Noul Testament Greaca-Romana (Traducere 2 Versiuni) PDF

ΚΑΙΝΗ ΔΙΑΘΗΚΗ NOUL TESTAMENT NOUL TESTAMENT
Corect, după original, Se observă că mai toate edițiile

Corectă, după original, după edițiile după edițiile care au apărut care au apărut după 1914, deși
care au apărut cu binecuvântarea cu binecuvântarea Sfântului cu binecuvântarea Sfântului
Sfântului Sinod al Bisericii Sinod al Bisericii Ortodoxe Sinod al Bisericii Ortodoxe
Ortodoxe din Grecia Române până în 1914 Române, nu mai sunt o
traducere fidelă a originalului
ΤΟ ΙΕΡΟΝ ΕΥΑΓΓΕΛΙΟΝ SFÂNTA EVANGHELIE MATEI SFÂNTA
ΚΑΤΑ ΜΑΤΘΑΙΟΝ DE LA MATEI EVANGHELIE
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Α. CAPITOLUL 1. CAPITOLUL 1
Μτ Α-1 Βίβλος γενέσεως ᾿Ιησοῦ 1. Cartea nașterii1 lui Iisus Matei 1:1 Cartea neamului lui
Χριστοῦ, υἱοῦ Δαυῒδ υἱοῦ ᾿Αβραάμ. Hristos, fiul lui David, fiul lui Iisus Hristos, fiul lui David, fiul
Avraam. lui Avraam.
Μτ Α-2 ᾿Αβραὰμ ἐγέννησε τὸν ᾿Ισαάκ, 2. Avraam a născut pe Isaac, iar Matei 1:2 Avraam a născut pe
᾿Ισαὰκ δὲ ἐγέννησε τὸν ᾿Ιακώβ, Isaac a născut pe Iacov, iar Isaac; Isaac a născut pe Iacov;
᾿Ιακὼβ δὲ ἐγέννησε τὸν ᾿Ιούδαν καὶ Iacov a născut pe Iuda și pe Iacov a născut pe Iuda şi fraţii
τοὺς ἀδελφοὺς αὐτοῦ, frații lui, lui;
Μτ Α-3 ᾿Ιούδας δὲ ἐγέννησε τὸν Φαρὲς 3. iar Iuda a născut pe Fares și Matei 1:3 Iuda a născut pe Fares
καὶ τὸν Ζαρὰ ἐκ τῆς Θάμαρ, Φαρὲς pe Zara din Tamar, iar Fares a şi pe Zara, din Tamar; Fares a
δὲ ἐγέννησε τὸν ᾿Εσρώμ, ᾿Εσρὼμ născut pe Esrom, iar Esrom a născut pe Esrom; Esrom a
δὲ ἐγέννησε τὸν ᾿Αράμ, născut pe Aram, născut pe Aram;
Μτ Α-4 ᾿Αρὰμ δὲ ἐγέννησε τὸν 4. iar Aram a născut pe Matei 1:4 Aram a născut pe
᾿Αμιναδάβ, ᾿Αμιναδάβ δὲ ἐγέννησε Aminadav, iar Aminadav a Aminadav; Aminadav a născut
τὸν Ναασών, Ναασὼν δὲ ἐγέννησε născut pe Naason, iar Naason a pe Naason; Naason a născut pe
τὸν Σαλμών, născut pe Salmon, Salmon;
Μτ Α-5 Σαλμὼν δὲ ἐγέννησε τὸν Βοὸζ 5. iar Salmon a născut pe Booz Matei 1:5 Salmon a născut pe
ἐκ τῆς ῾Ραχάβ, Βοὸζ δὲ ἐγέννησε din Rahav, iar Booz a născut pe Booz, din Rahav; Booz a născut
pe Iobed, din Rut; Iobed a
1
Cuvântul γενέσεως îl găsim tradus așa, corect, în Biblia de la 1688. Sfântul Ioan Gură de Aur arată că
„Evanghelistul numește Evanghelia sa Cartea nașterii lui Iisus Hristos pentru că naşterea lui Iisus este
capul întregii iconomii a Mântuirii, pentru că este începutul şi rădăcina tuturor bunătăţilor date nouă” (PSB
23, Omilii la Matei, Omilia II, Cap. III, p. 30).
1
τὸν ᾿Ωβὴδ ἐκ τῆς ῾Ρούθ, ᾿Ωβὴδ δὲ Obed din Rut, iar Obed a născut născut pe Iesei;
ἐγέννησε τὸν ᾿Ιεσσαί, pe Iesei,
Μτ Α-6 ᾿Ιεσσαὶ δὲ ἐγέννησε τὸν Δαυῒδ 6. iar Iesei a născut pe David Matei 1:6 Iesei a născut pe David
τὸν βασιλέα. Δαυῒδ δὲ ὁ βασιλεὺς împăratul. Iar David împăratul, regele; David a născut pe
ἐγέννησε τὸν Σολομῶντα ἐκ τῆς τοῦ a născut pe Solomon din femeia Solomon din femeia lui Urie;
Οὐρίου, lui Urie,
Μτ Α-7 Σολομὼν δὲ ἐγέννησε τὸν 7. iar Solomon a născut pe Matei 1:7 Solomon a născut pe
῾Ροβοάμ, ῾Ροβαὰμ δὲ ἐγέννησε τὸν Roboam, iar Roboam a născut Roboam; Roboam a născut pe
Αβιά, ᾿Αβιὰ δὲ ἐγέννησε τὸν ᾿Ασά, pe Abia, iar Abia a născut pe Abia; Abia a născut pe Asa;
Μτ Α-8 ᾿Ασὰ δὲ ἐγέννησε τὸν Asa,
᾿Ιωσαφάτ, ᾿Ιωσαφὰτ δὲ ἐγέννησε 8. iar Asa a născut pe Iosafat, Matei 1:8 Asa a născut pe Iosafat;
τὸν ᾿Ιωράμ, ᾿Ιωρὰμ δὲ ἐγέννησε iar Iosafat a născut pe Ioram, Iosafat a născut pe Ioram;
τὸν ᾿Οζίαν, iar Ioram a născut pe Ozia, Ioram a născut pe Ozia;
Μτ Α-9 ᾿Οζίας δὲ ἐγέννησε τὸν 9. Iar Ozia a născut pe Ioatam, Matei 1:9 Ozia a născut pe
᾿Ιωάθαμ, ᾿Ιωάθαμ δὲ ἐγέννησε τὸν iar Ioatam a născut pe Ahaz, iar Ioatam; Ioatam a născut pe
῎Αχαζ, ῎Αχαζ δὲ ἐγέννησε τὸν Ahaz a născut pe Iezechia, Ahaz; Ahaz a născut pe
᾿Εζεκίαν, Iezechia;
Μτ Α-10 ᾿Εζεκίας δὲ ἐγέννησε τὸν 10. iar Iezechia a născut pe Matei 1:10 Iezechia a născut pe
Μανασσῆ, Μανασσῆς δὲ ἐγέννησε Manase, iar Manase a născut pe Manase; Manase a născut pe
τὸν ᾿Αμών, ᾿Αμὼν δὲ ἐγέννησε τὸν Amon, iar Amon a născut pe Amon; Amon a născut pe
᾿Ιωσίαν, Iosia. Iosia;
Μτ Α-11 ᾿Ιωσίας δὲ ἐγέννησε τὸν 11. iar Iosia a născut pe Iehonia Matei 1:11 Iosia a născut pe
᾿Ιεχονίαν καὶ τοὺς ἀδελφοὺς αὐτοῦ și pe frații lui, la mutarea în Iehonia şi pe fraţii lui, la
ἐπὶ τῆς μετοικεσίας Βαβυλῶνος. Babilon. strămutarea în Babilon;
Μτ Α-12 Μετὰ δὲ τὴν μετοικεσίαν 12. iar după mutarea în Babilon, Matei 1:12 După strămutarea în
Βαβυλῶνος ᾿Ιεχονίας ἐγέννησε τὸν Iehonia a născut pe Salatiel, iar Babilon, Iehonia a născut pe
Σαλαθιήλ, Σαλαθιὴλ δὲ ἐγέννησε Salatiel a născut pe Zorobabel, Salatiel; Salatiel a născut pe
τὸν Ζοροβάβελ, Zorobabel;
Μτ Α-13 Ζοροβάβελ δὲ ἐγέννησε τὸν 13. iar Zorobabel a născut pe Matei 1:13 Zorobabel a născut pe
᾿Αβιούδ,᾿Αβιοὺδ δὲ ἐγέννησε τὸν Abiud iar Abiud a născut pe Abiud; Abiud a născut pe
᾿Ελιακείμ, ᾿Ελιακεὶμ δὲ ἐγέννησε Eliachim, iar Eliachim a născut Eliachim; Eliachim a născut pe
τὸν ᾿Αζώρ, pe Azor, Azor;
Μτ Α-14 ᾿Αζὼρ δὲ ἐγέννησε τὸν 14. iar Azor a născut pe Sadoc, Matei 1:14 Azor a născut pe
Σαδώκ, Σαδὼκ δὲ ἐγέννησε τὸν iar Sadoc a născut pe Ahim, iar Sadoc; Sadoc a născut pe
᾿Αχείμ, ᾿Αχεὶμ δὲ ἐγέννησε τὸν Ahim a născut pe Eliud, Achim; Achim a născut pe
᾿Ελιούδ, Eliud;
Μτ Α-15 ᾿Ελιοὺδ δὲ ἐγέννησε τὸν 15. Iar Eliud a născut pe Matei 1:15 Eliud a născut pe
᾿Ελεάζαρ, ᾿Ελεάζαρ δὲ ἐγέννησε Eleazar, iar Eleazar a născut pe Eleazar; Eleazar a născut pe
τὸν Ματθάν, Ματθὰν δὲ ἐγέννησε Matan, iar Matan a născut pe Matan; Matan a născut pe
τὸν᾿Ιακώβ, Iacov, Iacov;
Μτ Α-16 ᾿Ιακὼβ δὲ ἐγέννησε τὸν 16. Iar Iacov a născut pe Iosif Matei 1:16 Iacov a născut pe Iosif,
᾿Ιωσὴφ τὸν ἄνδρα Μαρίας, ἐξ ἧς bărbatul Mariei, din care s-a logodnicul Mariei, din care S-a
ἐγεννήθη ᾿Ιησοῦς ὁ λεγόμενος născut Iisus, ce se zice Hristos. născut Iisus, Care se cheamă
Χριστός. Hristos.
ΜΤ Α-17 Πᾶσαι οὖν αἱ γενεαὶ ἀπὸ 17. Deci, toate neamurile de la Matei 1:17 Aşadar, toate
᾿Αβραὰμ ἕως Δαυῒδ γενεαὶ Avraam până la David, neamuri neamurile de la Avraam până
δεκατέσσαρες, καὶ ἀπὸ Δαυῒδ ἕως paisprezece, și de la David până la David sunt paisprezece; şi
τῆς μετοικεσίας Βαβυλῶνος γενεαὶ la mutarea în Babilon, neamuri de la David până la
δεκατέσσαρες, καὶ ἀπὸ τῆς paisprezece, și de la mutarea în strămutarea în Babilon sunt
μετοικεσίας Βαβυλῶνος ἕως τοῦ Babilon până la Hristos, paisprezece; şi de la
Χριστοῦ γενεαὶ δεκατέσσαρες. neamuri paisprezece. strămutarea în Babilon până la
Hristos sunt paisprezece
neamuri.
Μτ Α-18 Τοῦ δὲ ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ ἡ 18. Iar Nașterea lui Iisus Matei 1:18 Iar naşterea lui Iisus
γέννησις οὕτως ἦν. Μνηστευθείσης Hristos așa a fost: Că logodită Hristos aşa a fost: Maria,
γὰρ τῆς μητρὸς αὐτοῦ Μαρίας τῷ fiind mama Lui, Maria, cu mama Lui, fiind logodită cu
᾿Ιωσήφ, πρὶν ἢ συνελθεῖν αὐτοὺς Iosif, mai înainte de a fi ei Iosif, fără să fi fost ei înainte
2
εὑρέθη ἐν γαστρὶ ἔχουσα ἐκ împreună, s-a aflat având în împreună, s-a aflat având în
Πνεύματος ῾Αγίου. pântece din Duhul Sfânt. pântece de la Duhul Sfânt.
Μτ Α-19 ᾿Ιωσὴφ δὲ ὁ ἀνὴρ αὐτῆς, 19. Iar Iosif, bărbatul ei, drept Matei 1:19 Iosif, logodnicul ei,
δίκαιος ὢν καὶ μὴ θέλων αὐτὴν fiind și nevrând s-o vădească pe drept fiind şi nevrând s-o
παραδειγματίσαι, ἐβουλήθη λάθρα ea, a vrut pe ascuns s-o lase pe vădească, a voit s-o lase în
ἀπολῦσαι αὐτήν. dânsa. ascuns.
Μτ Α-20 Ταῦτα δὲ αὐτοῦ ἐνθυμηθέντος 20. Iar acestea gândind el, iată Matei 1:20 Şi cugetând el acestea,
ἰδοὺ ἄγγελος Κυρίου κατ᾿ ὄναρ îngerul Domnului în vis i s-a iată îngerul Domnului i s-a
ἐφάνη αὐτῷ λέγων· ᾿Ιωσὴφ υἱὸς arătat lui, grăind: „Iosife, fiul arătat în vis, grăind: Iosife, fiul
Δαυΐδ, μὴ φοβηθῇς παραλαβεῖν lui David, nu te teme a lua pe lui David, nu te teme a lua pe
Μαριὰμ τὴν γυνέκα σου· τὸ γὰρ ἐν Maria femeia ta, că ce s-a Maria, logodnica ta, că ce s-a
αὐτῇ γεννηθὲν ἐκ Πνεύματός ἐστιν zămislii într-însa, din Duhul zămislit într-însa este de la
῾Αγίου. Sfânt este. Duhul Sfânt.
Μτ Α-21 τέξεται δὲ υἱὸν καὶ καλέσεις 21. Și va naște Fiu și vei chema Matei 1:21 Ea va naşte Fiu şi vei
τὸ ὄνομα αὐτοῦ ᾿Ιησοῦν· αὐτὸς γὰρ numele Lui: Iisus, că Acesta va chema numele Lui: Iisus, căci
σώσει τὸν λαὸν αὐτοῦ ἀπὸ τῶν mântui pe poporul Său de El va mântui poporul Său de
ἁμαρτιῶν αὐτῶν. păcatele lor”. păcatele lor.
Μτ Α-22 Τοῦτο δὲ ὅλον γέγονεν ἵνα 22. Iar acestea toate s-au făcut Matei 1:22 Acestea toate s-au
πληρωθῇ τὸ ρηθὲν ὑπὸ τοῦ Κυρίου ca să se plinească ceea ce s-a zis făcut ca să se împlinească ceea
διὰ τοῦ προφήτου λέγοντος· de la Domnul prin prorocul ce ce s-a zis de Domnul prin
Μτ Α-23 ἰδοὺ ἡ παρθένος ἐν γαστρὶ zice: proorocul care zice:
ἕξει καὶ τέξεται υἱόν, καὶ 23. Iată fecioara în pântece va Matei 1:23 "Iată, Fecioara va
καλέσουσι τὸ ὄνομα αὐτοῦ avea și va naște Fiu și vor avea în pântece şi va naşte Fiu
᾿Εμμανουήλ, ὅ ἐστι chema numele Lui: Emanuil, ce şi vor chema numele Lui
μεθερμηνευόμενον μεθ᾿ ἡμῶν ὁ se tâlcuiește: cu noi Dumnezeu. Emanuel, care se tâlcuieşte: Cu
Θεός. noi este Dumnezeu".
Μτ Α-24 Διεγερθεὶς δὲ ὁ ᾿Ιωσὴφ ἀπὸ 24. Iar sculându-se Iosif din Matei 1:24 Şi deşteptându-se din
τοῦ ὕπνου ἐποίησεν ὡς προσέταξεν somn, a făcut precum i-a somn, Iosif a făcut aşa precum
αὐτῷ ὁ ἄγγελος Κυρίου καὶ poruncit lui îngerul Domnului, și i-a poruncit îngerul Domnului
παρέλαβε τὴν γυναῖκα αὐτοῦ, a luat pe femeia sa, şi a luat la el pe logodnica sa.
Μτ Α-25 καὶ οὐκ ἐγίνωσκεν αὐτὴν ἕως 25. și nu a cunoscut-o pe ea Matei 1:25 Şi fără să fi cunoscut-o
οὗ ἔτεκε τὸν υἱὸν αὐτῆς τὸν până ce a născut pe Fiul său Cel pe ea Iosif, Maria a născut pe
πρωτότοκον, καὶ ἐκάλεσε τὸ ὄνομα Întâi-Născut, și a chemat numele Fiul său Cel Unul-Născut,
αὐτοῦ ᾿Ιησοῦν. Lui: Iisus. Căruia I-a pus numele Iisus.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Β. CAPITOLUL 2. CAPITOLUL 2

Μτ Β-1 Τοῦ δὲ ᾿Ιησοῦ γεννηθέντος ἐν 1. Iar dacă s-a născut Iisus Matei 2:1 Iar dacă S-a născut
Βηθλεὲμ τῆς ᾿Ιουδαίας ἐν ἡμέραις în Betleemul Iudeii, în zilele lui Iisus în Betleemul Iudeii, în
῾Ηρῴδου τοῦ βασιλέως, ἰδοὺ μάγοι Irod împăratul, iată magii de la zilele lui Irod regele, iată magii
ἀπὸ ἀνατολῶν παρεγένοντο εἰς Răsărit au venit în Ierusalim de la Răsărit au venit în
῾Ιεροσόλυμα Ierusalim , întrebând:
Μτ Β-2 λέγοντες· ποῦ ἐστιν ὁ τεχθεὶς 2. zicând: „Unde este împăratul Matei 2:2 Unde este regele
βασιλεὺς τῶν ᾿Ιουδαίων; εἴδομεν Iudeilor, Cel ce S-a născut? Că Iudeilor, Cel ce S-a născut?
γὰρ αὐτοῦ τὸν ἀστέρα ἐν τῇ am văzul steaua lui la Răsărit și Căci am văzut la Răsărit
ἀνατολῇ καὶ ἤλθομεν προσκυνῆσαι am venit să ne închinăm Lui”. steaua Lui şi am venit să ne
αὐτῷ. închinăm Lui.
Μτ Β-3 ᾿Ακούσας δὲ ῾Ηρῴδης ὁ 3. Și auzind Irod împăratul s-a Matei 2:3 Şi auzind, regele Irod s-
βασιλεὺς ἐταράχθη καὶ πᾶσα tulburat și tot Ierusalimul cu a tulburat şi tot Ierusalimul
῾Ιεροσόλυμα μετ᾿ αὐτοῦ, dânsul, împreună cu el.
Μτ Β-4 καὶ συναγαγὼν πάντας τοὺς 4. și adunând pe toți arhiereii și Matei 2:4 Şi adunând pe toţi
ἀρχιερεῖς καὶ γραμματεῖς τοῦ λαοῦ cărturarii poporului, căuta să arhiereii şi cărturarii
ἐπυνθάνετο παρ᾿ αὐτῶν ποῦ ὁ afle de la ei unde este să Se poporului, căuta să afle de la
Χριστὸς γεννᾶται. nască Hristos. ei: Unde este să Se nască
Hristos?
Μτ Β-5 οἱ δὲ εἶπον αὐτῷ· ἐν Βηθλεὲμ 5. Iar ei i-au zis lui: „În Matei 2:5 Iar ei i-au zis: În
τῆς ᾿Ιουδαίας· οὕτω γὰρ γέγραπται Betleemul Iudeii, că așa s-a scris Betleemul Iudeii, că aşa este
διὰ τοῦ προφήτου· prin prorocul: scris de proorocul:
3
Μτ Β-6 καὶ σὺ Βηθλεέμ, γῆ ᾿Ιούδα, 6. Și tu Betleeme, pământul Matei 2:6 "Şi tu, Betleeme,
οὐδαμῶς ἐλαχίστη εἶ ἐν τοῖς Iudei, nicidecum nu ești mai mic pământul lui Iuda, nu eşti
ἡγεμόσιν ᾿Ιούδα· ἐκ σοῦ γὰρ între căpeteniile Iudei, că dintru nicidecum cel mai mic între
ἐξελεύσεται ἡγούμενος, ὅστις tine va ieși Cârmuitorul, care va căpeteniile lui Iuda, căci din
ποιμανεῖ τὸν λαόν μου τὸν ᾿Ισραήλ. păstori pe poporul Meu Israel”. tine va ieşi Conducătorul care
va paşte pe poporul Meu
Israel".
Μτ Β-7 Τότε ῾Ηρῴδης λάθρα καλέσας 7. Atunci Irod în ascuns Matei 2:7 Atunci Irod chemând în
τοὺς μάγους ἠκρίβωσε παρ᾿ αὐτῶν chemând pe magi, a aflat lămurit ascuns pe magi, a aflat de la ei
τὸν χρόνον τοῦ φαινομένου de la dânşii de vremea întru care lămurit în ce vreme s-a arătat
ἀστέρος, s-a arătat steaua, steaua.
Μτ Β-8 καὶ πέμψας αὐτοὺς εἰς Βηθλεὲμ 8. și trimiţându-i pe ei în Matei 2:8 Şi trimiţându-i la
εἶπε· πορευθέντες ἀκριβῶς Betleem, le-a zis: „Mergând Betleem, le-a zis: Mergeţi şi
ἐξετάσατε περὶ τοῦ παιδίου, ἐπὰν δὲ cercetaţi cu de-amănuntul cercetaţi cu de-amănuntul
εὕρητε, ἀπαγγείλατέ μοι, ὅπως pentru prunc, iar dacă-l veţi despre Prunc şi, dacă Îl veţi
κἀγὼ ἐλθὼν προσκυνήσω αὐτῷ. afla, să îmi vestiţi și mie, ca și eu afla, vestiţi-mi şi mie, ca,
venind să mă închin lui”. venind şi eu, să mă închin Lui.
Μτ Β-9 οἱ δὲ ἀκούσαντες τοῦ βασιλέως 9. Iar ei ascultând pe împăratul Matei 2:9 Iar ei, ascultând pe
ἐπορεύθησαν· καὶ ἰδοὺ ὁ ἀστὴρ ὃν s-au dus; și iată steaua, pe care rege, au plecat şi iată, steaua
εἶδον ἐν τῇ ἀνατολῇ προῆγεν o văzuseră la răsărit, mergea pe care o văzuseră în Răsărit
αὐτούς, ἕως ἐλθὼν ἔστη ἐπάνω οὗ înaintea lor, până a venit și a mergea înaintea lor, până ce a
ἦν τὸ παιδίον· stat deasupra unde era Pruncul; venit şi a stat deasupra, unde
era Pruncul.
Μτ Β-10 ἰδόντες δὲ τὸν ἀστέρα 10. iar ei văzând steaua s-au Matei 2:10 Şi văzând ei steaua, s-
ἐχάρησαν χαρὰν μεγάλην σφόδρα, bucurat cu bucurie mare foarte, au bucurat cu bucurie mare
foarte.
Μτ Β-11 καὶ ἐλθόντες εἰς τὴν οἰκίαν 11. și intrând în casă, au văzut Matei 2:11 Şi intrând în casă, au
εἶδον τὸ παιδίον μετὰ Μαρίας τῆς Pruncul cu Maria, mama Lui, și văzut pe Prunc împreună cu
μητρὸς αὐτοῦ, καὶ πεσόντες căzând I s-au închinat Lui, și Maria, mama Lui, şi căzând la
προσεκύνησαν αὐτῷ, καὶ deschizându-și vistieriile lor, I- pământ, s-au închinat Lui; şi
ἀνοίξαντες τοὺς θησαυροὺς αὐτῶν au adus Lui daruri: aur și deschizând vistieriile lor, I-au
προσήνεγκαν αὐτῷ δῶρα, χρυσὸν tămâie și smirnă; adus Lui daruri: aur, tămâie şi
καὶ λίβανον καὶ σμύρναν· smirnă.
Μτ Β-12 καὶ χρηματισθέντες κατ᾿ ὄναρ 12. și luând înştiinţare prin vis, Matei 2:12 Iar luând înştiinţare în
μὴ ἀνακάμψαι πρὸς ῾Ηρῴδην, δι᾿ să nu se întoarcă la Irod, pe altă vis să nu se mai întoarcă la
ἄλλης ὁδοῦ ἀνεχώρησαν εἰς τὴν cale s-au dus în ţara lor. Irod, pe altă cale s-au dus în
χώραν αὐτῶν. ţara lor.
Μτ Β-13 ᾿Αναχωρησάντων δὲ αὐτῶν 13. Iar după ce s-au dus ei, Matei 2:13 După plecare magilor,
ἰδοὺ ἄγγελος Κυρίου φαίνεται κατ᾿ iată îngerul Domnului în vis se iată îngerul Domnului se arată
ὄναρ τῷ ᾿Ιωσὴφ λέγων· ἐγερθεὶς arată lui Iosif zicând: în vis lui Iosif, zicând: Scoală-
παράλαβε τὸ παιδίον καὶ τὴν „Sculându-te, ia Pruncul și pe te, ia Pruncul şi pe mama Lui şi
μητέρα αὐτοῦ καὶ φεῦγε εἰς mama Lui și fugi în Egipt, și fii fugi în Egipt şi stai acolo până
Αἴγυπτον, καὶ ἴσθι ἐκεῖ ἕως ἂν εἴπω acolo până voi zice ţie, că va să ce-ţi voi spune, fiindcă Irod are
σοι· μέλλει γὰρ ῾Ηρῴδης ζητεῖν τὸ caute Irod Pruncul să-L piardă să caute Pruncul ca să-L
παιδίον τοῦ ἀπολέσαι αὐτό. pe El. ucidă.
Μτ Β-14 ῾Ο δὲ ἐγερθεὶς παρέλαβε τὸ 14. Iar el sculându-se, a luat Matei 2:14 Şi sculându-se, a luat,
παιδίον καὶ τὴν μητέρα αὐτοῦ Pruncul și pe mama Lui noaptea, noaptea, Pruncul şi pe mama
νυκτὸς καὶ ἀνεχώρησεν εἰς și s-au dus în Egipt, Lui şi a plecat în Egipt.
Αἴγυπτον, 15. și au fost acolo până la Matei 2:15 Şi au stat acolo până
Μτ Β-15 καὶ ἦν ἐκεῖ ἕως τῆς τελευτῆς moartea lui Irod, ca să se la moartea lui Irod, ca să se
῾Ηρῴδου, ἵνα πληρωθῇ τὸ ρηθὲν plinească ceea ce s-a zis de împlinească cuvântul spus de
ὑπὸ τοῦ Κυρίου διὰ τοῦ προφήτου Domnul prin prorocul, ce zice: Domnul, prin proorocul: "Din
λέγοντος· ἐξ Αἰγύπτου ἐκάλεσα τὸν Din Egipt L-am chemat pe Fiul Egipt am chemat pe Fiul Meu".
υἱόν μου. Meu.
Μτ Β-16 Τότε ῾Ηρῴδης ἰδὼν ὅτι 16. Atunci Irod văzând că s- Matei 2:16 Iar când Irod a văzut
ἐνεπαίχθη ὑπὸ τῶν μάγων, a batjocorit de magi, s-a mâniat că a fost amăgit de magi, s-a
ἐθυμώθη λίαν, καὶ ἀποστείλας foarte, și trimiţând a omorât pe mâniat foarte şi, trimiţând a
4
ἀνεῖλε πάντας τοὺς παῖδας τοὺς ἐν toți pruncii, care erau în Betleem ucis pe toţi pruncii care erau în
Βηθλεὲμ καὶ ἐν πᾶσι τοῖς ὁρίοις și în toate hotarele lui, de doi ani Betleem şi în toate hotarele lui,
αὐτῆς ἀπὸ διετοῦς καὶ κατωτέρω, și mai mici, după vremea care de doi ani şi mai jos, după
κατὰ τὸν χρόνον ὃν ἠκρίβωσε παρὰ aflase de la magi. timpul pe care îl aflase de la
τῶν μάγων. magi.
Μτ Β-17 τότε ἐπληρώθη τὸ ῥηθὲν ὑπὸ 17. Atunci s-a plinit ceea ce s-a Matei 2:17 Atunci s-a împlinit
῾Ιερεμίου τοῦ προφήτου λέγοντος· zis de Ieremia prorocul, care ceea ce se spusese prin Ieremia
zice: proorocul:
Μτ Β-18 φωνὴ ἐν ῾Ραμᾷ ἠκούσθη, 18. Glas în Rama s-a auzit, Matei 2:18 "Glas în Rama s-a
θρῆνοι καὶ κλαυθμὸς καὶ ὀδυρμὸς plângere și tânguire și ţipăt auzit, plângere şi tânguire
πολύς· ῾Ραχὴλ κλαίουσα τὰ τέκνα mult; Rahela plângând pe fiii multă; Rahela îşi plânge copiii
αὐτῆς, καὶ οὐκ ἤθελε săi, și nu vrea să se mângâie, şi nu voieşte să fie mângâiată
παρακληθῆναι, ὅτι οὐκ εἰσίν. pentru că nu sunt. pentru că nu sunt".
Μτ Β-19 Τελευτήσαντος δὲ τοῦ 19. Iar după ce a murit Matei 2:19 După moartea lui Irod,
῾Ηρῴδου ἰδοὺ ἄγγελος Κυρίου κατ᾿ Irod, iată îngerul Domnului în iată că îngerul Domnului s-a
ὄναρ φαίνεται τῷ ᾿Ιωσὴφ ἐν vis se arată lui Iosif în Egipt arătat în vis lui Iosif în Egipt,
Αἰγύπτῳ
Μτ Β-20 λέγων· ἐγερθεὶς παράλαβε τὸ 20. zicând: „Sculându-te, ia Matei 2:20 Şi i-a zis: Scoală-te, ia
παιδίον καὶ τὴν μητέρα αὐτοῦ καὶ Pruncul și pe mama Lui, și Pruncul şi pe mama Lui şi
πορεύου εἰς γῆν ᾿Ισραήλ· τεθνήκασι mergi în pământul lui Israel, că mergi în pământul lui Israel,
γὰρ οἱ ζητοῦντες τὴν ψυχὴν τοῦ au murit cei ce căutau sufletul căci au murit cei ce căutau să
παιδίου. Pruncului”. ia sufletul Pruncului.
Μτ Β-21 ὁ δὲ ἐγερθεὶς παρέλαβε τὸ 21. Iar el sculându-se a luat Matei 2:21 Iosif, sculându-se, a
παιδίον καὶ τὴν μητέρα αὐτοῦ καὶ Pruncul și pe mama Lui și a luat Pruncul şi pe mama Lui şi
ἦλθεν εἰς γῆν ᾿Ισραήλ. venit în pământul lui Israel. a venit în pământul lui Israel.
Μτ Β-22 ἀκούσας δὲ ὅτι ᾿Αρχέλαος 22. Iar auzind că Arhelau Matei 2:22 Şi auzind că domneşte
βασιλεύει ἐπὶ τῆς ᾿Ιουδαίας ἀντί împărăţeşte în Iudeea, în locul Arhelau în Iudeea, în locul lui
῾Ηρῴδου τοῦ πατρὸς αὐτοῦ, lui Irod, tatăl său, s-a temut să Irod, tatăl său, s-a temut să
ἐφοβήθη ἐκεῖ ἀπελθεῖν· meargă acolo; iar luând meargă acolo şi, luând
χρηματισθεὶς δὲ κατ᾿ ὄναρ poruncă în vis, s-a dus în părţile poruncă, în vis, s-a dus în
ἀνεχώρησεν εἰς τὰ μέρη τῆς Galileii, părţile Galileii.
Γαλιλαίας,
Μτ Β-23 καὶ ἐλθὼν κατῴκησεν εἰς 23. și venind a locuit în cetatea Matei 2:23 Şi venind a locuit în
πόλιν λεγομένην Ναζαρέτ, ὅπως ce se numeşte Nazaret, ca să se oraşul numit Nazaret, ca să se
πληρωθῇ τὸ ῥηθὲν διὰ τῶν plinească ceea ce s-a zis prin împlinească ceea ce s-a spus
προφητῶν ὅτι Ναζωραῖος proroci că Nazarinean Se va prin prooroci, că Nazarinean
κληθήσεται. chema. Se va chema.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Γ. CAPITOLUL 3. CAPITOLUL 3

Μτ Γ-1 ᾿Εν δὲ ταῖς ἡμέραις ἐκείναις 1. Iar în zilele acelea a venit Matei 3:1 În zilele acelea, a venit
παραγίνεται ᾿Ιωάννης ὁ βαπτιστὴς Ioan Botezătorul, propovăduind Ioan Botezătorul şi
κηρύσσων ἐν τῇἐρήμῳ τῆς în pustia Iudeii propovăduia în pustia Iudeii,
᾿Ιουδαίας
Μτ Γ-2 καὶ λέγων· μετανοεῖτε· ἤγγικε 2. și zicând: „Pocăiţi-vă, că s-a Matei 3:2 Spunând: Pocăiţi-vă că
γὰρ ἡ βασιλεία τῶν οὐρανῶν. apropiat împărăţia cerurilor!”. s-a apropiat împărăţia
cerurilor.
Μτ Γ-3 οὗτος γάρ ἐστιν ὁ ρηθεὶς ὑπὸ 3. Că acesta este cel ce s-a zis de Matei 3:3 El este acela despre
῾Ησαΐου τοῦ προφήτου λέγοντος· Isaia prorocul, ce zice: Glasul care a zis proorocul Isaia:
φωνὴ βοῶντος ἐν τῇ ἐρήμῳ, celui ce strigă în pustie: Gătiţi "Glasul celui ce strigă în
ἑτοιμάσατε τὴν ὁδὸν Κυρίου, calea Domnului, drepte faceţi pustie: Pregătiţi calea
εὐθείας ποιεῖτε τὰς τρίβους αὐτοῦ. cărările Lui. Domnului, drepte faceţi
cărările Lui".
Μτ Γ-4 Αὐτὸς δὲ ὁ ᾿Ιωάννης εἶχε τὸ 4. Iar acest Ioan avea Matei 3:4 Iar Ioan avea
ἔνδυμα αὐτοῦ ἀπὸ τριχῶν καμήλου îmbrăcămintea lui din peri de îmbrăcămintea lui din păr de
καὶ ζώνην δερματίνην περὶ τὴν cămilă, și brâu de curea cămilă, şi cingătoare de piele
ὀσφὺν αὐτοῦ, ἡ δὲ τροφὴ αὐτοῦ ἦν împrejurul mijlocului lui, iar împrejurul mijlocului, iar
ἀκρίδες καὶ μέλι ἄγριον. hrana lui era acride și miere hrana era lăcuste şi miere
5
sălbatică. sălbatică.
Μτ Γ-5 Τότε ἐξεπορεύετο πρὸς αὐτὸν 5. Atunci ieşia la dânsul Matei 3:5 Atunci a ieşit la el
῾Ιεροσόλυμα καὶ πᾶσα ἡ ᾿Ιουδαία Ierusalimul și toată Iudeea și Ierusalimul şi toată Iudeea şi
καὶ πᾶσα ἡ περίχωρος τοῦ toată latura dimprejurul toată împrejurimea Iordanului.
᾿Ιορδάνου, Iordanului,
Μτ Γ-6 καὶ ἐβαπτίζοντο ἐν τῷ 6. și se botezau în Iordan de la Matei 3:6 Şi erau botezaţi de către
᾿Ιορδάνῃ ὑπ᾿ αὐτοῦ dânsul, mărturisindu-și păcatele el în râul Iordan, mărturisindu-
ἐξομολογούμενοι τὰς ἁμαρτίας lor. şi păcatele.
αὐτῶν.
Μτ Γ-7 ἰδὼν δὲ πολλοὺς τῶν 7. Iar văzând pe mulţi din farisei Matei 3:7 Dar văzând Ioan pe
Φαρισαίων καὶ Σαδδουκαίων și din saduchei venind către mulţi din farisei şi saduchei
ἐρχομένους ἐπὶ τὸ βάπτισμα αὐτοῦ botezul lui, a zis lor: „Pui de venind la botez, le-a zis: Pui de
εἶπεν αὐτοῖς· γεννήματα ἐχιδνῶν, vipere, cine v-a arătat vouă ca vipere, cine v-a arătat să fugiţi
τίς ὑπέδειξεν ὑμῖν φυγεῖν ἀπὸ τῆς să fugiţi de mânia ceea ce va să de mânia ce va să fie?
μελλούσης ὀργῆς; fie?
Μτ Γ-8 ποιήσατε οὖν καρπὸν ἄξιον τῆς 8. Faceţi dar roduri vrednice de Matei 3:8 Faceţi deci roadă,
μετανοίας, pocăinţă, vrednică de pocăinţă,
Μτ Γ-9 καὶ μὴ δόξητε λέγειν ἐν 9. și să nu vă slăviți grăind întru Matei 3:9 Şi să nu credeţi că puteţi
ἑαυτοῖς, πατέρα ἔχομεν τὸν voi înșivă: „Părinte avem pe zice în voi înşivă: Părinte avem
᾿Αβραάμ· λέγω γὰρ ὑμῖν ὅτι Avraam; că zic vouă, că poate pe Avraam, căci vă spun că
δύναται ὁ Θεὸς ἐκ τῶν λίθων Dumnezeu și din pietrele acestea Dumnezeu poate şi din pietrele
τούτων ἐγεῖραι τέκνα τῷ ᾿Αβραάμ. să ridice fii lui Avraam. acestea să ridice fii lui
Avraam.
Μτ Γ-10 ἤδη δὲ καὶ ἡ ἀξίνη πρὸς τὴν 10. Că iată și securea la Matei 3:10 Iată securea stă la
ῥίζαν τῶν δένδρων κεῖται· πᾶν οὖν rădăcina pomilor zace; deci, tot rădăcina pomilor şi tot pomul
δένδρον μὴ ποιοῦν καρπὸν καλὸν pomul, care nu face roadă bună, care nu face roadă bună se taie
ἐκκόπτεται καὶ εἰς πῦρ βάλλεται, se taie și în foc se aruncă. şi se aruncă în foc.
Μτ Γ-11 ἐγὼ μὲν βαπτίζω ὑμᾶς ἐν 11. Eu vă botez pe voi cu apă, Matei 3:11 Eu unul vă botez cu
ὕδατι εἰς μετάνοιαν· ὁ δὲ ὀπίσω spre pocăinţă; iar Cel ce vine apă spre pocăinţă, dar Cel ce
μου ἐρχόμενος ἰσχυρότερός μού după mine, mai tare decât mine vine după mine este mai
ἐστιν, οὗ οὐκ εἰμὶ ἱκανὸς τὰ este, Căruia nu sunt vrednic a-i puternic decât mine; Lui nu
ὑποδήματα βαστάσαι· αὐτὸς ὑμᾶς ţine încălţămintele; Acesta vă va sunt vrednic să-I duc
βαπτίσει ἐν Πνεύματι ῾Αγίῳ καὶ boteza pe voi cu Duh Sfânt și cu încălţămintea; Acesta vă va
πυρί, foc. boteza cu Duh Sfânt şi cu foc.
Μτ Γ-12 οὗ τὸ πτύον ἐν τῇ χειρί αὐτοῦ 12. A Cărui lopată este în mâna Matei 3:12 El are lopata în mână
καὶ διακαθαριεῖ τὴν ἅλωνα αὐτοῦ, Lui, și va curăţi aria Sa, și va şi va curăţa aria Sa şi va aduna
καὶ συνάξει τὸν σῖτον αὐτοῦ εἰς τὴν aduna grâul în jitniţa Sa, iar grâul în jitniţă, iar pleava o va
ἀποθήκην, τὸ δὲ ἄχυρον plevele le va arde cu focul arde cu foc nestins.
κατακαύσει πυρὶ ἀσβέστῳ. nestins”.
Μτ Γ-13 Τότε παραγίνεται ὁ ᾿Ιησοῦς 13. Atunci a venit Iisus din Matei 3:13 În acest timp a venit
ἀπὸ τῆς Γαλιλαίας ἐπὶ τὸν Galileea la Iordan, către Ioan, Iisus din Galileea, la Iordan,
᾿Ιορδάνην πρὸς τὸν ᾿Ιωάννην τοῦ ca să se boteze de la dânsul. către Ioan, ca să se boteze de
βαπτισθῆναι ὑπ᾿ αὐτοῦ. către el.
Μτ Γ-14 ὁ δὲ ᾿Ιωάννης διεκώλυεν 14. Iar Ioan Îl oprea pe El, Matei 3:14 Ioan însă Îl oprea,
αὐτὸν λέγων· ἐγὼ χρείαν ἔχω ὑπὸ zicând: „Eu am trebuinţă a mă zicând: Eu am trebuinţă să fiu
σοῦ βαπτισθῆναι, καὶ σὺ ἔρχῃ πρός boteza de Tine, și Tu vii către botezat de Tine, şi Tu vii la
με; mine?” mine?
Μτ Γ-15 ἀποκριθεὶς δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς εἶπε 15. Iar răspunzând Iisus, a zis Matei 3:15 Şi răspunzând, Iisus a
πρὸς αὐτόν· ἄφες ἄρτι· οὕτω γὰρ către el: „Lasă acum, că așa zis către el: Lasă acum, că aşa
πρέπον ἐστὶν ἡμῖν πληρῶσαι πᾶσαν este cu cuviinţă nouă ca să se cuvine nouă să împlinim
δικαιοσύνην. τότε ἀφίησιν αὐτόν· plinim toată dreptatea”. Atunci toată dreptatea. Atunci L-a
L-a lăsat pe El; lăsat.
Μτ Γ-16 καὶ βαπτισθεὶς ὁ ᾿Ιησοῦς 16. și botezându-se Iisus, îndată Matei 3:16 Iar botezându-se Iisus,
ἀνέβη εὐθὺς ἀπὸ τοῦ ὕδατος· καὶ a ieşit din apă; și iată I s-au când ieşea din apă, îndată
ἰδοὺ ἀνεῴχθησαν αὐτῷ οἱ οὐρανοί, deschis Lui cerurile și a văzut pe cerurile s-au deschis şi Duhul
καὶ εἶδε τὸ Πνεῦμα τοῦ Θεοῦ Duhul lui Dumnezeu pogorându- lui Dumnezeu s-a văzut
καταβαῖνον ὡσεὶ περιστερὰν καὶ Se ca un porumbel și venind pogorându-se ca un porumbel
6
ἐρχόμενον ἐπ᾿ αὐτόν· peste Dânsul; şi venind peste El.
Μτ Γ-17 καὶ ἰδοὺ φωνὴ ἐκ τῶν 17. și iată glas din ceruri zicând: Matei 3:17 Şi iată glas din ceruri
οὐρανῶν λέγουσα· οὗτός ἐστιν ὁ „Acesta este Fiul Meu cel iubit, zicând: "Acesta este Fiul Meu
υἱός μου ὁ ἀγαπητός, ἐν ᾧ întru Care am binevoit!” cel iubit întru Care am
εὐδόκησα. binevoit".
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Δ. CAPITOLUL 4. CAPITOLUL 4

Μτ Δ-1 Τότε ὁ ᾿Ιησοῦς ἀνήχθη εἰς τὴν 1. Atunci dus a fost Iisus în Matei 4:1 Atunci Iisus a fost dus
ἔρημον ὑπὸ τοῦ Πνεύματος pustie de Duhul, ca să se de Duhul în pustiu, ca să fie
πειρασθῆναι ὑπὸ τοῦ διαβόλου, ispitească de diavolul, ispitit de către diavolul.
Μτ Δ-2 καὶ νηστεύσας ἡμέρας 2 și postind patruzeci de zile și Matei 4:2 Şi după ce a postit
τεσσαράκοντα καὶ νύκτας patruzeci de nopţi, după aceea a patruzeci de zile şi patruzeci de
τεσσαράκοντα ὕστερον ἐπείνασε. flămânzit. nopţi, la urmă a flămânzit.
Μτ Δ-3 καὶ προσελθὼν αὐτῷ ὁ 3. Și venind la Dânsul ispititorul Matei 4:3 Şi apropiindu-se,
πειράζων εἶπεν· εἰ υἱὸς εἶ τοῦ a zis: „De ești Fiul lui ispititorul a zis către El: De
Θεοῦ, εἰπὲ ἵνα οἱ λίθοι οὗτοι ἄρτοι Dumnezeu, zi ca pietrele acestea eşti Tu Fiul lui Dumnezeu, zi ca
γένωνται. să se facă pâini”. pietrele acestea să se facă
Μτ Δ-4 ὁ δὲ ἀποκριθεὶς εἶπε· pâini.
γέγραπται, οὐκ ἐπ᾿ ἄρτῳ μόνῳ 4. Iar El, răspunzând, i-a zis: Matei 4:4 Iar El, răspunzând, a
ζήσεται ἄνθρωπος, ἀλλ᾿ ἐπὶ παντὶ „Scris este: Nu numai cu pâine zis: Scris este: "Nu numai cu
ῥήματι ἐκπορευομένῳ διὰ στόματος va trăi omul, ci cu tot graiul ce pâine va trăi omul, ci cu tot
Θεοῦ. iese din gura lui Dumnezeu”. cuvântul care iese din gura lui
Μτ Δ-5 Τότε παραλαμβάνει αὐτὸν ὁ 5. Atunci L-a dus pe el diavolul Dumnezeu".
διάβολος εἰς τὴν ἁγίαν πόλιν, καὶ în sfânta cetate și L-a pus pe El Matei 4:5 Atunci diavolul L-a dus
ἵστησιν αὐτὸν ἐπὶ τὸ πτερύγιον τοῦ pe aripa templului pe aripa în sfânta cetate, L-a
ἱεροῦ pus pe aripa templului,
Μτ Δ-6 καὶ λέγει αὐτῷ· εἰ υἱὸς εἶ τοῦ 6. și I-a zis Lui: „De ești Fiul lui Matei 4:6 Şi I-a zis: Dacă Tu eşti
Θεοῦ, βάλε σεαυτὸν κάτω· Dumnezeu, aruncă-te pe tine jos, Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te
γέγραπται γὰρ ὅτι τοῖς ἀγγέλοις că scris este: Îngerilor Săi va jos, că scris este: "Îngerilor Săi
αὐτοῦ ἐντελεῖται περὶ σοῦ, καὶ ἐπὶ porunci pentru tine, și pe mâini va porunci pentru Tine şi Te
χειρῶν ἀροῦσί σε, μήποτε te vor ridica, ca nu cumva să vor ridica pe mâini, ca nu
προσκόψῃς πρὸς λίθον τὸν πόδα împiedici de piatră piciorul cumva să izbeşti de piatră
σου. tău”. piciorul Tău".
Μτ Δ-7 ἔφη αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς· πάλιν 7. A zis Iisus lui: „Iarăşi scris Matei 4:7 Iisus i-a răspuns: Iarăşi
γέγραπται, οὐκ ἐκπειράσεις Κύριον este: Să nu-L ispiteşti pe este scris: "Să nu ispiteşti pe
τὸν Θεόν σου. Domnul Dumnezeul tău”. Domnul Dumnezeul tău".
Μτ Δ-8 Πάλιν παραλαμβάνει αὐτὸν ὁ 8. Apoi L-a dus pe Dânsul Matei 4:8 Din nou diavolul L-a
διάβολος εἰς ὄρος ὑψηλὸν λίαν, καὶ diavolul într-un munte înalt dus pe un munte foarte înalt şi
δείκνυσιν αὐτῷπάσας τὰς βασιλείας foarte, și I-a arătat Lui toate I-a arătat toate împărăţiile
τοῦ κόσμου καὶ τὴνδόξαν αὐτῶν împărăţiile lumii și slava lor lumii şi slava lor.
Μτ Δ-9 καὶ λέγει αὐτῷ· ταῦτα πάντα 9. și I-a zis Lui: „Acestea toate Matei 4:9 Şi I-a zis Lui: Acestea
σοι δώσω, ἐὰν πεσὼν προσκυνήσῃς le voi da ţie, dacă căzând te vei toate Ţi le voi da Ţie, dacă vei
μοι. închina mie”. cădea înaintea mea şi Te vei
închina mie.
Μτ Δ-10 τότε λέγει αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς· 10. Atunci i-a zis Iisus lui: Matei 4:10 Atunci Iisus i-a zis:
ὕπαγε ὀπίσω μου, σατανᾶ· „Mergi înapoia Mea, satano, că Piei, satano, căci scris este:
γέγραπται γάρ, Κύριον τὸνΘεόν scris este: Domnului "Domnului Dumnezeului tău să
σου προσκυνήσεις καὶ αὐτῷ μόνῳ Dumnezeului tău să I te închini, te închini şi Lui singur să-I
λατρεύσεις. și Lui unuia sa-I slujeşti!” slujeşti".
Μτ Δ-11 Τότε ἀφίησιν αὐτὸν ὁ 11. Atunci L-a lăsat pe El Matei 4:11 Atunci L-a lăsat
διάβολος, καὶ ἰδοὺ ἀγγελοι diavolul, și iată îngerii au venit diavolul şi iată îngerii, venind
προσῆλθον καὶ διηκόνουν αὐτῷ. la Dânsul și slujeau Lui. la El, Îi slujeau.
Μτ Δ-12 ᾿Ακούσας δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς ὅτι 12. Iar auzind Iisus că Ioan Matei 4:12 Şi Iisus, auzind că Ioan
᾿Ιωάννης παρεδόθη, ἀνεχώρησεν a fost prins, S-a dus în Galileea, a fost întemniţat, a plecat în
εἰς τὴν Γαλιλαίαν, Galileea.
Μτ Δ-13 καὶ καταλιπὼν τὴν Ναζαρὲτ 13. și lăsând Nazaretul, a venit Matei 4:13 Şi părăsind Nazaretul,
ἐλθὼν κατῴκησεν εἰς Καπερναοὺμ și a locuit în Capernaum, lângă a venit de a locuit în
7
τὴν παραθαλασσίαν ἐν ὁρίοις mare, în hotarele Zavulonului și Capernaum, lângă mare, în
Ζαβουλὼν καὶ Νεφθαλείμ, ale Neftalimului, hotarele lui Zabulon şi Neftali,
14. ca să se plinească ceea ce s- Matei 4:14 Ca să se împlinească
Μτ Δ-14 ἵνα πληρωθῇ τὸ ῥηθὲν διὰ a zis prin Isaia prorocul, care ce s-a zis prin Isaia proorocul
῾Ησαΐου τοῦ προφήτου λέγοντος· zice: care zice:
Μτ Δ-15 γῆ Ζαβουλὼν καὶ γῆ 15. Pământul Zabulonului și Matei 4:15 "Pământul lui Zabulon
Νεφθαλείμ, ὁδὸν θαλάσσης, πέραν pământul Neftalimului, spre şi pământul lui Neftali spre
τοῦ ᾿Ιορδάνου, Γαλιλαία τῶν mare dincolo de Iordan, mare, dincolo de Iordan,
ἐθνῶν, Galileea neamurilor; Galileea neamurilor;
Μτ Δ-16 ὁ λαὸς ὁ καθήμενος ἐν σκότει 16. poporul cel ce şedea întru Matei 4:16 Poporul care stătea în
εἶδε φῶς μέγα, καὶ τοῖς καθημένοις întuneric a văzut lumină mare, întuneric a văzut lumină mare
ἐν χώρᾳ καὶ σκιᾷ θανάτου φῶς și celor ce şedeau în latura și în şi celor ce şedeau în latura şi
ἀνέτειλεν αὐτοῖς. umbra morţii, lumină a răsărit în umbra morţii lumină le-a
lor. răsărit".
Μτ Δ-17 ᾿Απὸ τότε ἤρξατο ὁ ᾿Ιησοῦς 17. De atunci a început Matei 4:17 De atunci a început
κηρύσσειν καὶ λέγειν· μετανοεῖτε· Iisus a propovădui și a zice: Iisus să propovăduiască şi să
ἤγγικε γὰρ ἡ βασιλεία τῶν „Pocăiţi-vă, că s-a apropiat spună: Pocăiţi-vă, căci s-a
οὐρανῶν. împărăţia cerurilor!” apropiat împărăţia cerurilor.
Μτ Δ-18 Περιπατῶν δὲ παρὰ τὴν 18. Și umblând Iisus pe Matei 4:18 Pe când umbla pe
θάλασσαν τῆς Γαλιλαίας εἶδε δύο lângă Marea Galileii; a văzut pe lângă Marea Galileii, a văzut
ἀδελφούς, Σίμωνα τὸν λεγόμενον doi fraţi: pe Simon ce se numeşte pe doi fraţi, pe Simon ce se
Πέτρον καὶ ᾿Ανδρέαν τὸν ἀδελφὸν Petru și pe Andrei fratele lui, numeşte Petru şi pe Andrei,
αὐτοῦ, βάλλοντας ἀμφίβληστρον εἰς aruncându-și mreaja în mare, că fratele lui, care aruncau
τὴν θάλασσαν· ἦσαν γὰρ ἁλιεῖς· erau pescari, mreaja în mare, căci erau
pescari.
Μτ Δ-19 καὶ λέγει αὐτοῖς· δεῦτε ὀπίσω 19. și le-a zis lor: „Veniţi după Matei 4:19 Şi le-a zis: Veniţi după
μου καὶ ποιήσω ὑμᾶς ἁλιεῖς Mine, și vă voi face pe voi Mine şi vă voi face pescari de
ἀνθρώπων. pescari de oameni!” oameni.
Μτ Δ-20 οἱ δὲ εὐθέως ἀφέντες τὰ 20. Iar ei îndată lăsându-și Matei 4:20 Iar ei, îndată lăsând
δίκτυα ἠκολούθησαν αὐτῷ. mrejele au mers după Dânsul. mrejele, au mers după El.
Μτ Δ-21 Καὶ προβὰς ἐκεῖθεν εἶδεν 21. Și de acolo mai înainte Matei 4:21 Şi de acolo, mergând
ἄλλους δύο ἀδελφούς, ᾿Ιάκωβον mergând, au văzut pe alţi doi mai departe, a văzut alţi doi
τὸν τοῦ Ζεβεδαίου καὶ ᾿Ιωάννην fraţi: pe Iacov al lui Zevedei și fraţi, pe Iacov al lui Zevedeu şi
τὸν ἀδελφὸν αὐτοῦ, ἐν τῷ πλοίῳ pe Ioan fratele lui, în corabie cu pe Ioan fratele lui, în corabie
μετὰ Ζεβεδαίου τοῦ πατρὸς αὐτῶν Zevedei tatăl lor, cârpindu-și cu Zevedeu, tatăl lor,
καταρτίζοντας τὰ δίκτυα αὐτῶν, καὶ mrejele lor; și i-a chemat pe dregându-şi mrejele şi i-a
ἐκάλεσεν αὐτούς. dânşii. chemat.
Μτ Δ-22 οἱ δὲ εὐθέως ἀφέντες τὸ 22. Iar ei îndată lăsând corabia Matei 4:22 Iar ei îndată, lăsând
πλοῖον καὶ τὸνπατέρα αὐτῶν și pe Zevedei tatăl lor, au mers corabia şi pe tatăl lor, au mers
ἠκολούθησαν αὐτῷ. după Dânsul. după El.
Μτ Δ-23 Καὶ περιῆγεν ὅλην τὴν 23. Și a străbătut Iisus toată Matei 4:23 Şi a străbătut Iisus
Γαλιλαίαν ὁ ᾿Ιησοῦς διδάσκων ἐν Galileea, învăţând în adunările toată Galileea, învăţând în
ταῖς συναγωγαῖς αὐτῶν καὶ lor și propovăduind Evanghelia sinagogile lor şi propovăduind
κηρύσσων τὸ εὐαγγέλιον τῆς împărăţiei și tămăduind toată Evanghelia împărăţiei şi
βασιλείας καὶ θεραπεύων πᾶσαν boala și toată neputinţa întru tămăduind toată boala şi toată
νόσον καὶ πᾶσαν μαλακίαν ἐν τῷ popor. neputinţa în popor.
λαῷ.
Μτ Δ-24 καὶ ἀπῆλθεν ἡ ἀκοὴ αὐτοῦ εἰς 24. Și a ieşit vestea despre El în Matei 4:24 Şi s-a dus vestea
ὅλην τὴν Συρίαν, καὶ προσήνεγκαν toată Siria, și aduceau către despre El în toată Siria, şi
αὐτῷ πάντας τοὺς κακῶς ἔχοντας Dânsul pe toți cei ce pătimeau aduceau la El pe toţi cei ce se
ποικίλαις νόσοις καὶ βασάνοις rău cu felurite boli, și pe cei aflau în suferinţe, fiind cuprinşi
συνεχομένους, καὶ δαιμονιζομένους cuprinși de chinuri, și pe cei de multe feluri de boli şi de
καὶ σεληνιαζομένους καὶ îndrăciţi și lunatici, și pe cei chinuri, pe demonizaţi, pe
παραλυτικούς, καὶ ἐθεράπευσεν slăbănogi, și îi vindeca pe ei. lunatici, pe slăbănogi, şi El îi
αὐτούς· vindeca.
Μτ Δ-25 καὶ ἠκολούθησαν αὐτῷ ὄχλοι 25. Și au mers după Dânsul Matei 4:25 Şi mulţimi multe
πολλοὶ ἀπὸτῆς Γαλιλαίας καὶ noroade multe din Galileea și mergeau după El, din Galileea,
8
Δεκαπόλεως καὶ ῾Ιεροσολύμων καὶ din Decapole și din Ierusalim și din Decapole, din Ierusalim ,
᾿Ιουδαίας καὶ πέραν τοῦ ᾿Ιορδάνου. din Iudeea și din ceea parte de din Iudeea şi de dincolo de
Iordan. Iordan.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Ε. CAPITOLUL 5. CAPITOLUL 5

Μτ Ε-1 ᾿Ιδὼν δὲ τοὺς ὄχλους ἀνέβη εἰς 1. Iar văzând noroadele S-a Matei 5:1 Văzând mulţimile, Iisus
τὸ ὄρος, καὶ καθίσαντος αὐτοῦ suit în munte; și şezând El, au S-a suit în munte, şi aşezându-
προσῆλθον αὐτῷ οἱ μαθηταὶ αὐτοῦ, venit către Dânsul ucenicii Lui, se, ucenicii Lui au venit la El.
Μτ Ε-2 καὶ ἀνοίξας τὸ στόμα αὐτοῦ 2. și deschizându-Și gura Sa, îi Matei 5:2 Şi deschizându-şi gura,
ἐδίδασκεν αὐτοὺς λέγων· învăţa pe ei, zicând: îi învăţa zicând:
Μτ Ε-3 μακάριοι οἱ πτωχοὶ τῷ 3. „Fericiţi cei săraci cu Matei 5:3 Fericiţi cei săraci cu
πνεύματι, ὅτι αὐτῶν ἐστιν ἡ duhul, că a acelora este duhul, că a lor este împărăţia
βασιλεία τῶν οὐρανῶν. împărăţia cerurilor. cerurilor.
Μτ Ε-4 μακάριοι οἱ πενθοῦντες, ὅτι 4. Fericiţi cei ce plâng, că Matei 5:4 Fericiţi cei ce plâng, că
αὐτοὶ παρακληθήσονται. aceia se vor mângâia. aceia se vor mângâia.
Μτ Ε-5 μακάριοι οἱ πραεῖς, ὅτι αὐτοὶ 5. Fericiţi cei blânzi, că Matei 5:5 Fericiţi cei blânzi, că
κληρονομήσουσι τὴν γῆν. aceia vor moşteni pământul. aceia vor moşteni pământul.
Μτ Ε-6 μακάριοι οἱ πεινῶντες καὶ 6. Fericiţi cei ce flămânzesc Matei 5:6 Fericiţi cei ce
διψῶντες τὴνδικαιοσύνην, ὅτι αὐτοὶ și însetoşează de dreptate, că flămânzesc şi însetează de
χορτασθήσονται aceia se vor sătura. dreptate, că aceia se vor
sătura.
Μτ Ε-7 μακάριοι οἱ ἐλεήμονες, ὅτι 7. Fericiţi cei milostivi, că Matei 5:7 Fericiţi cei milostivi, că
αὐτοὶ ἐλεηθήσονται. aceia se vor milui. aceia se vor milui.
Μτ Ε-8 μακάριοι οἱ καθαροὶ τῇ 8. Fericiţi cei curaţi cu Matei 5:8 Fericiţi cei curaţi cu
καρδίᾳ, ὅτι αὐτοὶτὸν Θεὸν ὄψονται. inima, că aceia vor vedea pe inima, că aceia vor vedea pe
Dumnezeu. Dumnezeu.
Μτ Ε-9 μακάριοι οἱ εἰρηνοποιοί, ὅτι 9. Fericiţi făcătorii de pace, Matei 5:9 Fericiţi făcătorii de
αὐτοὶ υἱοὶ Θεοῦ κληθήσονται. că aceia fiii lui Dumnezeu se vor pace, că aceia fiii lui
chema. Dumnezeu se vor chema.
Μτ Ε-10 μακάριοι οἱ δεδιωγμένοι 10. Fericiţi cei izgoniţi Matei 5:10 Fericiţi cei prigoniţi
ἕνεκεν δικαιοσύνης, ὅτι αὐτῶν pentru dreptate, că a acelora pentru dreptate, că a lor este
ἐστιν ἡ βασιλεία τῶν οὐρανῶν. este împărăţia cerurilor. împărăţia cerurilor.
Μτ Ε-11 μακάριοί ἐστε ὅταν 11. Fericiţi veţi fi când vă Matei 5:11 Fericiţi veţi fi voi când
ὀνειδίσωσιν ὑμᾶς καὶ διώξωσι καὶ vor ocărî pe voi și vă vor prigoni vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi
εἴπωσι πᾶν πονηρὸν ῥῆμα καθ᾿ și vor zice tot cuvântul rău vor zice tot cuvântul rău
ὑμῶν ψευδόμενοι ἔνεκεν ἐμοῦ. (viclean) împotriva voastră, împotriva voastră, minţind din
mințind pentru Mine. pricina Mea.
Μτ Ε-12 χαίρετε καὶ ἀγαλλιᾶσθε, ὅτι ὁ 12. Bucuraţi-vă și vă Matei 5:12 Bucuraţi-vă şi vă
μισθὸς ὑμῶν πολὺς ἐν τοῖς veseliţi, că plata voastră multă veseliţi, că plata voastră multă
οὐρανοῖς· οὕτω γὰρ ἐδίωξαν τοὺς este în ceruri; că așa i-au este în ceruri, că aşa au
προφήτας τοὺς πρὸ ὑμῶν. prigonit pe prorocii cei mai prigonit pe proorocii cei
înainte de voi. dinainte de voi.
Μτ Ε-13 ῾Υμεῖς ἐστε τὸ ἅλας τῆς γῆς· 13. Voi sunteţi sarea Matei 5:13 Voi sunteţi sarea
ἐὰν δὲ τὸ ἅλας μωρανθῇ, ἐν τίνι pământului; iar dacă sarea se va pământului; dacă sarea se va
ἁλισθήσεται; εἰς οὐδὲν ἰσχύει ἔτι εἰ strica, cu ce se va săra? Întru strica, cu ce se va săra? De
μὴ βληθῆναι ἔξω καὶ nimic nu mai este de treabă, ci nimic nu mai e bună decât să
καταπατεῖσθαι ὑπὸ τῶν ἀνθρώπων. numai a se arunca afară și a se fie aruncată afară şi călcată în
călca de oameni. picioare de oameni.
Μτ Ε-14 ῾Υμεῖς ἐστε τὸ φῶς τοῦ 14. Voi sunteţi lumina, lumii. Nu Matei 5:14 Voi sunteţi lumina
κόσμου. οὐ δύναται πόλις κρυβῆναι poate cetatea a se ascunde lumii; nu poate o cetate aflată
ἐπάνω ὄρους κειμένη deasupra muntelui stând; pe vârf de munte să se
ascundă.
Μτ Ε-15 οὐδὲ καίουσι λύχνον καὶ 15. nici aprind făclie și o pun Matei 5:15 Nici nu aprind făclie şi
τιθέασιν αὐτὸν ὑπὸ τὸν μόδιον, sub obroc, ci în sfeşnic, și o pun sub obroc, ci în sfeşnic,
ἀλλ᾿ ἐπὶ τὴν λυχνίαν, καὶ λάμπει luminează tuturor celor ce sunt şi luminează tuturor celor din
πᾶσι τοῖς ἐν τῇ οἰκίᾳ. în casă. casă.
Μτ Ε-16 οὕτω λαμψάτω τὸ φῶς ὑμῶν 16. Aşa să lumineze lumina Matei 5:16 Aşa să lumineze
9
ἔμπροσθεν τῶν ἀνθρώπων, ὅπως voastră înaintea oamenilor, lumina voastră înaintea
ἴδωσιν ὑμῶν τὰ καλὰ ἔργα καὶ încât să vadă lucrurile voastre oamenilor, aşa încât să vadă
δοξάσωσι τὸν πατέρα ὑμῶν τὸν ἐν cele bune și să slăvească pe faptele voastre cele bune şi să
τοῖς οὐρανοῖς. Tatăl vostru Cel din ceruri. slăvească pe Tatăl vostru Cel
din ceruri.
Μτ Ε-17 Μὴ νομίσητε ὅτι ἦλθον 17. Să nu socotiţi că am Matei 5:17 Să nu socotiţi că am
καταλῦσαι τὸν νόμον ἢ τοὺς venit să stric legea sau prorocii; venit să stric Legea sau
προφήτας· οὐκ ἦλθον καταλῦσαι, nu am venit să stric, ci să proorocii; n-am venit să stric,
ἀλλὰ πληρῶσαι. plinesc. ci să împlinesc.
Μτ Ε-18 ἀμὴν γὰρ λέγω ὑμῖν, ἕως ἂν 18. Că amin zic vouă: Până ce Matei 5:18 Căci adevărat zic
παρέλθῃ ὁ οὐρανὸς καὶ ἡ γῆ, ἰῶτα va trece cerul și pământul, o iotă vouă: Înainte de a trece cerul şi
ἓν ἢ μία κεραία οὐ μὴ παρέλθῃ ἀπὸ sau o cirtă nu va trece din lege, pământul, o iotă sau o cirtă din
τοῦ νόμου ἕως ἂν πάντα γένηται. până ce vor fi toate. Lege nu va trece, până ce se
vor face toate.
Μτ Ε-19 ὃς ἐὰν οὖν λύσῃ μίαν τῶν 19. Deci, cel ce va strica una Matei 5:19 Deci, cel ce va strica
ἐντολῶν τούτων τῶν ἐλαχίστων καὶ dintr-aceste porunci mai mici, și una din aceste porunci, foarte
διδάξῃ οὕτω τοὺς ἀνθρώπους, va învăţa așa pe oameni, mai mici, şi va învăţa aşa pe
ἐλάχιστος κληθήσεται ἐν τῇ mic se va chema întru împărăţia, oameni, foarte mic se va chema
βασιλείᾳ τῶν οὐρανῶν· ὃς δ᾿ ἂν cerurilor; iar cel ce va face și va în împărăţia cerurilor; iar cel
ποιήσῃ καὶ διδάξῃ, οὗτος μέγας învăţa, acela mare se va chema ce va face şi va învăţa, acesta
κληθήσεται ἐν τῇ βασιλείᾳ τῶν întru împărăţia cerurilor. mare se va chema în împărăţia
οὐρανῶν. cerurilor.
Μτ Ε-20 λέγω γὰρ ὑμῖν ὅτι ἐὰν μὴ 20. Că zic vouă: Că de nu va Matei 5:20 Căci zic vouă: Că de
περισσεύσῃ ἡ δικαιοσύνη ὑμῶν prisosi dreptatea voastră mai nu va prisosi dreptatea voastră
πλεῖον τῶν γραμματέων καὶ mult decât a cărturarilor și a mai mult decât a cărturarilor şi
Φαρισαίων, οὐ μὴ εἰσέλθητε εἰς τὴν fariseilor, nu veţi intra întru a fariseilor, nu veţi intra în
βασιλείαν τῶν οὐρανῶν. împărăţia cerurilor. împărăţia cerurilor.
Μτ Ε-21 ᾿Ηκούσατε ὅτι ἐρρέθη τοῖς 21. Auzit-aţi că s-a zis celor de Matei 5:21 Aţi auzit că s-a zis
ἀρχαίοις, οὐ φονεύσεις· ὃς δ᾿ ἂν demult: Să nu ucizi; că cine va celor de demult: "Să nu ucizi";
φονεύσῃ, ἔνοχος ἔσται τῇ κρίσει. ucide, vinovat va fi judecăţii. iar cine va ucide, vrednic va fi
de osândă.
22. Iar Eu zic vouă că tot cel ce
Μτ Ε-22 ᾿Εγὼ δὲ λέγω ὑμῖν ὅτι πᾶς ὁ Matei 5:22 Eu însă vă spun vouă:
se mânie asupra fratelui său în
ὀργιζόμενος τῷ ἀδελφῷ αὐτοῦ εἰκῆ Că oricine se mânie pe fratele
deşert, vinovat va fi judecăţii; și
ἔνοχος ἔσται τῇ κρίσει· ὃς δ᾿ ἂν său vrednic va fi de osândă; şi
cine va zice fratelui său: raca
εἴπῃ τῷ ἀδελφῷ αὐτοῦῥακά, ἔνοχος cine va zice fratelui său:
(netrebnicule), vinovat va fi
ἔσται τῷ συνεδρίῳ· ὃς δ᾿ ἂν εἴπῃ netrebnicule, vrednic va fi de
soborului; iar cine va zice:
μωρέ, ἔνοχος ἔσται εἰς τὴν γέενναν judecata sinedriului; iar cine
τοῦ πυρός. nebunule, vinovat va fi gheenei va zice: nebunule, vrednic va fi
focului. de gheena focului.
Μτ Ε-23 ᾿Εὰν οὖν προσφέρῃς τὸ 23. Deci, de îţi vei aduce darul Matei 5:23 Deci, dacă îţi vei
δῶρόν σου ἐπὶ τὸ θυσιαστήριον tău la altar și acolo îţi vei aduce aduce darul tău la altar şi
κἀκεῖ μνησθῇς ὅτι ὁ ἀδελφός σου aminte că fratele tău are ceva acolo îţi vei aduce aminte că
ἔχει τι κατὰ σοῦ, asupra ta, fratele tău are ceva împotriva
ta,
Μτ Ε-24 ἄφες ἐκεῖ τὸ δῶρόν σου 24. lasă acolo darul tău înaintea Matei 5:24 Lasă darul tău acolo,
ἔμπροσθεν τοῦ θυσιαστηρίου, καὶ altarului, și mergi mai întâi de te înaintea altarului, şi mergi
ὕπαγε πρῶτον διαλλάγηθι τῷ împacă cu fratele tău, și atunci întâi şi împacă-te cu fratele tău
ἀδελφῷ σου, καὶ τότε ἐλθὼν venind adu darul tău. şi apoi, venind, adu darul tău.
πρόσφερε τὸ δῶρόν σου.
Μτ Ε-25 ῎Ισθι εὐνοῶν τῷ ἀντιδίκῳ σου 25. Împacă-te cu pârâşul tău Matei 5:25 Împacă-te cu pârâşul
ταχὺ ἓως ὅτου εἶ ἐν τῇ ὁδῷ μετ᾿ degrabă, până ești pe cale cu tău degrabă, până eşti cu el pe
αὐτοῦ, μήποτέ σε παραδῷ ὁ dânsul, ca nu cumva pârâşul să cale, ca nu cumva pârâşul să te
ἀντίδικος τῷ κριτῇ καὶ ὁ κριτὴς σε te dea judecătorului, și dea judecătorului, şi
παραδῷ τῷ ὑπηρέτῃ, καὶ εἰς judecătorul te va da slugii și în judecătorul slujitorului şi să fii
φυλακὴν βληθήσῃ· temniţă vei fi aruncat; aruncat în temniţă.
Μτ Ε-26 ἀμὴν λέγω σοι, οὐ μὴ ἐξέλθῃς 26. amin zic ţie, nu vei ieși de Matei 5:26 Adevărat grăiesc ţie:
ἐκεῖθεν ἕως οὗ ἀποδῷς τὸν acolo, până nu vei da codrantul Nu vei ieşi de acolo, până ce nu
10
ἔσχατον κοδράντην. (banul) cel mai de pe urmă. vei fi dat cel din urmă ban.
Μτ Ε-27 ᾿Ηκούσατε ὅτι ἐρρέθη τοῖς 27. Auzit-aţi că s-a zis celor Matei 5:27 Aţi auzit că s-a zis
ἀρχαίοις, οὐ μοιχεύσεις. de demult: Să nu preacurveşti. celor de demult: "Să nu
săvârşeşti adulter".
Μτ Ε-28 ᾿Εγὼ δὲ λέγω ὑμῖν ὅτι πᾶς ὁ 28. Iar Eu zic vouă că tot cel ce Matei 5:28 Eu însă vă spun vouă:
βλέπων γυναῖκα πρὸς τὸ caută la femeie spre a o pofti pe Că oricine se uită la femeie,
ἐπιθυμῆσαι αὐτὴν ἤδη ἐμοίχευσεν ea, iată, a preacurvit cu dânsa poftind-o, a şi săvârşit adulter
αὐτὴν ἐν τῇ καρδίᾳ αὐτοῦ. întru inima sa. cu ea în inima lui.
Μτ Ε-29 εἰ δὲ ὁ ὀφθαλμός σου ὁ δεξιὸς 29. Iar dacă ochiul tău cel drept Matei 5:29 Iar dacă ochiul tău cel
σκανδαλίζει σε, ἔξελε αὐτὸν καὶ te sminteşte pe tine, scoate-l pe drept te sminteşte pe tine,
βάλε ἀπὸ σοῦ· συμφέρει γάρ σοι el și îl leapădă de la tine, că-ţi scoate-l şi aruncă-l de la tine,
ἵνα ἀπόληται ἓν τῶν μελῶν σου καὶ foloseşte ţie ca să piară unul din căci mai de folos îţi este să
μὴ ὅλον τὸ σῶμά σου βληθῇεἰς mădularele tale, și nu tot trupul piară unul din mădularele tale,
γέενναν. tău să se arunce în gheenă. decât tot trupul să fie aruncat
în gheenă.
Μτ Ε-30 καὶ εἰ ἡ δεξιά σου χεὶρ 30. Și dacă mâna ta cea dreaptă Matei 5:30 Şi dacă mâna ta cea
σκανδαλίζει σε, ἔκκοψον αὐτὴν καὶ te sminteşte pe tine, taie-o pe ea dreaptă te sminteşte pe tine,
βάλε ἀπὸ σοῦ· συμφέρει γάρ σοι și o leapădă de la tine, că îţi taie-o şi o aruncă de la tine,
ἵνα ἀπόληται ἓν τῶν μελῶν σου καὶ foloseşte ţie ca să piară unul din căci mai de folos îţi este să
μὴ ὅλον τὸ σῶμά σου βληθῇ εἰς mădularele tale, și nu tot trupul piară unul din mădularele tale,
γέενναν. tău să se arunce în gheenă. decât tot trupul tău să fie
aruncat în gheenă.
Μτ Ε-31 ᾿Ερρέθη δέ· ὃς ἂν ἀπολύσῃ 31. Iarăşi s-a zis: Cel ce-și Matei 5:31 S-a zis iarăşi: "Cine va
τὴν γυναίκα αὐτοῦ, δότω αὐτῇ va lăsa femeia sa, să-i dea ei lăsa pe femeia sa, să-i dea
ἀποστάσιον. carte de despărţire. carte de despărţire".
Μτ Ε-32 ᾿Εγὼ δὲ λέγω ὑμῖν ὅτι ὃς ἂν 32. Iar Eu zic vouă că tot cel ce- Matei 5:32 Eu însă vă spun vouă:
ἀπολύσῃ τὴν γυναῖκα αὐτοῦ și va lăsa femeia sa, afară de Că oricine va lăsa pe femeia
παρεκτὸς λόγου πορνείας, ποιεῖ cuvânt de curvie, o face pe ea să sa, în afară de pricină de
αὐτὴν μοιχᾶσθαι, καὶ ὃς ἐὰν preacurvească, și cel ce va lua desfrânare, o face să
ἀπολελυμένην γαμήσῃ, μοιχᾶται. pe cea lăsată, preacurveşte. săvârşească adulter, şi cine va
lua pe cea lăsată săvârşeşte
adulter.
Μτ Ε-33 Πάλιν ἠκούσατε ὅτι ἐρρέθη 33. Iar aţi auzit, că s-a zis Matei 5:33 Aţi auzit ce s-a zis
τοῖς ἀρχαίοις, οὐκ ἐπιορκήσεις, celor de demult: Să nu juri celor de demult: "Să nu juri
ἀποδώσεις δὲ τῷ Κυρίῳ τοὺς strâmb, ci să dai Domnului strâmb, ci să ţii înaintea
ὅρκους σου. jurămintele tale. Domnului jurămintele tale".
Μτ Ε-34 ᾿Εγὼ δὲ λέγω ὑμῖν μὴ ὀμόσαι 34. Iar Eu zic vouă: Să nu te juri Matei 5:34 Eu însă vă spun vouă:
ὅλως· μήτε ἐν τῷ οὐρανῷ, ὅτι nicidecum, nici pe cer, că este Să nu vă juraţi nicidecum nici
θρόνος ἐστὶ τοῦ Θεοῦ tron al lui Dumnezeu; pe cer, fiindcă este tronul lui
Dumnezeu,
Μτ Ε-35 μήτε ἐν τῇ γῇ, ὅτι ὑποπόδιόν 35. nici pe pământ, că este Matei 5:35 Nici pe pământ, fiindcă
ἐστι τῶν ποδῶν αὐτοῦ· μήτε εἰς aşternut al picioarelor Lui, nici este aşternut al picioarelor Lui,
῾Ιεροσόλυμα, ὅτι πόλις ἐστὶ τοῦ pe Ierusalim, că este cetate a nici pe Ierusalim , fiindcă este
μεγάλου βασιλέως· marelui Împărat; cetate a marelui Împărat,
Μτ Ε-36 μήτε ἐν τῇ κεφαλῇ σου 36. nici pe capul tău să nu te Matei 5:36 Nici pe capul tău să nu
ὀμόσῃς, ὅτι οὐ δύνασαι μίαν τρίχα juri, că nu poţi un păr alb sau te juri, fiindcă nu poţi să faci
λευκὴν ἢ μέλαιναν ποιῆσαι. negru să faci. un fir de păr alb sau negru,
Μτ Ε-37 ἔστω δὲ ὁ λόγος ὑμῶν ναὶ ναί, 37. Ci să fie cuvântul vostru: Da, Matei 5:37 Ci cuvântul vostru să
οὒ οὔ· τὸ δὲ περισσὸν τούτων ἐκ da; nu, nu; iar ce este mai mult fie: Ceea ce este da, da; şi ceea
τοῦ πονηροῦ ἐστιν. decât acestea, de la cel viclean ce este nu, nu; iar ce e mai
este. mult decât acestea, de la cel
rău este.
Μτ Ε-38 ᾿Ηκούσατε ὅτι ἐρρέθη, 38 Auzit-aţi că s-a zis: Ochi Matei 5:38 Aţi auzit că s-a zis:
ὀφθαλμὸν ἀντὶ ὀφθαλμοῦ καὶ pentru ochi și dinte pentru "Ochi pentru ochi şi dinte
ὀδόντα ἀντὶ ὀδόντος. dinte. pentru dinte".
Μτ Ε-39 ᾿Εγὼ δὲ λέγω ὑμῖν μὴ 39. Iar Eu zic vouă: Să nu staţi Matei 5:39 Eu însă vă spun vouă:
ἀντιστῆναι τῷ πονηρῷ· ἀλλ᾿ ὅστις împotrivă celui viclean; ci, de te Nu vă împotriviţi celui rău; iar
11
σε ῥαπίσει ἐπὶ τὴν δεξιὰν σιαγόνα, va lovi cineva peste faţa cui te loveşte peste obrazul
στρέψον αὐτῷ καὶ τὴν ἄλλην· obrazului cea dreaptă, întoarce-i drept, întoarce-i şi pe celălalt.
lui și pe cealaltă;
Μτ Ε-40 καὶ τῷ θέλοντί σοι κριθῆναι 40. și celui ce voieşte să se Matei 5:40 Celui ce voieşte să se
καὶ τὸν χιτῶνά σου λαβεῖν, ἄφες judece cu tine și să-ţi ia haina ta, judece cu tine şi să-ţi ia haina,
αὐτῷ καὶ τὸ ἱμάτιον· lasă-i lui și cămaşa; lasă-i şi cămaşa.
Μτ Ε-41 καὶ ὅστις σε ἀγγαρεύσει 41. și cel ce te va sili pe tine o Matei 5:41 Iar de te va sili cineva
μίλιον ἕν, ὕπαγε μετ᾿ αὐτοῦ δύο· milă de loc, mergi cu dânsul să mergi o milă, mergi cu el
două; două.
Μτ Ε-42 τῷ αἰτοῦντί σε δίδου καὶ τὸν 42. celui ce cere de la tine, dă-i; Matei 5:42 Celui care cere de la
θέλοντα ἀπὸ σοῦ δανείσασθαι μὴ și de cel ce voieşte să se tine, dă-i; şi de la cel ce voieşte
ἀποστραφῇς. împrumute de la tine, nu te să se împrumute de la tine, nu
depărta. întoarce faţa ta.
Μτ Ε-43 ᾿Ηκούσατε ὅτι ἐρρέθη, 43. Auzit-aţi că s-a zis: Să Matei 5:43 Aţi auzit că s-a zis: "Să
ἀγαπήσεις τὸν πλησίον σου καὶ iubeşti pe aproapele tău și să iubeşti pe aproapele tău şi să
μισήσεις τὸν ἐχθρόν σου. urăşti pe vrăjmaşul tău. urăşti pe vrăjmaşul tău".
Μτ Ε-44 ᾿Εγὼ δὲ λέγω ὑμῖν, ἀγαπᾶτε 44. Iar Eu zic vouă: Iubiţi pe Matei 5:44 Iar Eu zic vouă: Iubiţi
τοὺς ἐχθροὺς ὑμῶν, εὐλογεῖτε τοὺς vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe vrăjmaşii voştri,
καταρωμένους ὑμᾶς, καλῶς ποιεῖτε pe cei ce vă blesteamă pe voi, binecuvântaţi pe cei ce vă
τοῖς μισοῦσιν ὑμᾶς καὶ bine faceţi celor ce vă urăsc pe blestemă, faceţi bine celor ce
προσεύχεσθε ὑπὲρ τῶν voi, și vă rugaţi pentru cei ce vă vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei
ἐπηρεαζόντων ὑμᾶς καὶ διωκόντων supără și vă prigonesc pe voi, ce vă vatămă şi vă prigonesc,
ὑμᾶς, Matei 5:45 Ca să fiţi fiii Tatălui
Μτ Ε-45 ὅπως γένησθε υἱοὶ τοῦ πατρὸς 45. ca să fiţi fiii Tatălui vostru vostru Celui din ceruri, că El
ὑμῶν τοῦ ἐν οὐρανοῖς, ὅτι τὸν Celui din ceruri, că pe, soarele face să răsară soarele şi peste
ἥλιον αὐτοῦ ἀνατέλλει ἐπὶ Său îl răsare peste cei răi și cei răi şi peste cei buni şi
πονηροὺς καὶ ἀγαθοὺς καὶ βρέχει peste cei buni, și plouă peste cei trimite ploaie peste cei drepţi şi
ἐπὶ δικαίους καὶ ἀδίκους. drepţi și peste cei nedrepţi. peste cei nedrepţi.
Μτ Ε-46 ἐὰν γὰρ ἀγαπήσητε τοὺς 46. Că de iubiţi pe cei ce vă Matei 5:46 Căci dacă iubiţi pe cei
ἀγαπῶντας ὑμᾶς, τίνα μισθὸν iubesc pe voi, ce plată veţi avea? ce vă iubesc, ce răsplată veţi
ἔχετε; οὐχὶ καὶ οἱ τελῶναι τὸ αὐτὸ Au nu și vameşii aceiaşi fac? avea? Au nu fac şi vameşii
ποιοῦσι; acelaşi lucru?
Μτ Ε-47 καὶ ἐὰν ἀσπάσησθε τοὺς 47. Și de îmbrăţişați cu dragoste Matei 5:47 Şi dacă îmbrăţişaţi
φίλους ὑμῶν μόνον, τί περισσὸν numai pe prietenii voştri, ce mai numai pe fraţii voştri, ce faceţi
ποιεῖτε; οὐχὶ καὶ οἱ τελῶναι οὕτω mult faceţi? Au nu și vameşii fac mai mult? Au nu fac şi
ποιοῦσιν; așa? neamurile acelaşi lucru?
Μτ Ε-48 ῎Εσεσθε οὖν ὑμεῖς τέλειοι, 48. Fiţi dar voi desăvârşiţi, Matei 5:48 Fiţi, dar, voi
ὥσπερ ὁ Πατὴρ ὑμῶν ὁ ἐν τοῖς precum și Tatăl vostru Cel din desăvârşiţi, precum Tatăl
οὐρανοῖς τέλειός ἐστιν. ceruri desăvârşit este. vostru Cel ceresc desăvârşit
este.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Στ. CAPITOLUL 6. CAPITOLUL 6

Μτ Στ-1 Προσέχετε τὴν ἐλεημοσύνην 1. Luaţi aminte, milostenia Matei 6:1 Luaţi aminte ca faptele
ὑμῶν μὴ ποιεῖν ἔμπροσθεν τῶν voastră să nu o faceţi înaintea dreptăţii voastre să nu le faceţi
ἀνθρώπων πρὸς τὸ θεαθῆναι oamenilor, spre a fi văzuţi de înaintea oamenilor ca să fiţi
αὐτοῖς· εἰ δὲ μήγε, μισθὸν οὐκ ἔχετε dânşii; iar de nu, plată nu veţi văzuţi de ei; altfel nu veţi avea
παρὰ τῷ πατρὶ ὑμῶν τῷ ἐν avea de la Tatăl vostru, care este plată de la Tatăl vostru Cel din
τοῖςοὐρανοῖς. în ceruri. ceruri.
Μτ Στ-2 ῞Οταν οὖν ποιῇς ἐλεημοσύνην, 2 Deci, când faci milostenie, să Matei 6:2 Deci, când faci
μὴ σαλπίσῃς ἔμπροσθέν σου, ὥσπερ nu trâmbiţezi înaintea ta, milostenie, nu trâmbiţa
οἱ ὑποκριταὶ ποιοῦσιν ἐν ταῖς precum fac făţarnicii în adunări înaintea ta, cum fac făţarnicii
συναγωγαῖς καὶ ἐν ταῖς ῥύμαις, și în uliţe, ca să se slăvească de în sinagogi şi pe uliţe, ca să fie
ὅπως δοξασθῶσιν ὑπὸ τῶν oameni. Amin zic vouă, că îşi iau slăviţi de oameni; adevărat
ἀνθρώπων· ἀμὴν λέγω ὑμῖν, plata lor. grăiesc vouă: şi-au luat plata
ἀπέχουσι τὸν μισθὸν αὐτῶν. lor.
Μτ Στ-3 σοῦ δὲ ποιοῦντος ἐλεημοσύνην 3. Iar tu făcând milostenie, să nu Matei 6:3 Tu însă, când faci
μὴ γνώτω ἡ ἀριστερά σου τί ποιεῖ ἡ ştie stânga ta ce face dreapta ta, milostenie, să nu ştie stânga ta
12
δεξιά σου, ce face dreapta ta,
Μτ Στ-4 ὅπως ᾖ σου ἡ ἐλεημοσύνη ἐν 4 ca să fie milostenia ta întru Matei 6:4 Ca milostenia ta să fie
τῷ κρυπτῷ, καὶ ὁ πατήρ σου ὁ ascuns, și Tatăl tău cel ce vede într-ascuns şi Tatăl tău, Care
βλέπων ἐν τῷ κρυπτῷ ἀποδώσει întru ascuns, acesta va răsplăti vede în ascuns, îţi va răsplăti
σοι ἐν τῷ φανερῷ. ţie întru arătare. ţie.
Μτ Στ-5 Καὶ ὅταν προσεύχῃ, οὐκ ἔσῃ 5. Și când te rogi nu fii ca Matei 6:5 Iar când vă rugaţi, nu
ὥσπερ οἱ ὑποκριταί, ὅτι φιλοῦσιν făţarnicii, că iubesc în adunări și fiţi ca făţarnicii cărora le
ἐν ταῖς συναγωγαῖς καὶ ἐν ταῖς în unghiurile uliţelor stând să se place, prin sinagogi şi prin
γωνίαις τῶν πλατειῶν ἐστῶτες roage ca să se arate oamenilor; colţurile uliţelor, stând în
προσεύχεσθαι, ὅπως ἂν φανῶσι amin zic vouă, că îşi iau plata picioare, să se roage, ca să se
τοῖς ἀνθρώποις· ἀμὴν λέγω ὑμῖν lor. arate oamenilor; adevărat
ὅτι ἀπέχουσι τὸν μισθὸν αὐτῶν. grăiesc vouă: şi-au luat plata
lor.
Μτ Στ-6 σὺ δὲ ὅταν προσεύχῃ, εἴσελθε 6. Iar tu când te rogi, intră în Matei 6:6 Tu însă, când te rogi,
cămara ta, și încuind uşa ta,
εἰς τὸ ταμιεῖόν σου, καὶ κλείσας τὴν intră în cămara ta şi, închizând
θύραν σου πρόσευξαι τῷ πατρί σου roagă-te Tatălui tău Celui întru uşa, roagă-te Tatălui tău, Care
τῷ ἐν τῷ κρυπτῷ, καὶ ὁ πατήρ σου ascuns și Tatăl tău Cel ce vede este în ascuns, şi Tatăl tău,
ὁ βλέπων ἐν τῷ κρυπτῷ ἀποδώσει întru ascuns, va răsplăti ţie la Care este în ascuns, îţi va
σοι ἐν τῷ φανερῷ. arătare. răsplăti ţie.
Μτ Στ-7 Προσευχόμενοι δὲ μὴ 7. Iar rugându-vă să nu grăiţi Matei 6:7 Când vă rugaţi, nu
βαττολογήσητε ὥσπερ οἱ ἐθνικοί· multe ca păgânii; că li se pare spuneţi multe ca neamurile, că
δοκοῦσι γὰρ ὅτι ἐν τῇ πολυλογίᾳ că, întru multă vorba lor vor fi ele cred că în multa lor
αὐτῶν εἰσακουσθήσονται. auziţi. vorbărie vor fi ascultate.
Μτ Στ-8 μὴ οὖν ὁμοιωθῆτε αὐτοῖς· 8. Deci, nu vă asemănaţi lor, că Matei 6:8 Deci nu vă asemănaţi
οἶδε γὰρ ὁ πατὴρ ὑμῶν ὧν χρείαν ştie Tatăl vostru de ce aveţi lor, că ştie Tatăl vostru de cele
ἔχετε πρὸ τοῦ ὑμᾶς αἰτῆσαι αὐτόν. trebuinţă, mai înainte de a cere ce aveţi trebuinţă mai înainte
voi de la Dânsul. ca să cereţi voi de la El.
Μτ Στ-9 οὕτως οὖν προσεύχεσθε ὑμεῖς· 9. Deci așa să vă rugaţi voi: Matei 6:9 Deci voi aşa să vă
Πάτερ ἡμῶν ὁ ἐν τοῖς οὐρανοῖς· Tatăl nostru, Care ești în ceruri, rugaţi: Tatăl nostru, Care eşti
ἁγιασθήτω τὸ ὄνομά σου· sfinţească-se numele Tău; în ceruri, sfinţească-se numele
Tău;
Μτ Στ-10 ἐλθέτω ἡ βασιλεία σου· 10. vie împărăţia Ta, fie Matei 6:10 Vie împărăţia Ta;
γενηθήτω τὸ θέλημά σου, ὡς ἐν voia Ta, precum în cer și pe facă-se voia Ta, precum în cer
οὐρανῷ, καὶ ἐπὶ τῆς γῆς· pământ; şi pe pământ.
Μτ Στ-11 τὸν ἄρτον ἡμῶν τὸν 11. pâinea noastră cea spre Matei 6:11 Pâinea noastră cea
ἐπιούσιον δὸς ἡμῖν σήμερον· fiinţă dă-ne-o nouă astăzi; spre fiinţă dă-ne-o nouă
astăzi;
Μτ Στ-12 καὶ ἄφες ἡμῖν τὰ ὀφειλήματα 12. și ne iartă nouă Matei 6:12 Şi ne iartă nouă
ἡμῶν, ὡς καὶ ἡμεῖς ἀφίεμεν τοῖς greșalele noastre, precum și noi greşelile noastre, precum şi noi
ὀφειλέταις ἡμῶν· iertăm greşiţilor noştri; iertăm greşiţilor noştri;
Μτ Στ-13 καὶ μὴ εἰσενέγκῃς ἡμᾶς εἰς 13. și nu ne duce pe noi în Matei 6:13 Şi nu ne duce pe noi în
πειρασμόν, ἀλλὰ ῥῦσαι ἡμᾶς ἀπὸ ispită, ci ne izbăveşte de cel ispită, ci ne izbăveşte de cel
τοῦ πονηροῦ. ὅτι σοῦ ἐστιν ἡ viclean. rău. Că a Ta este împărăţia şi
βασιλεία καὶ ἡ δύναμις καὶ ἡ δόξα Că a Ta este împărăţia și puterea şi slava în veci. Amin!
εἰς τοὺς αἰῶνας· ἀμήν. puterea și slava în veci; amin.
Μτ Στ-14 Εὰν γὰρ ἀφῆτε τοῖς 14. Că de veţi ierta Matei 6:14 Că de veţi ierta
ἀνθρώποις τὰ παραπτώματα oamenilor greșalele lor, ierta-va oamenilor greşelile lor, ierta-
αὐτῶν, ἀφήσει καὶ ὑμῖν ὁ πατὴρ și vouă Tatăl vostru Cel ceresc; va şi vouă Tatăl vostru Cel
ὑμῶν ὁ οὐράνιος· ceresc;
Μτ Στ-15 ἐὰν δὲ μὴ ἀφῆτε τοῖς 15. iar de nu veţi ierta oamenilor Matei 6:15 Iar de nu veţi ierta
ἀνθρώποις τὰ παραπτώματα greșalele lor, nici Tatăl vostru oamenilor greşelile lor, nici
αὐτῶν, οὐδὲ ὁ πατὴρ ὑμῶν ἀφήσει nu va ierta vouă greșalele Tatăl vostru nu vă va ierta
τὰ παραπτώματα ὑμῶν. voastre. greşelile voastre.
Μτ Στ-16 ῞Οταν δὲ νηστεύητε, μὴ 16. Iar când postiţi, nu fiţi Matei 6:16 Când postiţi, nu fiţi
γίνεσθε ὥσπερ οἱ ὑποκριταὶ ca făţarnicii trişti; că îşi smolesc trişti ca făţarnicii; că ei îşi
σκυθρωποί· ἀφανίζουσι γὰρ τὰ feţele lor, ca să se arate smolesc feţele, ca să se arate
πρόσωπα αὐτῶν ὅπως φανῶσι τοῖς oamenilor că postesc; adevăr oamenilor că postesc. Adevărat
13
ἀνθρώποις νηστεύοντες· ἀμὴν λέγω grăiesc vouă, că îşi iau plata lor. grăiesc vouă, şi-au luat plata
ὑμῖνὅτι ἀπέχουσι τὸν μισθὸν lor.
αὐτῶν.
Μτ Στ-17 σὺ δὲ νηστεύων ἄλειψαί σου 17. Iar tu postind, unge-ţi capul Matei 6:17 Tu însă, când posteşti,
τὴν κεφαλὴν καὶ τὸ πρόσωπόν σου tău și faţa ta o spală, unge capul tău şi faţa ta o
νίψαι, spală,
Μτ Στ-18 ὅπως μὴ φανῇς τοῖς 18. ca să nu te arăţi oamenilor Matei 6:18 Ca să nu te arăţi
ἀνθρώποις νηστεύων, ἀλλὰ τῷ că posteşti, ci Tatălui tău Celui oamenilor că posteşti, ci
πατρί σου τῷ ἐν τῷ κρυπτῷ, καὶ ὁ ce este întru ascuns. Și Tatăl tău, Tatălui tău care este în ascuns,
πατήρ σου ὁ βλέπων ἐν τῷ κρυπτῷ cel ce vede întru ascuns, va şi Tatăl tău, Care vede în
ἀποδώσει σοι ἐν τῷ φανερῷ. răsplăti ţie la arătare. ascuns, îţi va răsplăti ţie.
Μτ Στ-19 Μὴ θησαυρίζετε ὑμῖν 19. Nu vă adunaţi vouă Matei 6:19 Nu vă adunaţi comori
θησαυροὺς ἐπί τῆςγῆς, ὅπου σὴς comori pe pământ, unde moliile pe pământ, unde molia şi
καὶ βρῶσις ἀφανίζει, καὶ ὅπου și rugina le strică, și unde furii rugina le strică şi unde furii le
κλέπται διορύσσουσι καὶ le sapă și le fură; sapă şi le fură.
κλέπτουσι·
Μτ Στ-20 θησαυρίζετε δὲ ὑμῖν 20. ci vă adunaţi vouă comori în Matei 6:20 Ci adunaţi-vă comori
θησαυροὺς ἐν οὐρανῷ, ὅπου οὔτε cer, unde nici moliile, nici în cer, unde nici molia, nici
σὴς οὔτε βρῶσις ἀφανίζει, καὶ ὅπου rugina nu le strică, și de unde rugina nu le strică, unde furii
κλέπται οὐ διορύσσουσιν οὐδὲ furii nu le sapă, nici le fură; nu le sapă şi nu le fură.
κλέπτουσιν·
Μτ Στ-21 ὅπου γάρ ἐστιν ὁ θησαυρὸς 21. că unde este comoara Matei 6:21 Căci unde este
ὑμῶν, ἐκεῖ ἔσται καὶ ἡ καρδία voastră, acolo va fi și inima comoara ta, acolo va fi şi inima
ὑμῶν. voastră. ta.
Μτ Στ-22 ῾Ο λύχνος τοῦ σώματός ἐστιν 22. Luminătorul trupului Matei 6:22 Luminătorul trupului
ὁ ὀφθαλμός· ἐὰν οὖν ὁ ὀφθαλμός este ochiul. Deci, de va fi ochiul este ochiul; de va fi ochiul tău
σου ἁπλοῦς ᾖ, ὅλον τὸ σῶμά σου tău curat, tot trupul tău va fi curat, tot trupul tău va fi
φωτεινὸν ἔσται· luminat; luminat.
Μτ Στ-23 ἐὰν δὲ ὁ ὀφθαλμός σου 23. iar de va fi ochiul tău Matei 6:23 Iar de va fi ochiul tău
πονηρὸς ᾖ, ὅλον τὸ σῶμά σου viclean, tot trupul tău va fi rău, tot trupul tău va fi
σκοτεινὸν ἔσται. εἰ οὖν τὸ φῶς τὸ întunecat. Deci, dacă lumina întunecat. Deci, dacă lumina
ἐν σοὶ σκότος ἐστί, τὸ σκότος care este întru tine, este care e în tine este întuneric,
πόσον; întuneric, dar întunericul cu cât dar întunericul cu cât mai
mai mult? mult!
Μτ Στ-24 Οὐδείς δύναται δυσὶ κυρίοις 24 Nimenea nu poate a sluji Matei 6:24 Nimeni nu poate să
δουλεύειν· ἢ γὰρ τὸν ἕνα μισήσει la doi domni, că sau pe unul va slujească la doi domni, căci
καὶ τὸν ἕτερον ἀγαπήσει, ἢ ἑνὸς urî și pe altul va iubi, sau de sau pe unul îl va urî şi pe
ἀνθέξεται καὶ τοῦ ἑτέρου unul se va ţinea și de altul nu va celălalt îl va iubi, sau de unul
καταφρονήσει, οὐ δύνασθε Θεῷ griji; nu puteţi lui Dumnezeu a se va lipi şi pe celălalt îl va
δουλεύειν καὶ μαμωνᾷ. sluji și lui mamona. dispreţui; nu puteţi să slujiţi lui
Dumnezeu şi lui mamona.
Μτ Στ-25 Διὰ τοῦτο λέγω ὑμῖν, μὴ 25. Pentru aceasta grăiesc vouă: Matei 6:25 De aceea zic vouă: Nu
μεριμνᾶτε τῇ ψυχῇ ὑμῶν τί φάγητε nu vă grijiţi cu sufletul vostru ce vă îngrijiţi pentru sufletul
καὶ τί πίητε, μηδὲ τῷ σώματι ὑμῶν veţi mânca și ce veţi bea, nici cu vostru ce veţi mânca, nici
τί ἐνδύσησθε· οὐχὶ ἡ ψυχὴ πλεῖόν trupul vostru, cu ce vă veţi pentru trupul vostru cu ce vă
ἐστι τῆς τροφῆς καὶ τὸ σῶμα τοῦ îmbrăca; au nu este sufletul mai veţi îmbrăca; au nu este
ἐνδύματος; mare decât hrana și trupul decât sufletul mai mult decât hrana şi
haina? trupul decât îmbrăcămintea?
Μτ Στ-26 ἐμβλέψατε εἰς τὰ πετεινὰ τοῦ 26. Căutaţi la pasările cerului, Matei 6:26 Priviţi la păsările
οὐρανοῦ, ὅτι οὐ σπείρουσιν οὐδὲ că nu seamănă, nici nu seceră, cerului, că nu seamănă, nici nu
θερίζουσιν οὐδὲ συνάγουσιν εἰς nici nu adună în jitniţe și Tatăl seceră, nici nu adună în jitniţe,
ἀποθήκας, καὶ ὁ πατὴρ ὑμῶν ὁ vostru Cel ceresc le hrăneşte pe şi Tatăl vostru Cel ceresc le
οὐράνιος τρέφει αὐτά· οὐχ ὑμεῖς dânsele; au nu aveţi voi mai hrăneşte. Oare nu sunteţi voi
μᾶλλον διαφέρετε αὐτῶν; multă deosebire de acestea? cu mult mai presus decât ele?
Μτ Στ-27 τίς δὲ ἐξ ὑμῶν μεριμνῶν 27. Și care din voi grijindu-se, Matei 6:27 Şi cine dintre voi,
δύναται προσθεῖναι ἐπὶ τὴν ἡλικίαν poate să-și adauge statului său îngrijindu-se poate să adauge
αὐτοῦ πῆχυν ἕνα; un cot? staturii sale un cot?
14
Μτ Στ-28 καὶ περὶ ἐνδύματος τί 28. Și de haină ce vă grijiţi? Matei 6:28 Iar de îmbrăcăminte de
μεριμνᾶτε; καταμάθετε τὰ κρίνα Socotiţi crinii câmpului cum ce vă îngrijiţi? Luaţi seama la
τοῦ ἀγροῦ πῶς αὐξάνει· οὐ κοπιᾷ cresc; nu se ostenesc, nici nu crinii câmpului cum cresc: nu
οὐδὲ νήθει· torc; se ostenesc, nici nu torc.
Μτ Στ-29 λέγω δὲ ὑμῖν ὅτι οὐδὲ 29. iar grăiesc vouă că nici Matei 6:29 Şi vă spun vouă că nici
Σολομὼν ἐν πάσῃτῇ δόξῃ αὐτοῦ Solomon, întru toată slava sa, nu Solomon, în toată mărirea lui,
περιεβάλετο ὡς ἓν τούτων. s-a îmbrăcat ca unul dintr- nu s-a îmbrăcat ca unul dintre
aceştia. aceştia.
Μτ Στ-30 Εἰ δὲ τὸν χόρτον τοῦ ἀγροῦ, 30. Deci, dacă pe iarba Matei 6:30 Iar dacă iarba
σήμερον ὄντα καὶ αὔριον εἰς câmpului, care astăzi este și câmpului, care astăzi este şi
κλίβανον βαλλόμενον, ὁ Θεὸς mâine se aruncă în cuptor, mâine se aruncă în cuptor,
οὕτως ἀμφιέννυσιν, οὐ πολλῷ Dumnezeu așa o îmbracă, nu cu Dumnezeu astfel o îmbracă,
μᾶλλον ὑμᾶς, ὀλιγόπιστοι; mult mai vârtos pe voi, puţin oare nu cu mult mai mult pe
credincioşilor? voi, puţin credincioşilor?
Μτ Στ-31 μὴ οὖν μεριμνήσητε λέγοντες, 31. Deci, nu vă grijiţi zicând: ce Matei 6:31 Deci, nu duceţi grijă,
τί φάγωμεν ἢ τί πίωμεν ἢ τί vom mânca? sau: ce vom bea spunând: Ce vom mânca, ori ce
περιβαλώμεθα; sau cu ce ne vom îmbrăca? vom bea, ori cu ce ne vom
îmbrăca?
Μτ Στ-32 πάντα γὰρ ταῦτα τὰ ἔθνη 32. Că acestea toate, neamurile Matei 6:32 Că după toate acestea
ἐπιζητεῖ· οἶδε γὰρ ὁ πατὴρ ὑμῶν ὁ le caută; că ştie Tatăl vostru Cel se străduiesc neamurile; ştie
οὐράνιος ὅτι χρῄζετε τούτων ceresc, că trebuinţă aveţi de doar Tatăl vostru Cel ceresc că
ἁπάντων. acestea toate. aveţi nevoie de ele.
Μτ Στ-33 ζητεῖτε δὲπρῶτον τὴν 33. Ci căutaţi mai întâi Matei 6:33 Căutaţi mai întâi
βασιλείαν τοῦ Θεοῦ καὶ τὴν împărăţia lui Dumnezeu și împărăţia lui Dumnezeu şi
δικαιοσύνην αὐτοῦ, καὶ ταῦτα dreptatea Lui, și acestea toate se dreptatea Lui şi toate acestea
πάντα προστεθήσεται ὑμῖν. vor adăuga vouă. se vor adăuga vouă.
Μτ Στ-34 Μὴ οὖν μεριμνήσητε εἰς τὴν 34.Drept aceea, nu vă grijiţi de Matei 6:34 Nu vă îngrijiţi de ziua
αὔριον· ἡ γὰρ αὔριον μεριμνήσει τὰ ziua de mâine, că ziua de mâine de mâine, căci ziua de mâine se
ἑαυτῆς· ἀρκετὸν τῇ ἡμέρᾳ ἡ κακία va griji de ale sale; ajunge zilei va îngriji de ale sale. Ajunge
αὐτῆς. răutatea ei. zilei răutatea ei.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Ζ. CAPITOLUL 7. CAPITOLUL 7

Μτ Ζ-1 Μὴ κρίνετε, ἵνα μὴ κριθῆτε· 1. Nu judecaţi, ca să nu fiţi Matei 7:1 Nu judecaţi, ca să nu fiţi
judecaţi; judecaţi.
Μτ Ζ-2 ἐν ᾧ γὰρ κρίματι κρίνετε 2. că, cu ce judecată veţi judeca, Matei 7:2 Căci cu judecata cu
κριθήσεσθε, καὶ ἐν ᾧ μέτρῳ veţi fi judecaţi, și cu ce măsură care judecaţi, veţi fi judecaţi, şi
μετρεῖτε μετρηθήσεται ὑμῖν. veţi măsura, se va măsura vouă. cu măsura cu care măsuraţi, vi
se va măsura.
Μτ Ζ-3 τί δὲ βλέπεις τὸ κάρφος τὸ ἐν 3. Ce dar vezi paiul în ochiul Matei 7:3 De ce vezi paiul din
τῷ ὀφθαλμῷ τοῦ ἀδελφοῦ σου, τὴν fratelui tău, iar bârna care este ochiul fratelui tău, şi bârna din
δὲ ἐν τῷ σῷ ὀφθαλμῷ δοκὸν οὐ în ochiul tău nu o simţi? ochiul tău nu o iei în seamă?
κατανοεῖς;
Μτ Ζ-4 ἢ πῶς ἐρεῖς τῷ ἀδελφῷ σου, 4. Sau cum zici fratelui tău: Lasă Matei 7:4 Sau cum vei zice fratelui
ἄφες ἐκβάλω τὸ κάρφος ἀπὸ τοῦ să scot paiul din ochiul tău, și tău: Lasă să scot paiul din
ὀφθαλμοῦ σου, καὶ ἰδοὺ ἡ δοκὸς ἐν iată bârna este în ochiul tău? ochiul tău şi iată bârna este în
τῷ ὀφθαλμῷ σου; ochiul tău?
Μτ Ζ-5 ὑποκριτά, ἔκβαλε πρῶτον τὴν 5. Făţarnice, scoate întâi bârna Matei 7:5 Făţarnice, scoate întâi
δοκὸν ἐκ τοῦ ὀφθαλμοῦ σου, καὶ din ochiul tău, și atunci vei bârna din ochiul tău şi atunci
τότε διαβλέψεις ἐκβαλεῖν τὸ vedea să scoţi paiul din ochiul vei vedea să scoţi paiul din
κάρφος ἐκ τοῦ ὀφθαλμοῦ τοῦ fratelui tău. ochiul fratelui tău.
ἀδελφοῦ σου. Matei 7:6 Nu daţi cele sfinte
Μτ Ζ-6 Μὴ δῶτε τὸ ἅγιον τοῖς κυσὶ 6. Nu daţi cele sfinte câinilor, nici nu aruncaţi
μηδὲ βάλητε τοὺς μαργαρίτας câinilor, nici nu lepădaţi mărgăritarele voastre înaintea
ὑμῶνἔμπροσθεν τῶν χοίρων, mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le
μήποτε καταπατήσωσιν αὐτοὺς ἐν porcilor, ca nu cumva să le calce calce în picioare şi,
τοῖς ποσὶν αὐτῶν καὶ στραφέντες cu picioarele lor, și întorcându- întorcându-se, să vă sfâşie pe
ῥήξωσιν ὑμᾶς. se să vă rupă pe voi. voi.
15
Μτ Ζ-7 Αἰτεῖτε, καὶ δοθήσεται ὑμῖν, 7. Cereţi, și se va da vouă, Matei 7:7 Cereţi şi vi se va da;
ζητεῖτε, καὶ εὑρήσετε, κρούετε, καὶ căutaţi și veţi afla, bateţi și se va căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi
ἀνοιγήσεται ὑμῖν· deschide vouă; se va deschide.
Μτ Ζ-8 πᾶς γὰρ ὁ αἰτῶν λαμβάνει καὶ 8. că tot cel ce cere, ia, și cel ce Matei 7:8 Că oricine cere ia, cel
ὁ ζητῶν εὑρίσκει καὶ τῷ κρούοντι caută, află, și celui ce bate, i se care caută află, şi celui ce bate
ἀνοιγήσεαι. va deschide. i se va deschide.
Μτ Ζ-9 ἢ τίς ἐστιν ἐξ ὑμῶν ἄνθρωπος, 9. Sau care este omul acela Matei 7:9 Sau cine este omul acela
ὃν ἐὰν αἰτήσῃ ὁ υἱὸς αὐτοῦ ἄρτον, dintre voi, de la care de va cere între voi care, de va cere fiul
μὴ λίθον ἐπιδώσει αὐτῷ; fiul lui pâine, au doară piatră îi său pâine, oare el îi va da
va da lui? piatră?
Μτ Ζ-10 καὶ ἐὰν ἰχθὺν αἰτήσῃ, μὴ ὄφιν 10 Și de-i va cere peşte, au Matei 7:10 Sau de-i va cere peşte,
ἐπιδώσει αὐτῷ; doară şarpe îi va da lui? oare el îi va da şarpe?
Μτ Ζ-11 εἰ οὖν ὑμεῖς, πονηροὶ ὄντες, 11. Deci, dacă voi, răi fiind, ştiţi Matei 7:11 . Deci, dacă voi, răi
οἴδατε δόματα ἀγαθὰ διδόναι τοῖς să daţi daruri bune fiilor voştri, fiind, ştiţi să daţi daruri bune
τέκνοις ὑμῶν, πόσῳ μᾶλλον ὁ cu cât mai vârtos Tatăl vostru fiilor voştri, cu cât mai mult
πατὴρ ὑμῶν ὁ ἐν τοῖς οὐρανοῖς Cel din ceruri, va da cele bune Tatăl vostru Cel din ceruri va
δώσει ἀγαθὰ τοῖς αἰτοῦσιν αὐτόν; celor ce cer de la Dânsul? da cele bune celor care cer de
la El?
Μτ Ζ-12 Πάντα οὖν ὅσα ἂν θέλητε ἵνα 12. Deci, toate câte voiţi să Matei 7:12 Ci toate câte voiţi să
ποιῶσιν ὑμῖν οἱ ἄνθρωποι, οὕτω vă facă vouă oamenii, faceţi și vă facă vouă oamenii,
καὶ ὑμεῖς ποιεῖτε αὐτοῖς· οὗτος γάρ voi lor asemenea, că aceasta asemenea şi voi faceţi lor, că
ἐστιν ὁ νόμος καὶ οἱ προφῆται. este legea și prorocii. aceasta este Legea şi
proorocii.
Μτ Ζ-13 Εἰσέλθετε διὰ τῆς στενῆς 13. Intraţi prin uşa cea Matei 7:13 Intraţi prin poarta cea
πύλης· ὅτι πλατεῖα ἡ πύλη καὶ strâmtă, că largă este uşa și lată strâmtă, că largă este poarta şi
εὐρύχωρος ἡ ὁδὸς ἡ ἀπάγουσα εἰς calea, ceea ce duce în pierzare, lată este calea care duce la
τὴν ἀπώλειαν, καὶ πολλοί εἰσιν οἱ și mulţi sunt cei ce intră printr- pieire şi mulţi sunt cei care o
εἰσερχόμενοι δι᾿ αὐτῆς. însa. află.
Μτ Ζ-14 τί στενὴ ἡ πύλη καὶ 14. Că strâmtă este uşa și Matei 7:14 Şi strâmtă este poarta
τεθλιμμένη ἡ ὁδὸς ἡ ἀπάγουσα εἰς îngustă calea, care duce în viaţă, şi îngustă este calea care duce
τὴν ζωήν, καὶ ὀλίγοι εἰσὶν οἱ și puţini sunt cei ce o află pe ea! la viaţă şi puţini sunt care o
εὑρίσκοντες αὐτήν! află.
Μτ Ζ-15 Προσέχετε δὲ ἀπὸ τῶν 15. Păziţi-vă de prorocii cei Matei 7:15 Feriţi-vă de proorocii
ψευδοπροφητῶν, οἵτινες ἔρχονται mincinoşi, care vin la voi în mincinoşi, care vin la voi în
πρὸς ὑμᾶς ἐν ἐνδύμασι προβάτων, haine de oi, iar înlăuntru sunt haine de oi, iar pe dinăuntru
ἔσωθεν δέ εἰσι λύκοι ἅρπαγες. lupi răpitori. sunt lupi răpitori.
Μτ Ζ-16 ᾿Απὸ τῶν καρπῶν αὐτῶν 16. Din roadele lor îi veţi Matei 7:16 După roadele lor îi
ἐπιγνώσεσθε αὐτούς. Μήτι cunoaşte pe ei. Au doară vor veţi cunoaşte. Au doară culeg
συλλέγουσιν ἀπὸ ἀκανθῶν culege din spini, struguri? sau oamenii struguri din spini sau
σταφυλὴν ἢ ἀπὸ τριβόλων σῦκα; din ciulini, smochine? smochine din mărăcini?
Μτ Ζ-17 οὕτω πᾶν δένδρον ἀγαθὸν 17. Aşa tot pomul bun, roade Matei 7:17 Aşa că orice pom bun
καρποὺς καλοὺς ποιεῖ, τὸ δὲ bune face, iar pomul rău, roade face roade bune, iar pomul rău
σαπρὸν δένδρον καρποὺς πονηροὺς rele face. face roade rele.
ποιεῖ.
Μτ Ζ-18 οὐ δύναται δένδρον ἀγαθὸν 18. Nu poate pomul bun să facă Matei 7:18 Nu poate pom bun să
καρποὺς πονηροὺς ποιεῖν, οὐδὲ roade rele, nici pomul rău să facă roade rele, nici pom rău
δένδρον σαπρὸν καρποὺς καλοὺς facă roade bune. să facă roade bune.
ποιεῖν.
Μτ Ζ-19 πᾶν δένδρον μὴ ποιοῦν 19. Tot pomul care nu face Matei 7:19 Iar orice pom care nu
καρπὸν καλὸν ἐκκόπτεται καὶ εἰς roadă bună, se taie și în foc se face roadă bună se taie şi se
πῦρ βάλλεται. aruncă. aruncă în foc.
Μτ Ζ-20 ἄραγε ἀπὸ τῶν καρπῶν αὐτῶν 20. Pentru aceea, din roada lor Matei 7:20 De aceea, după
ἐπιγνώσεσθε αὐτούς. îi veţi cunoaşte pe dânşii. roadele lor îi veţi cunoaşte.
Μτ Ζ-21 Οὐ πᾶς ὁ λέγων μοι Κύριε 21. Nu tot cel ce-Mi zice: Matei 7:21 Nu oricine Îmi zice:
Κύριε, εἰσελεύσεται εἰς τὴν Doamne! Doamne! va intra întru Doamne, Doamne, va intra în
βασιλείαν τῶν οὐρανῶν, ἀλλ᾿ ὁ împărăţia cerurilor, ci, cel ce împărăţia cerurilor, ci cel ce
ποιῶν τὸ θέλημα τοῦ πατρός μου face voia Tatălui Meu Care este face voia Tatălui Meu Celui din
16
τοῦ ἐν οὐρανοῖς. în ceruri. ceruri.
Μτ Ζ-22 πολλοὶ ἐροῦσί μοι ἐν ἐκείνῃ τῇ 22. Mulţi vor zice Mie, în ziua Matei 7:22 Mulţi Îmi vor zice în
ἡμέρᾳ· Κύριε Κύριε, οὐ τῷ σῷ aceea: Doamne! Doamne! au nu ziua aceea: Doamne, Doamne,
ὀνόματι προεφητεύσαμεν, καὶ τῷ cu numele Tău am prorocit? Și au nu în numele Tău am
σῷ ὀνόματι δαιμόνια ἐξεβάλομεν, cu numele Tău draci am scos? Și proorocit şi nu în numele Tău
καὶ τῷ σῷ ὀνόματι δυνάμεις cu numele Tău multe minuni am am scos demoni şi nu în numele
πολλὰς ἐποιήσαμεν; făcut? Tău minuni multe am făcut?
Matei 7:23 Şi atunci voi mărturisi
Μτ Ζ-23 καὶ τότε ὁμολογήσω αὐτοῖς 23. Și atunci voi mărturisi lor, că lor: Niciodată nu v-am
ὅτι οὐδέποτε ἔγνων ὑμᾶς· niciodată nu v-am ştiut pe voi; cunoscut pe voi. Depărtaţi-vă
ἀποχωρεῖτε ἀπ᾿ ἐμοῦ οἱ depărtaţi-vă de la Mine, cei ce de la Mine cei ce lucraţi
ἐργαζόμενοι τὴν ἀνομίαν. lucraţi fărădelegea! fărădelegea.
Μτ Ζ-24 Πᾶς οὖν ὅστις ἀκούει μου 24. Deci, tot cel ce aude Matei 7:24 De aceea, oricine aude
τοὺς λόγους τούτους καὶ ποιεῖ cuvintele Mele acestea și le face aceste cuvinte ale Mele şi la
αὐτούς, ὁμοιώσω αὐτὸν ἀνδρὶ pe ele, îl voi asemăna pe el îndeplineşte asemăna-se-va
φρονίμῳ, ὅστις ᾠκοδόμησε τὴν bărbatului înţelept, care și-a bărbatului înţelept care a clădit
οἰκίαν αὐτοῦ ἐπὶ τὴν πέτραν· zidit casa sa pe piatră; casa lui pe stâncă.
Μτ Ζ-25 καὶ κατέβη ἡ βροχὴ καὶ ἦλθον 25. Și a căzut ploaie, și au venit Matei 7:25 A căzut ploaia, au
οἱ ποταμοὶ καὶ ἔπνευσαν οἱ ἄνεμοι râurile, și au suflat vânturile, și venit râurile mari, au suflat
καὶ προσέπεσον τῇ οἰκίᾳ ἐκείνῃ, s-au pornit spre casa aceea și n- vânturile şi au bătut în casa
καὶ οὐκ ἔπεσε· τεθεμελίωτο γὰρ ἐπὶ a căzut, că era întemeiată pe aceea, dar ea n-a căzut, fiindcă
τὴν πέτραν. piatră. era întemeiată pe stâncă.
Μτ Ζ-26 καὶ πᾶς ὁ ἀκούων μου τοὺς 26. Și tot cel ce aude cuvintele Matei 7:26 Iar oricine aude aceste
λόγους τούτους καὶ μὴ ποιῶν Mele acestea și nu le face pe ele, cuvinte ale Mele şi nu le
αὐτοὺς ὁμοιωθήσεται ἀνδρὶ μωρῷ, asemăna-se-va bărbatului îndeplineşte, asemăna-se-va
ὅστις ᾠκοδόμησε τὴν οἰκίαν αὐτοῦ nebun, care și-a zidit casa sa pe bărbatului nechibzuit care şi-a
ἐπὶ τὴν ἄμμον· nisip; clădit casa pe nisip.
Μτ Ζ-27 καὶ κατέβη ἡ βροχὴ καὶ ἦλθον 27. și a căzut ploaie și au venit Matei 7:27 Şi a căzut ploaia şi au
οἱ ποταμοὶ καὶ ἔπνευσαν οἱ ἄνεμοι râurile, și au suflat vântuirile, și venit râurile mari şi au suflat
καὶ προσέκοψαν τῇ οἰκίᾳ ἐκείνῃ, au lovit în casa aceea, și a căzut, vânturile şi au izbit casa aceea,
καὶ ἔπεσε, καὶ ἦν ἡ πτῶσις αὐτῆς și era căderea ei mare!” şi a căzut. Şi căderea ei a fost
μεγάλη. mare.
Μτ Ζ-28 Καὶ ἐγένετο ὅτε συνετέλεσεν ὁ 28. Și a fost după ce a Matei 7:28 Iar când Iisus a sfârşit
᾿Ιησοῦς τοὺς λόγους τούτους, sfârşit Iisus cuvintele acestea, se cuvintele acestea, mulţimile
ἐξεπλήσσοντο οἱ ὄχλοι ἐπὶ τῇ mirau noroadele de învăţătura erau uimite de învăţătura Lui.
διδαχῇ αὐτοῦ· Lui;
Μτ Ζ-29 ἦν γὰρ διδάσκων αὐτοὺς ὡς 29. că îi învăţa pe ei ca Cel ce Matei 7:29 Că îi învăţa pe ei ca
ἐξουσίαν ἔχων, καὶ οὐχ ὡς οἱ are putere, iar nu ca cărturarii. unul care are putere, iar nu
γραμματεῖς. cum îi învăţau cărturarii lor.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Η. CAPITOLUL 8. CAPITOLUL 8

Μτ Η-1 Καταβάντι δὲ αὐτῷ ἀπὸ τοῦ 1. Și pogorându-se El din Matei 8:1 Şi coborându-Se El din
ὄρους ἠκολούθησαν αὐτῷ ὄχλοι munte, au mers după Dânsul munte, mulţimi multe au mers
πολλοί. noroade multe. după El.
Μτ Η-2 Καὶ ἰδοὺ λεπρὸς ἐλθὼν 2. Și iată un lepros venind se Matei 8:2 Şi iată un lepros,
προσεκύνει αὐτῷ λέγων· Κύριε, ἐὰν închina Lui, zicând: „Doamne, apropiindu-se, I se închina,
θέλῃς, δύνασαί με καθαρίσαι. de vei vrea, poţi să mă zicând: Doamne, dacă voieşti,
curăţeşti”. poţi să mă curăţeşti.
Μτ Η-3 καὶ ἐκτείνας τὴν χεῖρα ἥψατο 3. Și întinzând Iisus mâna, S-a Matei 8:3 Şi Iisus, întinzând mâna,
αὐτοῦ ὁ ᾿Ιησοῦς λέγων· θέλω, atins de dânsul, zicând: „Vreau, S-a atins de el, zicând: Voiesc,
καθαρίσθητι. καὶ εὐθέως curăţeşte-te!” Și îndată s-a curăţeşte-te. Şi îndată s-a
ἐκαθαρίσθη αὐτοῦ ἡ λέπρα. curăţit lepra lui. curăţit lepra lui.
Μτ Η-4 καὶ λέγει αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς· ὅρα 4. Și a zis Iisus lui: Vezi, Matei 8:4 Şi i-a zis Iisus: Vezi, nu
μηδενὶ εἴπῃς, ἀλλὰ ὕπαγε σεαυτὸν nimănui să nu spui, ci mergi de spune nimănui, ci mergi, arată-
δεῖξον τῷ ἱερεῖ καὶ προσένεγκε τὸ te arată pe tine preotului, și du te preotului şi adu darul pe
δῶρον ὃ προσέταξε Μωσῆς εἰς darul care a poruncit Moise, care l-a rânduit Moise, spre
μαρτύριον αὐτοῖς. întru mărturie lor. mărturie lor.
17
Μτ Η-5 Εἰσελθόντι δὲ αὐτῷ εἰς 5. Iar intrând Iisus în Matei 8:5 Pe când intra în
Καπερναοὺμ προσῆλθεν αὐτῷ Capernaum, s-a apropiat de Capernaum, s-a apropiat de El
ἑκατόνταρχος παρακαλῶν αὐτὸν Dânsul un sutaş, rugându-l pe El un sutaş, rugându-L,
καὶ λέγων· și zicând: Matei 8:6 Şi zicând: Doamne,
Μτ Η-6 Κύριε, ὁ παῖς μου βέβληται ἐν 6. „Doamne, sluga mea zace în sluga mea zace în casă,
τῇ οἰκίᾳ παραλυτικός, δεινῶς casă bolnav, cumplit chinuindu- slăbănog, chinuindu-se
βασανιζόμενος. se”. cumplit.
Μτ Η-7 καὶ λέγει αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς· ἐγὼ 7. Și a zis Iisus lui: „Eu venind Îl Matei 8:7 Şi i-a zis Iisus: Venind,
ἐλθὼν θεραπεύσω αὐτόν. voi tămădui pe dânsul”. îl voi vindeca.
Μτ Η-8 καὶ ἀποκριθεὶς ὁ ἑκατόνταρχος 8. Și sutaşul răspunzând a zis: Matei 8:8 Dar sutaşul,
ἔφη· Κύριε, οὐκ εἰμὶ ἱκανὸς ἵνα μου „Doamne, nu sunt vrednic ca să răspunzând, I-a zis: Doamne,
ὑπὸ τὴν στέγην εἰσέλθῃς· ἀλλὰ intri sub acoperământul meu, ci nu sunt vrednic să intri sub
μόνον εἰπὲ λόγῳ, καὶ ἰαθήσεται ὁ numai zi cu cuvântul, și se va acoperişul meu, ci numai zi cu
παῖς μου. tămădui sluga mea. cuvântul şi se va vindeca sluga
mea.
Μτ Η-9 καὶ γὰρ ἐγὼ ἄνθρωπός εἰμι 9. Că și eu sunt om sub Matei 8:9 Că şi eu sunt om sub
ὑπὸ ἐξουσίαν, ἔχων ὑπ᾿ ἐμαυτὸν stăpânire, având sub mine stăpânirea altora şi am sub
στρατιώτας, καὶ λέγω τούτῳ, ostași, și zic acestuia: Mergi! și mine ostaşi şi-i spun acestuia:
πορεύθητι, καὶ πορεύεται, καὶ merge; și altuia: Vino, și vine; și Du-te, şi se duce; şi celuilalt:
ἄλλῳ, ἔρχου, καὶ ἔρχεται, καὶ τῷ robului meu: Fă aceasta! și Vino, şi vine; şi slugii mele: Fă
δούλῳ μου, ποίησον τοῦτο, καὶ face”. aceasta, şi face.
ποιεῖ. 10. Iar Iisus auzind aceasta S-a Matei 8:10 Auzind, Iisus S-a
Μτ Η-10 ἀκούσας δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς minunat și a zis celor ce veneau minunat şi a zis celor ce veneau
ἐθαύμασε καὶ εἶπε τοῖς după Dânsul: „Amin grăiesc după El: Adevărat grăiesc
ἀκολουθοῦσιν· ἀμὴν λέγω ὑμῖν, vouă, nici întru Israel n-am aflat vouă: la nimeni, în Israel, n-am
οὐδὲ ἐν τῷ ᾿Ισραὴλ τοσαύτην πίστιν atâta credinţă. găsit atâta credinţă.
εὗρον
Μτ Η-11 λέγω δὲ ὑμῖν ὅτι πολλοὶ ἀπὸ 11. Iar spun vouă, că mulţi de la Matei 8:11 Şi zic vouă că mulţi de
ἀνατολῶν καὶ δυσμῶν ἥξουσι καὶ răsărit și de la apus vor veni și la răsărit şi de la apus vor veni
ἀνακλιθήσονται μετὰ ᾿Αβραὰμ καὶ se vor odihni cu Avraam și cu şi vor sta la masă cu Avraam,
᾿Ισαὰκ καὶ ᾿Ιακὼβ ἐν τῇ βασιλείᾳ Isaac și cu Iacob, întru cu Isaac şi cu Iacov în
τῶν οὐρανῶν, împărăţia cerurilor, împărăţia cerurilor.
Μτ Η-12 οἱ δὲ υἱοὶ τῆς βασιλείας 12. iar fiii împărăţiei vor fi Matei 8:12 Iar fiii împărăţiei vor fi
ἐκβληθήσονται εἰς τὸ σκότος τὸ goniţi întru întunericul cel mai aruncaţi în întunericul cel mai
ἐξώτερον· ἐκεῖ ἔσταιὁ κλαυθμὸς dinafară; acolo va fi plâns și din afară; acolo va fi
καὶ ὁ βρυγμὸς τῶν ὀδόντων. scrâşnirea dinţilor”. plângerea şi scrâşnirea
dinţilor.
Μτ Η-13 καὶ εἶπεν ὁ ᾿Ιησοῦς τῷ 13. Și a zis Iisus sutaşului: Matei 8:13 Şi a zis Iisus sutaşului:
ἑκατοντάρχῳ· ὕπαγε, καὶ ὡς „Mergi, și cum ai crezut, fie Du-te, fie ţie după cum ai
ἐπίστευσας γενηθήτω σοι. καὶ ἰάθη ţie!” Și s-a tămăduit sluga lui crezut. Şi s-a însănătoşit sluga
ὁ παῖς αὐτοῦ ἐν τῇ ὥρᾳ ἐκείνῃ. întru acel ceas. lui în ceasul acela.
Μτ Η-14 Καὶ ἐλθὼν ὁ ᾿Ιησοῦς εἰς τὴν 14. Și venind Iisus în casa Matei 8:14 Şi venind Iisus în casa
οἰκίαν Πέτρου εἶδε τὴν πενθερὰν lui Petru, a văzut pe soacra lui lui Petru, a văzut pe soacra
αὐτοῦ βεβλημένην καὶ zăcând și aprinsă de friguri; acestuia zăcând, prinsă de
πυρέσσουσαν· friguri.
Μτ Η-15 καὶ ἥψατο τῆς χειρὸς αὐτῆς, 15. și S-a atins de mâna ei și au Matei 8:15 Şi S-a atins de mâna
καὶ ἀφῆκεν αὐτὴν ὁ πυρετός, καὶ lăsat-o pe dânsa frigurile, și s-a ei, şi au lăsat-o frigurile şi s-a
ἠγέρθη καὶ διηκόνει αὐτῷ. sculat și slujea Lui. sculat şi Îi slujea Lui.
Μτ Η-16 ᾿Οψίας δὲ γενομένης 16. Iar făcându-se seară, au Matei 8:16 . Şi făcându-se seară,
προσήνεγκαν αὐτῷ adus Lui pe mulţi îndrăcii și a au adus la El mulţi demonizaţi
δαιμονιζομένους πολλούς, καὶ scos duhurile numai cu cuvântul, şi a scos duhurile cu cuvântul
ἐξέβαλε τὰ πνεύματα λόγῳ καὶ și pe toți bolnavii i-a tămăduit, şi pe toţi cei bolnavi i-a
πάντας τοὺς κακῶς ἔχοντας vindecat,
ἐθεράπευσεν, 17. ca să se plinească ceea ce s- Matei 8:17 Ca să se împlinească
Μτ Η-17 ὅπως πληρωθῇ τὸ ῥηθὲν διὰ a zis prin prorocul Isaia, care ceea ce s-a spus prin Isaia
῾Ησαΐου τοῦ προφήτου λέγοντος· grăieşte: Acesta neputinţele proorocul, care zice: "Acesta
αὐτὸς τὰς ἀσθενείας ἡμῶν ἔλαβε noastre a luat și bolile noastre a neputinţele noastre a luat şi
18
καὶ τὰς νόσους ἐβάστασεν. purtat. bolile noastre le-a purtat".
Μτ Η-18 ᾿Ιδὼν δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς πολλοὺς 18. Și văzând Iisus noroade Matei 8:18 Şi văzând Iisus
ὄχλους περὶ αὐτὸν ἐκέλευσεν multe împrejurul Său, a poruncit mulţime împrejurul Lui, a
ἀπελθεῖν εἰς τὸ πέραν ucenicilor să meargă de cea poruncit ucenicilor să treacă
Μτ Η-19 Καὶ προσελθὼν εἷς parte. de cealaltă parte a mării.
γραμματεὺς εἶπεν αὐτῷ· διδάσκαλε, 19. Și apropiindu-se un cărturar, Matei 8:19 Şi apropiindu-se un
ἀκολουθήσω σοι ὅπου ἐὰν ἀπέρχῃ. i-a zis Lui: „Învăţătorule, vreau cărturar, i-a zis: Învăţătorule,
să merg după Tine, ori unde vei Te voi urma oriunde vei
Μτ Η-20 καὶ λέγει αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς· αἱ merge”. merge.
ἀλώπεκες φωλεοὺς ἔχουσι καὶ τὰ 20. Și i-a spus Iisus lui: „Vulpile Matei 8:20 Dar Iisus i-a răspuns:
πετεινὰ τοῦ οὐρανοῦ au vizuini și pasările cerului Vulpile au vizuini şi păsările
κατασκηνώσεις, ὁ δὲ υἱὸς τοῦ cuiburi, iar Fiul Omului n-are cerului cuiburi; Fiul Omului
ἀνθρώπου οὐκ ἔχει ποῦ τὴν unde să-și plece capul”. însă nu are unde să-Şi plece
κεφαλὴν κλίνῃ. capul.
Μτ Η-21 ῞Ετερος δὲ τῶν μαθητῶν 21. Iar altul din ucenicii Lui a Matei 8:21 Un altul dintre ucenici
αὐτοῦ εἶπεν αὐτῷ· Κύριε, zis Lui: „Doamne, dă-mi voie I-a zis: Doamne, dă-mi voie
ἐπίτρεψόν μοι πρῶτον ἀπελθεῖν καὶ întâi să merg să îngrop pe tatăl întâi să mă duc şi să îngrop pe
θάψαι τὸν πατέρα μου. meu”. tatăl meu.
Μτ Η-22 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς εἶπεν αὐτῷ· 22. Iar Iisus a zis lui: „Vino Matei 8:22 Iar Iisus i-a zis: Vino
ἀκολούθει μοι, καὶ ἄφες τοὺς după Mine, și lasă morţii să-și după Mine şi lasă morţii să-şi
νεκροὺς θάψαι τοὺς ἑαυτῶν îngroape pe morţii lor”. îngroape morţii lor.
νεκρούς.
Μτ Η-23 Καὶ ἐμβάντι αὐτῷ εἰς τὸ 23. Și intrând El în corabie, Matei 8:23 Intrând El în corabie,
πλοῖον ἠκολούθησαν αὐτῷ οἱ au mers după Dânsul ucenicii ucenicii Lui L-au urmat.
μαθηταὶ αὐτοῦ. Lui.
Μτ Η-24 καὶ ἰδοὺ σεισμὸς μέγας 24. Și iată, vifor mare s-a făcut Matei 8:24 Şi, iată, furtună mare
ἐγένετο ἐν τῇ θαλάσσῃ, ὥστε τὸ în mare, încât se acoperea s-a ridicat pe mare, încât
πλοῖον καλύπτεσθαι ὑπὸ τῶν corabia de valuri; iar El corabia se acoperea de valuri;
κυμάτων· αὐτὸς δὲ ἐκάθευδε dormea. iar El dormea.
Μτ Η-25 καὶ προσελθόντες οἱ μαθηταὶ 25. Și venind ucenicii Lui, L-au Matei 8:25 Şi venind ucenicii la
αὐτοῦ ἤγειραν αὐτὸν λέγοντες· deşteptat pe El, zicând: El, L-au deşteptat zicând:
Κύριε, σῶσον ἡμᾶς, ἀπολλύμεθα. „Doamne, mântuieşte-ne, că Doamne, mântuieşte-ne, că
pierim!” pierim.
Μτ Η-26 καὶ λέγει αὐτοῖς· τί δειλοί 26. Și le-a grăit lor: „Ce sunteţi Matei 8:26 Iisus le-a zis: De ce vă
ἐστε, ὀλιγόπιστοι; τότε ἐγερθεὶς înfricoşaţi, puţin este frică, puţin credincioşilor?
ἐπετίμησε τοῖς ἀνέμοις καὶ τῇ credincioşilor?” Atunci S-a sculat atunci, a certat
θαλάσσῃ, καὶ ἐγένετο γαλήνη sculându-Se, a certat vânturile și vânturile şi marea şi s-a făcut
μεγάλη. marea, și s-a făcut linişte mare. linişte deplină.
Μτ Η-27 οἱ δὲ ἄνθρωποι ἐθαύμασαν 27. Iar oamenii se mirau, Matei 8:27 Iar oamenii s-au mirat,
λέγοντες· ποταπός ἐστιν οὗτος, ὅτι grăind: „Cine este Acesta, că și zicând: Cine este Acesta că şi
καὶ οἱ ἄνεμοι καὶ ἡ θάλασσα vânturile și marea ascultă pe vânturile şi marea ascultă de
ὑπακούουσιν αὐτῷ; Dânsul? El?
Μτ Η-28 Καὶ ἐλθόντι αὐτῷ εἰς τὸ 28. Și trecând El de ceea Matei 8:28 Şi trecând El dincolo,
πέραν εἰς τὴν χώραν τῶν parte, în latura Gherghesenilor, în ţinutul Gadarenilor, L-au
Γεργεσηνῶν ὑπήντησαν αὐτῷ δύο L-au întâmpinat pe Dânsul doi întâmpinat doi demonizaţi, care
δαιμονιζόμενοι ἐκ τῶν μνημείων îndrăciţi, ieşind din morminte, ieşeau din morminte, foarte
ἐξερχόμενοι, χαλεποὶ λίαν, ὥστε μὴ foarte cumpliţi, încât nu putea cumpliţi, încât nimeni nu putea
ἰσχύειν τινὰ παρελθεῖν διὰ τῆς ὁδοῦ nimenea să treacă pe calea să treacă pe calea aceea.
ἐκείνης. aceea.
Μτ Η-29 καὶ ἰδοὺ ἔκραξαν λέγοντες· τί 29. Și iată, au strigat grăind: Matei 8:29 Şi iată, au început să
ἡμῖν καὶ σοί, ᾿Ιησοῦ υἱὲ τοῦ Θεοῦ; „Ce este nouă și Ție, Iisuse, Fiul strige şi să zică: Ce ai Tu cu
ἦλθες ὧδε πρὸ καιροῦ βασανίσαι lui Dumnezeu? Ai venit aici mai noi, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu?
ἡμᾶς; înainte de vreme să ne chinuiești Ai venit aici mai înainte de
pe noi?” vreme ca să ne chinuieşti?
Μτ Η-30 ἦν δὲ μακρὰν ἀπ᾿ αὐτῶν 30. Iar departe de ei era o turmă Matei 8:30 Departe de ei era o
ἀγέλη χοίρων πολλῶν βοσκομένη. mare de porci, păscând. turmă mare de porci, păscând.
Μτ Η-31 οἱ δὲ δαίμονες παρεκάλουν 31. Iar demonii Îl rugau pe El, Matei 8:31 Iar demonii Îl rugau,
19
αὐτὸν λέγοντες· εἰ ἐκβάλλεις ἡμᾶς, zicând: „De ne scoți pe noi, dă- zicând: Dacă ne scoţi afară,
ἐπίτρεψον ἡμῖν ἀπελθεῖν εἰς τὴν ne voie să ne ducem în turma trimite-ne în turma de porci.
ἀγέλην τῶν χοίρων. cea de porci”.
Μτ Η-32 καὶ εἶπεν αὐτοῖς· ὑπάγετε. οἱ 32. Și le-a zis lor: „Mergeţi!” Matei 8:32 Şi El le-a zis: Duceţi-
δὲ ἐξελθόντες ἀπῆλθον εἰς τὴν Iar ei ieşind, au mers în turma vă. Iar ei, ieşind, s-au dus în
ἀγέλην τῶν χοίρων· καὶ ἰδοὺ cea de porci, și îndată a sărit turma de porci. Şi iată, toată
ὥρμησε πᾶσα ἡ ἀγέλη τῶν χοίρων toată turma de porci de pe turma s-a aruncat de pe ţărm în
κατὰ τοῦ κρημνοῦ εἰς τὴν ţărmuri în mare, și s-a înecat în mare şi a pierit în apă.
θάλασσαν καὶ ἀπέθανον ἐν τοῖς apă.
ὕδασιν.
Μτ Η-33 οἱ δὲ βόσκοντες ἔφυγον, καὶ 33. Iar păzitorii au fugit, și Matei 8:33 Iar păzitorii au fugit şi,
ἀπελθόντες εἰς τὴν πόλιν intrând în cetate, au spus de ducându-se în cetate, au spus
ἀπήγγειλαν πάντα καὶ τὰ τῶν toate, și cele de cei îndrăciţi. toate cele întâmplate cu
δαιμονιζομένων. demonizaţii.
Μτ Η-34 καὶ ἰδοὺ πᾶσα ἡ πόλις 34. Și iată toată cetatea a ieşit Matei 8:34 Şi iată toată cetatea a
ἐξῆλθεν εἰς συνάντησιν τῷ ᾿Ιησοῦ, întru întâmpinarea lui Iisus, și ieşit în întâmpinarea lui Iisus
καὶ ἰδόντες αὐτὸν παρεκάλεσαν văzându-L pe Dânsul, L-au şi, văzându-L, L-au rugat să
ὅπως μεταβῇ ἀπὸ τῶν ὁρίων rugat ca să treacă din hotarele treacă din hotarele lor.
αὐτῶν. lor.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Θ. CAPITOLUL 9. CAPITOLUL 9

Μτ Θ-1 Καὶ ἐμβὰς εἰς πλοῖον 1. Și intrând în corabie, a Matei 9:1 Intrând în corabie, Iisus
διεπέρασε καὶ ἦλθεν εἰς τὴν ἰδίαν trecut și a venit în cetatea Sa. a trecut şi a venit în cetatea
πόλιν. Sa.
Μτ Θ-2 Καὶ ἰδοὺ προσέφερον αὐτῷ 2. Și iată, au adus Lui pe un Matei 9:2 Şi iată, I-au adus un
παραλυτικὸνἐπὶ κλίνης slăbănog, care zăcea în pat; și slăbănog zăcând pe pat. Şi
βεβλημένον· καὶ ἰδὼν ὁ ᾿Ιησοῦς văzând Iisus credinţa lor, a zis Iisus, văzând credinţa lor, a zis
τὴν πίστιν αὐτῶν εἶπε τῷ slăbănogului: „Îndrăzneşte slăbănogului: Îndrăzneşte,
παραλυτικῷ· θάρσει, τέκνον· fiule; iartă-ţi-se ţie păcatele fiule! iertate sunt păcatele
ἀφέωνταί σοι αἱ ἁμαρτίαι σου. tale!” tale!
Μτ Θ-3 καὶ ἰδού τινες τῶν γραμματέων 3. Și, iată oarecare din cărturari Matei 9:3 Dar unii dintre
εἶπον ἐν ἑαυτοῖς· οὗτος βλασφημεῖ. au zis întru sine: Acesta huleşte. cărturari ziceau în sine: Acesta
Μτ Θ-4 καὶ ἰδὼν ὁ ᾿Ιησοῦς τὰς 4. Și văzând Iisus gândurile lor, huleşte.
ἐνθυμήσεις αὐτῶν εἶπεν· ῞Ινα τί a zis: „Pentru ce voi cugetaţi Matei 9:4 Şi Iisus, ştiind gândurile
ὑμεῖς ἐνθυμεῖσθε πονηρὰ ἐν ταῖς cele viclene întru inimile lor, le-a zis: Pentru ce cugetaţi
καρδίαις ὑμῶν; voastre? rele în inimile voastre?
Μτ Θ-5 τί γάρ ἐστιν εὐκοπώτερον, 5. Că ce este mai lesne?: A zice: Matei 9:5 Căci ce este mai lesne a
εἰπεῖν, ἀφέωνταί σου αἱ ἁμαρτίαι, ἢ Iartă-ţi-se păcatele tale!, sau a zice: iertate sunt păcatele tale,
εἰπεῖν, ἔγειρε καὶ περιπάτει; zice: Scoală-te și umblă!? sau a zice: Scoală-te şi umblă?
Μτ Θ-6 ἵνα δὲ εἰδῆτε ὅτι ἐξουσίαν ἔχει 6. Dar ca să ştiţi că putere are Matei 9:6 Dar ca să ştiţi că putere
ὁ υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου ἐπὶ τῆς γῆς Fiul Omului pe pământ a ierta are Fiul Omului pe pământ a
ἀφιέναι ἁμαρτίας - τότε λέγει τῷ păcatele - atunci a zis ierta păcatele, a zis
παραλυτικῷ· ἐγερθεὶς ἆρόν σου τὴν slăbănogului: Scoală-te, ia-ţi slăbănogului: Scoală-te, ia-ţi
κλίνην καὶ ὕπαγε εἰς τὸν οἶκόν σου. palul tău și te du în casa ta!” patul şi mergi la casa ta.
Μτ Θ-7 καὶ ἐγερθεὶς ἀπῆλθεν εἰς τὸν 7. Și sculându-se, s-a dus la casa Matei 9:7 Şi, sculându-se, s-a dus
οἶκον αὐτοῦ. sa. la casa sa.
Μτ Θ-8 ἰδόντες δὲ οἱ ὄχλοι ἐθαύμασαν 8. Iar noroadele văzând aceasta, Matei 9:8 Iar mulţimile văzând
καὶ ἐδόξασαν τὸν Θεὸν τὸν δόντα se mirau și slăveau pe acestea, s-au înspăimântat şi
ἐξουσίαν τοιαύτην τοῖς ἀνθρώποις. Dumnezeu, care a dat putere ca au slăvit pe Dumnezeu, Cel
aceasta oamenilor. care dă oamenilor asemenea
putere.
Μτ Θ-9 Καὶ παράγων ὁ ᾿Ιησοῦς 9. Și trecând Iisus de acolo, Matei 9:9 Şi plecând Iisus de
ἐκεῖθεν εἶδεν ἄνθρωπον καθήμενον a văzul pe un om şezând la acolo, a văzut un om care
ἐπὶ τὸ τελώνιον, Ματθαῖον vamă, ce se numea Matei, și i-a şedea la vamă, cu numele
λεγόμενον, καὶ λέγει αὐτῷ· zis lui: „Vino după Mine!” Matei, şi i-a zis acestuia: Vino
ἀκολούθει μοι. καὶ ἀναστὰς („Urmează Mie!”) Și sculându- după Mine. Şi sculându-se, a
ἠκολούθησεν αὐτῷ. se, a mers după Dânsul. mers după El.
20
Μτ Θ-10 Καὶ ἐγένετο αὐτοῦ 10. Și a fost când şedea El în Matei 9:10 Şi pe când şedea El la
ἀνακειμένου ἐν τῇ οἰκίᾳ, καὶ ἰδοὺ casă, iată, mulţi vameşi și masă, în casă, iată mulţi
πολλοὶ τελῶναι καὶ ἁμαρτωλοὶ păcătoşi venind, şedeau cu Iisus vameşi şi păcătoşi au venit şi
ἐλθόντες συνανέκειντο τῷ ᾿Ιησοῦ și cu ucenicii Lui. au şezut la masă împreună cu
καὶ τοῖς μαθηταῖς αὐτοῦ. Iisus şi cu ucenicii Lui.
Μτ Θ-11 καὶ ἰδόντες οἱ Φαρισαῖοι 11. Și văzând fariseii, au zis Matei 9:11 Şi văzând fariseii, au
εἶπον τοῖς μαθηταῖς αὐτοῦ· διατί ucenicilor Lui: „Pentru ce cu zis ucenicilor: Pentru ce
μετὰ τῶν τελωνῶν καὶ ἁμαρτωλῶν vameşii și cu păcătoşii mănâncă mănâncă Învăţătorul vostru cu
ἐσθίει ὁ διδάσκαλος ὑμῶν; (și bea) Dascălul vostru?” vameşii şi cu păcătoşii?
Μτ Θ-12 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς ἀκούσας εἶπεν 12. Iar Iisus auzind a zis lor: Matei 9:12 Şi auzind El, a zis: Nu
αὐτοῖς· οὐ χρείαν ἔχουσιν οἱ „N-au trebuinţă cei sănătoşi de cei sănătoşi au nevoie de
ἰσχύοντες ἰατροῦ, ἀλλ᾿ οἱ κακῶς doctor, ci cei bolnavi. doctor, ci cei bolnavi.
ἔχοντες. 13. Deci mergând, învăţaţi-vă ce Matei 9:13 Dar mergând, învăţaţi
Μτ Θ-13 πορευθέντες δὲ μάθετε τί este: Milă voiesc, iar nu jertfă; ce înseamnă: Milă voiesc, iar
ἐστιν ἔλεον θέλω καὶ οὐ θυσίαν. οὐ că n-am venit să chem pe cei nu jertfă; că n-am venit să
γὰρ ἦλθον καλέσαι δικαίους, ἀλλὰ drepţi, ci pe cei păcătoşi la chem pe drepţi, ci pe păcătoşi
ἁμαρτωλοὺς εἰς μετάνοιαν. pocăinţă”. la pocăinţă.
Μτ Θ-14 Τότε προσέρχονται αὐτῷ οἱ 14. Atunci au venit la Matei 9:14 Atunci au venit la El
μαθηταὶ ᾿Ιωάννου λέγοντες· διατί Dânsul ucenicii lui Ioan, zicând: ucenicii lui Ioan, zicând:
ἡμεῖς καὶ οἱ Φαρισαῖοι νηστεύομεν „Pentru ce noi și fariseii postim Pentru ce noi şi fariseii postim
πολλά, οἱ δὲ μαθηταί σου οὐ mult, iar ucenicii Tăi nu mult, iar ucenicii Tăi nu
νηστεύουσι; postesc?” postesc?
Μτ Θ-15 καὶ εἶπεν αὐτοῖς ὁ Ιησοῦς· μὴ 15. Și le-a zis lor Iisus: „Au Matei 9:15 Şi Iisus le-a zis: Pot
δύνανται οἱ υἱοὶ τοῦ νυμφῶνος doară pot fiii nunţii să se oare, fiii nunţii să fie trişti câtă
πενθεῖν ἐφ᾿ ὅσον χρόνον μετ᾿ jelească, câtă vreme este cu vreme mirele este cu ei? Dar
αὐτῶν ἐστιν ὁ νυμφίος; ἐλεύσονται dânşii mirele? Dar vor veni zile, vor veni zile când mirele va fi
δὲ ἡμέραι ὅταν ἀπαρθῇ ἀπ᾿ αὐτῶν când se va lua de la dânşii luat de la ei şi atunci vor posti.
ὁ νυμφίος, καὶ τότε νηστεύσουσιν. mirele, și atunci vor posti.
Μτ Θ-16 οὐδεὶς δὲ ἐπιβάλλει ἐπίβλημα 16. Nimeni nu pune petic de Matei 9:16 Nimeni nu pune un
ῥάκους ἀγνάφου ἐπὶ ἱματίῳ pânză nouă la haină veche, că petic de postav nou la o haină
παλαιῷ· αἴρει γὰρ τὸ πλήρωμα îşi ia plinirea sa de la haină, și veche, căci peticul acesta, ca
αὐτοῦ ἀπὸ τοῦ ἱματίου, καὶ χεῖρον mai rea ruptură se face. umplutură, trage din haină şi
σχίσμα γίνεται. se face o ruptură şi mai rea.
Μτ Θ-17 οὐδὲ βάλλουσιν οἶνον νέον 17. Nici nu pun vin nou în Matei 9:17 Nici nu pun oamenii
εἰς ἀσκοὺς παλαιούς· εἰ δὲ μήγε, burdufuri vechi; iar de pun, se vin nou în burdufuri vechi;
ῥήγνυνται οἱ ἀσκοί, καὶ ὁ οἶνος sparg burdufurile și vinul se alminterea burdufurile crapă:
ἐκχεῖται καὶ οἱ ἀσκοὶ ἀπολοῦνται· varsă și burdufurile pier; ci pun vinul se varsă şi burdufurile se
ἀλλὰ οἶνον νέον εἰς ἀσκοὺς vinul nou în burdufuri noi, și strică; ci pun vin nou în
βάλλουσι καινούς, καὶ ἀμφότεροι amândouă se ţin”. burdufuri noi şi amândouă se
συντηροῦνται. păstrează împreună.
Μτ Θ-18 Ταῦτα αὐτοῦ λαλοῦντος 18. Acestea grăind El către Matei 9:18 Pe când le spunea
αὐτοῖς ἰδοὺ ἄρχων εἷς προσελθὼν dânşii, iată, un dregător acestea, iată un dregător,
προσεκύνει αὐτῷ λέγων ὅτι ἡ oarecare venind s-a închinat venind, I s-a închinat, zicând:
θυγάτηρ μου ἄρτι ἐτελεύτησεν· Lui, zicând: „Fiica mea acum a Fiica mea a murit de curând
ἀλλὰ ἐλθὼν ἐπίθες τὴν χεῖρά σου murit, ci venind, pune mâna Ta dar, venind, pune mâna Ta
ἐπ᾿ αὐτὴν καὶ ζήσεται. peste dânsa și va învia. peste ea şi va fi vie.
Μτ Θ-19 καὶ ἐγερθεὶς ὁ ᾿Ιησοῦς 19. Și sculându-Se Iisus, a mers Matei 9:19 Atunci Iisus, sculându-
ἠκολούθησεν αὐτῷ καὶ οἱ μαθηταὶ după dânsul și ucenicii Lui. Se, a mers după el împreună cu
αὐτοῦ. ucenicii.
Μτ Θ-20 Καὶ ἰδοὺ γυνή, αἱμορροοῦσα 20. Și iată o femeie, întru Matei 9:20 Şi iată o femeie cu
δώδεκα ἔτη, προσελθοῦσα ὅπισθεν curgerea sângelui fiind de scurgere de sânge de
ἥψατο τοῦ κρασπέδου τοῦ ἱματίου doisprezece ani, venind dinapoi, doisprezece ani, apropiindu-se
αὐτοῦ· s-a atins de poala hainei Lui; de El pe la spate, s-a atins de
poala hainei Lui.
Μτ Θ-21 ἔλεγε γὰρ ἐν ἑαυτῇ, ἐὰν μόνον 21. căci zicea întru sine: „Numai Matei 9:21 Căci zicea în gândul
ἅψωμαι τοῦ ἱματίου αὐτοῦ, de mă voi atinge de haina Lui ei: Numai să mă ating de haina
σωθήσομαι. mă voi mântui”. Lui şi mă voi face sănătoasă;
21
Μτ Θ-22 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς ἐπιστραφεὶς καὶ 22. Iar Iisus întorcându-Se și Matei 9:22 Iar Iisus, întorcându-
ἰδὼν αὐτὴν εἶπε· θάρσει, θύγατερ· văzând-o pe ea, i-a zis: Se şi văzând-o, i-a zis:
ἡ πίστις σου σέσωκέ σε. καὶ ἐσώθη „Îndrăzneşte, fiică; credinţa ta Îndrăzneşte, fiică, credinţa ta
ἡ γυνὴ ἀπὸ τῆς ὥρας ἐκείνης. te-a mântuit!”. Și s-a tămăduit te-a mântuit. Şi s-a tămăduit
femeia din ceasul acela. femeia din ceasul acela.
Μτ Θ-23 Καὶ ἐλθὼν ὁ ᾿Ιησοῦς εἰς τὴν 23. Și venind Iisus în casa Matei 9:23 Iisus, venind la casa
οἰκίαν τοῦ ἄρχοντος καὶ ἰδὼν τοὺς dregătorului, și văzând dregătorului şi văzând pe
αὐλητὰς καὶ τὸν ὄχλον fluierătorii și mulţimea cântăreţii din flaut şi mulţimea
θορυβούμενον, λέγει αὐτοῖς· tulburată, a zis lor: tulburată, a zis:
Μτ Θ-24 ἀναχωρεῖτε· οὐ γὰρ ἀπέθανε 24. „Depărtați-vă, că n-a murit Matei 9:24 Depărtaţi-vă, căci
τὸ κοράσιον, ἀλλὰ καθεύδει. καὶ copila, ci doarme”. Și îşi râdeau copila n-a murit, ci doarme.
κατεγέλων αὐτοῦ. de Dânsul. Dar ei râdeau de El.
Μτ Θ-25 ὅτε δὲ ἐξεβλήθη ὁ ὄχλος, 25. Iar dacă s-a scos afară Matei 9:25 Iar după ce mulţimea a
εἰσελθὼν ἐκράτησε τῆς χειρὸς norodul, intrând, a luat-o de fost scoasă afară, intrând, a
αὐτῆς, καὶ ἠγέρθη τὸ κοράσιον. mână, și s-a sculat copila. luat-o de mână, şi copila s-a
sculat.
Μτ Θ-26 καὶ ἐξῆλθεν ἡ φήμη αὕτη εἰς 26. Și a ieşit vestea aceasta în tot Matei 9:26 Şi a ieşit vestea
ὅλην τὴν γῆν ἐκείνην. pământul acela. aceasta în tot ţinutul acela.
Μτ Θ-27 Καὶ παράγοντι ἐκεῖθεν τῷ 27. Și trecând Iisus de Matei 9:27 Plecând Iisus de acolo,
᾿Ιησοῦ ἠκολούθησαν αὐτῷ δύο acolo, au mers după Dânsul doi doi orbi se ţineau după El
τυφλοὶ κράζοντες καὶ λέγοντες· orbi, strigând și grăind: strigând şi zicând: Miluieşte-ne
ἐλέησον ἡμᾶς, υἱὲ Δαυΐδ. „Miluieşte-ne pe noi, Fiul lui pe noi, Fiule al lui David.
David”.
Μτ Θ-28 ἐλθόντι δὲ εἰς τὴν οἰκίαν 28. Iar după ce au mers în casă, Matei 9:28 După ce a intrat în
προσῆλθον αὐτῷ οἱ τυφλοί, καὶ au venit la Dânsul orbii și le-a casă, au venit la El orbii şi
λέγει αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς· πιστεύετε grăit lor Iisus: „Credeţi că pot Iisus i-a întrebat: Credeţi că
ὅτι δύναμαι τοῦτο ποιῆσαι; să fac Eu aceasta?” Grăit-au pot să fac Eu aceasta? Zis-au
λέγουσιν αὐτῷ· ναί, Κύριε. Lui: „Da, Doamne!” Lui: Da, Doamne!
Μτ Θ-29 τότε ἥψατο τῶν ὀφθαλμῶν 29. Atunci s-a atins de ochii lor, Matei 9:29 Atunci S-a atins de
αὐτῶν λέγων· κατὰ τὴν πίστιν ὑμῶν grăind: „După credinţa voastră, ochii lor, zicând: După
γενηθήτω ὑμῖν. fie vouă!” credinţa voastră, fie vouă!
Μτ Θ-30 καὶ ἀνεῴχθησαν αὐτῶν οἱ 30. Și s-au deschis ochii lor; și Matei 9:30 Şi s-au deschis ochii
ὀφθαλμοί· καὶ ἐνεβριμήσατο αὐτοῖς le-a poruncit lor Iisus, grăind: lor. Iar Iisus le-a poruncit cu
ὁ ᾿Ιησοῦς λέγων· ὁρᾶτε μηδεὶς „Vedeţi, nimenea să nu ştie”. asprime, zicând: Vedeţi, nimeni
γινωσκέτω. să nu ştie.
Μτ Θ-31 οἱ δὲ ἐξελθόντες διεφήμισαν 31. Iar ei ieşind, L-au vestit pe Matei 9:31 Iar ei, ieşind, L-au
αὐτὸν ἐν ὅλῃ τῇ γῇ ἐκείνῃ. Dânsul în tot pământul acela. vestit în tot ţinutul acela.
Μτ Θ-32 Αὐτῶν δὲ ἐξερχομένων ἰδοὺ 32. Iar ieşind ei, iată, au Matei 9:32 Şi plecând ei, iată au
προσήνεγκαν αὐτῷ ἄνθρωπον adus la Dânsul pe un om mut, adus la El un om mut, având
κωφὸν δαιμονιζόμενον· demonizat; demon.
Μτ Θ-33 καὶ ἐκβληθέντος τοῦ 33. și scoţându-se dracul, a grăit Matei 9:33 Şi fiind scos demonul,
δαιμονίου ἐλάλησεν ὁ κωφός, καὶ mutul, și s-au minunat mutul a grăit. Iar mulţimile se
ἐθαύμασαν οἱ ὄχλοι λέγοντες ὅτι noroadele, grăind, că: minunau zicând: Niciodată nu
οὐδέποτε ἐφάνη οὕτως ἐν τῷ „Niciodată nu s-a arătat așa s-a arătat aşa în Israel.
᾿Ισραήλ. întru Israel!”.
Μτ Θ-34 οἱ δὲ Φαρισαῖοι ἔλεγον· ἐν τῷ 34. Iar fariseii grăiau: „Cu Matei 9:34 Dar fariseii ziceau: Cu
ἄρχοντι τῶν δαιμονίων ἐκβάλλει τὰ domnul demonilor scoate pe domnul demonilor scoate pe
δαιμόνια. demoni. demoni.
Μτ Θ-35 Καὶ περιῆγεν ὁ ᾿Ιησοῦς τὰς 35. Și străbătea Iisus prin Matei 9:35 Şi Iisus străbătea toate
πόλεις πάσας καὶ τὰς κώμας toate cetăţile și oraşele, învăţând cetăţile şi satele, învăţând în
διδάσκων ἐν ταῖς συναγωγαῖς în soboarele lor, și sinagogile lor, propovăduind
αὐτῶν καὶ κηρύσσων τὸ εὐαγγέλιον propovăduind Evanghelia Evanghelia împărăţiei şi
τῆς βασιλείας καὶ θεραπεύων împărăţiei, și vindecând toată vindecând toată boala şi toată
πᾶσαν νόσον καὶ πᾶσαν μαλακίαν boala și toată neputinţa în neputinţa în popor.
ἐν τῷ λαῷ. popor.
Μτ Θ-36 ᾿Ιδὼν δὲ τοὺς ὄχλους 36. Iar văzând noroadele, I Matei 9:36 Şi văzând mulţimile, I
ἐσπλαγχνίσθη περὶ αὐτῶν, ὅτι ἦσαν s-a făcut milă de dânşii, că erau s-a făcut milă de ele că erau
22
ἐκλελυμένοι καὶ ἐρριμμένοι ὡς necăjiţi și rătăciţi, ca oile ce n- necăjite şi rătăcite ca nişte oi
πρόβατα μὴ ἔχοντα ποιμένα. au păstor. care n-au păstor.
Μτ Θ-37 τότε λέγει τοῖς μαθηταῖς 37. Atunci a zis ucenicilor Săi: Matei 9:37 Atunci a zis ucenicilor
αὐτοῦ· ὁ μὲν θερισμὸς πολύς, οἱ δὲ „Iată secerişul este mult iar Lui: Secerişul e mult, dar
ἐργάται ὀλίγοι· lucrătorii puţini; lucrătorii sunt puţini.
Μτ Θ-38 δεήθητε οὖν τοῦ κυρίου τοῦ 38. rugaţi-L, deci, pe Domnul Matei 9:38 Rugaţi, deci, pe
θερισμοῦ ὅπως ἐκβάλῃ ἐργάτας εἰς secerişului, ca să scoată Domnul secerişului, ca să
τὸν θερισμὸν αὐτοῦ. lucrători la secerişul Său”. scoată lucrători la secerişul
Său.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Ι. CAPITOLUL 10. CAPITOLUL 10

Μτ Ι-1 Καὶ προσκαλεσάμενος τοὺς 1. Și chemând pe cei Matei 10:1 Chemând la Sine pe
δώδεκα μαθητὰς αὐτοῦ ἔδωκεν doisprezece ucenici ai Săi, le-a cei doisprezece ucenici ai Săi,
αὐτοῖς ἐξουσίαν πνευμάτων dat lor putere asupra duhurilor le-a dat lor putere asupra
ἀκαθάρτων ὥστε ἐκβάλλειν αὐτὰ celor necurate, ca să le scoată duhurilor celor necurate, ca să
καὶ θεραπεύειν πᾶσαν νόσον καὶ pe ele și să tămăduiască toată le scoată şi să tămăduiască
πᾶσαν μαλακίαν. boala și toată neputinţa. orice boală şi orice neputinţă.
Μτ Ι-2 Τῶν δὲ δώδεκα ἀποστόλων τὰ 2. Iar numele celor doisprezece Matei 10:2 Numele celor
ὀνόματά εἰσι ταῦτα· πρῶτος Σίμων apostoli sunt acestea: Întâi doisprezece apostoli sunt
ὁ λεγόμενος Πέτρος καὶ ᾿Ανδρέας ὁ Simon, ce se numeşte Petru, și acestea: Întâi Simon, cel numit
ἀδελφὸς αὐτοῦ, ᾿Ιάκωβος ὁ τοῦ Andrei fratele lui, Iacov al lui Petru, şi Andrei, fratele lui;
Ζεβεδαίου καὶ ᾿Ιωάννης ὁ ἀδελφὸς Zevedei, și Ioan fratele lui; Iacov al lui Zevedeu şi Ioan
αὐτοῦ, fratele lui;
Μτ Ι-3 Φίλιππος καὶ Βαρθολομαῖος, 3. Filip și Varlolomei, Toma și Matei 10:3 Filip şi Vartolomeu,
Θωμᾶς καὶ Ματθαῖος ὁ τελώνης, Matei vameşul, Iacov al lui Alfeu Toma şi Matei vameşul, Iacov
᾿Ιάκωβος ὁ τοῦ ᾿Αλφαίου καὶ și Levi, ce s-a numit Tadeu; al lui Alfeu şi Levi ce se zice
Λεββαῖος ὁ ἐπικληθεὶς Θαδδαῖος, Tadeu;
Μτ Ι-4 Σίμων ὁ Κανανίτης καὶ ᾿Ιούδας 4. Simon Cananitul și Iuda Matei 10:4 Simon Cananeul şi
ὁ ᾿Ισκαριώτης ὁ καὶ παραδοὺς Iscarioteanul, care L-a și vândut Iuda Iscarioteanul, cel care L-a
αὐτόν. pe Dânsul. vândut.
Μτ Ι-5 Τούτους τοὺς δώδεκα 5. Pe aceşti doisprezece i-a Matei 10:5 Pe aceşti doisprezece
ἀπέστειλεν ὁ ᾿Ιησοῦς παραγγείλας trimis Iisus, poruncindu-le lor și i-a trimis Iisus, poruncindu-le
αὐτοῖς λέγων· εἰς ὁδὸν ἐθνῶν μὴ grăind: „În calea păgânilor să lor şi zicând: În calea
ἀπέλθητε καὶ εἰς πόλιν Σαμαρειτῶν nu mergeţi, și în cetatea păgânilor să nu mergeţi, şi în
μὴ εἰσέλθητε· Samarinenilor să nu intraţi; vreo cetate de samarineni să nu
intraţi;
Μτ Ι-6 πορεύεσθε δὲ μᾶλλον πρὸς τὰ 6. ci mai vârtos (mult) mergeţi Matei 10:6 Ci mai degrabă
πρόβατα τὰ ἀπολωλότα οἴκου către oile cele pierdute ale casei mergeţi către oile cele pierdute
᾿Ισραήλ. lui Israel. ale casei lui Israel.
Μτ Ι-7 πορευόμενοι δὲ κηρύσσετε 7. Și umblând, propovăduiţi, Matei 10:7 Şi mergând,
λέγοντες ὅτι ἤγγικεν ἡ βασιλεία τῶν zicând că: S-a apropiat propovăduiţi, zicând: S-a
οὐρανῶν. împărăţia cerurilor! apropiat împărăţia cerurilor.
Μτ Ι-8 ἀσθενοῦντας θεραπεύετε, 8. Pe cei bolnavi vindecaţi, pe Matei 10:8 Tămăduiţi pe cei
λεπροὺς καθαρίζετε, νεκροὺς cei leproşi curăţiţi, pe cei morţi neputincioşi, înviaţi pe cei
ἐγείρετε, δαιμόνια ἐκβάλλετε· înviaţi, demonii scoateţi; în dar morţi, curăţiţi pe cei leproşi, pe
δωρεὰν ἐλάβετε, δωρεὰν δότε. aţi luat, în dar daţi. demoni scoateţi-i; în dar aţi
luat, în dar să daţi.
Μτ Ι-9 μὴ κτήσησθε χρυσὸν μηδὲ 9. Să nu aveţi aur, nici argint, Matei 10:9 Să nu aveţi nici aur,
ἄργυρον μηδὲ χαλκὸν εἰς τὰς ζώνας nici bani la brâele voastre, nici arginţi, nici bani în
ὑμῶν, cingătorile voastre;
Μτ Ι-10 μὴ πήραν εἰς ὁδὸν μηδὲ δύο 10. nici traistă în cale, nici două Matei 10:10 Nici traistă pe drum,
χιτῶνας μηδὲ ὑποδήματα μηδὲ haine, nici încălţăminte, nici nici două haine, nici
ῥάβδον· ἄξιος γάρ ἐστιν ὁ ἐργάτης toiag, că vrednic este lucrătorul încălţăminte, nici toiag; că
τῆς τροφῆς αὐτοῦ. de hrana sa. vrednic este lucrătorul de
hrana sa.
Μτ Ι-11 εἰς ἦν δ᾿ ἂν πόλιν ἦ κώμην 11. Și în ori care cetate sau sat Matei 10:11 În orice cetate sau sat
εἰσέλθητε, ἐξετάσατε τίς ἐν αὐτῇ veţi intra, cercetaţi cine este veţi intra, cercetaţi cine este în
23
ἀξιός ἐστι, κἀκεῖ μείνατε ἕως ἂν întru dânsul vrednic, și acolo să el vrednic şi acolo rămâneţi
ἐξέλθητε. rămâneţi până când veţi ieși. până ce veţi ieşi.
Μτ Ι-12 εἰσερχόμενοι δὲ εἰς τὴν οἰκίαν 12. Și intrând în casă, să-i uraţi, Matei 10:12 Şi intrând în casă,
ἀσπάσασθε αὐτὴν λέγοντες· εἰρήνη grăind: Pace casei acesteia! uraţi-i, zicând: "Pace casei
τῷ οἴκῳ τούτῳ. acesteia".
Μτ Ι-13 καὶ ἐὰν μὲν ᾖ ἡ οἰκία ἀξία, 13. Și de va fi casa aceea Matei 10:13 Şi dacă este casa
ἐλθέτω ἡ εἰρήνη ὑμῶν ἐπ᾿ αὐτήν· vrednică, va veni pacea voastră aceea vrednică, vină pacea
ἐὰν δὲ μὴ ᾖ ἀξία, ἡ εἰρήνη ὑμῶν peste dânsa; iar de nu va fi voastră peste ea. Iar de nu este
πρὸς ὑμᾶς ἐπιστραφήτω. vrednică, pacea voastră se va vrednică, pacea voastră
întoarce la voi. întoarcă-se la voi.
Μτ Ι-14 καὶ ὃς ἐὰν μὴ δέξηται ὑμᾶς 14. Și oricine nu vă va primi pe Matei 10:14 Cine nu vă va primi
μηδὲ ἀκούσῃ τοὺς λόγους ὑμῶν, voi, nici va asculta cuvintele pe voi, nici nu va asculta
ἐξερχόμενοι ἔξω τῆς οἰκίας ἢ τῆς voastre, ieşind din casa sau din cuvintele voastre, ieşind din
πόλεως ἐκείνης ἐκτινάξατε τὸν cetatea aceea, scuturaţi praful casa sau din cetatea aceea,
κονιορτὸν τῶν ποδῶν ὑμῶν. de pe picioarele voastre. scuturaţi praful de pe
picioarele voastre.
Μτ Ι-15 ἀμὴν λέγω ὑμῖν, ἀνεκτότερον 15. Amin grăiesc vouă, mai uşor Matei 10:15 Adevărat grăiesc
ἔσται γῆ Σοδόμων καὶ Γομόρρας ἐν va fi pământului Sodomei și vouă, mai uşor va fi pământului
ἡμέρᾳ κρίσεως ἢ τῇ πόλει ἐκείνῃ. Gomorei în ziua judecăţii, decât Sodomei şi Gomorei, în ziua
cetăţii aceleia. judecăţii, decât cetăţii aceleia.
Μτ Ι-16 ᾿Ιδοὺ ἐγὼ ἀποστέλλω ὑμᾶς ὡς 16. Iată, eu vă trimit pe voi Matei 10:16 Iată Eu vă trimit pe
πρόβατα ἐν μέσῳ λύκων· γίνεσθε ca oile în mijlocul lupilor; deci voi ca pe nişte oi în mijlocul
οὖν φρόνιμοι ὡς οἱ ὄφεις καὶ fiţi înţelepţi ca şerpii și blânzi lupilor; fiţi dar înţelepţi ca
ἀκέραιοι ὡς αἱ περιστεραί. (neprefăcuți) ca porumbeii. şerpii şi nevinovaţi ca
porumbeii.
Μτ Ι-17 Προσέχετε δὲ ἀπὸ τῶν 17. Iar de oameni feriţi-vă, că vă Matei 10:17 Feriţi-vă de oameni,
ἀνθρώπων· παραδώσουσι γὰρ ὑμᾶς vor da pe voi în soboare și întru căci vă vor da pe mâna
εἰς συνέδρια καὶ ἐν ταῖς adunările lor vă vor bate pe voi; sinedriştilor şi în sinagogile lor
συναγωγαῖς αὐτῶν μαστιγώσουσιν vă vor bate cu biciul.
ὑμᾶς· 18. încă și înaintea domnilor și a Matei 10:18 La dregători şi la regi
Μτ Ι-18 καὶ ἐπὶ ἡγεμόνας δὲ καὶ împăraţilor veţi fi duşi pentru veţi fi duşi pentru Mine, spre
βασιλεῖς ἀχθήσεσθε ἕνεκεν ἐμοῦ εἰς Mine, întru mărturie lor și mărturie lor şi păgânilor.
μαρτύριον αὐτοῖςκαὶ τοῖς ἔθνεσιν. limbilor (păgânilor). Matei 10:19 Iar când vă vor da pe
Μτ Ι-19 ὅταν δὲ παραδώσουσιν ὑμᾶς, 19. Iar când vă vor da pe voi, nu voi în mâna lor, nu vă îngrijiţi
μὴ μεριμνήσητε πῶς ἢ τί λαλήσετε· vă grijiţi cum, sau ce veţi grăi, cum sau ce veţi vorbi, căci se
δοθήσεται γὰρ ὑμῖν ἐν ἐκείνῃ τῇ că se va da vouă într-acel ceas va da vouă în ceasul acela ce
ὥρᾳ τί λαλήσετε. ce veţi grăi. să vorbiţi;
Μτ Ι-20 οὐ γὰρ ὑμεῖς ἐστε οἱ 20. Că nu voi sunteţi cei ce Matei 10:20 Fiindcă nu voi sunteţi
λαλοῦντες, ἀλλὰ τὸ Πνεῦμα τοῦ grăiţi, ci Duhul Tatălui vostru care vorbiţi, ci Duhul Tatălui
πατρὸς ὑμῶν τὸ λαλοῦν ἐν ὑμῖν. este care grăieşte întru voi. vostru este care grăieşte întru
Μτ Ι-21 Παρα δώσει δὲ ἀδελφὸς voi.
ἀδελφὸν εἰς θάνατον καὶ πατὴρ 21. Și va da frate pe frate spre Matei 10:21 Va da frate pe frate la
τέκνον, καὶ ἐπαναστήσονται τέκνα moarte și tată pe fecior, și se vor moarte şi tată pe fiu şi se vor
ἐπὶ γονεῖς καὶ θανατώσουσιν scula feciorii asupra părinţilor și scula copiii împotriva
αὐτούς· îi vor omorî pe dânşii; părinţilor şi-i vor ucide.
Μτ Ι-22 καὶ ἔσεσθε μισούμενοι ὑπὸ 22. și veţi fi uraţi de toți pentru Matei 10:22 Şi veţi fi urâţi de toţi
πάντων διὰ τὸ ὄνομά μου· ὁ δὲ numele Meu; iar cel ce va răbda pentru numele Meu; iar cel ce
ὑπομείνας εἰς τέλος, οὗτος până în sfârşit, acela se va va răbda până în sfârşit, acela
σωθήσεται. mântui. se va mântui.
Μτ Ι-23 ὅταν δὲ διώκωσιν ὑμᾶς ἐν τῇ 23. Iar când vă vor prigoni pe Matei 10:23 Când vă urmăresc pe
πόλει ταύτῃ, φεύγετε εἰς τὴν ἄλλην· voi într-această cetate, fugiţi în voi în cetatea aceasta, fugiţi în
ἀμὴν γὰρ λέγω ὑμῖν, οὐ μὴ τελέσητε cealaltă; că amin grăiesc vouă: cealaltă; adevărat grăiesc
τὰς πόλεις τοῦ ᾿Ισραὴλ ἕως ἂν ἔλθῃ nu veţi sfârşi cetăţile lui Israel vouă: nu veţi sfârşi cetăţile lui
ὁ υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου. până când va veni Fiul Omului. Israel, până ce va veni Fiul
Omului.
Μτ Ι-24 Οὐκ ἔστι μαθητὴς ὑπὲρ τὸν 24. Nu este ucenic mai presus de Matei 10:24 Nu este ucenic mai
διδάσκαλονοὐδὲ δοῦλος ὑπὲρ τὸν dascălul său, nici sluga mai presus de învăţătorul său, nici
24
κύριον αὐτοῦ. presus de domnul său. slugă mai presus de stăpânul
său.
Μτ Ι-25 ἀρκετὸν τῷ μαθητῇ ἵνα 25. Ajunge ucenicului să fie ca Matei 10:25 Destul este ucenicului
γένηται ὡς ὁ διδάσκαλος αὐτοῦ, dascălul său, și sluga ca domnul să fie ca învăţătorul şi slugii ca
καὶ τῷ δούλῳ ὡς ὁ κύριος αὐτοῦ. εἰ său. Dacă pe stăpânul casei l-au stăpânul. Dacă pe stăpânul
τὸν οἰκοδεσπότην Βεελζεβοὺλ numit Beelzebul, cu cât mai casei l-au numit Beelzebul, cu
ἐκάλεσαν, πόσῳ μᾶλλον τοὺς vârtos pe casnicii lui? cât mai mult pe casnicii lui?
οἰκιακοὺς αὐτοῦ; Matei 10:26 Deci nu vă temeţi de
Μτ Ι-26 μὴ οὖν φοβηθῆτε αὐτούς· 26. Deci, nu vă temeţi de ei, că ei, căci nimic nu este acoperit
οὐδὲν γάρ ἐστι κεκαλυμμένον ὃ οὐκ nimic nu este acoperit, care să care să nu iasă la iveală şi
ἀποκαλυφθήσεται, καὶ κρυπτὸν ὃ nu se descopere, și ascuns, care nimic ascuns care să nu ajungă
οὐ γνωσθήσεται. să nu se cunoască. cunoscut.
Μτ Ι-27 ὃ λέγω ὑμῖν ἐν τῇ σκοτίᾳ, 27. Ceea ce grăiesc vouă la Matei 10:27 Ceea ce vă grăiesc la
εἴπατε ἐν τῷ φωτί, καὶ ὃ εἰς τὸ οὖς întuneric, să spuneţi la lumină; întuneric, spuneţi la lumină şi
ἀκούετε, κηρύξατε ἐπὶ τῶν și ce auziţi la ureche, să ceea ce auziţi la ureche,
δωμάτων. propovăduiţi deasupra caselor. propovăduiţi de pe case.
Μτ Ι-28 καὶ μὴ φοβηθῆτε ἀπὸ τῶν 28. Și să nu vă temeţi de cei ce Matei 10:28 Nu vă temeţi de cei ce
ἀποκτεννόντων τὸ σῶμα, τὴν δὲ ucid trupul, iar sufletul nu pot ucid trupul, iar sufletul nu pot
ψυχὴν μὴ δυναμένων ἀποκτεῖναι· să-l ucidă, ci sa vă temeţi mai să-l ucidă; temeţi-vă mai
φοβήθητε δὲ μᾶλλον τὸν δυνάμενον vârtos de Acela ce poate să curând de acela care poate şi
καὶ ψυχὴν καὶ σῶμα ἀπολέσαι ἐν piardă și trupul și sufletul, în sufletul şi trupul să le piardă în
γεέννῃ. gheena. gheena.
Μτ Ι-29 οὐχὶ δύο στρουθία ἀσσαρίου 29. Au doară nu se vând două Matei 10:29 Au nu se vând două
πωλεῖται; καὶ ἓν ἐξ αὐτῶν οὐ pasări pentru un ban? Și nici vrăbii pe un ban? Şi nici una
πεσεῖται ἐπὶ τὴν γῆν ἄνευ τοῦ una dintr-însele nu cade pe din ele nu va cădea pe pământ
πατρὸς ἡμῶν. pământ fără de Tatăl vostru. fără ştirea Tatălui vostru.
Μτ Ι-30 ὑμῶν δὲ καὶ αἱ τρίχες τῆς 30. Iar ai voştri și perii capului Matei 10:30 La voi însă şi perii
κεφαλῆς πᾶσαι ἠριθμημέναι εἰσί. vă sunt toți număraţi. capului, toţi sunt număraţi.
Μτ Ι-31 μὴ οὖν φοβηθῆτε· πολλῶν 31. Pentru aceea nu vă temeţi, Matei 10:31 Aşadar nu vă temeţi;
στρουθίων διαφέρετε ὑμεῖς. că voi sunteţi cu mult mai buni voi sunteţi cu mult mai de preţ
decât păsările. decât păsările.
Μτ Ι-32 Πᾶς οὖν ὅστις ὁμολογήσει ἐν 32. Deci, tot cel ce va Matei 10:32 Oricine va mărturisi
ἐμοὶ ἔμπροσθεν τῶν ἀνθρώπων, mărturisi pe (întru) Mine pentru Mine înaintea
ὁμολογήσω κἀγὼ ἐν αὐτῷ înaintea oamenilor, voi mărturisi oamenilor, mărturisi-voi şi Eu
ἔμπροσθεν τοῦ πατρός μου τοῦ ἐν și eu pe (întru) dânsul înaintea pentru el înaintea Tatălui Meu,
οὐρανοῖς Tatălui Meu, Care este în ceruri; Care este în ceruri.
Μτ Ι-33 ὅστις δ᾿ ἂν ἀρνήσηταί με 33. iar cel ce se va lepăda de Matei 10:33 Iar de cel ce se va
ἔμπροσθεν τῶν ἀνθρώπων, Mine înaintea oamenilor, Mă voi lepăda de Mine înaintea
ἀρνήσομαι αὐτὸν κἀγὼ ἔμπροσθεν lepăda și Eu de dânsul înaintea oamenilor şi Eu Mă voi lepăda
τοῦ πατρός μου τοῦ ἐν οὐρανοῖς. Tatălui Meu Care este în ceruri. de el înaintea Tatălui Meu,
Care este în ceruri.
Μτ Ι-34 Μὴ νομίσητε ὅτι ἦλθον βαλεῖν 34. Să nu socotiţi că am venit să Matei 10:34 . Nu socotiţi că am
εἰρήνην ἐπὶ τὴν γῆν· οὐκ ἦλθον pun pace pe pământ; n-am venit venit să aduc pace pe pământ;
βαλεῖν εἰρήνην, ἀλλὰ μάχαιραν. să pun pace, ci sabie. n-am venit să aduc pace, ci
sabie.
Μτ Ι-35 ἦλθον γὰρ διχάσαι ἄνθρωπον 35. Că am venit să despart pe Matei 10:35 Căci am venit să
κατὰ τοῦ πατρὸς αὐτοῦ καὶ om de tatăl său și pe fiică de despart pe fiu de tatăl său, pe
θυγατέρα κατὰ τῆς μητρὸς αὐτῆς mama sa, și pe noră de soacra fiică de mama sa, pe noră de
καὶ νύμφην κατὰ τῆς πενθερᾶς sa; soacra sa.
αὐτῆς·
Μτ Ι-36 καὶ ἐχθροὶ τοῦ ἀνθρώπου οἱ 36. și vrăjmaşii omului, casnicii Matei 10:36 Şi duşmanii omului
οἰκιακοὶ αὐτοῦ. lui. (vor fi) casnicii lui.
Μτ Ι-37 ῾Ο φιλῶν πατέρα ἢ μητέρα 37. Cel ce iubeşte pe tată Matei 10:37 Cel ce iubeşte pe tată
ὑπὲρ ἐμὲ οὐκ ἔστι μου ἄξιος· καὶ ὁ sau pe mamă mai mult decât pe ori pe mamă mai mult decât pe
φιλῶν υἱὸν ἢ θυγατέρα ὑπὲρ ἐμὲ Mine, nu este Mie vrednic; și cel Mine nu este vrednic de Mine;
οὐκ ἔστι μου ἄξιος· ce iubeşte pe fiu sau pe fiică mai cel ce iubeşte pe fiu ori pe fiică
mult decât pe Mine, nu este Mie mai mult decât pe Mine nu este
25
vrednic; vrednic de Mine.
Μτ Ι-38 καὶ ὃς οὐ λαμβάνει τὸν σταυ 38. și cel ce nu va lua crucea sa Matei 10:38 Şi cel ce nu-şi ia
ρὸν αὐτοῦ καὶ ἀκολουθεῖ ὀπίσω și să vie după Mine, nu este Mie crucea şi nu-Mi urmează Mie
μου, οὐκ ἔστι μου ἄξιος. vrednic. nu este vrednic de Mine.
Μτ Ι-39 ὁ εὑρὼν τὴν ψυχὴν αὐτοῦ 39. Cel ce și-a aflat sufletul său, Matei 10:39 Cine ţine la sufletul
ἀπολέσει αὐτήν, καὶ ὁ ἀπολέσας îl va pierde pe el, și cel ce și-a lui îl va pierde, iar cine-şi
τὴν ψυχὴν αὐτοῦ ἕνεκεν ἐμοῦ pierdut sufletul său pentru Mine, pierde sufletul lui pentru Mine
εὑρήσει αὐτήν. îl va afla pe el. îl va găsi.
Μτ Ι-40 ῾Ο δεχόμενος ὑμᾶς ἐμὲ 40. Cel ce vă primeşte pe Matei 10:40 Cine vă primeşte pe
δέχεται, καὶ ὁ ἐμὲ δεχόμενος voi, pe Mine Mă primeşte, și cel voi pe Mine Mă primeşte, şi
δέχεται τὸν ἀποστείλαντά με. ce Mă primeşte pe Mine, cine Mă primeşte pe Mine
primeşte pe Cel ce M-a trimis pe primeşte pe Cel ce M-a trimis
Mine. pe Mine.
Μτ Ι-41 ὁ δεχόμενος προφήτην εἰς 41. Cel ce primeşte proroc în Matei 10:41 Cine primeşte
ὄνομα προφήτου μισθὸν προφήτου nume de proroc, plata prooroc în nume de prooroc
λήψεται, καὶ ὁ δεχόμενος δίκαιον prorocului va lua; și cel ce plată de prooroc va lua, şi cine
εἰς ὄνομα δικαίου μισθὸν δικαίου primeşte pe drept în nume de primeşte pe un drept în nume
λήψεται. drept, plata dreptului va lua. de drept răsplata dreptului va
lua.
Μτ Ι-42 καὶ ὃς ἐὰν ποτίσῃ ἕνα τῶν 42. Și cel ce va adăpa pe unul Matei 10:42 Şi cel ce va da de
μικρῶν τούτων ποτήριον ψυχροῦ dintr-aceşti mici, numai cu un băut unuia dintre aceştia mici
μόνον εἰς ὄνομα μαθητοῦ, ἀμὴν pahar de apă rece, în nume de numai un pahar cu apă rece, în
λέγω ὑμῖν, οὐ μὴ ἀπολέσῃ τὸν ucenic, amin grăiesc vouă: nu îşi nume de ucenic, adevărat
μισθὸν αὐτοῦ. va pierde plata sa”. grăiesc vouă: nu va pierde
plata sa.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΑ. CAPITOLUL 11. CAPITOLUL 11

Μτ Ια-1 Καὶ ἐγένετο ὅτε ἐτέλεσεν ὁ 1. Și a fost când a săvârşit Matei 11:1 Sfârşind Iisus de dat
᾿Ιησοῦς διατάσσων τοῖς δώδεκα Iisus poruncind celor aceste învăţături celor
μαθηταῖς αὐτοῦ μετέβη ἐκεῖθεν τοῦ doisprezece ucenici ai Săi, s-a doisprezece ucenici ai Săi, a
διδάσκειν καὶ κηρύσσειν ἐν ταῖς mutat de acolo ca să înveţe și să trecut de acolo ca să înveţe şi
πόλεσιν αὐτῶν. propovăduiască în cetăţile lor. să propovăduiască mai departe
prin cetăţile lor.
Μτ Ια-2 ῾Ο δὲ ᾿Ιωάννης ἀκούσας ἐν τῷ 2. Iar Ioan auzind din Matei 11:2 Şi auzind Ioan, în
δεσμωτηρίῳ τὰ ἔργα τοῦ Χριστοῦ, închisoare, de lucrurile lui Iisus, închisoare, despre faptele lui
πέμψας δύο τῶν μαθητῶν αὐτοῦ trimiţând pe doi din ucenicii săi, Hristos, şi trimiţând pe doi
dintre ucenicii săi, au zis Lui:
Μτ Ια-3 εἶπεν αὐτῷ· σὺ εἶ ὁ ἐρχόμενος 3. i-a zis Lui:„Tu ești cel ce vine, Matei 11:3 Tu eşti Cel ce vine, sau
ἢ ἕτερον προσδοκῶμεν; sau pe altul să aşteptăm?” să aşteptăm pe altul?
Μτ Ια-4 καὶ ἀποκριθεὶς ὁ ᾿Ιησοῦς εἶπεν 4. Și răspunzând Iisus, a zis lor: Matei 11:4 Şi Iisus, răspunzând,
αὐτοῖς· πορευθέντες ἀπαγγείλατε „Mergând spuneţi lui Ioan cele le-a zis: Mergeţi şi spuneţi lui
᾿Ιωάννῃ ἃ ἀκούετε καὶ βλέπετε· ce auziţi și vedeţi: Ioan cele ce auziţi şi vedeţi:
Μτ Ια-5 τυφλοὶ ἀναβλέπουσι καὶ χωλοὶ 5. orbii văd și şchiopii umblă, Matei 11:5 Orbii îşi capătă
περιπατοῦσι, λεπροὶ καθαρίζονται leproşii se curăţesc și surzii aud, vederea şi şchiopii umblă,
καὶ κωφοὶ ἀκούουσι, νεκροὶ morţii se scoală și săracilor bine leproşii se curăţesc şi surzii
ἐγείρονται καὶ πτωχοὶ se vesteşte; aud, morţii înviază şi săracilor
εὐαγγελίζονται· li se binevesteşte.
Μτ Ια-6 καὶ μακάριός ἐστιν ὃς ἐὰν μὴ 6. și fericit este acela ce nu se va Matei 11:6 Şi fericit este acela
σκανδαλισθῇ ἐν ἐμοί. sminti întru Mine”. care nu se va sminti întru
Mine.
Μτ Ια-7 Τούτων δὲ πορευομένων 7. Iar ducându-se ei, a Matei 11:7 După plecare acestora,
ἤρξατο ὁ ᾿Ιησοῦς λέγειν τοῖς ὄχλοις început Iisus a grăi noroadelor Iisus a început să vorbească
περὶ ᾿Ιωάννου· τί ἐξήλθετε εἰς τὴν pentru Ioan: „Ce-aţi ieşit în mulţimilor despre Ioan: Ce-aţi
ἔρημον θεάσασθαι; κάλαμον ὑπὸ pustie să vedeţi? Au trestie ieşit să vedeţi în pustie? Au
ἀνέμου σαλευόμενον; clătinată de vânt? trestie clătinată de vânt?
Μτ Ια-8 ἀλλὰ τί ἐξήλθετε ἰδεῖν; 8. Dar ce aţi ieşit să vedeţi? Au Matei 11:8 Dar de ce aţi ieşit? Să
26
ἄνθρωπον ἐν μαλακοῖς ἱματίοις om îmbrăcat în haina moi? Iată, vedeţi un om îmbrăcat în haine
ἠμφιεσμένον; ἰδοὺ οἱ τὰ μαλακὰ cei ce poartă cele moi, sunt în moi? Iată, cei ce poartă haine
φοροῦντες ἐν τοῖς οἴκοις τῶν casele împăraţilor. moi sunt în casele regilor.
βασιλέων εἰσίν.
Μτ Ια-9 ἀλλὰ τί ἐξήλθετε ἰδεῖν; 9. Dar ce aţi ieşit să vedeţi? Au Matei 11:9 Atunci de ce-aţi ieşit?
προφήτην; ναὶ λέγω ὑμῖν, καὶ proroc? Da, grăiesc vouă: și mai Să vedeţi un prooroc? Da, zic
περισσότερον προφήτου. presus de proroc. vouă, şi mai mult decât un
prooroc.
Μτ Ια-10 οὗτος γάρ ἐστι περὶ οὗ 10. Că acesta este de care este Matei 11:10 Că el este acela
γέγραπται· ἰδοὺ ἐγὼ ἀποστέλλω τὸν scris: Iată, Eu trimit pe îngerul despre care s-a scris: "Iată Eu
ἄγγελόν μου πρὸ προσώπου σου, ὃς Meu înaintea feţei Tale, care va trimit, înaintea feţei Tale, pe
κατασκευάσει τὴν ὀδόν σου găti calea Ta înaintea Ta. îngerul Meu, care va pregăti
ἔμπροσθέν σου. calea Ta, înaintea Ta".
Μτ Ια-11 ἀμὴν λέγω ὑμῖν, οὐκ 11. Amin grăiesc vouă: Nu s-a Matei 11:11 Adevărat zic vouă:
ἐγήγερται ἐν γεννητοῖς γυναικῶν sculat între cei născuţi din femei Nu s-a ridicat între cei născuţi
μείζων ᾿Ιωάννου τοῦ βαπτιστοῦ· ὁ mai mare decât Ioan din femei unul mai mare decât
δὲ μικρότερος ἐν τῇ βασιλείᾳ τῶν Botezătorul; iar cel mai mic Ioan Botezătorul; totuşi cel mai
οὐρανῶν μείζων αὐτοῦ ἐστιν. întru împărăţia cerurilor mai mic în împărăţia cerurilor este
mare decât el este. mai mare decât el.
Μτ Ια-12 ἀπὸ δὲ τῶν ἡμερῶν ᾿Ιωάννου 12. Din zilele lui Ioan Matei 11:12 Din zilele lui Ioan
τοῦ βαπτιστοῦ ἕως ἄρτι ἡ βασιλεία Botezătorul până acum, Botezătorul până acum
τῶν οὐρανῶν βιάζεται, καὶ βιασταὶ împărăţia cerurilor se sileşte, și împărăţia cerurilor se ia prin
ἁρπάζουσιν αὐτήν. silitorii o răpesc pe ea. străduinţă şi cei ce se silesc
pun mâna pe ea.
Μτ Ια-13 πάντες γὰρ οἱ προφῆται καὶ ὁ 13. Că toți prorocii și legea Matei 11:13 Toţi proorocii şi
νόμος ἕως ᾿Ιωάννου până la Ioan au prorocit; Legea au proorocit până la
προεφήτευσαν· Ioan.
Μτ Ια-14 καὶ εἰ θέλετε δέξασθαι, αὐτός 14. și de voiţi să primiţi, acesta Matei 11:14 Şi dacă voiţi să
ἐστιν ᾿Ηλίας ὁ μέλλων ἔρχεσθαι. este Ilie, cel ce va să vie. înţelegeţi, el este Ilie, cel ce va
să vină.
Μτ Ια-15 ὁ ἔχων ὦτα ἀκούειν 15. Cel ce are urechi de auzit să Matei 11:15 Cine are urechi de
ἀκουέτω. audă. auzit să audă.
Μτ Ια-16 Τίνι δὲ ὁμοιώσω τὴν γενεὰν 16. Cu cine voi asemăna pe Matei 11:16 Dar cu cine voi
ταύτην; ὁμοία ἐστὶ παιδίοις neamul acesta? Asemenea este asemăna neamul acesta? Este
καθημένοις ἐν ἀγοραῖς, ἃ copiilor care şed în piețe și asemenea copiilor care şed în
προσφωνοῦντα τοῖς ἑταίροις αὐτῶν strigă către soţii lor, zicând: pieţe şi strigă către alţii,
λέγουσιν·
Μτ Ια-17 ηὐλίσαμεν ὑμῖν, καὶ οὐκ 17. Fluierat-am vouă, și n-aţi Matei 11:17 . Zicând: V-am cântat
ὠρχήσασθε, ἐθρηνήσαμεν ὑμῖν, καὶ jucat; de jale am cântat vouă și din fluier şi n-aţi jucat; v-am
οὐκ ἐκόψασθε. nu aţi plâns. cântat de jale şi nu v-aţi
tânguit.
Μτ Ια-18 ἦλθε γὰρ ᾿Ιωάννης μήτε 18. Că a venit Ioan, nici Matei 11:18 Căci a venit Ioan, nici
ἐσθίων μήτε πίνων, καὶ λέγουσι· mâncând, nici bând, și spun: mâncând, nici bând, şi spun:
δαιμόνιον ἔχει. demon are. Are demon.
19. A venii Fiul Omului, Matei 11:19 A venit Fiul Omului,
Μτ Ια-19 ἦλθεν ὁ υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου mâncând și bând, și spun: Iată mâncând şi bând şi spun: Iată
ἐσθίων καὶ πίνων, καὶ λέγουσιν· om mâncăcios și băutor de vin, om mâncăcios şi băutor de vin,
ἰδοὺ ἄνθρωπος φάγος καὶ prieten vameşilor și păcătoşilor. prieten al vameşilor şi al
οἰνοπότης, τελωνῶν φίλος καὶ Și s-a îndreptat înţelepciunea de păcătoşilor. Dar înţelepciunea
ἀμαρτωλῶν. καὶ ἐδικαιώθη ἡ la fiii săi!” s-a dovedit dreaptă din faptele
σοφία ἀπὸ τῶν τέκνων αὐτῆς! ei.
Μτ Ια-20 Τότε ἤρξατο ὀνειδίζειν τὰς 20. Atunci a început Iisus a Matei 11:20 Atunci a început Iisus
πόλεις ἐν αἷς ἐγένοντο αἱ πλεῖσται mustra oraşele întru care se să mustre cetăţile în care se
δυνάμεις αὐτοῦ, ὅτι οὐ μετενόησαν· făcuseră puterile Sale cele mai făcuseră cele mai multe minuni
Μτ Ια-21 οὐαί σοι, Χοραζίν, οὐαί σοι, multe, pentru că nu s-au pocăit: ale Sale, căci nu s-au pocăit.
Βηθσαϊδά· ὅτι εἰ ἐν Τύρῳ καὶ 21. „Vai ţie, Horazive! Vai ţie Matei 11:21 Vai ţie, Horazine, vai
Σιδῶνι ἐγενήθησαν αἱ δυνάμεις αἱ Vitsaido! Că de s-ar fi făcut în ţie, Betsaida, că dacă în Tir şi
27
γενόμεναι ἐν ὑμῖν, πάλαι ἂν ἐν Tir și în Sidon puterile care s-au în Sidon s-ar fi făcut minunile
σάκκῳ καὶ σποδῷ καθήμεναι făcut întru voi, de mult în sac și ce s-au făcut în voi, de mult, în
μετενόησαν, în cenuşă s-ar fi pocăit. sac şi în cenuşă, s-ar fi pocăit.
Μτ Ια-22 πλὴν λέγω ὑμῖν, Τύρῳ καὶ 22. Însă zic vouă: Tirului și Matei 11:22 Dar zic vouă: Tirului
Σιδῶνι ἀνεκτότερον ἔσται ἐν ἡμέρᾳ Sidonului mai uşor va fi în ziua şi Sidonului le va fi mai uşor în
κρίσεως ἢ ὑμῖν. judecatei, decât vouă. ziua judecăţii, decât vouă.
Μτ Ια-23 καὶ σὺ Καπερναούμ, ἡ ἕως 23. Și tu Capernaume, care până Matei 11:23 Şi tu, Capernaume:
τοῦ οὐρανοῦ ὑψωθεῖσα, ἕως ᾄδου la cer te-ai înălţat, până la iad te N-ai fost înălţat până la cer?
καταβιβασθήσῃ· ὅτι εἰ ἐν Σοδόμοις vei pogorî; că de s-ar fi făcut în Până la iad te vei coborî. Căci
ἐγενήθησαν αἱ δυνάμεις αἱ Sodoma puterile care s-au făcut de s-ar fi făcut în Sodoma
γενόμεναι ἐν σοί, ἔμειναν ἂν μέχρι întru tine, ar fi rămas până în minunile ce s-au făcut în tine,
τῆς σήμερον. ziua de astăzi. ar fi rămas până astăzi.
Μτ Ια-24 πλὴν λέγω ὑμῖν ὅτι γῇ 24. Însă grăiesc vouă, că Matei 11:24 Dar zic vouă că
Σοδόμων ἀνεκτότερον ἔσται ἐν pământului Sodomului mai uşor pământului Sodomei îi va fi
ἡμέρᾳ κρίσεως ἢ σοί. îi va fi în ziua judecăţii, decât mai uşor în ziua judecăţii decât
ţie!” ţie.
Μτ Ια-25 ᾿Εν ἐκείνῳ τῷ καιρῷ 25. Într-acea vreme Matei 11:25 În vremea aceea,
ἀποκριθεὶς ὁ ᾿Ιησοῦς εἶπεν· răspunzând Iisus, a zis: răspunzând, Iisus a zis: Te
ἐξομολογοῦμαί σοι, πάτερ, κύριε „Mărturisescu-Mă Ție, Părinte, slăvesc pe Tine, Părinte,
τοῦ οὐρανοῦ καὶ τῆς γῆς, ὅτι Doamne al cerului și al Doamne al cerului şi al
ἀπέκρυψας ταῦτα ἀπὸ σοφῶν καὶ pământului, că ai ascuns acestea pământului, căci ai ascuns
συνετῶν, καὶ ἀπεκάλυψας αὐτὰ de cei înţelepţi și pricepuţi și le- acestea de cei înţelepţi şi
νηπίοις· ai descoperit pe ele pruncilor. pricepuţi şi le-ai descoperit
pruncilor.
Μτ Ια-26 ναί, ὁ πατήρ, ὅτι οὕτως 26. Da, Părinte, că așa a fost Matei 11:26 Da, Părinte, căci aşa
ἐγένετο εὐδοκία ἔμπροσθέν σου. bunăvoinţă înaintea Ta. a fost bunăvoirea înaintea Ta.
Μτ Ια-27 Πάντα μοι παρεδόθη ὑπὸ τοῦ 27. Toate îmi sunt date Mie de la Matei 11:27 Toate Mi-au fost date
πατρός μου· καὶ οὐδεὶς ἐπιγινώσκει Tatăl Meu, și nimenea nu-L de către Tatăl Meu şi nimeni nu
τὸν υἱὸν εἰ μὴ ὁ πατήρ, οὐδὲ τὸν cunoaşte pe Fiul, fără numai cunoaşte pe Fiul, decât numai
πατέρα τις ἐπιγινώσκει εἰ μὴ ὁ υἱὸς Tatăl, nici pe Tatăl nu-L Tatăl, nici pe Tatăl nu-L
καὶ ᾧ ἐὰν βούληται ὁ υἱὸς cunoaşte nimenea, fără numai cunoaşte nimeni, decât numai
ἀποκαλύψαι. Fiul, și căruia va voi Fiul să-i Fiul şi cel căruia va voi Fiul
descopere. să-i descopere.
Μτ Ια-28 Δεῦτε πρός με πάντες οἱ 28. Veniţi către Mine toți cei Matei 11:28 Veniţi la Mine toţi cei
κοπιῶντες καὶ πεφορτισμένοι, osteniţi și împovărați, și Eu vă osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă
κἀγὼ ἀναπαύσω ὑμᾶς. voi odihni pe voi! voi odihni pe voi.
Μτ Ια-29 ἄρατε τὸν ζυγόν μου ἐφ᾿ ὑμᾶς 29. Luaţi jugul Meu peste voi și Matei 11:29 Luaţi jugul Meu
καὶ μάθετε ἀπ᾿ ἐμοῦ, ὅτι πρᾷός εἰμι vă învăţaţi de la Mine, că sunt asupra voastră şi învăţaţi-vă de
καὶ ταπεινὸς τῇ καρδίᾳ καὶ blând și smerit cu inima, și veţi la Mine, că sunt blând şi smerit
εὑρήσετε ἀνάπαυσιν ταῖς ψυχαῖς afla odihnă sufletelor voastre; cu inima şi veţi găsi odihnă
ὑμῶν· sufletelor voastre.
Μτ Ια-30 ὁ γὰρ ζυγός μου χρηστὸς καὶ 30. că jugul Meu bun și povara Matei 11:30 Căci jugul Meu e bun
τὸ φορτίον μου ἐλαφρόν ἐστιν. Mea uşoară este”. şi povara Mea este uşoară.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΒ. CAPITOLUL 12. CAPITOLUL 12

Μτ Ιβ-1 ᾿Εν ἐκείνῳ τῷ καιρῷ 1. În vremea aceea mergea Matei 12:1 În vremea aceea,
ἐπορεύθη ὁ ᾿Ιησοῦς τοῖς σάββασι Iisus sâmbăta prin semănături; mergea Iisus, într-o zi de
διὰ τῶν σπορίμων· οἱ δὲ μαθηταὶ iar ucenicii Lui au flămânzit și sâmbătă, printre semănături,
αὐτοῦ ἐπείνασαν, καὶ ἤρξαντο au început a smulge spice și a iar ucenicii Lui au flămânzit şi
τίλλειν στάχυας καὶ ἐσθίειν. mânca. au început să smulgă spice şi
să mănânce.
Μτ Ιβ-2 οἱ δὲ Φαρισαῖοι ἰδόντες εἶπον 2. Iar fariseii văzând, au zis Lui: Matei 12:2 Văzând aceasta,
αὐτῷ· ἰδοὺ οἱ μαθηταί σου „Iată, ucenicii tăi fac ce nu se fariseii au zis Lui: Iată,
ποιοῦσιν ὃ οὐκ ἔξεστι ποιεῖν ἐν cade a face sâmbăta”. ucenicii Tăi fac ceea ce nu se
σαββάτῳ. cuvine să facă sâmbăta.
Μτ Ιβ-3 ὁ δὲ εἶπεν αὐτοῖς· οὐκ 3. Iar El le-a zis lor: „Au na-aţi Matei 12:3 Iar El le-a zis: Au n-aţi
ἀνέγνωτε τί ἐποίησε Δαυίδ ὅτε citit ce a făcut David, când a citit ce-a făcut David când a
28
ἐπείνασεν αὐτὸς καὶ οἱ μετ᾿ αὐτοῦ; flămânzit el și cei ce erau cu flămânzit, el şi cei ce erau cu
dânsul? el?
Μτ Ιβ-4 πῶς εἰσῆλθεν εἰς τὸν οἶκον τοῦ 4. Cum a intrat în casa lui Matei 12:4 Cum a intrat în casa
Θεοῦ καὶ τοὺς ἄρτους τῆς Dumnezeu și pâinile punerii Domnului şi a mâncat pâinile
προθέσεως ἔφαγεν, οὓς οὐκ ἐξὸν ἦν înainte a mâncat, care nu se punerii înainte, care nu se
αὐτῷ φαγεῖν οὐδὲ τοῖς μετ᾿ αὐτοῦ, cuvenea lui să mănânce, nici cuveneau lui să le mănânce,
εἰ μὴ μόνοις τοῖς ἱερεῦσι; celor ce erau cu dânsul, fără nici celor ce erau cu el, ci
numai preoţilor? numai preoţilor?
Μτ Ιβ-5 ἢ οὐκ ἀνέγνωτε ἐν τῷ νόμῳ 5. Sau n-aţi citit în lege, că Matei 12:5 Sau n-aţi citit în Lege
ὅτι τοῖς σάββασιν οἱ ἱερεῖς ἐν τῷ sâmbăta preoţii în templu spurcă că preoţii, sâmbăta, în templu,
ἱερῷ τὸ σάββατον βεβηλοῦσι, καὶ sâmbăta și nevinovaţi sunt? calcă sâmbăta şi sunt fără de
ἀναίτιοί εἰσι; vină?
Μτ Ιβ-6 λέγω δὲ ὑμῖν ὅτι τοῦ ἱεροῦ 6. Dar grăiesc vouă, că mai Matei 12:6 Ci grăiesc vouă că mai
μεῖζόν ἐστιν ὧδε. mare decât templu este aici! mare decât templul este (Unul)
aici.
Μτ Ιβ-7 εἰ δὲ ἐγνώκειτε τί ἐστιν ἔλεον 7. Și de aţi şti ce este: Milă Matei 12:7 Dacă ştiaţi ce
θέλω καὶ οὐ θυσίαν, οὐκ ἂν voiesc, iar nu jertfă, n-aţi fi înseamnă: Milă voiesc iar nu
κατεδικάσατε τοὺς ἀναιτίους. osândit pe cei nevinovaţi, jertfă, n-aţi fi osândit pe cei
nevinovaţi.
Μτ Ιβ-8 κύριος γάρ ἐστιν ὁ υἱὸς τοῦ 8. Că Domn este și al sâmbetei Matei 12:8 Că Domn este şi al
ἀνθρώπου καὶ τοῦ σαββάτου. Fiul Omului. sâmbetei Fiul Omului.
Μτ Ιβ-9 Καὶ μεταβὰς ἐκεῖθεν ἦλθεν εἰς 9. Și trecând de acolo, a Matei 12:9 Şi trecând de acolo, a
τὴν συναγωγὴν αὐτῶν. venit în sinagoga lor. venit în sinagoga lor.
Μτ Ιβ-10 καὶ ἰδοὺ ἄνθρωπος ἦν ἐκεῖ 10. Și iată, un om era acolo Matei 12:10 Şi iată un om având
τὴν χεῖρα ἔχων ξηράν· καὶ având mâna uscată; și L-au mâna uscată. Şi L-au întrebat,
ἐπηρώτησαν αὐτὸν λέγοντες· εἰ întrebat pe Dânsul, zicând:„Este zicând: Cade-se, oare, a
ἔξεστι τοῖς σάββασι θεραπεύειν; iertat sâmbăta a vindeca?” Ca vindeca sâmbăta? Ca să-L
ἵνα κατηγορήσωσιν αὐτοῦ. să-L învinuiască pe El. învinuiască.
Μτ Ιβ-11 ὁ δὲ εἶπεν αὐτοῖς· τίς ἔσται ἐξ 11. Iar El le-a zis lor: „Cine va Matei 12:11 El le-a zis: Cine va fi
ὑμῶν ἄνθρωπος ὃς ἕξει πρόβατον fi între voi omul care va avea o între voi omul care va avea o
ἕν, καὶ ἐὰν ἐμπέσῃ τοῦτο τοῖς oaie și, de va cădea aceea oaie şi, de va cădea ea sâmbăta
σάββασιν εἰς βόθυνον, οὐχὶ sâmbăta în groapă, nu o va în groapă, nu o va apuca şi o
κρατήσει αὐτὸ καὶ ἐγερεῖ; apuca pe ea și o va scoate? va scoate?
Μτ Ιβ-12 πόσῳ οὖν διαφέρει 12. Dar omul cu cât se Matei 12:12 Cu cât se deosebeşte
ἄνθρωπος προβάτου; ὥστε ἔξεστι deosebeşte de oaie? Pentru omul de oaie! De aceea se cade
τοῖς σάββασι καλῶς ποιεῖν. aceea este iertat sâmbăta a face a face bine sâmbăta.
bine”.
Μτ Ιβ-13 τότε λέγει τῷ ἀνθρώπῳ· 13. Atunci i-a zis omului: Matei 12:13 Atunci i-a zis omului:
ἔκτεινόν σου τὴν χεῖρα· καὶ „Întinde-ți mâna!” Și a întins-o, Întinde mâna ta. El a întins-o şi
ἐξέτεινε, καὶ ἀποκατεστάθη ὑγιὴς și a venit la starea cea dintâi, s-a făcut sănătoasă ca şi
ὡς ἡ ἄλλη. sănătoasă ca și cealaltă. cealaltă.
Μτ Ιβ-14 ἐξελθόντες δὲ οἱ Φαρισαῖοι 14. Iar ieşind afară, fariseii, s-au Matei 12:14 Şi ieşind, fariseii s-au
συμβούλιον ἔλαβον κατ᾿ αὐτοῦ, sfătuit împotriva Lui, cum să-L sfătuit împotriva Lui cum să-L
ὅπως αὐτὸν ἀπολέσωσιν. piardă pe El. piardă.
Μτ Ιβ-15 ῾Ο δὲ ᾿Ιησοῦς γνοὺς 15. Dar Iisus cunoscând, s-a dus Matei 12:15 Iisus însă,
ἀνεχώρησεν ἐκεῖθεν. Καὶ de acolo. cunoscându-i, S-a dus de acolo.
ἠκολούθησαν αὐτῷ ὄχλοι πολλοί, Și au mers după Dânsul Şi mulţi au venit după El şi i-a
καὶ ἐθεράπευσεν αὐτοὺς πάντας, noroade multe, și i-a tămăduit pe vindecat pe toţi.
dânşii pe toți,
Μτ Ιβ-16 καὶ ἐπετίμησεν αὐτοῖς ἵνα μὴ 16. și le-a poruncit lor ca să nu- Matei 12:16 Dar le-a poruncit ca
φανερὸν ποιήσωσιν αὐτόν, L facă pe El arătat, să nu-L dea în vileag,
Μτ Ιβ-17 ὅπως πληρωθῇ τὸ ῥηθὲν διὰ 17. ca să se plinească ceea ce s- Matei 12:17 Ca să se împlinească
῾Ησαΐου τοῦ προφήτου λέγοντος· a grăit prin Isaia prorocul, care ceea ce s-a spus prin Isaia
zice: proorocul, care zice:
Μτ Ιβ-18 ἰδοὺ ὁ παῖς μου, ὃν ᾑρέτισα, 18 Iată Pruncul Meu pe Care L- Matei 12:18 "Iată Fiul Meu pe
ὁ ἀγαπητόςμου, εἰς ὃν εὐδόκησεν ἡ am ales, Iubitul Meu, întru Care L-am ales, iubitul Meu
ψυχή μου· θήσω τὸ πνεῦμά μου ἐπ᾿ Care bine a voit sufletul Meu; întru Care a binevoit sufletul
29
αὐτόν, καὶ κρίσιν τοῖς ἔθνεσιν pune-voi Duhul Meu peste Meu; pune-voi Duhul Meu
ἀπαγγελεῖ· Dânsul și judecată neamurilor peste El şi judecată neamurilor
va vesti; va vesti.
Μτ Ιβ-19 οὐκ ἐρίσει οὐδὲ κραυγάσει, 19. nu se va prici, nici va striga, Matei 12:19 Nu se va certa, nici
οὐδὲ ἀκούσει τις ἐν ταῖς πλατείαις nici va auzi cineva în uliţă nu va striga, nu va auzi nimeni,
τὴν φωνὴν αὐτοῦ. glasul Lui. pe uliţe, glasul Lui.
Μτ Ιβ-20 κάλαμον συντετριμμένον οὐ 20. Trestie zdrobită nu va Matei 12:20 Trestie strivită nu va
κατεάξει καὶ λίνον τυφόμενον οὐ frânge și in aprins nu va stinge, frânge şi feştilă fumegândă nu
σβέσει, ἕως ἂν ἐκβάλῃ εἰς νῖκος τὴν până ce va scoate judecata spre va stinge, până ce nu va scoate,
κρίσιν biruinţă; spre biruinţă, judecata.
Μτ Ιβ-21 καὶ τῷ ὀνόματι αὐτοῦ ἔθνη 21. și întru numele Lui Matei 12:21 Şi în numele Lui vor
ἐλπιοῦσι. neamurile vor nădăjdui. nădăjdui neamurile."
Μτ Ιβ-22 Τότε προσηνέχθη αὐτῷ 22. Atunci au adus la Matei 12:22 Atunci au adus la El
δαιμονιζόμενος τυφλὸς καὶ κωφός, Dânsul pe un demonizat, orb și pe un demonizat, orb şi mut, şi
καὶ ἐθεράπευσεν αὐτόν, ὥστε τὸν mut și l-a tămăduit pe el, încât l-a vindecat, încât cel orb şi
τυφλὸν καὶ κωφὸν καὶ λαλεῖν καὶ cel orb și mut și vorbea și vedea, mut vorbea şi vedea.
βλέπειν·
Μτ Ιβ-23 καὶ ἐξίσταντο πάντες οἱ ὄχλοι 23. și se mirau noroadele și Matei 12:23 Mulţimile toate se
καὶ ἔλεγον· μήτι οὗτός ἐστιν ὁ ziceau: „Nu cumva Acesta este mirau zicând: Nu este, oare,
Χριστὸς ὁ υἱὸς Δαυΐδ; Hristos, Fiul lui David?” Acesta, Fiul lui David?
Μτ Ιβ-24 οἱ δὲ Φαρισαῖοι ἀκούσαντες 24. Iar fariseii auzind, ziceau: Matei 12:24 fariseii însă, auzind,
εἶπον· οὗτος οὐκ ἐκβάλλει τὰ „Acesta nu scoate demonii fără ziceau: Acesta nu scoate pe
δαιμόνια εἰμὴ ἐν τῷ Βεελζεβούλ, numai prin Beelzebul, căpetenia demoni decât cu Beelzebul,
ἄρχοντι τῶν δαιμονίων demonilor”. căpetenia demonilor.
Μτ Ιβ-25 εἰδὼς δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς τὰς 25. Iar Iisus ştiind gândurile lor, Matei 12:25 Cunoscând gândurile
ἐνθυμήσεις αὐτῶν εἶπεν αὐτοῖς· le-a zis lor: „Toată împărăţia ce lor, Iisus le-a zis: Orice
πᾶσα βασιλεία μερισθεῖσα καθ᾿ se dezbină în sinea ei se împărăţie care se dezbină în
ἑαυτὴν ἐρημοῦται, καὶ πᾶσα πόλις ἢ pustieşte; și toată cetatea sau sine se pustieşte, orice cetate
οἰκία μερισθεῖσα καθ᾿ ἑαυτὴν οὐ casa ce se dezbină în sinea ei nu sau casă care se dezbină în
σταθήσεται. va sta. sine nu va dăinui.
Μτ Ιβ-26 καὶ εἰ ὁ σατανᾶς τὸν σατανᾶν 26. Și dacă satana pe satana Matei 12:26 Dacă satana scoate
ἐκβάλλει, ἐφ᾿ ἑαυτὸν ἐμερίσθη· scoate, întru sine s-a dezbinat; pe satana, s-a dezbinat în sine;
πῶς οὖν σταθήσεται ἡ βασιλεία deci, cum va sta împărăţia lui? dar atunci cum va dăinui
αὐτοῦ; împărăţia lui?
Μτ Ιβ-27 καὶ εἰ ἐγὼ ἐν Βεελζεβοὺλ 27. Și dacă Eu cu Beelzebul scot Matei 12:27 Şi dacă Eu scot pe
ἐκβάλλω τὰ δαιμόνια, οἱ υἱοὶ ὑμῶν demonii, feciorii voştri cu cine îi demoni cu Beelzebul, feciorii
ἐν τίνι ἐκβαλοῦσι; διὰ τοῦτο αὐτοὶ scot? Pentru aceasta ei vor fi voştri cu cine îi scot? De aceea
κριταὶ ἔσονται ὑμῶν. vouă judecători. ei vă vor fi judecători.
Μτ Ιβ-28 εἰ δὲ ἐγὼ ἐν Πνεύματι Θεοῦ 28. Iar dacă Eu cu Duhul lui Matei 12:28 Iar dacă Eu cu Duhul
ἐκβάλλω τὰ δαιμόνια, ἄρα ἔφθασεν Dumnezeu scot demonii, iată a lui Dumnezeu scot pe demoni,
ἐφ᾿ ὑμᾶς ἡ βασιλεία τοῦ Θεοῦ. ajuns la voi împărăţia lui iată a ajuns la voi împărăţia lui
Dumnezeu! Dumnezeu.
Μτ Ιβ-29 ἢ πῶς δύναταί τις εἰσελθεῖν 29. Sau cum poate cineva să Matei 12:29 Cum poate cineva să
εἰς τὴν οἰκίαν τοῦ ἰσχυροῦ καὶ τὰ intre în casa celui tare și vasele intre în casa celui tare şi să-i
σκεύη αὐτοῦ ἁρπάσαι, ἐὰν μὴ lui să le jefuiască, de nu întâi va jefuiască lucrurile, dacă nu va
πρῶτον δήσῃ τὸν ἰσχυρόν; καὶ τότε lega pe cel tare? Și atunci va lega întâi pe cel tare şi pe urmă
τὴν οἰκίαν αὐτοῦ διαρπάσει. jefui casa lui. să-i prade casa?
Μτ Ιβ-30 ὁ μὴ ὦν μετ᾿ ἐμοῦ κατ᾿ ἐμοῦ 30. Cel ce nu este cu Mine, Matei 12:30 Cine nu este cu Mine
ἐστι, καὶ ὁ μὴ συνάγων μετ᾿ ἐμοῦ împotriva Mea este, și cel ce nu este împotriva Mea şi cine nu
σκορπίζει. adună cu Mine, risipeşte. adună cu Mine risipeşte.
Μτ Ιβ-31 Διὰ τοῦτο λέγω ὑμῖν, πᾶσα 31. Pentru aceasta grăiesc Matei 12:31 De aceea vă zic:
ἁμαρτία καὶ βλασφημία ἀφεθήσεται vouă: Tot păcatul și hula se va Orice păcat şi orice hulă se va
τοῖς ἀνθρώποις,ἡ δὲ τοῦ Πνεύματος ierta oamenilor, iar hula care ierta oamenilor, dar hula
βλασφημία οὐκ ἀφεθήσεται τοῖς este împotriva Duhului nu se va împotriva Duhului nu se va
ἀνθρώποις· ierta oamenilor; ierta.
Μτ Ιβ-32 καὶ ὃς ὰν εἴπῃ λόγον κατὰ 32. și oricine va zice cuvânt Matei 12:32 Celui care va zice
τοῦ υἱοῦ τοῦ ἀνθρώπου, împotriva Fiului Omului, se va cuvânt împotriva Fiului
30
ἀφεθήσεται αὐτῷ· ὃς δ᾿ ἂν εἴπῃ ierta lui; iar oricine va zice Omului, se va ierta lui; dar
κατὰ τοῦ Πνεύματος τοῦ ῾Αγίου, împotriva Duhului Sfânt, nu se celui care va zice împotriva
οὐκ ἀφεθήσεται αὐτῷ οὔτε ἐν τῷ va ierta lui, nici în veacul de Duhului Sfânt, nu i se va ierta
νῦν αἰῶνι οὔτε ἐν τῷ μέλλοντι. acum, nici în cel ce va să fie. lui, nici în veacul acesta, nici în
Μτ Ιβ-33 ῍Η ποιήσατε τὸ δένδρον cel ce va să fie.
καλόν, καὶ τὸν καρπὸν αὐτοῦ 33. Sau, faceţi pomul bun și Matei 12:33 Ori spuneţi că pomul
καλόν, ἢ ποιήσατε τὸ δένδρον roadă lui bună, sau face-ţi este bun şi rodul lui e bun, ori
σαπρόν, καὶ τὸν καρπὸν αὐτοῦ pomul putred și roadă lui spuneţi că pomul e rău şi rodul
σαπρόν· ἐκ γὰρ τοῦ καρποῦ τὸ putredă, că din roadă se lui e rău, căci după roadă se
δένδρον γινώσκεται. cunoaşte pomul. cunoaşte pomul.
Μτ Ιβ-34 γεννήματα ἐχιδνῶν, πῶς 34. Pui de vipere, cum puteţi Matei 12:34 Pui de vipere, cum
δύνασθε ἀγαθὰ λαλεῖν πονηροὶ grăi cele bune, răi fiind? Că din puteţi să grăiţi cele bune, odată
ὄντες; ἐκ γὰρ τοῦ περισσεύματος prisosinţa inimii grăieşte gura. ce sunteţi răi? Căci din
τῆς καρδίας τὸ στόμα λαλεῖ prisosul inimii grăieşte gura.
Μτ Ιβ-35 ὁ ἀγαθὸς ἄνθρωπος ἐκ τοῦ 35. Omul cel bun din comoara Matei 12:35 Omul cel bun din
ἀγαθοῦ θησαυροῦ ἐκβάλλει ἀγαθά, cea bună a inimii scoate cele comoara lui cea bună scoate
καὶ ὁ πονηρὸς ἄνθρωπος ἐκ τοῦ bune, și omul cel rău din afară cele bune, pe când omul
πονηροῦ θησαυροῦ ἐκβάλλει comoara cea rea scoate cele cel rău, din comoara lui cea
πονηρά. rele. rea scoate afară cele rele.
Μτ Ιβ-36 λέγω δὲ ὑμῖν ὅτι πᾶν ῥῆμα 36. Iar grăiesc vouă că pentru Matei 12:36 Vă spun că pentru
ἀργὸν ὃ ἐὰν λαλήσωσιν οἱ tot cuvântul deşert care vor grăi orice cuvânt deşert, pe care-l
ἄνθρωποι, ἀποδώσουσι περὶ αὐτοῦ oamenii, vor să dea seamă de vor rosti, oamenii vor da
λόγον ἐν ἡμέρᾳ κρίσεως· dânsul în ziua judecăţii; socoteală în ziua judecăţii.
Μτ Ιβ-37 ἐκ γὰρ τῶν λόγων σου 37. că din cuvintele tale te vei Matei 12:37 Căci din cuvintele
δικαιωθήσῃ καὶ ἐκ τῶν λόγων σου îndrepta și din cuvintele tale te tale vei fi găsit drept, şi din
καταδικασθήσῃ. vei osândi”. cuvintele tale vei fi osândit.
Μτ Ιβ-38 Τότε ἀπεκρίθησάν τινες τῶν 38. Atunci au răspuns Matei 12:38 Atunci I-au răspuns
γραμματέων καὶ Φαρισαίων oarecare din cărturari și din unii dintre cărturari şi farisei,
λέγοντες· διδάσκαλε,θέλομεν ἀπὸ farisei, zicând: „Învăţătorule, zicând: Învăţătorule, voim să
σοῦ σημεῖον ἰδεῖν. vrem să vedem de la Tine un vedem de la Tine un semn.
semn”.
Μτ Ιβ-39 ὁ δὲ ἀποκριθεὶς εἶπεν αὐτοῖς· 39. Iar El răspunzând, le-a zis Matei 12:39 Iar El, răspunzând,
γενεὰ πονηρὰ καὶ μοιχαλὶς σημεῖον lor: „Neamul viclean și le-a zis: Neam viclean şi
ἐπιζητεῖ, καὶ σημεῖον οὐ δοθήσεται preacurvar semn caută și semn desfrânat cere semn, dar semn
αὐτῇ εἰμὴ τὸ σημεῖον ᾿Ιωνᾶ τοῦ nu se va da lui, fără numai nu i se va da, decât semnul lui
προφήτου. semnul lui Iona prorocul. Iona proorocul.
Μτ Ιβ-40 ὥσπερ γὰρ ἐγένετο ᾿Ιωνᾶς ὁ 40. Că precum a fost Iona în Matei 12:40 Că precum a fost
προφήτης ἐν τῇ κοιλίᾳ τοῦ κήτους pântecele chitului trei zile și trei Iona în pântecele chitului trei
τρεῖς ἡμέρας καὶ τρεῖς νύκτας, nopţi, așa va fi și Fiul Omului în zile şi trei nopţi, aşa va fi şi
οὕτως ἔσται καὶ ὁ υἱὸςτοῦ inima pământului trei zile și trei Fiul Omului în inima
ἀνθρώπου ἐν τῇ καρδίᾳ τῆς γῆς nopţi. pământului trei zile şi trei
τρεῖς ἡμέρας καὶ τρεῖς νύκτας. nopţi.
Μτ Ιβ-41 ἄνδρες Νινευῖται 41. Bărbaţii din Ninive se vor Matei 12:41 Bărbaţii din Ninive se
ἀναστήσονται ἐν τῇ κρίσει μετὰ τῆς scula la judecată cu neamul vor scula la judecată cu
γενεᾶς ταύτης καὶ κατακρινοῦσιν acesta și-l vor osândi pe el, că s- neamul acesta şi-l vor osândi,
αὐτήν, ὅτι μετενόησαν εἰς τὸ au pocăit la propovăduirea lui că s-au pocăit la
κήρυγμα ᾿Ιωνᾶ, καὶ ἰδοὺ πλεῖον Iona, și iată, mai mult decât Iona propovăduirea lui Iona; iată
Ιωνᾶ ὧδε. aici! aici este mai mult decât Iona.
Μτ Ιβ-42 βασίλισσα νότου ἐγερθήσεται 42. Împărăteasa de la miazăzi se Matei 12:42 Regina de la miazăzi
ἐν τῇ κρίσει μετὰ τῆς γενεᾶς ταύτης va scula la judecată cu neamul se va scula la judecată cu
καὶ κατακρινεῖ αὐτήν, ὅτι ἦλθεν ἐκ acesta, și îl va osândi pe el, că a neamul acesta şi-l va osândi,
τῶν περάτων τῆς γῆς ἀκοῦσαι τὴν venit de la marginile pământului căci a venit de la marginile
σοφίαν Σολομῶνος, καὶ ἰδοὺ să audă înţelepciunea lui pământului ca să asculte
πλεῖον Σολομῶνος ὧδε. Solomon, și iată mai mult decât înţelepciunea lui Solomon, şi
Solomon aici! iată aici este mai mult decât
Μτ Ιβ-43 ῞Οταν δὲ τὸ ἀκάθαρτον Solomon.
πνεῦμα ἐξέλθῃ ἀπὸ τοῦ ἀνθρώπου, 43. Iar când duhul cel Matei 12:43 Şi când duhul necurat
31
διέρχεται δι᾿ ἀνύδρων τόπων necurat va ieși din om, umblă a ieşit din om, umblă prin
ζητοῦν ἀνάπαυσιν, καὶ οὐχ prin locuri fără de apă, căutând locuri fără apă, căutând
εὑρίσκει. odihna, și nu află. odihnă şi nu găseşte.
Μτ Ιβ-44 τότε λέγει· εἰς τὸν οἶκόν μου 44. Atunci zice: Mă voi întoarce Matei 12:44 Atunci zice: Mă voi
ἐπιστρέψω ὄθεν ἐξῆλθον· καὶ în casa mea, de unde am ieşit; și întoarce la casa mea de unde
ἐλθὸν εὑρίσκει σχολάζοντα καὶ venind o află deşertată, am ieşit; şi venind, o află
σεσαρωμένον καὶ κεκοσμημένον. măturată și împodobită. golită, măturată şi împodobită.
Μτ Ιβ-45 τότε πορεύεται καὶ 45. Atunci se duce și ia cu sine Matei 12:45 Atunci se duce şi ia
παραλαμβάνει μεθ᾿ ἑαυτοῦ ἑπτὰ alte şapte duhuri mai rele cu sine alte şapte duhuri mai
ἕτερα πνεύματα πονηρότερα (viclene) decât sine, și intrând rele decât el şi, intrând,
ἑαυτοῦ, καὶ εἰσελθόντα κατοικεῖ locuiesc acolo, și se fac cele de sălăşluiesc aici şi se fac cele de
ἐκεῖ, καὶ γίνεται τὰ ἔσχατα τοῦ pe urmă ale omului aceluia mai pe urmă ale omului aceluia mai
ἀνθρώπου ἐκείνου χείρονα τῶν rele decât cele dintâi. Aşa va fi și rele decât cele dintâi. Aşa va fi
πρώτων. οὕτως ἔσται καὶ τῇ γενεᾷ acestui neam viclean”. şi cu acest neam viclean.
τῇ πονηρᾷ ταύτῃ.
Μτ Ιβ-46 ῎Ετι δὲ αὐτοῦ λαλοῦντος τοῖς 46. Iar încă grăind El către Matei 12:46 Şi încă vorbind El
ὄχλοις ἰδοὺ ἡ μήτηρ καὶ οἱ ἀδελφοὶ noroade, iată, mama Lui și frații mulţimilor, iată mama şi fraţii
αὐτοῦ εἱστήκεισαν ἔξω, ζητοῦντες Lui stăteau afară, căutând să Lui stăteau afară, căutând să
λαλῆσαι αὐτῷ. grăiască cu Dânsul. vorbească cu El.
Μτ Ιβ-47 εἶπε δέ τις αὐτῷ· ἰδοὺ ἡ 47. Și I-a zis Lui oarecine: „Iată, Matei 12:47 Cineva I-a zis: Iată
μήτηρ σου καὶ οἱ ἀδελφοί σου mama Ta și frații Tăi stau afară, mama Ta şi fraţii Tăi stau
ἐστήκασιν ἔξω ζητοῦντές σε ἰδεῖν. căutând să-Ți vorbească”. afară, căutând să-Ţi
vorbească.
Μτ Ιβ-48 ὁ δὲ ἀποκριθεὶς εἶπε τῷ 48. Iar El răspunzând, i-a zis Matei 12:48 Iar El i-a zis: Cine
λέγοντι αὐτῷ· τίς ἐστιν ἡ μήτηρ μου celui ce-i spusese: „Cine este este mama Mea şi cine sunt
καὶ τίνες εἰσίν οἱ ἀδελφοί μου; mama Mea și care sunt frații fraţii Mei?
Mei?”
Μτ Ιβ-49 καὶ ἐκτείνας τὴν χεῖρα αὐτοῦ 49. Și întinzându-și mâna Sa Matei 12:49 Şi, întinzând mâna
ἐπὶ τοὺς μαθητὰς αὐτοῦ ἔφη· ἰδοὺ ἡ spre ucenicii Săi, a zis: „Iată către ucenicii Săi, a zis: Iată
μήτηρ μου καὶ οἱ ἀδελφοί μου· mama mea și frații mei! mama Mea şi fraţii Mei.
Μτ Ιβ-50 ὅστις γὰρ ἂν ποιήσῃ τὸ 50 Că oricine va face voia Matei 12:50 Că oricine va face
θέλημα τοῦ πατρός μου τοῦ ἐν Tatălui Meu Celui din ceruri, voia Tatălui Meu Celui din
οὐρανοῖς, αὐτός μου ἀδελφὸς καὶ acela Îmi este frate și soră și ceruri, acela îmi este frate şi
ἀδελφὴ καὶ μήτηρ ἐστίν. mamă”. soră şi mamă.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΓ. CAPITOLUL 13. CAPITOLUL 13

Μτ Ιγ-1 ᾿Εν δὲ τῇ ἡμέρᾳ ἐκείνῃ 1. În ziua aceea ieşind Iisus Matei 13:1 În ziua aceea, ieşind
ἐξελθὼν ὁ ᾿Ιησοῦς τῆς οἰκίας din casă, şedea lângă mare; Iisus din casă, şedea lângă
ἐκάθητο παρὰ τὴν θάλασσαν· mare.
Μτ Ιγ-2 καὶ συνήχθησαν πρὸς αὐτὸν 2. și s-au adunat la Dânsul Matei 13:2 Şi s-au adunat la El
ὄχλοι πολλοί, ὥστε αὐτὸν εἰς noroade multe, încât El intrând mulţimi multe, încât intrând în
πλοῖον ἐμβάντα καθῆσθαι, καὶ πᾶς în corabie şedea și tot norodul corabie şedea în ea şi toată
ὁ ὄχλος ἐπὶ τὸν αἰγιαλὸν εἱστήκει. sta pe ţărm. mulţimea sta pe ţărm.
Μτ Ιγ-3 καὶ ἐλάλησεν αὐτοῖς πολλὰ ἐν 3. Și le-a grăit lor multe, în Matei 13:3 Şi le-a grăit lor multe,
παραβολαῖς λέγων· pilde, zicând: „Iată, a ieşit în pilde, zicând: Iată a ieşit
Μτ Ιγ-4 ἰδοὺ ἐξῆλθεν ὁ σπείρων τοῦ semănătorul să semene. semănătorul să semene.
σπεῖραι. καὶ ἐν τῷ σπείρειν αὐτὸν ἃ 4. Și semănând el, unele au căzut Matei 13:4 Şi pe când semăna,
μὲν ἔπεσε παρὰ τὴν ὁδόν, καὶ lângă cale, și au venit pasările și unele seminţe au căzut lângă
ἐλθόντα τὰ πετεινὰ κατέφαγεν le-au mâncat pe ele; drum şi au venit păsările şi le-
αὐτά· au mâncat.
Μτ Ιγ-5 ἄλλα δὲ ἔπεσεν ἐπὶ τὰ 5. iar altele au căzut pe pietriş, Matei 13:5 Altele au căzut pe loc
πετρώδη, ὅπου οὐκ εἶχε γῆν unde n-aveau pământ mult, și pietros, unde n-aveau pământ
πολλήν, καὶ εὐθέως ἐξανέτειλε διὰ îndată au răsărit, pentru că n- mult şi îndată au răsărit, că n-
τὸ μὴ ἔχειν βάθος γῆς, aveau pământ adânc; aveau pământ adânc;
Μτ Ιγ-6 ἡλίου δὲ ἀνατείλαντος 6. dar răsărind soarele, s-au Matei 13:6 Iar când s-a ivit
ἐκαυματίσθη, καὶ διὰ τὸ μὴ ἔχειν pălit, și pentru că n-aveau soarele, s-au pălit de arşiţă şi,
ρίζαν ἐξηράνθη· rădăcină, s-au uscat; neavând rădăcină, s-au uscat.
32
Μτ Ιγ-7 ἄλλα δὲ ἔπεσεν ἐπὶ τὰς 7. iar altele au căzut în (pe) Matei 13:7 Altele au căzut între
ἀκάνθας, καὶ ἀνέβησαν αἱ ἄκανθαι spini, și au crescut spinii și le-au spini, dar spinii au crescut şi
καὶ ἀπέπνιξαν αὐτά înăbușit pe ele; le-au înăbuşit.
Μτ Ιγ-8 ἄλλα δὲ ἔπεσεν ἐπὶ τὴν γῆν τὴν 8. iar altele au căzut pe pământ Matei 13:8 Altele au căzut pe
καλὴν καὶ ἐδίδου καρπὸν ὃ μὲν bun și au dat roadă: una adică o pământ bun şi au dat rod: una
ἑκατόν, ὃ δὲ ἑξήκοντα, ὃ δὲ sută, iar alta şaizeci, iar alta o sută, alta şaizeci, alta
τριάκοντα. treizeci. treizeci.
Μτ Ιγ-9 ὁ ἔχων ὦτα ἀκούειν ἀκουέτω. 9. Cel ce are urechi de auzit, să Matei 13:9 Cine are urechi de
audă!” auzit să audă.
Μτ Ιγ-10 Καὶ προσελθόντες οἱ μαθηταὶ 10. Și apropiindu-se Matei 13:10 Şi ucenicii,
εἶπον αὐτῷ· διατί ἐν παραβολαῖς ucenicii I-au zis Lui: „Pentru ce apropiindu-se de El, I-au zis:
λαλεῖς αὐτοῖς; în pilde grăieşti lor?” De ce le vorbeşti lor în pilde?
Μτ Ιγ-11 ὁ δὲ ἀποκριθεὶς εἶπεν αὐτοῖς· 11. Iar El răspunzând a zis lor: Matei 13:11 Iar El, răspunzând,
ὅτι ὑμῖν δέδοται γνῶναι τὰ „Pentru că vouă vi s-a dat a le-a zis: Pentru că vouă vi s-a
μυστήρια τῆς βασιλείας τῶν cunoaşte tainele împărăţiei dat să cunoaşteţi tainele
οὐρανῶν, ἐκείνοις δὲ οὐ δέδοται cerurilor, iar acelora nu s-a dat. împărăţiei cerurilor, pe când
acestora nu li s-a dat.
Μτ Ιγ-12 ὅστις γὰρ ἔχει, δοθήσεται 12. Căci celui ce are i se va da Matei 13:12 Căci celui ce are i se
αὐτῷ καὶ περισσευθήσεται· ὅστις δὲ lui și-i va prisosi; iar cel ce n- va da şi-i va prisosi, iar de la
οὐκ ἔχει, καὶ ὃ ἔχει ἀρθήσεται ἀπ᾿ are, și ceea ce are se va lua de la cel ce nu are, şi ce are i se va
αὐτοῦ. el. lua.
Μτ Ιγ-13 διὰ τοῦτο ἐν παραβολαῖς 13. Pentru aceasta în pilde Matei 13:13 De aceea le vorbesc
αὐτοῖς λαλῶ, ἵνα βλέποντες μὴ grăiesc lor, că văzând nu văd, și în pilde, că, văzând, nu văd şi,
βλέπωσι καὶ ἀκούοντες μὴ ἀκούωσι auzind nu aud, nici înţeleg, nici auzind, nu aud, nici nu înţeleg.
μηδὲ συνῶσι, nu se întorc;
Μτ Ιγ-14 μήποτε ἐπιστρέψωσι· καὶ τότε 14. și se plineşte cu ei prorocia Matei 13:14 Şi se împlineşte cu ei
πληρωθήσεται αὐτοῖς ἡ προφητεία lui Isaia care zice: Cu auzul veţi proorocia lui Isaia, care zice:
῾Ησαΐου ἡ λέγουσα· ἀκοῇ ἀκούσετε auzi și nu veţi înţelege, și "Cu urechile veţi auzi, dar nu
καὶ οὐ μὴ συνῆτε, καὶ βλέποντες privind veţi privi și nu veţi veţi înţelege, şi cu ochii vă veţi
βλέψετε καὶ οὐ μὴ ἴδητε vedea; uita, dar nu veţi vedea".
Μτ Ιγ-15 ἐπαχύνθη γὰρ ἡ καρδία τοῦ 15. că s-a îngroşat inima Matei 13:15 Căci inima acestui
λαοῦ τούτου, καὶ τοῖς ὠσὶ βαρέως poporului acestuia, și cu popor s-a învârtoşat şi cu
ἤκουσαν, καὶ τοὺς ὀφθαλμοὺς urechile greu au auzit, și ochii urechile aude greu şi ochii lui
αὐτῶν ἐκάμμυσαν, μήποτε ἴδωσι lor și-au închis, ca nu cumva să s-au închis, ca nu cumva să
τοῖς ὀφθαλμοῖς καὶ τοῖς ὠσὶν vadă cu ochii și cu urechile să vadă cu ochii şi să audă cu
ἀκοσωσι καὶ τῇ καρδίᾳ συνῶσι καὶ audă și cu inima să înţeleagă, și urechile şi cu inima să
ἐπιστρέψωσι, καὶ ἰάσομαι αὐτούς. să se întoarcă și să-i vindec pe înţeleagă şi să se întoarcă, şi
ei. Eu să-i tămăduiesc pe ei.
Μτ Ιγ-16 ῾Υμῶν δὲ μακάριοι οἱ 16. Iar ochii voştri fericiţi sunt Matei 13:16 Dar fericiţi sunt ochii
ὀφθαλμοί, ὅτι βλέπουσι, καὶ τὰ ὦτα că văd, și urechile voastre că voştri că văd şi urechile
ὑμῶν, ὅτι ἀκούουσιν. aud. voastre că aud.
Μτ Ιγ-17 ἀμὴν γὰρ λέγω ὑμῖν ὅτι 17. Că amin grăiesc vouă: că Matei 13:17 Căci adevărat grăiesc
πολλοὶ προφῆται καὶ δίκαιοι mulţi proroci și drepţi au dorit vouă că mulţi prooroci şi drepţi
ἐπεθύμησαν ἰδεῖν ἃ βλέπετε, καὶ să vadă cele ce vedeţi voi și n-au au dorit să vadă cele ce priviţi
οὐκ εἶδον, καὶ ἀκοῦσαι ἃ ἀκούετε, văzut, și să audă cele ce auziţi și voi, şi n-au văzut, şi să audă
καὶ οὐκ ἤκουσαν. n-au auzit. cele ce auziţi voi, şi n-au auzit.
Μτ Ιγ-18 ὑμεῖς οὖν ἀκούσατε τὴν 18. Voi, deci, ascultaţi pilda Matei 13:18 Voi, deci, ascultaţi
παραβολὴν τοῦ σπείραντος. semănătorului: pilda semănătorului:
Μτ Ιγ-19 παντὸς ἀκούοντος τὸν λόγον 19. De la tot cel ce aude Matei 13:19 De la oricine aude
τῆς βασιλείας καὶ μὴ συνιέντος, cuvântul împărăţiei și nu-l cuvântul împărăţiei şi nu-l
ἔρχεται ὁ πονηρὸς καὶ αἴρει τὸ înţelege, vine vicleanul și înţelege, vine cel viclean şi
ἐσπαρμένον ἐν τῇ καρδίᾳ αὐτοῦ· răpeşte ceea ce este semănat în răpeşte ce s-a semănat în inima
οὗτός ἐστιν ὁ παρὰ τὴν ὁδὸν inima lui; aceasta este cea lui; aceasta este sămânţa
σπαρείς. semănată lângă cale. semănată lângă drum.
Μτ Ιγ-20 ὁ δὲ ἐπὶ τὰ πετρώδη σπαρείς, 20. Iar cea semănată pe pietriş, Matei 13:20 Cea semănată pe loc
οὗτός ἐστιν ὁ τὸν λόγον ἀκούων acesta este care aude cuvântul și pietros este cel care aude
καὶ εὐθέως μετὰ χαρᾶς δεχόμενος îndată cu bucurie îl primeşte; cuvântul şi îndată îl primeşte
33
καὶ λαμβάνων αὐτόν cu bucurie,
Μτ Ιγ-21 οὐκ ἔχει δὲ ῥίζαν ἐν ἑαυτῷ, 21. însă n-are rădăcină întru Matei 13:21 Dar nu are rădăcină
ἀλλὰ πρόσκαιρός ἐστι, γενομένης sine, ci este până la o vreme, iar în sine, ci ţine până la o vreme
δὲ θλίψεως ἢ διωγμοῦ διὰ τὸν făcându-se necaz, sau prigoană şi, întâmplându-se strâmtorare
λόγον εὐθὺς σκανδαλίζεται. pentru cuvânt, îndată se sau prigoană pentru cuvânt,
sminteşte. îndată se sminteşte.
Μτ Ιγ-22 ὁ δὲ εἰς τὰς ἀκάνθας σπαρείς, 22. Iar cea semănată în spini, Matei 13:22 Cea semănată în spini
οὗτός ἐστιν ὁ τὸν λόγον ἀκούων, acesta este care aude cuvântul, este cel care aude cuvântul, dar
καὶ ἡ μέριμνα τοῦ αἰῶνος τούτου dar grija veacului acestuia și grija acestei lumi şi
καὶ ἡ ἀπάτη τοῦ πλοτου συμπνίγει înşelăciunea bogăţiei înăbușă înşelăciunea avuţiei înăbuşă
τὸν λόγον, καὶ ἄκαρπος γίνεται. cuvântul și neroditor se face. cuvântul şi îl face neroditor.
Μτ Ιγ-23 ὁ δὲ ἐπὶ τὴν γῆν τὴν καλὴν 23. Iar cea semănată în pământ Matei 13:23 Iar sămânţa
σπαρείς, οὗτός ἐστιν ὁ τὸν λόγον bun, acesta este care aude semănată în pământ bun este
ἀκούων καὶ συνιῶν· ὃς δὴ cuvântul și-l înţelege, care aduce cel care aude cuvântul şi-l
καρποφορεῖ καὶ ποιεῖ ὁ μὲν ἑκατόν, roadă și face: unul o sută, iar înţelege, deci care aduce rod şi
ὁ δὲ ἑξήκοντα, ὁ δὲ τριάκοντα. altul şaizeci iar altul treizeci”. face: unul o sută, altul şaizeci,
altul treizeci.
Μτ Ιγ-24 ῎Αλλην παραβολὴν 24. Altă parabolă le-a pus Matei 13:24 Altă pildă le-a pus lor
παρέθηκεν αὐτοῖς λέγων· ὡμοιώθη lor înainte, zicând: „Asemănatu- înainte, zicând: Asemenea este
ἡ βασιλεία τῶν οὐρανῶν ἀνθρώπῳ sa împărăţia cerurilor, omului împărăţia cerurilor omului
σπείραντι καλὸν σπέρμα ἐν τῷ care a semănat sămânţă bună în care a semănat sămânţă bună
ἀγρῷ αὐτοῦ· ţarina sa; în ţarina sa.
Μτ Ιγ-25 ἐν δὲ τῷ καθεύδειν τοὺς 25 dar dormind oamenii, a venit Matei 13:25 Dar pe când oamenii
ἀνθρώπους ἦλθεν αὐτοῦ ὁ ἐχθρὸς vrăjmaşul lui și a semănat dormeau, a venit vrăjmaşul lui,
καὶ ἔσπειρε ζιζάνι ἀνὰ μέσον τοῦ zâzanii (neghină) în (printre) a semănat neghină printre grâu
σίτου καὶ ἀπῆλθεν. grâu și s-a dus. şi s-a dus.
Μτ Ιγ-26 ὅτε δὲ ἐβλάστησεν ὁ χόρτος 26. Iar dacă a crescut iarba și a Matei 13:26 Iar dacă a crescut
καὶ καρπὸν ἐποίησε, τότε ἐφάνη καὶ făcut roadă, atunci s-au arătat şi paiul şi a făcut rod, atunci s-a
τὰ ζιζάνια. zâzaniile. arătat şi neghina.
Μτ Ιγ-27 προσελθόντες δὲ οἱ δοῦλοι 27. Și venind slugile stăpânului Matei 13:27 Venind slugile
τοῦ οἰκοδεσπότου εἶπον αὐτῷ· casei, i-au zis lui: Doamne, oare stăpânului casei, i-au zis:
κύριε, οὐχὶ καλὸν σπέρμα ἔσπειρας n-ai semănat sămânţă bună în Doamne, n-ai semănat tu, oare,
ἐν τῷ σῷ ἀγρῷ; πόθεν οὖν ἔχει ţarina ta? De unde dar are sămânţă bună în ţarina ta? De
ζιζάνια; zâzanii? unde dar are neghină?
Μτ Ιγ-28 ὁ δὲ ἔφη αὐτοῖς· ἐχθρὸς 28. Iar el le-a zis lor: Un om Matei 13:28 Iar el le-a răspuns:
ἄνθρωπος τοῦτο ἐποίησεν. οἱ δὲ vrăjmaş a făcut aceasta. Iar Un om vrăjmaş a făcut aceasta.
δοῦλοι εἶπον αὐτῷ· θέλεις οὖν slugile i-au zis lui: Vrei deci să Slugile i-au zis: Voieşti deci să
ἀπελθόντες συλλέξωμεν αὐτά ne ducem să le plivim? ne ducem şi s-o plivim?
Μτ Ιγ-29 ὁ δὲ ἔφη· οὔ, μήποτε 29. Iar el a zis: Nu, ca nu cumva, Matei 13:29 El însă a zis: Nu, ca
συλλέγοντες τὰ ζιζάνια ἐκριζώσητε plivind zâzaniile, să rupeţi nu cumva, plivind neghina, să
ἅμα αὐτοῖς τὸν σῖτον· (smulgeți) odată cu ele grâul; smulgeţi odată cu ea şi grâul.
Μτ Ιγ-30 ἄφετε συναυξάνεσθαι 30. lăsaţi să crească amândouă Matei 13:30 Lăsaţi să crească
ἀμφότερα μέχρι τοῦ θερισμοῦ, καὶ împreună până la seceriş, și împreună şi grâul şi neghina,
ἐν καιρῷ τοῦ θερισμοῦ ἐρῶ τοῖς atunci, la vremea secerişului voi până la seceriş, şi la vremea
θερισταῖς· συλλέξατε πρῶτον τὰ zice secerătorilor: Pliviţi întâi secerişului voi zice
ζιζάνια καὶ δήσατε αὐτὰ εἰς δέσμας zâzaniile și le legaţi snopi, ca să secerătorilor: Pliviţi întâi
πρὸς τὸ κατακαῦσαι αὐτά, τὸν δὲ le ardem pe ele, iar grâul îl neghina şi legaţi-o în snopi ca
σῖτον συναγάγετε εἰς τὴν ἀποθήκην adunaţi în jitniţa mea”. s-o ardem, iar grâul adunaţi-l
μου. în jitniţa mea.
Μτ Ιγ-31 ῎Αλλην παραβολὴν 31. Altă parabolă le-a pus Matei 13:31 O altă pildă le-a pus
παρέθηκεν αὐτοῖς λέγων· ὁμοία lor înainte, zicând: „Asemenea înainte, zicând: Împărăţia
ἐστὶν ἡ βασιλεία τῶν οὐρανῶν este împărăţia cerurilor cu cerurilor este asemenea
κόκκῳ σινάπεως, ὃν λαβὼν grăuntele de muştar, pe care grăuntelui de muştar, pe care,
ἄνθρωπος ἔσπειρεν ἐν τῷ ἀγρῷ luându-l omul, l-a semănat în luându-l, omul l-a semănat în
αὐτοῦ· ţarina sa; ţarina sa,
Μτ Ιγ-32 ὃ μικρότερον μέν ἐστι πάντων 32. care este mai mic decât toate Matei 13:32 Şi care este mai mic
τῶν σπερμάτων, ὅταν δὲ αὐξηθῇ, seminţele, iar dacă creşte este decât toate seminţele, dar când
34
μεῖζον πάντων τῶν λαχάνων ἐστὶ mai mare decât toate legumele și a crescut este mai mare decât
καὶ γίνεται δένδρον,ὥστε ἐλθεῖν τὰ se face pom, încât vin pasările toate legumele şi se face pom,
πετεινὰ τοῦ οὐρανοῦ καὶ cerului și se sălăşluiesc în încât vin păsările cerului şi se
κατασκηνοῦν ἐν τοῖς κλάδοις ramurile lui”. sălăşluiesc în ramurile lui.
αὐτοῦ. 33. Altă parabolă le-a grăit Matei 13:33 Altă pildă le-a spus
Μτ Ιγ-33 ῎Αλλην παραβολὴν ἐλάλησεν lor: „Asemenea este împărăţia lor: Asemenea este împărăţia
αὐτοῖς· ὁμοία ἐστὶν ἡ βασιλεία τῶν cerurilor, aluatului, pe care cerurilor aluatului pe care,
οὐρανῶν ζύμῃ, ἣν λαβοῦσα γυνὴ luându-l femeia l-a ascuns în trei luându-l, o femeie l-a ascuns în
ἐνέκρυψεν εἰς ἀλεύρου σάτα τρία, măsuri de făină, până ce s-a trei măsuri de făină, până ce s-
ἕως οὗ ἐζυμώθη ὅλον. dospit toată”. a dospit toată.
Μτ Ιγ-34 Ταῦτα πάντα ἐλάλησεν ὁ 34. Acestea toate le-a grăit Iisus Matei 13:34 Toate acestea le-a
᾿Ιησοῦς ἐν παραβολαῖς τοῖς ὄχλοις, noroadelor, în pilde, și fără de vorbit Iisus mulţimilor în pilde,
καὶ χωρὶς παραβολῆς οὐδὲν ἐλάλει pilde nimic nu le grăia lor, şi fără pildă nu le grăia nimic,
αὐτοῖς,
Μτ Ιγ-35 ὅπως πληρωθῇ τὸ ῥηθὲν διὰ 35. ca să se plinească ceea ce s- Matei 13:35 Ca să se împlinească
τοῦ προφήτου λέγοντος· ἀνοίξω ἐν a grăit prin prorocul ce zice: ce s-a spus prin proorocul care
παραβολαῖς τὸ στόμα μου, Deschide-voi în pilde gura mea, zice: "Deschide-voi în pilde
ἐρεύξομαι κεκρυμμένα ἀπὸ spune-voi cele ascunse de la gura Mea, spune-voi cele
καταβολῆς κόσμου. întemeierea lumii. ascunse de la întemeierea
Μτ Ιγ-36 Τότε ἀφεὶς τοὺς ὄχλους ἦλθεν 36. Atunci lăsând noroadele lumii".
εἰς τὴν οἰκίαν αὐτοῦ. Καὶ a venit în casă. Și s-au apropiat Matei 13:36 După aceea, lăsând
προσῆλθον αὐτῷ οἱ μαθηταὶ αὐτοῦ de Dânsul ucenicii Lui, zicând: mulţimile, a venit în casă, iar
λέγοντες· φράσον ἡμῖν τὴν Lămurește-ne nouă parabola ucenicii Lui s-au apropiat de
παραβολὴν τῶν ζιζανίων τοῦ zâzaniilor (neghinelor) din El, zicând: Lămureşte-ne nouă
ἀγροῦ. ţarină. pilda cu neghina din ţarină.
Μτ Ιγ-37 ὁ δὲ ἀποκριθεὶς εἶπεν αὐτοῖς· 37. Iar El, răspunzând, le-a zis Matei 13:37 El, răspunzând, le-a
ὁ σπείρων τὸ καλὸν σπέρμα ἐστὶν ὁ lor: „Cel ce semănă sămânţa zis: Cel ce seamănă sămânţa
υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου· cea bună este Fiul Omului; cea bună este Fiul Omului.
Μτ Ιγ-38 ὁ δὲ ἀγρός ἐστιν ὁ κόσμος· τὸ 38. iar ţarina este lumea; iar Matei 13:38 Ţarina este lumea;
δὲ καλὸν σπέρμα, οὗτοί εἰσιν οἱ sămânţa cea bună, aceştia sunt sămânţa cea bună sunt fiii
υἱοὶ τῆς βασιλείας· τὰ δὲ ζιζάνιά fii împărăţiei; iar zâzaniile sunt împărăţiei; iar neghina sunt fiii
εἰσιν οἱ υἱοὶ τοῦ πονηροῦ· fiii celui viclean; celui rău.
Μτ Ιγ-39 ὁ δὲ ἐχθρὸς ὁ σπείρας αὐτά 39. iar vrăjmaşul, cel ce le-a Matei 13:39 Duşmanul care a
ἐστιν ὁ διάβολος· ὁ δὲ θερισμὸς semănat pe ele, este diavolul, iar semănat-o este diavolul;
συντέλεια τοῦ αἰῶνός ἐστιν· οἱ δὲ secerişul este sfârşitul veacului; secerişul este sfârşitul lumii,
θερισταὶ ἄγγελοί εἰσιν. iar secerătorii sunt îngerii. iar secerătorii sunt îngerii.
Μτ Ιγ-40 ὥσπερ οὖν συλλέγεται τὰ 40. Deci, cum se adună zâzaniile Matei 13:40 Şi, după cum se alege
ζιζάνια καὶ πυρὶ καίεται, οὕτως și se ard cu foc, așa va fi la neghina şi se arde în foc, aşa
ἔσται ἐν τῇ συντελείᾳ τοῦ αἰῶνος sfârşitul veacului acestuia. va fi la sfârşitul veacului.
τούτου.
Μτ Ιγ-41 ἀποστελεῖ ὁ υἱὸς τοῦ 41. Trimite-va Fiul Omului pe Matei 13:41 Trimite-va Fiul
ἀνθρώπου τοὺς ἀγγέλους αὐτοῦ, îngerii Săi și vor aduna dintru Omului pe îngerii Săi, vor
καὶ συλλέξουσιν ἐκ τῆς βασιλείας împărăţia Lui pe toate smintelile culege din împărăţia Lui toate
αὐτοῦ πάντα τὰ σκάνδαλα καὶ τοὺς și pe cei ce fac fărădelegea, smintelile şi pe cei ce fac
ποιοῦντας τὴν ἀνομίαν, fărădelegea,
Μτ Ιγ-42 καὶ βαλοῦσιν αὐτοὺς εἰς τὴν 42. și-i vor arunca pe ei în Matei 13:42 Şi-i vor arunca pe ei
κάμινον τοῦ πυρός· ἐκεῖ ἔσται ὁ cuptorul cel de foc; acolo va fi în cuptorul cu foc; acolo va fi
κλαυθμὸς καὶ ὁ βρυγμὸς τῶν plânsul și scrâşnirea dinţilor. plângerea şi scrâşnirea
ὀδόντων. dinţilor.
Μτ Ιγ-43 τότε οἱ δίκαιοι ἐκλάμψουσιν 43. Atunci drepţii vor străluci ca Matei 13:43 . Atunci cei drepţi vor
ὡς ὁ ἥλιος ἐν τῇ βασιλείᾳ τοῦ soarele întru împărăţia Tatălui străluci ca soarele în împărăţia
πατρὸς αὐτῶν. ὁ ἔχων ὦτα ἀκούειν lor. Cel ce are urechi de auzit, Tatălui lor. Cel ce are urechi
ἀκουέτω. să audă! de auzit să audă.
Μτ Ιγ-44 Πάλιν ὁμοία ἐστὶν ἡ βασιλεία 44. Iarăşi, asemenea este Matei 13:44 Asemenea este
τῶν οὐρανῶν θησαυρῷ împărăţia cerurilor, cu comoara împărăţia cerurilor cu o
κεκρυμμένῳ ἐν τῷ ἀγρῷ, ὃν εὑρὼν ascunsă în ţarină, pe care comoară ascunsă în ţarină, pe
ἄνθρωπος ἔκρυψε, καὶ ἀπὸ τῆς aflând-o omul, a ascuns-o, și de care, găsind-o un om, a
35
χαρᾶς αὐτοῦ ὑπάγει καὶ πάντα ὅσα bucuria ei merge și toate câte ascuns-o, şi de bucuria ei se
ἔχειπωλεῖ καὶ ἀγοράζει τὸν ἀγρὸν are le vinde și cumpără ţarina duce şi vinde tot ce are şi
ἐκεῖνον. aceea. cumpără ţarina aceea.
Μτ Ιγ-45 Πάλιν ὁμοία ἐστὶν ἡ βασιλεία 45. Iarăşi, asemenea este Matei 13:45 Iarăşi asemenea este
τῶν οὐρανῶν ἀνθρώπῳ ἐμπόρῳ împărăţia cerurilor, omului împărăţia cerurilor cu un
ζητοῦντι καλοὺς μαργαρίτας neguţător, ce caută mărgăritare neguţător care caută
bune; mărgăritare bune.
Μτ Ιγ-46 ὃς εὑρὼν ἕνα πολύτιμον 46. care aflând un mărgăritar de Matei 13:46 Şi aflând un
μαργαρίτην ἀπελθὼν πέπρακε mult preţ, mergând a vândut mărgăritar de mult preţ, s-a
πάντα ὅσα εἶχε καὶ ἠγόρασεν toate câte avea și l-a cumpărat dus, a vândut toate câte avea şi
αὐτόν. pe el. l-a cumpărat.
Μτ Ιγ-47 Πάλιν ὁμοία ἐστὶν ἡ βασιλεία 47. Iarăşi, asemenea este Matei 13:47 Asemenea este iarăşi
τῶν οὐρανῶν σαγήνῃ βληθείσῃ εἰς împărăţia cerurilor, năvodului, împărăţia cerurilor cu un
τὴν θάλασσαν καὶ ἐκ παντὸς γένους care s-a aruncat în mare și a năvod aruncat în mare şi care
συναγαγούσῃ· adunat tot felul de peşti; adună tot felul de peşti.
Μτ Ιγ-48 ἥν, ὅτε ἐπληρώθη, 48. pe care după ce s-a umplut, Matei 13:48 Iar când s-a umplut,
ἀναβιβάσαντες αὐτὴν ἐπὶ τὸν scoţându-l la margine și şezând, l-au tras pescarii la mal şi,
αἰγιαλὸν καὶ καθίσαντες συνέλεξαν au ales pe cei buni în vase, iar şezând, au ales în vase pe cei
τὰ καλὰ εἰς ἀγγεῖα, τὰ δὲ σαπρὰ pe cei răi i-au lepădat afară. buni, iar pe cei răi i-au aruncat
ἔξω ἔβαλον. afară.
Μτ Ιγ-49 οὕτως ἔσται ἐν τῇ συντελείᾳ 49. Aşa va fi la sfârşitul Matei 13:49 Aşa va fi la sfârşitul
τοῦ αἰῶνος. ἐξελεύσονται οἱ veacului. Vor ieși îngerii și vor veacului: vor ieşi îngerii şi vor
ἄγγελοι καὶ ἀφοριοῦσι τοὺς despărţi pe cei răi din mijlocul despărţi pe cei răi din mijlocul
πονηροὺς ἐκ μέσου τῶν δικαίων celor drepţi, celor drepţi.
Μτ Ιγ-50 καὶ βαλοῦσιν αὐτοὺς εἰς τὴν 50. și-i vor arunca pe ei în Matei 13:50 Şi îi vor arunca în
κάμινον τοῦ πυρός· ἐκεῖ ἔσται ὁ cuptorul cel de foc; acolo va fi cuptorul cel de foc; acolo va fi
κλαυθμὸς καὶ ὁ βρυγμὸς τῶν plângerea și scrâşnirea dinţilor. plângerea şi scrâşnirea
ὀδόντων. dinţilor.
Μτ Ιγ-51 Λέγει αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς· 51. Grăit-a lor Iisus: Matei 13:51 Înţeles-aţi toate
συνήκατε ταῦτα πάντα; λέγουσιν Înţeles-aţi acestea toate? Zis-au acestea? Zis-au Lui: Da,
αὐτῷ, ναί, Κύριε. Lui: Da, Doamne!” Doamne.
Μτ Ιγ-52 ὁ δὲ εἶπεν αὐτοῖς· διὰ τοῦτο 52. Iar El le-a zis: „Pentru Matei 13:52 Iar El le-a zis: De
πᾶς γραμματεὺς μαθητευθεὶς εἰς aceasta tot cărturarul, care se aceea, orice cărturar cu
τὴν βασιλείαν τῶν οὐρανῶν ὅμοιός învaţă întru împărăţia cerurilor, învăţătură despre împărăţia
ἐστιν ἀνθρώπῳ οἰκοδεσπότῃ, ὅστις asemenea este omului stăpân al cerurilor este asemenea unui
ἐκβάλλει ἐκ τοῦ θησαυροῦ αὐτοῦ casei, care scoate din vistieria sa om gospodar, care scoate din
καινὰ καὶ παλαιά. noi și vechi”. vistieria sa noi şi vechi.
Μτ Ιγ-53 Καὶ ἐγένετο ὅτε ἐτέλεσεν ὁ 53. Și a fost, după ce a Matei 13:53 Iar după ce Iisus a
᾿Ιησοῦς τὰς παραβολὰς ταύτας sfârşit Iisus pildele acestea, au sfârşit aceste pilde, a trecut de
μετῆρεν ἐκεῖθεν, trecut de acolo, acolo.
Μτ Ιγ-54 καὶ ἐλθὼν εἰς τὴν πατρίδα 54. și venind în patria Sa, îi Matei 13:54 Şi venind în patria Sa,
αὐτοῦ ἐδίδασκεν αὐτοὺς ἐν τῇ învăţă pe dânşii în sinagoga lor, îi învăţa pe ei în sinagoga lor,
συναγωγῇ αὐτῶν, ὥστε încât se mirau ei și ziceau: „De încât ei erau uimiţi şi ziceau:
ἐκπλήττεσθαι αὐτοὺς καὶ λέγειν· unde îi este lui înţelepciunea De unde are El înţelepciunea
πόθεν τούτῳ ἡ σοφία αὕτη καὶ αἱ aceasta și puterile? aceasta şi puterile?
δυνάμεις
Μτ Ιγ-55 οὐχ οὗτός ἐστιν ὁ τοῦ 55. Au nu este acesta feciorul Matei 13:55 Au nu este Acesta fiul
τέκτονος υἱός; οὐχὶ ἡ μήτηρ αὐτοῦ teslarului? Au nu se numeşte teslarului? Au nu se numeşte
λέγεται Μαριὰμ καὶ οιἀδελφοὶ mama lui, Maria, și frații lui: mama Lui Maria şi fraţii (verii)
αὐτοῦ ᾿Ιάκωβος καὶ ᾿Ιωσῆς καὶ Iacov și Iosi și Simon și Iuda? Lui: Iacov şi Iosif şi Simon şi
Σίμων καὶ ᾿Ιούδας; Iuda?
Μτ Ιγ-56 καὶ αἱ ἀδελφαὶ αὐτοῦ οὐχὶ 56. Și surorile lui, au nu sunt Matei 13:56 Şi surorile
πᾶσαι πρὸς ἡμᾶς εἰσι; πόθεν οὖν toate la noi? Deci, de unde sunt (verişoarele) Lui au nu sunt
τούτῳ ταῦτα πάντα; lui acestea toate?” toate la noi? Deci, de unde are
El toate acestea?
Μτ Ιγ-57 καὶ ἐσκανδαλίζοντο ἐν αὐτῷ. 57. Și se sminteau întru Dânsul. Matei 13:57 Şi se sminteau întru
ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς εἶπεν αὐτοῖς· οὐκ ἔστι Iar Iisus le-a zis lor: „Nu este El. Iar Iisus le-a zis: Nu este
36
προφήτης ἄτιμος εἰ μὴ ἐν τῇ πατρίδι proroc disprețuit decât în patria prooroc dispreţuit decât în
αὐτοῦ καὶ ἐν τῇ οἰκίᾳ αὐτοῦ. sa și în casa sa. patria lui şi în casa lui.
Μτ Ιγ-58 καὶ οὐκ ἐποίησεν ἐκεῖ 58. Și n-a făcut acolo puteri Matei 13:58 Şi n-a făcut acolo
δυνάμεις πολλὰς διὰ τὴν ἀπιστίαν multe, pentru necredinţa lor. multe minuni, din pricina
αὐτῶν. necredinţei lor.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΔ. CAPITOLUL 14. CAPITOLUL 14

Μτ Ιδ-1 ᾿Εν ἐκείνῳ τῷ καιρῷ ἤκουσεν 1. Într-acea vreme a auzit Matei 14:1 În vremea aceea, a
῾Ηρῴδης ὁτετράρχης τὴν ἀκοὴν Irod, cel a patra parte auzit tetrarhul Irod de vestea
᾿Ιησοῦ stăpânitor, vestea despre Iisus ce se dusese despre Iisus.
Μτ Ιδ-2 καὶ εἶπε τοῖς παισὶν αὐτοῦ· 2. și a zis slugilor sale: „Acesta Matei 14:2 Şi a zis slujitorilor săi:
οὗτός ἐστιν ᾿Ιωάννης ὁ βαπτιστής· este Ioan Botezătorul; el a înviat Acesta este Ioan Botezătorul; el
αὐτὸς ἠγέρθη ἀπὸ τῶν νεκρῶν, καὶ din morţi și pentru aceasta se fac s-a sculat din morţi şi de aceea
διὰ τοῦτο αἱ δυνάμεις ἐνεργοῦσιν ἐν puteri întru el”. se fac minuni prin el.
αὐτῷ.
Μτ Ιδ-3 ὁ γὰρ ῾Ηρῴδης κρατήσας τὸν 3. Că Irod prinzând pe Ioan l-a Matei 14:3 Căci Irod, prinzând pe
᾿Ιωάννην ἔδησεν αὐτὸν καὶ ἔθετο legat pe el și l-a pus în temniţă Ioan, l-a legat şi l-a pus în
ἐν φυλακῇ διὰ ῾Ηρῳδιάδα τὴν pentru Irodiada, femeia lui Filip, temniţă, pentru Irodiada,
γυναῖκα Φιλίππου τοῦ ἀδελφοῦ fratele său. femeia lui Filip, fratele său.
αὐτοῦ.
Μτ Ιδ-4 ἔλεγε γὰρ αὐτῷ ὁ ᾿Ιωάννης· 4. Căci îi zicea Ioan lui: „Nu ţi Matei 14:4 Căci Ioan îi zicea lui:
οὐκ ἔξεστί σοι ἔχειν αὐτήν. se cuvine ţie s-o ai pe ea”. Nu ţi se cuvine s-o ai de soţie.
Μτ Ιδ-5 καὶ θέλων αὐτὸν ἀποκτεῖναι 5. Și vrând să-l omoare pe Matei 14:5 Şi voind să-l ucidă, s-a
ἐφοβήθη τὸν ὄχλον, ὅτι ὡς dânsul, se temea de norod, temut de mulţime, că-l socotea
προφήτην αὐτὸν εἶχον. pentru că, ca pe un proroc îl pe el ca prooroc.
Μτ Ιδ-6 γενεσίων δὲ ἀγομένων τοῦ avea pe el. Matei 14:6 Iar prăznuind Irod ziua
῾Ηρῴδου ὠρχήσατο ἡ θυγάτηρ τῆς 6. Iar prăznuindu-se ziua naşteri lui de naştere, fiica Irodiadei a
῾Ηρῳδιάδος ἐν τῷ μέσῳ καὶ ἤρεσε lui Irod, a jucat fata Irodiadei în jucat în mijloc şi i-a plăcut lui
τῷ ῾Ηρῴδῃ· mijloc și a plăcut lui Irod; Irod.
Μτ Ιδ-7 ὅθεν μεθ᾿ ὅρκου ὡμολόγησεν 7. pentru aceea cu jurământ i-a Matei 14:7 De aceea, cu jurământ
αὐτῇ δοῦναι ὃ ἐὰν αἰτήσηται. mărturisit ca să-i dea orice va i-a făgăduit să-i dea orice va
cere. cere.
Μτ Ιδ-8 ἡ δέ, προβιβασθεῖσα ὑπὸ τῆς 8. Iar ea, îndemnată fiind de Matei 14:8 Iar ea, îndemnată fiind
μητρὸς αὐτῆς, δός μοι, φησίν, ὧδε mama ei, i-a zis: „Dă-mi aici, pe de mama sa, a zis: Dă-mi, aici
ἐπὶ πίνακι τὴν κεφαλὴν ᾿Ιωάννου tipsie, capul lui Ioan pe tipsie, capul lui Ioan
τοῦ βαπτιστοῦ. Botezătorul”. Botezătorul.
Μτ Ιδ-9 καὶ ἐλυπήθη ὁ βασιλεύς, διὰ δὲ 9. Și s-a întristat împăratul, dar Matei 14:9 Şi regele s-a întristat,
τοὺς ὅρκους καὶ τοὺς pentru jurământ și pentru cei ce dar, pentru jurământ şi pentru
συνανακειμένους ἐκέλευσε şedeau împreună cu dânsul, a cei care şedeau cu el la masă, a
δοθῆναι, poruncit să i se dea, poruncit să i se dea.
Μτ Ιδ-10 καὶ πέμψας ἀπεκεφάλισε τὸν 10. și trimiţând a tăiat capul lui Matei 14:10 Şi a trimis şi a tăiat
᾿Ιωάννην ἐν τῇ φυλακῇ. pe Ioan, în temniţă. capul lui Ioan, în temniţă.
Μτ Ιδ-11 καὶ ἠνέχθη ἡ κεφαλὴ αὐτοῦ 11 Și s-a adus capul lui pe tipsie Matei 14:11 Şi capul lui a fost
ἐπὶ πίνακι καὶ ἐδόθη τῷ κορασίῳ, și s-a dat fetei, și l-a dus mamei adus pe tipsie şi a fost dat fetei,
καὶ ἤνεγκε τῇ μητρὶ αὐτῆς. sale. iar ea l-a dus mamei sale.
Μτ Ιδ-12 καὶ προσελθόντες οἱ μαθηταὶ 12. Și venind ucenicii lui, i-au Matei 14:12 Şi, venind ucenicii lui,
αὐτοῦ ἦραν τὸ σῶμα καὶ ἔθαψαν luat trupul și l-au înmormântat au luat trupul lui şi l-au
αὐτό, καὶ ἐλθόντες ἀπήγγειλαν τῷ pe el, și venind au vestit lui Iisus. înmormântat şi s-au dus să dea
᾿Ιησοῦ. de ştire lui Iisus.
Μτ Ιδ-13 ᾿Ακούσας δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς 13. Iar auzind Iisus, s-au Matei 14:13 Iar Iisus, auzind, S-a
ἀνεχώρησεν ἐκεῖθεν ἐν πλοίῳ εἰς dus de acolo cu corabia în loc dus de acolo singur, cu
ἔρημον τόπον κατ᾿ ἰδίαν· καὶ pustiu, deosebi; și auzind corabia, în loc pustiu dar,
ἀκούσαντες οἱ ὄχλοι ἠκολούθησαν noroadele, s-au dus după aflând, mulţimile au venit după
αὐτῷ πεζῇ ἀπὸ τῶν πόλεων. Dânsul, pe jos, de prin cetăți. El, pe jos, din cetăţi.
Μτ Ιδ-14 Καὶ ἐξελθὼν ὁ ᾿Ιησοῦς εἶδε 14. Și ieşind Iisus, a văzut norod Matei 14:14 Şi ieşind, a văzut
πολὺν ὄχλον, καὶ ἐσπλαγχνίσθη ἐπ᾿ mult, și I S-a făcut milă de ei și a mulţime mare şi I S-a făcut
αὐτοῖς καὶ ἐθεράπευσε τοὺς tămăduit bolnavii lor. milă de ei şi a vindecat pe
37
ἀρρώστους αὐτῶν. bolnavii lor.
Μτ Ιδ-15 ὀψίας δὲ γενομένης 15. Iar făcându-se seară, au Matei 14:15 Iar când s-a făcut
προσῆλθον αὐτῷ οἱ μαθηταὶ αὐτοῦ venit la Dânsul ucenicii Lui, seară, ucenicii au venit la El şi
λέγοντες· ἔρημός ἐστιν ὁ τόπος καὶ zicând: „Locul este pustiu și I-au zis: locul este pustiu şi
ἡ ὥρα ἤδη παρῆλθεν· ἀπόλυσον vremea iată a trecut; slobozeşte vremea iată a trecut; deci, dă
τοὺς ὄχλους, ἵνα ἀπελθόντες εἰς τὰς norodul ca să se ducă prin sate drumul mulţimilor ca să se
κώμας ἀγοράσωσιν ἑαυτοῖς să-și cumpere bucate loruşi”. ducă în sate, să-şi cumpere
βρώματα. mâncare.
Μτ Ιδ-16 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς εἶπεν αὐτοῖς· οὐ 16. Iar Iisus le-a zis lor: „Nu Matei 14:16 Iisus însă le-a
χρείαν ἔχουσιν ἀπελθεῖν· δότε trebuie să meargă; daţi-le voi să răspuns: N-au trebuinţă să se
αὐτοῖς ὑμεῖς φαγεῖν. mănânce”. ducă; daţi-le voi să mănânce.
Μτ Ιδ-17 οἱ δὲ λέγουσιν αὐτῷ· οὐκ 17. Iar ei au zis Lui: ”Nu avem Matei 14:17 Iar ei I-au zis: Nu
ἔχομεν ὧδε εἰμὴ πέντε ἄρτους καὶ aici fără (decât) numai cinci avem aici decât cinci pâini şi
δύο ἰχθύας. pâini și doi peşti”. doi peşti.
Μτ Ιδ-18 ὁ δὲ εἶπε· φέρετέ μοι αὐτοὺς 18. Iar El a zis: „Aduceţi-le pe Matei 14:18 Şi El a zis: Aduceţi-
ὧδε. ele aici la mine!”. Mi-le aici.
Μτ Ιδ-19 καὶ κελεύσας τοὺς ὄχλους 19. Și a poruncit norodului să Matei 14:19 Şi poruncind să se
ἀνακλιθῆναιἐπὶ τοὺς χόρτους, șadă pe iarbă, luând cele cinci aşeze mulţimile pe iarbă şi
λαβὼν τοὺς πέντε ἄρτους καὶ τοὺς pâini și cei doi peşti, căutând la luând cele cinci pâini şi cei doi
δύο ἰχθύας, ἀναβλέψας εἰς τὸν cer, a binecuvântat și frângând a peşti şi privind la cer, a
οὐρανὸν εὐλόγησε, καὶ κλάσας dat ucenicilor pâinile, iar binecuvântat şi, frângând, a dat
ἔδωκε τοῖς μαθηταῖς τοὺς ἄρτους, ucenicii noroadelor. ucenicilor pâinile, iar ucenicii
οἱ δὲ μαθηταὶ τοῖς ὅχλοις. mulţimilor.
Μτ Ιδ-20 καὶ ἔφαγον πάντες καὶ 20. Și au mâncat toți și s-au Matei 14:20 Şi au mâncat toţi şi s-
ἐχορτάσθησαν, καὶ ἦραν τὸ săturat, și au luat rămăşiţele de au săturat şi au strâns
περισσεῦον τῶν κλασμάτωνδώδεκα sfărâmături douăsprezece coşuri rămăşiţele de fărâmituri,
κοφίνους πλήρεις. pline. douăsprezece coşuri pline.
Μτ Ιδ-21 οἱ δὲ ἐσθίοντες ἦσαν ἄνδρες 21. Iar cei ce mâncaseră erau Matei 14:21 Iar cei ce mâncaseră
ὡσεὶ πεντακισχίλιοι χωρὶς bărbaţi ca cinci mii, afară de erau ca la cinci mii de bărbaţi,
γυναικῶν καὶ παιδίων femei și de copii. afară de femei şi de copii.
Μτ Ιδ-22 Καὶ εὐθέως ἠνάγκασεν ὁ 22. Și îndată Iisus a silit pe Matei 14:22 Şi îndată Iisus a silit
᾿Ιησοῦς τοὺς μαθητὰς αὐτοῦ ucenicii Săi să intre în corabie și pe ucenici să intre în corabie şi
ἐμβῆναι εἰς τὸ πλοῖον καὶ προάγειν să meargă înaintea Lui de să treacă înaintea Lui, pe
αὐτὸν εἰς τὸ πέραν, ἕως οὗ cealaltă parte, până ce va ţărmul celălalt, până ce El va
ἀπολύσῃ τοὺς ὄχλους. slobozi noroadele. da drumul mulţimilor.
Μτ Ιδ-23 καὶ ἀπολύσας τοὺς ὄχλους 23. Și slobozind noroadele, S-a Matei 14:23 Iar dând drumul
ἀνέβη εἰς τὸὄρος κατ᾿ ἰδίαν suit la munte să se roage mulţimilor, S-a suit în munte,
προσεύξασθαι. ὀψίας δὲγενομένης deosebi. Iar făcându-se seară, ca să Se roage singur. Şi,
μόνος ἦν ἐκεῖ. era acolo singur. făcându-se seară, era singur
acolo.
Μτ Ιδ-24 τὸ δὲ πλοῖον ἤδη μέσον τῆς 24. Iar corabia era în mijlocul Matei 14:24 Iar corabia era acum
θαλάσσης ἦν, βασανιζόμενον ὑπὸ mării, învăluindu-se de valuri; la multe stadii departe de
τῶν κυμάτων· ἦνγὰρ ἐναντίος ὁ că era vântul împotrivă. pământ, fiind învăluită de
ἄνεμος. valuri, căci vântul era
împotrivă.
Μτ Ιδ-25 τετάρτῃ δὲ φυλακῇ τῆς νυκτὸς 25. Iar în a patra strajă a nopţii Matei 14:25 Iar la a patra strajă
ἀπῆλθε πρὸς αὐτοὺς ὁ ᾿Ιησοῦς a mers la dânşii Iisus, umblând din noapte, a venit la ei Iisus,
περιπατῶν ἐπὶ τῆς θαλάσσης. pe mare. umblând pe mare.
Μτ Ιδ-26 καὶ ἰδόντες αὐτὸν οἱ μαθηταὶ 26. Și văzându-L pe El ucenicii Matei 14:26 Văzându-L umblând
ἐπὶ τὴν θάλασσαν περιπατοῦντα umblând pe mare, s-au pe mare, ucenicii s-au
ἐταράχθησαν λέγοντες ὅτι înspăimântat, zicând că nălucă înspăimântat, zicând că e
φάντασμά ἐστι, καὶ ἀπὸ τοῦφόβου este și de frică au strigat. nălucă şi de frică au strigat.
ἔκραξαν.
Μτ Ιδ-27 εὐθέως δὲ ἐλάλησεν αὐτοῖς ὁ 27. Dar Iisus îndată a grăit lor Matei 14:27 Dar El le-a vorbit
᾿Ιησοῦς λέγων· θαρσεῖτε, ἐγώ εἰμι· zicând: „Îndrăzniți, Eu sunt; nu îndată, zicându-le: Îndrăzniţi,
μὴ φοβεῖσθε. vă temeţi!”. Eu sunt; nu vă temeţi!
Μτ Ιδ-28 ἀποκριθεὶς δὲ αὐτῷ ὁ Πέτρος 28. Iar Petru răspunzând, a zis: Matei 14:28 Iar Petru,
38
εἶπε· Κύριε, εἰ σὺ εἶ, κέλευσόν με „Doamne, dacă ești Tu, răspunzând, a zis: Doamne,
πρός σε ἐλθεῖν ἐπὶ τὰ ὕδατα. porunceşte-mi să vin la Tine pe dacă eşti Tu, porunceşte să vin
apă”. la Tine pe apă.
Μτ Ιδ-29 ὁ δὲ εἶπεν, ἐλθέ. καὶ καταβὰς 29. Iar El i-a zis: „Vino! Și Matei 14:29 El i-a zis: Vino. Iar
ἀπὸ τοῦ πλοίου ὁ Πέτρος coborându-se Petru din corabie, Petru, coborându-se din
περιεπάτησεν ἐπὶ τὰ ὕδατα ἐλθεῖν umbla pe apă ca să meargă la corabie, a mers pe apă şi a
πρὸς τὸν ᾿Ιησοῦν. (venind către) Iisus. venit către Iisus.
Μτ Ιδ-30 βλέπων δὲ τὸν ἄνεμον 30. Iar văzând vântul tare s-a Matei 14:30 Dar văzând vântul, s-
ἰσχυρὸν ἐφοβήθη, καὶ ἀρξάμενος înfricoşat, și începând a se a temut şi, începând să se
καταποντίζεσθαι ἔκραξε λέγων· afunda, a strigat grăind: scufunde, a strigat, zicând:
Κύριε, σῶσόν με. „Doamne, mântuieşte-mă!” Doamne, scapă-mă!
Μτ Ιδ-31 εὐθέως δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς ἐκτείνας 31. Și îndată Iisus întinzând Matei 14:31 Iar Iisus, întinzând
τὴν χεῖραἐπελάβετο αὐτοῦ καὶ λέγει mâna, l-a apucat pe dânsul și i-a îndată mâna, l-a apucat şi a
αὐτῷ· ὀλιγόπιστε! εἰς τί ἐδίστασας; zis lui: „Puţin credinciosule, zis: Puţin credinciosule, pentru
pentru ce te-ai îndoit?” ce te-ai îndoit?
Μτ Ιδ-32 καὶ ἐμβάντων αὐτῶν εἰς τὸ 32. Și intrând ei în corabie, a Matei 14:32 Şi suindu-se ei în
πλοῖον ἐκόπασεν ὁ ἄνεμος stat vântul; corabie, s-a potolit vântul.
Μτ Ιδ-33 οἱ δὲ ἐν τῷ πλοίῳ ἐλθόντες 33. iar cei ce erau în corabie Matei 14:33 Iar cei din corabie I
προσεκύνησαν αὐτῷ λέγοντες· venind s-au închinat Lui, zicând: s-au închinat, zicând: Cu
ἀληθῶς Θεοῦ υἱὸς εἶ. „Cu adevărat Fiul lui Dumnezeu adevărat Tu eşti Fiul lui
ești.” Dumnezeu.
Μτ Ιδ-34 Καὶ διαπεράσαντες ἦλθον εἰς 34. Și trecând au venit în Matei 14:34 Şi, trecând dincolo,
τὴν γῆν Γεννησαρέτ. pământul Ghenisaretului. au venit în pământul
Μτ Ιδ-35 καὶ ἐπιγνόντες αὐτὸν οἱ Ghenizaretului.
ἄνδρες τοῦ τόπου ἐκείνου 35. Și cunoscându-L pe El Matei 14:35 Şi, cunoscându-L,
ἀπέστειλαν εἰς ὅλην τὴν περίχωρον oamenii locului aceluia, au oamenii locului aceluia au
ἐκείνην, καὶ προσήνεγκαν αὐτῷ trimis în toată latura aceea și au trimis în tot acel ţinut şi au
πάντας τοὺς κακῶς ἔχοντας, adus la Dânsul pe toți bolnavii, adus la El pe toţi bolnavii.
Μτ Ιδ-36 καὶ παρεκάλουν αὐτὸν ἵνα 36. și-L rugau pe El ca numai să Matei 14:36 Şi-L rugau ca numai
κἂν μόνον ἅψωνται τοῦ κρασπέδου se atingă de poalele veşmintelor să se atingă de poala hainei
τοῦ ἱματίου αὐτοῦ·καὶ ὅσοι ἥψαντο Lui; și câţi se atingeau se Lui; şi câţi se atingeau se
διεσώθησαν. mântuiau. vindecau.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΕ. CAPITOLUL 15. CAPITOLUL 15

Μτ Ιε-1 Τότε προσέρχονται τῷ ᾿Ιησοῦ 1. Atunci au venit la Iisus Matei 15:1 Atunci au venit din
οἱ ἀπὸ ῾Ιεροσολύμων γραμματεῖς cărturarii și fariseii, cei din Ierusalim , la Iisus, fariseii şi
καὶ Φαρισαῖοι λέγοντες· Ierusalim, zicând: cărturarii, zicând:
Μτ Ιε-2 διατί οἱ μαθηταί σου 2. „Pentru ce ucenicii Tăi calcă Matei 15:2 Pentru ce ucenicii Tăi
παραβαίνουσι τὴν παράδοσιν τῶν aşezământul bătrânilor? Că nu- calcă datina bătrânilor? Căci
πρεσβυτέρων; οὐ γὰρ νίπτονται τὰς și spală mâinile lor când nu-şi spală mâinile când
χεῖρας αὐτῶν ὅταν ἄρτον ἐσθίωσιν. mănâncă pâine”. mănâncă pâine.
Μτ Ιε-3 ὁ δὲ ἀποκριθεὶς εἶπεν αὐτοῖς· 3. Iar răspunzând le-a zis lor: Matei 15:3 Iar El, răspunzând, le-
διατί καὶ ὑμεῖς παραβαίνετε τὴν „Pentru ce și voi călcaţi a zis: De ce şi voi călcaţi
ἐντολὴν τοῦ Θεοῦ διὰ τὴν porunca lui Dumnezeu pentru porunca lui Dumnezeu pentru
παράδοσιν ὑμῶν; aşezământul vostru? datina voastră?
Μτ Ιε-4 ὁ γὰρ Θεὸς ἐνετείλατο λέγων· 4. Că Dumnezeu a poruncit Matei 15:4 Căci Dumnezeu a zis:
τίμα τὸν πατέρα καὶ τὴν μητέρα· zicând: Cinsteşte pe tatăl tău și Cinsteşte pe tatăl tău şi pe
καί· ὁ κακολογῶν πατέρα ἢ μητέρα pe mama ta; și: cel ce va grăi de mama ta, iar cine va blestema
θανάτῳ τελευτάτω. rău pe tatăl său, sau pe mama pe tată sau pe mamă, cu
sa, cu moarte să moară. moarte să se sfârşească.
Μτ Ιε-5 ὑμεῖς δὲ λέγετε· ὃς ἂν εἴπῃ τῷ 5. Iar voi ziceţi: Cel ce ar zice Matei 15:5 Voi însă spuneţi: Cel
πατρὶ ἢ τῇ μητρί, δῶρον ὃ ἐὰν ἐξ tatălui-său sau mamei sale: care va zice tatălui său sau
ἐμοῦ ὠφεληθῇς, καὶ οὐ μὴ τιμήσῃ Daru (dăruit) este aceea cu care mamei sale: Cu ce te-aş fi putut
τὸν πατέρα αὐτοῦ ἢ τὴν μητέρα te-ai fi folosit de la mine, și să ajuta este dăruit lui
αὐτοῦ· nu cinstească pe tatăl său, sau Dumnezeu,
pe mama-sa; Matei 15:6 Acela nu va cinsti pe
Μτ Ιε-6 καὶ ἠκυρώσατε τὴν ἐντολὴν 6 și aţi stricat porunca lui tatăl său sau pe mama sa; şi aţi
39
τοῦ Θεοῦ διὰ τὴν παράδοσιν ὑμῶν. Dumnezeu, pentru aşezământul desfiinţat cuvântul lui
vostru. Dumnezeu pentru datina
voastră.
Μτ Ιε-7 ὑποκριταί! καλῶς προεφήτευσε 7. Făţarnicilor! bine a prorocit Matei 15:7 Făţarnicilor, bine a
περὶ ὑμῶν ῾Ησαΐας λέγων· pentru voi Isaia zicând: proorocit despre voi Isaia,
când a zis:
Μτ Ιε-8 ἐγγίζει μοι ὁ λαὀς οὗτος τῷ 8. Se apropie de Mine poporul Matei 15:8 "Poporul acesta Mă
στόματι αὐτῶν καὶ τοῖς χείλεσί με acesta cu gura lor și cu buzele cinsteşte cu buzele, dar inima
τιμᾷ, ἡ δὲ καρδίααὐτῶν πόρρω Mă cinsteşte, iar inima lor lor este departe de Mine.
ἀπέχει ἀπ᾿ ἐμοῦ· departe stă de la Mine; Matei 15:9 Şi zadarnic Mă
Μτ Ιε-9 μάτην δὲ σέβονταί με, 9. Și în zadar Mă cinsteşte cinstesc ei, învăţând învăţături
διδάσκοντες διδασκαλίας învăţând învăţături, porunci ce sunt porunci ale
ἐντάλματα ἀνθρώπων. omeneşti”. oamenilor".
Μτ Ιε-10 Καὶ προσκαλεσάμενος τὸν 10. Și chemând la Sine pe Matei 15:10 Şi chemând la Sine
ὄχλον εἶπεν αὐτοῖς· ἀκούετε καὶ noroade, le-a zis: „Auziţi mulţimile, le-a zis: Ascultaţi şi
συνίετε· (ascultați) și înţelegeţi: înţelegeţi:
Μτ Ιε-11 οὐ τὸ εἰσερχόμενον εἰς τὸ 11. Nu ce intră în gură spurcă pe Matei 15:11 Nu ceea ce intră pe
στόμα κοινοῖ τὸν ἄνθρωπον, ἀλλὰ om, ci ce iese din gură, aceea gură spurcă pe om, ci ceea ce
τὸ ἐκπορευόμενον ἐκ τοῦ στόματος spurcă pe om”. iese din gură, aceea spurcă pe
τοῦτο κοινοῖ τὸν ἄνθρωπον. om.
Μτ Ιε-12 τότε προσελθόντες οἱ μαθηταὶ 12. Atunci apropiindu-se către Matei 15:12 Atunci, apropiindu-
αὐτοῦ εἶπον αὐτῷ· οἶδας ὅτι οἱ Dânsul ucenicii Lui, i-au zis: se, ucenicii I-au zis: Ştii că
Φαρισαῖοι ἐσκανδαλίσθησαν „Cunoscut-ai că fariseii auzind fariseii, auzind cuvântul, s-au
ἀκούσαντες τὸν λόγον; cuvântul, s-au scandalizat?” scandalizat?
Μτ Ιε-13 ὁ δὲ ἀποκριθεὶς εἶπε· πᾶσα 13. Iar răspunzând a zis: „Tot Matei 15:13 Iar El, răspunzând, a
φυτεία ἣν οὐκ ἐφύτευσεν ὁ πατήρ sadul, pe care nu l-a sădit Tatăl zis: Orice răsad pe care nu l-a
μου ὁ οὐράνιος ἐκριζωθήσεται. Meu Cel ceresc, se va sădit Tatăl Meu cel ceresc, va
dezrădăcina. fi smuls din rădăcină.
Μτ Ιε-14 ἄφετε αὐτούς· ὁδηγοί εἱσι 14. Lăsaţi-i pe dânşii; călăuze Matei 15:14 Lăsaţii pe ei; sunt
τυφλοὶ τυφλῶν· τυφλὸς δὲ τυφλὸν oarbe sunt orbilor; iar orb pe călăuze oarbe, orbilor; şi dacă
ἐὰν ὁδηγῇ, ἀμφότεροι εἰς βόθυνον orb de va călăuzi,, amândoi în orb pe orb va călăuzi, amândoi
πεσοῦνται. groapă vor cădea”. vor cădea în groapă.
Μτ Ιε-15 ἀποκριθεὶς δὲ ὁ Πέτρος εἶπεν 15. Și răspunzând Petru, a zis Matei 15:15 Şi Petru, răspunzând,
αὐτῷ· φράσον ἡμῖν τὴν παραβολὴν Lui: „Lămurește-ne nouă pilda I-a zis: Lămureşte-ne nouă
ταύτην. aceasta”. pilda aceasta.
Μτ Ιε-16 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς εἶπεν· ἀκμὴν καὶ 16. Iar Iisus a zis: „Încă și voi Matei 15:16 El a zis: Acum şi voi
ὑμεῖς ἀσύνετοί ἐστε; nepricepuţi sunteţi? sunteţi nepricepuţi?
Μτ Ιε-17 οὔπω νοεῖτε ὅτι πᾶν τὸ 17. Încă nu înţelegeţi că tot ce Matei 15:17 Nu înţelegeţi că tot ce
εἰσπορευόμενον εἰς τὸ στόμα εἰς intră în gură merge în pântece și intră în gură se duce în pântece
τὴν κοιλίαν χωρεῖ καὶ εἰς se aruncă afară? şi se aruncă afară?
ἀφεδρῶνα ἐκβάλλεται;
Μτ Ιε-18 τὰ δὲ ἐκπορευόμενα ἐκ τοῦ 18. Iar cele ce ies din gură, din Matei 15:18 Iar cele ce ies din
στόματος ἐκτῆς καρδίας ἐξέρχεται, inimă ies, acelea spurcă pe om. gură pornesc din inimă şi
κἀκεῖνα κοινοῖ τὸν ἄνθρωπον. acelea spurcă pe om.
Μτ Ιε-19 ἐκ γὰρ τῆς καρδίας 19. Că din inimă ies gânduri rele Matei 15:19 Căci din inimă ies:
ἐξέρχονται διαλογισμοὶ πονηροί, (viclene), ucideri, preacurvii, gânduri rele, ucideri, adultere,
φόνοι, μοιχεῖαι, πορνεῖαι, κλοπαί, curvii, furtişaguri, mărturii desfrânări, furtişaguri, mărturii
ψευδομαρτυρίαι, βλασφημίαι. mincinoase, hule. mincinoase, hule.
Μτ Ιε-20 ταῦτά ἐστι τὰ κοινοῦντα τὸν 20. Acestea sunt care spurcă pe Matei 15:20 Acestea sunt care
ἄνθρωπον· τὸ δὲ ἀνίπτοις χερσὶ om, iar cu mâini nespălate a spurcă pe om, dar a mânca cu
φαγεῖν οὐ κοινοῖ τὸν ἄνθρωπον. mânca, nu spurcă pe om”. mâini nespălate nu spurcă pe
om.
Μτ Ιε-21 Καὶ ἐξελθὼν ἐκεῖθεν ὁ 21. Și ieşind de acolo, Iisus Matei 15:21 Şi ieşind de acolo, a
᾿Ιησοῦς ἀνεχώρησεν εἰς τὰ μέρη s-a dus în părţile Tirului și ale plecat Iisus în părţile Tirului şi
Τύρου καὶ Σιδῶνος. Sidonului. ale Sidonului.
Μτ Ιε-22 καὶ ἰδοὺ γυνὴ Χαναναία ἀπὸ 22. Și iată o femeie Cananeiancă Matei 15:22 Şi iată o femeie
τῶν ὁρίων ἐκείνων ἐξελθοῦσα ieşind din hotarele acelea, striga cananeiancă, din acele ţinuturi,
40
ἐκραύγαζεν αὐτῷ λέγουσα· ἐλέησόν către Dânsul, zicând: ieşind striga, zicând: Miluieşte-
με, Κύριε, υἱὲ Δαυΐδ· ἡ θυγάτηρ μου „Miluieşte-mă Doamne, Fiul lui mă, Doamne, Fiul lui David!
κακῶς δαιμονίζεται. David! Fiica mea este rău Fiica mea este rău chinuită de
chinuită de demon”. demon.
Μτ Ιε-23 ὁ δὲ οὐκ ἀπεκρίθη αὐτῇ 23. Iar (El) nu i-a răspuns ei Matei 15:23 El însă nu i-a răspuns
λόγον. καὶ προσελθόντες οἱ cuvânt. Și apropiindu-se ucenicii nici un cuvânt; şi apropiindu-
μαθηταὶ αὐτοῦ ἠρώτων αὐτὸν Lui, Îl rugau pe El zicând: se, ucenicii Lui Îl rugau,
λέγοντες· ἀπόλυσον αὐτήν, ὅτι „Slobozeşte-o pe ea, că strigă în zicând: Slobozeşte-o, că strigă
κράζει ὄπισθεν ἡμῶν. urma noastră”. în urma noastră.
Μτ Ιε-24 ὁ δὲ ἀποκριθεὶς εἶπεν· οὐκ 24. Iar răspunzând a zis: „Nu Matei 15:24 Iar El, răspunzând, a
ἀπεστάλην εἰ μὴ εἰς τὰ πρόβατα τὰ sunt trimis fără numai către oile zis: Nu sunt trimis decât către
ἀπολωλότα οἴκου ᾿Ισραήλ. cele pierdute ale casei lui oile cele pierdute ale casei lui
Israel”. Israel.
Μτ Ιε-25 ἡ δὲ ἐλθοῦσα προσεκύνησεν 25. Și ea venind s-a închinat Lui Matei 15:25 Iar ea, venind, s-a
αὐτῷ λέγουσα· Κύριε, βοήθει μοι. zicând: „Doamne, ajută-mi!” închinat Lui, zicând: Doamne,
ajută-mă.
Μτ Ιε-26 ὁ δὲ ἀποκριθεὶς εἶπεν· οὐκ 26. Iar răspunzând a zis: „Nu Matei 15:26 El însă, răspunzând,
ἔστι καλὸν λαβεῖν τὸν ἄρτον τῶν este bine a lua pâinea fiilor și a i-a zis: Nu este bine să iei
τέκνων καὶ βαλεῖν τοῖς κυναρίοις. o arunca câinilor”. pâinea copiilor şi s-o arunci
câinilor.
Μτ Ιε-27 ἡ δὲ εἶπε· ναί, Κύριε· καὶ γὰρ 27. Iar ea a zis: Da, Doamne, că Matei 15:27 Dar ea a zis: Da,
τὰ κυνάρια ἐσθίει ἀπὸ τῶν ψιχίων și câinii mănâncă din Doamne, dar şi câinii mănâncă
τῶν πιπτόντων ἀπὸ τῆς τραπέζης fărâmiturile ce cad de la masa din fărâmiturile care cad de la
τῶν κυρίων αὐτῶν. domnilor lor”. masa stăpânilor lor.
Μτ Ιε-28 τότε ἀποκριθεὶς ὁ ᾿Ιησοῦς 28. Atunci răspunzând Iisus, i-a Matei 15:28 Atunci, răspunzând,
εἶπεν αὐτῇ· ὦ γύναι, μεγάλη σου ἡ zis ei: „O, femeie, mare este Iisus i-a zis: O, femeie, mare
πίστις! γενηθήτω σοι ὡς θέλεις. καὶ credinţa ta; fie ţie precum este credinţa ta; fie ţie după
ἰάθη ἡ θυγάτηρ αὐτῆς ἀπὸ τῆς voieşti!” Și s-a tămăduit fiica ei cum voieşti. Şi s-a tămăduit
ὥρας ἐκείνης. din ceasul acela. fiica ei în ceasul acela.
Μτ Ιε-29 Καὶ μεταβὰς ἐκεῖθεν ὁ 29. Și trecând de acolo Matei 15:29 Şi trecând Iisus de
᾿Ιησοῦς ἦλθε παρὰ τὴν θάλασσαν Iisus, a venit lângă marea acolo, a venit lângă Marea
τῆς Γαλιλαίας, καὶ ἀναβὰς εἰς τὸ Galileii și suindu-Se în munte, a Galileii şi, suindu-Se în munte,
ὄρος ἐκάθητο ἐκεῖ. şezut acolo. a şezut acolo.
Μτ Ιε-30 καὶ προσῆλθον αὐτῷ ὄχλοι 30 Și au venit la Dânsul noroade Matei 15:30 Şi mulţimi multe au
πολλοὶ ἔχοντες μεθ᾿ ἑαυτῶν multe, având cu ei şchiopi, orbi, venit la El, având cu ei şchiopi,
χωλούς, τυφλούς, κωφούς, κυλλοὺς muţi, ciungi și alţii mulţi, și i-au orbi, muţi, ciungi, şi mulţi alţii
καὶ ἑτέρους πολλούς, καὶ ἔρριψαν aruncat pe dânşii la picioarele şi i-au pus la picioarele Lui, iar
αὐτοὐς παρὰ τοὺς πόδας τοῦ lui Iisus, și i-a tămăduit pe ei, El i-a vindecat.
᾿Ιησοῦ, καὶ ἐθεράπευσεν αὐτούς,
Μτ Ιε-31 ὥστε τοὺς ὄχλους θαυμάσαι 31. încât noroadele se minunau Matei 15:31 Încât mulţimea se
βλέποντας κωφοὺς ἀκούοντας, văzând pe surzi auzind, pe muţi minuna văzând pe muţi
ἀλάλους λαλοῦντας,κυλλοὺς ὑγιεῖς, vorbind, pe ciungi sănătoşi, pe vorbind, pe ciungi sănătoşi, pe
χωλοὺς περιπατοῦντας καὶ τυφλοὺς şchiopi umblând și pe orbi şchiopi umblând şi pe orbi
βλέποντας· καὶ ἐδόξασαν τὸν Θεὸν văzând; și slăveau pe Dumnezeul văzând, şi slăveau pe
᾿Ισραήλ. lui Israel. Dumnezeul lui Israel.
Μτ Ιε-32 ῾Ο δὲ ᾿Ιησοῦς 32. Iar Iisus chemându-i la Matei 15:32 Iar Iisus, chemând la
προσκαλεσάμενος τοὺς μαθητὰς Sine pe ucenicii Săi, a zis: „Milă Sine pe ucenicii Săi, a zis: Milă
αὐτοῦ εἶπε· σπλαγχνίζομαι ἐπὶ τὸν Îmi este de norod, că iată sunt îmi este de mulţime, că iată
ὄχλον, ὅτι ἤδη ἡμέραι τρεῖς trei zile de când aşteaptă lângă sunt trei zile de când aşteaptă
προσμένουσί μοι καὶ οὐκ ἔχουσι τί Mine și n-au ce mânca; și a-i lângă Mine şi n-au ce să
φάγωσι· καὶ ἀπολῦσαι αὐτοὺς slobozi pe dânşii flămânzi nu mănânce; şi să-i slobozesc
νήστεις οὐ θέλω, μήποτε ἐκλυθῶσιν voiesc, ca nu cumva să flămânzi nu voiesc, ca să nu se
ἐν τῇ ὁδῷ. slăbească pe cale”. istovească pe drum.
Μτ Ιε-33 καὶ λέγουσιν αὐτῷ οἱ μαθηταὶ 33. Și I-au zis Lui ucenicii: „De Matei 15:33 Şi ucenicii I-au zis:
αὐτοῦ· πόθεν ἡμῖν ἐν ἐρημίᾳ ἄρτοι unde să avem noi, în pustie, De unde să avem noi, în pustie,
τοσοῦτοι ὥστε χορτάσαι ὄχλον atâtea pâini încât să se sature atâtea pâini, cât să săturăm
τοσοῦτον; atâta norod?” atâta mulţime?
41
Μτ Ιε-34 καὶ λέγει αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς· 34. Și a zis lor Iisus: „Câte pâini Matei 15:34 Şi Iisus i-a întrebat:
πόσους ἄρτους ἔχετε; οἱ δὲ εἶπον· aveţi?” Iar ei au zis: „Șapte și Câte pâini aveţi? Ei au
ἑπτά, καὶ ὀλίγα ἰχθύδια. puţini peştişori”. răspuns: Şapte şi puţini
peştişori.
Μτ Ιε-35 καὶ ἐκέλευσε τοῖς ὄχλοις 35. Și a poruncit norodului să Matei 15:35 Şi poruncind mulţimii
ἀναπεσεῖν ἐπὶ τὴν γῆν. şadă pe pământ. să şadă jos pe pământ,
Μτ Ιε-36 καὶ λαβὼν τοὺς ἑπτὰ ἄρτους 36. Și luând cele şapte pâini și Matei 15:36 A luat cele şapte
καὶ τοὺς ἰχθύας, εὐχαριστήσας peştii, mulţumind a frânt și a dat pâini şi peşti şi, mulţumind, a
ἔκλασε καὶ ἔδωκε τοῖς μαθηταῖς ucenicilor Lui, iar ucenicii frânt şi a dat ucenicilor, iar
αὐτοῦ, οἱ δὲ μαθηταὶ τοῖς ὄχλοις. norodului. ucenicii mulţimilor.
Μτ Ιε-37 καὶ ἔφαγον πάντες καὶ 37. Și au mâncat toți și s-au Matei 15:37 Şi au mâncat toţi şi s-
ἐχορτάσθησαν, καὶ ἦραν τὸ săturat, și au luat rămăşiţele de au săturat şi au luat şapte
περισσεῦον τῶν κλασμάτων ἑπτὰ fărâmituri şapte coşuri pline; coşuri pline, cu rămăşiţe de
σπυρίδας πλήρεις· fărâmituri.
Μτ Ιε-38 οἱ δὲ ἐσθίοντες ἦσαν 38. iar cei ce au mâncat erau ca Matei 15:38 Iar cei ce au mâncat
τετρακισχίλιοι ἄνδρες χωρὶς la patru mii de bărbaţi, afară de erau ca la patru mii de bărbaţi,
γυναικῶν καὶ παιδίων. femei și de copii. afară de copii şi de femei.
Μτ Ιε-39 καὶ ἀπολύσας τοὺς ὄχλους 39. Și slobozind noroadele au Matei 15:39 După aceea a dat
ἐνέβη εἰς τὸ πλοῖον καὶ ἦλθεν εἰς τὰ intrat în corabie și au trecut în drumul mulţimilor, S-a suit în
ὅρια Μαγδαλά. hotarele Magdalului. corabie şi S-a dus în ţinutul
Magdala.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΣΤ CAPITOLUL 16. CAPITOLUL 16

Μτ Ιστ-1 Καὶ προσελθόντες οἱ 1. Și apropiindu-se fariseii Matei 16:1 Şi apropiindu-se
Φαρισαῖοι καὶ Σαδδουκαῖοι și saducheii, ispitindu-1 îl rugau fariseii şi saducheii şi
πειράζοντες ἐπηρώτησαν αὐτὸν pe Dânsul ca să le arate lor ispitindu-L, I-au cerut să le
σημεῖον ἐκ τοῦ οὐρανοῦ ἐπιδεῖξαι semn din cer. arate semn din cer.
αὐτοῖς.
Μτ Ιστ-2 ὁ δὲ ἀποκριθεὶς εἶπεν αὐτοῖς· 2. Iar El răspunzând, a zis lor: Matei 16:2 Iar El, răspunzând, le-
ὀψίας γενομένης λέγετε· εὐδία· „Când se face seara ziceţi: a zis: Când se face seară,
πυρράζει γὰρ ὁ οὐρανός· Senin va fi, că se roşeşte cerul; ziceţi: Mâine va fi timp frumos,
pentru că e cerul roşu.
Μτ Ιστ-3 καὶ πρωΐ· σήμερον χειμών· 3. și dimineaţa: Astăzi va fi Matei 16:3 Iar dimineaţa ziceţi:
πυρράζει γὰρ στυγνάζων ὁ furtună, că se roşeşte cerul Astăzi va fi furtună, pentru că
οὐρανός. ὑποκριταί, τὸ μὲν posomorât. Făţarnicilor, faţa cerul este roşu-posomorât.
πρόσωπον τοῦ οὐρανοῦ γινώσκετε cerului ştiţi să o socotiţi, iar Făţarnicilor, faţa cerului ştiţi
διακρίνειν, τὰ δὲ σημεῖα τῶν semnele vremilor nu puteţi? s-o judecaţi, dar semnele
καιρῶν οὐ δύνασθε γνῶναι; vremilor nu puteţi!
Μτ Ιστ-4 γενεὰ πονηρὰ καὶ μοιχαλὶς 4. Neam viclean și preacurvar Matei 16:4 Neam viclean şi
σημεῖον ἐπιζητεῖ, καὶ σημεῖον οὐ semn caută, și semn nu se va da adulter cere semn şi semn nu se
δοθήσεται αὐτῇ εἰ μὴ τὸ σημεῖον lui, fără numai semnul lui Iona va da lui, decât numai semnul
᾿Ιωνᾶ τοῦ προφήτου. καὶ prorocul”. Și lăsându-i pe lui Iona. Şi lăsându-i, a plecat.
καταλιπὼν αὐτοὺς ἀπῆλθεν. dânşii, s-a dus.
Μτ Ιστ-5 Καὶ ἐλθόντες οἱ μαθηταὶ 5. Și mergând ucenicii lui Matei 16:5 Şi venind ucenicii pe
αὐτοῦ εἰς τὸ πέραν ἐπελάθοντο de ceea parte, uitaseră să ia celălalt ţărm, au uitat să ia
ἄρτους λαβεῖν. pâine. pâini.
Μτ Ιστ-6 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς εἶπεν αὐτοῖς· 6. Iar Iisus le-a zis lor: „Căutaţi Matei 16:6 Iar Iisus le-a zis: Luaţi
ὁρᾶτε καὶ προσέχετε ἀπὸ τῆς ζύμης (Vedeți) și vă păziţi de aluatul aminte şi feriţi-vă de aluatul
τῶν Φαρισαίων καὶ Σαδδουκαίων. fariseilor și al Saducheilor”. fariseilor şi al saducheilor.
Μτ Ιστ-7 οἱ δὲ διελογίζοντο ἐν ἑαυτοῖς 7. Iar ei cugetau întru sinea lor, Matei 16:7 Iar ei cugetau în sinea
λέγοντες ὅτι ἄρτους οὐκ ἐλάβομεν. zicând că: „Pâine n-am luat! lor, zicând: Aceasta, pentru că
n-am luat pâine.
Μτ Ιστ-8 γνοὺς δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς εἶπεν 8 Dar Iisus cunoscând le-a zis Matei 16:8 Dar Iisus, cunoscându-
αὐτοῖς· τί διαλογίζεσθε ἐν ἑαυτοῖς, lor: „Ce cugetaţi în voi înșivă, le gândul, a zis: Ce cugetaţi în
ὀλιγόπιστοι, ὅτι ἄρτους οὐκ puţin credincioşilor, că n-aţi luat voi înşivă, puţin credincioşilor,
ἐλάβετε; pâine? că n-aţi luat pâine?
Μτ Ιστ-9 οὔπω νοεῖτε, οὐδὲ 9. Încă nu înţelegeţi, nici vă Matei 16:9 Tot nu înţelegeţi, nici
42
μνημονεύετε τοὺς πέντε ἄρτους τῶν aduceţi aminte de cele cinci nu vă aduceţi aminte de cele
πεντακισχιλίων καὶ πόσους pâini la cele cinci mii, și câte cinci pâini, la cei cinci mii de
κοφίνους ἐλάβατε; coşuri aţi luat? oameni, şi câte coşuri aţi luat?
Μτ Ιστ-10 οὐδὲ τοὺς ἑπτὰ ἄρτους τῶν 10. Nici de cele şapte pâini la Matei 16:10 Nici de cele şapte
τετρακισχιλίων καὶ πόσας σπυρίδας cele patru mii, și câte coşniţe aţi pâini, la cei patru mii de
ἐλάβετε; luat? oameni, şi câte coşuri aţi luat?
Μτ Ιστ-11 πῶς οὐ νοεῖτε ὅτι οὐ περὶ 11. Cum nu înţelegeţi, că nu Matei 16:11 Cum nu înţelegeţi că
ἄρτου εἶπον ὑμῖν προσέχειν ἀπὸ τῆς pentru pâine am zis vouă să vă nu despre pâini v-am zis? Ci
ζύμης τῶν Φαρισαίων καὶ păziţi de aluatul fariseilor și al feriţi-vă de aluatul fariseilor şi
Σαδδουκαίων; Saducheilor?” al saducheilor.
Μτ Ιστ-12 τότε συνῆκαν ὅτι οὐκ εἶπε 12. Atunci au înţeles că nu de Matei 16:12 Atunci au înţeles că
προσέχειν ἀπὸ τῆς ζύμης τοῦ aluatul pâinii a zis lor să se nu le-a spus să se ferească de
ἄρτου, ἀλλ᾿ ἀπὸ τῆς διδαχῆς τῶν păzească, ci de învăţătura aluatul pâinii, ci de învăţătura
Φαρισαίων καὶ Σαδδουκαίων. fariseilor și a Saducheilor. fariseilor şi a saducheilor.
Μτ Ιστ-13 ᾿Ελθὼν δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς εἰς τὰ 13. Iar venind Iisus în Matei 16:13 Şi venind Iisus în
μέρη Καισαρείας τῆς Φιλίππου părţile Cezareii lui Filip, a părţile Cezareii lui Filip, îi
ἠρώτα τοὺς μαθητὰς αὐτοῦ λέγων· întrebat pe ucenicii Săi zicând: întreba pe ucenicii Săi, zicând:
τίνα με λέγουσιν οἱ ἄνθρωποι εἶναι „Cine zic oamenii că sunt Eu, Cine zic oamenii că sunt Eu,
τὸν υἱὸν τοῦ ἀνθρώπου; Fiul Omului?” Fiul Omului?
Μτ Ιστ-14 οἱ δὲ εἶπον· οἱ μὲν ᾿Ιωάννην 14. Iar ei au zis: „Unii, Ioan Matei 16:14 Iar ei au răspuns:
τὸν βαπτιστήν, ἄλλοι δὲ ᾿Ηλίαν, Botezătorul; iar alţii, Ilie; iar Unii, Ioan Botezătorul, alţii
ἕτεροι δὲ ῾Ιερεμίαν ἢ ἕνα τῶν alţii, Ieremia sau unul dintre Ilie, alţii Ieremia sau unul
προφητῶν. proroci”. dintre prooroci.
Μτ Ιστ-15 λέγει αὐτοῖς· ὑμεῖς δὲ τίνα 15. Zis-a lor: „Dar voi cine-mi Matei 16:15 Şi le-a zis: Dar voi
με λέγετε εἶναι; ziceţi că sunt?” cine ziceţi că sunt?
Μτ Ιστ-16 ἀποκριθεὶς δὲ Σίμων Πέτρος 16. Iar răspunzând Simon Petru, Matei 16:16 Răspunzând Simon
εἶπε· σὺ εἶ ὁ Χριστὸς ὁ υἱὸς τοῦ a zis: „Tu ești Hristosul, Fiul lui Petru a zis: Tu eşti Hristosul,
Θεοῦ τοῦ ζῶντος. Dumnezeu-Cel-Viu!” Fiul lui Dumnezeu Celui viu.
Μτ Ιστ-17 καὶ ἀποκριθεὶς ὁ ᾿Ιησοῦς 17. Și răspunzând Iisus a zis lui: Matei 16:17 Iar Iisus, răspunzând,
εἶπεν αὐτῷ· μακάριος εἶ, Σίμων „Fericit ești, Simone, fiul lui i-a zis: Fericit eşti Simone, fiul
Βαριωνᾶ, ὅτι σὰρξ καὶ αἷμα οὐκ Iona, că trup și sânge nu ţi-a lui Iona, că nu trup şi sânge ţi-
ἀπεκάλυψέ σοι, ἀλλ᾿ ὁ πατήρ μου ὁ descoperit ţie, ci Tatăl meu Cel au descoperit ţie aceasta, ci
ἐν τοῖς οὐρανοῖς. din ceruri. Tatăl Meu, Cel din ceruri.
Μτ Ιστ-18 κἀγὼ δέ σοι λέγω ὅτι σὺ εἶ 18. Și Eu (iar) îți zic ţie că tu ești Matei 16:18 Şi Eu îţi zic ţie, că tu
Πέτρος, καὶ ἐπὶ ταύτῃ τῇ πέτρᾳ Petru, și pe această piatră voi eşti Petru şi pe această piatră
οἰκοδομήσω μου τὴν ἐκκλησίαν, zidi Biserica mea, și porţile voi zidi Biserica Mea şi porţile
καὶ πύλαι 'δου οὐ κατισχύσουσιν iadului nu o vor birui pe dansa. iadului nu o vor birui.
αὐτῆς.
Μτ Ιστ-19 καὶ δώσω σοι τὰς κλεῖς τῆς 19. Și-ţi voi da ţie cheile Matei 16:19 Şi îţi voi da cheile
βασιλείας τῶν οὐρανῶν, καὶ ὃ ἐὰν împărăţiei cerurilor, și ceea ce împărăţiei cerurilor şi orice vei
δήσῃς ἐπὶ τῆς γῆς, ἔσται δεδεμένον vei lega pe pământ, va fi legat în lega pe pământ va fi legat şi în
ἐν τοῖς οὐρανοῖς, καὶ ὃ ἐὰν λύσῃς ceruri, și ori ce vei dezlega pe ceruri, şi orice vei dezlega pe
ἐπὶ τῆς γῆς, ἔσται λελυμένον ἐν τοῖς pământ, va fi dezlegat în pământ va fi dezlegat şi în
οὐρανοῖς. ceruri”. ceruri.
Μτ Ιστ-20 τότε διεστείλατο τοῖς 20. Atunci a poruncit ucenicilor Matei 16:20 Atunci a poruncit
μαθηταῖς αὐτοῦ ἵνα μηδενὶ εἴπωσιν Săi ca să nu spună nimănui că el ucenicilor Lui să nu spună
ὅτι αὐτός ἐστιν ᾿Ιησοῦς ὁ Χριστός. este Iisus Hristos. nimănui că El este Hristosul.
Μτ Ιστ-21 ᾿Απὸ τότε ἤρξατο ὁ ᾿Ιησοῦς 21. De atunci a început Matei 16:21 De atunci a început
δεικνύειν τοῖς μαθηταῖς αὐτοῦ ὅτι Iisus să le arate ucenicilor Săi Iisus să le arate ucenicilor Lui
δεῖ αὐτὸν ἀπελθεῖν εἰς ῾Ιεροσόλυμα că El trebuie să meargă la că El trebuie să meargă la
καὶ πολλὰ παθεῖν ἀπὸ τῶν Ierusalim și multe a pătimi de la Ierusalim şi să pătimească
πρεσβυτέρων καὶ ἀρχιερέων καὶ bătrâni și de la arhierei și de la multe de la bătrâni şi de la
γραμματέων καὶ ἀποκτανθῆναι, καὶ cărturari, și a fi omorât, și a arhierei şi de la cărturari şi să
τῇ τρίτῃἡμέρᾳ ἐγερθῆναι. treia zi a învia. fie ucis, şi a treia zi să învieze.
Μτ Ιστ-22 καὶ προσλαβόμενος αὐτὸν ὁ 22. Și luându-L pe El Petru, a Matei 16:22 Şi Petru, luându-L la
Πέτρος ἤρξατο ἐπιτιμᾶν αὐτῷ început să-L dojenească, zicând: o parte, a început să-L
λέγων· ἵλεώς σοι, Κύριε· οὐ μὴ „Milostiv fii ţie Doamne! Să nu dojenească, zicându-I: Fie-Ţi
43
ἔσται σοι τοῦτο. fie ţie aceasta!” milă de Tine să nu Ţi se
întâmple Ţie aceasta.
Μτ Ιστ-23 ὁ δὲ στραφεὶς εἶπε τῷ 23. Iar El întorcându-se, a zis lui Matei 16:23 Iar El, întorcându-se,
Πέτρῳ· ὕπαγε ὀπίσω μου, σατανᾶ· Petru: „Mergi înapoia Mea, a zis lui Petru: Mergi înapoia
σκάνδαλόν μου εἶ ὅτι οὐ φρονεῖς τὰ Satano! Sminteală Îmi ești; că Mea, satano! Sminteală Îmi
τοῦ Θεοῦ, ἀλλὰ τὰ τῶν ἀνθρώπων. nu cugeţi cele ce sunt ale lui eşti; că nu cugeţi cele ale lui
Dumnezeu, ci cele ce sunt ale Dumnezeu, ci cele ale
oamenilor!” oamenilor.
Μτ Ιστ-24 Τότε ὁ ᾿Ιησοῦς εἶπε τοῖς 24. Atunci Iisus a zis Matei 16:24 Atunci Iisus a zis
μαθηταῖς αὐτοῦ· εἴ τις θέλει ὀπίσω ucenicilor Săi: „Ori cine voieşte ucenicilor Săi: Dacă vrea
μου ἐλθεῖν, ἀπαρνησάσθω ἑαυτὸν să vie după Mine, să se lepede cineva să vină după Mine, să se
καὶ ἀράτω τὸν σταυρὸν αὐτοῦ καὶ de sine, și să-și ia crucea sa, și lepede de sine, să-şi ia crucea
ἀκολουθείτω μοι. să-Mi urmeze Mie. şi să-Mi urmeze Mie.
Μτ Ιστ-25 ὃς γὰρ ἂν θέλῃ τὴν ψυχὴν 25. Că cine va vrea să-și Matei 16:25 Că cine va voi să-şi
αὐτοῦ σῶσαι, ἀπολέσει αὐτήν· ὃς mântuiască sufletul său, pierde- scape sufletul îl va pierde; iar
δ᾿ ἂν ἀπολέσῃ τὴν ψυχὴν αὐτοῦ l-va pe el; iar cine îşi va pierde cine îşi va pierde sufletul
ἕνεκεν ἐμοῦ, εὑρήσει αὐτήν. sufletul său pentru Mine, afla-l- pentru Mine îl va afla.
va pe el.
Μτ Ιστ-26 τί γὰρ ὠφελεῖται ἄνθρωπος 26. Că ce folos este omului de ar Matei 16:26 Pentru că ce-i va
ἐὰν τὸν κόσμον ὅλον κερδήσῃ, τὴν dobândi lumea toată, iar sufletul folosi omului, dacă va câştiga
δὲ ψυχὴν αὐτοῦ ζημιωθῇ; ἢ τί său îşi va pierde? Sau ce va da lumea întreagă, iar sufletul său
δώσει ἄνθρωπος ἀντάλλαγμα τῆς omul schimb pentru sufletul său? îl va pierde? Sau ce va da omul
ψυχῆς αὐτοῦ; în schimb pentru sufletul său?
Μτ Ιστ-27 μέλλει γὰρ ὁ υἱὸς τοῦ 27. Că va să vie Fiul Omului Matei 16:27 Căci Fiul Omului va
ἀνθρώπου ἔρχεσθαι ἐν τῇ δόξῃ τοῦ întru slava Tatălui Său, cu să vină întru slava Tatălui Său,
πατρὸς αὐτοῦ μετὰ τῶν ἀγγέλων îngerii Săi, și atunci va răsplăti cu îngerii Săi; şi atunci va
αὐτοῦ, καὶ τότε ἀποδώσει ἑκάστῳ fiecăruia după faptele lui. răsplăti fiecăruia după faptele
κατὰ τὴν πρᾶξιν αὐτοῦ. sale.
Μτ Ιστ-28 ἀμὴν λέγω ὑμῖν, εἰσί τινες 28. Amin grăiesc vouă, sunt unii Matei 16:28 Adevărat grăiesc
τῶν ὧδε ἑστηκότων, οἵτινες οὐ μὴ din cei ce stau aici care nu vor vouă: Sunt unii din cei ce stau
γεύσωνται θανάτου ἕως ἂν ἴδωσι gusta moartea până ce vor vedea aici care nu vor gusta moartea
τὸν υἱὸν τοῦ ἀνθρώπου ἐρχόμενον pe Fiul Omului venind întru până ce nu vor vedea pe Fiul
ἐν τῇ βασιλείᾳ αὐτοῦ. împărăţia Sa”. Omului, venind în împărăţia
Sa.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΖ. CAPITOLUL 17. CAPITOLUL 17

Μτ Ιζ-1 Καὶ μεθ᾿ ἡμέρας ἓξ 1. Și după şase zile, a luat Matei 17:1 Şi după şase zile, Iisus
παραλαμβάνει ὁ ᾿Ιησοῦς τὸν Iisus pe Petru și pe Iacov și pe a luat cu Sine pe Petru şi pe
Πέτρον καὶ ᾿Ιάκωβον καὶ ᾿Ιωάννην Ioan fratele lui și i-a suit pe Iacov şi pe Ioan, fratele lui, şi
τὸν ἀδελφὸν αὐτοῦ καὶ ἀναφέρει dânşii într-un munte înalt i-a dus într-un munte înalt, de o
αὐτοὺς εἰς ὄρος ὕψηλὸν κατ᾿ ἰδίαν· deosebi; parte.
Μτ Ιζ-2 καὶ μετεμορφώθη ἔμπροσθεν 2. și S-a schimbat la faţă Matei 17:2 Şi S-a schimbat la faţă,
αὐτῶν, καὶ ἔλαμψε τὸ πρόσωπον înaintea lor, și a strălucit faţa înaintea lor, şi a strălucit faţa
αὐτοῦ ὡς ὁ ἥλιος, τὰ δὲ ἱμάτια Lui ca soarele, iar hainele Lui s- Lui ca soarele, iar veşmintele
αὐτοῦ ἐγένετο λευκὰ ὡς τὸ φῶς. au făcut albe ca lumina. Lui s-au făcut albe ca lumina.
Μτ Ιζ-3 καὶ ἰδοὺ ὤφθησαν αὐτοῖς 3. Și iată, s-au arătat lor Moise Matei 17:3 Şi iată, Moise şi Ilie s-
Μωσῆς καὶ ᾿Ηλίας μετ᾿ αὐτοῦ și Ilie, împreună cu Dânsul au arătat lor, vorbind cu El.
συλλαλοῦντες. vorbind. Matei 17:4 Şi, răspunzând, Petru a
Μτ Ιζ-4 ἀποκριθεὶς δὲ ὁ Πέτρος εἶπε 4. Și răspunzând Petru a zis zis lui Iisus: Doamne, bine este
τῷ ᾿Ιησοῦ· Κύριε, καλόν ἐστιν ἡμᾶς către Iisus: „Doamne, bine este să fim noi aici; dacă voieşti,
ὧδε εἶναι· εἶ θέλεις, ποιήσωμεν nouă a fi aici; de voieşti, să voi face aici trei colibe: Ţie
ὧδε τρεῖς σκηνάς, σοὶ μίαν καὶ facem aici trei colibe: Ție una și una, şi lui Moise una, şi lui Ilie
Μωσεῖ μίαν καὶ μίαν ᾿Ηλίᾳ. lui Moise una și una lui Ilie. una.
Μτ Ιζ-5 ἔτι αὐτοῦ λαλοῦντος ἰδοὺ 5. Și încă grăind el, iată, nor Matei 17:5 Vorbind el încă, iată
νεφέλη φωτεινὴ ἐπεσκίασεν αὐτούς, luminos i-a umbrii pe ei, și iată un nor luminos i-a umbrit pe ei,
καὶ ἰδοὺ φωνὴ ἐκ τῆς νεφέλης glas din nor, zicând: „Acesta şi iată glas din nor zicând:
λέγουσα· οὗτός ἐστιν ὁ υἱός μου ὁ este Fiul Meu Cel iubit, întru "Acesta este Fiul Meu Cel
44
ἀγαπητός, ἐν ᾧ εὐδόκησα· αὐτοῦ Carele bine am voit; pe Acesta iubit, în Care am binevoit; pe
ἀκούετε. să ascultaţi!” Acesta ascultaţi-L".
Μτ Ιζ-6 καὶ ἀκούσαντες οἱ μαθηταὶ 6. Și auzind ucenicii, au căzut pe Matei 17:6 Şi, auzind, ucenicii au
ἔπεσον ἐπὶ πρόσωπον αὐτῶν καὶ feţele lor și s-au spăimântat căzut cu faţa la pământ şi s-au
ἐφοβήθησαν σφόδρα foarte. spăimântat foarte.
Μτ Ιζ-7 καὶ προσελθὼν ὁ ᾿Ιησοῦς 7. Și apropiindu-se Iisus, s-a Matei 17:7 Şi Iisus S-a apropiat de
ἥψατο αὐτῶν καὶ εἶπεν· ἐγέρθητε atins de dânşii și a zis: „Sculaţi- ei, şi, atingându-i, le-a zis:
καὶ μὴ φοβεῖσθε. vă și nu vă temeţi!” Sculaţi-vă şi nu vă temeţi.
Μτ Ιζ-8 ἐπάραντες δὲ τοὺς ὀφθαλμοὺς 8. Și ridicându-și ochii lor, pe Matei 17:8 Şi, ridicându-şi ochii,
αὐτῶν οὐδένα εἶδον εἰ μὴ τὸν nimeni n-au văzut, fără numai pe nu au văzut pe nimeni, decât
᾿Ιησοῦν μόνον. Iisus singur. numai pe Iisus singur.
Μτ Ιζ-9 καὶ καταβαινόντων αὐτῶν ἀπὸ 9. Și pogorându-se ei din munte, Matei 17:9 Şi pe când se coborau
τοῦ ὄρους ἐνετείλατο αὐτοῖς ὁ le-a poruncit lor Iisus, zicând: din munte, Iisus le-a poruncit,
᾿Ιησοῦς λέγων· μηδενὶ εἴπητε τὸ „Nimănui să nu spuneţi vederea zicând: Nimănui să nu spuneţi
ὅραμα ἕως οὗ ὁ υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου aceasta, până când Fiul Omului ceea ce aţi văzut, până când
ἐκ νεκρῶν ἀναστῇ. va învia din morţi”. Fiul Omului Se va scula din
morţi.
Μτ Ιζ-10 Καὶ ἐπηρώτησαν αὐτὸν οἱ 10. Și L-au întrebat pe El Matei 17:10 Şi ucenicii L-au
μαθηταὶ αὐτοῦ λέγονντες· τί οὖν οἱ ucenicii Lui, zicând: „Dar ce zic întrebat, zicând: Pentru ce dar
γραμματεῖς λέγουσιν ὅτι ᾿Ηλίαν δεῖ cărturarii, că Ilie trebuie să vie zic cărturarii că trebuie să vină
ἐλθεῖν πρῶτον; mai înainte?” mai întâi Ilie?
Μτ Ιζ-11 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς ἀποκριθεὶς εἶπεν 11. Iar Iisus răspunzând, a zis Matei 17:11 Iar El, răspunzând, a
αὐτοῖς· ᾿Ηλίας μὲν ἔρχεται πρῶτον lor: „Ilie adică va veni mai zis: Ilie într-adevăr va veni şi
καὶ ἀποκαταστήσει πάντα· înainte și va aşeza toate; va aşeza la loc toate.
Μτ Ιζ-12 λέγω δὲ ὑμῖν ὅτι ᾿Ηλίας ἤδη 12. Iar grăiesc vouă, că Ilie a și Matei 17:12 Eu însă vă spun vouă
ἦλθε, καὶ οὐκ ἐπέγνωσαν αὐτόν, venit, și nu l-au cunoscut pe că Ilie a şi venit, dar ei nu l-au
ἀλλ᾿ ἐποίησαν ἐν αὐτῷ ὅσα dânsul, ci au făcut lui câte-au cunoscut, ci au făcut cu el câte
ἠθέλησαν· οὕτω καὶ ὁ υἱὸς τοῦ voit; așa și Fiul Omului va au voit; aşa şi Fiul Omului va
ἀνθρώπου μέλλει πάσχειν ὑπ᾿ pătimi de la ei”. pătimi de la ei.
αὐτῶν.
Μτ Ιζ-13 τότε συνῆκαν οἱ μαθηταὶ ὅτι 13. Atunci au înţeles ucenicii că Matei 17:13 Atunci au înţeles
πέρι ᾿Ιωάννου τοῦ βαπτιστοῦ εἶπεν pentru Ioan Botezătorul le-a zis ucenicii că Iisus le-a vorbit
αὐτοῖς. lor. despre Ioan Botezătorul.
Μτ Ιζ-14 Καί ἐλθόντων αὐτῶν πρὸς 14. Și venind ei spre norod, Matei 17:14 Şi mergând ei spre
τὸν ὄχλον προσῆλθεν αὐτῷ s-a apropiat către Dânsul un om, mulţime, s-a apropiat de El un
ἄνθρωπος γονυπετῶν αὐτὸν καὶ îngenunchind înaintea Lui și om, căzându-I în genunchi,
λέγων· zicând: Matei 17:15 Şi zicând: Doamne,
Μτ Ιζ-15 Κύριε, ἐλέησόν μου τὸν υἱόν, 15. „Doamne, mântuieşte pe fiul miluieşte pe fiul meu că este
ὅτι σεληνιάζεται καὶ κακῶς πάσχει· meu, că este lunatic și rău lunatic şi pătimeşte rău, căci
πολλάκις γὰρ πίπτει εἰς τὸ πῦρ καὶ pătimeşte; că de multe ori cade adesea cade în foc şi adesea în
πολλάκις εἰς τὸ ὕδωρ. în foc și de multe ori în apă. apă.
Μτ Ιζ-16 καὶ προσήνεγκα αὐτὸν τοῖς 16. Și l-am adus pe dânsul la Matei 17:16 Şi l-am dus la
μαθηταῖς σου, καὶ οὐκ ἠδυνήθησαν ucenicii Tăi, și n-au putut să-l ucenicii Tăi şi n-au putut să-l
αὐτὸν θεραπεῦσαι vindece pe el”. vindece.
Μτ Ιζ-17 ἀποκριθεὶς δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς 17. Iar Iisus răspunzând, a zis: Matei 17:17 Iar Iisus, răspunzând,
εἶπεν· ὦ γενεὰ ἄπιστος καὶ „O neam necredincios și a zis: O, neam necredincios şi
διεστραμμένη! ἕως πότε ἔσομαι îndărătnic! Până când voi fi cu îndărătnic, până când voi fi cu
μεθ᾿ ὑμῶν; ἕως πότε ἀνέξομαι voi? Până când voi suferi pe voi? Până când vă voi suferi pe
ὑμῶν; φέρετέ μοι αὐτὸν ὧδε. voi? Aduceţi-Mi-l aici!” voi? Aduceţi-l aici la Mine.
Μτ Ιζ-18 καὶ ἐπετίμησεν αὐτῷ ὁ 18. Și l-a certat pe el Iisus, și a Matei 17:18 Şi Iisus l-a certat şi
᾿Ιησοῦς, καί ἐξῆλθεν ἀπ᾿ αὐτοῦ τὸ ieşit dracul dintr-însul, și s-a demonul a ieşit din el şi copilul
δαιμόνιον καὶ ἐθεραπεύθη ὁ παῖς tămăduit copilul din ceasul s-a vindecat din ceasul acela.
ἀπὸ τῆς ὥρας ἐκείνης. acela.
Μτ Ιζ-19 Τότε προσελθόντες οἱ 19. Atunci apropiindu-se Matei 17:19 Atunci, apropiindu-se
μαθηταί τῷ ᾿Ιησοῦ κατ᾿ ἰδίαν ucenicii de Iisus deosebi, au zis: ucenicii de Iisus, I-au zis de o
εἶπον· διατί ἡμεῖς οὐκ ἠδυνήθημεν „De ce noi n-am putut să-l parte: De ce noi n-am putut să-
ἐκβαλεῖν αὐτό; scoatem pe el?” l scoatem?
45
Μτ Ιζ-20 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς εἶπεν αὐτοῖς· διὰ 20. Iar Iisus le-a zis lor: „Pentru Matei 17:20 Iar Iisus le-a răspuns:
τὴν ἀπιστίαν ὑμῶν. ἀμὴν γὰρ λέγω necredinţa voastră. Că amin Pentru puţina voastră credinţă.
ὑμῖν, ἐὰν ἔχητε πίστιν ὡς κόκκον grăiesc vouă, de veţi avea Căci adevărat grăiesc vouă:
σινάπεως, ἐρεῖτε τῷ ὄρει τούτῳ, credinţă cât un grăunte de Dacă veţi avea credinţă în voi
μετάβηθι ἐντεῦθεν ἐκεῖ, καὶ muştar, veţi zice muntelui cât un grăunte de muştar, veţi
μεταβήσεται, καὶ οὐδὲν ἀδυνατήσει acestuia: mută-te de aici acolo, zice muntelui acestuia: Mută-te
ὑμῖν. și se va muta și nimic nu va fi de aici dincolo, şi se va muta;
vouă cu neputinţă. şi nimic nu va fi vouă cu
neputinţă.
Μτ Ιζ-21 τοῦτο δὲ τὸ γένος οὐκ 21. Iar acest neam nu iese decât Matei 17:21 Dar acest neam de
ἐκπορεύεται εἰ μὴ ἐν προσευχῇ καὶ numai întru rugăciune și post”. demoni nu iese decât numai cu
νηστείᾳ. rugăciune şi cu post.
Μτ Ιζ-22 ᾿Αναστρεφομένων δὲ αὐτῶν 22. Iar întorcându-se ei în Matei 17:22 Pe când străbăteau
εἰς τὴν Γαλιλαίαν εἶπεν αὐτοῖς ὁ Galileea, le-a zis lor Iisus: „Va Galileea, Iisus le-a spus: Fiul
᾿Ιησοῦς· μέλλει ὁ υἱὸς τοῦ să se dea Fiul Omului în mâinile Omului va să fie dat în mâinile
ἀνθρώπου παραδίδοσθαι εἰς χεῖρας oamenilor oamenilor.
ἀνθρώπων
Μτ Ιζ-23 καὶ ἀποκτενοῦσιν αὐτόν, καὶ 23. și-L vor omorî pe El, și a Matei 17:23 Şi-L vor omorî, dar a
τῇ τρίτῃ ἡμέρᾳ ἐγερθήσεται. καὶ treia zi va învia”. Și s-au treia zi va învia. Şi ei s-au
ἐλυπήθησαν σφόδρα. întristat foarte. întristat foarte!
Μτ Ιζ-24 ᾿Ελθόντων δὲ αὐτῶν εἰς 24. Iar venind ei în Matei 17:24 Venind ei în
Καπερναοὺμ προσῆλθον οἱ τὰ Capernaum, s-au apropiat cei ce Capernaum, s-au apropiat de
δίδραχμα λαμβάνοντες τῷ Πέτρῳ luau dajdie de Petru, și au zis: Petru cei ce strâng darea
καὶ εἶπον· ὁ διδάσκαλος ὑμῶν οὐ „Învăţătorul vostru nu dă (pentru Templu) şi i-au zis:
τελεῖ τὰ δίδραχμα; dajdie?” Învăţătorul vostru nu plăteşte
darea?
Μτ Ιζ-25 λέγει, ναί. καὶ ὅτε εἰσῆλθεν 25. Zis-a: „Da”. Și când a intrat Matei 17:25 Ba, da! - a zis el. Dar
εἰς τὴν οἰκίαν, προέφθασεν αὐτὸν ὁ în casă, a apucat Iisus mai intrând în casă, Iisus i-a luat
᾿Ιησοῦς λέγων· τί σοι δοκεῖ, Σίμων; înainte de el, zicând: „Ce ţi se înainte, zicând: Ce ţi se pare,
οἱ βασιλεῖς τῆς γῆς ἀπὸ τίνων pare, Simone? Împăraţii Simone? Regii pământului de
λαμβάνουσι τέλη ἢ κῆνσον; ἀπὸ pământului de la cine iau dăjdii la cine iau dări sau bir? De la
τῶν υἱῶν αὐτῶν ἢ ἀπὸ τῶν sau bir? De la fiii lor, sau de la fiii lor sau de la străini?
ἀλλοτρίων; cei străini?”
Μτ Ιζ-26 λέγει αὐτῷ ὁ Πέτρος· ἀπὸ 26. Grăit-a Petru Lui: „De la cei Matei 17:26 El I-a zis: De la
τῶν ἀλλοτρίων. ἔφη αὐτῷ ὁ străini”. Zis-a Iisus lui: „Iată străini. Iisus i-a zis: Aşadar, fiii
᾿Ιησοῦς· ἄραγε ἐλεύθεροί εἰσιν οἱ dar că fiii sunt scutiţi. sunt scutiţi.
υἱοί.
Μτ Ιζ-27 ἵνα δὲ μὴ σκανδαλίσωμεν 27. Dar ca să nu-i smintim pe Matei 17:27 Ci ca să nu-i smintim
αὐτούς, πορευθεὶς εἰς τὴν dânşii, mergând la mare, aruncă pe ei, mergând la mare, aruncă
θάλασσαν βάλε ἄγκιστρον καὶ τὸν undiţa, și peştele care vei prinde undiţa şi peştele care va ieşi
ἀναβάντα πρῶτον ἰχθὺν ἆρον, καὶ întâi ia-l, și deschizând gura lui, întâi, ia-l, şi, deschizându-i
ἀνοίξας τὸ στόμα αὐτοῦ εὑρήσεις vei afla un statir; acela luându-l, gura, vei găsi un statir (un ban
στατῆρα· ἐκεῖνον λαβὼν δὸς αὐτοῖς dă-l lor pentru Mine și pentru de argint). Ia-l şi dă-l lor
ἀντὶ ἐμοῦ καὶ σοῦ. tine”. pentru Mine şi pentru tine.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΗ. CAPITOLUL 18 CAPITOLUL 18

Μτ Ιη-1 ᾿Εν ἐκείνῃ τῇ ὥρᾳ προσῆλθον 1. În ceasul acela s-au Matei 18:1 În ceasul acela, s-au
οἱ μαθηταὶ τῷ ᾿Ιησοῦ λέγοντες· τίς apropiat ucenicii de Iisus, apropiat ucenicii de Iisus şi I-
ἄρα μείζων ἐστὶν ἐν τῇ βασιλείᾳ zicându-I: „Cine oare este mai au zis: Cine, oare, este mai
τῶν οὐρανῶν; mare intru împărăţia mare în împărăţia cerurilor?
Μτ Ιη-2 καὶ προσκαλεσάμενος ὁ cerurilor?”
᾿Ιησοῦς παιδίον ἔστησεν αὐτὸ ἐν 2. Și chemând Iisus un prunc, l-a Matei 18:2 Şi chemând la Sine un
μέσῳ αὐτῶν καὶ εἶπεν· pus pe el în mijlociii lor și a zis: prunc, l-a pus în mijlocul lor,
Μτ Ιη-3 ἀμὴν λέγω ὑμῖν, ἐὰν μὴ 3. „Amin grăiesc vouă: De nu vă Matei 18:3 Şi a zis: Adevărat zic
στραφῆτε καὶ γένησθε ὡς τὰ παιδία, veţi întoarce și să vă faceţi ca vouă: De nu vă veţi întoarce şi
οὐ μὴ εἰσέλθητε εἰςτὴν βασιλείαν pruncii, nu veţi intra întru nu veţi fi precum pruncii, nu
τῶν οὐρανῶν. împărăţia cerurilor. veţi intra în împărăţia
46
cerurilor.
Μτ Ιη-4 ὅστις οὖν ταπεινώσει ἑαυτὸν 4. Așadar, cine se va smeri pe Matei 18:4 Deci cine se va smeri
ὡς τὸ παιδίον τοῦτο, οὗτός ἐστιν ὁ sine ca pruncul acesta, acela pe sine ca pruncul acesta,
μείζων ἐν τῇ βασιλείᾳ τῶν este cel mai mare în împărăţia acela este cel mai mare în
οὐρανῶν. cerurilor. împărăţia cerurilor.
Μτ Ιη-5 καὶ ὃς ἐὰν δέξηται παιδίον 5. Și cine va primi pe un prunc Matei 18:5 Şi cine va primi un
τοιοῦτον ἓν ἐπὶ τῷ ὸνόματί μου, ἐμὲ ca acesta întru numele Meu, pe prunc ca acesta în numele Meu,
δέχεται· mine mă primeşte; pe Mine Mă primeşte.
Μτ Ιη-6 ὃς δ᾿ ἂν σκανδαλίσῃ ἕνα τῶν 6. iar cine va sminti pe unul Matei 18:6 Iar cine va sminti pe
μικρῶν τούτων τῶν πιστευόντων dintr-aceştia mici, care cred unul dintr-aceştia mici care
εἰς ἐμέ, συμφέρει αὐτῷ ἵνΑ întru Mine, mai de folos i-ar fi cred în Mine, mai bine i-ar fi
Κρεμασθῇ μύλος ὀνικὸς εἰς τὸν lui ca să-și spânzure o piatră de lui să i se atârne de gât o
τράχηλον αὐτοῦ καὶ καταποντισθῇ moară la grumazul lui și să se piatră de moară şi să fie
ἐν τῷ πελάγει τῆς θαλάσσης. înece întru adâncul mării. afundat în adâncul mării.
Μτ Ιη-7 Οὐαὶ τῷ κόσμῳ ἀπὸ τῶν 7. Vai lumii de sminteli! Că Matei 18:7 Vai lumii, din pricina
σκανδάλων· ἀνάγκη γάρ ἐστιν nevoie este să vie smintelile; dar smintelilor! Că smintelile
ἐλθεῖν τὰ σκάνδαλα· πλὴν οὐαὶ τῷ vai omului aceluia prin care vine trebuie să vină, dar vai omului
ἀνθρώπῳ ἐκείνῳ δι᾿ οὗ τὸ sminteala! aceluia prin care vine
σκάνδαλον ἔρχεται. sminteala.
Μτ Ιη-8 εἰ δὲ ἡ χείρ σου ἢ ὁ πούς σου 8. Iar de te sminteşte pe tine Matei 18:8 Iar dacă mâna ta sau
σκανδαλίζει σε, ἔκκοψον αὐτὰ καὶ mâna ta, sau piciorul tău, taie-le piciorul tău te sminteşte, taie-l
βάλε ἀπὸ σοῦ· καλόν σοι ἐστὶν pe ele și le leapădă de la tine; şi aruncă-l de la tine, că este
εἰσελθεῖν εἰς τὴν ζωὴν χωλὸν ἢ mai bine îţi este ţie să intri în bine pentru tine să intri în viaţă
κυλλόν, ἢ δύο χεῖρας ἢ δύο πόδας viaţă şchiop sau ciung, decât ciung sau şchiop, decât, având
ἔχοντα βληθῆναι εἰς τὸ πῦρ τὸ două mâini sau două picioare amândouă mâinile sau
αἰώνιον. având, să fii aruncat în focul cel amândouă picioarele, să fii
veşnic. aruncat în focul cel veşnic.
Μτ Ιη-9 καὶ εἰ ὁ ὀφθαλμός σου 9. Și ochiul tău de te sminteşte Matei 18:9 Şi dacă ochiul tău te
σκανδαλίζει σε, ἔξελε αὐτὸν καὶ pe tine, scoate-l pe el și-l aruncă sminteşte, scoate-l şi aruncă-l
βάλε ἀπὸ σοῦ· καλόν σοί ἐστι de la tine; mai bine este ţie cu un de la tine, că mai bine este
μονόφθαλμον εἰς τὴν ζωὴν ochi să intri în viaţă, decât pentru tine să intri în viaţă cu
εἰσελθεῖν, ἢ δύο ὀφθαλμοὺς ἔχοντα amândoi ochii având, să fii un singur ochi, decât, având
βληθῆναι εἰς τὴν γέενναν τοῦ aruncat în gheena focului. amândoi ochii, să fii aruncat în
πυρός. gheena focului.
Μτ Ιη-10 ῾Ορᾶτε μὴ καταφρονήσητε 10. Căutaţi să nu defăimaţi pe Matei 18:10 Vedeţi să nu
ἑνὸς τῶν μικρῶν τούτων· λέγω γὰρ vreo unul dintr-aceşti mai mici; dispreţuiţi pe vreunul din
ὑμῖν ὅτι οἱ ἄγγελοι αὐτῶν ἐν că zic vouă, că îngerii lor în aceştia mici, că zic vouă: Că
οὐρανοῖς διὰ παντὸς βλέπουσι τὸ ceruri pururea văd faţa Tatălui îngerii lor, în ceruri, pururea
πρόσωπον τοῦ πατρός μου τοῦ ἐν Meu Care este în ceruri. văd faţa Tatălui Meu, Care este
οὐρανοῖς. în ceruri.
Μτ Ιη-11 ἦλθε γὰρ ὁ υἱὸς τοῦ 11. Că a venit Fiul Omului să Matei 18:11 Căci Fiul Omului a
ἀνθρώπου σῶσαι τὸ ἀπολωλός. mântuiască pe cel pierdut. venit să caute şi să mântuiască
pe cel pierdut.
Μτ Ιη-12 Τί ὑμῖν δοκεῖ; ἐὰν γένηταί 12. Ce vi se pare vouă? De Matei 18:12 Ce vi se pare? Dacă
τινι ἀνθρώπῳ ἑκατὸν πρόβατα καὶ va avea un om o sută de oi și se un om ar avea o sută de oi şi
πλανηθῇ ἓν ἐξ αὐτῶν, οὐχὶ ἀφεὶς τὰ va rătăci una dintr-însele, au nu una din ele s-ar rătăci, nu va
ἐνενήκοντα ἐννέα ἐπὶτὰ ὄρη, lasă pe cele nouăzeci și nouă în lăsa, oare, în munţi pe cele
πορευθεὶς ζητεῖ τὸ πλανώμενον; munţi, și mergând caută pe cea nouăzeci şi nouă şi ducându-se
rătăcită? va căuta pe cea rătăcită?
Μτ Ιη-13 καὶ ἐὰν γένηται εὑρεῖν αὐτό, 13. Și de i se va întâmpla s-o Matei 18:13 Şi dacă s-ar întâmpla
ἀμὴν λέγω ὑμῖν ὅτι χαίρει ἐπ᾿ αὐτῷ găsească pe ea, amin grăiesc s-o găsească, adevăr grăiesc
μᾶλλον ἢ ἐπὶ τοῖς ἐνενήκοντα ἐννέα vouă, că se bucură de dânsa mai vouă că se bucură de ea mai
τοῖς μὴ πεπλανημένοις. vârtos decât de cele nouăzeci și mult decât de cele nouăzeci şi
nouă, ce nu s-au rătăcit. nouă, care nu s-au rătăcit.
Μτ Ιη-14 οὕτως οὐκ ἔστι θέλημα 14. Aşa nu este voia înaintea Matei 18:14 Astfel nu este vrere
ἔμπροσθεν τοῦ πατρὸς ὑμῶν τοῦ ἐν Tatălui vostru Celui din ceruri, înaintea Tatălui vostru, Cel din
οὐρανοῖς ἵνα ἀπόληται εἷς τῶν ca să piară vreunul dintr-aceştia ceruri, ca să piară vreunul
47
μικρῶν τούτων. mici. dintr-aceştia mici.
Μτ Ιη-15 ᾿Εὰν δὲ ἁμαρτήσῃ εἰς σὲ ὁ 15. Iar de-ţi va greşi ţie Matei 18:15 De-ţi va greşi ţie
ἀδελφός σου, ὕπαγε καὶ ἔλεγξον fratele tău, mergi și mustră-l pe fratele tău, mergi, mustră-l pe
αὐτὸν μεταξὺ σοῦ καὶ αὐτοῦ μόνου· dânsul între tine și între el el între tine şi el singur. Şi de te
ἐάν σου ἀκούσῃ, ἐκέρδησας τὸν singur; deci, de te va asculta, ai va asculta, ai câştigat pe
ἀδελφόν σου· dobândit pe fratele tău; fratele tău.
Μτ Ιη-16 ἐὰν δὲ μὴ ἀκούσῃ, παράλαβε 16. iar de nu te va asculta, mai Matei 18:16 Iar de nu te va
μετὰ σοῦ ἔτι ἕνα ἢ δύο, ἵνα ἐπὶ ia împreună cu tine încă pe unul asculta, ia cu tine încă unul sau
στόματος δύο μαρτύρων ἢ τριῶν sau doi, ca prin gura a două sau doi, ca din gura a doi sau trei
σταθῇ πᾶν βῆμα· a trei mărturii să stea tot graiul martori să se statornicească tot
(pasul); cuvântul.
Μτ Ιη-17 ἐὰν δὲ παρακούσῃ αὐτῶν, 17. iar de nu-i va asculta pe ei, Matei 18:17 Şi de nu-i va asculta
εἰπὲ τῇ ἐκκλησίᾳ· ἐὰν δὲ καὶ τῆς spune-l Bisericii; și de nu va pe ei, spune-l Bisericii; iar de
ἐκκλησίας παρακούσῃ, ἔστω σοι asculta nici de Biserică, să-ţi fie nu va asculta nici de Biserică,
ὥσπερ ὁ ἐθνικὸς καὶ ὁ τελώνης. ţie ca un păgân și vameş. să-ţi fie ţie ca un păgân şi
vameş.
Μτ Ιη-18 ᾿Αμὴν λέγω ὑμῖν, ὅσα ἐὰν 18. Amin grăiesc vouă: Oricâte Matei 18:18 Adevărat grăiesc
δήσητε ἐπὶ τῆς γῆς, ἔσται δεδεμένα veţi lega pe pământ, vor fi legate vouă: Oricâte veţi lega pe
ἐν τῷ οὐρανῷ, καὶ ὅσα ἐὰν λύσητε în cer; și oricâte veţi dezlega pe pământ, vor fi legate şi în cer,
ἐπὶ τῆς γῆς, ἔσται λελυμένα ἐν τῷ pământ, vor fi dezlegate în cer. şi oricâte veţi dezlega pe
οὐρανῷ. pământ, vor fi dezlegate şi în
cer.
Μτ Ιη-19 Πάλιν ἀμὴν λέγω ὑμῖν ὅτι 19. Iarăşi amin grăiesc vouă, că Matei 18:19 Iarăşi grăiesc vouă
ἐὰν δύο ὑμῶν συμφωνήσωσιν ἐπὶ dacă doi din voi se vor uni pe că, dacă doi dintre voi se vor
τῆς γῆς περὶ παντὸς πράγματος οὗ pământ pentru tot lucrul ce vor învoi pe pământ în privinţa
ἐὰν αἰτήσωνται, γενήσεται αὐτοῖς cere, va fi lor de la Tatăl Meu, unui lucru pe care îl vor cere,
παρὰ τοῦ πατρός μου τοῦ ἐν care este în ceruri. se va da lor de către Tatăl
οὐρανοῖς. Meu, Care este în ceruri.
Μτ Ιη-20 οὗ γάρ εἰσι δύο ἢ τρεῖς 20. Că unde sunt doi sau trei Matei 18:20 Că unde sunt doi sau
συνηγμένοι εἰς τὸ ἐμὸν ὄνομα, ἐκεῖ adunaţi întru numele Meu, acolo trei, adunaţi în numele Meu,
εἰμι ἐν μέσῳ αὐτῶν. sunt și Eu în mijlocul lor”. acolo sunt şi Eu în mijlocul
lor.
Μτ Ιη-21 Τότε προσελθὼν αὐτῷ ὁ 21. Atunci Petru, Matei 18:21 Atunci Petru,
Πέτρος εἶπε· Κύριε, ποσάκις apropiindu-se de Dânsul, I-a zis: apropiindu-se de El, I-a zis:
ἁμαρτήσει εἰς ἐμὲ ὁ ἀδελφός μου „Doamne, de câte ori va greşi Doamne, de câte ori va greşi
καὶ ἀφήσω αὐτῷ; ἕως ἑπτάκις; (păcătui) mie fratele meu și voi faţă de mine fratele meu şi-i voi
ierta (lăsa) lui? Până de şapte ierta lui? Oare până de şapte
ori?” ori?
Μτ Ιη-22 λέγει αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς· οὐ 22 Zis-a lui Iisus: „Nu zic ţie Matei 18:22 Zis-a lui Iisus: Nu zic
λέγω σοι ἕως ἑπτάκις, ἀλλ᾿ ἕως până de şapte ori, ci până de ţie până de şapte ori, ci până
ἑβδομηκοντάκις ἑπτά. şaptezeci de ori câte şapte. de şaptezeci de ori câte şapte.
Μτ Ιη-23 Διὰ τοῦτο ὡμοιώθη ἡ 23. De aceea asemănatu-s-a Matei 18:23 De aceea, asemănatu-
βασιλεία τῶν οὐρανῶν ἀνθρώπῳ împărăţia cerurilor, omului s-a împărăţia cerurilor omului
βασιλεῖ, ὃς ἠθέλησε συνᾶραι λόγον împărat, care a vrut să se împărat care a voit să se
μετὰ τῶν δούλων αὐτοῦ. socotească cu slugile sale. socotească cu slugile sale.
Μτ Ιη-24 ἀρξαμένου δὲ αὐτοῦ 24. Și începând, el a lua seamă, Matei 18:24 Şi, începând să se
συναίρειν προσηνέχθη αὐτῷ εἷς au adus la dânsul pe un datornic socotească cu ele, i s-a adus un
ὀφειλέτης μυρίων ταλάντων cu zece mii de talanţi. datornic cu zece mii de talanţi.
Μτ Ιη-25 μὴ ἔχοντος δὲ αὐτοῦ 25. Dar neavând el să-i Matei 18:25 Dar neavând el cu ce
ἀποδοῦναι ἐκέλευσεν αὐτὸν ὁ plătească, a poruncit domnul lui să plătească, stăpânul său a
κύριος αὐτοῦ πραθῆναι καὶ τὴν să-l vândă pe el și pe femeia lui poruncit să fie vândut el şi
γυναῖκα αὐτοῦ καὶ τὰ τέκνα καὶ și pe copii și toate câte avea, și femeia şi copii şi pe toate câte
πάντα ὅσα εἶχε, καὶ ἀποδοθῆναι. să plătească. le are, ca să se plătească.
Μτ Ιη-26 πεσὼν οὖν ὁ δοῦλος 26. Deci căzând sluga aceea, se Matei 18:26 Deci, căzându-i în
προσεκύνει αὐτῷ λέγων· κύριε, închina lui, zicând: Doamne, genunchi, sluga aceea i se
μακροθύμησον ἐπ᾿ ἐμοὶ καὶ πάντα mai îngădueşte-mă pe mine, și-ţi închina, zicând: Doamne,
σοι ἀποδώσω. voi plăti ţie tot. îngăduieşte-mă şi-ţi voi plăti ţie
48
tot.
Μτ Ιη-27 σπλαγχνισθεὶς δὲ ὁ κύριος 27. Iar milostivindu-se domnul Matei 18:27 Iar stăpânul slugii
τοῦ δούλου ἐκείνου ἀπέλυσεν αὐτὸν slugii aceleia, l-a slobozit pe aceleia, milostivindu-se de el, i-
καὶ τὸ δάνειον ἀφῆκεν αὐτῷ. dânsul, și i-a iertat lui și datoria. a dat drumul şi i-a iertat şi
datoria.
Μτ Ιη-28 ἐξελθὼν δὲ ὁ δοῦλος ἐκεῖνος 28. Iar ieşind sluga aceea, a Matei 18:28 Dar, ieşind, sluga
εὗρεν ἕνα τῶν συνδούλων αὐτοῦ, aflat pe unul din cei ce slujeau aceea a găsit pe unul dintre cei
ὃς ὄφειλεν αὐτῷ ἑκατὸν δηνάρια, împreună cu el, care era dator ce slujeau cu el şi care-i datora
καὶ κρατήσας αὐτὸν ἔπνιγε λέγων· lui o sută de dinari, și apucându- o sută de dinari. Şi punând
ἀπόδος μοι εἴ τι ὀφείλεις. l pe el îl sugruma, zicând: mâna pe el, îl sugruma zicând:
Plăteşte-mi ce ești dator! Plăteşte-mi ce eşti dator.
Μτ Ιη-29 πεσὼν οὖν ὁ σύνδουλος 29. Deci, căzându-i la picioare, Matei 18:29 Deci, căzând cel ce
αὐτοῦ εἰς τοὺς πόδας αὐτοῦ cel ce era slugă ca și el, îl ruga, era slugă ca şi el, îl ruga
παρεκάλει αὐτὸν λέγων· zicând: Mai îngădueşte-mă pe zicând: Îngăduieşte-mă şi îţi
μακροθύμησον ἐπ᾿ ἐμοὶ καὶ mine și-ţi voi plăti. voi plăti.
ἀποδώσω σοι. Matei 18:30 Iar el nu voia, ci,
Μτ Ιη-30 ὁ δὲ οὐκ ἤθελεν, ἀλλὰ 30. Iar el n-a vrut, ci ducându-l mergând, l-a aruncat în
ἀπελθὼν ἔβαλεν αὐτὸν εἰς φυλακὴν l-a băgat în temniţă până când închisoare, până ce va plăti
ἕως οὗ ἀποδῷ τὸ ὀφειλόμενον. va plăti datoria. datoria.
Μτ Ιη-31 ᾿Ιδόντες δὲ οἱ σύνδουλοι 31. Iar cei împreună cu el slugi, Matei 18:31 Iar celelalte slugi,
αὐτοῦ τὰ γενόμενα ἐλυπήθησαν văzând cele ce s-au făcut, s-au văzând deci cele petrecute, s-
σφόδρα, καὶ ἐλθόντες διεσάφησαν întristat foarte, și venind au spus au întristat foarte şi, venind, au
τῷ κυρίῳ ἑαυτῶν πάντα τὰ domnului lor toate cele ce s-au spus stăpânului toate cele
γενόμενα. făcut. întâmplate.
Μτ Ιη-32 τότε προσκαλεσάμενος αὐτὸν 32. Atunci chemându-l pe el Matei 18:32 Atunci, chemându-l
ὁ κύριος αὐτοῦ λέγει αὐτῷ· δοῦλε domnul lui i-a zis lui: Slugă stăpânul său îi zise: Slugă
πονηρέ, πᾶσαν τὴν ὀφειλὴν ἐκείνην vicleană, toată datoria aceea ţi- vicleană, toată datoria aceea
ἀφῆκά σοι, ἐπεὶ παρεκάλεσάς με· am iertat-o, pentru că m-ai ţi-am iertat-o, fiindcă m-ai
rugat; rugat.
Μτ Ιη-33 οὐκ ἔδει καὶ σὲ ἐλεῆσαι τὸν 33. Nu se cădea, oare, ca şi tu Matei 18:33 Nu se cădea, oare, ca
σύνδουλόν σου, ὡς καὶ ἐγώ σε să ai milă de cel împreună slugă şi tu să ai milă de cel împreună
ἠλέησα; cu tine, precum şi eu am avut slugă cu tine, precum şi eu am
milă de tine? avut milă de tine?
Μτ Ιη-34 καὶ ὀργισθεὶς ὁ κύριος αὐτοῦ 34. Și mâniindu-se domnul lui, l- Matei 18:34 Şi mâniindu-se
παρέδωκεναὐτὸν τοῖς βασανισταῖς a dat chinuitorilor, până ce va stăpânul lui, l-a dat pe mâna
ἕως οὗ ἀποδῷ πᾶν τὸ ὀφειλόμενον plăti toată datoria lui. chinuitorilor, până ce-i va plăti
αὐτῷ. toată datoria.
Μτ Ιη-35 Οὕτω καὶ ὁ πατήρ μου ὁ 35. Aşa și Tatăl Meu Cel ceresc Matei 18:35 Tot aşa şi Tatăl Meu
ἐπουράνιος ποιήσει ὑμῖν, ἐὰν μὴ va face vouă, de nu veţi ierta cel ceresc vă va face vouă,
ἀφῆτε ἕκαστος τῷ ἀδελφῷ αὐτοῦ (lăsa) fiecare fratelui său, din dacă nu veţi ierta - fiecare
ἀπὸ τῶν καρδιῶν ὑμῶν τὰ inimile voastre, greșelile lor”. fratelui său - din inimile
παραπτώματα αὐτῶν. voastre.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΘ. CAPITOLUL 19. CAPITOLUL 19

Μτ Ιθ-1 Καὶ ἐγένετο ὅτε ἐτέλεσεν ὁ 1. Și a fost când a sfârşii Matei 19:1 Iar după ce Iisus a
᾿Ιησοῦς τοὺς λόγους τούτους Iisus cuvintele acestea, au trecut sfârşit cuvintele acestea, a
μετῆρεν ἀπὸ τῆς Γαλιλαίας καὶ din Galileea și au venit în plecat din Galileea şi a venit în
ἦλθεν εἰς τὰ ὅρια τῆς ᾿Ιουδαίας hotarele Iudeii, de ceea parte de hotarele Iudeii, dincolo de
πέραν τοῦ ᾿Ιορδάνου. Iordan. Iordan.
Μτ Ιθ-2 καὶ ἠκολούθησαν αὐτῷ ὄχλοι 2. Și au mers după Dânsul Matei 19:2. Şi au mers după El
πολλοί, καὶ ἐθεράπευσεν αὐτοὺς noroade multe și i-a vindecat pe mulţimi multe şi i-a vindecat pe
ἐκεῖ. ei acolo. ei acolo.
Μτ Ιθ-3 Καὶ προσῆλθον αὐτῷ οἱ 3 Și au venit la Dânsul fariseii, Matei 19:3. Şi s-au apropiat de El
Φαρισαῖοι πειράζοντες αὐτὸν καὶ ispitindu-l pe El și zicând Lui: fariseii, ispitindu-L şi zicând:
λέγοντες αὐτῷ· εἰ ἔξεστιν ἀνθρώπῳ „Oare se cade omului să-și lase Se cuvine, oare, omului să-şi
ἀπολῦσαι τὴν γυναῖκα αὐτοῦ κατὰ femeia sa pentru fiece pricină?” lase femeia sa, pentru orice
πᾶσαν αἰτίαν; pricină?
49
Μτ Ιθ-4 ὁ δὲ ἀποκριθεὶς εἶπεν αὐτοῖς· 4. Iar El răspunzând a zis lor: Matei 19:4. Răspunzând, El a zis:
οὐκ ἀνέγνωτε ὅτι ὁ ποιήσας ἀπ᾿ „N-aţi citit că Cel ce i-a făcut de N-aţi citit că Cel ce i-a făcut de
ἀρχῆς ἄρσεν καὶ θῆλυ ἐποίησεν la început bărbat și femeie i-a la început i-a făcut bărbat şi
αὐτοὺς καὶ εἶπεν, făcut pe ei și a zis: femeie?
Μτ Ιθ-5 ἕνεκεν τούτου καταλήψει 5. Pentru aceasta va lăsa omul Matei 19:5. Şi a zis: Pentru aceea
ἄνθρωπος τὸν πατέρα αὐτοῦ καὶ pe tatăl său și pe mama sa și se va lăsa omul pe tatăl său şi pe
τὴν μητέρα καὶ κολληθήσεται τῇ va lipi de femeia sa și vor fi mama sa şi se va lipi de femeia
γυναικὶ αὐτοῦ, καὶ ἔσονται οἱδύο amândoi un trup; sa şi vor fi amândoi un trup.
εἰς σάρκα μίαν;
Μτ Ιθ-6 ὥστε οὐκέτι εἰσὶ δύο, ἀλλὰ 6. Așa încât nu mai sunt doi, ci Matei 19:6. Aşa încât nu mai sunt
σὰρξ μία. ὃ οὖν ό Θεὸς συνέζευξεν, un trup. Deci, ce a împreunat doi, ci un trup. Deci, ce a
ἄνθρωπος μὴ χωριζέτω. Dumnezeu, omul să nu împreunat Dumnezeu omul să
despartă”. nu despartă.
Μτ Ιθ-7 λέγουσιν αὐτῷ· τί οὖν Μωσῆς 7. Zis-au Lui: „Dar cum Moise a Matei 19:7. Ei I-au zis Lui: Pentru
ἐνετείλατο δοῦναι βιβλίον poruncit să i se dea carte de ce, dar, Moise a poruncit să-i
ἀποστασίου καὶ ἀπολῦσαι αὐτήν; despărţire și s-o lase pe ea?” dea carte de despărţire şi să o
lase?
Μτ Ιθ-8 λέγει αὐτοῖς· ὅτι Μωσῆς πρὸς 8. Zis-a lor: „Moise pentru Matei 19:8. El le-a zis: Pentru
τὴν σκληροκαρδίαν ὑμῶν învârtoşarea inimii voastre v-a învârtoşarea inimii voastre, v-a
ἐπέτρεψεν ὑμῖν ἀπολῦσαι τὰς dat voie să vă lăsaţi femeile dat voie Moise să lăsaţi pe
γυναῖκας ὑμῶν· ἀπ᾿ ἀρχῆς δὲ οὐ voastre; dar din început n-a fost femeile voastre, dar din început
γέγονεν οὕτω. așa. nu a fost aşa.
Μτ Ιθ-9 λέγω δὲ ὑμῖν ὅτι ὃς ἂν 9. Iar Eu vă spun vouă că Matei 19:9. Iar Eu zic vouă că
ἀπολύσῃ τὴν γυναῖκα αὐτοῦ μὴ ἐπὶ oricine îşi va lăsa femeia sa, în oricine va lăsa pe femeia sa, în
πορνείᾳ καὶ γαμήσῃ ἄλλην, afară de vină de curvie, și va lua afară de pricină de desfrânare,
μοιχᾶται· καὶ ὁ ἀπολελυμένην alta, prea-curveşte; și cel ce va şi se va însura cu alta,
γαμήσας μοιχᾶται. lua pe cea lăsată, preacurveşte”. săvârşeşte adulter; şi cine s-a
însurat cu cea lăsată săvârşeşte
adulter.
Μτ Ιθ-10 λέγουσιν αὐτῷ οἱ μαθηταὶ 10. Zis-au Lui ucenicii Lui: Matei 19:10. Ucenicii I-au zis:
αὐτοῦ· εἰ οὕτως ἐστὶν ἡ αἰτία τοῦ „Dacă așa este pricina omului Dacă astfel este pricina omului
ἀνθρώπου μετὰ τῆς γυναικός, οὐ cu femeia, nu este de folos a se cu femeia, nu este de folos să se
συμφέρει γαμῆσαι. însura”. însoare.
Μτ Ιθ-11 ὁ δὲ εἶπεν αὐτοῖς· οὐ πάντες 11. Iar El a zis lor: „Nu toți Matei 19:11. Iar El le-a zis: Nu
χωροῦσι τὸν λόγον τοῦτον, ἀλλ᾿ οἷς cuprind cuvântul acesta, ci celor toţi pricep cuvântul acesta, ci
δέδοται· ce s-a dat; aceia cărora le este dat.
Μτ Ιθ-12 εἰσὶ γὰρ εὐνοῦχοι οἴτινες ἐκ 12. că sunt fameni care din Matei 19:12. Că sunt fameni care
κοιλίας μητρὸς ἐγεννήθησαν οὕτω. pântecele maicii lor s-au născut s-au născut aşa din pântecele
καὶ εἰσὶν εὐνοῦχοι οἵτινες așa. Și sunt fameni, care s-au mamei lor; sunt fameni pe care
εὐνουχίσθησαν ὑπὸ τῶν scopit de oameni, și sunt fameni oamenii i-au făcut fameni, şi
ἀνθρώπων, καὶ εἰσὶν εὐνοῦχοι care singuri s-au scopit pe ei sunt fameni care s-au făcut
οἵτινες εὐνούχισαν ἑαυτοὺς διὰ τὴν înșiși pentru împărăţia cerurilor. fameni pe ei înşişi, pentru
βασιλείαν τῶν οὐρανῶν. ὁ Cel ce poate cuprinde, să împărăţia cerurilor. Cine poate
δυνάμενος χωρεῖν χωρείτω cuprindă”. înţelege să înţeleagă.
Μτ Ιθ-13 Τότε προσηνέχθη αὐτῷ 13. Atunci I-au adus copii, Matei 19:13. Atunci I s-au adus
παιδία, ἵνα ἐπιθῇ αὐτοῖς τὰς χεῖρας ca să-Și pună mâinile peste ei și copii, ca să-şi pună mâinile
καὶ προσεύξηται· οἱ δὲ μαθηταὶ să Se roage; iar ucenicii i-au peste ei şi să Se roage; dar
ἐπετίμησαν αὐτοῖς. certat pe ei. ucenicii îi certau.
Μτ Ιθ-14 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς εἶπεν· ἄφετε τὰ 14. Dar Iisus a zis: „Lăsaţi Matei 19:14. Iar Iisus a zis: Lăsaţi
παιδία καὶ μὴ κωλύετε αὐτὰ ἐλθεῖν copiii și nu-i opriţi pe ei a veni copiii şi nu-i opriţi să vină la
πρός με· τῶν γὰρ τοιούτων ἐστὶν ἡ la Mine; că a unora ca aceștia Mine, că a unora ca aceştia
βασιλεία τῶν οὐρανῶν. este împărăţia cerurilor”. este împărăţia cerurilor.
Μτ Ιθ-15 καὶ ἐπιθεὶς τὰς χεῖρας αὐτοῖς 15. Și punându-Și peste ei Matei 19:15. Şi punându-Şi
ἐπορεύθη ἐκεῖθεν. mâinile, S-a dus de acolo. mâinile peste ei, S-a dus de
acolo.
Μτ Ιθ-16 Καὶ ἰδοὺ εἷς προσελθὼν εἶπεν 16. Și iată, un tânăr venind Matei 19:16. Şi, iată, venind un
αὐτῷ· διδάσκαλε ἀγαθέ, τί ἀγαθὸν i-a zis Lui: „Învăţătorule bun, ce tânăr la El, I-a zis: Bunule
50
ποιήσω ἵνα ἔχω ζωὴν αἰώνιον; bine să fac ca să am viaţă Învăţător, ce bine să fac, ca să
veșnică?” am viaţa veşnică?
Μτ Ιθ-17 ὁ δὲ εἶπεν αὐτῷ· τί με λέγεις 17. Iar El i-a zis: „Ce-mi zici Matei 19:17. Iar El a zis: De ce-
ἀγαθόν; οὐδεὶς ἀγαθὸς εἰ μὴ εἷς ὁ bun? Nimenea nu este bun, fără Mi zici bun? Nimeni nu este
Θεός. εἰ δὲ θέλεις εἰσελθεῖν εἰς τὴν numai Unul Dumnezeu. Iar de bun decât numai Unul
ζωήν, τήρησον τὰς ἐντολάς. voieşti să intri în Viaţă, păzeşte Dumnezeu. Iar de vrei să intri
poruncile”. în viaţă, păzeşte poruncile.
Μτ Ιθ-18 λέγει αὐτῷ· ποίας; ὁ δὲ 18. Zis-a Lui: „Care?” Iar Iisus Matei 19:18. El I-a zis: Care? Iar
᾿Ιησοῦς εἶπε· τὸ οὐ φονεύσεις, οὐ a zis: „Să nu ucizi, să nu Iisus a zis: Să nu ucizi, să nu
μοιχεύσεις, οὐ κλέψεις, οὐ preacurveşti, să nu furi, să nu săvârşeşti adulter, să nu furi,
ψευδομαρτυρήσεις, fii mărturie mincinoasă; să nu mărturiseşti strâmb;
Μτ Ιθ-19 τίμα τὸν πατέρα καὶ τὴν 19. cinsteşte pe tatăl tău și pe Matei 19:19. Cinsteşte pe tatăl tău
μητέρα, καὶ ἀγαπήσεις τὸν πλησίον mama ta, și să iubeşti pe şi pe mama ta şi să iubeşti pe
σου ὡς σεαυτόν. aproapele tău ca pe tine însuţi”. aproapele tău ca pe tine însuţi.
Μτ Ιθ-20 λέγει αὐτῷ ὁ νεανίσκος· 20. Zis-a Lui tânărul: „Toate Matei 19:20. Zis-a lui tânărul:
πάντα ταῦτα ἐφυλαξάμην ἐκ acestea le-am păzit din tinereţile Toate acestea le-am păzit din
νεότητός μου· τί ἔτι ὑστερῶ; mele; ce încă îmi lipseşte?” copilăria mea. Ce-mi mai
lipseşte?
Μτ Ιθ-21 ἔφη αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς· εἰ θέλεις 21. Zis-a Iisus lui: „De voieşti să Matei 19:21. Iisus i-a zis: Dacă
τέλειος εἶναι, ὕπαγε πώλησόν σου fii desăvârşit, mergi, vindeţi voieşti să fii desăvârşit, du-te,
τὰ ὑπάρχοντα καὶ δὸς πτωχοῖς, καὶ averile tale și le dă săracilor, și vinde averea ta, dă-o săracilor
ἕξεις θησαυρὸν ἐν οὐρανῷ, καὶ vei avea comoară în cer, și vino, şi vei avea comoară în cer;
δεῦρο ἀκολούθει μοι. urmează Mie”. după aceea, vino şi urmează-
Mi.
Μτ Ιθ-22 ἀκούσας δὲ ὁ νεανίσκος τὸν 22. Dar tânărul, auzind Matei 19:22. Ci, auzind cuvântul
λόγον ἀπῆλθε λυπούμενος· ἦν γὰρ cuvântul, s-a dus întristat, căci acesta, tânărul a plecat
ἔχων κτήματα πολλά. avea multe avuţii. întristat, căci avea multe
Μτ Ιθ-23 ῾Ο δὲ ῾Ιησοῦς εἶπε τοῖς avuţii.
μαθηταῖς αὐτοῦ· ἀμὴν λέγω ὑμῖν 23. Iar Iisus a zis ucenicilor Matei 19:23. Iar Iisus a zis
ὅτι δυσκόλως πλούσιος săi: „Amin grăiesc vouă, că, cu ucenicilor Săi: Adevărat zic
εἰσελεύσεται εἰς τὴν βασιλείαν τῶν anevoie va intra bogatul întru vouă că un bogat cu greu va
οὐρανῶν. împărăţia cerurilor. intra în împărăţia cerurilor.
Μτ Ιθ-24 πάλιν δὲ λέγω ὑμῖν, 24. Și iarăşi grăiesc vouă: Mai Matei 19:24. Şi iarăşi zic vouă că
εὐκοπώτερόν ἐστι κάμηλον διὰ lesne este a trece cămila prin mai lesne este să treacă cămila
τρυπήματος ῥαφίδος διελθεῖν ἢ urechea acului, decât bogatul a prin urechile acului, decât să
πλούσιον εἰς τὴν βασιλείαν τοῦ intra întru împărăţia lui intre un bogat în împărăţia lui
Θεοῦ εἰσελθεῖν. Dumnezeu”. Dumnezeu.
Μτ Ιθ-25 ἀκούσαντες δὲ οἱ μαθηταὶ 25. Iar ucenicii Lui auzind, s-au Matei 19:25. Auzind, ucenicii s-au
αὐτοῦ ἐξεπλήσσοντο σφόδρα îngrozit foarte, zicând: „Dar uimit foarte, zicând: Dar cine
λέγοντες· τίς ἄρα δύναται σωθῆναι; cine poate să se mântuiască?” poate să se mântuiască?
Μτ Ιθ-26 ἐμβλέψας δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς εἶπεν 26. Iar Iisus privindu-i drept le-a Matei 19:26. Dar Iisus, privind la
αὐτοῖς· παρὰ ἀνθρώποις τοῦτο a zi: „La oameni aceasta este cu ei, le-a zis: La oameni aceasta
ἀδύνατόν ἐστι, παρὰ δὲ Θεῷ πάντα neputinţă, iar la Dumnezeu toate e cu neputinţă, la Dumnezeu
δυνατά ἐστι. sunt cu putinţă”. însă toate sunt cu putinţă.
Μτ Ιθ-27 Τότε ἀποκριθεὶς ὁ Πέτρος 27. Atunci răspunzând Petru, I-a Matei 19:27. Atunci Petru,
εἶπεν αὐτῷ· ἰδοὐ ἡμεῖς ἀφήκαμεν zis Lui: „Iată, noi am lăsat toate răspunzând, I-a zis: Iată noi
πάντα καὶ ἠκολουθήσαμέν σοι· τί și am urmat Ție; oare ce va fi cu am lăsat toate şi Ţi-am urmat
ἄρα ἔσται ἡμῖν; noi?” Ţie. Cu noi oare ce va fi?
Μτ Ιθ-28 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς εἶπεν αὐτοῖς· 28. Iar Iisus a zis lor: „Amin Matei 19:28. Iar Iisus le-a zis:
ἀμὴν λέγω ὑμῖν ὅτι ὑμεῖς οἱ grăiesc vouă, că voi cei ce aţi Adevărat zic vouă că voi cei ce
ἀκολουθήσαντές μοι, ἐν τῇ urmat Mie, întru naşterea din Mi-aţi urmat Mie, la înnoirea
παλιγγενεσίᾳ, ὅταν καθίσῃ ὁ υἱὸς nou, când va şedea Fiul Omului lumii, când Fiul Omului va
τοῦ ἀνθρώπου ἐπὶ θρόνου δόξης pe scaunul slavei Sale, veţi şedea şedea pe tronul slavei Sale, veţi
αὐτοῦ, καθίσεσθε καὶ ὑμεῖς ἐπὶ și voi pe douăsprezece scaune, şedea şi voi pe douăsprezece
δώδεκα θρόνους κρίνοντες τὰς judecând pe cele douăsprezece tronuri, judecând cele
δώδεκα φυλὰς τοῦ ᾿Ισραήλ. seminţii ale lui Israel. douăsprezece seminţii ale lui
Israel.
51
Μτ Ιθ-29 καὶ πᾶς ὃς ἀφῆκεν οἰκίας ἢ 29. Și tot cel ce a lăsat case, sau Matei 19:29. Şi oricine a lăsat
ἀδελφοὺς ἢ ἀδελφὰς ἢ πατέρα ἢ fraţi, sau surori, sau tată, sau case sau fraţi, sau surori, sau
μητέρα ἢ γυναῖκα ἢ τέκνα ἢ ἀγροὺς mamă, sau femeie, sau copii, sau tată, sau mamă, sau femeie, sau
ἕνεκεν τοῦ ὀνόματός μου, țarini, pentru numele Meu, copii, sau ţarine, pentru numele
ἑκατονταπλασίονα λήψεται καὶ însutit va lua, și viaţa veşnică va Meu, înmulţit va lua înapoi şi
ζωὴν αἰώνιον κληρονομήσει. moşteni. va moşteni viaţa veşnică.
Μτ Ιθ-30 Πολλοὶ δὲ ἔσονται πρῶτοι 30. Și mulţi dintre cei dintâi vor Matei 19:30. Şi mulţi dintâi vor fi
ἔσχατοι καὶ ἔσχατοι πρῶτοι. fi la urmă, și cei de la urmă vor pe urmă, şi cei de pe urmă vor
fi întâi”. fi întâi.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Κ. CAPITOLUL 20. CAPITOLUL 20

Μτ Κ-1 ῾Ομοία γάρ ἐστιν ἡ βασιλεία 1. „Că asemenea este Matei 20:1. Căci împărăţia
τῶν οὐρανῶν ἀνθρώπῳ împărăţia cerului, omului stăpân cerurilor este asemenea unui
οἱκοδεσπότῃ, ὅστις ἐξῆλθεν ἅμα al casei, care a ieşit dis-de- om stăpân de casă, care a ieşit
πρωῒ μισθώσασθαι ἐργάτας εἰς τὸν dimineaţă să tocmească dis-de-dimineaţă să tocmească
ἀμπελῶνα αὐτοῦ. lucrători în via sa. lucrători pentru via sa.
Μτ Κ-2 καὶ συμφωνήσας μετὰ τῶν 2. Și tocmindu-se (învoindu-se) Matei 20:2. Şi învoindu-se cu
ἐργατῶν ἐκ δηναρίου τὴν ἡμέραν cu lucrătorii cu câte un dinar pe lucrătorii cu un dinar pe zi, i-a
ἀπέστειλεν αὐτοὺς εἰς τὸν zi, i-a trimis pe ei în via sa. trimis în via sa.
ἀμπελῶνα αὐτοῦ.
Μτ Κ-3 καὶ ἐξελθὼν περὶ τρίτην ὥραν 3. Și ieşind la al treilea ceas, a Matei 20:3. Şi ieşind pe la ceasul
εἶδεν ἄλλους ἑστῶτας ἐν τῇ ἀγορᾷ văzut pe alţii stând în piață fără al treilea, a văzut pe alţii stând
ἀργούς, lucru, în piaţă fără lucru.
Μτ Κ-4 καὶ ἐκείνοις εἶπεν· ὑπάγετε καὶ 4. și le-a zis acelora: Mergeţi și Matei 20:4. Şi le-a zis acelora:
ὑμεῖς εἰς τὸν ἀμπελῶνα, καὶ ὃ ἐὰν ᾖ voi în vie, și ce va fi cu dreptul, Mergeţi şi voi în vie, şi ce va fi
δίκαιον δώσω ὑμῖν. οἱ δὲ ἀπῆλθον. voi da vouă. Iar ei au mers. cu dreptul, vă voi da.
Μτ Κ-5 πάλιν ἐξελθὼν περὶ ἕκτην καὶ 5. Iarăşi ieşind întru al şaselea Matei 20:5. Iar ei s-au dus. Ieşind
ἐνάτην ὥραν ἐποίησεν ὡσαύτως. și întru al nouălea ceas, a făcut iarăşi pe la ceasul al şaselea şi
asemenea. al nouălea, a făcut tot aşa.
Μτ Κ-6 περὶ δὲ τὴν ἑνδεκάτην ὥραν 6. Iar întru al unsprezecelea Matei 20:6. Ieşind pe la ceasul al
ἐξελθὼν εὗρεν ἄλλους ἑστῶτας ceas ieşind, aflat-a pe alţii stând unsprezecelea, a găsit pe alţii,
ἀργούς, καὶ λέγει αὐτοῖς· τί ὧδε fără de lucru, și le-a zis lor: Ce stând fără lucru, şi le-a zis: De
ἑστήκατε ὅλην τὴν ὴμέραν ἀργοί; aţi stat aici toată ziua fără de ce aţi stat aici toată ziua fără
lucru? lucru?
Μτ Κ-7 λέγουσιν αὐτῷ· ὅτι οὐδεὶς ἡμᾶς 7. Zis-au lui: Că nimenea pe noi Matei 20:7. Zis-au lui: Fiindcă
ἐμισθώσατο. λέγει αὐτοῖς· ὑπάγετε nu ne-a tocmit. Zis-a lor: nimeni nu ne-a tocmit. Zis-a
καὶ ὑμεῖς εἰς τὸν ἀμπελῶνα, καὶ ὃ Mergeţi și voi în vie, și ce va fi lor: Duceţi-vă şi voi în vie şi ce
ἐὰν ᾖ δίκαιον λήψεσθε. cu dreptul veţi lua. va fi cu dreptul veţi lua.
Μτ Κ-8 ὀψίας δὲ γενομένης λέγει ὁ 8 Iar dacă s-a făcut seară, a zis Matei 20:8. Făcându-se seară,
κύριος τοῦ άμπελῶνος τῷ ἐπιτρόπῳ domnul viei către ispravnicul stăpânul viei a zis către
αὐτοῦ· κάλεσον τοὺς ἐργάτας καὶ său: Cheamă pe lucrători și le îngrijitorul său: Cheamă pe
ἀπόδος αὐτοῖς τὸν μισθόν, dă lor plata, începând de la cei lucrători şi dă-le plata,
ἀρξάμενος ἀπὸ τῶν ἐσχάτων ἕως de pe urmă până la cei dintâi. începând de cei din urmă până
τῶν πρώτων. la cei dintâi.
Μτ Κ-9 καὶ ἐλθόντες οἱ περὶ τὴν 9. Și venind cei de la al Matei 20:9. Venind cei din ceasul
ἑνδεκάτην ὥραν ἔλαβον ἀνὰ unsprezecelea ceas, au luat câte al unsprezecelea, au luat câte
δηνάριον. un dinar. un dinar.
Μτ Κ-10 ἐλθόντες δὲ οἱ πρῶτοι 10. Iar venind cei dintâi, Matei 20:10. Şi venind cei dintâi,
ἐνόμισαν ὅτι πλείονα λήψονται, καὶ socoteau că vor lua mai mult, și au socotit că vor lua mai mult,
ἔλαβον καὶ αὐτοὶ ἀνὰ δηνάριον. au luat și ei câte un dinar. dar au luat şi ei tot câte un
dinar.
Μτ Κ-11 λαβόντες δὲ ἐγόγγυζον κατὰ 11. Iar după ce au luat, cârteau Matei 20:11. Şi după ce au luat,
τοῦ οἰκοδεσπότου împotriva stăpânului casei, cârteau împotriva stăpânului
casei,
Μτ Κ-12 λέγοντες ὅτι οὗτοι οἱ ἔσχατοι 12. zicând: Aceşti de pe urmă un Matei 20:12. Zicând: Aceştia de
μίαν ὥραν ἐποίησαν, καὶ ἴσους ceas au lucrat (făcut), și i-ai pe urmă au făcut un ceas şi i-ai
ἡμῖν αὐτοὺς ἐποίησας τοῖς făcut pe dânşii întocmai cu noi, pus deopotrivă cu noi, care am
52
βαστάσασι τὸ βἀρος τῆς ἡμέρας καὶ care am purtat greutatea zilei și dus greutatea zilei şi arşiţa.
τὸν καύσωνα. arșița.
Μτ Κ-13 ὁ δὲ ἀποκριθεὶς εἶπεν ἑνὶ 13. Iar el răspunzând, a zis Matei 20:13. Iar el, răspunzând, a
αὐτῶν· ἑταῖρε, οὐκ ἀδικῶ σε· οὐχὶ unuia dintr-înşii: Prietene, nu-ţi zis unuia dintre ei: Prietene,
δηναρίου συνεφώνησάς μοι; fac ţie strâmbătate; au nu pentru nu-ţi fac nedreptate. Oare nu
un dinar te-ai învoit cu mine? te-ai învoit cu mine un dinar?
Μτ Κ-14 ἆρον τὸ σὸν καὶ ὕπαγε· θέλω 14. Ia-ţi al tău și mergi; voiesc și Matei 20:14. Ia ce este al tău şi
δὲ τούτῳ τῷ ἐσχάτῳ δοῦναι ὡς καὶ acestuia de pe urmă să-i dau ca pleacă. Voiesc să dau acestuia
σοί. și ţie. de pe urmă ca şi ţie.
Μτ Κ-15 ἢ οὐκ ἔξεστί μοι ποιῆσαι ὃ 15. Au doară nu mi se cade să Matei 20:15. Au nu mi se cuvine
θέλω ἐν τοῖς ἐμοῖς, εἰ ὁ ὀφθαλμός fac eu ce voi vrea cu ale mele, mie să fac ce voiesc cu ale
σου πονηρός ἐστιν ὅτι ἐγὼ ἀγαθός sau este ochiul tău viclean, mele? Sau ochiul tău este rău,
εἰμι; pentru că eu sunt bun? pentru că eu sunt bun?
Μτ Κ-16 Οὕτως ἔσονται οἱ ἔσχατοι 16. Aşa vor fi cei de pe urmă Matei 20:16. Astfel vor fi cei de pe
πρῶτοι καὶ οἱ πρῶτοι ἔσχατοι· întâi, și cei dintâi pe urmă, că urmă întâi şi cei dintâi pe
πολλοὶ γάρ εἰσι κλητοί, ὀλίγοι δὲ mulţi sunt chemaţi, dar puţini urmă, că mulţi sunt chemaţi,
ἐκλεκτοί. aleşi”. dar puţini aleşi.
Μτ Κ-17 Καὶ ἀναβαίνων ὁ ᾿Ιησοῦς εἰς 17. Și suindu-Se Iisus în Matei 20:17. Şi suindu-Se la
῾Ιεροσόλυμα παρέλαβε τοὺς Ierusalim, a luat pe cei Ierusalim , Iisus a luat de o
δώδεκα μαθητὰς κατ᾿ ἰδίαν ἐν τῇ doisprezece ucenici, deosebi, pe parte pe cei doisprezece
ὁδῷ καὶ εἶπεν αὐτοῖς· cale, și le-a zis lor: ucenici şi le-a spus lor, pe
cale:
Μτ Κ-18 ἰδοὺ ἀναβαίνομεν εἰς 18. „Iată, ne suim în Ierusalim și Matei 20:18. Iată ne suim la
῾Ιεροσόλυμα, καὶ ὁ υἱὸς τοῦ Fiul Omului se va da Arhiereilor Ierusalim şi Fiul Omului va fi
ἀνθρώπου παραδοθήσεται τοῖς și Cărturarilor, și-L vor osândi dat pe mâna arhiereilor şi a
ἀρχιερεῦσι καὶ γραμματεῦσι καὶ la moarte, cărturarilor, şi-L vor osândi la
κατακρινοῦσιν αὐτὸν θανάτῳ, moarte;
Μτ Κ-19 καὶ παραδώσουσιν αὐτὸν τοῖς 19. și-l vor da pe el neamurilor Matei 20:19. Şi Îl vor da pe mâna
ἔθνεσιν εἰς τὸ ἐμπαῖξαι καὶ ca să-L batjocorească, și să-l păgânilor, ca să-L
μαστιγῶσαι καὶ σταυρῶσαι, καὶ τῇ bată, și să-L răstignească, și a batjocorească şi să-L
τρίτῃ ἡμέρᾳ ἀναστήσεται. treia zi va învia”. răstignească, dar a treia zi va
învia.
Μτ Κ-20 Τότε προσῆλθεν αὐτῷ ἡ 20. Atunci s-a apropiat Matei 20:20. Atunci a venit la El
μήτηρ τῶν υἱῶν Ζεβεδαίου μετὰ către Dânsul mama fiilor lui mama fiilor lui Zevedeu,
τῶν υἱῶν αὐτῆς προσκυνοῦσα καὶ Zevedeu, împreună cu fiii săi, împreună cu fiii ei, închinându-
αἰτοῦσά τι παρ᾿ αὐτοῦ. închinându-se și cerând oarece se şi cerând ceva de la El.
de la Dânsul.
Μτ Κ-21 ὁ δὲ εἶπεν αὐτῇ· τί θέλεις; 21. Iar El a zis ei: „ce voieşti?” Matei 20:21. Iar El a zis ei: Ce
λέγει αὐτῷ· εἰπὲ ἵνα καθίσωσιν Zis-a Lui: „Zi ca să şadă aceşti voieşti? Ea a zis Lui: Zi ca să
οὗτοι οἱ δύο υἱοί μου εἷς ἐκ δεξιῶν doi fii ai mei, unul dea-dreapta şadă aceşti doi fii ai mei, unul
σου καὶ εἷς ἐξ εὐωνύμων σου ἐν τῇ ta și altul dea-stânga Ta, întru de-a dreapta 1i altul de-a
βασιλείᾳ σου. împărăţia Ta”. stânga Ta, întru împărăţia Ta.
Μτ Κ-22 ἀποκριθεὶς δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς 22. Iar Iisus răspunzând, a zis: Matei 20:22. Dar Iisus,
εἶπεν· οὐκ οἴδατε τί αἰτεῖσθε. „Nu ştiţi ce cereţi. Puteţi să beţi răspunzând, a zis: Nu ştiţi ce
δύνασθε πιεῖν τὸ ποτήριον ὃ ἐγὼ paharul, care voi să-l beau Eu, cereţi. Puteţi, oare, să beţi
μέλλω πίνειν, ἢ τὸ βάπτισμα ὃ ἐγὼ și cu botezul cu care Eu mă paharul pe care-l voi bea Eu şi
βαπτίζομαι βαπτισθῆναι; λέγουσιν botez să vă botezaţi?” Zis-au cu botezul cu care Eu Mă botez
αὐτῷ· δυνάμεθα. Lui: „Putem”. să vă botezaţi? Ei I-au zis:
Putem.
Μτ Κ-23 καὶ λέγει αὐτοῖς· τὸ μὲν 23. Și a grăit lor: „Paharul Meu Matei 20:23. Şi El a zis lor:
ποτήριόν μου πίεσθε, καὶ τὸ veţi bea, și cu botezul cu care Eu Paharul Meu veţi bea şi cu
βάπτισμα ὃ ἐγὼ βαπτίζομαι Mă botez vă veţi boteza; dar a botezul cu care Eu Mă botez vă
βαπτισθήσεσθε· τὸ δὲ καθίσαι ἐκ şedea dea-dreapta Mea și dea- veţi boteza, dar a şedea de-a
δεξιῶν μου καὶ ἐξ εὐωνύμων μου stânga Mea nu este al Meu a da, dreapta şi de-a stânga Mea nu
οὐκ ἔστιν ἐμὸν δοῦναι, ἀλλ᾿ οἷς ci celor ce s-a pregătit de la este al Meu a da, ci se va da
ἡτοίμασται ὑπὸ τοῦ πατρός μου. Tatăl Meu. celor pentru care s-a pregătit
Μτ Κ-24 καὶ ἀκούσαντες οἱ δέκα de către Tatăl Meu.
53
ἠγανάκτησαν περὶ τῶν δύο 24. Și auzind cei zece, s-au Matei 20:24. Şi auzind cei zece s-
ἀδελφῶν. mâniat pentru cei doi fraţi. au mâniat pe cei doi fraţi.
Μτ Κ-25 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς 25. Iar Iisus chemându-i pe Matei 20:25. Dar Iisus,
προσκαλεσάμενος αὐτοὺς εἶπεν· dânşii, a zis: „Știţi că chemându-i la Sine, a zis: Ştiţi
οἴδατε ὅτι οἱ ἄρχοντες τῶν ἐθνῶν ocârmuitorii (începătorii) că ocârmuitorii neamurilor
κατακυριεύουσιν αὐτῶν καὶ οἱ neamurilor domnesc peste ele și domnesc peste ele şi cei mari le
μεγάλοι κατεξουσιάζουσιν αὐτῶν. cei mari îi stăpânesc pe dânşii. stăpânesc.
Μτ Κ-26 οὐχ οὕτως ἔσται ἐν ὑμῖν, ἀλλ᾿ 26. Nu tot aşa va fi între voi, ci, Matei 20:26. Nu tot aşa va fi între
ὃς ἐὰν θέλῃ ἐν ὑμῖν μέγας γενέσθαι, care dintre voi va vrea să fie mai voi, ci care între voi va vrea să
ἔσται ὑμῶν διάκονος, mare, să fie vouă slugă, fie mare să fie slujitorul
vostru.
Μτ Κ-27 καὶ ὃς ἐὰν θέλῃ ἐν ὑμῖν εἶναι 27. și care dintre voi va vrea să Matei 20:27. Şi care între voi va
πρῶτος, ἔσται ὑμῶν δοῦλος fie întâi, să fie vouă slugă; vrea să fie întâiul să vă fie
vouă slugă,
Μτ Κ-28 ὥσπερ ὁ υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου 28. precum Fiul Omului n-a Matei 20:28. După cum şi Fiul
οὐκ ἦλθε διακονηθῆναι, ἀλλὰ venit să I se slujească, ci să Omului n-a venit să I se
διακονῆσαι καὶ δοῦναι τὴν ψυχὴν slujească și să-Și dea sufletul slujească, ci ca să slujească El
αὐτοῦ λύτρον ἀντὶ πολλῶν. Său răscumpărare pentru şi să-Şi dea sufletul
mulţi”. răscumpărare pentru mulţi.
Μτ Κ-29 Καὶ ἐκπορευομένων αὐτῶν 29. Și ieşind ei din Ierihon, Matei 20:29. Şi plecând ei din
ἀπὸ ᾿Ιεριχὼ ἠκολούθησεν αὐτῷ a mers după Dânsul norod mult. Ierihon, mulţime mare venea în
ὄχλος πολύς. urma Lui.
Μτ Κ-30 καὶ ἰδοὺ δύο τυφλοὶ 30. Și iată, doi orbi şezând lângă Matei 20:30. Şi iată doi orbi, care
καθήμενοι παρὰ τὴν ὁδόν, cale, auzind că Iisus trece, au şedeau lângă drum, auzind că
ἀκούσαντες ὅτι ᾿Ιησοῦς παράγει, strigat, zicând: „Miluieşte-ne pe trece Iisus, au strigat, zicând:
ἔκραξαν λέγοντες· ἐλέησον ἡμᾶς, noi, Doamne, Fiul lui David!” Miluieşte-ne pe noi, Doamne,
Κύριε, υἱὸς Δαυΐδ. Fiul lui David!
Μτ Κ-31 ὁ δὲ ὄχλος ἐπετίμησεν αὐτοῖς 31. Iar norodul i-a certat pe Matei 20:31. Dar mulţimea îi
ἵνα σιωπήσωσιν· οἱ δὲ μεῖζον dânşii ca să tacă, dar ei mai tare certa ca să tacă; ei însă şi mai
ἔκραζον λέγοντες· ἐλέησον ἡμᾶς, strigau, grăind: „Miluieşte-ne pe tare strigau, zicând: Miluieşte-
Κύριε, υἱὸς Δαυΐδ. noi, Doamne, Fiul lui David!” ne pe noi, Doamne, Fiul lui
David.
Μτ Κ-32 καὶ στὰς ὁ ᾿Ιησοῦς ἐφώνησεν 32. Și stând Iisus, i-a strigat pe Matei 20:32. Şi Iisus, stând, i-a
αὐτοὺς καὶ εἶπε· τί θέλετε ποιήσω dânşii și le-a zis: „Ce voiţi să vă chemat şi le-a zis: Ce voiţi să
ὑμῖν; fac vouă?” vă fac?
Μτ Κ-33 λέγουσιν αὐτῷ· Κύριε, ἵνα 33. Zis-au Lui: „Doamne, să se Matei 20:33. Zis-au Lui: Doamne,
ἀνοιχθῶσιν ἡμῶν οἱ ὀφθαλμοί. deşchidă ochii noştri!” să se deschidă ochii noştri.
Μτ Κ-34 σπλαγχνισθεὶς δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς 34. Și făcându-I-Se milă, Iisus S- Matei 20:34. Şi făcându-I-se milă,
ἥψατο τῶν ὀφθαλμῶν αὐτῶν, καὶ a atins de ochii lor și îndată au Iisus S-a atins de ochii lor, şi
εὐθέως ἀνέβλεψαν αὐτῶν οἱ văzut cu ochii lor, și I-au urmat îndată au văzut şi I-au urmat
ὀφθαλμοί, καὶ ἠκολούθησαν αὐτῷ. Lui. Lui.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΚΑ. CAPITOLUL 21. CAPITOLUL 21

Μτ Κα-1 Καὶ ὅτε ἤγγισαν εἰς 1. Și când s-au apropiat de Matei 21:1. Iar când s-au apropiat
῾Ιεροσόλυμα καὶ ἦλθον εἰς Ierusalim, și au venit în de Ierusalim şi au venit la
Βηθσφαγῆ πρὸς τὸ ὄρος τῶν Betfaghe, la muntele Măslinilor, Betfaghe la Muntele
ἐλαιῶν, τότε ὁ ᾿Ιησοῦς ἀπέστειλε atunci Iisus a trimis doi ucenici, Măslinilor, atunci Iisus a trimis
δύο μαθητὰς pe doi ucenici,
Μτ Κα-2 λέγων αὐτοῖς· πορεύθητε εἰς 2. Zicându-le lor: „Mergeţi în Matei 21:2. Zicându-le: Mergeţi în
τὴν κώμην τὴν ἀπέναντι ὑμῶν, καὶ satul care este înaintea voastră, satul care este înaintea voastră
εὐθέως εὑρήσετε ὄνον δεδεμένην și îndată veţi găsi o asină legată, şi îndată veţi găsi o asină
καὶ πῶλον μετ᾿ αὐτῆς· λύσαντες și mânz cu ea; dezlegându-o, legată şi un mânz cu ea;
ἀγάγετέ μοι. aduceţi-o la Mine. dezlegaţi-o şi aduceţi-o la
Mine.
Μτ Κα-3 καὶ ἐάν τις ὑμῖν εἴπῃ τι, ἐρεῖτε 3. Și de va zice vouă cineva Matei 21:3. Şi dacă vă va zice
ὅτι ὁ Κύριος αὐτῶν χρείαν ἔχει· ceva, veţi zice, că acestea cineva ceva, veţi spune că-I
εὐθέως δὲ ἀποστέλλει αὐτούς. Domnului trebuiesc, și îndată le trebuie Domnului; şi le va
54
va trimite pe ele”. trimite îndată.
Μτ Κα-4 τοῦτο δὲ ὅλον γέγονεν ἵνα 4. Iar acestea toate s-au făcut, Matei 21:4. Iar acestea toate s-au
πληρωθῇ τὸ ῥηθὲν διὰ τοῦ ca să se plinească ceea ce s-a zis făcut, ca să se împlinească
προφήτου λέγοντος· prin prorocul ce zice: ceea ce s-a spus prin
proorocul, care zice:
Μτ Κα-5 εἴπατε τῇ θυγατρὶ Σιών, ἰδοὺ 5. Ziceţi fetei Sionului: Iată, Matei 21:5. "Spuneţi fiicei
ὁ βασιλεύς σου ἔρχεταί σοι πραῢς Împăratul tău vine la tine blând Sionului: Iată Împăratul tău
καὶ ἐπιβεβηκὼς ἐπὶ ὄνον καὶ πῶλον și şezând pe asină și pe mânz, vine la tine blând şi şezând pe
υἱὸν ὑποζυγίου. fiul celei de sub jug. asină, pe mânz, fiul celei de sub
jug".
Μτ Κα-6 πορευθέντες δὲ οἱ μαθηταὶ 6. Iar mergând ucenicii și făcând Matei 21:6. Mergând deci ucenicii
καὶ ποιήσαντες καθὼς προσέταξεν precum le-a poruncit lor Iisus, şi făcând după cum le-a
αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς, poruncit Iisus,
Μτ Κα-7 ἤγαγον τὴν ὄνον καὶ τὸν 7. au adus asina și mânzul și au Matei 21:7. Au adus asina şi
πῶλον, καὶ ἐπέθηκαν ἐπάνω αὐτῶν pus deasupra lor veşmintele lor, mânzul şi deasupra lor şi-au
τὰ ἱμάτια αὐτῶν, καὶ ἐπεκάθισεν și a şezut peste ele. pus veşmintele, iar El a şezut
ἐπάνω αὐτῶν. peste ele.
Μτ Κα-8 ὁ δὲ πλεῖστος ὄχλος 8. Iar cei mai mulţi din norod Matei 21:8. Şi cei mai mulţi din
ἔστρωσαν ἑαυτῶν τὰ ἱμάτια ἐν τῇ aşterneau veşmintele lor pe cale, mulţime îşi aşterneau hainele
ὁδῷ, ἄλλοι δὲ ἔκοπτον κλάδους și alţii tăiau stâlpări din copaci pe cale, iar alţii tăiau ramuri
ἀπὸ τῶν δένδρων καὶ ἐστρώννυον și le aşterneau pe cale. din copaci şi le aşterneau pe
ἐν τῇ ὁδῷ. cale,
Μτ Κα-9 οἱ δὲ ὄχλοι οἱ προάγοντες καὶ 9. Iar noroadele cele ce mergeau Matei 21:9. Iar mulţimile care
οἱ ἀκολουθοῦντες ἔκραζον înainte și cele ce veneau pe mergeau înaintea Lui şi care
λέγοντες· ὡσαννὰ τῷ υἱῷ Δαυΐδ· urmă, strigau, zicând: „Osana veneau după El strigau zicând:
εὐλογημένος ὁ ἐρχόμενος ἐν Fiului lui David; bine este Osana Fiului lui David;
ὀνόματι Κυρίου· ὡσαννὰ ἐν τοῖς cuvântat Cel ce vine întru binecuvântat este Cel ce vine
ὐψίστοις numele Domnului! Osana întru întru numele Domnului! Osana
cei de sus!” întru cei de sus!
Μτ Κα-10 καὶ εἰσελθόντος αὐτοῦ εἰς 10. Și intrând El în Ierusalim, s- Matei 21:10. Şi intrând El în
῾Ιεροσόλυμα ἐσείσθη πᾶσα ἡ πόλις a cutremurat toată cetatea, Ierusalim , toată cetatea s-a
λέγουσα τίς ἐστιν οὗτος; zicând: „Cine este Acesta?” cutremurat, zicând: Cine este
Acesta?
Μτ Κα-11 οἱ δὲ ὄχλοι ἔλεγον· οὗτός 11. Iar noroadele ziceau: Matei 21:11. Iar mulţimile
ἐστιν ᾿Ιησοῦς ὁ προφήτης ὁ ἀπὸ „acesta este Iisus, prorocul cel răspundeau: Acesta este Iisus,
Ναζαρὲτ τῆς Γαλιλαίας. din Nazaretul Galileii!” proorocul din Nazaretul
Galileii.
Μτ Κα-12 Καὶ εἰσῆλθεν ὁ ᾿Ιησοῦς εἰς 12. Și a intrat Iisus în Matei 21:12. Şi a intrat Iisus în
τὸ ἱερὸν τοῦ Θεοῦ, καὶ ἐξέβαλε templu lui Dumnezeu, și a scos templu şi a alungat pe toţi cei
πάντας τοὺς πωλοῦντας καὶ pe toți cei ce vindeau și ce vindeau şi cumpărau în
ἀγοράζοντας ἐν τῷ ἱερῷ, καὶ τὰς cumpărau în templu, și mesele templu şi a răsturnat mesele
τραπέζας τῶν κολλυβιστῶν schimbătorilor de bani le-a schimbătorilor de bani şi
κατέστρεψε καὶ τὰς καθέδρας τῶν răsturnat și scaunele celor ce scaunele celor care vindeau
πωλούντων τὰς περιστεράς, vindeau porumbei, porumbei.
Μτ Κα-13 καὶ λέγει αὐτοῖς· γέγραπται, 13. și a zis lor: „Scris este: Casa Matei 21:13. Şi a zis lor: Scris
ὁ οἶκός μουοἶκος προσευχῆς Mea, casă de rugăciune se va este: "Casa Mea, casă de
κληθήσεται· ὑμεῖς δὲ αὐτὸν chema; iar voi o aţi făcut-o rugăciune se va chema, iar voi
ἐποιήσατε σπήλαιον λῃστῶν. peşteră tâlharilor”. o faceţi peşteră de tâlhari!"
Μτ Κα-14 Καὶ προσῆλθον αὐτῷ χωλοὶ 14. Și au venit la Dânsul în Matei 21:14. Şi au venit la El, în
καὶ τυφλοὶ ἐν τῷ ἱερῷ καὶ templu, orbi și şchiopi, și i-a templu, orbi şi şchiopi şi i-a
ἐθεράπευσεν αὐτούς. vindecat pe ei. făcut sănătoşi.
Μτ Κα-15 ἰδόντες δὲ οἱ ἀρχιερεῖς καὶ 15. Iar văzând arhiereii și Matei 21:15. Şi văzând arhiereii şi
οἱ γραμματεῖς τὰ θαυμάσια ἃ cărturarii minunile pe care le-a cărturarii minunile pe care le
ἐποίησε καὶ τοὺς παῖδας κράζοντας făcut și pe copiii strigând în făcuse şi pe copiii care strigau
ἐν τῷ ἱερῷ καὶ λέγοντας, ὡσαννὰ templu și zicând: „Osana Fiului în templu şi ziceau: Osana
τῷ υἱῷ Δαυΐδ, ἠγανάκτησαν lui David”, s-au mâniat Fiului lui David, s-au mâniat,
Μτ Κα-16 καὶ εἶπον αὐτῷ· ἀκούεις τί 16 și I-au zis Lui: „Auzi ce zic Matei 21:16. Şi I-au zis: Auzi ce
55
οὗτοι λέγουσιν; ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς λέγει aceştia? Iar Iisus a zis lor: „Da; zic aceştia? Iar Iisus le-a zis:
αὐτοῖς· ναί· οὐδέποτε ἀνέγνωτε ὅτι niciodată n-aţi citit că din gura Da. Au niciodată n-aţi citit că
ἐκ στόματος νηπίων καὶ pruncilor și a celor ce sug Ți-ai din gura copiilor şi a celor ce
θηλαζόντων κατηρτίσω αἶνον, săvârşit laudă?” sug Ţi-ai pregătit laudă?
Μτ Κα-17 καὶ καταλιπὼν αὐτοὺς 17. Și lăsându-i pe ei, a ieşit Matei 21:17. Şi lăsându-i, a ieşit
ἐξῆλθεν ἔξω τῆς πόλεως εἰς afară din cetate, la Betania, și s- afară din cetate la Betania, şi
Βηθανίαν καὶ ηὐλίσθη ἐκεῖ. au sălăşluit acolo. noaptea a rămas acolo.
Μτ Κα-18 Πρωΐας δὲ ἐπανάγων εἰς τὴν 18. Iar dimineața Matei 21:18. Dimineaţa, a doua zi,
πόλιν ἐπείνασε· întorcându-se în cetate a pe când se întorcea în cetate, a
flămânzit; flămânzit;
Μτ Κα-19 καὶ ἰδὼν συκῆν μίαν ἐπὶ τῆς 19. și văzând un smochin lângă Matei 21:19. Şi văzând un
ὁδοῦ ἦλθενἐπ᾿ αὐτήν, καὶ οὐδὲν cale, a venit la el, și n-a aflat smochin lângă cale, S-a dus la
εὗρεν ἐν αὐτῇ εἰ μὴ φύλλα μόνον, nimic într-însul, fără numai el, dar n-a găsit nimic în el
καὶ λέγει αὐτῇ· μηκέτι ἐκ σοῦ frunze, și a zis lui: „De acum să decât numai frunze, şi a zis lui:
καρπὸς γένηται εἰς τὸν αἰῶνα. καὶ nu mai fie rod din tine în veci!” De acum înainte să nu mai fie
ἐξηράνθη παραχρῆμα ἡ συκῆ. Și îndată s-a uscat smochinul. rod din tine în veac! Şi
smochinul s-a uscat îndată.
Μτ Κα-20 καὶ ἰδόντες οἱ μαθηταὶ 20. Și văzând ucenicii s-au Matei 21:20. Văzând aceasta,
ἐθαύμασαν λέγοντες· πῶς minunat, zicând: „Cum îndată s- ucenicii s-au minunat, zicând:
παραχρῆμα ἐξηράνθη ἡ συκῆ; a uscat smochinul?” Cum s-a uscat smochinul
îndată?
Μτ Κα-21 ἀποκριθεὶς δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς 21. Iar răspunzând Iisus le-a zis Matei 21:21. Iar Iisus,
εἶπεν αὐτοῖς· ἀμὴν λέγω ὑμῖν, ἐὰν lor: „Amin zic vouă: De veţi răspunzând, le-a zis: Adevărat
ἔχητε πίστιν καὶ μὴ διακριθῆτε, οὐ avea credinţă și nu vă veţi îndoi, grăiesc vouă: Dacă veţi avea
μόνον τὸ τῆς συκῆς ποιήσετε, ἀλλὰ nu numai ceea ce sa făcut credinţă şi nu vă veţi îndoi, veţi
κἂν τῷ ὄρει τούτῳ εἴπητε, ἄρθητι smochinului veţi face, ci și face nu numai ce s-a făcut cu
καὶ βλήθητι εἰς τὴν θάλασσαν, muntelui acestuia de veţi zice: smochinul, ci şi muntelui
γενήσεται· Ridică-te și te aruncă în mare, acestuia de veţi zice: Ridică-te
va fi; şi aruncă-te în mare, va fi aşa.
Μτ Κα-22 καὶ πάντα ὅσα ἐὰν αἰτήσητε 22. și toate, oricâte veţi cere Matei 21:22. Şi toate câte veţi
ἐν τῇ προσευχῇ πιστεύοντες, întru rugăciune, crezând, veţi cere, rugându-vă cu credinţă,
λήψεσθε. lua”. veţi primi.
Μτ Κα-23 Καὶ ἐλθόντι αὐτῷ εἰς τὸ 23. Și venind El în templu, Matei 21:23. Iar după ce a intrat
ἱερὸν προσῆλθον αὐτῷ διδάσκοντι au mers la Dânsul, când învăţa, în templu, s-au apropiat de El,
οἱ ἀρχιερεῖς καὶ οἱ πρεσβύτεροι τοῦ arhiereii și bătrânii poporului pe când învăţa, arhiereii şi
λαοῦ λέγοντες· ἐν ποίᾳ ἐξουσίᾳ zicând: „Cu ce putere faci bătrânii poporului şi au zis: Cu
ταῦτα ποιεῖς, καὶ τίς σοι ἔδωκετὴν acestea, și cine ţi-a dat ţie ce putere faci acestea? Şi cine
ἐξουσίαν ταύτην; puterea aceasta?” Ţi-a dat puterea aceasta?
Μτ Κα-24 ἀποκριθεὶς δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς 24. Iar răspunzând Iisus, a zis Matei 21:24. Răspunzând, Iisus le-
εἶπεν αὐτοῖς· ἐρωτήσω ὑμᾶς κἀγὼ lor: „Vă voi întreba și Eu pe voi a zis: Vă voi întreba şi Eu pe
λόγον ἕνα, ὃν ἐὰν εἴπητέμοι, κἀγὼ un cuvânt, pe care, de Mi-l veţi voi un cuvânt, pe care, de Mi-l
ὑμῖν ἐρῶ ἐν ποίᾳ ἐξουσίᾳ ταῦτα spune, și Eu voi spune vouă cu veţi spune, şi Eu vă voi spune
ποιῶ. ce putere fac acestea. vouă cu ce putere fac acestea:
Μτ Κα-25 τὸ βάπτισμα ᾿Ιωάννου πόθεν 25. Botezul lui Ioan de unde a Matei 21:25. Botezul lui Ioan de
ἦν, ἐξ οὐρανοῦ ἢ ἐξ ἀνθρώπων; οἱ fost, din cer sau de la oameni?” unde a fost? Din cer sau de la
δὲ διελογίζοντο παρ᾿ ἑαυτοῖς Iar ei cugetau întru sine, zicând: oameni? Iar ei cugetau întru
λέγοντες· ἐὰν εἴπωμεν, ἐξ οὐρανοῦ, „De vom zice: Din cer! Va zice sine, zicând: De vom zice: Din
ἐρεῖ ὴμῖν, διατί οὖν οὐκ nouă: Dar pentru ce n-aţi crezut cer, ne va spune: De ce, dar, n-
ἐπιστεύσατε αὐτῷ· lui? aţi crezut lui?
Μτ Κα-26 ἐὰν δὲ εἴπωμεν, ἐξ 26. Iar de vom zice: De la Matei 21:26. Iar de vom zice: De
ἀνθρώπων, φοβούμεθα τὸν ὄχλον· oameni, ne temem de norod; că la oameni, ne temem de popor,
πάντες γὰρ ἔχουσι τὸν ᾿Ιωάννην ὡς toți îl au pe Ioan ca proroc”. fiindcă toţi îl socotesc pe Ioan
προφήτην. de prooroc.
Μτ Κα-27 καὶ ἀποκριθέντες τῷ ᾿Ιησοῦ 27. Și răspunzând lui Iisus, au Matei 21:27. Şi răspunzând ei lui
εἶπον· οὐκ οἴδαμεν. ἔφη αὐτοῖς καὶ zis: „Nu ştim”. Zis-a lor și El: Iisus, au zis: Nu ştim. Zis-a lor
αὐτός· οὐδὲ ἐγὼ λέγω ὑμῖν ἐν ποίᾳ „Nici Eu nu vă spun vouă cu ce şi El: Nici Eu nu vă spun cu ce
ἐξουσίᾳ ταῦτα ποιῶ. putere fac acestea. putere fac acestea.
56
Μτ Κα-28 Τί δὲ ὑμῖν δοκεῖ; ἄνθρωπός 28. Dar ce vi se pare vouă? Matei 21:28. Dar ce vi se pare?
τις εἶχε τέκνα δύο, καὶ προσελθὼν Un om avea doi fii, și mergând Un om avea doi fii. Şi,
τῷ πρώτῳ εἶπε· τέκνον, ὕπαγε la cel dintâi, i-a zis: Fiule, mergi ducându-se la cel dintâi, i-a
σήμερον ἐργάζου ἐν τῷ ἀμπελῶνί astăzi de lucrează în via mea. zis: Fiule, du-te astăzi şi
μου. lucrează în via mea.
Μτ Κα-29 ὁ δὲ ἀποκριθεὶς εἶπεν· οὐ 29. Iar el, răspunzând, a zis: Nu Matei 21:29. Iar el, răspunzând, a
θέλω· ὕστερον δὲ μεταμεληθεὶς vreau; iar mai pe urmă căindu- zis: Mă duc, Doamne, şi nu s-a
ἀπῆλθε. se, a mers. dus.
Μτ Κα-30 καὶ προσελθὼν τῷ δευτέρῳ 30. Și mergând la al doilea, i-a Matei 21:30. Mergând la al
εἶπεν ὡσαύτως. ὁ δὲ ἀποκριθεὶς zis asemenea. Iar el răspunzând, doilea, i-a zis tot aşa; acesta,
εἶπεν· ἐγώ, κύριε· καὶ οὐκ ἀπῆλθε. a zis. Eu doamne; și n-a mers. răspunzând, a zis: Nu vreau,
apoi căindu-se, s-a dus.
Μτ Κα-31 τίς ἐκ τῶν δύο ἐποίησε τὸ 31. Care dintr-aceşti doi a făcut Matei 21:31. Care dintr-aceştia
θέλημα τοῦ πατρός; λέγουσιν αὐτῷ· voia tatălui său?” Zis-au Lui: doi a făcut voia Tatălui? Zis-au
ὁ πρῶτος. λέγει αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς· „Cel dintâi”. Zis-a lor Iisus: Lui: Cel de-al doilea. Zis-a lor
ἀμὴν λέγω ὑμῖν ὅτι οἱ τελῶναι καὶ „Amin zic vouă, că vameşii și Iisus: Adevărat grăiesc vouă că
αἱ πόρναι προάγουσιν ὑμᾶς εἰς τὴν curvele merg mai înainte de voi vameşii şi desfrânatele merg
βασιλείαν τοῦ Θεοῦ. în împărăţia lui Dumnezeu. înaintea voastră în împărăţia
Μτ Κα-32 ἦλθε γὰρ πρὸς ὑμᾶς 32. Că a venit la voi Ioan, în lui Dumnezeu.
᾿Ιωάννης ἐν ὁδῷ δικαιοσύνης, καὶ calea dreptăţii, și n-aţi crezut Matei 21:32. Căci a venit Ioan la
οὐκ ἐπιστεύσατε αὐτῷ· οἱ δὲ lui; iar vameşii și curvele au vo în calea dreptăţii şi n-aţi
τελῶναι καὶ αἱ πόρναι ἐπίστευσαν crezut lui; dar voi văzând nu v- crezut în el, ci vameşii şi
αὐτῷ· ὑμεῖς δὲ ἰδόντες οὐ aţi căit după aceea, ca să credeţi desfrânatele au crezut, iar voi
μετεμελήθητε ὕστερον τοῦ lui. aţi văzut şi nu v-aţi căit nici
πιστεῦσαι αὐτῷ. după aceea, ca să credeţi în el.
Μτ Κα-33 ῎Αλλην παραβολὴν 33. Ascultaţi altă pildă: Era Matei 21:33. Ascultaţi altă pildă:
ἀκούσατε. ἄνθρωπός τις ἦν un om stăpân al casei sale, care Era un om oarecare stăpân al
οἰκοδεσπότης, ὅστις ἐφύτευσεν a sădit vie și a îngrădit-o casei sale, care a sădit vie. A
ἀμπελῶνα καὶ φραγμὸν αὐτῷ împrejur cu gard, și a săpat într- împrejmuit-o cu gard, a săpat
περιέθηκε καὶ ὤρυξεν ἐν αὐτῷ însa teasc, și a zidit turn, și a în ea teasc, a clădit un turn şi a
ληνὸν καὶ ᾠκοδόμησε πύργον, καὶ dat-o lucrătorilor, și s-a dus dat-o lucrătorilor, iar el s-a
ἐξέδοτο αὐτὸν γεωργοῖς καὶ departe. dus departe.
ἀπεδήμησεν.
Μτ Κα-34 ὅτε δὲ ἤγγισεν ὁ καιρὸς τῶν 34. Iar când s-a apropiat vremea Matei 21:34. Când a sosit timpul
καρπῶν, ἀπέστειλε τοὺς δούλους roadelor, a trimis pe slugile sale roadelor, a trimis pe slugile
αὐτοῦ πρὸς τοὺς γεωργοὺς λαβεῖν la lucrători, ca să-i ia roadele sale la lucrători, ca să-i ia
τοὺς καρποὺς αὐτοῦ. lui. roadele.
Μτ Κα-35 καὶ λαβόντες οἱ γεωργοὶ 35. Dar lucrătorii prinzând pe Matei 21:35. Dar lucrătorii,
τοὺς δούλους αὐτοῦ ὃν μὲν ἔδειραν, slugile lui, pe unul l-au bătut, iar punând mâna pe slugi, pe una
ὃν δὲ ἀπέκτειναν, ὃν δὲ pe altul l-au omorât, iar pe altul au bătut-o, pe alta au omorât-
ἐλιθοβόλησαν. cu pietre l-au ucis. o, iar pe alta au ucis-o cu
pietre.
Μτ Κα-36 πάλιν ἀπέστειλεν ἄλλους 36. Iarăşi a trimis, alte slugi, Matei 21:36. Din nou a trimis alte
δούλους πλείονας τῶν πρώτων, καὶ mai multe decât cele dintâi, și le- slugi, mai multe decât cele
ἐποίησαν αὐτοῖς ὡσαύτως. a făcut și acelora asemenea. dintâi, şi au făcut cu ele tot
aşa.
Μτ Κα-37 ὕστερον δὲ ἀπέστειλε πρὸς 37. Iar m-ai pe urmă a trimis la Matei 21:37. La urmă, a trimis la
αὐτοὺς τὸν υἱὸν αὐτοῦ λέγων· ei pe fiul său, zicând: Se vor ei pe fiul său zicând: Se vor
ἐντραπήσονται τὸν υἱόν μου. ruşina de fiul meu. ruşina de fiul meu.
Μτ Κα-38 οἱ δὲ γεωργοὶ ἰδόντες τὸν 38. Dar lucrătorii văzând pe fiul, Matei 21:38. Iar lucrătorii viei,
υἱὸν εἶπον ἐν ἑαυτοῖς· οὗτός ἐστιν ὁ au zis întru sine: Acesta este văzând pe fiul, au zis între ei:
κληρονόμος· δεῦτε ἀποκτείνωμεν moştenitorul; veniţi să-l omorâm Acesta este moştenitorul; veniţi
αὐτὸν καὶ κατάσχωμεν τὴν pe el și să stăpânim moştenirea să-l omorâm şi să avem noi
κληρονομίαν αὐτοῦ. lui. moştenirea lui.
Μτ Κα-39 καὶ λαβόντες αὐτὸν 39. Și prinzându-l pe el, l-au Matei 21:39. Şi, punând mâna pe
ἐξέβαλον ἔξω τοῦ ἀμπελῶνος καὶ scos afară din vie și l-au omorât. el, l-au scos afară din vie şi l-
ἀπέκτειναν. au ucis.
57
Μτ Κα-40 ὅταν οὖν ἔλθῃ ὁ κύριος τοῦ 40. Deci, când va veni domnul Matei 21:40. Deci, când va veni
ἀμπελῶνος, τί ποιήσει τοῖς viei, ce va face lucrătorilor stăpânul viei, ce va face acelor
γεωργοῖς ἐκείνοις; acelora?” lucrători?
Μτ Κα-41 λέγουσιν αὐτῷ· κακοὺς 41. Zis-au Lui: „Pe cei răi, cu Matei 21:41. I-au răspuns: Pe
κακῶς ἀπολέσει αὐτούς, καὶ τὸν rău îi va pierde și via o vadă aceşti răi, cu rău îi va pierde,
ἀμπελῶνα ἐκδώσεται ἄλλοις altor lucrători, care vor da lui iar via o va da altor lucrători,
γεωργοῖς, οἵτινες ἀποδώσουσιν rodurile la vremea lor”. care vor da roadele la timpul
αὐτῷ τοὺς καρποὺς ἐν τοῖς καιροῖς lor.
αὐτῶν.
Μτ Κα-42 λέγει αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς· 42. Zis-a lor Iisus: „Niciodată n- Matei 21:42. Zis-a lor Iisus: Au n-
οὐδέποτε ἀνέγνωτε ἐν ταῖς γραφαῖς, aţi citit în Scripturi: Piatra pe aţi citit niciodată în Scripturi:
λίθον ὃν ἀπεδοκίμασαν οἱ care au nesocotit-o ziditorii, "Piatra pe care au nesocotit-o
οἰκοδομοῦντες, οὗτος ἐγενήθη εἰς aceasta s-a făcut în capul ziditorii, aceasta a ajuns să fie
κεφαλὴν γωνίας· παρὰ Κυρίου unghiului; de la Domnul s-a în capul unghiului. De la
ἐγένετο αὕτη, καὶ ἔστι θαυμαστὴ ἐν făcut aceasta, și este minunată Domnul a fost aceasta şi este
ὀφθαλμοῖςἡμῶν; întru ochii noştri? lucru minunat în ochii noştri"?
Μτ Κα-43 διὰ τοῦτο λέγω ὑμῖν ὅτι 43. De aceea vă spun vouă că se Matei 21:43. De aceea vă spun că
ἀρθήσεται ἀφ᾿ ὑμῶν ἡ βασιλεία τοῦ va lua de la voi împărăţia lui împărăţia lui Dumnezeu se va
Θεοῦ καὶ δοθήσεται ἔθνει ποιοῦντι Dumnezeu și se va da neamului lua de la voi şi se va da
τοὺς καρποὺς αὐτῆς· care va face rodurile ei. neamului care va face roadele
ei.
Μτ Κα-44 καὶ ὁ πεσὼν ἐπὶ τὸν λίθον 44. Și cel ce va cădea peste Matei 21:44. Cine va cădea pe
τοῦτον συνθλασθήσεται· ἐφ᾿ ὃν δ᾿ piatra aceasta, se va sfărâma; piatra aceasta se va sfărâma,
ἂν πέσῃ, λικμήσει αὐτόν. iar peste care va cădea ea, îl va iar pe cine va cădea îl va
spulbera”. strivi.
Μτ Κα-45 καὶ ἀκούσαντες οἱ ἀρχιερεῖς 45. Și auzind arhiereii și fariseii Matei 21:45. Iar arhiereii şi
καὶ οἱ Φαρισαῖοι τὰς παραβολὰς pildele Lui, au cunoscut că fariseii, ascultând pildele Lui,
αὐτοῦ ἔγνωσαν ὅτι περὶ αὐτῶν pentru dânşii grăieşte; au înţeles că despre ei
λέγει· vorbeşte.
Μτ Κα-46 καὶ ζητοῦντες αὐτὸν 46. și căutând să-L prindă, s-au Matei 21:46. Şi căutând să-L
κρατῆσαι ἐφοβήθησαν τοὺς ὄχλους, temut de norod, fiindcă ca prindă, s-au temut de popor
ἐπειδὴ ὡς προφήτην αὐτὸν εἶχον. proroc îl avea pe El. pentru că Îl socotea prooroc.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΚΒ. CAPITOLUL 22. CAPITOLUL 22

Μτ Κβ-1 Καὶ ἀποκριθεὶς ὁ ᾿Ιησοῦς 1. Și răspunzând Iisus, Matei 22:1. Şi, răspunzând, Iisus a
πάλιν εἶπεν αὐτοῖς ἐν παραβολαῖς iarăşi a grăit lor în pilde, vorbit iarăşi în pilde, zicându-
λέγων· zicând: le:
Μτ Κβ-2 ὡμοιώθη ἡ βασιλεία τῶν 2. „Asemănatu-s-a împărăţia Matei 22:2. Împărăţia cerurilor
οὐρανῶν ἀνθρώπῳ βασιλεῖ, ὅστις cerului, omului împărat, care a asemănatu-s-a omului împărat
ἐποίησε γάμους τῷ υἱῷ αὐτοῦ. făcut nuntă fiului său. care a făcut nuntă fiului său.
Μτ Κβ-3 καὶ ἀπέστειλε τοὺς δούλους 3. Și a trimis pe slugile sale să Matei 22:3. Şi a trimis pe slugile
αὐτοῦ καλέσαι τοὺς κεκλημένους cheme pe cei chemaţi la nuntă, și sale ca să cheme pe cei poftiţi
εἰς τοὺς γάμους, καὶ οὐκ ἤθελον n-au vrut să vină. la nuntă, dar ei n-au voit să
ἐλθεῖν. vină.
Μτ Κβ-4 πάλιν ἀπέστειλεν ἄλλους 4. Iarăşi a mai trimis pe alte Matei 22:4. Iarăşi a trimis alte
δούλους λέγων· εἴπατε τοῖς slugi, zicând: Ziceţi celor slugi, zicând: Spuneţi celor
κεκλημένοις· ἰδοὺ τὸ ἄριστόν μου chemaţi: Iată că am gătit chemaţi: Iată, am pregătit
ἡτοίμασα, οἱ ταῦροί μου καὶ τὰ prânzul meu; juncii mei și cele ospăţul meu; juncii mei şi cele
σιτιστὰ τεθυμένα, καὶ πάντα hrănite ale mele sau junghiat și îngrăşate s-au junghiat şi toate
ἕτοιμα· δεῦτε εἰς τοὺς γάμους· toate sunt gata; veniţi la nuntă. sunt gata. Veniţi la nuntă.
Μτ Κβ-5 οἱ δὲ ἀμελήσαντες ἀπῆλθον, ὁ 5. Dar ei nebăgând în seamă, s- Matei 22:5. Dar ei, fără să ţină
μὲν εἰς τὸν ἴδιον ἀγρόν, ὁ δὲ εἰς τὴν au dus: unul la țarina sa, altul la seama, s-au dus: unul la ţarina
ἐμπορίαν αὐτοῦ· neguţătoria sa; sa, altul la neguţătoria lui;
Μτ Κβ-6 οἱ δὲ λοιποὶ κρατήσαντες τοὺς 6. iar ceilalţi prinzând pe slugile Matei 22:6. Iar ceilalţi, punând
δούλους αὐτοῦ ὕβρισαν καὶ lui, i-au pedepsit și i-au omorât mâna pe slugile lui, le-au
ἀπέκτειναν. pe ei. batjocorit şi le-au ucis.
Μτ Κβ-7 ἀκούσας δὲ ὁ βασιλεὺς 7. Iar auzind împăratul acela, s- Matei 22:7. Şi auzind împăratul de
58
ἐκεῖνος ὠργίσθη,καὶ πέμψας τὰ a mâniat, și trimiţând oştile sale, acestea, s-a umplut de mânie,
στρατεύματα αὐτοῦ ἀπώλεσε τοὺς a pierdut pe ucigaşii aceia și şi trimiţând oştile sale, a
φονεῖς ἐκείνους καὶ τὴν πόλιν cetatea lor a ars-o. nimicit pe ucigaşii aceia şi
αὐτῶν ἐνέπρησε. cetăţii lor i-au dat foc.
Μτ Κβ-8 τότε λέγει τοῖς δούλοις αὐτοῦ· 8. Atunci a zis slugilor sale: Iată Matei 22:8. Apoi a zis către slugile
ὁ μὲν γάμος ἕτοιμός ἐστιν, οἱ δὲ nunta este gata, dar cei chemaţi sale: Nunta este gata, dar cei
κεκλημένοι οὐκ ἦσαν ἄξιοι· n-au fost vrednici; poftiţi n-au fost vrednici.
Μτ Κβ-9 πορεύεσθε οὖν ἐπὶ τὰς 9. mergeţi deci la răspântiile Matei 22:9. Mergeţi deci la
διεξόδους τῶν ὁδῶν, καὶ ὅσους ἐὰν căilor, și pe câţi veţi afla, răspântiile drumurilor şi pe
εὕρητε καλέσατε εἰς τοὺς γάμους. chemaţi-i la nuntă. câţi veţi găsi, chemaţi-i la
nuntă.
Μτ Κβ-10 καὶ ἐξελθόντες οἱ δοῦλοι 10. Și ieşind slugile acelea la Matei 22:10. Şi ieşind slugile
ἐκεῖνοι εἰς τὰς ὁδοὺς συνήγαγον răspântii (căii), au adunat pe toţi acelea la drumuri, au adunat
πάντας ὅσους εὗρον, πονηρούς τε câţi au aflat și răi și buni; și s-a pe toţi câţi i-au găsit, şi răi şi
καὶ ἀγαθούς. καὶ ἐπλήσθη ὁ γάμος umplut nunta de cei ce şedeau. buni, şi s-a umplut casa nunţii
ἀνακειμένων. cu oaspeţi.
Μτ Κβ-11 εἰσελθὼν δὲ ὁ βασιλεὺς 11. Iar împăratul intrând să Matei 22:11. Iar intrând împăratul
θεάσασθαι τοὺς ἀνακειμένους εἶδεν vadă pe cei ce şedeau, văzut-a ca să privească pe oaspeţi, a
ἐκεῖ ἄνθρωπον οὐκ ἐνδεδυμένον acolo pe un om, care nu era văzut acolo un om care nu era
ἔνδυμα γάμου, îmbrăcat în haină de nuntă, îmbrăcat în haină de nuntă,
Μτ Κβ-12 καὶ λέγει αὐτῷ· ἑταῖρε, πῶς 12. și i-a zis lui: Prietene, cum ai Matei 22:12. Şi i-a zis: Prietene,
εἰσῆλθες ὧδε μὴ ἔχων ἔνδυμα intrat aici neavând haină de cum ai intrat aici fără haină de
γάμου; ὁ δὲ ἐφιμώθη. nuntă? Iar el tăcea. nuntă? El însă a tăcut.
Μτ Κβ-13 τότε εἶπεν ὁ βασιλεὺς τοῖς 13. Atunci împăratul a zis Matei 22:13. Atunci împăratul a
διακόνοις· δήσαντες αὐτοῦ πόδας slugilor: Legându-i lui mâinile și zis slugilor: Legaţi-l de
καὶ χεῖρας ἄρατε αὐτὸν καὶ picioarele, luaţi-l pe dânsul, și-l picioare şi de mâini şi
ἐκβάλετε εἰς τὸ σκότος τὸ aruncaţi întru întunericul cel aruncaţi-l în întunericul cel
ἐξώτερον· ἐκεῖ ἔσται ὁ κλαυθμὸς mai din afară! Acolo va fi mai din afară. Acolo va fi
καὶ ὁ βρυγμὸς τῶν ὀδόντων. plângerea și scrâşnirea dinţilor. plângerea şi scrâşnirea
dinţilor.
Μτ Κβ-14 πολλοὶ γάρ εἰσι κλητοί, 14. Că mulţi sunt chemaţi, dar Matei 22:14. Căci mulţi sunt
ὀλίγοι δὲ ἐκλεκτοί. puţini aleşi”. chemaţi, dar puţini aleşi.
Μτ Κβ-15 Τότε πορευθέντες οἱ 15 Atunci mergând fariseii, Matei 22:15. Atunci s-au dus
Φαρισαῖοι συμβούλιον ἔλαβον sfat au făcut ca să-L prindă pe fariseii şi au ţinut sfat ca să-L
ὅπως αὐτὸν παγιδεύσωσιν ἐν λόγῳ. El în cuvânt. prindă pe El în cuvânt.
Μτ Κβ-16 καὶ ἀποστέλλουσιν αὐτῷ 16. Și au trimis la El pe ucenicii Matei 22:16. Şi au trimis la El pe
τοὺς μαθητὰς αὐτῶν μετὰ τῶν lor, împreună cu Irodianii, ucenicii lor, împreună cu
῾Ηρῳδιανῶν λέγοντες· διδάσκαλε, zicând: „Învăţătorule, ştim că irodianii, zicând: Învăţătorule,
οἴδαμεν ὅτι ἀληθὴς εἶ καὶ τὴν ὁδὸν adevărat ești, și calea lui ştim că eşti omul adevărului şi
τοῦ Θεοῦ ἐν ἀληθείᾳ διδάσκεις, καὶ Dumnezeu întru adevăr înveţi și întru adevăr înveţi calea lui
οὐ μέλει σοι περὶ οὐδενός· οὐ γὰρ nu-Ți pasă de nimeni; că nu Dumnezeu şi nu-Ţi pasă de
βλέπεις εἰς πρόσωπον ἀνθρώπων· cauţi la faţa oamenilor; nimeni, pentru că nu cauţi la
faţa oamenilor.
Μτ Κβ-17 εἰπὲ οὖν ἡμῖν, τί σοι δοκεῖ; 17. deci spune nouă: Ce Ți se Matei 22:17. Spune-ne deci nouă:
ἔξεστι δοῦναι κῆνσον Καίσαρι ἢ pare? Se cade a da dajdie Ce Ţi se pare? Se cuvine să
οὔ; Cezarului, sau nu?” dăm dajdie Cezarului sau nu?
Μτ Κβ-18 γνοὺς δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς τὴν 18. Iar Iisus cunoscând Matei 22:18. Iar Iisus, cunoscând
πονηρίαν αὐτῶν εἶπε· τί με vicleşugul lor, a zis: „Ce Mă viclenia lor, le-a răspuns: Ce
πειράζετε, ὑποκριταί; ispitiţi, făţarnicilor? Mă ispitiţi, făţarnicilor?
Μτ Κβ-19 ἐπιδείξατέ μοι τὸ νόμισμα 19. Arătaţi-Mi banul dajdiei”. Matei 22:19. Arătaţi-Mi banul de
τοῦ κήνσου. οἱ δὲ προσήνεγκαν Iar ei I-au adus un dinar. dajdie. Iar ei I-au adus un
αὐτῷ δηνάριον, dinar.
Μτ Κβ-20 καὶ λέγει αὐτοῖς· τίνος ἡ 20. Și a zis lor: „Al cui este Matei 22:20. Iisus le-a zis: Al cui e
εἰκὼν αὕτη καὶ ἡ ἐπιγραφή; chipul acesta și scrierea cea de chipul acesta şi inscripţia de pe
pe el?” el?
Μτ Κβ-21 λέγουσιν αὐτῷ· Καίσαρος. 21. Zis-au Lui: „Ale Cezarului”. Matei 22:21. Răspuns-au ei: Ale
τότε λέγει αὐτοῖς· ἀπόδοτε οὖν τὰ Atunci a zis lor: „Daţi dar Cezarului. Atunci a zis lor:
59
Καίσαρος Καίσαρι καὶ τὰ τοῦ Θεοῦ înapoi pe cele ce sunt ale Daţi deci Cezarului cele ce
τῷ Θεῷ, Cezarului, Cezarului, și pe cele sunt ale Cezarului şi lui
ce sunt ale lui Dumnezeu, lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui
Dumnezeu”. Dumnezeu.
Μτ Κβ-22 καὶ ἀκούσαντες ἐθαύμασαν, 22. Și auzind s-au mirat, și Matei 22:22. Auzind aceasta, s-au
καὶ ἀφέντεςαὐτὸν ἀπῆλθον. lăsându-L pe El s-au dus. minunat şi, lăsându-L, s-au
dus.
Μτ Κβ-23 ᾿Εν ἐκείνῃ τῇ ἡμέρᾳ 23. Într-aceea zi au venit la Matei 22:23. În ziua aceea, s-au
προσῆλθον αὐτῷ Σαδδουκαῖοι, οἱ dânsul saducheii, care zic, că nu apropiat de El saducheii, cei ce
λέγοντες μὴ εἶναι ἀνάστασιν, καὶ este înviere, și l-au întrebat pe zic că nu este înviere, şi L-au
ἐπηρώτησαν αὐτὸν El, întrebat,
Μτ Κβ-24 λέγοντες· διδάσκαλε, Μωσῆς 24. zicând: „Învăţătorule, Moise Matei 22:24. Zicând: Învăţătorule,
εἶπεν, ἐάντις ἀποθάνῃ μὴ ἔχων a zis: De va muri cineva Moise a zis: Dacă cineva
τέκνα, ἐπιγαμβρεύσει ὁ ἀδελφὸς neavând copii, să ia fratele lui moare neavând copii, fratele
αὐτοῦ τὴν γυναῖκα αὐτοῦ καὶ pe femeia lui și să ridice lui să ia de soţie pe cea văduvă
ἀναστήσει σπέρμα τῷ ἀδελφῷ sămânţa fratelui său. şi să ridice urmaşi fratelui său.
αὐτοῦ
Μτ Κβ-25 ἦσαν δὲ παρ᾿ ἡμῖν ἑπτὰ 25. Dar erau la noi şapte fraţi; și Matei 22:25. Deci erau, la noi,
ἀδελφοί· καὶ ὁ πρῶτος γαμήσας cel dintâi însurându-se a murit, şapte fraţi; şi cel dintâi s-a
ἐτελεύτησε, καὶ μὴ ἔχων σπέρμα și neavând sămânţă, a lăsat pe însurat şi a murit şi, neavând
ἀφῆκε τὴν γυναῖκα αὐτοῦ τῷ femeia sa fratelui său; urmaş, a lăsat pe femeia sa
ἀδελφῷ αὐτοῦ· fratelui său.
Μτ Κβ-26 ὁμοίως καὶ ὁ δεύτερος καὶ ὁ 26. asemenea și al doilea și al Matei 22:26. Asemenea şi al
τρίτος, ἕωςτῶν ἑπτά· treilea, până la al şaptelea. doilea şi al treilea, până la al
şaptelea.
Μτ Κβ-27 ὕστερον δὲ πάντων ἀπέθανε 27. Iar mai pe urmă de toți a Matei 22:27. În urma tuturor a
καὶ ἡ γυνή. murit și femeia. murit şi femeia.
Μτ Κβ-28 ἐν τῇ οὖν ἀναστάσει τίνος 28. La înviere, deci, a căruia Matei 22:28. La înviere, deci, a
τῶν ἑπτὰ ἔσται ἡ γυνή; πάντες γὰρ dintre cei şapte va fi femeie? Că cărui dintre cei şapte va fi
ἔσχον αὐτήν. toți o au avut pe ea”. femeia? Căci toţi au avut-o de
soţie.
Μτ Κβ-29 ἀποκριθεὶς δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς 29. Iar Iisus răspunzând, a zis Matei 22:29. Răspunzând, Iisus le-
εἶπεν αὐτοῖς· πλανᾶσθε μὴ εἰδότες lor: „Vă rătăciţi neştiind a zis: Vă rătăciţi neştiind
τὰς γραφὰς μηδὲ τὴν δύναμιν τοῦ Scripturile, nici puterea lui Scripturile, nici puterea lui
Θεοῦ. Dumnezeu. Dumnezeu.
Μτ Κβ-30 ἐν γὰρ τῇ ἀναστάσει οὔτε 30. Că la înviere nici nu se Matei 22:30. Căci la înviere, nici
γαμοῦσιν οὔτε ἐκγαμίζονται, ἀλλ᾿ însoară nici nu se mărită, ci ca nu se însoară, nici nu se
ὡς ἄγγελοι Θεοῦ ἐν οὐρανῷ εἰσι. îngerii lui Dumnezeu în cer sunt. mărită, ci sunt ca îngerii lui
Dumnezeu în cer.
Μτ Κβ-31 περὶ δὲ τῆς ἀναστάσεως τῶν 31. Iar pentru învierea morţilor, Matei 22:31. Iar despre învierea
νεκρῶν οὐκ ἀνέγνωτε τὸ ῥηθὲν au n-aţi citit ceea ce s-a zis vouă morţilor, au n-aţi citit ce vi s-a
ὑμῖν ὑπὸ τοῦ Θεοῦ λέγοντος, de la Dumnezeu, grăind: spus vouă de Dumnezeu,
zicând:
Μτ Κβ-32 ἐγώ εἰμι ὁ Θεὸς ᾿Αβραὰμ 32. Eu sunt Dumnezeul lui Matei 22:32. "Eu sunt Dumnezeul
καὶ ὁ Θεὸς ᾿Ισαὰκ καὶ ὁ Θεὸς Avraam și Dumnezeul lui Isaac lui Avraam şi Dumnezeul lui
᾿Ιακώβ; οὐκ ἔστιν ὁ Θεὸς Θεὸς și Dumnezeul lui Iacov? Nu este Isaac şi Dumnezeul lui Iacov"?
νεκρῶν, ἀλλὰ ζώντων. Dumnezeu, Dumnezeu al Nu este Dumnezeul morţilor, ci
morţilor, ci al viilor”. al viilor.
Μτ Κβ-33 καὶ ἀκούσαντες οἱ ὄχλοι 33. Și auzind noroadele, se Matei 22:33. Iar mulţimile,
ἐξεπλήσσοντο ἐπὶ τῇ διδαχῇ αὐτοῦ. mirau de învăţătura Lui. ascultându-L, erau uimite de
învăţătura Lui.
Μτ Κβ-34 Οἱ δὲ Φαρισαῖοι ἀκούσαντες 34. Iar fariseii auzind că a Matei 22:34. Şi auzind fariseii că
ὅτι ἐφίμωσετοὺς Σαδδουκαίους, astupat gurile Saducheilor, s-au a închis gura saducheilor, s-au
συνήχθησαν ἐπὶ τὸ αὐτό, adunat împreună, adunat laolaltă.
Μτ Κβ-35 καὶ ἐπηρώτησεν εἷς ἐξ 35. și L-a întrebat pe El unul din Matei 22:35. Unul dintre ei,
αὐτῶν, νομικός, πειράζων αὐτὸν ei, învăţător de Lege, ispitindu-l învăţător de Lege, ispitindu-L
καὶ λέγων· pe El și zicând: pe Iisus, L-a întrebat:
60
Μτ Κβ-36 διδάσκαλε, ποία ἐντολὴ 36. „Învăţătorule, care poruncă Matei 22:36. Învăţătorule, care
μεγάλη ἐν τῷ νόμῳ; este mai mare în Lege?” poruncă este mai mare în
Lege?
Μτ Κβ-37 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς ἔφη αὐτῷ· 37. Iar Iisus a zis lui: „Să iubeşti Matei 22:37. El i-a răspuns: Să
ἀγαπήσεις Κύριον τὸν Θεόν σου ἐν pe Domnul Dumnezeul tău cu iubeşti pe Domnul Dumnezeul
ὅλῃ τῇ καρδίᾳ σου καὶ ἐν ὅλῃ τῇ toată inima ta și cu tot sufletul tău, cu toată inima ta, cu tot
ψυχῇ σου καὶ ἐν ὅλῃ τῇ διανοίᾳ tău și cu tot cugetul tău. sufletul tău şi cu tot cugetul
σου. tău.
Μτ Κβ-38 αὕτη ἐστὶ πρώτη καὶ μεγάλη 38. Aceasta este întâia și marea Matei 22:38. Aceasta este marea
ἐντολή. poruncă. şi întâia poruncă.
Μτ Κβ-39 δευτέρα δὲ ὁμοία αὐτῇ· 39. Iar a doua, asemenea Matei 22:39. Iar a doua, la fel ca
ἀγαπήσεις τὸν πλησίον σου ὡς acesteia: Să iubeşti pe aceasta: Să iubeşti pe
σεαυτόν. aproapele tău ca însuţi pe tine. aproapele tău ca pe tine însuţi.
Μτ Κβ-40 ἐν ταύταις ταῖς δυσὶν 40. Într-acestea două porunci Matei 22:40. În aceste două
ἐντολαῖς ὅλος ὁ νόμος καὶ οἱ toată legea și prorocii atârnă”. porunci se cuprind toată Legea
προφῆται κρέμανται. şi proorocii.
Μτ Κβ-41 Συνηγμένων δὲ τῶν 41. Iar fiind adunaţi fariseii, Matei 22:41. Şi fiind adunaţi
Φαρισαίων ἐπηρώτησεν αὐτοὺς ὁ i-a întrebat pe ei Iisus, fariseii, i-a întrebat Iisus,
᾿Ιησοῦς
Μτ Κβ-42 λέγων· τί ὑμῖν δοκεῖ περὶ τοῦ 42. zicând: „Ce vi se pare vouă Matei 22:42. Zicând: Ce vi se pare
Χριστοῦ; τίνος υἱός ἐστι; λέγουσιν de Hristos? Al cui fiu este?” Zis- despre Hristos? Al cui Fiu
αὐτῷ· τοῦ Δαυΐδ au Lui: „Al lui David”. este? Zis-au Lui: Al lui David.
Μτ Κβ-43 λέγει αὐτοῖς· πῶς οὖν Δαυΐδ 43. Zis-a lor: „Dar cum David Matei 22:43. Zis-a lor: Cum deci
ἐν Πνεύματι Κύριον αὐτὸν καλεῖ cu Duhul Îl numeşte pe El Domn David, în duh, Îl numeşte pe El
λέγων, spunând: Domn? - zicând:
Μτ Κβ-44 εἶπεν ὁ Κύριος τῷ Κυρίῳ 44. Zis-a Domnul Domnului Matei 22:44. "Zis-a Domnul
μου, κάθου ἐκ δεξιῶν μου ἕως ἂν meu: Șezi de-a dreapta Mea, Domnului meu: Şezi de-a
θῶ τοὺς ἐχθρούς σου ὑποπόδιον până ce voi pune pe vrăjmaşii dreapta Mea, până ce voi pune
τῶν ποδῶν σου; Tăi aşternut picioarelor Tale? pe vrăjmaşii Tăi aşternut
picioarelor Tale".
Μτ Κβ-45 εἰ οὖν Δαυῒδ καλεῖ αὐτὸν 45. Deci dacă David Îl numeşte Matei 22:45. Deci dacă David Îl
Κύριον, πῶς υἱὸς αὐτοῦ ἐστι; pe El Domn, cum fiu al lui numeşte pe El domn, cum este
este?” fiu al lui?
Μτ Κβ-46 καὶ οὐδεὶς ἐδύνατο αὐτῷ 46. Și nimeni nu putea să-I Matei 22:46. Şi nimeni nu putea
ἀποκριθῆναι λόγον, οὐδὲ ἐτόλμησέ răspundă Lui cuvânt, nici n-a a să-I răspundă cuvânt şi nici n-a
τις ἀπ᾿ ἐκείνης τῆς ἡμέρας mai îndrăznii cineva dintr-acea mai îndrăznit cineva, din ziua
ἐπερωτῆσαι αὐτὸν οὐκέτι zi să-L mai întrebe. aceea, să-L mai întrebe.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΚΓ. CAPITOLUL 23. CAPITOLUL 23

Μτ Κγ-1 Τότε ὁ ᾿Ιησοῦς ἐλάλησε τοῖς 1. Atunci Iisus a grăit Matei 23:1 Atunci a vorbit Iisus
ὄχλοις καὶ τοῖς μαθηταῖς αὐτοῦ noroadelor și ucenicilor Săi, mulţimilor şi ucenicilor Săi,
Μτ Κγ-2 λέγων· ἐπὶ τῆς Μωσέως 2. zicând: „Pe scaunul lui Moise Matei 23:2. Zicând: cărturarii şi
καθέδρας ἐκάθι σαν οἱ γραμματεῖς au şezut cărturarii și fariseii. fariseii au şezut în scaunul lui
καὶ οἱ Φαρισαῖοι. Moise;
Μτ Κγ-3 πάντα οὖν ὅσα ἐὰν εἴπωσιν 3. Deci toate câte vor zice vouă Matei 23:3. Deci toate câte vă vor
ὑμῖν τηρεῖν, τηρεῖτε καὶ ποιεῖτε, să păziţi, păziţi și faceţi, iar zice vouă, faceţi-le şi păziţi-le;
κατὰ δὲ τὰ ἔργα αὐτῶν μὴ ποιεῖτε· după lucrurile lor nu faceţi, că dar după faptele lor nu faceţi,
λέγουσι γάρ, καὶ οὐ ποιοῦσι. (ei) zic și nu fac. că ei zic, dar nu fac.
Μτ Κγ-4 δεσμεύουσι γὰρ φορτία βαρέα 4. Că leagă sarcini grele și cu Matei 23:4. Că leagă sarcini grele
καὶ δυσβάστακτα καὶ ἐπιτιθέασιν anevoie de purtat, și le pun pe şi cu anevoie de purtat şi le pun
ἐπὶ τοὺς ὤμους τῶν ἀνθρώπων, τῷ umerii oamenilor, iar ei nici cu pe umerii oamenilor, iar ei nici
δὲ δακτύλῳ αὐτῶν οὐ θέλουσι degetul lor nu vor să le mişte pe cu degetul nu voiesc să le
κινῆσαι αὐτά. ele. mişte.
Μτ Κγ-5 πάντα δὲ τὰ ἔργα αὐτῶν 5. Iar toate lucrurile lor le fac Matei 23:5. Toate faptele lor le fac
ποιοῦσι πρὸς τὸ θεαθῆναι τοῖς spre a fi priviți de oameni. că-și ca să fie priviţi de oameni; căci
ἀνθρώποις. πλατύνουσι γὰρ τὰ lăţesc filacteriile lor, și-și îşi lăţesc filacteriile şi îşi
φυλακτήρια αὐτῶν καὶ μεγαλύνουσι măresc poalele hainelor lor, măresc ciucurii de pe poale.
61
τὰ κράσπεδα τῶν ἱματίων αὐτῶν,
Μτ Κγ-6 φιλοῦσι δὲ τὴν πρωτοκλισίαν 6. și iubesc şederile cele mai Matei 23:6. Şi le place să stea în
ἐν τοῖς δείπνοις καὶ τὰς întâi la ospeţe, și scaunele cele capul mesei la ospeţe şi în
πρωτοκαθεδρίας ἐν ταῖς mai de sus în sinagogi, băncile dintâi, în sinagogi,
συναγωγαῖς
Μτ Κγ-7 καὶ τοὺς ἀσπασμοὺς ἐν ταῖς 7. și închinăciunile (salutările) Matei 23:7. Şi să li se plece lumea
ἀγοραῖς καὶ καλεῖσθαι ὑπὸ τῶν prin târguri (piețe), și a se în pieţe şi să fie numiţi de
ἀνθρώπων ῥαββὶ ῥαββί. chema de oameni: „Rabi, Rabi”. oameni: Rabi.
Μτ Κγ-8 ὑμεῖς δὲ μὴ κληθῆτε ῥαββί· εἷς 8. Iar voi să nu vă numiţi Matei 23:8. Voi însă să nu vă
γὰρ ὑμῶνἐστιν ὁ διδάσκαλος, ὁ „rabi”; că unul este Dascălul numiţi rabi, că unul este
Χριστός· πάντες δὲ ὑμεῖς ἀδελφοί vostru (vă este Bunul-Învățător), Învăţătorul vostru: Hristos, iar
ἐστε. Hristos, iar voi toți fraţi sunteţi. voi toţi sunteţi fraţi.
Μτ Κγ-9 καὶ πατέρα μὴ καλέσητε ὑμῶν 9. Și tată să nu chemaţi vouă pe Matei 23:9. Şi tată al vostru să nu
ἐπὶ τῆς γῆς· εἷς γάρ ἐστιν ὁ πατὴρ pământ; că unul este Tatăl numiţi pe pământ, că Tatăl
ὑμῶν, ὁ ἐν τοῖς οὐρανοῖς. vostru, Cel din ceruri. vostru unul este, Cel din
ceruri.
Μτ Κγ-10 μηδὲ κληθῆτε καθηγηταί· εἷς 10. Nici să vă numiţi învăţători; Matei 23:10. Nici învăţători să nu
γὰρ ὑμῶν ἐστιν ὁ καθηγητής, ὁ că unul este Învăţătorul vostru vă numiţi, că Învăţătorul vostru
Χριστός. (vă este Povățuitorul), Hristos. este unul: Hristos.
Μτ Κγ-11 ὁ δὲ μείζων ὑμῶν ἔσται 11. Iar cel ce este mai mare între Matei 23:11. Şi care este mai mare
ὑμῶν διάκονος. voi să fie vouă slujitor. între voi să fie slujitorul
vostru.
Μτ Κγ-12 ὅστις δὲ ὑψώσει ἑαυτὸν 12. Iar care se va înălţa pe sine Matei 23:12. Cine se va înălţa pe
ταπεινωθήσεται, καὶ ὅστις va fi smerit, și care se va smeri sine se va smeri, şi cine se va
ταπεινώσει ἑαυτὸν ὑψωθήσεται. pe sine va fi înălţat. smeri pe sine se va înălţa.
Μτ Κγ-13 Οὐαὶ δὲ ὑμῖν, γραμματεῖς καὶ 13 Vai vouă, cărturarilor și Matei 23:13. Vai vouă,
Φαρισαῖοι ὑποκριταί, ὅτι fariseilor făţarnici! Că mâncaţi cărturarilor şi fariseilor
κατεσθίετε τὰς οἰκίας τῶν χηρῶν casele văduvelor și cu pricini făţarnici! Că închideţi
καὶ προφάσει μακρὰ îndelung vă rugați; pentru împărăţia cerurilor înaintea
προσευχόμενοι· διὰ τοῦτο λήψεσθε aceasta mai multă osândă veţi oamenilor; că voi nu intraţi, şi
περισσότερον κρῖμα. lua. nici pe cei ce vor să intre nu-i
Μτ Κγ-14 Οὐαὶ ὑμῖν, γραμματεῖς καὶ lăsaţi.
Φαρισαῖοι ὑποκριταί, ὅτι κλείετε 14. Vai vouă, cărturarilor și Matei 23:14. Vai vouă,
τὴν βασιλείαν τῶν οὐρανῶν fariseilor făţarnici! Că închideţi cărturarilor şi fariseilor
ἔμπροσθεν τῶν ἀνθρώπων· ὑμεῖς împărăţia cerurilor înaintea făţarnici! Că mâncaţi casele
γὰρ οὐκ εἰσέρχεσθε, οὐδὲ τοὺς oamenilor; că voi nu intraţi, nici văduvelor şi cu făţărnicie vă
εἰσερχομένους ἀφίετε εἰσελθεῖν. pe cei ce vor să intre nu-i lăsaţi. rugaţi îndelung; pentru aceasta
mai multă osândă veţi lua.
Μτ Κγ-15 Οὐαὶ ὑμῖν, γραμματεῖς καὶ 15. Vai vouă, cărturarilor și Matei 23:15. Vai vouă,
Φαρισαῖοι ὑποκριταί, ὅτι περιάγετε fariseilor făţarnici! Că cărturarilor şi fariseilor
τὴν θάλασσαν καὶ τὴν ξηρὰν înconjuraţi marea și uscatul ca făţarnici! Că înconjuraţi marea
ποιῆσαι ἕνα προσήλυτον, καὶ ὅταν să faceţi un prozelit, și dacă se şi uscatul ca să faceţi un
γένηται, ποιεῖτε αὐτὸν υἱὸν γεέννης face, îl faceţi pe el fiu gheenei ucenic, şi dacă l-aţi făcut, îl
διπλότερον ὑμῶν. îndoit decât pe voi. faceţi fiu al gheenei şi îndoit
16. Vai vouă, călăuze oarbe, decât voi.
Μτ Κγ-16 Οὐαὶ ὑμῖν, ὁδηγοὶ τυφλοί, οἱ care spuneți: „Oricare se jură Matei 23:16. Vai vouă, călăuze
λέγοντες· ὃς ἂν ὀμόσῃ ἐν τῷ ναῷ, pe templu, nimic nu este; iar oarbe, care ziceţi: Cel ce se va
οὐδέν ἐστιν, ὃς δ᾿ ἂν ὀμόσῃ ἐν τῷ oricare se jură pe aurul jura pe templu nu este cu nimic
χρυσῷ τοῦ ναοῦ, ὀφείλει. templului, vinovat este (se legat, dar cel ce se va jura pe
îndatorează)”. aurul templului este legat.
Μτ Κγ-17 μωροὶ καὶ τυφλοί! τίς γὰρ 17. Nebuni și orbi! Că ce este Matei 23:17. Nebuni şi orbi! Ce
μείζων ἐστίν ὁ χρυσὸς ἢ ὁ ναὸς ὁ mai mare: aurul, sau templul este mai mare, aurul sau
ἁγιάζων τὸν χρυσόν; care sfinţeşte aurul? templul care sfinţeşte aurul?
Μτ Κγ-18 καὶ ὃς ἂν ὀμόσῃ ἐν τῷ 18. Și: „Oricare se jură pe altar Matei 23:18. Ziceţi iar: Cel ce se
θυσιαστηρίῳ, οὐδέν ἐστιν, ὃς δ᾿ ἂν nimic nu este; iar oricare se va jura pe altar cu nimic nu
ὀμόσῃ ἐν τῷ δώρῳ τῷ ἐπάνω jură pe darul ce este deasupra este legat, dar cel ce se va jura
αὐτοῦ, ὀφείλει. lui, vinovat este (se pe darul ce este deasupra
62
îndatorează)”. altarului este legat.
Μτ Κγ-19 μωροὶ καὶ τυφλοί! τί γὰρ 19. Nebuni și orbi! Că ce este Matei 23:19. Nebuni şi orbi! Ce
μεῖζον, τὸ δῶρον ἢ τὸ mai mare: darul, sau altarul este mai mare, darul sau
θυσιαστήριον τὸ ἁγιάζον τὸ δῶρον; care sfinţeşte darul? altarul care sfinţeşte darul?
Μτ Κγ-20 ὁ οὖν ὀμόσας ἐν τῷ 20. Deci, cel ce se jură pe altar, Matei 23:20. Deci, cel ce se jură
θυσιαστηρίῳ ὀμνύει ἐν αὐτῷ καὶ ἐν se jură pe el și pe toate cele pe altar se jură pe el şi pe toate
πᾶσι τοῖς ἐπάνω αὐτοῦ· deasupra lui; câte sunt deasupra lui.
Μτ Κγ-21 καὶ ὁ ὀμόσας ἐν τῷ ναῷ 21. și cel ce se jură pe templu, se Matei 23:21. Deci cel ce se jură pe
ὀμνύει ἐν αὐτῷ καὶ ἐν τῷ jură pe el și pe Cel ce locuieşte templu se jură pe el şi pe Cel
κατοικήσαντι αὐτόν· în el; care locuieşte în el.
Μτ Κγ-22 καὶ ὁ ὁμόσας ἐν τῷ οὐρανῷ 22. și cel ce se jură pe cer, se Matei 23:22. Cel ce se jură pe cer
ὀμνύει ἐν τῷ θρόνῳ τοῦ Θεοῦ καὶ jură pe tronul lui Dumnezeu și se jură pe tronul lui Dumnezeu
ἐν τῷ καθημένῳ ἐπάνω αὐτοῦ. pe Cel ce şade pe el. şi pe Cel ce şade pe el.
Matei 23:23. Vai vouă,
Μτ Κγ-23 Οὐαὶ ὑμῖν, γραμματεῖς καὶ 23. Vai vouă, cărturarilor și cărturarilor şi fariseilor
Φαρισαῖοι ὑποκριταί, ὅτι fariseilor făţarnici! Că dați făţarnici! Că daţi zeciuială din
ἀποδεκατοῦτε τὸ ἠδύοσμον καὶ τὸ zeciuială din izmă și mărar și izmă, din mărar şi din chimen,
ἄνηθον καὶ τὸ κύμινον, καὶ chimen, și aţi lăsat cele mai dar aţi lăsat părţile mai grele
ἀφήκατε τὰ βαρύτερα τοῦ νόμου, grele ale legii: judecata și mila ale Legii: judecata, mila şi
τὴν κρίσιν καὶ τὸν ἔλεον καὶ τὴν și credinţa; dar acestea se cădea credinţa; pe acestea trebuia să
πίστιν· ταῦτα δὲ ἔδει ποιῆσαι să le faceţi și acelea să nu le le faceţi şi pe acelea să nu le
κἀκεῖνα μὴ ἀφιέναι. lăsaţi. lăsaţi
Μτ Κγ-24 ὁδηγοὶ τυφλοί, οἱ διυλίζοντες 24. Călăuzitori orbi, care Matei 23:24. Călăuze oarbe care
τὸν κώνωπα, τὴν δὲ κάμηλον strecuraţi ţânţarul și înghiţiţi strecuraţi ţânţarul şi înghiţiţi
καταπίνοντες! cămila! cămila!
Φαρισαῖοι ὑποκριταί, ὅτι fariseilor făţarnici! Că curăţiţi cărturarilor şi fariseilor
καθαρίζετε τὸ ἔξωθεν τοῦ ποτηρίου partea cea din afară a paharului făţarnici! Că voi curăţiţi partea
καὶ τῆς παροψίδος, ἔσωθεν δὲ și a blidului, iar dinlăuntru sunt din afară a paharului şi a
γέμουσιν ἐξ ἁρπαγῆς καὶ ἀδικίας. pline de răpire și de nedreptate. blidului, iar înăuntru sunt pline
de răpire şi de lăcomie.
Μτ Κγ-26 Φαρισαῖε τυφλέ, καθάρισον 26. Farisee orb, curăţeşte întâi Matei 23:26. Fariseule orb!
πρῶτον τὸ ἐντὸς τοῦ ποτηρίου καὶ partea cea dinlăuntru a Curăţă întâi partea dinăuntru a
τῆς παροψίδος, ἵνα γένηται καὶ τὸ paharului și a blidului, ca să fie paharului şi a blidului, ca să
ἐκτὸς αὐτῶν καθαρόν. și cea dinafară curată. fie curată şi cea din afară.
Φαρισαῖοι ὑποκριταί, ὅτι fariseilor făţarnici! Că vă cărturarilor şi fariseilor
παρομοιάζετε τάφοις asemănaţi mormintelor celor făţarnici! Că semănaţi cu
κεκονιαμένοις, οἵτινες ἔξωθεν μὲν văruite, care din afară se arată mormintele cele văruite, care
φαίνονται ὡραῖοι, ἔσωθεν δὲ frumoase, iar dinlăuntru sunt pe din afară se arată frumoase,
γέμουσιν ὀστέων νεκρῶν καὶ πάσης pline de oasele morţilor și de înăuntru însă sunt pline de
ἀκαθαρσίας. toată necurăţia. oase de morţi şi de toată
necurăţia.
Μτ Κγ-28 οὕτω καὶ ὑμεῖς ἔξωθεν μὲν 28. Aşa și voi, dinafară vă Matei 23:28. Aşa şi voi, pe din
φαίνεσθε τοῖς ἀνθρώποις δίκαιοι, arătaţi drepţi oamenilor, iar afară vă arătaţi drepţi
ἔσωθεν δὲ μεστοί ἐστε ὑποκρίσεως dinlăuntru sunteţi plini de oamenilor, înăuntru însă
καὶ ἀνομίας. făţărnicie și fărădelege. sunteţi plini de făţărnicie şi de
fărădelege.
Φαρισαῖοι ὑποκριταί, ὅτι fariseilor făţarnici! Că zidiţi cărturarilor şi fariseilor
οἰκοδομεῖτε τοὺς τάφους τῶν mormintele prorocilor și făţarnici! Că zidiţi mormintele
προφητῶν καὶ κοσμεῖτε τὰ μνημεῖα împodobiţi gropile drepţilor, proorocilor şi împodobiţi pe
τῶν δικαίων, ale drepţilor,
Μτ Κγ-30 καὶ λέγετε· εἰ ἦμεν ἐν ταῖς 30. și ziceţi: De am fi fost în Matei 23:30. Şi ziceţi: De am fi
ἡμέραις τῶνπατέρων ἡμῶν, οὐκ ἂν zilele părinţilor noştri, n-am fi fost noi în zilele părinţilor
ἦμεν κοινωνοὶ αὐτῶν ἐν τῷ αἵματι fost părtaşi lor întru sângele noştri, n-am fi fost părtaşi cu ei
τῶν προφητῶν. (vărsarea sângelui) prorocilor. la vărsarea sângelui
63
proorocilor.
Μτ Κγ-31 ὥστε μαρτυρεῖτε ἑαυτοῖς ὅτι 31. Prin urmare, voi înşivă Matei 23:31. Astfel, dar,
υἱοί ἐστε τῶν φονευσάντων τοὺς mărturisiţi că sunteţi fii ai celor mărturisiţi voi înşivă că sunteţi
προφήτας. ce au omorât pe proroci. fii ai celor ce au ucis pe
prooroci.
Μτ Κγ-32 καὶ ὑμεῖς πληρώσατε τὸ 32. Și voi umpleţi măsura Matei 23:32. Dar voi întreceţi
μέτρον τῶν πατέρων ὑμῶν. părinţilor voştri. măsura părinţilor voştri!
Μτ Κγ-33 ὄφεις, γεννήματα ἐχιδνῶν! 33. Şerpi, pui de vipere! Cum Matei 23:33. Şerpi, pui de vipere,
πῶς φύγητε ἀπὸ τῆς κρίσεως τῆς veţi scăpa de judecata gheenei? cum veţi scăpa de osânda
γεέννης; gheenei?
Μτ Κγ-34 διὰ τοῦτο ἰδοὺ ἐγὼ 34. De aceea, iată, Eu trimit la Matei 23:34. De aceea, iată Eu
ἀποστέλλω πρὸς ὑμᾶς προφήτας voi proroci și înţelepţi și trimit la voi prooroci şi
καὶ σοφοὺς καὶ γραμματεῖς, καὶ ἐξ cărturari, și dintre dânşii veţi înţelepţi şi cărturari; dintre ei
αὐτῶν ἀποκτενεῖτε καὶ σταυρώσετε ucide și veţi răstigni, și dintre veţi ucide şi veţi răstigni;
καὶ ἐξ αὐτῶν μαστιγώσετε ἐν ταῖς dânşii veţi bate în adunările dintre ei veţi biciui în sinagogi
συναγωγαῖς ὑμῶν καὶ διώξετε ἀπὸ voastre, și-i veţi prigoni din şi-i veţi urmări din cetate în
πόλεως εἰς πόλιν, cetate în cetate, cetate,
Μτ Κγ-35 ὅπως ἔλθῃ ἐφ᾿ ὑμᾶς πᾶν 35. ca să vină asupra voastră tot Matei 23:35. Ca să cadă asupra
αἷμα δίκαιον ἐκχυνόμενον ἐπὶ τῆς sângele drepţilor, care s-a voastră tot sângele drepţilor
γῆς ἀπὸ τοῦ αἵματος ῎Αβελ τοῦ vărsat pe pământ, de la sângele răspândit pe pământ, de la
δικαίου ἕως τοῦ αἵματος Ζαχαρίου dreptului Abel, până la sângele sângele dreptului Abel, până la
υἱοῦ Βαραχίου, ὃν ἐφονεύσατε lui Zaharia fiul lui Varahia, pe sângele lui Zaharia, fiul lui
μεταξὺ τοῦ ναοῦ καὶ τοῦ care l-aţi omorât între templu și Varahia, pe care l-aţi ucis între
θυσιαστηρίου. altar. templu şi altar.
Μτ Κγ-36 ἀμὴν λέγω ὑμῖν ὅτι ἥξει 36. Amin grăiesc vouă, că vor Matei 23:36. Adevărat grăiesc
ταῦτα πάντα ἐπὶ τὴν γενεὰν ταύτην. veni acestea toate peste neamul vouă, vor veni acestea toate
Μτ Κγ-37 ῾Ιερουσαλὴμ ῾Ιερουσαλήμ, ἡ acesta. asupra acestui neam.
ἀποκτέννουσα τοὺς προφήτας καὶ 37. Ierusalime, Ierusalime, care- Matei 23:37. Ierusalime,
λιθοβολοῦσα τοὺς ἀπεσταλμένους i omori pe proroci și-i ucizi cu Ierusalime, care omori pe
πρὸς αὐτήν! ποσάκις ἠθέλησα pietre pe cei trimişi la tine! De prooroci şi cu pietre ucizi pe
ἐπισυναγαγεῖν τὰ τέκνα σου ὃν câte ori am vrut să adun pe fiii cei trimişi la tine; de câte ori
τρόπον ἐπισυνάγει ὄρνις τὰ νοσσία tăi, în ce chip adună găina puii am voit să adun pe fiii tăi, după
ἑαυτῆς ὑπὸ τὰς πτέρυγας, καὶ οὐκ săi sub aripi, și n-aţi vrut! cum adună pasărea puii săi sub
ἠθελήσατε. aripi, dar nu aţi voit.
Μτ Κγ-38 ἰδοὺ ἀφίεται ὑμῖν ὁ οἶκος 38. Iată, se lasă vouă casa Matei 23:38. Iată, casa voastră vi
ὑμῶν ἔρημος. voastră pustie. se lasă pustie;
Μτ Κγ-39 λέγω γὰρ ὑμῖν, οὐ μή με 39. Că zic vouă: De acum nu Mă Matei 23:39. Căci vă zic vouă: De
ἴδητε ἀπ᾿ ἄρτι ἕως ἂν εἴπητε, veţi mai vedea până când veţi acum nu Mă veţi mai vedea,
εὐλογημένος ὁ ἐρχόμενος ἐν zice: Binecuvântat este Cel ce până când nu veţi zice:
ὀνόματι Κυρίου. vine întru numele Domnului!” Binecuvântat este Cel ce vine
întru numele Domnului.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΚΔ. CAPITOLUL 24. CAPITOLUL 24

Μτ Κδ-1 Καὶ ἐξελθὼν ὁ ᾿Ιησοῦς 1. Și ieşind Iisus din templu Matei 24:1. Şi ieşind Iisus din
ἐπορεύετο ἀπὸ τοῦ ἱεροῦ· καὶ mergea, și s-au apropiat ucenicii templu, S-a dus şi s-au apropiat
προσῆλθον οἱ μαθηταὶ αὐτοῦ Lui ca să-I arate zidirile de el ucenicii Lui, ca să-I arate
ἐπιδεῖξαι αὐτῷ τὰς οἰκοδομὰς τοῦ templului. clădirile templului.
ἱεροῦ 2. Iar Iisus a zis lor: „Vedeţi Matei 24:2. Iar El, răspunzând, le-
Μτ Κδ-2 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς εἶπεν αὐτοῖς· οὐ acestea toate? Amin grăiesc a zis: Vedeţi toate acestea?
βλέπετε ταῦτα πάντα; ἀμὴν λέγω vouă, nu va rămâne aici piatră Adevărat grăiesc vouă: Nu va
ὑμῖν, οὐ μὴ ἀφεθῇ ὧδε λίθος ἐπὶ pe piatră, care să nu se rămâne aici piatră pe piatră,
λίθον, ὃς οὐ καταλυθήσεται. risipească”. care să nu se risipească.
Μτ Κδ-3 καθημένου δὲ αὐτοῦ ἐπὶ τοῦ 3. Și şezând El pe Muntele Matei 24:3. Şi şezând El pe
ὄρους τῶν ἐλαιῶν προσῆλθον αὐτῷ Măslinilor, s-au apropiat către Muntele Măslinilor, au venit la
οἱ μαθηταὶ κατ᾿ ἰδίαν λέγοντες· εἰπὲ Dânsul ucenicii, deosebi, zicând: El ucenicii, de o parte, zicând:
ἡμῖν πότε ταῦτα ἔσται, καὶ τί τὸ „Spune nouă, când vor fi Spune nouă când vor fi acestea
σημεῖον τῆς σῆς παρουσίας καὶ τῆς acestea, și care este semnul şi care este semnul venirii Tale
64
συντελείας τοῦ αἰῶνος; venirii Tale și al sfârşitului şi al sfârşitului veacului?
veacului?”
Μτ Κδ-4 καὶ ἀποκριθεὶς ὁ ᾿Ιησοῦς 4. Și răspunzând Iisus a zis lor: Matei 24:4. Răspunzând, Iisus le-a
εἶπεν αὐτοῖς· βλέπετε μή τις ὑμᾶς „Vedeți să nu vă amăgească zis: Vedeţi să nu vă amăgească
πλανήσῃ. cineva pe voi. cineva.
Μτ Κδ-5 πολλοὶ γὰρ ἐλεύσονται ἐπὶ τῷ 5. Că mulţi vor veni în numele Matei 24:5. Căci mulţi vor veni în
ὀνόματί μου λέγοντες, ἐγώ εἰμι ὁ Meu, zicând: Eu sunt Hristos, și numele Meu, zicând: Eu sunt
Χριστός, καὶ πολλοὺς πλανήσουσι. pe mulţi vor înşela. Hristos, şi pe mulţi îi vor
amăgi.
Μτ Κδ-6 μελλήσετε δὲ ἀκούειν 6. Și aveţi să auziţi războaie și Matei 24:6. Şi veţi auzi de
πολέμους καὶ ἀκοὰς πολέμων· veşti de războaie; căutaţi să nu războaie şi de zvonuri de
ὁρᾶτε μὴ θροεῖσθε· δεῖ γὰρ πάντα vă spăimântaţi; că se cuvine războaie; luaţi seama să nu vă
γενέσθαι, ἀλλ᾿ οὔπω ἐστὶ τὸ τέλος. toate acestea să fie, însă nu va fi speriaţi, căci trebuie să fie
sfârşitul. toate, dar încă nu este
sfârşitul.
Μτ Κδ-7 ἐγερθήσεται γὰρ ἔθνος ἐπὶ 7. Că se va scula neam peste Matei 24:7. Căci se va ridica
ἔθνος καὶ βασιλεία ἐπὶ βασιλείαν, neam și împărăţie peste neam peste neam şi împărăţie
καὶ ἔσονται λιμοὶ καὶ λοιμοὶ καὶ împărăţie, și vor fi foamete și peste împărăţie şi va fi foamete
σεισμοὶ κατὰ τόπους· ciumă și cutremure pe alocuri; şi ciumă şi cutremure pe
alocuri.
Μτ Κδ-8 πάντα δὲ ταῦτα ἀρχὴ ὠδίνων. 8. iar acestea toate vor fi Matei 24:8. Dar toate acestea sunt
începutul durerilor. începutul durerilor.
Μτ Κδ-9 τότε παραδώσουσιν ὑμᾶς εἰς 9. Atunci vă vor da pe voi în Matei 24:9. Atunci vă vor da pe
θλῖψιν καὶ ἀποκτενοῦσιν ὑμᾶς, καὶ necazuri și vă vor omorî pe voi voi spre asuprire şi vă vor
ἔσεσθε μισούμενοι ὑπὸ πάντων τῶν și veţi fi urâţi de toate neamurile ucide şi veţi fi urâţi de toate
ἐθνῶν διὰ τὸ ὄνομά μου. pentru numele Meu. neamurile pentru numele Meu.
Μτ Κδ-10 καὶ τότε σκανδαλισθήσονται 10. Și atunci se vor sminti mulţi Matei 24:10. Atunci mulţi se vor
πολλοὶ καὶ ἀλλήλους παραδώσουσι și se vor vinde unul pe altul, și se sminti şi se vor vinde unii pe
καὶ μισήσουσιν ἀλλήλους. vor urî unul pe altul. alţii; şi se vor urî unii pe alţii.
Μτ Κδ-11 καὶ πολλοὶ ψευδοπροφῆται 11. Și mulţi proroci mincinoşi se Matei 24:11. Şi mulţi prooroci
ἐγερθήσονται καὶ πλανήσουσι vor scula și vor înşela pe mulţi, mincinoşi se vor scula şi vor
πολλούς, amăgi pe mulţi.
Μτ Κδ-12 καὶ διὰ τὸ πληθυνθῆναι τὴν 12. și pentru înmulţirea Matei 24:12. Iar din pricina
ἀνομίαν ψυγήσεται ἡ ἀγάπη τῶν fărădelegii se va răci dragostea înmulţirii fărădelegii, iubirea
πολλῶν. multora. multora se va răci.
Μτ Κδ-13 ὁ δὲ ὑπομείνας εἰς τέλος, 13. Dar cel ce va răbda până în Matei 24:13. Dar cel ce va răbda
οὗτος σωθήσεται. sfârşit, acela se va mântui. până sfârşit, acela se va
mântui.
Μτ Κδ-14 καὶ κηρυχθήσεται τοῦτο τὸ 14. Și se va propovădui această Matei 24:14. Şi se va propovădui
εὐαγγέλιον τῆς βασιλείας ἐν ὅλῃ τῇ Evanghelie a împărăţiei întru această Evanghelie a
οἰκουμένῃ εἰς μαρτύριον πᾶσι τοῖς toată lumea, spre mărturie la împărăţiei în toată lumea spre
ἔθνεσι, καὶ τότε ἥξει τὸ τέλος. toate neamurile, și atunci va veni mărturie la toate neamurile; şi
sfârşitul. atunci va veni sfârşitul.
Μτ Κδ-15 ῞Οταν οὖν ἴδητε τὸ βδέλυγμα 15. Deci, când veţi vedea Matei 24:15. Deci, când veţi vedea
τῆς ἐρημώσεως τὸ ῥηθὲν διὰ urâciunea pustiirii, care s-a zis urâciunea pustiirii ce s-a zis
Δανιὴλ τοῦ προφήτου ἑστὼς ἐν prin Daniil prorocul, stând în prin Daniel proorocul, stând în
τόπῳ ἁγίῳ -ὁ ἀναγινώσκων locul cel sfânt - cel ce citeşte să locul cel sfânt - cine citeşte să
νοείτω- înţeleagă -, înţeleagă -
Μτ Κδ-16 τότε οἱ ἐν τῇ ᾿Ιουδαία 16. atunci cei din Iudeea să fugă Matei 24:16. Atunci cei din Iudeea
φευγέτωσαν ἐπὶ τὰ ὄρη, la (pe) munţi; să fugă în munţi.
Μτ Κδ-17 ὁ ἐπὶ τοῦ δώματος μὴ 17. cel ce va fi pe casă să nu se Matei 24:17. Cel ce va fi pe casă
καταβαινέτω ἆραι τὰ ἐκ τῆς οἰκίας coboare să ia ceva din casa sa; să nu se coboare, ca să-şi ia
αὐτοῦ, lucrurile din casă.
Μτ Κδ-18 καὶ ὁ ἐν τῷ ἀγρῷ μὴ 18. și cel ce va fi în câmp, să nu Matei 24:18. Iar cel ce va fi în
ἐπιστρεψάτω ὀπίσωἆραι τὰ ἱμάτια se întoarcă înapoi să-și ia haina ţarină să nu se întoarcă înapoi,
αὐτοῦ. sa. ca să-şi ia haina.
Μτ Κδ-19 οὐαὶ δὲ ταῖς ἐν γαστρὶ 19. Iar vai! celora ce vor avea în Matei 24:19. Vai de cele
65
ἐχούσαις καὶ ταῖς θηλαζούσαις ἐν pântece și celora ce vor apleca însărcinate şi de cele ce vor
ἐκείναις ταῖς ἡμέραις. în zilele acelea! alăpta în zilele acelea!
Μτ Κδ-20 προσεύχεσθε δὲ ἵνα μὴ 20. Iar rugaţi-vă ca să nu fie Matei 24:20. Rugaţi-vă ca să nu
γένηται ἡ φυγὴ ὑμῶν χειμῶνος fuga voastră iarna, nici sâmbăta. fie fuga voastră iarna, nici
μηδὲ σαββάτῳ. sâmbăta.
Μτ Κδ-21 ἔσται γὰρ τότε θλῖψις 21. Că va fi atunci necaz mare, Matei 24:21. Căci va fi atunci
μεγάλη, οἵα οὐ γέγονεν ἀπ᾿ ἀρχῆς care n-a fost din începutul lumii strâmtorare mare, cum n-a fost
κόσμου ἕως τοῦ νῦν οὐδ᾿ οὐ μὴ până acum, nici nu va mai fi. de la începutul lumii până
γένηται. acum şi nici nu va mai fi.
Μτ Κδ-22 καὶ εἰ μὴ ἐκολοβώθησαν αἱ 22. Și de nu s-ar fi scurtat zilele Matei 24:22. Şi de nu s-ar fi
ἡμέραι ἐκεῖναι, οὐκ ἂν ἐσώθη πᾶσα acelea, nu s-ar îi mântuit tot scurtat acele zile, n-ar mai
σάρξ· διὰ δὲ τοὺς ἐκλεκτοὺς trupul; dar pentru cei aleşi se scăpa nici un trup, dar pentru
κολοβωθήσονται αἱ ἡμέραι ἐκεῖναι. vor scurta zilele acelea. cei aleşi se vor scurta acele
zile.
Μτ Κδ-23 τότε ἐάν τις ὑμῖν εἴπῃ, ἰδοὺ 23. Atunci de va zice vouă Matei 24:23. Atunci, de vă va zice
ὧδε ὁ Χριστὸς ἢ ὧδε, μὴ cineva: Iată aici este Hristos, cineva: Iată, Mesia este aici
πιστεύσητε· sau acolo, să nu credeţi; sau dincolo, să nu-l credeţi.
Μτ Κδ-24 ἐγερθήσονται γὰρ 24. că se vor scula hristoşi Matei 24:24. Căci se vor ridica
ψευδόχριστοι καὶ ψευδοπροφῆται mincinoşi și proroci mincinoşi, hristoşi mincinoşi şi prooroci
καὶ δώσουσι σημεῖα μεγάλα καὶ și vor da semne mari și minuni, mincinoşi şi vor da semne mari
τέρατα, ὥστε πλανῆσαι, εἰ ca să amăgească, de va fi cu şi chiar minuni, ca să
δυνατόν,καὶ τοὺς ἐκλεκτούς. putinţă, și pe cei aleşi. amăgească, de va fi cu putinţă,
şi pe cei aleşi.
Μτ Κδ-25 ἰδοὺ προείρηκα ὑμῖν. 25. Iată mai înainte va-m spus Matei 24:25. Iată, v-am spus de
vouă. mai înainte.
Μτ Κδ-26 ἐὰν οὖν εἴπωσιν ὑμῖν, ἰδοὺ 26. Deci, de vă vor zice vouă, Matei 24:26. Deci, de vă vor zice
ἐν τῇ ἐρήμῳ ἐστί, μὴ ἐξέλθητε, ἰδοὺ iată în pustie este, să nu ieşiţi, vouă: Iată este în pustie, să nu
ἐν τοῖς ταμείοις, μὴ πιστεύσητε· iată în cămări, să nu credeţi; ieşiţi; iată este în cămări, să nu
Μτ Κδ-27 ὥσπερ γὰρ ἡ ἀστραπὴ credeţi.
ἐξέρχεται ἀπὸ ἀνατολῶν καὶ 27. Că precum iese fulgerul de Matei 24:27. Căci precum fulgerul
φαίνεται ἕως δυσμῶν, οὕτως ἔσται la răsărit și se arată pană la iese de la răsărit şi se arată
καὶ ἡ παρουσία τοῦ υἱοῦ τοῦ apus, așa va fi și venirea Fiului până la apus, aşa va fi şi
ἀνθρώπου· Omului; venirea Fiului Omului.
Μτ Κδ-28 ὅπου γὰρ ἐὰν ᾖ τὸ πτῶμα, 28 Că unde va fi stârvul, acolo Matei 24:28. Căci unde va fi
ἐκεῖ συναχθήσονται οἱ ἀετοί. se vor aduna vulturii. stârvul, acolo se vor aduna
vulturii.
Μτ Κδ-29 Εὐθέως δὲ μετὰ τὴν θλῖψιν 29. Iar îndată după necazul Matei 24:29. Iar îndată după
τῶν ἡμερῶν ἐκείνων ὁ ἥλιος acelor zile soarele se va strâmtorarea acelor zile,
σκοτισθήσεται καὶ ἡ σελήνη οὐ întuneca și luna nu-și va da soarele se va întuneca şi luna
δώσει τὸ φέγγος αὐτῆς, καὶ οἱ lumina sa, și stelele vor cădea nu va mai da lumina ei, iar
ἀστέρες πεσοῦνται ἀπὸ τοῦ din cer, și puterile cerurilor se stelele vor cădea din cer şi
οὐρανοῦ, καὶαἱ δυνάμεις τῶν vor clătina. puterile cerurilor se vor
οὐρανῶν σαλευθήσονται. zgudui.
Μτ Κδ-30 καὶ τότε φανήσεται τὸ 30. Și atunci se va arăta semnul Matei 24:30. Atunci se va arăta pe
σημεῖον τοῦ υἱοῦ τοῦ ἀνθρώπου ἐν Fiului Omului pe cer, și atunci cer semnul Fiului Omului şi
τῷ οὐρανῷ, καὶ τότε κόψονται vor plânge toate seminţiile vor plânge toate neamurile
πᾶσαι αἱ φυλαὶ τῆς γῆς καὶ ὄψονται pământului și-L vor vedea pe pământului şi vor vedea pe Fiul
τὸν υἱὸν τοῦ ἀνθρώπου ἐρχόμενον Fiul Omului venind pe norii Omului venind pe norii cerului,
ἐπὶ τῶν νεφελῶν τοῦ οὐρανοῦ μετὰ cerului, cu putere și cu slavă cu putere şi cu slavă multă.
δυνάμεως καὶ δόξης πολλῆς. multă. Matei 24:31. Şi va trimite pe
Μτ Κδ-31 καὶ ἀποστελεῖ τοὺς ἀγγέλους 31. Și va trimite pe îngerii Săi cu îngerii Săi, cu sunet mare de
αὐτοῦ μετὰ σάλπιγγος φωνῆς glas mare de trâmbiţă, și vor trâmbiţă, şi vor aduna pe cei
μεγάλης, καὶ ἐπισυνάξουσι τοὺς aduna pe cei aleşi ai Lui din cele aleşi ai Lui din cele patru
ἐκλεκτοὺς αὐτοῦ ἐκ τῶν τεσσάρων patru vânturi, de la marginile vânturi, de la marginile
ἀνέμων ἀπ᾿ ἄκρων οὐρανῶν ἕως cerurilor până la marginile lor. cerurilor până la celelalte
ἄκρων αὐτῶν margini.
Μτ Κδ-32 ᾿Απὸ δὲ τῆς συκῆς μάθετε 32. Iar de la smochin vă Matei 24:32. Învăţaţi de la
66
τὴν παραβολήν. ὅταν ἤδη ὁ κλάδος învăţaţi pildă: Când mlădiţa lui smochin pilda: Când mlădiţa
αὐτῆς γένηται ἁπαλὸς καὶ τὰ φύλλα devine fragedă și odrăslește lui se face fragedă şi odrăsleşte
ἐκφύῃ, γινώσκετε ὅτιἐγγὺς τὸ frunze, cunoaşteţi că aproape frunze, cunoaşteţi că vara e
θέρος· este vara; aproape.
Μτ Κδ-33 οὕτω καὶ ὑμεῖς ὅταν ἴδητε 33. aşa și voi, când veţi vedea Matei 24:33. Asemenea şi voi,
ταῦτα πάντα, γινώσκετε ὅτι ἐγγύς acestea toate, cunoașteți că când veţi vedea toate acestea,
ἐστιν ἐπὶ θύραις. aproape este, lângă uşi. să ştiţi că este aproape, la uşi.
Μτ Κδ-34 ἀμὴν λέγω ὑμῖν, οὐ μὴ 34. Amin grăiesc vouă, nu va Matei 24:34. Adevărat grăiesc
παρέλθῃ ἡ γενεὰ αὕτη ἕως ἂν trece neamul acesta până când vouă că nu va trece neamul
πάντα ταῦτα γένηται. toate acestea vor fi. acesta, până ce nu vor fi toate
acestea.
Μτ Κδ-35 ὁ οὐρανὸς καὶ ἡ γῆ 35. Cerul și pământul vor trece, Matei 24:35. Cerul şi pământul
παρελεύσονται, οἱ δὲ λόγοι μου οὐ dar cuvintele Mele nu vor trece. vor trece, dar cuvintele Mele
μὴ παρέλθωσι. nu vor trece.
Μτ Κδ-36 Περὶ δὲ τῆς ἡμέρας ἐκείνης 36. Iar de ziua aceea și Matei 24:36. Iar de ziua şi de
καὶ ὥρας οὐδεὶς οἶδεν, οὐδὲ οἱ ceasul, nimeni nu ştie, nici îngeri ceasul acela nimeni nu ştie,
ἄγγελοι τῶν οὐρανῶν, εἰ μὴ ὁ din ceruri, fără numai Tatăl Meu nici îngerii din ceruri, nici
πατήρ μου μόνος. singur. Fiul, ci numai Tatăl.
Μτ Κδ-37 ὥσπερ δὲ αἱ ἡμέραι τοῦ 37. Iar precum a fost în zilele lui Matei 24:37. Şi precum a fost în
Νῶε, οὕτως ἔσται καὶ ἡ παρουσία Noe, așa va fi și venirea Fiului zilele lui Noe, aşa va fi venirea
τοῦ υἱοῦ τοῦ ἀνθρώπου Omului. Fiului Omului.
Μτ Κδ-38 ῞Ωσπερ γὰρ ἦσαν ἐν ταῖς 38. Că precum era în zilele cele Matei 24:38. Căci precum în zilele
ἡμέραις ταῖς πρὸ τοῦ κατακλυσμοῦ mai dinainte de potop: mâncau acelea dinainte de potop,
τρώγοντες καὶ πίνοντες, γαμοῦντες și beau, se însurau și se măritau, oamenii mâncau şi beau, se
καὶ ἐκγαμίζοντες, ἄχρι ἧς ἡμέρας până în ziua întru care a intrat însurau şi se măritau, până în
εἰσῆλθε Νῶε εἰς τὴν κιβωτόν, Noe în corabie, ziua când a intrat Noe în
corabie,
Μτ Κδ-39 καὶ οὐκ ἔγνωσαν ἕως ἦλθεν 39. și n-au ştiut până când a Matei 24:39. Şi n-au ştiut până ce
ὁ κατακλυσμὸς καὶ ἦρεν ἅπαντας, venit potopul și i-a luat pe toți, a venit potopul şi i-a luat pe
οὕτως ἔσται καὶ ἡ παρουσία τοῦ așa va fi și venirea Fiului toţi, la fel va fi şi venirea Fiului
υἱοῦ τοῦ ἀνθρώπου. Omului. Omului.
Μτ Κδ-40 τότε δύο ἔσονται ἐν τῷ 40. Atunci, doi de vor fi în câmp Matei 24:40. Atunci, din doi care
ἀγρῷ, ὁ εἷς παραλαμβάνεται καὶ ὁ (țarină), unul se va lua și unul se vor fi în ţarină, unul se va lua
εἷς ἀφίεται· va lăsa; şi altul se va lăsa.
Μτ Κδ-41 δύο ἀλήθουσαι ἐν τῷ 41. Două măcinând la moară, Matei 24:41. Din două care vor
μυλῶνι, μία παραλαμβάνεται καὶ una se va lua și una se va lăsa. măcina la moară, una se va lua
μία ἀφίεται. şi alta se va lăsa.
Μτ Κδ-42 γρηγορεῖτε οὖν, ὅτι οὐκ 42. Deci: privegheaţi, că nu ştiţi Matei 24:42. Privegheaţi deci, că
οἴδατε ποίᾳ ὥρᾳ ὁ Κύριος ὑμῶν în care ceas Domnul vostru va nu ştiţi în care zi vine Domnul
ἔρχεται. veni. vostru.
Μτ Κδ-43 ᾿Εκεῖνο δὲ γινώσκετε ὅτι εἰ 43. Iar aceasta să cunoaşteţi, că Matei 24:43. Aceea cunoaşteţi, că
ᾔδει ὁ οἰκοδεσπότης ποίᾳ φυλακῇ ὁ de ar şti stăpânul casei la ce de-ar şti stăpânul casei la ce
κλέπτης ἔρχεται, ἐγρηγόρησεν ἂν strajă din noapte va veni hoţul, strajă din noapte vine furul, ar
καὶ οὐκ ἂν εἴασε διορυγῆναι τὴν ar fi privegheat și n-ar fi lăsat priveghea şi n-ar lăsa să i se
οἰκίαν αὐτοῦ. să-i sape casa lui. spargă casa.
Μτ Κδ-44 διὰ τοῦτο καὶ ὑμεῖς γίνεσθε 44. Pentru aceasta și voi fiţi Matei 24:44. De aceea şi voi fiţi
ἕτοιμοι, ὅτι ᾗ ὥρᾳ οὐ δοκεῖτε ὁ gata, că în ceasul în care nu gata, că în ceasul în care nu
υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου ἔρχεται. gândiţi Fiul Omului va veni. gândiţi Fiul Omului va veni.
Μτ Κδ-45 Τίς ἄρα ἐστὶν ὁ πιστὸς 45 Oare, cine este sluga cea Matei 24:45. Cine, oare, este
δοῦλος καὶ φρόνιμος, ὃν credincioasă și înţeleaptă, pe sluga credincioasă şi înţeleaptă
κατέστησεν ὁ κύριος αὐτοῦ ἐπὶ τῆς care l-a pus domnul său peste pe care a pus-o stăpânul peste
θεραπείας αὐτοῦ τοῦ διδόναι αὐτοῖς slugile sale ca să le dea lor slugile sale, ca să le dea hrană
τὴν τροφὴν ἐν καιρῷ; hrană la vreme? la timp?
Μτ Κδ-46 μακάριος ὁ δοῦλος ἐκεῖνος 46. Fericită este sluga aceea pe Matei 24:46. Fericită este sluga
ὃν ἐλθὼν ὁ κύριος αὐτοῦ εὑρήσει care venind domnul său îl va aceea, pe care venind stăpânul
ποιοῦντα οὕτως. afla făcând așa. său, o va afla făcând aşa.
Μτ Κδ-47 ἀμὴν λέγω ὑμῖν ὅτι ἐπὶ πᾶσι 47. Amin grăiesc vouă, că peste Matei 24:47. Adevărat zic vouă că
67
τοῖς ὑπάρχουσιν αὐτοῦ καταστήσει toate averile sale îl va pune pe peste toate avuţiile sale o va
αὐτόν. el. pune.
Μτ Κδ-48 ἐὰν δὲ εἴπῃ ὁ κακὸς δοῦλος 48. Iar de va zice acea slugă rea Matei 24:48. Iar dacă acea slugă,
ἐκεῖνος ἐν τῇ καρδίᾳ αὐτοῦ, întru inima sa: zăboveşte domnul rea fiind, va zice în inima sa:
χρονίζει ὁ κύριός μου ἐλθεῖν, meu a veni, Stăpânul meu întârzie,
Μτ Κδ-49 καὶ ἄρξηται τύπτειν τοὺς 49. și va începe a bate pe cei Matei 24:49. Şi va începe să bată
συνδούλους αὐτοῦ, ἐσθίῃ δὲ καὶ împreună slugi cu el, și a mânca pe cei ce slujesc împreună cu
πίνῃ μετὰ τῶν μεθυόντων, și a bea cu beţivii, el, să mănânce şi să bea cu
beţivii,
Μτ Κδ-50 ἥξει ὁ κύριος τοῦ δούλου 50. veni-va domnul slugii aceleia Matei 24:50. Veni-va stăpânul
ἐκείνου ἐν ἡμέρᾳ ᾗ οὐ προσδοκᾷ în ziua întru care nu-l aşteaptă și slugii aceleia în ziua când nu
καὶ ἐν ὥρᾳ ᾗ οὐ γινώσκει, în ceasul întru care nu cunoaște, se aşteaptă şi în ceasul pe care
nu-l cunoaşte,
Μτ Κδ-51 καὶ διχοτομήσει αὐτόν, καὶ 51. și-l va tăia pe el în două, și Matei 24:51 Şi o va tăia din
τὸ μέρος αὐτοῦ μετὰ τῶν partea lui cu făţarnicii o va dregătorie şi partea ei o va
ὑποκριτῶν θήσει· ἐκεῖ ἔσται ὁ pune; acolo va fi plângerea și pune cu făţarnicii. Acolo va fi
κλαυθμὸς καὶ ὁ βρυγμὸς τῶν scrâşnirea dinţilor. plângerea şi scrâşnirea
ὀδόντων dinţilor.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΚΕ. CAPITOLUL 25. CAPITOLUL 25

Μτ Κε-1 Τότε ὁμοιωθήσεται ἡ βασιλεία 1. Atunci se va asemăna Matei 25:1. Împărăţia cerurilor se
τῶν οὐρανῶν δέκα παρθένοις, împărăţia cerurilor cu zece va asemăna cu zece fecioare,
αἵτινες λαβοῦσαι τὰς λαμπάδας fecioare, care luându-și care luând candelele lor, au
αὐτῶν ἐξ ῆλθον εἰς ἀπάντησιν τοῦcandelele (făcliile) lor, au ieşit ieşit în întâmpinarea mirelui.
νυμφίου. întru întâmpinarea mirelui. Matei 25:2. Cinci însă dintre ele
Μτ Κε-2 πέντε δὲ ἦσαν ἐξ αὐτῶν 2. Iar cinci dintre ele erau erau fără minte, iar cinci
φρόνιμοι καὶ αἱ πέντε μωραί. înţelepte și cinci nebune. înţelepte.
Μτ Κε-3 αἵτινες μωραὶ λαβοῦσαι τὰς 3. Cele nebune luându-și Matei 25:3. Căci cele fără de
λαμπάδας ἑαυτῶν οὐκ ἔλαβον μεθ᾿ candelele lor (însele) n-au luat minte, luând candelele, n-au
ἑαυτῶν ἔλαιον· cu ele (însele) untdelemn; luat cu sine untdelemn.
Μτ Κε-4 αἱ δὲ φρόνιμοι ἔλαβον ἔλαιον
4. iar cele înţelepte au luat Matei 25:4. Iar cele înţelepte au
ἐν τοῖς ἀγγείοις αὐτῶν μετὰ τῶν untdelemn în vasele lor cu luat untdelemn în vase, odată
λαμπάδων αὐτῶν candelele lor. cu candelele lor.
Μτ Κε-5 χρονίζοντος δὲ τοῦ νυμφίου 5. Iar zăbovindu-se mirele, au Matei 25:5. Dar mirele întârziind,
ἐνύσταξαν πᾶσαι καὶ ἐκάθευδον. dormitat (ațipit) toate și au au aţipit toate şi au adormit.
adormit.
Μτ Κε-6 μέσης δὲ νυκτὸς κραυγὴ 6. Iar la miezul nopţii s-a făcut Matei 25:6. Iar la miezul nopţii s-a
γέγονεν· ἰδοὺ ὁ νυμφίος ἔρχεται, strigare: Iată mirele vine! Ieşiţi făcut strigare: Iată, mirele
ἐξέρχεσθε εἰς ἀπάντησιν αὐτοῦ. întru întâmpinarea lui! vine! Ieşiţi întru întâmpinarea
lui!
Μτ Κε-7 τότε ἠγέρθησαν πᾶσαι αἱ 7. Atunci s-au sculat toate Matei 25:7. Atunci s-au deşteptat
παρθένοι ἐκεῖναι καὶ ἐκόσμησαν fecioarele acelea și și-au toate acele fecioare şi au
τὰς λαμπάδας αὐτῶν. împodobit candelele lor. împodobit candelele lor.
Μτ Κε-8 αἱ δὲ μωραὶ ταῖς φρονίμοις 8. Iar cele nebune au zis celor Matei 25:8. Şi cele fără de minte
εἶπον· δότε ἡμῖν ἐκ τοῦ ἐλαίου înţelepte: Daţi-ne nouă din au zis către cele înţelepte:
ὑμῶν, ὅτι αἱ λαμπάδες ἡμῶν untdelemnul vostru, că se sting Daţi-ne din untdelemnul vostru,
σβέννυνται. candelele noastre. că se sting candelele noastre.
Μτ Κε-9 ἀπεκρίθησαν δὲ αἱ φρόνιμοι 9. Dar au răspuns cele înţelepte, Matei 25:9. Dar cele înţelepte le-
λέγουσαι· μήποτε οὐκ ἀρκέσει ἡμῖν zicând: Nu cumva nu ne va au răspuns, zicând: Nu, ca nu
καὶ ὑμῖν· πορεύεσθε δὲ μᾶλλον ajunge nouă și vouă, dar mai cumva să nu ne ajungă nici
πρὸς τοὺς πωλοῦντας bine mergeţi la cei ce vând și vă nouă şi nici vouă. Mai bine
καὶἀγοράσατε ἑαυταῖς. cumpăraţi vouă înșivă. mergeţi la cei ce vând şi
cumpăraţi pentru voi.
Μτ Κε-10 ἀπερχομένων δὲ αὐτῶν 10. Iar mergând ele să cumpere, Matei 25:10. Deci plecând ele ca
ἀγοράσαι ἦλθεν ὁ νυμφίος καὶ αἱ venit-a mirele și cele ce erau să cumpere, a venit mirele şi
ἕτοιμοι εἰσῆλθον μετ᾿ αὐτοῦ εἰς gata au intrat cu el la nuntă, și cele ce erau gata au intrat cu el
τοὺς γάμους, καὶ ἐκλείσθη ἡ θύρα. s-a închis uşa. la nuntă şi uşa s-a închis.
68
Μτ Κε-11 ὕστερον δὲ ἔρχονται καὶ αἱ 11. Iar mai pe urmă au venit și Matei 25:11. Iar mai pe urmă, au
λοιπαὶ παρθένοι λέγουσαι· κύριε celelalte fecioare, zicând: sosit şi celelalte fecioare,
κύριε, ἄνοιξον ἡμῖν. Doamne, Doamne, deschide-ne zicând: Doamne, Doamne,
nouă. deschide-ne nouă.
Μτ Κε-12 ὁ δὲ ἀποκριθεὶς εἶπεν· ἀμὴν 12. Iar el răspunzând a zis: Matei 25:12. Iar el, răspunzând, a
λέγω ὑμῖν, οὐκ οἶδα ὑμᾶς. Amin zic vouă: nu vă ştiu pe voi. zis: Adevărat zic vouă: Nu vă
cunosc pe voi.
Μτ Κε-13 γρηγορεῖτε οὖν, ὅτι οὐκ 13. Drept aceea privegheaţi, că Matei 25:13. Drept aceea,
οἴδατε τὴν ἡμέ ραν οὐδὲ τὴν ὥραν nu ştiţi ziua, nici ceasul întru privegheaţi, că nu ştiţi ziua,
ἐν ᾗ ὁ υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου ἔρχεται. care Fiul Omului va veni. nici ceasul când vine Fiul
Omului.
Μτ Κε-14 ῞Ωσπερ γὰρ ἄνθρωπος 14. Că în ce chip un om Matei 25:14. Şi mai este ca un om
ἀποδημῶν ἐκάλεσε τοὺς ἰδίους ducându-se departe, a chemat care, plecând departe, şi-a
δούλους καὶ παρέδωκεν αὐτοῖς τὰ slugile sale și le-a dat lor avuţia chemat slugile şi le-a dat pe
ὑπάρχοντα αὐτοῦ, sa; mână avuţia sa.
Μτ Κε-15 καὶ ᾧ μὲν ἔδωκε πέντε 15. și unuia i-a dat cinci talanţi, Matei 25:15. Unuia i-a dat cinci
τάλαντα, ᾧ δὲ δύο, ᾧ δὲ ἕν, ἑκάστῳ iar altuia doi, iar altuia unul, talanţi, altuia doi, altuia unul,
κατὰ τὴν ἰδίαν δύναμιν, καὶ fiecăruia după puterea lui, și s-a fiecăruia după puterea lui şi a
ἀπεδήμησεν εὐθέως. dus îndată. plecat.
Μτ Κε-16 πορευθεὶς δὲ ὁ τὰ πέντε 16. Iar, plecând, cel ce luase Matei 25:16. Îndată, mergând, cel
τάλαντα λαβὼνεἰργάσατο ἐναὐτοῖς cinci talanţi a neguţătorit ce luase cinci talanţi a lucrat
καὶ ἐποίησεν ἄλλα πέντε τάλαντα. (lucrat) cu dânşii și a făcut alţi cu ei şi a câştigat alţi cinci
cinci talanţi. talanţi.
Μτ Κε-17 ὡσαύτως καὶ ὁ τὰ δύο 17. Asemenea și cel cu doi, a Matei 25:17. De asemenea şi cel
ἐκέρδησε καὶ αὐτὸς ἄλλα δύο. dobândit și acesta alţi doi. cu doi a câştigat alţi doi.
Μτ Κε-18 ὁ δὲ τὸ ἓν λαβὼν ἀπελθὼν 18. Iar cel ce luase unul, Matei 25:18. Iar cel ce luase un
ὤρυξεν ἐν τῇγῇ καὶ ἀπέκρυψε τὸ ducându-se a săpat în pământ și talant s-a dus, a săpat o groapă
ἀργύριον τοῦ κυρίου αὐτοῦ. a ascuns argintul domnului său. în pământ şi a ascuns argintul
Μτ Κε-19 μετὰ δὲ χρόνον πολὺν stăpânului său.
ἔρχεταιὁ κύριος τῶν δούλων 19. Iar după multă vreme a venit Matei 25:19. După multă vreme a
ἐκείνων καὶ συναίρει μετ᾿ αὐτῶν domnul slugilor acelora și a venit şi stăpânul acelor slugi şi
λόγον. făcut socoteală cu dânşii. a făcut socoteala cu ele.
Μτ Κε-20 καὶ προσελθὼν ὁ τὰ πέντε 20. Și venind cel ce a luat cinci Matei 25:20. Şi apropiindu-se cel
τάλαντα λαβὼν προσήνεγκεν ἄλλα talanţi, a adus alţi cinci talanţi, care luase cinci talanţi, a adus
πέντε τάλαντα λέγων· κύριε, πέντε zicând: Doamne, cinci talanţi alţi cinci talanţi, zicând:
τάλαντά μοι παρέδωκας· ἴδε ἄλλα mi-ai dat mie; iată, alţi cinci Doamne, cinci talanţi mi-ai
πέντε τάλαντα ἐκέρδησα ἐπ᾿ αὐτοῖς. talanţi am dobândit cu ei. dat, iată alţi cinci talanţi am
câştigat cu ei.
Μτ Κε-21 ἔφη αὐτῷ ὁ κύριος αὐτοῦ· 21. Zis-a lui domnul său: Bine, Matei 25:21. Zis-a lui stăpânul:
εὖ, δοῦλε ἀγαθὲ καὶ πιστέ! ἐπὶ slugă bună și credincioasă! Bine, slugă bună şi
ὀλίγα ἦς πιστός, ἐπὶ πολλῶν σε Peste puţine ai fost credincios, credincioasă, peste puţine ai
καταστήσω· εἴσελθε εἰς τὴν χαρὰν peste multe te voi pune; intră fost credincioasă, peste multe
τοῦ κυρίου σου. întru bucuria domnului tău. te voi pune; intră întru bucuria
domnului tău.
Μτ Κε-22 προσελθὼν δὲ καὶ ὁ τὰ δύο 22 Și venind și cel ce a luat doi Matei 25:22. Apropiindu-se şi cel
τάλαντα λαβὼν εἶπε· κύ ριε, δύο talanţi, a zis: Doamne, doi cu doi talanţi, a zis: Doamne,
τάλαντά μοι παρέδωκας· ἴδε ἄλλα talanţi mi-ai dat mie; iată, alţi doi talanţi mi-ai dat, iată alţi
δύο τάλαντα ἐκέρδησα ἐπ᾿ αὐτοῖς. doi talanţi am dobândit cu ei. doi talanţi am câştigat cu ei.
Μτ Κε-23 ἔφη αὐτῷ ὁ κύριος αὐτοῦ· 23. Zis-a lui domnul său: Bine, Matei 25:23. Zis-a lui stăpânul:
εὖ, δοῦλε ἀγαθὲ καὶ πιστέ! ἐπὶ slugă bună și credincioasă! Bine, slugă bună şi
ὀλίγα ἦς πιστός, ἐπὶ πολ- λῶν σε Peste puţine ai fost credincios, credincioasă, peste puţine ai
καταστήσω· εἴσελθε εἰς τὴν χαρὰν peste multe te voi pune; intră fost credincioasă, peste multe
τοῦ κυρίου σου. întru bucuria domnului tău. te voi pune; intră întru bucuria
domnului tău.
Μτ Κε-24 προσελθὼν δὲ καὶ ὁ τὸ ἓν 24. Iar venind și cel ce a luat un Matei 25:24. Apropiindu-se apoi şi
τάλαντον εἰληφὼς εἶπε· κύριε, talant, a zis: Doamne, te-am cel care primise un talant, a
ἔγνων σε ὅτι σκληρὸς εἶ ἀνθρωπος, ştiut că ești om aspru, seceri zis: Doamne, te-am ştiut că eşti
69
θερίζων ὅπου οὐκ ἔσπειρας καὶ unde n-ai semănat și aduni de om aspru, care seceri unde n-ai
συνάγων ὅθεν οὐ διεσκόρπισας· unde n-ai risipit; semănat şi aduni de unde n-ai
împrăştiat.
Μτ Κε-25 καὶ φοβηθεὶς ἀπελθὼν 25. și temându-mă, m-am dus de Matei 25:25. Şi temându-mă, m-
ἔκρυψα τὸ τάλαντόν σου ἐν τῇ am ascuns talantul tău în am dus de am ascuns talantul
γῇ·ἴδε ἔχεις τὸ σόν. pământ; iată ai al tău. tău în pământ; iată ai ce este al
tău.
Μτ Κε-26 ἀποκριθεὶς δὲ ὁ κύριος 26. Și răspunzând domnul său, i- Matei 25:26. Şi răspunzând
αὐτοῦ εἶπεν αὐτῷ· πονηρὲ δοῦλε a zis lui: Slugă vicleană și stăpânul său i-a zis: Slugă
καὶ ὀκνηρέ! ᾔδεις ὅτι θερίζω ὅπου leneşă! Ai ştiut că secer unde n- vicleană şi leneşă, ştiai că
οὐκ ἔσπειρα καὶ συνάγω ὅθεν οὐ am semănat și adun de unde n- secer de unde n-am semănat şi
διεσκόρπισα! am risipit! adun de unde n-am
împrăştiat?
Μτ Κε-27 ἔδει οὖν σε βαλεῖν τὸ 27. Pentru aceasta dar se Matei 25:27. Se cuvenea deci ca tu
ἀργύριόν μου τοῖς τραπεζίταις, καὶ cuvenea să fi dat (pui) argintul să pui banii mei la zarafi, şi eu,
ἐλθὼν ἐγὼ ἐκομισάμην ἂν τὸ ἐμὸν meu schimbătorilor (la venind, aş fi luat ce este al meu
σὺν τόκῳ. bancheri), și venind eu aş fi luat cu dobândă.
al meu cu dobândă.
Μτ Κε-28 ἄρατε οὖν ἀπ᾿ αὐτοῦ τὸ 28. Luaţi, dar, de la el talantul, Matei 25:28. Luaţi deci de la el
τάλαντον καὶ δότε τῷ ἔχοντι τὰ și daţi-l celui ce are zece talanţi. talantul şi daţi-l celui ce are
δέκα τάλαντα. zece talanţi.
Μτ Κε-29 τῷ γὰρ ἔχοντι παντὶ 29. Că tot celui ce are i se va da Matei 25:29. Căci tot celui ce are i
δοθήσεται καὶ περισσευθήσεται, și-i va prisosi, iar de la cel ce n- se va da şi-i va prisosi, iar de
ἀπὸ δὲ τοῦ μὴ ἔχοντος καὶ ὃ ἔχει are, și ceea ce i se pare că are, i la cel ce n-are şi ce are i se va
ἀρθήσεται ἀπ᾿ αὐτοῦ· se va lua de la dânsul; lua.
Μτ Κε-30 καὶ τὸν ἀχρεῖον δοῦλον 30. Și pe sluga cea netrebnică, Matei 25:30. Iar pe sluga
ἐκβάλετε εἰς τὸ σκότος τὸ aruncaţi-o întru întunericul cel netrebnică aruncaţi-o întru
ἐξώτερον· ἐκεῖ ἔσται ὁ κλαυθμὸς mai dinafară; acolo fi plângerea întunericul cel mai din afară.
καὶ ὁ βρυ γμὸς τῶν ὀδόντων și scrâşnirea dinţilor. Acolo va fi plângerea şi
Μτ Κε-31 ῞Οταν δὲ ἔλθῃ ὁ υἱὸς τοῦ scrâşnirea dinţilor.
ἀνθρώπου ἐν τῇ δόξῃ αὐτοῦ καὶ 31. Iar când va veni Fiul Matei 25:31. Când va veni Fiul
πάντες οἱ ἅγιοι ἄγγελοι μετ᾿ αὐτοῦ, Omului întru slava Sa, și toți Omului întru slava Sa, şi toţi
τότε καθί σει ἐπὶ θρόνου δόξης sfinţii îngeri cu Dânsul, atunci sfinţii îngeri cu El, atunci va
αὐτοῦ, va şedea pe scaunul slavei Sale, şedea pe tronul slavei Sale.
Μτ Κε-32 καὶ συναχθήσεται ἔμ 32. și se vor aduna înaintea Lui Matei 25:32. Şi se vor aduna
προσθεν αὐτοῦ πάντα τὰ ἔθνη, καὶ toate neamurile, și-i va despărţi înaintea Lui toate neamurile şi-
ἀφοριεῖ αὐτοὺς ἀπ᾿ ἀλλήλων pe unii de alții precum desparte i va despărţi pe unii de alţii,
ὥσπερ ὁ ποιμὴν ἀφορίζει τὰ păstorul oile de capre, precum desparte păstorul oile
πρόβατα ἀπὸ τῶν ἐρίφων, de capre.
Μτ Κε-33 καὶ στήσει τὰ μὲν πρόβατα 33. și va pune oile de-a dreapta Matei 25:33. Şi va pune oile de-a
ἐκ δεξιῶν αὐτοῦ, τὰ δὲ ἐρίφια ἐξ Sa, iar caprele de-a stânga. dreapta Sa, iar caprele de-a
εὐωνύμων. stânga.
Μτ Κε-34 τότε ἐρεῖ ὁ βασιλεὺς τοῖς ἐκ 34. Atunci va zice Împăratul Matei 25:34. Atunci va zice
δεξιῶν αὐτοῦ· δεῦτε οἱ εὐλογημένοι celor de-a dreapta Lui: „Veniţi Împăratul celor de-a dreapta
τοῦ πατρός μου, κληρονομήσατε binecuvântaţii Părintelui meu, Lui: Veniţi, binecuvântaţii
τὴν ἡτοιμασμένην ὑμῖν βασιλείαν moşteniţi împărăţia care este Tatălui Meu, moşteniţi
ἀπὸ καταβολῆς κόσμου. pregătită vouă de la întemeierea împărăţia cea pregătită vouă
lumii. de la întemeierea lumii.
Μτ Κε-35 ἐπείνασα γάρ, καὶ ἐδώκατέ 35. Că am flămânzit și Mi-aţi dat Matei 25:35. Căci flămând am fost
μοι φαγεῖν, ἐδίψησα, καὶ ἐποτίσατέ de am mâncat, am însetat și Mi- şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat
με, ξένος ἤμην, καὶ συνηγάγετέ με, aţi dat de am băut, străin am fost am fost şi Mi-aţi dat să beau;
și M-aţi primit, străin am fost şi M-aţi primit;
Μτ Κε-36 γυμνός, καὶ περιεβάλετέ με, 36. gol și M-aţi îmbrăcat, bolnav Matei 25:36. Gol am fost şi M-aţi
ἠσθένησα, καὶ ἐπεσκέψασθέ με, ἐν am fost și M-aţi cercetat, în îmbrăcat; bolnav am fost şi M-
φυλακῇ ἤμην, καὶ ἤλθετε πρός με. temniţă am fost și aţi venit la aţi cercetat; în temniţă am fost
Mine”. şi aţi venit la Mine.
Μτ Κε-37 τότε ἀποκριθήσονται αὐτῷ 37. Atunci vor răspunde Lui Matei 25:37. Atunci drepţii Îi vor
70
οἱ δίκαιοι λέγοντες· κύριε, πότε σε drepţii, zicând: „Doamne, când răspunde, zicând: Doamne,
εἴδομεν πεινῶντα καὶ ἐθρέψαμεν, ἢ Te-am văzut flămând și Te-am când Te-am văzut flămând şi
διψῶντα καὶ ἐποτίσαμεν; hrănit, sau însetat și Ţi-am dat Te-am hrănit? Sau însetat şi Ţi-
de ai băut? am dat să bei?
Μτ Κε-38 πότε δέ σε εἴδομεν ξένον καὶ 38. Sau (Iar) când Te-am văzut Matei 25:38. Sau când Te-am
συνηγάγομεν, ἢ γυμνὸν καὶ străin și Te-am primit, sau gol și văzut străin şi Te-am primit,
περιεβάλομεν; Te-am îmbrăcat? sau gol şi Te-am îmbrăcat?
Μτ Κε-39 πότε δέ σε εἴδομεν ἀσθενῆ ἢ 39. Sau când Te-am văzut Matei 25:39. Sau când Te-am
ἐν φυλακῇ, καὶ ἤλθομεν πρός σέ; bolnav, sau în temniţă și am văzut bolnav sau în temniţă şi
venit la Tine?” am venit la Tine?
Μτ Κε-40 καὶ ἀποκριθεὶς ὁ βασιλεὺς 40. Și răspunzând Împăratul, va Matei 25:40. Iar Împăratul,
ἐρεῖ αὐτοῖς· ἀμὴν λέγω ὑμῖν, ἐφ᾿ zice lor: „Amin zic vouă, răspunzând, va zice către ei:
ὅσον ἐποιήσατε ἑνὶ τούτων τῶν întrucât aţi făcut unuia dintr- Adevărat zic vouă, întrucât aţi
ἀδελφῶν μου τῶν ἐλαχίστων, ἐμοὶ aceşti fraţi ai Mei prea mici, Mie făcut unuia dintr-aceşti fraţi ai
ἐποιήσατε. aţi făcut”. Mei, prea mici, Mie Mi-aţi
făcut.
Μτ Κε-41 τότε ἐρεῖ καὶ τοῖς ἐξ 41. Atunci va zice și celor de-a Matei 25:41. Atunci va zice şi
εὐωνύμων· πορεύεσθε ἀπ᾿ ἐμοῦ οἱ stânga Lui: „Duceţi-vă de la celor de-a stânga: Duceţi-vă de
κατηραμένοι εἰς τὸ πῦρ τὸ αἰώνιον Mine, blestemaţilor, în focul cel la Mine, blestemaţilor, în focul
τὸ ἡτοιμασμένον τῷ διαβόλῳ καὶ veşnic, care este gătit diavolului cel veşnic, care este gătit
τοῖς ἀγγέλοις αὐτοῦ. și îngerilor lui. diavolului şi îngerilor lui.
Μτ Κε-42 ἐπείνασα γάρ, καὶ οὐκ 42. Că am flămânzit și nu Mi-aţi Matei 25:42. Căci flămând am fost
ἐδώκατέ μοι φαγεῖν, ἐδίψησα, καὶ dat să mănânc, am însetat și nu şi nu Mi-aţi dat să mănânc;
οὐκ ἐποτίσατέ με, Mi-aţi dat să beau, însetat am fost şi nu Mi-aţi dat
să beau;
Μτ Κε-43 ξένος ἤμην, καὶ οὐ 43. străin am fost și nu M-aţi Matei 25:43. Străin am fost şi nu
συνηγάγετέ με, γυμνός, καὶ οὐ primit, gol și nu M-aţi îmbrăcat, M-aţi primit; gol, şi nu M-aţi
περιεβάλετέ με, ἀσθενὴς καὶ ἐν bolnav și în temniţă și nu M-aţi îmbrăcat; bolnav şi în temniţă,
φυλακῇ, καὶ οὐκ ἐπεσκέψασθέ με. cercetat”. şi nu M-aţi cercetat.
Μτ Κε-44 τότε ἀποκριθήσονται αὐτῷ 44. Atunci vor răspunde Lui și Matei 25:44. Atunci vor răspunde
καὶ αὐτοὶ λέγοντες· κύριε, πότε σε ei, zicând: „Doamne, când Te- şi ei, zicând: Doamne, când Te-
εἴδομεν πεινῶντα ἢ διψῶντα ἢ am văzut flămând, sau însetat, am văzut flămând, sau însetat,
ξένον ἢ γυμνὸν ἢ ἀσθενῆ ἢ ἐν sau străin, sau gol, sau bolnav, sau străin, sau gol, sau bolnav,
φυλακῇ, καὶ οὐ διηκονήσαμέν σοι; sau în temniţă și n-am slujit sau în temniţă şi nu Ţi-am
Ţie?” slujit?
Μτ Κε-45 τότε ἀποκριθήσεται αὐτοῖς 45. Atunci le va răspunde, Matei 25:45. El însă le va
λέγων· ἀμὴν λέγω ὑμῖν, ἐφ᾿ ὅσον zicând: „Amin grăiesc vouă, răspunde, zicând: Adevărat zic
οὐκ ἐποιήσατε ἑνὶ τούτων τῶν întrucât n-aţi făcut unuia dintr- vouă: Întrucât nu aţi făcut
ἐλαχίστων, οὐδὲ ἐμοὶ ἐποιήσατε. aceşti prea mici, nici Mie n-aţi unuia dintre aceşti prea mici,
făcut”. nici Mie nu Mi-aţi făcut.
Μτ Κε-46 καὶ ἀπελεύσονται οὗτοι εἰς 46. Și vor merge aceştia în (la) Matei 25:46. Şi vor merge aceştia
κόλασιν αἰώ νιον, οἱ δὲ δίκαιοι εἰς munca (pedeapsă) veşnică, iar la osândă veşnică, iar drepţii la
ζωὴν αἰώνιον. drepţii în viaţa veşnică”. viaţă veşnică.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΚΣΤ. CAPITOLUL 26. CAPITOLUL 26

Μτ Κστ-1 Καὶ ἐγένετο ὅτε ἐτέλεσεν ὁ 1. Și a fost când a săvârşit Matei 26:1. Iar după ce a sfârşit
᾿Ιησοῦς πάντας τοὺς λόγους Iisus toate cuvintele acestea, a toate aceste cuvinte, a zis Iisus
τούτους, εἶπε τοῖς μαθηταῖς αὐτοῦ· zis ucenicilor Săi: către ucenicii Săi:
Μτ Κστ-2 οἴδατε ὅτι μετὰ δύο ἡμέρας 2. „Şiiţi că după două zile Matei 26:2. Ştiţi că peste două zile
τὸ πάσχα γίνεται, καὶ ὁ υἱὸς τοῦ Paştile vor fi, și Fiul Omului se va fi Paştile şi Fiul Omului va
ἀνθρώπου παραδίδοται εἰς τὸ va da să se răstignească”. fi dat să fie răstignit.
σταυρωθῆναι.
Μτ Κστ-3 τότε συνήχθησαν οἱ 3. Atunci s-au adunat arhiereii și Matei 26:3. Atunci arhiereii şi
ἀρχιερεῖς καὶ οἱ γραμματεῖς καὶ οἱ cărturarii și bătrânii poporului bătrânii poporului s-au adunat
πρεσβύτεροι τοῦ λαοῦ εἰς τὴν αὐλὴν în curtea arhiereului, ce se în curtea arhiereului, care se
τοῦ ἀρχιερέως τοῦ λεγομένου numea Caiafa. numea Caiafa.
Καϊάφα,
71
Μτ Κστ-4 καὶ συνεβουλεύσαντο ἵνα τὸν 4. Și sfat au făcut să prindă pe Matei 26:4. Şi împreună s-au
᾿Ιησοῦν δόλῳ κρατήσωσι καὶ Iisus cu vicleşug și să-l omoare. sfătuit ca să prindă pe Iisus, cu
ἀποκτείνωσιν. vicleşug, şi să-L ucidă.
Μτ Κστ-5 ἔλεγον δέ· μὴ ἐν τῇ ἑορτῇ, 5. Și ziceau: „Nu în ziua Matei 26:5. Dar ziceau: Nu în ziua
ἵνα μὴ θόρυβος γένηται ἐν τῷ λαῷ. praznicului, ca să nu se facă praznicului, ca să nu se facă
tulburare în popor”. tulburare în popor.
Μτ Κστ-6 Τοῦ δὲ ᾿Ιησοῦ γενομένου ἐν 6. Iar fiind Iisus în Betania, Matei 26:6. Fiind Iisus în Betania,
Βηθανίᾳ ἐν οἰκίᾳ Σίμωνος τοῦ în casa lui Simon leprosul, în casa lui Simon Leprosul,
λεπροῦ, Matei 26:7. S-a apropiat de El o
Μτ Κστ-7 προσῆλθεν αὐτῷ γυνὴ 7. venit-a la Dânsul o femeie femeie, având un alabastru cu
ἀλάβαστρον μύρου ἔχουσα având un alabastru cu mir de mir de mare preţ, şi l-a turnat
βαρυτίμου, καὶ κατέχεεν ἐπὶ τὴν mult preţ, și l-a turnat pe capul pe capul Lui, pe când şedea la
κεφαλὴν αὐτοῦ ἀνακειμένου. Lui, şezând El. masă.
Μτ Κστ-8 ἰδόντες δὲ οἱ μαθηταὶ αὐτοῦ 8. Iar ucenicii Lui văzând, le-a Matei 26:8. Şi văzând ucenicii, s-
ἠγανάκτησαν λέγοντες· εἰς τί ἡ părut rău, zicând: „Pentru ce sa au mâniat şi au zis: De ce
ἀπώλεια αὕτη; făcut această pagubă? risipa aceasta?
Μτ Κστ-9 ἠδύνατο γὰρ τοῦτο τὸ μύρον 9. Că se putea vinde acest mir Matei 26:9. Căci mirul acesta se
πραθῆναι πολλοῦ καὶ δοθῆναι τοῖς scump și să se dea săracilor”. putea vinde scump, iar banii să
πτωχοῖς. se dea săracilor.
Μτ Κστ-10 γνοὺς δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς εἶπεν 10. Iar Iisus cunoscând a zis lor: Matei 26:10. Dar Iisus, cunoscând
αὐτοῖς· τί κόπους παρέχετε τῇ „Pentru ce faceţi supărare gândul lor, le-a zis: Pentru ce
γυναικί; ἔργον γὰρ καλὸν femeii? Că bun lucru a făcut cu faceţi supărare femeii? Căci
εἰργάσατο εἰς ἐμέ. Mine. lucru bun a făcut ea faţă de
Mine.
Μτ Κστ-11 τοὺς πτωχοὺς γὰρ πάντοτε 11. Că pe săraci totdeuna îi Matei 26:11. Căci pe săraci
ἔχετε μεθ᾿ ἑαυτῶν, ἐμὲ δὲ οὐ aveţi cu voi, iar pe Mine nu Mă totdeauna îi aveţi cu voi, dar pe
πάντοτε ἔχετε. aveţi totdeauna. Mine nu Mă aveţi totdeauna;
Μτ Κστ-12 βαλοῦσα γὰρ αὕτη τὸ μύρον 12. Că turnând ea mirul acesta Matei 26:12. Că ea, turnând mirul
τοῦτο ἐπὶ τοῦ σώματός μου, πρὸς τὸ pe trupul Meu, spre îngroparea acesta pe trupul Meu, a făcut-o
ἐνταφιάσαι με ἐποίησεν. Mea a făcut. spre îngroparea Mea.
Μτ Κστ-13 ἀμὴν λέγω ὑμῖν, ὅπου ἐὰν 13. Amin grăiesc vouă: Oriunde Matei 26:13. Adevărat zic vouă:
κηρυχθῇ τὸ εὐαγγέλιον τοῦτο ἐν se va propovădui Evanghelia Oriunde se va propovădui
ὅλῳ τῷ κόσμῳ, λαληθήσεται καὶ ὃ aceasta, în toată lumea, să Evanghelia aceasta, în toată
ἐποίησεν αὕτη εἰς μνημόσυνον spuneți și ce a făcut ea, întru lumea, se va spune şi ce-a făcut
αὐτῆς. pomenirea ei”. ea, spre pomenirea ei.
Μτ Κστ-14 Τότε πορευθεὶς εἷς τῶν 14. Atunci unul din cei Matei 26:14. Atunci unul din cei
δώδεκα, ὁ λεγόμενος ᾿Ιούδας doisprezece, care se numea Iuda doisprezece, numit Iuda
᾿Ισκαριώτης, πρὸς τοὺς ἀρχιερεῖς Iscarioteanul, mergând la Iscarioteanul, ducându-se la
εἶπε· arhierei, le-a zis: arhierei,
Μτ Κστ-15 τί θέλετέ μοι δοῦναι, καὶ 15. „Ce-mi veţi da mie, și eu îl Matei 26:15. A zis: Ce voiţi să-mi
ἐγὼ ὑμῖν παραδώσω αὐτόν; οἱ δὲ voi da pe El vouă?” Iar ei i-au daţi şi eu Îl voi da în mâinile
ἔστησαν αὐτῷ τριάκοντα ἀργύρια. pus lui treizeci de arginţi. voastre? Iar ei i-au dat treizeci
de arginţi.
Μτ Κστ-16 καὶ ἀπὸ τότε ἐζήτει 16. Și de atunci căuta vreme cu Matei 26:16. Şi de atunci căuta un
εὐκαιρίαν ἵνα αὐτὸν παραδῷ. prilej ca să-L dea pe El. prilej potrivit ca să-L dea în
mâinile lor.
Μτ Κστ-17 Τῇ δὲ πρώτῃ τῶν ἀζύμων 17. Iar în ziua cea dintâi a Matei 26:17. În cea dintâi zi a
προσῆλθον οἱ μαθηταὶ τῷ ᾿Ιησοῦ azimilor au venit ucenicii la Azimelor, au venit ucenicii la
λέγοντες αὐτῷ· ποῦ θέλεις Iisus, zicând Lui: „Unde voieşti Iisus şi L-au întrebat: Unde
ἑτοιμάσωμέν σοι φαγεῖν τὸ πάσχα; să-Ți pregătim să mănânci voieşti să-Ţi pregătim să
Paștile?” mănânci Paştile?
Μτ Κστ-18 ὁ δὲ εἶπεν· ὑπάγετε εἰς τὴν 18. Iar El a zis: „Mergeţi în oraş Matei 26:18. Iar El a zis: Mergeţi
πόλιν πρὸς τὸν δεῖνα καὶ εἴπατε la oare cine și ziceţi lui: în cetate, la cutare şi spuneţi-i:
αὐτῷ· ὁ διδάσκαλος λέγει, ὁ καιρός Învăţătorul zice: Vremea Mea Învăţătorul zice: Timpul Meu
μου ἐγγύς ἐστι· πρὸς σὲ ποιῶ τὸ aproape este; la tine voi face este aproape; la tine vreau să
πάσχα μετὰ τῶν μαθητῶν μου. Paştile cu ucenicii Mei”. fac Paştile cu ucenicii Mei.
Μτ Κστ-19 καὶ ἐποίησαν οἱ μαθηταὶ ὡς 19. Și au făcut ucenicii precum Matei 26:19. Şi ucenicii au făcut
72
συνέταξεν αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς, καὶ le-a poruncit lor Iisus, și au precum le-a poruncit Iisus şi au
ἡτοίμασαν τὸ πάσχα. pregătit Paştile. pregătit Paştile.
Μτ Κστ-20 ᾿Οψίας δὲ γενομένης 20. Iar făcându-se seară a şezut Matei 26:20. Iar când s-a făcut
ἀνέκειτο μετὰ τῶν δώδεκα. cu cei doisprezece. seară, a şezut la masă cu cei
doisprezece ucenici.
Μτ Κστ-21 καὶ ἐσθιόντων αὐτῶν εἶπεν· 21. Și pe când mâncau le-a zis: Matei 26:21. Şi pe când mâncau,
ἀμὴν λέγω ὑμῖν ὅτι εἷς ἐξ ὑμῶν „Amin grăiesc vouă, că unul din Iisus a zis: Adevărat grăiesc
παραδώσει με. voi Mă va vinde”. vouă, că unul dintre voi Mă va
vinde.
Μτ Κστ-22 καὶ λυπούμενοι σφόδρα 22. Iar ei întristându-se foarte, Matei 26:22. Şi ei, întristându-se
ἤρξαντο λέγειν αὐτῷ ἕκαστος au început a zice lui, fiecare foarte, au început să-I zică
αὐτῶν· μήτι ἐγώ εἰμι, Κύριε; dintr-înşii; nu cumva eu sunt fiecare: Nu cumva eu sunt,
Doamne? Doamne?
Μτ Κστ-23 ὁ δὲ ἀποκριθεὶς εἶπεν· ὁ 23. Iar El răspunzând, a zis: Cel Matei 26:23. Iar El, răspunzând, a
ἐμβάψας μετ᾿ ἐμοῦ ἐν τῷ τρυβλίῳ ce a întins cu Mine mâna în blid, zis: Cel ce a întins cu Mine
τὴν χεῖρα, οὖτός με παραδώσει. acela va să Mă vândă. mâna în blid, acela Mă va
vinde.
Μτ Κστ-24 ὁ μὲν υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου 24. Ci Fiul Omului va merge, Matei 26:24. Fiul Omului merge
ὑπάγει καθὼς γέγραπται περὶ precum este scris pentru el, dar precum este scris despre El.
αὐτοῦ· οὐαὶ δὲ τῷ ἀνθρώπῳ vai omului aceluia prin care Fiul Vai, însă, acelui om prin care
ἐκείνῳ δι᾿ οὗ ὁ υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου Omului se vinde! Mai bine ar îi Fiul Omului se vinde! Bine era
παραδίδοται· καλὸν ἦν αὐτῷ εἰ οὐκ fost lui de nu s-ar fi născut omul de omul acela dacă nu se
ἐγεννήθη ὁ ἄνθρωπος ἐκεῖνος. acela. năştea.
Μτ Κστ-25 ἀποκριθεὶς δὲ ᾿Ιούδας ὁ 25. Și răspunzând Iuda, cel ce l- Matei 26:25. Şi Iuda, cel ce L-a
παραδιδοὺς αὐτὸν εἶπε· μήτι ἐγώ a vândut pe el, a zis: nu cumva vândut, răspunzând a zis: Nu
εἰμι, ῥαββί; λέγει αὐτῷ· σὺ εἶπας. sunt eu, învăţătorul? Zis-a lui: tu cumva sunt eu, Învăţătorule?
ziseşi. Răspuns-a lui: Tu ai zis.
Μτ Κστ-26 ᾿Εσθιόντων δὲ αὐτῶν 26. Deci mâncând ei, luând Matei 26:26. Iar pe când mâncau
λαβὼν ὁ ᾿Ιησοῦς τὸν ἄρτον καὶ Iisus pâinea și binecuvântând, a ei, Iisus, luând pâine şi
εὐχαριστήσας ἔκλασε καὶ ἐδίδου frânt și a dat ucenicilor și a zis: binecuvântând, a frânt şi, dând
τοῖς μαθηταῖς καὶ εἶπε· λάβετε Luaţi, mâncaţi; acesta este ucenicilor, a zis: Luaţi,
φάγετε τοῦτό ἐστι τὸ σῶμά μου. trupul meu. mâncaţi, acesta este trupul
Meu.
Μτ Κστ-27 καὶ λαβὼν τὸ ποτήριον καὶ 27. Și luând paharul și Matei 26:27. Şi luând paharul şi
εὐχαριστήσας ἔδωκεν αὐτοῖς mulţumind a dat lor, zicând: mulţumind, le-a dat, zicând:
λέγων· πίετε ἐξ αὐτοῦ πάντες· Beţi dintru acesta toţi,
Μτ Κστ-28 τοῦτο γάρ ἐστι τὸ αἷμά μου 28. Beţi dintru acesta toți, că Matei 26:28. Că acesta este
τὸ τῆς καινῆς διαθήκης τὸ περὶ acesta este sângele meu al legii Sângele Meu, al Legii celei noi,
πολλῶν ἐκχυνόμενον εἰς ἄφεσιν celei noi, care pentru mulţi se care pentru mulţi se varsă spre
ἁμαρτιῶν. varsă spre iertarea păcatelor. iertarea păcatelor.
Μτ Κστ-29 λέγω δὲ ὑμῖν ὅτι οὐ μὴ πίω 29. Și zic vouă, că nu voi mai Matei 26:29. Şi vă spun vouă că
ἀπ᾿ ἄρτι ἐκ τούτου τοῦ γενήματος bea de acum dintr-această roadă nu voi mai bea de acum din
τῆς ἀμπέλου ἕως τῆς ἡμέρας a viţii, până în ziua aceea când o acest rod al viţei până în ziua
ἐκείνης ὅταν αὐτὸ πίνω μεθ᾿ ὑμῶν voi bea pe aceasta cu voi nouă aceea când îl voi bea cu voi,
καινὸν ἐν τῇ βασιλείᾳ τοῦ πατρός întru împărăţia Tatălui meu. nou, întru împărăţia Tatălui
μου. Meu.
Μτ Κστ-30 Καὶ ὑμνήσαντες ἐξῆλθον εἰς 30. Și dând laudă, au ieşit Matei 26:30. Şi după ce au cântat
τὸ ὄρος τῶν ἐλαιῶν. τότε λέγει în muntele Măslinilor. laude, au ieşit la Muntele
αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς· Atunci a zis lor Iisus: Măslinilor.
Μτ Κστ-31 πάντες ὑμεῖς 31. voi toți vă veţi sminti întru Matei 26:31. Atunci Iisus le-a zis:
σκανδαλισθήσεσθε ἐν ἐμοὶ ἐν τῇ mine în noaptea aceasta, că scris Voi toţi vă veţi sminti întru
νυκτὶ ταύτῃ· γέγραπται γάρ, πατάξω este: bate-voi păstorul și se vor Mine în noaptea aceasta căci
τὸν ποιμένα, καὶ risipi oile turmei. scris este: "Bate-voi păstorul şi
διασκορπισθήσονται τὰ πρόβατα se vor risipi oile turmei".
τῆς ποίμνης· 32. Dar după ce voi învia, voi Matei 26:32. Dar după învierea
Μτ Κστ-32 μετὰ δὲ τὸ ἐγερθῆναι με merge mai înainte de voi în Mea voi merge mai înainte de
προάξω ὑμᾶς εἰς τὴν Γαλιλαίαν. Galileea. voi în Galileea.
73
Μτ Κστ-33 ἀποκριθεὶς δὲ ὁ Πέτρος 33. Și răspunzând Petru, a zis Matei 26:33. Iar Petru,
εἶπεν αὐτῷ· εἰ πάντες lui: deşi toți se vor sminti întru răspunzând, I-a zis: Dacă toţi
σκανδαλισθήσονται ἐν σοί, ἐγὼ δὲ tine, iar eu niciodată nu mă voi se vor sminti întru Tine, eu
οὐδέποτε σκανδαλισθήσομαι. sminti. niciodată nu mă voi sminti.
Μτ Κστ-34 ἔφη αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς· ἀμὴν 34. Zis-a Iisus lui: amin zic ţie, Matei 26:34. Zis-a Iisus lui:
λέγω σοι ὅτι ἐν ταύτῃ τῇ νυκτὶ πρὶν că într-această noapte, mai Adevărat zic ţie că în noaptea
ἀλέκτορα φωνῆσαι τρὶς ἀπαρνήσῃ înainte de a cânta cocoşul, de aceasta, mai înainte de a cânta
με. trei ori te vei lepăda de mine. cocoşul, de trei ori te vei
Μτ Κστ-35 λέγει αὐτῷ ὁ Πέτρος· κἂν 35. Zis-a Petru lui: de mi s-ar lepăda de Mine.
δέῃ με σὺν σοὶ ἀποθανεῖν, οὐ μή σε întâmpla și a muri împreună cu Matei 26:35. Petru i-a zis: Şi de ar
ἀπαρνήσομαι. ὁμοίως δὲ καὶ tine, nu mă voi lepăda de tine. fi să mor împreună cu Tine, nu
πάντες οἱ μαθηταὶ εἶπον. Aşijderea încă și toți ucenicii au mă voi lepăda de Tine. Şi toţi
zis. ucenicii au zis la fel.
Μτ Κστ-36 Τότε ἔρχεται μετ᾿ αὐτῶν ὁ 36. Atunci a venit Iisus Matei 26:36. Atunci Iisus a mers
᾿Ιησοῦς εἰς χωρίον λεγόμενον împreună cu dânşii în satul ce se împreună cu ei la un loc ce se
Γεθσημανῆ, καὶ λέγει τοῖς numeşte Ghetsimani, și a zis cheamă Ghetsimani şi a zis
μαθηταῖς· καθίσατε αὐτοῦ ἕως οὗ ucenicilor: şedeţi aici până voi ucenicilor: Şedeţi aici, până ce
ἀπελθὼν προσεύξωμαι ἐκεῖ. merge să mă rog acolo. Mă voi duce acolo şi Mă voi
ruga.
Μτ Κστ-37 καὶ παραλαβὼν τὸν Πέτρον 37. Și luând pe Petru și pe cei Matei 26:37. Şi luând cu Sine pe
καὶ τοὺς δύο υἱοὺς Ζεβεδαίου doi fii ai lui Zevedei, a început a Petru şi pe cei doi fii ai lui
ἤρξατο λυπεῖσθαι καὶ ἀδημονεῖν. se întrista și a se mâhni. Zevedeu, a început a Se întrista
şi a Se mâhni.
Μτ Κστ-38 τότε λέγει αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς· 38 Atunci a zis lor Iisus: întristat Matei 26:38. Atunci le-a zis:
περίλυπός ἐστιν ἡ ψυχή μου ἕως este sufletul meu până la Întristat este sufletul Meu până
θανάτου· μείνατε ὧδε καὶ moarte; rămâneţi aici și la moarte. Rămâneţi aici şi
γρηγορεῖτε μετ᾿ ἐμοῦ. privegheaţi împreună cu mine. privegheaţi împreună cu Mine.
Μτ Κστ-39 καὶ προελθὼν μικρὸν 39. Și mergând puţin mai Matei 26:39. Şi mergând puţin mai
ἔπεσεν ἐπὶ πρόσωπον αὐτοῦ înainte, a căzut pe faţa sa, înainte, a căzut cu faţa la
προσευχόμενος καὶ λέγων· πάτερ rugându-se și zicând: Părintele pământ, rugându-Se şi zicând:
μου, εἰ δυνατόν ἐστι, παρελθέτω meu, de este cu putinţă, treacă Părintele Meu, de este cu
ἀπ᾿ ἐμοῦ τὸ ποτήριον τοῦτο· πλὴν de la mine paharul acesta; însă putinţă, treacă de la Mine
οὐχ ὡς ἐγὼ θέλω, ἀλλ᾿ ὡς σύ. nu precum voiesc eu, ci precum paharul acesta! Însă nu precum
tu. voiesc Eu, ci precum Tu
Μτ Κστ-40 καὶ ἔρχεται πρὸς τοὺς 40. Și a venit către ucenici și i-a voieşti.
μαθητὰς καὶ εὑρίσκει αὐτοὺς aflat pe dânşii dormind, și a zis Matei 26:40. Şi a venit la ucenici
καθεύδοντας, καὶ λέγει τῷ Πέτρῳ· lui Petru: așa, n-aţi putut un şi i-a găsit dormind şi i-a zis lui
οὕτως οὐκ ἰσχύσατε μίαν ὥραν ceas a privegheaţi împreună cu Petru: Aşa, n-aţi putut un ceas
γρηγορῆσαι μετ᾿ ἐμοῦ! mine. să privegheaţi cu Mine!
Μτ Κστ-41 γρηγορεῖτε καὶ 41. Privegheaţi și vă rugaţi ca să Matei 26:41. Privegheaţi şi vă
προσεύχεσθε, ἵνα μὴ εἰσέλθητε εἰς nu intraţi în ispită; că duhul este rugaţi, ca să nu intraţi în ispită.
πειρασμόν· τὸ μὲν πνεῦμα osârduitor. iar trupul Căci duhul este osârduitor, dar
πρόθυμον, ἡ δὲ σὰρξ ἀσθενής. neputincios. trupul este neputincios.
Μτ Κστ-42 πάλιν ἐκ δευτέρου ἀπελθὼν 42. Iarăşi a doua oară mergând Matei 26:42. Iarăşi ducându-se, a
προσηύξατο λέγων· πάτερ μου, εἰ s-a rugat, zicând: Părintele meu, doua oară, s-a rugat, zicând:
οὐ δύναται τοῦτο τὸ ποτήριον de nu poate trece acest pahar de Părintele Meu, dacă nu este cu
παρελθεῖν ἀπ᾿ ἐμοῦ ἐὰν μὴ αὐτὸ la mine, ca să nu-l beau pe el, fie putinţă să treacă acest pahar,
πίω, γενηθήτω τὸ θέλημά σου. voia ta. ca să nu-l beau, facă-se voia
Ta.
Μτ Κστ-43 καὶ ἐλθὼν εὑρίσκει αὐτοὺς 43. Și venind i-a aflat pe dânşii Matei 26:43. Şi venind iarăşi, i-a
πάλιν καθεύδοντας· ἦσαν γὰρ iarăşi dormind, că erau ochii lor aflat dormind, căci ochii lor
αὐτῶν οἱ ὀφθαλμοὶ βεβαρημένοι. îngreuiaţi. erau îngreuiaţi.
Μτ Κστ-44 καὶ ἀφεὶς αὐτοὺς ἀπελθὼν 44. Și lăsându-i pe ei, mergând, Matei 26:44. Şi lăsându-i, S-a dus
πάλιν προσηύξατο ἐκ τρίτου τὸν iarăşi s-a rugat a treia oară, iarăşi şi a treia oară S-a rugat,
αὐτὸν λόγον εἰπών. acelaş cuvânt zicând. acelaşi cuvânt zicând.
Μτ Κστ-45 τότε ἔρχεται πρὸς τοὺς 45. Atunci a venit la ucenicii săi Matei 26:45. Atunci a venit la
μαθητὰς αὐτοῦ καὶ λέγει αὐτοῖς· și le-a zis lor: dormiţi de acum și ucenici şi le-a zis: Dormiţi de
74
καθεύδετε τὸ λοιπὸν καὶ vă odihniţi; iată, s-a apropiat acum şi vă odihniţi! Iată s-a
ἀναπαύεσθε! ἰδοὺ ἤγγικεν ἡ ὥρα ceasul și Fiul Omului se va da în apropiat ceasul şi Fiul Omului
καὶ ὁ υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου mâinile păcătoşilor. va fi dat în mâinile
παραδίδοται εἰς χεῖρας păcătoşilor.
ἁμαρτωλῶν. Matei 26:46. Sculaţi-vă să
Μτ Κστ-46 ἐγείρεσθε ἄγωμεν· ἰδοὺ 46. Sculaţi-vă să mergem; iată s- mergem, iată s-a apropiat cel
ἤγγικεν ὁ παραδιδούς με. a apropiat cela ce m-a vândut. ce M-a vândut.
Μτ Κστ-47 Καὶ ἔτι αὐτοῦ λαλοῦντος 47. Și încă el grăind, iată Matei 26:.47. Şi pe când vorbea
ἰδοὺ ᾿Ιούδας εἷς τῶν δώδεκα ἦλθε, Iuda unul din cei doisprezece a încă, iată a sosit Iuda, unul
καὶ μετ᾿ αὐτοῦ ὄχλος πολὺς μετὰ venit, și împreună cu el norod dintre cei doisprezece, şi
μαχαιρῶν καὶ ξύλων ἀπὸ τῶν mult, cu săbii și cu fuşti, trimişi împreună cu el mulţime multă,
ἀρχιερέων καὶ πρεσβυτέρων τοῦ de Arhierei și de bătrânii cu săbii şi cu ciomege, de la
λαοῦ. poporului. arhierei şi de la bătrânii
poporului.
Μτ Κστ-48 ὁ δὲ παραδιδοὺς αὐτὸν 48 Iar cela ce-i vânduse pe el, Matei 26:48. Iar vânzătorul le-a
ἔδωκεν αὐτοῖς σημεῖον λέγων· ὃν le-a dat lor semn, zicând: pe dat semn, zicând: Pe care-L voi
ἂν φιλήσω, αὐτός ἐστι· κρατήσατε care voi săruta, acela este, săruta, Acela este: puneţi mâna
αὐτόν. prindeţi-l pe el. pe El.
Μτ Κστ-49 καὶ εὐθέως προσελθὼν τῷ 49. Și îndată apropiindu-se de Matei 26:49. Şi îndată,
᾿Ιησοῦ εἶπε· χαῖρε, ῥαββί, καὶ Iisus, a zis: bucură-te apropiindu-se de Iisus, a zis:
κατεφίλησεν αὐτόν. Învăţătorule! Și l-a sărutat pe el. Bucură-Te, Învăţătorule! Şi L-a
sărutat.
Μτ Κστ-50 ὁ δὲ Ιησοῦς εἶπεν αὐτῷ· 50. Iar Iisus a zis lui: prietene, Matei 26:50. Iar Iisus i-a zis:
ἑταῖρε, ἐφ᾿ ᾧ πάρει. τότε pentru ce ai venit? Atunci Prietene, pentru ce ai venit?
προσελθόντες ἐπέβαλον τὰς χεῖρας apropiindu-se ei au pus mâinile Atunci ei, apropiindu-se, au
ἐπὶ τὸν ᾿Ιησοῦν καὶ ἐκράτησαν pe Iisus și l-au prins pe el. pus mâinile pe Iisus şi L-au
αὐτόν. prins.
Μτ Κστ-51 καὶ ἰδοὺ εἷς τῶν μετὰ 51. Și iată unul din cei ce era cu Matei 26:51. Şi iată, unul dintre
᾿Ιησοῦ ἐκτείνας τὴν χεῖρα Iisus, întinzându-și mâna și-a cei ce erau cu Iisus, întinzând
ἀπέσπασε τὴν μάχαιραν αὐτοῦ, καὶ scos sabia sa, și lovind pe sluga mâna, a tras sabia şi, lovind pe
πατάξας τὸν δοῦλον τοῦ ἀρχιερέως Arhiereului, i-a, tăiat urechea sluga arhiereului, i-a tăiat
ἀφεῖλεν αὐτοῦ τὸ ὠτίον. lui. urechea.
Μτ Κστ-52 τότε λέγει αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς· 52. Atunci a zis Iisus lui: Matei 26:52. Atunci Iisus i-a zis:
ἀπόστρεψόν σου τὴν μάχαιραν εἰς întoarce sabia ta în locul ei, că Întoarce sabia ta la locul ei, că
τὸν τόπον αὐτῆς· πάντες γὰρ οἱ toți cei ce scot sabie, de sabie toţi cei ce scot sabia, de sabie
λαβόντες μάχαιραν ἐν μαχαίρᾳ vor muri. vor pieri.
ἀποθανοῦνται. 53. Au ţi se pare că nu pot a Matei 26:53. Sau ţi se pare că nu
Μτ Κστ-53 ἢ δοκεῖς ὅτι οὐ δύναμαι ruga acum pe Tatăl meu, și să- pot să rog pe Tatăl Meu şi să-
ἄρτι παρακαλέσαι τὸν πατέρα μου, mi puie mie înainte mai mult Mi trimită acum mai mult de
καὶ παραστήσει μοι πλείους ἢ decât douăsprezece legheoane douăsprezece legiuni de
δώδεκα λεγεῶνας ἀγγέλων; de îngeri? îngeri?
Μτ Κστ-54 πῶς οὖν πληρωθῶσιν αἱ 54. Dar cum se vor împlini Matei 26:54. Dar cum se vor
γραφαὶ ὅτι οὕτωδεῖ γενέσθαι; scripturile, care zic, că așa sa împlini Scripturile, că aşa
cade să fie? trebuie să fie?
Μτ Κστ-55 ᾿Εν ἐκείνῃ τῇ ὥρᾳ εἶπεν ὁ 55. Într-acelaşi ceas au zis Iisus Matei 26:55. În ceasul acela, a zis
᾿Ιησοῦς τοῖς ὄχλοις· ὡς ἐπὶ λῃστὴν noroadelor: ca la un tâlhar aţi Iisus mulţimilor: Ca la un
ἐξήλθετε μετὰ μαχαιρῶν καὶ ξύλων ieşit cu săbii și cu fuşti să mă tâlhar aţi ieşit cu săbii şi cu
συλλαβεῖν με· καθ᾿ ἡμέραν πρὸς prindeţi pe mine? În toate zilele ciomege, ca să Mă prindeţi. În
ὑμᾶς ἐκαθεζόμην διδάσκων ἐν τῷ la voi şedeam, învăţând în fiecare zi şedeam în templu şi
ἱερῷ, καὶ οὐκ ἐκρατήσατέ με. biserică, și nu m-aţi prins pe învăţam şi n-aţi pus mâna pe
mine. Mine.
Μτ Κστ-56 τοῦτο δὲ ὅλον γέγονεν ἵνα 56. Iar acestea toate s-au făcut, Matei 26:56. Dar toate acestea s-
πληρωθῶσιν αἱ γραφαὶ τῶν ca să se plinească scripturile au făcut ca să se împlinească
προφητῶν. Τότε οἱ μαθηταὶ πάντες proorocilor. Atunci ucenicii toți Scripturile proorocilor. Atunci
ἀφέντες αὐτὸν ἔφυγον. lăsându-l pe el, au fugit. toţi ucenicii, lăsându-L, au
fugit.
Μτ Κστ-57 Οἱ δὲ κρατήσαντες τὸν 57. Iar ei prinzând pe Iisus Matei 26:57. Iar cei care au prins
75
᾿Ιησοῦν ἀπήγαγον πρὸς Καῑάφαν l-au dus la Caiafa Arhiereul, pe Iisus L-au dus la Caiafa
τὸν ἀρχιερέα, ὅπου οἱ γραμματεῖς unde cărturarii și bătrânii erau arhiereul, unde erau adunaţi
καὶ οἱ πρεσβύτεροι συνήχθησαν. adunaţi. cărturarii şi bătrânii.
Μτ Κστ-58 ὁ δὲ Πέτρος ἠκολούθει 58. Iar Petru mergea după el de Matei 26:58. Iar Petru Îl urma de
αὐτῷ ἀπὸ μακρόθεν ἕως τῆς αὐλῆς departe, până la curtea departe până a ajuns la curtea
τοῦ ἀρχιερέως, καὶ εἰσελθὼν ἔσω Arhiereului; și intrând înlăuntru, arhiereului şi, intrând
ἐκάθητο μετὰ τῶν ὑπηρετῶν ἰδεῖν şedea cu slugile, să vadă înăuntru, şedea cu slugile, ca
τὸ τέλος. sfârşitul. să vadă sfârşitul.
Μτ Κστ-59 Οἱ δὲ ἀρχιερεῖς καὶ οἱ 59. Iar arhiereii și bătrânii și tot Matei 26:59. Iar arhiereii,
πρεσβύτεροι καὶ τὸ συνέδριον ὅλον sfatul căutau mărturie bătrânii şi tot sinedriul căutau
ἐζήτουν ψευδομαρτυρίαν κατὰ τοῦ mincinoasă a-supra lui Iisus, ca mărturie mincinoasă împotriva
᾿Ιησοῦ ὅπως θανατώσωσιν αὐτόν, să-l omoare pe el; lui Iisus, ca să-L omoare.
Μτ Κστ-60 καὶ οὐχ εὗρον· καὶ πολλῶν 60. Și n-au aflat; și multe Matei 26:60. Şi n-au găsit, deşi
ψευδομαρτύρων προσελθόντων, mărturii mincinoase viind de veniseră mulţi martori
οὐχ εὗρον. ὕστερον δὲ faţă, n-au aflat; iar mai pe urmă mincinoşi. Mai pe urmă însă au
προσελθόντες δύο ψευδομάρτυρες venind două mărturii venit doi şi au spus:
mincinoase, au zis:
Μτ Κστ-61 εἶπον· οὗτος ἔφη, δύναμαι 61. Acesta a zis: pot să stric Matei 26:61. Acesta a zis: Pot să
καταλῦσαι τὸν ναὸν τοῦ Θεοῦ καὶ biserica lui Dumnezeu, și în trei dărâm templul lui Dumnezeu şi
διὰ τριῶν ἡμερῶν οἰκοδομῆσαι zile s-o zidesc pe dânsa. în trei zile să-l clădesc.
αὐτόν. Matei 26:62. Şi, sculându-se,
Μτ Κστ-62 καὶ ἀναστὰς ὁ ἀρχιερεὺς 62. Și sculându-se Arhiereul, a arhiereul I-a zis: Nu răspunzi
εἶπεν αὐτῷ· οὐδὲν ἀποκρίνῃ; τί zis lui: nimica nu răspunzi? Ce nimic la ceea ce mărturisesc
οὗτοί σου καταμαρτυροῦσιν; aceştia mărturisesc asupra ta? aceştia împotriva Ta?
Μτ Κστ-63 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς ἐσιώπα. καὶ 63 Iar Iisus tăcea. Și răspunzând Matei 26:63. Dar Iisus tăcea. Şi
ἀποκριθεὶς ὁ ἀρχιερεὺς εἶπεν αὐτῷ· Arhiereul, a zis lui: juru-te pe arhiereul I-a zis: Te jur pe
ἐξορκίζω σε κατὰ τοῦ Θεοῦ τοῦ Dumnezeul cel viu, ca să spui Dumnezeul cel viu, să ne spui
ζῶντος ἵνα ἡμῖν εἴπῃς εἰ σὺ εἶ ὁ nouă de ești tu Hristosul, Fiul lui nouă de eşti Tu Hristosul, Fiul
Χριστὸς ὁ υἱὸς τοῦ Θεοῦ. Dumnezeu. lui Dumnezeu.
Μτ Κστ-64 λέγει αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς· σὺ 64. Zis-a Iisus lui: tu ai zis; însă Matei 26:64. Iisus i-a răspuns: Tu
εἶπας· πλὴν λέγω ὑμῖν, ἀπ᾿ ἄρτι zic vouă: de acum veţi vedea pe ai zis. Şi vă spun încă: De
ὄψεσθε τὸν υἱὸν τοῦ ἀνθρώπου Fiul Omului şezând dea-dreapta acum veţi vedea pe Fiul
καθήμενον ἐκ δεξιῶν τῆς δυνάμεως puterii și venind pe norii cerului. Omului şezând de-a dreapta
καὶ ἐρχόμενον ἐπὶ τῶν νεφελῶν τοῦ puterii şi venind pe norii
οὐρανοῦ. cerului.
Μτ Κστ-65 τότε ὁ ἀρχιερεὺς διέρρηξε 65. Atunci Arhiereul și-a rupt Matei 26:65. Atunci arhiereul şi-a
τὰ ἱμάτια αὐτοῦ λέγων ὅτι hainele sale, zicând: a hulit; ce sfâşiat hainele, zicând: A hulit!
ἐβλασφήμησε· τί ἔτι χρείαν ἔχομεν ne mai trebuiesc alte mărturii? Ce ne mai trebuie martori?
μαρτύρων; ἴδε νῦν ἠκούσατε τὴν Iată acum aţi auzit hula lui. Iată acum aţi auzit hula Lui.
βλασφημίαν αὐτοῦ·
Μτ Κστ-66 τί ὑμῖν δοκεῖ; οἱ δὲ 66. Ce vi se pare vouă? Iar ei Matei 26:66. Ce vi se pare? Iar ei,
ἀποκριθέντες εἶπον· ἔνοχος răspunzând, au zis: vinovat este răspunzând, au zis: Este
θανάτου ἐστί. morţii. vinovat de moarte.
Μτ Κστ-67 τότε ἐνέπτυσαν εἰς τὸ 67. Atunci au scuipat în obrazul Matei 26:67. Şi au scuipat în
πρόσωπον αὐτοῦ καὶ ἐκολάφισαν lui și cu pumnii l-au bătut, iar obrazul Lui, bătându-L cu
αὐτόν, οἱ δὲ ἐρράπισαν alţii îi dau palme, zicând: pumnii, iar unii Îi dădeau
palme,
Μτ Κστ-68 λέγοντες· προφήτευσον 68. Prooroceşte nouă Hristoase, Matei 26:68. Zicând: Prooroceşte-
ἡμῖν, Χριστέ, τίς ἐστιν ὁ παίσας σε; cine este cel ce te-a lovit? ne, Hristoase, cine este cel ce
Te-a lovit.
Μτ Κστ-69 ῾Ο δὲ Πέτρος ἔξω ἐκάθητο 69. Iar Petru şedea afară în Matei 26:69. Iar Petru şedea
ἐν τῇ αὐλῇ· καὶ προσῆλθεν αὐτῷ curte; și a venit la el o slujnică, afară, în curte. Şi o slujnică s-a
μία παιδίσκη λέγουσα· καὶ σὺ ἦσθα zicând: și tu erai cu Iisus apropiat de el, zicând: Şi tu
μετὰ ᾿Ιησοῦ τοῦ Γαλιλαίου Galileeanul. erai cu Iisus Galileianul.
Μτ Κστ-70 ὁ δὲ ἠρνήσατο ἔμπροσθεν 70. Dar el s-a lepădat înaintea Matei 26:70. Dar el s-a lepădat
αὐτῶν πάντων λέγων· οὐκ οἶδα τί tuturor, zicând: nu ştiu ce zici. înaintea tuturor, zicând: Nu
λέγεις. ştiu ce zici.
76
Μτ Κστ-71 ἐξελθόντα δὲ αὐτὸν εἰς τὸν 71. Și ieşind el la poartă, l-a Matei 26:71. Şi ieşind el la poartă,
πυλῶνα εἶδεν αὐτὸν ἄλλη καὶ λέγει văzut pe el alta, și a zis celor de l-a văzut alta şi a zis celor de
αὐτοῖς· ἐκεῖ καὶ οὗτος ἦν μετὰ acolo: și acesta era cu Iisus acolo: Şi acesta era cu Iisus
᾿Ιησοῦ τοῦ Ναζωραίου. Nazarineanul. Nazarineanul.
Μτ Κστ-72 καὶ πάλιν ἠρνήσατο μεθ᾿ 72. Și iarăşi s-a lepădat cu Matei 26:72. Şi iarăşi s-a lepădat
ὅρκου ὅτι οὐκ οἶδα τὸν ἄνθρωπον. jurământ: că nu ştiu pe omul cu jurământ: Nu cunosc pe
acesta. omul acesta.
Μτ Κστ-73 μετὰ μικρὸν δὲ 73. Iar peste puţin apropiindu-se Matei 26:73. Iar după puţin,
προσελθόντες οἱ ἑστῶτες εἶπον τῷ cei ce stau, au zis lui Petru: apropiindu-se cei ce stăteau
Πέτρῳ· ἀληθῶς καὶ σὺ ἐξ αὐτῶν εἶ· adevărat, și tu dintr-înşii ești, că acolo au zis lui Petru: Cu
καὶ γὰρ ἡ λαλιά σου δῆλόν σε ποιεῖ. și graiul tău arătat te face pe adevărat şi tu eşti dintre ei,
tine. căci şi graiul te vădeşte.
Μτ Κστ-74 τότε ἤρξατο 74. Atunci a început a se Matei 26:74. Atunci el a început a
καταναθεματίζειν καὶ ὀμνύειν ὅτι blestema și a se jura că nu ştiu se blestema şi a se jura: Nu
οὐκ οἶδα τὸν ἄνθρωπον. καὶ pe omul acesta. Și îndată și cunosc pe omul acesta. Şi
εὐθέως ἀλέκτωρ ἐφώνησε. cocoşul a cântat. îndată a cântat cocoşul.
Μτ Κστ-75 καὶ ἐμνήσθη ὁ Πέτρος τοῦ 75. Și și-a adus aminte Petru de Matei 26:75. Şi Petru şi-a adus
ῥήματος ᾿Ιησοῦ εἰρηκότος αὐτῷ ὅτι cuvântul lui Iisus, ce-i zisese lui, aminte de cuvântul lui Iisus,
πρὶν ἀλέκτορα φωνῆσαι τρὶς că mai înainte de a cânta care zisese: Mai înainte de a
ἀπαρνήσῃ με· καὶ ἐξελθὼν ἔξω cocoşul, de trei ori te vei lepăda cânta cocoşul, de trei ori te vei
ἔκλαυσε πικρῶς. de mine; și ieşind afară, a plâns lepăda de Mine. Şi ieşind
cu amar. afară, a plâns cu amar.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΚΖ. CAPITOLUL 27. CAPITOLUL 27

Μτ Κζ-1 Πρωΐας δὲ γενομένης 1. Iar dacă s-a făcut ziuă, Matei 27:1. Iar făcându-se
συμβούλιον ἔλαβον πάντες οἱ sfat au făcut toți Arhiereii și dimineaţă, toţi arhiereii şi
ἀρχιερεῖς καὶ οἱ πρεσβύτεροι τοῦ bătrânii poporului asupra lui bătrânii poporului au ţinut sfat
λαοῦ κατὰ τοῦ ᾿Ιησοῦ ὥστε Iisus, ca să-l omoare pe el. împotriva lui Iisus, ca să-L
θανατῶσαι αὐτόν· omoare.
Μτ Κζ-2 καὶ δήσαντες αὐτὸν ἀπήγαγον 2. Și legându-l pe dânsul, l-au Matei 27:2. Şi, legându-L, L-au
καὶ παρέδωκαν αὐτὸν Ποντίῳ dus și l-au dat domnului Pilat dus şi L-au predat dregătorului
Πιλάτῳ τῷ ἡγεμόνι din Pont. Ponţiu Pilat.
Μτ Κζ-3 Τότε ἰδὼν ᾿Ιούδας ὁ 3. Atunci văzând Iuda cel ce Matei 27:3. Atunci Iuda, cel ce L-a
παραδιδοὺς αὐτὸν ὅτι κατεκρίθη, l-a vândut pe el, că s-a judecat vândut, văzând că a fost
μεταμεληθεὶς ἀπέστρεψε τὰ spre moarte, căindu-se, a întors osândit, s-a căit şi a adus
τριάκοντα ἀργύρια τοῖς ἀρχιερεῦσι cei treizeci de arginţi arhiereilor înapoi arhiereilor şi bătrânilor
καὶ τοῖς πρεσβυτέροις și bătrânilor, zicând: cei treizeci de arginţi,
Μτ Κζ-4 λέγων· ἥμαρτον παραδοὺς 4. Greşit-am de am vândut sânge Matei 27:4. Zicând: Am greşit
αἷμα ἀθῷον. οἱ δὲ εἶπον· τί πρὸς nevinovat. Iar ei au zis: ce este vânzând sânge nevinovat. Ei i-
ἡμᾶς; σὺ ὄψει. nouă? Tu vei vedea. au zis: Ce ne priveşte pe noi?
Tu vei vedea.
Μτ Κζ-5 καὶ ῥίψας τὰ ἀργύρια ἐν τῷ 5. Și aruncând arginţii în Matei 27:5. Şi el, aruncând
ναῷ ἀνεχώρησε, καὶ ἀπελθὼν biserică, s-a dus de acolo; și arginţii în templu, a plecat şi,
ἀπήγξατο. mergând, s-a spânzurat. ducându-se, s-a spânzurat.
Μτ Κζ-6 οἱ δὲ ἀρχιερεῖς λαβόντες τὰ 6. Iar Arhiereii luând argintii, Matei 27:6. Iar arhiereii, luând
ἀργύρια εἶπον· οὐκ ἔξεστι βαλεῖν au zis: nu se cuvine a-i pune pe banii, au zis: Nu se cuvine să-i
αὐτὰ εἰς τὸν κορβανᾶν, ἐπεὶ τιμὴ aceştia în vistieria templului, de punem în vistieria templului,
αἵματός ἐστι. vreme ce preţ de sânge este. deoarece sunt preţ de sânge.
Μτ Κζ-7 συμβούλιον δὲ λαβόντες 7. Și sfat făcând, au cumpărat cu Matei 27:7. Şi ţinând ei sfat, au
ἠγόρασαν ἐξ αὐτῶν τὸν ἀγρὸν τοῦ ei ţarina olarului, pentru cumpărat cu ei Ţarina
κεραμέως εἰς ταφὴν τοῖς ξένοις· îngroparea străinilor. Olarului, pentru îngroparea
străinilor.
Μτ Κζ-8 διὸ ἐκλήθη ὁ ἀγρὸς ἐκεῖνος 8. Pentru aceea s-a numit ţarina Matei 27:8. Pentru aceea s-a
ἀγρὸς αἵματος ἕως τῆς σήμερον. aceea, ţarina sângelui, până în numit ţarina aceea Ţarina
ziua de astăzi. Sângelui, până în ziua de
astăzi.
Μτ Κζ-9 τότε ἐπληρώθη τὸ ῥηθὲν διὰ 9. Atunci s-a împlinit ceea ce s-a Matei 27:9. Atunci s-a împlinit
77
῾Ιερεμίου τοῦ προφήτου λέγοντος· zis prin proorocul Ieremia, ce cuvântul spus de Ieremia
καὶ ἔλαβον τὰ τριάκοντα ἀργύρια, zice: și au luat treizeci de proorocul, care zice: "Şi au
τὴν τιμὴν τοῦ τετιμημένου ὃν arginţi, preţul celui preţuit, care luat cei treizeci de arginţi,
ἐτιμήσαντο ἀπὸ υἱῶν ᾿Ισραήλ, s-a preţuit de fiii lui Israil. preţul celui preţuit, pe care l-
au preţuit fiii lui Israel,
Μτ Κζ-10 καὶ ἔδωκαν αὐτὰ εἰς τὸν 10. Și i-au dat pe ei pe ţarina Matei 27:10. Şi i-au dat pe Ţarina
ἀγρὸν τοῦ κεραμέως, καθὰ olarului, precum mi-a spus mie Olarului după cum mi-a spus
συνέταξέ μοι Κύριος. Domnul. mie Domnul".
Μτ Κζ-11 ῾Ο δὲ ᾿Ιησοῦς ἔστη 11. Iar Iisus sta înaintea Matei 27:11. Iar Iisus stătea
ἔμπροσθεν τοῦ ἡγεμόνος· καὶ dregătorului; și l-a întrebat pe el înaintea dregătorului. Şi L-a
ἐπηρώτησεν αὐτὸν ὁ ἡγεμὼν dregătorul, zicând: tu ești întrebat dregătorul, zicând: Tu
λέγων· σὺ εἶ ὁ βασιλεὺς τῶν împăratul Iudeilor? Iar Iisus a eşti regele iudeilor? Iar Iisus i-
᾿Ιουδαίων; ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς ἔφη αὐτῷ· zis lui: tu zici. a răspuns: Tu zici.
σὺ λέγεις.
Μτ Κζ-12 καὶ ἐν τῷ κατηγορεῖσθαι 12. Și când grăiau asupra lui Matei 27:12. Şi la învinuirile
αὐτὸν ὑπὸ τῶν ἀρχιερέων καὶ τῶν Arhiereii și bătrânii, nimic nu aduse Lui de către arhierei şi
πρεσβυτέρων οὐδὲν ἀπεκρίνατο. răspundea. bătrâni, nu răspundea nimic.
Μτ Κζ-13 τότε λέγει αὐτῷ ὁ Πιλᾶτος· 13. Atunci a zis Pilat lui: nu auzi Matei 27:13. Atunci I-a zis Pilat:
οὐκ ἀκούεις πόσα σου câte mărturisesc asupra ta? Nu auzi câte mărturisesc ei
καταμαρτυροῦσι; împotriva Ta?
Μτ Κζ-14 καὶ οὐκ ἀπεκρίθη αὐτῷ πρὸς 14. Și nu i-a răspuns lui la nici Matei 27:14. Şi nu i-a răspuns lui
οὐδὲ ἓν ῥῆμα, ὥστε θαυμάζειν τὸν un cuvânt, încât se mira nici un cuvânt, încât dregătorul
ἡγεμόνα λίαν. dregătorul foarte. se mira foarte.
Μτ Κζ-15 Κατὰ δὲ ἑορτὴν εἰώθει ὁ 15. Iar la praznic avea obiceiul Matei 27:15. La sărbătoarea
ἡγεμὼν ἀπολύειν ἕνα τῷ ὄχλῳ dregătorul să slobozească Paştilor, dregătorul avea
δέσμιον, ὃν ἤθελον. poporului un vinovat, pe care obiceiul să elibereze mulţimii
vreau ei. un întemniţat pe care-l voiau.
Μτ Κζ-16 εἶχον δὲ τότε δέσμιον 16 Și aveau atunci un vinovat Matei 27:16. Şi aveau atunci un
ἐπίσημον λεγόμενον Βαραββᾶν. vestit, ce se numea Varava. vinovat vestit, care se numea
Baraba.
Μτ Κζ-17 συνηγμένων οὖν αὐτῶν εἶπεν 17. Deci, adunându-se ei, a zis Matei 27:17. Deci adunaţi fiind ei,
αὐτοῖς ὁ Πιλᾶτος· τίνα θέλετε lor Pilat: pe care voiţi să vă Pilat le-a zis: Pe cine voiţi să
ἀπολύσω ὑμῖν; Βαραββᾶν ἢ slobozesc vouă? Pe Varava sau vi-l eliberez, pe Baraba sau pe
᾿Ιησοῦν τὸν λεγόμενον Χριστόν; pe Iisus ce se zice Hristos? Iisus, care se zice Hristos?
Μτ Κζ-18 ᾔδει γὰρ ὅτι διὰ φθόνον 18. Că ştia, că pentru pizmă l-au Matei 27:18. Că ştia că din invidie
παρέδωκαν αὐτόν. dat pe el. L-au dat în mâna lui.
Μτ Κζ-19 Καθημένου δὲ αὐτοῦ ἐπὶ τοῦ 19. Și şezând el pe scaun la Matei 27:19. Şi pe când stătea
βήματος ἀπέστειλε πρὸς αὐτὸν ἡ judecată, a trimis la dânsul Pilat în scaunul de judecată,
γυνὴ αὐτοῦ λέγουσα· μηδὲν σοὶ καὶ femeia lui, zicând: nimic ţie și femeia lui i-a trimis acest
τῷ δικαίω ἐκείνῳ· πολλὰ γὰρ dreptului acestuia, că multe am cuvânt: Nimic să nu-I faci
ἔπαθον σήμερον κατ᾿ ὄναρ δι᾿ pătimii astăzi în vis pentru Dreptului acestuia, că mult am
αὐτόν. dânsul. suferit azi, în vis, pentru El.
Μτ Κζ-20 Οἱ δὲ ἀρχιερεῖς καὶ οἱ 20. Iar Arhiereii și bătrânii au Matei 27:20. Însă arhiereii şi
πρεσβύτεροι ἔπεισαν τοὺς ὄχλους plecat pe noroade ca să ceară pe bătrânii au aţâţat mulţimile ca
ἵνα αἰτήσωνται τὸν Βαραββᾶν, τὸν Varava iar pe Iisus să-l piardă. să ceară pe Baraba, iar pe
δὲ ᾿Ιησοῦν ἀπολέσωσιν. Iisus să-L piardă.
Μτ Κζ-21 ἀποκριθεὶς δὲ ὁ ἡγεμὼν 21. Și răspunzând dregătorul, a Matei 27:21. Iar dregătorul,
εἶπεν αὐτοῖς· τίνα θέλετε ἀπὸ τῶν zis lor: pe care voiţi dintr- răspunzând, le-a zis: Pe cine
δύο ἀπολύσω ὑμῖν; οἱ δὲ εἶπον· amândoi să vă slobozesc vouă? din cei doi voiţi să vă eliberez?
Βαραββᾶν. Iar ei au zis: pe Varava. Iar ei au răspuns: Pe Baraba.
Μτ Κζ-22 λέγει αὐτοῖς ὁ Πιλᾶτος· τί 22. Zis-a lor Pilat: dar ce voi Matei 27:22. Şi Pilat le-a zis: Dar
οὖν ποιήσω ᾿Ιησοῦν τὸν λεγόμενον face lui Iisus, ce se zice Hristos? ce voi face cu Iisus, ce se
Χριστόν; λέγουσιν αὐτῷ πάντες· Zis-au lui toți: Să se cheamă Hristos? Toţi au
σταυρωθήτω. răstignească! răspuns: Să fie răstignit!
Μτ Κζ-23 ὁ δὲ ἡγεμὼν ἔφη· τί γὰρ 23. Iar dregătorul a zis: dar ce Matei 27:23. A zis iarăşi Pilat:
κακὸν ἐποίησεν; οἱ δὲ περισσῶς rău a făcut? Iar ei mai vârtos Dar ce rău a făcut? Ei însă mai
ἔκραζον λέγοντες· σταυρωθήτω. strigau, zicând: să se tare strigau şi ziceau: Să fie
78
răstignească! răstignit!
Μτ Κζ-24 ἰδὼν δὲ ὁ Πιλᾶτος ὅτι οὐδὲν 24. Deci văzând Pliat că nimic Matei 27:24. Şi văzând Pilat că
ὠφελεῖ, ἀλλὰ μᾶλλον θόρυβος nu foloseşte, că mai multă nimic nu foloseşte, ci mai mare
γίνεται, λαβὼν ὕδωρ ἀπενίψατο τὰς gâlceavă se face, luând apă și-a tulburare se face, luând apă şi-
χεῖρας ἀπέναντι τοῦ ὄχλου λέγων· spălat mâinile înaintea a spălat mâinile înaintea
ἀθῷός εἰμι ἀπὸ τοῦ αἵματος τοῦ poporului, zicând: nevinovat mulţimii, zicând: Nevinovat
δικαίου τούτου· ὑμεῖς ὄψεσθε. sunt de sângele dreptului sunt de sângele Dreptului
acestuia; voi veţi vedea. acestuia. Voi veţi vedea.
Μτ Κζ-25 καὶ ἀποκριθεὶς πᾶς ὁ λαὸς 25. Și răspunzând tot poporul, a Matei 27:25. Iar tot poporul a
εἶπε· τὸ αἷμα αὐτοῦ ἐφ᾿ ἡμᾶς καὶ zis: sângele lui asupra noastră și răspuns şi a zis: Sângele Lui
ἐπὶ τὰ τέκνα ἡμῶν. asupra feciorilor noştri. asupra noastră şi asupra
Μτ Κζ-26 τότε ἀπέλυσεν αὐτοῖς τὸν copiilor noştri!
Βαραββᾶν, τὸν δὲ ᾿Ιησοῦν 26. Atunci le-a slobozit lor pe Matei 27:26. Atunci le-a eliberat
φραγελλώσας παρέδωκεν ἵνα Varava, iar pe Iisus bătându-l, l- pe Baraba, iar pe Iisus L-a
σταυρωθῇ. a dat să se răstignească. biciuit şi L-a dat să fie
Μτ Κζ-27 Τότε οἱ στρατιῶται τοῦ răstignit.
ἡγεμόνος παραλαβόντες τὸν 27. Atunci ostaşii Matei 27:27. Atunci ostaşii
᾿Ιησοῦν εἰς τὸ πραιτώριον dregătorului ducând pe Iisus în dregătorului, ducând ei pe
συνήγαγον ἐπ᾿ αὐτὸν ὅλην τὴν divan, adunat-au la dânsul toată Iisus în pretoriu, au adunat în
σπεῖραν· mulţimea ostaşilor. jurul Lui toată cohorta,
Μτ Κζ-28 καὶ ἐκδύσαντες αὐτὸν 28. Și dezbrăcându-l pe el, l-au Matei 27:28. Şi dezbrăcându-L de
περιέθηκαν αὐτῷ χλαμύδα îmbrăcat cu hlamidă roşie. toate hainele Lui, I-au pus o
κοκκίνην, hlamidă roşie.
Μτ Κζ-29 καὶ πλέξαντες στέφανον ἐξ 29. Și împletind cunună de spini, Matei 27:29. Şi împletind o
ἀκανθῶν ἐπέθηκαν ἐπὶ τὴν au pus în capul lui, și trestie în cunună de spini, I-au pus-o pe
κεφαλὴν αὐτοῦ καὶ κάλαμον ἐπὶ τὴν dreapta lui; și îngenunchind cap şi în mâna Lui cea dreaptă
δεξιὰν αὐτοῦ, καὶ γονυπετήσαντες înaintea lui, îşi băteau joc de el, trestie; şi, îngenunchind
ἔμπροσθεν αὐτοῦ ἐνέπαιζον αὐτῷ zicând: bucură-te împăratul înaintea lui îşi băteau joc de
λέγοντες· χαῖρε ὁ βασιλεὺς τῶν Iudeilor! El, zicând: Bucură-Te, regele
᾿Ιουδαίων· iudeilor!
Μτ Κζ-30 καὶ ἐμπτύσαντες εἰς αὐτὸν 30. Și scuipând asupra lui, au Matei 27:30. Şi scuipând asupra
ἔλαβον τὸν κάλαμον καὶ ἔτυπτον luat trestia, și-l băteau pe el Lui, au luat trestia şi-L băteau
εἰς τὴν κεφαλὴν αὐτοῦ. peste cap. peste cap.
Μτ Κζ-31 καὶ ὅτε ἐνέπαιξαν αὐτῷ, 31. Și dacă l-au batjocorit pe Matei 27:31. Iar după ce L-au
ἐξέδυσαν αὐτὸν τὴν χλαμύδα καὶ dânsul, au dezbrăcat de pe el batjocorit, L-au dezbrăcat de
ἐνέδυσαν αὐτὸν τὰ ἱμάτια αὐτοῦ, hlamida și l-au îmbrăcat în hlamidă, L-au îmbrăcat cu
καὶ ἀπήγαγον αὐτὸν εἰς τὸ hainele sale, și l-au dus pe hainele Lui şi L-au dus să-L
σταυρῶσαι. dânsul să-l răstignească. răstignească.
Μτ Κζ-32 ᾿Εξερχόμενοι δὲ εὗρον 32. Iar ieşind afară, au aflat Matei 27:32. Şi ieşind, au găsit pe
ἄνθρωπον Κυρηναῖον ὀνόματι pe un om chirinean, anume un om din Cirene, cu numele
Σίμωνα· τοῦτον ἠγγάρευσαν ἵνα Simon; pe acesta l-a silit să ducă Simon; pe acesta l-au silit să
ἄρῃ τὸν σταυρὸν αὐτοῦ. crucea lui. ducă crucea Lui.
Μτ Κζ-33 Καὶ ἐλθόντες εἰς τόπον 33. Și venind la locul ce se Matei 27:33. Şi venind la locul
λεγόμενον Γολγοθᾶ, ὅ ἐστι numeşte Golgota, care se zice: numit Golgota, care înseamnă:
λεγόμενος κρανίου τόπος, locul căpăţânei, Locul Căpăţânii,
Μτ Κζ-34 ἔδωκαν αὐτῷ πιεῖν ὄξος 34. I-au dat lui să bea oţel Matei 27:34. I-au dat să bea vin
μετὰ χολῆς μεμιγμένον· καὶ amestecat cu fiere, și gustând, amestecat cu fiere; şi, gustând,
γευσάμενος οὐκ ἤθελε πιεῖν. nu vrea să bea. nu a voit să bea.
35. Iar după ce l-au răstignit pe Matei 27:35. Iar după ce L-au
Μτ Κζ-35 σταυρώσαντες δὲ αὐτὸν el, au împărţit hainele lui, puind răstignit, au împărţit hainele
διεμερίσαντο τὰ ἱμάτια αὐτοῦ sorţi, (ca să se plinească ceea ce Lui, aruncând sorţi, ca să se
βαλόντες κλῆρον, s-a zis de proorocul: împărţit-au împlinească ceea ce s-a zis de
hainele mele loruşi, și pentru proorocul: "Împărţit-au
cămaşa mea au aruncat sorţi) hainele Mele între ei, iar
pentru cămaşa Mea au aruncat
Μτ Κζ-36 καὶ καθήμενοι ἐτήρουν sorţi".
αὐτὸν ἐκεῖ. 36. Și şezând îl păzeau pe el Matei 27:36. Şi ostaşii, şezând, Îl
79
Μτ Κζ-37 καὶ ἐπέθηκαν ἐπάνω τῆς acolo. păzeau acolo.
κεφαλῆς αὐτοῦ τὴν αἰτίαν αὐτοῦ 37. Și au pus deasupra capului Matei 27:37. Şi deasupra capului
γεγραμμένην· οὗτός ἐστιν ᾿Ιησοῦς ὁ lui, vina lui scrisă: acesta este au pus vina Lui scrisă: Acesta
βασιλεὺς τῶν ᾿Ιουδαίων. Iisus împăratul Iudeilor. este Iisus, regele iudeilor.
Μτ Κζ-38 Τότε σταυροῦνται σὺν αὐτῷ 38. Atunci au răstignit împreună Matei 27:38. Atunci au fost
δύο λῃσταί, εἷς ἐκ δεξιῶν καὶ εἷς ἐξ cu dânsul doi tâlhari, unul dea- răstigniţi împreună cu El doi
εὐωνύμων. dreapta și altul dea-stânga. tâlhari, unul de-a dreapta şi
altul de-a stânga.
Μτ Κζ-39 Οἱ δὲ παραπορευόμενοι 39. Iar cei ce treceau îl huleau Matei 27:39. Iar trecătorii Îl
ἐβλασφήμουν αὐτὸν κινοῦντες τὰς pe dânsul, clătinând cu capetele huleau, clătinându-şi capetele,
κεφαλὰς αὐτῶν sale și zicând: Matei 27:40. Şi zicând: Tu, Cel ce
Μτ Κζ-40 καὶ λέγοντες· ὁ καταλύων 40. Cel ce strici Biserica și în dărâmi templul şi în trei zile îl
τὸν ναὸν καὶ ἐν τρισὶν ἡμέραις trei zile o zideşti, mântuieşte-te zideşti, mântuieşte-Te pe Tine
οἰκοδομῶν! σῶσον σεαυτόν· εἰ pe tine însuţi; de ești Fiul lui Însuţi! Dacă eşti Fiul lui
υἱὸς εἶ τοῦ Θεοῦ, κατάβηθι ἀπὸ τοῦ Dumnezeu, pogoară-te de pe Dumnezeu, coboară-Te de pe
σταυροῦ. cruce. cruce!
Μτ Κζ-41 ὁμοίως δὲ καὶ οἱ ἀρχιερεῖς 41. Aşijderea încă și Arhiereii Matei 27:41. Asemenea şi
ἐμπαίζοντες μετὰ τῶν γραμματέων batjocorindu-l, împreună cu arhiereii, bătându-şi joc de El,
καὶ πρεσβυτέρων καὶ Φαρισαίων cărturarii și cu bătrânii și cu cu cărturarii şi cu bătrânii,
ἔλεγον· fariseii, ziceau: ziceau:
Μτ Κζ-42 ἄλλους ἔσωσεν, ἑαυτὸν οὐ 42. Pe alţii a mântuit, iar pe sine Matei 27:42. Pe alţii i-a mântuit,
δύναται σῶσαι· εἰ βασιλεὺς nu poate să se mântuiască? De iar pe Sine nu poate să Se
᾿Ισραήλ ἐστι, καταβάτω νῦν ἀπὸ este împărat al lui Israil, mântuiască! Dacă este regele
τοῦ σταυροῦ καὶ πιστεύσωμεν ἐπ᾿ pogoare-se acum de pe cruce, și lui Israel, să Se coboare acum
αὐτῷ· să credem într-însul. de pe cruce, şi vom crede în
El.
Μτ Κζ-43 πέποιθεν ἐπὶ τὸν Θεόν, 43. Nădăjduia spre Dumnezeu; Matei 27:43. S-a încrezut în
ῥυσάσθω νῦν αὐτόν, εἰ θέλει αὐτόν· izbăvească-l acum pe dânsul, de Dumnezeu: Să-L scape acum,
εἶπε γὰρ ὅτι Θεοῦ εἰμι υἱός. îl voieşte pe el că a zis, că Fiul dacă-L vrea pe El! Căci a zis:
lui Dumnezeu sunt. Sunt Fiul lui Dumnezeu.
Μτ Κζ-44 τὸ δ᾿ αὐτὸ καὶ οἱ λῃσταὶ οἱ 44. Aşijderea și tâlharii, cei ce Matei 27:44. În acelaşi chip Îl
συσταυρωθέντες αὐτῷ ὠνείδιζον erau împreună cu el răstigniţi, îl ocărau şi tâlharii cei
αὐτόν. o-cărau pe el. împreună-răstigniţi cu El.
Μτ Κζ-45 ᾿Απὸ δὲ ἕκτης ὥρας σκότος 45. Iar de la al şaselea ceas, Matei 27:45. Iar de la ceasul al
ἐγένετο ἐπὶ πᾶσαν τὴν γῆν ἕως întuneric s-a făcut peste tot şaselea, s-a făcut întuneric
ὥρας ἐνάτης. pământul până la al nouălea peste tot pământul, până la
ceas ceasul al nouălea.
Μτ Κζ-46 περὶ δὲ τὴν ἐνάτην ὥραν 46. Iar în ceasul al nouălea a Matei 27:46. Iar în ceasul al
ἀνεβόησεν ὁ ᾿Ιησοῦς φωνῇ μεγάλῃ strigat Iisus cu glas mare, nouălea a strigat Iisus cu glas
λέγων· ἠλὶ ἠλί, λιμᾶ σαβαχθανί, zicând, „Ili, Ili, limà savahtani?" mare, zicând: Eli, Eli, lama
τοῦτ᾿ ἔστι, Θεέ μου Θεέ μου, ἱνατί Adecă: Dumnezeul meu, sabahtani? adică: Dumnezeul
με ἐγκατέλιπες, Dumnezeul meu, căci m-ai Meu, Dumnezeul Meu, pentru
lăsat? ce M-ai părăsit?
Μτ Κζ-47 τινὲς δὲ τῶν ἐκεῖ ἑστώτων 47. Iar oarecare din cei ce stau Matei 27:47. Iar unii dintre cei ce
ἀκούσαντες ἔλεγον ὅτι ᾿Ηλίαν acolo auzind, ziceau: pe Ilie stăteau acolo, auzind ziceau:
φωνεῖ οὗτος. strigă acesta. Pe Ilie îl strigă Acesta.
Μτ Κζ-48 καὶ εὐθέως δραμὼν εἷς ἐξ 48. Și îndată alergând unul Matei 27:48. Şi unul dintre ei,
αὐτῶν καὶ λαβὼν σπόγγον πλήσας dintr-înşii, și luând un burete l-a alergând îndată şi luând un
τε ὄξους καὶ περιθεὶς καλάμῳ umplut de oţel, și puindu-l într-o burete, şi umplându-l de oţet şi
ἐπότιζεν αὐτόν. trestie l-a adăpat pe el. punându-l într-o trestie, Îi da
să bea.
Μτ Κζ-49 οἱ δὲ λοιποὶ ἔλεγον· ἄφες 49. Iar ceilalţi ziceau: lasă să Matei 27:49. Iar ceilalţi ziceau:
ἴδωμεν εἰ ἔρχεται ᾿Ηλίας vedem, au veni-va Ilie să-l Lasă, să vedem dacă vine Ilie
σώσωναὐτόν. mântuiască pe el? să-L mântuiască.
Μτ Κζ-50 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς πάλιν κράξας 50. Iar Iisus iarăşi strigând cu Matei 27:50. Iar Iisus, strigând
φωνῇ μεγάλῃ ἀφῆκε τὸ πνεῦμα. glas mare, și-a dat Duhul. iarăşi cu glas mare, Şi-a dat
duhul.
80
Μτ Κζ-51 Καὶ ἰδοὺ τὸ καταπέτασμα 51. Și iată catapeteasma Matei 27:51. Şi iată, catapeteasma
τοῦ ναοῦ ἐσχίσθη εἰς δύο ἀπὸ templului s-a rupt în două, de templului s-a sfâşiat în două de
ἄνωθεν ἕως κάτω, καὶ ἡ γῆ ἐσείσθη sus până jos, și pământul s-a sus până jos, şi pământul s-a
καὶ αἱ πέτραι ἐσχίσθησαν, cutremurat și pietrele s-au cutremurat şi pietrele s-au
despicat, despicat;
Μτ Κζ-52 καὶ τὰ μντημεῖα ἀνεῴχθησαν 52. Și mormintele-e s-au deschis, Matei 27:52. Mormintele s-au
καὶ πολλὰ σώματα τῶν și multe trupuri ale sfinţilor ce deschis şi multe trupuri ale
κεκοιμημένων ἁγίων ἠγέρθη, adormiseră s-au sculat. sfinţilor adormiţi s-au sculat.
Μτ Κζ-53 καὶ ἐξελθόντες ἐκ τῶν 53. Și ieşind din morminte, după Matei 27:53. Şi ieşind din
μνημείων, μετὰ τὴν ἔγερσιν αὐτοῦ învierea lui, au venit în sfânta morminte, după învierea Lui,
εἰσῆλθον εἰς τὴν ἁγίαν πόλιν καὶ cetate și s-au arătat multora. au intrat în cetatea sfântă şi s-
ἐνεφανίσθησαν πολλοῖς. au arătat multora.
Μτ Κζ-54 ῾Ο δὲ ἑκατόνταρχος καὶ οἱ 54. Iar sutaşul și cei ce erau Matei 27:54. Iar sutaşul şi cei ce
μετ᾿ αὐτοῦ τηροῦντες τὸν ᾿Ιησοῦν, împreună cu el păzind pe Iisus, împreună cu el păzeau pe Iisus,
ἰδόντες τὸν σεισμὸν καὶ τὰ văzând cutremurul și cele ce s- văzând cutremurul şi cele
γενόμενα ἐφοβήθησαν σφόδρα au făcut, s-au înfricoşat foarte, întâmplate, s-au înfricoşat
λέγοντες· ἀληθῶς Θεοῦ υἱὸς ἦν zicând: adevărat Fiu al lui foarte, zicând: Cu adevărat,
οὗτος. Dumnezeu a fost acesta. Fiul lui Dumnezeu era Acesta!
Μτ Κζ-55 ῏Ησαν δὲ ἐκεῖ καὶ γυναῖκες 55. Și erau acolo și femei multe, Matei 27:55. Şi erau acolo multe
πολλαὶ ἀπὸ μακρόθεν θεωροῦσαι, de departe privind, care femei, privind de departe, care
αἵτινες ἠκολούθησαν τῷ ᾿Ιησοῦ merseseră după Iisus din urmaseră din Galileea pe Iisus,
ἀπὸ τῆς Γαλιλαίας διακονοῦσαι Galileea, slujind lui; slujindu-I,
αὐτῷ·
Μτ Κζ-56 ἐν αἷς ἦν Μαρία ἡ 56. Între care era Măria Matei 27:56. Între care era Maria
Μαγδαληνή, καὶ Μαρία ἡ τοῦ Magdalena și Măria mama lui Magdalena şi Maria, mama lui
᾿Ιακώβου καὶ ᾿Ιωσῆ μήτηρ, καὶ ἡ Iacov și a lui Iosi și mama fiilor Iacov şi a lui Iosi, şi mama
μήτηρ τῶν υἱῶν Ζεβεδαίου. lui Zevedei. fiilor lui Zevedeu.
Μτ Κζ-57 ᾿Οψίας δὲ γενομένης ἦλθεν 57. Iar făcându-se seară, a Matei 27:57. Iar făcându-se seară,
ἄνθρωπος πλούσιος ἀπὸ venit un om bogat din a venit un om bogat din
᾿Αριμαθαίας, τοὔνομα ᾿Ιωσήφ, ὃς Arimateea, numele lui Iosif, care Arimateea, cu numele Iosif,
καὶ αὐτὸς ἐμαθήτευσε τῷ ᾿Ιησοῦ· și el fusese ucenic al lui Iisus. care şi el era un ucenic al lui
Iisus.
Μτ Κζ-58 οὗτος προσελθὼν τῷ Πιλάτῳ 58. Acesta venind la Pilat, a Matei 27:58. Acesta, ducându-se
ᾐτήσατο τὸσῶμα τοῦ ᾿Ιησοῦ. τότε ὁ cerut trupul lui Iisus. Atunci la Pilat, a cerut trupul lui Iisus.
Πιλᾶτος ἐκέλευσεν ἀποδοθῆναι τὸ Pilat a poruncit să se dea trupul. Atunci Pilat a poruncit să i se
σῶμα. dea.
Μτ Κζ-59 καὶ λαβὼν τὸ σῶμα ὁ 59. Și luând Iosif trupul, l-a Matei 27:59. Şi Iosif, luând trupul,
᾿Ιωσὴφ ἐνετύλιξεν αὐτὸ σινδόνι înfăşurat în giulgiu curat, l-a înfăşurat în giulgiu curat de
καθαρᾷ, in,
Μτ Κζ-60 καὶ ἔθηκεν αὐτὸ ἐν τῷ καινῷ 60. Și l-a pus pe el într-un Matei 27:60. Şi l-a pus în
αὐτοῦ μνημείῳ ὃ ἐλατόμησεν ἐν τῇ mormânt nou al său, pe care îl mormântul nou al său, pe care-
πέτρᾳ, καὶ προσκυλίσας λίθον săpase în piatră; și prăvălind o l săpase în stâncă, şi, prăvălind
μέγαν τῇ θύρᾳ τοῦ μνημείου piatră mare pe uşa mormântului, o piatră mare la uşa
ἀπῆλθεν. s-a dus. mormântului, s-a dus.
Μτ Κζ-61 ῏Ην δὲ ἐκεῖ Μαρία ἡ 61. Și erau acolo Măria Matei 27:61. Iar acolo era Maria
Μαγδαληνὴ καὶ ἡ ἄλλη Μαρία, Magdalena și cealaltă Mărie, Magdalena şi cealaltă Marie,
καθήμεναι ἀπέναντι τοῦ τάφου. şezând în preajma mormântului. şezând în faţa mormântului.
Μτ Κζ-62 Τῇ δὲ ἐπαύριον, ἥτις ἐστὶ 62. Iar a doua zi, care este Matei 27:62. Iar a doua zi, care
μετὰ τὴν παρασκευήν, συνήχθησαν după vineri, s-au adunat este după vineri, s-au adunat
οἱ ἀρχιερεῖς καὶ οἱ Φαρισαῖοι πρὸς Arhiereii și fariseii la Pilat. arhiereii şi fariseii la Pilat,
Πιλᾶτον 63. Zicând: Doamne, adusune- Matei 27:63. Zicând: Doamne, ne-
Μτ Κζ-63 λέγοντες· κύριε, ἐμνήσθημεν am aminte că înşelătorul acela a am adus aminte că amăgitorul
ὅτι ἐκεῖνος ὁ πλάνος εἶπεν ἔτι ζῶν, zis, încă fiind viu: după trei zile Acela a spus, fiind încă în
μετὰ τρεῖς ἡμέρας ἐγείρομαι. mă voi scula. viaţă: După trei zile Mă voi
Μτ Κζ-64 κέλευσον οὖν ἀσφαλισθῆναι 64. Deci, porunceşte să se scula.
τὸν τάφον ἕως τῆς τρίτης ἡμέρας, întărească mormântul până a Matei 27:64. Deci, porunceşte ca
μήποτε ἐλθόντες οἱ μαθηταὶ αὐτοῦ treia zi; nu cumva venind mormântul să fie păzit până a
81
νυκτὸς κλέψωσιν αὐτὸν καὶ εἴπωσι ucenicii lui noaptea să-l fure pe treia zi, ca nu cumva ucenicii
τῷ λαῷ, ἠγέρθη ἀπὸ τῶν νεκρῶν· el și să zică poporului că s-a Lui să vină şi să-L fure şi să
καὶ ἔσται ἡ ἐσχάτη πλάνη χείρων sculat din morţi; și va fi spună poporului: S-a sculat din
τῆς πρώτης. rătăcirea cea de apoi mai rea morţi. Şi va fi rătăcirea de pe
decât cea dintâi urmă mai rea decât cea dintâi.
Μτ Κζ-65 ἔφη αὐτοῖς ὁ Πιλᾶτος· ἔχετε 65. Zis-a lor Pilat; aveţi Matei 27:65. Pilat le-a zis: Aveţi
κουστωδίαν· ὑπάγετε ἀσφαλίσασθε custodie; mergeţi de întăriţi cum strajă; mergeţi şi întăriţi cum
ὡς οἴδατε. ştiţi. ştiţi.
Μτ Κζ-66 οἱ δὲ πορευθέντες 66. Iar ei mergând au întărit Matei 27:66. Iar ei, ducându-se,
ἠσφαλίσαντο τὸν τάφον mormântul, pecetluind piatra au întărit mormântul cu strajă,
σφραγίσαντες τὸν λίθον μετὰ τῆς împreună cu custodia. pecetluind piatra.
κουστωδίας.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΚΗ. CAPITOLUL 28. CAPITOLUL 28

Μτ Κη-1 ᾿Οψὲ δὲ σαββάτων, τῇ 1. Iar sâmbăta târziu, întru Matei 28:1. După ce a trecut
ἐπιφωσκούσῃ εἰς μίαν σαββάτων, ceea ce lumina spre una a sâmbăta, când se lumina de
ἦλθε Μαρία ἡ Μαγδαληνὴ καὶ ἡ sâmbetelor au venit Măria ziua întâi a săptămânii
ἄλλη Μαρία θεωρῆσαι τὸν τάφον Magdalena și cealaltă Mărie să (Duminică), au venit Maria
vadă mormântul. Magdalena şi cealaltă Marie,
ca să vadă mormântul.
Μτ Κη-2 καὶ ἰδοὺ σεισμὸς ἐγένετο 2. Și iată, cutremur mare s-a Matei 28:2. Şi iată s-a făcut
μέγας· ἄγγελος γὰρ Κυρίου făcut; că îngerul Domnului, cutremur mare, că îngerul
καταβὰς ἐξ οὐρανοῦ προσελθὼν pogorându-se din cer și venind, Domnului, coborând din cer şi
ἀπεκύλισε τὸν λίθον ἀπὸ τῆς θύρας a prăvălit piatra de pe uşă, și venind, a prăvălit piatra şi
καὶ ἐκάθητο ἐπάνω αὐτοῦ, şedea deasupra ei. şedea deasupra ei.
Μτ Κη-3 ἦν δὲ ἡ ἰδέα αὐτοῦ ὡς 3. Și era vederea lui ca fulgerul Matei 28:3. Şi înfăţişarea lui era
ἀστραπὴ καὶ τὸ ἔνδυμα αὐτοῦ și îmbrăcămintea lui albă ca ca fulgerul şi îmbrăcămintea
λευκὸν ὡσεὶ χιών. zăpada. lui albă ca zăpada.
Μτ Κη-4 ἀπὸ δὲ τοῦ φόβου αὐτοῦ 4. Și de frica lui s-au cutremurat Matei 28:4. Şi de frica lui s-au
ἐσείσθησαν οἱ τηροῦντες καὶ cei ce păzeau, și s-au făcut ca cutremurat cei ce păzeau şi s-
ἐγένοντο ὡσεὶ νεκροί. nişte morţi. au făcut ca morţi.
Μτ Κη-5 ἀποκριθεὶς δὲ ὁ ἄγγελος εἶπε 5. Iar îngerul răspunzând, a zis Matei 28:5. Iar îngerul,
ταῖς γυναιξί· μὴ φοβεῖσθε ὑμεῖς· femeilor: nu vă temeţi voi, căci răspunzând, a zis femeilor: Nu
οἶδα γὰρ ὅτι ᾿Ιησοῦν τὸν ştiu, că pe Iisus cel răstignit vă temeţi, că ştiu că pe Iisus cel
ἐσταυρωμένον ζητεῖτε· căutaţi. răstignit Îl căutaţi.
Μτ Κη-6 οὐκ ἔστιν ὧδε· ἠγέρθη γὰρ 6. Nu este aici, că s-a sculat Matei 28:6. Nu este aici; căci S-a
καθὼς εἶπε. δεῦτε ἴδετε τὸν τόπον precum a zis. Veniţi de vedeţi sculat precum a zis; veniţi de
ὅπου ἔκειτο ὁ Κύριος, locul unde a zăcut Domnul. vedeţi locul unde a zăcut.
Μτ Κη-7 καὶ ταχὺ πορευθεῖσαι εἴπατε 7. Și degrabă mergând, spuneţi Matei 28:7. Şi degrabă mergând,
τοῖς μαθηταῖς αὐτοῦ ὅτι ἠγέρθη ἀπὸ ucenicilor lui, că s-a sculat din spuneţi ucenicilor Lui că S-a
τῶν νεκρῶν, καὶ ἰδοὺ προάγει ὑμᾶς morţi; și iată, va merge mai sculat din morţi şi iată va
εἰς τὴν Γαλιλαίαν· ἐκεῖ αὐτὸν înainte de voi în Galileea; acolo merge înaintea voastră în
ὄψεσθε· ἰδοὺ εἶπον ὑμῖν. veţi vedea pe dânsul. Iată, am Galileea; acolo Îl veţi vedea.
spus vouă. Iată v-am spus vouă.
Μτ Κη-8 καὶ ἐξελθοῦσαι ταχὺ ἀπὸ τοῦ 8. Și ieşind degrabă de la Matei 28:8. Iar plecând ele în
μνημείου μετὰ φόβου καὶ χαρᾶς mormânt, cu frică și cu bucurie grabă de la mormânt, cu frică
μεγάλης ἔδραμον ἀπαγγεῖλαι τοῖς mare, au alergat să vestească şi cu bucurie mare au alergat
μαθηταῖς αὐτοῦ. ucenicilor lui. să vestească ucenicilor Lui.
Μτ Κη-9 ὡς δὲ ἐπορεύοντο ἀπαγγεῖλαι 9. Și, când mergeau ele să spună Matei 28:9. Dar când mergeau ele
τοῖς μαθηταῖς αὐτοῦ, καὶ ἰδοὺ ucenicilor lui, iată, Iisus le-a să vestească ucenicilor, iată
᾿Ιησοῦς ἀπήντησεν αὐταῖς λέγων· întâmpinat pe dânsele; zicând: Iisus le-a întâmpinat, zicând:
χαίρετε. αἱ δὲ προσελθοῦσαι bucuraţi-vă! Iar ele apropiindu- Bucuraţi-vă! Iar ele,
ἐκράτησαν αὐτοῦ τοὺς πόδας καὶ se, au cuprins picioarele lui, și s- apropiindu-se, au cuprins
προσεκύ νησαν αὐτῷ. au închinat lui. picioarele Lui şi I s-au
închinat.
Μτ Κη-10 τότε λέγει αὐταῖς ὁ ᾿Ιησοῦς· 10. Atunci a zis lor Iisus: nu vă Matei 28:10. Atunci Iisus le-a zis:
μὴ φοβεῖσθε· ὑπάγετε ἀπαγγείλατε temeţi! Mergeţi și vestiţi fraţilor Nu vă temeţi. Duceţi-vă şi
82
τοῖς ἀδελφοῖς μου ἵνα ἀπέλθωσιν mei, ca să meargă în Galieea, și vestiţi fraţilor Mei, ca să
εἰς τὴν Γαλιλαίαν. κἀκεῖ με acolo mă vor vedea. meargă în Galileea, şi acolo
ὄψονται. Mă vor vedea.
Μτ Κη-11 Πορευομένων δὲ αὐτῶν ἰδού 11. Iar mergând ele, iată Matei 28:11. Şi plecând ele, iată
τινες τῆς κουστωδίας ἐλθόντες εἰς unii din străjeri venind în cetate, unii din strajă, venind în cetate,
τὴν πόλιν ἀπήγγειλαν τοῖς au vestit Arhiereilor toate cele au vestit arhiereilor toate cele
ἀρχιερεῦσιν ἅπαντα τὰ γενόμενα. ce s-au făcut. întâmplate.
Μτ Κη-12 καὶ συναχθέντες μετὰ τῶν 12. Și adunându-se împreună cu Matei 28:12. Şi, adunându-se ei
πρεσβυτέρωνσυμβούλιόν τε bătrânii, și sfat făcând, arginţi împreună cu bătrânii şi ţinând
λαβόντες ἀργύρια ἱκανὰ ἔδωκαν mulţi au dat ostaşilor, zicând: sfat, au dat bani mulţi
τοῖς στρατιώταις λέγοντες· ostaşilor,
Μτ Κη-13 εἴπατε ὅτι οἱ μαθηταὶ αὐτοῦ 13. Spuneţi că ucenicii lui Matei 28:13. Zicând: Spuneţi că
νυκτὸς ἐλθόντες ἔκλεψαν αὐτὸν noaptea venind, l-au furat pe el, ucenicii Lui, venind noaptea, L-
ἡμῶν κοιμωμένων, dormind noi. au furat, pe când noi
dormeam;
Μτ Κη-14 καὶ ἐὰν ἀκουσθῇ τοῦτο ἐπὶ 14. Și de se va auzi aceasta la Matei 28:14. Şi de se va auzi
τοῦ ἡγεμόνος, ἡμεῖς πείσομεν dregătorul, noi îl vom potoli pe aceasta la dregătorul, noi îl
el, și pe voi fără de grijă vă vom vom îndupleca şi pe voi fără
Μτ Κη-15 αὐτὸν καὶ ὑμᾶς ἀμερίμνους face. grijă vă vom face.
ποιήσομεν. οἱ δὲ λαβόντες τὰ 15. Iar ei luând arginţii au făcut Matei 28:15. Iar ei, luând arginţii,
ἀργύρια ἐποίησαν ὡς ἐδιδάχθησαν. cum i-au învăţat; și s-a vestit au făcut precum au fost
καὶ διεφημίσθη ὁ λόγος οὗτος παρὰ cuvântul acesta întru Iudei până învăţaţi. Şi s-a răspândit
᾿Ιουδαίοις μέχρι τῆς σήμερον. astăzi. cuvântul acesta între Iudei,
până în ziua de azi.
Μτ Κη-16 Οἱ δὲ ἕνδεκα μαθηταὶ 16. Iar cei unsprezece Matei 28:16. Iar cei unsprezece
ἐπορεύθησαν εἰς τὴν Γαλιλαίαν, εἰς ucenici au mers în Galileea, în ucenici au mers în Galileea, la
τὸ ὄρος οὗ ἐτάξατο αὐτοῖς ὁ muntele unde le-a poruncit lor muntele unde le poruncise lor
᾿Ιησοῦς. Iisus. Iisus.
Μτ Κη-17 καὶ ἰδόντες αὐτὸν 17. Și văzându-l pe el, s-au Matei 28:17. Şi văzându-L, I s-au
προσεκύνησαν αὐτῷ, οἱ δὲ închinat lui, iar unii s-au îndoit. închinat, ei care se îndoiseră.
ἐδίστασαν,
Μτ Κη-18 καὶ προσελθὼν ὁ ᾿Ιησοῦς 18. Și apropiindu-se Iisus le-a Matei 28:18. Şi apropiindu-Se
ἐλάλησεν αὐτοῖς λέγων· ἐδόθη μοι grăit lor, zicând: datu-mi-s-a Iisus, le-a vorbit lor, zicând:
πᾶσα ἐξουσία ἐν οὐρανῷ καὶ ἐπὶ toată puterea în cer și pe Datu-Mi-s-a toată puterea, în
γῆς. pământ. cer şi pe pământ.
Μτ Κη-19 πορευθέντες μαθητεύσατε 19. Drept aceea mergând Matei 28:19. Drept aceea,
πάντα τὰ ἔθνη, βαπτίζοντες αὐτοὺς învăţaţi toate neamurile, mergând, învăţaţi toate
εἰς τὸ ὄνομα τοῦ Πατρὸς καὶ τοῦ botezându-i pe ei în numele neamurile, botezându-le în
Υἱοῦ καὶ τοῦ ῾Αγίου Πνεύματος, Tatălui și al Fiului și al Sfântului numele Tatălui şi al Fiului şi
Duh, al Sfântului Duh,
Μτ Κη-20 διδάσκοντες αὐτοὺς τηρεῖν 20. Învăţându-i pe dânşii să Matei 28:20 Învăţându-le să
πάντα ὅσα ἐνετειλάμην ὑμῖν· καὶ păzească toate câte am poruncit păzească toate câte v-am
ἰδοὺ ἐγὼ μεθ᾿ ὑμῶν εἰμι πάσας τὰς vouă; și iată eu cu voi sunt în poruncit vouă, şi iată Eu cu voi
ἡμέρας ἕως τῆς συντελείας τοῦ toate zilele, până la sfârşitul sunt în toate zilele, până la
αἰῶνος. ἀμήν. veacului; amin. sfârşitul veacului. Amin.
83
SFÂNTA EVANGHELIE
ΚΑΤΑ ΜΑΡΚΟΝ DE LA MARCU MARCU SFÂNTA EVANGHELIE
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Α. CAPITOLUL 1. CAPITOLUL 1

Μρ α-1 ᾿Αρχὴ τοῦ εὐαγγελίου ᾿Ιησοῦ 1. Începerea Evangheliei lui Marcu 1:1. Începutul
Χριστοῦ, υἱοῦ τοῦ Θεοῦ. Iisus Hristos: Fiul lui Evangheliei lui Iisus Hristos,
Dumnezeu. Fiul lui Dumnezeu,
Μρ α-2 ῾Ως γέγραπται ἐν τοῖς 2. Precum s-a scris în Marcu 1:2. Precum este scris în
προφήταις, ἰδοὺ ἐγὼ ἀποστέλλω prooroci: iată, eu trimit pe proorocie (la Maleahi) şi Isaia:
τὸν ἄγγελόν μου πρὸ προσώπου îngerul meu înaintea feţei tale, "Iată Eu trimit îngerul Meu
σου, ὃς κατασκευάσει τὴν ὁδόν σου care va găti calea ta înaintea ta. înaintea feţei Tale, care va
ἔμπροσθέν σου· pregăti calea Ta.
Μρ α-3 φωνὴ βοῶντος ἐν τῇ ἐρήμῳ, 3. Glasul celui ce strigă în Marcu 1:3. Glasul celui ce
ἑτοιμάσατε τὴν ὁδὸν Κυρίου, pustie: gătiţi calea Domnului, strigă în pustie: Gătiţi calea
εὐθείας ποιεῖτε τὰς τρίβους αὐτοῦ, drepte faceţi cărările lui. Domnului, drepte faceţi
cărările Lui".
Μρ α-4 ἐγένετο ᾿Ιωάννης βαπτίζων ἐν 4. Era Ioan botezând în Marcu 1:4. Ioan boteza în
τῇ ἐρήμῳ καὶ κηρύσσων βάπτισμα pustie și propovăduind botezul pustie, propovăduind botezul
μετανοίας εἰς ἄφεσιν ἁμαρτιῶν. pocăinţei, întru iertarea pocăinţei întru iertarea
Μρ α-5 καὶ ἐξεπορεύετο πρὸς αὐτὸν păcatelor. păcatelor.
πᾶσα ἡ ᾿Ιουδαία χώρα καὶ οἱ 5. Și mergeau la dânsul Marcu 1:5. Şi ieşeau la el tot
῾Ιεροσολυμῖται, καὶ ἐβαπτίζοντο toată latura Iudeei și ţinutul Iudeii şi toţi cei din
πάντες ἐν τῷ ᾿Ιορδάνῃ ποταμῷ ὑπ᾿ Ierusalimitenii, și se botezau toți Ierusalim şi se botezau de
αὐτοῦ ἐξομολογούμενοι τὰς în râul Iordanului de la dânsul, către el, în râul Iordan,
ἁμαρτίας αὐτῶν. mărturisindu-și păcatele lor. mărturisindu-şi păcatele.
Μρ α-6 ἦν δὲ ὁ ᾿Ιωάννης ἐνδεδυμένος 6. Și era Ioan îmbrăcat cu Marcu 1:6. Şi Ioan era
τρίχας καμήλου καὶ ζώνην peri de cămilă, și cu brâu de îmbrăcat în haină de păr de
δερματίνην περὶ τὴν ὀσφὺν αὐτοῦ, curea împrejurul mijlocului lui, cămilă, avea cingătoare de
καὶ ἐσθίων ἀκρίδας καὶ μέλι și mânca acride și miere piele împrejurul mijlocului şi
ἄγριον. sălbatică. mânca lăcuste şi miere
sălbatică.
Μρ α-7 καὶ ἐκήρυσσε λέγων· ἔρχεται ὁ 7. Și propovăduia, zicând: Marcu 1:7. Şi propovăduia,
ἰσχυρότερός μου ὀπίσω μου, οὗ οὐκ vine după mine cel mai tare zicând: Vine în urma mea Cel
εἰμὶ ἱκανὸς κύψας λῦσαι τὸν ἱμάντα decât mine, căruia nu sunt ce este mai tare decât mine,
τῶν ὑποδημάτων αὐτοῦ· vrednic, plecându-mă, să-i Căruia nu sunt vrednic,
dezleg cureaua încălţămintelor plecându-mă, să-I dezleg
Μρ α-8 ἐγὼ μὲν ἐβάπτισα ὑμᾶς ἐν lui. cureaua încălţămintelor.
ὕδατι, αὐτὸς δὲ βαπτίσει ὑμᾶς ἐν 8. Eu v-am botezat pe voi cu Marcu 1:8. Eu v-am botezat pe
Πνεύματι ῾Αγίῳ. apă, iar acela vă va boteza pe voi cu apă, El însă vă va boteza
Μρ α-9 Καὶ ἐγένετο ἐν ἐκείναις ταῖς voi cu Duh Sfânt. cu Duh Sfânt.
ἡμέραις ἦλθεν ὁ ᾿Ιησοῦς ἀπὸ 9. Și a fost în zilele acelea, a Marcu 1:9. Şi în zilele acelea,
Ναζαρὲτ τῆς Γαλιλαίας καὶ venit Iisus din Nazaretul Galileei Iisus a venit din Nazaretul
ἐβαπτίσθη ὑπὸ ᾿Ιωάννου εἰς τὸν și s-a botezat de la Ioan în Galileii şi s-a botezat în
᾿Ιορδάνην. Iordan. Iordan, de către Ioan.
Μρ α-10 καὶ εὐθέως ἀναβαίνων ἀπὸ 10. Și îndată ieşind din apă, Marcu 1:10. Şi îndată, ieşind din
τοῦ ὕδατος εἶδε σχιζομένους τοὺς au văzut cerurile deschise și apă, a văzut cerurile deschise
οὐρανοὺς καὶ τὸΠνεῦμα ὡς Duhul ca un porumbel şi Duhul ca un porumbel
περιστερὰν καταβαῖνον ἐπ᾿ αὐτόν· pogorându-se peste dânsul; coborându-Se peste El.
Μρ α-11 καὶ φωνὴ ἐγένετο ἐκ τῶν 11. Și glas a fost din ceruri: Marcu 1:11. Şi glas s-a făcut din
οὐρανῶν· σὺ εἶ ὁ υἱός μου ὁ tu ești Fiul meu cel iubit, întru ceruri: Tu eşti Fiul Meu cel
ἀγαπητός, ἐν σοὶ ηὐδόκησα. care bine am voit. iubit, întru Tine am binevoit.
Μρ α-12 Καὶ εὐθέως τὸ Πνεῦμα αὐτὸν 12. Și îndată l-a scos pe Marcu 1:12. Şi îndată Duhul L-a
ἐκβάλλει εἰς τὴν ἔρημον· dânsul Duhul în pustie. mânat în pustie.
Μρ α-13 καὶ ἦν ἐκεῖ ἐν τῇ ἐρήμῳ 13. Și era acolo în pustie Marcu 1:13. Şi a fost în pustie
ἡμέρας τεσσαράκοντα patruzeci de zile ispitindu-se de patruzeci de zile, fiind ispitit de
πειραζόμενος ὑπὸ τοῦ σατανᾶ, καὶ satana, și era cu fiarele, și satana. Şi era împreună cu
ἦν μετὰ τῶν θηρίων, καὶ οἱ ἄγγελοι îngerii slujeau lui. fiarele şi îngerii Îi slujeau.
84
διηκόνουν αὐτῷ. 14. Și după ce s-a prins Marcu 1:14. După ce Ioan a fost
Μρ α-14 Μετὰ δὲ τὸ παραδοθῆναι Ioan, a venit Iisus în Galileea, prins, Iisus a venit în Galileea,
᾿Ιωάννην ἦλθεν ὁ ᾿Ιησοῦς εἰς τὴν propovăduind Evanghelia propovăduind Evanghelia
Γαλιλαίαν κηρύσσων τὸ εὐαγγέλιον împărăţiei lui Dumnezeu, împărăţiei lui Dumnezeu.
τῆς βασιλείας τοῦ Θεοῦ 15. Și zicând, că s-a plinit Marcu 1:15. Şi zicând: S-a
Μρ α-15 καὶ λέγων ὅτι πεπλήρωται ὁ vremea și s-a apropiat împărăţia împlinit vremea şi s-a apropiat
καιρὸς καὶ ἤγγικεν ἡ βασιλεία τοῦ lui Dumnezeu; pocăiţi-vă și împărăţia lui Dumnezeu.
Θεοῦ· μετανοεῖτε καὶ πιστεύετε ἐν credeţi în Evanghelie. Pocăiţi-vă şi credeţi în
τῷ εὐαγγελίῳ. Evanghelie.
Μρ α-16 Περιπατῶν δὲ παρὰ τὴν 16. Și umblând pe lângă Marcu 1:16. Şi umblând pe lângă
θάλασσαν τῆς Γαλιλαίας εἶδε marea Galileei, a văzut pe Simon Marea Galileii, a văzut pe
Σίμωνα καὶ ᾿Ανδρέαν τὸν ἀδελφὸν și pe Andrei fratele lui, aruncând Simon şi pe Andrei, fratele lui
αὐτοῦ τοῦ Σίμωνος, βάλλοντας mreaja în mare, (că erau Simon, aruncând mrejele în
ἀμφίβληστρον ἐν τῇ θαλάσσῃ· ἦσαν pescari). mare, căci ei erau pescari.
γὰρ ἁλιεῖς· 17. Și le-a zis lor Iisus: Marcu 1:17. Şi le-a zis Iisus:
Μρ α-17 καὶ εἶπεν αὐτοῖς ὁ᾿Ιησοῦς veniţi după mine, și vă voi face Veniţi după Mine şi vă voi face
δεῦτε ὀπίσω μου, καὶ ποιήσω ὑμᾶς pe voi a fi vânători de oameni. să fiţi pescari de oameni.
γενέσθαι ἁλιεῖς ἀνθρώπων. 18. Și îndată lăsându-și Marcu 1:18. Şi îndată, lăsând
Μρ α-18 καὶ εὐθέως ἀφέντες τὰ δίκτυα mrejele, au mers după dânsul. mrejele, au mers după El.
αὐτῶν ἠκολούθησαν αὐτῷ. 19. Și de acolo mergând mai Marcu 1:19. Şi mergând puţin mai
Μρ α-19 Καὶ προβὰς ἐκεῖθεν ὀλίγον înainte puţin, a văzut pe Iacov al înainte, a văzut pe Iacov al lui
εἶδεν ᾿Ιάκωβον τὸν τοῦ Ζεβεδαίου lui Zevedei și pe Ioan fratele lui, Zevedeu şi pe Ioan, fratele lui.
καὶ ᾿Ιωάννην τὸνἀδελφὸν αὐτοῦ, dregându-și și ei mrejele în Şi ei erau în corabie,
καὶ αὐτοὺς ἐν τῷ πλοίῳ corabie. dregându-şi mrejele.
καταρτίζοντας τὰ δίκτυα, 20. Și îndată i-a chemat pe Marcu 1:20. Şi i-a chemat pe ei
Μρ α-20 καὶ εὐθέως ἐκάλεσεν αὐτούς. dânşii; și lăsând pe tatăl lor îndată. Iar ei, lăsând pe tatăl
καὶ ἀφέντες τὸν πατέρα αὐτῶν Zevedei în corabie, împreună cu lor Zevedeu în corabie, cu
Ζεβεδαῖον ἐν τῷ πλοίῳ μετὰ τῶν năimiţii, s-au dus după dânsul. lucrătorii, s-au dus după El.
μισθωτῶν ἀπῆλθον ὀπίσω αὐτοῦ. 21. Și au intrat în Marcu 1:21. Şi venind în
Μρ α-21 Καὶ εἰσπορεύονται εἰς Capernaum; și îndată sâmbăta Capernaum şi îndată intrând
Καπερναούμ· καὶ εὐθέως τοῖς intrând în sinagogă, învăţa. sâmbăta în sinagogă, îi învăţa.
σάββασι εἰσελθὼν εἰς τὴν 22. Și se spăimântau toți de Marcu 1:22. Şi erau uimiţi de
συναγωγὴν ἐδίδασκε învăţătura lui; că era învăţându- învăţătura Lui, căci El îi învăţa
Μρ α-22 καί ἐξεπλήσσοντο ἐπί τῇ i pe ei ca cela ce are putere, iar pe ei ca Cel ce are putere, iar
διδαχῇ αὐτοῦ τήν γᾶρ διδάσκων nu ca cărturarii. nu în felul cărturarilor.
αὐτοὺς ὡς ἐξουσίαν ἔχων, καὶ οὐχ 23. Și era în sinagoga lor un Marcu 1:23. Şi era în sinagoga lor
ὡς οἱ γραμματεῖς. om cu duh necurat, și a strigat un om cu duh necurat, care
Μρ α-23 Καὶ ἦν ἐν τῇ συναγωγῇ αὐτῶν grăind: striga tare,
ἄνθρωπος ἐν πνεύματι ἀκαθάρτῳ, 24. Lasă, ce este nouă și ţie Marcu 1:24. Zicând: Ce ai cu noi,
καὶ ἀνέκραξε Iisuse Nazarineanule? Ai venit Iisuse Nazarinene? Ai venit ca
Μρ α-24 λέγων· ἔα, τί ἡμῖν καὶ σοί, să ne pierzi pe noi? Te ştiu pe să ne pierzi? Te ştim cine eşti:
᾿Ιησοῦ Ναζαρηνέ; ἦλθες ἀπολέσαι tine cine ești: Sfântul lui Sfântul lui Dumnezeu.
ἡμᾶς; οἶδά σε τίς εἶ, ὁ ἅγιος τοῦ Dumnezeu. Marcu 1:25. Şi Iisus l-a certat,
Θεοῦ. 25. Iar Iisus l-a certai pe el, zicând: Taci şi ieşi din el.
Μρ α-25 καὶ ἐπετίμησεν αὐτῷ ὁ grăind: taci și ieși dintr-însul. Marcu 1:26. Şi scuturându-l duhul
᾿Ιησοῦς λέγων· φιμώθητι καὶ 26. Și l-a scuturat pe el cel necurat şi strigând cu glas
ἔξελθε ἐξ αὐτοῦ. duhul cel necurat, și strigând cu mare, a ieşit din el.
Μρ α-26 καὶ σπαράξαν αὐτὸν τὸ glas mare, a ieşit dintr-însul. Marcu 1:27. Şi s-au spăimântat
πνεῦμα τὸ ἀκάθαρτον καὶ κράξαν 27. Si s-au spăimântat toți, toţi, încât se întrebau între ei,
φωνῇ μεγάλῃ ἐξῆλθεν ἐξ αὐτοῦ. cât se întrebai între ei, grăind: zicând: Ce este aceasta? O
Μρ α-27 καὶ ἐθαμβήθησαν πάντες, ce este aceasta? Ce este această învăţătură nouă şi cu putere;
ὥστε συζητεῖν πρὸς ἑαυτοὺς învăţătură nouă? Că, cu că şi duhurilor necurate le
λέγοντας· τί ἐστι τοῦτο;τίς ἡ διδαχὴ stăpânire porunceşte și porunceşte, şi I se supun.
ἡ καινὴ αὕτη, ὅτι κατ᾿ ἐξουσίαν καὶ duhurilor celor necurate, și-l Marcu 1:28. Şi a ieşit vestea
τοῖς πνεύμασι τοῖς ἀκαθάρτοις ascultă pe dânsul. despre El îndată pretutindeni în
ἐπιτάσσει, καὶ ὑπακούουσιν αὐτῷ; 28. Și a ieşit îndată vestea toată împrejurimea Galileii.
Μρ α-28 καὶ ἐξῆλθεν ἡ ἀκοὴ αὐτοῦ lui în ţoală laturea Galileei. Marcu 1:29. Şi îndată ieşind ei din
85
εὐθὺς εἰς ὅλην τὴν περίχωρον τῆς 29. Și îndată ieşind din sinagogă, au venit în casa lui
Γαλιλαίας. sinagogă, au venit în casa lui Simon şi a lui Andrei, cu Iacov
Μρ α-29 Καὶ εὐθέως ἐκ τῆς συναγωγῆς Simon și a lui Andrei, cu Iacov și şi cu Ioan.
ἐξελθόντες ἦλθον εἰς τὴν οἰκίαν cu Ioan. Marcu 1:30. Iar soacra lui Simon
Σίμωνος καὶ ᾿Ανδρέου μετὰ 30. Iar soacra lui Simon zăcea, prinsă de friguri, şi
᾿Ιακώβου καὶ ᾿Ιωάννου. zăcea aprinsă de friguri; și îndată I-au vorbit despre ea.
Μρ α-30 ἡ δὲ πενθερὰ Σίμωνος îndată au spus lui pentru dânsa. Marcu 1:31. Şi apropiindu-Se a
κατέκειτο πυρέσσουσα. καὶ εὐθέως 31. Și venind a ridicat-o pe ridicat-o, apucând-o de mână.
λέγουσιν αὐτῷ περὶ αὐτῆς, ea, apucându-o de mână, si a Şi au lăsat-o frigurile şi ea le
Μρ α-31 καὶ προσελθὼν ἤγειρεν αὐτὴν lăsat-o pe dânsa frigurile îndată, slujea.
κρατήσας τῆς χειρὸς αὐτῆς, καὶ și slujea lor. Marcu 1:32. Iar când s-a făcut
ἀφῆκεν αὐτὴν ὁ πυρετὸς εὐθέως, 32. Iar făcându-se seară, seară şi soarele apusese, au
καὶ διηκόνει αὐτοῖς. când apunea soarele, aduceau la adus la El pe toţi bolnavii şi
Μρ α-32 ᾿Οψίας δὲ γενομένης, ὅτε ἔδυ dânsul pe toți bolnavii și demonizaţii.
ὁ ἥλιος, ἔφερον πρὸς αὐτὸν πάντας îndrăciţii, Marcu 1:33. Şi toată cetatea era
τοὺς κακῶς ἔχοντας καὶ τοὺς 33. Și toată cetatea era adunată la uşă.
δαιμονιζομένους· adunată la uşă. Marcu 1:34. Şi a tămăduit pe mulţi
Μρ α-33 καὶ ἦν ἡ πόλις ὅλη 34. Și a vindecat pe mulţi, care pătimeau de felurite boli
ἐπισυνηγμένη πρὸς τὴν θύραν· care pătimeau rău de mult?; şi demoni mulţi a alungat. Iar
Μρ α-34 καὶ ἐθεράπευσε πολλοὺς feluri de boli și mulţi draci a pe demoni nu-i lăsa să
κακῶς ἔχοντας, ποικίλαις νόσοις, gonit; și nu lăsa să grăiască vorbească, pentru că-L ştiau că
καὶ δαιμόνια πολλὰ ἐξέβαλε, καὶ dracii, că îl ştiau pe el că este El e Hristos.
οὐκ ἤφιε λαλεῖν τὰ δαιμόνια, ὅτι Hristos. Marcu 1:35. Şi a doua zi, foarte de
ᾔδεισαν αὐτὸν Χριστὸν εἶναι. 35. Și a doua zi foarte de dimineaţă, sculându-Se, a ieşit
Μρ α-35 Καὶ πρωῒ ἔννυχα λίαν noapte sculându-se, au ieşit și s- şi S-a dus într-un loc pustiu şi
ἀναστὰς ἐξῆλθε καὶ ἀπῆλθεν εἰς au dus în loc pustiu, și acolo se Se ruga acolo.
ἔρημον τόπον, κἀκεῖ προσηύχετο. ruga. Marcu 1:36. Şi a mers după El
Μρ α-36 καὶ κατεδίωξαν αὐτὸν ὁ 36. Și au mers după el Simon Simon şi cei ce erau cu el.
Σίμων καὶ οἱ μετ᾿ αὐτοῦ, și cei ce erau cu el. Marcu 1:37. Şi aflându-L, I-au zis:
Μρ α-37 καὶ εὑρόντες αὐτὸν λέγουσιν 37. Și găsindu-l pe dânsul, i- Toţi Te caută pe Tine.
αὐτῷ ὅτι πάντες σε ζητοῦσι. au zis lui: toți te caută. Marcu 1:38. Şi El a zis lor: Să
Μρ α-38 καὶ λέγει αὐτοῖς· ἄγωμεν εἰς 38. Și a grăit lor: să mergem mergem în altă parte, prin
τὰς ἐχομένας κωμοπόλεις, ἵνα καὶ în oraşele și în satele ce sunt mai cetăţile şi satele învecinate, ca
ἐκεῖ κηρύξω· εἰς τοῦτο γὰρ aproape, ca să propovăduiesc și să propovăduiesc şi acolo, căci
ἐξελήλυθα. acolo; că spre aceasta am venit. pentru aceasta am venit.
Μρ α-39 καὶ ἦν κηρύσσων ἐν ταῖς 39. Și propovăduia în Marcu 1:39. Şi venind
συναγωγαῖς αὐτῶν εἰς ὅλην τὴν adunările lor, în toată Galileea, propovăduia în sinagogile lor,
Γαλιλαίαν καὶ τὰ δαιμόνια și dracii scotea. în toată Galileea, alungând pe
ἐκβάλλων. 40. Și a venit la dânsul un demoni.
Μρ α-40 Καὶ ἔρχεται πρὸς αὐτὸν lepros, rugându-l pe el și Marcu 1:40. Şi un lepros a venit la
λεπρὸς παρακαλῶν αὐτὸν καὶ îngenunchind înaintea lui, și El, rugându-L şi îngenunchind
γονυπετῶν αὐτὸν καὶ λέγων αὐτῷ zicând lui, că de vei vrea, poţi să şi zicând: De voieşti, poţi să
ὅτι ἐὰν θέλῃς, δύνασαί με mă curăţeşti pe mine. mă curăţeşti.
καθαρίσαι. 41. Iar Iisus făcându-i-se Marcu 1:41. Şi făcându-I-se milă,
Μρ α-41 ὁ δὲ ᾿ησοῦς σπλαγχνισθείς, milă, au tins mâna sa, și s-au a întins mâna şi S-a atins de el
ἐκτείνας τὴν χεῖρα ἥψατο αὐτοῦ καὶ atins de el, și i-au zis lui: voiesc, şi i-a zis: Voiesc, curăţeşte-te.
λέγει αὐτῷ· θέλω, καθαρίσθητι. curăţeşte-te. Marcu 1:42. Şi îndată s-a
Μρ α-42 καὶ εἰπόντος αὐτοῦ εὐθέως 42. Și zicând el, îndată s-a îndepărtat lepra de la el şi s-a
ἀπῆλθεν ἀπαὐτοῦ ἡ λέπρα, καὶ depărtat de la dânsul lepra, și s- curăţit.
ἐκαθαρίσθη. a curăţit. Marcu 1:43. Şi poruncindu-i cu
Μρ α-43 καὶ ἐμβριμησάμενος αὐτῷ 43. Și răstindu-se către asprime, îndată l-a alungat,
εὐθέως ἐξέβαλεν αὐτὸν καὶ λέγει dânsul, numai decât l-a slobozit Marcu 1:44. Şi i-a zis: Vezi,
αὐτῷ· pe el! nimănui să nu spui nimic, ci
Μρ α-44 ὅρα μηδενὶ μηδὲν εἴπῃς, ἀλλ᾿ 44. Și i-au zis lui: vezi, mergi de te arată preotului şi
ὕπαγε σεαυτὸν δεῖξον τῷ ἱερεῖ καὶ nimănui nimic să nu spui, ci adu, pentru curăţirea ta, cele
προσένεγκε περὶ τοῦ καθαρισμοῦ mergi de te arată preotului, și du ce a rânduit Moise, spre
σου ἃ προσέταξε Μωῡσῆς εἰς pentru curăţirea ta, cele ce a mărturie lor.
86
μαρτύριον αὐτοῖς. poruncit Moise, întru mărturie Marcu 1:45. Iar el, ieşind, a
Μρ α-45 ὁ δὲ ἐξελθὼν ἤρξατο lor. început să propovăduiască
κηρύσσειν πολλὰ καὶ διαφημίζειν 45. Iar el ieşind a început a multe şi să răspândească
τὸν λόγον, ὥστε μηκέτι αὐτὸν propovădui multe și a vesti cuvântul, încât Iisus nu mai
δύνασθαι φανερῶς εἰς πόλιν cuvântul, cât numai putea el putea să intre pe faţă în cetate,
εἰσελθεῖν, ἀλλ᾿ ἔξω ἐν ἐρήμοις aievea să intre în cetate, ci era ci stătea afară, în locuri pustii,
τόποις ἦν· καὶ ἤρχοντο πρὸς αὐτὸν afară, în locuri pustii, și veneau şi veneau la El de pretutindeni.
πανταχόθεν. la el de pretutindenea.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Β. CAPITOLUL 2. CAPITOLUL 2

Μρ Β-1 Καί εἰσῆλθε πάλιν εἰς 1. Și au intrat iarăşi în Marcu 2:1. Şi intrând iarăşi în
Καπερναοὺμ δι᾿ ἡμερῶν καὶ Capernaum după câteva zile, și Capernaum, după câteva zile s-
ἠκούσθη ὅτι εἰς οἶκόν ἐστι. s-a auzit că este în casă. a auzit că este în casă.
Μρ Β-2 καὶ εὐθέως συνήχθησαν 2. Și îndată s-au adunat Marcu 2:2. Şi îndată s-au
πολλοί, ὥστε μηκέτι χωρεῖν μηδὲ τὰ mulţi, cât numai puteau încăpea adunat mulţi, încât nu mai era
πρὸς τὴν θύραν· καὶ ἐλάλει αὐτοῖς nici pe lângă uşă, și grăia lor loc, nici înaintea uşii, şi le
τὸν λόγον. cuvântul. grăia lor cuvântul.
Μρ Β-3 καὶ ἔρχονται πρὸς αὐτὸν 3. Și au venit la el, aducând Marcu 2:3. Şi au venit la El,
παραλυτικὸν φέροντες, αἰρόμενον un slăbănog, care se purta de aducând un slăbănog, pe care-l
ὑπὸ τεσσάρων· patru. purtau patru inşi.
Μρ Β-4 καὶ μὴ δυνάμενοι προσεγγίσαι 4. Și neputând ei a se Marcu 2:4. Şi neputând ei, din
αὐτῷ διὰ τὸν ὄχλον, ἀπεστέγασαν apropia de el, pentru norod au pricina mulţimii, să se apropie
τὴν στέγην ὅπου ἦν, καὶ descoperit casa unde era, și de El, au desfăcut acoperişul
ἐξορύξαντες χαλῶσι τὸν spărgând, au pogorât patul în casei unde era Iisus şi, prin
κράβαττον, ἐφ᾿ ᾧ ὁ παραλυτικὸς care zăcea slăbănogul. spărtură, au lăsat în jos patul
κατέκειτο. în care zăcea slăbănogul.
Μρ Β-5 ἰδὼν δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς τὴν πίστιν 5. Iar Iisus văzând credinţa Marcu 2:5. Şi văzând Iisus
αὐτῶν λέγει τῷ παραλυτικῷ· lor, a zis slăbănogului: fiule, credinţa lor, i-a zis
τέκνον, ἀφέωνταί σοι αἱ ἁμαρτίαι iartăţi-se Ţie păcatele tale. slăbănogului: Fiule, iertate îţi
σου. 6. Și erau acolo unii din sunt păcatele tale!
Μρ Β-6 ἦσαν δέ τινες τῶν γραμματέων cărturari şezând și cugetând Marcu 2:6. Şi erau acolo unii
ἐκεῖ καθήμενοι καὶ διαλογιζόμενοι întru inimile lor. dintre cărturari, care şedeau şi
ἐν ταῖς καρδίαις αὐτῶν· cugetau în inimile lor:
Μρ Β-7 τί οὗτος οὕτω λαλεῖ 7. Ce acesta așa grăieşte Marcu 2:7. Pentru ce vorbeşte
βλασφημίας; τίς δύναται ἀφιέναι hule? Cine poate ierta păcatele, Acesta astfel? El huleşte. Cine
ἁμαρτίας εἰ μὴ εἷς ὁ Θεός; fără numai unul Dumnezeu? poate să ierte păcatele, fără
Μρ Β-8 ὃ καὶ εὐθέως ἐπιγνοὺς ὁ numai unul Dumnezeu?
᾿ησοῦς τῷ πνεύματι αὐτοῦ ὅτι 8. Și îndată cunoscând Iisus, Marcu 2:8. Şi îndată cunoscând
οὕτως αὐτοὶ διαλογίζονται ἐν cu duhul său, că așa cugetau Iisus, cu duhul Lui, că aşa
ἑαυτοῖς, εἶπεν αὐτοῖς· τί ταῦτα aceia întru sine, le-a zis lor: ce cugetau ei în sine, le-a zis lor:
διαλογίζεσθε ἐν ταῖς καρδίαις cugetaţi acestea întru inimile De ce cugetaţi acestea în
ὑμῶν; voastre? inimile voastre?
Μρ Β-9 τί ἐστιν εὐκοπώτερον, εἰπεῖν 9. Ce este mai lesne: a zice Marcu 2:9. Ce este mai uşor a
τῷ παραλυτικῷ, ἀφέωνταί σου αἱ slăbănogului, iartăţi-se ţie zice slăbănogului: iertate îţi
ἁμαρτίαι, ἢ εἰπεῖν, ἔγειρε καὶ ἆρον păcatele, sau a zice: scoală și-ți sunt păcatele, sau a zice:
τὸν κράβαττόν σου καὶ περιπάτει; ridică patul tău și umblă? Scoală-te, ia-ţi patul tău şi
Μρ Β-10 ἵνα δὲ εἰδῆτε ὅτι ἐξουσίαν 10. Ci ca să ştiţi că putere umblă?
ἔχει ὁ υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου ἀφιέναι are Fiul Omului pe pământ a Marcu 2:10. Dar, ca să ştiţi că
ἐπὶ τῆς γῆς ἁμαρτίας -λέγει τῷ ierta păcatele (a zis putere are Fiul Omului a ierta
παραλυτικῷ· slăbănogului): păcatele pe pământ, a zis
Μρ Β-11 σοὶ λέγω, ἔγειρε καὶ ἆρον τὸν 11. Ţie îţi zic: scoală și îţi slăbănogului:
κράβαττόν σου καὶ ὕπαγε εἰς τὸν ridică patul tău și mergi la casa Marcu 2:11. Zic ţie: Scoală-te, ia-
οἶκόν σου. ta. ţi patul tău şi mergi la casa ta.
Μρ Β-12 καὶ ἠγέρθη εὐθέως, καὶ ἄρας 12. Și s-a sculat îndată și Marcu 2:12. Şi s-a sculat îndată
τὸν κράβαττον ἐξῆλθεν ἐναντίον ridicându-și patul, a ieşit şi, luându-şi patul, a ieşit
παντων, ὥστε ἐξίστασθαι πάντας înaintea tuturor, cât se înaintea tuturor, încât erau toţi
καὶ δοξάζειν τὸν Θεὸν λέγοντας ὅτι spăimântau toți și lăudau pe uimiţi şi slăveau pe Dumnezeu,
87
οὐδέποτε οὕτως εἴδομεν. Dumnezeu zicând, că niciodată zicând: Asemenea lucruri n-am
Μρ Β-13 Καὶ ἐξῆλθε πάλιν παρὰ τὴν n-am văzut așa. văzut niciodată.
θάλασσαν· καὶ πᾶς ὁ ὄχλος ἤρχετο 13. Și au ieşit iarăşi la mare, Marcu 2:13. Şi iarăşi a ieşit la
πρὸς αὐτόν, καὶ ἐδίδασκεν αὐτούς. și toată mulţimea venind la el și mare şi toată mulţimea venea
Μρ Β-14 Καὶ παράγων εἶδε Λευῒν τὸν îi învăţa pe dânşii. la El şi îi învăţa.
τοῦ ᾿Αλφαίου, καθήμενον ἐπὶ τὸ 14. Și trecând, a văzut pe Marcu 2:14. Şi trecând, a văzut pe
τελώνιον, καὶ λέγει αὐτῷ· Levi a lui Alfeu, şezând la vamă Levi al lui Alfeu, şezând la
ἀκολούθει μοι. καὶ ἀναστὰς și i-a zis lui: vino după mine. Și vamă, şi i-a zis: Urmează-Mi!
ἠκολούθησεν αὐτῷ. sculându-se, a mers după Iar el, sculându-se, I-a urmat.
Μρ Β-15 καὶ ἐγένετο ἐν τῷ dânsul, Marcu 2:15. Şi când şedea El în
κατακεῖσθαι αὐτὸν ἐν τῇ οἰκίᾳ 15. Și a fost când au şezut în casa lui Levi, mulţi vameşi şi
αὐτοῦ, καὶ πολλοὶ τελῶναι καὶ casa lui, mulţi vameşi și păcătoşi păcătoşi şedeau la masă cu
ἁμαρτωλοὶ συνανέκειντο τῷ ᾿Ιησοῦ şedeau împreună cu Iisus și cu Iisus şi cu ucenicii Lui. Că erau
καὶ τοῖς μαθηταῖς αὐτοῦ· ἦσαν γὰρ ucenicii lui, că erau mulţi și mulţi şi-I urmau.
πολλοί, καὶ ἠκολούθησαν αὐτῷ. mergeau după el. Marcu 2:16. Iar cărturarii şi
Μρ Β-16 καὶ οἱ γραμματεῖς καὶ οἱ 16. Iar cărturarii și fariseii fariseii, văzându-L că mănâncă
Φαρισαῖοι ἰδόντες αὐτὸν ἐσθίοντα văzându-i pe ei că mănâncă cu împreună cu vameşii şi
μετὰ τῶν τελωνῶν καὶ ἁμαρτωλῶν vameşii și cu păcătoşii, au zis păcătoşii, ziceau către ucenicii
ἔλεγον τοῖς μαθηταῖς αὐτοῦ· τί ὅτι ucenicilor lui: ce este că, cu Lui: De ce mănâncă şi bea
μετὰ τῶν τελωνῶν καὶ ἁμαρτωλῶν vameşii și cu păcătoşii mănâncă Învăţătorul vostru cu vameşii şi
ἐσθίει καὶ πίνει; și bea? păcătoşii?
Μρ Β-17 καὶ ἀκούσας ὁ ᾿Ιησοῦς λέγει 17. Și auzind Iisus, a zis lor: Marcu 2:17. Dar, auzind, Iisus le-
αὐτοῖς· οὐ χρείαν ἔχουσιν οἱ n-au trebuinţă cei sănătoşi de a zis: Nu cei sănătoşi au nevoie
ἰσχύοντες ἰατροῦ, ἀλλ᾿ οἱ κακῶς doctor, ci cei bolnavi; că n-am de doctor, ci cei bolnavi. N-am
ἔχοντες· οὐκ ἦλθον καλέσαι venit să chem pe cei drepţi, ci pe venit să chem pe cei drepţi ci
δικαίους, ἀλλὰ ἁμαρτωλοὺς εἰς cei păcătoşi la pocăinţă, pe păcătoşi la pocăinţă.
μετάνοιαν. 18. Și erau ucenicii lui Ioan Marcu 2:18. Ucenicii lui Ioan şi ai
Μρ Β-18 Καὶ ἦσαν οἱ μαθηταὶ și ai fariseilor postindu-se; și au fariseilor posteau şi au venit şi
᾿Ιωάννου καὶ οἱ τῶν Φαρισαίων venit și i-au zis lui: pentru ce I-au zis Lui: De ce ucenicii lui
νηστεύοντες. καὶ ἔρχονται καὶ ucenicii lui Ioan și ai fariseilor Ioan şi ucenicii fariseilor
λέγουσιν αὐτῷ· διατί οἱ μαθηταὶ postesc, iar ucenicii tăi nu postesc, iar ucenicii Tăi nu
᾿Ιωάννου καὶ οἱ τῶν Φαρισαίων postesc? postesc?
νηστεύουσιν, οἱ δὲ σοὶ μαθηταὶ οὐ 19. Și a zis lor Iisus: au Marcu 2:19. Şi Iisus le-a zis: Pot,
νηστεύουσι; doară pot fiii nunţii să postească oare, prietenii mirelui să
Μρ Β-19 καὶ εἶπεν αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς· până când este mirele cu dânşii? postească cât timp este mirele
μὴ δύνανται οἱ υἱοὶ τοῦ νυμφῶνος, Câtă vreme au pe mirele cu ei, cu ei? Câtă vreme au pe mire
ἐν ᾧ ὁ νυμφίος μετ᾿ αὐτῶν ἐστι, nu pot să postească. cu ei, nu pot să postească.
νηστεύειν; ὅσον χρόνον μεθ᾿ 20. Dar vor veni zile când se Marcu 2:20. Dar vor veni zile,
ἑαυτῶν ἔχουσι τὸν νυμφίον, οὐ va lua de la dânşii mirele, și când se va lua mirele de la ei şi
δύνανται νηστεύειν. atunci vor posti într-acele zile. atunci vor posti în acele zile.
Μρ Β-20 ἐλεύσονται δὲ ἡμέραι ὅταν 21. Și nimenea nu coase Marcu 2:21. Nimeni nu coase la
ἀπαρθῇ ἀπ᾿ αὐτῶν ὁ νυμφίος, καὶ petic de pânză nouă la haină haină veche petic dintr-o
τότε νηστεύσουσιν ἐν ἐκείναις ταῖς veche; iar de nu, îşi ia plinirea bucată de stofă nouă, iar de nu,
ἡμέραις. lui cel nou de la cea veche, și peticul nou va trage din haina
Μρ Β-21 οὐδεὶς ἐπίβλημα ῥάκους mai rea spărtură se face. veche şi se va face o ruptură şi
ἀγνάφου ἐπιρράπτει ἐπὶ ἱματίῳ mai rea.
παλαιῷ· εἰ δὲ μήγε, αἴρει τὸ 22. Și nimenea nu pune vin Marcu 2:22. Nimeni, iarăşi, nu
πλήρωμα αὐτοῦ, τὸ καινὸν τοῦ nou în foi vechi; iar de nu, vinul pune vin nou în burdufuri
παλαιοῦ, καὶ χεῖρον σχίσμα γίνεται. cel nou sparge foii, și vinul se vechi, iar de nu, vinul nou
Μρ Β-22 καὶ οὐδεὶς βάλλει οἶνον νέον varsă și foii pier; ci vinul nou în sparge burdufurile şi vinul se
εἰς ἀσκοὺς παλαιούς· εἰ δὲ μή, foi noul se cuvine să se puie. vară şi burdufurile se strică;
ῥήσσει ὁ οἶνος ὁ νέος τοὺς ἀσκούς, încât vinul nou trebuie să fie în
καί ὁ οἶνος ἐκχείται καί οἱ ἀσκοί 23. Și a fost când mergea el burdufuri noi.
ἀπολοῦνται ἀλλά οἶνον νέον εἰς sâmbăta prin semănături, și au Marcu 2:23. Şi pe când mergea El
ἀσκοὺς καινοὺς βλητέον. început ucenicii lui a face cale într-o sâmbătă prin
Μρ Β-23 Καὶ ἐγένετο παραπορεύεσθαι smulgând spice; semănături, ucenicii Lui, în
αὐτὸν ἐν τοῖς σάββασι διὰ τῶν drumul lor, au început să
88
σπορίμων, καὶ ἤρξαντο οἱ μαθηταὶ 24. Iar fariseii au zis lui: smulgă spice.
αὐτοῦ ὁδὸν ποιεῖν τίλλοντες τοὺς vezi, ce fac sâmbăta ce nu se Marcu 2:24. Şi fariseii Îi ziceau:
στάχυας. cuvine? Vezi, de ce fac sâmbăta ce nu
Μρ Β-24 καὶ οἱ Φαρισαῖοι ἔλεγον αὐτῷ se cuvine?
ἵδε τί ποιούσιν ἐν τοἱς σάββασιν ὄ 25. Iar el au zis lor: au Marcu 2:25. Şi Iisus le-a răspuns:
οὔκ ἔξεστι niciodată n-aţi cetii ce a făcut Au niciodată n-aţi citit ce a
Μρ Β-25 καὶ αὐτὸς ἔλεγεν αὐτοῖς· David, când a avut lipsă și a făcut David, când a avut nevoie
οὐδέποτε ἀνέγνωτε τί ἐποίησεΔαυῒδ flămânzit el și cei ce erau cu şi a flămânzit, el şi cei ce erau
ὅτε χρείαν ἔσχε καὶ ἐπείνασεν dânsul? cu el?
αὐτὸς καὶ οἱ μετ᾿αὐτοῦ; 26. Cum a intrat în casa lui Marcu 2:26. Cum a intrat în casa
Μρ Β-26 πῶς εἰσῆλθεν εἰς τὸν οἶκον Dumnezeu, în vremea lui Aviatar lui Dumnezeu, în zilele lui
τοῦ Θεοῦ ἐπὶ᾿Αβιάθαρ ἀρχιερέως Arhiereului, și pâinile punerii Abiatar arhiereul, şi a mâncat
καὶ τοὺς ἄρτους τῆς προθέσεως înainte le-a mâncat, care nu i se pâinile punerii înainte, pe care
ἔφαγεν, οὓς οὐκ ἔξεστι φαγεῖν εἰ μὴ cădea să le mănânce, fără numai nu se cuvenea să le mănânce
τοῖς ἱερεῦσι, καὶ ἔδωκε καὶ τοῖς σὺν preoţilor, și a dat și celor ce decât numai preoţii, şi a dat şi
αὐτῷ οὖσι; erau împreună cu el? celor ce erau cu el?
Μρ Β-27 καὶ ἔλεγεν αὐτοῖς· τὸ 27. Și a zis lor: sâmbăta Marcu 2:27. Şi le zicea lor:
σάββατον διὰ τὸν ἄνθρωπον pentru om s-a făcut, iar nu omul Sâmbăta a fost făcut pentru om,
ἐγένετο, οὐχ ὁ ἄνθρωπος διὰ τὸ pentru sâmbătă. iar nu omul pentru sâmbătă.
σάββατον· 28. Drept aceea, Domn este Marcu 2:28. Astfel că Fiul Omului
Μρ Β-28 ὥστε κύριός ἐστιν ὁ υἱὸς τοῦ Fiul Omului și al sâmbetei. este domn şi al sâmbetei.
ἀνθρώπου καὶ τοῦ σαββάτου.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Γ. CAPITOLUL 3. CAPITOLUL 3

Μρ Γ-1 Καὶ εἰσῆλθε πάλιν εἰς τὴν 1. Și au intrat iarăşi în Marcu 3:1. Şi iarăşi a intrat în
συναγωγήν· καὶ ἦν ἐκεῖ ἄνθρωπος sinagogă, și era acolo un om sinagogă. Şi era acolo un om
ἐξηραμμένην ἔχων τὴν χεῖρα. având mâna uscată. având mâna uscată.
Μρ Γ-2 καὶ παρετηρουν αὐτὸν εἰ τοῖς 2. Și îl pândeau pe dânsul de Marcu 3:2. Şi Îl pândeau pe
σάββασι θεραπεύσει αὐτόν, ἵνα îl va vindeca pe el sâmbăta, ca Iisus să vadă dacă îl va vindeca
κατηγορήσωσιν αὐτοῦ. să-l învinuiască pe el. sâmbăta, ca să-L învinuiască.
Μρ Γ-3 καὶ λέγει τῷ ἀνθρώπῳ τῷ 3. Și a zis omului celui ce Marcu 3:3. Şi a zis omului care
ἐξηραμμένην ἔχοντι τὴν χεῖρα· avea mâna uscată: ridică-te în avea mâna uscată: Ridică-te în
ἔγειρε εἰς τὸ μέσον. mijloc. mijloc!
Μρ Γ-4 καὶ λέγει αὐτοῖς· ἔξεστι τοῖς 4. Și a zis lor: se cuvine Marcu 3:4. Şi a zis lor: Se
σάββασιν ἀγαθοποιῆσαι ἢ sâmbăta bine a face, sau rău a cuvine, sâmbăta, a face bine
κακοποιῆσαι; ψυχὴν σῶσαι ἢ face? Suflet a mântui sau a sau a face rău, a mântui un
ἀποκτεῖναι; οἱ δὲ ἐσιώπων. pierde? Iar ei tăceau. suflet sau a-l pierde? Dar ei
Μρ Γ-5 καὶ περιβλεψάμενος αὐτοὺς 5. Și căutând spre ei cu tăceau;
μετ᾿ ὀργῆς, συλλυπούμενος ἐπὶ τῇ mânie, întristându-se pentru Marcu 3:5. Şi privindu-i pe ei
πωρώσει τῆς καρδίας αὐτῶν, λέγει împietrirea inimii lor, a zis cu mânie şi întristându-Se de
τῷ ἀνθρώπῳ· ἔκτεινον τὴν χεῖρά omului: întinde-ţi mâna ta. Și a învârtoşarea inimii lor, a zis
σου. καὶ ἐξέτεινε, καὶ întins-o; și a venit mâna lui la omului: Întinde mâna ta! Şi a
ἀποκατεστάθη ἡ χεὶρ αὐτοῦ ὑγιὴς starea cea dintâi, sănătoasă ca întins-o, şi mâna lui s-a făcut
ὡς ἡ ἄλλη. și cealaltă. sănătoasă.
Μρ Γ-6 καὶ ἐξελθόντες οἱ Φαρισαῖοι 6. Și ieşind fariseii, îndată Marcu 3:6. Şi ieşind, fariseii au
εὐθέως μετὰ τῶν ῾Ηρῳδιανῶν au făcut sfat cu Irodianii făcut îndată sfat cu irodianii
συμβούλιον ἐποίουν κατ᾿ αὐτοῦ, împotriva Lui, ca să-L piardă pe împotriva Lui, ca să-L piardă.
ὅπως αὐτὸν ἀπολέσωσι. Dânsul. Marcu 3:7. Iisus, împreună cu
Μρ Γ-7 Καὶ ὁ ᾿Ιησοῦς ἀνεχώρησε μετὰ 7. Iar Iisus s-a dus cu ucenicii Lui, a plecat înspre
τῶν μαθητῶν αὐτοῦ πρὸς τὴν ucenicii săi către mare, și după mare şi mulţime multă din
θάλασσαν· καὶ πολὺ πλῆθος ἀπὸ dânsul a mers mulţime multă din Galileea şi din Iudeea L-a
τῆς Γαλιλαίας ἠκολούθησαν αὐτῷ, Galileea și din Iudeea, urmat.
Μρ Γ-8 καὶ ἀπὸ τῆς ᾿Ιουδαίας καὶἀπὸ 8. Și din Ierusalim și din Marcu 3:8. Din Ierusalim , din
῾Ιεροσολύμων καὶ ἀπὸ τῆς Idumea, și din ceea parte de Idumeea, de dincolo de Iordan,
᾿Ιδουμαίας καὶ πέραν τοῦ Iordan, și cei dimprejurul dimprejurul Tirului şi
᾿Ιορδάνου καὶ οἱ περὶ Τύρον καὶ Tirului și al Sidonului, mulţime Sidonului, mulţime mare, care,
Σιδῶνα, πλῆθος πολύ, ἀκούσαντες multă, auzind câte făcea, a venit auzind câte făcea, a venit la
89
ὅσα ἐποίει, ἦλθον πρὸς αὐτόν. către dânsul. El.
Μρ Γ-9 καὶ εἶπε τοῖς μαθηταῖς αὐτοῦ 9. Și a zis ucenicilor săi, ca Marcu 3:9. Şi a zis ucenicilor
ἵνα πλοιάριον προσκαρτερῇ αὐτῷ să stea o corăbioară aproape de Săi să-I fie pusă la îndemână o
διὰ τὸν ὄχλον, ἵνα μὴ θλίβωσιν el, pentru norod, ca să nu-l corăbioară, ca să nu-L
αὐτόν· împresoare pe el; îmbulzească mulţimea;
Μρ Γ-10 πολλοὺς γὰρ ἐθεράπευσεν 10. Că pe mulţi a vindecat, Marcu 3:10. Fiindcă vindecase pe
ὥστε ἐπιπίπτειν αὐτῷ ἵνα αὐτοῦ încât năvăleau spre El ca să se mulţi, de aceea năvăleau
ἅψωνται ὅσοι εἶχον μάστιγας· atingă de Dânsul câţi aveau asupra Lui, ca să se atingă de
bătăi. El toţi câţi erau bolnavi.
Μρ Γ-11 καὶ τὰ πνεύματα τὰ 11. Și duhurile cele necurate Marcu 3:11. Iar duhurile cele
ἀκάθαρτα, când îl vedeau pe el, cădeau necurate, când Îl vedeau,
ὅταν αὐτὸν ἐθεώρουν, προσέπιπτον înaintea lui și strigau, grăind: tu cădeau înaintea Lui şi strigau,
αὐτῷ καὶ ἔκραζον λέγοντα ὅτι σὺ εἶ ești Fiul lui Dumnezeu. zicând: Tu eşti Fiul lui
ὁ υἱὸς τοῦ Θεοῦ. Dumnezeu.
Μρ Γ-12 καὶ πολλὰ ἐπετίμα αὐτοῖς ἵνα 12 Și mult îi certa pe dânşii Marcu 3:12. Şi El le certa mult ca
μὴ φανερὸν αὐτὸν ποιήσωσι. ca să nu-L facă arătat pe el. să nu-L dea pe faţă.
Μρ Γ-13 Καὶ ἀναβαίνει εἰς τὸ ὄρος, 13. Și s-au suit la munte și Marcu 3:13. Şi S-a suit pe munte
καὶ προσκαλεῖται οὓςἤθελεν αὐτός, au chemat pe care a vrut El şi a chemat la Sine pe câţi a
καὶ ἀπῆλθον πρὸς αὐτόν. însuşi, și au venit la dânsul. voit, şi au venit la El.
Μρ Γ-14 καὶ ἐποίησε δώδεκα, ἵνα ὦσι 14. Și au făcut doisprezece Marcu 3:14. Şi a rânduit pe cei
μετ᾿ αὐτοῦ καὶ ἵνα ἀποστέλλῃ αὐτοὺ ca să fie cu el și să-i trimită pe doisprezece, pe care i-a numit
κηρύσσειν dânşii să propovăduiască, apostoli, ca să fie cu El şi să-i
trimită să propovăduiască,
Μρ Γ-15 καὶ ἔχειν ἐξουσίαν θεραπεύειν 15. Și să aibă putere a Marcu 3:15. Şi să aibă putere să
τὰς νόσους καὶ ἐκβάλλειν τὰ vindeca bolile și a goni dracii. vindece bolile şi să alunge
δαιμόνια· demonii.
Μρ Γ-16 καὶ ἐπέθηκεν ὄνομα τῷ 16. Și au pus lui Simon Marcu 3:16. Deci a rânduit pe cei
Σίμωνι Πέτρον, numele: Petru. doisprezece: pe Simon, căruia
Μρ Γ-17 καὶ ᾿Ιάκωβον τὸν τοῦ i-a pus numele Petru;
Ζεβεδαίου καὶ ᾿Ιωάννην τὸν 17. Și pe Iacov al lui Zevedei Marcu 3:17. Pe Iacov al lui
ἀδελφὸν τοῦ ᾿Ιακώβου· καὶ și pe Ioan fratele lui Iacov, și le- Zevedeu şi pe Ioan, fratele lui
ἐπέθηκεν αὐτοῖς ὀνόματα au pus lor numele: Boanerghes, Iacov, şi le-a pus lor numele
Βοανεργές, ὅ ἐστιν υἱοὶ βροντῆς· adică: fiii tunetului. Boanerghes, adică fii
Μρ Γ-18 καὶ ᾿Ανδρέαν καὶ Φίλιππον tunetului.
καὶ Βαρθολομαῖον καὶ Ματθαῖον 18. Și pe Andrei și pe Filip și Marcu 3:18. Şi pe Andrei, şi pe
καὶ Θωμᾶν καὶ ᾿Ιάκωβον τὸν τοῦ pe Vartolomei și pe Matei și pe Filip, şi pe Bartolomeu, pe
᾿Αλφαίου καὶΘαδδαῖον καὶ Σίμωνα Toma și pe Iacov al lui Alfeu și Matei, şi pe Toma, şi pe Iacov
τὸν Κανανίτην pe Tadei și pe Simon Cananitul, al lui Alfeu, şi pe Tadeu, şi pe
Simon Cananeul,
Μρ Γ-19 καὶ ᾿Ιούδαν ᾿Ισκαριώτην, ὃς 19. Și pe Iuda Iscarioteanul, Marcu 3:19. Şi pe Iuda
καὶ παρέδωκεν αὐτόν. care l-a și vândut pe el. Iscarioteanul, cel care L-a şi
vândut.
Μρ Γ-20 Καὶ ἔρχονται εἰς οἶκον· καὶ 20. Și au venit în casă, și Marcu 3:20. Şi a venit în casă, şi
συνέρχεται πάλιν ὄχλος,ὥστε μὴ iarăşi s-a adunat poporul, cât nu iarăşi mulţimea s-a adunat,
δύνασθαι αὐτοὺς μηδὲ ἄρτον puteau ei nici pâine să mănânce. încât ei nu puteau nici să
φαγεῖν. 21. Și auzind cei ce erau mănânce.
Μρ Γ-21 καὶ ἀκούσαντες οἱ παρ᾿ αὐτοῦ despre dânsul, au ieşit să-l Marcu 3:21. Şi auzind ai Săi, au
ἐξῆλθον κρατῆσαι αὐτόν· ἔλεγον prindă pe el, zicând că nu-și este ieşit ca să-L prindă, că ziceau:
γὰρ ὅτι ἐξέστη. în fire. Şi-a ieşit din fire.
Μρ Γ-22 καὶ οἱ γραμματεῖς οἱ ἀπὸ 22. Și cărturarii cei ce se Marcu 3:22. Iar cărturarii, care
῾Ιεροσολύμων καταβάντες ἔλεγον pogorâseră din Ierusalim ziceau veneau din Ierusalim , ziceau
ὅτι Βεελζεβοὺλ ἔχει, καὶ ὅτι ἐν τῷ cum că veelzevul are, și cum că, că are pe Beelzebul şi că, cu
ἄρχοντι τῶν δαιμονίων ἐκβάλλει τὰ cu domnul dracilor scoate domnul demonilor, alungă
δαιμόνια dracii. demonii.
Μρ Γ-23 καὶ προσκαλεσάμενος αὐτοὺς 23. Și chemându-i pe dânşii, Marcu 3:23. Şi chemându-i la
ἐν παραβολαῖς ἔλεγεν αὐτοῖς· πῶς în pilde grăia lor: cum poate Sine, le-a vorbit în pilde: Cum
δύναται σατανᾶς σατανᾶν satana să scoată pe satana? poate satana să alunge pe
90
ἐκβάλλειν; 24. Și dacă împărăţia se va satana?
Μρ Γ-24 καὶ ἐὰν βασιλεία ἐφ᾿ ἑαυτὴν împerechea între sine, nu poate Marcu 3:24. Dacă o împărăţie se
μερισθῇ, οὐ δύναται σταθῆναι ἡ să stea împărăţia aceea. va dezbina în sine, acea
βασιλεία ἐκείνη· 25. Și dacă casa se va împărăţie nu mai poate dăinui.
Μρ Γ-25 καὶ ἐὰν οἰκία ἐφ᾿ ἑαυτὴν împerechea între sine, nu poate Marcu 3:25. Şi dacă o casă se va
μερισθῇ, οὐ δύναται σταθῆναι ἡ să stea casa aceea. dezbina în sine, casa aceea nu
οἰκία ἐκείνη. 26. Și dacă satana s-a sculat va mai putea să se ţină.
Μρ Γ-26 καὶ εἰ ὁσατανᾶς ἀνέστη ἐφ᾿ însuşi asupra sa și s-a Marcu 3:26. Şi dacă satana s-a
ἑαυτὸν καὶ μεμέρισται, οὐ δύναται împerecheat, nu poate să stea, ci sculat împotriva sa însuşi şi s-a
σταθῆναι, ἀλλὰ τέλος ἔχει. are sfârşit. dezbinat, nu poate să
Μρ Γ-27 οὐδεὶς δύναται τὰ σκεύη τοῦ 27. Nimeni nu poate să dăinuiască, ci are sfârşit.
ἰσχυροῦ εἰσελθὼν εἰς τὴν οἰκίαν jefuiască vasele celui tare, Marcu 3:27. Dar nimeni nu poate,
αὐτοῦ διαρπάσαι, ἐὰν μὴ πρῶτον intrând în casa lui, de nu va lega intrând în casa celui tare, să-i
τὸν ἰσχυρὸν δήσῃ, καὶ τότε τὴν întâi pe cel tare, și atunci va răpească lucrurile, de nu va
οἰκίαν αὐτοῦ διαρπάσει. jefui casa lui. lega întâi pe cel tare, şi atunci
Μρ Γ-28 ᾿Αμὴν λέγω ὑμῖν ὅτι πάντα 28. Amin grăiesc vouă: toate va jefui casa lui.
ἀφεθήσεται τοῖς υἱοῖς τῶν păcatele se vor ierta fiilor Marcu 3:28. Adevărat grăiesc
ἀνθρώπων τὰ ἁμαρτήματα καὶ αἱ oamenilor, și hulele ori câte vor vouă că toate vor fi iertate
βλασφημίαι ὅσας ἐὰν huli, fiilor oamenilor, păcatele şi
βλασφημήσωσιν· 29. Iar cine va huli hulele câte vor fi hulit;
Μρ Γ-29 ὃς δ᾿ ἂν βλασφημήσῃ εἰς τὸ împotriva Sfântului Duh, n-are Marcu 3:29. Dar cine va huli
Πνεῦμα τὸ ῞Αγιον, οὐκ ἔχει ἄφεσιν iertare în veac, ci este vinovat împotriva Duhului Sfânt nu are
εἰς τὸν αἰῶνα, ἀλλ᾿ ἔνοχός ἐστιν judecaţii de veci. iertare în veac, ci este vinovat
αἰωνίου κρίσεως 30. Pentru că ziceau: duh de osânda veşnică.
Μρ Γ-30 ὅτι ἔλεγον, πνεῦμα ἀκάθαρτον necurat are. Marcu 3:30. Pentru că ziceau: Are
ἔχει. 31. Atunci au veni frații și duh necurat.
Μρ Γ-31 ἔρχονται οὖν ἡ μήτηρ αὐτοῦ mama lui, și stând ei afară, au Marcu 3:31. Şi au venit mama Lui
καὶ οἱ ἀδελφοὶ αὐτοῦ, καὶ ἔξω trimis la el, chemându-l pe şi fraţii Lui şi, stând afară, au
ἑστῶτες ἀπέστειλαν πρὸς αὐτὸν dânsul. trimis la El ca sn-L cheme.
φωνοῦντες αὐτόν. 32. Și şedea poporul Marcu 3:32. Iar mulţimea şedea
Μρ Γ-32 καὶ ἐκάθητο περὶ αὐτὸν împrejurul lui, și au zis lui: iată împrejurul Lui. Şi I-au zis unii:
ὄχλος· εἶπον δὲ αὐτῷ· ἰδοὺ ἡ μήτηρ mama ta și frații tăi și surorile Iată mama Ta şi fraţii Tăi şi
σου καὶ οἱ ἀδελφοί σου ἔξω tale afară, te caută pe tine. surorile Tale sunt afară. Te
ζητοῦσί σε. caută.
Μρ Γ-33 καὶ ἀπεκρίθη αὐτοῖς λέγων· 33. Și a răspuns lor, grăind: Marcu 3:33. Şi, răspunzând lor,
τίς ἐστιν ἡ μήτηρ μου ἢ οἱ ἀδελφοί cine este mama mea și frații le-a zis: Cine este mama Mea şi
μου; mei? fraţii Mei?
Μρ Γ-34 καὶ περιβλεψάμενος κύκλῳ 34. Și căutând la cei ce Marcu 3:34. Şi privind pe cei ce
τοὺς περὶ αὐτὸν καθημένους λέγει· şedeau împrejurul lui, a zis: iată şedeau în jurul Lui, a zis: Iată
ἴδε ἡ μήτηρ μου καὶ οἱ ἀδελφοί mama mea și frații mei; mama Mea şi fraţii Mei.
μου· Marcu 3:35. Că oricine va face
Μρ Γ-35 ὃς γὰρ ἂν ποιήσῃ τὸ θέλημα 35. Că oricine va face voia voia lui Dumnezeu, acesta este
τοῦ Θεοῦ, οὗτος ἀδελφός μου καὶ lui Dumnezeu, acela fratele meu fratele Meu şi sora Mea şi
ἀδελφή μου καὶ μήτηρ ἐστί. și sora mea și mama mea este. mama Mea.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Δ. CAPITOLUL 4. CAPITOLUL 4

Μρ Δ-1 Καὶ πάλιν ἤρξατο διδάσκειν 1. Și iarăşi a început a Marcu 4:1. Şi iarăşi a început
παρὰ τὴν θάλασσαν· καὶ συνήχθη învăţa lângă mare, și s-a adunat Iisus să înveţe, lângă mare, şi
πρὸς αὐτὸν ὄχλος πολύς, ὥστε la dânşii norod mult, încât a s-a adunat la El mulţime foarte
αὐτὸν ἐμβάντα εἰς τὸ πλοῖον intrat el în corabie și a şezut pe multă, încât El a intrat în
καθῆσθαι ἐν τῇ θαλάσσῃ· καὶ πᾶς ὁ mare, și tot poporul sta pe uscat corabie şi şedea pe mare, iar
ὄχλος πρὸς τὴν θάλασσαν ἐπὶ τῆς lângă mare. toată mulţimea era lângă mare,
γῆς ἦσαν. pe uscat.
Μρ Δ-2 καὶ ἐδίδασκεν αὐτοὺς ἐν 2. Și-i învăţa pe dânşii în Marcu 4:2. Şi-i învăţa multe în
παραβολαῖς πολλά, καὶ ἔλεγεν pilde mult, și grăia lor întru pilde, şi în învăţătura Sa le
αὐτοῖς ἐν τῇ διδαχῇ αὐτοῦ· învăţătura sa: zicea:
Μρ Δ-3 ἀκούετε. ἰδοὺ ἐξῆλθεν ὁ 3. Ascultaţii: Iată a ieşit Marcu 4:3. Ascultaţi: Iată, ieşit-a
91
σπείρων τοῦ σπεῖραι. semănătorul să semene. semănătorul să semene.
Μρ Δ-4 καὶ ἐγένετο ἐν τῷ σπείρειν ὃ 4. Și a fost când semăna, Marcu 4:4. Şi pe când semăna el,
μὲν ἔπεσεν ἐπὶ τὴν ὁδόν, καὶ ἦλθον una adică a căzut lângă cale, și o sămânţă a căzut lângă cale şi
τὰ πετεινὰ καὶ κατέφαγεν αὐτό· au venit pasările și au mâncat-o păsările cerului au venit şi au
pe dânsa; mâncat-o.
Μρ Δ-5 καὶ ἄλλο ἔπεσεν ἐπὶ τὸ 5. Iar alta a căzut pe pietriş, Marcu 4:5. Şi alta a căzut pe loc
πετρῶδες, ὅπου οὐκ εἶχε γῆν unde n-avea pământ mult, și pietros, unde nu avea pământ
πολλήν, καὶ εὐθέως ἐξανέτειλε διὰ îndată a răsărit, căci n-avea mult, şi îndată a răsărit, pentru
τὸ μὴ ἔχειν βάθος γῆς, pământ adânc, că nu avea pământ mult.
Μρ Δ-6 ἡλίου δὲ ἀνατείλαντος 6. Și răsărind soarele, s-a Marcu 4:6. Şi când s-a ridicat
ἐκαυματίσθη, καὶ διὰ τὸ μὴ ἔχειν pălit, și pentru că n-avea soarele, s-a veştejit şi, neavând
ῥίζαν ἐξηράνθη· rădăcină s-a uscat. rădăcină, s-a uscat.
Μρ Δ-7 καὶ ἄλλο ἔπεσεν εἰς τὰς 7. Iar alta a căzut în spini, și Marcu 4:7. Altă sămânţă a căzut
ἀκάνθας, καὶ ἀνέβησαν αἱ ἄκανθαι s-au înălţat spinii și au înecat-o în spini, a crescut, dar spinii au
καὶ συνέπνιξαν αὐτό, καί καρπὸν și n-a dat rod; înăbuşit-o şi rod n-a dat.
οὐκ ἔδωκε 8. Iar alta a căzut în pământ Marcu 4:8. Şi altele au căzut pe
Μρ Δ-8 καί ἄλλο ἔπεσεν εἰς τὴν γῆν τὴν bun, și a dat roadă înălţându-se pământul cel bun şi, înălţându-
καλὴν καὶ ἐδίδου καρπὸν și crescând, și a adus: una se şi crescând, au dat roade şi
ἀναβαίνοντα καὶ αὐξάνοντα, καὶ treizeci, iar alfa șaizeci, iar alta au adus: una treizeci, alta
ἔφερεν ἐν τριάκοντα καὶ ἐν o sută. şaizeci, alta o sută.
ἑξήκοντα καὶ ἐν ἑκατόν. 9. Și zicea lor: cela ce are Marcu 4:9. Şi zicea: Cine are
Μρ Δ-9 καὶ ἔλεγεν αὐτοῖς· ὁ ἔχων ὦτα urechi de auzit, audă. urechi de auzit să audă.
ἀκούειν ἀκουέτω. 10. Iar când au fost deosebi, Marcu 4:10. Iar când a fost
Μρ Δ-10 ῞Οτε δὲ ἐγένετο κατὰ μόνας, l-au întrebat pe el de pildă, cei singur, cei ce erau lângă El,
ἠρώτησαν αὐτὸν οἱ περὶ αὐτὸν σὺν ce erau lângă el împreună cu cei împreună cu cei doisprezece, Îl
τοῖς δώδεκα τὴν παραβολήν. doisprezece. întrebau despre pilde.
Μρ Δ-11 καὶ ἔλεγεν αὐτοῖς· ὑμῖν 11. Și le a zis lor: vouă s-a Marcu 4:11. Şi le-a răspuns: Vouă
δέδοται γνῶναι τὰ μυστήρια τῆς dat a şti taina împărăţiei lui vă e dat să cunoaşteţi taina
βασιλείας τοῦ Θεοῦ· ἐκείνοις δὲ Dumnezeu, iar celor de afară împărăţiei lui Dumnezeu, dar
τοῖς ἔξω ἐν παραβολαῖς τὰ πάντα toate în pilde sunt lor; pentru cei de afară totul se face
γίνεται, în pilde,
Μρ Δ-12 ἵνα βλέποντες βλέπωσι καὶ μὴ 12. Ca privind să privească, Marcu 4:12. Ca uitându-se, să
ἴδωσι, καὶ ἀκούοντες ἀκούωσι καὶ și să nu vadă, și auzind să audă, privească şi să nu vadă, şi,
μὴ συνιῶσι, μήποτε ἐπιστρέψωσι și să nu înţeleagă, ca nu cumva auzind, să nu înţeleagă, ca nu
καὶ ἀφεθῇ αὐτοῖς τὰ ἁμαρτήματα. să se întoarcă și să se ierte lor cumva să se întoarcă şi să fie
păcatele. iertaţi.
Μρ Δ-13 καὶ λέγει αὐτοῖς· οὐκ οἴδατε 13. Și le-a zis lor: au nu ştiţi Marcu 4:13. Şi le-a zis: Nu
τὴν παραβολὴν ταύτην, καὶ πῶς pilda aceasta? Și cum veţi pricepeţi pilda aceasta? Dar
πάσας τὰς παραβολὰς γνώσεσθε; înţelege toate pildele? cum veţi înţelege toate pildele?
Μρ Δ-14 ὁ σπείρων τὸν λόγον σπείρει. 14. Cel ce seamănă, Marcu 4:14. Semănătorul
Μρ Δ-15 οὗτοι δέ εἰσιν οἱ παρὰ τὴν cuvântul seamănă. seamănă cuvântul.
ὁδὸν ὅπου σπείρεται ὁ λόγος, καὶ 15. Și aceştia sunt cei de Marcu 4:15. Cele de lângă cale
ὅταν ἀκούσωσιν, εὐθὺς ἔρχεται ὁ lângă cale, unde se seamănă sunt aceia în care se seamănă
σατανᾶς καὶ αἴρει τὸν λόγον τὸν cuvântul, și când îl aud, îndată cuvântul, şi, când îl aud, îndată
ἐσπαρμένον ἐν ταῖς καρδίαις vine satana și ia cuvântul care vine satana şi ia cuvântul cel
αὐτῶν. este semănat întru inima lor. semănat în inimile lor.
Μρ Δ-16 καὶ οὗτοι ὁμοίως εἰσὶν οἱ ἐπὶ 16. Și aceştia sunt aşijderea Marcu 4:16. Cele semănate pe loc
τὰ πετρώδη σπειρόμενοι, οἳ ὅταν cei ce se seamănă pe pietriş, pietros sunt aceia care, când
ἀκούσωσι τὸν λόγον, εὐθὺς μετὰ care, când aud cuvântul, îndată aud cuvântul, îl primesc îndată
χαρᾶς λαμβάνουσιν αὐτόν, cu bucurie îl primesc pe el. cu bucurie,
Μρ Δ-17 καὶ οὐκ ἔχουσι ῥίζαν ἐν 17. Dar n-au rădăcină întru Marcu 4:17. Dar n-au rădăcină în
ἑαυτοῖς, ἀλλὰ πρόσκαιροί εἰσιν· sineşi, ci sunt până la o vreme, ei, ci ţin până la un timp; apoi
εἶτα γενομένης θλίψεως ἢ διωγμοῦ după aceea făcându-se necaz când se întâmplă strâmtorare
διὰ τὸν λόγον, εὐθὺς sau goană pentru cuvânt, îndată sau prigoană pentru cuvânt,
σκανδαλίζονται. se smintesc. îndată se smintesc.
Μρ Δ-18 καὶ οὗτοί εἰσιν οἱ εἰς τὰς 18. Și aceştia sunt cei ce se Marcu 4:18. Şi cele semănate între
ἀκάνθας σπειρόμενοι, οἱ τὸν λόγον seamănă în spini, care aud spini sunt cei ce ascultă
92
ἀκούοντες, cuvântul. cuvântul,
Μρ Δ-19 καὶ αἱ μέριμναι τοῦ αἰῶνος 19. Dar grijile veacului Marcu 4:19. Dar grijile veacului
τούτου καὶ ἡ ἀπάτη τοῦ πλούτου acestuia, și înşelăciunea şi înşelăciunea bogăţiei şi
καὶ αἱ περὶ τὰ λοιπὰ ἐπιθυμίαι bogăţiei, și pofta celorlalte poftele după celelalte,
εἰσπορευόμεναι συμπνίγουσι τὸν intrând, îneacă cuvântul și se pătrunzând în ei, înăbuşă
λόγον, καὶ ἄκαρπος γίνεται. face neroditor. cuvântul şi îl fac neroditor.
Μρ Δ-20 καὶ οὗτοί εἰσιν οἱ ἐπὶ τὴν γῆν 20. Și aceştia sunt cei Marcu 4:20. Iar cele semănate pe
τὴν καλὴν σπαρέντες, οἵτινες semănaţi în pământ bun, care pământul cel bun sunt cei ce
ἀκούουσι τὸν λόγον καὶ aud cuvântul și-l primesc și aduc aud cuvântul şi-l primesc şi
παραδέχονται, καὶ καρποφοροῦσιν roadă: unul treizeci, iar altul aduc roade: unul treizeci, altul
ἐν τριάκοντα καὶ ἐν ἑξήκοντα καὶ șaizeci, iar altul o sută. şaizeci şi altul o sută.
ἐν ἑκατόν. 21. Și zicea lor: au doară Marcu 4:21. Şi le zicea: Se aduce
Μρ Δ-21 Καί ἔλεγεν αὐτοῖς· μήτι făclia se aduce ca să se puie sub oare făclia ca să fie pusă sub
ἔρχεται ὁ λύχνος ἵνα ὑπὸ τὸν obroc, sau sub pat? Au nu ca să obroc sau sub pat? Oare nu ca
μόδιον τεθῇ ἢ ὑπὸ τὴν κλίνην; οὐχ se puie în sfeşnic? să fie pusă în sfeşnic?
ἵνα ἐπὶ τὴν λυχνίαν ἐπιτεθῇ; 22. Că nu este ceva tăinuit, Marcu 4:22. Căci nu e nimic
Μρ Δ-22 οὐ γάρ ἐστι κρυπτὸν ὃ ἐὰν μὴ care să nu se vădească; nici nu a ascuns ca să nu se dea pe faţă;
φανερωθῇ, οὐδὲ ἐγένετο fost ascuns, ci ca să vie întru nici n-a fost ceva tăinuit, decât
ἀπόκρυφον ἀλλ᾿ ἵνα ἔλθῃ εἰς arătare. ca să vină la arătare.
φανερόν. 23. De are cineva urechi de Marcu 4:23. Cine are urechi de
Μρ Δ-23 εἴ τις ἔχει ὦτα ἀκούειν, auzit, audă, auzit să audă.
ἀκουέτω. 24. Și zicea lor: vedeţi de Marcu 4:24. Şi le zicea: Luaţi
Μρ Δ-24 Καὶ ἔλεγεν αὐτοῖς· βλέπετε τί auziţi; cu ce măsură măsuraţi, se seama la ce auziţi: Cu ce
ἀκούετε. ἐν ᾧ μέτρῳ μετρεῖτε, va măsura vouă, și se va adăuga măsură măsuraţi, vi se va
μετρηθήσεται ὑμῖν, καὶ vouă celor ce auziţi; măsura; iar vouă celor ce
προστεθήσεται ὑμῖν τοῖς ascultaţi, vi se va da şi vă va
ἀκούουσιν. 25. Că celui ce are, i se va prisosi.
Μρ Δ-25 ὃς γὰρ ἂν ἔχῃ, δοθήσεται da lui, iar cel ce n-are, și ce Marcu 4:25. Căci celui ce are i se
αὐτῷ· καὶ ὃς οὐκ ἔχει, καὶ ὃ ἔχει (crede că) are se va lua de la va da; dar de la cel ce nu are,
ἀρθήσεται ἀπ᾿ αὐτοῦ. dânsul. şi ce are i se va lua.
Μρ Δ-26 Καὶ ἔλεγεν· οὕτως ἐστὶν ἡ 26. Și zicea: așa este Marcu 4:26. Şi zicea: Aşa este
βασιλεία τοῦ Θεοῦ, ὡς ἂν împărăţia lui Dumnezeu, în ce împărăţia lui Dumnezeu, ca un
ἄνθρωπος βάλῃ τὸν σπόρον ἐπὶ τῆς chip este dacă aruncă omul om care aruncă sămânţa în
γῆς, sămânţa în pământ. pământ,
Μρ Δ-27 καὶ καθεύδῃ καὶ ἐγείρηται 27. Și doarme, și se scoală Marcu 4:27. Şi doarme şi se
νύκτα καὶ ἡμέραν, καὶ ὁ σπόρος noaptea și ziua, și sămânţa scoală, noaptea şi ziua, şi
βλαστάνῃ καὶ μηκύνηται ὡς οὐκ răsare și creşte cum nu ştie el. sămânţa răsare şi creşte, cum
οἶδεν αὐτός nu ştie el.
Μρ Δ-28 αὐτομάτη γὰρ ἡ γῆ 28. Că pământul din sine Marcu 4:28. Pământul rodeşte de
καρποφορεῖ, πρῶτον χόρτον, εἶτα rodeşte, întâi iarbă, apoi spic, la sine: mai întâi pai, apoi spic,
στάχυν, εἶτα πλήρη σῖτον ἐν τῷ după aceea deplin grâu în spic. după aceea grâu deplin în
στάχυΐ. spic.
Μρ Δ-29 ὅταν δὲ παραδῷ ὁ καρπός, 29. Iar când se coace rodul, Marcu 4:29. Iar când rodul se
εὐθέως ἀποστέλλει τὸ δρέπανον, îndată trimite secera, că a sosit coace, îndată trimite secera, că
ὅτι παρέστηκεν ὁ θερισμός. secerişul. a sosit secerişul.
Μρ Δ-30 Καὶ ἔλεγε· πῶς ὁμοιώσωμεν 30. Și zicea: cui vom Marcu 4:30. Şi zicea: Cum vom
τὴν βασιλείαν τοῦ Θεοῦ; ἢ ἐν τίνι asemăna împărăţia lui asemăna împărăţia lui
παραβολῇ παραβάλωμεν αὐτήν; Dumnezeu, sau cu ce pildă o Dumnezeu, sau în ce pildă o
Μρ Δ-31 ὡς κόκκον σινάπεως, ὃς ὅταν vom potrivi pe ea? vom închipui?
σπαρῇ ἐπὶ τῆς γῆς, μικρότερος 31. Asemenea este Marcu 4:31. Cu grăuntele de
πάντων τῶν σπερμάτων ἐστὶ τῶν grăunţului de muştar, care, când muştar care, când se seamănă
ἐπὶ τῆς γῆς· se seamănă în pământ, este mai în pământ, este mai mic decât
Μρ Δ-32 καὶ ὅταν σπαρῇ, ἀναβαίνει mic decât toate seminţele toate seminţele de pe pământ;
καὶ γίνεται μείζων πάντων τῶν pământului; Marcu 4:32. Dar, după ce s-a
λαχάνων, καὶ ποιεῖ κλάδους 32. Iar după ce se seamănă, semănat, creşte şi se face mai
μεγάλους, ὥστε δύνασθαι ὑπὸ, τὴν creşte și se face mai mare decât mare decât toate legumele şi
σκιὰν αὐτοῦ τὰ πετεινὰ τοῦ toate buruienile, și face ramuri face ramuri mari, încât sub
93
οὐρανοῦ κατασκηνοῦν. mari, încât sub umbra lui pot să umbra lui pot să sălăşluiască
Μρ Δ-33 Καὶ τοιαύταις παραβολαῖς locuiască pasările cerului. păsările cerului.
πολλαῖς ἐλάλει αὐτοῖς τὸν λόγον, 33. Și cu pilde multe ca Marcu 4:33. Şi cu multe pilde ca
καθὼς ἠδύναντο ἀκούειν, acestea le grăia lor cuvântul, acestea le grăia cuvântul după
Μρ Δ-34 χωρὶς δὲ παραβολῆς οὐκ precum puteau auzi. cum puteau să înţeleagă.
ἐλάλει αὐτοῖς τὸν λόγον· κατ᾿ ἰδίαν 34. Și fără de pilde nu grăia Marcu 4:34. Iar fără pildă nu le
δὲ τοῖς μαθηταῖς αὐτοῦ ἐπέλυε lor; iar deosebi ucenicilor săi le grăia; şi ucenicilor Săi le
πάντα. dezlega toate. lămurea toate, deosebi.
Μρ Δ-35 Καὶ λέγει αὐτοῖς ἐν ἐκείνῃ τῇ 35. Și a zis lor, în ziua Marcu 4:35. Şi în ziua aceea, când
ἡμέρᾳ ὀψίας γενομένης· διέλθωμεν aceea, făcându-se seară: să s-a înserat, a zis către ei: Să
εἰς τὸ πέραν. trecem de ceea parte. trecem pe ţărmul celălalt.
Μρ Δ-36 καὶ ἀφέντες τὸν ὄχλον 36. Și lăsând el poporul, l-au Marcu 4:36. Şi lăsând ei
παραλαμβάνουσιν αὐτὸν ὡς ἦν ἐν luat pe dânsul așa precum era, mulţimea, L-au luat cu ei în
τῷ πλοίῳ· καὶ ἄλλα πλοῖα ἦν μετ᾿ în corabie. Și erau și alte corăbii corabie, aşa cum era, căci erau
αὐτοῦ. cu dânsul. cu El şi alte corăbii.
Μρ Δ-37 καὶ γίνεται λαῖλαψ ἀνέμου 37. Și s-a făcut vifor mare de Marcu 4:37. Şi s-a pornit o
μεγάλη, τὰ δὲ κύματα ἐπέβαλλεν εἰς vânt, și valurile intrau în furtună mare de vânt şi valurile
τὸ πλοῖον, ὥστε ἤδη αὐτὸ corabie, încât mai se umplea ea. se prăvăleau peste corabie,
βυθίζεσθαι. încât corabia era aproape să se
Μρ Δ-38 καὶ ἦν αὐτὸς ἐπὶ τῇ πρύμνῃ 38. Și el era la cârmă, umple.
ἐπὶ τὸ προσκεφάλαιον καθεύδων· dormind pe căpătâi; și l-au Marcu 4:38. Iar Iisus era la partea
καὶ διεγείρουσιν αὐτὸν καὶ λέγουσιν deşteptat pe el, și i-au zis lui: dindărăt a corăbiei, dormind
αὐτῷ· διδάσκαλε, οὐ μέλει σοι ὅτι Învăţătorule, au nu-ţi este grijă pe căpătâi. L-au deşteptat şi I-
ἀπολλύμεθα; că pierim? au zis: Învăţătorule, nu-Ţi este
Μρ Δ-39 καὶ διεγερθεὶς ἐπετίμησε τῷ 39. Și sculându-se a certat grijă că pierim?
ἀνέμῳ καὶ εἶπε τῇ θαλάσση· σιώπα, vântul și a zis mării: Taci, Marcu 4:39. Şi El, sculându-Se, a
πεφίμωσο. καὶ κόπασεν ὁ ἄνεμος, încetează! Și a stat vântul, și s-a certat vântul şi a poruncit
καὶ ἐγένετο γαλήνη μεγάλη. făcut linişte mare. mării: Taci! Încetează! Şi
vântul s-a potolit şi s-a făcut
Μρ Δ-40 καὶ εἶπεν αὐτοῖς· τί δειλοί 40. Și a zis lor: ce sunteţi linişte mare.
ἐστε οὕτω; πῶς οὐκ ἔχετε πίστιν; așa fricoşi? Cum, n-aveţi Marcu 4:40. Şi le-a zis lor: Pentru
credinţă? ce sunteţi aşa de fricoşi? Cum
Μρ Δ-41 καὶ ἐφοβήθησαν φόβον μέγαν 41. Și s-au înfricoşat cu frică de nu aveţi credinţă?
καὶ ἔλεγον πρὸς ἀλλήλους· τίς ἄρα mare și grăia unul către altul: Marcu 4:41. Şi s-au înfricoşat cu
οὗτός ἐστιν, ὅτι καὶ ὁ ἄνεμος καὶ ἡ oare, cine este acesta, că și frică mare şi ziceau unul către
θάλασσα ὑπακούουσιν αὐτῷ; vântul și marea îl ascultă pe el? altul: Cine este oare, Acesta,
că şi vântul şi marea I se
supun?
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Ε. CAPITOLUL 5. CAPITOLUL 5
Μρ Ε-1 Καὶ ἦλθον εἰς τὸ πέραν τῆς 1. Și au venit de ceea parte Marcu 5:1. Şi a venit de
θαλάσσης εἰς τὴν χώραν τῶν de mare, în latura Gadarenilor. cealaltă parte a mării în ţinutul
Γεργεσηνῶν. 2. Și ieşind el din corabie, Gadarenilor.
Μρ Ε-2 καὶ ἐξελθόντος αὐτοῦ ἐκ τοῦ îndată l-a întâmpinat pe el un Marcu 5:2. Iar după ce a ieşit
πλοίου εὐθέως ἀπήντησεν αὐτῷ ἐκ om din mormânturi, cu duh din corabie, îndată L-a
τῶν μνημείων ἄνθρωπος ἐν necurat, întâmpinat, din morminte, un
πνεύματι ἀκαθάρτῳ, 3. Care avea locuinţa în om cu duh necurat,
Μρ Ε-3 ὃς τὴν κατοίκησιν εἶχεν ἐν τοῖς mormânturi, și nici cu lanţuri de Marcu 5:3. Care îşi avea
μνήμασι, καὶ οὔτε ἁλύσεσιν οὐδεὶς fier nimeni nu putea să-l lege pe locuinţa în morminte, şi nimeni
ἠδύνατο αὐτὸν δῆσαι, el. nu putea să-l lege nici măcar în
4. Pentru că de multe ori lanţuri,
Μρ Ε-4 διὰ τὸ αὐτὸν πολλάκις πέδαις fiind legat cu obezi și cu lanţuri Marcu 5:4. Pentru că de multe
καὶ ἁλύσεσι δεδέσθαι, καὶ de fier, rupea lanţurile și obezile ori fiind legat în obezi şi
διεσπάσθαι ὑπ᾿ αὐτοῦ τὰς ἁλύσεις le sfărâma, și nimeni nu putea lanţuri, el rupea lanţurile, şi
καὶ τὰς πέδας συντετρῖφθαι, καὶ să-l domolească pe dânsul. obezile le sfărâma, şi nimeni nu
οὐδεὶς ἴσχυεν αὐτὸν δαμάσαι· 5. Și pururea, noaptea și putea să-l potolească;
Μρ Ε-5 καὶ διὰ παντὸς νυκτὸς καὶ ziua, era prin munţi și prin Marcu 5:5. Şi neîncetat noaptea
ἡμέρας ἐν τοῖς μνήμασι καὶ ἐν τοῖς mormânturi, strigând și tăindu- şi ziua era prin morminte şi
94
ὄρεσιν ἦν κράζων καὶ κατακόπτων se de pietre. prin munţi, strigând şi tăindu-
ἑαυτὸν λίθοις. 6. Iar văzând pe Iisus de se cu pietre.
Μρ Ε-6 ἰδὼν δὲ τὸν ᾿Ιησοῦν ἀπὸ departe, a alergat și s-a închinatMarcu 5:6. Iar văzându-L de
μακρόθεν ἔδραμε καὶ lui. departe pe Iisus, a alergat şi s-
προσεκύνησεν αὐτόν, 7. Și strigând cu glas mare, a închinat Lui.
Μρ Ε-7 καὶ κράξας φωνῇ μεγάλῃ λέγει· a zis: ce este mie și ţie, Iisuse,Marcu 5:7. Şi strigând cu glas
τί ἐμοὶ καὶ σοί, ᾿Ιησοῦ, υἱὲ τοῦ Fiul lui Dumnezeu celui prea puternic, a zis: Ce ai cu mine,
Θεοῦ τοῦ ὑψίστου; ὁρκίζω σε τὸν Înalt? Juru-te pe Tine cu Iisuse, Fiule al lui Dumnezeu
Θεόν, μή με βασανίσῃς. Dumnezeu, să nu mă munceşti pe Celui Preaînalt? Te jur pe
Μρ Ε-8 ἔλεγε γὰρ αὐτῷ· ἔξελθε τὸ mine; Dumnezeu să nu mă chinuieşti.
πνεῦμα τὸ ἀκάθαρτον ἐκ τοῦ 8. Că grăia lui: ieși, duh Marcu 5:8. Căci îi zicea: Ieşi
ἀνθρώπου. necurat, din om. duh necurat din omul acesta.
Μρ Ε-9 καὶ ἐπηρώτα αὐτόν· τί ὄνομά 9. Și l-a întrebat pe el: cumMarcu 5:9. Şi l-a întrebat: Care
σοι; καὶ ἀπεκρίθη λέγων· λεγεὼν îţi este numele? Și a răspuns, îţi este numele? Şi I-a răspuns:
ὄνομά μοι, ὅτι πολλοί ἐσμεν. grăind: legheon îmi este numele, Legiune este numele meu, căci
Μρ Ε-10 καὶ παρεκάλει αὐτὸν πολλὰ că mulţi suntem. suntem mulţi.
ἵνα μὴ ἀποστείλῃ αὐτοὺς ἔξω τῆς 10. Și îl rugau pe el mult caMarcu 5:10. Şi Îl rugau mult să
χώρας. să nu-i trimită pe dânşii afară nu-i trimită afară din acel
Μρ Ε-11 ἦν δὲ ἐκεῖ ἀγέλη χοίρων din latura aceea. ţinut.
μεγάλη βοσκομένη πρὸς τῷ ὄρει· 11. Și era acolo lângă Marcu 5:11. Iar acolo, lângă
Μρ Ε-12 καὶ παρεκάλεσαν αὐτὸν munte, o turmă mare de porci, munte, era o turmă mare de
πάντες οἱ δαίμονες λέγοντες· păscându-se. porci, care păştea.
πέμψον ἡμᾶς εἰς τοὺς χοίρους, ἵνα 12. Și l-au rugat pe dânsul Marcu 5:12. Şi L-au rugat, zicând:
εἰς αὐτοὺς εἰσέλθωμεν. toți dracii, zicând: trimite-ne pe Trimite-ne pe noi în porci, ca
Μρ Ε-13 καὶ ἐπέτρεψεν αὐτοῖς εὐθέως noi în porci, ca să intrăm într- să intrăm în ei.
ὁ ᾿ησοῦς. καὶ ἐξελθόντα τὰ înşii. Marcu 5:13. Şi El le-a dat voie.
πνεύματα τὰ ἀκάθαρτα εἰσῆλθον εὶς 13. Și i-a slobozit pe ei IisusAtunci, ieşind, duhurile
τοὺς χοίρους· καὶ ὥρμησεν ἡ ἀγέλη îndată. Și ieşind duhurile cele necurate au intrat în porci şi
κατὰ τοῦ κρημνοῦ εἰς τὴν necurate, au intrat în porci. Și s- turma s-a aruncat de pe ţărmul
θάλασσαν· ἦσαν δὲ ὡς δισχίλιοι· a pornit turma de pe ţărmuri în înalt, în mare. Şi erau ca la
καὶ ἐπνίγοντο ἐν τῇ θαλάσσῃ. mare (și erau ca la două mii), și două mii şi s-au înecat în
Μρ Ε-14 καὶ οἱ βόσκοντες τοὺς s-au înecat în mare. mare.
χοίρους ἔφυγον καὶ ἀπήγγειλαν εἰς Marcu 5:14. Iar cei care-i păşteau
14. Iar cei ce păşteau porcii,
τὴν πόλιν καὶ εἰς τοὺς ἀγρούς· καὶ au fugit şi au vestit în cetate şi
au fugit și au vestit în cetate și în
ἐξῆλθον ἰδεῖν τί ἐστι τὸ γεγονός. sate. Și au ieşit să vadă ce este prin sate. Şi au venit oamenii
Μρ Ε-15 καὶ ἔρχονται πρὸς τὸν ceea ce s-a făcut. să vadă ce s-a întâmplat.
᾿Ιησοῦν, καὶ θεωροῦσι τὸν Marcu 5:15. Şi s-au dus la Iisus şi
15. Și au venit către Iisus, și
δαιμονιζόμενον καθήμενον καὶ au văzul pe cel ce fusese au văzut pe cel demonizat
ἱματισμένον καὶ σωφρονοῦντα, τὸν îndrăcit, şezând și îmbrăcat și şezând jos, îmbrăcat şi întreg
ἐσχηκότα τὸν λεγεῶνα, καὶ întreg la minte, pe cel ce avusese la minte, el care avusese
ἐφοβήθησαν. legheonul, și s-au înspăimântat. legiune de demoni, şi s-au
Μρ Ε-16 καὶ διηγήσαντο αὐτοῖς οἱ 16. Și povesteau lor cei ce înfricoşat.
ἰδόντες πῶς ἐγένετο τῷ văzuseră, ce s-a făcut celui Marcu 5:16. Iar cei ce au văzut le-
δαιμονιζομένῳ καὶ περὶ τῶν îndrăcit, și pentru porci. au povestit cum a fost cu
χοίρων. 17. Și au început a-l ruga pe demonizatul şi despre porci.
Μρ Ε-17 καὶ ἤρξαντο παρακαλεῖν dânsul ca să iasă din hotarele Marcu 5:17. Şi ei au început să-L
αὐτὸν ἀπελθεῖν ἀπὸ τῶν ὁρίων lor. roage să se ducă din hotarele
αὐτῶν. 18. Și intrând el în corabie, lor.
Μρ Ε-18 καὶ ἐμβαίνοντος αὐτοῦ εἰς τὸ îl ruga pe el cela ce fusese Marcu 5:18. Iar intrând El în
πλοῖον παρεκάλει αὐτὸν ὁ îndrăcit, ca să fie cu dânsul. corabie, cel ce fusese
δαιμονισθεὶς ἵνα μετ᾿ αὐτοῦ ᾖ. 19. Iar Iisus nu l-a lăsat pe demonizat Îl ruga ca să-l ia cu
Μρ Ε-19 καὶ οὐκ ἀφῆκεν αὐτόν, ἀλλὰ el; ci i-a zis lui: mergi în casa taEl.
λέγει αὐτῷ· ὕπαγε εἰς τὸν οἶκόν σου către ai tăi, și vesteşte lor câteMarcu 5:19. Iisus însă nu l-a
πρὸς τοὺς σοὺς καὶ ἀνάγγειλον ţi-a făcut ţie Domnul și te-a lăsat, ci i-a zis: Mergi în casa
αὐτοῖς ὅσα σοι ὁ Κύριος πεποίηκε miluit. ta, la ai tăi, şi spune-le câte ţi-a
καὶ ἠλέησέ σε. făcut ţie Domnul şi cum te-a
Μρ Ε-20 καὶ ἀπῆλθε καὶ ἤρξατο 20. Și s-a dus și a început a miluit.
95
κηρύσσειν ἐν τῇ Δεκαπόλει ὅσα propovădui în Decapole câte a Marcu 5:20. Iar el s-a dus şi a
ἐποίησεν αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς, καὶ făcut Iisus lui; și toți se început să vestească în
πάντες ἐθαύμαζον minunau. Decapole câte i-a făcut Iisus
lui; şi toţi se minunau.
Μρ Ε-21 Καὶ διαπεράσαντος τοῦ ᾿ησοῦ 21. Și trecând Iisus în Marcu 5:21. Şi trecând Iisus cu
ἐν τῷ πλοίῳ πάλιν εἰς τὸ πέραν corabie iarăşi de ceea parte, s-a corabia iarăşi de partea
συνήχθη ὄχλος πολὺς ἐπ᾿ αὐτόν, adunat norod mult la el; și era cealaltă, s-a adunat la El
καὶ ἦν παρὰ τὴν θάλασσαν. lângă mare, mulţime multă şi era lângă
mare.
Μρ Ε-22 Καὶ ἔρχεται εἷς τῶν 22. Și iată, a venit unul din Marcu 5:22. Şi a venit unul din
ἀρχισυναγώγων, ὀνόματι ᾿Ιάειρος, mai marii sinagogii, cu numele mai-marii sinagogilor, anume
καὶ ἰδὼν αὐτὸν πίπτει πρὸς τοὺς Iair, și văzându-l pe dânsul, a Iair, şi văzându-L pe Iisus, a
πόδας αὐτοῦ căzut la picioarele lui. căzut la picioarele Lui,
Μρ Ε-23 καὶ παρεκάλει αὐτὸν πολλά, 23. Și-l ruga pe dânsul mult, Marcu 5:23. Şi L-a rugat mult,
λέγων ὅτι τὸ θυγάτριόν μου zicând: fiica mea spre sfârşit zicând: Fiica mea este pe
ἐσχάτως ἔχει, ἵνα ἐλθὼν ἐπιθῇς este; vino de îţi pune mâinile pe moarte, ci, venind, pune
αὐτῇ τὰς χεῖρας, ὅπως σωθῇ καὶ dânsa, ca să se mântuiască și să mâinile tale peste ea, ca să
ζήσεται. trăiască. scape şi să trăiască.
Μρ Ε-24 καὶ ἀπῆλθε μετ᾿ αὐτοῦ· καὶ 24. Și a mers Iisus cu Marcu 5:24. Şi a mers cu el. Şi
ἠκολούθει αὐτῷ ὄχλος πολύς, καὶ dânsul; și după dânsul a mers mulţime multă îl urma pe Iisus
συνέθλιβον αὐτόν. norod mult și-l împresura pe el. Şi Îl îmbulzea.
Μρ Ε-25 Καὶ γυνή τις οὖσα ἐν ῥύσει 25. Și o femeie oarecare, Marcu 5:25. Şi era o femeie care
αἵματος ἔτη δώδεκα, fiind întru curgerea sângelui de avea, de doisprezece ani,
doisprezece ani, curgere de sânge.
Μρ Ε-26 καὶ πολλὰ παθοῦσα ὑπὸ 26. Și multe pătimind de la Marcu 5:26. Şi multe îndurase de
πολλῶν ἱατρῶν καὶ δαπανήσασα τὰ mulţi doftori, și cheltuindu-și la mulţi doctori, cheltuindu-şi
παρ᾿ ἑαυτῆς πάντα, καὶ μηδέν toate cele ce avusese, și nimic toate ale sale, dar nefolosind
ὠφεληθεῖσα, ἀλλὰ μᾶλλον εἰς τὸ folosindu-se, ci mai vârtos nimic, ci mai mult mergând
χεῖρον ἐλθοῦσα mergând spre mai rău, înspre mai rău.
Μρ Ε-27 ἀκούσασα περὶ τοῦ ᾿Ιησοῦ, 27. Auzind pentru Iisus, Marcu 5:27. Auzind ea cele despre
ἐλθοῦσα ἐν τῷ ὄχλῳ ὄπισθεν venind între norod dinapoi, s-a Iisus, a venit în mulţime şi pe la
ἥψατο τοῦ ἱματίου αὐτοῦ· atins de haina lui: spate s-a atins de haina Lui.
Μρ Ε-28 ἔλεγε γὰρ ἐν ἑαυτῇ ὅτι ἐὰν 28. Că zicea: măcar de Marcu 5:28. Căci îşi zicea: De mă
ἅψωμαι κἂν τῶν ἱματίων αὐτοῦ, hainele Lui de mă voi atinge, mă voi atinge măcar de haina Lui,
σωθήσομαι. voi mântui. mă voi vindeca!
Μρ Ε-29 καὶ εὐθέως ἐξηράνθη ἡ πηγὴ 29. Și îndată a secat izvorul Marcu 5:29. Şi îndată izvorul
τοῦ αἵματος αὐτῆς, καὶ ἔγνω τῷ sângelui ei și a simţit cu trupul sângelui ei a încetat şi ea a
σώματι ὅτι ἴαται ἀπὸ τῆς μάστιγος. că s-a vindecat de boală. simţit în trup că s-a vindecat de
boală.
Μρ Ε-30 καὶ εὐθέως ὁ ᾿ησοῦς ἐπιγνοὺς 30. Și îndată Iisus Marcu 5:30. Şi îndată, cunoscând
ἐν ἑαυτῷ τὴν ἐξ αὐτοῦ δύναμιν cunoscând întru sine puterea ce Iisus în Sine puterea ieşită din
ἐξελθοῦσαν, ἐπιστραφεὶς ἐν τῷ a ieşit dintru el, întorcându-se El, întorcându-Se către
ὄχλῳ ἔλεγε· τίς μου ἥψατο τῶν către norod, a zis: cine s-a atins mulţime, a întrebat: Cine s-a
ἱματίων; de hainele mele? atins de Mine?
Μρ Ε-31 καὶ ἔλεγον αὐτῷ οἱ μαθηταὶ 31. Și au zis lui ucenicii lui: Marcu 5:31. Şi I-au zis ucenicii
αὐτοῦ· βλέπεις τὸν ὄχλον vezi poporul îmbulzindu-te, și Lui: Vezi mulţimea îmbulzindu-
συνθλίβοντάσε, καὶ λέγεις τίς μου zici: cine s-a atins de mine? Te şi zici: Cine s-a atins de
ἥψατο; Mine?
Μρ Ε-32 καί περιεβλέπετο ἰδεῖν τὴν 32. Și căuta împrejur să Marcu 5:32. Şi Se uita împrejur să
τοῦτο ποιήσασαν. vadă pe ceea ce a făcut aceasta. vadă pe aceea care făcuse
Μρ Ε-33 ἡ δὲ γυνὴ φοβηθεῖσα καὶ 33 Iar femeia înfricoşându- aceasta.
τρέμουσα, εἰδυῖα ὃ γέγονεν ἐπ᾿ se și tremurând, ştiind ce s-a Marcu 5:33. Iar femeia,
αὐτῇ, ἦλθε καὶ προσέπεσεν αὐτῷ făcut ei, a venit și a căzut înfricoşându-se şi tremurând,
καὶ εἶπεν αὐτῷ πᾶσαν τὴν înaintea lui și i-a spus lui tot ştiind ce i se făcuse, a venit şi a
ἀλήθειαν. adevărul. căzut înaintea Lui şi I-a
Μρ Ε-34 ὁ δὲ εἶπεν αὐτῇ· θύγατερ, ἡ 34. Iar el a zisei: fiică, mărturisit tot adevărul;
πίστις σου σέσωκέ σε· ὕπαγε εἰς credinţa ta te-a mântuit; mergi Marcu 5:34. Iar El i-a zis: Fiică,
96
εἰρήνην, καὶ ἴσθι ὑγιὴς ἀπὸ τῆς în pace, și fii sănătoasă de boala credinţa ta te-a mântuit, mergi
μάστιγός σου. ta. în pace şi fii sănătoasă de
boala ta!
Μρ Ε-35 ῎Ετι αὐτοῦ λαλοῦντος 35. Încă grăind el, au venit Marcu 5:35. Încă vorbind El, au
ἔρχονται ἀπὸ τοῦ ἀρχισυναγώγου de la mai marele sinagogii, venit unii de la mai-marele
λέγοντες ὅτι ἡ θυγάτηρ σου zicând: fiica ta a murit; ce mai sinagogii, zicând: Fiica ta a
ἀπέθανε· τί ἔτι σκύλλεις τὸν superi pe învăţătorul? murit. De ce mai superi pe
διδάσκαλον; 36. Iar Iisus îndată ce a Învăţătorul?
Μρ Ε-36 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς εὐθέως ἀκούσας auzit cuvântul ce s-a grăit, a zis Marcu 5:36. Dar Iisus, auzind
τὸν λόγον λαλούμενον λέγει τῷ mai marelui sinagogii: nu te cuvântul ce s-a grăit, a zis mai-
ἀρχισυναγώγῳ· μὴ φοβοῦ, μόνον teme, crede numai. marelui sinagogii: Nu te teme.
πίστευε. 37. Și n-a lăsat pe nici unul Crede numai.
Μρ Ε-37 καὶ οὐκ ἀφῆκεν αὐτῷ οὐδένα să meargă după dânsul, fără Marcu 5:37. Şi n-a lăsat pe nimeni
συνακολουθῆσαι εἰ μὴ Πέτρον καὶ numai pe Petru și pe Iacov și pe să meargă cu El, decât numai
᾿Ιάκωβον καὶ ᾿Ιωάννην τὸν Ioan, fratele lui Iacov. pe Petru şi pe Iacov şi pe Ioan,
ἀδελφὸν ᾿Ιακώβου. 38. Și au venit în casa mai fratele lui Iacov.
Μρ Ε-38 καὶ ἔρχεται εἰς τὸν οἶκον τοῦ marelui sinagogii, și au văzut Marcu 5:38. Şi au venit la casa
ἀρχισυναγώγου, καὶ θεωρεῖ tulburare, plângând aceia și mai-marelui sinagogii şi a
θόρυβον, καὶ κλαίοντας καὶ tânguindu-se mult. văzut tulburare şi pe cei ce
ἀλαλάζοντας πολλά, 39. Și intrând, au zis lor: ce plângeau şi se tânguiau mult.
Μρ Ε-39 καὶ εἰσελθὼν λέγει αὐτοῖς· τί vă tulburaţi și plângeţi? Marcu 5:39. Şi intrând, le-a zis:
θορυβεῖσθε καὶ κλαίετε; τὸ παιδίον Fecioara n-a murit, ci doarme. De vă tulburaţi şi plângeţi?
οὐκ ἀπέθανεν, ἀλλὰ καθεύδει. καὶ Și-și râdeau de dânsul. Copila n-a murit, ci doarme.
κατεγέλων αὐτοῦ. 40. Iar el scoţând afară pe Marcu 5:40. Şi-L luau în râs. Iar
Μρ Ε-40 ὁ δὲ ἐκβαλὼν πάντας toți, a luat pe tatăl fecioarei și pe El, scoţându-i pe toţi afară, a
παραλαμβάνει τὸν πατέρα τοῦ mama ei și pe cei ce erau cu el, luat cu Sine pe tatăl copilei, pe
παιδίου καὶ τὴν μητέρα καὶ τοὺς și au intrat unde era fecioara mama ei şi pe cei ce îl însoţeau
μετ᾿ αὐτοῦ, καὶ εἰσπορεύεται ὅπου zăcând. şi a intrat unde era copila.
ἦν τὸ παιδίον ἀνακείμενον, 41. Și apucând pe fecioară Marcu 5:41. Şi apucând pe copilă
Μρ Ε-41 καὶ κρατήσας τῆς χειρὸς τοῦ de mână, i-a zis ei: Talita kumi, de mână, i-a grăit: Talita kumi,
παιδίου λέγει αὐτῇ· ταλιθά, κοῦμι· ce se tâlcuiește: fecioară, ţie îţi care se tâlcuieşte: Fiică, ţie zic,
ὅ ἐστι μεθερμηνευόμενον, τὸ zic: scoală-te. scoală-te!
κοράσιον, σοὶ λέγω, ἔγειρε. 42 Și îndată s-a sculat Marcu 5:42. Şi îndată s-a sculat
Μρ Ε-42 καὶ εὐθέως ἀνέστη τὸ fecioara și umbla, că era de copila şi umbla, căci era de
κοράσιον καὶ περιεπάτει· ἦν γὰρ doisprezece ani. Și s-au doisprezece ani. Şi s-au mirat
ἐτῶν δώδεκα. καὶ ἐξέστησαν înspăimântat cu spaimă mare. îndată cu uimire mare.
ἐκστάσει μεγάλῃ. 43. Și le-a poruncit lor mult, Marcu 5:43. Dar El le-a poruncit,
Μρ Ε-43 καὶ διεστείλατο αὐτοῖς πολλὰ ca nimeni să nu ştie aceasta; și a cu stăruinţă, ca nimeni să nu
ἵνα μηδεὶς γνῷ τοῦτο· καὶ εἶπε zis să-i dea ei să mănânce. afle de aceasta. Şi le-a zis să-i
δοθῆναι αὐτῇ φαγεῖν. dea copilei să mănânce.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΣΤ. CAPITOLUL 6, CAPITOLUL 6

Μρ Στ-1 Καὶ ἐξῆλθεν ἐκεῖθεν καὶ ἦλθεν 1. Și au ieşit de acolo și au Marcu 6:1. Şi a ieşit de acolo şi
εἰς τὴν πατρίδα ἑαυτοῦ· venit la, patria sa, și după a venit în patria Sa, iar ucenicii
ἀκολουθοῦσιν αὐτῷ οἱ μαθηταὶ dânsul au mers ucenicii lui. Lui au mers după El.
αὐτοῦ.
Μρ Στ-2 καὶ γενομένου σαββάτου 2. Și fiind sâmbătă au Marcu 6:2. Şi, fiind sâmbătă, a
ἤρξατο ἐν τῇ συναγωγῇ διδάσκειν· început a învăţa în sinagogă; și început să înveţe în sinagogă.
καὶ πολλοὶ ἀκούοντες mulţi auzindu-l se mirau zicând: Şi mulţi, auzindu-L, erau uimiţi
ἐξεπλήσσοντο λέγοντες· πόθεν de unde îi sunt lui acestea? Și ce şi ziceau: De unde are El
τούτῳ ταῦτα; καὶ τίς ἡ σοφία ἡ este înţelepciunea ce i s-a dat acestea? Şi ce este
δοθεῖσα αὐτῷ, καὶ δυνάμεις lui, că și puteri ca acestea prin înţelepciunea care I s-a dat
τοιαῦται διὰ τῶν χειρῶν αὐτοῦ mâinile lui se fac? Lui? Şi cum se fac minuni ca
γίνονται; acestea prin mâinile Lui?
Μρ Στ-3 οὐχ οὗτός ἐστιν ὁ τέκτων, ὁ 3 Au nu este acesta teslarul, Marcu 6:3. Au nu este Acesta
υἱὸς τῆς Μαρίας, ἀδελφὸς δὲ feciorul Mariei și fratele lui teslarul, fiul Mariei şi fratele
᾿Ιακώβου καὶ ᾿Ιωσῆ καί ᾿Ιούδα καὶ Iacov și al lui Iosi și ai lui Iuda lui Iacov şi al lui Iosi şi al lui
97
Σίμωνος; καὶ οὐκ εἰσὶν αἱ ἀδελφαὶ și al lui Simon? Și au nu sunt Iuda şi al lui Simon? Şi nu sunt,
αὐτοῦ ὧδε πρὸς ἡμᾶς; καὶ surorile lui aici la noi? Și se oare, surorile Lui aici la noi?
ἐσκανδαλίζοντο ἐν αὐτῷ. sminteau întru el. Şi se sminteau întru El.
Μρ Στ-4 ἔλεγε δὲ αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς ὅτι 4. Și zicea lor Iisus: nu este Marcu 6:4. Şi le zicea Iisus: Nu
οὐκ ἔστι προφήτης ἄτιμος εἰ μὴ ἐν prooroc necinstit, fără numai în este prooroc dispreţuit, decât
τῇ πατρίδι αὐτοῦ καὶ ἐν τοῖς patria sa, între rudenii și în casa în patria sa şi între rudele sale
συγγενέσι καὶ ἐν τῇ οἰκίᾳ αὐτοῦ. sa. şi în casa sa.
Μρ Στ-5 καὶ οὐκ ἠδύνατο ἐκεῖ 5. Și nu putea acolo nici o Marcu 6:5. Şi n-a putut acolo
οὐδεμίαν δύναμιν ποιῆσαι, εἰ μὴ putere să facă, fără numai peste să facă nici o minune, decât că,
ὀλίγοις ἀρρώστοις ἐπιθεὶς τὰς puţini bolnavi punându-și punându-Şi mâinile peste puţini
χεῖρας ἐθεράπευσε· mâinile i-a vindecat pe ei. bolnavi, i-a vindecat.
Μρ Στ-6 καὶ ἐθαύμαζε διὰ τὴν ἀπιστίαν 6. Și se mira pentru Marcu 6:6. Şi se mira de
αὐτῶν. Καὶ περιῆγε τὰς κώμας necredinţa lor, și umbla în satele necredinţa lor. Şi străbătea
κύκλῳ διδάσκων. cele de primprejur, învăţând. satele dimprejur învăţând.
Μρ Στ-7 Καὶ προσκαλεῖται τοὺς 7. Și a chemat pe cei Marcu 6:7. Şi a chemat la Sine
δώδεκα, καὶ ἤρξατο αὐτοὺς doisprezece și a început a-i pe cei doisprezece şi a început
ἀποστέλλειν δύο δύο, καὶ ἐδίδου trimite pe dânşii câte doi, câte să-i trimită doi câte doi şi le-a
αὐτοῖς ἐξουσίαν τῶν πνευμάτων doi, și le-au dai lor putere dat putere asupra duhurilor
τῶν ἀκαθάρτων asupra duhurilor celor necurate. necurate.
Μρ Στ-8 καὶ παρήγγειλεν αὐτοῖς ἵνα 8. Și le-a poruncit lor să nu Marcu 6:8. Şi le-a poruncit să
μηδέν αἴρωσιν εἰς ὁδὸν εἰ μὴ ia nimic pe cale, fără numai nu ia nimic cu ei, pe cale, ci
ῥάβδον μόνον, μὴ πήραν, μὴ ἄρτον, toiag; nici traistă, nici pâine, numai toiag. Nici pâine, nici
μὴ εἰς τὴν ζώνην χαλκόν, nici bani la brâu, traistă, nici bani la
cingătoare;
Μρ Στ-9 ἀλλ᾿ ὑποδεδεμένους 9. Ci numai să fie încălţaţi Marcu 6:9. Ci să fie încălţaţi cu
σανδάλια, καὶ μὴ ἐνδεδύσθαι δύο cu sandale, și să nu se îmbrace sandale şi să nu se îmbrace cu
χιτῶνας cu două haine. două haine.
Μρ Στ-10 καὶ ἔλεγεν αὐτοῖς· ὅπου ἐὰν 10. Și grăia lor: ori unde Marcu 6:10. Şi le zicea: În orice
εἰσέλθητε εἰς οἰκίαν, ἐκεῖ μένετε veţi intra în casă, acolo rămâneţi casă veţi intra, acolo să
ἕως ἂν ἐξέλθητε ἐκεῖθεν· până ce veţi ieși de acolo. rămâneţi până ce veţi ieşi de
acolo.
Μρ Στ-11 καὶ ὅσοι ἐὰν μὴ δέξωνται 11. Și ori câţi nu vă vor Marcu 6:11. Şi dacă într-un loc nu
ὑμᾶς μηδὲ ἀκούσωσιν ὑμῶν, primi pe voi, nici vor asculta pe vă vor primi pe voi, nici nu vă
ἐκπορευόμενοι ἐκεῖθεν ἐκτινάξατε voi, ieşind de acolo, scuturaţi vor asculta, ieşind de acolo,
τὸν χοῦν τὸν ὑποκάτω τῶν ποδῶν praful de sub picioarele voastre scuturaţi praful de sub
ὑμῶν εἰς μαρτύριον αὐτοῖς· ἀμὴν întru mărturie lor. Amin grăiesc picioarele voastre, spre
λέγω ὑμῖν, ἀνεκτότερον ἔσται vouă: mai uşor va fi Sodomei și mărturie lor. Adevărat grăiesc
Σοδόμοις ἢ Γομόρροις ἐν ἡμέρᾳ Gomorei în ziua judecatei, decât vouă: Mai uşor va fi Sodomei şi
κρίσεως ἢ τῇ πόλει ἐκείνῃ. cetăţii aceleia. Gomorei, în ziua judecăţii,
Μρ Στ-12 Καὶ ἐξελθόντες ἐκήρυσσον decât cetăţii aceleia.
ἵνα μετανοήσωσι, 12. Și ieşind ei Marcu 6:12. Şi ieşind, ei
Μρ Στ-13 καὶ δαιμόνια πολλὰ propovăduiau, ca să se propovăduiau să se pocăiască.
ἐξέβαλλον, καὶ ἤλειφον ἐλαίῳ pocăiască; Marcu 6:13. Şi scoteau mulţi
πολλοὺς ἀρρώστους καὶ 13. Și draci mulţi scoteau, și demoni şi ungeau cu untdelemn
ἐθεράπευον. ungeau cu untdelemn pe mulţi pe mulţi bolnavi şi-i vindecau.
Μρ Στ-14 Καὶ ἤκουσεν ὁ βασιλεὺς bolnavi și-i tămăduiau. Marcu 6:14. Şi a auzit regele Irod,
῾Ηρῴδης· φανερὸν γὰρ ἐγένετο τὸ 14. Și a auzii împăratul Irod căci numele lui Iisus se făcuse
ὄνομα αὐτοῦ· καὶ ἔλεγεν ὅτι (căci arătat se făcuse numele cunoscut, şi zicea că Ioan
᾿Ιωάννης ὁ βαπτίζων ἐκ νεκρῶν lui), și zicea, că Ioan Botezătorul Botezătorul s-a sculat din morţi
ἠγέρθη, καὶ διὰ τοῦτο ἐνεργοῦσιν αἱ s-a sculat din morţi, și pentru şi de aceea se fac minuni prin
δυνάμεις ἐν αὐτῷ. aceasta lucrează puterile întru el.
Μρ Στ-15 ἄλλοι ἔλεγον ὅτι ᾿Ηλίας el. Marcu 6:15. Alţii însă ziceau că
ἐστίν· ἄλλοι δὲ ἔλεγον ὅτι προφήτης 15. Alţii ziceau, că Ilie este, este Ilie şi alţii că este prooroc,
ἐστὶν ὡς εἷς τῶν προφητῶν. iar alţii ziceau, că prooroc este, ca unul din prooroci.
Μρ Στ-16 ἀκούσας δὲ ὁ ῾Ηρῴδης εἶπεν sau ca unul din prooroci. Marcu 6:16. Iar Irod, auzind
ὅτι ὃν ἐγὼ ἀπεκεφάλισα ᾿Ιωάννην, 16. Și auzind Irod, a zis: zicea: Este Ioan căruia eu am
οὗτός ἐστιν· αὐτὸς ἠγέρθη ἐκ acesta este Ioan pe care eu l-am pus să-i taie capul; el s-a sculat
98
νεκρῶν. tăiat; el s-a sculat din morţi. din morţi.
Μρ Στ-17 αὐτὸς γὰρ ὁ ῾Ηρῴδης 17. Că Irod acesta trimiţând, Marcu 6:17. Căci Irod, trimiţând,
ἀποστείλας ἐκράτησε τὸν ᾿Ιωάννην a prins pe Ioan, și l-a legat pe el l-a prins pe Ioan şi l-a legat, în
καὶ ἔδησεν αὐτὸν ἐν φυλακῇ διὰ în temniţă, pentru Irodiada temniţă, din pricina Irodiadei,
῾Ηρῳδιάδα τὴν γυναῖκα Φιλίππου femeia lui Filip fratele său, căci femeia lui Filip, fratele său, pe
τοῦ ἀδελφοῦ αὐτοῦ, ὅτι αὐτὴν o luase pe dânsa femeie. care o luase de soţie.
ἐγάμησεν. 18. Că zicea Ioan lui Irod: Marcu 6:18. Căci Ioan îi zicea lui
Μρ Στ-18 ἔλεγε γὰρ ὁ ᾿Ιωάννης τῷ nu ţi se cuvine să aibi pe femeia Irod: Nu-ţi este îngăduit să ţii
῾Ηρῴδῃ ὅτι οὐκ ἔξεστί σοι ἔχειν fratelui tău. pe femeia fratelui tău.
τὴν γυναῖκα τοῦ ἀδελφοῦ σου. 19. Iar Irodiada pizmuia lui, Marcu 6:19. Iar Irodiada îl ura şi
Μρ Στ-19 ἡ δὲ ῾Ηρῳδιὰς ἐνεῖχεν αὐτῷ și vrea să-l omoare, și nu putea; voia să-l omoare, dar nu
καὶ ἤθελεν αὐτὸν ἀποκτεῖναι, καὶ putea,
οὐκ ἠδύνατο· 20. Că Irod se temea de Marcu 6:20. Căci Irod se temea de
Μρ Στ-20 ὁ γὰρ ῾Ηρῴδης ἐφοβεῖτο τὸν Ioan, ştiindu-l pe dânsul om Ioan, ştiindu-l bărbat drept şi
᾿Ιωάννην, εἰδὼς αὐτὸν ἄνδρα drept și sfânt îl socotea pe el; și sfânt, şi-l ocrotea. Şi
δίκαιον καὶ ἅγιον, καὶ συνετήρει ascultându-l pe dânsul, multe ascultându-l, multe făcea şi cu
αὐτόν, καὶ ἀκούσας αὐτοῦ πολλὰ făcea și cu dragoste îl asculta pe drag îl asculta.
ἐποίει καὶ ἠδέως αὐτοῦ ἤκουε. el. Marcu 6:21. Şi fiind o zi cu bun
Μρ Στ-21 καὶ γενομένης ἡμέρας 21: Și întâmplându-se o zi cu prilej, când Irod, de ziua sa de
εὐκαίρου, ὅτε ῾Ηρῴδης τοῖς bun prilej, când Irod făcea naştere, a făcut ospăţ
γενεσίοις αὐτοῦ δεῖπνον ἐποίει τοῖς ospăţul naşterii sale, boierilor dregătorilor lui şi căpeteniilor
μεγιστᾶσιν αὐτοῦ καὶ τοῖς săi, căpitanilor și celor mai mari oştirii şi fruntaşilor din
χιλιάρχοις καὶ τοῖς πρώτοις τῆς ai Galileei, Galileea,
Γαλιλαίας, 22. Și intrând fata Irodiadei Marcu 6:22. Şi fiica Irodiadei,
Μρ Στ-22 καὶ εἰσελθούσης τῆς și jucând și plăcând lui Irod și intrând şi jucând, a plăcut lui
θυγατρὸς αὐτῆς τῆς ῾Ηρῳδιάδος celor ce şedeau cu dânsul, a zis Irod şi celor ce şedeau cu el la
καὶ ὀρχησαμένης καὶ ἀρεσάσης τῷ Împăratul, fetei: cere de la mine masă. Iar regele a zis fetei:
῾Ηρῴδῃ καὶ τοῖς συνανακειμένοις, orice vei vrea și voi da ţie. Cere de la mine orice vei voi şi
εἶπεν ὁ βασιλεὺς τῷ κορασίῳ· îţi voi da.
αἴτησόν με ὃ ἐὰν θέλῃς, καὶ δώσω 23. Și s-a jurat el, că orice Marcu 6:23. Şi s-a jurat ei: Orice
σοι. vei cere de la mine voi da ţie, vei cere de la mine îţi voi da,
Μρ Στ-23 καὶ ὤμοσεν αὐτῇ ὅτι ὃ ἐάν până la jumătate din împărăţia până la jumătate din regatul
με αἰτήσῃς δώσω σοι, ἕως ἡμίσους mea. meu.
τῆς βασιλείας μου. 24. Iar ea ieşind, a zis maicii Marcu 6: 24. Şi ea, ieşind, a zis
Μρ Στ-24 ἡ δὲ ἐξελθοῦσα εἶπε τῇ μητρὶ sale: ce voi cere? Iar aceea a mamei sale: Ce să cer? Iar
αὐτῆς· τί αἰτήσομαι; ἡ δὲ εἶπε· τὴν zis: capul lui Ioan Botezătorul. Irodiada i-a zis: Capul lui Ioan
κεφαλὴν ᾿Ιωάννου τοῦ βαπτιστοῦ, 25. Și intrând îndată cu Botezătorul.
Μρ Στ-25 καὶ εἰσελθοῦσα εὐθέως μετὰ sârguinţă la împăratul, a cerut, Marcu 6:25. Şi intrând îndată, cu
σπουδῆς πρὸς τὸν βασιλέα ᾐτήσατο zicând: voi ca să-mi dai mie grabă, la rege, i-a cerut,
λέγουσα· θέλω ἵνα μοι δῷς ἐξαυτῆς acum în tipsie capul lui Ioan zicând: Vreau să-mi dai îndată,
ἐπὶ πίνακι τὴν κεφαλὴν ᾿Ιωάννου Botezătorul. pe tipsie, capul lui Ioan
τοῦ βαπτιστοῦ. 26. Și împăratul foarte s-a Botezătorul.
Μρ Στ-26 καὶ περίλυπος γενόμενος ὁ întristat, dar pentru jurământ și Marcu 6:26. Şi regele s-a mâhnit
βασιλεύς, διὰ τοὺς ὅρκους καὶ τοὺς pentru cei ce şedeau împreună adânc, dar pentru jurământ şi
συνανακειμένους οὐκ ἠθέλησεν cu dânsul, n-a vrut să-i lepede pentru cei ce şedeau cu el la
αὐτὴν ἀθετῆσαι. cererea. masă, n-a voit s-o întristeze.
Μρ Στ-27 καὶ εὐθέως ἀποστείλας ὁ 27. Și, îndată trimiţând Marcu 6:27. Şi îndată trimiţând
βασιλεὺς σπεκουλάτωρα ἐπέταξεν împăratul un speculator, a regele un paznic, a poruncit a-i
ἐνεχθῆναι τὴν κεφαλὴν αὐτοῦ. poruncit să aducă capul lui. aduce capul.
Μρ Στ-28 ὁ δὲ ἀπελθὼν ἀπεκεφάλισεν 28. Iar acela mergând, i-a Marcu 6:28. Şi acela, mergând, i-
αὐτὸν ἐν τῇ φυλακῇ, καὶ ἤνεγκε τὴν tăiat capul în temniţă, și l-a adus a tăiat capul în temniţă, l-a
κεφαλὴν αὐτοῦ ἐπὶ πίνακι καί în tipsie, și l-a dat pe el fetei, și adus pe tipsie şi l-a dat fetei,
ἔδωκεν αὐτὴν τῷ κορασίῳ, καὶ τὸ fata l-a dat maicii sale. iar fata l-a dat mamei sale.
κοράσιον ἔδωκεν αὐτὴν τῇ μητρὶ
αὐτῆς. 29. Și auzind ucenicii lui au Marcu 6:29. Şi auzind, ucenicii lui
Μρ Στ-29 καὶ ἀκούσαντες οἱ μαθηταὶ venit și au ridicat trupul lui cel au venit, au luat trupul lui Ioan
αὐτοῦ ἦλθον καὶ ἦραν τὸ πτῶμα căzut și l-au pus pe el în şi l-au pus în mormânt.
99
αὐτοῦ, καὶ ἔθηκαν αὐτὸ ἐν mormânt. Marcu 6:30. Şi s-au adunat
μνημείῳ. 30. Și s-au adunat Apostolii apostolii la Iisus şi I-au spus
Μρ Στ-30 Καὶ συνάγονται οἱ la Iisus, și i-au vestit lui toate Lui toate câte au făcut şi au
ἀπόστολοι πρὸς τὸν ᾿Ιησοῦν, καὶ câte au făcut și câte au învăţat. învăţat.
ἀπήγγειλαν αὐτῷ πάντα, καὶ ὅσα 31. Și le-au zis lor: veniţi voi
Marcu 6:31. Şi El le-a zis: Veniţi
ἐποίησαν καὶ ὅσα ἐδίδαξαν. înşivă deosebi, în loc pustiu, și voi înşivă de o parte, în loc
Μρ Στ-31 καὶ εἶπεν αὐτοῖς· δεῦτε ὑμεῖς vă odihniţi puţin; că erau mulţi pustiu, şi odihniţi-vă puţin.
αὐτοὶ κατ᾿ ἰδίαν εἰς ἔρημον τόπον, care veneau și se duceau, și n- Căci mulţi erau care veneau şi
καὶ ἀναπαύεσθε ὀλίγον· ἦσαν γὰρ aveau vreme nici să mănânce. mulţi erau care se duceau şi nu
οἱ ἐρχόμενοι καὶ οἱ ὑπάγοντες 32. Și s-au dus în loc pustiu mai aveau timp nici să
πολλοί, καὶ οὐδὲ φαγεῖν εὐκαίρουν· singuri cu corabia. mănânce.
Μρ Στ-32 καὶ ἀπῆλθον εἰς ἔρημον 33. Și i-au văzul pe dânşii Marcu 6:32. Şi au plecat cu
τόπον ἐν πλοίῳ κατ᾿ ἰδίαν, noroadele mergând, și i-au corabia spre un loc pustiu, de o
Μρ Στ-33 καὶ εἶδον αὐτοὺς ὑπάγοντας, cunoscut pe ei mulţi, și pedeştri parte.
καὶ ἐπέγνωσαν αὐτοὺς πολλοί, καὶ din toate cetăţile alergau acolo, Marcu 6:33. Şi i-au văzut plecând
πεζῇ ἀπὸ πασῶν τῶν πόλεων și mai înainte decât ei au venit și şi mulţi au înţeles şi au alergat
συνέδραμον ἐκεῖ καὶ προῆλθον s-au adunat la dânsul. acolo pe jos de prin toate
αὐτοὺς καὶ συνῆλθον πρὸς αὐτόν. 34. Și ieşind Iisus, a văzut cetăţile şi au sosit înaintea lor.
Μρ Στ-34 Καὶ ἐξελθὼν ὁ ᾿Ιησοῦς εἶδε norod mult și i s-a făcut milă de Marcu 6:34. Şi ieşind din corabie,
πολὺν ὄχλον καὶ ἐσπλαγχνίσθη ἐπ᾿ ei, pentru că erau ca oile ce n- Iisus a văzut mulţime mare şi I
αὐτοῖς, ὅτι ἦσαν ὡς πρόβατα μὴ au păstor; și a început a-i învăţa s-a făcut milă de ei, căci erau
ἔχοντα ποιμένα, καὶ ἦρξατο pe dânşii mult. ca nişte oi fără păstor, şi a
διδάσκειν αὐτοὺς πολλά. 35. Și iată vreme multă fiind, început să-i înveţe multe.
Μρ Στ-35 Καὶ ἤδη ὥρας πολλῆς s-au apropiat de dânsul ucenicii Marcu 6:35. Dar făcându-se
γενομένης προσελθόντες αὐτῷ οἱ lui și au zis: locul este pustiu și târziu, ucenicii Lui,
μαθηταὶ αὐτοῦ λέγουσιν ὅτι ἔρημός iată vreme a trecut multă. apropiindu-se, I-au zis: Locul e
ἐστιν ὁ τόπος καὶ ἤδη ὥρα πολλή· 36. Slobozeşte-i pe dânşii, ca pustiu şi ceasul e târziu;
Μρ Στ-36 ἀπόλυσον αὐτούς, ἵνα mergând în oraşele cele Marcu 6:36. Slobozeşte-i, ca
ἀπελθόντες εἰς τοὺς κύκλῳ ἀγροὺς dimprejur și în sate, să-și mergând prin cetăţile şi prin
καὶ κώμας ἀγοράσωσιν ἑαυτοῖς cumpere loru-și pâini, că n-au ce satele dimprejur, să-şi cumpere
ἄρτους τί γάρ φάγωσιν οὐκ ἔχουσιν să mănânce. să mănânce.
Μρ Στ-37 ὁ δέ ἀποκριθεὶς εἶπεν 37. Iar el răspunzând, a zis Marcu 6:37. Răspunzând, El le-a
αὐτοῖς· δότε αὐτοῖς ὑμεῖς φαγεῖν. lor: daţi-le voi lor să mănânce. zis: Daţi-le voi să mănânce. Şi
καὶ λέγουσιν αὐτῷ· ἀπελθόντες Și au zis ei lui: mergând se poate ei I-au zis: Să mergem noi să
ἀγοράσωμεν δηναρίων διακοσίων să cumpărăm pâini de două sule cumpărăm pâini de două sute
ἄρτους καὶ δῶμεν αὐτοῖς φαγεῖν; de dinari și să le dăm lor să de dinari şi să le dăm să
Μρ Στ-38 ὁ δὲ λέγει αὐτοῖς· πόσους mănânce? mănânce?
ἄρτους ἔχετε; ὑπάγετε καὶ ἴδετε. καὶ 38. Iar el a zis lor: câte Marcu 6:38. Iar El le-a zis: Câte
γνόντες λέγουσι· πέντε, καὶ δύο pâini aveţi? Mergeţi și vedeţi! pâini aveţi? Duceţi-vă şi vedeţi.
ἰχθύας. Iar ei ştiind au zis: cinci și doi Şi după ce au văzut, I-au spus:
Μρ Στ-39 καὶ ἐπέταξεν αὐτοῖς peşti. Cinci pâini şi doi peşti.
ἀνακλῖναι πάντας συμπόσια 39. Și a poruncii Ier să-i Marcu 6:39. Şi El le-a poruncit să-
συμπόσια ἐπὶ τῷ χλωρῷ χόρτῳ. puie pe toți mese, mese pe iarbă i aşeze pe toţi cete, cete, pe
Μρ Στ-40 καὶ ἀνέπεσον πρασιαὶ verde. iarbă verde.
πρασιαὶ ἀνὰ ἑκατὸν καὶ ἀνὰ 40. Și au şezut cele, cete, Marcu 6:40. Şi au şezut cete, cete,
πεντήκοντα. câte o sută și câte cincizeci. câte o sută şi câte cincizeci.
Μρ Στ-41 καὶ λαβὼν τοὺς πέντε ἄρτους 41. Și luând cele cinci pâini Marcu 6.41. Şi luând cele cinci
καὶ τοὺς δύο ἰχθύας ἀναβλέψας εἰς și cei doi peşti, căutând la cer a pâini şi cei doi peşti, privind la
τὸν οὐρανὸν εὐλόγησε, καὶ binecuvântat și a frânt pâinile și cer, a binecuvântat şi a frânt
κατέκλασε τοὺς ἄρτους καὶ ἐδίδου le-a dat ucenicilor săi ca să le pâinile şi le-a dat ucenicilor, ca
τοῖς μαθηταῖς ἵνα παραθῶσιν puie înaintea lor, și pe cei doi să le pună înainte, asemenea şi
αὐτοῖς, καὶ τοὺς δύο ἰχθύας ἐμέρισε peşti i-a împărţit la toți. cei doi peşti i-a împărţit
πᾶσι tuturor.
Μρ Στ-42 καὶ ἔφαγον πάντες καὶ 42. Și au mâncat toți și s-au Marcu 6:42. Şi au mâncat toţi şi s-
ἐχορτάσθησαν, săturat; au săturat.
Μρ Στ-43 καὶ ἦραν κλασμάτων δώδεκα 43. Și au luat douăsprezece Marcu 6:43. Şi au luat
κοφίνους πλήρεις, καὶ ἀπὸ τῶν coşuri pline de fărâmituri, și din douăsprezece coşuri pline cu
100
ἰχθύων. peşti. fărâmituri şi cu ce-a rămas din
peşti.
Μρ Στ-44 καὶ ἦσαν οἱ φαγόντες τοὺς 44. Și erau cei ce mâncaseră Marcu 6:44. Iar cei ce au mâncat
ἄρτους πεντακισχίλιοι ἄνδρες. pâinile, ca la cinci mii de pâinile erau cinci mii de
bărbaţi. bărbaţi.
Μρ Στ-45 Καὶ εὐθέως ἠνάγκασε τοὺς 45. Și îndată i-a silit pe Marcu 6:45. Şi îndată a silit pe
μαθητὰς αὐτοῦ ἐμβῆναι εἰς τὸ ucenicii săi să intre în corabie și ucenicii Lui să intre în corabie
πλοῖον καὶ προάγειν εἰς τὸ πέραν să meargă mai înainte, de ceea şi să meargă înaintea Lui, de
πρὸς Βηθσαῑδάν, ἕως αὐτὸς parte, la Vitsaida, până ce va cealaltă parte, spre Betsaida,
ἀπολύσῃ τὸν ὄχλον· slobozi el poporul. până ce El va slobozi
mulţimea.
Μρ Στ-46 καὶ ἀποταξάμενος αὐτοῖς 46. Și după ce i-a slobozit pe Marcu 6:46. Iar după ce i-a
ἀπῆλθεν εἰς τὸ ὄρος προσεύξασθαι ei, s-a dus în munte să se roage. slobozit, S-a dus în munte ca să
Se roage.
Μρ Στ-47 καὶ ὀψίας γενομένης ἦν τὸ 47. Și făcându-se seară, era Marcu 6:47. Şi făcându-se seară,
πλοῖον ἐν μέσῳ τῆς θαλάσσης, καὶ corabia în mijlocul mării, și el era corabia în mijlocul mării,
αὐτὸς μόνος ἐπὶ τῆς γῆς. singur pe uscat. iar El singur pe ţărm.
Μρ Στ-48 καὶ ἰδὼν αὐτοὺς 48. Și i-a văzut pe dânşii că Marcu 6:48. Şi i-a văzut cum se
βασανιζομένους ἐν τῷ ἐλαύνειν· ἦν se chinuiesc vâslind, că era chinuiau vâslind, căci vântul le
γὰρ ὁ ἄνεμος ἐναντίος αὐτοῖς· καὶ vântul împotriva lor; iar întru a era împotrivă. Şi către a patra
περὶ τετάρτην φυλακὴν τῆς νυκτὸς patra strajă a nopţii a venit la strajă a nopţii a venit la ei
ἔρχεται πρὸς αὐτοὺς περιπατῶν ἐπὶ dânşii, umblând pe mare, și voia umblând pe mare şi voia să
τῆς θαλάσσης, καὶ ἤθελε παρελθείν să treacă pe lângă ei. treacă pe lângă ei.
αὐτούς 49. Iar ei văzându-l pe Marcu 6:49. Iar lor, văzându-L
Μρ Στ-49 οἱ δέ ἱδόντες αὐτόν dânsul umblând pe mare, li s-a umblând pe mare, li s-a părut
περιπατούντα θαλάσσης ἔδοξαν părut că este nălucă, și au că este nălucă şi au strigat.
φάντασμα εἶναι, καὶ ἀνέκραξαν· strigat; Marcu 6:50. Căci toţi L-au văzut
Μρ Στ-50 πάντες γὰρ αὐτὸν εἶδον καὶ 50. Că toți l-au văzut pe el și şi s-au tulburat. Dar îndată El
ἐταράχθησαν. καὶ εὐθέως ἐλάλησε s-au tulburat. Și el îndată a grăit a vorbit cu ei şi le-a zis:
μετ᾿ αὐτῶν καὶ λέγει αὐτοῖς· cu dânşii și le-a zis lor: Îndrăzniţi! Eu sunt; nu vă
θαρσεῖτε, ἐγώ εἰμι, μὴ φοβεῖσθε. îndrăzniţi; eu sunt, nu vă temeţi. temeţi!
Μρ Στ-51 καὶ ἀνέβη εἰς τὸ πλοῖον πρὸς 51. Și s-a suit la dânşii în Marcu 6:51. Şi s-a suit la ei în
αὐτούς, καὶ ἐκόπασεν ὁ ἄνεμος· καὶ corabie și a încetat vântul; și ei corabie şi s-a potolit vântul. Şi
λίαν ἐκ περισσοῦ ἐν ἑαυτοῖς foarte peste măsură se erau peste măsură de uimiţi în
ἐξίσταντο καὶ ἐθαύμαζον. înspăimântau întru sine și se sinea lor;
Μρ Στ-52 οὐ γὰρ συνῆκαν ἐπὶ τοῖς minunau; Marcu 6:52. Căci nu pricepuseră
ἄρτοις, ἀλλ᾿ ἦν αὐτῶν ἡ καρδία 52. Că n-au priceput din nimic de la minunea pâinilor,
πεπωρωμένη. pâini, de vreme ce era inima lor deoarece inima lor era
împietrită. învârtoşată.
Μρ Στ-53 Καὶ διαπεράσαντες ἀπῆλθον 53. Și trecând au venit în Marcu 6:53. Şi trecând marea, au
ἐπὶ τὴν γῆν Γεννησαρὲτ καὶ pământul Ghenisaretului, și au venit în ţinutul Ghenizaretului
προσωρμίσθησαν. stat la liman. şi au tras la ţărm.
Μρ Στ-54 καὶ ἐξελθόντων αὐτῶν ἐκ 54. Și ieşind ei din corabie, Marcu 6:54. Şi ieşind ei din
τοῦπλοίου εὐθέως ἐπιγνόντες αὐτὸν îndată l-au cunoscut pe el aceia. corabie, îndată L-au cunoscut.
Μρ Στ-55 περιέδραμον ὅλην τὴν 55. Și încunjurând toată Marcu 6:55. Şi străbăteau tot
περίχωρον ἐκείνην καὶ ἤρξαντο ἐπὶ latura aceea, au început pe ţinutul acela şi au început să-I
τοῖς κραβάττοις τοὺς κακῶς paturi a aduce bolnavii acolo aducă pe bolnavi pe paturi,
ἔχοντας περιφέρειν ὅπου ἤκουον unde auzeau că este el acolo unde auzeau că este El.
ὅτι ἐκεῖ ἐστι· 56. Și ori unde intra, în sate Marcu 6:56. Şi oriunde intra în
Μρ Στ-56 καὶ ὅπου ἂν εἰσεπορεύετο εἰς sau în cetăţi sau în oraşe, sate sau în cetăţi sau în
κώμας ἢ πόλεις ἢ ἀγρούς, ἐν ταῖς puneau la uliţe pe cei bolnavi și- sătuleţe, puneau la răspântii pe
ἀγοραῖς ἐτίθεσαν τοὺς ἀσθενοῦντας L rugau pe el ca măcar de cei bolnavi, şi-L rugau să le
καὶ παρεκάλουν αὐτὸν ἵνα κἂν τοῦ poalele veşmintelor lui să se îngăduie să se atingă măcar de
κρασπέδου τοῦ ἱματίου αὐτοῦ atingă; și câţi se atingeau de el, poala hainei Sale. Şi câţi se
ἅψωνται· καὶ ὅσοι ἂν ἥπτοντο se mântuiau. atingeau de El se vindecau.
αὐτοῦ, ἐσῴζοντο.
CAPITOLUL 7
101
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Ζ. CAPITOLUL 7.
Μρ Ζ-1 Καὶ συνάγονται πρὸς αὐτὸν οἱ 1. Și s-au adunat la dânsul Marcu 7:1. Şi s-au adunat la El
Φαρισαῖοι καί τινες τῶν fariseii și unii din Cărturari, fariseii şi unii dintre cărturari,
γραμματέων ἐλθόντες ἀπὸ care veniseră din Ierusalim. care veniseră din Ierusalim .
῾Ιεροσολύμων· 2. Și văzând pe oarecari din Marcu 7:2. Şi văzând pe unii
Μρ Ζ-2 καὶ ἰδόντες τινὰς τῶν μαθητῶν ucenicii lui cu mâinile necurate, din ucenicii Lui că mănâncă cu
αὐτοῦ κοιναῖς χερσί, τοῦτ᾿ ἔστιν adică nespălate, mâncând pâine, mâinile necurate, adică
ἀνίπτοις, ἐσθίοντας ἄρτους, i-au prihănit. nespălate, cârteau;
ἐμέμψαντο· 3. Că fariseii și toți Iudeii, Marcu 7:3. Căci fariseii şi toţi
Μρ Ζ-3 οἱ γὰρ Φαρισαῖοι καὶ πάντες οἱ de nu-și vor spăla mâinile până iudeii, dacă nu-şi spală mâinile
᾿ουδαῖοι, ἐὰν μὴ πυγμῇ νίψωνται la cot, nu mănâncă, ţinând până la cot, nu mănâncă,
τὰς χεῖρας, οὐκ ἐσθίουσι, aşezământul bătrânilor. ţinând datina bătrânilor.
κρατοῦντες τὴν παράδοσιν τῶν 4. Și din târg venind, de nu Marcu 7:4. Şi când vin din
πρεσβυτέρων· se vor spăla, nu mănâncă; și piaţă, dacă nu se spală, nu
Μρ Ζ-4 καὶ ἀπὸ ἀγορᾶς, ἐὰν μὴ altele multe sunt, care au luat a mănâncă; şi alte multe sunt pe
βαπτίσωνται, οὐκ ἐσθίουσι· καὶ le ţinea: spălarea paharelor și a care au primit să le ţină:
ἄλλα πολλά ἐστιν ἃ παρέλαβον ulcioarelor și a căldărilor și a spălarea paharelor şi a
κρατεῖν, βαπτισμοὺς ποτηρίων καὶ paturilor. urcioarelor şi a vaselor de
ξεστῶν καὶ χαλκίων καὶ κλινῶν· 5. După aceea l-au întrebat aramă şi a paturilor.
Μρ Ζ-5 ἔπειτα ἐπερωτῶσιν αὐτὸν οἱ pe el fariseii și cărturarii: pentru Marcu 7:5. Şi L-au întrebat pe
Φαρισαῖοι καὶ οἱ γραμματεῖς· διατί ce ucenicii tăi nu umblă după El fariseii şi cărturarii: Pentru
οὐ περιπατοῦσιν οἱ μαθηταί σου aşezământul bătrânilor, ci cu ce nu umblă ucenicii Tăi după
κατὰ τὴν παράδοσιν τῶν mâinile nespălate mănâncă datina bătrânilor, ci mănâncă
πρεσβυτέρων, ἀλλ᾿ ἀνίπτοις χερσὶν pâine? cu mâinile nespălate?
ἐσθίουσι τὸν ἄρτον; 6. Iar el răspunzând, a zis Marcu 7:6. Iar El le-a zis: Bine
Μρ Ζ-6 ὁ δὲ ἀποκριθεὶς εἶπεν αὐτοῖς lor: bine a proorocit Isaia a proorocit Isaia despre voi,
ὅτι καλῶς προεφήτευσεν ῾Ησαΐας pentru voi, făţarnicilor, precum făţarnicilor, precum este scris:
περί ὑμῶν τῶν ὑποκριτῶν, ὡς este scris: poporul acesta cu "Acest popor Mă cinsteşte cu
γέγραπται· οὗτος ὁ λαὸς τοῖς buzele mă cinsteşte, iar inima lor buzele, dar inima lui este
χείλεσί με τιμᾷ, ἡ δὲ καρδία αὐτῶν departe stă de la mine; departe de Mine".
πόρρω ἀπέχει ἀπ᾿ ἐμοῦ· 7. Și în zadar mă cinstesc, Marcu 7:7. Dar în zadar Mă
Μρ Ζ-7 μάτην δὲ σέβονταί με, învăţând învăţături, porunci cinstesc, învăţând învăţături
διδάσκοντες διδασκαλίας omeneşti. care sunt porunci omeneşti.
ἐντάλματα ἀνθρώπων. 8. Că lăsând porunca lui Marcu 7:8. Căci lăsând
Μρ Ζ-8 ἀφέντες γὰρ τὴν ἐντολὴν τοῦ Dumnezeu, ţineţi aşezământul porunca lui Dumnezeu, ţineţi
Θεοῦ κρατεῖτε τὴν παράδοσιν τῶν bătrânilor, spălarea ulcioarelor datina oamenilor: spălarea
ἀνθρώπων, βαπτισμοὺς ξεστῶν καὶ și a paharelor și alte asemenea urcioarelor şi a paharelor şi
ποτηρίων, καὶ ἄλλα παρόμοια ca acestea multe faceţi. altele ca acestea multe, pe care
τοιαῦτα πολλὰ ποιεῖτε. le faceţi.
Μρ Ζ-9 καὶ ἔλεγεν αὐτοῖς· καλῶς 9. Și zicea lor: bine, lepădaţi Marcu 7:9. Şi le zicea lor: Bine,
ἀθετεῖτε τὴν ἐντολὴν τοῦ Θεοῦ ἵνα porunca lui Dumnezeu, ca să aţi lepădat porunca lui
τὴν παράδοσιν ὑμῶν τηρήσητε. păziţi aşezământul vostru? Dumnezeu, ca să ţineţi datina
voastră!
Μρ Ζ-10 Μωῡσῆς γὰρ εἶπε· τίμα τὸν 10. Că Moise a zis: cinsteşte Marcu 7:10. Căci Moise a zis:
πατέρα σου καὶ τὴν μητέρα σου. pe tatăl tău și pe mama ta; și "Cinsteşte pe tatăl tău şi pe
καί· ὁ κακολογῶν πατέρα ἢ μητέρα cela ce va grăi de rău pe tatăl mama ta", şi "cel ce va grăi de
θανάτῳ τελευτάτω. său sau pe mama sa, cu moarte rău pe tatăl său, sau pe mama
să moară. sa, cu moarte să se
Μρ Ζ-11 ὑμεῖς δὲ λέγετε· ἐὰν εἴπῃ sfârşească".
ἄνθρωπος τῷ πατρὶ ἢ τῇ μητρί, 11. Iar voi ziceţi: de va zice Marcu 7:11. Voi însă ziceţi: Dacă
κορβᾶν, ὅ ἐστι δῶρον, ὃ ἐὰν ἐξ omul, tatălui său sau mumei un om va spune tatălui sau
ἐμοῦ ὠφεληθῇς, sale; corban, adică: dar este mamei: Corban! adică: Cu ce
aceea cu care te-ai fi folosit de te-aş fi putut ajuta este dăruit
Μρ Ζ-12 καὶ οὐκέτι ἀφίετε αὐτὸν οὐδὲν la mine, lui Dumnezeu,
ποιῆσαι τῷ πατρὶ αὐτοῦ ἢ τῇ μητρὶ 12. Și nu-l mai lăsaţi pe Marcu 7:12. Nu-l mai lăsaţi să
αὐτοῦ, dânsul să mai facă ceva tatălui facă nimic pentru tatăl său sau
său sau mumei sale. pentru mama sa.
102
Μρ Ζ-13 ἀκυροῦντες τὸν λόγον τοῦ 13. Călcând cuvântul lui Marcu 7:13. Şi astfel desfiinţaţi
Θεοῦ τῇ παραδόσει ὑμῶν ᾗ Dumnezeu pentru aşezământul cuvântul lui Dumnezeu cu
παρεδώκατε· καὶ παρόμοια τοιαῦτα vostru, care l-aţi dat; și datina voastră pe care singuri
πολλὰ ποιεῖτε. asemenea ca acestea multe aţi dat-o. Şi faceţi multe
faceţi. asemănătoare cu acestea.
Μρ Ζ-14 Καὶ προσκαλεσάμενος πάντα 14. Și chemând la sine pe tot Marcu 7:14. Şi chemând iarăşi
τὸν ὄχλον ἔλεγεν αὐτοῖς· ἀκούετέ poporul, a zis lor; ascultaţi-mă mulţimea la El, le zicea:
μου πάντες καὶ συνίετε. pe mine toți și înţelegeţi. Ascultaţi-Mă toţi şi înţelegeţi:
Μρ Ζ-15 οὐδέν ἐστιν ἔξωθεν τοῦ 15. Nimic nu este dinafară Marcu 7:15. Nu este nimic din
ἀνθρώπου εἰσπορευόμενον εἰς de om, ce intră într-însul, care afară de om care, intrând în el,
αὐτὸν ὃ δύναται αὐτὸν κοινῶσαι, poate să-l spurce pe el; ci cele să poată să-l spurce. Dar cele
ἀλλὰ τὰ ἐκπορευόμενά ἐστι τὰ ce ies dintr-însul, acelea sunt ce ies din om, acelea sunt care
κοινοῦντα τὸν ἄνθρωπον. care îl spurcă pe om. îl spurcă.
Μρ Ζ-16 εἴ τίς ἔχει ὧτα ἀκούειν 16. De are cineva urechi de Marcu 7:16. De are cineva urechi
ἀκουέτω. auzit, audă. de auzit să audă.
Μρ Ζ-17 Καὶ ὅτε εἰσῆλθεν εἰς οἶκον 17. Și după ce au intrat în Marcu 7:17. Şi când a intrat în
ἀπὸ τοῦ ὄχλου, ἐπηρώτων αὐτὸν οἱ casă, de la norod, l-au întrebat casă de la mulţime, L-au
μαθηταὶ αὐτοῦ περὶ τῆς παραβολῆς. pe el ucenicii lui pentru pildă. întrebat ucenicii despre
Μρ Ζ-18 καὶ λέγει αὐτοῖς· οὕτω καὶ această pildă.
ὑμεῖς ἀσύνετοί ἐστε; οὔπω νοεῖτε 18. Și le-au zis lor: și voi așa Marcu 7:18. Şi El le-a zis: Aşadar
ὅτι πᾶν τὸ ἔξωθεν εἰσπορευόμενον de neînţelegători sunteţi? Au nu şi voi sunteţi nepricepuţi? Nu
εἰς τὸν ἄνθρωπον οὐ δύναται αὐτὸν vă pricepeţi, că tot ce intră în om înţelegeţi, oare, că tot ce intră
κοινῶσαι; dinafară, nu poate să-l spurce? în om, din afară, nu poate să-l
Μρ Ζ-19 ὅτι οὐκ εἰσπορεύεται αὐτοῦ spurce?
εἰς τὴν καρδίαν, ἀλλ᾿ εἰς τὴν 19. Că nu intră în inima lui, Marcu 7:19. Că nu intră în inima
κοιλίαν, καὶ εἰς τὸν ἀφεδρῶνα ci în pântece, și iese pe calea sa, lui, ci în pântece, şi iese afară,
ἐκπορεύεται, καθαρίζον πάντα τὰ curăţind toate bucatele. pe calea sa, bucatele fiind toate
βρώματα. curate.
Μρ Ζ-20 ἔλεγε δὲ ὅτι τὸ ἐκ τοῦ 20. Și zicea, că ceea ce iese Marcu 7:20. Dar zicea că ceea ce
ἀνθρώπου ἐκπορευόμενον, ἐκεῖνο din om, aceea spurcă pe om. iese din om, aceea spurcă pe
κοινοῖ τὸν ἄνθρωπον. 21. Că dinlăuntru, din inima om.
Μρ Ζ-21 ἔσωθεν γὰρ ἐκ τῆς καρδίας oamenilor, ies gândurile cele Marcu 7:21. Căci dinăuntru, din
τῶν ἀνθρώπων οἱ διαλογισμοὶ οἱ rele, preacurviile, curviile, inima omului, ies cugetele cele
κακοὶ ἐκπορεύονται, μοιχεῖαι, uciderile, rele, desfrânările, hoţiile,
πορνεῖαι, φόνοι, uciderile,
Μρ Ζ-22 κλοπαί, πλεονεξίαι, πονηρίαι, 22. Furtişagurile, asupririle, Marcu 7:22. Adulterul, lăcomiile,
δόλος, ἀσέλγεια, ὀφθαλμὸς vicleşugurile, înşelăciunile, vicleniile, înşelăciunea,
πονηρός, βλασφημία, ὑπερηφανία, înverşunările, ochiul viclean, neruşinarea, ochiul pizmaş,
ἀφροσύνη· hula, trufia, nebunia. hula, trufia, uşurătatea.
Μρ Ζ-23 πάντα ταῦτα τὰ πονηρὰ 23. Toate relele acestea ies Marcu 7:23. Toate aceste rele ies
ἔσωθεν ἐκπορεύεται καὶ κοινοῖ τὸν dinlăuntru și spurcă pe om. dinăuntru şi spurcă pe om.
ἄνθρωπον. 24. Și sculându-se de acolo, Marcu 7:24. Şi ridicându-Se de
Μρ Ζ-24 Καὶ ἐκεῖθεν ἀναστὰς ἀπῆλθεν s-au dus în hotarele Tirului și acolo, S-a dus în hotarele
εἰς τὰ μεθόρια Τύρου καὶ Σιδῶνος. ale Sidonului, și intrând în casă, Tirului şi ale Sidonului şi,
καὶ εἰσελθὼν εἰς οἰκίαν οὐδένα vrea să nu ştie nimeni de el, dar intrând într-o casă, voia ca
ἤθελεγνῶναι, καὶ οὐκ ἠδυνήθη n-au putut să se tăinuiască. nimeni să nu ştie, dar n-a putut
λαθεῖν. să rămână tăinuit.
Μρ Ζ-25 ἀκούσασα γὰρ γυνὴ περὶ 25. Că auzind o femeie Marcu 7:25. Căci îndată auzind
αὐτοῦ, ἧς εἶχε τὸ θυγάτριον αὐτῆς pentru dânsul, a cărei fiică avea despre El o femeie, a cărei fiică
πνεῦμα ἀκάθαρτον, ἐλθοῦσα duh necurat, venind a căzut la avea duh necurat, a venit şi a
προσέπεσε πρὸς τοὺς πόδας αὐτοῦ· picioarele lui. căzut la picioarele Lui.
Μρ Ζ-26 ἡ δὲ γυνὴ ἦν ῾Ελληνίς, 26. Și era femeia elină, de Marcu 7:26. Şi femeia era păgână,
Συροφοινίκισσα τῷ γένει· καὶ neam din Finichia Siriei Și-l de neam din Fenicia Siriei. Şi Îl
ἠρώτα αὐτὸν ἵνα τὸ δαιμόνιον ruga pe el ca să gonească dracul ruga să alunge demonii din
ἐκβάλῃ ἐκ τῆς θυγατρὸς αὐτῆς din fiica ei. fiica ei.
Μρ Ζ-27 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς εἶπεν αὐτῇ· ἄφες 27. Iar Iisus a zis ei: lasă să Marcu 7:27. Dar Iisus i-a vorbit:
πρῶτον χορτασθῆναι τὰ τέκνα· οὐ se sature întâi fiii; că nu este Lasă întâi să se sature copiii.
103
γάρ ἐστι καλὸν λαβεῖν τὸν ἄρτον bine a lua pâinea fiilor și a o Căci nu este bine să iei pâinea
τῶντέκνων καὶ τοῖς κυναρίοις arunca câinilor. copiilor şi s-o arunci câinilor.
βαλεῖν. 28. Iar ea răspunzând a zis Marcu 7:28. Ea însă a răspuns şi
Μρ Ζ-28 ἡ δὲ ἀπεκρίθη καὶ λέγει αὐτῷ· lui: adevărat Doamne, că și I-a zis: Da, Doamne, dar şi
ναί, Κύριε· καὶ τὰ κυνάρια câinii sub masă mănâncă din câinii, sub masă, mănâncă din
ὑποκάτω τῆς τραπέζης ἐσθίουσιν fărâmiturile fiilor. fărâmiturile copiilor.
ἀπὸ τῶν ψιχίων τῶν παιδίων. 29. Și a zis ei: pentru acest Marcu 7:29. Şi Iisus i-a zis:
Μρ Ζ-29 καὶ εἶπεν αὐτῇ· διὰ τοῦτον cuvânt, mergi, a ieşit dracul din Pentru acest cuvânt, mergi. A
τὸν λόγον ὕπαγε· ἐξελήλυθε τὸ fiica ta. ieşit demonul din fiica ta.
δαιμόνιον ἐκ τῆς θύγατρός σου. 30. Și mergând la casa sa, a Marcu 7:30. Iar ea, ducându-se
Μρ Ζ-30 καὶ ἀπελθοῦσα εἰς τὸν οἶκον aflat pe dracul ieşit, și pe fiică acasă, a găsit pe copilă culcată
αὐτῆς εὗρε τὸ παιδίον βεβλημένον zăcând în pat. în pat, iar demonul ieşise.
ἐπὶ τὴν κλίνην καὶ τὸ δαιμόνιον 31. Și iarăşi ieşind din Marcu 7:31. Şi, ieşind din părţile
ἐξεληλυθός. hotarele Tirului și ale Sidonului, Tirului, a venit, prin Sidon, la
Μρ Ζ-31 Καὶ πάλιν ἐξελθὼν ἐκ τῶν au venit la marea Galileei, în Marea Galileii, prin mijlocul
ὁρίων Τύρου καὶ Σιδῶνος ἦλθε mijlocul hotarelor Decapolei. hotarelor Decapolei.
πρὸς τὴν θάλασσαν τῆς Γαλιλαίας 32. Și au adus la dânsul un Marcu 7:32. Şi I-au adus un surd,
ἀνὰ μέσοντῶν ὁρίων Δεκαπόλεως. surd, grăind anevoie, și l-au care era şi gângav, şi L-au
Μρ Ζ-32 καὶ φέρουσιν αὐτῷ κωφὸν rugat pe dânsul ca să-și pună rugat ca să-Şi pună mâna peste
μογιλάλον καὶ παρακαλοῦσιν αὐτὸν mâna peste el. el.
ἵνα ἐπιθῇ αὐτῷ τὴν χεῖρα. 33. Și luându-l pe el din Marcu 7:33. Şi luându-l din
Μρ Ζ-33 καὶ ἀπολαβόμενος αὐτὸν ἀπὸ mulţime deosebi, a pus degetele mulţime, la o parte, Şi-a pus
τοῦ ὄχλου κατ᾿ ἰδίαν ἔβαλε τοὺς sale în urechile lui, și scuipând, degetele în urechile lui, şi
δακτύλους αὐτοῦ εἰς τὰ ὦτα αὐτοῦ, s-a atins de limba lui. scuipând, S-a atins de limba
καὶ πτύσας ἥψατο τῆς γλώσσης lui.
αὐτοῦ, 34. Și căutând la cer, a Marcu 7:34. Şi privind la cer, a
Μρ Ζ-34 καὶ ἀναβλέψας εἰς τὸν suspinat și a zis lui: Effatta, ce suspinat şi a zis lui: Effatta!
οὐρανὸν ἐστέναξε καὶ λέγει αὐτῷ· este: deschide-te. ceea ce înseamnă: Deschide-
ἐφφαθά, ὅ ἐστι διανοίχθητι. te!
Μρ Ζ-35 καὶ εὐθέως διηνοίχθησαν 35. Și îndată s-au deschis Marcu 7:35. Şi urechile lui s-au
αὐτοῦ αἱ ἀκοαὶ καὶ ἐλύθη ὁ δεσμὸς auzurile lui și s-a dezlegat deschis, iar legătura limbii lui
τῆς γλώσσης αὐτοῦ, καὶ ἐλάλει legătura limbii lui și grăia drept. îndată s-a dezlegat, şi vorbea
ὀρθῶς. bine.
Μρ Ζ-36 καὶ διεστείλατο αὐτοῖς ἵνα 36. Și a poruncit lor ca să nu Marcu 7:36. Şi le poruncea să nu
μηδενὶ εἴπωσιν· ὅσον δὲ αὐτὸς spună nimănui; însă pe cât el le spună nimănui. Dar, cu cât le
αὐτοῖς διεστέλλετο, μᾶλλον poruncea lor, ei mai mult poruncea, cu atât mai mult ei Îl
περισσότερον ἐκήρυσσον. vesteau; vesteau.
Μρ Ζ-37 καὶ ὑπερπερισσῶς 37. Și peste măsură se Marcu 7:37. Şi erau uimiţi peste
ἐξεπλήσσοντο λέγοντες· καλῶς mirau, zicând: toate le-a făcut măsură, zicând: Toate le-a
πάντα πεποίηκε καὶ τοὺς κωφοὺς bine; și pe surzi i-a făcut de aud, făcut bine: pe surzi îi face să
ποιεῖ ἀκούειν καὶ τοὺς ἀλάλους și pe muţi de grăiesc. audă şi pe muţi să vorbească.
λαλεῖν.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Η. CAPITOLUL 8. CAPITOLUL 8

Μρ Η-1 ᾿Εν ἐκείναις ταῖς ἡμέραις 1. În zilele acelea fiind Marcu 8:1. În zilele acelea,
norod mult foarte și neavând ce
πάλιν πολλοῦ ὄχλου ὄντος καὶ μὴ fiind iarăşi mulţime multă şi
ἐχόντων τί mânca, chemând Iisus pe
φάγωσι, neavând ce să mănânce, Iisus,
ucenicii săi, le-a zis lor:
προσκαλεσάμενος ὁ ᾿Ιησοῦς τοὺς chemând la Sine pe ucenici, le-
μαθητὰς αὐτοῦ λέγει αὐτοῖς· a zis:
2. Milă-mi este de norod, că Marcu 8:2. Milă Îmi este de
Μρ Η-2 σπλαγχνίζομαι ἐπὶ τὸν ὄχλον,
iată trei zile sunt de când
ὅτι ἤδη ἡμέραι τρεῖς προσμένουσί mulţime, că sunt trei zile de
aşteaptă lângă mine și n-au ce
μοι καὶ οὐκ ἔχουσι τί φάγωσι· când aşteaptă lângă Mine şi n-
mânca. au ce să mănânce.
Μρ Η-3 καὶ ἐὰν ἀπολύσω αὐτοὺς 3. Și de-i voi slobozi pe Marcu 8:3. Şi de-i voi slobozi
νήστεις εἰς οἶκον αὐτῶν, dânşii flămânzi la casele lor, vor flămânzi la casa lor, se vor
104
ἐκλυθήσονται ἐν τῇ ὁδῷ· τινὲς γὰρ slăbi pe cale, că unii dintr-înşii istovi pe drum, că unii dintre ei
αὐτῶν ἀπὸ μακρόθεν ἥκασι. au venit de departe. au venit de departe.
Μρ Η-4 καὶ ἀπεκρίθησαν αὐτῷ οἱ 4. Și au răspuns lui ucenicii: Marcu 8:4. Şi ucenicii Lui I-au
μαθηταί αὐτοῦ· πόθεν τούτους de unde pe aceştia va putea răspuns: De unde va putea
δυνήσεταί τις ὧδε χορτάσαι ἄρτων cineva să-i sature de pâine, aici cineva să-i sature pe aceştia cu
ἐπ᾿ ἐρημίας; în pustie? pâine, aici în pustie.
Μρ Η-5 καὶ ἐπηρώτα αὐτούς· πόσους 5. Și i-a întrebat pe ei: câte Marcu 8:5. El însă i-a întrebat:
ἔχετε ἄρτους; οἱ δὲ εἶπον· ἑπτά. pâini aveţi? Iar ei au zis: şapte. Câte pâini aveţi? Răspuns-au
6 Și a poruncit poporului să Lui: şapte.
Μρ Η-6 καὶ παρήγγειλε τῷ ὄχλῳ şadă pe pământ; și luând pe cele Marcu 8:6. Şi a poruncit
ἀναπεσεῖν ἐπὶ τῆς γῆς· καὶ λαβὼν şapte pâini, mulţumind a frânt și mulţimii să şeadă jos pe
τοὺς ἑπτὰ ἄρτους εὐχαριστήσας a dat ucenicilor săi ca să le pună pământ. Şi, luând cele şapte
ἔκλασε καὶ ἐδίδου τοῖς μαθηταῖς înainte; și le-au pus înaintea pâini, a mulţumit, a frânt şi a
αὐτοῦ ἵνα παρατιθῶσι· καὶ poporului. dat ucenicilor Săi, ca să le
παρέθηκαν τῷ ὄχλῳ. 7. Și aveau și puţini pună înainte. Şi ei le-au pus
peştişori, și binecuvântând, a zis mulţimii înainte.
Μρ Η-7 καὶ εἶχον ἰχθύδια ὀλίγα· καὶ să-i pună și pe aceia înaintea Marcu 8:7. Şi aveau şi puţini
αὐτὰ εὐλογήσας εἶπε παρατιθέναι lor. peştişori. Şi binecuvântându-i,
καὶ αὐτά. 8. Și au mâncat și s-au a zis să-i pună şi pe aceştia
Μρ Η-8 ἔφαγον δὲ καὶ ἐχορτάσθησαν, săturat; și au luat rămăşiţe de înaintea lor.
καὶ ἦραν περισσεύματα κλασμάτων fărâmituri şapte coşniţe. Marcu 8:8. Şi au mâncat şi s-au
ἑπτὰ σπυρίδας. 9. Și erau cei ce mâncaseră, săturat şi au luat şapte coşuri
Μρ Η-9 ἦσαν δὲ ὡς τετρακισχίλιοι· καὶ ca patru mii. Și i-au slobozit pe cu rămăşiţe de fărâmituri.
ἀπέλυσεν αὐτούς. ei. Marcu 8:9. Şi ei erau ca la
Μρ Η-10 Καὶ ἐμβὰς εὐθὺς εἰς τὸ 10. Și îndată intrând în patru mii. Şi i-a slobozit.
πλοῖον μετὰ τῶν μαθητῶν αὐτοῦ corabie cu ucenicii săi, au venit Marcu 8:10. Şi îndată intrând în
ἦλθεν εἰς τὰ μέρη Δαλμανουθά. în părţile Dalmanutei. corabie cu ucenicii Săi, a venit
Μρ Η-11 Καὶ ἐξῆλθον οἱ Φαρισαῖοι 11. Și au ieşit fariseii și au în părţile Dalmanutei.
καὶ ἤρξαντο συζητεῖν αὐτῷ, început a se întreba cu dânsul, Marcu 8:11. Şi au ieşit fariseii şi
ζητοῦντες παρ᾿ αὐτοῦ σημεῖον ἀπὸ cerând de la dânsul semn din se sfădeau cu El, cerând de la
τοῦ οὐρανοῦ, πειράζοντες αὐτόν. cer, ispitindu-l pe el. El semn din cer, ispitindu-L.
Μρ Η-12 καὶ ἀναστενάξας τῷ 12. Și suspinând cu duhul Marcu 8:12. Şi Iisus, suspinând cu
πνεύματι αὐτοῦ λέγει· τί ἡ γενεὰ său a zis: pentru ce neamul duhul Său, a zis: Pentru ce
αὕτη σημεῖον ἐπιζητεῖ; ἀμὴν λέγω acesta cere semn? Amin zic neamul acesta cere semn?
ὑμῖν, εἰ δοθήσεται τῇ γενεᾷ ταύτῃ vouă: nu se va da semn neamului Adevărat grăiesc vouă că nu se
σημεῖον. acestuia. va da semn acestui neam.
Μρ Η-13 καὶ ἀφεὶς αὐτοὺς εἰς τὸ 13. Și lăsându-i pe dânşii, au Marcu 8:13. Şi lăsându-i, a intrat
πλοῖον ἀπῆλθε πάλιν. intrat iarăşi în corabie și au iarăşi în corabie şi a trecut de
trecut de ceea parte. cealaltă parte.
Μρ Η-14 Καὶ ἐπελάθοντο λαβεῖν 14. Și ucenicii lui uitaseră să Marcu 8:14. Dar ucenicii au uitat
ἄρτους, καὶ εἰ μὴ ἕνα ἄρτον οὐκ ia pâine, și mai mult decât o să ia pâine şi numai o pâine
εἶχον μεθ᾿ ἑαυτῶν ἐν τῷ πλοίῳ. pâine n-aveau cu dânşii în aveau cu ei în corabie.
Μρ Η-15 καὶ διεστέλλετο αὐτοῖς corabie. Marcu 8:15. Şi El le-a poruncit,
λέγων· ὁρᾶτε, βλέπετε ἀπὸ τῆς 15. Și le-a poruncit lor, zicând: Vedeţi, păziţi-vă de
ζύμης τῶν Φαρισαίων καὶ τῆς zicând: căutaţi de vă păziţi de aluatul fariseilor şi de aluatul
ζύμης ῾Ηρῴδου. aluatul fariseilor și de aluatul lui lui Irod.
Μρ Η-16 καὶ διελογίζοντο πρὸς Irod. Marcu 8:16. Şi vorbeau între ei,
ἀλλήλους λέγοντες ὅτι ἄρτους οὐκ 16. Și cugetau întru sine, zicând: Aceasta o zice, fiindcă
ἔχομεν. unul către altul zicând, că pâine n-avem pâine.
Μρ Η-17 καὶ γνοὺς ὁ ᾿Ιησοῦς λέγει n-avem; Marcu 8:17. Şi Iisus, înţelegând,
αὐτοῖς· τί διαλογίζεσθε ὅτι ἄρτους 17. Iar Iisus cunoscând, a zis le-a zis: De ce gândiţi că n-
οὐκ ἔχετε; οὔπω νοεῖτε οὐδὲ lor: de ce cugetaţi că pâine n- aveţi pâine? Tot nu înţelegeţi,
συνίετε; ἔτι πεπωρωμένην ἔχετε τὴν aveţi? Încă nu înţelegeţi, nici nici nu pricepeţi? Atât de
καρδίαν ὑμῶν; pricepeţi? încă împietrită aveţi învârtoşată este inima
inima voastră? voastră?
Μρ Η-18 ὀφθαλμοὺς ἔχοντες οὐ 18. Ochi având, nu vedeţi? Marcu 8:18. Ochi aveţi şi nu
βλέπετε, καὶ ὦτα ἔχοντες οὐκ Și urechi având, n-auziţi? Și nu vedeţi, urechi aveţi şi nu auziţi
105
ἀκούετε; καὶ οὐ μνημονεύετε; vă aduceţi aminte, şi nu vă aduceţi aminte.
Μρ Η-19 ὅτε τοὺς πέντε ἄρτους ἔκλασα 19. Când am frânt pe cele Marcu 8:19. Când am frânt cele
εἰς τοὺς πεντακισχιλίους, καὶ cinci pâini la cele cinci mii, câte cinci pâini, la cei cinci mii de
πόσους κοφίνους κλασμάτων coşuri pline de fărâmituri aţi oameni, atunci câte coşuri
πλήρεις ἤρατε; λέγουσιν αὐτῷ· luai? Zis-au ei lui: pline de fărâmituri aţi luat?
δώδεκα. douăsprezece. Zis-au Lui: Douăsprezece.
Μρ Η-20 ὅτε δὲ τοὺς ἑπτὰ εἰς τοὺς 20. Și când pe cele şapte la Marcu 8:20. Şi când cu cele şapte
τετρακισχιλίους, πόσων σπυρίδων cele patru mii, câte coşniţe pline pâini, la cei patru mii de
πληρώματα κλασμάτων ἤρατε; οἱ de fărâmituri aţi luat? Iar ei au oameni, câte coşuri pline de
δὲ εἶπον· ἑπτά. zis, şapte. fărâmituri aţi luat? Iar ei au
zis: Şapte.
Μρ Η-21 καὶ ἔλεγεν αὐτοῖς· οὔπω 21. Și le-a zis lor: dar cum Marcu 8:21. Şi le zicea: Tot nu
συνίετε; încă nu înţelegeţi? pricepeţi?
Μρ Η-22 Καὶ ἔρχεται εἰς Βηθσαιδά. 22. Și au venit în Vitsaida, și Marcu 8:22. Şi au venit la
καὶ φέρουσιν αὐτῷ τυφλὸν καὶ i-au adus lui un orb, și l-au Betsaida. Şi au adus la El un
παρακαλοῦσιν αὐτὸν ἵνα αὐτοῦ rugat pe el ca să se atingă de orb şi L-au rugat să se atingă
ἅψηται. dânsul. de el.
Μρ Η-23 καὶ ἐπιλαβόμενος τῆς χειρὸς 23. Și apucând pe orbul de Marcu 8:23. Şi luând pe orb de
τοῦ τυφλοῦ ἐξήγαγεν αὐτὸν ἔξω τῆς mână l-a scos pe el afară din mână, l-a scos afară din sat şi,
κώμης, καὶ πτύσας εἰς τὰ ὄμματα sat; și scuipând pe ochii lui, și scuipând în ochii lui şi
αὐτοῦ, ἐπιθεὶς τὰς χεῖρας αὐτῷ punându-și mâinile pe el, l-a punându-Şi mâinile peste el, l-a
ἐπηρώτα αὐτὸν εἴ τι βλέπει. întrebat de vede ceva. întrebat dacă vede ceva.
Μρ Η-24 καὶ ἀναβλέψας ἔλεγε· βλέπω 24. Și ridicându-și ochii a Marcu 8:24. Şi el, ridicându-şi
τοὺς ἀνθρώπους ὡς δένδρα zis: văd oamenii ca copacii ochii, a zis: zăresc oamenii; îi
περιπατοῦντας. umblând. văd ca pe nişte copaci
Μρ Η-25 εἶτα πάλιν ἐπέθηκε τὰς χεῖρας umblând.
ἐπὶ τοὺς ὀφθαλμοὺς αὐτοῦ καὶ 25. După aceasta iarăşi și-a Marcu 8:25. După aceea a pus
ἐποίησεν αὐτὸν ἀναβλέψαι, καὶ pus mâinile pe ochii lui, și l-a iarăşi mâinile pe ochii lui, şi el
ἀποκατεστάθη, καὶ ἐνέβλεψε făcut de a văzut, și s-a îndreptat a văzut bine şi s-a îndreptat,
τηλαυγῶς ἅπαντας. și a văzut luminat pe toți. căci vedea toate, lămurit.
Μρ Η-26 καὶ ἀπέστειλεν αὐτὸν εἰς τὸν 26. Și l-au trimis pe el la Marcu 8:26. Şi l-a trimis la casa
οἶκον αὐτοῦ λέγων· μηδὲ εἰς τὴν casa sa, zicând: nici în sat să sa, zicându-i: Să nu intri în sat,
κώμην εἰσέλθῃς μηδὲ εἴπῃς τινὶ ἐν intri, nici să spui cuiva în sat. nici să spui cuiva din sat.
τῇ κώμῃ. 27. Și a ieşit Iisus și ucenicii Marcu 8:27. Şi a ieşit Iisus şi
Μρ Η-27 Καὶ ἐξῆλθεν ὁ ᾿Ιησοῦς καὶ οἱ lui în satele Cezareii lui Filip; și ucenicii Lui prin satele din
μαθηταὶ αὐτοῦ εἰς τὰς κώμας pe cale a întrebat pe ucenicii săi, preajma Cezareii lui Filip. Şi
Καισαρείας τῆς Φιλίππου· καὶ ἐν τῇ zicând lor: cine zic oamenii că pe drum întreba pe ucenicii
ὁδῷ ἐπηρώτα τοὺς μαθητὰς αὐτοῦ sunt eu? Săi, zicându-le: Cine zic
λέγων αὐτοῖς· τίνα με λέγουσιν οἱ oamenii că sunt?
ἄνθρωποι εἶναι; 28. Iar ei au răspuns: Ioan Marcu 8:28. Ei au răspuns Lui,
Μρ Η-28 οἱ δὲ ἀπεκρίθησαν· ᾿Ιωάννην Botezătorul; și alţii, Ilie; iar zicând: Unii spun că eşti Ioan
τὸν βαπτιστήν, καὶ ἄλλοι ᾿Ηλίαν, alţii, unul din prooroci. Botezătorul, alţii că eşti Ilie,
ἄλλοι δὲ ἕνα τῶν προφητῶν. iar alţii că eşti unul din
Μρ Η-29 καὶ αὐτὸς λέγει αὐτοῖς· ὑμεῖς 29. Și el le-a zis lor: dar voi prooroci.
δὲ τίνα με λέγετε εἶναι; ἀποκριθείς cine ziceţi că sunt eu? Și Marcu 8:29. Şi El i-a întrebat:
δὲ ὁ Πέτρος λέγει αὐτῷ· σὺ εἶ ὁ răspunzând Petru a zis lui: tu Dar voi cine ziceţi că sunt Eu?
Χριστός. ești Hristosul. Răspunzând, Petru a zis Lui:
Tu eşti Hristosul.
Μρ Η-30 καὶ ἐπετίμησεν αὐτοῖς ἵνα 30. Și i-a oprit pe ei ca să nu Marcu 8:30. Şi El le-a dat poruncă
μηδενὶ λέγωσι περὶ αὐτοῦ. spună nimănui pentru dânsul. să nu spună nimănui despre
Μρ Η-31 Καὶ ἤρξατο διδάσκειν αὐτοὺς El.
ὅτι δεῖ τὸν υἱὸν τοῦ ἀνθρώπου 31. Și a început a-i învăţa pe Marcu 8:31. Şi a început să-i
πολλὰ παθεῖν, καὶ ei, că se cuvine Fiul Omului înveţe că Fiul Omului trebuie
ἀποδοκιμασθῆναι ἀπὸ τῶν multe a pătimi, și a se defăima să pătimească multe şi să fie
πρεσβυτέρων καὶ τῶν ἀρχιερέων de bătrâni și de Arhierei și de defăimat de bătrâni, de
καὶ τῶν γραμματέων, καὶ Cărturari, și a se omorî, și după arhierei şi de cărturari şi să fie
ἀποκτανθῆναι, καὶ μετὰ τρεῖς trei zile a învia. omorât, iar după trei zile să
106
ἡμέρας ἀναστῆναι· învieze.
Μρ Η-32 καὶ παρρησίᾳ τὸν λόγον 32. Și de faţă cuvântul Marcu 8:32. Şi spunea acest
ἐλάλει. καὶ προσλαβόμενος αὐτὸν ὁ acesta grăia. Și apucându-l pe el cuvânt pe faţă. Şi luându-L
Πέτρος ἤρξατο ἐπιτιμᾶν αὐτῷ. Petru, a început a-i sta lui Petru de o parte, a început să-L
Μρ Η-33 ὁ δὲ ἐπιστραφεὶς καὶ ἰδὼν împotrivă. dojenească.
τοὺς μαθητὰς αὐτοῦ ἐπετίμησε τῷ 33. Iar el întorcându-se și Marcu 8:33. Dar El, întorcându-
Πέτρῳ λέγων· ὕπαγε ὀπίσω μου, căutând spre ucenicii săi, a Se şi uitându-Se la ucenicii Săi,
σατανᾶ· ὅτι οὐ φρονεῖς τὰ τοῦ certat pe Petru, zicând; mergi a certat pe Petru şi i-a zis:
Θεοῦ, ἀλλὰ τὰ τῶν ἀνθρώπων. înapoia mea satano, că nu cugeţi Mergi, înapoia mea, satano!
cele ce sunt ale lui Dumnezeu, ci Căci tu nu cugeţi cele ale lui
Μρ Η-34 Καὶ προσκαλεσάμενος τὸν cele ce sunt ale oamenilor. Dumnezeu, ci cele ale
ὄχλον σὺν τοῖς μαθηταῖς αὐτοῦ 34. Și chemând la sine pe oamenilor.
εἶπεν αὐτοῖς· ὅστις θέλει ὀπίσω μου norod împreună cu ucenicii săi, Marcu 8:34. Şi chemând la Sine
ἀκολουθεῖν, ἀπαρνησάσθω ἑαυτὸν a zis lor: cela ce voieşte să vină mulţimea, împreună cu ucenicii
καὶ ἀράτω τὸν σταυρὸν αὐτοῦ, καὶ după mine, să se lepede de sine, Săi, le-a zis: Oricine voieşte să
ἀκολουθείτω μοι. și să-și ia crucea sa, și să-mi vină după Mine să se lepede de
urmeze mie. sine, să-şi ia crucea şi să-Mi
Μρ Η-35 ὃς γὰρ ἂν θέλῃ τὴν ψυχὴν 35. Că cine va vrea să-și urmeze Mie.
αὐτοῦ σῶσαι, ἀπολέσει αὐτήν· ὃς mântuiască sufletul său, pierde- Marcu 8:35. Căci cine va voi să-şi
δ᾿ ἂν ἀπολέσῃ τὴν ἑαυτοῦ ψυχὴν l-va pe el; iar cine-și va pierde scape sufletul îl va pierde, iar
ἕνεκεν ἐμοῦ καὶ τοῦ εὐαγγελίου, sufletul său pentru mine și cine va pierde sufletul Său
οὗτος σώσει αὐτήν. pentru evanghelie, acela îl va pentru Mine şi pentru
mântui pe el. Evanghelie, acela îl va scăpa.
Μρ Η-36 τί γὰρ ὠφελήσει ἄνθρωπον 36. Că ce va folosi omului de Marcu 8:36. Căci ce-i foloseşte
ἐὰν κερδήσῃ τὸν κόσμον ὅλον, καὶ ar dobândi lumea toată, și-și va omului să câştige lumea
ζημιωθῇ τὴν ψυχὴν αὐτοῦ; pierde sufletul său? întreagă, dacă-şi pierde
sufletul?
Μρ Η-37 ἢ τί δώσει ἄνθρωπος 37. Sau ce va da omul Marcu 8:37. Sau ce ar putea să
ἀντάλλαγμα τῆς ψυχῆς αὐτοῦ; schimb pentru sufletul său? dea omul, în schimb, pentru
sufletul său?
Μρ Η-38 ὃς γὰρ ἐὰν ἐπαισχυνθῇ με καὶ 38. Că cine se va ruşina de Marcu 8:38. Căci de cel ce se va
τοὺς ἐμοὺς λόγους ἐν τῇ γενεᾷ mine și de cuvintele mele, în ruşina de Mine şi de cuvintele
ταύτῃ τῇ μοιχαλίδι καὶ ἁμαρτωλῷ, acest neam preacurvar și Mele, în neamul acesta
καὶ ὁ υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου păcătos, și Fiul Omului se va desfrânat şi păcătos, şi Fiul
ἐπαισχυνθήσεται αὐτὸν ὅταν ἔλθῃ ruşina de el, când va veni întru Omului Se va ruşina de el,
ἐν τῇ δόξῃ τοῦ πατρὸς αὐτοῦ μετὰ slava Tatălui său cu sfinţii când va veni întru slava Tatălui
τῶν ἀγγέλων τῶν ἁγίων. îngeri. său cu sfinţii îngeri.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Θ. CAPITOLUL 9. CAPITOLUL 9

Μρ Θ-1 Καὶ ἔλεγεν αὐτοῖς· ἀμὴν λέγω 1. Și le zicea lor: amin Marcu 9:1. Şi le zicea lor:
ὑμῖν ὅτι εἰσί τινες τῶν ὧδε grăiesc vouă, că sunt unii din cei Adevărat grăiesc vouă că sunt
ἑστηκότων, οἵτινες οὐ μὴ ce stau aici, care nu vor gusta unii, din cei ce stau aici, care
γεύσωνται θανάτου ἕως ἂν ἴδωσι moarte până când vor vedea nu vor gusta moartea, până ce
τὴν βασιλείαν τοῦ Θεοῦ ἐληλυθυῖαν împărăţia lui Dumnezeu venind nu vor vedea împărăţia lui
ἐν δυνάμει. întru putere. Dumnezeu, venind întru
Μρ Θ-2 Καὶ μεθ᾿ ἡμέρας ἓξ 2. Și după şase zile a luat putere.
παραλαμβάνει ὁ ᾿Ιησοῦς τὸν Iisus pe Petru și pe Iacov și pe Marcu 9:2. Şi după şase zile a
Πέτρον καὶ τὸν ᾿Ιάκωβον καὶ τὸν Ioan, și i-a suit pe dânşii în luat Iisus cu Sine pe Petru şi pe
᾿Ιωάννην καὶ ἀναφέρει αὐτοὺς εἰς munte înalt, deosebi, singuri. Și Iacov şi pe Ioan şi i-a dus într-
ὄρος ὑψηλὸν κατ᾿ ἰδίαν μόνους· s-a schimbat la faţă înaintea lor, un munte înalt, de o parte, pe ei
καὶ μετεμορφώθη ἔμπροσθεν singuri, şi S-a schimbat la faţă
αὐτῶν, 3. Și hainele lui erau înaintea lor.
Μρ Θ-3 καὶ τὰ ἱμάτια αὐτοῦ ἐγένετο strălucind, albe foarte, ca Marcu 9:3. Şi veşmintele Lui s-
στίλβοντα, λευκὰ λίαν ὡς χιών, οἷα zăpada, în ce chip nălbitorul pe au făcut strălucitoare, albe
γναφεὺς ἐπὶ τῆς γῆς οὐ δύναται pământ nu poale să nălbească. foarte, ca zăpada, cum nu
οὕτω λευκᾶναι. poate înălbi aşa pe pământ
Μρ Θ-4 καὶ ὤφθη αὐτοῖς ᾿Ηλίας σὺν 4. Și s-a arătat lor Ilie înălbitorul.
107
Μωῡσεῖ, καὶ ἦσαν συλλαλοῦντες τῷ împreună cu Moise și grăia cu Marcu 9:4. Şi li s-a arătat Ilie
᾿Ιησοῦ. καὶ ἀποκριθεὶς ὁ Πέτρος Iisus. împreună cu Moise şi vorbeau
λέγει τῷ ᾿Ιησοῦ· cu Iisus.
Μρ Θ-5 ῥαββί, καλόν ἐστιν ἡμᾶς ὧδε 5 Și răspunzând Petru a zis Marcu 9:5. Şi răspunzând
εἶναι· καὶ ποιήσωμεν σκηνὰς τρεῖς, lui Iisus: Învăţătorule, bine este Petru, a zis lui Iisus:
σοὶ μίαν καὶ Μωῡσεῖ μίαν καὶ nouă a fi aici și să facem trei Învăţătorule, bine este ca noi
᾿Ηλίᾳ μίαν. colibe: ţie una, lui Moise una, și să fim aici; şi să facem trei
lui Ilie una; colibe: Ţie una şi lui Moise una
Μρ Θ-6 οὐ γὰρ ᾔδει τί λαλήσῃ· ἦσαν 6. Că nu ştia ce grăia, că şi lui Ilie una.
γὰρ ἔκφοβοι. erau înfricoşaţi. Marcu 9:6. Căci nu ştia ce să
spună, fiindcă erau
Μρ Θ-7 καὶ ἐγένετο νεφέλη 7. Și s-au făcut nor înspăimântaţi.
ἐπισκιάζουσα αὐτοῖς, καὶ ἦλθε umbrindu-i pe ei, și a venit glas Marcu 9:7. Şi s-a făcut un nor
φωνὴ ἐκ τῆς νεφέλης λέγουσα· din nor, grăind: acesta este Fiul care îi umbrea, iar un glas din
οὗτός ἐστιν ὁ υἱός μου ὁ ἀγαπητός· meu cel iubii, pe acesta nor a venit zicând: Acesta este
αὐτοῦ ἀκούετε. ascultaţi. Fiul Meu cel iubit, pe Acesta
să-L ascultaţi.
Μρ Θ-8 καὶ ἐξάπινα περιβλεψάμενοι 8. Și de năprasnă căutând ei Marcu 9:8. Dar, deodată,
οὐκέτι οὐδένα εἶδον, ἀλλὰ τὸν împrejur, pe nimeni n-au mai privind ei împrejur, n-au mai
᾿ησοῦν μόνον μεθ᾿ ἑαυτῶν. văzut, ci numai pe Iisus văzut pe nimeni decât pe Iisus,
împreună cu dânşii. singur cu ei.
Μρ Θ-9 Καταβαινόντων δὲ αὐτῶν ἀπὸ 9. Iar pogorându-se ei din Marcu 9:9. Şi coborându-se ei
τοῦ ὄρους διεστείλατο αὐτοῖς ἵνα munte, le-a poruncii lor ca din munte, le-a poruncit ca
μηδενὶ διηγήσωνται ἃ εἶδον, εἰ μὴ nimănui să nu spună cele ce au nimănui să nu spună cele ce
ὅταν ὁ υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου ἐκ văzul, fără numai când Fiul văzuseră, decât numai când
νεκρῶν ἀναστῇ. Omului va învia din morţi. Fiul Omului va învia din
morţi.
Μρ Θ-10 καὶ τὸν λόγον ἐκράτησαν, 10. Și ei au ţinut cuvântul Marcu 9:10. Iar ei au ţinut
πρὸς ἑαυτοὺς συζητοῦντες τί ἐστι τὸ întru sine, întrebându-se: ce este cuvântul, întrebându-se între
ἐκ νεκρῶν ἀναστῆναι. aceea, a învia din morţi? ei: Ce înseamnă a învia din
morţi?
Μρ Θ-11 καὶ ἐπηρώτων αὐτὸν 11. Și l-au întrebat pe el, Marcu 9:11. Şi L-au întrebat pe
λέγοντες, ὅτι λέγουσιν οἱ zicând: pentru ce zic cărturarii, El, zicând: Pentru ce zic
γραμματεῖς ὅτι ᾿Ηλίαν δεῖ ἐλθεῖν că Ilie se cuvine să vie mai fariseii şi cărturarii că trebuie
πρῶτον. înainte? să vină mai întâi Ilie?
Μρ Θ-12 ὁ δὲ ἀποκριθεὶς εἶπεν αὐτοῖς· 12. Iar el răspunzând, a zis Marcu 9:12. Iar El le-a răspuns:
᾿Ηλίας μὲν ἐλθὼν πρῶτον lor: Ilie venind mai înainte, va Ilie, venind întâi, va aşeza
ἀποκαθιστᾷ πάντα· καί πῶς aşeza toate. Și cum este scris de iarăşi toate. Şi cum este scris
γέγραπται ἐπὶ τὸν υἱὸν τοῦ Fiul Omului? Că el va să despre Fiul Omului că va să
ἀνθρώπου ἵνα πολλὰ πάθῃ καὶ pătimească multe și să fie pătimească multe şi să fie
ἐξουδενωθῇ; defăimat. defăimat?
Μρ Θ-13 ἀλλὰ λέγω ὑμῖν ὅτι καὶ 13. Însă zic vouă, că Ilie a și Marcu 9:13. Dar vă zic vouă că
᾿Ηλίας ἐλήλυθε, καὶ ἐποίησαν αὐτῷ venit, și au făcut lui câte au vrut, Ilie a şi venit şi i-au făcut toate
ὅσα ἠθέλησαν, καθὼς γέγραπται cum este scris de el. câte au voit, precum s-a scris
ἐπ᾿ αὐτόν. despre el.
Μρ Θ-14 Καὶ ἐλθὼν πρὸς τοὺς 14. Și venind la ucenici, a Marcu 9:14. Şi venind la ucenici,
μαθητὰς εἶδεν ὄχλον πολὺν περὶ văzut norod mult împrejurul lor, a văzut mulţime mare
αὐτούς, καὶ γραμματεῖς și cărturarii întrebându-se cu împrejurul lor şi pe cărturari
συζητοῦντας αὐτοῖς. dânşii. sfădindu-se între ei.
Μρ Θ-15 καὶ εὐθέως πᾶς ὁ ὄχλος 15. Și îndată tot poporul Marcu 9:15. Şi îndată toată
ἰδόντες αὐτὸν ἐξεθαμβήθησαν, καὶ văzându-l pe el, s-a mulţimea, văzându-L, s-a
προστρέχοντες ἠσπάζοντο αὐτόν. înspăimântat, și alergând s-a spăimântat şi, alergând, I se
închinat lui. închina.
Μρ Θ-16 καὶ ἐπηρώτησε τοὺς 16. Și au întrebat pe Marcu 9:16. Şi Iisus a întrebat pe
γραμματεῖς· τί συζητεῖτε πρὸς Cărturari: ce vă întrebaţi între cărturari: Ce vă sfădiţi între
ἑαυτούς; voi? voi?
Μρ Θ-17 καὶ ἀποκριθεὶς εἷς ἐκ τοῦ 17. Și răspunzând unul din Marcu 9:17. Şi I-a răspuns Lui
108
ὄχλου εἶπε· διδάσκαλε, ἤνεγκα τὸν norod, a zis: Învăţătorule, am unul din mulţime: Învăţătorule,
υἱόν μου πρός σε, ἔχοντα πνεῦμα adus pe fiul meu la tine, având am adus la Tine pe fiul meu,
ἄλαλον. duh mut. care are duh mut.
Μρ Θ-18 καὶ ὅπου ἂν αὐτὸν καταλάβῃ, 18. Și ori unde îl apucă pe Marcu 9:18. Şi oriunde-l apucă, îl
ῥήσσει αὐτόν, καὶ ἀφρίζει καὶ τρίζει el, îl zdrobeşte, și face spume, și aruncă la pământ şi face spume
τοὺς ὀδόντας αὐτοῦ, καὶ scrâşneşte cu dinţii, și se usucă. la gură şi scrâşneşte din dinţi şi
ξηραίνεται· καὶ εἶπον τοῖς μαθηταῖς Și am zis ucenicilor tăi să-l înţepeneşte. Şi am zis
σου ἵνα αὐτὸ ἐκβάλωσι, καὶ οὐκ scoată, și n-au putut. ucenicilor Tăi să-l alunge, dar
ἴσχυσαν. ei n-au putut.
Μρ Θ-19 ὁ δὲ ἀποκρινεὶς αὐτῷ λέγει· 19. Iar el răspunzând a zis Marcu 9:19. Iar El, răspunzând
ὦ γενεὰ ἄπιστος, ἕως πότε πρὸς lui: o neam necredincios! Până lor, a zis: O, neam
ὑμᾶς ἔσομαι; ἕως πότε ἀνέξομαι când voi fi cu voi? Până când vă necredincios, până când voi fi
ὑμῶν; φέρετε αὐτὸν πρός με. καὶ voi suferi pe voi? Aduceţi-l pe el cu voi? Până când vă voi răbda
ἤνεγκαν αὐτὸν πρὸς αὐτόν. la mine pe voi? Aduceţi-l la Mine.
Μρ Θ-20 καὶ ἰδὼν αὐτὸν εὐθέως τὸ 20. Și l-au adus pe el la Marcu 9:20. Şi l-au adus la El. Şi
πνεῦμα ἐσπάραξεν αὐτόν, καὶ dânsul. Și văzându-l pe dânsul, văzându-L pe Iisus, duhul
πεσὼν ἐπὶ τῆς γῆς ἐκυλίετο îndată duhul l-a scuturat pe el, și îndată a zguduit pe copil, şi,
ἀφρίζων. căzând la pământ, se tăvălea căzând la pământ, se zvârcolea
Μρ Θ-21 καὶ ἐπηρώτησε τὸν πατέρα spumând. spumegând.
αὐτοῦ· πόσος χρόνος ἐστὶν ὡς 21. Și a întrebat pe tatăl lui: Marcu 9:21. Şi l-a întrebat pe tatăl
τοῦτο γέγονεν αὐτῷ; ὁ δὲ εἶπε· câtă vreme este de când i s-a lui: Câtă vreme este de când i-
παιδιόθεν. făcut lui aceasta? Iar el a zis: a venit aceasta? Iar el a
Μρ Θ-22 καὶ πολλάκις αὐτὸν καὶ εἰς din copilărie; răspuns: din pruncie.
πῦρ ἔβαλε καὶ εἰς ὕδατα, ἵνα 22. Și de multe ori pe el și în Marcu 9:22. Şi de multe ori l-a
ἀπολέσῃ αὐτόν· ἀλλ᾿ εἴ τι δύνασαι, foc l-a aruncat și în apă, ca să-l aruncat şi în foc şi în apă ca
βοήθησον ἡμῖν σπλαγχνισθεὶς ἐφ᾿ piardă; ci, de poţi ceva, ajută-ne să-l piardă. Dar de poţi ceva,
ἡμᾶς nouă, fiindu-ţi milă de noi ajută-ne, fiindu-Ţi milă de noi.
Μρ Θ-23 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς εἶπεν αὐτῷ τὸ εἰ 23. Iar Iisus i-a zis lui: de Marcu 9:23. Iar Iisus i-a zis: De
δύνασαι πιστεῦσαι, πάντα δυνατὰ poţi crede, toate sunt cu putinţă poţi crede, toate sunt cu putinţă
τῷ πιστεύοντι. credinciosului. celui ce crede.
Μρ Θ-24 καὶ εὐθέως κράξας ὁ πατὴρ 24. Și îndată strigând cu Marcu 9:24. Şi îndată strigând
τοῦ παιδίου μετὰ δακρύων ἔλεγε· lacrămi tatăl copilului, a grăit: tatăl copilului, a zis cu lacrimi:
πιστεύω, κύριε· βοήθει μου τῇ cred, Doamne, ajută necredinţei Cred, Doamne! Ajută
ἀπιστίᾳ. mele! necredinţei mele.
Μρ Θ-25 ἰδὼν δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς ὅτι 25. Iar văzând Iisus că Marcu 9:25. Iar Iisus, văzând că
ἐπισυντρέχει ὄχλος, ἐπετίμησε τῷ năvăleşte poporul, a poruncit mulţimea dă năvală, a certat
πνεύματι τῷ ἀκαθάρτῳ λέγων duhului celui necurat, zicând lui: duhul cel necurat, zicându-i:
αὐτῷ· τὸ πνεῦμα τὸ ἄλαλον καὶ duh mut și surd, eu ţie îţi Duh mut şi surd, Eu îţi
κωφόν, ἐγώ σοι ἐπιτάσσω, ἔξελθε poruncesc: ieși dintr-însul, și de poruncesc: Ieşi din el şi să nu
ἐξ αὐτοῦ καὶ μηκέτι εἰσέλθῃς εἰς acum să nu mai intri în el. mai intri în el!
αὐτόν. 26. Și strigând, și mult Marcu 9:26. Şi răcnind şi
Μρ Θ-26 καὶ κράξαν καὶ πολλὰ scuturându-l pe el, a ieşit. Și s-a zguduindu-l cu putere, duhul a
σπαράξαν αὐτὸν ἐξῆλθε, καὶ făcut ca un mort, încât mulţi ieşit; iar copilul a rămas ca
ἐγένετο ὡσεὶ νεκρός, ὥστε πολλοὺς ziceau că a murit. mort, încât mulţi ziceau că a
λέγειν ὅτι ἀπέθανεν. murit.
Μρ Θ-27 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς κρατήσας αὐτὸν 27. Iar Iisus apucându-l pe Marcu 9:27. Dar Iisus, apucându-l
τῆς χειρὸς ἤγειρεν αὐτόν, καὶ el de mână, l-a ridicat, și s-a de mână, l-a ridicat, şi el s-a
ἀνέστη sculat sculat în picioare.
Μρ Θ-28 Καὶ εἰσελθόντα αὐτὸν εἰς 28. Și intrând el în casă, Marcu 9:28. Iar după ce a intrat
οἶκον οἱ μαθηταὶ αὐτοῦ ἐπηρώτων ucenicii lui l-au întrebat pe în casă, ucenicii Lui L-au
αὐτὸν κατ᾿ ἰδίαν, ὅτι ἡμεῖς οὐκ dânsul deosebi: pentru ce noi nu întrebat, de o parte: Pentru ce
ἠδυνήθημεν ἐκβαλεῖν αὐτό. am putut să-l scoatem pe el? noi n-am putut să-l izgonim?
Μρ Θ-29 καὶ εἶπεν αὐτοῖς· τοῦτο τὸ 29. Iar el a zis lor: acest Marcu 9:29. El le-a zis: Acest
γένος ἐν οὐδενὶ δύναται ἐξελθεῖν εἰ neam cu nimic nu poate ieși, neam de demoni cu nimic nu
μὴ ἐν προσευχῇ καὶ νηστείᾳ. fură numai cu rugăciune și cu poate ieşi, decât numai cu
Μρ Θ-30 Καὶ ἐκεῖθεν ἐξελθόντες post. rugăciune şi cu post.
παρεπορεύοντο διὰ τῆς Γαλιλαίας, 30. Și de acolo ieşind, Marcu 9:30. Şi, ieşind ei de acolo,
109
καὶ οὐκ ἤθελεν ἵνα τις γνῷ· mergea prin Galileea, și nu vrea străbăteau Galileea, dar El nu
Μρ Θ-31 ἐδίδασκε γὰρ τοὺς μαθητὰς ca să-l ştie cineva. voia să ştie cineva.
αὐτοῦ καὶ ἔλεγεν αὐτοῖς ὅτι ὁ υἱὸς 31. Că învăţa pe ucenicii săi Marcu 9:31. Căci învăţa pe
τοῦ ἀνθρώπου παραδίδοται εἰς și zicea lor: Fiul Omului se va ucenicii Săi şi le spunea că Fiul
χεῖρας ἀνθρώπων, καὶ da în mâinile oamenilor, si-l vor Omului se va da în mâinile
ἀποκτενοῦσιν αὐτόν, καὶ omorî pe el, și după ce-l vor oamenilor şi-L vor ucide, iar
ἀποκτανθεὶς τῇ τρίτῃ ἡμέρᾳ omorî, a treia zi va învia. după ce-L vor ucide, a treia zi
ἀναστήσεται. 32. Iar ei nu înţelegeau va învia.
Μρ Θ-32 οἱ δὲ ἠγνόουν τὸ ῥῆμα, καὶ cuvântul acela, și se temeau să-l Marcu 9:32. Ei însă nu înţelegeau
ἐφοβοῦντο αὐτὸν ἐπερωτῆσαι. întrebe pe el. cuvântul şi se temeau să-L
întrebe.
Μρ Θ-33 Καὶ ἦλθεν εἰς Καπερναούμ· 33. Și au venit în Marcu 9:33. Şi au venit în
καὶ ἐν τῇ οἰκίᾳ γενόμενος ἐπηρώτα Capernaum, și fiind în casă i-a Capernaum. Şi fiind în casă, i-
αὐτούς· τί ἐν τῇ ὁδῷ πρὸς ἑαυτοὺς întrebat pe dânşii: de ce vă a întrebat: Ce vorbeaţi între
διελογίζεσθε; prigoneaţi pe cale? voi pe drum?
Μρ Θ-34 οἱ δὲ ἐσιώπων· πρὸς 34. Iar ei au tăcut; că se Marcu 9:34. Iar ei tăceau, fiindcă
ἀλλήλους γὰρ διελέχθησαν ἐν τῇ pricise pe cale unul cu altul, cine pe cale se întrebaseră unii pe
ὁδῷ τίς μείζων. ar fi mai mare. alţii cine dintre ei este mai
Μρ Θ-35 καὶ καθίσας ἐφώνησε τοὺς 35. Și şezând a chemat pe mare.
δώδεκα καὶ λέγει αὐτοῖς· εἴ τις cei doisprezece și le-au zis lor: Marcu 9:35. Şi şezând jos, a
θέλει πρῶτος εἶναι, ἔσται πάντων cela ce vrea să fie întâiul, acesta chemat pe cei doisprezece şi le-
ἔσχατος καὶ πάντων διάκονος. să fie mai de pe urmă de toți și a zis: Dacă cineva vrea să fie
tuturor slugă. întâiul, să fie cel din urmă
Μρ Θ-36 καὶ λαβὼν παιδίον ἔστησεν 36. Și luând un prunc l-a pus dintre toţi şi slujitor al tuturor.
αὐτὸ ἐν μέσῳ αὐτῶν, καὶ pe el în mijlocul lor, și luându-l Marcu 9:36. Şi luând un copil, l-a
ἐναγκαλισάμενος αὐτὸ εἶπεν în braţe, a zis lor: pus în mijlocul lor şi, luându-l
αὐτοῖς· în braţe, le-a zis:
Μρ Θ-37 ὃς ἐὰν ἓν τῶν τοιούτων 37. Oricine va primi pe unul Marcu 9:37. Oricine va primi, în
παιδίων δέξηται ἐπὶ τῷ ὀνόματί dintr-aceşti prunci întru numele numele Meu, pe unul din aceşti
μου, ἐμὲ δέχεται· καὶ ὃς ἐὰν ἐμὲ meu, pe mine mă primeşte; și copii pe Mine Mă primeşte; şi
δέξηται, οὐκ ἐμὲ δέχεται, ἀλλὰ τὸν oricine mă primeşte pe mine, nu oricine Mă primeşte, nu pe
ἀποστείλαντά με. pe mine mă primeşte, ci pe cel ce Mine Mă primeşte, ci pe Cel ce
m-a trimis pe mine. M-a trimis pe Mine.
Μρ Θ-38 ᾿Απεκρίθη αὐτῷ ὁ ᾿Ιωάννης 38. Și a răspuns Ioan lui, Marcu 9:38. Şi I-a zis Ioan:
λέγων· διδάσκαλε, εἴδομέν τινα ἐν zicând: Învăţătorule am văzut pe Învăţătorule, am văzut pe
τῷ ὀνόματί σου ἐκβάλλοντα oarecine întru numele tău cineva scoţând demoni în
δαιμόνια, ὃς οὐκ ἀκολουθεῖ ἡμῖν, scoţând draci, care nu vine după numele Tău, care nu merge
καὶ ἐκωλύσαμεν αὐτόν, ὅτι οὐκ noi, și l-am oprit pe el, pentru că după noi, şi l-am oprit, pentru
ἀκολουθεῖ ἡμῖν. nu vine după noi. că nu merge după noi.
Μρ Θ-39 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς εἶπε· μὴ 39. Iar Iisus a zis: nu-l opriţi Marcu 9:39. Iar Iisus a zis: Nu-l
κωλύετε αὐτόν· οὐδεὶς γάρ ἐστιν ὃς pe el, că nimeni nu este care va opriţi, căci nu e nimeni care,
ποιήσει δύναμιν ἐπὶ τῷ ὀνόματί μου face putere întru numele meu, și făcând vreo minune în numele
καὶ δυνήσεται ταχὺ κακολογῆσαί să poată degrabă a mă grăi de Meu, să poată, degrabă, să Mă
με. rău. vorbească de rău.
Μρ Θ-40 ὃς γὰρ οὐκ ἔστι καθ᾿ ὑμῶν, 40. Că cel ce nu este Marcu 9:40. Căci cine nu este
ὑπὲρ ὑμῶν ἐστιν. împotriva noastră, pentru noi împotriva noastră este pentru
este; noi.
Μρ Θ-41 ὃς γὰρ ἂν ποτίσῃ ὑμᾶς 41. Că oricine va adăpa pe Marcu 9:41. Iar oricine vă va da
ποτήριον ὕδατος ἐν τῷ ὀνόματί voi cu un pahar de apă întru să beţi un pahar de apă, în
μου, ὅτι Χριστοῦ ἐστε, ἀμὴν λέγω numele meu, căci ai lui Hristos numele Meu, fiindcă sunteţi ai
ὑμῖν, οὐ μὴ ἀπολέσῃ τὸν μισθὸν sunteţi, amin grăiesc vouă: nu-și lui Hristos, adevărat zic vouă
αὐτοῦ. va pierde plata sa. că nu-şi va pierde plata sa.
Μρ Θ-42 καὶ ὃς ἂν σκανδαλίσῃ ἕνα 42. Și oricine va sminti pe Marcu 9:42. Şi cine va sminti pe
τῶν μικρῶν τούτων τῶν unul dintr-aceştia mici, care unul din aceştia mici, care cred
πιστευόντων εἰς ἐμέ, καλόν ἐστιν cred întru mine, mai bine ar fi în Mine, mai bine i-ar fi lui
αὐτῷ μᾶλλον εἰ περίκειται λίθος lui de și-ar lega o piatră de dacă şi-ar lega de gât o piatră
μυλικὸς περὶ τὸν τράχηλον αὐτοῦ moară împrejurul grumazului lui de moară şi să fie aruncat în
110
καὶ βέβληται εἰς τὴν θάλασσαν. și să se arunce în mare mare.
Μρ Θ-43 καὶ ἐὰν σκανδαλίζῃ σε ἡ χείρ 43. Și de te sminteşte pe tine Marcu 9:43. Şi de te sminteşte
σου, ἀπόκοψον αὐτήν· καλόν σοί mâna ta, taie-o pe ea; că mai mâna ta, tai-o că mai bine îţi
ἐστικυλλὸν εἰς τὴν ζωὴν εἰσελθεῖν, bine îţi este ţie să intri în viaţă, este să intri ciung în viaţă,
ἢ τὰς δύο χεῖρας ἔχοντα ἀπελθεῖν decât două mâini având, să intri decât, amândouă mâinile
εἰς τὴν γέενναν, εἰς τὸ πῦρ τὸ în gheena, în focul nestins, având, să te duci în gheena, în
ἄσβεστον, focul cel nestins.
Μρ Θ-44 ὃπου ὁ σκώληξ αὐτῶν οὐ 44. Unde viermele lor nu Marcu 9:44. Unde viermele lor nu
τελευτᾷ καὶ τὸ πῦρ οὐ σβέννυται. moare, și focul nu se stinge. moare şi focul nu se stinge.
Μρ Θ-45 καὶ ἐὰν ὁ πούς σου 45. Și de te sminteşte pe tine Marcu 9:45. Şi de te sminteşte
σκανδαλίζῃ σε, ἀπόκοψον αὐτόν. piciorul tău, taie-l pe el; că mai piciorul tău, taie-l, că mai bine
καλόν σοί ἐστιν εἰσελθεῖν εἰς τὴν bine îţi este ţie să intri în viaţă îţi este ţie să intri fără un
ζωὴν χωλόν, ἢ τοὺς δύο πόδας şchiop, decât două picioare picior în viaţă, decât având
ἔχοντα βληθῆναι εἰς τὴν γέενναν, având, să fii aruncat în gheena, amândouă picioarele să fii
εἰς τὸ πῦρ τὸ ἄσβεστον, în focul nestins, azvârlit în gheena, în focul cel
nestins,
Μρ Θ-46 ὅπου ὁ σκώληξ αὐτῶν οὐ 46. Unde viermele lor nu Marcu 9:46. Unde viermele lor nu
Μρ Θ-47 καὶ ἐὰν ὁ ὀφθαλμός σου 47. Și de te sminteşte pe tine Marcu 9:47. Şi de te sminteşte
σκανδαλίζῃ σε, ἔκβαλε αὐτόν· ochiul tău, scoate-l pe el; că mai ochiul tău, scoate-l, că mai
καλόν σοί ἐστι μονόφθαλμον bine îţi este ţie cu un ochi să bine îţi este ţie cu un singur
εἰσελθεῖν εἰς τὴν βασιλείαν τοῦ intri întru împărăţia lui ochi în împărăţia lui
Θεοῦ, ἢ τοὺς δύο ὀφθαλμοὺς Dumnezeu, decât doi ochi având, Dumnezeu, decât, având
ἔχοντα ἀπελθεῖν εἰς τὴν γέενναν τοῦ să fii aruncat în focul gheenei, amândoi ochii, să fii aruncat în
πυρός, gheena focului.
Μρ Θ-48 ὅπου ὁ σκώληξ αὐτῶν οὐ 48. Unde viermele lor nu Marcu 9:48. Unde viermele lor nu
Μρ Θ-49 πᾶς γὰρ πυρὶ ἁλισθήσεται, 49. Că fiecare cu foc se va Marcu 9:49. Căci fiecare (om) va
καὶ πᾶσα θυσία ἁλὶ ἀλισθήσεται. săra, și toată jertfa cu sare se va fi sărat cu foc, după cum orice
săra. jertfă va fi sărată cu sare.
Μρ Θ-50 καλὸν τὸ ἅλας· ἐὰν δὲ τὸ 50. Bună este sarea; iar de Marcu 9:50. Bună este sarea;
ἅλας ἄναλον γένηται, ἐν τίνι αὐτὸ va fi sarea nesărată, cu ce o veţi dacă însă sarea îşi pierde
ἀρτύσετε; ἔχετε ἐν ἑαυτοῖς ἅλας καὶ îndulci pe aceasta? Aveţi întru puterea, cu ce o veţi drege?
εἰρηνεύετε ἐν ἀλλήλοις. voi sare, și pace aveţi între voi! Aveţi sare întru voi şi trăiţi în
pace unii cu alţii.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Ι. CAPITOLUL 10 CAPITOLUL 10
Μρ Ι-1 Καὶ ἐκεῖθεν ἀναστὰς ἔρχεται εἰς 1. Și de acolo sculându-se, Marcu 10:1. Şi sculându-Se de
τὰ ὅρια τῆς ᾿Ιουδαίας διὰ τοῦ au venit în hotarele Iudeei, de acolo, a venit în hotarele
πέραν τοῦ ᾿Ιορδάνου, καὶ ceea parte de Iordan; și iarăşi s- Iudeii, de cealaltă parte a
συμπορεύονται πάλιν ὄχλοι πρὸς au adunat noroadele la dânsul; Iordanului, şi mulţimile s-au
αὐτόν, καὶ ὡς εἰώθει, πάλιν și precum îi era obiceiul, iarăşi adunat iarăşi la El şi iarăşi le
ἐδίδασκεν αὐτούς. îi învăţa pe ei. învăţa, după cum obişnuia.
Μρ Ι-2 καὶ προσελθόντες οἱ Φαρισαῖοι 2. Și apropiindu-se fariseii, Marcu 10:2. Şi apropiindu-se
ἐπηρώτων αὐτὸν εἰ ἔξεστιν ἀνδρὶ l-au întrebat pe el, ispitindu-l: fariseii, Îl întrebau, ispitindu-L,
γυναῖκα ἀπολῦσαι, πειράζοντες oare se cade bărbatului să-și dacă este îngăduit unui bărbat
αὐτόν. lase femeia? să-şi lase femeia.
Μρ Ι-3 ὁ δὲ ἀποκριθεὶς εἶπεν αὐτοῖς· τί 3. Iar el răspunzând a zis Marcu 10:3. Iar El, răspunzând,
ὑμῖν ἐνετείλατο Μωῡσῆς; lor: ce a poruncit vouă Moise? le-a zis: Ce v-a poruncit vouă
Moise?
Μρ Ι-4 οἱ δὲ εἶπον· ἐπέτρεψε Μωῡσῆς 4. Iar ei au zis: Moise a dat Marcu 10:4. Iar ei au zis: Moise a
βιβλίον ἀποστασίου γράψαι καὶ voie să-i scrie carte de dat voie să-i scrie carte de
ἀπολῦσαι. despărţire și s-o lase. despărţire şi să o lase.
Μρ Ι-5 καὶ ἀποκριθεὶς ὁ ᾿Ιησοῦς εἶπεν 5. Și răspunzând Iisus, a zis Marcu 10:5. Şi răspunzând, Iisus
αὐτοῖς· πρὸς τὴν σκληροκαρδίαν lor: după învârtoşarea inimii le-a zis: Pentru învârtoşarea
ὑμῶνἔγραψεν ὑμῖν τὴν ἐντολὴν voastre a scris vouă porunca inimii voastre, v-a scris
ταύτην· aceasta. porunca aceasta;
Μρ Ι-6 ἀπὸ δὲ ἀρχῆς κτίσεως ἄρσεν 6 Iar din începutul zidirii, Marcu 10:6. Dar de la începutul
111
καὶ θῆλυ ἐποίησεν αὐτοὺς ὁ Θεός· bărbat și femeie i-au făcut pe ei făpturii, bărbat şi femeie i-a
Μρ Ι-7 ἕνεκεν τούτου καταλείψει Dumnezeu. făcut Dumnezeu.
ἄνθρωπος τὸν πατέρα αὐτοῦ καὶ τὴ 7. Pentru aceasta va lăsa Marcu 10:7. De aceea va lăsa
μητέρα καὶ προσκοληθήσεται πρὸς omul pe tatăl său și pe mama sa omul pe tatăl său şi pe mama
τὴν γυναῖκα αὐτοῦ καὶ ἔσονται οἱ și se va lipi de femeia sa, sa şi se va lipi de femeia sa.
δύο εἰς σάρκα μίαν. 8. Și vor fi amândoi un trup; Marcu 10:8. Şi vor fi amândoi un
Μρ Ι-8 ὥστε οὐκ ἔτι εἰσὶ δύο, ἀλλὰ μία pentru aceea nu mai sunt doi, ci trup; aşa că nu mai sunt doi, ci
σάρξ· un trup. un trup.
Μρ Ι-9 ὃ οὖν ὁ Θεὸς συνέζευξεν, 9. Deci, ce a împreunat Marcu 10:9. Deci ceea ce a
ἄνθρωπος μὴ χωριζέτω. Dumnezeu, omul să nu despartă. împreunat Dumnezeu, omul să
nu mai despartă.
Μρ Ι-10 καὶ εἰς τὴν οἰκίαν πάλιν οἱ 10. Și în casă iarăşi l-au Marcu 10:10. Dar în casă ucenicii
μαθηταὶ περὶ τούτου ἐπηρώτων întrebat pe el ucenicii lui de L-au întrebat iarăşi despre
αὐτόν, aceasta. aceasta.
Μρ Ι-11 καὶ λέγει αὐτοῖς· ἂς ἂν 11. Și le-a zis lor: oricine îşi Marcu 10:11. Şi El le-a zis:
ἀπολύσῃ τὴν γυναῖκα αὐτοῦ καὶ va lăsa femeia sa și va lua alta, Oricine va lăsa pe femeia sa şi
γαμήσῃ ἄλλην, μοιχᾶται ἐπ᾿ αὐτήν· preacurveşte cu dânsa; va lua alta, săvârşeşte adulter
cu ea.
Μρ Ι-12 καὶ ἐὰν γυνὴ ἀπολύσασα τὸν 12. Și femeia de-și va lăsa Marcu 10:12. Iar femeia, de-şi va
ἄνδρα γαμηθῇ ἄλλῳ, μοιχᾶται. bărbatul și se va mărita după lăsa bărbatul ei şi se va mărita
altul, preacurveşte. cu altul, săvârşeşte adulter.
Μρ Ι-13 Καὶ προσέφερον αὐτῷ παιδία, 13. Și aduceau la dânsul Marcu 10:13. Şi aduceau la El
ἵνα αὐτῶν ἅψηται· οἱ δὲ μαθηταὶ prunci, ca să se atingă de ei; iar copii, ca să-Şi pună mâinile
ἐπετίμων τοῖς προσφέρουσιν. ucenicii îi certau pe cei ce îi peste ei, dar ucenicii certau pe
aduceau. cei ce-i aduceau.
Μρ Ι-14 ἰδὼν δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς ἠγανάκτησε 14. Iar văzând Iisus, nu i-a Marcu 10:14. Iar Iisus, văzând, S-
καὶ εἶπεν αὐτοῖς· ἄφετε τὰ παιδία părut bine, și a zis lor: lăsaţi a mâhnit şi le-a zis: Lăsaţi
ἔρχεσθαι πρός με, καὶ μὴ κωλύετε pruncii să vină la mine și nu-i copiii să vină la Mine şi nu-i
αὐτά· τῶν γὰρ τοιούτων ἐστὶν ἡ opriţi pe ei, că a unora ca opriţi, căci a unora ca aceştia
βασιλεία τοῦ Θεοῦ. acestora este împărăţia lui este împărăţia lui Dumnezeu.
Μρ Ι-15 ἀμὴν λέγω ὑμῖν, ὃς ἐὰν μὴ Dumnezeu. Marcu 10:15. Adevărat zic vouă:
δέξηται τὴν βασιλείαν τοῦ Θεοῦ ὡς 15. Amin zic vouă: oricine Cine nu va primi împărăţia lui
παιδίον, οὐ μὴ εἰσέλθῃ εἰς αὐτήν. nu va primi împărăţia lui Dumnezeu ca un copil nu va
Dumnezeu ca pruncul, nu va intra în ea.
Μρ Ι-16 καὶ ἐναγκαλισάμενος αὐτὰ intra întru ea. Marcu 10:16. Şi, luându-i în braţe,
κατηυλόγει τιθεὶς τὰς χεῖρας ἐπ᾿ 16. Și luându-i în braţe, și-a i-a binecuvântat, punându-Şi
αὐτά. pus mâinile peste ei și i-a mâinile peste ei.
binecuvântat pe dânşii. Marcu 10:17. Şi când ieşea El în
Μρ Ι-17 Καὶ ἐκπορευομένου αὐτοῦ εἰς 17. Și ieşind ei în cale, a drum, alergând la El unul şi
ὁδὸν προσδραμὼν εἷς καὶ alergat oarecine, și îngenunchind înaintea Lui, Îl
γονυπετήσας αὐτὸν ἐπηρώτα αὐτόν· îngenunchind înaintea lui, îl întreba: Învăţătorule bun, ce să
διδάσκαλε ἀγαθέ, τί ποιήσω ἵνα întreba pe el zicând: fac ca să moştenesc viaţa
ζωὴν αἰώνιον κληρονομήσω; Învăţătorule bune, ce voi face ca veşnică?
Μρ Ι-18 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς εἶπεν αὐτῷ· τί με să moştenesc viaţa veşnică? Marcu 10:18. Iar Iisus i-a
λέγεις ἀγαθόν; οὐδεὶς ἀγαθὸς εἰμὴ 18. Iar Iisus a zis lui: ce-mi răspuns: De ce-Mi zici bun?
εἷς ὁ Θεός. zici bun? Nimeni nu este bun, Nimeni nu este bun decât unul
fără numai unul Dumnezeu. Dumnezeu.
Μρ Ι-19 τὰς ἐντολὰς οἶδας· μὴ 19. Poruncile ştii? Să nu Marcu 10:19. Ştii poruncile: Să nu
μοιχεύσῃς, μὴ φονεύσῃς, μὴ curveşti, să nu ucizi, să nu furi, ucizi, să nu săvârşeşti adulter,
κλέψῃς, μὴ ψευδομαρτυρήσης, μὴ să nu mărturiseşti mărturie să nu furi, să nu mărturiseşti
ἀποστερήσῃς, τίμα τὸν πατέρα σου mincinoasă, să nu răpeşti, strâmb, să nu înşeli pe nimeni,
καὶ τὴν μητέρα. cinsteşte pe tatăl tău și pe mama cinsteşte pe tatăl tău şi pe
ta. mama ta.
Μρ Ι-20 ὁ δὲ ἀποκριθεὶς εἶπεν αὐτῷ· 20. Iar el răspunzând a zis Marcu 10:20. Iar el I-a zis:
διδάσκαλε, ταῦτα πάντα lui: Învăţătorule, toate acestea Învăţătorule, acestea toate le-
ἐφυλαξάμην ἐκ νεότητός μου. le-am păzit din tinereţile mele. am păzit din tinereţile mele.
Μρ Ι-21 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς ἐμβλέψας αὐτῷ 21. Iar Iisus căutând spre el, Marcu 10:21. Iar Iisus, privind la
112
ἠγάπησεν αὐτὸν καὶ εἶπεν αὐτῷ· ἕν l-a iubit pe dânsul, și a zis lui: el cu dragoste, i-a zis: Un lucru
σε ὑστερεῖ· εἰ θέλεις τέλειος εἶναι, încă una îţi lipseşte: mergi, îţi mai lipseşte: Mergi, vinde
ὕπαγε, ὅσα ἔχεις πώλησον καὶ δὸς vinde-ţi câte ai și le dă săracilor, tot ce ai, dă săracilor şi vei
πτωχοῖς, καὶ ἕξεις θησαυρὸν ἐν și vei avea comoară în cer, și avea comoară în cer; şi apoi,
οὐρανῷ, καὶ δεῦρο ἀκολούθει μοι, luând crucea, vino, urmează luând crucea, vino şi urmează
ἄρας τὸν σταυρόν σου. mie. Mie.
Μρ Ι-22 ὁ δὲ στυγνάσας ἐπὶ τῷ λόγῳ 22. Iar el întristându-se de Marcu 10:22. Dar el, întristându-
ἀπῆλθε λυπούμενος· ἦν γὰρ ἔχων cuvântul acesta, s-a dus mâhnit, se de cuvântul acesta, a plecat
κτήματα πολλά. pentru că avea avuţii multe. mâhnit, căci avea multe
Μρ Ι-23 καὶ περιβλεψάμενος ὁ ᾿Ιησοῦς bogăţii.
λέγει τοῖς μαθηταῖς αὐτοῦ· πῶς 23. Și căutând Iisus, a zis Marcu 10:23. Şi Iisus, uitându-Se
δυσκόλως οἱ τὰ χρήματα ἔχοντες ucenicilor săi: cât de anevoie în jur, a zis către ucenicii Săi:
εἰς τὴν βασιλείαν τοῦ Θεοῦ vor intra întru împărăţia lui Cât de greu vor intra bogaţii în
εἰσελεύσονται! Dumnezeu cei ce au avuţii! împărăţia lui Dumnezeu!
Μρ Ι-24 οἱ δὲ μαθηταὶ ἐθαμβοῦντο ἐπὶ 24. Iar ucenicii se Marcu 10:24. Iar ucenicii erau
τοῖς λόγοις αὐτοῦ. ὁ δὲ ᾿ησοῦς spăimântau de cuvintele lui. Dur uimiţi de cuvintele Lui. Dar
πάλιν ἀποκριθεὶς λέγει αὐτοῖς· Iisus iarăşi răspunzând, le-a zis Iisus, răspunzând iarăşi, le-a
τέκνα, πῶς δύσκολόν ἐστι τοὺς lor: fiilor, cât de anevoie este să zis: Fiilor, cât de greu este
πεποιθότας ἐπὶ χρήμασιν εἰς τὴν intre întru împărăţia lui celor ce se încred în bogăţii să
βασιλείαν τοῦ Θεοῦ εἰσελθεῖν· Dumnezeu cei ce se nădăjduiesc intre în împărăţia lui
întru avuţii! Dumnezeu!
Μρ Ι-25 εὐκοπώτερόν ἐστι κάμηλον 25. Mai lesne este a trece Marcu 10:25. Mai lesne este
διὰ τρυμαλιᾶς ῥαφίδος εἰσελθεῖν ἢ cămila prin urechea acului, cămilei să treacă prin urechile
πλούσιον εἰς τὴν βασιλείαν τοῦ decât bogatul a intra întru acului, decât bogatului să intre
Θεοῦ εἰσελθεῖν. împărăţia lui Dumnezeu. în împărăţia lui Dumnezeu.
Μρ Ι-26 οἱ δὲ περισσῶς ἐξεπλήσσοντο 26. Iar ei mai mult se Marcu 10:26. Iar ei, mai mult
λέγοντες πρὸς ἑαυτούς· καὶ τίς îngrozeau, zicând unul către uimindu-se, ziceau unii către
δύναται σωθῆναι; altul: și cine poate să se alţii: Şi cine poate să se
mântuiască? mântuiască?
Μρ Ι-27 ἐμβλέψας αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς 27. Și căutând Iisus la Marcu 10:27. Iisus, privind la ei,
λέγει· παρὰ ἀνθρώποις ἀδύνατον, dânşii, a zis: la oameni este cu le-a zis: La oameni lucrul e cu
ἀλλ᾿ οὐ παρὰ Θεῷ· πάντα γὰρ neputinţă, dar nu la Dumnezeu; neputinţă, dar nu la Dumnezeu.
δυνατά ἐστι παρὰ τῷ Θεῷ. că la Dumnezeu toate sunt cu Căci la Dumnezeu toate sunt cu
putinţă. putinţă.
Μρ Ι-28 ῎Ηρξατο ὁ Πέτρος λέγειν 28. Și a început Petru a zice Marcu 10:28. Şi a început Petru a-
αὐτῷ· ἰδοὺ ἡμεῖς ἀφήκαμεν πάντα lui: iată, noi am lăsat toate și am I zice: Iată, noi am lăsat toate
καὶ ἠκολουθήσαμέν σοι. urmat ţie. şi Ţi-am urmat.
Μρ Ι-29 ἀποκριθεὶς δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς εἶπεν· 29. Și răspunzând Iisus a Marcu 10:29. Iisus i-a răspuns:
ἀμὴν λέγω ὑμῖν, οὐδείς ἐστιν ὃς zis: amin grăiesc vouă: nimeni Adevărat grăiesc vouă: Nu este
ἀφῆκεν οἰκίαν ἢ ἀδελφοὺς ἢ nu este care și-a lăsat casă, sau nimeni care şi-a lăsat casă, sau
ἀδελφὰς ἢ πατέρα ἢ μητέρα ἢ fraţi, sau surori, sau tată, sau fraţi, sau surori, sau mamă, sau
γυναῖκα ἢ τέκνα ἢ ἀγροὺς ἕνεκεν mumă, sau femeie, sau copii, sau tată, sau copii, sau ţarine
ἐμοῦ καὶ ἕνεκεν τοῦ εὐαγγελίου, holde, pentru mine și pentru pentru Mine şi pentru
Μρ Ι-30 ἐὰν μὴ λάβῃ evanghelie. Evanghelie,
ἑκατονταπλασίονα νῦν ἐν τῷ καιρῷ 30. Și să nu ia însutite acum Marcu 10:30. Şi să nu ia însutit -
τούτῳ οἰκίας καὶ ἀδελφοὺς καὶ în vremea aceasta, case și fraţi acum, în vremea aceasta, de
ἀδελφὰς καὶ πατέρα καὶ μητέρα καὶ și surori și tată și mumă și copii prigoniri - case şi fraţi şi surori
τέκνα καὶ ἀγροὺς μετὰ διωγμῶν, și holde cu prigoniri, și în veacul şi mame şi copii şi ţarine, iar în
καὶ ἐν τῷ αἰῶνι τῷ ἐρχομένῳ ζωὴν cel viitor viaţă veşnică. veacul ce va să vină: viaţă
αἰώνιον. veşnică.
Μρ Ι-31 πολλοὶ δὲ ἔσονται πρῶτοι 31. Și mulţi dintâi vor fi pe Marcu 10:31. Şi mulţi dintre cei
ἔσχατοι καὶ ἔσχατοι πρῶτοι. urmă, și de pe urmă întâi. dintâi vor fi pe urmă, şi din cei
de pe urmă întâi.
Μρ Ι-32 ῏Ησαν δὲ ἐν τῇ ὁδῷ 32. Și erau pe cale suindu-se Marcu 10:32. Şi erau pe drum,
ἀναβαίνοντες εἰς ῾Ιεροσόλυμα· καὶ în Ierusalim, și mergea Iisus suindu-se la Ierusalim , iar
ἦν προάγων αὐτοὺς ὁ ᾿Ιησοῦς, καὶ înaintea lor; iar ei se Iisus mergea înaintea lor. Şi ei
ἐθαμβοῦντο, καὶ ἀκολουθοῦντες înspăimântau, și mergând după erau uimiţi şi cei ce mergeau
113
ἐφοβοῦντο. καὶ παραλαβὼν πάλιν dânsul le era frică. Și luând după El se temeau. Şi luând la
τοὺς δώδεκα ἤρξατο αὐτοῖς λέγειν iarăşi pe cei doisprezece, a Sine, iarăşi, pe cei doisprezece,
τὰ μέλλοντα αὐτῷ συμβαίνειν, început a le spune lor cele ce a început să le spună ce aveau
Μρ Ι-33 ὅτι ἰδοὺ ἀναβαίνομεν εἰς erau să i se întâmple lui: să I se întâmple:
῾Ιεροσόλυμα καὶ ὁ υἱὸς τοῦ 33.Că iată ne suim în Marcu 10:33. Că, iată, ne suim la
ἀνθρώπου παραδοθήσεται τοῖς Ierusalim și Fiul Omului se va Ierusalim şi Fiul Omului va fi
ἀρχιερεῦσι καὶ γραμματεῦσι, καὶ da Arhiereilor și Cărturarilor, predat arhiereilor şi
κατακρινοῦσιν αὐτὸν θανάτῳ καὶ și-l vor judeca pe el spre moarte, cărturarilor; şi-L vor osândi la
παραδώσουσιν αὐτὸν τοῖς ἔθνεσι, și-l vor da pe el neamurilor, moarte şi-L vor da în mâna
Μρ Ι-34 καὶ ἐμπαίξουσιν αὐτῷ καὶ păgânilor.
μαστιγώσουσιν αὐτὸν καὶ 34. Și-l vor batjocori pe el, Marcu 10:34. Şi-L vor batjocori
ἐμπτύσουσιν αὐτῷ καὶ și-l vor bate pe el, și-l vor şi-L vor scuipa şi-L vor biciui
ἀποκτενοῦσιν αὐτόν, καὶ τῇ τρίτῃ scuipa, și-l vor omorî pe el, și a şi-L vor omorî, dar după trei
ἡμέρᾳ ἀναστήσεται. treia zi va învia. zile va învia.
Μρ Ι-35 Καὶ προσπορεύονται αὐτῷ 35. Și au venit la el Iacov și Marcu 10:35. Şi au venit la El
᾿Ιάκωβος καὶ ᾿Ιωάννης υἱοὶ Ioan, fiii lui Zevedei, zicând: Iacov şi Ioan, fiii lui Zevedeu,
Ζεβεδαίου λέγοντες· διδάσκαλε, Învăţătorule, voim ca ceea ce zicându-I: Învăţătorule, voim
θέλομεν ἵνα ὃ ἐὰναἰτήσωμεν vom cere, să ne faci nouă. să ne faci ceea ce vom cere de
ποιήσῃς ἡμῖν. la Tine.
Μρ Ι-36 ὁ δὲ εἶπεν αὐτοῖς· τί θέλετε 36 Iar el a zis lor: ce voiţi să Marcu 10:36. Iar El le-a zis: Ce
ποιῆσαί με ὑμῖν; vă fac vouă? voiţi să vă fac?
Μρ Ι-37 οἱ δὲ εἶπον αὐτῷ· δὸς ἡμῖν ἵνα 37. Iar ei au zis lui: dă-ne Marcu 10:37. Iar ei I-au zis: Dă-
εἷς ἐκ δεξιῶν σου καὶ εἷς ἐξ nouă ca să şedem unul dea ne nouă să şedem unul de-a
εὐωνύμων σου καθίσωμεν ἐν τῇ dreapta ta și altul dea stânga ta, dreapta Ta, şi altul de-a stânga
δόξῃ σου. întru slava ta. Ta, întru slava Ta.
Μρ Ι-38 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς εἶπεν αὐτοῖς· οὐκ 38. Iar Iisus le-a zis lor: nu Marcu 10:38. Dar Iisus le-a
οἴδατε τί αἰτεῖσθε. δύνασθε πιεῖν τὸ ştiţi ce cereţi. Puteţi să beţi răspuns: Nu ştiţi ce cereţi!
ποτήριον ὃ ἐγὼ πίνω, καὶ τὸ paharul (pe) care eu (îl) beau? Puteţi să beţi paharul pe care îl
βάπτισμα ὃ ἐγὼ βαπτίζομαι Și cu botezul cu care eu mă beau Eu sau să vă botezaţi cu
βαπτισθῆναι; botez să vă botezaţi? botezul cu care Mă botez Eu?
Μρ Ι-39 οἱ δὲ εἶπον αὐτῷ· δυνάμεθα. ὁ 39. Iar ei au zis lui: putem. Marcu 10:39. Iar ei I-au zis:
δὲ ᾿Ιησοῦς εἶπεν αὐτοῖς· τὸ μὲν Iar Iisus a zis lor: paharul pe Putem. Şi Iisus le-a zis:
ποτήριον ὃ ἐγὼ πίνω πίεσθε, καὶ τὸ care eu (îl) voi bea, cu adevărat Paharul pe care Eu îl beau îl
βάπτισμα ὃ ἐγὼ βαπτίζομαι îl veţi bea, și cu botezul cu care veţi bea, şi cu botezul cu care
βαπτισθήσεσθε· eu mă botez, vă veţi boteza; Eu mă botez vă veţi boteza.
Μρ Ι-40 τὸ δὲ καθίσαι ἐκ δεξιῶν μου 40. Iar, a şedea dea dreapta Marcu 10:40. Dar a şedea de-a
καὶ ἐξ εὐωνύμων οὐκ ἔστιν ἐμὸν mea și dea stânga mea, nu este dreapta Mea, sau de-a stânga
δοῦναι, ἀλλ᾿ οἷς ἡτοίμασται. al meu a da, ci celor pentru care Mea, nu este al Meu a da, ci
s-au gătit. celor pentru care s-a pregătit.
Μρ Ι-41 καὶ ἀκούσαντες οἱ δέκα 41. Si auzind cei zece, au Marcu 10:41. Şi auzind cei zece,
ἤρξαντο ἀγανακτεῖν περὶ ᾿Ιακώβου început a se mânia pe Iacov și pe au început a se mânia pe Iacov
καὶ ᾿Ιωάννου. şi pe Ioan.
Μρ Ι-42 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς 42. Iar Iisus chemându-i pe Marcu 10:42. Şi Iisus, chemându-i
προσκαλεσάμενος αὐτοὺς λέγει dânşii la sine, le-a zis lor: ştiţi la Sine, le-a zis: Ştiţi că cei ce
αὐτοῖς· οἴδατε ὅτι οἱ δοκοῦντες că celor ce li se pare că sunt se socotesc cârmuitori ai
ἄρχειν τῶν ἐθνῶν κατακυριεύουσιν începători ai neamurilor, le neamurilor domnesc peste ele
αὐτῶν καὶ οἱ μεγάλοι αὐτῶν stăpânesc pe ele, și cei mai mari şi cei mai mari ai lor le
κατεξουσιάζουσιν αὐτῶν· ai lor le domnesc pe dânsele. stăpânesc.
Μρ Ι-43 οὐχ οὕτω δὲ ἔσται ἐν ὑμῖν, 43. Iar între voi nu va fi așa, Marcu 10:43. Dar între voi nu
ἀλλ᾿ ὃς ἐὰν θέλῃ γενέσθαι μέγας ἐν ci care va vrea să fie mai mare trebuie să fie aşa, ci care va
ὑμῖν, ἔσται ὑμῶν διάκονος, între voi, să fie vouă slugă, vrea să fie mare între voi, să fie
slujitor al vostru.
Μρ Ι-44 καὶ ὃς ἐὰν θέλῃ ὑμῶν 44. Și care va vrea să fie Marcu 10:44. Şi care va vrea să
γενέσθαι πρῶτος, ἔσται πάντων între voi întâiul, să fie tuturor fie întâi între voi, să fie tuturor
δοῦλος· slugă: slugă.
Μρ Ι-45 καὶ γὰρ ὁ υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου 45. Pentru că și Fiul Omului Marcu 10:45. Că şi Fiul Omului n-
οὐκ ἦλθε διακονηθῆναι, ἀλλὰ n-a venit ca să-i slujească lui, ci a venit ca să I se slujească, ci
114
διακονῆσαι, καὶ δοῦναι τὴν ψυχὴν ca să slujească ei și să-și dea ca El să slujească şi să-Şi dea
αὐτοῦ λύτρον ἀντὶ πολλῶν. sufletul său răscumpărare sufletul răscumpărare pentru
pentru mulţi. mulţi.
Μρ Ι-46 Καὶ ἔρχονται εἰς ᾿Ιεριχώ. καὶ 46. Si au venit în Ierihon; și Marcu 10:46. Şi au venit în
ἐκπορευομένου αὐτοῦ ἀπὸ ᾿Ιεριχὼ ieşind el din Ierihon și ucenicii Ierihon. Şi ieşind din Ierihon
καὶ τῶν μαθητῶν αὐτοῦ καὶ ὄχλου lui și norod mult, Vartimei orbul, El, ucenicii Lui şi mulţime
ἱκανοῦ, ὁ υἱὸς Τιμαίου Βαρτιμαῖος fiul lui Timei, şedea lângă cale mare, Bartimeu orbul, fiul lui
τυφλὸς ἐκάθητο παρὰ τὴν ὁδὸν cerşind. Timeu, şedea jos, pe marginea
προσαιτῶν. drumului.
Μρ Ι-47 καὶ ἀκούσας ὅτι ᾿Ιησοῦς ὁ 47. Și auzind că Iisus Marcu 10:47. Şi, auzind că este
Ναζωραῖός ἐστιν, ἤρξατο κράζειν Nazarineanul este, a început a Iisus Nazarineanul, a început
καὶ λέγειν· υἱέ Δαυΐδ ᾿Ιησοῦ, strige și a zice: Iisuse, fiul lui să strige şi să zică: Iisuse, Fiul
ἐλέησόν με. David, miluieşte-mă! lui David, miluieşte-mă!
Μρ Ι-48 καὶ ἐπετίμων αὐτῷ πολλοὶ ἵνα 48. Si-l certau pe dânsul Marcu 10:48. Şi mulţi îl certau ca
σιωπήσῃ· ὁ δὲ πολλῷ μᾶλλον mulţi, ca să tacă. Dar el cu mult să tacă, el însă cu mult mai
ἔκραζεν· υἱὲ Δαυΐδ, ἐλέησόν με. mai vârtos striga: Fiul lui David, tare striga: Fiule al lui David,
miluieşte-mă! miluieşte-mă!
Μρ Ι-49 καὶ στὰς ὁ ᾿Ιησοῦς εἶπε· 49. Și stând Iisus, a zis să-l Marcu 10:49. Şi Iisus, oprindu-Se,
φωνήσατε αὐτόν· καὶ φωνοῦσι τὸν cheme pe e! Și au chemat pe a zis: Chemaţi-l! Şi l-au chemat
τυφλὸν λέγοντες αὐτῷ· θάρσει, orbul, zicându-i lui: îndrăzneşte; pe orb, zicându-i: Îndrăzneşte,
ἔγειρε· φωνεῖ σε. scoală-te că te cheamă. scoală-te! Te cheamă.
Μρ Ι-50 ὁ δὲ ἀποβαλὼν τὸ ἱμάτιον 50. Iar el lepădându-și haina Marcu 10:50. Iar orbul, lepădând
αὐτοῦ ἀναστὰς ἦλθε πρὸς τὸν sa, s-a sculat și a venit la Iisus. haina de pe el, a sărit în
᾿Ιησοῦν. picioare şi a venit la Iisus.
Μρ Ι-51 καὶ ἀποκριθεὶς λέγει αὐτῷ ὁ 51. Și răspunzând Iisus, i-a Marcu 10:51. Şi l-a întrebat Iisus,
᾿Ιησοῦς· τί σοι θέλεις ποιήσω; ὁ δὲ zis lui: ce voieşti să-ţi fac ţie? zicându-i: Ce voieşti să-ţi fac?
τυφλὸς εἶπεν αὐτῷ· ῥαββουνί, ἵνα Iar orbul i-a zis lui: Iar orbul I-a răspuns:
ἀναβλέψω, Învăţătorule, să văd. Învăţătorule, să văd iarăşi.
Μρ Ι-52 καὶ ὁ ῎Ιησοῦς εἶπεν αὐτῷ· 52. Iar Iisus i-a zis lui: Marcu 10:52. Iar Iisus i-a zis:
ὕπαγε, ἡ πίστις σου σέσωκέ σε. καὶ mergi, credinţa ta te-a mântuit; Mergi, credinţa ta te-a mântuit.
εὐθέως ἀνέβλεψε, καὶ ἠκολούθει și îndată a văzut, și a mers după Şi îndată a văzut şi urma lui
τῷ ᾿Ιησοῦ ἐν τῇ ὁδῷ Iisus în cale. Iisus pe cale.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΑ. CAPITOLUL 11. CAPITOLUL 11

Μρ Ια-1 Καὶ ὅτε ἐγγίζουσιν εἰς 1. Și când s-au apropiat de Marcu 11:1. Şi când s-au apropiat
῾Ιερουσαλὴμ εἰς Βηθσφαγῆ καὶ Ierusalim, în Vitfaghi și Betania, de Ierusalim , la Betfaghe şi la
Βηθανίαν πρὸς τὸ ὄρος τῶν către Muntele Măslinilor, a Betania, lângă Muntele
ἐλαιῶν, ἀποστέλλει δύο τῶν trimis doi din ucenicii săi. Măslinilor, a trimis pe doi
μαθητῶν αὐτοῦ dintre ucenicii Săi,
Μρ Ια-2 καὶ λέγει αὐτοῖς· ὑπάγετε εἰς 2 Și a zis lor: merge-ţi în Marcu 11:2. Şi le-a zis: Mergeţi în
τὴν κώμην τὴν κατέναντι ὑμῶν, καὶ satul care este înaintea voastră; satul care este înaintea voastră
εὐθέως εἰσπορευόμενοι εἰς αὐτὴν și îndată intrând într-însul, veţi şi, intrând în el, îndată veţi afla
εὑρήσετε πῶλον δεδεμένον, ἐφ᾿ ὃν afla un mânz legat, pe care un mânz legat, pe care n-a
οὐδεὶς ἀνθρώπων κεκάθικε·nimeni din oameni n-a şezut; şezut până acum nici un om.
λύσαντες αὐτὸν ἀγάγετε. dezlegându-l pe el să-l aduceţi. Dezlegaţi-l şi aduceţi-l.
Μρ Ια-3 καὶ ἐάν τις ὑμῖν εἴπῃ· τί 3. Si de va zice vouă cineva: Marcu 11:3. Iar de vă va zice
ποιεῖτε τοῦτο; εἴπατε ὅτι ὁ Κύριος de ce faceţi aceasta? Să ziceţi, cineva: De ce faceţi aceasta?
αὐτοῦ χρείαν ἔχει, καὶ εὐθέως că Domnului trebuieşte, și numai Spuneţi că Domnul are
αὐτὸν ἀποσταλεῖ πάλιν ὧδε. decât îl va trimite pe el aici. trebuinţă de el şi îndată îl va
Μρ Ια-4 ἀπῆλθον δὲ καὶ εὗρον τὸν trimite aici.
πῶλον δεδεμένον πρὸς τὴν θύραν 4. Și au mers și au aflat Marcu 11:4. Deci au mers şi au
ἔξω ἐπὶ τοῦ ἀμφόδου, καὶ λύουσιν mânzul legat lângă uşă afară la găsit mânzul legat la o poartă,
αὐτόν. răspântie, și l-au dezlegat pe el. afară la răspântie, şi l-au
dezlegat.
Μρ Ια-5 καί τινες τῶν ἐκεῖ ἑστηκότων 5. Iar oarecare din cei ce Marcu 11:5. Şi unii din cei ce
ἔλεγον αὐτοῖς· τί ποιεῖτε λύοντες stau acolo, au zis lor: ce faceţi stăteau acolo, le-au zis: De ce
τὸν πῶλον; de dezlegaţi mânzul? dezlegaţi mânzul?
115
Μρ Ια-6 οἱ δὲ εἶπον αὐτοῖς καθὼς 6. Iar ei au zis lor precum le Marcu 11:6. Iar ei le-au spus
ἐνετείλατο ὁ ᾿Ιησοῦς, καὶ ἀφῆκαν poruncise Iisus; și i-au lăsat pe precum le zisese Iisus, şi i-au
αὐτούς. ei. lăsat.
Μρ Ια-7 καὶ ἤγαγον τὸν πῶλον πρὸς 7. Și au adus mânzul la Marcu 11:7. Şi au adus mânzul la
τὸν ᾿Ιησοῦν καὶ ἐπέβαλον αὐτῷ τὰ Iisus, și și-au pus pe el hainele Iisus şi şi-au pus hainele pe el
ἱμάτια αὐτῶν, καὶ ἐκάθισεν ἐπ᾿ lor, și au şezut pe dânsul. şi Iisus a şezut pe el.
αὐτῷ. 8. Și mulţi aşterneau Marcu 11:8. Şi mulţi îşi aşterneau
Μρ Ια-8 πολλοὶ δὲ τὰ ἱμάτια αὐτῶν veşmintele lor pe cale; iar alţii hainele pe cale, iar alţii
ἔστρωσαν εἰς τὴν ὁδόν, ἄλλοι δὲ tăiau stâlpări din copaci și le aşterneau ramuri, pe care le
στοιβάδας ἔκοπτον ἐκ τῶν δένδρων aşterneau pe cale. tăiau de prin grădini.
καὶ ἐστρώννυον εἰς τὴν ὁδόν. 9. Și cei ce mergeau înainte Marcu 11:9. Iar cei ce mergeau
Μρ Ια-9 καὶ προάγοντες καὶ οἱ și cei ce veneau pe urmă, strigau înainte şi cei ce veneau pe
ἀκολουθοῦντες ἔκραζον λέγοντες· zicând: Osana! bine este urmă strigau, zicând: Osana!
ὡσαννά, εὐλογημένος ὁ ἐρχόμενος cuvântat cel ce vine întru numele Bine este cuvântat Cel ce vine
ἐν ὀνόματι Κυρίου. Domnului. întru numele Domnului!
Μρ Ια-10 εὐλογημένη ἡ ἐρχομένη 10. Bine este cuvântată Marcu 11:10. Binecuvântată este
βασιλεία ἐν ὀνόματι Κυρίου τοῦ împărăţia, care vine întru împărăţia ce vine a părintelui
πατρὸς ἡμῶν Δαυΐδ· ὡσαννὰ ἐν numele Domnului, a părintelui nostru David! Osana întru cei
τοῖς ὑψίστοις. nostru David. Osana întru cei de de sus!
Μρ Ια-11 Καὶ εἰσῆλθεν εἰς sus! Marcu 11:11. Şi a intrat Iisus în
῾Ιεροσόλυμα ὁ ᾿Ιησοῦς καὶ εἰς τὸ 11. Și a intrat Iisus în Ierusalim şi în templu şi,
ἱερόν· καὶ περιβλεψάμενος πάντα, Ierusalim și în biserică; și după privind toate în jur şi vremea
ὀψίας ἤδη οὔσης τῆς ὥρας, ἐξῆλθεν ce a văzut toate, fiind vremea fiind spre seară, a ieşit spre
εἰς Βηθανίαν μετὰ τῶν δώδεκα. înspre seară, a ieşit la Betania Betania cu cei doisprezece.
Μρ Ια-12 Καὶ τῇ ἐπαύριον ἐξελθόντων cu cei doisprezece. Marcu 11:12. Şi a doua zi, ieşind
αὐτῶν ἀπὸ Βηθανίας ἐπείνασε· 12. Iar a doua zi ieşind ei ei din Betania, El a flămânzit.
din Betania, au flămânzit. Marcu 11:13. Şi văzând de
Μρ Ια-13 καὶ ἰδὼν συκῆν ἀπὸ 13. Și văzând un smochin de departe un smochin care avea
μακρόθεν ἔχουσαν φύλλα, ἦλθεν εἰ departe, având frunze, au venit, frunze, a mers acolo, doar va
ἄρα τι εὑρήσει ἐν αὐτῇ· καὶ ἐλθὼν ca doară va afla ceva într-însul; găsi ceva în el; şi, ajungând la
ἐπ᾿ αὐτὴν οὐδὲν εὗρεν εἰ μὴ φύλλα· și venind la el, nimic n-au aflat, smochin, n-a găsit nimic decât
οὐ γὰρ ἦν καιρὸς σύκων. fără numai frunze; că încă nu frunze. Căci nu era timpul
era vremea smochinelor. smochinelor.
Μρ Ια-14 καὶ ἀποκριθεὶς εἶπεν αὐτῇ· 14. Și răspunzând Iisus, a zis Marcu 11:14. Şi, vorbind, i-a zis:
μηκέτι ἐκ σοῦ εἰς τὸν αἰῶνα μηδεὶς lui: de acum înainte nimeni să De acum înainte, rod din tine
καρπὸν φάγοι. καὶ ἤκουον οἱ nu mai mănânce rod din tine în nimeni în veac să nu mănânce.
μαθηταὶ αὐτοῦ. veac. Și auzeau ucenicii lui. Şi ucenicii Lui ascultau.
Μρ Ια-15 Καὶ ἔρχονται πάλιν εἰς 15. Și au venit în, Ierusalim, Marcu 11:15. Şi au venit în
᾿Ιεροσόλυμα· καὶ εἰσελθὼν ὁ și intrând Iisus în biserică, a Ierusalim . Şi, intrând în
᾿Ιησοῦς εἰς τὸ ἱερὸν ἤρξατο început a scoate pe cei ce templu, a început să dea afară
ἐκβάλλειν τοὺς πωλοῦντας καὶ τοὺς vindeau și cumpărau în biserică, pe cei ce vindeau şi pe cei ce
ἀγοράζοντας ἐν τῷ ἱερῷ, καὶ τὰς și mesele schimbătorilor de bani cumpărau în templu, iar mesele
τραπέζας τῶν κολλυβιστῶν καὶ τὰς și scaunele celor ce vindeau schimbătorilor de bani şi
καθέδρας τῶν πωλούντων τὰς porumbei le-a răsturnat, scaunele vânzătorilor de
περιστερὰς κατέστρεψε, porumbei le-a răsturnat.
Μρ Ια-16 καὶ οὐκ ἤφιεν ἵνα τις 16. Și nu lăsa să poarte Marcu 11:16. Şi nu îngăduia să
διενέγκῃ σκεῦος διὰ τοῦ ἱεροῦ, cineva vas prin biserică. mai treacă nimeni cu vreun vas
prin templu.
Μρ Ια-17 καὶ ἐδίδασκε λέγων αὐτοῖς· 17. Și învăţa zicând lor: au Marcu 11:17. Şi-i învăţa şi le
οὐγέγραπται ὅτι ὁ οἶκός μου οἶκος nu este scris: casa mea, casă de spunea: Nu este, oare, scris:
προσευχῆς κληθήσεται πᾶσι τοῖς rugăciune se va chema, întru "Casa Mea casă de rugăciune
ἔθνεσιν; ὑμεῖς δὲ αὐτὸν ἐποιήσατε toate neamurile? Iar voi o aţi se va chema, pentru toate
σπήλαιον ληστῶν. făcut peşteră tâlharilor. neamurile"? Voi însă aţi făcut
din ea peşteră de tâlhari.
Μρ Ια-18 καὶ ἤκουσαν οἱ γραμματεῖς 18. Și au auzit cărturarii și Marcu 11:18. Şi au auzit arhiereii
καὶ οἱ Φαρισαῖοι καὶ οἱ ἀρχιερεῖς, Arhiereii și căutau în ce chip l- şi cărturarii. Şi căutau cum să-
καὶ ἐζήτουν πῶς αὐτὸν ar fi pierdut pe el, că se temeau L piardă. Căci se temeau de El,
116
ἀπολέσωσιν· ἐφοβοῦντο γὰρ αὐτόν, de dânsul, căci tot poporul se pentru că toată mulţimea era
ὅτι πᾶς ὁ ὅχλος ἐξεπλήσσετο ἐπὶ τῇ mira de învăţătura lui. uimită de învăţătura Lui.
διδαχῇ αὐτοῦ. 19. Și dacă s-a făcut seară, Marcu 11:19. Iar când s-a făcut
Μρ Ια-19 καὶ ὅτε ὀψὲ ἐγένετο, au ieşit afară din cetate. seară, au ieşit afară din cetate.
ἐξεπορεύετο ἔξω τῆς πόλεως. 20. Și a doua zi trecând, au Marcu 11:20. Dimineaţa, trecând
Μρ Ια-20 Καὶ παραπορευόμενοι πρωῒ văzut smochinul uscat din pe acolo, au văzut smochinul
εἶδον τὴν συκῆν ἐξηραμμένην ἐκ rădăcină; uscat din rădăcini.
ῥιζῶν, 21. Și aducându-și aminte Marcu 11:21. Şi Petru, aducându-
Μρ Ια-21 καὶ ἀναμνησθεὶς ὁ Πέτρος Petru, i-a zis lui: Învăţătorule, şi aminte, I-a zis: Învăţătorule,
λέγει αὐτῷ· ῥαββί, ἴδε ἡ συκῆ ἣν vezi smochinul pe care l-ai iată smochinul pe care l-ai
κατηράσω ἐξήρανται. blestemat, s-a uscat. blestemat s-a uscat.
Μρ Ια-22 καὶ ἀποκριθεὶς ὁ ᾿Ιησοῦς 22. Și răspunzând Iisus, a zis Marcu 11:22. Şi răspunzând, Iisus
λέγει αὐτοῖς· ἔχετε πίστιν Θεοῦ. lor: aveţi credinţă în Dumnezeu; le-a zis: Aveţi credinţă în
Μρ Ια-23 ἀμὴν γὰρ λέγω ὑμῖν ὅτι ὃς ἂν 23. Că amin zic vouă, că Dumnezeu.
εἴπῃ τῷ ὄρει τούτῳ, ἄρθητι καὶ cela ce ar zice muntelui Marcu 11:23. Adevărat zic vouă
βλήθητι εἰς τὴν θάλασσαν, καὶ μὴ acestuia: ridică-te și te aruncă că oricine va zice acestui
διακριθῇ ἐν τῇ καρδίᾳ αὐτοῦ, ἀλλὰ în mare, și nu se va îndoi întru munte: Ridică-te şi te aruncă în
πιστεύσει ὅτι ἃ λέγει γίνεται, ἔσται inima sa, ci va crede că ce va mare, şi nu se va îndoi în inima
αὐτῷ ὃ ἐὰν εἴπῃ. zice va fi, fi-va lui orice va zice. lui, ci va crede că ceea ce
spune se va face, fi-va lui orice
Μρ Ια-24 διὰ τοῦτο λέγω ὑμῖν, πάντα 24. Pentru aceasta zic vouă: va zice.
ὅσα ἂν προσευχόμενοι αἰτεῖσθε, toate câte cereţi, rugându-vă, să Marcu 11:24. De aceea vă zic
πιστεύετε ὅτι λαμβάνετε, καὶ ἔσται credeţi că veţi lua, și va fi vouă. vouă: Toate câte cereţi,
ὑμῖν. 25. Și când staţi de vă rugându-vă, să credeţi că le-aţi
Μρ Ια-25 καὶ ὅταν στήκητε rugaţi, iertaţi orice aveţi asupra primit şi le veţi avea.
προσευχόμενοι, ἀφίετε εἴ τι ἔχετε cuiva, ca și Tatăl vostru cel din Marcu 11:25. Iar când staţi de vă
κατά τινος, ἵνα καὶ ὁ πατὴρ ὑμῶν ὁ ceruri să ierte vouă greşalele rugaţi, Iertaţi orice aveţi
ἐν τοῖς οὐρανοῖς ἀφῇ ὑμῖν τὰ voastre. împotriva cuiva, ca şi Tatăl
παραπτώματα ὑμῶν. vostru Cel din ceruri să vă
26. Iar dacă voi nu veţi Ierte vouă greşealele voastre.
Μρ Ια-26 εἰ δὲ ὑμεῖς οὐκ ἀφίετε, οὐδὲ ὁ ierta, nici Tatăl vostru cei din Marcu 11:26. Că de nu Iertaţi voi,
πατὴρ ὑμῶν ἀφήσει τὰ ceruri nu va ierta vouă greşalele nici Tatăl vostru Cel din ceruri
παραπτώματα ὑμῶν. voastre. nu vă va Ierta vouă greşealele
voastre.
Μρ Ια-27 Καὶ ἔρχονται πάλιν εἰς 27. Și au venit iarăşi în Marcu 11:27. Şi au intrat iarăşi în
᾿Ιεροσόλυμα· καὶ ἐν τῷ ἱερῷ Ierusalim; și umblând ei prin Ierusalim . Şi pe când se
περιπατοῦντος αὐτοῦ ἔρχονται πρὸς biserică, au venit la dânsul plimba Iisus prin templu, au
αὐτὸν οἱ ἀρχιερεῖς καὶ οἱ Arhiereii și cărturarii și venit la El arhiereii, cărturarii
γραμματεῖς καὶ οἱ πρεσβύτεροι Bătrânii, şi bătrânii.
Μρ Ια-28 καὶ λέγουσιν αὐτῷ· ἐν ποίᾳ 28. Și au zis lui: cu ce putere Marcu 11:28. Şi I-au zis: Cu ce
ἐξουσίᾳ ταῦτα ποιεῖς; ἢ τίς σοι faci acestea? Și cine ţi-a dat ţie putere faci acestea? Sau cine
ἔδωκε τὴν ἐξουσίαν ταύτην ἵνα puterea aceasta ca să faci Ţi-a dat Ţie puterea aceasta, ca
ταῦτα ποιῇς; acestea? să le faci?
Μρ Ια-29 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς ἀποκριθεὶς 29. Iar Iisus răspunzând, a Marcu 11:29. Iar Iisus le-a zis: Vă
εἶπεν αὐτοῖς· ἐπερωτήσω ὑμᾶς zis lor: întreba-voi și eu pe voi voi întreba şi Eu un cuvânt:
κἀγὼ ἕνα λόγον, καὶ ἀποκρίθητέ un cuvânt și să-mi răspundeţi răspundeţi-Mi şi vă voi spune
μοι, καὶ ἐρῶ ὑμῖν ἐν ποίᾳ ἐξουσίᾳ mie, și voi spune și eu vouă cu ce şi Eu cu ce putere fac acestea:
ταῦτα ποιῶ. putere fac acestea. Marcu 11:30. Botezul lui Ioan din
Μρ Ια-30 τὸ βάπτισμα ᾿Ιωάννου ἐξ 30. Botezul lui Ioan, din cer cer a fost, sau de la oameni?
οὐρανοῦ ἦν ἢ ἐξ ἀνθρώπων; a fost, sau de la oameni? Răspundeţi-Mi!
ἀποκρίθητέ μοι. Răspundeţi-mi mie. Marcu 11:31. Şi ei vorbeau între
Μρ Ια-31 καὶ ἐλογίζοντο πρὸς ἑαυτοὺς 31. Și ei cugetau întru sine, ei, zicând: De vom zice: Din
λέγοντες· ἐὰν εἴπωμεν, ἐξ οὐρανοῦ, zicând: de vom zice: din cer, va cer, va zice: Pentru ce, dar, n-
ἐρεῖ· διατί οὖν οὐκ ἐπιστεύσατε zice: pentru ce dar n-aţi crezut aţi crezut în el?
αὐτῷ; lui? Marcu 11:32. Iar de vom zice: De
Μρ Ια-32 ἀλλὰ εἴπωμεν, ἐξ ἀνθρώπων; 32. Iar de vom zice: de la la oameni - se temeau de
- ἐφοβοῦντο τὸν λαόν· ἅπαντες γὰρ oameni, se temeau de norod, că mulţime, căci toţi îl socoteau că
117
εἶχον τὸν ᾿Ιωάννην ὅτι προφήτης toți (îl) aveau pe Ioan, că, cu Ioan era într-adevăr prooroc.
ἦν. adevărat prooroc a fost. Marcu 11:33. Şi răspunzând, au
Μρ Ια-33 καὶ ἀποκριθέντες λέγουσι τῷ 33. Și răspunzând, au zis lui zis lui Iisus: Nu ştim. Şi Iisus
᾿Ιησοῦ· οὐκ οἴδαμεν. καὶ ὁ ᾿Ιησοῦς Iisus: nu ştim. Și Iisus le-a zis: Nici Eu nu vă spun
ἀποκριθεὶς λέγει αὐτοῖς· οὐδὲ ἐγὼ răspunzând, a zis lor: nici eu nu vouă cu ce putere fac acestea.
λέγω ὑμῖν ἐν ποίᾳ ἐξουσίᾳ ταῦτα voi spune vouă cu ce putere fac
ποιῶ. acestea.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΒ. CAPITOLUL 12. CAPITOLUL 12

Μρ Ιβ-1 Καὶ ἤρξατο αὐτοῖς ἐν 1. Și a început în pilde a grăi Marcu 12:1. Şi a început să le
παραβολαῖς λέγειν· ἀμπελῶνα lor: un om a sădit vie, și a vorbească în pilde: Un om a
ἐφύτευσεν ἄνθρωπος καὶ περιέθηκε îngrădit-o împrejur cu gard, și a sădit o vie, a împrejmuit-o cu
φραγμὸν καὶ ὤρυξεν ὑπολήνιον καὶ săpat într-însa teasc, și a zidit gard, a săpat în ea teasc, a
ᾠκοδόμησε πύργον, καὶ ἐξέδοτο turn, și a dat-o pe ea clădit turn şi a dat-o
αὐτὸν γεωργοῖς καὶ ἀπεδήμησε. lucrătorilor, și s-a dus departe. lucrătorilor, iar el s-a dus
departe.
Μρ Ιβ-2 καὶ ἀπέστειλε πρὸς τοὺς 2. Și la vreme a trimis o Marcu 12:2. Şi la vreme, a trimis
γεωργοὺς τῷ καιρῷ δοῦλον, ἵνα slugă la lucrători, ca să ia de la la lucrători o slugă, ca să ia de
παρὰ τῶν γεωργῶν λάβῃ ἀπὸ τοῦ lucrători din rodul viei. la ei din roadele viei.
καρποῦ τοῦ ἀμπελῶνος. 3. Iar ei apucându-l pe Marcu 12:3. Dar ei, punând mâna
Μρ Ιβ-3 καὶ λαβόντες αὐτὸν ἔδειραν dânsul, l-au bătut și l-au trimis pe ea, au bătut-o şi i-au dat
καὶ ἀπέστειλαν κενόν. deşert. drumul fără nimic.
Μρ Ιβ-4 καὶ πάλιν ἀπέστειλε πρὸς 4. Și iarăşi a trimis către Marcu 12:4. Şi a trimis la ei,
αὐτοὺς ἄλλον δοῦλον· κἀκεῖνον dânşii pe altă slugă; și pe acela iarăşi, altă slugă, dar şi pe
λιθοβολήσαντες ἐκεφαλαίωσαν καὶ bătându-l cu pietre, i-au aceea, lovind-o cu pietre, i-au
ἀπέστειλαν ἠτιμωμένον. sfărâmat capul și l-au trimis cu spart capul şi au ocărât-o.
Μρ Ιβ-5 καὶ πάλιν ἄλλον ἀπέστειλε· necinste Marcu 12:5. Şi a trimis alta. Dar
κἀκεῖνον ἀπέκτειναν, καὶ πολλοὺς 5. Și iarăşi a trimis pe altul; şi pe aceea au ucis-o; şi pe
ἄλλους, οὓς μὲν δέροντες, οὓς δὲ și pe acela l-au omorât și pe alţii multe altele: pe unele bătându-
ἀποκτέννοντες. mulţi pe unii bătându-i, pe alţii le, iar pe altele ucigându-le.
Μρ Ιβ-6 ἔτι οὖν ἕνα υἱὸν ἔχων, omorându-i. Marcu 12:6. Mai avea şi un fiu
ἀγαπητὸν αὐτοῦ, ἀπέστειλε καὶ 6. Deci având încă un fiu iubit al său şi în cele din urmă
αὐτὸν ἔσχατον πρὸς αὐτοὺς λέγων iubit al său, l-a trimis și pe acela l-a trimis la lucrători, zicând:
ὅτι ἐντραπήσονται τὸν υἱόν μου. mai pe urmă la ei, zicând: se vor Se vor ruşina de fiul meu.
Μρ Ιβ-7 ἐκεῖνοι δὲ οἱ γεωργοί, ruşina de fiul meu. Marcu 12:7. Dar acei lucrători au
θεασάμενοι αὐτὸν ἐρχόμενον, πρὸς 7 Iar lucrătorii aceia au zis zis între ei: Acesta este
ἑαυτοὺς εἶπον ὅτι οὗτός ἐστιν ὁ întru sine: acesta este moştenitorul; veniţi să-l
κληρονόμος· δεῦτε ἀποκτείνωμεν moştenitorul, veniţi să-l ucidem omorâm şi moştenirea va fi a
αὐτόν, καὶ ἡμῶν ἔσται ἡ pe el, și va fi moşia a noastră. noastră.
κληρονομία. 8. Și apucându-l pe el, l-au Marcu 12:8. Şi prinzându-l l-au
Μρ Ιβ-8 καὶ λαβόντες ἀπέκτειναν omorât și l-au scos afară din vie. omorât şi l-au aruncat afară
αὐτὸν καὶ ἐξέβαλον αὐτὸν ἔξω τοῦ din vie.
ἀμπελῶνος. 9. Ce, dar, va face stăpânul Marcu 12:9. Ce va face acum
Μρ Ιβ-9 τί οὖν ποιήσει ὁ κύριος τοῦ viei? Veni-va și va pierde pe stăpânul viei? Va veni şi va
ἀμπελῶνος; ἐλεύσεται καὶ ἀπολέσει lucrătorii aceia și via o va da pierde pe lucrători, iar via o va
τοὺς γεωργοὺς τούτους, καὶ δώσει altora. da altora.
τὸν ἀμπελῶνα ἄλλοις. 10. Au nici scriptura aceasta Marcu 12:10. Oare nici Scriptura
Μρ Ιβ-10 οὐδὲ τὴν γραφὴν ταύτην n-aţi cetit-o? Piatra care nu au aceasta n-aţi citit-o: "Piatra pe
ἀνέγνωτε, λίθον ὃν ἀπεδοκίμασαν băgat-o în seamă ziditorii, care au nesocotit-o ziditorii,
οἱ οἰκοδομοῦντες, οὗτος ἐγενήθη aceasta s-a făcut în capul aceasta a ajuns să fie în capul
εἰς κεφαλὴν γωνίας· unghiului; unghiului?
Μρ Ιβ-11 παρὰ Κυρίου ἐγένετο αὕτη, 11. De la Domnul s-a făcut Marcu 12:11. De la Domnul s-a
καὶ ἔστι θαυμαστὴ ἐν ὀφθαλμοῖς aceasta, și este minunată întru făcut aceasta şi este lucru
ἡμῶν; ochii noştri. minunat în ochii noştri".
Μρ Ιβ-12 Καὶ ἐζήτουν αὐτὸν κρατῆσαι, 12. Și căutau să-l prindă pe Marcu 12:12. Şi căutau să-L
καὶ ἐφοβήθησαν τὸν ὄχλον· el, dar se temeau de norod; căci prindă, dar se temeau de
ἔγνωσαν γὰρ ὅτι πρὸς αὐτοὺς τὴν au cunoscut că împotriva lor a popor. Căci înţeleseseră că
118
παραβολὴν εἶπε. καὶ ἀφέντες αὐτὸν zis pilda; și lăsându-l pe el, s-au împotriva lor zisese pilda
ἀπῆλθον. dus. aceasta. Şi lăsându-L, s-au
Μρ Ιβ-13 Καὶ ἀποστέλλουσι πρὸς 13. Și au trimis către dânsul dus.
αὐτόν τινας τῶν Φαρισαίων καὶ pe unii din Farisei și din Marcu 12:13. Şi au trimis la El pe
τῶν ῾Ηρῳδιανῶν ἵνα αὐτὸν Irodiani, ca să-l prindă pe el în unii din farisei şi din irodiani,
ἀγρεύσωσι λόγῳ. cuvânt. ca să-L prindă în cuvânt.
Μρ Ιβ-14 οἱ δὲ ἐλθόντες λέγουσιν 14. Iar ei venind, i-au zis lui: Marcu 12:14. Iar ei, venind, I-au
αὐτῷ· διδάσκαλε, οἴδαμεν ὅτι Învăţătorule, ştim că adevărat zis: Învăţătorule, ştim că spui
ἀληθὴς εἶ καὶ οὐ μέλει σοι περὶ ești, și nu-ţi este ţie grijă de adevărul şi nu-Ţi pasă de
οὐδενός· οὐ γὰρ βλέπεις εἰς nimeni, că nu cauţi în faţa nimeni, fiindcă nu cauţi la faţa
πρόσωπον ἀνθρώπων, ἀλλ᾿ ἐπ᾿ oamenilor, ci întru adevăr calea oamenilor, ci cu adevărat
ἀληθείας τὴν ὁδὸν τοῦ Θεοῦ lui Dumnezeu înveţi. Se cade a înveţi calea lui Dumnezeu. Se
διδάσκεις. εἶπον οὖν ἠμῖν· ἔξεστι da dajdie Cezarului, sau nu? Să cuvine a da dajdie Cezarului
δοῦναι κῆνσον Καίσαρι ἢ οὔ; dăm, sau să nu dăm? sau nu? Să dăm sau să nu
δῶμεν ἢ μὴ δῶμεν; dăm?
Μρ Ιβ-15 ὁ δὲ εἰδὼς αὐτῶν τὴν 15. Dar el ştiind făţărnicia Marcu 12:15. El însă, cunoscând
ὑπόκρισιν εἶπεν αὐτοῖς· τί με lor, a zis lor: ce mă ispitiţi? făţărnicia lor, le-a zis: Pentru
πειράζετε; φέρετέ μοι δηνάριον ἵνα Aduceţi-mi un dinar să-l văd. ce Mă ispitiţi? Aduceţi-Mi un
ἴδω. 16. Iar ei i-au adus. Și a zis dinar ca să-l văd.
Μρ Ιβ-16 οἱ δὲ ἤνεγκαν. καὶ λέγει lor: al cui este chipul acesta și Marcu 12:16. Şi I-au adus. Şi i-a
αὐτοῖς· τίνος ἡ εἰκὼν αὔτη καὶ ἡ scriptura cea de pe el? Și ei i-au întrebat Iisus: Al cui e chipul
ἐπιγραφή; οἱ δὲ εἶπον· Καίσαρος. zis lui: ale Cezarului. acesta în inscripţia de pe el?
17. Și răspunzând Iisus, a zis Iar ei I-au zis: Ale Cezarului.
Μρ Ιβ-17 καὶ ἀποκριθεὶς ὁ ᾿Ιησοῦς lor: daţi înapoi pe cele ce sunt Marcu 12:17. Iar Iisus a zis: Daţi
εἶπεν αὐτοῖς· ἀπόδοτε τὰ Καίσαρος ale Cezarului, Cezarului, și pe Cezarului cele ale Cezarului,
Καίσαρι καὶ τὰ τοῦ Θεοῦ τῷ Θεῷ, cele ce sunt ale lui Dumnezeu, iar lui Dumnezeu cele ale lui
καί ἐθαὺμασαν ἐπ᾿ αὐτῷ. lui Dumnezeu. Și s-au mirat de Dumnezeu. Şi se mirau de El.
Μρ Ιβ-18 Καὶ ἔρχονται Σαδδουκαῖοι dânsul.
πρὸς αὐτόν, οἵτινες λέγουσιν 18. Și au venit la dânsul Marcu 12:18. Şi au venit la El
ἀνάστασιν μὴ εἶναι, καὶ ἐπηρώτων saducheii, care zic că nu este saducheii care zic că nu este
αὐτὸν λέγοντες· înviere, și l-au întrebat pe el, înviereşi-L întrebau zicând:
Μρ Ιβ-19 διδάσκαλε, Μωῡσῆς ἔγραψεν zicând:
ἡμῖν ὅτι ἐάν τινος ἀδελφὸς 19. Învăţătorule, Moise a Marcu 12:19. Învăţătorule, Moise
ἀποθάνῃ καὶ καταλίπῃ γυναῖκα, καὶ scris nouă, că de va muri fratele ne-a lăsat scris, că de va muri
τέκνα μὴ ἀφῇ, ἵνα λάβῃ ὁ ἀδελφὸς cuiva, și-i va rămânea femeia, și fratele cuiva şi va lăsa femeia
αὐτοῦ τὴν γυναῖκα αὐτοῦ καὶ feciori nu va lăsa, să ia fratele fără copil, să ia fratele său pe
ἐξαναστήσῃ σπέρμα τῷ ἀδελφῷ lui pe femeia lui și să ridice femeia lui şi să ridice urmaş
αὐτοῦ. sămânţa fratelui său. fratelui.
Μρ Ιβ-20 ἑπτὰ οὖν ἀδελφοὶ ἦσαν. καὶ ὁ 20. Deci şapte fraţi au fost, Marcu 12:20. Şi erau şapte fraţi.
πρῶτος ἔλαβε γυναῖκα, καὶ și cel dintâi a luat femeie, și Şi cel dintâi şi-a luat femeie,
ἀποθνήσκων οὐκ ἀφῆκε σπέρμα. murind n-a lăsat sămânţă; dar, murind, n-a lăsat urmaş.
Μρ Ιβ-21 καὶ ὁ δεύτερος ἔλαβεν αὐτήν, 21. Și al doilea o a luat pe Marcu 12:21. Şi a luat-o pe ea al
καὶ ἀπέθανε, καὶ οὐδὲ αὐτὸς οὐκ dânsa, dar a murit, și nici acela doilea, şi a murit, nelăsând
ἀφῆκε σπέρμα. καὶ ὁ τρίτος n-a lăsat sămânţă, și al treilea urmaş. Tot aşa şi al treilea.
ὡσαύτως. aşijderea.
Μρ Ιβ-22 καὶ ἔλαβον αὐτὴν οἱ ἑπτά, 22. Și au luat-o pe dânsa toți Marcu 12:22. Şi au luat-o toţi
καὶ οὐκ ἀφῆκαν σπέρμα. ἐσχάτη şapte și n-au lăsat sămânţă, iar şapte şi n-au lăsat urmaş. În
πάντων ἀπέθανε καὶ ἡ γυνή. mai pe urmă de toți, a murit și urma tuturor a murit şi femeia.
Μρ Ιβ-23 ἐν τῇ οὖν ἀναστάσει, ὅταν femeia. Marcu 12:23. La înviere, când vor
ἀναστῶσι, τίνος αὐτῶν ἔσται γυνή; 23. Deci la înviere, când vor învia, a căruia dintre ei va fi
οἱ γὰρ ἑπτὰ ἔσχον αὐτὴν γυναῖκα. învia, a căruia dintr-înşii va fi femeia? Căci toţi şapte au
femeie, că toți şapte au avut-o pe avut-o de soţie.
ea femeie? Marcu 12:24. Şi le-a zis Iisus:
Μρ Ιβ-24 καὶ ἀποκριθεὶς ὁ ᾿Ιησοῦς 24. Și răspunzând Iisus, a zis Oare nu pentru aceasta
εἶπεν αὐτοῖς· οὐ διὰ τοῦτο lor: au nu pentru aceasta vă rătăciţi, neştiind Scripturile,
πλανᾶσθε, μὴ εἰδότες τὰς γραφὰς rătăciţi, neştiind scripturile nici nici puterea lui Dumnezeu?
μηδὲ τὴν δύναμιν τοῦ Θεοῦ puterea lui Dumnezeu? Marcu 12:25. Căci, când vor învia
119
Μρ Ιβ-25 ὅταν γὰρ ἐκ νεκρῶν 25. Căci după ce vor învia din morţi, nici nu se mai
ἀναστῶσιν, οὔτε γαμοῦσιν οὔτε din morţi, nici (nu) se vor însura, însoară, nici nu se mai mărită,
γαμίζονται, ἀλλ᾿ εἰσὶν ὡς ἄγγελοι nici (nu) se vor mărita, ci vor fi ci sunt ca îngerii din ceruri.
οἱ ἐν τοῖς οὐρανοῖς, ca îngerii în ceruri. Marcu 12:26. Iar despre morţi că
Μρ Ιβ-26 περὶ δὲ τῶν νεκρῶν ὅτι 26. Iar pentru morţi, că se vor învia, n-aţi citit, oare, în
ἐγείρονται, οὐκ ἀνέγνωτε ἐν τῇ vor scula, au n-aţi cetit în cartea cartea lui Moise, când i-a
βίβλῳ Μωῡσέως, ἐπὶ τοῦ βάτου lui Moise, la rug, cum i-a grăit vorbit Dumnezeu din rug,
πῶς εἶπεν αὐτῷ ὁ Θεὸς λέγων, ἐγὼ Dumnezeu lui, zicând: eu sunt zicând: "Eu sunt Dumnezeul lui
ὁ Θεὸς ᾿Αβραὰμ καὶ ὁ Θεὸς ᾿Ισαὰκ Dumnezeul lui Avraam și Avraam şi Dumnezeul lui Isaac
καὶ ὁ Θεὸς ᾿Ιακώβ, Dumnezeul lui Isaac și şi Dumnezeul lui Iacov"?
Μρ Ιβ-27 οὐκ ἔστιν ὁ Θεὸς νεκρῶν, Dumnezeul lui Iacov. Marcu 12:27. Dumnezeu nu este
ἀλλὰ ζώντων· ὑμεῖς οὖν πολὺ 27. Nu este Dumnezeu al Dumnezeul celor morţi, ci a
πλανᾶσθε. morţilor, ci Dumnezeu al viilor, celor vii. Mult rătăciţi.
Μρ Ιβ-28 Καὶ προσελθὼν εἷς τῶν deci voi mult vă rătăciţi. Marcu 12:28. Şi apropiindu-se
γραμματέων, ἀκούσας αὐτῶν 28. Și apropiindu-se unul din unul din cărturari, care îi
συζητούντων, ἰδὼν ὅτι καλῶς Cărturari, care auzise pe ei auzise vorbind între ei şi,
αὐτοῖς ἀπεκρίθη, ἐπηρώτησεν prigonindu-se cu dânsul, și văzând că bine le-a răspuns, L-
αὐτόν· ποία ἐστὶ πρώτη πάντων văzând că bine le-a răspuns lor, a întrebat: Care poruncă este
ἐντολή; l-a întrebat pe el: care poruncă întâia dintre toate?
Μρ Ιβ-29 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς ἀπεκρίθη αὐτῷ este mai întâi de toate? Marcu 12:29. Iisus i-a răspuns că
ὅτι πρώτη πάντων ἐντολή· ἄκουε, 29. Iar Iisus i-a răspuns lui, întâia este: "Ascultă Israele,
᾿Ισραήλ, Κύριος ὁ Θεὸς ἡμῶν că mai întâi de toate poruncile Domnul Dumnezeul nostru este
Κύριος εἷς ἐστί. este: auzi Israile: Domnul singurul Domn".
Μρ Ιβ-30 καὶ ἀγαπήσῃς Κύριον τὸν Dumnezeul nostru, Domnul unul Marcu 12:30. Şi: "Să iubeşti pe
Θεόν σου ἐξ ὅλης τῆς καρδίας σου este; Domnul Dumnezeul tău din
καὶ ἐξ ὅλης τῆς ψυχῆς σου καὶ ἐξ 30. Și să iubeşti pe Domnul toată inima ta, din tot sufletul
ὅλης τῆς διανοίας σου καὶ ἐξ ὅλης Dumnezeul tău din toată inima tău, din tot cugetul tău şi din
τῆς ἰσχύος σου. αὕτη πρώτη ἐντολή. ta și din tot sufletul tău și din tot toată puterea ta". Aceasta este
cugetul tău și din toată tăria ta; cea dintâi poruncă.
Μρ Ιβ-31 καὶ δευτέρα ὁμοία, αὕτη· aceasta este porunca cea dintâi. Marcu 12:31. Iar a doua e
ἀγαπήσεις τὸν πλησίον σου ὡς 31. Iar a doua, asemenea aceasta: "Să iubeşti pe
ἑαυτόν. μείζων τούτων ἄλλη ἐντολὴ acesteia: să iubeşti pe aproapele aproapele tău ca pe tine
οὐκ ἔστι. tău, ca însuţi pe tine. Mai mare însuţi". Mai mare decât acestea
decât acestea altă poruncă nu nu este altă poruncă.
Μρ Ιβ-32 καὶ εἶπεν αὐτῷ ὁ este. Marcu 12:32. Şi I-a zis cărturarul:
γραμματεύς· καλῶς, διδάσκαλε! ἐπ᾿ 32. Și a zis lui cărturarul: Bine, Învăţătorule. Adevărat ai
ἀληθείας εἶπας ὅτι εἷς ἐστι καὶ οὐκ bine, Învăţătorule, adevărat ai zis că unul este Dumnezeu şi nu
ἔστιν ἄλλος πλὴν αὐτοῦ· zis, că unul este Dumnezeu, și nu este altul afară de El.
Μρ Ιβ-33 καὶ τὸ ἀγαπᾶν αὐτὸν ἐξ ὅλης este altul afară de dânsul; Marcu 12:33. Şi a-L iubi pe El din
τῆς καρδίας καὶ ἐξ ὅλης τῆς 33. Și a-l iubi pe el din toată toată inima, din tot sufletul, din
συνέσεως καὶ ἐξ ὅλης τῆς ψυχῆς inima și din tot cugetul și din tot tot cugetul şi din toată puterea
καὶ ἐξ ὅλης τῆς ἰσχύος, καὶ τὸ sufletul și din toată tăria; și a şi a iubi pe aproapele tău ca pe
ἀγαπᾶν τὸν πλησίον ὡς ἑαυτὸν iubi pe aproapele ca însuşi pe tine însuţi este mai mult decât
πλεῖόν ἐστι πάντων τῶν sine, mai mult este decât toate toate arderile de tot şi decât
ὁλοκαυτωμάτων καὶ θυσιῶν. prinoasele și jertfele. toate jertfele.
Μρ Ιβ-34 καὶ ὁ ᾿Ιησοῦς ἰδὼν ὅτι 34. Iar Iisus văzând că, cu Marcu 12:34. Iar Iisus, văzându-l
νουνεχῶς ἀπεκρίθη, εἶπεν αὐτῷ· οὐ înţelepciune a răspuns, i-a zis că a răspuns cu înţelepciune, i-
μακρὰν εἶ ἀπὸ τῆς βασιλείας τοῦ lui: nu ești departe de împărăţia a zis: Nu eşti departe de
Θεοῦ. καὶ οὐδεὶς οὐκέτι ἐτόλμα lui Dumnezeu. Și nimeni mai împărăţia lui Dumnezeu. Şi
αὐτὸν ἐπερωτῆσαι. mult nu îndrăznea să-l întrebe pe nimeni nu mai îndrăznea să-L
el. mai întrebe.
Μρ Ιβ-35 Καὶ ἀποκριθεὶς ὁ ᾿Ιησοῦς 35. Și începând Iisus, a zis, Marcu 12:35. Şi învăţând Iisus în
ἔλεγε διδάσκων ἐν τῷ ἱερῷ· πῶς învăţând în biserică: cum zic templu, grăia zicând: Cum zic
λέγουσιν οἱ γραμματεῖς ὅτι ὁ cărturarii că Hristos este Fiul cărturarii că Hristos este Fiul
Χριστὸς υἱὸς Δαυΐδ ἐστι; lui David? lui David?
Μρ Ιβ-36 αὐτὸς γὰρ Δαυῒδ εἶπεν ἐν 36. Că însuşi David a zis cu Marcu 12:36. Însuşi David a zis
Πνεύματι ῾Αγίῳ· λέγει ὁ Κύριος τῷ Duhul Sfânt: zis-au Domnul, întru Duhul Sfânt: "Zis-a
120
Κυρίῳ μου, κάθου ἐκ δεξιῶν μου Domnului meu: şezi dea dreapta Domnul Domnului meu: Şezi
ἕως ἂν θῶ τοὺς ἐχθρούς σου mea, până ce voi pune pe de-a dreapta Mea până ce voi
ὑποπόδιον τῶν ποδῶν σου. vrăjmaşii tăi aşternut pune pe vrăjmaşii tăi aşternut
picioarelor tale. picioarelor Tale".
Μρ Ιβ-37 αὐτὸς οὖν Δαυῒδ λέγει αὐτὸν 37. Deci însuşi David îl Marcu 12:37. Deci însuşi David Îl
Κύριον· καὶ πόθεν υἱὸς αὐτοῦ ἐστι; numeşte pe el Domn, și de unde numeşte pe El Domn; de unde
καὶ ὁ πολὺς ὄχλος ἤκουεν αὐτοῦ dar este fiu al lui? Și poporul cel dar este fiul lui? Şi mulţimea
ἡδέως. mult asculta pe el cu dulceaţă. cea multă Îl asculta cu
bucurie.
Μρ Ιβ-38 Καὶ ἔλεγεν αὐτοῖς ἐν τῇ 38. Și grăia lor întru Marcu 12:38. Şi le zicea în
διδαχῇ αὐτοῦ· βλέπετε ἀπὸ τῶν învăţătura sa; păziţi-vă de învăţătura Sa: Luaţi seama la
γραμματέων τῶν θελόντων ἐν Cărturari, care voiesc a umbla cărturari cărora le place să se
στολαῖς περιπατεῖν καὶ ἀσπασμοὺς în podoabe și iubesc plimbe în haine lungi şi să li se
ἐν ταῖς ἀγοραῖς închinăciunile prin târguri, plece lumea în pieţe,
Μρ Ιβ-39 καὶ πρωτοκαθεδρίας ἐν ταῖς 39. Și scaunele cele mai de Marcu 12:39. Şi să stea în băncile
συναγωγαῖς καὶ πρωτοκλισίας ἐν sus în sinagogi, și şederile cele dintâi în sinagogi şi să stea în
τοῖςδείπνοις. mai întâi la ospeţe; capul mesei la ospeţe,
Μρ Ιβ-40 οἱ κατεσθίοντες τὰς οἱκίας 40. Care mănâncă casele Marcu 12:40. Ei, care secătuiesc
τῶν χηρῶν καὶ προφάσει μακρὰ văduvelor și cu pricină îndelung casele văduvelor şi de ochii
προσευχόμενοι! οὗτοι λήψονται se roagă; aceştia vor lua mai lumii se roagă îndelung, îşi vor
περισσότερον κρῖμα. grea osândă. lua mai multă osândă.
Μρ Ιβ-41 Καὶ καθίσας ὁ ᾿Ιησοῦς 41. Și şezând sus în preajma Marcu 12:41. Şi şezând în
κατέναντι τοῦ γαζοφυλακίου gazofilachiei, privea cum aruncă preajma cutiei darurilor, Iisus
ἐθεώρει πῶς ὁ ὄχλος βάλλει poporul bani în gazofilachie; și privea cum mulţimea aruncă
χαλκὸν εἰς τὸ γαζοφυλάκιον. mulţi bogaţi aruncau multe. bani în cutie. Şi mulţi bogaţi
aruncau mult.
Μρ Ιβ-42 καὶ πολλοὶ πλούσιοι ἔβαλλον 42. Și venind o văduvă Marcu 12:42. Şi venind o văduvă
πολλά· καὶ ἐλθοῦσα μία χήρα săracă, a aruncat doi dinari, ce săracă, a aruncat doi bani,
πτωχὴ ἔβαλε λεπτὰ δύο, ὅ ἐστι este un codrant. adică un codrant.
κοδράντης. 43. Și chemând, pe ucenicii Marcu 12:43. Şi chemând la Sine
Μρ Ιβ-43 καὶ προσκαλεσάμενος τοὺς săi, le-a zis lor: amin zic vouă, pe ucenicii Săi le-a zis:
μαθητὰς αὐτοῦ εἶπεν αὐτοῖς· ἀμὴν că această văduvă săracă, a Adevărat grăiesc vouă că
λέγω ὑμῖν ὅτι ἡ χήρα ἡ πτωχὴ αὕτη aruncat mai mult decât toți cei această văduvă săracă a
πλεῖον πάντων ἔβαλε τῶν ce au aruncat în gazofilachie; aruncat în cutia darurilor mai
βαλλόντων εἰς τὸ γαζοφυλάκιον· mult decât toţi ceilalţi.
Μρ Ιβ-44 πάντες γὰρ ἐκ νοῦ 44. Că toți din prisosinţa lor Marcu 12:44. Pentru că toţi au
περισσεύοντος αὐτοῖς ἔβαλον· αὕτη au aruncat, iar aceasta din lipsa aruncat din prisosul lor, pe
δὲ ἐκ τῆς ὑστερήσεως αὐτῆς πάντα sa, toate câte a avut a aruncat, când ea, din sărăcia ei, a
ὅσα εἶχεν ἔβαλεν, ὅλον τὸν βίον toată avuţia sa. aruncat tot ce avea, toată
αὐτῆς. avuţia sa.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΓ. CAPITOLUL 13. CAPITOLUL 13

Μρ Ιγ-1 Καὶ ἐκπορευομένου αὐτοῦ ἐκ 1. Și ieşind el din biserică, a Marcu 13:1. Şi ieşind din templu,
τοῦ ἱεροῦ λέγει αὐτῷ εἷς τῶν zis lui unul din ucenicii lui: unul dintre ucenicii Săi I-a zis:
μαθητῶν αὐτοῦ· διδάσκαλε, ἴδε Învăţătorule, vezi ce fel de pietre Învăţătorule, priveşte ce fel de
ποταποὶ λίθοι καὶ ποταπαὶ și ce fel de zidirii! pietre şi ce clădiri!
οἰκοδομαί. 2. Și răspunzând Iisus, a zis Marcu 13:2. Dar Iisus a zis: Vezi
Μρ Ιγ-2 καὶ ὁ ᾿Ιησοῦς ἀποκριθεὶς εἶπεν lui: vezi aceste zidiri mari? Nu aceste mari clădiri? Nu va
αὐτῷ· βλέπεις ταύτας τὰς μεγάλας va rămânea aici piatră pe piatră, rămâne piatră peste piatră să
οἰκοδομάς; οὐ μὴ ἀφεθῇ ὧδε λίθος care să nu se risipească. nu se risipească.
ἐπὶ λίθον ὃς οὐ μὴ καταλυθῇ. 3. Și şezând el pe Muntele Marcu 13:3. Şi şezând pe Muntele
Μρ Ιγ-3 καὶ καθημένου αὐτοῦ εἰς τὸ Măslinilor, în preajma Bisericii, Măslinilor, în faţa templului, Îl
ὄρος τῶν ἐλαιῶν κατέναντι τοῦ l-au întrebat pe dânsul deosebi întrebau, de o parte, Petru,
ἱεροῦ, ἐπηρώτων αὐτὸν κατ᾿ ἰδίαν Petru și Iacov și Ioan și Andrei: Iacov, Ioan şi cu Andrei:
Πέτρος καὶ ᾿Ιάκωβος καὶ ᾿Ιωάννης 4. Spune nouă, când vor fi Marcu 13:4. Spune-ne nouă când
καὶ ᾿Ανδρέας acestea și care este semnul, când vor fi acestea? Şi care va fi
Μρ Ιγ-4 εἰπὲ ἡμῖν πότε ταῦτα ἔσται, καὶ acestea toate se vor săvârşi? semnul când va fi să se
121
τί τὸ σημεῖον ὅταν μέλλῃ πάντα împlinească toate acestea?
ταῦτα συντελεῖσθαι; 5. Iar Iisus răspunzând lor, a Marcu 13:5. Iar Iisus a început să
Μρ Ιγ-5 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς ἀποκριθεὶς început a zice; căutaţi ca să nu le spună: Vedeţi să nu vă înşele
ἤρξατο λέγειν αὐτοῖς· βλέπετε μή vă înşele pe voi cineva; cineva.
τις ὑμᾶς πλανήσῃ. 6. Că mulţi voi veni întru Marcu 13:6. Căci mulţi vor veni în
Μρ Ιγ-6 πολλοὶ γὰρ ἐλεύσονται ἐπὶ τῷ numele meu, zicând: eu sunt numele Meu, zicând că sunt Eu,
ὀνόματί μου λέγοντες ὅτι ἐγώ εἰμι, Hristos, și pe mulţi vor înşela. şi vor amăgi pe mulţi.
καὶ πολλοὺς πλανήσουσιν. 7. Iar când veţi auzi de Marcu 13:7. Iar când veţi auzi de
Μρ Ιγ-7 ὅταν δὲ ἀκούσητε πολάμους războaie și de veşti de războaie, războaie, şi de zvonuri de
καὶ ἀκοὰς πολέμων, μὴ θροεῖσθε· să nu vă înspăimântaţi, că, se războaie, să nu vă tulburaţi,
δεῖ γὰρ γενέσθαι, ἀλλ᾿ οὔπω τὸ cuvine să fie acestea; ci încă nu căci trebuie să fie, dar încă nu
τέλος. va fi sfârşitul. va fi sfârşitul.
Μρ Ιγ-8 ἐγερθήσεται γὰρ ἔθνος ἐπὶ 8. Că se va scula neam peste Marcu 13:8. Şi se va ridica neam
ἔθνος καὶ βασιλεία ἐπὶ βασιλείαν, neam și împărăţie peste peste neam şi împărăţie peste
καὶ ἔσονται σεισμοὶ κατὰ τόπους, împărăţie; și vor fi cutremure pe împărăţie, vor fi cutremure pe
καὶ ἔσονται λιμοὶ καὶ ταραχαί. alocurea, și va fi foamete și alocuri şi foamete şi tulburări
tulburări; începături ale vor fi. Iar acestea sunt
Μρ Ιγ-9 ἀρχαὶ ὠδίνων ταῦτα. Βλέπετε durerilor vor fi acestea. începutul durerilor.
δὲ ὑμεῖς ἑαυτούς. παραδώσουσι γὰρ 9. Deci păziţi-vă pe voi Marcu 13:9. Luaţi seama la voi
ὑμᾶς εἰς συνέδρια καὶ ἐν ταῖς înşivă; că vă vor da pe voi în înşivă. Că vă vor da în adunări
συναγωγαῖς αὐτῶν δαρήσεσθε, καὶ soboare, și în adunări veţi fi şi veţi fi bătuţi în sinagogi şi
ἐπὶ ἡγεμόνων καὶ βασιλέων bătuţi, și înaintea domnilor și a veţi sta înaintea conducătorilor
σταθήσεσθε ἕνεκεν ἐμοῦ εἰς împăraţilor veţi sta pentru mine, şi a regilor, pentru Mine, spre
μαρτύριον αὐτοῖς· spre mărturie lor. mărturie lor.
Μρ Ιγ-10 καὶ εἰς πάντα τὰ ἔθνη δεῖ 10. Și în toate neamurile se Marcu 13:10. Ci mai întâi
πρῶτον κηρυχθῆναι τὸ εὐαγγέλιον. cuvine mai întâi să se Evanghelia trebuie să se
propovăduiască Evanghelia. propovăduiască la toate
Μρ Ιγ-11 ὅταν δὲ ἀγάγωσιν ὑμᾶς 11. Iar când vă vor duce pe neamurile.
παραδιδόντες, μὴ προμεριμνᾶτε τί voi dându-vă, să nu vă grijiţi Marcu 13:11. Iar când vă vor duce
λαλήσητε, μηδὲ μελετᾶτε, ἀλλ᾿ ὃ mai înainte ce veţi grăi, nici să ca să vă predea, nu vă îngrijiţi
ἐὰν δοθῇ ὑμῖν ἐν ἐκείνῃ τῇ ὥρᾳ, cugetaţi; ci, ceea ce se va da dinainte ce veţi vorbi, ci să
τοῦτο λαλεῖτε· οὐ γὰρ ὑμεῖς ἐστε οἱ vouă într-acel ceas, aceea să vorbiţi ceea ce se va da vouă în
λαλοῦντες, ἀλλὰ τὸ Πνεῦμα τὸ grăiţi; că nu veţi fi voi cei ce veţi ceasul acela. Căci nu voi
῞Αγιον. grai, ci Duhul Sfânt. sunteţi cei care veţi vorbi, ci
Duhul Sfânt.
Μρ Ιγ-12 παραδώσει δὲ ἀδελφὸς 12. Și va da frate pe frate Marcu 13:12. Şi va da frate pe
ἀδελφὸν εἰς θάνατον καὶ πατὴρ spre moarte, și tată pe fiu; și se frate la moarte şi tată pe copil
τέκνον, καὶ ἐπαναστήσονται τέκνα vor scula fiii asupra părinţilor şi copiii se vor răzvrăti
ἐπὶ γονεῖς καὶ θανατώσουσιν și-i vor omorî pe ei. împotriva părinţilor şi îi vor
αὐτούς. ucide.
Μρ Ιγ-13 καὶ ἔσεσθε μισούμενοι ὑπὸ 13. Și veţi fi urâţi de toți Marcu 13:13. Şi veţi fi urâţi de toţi
πάντων διὰ τὸ ὄνομά μου· ὁ δὲ pentru numele meu; dar cel ce pentru numele Meu; iar cel ce
ὑπομείνας εἰς τέλος, οὗτος va răbda până în sfârşit, acela va răbda până la urmă, acela
σωθήσεται. se va mântui. se va mântui.
Μρ Ιγ-14 ῞Οταν δὲ ἴδητε τὸ βδέλυγμα 14. Iar când veţi vedea Marcu 13:14. Iar când veţi vedea
τῆς ἐρημώσεως τὸ ῥηθὲν ὑπὸ urâciunea pustiirei, care s-a zis urâciunea pustiirii, stând unde
Δανιὴλ τοῦ προφήτου ἑστὼς ὅπου de Daniil proorocul, stând unde nu se cuvine - cine citeşte să
οὐ δεῖ - ὁ ἀναγινώσκων νοείτω - nu se cuvine (cela ce citeşte să înţeleagă - atunci cei ce vor fi
τότε οἱ ἐν τῇ ᾿Ιουδαίᾳ φευγέτωσαν înţeleagă), atunci cei ce vor fi în în Iudeea să fugă în munţi,
εἰς τὰ ὄρη, Iudeea, să fugă la munţi. Marcu 13:15. Şi cel de pe acoperiş
Μρ Ιγ-15 ὁ δὲ ἐπὶ τοῦ δώματος μὴ 15. Iar cela ce va fi pe casă, să nu se coboare în casă, nici
καταβάτω εἰς τὴν οἰκίαν μηδὲ să nu se pogoare în casă, nici să să intre ca să-şi ia ceva din
εἰσελθέτω ἆραί τι ἐκ τῆς οἰκίας intre să ia ceva din casa sa. casa sa,
αὐτοῦ, 16. Și cela ce va fi în câmp, Marcu 13:16. Şi cel ce va fi în
Μρ Ιγ-16 καὶ ὁ εἰς τὸν ἀγρὸν ὢν μὴ să nu se întoarcă înapoi să-și ia ţarină să nu se întoarcă
ἐπιστρεψάτω εἰς τὰ ὀπίσω ἆραι τὸ haina sa îndărăt, ca să-şi ia haina.
ἱμάτιον αὐτοῦ. 17. Iar vai celora ce vor Marcu 13:17. Dar vai celor ce vor
122
Μρ Ιγ-17 οὐαὶ δὲ ταῖς ἐν γαστρὶ avea în pântece, și celora ce vor avea în pântece şi celor ce vor
ἐχούσαις καὶ ταῖς θηλαζούσαις ἐν apleca în zilele acelea! alăpta în zilele acelea!
ἐκείναις ταῖς ἡμέραις. 18. Ci rugaţi-vă ca să nu fie Marcu 13:18. Rugaţi-vă, dar, ca
Μρ Ιγ-18 προσεύχεσθε δὲ ἵνα μὴ fuga voastră iarna; să nu fie fuga voastră iarna.
γένηται ἡ φυγὴ ὑμῶν χειμῶνος. 19. Că va fi în zilele acelea Marcu 13:19. Căci în zilele acelea
Μρ Ιγ-19 ἔσονται γὰρ αἱ ἡμέραι ἐκεῖναι necaz ca acela, care n-a fost va fi necaz cum nu a mai fost
θλῖψις, οἵα οὐ γέγονε τοιαύτη ἀπ᾿ până acum din începutul zidirii, până acum, de la începutul
ἀρχῆς κτίσεως ἧς ἔκτισεν ὁ Θεὸς care au zidit Dumnezeu și nici făpturii, pe care a zidit-o
ἕως τοῦ νῦν καὶ οὐ μὴ γένηται. (nu) va mai fi. Dumnezeu, şi nici nu va mai fi.
Μρ Ιγ-20 καὶ εἰ μὴ ἐκολόβωσε Κύριος 20. Și de nu ar scurta Marcu 13:20. Şi de nu ar fi scurtat
τὰς ἡμέρας, οὐκ ἂν ἐσώθη πᾶσα Dumnezeu zilele acelea, n-u s-ar Domnul zilele acelea, n-ar
σάρξ· ἀλλὰ διὰ τοὺς ἐκλεκτοὺς οὓς mântui tot trupul; ci pentru cei scăpa nici un trup, dar pentru
ἐξελέξατο ἐκολόβωσε τὰς ἡμέρας aleşi, pe care i-a ales, va scurta cei aleşi, pe care i-a ales, a
zilele acelea. scurtat acele zile.
Μρ Ιγ-21 καὶ τότε ἐάν τις ὑμῖν εἴπῃ, 21. Atunci de va zice vouă Marcu 13:21. Şi atunci dacă vă va
ἰδοὺ ὧδε ὁ Χριστός, ἰδοὺ ἐκεῖ, μὴ cineva, iată aici este Hristos, sau zice cineva: Iată, aci este
πιστεύετε. iată acolo, să nu credeţi; Hristos, sau iată acolo, să nu
Μρ Ιγ-22 ἐγερθήσονται γὰρ 22. Că se vor scula Hristoşi credeţi.
ψευδόχριστοι καὶ ψευδοπροφῆται mincinoşi și prooroci mincinoşi, Marcu 13:22. Se vor scula hristoşi
καὶ δώσουσι σημεῖα καὶ τέρατα și vor da semne și minuni ca să mincinoşi şi prooroci mincinoşi
πρὸς τὸ ἀποπλανᾶν, εἰ δυνατόν, καὶ înşele, de va fi cu putinţă și pe şi vor face semne şi minuni, ca
τοὺς ἐκλεκτούς. cei aleşi. să ducă în rătăcire, de se
poate, pe cei aleşi.
Μρ Ιγ-23 ὑμεῖς δὲ, βλέπετε· ἰδοὺ 23. Iar voi vă păziţi, că iată Marcu 13:23. Dar voi luaţi seama.
προείρηκα ὑμῖν ἅπαντα. mai înainte am spus vouă toate. Iată dinainte v-am spus vouă
toate.
Μρ Ιγ-24 ᾿Αλλ᾿ ἐν ἐκείναις ταῖς 24. Și îi zilele acelea, după Marcu 13:24. Ci în acele zile,
ἡμέραις, μετὰ τὴν θλῖψιν ἐκείνην ὁ necazul acela, soarele se va după necazul acela, soarele se
ἥλιος σκοτισθήσεται, καὶ ἡ σελήνη întuneca și luna nu-și va da va întuneca şi luna nu-şi va mai
οὐ δώσει τὸ φέγγος αὐτῆς, lumina sa. da lumina ei.
Μρ Ιγ-25 καὶ οἱ ἀστέρες ἔσονται ἐκ τοῦ 25. Și stelele cerului vor Marcu 13:25. Şi stelele vor cădea
οὐρανοῦ πίπτοντες, καὶ αἱ δυνάμεις cade, și puterile cele din ceruri din cer şi puterile care sunt în
αἱ ἐν τοῖς οὐρανοῖς σαλευθήσονται. se vor clătina. ceruri se vor clătina.
Μρ Ιγ-26 καὶ τότε ὄψονται τὸν υἱὸν τοῦ 26. Și atunci vor vedea pe Marcu 13:26. Atunci vor vedea pe
ἀνθρώπου ἐρχόμενον ἐν νεφέλαις Fiul Omului venind pe nori, cu Fiul Omului venind pe nori, cu
μετὰ δυνάμεως πολλῆς καὶ δόξης. putere și cu slavă multă. putere multă şi cu slavă.
Μρ Ιγ-27 καὶ τότε ἀποστελεῖ τοὺς 27. Și atunci va trimite pe Marcu 13:27. Şi atunci El va
ἀγγέλους αὐτοῦ καὶ ἐπισυνάξει τοὺς îngerii săi și va aduna pe cei trimite pe îngeri şi va aduna pe
ἐκλεκτοὺς αὐτοῦ ἐκ τῶν τεσσάρων aleşi ai săi din cele patru aleşii Săi din cele patru
ἀνέμων, ἀπ᾿ ἄκρου τῆς γῆς ἕως vânturi, de la marginea vânturi, de la marginea
ἄκρου τοῦ οὐρανοῦ. pământului până la marginea pământului până la marginea
cerului. cerului.
Μρ Ιγ-28 ᾿Απὸ δὲ τῆς συκῆς μάθετε τὴν 28. Iar de la smochin vă Marcu 13:28. Învăţaţi de la
παραβολήν. ὅταν αὐτῆς ὁ κλάδος învăţaţi pildă; când mlădiţa lui smochin pilda: Când mlădiţa
ἤδη γένηται ἁπαλὸς καὶ ἐκφύῃ τὰ este moale și înfrunzeşte, ştiţi că lui se face fragedă şi
φύλλα, γινώσκετε ὅτι ἐγγὺς τὸ aproape este vara; înfrunzeşte, cunoaşteţi că vara
θέρος ἐστίν· este aproape.
Μρ Ιγ-29 οὕτω καὶ ὑμεῖς, ὅταν ἴδητε 29. Aşa și voi, când veţi Marcu 13:29. Tot aşa şi voi, când
ταῦτα γινόμενα, γινώσκετε ὅτι ἐγγύς vedea acestea făcându-se, să veţi vedea împlinindu-se aceste
ἐστιν ἐπὶ θύραις. ştiţi că aproape este, lângă uşi. lucruri, să ştiţi că El este
aproape, lângă uşi.
Μρ Ιγ-30 ἀμὴν λέγω ὑμῖν ὅτι οὐ μὴ 30. Amin grăiesc vouă, că nu Marcu 13:30. Adevărat grăiesc
παρέλθῃ ἡ γενεὰ αὕτη μέχρις οὗ va trece neamul acesta, până vouă că nu va trece neamul
πάντα ταῦτα γένηται. când toate acestea vor fi. acesta până ce nu vor fi toate
acestea.
Μρ Ιγ-31 ὁ οὐρανὸς καὶ ἡ γῆ 31. Cerul si pământul vor Marcu 13:31. Cerul şi pământul
παρελεύσονται, οἱ δὲ ἐμοὶ λόγοι οὐ trece, iar cuvintele mele nu vor vor trece, dar cuvintele Mele
123
μὴ παρελεύσονται. trece. nu vor trece.
Μρ Ιγ-32 Περὶ δὲ τῆς ἡμέρας ἐκείνης ἢ 32. Iar de ziua aceea și de Marcu 13:32. Iar despre ziua
τῆς ὥρας οὐδεὶς οἶδεν, οὐδὲ οἱ ceasul acela, nimeni nu ştie, nici aceea şi despre ceasul acela
ἄγγελοι ἐν οὐρανῷ, οὐδὲ ὁ υἱός, εἰ îngerii care sunt în cer, nici Fiul, nimeni nu ştie, nici îngerii din
μὴ ὁ πατήρ. fără numai Tatăl. cer, nici Fiul, ci numai Tatăl.
Μρ Ιγ-33 Βλέπετε, ἀγρυπνεῖτε καὶ 33. Păziţi-vă, privegheați și Marcu 13:33. Luaţi aminte,
προσεύχεσθε· οὐκ οἴδατε γὰρ πότε vă rugaţi, că nu ştiţi când va privegheaţi şi vă rugaţi, că nu
ὁ καιρός ἐστιν. veni vremea aceea; ştiţi când va fi acea vreme.
Μρ Ιγ-34 ὡς ἄνθρωπος ἀπόδημος, 34. Ca un om ce se duce Marcu 13:34. Este ca un om care
ἀφεὶς τὴν οἰκίαν αὐτοῦ, καὶ δοὺς departe lăsându-și casa sa și a plecat în altă ţară şi,
τοῖς δούλοις αὐτοῦ τὴν ἐξουσίαν, dând slugilor sale putere, și lăsându-şi casa, a dat puterea
καὶ ἑκάστῳ τὸ ἔργον αὐτοῦ, καὶ τῷ fiecăruia lucrul lui, și portarului în mâna slugilor, dând
θυρωρῷ ἐνετείλατο ἵνα γρηγορῇ. poruncind ca să privegheze. fiecăruia lucrul lui, iar
portarului i-a poruncit să
Μρ Ιγ-35 γρηγορεῖτε οὖν· οὐκ οἴδατε 35. Privegheați dar, că nu vegheze.
γὰρ πότε ὁ κύριος τῆς οἰκίας ştiţi când va veni domnul casei; Marcu 13:35. Vegheaţi, dar, că nu
ἔρχεται, ὀψὲ ἢ μεσονυκτίου ἢ seara, sau la miezul nopţii, sau ştiţi când va veni stăpânul
ἀλεκοτροφωνίας ἢ πρωΐ· la cântatul cocoşilor, sau casei: sau seara, sau la miezul
dimineaţa; nopţii, sau la cântatul
Μρ Ιγ-36 μὴ ἐλθὼν ἐξαίφνης εὕρῃ ὑμᾶς 36. Ca nu cumva venind fără cocoşilor, sau dimineaţa.
καθεύδοντας. de veste, să vă afle pe voi Marcu 13:36. Ca nu cumva venind
dormind. fără veste, să vă afle pe voi
Μρ Ιγ-37 ἃ δὲ ὑμῖν λέγω, πᾶσι λέγω· 37. Iar ce zic vouă, tuturor dormind.
γρηγορεῖτε. zic: privegheați! Marcu 13:37. Iar ceea ce zic vouă,
zic tuturor: Privegheaţi!
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΔ. CAPITOLUL 14. CAPITOLUL 14

Μρ Ιδ-1 ῏Ην δὲ τὸ πάσχα καὶ τὰ ἄζυμα 1. Și erau paştile și azimile, Marcu 14:1. Şi după două zile
μετὰ δύο ἡμέρας. καὶ ἐζήτουν οἱ după două zile; și căutau erau Paştile şi Azimile. Şi
ἀρχιερεῖς καὶ οἱ γραμματεῖς πῶς Arhiereii și cărturarii, cum pe el arhiereii şi cărturarii căutau
αὐτὸν ἐν δόλῳ κρατήσαντες cu vicleşug prinzându-l să-l cum să-l prindă cu vicleşug, ca
ἀποκτείνωσιν. omoare. să-L omoare.
Μρ Ιδ-2 ἔλεγον δὲ μὴ ἐν τῇ ἑορτῇ, 2. Și ziceau: nu la praznic, Marcu 14:2. Dar ziceau: Nu la
μήποτε θόρυβος ἔσται τοῦ λαοῦ. ca să nu fie tulburare întru sărbătoare, ca să nu fie
norod. tulburare în popor.
Μρ Ιδ-3 Καὶ ὄντος αὐτοῦ ἐν Βηθανίᾳ 3 Și fiind el în Betania, în Marcu 14:3. Şi fiind El în Betania,
ἐν τῇ οἰκίᾳ Σίμωνος τοῦ λεπροῦ, casa lui Simon leprosul, și în casa lui Simon Leprosul, şi
κατακειμένου αὐτοῦ ἦλθε γυνὴ şezând el, a venit o femeie având şezând la masă, a venit o
ἔχουσα ἀλάβαστρον μύρου νάρδου un alabastru cu mir de nard femeie având un alabastru, cu
πιστικῆς πολυτελοῦς, καὶ curat de mult preţ și sfărâmând mir de nard curat, de mare
συντρίψασα τὸ ἀλάβαστρον alabastru, l-a turnat pe capul preţ, şi, spărgând vasul, a
κατέχεεν αὐτοῦ κατὰ τῆς κεφαλῆς lui. vărsat mirul pe capul lui Iisus.
Μρ Ιδ-4 ἦσαν δέ τινες ἀγανακτοῦντες 4. Și erau unii de le păreau Marcu 14:4. Dar erau unii mâhniţi
πρὸς ἑαυτοὺς λέγοντες· εἰς τί ἡ rău întru sine și ziceau: pentru între ei, zicând: Pentru ce s-a
ἀπώλεια αὕτη τοῦ μύρου γέγονεν; ce se făcu această pagubă cu făcut această risipă de mir?
mirul? Marcu 14:5. Căci putea să se
Μρ Ιδ-5 ἠδύνατο γὰρ τοῦτο τὸ μύρον 5. Că se putea vinde acesta vândă acest mir cu peste trei
πραθῆναι ἐπάνω τριακοσίων mai mult de trei sute de dinari și sute de dinari, şi să se dea
δηναρίων καὶ δοθῆναι τοῖς să se dea săracilor. Și se răsteau săracilor. Şi cârteau împotriva
πτωχοῖς· καὶ ἐνεβριμῶντο αὐτῇ. asupra ei. ei.
Μρ Ιδ-6 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς εἶπεν· ἄφετε 6. Iar Iisus a zis: lăsaţi-o pe Marcu 14:6. Dar Iisus a zis:
αὐτήν· τί αὐτῇ κόπους παρέχετε; dânsa; pentru ce îi faceţi Lăsaţi-o. De ce îi faceţi
καλὸν ἔργον εἰργάσατο ἐν ἐμοί. supărare? Că bun lucru a făcut supărare? Lucru bun a făcut ea
cu mine. cu Mine.
Μρ Ιδ-7 πάντοτε γὰρ τοὺς πτωχοὺς 7. Că pe săraci pururea îi Marcu 14:7. Că pe săraci
ἔχετε μεθ᾿ ἑαυτῶν, καὶ ὅταν θέλητε aveţi cu voi, și când veţi vrea, totdeauna îi aveţi cu voi şi,
δύνασθαι αὐτοὺς εὖ ποιῆσαι· ἐμὲ δὲ puteţi a le face lor bine, dar pe oricând voiţi, puteţi să le faceţi
124
οὐ πάντοτε ἔχετε. mine nu mă aveţi pururea. bine, dar pe mine nu Mă aveţi
totdeauna.
Μρ Ιδ-8 ὃ ἔσχεν αὕτη ἐποίησε· 8. Aceasta, cea avut a făcut; Marcu 14:8. Ea a făcut ceea ce
προέλαβε μυρίσαι μου τὸ σῶμα εἰς mai înainte a apucat de a uns avea de făcut: mai dinainte a
τὸν ἐνταφιασμόν. trupul meu spre îngropare. uns trupul Meu, spre
înmormântare.
Μρ Ιδ-9 ἀμὴν λέγω ὑμῖν, ὅπου ἐὰν 9. Amin grăiesc vouă: ori Marcu 14:9. Adevărat zic vouă:
κηρυχθῇ τὸ εὐαγγέλιον τοῦτο εἰς unde se va propovădui Oriunde se va propovădui
ὅλον τὸν κόσμον, καὶ ὃ ἐποίησεν evanghelia aceasta, în toată Evanghelia, în toată lumea, se
αὕτη λαληθήσεται εἰς μνημόσυνον lumea, și ce a făcut ea se va va spune şi ce-a făcut aceasta,
αὐτῆς. povesti, spre pomenirea ei. spre pomenirea ei.
Μρ Ιδ-10 Καὶ ᾿Ιούδας ὁ ᾿Ισκαριώτης, 10. Și Iuda Iscarioteanul, Marcu 14:10. Iar Iuda
εἷς τῶν δώδεκα, ἀπῆλθε πρὸς τοὺς unul din cei doisprezece, a mers Iscarioteanul, unul din cei
ἀρχιερεῖς ἵνα παραδῷ αὐτὸν la Arhierei ca să-l vândă pe el doisprezece, s-a dus la arhierei
αὐτοῖς. lor. ca să li-L dea pe Iisus.
Μρ Ιδ-11 οἱ δὲ ἀκούσαντες ἐχάρησαν, 11. Iar ei auzind, s-au Marcu 14:11. Şi, auzind ei, s-au
καὶ ἐπηγγείλαντο αὐτῷ ἀργύρια bucurat și i-au făgăduit lui să-i bucurat şi au făgăduit să-i dea
δοῦναι· καὶ ἐζήτει πῶς εὐκαίρως dea bani. Și el căuta, cum în bani. Şi el căuta cum să-L dea
αὐτὸν παραδῷ. vreme cu prilej, l-ar da pe el lor. lor, la timp potrivit.
Μρ Ιδ-12 Καὶ τῇ πρώτῃ ἡμέρᾳ τῶν 12. Iar în ziua cea dintâi a Marcu 14:12. Iar în ziua cea
ἀζύμων, ὅτε τὸ πάσχα ἔθυον, azimilor, când jertfeau paştile, dintâi a Azimilor, când jertfeau
λέγουσιν αὐτῷ οἱ μαθηταὶ αὐτοῦ· au zis către dânsul ucenicii lui: Paştile, ucenicii Lui L-au
ποῦ θέλεις ἀπελθόντες unde voieşti să mergem să gătim întrebat: Unde voieşti să gătim,
ἑτοιμάσωμεν ἵνα φάγῃς τὸ πάσχα; ca să mănânci paştile? ca să mănânci Paştile?
Μρ Ιδ-13 καὶ ἀποστέλλει δύο τῶν 13. Și a trimis doi din Marcu 14:13. Şi a trimis doi din
μαθητῶν αὐτοῦ καὶ λέγει αὐτοῖς· ucenicii săi și le-a zis lor: ucenicii Lui, zicându-le:
ὑπάγετε εἰς τὴν πόλιν, καὶ mergeţi în cetate, și (vă) va Mergeţi în cetate şi vă va
ἀπαντήσει ὑμῖν ἄνθρωπος κεράμιον întâmpina pe voi un om ducând întâmpina un om, ducând un
ὕδατος βαστάζων· ἀκολουθήσατε un vas de lut cu apă; mergeţi urcior cu apă; mergeţi după
αὐτῷ, după dânsul. el.
Μρ Ιδ-14 καὶ ὅπου ἐὰν εἰσέλθῃ, εἴπατε 14. Și ori unde va intra, Marcu 14:14. Şi unde va intra,
τῷ οἰκοδεσπότῃ ὅτι ὁ διδάσκαλος ziceţi stăpânului casei, că spuneţi stăpânului casei că
λέγει· ποῦ ἐστι τὸ κατάλυμά μου Învăţătorul zice: unde este Învăţătorul zice: Unde este
ὅπου τὸ πάσχα μετὰ τῶν μαθητῶν sălaşul întru care să mănânc odaia în care să mănânc
μου φάγω; paştile cu ucenicii mei? Paştile împreună cu ucenicii
Mei?
Μρ Ιδ-15 καὶ αὐτὸς ὑμῖν δείξει 15. Și el va arăta vouă un Marcu 14:15. Iar el vă va arăta un
ἀνώγαιον μέγα ἐστρωμένον foişor mare, aşternut gata; acolo foişor mare aşternut gata.
ἕτοιμον· ἐκεῖ ἑτοιμάσατε ἡμῖν. gătiţi nouă. Acolo să pregătiţi pentru noi.
Μρ Ιδ-16 καὶ ἐξῆλθον οἱ μαθηταὶ 16. Și au ieşit ucenicii lui, și Marcu 14:16. Şi au ieşit ucenicii şi
αὐτοῦ καὶ ἦλθον εἰς τὴν πόλιν, καὶ au venit în cetate, și au aflat au venit în cetate şi au găsit
εὗρον καθὼς εἶπεν αὐτοῖς, καὶ precum le zisese lor, și au gătit aşa precum le-a spus şi au
ἡτοίμασαν τὸ πάσχα. paştile. pregătit Paştile.
Μρ Ιδ-17 Καὶ ὀψίας γενομένης ἔρχεται 17. Și făcându-se seară, a Marcu 14:17. Iar făcându-se
μετὰ τῶν δώδεκα· venit cu cei doisprezece. seară, a venit cu cei
doisprezece.
Μρ Ιδ-18 καὶ ἀνακειμένων αὐτῶν καὶ 18. Și şezând ei și mâncând, Marcu 14:18. Pe când şedeau la
ἐσθιόντων εἶπεν ὁ ᾿Ιησοῦς· ἀμὴν a zis Iisus: amin zic vouă, că masă şi mâncau, Iisus a zis:
λέγω ὑμῖν ὅτι εἷς ἐξ ὑμῶν unul din voi va să mă vândă, cel Adevărat grăiesc vouă că unul
παραδώσει με, ὁ ἐσθίων μετ᾿ ἐμοῦ. ce mănâncă cu mine. dintre voi, care mănâncă
împreună cu Mine, Mă va
Μρ Ιδ-19 οἱ δὲ ἤρξαντο λυπεῖσθαι καὶ 19. Iar ei au început a se vinde.
λέγειν αὐτῷ εἷς καθ᾿ εἷς· μήτι ἐγώ; întrista și a zice lui unul câte Marcu 14:19. Ei au început să se
καὶ ἄλλος· μήτι ἐγώ; unul: nu cumva sunt eu? Și altul: întristeze şi să-I zică, unul câte
nu cumva sunt eu? unul: Nu cumva sunt eu?
Μρ Ιδ-20 ὁ δὲ ἀποκριθεὶς εἶπεν αὐτοῖς· 20. Iar el răspunzând, a zis Marcu 14:20. Iar El le-a zis: Unul
εἷς ἐκ τῶν δώδεκα, ὁ ἐμβαπτόμενος lor: unul din doisprezece, care dintre cei doisprezece, care
125
μετ᾿ ἐμοῦ εἰς τὸ τρυβλίον. întinge cu mine în blid. întinge cu Mine în blid.
Μρ Ιδ-21 ὁ μὲν υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου 21. Ci Fiul Omului va merge Marcu 14:21. Că Fiul Omului
ὑπάγει καθὼς γέγραπται περὶ precum este scris pentru dânsul; merge precum este scris despre
αὐτοῦ· οὐαὶ δὲ τῷ ἀνθρώπῳ dar vai omului aceluia, prin care El; dar vai de omul acela prin
ἐκείνῳ, δι᾿ οὗ ὁ υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου Fiul Omului se vinde! Mai bine care este vândut Fiul Omului.
παραδίδοται· καλὸν ἦν αὐτῷ εἰ οὐκ ar fi fost lui de nu s-ar fi născut Bine era de omul acela dacă nu
ἐγεννήθη ὁ ἄνθρωπος ἐκεῖνος. omul acela. s-ar fi născut.
Μρ Ιδ-22 Καὶ ἐσθιόντων αὐτῶν λαβὼν 22. Și mâncând ei, a luat Marcu 14:22. Şi, mâncând ei, a
ὁ ᾿ησοῦς ἄρτον εὐλογήσας ἔκλασε Iisus pâine, și binecuvântând a luat Iisus pâine şi
καὶ ἔδωκεν αὐτοῖς καὶ εἶπε· λάβετε frânt și a dat lor și a zis: luaţi, binecuvântând, a frânt şi le-a
φάγετε· τοῦτό ἐστι τὸ σῶμά μου. mâncaţi, acesta este trupul meu. dat lor şi a zis: Luaţi, mâncaţi,
acesta este Trupul Meu.
Μρ Ιδ-23 καὶ λαβὼν τὸ ποτήριον 23. Și luând paharul, Marcu 14:23. Şi luând paharul,
εὐχαριστήσας ἔδωκεν αὐτοῖς. καὶ mulţumind a dat lor și au băut mulţumind, le-a dat şi au băut
ἔπιον ἐξ αὐτοῦ πάντες. dintr-însul toți; din el toţi.
Μρ Ιδ-24 καὶ εἶπεν αὐτοῖς· τοῦτό ἐστι 24. Și a zis lor: acesta este Marcu 14:24. Şi a zis lor: Acesta
τὸ αἷμά μου τὸ τῆς καινῆς διαθήκης sângele meu, al Legii celei noi, este Sângele Meu, al Legii celei
τὸ περὶ πολλῶν ἐκχυνόμενον. care pentru mulţi se varsă. noi, care pentru mulţi se varsă.
Μρ Ιδ-25 ἀμὴν λέγω ὑμῖν ὅτι οὐκέτι οὐ 25. Amin zic vouă, că de Marcu 14:25. Adevărat grăiesc
μὴ πίω ἐκ τοῦ γενήματος τῆς acum nu voi mai bea din roada vouă că de acum nu voi mai
ἀμπέλου ἕως τῆς ἡμέρας ἐκείνης, viei până în ziua aceea, când o bea din rodul viţei până în ziua
ὅταν αὐτὸ πίνω καινὸν ἐν τῇ voi bea pe ea nouă, întru aceea când îl voi bea nou în
βασιλείᾳ τοῦ Θεοῦ. împărăţia lui Dumnezeu. împărăţia lui Dumnezeu.
Μρ Ιδ-26 Καὶ ὑμνήσαντες ἐξῆλθον εἰς 26. Și dând laudă, au ieşit în Marcu 14:26. Şi după ce au cântat
τὸ ὅρος τῶν ἐλαιῶν. Muntele Măslinilor. cântări de laudă, au ieşit la
Muntele Măslinilor.
Μρ Ιδ-27 καὶ λέγει αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς ὅτι 27. Și a zis lor Iisus: toți vă Marcu 14:27. Şi le-a zis Iisus: Toţi
πάντες σκανδαλισθήσεσθε ἐν ἐμοὶ veţi sminti întru mine în noaptea vă veţi sminti, că scris este:
ἐν τῇ νυκτὶ ταύτῃ· ὅτι γέγραπται, aceasta; că scris este: bate-voi "Bate-voi păstorul şi se vor
πατάξω τὸν ποιμένα καὶ păstorul și se vor risipi oile. risipi oile".
διασκορπίσονται τὰ πρόβατα 28. Dar după ce voi învia, Marcu 14:28. Dar după învierea
Μρ Ιδ-28 ἀλλὰ μετὰ τὸ ἐγερθῆναί με voi merge mai înainte de voi în Mea, voi merge mai înainte de
προάξω ὑμᾶς εἰς τὴν Γαλιλαίαν. Galileea. voi în Galileea.
Μρ Ιδ-29 ὁ δὲ Πέτρος ἔφη αὐτῷ· καὶ εἰ 29. Iar Petru a zis lui: deşi Marcu 14:29. Iar Petru I-a zis:
πάντες 9σκανδαλισθήσονται, ἀλλ᾿ toți se vor sminti, iar eu nu. Chiar dacă toţi se vor sminti
οὐκ ἐγώ. întru Tine, totuşi eu nu.
Μρ Ιδ-30 καὶ λέγει αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς· 30. Și a zis Iisus lui: amin Marcu 14:30. Şi i-a zis Iisus:
ἀμὴν λέγω σοι ὅτι σὺ σήμερον ἐν τῇ zic ţie, că tu astăzi, în noaptea Adevărat grăiesc ţie: Că tu
νυκτὶ ταύτῃ πρὶν ἢ δὶς ἀλέκτορα aceasta, mai înainte de a cânta astăzi, în noaptea aceasta, mai
φωνῆσαι τρὶς ἀπαρνήσῃ με. cocoşul de două ori, te vei înainte de a cânta de două ori
lepăda de mine de trei ori. cocoşul, de trei ori te vei
Μρ Ιδ-31 ὁ δὲ Πέτρος ἐκ περισσοῦ 31. Iar el cu mult mai vârtos lepăda de Mine.
ἔλεγε μᾶλλον· ἐάν με δέῃ zicea: de mi s-ar întâmpla a Marcu 14:31. El însă spunea mai
συναποθανεῖν σοι, οὐ μὴ σε muri cu tine, nu mă voi lepăda stăruitor: Şi de-ar fi să mor cu
ἀπαρνήσομαι. ὡσαύτως δὲ καὶ de tine. Asemenea încă și toți Tine, nu Te voi tăgădui. Şi tot
πάντες ἔλεγον. ziceau. aşa ziceau toţi.
Μρ Ιδ-32 Καὶ ἔρχονται εἰς χωρίον οὗ 32. Si au venit în satul al Marcu 14:32. Şi au venit la un loc
τὸ ὄνομα Γεθσημανῆ, καὶ λέγει τοῖς cărui nume este Ghetsimani, și a al cărui nume este Ghetsimani,
μαθηταῖς αὐτοῦ· καθίσατε ὧδε ἕως zis ucenicilor săi: şedeţi aici şi acolo a zis către ucenicii Săi:
προσεύξωμαι. până mă voi ruga. Şedeţi aici până ce Mă voi
ruga.
Μρ Ιδ-33 καὶ παραλαμβάνει τὸν 33. Și a luat pe Petru și pe Marcu 14:33. Şi a luat cu El pe
Πέτρον καὶ ᾿Ιάκωβον καὶ ᾿Ιωάννην Iacov și pe Ioan cu sine, și a Petru şi pe Iacov şi pe Ioan şi a
μεθ᾿ ἑαυτοῦ, καὶ ἤρξατο început a se înspăimânta și a se început a Se tulbura şi a Se
ἐκθαμβεῖσθαι καὶ ἀδημονεῖν mâhni. mâhni.
Μρ Ιδ-34 καὶ λέγειν αὐτοῖς· περίλυπός 34. Și a zis lor: întristat este Marcu 14:34. Şi le-a zis lor:
ἐστιν ἡ ψυχή μου ἕως θανάτου· sufletul meu până la moarte. Întristat este sufletul Meu până
126
μείνατε ὧδε καὶ γρηγορεῖτε. Rămâneţi aici și privegheați. la moarte. Rămâneţi aici şi
privegeheaţi.
Μρ Ιδ-35 καὶ προελθὼν μικρὸν ἔπεσεν 35. Și mergând puţin mai Marcu 14:35. Şi mergând puţin
ἐπὶ πρόσωπον ἐπὶ τῆς γῆς, καὶ înainte, a căzut pe pământ și se mai înainte, a căzut cu faţa la
προσηύχετο ἵνα, εἰ δυνατόν ἐστι, ruga, că de este cu putinţă, să pământ şi Se ruga, ca, de este
παρέλθῃ ἀπ᾿ αὐτοῦ ἡ ὥρα, treacă de la dânsul acel ceas, cu putinţă, să treacă de la El
ceasul (acesta).
Μρ Ιδ-36 καὶ ἔλεγεν· ἀββᾶ ὁ πατήρ, 36. Și zicea: Ava, Părinte, Marcu 14:36. Şi zicea: Avva
πάντα δυνατά σοι· παρένεγκε τὸ toate sunt cu putinţă ţie, treci de Părinte, toate sunt Ţie cu
ποτήριον ἀπ᾿ ἐμοῦ τοῦτο· ἀλλ᾿ οὐ τί la mine paharul acesta, însă nu putinţă. Depărtează paharul
ἐγὼ θέλω, ἀλλ᾿ εἴ τι σύ. ceea ce voiesc eu, ci ceea ce acesta de la Mine. Dar nu ce
voieşti tu. voiesc Eu, ci ceea ce voieşti
Μρ Ιδ-37 καὶ ἔρχεται καὶ εὑρίσκει Tu.
αὐτοὺς καθεύδοντας, καὶ λέγει τῷ 37. Și a venit și i-a găsit pe Marcu 14:37. Şi a venit şi i-a găsit
Πέτρῳ· Σίμων, καθεύδεις; οὐκ ei dormind, și a zis lui Petru: dormind şi a zis lui Petru:
ἰσχύσατε μίαν ὥραν γρηγορῆσαι; Simone, dormi? Nu putuşi un Simone, dormi? N-ai avut tărie
Μρ Ιδ-38 γρηγορεῖτε καὶ προσεύχεσθε, ceas să priveghezi? ca să veghezi un ceas?
ἵνα μὴ εἰσέλθητε εἰς πειρασμόν· τὸ 38. Privegheați și vă rugaţi, Marcu 14:38. Privegheaţi şi vă
μὲν πνεῦμα πρόθυμον, ἡ δὲ σὰρξ ca să nu intraţi în ispită; că rugaţi, ca să nu intraţi în ispită.
ἀσθενής. duhul este osârduitor, iar trupul Căci duhul este osârduitor, dar
Μρ Ιδ-39 καὶ πάλιν ἀπελθὼν neputincios. trupul neputincios.
προσηύξατο τὸν αὐτὸν λόγον 39. Și iarăşi mergând s-a Marcu 14:39. Şi iarăşi mergând,
εἰπών. rugat, acelaş cuvânt zicând. s-a rugat, acelaşi cuvânt
Μρ Ιδ-40 καὶ ὑποστρέψας εὗρεν αὐτοὺς zicând.
πάλιν καθεύδοντας· ἦσαν γὰρ οἱ 40. Și întorcându-se, i-a Marcu 14:40. Şi iarăşi venind, i-a
ὀφθαλμοὶ αὐτῶν καταβαρυνόμενοι, aflat pe dânşii iarăşi dormind găsit dormind, căci ochii lor
καὶ οὐκ ᾔδεισαν τί ἀποκριθῶσιν (că erau ochii lor îngreuiaţi), și erau îngreuiaţi şi nu ştiau ce
αὐτῷ. nu ştiau ce să-i răspundă. să-I răspundă.
Μρ Ιδ-41 καὶ ἔρχεται τὸ τρίτον καὶ 41. Și a venit a treia oară și Marcu 14:41. Şi a venit a treia
λέγει αὐτοῖς· καθεύδετε λοιπὸν καὶ a zis lor: dormiţi de acum și vă oară şi le-a zis: Dormiţi de
ἀναπαύεσθε! ἀπέχει· ἦλθεν ἡ ὥρα· odihniţi, destul este; a venit acum şi vă odihniţi! E gata! A
ἰδοὺ παραδίδοται ὁ υἱὸς τοῦ ceasul; iată, se dă Fiul Omului sosit ceasul. Iată Fiul Omului
ἀνθρώπου εἰς τὰς χεῖρας τῶν în mâinile păcătoşilor. este dat în mâinile păcătoşilor.
ἁμαρτωλῶν. 42. Sculaţi-vă să mergem; Marcu 14:42. Sculaţi-vă să
Μρ Ιδ-42 ἐγείρεσθε, ἄγωμεν· ἰδοὺ ὁ iată, cel ce m-a vândut, s-a mergem. Iată, cel ce M-a
παραδιδούς με ἤγγικε. apropiat. vândut s-a apropiat.
Μρ Ιδ-43 Καὶ εὐθέως, ἔτι αὐτοῦ 43. Și numai decât, încă Marcu 14:43. Şi îndată, încă
λαλοῦντος, παραγίνεται ᾿Ιούδας ὁ grăind el, a venit Iuda unul din vorbind El, a venit Iuda
᾿Ισκαριώτης, εἷς τῶν δώδεκα, καὶ cei doisprezece, și cu el norod Iscarioteanul, unul din cei
μετ᾿ αὐτοῦ ὄχλος πολὺς μετὰ mult, cu săbii și cu fuşti, de la doisprezece, şi cu el mulţime cu
μαχαιρῶν καὶ ξύλων, ἀπεσταλμένοι Arhierei și Cărturari și Bătrâni. săbii şi cu ciomege, de la
παρὰ τῶν ἀρχιερέων καὶ 44. Iar cel ce îl vânduse pe arhierei, de la cărturari şi de la
γραμματέων καὶ τῶν πρεσβυτέρων. el, le dăduse semn, zicând: pe bătrâni.
Μρ Ιδ-44 δεδώκει δὲ ὁ παραδιδοὺς care voi săruta, acela este; Marcu 14:44. Iar vânzătorul le
αὐτὸν σύσσημον αὐτοῖς λέγων· ὃν prindeţi-l pe el și-l duceţi cu dăduse semn, zicând: Pe care-
ἂν φιλήσω, αὐτός ἐστι· κρατήσατε pază. L voi săruta, Acela este.
αὐτὸν καὶ ἀπαγάγετε ἀσφαλῶς. 45. Și venind, îndată s-a Prindeţi-L şi duceţi-L cu pază.
Μρ Ιδ-45 καὶ ἐλθὼν εὐθέως apropiat de el și i-a zis lui: Marcu 14:45. Şi venind îndată şi
προσελθὼν αὐτῷ λέγει· χαῖρε, Învăţătorule, învăţătorule! Și l-a apropiindu-se de El, a zis Lui:
ῥαββί. καὶ κατεφίλησεν αὐτόν. sărutat pe el. Învăţătorule! Şi L-a sărutat.
Μρ Ιδ-46 οἱ δὲ ἐπέβαλον ἐπ᾿ αὐτὸν τὰς 46. Iar ei și-au pus mâinile Marcu 14:46. Iar ei au pus mâna
χεῖρας αὐτῶν καὶ ἐκράτησαν αὐτόν. pe el și l-au prins. pe El şi L-au prins.
Μρ Ιδ-47 Εἷς δέ τις τῶν παρεστηκότων 47. Iar unul oarecare din cei Marcu 14:47. Unul din cei ce
σπασάμενος τὴν μάχαιραν ἔπαισε ce sta lângă el, scoţând sabia, a stăteau pe lângă El, scoţând
τὸν δοῦλον τοῦ ἀρχιερέως καὶ lovit pe sluga Arhiereului și i-a sabia, a lovit pe sluga
ἀφεῖλεν αὐτοῦ τὸ ὠτίον. tăiat urechea lui. arhiereului şi i-a tăiat
Μρ Ιδ-48 καὶ ἀποκριθεὶς ὁ ᾿Ιησοῦς 48. Și răspunzând Iisus, a zis urechea.
127
εἶπεναὐτοῖς· ὡς ἐπὶ λῃστὴν lor: ca la un tâlhar aţi ieşit cu Marcu 14:48. Şi răspunzând, Iisus
ἐξήλθετε μετὰ μαχαιρῶν καὶ ξύλων săbii și cu fuşti să mă prindeţi? le-a zis: Ca la un tâlhar aţi
συλλαβεῖν με· ieşit cu săbii şi cu toiege, ca să
Μρ Ιδ-49 καθ᾿ ἡμέραν πρὸς ὑμᾶς ἤμην 49. În toate zilele am fost la Mă prindeţi.
ἐν τῷ ἱερῷ διδάσκων, καὶ οὐκ voi în biserică învăţând și nu m- Marcu 14:49. În fiecare zi eram la
ἐκρατήσατέ με. ἀλλ᾿ ἵνα aţi prins; ci ca să se plinească voi în templu, învăţând, şi nu
πληρωθῶσιν αἱ γραφαί. scripturile. M-aţi prins. Dar acestea sunt
ca să se împlinească
Μρ Ιδ-50 καὶ ἀφέντες αὐτὸν ἔφυγον 50. Și lăsându-i pe el, toți au Scripturile.
πάντες. fugit. Marcu 14:50. Şi, lăsându-L, au
Μρ Ιδ-51 Καὶ εἷς τις νεανίσκος fugit toţi.
ἠκολούθησεν αὐτῷ, 51. Iar un tânăr oarecare Marcu 14:51. Iar un tânăr mergea
περιβεβλημένος σινδόνα ἐπὶ mergea după el, îmbrăcat cu după El, înfăşurat într-o
γυμνοῦ· καὶ κρατοῦσιν αὐτὸν οἱ giulgiu pe trupul gol, și l-au pânzătură, pe trupul gol, şi au
νεανίσκοι· prins pe el tinerii. pus mâna pe el.
Μρ Ιδ-52 ὁ δὲ καταλιπὼν τὴν σινδόνα 52. Iar el lăsând giulgiul, Marcu 14:52. El însă, smulgându-
γυμνὸς ἔφυγεν ἀπ᾿ αὐτῶν. gol a fugit de la ei, se din pânzătură, a fugit gol.
Μρ Ιδ-53 Καὶ ἀπήγαγον τὸν ᾿Ιησοῦν 53. Și au dus pe Iisus la Marcu 14:53. Şi au dus pe Iisus la
πρὸς τὸν ἀρχιερέα· καὶ Arhiereu, și s-au adunat la arhiereu şi s-au adunat acolo
συνέρχονται αὐτῷ πάντες οἱ dânsul toți Arhiereii și bătrânii toţi arhiereii şi bătrânii şi
ἀρχιερεῖς καὶ οἱ πρεσβύτεροι καὶ οἱ și cărturarii. cărturarii.
γραμματεῖς. 54. Iar Petru de departe Marcu 14:54. Iar Petru, de
Μρ Ιδ-54 καὶ ὁ Πέτρος ἀπὸ μακρόθεν mergea după el, până înăuntru departe, a mers după El, până
ἠκολούθησεν αὐτῷ ἕως ἔσω εἰς τὴν în curtea Arhiereului, și şedea a intrat înăuntru în curtea
αὐλὴν τοῦ ἀρχιερέως, καὶ ἦν împreună cu slugile și se arhiereului şi şedea împreună
συγκαθήμενος μετὰ τῶν ὑπηρετῶν încălzea la foc. cu slugile, încălzindu-se la foc.
καὶ θερμαινόμενος πρὸς τὸ φῶς. 55. Iar Arhiereii și tot sfatul Marcu 14:55. Arhiereii şi tot
Μρ Ιδ-55 Οἱ δὲ ἀρχιερεῖς καὶ ὅλον τὸ căutau împotriva lui Iisus sinedriul căutau împotriva lui
συνέδριον ἐζήτουν κατὰ τοῦ ᾿Ιησοῦ mărturie, ca să-l omoare, și nu Iisus mărturie ca să-L dea la
μαρτυρίαν εἰς τὸ θανατῶσαι aflau; moarte, dar nu găseau.
αὐτόν, καὶ οὐχ εὕρισκον· 56. Că mulţi mărturiseau Marcu 14:56. Că mulţi
Μρ Ιδ-56 πολλοὶ γὰρ ἐψευδομαρτύρουν minciuni asupra lui, și nu erau mărturiseau mincinos
κατ᾿ αὐτοῦ, καὶ ἴσαι αἱ μαρτυρίαι asemenea mărturiile lor. împotriva Lui, dar mărturiile
οὐκ ἦσαν. nu se potriveau.
Μρ Ιδ-57 καί τινες ἀναστάντες 57. Și unii sculându-se, au Marcu 14:57. Şi ridicându-se unii,
ἐψευδομαρτύρουν κατ᾿ αὐτοῦ mărturisit minciună asupra lui, au dat mărturie mincinoasă
λέγοντες grăind: împotriva Lui, zicând:
Μρ Ιδ-58 ὅτι ἡμεῖς ἠκούσαμεν αὐτοῦ 58. Că noi l-am auzit pe el Marcu 14:58. Noi L-am auzit
λέγοντος, ὅτι ἐγὼ καταλύσω τὸν zicând: eu voi strica aceasta zicând: Voi dărâma acest
ναὸν τοῦτον τὸν χειροποίητον καὶ biserică făcută de mâini, și în templu făcut de mână, şi în trei
διὰ τριῶν ἡμερῶν ἄλλον trei zile alta nefăcută de mâini zile altul, nefăcut de mână, voi
ἀχειροποίητον οἰκοδομήσω. voi zidi. clădi.
Μρ Ιδ-59 καὶ οὐδὲ οὕτως ἴση ἦν ἡ 59. Și nici așa nu era Marcu 14:59. Dar nici aşa
μαρτυρία αὐτῶν. asemenea mărturia lor. mărturia lor nu era la fel.
Μρ Ιδ-60 καὶ ἀναστὰς ὁ ἀρχιερεὺς εἰς 60. Și sculându-se Arhiereul Marcu 14:60. Şi, sculându-se în
τὸ μέσον ἐπηρώτα τὸν ᾿Ιησοῦν în mijloc, a întrebat pe Iisus, mijlocul lor, arhiereul L-a
λέγων· οὐκ ἀποκρίνῃ οὐδέν; τί zicând: nimic nu răspunzi? Ce întrebat pe Iisus, zicând: Nu
οὗτοί σου καταμαρτυροῦσιν; aceştia mărturisesc asupra ta? răspunzi nimic la tot ce
mărturisesc împotriva Ta
Μρ Ιδ-61 ὁ δὲ ἐσιώπα καὶ οὐδὲν 61. Iar el tăcea și nimic nu aceştia?
ἀπεκρίνατο. πάλιν ὁ ἀρχιερεὺς răspundea. Iarăşi l-a întrebat pe Marcu 14:61. Iar El tăcea şi nu
ἐπηρώτα αὐτὸν καὶ λέγει αὐτῷ· σὺ el Arhiereul și i-a zis lui: au tu răspundea nimic. Iarăşi L-a
εἶ ὁ Χριστὸς ὁ υἱὸς τοῦ εὐλογητοῦ; ești Hristosul, Fiul celui întrebat arhiereul şi I-a zis:
Binecuvântat? Eşti tu Hristosul, Fiul Celui
Μρ Ιδ-62 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς εἶπεν· ἐγώ εἰμι· binecuvântat?
καὶ ὄψεσθε τὸν υἱὸν τοῦ ἀνθρώπου 62. Iar Iisus a zis: eu sunt; și Marcu 14:62. Iar Iisus a zis: Eu
ἐκ δεξιῶν καθήμενον τῆς δυνάμεως veţi vedea pe Fiul Omului sunt şi veţi vedea pe Fiul
128
καὶ ἐρχόμενον ἐπὶ τῶν νεφελῶν τοῦ şezând dea dreapta putere-i și Omului şezând de-a dreapta
οὐρανοῦ. venind pe norii cerului, Celui Atotputernic şi venind pe
norii cerului.
Μρ Ιδ-63 ὁ δὲ ἀρχιερεὺς διαρρήξας 63. Iar Arhiereul rupându-și Marcu 14:63. Iar arhiereul,
τοὺς χιτῶνας αὐτοῦ λέγει· τί ἔτι hainele sale, a zis: ce ne mai sfâşiindu-şi hainele, a zis: Ce
χρείαν ἔχομεν μαρτύρων; trebuiesc nouă alte mărturii? trebuinţă mai avem de
martori?
Μρ Ιδ-64 ἠκούσατε πάντως τῆς 64. Aţi auzit hula, ce vi se Marcu 14:64. Aţi auzit hula. Ce vi
βλασφημίας· τί ὑμῖν φαίνεται; οἱ δὲ pare vouă? Iar ei toți l-au se pare vouă? Iar ei toţi au
πάντες κατέκριναν αὐτὸν εἶναι judecat pe el că este vinovat judecat că El este vinovat de
ἔνοχον θανάτου. morţii. moarte.
Μρ Ιδ-65 Καὶ ἤρξαντό τινες ἐμπτύειν 65. Și au început unii a-l Marcu 14:65. Şi unii au început
αὐτῷ καὶ περικαλύπτειν τὸ scuipa pe el și a-i acoperi faţa să-L scuipe şi să-I acopere faţa
πρόσωπον αὐτοῦ καὶ κολαφίζειν lui și a-l bate cu pumnul și a zice şi să-L bată cu pumnii şi să-I
αὐτὸν καὶ λέγειν αὐτῷ· lui: prooroceşte! Și slugile îl zică: Prooroceşte! Şi slugile Îl
προφήτευσον ἡμῖν τίς ἐστιν ὁ băteau pe el cu palmele peste băteau cu palmele.
παίσας σε. καὶ οἱ ὑπηρέται obraz. Marcu 14:66. Şi Petru fiind jos în
ῥαπίσμασιν αὐτὸν ἔβαλον. 66. Și fiind Petru jos în curte, a venit una din slujnicele
Μρ Ιδ-66 Καὶ ὄντος τοῦ Πέτρου κάτω curte, a venit una din slugile arhiereului,
ἐν τῇ αὐλῇ ἔρχεται μία τῶν Arhiereului, Marcu 14:67. Şi văzându-l pe
παιδισκῶν τοῦ ἀρχιερέως, 67. Și văzând pe Petru Petru, încălzindu-se, s-a uitat
Μρ Ιδ-67 καὶ ἰδοῦσα τὸν Πέτρον încălzindu-se, căutând la el, a la el şi a zis: Şi tu erai cu Iisus
θερμαινόμενον ἐμβλέψασα αὐτῷ zis: și tu erai cu Iisus Nazarineanul.
λέγει· καὶ σὺ μετὰ τοῦ ᾿Ιησοῦ τοῦ Nazarineanul. Marcu 14:68. El însă a tăgăduit,
Ναζαρηνοῦ ἦσθα. 68. Iar el s-a lepădat, zicând: Nici nu ştiu, nici nu
Μρ Ιδ-68 ὁ δὲ ἠρνήσατο λέγων· οὐκ zicând: nu ştiu, nici pricep ce înţeleg ce zici. Şi a ieşit afară
οἶδα οὐδὲ ἐπίσταμαι τί σὺ λέγεις. grăieşti tu. Și a ieşit afară înaintea curţii; şi a cântat
καὶ ἐξῆλθεν ἔξω εἰς τὸ προαύλιον, înaintea curţii, și a cântat cocoşul.
καὶ ἀλέκτωρ ἐφώνησε. cocoşul. Marcu 14:69. Iar slujnica,
Μρ Ιδ-69 καὶ ἡ παιδίσκη ἰδοῦσα αὐτὸν 69. Iar slujnica văzându-l pe văzându-l, a început iarăşi să
πάλιν ἤρξατο λέγειν τοῖς el iarăşi, a început a spune celor spună celor de faţă că acesta
παρεστηκόσιν ὅτι οὗτος ἐξ αὐτῶν ce stau acolo, că și acesta dintr- este dintre ei.
ἐστιν. înşii este. Dar el iarăşi s-a Marcu 14:70. Iar el a tăgăduit
Μρ Ιδ-70 ὁ δὲ πάλιν ἠρνεῖτο. καὶ μετὰ lepădat. iarăşi. Şi după puţin timp, cei
μικρὸν πάλιν οἱ παρεστῶτες ἔλεγον 70. Și peste puţin, cei ce stau de faţă ziceau iarăşi lui Petru:
τῷ Πέτρῳ· ἀληθῶς ἐξ αὐτῶν εἶ· acolo au zis lui Petru: adevărat Cu adevărat eşti dintre ei, căci
καὶ γὰρ Γαλιλαῖος εἶ καὶ ἡ λαλιά dintr-înşii ești, că galileean ești, eşti şi galileian şi vorbirea ta
σου ὁμοιάζει. și graiul tău seamănă. se aseamănă.
Μρ Ιδ-71 ὁ δὲ ἤρξατο ἀναθεματίζειν 71. Iar el a început a se Marcu 14:71. Iar el a început să
καὶ ὀμνύναι ὅτι οὐκ οἶδα τὸν blestema și a se jura, că nu ştiu se blesteme şi să se jure: Nu
ἄνθρωπον τοῦτον ὃν λέγετε. pe omul acesta de care ziceţi. ştiu pe omul acesta despre care
ziceţi.
Μρ Ιδ-72 καὶ ἐκ δευτέρου ἀλέκτωρ 72. Și a doua oară a cântat Marcu 14:72. Şi îndată cocoşul a
ἐφώνησε. καὶ ἀνεμνήσθη ὁ Πέτρος cocoşul. Și și-a adus aminte cântat a doua oară. Şi Petru şi-
τὸ ῥῆμα ὃ εἶπεν αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς ὅτι Petru de cuvântul care i-a zis a adus aminte de cuvântul pe
πρὶν ἀλέκτορα φωνῆσαι δίς, Iisus lui, că mai înainte de ce va care i-l spusese Iisus: Înainte
ἀπαρνήσῃ με τρίς· καὶ ἐπιβαλὼν cânta cocoşul de două ori, te vei de a cânta de două ori cocoşul
ἔκλαιε. lepăda de mine de trei ori. Și a , de trei ori te vei lepăda de
început a plânge. Mine. Şi a început să plângă.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΕ. CAPITOLUL 15. CAPITOLUL 15

Μρ Ιε-1 Καὶ εὐθέως ἐπὶ τὸ πρωῒ 1. Și îndată dimineaţa, sfat Marcu 15:1. Şi îndată dimineaţa,
συμβούλιον ποιήσαντες οἱ făcând Arhiereii cu Bătrânii și arhiereii, ţinând sfat cu
ἀρχιερεῖς μετὰ τῶν πρεσβυτέρων cu cărturarii și toată adunarea, bătrânii, cu cărturarii şi cu tot
καὶ γραμματέων καὶὅλον τὸ și legând pe Iisus, l-au dus, și l- sinedriul şi legând pe Iisus, L-
συνέδριον, δήσαντες τὸν ᾿Ιησοῦν au dat lui Pilat. au dus şi L-au predat lui Pilat.
ἀπήνεγκαν καὶ παρέδωκαν τῷ
129
Πιλάτῳ. 2. Și l-a întrebat pe el Pilat: Marcu 15:2. Şi L-a întrebat Pilat:
Μρ Ιε-2 καὶ ἐπηρώτησεν αὐτὸν ὁ tu ești împăratul Iudeilor? Iar el Tu eşti regele iudeilor? Iar El,
Πιλᾶτος· σὺ εἶ ὁ βασιλεὺς τῶν răspunzând, i-a zis lui: tu zici. răspunzând, i-a zis: Tu zici.
᾿Ιουδαίων; ὁ δὲ ἀποκριθεὶς εἶπεν
αὐτῷ· σὺ λέγεις. 3. Și multe grăiau asupra lui Marcu 15:3. Iar arhiereii Îl
Μρ Ιε-3 καὶ κατηγόρουν αὐτοῦ οἱ Arhiereii. învinuiau de multe.
ἀρχιερεῖς πολλά, αὐτὸς δὲ οὐδὲν 4. Iar Pilat iarăşi l-a Marcu 15:4. Iar Pilat L-a întrebat:
ἀπεκρίνατο. întrebat pe el, zicând: nimic nu Nu răspunzi nimic? Iată câte
Μρ Ιε-4 ὁ δὲ Πιλᾶτος πάλιν ἐπηρώτα răspunzi? Vezi câte mărturisesc spun împotriva Ta.
αὐτὸν λέγων· οὐκ ἀποκρίνῃ οὐδέν; asupra ta.
ἴδε πόσα σου καταμαρτυροῦσιν. Marcu 15:5. Dar Iisus nimic n-a
Μρ Ιε-5 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς οὐκέτι οὐδὲν 5. Iar Iisus mai, mult nimic mai răspuns, încât Pilat se
ἀπεκρίθη, ὥστε θαυμάζειν τὸν n-a răspuns, încât se mira Pilat. mira.
Πιλᾶτον. 6. Iar la praznic le slobozia Marcu 15:6. Iar la sărbătoarea
Μρ Ιε-6 Κατὰ δὲ ἑορτὴν ἀπέλυεν lor câte un vinovat, pe care-l Paştilor, le elibera un
αὐτοῖς ἕνα δέσμιον, ὅνπερ ᾐτοῦντο. cereau ei. întemniţat pe care-l cereau ei.
Μρ Ιε-7 ἦν δὲ ὁ λεγόμενος Βαραββᾶς 7. Și era unul ce-l numea Marcu 15:7. Şi era unul cu numele
μετὰ τῶν συστασιαστῶν δεδεμένος, Varava, prins împreună cu soţii Baraba închis împreună cu
οἵτινες ἐν τῇ στάσει φόνον lui, care în zarvă făcuseră nişte răzvrătiţi, care în
πεποιήκεισαν. ucidere. răscoală săvârşiseră ucidere.
Μρ Ιε-8 καὶ ἀναβοήσας ὁ ὄχλος 8. Și strigând poporul, a Marcu 15:8. Şi mulţimea, venind
ἤρξατο αἰτεῖσθαι καθὼς ἀεὶ ἐποίει început a cere să le facă precum sus, a început să ceară lui Pilat
αὐτοῖς. pururea le făcea lor. să le facă precum obişnuia
pentru ei.
Μρ Ιε-9 ὁ δὲ Πιλᾶτος ἀπεκρίθη αὐτοῖς 9. Iar Pilat le-a răspuns lor, Marcu 15:9. Iar Pilat le-a
λέγων· θέλετε ἀπολύσω ὑμῖν τὸν zicând: voiţi să slobozesc vouă răspuns, zicând: Voiţi să vă
βασιλέα τῶν ᾿Ιουδαίων; pe împăratul Iudeilor? eliberez pe regele iudeilor?
Μρ Ιε-10 ἐγίνωσκε γὰρ ὅτι διὰ φθόνον 10. Că ştia că din pizmă l-au Marcu 15:10. Fiindcă ştia că
παραδεδώκεισαν αὐτὸν οἱ dat pe el Arhiereii. arhiereii Îl dăduseră în mâna
ἀρχιερεῖς. lui din invidie.
11. Dar Arhiereii au Marcu 15:11. Dar arhiereii au
Μρ Ιε-11 οἱ δὲ ἀρχιερεῖς ἀνέσεισαν îndemnat pe norod, ca mai aţâţat mulţimea ca să le
τὸν ὄχλον ἵνα μᾶλλον τὸν vârtos pe Varava să-l elibereze mai degrabă pe
Βαραββᾶν ἀπολύσῃ αὐτοῖς. slobozească lor. Baraba.
Μρ Ιε-12 ὁ δὲ Πιλᾶτος ἀποκριθεὶς 12. Iar Pilat răspunzând, Marcu 15:12. Iar Pilat,
πάλιν εἶπεν αὐτοῖς· τί οὖν θέλετε iarăşi le-a zis lor: dar ce voiţi să răspunzând iarăşi, le-a zis: Ce
ποιήσω ὃν λέγετε τὸν βασιλέα τῶν fac acestuia pe care îi ziceţi voi face deci cu cel despre care
᾿Ιουδαίων; Împăratul Iudeilor? ziceţi că este regele iudeilor?
Μρ Ιε-13 οἱ δὲ πάλιν ἔκραξαν· 13. Atunci ei iarăşi au Marcu 15:13. Ei iarăşi au strigat:
σταύρωσον αὐτόν. strigat: răstigneşte-l pe el! Răstigneşte-L!
Μρ Ιε-14 ὁ δὲ Πιλᾶτος ἔλεγεν αὐτοῖς· 14. Iar Pilat le-a zis lor: dar Marcu 15:14. Iar Pilat le-a zis:
τί γὰρ ἐποίησε κακόν; οἱ δὲ ce rău a făcut? Iar ei mai vârtos Dar ce rău a făcut? Iar ei mai
περισσοτέρως ἔκραξαν· σταύρωσον strigau: răstigneşte-l pe el mult strigau: Răstigneşte-L!
αὐτόν.
Μρ Ιε-15 ὁ δὲ Πιλᾶτος βουλόμενος τῷ 15. Și Pilat vrând să facă pe Marcu 15:15. Şi Pilat, vrând să
ὄχλῳ τὸ ἱκανὸν ποιῆσαι, ἀπέλυσεν voia poporului, le-a slobozit lor facă pe voia mulţimii, le-a
αὐτοῖς τὸν Βαραββᾶν, καὶ pe Varava, și pe Iisus bătându-l, eliberat pe Baraba, iar pe
παρέδωκε τὸν ᾿Ιησοῦν l-a dat să se răstignească. Iisus, biciuindu-L, L-a dat ca
φραγελλώσας ἵνα σταυρωθῇ. să fie răstignit.
Μρ Ιε-16 Οἱ δὲ στρατιῶται ἀπήγαγον 16. Iar ostaşii l-au adus pe Marcu 15:16. Iar ostaşii L-au dus
αὐτὸν ἔσω τῆς αὐλῆς, ὅ ἐστι el înlăuntrul curţii, ce este divan, înăuntrul curţii, adică în
πραιτώριον, καὶ συγκαλοῦσιν ὅλην și au adunat toată oastea; pretoriu, şi au adunat toată
τὴν σπεῖραν· cohorta.
Μρ Ιε-17 καὶ ἐνδύουσιν αὐτὸν 17. Și l-au îmbrăcat pe el în Marcu 15:17. Şi L-au îmbrăcat în
πορφύραν καὶ περιτιθέασιν αὐτῷ porfiră, și împletind cunună de purpură şi, împletindu-I o
πλέξαντες ἀκάνθινον στέφανον, spini, i-au pus lui. cunună de spini, I-au pus-o pe
cap.
130
Μρ Ιε-18 καὶ ἤρξαντο ἀσπάζεσθαι 18. Și au început a se Marcu 15:18. Şi au început să se
αὐτόν· χαῖρε ὁ βασιλεὺς τῶν închina lui, zicând: bucură-te plece în faţa Lui, zicând:
᾿Ιουδαίων· împăratul Iudeilor! Bucură-Te regele iudeilor!
Μρ Ιε-19 καὶ ἔτυπτον αὐτοῦ τὴν 19 Și-l băteau peste cap cu Marcu 15:19. Şi-L băteau peste
κεφαλὴν καλάμῳ καὶ ἐνέπτυον trestia, și-l scuipau pe el, și cap cu o trestie şi-L scuipau şi,
αὐτῷ, καὶ τιθέντες τὰ γόνατα punându-se în genunchi se căzând în genunchi, I se
προσεκύνουν αὐτῷ. închinau lui. închinau.
Μρ Ιε-20 καὶ ὅτε ἐνέπαιξαν αὐτῷ, 20. Si după ce l-au Marcu 15:20. Şi după ce L-au
ἐξέδυσαν αὐτὸν τὴν πορφύραν καὶ batjocorit pe el. au dezbrăcat de batjocorit, L-au dezbrăcat de
ἐνέδυσαν αὐτὸν τὰ ἱμάτια τὰ ἴδια, pe el porfira, și l-au îmbrăcat în purpură şi L-au îmbrăcat cu
καὶ ἐξάγουσιν αὐτὸν ἵνα hainele sale și l-au dus pe el să-l hainele Lui. Şi L-au dus afară
σταυρώσωσιν αὐτόν. răstignească. ca să-L răstignească.
Μρ Ιε-21 Καὶ ἀγγαρεύουσι παράγοντά 21. Și au silit pe oarecare Marcu 15:21. Şi au silit pe un
τινα Σίμωνα Κυρηναῖον, ἐρχόμενον Simon Chirinean, ce trecea trecător, care venea din ţarină,
ἀπ᾿ ἀγροῦ, τὸν πατέρα venind din ţarină, tatăl lui pe Simon Cirineul, tatăl lui
᾿Αλεξάνδρου καὶ Ρούφου, ἵνα ἄρῃ Alexandru și al lui Ruf, ca să Alexandru şi al lui Ruf, ca să
τὸν σταυρὸν αὐτοῦ. ducă crucea lui. ducă crucea Lui.
Μρ Ιε-22 Καὶ φέρουσιν αὐτὸν ἐπὶ 22. Și l-au dus pe el la locul Marcu 15:22. Şi L-au dus la locul
Γολγοθᾶ τόπον, ὅ ἐστι Golgota, care se tălmăceşte: zis Golgota, care se tălmăceşte
μεθερμηνευόμενον κρανίου τόπος. locul căpăţânei. "locul Căpăţânii".
Μρ Ιε-23 καὶ ἐδίδουν αὐτῷ πιεῖν 23. Și i-au dat lui să bea vin Marcu 15:23. Şi I-au dat să bea
ἐσμυρνισμένον οἶνον· ὁ δὲ οὐκ amestecat cu smirnă, dar el n-a vin amestecat cu smirnă, dar El
ἔλαβε. luat. n-a luat.
Μρ Ιε-24 καὶ σταυρώσαντες αὐτὸν 24. Și răstignindu-l pe el au Marcu 15:24. Şi L-au răstignit şi
διαμερίζονται τὰ ἱμάτια αὐτοῦ împărţit hainele lui, aruncând au împărţit între ei hainele Lui,
βάλλοντες κλῆρον ἐπ᾿ αὐτὰ τίς τί sorţi pe dânsele, cine ce va lua. aruncând sorţi pentru ele, care
ἄρῃ. ce să ia.
Μρ Ιε-25 ἦν δὲ ὥρα τρίτη καὶ 25. Și era ceasul al treilea, Marcu 15:25. Iar când L-au
ἐσταύρωσαν αὐτόν. și l-au răstignit pe el răstignit, era ceasul al treilea.
Μρ Ιε-26 καὶ ἦν ἡ ἐπιγραφὴ τῆς αἰτίας 26. Și era scrisoarea pricinei Marcu 15:26. Şi vina Lui era
αὐτοῦ ἐπιγεγραμμένη· ὁ βασιλεὺς lui scrisă: Împăratul Iudeilor. scrisă deasupra: Regele
τῶν ᾿Ιουδαίων. iudeilor.
Μρ Ιε-27 Καὶ σὺν αὐτῷ σταυροῦσι δύο 27. Și împreună cu dânsul Marcu 15:27. Şi împreună cu El
λῃστάς, ἕνα ἐκ δεξιῶν καὶ ἕνα ἐξ au răstignit doi tâlhari, unul dea au răstignit doi tâlhari: unul
εὐωνύμων αὐτοῦ. dreapta și altul dea stânga lui. de-a dreapta şi altul de-a
stânga Lui.
Μρ Ιε-28 καὶ ἐπληρώθη ἡ γραφὴ ἡ 28. Și s-a plinit scriptura Marcu 15:28. Şi s-a împlinit
λέγουσα· καὶ μετὰ ἀνόμων care zice: și cu cei fărădelege s- Scriptura care zice: Cu cei fără
ἐλογίσθη. a socotit. de lege a fost socotit.
Μρ Ιε-29 Καὶ οἱ παραπορευόμενοι 29. Și cei ce treceau îl Marcu 15:29. Iar cei ce treceau pe
ἐβλασφήμουν αὐτὸν κινοῦντες τὰς huleau pe el, clătinând capetele acolo Îl huleau, clătinându-şi
κεφαλὰς αὐτῶν καὶ λέγοντες· οὐά, lor și zicând: Ua! Cel ce strici capetele şi zicând: Huu! Cel
ὁ καταλύων τὸν ναὸν καὶ ἐν τρισὶν Biserica și în trei zile o zideşti, care dărâmi templul şi în trei
ἡμέραις οἰκοδομῶν! zile îl zideşti.
Μρ Ιε-30 σῶσον σεαυτὸν καὶ κατάβα 30. Mântuieşte-te pe sineţi și Marcu 15:30. Mântuieşte-Te pe
ἀπὸ τοῦ σταυροῦ. te pogoară de pe cruce. Tine Însuţi, coborându-Te de
Μρ Ιε-31 ὁμοίως δὲ καὶ οἱ ἀρχιερεῖς 31. Asemenea încă și pe cruce!
ἐμπαίζοντες πρὸς ἀλλήλους μετὰ Arhiereii bătându-și joc, zicea Marcu 15:31. De asemenea şi
τῶν γραμματέων ἔλεγον· ἄλλους unul către altul împreună cu arhiereii, batjocorindu-L între
ἔσωσεν, ἑαυτὸν οὐ δύναται σῶσαι. cărturarii: pe alţii a mântuit, iar ei, împreună cu cărturarii,
pe sine nu poate să se ziceau: Pe alţii a mântuit, dar
Μρ Ιε-32 ὁ Χριστὸς ὁ βασιλεὺς τοῦ mântuiască? pe Sine nu poate să Se
᾿Ισραὴλ καταβάτω νῦν ἀπὸ τοῦ 32. Hristos împăratul lui mântuiască!
σταυροῦ, ἵνα ἴδωμεν καὶ Israil, pogoare-se acum de pe Marcu 15:32. Hristos, regele lui
πιστεύσωμεν αὐτῷ. καὶ οἱ cruce, ca să vedem și să credem Israel, să Se coboare de pe
συνεσταυρωμένοι αὐτῷ ὠνείδιζον într-însul. Și cei ce erau cruce, ca să vedem şi să
αὐτόν. împreună cu el răstigniţi îl credem. Şi cei împreună
131
ocărau pe el. răstigniţi cu El Îl ocărau.
Μρ Ιε-33 Γενομένης δὲ ὥρας ἕκτης 33. Iar când a fost censul al Marcu 15:33. Iar când a fost
σκότος ἐγένετο ἐφ᾿ ὅλην τὴν γῆν şaselea, întunerec s-a făcut peste ceasul al şaselea, întuneric s-a
ἕως ὥρας ἐνάτης· tot pământul până la al nouălea făcut peste tot pământul până
ceas. la ceasul al nouălea.
Μρ Ιε-34 καὶ τῇ ὥρᾳ τῇ ἐνάτῃ ἐβόησεν 34. Iar în ceasul al nouălea Marcu 15:34. Şi la al nouălea
ὁ ᾿Ιησοῦς φωνῇ μεγάλῃ λέγων· a strigat Iisus cu glas mare ceas, a strigat Iisus cu glas
᾿Ελωῒ ᾿Ελωῒ λιμᾶ σαβαχθανί; ὅ zicând: Eloi Eloi, Limi mare: Eloi, Eloi, lama
ἐστι μεθερμηνευόμενον, ὁ Θεός μου Savahtani? ce este tâlcuindu-se: sabahtani?, care se tălmăceşte:
ὁ Θεός μου, εἰς τί με ἐγκατέλιπες, Dumnezeul meu, Dumnezeul meu Dumnezeul Meu, Dumnezeul
Μρ Ιε-35 καί τινες τῶν παρεστηκότων pentru ce m-ai lăsat? Meu, de ce M-ai părăsit?
ἀκούσαντες ἔλεγον· ἴδε ᾿Ηλίαν 35. Iar unii din cei ce stau Marcu 15:35. Iar unii din cei ce
φωνεῖ. acolo auzind, ziceau: iată, pe stăteau acolo, auzind, ziceau:
Μρ Ιε-36 δραμὼν δὲ εἷς καὶ γεμίσας Ilie strigă. Iată, îl strigă pe Ilie.
σπόγγον ὄξους περιθείς τε καλάμῳ 36. Și alergând unul și Marcu 15:36. Şi, alergând, unul a
ἐπότιζεν αὐτὸν λέγων· ἄφετε umplând un burete de oţet și înmuiat un burete în oţet, l-a
ἴδωμεν εἰ ἔρχεται ᾿Ηλίας καθελεῖν punându-l într-o trestie, îl adăpa pus într-o trestie şi I-a dat să
αὐτόν. pe el, zicând: lăsaţi să vedem, au bea, zicând: Lăsaţi să vedem
Μρ Ιε-37 ὁ δὲ ᾿ησοῦς ἀφεὶς φωνὴν veni-va Ilie să-l pogoare pe el? dacă vine Ilie ca să-L coboare.
μεγάλην ἐξέπνευσε. 37. Iar Iisus strigând cu glas Marcu 15:37. Iar Iisus, scoţând un
mare, și-a dat Duhul. strigăt mare, Şi-a dat duhul.
Μρ Ιε-38 Καὶ τὸ καταπέτασμα τοῦ 38. Și catapeteasma biserici Marcu 15:38. Şi catapeteasma
ναοῦ ἐσχίσθη εἰς δύο ἀπὸ ἄνωθεν s-a rupt în două, de sus până jos. templului s-a rupt în două, de
ἕως κάτω. sus până jos.
Μρ Ιε-39 ᾿Ιδὼν δὲ ὁ κεντυρίων ὁ 39. Și văzând sutaşul, cel ce Marcu 15:39. Iar sutaşul care
παρεστηκὼς ἐξ ἐναντίας αὐτοῦ ὅτι sta în preajma lui, că așa stătea în faţa Lui, văzând că
οὕτω κράξας ἐξέπνευσεν, εἶπεν· strigând și-a dat Duhul, a zis: cu astfel Şi-a dat duhul, a zis: Cu
ἀληθῶς ὁ ἄνθρωπος οὗτος υἱὸς ἦν adevărat, omul acesta Fiu al lui adevărat omul acesta era Fiul
Θεοῦ. Dumnezeu a fost. lui Dumnezeu!
Μρ Ιε-40 ῏Ησαν δὲ καὶ γυναῖκες ἀπὸ 40. Și erau și femei de Marcu 15:40. Şi erau şi femei care
μακρόθεν θεωροῦσαι, ἐν αἷς ἦν καὶ departe privind, între care era priveau de departe; între ele:
Μαρία ἡ Μαγδαληνὴ καὶ Μαρία ἡ Măria Magdalena și Maria Maria Magdalena, Maria,
τοῦ ᾿Ια-κώβου τοῦ μικροῦ καὶ mama lui Iacov celui mic și a lui mama lui Iacov cel Mic şi a lui
᾿Ιωσῆ μήτηρ, καὶ Σαλώμη, Iosi și Salomi, Iosi, şi Salomeea,
Μρ Ιε-41 αἳ καὶ ὅτε ἦν ἐν τῇ Γαλιλαίᾳ 41. Care și când erau în Marcu 15:41. Care, pe când era
ἠκολούθουν αὐτῷ καὶ διηκόνουν Galileea, mergeau după el și El în Galileea, mergeau după
αὐτῷ, καὶ ἄλλαι πολλαὶ αἱ slujeau lui și altele multe, care El şi Îi slujeau, şi multe altele
συναναβᾶσαι αὐτῷ εἰς se suiseră cu el în Ierusalim. care se suiseră cu El la
῾Ιεροσόλυμα. Ierusalim .
Μρ Ιε-42 Καὶ ἤδη ὀψίας γινομένης, 42. Și iată seară făcându-se, Marcu 15:42. Şi făcându-se seară,
ἐπεὶ ἦν παρασκευή, ὅ ἐστι de vreme ce ora vineri, care este fiindcă era vineri, care este
προσάββατον, mai înainte de sâmbătă, înaintea sâmbetei,
Μρ Ιε-43 ἐλθὼν ᾿Ιωσὴφ ὁ ἀπὸ 43. A venit Iosif din Marcu 15:43. Şi venind Iosif cel
᾿Αριμαθαίας, εὐσχήμων βουλευτής, Arimateea, sfetnic cu bun chip, din Arimateea, sfetnic ales,
ὃς καὶ αὐτὸς ἦν προσδεχόμενος τὴν care și acela era aşteptând care aştepta şi el împărăţia lui
βασιλείαν τοῦ Θεοῦ, τολμήσας împărăţia lui Dumnezeu, și Dumnezeu, şi, îndrăznind, a
εἰσῆλθε πρὸς Πιλᾶτον καὶ ᾐτήσατο îndrăznind, a intrat la Pilat și a intrat la Pilat şi a cerut trupul
τὸ σῶμα τοῦ ᾿Ιησοῦ. cerut trupul lui Iisus. lui Iisus.
Μρ Ιε-44 ὁ δὲ Πιλᾶτος ἐθαύμασεν εἰ 44. Iar Pilat s-a mirat de a Marcu 15:44. Iar Pilat s-a mirat
ἤδη τέθνηκε, καὶ προσκαλεσάμενος murii așa curând; și chemând pe că a şi murit şi, chemând pe
τὸν κεντυρίωνα ἐπηρώτησεν αὐτὸν sutaşul, l-a întrebat pe dânsul de sutaş, l-a întrebat dacă a murit
εἰ πάλαι ἀπέθανε· a murit demult. de mult.
Μρ Ιε-45 καὶ γνοὺς ἀπὸ τοῦ 45. Și înţelegând de la Marcu 15:45. Şi aflând de la
κεντυρίωνος ἐδωρήσατο τὸ σῶμα sutaşul a dăruit lui Iosif trupul. sutaş, a dăruit lui Iosif trupul.
τῷ ᾿Ιωσήφ. 46. Și cumpărând giulgiu și Marcu 15:46. Şi Iosif, cumpărând
Μρ Ιε-46 καὶ ἀγοράσας σινδόνα καὶ pogorându-l pe el, l-a înfăşurat giulgiu şi coborându-L de pe
καθελὼν αὐτὸν ἐνείλησε τῇ σινδόνι cu giulgiul și l-a pus în cruce, L-a înfăşurat în giulgiu
132
καὶ κατέθηκεν αὐτὸν ἐν μνημείῳ, ὃ mormânt, care era săpat în şi L-a pus într-un mormânt
ἦν λελατομημένον ἐκ πέτρας, καὶ piatră, și a prăvălit o piatră pecare era săpat în stâncă, şi a
προσεκύλισε λίθον ἐπὶ τὴν θύραν uşa mormântului. prăvălit o piatră la uşa
τοῦ μημείου. mormântului.
Μρ Ιε-47 ἡ δὲ Μαρία ἡ Μαγδαληνὴ καὶ 47. Iar Maria Magdalena și Marcu 15:47. Iar Maria
Μαρία ᾿Ιωσῆ ἐθεώρουν ποῦ Măria lui Iosi priveau unde îl Magdalena şi Maria, mama lui
τίθεται. pun. Iosi, priveau unde L-au pus.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΣΤ. CAPITOLUL 16 CAPITOLUL 16

Μρ Ιστ-1 Καὶ διαγενομένου τοῦ 1. Și dacă a trecu sâmbăta, Marcu 16:1. Şi după ce a trecut
σαββάτου Μαρία ἡ Μαγδαληνὴ καὶ Măria Magdalena și Măria lui ziua sâmbetei, Maria
Μαρία ἡ τοῦ ᾿Ιακώβου καὶ Σαλώμη Iacov și Salomi au cumpărat Magdalena, Maria, mama lui
ἠγόρασαν ἀρώματα ἵνα ἐλθοῦσαι miresme ca să meargă să-l ungă Iacov, şi Salomeea au
ἀλείψωσιν αὐτόν. pe el. cumpărat miresme, ca să vină
să-L ungă.
Μρ Ιστ-2 καὶ λίαν πρωῒ τῆς μιᾶς 2. Și foarte de dimineaţă, Marcu 16:2. Şi dis-de-dimineaţă,
σαββάτων ἔρχονται ἐπὶ τὸ întru una a sâmbetelor, au venit în prima zi a săptămânii
μνημεῖον, ἀνατείλαντος τοῦ ἡλίου. la mormânt, răsărind soarele. (Duminică), pe când răsărea
soarele, au venit la mormânt.
Μρ Ιστ-3 καὶ ἔλεγον πρὸς ἑαυτάς· τίς 3. Și zicea una către alta: Marcu 16:3. Şi ziceau între ele:
ἀποκυλίσει ἡμῖν τὸν λίθον ἐκ τῆς cine va prăvăli nouă piatra de pe Cine ne va prăvăli nouă piatra
θύρας τοῦ μνημείου; uşa mormântului? de la uşa mormântului?
Μρ Ιστ-4 καὶ ἀναβλέψασαι θεωροῦσιν 4. Și căutând au văzul piatra Marcu 16:4. Dar, ridicându-şi
ὅτι ἀποκεκύλισται ὁ λίθος· ἦν γὰρ prăvălită că era mare foarte. ochii, au văzut că piatra fusese
μέγας σφόδρα. răsturnată; căci era foarte
Μρ Ιστ-5 καὶ εἰσελθοῦσαι εἰς τὸ 5. Și intrând în mormânt, au mare.
μνημεῖον εἶδον νεανίσκον văzut un tânăr şezând dea Marcu 16:5. Şi, intrând în
καθήμενον ἐν τοῖς δεξιοῖς, dreapta îmbrăcat în veşmânt alb, mormânt, au văzut un tânăr
περιβεβλημένον στολὴν λευκήν, καὶ și s-au înspăimântat. şezând în partea dreaptă,
ἐξεθαμβήθησαν. îmbrăcat în veşmânt alb, şi s-
Μρ Ιστ-6 ὁ δὲ λέγει αὐταῖς· μὴ 6. Iar el a zis lor: nu vă au spăimântat.
ἐκθαμβεῖσθε· ᾿Ιησοῦν ζητεῖτε τὸν înspăimântaţi; pe Iisus căutaţi, Marcu 16:6. Iar el le-a zis: Nu vă
Ναζαρηνὸν τὸν ἐσταυρωμένον· Nazarineanul cel răstignit; s-au înspăimântaţi! Căutaţi pe Iisus
ἠγέρθη, οὐκ ἔστιν ὧδε· ἴδε ὁ τόπος sculat, nu este aici, iată locul Nazarineanul, Cel răstignit? A
ὅπου ἔθηκαν αὐτόν. unde l-a pus pe el. înviat! Nu este aici. Iată locul
unde L-au pus.
Μρ Ιστ-7 ἀλλ᾿ ὑπάγετε εἴπατε τοῖς 7. Deci mergeţi de spuneţi Marcu 16:7. Dar mergeţi şi
μαθηταῖς αὐτοῦ καὶ τῷ Πέτρῳ ὅτι ucenicilor lui și lui Petru că va spuneţi ucenicilor Lui şi lui
προάγει ὑμᾶς εἰς τὴν Γαλιλαίαν· merge mai înainte de voi în Petru că va merge în Galileea,
ἐκεῖ αὐτὸν ὄψεσθε, καθὼς εἶπεν Galileea, acolo îl veţi vedea pe mai înainte de voi; acolo îl veţi
ὑμῖν. el, precum a zis vouă. vedea, după cum v-a spus.
Μρ Ιστ-8 καὶ ἐξελθοῦσαι ἔφυγον ἀπὸ 8. Și ieşind, au fugit de la Marcu 16:8. Şi ieşind, au fugit de
τοῦ μνημείου· εἶχε δὲ αὐτὰς τρόμος mormânt, că erau cuprinse de la mormânt, că erau cuprinse
καὶ ἔκστασις, καὶ οὐδενὶ οὐδὲν cutremur și de spaimă, și de frică şi de uimire, şi nimănui
εἶπον· ἐφοβοῦντο γάρ. nimănui nimic n-au spus, că se nimic n-au spus, căci se
temeau. temeau.
Μρ Ιστ-9 ᾿Αναστὰς δὲ πρωῒ πρώτῃ 9. Iar după ce a înviat Iisus, Marcu 16:9. Şi înviind dimineaţa,
σαββάτου ἐφάνη πρῶτον Μαρίᾳ τῇ dimineaţa, în ziua cea dintâi a în ziua cea dintâi a săptămânii
Μαγδαληνῇ, ἀφ᾿ ἧς ἐκβεβλήκει săptămânii, s-a arătat întâi (Duminică) El s-a arătat întâi
ἑπτὰ δαιμόνια. Mariei Magdalenei, dintru care Mariei Magdalena, din care
scosese şapte draci. scosese şapte demoni.
Μρ Ιστ-10 ἐκείνη πορευθεῖσα 10. Aceea mergând a vestit Marcu 16:10. Aceea, mergând, a
ἀπήγγειλε τοῖς μετ᾿ αὐτοῦ celor ce fuseseră cu el, care vestit pe cei ce fuseseră cu El şi
γενομένοις, πενθοῦσι καὶ κλαίουσι. plângeau și se tânguiau. care se tânguiau şi plângeau.
Μρ Ιστ-11 κἀκεῖνοι ἀκούσαντες ὅτι ζῇ 11. Și aceia auzind că este Marcu 16:11. Şi ei, auzind că este
καὶ ἐθεάθη ὑπ᾿ αὐτῆς, ἠπίστησαν. viu și a fost văzut de dânsa, n-au viu şi că a fost văzut de ea, n-
Μρ Ιστ-12 Μετὰ δὲ ταῦτα δυσὶν ἐξ crezut. au crezut.
133
αὐτῶν περιπατοῦσιν ἐφανερώθη, ἐν 12. După aceea s-a arătat Marcu 16:12. După aceea, S-a
ἑτέρᾳ μορφή, πορευομένοις εἰς într-alt chip la doi dintre dânşii, arătat în alt chip, la doi dintre
ἀγρόν. care mergeau la o ţarină. ei, care mergeau la o ţarină.
Μρ Ιστ-13 κἀκεῖνοι ἀπελθόντες 13. Și aceia mergând, au Marcu 16:13. Şi aceia, mergând,
ἀπήγγειλαν τοῖς λοιποῖς· οὐδὲ spus celorlalţi, dar nici pe aceia au vestit celorlalţi, dar nici pe
ἐκείνοις ἐπίστευσαν. nu i-au crezut. ei nu i-au crezut.
Μρ Ιστ-14 ῞Υστερον ἀνακειμένοις 14. Iar după aceea şezând Marcu 16:14. La urmă, pe când
αὐτοῖς τοῖς ἕνδεκα ἐφανερώθη, καὶ ei, cei unsprezece, li s-a arătat, cei unsprezece şedeau la masă,
ὠνείδισε τὴν ἀπιστίαν αὐτῶν καὶ și a imputat necredinţei lor și li S-a arătat şi I-a mustrat
σκληροκαρδίαν, ὅτι τοῖς împietririi inimii căci celor ce l- pentru necredinţa şi
θεασαμένοις αὐτὸν ἐγηγερμένον au văzut pe el că a înviat, n-au împietrirea inimii lor, căci n-au
οὐκ ἐπίστευσαν. crezut. crezut pe cei ce-L văzuseră
Μρ Ιστ-15 καὶ εἶπεν αὐτοῖς· înviat.
πορευθέντες εἰς τὸν κόσμον ἅπαντα 15. Și a zis lor: mergeţi în Marcu 16:15. Şi le-a zis: Mergeţi
κηρύξατε τὸ εὐαγγέλιον πάσῃ τῇ toată lumea și propovăduiţi în toată lumea şi propovăduiţi
κτίσει. evanghelia la toată zidirea. Evanghelia la toată făptura.
Μρ Ιστ-16 ὁ πιστεύσας καὶ βαπτισθεὶς 16. Cel ce va crede și se va Marcu 16:16. Cel ce va crede şi se
σωθήσεται, ὁ δὲ ἀπιστήσας boteza, se va mântui; iar cel ce va boteza se va mântui; iar cel
κατακριθήσεται. nu va crede, se va osândi. ce nu va crede se va osândi.
Μρ Ιστ-17 σημεῖα δὲ τοῖς πιστεύσασι 17. Și celor ce vor crede, Marcu 16:17. Iar celor ce vor
ταῦτα παρακολουθήσει· ἐν τῷ aceste semne vor urma: întru crede, le vor urma aceste
ὀνόματί μου δαιμόνια ἐκβαλοῦσι· numele meu draci vor scoate, în semne: în numele Meu, demoni
γλώσσαις λαλήσουσι καιναῖς· limbi nouă vor grăi, vor izgoni, în limbi noi vor
grăi,
Μρ Ιστ-18 ὄφεις ἀροῦσι· κἂν 18. Şerpi vor lua, și de vor Marcu 16:18. Şerpi vor lua în
θανάσιμόν τι πίωσιν, οὐ μὴ αὐτοὺς bea ceva de moarte, nu-i va mână şi chiar ceva dătător de
βλάψει· ἐπὶ ἀρρώστους χεῖρας vătăma pe ei; pe bolnavi mâinile moarte de vor bea nu-i va
ἐπιθήσουσι, καὶ καλῶς ἕξουσιν. îşi vor pune, și bine le va fi. vătăma, peste cei bolnavi îşi
vor pune mâinile şi se vor face
Μρ Ιστ-19 ῾Ο μὲν οὖν Κύριος μετὰ τὸ 19. Deci Domnul, după ce a sănătoşi.
λαλῆσαι αὐτοῖς ἀνελήφθη εἰς τὸν grăit cu dânşii, s-a înălţat la cer Marcu 16:19. Deci Domnul Iisus,
οὐρανὸν καὶ ἐκάθισεν ἐκ δεξιῶν și a şezut dea dreapta lui după ce a vorbit cu ei, S-a
τοῦ Θεοῦ Dumnezeu. înălţat la cer şi a şezut de-a
dreapta lui Dumnezeu.
Μρ Ιστ-20 ἐκεῖνοι δὲ ἐξελθόντες 20. Iar ei ieşind, au Marcu 16:20. Iar ei, plecând, au
ἐκήρυξαν πανταχοῦ, τοῦ Κυρίου propovăduit pretutindenea, propovăduit pretutindeni şi
συνεργοῦντος καὶ τὸν λόγον Domnul împreună lucrând și Domnul lucra cu ei şi întărea
βεβαιοῦντος διὰ τῶν cuvântul adeverindu-l prin cuvântul, prin semnele care
ἐπακολουθούντων σημείων. ἀμήν. semnele ce urmau. Amin. urmau. Amin.
134
ΚΑΤΑ ΛΟΥΚΑΝ SFÂNTA EVANGHELIE LUCA SFÂNTA EVANGHELIE
DE LA LUCA
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Α CAPITOLUL 1. CAPITOLUL 1

Λκ Α-1 ᾿Επειδήπερ πολλοὶ ἐπεχείρησαν 1. De vreme ce mulţi s-au Luca 1:1. Deoarece mulţi s-au
ἀνατάξασθαι διήγησιν περὶ τῶν apucat a alcătui povestire pentru încercat să alcătuiască o
πεπληροφορημένων ἐν ἡμῖν lucrurile cele ce au fost istorisire despre faptele deplin
πραγμάτων adeverite întru noi, adeverite între noi,
Λκ Α-2 καθὼς παρέδοσαν ἡμῖν οἱ ἀπ᾿ 2. Precum au dat nouă cei ce Luca 1:2. Aşa cum ni le-au lăsat
ἀρχῆς αὐτόπται καὶ ὑπηρέται dintru început am fost singuri cei ce le-au văzut de la început
γενόμενοι τοῦ λόγου, văzători și slujitori cuvântului. şi au fost slujitori ai
Cuvântului,
Λκ Α-3 ἔδοξε κἀμοί, παρηκολουθηκότι 3. Părutu-mi-s-a și mie, Luca 1:3. Am găsit şi eu cu cale,
ἄνωθεν πᾶσιν ἀκριβῶς, καθεξῆς urmând toate dintâi cu preaputernice Teofile, după ce
σοι γράψαι, κράτιστε Θεόφιλε, deamănuntul, pe rând a scrie ţie, am urmărit toate cu de-
puternice Teofile. amănuntul de la început, să ţi
Λκ Α-4 ἵνα ἐπιγνῷς περὶ ὧν κατηχήθης le scriu pe rând,
λόγων τὴν ἀσφάλειαν 4. Ca să cunoşti întărirea Luca 1:4. Ca să te încredinţezi
cuvintelor de care te-ai învăţat. despre temenicia învăţăturii pe
Λκ Α-5 ᾿Εγένετο ἐν ταῖς ἡμέραις care ai primit-o.
῾Ηρῴδου τοῦ βασιλέως τῆς 5. Fost-a în zilele lui Irod, Luca 1:5. Era în zilele lui Irod,
᾿Ιουδαίας ἱερεύς τις ὀνόματι împăratul Iudeei, un preot regele Iudeii, un preot cu
Ζαχαρίας ἐξ ἐφημερίας ᾿Αβιά, καὶ oarecare anume Zaharia, din numele Zaharia din ceata
ἡ γυνὴ αὐτοῦ ἐκ τῶν θυγατέρων rândul preoţiei lui Avia, și preoţească a lui Abia, iar
᾿Ααρών, καὶ τὸ ὄνομα αὐτῆς femeia lui din fetele lui Aaron, și femeia lui era din fiicele lui
᾿Ελισάβετ. numele ei Elisavet. Aaron şi se numea Elisabeta.
Λκ Α-6 ἦσαν δὲ δίκαιοι ἀμφότεροι 6. Și erau drepţi amândoi Luca 1:6. Şi erau amândoi drepţi
ἐνώπιον τοῦ Θεοῦ, πορευόμενοι ἐν înaintea lui Dumnezeu, umblând înaintea lui Dumnezeu,
πάσαις ταῖς ἐντολαῖς καὶ întru toate poruncile și umblând fără prihană în toate
δικαιώμασι τοῦ Κυρίου ἄμεμπτοι. îndreptările Domnului, fără poruncile şi rânduielile
prihană. Domnului.
Λκ Α-7 καὶ οὐκ ἦν αὐτοῖς τέκνον, 7. Și n-aveau ei feciori, Luca 1:7. Dar nu aveau nici un
καθότι ἡ ᾿Ελισάβετ ἦν στεῖρα, καὶ pentru că Elisavet era stearpă, și copil, deoarece Elisabeta era
ἀμφότεροι προβεβηκότες ἐν ταῖς amândoi erau bătrâni în zilele stearpă şi amândoi erau
ἡμέραις αὐτῶν ἦσαν. lor. înaintaţi în zilele lor.
Λκ Α-8 ᾿Εγένετο δὲ ἐν τῷ ἱερατεύειν 8. Și a fost când a slujit el, în Luca 1:8. Şi pe când Zaharia
αὐτὸν ἐν τῇ τάξει τῆς ἐφημερίας rândul săptămânii sale, înaintea slujea înaintea lui Dumnezeu,
αὐτοῦ ἔναντι τοῦ Θεοῦ, lui Dumnezeu. în rândul săptămânii sale,
Λκ Α-9 κατὰ τὸ ἔθος τῆς ἱερατείας 9. După obiceiul preoţiei, i Luca 1:9. A ieşit la sorţi, după
ἔλαχε τοῦ θυμιᾶσαι εἰσελθὼν εἰς s-a întâmplat a tămâia, intrând obiceiul preoţiei, să tămâieze
τὸν ναὸν τοῦ Κυρίου· în biserica Domnului. intrând în templul Domnului.
Λκ Α-10 καὶ πᾶν τὸ πλῆθος ἦν τοῦ 10. Și toată mulţimea Luca 1:10. Iar toată mulţimea
λαοῦ προσευχόμενον ἔξω τῇ ὥρᾳ poporului era rugându-se afară poporului, în ceasul tămâierii,
τοῦ θυμιάματος. în vremea tămâierii. era afară şi se ruga.
Λκ Α-11 ὤφθη δὲ αὐτῷ ἄγγελος Κυρίου 11. Și i s-a arătat lui îngerul Luca 1:11. Şi i s-a arătat îngerul
ἑστὼς ἐκ δεξιῶν τοῦ θυσιαστηρίου Domnului, stând dea dreapta Domnului, stând de-a dreapta
τοῦ θυμιάματος. altarului tămâierii. altarului tămâierii.
Λκ Α-12 καὶ ἐταράχθη Ζαχαρίας ἰδών, 12. Și s-a înspăimântat Luca 1:12. Şi văzându-l, Zaharia
καὶ φόβος ἐπέπεσεν ἐπ᾿ αὐτόν. Zaharia văzându-l, și frică a s-a tulburat şi frică a căzut
căzut peste dânsul. peste el.
Λκ Α-13 εἶπε δὲ πρὸς αὐτὸν ὁ ἄγγελος· 13. Iar îngerul a zis către Luca 1:13. Iar îngerul a zis către
μὴ φοβοῦ, Ζαχαρία· διότι dânsul: nu te teme, Zaharia, că el: Nu te teme, Zaharia, pentru
εἰσηκούσθη ἡ δέησίς σου, καὶ ἡ s-a auzit rugăciunea ta, și femeia că rugăciunea ta a fost
γυνή σου ᾿Ελισάβετ γεννήσει υἱόν ta Elisavet va naște ţie fiu și vei ascultată şi Elisabeta, femeia
σοι, καὶ καλέσεις τὸ ὄνομα αὐτοῦ chema numele lui: Ioan. ta, îţi va naşte un fiu şi-l vei
᾿Ιωάννην· numi Ioan.
Λκ Α-14 καὶ ἔσται χαρά σοι καὶ 14. Și va fi fie bucurie și Luca 1:14. Şi bucurie şi veselie vei
135
ἀγαλλίασις, καὶ πολλοὶ ἐπὶ τῇ veselie, și mulţi de naşterea lui avea şi, de naşterea lui, mulţi
γεννήσει αὐτοῦ χαρήσονται. se vor bucura. se vor bucura.
Λκ Α-15 ἔσται γὰρ μέγας ἐνώπιον τοῦ 15. Că va fi mare înaintea Luca 1:15. Căci va fi mare
Κυρίου, καὶ οἶνον καὶ σίκερα οὐ μὴ Domnului, și vin și sichera nu va înaintea Domnului; nu va bea
πίῃ, καὶ Πνεύματος ῾Αγίου bea, și se va umplea de Duh vin, nici altă băutură
πλησθήσεται ἔτι ἐκ κοιλίας μητρὸς Sfânt, încă din pântecele maicii ameţitoare şi încă din
αὐτοῦ, sale. pântecele mamei sale se va
umple de Duhul Sfânt.
Λκ Α-16 καὶ πολλοὺς τῶν υἱῶν ᾿Ισραὴλ 16. Și pe mulţi din fiii lui Luca 1:16. Şi pe mulţi din fiii lui
ἐπιστρέψει ἐπὶ Κύριον τὸν Θεὸν Israil va întoarce la Domnul Israel îi va întoarce la Domnul
αὐτῶν· Dumnezeul lor. Dumnezeul lor.
Λκ Α-17 καὶ αὐτὸς προελεύσεται 17. Și el va merge înaintea Luca 1:17. Şi va merge înaintea
ἐνώπιον αὐτοῦ ἐν πνεύματι καὶ lui cu duhul și cu puterea lui Ilie, Lui cu duhul şi puterea lui Ilie,
δυνάμει ᾿Ηλιού, ἐπιστρέψαι ca să întoarcă inimile părinţilor ca să întoarcă inimile
καρδίας πατέρωνἐπὶ τέκνα καὶ spre fii și pe cei neascultători părinţilor spre copii şi pe cei
ἀπειθεῖς ἐν φρονήσει δικαίων, întru înţelepciunea drepţilor; să neascultători la înţelepciunea
ἑτοιμάσαι Κυρίῳ λαὸν gătească Domnului norod mai drepţilor, ca să gătească
κατεσκευασμένον. înainte gătit. Domnului un popor pregătit.
Λκ Α-18 καὶ εἶπε Ζαχαρίας πρὸς τὸν 18. Și a zis Zaharia către Luca 1:.18. Şi a zis Zaharia către
ἄγγελον· κατὰ τί γνώσομαι τοῦτο; înger: din ce voi cunoaşte înger: După ce voi cunoaşte
ἐγὼ γάρ εἰμι πρεσβύτης καὶ ἡ γυνή aceasta? Că eu sunt bătrân și aceasta? Căci eu sunt bătrân şi
μου προβεβηκυῖα ἐν ταῖς ἡμέραις femeia mea trecută în zilele sale. femeia mea înaintată în zilele
αὐτῆς. ei.
Λκ Α-19 καὶ ἀποκριθεὶς ὁ ἄγγελος 19. Și răspunzând îngerul, a Luca 1:19. Şi îngerul, răspunzând,
εἶπεν αὐτῷ· ἐγώ εἰμι Γαβριὴλ ὁ zis lui: eu sunt Gavriil, cela ce i-a zis: Eu sunt Gavriil, cel ce
παρεστηκὼς ἐνώπιον τοῦ Θεοῦ, καὶ stau înaintea lui Dumnezeu, și stă înaintea lui Dumnezeu. Şi
ἀπεστάλην λαλῆσαι πρός σε καὶ sunt trimis a grăi către tine și a am fost trimis să grăiesc către
εὐαγγελίσασθαί σοι ταῦτα· vesti ţie acestea. tine şi să-ţi binevestesc
Λκ Α-20 καὶ ἰδοὺ ἔσῃ σιωπῶν καὶ μὴ acestea.
δυνάμενος λαλῆσαι ἄχρι ἧς ἡμέρας 20. Și iată, vei fi tăcând, și Luca 1:20. Şi iată vei fi mut şi nu
γένηται ταῦτα, ἀνθ᾿ ὧν οὐκ neputând a grăi până în ziua vei putea să vorbeşti până în
ἐπίστευσας τοῖς λόγοις μου, οἵτινες când vor fi acestea, pentru că n- ziua când vor fi acestea, pentru
πληρωθήσονται εἰς τὸν καιρὸν ai crezut cuvintelor mele, care se că n-ai crezut în cuvintele mele,
αὐτῶν. vor împlini la vremea lor. care se vor împlini la timpul
Λκ Α-21 καὶ ἦν ὁ λαὸς προσδοκῶν τὸν 21. Și aştepta poporul pe lor.
Ζαχαρίαν, καὶ ἐθαύμαζον ἐν τῷ Zaharia și se mira că zăbovea el Luca 1:21. Şi poporul aştepta pe
χρονίζειν αὐτὸν ἐν τῷ ναῷ. în biserică. Zaharia şi se mira că întârzie
Λκ Α-22 ἐξελθὼν δὲ οὐκ ἠδύνατο 22. Și ieşind, nu putea să în templu.
λαλῆσαι αὐτοῖς, καὶ ἐπέγνωσαν ὅτι grăiască lor, și au cunoscut ei că Luca 1:22. Şi ieşind, nu putea să
ὀπτασίαν ἑώρακεν ἐν τῷ ναῷ· καὶ vedere a văzut în biserică, că vorbească. Şi ei au înţeles că a
αὐτὸς ἦν διανεύων αὐτοῖς, καὶ făcea semn cu mâna, și a rămas văzut vedenie în templu; şi el le
διέμενε κωφός. mut. făcea semne şi a rămas mut.
Λκ Α-23 καὶ ἐγένετο ὡς ἐπλήσθησαν αἱ 23. Și a fost dacă s-au Luca 1:23. Şi când s-au împlinit
ἡμέραι τῆς λειτουργίας αὐτοῦ, umplut zilele slujbei lui, s-a dus zilele slujirii lui la templu, s-a
ἀπῆλθεν εἰς τὸν οἶκον αὐτοῦ. la casa sa. dus la casa sa.
Λκ Α-24 Μετὰ δὲ ταύτας τὰς 24. Iar după zilele acelea, a Luca 1:24. Iar după aceste zile,
ἡμέραςσυνέλαβεν ᾿Ελισάβετ ἡ γυνὴ zămislit Elisavet femeia lui, și s- Elisabeta, femeia lui, a zămislit
αὐτοῦ, καὶ περιέκρυβεν ἑαυτὴν a tăinuit pe sine în cinci luni, şi cinci luni s-a tăinuit pe sine,
μῆνας πέντε zicând: zicând:
Λκ Α-25 λέγουσα ὅτι οὕτω μοι 25. Că așa a făcut mie Luca 1:25. Că aşa mi-a făcut mie
πεποίηκεν ὁ Κύριος ἐν ἡμέραις αἷς Domnul în zilele în care au Domnul în zilele în care a
ἐπεῖδεν ἀφελεῖν τὸ ὄνειδός μου ἐν socotit să ia ocara mea dintre socotit să ridice dintre oameni
ἀνθρώποις. oameni. ocara mea.
Λκ Α-26 ᾿Εν δὲ τῷ μηνὶ τῷ ἕκτῳ 26. Iar în luna a şasea, Luca 1:26. Iar în a şasea lună a
ἀπεστάλη ὁ ἄγγελος Γαβριὴλ ὑπὸ trimis a fost îngerul Gavriil de la fost trimis îngerul Gavriil de la
τοῦ Θεοῦ εἰς πόλιν τῆς Γαλιλαίας, ᾗ Dumnezeu în cetatea Galileei, Dumnezeu, într-o cetate din
ὄνομα Ναζαρέτ, cărei numele era Nazaret, Galileea, al cărei nume era
136
Nazaret,
Λκ Α-27 πρὸς παρθένον 27. La fecioară logodită cu Luca 1:27. Către o fecioară
μεμνηστευμένην ἀνδρί, ᾧ ὄνομα bărbat, cărui numele Iosif, din logodită cu un bărbat care se
᾿Ιωσήφ, ἐξ οἴκου Δαυΐδ, καὶ τὸ casa lui David; și numele chema Iosif, din casa lui
ὄνομα τῆς παρθένου Μαριάμ. fecioarei: Mariam. David; iar numele fecioarei era
Maria.
Λκ Α-28 καὶ εἰσελθὼν ὁ ἄγγελος πρὸς 28. Și intrând îngerul la Luca 1:28. Şi intrând îngerul la
αὐτὴν εἶπε· χαῖρε, κεχαριτωμένη· ὁ dânsa, a zis: bucură-te ceea ce ea, a zis: Bucură-te, ceea ce
Κύριος μετὰ σοῦ· εὐλογημένη σὺ ἐν ești plină de dar, Domnul este cu eşti plină de har, Domnul este
γυναιξίν. tine, binecuvântată ești tu între cu tine. Binecuvântată eşti tu
femei. între femei.
Λκ Α-29 ἡ δὲ ἰδοῦσα διεταράχθη ἐπὶ τῷ 29. Iar ea văzând s-a Luca 1:29. Iar ea, văzându-l, s-a
λόγῳ αὐτοῦ, καὶ διελογίζετο înspăimântat de cuvântul lui, și tulburat de cuvântul lui şi
ποταπὸς εἴη ὁ ἀσπασμὸς οὗτος. cugeta în ce chip va fi cugeta în sine: Ce fel de
închinarea aceasta. închinăciune poate să fie
Λκ Α-30 καὶ εἶπεν ὁ ἄγγελος αὐτῇ· μὴ aceasta?
φοβοῦ, Μαριάμ· εὗρες γὰρ χάριν 30. Și a zis ei îngerul: nu te Luca 1:30. Şi îngerul i-a zis: Nu te
παρὰ τῷ Θεῷ. teme Mariam, că ai aflat Dar la teme, Marie, căci ai aflat har la
Dumnezeu. Dumnezeu.
Λκ Α-31 καὶ ἰδοὺ συλλήψῃ ἐν γαστρὶ 31. Și iată vei zămisli în Luca 1:31. Şi iată vei lua în
καὶ τέξῃ υἱόν, καὶ καλέσεις τὸ pântece, și vei naște fiu, și vei pântece şi vei naşte fiu şi vei
ὄνομα αὐτοῦ ᾿Ιησοῦν. chema numele lui Iisus. chema numele lui Iisus.
Λκ Α-32 οὗτος ἔσται μέγας καὶ υἱὸς 32. Acesta va fi mare, și Fiul Luca 1:32. Acesta va fi mare şi
ὑψίστου κληθήσεται, καὶ δώσει celui de sus se va chema; și-i va Fiul Celui Preaînalt se va
αὐτῷ Κύριος ὁ Θεὸς τὸν θρόνον da lui Domnul Dumnezeu chema şi Domnul Dumnezeu Îi
Δαυῒδ τοῦ πατρὸς αὐτοῦ, scaunul lui David tatăl lui, va da Lui tronul lui David,
părintele Său.
Λκ Α-33 καὶ βασιλεύσει ἐπὶ τὸν οἶκον 33. Și va împăraţi peste casa Luca 1:33. Şi va împărăţi peste
᾿Ιακὼβ εἰς τοὺς αἰῶνας, καὶ τῆς lui Iacov în veci, și împărăţiei lui casa lui Iacov în veci şi
βασιλείας αὐτοῦ οὐκ ἔσται τέλος. nu va fi sfârşit. împărăţia Lui nu va avea
Λκ Α-34 εἶπε δὲ Μαριὰμ πρὸς τὸν 34. Și a zis Mariam către sfârşit.
ἄγγελον· πῶς ἔσται μοι τοῦτο, ἐπεὶ înger: cum va fi aceasta, de Luca 1:34. Şi a zis Maria către
ἄνδρα οὐ γινώσκω; vreme ce de bărbat nu ştiu? înger: Cum va fi aceasta, de
vreme ce eu nu ştiu de bărbat?
Λκ Α-35 καὶ ἀποκριθεὶς ὁ ἄγγελος 35. Și răspunzând îngerul, a Luca 1:35. Şi răspunzând, îngerul
εἶπεν αὐτῇ· Πνεῦμα ῞Αγιον zis ei: Duhul Sfânt se va pogorî i-a zis: Duhul Sfânt Se va
ἐπελεύσεται ἐπὶ σὲ καὶ δύναμις peste tine, și puterea celui de sus pogorî peste tine şi puterea
ὑψίστου ἐπισκιάσει σοι· διὸ καὶ τὸ te va umbri; pentru aceasta și Celui Preaînalt te va umbri;
γεννώμενον ἅγιον κληθήσεται υἱὸς Sfântul ce se va naște din tine, se pentru aceea şi Sfântul care Se
Θεοῦ. va chema Fiul lui Dumnezeu. va naşte din tine, Fiul lui
Dumnezeu se va chema.
Λκ Α-36 καὶ ἰδοὺ ᾿Ελισάβετ ἡ συγγενής 36. Și iată Elisaveta rudenia Luca 1:36. Şi iată Elisabeta,
σου καὶ αὐτὴ συνειληφυῖα υἱὸν ἐν ta, și aceia a zămislit fiu la rudenia ta, a zămislit şi ea fiu
γήρει αὐτῆς, καὶ οὗτος μὴν ἕκτος bătrâneţile ei, și a şasea lună la bătrâneţea ei şi aceasta este
ἐστὶν αὐτῇ τῇ καλουμένῃ στείρᾳ· este ei aceasta, celei ce se chema a şasea lună pentru ea, cea
stearpă. numită stearpă.
Λκ Α-37 ὅτι οὐκ ἀδυνατήσει παρὰ τῷ 37. Că la Dumnezeu nici un Luca 1:37. Că la Dumnezeu nimic
Θεῷ πᾶν βῆμα. cuvânt nu este cu neputinţă. nu este cu neputinţă.
Λκ Α-38 εἶπε δὲ Μαριάμ· ἰδοὺ ἡ δούλη 38. Și a zis Mariam: iată Luca 1:38. Şi a zis Maria: Iată
Κυρίου· γένοιτό μοι κατὰ τὸ ῥῆμά roaba Domnului; fie mie după roaba Domnului. Fie mie după
σου. καὶ ἀπῆλθεν ἀπ᾿ αὐτῆς ὁ cuvântul tău. Și s-a dus de la cuvântul tău! Şi îngerul a
ἄγγελος. dânsa îngerul. plecat de la ea.
Λκ Α-39 ᾿Αναστᾶσα δὲ Μαριὰμ ἐν ταῖς 39. Și sculându-se Mariam Luca 1:.39. Şi în acele zile,
ἡμέραις ταύταις ἐπορεύθη εἰς τὴν în zilele acelea, mers-a la munte sculându-se Maria, s-a dus în
ὀρεινὴν μετὰ σπουδῆς εἰς πόλιν cu degrabă, în cetatea Iudei. grabă în ţinutul muntos, într-o
᾿Ιούδα, cetate a seminţiei lui Iuda.
Λκ Α-40 καὶ εἰσῆλθεν εἰς τὸν οἶκον 40. Și a intrat în casa Luca 1:40. Şi a intrat în casa lui
137
Ζαχαρίου καὶ ἠσπάσατο τὴν Zahariei și s-a închinat Zaharia şi a salutat pe
᾿Ελισάβετ. Elisavetei. Elisabeta.
Λκ Α-41 καὶ ἐγένετο ὡς ἤκουσεν ἡ 41. Și a fost când a auzit Luca 1:41. Iar când a auzit
᾿Ελισάβετ τὸν ἀσπασμὸν τῆς Elisavet închinăciunea Mariei, Elisabeta salutarea Mariei,
Μαρίας, ἐσκίρτησε τὸ βρέφος ἐν τῇ săltat-a pruncul în pântecele ei; pruncul a săltat în pântecele ei
κοιλίᾳ αὐτῆς· καὶ ἐπλήσθη și s-a umplut de Duh Sfânt şi Elisabeta s-a umplut de Duh
Πνεύματος ῾Αγίου ἡ ᾿Ελισάβετ. Elisavet, Sfânt,
Λκ Α-42 καὶ ἀνεφώνησε φωνῇ μεγάλῃ 42. Și a strigat cu glas mare Luca 1:42. Şi cu glas mare a
καὶ εἶπεν· εὐλογημένη σὺ ἐν γυναιξὶ și a zis: binecuvântată ești tu strigat şi a zis: Binecuvântată
καὶ εὐλογημένος ὁ καρπὸς τῆς între femei, și binecuvântat este eşti tu între femei şi
κοιλίας σου. rodul pântecelui tău. binecuvântat este rodul
pântecelui tău.
Λκ Α-43 καὶ πόθεν μοι τοῦτο ἵνα ἔλθῃ 43. Și de unde mie aceasta, Luca 1:43. Şi de unde mie aceasta,
ἡ μήτηρ τοῦ Κυρίου μου πρός με; ca să vie Maica Domnului meu ca să vină la mine Maica
la mine? Domnului meu?
Λκ Α-44 ἰδοὺ γὰρ ὡς ἐγένετο ἡ φωνὴ 44. Că iată, cum fu glasul Luca 1:44. Că iată, cum veni la
τοῦ ἀσπασμοῦ σου εἰς τὰ ὦτά μου, închinării tale întru urechile urechile mele glasul salutării
ἐσκίρτησε τὸ βρέφος ἐν ἀγαλλιάσει mele, săltat-a pruncul cu bucurie tale, pruncul a săltat de
ἐν τῇ κοιλίᾳ μου. în pântecele meu. bucurie în pântecele meu.
Λκ Α-45 καὶ μακαρία ἡ πιστεύσασα ὅτι 45. Și fericită este ceea ce a Luca 1:45. Şi fericită este aceea
ἔσται τελείωσις τοῖς λελαλημένοις crezut că va fi săvârşire celor care a crezut că se vor împlini
αὐτῇ παρὰ Κυρίου. zise ei de la Domnul. cele spuse ei de la Domnul.
Λκ Α-46 Καὶ εἶπε Μαριάμ· Μεγαλύνει 46. Și a zis Mariam: Măreşte Luca 1:46. Şi a zis Maria: Măreşte
ἡ ψυχή μου τὸν Κύριον sufletul meu pe Domnul, sufletul meu pe Domnul.
Λκ Α-47 καὶ ἠγαλλίασε τὸ πνεῦμά μου 47. și s-a bucurat duhul meu Luca 1:47. Şi s-a bucurat duhul
ἐπὶ τῷ Θεῷ τῷ σωτῆρί μου, de Dumnezeu Mântuitorul meu; meu de Dumnezeu, Mântuitorul
meu,
Λκ Α-48 ὅτι ἐπέβλεψεν ἐπὶ τὴν 48. Că a căutat spre Luca 1:48. Că a căutat spre
ταπείνωσιν τῆς δούλης αὐτοῦ. ἰδοὺ smerenia roabei sale. Că iată, de smerenia roabei Sale. Că, iată,
γὰρ ἀπὸ τοῦ νῦν μακαριοῦσί με acum mă vor ferici toate de acum mă vor ferici toate
πᾶσαι αἱ γενεαί· neamurile; neamurile.
Λκ Α-49 ὅτι ἐποίησέ μοι μεγαλεῖα ὁ 49. Că mi-a făcut mie mărire Luca 1:49. Că mi-a făcut mie
δυνατὸς καὶ ἅγιον τὸ ὄνομα αὐτοῦ, cel puternic, și sfânt numele lui, mărire Cel Puternic şi sfânt
este numele Lui.
Λκ Α-50 καὶ τὸ ἔλεος αὐτοῦ εἰς γενεὰς 50. Și mila lui în neam și în Luca 1:50. Şi mila Lui în neam şi
γενεῶν τοῖς φοβουμένοις αὐτόν. neam spre cei ce se tem de el. în neam spre cei ce se tem de
El.
Λκ Α-51 ᾿Εποίησε κράτος ἐν βραχίονι 51. Făcut-au tărie cu braţul Luca 1:51. Făcut-a tărie cu braţul
αὐτοῦ, διεσκόρπισεν ὑπερηφάνους său, risipit-a pe cei mândri cu Său, risipit-a pe cei mândri în
διανοίᾳ καρδίας αὐτῶν· cugetul inimii lor. cugetul inimii lor.
Λκ Α-52 καθεῖλε δυνάστας ἀπὸ θρόνων 52. Pogorât-au pe cei Luca 1:52. Coborât-a pe cei
καὶ ὕψωσε ταπεινούς, puternici de pe scaune, și a puternici de pe tronuri şi a
înălţat pe cei smeriţi. înălţat pe cei smeriţi,
Λκ Α-53 πεινῶντας ἐνέπλησεν ἀγαθῶν 53. Pe cei flămânzi i-a Luca 1:53. Pe cei flămânzi i-a
καὶ πλουτοῦντας ἐξαπέστειλε umplut de bunătăţi, și pe cei umplut de bunătăţi şi pe cei
κενούς. bogaţi i-a scos afară deşerţi. bogaţi i-a scos afară deşerţi.
Λκ Α-54 ἀντελάβετο ᾿Ισραὴλ παιδὸς 54. Luat-au pe Israil sluga Luca 1:54. A sprijinit pe Israel,
αὐτοῦ μνησθῆναι ἐλέους, sa, ca să pomenească mila; slujitorul Său, ca să-Şi aducă
aminte de mila Sa,
Λκ Α-55 καθὼς ἐλάλησε πρὸς τοὺς 55. Precum au grăit către Luca 1:55. Precum a grăit către
πατέρας ἡμῶν, τῷ ᾿Αβραὰμ καὶ τῷ părinţii noştri, lui Avraam și părinţii noştri, lui Avraam şi
σπέρματι αὐτοῦ εἰς τὸν αἰῶνα. seminţie-i lui până în veac. seminţiei lui, în veac.
Λκ Α-56 ῎Εμεινε δὲ Μαριὰμ σὺν αὐτῇ 56. Și a rămas Mariam Luca 1:56. Şi a rămas Maria
ὡσεὶ μῆνας τρεῖς καὶ ὑπέστρεψεν împreună cu dânsa ca la trei împreună cu ea ca la trei luni;
εἰς τὸν οἶκον αὐτῆς. luni, și s-a întors la casa sa. şi s-a înapoiat la casa sa.
Λκ Α-57 Τῇ δὲ ᾿Ελισάβετ ἐπλήσθη ὁ 57. Iar Elisavetei i s-a Luca 1:57. Şi după ce s-a împlinit
χρόνος τοῦ τεκεῖν αὐτήν, καὶ împlinit vremea să nască, și a vremea să nască, Elisabeta a
138
ἐγέννησεν υἱόν. născut fiu; născut un fiu.
Λκ Α-58 καὶ ἤκουσαν οἱ περίοικοι Luca 1:58. Şi au auzit vecinii şi
58. Și au auzit cei ce locuiau
καὶοἱ συγγενεῖς αὐτῆς ὅτι ἐμεγάλυνε împrejur și rudeniile ei, că a rudele ei că Domnul a mărit
Κύριος τὸ ἔλεος αὐτοῦ μετ᾿ αὐτῆς, mărit Domnul mila sa cu dânsa, mila Sa faţă de ea şi se
καὶ συνέχαιρον αὐτῇ. și se bucurau împreună cu bucurau împreună cu ea.
Λκ Α-59 Καὶ ἐγένετο ἐν τῇ ὀγδόῃ ἡμέρᾳ dânsa. Luca 1:59. Iar când a fost în ziua
ἦλθον περιτεμεῖν τὸ παιδίον, καὶ 59. Și a fost în ziua a opta,a opta, au venit să taie
ἐκάλουν αὐτὸ ἐπὶ τῷ ὀνόματι τοῦ au venit să taie împrejur împrejur pruncul şi-l numeau
πατρὸς αὐτοῦ Ζαχαρίαν. pruncul; și-l chemau pe numele Zaharia, după numele tatălui
Λκ Α-60 καὶ ἀποκριθεῖσα ἡ μήτηρ tatălui lui: Zaharia. său.
αὐτοῦ εἶπεν· οὐχί, ἀλλὰ κληθήσεται 60. Și răspunzând mama luiLuca 1:60. Şi răspunzând, mama
᾿Ιωάννης. a zis: nu, ci se va chema Ioan. lui a zis: Nu! Ci se va chema
Λκ Α-61 καὶ εἶπον πρὸς αὐτὴν ὅτι 61. Și au zis către dânsa, căIoan.
οὐδείς ἐστιν ἐν τῇ συγγενείᾳ σου ὃς Luca 1:61. Şi au zis către ea:
nimeni nu este întru rudenia ta,
καλεῖται τῷ ὀνόματι τούτῳ· care să se cheme cu numele Nimeni din rudenia ta nu se
acesta. cheamă cu numele acesta.
Λκ Α-62 ἐνένευον δὲ τῷ πατρὶ αὐτοῦ τὸ Luca 1:62. Şi au făcut semn tatălui
62. Și au făcut semn tatălui
τί ἂν θέλοι καλεῖσθαι αὐτόν. lui, cum ar vrea să-l cheme pe său cum ar vrea el să fie
dânsul. numit.
Λκ Α-63 καὶ αἰτήσας πινακίδιον Luca 1:63. Şi cerând o tăbliţă, el a
63. Și cerând el panahidă a
ἔγραψε λέγων· ᾿Ιωάννης ἐστὶ τὸ scris, zicând: Ioan va fi numele scris, zicând: Ioan este numele
ὄνομα αὐτοῦ· καὶ ἐθαύμασαν lui. Și s-au mirat toți. lui. Şi toţi s-au mirat.
πάντες. Luca 1:64. Şi îndată i s-a deschis
64. Și i s-a deschis gura lui
Λκ Α-64 ἀνεῴχθη δὲ τὸ στόμα αὐτοῦ îndată, și limba lui, și grăia, gura şi limba şi vorbea,
παραχρῆμα καὶ ἡ γλῶσσα αὐτοῦ, lăudând pe Dumnezeu. binecuvântând pe Dumnezeu.
καὶ ἐλάλει εὐλογῶν τὸν Θεόν. Luca 1:65. Şi frica i-a cuprins pe
65. Și s-a făcut frică peste
Λκ Α-65 καὶ ἐγένετο ἐπὶ πάντας φόβος toți cei ce locuiau împrejurul toţi care locuiau împrejurul
τοὺς περιοικοῦντας αὐτούς, καὶ ἐν lor; și întru toată latura de prinlor; şi în tot ţinutul muntos al
ὅλῃ τῇ ὀρεινῇ τῆς ᾿Ιουδαίας munţii Iudei s-au vestit toate Iudeii s-au vestit toate aceste
διελαλεῖτο πάντα τὰ βήματα ταῦτα, cuvintele acestea. cuvinte.
Λκ Α-66 καὶ ἔθεντο πάντες οἱ 66. Și au pus toți cei ce Luca 1:66. Şi toţi care le auzeau le
ἀκούσαντες ἐν τῇ καρδίᾳ αὐτῶν auzeau în inima lor, zicând: oare puneau la inimă, zicând: Ce va
λέγοντες· τί ἄρα τὸ παιδίον τοῦτο ce va să fie pruncul acesta? Și fi, oare, acest copil? Căci
ἔσται; καὶ χεὶρ Κυρίου ἦν μετ᾿ mâna Domnului era cu dânsul. mâna Domnului era cu el.
αὐτοῦ. Luca 1:67. Şi Zaharia, tatăl lui, s-
67. Și Zaharia tatăl lui s-a
Λκ Α-67 Καὶ Ζαχαρίας ὁ πατὴρ αὐτοῦ umplut de Duh Sfânt și a a umplut de Duh Sfânt şi a
ἐπλήσθη Πνεύματος ῾Αγίου καὶ proorocit, zicând: proorocit, zicând:
προεφήτευσε λέγων· 68. Bine este cuvântat Luca 1:68. Binecuvântat este
Λκ Α-68 Εὐλογητὸς Κύριος, ὁ Θεὸς τοῦ Domnul Dumnezeul lui Israil, ca Domnul Dumnezeul lui Israel,
᾿Ισραήλ, ὅτι ἐπεσκέψατο καὶ au cercetat și a făcut că a cercetat şi a făcut
ἐποίησε λύτρωσιν τῷ λαῷ αὐτοῦ, răscumpărare poporului său, răscumpărare poporului Său;
Λκ Α-69 καὶ ἤγειρε κέρας σωτηρίας 69. Și a ridicat corn de Luca 1:69. Şi ne-a ridicat putere
ἡμῖν ἐν τῷ οἴκῳ Δαυῒδ τοῦ παιδὸς mântuire nouă, în casa lui David de mântuire în casa lui David,
αὐτοῦ, slugii sale; slujitorul Său,
Λκ Α-70 καθὼς ἐλάλησε διὰ στόματος 70. Precum au grăit prin Luca 1:70. Precum a grăit prin
τῶν ἁγίων, τῶν ἀπ᾿ αἰῶνος gura sfinţilor celor din veac gura sfinţilor Săi prooroci din
προφητῶν αὐτοῦ, prooroci ai lui. veac;
Λκ Α-71 σωτηρίαν ἐξ ἐχθρῶν ἡμῶν καὶ 71. Mântuire de vrăjmaşii Luca 1:71. Mântuire de vrăjmaşii
ἐκ χειρὸς πάντων τῶν μισούντων noştri, și din mâna tuturor celor noştri şi din mâna tuturor celor
ἡμᾶς, ce ne urăsc pe noi; ce ne urăsc pe noi.
Λκ Α-72 ποιῆσαι ἔλεος μετὰ τῶν 72. Să facă milă cu părinţii
Luca 1:72. Şi să facă milă cu
πατέρων ἡμῶν καὶ μνησθῆναι noştri și să-și aducă aminte de părinţii noştri, ca ei să-şi
διαθήκης ἁγίας αὐτοῦ, legătura lui cea, sfântă, aducă aminte de legământul
Său cel sfânt;
Λκ Α-73 ὅρκον ὃν ὤμοσε πρὸς 73. De jurământul care s-a Luca 1:73. De jurământul cu care
᾿Αβραὰμ τὸν πατέρα ἡμῶν, τοῦ jurat către Avraam părintele S-a jurat către Avraam,
δοῦναι ἡμῖν nostru; părintele nostru,
139
Λκ Α-74 ἀφόβως, ἐκ χειρὸς τῶν 74. Să ne dea nouă, fără de Luca 1:74. Ca, fiind izbăviţi din
ἐχθρῶν ἡμῶν ῥυσθέντας, frică, din mâinile vrăjmaşilor mâna vrăjmaşilor, să ne dea
λατρεύειν αὐτῷ noştri izbăvindu-ne. nouă fără frică,
Λκ Α-75 ἐν ὁσιότητι καὶ δικαιοσύνῃ 75: Să slujim lui întru Luca 1:75. Să-I slujim în sfinţenie
ἐνώπιον αὐτοῦ πάσας τὰς ἡμέρας sfinţenie și întru dreptate, şi în dreptate, înaintea feţei
τῆς ζωῆς ἡμῶν. înaintea lui în toate zilele vieţii Sale, în toate zilele vieţii
noastre. noastre.
Λκ Α-76 Καὶ σύ, παιδίον, προφήτης 76. Și tu, pruncule, prooroc Luca 1:76. Iar tu, pruncule,
ὑψίστου κληθήσῃ· προπορεύσῃ γὰρ celui Preaînalt te vei chemă, că prooroc al Celui Preaînalt te
πρὸ προσώπου Κυρίου ἑτοιμάσαι vei merge înaintea feţei vei chema, că vei merge
ὁδοὺς αὐτοῦ, Domnului să găteşti căile lui; înaintea feţei Domnului, ca să
găteşti căile Lui,
Λκ Α-77 τοῦ δοῦναι γνῶσιν σωτηρίας 77. Ca să dai cunoştinţa Luca 1:77. Să dai poporului Său
τῷ λαῷ αὐτοῦ, ἐν ἀφέσει ἁμαρτιῶν mântuirii poporului lui întru cunoştinţa mântuirii întru
αὐτῶν iertarea păcatelor lor, Iertarea păcatelor lor,
Λκ Α-78 διὰ σπλάγχνα ἐλέους Θεοῦ 78. Pentru milostivirea milei Luca 1:78. Prin milostivirea milei
ἡμῶν, ἐν οἷς ἐπεσκέψατο ἡμᾶς Dumnezeului nostru, în care ne- Dumnezeului nostru, cu care
ἀνατολὴ ἐξ ὕψους a cercetat pe noi răsăritul din ne-a cercetat pe noi Răsăritul
înălţime. cel de Sus,
Λκ Α-79 ἐπιφᾶναι τοῖς ἐν σκότει καὶ 79. Ca să lumineze celor ce Luca 1:79. Ca să lumineze pe cei
σκιᾷ θανάτου καθημένοις, τοῦ şedeau întru întunerec și în care şed în întuneric şi în
κατευθῦναι τοὺς πόδας ἡμῶν εἰς umbra morţii, să îndrepte umbra morţii şi să îndrepte
ὁδὸν εἰρήνης. picioarele noastre în calea păcii. picioarele noastre pe calea
Λκ Α-80 Τὸ δὲ παιδίον ηὔξανε καὶ 80. Iar pruncul creştea și se păcii.
ἐκραταιοῦτο πνεύματι, καὶ ἦν ἐν întărea cu duhul, și a fost în Luca 1:80. Iar copilul creştea şi se
ταῖς ἐρήμοις ἕως ἡμέρας pustie până în ziua arătării lui întărea cu duhul. Şi a fost în
ἀναδείξεως αὐτοῦ πρὸς τὸν către Israil. pustie până în ziua arătării lui
᾿Ισραήλ. către Israel.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Β CAPITOLUL 2. CAPITOLUL 2

Λκ Β-1 ᾿Εγένετο δὲ ἐν ταῖς ἡμέραις 1. Și a fost în zilele acelea, Luca 2:1. În zilele acelea a ieşit
ἐκείναις ἐξῆλθε δόγμα παρὰ ieşit-a poruncă de la Cezarul poruncă de la Cezarul August
Καίσαρος Αὐγούστου Avgust, să se scrie toată lumea. să se înscrie toată lumea.
ἀπογράφεσθαι πᾶσαν τὴν
οἰκουμένην. 2. Această scrisoare întâi s-a Luca 2:2. Această înscriere s-a
Λκ Β-2 αὕτη ἡ ἀπογραφὴ πρώτη făcut, domnind în Siria, făcut întâi pe când Quirinius
ἐγένετο ἡγεμονεύοντος τῆς Συρίας Chirineu. ocârmuia Siria.
Κυρηνίου. Luca 2:3. Şi se duceau toţi să se
Λκ Β-3 καὶ ἐπορεύοντο πάντες 3. Și mergeau toți să se înscrie, fiecare în cetatea sa.
ἀπογράφεσθαι, ἕκαστος εἰς τὴν scrie, fiecare în cetatea sa. Luca 2:4. Şi s-a suit şi Iosif din
ἰδίαν πόλιν. 4. Și s-a suit și Iosif din Galileea, din cetatea Nazaret,
Λκ Β-4 ἀνέβη δὲ καὶ ᾿Ιωσὴφ ἀπὸ τῆς Galileea, din cetatea Nazaret la în Iudeea, în cetatea lui David
Γαλιλαίας ἐκ πόλεως Ναζαρὲτ εἰς Iudeea, în cetatea lui David, care se numeşte Betleem,
τὴν ᾿Ιουδαίαν εἰς πόλιν Δαυΐδ, ἥτις care se cheamă Vitleem, pentru pentru că el era din casa şi din
καλεῖται Βηθλεέμ, διὰ τὸ εἶναι că era el din casa și din seminţia neamul lui David.
αὐτὸν ἐξ οἴκου καὶ πατριᾶς Δαυΐδ, lui David. Luca 2:5. Ca să se înscrie
Λκ Β-5 ἀπογράψασθαι σὺν Μαριὰμ τῇ 5. Să se scrie cu Mariam, împreună cu Maria, cea
μεμνηστευμένῃ αὐτῷ γυναικί, οὔσῃ cea logodită lui femeie, fiind logodită cu el, care era
ἐγκύῳ. grea. însărcinată.
Λκ Β-6 ἐγένετο δὲ ἐν τῷ εἶναι αὐτοὺς 6. Și a fost când erau ei Luca 2:6. Dar pe când erau ei
ἐκεῖ ἐπλήσθησαν αἱ ἡμέραι τοῦ acolo, s-au umplut zilele ca să acolo, s-au împlinit zilele ca ea
τεκεῖν αὐτήν, nască ea. să nască,
Λκ Β-7 καὶ ἔτεκε τὸν υἱὸν αὐτῆς τὸν 7. Și a născut pe fiul său cel Luca 2:7. Şi a născut pe Fiul său,
πρωτότοκον, καὶ ἐσπαργάνωσεν întâiu născut și l-a înfăşat pe Cel Unul-Născut şi L-a înfăşat
αὐτὸν καὶ ἀνέκλινεν αὐτὸν ἐν τῇ dânsul l-a culcat în iesle, pentru şi L-a culcat în iesle, căci nu
φάτνῃ, διότι οὐκ ἦν αὐτοῖς τόπος ἐν că nu aveau ei loc la gazdă. mai era loc de găzduire pentru
τῷ καταλύματι. ei.
140
Λκ Β-8 Καὶ ποιμένες ἦσαν ἐν τῇ χώρᾳ 8. Și păstori erau în aceeaş Luca 2:8. Şi în ţinutul acela erau
τῇ αὐτῇ ἀγραυλοῦντες καὶ lătură petrecând și păzind streji păstori, stând pe câmp şi
φυλάσσοντες φυλακὰς τῆς νυκτὸς de noapte împrejurul turmei lor. făcând de strajă noaptea
ἐπὶ τὴν ποίμνην αὐτῶν. 9. Și iată îngerul Domnului împrejurul turmei lor.
Λκ Β-9 καὶ ἰδοὺ ἄγγελος Κυρίου ἐπέστη a stătut înaintea lor, și slava Luca 2:9. Şi iată îngerul Domnului
αὐτοῖς καὶ δόξα Κυρίου Domnului a strălucit împrejurul a stătut lângă ei şi slava
περιέλαμψεν αὐτούς, καὶ lor, și s-au înfricoşat cu frică Domnului a strălucit
ἐφοβήθησαν φόβον μέγαν. mare. împrejurul lor, şi ei s-au
10. Și le-a zis lor îngerul: nu înfricoşat cu frică mare.
Λκ Β-10 καὶ εἶπεν αὐτοῖς ὁ ἄγγελος· μὴ vă temeţi, că iată (vă) vestesc Luca 2:10. Dar îngerul le-a zis:
φοβεῖσθαι. ἰδοὺ γὰρ εὐαγγελίζομαι vouă bucurie mare, care va fi la Nu vă temeţi. Căci, iată, vă
ὑμῖν χαρὰν μεγάλην, ἥτις ἔσται tot poporul. binevestesc vouă bucurie mare,
παντὶ τῷ λαῷ, 11. Că s-a născut vouă care va fi pentru tot poporul.
Λκ Β-11 ὅτι ἐτέχθη ὑμῖν σήμερον astăzi Mântuitor, care este Luca 2:11. Că vi s-a născut azi
σωτήρ, ἐστι Χριστὸς Κύριος, ἐν Hristos Domnul, în cetatea lui Mântuitor, Care este Hristos
πόλει Δαυΐδ. David. Domnul, în cetatea lui David.
Λκ Β-12 καὶ τοῦτο ὑμῖν τὸ σημεῖον· 12 Și acesta va, fi vouă Luca 2:12. Şi acesta va fi semnul:
εὑρήσετε βρέφος ἐσπαργανωμένον, semn: afla-veţi un prunc înfăşat, Veţi găsi un prunc înfăşat,
κείμενον ἐν φάτνῃ. culcat în iesle. culcat în iesle.
Λκ Β-13 καὶ ἐξαίφνης ἐγένετο σὺν τῷ 13 Și îndată s-a făcut Luca 2:13. Şi deodată s-a văzut,
ἀγγέλῳ πλῆθος στρατιᾶς οὐρανίου împreună cu îngerul, mulţime de împreună cu îngerul, mulţime
αἰνούντων τὸν Θεὸν καὶ λεγόντων· oaste cerească, lăudând pe de oaste cerească, lăudând pe
Dumnezeu și zicând: Dumnezeu şi zicând:
Λκ Β-14 δόξα ἐν ὑψίστοις Θεῷ καὶ ἐπὶ 14. Slavă lui Dumnezeu întru Luca 2:14. Slavă întru cei de sus
γῆς εἰρήνη, ἐν ἀνθρώποις εὐδοκία. cei de sus și pe pământ pace, lui Dumnezeu şi pe pământ
Λκ Β-15 καὶ ἐγένετο ὡς ἀπῆλθον ἀπ᾿ între oameni bunăvoire. pace, între oameni bunăvoire!
αὐτῶν εἰς τὸν οὐρανὸν οἱ ἄγγελοι, 15. Și a fost dacă s-au dus Luca 2:15. Iar după ce îngerii au
καὶ οἱ ἄνθρωποι οἱ ποιμένες εἶπον de la dânşii îngerii la cer și plecat de la ei, la cer, păstorii
πρὸς ἀλλήλους· διέλθωμεν δὴ ἕως păstorii au zis unii către alţii: să vorbeau unii către alţii: Să
Βηθλεὲμ καὶ ἴδωμεν τὸ ῥῆμα τοῦτο mergem dar până la Vitleem și mergem dar până la Betleem,
τὸ γεγονός, ὃ ὁ Κύριος ἐγνώρισεν să vedem cuvântul acesta ce s-a să vedem cuvântul acesta ce s-
ἡμῖν. făcut, care Domnul au arătat a făcut şi pe care Domnul ni l-a
Λκ Β-16 καὶ ἦλθον σπεύσαντες, καὶ nouă. făcut cunoscut.
ἀνεῦρον τήν τε Μαριὰμ καὶ τὸν 16. Și au venii degrabă și au Luca 2:16. Şi, grăbindu-se, au
᾿Ιωσὴφ καὶ τὸ βρέφος κείμενον ἐν aflat pe Mariam și pe Iosif și venit şi au aflat pe Maria şi pe
τῇ φάτνῃ. pruncul culcat în iesle. Iosif şi pe Prunc, culcat în
Λκ Β-17 ἰδόντες δὲ διεγνώρισαν περὶ 17. Și văzând au spus pentru iesle.
τοῦ ρήματος τοῦ λαληθέντος αὐτοῖς cuvântul ce se grăise lor de Luca 2:17. Şi văzându-L, au vestit
περὶ τοῦ παιδίου τούτου· pruncul acesta. cuvântul grăit lor despre acest
Λκ Β-18 καὶ πάντες οἱ ἀκούσαντες 18. Și toți cei ce au auzit s- Copil.
ἐθαύμασαν περὶ τῶν λαληθέντων au mirat de cele ce s-au zis de Luca 2:18. Şi toţi câţi auzeau se
ὑπὸ τῶν ποιμένων πρὸς αὐτούς. păstori către dânşii, mirau de cele spuse lor de
Λκ Β-19 ἡ δὲ Μαριὰμ πάντα συνετήρει 19. Iar Mariam păzea toate către păstori.
τὰ ῥήματα ταῦτα συμβάλλουσα ἐν cuvintele acelea, punându-le Luca 2:19. Iar Maria păstra toate
τῇ καρδίᾳ αὐτῆς. întru inima sa, aceste cuvinte, punându-le în
Λκ Β-20 καὶ ὑπέστρεψαν οἱ ποιμένες 20. Și s-au întors păstorii, inima sa.
δοξάζοντες καὶ αἰνοῦντες τὸν Θεὸν slăvind și lăudând pe Dumnezeu Luca 2:20. Şi s-au întors păstorii,
ἐπὶ πᾶσιν οἷς ἤκουσαν καὶ εἶδον de toate cele ce au auzit și au slăvind şi lăudând pe
καθὼς ἐλαλήθη πρὸς αὐτούς. văzut, precum s-au zis către Dumnezeu, pentru toate câte
dânşii. auziseră şi văzuseră precum li
Λκ Β-21 Καὶ ὅτε ἐπλήσθησαν αἱ ἡμέραι 21. Și când s-au umplut opt se spusese.
ὀκτὼ τοῦ περιτεμεῖν τὸ παιδίον, καὶ zile, ca să-l taie pe el împrejur, Luca 2:21. Şi când s-au împlinit
ἐκλήθη τὸ ὄνομα αὐτοῦ ᾿Ιησοῦς, τὸ s-a chemat numele lui: Iisus, opt zile, ca să-L taie împrejur,
κληθὲν ὑπὸ τοῦ ἀγγέλου πρὸ τοῦ care s-a numit de înger mai I-au pus numele Iisus, cum a
συλληφθῆναι αὐτὸν ἐν τῇ κοιλίᾳ. înainte de a se zămisli el în fost numit de înger, mai înainte
pântece. de a se zămisli în pântece.
Λκ Β-22 Καὶ ὅτε ἐπλήσθησαν αἱ ἡμέραι 22. Și când s-au umplut Luca 2:22. Şi când s-au împlinit
141
τοῦ καθαρισμοῦ αὐτῶν κατὰ τὸν zilele curăţirii ei, după legea lui zilele curăţirii lor, după legea
νόμον Μωῡσέως, ἀνήγαγον αὐτὸν Moise, l-au suit pe el în lui Moise, L-au adus pe Prunc
εἰς ῾Ιεροσόλυμα παραστῆσαι τῷ Ierusalim, ca să-l pună înaintea la Ierusalim , ca să-L pună
Κυρίῳ, Domnului, înaintea Domnului.
Λκ Β-23 καθὼς γέγραπται ἐν νόμῳ 23. Precum este scris în Luca 2:23. Precum este scris în
Κυρίου ὅτι πᾶν ἄρσεν διανοῖγον legea Domnului: toată partea Legea Domnului, că orice
μήτραν ἅγιον τῷ Κυρίῳ bărbătească ce deschide întâi-născut de parte
κληθήσεται, pântecele, sfânt Domnului se va bărbătească să fie închinat
chema; Domnului.
Λκ Β-24 καὶ τοῦ δοῦναι θυσίαν κατὰ τὸ 24. Și ca să dea jertfă, după Luca 2:24. Şi să dea jertfă,
εἰρημένον ἐν νόμῳ Κυρίου, ζεῦγος ceea ce s-a zis în legea precum s-a zis în Legea
τρυγόνων ἢ δύο νεοσσοὺς Domnului, o pereche de Domnului, o pereche de
περιστερῶν. turturele, sau doi pui de turturele sau doi pui de
porumbel. porumbel.
Λκ Β-25 Καὶ ἰδοὺ ἦν ἄνθρωπος ἐν 25. Și iată era un om în Luca 2:25. Şi iată era un om în
῾Ιεροσολύμοις ᾧ ὄνομα Συμεών, Ierusalim anume Simeon, și Ierusalim , cu numele Simeon;
καὶ ὁ ἄνθρωπος οὗτος δίκαιος καὶ omul acela era drept și temător şi omul acesta era drept şi
εὐλαβής, προσδεχόμενος de Dumnezeu, aşteptând temător de Dumnezeu,
παράκλησιν τοῦ ᾿Ισραήλ, καὶ mângâierea lui Israil și Duhul aşteptând mângâierea lui
Πνεῦμα ἦν ῞Αγιον ἐπ᾿ αὐτόν· Sfânt era peste dânsul. Israel, şi Duhul Sfânt era
asupra lui.
Λκ Β-26 καὶ ἦν αὐτῷ κεχρηματισμένον 26. Și era lui făgăduit de la Luca 2:26. Şi lui i se vestise de
ὑπὸ τοῦ Πνεύματος τοῦ ῾Αγίου μὴ Duhul Sfânt să nu vadă moartea către Duhul Sfânt că nu va
ἰδεῖν θάνατον πρὶν ἢ ἴδῃ τὸν până ce va vedea pe Hristosul vedea moartea până ce nu va
Χριστὸν Κυρίου. Domnului. vedea pe Hristosul Domnului.
Λκ Β-27 καὶ ἦλθεν ἐν τῷ Πνεύματι εἰς 27. Și a venit cu Duhul în Luca 2:27. Şi din îndemnul
τὸ ἱερόν· καὶ ἐν τῷ εἰσαγαγεῖν τοὺς biserică, când au adus înlăuntru Duhului a venit la templu; şi
γονεῖς τὸ παιδίον ᾿Ιησοῦν τοῦ părinţii pe Iisus pruncul, ca să când părinţii au adus înăuntru
ποιῆσαι αὐτοὺς κατὰ τὸ εἰθισμένον facă ei după obiceiul legii pentru pe Pruncul Iisus, ca să facă
τοῦ νόμου περὶ αὐτοῦ, el. pentru El după obiceiul Legii,
Λκ Β-28 καὶ αὐτὸς ἐδέξατο αὐτὸν εἰς 28. Și acela l-a luat pe Luca 2:28. El L-a primit în braţele
τὰς ἀγκάλας αὐτοῦ καὶ εὐλόγησε dânsul în braţele sale și bine a sale şi a binecuvântat pe
τὸν Θεὸν καὶ εἶπε· cuvântat pe Dumnezeu și a zis: Dumnezeu şi a zis:
Λκ Β-29 νῦν ἀπολύεις τὸν δοῦλόν σου, 29. Acum slobozeşte pe Luca 2:29. Acum slobozeşte pe
δέσποτα, κατὰ τὸ ῥῆμά σου ἐν robul tău Stăpâne, după robul Tău, după cuvântul Tău,
εἰρήνῃ, cuvântul tău în pace; în pace,
Λκ Β-30 ὅτι εἶδον οἱ ὀφθαλμοί μου τὸ 30. Că văzură ochii Luca 2:30. Că ochii mei văzură
σωτήριόν σου, mântuirea ta, mântuirea Ta,
Λκ Β-31 ὃ ἡτοίμασας κατὰ πρόσωπον 31. Care o ai gătit înaintea Luca 2:31. Pe care ai gătit-o
πάντων τῶν λαῶν, Feţei tuturor noroadelor; înaintea feţei tuturor
popoarelor,
Λκ Β-32 φῶς εἰς ἀποκάλυψιν ἐθνῶν 32. Lumină spre Luca 2:32. Lumină spre
καὶ δόξαν λαοῦ σου ᾿Ισραήλ. descoperirea neamurilor și slava descoperirea neamurilor şi
poporului tău Israil. slavă poporului Tău Israel.
Λκ Β-33 καὶ ἦν ᾿Ιωσὴφ καὶ ἡ μήτηρ 33 Și era Iosif și mama lui Luca 2:33. Iar Iosif şi mama Lui
αὐτοῦ θαυμάζοντες ἐπὶ τοῖς mirându-se de cele ce se grăiau se mirau de ceea ce se vorbea
λαλουμένοις περὶ αὐτοῦ. pentru dânsul. despre Prunc.
Λκ Β-34 καὶ εὐλόγησεν αὐτοὺς Συμεὼν 34. Și i-a binecuvântat pe Luca 2:34. Şi i-a binecuvântat
καὶ εἶπε πρὸς Μαριὰμ τὴν μητέρα dânşii Simeon, și a zis către Simeon şi a zis către Maria,
αὐτοῦ· ἰδοὺ οὗτος κεῖται εἰς πτῶσιν Mariam mama lui: iată, acesta mama Lui: Iată, Acesta este
καὶ ἀνάστασιν πολλῶν ἐν τῷ este pus spre căderea și scularea pus spre căderea şi spre
᾿Ισραὴλ καὶ εἰς σημεῖον a multora întru Israil, și spre ridicare multora din Israel şi
ἀντιλεγόμενον. semnul căruia i se va zice ca un semn care va stârni
Λκ Β-35 καὶ σοῦ δὲ αὐτῆς τὴν ψυχὴν împotrivă. împotriviri.
διελεύσεται ῥομφαία, ὅπως ἂν 35. Și prin însuşi sufletul tău Luca 2:35. Şi prin sufletul tău va
ἀποκαλυφθῶσιν ἐκ πολλῶν va trece sabie, ca să descopere trece sabie, ca să se descopere
καρδιῶν διαλογισμοί. de la multe inimi cugetele. gândurile din multe inimi.
142
Λκ Β-36 Καὶ ἦν ῎Αννα προφῆτις, 36. Și era Ana proorociţa, Luca 2:36. Şi era şi Ana
θυγάτηρ Φανουήλ, ἐκ φυλῆς ᾿Ασήρ· fata lui Fanuil, din neamul lui proorociţa, fiica lui Fanuel, din
αὕτη προβεβηκυῖα ἐν ἡμέραις Asir. Aceasta îmbătrânise în zile seminţia lui Aşer, ajunsă la
πολλαῖς, ζήσασα ἔτη μετὰ ἀνδρὸς multe, care trăise cu bărbatul adânci bătrâneţe şi care trăise
ἑπτὰ ἀπὸ τῆς παρθενίας αὐτῆς, său şapte ani din fecioria sa. cu bărbatul ei şapte ani de la
Λκ Β-37 καὶ αὐτη χήρα ὡς ἐτῶν 37. Și aceasta a fost văduvă fecioria sa.
ὀγδοήκοντα τεσσάρων, ἣ οὐκ ca la optzeci și patru de ani, Luca 2:37. Şi ea era văduvă, în
ἀφίστατο ἀπὸ τοῦ ἱεροῦ νηστείαις care nu se depărta de la vârstă de optzeci şi patru de
καὶ δεήσεσι λατρεύουσα νύκτα καὶ biserică, cu posturi și cu ani, şi nu se depărta de templu,
ἡμέραν· rugăciuni slujind lui Dumnezeu slujind noaptea şi ziua în post
ziua și noaptea; şi în rugăciuni.
Λκ Β-38 καὶ αὕτη αὐτῇ τῇ ὥρᾳ 38. Și aceea într-acel ceas Luca 2:38. Şi venind ea în acel
ἐπιστᾶσα ἀνθωμολογεῖτο τῷ Κυρίῳ venind se mărturisea Domnului ceas, lăuda pe Dumnezeu şi
καὶ ἐλάλει περὶ αὐτοῦ πᾶσι τοῖς și grăia pentru dânsul tuturor vorbea despre Prunc tuturor
προσδεχομένοις λύτρωσιν ἐν celor ce aşteptau mântuire în celor ce aşteptau mântuire în
῾Ιερουσαλήμ. Ierusalim. Ierusalim .
Λκ Β-39 Καὶ ὡς ἐτέλεσαν ἅπαντα τὰ 39. Și după ce au săvârşit ei Luca 2:39. După ce au săvârşit
κατὰ τὸν νόμον Κυρίου, toate după legea Domnului, s-au toate, s-au întors în Galileea,
ὑπέστρεψαν εἰς τὴν Γαλιλαίαν εἰς întors în Galileea, în cetatea lor în cetatea lor Nazaret.
τὴν πόλιν ἑαυτῶνΝαζαρέτ. Nazaret. Luca 2:40. Iar Copilul creştea şi
Λκ Β-40 Τὸ δὲ παιδίον ηὔξανε καὶ 40. Iar pruncul creştea și se Se întărea cu duhul, umplându-
ἐκραταιοῦτο πνεύματι πληρούμενον întărea cu Duhul, umplându-se Se de înţelepciune şi harul lui
σοφίας, καὶ χάρις Θεοῦ ἦν ἐπ᾿ de înţelepciune; și Darul lui Dumnezeu era asupra Lui.
αὐτό. Dumnezeu era peste dânsul. Luca 2:41. Şi părinţii Lui, în
Λκ Β-41 Καὶ ἐπορεύοντο οἱ γονεῖς 41. Și se duceau părinţii lui fiecare an, se duceau de
αὐτοῦ κατ᾿ ἔτος εἰς ῾Ιερουσαλὴμ τῇ în fiecare an în Ierusalim, la sărbătoarea Paştilor, la
ἑορτῇ τοῦ πάσχα. praznicul paştilor. Ierusalim .
Λκ Β-42 καὶ ὅτε ἐγένετο ἐτῶν δώδεκα, 42. Și când a fost de Luca 2:42. Iar când a fost El de
ἀναβάντων αὐτῶν εἰς ῾Ιεροσόλυμα doisprezece ani, suindu-se ei în doisprezece ani, s-au suit la
κατὰ τὸ ἔθος τῆς ἑορτῆς Ierusalim după obiceiul Ierusalim , după obiceiul
Λκ Β-43 καὶ τελειωσάντων τὰς ἡμέρας, praznicului, sărbătorii.
ἐν τῷ ὑποστρέφειν αὐτοὺς 43 Și sfârşind zilele, când s- Luca 2:43. Şi sfârşindu-se zilele,
ὑπέμεινεν ᾿Ιησοῦς ὁ παῖς ἐν au întors ei, au rămas Iisus pe când se întorceau ei, Copilul
῾Ιερουσαλήμ, καὶ οὐκ ἔγνω ᾿Ιωσὴφ pruncul în Ierusalim, și n-au Iisus a rămas în Ierusalim şi
καὶ ἡ μήτηρ αὐτοῦ. ştiut Iosif și mama lui. părinţii Lui nu ştiau.
Λκ Β-44 νομίσαντες δὲ αὐτὸν ἐν τῇ 44. Și socotind că este el cu Luca 2:44. Şi socotind că este în
συνοδίᾳ εἶναι ἦλθον ἡμέρας ὁδὸν alte soţii, au venit cale de o zi, și ceata călătorilor de drum, au
καὶ ἀνεζήτουν αὐτὸν ἐν τοῖς l-au căutat pe el prin rudenii și venit cale de o zi, căutându-L
συγγενέσι καὶ ἐν τοῖς γνωστοῖς· prin cunoscuţi, printre rude şi printre
Λκ Β-45 καὶ μὴ εὑρόντες αὐτὸν cunoscuţi.
ὑπέστρεψαν εἰς ῾Ιερουσαλὴμ 45. și neaflându-l, s-au Luca 2:45. Şi, negăsindu-L, s-au
ζητοῦντες αὐτόν. întors în Ierusalim, căutându-l întors la Ierusalim , căutându-
Λκ Β-46 καὶ ἐγένετο μεθ᾿ ἡμέρας τρεῖς pe el. L.
εὗρον αὐτὸν ἐν τῷ ἱερῷ 46. Și a fost după trei zile l- Luca 2:46. Iar după trei zile L-au
καθεζόμενον ἐν μέσῳ τῶν au aflat îţi biserică, şezând în aflat în templu, şezând în
διδασκάλων καὶ ἀκούοντα αὐτῶν mijlocul dascălilor, ascultându-i mijlocul învăţătorilor,
καὶ ἐπερωτῶντα αὐτούς· și întrebându-i pe ei. ascultându-i şi întrebându-i.
Λκ Β-47 ἐξίσταντο δὲ πάντες οἱ 47. Și se minunau toți, cei Luca 2:47. Şi toţi care Îl auzeau se
ἀκούοντες αὐτοῦ ἐπὶ τῇ συνέσει καὶ ce-l auzeau pe dânsul, de minunau de priceperea şi de
ταῖς ἀποκρίσεσιν αὐτοῦ. priceperea și de răspunsurile lui. răspunsurile Lui.
Λκ Β-48 καὶ ἰδόντες αὐτὸν 48. Și văzându-l pe el, s-au Luca 2:48. Şi văzându-L,
ἐξεπλάγησαν, καὶ πρὸς αὐτὸν ἡ înspăimântat și a zis căire el rămaseră uimiţi, iar mama Lui
μήτηρ αὐτοῦ εἶπε· τέκνον, τί mama lui: fiule, căci (de ce) ai a zis către El: Fiule, de ce ne-
ἐποίησας ἡμῖν οὕτως; ἰδοὺ ὁ πατήρ făcut nouă așa? iată, tatăl tău și ai făcut nouă aşa? Iată, tatăl
σου κἀγὼ ὀδυνώμενοι ἐζητοῦμέν eu dorindu-te te căutam. Tău şi eu Te-am căutat
σε. 49. Și a zis către dânşii: ce îngrijoraţi.
Λκ Β-49 καὶ εἶπε πρὸς αὐτοὺς τί ὅτι este că mă căutaţi? Au n-aţi ştiut Luca 2:49. Şi El a zis către ei: De
143
ἐζητεῖτέ με; οὐκ ᾔδειτε ὅτι ἐν τοῖς că întru cele ce sunt ale Tatălui ce era să Mă căutaţi? Oare, nu
τοῦ πατρός μου δεῖ εἶναί με; meu se cade mie să fiu? ştiaţi că în cele ale Tatălui Meu
Λκ Β-50 καὶ αὐτοὶ οὐ συνῆκαν τὸ ῥῆμα 50. Și ei n-au înţeles graiul trebuie să fiu?
ὃ ἐλάλησεν αὐτοῖς. care au grăit lor. Luca 2:50. Dar ei n-au înţeles
Λκ Β-51 καὶ κατέβη μετ᾿ αὐτῶν καὶ 51. Și s-au pogorât cuvântul pe care l-a spus lor.
ἦλθεν εἰς Ναζαρέτ, καὶ ἦν împreună cu dânşii și au venit în Luca 2:51. Şi a coborât cu ei şi a
ὑποτασσόμενος αὐτοῖς. καὶ ἡ μήτηρ Nazaret și era supunându-se lor. venit în Nazaret şi le era supus.
αὐτοῦ διετήρει πάντα τὰ ῥήματα Iar mama lui păzea toate Iar mama Lui păstra în inima
ταῦτα ἐν τῇ καρδίᾳ αὐτῆς. graiurile acestea în inima sa. ei toate aceste cuvinte.
Λκ Β-52 Καὶ ᾿Ιησοῦς προέκοπτε σοφίᾳ 52. Și Iisus sporea cu Luca 2:52. Şi Iisus sporea cu
καὶ ἡλικίᾳ καὶ χάριτι παρὰ Θεῷ καὶ înţelepciunea și cu vârsta și cu înţelepciunea şi cu vârsta şi cu
ἀνθρώποις. Darul la Dumnezeu și la oameni. Harul la Dumnezeu şi la
oameni.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Γ CAPITOLUL 3 CAPITOLUL 3

Λκ Γ-1 ᾿Εν ἔτει δὲ πεντεκαιδεκάτῳ τῆς 1. Iar în anul al Luca 3:1. În al cincisprezecelea an
ἡγεμονίας Τιβερίου Καίσαρος, cincisprezecelea al împărăţiei al domniei Cezarului Tiberiu,
ἡγεμονεύοντος Ποντίου Πιλάτου lui Tiberie Chesarului domnind pe când Ponţiu Pilat era
τῆς ᾿Ιουδαίας, καὶ τετραρχοῦντος Pilat din Pont în Iudeea și Irod procuratorul Iudeii, Irod,
τῆς Γαλιλαίας ῾Ηρῴδου, Φιλίππου stăpânind a patra parte pe tetrarh al Galileii, Filip, fratele
δὲ τοῦ ἀδελφοῦ αὐτοῦ Galileea, iar Filip fratele lui, său, tetrarh al Itureii şi al
τετραρχοῦντος τῆς ᾿Ιτουραίας καὶ stăpânind a patra parte pe Ituria ţinutului Trahonitidei, iar
Τραχωνίτιδος χώρας, καὶ Λυσανίου și pe latura Trahoniei, și Lisanie Lisanias, tetrarh al Abilenei,
τῆς ᾿Αβιληνῆς τετραρχοῦντος, a patra parte stăpânind pe Luca 3:2. În zilele arhiereilor
Avilinia; Anna şi Caiafa, a fost cuvântul
Λκ Γ-2 ἐπ᾿ ἀρχιερέως ῎Αννα καὶ 2. În zilele Arhiereilor Ana lui Dumnezeu către Ioan, fiul
Καΐάφα, ἐγένενο ῥῆμα Θεοῦ ἐπὶ și Caiafa, fost-a cuvântul lui lui Zaharia, în pustie.
᾿Ιωάννην τὸν Ζαχαρίου υἱὸν ἐν τῇ Dumnezeu către Ioan fiul Luca 3:3. Şi a venit el în toată
ἐρήμῳ, Zahariei în pustie. împrejurimea Iordanului,
Λκ Γ-3 καὶ ἦλθεν εἰς πᾶσαν τὴν 3. Și a venit în toată latura propovăduind botezul
περίχωρον τοῦ ᾿Ιορδάνου Iordanului, propovăduind pocăinţei, spre Iertarea
κηρύσσων βάπτισμα μετανοίας εἰς botezul pocăinţei întru iertarea păcatelor.
ἄφεσιν ἁμαρτιῶν, păcatelor; Luca 3:4. Precum este scris în
Λκ Γ-4 ὡς γέγραπται ἐν βίβλῳ λόγων 4. Precum este scris în cartea cuvintelor lui Isaia
῾Ησαΐου τοῦ προφήτου λέγοντος· cartea cuvintelor Isaiei proorocul: "Este glasul celui ce
φωνὴ βοῶντος ἐν τῇ ἐρήμῳ, proorocului, care zice: glasul strigă în pustie: Gătiţi calea
ἑτοιμάσατε τὴν ὁδὸν Κυρίου, celui ce strigă în pustie: gătiţi Domnului, drepte faceţi
εὐθείας ποιεῖτε τὰς τρίβους αὐτοῦ· calea Domnului, drepte faceţi cărările Lui.
cărările lui. Luca 3:5. Orice vale se va umple
Λκ Γ-5 πᾶσα φάραγξ πληρωθήσεται 5. Toată valea se va umplea, şi orice munte şi orice deal se
καὶ πᾶν ὄρος καὶ βουνὸς și tot muntele și măgura se va va pleca; căile cele strâmbe se
ταπεινωθήσεται, καὶ ἔσται τὰ smeri; și vor fi cele strâmbe vor face drepte şi cele
σκολιὰ εἰς εὐθεῖαν καὶ αἱ τραχεῖαι drepte, și cele colţuroase căi colţuroase, drumuri netede.
εἰς ὁδοὺς λείας, netede; Luca 3:6. Şi toată făptura va
Λκ Γ-6 καὶ ὄψεται πᾶσα σὰρξ τὸ 6. Și va vedea tot trupul vedea mântuirea lui
σωτήριον τοῦ Θεοῦ. mântuirea lui Dumnezeu. Dumnezeu".
Λκ Γ-7 ῎Ελεγεν οὖν τοῖς 7. Deci zicea noroadelor Luca 3:7. Deci zicea Ioan
ἐκπορευομένοις ὄχλοις celor ce mergeau să se boteze de mulţimilor care veneau să se
βαπτισθῆναι ὑπ᾿ αὐτοῦ· γεννήματα la el: pui de năpârci, cine v-a boteze de el: Pui de vipere, cine
ἐχιδνῶν, τίς ὑπέδειξεν ὑμῖν φυγεῖν arătat vouă ca să fugiţi de mânia v-a arătat să fugiţi de mânia ce
ἀπὸ τῆς μελλούσης ὀργῆς; ceea ce va să fie? va să fie?
Λκ Γ-8 ποιήσατε οὖν καρποὺς ἀξίους 8. Faceţi dar roduri vrednice Luca 3:8. Faceţi, dar, roade
τῆς μετανοίας, καὶ μὴ ἄρξησθε de pocăinţă, și nu începeţi a zice vrednice de pocăinţă şi nu
λέγειν ἐν ἑαυτοῖς, πατέρα ἔχομεν întru voi: tată avem pe Avraam; începeţi a zice în voi înşivă:
τὸν ᾿Αβραάμ· λέγω γὰρ ὑμῖν ὅτι că zic vouă, că poate Dumnezeu Avem tată pe Avraam, căci vă
δύναται ὁ Θεὸς ἐκ τῶν λίθων și din pietrele acestea să ridice spun că Dumnezeu poate şi din
τούτων ἐγεῖραι τέκνα τῷ ᾿Αβραάμ. fii lui Avraam. pietrele acestea să ridice fii lui
144
Λκ Γ-9 ἤδη δὲ καὶ ἡ ἀξίνη πρὸς τὴν 9. Că iată și securea la Avraam.
ῥίζαν τῶν δένδρων κεῖται· πᾶν οὖν rădăcina pomilor zace; deci, totLuca 3:9. Acum securea stă la
δένδρον μὴ ποιοῦν καρπὸν καλὸν pomul care nu face roadă bună rădăcina pomilor; deci orice
ἐκκόπτεται καὶ εἰς πῦρ βάλλεται. se taie și în foc se aruncă. pom care nu face roadă bună
Λκ Γ-10 Καὶ ἐπηρώτων αὐτὸν οἱ ὄχλοι 10. Și-l întrebau pe el se taie şi se aruncă în foc.
λέγοντες· τί οὖν ποιήσομεν; noroadele, zicând: dar ce vom Luca 3:10. Şi mulţimile îl întrebau,
face? zicând: Ce să facem deci?
Λκ Γ-11 ἀποκριθεὶς δὲ λέγει αυτοῖς· ὁ 11. Răspunzând, zicea lor: Luca 3:11. Răspunzând, Ioan le
ἔχων δύο χιτῶνας μεταδότω τῷ μὴ cel ce are două haine, să dea zicea: Cel ce are două haine să
ἔχοντι, καὶ ὁ ἔχων βρώματα celui ce n-are; și cel ce are dea celui ce nu are şi cel ce are
ὁμοίως ποιείτω. bucate, asemenea să facă. bucate să facă asemenea.
Λκ Γ-12 ἦλθον δὲ καὶ τελῶναι 12. Și au venit și vameşii să
Luca 3:12. Şi au venit şi vameşii
βαπτισθῆναι, καὶ εἶπον πρὸς se boteze de la dânsul, și au zis să se boteze şi i-au spus:
αὐτόν· διδάσκαλε, τί ποιήσομεν; către el: Învăţătorule, ce vom Învăţătorule, noi ce să facem?
Λκ Γ-13 ὁ δὲ εἶπε πρὸς αὐτούς· μηδὲν face? Luca 3:13. El le-a răspuns: Nu
πλέον παρὰ τὸ διατεταγμένον ὑμῖν 13. Iar el a zis către dânşii:faceţi nimic mai mult peste ce
πράσσετε. nimic mai mult decât este vă este rânduit.
Λκ Γ-14 ἐπηρώτων δὲ αὐτὸν καὶ rânduit vouă, să nu faceţi. Luca 3:14. Şi îl întrebau şi ostaşii,
στρατευόμενοι λέγοντες· καὶ ἡμεῖς 14. Și-l întrebau și ostaşii, zicând: Dar noi ce să facem? Şi
τί ποιήσομεν; καὶ εἶπε πρὸς αὐτούς· zicând: și noi ce vom face? Și a le-a zis: Să nu asupriţi pe
μηδένα συκοφαντήσητε μηδὲ zis către dânşii: pe nimeni să nu nimeni, nici să învinuiţi pe
διασείσητε, καὶ ἀρκεῖσθε τοῖς asupriţi, nici să clevetiţi, și să vă
nedrept, şi să fiţi mulţumiţi cu
ὀψωνίοις ὑμῶν. îndestulaţi cu lefile voastre. solda voastră.
Λκ Γ-15 Προσδοκῶντος δὲ τοῦ λαοῦ 15. Iar aşteptând poporul și
Luca 3:15. Iar poporul fiind în
καὶ διαλογιζομένων πάντων ἐν ταῖς cugetând toți întru inimile lor de aşteptare şi întrebându-se toţi
καρδίαις αὐτῶν περὶ τοῦ ᾿Ιωάννου, Ioan, ca nu cumva el să fie despre Ioan în cugetele lor: Nu
μήποτε αὐτὸς εἴη ὁ Χριστός, Hristos, cumva el este Hristosul?
Λκ Γ-16 ἀπεκρίνατο ὁ ᾿Ιωάννης ἅπασι 16. Răspuns-a Ioan tuturor,Luca 3:16. A răspuns Ioan tuturor,
λέγων· ἐγὼ μὲν ὕδατι βαπτίζω zicând: eu cu apă vă botez pe zicând: Eu vă botez cu apă, dar
ὑμᾶς· ἔρχεται δὲ ὁ ἰσχυρότερός voi; dar vine cel mai tare decât vine Cel ce este mai tare decât
μου, οὗ οὐκ εἰμὶ ἱκανὸς λῦσαι τὸν mine, căruia nu sunt vrednic a-i mine, Căruia nu sunt vrednic
ἱμάντα τῶν ὑποδημάτων αὐτοῦ· dezlega cureaua încălţămintelor să-I dezleg cureaua
αὐτὸς ὑμᾶς βαπτίσει ἐν Πνεύματι lui. Acesta (vă) va boteza pe voi încălţămintelor. El vă va
῾Αγίῳ καὶ πυρί. cu Duhul Sfânt și cu foc; boteza cu Duh Sfânt şi cu foc,
Λκ Γ-17 οὗ τὸ πτύον ἐν τῇ χειρὶ αὐτοῦ 17. A cărui lopata este în Luca 3:17. A Cărui lopată este în
καὶ διακαθαριεῖ τὴν ἅλωνα αὐτοῦ, mâna lui, și va curăţi aria sa, și mâna Lui, ca să cureţe aria şi
καὶ συνάξει τὸν σῖτον εἰς τὴν va aduna grâul în jitniţa sa, iar să adune grâul în jitniţa Sa, iar
ἀποθήκην αὐτοῦ, τὸ δὲ ἄχυρον plevele le va arde cu focul pleava o va arde cu foc
κατακαύσει πυρὶ ἀσβέστῳ. nestins. nestins.
Λκ Γ-18 πολλὰ μὲν οὖν καὶ ἕτερα 18. Multe încă și altele Luca 3:18. Încă şi alte multe
παρακαλῶν εὐηγγελίζετο τὸν λαόν. binevestea poporului,îndemnând, propovăduia
mângâindu-l. poporului vestea cea bună.
Λκ Γ-19 ῾Ο δὲ ῾Ηρῴδης ὁ τετράρχης, 19. Iar Irod, cel a patra Luca 3:19. Iar Irod tetrarhul,
ἐλεγχόμενος ὑπ᾿ αὐτοῦ περὶ parte stăpânitor, mustrat fiind de mustrat fiind de el pentru
῾Ηρῳδιάδος τῆς γυναικὸς τοῦ el, pentru Irodiada femeia Irodiada, femeia lui Filip,
ἀδελφοῦ αὐτοῦ καὶ περὶ πάντων fratelui său, și pentru toate fratele său, şi pentru toate
ὧν ἐποίησε πονηρῶν ὁ ῾Ηρῴδης, relele care a făcut Irod, relele pe care le-a făcut Irod,
Λκ Γ-20 προσέθηκε καὶ τοῦτο ἐπὶ πᾶσι 20. A adaus și aceasta peste
Luca 3:20. A adăugat la toate şi
καὶ κατέκλεισε τὸν ᾿Ιωάννην ἐν τῇ toate, și a închis pe Ioan în aceasta, încât a închis pe Ioan
φυλακῇ. temniţă. în temniţă.
Λκ Γ-21 ᾿Εγένετο δὲ ἐν τῷ βαπτισθῆναι 21. Și a fost dacă s-a botezat
Luca 3:21. Şi după ce s-a botezat
ἅπαντα τὸν λαὸν καὶ ᾿Ιησοῦ tot poporul, și Iisus botezându-se tot poporul, botezându-Se şi
βαπτισθέντος καὶ προσευχομένου și rugându-se, s-a deschis cerul, Iisus şi rugându-Se, s-a deschis
ἀνεῳχθῆναι τὸν οὐρανὸν cerul,
Λκ Γ-22 καὶ καταβῆναι τὸ Πνεῦμα τὸ 22. Și s-au pogorât Duhul Luca 3:22. Şi S-a coborât Duhul
῞Αγιον σωματικῷ εἴδει ὡσεὶ Sfânt cu chip trupesc, ca un Sfânt peste El, în chip trupesc,
περιστερὰν ἐπ᾿ αὐτόν, καὶ φωνὴν ἐξ porumbel, peste dânsul; și glas ca un porumbel, şi s-a făcut
145
οὐρανοῦ γενέσθαι λέγουσαν· σὺ εἶ din cer s-a făcut, zicând: tu ești glas din cer: Tu eşti Fiul Meu
ὁ υἱός μου ὁἀγαπητός, ἐν σοὶ Fiul meu cel iubit, întru tine bine cel iubit, întru Tine am
εὐδόκησα. am voit. binevoit.
23. Și acest Iisus era ca de Luca 3:23. Şi Iisus Însuşi era ca
Λκ Γ-23 Καὶ αὐτὸς ἦν ὁ ᾿Ιησοῦς ὡσεὶ treizeci de ani începând, fiind de treizeci de ani când a
ἐτῶν τριάκοντα ἀρχόμενος, ὤν, ὡς (precum se socotea) fiul lui Iosif, început (să propovăduiască),
ἐνομίζετο, υἱὸς ᾿Ιωσήφ, τοῦ ῾Ηλί, al lui Ili, fiind, precum se socotea, fiu al
lui Iosif, care era fiul lui Eli,
Λκ Γ-24 τοῦ Ματθάν, τοῦ Λευΐ, τοῦ 24. Al lui Matat, ai lui Levi, Luca 3:24. Fiul lui Matat, fiul lui
Μελχί, τοῦ ᾿Ιωαννᾶ, τοῦ ᾿Ιωσήφ, al lui Melhi, al lui Iona, al lui Levi, fiul lui Melhi, fiul lui
Iosif, Ianai, fiul lui Iosif,
Λκ Γ-25 τοῦ Ματταθίου, τοῦ ᾿Αμώς, 25. Al lui Matatia, al lui Luca 3:25. Fiul lui Matatia, fiul
τοῦ Ναούμ, τοῦ ᾿Εσλίμ, τοῦ Ναγγαί, Amos, al lui Naum, al lui Esli, ai lui Amos, fiul lui Naum, fiul lui
lui Nanghe, Esli, fiul lui Nagai,
Λκ Γ-26 τοῦ Μαάθ, τοῦ Ματταθίου, 26. Al lui Maath, al lui Luca 3:26. Fiul lui Iosua, fiul lui
τοῦ Σεμεῦ, τοῦ ᾿Ιωσήχ, τοῦ ᾿Ιωδᾶ, Matatia, al lui Semei, al lui Iosif, Matatia, fiul lui Semein, fiul lui
al lui Iuda, Ioseh, fiul lui Ioda,
Λκ Γ-27 τοῦ ᾿Ιωαννάν, τοῦ ῾Ρησᾶ, τοῦ 27. Al lui Ioana, al lui Risa, Luca 3:27. Fiul lui Ioanan, fiul lui
Ζοροβάβελ, τοῦ Σαλαθιήλ, τοῦ al lui Zorovavel, ai lui Salatiil, Resa, fiul lui Zorobabel, fiul lui
Νηρί, al lui Niri, Salatiel, fiul lui Neri,
Λκ Γ-28 τοῦ Μελχί, τοῦ ᾿Αδδί, τοῦ 28. Al lui Melhi, al lui Adi, Luca 3:28. Fiul lui Melhi, fiul lui
Κωσάμ, τοῦ ᾿Ελμωδάμ, τοῦ ῎Ηρ, al lui Cosam, al lui Elmodam, al Adi, fiul lui Cosam, fiul lui
lui Ir, Elmadam, fiul lui Er,
Λκ Γ-29 τοῦ ᾿Ιωσῆ, τοῦ ᾿Ελιέζερ, τοῦ 29. Al lui Iosi, al lui Eliezer, Luca 3:29. Fiul lui Iosua, fiul lui
᾿Ιωρείμ, τοῦ Ματθάτ, τοῦ Λευΐ, al lui Iorim, al lui Matat, al lui Eliezer, fiul lui Lorim, fiul lui
Levi, Matat, fiul lui Levi,
Λκ Γ-30 τοῦ Συμεών, τοῦ ᾿Ιούδα, τοῦ 30. Al lui Simeon, al lui Luca 3:30. Fiul lui Simeon, fiul lui
᾿Ιωσήφ, τοῦ ᾿Ιωνᾶ, τοῦ ᾿Ελιακείμ, Iuda, al lui Iosif, al lui Ionan, al Iuda, fiul lui Iosif, fiul lui
lui Eliachim, Ionam, fiul lui Eliachim,
Λκ Γ-31 τοῦ Μελεᾶ, τοῦ Μαΐνάν, τοῦ 31. Al lui Melea, al lui Luca 3:31. Fiul lui Melea, fiul lui
Ματταθᾶ, τοῦ Νάθαν, τοῦ Δαυΐδ, Mainan, al lui Matata, al lui Mena, fiul lui Matata, fiul lui
Natan, ai lui David, Natan, fiul lui David,
Λκ Γ-32 τοῦ ᾿Ιεσσαί, τοῦ ᾿Ωβήδ, τοῦ 32. Al lui Iese, ai lui Ovid, al Luca 3:32. Fiul lui Iesei, fiul lui
Βοόζ, τοῦ Σαλμών, τοῦ Ναασσών, lui Vooz, al lui Salmon, al lui Iobed, fiul lui Booz, fiul lui
Naason, Sala, fiul lui Naason,
Λκ Γ-33 τοῦ ᾿Αμιναδάβ, τοῦ ᾿Αράμ, τοῦ 33. Al lui Aminadav, al lui Luca 3:33. Fiul Aminadav, fiul lui
᾿Ιωράμ, τοῦ ᾿Εσρώμ, τοῦ Φαρές, Aram, al lui Esrom, al lui Fares, Admin, fiul lui Arni, fiul lui
τοῦ ᾿Ιούδα, ai lui Iuda, Esrom, fiul lui Fares, fiul lui
Iuda.
Λκ Γ-34 τοῦ ᾿Ιακώβ, τοῦ ᾿Ισαάκ, τοῦ 34. Al lui Iacov, al lui Isaac, Luca 3:34. Fiul lui Iacov, fiul lui
᾿Αβραάμ, τοῦ Θάρα, τοῦ Ναχώρ, al lui Avraam, al lui Tara, al lui Isaac, fiul lui Avraam, fiul lui
Nahor, Tara, fiul lui Nahor,
Λκ Γ-35 τοῦ Σερούχ, τοῦ ῾Ραγαῦ, τοῦ 35. Al lui Saruh, al lui Luca 3:35. Fiul lui Serug, fiul lui
Φάλεκ, τοῦ ῎Εβερ, τοῦ Σαλᾶ, Ragav, al lui Falec, al lui Ever, Ragav, fiul lui Falec, fiul lui
al lui Sala. Eber, fiul lui Sala,
Λκ Γ-36 τοῦ Καΐνάν, τοῦ ᾿Αρφαξάδ, 36. Al lui Cainan, al lui Luca 3:36. Fiul lui Cainam, fiul
τοῦ Σήμ, τοῦ Νῶε, τοῦ Λάμεχ, Arfaxad, al lui Sim, al lui Noe, al lui Arfaxad, fiul lui Sim, fiul lui
lui Lameh. Noe, fiul lui Lameh,
Λκ Γ-37 τοῦ Μαθουσάλα, τοῦ ᾿Ενώχ, 37. Al lui Matusala, al lui Luca 3:37. Fiul lui Matusala, fiul
τοῦ ᾿Ιάρεδ, τοῦ Μαλελεήλ, τοῦ Enoh, al lui Iared, al lui lui Enoh, fiul Iaret, fiul lui
Καΐνάν, Maleleil, al lui Cainan. Maleleil, fiul lui Cainam,
Λκ Γ-38 τοῦ ᾿Ενώς, τοῦ Σήθ, τοῦ 38. Al lui Enos, al lui Sit, al Luca 3:38. Fiul lui Enos, fiul lui
᾿Αδάμ, τοῦ Θεοῦ. lui Adam, al lui Dumnezeu. Set, fiul lui Adam, fiul lui
Dumnezeu.
146
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Δ CAPITOLUL 4. CAPITOLUL 4
Λκ Δ-1 ᾿Ιησοῦς δὲ πλήρης Πνεύματος 1. Iar Iisus plin de Duhul Luca 4:1. Iar Iisus, plin de Duhul
῾Αγίου ὑπέστρεψεν ἀπὸ τοῦ Sfânt s-a întors de la Iordan, și Sfânt, S-a întors de la Iordan şi
᾿Ιορδάνου, καὶ ἤγετο ἐν τῷ s-a dus de Duhul în pustie. a fost dus de Duhul în pustie,
Πνεύματι εἰς τὴν ἔρημον
Λκ Δ-2 ἡμέρας τεσσαράκοντα 2. Patruzeci de zile Luca 4:2. Timp de patruzeci de
πειραζόμενος ὑπὸ τοῦ διαβόλου, ispitindu-se de diavolul. Și n-a zile, fiind ispitit de diavolul. Şi
καὶ οὐκ ἔφαγεν οὐδὲν ἐν ταῖς mâncat nimic în zilele acelea. Și în aceste zile nu a mâncat
ἡμέραις ἐκείναις· καὶ sfârşindu-se ele, mai pe urmă a nimic; şi, sfârşindu-se ele, a
συντελεσθεισῶν αὐτῶν ὕστερον flămânzit. flămânzit.
ἐπείνασε.
Λκ Δ-3 καὶ εἶπεν αὐτῷ ὁ διάβολος· εἰ 3. Și a zis lui diavolul: de Luca 4:3. Şi I-a spus diavolul:
υἱὸς εἶ τοῦ Θεοῦ, εἰπὲ τῷ λίθῳ ești Fiul lui Dumnezeu, zi pietrei Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, zi
τούτῳ ἵνα γένηται ἄρτος. acesteia să se facă pâine. acestei pietre să se facă pâine.
Λκ Δ-4 καὶ ἀπεκρίθη ὁ ᾿Ιησοῦς πρὸς 4. Și a răspuns Iisus către el, Luca 4:4. Şi a răspuns Iisus către
αὐτὸν λέγων· γέγραπται ὅτι οὐκ ἐπ᾿ zicând: scris este, că nu numai el: Scris este că nu numai cu
ἄρτῳ μόνῳ ζήσεται ἄνθρωπος, cu pâine va trăi omul, ci cu tot pâine va trăi omul, ci cu orice
ἀλλ᾿ ἐπὶ παντὶ ῥήματι graiul lui Dumnezeu. cuvânt al lui Dumnezeu.
ἐκπορευομένῳ διὰ στόματος Θεοῦ.
Λκ Δ-5 Καὶ ἀναγαγὼν αὐτὸν ὁ 5. Și suindu-l pe el diavolul Luca 4:5. Şi suindu-L diavolul pe
διάβολος εἰς ὄρος ὑψηλὸν ἔδειξεν într-un munte înalt, i-a arătat lui un munte înalt, I-a arătat într-o
αὐτῷ πάσας τὰς βασιλείας τῆς toate împărăţiile lumii, într-o clipă toate împărăţiile lumii.
οἰκουμένης ἐν στιγμῇ χρόνου, clipeală de vreme.
Λκ Δ-6 καὶ εἶπεν αὐτῷ ὁ διάβολος· σοὶ 6. Și i-a zis lui diavolul: ţie Luca 4:6. Şi I-a zis diavolul: Ţie îţi
δώσω τὴν ἐξουσίαν ταύτην ἅπασαν voi da stăpânirea aceasta toată voi da toată stăpânirea aceasta
καὶ τὴν δόξαν αὐτῶν, ὅτι ἐμοὶ și slava lor, că mie este dată, și şi strălucirea lor, căci mi-a fost
παραδέδοται, καὶ ᾧ ἐὰν θέλω ori căruia voiesc o dau pe ea. dată mie şi eu o dau cui
δίδωμι αὐτήν· voiesc;
Λκ Δ-7 σὺ οὖν ἐὰν προσκυνήσῃς 7. Deci, tu de te vei închina Luca 4:7. Deci dacă Tu Te vei
ἐνώπιόν μου, ἔσται σου πᾶσα înaintea mea, va fi a ta toată. închina înaintea mea, toată va
fi a Ta.
Λκ Δ-8 καὶ ἀποκριθεὶς αὐτῷ εἶπεν ὁ 8. Și răspunzând Iisus, a zis Luca 4:8. Şi răspunzând, Iisus i-a
᾿Ιησοῦς· ὕπαγε ὀπίσω μου, σατανᾶ· lui: mergi înapoia mea, satano, zis: Mergi înapoia Mea,
γέγραπται γάρ, Κύριον τὸν Θεόν că scris este: Domnului satano, căci scris este:
σου προσκυνήσεις καὶ αὐτῷ μόνῳ Dumnezeului tău să te închini, și "Domnului Dumnezeului tău să
λατρεύσεις. lui unuia să-i slujeşti. te închini şi numai Lui Unuia
să-I slujeşti".
Λκ Δ-9 Καὶ ἤγαγεν αὐτὸν εἰς 9. Și la dus pe el în Luca 4:9. Şi L-a dus în Ierusalim
῾Ιεροσόλυμα, καὶ ἔστησεν αὐτὸν ἐπὶ Ierusalim și l-a pus pe dânsul pe şi L-a aşezat pe aripa templului
τὸ πτερύγιον τοῦ ἱεροῦ καὶ εἶπεν aripa Bisericii, și i-a zis lui: de şi I-a zis: Dacă eşti Fiul lui
αὐτῷ· εἰ υἱὸς εἶ τοῦ Θεοῦ, βάλε ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă- Dumnezeu, aruncă-Te de aici
σεαυτὸν ἐντεῦθεν κάτω· te pe sineţi de aici jos. jos;
Λκ Δ-10 γέγραπται γὰρ ὅτι τοῖς 10. Că scris este, că Luca 4:10. Căci scris este: "Că
ἀγγέλοις αὐτοῦ ἐντελεῖται περὶ σοῦ îngerilor săi va porunci pentru îngerilor Săi va porunci pentru
τοῦ διαφυλάξαι σε, tine, ca să te păzească; Tine, ca să Te păzească";
Λκ Δ-11 καὶ ὅτι ἐπὶ χειρῶν ἀροῦσί σε, 11. Și pe mâini te vor ridica, Luca 4:11. Şi te vor ridica pe
μήποτε προσκόψῃς πρὸς λίθον τὸν ca să nu-ţi împiedeci de piatră mâini, ca nu cumva să loveşti
πόδα σου. piciorul tău. de piatră piciorul Tău.
Λκ Δ-12 καὶ ἀποκριθεὶς εἶπεν αὐτῷ ὁ 12. Și răspunzând Iisus, a zis Luca 4:12. Şi răspunzând, Iisus i-a
᾿Ιησοῦς ὅτι εἴρηται, οὐκ lui, că s-a zis: să nu ispiteşti pe zis: S-a spus: "Să nu ispiteşti
ἐκπειράσεις Κύριον τὸν Θεόν σου. Domnul Dumnezeul tău. pe Domnul Dumnezeul tău".
Λκ Δ-13 Καὶ συντελέσας πάντα 13. Și sfârşind diavolul toată Luca 4:13. Şi diavolul, sfârşind
πειρασμὸν ὁ διάβολος ἀπέστη ἀπ᾿ ispita, a fugit de la dânsul până toată ispita, s-a îndepărtat de
αὐτοῦ ἄχρι καιροῦ. la o vreme. la El, până la o vreme.
Λκ Δ-14 Καὶ ὑπέστρεψεν ὁ ᾿Ιησοῦς ἐν 14. Și s-a întors Iisus întru Luca 4:14. Şi S-a întors Iisus în
τῇ δυνάμει τοῦ Πνεύματος εἰς τὴν puterea Duhului în Galileea, și puterea Duhului în Galileea şi
Γαλιλαίαν· καὶ φήμη ἐξῆλθε καθ᾿ vestea a ieşit despre el în toată a ieşit vestea despre El în toată
147
ὅλης τῆς περιχώρου περὶ αὐτοῦ. latura aceea. împrejurimea.
Λκ Δ-15 καὶ αὐτὸς ἐδίδασκεν ἐν ταῖς
συναγωγαῖς αὐτῶν δοξαζόμενος 15. Și el învăţa în sinagogile Luca 4:15. Şi învăţa în sinagogile
ὑπὸ πάντων. lor, slăvindu-se de toți. lor, slăvit fiind de toţi.
Λκ Δ-16 Καὶ ἦλθεν εἰς τὴν Ναζαρέτ, οὗ 16. Și a venit în Nazaret, Luca 4:16. Şi a venit în Nazaret,
ἦν τεθραμμένος, καὶ εἰσῆλθε κατὰ unde era crescut, și a intrat după unde fusese crescut, şi, după
τὸ εἰωθὸς αὐτῷ ἐν τῇ ἡμέρᾳ τῶν obiceiul său în ziua sâmbetei în obiceiul Său, a intrat în ziua
σαββάτων εἰς τὴν συναγωγήν, καὶ sinagogă, și s-a sculat să sâmbetei în sinagogă şi S-a
ἀνέστη ἀναγνῶναι. citească. sculat să citească.
Λκ Δ-17 καὶ ἐπεδόθη αὐτῷ βιβλίον 17. Și i s-a dat lui cartea Luca 4:17. Şi I s-a dat cartea
῾Ησαΐου τοῦ προφήτου, καὶ Isaiei prorocului. Și deschizând proorocului Isaia. Şi,
ἀναπτύξας τὸ βιβλίον εὗρε τὸν cartea, a aflat locul unde era deschizând El cartea, a găsit
τόπον οὗ ἦν γεγραμμένον· scris: locul unde era scris:
Λκ Δ-18 Πνεῦμα Κυρίου ἐπ᾿ ἐμέ, οὗ 18. Duhul Domnului peste Luca 4:18. "Duhul Domnului este
εἵνεκεν ἔχρισέ με, εὐαγγελίσασθαι mine, pentru care m-a uns bine a peste Mine, pentru care M-a
πτωχοῖς ἀπέσταλκέ με, ἰάσασθαι vesti săracilor; m-a trimis a uns să binevestesc săracilor;
τοὺς συντετριμμένους τὴν καρδίαν, tămădui pe cei zdrobiţi la inimă, M-a trimis să vindec pe cei
κηρῦξαι αἰχμαλώτοις ἄφεσιν καὶ a propovădui robilor iertare și zdrobiţi cu inima; să
τυφλοῖς ἀνάβλεψιν, ἀποστεῖλαι orbilor vedere, a slobozi pe cei propovăduiesc robilor
τεθραυσμένους ἐν ἀφέσει, sfărâmaţi, întru uşurare, dezrobirea şi celor orbi
vederea; să slobozesc pe cei
Λκ Δ-19 κηρῦξαι ἐνιαυτὸν Κυρίου 19. a propovădui anul apăsaţi,
δεκτόν. Domnului primit. Luca 4:19. Şi să vestesc anul
plăcut Domnului".
Λκ Δ-20 καὶ πτύξας τὸ βιβλίον 20. Și închizând cartea, a Luca 4:20. Şi închizând cartea şi
ἀποδοὺς τῷ ὑπηρέτῃ ἐκάθισε· καὶ dat-o slugii, și au şezut; și ochii dând-o slujitorului, a şezut, iar
πάντων ἐν τῇ συναγωγῇ οἱ tuturor din sinagogă erau ochii tuturor erau aţintiţi
ὀφθαλμοὶ ἦσαν ἀτενίζοντες αὐτῷ. privind spre el. asupra Lui.
Λκ Δ-21 ἤρξατο δὲ λέγειν πρὸς αὐτοὺς 21. Și a început a zice către Luca 4:21. Şi El a început a zice
ὅτι σήμερον πεπλήρωται ἡ γραφὴ dânşii, că astăzi s-a plinit către ei: Astăzi s-a împlinit
αὕτη ἐν τοῖς ὠσὶν ὑμῶν. scriptura aceasta întru urechile Scriptura aceasta în urechile
voastre. voastre.
Λκ Δ-22 καὶ πάντες ἐμαρτύρουν αὐτῷ 22. Și toți îl mărturiseau pe Luca 4:22. Şi toţi Îl încuviinţau şi
καὶ ἐθαύμαζον ἐπὶ τοῖς λόγοις τῆς el și se mirau de cuvintele se mirau de cuvintele harului
χάριτος τοῖς ἐκπορευομένοις ἐκ τοῦ darului care ieşeau din gura lui. care ieşeau din gura Lui şi
στόματος αὐτοῦ καὶ ἔλεγον· οὐχ Și zicea: nu este acesta Feciorul ziceau: Nu este, oare, Acesta
οὗτός ἐστιν ὁ υἱὸς ᾿Ιωσήφ; lui Iosif? fiul lui Iosif?
Λκ Δ-23 καὶ εἶπε πρὸς αὐτούς· πάντως 23. Și a zis către ei: cu Luca 4:23. Şi El le-a zis: Cu
ἐρεῖτέ μοι τὴν παραβολὴν ταύτην· adevărat veţi zice mie pilda adevărat Îmi veţi spune această
ἰατρέ, θεράπευσον σεαυτόν· ὅσα aceasta: doctore, vindecă-te pe pildă: Doctore, vindecă-te pe
ἠκούσαμεν γενόμενα ἐν τῇ tine; câte am auzit că s-au făcut tine însuţi! Câte am auzit că s-
Καπερναούμ, ποίησον καὶ ὧδε ἐν în Capernaum, fă și aici în au făcut în Capernaum, fă şi
τῇ πατρίδι σου. patria ta. aici în patria Ta.
Λκ Δ-24 εἶπε δέ· ἀμὴν λέγω ὑμῖν ὅτι 24. Și a zis: amin grăiesc Luca 4:24. Şi le-a zis: Adevărat zic
οὐδεὶς προφήτης δεκτός ἐστιν ἐν τῇ vouă, că nici un prooroc nu este vouă că nici un prooroc nu este
πατρίδι αὐτοῦ. primit în patria sa; bine primit în patria sa.
Λκ Δ-25 ἐπ᾿ ἀληθείας δὲ λέγω ὑμῖν, 25. Și într-adevăr grăiesc Luca 4:25. Şi adevărat vă spun că
πολλαὶ χῆραι ἦσαν ἐν ταῖς ἡμέραις vouă: multe văduve erau în zilele multe văduve erau în zilele lui
᾿Ηλιοὺ ἐν τῷ ᾿Ισραήλ, ὅτε ἐκλείσθη lui Ilie în Israil, când s-a încuiat Ilie, în Israel, când s-a închis
ὁ οὐρανὸς ἐπὶ ἔτη τρία καὶ μῆνας cerul trei ani și şase luni, cât s-a cerul trei ani şi şase luni, încât
ἕξ, ὡς ἐγένετο λιμὸς μέγας ἐπὶ făcut foamete mare peste tot a fost foamete mare peste tot
πᾶσαν τὴν γῆν, pământul. pământul.
Λκ Δ-26 καὶ πρὸς οὐδεμίαν αὐτῶν 26. Și către nici una din Luca 4:26. Şi la nici una dintre ele
ἐπέμφθη ᾿Ηλίας εἰ μὴ εἰς Σάρεπτα acestea n-a fost trimis Ilie, fără n-a fost trimis Ilie, decât la
τῆς Σιδωνίας πρὸς γυναῖκα χήραν. numai la Sarepta Sidonului, la o Sarepta Sidonului, la o femeie
femeie văduvă. văduvă.
Λκ Δ-27 καὶ πολλοὶ λεπροὶ ἦσαν ἐπὶ 27. Și mulţi leproşi erau în Luca 4:27. Şi mulţi leproşi erau în
148
᾿Ελισαίου τοῦ προφήτου ἐν τῷ zilele lui Elisei proorocului în Israel în zilele proorocului
᾿Ισραήλ, καὶ οὐδεὶς αὐτῶν Israil și nici unul dintr-înşii nu s- Elisei, dar nici unul dintre ei
ἐκαθαρίσθη εἰμὴ Νεεμὰν ὁ Σύρος. a curăţit, fără numai Neeman nu s-a curăţat, decât Neeman
Sirianul. Sirianul.
Λκ Δ-28 καὶ ἐπλήσθησαν πάντες θυμοῦ 28. Și s-au umplut toți de Luca 4:28. Şi toţi, în sinagogă,
ἐν τῇ συναγωγῇ ἀκούοντες ταῦτα, mânie în sinagogă, auzind auzind acestea, s-au umplut de
acestea. mânie.
Λκ Δ-29 καὶ ἀναστάντες ἐξέβαλον 29. Și sculându-se l-au scos Luca 4:29. Şi sculându-se, L-au
αὐτὸν ἔξω τῆς πόλεως καὶ ἤγαγον pe el afară din cetate, și l-au dus scos afară din cetate şi L-au
αὐτὸν ἕως ὀφρύος τοῦ ὄρους, ἐφ᾿ pe el până în sprinceana dus pe sprânceana muntelui, pe
οὗ ἡ πόλις αὐτῶν ᾠκοδόμητο, εἰς muntelui pe care era zidită care era zidită cetatea lor, ca
τὸ κατακρημνίσαι αὐτόν. cetatea lor, ca să-l arunce jos; să-L arunce în prăpastie;
Λκ Δ-30 αὐτὸς δὲ διελθὼν διὰ μέσου 30. Iar el trecând prin Luca 4:30. Iar El, trecând prin
αὐτῶν ἐπορεύετο. mijlocul lor, s-a dus. mijlocul lor, S-a dus.
Λκ Δ-31 Καὶ κατῆλθεν εἰς Καπερναοὺμ 31. Și s-a pogorât în Luca 4:31. Şi S-a coborât la
πόλιν τῆς Γαλιλαίας, καὶ ἦν Capernaum, cetate, a Galieei, și Capernaum, cetate a Galileii,
διδάσκων αὐτοὺς ἐν τοῖς σάββασι· era învăţându-i pe ei sâmbăta. şi îi învăţa sâmbăta.
Λκ Δ-32 καὶ ἐξεπλήσσοντο ἐπὶ τῇ 32. Și se înspăimântau de Luca 4:32. Şi erau uimiţi de
διδαχῇ αὐτοῦ, ὅτι ἐν ἐξουσίᾳ ἦν ὁ învăţătura lui, căci cu stăpânire învăţătura Lui, căci cuvântul
λόγος αὐτοῦ. era cuvântul lui. Lui era cu putere.
Λκ Δ-33 Καὶ ἐν τῇ συναγωγῇ ἦν 33. Și în sinagogă era un Luca 4:33. Iar în sinagogă era un
ἄνθρωπος ἔχων πνεῦμα δαιμονίου om, care avea duh de drac om, având duh de demon
ἀκαθάρτου, καὶ ἀνέκραξε φωνῇ necurat, și a strigat cu glas necurat, şi a strigat cu glas
μεγάλῃ mare, tare:
Λκ Δ-34 λέγων· ἔα, τί ἡμῖν καὶ σοί, 34. Grăind: lasă, ce este Luca 4:34. Lasă! Ce ai cu noi,
᾿Ιησοῦ Ναζαρηνέ; ἦλθες ἀπολέσαι nouă și ţie Iisuse Iisuse Nazarinene? Ai venit ca
ἡμᾶς; οἶδά σε τίς εἶ, ὁ ἅγιος τοῦ Nazarineanule? Ai venit să ne să ne pierzi? Te ştim cine eşti:
Θεοῦ. pierzi pe noi? Te ştim pe tine Sfântul lui Dumnezeu.
Λκ Δ-35 καὶ ἐπετίμησεν αὐτῷ ὁ cine ești: Sfântul lui Dumnezeu. Luca 4:35. Şi l-a certat Iisus,
᾿Ιησοῦς λέγων· φιμώθητι καὶ 35. Și l-a certat pe el Iisus zicând: Taci şi ieşi din el. Iar
ἔξελθε ἐξ αὐτοῦ. καὶ ῥῖψαν αὐτὸν grăind: taci și ieși dintr-însul. Și demonul, aruncându-l în
τὸ δαιμόνιον εἰς τὸ μέσον ἐξῆλθεν aruncându-l pe el dracul în mijlocul sinagogii, a ieşit din
ἀπ᾿ αὐτοῦ, μηδὲν βλάψαν αὐτόν. mijloc, a ieşit dintr-însul, nimic el, cu nimic vătămându-l.
Λκ Δ-36 καὶ ἐγένετο θάμβος ἐπὶ vătămându-l pe el. Luca 4:36. Şi frică li s-a făcut
πάντας, καὶ συνελάλουν πρὸς 36. Și s-a făcut spaimă piste tuturor şi spuneau unii către
ἀλλήλους λέγοντες· τίς ὁ λόγος toți, și se întrebau între dânşii, alţii, zicând: Ce este acest
οὗτος, ὅτι ἐν ἐξουσίᾳ καὶ δυνάμει zicând: ce este cuvântul acesta? cuvânt? Că porunceşte
ἐπιτάσσει τοῖς ἀκαθάρτοις Căci, cu stăpânire și cu putere duhurilor necurate, cu
πνεύμασι, καὶ ἐξέρχονται; porunceşte duhurilor celor stăpânire şi cu putere, şi ele
Λκ Δ-37 καὶ ἐξεπορεύετο ἦχος περὶ necurate și ies. ies.
αὐτοῦ εἰς πάντα τόπον τῆς 37. Și se ducea vestea de el Luca 4:37. Şi a ieşit vestea despre
περιχώρου. în tot locul cel de primprejur. El în tot locul din împrejurimi.
Λκ Δ-38 ᾿Αναστὰς δὲ ἐκ τῆς συναγωγῆς 38. Și sculându-se din Luca 4:38. Şi sculându-Se din
εἰσῆλθεν εἰς τὴν οἰκίαν Σίμωνος. sinagogă, a intrat în casa lui sinagogă, a intrat în casa lui
πενθερὰ δὲ τοῦ Σίμωνος ἦν Simon. Iar soacra lui Simon era Simon. Iar soacra lui Simon
συνεχομένη πυρετῷ μεγάλῳ, καὶ cuprinsă de friguri mari, și l-au era prinsă de friguri rele şi L-
ἠρώτησαν αὐτὸν περὶ αὐτῆς. rugat pe el pentru dânsa. au rugat pentru ea.
Λκ Δ-39 καὶ ἐπιστὰς ἐπάνω αὐτῆς 39. Și stând lângă ea a Luca 4:39. Şi El, plecându-Se
ἐπετίμησε τῷ πυρετῷ, καὶ ἀφῆκεν certat frigurile și au lăsat-o pe asupra ei, a certat frigurile şi
αὐτήν· παραχρῆμα δὲ ἀναστᾶσα dânsa și îndată sculându-se, frigurile au lăsat-o. Iar ea,
διηκόνει αὐτοῖς. slujea lor. îndată sculându-se, le slujea;
Λκ Δ-40 Δύνοντος δὲ τοῦ ἡλίου πάντες 40. Și apunând soarele, toți Luca 4:40. Dar apunând soarele,
ὅσοι εἶχον ἀσθενοῦντας νόσοις câţi aveau bolnavi cu multe toţi câţi aveau bolnavi de
ποικίλαις ἤγαγον αὐτοὺς πρὸς feluri de boli i-au adus pe ei felurite boli îi aduceau la El;
αὐτόν· ὁ δὲ ἑνὶ ἑκάστῳ αὐτῶν τὰς către Dânsul; iar el pe fiecare iar El, punându-Şi mâinile pe
χεῖρας ἐπιτιθεὶς ἐθεράπευσεν din ei punându-și mâinile, i-a fiecare dintre ei, îi făcea
αὐτούς. tămăduit pe ei. sănătoşi.
149
Λκ Δ-41 ἐξήρχετο δὲ καὶ δαιμόνια ἀπὸ 41. Și ieşeau și draci din Luca 4:41. Din mulţi ieşeau şi
πολλῶν κραυγάζοντα καὶ λέγοντα mulţi, strigând și grăind, că tu demoni, care strigau şi ziceau:
ὅτι σὺ εἶ ὁ Χριστὸς ὁ υἱὸς τοῦ ești Hristosul, Fiul lui Tu eşti Fiul lui Dumnezeu. Dar
Θεοῦ. καὶ ἐπιτιμῶν οὐκ εἴα αὐτὰ Dumnezeu. Și certându-i, nu-i El, certându-i, nu-i lăsa să
λαλεῖν, ὅτι ᾔδεισαν τὸν Χριστὸν lăsa pe dânşii să grăiască, căci vorbească acestea, că ştiau că
αὐτὸν εἶναι. ştiau că el este Hristos. El este Hristosul.
Λκ Δ-42 Γενομένης δὲ ἡμέρας ἐξελθὼν 42. Iar făcându-se ziuă, Luca 4:42. Iar făcându-se ziuă, a
ἐπορεύθη εἰς ἔρημον τόπον· καὶ οἱ ieşind s-a dus în loc pustiu, și ieşit şi S-a dus într-un loc
ὄχλοι ἐπεζήτουν αὐτόν, καὶ ἦλθον noroadele (îl) căutau pe dânsul, pustiu; şi mulţimile Îl căutau şi
ἕως αὐτοῦ καὶ κατεῖχον αὐτὸν τοῦ și au venit până la dânsul, și-l au venit până la El, şi-L ţineau
μὴ πορεύεσθαι ἀπ᾿ αὐτῶν. ţineau pe el ca să nu se ducă de ca să nu plece de la ei.
Λκ Δ-43 ὁ δὲ εἶπε πρὸς αὐτοὺς ὅτι καὶ la dânşii. Luca 4:43. Şi El a zis către ei:
ταῖς ἑτέραις πόλεσιν 43. Și el a zis către ei: se Trebuie să binevestesc
εὐαγγελίσασθαί με δεῖ τὴν cade mie să vestesc și altor împărăţia lui Dumnezeu şi
βασιλείαν τοῦ Θεοῦ· ὅτι εἰς τοῦτο cetăţi împărăţia lui Dumnezeu, altor cetăţi, fiindcă pentru
ἀπέσταλμαι. că spre aceasta sunt trimis. aceasta am fost trimis.
Λκ Δ-44 καὶ ἦν κηρύσσων εἰς τὰς 44. Și era propovăduind în Luca 4:44. Şi propovăduia în
συναγωγὰς τῆς Γαλιλαίας. sinagogile Galileei. sinagogile Galileii.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Ε CAPITOLUL 5. CAPITOLUL 5

Λκ Ε-1 ᾿Εγένετο δὲ ἐν τῷ τὸν ὄχλον 1. Și a fost când îl îmbulzea Luca 5:1. Pe când mulţimea Îl
ἐπικεῖσθαι αὐτῷ τοῦ ἀκούειν τὸν pe el poporul, ca să audă îmbulzea, ca să asculte
λόγον τοῦ Θεοῦ καὶ αὐτὸς ἦν ἑστὼς cuvântul lui Dumnezeu, și el sta cuvântul lui Dumnezeu, şi El
παρὰ τὴν λίμνην Γεννησαρέτ, lângă izerul Ghenisaretului, şedea lângă lacul Ghenizaret,
Λκ Ε-2 καὶ εἶδε δύο πλοῖα ἑστῶτα 2. Și au văzut două corăbii Luca 5:2. A văzut două corăbii
παρὰ τὴν λίμνην· οἱ δὲ ἁλιεῖς stând lângă iezer; iar pescarii oprite lângă ţărm, iar pescarii,
ἀποβάντες ἀπ᾿ αὐτῶν ἀπέπλυναν τὰ ieşind dintr-însele, spălau coborând din ele, spălau
δίκτυα. mrejele. mrejele.
Λκ Ε-3 ἐμβὰς δὲ εἰς ἓν τῶν πλοίων, ὃ 3. Și intrând într-o corabie, Luca 5:3. Şi urcându-Se într-una
ἦν τοῦ Σίμωνος, ἠρώτησεν αὐτὸν care era a lui Simon, l-au rugat din corăbii care era a lui
ἀπὸ τῆς γῆς ἐπαναγαγεῖν ὀλίγον· pe el s-o depărteze puţin de la Simon, l-a rugat s-o depărteze
καὶ καθίσας ἐδίδασκεν ἐκ τοῦ pământ; și şezând învăţa pe puţin de la uscat. Şi şezând în
πλοίου τοὺς ὄχλους. noroade din corabie. corabie, învăţa, din ea,
mulţimile.
Λκ Ε-4 ὡς δὲ ἐπαύσατο λαλῶν, εἶπε 4. Iar dacă a încetat a grăi, Luca 5:4. Iar când a încetat de a
πρὸς τὸν Σίμωνα· ἐπανάγαγε εἰς τὸ a zis către Simon: depărtează-o vorbi, i-a zis lui Simon: Mână
βάθος καὶ χαλάσατε τὰ δίκτυα la adânc și aruncaţi mrejele la adânc, şi lăsaţi în jos
ὑμῶν εἰς ἄγραν. voastre spre vânare mrejele voastre, ca să pescuiţi.
Λκ Ε-5 καὶ ἀποκριθεὶς ὁ Σίμων εἶπεν 5. Și răspunzând Simon, a Luca 5:5. Şi, răspunzând, Simon a
αὐτῷ· ἐπιστάτα, δι᾿ ὅλης τῆς zis lui: Învăţătorule, toată zis: Învăţătorule, toată noaptea
νυκτὸς κοπιάσαντες οὐδὲν noaptea ostenindu-ne, nimic n- ne-am trudit şi nimic nu am
ἐλάβομεν· ἐπὶ δὲ τῷ ῥήματί σου am prins, dar după cuvântul tău prins, dar, după cuvântul Tău,
χαλάσω τὸ δίκτυον. voi arunca mreaja. voi arunca mrejele.
Λκ Ε-6 καὶ τοῦτο ποιήσαντες 6. Și aceasta făcând, au Luca 5:6. Şi făcând ei aceasta, au
συνέκλεισαν πλῆθος ἰχθύων πολύ· prins mulţime multă de peşti, și prins mulţime mare de peşte, că
διερρήγνυτο δὲ τὸ δίκτυον αὐτῶν. se rupea mreaja lor. li se rupeau mrejele.
Λκ Ε-7 καὶ κατένευσαν τοῖς μετόχοις 7. Și au făcut semn soţiilor Luca 5:7. Şi au făcut semn celor
τοῖς ἐν τῷ ἑτέρῳ πλοίῳ τοῦ sale, care erau în altă corabie, care erau în cealaltă corabie,
ἐλθόντας συλλαβέσθαι αὐτοῖς· καὶ ca să vină și să le ajute lor. Și au să vină să le ajute. Şi au venit
ἦλθον καὶ ἔπλησαν ἀμφότερα τὰ venit și au umplut amândouă şi au umplut amândouă
πλοῖα, ὥστε βυθίζεσθαι αὐτά. corăbiile, încât se afundau ele. corăbiile, încât erau gata să se
afunde,
Λκ Ε-8 ἰδὼν δὲ Σίμων Πέτρος 8 Iar Simon Petru văzând, a Luca 5:8. Iar Simon Petru, văzând
προσέπεσε τοῖς γόνασιν ᾿Ιησοῦ căzut la picioarele lui Iisus, aceasta, a căzut la genunchii
λέγων· ἔξελθε ἀπ᾿ ἐμοῦ, ὅτι ἀνὴρ grăind: ieși de la mine, că om lui Iisus, zicând: Ieşi de la
ἁμαρτωλός εἰμι, Κύριε. păcătos sunt Doamne. mine, Doamne, că sunt om
păcătos.
150
Λκ Ε-9 θάμβος γὰρ περιέσχεν αὐτὸν 9. Că-l cuprinsese pe el Luca 5:9. Căci spaima îl
καὶ πάντας τοὺς σὺν αὐτῷ ἐπὶ τῇ spaimă, și pe toți cei ce erau cu cuprinsese pe el şi pe toţi cei ce
ἄγρᾳ τῶν ἰχθύων ᾗ συνέλαβον, dânsul, pentru vânarea peştilor erau cu el, pentru pescuitul
pe care prinseseră, peştilor pe care îi prinseseră.
Λκ Ε-10 ὁμοίως δὲ καὶ ᾿Ιάκωβον καὶ 10. Aşijderea și pe Iacov și Luca 5:10. Tot aşa şi pe Iacov şi
᾿Ιωάννην, υἱοὺς Ζεβεδαίου, οἳ pe Ioan, feciorii lui Zevedei, pe Ioan, fiii lui Zevedeu, care
ἦσαν κοινωνοὶ τῷ Σίμωνι. καὶ εἶπε care erau soţii lui Simon. Și a zis erau împreună cu Simon. Şi a
πρὸς τὸν Σίμωνα ὁ ᾿Ιησοῦς· μὴ Iisus către Simon: nu te teme, de zis Iisus către Simon: Nu te
φοβοῦ· ἀπὸ τοῦ νῦν ἀνθρώπους acum vei vâna oameni. teme; de acum înainte vei fi
ἔσῃ ζωγρῶν. 11. Și scoţând amândouă pescar de oameni.
Λκ Ε-11 καὶ καταγαγόντες τὰ πλοῖα ἐπὶ corăbiile la pământ, lăsând Luca 5:11. Şi trăgând corăbiile la
τὴν γῆν, ἀφέντες ἅπαντα toate, au mers după dânsul. ţărm, au lăsat totul şi au mers
ἠκολούθησαν αὐτῷ. 12. Și a fost când era el într- după El.
Λκ Ε-12 Καὶ ἐγένετο ἐν τῷ εἶναι αὐτὸν una din cetăţi, iată un om era Luca 5:12. Şi pe când erau într-
ἐν μιᾷ τῶν πόλεων καὶ ἰδοὺ ἀνὴρ plin de lepră, și văzând pe Iisus, una din cetăţi, iată un om plin
πλήρης λέπρας· καὶ ἰδὼν τὸν a căzut pe faţa sa, și s-a rugat de lepră; văzând pe Iisus, a
᾿Ιησοῦν, πεσὼν ἐπὶ πρόσωπον lui, grăind: Doamne, de vei vrea, căzut cu faţa la pământ şi I s-a
ἐδεήθη αὐτοῦ λέγων· Κύριε, ἐὰν poţi să mă curăţeşti. rugat zicând: Doamne, dacă
θέλῃς, δύνασαί με καθαρίσαι. 13. Și tinzând mâna, s-a voieşti, poţi să mă curăţeşti.
Λκ Ε-13 καὶ ἐκτείνας τὴν χεῖρα ἥψατο atins de dânsul, zicând: voiesc; Luca 5:13. Şi întinzând El mâna,
αὐτοῦ εἰπών· θέλω, καθαρίσθητι. curăţeşte-te. S-a atins de lepros, zicând:
καὶ εὐθέως ἡ λέπρα ἀπῆλθεν ἀπ᾿ Și îndată lepra s-a dus de la Voiesc, fii curăţat! Şi îndată s-a
αὐτοῦ, dânsul. dus lepra de pe el.
Λκ Ε-14 καὶ αὐτὸς παρήγγειλεν αὐτῷ 14. Și el a poruncit lui, Luca 5:14. Iar Iisus i-a poruncit să
μηδενὶ εἰπεῖν, ἀλλὰ ἀπελθὼν δεῖξον nimănui să nu spună; ci mergi nu spună nimănui, ci, mergând,
σεαυτὸν τῷ ἱερεῖ καὶ προσένεγκε de te arată pe sineţi preotului, și arată-te preotului şi, pentru
περὶ τοῦ καθαρισμοῦ σου καθὼς du pentru curăţenia ta, precum a curăţirea ta, du jertfa, precum
προσέταξε Μωῡσῆς εἰς μαρτύριον poruncit Moise, întru mărturie a orânduit Moise, spre
αὐτοῖς, lor. mărturie lor.
Λκ Ε-15 διήρχετο δὲ μᾶλλον ὁ λόγος 15. Iar cuvântul mai mult Luca 5:15. Dar şi mai mult
περὶ αὐτοῦ, καὶ συνήρχοντο ὄχλοι străbătea pentru dânsul, și se străbătea vorba despre El şi
πολλοὶ ἀκούειν καὶ θεραπεύεσθαι adunau noroade multe ca să mulţimi multe se adunau, ca să
ὑπ᾿ αὐτοῦ ἀπὸ τῶν ἀσθενειῶν audă și să se tămăduiască de la asculte şi să se vindece de
αὐτῶν· dânsul de bolile sale. bolile lor.
Λκ Ε-16 αὐτὸς δὲ ἦν ὑποχωρῶν ἐν ταῖς 16. Iar el se ducea în pustie Luca 5:16. Iar El Se retrăgea în
ἐρήμοις καὶ προσευχόμενος. și se ruga. locuri pustii şi Se ruga.
Λκ Ε-17 Καὶ ἐγένετο ἐν μιᾷ τῶν 17. Și a fost într-una din zile, Luca 5:17. Şi într-una din zile
ἡμερῶν καὶ αὐτὸς ἦν διδάσκων, și el era învăţând; și şedeau Iisus învăţa şi de faţă şedeau
καὶ ἦσαν καθήμενοι Φαρισαῖοι καὶ fariseii și învăţătorii legii, care farisei şi învăţători ai Legii,
νομοδιδάσκαλοι οἳ ἦσαν veniseră din toate satele Galileei veniţi din toate satele Galileii,
ἐληλυθότες ἐκ πάσης κώμης τῆς și ale Iudeei și ale Ierusalimului; din Iudeea şi din Ierusalim . Şi
Γαλιλαίας καὶ ᾿Ιουδαίας καὶ și puterea Domnului era spre a-i puterea Domnului se arăta în
῾Ιερουσαλήμ· καὶ δύναμις Κυρίου tămădui pe ei. tămăduiri.
ἦν εἰς τὸ ἰᾶσθαι αὐτούς.
Λκ Ε-18 καὶ ἰδοὺ ἄνδρες φέροντες ἐπὶ 18. Și iată, nişte bărbaţi Luca 5:18. Şi iată nişte bărbaţi
κλίνης ἄνθρωπον ὃς ἦν purtând în pat pe un om, care aduceau pe pat un om care era
παραλελυμένος, καὶ ἐζήτουν αὐτὸν era slăbănog, și căutau să-l ducă slăbănog şi căutau să-l ducă
εἰσενεγκεῖν καὶ θεῖναι ἐνώπιον pe el înăuntru și să-l pună înăuntru şi să-l pună înaintea
αὐτοῦ. înaintea lui. Lui;
Λκ Ε-19 καὶ μὴ εὑρόντες ποίας 19. Și neaflând pe unde să-l Luca 5:19. Dar negăsind pe unde
εἰσενέγκωσιν αὐτὸν διὰ τὸν ὄχλον, ducă, pentru norod, suindu-se să-l ducă, din pricina mulţimii,
ἀναβάντες ἐπὶ τὸ δῶμα διὰ τῶν deasupra acoperemântului, s-au suit pe acoperiş şi, printre
κεράμων καθῆκαν αὐτὸν σὺν τῷ printre cărămizi l-au slobozit pe cărămizi, l-au lăsat cu patul în
κλινιδίῳ εἰς τὸ μέσον ἔμπροσθεν dânsul cu patul în mijloc, mijloc, înaintea lui Iisus.
τοῦ ᾿Ιησοῦ. înaintea lui Iisus.
Λκ Ε-20 καὶ ἰδὼν τὴν πίστιν αὐτῶν 20. Și văzând credinţa lor, a Luca 5:20. Şi văzând credinţa lor,
εἶπεν αὐτῷ· ἄνθρωπε, ἀφέωνταί zis lui: omule, iartă-ţi-se ţie El le-a zis: Omule, Iertate îţi
151
σοι αἱ ἁμαρτίαι σου. păcatele tale. sunt păcatele tale.
Λκ Ε-21 καὶ ἤρξαντο διαλογίζεσθαι οἱ 21. Și au început a cugeta Luca 5:21. Iar fariseii şi cărturarii
γραμματεῖς καὶ οἱ Φαρισαῖοι cărturarii și fariseii, grăind: au început să cârtească,
λέγοντες· τίς ἐστιν οὗτος ὃς λαλεῖ cine este acesta ce grăieşte zicând: Cine este Acesta care
βλασφημίας; τίς δύναται ἀφιέναι hule? Cine poate să ierte grăieşte hule? Cine poate să
ἁμαρτίας εἰ μὴ μόνος ὁ Θεός; păcatele, fără numai unul Ierte păcatele decât unul
Dumnezeu? Dumnezeu?
Λκ Ε-22 ἐπιγνοὺς δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς τοὺς 22. Iar cunoscând Iisus Luca 5:22. Iar Iisus, cunoscând
διαλογισμοὺς αὐτῶν ἀποκριθεὶς gândurile lor, răspunzând a zis gândurile lor, răspunzând a zis
εἶπε πρὸς αὐτούς· τί διαλογίζεσθε către dânşii: ce gândiţi întru către ei: Ce cugetaţi în inimile
ἐν ταῖς καρδίαις ὑμῶν; inimile voastre? voastre?
Λκ Ε-23 τί ἐστιν εὐκοπώτερον, εἰπεῖν, 23. Ce este mai lesne a zice: Luca 5:23. Ce este mai uşor? A
ἀφέωνταί σοι αἱ ἁμαρτίαι σου, ἢ iartă-ţi-se ţie păcatele tale, sau a zice: Iertate sunt păcatele tale,
εἰπεῖν, ἔγειρε καὶ περιπάτει; zice: scoală și umblă? sau a zice: Scoală şi umblă?
Λκ Ε-24 ἵνα δὲ εἰδῆτε ὅτι ἐξουσίαν ἔχει 24. Ci ca să ştiţi, că putere Luca 5:24. Iar ca să ştiţi că Fiul
ὁ υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου ἐπὶ τῆς γῆς are Fiul Omului pe pământ a Omului are pe pământ putere
ἀφιέναι ἁμαρτίας - εἶπε τῷ ierta păcatele (a zis să Ierte păcatele, a zis
παραλελυμένῳ· σοὶ λέγω, ἔγειρε slăbănogului): ţie grăiesc: slăbănogului: Ţie îţi zic:
καὶ ἄρας τὸ κλινίδιόν σου πορεύου scoală, și luând patul tău, mergi Scoală-te, ia patul tău şi mergi
εἰς τὸν οἶκόν σου. la casa ta. la casa ta.
Λκ Ε-25 καὶ παραχρῆμα ἀναστὰς 25. Și îndată sculându-se Luca 5:25. Şi îndată, ridicându-se
ἐνώπιον αὐτῶν, ἄρας ἐφ᾿ ὃ înaintea lor, a luat patul pe care înaintea lor, luând patul pe
κατέκειτο ἀπῆλθεν εἰς τὸν οἶκον zăcea și s-a dus la casa sa, care zăcuse, s-a dus la casa sa,
αὐτοῦ δοξάζων τὸν Θεόν. slăvind pe Dumnezeu. slăvind pe Dumnezeu.
Λκ Ε-26 καὶ ἔκστασις ἔλαβεν ἅπαντας 26. Și spaimă a cuprins pe Luca 5:26. Şi uimire i-a cuprins pe
καὶ ἐδόξαζον τὸν Θεόν, καὶ toți, și slăveau pe Dumnezeu, și toţi şi slăveau pe Dumnezeu şi,
ἐπλήσθησαν φόβου λέγοντες ὅτι s-au umplut de frică, grăind: am plini de frică, ziceau: Am văzut
εἴδομεν παράδοξα σήμερον. văzut lucruri minunate astăzi. astăzi lucruri minunate.
Λκ Ε-27 Καὶ μετὰ ταῦτα ἐξῆλθε καὶ 27. Și după acestea a ieşit și Luca 5:27. Şi după aceasta a ieşit
ἐθεάσατο τελώνην ὀνόματι Λευΐν, a văzut pe un vameş, anume şi a văzut un vameş, cu numele
καθήμενον ἐπὶ τὸ τελώνιον, καὶ Levi, şezând la vamă, și i-a zis Levi, care şedea la vamă, şi i-a
εἶπεν αὐτῷ· ἀκολούθει μοι. lui: vino după mine. zis: Vino după Mine.
Λκ Ε-28 καὶ καταλιπὼν ἅπαντα 28, Și lăsând toate, s-a Luca 5:28. Şi, lăsând toate, el s-a
ἀναστὰς ἠκολούθησεν αὐτῷ. sculat și a mers după dânsul. sculat şi a mers după El.
Λκ Ε-29 καὶ ἐποίησε δοχὴν μεγάλην 29. Și i-a făcut Levi lui ospăţ Luca 5:29. Şi I-a făcut Levi un
Λευῒς αὐτῷ ἐν τῇ οἰκίᾳ αὐτοῦ, καὶ mare în casa sa. Și era norod ospăţ mare în casa sa. Şi era
ἦν ὄχλος τελωνῶν πολὺς καί ἄλλων mult de vameşi și de alţii, care mulţime multă de vameşi şi de
οἳ ἦσαν μετ᾿ αὐτῶν κατακείμενοι. şedeau cu ei. alţii care şedeau cu ei la masă.
Λκ Ε-30 καὶ ἐγόγγυζον οἱ γραμματεῖς 30. Și cârteau cărturarii lor Luca 5:30. Dar fariseii şi
αὐτῶν καὶ οἱ Φαρισαῖοι πρὸς τοὺς și fariseii către ucenicii lui, cărturarii lor murmurau către
μαθητὰς αὐτοῦ λέγοντες· διατί μετὰ grăind: pentru ce cu vameşii și ucenicii Lui, zicând: De ce
τῶν τελωνῶν καὶ ἁμαρτωλῶν cu păcătoşii mâncaţi și beţi? mâncaţi şi beţi împreună cu
ἐσθίετε καὶ πίνετε; vameşii şi cu păcătoşii?
Λκ Ε-31 καὶ ἀποκριθεὶς ὁ ᾿Ιησοῦς εἶπε 31. Și răspunzând Iisus a zis Luca 5:31. Şi Iisus, răspunzând, a
πρὸς αὐτούς· οὐ χρείαν ἔχουσιν οἱ către ei: n-au trebuinţă de zis către ei: N-au trebuinţă de
ὑγιαίνοντες ἰατροῦ, ἀλλ᾿ οἱ κακῶς doctor cei sănătoşi, ci cei doctor cei sănătoşi, ci cei
ἔχοντες· bolnavi. bolnavi.
Λκ Ε-32 οὐκ ἐλήλυθα καλέσαι 32. Nu am venit să chem pe Luca 5:32. N-am venit să chem pe
δικαίους, ἀλλὰ ἁμαρτωλοὺς εἰς cei drepţi, ci pe cei păcătoşi la drepţi, ci pe păcătoşi la
μετάνοιαν. pocăinţă. pocăinţă.
Λκ Ε-33 Οἱ δὲ εἶπον πρὸς αὐτόν· διατί 33. Iar ei au zis către el: Luca 5:33. Iar ei au zis către El:
οἱ μαθηταὶ ᾿Ιωάννου νηστεύουσι pentru ce ucenicii lui Ioan Ucenicii lui Ioan postesc
πυκνὰ καὶ δεήσεις ποιοῦνται, postesc adese ori și rugăciuni adesea şi fac rugăciuni, de
ὁμοίως καὶ οἱ τῶν Φαρισαίων, οἱ fac, aşijderea și ai fariseilor, iar asemenea şi ai fariseilor, iar ai
δὲ σοὶ ἐσθίουσι καὶ πίνουσιν; ai tăi mănâncă și beau? Tăi mănâncă şi beau.
Λκ Ε-34 ὁ δὲ εἶπε πρὸς αὐτούς· μὴ 34. Iar el a zis către dânşii: Luca 5:34. Iar Iisus a zis către ei:
δύνασθε τοὺς υἱοὺς τοῦ νυμφῶνος, au doară puteţi pe fiii nunţii să-i Puteţi, oare, să faceţi pe fiii
152
ἐν ᾧ ὁ νυμφίος μετ᾿ αὐτῶν ἐστι, faceţi să postească până când nunţii să postească, cât timp
ποιῆσαι νηστεύειν; este mirele cu dânşii? Mirele este cu ei?
Λκ Ε-35 ἐλεύσονται δὲ ἡμέραι, καὶ 35. Dar vor veni zile, când Luca 5:35. Dar vor veni zile când
ὅταν ἀπαρθῇ ἀπ᾿ αὐτῶν ὁ νυμφίος, se va lua mirele de la dânşii, și Mirele se va lua de la ei; atunci
τότε νηστεύσουσιν ἐν ἐκείναις ταῖς atunci vor posti într-acele zile. vor posti în acele zile.
ἡμέραις. 36. Și grăia și pildă către Luca 5:36. Le-a spus lor şi o
Λκ Ε-36 ἔλεγε δὲ καὶ παραβολὴν πρὸς dânşii: nimeni nu pune petec de pildă: Nimeni, rupând petic de
αὐτοὺς ὅτι οὐδεὶς ἐπίβλημα ἱματίου haină nouă la haină veche; iar la haină nouă, nu-l pune la
καινοῦ ἐπιβάλλει ἐπὶ ἱμάτιον de nu, și pe cea nouă o rupe, și haină veche, altfel rupe haina
παλαιόν· εἰ δὲ μήγε, καὶ τὸ καινὸν la cea veche nu se potriveşte cea nouă, iar peticul luat din
σχίσει καὶ τῷ παλαιῷ οὐ συμφωνεῖ petecul cel ce este de la cea ea nu se potriveşte la cea
τὸ ἐπίβλημα τὸ ἀπὸ τοῦ καινοῦ. nouă. veche.
Λκ Ε-37 καὶ οὐδεὶς βάλλει οἶνον νέον 37. Și nimeni nu pune vin Luca 5:37. Şi nimeni nu pune vin
εἰς ἀσκοὺς παλαιούς· εἰ δὲ μήγε, nou în foi vechi; iar de nu, va nou în burdufuri vechi, altfel
ῥήξει ὁ οἶνος ὁ νέος τοὺς ἀσκούς, sparge vinul cel nou pe foi, și el vinul nou va sparge
καὶ αὐτὸς ἐκχυθήσεται καὶ οἱ ἀσκοὶ se va vărsa, și foile vor pieri; burdufurile; şi se varsă şi vinul
ἀπολοῦνται· şi se strică şi burdufurile.
Λκ Ε-38 ἀλλὰ οἶνον νέον εἰς ἀσκοὺς 38. Ci vinul nou se cade să-l Luca 5:38. Ci vinul nou trebuie
καινοὺς βλητέον, καὶ ἀμφότεροι pună în foi noi; și amândoi se pus în burdufuri noi şi
συντηροῦνται. vor ţine. împreună se vor păstra.
Λκ Ε-39 καὶ οὐδεὶς πιὼν παλαιὸν 39 Și nimenea care bea din Luca 5:39. Şi nimeni, bând vin
εὐθέως θέλει νέον· λέγει γάρ· ὁ cel vechi, îndată voieşte de cel vechi, nu voieşte de cel nou,
παλαιὸς χρηστότερός ἐστιν. nou; că zice: cel vechi mai bun căci zice: E mai bun cel vechi.
este.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΣΤ CAPITOLUL 6. CAPITOLUL 6

Λκ Στ-1 ᾿Εγένετο δὲ ἐν σαββάτῳ 1. Și a fost într-o sâmbătă, a Luca 6:1. Într-o sâmbătă, a doua
δευτεροπρώτῳ διαπορεύεσθαι doua după cea dintâi, trecea el după Paşti, Iisus mergea prin
αὐτὸν διὰ τῶν σπορίμων· καὶ prin semănături și smulgeau semănături şi ucenicii Lui
ἔτιλλον οἱ μαθηταὶ αὐτοῦ τοὺς ucenicii lui spice și mâncau, smulgeau spice, le frecau cu
στάχυας καὶ ἤσθιον ψώχοντες ταῖς frecându-le cu mâinile. mâinile şi mâncau.
χερσί.
Λκ Στ-2 τινὲς δὲ τῶν Φαρισαίων εἶπον 2. Iar oarecare din Farisei Luca 6:2. Dar unii dintre farisei
αὐτοῖς· τί ποιεῖτε ὃ οὐκ ἔξεστι le-au zis lor: (de) ce faceţi ce nu au zis: De ce faceţi ce nu se
ποιεῖν ἐν τοῖς σάββασι; se cade a face sâmbăta? cade a face sâmbăta?
Λκ Στ-3 καὶ ἀποκριθεὶς πρὸς αὐτοὺς 3. Și răspunzând Iisus, a zis Luca 6:3. Şi Iisus, răspunzând, a
εἶπεν ὁ ᾿Ιησοῦς· οὐδὲ τοῦτο către dânşii: nici aceasta n-aţi zis către ei: Oare n-aţi citit ce
ἀνέγνωτε ὃ ἐποίησε Δαυῒδ ὁπότε cetit ce a făcut David când a a făcut David, când a flămânzit
ἐπείνασεν αὐτὸς καὶ οἱ μετ᾿ αὐτοῦ flămânzit el și cei ce erau cu el şi cei ce erau cu el?
ὄντες; dânsul?
Λκ Στ-4 ὡς εἰσῆλθεν εἰς τὸν οἶκον τοῦ 4. Cum a intrat în casa lui Luca 6:4. Cum a intrat în casa lui
Θεοῦ καὶ τοὺς ἄρτους τῆς Dumnezeu și a luat pâinile Dumnezeu şi a luat pâinile
προθέσεως ἔλαβε καὶ ἔφαγε, καὶ punerii înainte și a mâncat, și a punerii înainte şi a mâncat şi a
ἔδωκε καὶ τοῖς μετ᾿ αὐτοῦ, οὓς οὐκ dat și celor ce erau cu el, care dat şi însoţitorilor săi, din ele,
ἔξεστι φαγεῖν εἰ μὴ μόνους τοὺς nu se cădea să le mănânce, fără pe care nu se cuvine să le
ἱερεῖς; numai preoţii? mănânce decât numai preoţii?
Λκ Στ-5 καὶ ἔλεγεν αὐτοῖς ὅτι κύριός 5. Și zicea lor: că Domn este Luca 6:5. Şi le zicea: Fiul Omului
ἐστιν ὁ υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου καὶ τοῦ Fiul Omului și al sâmbetei. este Domn şi al sâmbetei.
σαββάτου.
Λκ Στ-6 ᾿Εγένετο δὲ καὶ ἐν ἑτέρῳ 6. Și a fost și în altă sâmbătă Luca 6:6. Iar în altă sâmbătă, a
σαββάτῳ εἰσελθεῖν αὐτὸν εἰς τὴν a intrat el în sinagogă și învăţa. intrat El în sinagogă şi învăţa.
συναγωγὴν καὶ διδάσκειν· καὶ ἦν Și era acolo un om a cărui mâna Şi era acolo un om a cărui
ἐκεῖ ἄνθρωπος, καὶ ἡ χεὶρ αὐτοῦ ἡ cea dreaptă era uscată. mână dreaptă era uscată.
δεξιὰ ἦν ξηρά. 7. Și îl pândeau pe el Luca 6:7. Dar cărturarii şi fariseii
Λκ Στ-7 παρετήρουν δὲ οἱ γραμματεῖς cărturarii și fariseii, de-l va Îl pândeau de-l va vindeca
καὶ οἱ Φαρισαῖοι εἰ ἐν τῷ σαββάτῳ vindeca sâmbăta ca să aibă vină sâmbăta, ca să-I găsească
θεραπεύσει, ἵνα εὕρωσι κατηγορίαν asupra lui. vină.
153
αὐτοῦ.
Λκ Στ-8 αὐτὸς δὲ ᾔδει τοὺς 8. Dar el ştia gândurile lor, Luca 6:8. Însă El ştia gândurile
διαλογισμοὺς αὐτῶν, καὶ εἶπε τῷ și a zis omului care avea mâna lor şi a zis omului care avea
ἀνθρώπῳ τῷ ξηρὰν ἔχοντι τὴν uscată: scoală-te și stai în mâna uscată: Scoală-te şi stai
χεῖρα· ἔγειρε καὶ στῆθι εἰς τὸ mijloc. Iar el sculându-se, a la mijloc. El s-a sculat şi a
μέσον. ὁ δὲ ἀναστὰς ἔστη. stătut. stat.
Λκ Στ-9 εἶπεν οὖν ὁ ᾿Ιησοῦς πρὸς 9. Atunci a zis Iisus către Luca 6:9. Atunci Iisus a zis către
αὐτούς· ἐπερωτήσω ὑμᾶς τί ἔξεστι dânşii: întreba-voi pe voi: ce se ei: Vă întreb pe voi, ce se cade
τοῖς σάββασιν, ἀγαθοποιῆσαι ἢ cade sâmbăta, bine a face sau sâmbăta: a face bine sau a face
κακοποιῆσαι, ψυχὴν σῶσαι ἢ rău a face? suflet a mântui sau a rău? A scăpa un suflet sau a-l
ἀποκτεῖναι; pierde? pierde?
Λκ Στ-10 καὶ περιβλεψάμενος πάντας 10. Și căutând spre toți Luca 6:10. Şi privind împrejur pe
αὐτοὺς εἶπεν αὐτῷ· ἔκτεινον τὴν aceştia, a zis lui: întinde-ţi mâna toţi aceştia, i-a zis: Întinde
χεῖρά σου. ὁ δὲ ἐποίησε, καὶ ta. Iar el a făcut așa. Și a venit mâna ta. Iar el a făcut aşa şi
ἀποκατεστάθη ἡ χεὶρ αὐτοῦ ὡς ἡ mâna lui la starea cea dintâi, mâna lui s-a făcut sănătoasă,
ἄλλη. sănătoasă ca și cealaltă. ca şi cealaltă.
Λκ Στ-11 αὐτοὶ δὲ ἐπλήσθησαν ἀνοίας, 11. Iar ei s-au umplut de Luca 6:11. Ei însă s-au umplut de
καὶ διελάλουν πρὸς ἀλλήλους τί ἂν nebunie și vorbeau unul cu altul, mânie şi vorbeau unii cu alţii
ποιήσειαν τῷ ᾿Ιησοῦ. ce ar fi făcut lui Iisus. ce să facă cu Iisus.
Λκ Στ-12 ᾿Εγένετο δὲ ἐν ταῖς ἡμέραις 12. Și a fost în zilele acestea, Luca 6:12. Şi în zilele acelea, Iisus
ταύταις ἐξῆλθεν εἰς τὸ ὄρος au ieşii la munte să se roage, și a ieşit la munte ca să Se roage
προσεύξασθαι, καὶ ἦν toată noaptea au petrecut întru şi a petrecut noaptea în
διανυκτερεύων ἐν τῇ προσευχῇ τοῦ rugăciunea lui Dumnezeu. rugăciune către Dumnezeu.
Θεοῦ.
Λκ Στ-13 καὶ ὅτε ἐγένετο ἡμέρα, 13. Și când s-a făcut ziuă, a Luca 6:13. Şi când s-a făcut ziuă,
προσεφώνησε τοὺς μαθητὰς αὐτοῦ, chemat pe ucenicii săi și alegând a chemat la Sine pe ucenicii Săi
καὶ ἐκλεξάμενος ἀπ᾿ αὐτῶν dintre dânşii doisprezece, pe şi a ales dintre ei doisprezece,
δώδεκα, οὓς καὶ ἀποστόλους care și apostoli i-a numit. pe care i-a numit Apostoli.
ὠνόμασε,
Λκ Στ-14 Σίμωνα, ὃν καὶ ὠνόμασε 14. Pe Simon, pe care l-a și Luca 6:14. Pe Simon, căruia i-a
Πέτρον, καὶ ᾿Ανδρέαν τὸν ἀδελφὸν numit Petru, și pe Andrei fratele zis Petru, şi pe Andrei, fratele
αὐτοῦ, ᾿Ιάκωβον καὶ ᾿Ιωάννην, lui, pe Iacov pe Ioan, pe Filip și lui, şi pe Iacov, şi pe Ioan, şi pe
Φίλιππον καὶ Βαρθολομαῖον, pe Vortolomei, Filip, şi pe Vartolomeu,
Λκ Στ-15 Ματθαῖον καὶ Θωμᾶν, 15. Pe Matei și pe Toma, pe Luca 6:15. Şi pe Matei, şi pe
᾿Ιάκωβον τὸν τοῦ ᾿Αλφαίου καὶ Iacov al lui Alfeu și pe Simon ce Toma, şi pe Iacov al lui Alfeu şi
Σίμωνα τὸν καλούμενον Ζηλωτήν, se cheamă Zilotis, pe Simon numit Zilotul,
Λκ Στ-16 ᾿Ιούδαν ᾿Ιακώβου καὶ 16. Pe Iuda al lui Iacov și pe Luca 6:16. Şi pe Iuda al lui Iacov
᾿Ιούδαν ᾿Ισκαριώτην, ὃς καὶ Iuda Iscarioteanul, care s-a şi pe Iuda Iscarioteanul, care s-
ἐγένετο προδότης, făcut și vânzător. a făcut trădător.
Λκ Στ-17 καὶ καταβὰς μετ᾿ αὐτῶν ἔστη 17. Și pogorându-se cu Luca 6:17. Şi coborând împreună
ἐπὶ τόπου πεδινοῦ, καὶ ὄχλος dânşii, au stătut în loc şes, și cu ei, a stat în loc şes, El şi
μαθητῶν αὐτοῦ, καὶ πλῆθος πολὺ mulţimea ucenicilor lui, și mulţime multă de ucenici ai Săi
τοῦ λαοῦ ἀπὸ πάσης τῆς ᾿Ιουδαίας mulţime multă de norod din şi mulţime mare de popor din
καὶ ῾Ιερουσαλὴμ καὶ τῆς παραλίου toată Iudeea și din Ierusalim și toată Iudeea, din Ierusalim şi
Τύρου καὶ Σιδῶνος, οἳ ἦλθον de pe lângă marea Tirului și a de pe ţărmul Tirului şi al
ἀκοῦσαι αὐτοῦ καὶ ἰαθῆναι ἀπὸ Sidonului, care veniseră să-l Sidonului, care veniseră ca să-
τῶν νόσων αὐτῶν, asculte pe el și să se L asculte şi să se vindece de
Λκ Στ-18 καὶ οἱ ὀχλούμενοι ἀπὸ tămăduiască de neputinţele lor. bolile lor.
πνευμάτων ἀκαθάρτων, καὶ 18. Și cei ce se chinuiau de Luca 6:18. Şi cei chinuiţi de
ἐθεραπεύοντο· duhuri necurate și se vindecau. duhuri necurate se vindecau.
Λκ Στ-19 καὶ πᾶς ὁ ὄχλος ἐζήτει 19. Și tot poporul căuta să se Luca 6:19. Şi toată mulţimea
ἅπτεσθαι αὐτοῦ, ὅτι δύναμις παρ᾿ atingă de el, că putere ieşea din căuta să se atingă de El că
αὐτοῦ ἐξήρχετο καὶ ἰᾶτο πάντας. el, și vindeca pe toți. putere ieşea din El şi-i vindeca
Λκ Στ-20 Καὶ αὐτὸς ἐπάρας τοὺς 20. Și el ridicându-și ochii pe toţi.
ὀφθαλμοὺς αὐτοῦ εἰς τοὺς μαθητὰς săi spre ucenicii lui, zicea: Luca 6:20. Şi El, ridicându-Şi
αὐτοῦ ἔλεγε· μακάριοι οἱ πτωχοί, fericiţi sunteţi săracilor, că a ochii spre ucenicii Săi, zicea:
ὅτι ὑμετέρα ἐστὶν ἡ βασιλεία τοῦ voastră este împărăţia lui Fericiţi voi cei săraci, că a
154
Θεοῦ. Dumnezeu. voastră este împărăţia lui
Dumnezeu.
Λκ Στ-21 μακάριοι οἱ πεινῶντες νῦν, 21. Fericiţi sunteţi care Luca 6:21. Fericiţi voi care
ὅτι χορτασθήσεσθε. μακάριοι οἱ flămânziţi acum, că vă veţi flămânziţi acum, că vă veţi
κλαίοντες νῦν, ὅτι γελάσετε. sătura, Fericiţi sunteţi care sătura. Fericiţi cei ce plângeţi
plângeţi acum, că veţi râde. acum, că veţi râde.
Λκ Στ-22 μακάριοί ἐστε ὅταν 22. Fericiţi veţi fi când vă Luca 6:22. Fericiţi veţi fi când
μισήσωσιν ὑμᾶς οἱ ἄνθρωποι, καὶ vor urî pe voi oamenii, și când oamenii vă vor urî pe voi şi vă
ὅταν ἀφορίσωσιν ὑμᾶς καὶ vă vor despărţi pe voi și vă vor vor izgoni dintre ei, şi vă vor
ὀνειδίσωσι καὶ ἐκβάλωσι τὸ ὄνομα ocărî, și vor scoate numele batjocori şi vor lepăda numele
ὑμῶν ὡς πονηρὸν ἕνεκα τοῦ υἱοῦ vostru ca un rău pentru Fiul voastre ca rău din pricina
τοῦ ἀνθρώπου. Omului. Fiului Omului.
Λκ Στ-23 χάρητε ἐν ἐκείνῃ τῇ ἡμέρᾳ 23. Bucuraţi-vă într-acea zi Luca 6:23. Bucuraţi-vă în ziua
καὶ σκιρτήσατε· ἰδοὺ γὰρ ὁ μισθὸς și săltaţi, că iată, plata voastră aceea şi vă veseliţi, că, iată,
ὑμῶν πολὺς ἐν τῷ οὐρανῷ· κατὰ τὰ multă este în ceruri; ca într- plata voastră multă este în cer;
αὐτὰ γὰρ ἐποίουν τοῖς προφήταις acest chip făceau proorocilor pentru că tot aşa făceau
οἱ πατέρες αὐτῶν. părinţii lor. proorocilor părinţii lor.
Λκ Στ-24 πλὴν οὐαὶ ὑμῖν τοῖς 24. Însă vai vouă bogaţilor, Luca 6:24. Dar vai vouă bogaţilor,
πλουσίοις, ὅτι ἀπέχετε τὴν că vă luaţi mângâierea voastră. că vă luaţi pe pământ
παράκλησιν ὑμῶν. mângâierea voastră.
Λκ Στ-25 οὐαὶ ὑμῖν οἱ ἐμπεπλησμένοι, 25. Vai vouă celor ce sunteţi Luca 6:25. Vai vouă celor ce
ὅτι πεινάσετε. οὐαὶ ὑμῖν οἱ sătui acum, că veţi flămânzi. Vai sunteţi sătui acum, că veţi
γελῶντες νῦν, ὅτι πενθήσετε καὶ vouă celor ce râdeţi acum, că flămânzi. Vai vouă celor ce
κλαύσετε. veţi plânge și vă veţi tângui. astăzi râdeţi, că veţi plânge şi
Λκ Στ-26 οὐαὶ ὅταν καλῶς ὑμᾶς εἴπωσι 26. Vai vouă, când vă vor vă veţi tângui.
πάντες οἱ ἄνθρωποι· κατὰ τὰ αὐτὰ zice bine toți oamenii, că într- Luca 6:26. Vai vouă când toţi
γὰρ ἐποίουν τοῖς ψευδοπροφήταις acest chip făceau proorocilor oamenii vă vor vorbi de bine.
οἱ πατέρες αὐτῶν. celor mincinoşi părinţii lor. Căci tot aşa făceau proorocilor
mincinoşi părinţii lor.
Λκ Στ-27 ᾿Αλλὰ ὑμῖν λέγω τοῖς 27. Ci vouă (vă) grăiesc, Luca 6:27. Iar vouă celor ce
ἀκούουσιν· ἀγαπᾶτε τοὺς ἐχθροὺς celor ce auziţi: iubiţi pe ascultaţi vă spun: Iubiţi pe
ὑμῶν, καλῶς ποιεῖτε τοῖς μισοῦσιν vrăjmaşii voştri, bine faceţi celor vrăjmaşii voştri, faceţi bine
ὑμᾶς, ce vă urăsc pe voi. celor ce vă urăsc pe voi;
Λκ Στ-28 εὐλογεῖτε τοὺς καταρωμένους 28. Binecuvântaţi pe cei ce Luca 6:28. Binecuvântaţi pe cei ce
ὑμῖν, προσεύχεσθε ὑπὲρ τῶν vă blestemă pe voi, și vă rugaţi vă blestemă, rugaţi-vă pentru
ἐπηρεαζόντων ὑμᾶς. pentru cei ce vă fac vouă necaz. cei ce vă fac necazuri.
Λκ Στ-29 τῷ τύπτοντί σε ἐπὶ τὴν 29 Celui ce te bate pe tine Luca 6:29. Celui ce te loveşte
σιαγόνα πάρεχε καὶ τὴν ἄλλην, καὶ peste o faţă a obrazului, peste obraz, întoarce-i şi pe
ἀπὸ τοῦ αἴροντός σου τὸ ἱμάτιον întoarce-i lui și cealaltă; și celui celălalt; pe cel ce-ţi ia haina,
καὶ τὸν χιτῶνα μὴ κωλύσῃς. ce îţi ia haina, nu-i opri lui și nu-l împiedica să-ţi ia şi
cămaşa. cămaşa;
Λκ Στ-30 παντὶ δὲ τῷ αἰτοῦντί σε 30. Și tot celuia ce cere de la Luca 6:30. Oricui îţi cere, dă-i; şi
δίδου, καὶ ἀπὸ τοῦ αἴροντος τὰ σὰ tine, dă-i; și de la cela ce îţi ia de la cel care ia lucrurile tale,
μὴ ἀπαίτει. ale tale, nu cere înapoi. nu cere înapoi.
Λκ Στ-31 καὶ καθὼς θέλετε ἵνα 31. Și precum voiţi ca să vă Luca 6:31. Şi precum voiţi să vă
ποιῶσιν ὑμῖν οἱ ἄνθρωποι, καὶ facă vouă oamenii, și voi faceţi facă vouă oamenii, faceţi-le şi
ὑμεῖς ποιεῖτε αὐτοῖς ὁμοίως. lor aşijderea. voi asemenea;
Λκ Στ-32 καὶ εἰ ἀγαπᾶτε τοὺς 32. Și de iubiţi pe cei ce vă Luca 6:32. Şi dacă iubiţi pe cei ce
ἀγαπῶντας ὑμᾶς, ποία ὑμῖν χάρις iubesc pe voi, ce dar este vouă? vă iubesc, ce răsplată puteţi
ἐστί; καὶ γὰρ οἱ ἁμαρτωλοὶ τοὺς Că și păcătoşii iubesc pe cei ce avea? Căci şi păcătoşii iubesc
ἀγαπῶντας αὐτοὺς ἀγαπῶσι. îi iubesc pe dânşii. pe cei ce îi iubesc pe ei.
Λκ Στ-33 καὶ ἐὰν ἀγαθοποιῆτε τοὺς 33. Și de faceţi bine celor ce Luca 6:33. Şi dacă faceţi bine
ἀγαθοποιοῦντας ὑμᾶς, ποία ὑμῖν vă fac vouă bine, ce dar este celor ce vă fac vouă bine, ce
χάρις ἐστί; καὶ γὰρ οἱ ἁμαρτωλοὶ τὸ vouă? Că și păcătoşii aceeaşi mulţumire puteţi avea? Că şi
αὐτὸ ποιοῦσι. fac, păcătoşii acelaşi lucru fac.
Λκ Στ-34 καὶ ἐὰν δανείζητε παρ᾿ ὧν 34. Și de daţi împrumut Luca 6:34. Şi dacă daţi împrumut
ἐλπίζετε ἀπολαβεῖν, ποία ὑμῖν celor de la care nădăjduiţi a lua, celor de la care nădăjduiţi să
155
χάρις ἐστί; καὶ γὰρ ἁμαρτωλοὶ ce dar este vouă? Că și păcătoşii luaţi înapoi, ce mulţumire
ἁμαρτωλοῖς δανείζουσιν ἵνα dau păcătoşilor împrumut, ca să puteţi avea? Că şi păcătoşii
ἀπολάβωσι τὰ ἴσα. ia întocmai. dau cu împrumut păcătoşilor,
ca să primească înapoi
Λκ Στ-35 πλὴν ἀγαπᾶτε τοὺς ἐχθροὺς 35. Ci iubiţi pe vrăjmaşii întocmai.
ὑμῶν καὶ ἀγαθοποιεῖτε καὶ voştri, și faceţi bine, și daţi Luca 6:35. Ci iubiţi pe vrăjmaşii
δανείζετε μηδὲν ἀπελπίζοντες, καὶ împrumut, nimic nădăjduind, și voştri şi faceţi bine şi daţi cu
ἔσται ὁ μισθὸς ὑμῶν πολύς, καὶ va fi plata voastră multă, și veţi împrumut, fără să nădăjduiţi
ἔσεσθε υἱοὶ ὑψίστου, ὅτι αὐτὸς fi fii celui Preaînalt; că el este nimic în schimb, şi răsplata
χρηστός ἐστιν ἐπὶ τοὺς ἀχαρίστους bun spre cei nemulţumitori și voastră va fi multă şi veţi fi fiii
καὶ πονηρούς. spre cei răi. Celui Preaînalt, că El este bun
Λκ Στ-36 Γίνεσθε οὖν οἰκτίρμονες, 36. Deci, fiţi milostivi cu cei nemulţumitori şi răi.
καθὼς καὶ ὁ πατὴρ ὑμῶν precum și Tatăl vostru este Luca 6:36. Fiţi milostivi, precum
οἰκτίρμων ἐστί. milostiv. şi Tatăl vostru este milostiv.
Λκ Στ-37 Καὶ μὴ κρίνετε, καὶ οὐ μὴ 37. Nu judecaţi, și nu vă veţi Luca 6:37. Nu judecaţi şi nu veţi fi
κριθῆτε· μὴ καταδικάζετε, καὶ οὐ judeca; nu osândiţi, și nu vă veţi judecaţi; nu osândiţi şi nu veţi
μὴ καταδικασθῆτε· ἀπολύετε, καὶ osândi; iertaţi, și vi se va ierta; fi osândiţi; Iertaţi şi veţi fi
ἀπολυθήσεσθε· Iertaţi.
Λκ Στ-38 δίδοτε, καὶ δοθήσεται ὑμῖν· 38. Daţi, și vi se va da vouă; Luca 6:38. Daţi şi se va da. Turna-
μέτρον καλόν, πεπιεσμένον καὶ măsură bună, îndesată și clătită vor în sânul vostru o măsură
σεσαλευμένον καὶ ὑπερεκχυνόμενον și pe deasupra vărsându-se vor bună, îndesată, clătinată şi cu
δώσουσιν εἰς τὸν κόλπον ὑμῶν· τῷ da în sânul vostru; căci, cu vârf, căci cu ce măsură veţi
γὰρ αὐτῷ μέτρῳ, ᾧ μετρεῖτε, aceeaşi măsură cu care veţi măsura, cu aceeaşi vi se va
ἀντιμετρηθήσεται ὑμῖν. măsura, se va măsura vouă. măsura.
Λκ Στ-39 Εἶπε δὲ παραβολὴν αὐτοῖς· 39. Și le-au zis lor și pildă: Luca 6:39. Şi le-a spus şi pildă:
μήτι δύναται τυφλὸς τυφλὸν au doară poate orb pe orb să Poate orb pe orb să
ὁδηγεῖν; οὐχὶ ἀμφότεροι εἰς povăţuiască? Au nu amândoi vor călăuzească? Nu vor cădea
βόθυνον πεσοῦνται; cădea în groapă? amândoi în groapă?
Λκ Στ-40 οὐκ ἔστι μαθητὴς ὑπὲρ τὸν 40. Nu este ucenic mai Luca 6:40. Nu este ucenic mai
διδάσκαλον αὐτοῦ· κατηρτισμένος presus de dascălul său; dar tot presus decât învăţătorul său;
δὲ πᾶς ἔσται ὡς ὁ διδάσκαλος cel desăvârşit, va fi ca dascălul dar orice ucenic desăvârşit va
αὐτοῦ. său. fi ca învăţătorul său.
Λκ Στ-41 Τί δὲ βλέπεις τὸ κάρφος τὸ ἐν 41. Și (de) ce vezi paiul cel Luca 6:41. De ce vezi paiul din
τῷ ὀφθαλμῷ τοῦ ἀδελφοῦ σου, τὴν ce este în ochiul fratelui tău, iar ochiul fratelui tău, iar bârna
δὲ δοκὸν τὴν ἐν τῷ ἰδίῳ ὀφθαλμῷ bârna care este în ochiul tău n-o din ochiul tău nu o iei în
οὐ κατανοεῖς; simţi? seamă?
Λκ Στ-42 ἢ πῶς δύνασαι λέγειν τῷ 42. Sau cum poţi zice Luca 6:42. Sau cum poţi să zici
ἀδελφῷ σου, ἀδελφέ, ἄφες ἐκβάλω fratelui tău: frate, lasă să scot fratelui tău: Frate, lasă să scot
τὸ κάρφος τὸ ἐν τῷ ὀφθαλμῷ σου, paiul care este în ochiul tău, paiul din ochiul tău, nevăzând
αὐτὸς τὴν ἐν τῷ ὀφθαλμῷ σου însuţi nevăzând bârna care este bârna care este în ochiul tău?
δοκὸν οὐ βλέπων; ὑποκριτά, în ochiul tău? Făţarnice, scoate Făţarnice, scoate mai întâi
ἔκβαλε πρῶτον τὴν δοκὸν ἐκ τοῦ întâi bârna din ochiul tău, și bârna din ochiul tău şi atunci
ὀφθαλμοῦ σου, καὶ τότεδιαβλέψεις atunci vei vedea să scoţi paiul vei vedea să scoţi paiul din
ἐκβαλεῖν τὸ κάρφος τὸ ἐν τῷ care este în ochiul fratelui tău. ochiul fratelui tău.
ὀθαλμῷ τοῦ ἀδελφοῦ σου.
Λκ Στ-43 οὐ γάρ ἐστι δένδρον καλὸν 43. Că nu este pom bun, Luca 6:43. Căci nu este pom bun
ποιοῦν τοῦ ἀδελφοῦ σου. οὐ γάρ care face roadă rea, nici pom care să facă roade rele şi,
ἐστι δένδρον καλὸν ποιοῦν καρπὸν rău, care face roadă bună. iarăşi, nici pom rău care să
σαπρόν, οὐδὲ δένδρον σαπρὸν facă roade bune.
ποιοῦν καρπὸν καλόν·
Λκ Στ-44 ἕκαστον γὰρ δένδρον ἐκ τοῦ 44. Că tot pomul din roadă Luca 6:44. Căci fiecare pom se
ἰδίου καρποῦ γινώσκεται. οὐ γὰρ ἐξ sa se cunoaşte; că nu adună cunoaşte după roadele lui. Că
ἀκανθῶν συλλέγουσι σῦκα, οὐδὲ ἐκ smochine din mărăcini, nici din nu se adună smochine din
βάτου τρυγῶσι σταφυλήν. rug (nu) culeg struguri. mărăcini şi nici nu se culeg
Λκ Στ-45 ὁ ἀγαθὸς ἄνθρωπος ἐκ τοῦ struguri din spini.
ἀγαθοῦ θησαυροῦ τῆς καρδίας 45. Omul cel bun din Luca 6:45. Omul bun, din vistieria
αὐτοῦ προφέρει τὸ ἀγαθόν, καὶ ὁ vistieria cea bună a inimii sale cea bună a inimii sale, scoate
156
πονηρὸς ἄνθρωπος ἐκ τοῦ πονηροῦ scoate cele bune; și omul cel rău cele bune, pe când omul rău,
θησαυροῦ τῆς καρδίας αὐτοῦ din vistieria cea rea a inimii sale din vistieria cea rea a inimii
προφέρει τὸ πονηρόν· ἐκ γὰρ τοῦ scoate cele rele; că din lui, scoate cele rele. Căci din
περισσεύματος τῆς καρδίας λαλεῖ prisosinţa inimii grăieşte gura prisosul inimii grăieşte gura
τὸ στόμα αὐτοῦ. lui. lui.
Λκ Στ-46 Τί δέ με καλεῖτε Κύριε Κύριε, 46. Și ce mă chemaţi: Luca 6:46. Şi pentru ce Mă
καὶ οὐ ποιεῖτε ἃ λέγω; Doamne, Doamne, și nu faceţi chemaţi: Doamne, Doamne, şi
cele ce vă zic? nu faceţi ce vă spun?
Λκ Στ-47 πᾶς ὁ ἐρχόμενος πρός με καὶ 47. Tot cela ce vine către Luca 6:47. Oricine vine la Mine şi
ἀκούων μου τῶν λόγων καὶ ποιῶν mine și aude cuvintele mele și le aude cuvintele Mele şi le face,
αὐτούς, ὑποδείξω ὑμῖν τίνι ἐστὶν face pe ele, voi arăta vouă cui vă voi arăta cu cine se
ὅμοιος· este asemenea. aseamănă:
Λκ Στ-48 ὅμοιός ἐστιν ἀνθρώπῳ 48. Asemenea este omului Luca 6:48. Asemenea este unui om
οἰκοδομοῦντι οἰκίαν, ὃς καὶ ce-și zideşte casă, care a săpat și care, zidindu-şi casă, a săpat, a
ἔσκαψε καὶ ἐβάθυνε καὶ ἔθηκε a adâncit și a pus temelia pe adâncit şi i-a pus temelia pe
θεμέλιον ἐπὶ τὴν πέτραν· piatră; și vărsare de ape piatră, şi venind apele mari şi
πλημμύρας δὲ γενομένης făcându-se, a lovit râul în casa puhoiul izbind în casa aceea, n-
προσέρρηξεν ὁ ποταμὸς τῇ οἰκίᾳ aceea, și nu a putut-o clătina pe a putut s-o clintească, fiindcă
ἐκείνῃ, καὶ οὐκ ἴσχυσε σαλεῦσαι ea, căci era întemeiată pe piatră. era bine clădită pe piatră.
αὐτήν· τεθεμελίωτο γὰρ ἐπὶ τὴν
πέτραν.
Λκ Στ-49 ὁ δὲ ἀκούσας καὶ μὴ ποιήσας 49. Iar cela ce a auzit și n-a Luca 6:49. Iar cel ce aude, dar nu
ὅμοιός ἐστιν ἀνθρώπῳ făcut, asemenea este omului care face, este asemenea omului
οἰκοδομήσαντι οἰκίαν ἐπὶ τὴν γῆν și-a zidit casa sa pe pământ fără care şi-a zidit casa pe pământ
χωρὶς θεμελίου· ᾗ προσέρρηξεν ὁ de temelie, în care a lovit râul și fără temelie, şi izbind în ea
ποταμός, καὶ εὐθὺς ἔπεσε, καὶ îndată a căzut, și s-a făcut puhoiul de ape, îndată a căzut
ἐγένετο τὸ ῥῆγμα τῆς οἰκίας ἐκείνης sfărâmarea casei aceea mare. şi prăbuşirea acelei case a fost
μέγα. mare.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Ζ CAPITOLUL 7. CAPITOLUL 7

Λκ Ζ-1 ᾿Επεὶ δὲ ἐπλήρωσε πάντα τὰ 1. Și după ce a sfârşit toate Luca 7:1. Şi după ce a sfârşit toate
ῥήματα αὐτοῦ εἰς τὰς ἀκοὰς τοῦ cuvintele sale întru auzul aceste cuvinte ale Sale în auzul
λαοῦ, εἰσῆλθεν εἰς Καπερναούμ. poporului, a intrat în poporului, a intrat în
Λκ Ζ-2 ῾Εκατοντάρχου δέ τινος δοῦλος Capernaum. Capernaum.
κακῶς ἔχων ἤμελλε τελευτᾶν, ὃς ἦν 2. Iar sluga unui sutaş fiind Luca 7:2. Iar sluga unui sutaş,
αὐτῷ ἔντιμος. bolnavă, era să moară, care era care era la el în cinste, fiind
Λκ Ζ-3 ἀκούσας δὲ περὶ τοῦ ᾿Ιησοῦ la dânsul de cinste. bolnavă era să moară.
ἀπέστειλε πρὸς αὐτὸν 3. Și auzind de Iisus, a trimis Luca 7:3. Şi auzind despre Iisus, a
πρεσβυτέρους τῶν ᾿Ιουδαίων la dânsul bătrâni ai Iudeilor, trimis la El bătrâni ai iudeilor,
ἐρωτῶν αὐτὸν ὅπως ἐλθὼν rugându-l pe el ca să vină să rugându-L să vină şi să vindece
διασώσῃ τὸν δοῦλον αὐτοῦ. mântuiască sluga lui. pe sluga lui.
Λκ Ζ-4 οἱ δὲ παραγενόμενοι πρὸς τὸν 4. Iar ei venind către Iisus, îl Luca 7:4. Iar ei, venind la Iisus, L-
᾿Ιησοῦν παρεκάλουν αὐτὸν rugau pe el cu dinadinsul, au rugat stăruitor, zicând:
σπουδαίως, λέγοντες ὅτι ἄξιός zicând: că este vrednic acela Vrednic este să-i faci lui
ἐστιν ᾧ παρέξει τοῦτο. căruia îi vei da aceasta. aceasta,
Λκ Ζ-5 ἀγαπᾷ γὰρ τὸ ἔθνος ἡμῶν, καὶ 5. Căci iubeşte neamul Luca 7:5. Căci iubeşte neamul
τὴν συναγωγὴν αὐτὸς ᾠκοδόμησεν nostru, și sinagoga el a zidit-o nostru şi el ne-a zidit
ἡμῖν. nouă. sinagoga.
Λκ Ζ-6 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς ἐπορεύετο σὺν 6. Iar Iisus mergea cu Luca 7:6. Iar Iisus mergea cu ei.
αὐτοῖς. ἤδη δὲ αὐτοῦ οὐ μακρὰν dânşii. Și nefiind el departe de Şi nefiind El acum departe de
ἀπέχοντος ἀπὸ τῆς οἰκίας ἔπεμψε casă, a trimis la dânsul sutaşul casă, a trimis la El prieteni,
πρὸς αὐτὸν ὁ ἑκατόνταρχος φίλους prieteni, grăind lui: Doamne nu zicându-I: Doamne, nu Te
λέγων αὐτῷ· Κύριε, μὴ σκύλλου· te osteni că nu sunt vrednic ca să osteni, că nu sunt vrednic ca să
οὐ γάρ εἰμι ἱκανὸς ἵνα ὑπὸ τὴν intri sub acoperământul meu. intri sub acoperământul meu.
στέγην μου εἰσέλθῃς· 7. Pentru aceia nici pe mine Luca 7:7. De aceea nici pe mine
Λκ Ζ-7 διὸ οὐδὲ ἐμαυτὸν ἠξίωσα πρός nu m-am socotit a fi vrednic a nu m-am socotit vrednic să vin
σέ ἐλθεῖν· ἀλλ᾿ εἰπὲ λόγῳ, καὶ veni către tine, ci zi cu cuvântul la Tine. Ci spune cu cuvântul şi
157
ἰαθήσεται ὁ παῖς μου. și se va tămădui sluga mea. se va vindeca sluga mea.
Λκ Ζ-8 καὶ γὰρ ἐγὼ ἄνθρωπός εἰμι ὑπὸ 8. Că și eu sunt om rânduit Luca 7:8. Căci şi eu sunt om pus
ἐξουσίαν τασσόμενος, ἔχων ὑπ᾿ sub dregătorie, având sub mine sub stăpânire, având sub mine
ἐμαυτὸν στρατιώτας, καὶ λέγω slujitori, și zic acestuia: mergi, ostaşi, şi zic acestuia: Du-te, şi
τούτῳ, πορεύθητι, καὶ πορεύεται, și merge; și altuia: vino și vine; se duce, şi altuia: Vino, şi vine,
καὶ ἄλλῳ, ἔρχου, καὶ ἔρχεται, καὶ și slugii mele: fă aceasta și face. şi slugii mele: Fă aceasta, şi
τῷ δούλῳ μου, ποίησον τοῦτο, καὶ face.
ποιεῖ. 9. Iar Iisus auzind acestea, Luca 7:9. Iar Iisus, auzind
Λκ Ζ-9 ἀκούσας δὲ ταῦτα ὁ ᾿Ιησοῦς s-a minunat de el, și întorcându- acestea, S-a minunat de el şi,
ἐθαύμασεν αὐτόν, καὶ στραφεὶς τῷ se a zis poporului, care mergea întorcându-Se, a zis mulţimii
ἀκολουθοῦντι αὐτῷ ὄχλῳ εἶπε· după dânsul: grăiesc vouă, că care venea după El: Zic vouă
λέγω ὑμῖν, οὐδὲ ἐν τῷ ᾿Ισραὴλ nici întru Israil n-am aflat atâta că nici în Israel n-am aflat
τοσαύτην πίστιν εὗρον. credinţă. atâta credinţă;
Λκ Ζ-10 καὶ ὑποστρέψαντες οἱ 10. Și întorcându-se trimişii Luca 7:10. Şi întorcându-se cei
πεμφθέντες εἰς τὸν οἶκον εὗρον τὸν acasă, au aflat pe sluga cea trimişi acasă, au găsit sluga
ἀσθενοῦντα δοῦλον ὑγιαίνοντα. bolnavă sănătoasă. sănătoasă.
Λκ Ζ-11 Καὶ ἐγένετο ἐν τῷ ἑξῆς 11. Și a fost după acestea Luca 7:11. Şi după aceea, S-a dus
ἐπορεύετο εἰς πόλιν καλουμένην mergea într-o cetate ce se chema într-o cetate numită Nain şi cu
Ναΐν· καὶ συνεπορεύοντο αὐτῷ οἱ Nain, și împreună cu dânsul El împreună mergeau ucenicii
μαθηταὶ αὐτοῦ ἱκανοὶ καὶ ὄχλος mergeau ucenicii lui mulţi și Lui şi multă mulţime.
πολύς. norod mult.
Λκ Ζ-12 ὡς δὲ ἤγγισε τῇ πύλῃ τῆς 12. Iar dacă s-au apropiat Luca 7:12. Iar când S-a apropiat
πόλεως, καὶ ἰδοὺ ἐξεκομίζετο către poarta cetăţii, iată, scoteau de poarta cetăţii, iată scoteau
τεθνηκὼς υἱὸς μονογενὴς τῇ μητρὶ pe un mort, fiu unul născut al un mort, singurul copil al
αὐτοῦ, καὶ αὕτη ἦν χήρα, καὶ ὄχλος maicii sale, și aceea era văduvă; mamei sale, şi ea era văduvă, şi
τῆς πόλεως ἱκανὸς ἦν σὺν αὐτῇ. și norod mult din cetate era cu mulţime mare din cetate era cu
Λκ Ζ-13 καὶ ἰδὼν αὐτὴν ὁ Κύριος dânsa. ea.
ἐσπλαγχνίσθη ἐπ᾿ αὐτῇ καὶ εἶπεν 13. Și văzând-o pe dânsa Luca 7:13. Şi, văzând-o Domnul, I
αὐτῇ· μὴ κλαῖε· Domnul, i s-a făcut milă de ea, și s-a făcut milă de ea şi i-a zis:
a zis ei: nu plânge. Nu plânge!
Λκ Ζ-14 καὶ προσελθὼν ἥψατο τῆς 14. Și apropiindu-se, s-a Luca 7:14. Şi apropiindu-Se, S-a
σοροῦ, οἱ δὲ βαστάζοντες ἔστησαν, atins de pat; iar cei ce îl duceau, atins de sicriu, iar cei ce-l
καὶ εἶπε· νεανίσκε, σοί λέγω, au stătut, și el a zis: tânărule, ţie duceau s-au oprit. Şi a zis:
ἐγέρθητι. îţi grăiesc: scoală-te! Tinere, ţie îţi zic, scoală-te.
Λκ Ζ-15 καὶ ἀνεκάθισεν ὁ νεκρὸς καὶ 15. Și a şezut drept mortul și Luca 7:15. Şi s-a ridicat mortul şi
ἤρξατο λαλεῖν, καὶ ἔδωκεν αὐτὸν τῇ a început a grăi. Și l-a dat pe el a început să vorbească, şi l-a
μητρὶ αὐτοῦ. maicii lui. dat mamei lui.
Λκ Ζ-16 ἔλαβε δὲ φόβος πάντας καὶ 16. Și a luat frică pe toți, și Luca 7:16. Şi frică i-a cuprins pe
ἐδόξαζον τὸν Θεόν, λέγοντες ὅτι slăveau pe Dumnezeu, grăind, că toţi şi slăveau pe Dumnezeu,
προφήτης μέγας ἐγήγερται ἐν ἡμῖν, prooroc mare s-a sculat întru zicând: Prooroc mare s-a
καὶ ὅτι ἐπεσκέψατο ὁ Θεὸς τὸν noi, și că a cercetat Dumnezeu ridicat între noi şi Dumnezeu a
λαὸν αὐτοῦ. pe poporul său. cercetat pe poporul Său.
Λκ Ζ-17 καὶ ἐξῆλθεν ὁ λόγος οὗτος ἐν 17. Și a ieşit cuvântul acesta Luca 7:17. Şi a ieşit cuvântul
ὅλῃ τῇ ᾿Ιουδαίᾳ περὶ αὐτοῦ καὶ ἐν de el, întru toată Iudeea și întru acesta despre El în toată
πάσῃ τῇ περιχώρῳ. toată latura. Iudeea şi în toată
Λκ Ζ-18 Καὶ ἀπήγγειλαν ᾿Ιωάννῃ οἱ 18. Și au vestit lui Ioan, împrejurimea.
μαθηταὶ αὐτοῦ περὶ πάντων ucenicii lui, de toate acestea. Luca 7:18. Şi au vestit lui Ioan
τούτων. ucenicii lui de toate acestea.
Λκ Ζ-19 καὶ προσκαλεσάμενος δύο 19. Și chemând Ioan pe doi Luca 7:19. Şi chemând la sine pe
τινὰς τῶν μαθητῶν αὐτοῦ ὁ din ucenicii săi, i-a trimis către doi dintre ucenicii săi, Ioan i-a
᾿Ιωάννης ἔπεμψε πρὸς τὸν ᾿Ιησοῦν Iisus, zicând: tu ești cela ce vine, trimis către Domnul, zicând:
λέγων· σὺ εἶ ὁ ἐρχόμενος ἢ ἕτερον sau pe altul să aşteptăm? Tu eşti Cel ce va să vină sau să
προσδοκῶμεν; aşteptăm pe altul?
Λκ Ζ-20 παραγενόμενοι δὲ πρὸς αὐτὸν 20. Și venind către el Luca 7:20. Şi ajungând la El,
οἱ ἄνδρες εἶπον· ᾿Ιωάννης ὁ bărbaţii aceia, a zis: Ioan bărbaţii au zis: Ioan
βαπτιστὴς ἀπέσταλκεν ἡμᾶς πρός Botezătorul ne-a trimis pe noi Botezătorul ne-a trimis la Tine,
σέ λέγων· σὺ εἶ ὁ ἐρχόμενος ἢ către tine, zicând: tu ești cela ce zicând: Tu eşti Cel ce va să
158
ἕτερον προσδοκῶμεν; vine, sau pe altul să aşteptăm? vină sau să aşteptăm pe altul?
Λκ Ζ-21 ἐν αὐτῇ δὲ τῇ ὥρᾳ ἐθεράπευσε 21. Și într-acel ceas a Luca 7:21. Şi în acel ceas El a
πολλοὺς ἀπὸ νόσων καὶ μαστίγων tămăduit pe mulţi de boli și de vindecat pe mulţi de boli şi de
καὶ πνευμάτων πονηρῶν, καὶ răni și de duhuri rele, și a dat răni şi de duhuri rele şi multor
τυφλοῖς πολλοῖς ἐχαρίσατο τὸ vedere multor orbi. orbi le-a dăruit vederea.
βλέπειν.
Λκ Ζ-22 καὶ ἀποκριθεὶς ὁ ᾿Ιησοῦς 22. Și răspunzând Iisus, a zis Luca 7:22. Şi răspunzând, le-a zis:
εἶπεν αὐτοῖς· πορευθέντες lor: mergeţi și spuneţi lui Ioan Mergeţi şi spuneţi lui Ioan cele
ἀπαγγείλατε ᾿Ιωάννῃ ἃ εἴδετε καὶ cele ce aţi văzut și aţi auzit; că ce aţi văzut şi cele ce aţi auzit:
ἠκούσατε· τυφλοὶ ἀναβλέπουσι καὶ orbii văd, şchiopii umblă, Orbii văd, şchiopii umblă,
χωλοὶ περιπατοῦσι, λεπροὶ leproşii se curăţesc, surzii aud, leproşii se curăţesc, surzii aud,
καθαρίζονται, κωφοὶ ἀκούουσι, morţii se scoală, săracilor bine morţii înviază şi săracilor li se
νεκροὶ ἐγείρονται, πτωχοὶ se vesteşte. binevesteşte.
εὐαγγελίζονται· Luca 7:23. Şi fericit este acela
Λκ Ζ-23 καὶ μακάριός ἐστιν ὃς ἐὰν μὴ 23. Și fericit este cel ce nu se care nu se va sminti întru
σκανδαλισθῇ ἐν ἐμοί. va sminti întru mine. Mine.
Λκ Ζ-24 ἀπελθόντων δὲ τῶν μαθητῶν 24. Iar dacă s-au dus Luca 7:24. Iar, după ce trimişii lui
᾿Ιωάννου ἤρξατο λέγειν πρὸς τοὺς vestitorii lui Ioan, au început a Ioan au plecat, El a început să
ὄχλους περὶ ᾿Ιωάννου· τί grăi către noroade de Ioan: ce vorbească mulţimilor despre
ἐξεληλύθατε εἰς τὴν ἔρημον aţi ieşit în pustie să vedeţi? Au Ioan: Ce aţi ieşit să priviţi, în
θεάσασθαι; κάλαμον ὑπὸ ἀνέμου trestie clătinată de vânt? pustie? Oare trestie clătinată
σαλευόμενον; de vânt?
Λκ Ζ-25 ἀλλὰ τί ἐξεληλύθατε ἰδεῖν; 25. Dar ce aţi ieşit să Luca 7:25. Dar ce aţi ieşit să
ἄνθρωπον ἐν μαλακοῖς ἱματίοις vedeţi? Au om îmbrăcat în haine vedeţi? Oare om îmbrăcat în
ἠμφιεσμένον; ἰδοὺ οἱ ἐν ἱματισμῷ moi? Iată, cei ce sunt în haine haine moi? Iată, cei ce poartă
ἐνδόξῳ καὶ τρυφῇ ὑπάρχοντες ἐν scumpe și petrec întru desfătare, haine scumpe şi petrec în
τοῖς βασιλείοις εἰσίν· în casele împărăteşti sunt. desfătare sunt în casele
regilor.
Λκ Ζ-26 ἀλλὰ τί ἐξεληλύθατε ἰδεῖν; 26. Dar ce aţi ieşit să Luca 7:26. Dar ce-aţi ieşit să
προφήτην; ναὶ λέγω ὑμῖν, καὶ vedeţi? Au prooroc? Adevăr vedeţi? Oare prooroc? Da! Zic
περισσότερον προφήτου. grăiesc vouă: și mai mult decât vouă: şi mai mult decât un
Λκ Ζ-27 οὗτός ἐστι περί οὗ γέγραπται, prooroc. prooroc.
ἰδοὺ ἐγὼ ἀποστέλλω τὸν ἄγγελόν 27. Acesta este de care este Luca 7:27. Acesta este cel despre
μου πρὸ προσώπου σου, ὃς scris: iată eu trimit îngerul meu care s-a scris: "Iată trimit
κατασκευάσει τὴν ὁδόν σου înaintea feţei tale, care va găti înaintea feţei Tale pe îngerul
ἔμπροσθέν σου. calea ta înaintea ta; Meu care va găti calea Ta,
înaintea Ta".
Λκ Ζ-28 λέγω γὰρ ὑμῖν, μείζων ἐν 28. Că zic vouă: mai mare Luca 7:28. Zic vouă: Între cei
γεννητοῖς γυναικῶν προφήτης prooroc între cei născuţi din născuţi din femei, nimeni nu
᾿Ιωάννου τοῦ βαπτιστοῦ οὐδείς femei de cât Ioan Botezătorul, este mai mare decât Ioan; dar
ἐστιν· ὁ δὲ μικρότερος ἐν τῇ nimeni nu este, iar cel mai mic cel mai mic în împărăţia lui
βασιλείᾳ τοῦ Θεοῦ μείζων αὐτοῦ întru împărăţia lui Dumnezeu, Dumnezeu este mai mare decât
ἐστι. mai mare decât el este. el.
Λκ Ζ-29 καὶ πᾶς ὁ λαὸς ἀκούσας καὶ οἱ 29. Și tot poporul auzind, Luca 7:29. Şi tot poporul auzind,
τελῶναι ἐδικαίωσαν τὸν Θεόν, drept a mărturisit pe Dumnezeu, şi vameşii s-au încredinţat de
βαπτισθέντες τὸ βάπτισμα botezându-se cu botezul lui Ioan. dreptatea lui Dumnezeu,
᾿Ιωάννου· botezându-se cu botezul lui
Λκ Ζ-30 οἱ δὲ Φαρισαῖοι καὶ οἱ νομικοί 30. Iar fariseii și legiuitorii Ioan.
τὴν βουλὴν τοῦ Θεοῦ ἠθέτησαν εἰς au lepădat de la sine sfatul lui Luca 7:30. Iar fariseii şi
ἑαυτούς, μὴ βαπτισθέντες ὑπ᾿ Dumnezeu, nebotezându-se de la învăţătorii de lege au călcat
αὐτοῦ. dânsul. voia lui Dumnezeu în ei înşişi,
Λκ Ζ-31 Τίνι οὖν ὁμοιώσω τοὺς 31. Deci cu cine voi nebotezându-se de el.
ἀνθρώπους τῆς γενεᾶς ταύτης, καὶ asemăna pe oamenii neamului Luca 7:31. Cu cine voi asemăna
τίνι εἰσὶν ὅμοιοι; acestuia? Și cu cine sunt pe oamenii acestui neam? Şi cu
Λκ Ζ-32 ὅμοιοί εἰσι παιδίοις τοῖς ἐν asemenea? cine sunt ei asemenea?
ἀγορᾷ καθημένοις καὶ 32. Asemenea sunt cu copiii Luca 7:32. Sunt asemenea copiilor
προσφωνοῦσιν ἀλλήλοις καὶ ce şed în târg și strigă unii către care şed în piaţă şi strigă unii
159
λέγουσιν· ηὐλήσαμεν ὑμῖν, καὶ οὐκ alţii și zic: fluierat-am vouă și n- către alţii, zicând: V-am cântat
ὠρχήσασθε, ἐθρηνήσαμεν ὑμῖν, καὶ aţi jucat; cântat-am de jale vouă din fluier şi n-aţi jucat; v-am
οὐκ ἐκλαύσατε, și n-aţi plâns. cântat de jale şi n-aţi plâns.
Λκ Ζ-33 ἐλήλυθε γὰρ ᾿Ιωάννης ὁ 33. Că a venit Ioan Luca 7:33. Căci a venit Ioan
βαπτιστὴς μήτε ἄρτον ἐσθίων μήτε Botezătorul, nici pâine mâncând, Botezătorul, nemâncând pâine
οἶνον πίνων, καὶ λέγετε· δαιμόνιον nici vin bând, și ziceţi: drac are. şi negustând vin, şi ziceţi: Are
ἔχει. demon!
Λκ Ζ-34 ἐλήλυθεν ὁ υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου 34. A venit Fiul Omului Luca 7:34. A venit şi Fiul Omului,
ἐσθίων καὶ πίνων, καὶ λέγετε· ἰδοὺ mâncând și bând și ziceţi: iată mâncând şi bând, şi ziceţi: Iată
ἄνθρωπος φάγος καὶ οἰνοπότης, om mâncător și băutor de vin, un om mâncăcios şi băutor de
φίλος τελωνῶν καὶ ἁμαρτωλῶν. prieten al vameşilor și al vin, prieten al vameşilor şi al
păcătoşilor. păcătoşilor!
Λκ Ζ-35 καὶ ἐδικαιώθη ἡ σοφία ἀπὸ 35. Și s-a îndreptat Luca 7:35. Dar Înţelepciunea a
τῶν τέκνων αὐτῆς πάντων! înţelepciunea de la toți fiii săi. fost găsită dreaptă de către toţi
fiii ei.
Λκ Ζ-36 ᾿Ηρώτα δέ τις αὐτὸν τῶν 36. Și-l ruga pe el unul din Luca 7:36. Unul din farisei L-a
Φαρισαίων ἵνα φάγῃ μετ᾿ αὐτοῦ· Farisei, ca să mănânce cu el. Și rugat pe Iisus să mănânce cu
καὶ εἰσελθὼν εἰς τὴν οἰκίαν τοῦ intrând în casa Fariseului, a el. Şi intrând în casa fariseului,
Φαρισαίου ἀνεκλίθη. şezut. a şezut la masă.
Λκ Ζ-37 καὶ ἰδοὺ γυνὴ ἐν τῇ πόλει ἥτις 37. Și iată, o femeie din Luca 7:37. Şi iată era în cetate o
ἦν ἁμαρτωλός, καὶ ἐπιγνοῦσα ὅτι cetate, care era păcătoasă femeie păcătoasă şi, aflând că
ἀνεκειται ἐν τῇ οἰκίᾳ τοῦ înţelegând că şade în casa şade la masă, în casa
Φαρισαίου, κομίσασα ἀλάβαστρον Fariseului, aducând un fariseului, a adus un alabastru
μύρου alabastru cu mir, cu mir.
Λκ Ζ-38 καὶ στᾶσα ὀπίσω παρὰ τοὺς 38. Și stând lângă picioarele Luca 7:38. Şi, stând la spate,
πόδας αὐτοῦ κλαίουσα, ἤρξατο lui dinapoi, plângând a început a lângă picioarele Lui, plângând,
βρέχειν τοὺς πόδας αὐτοῦ τοῖς uda picioarele lui cu lacrămi, și a început să ude cu lacrimi
δάκρυσι καὶ ταῖς θριξί τῆς κεφαλῆς cu perii capului ei le ştergea, și picioarele Lui, şi cu părul
αὐτῆς ἐξέμασσε, καὶ κατεφίλει τοὺς săruta picioarele lui, și le ungea capului ei le ştergea. Şi săruta
πόδας αὐτοῦ καὶ ἤλειφε τῷ μύρῳ. cu mir. picioarele Lui şi le ungea cu
mir.
Λκ Ζ-39 ἰδὼν δὲ ὁ Φαρισαῖος ὁ 39. Iar văzând Fariseul care Luca 7:39. Şi văzând, fariseul,
καλέσας αὐτὸν εἶπεν ἐν ἑαυτῷ chemase pe el, a zis întru sine, care-L chemase, a zis în sine:
λέγων· οὗτος εἰ ἦν προφήτης, grăind: acesta de ar fi prooroc, Acesta, de-ar fi prooroc, ar şti
ἐγίνωσκεν ἂν τίς καὶ ποταπὴ ἡ γυνὴ ar şti cine și ce fel de femeie este cine e şi ce fel e femeia care se
ἥτις ἅπτεται αὐτοῦ, ὅτι ἁμαρτωλός ceea ce se atinge de el, că este atinge de El, că este
ἐστι. păcătoasă. păcătoasă.
Λκ Ζ-40 καὶ ἀποκριθεὶς ὁ ᾿Ιησοῦς εἶπε 40. Și răspunzând Iisus, a zis Luca 7:40. Şi răspunzând, Iisus a
πρὸς αὐτόν· Σίμων, ἔχω σοί τι către el: Simone, am oarece să-ţi zis către el: Simone, am să-ţi
εἰπεῖν, ὁ δέ φησι· διδάσκαλε, εἰπέ. zic. Iar el a zis: Învăţătorule, zi. spun ceva. Învăţătorule, spune,
zise el.
Λκ Ζ-41 δύο χρεωφειλέται ἦσαν 41. Doi datornici erau Luca 7:41. Un cămătar avea doi
δανειστῇ τινι· εἷς ὤφειλε δηνάρια oarecăruia cămătar datori; unul datornici. Unul era dator cu
πεντακόσια, ὁ δὲ ἕτερος era dator cu cinci sute de dinari, cinci sute de dinari, iar celălalt
πεντήκοντα. iar celălalt cu cincizeci; cu cincizeci.
Λκ Ζ-42 μὴ ἐχόντων δὲ αὐτῶν 42. Și neavând ei cu ce plăti, Luca 7:42. Dar, neavând ei cu ce
ἀποδοῦναι, ἀμφοτέροις ἐχαρίσατο. amândurora le-a dăruit. Deci să plătească, i-a Iertat pe
τίς οὖν αὐτῶν, εἰπέ, πλεῖον αὐτὸν care dintr-înşii, spune-mi, mai amândoi. Deci, care dintre ei îl
ἀγαπήσει; mult va iubi pe el? va iubi mai mult?
Λκ Ζ-43 ἀποκριθεὶς δὲ ὁ Σίμων εἶπεν· 43. Iar Simon răspunzând, a Luca 7:43. Simon, răspunzând, a
ὑπολαμβάνω ὅτι ᾧ τὸ πλεῖον zis: socotesc că acela căruia i-u zis: Socotesc că acela căruia i-
ἐχαρίσατο. ὁ δὲ εἶπεν αὐτῷ· ὀρθῶς dăruit mai mult. Iar el a zis lui: a Iertat mai mult. Iar El i-a zis:
ἔκρινας, drept ai judecat. Drept ai judecat.
Λκ Ζ-44 καὶ στραφείς πρὸς τὴν γυναῖκα 44. Și întorcându-se către Luca 7:44. Şi întorcându-se către
τῷ Σίμωνι ἔφη· βλέπεις ταύτην τὴν femeie, a zis lui Simon: vezi pe femeie, a zis lui Simon: Vezi pe
γυναῖκα; εἰσῆλθόν σου εἰς τὴν această femeie? Am intrat în femeia aceasta? Am intrat în
οἰκίαν, ὕδωρ ἐπὶ τοὺς πόδας μου casa ta, apă pe picioarele mele casa ta şi apă pe picioare nu
160
οὐκ ἔδωκας· αὕτη δὲ τοῖς δάκρυσιν n-ai dat, iar aceasta cu lacrămi Mi-ai dat; ea însă, cu lacrimi,
ἔβρεξέ μου τοὺς πόδας καὶ ταῖς mi-a udat picioarele mele și le-a Mi-a udat picioarele şi le-a
θριξὶ τῆς κέφαλῆς αὐτῆς ἐξέμαξε. şters cu părul capului ei. şters cu părul ei.
Λκ Ζ-45 φίλημά μοι οὐκ ἔδωκας· αὕτη 45. Sărutare mie nu mi-ai Luca 7:45. Sărutare nu Mi-ai dat;
δὲ ἀφ᾿ ἦς εἰσῆλθεν οὐ διέλιπε dat, iar aceasta de când am ea însă de când am intrat, n-a
καταφιλοῦσά μου τοὺς πόδας. intrat, n-a încetat sărutându-mi încetat să-Mi sărute
picioarele mele. picioarele.
Λκ Ζ-46 ἐλαίῳ τὴν κεφαλήν μου οὐκ 46. Cu untdelemn capul meu Luca 7:46. Cu untdelemn capul
ἤλειψας· αὕτη δὲ μύρῳ ἤλειψέ μου nu l-ai uns, iar aceasta cu mir Meu nu l-ai uns; ea însă cu mir
τοὺς πόδας. mi-a uns picioarele mele. Mi-a uns picioarele.
Λκ Ζ-47 οὗ χάριν λέγω σοι, ἀφέωνται 47. Pentru aceea grăiesc ţie: Luca 7:47. De aceea îţi zic: Iertate
αἱ ἁμαρτίαι αὐτῆς αἱ πολλαί, ὅτι iartă-se păcatele ei cele multe, sunt păcatele ei cele multe, căci
ἠγάπησε πολύ· ᾧ δὲ ὀλίγον că a iubit mult. Iar cui se iartă mult a iubit. Iar cui se iartă
ἀφίεται, ὀλίγον ἀγαπᾷ. puţin, iubeşte mai puţin. puţin, puţin iubeşte.
Λκ Ζ-48 εἶπε δὲ αὐτῇ· ἀφέωνταί σου 48. Și a zis ei: iartă-ţi-se ţie Luca 7:48. Şi a zis ei: Iertate îţi
αἱ ἁμαρτίαι. păcatele tale. sunt păcatele.
Λκ Ζ-49 καὶ ἤρξαντο οἱ 49. Și au început cei ce Luca 7:49. Şi au început cei ce
συνανακείμενοι λέγειν ἐν ἑαυτοῖς· şedeau cu dânsul a grăi întru şedeau împreună la masă să
τίς οὗτός ἐστιν ὃς καὶ ἁμαρτίας sine: cine este acesta care iartă zică în sine: Cine este Acesta
ἀφίησιν; și păcatele? care iartă şi păcatele?
Λκ Ζ-50 εἶπε δὲ πρὸς τὴν γυναῖκα· ἡ 50. Și a zis către femeie: Luca 7:50. Iar către femeie a zis:
πίστις σου σέσωκέ σε· πορεύου εἰς credinţa ta te-a mântuit, morgi Credinţa ta te-a mântuit; mergi
εἰρήνην. în pace. în pace.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Η CAPITOLUL 8. CAPITOLUL 8

Λκ Η-1 Καὶ ἐγένετο ἐν τῷ καθεξῆς καὶ 1. Și a fost după aceasta și el Luca 8:1. Şi după aceea Iisus
αὐτὸς διώδευε κατὰ πόλιν καὶ umbla prin cetăţi și prin sate, umbla prin cetăţi şi prin sate,
κώμην κηρύσσων καὶ propovăduind și bine-vestind propovăduind şi binevestind
εὐαγγελιζόμενος τὴν βασιλείαν τοῦ împărăţia lui Dumnezeu, și cei împărăţia lui Dumnezeu, şi cei
Θεοῦ, καὶ οἱ δώδεκα σὺν αὐτῷ, doisprezece cu dânsul, doisprezece erau cu El;
Λκ Η-2 καὶ γυναῖκες τινες αἳ ἦσαν 2. Și nişte femei care erau Luca 8:2. Şi unele femei care
τεθεραπευμέναι ἀπὸ νόσων καὶ tămăduite de duhuri rele și de fuseseră vindecate de duhuri
μαστίγων καὶ πνευμάτων πονηρῶν boli: Maria ce se chema rele şi de boli: Maria, numită
καὶ ἀσθενειῶν, Μαρία ἡ καλουμένη Magdalena, din care ieşiseră Magdalena, din care ieşiseră
Μαγδαληνή, ἀφ᾿ ἧς δαιμόνια ἑπτὰ şapte draci, şapte demoni,
ἐξεληλύθει,
Λκ Η-3 καὶ ᾿Ιωάννα γυνὴ Χουζᾶ 3. Și Ioana femeia lui Husa, Luca 8:3. Şi Ioana, femeia lui
ἐπιτρόπου ῾Ηρῴδου, καὶ Σουσάννα Ispravnicul lui Irod, și Susana și Huza, un iconom al lui Irod, şi
καὶ ἕτεραι πολλαί, αἵτινες altele multe, care slujeau lui din Suzana şi multe altele care le
διηκόνουν αὐτῷ ἀπὸ τῶν avuţiile lor. slujeau din avutul lor.
ὑπαρχόντων αὐταῖς.
Λκ Η-4 Συνιόντος δὲ ὄχλου πολλοῦ καὶ 4. Și adunându-se norod Luca 8:4. Şi adunându-se mulţime
τῶν κατὰ πόλιν ἐπιπορευομένων mult, și cei de prin cetăţi venind multă şi venind de prin cetăţi la
πρὸς αὐτὸν εἶπε διὰ παραβολῆς· către dânsul, a zis prin pildă: El, a zis în pildă:
Λκ Η-5 ἐξῆλθεν ὁ σπείρων τοῦ σπεῖραι 5. Ieşit-a semănătorul să Luca 8:5. Ieşit-a semănătorul să
τὸν σπόρον αὐτοῦ. καὶ ἐν τῷ semene sămânţa sa. Și semănând semene sămânţa sa. Şi
σπείρειν αὐτὸν ὃ μὲν ἔπεσε παρὰ el, una a căzut lângă cale și s-a semănând el, una a căzut lângă
τὴν ὁδόν, καὶ κατεπατήθη, καὶ τὰ călcat și pasările, cerului au drum şi a fost călcată cu
πετεινὰ τοῦ οὐρανοῦ κατέφαγεν mâncat-o. picioarele şi păsările cerului
αὐτό· au mâncat-o.
Λκ Η-6 καὶ ἕτερον ἔπεσεν ἐπὶ τὴν 6. Și alta a căzut pe piatră, Luca 8:6. Şi alta a căzut pe piatră,
πέτραν, καὶ φυὲν ἐξηράνθη διὰ τὸ și dacă a răsărit s-a uscat, şi, răsărind, s-a uscat, pentru
μὴ ἔχειν ἰκμάδα· pentru că n-avea umezeală. că nu avea umezeală.
Λκ Η-7 καὶ ἕτερον ἔπεσεν ἐν τῷ μέσῳ 7. Și alta a căzut în mijlocul Luca 8:7. Şi alta a căzut între
τῶν ἀκανθῶν, καὶ συμφυεῖσαι αἱ spinilor, și crescând spinii au spini şi spinii, crescând cu ea,
ἄκανθαι ἀπέπνιξαν αὐτό· înecat-o pe ea. au înăbuşit-o.
Λκ Η-8 καὶ ἕτερον ἔπεσεν εἰς τὴν γῆν 8. Și alta a căzut pe pământ Luca 8:8. Şi alta a căzut pe
161
τὴν ἀγαθήν, καὶ φυὲν ἐποίησε bun, și crescând a făcut rod pământul cel bun şi, crescând,
καρπὸν ἑκατονταπλασίονα. ταῦτα însutit. Acestea grăind, a strigat: a făcut rod însutit. Acestea
λέγων ἐφώνει· ὁ ἔχων ὦτα ἀκούειν cel ce are urechi de auzit, să zicând, striga: Cine are urechi
ἀκουέτω. audă. de auzit să audă.
Λκ Η-9 ᾿Επηρώτων δὲ αὐτὸν οἱ 9. Și l-au întrebat pe el Luca 8:9. Şi ucenicii Lui Îl
μαθηταὶ αὐτοῦ λέγοντες· τίς εἴη ἡ ucenicii lui, zicând: ce este pilda întrebau: Ce înseamnă pilda
παραβολὴ αὕτη. aceasta? aceasta?
Λκ Η-10 ὁ δὲ εἶπεν· ὑμῖν δέδοται 10. Iar el a zis: vouă (vă) Luca 8:10. El a zis: Vouă vă este
γνῶναι τὰ μυστήρια τῆς βασιλείας este dat a şti tainele împărăţiei dat să cunoaşteţi tainele
τοῦ Θεοῦ, τοῖς δὲ λοιποῖς ἐν lui Dumnezeu, iar celorlalţi în împărăţiei lui Dumnezeu, iar
παραβολαῖς, ἵνα βλέποντες μὴ pilde, ca văzând să nu vadă, și celorlalţi în pilde, ca, văzând,
βλέπωσι καὶ ἀκούοντες μὴ auzind să nu înţeleagă. să nu vadă şi, auzind, să nu
συνιῶσιν. înţeleagă.
Λκ Η-11 ἔστι δὲ αὕτη ἡ παραβολή· ὁ 11. Iar pilda este aceasta: Luca 8:11. Iar pilda aceasta
σπόρος ἐστὶν ὁ λόγος τοῦ Θεοῦ· sămânţa este cuvântul lui înseamnă: Sămânţa este
Dumnezeu. cuvântul lui Dumnezeu.
Λκ Η-12 οἱ δὲ παρὰ τὴν ὁδόν εἰσιν οἱ 12. Iar cea de lângă cale Luca 8:12. Iar cea de lângă drum
ἀκούσαντες, εἶτα ἔρχεται ὁ sunt cei ce aud; apoi vine sunt cei care aud, apoi vine
διάβολος καὶ αἴρει τὸν λόγον ἀπὸ diavolul și ia cuvântul din inima diavolul şi ia cuvântul din
τῆς καρδίας αὐτῶν, ἵνα μὴ lor, ca nu cumva crezând să se inima lor, ca nu cumva,
πιστεύσαντες σωθῶσιν. mântuiască. crezând, să se mântuiască.
Λκ Η-13 οἱ δὲ ἐπὶ τῆς πέτρας οἳ ὅταν 13. Iar cea de pe piatră, sunt Luca 8:13. Iar cea de pe piatră
ἀκούσωσι, μετὰ χαρᾶς δέχονται τὸν cei care când aud, (și) cu sunt aceia care, auzind
λόγον, καὶ οὗτοι ρίζαν οὐκ ἔχουσιν, bucurie primesc cuvântul; dar cuvântul îl primesc cu bucurie,
οἳ πρὸς καιρὸν πιστεύουσι καὶ ἐν aceştia n-au rădăcină, care cred dar aceştia nu au rădăcină; ei
καιρῷ πειρασμοῦ ἀφίστανται. până la o vreme și în vreme de cred până la o vreme, iar la
ispită se leapădă. vreme de încercare se leapădă.
Λκ Η-14 τὸ δὲ εἰς τὰς ἀκάνθας πεσόν, 14. Iar ceea ce a căzut în Luca 8:14. Cea căzută între spini
οὗτοί εἱσιν οἱ ἀκούσαντες, καὶ ὑπὸ spini, aceştia sunt care au auzit, sunt cei ce aud cuvântul, dar
μεριμνῶν καὶ πλούτου καὶ ἡδονῶν dar cu grijile și cu bogăţiile și cu umblând cu grijile şi cu
τοῦβίου πορευόμενοι συμπνίγονται dulceţurile vieţii acesteia bogăţia şi cu plăcerile vieţii, se
καὶ οὐ τελεσφοροῦσι, umblând, se îneacă și nu înăbuşă şi nu rodesc.
săvârşesc roadă. Luca 8:15. Iar cea de pe pământ
Λκ Η-15 τὸ δὲ ἐν τῇ καλῇ γῇ, οὗτοί 15. Iar cea de pe pământ bun sunt cei ce, cu inimă
εἰσιν οἵτινες ἐν καρδίᾳ καλῇ καὶ bun, aceştia sunt (cei) care cu curată şi bună, aud cuvântul, îl
ἀγαθῇ ἀκούσαντες τὸν λόγον inimă bună și curată auzind păstrează şi rodesc întru
κατέχουσι καὶ καρποφοροῦσιν ἐν cuvântul, îl ţin și fac roadă întru răbdare.
ὑπομονῇ. răbdare. Luca 8:16. Nimeni, aprinzând
Λκ Η-16 Οὐδεὶς δὲ λύχνον ἅψας 16. Și nimeni aprinzând făclia, n-o ascunde sub un vas,
καλύπτει αὐτὸν σκεύει ἢ ὑποκάτω lumina o acopere pe dânsa cu sau n-o pune sub pat, ci o
κλίνης τίθησιν, ἀλλ᾿ ἐπὶ λυχνίας vas, sau o pune sub pat, ci o aşează în sfeşnic, pentru ca cei
ἐπιτίθησιν, ἵνα οἱ εἰσπορευόμενοι pune în sfeşnic, ca cei ce intră să ce intră să vadă lumina.
βλέπωσι τὸ φῶς. vadă lumină. Luca 8:17. Căci nu este nimic
Λκ Η-17 οὐ γάρ ἐστι κρυπτὸν ὃ οὐ 17. Că nu este lucru de ascuns, care să nu se dea pe
φανερὸν γενήσεται, οὐδὲ taină, care să nu se arate, nici faţă şi nimic tainic, care să nu
ἀπόκρυφον ὃ οὐ γνωσθήσεται καὶ lucru ascuns care să nu se se cunoască şi să nu vină la
εἰς φανερὸν ἔλθῃ. cunoască și întru arătare să vie. arătare.
Λκ Η-18 βλέπετε οὖν πῶς ἀκούετε· ὃς 18. Deci vedeţi cum auziţi; Luca 8:18. Luaţi seama deci cum
γὰρ ἐὰν ἔχῃ, δοθήσεται αὐτῷ, καὶ că cel ce are, se va da lui, și cel auziţi: Celui ce are i se va da;
ὃςἐὰν μὴ ἔχῃ, καὶ ὃ δοκεῖ ἔχειν ce n-are, și ce i se pare că are, iar de la cel ce nu are, şi ce i se
ἀρθήσεται ἀπ᾿ αὐτοῦ. se va lua de la dânsul. pare că are se va lua de la el.
Λκ Η-19 Παρεγένοντο δὲ πρὸς αὐτὸν ἡ 19. Și au venit către dânsul Luca 8:19. Şi au venit la El mama
μήτηρ καὶ οἱ ἀδελφοί αὐτοῦ, καὶ mama lui și frații lui, și nu Lui şi fraţii; dar nu puteau să
οὐκ ἠδύναντο συντυχεῖν αὐτῷ διὰ puteau să vorbească cu dânsul se apropie de El din pricina
τὸν ὄχλον. pentru norod. mulţimii.
Λκ Η-20 καὶ ἀπηγγέλη αὐτῷ λεγόντων· 20. Și i-a spus lui zicând: Luca 8:20. Şi I s-a vestit: Mama
ἡ μήτηρ σου καὶ οἱ ἀδελφοί σου mama ta și frații tăi stau afară, Ta şi fraţii Tăi stau afară şi
162
ἑστήκασιν ἔξω ἰδεῖν σε θέλοντες. vrând să te vadă pe tine. voiesc să Te vadă.
Λκ Η-21 ὁ δὲ ἀποκριθεὶς εἶπε πρὸς 21. Iar el răspunzând, au zis Luca 8:21. Iar El, răspunzând, a
αὐτούς· μήτηρ μου καὶ ἀδελφοί μου către dânşii: mama mea și frații zis către ei: Mama mea şi fraţii
οὗτοί εἰσιν οἱ τὸν λόγον τοῦ Θεοῦ mei sunt aceştia, care aud Mei sunt aceştia care ascultă
ἀκούοντες καὶ ποιοῦντες αὐτόν. cuvântul lui Dumnezeu și-l fac cuvântul lui Dumnezeu şi-l
pe dânsul. îndeplinesc.
Λκ Η-22 Καὶ ἐγένετο ἐν μιᾷ τῶν 22. Și a fost într-una din zile, Luca 8:22. Şi într-una din zile a
ἡμερῶν καὶ αὐτὸς ἀνέβη εἰς πλοῖον și ei au intrat în corabie și intrat în corabie cu ucenicii Săi
καὶ οἱ μαθηταὶ αὐτοῦ, καὶ εἶπε πρὸς ucenicii lui, și a zis către ei: să şi a zis către ei: Să trecem de
αὐτούς· διέλθωμεν εἰς τὸ πέραν τῆς trecem de ceea parte de iezer; și cealaltă parte a lacului. Şi au
λίμνης· καί ἀνήχθησαν. s-au slobozit. plecat.
Λκ Η-23 πλεόντων δὲ αὐτῶν 23. Iar mergând ei cu Luca 8:23. Dar, pe când ei
ἀφύπνωσε. καὶ κατέβη λαῖλαψ corabia, a adormit el. Și s-a vâsleau, El a adormit. Şi s-a
ἀνέμου εἰς τὴν λίμνην, καὶ pogorât vifor de vânt în iezer, și lăsat pe lac o furtună de vânt,
συνεπληροῦντο καὶ ἐκινδύνευον. se umpleau și se primejduiau. şi corabia se umplea de apă şi
erau în primejdie.
Λκ Η-24 προσελθόντες δὲ διήγειραν 24. Și apropiindu-se l-au Luca 8:24. Şi, apropiindu-se, L-au
αὐτὸν λέγοντες· ἐπιστάτα ἐπιστάτα, deşteptat pe dânsul, grăind: deşteptat, zicând: Învăţătorule,
ἀπολλύμεθα! ὁ δὲ ἐγερθεὶς Învăţătorule, Învăţătorule, Învăţătorule, pierim. Iar El,
ἐπετίμησε τῷ ἀνέμῳ καὶ τῷ pierim, iar el sculându-se, a sculându-Se, a certat vântul şi
κλύδωνι τοῦ ὕδατος, καὶ certat vântul și valul apei; și au valul apei şi ele au încetat şi s-
ἐπαύσαντο, καὶ ἐγένετο γαλήνη. încetat, și s-a făcut linişte. a făcut linişte.
Λκ Η-25 εἶπε δὲ αὐτοῖς· ποῦ ἐστιν ἡ 25. Și au zis către ei: unde Luca 8:25. Şi le-a zis: Unde este
πίστις ὑμῶν; φοβηθέντες δὲ este credinţa voastră? Iar ei credinţa voastră? Iar ei,
ἐθαύμασαν λέγοντες πρὸς spăimântându-se, s-au mirat, temându-se, s-au mirat, zicând
ἀλλήλους· τίς ἄρα οὗτός ἐστιν, ὅτι grăind unul către altul: cine este unii către alţii: Oare cine este
καὶ τοῖς ἀνέμοις ἐπιτάσσει καὶ τῷ acesta, că și vânturilor și apei Acesta, că porunceşte şi
ὕδατι, καὶ ὑπακούουσιν αὐτῷ; porunceşte, și-l ascultă pe vânturilor şi apei, şi-L
dânsul? ascultă?
Λκ Η-26 Καί κατέπλευσεν εἰς τὴν 26. Și au venit cu corabia în Luca 8:26. Şi au ajuns cu corabia
χώραν τῶν Γαδαρηνῶν, ἥτις ἐστὶν latura Gadarenilor, care este de în ţinutul Gerghesenilor, care
ἀντίπερα τῆς Γαλιλαίας. ceea parte de Galileea. este în faţa Galileii.
Λκ Η-27 ἐξελθόντι δὲ αὐτῷ ἐπὶ τὴν γῆν 27. Și ieşind el la uscat, l-a Luca 8:27. Şi ieşind pe uscat, L-a
ὑπήντησεν αὐτῷ ἀνήρ τις ἐκ τῆς întâmpinat pe el un om oarecare întâmpinat un bărbat din
πόλεως, ὃς εἶχε δαιμόνια ἐκ din cetate, care avea draci de cetate, care avea demon şi care
χρόνων ἱκανῶν, καὶ ἱμάτιον οὐκ mulţi ani, și în haină nu se de multă vreme nu mai punea
ἐνεδιδύσκετο καὶ ἐν οἰκίᾳ οὐκ îmbrăca și în casă nu petrecea, haină pe el şi în casă nu mai
ἔμενεν, ἀλλ᾿ ἐν τοῖς μνήμασιν. ci în mormânturi. locuia, ci prin morminte.
Λκ Η-28 ἰδὼν δὲ τὸν ᾿Ιησοῦν καὶ 28. Iar văzând pe Iisus și Luca 8:28. Şi văzând pe Iisus,
ἀνακράξας προσέπεσεν αὐτῷ καὶ strigând, a căzut înaintea lui, și strigând, a căzut înaintea Lui şi
φωνῇ μεγάλῃ εἶπε· τί ἐμοὶ καὶ σοί, cu glas mare a zis: ce este mie și cu glas mare a zis: Ce ai cu
᾿Ιησοῦ, υἱὲ τοῦ Θεοῦ τοῦ ὑψίστου; ţie Iisuse Fiul lui Dumnezeu mine, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu
δέομαί σου, μή με βασανίσῃς. celui prea înalt? Rogu-te, nu mă Celui Preaînalt? Rogu-Te, nu
munci pe mine. mă chinui.
Λκ Η-29 παρήγγειλε γὰρ τῷ πνεύματι 29. Că poruncea duhului Luca 8:29. Căci poruncea duhului
τῷ ἀκαθάρτῳ ἐξελθεῖν ἀπὸ τοῦ celui ne curat să iasă din omul necurat să iasă din om, pentru
ἀνθρώπου. πολλοῖς γὰρ χρόνοις acela, pentru ca de mulţi ani îl că de mulţi ani îl stăpânea, şi
συνηρπάκει αὐτόν, καὶ ἐδεσμεῖτο răpise pe dânsul, și-l legau pe el era legat în lanţuri şi în obezi,
ἁλύσεσι καὶ πέδαις φυλασσόμενος, cu lanţuri de fier și cu obezi, păzindu-l, dar el, sfărâmând
καὶ διαρρήσσων τὰ δεσμὰ ἠλαύνετο păzindu-se, dar sfărâmând legăturile, era mânat de
ὑπὸ τοῦ δαίμονος εἰς τὰς ἐρήμους. legăturile, se gonea de dracul demon, în pustie.
Λκ Η-30 ἐπηρώτησε δὲ αὐτὸν ὁ prin pustie. Luca 8:30. Şi l-a întrebat Iisus,
᾿Ιησοῦς λέγων· τί σοί ἐστιν ὄνομα; 30. Și l-a întrebat pe el Iisus, zicând: Care-ţi este numele?
ὁ δὲ εἶπε· λεγεών· ὅτι δαιμόνια grăind: cum îţi este numele? Iar Iar el a zis: Legiune. Căci
πολλὰ εἰσῆλθεν εἰς αὐτόν· el a zis: legheon; că draci mulţi demoni mulţi intraseră în el.
Λκ Η-31 καὶ παρεκάλει αὐτὸν ἵνα μὴ intraseră într-însul. Luca 8:31. Şi-L rugau pe El să nu
ἐπιτάξῃ αὐτοῖς εἰς τὴν ἄβυσσον 31. Și-l rugau pe el ca să nu le poruncească să meargă în
163
ἀπελθεῖν. poruncească lor să meargă întru adânc.
Λκ Η-32 ἦν δὲ ἐκεῖ ἀγέλη χοίρων adânc. Luca 8:32. Şi era acolo o turmă
ἱκανῶν βοσκομένων ἐν τῷ ὄρει· 32. Și era acolo o turmă de mare de porci, care păşteau pe
καὶ παρεκάλουν αὐτὸν ἵνα ἐπιτρέψῃ porci mulţi, ce se păşteau în munte. Şi L-au rugat să le
αὐτοῖς εἰς ἐκείνους εἰσελθεῖν· καὶ munte, și-l rugau pe el să le dea îngăduie să intre în ei; şi le-a
ἐπέτρεψεν αὐτοῖς. voie lor să intre într-înşii; și le-a îngăduit.
Λκ Η-33 ἐξελθόντα δὲ τὰ δαιμόνια ἀπὸ dat lor voie. Luca 8:33. Şi, ieşind demonii din
τοῦ ἀνθρώπου εἰσῆλθον εἰς τοὺς 33. Și ieşind dracii din om, om, au intrat în porci, iar
χοίρους, καὶ ὥρμησεν ἡ ἀγέλη κατὰ au intrat în porci, și s-a pornit turma s-a aruncat de pe ţărm în
τοῦ κρημνοῦ εἰς τὴν λίμνην καὶ turma de pe ţărmuri în iezer și s- lac şi s-a înecat.
ἀπεπνίγη. a înecat.
Λκ Η-34 ἰδόντες δὲ οἱ βόσκοντες τὸ 34. Iar păstorii văzând ceea Luca 8:34. Iar păzitorii văzând ce
γεγενημένον ἔφυγον, καὶ ce se făcuse, au fugit și au spus s-a întâmplat, au fugit şi au
ἀπήγγειλαν εἰς τὴν πόλιν καὶ εἰς în cetate și prin sate. vestit în cetate şi prin sate.
τοὺς ἀγρούς. 35. Și au ieşit să vadă ce s-a Luca 8:35. Şi au ieşit să vadă ce s-
Λκ Η-35 ἐξῆλθον δὲ ἰδεῖν τὸ γεγονός, făcut, și au venit la Iisus, și au a întâmplat şi au venit la Iisus
καὶ ἦλθον πρὸς τὸν ᾿Ιησοῦν καὶ aflat pe omul dintru care şi au găsit pe omul din care
εὗρον καθήμενον τὸν ἄνθρωπον, ieşiseră dracii, îmbrăcat și ieşiseră demonii, îmbrăcat şi
ἀφ᾿ οὗ τὰ δαιμόνια ἐξεληλύθει, întreg la minte, şezând lângă întreg la minte, şezând jos, la
ἱματισμένον καὶ σωφρονοῦντα picioarele lui Iisus, și s-au picioarele lui Iisus şi s-au
παρὰ τοὺς πόδας τοῦ ᾿Ιησοῦ, καὶ temut. înfricoşat.
ἐφοβήθησαν. 36. Și le-a spus lor și cei ce Luca 8:36. Şi cei ce văzuseră le-au
Λκ Η-36 ἀπήγγειλαν δὲ αὐτοῖς οἱ văzuseră, cum s-a mântuit cel spus cum a fost izbăvit
ἰδόντες πῶς ἐσώθη ὁ δαιμονισθείς. îndrăcit. demonizatul.
Λκ Η-37 καὶ ἠρώτησαν αὐτὸν ἅπαν τὸ 37. Și l-a rugat pe dânsul tot Luca 8:37. Şi L-a rugat pe El toată
πλῆθος τῆς περιχώρου τῶν poporul ţinutului Gadarenilor, mulţimea din ţinutul
Γαδαρηνῶν ἀπελθεῖν ἀπ᾿ αὐτῶν, să se ducă de la dânşii, că erau Gerghesenilor să plece de la ei,
ὅτι φόβῳ μεγάλῳ συνείχοντο. cuprinşi de mare frică. Iar el căci erau cuprinşi de frică
αὐτὸς δὲ ἐμβὰς εἰς τὸ πλοῖον intrând în corabie, s-au întors. mare. Iar El, intrând în
ὑπέστρεψεν. 38. Iar bărbatul dintru care corabie, S-a înapoiat.
Λκ Η-38 ἐδέετο δὲ αὐτοῦ ὁ ἀνήρ, ἀφ᾿ ieşiseră dracii, ruga pe el ca să Luca 8:38. Iar bărbatul din care
οὗ ἐξεληλύθει τὰ δαιμόνια, εἶναι ţie cu dânsul; dar Iisus l-a ieşiseră demonii Îl ruga să
σὺν αὐτῷ· ἀπέλυσε δὲ αὐτὸν ὁ slobozit pe el, grăind: rămână cu El. Iisus însă i-a dat
᾿Ιησοῦς λέγων· drumul zicând:
Λκ Η-39 ὑπόστρεφε εἰς τὸν οἶκόν σου 39. Întoarce-te în casa ta și Luca 8:39. Întoarce-te în casa ta şi
καὶ διηγοῦ ὅσα ἐποίησέ σοι ὁ Θεός. povesteşte câte ţi-au făcut ţie spune cât bine ţi-a făcut ţie
καὶ ἀπῆλθε καθ᾿ ὅλην τὴν πόλιν Dumnezeu. Și s-a dus Dumnezeu. Şi a plecat, vestind
κηρύσσων ὅσα ἐποίησεν αὐτῷ ὁ propovăduind prin toată cetatea în toată cetatea câte îi făcuse
᾿Ιησοῦς. câte i-au făcut Iisus lui. Iisus.
Λκ Η-40 ᾿Εγένετο δὲ ἐν τῷ ὑπεστρέψαι 40. Și a fost când s-a întors Luca 8:40. Şi când s-a întors Iisus,
τὸν ᾿Ιησοῦν ἀπεδέξατο αὐτὸν ὁ Iisus, l-a primit pe el poporul, că L-a primit mulţimea, căci toţi Îl
ὄχλος· ἦσαν γὰρ πάντες toți îl aşteptau pe el. aşteptau.
προσδοκῶντες αὐτόν. 41. Și iată, a venit un om Luca 8:41. Şi iată a venit un
Λκ Η-41 καὶ ἰδοὺ ἦλθεν ἀνὴρ ᾧ ὄνομα căruia îi era numele Iair, și bărbat, al cărui nume era Iair
᾿Ιάειρος, καὶ αὐτὸς ἄρχων τῆς acesta era mai marele sinagogii, şi care era mai-marele
συναγωγῆς ὑπῆρχε· καὶ πεσὼν și căzând la picioarele lui Iisus, sinagogii. Şi căzând la
παρὰ τοὺς πόδας τοῦ ᾿Ιησοῦ îl ruga pe el ca să intre în casa picioarele lui Iisus, Îl ruga să
παρεκάλει αὐτὸν εἰσελθεῖν εἰς τὸν lui, intre în casa Lui,
οἶκον αὐτοῦ, Luca 8:42. Căci avea numai o
Λκ Η-42 ὅτι θυγάτηρ μονογενὴς ἦν 42. Că avea o fiică una fiică, ca de doisprezece ani, şi
αὐτῷ ὡς ἐτῶν δώδεκα, καὶ αὕτη născută, ca de doisprezece ani, ea era pe moarte. Şi, pe când
ἀπέθνησκεν. ᾿Εν δὲ τῷ ὑπάγειν și aceea murea. Iar când mergea se ducea El, mulţimile Îl
αὐτὸν οἱ ὄχλοι συνέπνιγον αὐτόν. el, îl împresurau noroadele. împresurau.
Λκ Η-43 καὶ γυνὴ οὖσα ἐν ῥύσει 43. Și o femeie fiind în Luca 8:43. Şi o femeie, care de
αἵματος ἀπὸ ἐτῶν δώδεκα, ἥτις curgerea sângelui de doisprezece ani avea scurgere
ἰατροῖς προσαναλώσασα ὅλον τὸν doisprezece ani, care cheltuise de sânge şi cheltuise cu
βίον οὐκ ἴσχυσεν ὑπ᾿ οὐδενὸς la doctori toată avuţia sa, și nici doctorii toată averea ei, şi de
164
θεραπευθῆναι, de la unul n-a putut să se nici unul nu putuse să fie
vindece, vindecată,
Λκ Η-44 προσελθοῦσα ὄπισθεν ἥψατο 44. Apropiindu-se dinapoi, Luca 8:44. Apropiindu-se pe la
τοῦ κρασπέδου τοῦ ἱματίου αὐτοῦ, s-a atins de poala hainei lui, și spate, s-a atins de poala hainei
καὶ παραχρῆμα ἔστη ἡ ῥύσις τοῦ îndată a stătut curgerea sângelui Lui şi îndată s-a oprit curgerea
αἵματος αὐτῆς. ei. sângelui ei.
45. Și au zis Iisus: cine este Luca 8:45. Şi a zis Iisus: Cine este
Λκ Η-45 καὶ εἶπεν ὁ ᾿Ιησοῦς· τίς ὁ cel ce s-a atins de mine? Iar cel ce s-a atins de Mine? Dar
ἁψάμενός μου; ἀρνουμένων δὲ lepădându-se toți, a zis Petru și toţi tăgăduind, Petru şi ceilalţi
πάντων εἶπεν ὁ Πέτρος καὶ οἱ σὺν cei ce erau cu el: învăţătorule, care erau cu El, au zis:
αὐτῷ· ἐπιστάτα, οἱ ὄχλοι συνέχουσί noroadele te îmbulzesc și te Învăţătorule, mulţimile Te
σε καὶ ἀποθλίβουσι, καὶ λέγεις τίς ὁ strâmtorează, și zici: cine este îmbulzesc şi Te strâmtorează şi
ἁψάμενός μου; cei ce s-a atins de mine? Tu zici: Cine este cel ce s-a
atins de mine?
Λκ Η-46 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς εἶπεν· ἥψατό μού 46. Iar Iisus a zis: s-a atins Luca 8:46. Iar Iisus a zis: S-a
τις· ἐγὼ γὰρ ἔγνων δύναμιν de mine oarecine, că eu am atins de Mine cineva. Căci am
ἐξελθοῦσαν ἀπ᾿ ἐμοῦ. cunoscut puterea care a ieşit din simţit o putere care a ieşit din
mine. Mine.
Λκ Η-47 ἰδοῦσα δὲ ἡ γυνὴ ὅτι οὐκ 47. Iar văzând femeia că nu Luca 8:47. Şi, femeia, văzându-se
ἔλαθε, τρέμουσα ἦλθε καὶ s-a ascuns, a venit tremurând, și vădită, a venit tremurând şi,
προσπεσοῦσα αὐτῷ δι᾿ ἣν αἰτίαν căzând înaintea lui, i-a spus lui, căzând înaintea Lui, a spus de
ἥψατο αὐτοῦ ἀπήγγειλεν αὐτῷ înaintea a tot poporul, pentru faţă cu tot poporul din ce cauză
ἐνώπιον παντὸς τοῦ λαοῦ, καὶ ὡς care pricină s-a atins de el și s-a atins de El şi cum s-a
ἰάθη παραχρῆμα. cum că s-a tămăduit îndată. tămăduit îndată.
Λκ Η-48 ὁ δὲ εἶπεν αὐτῇ· θάρσει, 48. Iar el i-a zis ei: Luca 8:48. Iar El i-a zis:
θύγατερ, ἡ πίστις σου σέσωκέ σε· îndrăzneşte fiică; credinţa la te- Îndrăzneşte, fiică, credinţa ta
πορεύου εἰς εἰρήνην. a mântuit, mergi în pace. te-a mântuit. Mergi în pace.
Λκ Η-49 ῎Ετι αὐτοῦ λαλοῦντος ἔρχεταί 49. Încă grăind el, vine Luca 8:49. Şi încă vorbind El, a
τις παρὰ τοῦ ἀρχισυναγώγου λέγων oarecare de la mai marele venit cineva de la mai-marele
αὐτῷ ὅτι τέθνηκεν ἡ θυγάτηρ σου· sinagogii, grăind lui, că a murit sinagogii, zicând: A murit fiica
μὴ σκύλλε τὸν διδάσκαλον. fiica ta; nu supăra pe ta. Nu mai supăra pe
învăţătorul. Învăţătorul.
Λκ Η-50 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς ἀκούσας 50. Iar Iisus auzind, a Luca 8:50. Dar Iisus, auzind, i-a
ἀπεκρίθη αὐτῷ λέγων· μὴ φοβοῦ· răspuns lui, grăind: nu te teme; răspuns: Nu te teme; crede
μόνον πίστευε, καὶ σωθήσεται. crede numai și se va mântui. numai şi se va izbăvi.
Λκ Η-51 ἐλθὼν δὲ εἰς τὴν οἰκίαν οὐκ 51. Iar intrând în casă, n-au Luca 8:51. Şi venind în casă n-a
ἀφῆκεν εἰσελθεῖν οὐδένα εἰ μὴ lăsat nici pe unul să intre, fără lăsat pe nimeni să intre cu El,
Πέτρον καὶ ᾿Ιωάννην καὶ ᾿Ιάκωβον numai pe Petru și pe Iacov și pe decât numai pe Petru şi pe Ioan
καὶ τὸν πατέρα τῆς παιδὸς καὶ τὴν Ioan și pe tatăl fecioarei și pe şi pe Iacov şi pe tatăl copilei şi
μητέρα. mama ei. pe mamă.
Λκ Η-52 ἔκλαιον δὲ πάντες καὶ 52. Și plângeau toți și se Luca 8:52. Şi toţi plângeau şi se
ἐκόπτοντο αὐτήν. ὁ δὲ εἶπε· μὴ tânguiau de dânsa; iar el a zis: tânguiau pentru ea. Iar El a
κλαίετε· οὐκ ἀπέθανεν, ἀλλὰ nu plângeţi; n-a murit, ci zis: Nu plângeţi; n-a murit, ci
καθεύδει. doarme. doarme.
Λκ Η-53 καὶ κατεγέλων αὐτοῦ, εἰδότες 53. Și-și râdeau de dânsul, Luca 8:53. Şi râdeau de El, ştiind
ὅτι ἀπέθανεν. ştiind că a murit. că a murit.
Λκ Η-54 αὐτὸς δὲ ἐκβαλὼν ἔξω πάντας 54. Iar el scoţând pe toți Luca 8:54. Iar El, scoţând pe toţi
καὶ κρατήσας τῆς χειρὸς αὐτῆς afară, și apucând-o de mână, a afară şi apucând-o de mână, a
ἐφώνησε λέγων· ἡ παῖς, ἐγείρου. strigat, grăind: fecioară, scoală- strigat, zicând: Copilă, scoală-
te! te!
Λκ Η-55 καὶ ἐπέστρεψε τὸ πνεῦμα 55. Și s-a întors duhul ei, și Luca 8:55. Şi duhul ei s-a întors şi
αὐτῆς. καὶ ἀνέστη παραχρῆμα, καὶ a înviat îndată; și a poruncit să-i a înviat îndată; şi a poruncit El
διέταξεν αὐτῇ δοθῆναι φαγεῖν. dea ei să mănânce. să i se dea să mănânce.
Λκ Η-56 καὶ ἐξέστησαν οἱ γονεῖς 56. Și s-au înspăimântat Luca 8:56. Şi au rămas uimiţi
αὐτῆς. ὁ δὲ παρήγγειλεν αὐτοῖς părinţii ei; iar el a poruncit lor, părinţii ei. Iar El le-a poruncit
μηδενὶ εἰπεῖν τὸ γεγονός. să nu spună nimănui ceea ce se să nu spună nimănui ce s-a
făcuse. întâmplat.
165
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Θ CAPITOLUL 9. CAPITOLUL 9
Λκ Θ-1 Συγκαλεσάμενος δὲ τοὺς 1. Și chemând pe cei Luca 9:1. Şi chemând pe cei
δώδεκα μαθητὰς αὐτοῦ ἔδωκεν doisprezece ucenici ai săi, le-a doisprezece ucenici ai Săi, le-a
αὐτοῖς δύναμιν καὶ ἐξουσίαν ἐπὶ dat lor putere și stăpânire peste dat putere şi stăpânire peste
πάντα τὰ δαιμόνια καὶ νόσους toți dracii și a vindeca bolile. toţi demonii şi să vindece
θεραπεύειν· 2. Și i-a trimes pe dânşii să bolile.
Λκ Θ-2 καὶ ἀπέστειλεν αὐτοὺς propovăduiască împărăţia lui Luca 9:2. Şi i-a trimis să
κηρύσσειν τὴν βασιλείαν τοῦ Θεοῦ Dumnezeu și să tămăduiască pe propovăduiască împărăţia lui
καὶ ἰᾶσθαι τοὺς ἀσθενοῦντας, cei bolnavi. Dumnezeu şi să vindece pe cei
Λκ Θ-3 καὶ εἶπε πρὸς αὐτούς· μηδὲν 3. Și a zis către dânşii: nimic bolnavi.
αἴρετε εἰς 7τὴν ὁδόν, μήτε ῥάβδους să nu luaţi pe cale: nici toiag, Luca 9:3. Şi a zis către ei: Să nu
μήτε πήραν μήτε ἄρτον μήτε nici traistă, nici pâine, nici luaţi nimic pe drum, nici toiag,
ἀργύριον μήτε ἀνὰ δύο χιτῶνας argint, nici câte două haine să nici traistă, nici pâine, nici
ἔχειν. aveţi. bani şi nici să nu aveţi câte
Λκ Θ-4 καὶ εἰς ἣν ἂν οἰκίαν εἰσέλθητε, 4. Și ori în care casă veţi două haine.
ἐκεῖ μένετε καὶ ἐκεῖθεν ἐξέρχεσθε. intra, acolo să petreceţi, și de Luca 9:4. Şi în orice casă veţi
acolo să ieşiţi. intra, acolo să rămâneţi şi de
Λκ Θ-5 καὶ ὅσοι ἐὰν μὴ δέξωνται ὑμᾶς, 5. Și ori câţi nu vă vor primi acolo să plecaţi.
ἐξερχόμενοι ἀπὸ τῆς πόλεως pe voi, ieşind din cetatea aceea, Luca 9:5. Şi câţi nu vă vor primi,
ἐκείνης καὶ τὸν κονιορτὸν ἀπὸ τῶν și praful de pe picioarele voastre ieşind din acea cetate scuturaţi
ποδῶν ὑμῶν ἀποτινάξατε εἰς scuturaţi-l, întru mărturie praful de pe picioarele voastre,
μαρτύριον ἐπ᾿ αὐτούς. asupra lor. spre mărturie împotriva lor.
Λκ Θ-6 ἐξερχόμενοι δὲ διήρχοντο κατὰ 6. Și ieşind, umblau prin Luca 9:6. Iar ei, plecând, mergeau
τὰς κώμας εὐαγγελιζόμενοι καὶ sate, binevestind și tămăduind prin sate binevestind şi
θεραπεύοντες πανταχοῦ. pretutindenea. vindecând pretutindeni.
Λκ Θ-7 ῎Ηκουσε δὲ ῾Ηρῴδης ὁ 7. Și a auzit Irod tetrarhul, Luca 9:7. Şi a auzit Irod tetrarhul
τετράρχης τὰ γινόμενα ὑπ᾿ αὐτοῦ toate cele ce se făceau de el, și toate cele făcute şi era
πάντα, καὶ διηπόρει διὰ τὸ λέγεσθαι nu se pricepea, pentru că unii nedumerit, că se zicea de către
ὑπό τινων ὅτι ᾿Ιωάννης ἐγήγερται ziceau, că Ioan s-a sculat din unii că Ioan s-a sculat din
ἐκ τῶν νεκρῶν, morţi, morţi;
Λκ Θ-8 ὑπό τινων δὲ ὅτι ᾿Ηλίας ἐφάνη, 8. Iar alţii, că Ilie s-a arătat, Luca 9:8. Iar de unii că Ilie s-a
ἄλλων δὲ ὅτι προφήτης τις τῶν iar alţii, că un prooroc din cei de arătat, iar de alţii, că un
ἀρχαίων ἀνέστη. demult a înviat. prooroc dintre cei vechi a
înviat.
Λκ Θ-9 καὶ εἶπεν ὁ ῾Ηρῴδης· ᾿Ιωάννην 9. Și a zis Irod: pe Ioan eu l- Luca 9:9. Iar Irod a zis: Lui Ioan
ἐγὼ ἀπεκεφάλισα· τίς δέ ἐστιν am tăiat; dar acesta cine este, de eu i-am tăiat capul. Cine este
οὗτος περὶ οὗ ἐγὼ ἀκούω τοιαῦτα; care eu aud unele ca acestea? Și dar Acesta despre care aud
καὶ ἐζήτει ἰδεῖν αὐτόν. căuta să-l vadă pe el. asemenea lucruri? Şi căuta să-l
vadă.
Λκ Θ-10 Καὶ ὑποστρέψαντες οἱ 10 Și întorcându-se Apostolii Luca 9:10. Şi, întorcându-se
ἀπόστολοι διηγήσαντο αὐτῷ ὅσα au spus lui toate câte au făcut. Și apostolii, I-au spus toate câte
ἐποίησαν. καὶ παραλαβὼν αὐτοὺς luându-i pe dânşii, s-au dus au făcut. Şi, luându-i cu Sine,
ὑπεχώρησε κατ᾿ ἰδίαν εἰς τόπον deosebi în loc pustiu al cetăţii ce S-a dus de o parte într-un loc
ἔρημον πόλεως καλουμένης se cheamă Vitsaida. pustiu, aproape de cetatea
Βηθσαΐδά. numită Betsaida.
Λκ Θ-11 οἱ δὲ ὄχλοι γνόντες 11. Iar noroadele Luca 9:11. Iar mulţimile, aflând,
ἠκολούθησαν αὐτῷ, καὶ δεξάμενος înţelegând, au mers după dânsul, au mers după El şi El,
αὐτοὺς ἐλάλει αὐτοῖς περὶ τῆς și primindu-i pe dânşii, le grăia primindu-le, le vorbea despre
βασιλείας τοῦ Θεοῦ, καὶ τοὺς lor de împărăţia lui Dumnezeu, împărăţia lui Dumnezeu, iar pe
χρείαν ἔχοντας θεραπείας ἰάσατο. și pe cei ce aveau trebuinţă de cei care aveau trebuinţă de
tămăduire, îi vindeca, vindecare îi făcea sănătoşi.
Λκ Θ-12 ῾Η δὲ ἡμέρα ἤρξατο κλίνειν· 12. Iar ziua a început a se Luca 9:12. Dar ziua a început să
προσελθόντες δὲ οἱ δώδεκα εἶπον pleca și venind cei doisprezece, se plece spre seară. Şi, venind
αὐτῷ· ἀπόλυσον τὸν ὄχλον, ἵνα au zis lui: slobozeşte noroadele, la El, cei doisprezece I-au
πορευθέντες εἰς τὰς κύκλῳ κώμας ca mergând în satele și în spus: Dă drumul mulţimii să se
καὶ τοὺς ἀγροὺς καταλύσωσι καὶ oraşele cele de primprejur, să ducă prin satele şi prin
εὕρωσιν ἐπισιτισμόν, ὅτι ὧδε ἐν găzduiască și să-și afle hrană, sătuleţele dimprejur, ca să
166
ἐρήμῳ τόπῳ ἐσμέν. că aici suntem în loc pustiu. poposească şi să-şi găsească
mâncare, că aici suntem în loc
Λκ Θ-13 εἶπε δὲ πρὸς αὐτούς· δότε 13. Iar el a zis către dânşii; pustiu.
αὐτοῖς ὑμεῖς φαγεῖν. οἱ δὲ εἶπον· daţi-le lor voi să mănânce. Iar ei Luca 9:13. Iar El a zis către ei:
οὐκ εἰσὶν ἡμῖν πλεῖον ἢ πέντε ἄρτοι
au zis: nu este la noi mai mult Daţi-le voi să mănânce. Iar ei
καὶ ἰχθύες δύο, εἰ μήτι πορευθέντες
decât cinci pâini și doi peşti, au zis: Nu avem mai mult de
ἡμεῖς ἀγοράσομεν εἰς πάντα τὸν fără decât să ne ducem noi și să cinci pâini şi doi peşti, afară
λαὸν τοῦτον βρώματα· cumpărăm la tot poporul acesta numai dacă, ducându-ne noi,
bucate. vom cumpăra merinde pentru
Λκ Θ-14 ἦσαν γὰρ ὡσεὶ ἄνδρες 14. Că erau ca cinci mii de tot poporul acesta.
πεντακισχίλιοι. εἶπε δὲ πρὸς τοὺς bărbaţi. Și a zis către ucenicii Luca 9:14. Căci erau ca la cinci
μαθητὰς αὐτοῦ· κατακλίνατε săi: puneţi-i pe dânşii cete, câte mii de bărbaţi. Dar El a zis
αὐτοὺς κλισίας ἀνὰ πεντήκοντα. cincizeci către ucenicii Săi: Aşezaţi-i jos,
în cete de câte cincizeci de
Λκ Θ-15 καὶ ἐποίησαν οὕτω καὶ 15. Și au făcut așa și i-au inşi.
ἀνέκλιναν ἅπαντας. aşezat pe toți, Luca 9:15. Şi au făcut aşa şi i-au
16. Deci luând cele cinci aşezat pe toţi.
Λκ Θ-16 λαβὼν δὲ τοὺς πέντε ἄρτους pâini și cei doi peşti, căutând la Luca 9:16. Iar Iisus, luând cele
καὶ τοὺς δύο ἰχθύας, ἀναβλέψας εἰς cer, le-a binecuvântat și le-a cinci pâini şi cei doi peşti şi
τὸν οὐρανὸν εὐλόγησεν αὐτοὺς καὶ frânt și le-a dat ucenicilor să le privind la cer, le-a
κατέκλασε, καὶ ἐδίδου τοῖς pună înaintea poporului. binecuvântat, a frânt şi a dat
μαθηταῖς παραθεῖναι τῷ ὄχλῳ. 17. Și au mâncat și s-au ucenicilor, ca să pună mulţimii
Λκ Θ-17 καὶ ἔφαγον καὶ ἐχορτάσθησαν săturat toți, și au luat din înainte.
πάντες, καὶ ἤρθη τὸ περισσεῦσαν fărâmiturile care rămăseseră lor Luca 9:17. Şi au mâncat şi s-au
αὐτοῖς κλασμάτων κόφινοι δώδεκα. douăsprezece coşuri. săturat toţi şi au luat ceea ce
18. Și a fost când se ruga el le-a rămas, douăsprezece
Λκ Θ-18 Καὶ ἐγένετο ἐν τῷ εἶναι αὐτὸν deosebi, erau cu dânsul ucenicii coşuri de fărâmituri.
προσευχόμενον καταμόνας, lui, și i-a întrebat pe dânşii Luca 9:18. Şi când Se ruga El
συνῆσαν αὐτῷ οἱ μαθηταί, καὶ zicând: cine-mi zic noroadele că singur, erau cu El ucenicii, şi i-
ἐπηρώτησεν αὐτοὺς λέγων· τίνα με sunt? a întrebat, zicând: Cine zic
λέγουσιν οἱ ὄχλοι εἶναι; 19. Iar ei răspunzând, au mulţimile că sunt Eu?
Λκ Θ-19 οἱ δὲ ἀποκριθέντες εἶπον· zis: Ioan Botezătorul, iar alţii, Luca 9:19. Iar ei, răspunzând, au
᾿Ιωάννην τὸν βαπτιστήν, ἄλλοι δὲ Ilie; iar alţii, că prooroc zis: Ioan Botezătorul, iar alţii
᾿Ηλίαν, ἄλλοι δὲ ὅτι προφήτης τις oarecare din cei de demult a Ilie, iar alţii că a înviat un
τῶν ἀρχαίων ἀνέστη. înviat. prooroc din cei vechi.
Λκ Θ-20 εἶπε δὲ αὐτοῖς· ὑμεῖς δὲ τίνα 20. Și le-a zis lor: dar voi Luca 9:20. Şi El le-a zis: Dar voi
μὲ λέγετε εἶναι; ἀποκριθεὶς δὲ ὁ cine-mi ziceţi că sunt? Iar Petru cine ziceţi că sunt Eu? Iar
Πέτρος εἶπε· τὸν Χριστὸν τοῦ răspunzând a zis: Hristosul lui Petru, răspunzând, a zis:
Θεοῦ. Dumnezeu. Hristosul lui Dumnezeu.
Λκ Θ-21 ὁ δὲ ἐπιτιμήσας αὐτοῖς 21. Iar el certându-i pe Luca 9:21. Iar El, certându-i, le-a
παρήγγειλε μηδενὶ λέγειν τοῦτο, dânşii, le-a poruncit, nimănui, să poruncit să nu spună nimănui
Λκ Θ-22 εἰπὼν ὅτι δεῖ τὸν υἱὸν τοῦ nu spună aceasta, aceasta,
ἀνθρώπου πολλὰ παθεῖν καὶ 22. Zicând: că se cade Luca 9:22. Zicând că Fiul Omului
ἀποδοκιμασθῆναι ἀπὸ τῶν Fiului Omului multe a pătimi, și trebuie să pătimească multe şi
πρεσβυτέρων καὶ ἀρχιερέων καὶ a se defăima de Bătrâni și de să fie defăimat de către bătrâni
γραμματέων, καὶ ἀποκτανθῆναι, Arhierei și de Cărturari, și a se şi de către arhierei şi de către
καὶ τῇ τρίτῃ ἡμέρᾳ ἐγερθῆναι omorî și a treia zi a învia. cărturari şi să fie omorât, iar a
Λκ Θ-23 ῎Ελεγε δὲ πρὸς πάντας· εἴ τις 23. Și grăia către toți: treia zi să învieze.
θέλει ὀπίσω μου ἔρχεσθαι, oricine va voi să vie după mine, Luca 9:23. Şi zicea către toţi:
ἀπαρνησάσθω ἑαυτὸν καὶ ἀράτω să se lepede de sine și să-și ia Dacă voieşte cineva să vină
τὸν σταυρὸν αὐτοῦ καθ᾿ ἡμέραν καὶ crucea sa în toate zilele și să-mi după Mine, să se lepede de
ἀκολουθείτω μοι. urmeze mie. sine, să-şi ia crucea în fiecare
Λκ Θ-24 ὃς γὰρ ἂν θέλῃ τὴν ψυχὴν 24. Că cine va voi să-și zi şi să-Mi urmeze Mie;
αὐτοῦ σῶσαι, ἀπολέσει αὐτήν· ὃς mântuiască sufletul său, pierde- Luca 9:24. Căci cine va voi să-şi
δ᾿ ἂν ἀπολέσῃ τὴν ψυχὴν αὐτοῦ l-va pe el; iar cine-și va pierde scape sufletul îl va pierde; iar
ἕνεκεν ἐμοῦ, οὗτος σώσει αὐτήν. sufletul său pentru mine, acesta cine-şi va pierde sufletul pentru
îl va mântui pe dânsul Mine, acela îl va mântui.
167
Λκ Θ-25 τί γὰρ ὠφελεῖται ἄνθρωπος 25. Că ce folos este omului Luca 9:25. Că ce foloseşte omului
κερδήσας τὸν κόσμον ὅλον, ἑαυτὸν de va dobândi lumea toată iar pe dacă va câştiga lumea toată,
δὲ ἀπολέσας ἢ ζημιωθείς; sine se va pierde sau se va iar pe sine se va pierde sau se
păgubi? va păgubi?
Λκ Θ-26 ὃς γὰρ ἐὰν ἐπαισχυνθῇ με καὶ 26. Că oricine se va ruşina Luca 9:26. Căci de cel ce se va
τοὺς ἐμοὺς λόγους, τοῦτον ὁ υἱὸς de mine și de cuvintele mele, de ruşina de Mine şi de cuvintele
τοῦ ἀνθρώπου ἐπαισχυνθήσεται acesta Fiul Omului se va ruşina, Mele, de acesta şi Fiul Omului
ὅταν ἔλθῃ ἐν τῇ δόξῃ αὐτοῦ καὶ τοῦ când va veni întru slava sa și a se va ruşina, când va veni întru
πατρὸς καὶ τῶν ἁγίων ἀγγέλων. Tatălui și a sfinţilor îngeri. slava Sa şi a Tatălui şi a
sfinţilor îngeri.
Λκ Θ-27 λέγω δὲ ὑμῖν ἀληθῶς, εἰσί 27. Și vă grăiesc vouă cu Luca 9:27. Cu adevărat însă spun
τινες τῶν ὧδε ἑστηκότων, οἳ οὐ μὴ adevărat sunt unii din cei ce stau vouă: Sunt unii, dintre cei ce
γεύσωνται θανάτου ἕως ἂν ἴδωσι aici, care nu vor gusta moarte, stau aici, care nu vor gusta
τὴν βασιλείαν τοῦ Θεοῦ. până când vor vedea împărăţia moartea, până ce nu vor vedea
Λκ Θ-28 ᾿Εγένετο δὲ μετὰ τοὺς λόγους lui Dumnezeu, împărăţia lui Dumnezeu.
τούτους ὡσεὶ ἡμέραι ὀκτὼ καὶ 28. Și a fost după cuvintele Luca 9:28. Iar după cuvintele
παραλαβὼν τὸν Πέτρον καὶ acestea ca la opt zile, și luând pe acestea, ca la opt zile, luând cu
᾿Ιωάννην καὶ ᾿Ιάκωβον ἀνέβη εἰς Petru și pe Ioan și pe Iacov, s-au Sine pe Petru şi pe Ioan şi pe
τὸ ὄρος προσεύξασθαι. suit în munte să se roage. Iacov, S-a suit pe munte ca să
Λκ Θ-29 καὶ ἐγένετο ἐν τῷ Se roage.
προσεύχεσθαι αὐτὸν τὸ εἶδος τοῦ 29. Și s-a făcut, când se ruga Luca 9:29. Şi pe când se ruga El,
προσώπου αὐτοῦ ἕτερον καὶ ὁ el, chipul feţei lui altul și chipul feţei Sale s-a făcut altul
ἱματισμὸς αὐτοῦ λευκὸς îmbrăcămintea lui albă, şi îmbrăcămintea Lui albă
ἐξαστράπτων. strălucind. strălucind.
Λκ Θ-30 καὶ ἰδοὺ ἄνδρες δύο 30. Și iată doi bărbaţi Luca 9:30. Şi iată doi bărbaţi
συνελάλουν αὐτῷ, οἵτινες ἦσαν vorbeau cu dânsul, care erau vorbeau cu El, care erau Moise
Μωῡσῆς καὶ ᾿Ηλίας, Moise și Ilie, şi Ilie,
Λκ Θ-31 οἳ ὀφθέντες ἐν δόξῃ ἔλεγον 31. Care arătându-se în Luca 9:31. Şi care, arătându-se
τὴν ἔξοδον αὐτοῦ ἣν ἔμελλε slavă; grăiau de ieşirea lui, care întru slavă, vorbeau despre
πληροῦν ἐν ῾Ιερουσαλήμ. vrea să o plinească în Ierusalim: sfârşitul Lui, pe care avea să-l
Λκ Θ-32 ὁ δὲ Πέτρος καὶ οἱ σὺν αὐτῷ 32. Iar Petru și cei ce erau împlinească în Ierusalim .
ἦσαν βεβαρημένοι ὕπνῳ· cu dânsul erau îngreuiaţi de Luca 9:32. Iar Petru şi cei ce erau
διαγρηγορήσαντες δὲ εἶδον τὴν somn și deşteptându-se, au văzut cu el erau îngreuiaţi de somn;
δόξαν αὐτοῦ καὶ τοὺς δύο ἄνδρας slava lui, și pe cei doi bărbaţi şi deşteptându-se, au văzut
τοὺς συνεστῶτας αὐτῷ. stând împreună cu dânsul. slava Lui şi pe cei doi bărbaţi
Λκ Θ-33 καὶ ἐγένετο ἐν τῷ 33. Și a fost când s-au stând cu El.
διαχωρίζεσθαι αὐτοὺς ἀπ᾿ αὐτοῦ despărţit ei de la dânsul, a zis Luca 9:33. Şi când s-au despărţit
εἶπεν ὸ Πέτρος πρὸς τὸν ᾿Ιησοῦν· Petru către Iisus: Învăţătorule, ei de El, Petru a zis către Iisus:
ἐπιστάτα, καλόν ἐστιν ἡμᾶς ὧδε bine este nouă să fim aici și să Învăţătorule, bine este ca noi
εἶναι· καὶ ποιήσωμεν σκηνὰς τρεῖς, facem trei colibe: una ţie și una să fim aici şi să facem trei
μίαν σοὶ καὶ μίαν Μωῡσεῖ καὶ μίαν lui Moise și una lui Ilie, neştiind colibe: una Ţie, una lui Moise
᾿Ηλίᾳ, μὴ εἰδὼς ὃ λέγει ce grăia. şi una lui Ilie, neştiind ce
Λκ Θ-34 ταῦτα δὲ αὐτοῦ λέγοντος 34. Și acestea grăind el, s-a spune.
ἐγένετο νεφέλη καὶ ἐπεσκίασεν făcut nor, și i-a umbrit pe dânşii Luca 9:34. Şi, pe când vorbea el
αὐτούς· ἐφοβήθησαν δὲ ἐν τῷ și s-au înspăimântat când au acestea, s-a făcut un nor şi i-a
εἰσελθεῖν ἐκείνους εἰς τὴν νεφέλην· intrat ei în nor, umbrit; şi ei s-au spăimântat
Λκ Θ-35 καὶ φωνὴ ἐγένετο ἐκ τῆς 35. Și glas a fost din nor, când au intrat în nor.
νεφέλης λέγουσα· οὗτός ἐστιν ὁ zicând: acesta este Fiul meu cei Luca 9:35. Şi glas s-a făcut din
υἱός μου ὁ ἀγαπητός· αὐτοῦ iubit, pe acesta să ascultaţi. nor, zicând: Acesta este Fiul
ἀκούετε· Meu cel ales, de acesta să
Λκ Θ-36 καὶ ἐν τῷ γενέσθαι τὴν φωνὴν 36. Și după ce a fost glasul, ascultaţi!
εὑρέθη ὁ ᾿Ιησοῦς μόνος. καὶ αὐτοὶ s-au aflat Iisus singur. Și ei au Luca 9:36. Şi când a trecut glasul,
ἐσίγησαν καὶ οὐδενὶ ἀπήγγειλαν ἐν tăcut și nimănui n-au spus în S-a aflat Iisus singur. Şi ei au
ἐκείναις ταῖς ἡμέραις οὐδὲν ὧν zilele acelea nimic din cele ce tăcut şi nimănui n-au spus
ἑωράκασιν. văzuseră. nimic, în zilele acelea, din cele
Λκ Θ-37 ᾿Εγένετο δὲ ἐν τῇ ἑξῆς ἡμέρᾳ 37. Și a fost, a doua zi, ce văzuseră.
κατελθόντων αὐτῶν ἀπὸ τοῦ ὄρους pogorându-se ei din munte, l-a Luca 9:37. În ziua următoare,
168
συνήντησεν αὐτῷ ὄχλος πολύς. întâmpinat pe el norod mult. când s-au coborât din munte,
Λκ Θ-38 καὶ ἰδοὺ ἀνὴρ ἀπὸ τοῦ ὄχλου 38. Și iată, un bărbat din L-a întâmpinat mulţime multă.
ἀνεβόησε λέγων· διδάσκαλε, norod a strigat, grăind: Luca 9:38. Şi iată un bărbat din
δέομαί σου, ἐπίβλεψον ἐπὶ τὸν υἱόν Învăţătorule, rogu-te caută spre mulţime a strigat, zicând:
μου, ὅτι μονογενής μοί ἐστι· fiul meu, că unul născut îmi este Învăţătorule, rogu-mă Ţie,
Λκ Θ-39 καὶ ἰδοὺ πνεῦμα λαμβάνει mie. caută spre fiul meu, că îl am
αὐτόν, καὶ ἐξαίφνης κράζει καὶ 39. Și iată, duh îl apucă pe numai pe el;
σπαράσσει αὐτὸν μετὰ ἀφροῦ, καὶ el, și de năprasnă strigă; și-l Luca 9:39. Şi iată un duh îl apucă
μόγις ἀποχωρεῖ ἀπ᾿ αὐτοῦ zdrobeşte pe el cu spumă, și abia şi îndată strigă şi-l zguduie cu
συντρῖβον αὐτόν· se duce de la el, sfărâmându-l pe spume şi abia pleacă de la el,
Λκ Θ-40 καὶ ἐδεήθην τῶν μαθητῶν σου el. după ce l-a zdrobit.
ἵνα ἐκβάλωσιν αὐτό, καὶ οὐκ 40. Și m-am rugat de Luca 9:40. Şi m-am rugat de
ἠδυνήθησαν. ucenicii tăi să-l scoată, și n-au ucenicii Tăi ca să-l alunge, şi
Λκ Θ-41 ἀποκριθεὶς δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς putut. n-au putut.
εἶπεν· ὦ γενεὰ ἄπιστος καὶ 41. Iar Iisus răspunzând, a Luca 9:41. Iar Iisus, răspunzând,
διεστραμμένη, ἕως πότε ἔσομαι zis: o neam necredincios și a zis: O, neam necredincios şi
πρὸς ὑμᾶς καὶ ἀνέξομαι ὑμῶν; îndărătnic, până când voi fi cu îndărătnic! Până când voi fi cu
προσάγαγε τὸν υἱόν σου ὧδε. voi și voi suferi pe voi? Adu-mi voi şi vă voi suferi? Adu aici pe
Λκ Θ-42 ἔτι δὲ προσερχομένου αὐτοῦ pe fiul tău aici. fiul tău.
ἔρρηξεν αὐτὸν τὸ δαιμόνιον καὶ 42. Și încă apropiindu-se el, Luca 9:42. Şi, apropiindu-se el,
συνεσπάραξεν· ἐπετίμησε δὲ ὁ l-a trântit pe el dracul și l-a demonul l-a aruncat la pământ
᾿Ιησοῦς τῷ πνεύματι τῷ ἀκαθάρτῳ, scufundat. Iar Iisus a certat pe şi l-a zguduit. Iar Iisus a certat
καὶ ἰάσατο τὸν παῖδα καὶ ἀπέδωκεν duhul cel necurat, și a tămăduit pe duhul cel necurat şi a
αὐτὸν τῷ πατρὶ αὐτοῦ. copilul, și l-a dat tatălui său. vindecat pe copil şi l-a dat
Λκ Θ-43 ἐξεπλήσσοντο δὲ πάντες ἐπὶ τῇ 43. Și se spăimântau toți de tatălui lui.
μεγαλειότητι τοῦ Θεοῦ. mărimea lui Dumnezeu. Și Luca 9:43. Iar toţi au rămas uimiţi
Πάντων δὲ θαυμαζόντων ἐπὶ πᾶσιν οἷς mirându-se toți de toate care a de mărirea lui Dumnezeu. Şi
ἐποίησεν ὁ ᾿Ιησοῦς, εἶπε πρὸς τοὺς făcut Iisus, au zis către ucenicii mirându-se toţi de toate câte
μαθητὰς αὐτοῦ· săi: făcea, a zis către ucenicii Săi:
Λκ Θ-44 θέσθε ὑμεῖς εἰς τὰ ὦτα ὑμῶν 44. Puneţi voi în urechile Luca 9:44. Puneţi în urechile
τοὺς λόγους τούτους· ὁ γὰρ υἱὸς voastre cuvintele acestea, că voastre cuvintele acestea: Căci
τοῦ ἀνθρώπου μέλλει Fiul Omului se va da în mâinile Fiul Omului va fi dat în mâinile
παραδίδοσθαι εἰς χεῖρας oamenilor. oamenilor.
ἀνθρώπων. 45. Iar ei nu înţelegeau Luca 9:45. Iar ei nu înţelegeau
Λκ Θ-45 οἱ δὲ ἠγνόουν τὸ ῥῆμα τοῦτο, cuvântul acesta, și era acoperit cuvântul acesta, căci era
καὶ ἦν παρακεκαλυμμένον ἀπ᾿ de către dânşii, ca să nu-l ascuns pentru ei ca să nu-l
αὐτῶν ἵνα μὴ αἴσθωνται αὐτό, καὶ priceapă; și se temeau să-l priceapă şi se temeau să-L
ἐφοβοῦντο ἐρωτῆσαι αὐτὸν περὶ întrebe pe el de cuvântul acesta. întrebe despre acest cuvânt.
τοῦ ῥήματος τούτου. 46. Și a intrat gând întru Luca 9:46. Şi a intrat gând în
Λκ Θ-46 Εἰσῆλθε δὲ διαλογισμὸς ἐν dânşii: cine ar fi dintre ei mai inima lor: Cine dintre ei ar fi
αὐτοῖς, τὸ τίς ἂν εἴη μείζων αὐτῶν. mare? mai mare?
Λκ Θ-47 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς ἰδὼν τὸν 47. Iar Iisus ştiind gândul Luca 9:47. Iar Iisus, cunoscând
διαλογισμὸν τῆς καρδίας αὐτῶν, inimii lor, luând un prunc, l-a cugetul inimii lor, a luat un
ἐπιλαβόμενος παιδίου ἔστησεν αὐτὸ pus pe el lângă sine. copil, l-a pus lângă Sine,
παρ᾿ ἑαυτῷ 48. Și a zis lor: oricine va Luca 9:48. Şi le-a zis: Oricine va
Λκ Θ-48 καὶ εἶπεν αὐτοῖς· ὃς ἐὰν primi pruncul acesta întru primi pruncul acesta, în numele
δέξηται τοῦτο τὸ παιδίον ἐπὶ τῷ numele meu, pe mine mă Meu, pe Mine Mă primeşte; iar
ὀνόματί μου, ἐμὲ δέχεται, καὶ ὃς primeşte; și oricine mă va primi oricine Mă va primi pe Mine,
ἐὰν ἐμὲ δέξηται, δέχεται τὸν pe mine, primeşte pe cela ce m-a primeşte pe Cel ce M-a trimis
ἀποστείλαντά με. ὁ γὰρ μικρότερος trimis pe mine; că cela ce este pe Mine. Căci cel ce este mai
ἐν πᾶσιν ὑμῖν ὑπάρχων, οὗτός ἐστι mai mic întru voi toți, acesta va mic între voi toţi, acesta este
μέγας. fi mare. mare.
Λκ Θ-49 ᾿Αποκριθεὶς δὲ ὁ ᾿Ιωάννης 49. Iar Ioan răspunzând, a Luca 9:49. Iar Ioan, răspunzând, a
εἶπεν· ἐπιστάτα, εἴδομέν τινα ἐπὶ τῷ zis: Învăţătorule, am văzut pe zis: Învăţătorule, am văzut pe
ὀνόματί σου ἐκβάλλοντα δαιμόνια, oarecare în numele tău scoţând unul care, în numele Tău,
καὶ ἐκωλύσαμεν αὐτόν, ὅτι οὐκ draci, și l-am oprit pe el, că nu scoate demoni şi l-am oprit,
ἀκολουθεῖ μεθ᾿ ἡμῶν. umblă pe urma ta cu noi. pentru că nu-Ţi urmează
169
Λκ Θ-50 καὶ εἶπε πρὸς αὐτὸν ὁ 50 Și a zis către el Iisus: nu-l împreună cu noi.
᾿Ιησοῦς· μὴ κωλύετε· οὐ γάρ ἐστι opriţi, că cel ce nu este Luca 9:50. Iar Iisus a zis către el:
καθ᾿ ὑμῶν· ὃς γὰρ οὐκ ἔστι καθ᾿ împotriva noastră, pentru noi Nu-l opriţi; căci cine nu este
ὑμῶν, ὑπὲρ ὑμῶν ἐστιν. este. împotriva voastră este pentru
Λκ Θ-51 ᾿Εγένετο δὲ ἐν τῷ 51. Și a fost când s-au voi.
συμπληροῦσθαι τὰς ἡμέρας τῆς împlinit zilele înălţării lui, el și-a Luca 9:51. Şi când s-au împlinit
ἀναλήψεως αὐτοῦ καὶ αὐτὸς îndreptat faţa ca să meargă în zilele înălţării Sale, El S-a
ἐστήριξε τὸ πρόσωπον αὐτοῦ τοῦ Ierusalim. hotărât să meargă la Ierusalim
πορεύεσθαι εἰς ῾Ιερουσαλήμ 52. Și a trimis vestitori .
Λκ Θ-52 καὶ ἀπέστειλεν ἀγγέλους πρὸ înaintea feţei sale; și mergând Luca 9:52. Şi a trimis vestitori
προσώπου αὐτοῦ. καὶ πορευθέντες au intrat într-un oraş al înaintea Lui. Şi ei, mergând, au
εἰσῆλθον εἰς κώμην Σαμαρειτῶν, Samarinenilor, ca să-i gătească intrat într-un sat de
ὥστε ἑτοιμάσαι αὐτῷ· lui. samarineni, ca să facă
Λκ Θ-53 καὶ οὐκ ἐδέξαντο αὐτόν, ὅτι 53. Și nu l-au primit pe pregătiri pentru El.
τὸ πρόσωπον αὐτοῦ ἦν dânsul, că faţa lui era mergând Luca 9:53. Dar ei nu L-au primit,
πορευόμενον εἰς ῾Ιερουσαλήμ. spre Ierusalim. pentru că El se îndrepta spre
Λκ Θ-54 ἰδόντες δὲ οἱ μαθηταὶ αὐτοῦ 54. Și văzând ucenicii lui, Ierusalim .
᾿Ιάκωβος καὶ ᾿Ιωάννης εἶπον· Iacov și Ioan, au zis: Doamne, Luca 9:54. Şi văzând aceasta,
Κύριε, θέλεις εἴπωμεν πῦρ voieşti să zicem ca să se pogoare ucenicii Iacov şi Ioan I-au zis:
καταβῆναι ἀπὸ οὐρανοῦ καὶ foc din cer și să-i mistuiască pe Doamne, vrei să zicem să se
ἀναλῶσαι αὐτούς, ὡς καὶ ᾿Ηλίας ei, precum și Ilie a făcut? coboare foc din cer şi să-i
ἐποίησε; mistuie, cum a făcut şi Ilie?
Λκ Θ-55 στραφεὶς δὲ ἐπετίμησεν αὐτοῖς 55. Iar Iisus întorcându-se i- Luca 9:55. Iar El, întorcându-Se,
καὶ εἶπεν· οὐκ οἴδατε ποίου au certat pe dânşii și a zis: nu i-a certat şi le-a zis: Nu ştiţi,
πνεύματός ἐστε ὑμεῖς· ştiţi ai cărui duh sunteţi voi; oare, fiii cărui duh sunteţi?
Λκ Θ-56 ὁ υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου οὐκ 56. Că Fiul Omului n-a venit Căci Fiul Omului n-a venit ca
ἦλθε ψυχὰς ἀνθρώπων ἀπολέσαι să piardă sufletele oamenilor, ci să piardă sufletele oamenilor,
ἀλλὰ σῶσαι. καὶ ἐπορεύθησαν εἰς săi mântuiască. Și au mers într- ci ca să le mântuiască.
ἑτέραν κώμην. alt sat. Luca 9:56. Şi s-au dus în alt sat.
Λκ Θ-57 ᾿Εγένετο δὲ πορευομένων 57. Și a fost când mergeau ei Luca 9:57. Şi pe când mergeau ei
αὐτῶν ἐν τῇ ὁδῷ εἶπέ τις πρὸς pe cale, a zis oarecine către el: pe cale, zis-a unul către El: Te
αὐτόν· ἀκολουθήσω σοι ὅπου ἐὰν Doamne, voi să merg după tine, voi însoţi, oriunde Te vei duce.
ἀπέρχῃ, Κύριε. ori unde vei merge.
Λκ Θ-58 καὶ εἶπεν αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς· αἱ 58. Și a zis Iisus lui: vulpile Luca 9:58. Şi i-a zis Iisus: Vulpile
ἀλώπεκες φωλεοὺς ἔχουσι καὶ τὰ au vizuini și pasările cerului au vizuini şi păsările cerului
πετεινὰ τοῦ οὐρανοῦ cuiburi, iar Fiul Omului n-are cuiburi; dar Fiul Omului n-are
κατασκηνώσεις, ὁ δὲ υἱὸς τοῦ unde să-și plece capul. unde să-Şi plece capul.
ἀνθρώπού οὐκ ἔχει ποῦ τὴν
κεφαλὴν κλίνῃ. 59. Și a zis către altul: vino Luca 9:59. Şi a zis către altul:
Λκ Θ-59 Εἶπε δὲ πρὸς ἕτερον· după mine. Iar el a zis: Doamne, urmează-Mi. Iar el a zis:
ἀκολούθει μοι. ὁ δὲ εἶπε· Κύριε, dă-mi voie întâi să merg să Doamne, dă-mi voie întâi să
ἐπίτρεψόν μοι ἀπελθόντι πρῶτον îngrop pe tatăl meu. merg să îngrop pe tatăl meu.
θάψαι τὸν πατέρα μου.
Λκ Θ-60 εἶπε δὲ αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς· ἄφες 60. Iar Iisus a zis lui: lasă Luca 9:60. Iar El i-a zis: Lasă
τοὺς νεκροὺς θάψαι τοὺς ἑαυτῶν morţii să-și îngroape pe morţii morţii să-şi îngroape morţii
νεκρούς· σὺ δὲ ἀπελθὼν διάγγελλε lor, ier tu mergi de vesteşte lor, iar tu mergi de vesteşte
τὴν βασιλείαν τοῦ Θεοῦ. împărăţia lui Dumnezeu, împărăţia lui Dumnezeu.
Λκ Θ-61 Εἶπε δὲ καὶ ἕτερος· 61. Și a zis și altul; voi să Luca 9:61. Dar altul a zis: Îţi voi
ἀκολουθήσω σοι, Κύριε· πρῶτον δὲ merg după tine, Doamne, dar urma, Doamne, dar întâi
ἐπίτρεψόν μοι ἀποτάξασθαι τοῖς εἰς întâi dă-mi voie să rânduiesc îngăduie-mi ca să rânduiesc
τὸν οἶκόν μου. cele ce sunt în casa mea. cele din casa mea.
Λκ Θ-62 εἶπε δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς πρὸς αὐτόν· 62. Iar Iisus a zis către el: Luca 9:62. Iar Iisus a zis către el:
οὐδεὶς ἐπιβαλὼν τὴν χεῖρα αὐτοῦ nimeni punându-și mâna sa pe Nimeni care pune mâna pe
ἐπ᾿ ἄροτρον καὶ βλέπων εἰς τὰ plug, și căutând înapoi, este plug şi se uită îndărăt nu este
ὀπίσω εὔθετός ἐστιν εἰς τὴν îndreptat întru împărăţia lui potrivit pentru împărăţia lui
βασιλείαν τοῦ Θεοῦ. Dumnezeu. Dumnezeu.
170
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Ι CAPITOLUL 10 CAPITOLUL 10
Λκ Ι-1 Μετὰ δὲ ταῦτα ἀνέδειξεν ὁ 1. Iar după acestea a arătat Luca 10:1. Iar după acestea,
Κύριος καὶ ἑτέρους ἑβδομήκοντα, Domnul și pe alţi şaptezeci și au Domnul a ales alţi şaptezeci (şi
καὶ ἀπέστειλεν αὐτοὺς ἀνὰ δύο πρὸ trimis pe dânşii câte doi înaintea doi) şi i-a trimis câte doi
προσώπου αὐτοῦ εἰς πᾶσαν πόλιν feţei sale, întru tot oraşul și locul înaintea feţei Sale, în fiecare
καὶ τόπον οὗ ἤμελλεν αὐτὸς unde vrea ei să meargă. cetate şi loc, unde Însuşi avea
ἔρχεσθαι. 2. Și zicea către dânşii: să vină.
Λκ Ι-2 ἔλεγεν οὖν πρὸς αὐτούς· ὁ μὲν secerişul este mult iar lucrătorii Luca 10:2. Şi zicea către ei:
θερισμὸς πολύς, οἱ δὲ ἐργάται puţini; deci rugaţi pe Domnul Secerişul este mult, dar
ὀλίγοι· δεήθητε οὖν τοῦ κυρίου τοῦ secerişului, ca să scoată lucrătorii sunt puţini; rugaţi
θερισμοῦ ὅπως ἐκβάλῃ ἐργάτας εἰς lucrători la secerişul său. deci pe Domnul secerişului, ca
τὸν θερισμὸν αὐτοῦ. să scoată lucrători la secerişul
Λκ Ι-3 ὑπάγετε· ἰδοὺ ἐγὼ ἀποστέλλω 3. Mergeţi, iată eu vă trimit Său.
ὑμᾶς ὡς ἄρνας ἐν μέσῳ λύκων. pe voi ca mieii în mijlocul Luca 10:3. Mergeţi; iată, Eu vă
lupilor. trimit ca pe nişte miei în
Λκ Ι-4 μὴ βαστάζετε βαλλάντιον, μὴ 4. Să nu purtaţi pungă, nici mijlocul lupilor.
πήραν, μηδὲ ὑποδήματα, καὶ traistă nici încălţăminte; și pe Luca 10:4. Nu purtaţi pungă, nici
μηδένα κατὰ τὴν ὁδὸν ἀσπάσησθε. nimenea să nu întrebaţi de traistă, nici încălţăminte; şi pe
sănătate în cale. nimeni să nu salutaţi pe cale.
Λκ Ι-5 εἰς ἣν δ᾿ ἂν οἰκίαν εἰσέρχησθε, 5. Și ori în care casă veţi Luca 10:5. Iar în orice casă veţi
πρῶτον λέγετε· εἰρήνη τῷ οἴκῳ intra întâi ziceţi: pace casei intra, întâi ziceţi: Pace casei
τούτῳ. aceştia, acesteia.
Λκ Ι-6 καὶ ἐὰν ᾖ ἐκεῖ υἱὸς εἰρήνης, 6. Și de va fi acolo fiul păcii Luca 10:6. Şi de va fi acolo un fiu
ἐπαναπαύσεται ἐπ᾿ αὐτὸν ἡ εἰρήνη se va odihni peste dânsul pacea al păcii, pacea voastră se va
ὑμῶν· εἰ δὲ μήγε, ἐφ᾿ ὑμᾶς voastră; iar de nu, la voi se va odihni peste el, iar de nu, se va
ἐπανακάμψει. întoarce. întoarce la voi.
Λκ Ι-7 ἐν αὐτῇ δὲ τῇ οἰκίᾳ μένετε 7. Și întru aceiaşi casă Luca 10:7. Şi în această casă
ἐσθίοντες καὶ πίνοντες τὰ παρ᾿ petreceţi, mâncând și bând cele rămâneţi, mâncând şi bând
αὐτῶν· ἄξιος γὰρ ὁ ἐργάτης τοῦ de la dânşii; că vrednic este cele ce vă vor da, căci vrednic
μισθοῦ αὐτοῦ ἐστι· μὴ μεταβαίνετε lucrătorul de plata sa. Să nu vă este lucrătorul de plata sa. Nu
ἐξ οἰκίας εἰς οἰκίαν. mutaţi din casă în casă. vă mutaţi din casă în casă.
Λκ Ι-8 καὶ εἰς ἣν ἂν πόλιν εἰσέρχησθε 8. Și ori în care cetate veţi Luca 10:8. Şi în orice cetate veţi
καὶ δέχωνται ὑμᾶς, ἐσθίετε τὰ intra și vă vor primi pe voi, intra şi vă vor primi, mâncaţi
παρατιθέμενα ὑμῖν, mâncaţi cele ce se vor pune cele ce vă vor pune înainte.
înaintea voastră. Luca 10:9. Şi vindecaţi pe bolnavii
Λκ Ι-9 καὶ θεραπεύετε τοὺς ἐν αὐτῇ 9. Și tămăduiţi bolnavii care din ea şi ziceţi-le: S-a apropiat
ἀσθενεῖς, καὶ λέγετε αὐτοῖς· ἤγγικεν vor fi într-însa și grăiţi lor: s-a de voi împărăţia lui
ἐφ᾿ ὑμᾶς ἡ βασιλεία τοῦ Θεοῦ. apropiat spre voi împărăţia lui Dumnezeu.
Λκ Ι-10 εἰς ἣν δ᾿ ἂν πόλιν εἰσέρχησθε Dumnezeu. Luca 10:10. Şi în orice cetate veţi
καὶ μὴ δέχωνται ὑμᾶς, ἐξελθόντες 10. Iar ori în care cetate veţi intra şi nu vă vor primi, ieşind
εἰς τὰς πλατείας αὐτῆς εἴπατε· intra, și nu vă vor primi pe voi, în pieţele ei, ziceţi:
Λκ Ι-11 καὶ τὸν κονιορτὸν τὸν ieşind la uliţele ei cele late, Luca 10:11. Şi praful care s-a lipit
κολληθέντα ἡμῖν ἀπὸ τῆς πόλεως ziceţi: de picioarele noastre din
ὑμῶν εἰς τοὺς πόδας ἡμῶν 11. Și praful ce s-a lipit de cetatea noastră vi-l scuturăm
ἀπομασσόμεθα ὑμῖν· πλὴν τοῦτο noi din cetatea voastră, îl vouă. Dar aceasta să ştiţi, că s-
γινώσκετε, ὅτι ἤγγικεν ἐφ᾿ ὑμᾶς ἡ scuturăm vouă. Însă aceasta să a apropiat împărăţia lui
βασιλεία τοῦ Θεοῦ. ştiţi, că s-a apropiat spre voi Dumnezeu.
Λκ Ι-12 λέγω δὲ ὑμῖν ὅτι Σοδόμοις ἐν împărăţia lui Dumnezeu. Luca 10:12. Zic vouă: Că mai uşor
τῇ ἡμέρᾳ ἐκείνῃ ἀνεκτότερον ἔσται 12. Grăiesc vouă: că mai va fi Sodomei în ziua aceea,
ἢ τῇ πόλει ἐκείνῃ· uşor va fi Sodomului în ziua decât cetăţii aceleia.
Λκ Ι-13 οὐαί σοι, Χοραζίν, οὐαί σοι, aceea, decât cetăţii acelea. Luca 10:13. Vai ţie, Horazine! Vai
Βηθσαΐδά· ὅτι εἰ ἐν Τύρῳ καὶ 13. Vai ţie, Horazine! Vai ţie ţie, Betsaido! Căci dacă în Tir
Σιδῶνι ἐγένοντο αἱ δυνάμεις αἱ Vitsaido! Că de s-ar fi făcut în şi în Sidon s-ar fi făcut
γενόμεναι ἐν ὑμῖν, πάλαι ἂν ἐν Tir și în Sidon puterile care s-au minunile care s-au făcut la voi,
σάκκῳ καὶ σποδῷ καθήμενοι făcut întru voi, de mult în sac și de mult s-ar fi pocăit, stând în
μετενόησαν. în cenuşă şezând s-ar fi pocăit, sac şi în cenuşă.
Λκ Ι-14 πλὴν Τύρῳ καὶ Σιδῶνι 14. Însă Tirului și Sidonului Luca 10:14. Dar Tirului şi
171
ἀνεκτότερον ἔσται ἐν τῇ κρίσει ἢ mai uşor va fi la judecată decât Sidonului mai uşor le va fi la
ὑμῖν. vouă. judecată, decât vouă.
Λκ Ι-15 καὶ σύ, Καπερναούμ, ἡ ἕως τοῦ 15. Și tu Capernaume, care Luca 10:15. Şi tu, Capernaume, nu
οὐρανοῦ ὑψωθεῖσα, ἕως 'δου până la cer te-ai înălţat, până la ai fost înălţat, oare, până la
καταβιβασθήσῃ. iad te vei pogorî, cer? Până la iad vei fi
16. Cel ce ascultă pe voi, pe coborât!
Λκ Ι-16 ῾Ο ἀκούων ὑμῶν ἐμοῦ ἀκούει, mine mă ascultă, și cela ce se Luca 10:16. Cel ce vă ascultă pe
καὶ ὁ ἀθετῶν ὑμᾶς ἐμὲ ἀθετεῖ· ὁ δὲ leapădă de voi, de mine să voi pe Mine Mă ascultă, şi cel
ἐμὲ ἀθετῶν ἀθετεῖ τὸν leapădă. Iar cela ce se leapădă ce se leapădă de voi se leapădă
ἀποστείλαντά με. de mine, se leapădă de cela ce de Mine; iar cine se leapădă de
m-a trimis pe mine, Mine se leapădă de Cel ce M-a
Λκ Ι-17 ῾Υπέστρεψαν δὲ οἱ 17. Și s-au întors cei trimis pe Mine.
ἑβδομήκοντα μετὰ χαρᾶς λέγοντες· şaptezeci cu bucurie, zicând: Luca 10:17. Şi s-au întors cei
Κύριε, καὶ τὰ δαιμόνια ὑποτάσσεται Doamne și dracii se pleacă nouă şaptezeci (şi doi) cu bucurie,
ἡμῖν ἐν τῷ ὀνόματί σου. întru numele tău. zicând: Doamne, şi demonii ni
se supun în numele Tău.
Λκ Ι-18 Εἶπε δὲ αὐτοῖς· ἐθεῴρουν τὸν 18. Și a zis lor: văzut-am pe Luca 10:18. Şi le-a zis: Am văzut
σατανᾶν ὡς ἀστραπὴν ἐκ τοῦ satana ca un fulger din cer pe satana ca un fulger căzând
οὐρανοῦ πεσόντα. căzând. din cer.
Λκ Ι-19 ἰδοὺ δίδωμι ὑμῖν τὴν ἐξουσίαν 19. Iată dau vouă stăpânire Luca 10:19. Iată, v-am dat putere
τοῦ πατεῖν ἐπάνω ὄφεων καὶ să călcaţi peste şerpi și peste să călcaţi peste şerpi şi peste
σκορπίων καὶ ἐπὶ πᾶσαν τὴν scorpii și peste toată puterea scorpii, şi peste toată puterea
δύναμιν τοῦ ἐχθροῦ, καὶ οὐδὲν vrăjmaşului și nimic pe voi nu vă vrăjmaşului, şi nimic nu vă va
ὑμᾶς οὐ μὴ ἀδικήσῃ. va vătăma. vătăma.
Λκ Ι-20 πλὴν ἐν τούτῳ μὴ χαίρετε, ὅτι 20. Însă pentru aceasta nu Luca 10:20. Dar nu vă bucuraţi de
τὰ πνεύματα ὑμῖν ὑποτάσσεται· vă bucuraţi, căci duhurile se aceasta, că duhurile vi se
χαίρετε δὲ ὅτι τὰ ὀνόματα ὑμῶν pleacă vouă; ci vă bucuraţi mai pleacă, ci vă bucuraţi că
ἐγράφη ἐν τοῖς οὐρανοῖς. vârtos, că numele voastre s-au numele voastre sunt scrise în
scris în ceruri. ceruri.
Λκ Ι-21 ᾿Εν αὐτῇ τῇ ὥρᾳ ἠγαλλιάσατο 21. Întru acest ceas s-au Luca 10:21. În acesta ceas, El S-a
τῷ πνεύματι ὁ ᾿Ιησοῦς καὶ εἶπεν· bucurat cu duhul Iisus și au zis: bucurat în Duhul Sfânt şi a zis:
ἐξομολογοῦμαί σοι, πάτερ, κύριε mărturisescu-mă ţie, Părinte, Te slăvesc pe Tine, Părinte,
τοῦ οὐρανοῦ καὶ τῆς γῆς, ὅτι Doamne al cerului și al Doamne al cerului şi al
ἀπέκρυψας ταῦτα ἀπὸ σοφῶν καὶ pământului, că ai ascuns acestea pământului, că ai ascuns
συνετῶν, καὶ ἀπεκάλυψας αὐτὰ de cei înţelepţi și pricepuţi și le- acestea de cei înţelepţi şi de cei
νηπίοις· ναί, ὁ πατήρ, ὅτι οὕτως ai descoperii pe ele pruncilor, pricepuţi şi le-ai descoperit
ἐγένετο εὐδοκία ἔμπροσθέν σου. adevărat Părinte, că așa a fost pruncilor. Aşa, Părinte, căci
buna voinţă înaintea ta. aşa a fost înaintea Ta,
Λκ Ι-22 καὶ στραφεὶς πρὸς τοὺς 22. Și întorcându-se către bunăvoinţa Ta.
μαθητὰς εἶπε· πάντα μοι παρεδόθη ucenicii săi a zis: toate îmi sunt Luca 10:22. Toate Mi-au fost date
ὑπὸ τοῦ πατρός μου· καὶ οὐδεὶς date mie de la Tatăl meu, și de către Tatăl Meu şi nimeni nu
ἐπιγινώσκει τίς ἐστιν ὁ υἱός, εἰ μὴ ὁ nimenea nu ştie cine este Fiul, cunoaşte cine este Fiul, decât
πατήρ, καί τίς ἐστιν ὁ πατήρ, εἰ μὴ fără numai Tatăl, și cine este numai Tatăl, şi cine este Tatăl,
ὁ υἱὸς καὶ ᾧ ἐὰν βούληται ὁ υἱὸς Tatăl, fără numai Fiul, și căruia decât numai Fiul şi căruia
ἀποκαλύψαι. va voi Fiul să-i descopere. voieşte Fiul să-i descopere.
Λκ Ι-23 Καὶ στραφεὶς πρὸς τοὺς 23. Și întorcându-se către Luca 10:23. Şi întorcându-Se către
μαθητὰς κατ᾿ ἰδίαν εἶπε· μακάριοι ucenici deosebi a zis: fericiţi ucenici, de o parte a zis:
οἱ ὀφθαλμοὶ οἱ βλέποντες ἃ ochii care văd cele ce voi vedeţi. Fericiţi sunt ochii care văd cele
βλέπετε. ce vedeţi voi!
Λκ Ι-24 λέγω γὰρ ὑμῖν ὅτι πολλοὶ 24. Că grăiesc vouă, că Luca 10:24. Căci zic vouă: Mulţi
προφῆται καὶ βασιλεῖς ἠθέλησαν mulţi prooroci și împăraţi au prooroci şi regi au voit să vadă
ἰδεῖν ἃ ὑμεῖς βλέπετε, καὶ οὐκ voit să vadă cele ce vedeţi voi și ceea ce vedeţi voi, dar n-au
εἶδον, καὶ ἀκοῦσαι ἃ ἀκούετε, καὶ un au văzut și să audă cele ce văzut, şi să audă ceea ce auziţi,
οὐκ ἄκουσαν. auziţi și nu au auzit. dar n-au auzit.
Λκ Ι-25 Καὶ ἰδοὺ νομικός τις ἀνέστη 25. Și iată, un legiuitor s-a Luca 10:25. Şi iată, un învăţător
ἐκπειράζων αὐτὸν καὶ λέγων· sculat, ispitindu-l pe el și zicând: de lege s-a ridicat, ispitindu-L
διδάσκαλε, τί ποιήσας ζωὴν Învăţătorule, ce voi, face să şi zicând: Învăţătorule, ce să
172
αἰώνιον κληρονομήσω; moştenesc viaţa cea veşnică? fac ca să moştenesc viaţa de
Λκ Ι-26 ὁ δὲ εἶπε πρὸς αὐτόν· ἐν τῷ veci?
νόμῳ τί γέγραπται; πῶς 26. Iar el a zis: în lege ce Luca 10:26. Iar Iisus a zis către
ἀναγινώσκεις; este scris? cum citeşti? el: Ce este scris în Lege? Cum
citeşti?
Λκ Ι-27 ὁ δὲ ἀποκριθεὶς εἶπεν· 27. Iar el răspunzând a zis: Luca 10:27. Iar el, răspunzând, a
ἀγαπήσεις Κύριον τὸν Θεόν σου ἐξ să iubeşti pe Domnul Dumnezeul zis: Să iubeşti pe Domnul
ὅλης τῆς καρδίας σου καὶ ἐξ ὅλης tău din toată inima ia și din toi Dumnezeul tău din toată inima
τῆς ψυχῆς σου καὶ ἐξ ὅλης τῆς sufletul tău și din toată vârtutea ta şi din tot sufletul tău şi din
ἰσχύος σου καὶ ἐξ ὅλης τῆς ta, și din tot cugetul tău și pe toată puterea ta şi din tot
διανοίας σου, καὶ τὸν πλησίον σου aproapele tău ca însuţi pe tine. cugetul tău, iar pe aproapele
ὡς ἑαυτόν. 28. Și i-a zis lui; drept ai tău ca pe tine însuţi.
Λκ Ι-28 εἶπε δὲ αὐτῷ· ὀρθῶς răspuns: aceasta fă și vei fi viu. Luca 10:28. Iar El i-a zis: Drept ai
ἀπεκρίθης· τοῦτο ποίει καὶ ζήσῃ. răspuns, fă aceasta şi vei trăi.
29. Iar el vrând să se Luca 10:29. Dar el, voind să se
Λκ Ι-29 ὁ δὲ θέλων δικαιοῦν ἑαυτὸν îndrepteze pe sine, a zis către îndrepteze pe sine, a zis către
εἶπε πρὸς τὸν ᾿Ιησοῦν· καί τίς ἐστί Iisus: și cine este aproapele Iisus: Şi cine este aproapele
μου πλησίον; meu? meu?
Λκ Ι-30 ὑπολαβὼν δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς εἶπεν· 30. Iar Iisus răspunzând, a Luca 10:30. Iar Iisus, răspunzând,
ἄνθρωπός τις κατέβαινεν ἀπὸ zis: un om oarecare se pogora a zis: Un om cobora de la
῾Ιερουσαλὴμ εἰς ῾Ιεριχώ, καὶ din Ierusalim în Ierihon și a Ierusalim la Ierihon, şi a căzut
λησταῖς περιέπεσεν· οἳ καὶ căzut între tâlhari, care între tâlhari, care, după ce l-au
ἐκδύσαντες αὐτὸν καὶ πληγὰς dezbrăcându-l pe el și rănindu-l, dezbrăcat şi l-au rănit, au
ἐπιθέντες ἀπῆλθον ἀφέντες ἡμιθανῆ s-au dus, lăsându-l abia viu. plecat, lăsându-l aproape
τυγχάνοντα. 31. Și după întâmplare un mort.
Λκ Ι-31 κατὰ συγκυρίαν δὲ ἱερεύς τις preot se pogora pe calea aceea Luca 10:31. Din întâmplare un
κατέβαινεν ἐν τῇ ὁδῷ ἐκείνῃ, καὶ și văzându-l pe dânsul, a trecut preot cobora pe calea aceea şi,
ἰδὼν αὐτὸν ἀντιπαρῆλθεν. pe alăturea. văzându-l, a trecut pe alături.
Λκ Ι-32 ὁμοίως δὲ καὶ Λευΐτης 32. Aşijderea și un Levit, Luca 10:32. De asemenea şi un
γενόμενος κατὰ τὸν τόπον, ἐλθὼν fiind la acel loc, viind și levit, ajungând în acel loc şi
καὶ ἰδὼν ἀντιπαρῆλθε. văzându-l pe el, a trecut pe văzând, a trecut pe alături.
alăturea. Luca 10:33. Iar un samarinean,
Λκ Ι-33 Σαμαρείτης δέ τις ὁδεύων ἦλθε 33. Iar un Samarinean mergând pe cale, a venit la el
κατ᾿ αὐτόν, καὶ ἰδὼν αὐτὸν mergând pe cale, a venit la el și şi, văzându-l, i s-a făcut milă,
ἐσπλαγχνίσθη, văzându-l i s-a făcut milă. Luca 10:34. Şi, apropiindu-se, i-a
Λκ Ι-34 καὶ προσελθὼν κατέδησε τὰ 34 Și apropiindu-se, a legat legat rănile, turnând pe ele
τραύματα αὐτοῦ ἐπιχέων ἔλαιον καὶ rănile lui, turnând untdelemn și untdelemn şi vin, şi, punându-l
οἶνον, ἐπιβιβάσας δὲ αὐτὸν ἐπὶ τὸ vin și punându-l pe dobitocul lui, pe dobitocul său, l-a dus la o
ἴδιον κτῆνος ἤγαγεν αὐτὸν εἰς l-a dus într-o casă de oaspeţi și casă de oaspeţi şi a purtat grijă
πανδοχεῖον καὶ ἐπεμελήθη αὐτοῦ· a purtat grijă de el. de el.
Λκ Ι-35 καὶ ἐπὶ τὴν αὔριον ἐξελθών, 35. Și a doua zi ieşind și Luca 10:35. Iar a doua zi, scoţând
ἐκβαλὼν δύο δηνάρια ἔδωκε τῷ scoţând doi dinari, a dat gazdei doi dinari i-a dat gazdei şi i-a
πανδοχεῖ καὶ εἶπεν αὐτῷ· și i-a zis lui: poartă grijă de zis: Ai grijă de el şi, ce vei mai
ἐπιμελήθητι αὐτοῦ, καὶ ὅ,τι ἂν dânsul și orice vei mai cheltui, cheltui, eu, când mă voi
προσδαπανήσῃς, ἐγὼ ἐν τῷ eu când mă voi întoarce, voi da întoarce, îţi voi da.
ἐπανέρχεσθαί με ἀποδώσω σοι ţie.
Λκ Ι-36 τίς οὖν τούτων τῶν τριῶν 36. Deci care dintru acei Luca 10:36. Care din aceşti trei ţi
πλησίον δοκεῖ σοι γεγονέναι τοῦ trei, ţi se pare a fi de aproape se pare că a fost aproapele
ἐμπεσόντος εἰς τοὺς λῃστάς; celui ce căzuse între tâlhari? celui căzut între tâlhari?
Λκ Ι-37 ὁ δὲ εἶπεν· ὁ ποιήσας τὸ ἔλεος 37. Iară el a zis: cela ce a Luca 10:37. Iar el a zis: Cel care a
μετ᾿ αὐτοῦ. εἶπεν οὖν αὐτῷ ὁ făcut milă cu dânsul. Iar Iisus a făcut milă cu el. Şi Iisus i-a zis:
᾿Ιησοῦς· πορεύου καὶ σὺ ποίει zis lui: mergi și fă și tu Mergi şi fă şi tu asemenea.
ὁμοίως. asemenea. Luca 10:38. Şi pe când mergeau
Λκ Ι-38 ᾿Εγένετο δὲ ἐν τῷ πορεύεσθαι 38. Și a fost când se duceau ei, El a intrat într-un sat, iar o
αὐτοὺς καὶ αὐτὸς εἰσῆλθεν εἰς ei, și el a intrat într-un sat; iar o femeie, cu numele Marta, L-a
κώμην τινά. γυνὴ δέ τις ὀνόματι femeie (cu) numele ei Marta l-a primit în casa ei.
Μάρθα ὑπεδέξατο αὐτὸν εἰς τὸν primit pe el în casa sa. Luca 10:39. Şi ea avea o soră ce
173
οἶκον αὐτῆς. 39. Și aceea avea o soră ce se numea Maria, care,
Λκ Ι-39 καὶ τῇδε ἦν ἀδελφὴ καλουμένη se chema Maria, care şezând aşezându-se la picioarele
Μαρία, ἣ καὶ παρακαθίσασα παρὰ lângă picioarele lui Iisus, Domnului, asculta cuvântul
τοὺς πόδας τοῦ ᾿Ιησοῦ ἤκουε τὸν asculta cuvintele lui. Lui.
λόγον αὐτοῦ.
Λκ Ι-40 ἡ δὲ Μάρθα περιεσπᾶτο περὶ 40. Iar Marta se silea spre Luca 10:40. Iar Marta se silea cu
πολλὴν διακονίαν· ἐπιστᾶσα δὲ multă slujbă și stând a zis: multă slujire şi, apropiindu-se,
εἶπε· Κύριε, οὐ μέλει σοι ὅτι ἡ Doamne, au nu socoteşti că sora a zis: Doamne, au nu socoteşti
ἀδελφή μου μόνην με κατέλιπε mea singură m-a lăsat să că sora mea m-a lăsat singură
διακονεῖν; εἰπὲ οὖν αὐτῇ ἵνα μοι slujesc? Ci zii ca să-mi ajute. să slujesc? Spune-i deci să-mi
συναντιλάβηται. ajute.
Λκ Ι-41 ἀποκριθεὶς δὲ εἶπεν αὐτῇ ὁ 41. Și răspunzând Iisus, a zis Luca 10:41. Şi, răspunzând,
᾿Ιησοῦς· Μάρθα Μάρθα, μεριμνᾷς ei, Marto, Marto, te grijeşti și Domnul i-a zis: Marto, Marto,
καὶ τυρβάζῃ περὶ πολλά· spre multe te sileşti; te îngrijeşti şi pentru multe te
Λκ Ι-42 ἑνὸς δέ ἐστι χρεία· Μαρία δὲ 42. Ci un lucru trebuieşte, sileşti;
τὴν ἀγαθὴν μερίδα ἐξελέξατο, ἥτις iar Maria partea cea bună și-a Luca 10:42. Dar un lucru trebuie:
οὐκ ἀφαιρεθήσεται ἀπ᾿ αὐτῆς. ales, care nu se va lua de la căci Maria partea bună şi-a
dânsa. ales, care nu se va lua de la
ea.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΑ CAPITOLUL 11. CAPITOLUL 11
Λκ Ια-1 Καὶ ἐγένετο ἐν τῷ εἶναι αὐτὸν 1. Și a fost când era el la un Luca 11:1. Şi pe când Se ruga
ἐν τόπῳ τινὶ προσευχόμενον, ὡς loc rugându-se, după ce a Iisus într-un loc, când a
ἐπαύσατο, εἶπέ τις τῶν μαθητῶν încetat, a zis unul din ucenicii lui încetat, unul dintre ucenicii Lui
αὐτοῦ πρὸς αὐτόν· Κύριε, δίδαξον către dânsul: Doamne, învaţă-ne I-a zis: Doamne, învaţă-ne să
ἡμᾶς προσεύχεσθαι, καθὼς καὶ pe noi să ne rugăm, precum și ne rugăm, cum a învăţat şi Ioan
᾿Ιωάννης ἐδίδαξε τοὺς μαθητὰς Ioan a învăţat pe ucenicii săi. pe ucenicii lui.
αὐτοῦ, 2. Și le-au zis lor: când vă, Luca 11:2. Şi le-a zis: Când vă
Λκ Ια-2 εἶπε δὲ αὐτοῖς· ὅταν rugaţi ziceţi: Tatăl nostru care rugaţi, ziceţi: Tatăl nostru,
προσεύχησθε, λέγετε· Πάτερ ἡμῶν ești în ceruri, sfinţească-se Care eşti în ceruri, sfinţească-
ὁ ἐν τοῖς οὐρανοῖς· ἁγιασθήτω τὸ numele tău. Vie împărăţia ta. Fie se numele Tău. Vie împărăţia
ὄνομά σου· ἐλθέτω ἡ βασιλεία σου· voia ta, precum în cer și pe Ta. Facă-se voia Ta, precum în
γενηθήτω τὸ θέλημά σου, ὡς ἐν pământ. cer aşa şi pe pământ.
οὐρανῷ, καὶ ἐπὶ τῆς γῆς· 3. Pâinea noastră cea spre Luca 11:3. Pâinea noastră cea
Λκ Ια-3 τὸν ἄρτον ἡμῶν τὸν ἐπιούσιον fiinţă dăne-o nouă în toate zilele. spre fiinţă, dă-ne-o nouă în
δίδου ἡμῖν τὸ καθ᾿ ἡμέραν· fiecare zi.
Λκ Ια-4 καὶ ἄφες ἡμῖν τὰς ἁμαρτίας 4. Și ne iartă nouă păcatele Luca 11:4. Şi ne iartă nouă
ἡμῶν· καὶ γὰρ αὐτοὶ ἀφίεμεν παντὶ noastre, că și noi iertăm tuturor păcatele noastre, căci şi noi
τῷ ὀφείλοντι ἡμῖν· καὶ μὴ celor ce ne sunt datori nouă. Și înşine iertăm tuturor celor ce
εἰσενέγκῃς ἡμᾶς εἰς πειρασμόν, nu ne duce pe noi întru ispită, ci ne greşesc nouă. Şi nu ne duce
ἀλλὰ ῥῦσαι ἡμᾶς ἀπὸ τοῦ πονηροῦ. ne izbăveşte de cel viclean. pe noi în ispită, ci ne izbăveşte
de cel rău.
Λκ Ια-5 Καὶ εἶπε πρὸς αὐτούς· τίς ἐξ 5. Și a zis către ei: cine Luca 11:5. Şi a zis către ei: Cine
ὑμῶν ἕξει φίλον, καὶ πορεύσεται dintre voi are prieten și va dintre voi, având un prieten şi
πρὸς αὐτὸν μεσονυκτίου καὶ ἐρεῖ merge către dânsul la miezul se va duce la el în miez de
αὐτῷ· φίλε, χρῆσόν μοι τρεῖς nopţii și va zice lui: prietene, dă- noapte şi-i va zice: Prietene,
ἄρτους, mi împrumut trei pâini; împrumută-mi trei pâini,
Λκ Ια-6 ἐπειδὴ φίλος μου παρεγένετο 6. Că a venit din cale un Luca 11:6. Că a venit, din cale, un
ἐξ ὁδοῦ πρός με καὶ οὐκ ἔχω ὃ prieten la mine, și n-am ce pune prieten la mine şi n-am ce să-i
παραθήσω αὐτῷ· înaintea lui? pun înainte,
Λκ Ια-7 κἀκεῖνος ἔσωθεν ἀποκριθεὶς 7. Și acela răspunzând Luca 11:7. Iar acela, răspunzând
εἴπῃ· μή μοι κόπους πάρεχε· ἤδη ἡ dinlăuntru, va zice: nu-mi face dinăuntru, să-i zică: Nu mă da
θύρα κέκλεισται καὶ τὰ παιδία μου osteneală, acum uşa s-a încuiat de osteneală. Acum uşa e
μετ᾿ ἐμοῦ εἰς τὴν κοίτην εἰσίν· οὐ și copiii mei sunt în aşternut cu încuiată şi copiii mei sunt în
δύναμαι ἀναστὰς δοῦναί σοι; mine, nu pot să mă scol să-ţi dau pat cu mine. Nu pot să mă scol
ţie. să-ţi dau.
Λκ Ια-8 λέγω ὑμῖν, εἰ καὶ οὐ δώσει 8. Grăiesc vouă: măcar de Luca 11:8. Zic vouă: Chiar dacă,
αὐτῷ ἀναστὰς διὰ τὸ εἶναι αὐτοῦ nu i-ar da lui sculându-se, sculându-se, nu i-ar da pentru
174
φίλον, διά γε τὴν ἀναίδειαν αὐτοῦ pentru că este lui prieten, dar că-i este prieten, dar, pentru
ἐγερθεὶς δώσει αὐτῷ ὅσων χρῄζει. pentru obrăznicia lui sculându- îndrăzneala lui, sculându-se, îi
se, va da lui câte îi trebuie. va da cât îi trebuie.
Λκ Ια-9 κἀγὼ ὑμῖν λέγω, αἰτεῖτε, καὶ 9. Și eu zic vouă: cereţi și se Luca 11:9. Şi Eu zic vouă: Cereţi
δοθήσεται ὑμῖν, ζητεῖτε, καὶ va da vouă; căutaţi și veţi afla; şi vi se va da; căutaţi şi veţi
εὑρήσετε,κρούετε, καὶ ἀνοιγήσεται bateţi și se va deschide vouă. afla; bateţi şi vi se va
ὑμῖν· deschide.
Λκ Ια-10 πᾶς γὰρ ὁ αἰτῶν λαμβάνει καὶ 10. Că tot cela ce cere, va Luca 11:10. Că oricine cere ia; şi
ὁ ζητῶν εὑρίσκει καὶ τῷ κρούοντι lua, și cela ce caută, va afla, și cel ce caută găseşte, şi celui ce
ἀνοιχθήσεται. celui ce bate, i se va deschide. bate i se va deschide.
Λκ Ια-11 τίνα δὲ ἐξ ὑμῶν τὸν πατέρα 11. Și la care tată dintre voi, Luca 11:11. Şi care tată dintre voi,
αἰτήσει ὁ υἱὸς ἄρτον, μὴ λίθον de va cere fiul pâine, au doară dacă îi va cere fiul pâine, oare,
ἐπιδώσει αὐτῷ; ἢ καὶ ἰχθύν, μὴ piatră îi va da lui? Sau peşte, au îi va da piatră? Sau dacă îi va
ἀντὶ ἰχθύος ὄφιν ἐπιδώσει αὐτῷ; doară în loc de peşte, şarpe îi va cere peşte, oare îi va da, în loc
da lui? de peşte, şarpe?
Λκ Ια-12 ἢ καὶ ἐὰν αἰτήσῃ ᾠόν, μὴ 12. Sau de va cere ou, au îi Luca 11:12. Sau dacă-i va cere un
ἐπιδώσει αὐτῷ σκορπίον; va da lui scorpie? ou, îi va da scorpie?
Λκ Ια-13 εἰ οὖν ὑμεῖς, ὑπάρχοντες 13. Deci dacă voi fiind răi, Luca 11:13. Deci dacă voi, răi
πονηροί, οἴδατε δόματα ἀγαθὰ ştiţi să daţi daruri bune fiilor fiind, ştiţi să daţi fiilor voştri
διδόναι τοῖς τέκνοις ὑμῶν, πόσῳ voştri, cu cât mai vârtos Tatăl daruri bune, cu cât mai mult
μᾶλλον ὁ πατὴρ ὁ ἐξ οὐρανοῦ cel din cer va da Duh Sfânt celor Tatăl vostru Cel din ceruri va
δώσει πνεῦμα ἀγαθὸν τοῖς αἰτοῦσιν ce cer de la dânsul? da Duh Sfânt celor care îl cer
αὐτόν; 14. Și era scoţând un drac și de la El!
Λκ Ια-14 Καὶ ἦν ἐκβάλλων δαιμόνιον, acela era mut. Și a fost după ce Luca 11:14. Şi a scos un demon, şi
καὶ αὐτὸ ἦν κωφόν· ἐγένετο δὲ τοῦ a ieşit dracul, a grăit mutul și s- acela era mut. Şi când a ieşit
δαιμονίου ἐξελθόντος ἐλάλησεν ὁ au mirat noroadele. demonul, mutul a vorbit, iar
κωφός, καὶ ἐθαύμαζον οἱ ὄχλοι· 15. Iar oarecare dintr-înşii mulţimile s-au minunat.
Λκ Ια-15 τινὲς δὲ ἐξ αὐτῶν εἶπον· ἐν ziceau: cu veelzevul domnul Luca 11:15. Iar unii dintre ei au
Βεελζεβοὺλ τῷ ἄρχοντι τῶν dracilor scoate dracii. zis: Cu Beelzebul, căpetenia
δαιμονίων ἐκβάλλει τὰ δαιμόνια. 16. Iar alţii ispitindu-l, demonilor, scoate pe demoni.
Λκ Ια-16 ἕτεροι δὲ πειράζοντες σημεῖον cereau de la dânsul semn din Luca 11:16. Iar alţii, ispitindu-L,
παρ᾿ αὐτοῦ ἐζήτουν ἐξ οὐρανοῦ. cer. cereau de la El semn din cer.
Λκ Ια-17 αὐτὸς δὲ εἰδὼς αὐτῶν τὰ 17. Iar el ştiind gândurile Luca 11:17. Dar El, cunoscând
διανοήματα εἶπεν αὐτοῖς· πᾶσα lor, a zis lor: toată împărăţia ce gândurile lor, le-a zis: Orice
βασιλεία ἐφ᾿ ἑαυτὴν διαμερισθεῖσα, s-a împerecheat între sine se împărăţie, dezbinându-se în
ἐρημοῦται, καὶ οἶκος ἐπὶ οἶκον, pustieşte și casă peste casă cade. sine, se pustieşte şi casă peste
πίπτει. casă cade.
Λκ Ια-18 εἰ δὲ καὶ ὁ σατανᾶς ἐφ᾿ 18. Deci și satana dacă s-a Luca 11:18. Şi dacă satana s-a
ἑαυτὸν διεμερίσθη, πῶς σταθήσεται împerecheat între sine, cum va dezbinat în sine, cum va mai
ἡ βασιλεία αὐτοῦ, ὅτι λέγετε ἐν sta împărăţia lui? Că ziceţi că, sta împărăţia lui? Fiindcă
Βεελζεβούλ με ἐκβάλλειν τὰ cu veelzevul scot eu dracii, ziceţi că Eu scot pe demoni cu
δαιμόνια; Beelzebul.
Λκ Ια-19 εἰ δὲ ἐγὼ ἐν Βεελζεβοὺλ 19. Iar dacă eu cu veelzevul Luca 11:19. Iar dacă Eu scot
ἐκβάλλω τὰ δαιμόνια, οἱ υἱοὶ ὑμῶν scot dracii, feciorii voştri cu cine demonii cu Beelzebul, fiii voştri
ἐν τίνι ἐκβαλοῦσι; διὰ τοῦτο αὐτοὶ (îi) scot? Pentru aceasta ei vor fi cu cine îi scot? De aceea ei vă
κριταὶ ὑμῶν ἔσονται. vouă judecători. vor fi judecători.
Λκ Ια-20 εἰ δὲ ἐν δακτύλῳ Θεοῦ 20. Iar dacă eu cu degetul Luca 11:20. Iar dacă Eu, cu
ἐκβάλλω τὰ δαιμόνια, ἄρα ἔφθασεν lui Dumnezeu scot dracii, iată a degetul lui Dumnezeu, scot pe
ἐφ᾿ ὑμᾶς ἡ βασιλεία τοῦ Θεοῦ. ajuns la voi împărăţia lui demoni iată a ajuns la voi
Λκ Ια-21 ὅταν ὁ ἰσχυρὸς Dumnezeu. împărăţia lui Dumnezeu.
καθωπλισμένος φυλάσσῃ τὴν 21. Când cel tare întrarmat Luca 11:21. Când cel tare şi
ἑαυτοῦ αὐλήν, ἐν εἰρήνῃ ἐστὶ τὰ fiind păzeşte curtea sa, în pace înarmat fiind îşi păzeşte curtea,
ὑπάρχοντα αὐτοῦ· sunt averile lui. avuţiile lui sunt în pace.
Λκ Ια-22 ἐπὰν δὲ ὁ ἰσχυρότερος αὐτοῦ 22. Iar când va veni cel mai Luca 11:22. Dar când unul mai
ἐπελθὼν νικήσῃ αὐτόν, τὴν tare decât dânsul, și-l va birul pe tare decât el vine asupra lui şi-l
πανοπλίαν αὐτοῦ αἴρει, ἐφ᾿ ᾗ el, ia toate armele lui, întru care înfrânge, îi ia toate armele pe
ἐπεποίθει, καὶ τὰ σκῦλα αὐτοῦ se nădăjduia și împarte prăzile care se bizuia, iar prăzile de la
175
διαδίδωσιν. lui. el le împarte.
Λκ Ια-23 ὁ μὴ ὢν μετ᾿ ἐμοῦ κατ᾿ ἐμοῦ 23. Cel ce nu este cu mine Luca 11:23. Cel ce nu este cu
ἐστι, καὶ ὁ μὴ συνάγων μετ᾿ ἐμοῦ împotriva mea este, și cela ce nu Mine este împotriva Mea; şi cel
σκορπίζει. adună cu mine risipeşte. ce nu adună cu Mine risipeşte.
Λκ Ια-24 ῞Οταν τὸ ἀκάθαρτον πνεῦμα 24. Când duhul cel necurat Luca 11:24. Când duhul cel
ἐξέλθῃ ἀπὸ τοῦ ἀνθρώπου, va ieși din om, umblă prin locuri necurat iese din om, umblă prin
διέρχεται δι᾿ ἀνύδρων τόπων fără de apă, căutându-și odihnă, locuri fără apă, căutând
ζητοῦν ἀνάπαυσιν, καὶ μὴ εὑρίσκον și neaflând zice: mă voi întoarce odihnă, şi, negăsind, zice: Mă
λέγει· ὑποστρέψω εἰς τὸν οἶκόν μου în casa mea de unde am ieşit. voi întoarce la casa mea, de
ὅθεν ἐξῆλθον· unde am ieşit.
Λκ Ια-25 καὶ ἐλθὸν εὑρίσκει 25. Și venind o află măturată Luca 11:25. Şi, venind, o află
σεσαρωμένον καὶ κεκοσμημένον. și împodobită. măturată şi împodobită.
Λκ Ια-26 τότε πορεύεται καὶ 26 Atuncea merge și ia alte Luca 11:26. Atunci merge şi ia cu
παραλαμβάνει ἑπτὰ ἕτερα şapte duhuri mai rele decât sine, el alte şapte duhuri mai rele
πνεύματα πονηρότερα ἑαυτοῦ, καὶ și intrând locuiesc acolo; și se decât el şi, intrând, locuieşte
εἰσελθόντα κατοικεῖ ἐκεῖ, καὶ fac cele de pe urmă ale omului acolo; şi se fac cele de pe urmă
γίνεται τὰ ἔσχατα τοῦ ἀνθρώπου aceluia mai rele decât cele ale omului aceluia mai rele
ἐκείνου χείρονα τῶν πρώτων. dintâi. decât cele dintâi.
Λκ Ια-27 ᾿Εγένετο δὲ ἐν τῷ λέγειν 27. Și a fost când zicea el Luca 11:27. Şi când zicea El
αὐτὸν ταῦτα ἐπάρασά τις γυνὴ acestea, ridicând o femeie glas acestea, o femeie din mulţime,
φωνὴν ἐκ τοῦ ὄχλου εἶπεν αὐτῷ· din norod a zis lui: fericit este ridicând glasul, I-a zis: Fericit
μακαρία ἡ κοιλία ἡ βαστάσασά σε pântecele care te-a purtat și este pântecele care Te-a purtat
καὶ μαστοὶ οὓς ἐθήλασας. ţâţele care ai sub. şi fericiţi sunt sânii pe care i-ai
sub!
Λκ Ια-28 αὐτὸς δὲ εἶπε· μενοῦνγε 28. Iar el a zis: adevărat, Luca 11:28. Iar El a zis: Aşa este,
μακάριοι οἱ ἀκούοντες τὸν λόγον fericiţi cei ce ascultă cuvântul dar fericiţi sunt cei ce ascultă
τοῦ Θεοῦ καὶ φυλάσσοντες αὐτόν. lui Dumnezeu și-l păzesc pe el. cuvântul lui Dumnezeu şi-l
păzesc.
Λκ Ια-29 Τῶν δὲ ὄχλων 29. Iar adunându-se Luca 11:29. Iar îngrămădindu-se
ἐπαθροιζομένων ἤρξατο λέγειν· ἡ noroadele au început a zice: mulţimile, El a început a zice:
γενεὰ αὕτη γενεὰ πονηρά ἐστι· neamul acesta viclean este; semn Neamul acesta este un neam
σημεῖον ζητεῖ, καὶ σημεῖον οὐ cere și semn nu se va da lui, fără viclean; cere semn dar semn nu
δοθήσεται αὐτῇ εἰ μὴ τὸ σημεῖον numai semnul lui Iona i se va da decât semnul
᾿Ιωνᾶ τοῦ προφήτου. proorocul. proorocului Iona.
Λκ Ια-30 καθὼς γὰρ ἐγένετο ᾿Ιωνᾶς 30. Că precum a fost Iona Luca 11:30. Căci precum a fost
σημεῖον τοῖς Νινευΐταις, οὕτως semn Ninevitenilor, așa va fi și Iona un semn pentru Niniviteni
ἔσται καὶ ὁ υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου τῇ Fiul Omului la neamul acesta; aşa va fi şi Fiul Omului semn
γενεᾷ ταύτῃ σημεῖον pentru acest neam.
31. Împărăteasa de la austru Luca 11:31. Regina de la miazăzi
Λκ Ια-31 βασίλισσα νότου ἐγερθήσεται se va scula la judecată cu se va ridica la judecată cu
ἐν τῇ κρίσει μετὰ τῶν ἀνδρῶν τῆς bărbaţii neamului acestuia, și-i bărbaţii neamului acestuia şi-i
γενεᾶς ταύτης καὶ κατακρινεῖ va osândi pe ei; că a venit de la va osândi, pentru că a venit de
αὐτούς, ὅτι ἦλθεν ἐκ τῶν περάτων marginile pământului să audă la marginile pământului, ca să
τῆς γῆς ἀκοῦσαι τὴν σοφίαν înţelepciunea lui Solomon, și asculte înţelepciunea lui
Σολομῶντος, καὶ ἰδοὺ πλεῖον iată mai mult decât Solomon Solomon; şi, iată, mai mult
Σολομῶντος ὧδε. aicea. decât Solomon este aici.
32. Bărbaţii de la Ninive se Luca 11:32. Bărbaţii din Ninive se
Λκ Ια-32 ἄνδρες Νινευῒ ἀναστήσονται vor scula la judecată cu neamul vor scula la judecată cu
ἐν τῇ κρίσει μετὰ τῆς γενεᾶς ταύτης acesta și-l vor osândi pe el; căci neamul acesta şi-l vor osândi,
καὶ κατακρινοῦσιν αὐτήν, ὅτι ei s-au pocăit pentru pentru că s-au pocăit la
μετενόησαν εἰς τὸ κήρυγμα ᾿Ιωνᾶ, propovăduirea lui Iona, și iată propovăduirea lui Iona; şi,
καὶ ἰδοὺ πλεῖον ᾿Ιωνᾶ ὧδε. mai mult decât Iona aici. iată, mai mult decât Iona este
aici.
Λκ Ια-33 Οὐδεὶς δὲ λύχνον ἅψας εἰς 33. Nimenea aprinzând Luca 11:33. Nimeni, aprinzând
κρύπτην τίθησιν οὐδὲ ὑπὸ τὸν lumina o pune întru ascuns, nici făclie, nu o pune în loc ascuns,
μόδιον, ἀλλ᾿ ἐπὶ τὴν λυχνίαν, ἵνα οἱ sub obroc, ci în sfeşnic, ca cei ce nici sub obroc, ci în sfeşnic, ca
εἰσπορευόμενοι τὸ φέγγος intră să vadă lumina. aceia care intră să vadă
176
βλέπωσιν. lumina.
Λκ Ια-34 ὁ λύχνος τοῦ σώματός ἐστιν 34. Lumina trupului este Luca 11:34. Luminătorul trupului
ὁ ὀφθαλμός· ὅταν οὖν ὁ ὀφθαλμός ochiul; deci când va fi ochiul tău este ochiul tău. Când ochiul tău
σου ἁπλοῦς ᾖ, καὶ ὅλον τὸ σῶμά curat, tot trupul tău va fi este curat, atunci tot trupul tău
σου φωτεινόν ἐστιν· ἐπὰν δὲ luminat; iar când va fi rău, și e luminat; dar când ochiul tău
πονηρὸς ᾖ, καὶ τὸ σῶμά σου trupul tău întuneric va fi. e rău, atunci şi trupul tău e
σκοτεινόν. întunecat.
Λκ Ια-35 σκόπει οὖν μὴ τὸ φῶς τὸ ἐν 35. Drept aceea, socoteşte Luca 11:35. Ia seama deci ca
σοὶ σκότος ἐστίν. ca lumina care este întru tine să lumina din tine să nu fie
nu fie întuneric. întuneric.
Λκ Ια-36 εἰ οὖν τὸ σῶμά σου ὅλον 36. Deci dacă trupul tău va Luca 11:36. Aşadar, dacă tot
φωτεινόν, μὴ ἔχον τι μέρος fi tot luminat; neavând vreo trupul tău e luminat, neavând
σκοτεινόν, ἔσται φωτεινὸν ὅλον ὡς parte întunecată, va fi luminat nici o parte întunecată, luminat
ὅταν ὁ λύχνος τῇ ἀστραπῇ φωτίζῃ tot, ca și când lumina cu va fi în întregime, ca şi când te
σε. strălucirea te luminează. luminează făclia cu strălucirea
ei.
Λκ Ια-37 ᾿Εν δὲ τῷ λαλῆσαι αὐτὸν 37. Iar când grăia, îl ruga Luca 11:37. Şi pe când Iisus
ταῦτα ἠρώτα αὐτὸν Φαρισαῖός τις pe dânsul un Fariseu ca să vorbea, un fariseu Îl ruga să
ὅπως ἀριστήσῃ παρ᾿ αὐτῷ· prânzească la el, și intrând, au prânzească la el; şi, intrând, a
εἰσελθὼν δὲ ἀνέπεσεν. şezut. şezut la masă.
Λκ Ια-38 ὁ δὲ Φαρισαῖος ἰδὼν 38. Iar Fariseul văzând, s-a Luca 11:38. Iar fariseul s-a mirat
ἐθαύμασεν ὅτι οὐ mirat că nu s-au spălat întâi mai
πρῶτον văzând că El nu S-a spălat
ἐβαπτίσθη πρὸ τοῦ ἀρίστου. înainte de prânz. înainte de masă.
Λκ Ια-39 εἶπε δὲ ὁ Κύριος πρὸς αὐτόν· 39. Iar Domnul a zis către Luca 11:39. Şi Domnul a zis către
νῦν ὑμεῖς οἱ Φαρισαῖοι τὸ ἔξωθενdânsul: acum voi fariseii, partea el: Acum, voi fariseilor, curăţiţi
τοῦ ποτηρίου καὶ τοῦ πίνακος cea dinafară a paharului și a partea din afară a paharului şi
καθαρίζετε, τὸ δὲ ἔσωθεν ὑμῶν blidului curăţiţi; iară cea a blidului, dar lăuntrul vostru
γέμει ἁρπαγῆς καὶ πονηρίας. dinlăuntrul vostru este plină de este plin de răpire şi de
răpire și de vicleşug. viclenie.
Λκ Ια-40 ἄφρονες! οὐχ ὁ ποιήσας τὸ 40 Nebunilor, au nu cela ce Luca 11:40. Nebunilor! Oare, cel
ἔξωθεν καὶ τὸ ἔσωθεν ἐποίησε; au făcut cea dinafară, a făcut și ce a făcut partea din afară n-a
cea dinlăuntru? făcut şi partea dinăuntru?
Λκ Ια-41 πλὴν τὰ ἐνόντα δότε 41. Însă cele ce sunt la voi, Luca 11:41. Daţi mai întâi
ἐλεημοσύνην, καὶ ἰδοὺ ἅπαντα daţi-le milostenie, și iată, toate milostenie cele ce sunt
καθαρὰ ὑμῖν ἔσται. vor fi vouă curate. înlăuntrul vostru şi, iată, toate
vă vor fi curate.
Λκ Ια-42 ἀλλ᾿ οὐαὶ ὑμῖν τοῖς 42. Și vai vouă fariseilor! Că Luca 11:42. Dar vai vouă,
Φαρισαίοις, ὅτι ἀποδεκατοῦτε τὸ zeciuiţi izma și ruta și toate fariseilor! Că daţi zeciuială din
ἡδύοσμον καὶ τὸ πήγανον καὶ πᾶν verdeţurile, și treceţi judecata și izmă şi din untariţă şi din toate
λάχανον, καὶ παρέρχεσθε τὴν dragostea lui Dumnezeu; legumele şi lăsaţi la o parte
κρίσιν καὶ τὴν ἀγάπην τοῦ Θεοῦ· acestea se cădea a le face, și dreptatea şi iubirea de
ταῦτα δὲ ἔδει ποιῆσαι, κἀκεῖνα μὴ acelea a nu le lăsa. Dumnezeu; pe acestea se
ἀφιέναι. cuvenea să le faceţi şi pe
Λκ Ια-43 οὐαὶ ὑμῖν τοῖς Φαρισαίοις, 43. Vai vouă fariseilor! Că acelea să nu le lăsaţi.
ὅτι ἀγαπᾶτε τὴν πρωτοκαθεδρίαν iubiţi scaunele cele mai de sus în Luca 11:43. Vai vouă, fariseilor!
ἐν ταῖς συναγωγαῖς καὶ τοὺς sinagogi și închinăciunile prin Că iubiţi scaunele din faţă în
ἀσπασμοὺς ἐν ταῖς ἀγοραῖς. târguri. sinagogi şi în închinăciunile
din pieţe.
Λκ Ια-44 οὐαὶ ὑμῖν, γραμματεῖς καὶ 44. Vai vouă Cărturarilor și Luca 11:44. Vai vouă, cărturarilor
Φαρισαῖοι ὑποκριταί, ὅτι ἐστὲ ὡς fariseilor făţarnici că sunteţi ca şi fariseilor făţarnici! Că
τὰ μνημεῖα τὰ ἄδηλα, καὶ οἱ mormintele cele ce nu se văd și sunteţi ca mormintele ce nu se
ἄνθρωποι περιπατοῦντες ἐπάνω oamenii ce umblă deasupra lor văd, şi oamenii, care umblă
οὐκ οἴδασιν. nu le ştiu. peste ele, nu le ştiu.
Λκ Ια-45 ᾿Αποκριθεὶς δέ τις τῶν 45. Și răspunzând unul din Luca 11:45. Şi răspunzând, unul
νομικῶν λέγει αὐτῷ· διδάσκαλε, legiuitori, a zis lui: Învăţătorule, dintre învăţătorii de Lege I-a
ταῦτα λέγων καὶ ἡμᾶς ὑβρίζεις. acestea zicând și pe noi ne zis: Învăţătorule, acestea
ocărăşti. zicând, ne mustri şi pe noi!
177
Λκ Ια-46 ὁ δὲ εἶπε· καὶ ὑμῖν τοῖς 46. Iar el a zis: și vouă Luca 11:46. Iar El a zis: Vai şi
νομικοῖς οὐαί, ὅτι φορτίζετε τοὺς legiuitorilor, vai! Că însărcinaţi vouă, învăţătorilor de Lege! Că
ἀνθρώπους φορτία δυσβάστακτα, pe oameni cu sarcini, care nu se împovăraţi pe oameni cu
καὶ αὐτοὶ ἑνὶ τῶν δακτύλων ὑμῶν pot lesne purta; iar voi nici cu sarcini anevoie de purtat, iar
οὐ προσψαύετε τοῖς φορτίοις. un deget al vostru nu vă atingeţi voi nu atingeţi sarcinile nici cel
Λκ Ια-47 οὐαί ὑμῖν, ὅτι οἰκοδομεῖτε τὰ de sarcini. puţin cu un deget.
μνημεῖα τῶν προφητῶν, οἱ δὲ 47. Vai vouă! Că zidiţi Luca 11:47. Vai vouă! Că zidiţi
πατέρες ὑμῶν ἀπέκτειναν αὐτούς. mormintele proorocilor mormintele proorocilor pe care
și
Λκ Ια-48 ἄρα μαρτυρεῖτε καὶ părinţii voştri i-au ucis pe ei. părinţii voştri i-au ucis.
συνευδοκεῖτε τοῖς ἔργοις τῶν 48. Deci mărturisiţi și Luca 11:48. Aşadar, mărturisiţi şi
πατέρων ὑμῶν, ὅτι αὐτοὶ μὲν împreună voiţi încuviinţaţi faptele părinţilor
lucrurile
ἀπέκτειναν αὐτούς, ὑμεῖς δὲ părinţilor voştri; că aceia i-au voştri, pentru că ei i-au ucis,
οἰκοδομεῖτε αὐτῶν τὰ μνημεῖα. ucis pe ei, iar voi zidiţi iar voi le clădiţi mormintele.
Λκ Ια-49 διὰ τοῦτο καὶ ἡ σοφία τοῦ mormintele lor. Luca 11:49. De aceea şi
Θεοῦ εἶπεν· ἀποστελῶ εἰς αὐτοὺς 49. Pentru aceasta și înţelepciunea lui Dumnezeu a
προφήτας καὶ ἀποστόλους, καὶ ἐξ înţelepciunea lui Dumnezeu a zis: "Voi trimite la ei prooroci
αὐτῶν ἀποκτενοῦσι καὶ zis: trimite-voi către ei prooroci şi apostoli şi dintre ei vor ucide
ἐκδιώξουσιν, și apostoli și dintr-înşii vor ucideşi vor prigoni";
Λκ Ια-50 ἵνα ἐκζητηθῇ τὸ αἷμα πάντων și vor goni: Luca 11:50. Ca să se ceară de la
τῶν προφητῶν τὸ ἐκχυνόμενον ἀπὸ 50. Ca să se ceară sângele neamul acesta sângele tuturor
καταβολῆς κόσμου ἀπὸ τῆς γενεᾶς tuturor proorocilor, ce s-a proorocilor, care s-a vărsat de
ταύτης, vărsat din începutul lumii de la la facerea lumii,
Λκ Ια-51 ἀπὸ τοῦ αἵματος ῎Αβελ ἕως neamul acesta. Luca 11:51. De la sângele lui Abel
τοῦ αἵματος Ζαχαρίου τοῦ 51. De la sângele lui Avel până la sângele lui Zaharia,
ἀπολομένου μεταξὺ τοῦ până la sângele Zahariei, care a care a pierit între altar şi
θυσιαστηρίου καὶ τοῦ οἴκου· ναί, pierit între altar și între templu. Adevărat vă spun: Se
λέγω ὑμῖν, ἐκζητηθήσεται ἀπὸ τῆς biserică; adevărat zic vouă: se va cere de la neamul acesta.
γενεᾶς ταύτης. va cere de la neamul acesta. Luca 11:52. Vai vouă,
Λκ Ια-52 οὐαὶ ὑμῖν τοῖς νομικοῖς, ὅτι 52. Vai vouă legiuitorilor! învăţătorilor de Lege! Că aţi
ἤρατε τὴν κλεῖδα τῆς γνώσεως· Că aţi luat cheia cunoştinţei, voi luat cheia cunoştinţei; voi
αὐτοὶ οὐκ εἰσήλθετε, καὶ τοὺς nu aţi intrat și pe cei ce vreau să înşivă n-aţi intrat, iar pe cei ce
εἰσερχομένους ἐκωλύσατε. intre i-aţi oprit, voiau să intre i-aţi împiedecat.
Λκ Ια-53 λέγοντος δὲ αὐτοῦ πρὸς Luca 11:53. Iar ieşind El de acolo,
53. Și zicând el acestea către
αὐτοὺς ταῦτα ἤρξαντο οἱ ei, a început cărturarii și fariseiicărturarii şi fariseii au început
γραμματεῖς καὶ οἱ Φαρισαῖοι tare a se mânia spre dânsul și a să-L urască groaznic şi să-L
δεινῶς ἐνέχειν καὶ ἀποστοματίζειν sta lui împotrivă de multe, silească să vorbească despre
αὐτὸν περὶ πλειόνων, multe,
Λκ Ια-54 ἐνεδρεύοντες αὐτόν, 54. pândindu-l pe el și Luca 11:54. Pândindu-L şi
ζητοῦντες θηρεῦσαί τι ἐκ τοῦ căutând ca să vâneze ceva din căutând să prindă ceva din
στόματος αὐτοῦ, ἵνα gura lui, ca să-l învinuiască pe gura Lui, ca să-I găsească
κατηγορήσωσιν αὐτοῦ. el. vină.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΒ CAPITOLUL 12. CAPITOLUL 12

Λκ Ιβ-1 ᾿Εν οἷς ἐπισυναχθεισῶν τῶν 1. Și adunându-se mulţimi de Luca 12:1. Şi în acelaşi timp,
μυριάδων τοῦ ὄχλου ὡς καταπατεῖν noroade încât se călcau unii pe adunându-se mulţime mii şi mii
ἀλλήλους, ἤρξατο λέγειν πρὸς τοὺς alţii, au început a zice ucenicilor de oameni, încât se călcau unii
μαθητὰς αὐτοῦ πρῶτον· προσέχετε săi: mai întâi păziţi-vă de pe alţii, Iisus a început să
ἑαυτοῖς ἀπὸ τῆς ζύμης τῶν aluatul fariseilor, care este vorbească întâi către ucenicii
Φαρισαίων, ἥτις ἐστὶν ὑπόκρισις. făţăria. Săi: Feriţi-vă de aluatul
fariseilor, care este făţărnicia.
Λκ Ιβ-2 οὐδὲν δὲ συγκεκαλυμμένον 2. Că nimic nu este acoperit, Luca 12:2. Că nimic nu este
ἐστὶν ὃ οὐκ ἀποκαλυφθήσεται, καὶ care nu se va descoperi, și acoperit care să nu se
κρυπτὸν ὃ οὐ γνωσθήσεται· ascuns, care nu se va cunoaşte. descopere şi nimic ascuns care
să nu se cunoască.
Λκ Ιβ-3 ἀνθ᾿ ὧν ὅσα ἐν τῇ σκοτίᾳ 3. Pentru aceea câte aţi zis Luca 12:3. De aceea, câte aţi spus
εἴπατε, ἐν τῷ φωτὶ ἀκουσθήσεται, la întuneric, la lumină se vor la întuneric se vor auzi la
καὶ ὃ πρὸς τὸ οὖς ἐλαλήσατε ἐν τοῖς auzi, și ce aţi grăit la ureche în lumină; şi ceea ce aţi vorbit la
178
ταμείοις, κηρυχθήσεται ἐπὶ τῶν cămări, se va propovădui ureche, în odăi, se va vesti de
δωμάτων. deasupra caselor. pe acoperişuri.
Λκ Ιβ-4 Λέγω δὲ ὑμῖν τοῖς φίλοις μου· 4. Deci grăiesc vouă Luca 12:4. Dar vă spun vouă,
μὴ φοβηθῆτε ἀπὸ τῶν prietenilor mei: nu vă temeţi de prietenii Mei: Nu vă temeţi de
ἀποκτεννόντων τὸ σῶμα, καὶ μετὰ cei ce ucid trupul și după aceea cei care ucid trupul şi după
ταῦτα μὴ ἐχόντων περισσότερόν τι nu pot nimic mai mult să facă. aceasta n-au ce să mai facă.
ποιῆσαι. 5. Ci voi arăta vouă de cine Luca 12:5. Vă voi arăta însă de
Λκ Ιβ-5 ὑποδείξω δὲ ὑμῖν τίνα să vă temeţi. Să vă temeţi de cine să vă temeţi: Temeţi-vă de
φοβηθῆτε· φοβήθητε τὸν μετὰ τὸ acela ce are putere după ce l-a acela care, după ce a ucis, are
ἀποκτεῖναι ἔχοντα ἐξουσίαν ucis, să-l arunce în Gheena. putere să arunce în gheena; da,
ἐμβαλεῖν εἰς τὴν γέενναν· ναί, λέγω Adevăr grăiesc vouă: de acela, vă zic vouă, de acela să vă
ὑμῖν, τοῦτον φοβήθητε. să va temeţi. temeţi.
Λκ Ιβ-6 οὐχὶ πέντε στρουθία πωλεῖται 6. Au nu se vând cinci păsări Luca 12:6. Nu se vând oare cinci
ἀσσαρίων δύο; καὶ ἓν ἐξ αὐτῶν οὐκ cu doi filiari? Și nici una dintr- vrăbii cu doi bani? Şi nici una
ἔστιν ἐπιλελησμένον ἐνώπιον τοῦ însele nu este uitată înaintea lui dintre ele nu este uitată
Θεοῦ Dumnezeu. înaintea lui Dumnezeu.
Λκ Ιβ-7 ἀλλὰ καὶ αἱ τρίχες τῆς κεφαλῆς 7. Ci și perii capului vostru Luca 12:7. Ci şi perii capului
ὑμῶν πᾶσαι ἠρίθμηνται. μὴ οὖν toți sunt număraţi. Deci nu vă vostru, toţi sunt număraţi. Nu
φοβεῖσθε· πολλῶν στρουθίων temeţi; că voi sunteţi cu mult mai vă temeţi; voi sunteţi mai de
διαφέρετε. buni decât păsările. preţ decât multe vrăbii.
Λκ Ιβ-8 Λέγω δὲ ὑμῖν· πᾶς ὃς ἂν 8. Și zic vouă: tot cel ce va Luca 12:8. Şi zic vouă: Oricine va
ὁμολογήσῃ ἐν ἐμοὶ ἔμπροσθεν τῶν mărturisi întru mine înaintea mărturisi pentru Mine înaintea
ἀνθρώπων, καὶ ὁ υἱὸς τοῦ oamenilor, și Fiul Omului va oamenilor, şi Fiul Omului va
ἀνθρώπου ὁμολογήσει ἐν αὐτῷ mărturisi întru dânsul înaintea mărturisi pentru el înaintea
ἔμπροσθεν τῶν ἀγγέλων τοῦ Θεοῦ· îngerilor lui Dumnezeu. îngerilor lui Dumnezeu.
Λκ Ιβ-9 ὁ δὲ ἀρνησάμενός με ἐνώπιον 9. Iar cela ce se va lepăda Luca 12:9. Iar cel ce se va lepăda
τῶν ἀνθρώπων ἀπαρνηθήσεται de mine înaintea oamenilor, de Mine înaintea oamenilor,
ἐνώπιον τῶν ἀγγέλων τοῦ Θεοῦ. lepădat va fi înaintea îngerilor lepădat va fi înaintea îngerilor
lui Dumnezeu. lui Dumnezeu.
Λκ Ιβ-10 καὶ πᾶς ὃς ἐρεῖ λόγον εἰς τὸν 10. Și tot cela ce va zice Luca 12:10. Oricui va spune vreun
υἱὸν τοῦ ἀνθρώπου, ἀφεθήσεται cuvânt împotriva Fiului Omului, cuvânt împotriva Fiului
αὐτῷ· τῷ δὲ εἰς τὸ ῞Αγιον Πνεῦμα se vă ierta lui; iar celui ce va Omului, i se va Ierta; dar celui
βλασφημήσαντι οὐκ ἀφεθήσεται. huli împotriva Duhului Sfânt, nu ce va huli împotriva Duhului
se va ierta. Sfânt, nu i se va Ierta.
Λκ Ιβ-11 ὅταν δὲ προσφέρωσιν ὑμᾶς 11. Iar când vă vor duce pe Luca 12:11. Iar când vă vor duce
ἐπὶ τὰς συναγωγὰς καὶ τὰς ἀρχὰς voi la soboare și la dregători și în sinagogi şi la dregători şi la
καὶ τὰς ἐξουσίας, μὴ μεριμνᾶτε πῶς la stăpâni, nu vă grijiţi cum și ce stăpâniri nu vă îngrijiţi cum
ἢ τί ἀπολογήσησθε ἢ τί εἴπητε· veţi răspunde sau ce veţi zice; sau ce veţi răspunde, sau ce
veţi zice,
Λκ Ιβ-12 τὸ γὰρ ῞Αγιον Πνεῦμα διδάξει 12. Că Duhul Sfânt vă va Luca 12:12. Că Duhul Sfânt vă va
ὑμᾶς ἐν αὐτῇ τῇ ὥρᾳ ἃ δεῖ εἰπεῖν. învăţa pe voi întru acel ceas, învăţa chiar în ceasul acela, ce
cele ce se cade a zice. trebuie să spuneţi.
Λκ Ιβ-13 Εἶπε δέ τις αὐτῷ ἐκ τοῦ 13. Și a zis lui oarecare din Luca 12:13. Zis-a Lui cineva din
ὄχλου· διδάσκαλε, εἰπὲ τῷ ἀδελφῷ norod: învăţătorule, zi fratelui mulţime: Învăţătorule, zi
μου μερίσασθαι τὴν κληρονομίαν meu să împartă ca mine fratelui meu să împartă cu
μετ᾿ ἐμοῦ. moştenirea. mine moştenirea.
Λκ Ιβ-14 ὁ δὲ εἶπεν αὐτῷ· ἄνθρωπε, τίς 14. Iar el a zis lui: Omule, Luca 12:14. Iar El i-a zis: Omule,
με κατέστησε δικαστὴν ἢ μεριστὴν cine m-a pus pe mine judecător cine M-a pus pe Mine
ἐφ᾿ ὑμᾶς; sau împărţitor peste voi? judecător sau împărţitor peste
voi?
Λκ Ιβ-15 εἶπε δὲ πρὸς αὐτούς· ὁρᾶτε 15. Și a zis către ei: vedeţi și Luca 12:15. Şi a zis către ei:
καὶ φυλάσσεσθε ἀπὸ πάσης vă feriţi de lăcomie; că nu întru Vedeţi şi păziţi-vă de toată
πλεονεξίας· ὅτι οὐκ ἐν τῷ a prisosi cuiva din avuţiile sale lăcomia, căci viaţa cuiva nu stă
περισσεύειν τινὶ ἡ ζωὴ αὐτοῦ ἐστιν este viaţa lui. în prisosul avuţiilor sale.
ἐκ τῶν ὑπαρχόντων αὐτοῦ. Luca 12:16. Şi le-a spus lor
Λκ Ιβ-16 Εἶπε δὲ παραβολὴν πρὸς 16. Și a zis o pildă către această pildă, zicând: Unui om
αὐτοὺς λέγων· ἀνθρώπου τινὸς dânşii, grăind: unui om bogat i-a bogat i-a rodit din belşug
179
πλουσίου εὐφόρησεν ἡ χώρα· rodit ţarina. ţarina.
Λκ Ιβ-17 καὶ διελογίζετο ἐν ἑαυτῷ 17. Și cugeta întru sine, Luca 12:17. Şi el cugeta în sine,
λέγων· τί ποιήσω, ὅτι οὐκ ἔχω ποῦ zicând: ce voi face, că nu am zicând: Ce voi face, că n-am
συνάξω τοὺς καρπούς μου; unde aduna rodurile mele? unde să adun roadele mele?
Λκ Ιβ-18 καὶ εἶπε· τοῦτο ποιήσω· 18. Și a zis: aceasta voi face: Luca 12:18. Şi a zis: Aceasta voi
καθελῶ μου τὰς ἀποθήκας καὶ strica-voi jitniţele mele, și mai face: Voi strica jitniţele mele şi
μείζονας οἰκοδομήσω, καὶ συνάξω mari le voi zidi și voi strânge mai mari le voi zidi şi voi
ἐκεῖ πάντα τὰ γενήματά μου καὶ τὰ acolo toate rodurile mele și strânge acolo tot grâul şi
ἀγαθά μου, bunătăţile mele. bunătăţile mele;
Λκ Ιβ-19 καὶ ἐρῶ τῇ ψυχῇ μου· ψυχή, 19. Și voi zice sufletului Luca 12:19. Şi voi zice sufletului
ἔχεις πολλὰ ἀγαθὰ κείμενα εἰς ἔτη meu: suflete, ai multe bunătăţi meu: Suflete, ai multe bunătăţi
πολλά· ἀναπαύου, φάγε, πίε, strânse spre mulţi ani, strânse pentru mulţi ani;
εὐφραίνου. odihneşte-te, mănâncă, bea, odihneşte-te, mănâncă, bea,
veseleşte-te. veseleşte-te.
Λκ Ιβ-20 εἶπε δὲ αὐτῷ ὁ Θεός· ἄφρον, 20. Iar Dumnezeu i-a zis lui: Luca 12:20. Iar Dumnezeu i-a zis:
ταύτῃ τῇ νυκτὶ τὴν ψυχήν σου nebune, în această noapte Nebune! În această noapte vor
ἀπαιτοῦσιν ἀπὸ σοῦ· ἃ δὲ sufletul tău vor să-l ceară de la cere de la tine sufletul tău. Şi
ἡτοίμασας τίνι ἔσται; mine; dar cele ce ai gătit, ale cui cele ce ai pregătit ale cui vor
vor fi? fi?
Λκ Ιβ-21 οὕτως ὁ θησαυρίζων ἑαυτῷ, 21. Aşa este cela ce strânge Luca 12:21. Aşa se întâmplă cu cel
καὶ μὴ εἰς Θεὸν πλουτῶν. luiş comoară, iar nu în ce-şi adună comori sieşi şi nu
Dumnezeu se îmbogăţeşte. se îmbogăţeşte în Dumnezeu.
Λκ Ιβ-22 Εἶπε δὲ πρὸς τοὺς μαθητὰς 22. Și a zis către ucenicii Luca 12:22. Şi a zis către ucenicii
αὐτοῦ· διὰ τοῦτο λέγω ὑμῖν, μὴ săi; pentru aceasta zic vouă, nu Săi: De aceea zic vouă: Nu vă
μεριμνᾶτε τῇ ψυχῇ ὑμῶν τί φάγητε, vă grijiţi cu sufletul vostru, ce îngrijiţi pentru viaţa voastră ce
μηδὲ τῷ σώματι ὑμῶν τί veţi mânca; nici cu trupul, în ce veţi mânca, nici pentru trupul
ἐνδύσησθε. vă veţi îmbrăca. vostru cu ce vă veţi îmbrăca.
Λκ Ιβ-23 οὐχὶ ἡ ψυχὴ πλεῖόν ἐστι τῆς 23. Sufletul mai mare este Luca 12:23. Viaţa este mai mult
τροφῆς καὶ τὸ σῶμα τοῦ ἐνδύματος; decât hrana și trupul decât decât hrana şi trupul mai mult
haina. decât îmbrăcămintea.
Λκ Ιβ-24 κατανοήσατε τοὺς κόρακας, 24. Căutaţi la corbi, că nu Luca 12:24. Priviţi la corbi, că
ὅτι οὐ σπείρουσιν οὐδὲ θερίζουσιν, seamănă nici nu seceră; care nu nici nu seamănă, nici nu
οἷςοὐκ ἔστι ταμεῖον οὐδὲ ἀποθήκη, au cămări nici jitniţe și seceră; ei n-au cămară, nici
καὶ ὁ Θεὸς τρέφει αὐτούς· πόσῳ Dumnezeu îi hrăneşte pe ei; cu jitniţă, şi Dumnezeu îi hrăneşte.
μᾶλλον ὑμεῖς διαφέρετε τῶν cât mai mult voi sunteţi mai buni Cu cât mai de preţ sunteţi voi
πετεινῶν; decât păsările? decât păsările!
Λκ Ιβ-25 τίς δὲ ἐξ ὑμῶν μεριμνῶν 25. Și cine din voi grijindu- Luca 12:25. Şi cine dintre voi,
δύναται προσθεῖναι ἐπὶ τὴν ἡλικίαν se poate să adauge statului său îngrijindu-se, poate să adauge
αὐτοῦ πῆχυν ἕνα; un cot? staturii sale un cot?
Λκ Ιβ-26 εἰ οὖν οὔτε ἐλάχιστον 26. Deci dacă nici ce este Luca 12:26. Deci dacă nu puteţi să
δύνασθε, τί περὶ τῶν λοιπῶν mai mic nu puteţi face, ce vă mai faceţi nici cel mai mic lucru, de
μεριμνᾶτε; grijiţi de celelalte? ce vă îngrijiţi de celelalte?
Λκ Ιβ-27 κατανοήσατε τὰ κρίνα πῶς 27. Socotiţi la crinii cum Luca 12:27. Priviţi la crini cum
αὐξάνει· οὐ κοπιᾷ οὐδὲ νήθει· λέγω cresc; nu se ostenesc, nici nu cresc: Nu torc, nici nu ţes. Şi
δὲ ὑμῖν, οὐδὲ Σολομὼν ἐν πάσῃ τῇ torc; și grăiesc vouă, că nici zic vouă că nici Solomon, în
δόξῃ αὐτοῦ περιεβάλετο ὡς ἓν Solomon întru toată slava sa nu toată mărirea lui, nu s-a
τούτων. s-a îmbrăcat ca unul din aceştia. îmbrăcat ca unul dintre
aceştia.
Λκ Ιβ-28 εἰ δὲ τὸν χόρτον τοῦ ἀγροῦ, 28. Și de vreme ce iarba, Luca 12:28. Iar dacă iarba care
σήμερον ὄντα καὶ αὔριον εἰς care este astăzi în câmp și mâine este azi pe câmp, iar mâine se
κλίβανον βαλλόμενον, ὁ Θεὸς în cuptor se aruncă, Dumnezeu aruncă în cuptor, Dumnezeu
οὕτως ἀμφιέννυσι, πόσῳ μᾶλλον așa o îmbracă; cu cât mai vârtos aşa o îmbracă, cu cât mai mult
ὑμᾶς, ὀλιγόπιστοι; pe voi, puţin credincioşilor? pe voi, puţin credincioşilor!
Λκ Ιβ-29 καὶ ὑμεῖς μὴ ζητεῖτε τί φάγητε 29. Și voi să nu contaţi ce Luca 12:29. Şi voi să nu căutaţi ce
καὶ τί πίητε, καὶ μὴ μετεωρίζεσθε veţi mânca, sau ce veţi bea și nu veţi mânca sau ce veţi bea şi nu
vă înălţaţi. fiţi îngrijoraţi.
Λκ Ιβ-30 ταῦτα γὰρ πάντα τὰ ἔθνη τοῦ 30. Că toate acestea păgânii Luca 12:30. Căci toate acestea
180
κόσμου ἐπιζητεῖ· ὑμῶν δὲ ὁ πατὴρ lumii aceştia le caută; iar păgânii lumii le caută; dar
οἶδεν ὅτι χρῄζετε τούτων· Părintele vostru ştie ca vă Tatăl vostru ştie că aveţi nevoie
trebuiesc acestea. de acestea;
Λκ Ιβ-31 πλὴν ζητεῖτε τὴν βασιλείαν 31. Însă căutaţi împărăţia Luca 12:31. Căutaţi mai întâi
τοῦ Θεοῦ, καὶ ταῦτα πάντα lui Dumnezeu și acestea toate se împărăţia Lui. Şi toate acestea
προστεθήσεται ὑμῖν. vor adăuga vouă. se vor adăuga vouă.
Λκ Ιβ-32 Μὴ φοβοῦ τὸ μικρὸν 32. Nu te teme turmă mică; Luca 12:32. Nu te teme, turmă
ποίμνιον· ὅτι εὐδόκησεν ὁ πατὴρ că bine a voit Tatăl vostru să vă mică, pentru că Tatăl vostru a
ὑμῶν δοῦναι ὑμῖν τὴν βασιλείαν. dea vouă împărăţia. binevoit să vă dea vouă
împărăţia.
Λκ Ιβ-33 πωλήσατε τὰ ὑπάρχοντα 33. Vindeţi avuţiile voastre Luca 12:33. Vindeţi averile
ὑμῶν καὶ δότε ἐλεημοσύνην. și daţi milostenie; faceţi-vă vouă voastre şi daţi milostenie;
ποιήσατε ἑαυτοῖς βαλλάντια μὴ pungi care nu se învechesc, faceţi-vă pungi care nu se
παλαιούμενα, θησαυρὸν comoară neîmpuţinată în ceruri, învechesc, comoară
ἀνέκλειπτον ἐν τοῖς οὐρανοῖς. ὅπου unde furul nu se apropie, nici neîmpuţinată în ceruri, unde
κλέπτης οὐκ ἐγγίζει οὐδὲ σὴς molia nu o strică. fur nu se apropie, nici molie nu
διαφθείρει· o strică.
Λκ Ιβ-34 ὅπου γάρ ἐστιν ὁ θησαυρὸς 34. Că unde este comoara Luca 12:34. Căci unde este
ὑμῶν, ἐκεῖ καὶ ἡ καρδία ὑμῶν voastră, acolo va fi și inima comoara voastră, acolo este
ἔσται. voastră, inima voastră.
Λκ Ιβ-35 ῎Εστωσαν ὑμῶν αἱ ὀσφύες 35. Să fie mijloacele voastre Luca 12:35. Să fie mijloacele
περιεζωσμέναι καὶ οἱ λύχνοι încinse și făcliile aprinse; voastre încinse şi făcliile
καιόμενοι· voastre aprinse.
Λκ Ιβ-36 καὶ ὑμεῖς ὅμοιοι ἀνθρώποις 36 Și voi asemenea cu Luca 12:36. Şi voi fiţi asemenea
προσδεχομένοις τὸν κύριον oamenii care aşteaptă pe domnul oamenilor care aşteaptă pe
ἑαυτῶν, πότε ἀναλύσει ἐκ τῶν lor, când se va întoarce de la stăpânul lor când se întoarce
γάμων, ἵνα ἐλθόντος καὶ nunţi; ca viind și bătând, îndată de la nuntă, ca, venind, şi
κρούσαντος εὐθέως ἀνοίξωσιν să-i deschidă lui. bătând, îndată să-i deschidă.
αὐτῷ. 37. Fericite slugile acelea, Luca 12:37. Fericite sunt slugile
Λκ Ιβ-37 μακάριοι οἱ δοῦλοι ἐκεῖνοι, pe care venind domnul, îl va afla acelea pe care, venind,
οὓς ἐλθὼν ὁ κύριος εὑρήσει priveghind. Amin zic vouă, că se stăpânul le va afla priveghind.
γρηγοροῦντας. ἀμὴν λέγω ὑμῖν ὅτι va încinge și îi va pune pe dânşii Adevărat zic vouă că se va
περιζώσεται καὶ ἀνακλινεῖ αὐτούς, să şadă, și venind va sluji lor. încinge şi le va pune la masă şi,
καὶ παρελθὼν διακονήσει αὐτοῖς. apropiindu-se le va sluji.
Λκ Ιβ-38 καὶ ἐὰν ἔλθῃ ἐν τῇ δευτέρᾳ 38. Și de va veni la a doua Luca 12:38. Fie că va veni la
φυλακῇ καὶ ἐν τῇ τρίτῃ φυλακῇ strajă și la a treia strajă de va straja a doua, fie că va veni la
ἔλθῃ καὶ εὕρῃ οὕτω, μακάριοί εἰσιν veni, și-i va afla așa, fericite sunt straja a treia, şi le va găsi aşa,
οἱ δοῦλοι ἐκεῖνοι. slugile acelea. fericite sunt acelea.
Λκ Ιβ-39 τοῦτο δὲ γινώσκετε ὅτι εἰ ᾔδει 39. Iar aceasta să ştiţi, că de Luca 12:39. Iar aceasta să ştiţi că,
ὁ οἰκοδεσπότης ποίᾳ ὥρᾳ ὁ ar şti stăpânul casei în care ceas de ar şti stăpânul casei în care
κλέπτης ἔρχεται, ἐγρηγόρησεν ἂν va veni furul, ar priveghea nu ar ceas vine furul, ar veghea şi n-
καὶ οὐκ ἂν ἀφῆκε διορυγῆναι τὸν lăsa să-i sape casa lui. ar lăsa să i se spargă casa.
οἶκον αὐτοῦ. 40. Deci și voi fiţi gata; că Luca 12:40. Deci şi voi fiţi gata,
Λκ Ιβ-40 καὶ ὑμεῖς οὖν γίνεσθε ἕτοιμοι în ceasul care nu gândiţi, Fiul că în ceasul în care nu gândiţi
ὅτι ᾗ ὥρᾳ οὐ δοκεῖτε ὁ υἱὸς τοῦ Omului va veni. Fiul Omului va veni.
ἀνθρώπου ἔρχεται. 41. Și a zis Petru lui: Luca 12:41. Şi a zis Petru:
Λκ Ιβ-41 εἶπε δὲ αὐτῷ ὁ Πέτρος· Doamne, către noi zici pilda Doamne, către noi spui pilda
Κύριε, πρὸς ἡμᾶς τὴν παραβολὴν aceasta, sau și către toți? aceasta sau şi către toţi?
ταύτην λέγεις ἢ καὶ πρὸς πάντας, 42. Și a zis Domnul: oare Luca 12:42. Şi a zis Domnul: Cine
Λκ Ιβ-42 εἶπε δὲ ὁ Κύριος· τίς ἄρα cine este iconomul cel credincios este iconomul credincios şi
ἐστὶν ὁ πιστὸς οἰκονόμος καὶ și înţelept, pe care îl va pune înţelept pe care stăpânul îl va
φρόνιμος, ὃν καταστήσει ὁ κύριος domnul peste slugile sale, ca să pune peste slugile sale, ca să le
ἐπὶ τῆς θεραπείας αὐτοῦ τοῦ le dea la vreme măsura de grâu. dea, la vreme, partea lor de
διδόναι ἐν καιρῷ τὸ σιτομέτριον; grâu?
Λκ Ιβ-43 μακάριος ὁ δοῦλος ἐκεῖνος, 43. Fericită este sluga Luca 12:43. Fericită este sluga
ὃνἐλθὼν ὁ κύριος αὐτοῦ εὑρήσει aceea, pe care venind domnul lui aceea pe care, venind stăpânul,
οὕτω ποιοῦντα. îl va afla făcând așa. o va găsi făcând aşa.
181
Λκ Ιβ-44 ἀληθῶς λέγω ὑμῖν ὅτι ἐπὶ 44. Adevărat grăiesc vouă, Luca 12:44. Adevărat vă spun că o
πᾶσι τοῖς ὑπάρχουσιν αὐτοῦ că-l va pune pe dânsul peste va pune peste toate avuţiile
καταστήσει αὐτόν. toate avuţiile sale. sale.
Λκ Ιβ-45 ἐὰν δὲ εἴπῃ ὁ δοῦλος ἐκεῖνος 45. Iar de va zice sluga Luca 12:45. Iar de va zice sluga
ἐν τῇ καρδίᾳ αὐτοῦ, χρονίζει ὁ aceea întru inima sa: zăboveşte aceea în inima sa: Stăpânul
κύριός μου ἔρχεσθαι, καὶ ἄρξηται domnul meu a veni, și va începe meu zăboveşte să vină, şi va
τύπτειν τοὺς παῖδας καὶ τὰς a bate pe slugi și pe slujnice, și a începe să bată pe slugi şi pe
παιδίσκας, ἐσθίειν τε καὶ πίνειν καὶ mânca și a bea și a se îmbăta; slujnice, şi să mănânce, şi să
μεθύσκεσθαι, bea şi să se îmbete,
Λκ Ιβ-46 ἥξει ὁ κύριος τοῦ δούλου 46. Veni-va domnul slugii Luca 12:46. Veni-va stăpânul
ἐκείνου ἐν ἡμέρᾳ ᾗ οὐ προσδοκᾷ aceea în ziua întru care nu slugii aceleia în ziua în care ea
καὶ ἐν ὥρᾳ ᾗ οὐ γινώσκει, καὶ gândeşte și în ceasul întru care nu se aşteaptă şi în ceasul în
διχοτομήσει αὐτόν, καὶ τὸ μέρος nu ştie, și-l va tăia pe el în două, care ea nu ştie şi o va tăia în
αὐτοῦ μετὰ τῶν ἀπίστων θήσει. și partea lui cu necredincioşii o două, iar partea ei va pune-o
va pune. cu cei necredincioşi.
Λκ Ιβ-47 ἐκεῖνος δὲ ὁ δοῦλος, ὁ γνοὺς 47. Iar sluga ceea ce a ştiut Luca 12:47. Iar sluga aceea care a
τὸ θέλημα τοῦ κυρίου ἑαυτοῦ καὶ voia domnului său, și nu a gătit ştiut voia stăpânului şi nu s-a
μὴ ἑτοιμάσας μηδὲ ποιήσας πρὸς τὸ nici a făcut după voia lui, seva pregătit, nici n-a făcut după
θέλημα αὐτοῦ, δαρήσεται πολλάς· bate mult. voia lui, va fi bătută mult.
Λκ Ιβ-48 ὁ δὲ μὴ γνούς, ποιήσας δὲ 48. Iar cela ce nu a ştiut și a Luca 12:48. Şi cea care n-a ştiut,
ἄξια πληγῶν, δαρήσεται ὀλίγας. făcut cele vrednice de bătăi, se dar a făcut lucruri vrednice de
παντὶ δὲ ᾧ ἐδόθη πολύ, πολὺ va bate puţin. Și tot căruia s-a bătaie, va fi bătută puţin. Şi
ζητηθήσεται παρ᾿ αὐτοῦ, καὶ ᾧ dat mult, mult se va cere de la oricui i s-a dat mult, mult i se
παρέθεντο πολύ, περισσότερον el; și căruia i s-a încredinţat va cere, şi cui i s-a încredinţat
αἰτήσουσιν αὐτόν. mult, mai mult vor cere de la ei. mult, mai mult i se va cere.
Λκ Ιβ-49 Πῦρ ἦλθον βαλεῖν ἐπὶ τὴν 49. Foc am venit să arunc pe Luca 12:49. Foc am venit să arunc
γῆν, καὶ τί θέλω εἰ ἤδη ἀνήφθη! pământ, și ce voiesc, dacă acum pe pământ şi cât aş vrea să fie
s-a aprins? acum aprins!
Λκ Ιβ-50 βάπτισμα δὲ ἔχω 50. Și cu botez am a mă Luca 12:50. Şi cu botez am a Mă
βαπτισθῆναι, καὶ πῶς συνέχομαι boteză și cum mă strâmtorez boteza, şi câtă nerăbdare am
ἕως οὗ τελεσθῇ! până ce se va sfârşi! până ce se va îndeplini!
Λκ Ιβ-51 δοκεῖτε ὅτι εἰρήνην 51. Au vi se pare că am venit Luca 12:51. Vi se pare că am venit
παραγενόμην δοῦναι ἐν τῇ γῇ; οὐχί, să dau pace pe pământ? Nu, zic să dau pace pe pământ? Vă
λέγω ὑμῖν, ἀλλ᾿ ἢ διαμερισμόν. vouă, ci împărţire. spun că nu, ci dezbinare.
52. Că vor fi de acum înainte Luca 12:52. Căci de acum înainte
Λκ Ιβ-52 ἔσονται γὰρ ἀπὸ τοῦ νῦν cinci întru o casă împărţiţi, trei cinci dintr-o casă vor fi
πέντε ἐν οἴκῳ ἑνὶ διαμερισμένοι, împotriva a doi, și doi împotriva dezbinaţi: trei împotriva a doi
τρεῖς ἐπὶ δυσὶ καὶ δύο ἐπὶ τρισί· a trei. şi doi împotriva a trei.
53. Se va împărţi tatăl Luca 12:53. Dezbinaţi vor fi: tatăl
Λκ Ιβ-53 διαμερισθήσονται πατὴρ ἐπὶ împotriva feciorului și feciorul împotriva fiului şi fiul
υἱῷ καὶ υἱὸς ἐπὶ πατρί, μήτηρ ἐπὶ împotriva tatălui; mama împotriva tatălui, mama
θυγατρὶ καὶ θυγάτηρ ἐπὶ μητρί, împotriva fetei și fata împotriva împotriva fiicei şi fiica
πενθερὰ ἐπὶ τὴν νύμφην αὐτῆς καὶ mumei; soacra împotriva nurorii împotriva mamei, soacra
νύμφη ἐπὶ τὴν πενθερὰν αὐτῆς. și nora împotriva soacrei. împotriva nurorii sale şi nora
împotriva soacrei.
Λκ Ιβ-54 ῎Ελεγε δὲ καὶ τοῖς ὄχλοις· 54. Și zicea și noroadelor: Luca 12:54. Şi zicea mulţimilor:
ὅταν ἴδητε τὴν νεφέλην când vedeţi norul ridicându-se Când vedeţi un nor ridicându-
ἀνατέλλουσαν ἀπὸ δυσμῶν, εὐθέως de la apus numai decât ziceţi, ca se dinspre apus, îndată ziceţi
λέγετε, ὄμβρος ἔρχεται, καὶ γίνεται ploaie mare vine, și este așa. că vine ploaie mare; şi aşa
οὕτω· este.
Λκ Ιβ-55 καὶ ὅταν νότον πνέοντα, 55. Și când austrul suflând, Luca 12:55. Iar când suflă vântul
λέγετε ὅτι καύσων ἔσται, καὶ ziceţi, că zăduf va să fie, și este. de la miazăzi, ziceţi că va fi
γίνεται. arşiţă, şi aşa este.
Λκ Ιβ-56 ὑποκριταί, τὸ πρόσωπον τοῦ 56. Făţarnicilor, faţa cerului Luca 12:56. Făţarnicilor! Faţa
οὐρανοῦ καὶ τῆς γῆς οἴδατε și a pământului ştiţi a cerca; dar pământului şi a cerului ştiţi să
δοκιμάζειν, τὸν δὲ καιρὸν τοῦτον vremea aceasta cum n-o cercaţi? o deosebiţi, dar vremea aceasta
πῶς οὐ δοκιμάζετε; cum de nu o deosebiţi?
182
Λκ Ιβ-57 τί δὲ καὶ ἀφ᾿ ἑαυτῶν οὐ 57. Căci nu judecaţi și întru Luca 12:57. De ce, dar, de la voi
κρίνετε τὸ δίκαιον; voi ce este drept? înşivă nu judecaţi ce este
drept?
Λκ Ιβ-58 ὡς γὰρ ὑπάγεις μετὰ τοῦ 58. Și când mergi cu pârâşul Luca 12:58. Şi când mergi cu
ἀντιδίκου σου ἐπ᾿ ἄρχοντα, ἐν τῇ tău la domn, pe cale, dă lucrare pârâşul tău la dregător, dă-ţi
ὁδῷ δὸς ἐργασίαν ἀπηλλάχθαι ἀπ᾿ să te izbăveşti de el; ca nu silinţa să te scapi de el pe cale,
αὐτοῦ, μήποτε κατασύρῃ σε πρὸς cumva să te tragă la judecător și ca nu cumva să te târască la
τὸν κριτήν, καὶ ὁ κριτής σε παραδῷ Judecătorul te va da judecător, şi judecătorul să te
τῷ πράκτορι, καὶ ὁ πράκτωρ σε temnicerului, și temnicerul te va dea în mâna temnicerului, iar
βαλεῖ εἰς φυλακήν. arunca în temniţă. temnicerul să te arunce în
Λκ Ιβ-59 λέγω σοι, οὐ μὴ ἐξέλθῃς 59. Zic ţie, nu vei ieși de temniţă.
ἐκεῖθεν ἕως οὗ καὶ τὸ ἔσχατον acolo, până nu vei plăti și Luca 12:59. Zic ţie: Nu vei ieşi de
λεπτὸν ἀποδῷς. filiarul cel mai de apoi. acolo, până ce nu vei plăti şi
cel din urmă ban.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΓ CAPITOLUL 13. CAPITOLUL 13

Λκ Ιγ-1 Παρῆσαν δέ τινες ἐν αὐτῷ τῷ 1. Și au venit oarecare întru Luca 13:1. Şi erau de faţă în acel
καιρῷ ἀπαγγέλλοντες αὐτῷ περὶ acea vreme spunându-i lui de timp unii care-I vesteau despre
τῶν Γαλιλαίων, ὧν τὸ αἷμα Galileenii, al căror sânge Pilat galileienii al căror sânge Pilat
Πιλᾶτος ἔμιξε μετὰ τῶν θυσιῶν i-a amestecat cu jertfele lor. l-a amestecat cu jertfele lor.
αὐτῶν.
Λκ Ιγ-2 καὶ ἀποκριθεὶς ὁ ᾿Ιησοῦς εἶπεν 2. Și răspunzând Iisus, a zis Luca 13:2. Şi El, răspunzând, le-a
αὐτοῖς· δοκεῖτε ὅτι οἱ Γαλιλαῖοι lor: au vi se pare că Galileenii zis: Credeţi, oare, că aceşti
οὗτοι ἁμαρτωλοὶ παρὰ πάντας τοὺς aceştia mai păcătoşi decât toți galileieni au fost ei mai
Γαλιλαίους ἐγένοντο, ὅτι τοιαῦτα Galileenii au fost, căci au păcătoşi decât toţi galileienii,
πεπόνθασιν; pătimit acestea? fiindcă au suferit aceasta?
Λκ Ιγ-3 οὐχί, λέγω ὑμῖν, ἀλλ᾿ ἐὰν μὴ 3. Nu, ci zic vouă; ca de nu Luca 13:3. Nu! zic vouă; dar dacă
μετανοῆτε, πάντες ὡσαύτως vă veţi pocăi, toți așa veţi pieri, nu vă veţi pocăi, toţi veţi pieri
ἀπολεῖσθε. la fel.
Λκ Ιγ-4 ἢ ἐκεῖνοι οἱ δέκα καὶ ὀκτώ, ἐφ᾿ 4. Sau acei optsprezece, Luca 13:4. Sau acei optsprezece
οὓς ἔπεσεν ὁ πύργος ἐν τῷ Σιλωὰμ peste care a căzut turnul în inşi, peste care s-a surpat
καὶ ἀπέκτεινεν αὐτούς, δοκεῖτε ὅτι Siloam și i-a omorât, vi se pare turnul în Siloam şi i-a ucis,
οὗτοι ὀφειλέται ἐγένοντο παρὰ că aceştia mai păcătoşi au fost gândiţi, oare, că ei au fost mai
πάντας τοὺς ἀνθρώπους τοὺς decât toți oamenii care locuiau păcătoşi decât toţi oamenii
κατοικοῦντας ἐν ῾Ιερουσαλήμ; în Ierusalim? care locuiau în Ierusalim ?
Λκ Ιγ-5 οὐχί, λέγω ὑμῖν, ἀλλ᾿ ἐὰν μὴ 5. Nu, ci zic vouă: că de nu Luca 13:5. Nu! zic vouă; dar de nu
μετανοήσητε, πάντες ὁμοίως vă veţi pocăi, toți așa veţi pieri. vă veţi pocăi, toţi veţi pieri la
ἀπολεῖσθε. fel.
Λκ Ιγ-6 ῎Ελεγε δὲ ταύτην τὴν 6. Și zicea pilda aceasta: Luca 13:6. Şi le-a spus pilda
παραβολήν· συκῆν εἶχέ τις ἐν τῷ oarecine avea un smochin în via aceasta: Cineva avea un
ἀμπελῶνι αὐτοῦ πεφυτευμένην, καὶ lui sădit și a venit căutând roadă smochin, sădit în via sa şi a
ἦλθε ζητῶν καρπὸν ἐν αὐτῇ, καὶ întru el și nu a aflat. venit să caute rod în el, dar n-a
οὐχ εὗρεν. găsit.
Λκ Ιγ-7 εἶπε δὲ πρὸς τὸν ἀμπελουργόν· 7. Și a zis către vierul: iată, Luca 13:7. Şi a zis către vier : Iată
ἰδοὺ τρία ἔτη ἔρχομαι ζητῶν trei ani sunt de când vin căutând trei ani sunt de când vin şi caut
καρπὸν ἐν τῇ συκῇ ταύτῃ, καὶ οὐχ roadă în smochinul acesta, și nu rod în smochinul acesta şi nu
εὑρίσκω· ἔκκοψον αὐτήν· ἱνατί καὶ aflu, taie-l pe el; pentru ce și găsesc. Taie-l; de ce să ocupe
τὴν γῆν καταργεῖ; pământul împresoară în zadar? locul în zadar?
Λκ Ιγ-8 ὁ δὲ ἀποκριθεὶς εἶπεν αὐτῷ· 8. Iar el răspunzând zice lui: Luca 13:8. Iar el, răspunzând, a
κύριε, ἄφες αὐτὴν καὶ τοῦτο τὸ doamne, lasă-l pe ei și într-acest zis: Doamne, lasă-l şi anul
ἔτος, ἕως ὅτου σκάψω περὶ αὐτὴν an. până-l voi săpa împrejur și acesta, până ce îl voi săpa
καὶ βάλω κόπρια. voi pune gunoi; împrejur şi voi pune gunoi.
Λκ Ιγ-9 κἂν μὲν ποιήσῃ καρπόν· εἰ δὲ 9 Și de va face roadă, iar de Luca 13:9. Poate va face rod în
μήγε, εἰς τὸ μέλλον ἐκκόψεις αὐτήν. nu îl vei tăia în anul cel viitor. viitor; iar de nu, îl vei tăia.
Λκ Ιγ-10 ῏Ην δὲ διδάσκων ἐν μιᾷ τῶν 10. Și era învăţând întru una Luca 13:10. Şi învăţa Iisus într-
συναγωγῶν ἐν τοῖς σάββασι. din sinagogi sâmbăta. una din sinagogi sâmbăta.
Λκ Ιγ-11 καὶ ἰδοὺ γυνὴ ἦν πνεῦμα 11. Și iată o femeie era care Luca 13:11. Şi iată o femeie care
183
ἔχουσα ἀσθενείας ἔτη δέκα καὶ avea duhul neputinţei de avea de optsprezece ani un duh
ὀκτώ, καὶ ἦν συγκύπτουσα καὶ μὴ optsprezece ani, și era gârbovă de neputinţă şi care era
δυναμένη ἀνακῦψαι εἰς τὸ și nu putea să se ridice în sus gârbovă, de nu putea să se
παντελές. nicidecum. ridice în sus nicidecum;
Λκ Ιγ-12 ἰδὼν δὲ αὐτὴν ὁ ᾿Ιησοῦς 12. Iar Iisus văzându-o pe Luca 13:12. Iar Iisus, văzând-o, a
προσεφώνησε καὶ εἶπεν αὐτῇ· dânsa, a chemat-o și a zis ei: chemat-o şi i-a zis: Femeie, eşti
γύναι, ἀπολέλυσαι τῆς ἀσθενείας femeie, te-ai slobozit de boala ta. dezlegată de neputinţa ta.
σου· 13. Și și-a pus pe dânsa Luca 13:13. Şi Şi-a pus mâinile
Λκ Ιγ-13 καὶ ἐπέθηκεν αὐτῇ τὰς χεῖρας· mâinile și îndată s-a îndreptat și asupra ei, şi ea îndată s-a
καὶ παραχρῆμα ἀνωρθώθη καὶ slăvea pe Dumnezeu. îndreptat şi slăvea pe
ἐδόξαζε τὸν Θεόν. Dumnezeu.
Λκ Ιγ-14 ἀποκριθεὶς δὲ ὁ 14. Iar mai marele sinagogii Luca 13:14. Iar mai-marele
ἀρχισυνάγωγος, ἀγανακτῶν ὅτι τῷ mâniindu-se că o vindecase Iisus sinagogii, mâniindu-se că Iisus
σαββάτῳ ἐθεράπευσεν ὁ ᾿Ιησοῦς, sâmbăta, răspunzând zicea a vindecat-o sâmbăta,
ἔλεγε τῷ ὄχλῳ· ἓξ ἡμέραι εἰσὶν ἐν poporului: şase zile sunt întru răspunzând, zicea mulţimii:
αἷς δεῖ ἐργάζεσθαι· ἐν ταύταις οὖν care se cade a lucra; deci întru Şase zile sunt în care trebuie să
ἐρχόμενοι θεραπεύεσθε, καὶ μὴ τῇ acestea venind vă vindecaţi, iară se lucreze; venind deci într-
ἡμέρᾳ τοῦ σαββάτου. nu în ziua sâmbetei. acestea, vindecaţi-vă, dar nu în
ziua sâmbetei!
Λκ Ιγ-15 ἀπεκρίθη οὖν αὐτῷ ὁ Κύριος 15. Iar Domnul a răspuns lui Luca 13:15. Iar Domnul i-a
καὶ εἶπεν· ὑποκριτά, ἕκαστος ὑμῶν și a zis: făţarnice, fiecare din voi răspuns şi a zis: Făţarnicilor!
τῷ σαββάτῳ οὐ λύει τὸν βοῦν sâmbăta au nu-și dezleagă boul Fiecare dintre voi nu dezleagă,
αὐτοῦ ἢ τὸν ὄνον ἀπὸ τῆς φάτνης său sau asinul de la iesle, și-l oare, sâmbăta boul său, sau
καὶ ἀπαγαγὼν ποτίζει; duce de-l adapă? asinul de la iesle, şi nu-l duce
să-l adape?
Λκ Ιγ-16 ταύτην δέ, θυγατέρα ᾿Αβραὰμ 16. Dar aceasta, fiică a lui Luca 13:16. Dar aceasta, fiică a
οὖσαν, ἣν ἔδησεν ὁ σατανᾶς ἰδοὺ Avraam fiind, pe care a legat-o lui Avraam fiind, pe care a
δέκα καὶ ὀκτὼ ἔτη, οὐκ ἔδει satana, iată de optsprezece ani, legat-o satana, iată de
λυθῆναι ἀπὸ τοῦ δεσμοῦ τούτου τῇ au nu se cădea a se dezlega din optsprezece ani, nu se cuvenea,
ἡμέρᾳ τοῦ σαββάτου; legătura aceasta în ziua oare, să fie dezlegată de
sâmbetei? legătura aceasta, în ziua
Λκ Ιγ-17 καὶ ταῦτα λέγοντος αὐτοῦ 17. Și acestea zicând ei, se sâmbetei?
κατῃσχύνοντο πάντες οἱ ruşinau toți cei ce stau împotriva Luca 13:17. Şi zicând El acestea,
ἀντικείμενοι αὐτῷ, καὶ πᾶς ὁ lui; și tot poporul se bucura de s-au ruşinat toţi care erau
ὄχλος ἔχαιρεν ἐπὶ πᾶσι τοῖς toate cele slăvite ce se făceau de împotriva Lui, şi toată
ἐνδόξοις τοῖς γινομένοις ὑπ᾿ αὐτοῦ. dânsul. mulţimea se bucura de faptele
strălucite săvârşite de El.
Λκ Ιγ-18 ῎Ελεγε δέ· τίνι ὁμοία ἐστίν ἡ 18. Și zicea: cui este Luca 13:18. Deci zicea: Cu ce este
βασιλεία τοῦ Θεοῦ, καὶ τίνι asemenea împărăţia lui asemenea împărăţia lui
ὁμοιώσω αὐτήν; Dumnezeu? Și cu ce o voi Dumnezeu şi cu ce o voi
asemăna pe dânsa? asemăna?
Λκ Ιγ-19 ὁμοία ἐστὶ κόκκῳ σινάπεως, 19. Asemenea este Luca 13:19. Asemenea este
ὃν λαβὼν ἄνθρωπος ἔβαλεν εἰς grăunţului de muştar, pe care grăuntelui de muştar pe care,
κῆπον ἑαυτοῦ· καὶ ηὔξησε καὶ luându-l omul, l-a aruncat în luându-l, un om l-a aruncat în
ἐγένετο εἰς δένδρον μέγα, καὶ τὰ grădina sa, și a crescut și s-a grădina sa, şi a crescut şi s-a
πετεινὰ τοῦ οὐρανοῦ κατεσκήνωσεν făcut copac mare, și păsările făcut copac, iar păsările
ἐν τοῖς κλάδοις αὐτοῦ. cerului s-au sălăşluit în ramurile cerului s-au sălăşluit în
lui. ramurile lui.
Λκ Ιγ-20 Πάλιν εἶπε· τίνι ὁμοιώσω τὴν 20. Iarăşi au zis: cu ce voi Luca 13:20. Şi iarăşi a zis: Cu ce
βασιλείαν τοῦ Θεοῦ; asemăna împărăţia lui voi asemăna împărăţia lui
Dumnezeu? Dumnezeu?
Λκ Ιγ-21 ὁμοία ἐστὶ ζύμῃ, ἣν λαβοῦσα 21. Asemenea este aluatului, Luca 13:21. Asemenea este
γυνὴ ἔκρυψεν εἰς ἀλεύρου σάτα pe care luându-l femeia, l-a aluatului pe care, luându-l,
τρία, ἕως οὗ ἐζυμώθη ὅλον. ascuns în trei măsuri de făină, femeia l-a ascuns în trei măsuri
pană s-a dospit toată. de făină, până ce s-a dospit
Λκ Ιγ-22 Καὶ διεπορεύετο κατὰ πόλεις totul.
καὶ κώμας διδάσκων καὶ πορείαν 22. Și umbla prin oraşe și Luca 13:22. Şi mergea El prin
184
ποιούμενος εἰς ῾Ιερουσαλήμ. prin sate învăţând și cale făcând cetăţi şi prin sate, învăţând şi
în Ierusalim. călătorind spre Ierusalim .
Λκ Ιγ-23 εἶπε δέ τις αὐτῷ· Κύριε, εἰ 23. Și i-a zis oarecine lui: Luca 13:23. Şi I-a zis cineva:
ὀλίγοι οἱ σῳζόμενοι; ὁ δὲ εἶπε πρὸς Doamne, au puţini sunt cei ce se Doamne, puţini sunt, oare, cei
αὐτούς· mântuiesc? Iar el a zis lor: ce se mântuiesc? Iar El le-a
zis:
Λκ Ιγ-24 ἀγωνίζεσθε εἰσελθεῖν διὰ τῆς 24. Nevoiţi-vă a intra prin Luca 13:24. Siliţi-vă să intraţi prin
στενῆς πύλης· ὅτι πολλοί, λέγω uşa cea strâmtă, că mulţi, zic poarta cea strâmtă, că mulţi,
ὑμῖν, ζητήσουσιν εἰσελθεῖν καὶ οὐκ vouă, vor căuta să intre și nu vor zic vouă, vor căuta să intre şi
ἰσχύσουσιν. putea. nu vor putea.
Λκ Ιγ-25 ἀφ᾿ οὗ ἂν ἐγερθῇ ὁ 25. Deci după ce se va scula Luca 13:25. După ce se va scula
οἰκοδεσπότης καὶ ἀποκλείσῃ τὴν stăpânul casei, și va încuia uşa stăpânul casei şi va încuia uşa
θύραν, καὶ ἄρξησθε ἔξω ἑστάναι și veţi începe a sta afară și a şi veţi începe să staţi afară şi
καὶ κρούειν τὴν θύραν λέγοντες· bate în uşă zicând: Doamne, să bateţi la uşă, zicând:
Κύριε Κύριε, ἄνοιξον ἡμῖν· καὶ Doamne, deschide nouă; și Doamne, deschide-ne! - şi el,
ἀποκριθεὶς ἐρεῖ ὑμῖν, οὐκ οἶδα răspunzând va zice vouă: nu vă răspunzând, vă va zice: Nu vă
ὑμᾶς πόθεν ἐστέ· ştiu pe voi de unde sunteţi; ştiu de unde sunteţi,
Λκ Ιγ-26 τότε ἄρξεσθε λέγειν· ἐφάγομεν 26. Atunci veţi începe a zice: Luca 13:26. Atunci voi veţi începe
ἐνώπιόν σου καὶ ἐπίομεν, καὶ ἐν am mâncat înaintea ta și am să ziceţi: Am mâncat înaintea
ταῖς πλατείαις ἡμῶν ἐδίδαξας· băut și în uliţele noastre ai ta şi am băut şi în pieţele
Λκ Ιγ-27 καὶ ἐρεῖ· λέγω ὑμῖν, οὐκ οἶδα învăţat. noastre ai învăţat.
ὑμᾶς πόθεν ἐστέ· ἀπόστητε ἀπ᾿ 27. Și va zice: zic vouă, nu Luca 13:27. Şi el vă va zice: Vă
ἐμοῦ πάντες οἱ ἐργάται τῆς vă ştiu pe voi de unde sunteţi, spun: Nu ştiu de unde sunteţi.
ἀδικίας. depărtaţi-vă de la mine toți Depărtaţi-vă de la mine toţi
lucrătorii nedreptăţii. lucrătorii nedreptăţii.
Λκ Ιγ-28 ἐκεῖ ἔσται ὁ κλαυθμὸς καὶ ὁ 28. Acolo va fi plângerea și Luca 13:28. Acolo va fi plângerea
βρυγμὸς τῶν ὀδόντων, ὅταν scrâşnirea dinţilor, când veţi şi scrâşnirea dinţilor, când veţi
ὄψησθε ᾿Αβραὰμ καὶ ᾿Ισαὰκ καὶ vedea pe Avraam și pe Isaac și vedea pe Avraam şi pe Isaac şi
᾿Ιακὼβ καὶ πάντας τοὺς προφήτας pe Iacov, și pe toți proorocii pe Iacov şi pe toţi proorocii în
ἐν τῇ βασιλείᾳ τοῦ Θεοῦ, ὑμᾶς δὲ întru împărăţia lui Dumnezeu, Împărăţia lui Dumnezeu, iar pe
ἐκβαλλομένους ἔξω iar pe voi scoşi afară. voi aruncaţi afară.
Λκ Ιγ-29 καὶ ἥξουσιν ἀπὸ ἀνατολῶν 29. Și vor veni de la răsărit Luca 13:29. Şi vor veni alţii de la
καὶ δυσμῶν καὶ ἀπὸ βορρᾶ καὶ și de la apus și de la amiază- răsărit şi de la apus, de la
νότου, καὶ ἀνακλιθήσονται ἐν τῇ noapte și de la amiazăzi și vor miazănoapte şi de la miazăzi şi
βασιλείᾳ τοῦ Θεοῦ. şedea întru împărăţia lui vor şedea la masă în împărăţia
Dumnezeu. lui Dumnezeu.
Λκ Ιγ-30 καὶ ἰδοὺ εἰσὶν ἔσχατοι οἳ 30. Și iată, sunt pe urmă Luca 13:30. Şi iată, sunt unii de pe
ἔσονται πρῶτοι, καὶ εἰσὶ πρῶτοι οἳ care vor fi întâi, și sunt întâi urmă care vor fi întâi, şi sunt
ἔσονται ἔσχατοι. care vor fi pe urmă. alţii întâi care vor fi pe urmă.
Λκ Ιγ-31 ᾿Εν αὐτῇ τῇ ἡμέρᾳ προσῆλθόν 31. În ziua aceea s-au Luca 13:31. În ceasul acela au
τινες Φαρισαῖοι λέγοντες αὐτῷ· apropiat oarecare din Farisei, venit la El unii din farisei,
ἔξελθε καὶ πορεύου ἐντεῦθεν, ὅτι zicând lui: ieși și te du de aici, zicându-I: Ieşi şi du-Te de aici,
῾Ηρῴδης θέλει σε ἀποκτεῖναι. că Irod va să te omoare. că Irod vrea să Te ucidă.
Λκ Ιγ-32 καὶ εἶπεν αὐτοῖς· πορευθέντες 32. Și a zis lor: mergând, Luca 13:32. Şi El le-a zis:
εἴπατε τῇ ἀλώπεκι ταύτῃ· ἰδοὺ spuneţi vulpii acesteia: iată, scot Mergând, spuneţi vulpii
ἐκβάλλω δαιμόνια καὶ ἰάσεις draci și fac vindecări astăzi și acesteia: Iată, alung demoni şi
ἐπιτελῶ σήμερον καὶ αὔριον. καὶ τῇ mâine și a treia zi mă voi sfârşi. fac vindecări, astăzi şi mâine,
τρίτῃ τελειοῦμαι· iar a treia zi voi sfârşi.
Λκ Ιγ-33 πλὴν δεῖ με σήμερον καὶ 33. Însă mi se cade astăzi și Luca 13:33. Însă şi astăzi şi mâine
αὔριον καὶ τῇ ἐχομένῃ πορεύεσθαι, mâine și în cealaltă zi a merge; şi în ziua următoare merg,
ὅτι οὐκ ἐνδέχεται προφήτην că nu este cu putinţă să piară fiindcă nu este cu putinţă să
ἀπολέσθαι ἔξω ῾Ιερουσαλήμ. prooroc afară din Ierusalim. piară prooroc afară din
Ierusalim .
Λκ Ιγ-34 ῾Ιερουσαλὴμ ῾Ιερουσαλήμ, ἡ 34. Ierusalime, Ierusalime, Luca 13:34. Ierusalim e, Ierusalim
ἀποκτέννουσα τοὺς προφήτας καὶ cel ce omori proorocii și ucizi cu e, care omori pe prooroci şi
λιθοβολοῦσα τοὺς ἀπεσταλμένους pietre pe cei trimişi la tine, de ucizi cu pietre pe cei trimişi la
πρὸς αὐτὴν! ποσάκις ἠθέλησα câte ori am vrut să adun pe fiii tine, de câte ori am voit să
185
ἐπισυνάξαι τὰ τέκνα σου ὃν τρόπον tăi, cum adună găina puii să-i adun pe fiii tăi, cum adună
ὄρνις τὴν ἑαυτῆς νοσσιὰν ὑπὸ τὰς sub aripi și nu aţi voit pasărea puii săi sub aripi, dar
πτέρυγας, καὶ οὐκ ἠθελήσατε! n-aţi voit.
Λκ Ιγ-35 ἰδοὺ ἀφίεται ὑμῖν ὁ οἶκος 35. Iată, se lasă vouă casa Luca 13:35. Iată vi se lasă casa
ὑμῶν ἔρημος. λέγω δὲ ὑμῖν ὅτι οὐ voastră pustie, și amin grăiesc voastră pustie, că adevărat
μή με ἴδητε ἕως ἂν ἥξῃ ὅτε εἴπητε· vouă: că nu mă veţi vedea de grăiesc vouă. Nu Mă veţi mai
εὐλογημένος ὁ ἐρχόμενος ἐν acum până va veni, când veţi vedea până ce va veni vremea
ὀνόματι Κυρίου. zice: bine este cuvântat cel ce când veţi zice: Binecuvântat
vine întru numele Domnului. este Cel ce vine întru numele
Domnului!
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΔ CAPITOLUL 14. CAPITOLUL 14

Λκ Ιδ-1 Καὶ ἐγένετο ἐν τῷ ἐλθεῖν αὐτὸν 1. Și a fost când a intrat el în Luca 14:1. Şi când a intrat El în
εἰς οἶκόν τινος τῶν ἀρχόντων τῶν casa oarecăruia din boierii casa unuia dintre căpeteniile
Φαρισαίων σαββάτῳ φαγεῖν ἄρτον, fariseilor sâmbăta, ca sa fariseilor sâmbăta, ca să
καὶ αὐτοὶ ἦσαν παρατηρούμενοι mănânce pâine și aceia îl mănânce, şi ei Îl pândeau,
αὐτόν. pândeau pe el. Luca 14:2. Iată un om bolnav de
Λκ Ιδ-2 καὶ ἰδοὺ ἄνθρωπός τις ἦν 2. Și iată un om bolnav de idropică era înaintea Lui.
ὑδρωπικὸς ἔμπροσθεν αὐτοῦ. idropică era înaintea lui. Luca 14:3. Şi, răspunzând, Iisus a
Λκ Ιδ-3 καὶ ἀποκριθεὶς ὁ ᾿Ιησοῦς εἶπε 3. Și răspunzând Iisus, a zis zis către învăţătorii de lege şi
πρὸς τοὺς νομικοὺς καὶ către Farisei și către legiuitori către farisei, spunând: Cuvine-
Φαρισαίους λέγων· εἰ ἔξεστι τῷ grăind: oare este slobod se a vindeca sâmbăta ori nu?
σαββάτῳ θεραπεύειν; οἱ δὲ sâmbăta a vindeca? Luca 14:4. Ei însă au tăcut. Şi
ἡσύχασαν. 4. Iar ei au tăcut. Și luându-l, l-a vindecat şi i-a dat
Λκ Ιδ-4 καὶ ἐπιλαβόμενος ἰάσατο αὐτὸν apucându-l l-a vindecat pe el și drumul.
καὶ ἀπέλυσε. l-a slobozit. Luca 14:5. Şi către ei a zis: Care
Λκ Ιδ-5 καὶ ἀποκριθεὶς πρὸς αὐτοὺς 5. Și răspunzând către ei, a dintre voi, de-i cădea fiul sau
εἶπε· τίνος ὑμῶν υἱὸς ἢ βοῦς εἰς zis: căruia dintre voi fiul sau boul în fântână nu-l va scoate
φρέαρ ἐμπεσεῖται, καὶ οὐκ εὐθέως boul de va cădea în puţ, au nu îndată în ziua sâmbetei?
ἀνασπάσει αὐτὸν ἐν τῇ ἡμέρᾳ τοῦ îndată îl va scoate pe el în ziua Luca 14:6. Şi n-au putut să-i
σαββάτου; sâmbetei? răspundă la acestea.
Λκ Ιδ-6 καὶ οὐκ ἴσχυσαν 6. Și n-au putut răspunde lui Luca 14:7. Şi luând seama cum îşi
ἀνταποκριθῆναι αὐτῷ πρὸς ταῦτα. la acestea. alegeau la masă cele dintâi
Λκ Ιδ-7 ῎Ελεγε δὲ πρὸς τοὺς 7. Și zicea către cei chemaţi locuri, a spus celor chemaţi o
κεκλημένους παραβολήν, ἐπέχων pildă, luând aminte cum îşi pildă, zicând între ei:
πῶς τὰς πρωτοκλισίας ἐξελέγοντο, alegeau şederile mai sus, zicând Luca 14:8. Când vei fi chemat de
λέγων πρὸς αὐτούς· către dânşii: cineva la nuntă, nu te aşeza în
Λκ Ιδ-8 ὅταν κληθῇς ὑπό τινος εἰς 8. Când te va chema cineva locul cel dintâi, ca nu cumva să
γάμους, μὴ κατακλιθῇς εἰς τὴν la nuntă, nu şedea în locul cel fie chemat de el altul mai de
πρωτοκλισίαν, μήποτε ἐντιμότερός mai de sus, ca nu cumva să fie cinste decât tine.
σου ᾖ κεκλημένος ὑπ᾿ αὐτοῦ, chemat de dânsul altul mai Luca 14:9. Şi venind cel care te-a
cinstii decât tine; chemat pe tine şi pe el, îţi va
Λκ Ιδ-9 καὶ ἐλθὼν ὁ σὲ καὶ αὐτὸν 9. Și venind cela ce și pe tine zice: Dă acestuia locul. Şi
καλέσας ἐρεῖ σοι· δὸς τούτῳ τόπον· și pe acela a chemat, va zice ţie: atunci, cu ruşine, te vei duce să
καὶ τότε ἄρξῃ μετ᾿ αἰσχύνης τὸν dă locul acestuia, și atunci vei te aşezi pe locul cel mai de pe
ἔσχατον τόπον κατέχειν. începe cu ruşine locul cel mai de urmă.
jos a-l ţinea. Luca 14:10. Ci, când vei fi chemat,
Λκ Ιδ-10 ἀλλ᾿ ὅταν κληθῇς, πορευθεὶς 10. Ci când te va chema, mergând aşează-te în cel din
ἀνάπεσε εἰς τὸν ἔσχατον τόπον, ἵνα mergând şezi la locul cel mai de urmă loc, ca atunci când va
ὅταν ἔλθῃ ὁ κεκληκώς σε εἴπῃ σοι· jos; ca, când va veni cel ce te-a veni cel ce te-a chemat, el să-ţi
φίλε, προσανάβηθι ἀνώτερον· τότε chemat, să-ţi zică ţie: prietene, zică: Prietene, mută-te mai sus.
ἔσται σοι δόξα ἐνώπιον τῶν suie mai sus, atunci îţi va fi fie Atunci vei avea cinstea în faţa
συνανακειμένων σοι. cinste înaintea celor ce vor tuturor celor care vor şedea
şedea împreună cu tine. împreună cu tine.
Λκ Ιδ-11 ὅτι πᾶς ὁ ὑψῶν ἑαυτὸν 11. Că tot cel ce se înalţă, se Luca 14:11. Căci, oricine se înalţă
ταπεινωθήσεται καὶ ὁ ταπεινῶν va smeri, și cel ce se smereşte, se pe sine se va smeri, iar cel ce
ἑαυτὸν ὑψωθήσεται. va înălţa. se smereşte pe sine se va
186
înălţa.
Λκ Ιδ-12 ῎Ελεγε δὲ καὶ τῷ κεκληκότι 12. Și zicea și celui ce îl Luca 14:12. Zis-a şi celui ce-L
αὐτόν· ὅταν ποιῇς ἄριστον ἢ chemase pe el: când faci praznic chemase: Când faci prânz sau
δεῖπνον, μὴ φώνει τοὺς φίλους σου sau cină, nu chema prietenii tăi, cină, nu chema pe prietenii tăi,
μηδὲ τοὺς ἀδελφούς σου μηδὲ τοὺς nici frații tăi, nici rudele tale, nici pe fraţii tăi, nici pe rudele
συγγενεῖς σου μηδὲ γείτονας nici vecini bogaţi; ca nu cândva tale, nici vecinii bogaţi, ca nu
πλουσίους, μήποτε καὶ αὐτοί σε să te cheme și ei pe tine, și să ţi cumva să te cheme şi ei, la
ἀντικαλέσωσι, καὶ γενήσεταί σοι se facă răsplătire. rândul lor, pe tine, şi să-ţi fie
ἀνταπόδομα. ca răsplată.
Λκ Ιδ-13 ἀλλ᾿ ὅταν ποιῇς δοχήν, κάλει 13 Ci când faci ospăţ, Luca 14:13. Ci, când faci un
πτωχούς, ἀναπηρους, χωλούς, cheamă săracii, neputincioşii, ospăţ, cheamă pe săraci, pe
τυφλούς, şchiopii și orbii; neputincioşi, pe şchiopi, pe
orbi,
Λκ Ιδ-14 καὶ μακάριος ἔσῃ, ὅτι οὐκ 14. Și fericit vei fi, căci nu Luca 14:14. Şi fericit vei fi că nu
ἔχουσιν ἀνταποδοῦναί σοι· pot să-ţi întoarcă, că ţi se va pot să-ţi răsplătească. Căci ţi
ἀνταποδοθήσεται γάρ σοι ἐν τῇ întoarce ţie întru învierea se va răsplăti la învierea
ἀναστάσει τῶν δικαίων. drepţilor. drepţilor.
Luca 14:15. Şi auzind acestea,
Λκ Ιδ-15 ᾿Ακούσας δέ τις τῶν 15. Și auzind acestea unul unul dintre cei ce şedeau cu El
συνανακειμένων ταῦτα εἶπεν αὐτῷ· din cei ce şedeau cu el, a zis: la masă I-a zis: Fericit este cel
μακάριος ὃς φάγεται ἄριστον ἐν τῇ fericit este cel ce va prânzi întru ce va prânzi în împărăţia lui
βασιλείᾳ τοῦ Θεοῦ. împărăţia lui Dumnezeu. Dumnezeu!
Λκ Ιδ-16 ὁ δὲ εἶπεν αὐτῷ· ἀνθρωπός 16. Iar el a zis lui: un om Luca 14:16. Iar El i-a zis: Un om
τις ἐποίησε δεῖπνον μέγα καὶ oarecare a făcut cină mare și a oarecare a făcut cină mare şi a
ἐκάλεσε πολλούς· chemat pe mulţi; chemat pe mulţi;
Λκ Ιδ-17 καὶ ἀπέστειλε τὸν δοῦλον 17. Și a trimes pe sluga sa în Luca 14:17. Şi a trimis la ceasul
αὐτοῦ τῇ ὥρᾳ τοῦ δείπνου εἰπεῖν ceasul cinei să zică celor cinei pe sluga sa ca să spună
τοῖς κεκλημένοις· ἔρχεσθε, ὅτι ἤδη chemaţi: veniţi, că iată gata sunt celor chemaţi: Veniţi, că iată
ἕτοιμά ἐστι πάντα toate. toate sunt gata.
Λκ Ιδ-18 καὶ ἤρξαντο ἀπὸ μιᾶς 18. Și au început toți Luca 14:18. Şi au început unul
παραιτεῖσθαι πάντες. ὁ πρῶτος dimpreună a se lepăda. Cel câte unul, să-şi ceară Iertare.
εἶπεν αὐτῷ· ἀγρὸν ἠγόρασα, καὶ dintâi a zis lui: ţarină am Cel dintâi i-a zis: Ţarină am
ἔχω ἀνάγκην ἐξελθεῖν καὶ ἰδεῖν cumpărat, și am nevoie să ies și cumpărat şi am nevoie să ies ca
αὐτόν· ἐρωτῶ σε, ἔχε με să o văd, rogu-te să mă ierţi. s-o văd; te rog iartă-mă.
παρῃτημένον.
Λκ Ιδ-19 καὶ ἕτερος εἶπε· ζεύγη βοῶν 19. Și altul a zis: perechi de Luca 14:19. Şi altul a zis: Cinci
ἠγόρασα πέντε, καὶ πορεύομαι boi am cumpărat cinci, și merg perechi de boi am cumpărat şi
δοκιμάσαι αὐτά· ἐρωτῶ σε, ἔχε με să-i ispitesc; rogu-te să mă ierţi. mă duc să-i încerc; te rog
παρῃτημένον. iartă-mă.
Λκ Ιδ-20 καὶ ἕτερος εἶπε· γυναῖκα 20. Și altul a zis: femeie mi- Luca 14:20. Al treilea a zis:
ἔγημα, καὶ διὰ τοῦτο οὐ δύναμαι am luat și pentru aceasta nu pot Femeie mi-am luat şi de aceea
ἐλθεῖν. veni. nu pot veni.
Λκ Ιδ-21 καὶ παραγενόμενος ὁ δοῦλος 21. Și întorcându-se sluga Luca 14:21. Şi întorcându-se,
ἐκεῖνος ἀπήγγειλε τῷ κυρίῳ αὐτοῦ aceea, a spus domnului său sluga a spus stăpânului său
ταῦτα. τότε ὀργισθεὶς ὁ acestea. Atunci mâniindu-se acestea. Atunci, mâniindu-se,
οἰκοδεσπότης εἶπε τῷ δούλῳ stăpânul casei, a zis slugii sale: stăpânul casei a zis: Ieşi îndată
αὐτοῦ· ἔξελθε ταχέως εἰς τὰς ieși curând la răspântiile și în pieţele şi uliţele cetăţii, şi pe
πλατείας καὶ ρύμας τῆς πόλεως, καὶ uliţele cetăţii, și săracii și betegii săraci, şi pe neputincioşi, şi pe
τοὺς πτωχοὺς καὶ ἀναπήρους καὶ și şchiopii și orbi adu-i aici. orbi, şi pe şchiopi adu-i aici.
χωλοὺς καὶ τυφλοὺς εἰσάγαγε ὧδε.
Λκ Ιδ-22 καὶ εἶπεν ὁ δοῦλος· κύριε, 22. Și a zis sluga: doamne, Luca 14:22. Şi a zis sluga:
γέγονεν ὡς ἐπέταξας, καὶ ἔτι τόπος s-a făcut cum ai poruncit și încă Doamne, s-a făcut precum ai
ἐστί. mai este loc. poruncit şi tot mai este loc.
Λκ Ιδ-23 καὶ εἶπεν ὁ κύριος πρὸς τὸν 23. Și a zis domnul către Luca 14:23. Şi a zis stăpânul către
δοῦλον· ἔξελθε εἰς τὰς ὁδοὺς καὶ slugă: ieși la drumuri și la slugă: Ieşi la drumuri şi la
φραγμοὺς καὶ ἀνάγκασον εἰσελθεῖν, garduri și-i sileşte să intre ca să garduri şi sileşte să intre, ca să
ἵνα γεμισθῇ ὁ οἶκός μου. se umple casa mea. mi se umple casa,
187
Λκ Ιδ-24 λέγω γὰρ ὑμῖν ὅτι οὐδεὶς τῶν 24. Că zic vouă: că nici unul Luca 14:24. Căci zic vouă: Nici
ἀνδρῶν ἐκείνων τῶν κεκλημένων din bărbaţii aceia ce erau unul din bărbaţii aceia care au
γεύσεταί μου τοῦ δείπνου. chemaţi, nu va gusta cina mea. fost chemaţi nu va gusta din
cina mea.
Λκ Ιδ-25 Συνεπορεύοντο δὲ αὐτῷ ὄχλοι 25. Și mergeau cu dânsul Luca 14:25. Şi mergeau cu El
πολλοί. καὶ στραφεὶς εἶπε πρὸς noroade multe, și întorcându-se, mulţimi multe; şi întorcându-
αὐτούς· le-a zis lor: Se, a zis către ele:
Λκ Ιδ-26 εἴ τις ἔρχεται πρός με καὶ οὐ 26. Oricine vine către mine Luca 14:26. Dacă vine cineva la
μισεῖ τὸν πατέρα ἑαυτοῦ καὶ τὴν și nu urăşte pe tatăl său și pe Mine şi nu urăşte pe tatăl său
μητέρα καὶ τὴν γυναῖκα καὶ τὰ mumă și pe femeie și pe fecior și şi pe mamă şi pe femeie şi pe
τέκνα καὶ τοὺς ἀδελφοὺς καὶ τὰς pe fraţi și pe surori, încă și pe copii şi pe fraţi şi pe surori,
ἀδελφάς, ἔτι δὲ καὶ τὴν ἑαυτοῦ sufletul său, nu poate fi ucenic al chiar şi sufletul său însuşi, nu
ψυχήν, οὐ δύναταί μου μαθητὴς meu. poate să fie ucenicul Meu.
εἶναι. Luca 14:27. Şi cel ce nu-şi poartă
Λκ Ιδ-27 καὶ ὅστις οὐ βαστάζει τὸν 27. Și cel ce nu-și poartă crucea sa şi nu vine după Mine
σταυρὸν ἑαυτοῦ καὶ ἔρχεται ὀπίσω crucea sa și vine după mine, nu nu poate să fie ucenicul Meu.
μου, οὐ δύναται εἶναί μου μαθητής. poate fi ucenic al meu. Luca 14:28. Că cine dintre voi
Λκ Ιδ-28 τίς γὰρ ἐξ ὑμῶν, θέλων 28. Că cine dintre voi vrând vrând să zidească un turn nu
πύργον οἰκοδομῆσαι, οὐχὶ πρῶτον să zidească turn au nu întâi stă mai întâi şi-şi face
καθίσας ψηφίζει τὴν δαπάνην, εἰ şezând, îşi socoteşte cheltuiala, socoteala cheltuielii, dacă are
ἔχει τὰ πρὸς ἀπαρτισμόν, de are cele spre săvârşire? cu ce să-l isprăvească?
Λκ Ιδ-29 ἵνα μήποτε, θέντος αὐτοῦ 29. Ca nu cândva punând el Luca 14:29. Ca nu cumva,
θεμέλιον καὶ μὴ ἰσχύσαντος temelia și neputând săvârşi, toți punându-i temelia şi neputând
ἐκτελέσαι, πάντες οἱ θεωροῦντες cei ce vor vedea să înceapă a-l să-l termine, toţi cei care vor
ἄρξωνται αὐτῷ ἐμπαίζειν batjocori, zicând: vedea să înceapă a-l lua în
râs,
Λκ Ιδ-30 λέγοντες ὅτι οὗτος ὁ 30. Că acest om a început a Luca 14:30. Zicând: Acest om a
ἄνθρωπος ἤρξατο οἰκοδομεῖν καὶ zidi și n-a puful săvârşi. început să zidească, dar n-a
οὐκ ἴσχυσεν ἐκτελέσαι; putut isprăvi.
31. Sau care împărat, Luca 14:31. Sau care rege,
Λκ Ιδ-31 ἢ τίς βασιλεύς, πορευόμενος mergând să se lovească cu alt plecând să se bată în război cu
συμβαλεῖν ἑτέρῳ βασιλεῖ εἰς împărat la război, au nu şezând alt rege, nu va sta întâi să se
πόλεμον, οὐχὶ πρῶτον καθίσας întâi, se sfătuieşte de va putea cu sfătuiască, dacă va putea să
βουλεύεται εἰ δυνατός ἐστιν ἐν δέκα zece mii să se întâmpine cu cela întâmpine cu zece mii pe cel
χιλιάσιν ἀπαντῆσαι τῷ μετὰ εἴκοσι ce vine asupra lui cu douăzeci de care vine împotriva lui cu
χιλιάδων ἐρχομένῳ ἐπ᾿ αὐτόν; mii? douăzeci de mii?
Λκ Ιδ-32 εἰ δὲ μήγε, ἔτι πόρρω αὐτοῦ 32. Iar de nu, încă fiind el Luca 14:32. Iar de nu, încă fiind el
ὄντος πρεσβείαν ἀποστείλας ἐρωτᾷ departe, trimiţând solie, se departe, îi trimite solie şi se
τὰ πρὸς εἰρήνην. roagă de pace. roagă de pace.
Λκ Ιδ-33 οὕτως οὖν πᾶς ἐξ ὑμῶν, ὃς 33. Deci așa fiecare dintre Luca 14:33. Aşadar oricine dintre
οὐκ ἀποτάσσεται πᾶσι τοῖς ἑαυτοῦ voi, care nu se leapădă de toate voi care nu se leapădă de tot ce
ὑπάρχουσιν, οὐ δύναται εἶναί μου avuţiile sale nu poale fi ucenic al are nu poate să fie ucenicul
μαθητής. meu. Meu.
Λκ Ιδ-34 Καλὸν τὸ ἅλας· ἐὰν δὲ καὶ τὸ 34. Bună este sarea, iar Luca 14:34. Bună este sarea, dar
ἅλας μωρανθῇ, ἐν τίνι dacă sarea se va împuţi, cu ce se dacă şi sarea se va strica, cu ce
ἀρτυθήσεται; va îndulci? va fi dreasă?
Λκ Ιδ-35 οὔτε εἰς γῆν οὔτε εἰς κοπρίαν 35. Nici în pământ, nici în Luca 14:35. Nici în pământ, nici în
εὔθετόν ἐστιν· ἔξω βάλλουσιν αὐτό. gunoi nu este de treabă, afară o gunoi, nu este de folos, ci o
ὁ ἔχων ὦτα ἀκούειν ἀκουέτω. leapădă pe ea. Cel ce are urechi aruncă afară. Cine are urechi
de auzit, să audă. de auzit să audă.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΕ CAPITOLUL 15. CAPITOLUL 15

Λκ Ιε-1 ῏Ησαν δὲ ἐγγίζοντες αὐτῷ 1. Și era apropiindu-se de Luca 15:1. Şi se apropiau de El
πάντες οἱ τελῶναι καὶ οἱ dânsul toți vameşii și păcătoşii toţi vameşii şi păcătoşii, ca să-
ἁμαρτωλοὶ ἀκούειν αὐτοῦ. ca să-l asculte pe el. L asculte.
Λκ Ιε-2 καὶ διεγόγγυζον οἱ Φαρισαῖοι 2. Și cârteau fariseii și Luca 15:2. Şi fariseii şi cărturarii
καὶ οἱ γραμματεῖς λέγοντες ὅτι cărturarii zicând: acesta pe cârteau, zicând: Acesta
188
οὗτος ἁμαρτωλοὺς προσδέχεται καὶ păcătoşi primeşte și mănâncă cu primeşte la Sine pe păcătoşi şi
συνεσθίει αὐτοῖς. dânşii. mănâncă cu ei.
Λκ Ιε-3 εἶπε δὲ πρὸς αὐτοὺς τὴν 3. Și a zis către ei pilda Luca 15:3. Şi a zis către ei pilda
παραβολὴν ταύτην λέγων· aceasta, grăind: aceasta, spunând:
Λκ Ιε-4 τίς ἄνθρωπος ἐξ ὑμῶν ἔχων 4 Care om dintre voi, având Luca 15:4. Care om dintre voi,
ἑκατὸν πρόβατα, καὶ ἀπολέσας ἓν o sută de oi și pierzând una având o sută de oi şi pierzând
ἐξ αὐτῶν, οὐ καταλείπει τὰ dintre ele, au nu lasă pe cele din ele una, nu lasă pe cele
ἐνενήκοντα ἐννέα ἐν τῇ ἐρήμῳ καὶ nouăzeci și nouă în pustie și nouăzeci şi nouă în pustie şi se
πορεύεται ἐπὶ τὸ ἀπολωλὸς ἕως οὗ merge după cea pierdută, până duce după cea pierdută, până
εὕρῃ αὐτό; când o află pe ea? ce o găseşte?
Λκ Ιε-5 καὶ εὑρὼν ἐπιτίθησιν ἐπὶ τοὺς 5. Și aflându-o o pune pe Luca 15:5. Şi găsind-o, o pune pe
ὤμους αὐτοῦ χαίρων, umerii săi bucurându-se. umerii săi, bucurându-se;
Λκ Ιε-6 καὶ ἐλθὼν εἰς τὸν οἶκον 6. Și venind la casa sa, Luca 15:6. Şi sosind acasă,
συγκαλεῖ τοὺς φίλους καὶ τοὺς cheamă prietenii și vecinii, cheamă prietenii şi vecinii,
γείτονας λέγων αὐτοῖς· συγχάρητέ zicând lor: bucuraţi-vă cu mine, zicându-le: Bucuraţi-vă cu
μοι ὅτι εὗρον τὸ πρόβατόν μου τὸ că am găsit oaia mea cea mine, că am găsit oaia cea
ἀπολωλός. pierdută. pierdută.
Λκ Ιε-7 λέγω ὑμῖν ὅτι οὕτω χαρὰ ἔσται 7. Zic vouă: că așa va fi Luca 15:7. Zic vouă: Că aşa şi în
ἐν τῷ οὐρανῷ ἐπὶ ἑνὶ ἁμαρτωλῷ bucurie în cer de un păcătos ce cer va fi mai multă bucurie
μετανοοῦντι ἢ ἐπὶ ἐνενήκοντα ἐννέα se pocăieşte, decât de nouăzeci pentru un păcătos care se
δικαίοις, οἵτινες οὐ χρείαν ἔχουσι și nouă de drepţi, cărora nu le pocăieşte, decât pentru
μετανοίας. trebuieşte pocăinţă. nouăzeci şi nouă de drepţi,
Λκ Ιε-8 ῍Η τίς γυνὴ δραχμὰς ἔχουσα 8. Sau care femeie având care n-au nevoie de pocăinţă.
δέκα, ἐὰν ἀπολέσῃ δραχμὴν μίαν, zece drahme, de pierde o Luca 15:8. Sau care femeie, având
οὐχὶ ἅπτει λύχνον καὶ σαροῖ τὴν drahmă, au nu aprinde făclia și zece drahme, dacă pierde o
οἰκίαν καὶ ζητεῖ ἐπιμελῶς ἕως ὅτου mătură casa și caută cu drahmă, nu aprinde lumina şi
εὕρῃ; dinadinsul până o află? nu mătură casa şi nu caută cu
grijă până ce o găseşte?
Λκ Ιε-9 καὶ εὑροῦσα συγκαλεῖ τὰς 9. Și aflându-o, cheamă Luca 15:9. Şi găsind-o, cheamă
φίλας καὶ τὰς γείτονας λέγουσα· prietenele și vecinele, zicând: prietenele şi vecinele sale,
συγχάρητέμοι ὅτι εὗρον τὴν bucuraţi-vă cu mine, că am găsit spunându-le: Bucuraţi-vă cu
δραχμὴν ἣν ἀπώλεσα. drahma care pe care am pierdut- mine, căci am găsit drahma pe
o. care o pierdusem.
Λκ Ιε-10 οὕτω, λέγω ὑμῖν, χαρὰ γίνεται 10. Aşa zic vouă, bucurie se Luca 15:10. Zic vouă, aşa se face
ἐνώπιον τῶν ἀγγέλων τοῦ Θεοῦ ἐπὶ face înaintea îngerilor lui bucurie îngerilor lui Dumnezeu
ἑνὶ ἀμαρτωλῷ μετανοοῦντι. Dumnezeu pentru un păcătos ce pentru un păcătos care se
se pocăieşte. pocăieşte.
Λκ Ιε-11 Εἶπε δέ· ἄνθρωπός τις εἶχε 11. Și a zis: un om avea doi Luca 15:11. Şi a zis: Un om avea
δύο υἱούς, feciori; doi fii.
Λκ Ιε-12 καὶ εἶπεν ὁ νεώτερος αὐτῶν 12. Și a zis cel mai tânăr din Luca 15:12. Şi a zis cel mai tânăr
τῷ πατρί· πάτερ, δός μοι τὸ ei tatălui său: tală, dă-mi partea dintre ei tatălui său: Tată, dă-
ἐπιβάλλον μέρος τῆς οὐσίας, καὶ ce mi se cade de avuţie. Și le-a mi partea ce mi se cuvine din
διεῖλεν αὐτοῖς τὸν βίον. împărţit lor avuţia. avere. Şi el le-a împărţit
averea.
Λκ Ιε-13 καὶ μετ᾿ οὐ πολλὰς ἡμέρας 13. Și nu după multe zile, Luca 15:13. Şi nu după multe zile,
συναγαγὼν ἅπαντα ὁ νεώτερος υἱὸς adunând toate, feciorul cel mai adunând toate, fiul cel mai
ἀπεδήμησεν εἰς χώραν μακράν, καὶ tânăr s-a dus într-o ţară departe tânăr s-a dus într-o ţară
ἐκεῖ διεσκόρπισε τὴν οὐσίαν αὐτοῦ și acolo a risipit toată avuţia sa, depărtată şi acolo şi-a risipit
ζῶν ἀσώτως. vieţuind întru dezmierdări. averea, trăind în desfrânări.
Λκ Ιε-14 δαπανήσαντος δὲ αὐτοῦ πάντα 14. Și cheltuind el toate, s-a Luca 15:14. Şi după ce a cheltuit
ἐγένετο λιμὸς ἰσχυρὸς κατὰ τὴν făcut foamete mare într-acea totul, s-a făcut foamete mare în
χώραν ἐκείνην, καὶ αὐτὸς ἤρξατο ţară, și el a început a se lipsi. ţara aceea, şi el a început să
ὑστερεῖσθαι. ducă lipsă.
Λκ Ιε-15 καὶ πορευθεὶς ἐκολλήθη ἑνὶ 15. Și mergând s-a lipit de Luca 15:15. Şi ducându-se, s-a
τῶν πολιτῶν τῆς χώρας ἐκείνης, unul din locuitorii ţării aceleia și alipit el de unul din locuitorii
καὶ ἔπεμψεν αὐτὸν εἰς τοὺς ἀγροὺς l-a trimis pe el la ţarinele sale să acelei ţări, şi acesta l-a trimis
αὐτοῦ βόσκειν χοίρους. pască porcii. la ţarinile sale să păzească
189
porcii.
Λκ Ιε-16 καὶ ἐπεθύμει γεμίσαι τὴν 16. Și dorea să-și sature Luca 15:16. Şi dorea să-şi sature
κοιλίαν αὐτοῦ ἀπὸ τῶν κερατίων pântecele său de roşcovele ce pântecele din roşcovele pe care
ὧν ἤσθιον οἱ χοῖροι, καὶ οὐδεὶς mâncau porcii, și nimeni nu-i da le mâncau porcii, însă nimeni
ἐδίδου αὐτῷ. lui. nu-i dădea.
Λκ Ιε-17 εἰς ἑαυτὸν δὲ ἐλθὼν εἶπε· 17. Iar viindu-și întru sine, a Luca 15:17. Dar, venindu-şi în
πόσοι μίσθιοι τοῦ πατρός μου zis: câţi argaţi ai tatălui meu sine, a zis: Câţi argaţi ai
περισσεύουσιν ἄρτων, ἐγὼ δὲ λιμῷ sunt îndestulaţi de pâine, iar eu tatălui meu sunt îndestulaţi de
ἀπόλλυμαι! pier de foame! pâine, iar eu pier aici de
foame!
Λκ Ιε-18 ἀναστὰς πορεύσομαι πρὸς τὸν 18. Scula-mă-voi și mă voi Luca 15:18. Sculându-mă, mă voi
πατέρα μου καὶ ἐρῶ αὐτῷ· πάτερ, duce la tatăl meu și voi zice lui: duce la tatăl meu şi-i voi
ἥμαρτον εἰς τὸν οὐρανὸν καὶ tată, greşit-am la cer și înaintea spune: Tată, am greşit la cer şi
ἐνώπιόν σου· ta. înaintea ta;
Λκ Ιε-19 οὐκέτι εἰμὶ ἄξιος κληθῆναι 19. Și nu mai sunt vrednic a Luca 15:19. Nu mai sunt vrednic
υἱός σου· ποίησόν με ὡς ἕνα τῶν mă chema fiul tău, fă-mă ca pe să mă numesc fiul tău. Fă-mă
μισθίων σου. unul din argaţii tăi. ca pe unul din argaţii tăi.
Λκ Ιε-20 καὶ ἀναστὰς ἦλθε πρὸς τὸν 20. Și sculându-se, a venit la Luca 15:20. Şi, sculându-se, a
πατέρα αὐτοῦ. ἔτι δὲ αὐτοῦ μακρὰν tatăl său. Iar el încă departe venit la tatăl său. Şi încă
ἀπέχοντος εἶδεν αὐτὸν ὁ πατὴρ fiind, l-a văzut pe dânsul, tatăl departe fiind el, l-a văzut tatăl
αὐτοῦ καὶ ἐσπλαγχνίσθη, καὶ lui, și i s-a făcut milă, și său şi i s-a făcut milă şi,
δραμὼν ἐπέπεσεν ἐπὶ τὸν τράχηλον alergând, a căzut pe grumazii lui alergând, a căzut pe grumazul
αὐτοῦ καὶ κατεφίλησεν αὐτόν. și l-a sărutat pe el. lui şi l-a sărutat.
Λκ Ιε-21 εἶπε δὲ αὐτῷ ὁ υἱός· πάτερ, 21. Și a zis lui feciorul: tată, Luca 15:21. Şi i-a zis fiul: Tată,
ἥμαρτον εἰς τὸν οὐρανὸν καὶ greşit-am la cer și înaintea ta și am greşit la cer şi înaintea ta şi
ἐνώπιόν σου, καὶ οὐκέτι εἰμὶ ἄξιος nu mai sunt vrednic a mă chema nu mai sunt vrednic să mă
κληθῆναι υἱός σου. fiul tău. numesc fiul tău.
Λκ Ιε-22 εἶπε δὲ ὁ πατὴρ πρὸς τοὺς 22. Și a zis tatăl către slugile Luca 15:22. Şi a zis tatăl către
δούλους αὐτοῦ· ἐξενέγκατε τὴν sale: aduceţi haina cea dintâi și- slugile sale: Aduceţi degrabă
στολὴν τὴν πρώτην καὶ ἐνδύσατε l îmbrăcaţi pe el, și daţi inel în haina lui cea dintâi şi-l
αὐτόν, καὶ δότε δακτύλιον εἰς τὴν mâna lui și încălţăminte în îmbrăcaţi şi daţi inel în mâna
χεῖρα αὐτοῦ καὶ ὑποδήματα εἰς τοὺς picioarele lui; lui şi încălţăminte în picioarele
πόδας, lui;
Λκ Ιε-23 καὶ ἐνέγκαντες τὸν μόσχον 23. Și aducând viţelul cel Luca 15:23. Şi aduceţi viţelul cel
τὸν σιτευτὸν θύσατε, καὶ φαγόντες hrănit, îl junghiaţi, și mâncând îngrăşat şi-l înjunghiaţi şi,
εὐφρανθῶμεν, să ne veselim; mâncând, să ne veselim;
Λκ Ιε-24 ὅτι οὗτος ὁ υἱός μου νεκρὸς 24. Că fiul meu acesta mort Luca 15:24. Căci acest fiu al meu
ἦν καὶ ἀνέζησε, καὶ ἀπολωλὼς ἦν era și a înviat și pierdut era și s- mort era şi a înviat, pierdut era
καὶ εὑρέθη, καὶ ἤρξαντο a aflat. Și au începui a se veseli. şi s-a aflat. Şi au început să se
εὐφραίνεσθαι. veselească.
Λκ Ιε-25 ῏Ην δὲ ὁ υἱὸς αὐτοῦ ὁ 25. Iar feciorul lui cel mai Luca 15:25. Iar fiul cel mare era
πρεσβύτερος ἐν ἀγρῷ· καὶ ὡς mare era la ţarină, și dacă a la ţarină. Şi când a venit şi s-a
ἐρχόμενος ἤγγισε τῇ οἰκίᾳ, ἤκουσε venit și s-a apropiat de casă, a apropiat de casă, a auzit
συμφωνίας καὶ χορῶν, auzit cântece și jocuri. cântece şi jocuri.
Λκ Ιε-26 καὶ προσκαλεσάμενος ἕνα 26. Și chemând pe una din Luca 15:26. Şi, chemând la sine pe
τῶν παίδων ἐπυνθάνετο τί εἴη slugi, l-a întrebat, ce sunt una dintre slugi, a întrebat ce
ταῦτα. acestea? înseamnă acestea.
Λκ Ιε-27 ὁ δὲ εἶπεν αὐτῷ ὅτι ὁ ἀδελφός 27. Iar el a zis, că fratele tău Luca 15:27. Iar ea i-a răspuns:
σου ἥκει καὶ ἔθυσεν ὁ πατήρ σου a venit, și a junghiat tatăl tău Fratele tău a venit, şi tatăl tău
τὸν μόσχον τὸν σιτευτόν, ὅτι viţelul cel hrănit, pentru că a înjunghiat viţelul cel
ὑγιαίνοντα αὐτὸν ἀπέλαβεν, sănătos pe el l-a primit. îngrăşat, pentru că l-a primit
sănătos.
Λκ Ιε-28 ὠργίσθη δὲ καὶ οὐκ ἤθελεν 28. Și s-a mâniat și nu voia Luca 15:28. Şi el s-a mâniat şi nu
εἰσελθεῖν. ὁ οὖν πατὴρ αὐτοῦ să intre, iar tatăl lui ieşind, îl voia să intre; dar tatăl lui,
ἐξελθὼν παρεκάλει αὐτόν. ruga pe el. ieşind, îl ruga.
Λκ Ιε-29 ὁ δὲ ἀποκριθεὶς εἶπε τῷ 29. Iar el răspunzând, a zis Luca 15:29. Însă el, răspunzând, a
πατρί· ἰδοὺ τοσαῦτα ἔτη δουλεύω tatălui său: iată, atâţia ani zis tatălui său: Iată, atâţia ani
190
σοι καὶ οὐδέποτε ἐντολήν σου slujesc ţie, și niciodată porunca îţi slujesc şi niciodată n-am
παρῆλθον, καὶ ἐμοὶ οὐδέποτε ta n-am călcat, și mie niciodată călcat porunca ta. Şi mie
ἔδωκας ἔριφον ἵνα μετὰ τῶν φίλων nu mi-ai dat măcar un ied, ca să niciodată nu mi-ai dat un ied,
μου εὐφρανθῶ· mă veselesc cu prietenii mei, ca să mă veselesc cu prietenii
mei.
Λκ Ιε-30 ὅτε δὲ ὁ υἱός σου οὗτος ὁ 30. Iar când veni fiul tău Luca 15:30. Dar când a venit
καταφαγών σου τὸν βίον μετὰ acesta, care a mâncat avuţia la acest fiu al tău, care ţi-a
πορνῶν, ἦλθεν, ἔθυσας αὐτῷ τὸν cu curvele, junghiaşi lui viţelul mâncat averea cu desfrânatele,
μόσχον τὸν σιτευτόν. cel hrănit. ai înjunghiat pentru el viţelul
cel îngrăşat.
Λκ Ιε-31 ὁ δὲ εἶπεν αὐτῷ· τέκνον, σὺ 31. Iar el a zis lui: fiule, tu Luca 15:31. Tatăl însă i-a zis:
πάντοτε μετ᾿ ἐμοῦ εἶ, καὶ πάντα τὰ în toată vremea ești cu mine și Fiule, tu totdeauna eşti cu mine
ἐμὰ σά ἐστιν· toate ale mele, ale tale sunt. şi toate ale mele ale tale sunt.
Λκ Ιε-32 εὐφρανθῆναι δὲ καὶ χαρῆναι 32. Ci se cădea a ne veseli și Luca 15:32. Trebuia însă să ne
ἔδει, ὅτι ὁ ἀδελφός σου οὗτος a ne bucura, căci fratele tău veselim şi să ne bucurăm, căci
νεκρὸς ἦν καὶ ἀνέζησε, καὶ acesta mort era și a înviat, și fratele tău acesta mort era şi a
ἀπολωλὼς ἦν καὶ εὑρέθη. pierdut era și s-a aflat. înviat, pierdut era şi s-a aflat.

Λκ Ιστ-1 ῎Ελεγε δὲ καὶ πρὸς τοὺς 1. Și zicea și către ucenicii Luca 16:1. Şi zicea şi către
μαθητὰς αὐτοῦ· ἄνθρωπός τις ἦν săi: era un om bogat, care avea ucenicii Săi: Era un om bogat
πλούσιος, ὃς εἶχεν οἰκονόμον, καὶ un iconom, și acesta a fost pârât care avea un iconom şi acesta
οὗτος διεβλήθη αὐτῷ ὡς la el că risipeşte avuţiile lui. a fost pârât lui că-i risipeşte
διασκορπίζων τὰ ὑπάρχοντα αὐτοῦ. avuţiile.
Λκ Ιστ-2 καὶ φωνήσας αὐτὸν εἶπεν 2. Și chemând pe el, i-a zis Luca 16:2. Şi chemându-l, i-a zis:
αὐτῷ· τί τοῦτο ἀκούω περὶ σοῦ; lui: ce aud aceasta de tine? Dă Ce este aceasta ce aud despre
ἀπόδος τὸν λόγον τῆς οἰκονομίας seama de iconomia ta; că nu vei tine? Dă-mi socoteala de
σου· οὐ γὰρ δύνῃ ἔτι οἰκονομεῖν, putea mai mult a fi iconom. iconomia ta, căci nu mai poţi
să fii iconom.
Λκ Ιστ-3 εἶπε δὲ ἐν ἑαυτῷ ὁ οἰκονόμος· 3. Iar iconomul a zis întru Luca 16:3. Iar iconomul a zis în
τί ποιήσω, ὅτι ὁ κύριός μου sine: ce voi face? Că domnul sine: Ce voi face că stăpânul
ἀφαιρεῖται τὴν οἰκονομίαν ἀπ᾿ meu ia iconomia de la mine; a meu ia iconomia de la mine?
ἐμοῦ; σκάπτειν οὐκ ἰσχύω, ἐπαιτεῖν săpa nu pot, a cere îmi este Să sap, nu pot; să cerşesc, mi-e
αἰσχύνομαι· ruşine. ruşine.
Λκ Ιστ-4 ἔγνων τί ποιήσω, ἵνα, ὅταν 4. Ştiu ce voi face, că dacă Luca 16:4. Ştiu ce voi face, ca să
μετασταθῶ ἐκ τῆς οἰκονομίας, mă va schimba din iconomie, să mă primească în casele lor,
δέξωνταί με εἰς τοὺς οἴκους mă primească în casele lor. când voi fi scos din iconomie.
ἑαυτῶν. Luca 16:5. Şi chemând la sine,
Λκ Ιστ-5 καὶ προσκαλεσάμενος ἕνα 5. Și chemând câte unul pe unul câte unul, pe datornicii
ἕκαστον τῶν χρεωφειλετῶν τοῦ fiecare din datornicii domnului stăpânului său, a zis celui
κυρίου ἑαυτοῦ ἔλεγε τῷ πρώτῳ· său, a zis celui dintâi: cu cât ești dintâi: Cât eşti dator
πόσον ὀφείλεις σὺ τῷ κυρίῳ μου; dator domnului meu? stăpânului meu?
Λκ Ιστ-6 ὁ δὲ εἶπεν· ἑκατὸν βάτους 6. Iar el a zis: cu o sută de Luca 16:6. Iar el a zis: O sută de
ἐλαίου. καὶ εἶπεν αὐτῷ· δέξαι σου măsuri de untdelemn. Și a zis măsuri de untdelemn. Iconomul
τὸ γράμμα καὶ καθίσας ταχέως lui: ia-ţi zapisul tău și şezi i-a zis: Ia-ţi zapisul şi, şezând,
γράψον πεντήκοντα. curând de scrie cincizeci. scrie degrabă cincizeci.
Λκ Ιστ-7 ἔπειτα ἑτέρῳ εἶπε· σὺ δὲ 7. Iar după aceea a zis Luca 16:7. După aceea a zis
πόσον ὀφείλεις; ὁ δὲ εἶπεν· ἑκατὸν altuia: dar tu cu cât ești dator? altuia: Dar tu, cât eşti dator?
κόρους σίτου. καὶ λέγει αὐτῷ· δέξαι Iar el a zis: cu o sută de măsuri El i-a spus: O sută de măsuri
σου τὸ γράμμα καὶ γράψον de grâu. Și a zis lui: ia-ţi zapisul de grâu. Zis-a iconomul: Ia-ţi
ὀγδοήκοντα. tău și scrie optzeci. zapisul şi scrie optzeci.
Λκ Ιστ-8 καὶ ἐπῄνεσεν ὁ κύριος τὸν 8. Și a lăudat domnul pe Luca 16:8. Şi a lăudat stăpânul pe
οἰκονόμον τῆς ἀδικίας, ὅτι iconomul nedreptăţii, că iconomul cel nedrept, căci a
φρονίμως ἐποίησεν· ὅτι οἱ υἱοὶ τοῦ înţelepţeşte a făcut; că fiii lucrat înţelepţeşte. Căci fiii
αἰῶνος τούτου φρονιμώτεροι ὑπὲρ veacului acestuia mai înţelepţi veacului acestuia sunt mai
τοὺς υἱοὺς τοῦ φωτὸς εἰς τὴν sunt decât fiii luminii întru înţelepţi în neamul lor decât fiii
γενεὰν τὴν ἑαυτῶν εἰσι. neamul lor. luminii.
191
Λκ Ιστ-9 κἀγὼ ὑμῖν λέγω· ποιήσατε 9. Și eu zic vouă: făceţi-vă Luca 16:9. Şi Eu zic vouă: Faceţi-
ἑαυτοῖς φίλους ἐκ τοῦ μαμωνᾶ τῆς vouă prieteni din mamona vă prieteni cu bogăţia
ἀδικίας, ἵνα, ὅταν ἐκλίπητε, nedreptăţii; că dacă veţi fi nedreaptă, ca atunci, când veţi
δέξωνται ὑμᾶς εἰς τὰς αἰωνίους lipsiţi, să vă primească pe voi în părăsi viaţa, să vă primească ei
σκηνάς. corturile cele veşnice. în corturile cele veşnice.
10. Cel ce este credincios Luca 16:10. Cel ce este credincios
Λκ Ιστ-10 ὁ πιστὸς ἐν ἐλαχίστῳ καὶ ἐν întru puţin, și întru mult în foarte puţin şi în mult este
πολλῷ πιστός ἐστι, καὶ ὁ ἐν credincios este, și cel ce este credincios; şi cel ce e nedrept
ἐλαχίστῳ ἄδικος καὶ ἐν πολλῷ nedrept întru puţin, și întru mult în foarte puţin şi în mult este
ἄδικός ἐστιν. nedrept este. nedrept.
11. Deci dacă întru cele Luca 16:11. Deci dacă n-aţi fost
Λκ Ιστ-11 εἰ οὖν ἐν τῷ ἀδίκῳ μαμωνᾶ nedrepte, (a lui) mamona, n-aţi credincioşi în bogăţia
πιστοὶ οὐκ ἐγένεσθε, τὸ ἀληθινὸν fost credincioşi, pe cele nedreaptă, cine vă va
τίς ὑμῖν πιστεύσει; adevărate cine le va încredinţa încredinţa pe cea adevărată?
vouă? Luca 16:12. Şi dacă în ceea ce
Λκ Ιστ-12 καὶ εἰ ἐν τῷ ἀλλοτρίῳ πιστοὶ 12. Și dacă întru cele streine este străin nu aţi fost
οὐκ ἐγένεσθε, τὸ ὑμέτερον τίς ὑμῖν n-aţi fost credincioşi, pe cel ce credincioşi, cine vă va da ce
δώσει; este al vostru cine îl va da vouă? este al vostru?
Λκ Ιστ-13 Οὐδεὶς οἰκέτης δύναται δυσὶ 13. Nici o slugă nu poate la Luca 16:13. Nici o slugă nu poate
κυρίοις δουλεύειν· ἢ γὰρ τὸν ἕνα doi domni să slujească; pentru să slujească la doi stăpâni.
μισήσει καὶ τὸν ἕτερον ἀγαπήσει, ἢ că sau pe unu îl va urî și pe altul Fiindcă sau pe unul îl va urî şi
ἑνὸς ἀνθέξεται καὶ τοῦ ἑτέρου va iubi, sau de unul se va ţinea și pe celălalt îl va iubi, sau de
καταφρονήσει. οὐ δύνασθε Θεῷ de altul nu va griji. Nu puteţi unul se va ţine şi pe celălalt îl
δουλεύειν καὶ μαμωνᾷ. sluji lui Dumnezeu și lui va dispreţui. Nu puteţi să slujiţi
mamona. lui Dumnezeu şi lui mamona.
Λκ Ιστ-14 ῎Ηκουον δὲ ταῦτα πάντα καὶ 14. Și auzeau acestea toate Luca 16:14. Toate acestea le
οἱ Φαρισαῖοι φιλάργυροι și fariseii, care erau iubitori de auzeau şi fariseii, care erau
ὑπάρχοντες, καὶ ἐξεμυκτήριζον argint, și-l batjocoreau pe el. iubitori de argint şi-L luau în
αὐτόν. bătaie de joc.
Λκ Ιστ-15 καὶ εἶπεν αὐτοῖς· ὑμεῖς ἐστε 15. Și le-a zis lor: voi sunteţi Luca 16:15. Şi El le-a zis: Voi
οἱ δικαιοῦντες ἑαυτοὺς ἐνώπιον cei ce vă faceţi pe voi drepţi sunteţi cei ce vă faceţi pe voi
τῶν ἀνθρώπων, ὁ δὲ Θεὸς înaintea oamenilor; iar drepţi înaintea oamenilor, dar
γινώσκει τὰς καρδίας ὑμῶν· ὅτι τὸ Dumnezeu ştie inimile voastre, Dumnezeu cunoaşte inimile
ἐν ἀνθρώποις ὑψηλὸν βδέλυγμα că ce este întru oameni înălţat, voastre; căci ceea ce la oameni
ἐνώπιον τοῦ Θεοῦ urâciune este înaintea lui este înalt, urâciune este
Dumnezeu. înaintea lui Dumnezeu.
Λκ Ιστ-16 ῾Ο νόμος καὶ οἱ προφῆται 16. Legea și proorocii până Luca 16:16. Legea şi proorocii au
ἕως ᾿Ιωάννου· ἀπὸ τότε ἡ βασιλεία la Ioan; de atunci împărăţia lui fost până la Ioan; de atunci
τοῦ Θεοῦ εὐαγγελίζεται, καὶ πᾶς εἰς Dumnezeu bine se vesteşte și împărăţia lui Dumnezeu se
αὐτὴν βιάζεται. fiecare spre aceea se sileşte. binevesteşte şi fiecare se sileşte
spre ea.
Λκ Ιστ-17 εὐκοπώτερον δέ ἐστι τὸν 17. Mai lesne este cerul și Luca 16:17. Dar mai lesne e să
οὐρανὸν καὶ τὴν γῆν παρελθεῖν ἢ pământul să treacă, decât din treacă cerul şi pământul, decât
τοῦ νόμου μίαν κεραίαν πεσεῖν. lege o cirtă să cadă. să cadă din Lege un corn de
literă.
Λκ Ιστ-18 Πᾶς ὁ ἀπολύων τὴν γυναῖκα 18. Tot cela ce-și lasă Luca 16:18. Oricine-şi lasă femeia
αὐτοῦ καὶ γαμῶν ἑτέραν μοιχεύει, femeia sa și ia alta, sa şi ia pe alta săvârşeşte
καὶ πᾶς ὁ ἀπολελυμένην ἀπὸ preacurveşte, și tot cela ce ia adulter; şi cel ce ia pe cea
ἀνδρὸς γαμῶν μοιχεύει. lăsată de bărbat, preacurveşte. lăsată de bărbat săvârşeşte
Λκ Ιστ-19 ῎Ανθρωπος δέ τις ἦν 19. Era un om oarecare adulter.
πλούσιος, καὶ ἐνεδιδύσκετο bogat, și se îmbrăca în porfiră și Luca 16:19. Era un om bogat care
πορφύραν καὶ βύσσον în vison, veselindu-se în toate se îmbrăca în porfiră şi în
εὐφραινόμενος καθ᾿ ἡμέραν zilele luminat. vison, veselindu-se în toate
λαμπρῶς. zilele în chip strălucit.
Λκ Ιστ-20 πτωχὸς δέ τις ἦν ὀνόματι 20 Și era un sărac oarecare Luca 16:20. Iar un sărac, anume
Λάζαρος, ὃς ἐβέβλητο πρὸς τὸν anume Lazăr, care zăcea Lazăr, zăcea înaintea porţii lui,
πυλῶνα αὐτοῦ ἡλκωμένος înaintea uşii lui plin de bube. plin de bube,
192
Λκ Ιστ-21 καὶ ἐπιθυμῶν χορτασθῆναι 21. Și poftea să se sature din Luca 16:21. Poftind să se sature
ἀπὸ τῶν ψιχίων τῶν πιπτόντων fărâmiturile care cădeau din din cele ce cădeau de la masa
ἀπὸ τῆς τραπέζης τοῦ πλουσίου· masa bogatului; ci și câinii bogatului; dar şi câinii venind,
ἀλλὰ καὶ οἱ κύνες ἐρχόμενοι venind lingeau bubele lui. lingeau bubele lui.
ἀπέλειχον τὰ ἕλκη αὐτοῦ.
Λκ Ιστ-22 ἐγένετο δὲ ἀποθανεῖν τὸν 22. Și a fost că a murit Luca 16:22. Şi a murit săracul şi a
πτωχὸν καὶ ἀπενεχθῆναι αὐτὸν ὑπὸ săracul și s-a dus de îngeri în fost dus de către îngeri în sânul
τῶν ἀγγέλων εἰς τὸν κόλπον sânul lui Avraam, și a murit și lui Avraam. A murit şi bogatul
᾿Αβραάμ· ἀπέθανε δὲ καὶ ὁ bogatul și s-a îngropat; şi a fost înmormântat.
πλούσιος καὶ ἐτάφη.
Λκ Ιστ-23 καὶ ἐν τῷ 'δη ἐπάρας τοὺς 23. Și în iad ridicându-și Luca 16:23. Şi în iad, ridicându-şi
ὀφθαλμοὺς αὐτοῦ, ὑπάρχων ἐν ochii săi, fiind în munci, vede pe ochii, fiind în chinuri, el a
βασάνοις, ὁρᾷ τὸν ᾿Αβραὰμ ἀπὸ Avraam de departe și pe Lazăr văzut de departe pe Avraam şi
μακρόθεν καὶ Λάζαρον ἐν τοῖς în sânurile lui. pe Lazăr în sânul lui.
κόλποις αὐτοῦ. Luca 16:24. Şi el, strigând, a zis:
Λκ Ιστ-24 καὶ αὐτὸς φωνήσας εἶπε· 24. Și el strigând, a zis: Părinte Avraame, fie-ţi milă de
πάτερ ᾿Αβραάμ, ἐλέησόν με καὶ părinte Avraame, miluieşte-mă și mine şi trimite pe Lazăr să-şi
πέμψον Λάζαρον ἵνα βάψῃ τὸ trimite pe Lazăr, să-și întingă ude vârful degetului în apă şi
ἄκρον τοῦ δακτύλου αὐτοῦ ὕδατος vârful degetului lui în apă și să- să-mi răcorească limba, căci
καὶ καταψύξῃ τὴν γλῶσσάν μου, ὅτι mi răcorească limba mea, că mă mă chinuiesc în această
ὀδυνῶμαι ἐν τῇ φλογὶ ταύτῃ. chinuiesc în văpaia aceasta. văpaie.
Λκ Ιστ-25 εἶπε δὲ ᾿Αβραάμ· τέκνον, 25. Iar Avraam a zis: fiule, Luca 16:25. Dar Avraam a zis:
μνήσθητι ὅτι ἀπέλαβες σὺ τὰ ἀγαθά adu-ţi aminte că ai luat cele Fiule, adu-ţi aminte că ai
σου ἐν τῇ ζωῇ σου, καὶ Λάζαρος bune ale tale în viaţa ta și Lazăr primit cele bune ale tale în
ὁμοίως τὰ κακά· νῦν δὲ ὧδε aşijderea cele rele; iar acum viaţa ta, şi Lazăr, asemenea, pe
παρακαλεῖται, σὺ δὲ ὀδυνᾶσαι· acesta se mângâie iar tu te cele rele; iar acum aici el se
Λκ Ιστ-26 καὶ ἐπὶ πᾶσι τούτοις μεταξὺ chinuieşti. mângâie, iar tu te chinuieşti.
ἡμῶν καὶ ὑμῶν χάσμα μέγα 26. Și peste toate acestea, Luca 16:26. Şi peste toate acestea,
ἐστήρικται, ὅπως οἱ θέλοντες între noi și între voi prăpastie între noi şi voi s-a întărit
διαβῆναι ἔνθεν πρὸς ὑμᾶς μὴ marc s-a întărit; ca cei ce vor prăpastie mare, ca cei care
δύνωνται, μηδὲ οἱ ἐκεῖθεν πρὸς vrea să treacă de aici către voi, voiesc să treacă de aici la voi
ἡμᾶς διαπερῶσιν. să nu poată, nici cei de acolo la să nu poată, nici cei de acolo
Λκ Ιστ-27 εἶπε δέ· ἐρωτῶ οὖν σε, noi să treacă. să treacă la noi.
πάτερ, ἵνα πέμψῃς αὐτὸν εἰς τὸν 27. Și a zis: rogu-te dar, Luca 16:27. Iar el a zis: Rogu-te,
οἶκον τοῦ πατρός μου· părinte, ca sa-l trimiţi pe dânsul dar, părinte, să-l trimiţi în casa
Λκ Ιστ-28 ἔχω γὰρ πέντε ἀδελφούς· în casa tatălui meu: tatălui meu,
ὅπως διαμαρτύρηται αὐτοῖς, ἵνα μὴ 28. Că am cinci fraţi; să le Luca 16:28. Căci am cinci fraţi, să
καὶ αὐτοὶ ἔλθωσιν εἰς τὸν τόπον mărturisească lor, ca să nu vie și le spună lor acestea, ca să nu
τοῦτον τῆς βασάνου. ei la acest loc de munca. vină şi ei în acest loc de chin.
Λκ Ιστ-29 λέγει αὐτῷ ᾿Αβραάμ· ἔχουσι 29. Și i-a zis Avraam lui: au Luca 16:29. Şi i-a zis Avraam: Au
Μωῡσέα καὶ τοὺς προφήτας· pe Moise și pe prooroci, să-i pe Moise şi pe prooroci; să
ἀκουσάτωσαν αὐτῶν. asculte pe dânşii. asculte de ei.
Λκ Ιστ-30 ὁ δὲ εἶπεν· οὐχί, πάτερ 30. Iar el a zis: nu, părinte Luca 16:30. Iar el a zis: Nu,
᾿Αβραάμ, ἀλλ᾿ ἐάν τις ἀπὸ νεκρῶν Avraame; ci de va merge cineva părinte Avraam, ci, dacă
πορευθῇ πρὸς αὐτούς, din morţi la dânşii, se vor pocăi. cineva dintre morţi se va duce
μετανοήσουσιν. la ei, se vor pocăi.
Λκ Ιστ-31 εἶπε δὲ αὐτῷ· εἰ Μωῡσέως 31. Și i-a zis lui: dacă nu Luca 16:31. Şi i-a zis Avraam:
καὶ τῶν προφητῶν οὐκ ἀκούουσιν, ascultă pe Moise și pe prooroci, Dacă nu ascultă de Moise şi de
οὐδὲ ἐάν τις ἐκ νεκρῶν ἀναστῇ măcar de ar și învia cineva din prooroci, nu vor crede nici
πεισθήσονται. morţi, nu vor crede. dacă ar învia cineva dintre
morţi.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΖ CAPITOLUL 17. CAPITOLUL 17

Λκ Ιζ-1 ῎Ελεγε δὲ καὶ πρὸς τοὺς 1. Și a zis către ucenicii săi: Luca 17:1. Şi a zis către ucenicii
193
μαθητὰς αὐτοῦ· ἀνένδεκτόν ἐστι cu neputinţă este să nu vie Săi: Cu neputinţă este să nu
τοῦ μὴ ἐλθεῖν τὰ σκάνδαλα· οὐαὶ δὲ smintelile, dar vai aceluia prin vină smintelile, dar vai aceluia
δι᾿ οὗ ἔρχεται. care vin! prin care ele vin!
Λκ Ιζ-2 λυσιτελεῖ αὐτῷ εἰ λίθος μυλικὸς 2. Mai de folos i-ar fi lui, de Luca 17:2. Mai de folos i-ar fi
περίκειται περὶ τὸν τράχηλον αὐτοῦ s-ar lega o piatră de moară da dacă i s-ar lega de gât o piatră
καὶ ἔρριπται εἰς τὴν θάλασσαν, ἢ grumazii lui și să se arunce în de moară şi ar fi aruncat în
ἵνα σκανδαλίσῃ ἕνα τῶν μικρῶν mare de cât să smintească pe mare, decât să smintească pe
τούτων. unul dintr-aceşti mai mici. unul din aceştia mici.
Λκ Ιζ-3 προσέχετε ἑαυτοῖς. ἐὰν δὲ 3. Luaţi aminte de voi Luca 17:3. Luaţi aminte la voi
ἁμάρτῃ εἰς σὲ ὁ ἀδελφός σου, înşivă: de va greşi ţie fratele tău, înşivă. De-ţi va greşi fratele
ἐπιτίμησον αὐτῷ· καὶ ἐὰν ceartă-l pe el, și de se va pocăi, tău, dojeneşte-l şi dacă se va
μετανοήσῃ, ἄφες αὐτῷ· iartă-i lui. pocăi, iartă-l.
Λκ Ιζ-4 καὶ ἐὰν ἑπτάκις τῆς ἡμέρας 4. Și măcar de şapte ori în zi Luca 17:4. Şi chiar dacă îţi va
ἁμάρτῃ, εἰς σὲ καὶ ἑπτάκις τῆς de va greşi ţie, și de şapte ori se greşi de şapte ori într-o zi şi de
ἡμέρας ἐπιστρέψῃ πρός σε λέγων, va întoarce la tine, zicând: mă şapte ori se va întoarce către
μετανοῶ, ἀφήσεις αὐτῷ. căiesc, iartă-i lui. tine, zicând: Mă căiesc, iartă-
Λκ Ιζ-5 Καὶ εἶπον οἱ ἀπόστολοι τῷ 5. Și au zis apostolii l.
Κυρίῳ· πρόσθες ἡμῖν πίστιν. Domnului: adaugă-ne nouă Luca 17:5. Şi au zis apostolii către
credinţă Domnul: Sporeşte-ne credinţa.
Λκ Ιζ-6 εἶπε δὲ ὁ Κύριος· εἰ ἔχετε 6. Iar Domnul a zis: de aţi Luca 17:6. Iar Domnul a zis: De
πίστιν ὡς κόκκον σινάπεως ἐλέγετε avea credinţă ca un grăunte de aţi avea credinţă cât un
ἂν τῇ συκαμίνῳ ταύτῃ ἐκριζώθητι muştar, aţi zice dudului grăunte de muştar, aţi zice
καὶ φυτεύθητι ἐν τῇ θαλάσσῃ, καὶ acestuia: dezrădăcinează-te și te acestui sicomor:
ὑπήκουσεν ἂν ὑμῖν. sădeşte în mare, și v-ar asculta Dezrădăcinează-te şi te sădeşte
pe voi. în mare, şi vă va asculta.
Λκ Ιζ-7 Τίς δὲ ἐξ ὑμῶν δοῦλον ἔχων 7. Și cine dintre voi având Luca 17:7. Cine dintre voi, având
ἀροτριῶντα ἢ ποιμένοντα, ὃς slugă arând sau păstorind, care o slugă la arat sau la păscut
εἰσελθόντι ἐκ τοῦ ἀγροῦ ἐρεῖ, venind aceia din câmp, va zice turme, îi va zice când se
εὐθέως παρελθὼν ἀνάπεσε, îndată: treci de şezi? întoarce din ţarină: Vino
îndată şi şezi la masă?
Λκ Ιζ-8 ἀλλ᾿ οὐχὶ ἐρεῖ αὐτῷ· ἑτοίμασον 8. Ci au nu-i va zice lui: Luca 17:8. Oare, nu-i va zice:
τί δειπνήσω, καὶ περιζωσάμενος găteşte-mi ce voi cina, și Pregăteşte-mi ca să cinez şi,
διακόνει μοι ἕως φάγω καὶ πίω, încingându-te, slujeşte-mi, până încingându-te, slujeşte-mi,
καὶ μετὰ ταῦτα φάγεσαι καὶ πίεσαι voi mânca și voi bea, și după până ce voi mânca şi voi bea şi
σύ; aceea vei mânca și vei bea tu. după aceea vei mânca şi vei
Λκ Ιζ-9 μὴ χάριν ἔχει τῷ δούλῳ ἐκείνῳ 9. Au doară va avea har bea şi tu?
ὅτι ἐποίησε τὰ διαταχθέντα; οὐ slugii aceleia căci a făcut cele ce Luca 17:9. Va mulţumi, oare,
δοκῶ. i s-a poruncit lui? Nu mi se pare. slugii că a făcut cele
poruncite? Cred că nu.
Λκ Ιζ-10 οὕτω καὶ ὑμεῖς, ὅταν ποιήσητε 10 Aşa și voi, când veţi face Luca 17:10. Aşa şi voi, când veţi
πάντα τὰ διαταχθέντα ὑμῖν, λέγετε toate cele ce vi s-a poruncit face toate cele poruncite vouă,
ὅτι δοῦλοι ἀχρεῖοί ἐσμεν, ὅτι ὃ vouă, ziceţi, că slugi netrebnice să ziceţi: Suntem slugi
ὠφείλομεν ποιῆσαι πεποιήκαμεν. suntem; că ce am fost datori a netrebnice, pentru că am făcut
face, am făcut. ceea ce eram datori să facem.
Λκ Ιζ-11 Καὶ ἐγένετο ἐν τῷ πορεύεσθαι 11. Și a fost când mergea el Luca 17:11. Iar pe când Iisus
αὐτὸν εἰς ῾Ιερουσαλὴμ καὶ αὐτὸς în Ierusalim și el trecea prin mergea spre Ierusalim şi
διήρχετο διὰ μέσου Σαμαρείας καὶ mijlocul Samariei și al Galileei. trecea prin mijlocul Samariei şi
Γαλιλαίας. al Galileii,
Λκ Ιζ-12 καὶ εἰσερχομένου αὐτοῦ εἰς 12. Și intrând el într-un sat Luca 17:12. Intrând într-un sat, L-
τινα κώμην ἀπήντησαν αὐτῷ δέκα l-au întâmpinat pe el zece au întâmpinat zece leproşi care
λεπροὶ ἄνδρες, οἳ ἔστησαν bărbaţi leproşi, care stăteau stăteau departe,
πόρρωθεν, departe. Luca 17:13. Şi care au ridicat
Λκ Ιζ-13 καὶ αὐτοὶ ἦραν φωνὴν 13. Și aceia au ridicat glas, glasul şi au zis: Iisuse,
λέγοντες· ᾿Ιησοῦ ἐπιστάτα, ἐλέησον zicând: Iisuse, Învăţătorule, Învăţătorule, fie-Ţi milă de
ἡμᾶς. miluieşte-ne pe noi noi!
Λκ Ιζ-14 καὶ ἰδὼν εἶπεν αὐτοῖς· 14. Și văzându-i, le-a zis lor: Luca 17:14. Şi văzându-i, El le-a
πορευθέντες ἐπιδείξατε ἑαυτοὺς mergeţi și vă arătaţi preoţilor. Și zis: Duceţi-vă şi vă arătaţi
194
τοῖς ἱερεῦσι. καὶ ἐγένετο ἐν τῷ a fost când mergeau ei s-au preoţilor. Dar, pe când ei se
ὑπάγειν αὐτοὺς ἐκαθαρίσθησαν. curăţit. duceau, s-au curăţit.
Λκ Ιζ-15 εἷς δὲ ἐξ αὐτῶν, ἰδὼν ὅτι 15. Iar unul dintre dânşii Luca 17:15. Iar unul dintre ei,
ἰάθη, ὑπέστρεψε μετὰ φωνῆς văzând că s-a vindecat, s-a văzând că s-a vindecat, s-a
μεγάλης δοξάζων τὸν Θεόν, întors, cu glas mare slăvind pe întors cu glas mare slăvind pe
Dumnezeu. Dumnezeu.
Λκ Ιζ-16 καὶ ἔπεσεν ἐπὶ πρόσωπον 16. Și a căzut cu faţa la Luca 17:16. Şi a căzut cu faţa la
παρὰ τοὺς πόδας αὐτοῦ εὐχαριστῶν picioarele lui mulţumind lui, și pământ la picioarele lui Iisus,
αὐτῷ· καὶ αὐτὸς ἦν Σαμαρείτης. acela era Samarinean. mulţumindu-I. Şi acela era
samarinean.
Λκ Ιζ-17 ἀποκριθεὶς δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς 17. Iar Iisus răspunzând, a Luca 17:17. Şi răspunzând, Iisus a
εἶπεν· οὐχὶ οἱ δέκα ἐκαθαρίσθησαν; zis: au nu zece s-au curăţit? Dar zis: Au nu zece s-au curăţit?
οἱ δὲ ἐννέα ποῦ; cei nouă unde sunt? Dar cei nouă unde sunt?
Λκ Ιζ-18 οὐχ εὑρέθησαν 18. Nu s-au aflat să se Luca 17:18. Nu s-a găsit să se
ὑποστρέψαντες δοῦναι δόξαν τῷ întoarcă să dea slavă lui întoarcă să dea slavă lui
Θεῷ εἰ μὴ ὁ ἀλλογενὴς οὗτος; Dumnezeu, fără numai acesta, ce Dumnezeu decât numai acesta,
este de alt neam? care este de alt neam?
Λκ Ιζ-19 καὶ εἶπεν αὐτῷ· ἀναστὰς 19. Și i-a zis lui: scoală-te și Luca 17:19. Şi i-a zis: Scoală-te şi
πορεύου· ἡ πίστις σου σέσωκέ σε. mergi, credinţa ta te-a mântuit. du-te; credinţa ta te-a mântuit.
Λκ Ιζ-20 ᾿Επερωτηθεὶς δὲ ὑπὸ τῶν 20. Și întrebat fiind de Luca 17:20. Şi fiind întrebat de
Φαρισαίων πότε ἔρχεται ἡ Farisei, când va veni împărăţia farisei când va veni împărăţia
βασιλεία τοῦ Θεοῦ, ἀπεκρίθη lui Dumnezeu, a răspuns lor și a lui Dumnezeu, le-a răspuns şi a
αὐτοῖς καὶ εἶπεν· οὐκ ἔρχεται ἡ zis: nu va veni împărăţia lui zis: Împărăţia lui Dumnezeu nu
βασιλεία τοῦ Θεοῦ μετὰ Dumnezeu cu pândire. va veni în chip văzut.
παρατηρήσεως,
Λκ Ιζ-21 οὐδὲ ἐροῦσιν· ἰδοὺ ὧδε ἢ ἰδοὺ 21. Nici (nu) vor zice, iat-o Luca 17:21. Şi nici nu vor zice:
ἐκεῖ· ἰδοὺ γὰρ ἡ βασιλεία τοῦ Θεοῦ aici sau iat-o acolo; că iată Iat-o aici sau acolo. Căci, iată,
ἐντὸς ὑμῶν ἐστιν. împărăţia lui Dumnezeu împărăţia lui Dumnezeu este
înlăuntru vostru este. înăuntrul vostru.
Λκ Ιζ-22 Εἶπε δὲ πρὸς τοὺς μαθητάς· 22. Și a zis către ucenici: vor Luca 17:22. Zis-a către ucenici:
ἐλεύσονται ἡμέραι ὅτε ἐπιθυμήσετε veni zile când veţi pofti una din Veni-vor zile când veţi dori să
μίαν τῶν ἡμερῶν τοῦ υἱοῦ τοῦ zilele Fiului Omului să vedeţi și vedeţi una din zilele Fiului
ἀνθρώπου ἰδεῖν, καὶ οὐκ ὄψεσθε. nu veţi vedea. Omului, şi nu veţi vedea.
Λκ Ιζ-23 καὶ ἐροῦσιν ὑμῖν· ἰδοὺ ὧδε, 23. Și vor zice vouă: iat-o Luca 17:23. Şi vor zice vouă: Iată
ἰδοὺ ἐκεῖ· μὴ ἀπέλθητε μηδὲ aici sau iat-o acolo, să nu este acolo; iată, aici; nu vă
διώξητε. mergeţi, nici să urmaţi. duceţi şi nu vă luaţi după ei.
Λκ Ιζ-24 ὥσπερ γὰρ ἡ ἀστραπὴ 24. Că precum fulgerul care Luca 17:24. Căci după cum
ἀστράπτουσα ἐκ τῆς ὑπ᾿ οὐρανὸν fulgeră din partea cea de sub fulgerul, fulgerând dintr-o
εἰς τὴν ὑπ᾿ οὐρανὸν λάμπει, οὕτως cer, peste partea cea de sub cer parte de sub cer, luminează
ἔσται καὶ ὁ υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου ἐν luminează; așa va fi și Fiul până la cealaltă parte de sub
τῇ ἡμέρᾳ αὐτοῦ. Omului în ziua sa. cer, aşa va fi şi Fiul Omului în
Λκ Ιζ-25 πρῶτον δὲ δεῖ αὐτὸν πολλὰ 25. Iar întâi i se cade lui ziua Sa.
παθεῖν καὶ ἀποδοκιμασθῆναι ἀπὸ multe a pătimi și a fi lepădat de Luca 17:25. Dar mai întâi El
τῆς γενεᾶς ταύτης. neamul acesta. trebuie să sufere multe şi să fie
Λκ Ιζ-26 καὶ καθὼς ἐγένετο ἐν ταῖς 26. Și precum a fost în zilele lepădat de neamul acesta.
ἡμέραις Νῶε, οὕτως ἔσται καὶ ἐν lui Noe, așa va fi și în zilele Luca 17:26. Şi precum a fost în
ταῖς ἡμέραις τοῦ υἱοῦ τοῦ Fiului Omului. zilele lui Noe, tot aşa va fi şi în
ἀνθρώπου· zilele Fiului Omului:
Λκ Ιζ-27 ἤσθιον, ἔπινον, ἐγάμουν, 27. Mâncau, beau, se Luca 17:27. Mâncau, beau, se
ἐξεγαμίζοντο, ἄχρι ἧς ἡμέρας însurau, se măritau, până la ziua însurau, se măritau până în
εἰσῆλθε Νῶε εἰς τὴν κιβωτόν, καὶ în care a intrat Noe în corabie, ziua când a intrat Noe în
ἦλθεν ὁ κατακλυσμὸς καὶ ἀπώλεσεν și a venit potopul și a pierdut pe corabie şi a venit potopul şi i-a
ἅπαντας. toți. nimicit pe toţi.
Λκ Ιζ-28 ὁμοίως καὶ ὡς ἐγένετο ἐν ταῖς 28. Aşijderea și precum a Luca 17:28. Tot aşa precum a fost
ἡμέραις Λώτ· ἤσθιον, ἔπινον, fost în zilele lui Lot, mâncau, în zilele lui Lot: mâncau, beau,
ἠγόραζον, ἐπώλουν, ἐφύτευον, beau, cumpărau, vindeau, cumpărau, vindeau, sădeau, şi
ᾠκοδόμουν· sădeau, zideau; zideau,
195
Λκ Ιζ-29 ᾗ δὲ ἡμέρᾳ ἐξῆλθε Λὼτ ἀπὸ 29. Iar în ziua în care a ieşit Luca 17:29. Iar în ziua în care a
Σοδόμων, ἔβρεξε πῦρ καὶ θεῖον ἀπ᾿ Lot din Sodoma a plouat foc și ieşit Lot din Sodoma a plouat
οὐρανοῦ, καὶ ἀπώλεσεν ἅπαντας. piatră pucioasă din cer, și a din cer foc şi pucioasă şi i-a
pierdui pe toți. nimicit pe toţi,
Λκ Ιζ-30 κατὰ τὰ αὐτὰ ἔσται ᾗ ἡμέρᾳ ὁ 30. În acest chip va fi în ziua Luca 17:30. La fel va fi în ziua în
υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου ἀποκαλύπτεται. în care Fiul Omului se va arăta. care se va arăta Fiul Omului.
Λκ Ιζ-31 ἐν ἐκείνῃ τῇ ἡμέρᾳ ὃς ἔσται 31. În acea zi cela ce va fi Luca 17:31. În ziua aceea, cel
ἐπὶ τοῦ δώματος καὶ τὰ σκεύη deasupra casei și vasele lui în care va fi pe acoperişul casei,
αὐτοῦ ἐν τῇ οἰκίᾳ, μὴ καταβάτω casă, să nu se pogoare să le ia şi lucrurile lui în casă, să nu se
ἆραι αὐτά, καὶ ὁ ἐν τῷ ἀγρῷ pe ele, și cel ce va fi în câmp, coboare ca să le ia; de
ὁμοίως μὴ ἐπιστρεψάτω εἰς τὰ asemenea să nu se întoarcă asemenea, cel ce va fi în ţarină
ὀπίσω. înapoi să nu se întoarcă înapoi.
Λκ Ιζ-32 μνημονεύετε τῆς γυναικὸς 32. Aduceţi-vă aminte de Luca 17:32. Aduceţi-vă aminte de
Λώτ. femeia lui Lot. femeia lui Lot.
Λκ Ιζ-33 ὃς ἐὰν ζητήσῃ τὴν ψυχὴν 33. Oricine va căuta sufletul Luca 17:33. Cine va căuta să-şi
αὐτοῦ σῶσαι, ἀπολέσει αὐτήν, καὶ său să-l mântuiască, îl va pierde scape sufletul, îl va pierde; iar
ὃς ἐὰν ἀπολέσῃ αὐτήν, ζωογονήσει pe el, și cine îl va pierde, îl va cine îl va pierde, acela îl va
αὐτήν. învia pe el. dobândi.
Λκ Ιζ-34 λέγω ὑμῖν, ταύτῃ τῇ νυκτὶ δύο 34. Zic vouă: în această Luca 17:34. Zic vouă: În noaptea
ἔσονται ἐπὶ κλίνης μιᾶς, εἷς noapte vor fi doi într-un pat; aceea vor fi doi într-un pat;
παραληφθήσεται καὶ ὁ ἕτερος unul se va lua și altul se va lăsa. unul va fi luat, iar celălalt va fi
ἀφεθήσεται· lăsat.
Λκ Ιζ-35 δύο ἔσονται ἀλήθουσαι ἐπὶ τὸ 35. Două vor măcina Luca 17:35. Două vor măcina
αὐτό, μία παραληφθήσεται καὶ ἡ împreună; una se va lua și alta împreună; una va fi luată şi
ἑτέρα ἀφεθήσεται· se va lăsa. alta va fi lăsată.
Λκ Ιζ-36 δύο ἐν τῷ ἀγρῷ, εἷς 36. Doi vor fi în câmp, unul Luca 17:36. Doi vor fi în ogor;
παραληφθήσεται καὶ ὁ ἕτερος se va lua și altul se va lăsa. unul se va lua altul se va lăsa.
ἀφεθήσεται. Luca 17:37. Şi răspunzând,
Λκ Ιζ-37 καὶ ἀποκριθέντες λέγουσιν 37. Și răspunzând au zis lui: ucenicii I-au zis: Unde,
αὐτῷ· ποῦ, Κύριε; ὁ δὲ εἶπεν unde Doamne? Iar el a zis lor: Doamne? Iar El le-a zis: Unde
αὐτοῖς· ὅπου τὸ σῶμα, ἐκεῖ unde va fi trupul, acolo se vor va fi stârvul, acolo se vor
ἐπισυναχθήσονται καὶ οἱ ἀετοί. aduna și vulturii. aduna vulturii.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΗ CAPITOLUL 18. CAPITOLUL 18

Λκ Ιη-1 ῎Ελεγε δὲ καὶ παραβολὴν 1. Și (le) zicea lor și pildă, Luca 18:1. Şi le spunea o pildă
αὐτοῖς πρὸς τὸ δεῖν πάντοτε că se cade în toată vremea a se cum trebuie să se roage
προσεύχεσθαι αὐτοὺς καὶ μὴ ruga și a nu se lenevi, zicând: totdeauna şi să nu-şi piardă
ἐκκακεῖν, nădejdea,
Λκ Ιη-2 λέγων· κριτής τις ἦν ἕν τινι 2. Un judecător oarecare Luca 18:2. Zicând: Într-o cetate
πόλει τὸν Θεὸν μὴ φοβούμενος καὶ era într-o cetate, care de era un judecător care de
ἄνθρωπον μὴ ἐντρεπόμενος. Dumnezeu nu se temea și de om Dumnezeu nu se temea şi de om
nu se ruşina. nu se ruşina.
Λκ Ιη-3 χήρα δὲ ἦν ἐν τῇ πόλει ἐκείνῃ, 3. Era și o văduva în cetatea Luca 18:3. Şi era, în cetatea
καὶ ἤρχετο πρὸς αὐτὸν λέγουσα· aceea și venea la dânsul, zicând: aceea, o văduvă, care venea la
ἐκδίκησόν με ἀπὸ τοῦ ἀντιδίκου izbăveşte-mă de pârâşul meu. el, zicând: Fă-mi dreptate faţă
μου. de potrivnicul meu.
Λκ Ιη-4 καὶ οὐκ ἠθέλησεν ἐπὶ χρόνον· 4. Și nu a vrut multă vreme; Luca 18:4. Şi un timp n-a voit, dar
μετὰ δὲ ταῦτα εἶπεν ἐν ἑαυτῷ· εἰ iar după aceea a zis întru sine: după acestea a zis întru sine:
καὶ τὸν Θεὸν οὐ φοβοῦμαι καὶ deşi de Dumnezeu nu mă tem, și Deşi de Dumnezeu nu mă tem
ἄνθρωπον οὐκ ἐντρέπομαι, de om nu mă ruşinez; şi de om nu mă ruşinez,
Λκ Ιη-5 διά γε τὸ παρέχειν μοι κόπον 5. Dar pentru că îmi face Luca 18:5. Totuşi, fiindcă văduva
τὴν χήραν ταύτην ἐκδικήσω αὐτήν, supărare văduva aceasta, o voi aceasta îmi face supărare, îi
ἵνα μὴ εἰς τέλος ἐρχομένη ὑποπιάζῃ izbăvi pe ea, ca nu până în voi face dreptate, ca să nu vină
με. sfârşit venind să mă supere. mereu să mă supere.
Λκ Ιη-6 εἶπε δὲ ὁ Κύριος· ἀκούσατε τί 6. Și a zis Domnul: auziţi ce Luca 18:6. Şi a zis Domnul: Auziţi
ὁ κριτὴς τῆς ἀδικίας λέγει· grăieşte judecătorul nedreptăţii? ce spune judecătorul cel
nedrept?
196
Λκ Ιη-7 ὁ δὲ Θεὸς οὐ μὴ ποιήσῃ τὴν 7. Dar Dumnezeu au nu va Luca 18:7. Dar Dumnezeu, oare,
ἐκδίκησιν τῶν ἐκλεκτῶν αὐτοῦ τῶν face izbăvire aleşilor săi, care nu va face dreptate aleşilor Săi
βοώντων πρὸς αὐτὸν ἡμέρας καὶ strigă către dânsul ziua și care strigă către El ziua şi
νυκτός, καὶ μακροθυμῶν ἐπ᾿ noaptea, deşi îndelung îi rabdă noaptea şi pentru care El
αὐτοῖς; pe dânşii? rabdă îndelung?
Λκ Ιη-8 λέγω ὑμῖν ὅτι ποιήσει τὴν 8. Zic vouă, că va face Luca 18:8. Zic vouă că le va face
ἐκδίκησιν αὐτῶν ἐν τάχει. πλὴν ὁ izbăvirea lor curând. Însă când dreptate în curând. Dar Fiul
υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου ἐλθὼν ἆρα va veni Fiul Omului, oare va Omului, când va veni, va găsi,
εὑρήσει τὴν πίστιν ἐπὶ τῆς γῆς; afla credinţa pe pământ? oare, credinţă pe pământ?
Λκ Ιη-9 Εἶπε δὲ καὶ πρός τινας τοὺς 9. Și a zis și către oarecare Luca 18:9. Către unii care se
πεποιθότας ἐφ᾿ ἑαυτοῖς ὅτι εἰσὶ ce se nădăjduiau întru sine cum credeau că sunt drepţi şi
δίκαιοι, καὶ ἐξουθενοῦντας τοὺς că sunt drepţi și îi defăimau pe priveau cu dispreţ pe ceilalţi, a
λοιπούς, τὴν παραβολὴν ταύτην· ceilalţi, pilda aceasta: zis pilda aceasta:
Λκ Ιη-10 ἄνθρωποι δύο ἀνέβησαν εἰς 10. Doi oameni s-au suit în Luca 18:10. Doi oameni s-au suit
τὸ ἱερὸν προσεύξασθαι, ὁ εἷς Biserică să se roage, unul (era) la templu, ca să se roage: unul
Φαρισαῖος καὶ ὁ ἕτερος τελώνης. Fariseu și altul Vameş. fariseu şi celălalt vameş.
Λκ Ιη-11 ὁ Φαρισαῖος σταθεὶς πρὸς 11. Fariseul stând, așa se Luca 18:11. Fariseul, stând, aşa
ἑαυτὸν ταῦτα προσηύχετο· ὁ Θεός, ruga întru sine: Dumnezeule, se ruga în sine: Dumnezeule, Îţi
εὐχαριστῶ σοι ὅτι οὐκ εἰμὶ ὥσπερ mulţumescu-Ţi, că nu sunt ca mulţumesc că nu sunt ca
οἱ λοιποὶ τῶν ἀνθρώπων, ἅρπαγες, ceilalţi oameni, răpitori, ceilalţi oameni, răpitori,
ἄδικοι, μοιχοί, ἢ καὶ ὡς οὗτος ὁ nedrepţi, preacurvari, sau ca și nedrepţi, adulteri, sau ca şi
τελώνης· , acest Vameş. acest vameş.
Λκ Ιη-12 νηστεύω δὶς τοῦ σαββάτου, 12. Postesc de două ori în Luca 18:12. Postesc de două ori
ἀποδεκατῶ πάντα ὅσα κτῶμαι. săptămână, dau zeciuială din pe săptămână, dau zeciuială
Λκ Ιη-13 καὶ ὁ τελώνης μακρόθεν toate câte câştig. din toate câte câştig.
ἑστὼς οὐκ ἤθελεν οὐδὲ τοὺς 13. Iar Vameşul de departe Luca 18:13. Iar vameşul, departe
ὀφθαλμοὺς εἰς τὸν οὐρανὸν ἐπᾶραι, stând nu voia nici ochii săi la stând, nu voia nici ochii să-şi
ἀλλ᾿ ἔτυπτεν εἰς τὸ στῆθος αὐτοῦ cer să-i ridice, ci îşi bătea ridice către cer, ci-şi bătea
λέγων· ὁ Θεός, ἱλάσθητί μοι τῷ pieptul său zicând: Dumnezeule, pieptul, zicând: Dumnezeule, fii
ἁμαρτωλῷ. milostiv fii mie păcătosului. milostiv mie, păcătosului.
Λκ Ιη-14 λέγω ὑμῖν, κατέβη οὗτος 14. Zic vouă, acesta s-a Luca 18:14. Zic vouă că acesta s-a
δεδικαιωμένος εἰς τὸν οἶκον αὐτοῦ pogorât mai îndreptat la casa sa, coborât mai îndreptat la casa
ἢ γὰρ ἐκεῖνος· ὅτι πᾶς ὁ ὑψῶν decât acela, că tot cel ce se sa, decât acela. Fiindcă oricine
ἑαυτὸν ταπεινωθήσεται, ὁ δὲ înalţă pe sine, se va smeri; iar se înalţă pe sine se va smeri,
ταπεινῶν ἑαυτὸν ὑψωθήσεται. cel ce se smereşte pe sine, se va iar cel ce se smereşte pe sine se
înălţa. va înălţa.
Λκ Ιη-15 Προσέφερον δὲ αὐτῷ καὶ τὰ 15. Și aduceau la el și Luca 18:15. Şi aduceau la El şi
βρέφη ἵνα αὐτῶν ἅπτηται· καὶ pruncii, ca să se atingă de ei; iar pruncii, ca să Se atingă de ei.
ἰδόντες οἱ μαθηταὶ ἐπετίμησαν ucenicii văzând, i-au certat pe Iar ucenicii, văzând, îi certau.
αὐτοῖς. dânşii.
Λκ Ιη-16 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς 16. Iar Iisus chemându-i la Luca 18:16. Iar Iisus i-a chemat la
προσκαλεσάμενος αὐτὰ εἶπεν· sine pe ei, a zis: lăsaţi pruncii să Sine, zicând: Lăsaţi copii să
ἄφετε τὰ παιδία ἔρχεσθαι πρός με vină la mine și nu-i opriţi pe ei, vină la Mine şi nu-i opriţi, căci
καὶ μὴ κωλύετε αὐτά· τῶν γὰρ că a unora ca acestora este împărăţia lui Dumnezeu este a
τοιούτων ἐστὶν ἡ βασιλεία τοῦ împărăţia lui Dumnezeu. unora ca aceştia.
Θεοῦ. 17. Amin zic vouă: oricine Luca 18:17. Adevărat grăiesc
Λκ Ιη-17 ἀμὴν λέγω ὑμῖν, ὃς ἐὰν μὴ nu va primi împărăţia lui vouă: Cine nu va primi
δέξηται τὴν βασιλείαν τοῦ Θεοῦ ὡς Dumnezeu ca pruncul, nu va împărăţia lui Dumnezeu ca un
παιδίον, οὐ μὴ εἰσέλθῃ εἰς αὐτήν. intra într-însa. prunc nu va intra în ea.
Λκ Ιη-18 Καὶ ἐπηρώτησέ τις αὐτὸν 18. Și l-a întrebat pe el un Luca 18:18. Şi L-a întrebat un
ἄρχων λέγων· διδάσκαλε ἀγαθέ, τί boier zicând: Învăţătorule bun, dregător, zicând: Bunule
ποιήσας ζωὴν αἰώνιον ce voi face să moştenesc viaţa Învăţător, ce să fac ca să
κληρονομήσω; veşnică? moştenesc viaţa de veci?
Λκ Ιη-19 εἶπε δὲ αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς· τί με 19. Iar Iisus i-a zis lui: de ce Luca 18:19. Iar Iisus i-a zis:
λέγεις ἀγαθόν; οὐδεὶς ἀγαθὸς εἰ μὴ îmi zici bun? Nimeni nu este Pentru ce Mă numeşti bun?
εἷς ὁ Θεός. bun, fără numai unul Dumnezeu. Nimeni nu este bun, decât unul
Dumnezeu.
197
Λκ Ιη-20 τὰς ἐντολὰς οἶδας· μὴ 20. Poruncile ştii: să nu Luca 18:20. Ştii poruncile: Să nu
μοιχεύσῃς, μὴ φονεύσῃς, μὴ curveşti. Să nu ucizi. Sa nu furi. săvârşeşti adulter, să nu ucizi,
κλέψῃς, μὴ ψευδομαρτυρήσῃς, τίμα Să nu fii mărturie mincinoasă. să nu furi, să nu mărturiseşti
τὸν πατέρα σου καὶ τὴν μητέρα σου. Cinsteşte pe tatăl tău și pe mama strâmb, cinsteşte pe tatăl tău şi
ta. pe mama ta.
Λκ Ιη-21 ὁ δὲ εἶπε· ταῦτα πάντα 21. Iar el a zis: acestea toate Luca 18:.21. Iar el a zis: Toate
ἐφυλαξάμην ἐκ νεότητός μου. le-am păzit din tinereţile mele. acestea le-am păzit din
tinereţile mele.
Λκ Ιη-22 ἀκούσας δὲ ταῦτα ὁ ᾿Ιησοῦς 22. Iar Iisus auzind acestea, Luca 18:22. Auzind Iisus i-a zis:
εἶπεν αὐτῷ· ἔτι ἕν σοι λείπει· πάντα i-a zis lui: încă una îţi lipseşte: Încă una îţi lipseşte: Vinde
ὅσα ἔχεις πώλησον καὶ διάδος toate câte ai vinde-le și le toate câte ai şi le împarte
πτωχοῖς, καὶ ἕξεις θησαυρὸν ἐν împarte săracilor și vei avea săracilor şi vei avea comoară
οὐρανῷ, καὶ δεῦρο ἀκολούθει μοι. comoară în cer, și vino, urmează în ceruri; şi vino de urmează
mie. Mie.
Λκ Ιη-23 ὁ δὲ ἀκούσας ταῦτα 23. Iar el auzind acestea, s-a Luca 18:23. Iar el, auzind acestea,
περίλυπος ἐγένετο· ἦν γὰρ πλούσιος întristat, că era bogat foarte. s-a întristat, căci era foarte
σφόδρα. bogat.
Λκ Ιη-24 ἰδὼν δὲ αὐτὸν ὁ ᾿Ιησοῦς 24. Și văzându-l Iisus că s-a Luca 18:24. Şi văzându-l întristat,
περίλυπον γενόμενον εἶπε· πῶς întristat, a zis: cât de anevoie Iisus a zis: Cât de greu vor
δυσκόλως οἱ τὰ χρήματα ἔχοντες vor intra întru împărăţia lui intra cei ce au averi în
εἰσελεύσονται εἰς τὴν βασιλείαν τοῦ Dumnezeu cei ce au avuţii! împărăţia lui Dumnezeu!
Θεοῦ! 25. Că mai lesne este a trece Luca 18:25. Că mai lesne este a
Λκ Ιη-25 εὐκοπώτερον γάρ ἐστι cămila prin urechile acului, trece cămila prin urechile
κάμηλον διὰ τρυμαλιᾶς ῥαφίδος decât bogatul a intra întru acului decât să intre bogatul în
εἰσελθεῖν ἢ πλούσιον εἰς τὴν împărăţia lui Dumnezeu. împărăţia lui Dumnezeu.
βασιλείαν τοῦ Θεοῦ εἰσελθεῖν. 26. Iar cei ce au auzit Luca 18:26. Zis-au cei ce
Λκ Ιη-26 εἶπον δὲ οἱ ἀκούσαντες· καὶ acestea, au zis: și cine poate să ascultau: Şi cine poate să se
τίς δύναται σωθῆναι; se mântuiască? mântuiască?
Λκ Ιη-27 ὁ δὲ εἶπε· τὰ ἀδύνατα παρὰ 27. Iar el a zis: cele ce nu Luca 18:27. Iar El a zis: Cele ce
ἀνθρώποις δυνατὰ παρὰ τῷ Θεῷ sunt cu putinţă la oameni, sunt sunt cu neputinţă la oameni
ἐστιν. cu putinţă la Dumnezeu. sunt cu putinţă la Dumnezeu.
Λκ Ιη-28 εἶπε δὲ ὁ Πέτρος· ἰδοὺ ἡμεῖς 28. Și a zis Petru: iată, noi Luca 18:28. Iar Petru a zis: Iată,
ἀφήκαμεν πάντα καὶ am lăsat ţoale și am urmat ţie. noi, lăsând toate ale noastre,
ἠκολουθήσαμέν σοι. am urmat Ţie.
Λκ Ιη-29 ὁ δὲ εἶπεν αὐτοῖς· ἀμὴν λέγω 29. Iar el a zis lor: amin Luca 18:29. Şi El le-a zis:
ὑμῖν ὅτι οὐδείς ἐστιν ὃς ἀφῆκεν grăiesc vouă, că nimeni nu este Adevărat grăiesc vouă: Nu este
οἰκίαν ἢ γονεῖς ἢ ἀδελφοὺς ἢ care și-a lăsat casă, sau părinţi nici unul care a lăsat casă, sau
γυναῖκα ἢ τέκνα ἕνεκεν τῆς sau fraţi sau femeie, sau feciori femeie, sau fraţi, sau părinţi,
βασιλείας τοῦ Θεοῦ, pentru împărăţia lui Dumnezeu, sau copii, pentru împărăţia lui
Λκ Ιη-30 ὃς οὐ μὴ ἀπολάβῃ Dumnezeu,
πολλαπλασίονα ἐν τῷ καιρῷ τούτῳ 30. Care să nu ia cu mult Luca 18:30. Şi să nu ia cu mult
καὶ ἐν τῷ αἰῶνι τῷ ἐρχομένῳ ζωὴν mai mult în vremea aceasta și în mai mult în vremea aceasta, iar
αἰώνιον. veacul cel viitor viaţă veşnică. în veacul ce va să vină, viaţă
Λκ Ιη-31 Παραλαβὼν δὲ τοὺς δώδεκα veşnică.
εἶπε πρὸς αὐτούς· ἰδοὺ 31 Și luând cu sine pe cei Luca 18:31. Şi luând la Sine pe cei
ἀναβαίνομεν εἰς ῾Ιεροσόλυμα καὶ doisprezece, a zis către ei: iată doisprezece, a zis către ei: Iată
τελειωθήσεται πάντα τὰ ne suim în Ierusalim și se vor ne suim la Ierusalim şi se vor
γεγραμμένα διὰ τῶν προφητῶν τῷ împlini toate cele scrise prin împlini toate cele scrise prin
υἱῷ τοῦ ἀνθρώπου. prooroci pentru Fiul Omului. prooroci despre Fiul Omului.
Λκ Ιη-32 παραδοθήσεται γὰρ τοῖς 32. Că se va da neamurilor Luca 18:32. Căci va fi dat
ἔθνεσι καὶ ἐμπαιχθήσεται καὶ și se va batjocori și se va ocărî și păgânilor şi va fi batjocorit şi
ὑβρισθήσεται καὶ ἐμπτυσθήσεται, se va scuipa. va fi ocărât şi scuipat.
Λκ Ιη-33 καὶ μαστιγώσαντες 33. Și bătându-l, îl vor omorî Luca 18:33. Şi, după ce Îl vor
ἀποκτενοῦσιν αὐτόν, καὶ τῇ ἡμέρᾳ pe el și a treia zi va învia. biciui, Îl vor ucide; iar a treia
τῇ τρίτῃ ἀναστήσεται. zi va învia.
Λκ Ιη-34 καὶ αὐτοὶ οὐδὲν τούτων 34. Iar ei nimic din acestea Luca 18:34. Şi ei n-au înţeles
συνῆκαν. καὶ ἦν τὸ ῥῆμα τοῦτο n-au înţeles, și era cuvântul nimic din acestea, căci
198
κεκρυμμένον ἀπ᾿ αὐτῶν, καὶ οὐκ acesta ascuns de la ei, și nu cuvântul acesta era ascuns
ἐγίνωσκον τὰ λεγόμενα. cunoşteau cele ce se grăiau. pentru ei şi nu înţelegeau cele
spuse.
Λκ Ιη-35 ᾿Εγένετο δὲ ἐν τῷ ἐγγίζειν 35. Și a fost când s-au Luca 18:35. Şi când S-a apropiat
αὐτὸν εἰς ῾Ιεριχὼ τυφλός τις apropiat el de Ierihon, un orb Iisus de Ierihon, un orb şedea
ἐκάθητο παρὰ τὴν ὁδὸν προσαιτῶν· şedea lângă cale cerşind. lângă drum, cerşind.
Λκ Ιη-36 ἀκούσας δὲ ὄχλου 36. Și auzind poporul Luca 18:36. Şi, auzind el mulţimea
διαπορευομένου ἐπυνθάνετο τί εἴη trecând, a întrebat ce este care trecea, întreba ce e
ταῦτα. aceasta. aceasta.
Λκ Ιη-37 ἀπήγγειλαν δὲ αὐτῷ ὅτι 37. Și i-a zis lui, că Iisus Luca 18:37. Şi i-au spus că trece
᾿Ιησοῦς ὁ Ναζωραῖος παρέρχεται. Nazarineanul trece. Iisus Nazarineanul.
Λκ Ιη-38 καὶ ἐβόησε λέγων· ᾿Ιησοῦ υἱὲ 38. Și a strigat, zicând: Luca 18:38. Şi el a strigat, zicând:
Δαυΐδ, ἐλέησόν με. Iisuse, Fiul lui David, miluieşte- Iisuse, Fiul lui David, fie-Ţi
Λκ Ιη-39 καὶ οἱ προάγοντες ἐπετίμων mă. milă de mine!
αὐτῷ ἵνα σιωπήσῃ· αὐτὸς δὲ πολλῷ 39. Iar cei ce mergeau Luca 18:39. Şi cei care mergeau
μᾶλλον ἔκραζεν· υἱὲ Δαυΐδ, înainte îl certau pe el să tacă, iar înainte îl certau ca să tacă, iar
ἐλέησόν με el cu mult mai vârtos striga: Fiul el cu mult mai mult striga:
Λκ Ιη-40 σταθεὶς δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς lui David, miluieşte-mă. Fiule al lui David, fie-Ţi milă
ἐκέλευσεν αὐτὸν ἀχθῆναι πρὸς 40. Și stând Iisus, a poruncit de mine!
αὐτόν. ἐγγίσαντος δὲ αὐτοῦ să-l aducă pe el la sine; iar Luca 18:40. Şi oprindu-Se, Iisus a
ἐπηρώτησεν αὐτὸν apropiindu-se el de dânsul, l-a poruncit să-l aducă la El; şi
Λκ Ιη-41 λέγων· τί σοι θέλεις ποιήσω; întrebat zicând: apropiindu-se, l-a întrebat:
ὁ δὲ εἶπε· Κύριε, ἵνα ἀναβλέψω. 41. Ce voieşti să-ţi fac? Iar Luca 18:41. Ce voieşti să-ţi fac?
Λκ Ιη-42 καὶ ὁ ᾿Ιησοῦς εἶπεν αὐτῷ· el a zis, Doamne, să văd. Iar el a zis: Doamne, să văd!
ἀνάβλεψον· ἡ πίστις σου σέσωκέ 42. Și Iisus i-a zis lui: vezi, Luca 18:42. Şi Iisus i-a zis: Vezi!
σε. credinţa ta te-a mântuit. Credinţa ta te-a mântuit.
Λκ Ιη-43 καὶ παραχρῆμα ἀνέβλεψε, καὶ 43. Și îndată a văzut, și a Luca 18:43. Şi îndată a văzut şi
ἠκολούθει αὐτῷ δοξάζων τὸν mers după el, slăvind pe mergea după El, slăvind pe
Θεόν· καὶ πᾶς ὁ λαὸς ἰδὼν ἔδωκεν Dumnezeu, și toi poporul Dumnezeu. Şi tot poporul, care
αἶνον τῷ Θεῷ. văzând, a dat laudă lui văzuse, a dat laudă lui
Dumnezeu. Dumnezeu.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΘ CAPITOLUL 19. CAPITOLUL 19

Λκ Ιθ-1 Καὶ εἰσελθὼν διήρχετο τὴν 1. Și intrând, trecea prin Luca 19:1. Şi intrând, trecea prin
῾Ιεριχώ· Ierihon. Ierihon.
Λκ Ιθ-2 καὶ ἰδοὺ ἀνὴρ ὀνόματι 2. Și iată un om anume Luca 19:2. Şi iată un bărbat, cu
καλούμενος Ζακχαῖος, καὶ αὐτὸς ἦν Zaheu, și acesta era mai mare numele Zaheu, şi acesta era
ἀρχιτελώνης, καὶ οὗτος ἦν vameşilor și era bogat. mai-marele vameşilor şi era
πλούσιος, bogat.
Λκ Ιθ-3 καὶ ἐζήτει ἰδεῖν τὸν ᾿Ιησοῦν τίς 3. Și căuta să vadă pe Iisus Luca 19:3. Şi căuta să vadă cine
ἐστι, καὶ οὐκ ἠδύνατο ἀπὸ τοῦ cine este, și nu putea de norod, este Iisus, dar nu putea de
ὄχλου, ὅτι τῇ ἡλικίᾳ μικρὸς ἦν. că era mic de stat. mulţime, pentru că era mic de
4. Și alergând înainte, s-a statură.
Λκ Ιθ-4 καὶ προδραμὼν ἔμπροσθεν suit într-un dud ca să-l vadă pe Luca 19:4. Şi alergând el înainte,
ἀνέβη ἐπὶ συκομορέαν, ἵνα ἴδῃ el, că pe acolo avea să treacă. s-a suit într-un sicomor, ca să-
αὐτόν, ὅτι ἐκείνης ἤμελλε 5. Și dacă a venit la locul L vadă, căci pe acolo avea să
διέρχεσθαι. acela, căutând Iisus, l-a văzut pe treacă.
Λκ Ιθ-5 καὶ ὡς ἦλθεν ἐπὶ τὸν τόπον, dânsul, și a zis către dânsul: Luca 19:5. Şi când a sosit la locul
ἀναβλέψας ὁ ᾿Ιησοῦς εἶδεν αὐτὸν Zahee, grăbeşte de te pogoară acela, Iisus, privind în sus, a
καὶ εἶπε πρὸς αὐτόν· Ζακχαῖε, că astăzi în casa ta mi se cade să zis către el: Zahee, coboară-te
σπεύσας κατάβηθι· σήμερον γὰρ ἐν fiu. degrabă, căci astăzi în casa ta
τῷ οἴκῳ σου δεῖ με μεῖναι. 6. Și grăbindu-se s-a trebuie să rămân.
Λκ Ιθ-6 καὶ σπεύσας κατέβη, καὶ pogorât, și l-a primit pe dânsul Luca 19:6. Şi a coborât degrabă şi
ὑπεδέξατο αὐτὸν χαίρων. bucurându-se. L-a primit, bucurându-se.
Λκ Ιθ-7 καὶ ἰδόντες πάντες διεγόγγυζον 7. Și văzând toți cârteau Luca 19:7. Şi văzând, toţi
λέγοντες ὅτι παρὰ ἁμαρτωλῷ ἀνδρὶ zicând: că la un om păcătos a murmurau, zicând că a intrat
εἰσῆλθε καταλῦσαι, intrat să găzduiască. să găzduiască la un om
199
păcătos.
Λκ Ιθ-8 σταθεὶς δὲ Ζακχαῖος εἶπε πρὸς 8. Iar Zaheu stând, a zis Luca 19:8. Iar Zaheu, stând, a zis
τὸν Κύριον· ἰδοὺ τὰ ἡμίση τῶν către Domnul: iată jumătate din către Domnul: Iată, jumătate
ὑπαρχόντων μου, Κύριε, δίδωμι avuţia mea, Doamne, o dau din averea mea, Doamne, o
τοῖς πτωχοῖς, καὶ εἴ τινός τι săracilor, și de am năpăstuit pe dau săracilor şi, dacă am
ἐσυκοφάντησα, ἀποδίδωμι cineva cu ceva, întorc împătrit. năpăstuit pe cineva cu ceva,
τετραπλοῦν. întorc împătrit.
Λκ Ιθ-9 εἶπε δὲ πρὸς αὐτὸν ὁ ᾿Ιησοῦς 9. Și a zis către el Iisus: Luca 19:9. Şi a zis către el Iisus:
ὅτι σήμερον σωτηρία τῷ οἴκῳ astăzi s-a făcut mântuire casei Astăzi s-a făcut mântuire casei
τούτῳ ἐγένετο, καθότι καὶ αὐτὸς acesteia, pentru că și acesta fiu acesteia, căci şi acesta este fiu
υἱὸς ᾿Αβραάμ ἐστιν. al lui Avraam este. al lui Avraam.
Λκ Ιθ-10 ἦλθε γὰρ ὁ υἱὸς τοῦ 10. Că a venit Fiul Omului Luca 19:10. Căci Fiul Omului a
ἀνθρώπου ζητῆσαι καὶ σῶσαι τὸ să caute și să mântuiască pe cel venit să caute şi să mântuiască
ἀπολωλός. pierdut. pe cel pierdut.
Λκ Ιθ-11 ᾿Ακουόντων δὲ αὐτῶν ταῦτα 11. Și ascultând ei acestea, Luca 19:11. Şi ascultând ei
προσθεὶς εἶπε παραβολήν, διὰ τὸ adăugând a zis o pildă, pentru acestea, Iisus, adăugând, le-a
ἐγγὺς αὐτὸν εἶναι ῾Ιερουσαλὴμ καὶ că era el aproape de Ierusalim, spus o pildă, fiindcă El era
δοκεῖν αὐτοὺς ὅτι παραχρῆμα și li se părea lor cum că îndată aproape de Ierusalim , iar ei
μέλλει ἡ βασιλεία τοῦ Θεοῦ se va arăta împărăţia lui credeau că împărăţia lui
ἀναφαίνεσθαι· Dumnezeu. Dumnezeu se va arăta îndată.
Λκ Ιθ-12 εἶπεν οὖν· ἄνθρωπός τις 12. Deci a zis: un om Luca 19:12. Deci a zis: Un om de
εὐγενὴς ἐπορεύθη εἰς χώραν oarecare de bun neam, s-a dus neam mare s-a dus într-o ţară
μακρὰν λαβεῖν ἑαυτῷ βασιλείαν într-o ţară departe să-și ia lui îndepărtată, ca să-şi ia domnie
καὶ ὑποστρέψαι. împărăţie și să se întoarcă. şi să se întoarcă.
Λκ Ιθ-13 καλέσας δὲ δέκα δούλους 13. Și chemând zece slugi Luca 19:13. Şi chemând zece slugi
ἑαυτοῦ ἔδωκεν αὐτοῖς δέκα μνᾶς ale sale, le-a dat lor zece mine și ale sale, le-a dat zece mine şi a
καὶ εἶπε πρὸς αὐτούς· a zis către ei: Neguţătoriţi până zis către ele: Neguţătoriţi cu
πραγματεύσασθε ἐν ᾧ ἔρχομαι. voi veni. ele până ce voi veni!
Λκ Ιθ-14 οἱ δὲ πολῖται αὐτοῦ ἐμίσουν 14. Iar cetăţenii lui îl urau Luca 19:14. Dar cetăţenii lui îl
αὐτόν, καὶ ἀπέστειλαν πρεσβείαν pe el, și au trimis solie după el urau şi au trimis solie în urma
ὀπίσω αὐτοῦ λέγοντες· οὐ θέλομεν zicând: nu voim pe acesta să lui, zicând: Nu voim ca acesta
τοῦτον βασιλεῦσαι ἐφ᾿ ἡμᾶς. împărăţească peste noi. să domnească peste noi.
Λκ Ιθ-15 καὶ ἐγένετο ἐν τῷ ἐπανελθεῖν 15. Și a fost când s-a întors Luca 19:15. Şi când s-a întors el,
αὐτὸν λαβόντα τὴν βασιλείαν, καὶ el luând împărăţia, a zis să se după ce luase domnia, a zis să
εἶπε φωνηθῆναι αὐτῷ τοὺς δούλους cheme la dânsul slugile acelea, fie chemate slugile acelea,
τούτους οἷς ἔδωκε τὸ ἀργύριον, ἵνα cărora le dăduse argintul, ca să cărora le dăduse banii, ca să
ἐπιγνῷ τίς τὶ διεπραγματεύσατο. ştie cine ce a neguţătorit. ştie cine ce a neguţătorit.
Λκ Ιθ-16 παρεγένετο δὲ ὁ πρῶτος 16. Și a venit cel dintâi Luca 19:16. Şi a venit cea dintâi,
λέγων· κύριε, ἡ μνᾶ σου zicând: Doamne, mina ta a zicând: Doamne, mina ta a
προσειργάσατο δέκα μνᾶς. agonisit zece mine. adus câştig zece mine.
Λκ Ιθ-17 καὶ εἶπεν αὐτῷ· εὖ, ἀγαθὲ 17. Și a zis lui: bine, slugă Luca 19:17. Şi i-a zis stăpânul:
δοῦλε! ὅτι ἐν ἐλαχίστῳ πιστὸς bună, că întru puţin ai fost Bine slugă bună, fiindcă întru
ἐγένου, ἴσθι ἐξουσίαν ἔχων ἐπάνω credincios, să ai putere peste puţin ai fost credincioasă, să ai
δέκα πόλεων. zece cetăţi. stăpânire peste zece cetăţi.
Λκ Ιθ-18 καὶ ἦλθεν ὁ δεύτερος λέγων· 18. Și a venit cel deal doilea Luca 19:18. Şi a venit a doua,
κύριε, ἡ μνᾶ σου ἐποίησε πέντε zicând: Doamne, mina ta a făcut zicând: Mina ta, stăpâne, a mai
μνᾶς cinci mine. adus cinci mine.
Λκ Ιθ-19 εἶπε δὲ καὶ τούτῳ· καὶ σὺ 19. Și a zis și acestuia: și tu Luca 19:19. Iar el a zis şi
γίνου ἐπάνω πέντε πόλεων. fii peste cinci cetăţi. acesteia: Să ai şi tu stăpânire
Λκ Ιθ-20 καὶ ἕτερος ἦλθε λέγων· κύριε, peste cinci cetăţi.
ἰδοὺ ἡ μνᾶ σου, ἣν εἶχον 20. Și altul a venit zicând: Luca 19:20. A venit şi cealaltă,
ἀποκειμένην ἐν σουδαρίῳ. doamne, iată mina ta, care am zicând: Doamne, iată mina ta,
Λκ Ιθ-21 ἐφοβούμην γάρ σε, ὅτι ţinut-o legată în mahramă; pe care am păstrat-o într-un
ἄνθρωπος αὐστηρὸς εἶ· αἴρεις ὃ ştergar,
οὐκ ἔθηκας, καὶ θερίζεις ὃ οὐκ 21. Că m-am temut de tine, Luca 19:21. Că mă temeam de
ἔσπειρας, καὶ συνάγεις ὅθεν οὐ pentru că om aspru ești; iei ce n- tine, pentru că eşti om aspru:
διεσκόρπισας. ai pus și seceri ce n-ai semănat. iei ce nu ai pus şi seceri ce n-ai
200
Λκ Ιθ-22 λέγει αὐτῷ· ἐκ τοῦ στόματός semănat.
σου κρινῶ σε, πονηρὲ δοῦλε. ᾔδεις 22. Și i-a zis: din gura ta te Luca 19:22. Zis-a lui stăpânul:
ὅτι ἄνθρωπος αὐστηρός εἰμι ἐγώ, voi judeca, slugă vicleană. Ai Din cuvintele tale te voi judeca,
αἴρων ὃ οὐκ ἔθηκα, καὶ θερίζων ὃ ştiut că eu om aspru sunt, luând slugă vicleană. Ai ştiut că sunt
οὐκ ἔσπειρα, καὶ συνάγων ὅθεν οὐ ce n-am pus și secerând ce n-am om aspru: iau ce nu am pus şi
διεσκόρπισα· semănat. secer ce nu am semănat;
Λκ Ιθ-23 καὶ διατί οὐκ ἔδωκας τὸ 23. Dar pentru ce n-ai dat Luca 19:23. Pentru ce deci n-ai
ἀργύριόν μου ἐπὶ τὴν τράπεζαν, καὶ argintul meu schimbătorilor și dat banul meu schimbătorilor
ἐγὼ ἐλθὼν σὺν τόκῳ ἂν ἔπραξα venind eu l-aş fi cerut cu de bani? Şi eu, venind, l-aş fi
αὐτό; dobândă? luat cu dobândă.
Λκ Ιθ-24 καὶ τοῖς παρεστῶσιν εἶπεν· 24. Și celor ce stau înainte Luca 19:24. Şi a zis celor ce
ἄρατε ἀπ᾿ αὐτοῦ τὴν μνᾶν καὶ δότε le-a zis: Luaţi de la el mina și o stăteau de faţă: Luaţi de la el
τῷ τὰς δέκα μνᾶς ἔχοντι. daţi celui ce are zece mine. mina şi daţi-o celui ce are zece
mine.
Λκ Ιθ-25 καὶ εἶπον αὐτῷ· κύριε, ἔχει 25. Și au zis lui: Doamne, Luca 19:25. Şi ei au zis lui:
δέκα μνᾶς· acela are zece mine. Doamne, acela are zece mine.
Λκ Ιθ-26 λέγω γὰρ ὑμῖν ὅτι παντὶ τῷ 26. Vă zic vouă, că tot celui Luca 19:26. Zic vouă: Că oricui
ἔχοντι δοθήσεται, ἀπὸ δὲ τοῦ μὴ ce are i se va da, iar de la cela are i se va da, iar de la cel ce
ἔχοντος καὶ ὃ ἔχει ἀρθήσεται ἀπ᾿ ce n-are și ce are se va lua de la nu are şi ceea ce are i se va
αὐτοῦ. el. lua.
Λκ Ιθ-27 πλὴν τοὺς ἐχθρούς μου 27. Însă pe vrăjmaşii mei Luca 19:27. Iar pe acei vrăjmaşi
ἐκείνους, τοὺς μὴ θελήσαντάς με aceia care n-au voit să ai mei, care n-au voit să
βασιλεῦσαι ἐπ᾿ αὐτούς, ἀγάγετε ὧδε împărătesc peste dânşii, aduceţi- domnesc peste ei, aduceţi-i aici
καὶ κατασφάξατε αὐτοὺς ἔμπροσθέν i încoace și-i tăiaţi înaintea mea. şi tăiaţi-i în faţa mea.
μου. 28. Și zicând acestea, Luca 19:28. Şi zicând acestea,
Λκ Ιθ-28 Καὶ εἰπὼν ταῦτα ἐπορεύετο mergea înainte, suindu-se în mergea înainte, suindu-Se la
ἔμπροσθεν ἀναβαίνων εἰς Ierusalim. Ierusalim .
῾Ιεροσόλυμα. 29. Și a fost când s-a Luca 19:29. Iar când S-a apropiat
Λκ Ιθ-29 καὶ ἐγένετο ὡς ἤγγισεν εἰς apropiat ele Vithfaghi și de Betfaghe şi de Betania, către
Βηθσφαγῆ καὶ Βηθανίαν πρὸς τὸ Betania, către muntele ce se muntele care se zice Muntele
ὄρος τὸ καλούμενον ἐλαιῶν, cheamă ai Măslinilor, a trimis Măslinilor, a trimis pe doi
ἀπέστειλε δύο τῶν μαθητῶν αὐτοῦ doi din ucenicii săi, zicând: dintre ucenici,
Λκ Ιθ-30 εἰπών· ὑπάγετε εἰς τὴν 30. Mergeţi în satul care Luca 19:30. Zicând: Mergeţi în
κατέναντι κώμην, ἐν ᾗ este înaintea voastră; întru care satul dinaintea voastră şi,
εἰσπορευόμενοι εὑρήσετε πῶλον intrând veţi găsi un mânz legat, intrând în el, veţi găsi un mânz
δεδεμένον, ἐφ᾿ ὃν οὐδεὶς πώποτε pe care nimeni din oameni legat pe care nimeni dintre
ἀνθρώπων ἐκάθισε· λύσαντες niciodată n-a şezut, dezlegaţi-l oameni n-a şezut vreodată. Şi,
αὐτὸν ἀγάγετε. pe el și-l aduceţi. dezlegându-l, aduceţi-l.
Λκ Ιθ-31 καὶ ἐάν τις ὑμᾶς ἐρωτᾷ, διατί 31. Și de va întreba cineva Luca 19:31. Şi dacă vă va întreba
λύετε; οὕτως ἐρεῖτε αὐτῷ, ὅτι ὁ pe voi: pentru ce îl dezlegaţi? cineva: Pentru ce-l dezlegaţi?,
Κύριος αὐτοῦ χρείαν ἔχει. Aşa să ziceţi lui: că Domnului îi veţi zice aşa: Pentru că
Λκ Ιθ-32 ἀπελθόντες δὲ οἱ trebuie. Domnul are trebuinţă de el.
ἀπεσταλμένοι εὗρον καθὼς εἶπεν 32. Și mergând trimişii, au Luca 19:32. Şi, plecând, cei trimişi
αὐτοῖς, ἑστῶτα τὸν πῶλον· aflat cum le zisese lor. au găsit precum le-a spus.
Λκ Ιθ-33 λυόντων δὲ αὐτῶν τὸν πῶλον 33. Și dezlegând ei mânzul, Luca 19:33. Pe când aceştia
εἶπον οἱ κύριοι αὐτοῦ πρὸς αὐτούς· au zis stăpânii lui către ei: ce dezlegau mânzul, au zis
τί λύετε τὸν πῶλον; dezlegaţi mânzul? stăpânii lui către ei: De ce
dezlegaţi mânzul?
Λκ Ιθ-34 οἱ δὲ εἶπον ὅτι ὁ Κύριος 34. Iar ei au zis: Domnului îi Luca 19:34. Iar ei au răspuns:
αὐτοῦ χρείαν ἔχει. trebuieşte. Pentru că are trebuinţă de el
Domnul.
Λκ Ιθ-35 καὶ ἤγαγον αὐτὸν πρὸς τὸν 35. Și l-au adus pe el la Luca 19:35. Şi i-au adus la Iisus
᾿Ιησοῦν, καὶ ἐπιρρίψαντες ἑαυτῶν Iisus, și aruncându-și veşmintele şi, aruncându-şi hainele lor pe
τὰ ἱμάτια ἐπὶ τὸν πῶλον sale pe mânz, au pus pe Iisus mânz, l-au ajutat pe Iisus să
ἐπεβίβασαν τὸν ᾿Ιησοῦν. deasupra. urce pe el.
Λκ Ιθ-36 πορευομένου δὲ αὐτοῦ 36. Și mergând el, aşterneau Luca 19:36. Iar pe când mergea
ὑπεστρώννυον τὰ ἱμάτια αὐτῶν ἐν veşmintele lor pe cale. El, aşterneau hainele lor pe
201
τῇ ὁδῷ. 37. Și apropiindu-se el la cale.
Λκ Ιθ-37 ἐγγίζοντος δὲ αὐτοῦ ἤδη πρὸς pogorâşul muntelui Măslinilor, a Luca 19:37. Şi apropiindu-se de
τῇ καταβάσει τοῦ ὄρους τῶν început toată mulţimea poalele Muntelui Măslinilor,
ἐλαιῶν ἤρξατο ἅπαν τὸ πλῆθος τῶν ucenicilor bucurându-se a lăuda toată mulţimea ucenicilor,
μαθητῶν χαίροντες αἰνεῖν τὸν Θεὸν pe Dumnezeu cu glas mare bucurându-se, a început să
φωνῇ μεγάλῃ περὶ πασῶν ὧν εἶδον pentru toate puterile care laude pe Dumnezeu, cu glas
δυνάμεων văzuse, tare, pentru toate minunile pe
Λκ Ιθ-38 λέγοντες· εὐλογημένος ὁ 38 Zicând: bine este care le văzuse,
ἐρχόμενος βασιλεὺς ἐν ὀνόματι cuvântat împăratul cel ce vine Luca 19:38. Zicând: Binecuvântat
Κυρίου· εἰρήνη ἐν οὐρανῷ καὶ întru numele Domnului; pace în este Împăratul care vine întru
δόξα ἐν ὑψίστοις. cer, și slavă întru cei de sus. numele Domnului! Pace în cer
Λκ Ιθ-39 καί τινες τῶν Φαρισαίων ἀπὸ 39. Și oarecare Farisei din şi slavă întru cei de sus.
τοῦ ὄχλου εἶπον πρὸς αὐτόν· norod au zis către el: Luca 19:39. Dar unii farisei din
διδάσκαλε, ἐπιτίμησον τοῖς învăţătorule, ceartă-ţi ucenicii mulţime au zis către El:
μαθηταῖς σου, tăi. Învăţătorule, ceartă-ţi
Λκ Ιθ-40 καὶ ἀποκριθεὶς εἶπεν αὐτοῖς· 40. Și răspunzând, a zis lor: ucenicii.
λέγω ὑμῖν ὅτι ἐὰν οὗτοι zic vouă, că de vor tăcea aceştia, Luca 19:40. Şi El, răspunzând, a
σιωπήσωσιν, οἱ λίθοι κεκράξονται. pietrele vor striga. zis: Zic vouă: Dacă vor tăcea
41. Și dacă s-au apropiat, aceştia, pietrele vor striga.
Λκ Ιθ-41 καὶ ὡς ἤγγισεν, ἰδὼν τὴν văzând cetatea, a plâns de Luca 19:41. Şi când S-a apropiat,
πόλιν ἔκλαυσεν ἐπ᾿ αὐτῇ, dânsa, văzând cetatea, a plâns pentru
Λκ Ιθ-42 λέγων ὅτι εἰ ἔγνως καὶ σύ, καί 42. Zicând: de ai fi cunoscut ea, zicând:
γε ἐν τῇ ἡμέρᾳ σου ταύτῃ, τὰ πρὸς și tu, măcar în ziua aceasta a ta, Luca 19:42. Dacă ai fi cunoscut şi
εἰρήνην σου! νῦν δὲ ἐκρύβη ἀπὸ cele ce sunt către pacea ta! Iar tu, în ziua aceasta, cele ce sunt
ὀφθαλμῶν σου· acum s-au ascuns de către ochii spre pacea ta! Dar acum
tăi. ascunse sunt de ochii tăi.
Λκ Ιθ-43 ὅτι ἥξουσιν ἡμέραι ἐπὶ σὲ καὶ 43. Că vor veni zile asupra Luca 19:43. Căci vor veni zile
περιβαλοῦσιν οἱ ἐχθροί σου χάρακά ta, și vor pune vrăjmaşii tăi şanţ peste tine, când duşmanii tăi
σοι καὶ περικυκλώσουσί σε καὶ împrejurul tău și te vor vor săpa şanţ în jurul tău şi te
συνέξουσί σε πάντοθεν, încunjura, și te vor îmbulzi din vor împresura şi te vor
toate părţile. strâmtora din toate părţile.
Λκ Ιθ-44 καὶ ἐδαφιοῦσί σε καὶ τὰ τέκνα 44. Și te vor face întocmai cu Luca 19:44. Şi te vor face una cu
σου ἐν σοί, καὶ οὐκ ἀφήσουσιν ἐν pământul, pe tine și pe feciorii pământul, şi pe fiii tăi care sunt
σοὶ λίθον ἐπὶ λίθῳ, ἀνθ᾿ ὧν οὐκ tăi întru tine; și nu vor lăsa întru în tine, şi nu vor lăsa în tine
ἔγνως τὸν καιρὸν τῆς ἐπισκοπῆς tine piatră pe piatră; pentru că piatră pe piatră pentru că nu ai
σου. n-ai cunoscut vremea cercetării cunoscut vremea cercetării
tale. tale.
Λκ Ιθ-45 Καὶ εἰσελθὼν εἰς τὸ ἱερὸν 45. Și intrând în biserică, a Luca 19:45. Şi intrând în templu, a
ἤρξατο ἐκβάλλειν τοὺς πωλοῦντας început a scoate pe cei ce început să scoată pe cei ce
ἐν αὐτῷ καὶ ἀγοράζοντας vindeau într-însa și cumpărau, vindeau şi cumpărau în el.
Λκ Ιθ-46 λέγων αὐτοῖς· γέγραπται ὅτι ὁ zicând lor: Luca 19:46. Zicându-le: Scris
οἶκός μου οἶκος προσευχῆς ἐστιν· 46. Scris este: casa mea este: "Şi va fi casa Mea casă de
ὑμεῖς δὲ αὐτὸν ἐποιήσατε σπήλαιον casă de rugăciune este: iar voi rugăciune"; dar voi aţi făcut
ληστῶν. aţi făcut-o peşteră tâlharilor. din ea peşteră de tâlhari.
Λκ Ιθ-47 Καὶ ἦν διδάσκων τὸ καθ᾿ 47. Și era învăţând în toate Luca 19:47. Şi era în fiecare zi în
ἡμέραν ἐν τῷ ἱερῷ· οἱ δὲ ἀρχιερεῖς zilele în biserică. Iar Arhiereii și templu şi învăţa. Dar arhiereii
καὶ οἱ γραμματεῖς ἐζήτουν αὐτὸν cărturarii și Bătrânii poporului şi cărturarii şi fruntaşii
ἀπολέσαι καὶ οἱ πρῶτοι τοῦ λαοῦ, căutau pe el să-l piardă. poporului căutau să-L piardă.
Λκ Ιθ-48 καὶ οὐχ εὕρισκον τὸ τί 48. Și nu aflau ce-i vor face; Luca 19:48. Şi nu găseau ce să-I
ποιήσουσιν· ὁ λαὸς γὰρ ἅπας că tot poporul se ţinea de el, facă, căci tot poporul se ţinea
ἐξεκρέματο αὐτοῦ ἀκούων. ascultându-l pe dânsul. după El, ascultându-L.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Κ CAPITOLUL 2O. CAPITOLUL 20

Λκ Κ-1 Καὶ ἐγένετο ἐν μιᾷ τῶν ἡμερῶν 1. Și au fost într-una din Luca 20:1. Şi într-una din zile, pe
202
ἐκείνων διδάσκοντος αὐτοῦ τὸν zilele acelea, învăţând el când Iisus învăţa poporul în
λαὸν ἐν τῷ ἱερῷ καὶ poporul în biserică, și bine templu şi binevestea, au venit
εὐαγγελιζομένου ἐπέστησαν οἱ vestind, au venit Preoţii și arhiereii şi cărturarii,
ἱερεῖς καὶ οἱ γραμματεῖς σὺν τοῖς cărturarii cu Bătrânii. împreună cu bătrânii,
πρεσβυτέροις Luca 20:2. Şi, vorbind, au zis către
Λκ Κ-2 καὶ εἶπον πρὸς αὐτὸν λέγοντες· 2. Și au grăit către el, El: Spune nouă, cu ce putere
εἰπὲ ἡμῖν ἐν ποίᾳ ἐξουσίᾳ ταῦτα zicând: spune nouă, cu ce putere faci acestea, sau cine este Cel
ποιεῖς, ἢ τίς ἐστιν ὁ δούς σοι τὴν faci acestea? Sau cine este care ce Ţi-a dat această putere?
ἐξουσίαν ταύτην; ţi-a dat ţie puterea aceasta? Luca 20:3. Iar El, răspunzând, a
Λκ Κ-3 ἀποκριθεὶς δὲ εἶπε πρὸς 3. Iar el răspunzând, a zis zis către ei: Vă voi întreba şi
αὐτούς· ἐρωτήσω ὑμᾶς κἀγὼ ἕνα către ei: întreba-voi și eu pe voi Eu pe voi un cuvânt, şi spuneţi-
λόγον, καὶ εἴπατέ μοι· un cuvânt, și să-mi spuneţi: Mi:
Λκ Κ-4 τὸ βάπτισμα ᾿Ιωάννου ἐξ 4. Botezul lui Ioan din cer a Luca 20:4. Botezul lui Ioan era din
οὐρανοῦ ἦν ἢ ἐξ ἀνθρώπων; fost, sau de la oameni? cer sau de la oameni?
Λκ Κ-5 οἱ δὲ συνελογίσαντο πρὸς 5. Iar ei cugetau întru sine, Luca 20:5. Şi ei cugetau în sinea
ἑαυτοὺς λέγοντες ὅτι ἐὰν εἴπωμεν, zicând: de vom zice, din cer, va lor, zicând: Dacă vom spune:
ἐξ οὐρανοῦ, ἐρεῖ, διατί οὖν οὐκ zice: pentru ce dar n-aţi crezut Din cer, va zice: Pentru ce n-
ἐπιστεύσατε αὐτῷ; lui? aţi crezut în el?
Λκ Κ-6 ἐὰν δὲ εἴπωμεν, ἐξ ἀνθρώπων, 6. Iar de vom zice: de la Luca 20:6. Iar dacă vom zice: De
πᾶς ὁ λαὸς καταλιθάσει ἡμᾶς· oameni, tot poporul cu pietre ne la oameni, tot poporul ne va
πεπεισμένος γάρ ἐστιν ᾿Ιωάννην va ucide; căci este încredinţat că ucide cu pietre, căci este
προφήτην εἶναι. Ioan prooroc a fost. încredinţat că Ioan a fost
Λκ Κ-7 καὶ ἀπεκρίθησαν μὴ εἰδέναι 7. Și au răspuns, că nu ştiu prooroc.
πόθεν. de unde. Luca 20:7. Şi au răspuns că nu
Λκ Κ-8 καὶ ὁ ᾿Ιησοῦς εἶπεν αὐτοῖς· 8. Și Iisus le-a zis lor: nici ştiu de unde.
οὐδὲ ἐγὼ λέγω ὑμῖν ἐν ποίᾳ eu nu vă spun vouă cu ce putere Luca 20:8. Şi Iisus le-a zis: Nici
ἐξουσίᾳ ταῦτα ποιῶ. fac acestea. Eu nu vă spun vouă cu ce
Λκ Κ-9 ῎Ηρξατο δὲ πρὸς τὸν λαὸν 9. Și au început a zice către putere fac acestea.
λέγειν τὴν παραβολὴν ταύτην· norod pilda aceasta: un om a Luca 20:9. Şi a început să spună
ἄνθρωπός τις ἐφύτευσεν ἀμπελῶνα, sădit vie, și a dat-o lucrătorilor, către popor pilda aceasta: Un
καὶ ἐξέδοτο αὐτὸν γεωργοῖς καὶ și s-a dus departe multă vreme. om a sădit vie şi a dat-o
ἀπεδήμησε χρόνους ἱκανούς. lucrătorilor şi a plecat departe
Λκ Κ-10 καὶ ἐν τῷ καιρῷ ἀπέστειλε 10. Și la vreme a trimis către pentru multă vreme.
πρὸς τοὺς γεωργοὺς δοῦλον ἵνα lucrători o slugă, ca să-i dea lui Luca 20:10. Şi la timpul potrivit, a
ἀπὸ τοῦ καρποῦ τοῦ ἀμπελῶνος din rodul viei; iar lucrătorii, trimis la lucrători o slugă ca
δώσουσιν αὐτῷ· οἱ δὲ γεωργοὶ bătându-l pe el, l-au trimis să-i dea din rodul viei.
δείραντες αὐτὸν ἐξαπέστειλαν deşert. Lucrătorii însă, bătând-o, au
κενόν. trimis-o fără nimic.
Λκ Κ-11 καὶ προσέθετο αὐτοῖς πέμψαι 11. Și a adaos a trimite altă Luca 20:11. Şi a trimis apoi altă
ἕτερον δοῦλον. οἱ δὲ κἀκεῖνον slugă; iar ei și pe acela bătându- slugă, dar ei, bătând-o şi pe
δείραντες καὶ ἀτιμάσαντες l și batjocorindu-l, l-au trimis aceea şi batjocorind-o, au
ἐξαπέστειλαν κενόν. deşert. trimis-o fără nimic.
Λκ Κ-12 καὶ προσέθετο πέμψαι τρίτον. 12. Și a adaos a trimite și al Luca 20:12. Şi a trimis apoi pe a
οἱ δὲ καὶ τοῦτον τραυματίσαντες treilea, iar ei și pe acela treia; iar ei, rănind-o şi pe
ἐξέβαλον. rănindu-l, l-au scos afară. aceea, au alungat-o.
Λκ Κ-13 εἶπε δὲ ὁ κύριος τοῦ 13. Și a zis domnul viei: ce Luca 20:13. Şi stăpânul viei a zis:
ἀμπελῶνος· τί ποιήσω; πέμψω τὸν voi face? Trimite-voi pe fiul meu Ce voi face? Voi trimite pe fiul
υἱόν μου τὸν ἀγαπητόν· ἴσως cel iubit; doară văzându-l pe meu cel iubit; poate se vor
τοῦτον ἰδόντες ἐντραπήσονται. dânsul, se vor ruşina. ruşina de el.
Λκ Κ-14 ἰδόντες δὲ αὐτὸν οἱ γεωργοὶ 14. Iar lucrătorii văzându-l Luca 20:14. Iar lucrătorii,
διελογίζοντο πρὸς ἑαυτοὺς pe el, cugetau întru sine, zicând: văzându-l, s-au vorbit între ei,
λέγοντες· οὗτός ἐστιν ὁ acesta este moştenitorul; veniţi zicând: Acesta este
κληρονόμος· δεῦτε ἀποκτείνωμεν să-l ucidem pe el, ca să fie a moştenitorul; să-l omorâm ca
αὐτόν, ἵνα ἡμῶν γένηται ἡ noastră moştenirea. moştenirea să fie a noastră.
κληρονομία.
Λκ Κ-15 καὶ ἐκβαλόντες αὐτὸν ἔξω τοῦ 15. Și scoţându-l afară din Luca 20:15. Şi scoţându-l afară
ἀμπελῶνος ἀπέκτειναν. τί οὖν vie, l-au omorât. Ce va face dar din vie, l-au ucis. Ce va face,
203
ποιήσει αὐτοῖς ὁ κύριος τοῦ lor domnul viei? deci, acestora, stăpânul viei?
ἀμπελῶνος;
Λκ Κ-16 ἐλεύσεται καὶ ἀπολέσει τοὺς 16. Veni-va și va pierde pe Luca 20:16. Va veni şi va pierde
γεωργοὺς τούτους, καὶ δώσει τὸν lucrătorii aceştia, și via o va da pe lucrătorii aceia, iar via o va
ἀμπελῶνα ἄλλοις. ἀκούσαντες δὲ altora. Iar ei auzind, au zis: să da altora. Iar ei auzind, au zis:
εἶπον· μὴ γένοιτο. nu fie. Să nu se întâmple!
Λκ Κ-17 ὁ δὲ ἐμβλέψας αὐτοῖς εἶπε· τί 17. Iar el căutând spre ei, a Luca 20:17. El însă, privind la ei,
οὖν ἐστι τὸ γεγραμμένον τοῦτο, zis: ce este dar aceasta ce este a zis: Ce înseamnă, deci,
λίθον ὃν ἀπεδοκίμασαν οἱ scris: piatra pe care nu au scriptura aceasta: "Piatra pe
οἰκοδομοῦντες, οὗτος ἐγενήθη εἰς băgat-o în seamă ziditorii, care n-au luat-o în seamă
κεφαλὴν γωνία aceasta s-a făcut în capul ziditorii, aceasta a ajuns în
unghiului. capul unghiului"?
Λκ Κ-18 πᾶς ὁ πεσὼν ἐπ᾿ ἐκεῖνον τὸν 18. Tot cela ce va cădea pe Luca 20:18. Oricine va cădea pe
λίθον συνθλασθήσεται· ἐφ᾿ ὃν δ᾿ ἂν acea piatră, se va sfărâma; iar această piatră va fi sfărâmat,
πέσῃ, λικμήσει αὐτόν. peste care va cădea, îl va iar pe cine va cădea ea îl va
spulbera. zdrobi.
Λκ Κ-19 Καὶ ἐζήτησαν οἱ ἀρχιερεῖς καὶ 19. Și căutau Arhiereii și Luca 20:19. Iar cărturarii şi
οἱ γραμματεῖς ἐπιβαλεῖν ἐπ᾿ αὐτὸν cărturarii ca să-și puie mâinile arhiereii căutau să pună mâna
τὰς χεῖρας ἐν αὐτῇ τῇ ὥρᾳ, καὶ pe el într-acel ceas; și s-au temut pe El, în ceasul acela, dar s-au
ἐφοβήθησαν τὸν λαόν· ἔγνωσαν de norod; căci înţeleseseră căci temut de popor. Căci ei au
γὰρ ὅτι πρὸς αὐτοὺς τὰς παραβολὰς către dânşii au zis pilda aceasta. înţeles că Iisus spusese pilda
ἔλεγε. aceasta pentru ei.
Λκ Κ-20 Καὶ παρατηρήσαντες 20. Și pândindu-l, au trimis Luca 20:20. Şi pândindu-L, I-au
ἀπέστειλαν ἐγκαθέτους, iscoade, care se prefăceau pe trimis iscoade, care se
ὑποκρινομένους ἑαυτοὺς δικαίους sine a fi drepţi, să-l prindă pe el prefăceau că sunt drepţi, ca să-
εἶναι, ἵνα ἐπιλάβωνται αὐτοῦ λόγου în cuvânt, ca să-l dea pe el L prindă în cuvânt şi să-L dea
εἰς τὸ παραδοῦναι αὐτὸν τῇ ἀρχῇ stăpânirii și puterii dregătorului. stăpânirii şi puterii
καὶ τῇ ἐξουσίᾳ τοῦ ἡγεμόνος. dregătorului.
Λκ Κ-21 καὶ ἐπηρώτησαν αὐτὸν 21. Și l-au întrebat pe el, Luca 20:21. Şi L-au întrebat,
λέγοντες· διδάσκαλε, οἴδαμεν ὅτι zicând: Învăţătorule, ştim că zicând: Învăţătorule, ştim că
ὀρθῶς λέγεις καὶ διδάσκεις, καὶ οὐ drept grăieşti și înveţi, și nu vorbeşti şi înveţi drept şi nu
λαμβάνεις πρόσωπον, ἀλλ᾿ ἐπ᾿ alegi (la) faţă, ci într-adevăr cauţi la faţa omului, ci cu
ἀληθείας τὴν ὁδὸν τοῦ Θεοῦ calea lui Dumnezeu înveţi: adevărat înveţi calea lui
διδάσκεις· 22. Cade-se nouă a da Dumnezeu:
Λκ Κ-22 ἔξεστιν ἡμῖν Καίσαρι φόρον dajdie Cezarului, sau nu? Luca 20:22. Se cuvine ca noi să
δοῦναι ἢ οὔ; 23. Iar el ştiind vicleşugul dăm dajdie Cezarului sau nu?
Λκ Κ-23 κατανοήσας δὲ αὐτῶν τὴν lor, a zis către ei: ce mă ispitiţi? Luca 20:23. Dar Iisus, cunoscând
πανουργίαν εἶπε πρὸς αὐτούς· τί με 24. Arătaţi-mi un dinar. Al vicleşugul lor, a zis către ei:
πειράζετε; cui chip și scriptură are pe el? De ce Mă ispitiţi?
Λκ Κ-24 δείξατέ μοι δηνάριον· τίνος Iar ei răspunzând au zis: ale Luca 20:24. Arătaţi-mi un dinar.
ἔχει εἰκόνα καὶ ἐπιγραφήν; Cezarului. Al cui chip şi scriere are pe el?
ἀποκριθέντες δὲ εἶπον· Καίσαρος. 25. Iar el le-a zis lor: daţi Iar ei au zis: Ale Cezarului.
Λκ Κ-25 ὁ δὲ εἶπεν αὐτοῖς· ἀπόδοτε înapoi dar cele ce sunt ale Luca 20:25. Şi El a zis către ei:
τοίνυν τὰ Καίσαρος Καίσαρι καὶ τὰ Cezarului, Cezarului și cele ce Aşadar, daţi cele ce sunt ale
τοῦ Θεοῦ τῷ Θεῷ. sunt ale lui Dumnezeu, lui Cezarului, Cezarului şi cele ce
Dumnezeu. sunt ale lui Dumnezeu, lui
Λκ Κ-26 καὶ οὐκ ἴσχυσαν ἐπιλαβέσθαι 26. Și nu l-au putut prinde Dumnezeu.
αὐτοῦ ῥήματος ἐναντίον τοῦ λαοῦ, pe dânsul în cuvânt înaintea Luca 20:26. Şi nu L-au putut
καὶ θαυμάσαντες ἐπὶ τῇ ἀποκρίσει poporului; și minunându-se de prinde în cuvânt înaintea
αὐτοῦ ἐσίγησα răspunsul lui, au tăcut. poporului şi, mirându-se de
Λκ Κ-27 Προσελθόντες δέ τινες τῶν 27. Iar apropiindu-se unii cuvântul Lui, au tăcut.
Σαδδουκαίων, οἱ λέγοντες μὴ εἶναι din Saduchei, care grăiesc Luca 20:27. Şi apropiindu-se unii
ἀνάστασιν, ἐπηρώτησαν αὐτὸν împotrivă că nu este înviere, l-au dintre saducheii care zic că nu
Λκ Κ-28 λέγοντες· διδάσκαλε, Μωῡσῆς întrebat pe el zicând: este înviere, L-au întrebat:
ἔγραψεν ἡμῖν, ἐάν τινος ἀδελφὸς 28. Învăţătorule. Moise a Luca 20:28. Zicând: Învăţătorule,
ἀποθάνῃ ἔχων γυναῖκα, καὶ οὗτος scris nouă: de va muri fratele Moise a scris pentru noi: Dacă
ἄτεκνος ἀποθάνῃ, ἵνα λάβῃ ὁ cuiva, având femeie, și acesta va moare fratele cuiva, având
204
ἀδελφὸς αὐτοῦ τὴν γυναῖκα καὶ muri fără feciori, să ia fratele lui femeie, şi el n-a avut copii, să
ἐξαναστήσῃ σπέρμα τῷ ἀδελφῷ pe femeia aceea, și să ridice ia fratele lui pe femeie şi să
αὐτοῦ. sămânţă fratelui său. ridice urmaş fratelui său.
Λκ Κ-29 ἑπτὰ οὖν ἀδελφοὶ ἦσαν καὶ ὁ 29. Deci şapte fraţi au fost, Luca 20:29. Erau deci şapte fraţi.
πρῶτος λαβὼν γυναῖκα ἀπέθανεν și cel dintâi luând femeie, a Şi cel dintâi, luându-şi femeie,
ἄτεκνος· murit fără de feciori. a murit fără de copii.
Λκ Κ-30 καὶ ἔλαβεν ὁ δεύτερος τὴν 30. Și a luat al doilea pe Luca 20:30. Şi a luat-o al doilea,
γυναῖκα, καὶ οὗτος ἀπέθανεν femeia aceea, și acela a murii şi a murit şi el fără copii.
ἄτεκνος· fără de feciori. Luca 20:31. A luat-o şi al treilea;
Λκ Κ-31 καὶ ὁ τρίτος ἔλαβεν αὐτὴν 31. Și al treilea a luat-o pe şi tot aşa toţi şapte n-au lăsat
ὡσαύτως· ὡσαύτως δὲ καὶ οἱ ἑπτά· ea; și aşijderea câte şapte, și n- copii şi au murit.
οὐ κατέλιπον τέκνα, καὶ ἀπέθανον· au lăsat feciori, și au murit. Luca 20:32. La urmă a murit şi
Λκ Κ-32 ὕστερον δὲ πάντων καὶ ἡ γυνὴ 32. Iar mai apoi de toți, a femeia.
ἀπέθανεν. murit și femeia. Luca 20:33. Deci femeia, la
Λκ Κ-33 ἐν τῇ ἀναστάσει οὖν τινος 33. Deci la înviere, al căruia înviere, a căruia dintre ei va fi
αὐτῶν γίνεται γυνή; οἱ γὰρ ἑπτὰ dintr-înşii va fi femeie? Căci soţie, căci toţi şapte au avut-o
ἔσχον αὐτὴν γυναῖκα. câte şapte o au avut pe ea femeie de soţie?
Λκ Κ-34 καὶ ἀποκριθεὶς εἶπεν αὐτοῖς ὁ 34. Și răspunzând Iisus, a zis Luca 20:34. Şi le-a zis lor Iisus:
᾿Ιησοῦς· οἱ υἱοὶ τοῦ αἰῶνος τούτου lor: fiii veacului acestuia se Fiii veacului acestuia se
γαμοῦσι καὶ ἐκγαμίζονται· însoară și se mărită, însoară şi se mărită;
Λκ Κ-35 οἱ δὲ καταξιωθέντες τοῦ 35. Iar cei ce se învrednicesc Luca 20:35. Iar cei ce se vor
αἰῶνος ἐκείνου τυχεῖν καὶ τῆς a dobândi acel veac și învierea învrednici să dobândească
ἀναστάσεως τῆς ἐκ νεκρῶν οὔτε din morţi, nici (nu) se însoară, veacul acela şi învierea cea din
γαμοῦσιν οὔτε γαμίζονται· nici (nu) se mărită; morţi, nici nu se însoară, nici
Λκ Κ-36 οὔτε γὰρ ἀποθανεῖν ἔτι 36. Că nici să moară nu mai nu se mărită.
δύνανται· ἰσάγγελοι γάρ εἰσι καὶ pot; ci asemenea cu îngerii sunt, Luca 20:36. Căci nici să moară nu
υἱοί εἰσι τοῦ Θεοῦ, τῆς ἀναστάσεως și fiii lui Dumnezeu sunt, fiind fii mai pot, căci sunt la fel cu
υἱοὶ ὄντες, ai învierii. îngerii şi sunt fii ai lui
Λκ Κ-37 ὅτι δὲ ἐγείρονται οἱ νεκροί, 37. Iar cum că se vor scula Dumnezeu, fiind fii ai învierii.
καὶ Μωῡσῆς ἐμήνυσεν ἐπὶ τῆς morţii, și Moise a arătat la Rug, Luca 20:37. Iar că morţii înviază a
βάτου, ὡς λέγει Κύριον τὸν Θεὸν precum zice: Domnul arătat chiar Moise la rug, când
᾿Αβραὰμ καὶ τὸν Θεὸν ᾿Ισαὰκ καὶ Dumnezeul lui Avraam, și numeşte Domn pe Dumnezeul
τὸν Θεὸν ᾿Ιακώβ Dumnezeul lui Isaac și lui Avraam, şi Dumnezeul lui
Dumnezeul lui Iacov. Isaac, şi Dumnezeul lui Iacov.
Λκ Κ-38 Θεὸς δὲ οὐκ ἔστι νεκρῶν, 38. Iar Dumnezeu nu este al Luca 20:38. Dumnezeu deci nu
ἀλλὰ ζώντων· πάντες γὰρ αὐτῷ morţilor, ci al viilor; că toți lui este Dumnezeu al morţilor, ci
ζῶσιν. viază. al viilor, căci toţi trăiesc în El.
Λκ Κ-39 ἀποκριθέντες δέ τινες τῶν 39. Și răspunzând oarecare Luca 20:39. Iar unii dintre
γραμματέων εἶπον· διδάσκαλε, din Cărturari, au zis: cărturari, răspunzând, au zis:
καλῶς εἶπας. învăţătorule, bine ai zis. Învăţătorule, bine ai zis.
Λκ Κ-40 οὐκέτι δὲ ἐτόλμων ἐπερωτᾶν 40. Și nu mai îndrăzneau de Luca 20:40. Şi nu mai cutezau să-
αὐτὸν οὐδέν. aici să-l mai întrebe pe el nimic. L întrebe nimic.
Λκ Κ-41 Εἶπε δὲ πρὸς αὐτούς· πῶς 41. Și a zis către dânşii: cum Luca 20:41. Iar El i-a întrebat:
λέγουσι τὸν Χριστὸν υἱὸν Δαυῒδ zic că Hristos este fiul lui Cum se zice, dar, că Hristos
εἶναι; David? este Fiul lui David?
Λκ Κ-42 καὶ αὐτὸς Δαυῒδ λέγει ἐν 42. Și însuşi David zice în Luca 20:42. Căci însuşi David
βίβλῳ τῶν ψαλμῶν· εἶπεν ὁ Κύριος cartea Psalmilor: zis-au Domnul spune în Cartea Psalmilor:
τῷ Κυρίῳ μου, κάθου ἐκ δεξιῶν Domnului meu: şezi dea dreapta "Zis-a Domnul Domnului meu:
μου mea, Şezi de-a dreapta Mea,
Λκ Κ-43 ἕως ἂν θῶ τοὺς ἐχθρούς σου 43. Până ce voi pune pe Luca 20:43. Până ce voi pune pe
ὑποπόδιον τῶν ποδῶν σου. vrăjmaşii tăi aşternut vrăjmaşii Tăi aşternut
picioarelor tale. picioarelor Tale".
Λκ Κ-44 Δαυῒδ οὖν αὐτὸν Κύριον 44. Deci David, Domn îl Luca 20:44. Deci David Îl numeşte
καλεῖ· καὶ πῶς υἱὸς αὐτοῦ ἐστιν; cheamă pe ei, și cum este fiu al Domn; şi cum este fiu al lui?
lui?
Λκ Κ-45 ᾿Ακούοντος δὲ παντὸς τοῦ 45. Și ascultând tot poporul, Luca 20:45. Şi ascultând tot
λαοῦ εἶπε τοῖς μαθηταῖς αὐτοῦ· a zis ucenicilor săi: poporul, a zis ucenicilor:
205
Λκ Κ-46 προσέχετε ἀπὸ τῶν 46. Păziţi-vă de cărturari, Luca 20:46. Păziţi-vă de cărturari,
γραμματέων τῶν θελόντων care voiesc a umbla în podoabe, cărora le place să se plimbe în
περιπατεῖν ἐν στολαῖς καὶ și iubesc închinăciunile prin haine lungi, care iubesc
φιλούντων ἀσπασμοὺς ἐν ταῖς târguri, și scaunele cele mai de plecăciunile în pieţe şi scaunele
ἀγοραῖς καὶ πρωτοκαθεδρίας ἐν sus în sinagogi, și şederile cele cele dintâi în sinagogi şi
ταῖς συναγωγαῖς καὶ πρωτοκλισίας mai întâi la ospeţe; locurile cele dintâi la ospeţe,
ἐν τοῖς δείπνοις, 47. Care mănâncă casele Luca 20:47. Mâncând casele
Λκ Κ-47 οἳ κατεσθίουσι τὰς οἰκίας τῶν văduvelor, și cu pricină îndelung văduvelor şi de ochii lumii
χηρῶν καὶ προφάσει μακρὰ se roagă; aceştia vor lua mai rugându-se îndelung; aceştia
προσεύχονται· οὗτοι λήψονται multă osândă. vor lua mai mare osândă.
περισσότερον κρῖμα.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΚΑ CAPITOLUL 21 CAPITOLUL 21

Λκ Κα-1 ᾿Αναβλέψας δὲ εἶδε τοὺς 1. Și căutând, a văzut pe cei Luca 21:1. Şi privind, a văzut pe
βάλλοντας τὰ δῶρα αὐτῶν εἰς τὸ bogaţi aruncând darurile lor în cei bogaţi, aruncând darurile
γαζοφυλάκιον πλουσίους· gazofilachie. lor în vistieria templului.
Λκ Κα-2 εἶδε δέ τινα χήραν πενιχρὰν 2. Și a văzut și pe o văduvă Luca 21:2. Şi a văzut şi pe o
βάλλουσαν ἐκεῖ δύο λεπτά, săracă aruncând acolo doi văduvă săracă, aruncând acolo
filiari. doi bani.
Λκ Κα-3 καὶ εἶπεν· ἀληθῶς λέγω ὑμῖν 3. Și a zis: adevărat zic Luca 21:3. Şi a zis: Adevărat vă
ὅτι ἡ χήρα ἡ πτωχὴ αὕτη πλεῖον vouă, că această văduvă săracă, spun că această văduvă săracă
πάντων ἔβαλεν· mai mult decât toți a aruncat. a aruncat mai mult decât toţi.
Λκ Κα-4 ἅπαντες γὰρ οὗτοι ἐκ τοῦ 4. Că toți aceştia din Luca 21:4. Căci toţi aceştia din
περισσεύοντος αὐτοῖς ἔβαλον εἰς τὰ prisosinţa lor au aruncat la prisosul lor au aruncat la
δῶρα τοῦ Θεοῦ, αὕτη δὲ ἐκ τοῦ darurile lui Dumnezeu; iar daruri, aceasta însă din
ὑστερήματος αὐτῆς ἅπαντα τὸν aceasta din lipsa sa, toată avuţia sărăcia ei a aruncat tot ce avea
βίον ὃν εἶχεν ἔβαλε. sa care a avut, a dato. pentru viaţă.
Λκ Κα-5 Καί τινων λεγόντων περὶ τοῦ 5. Și oarecare grăind pentru Luca 21:5. Iar unii vorbind despre
ἱεροῦ ὅτι λίθοις καλοῖς καὶ biserică, că este împodobită cu templu că este împodobit cu
ἀναθήμασι κεκόσμηται, εἶπε· pietre frumoase și cu podoabe, a pietre frumoase şi cu podoabe,
zis: El a zis:
Λκ Κα-6 ταῦτα ἃ θεωρεῖτε, ἐλεύσονται 6 Acestea care (le) vedeţi, Luca 21:6. Vor veni zile când, din
ἡμέραι ἐν αἷς οὐκ ἀφεθήσεται λίθος vor veni zile întru care nu va cele ce vedeţi, nu va rămâne
ἐπὶ λίθῳ ὃς οὐ καταλυθήσεται. rămânea piatră pe piatră, care piatră peste piatră care să nu
să nu se risipească. se risipească.
Λκ Κα-7 ἐπηρώτησαν δὲ αὐτὸν 7. Și l-au întrebat pe el, Luca 21:7. Şi ei L-au întrebat,
λέγοντες· διδάσκαλε, πότε οὖν zicând: Învăţătorule, dar când zicând: Învăţătorule, când
ταῦτα ἔσται, καὶ τί τὸ σημεῖον ὅταν vor fi acestea? Și ce semn este oare, vor fi acestea? Şi care
μέλλῃ ταῦτα γίνεσθαι; când vor să fie acestea? este semnul când au să fie
acestea?
Λκ Κα-8 ὁ δὲ εἶπε· βλέπετε μὴ 8. Iar el a zis: căutaţi să nu Luca 21:8. Iar El a zis: Vedeţi să
πλανηθῆτε· πολλοὶ γὰρ ἐλεύσονται vă amăgiţi, că mulţi vor veni nu fiţi amăgiţi, căci mulţi vor
ἐπὶ τῷ ὀνόματί μου λέγοντες ὅτι întru numele meu, zicând că: eu veni în numele Meu, zicând: Eu
ἐγώ εἰμι καὶ ὁ καιρὸς ἤγγικε. μὴ sunt, și vremea s-a apropiat; ci sunt, şi vremea s-a apropiat.
οὖν πορευθῆτε ὀπίσω αὐτῶν. să nu mergeţi după ei. Nu mergeţi după ei.
Λκ Κα-9 ὅταν δὲ ἀκούσητε πολέμους 9. Și când veţi auzi (de) Luca 21:9. Iar când veţi auzi de
καὶ ἀκαταστασίας, μὴ πτοηθῆτε· δεῖ războaie și răzmeriţe, să nu vă războaie şi de răzmeriţe, să nu
γὰρ ταῦτα γενέσθαι πρῶτον, ἀλλ᾿ înspăimântaţi, că se cade să fie vă înspăimântaţi; căci acestea
οὐκ εὐθέως τὸ τέλος. acestea întâi, și nu va fi îndată trebuie să fie întâi, dar sfârşitul
sfârşitul. nu va fi curând.
Λκ Κα-10 τότε ἔλεγεν αὐτοῖς· 10 Atunci, zicea lor, se va Luca 21:10. Atunci le-a zis: Se va
ἐγερθήσεται ἔθνος ἐπὶ ἔθνος καὶ scula neam peste neam și ridica neam peste neam şi
βασιλεία ἐπὶ βασιλείαν, împărăţie peste împărăţie. împărăţie peste împărăţie.
Λκ Κα-11 σεισμοί τε μεγάλοι κατὰ 11. Și vor fi cutremure mari Luca 21:11. Şi vor fi cutremure
τόπους καὶ λιμοὶ καὶ λοιμοὶ pe alocurea si foamete și ciume mari şi, pe alocurea, foamete şi
ἔσονται, φόβητρά τε καὶ σημεῖα și spaime și semne mari din cer ciumă şi spaime şi semne mari
ἀπ᾿ οὐρανοῦ μεγάλα ἔσται. vor fi. din cer vor fi.
206
Λκ Κα-12 πρὸ δὲ τούτων πάντων 12. Iar mai înainte de Luca 21:12. Dar, mai înainte de
ἐπιβαλοῦσιν ἐφ᾿ ὑμᾶς τὰς χεῖρας acestea toate vor pune peste voi toate acestea, îşi vor pune
αὐτῶν καὶ διώξουσι, παραδιδόντες mâinile sale și vă vor goni mâinile pe voi şi vă vor
εἰς συναγωγὰς καὶ φυλακάς, dându-vă la adunări și în prigoni, dându-vă în sinagogi
ἀγομένους ἐπὶ βασιλεῖς καὶ temniţe, ducându-vă la împăraţi şi în temniţe, ducându-vă la
ἡγεμόνας ἕνεκεν τοῦ ὀνόματός și la domni pentru numele meu. împăraţi şi la dregători, pentru
μου· numele Meu.
Λκ Κα-13 ἀποβήσεται δὲ ὑμῖν εἰς 13. Și se va întâmpla vouă Luca 21:13. Şi va fi vouă spre
μαρτύριον. întru mărturisire. mărturie.
Λκ Κα-14 θέσθε οὖν εἰς τὰς καρδίας 14. Puneţi dar întru inimile Luca 21:14. Puneţi deci în inimile
ὑμῶν μὴ προμελετᾶν voastre, sa nu gândiţi mai voastre să nu gândiţi de mai
ἀπολογηθῆναι· înainte ce veţi răspunde. înainte ce veţi răspunde;
Λκ Κα-15 ἐγὼ γὰρ δώσω ὑμῖν στόμα 15. Că eu vă voi da vouă Luca 21:15. Căci Eu vă voi da
καὶ σοφίαν, ᾗ οὐ δυνήσονται gură și înţelepciune, căreia nu-i gură şi înţelepciune, căreia nu-
ἀντειπεῖν οὐδὲ ἀντιστῆναι πάντες οἱ vor putea grăi nici sta împotrivă, i vor putea sta împotrivă, nici
ἀντικείμενοι ὑμῖν. toți care se vor pune împotrivă să-i răspundă toţi potrivnicii
vouă. voştri.
Λκ Κα-16 παραδοθήσεσθε δὲ καὶ ὑπὸ 16. Și veţi fi daţi și de părinţi Luca 21:16. Şi veţi fi daţi şi de
γονέων καὶ συγγενῶν καὶ φίλων și de fraţi și de rudenii și de părinţi şi de fraţi şi de neamuri
καὶ ἀδελφῶν καὶ θανατώσουσιν ἐξ prieteni, și vor omori din voi. şi de prieteni, şi vor ucide
ὑμῶν, dintre voi.
Λκ Κα-17 καὶ ἔσεσθε μισούμενοι ὑπὸ 17. Și veţi fi urâţi de toți Luca 21:17. Şi veţi fi urâţi de toţi
πάντων διὰ τὸ ὄνομά μου pentru numele meu. pentru numele Meu.
Λκ Κα-18 καὶ θρὶξ ἐκ τῆς κεφαλῆς 18. Și păr din capul vostru Luca 21:18. Şi păr din capul
ὑμῶν οὐ μὴ ἀπόληται· nu va pieri. vostru nu va pieri.
Λκ Κα-19 ἐν τῇ ὑπομονῇ ὑμῶν 19. Întru răbdarea voastră Luca 21:19. Prin răbdarea voastră
κτήσασθε τὰς ψυχὰς ὑμῶν. veţi dobândi sufletele voastre. veţi dobândi sufletele voastre.
Λκ Κα-20 ὅταν δὲ ἴδητε κυκλουμένην 20. Iar când veţi vedea Luca 21:20. Iar când veţi vedea
ὑπὸ στρατοπέδων τὴν ῾Ιερουσαλήμ, Ierusalimul încunjurându-se de Ierusalimul înconjurat de oşti,
τότε γνῶτε ὅτι ἤγγικεν ἡ ἐρήμωσις ostaşi, atunci să ştiţi că s-a atunci să ştiţi că s-a apropiat
αὐτῆς. apropiat pustiirea lui, pustiirea lui.
Λκ Κα-21 τότε οἱ ἐν τῇ ᾿Ιουδαίᾳ 21. Atunci cei ce vor fi în Luca 21:21. Atunci cei din Iudeea
φευγέτωσαν εἰς τὰ ὄρη, καὶ οἱ ἐν Iudeea să fugă la munţi, și cei ce să fugă la munţi şi cei din
μέσῳ αὐτῆς ἐκχωρείτωσαν, καὶ οἱ vor fi în mijlocul lui să se dea în mijlocul lui să iasă din el şi cei
ἐν ταῖς χώραις μὴ εἰσερχέσθωσαν lături, și cei ce vor fi prin sate, de prin ţarină să nu intre în el.
εἰς αὐτήν, să nu intre într-însul. Luca 21:22. Căci acestea sunt
Λκ Κα-22 ὅτι ἡμέραι ἐκδικήσεως αὗταί 22. Că zilele izbândirii sunt zilele răzbunării, ca să se
εἰσι τοῦ πληρωθῆναι πάντα τὰ acestea, ca să se împlinească împlinească toate cele scrise.
γεγραμμένα. toate cele scrise. Luca 21:23. Dar vai celor care vor
Λκ Κα-23 οὐαὶ δὲ ταῖς ἐν γαστρὶ 23. Iar vai celor ce vor avea avea în pântece şi celor care
ἐχούσαις καὶ ταῖς θηλαζούσαις ἐν în pântece, și celor ce vor apleca vor alăpta în acele zile. Căci va
ἐκείναις ταῖς ἡμέραις· ἔσται γὰρ în acele zilei. Că va fi nevoie fi în ţară mare strâmtorare şi
τότε ἀνάγκη μεγάλη ἐπὶ τῆς γῆς καὶ mare pe pământ și mânie asupra mânie împotriva acestui
ὀργὴ τῷ λαῷ τούτῳ, poporului acestuia. popor.
Λκ Κα-24 καὶ πεσοῦνται στόματι 24. Și vor cădea în ascuţitul Luca 21:24. Şi vor cădea de
μαχαίρας, καὶ αἰχμαλωτισθήσονται săbiei și se vor duce robi în toate ascuţişul săbiei şi vor fi duşi
εἰς πάντα τὰ ἔθνη, καὶ ῾Ιερουσαλὴμ neamurile, și Ierusalimul va fi robi la toate neamurile, şi
ἔσται πατουμένη ὑπὸ ἐθνῶν ἄχρι călcat de neamuri, până se vor Ierusalimul va fi călcat în
πληρωθῶσι καιροὶ ἐθνῶν. împlini vremile neamurilor. picioare de neamuri, până ce
se vor împlini vremurile
Λκ Κα-25 Καὶ ἔσται σημεῖα ἐν ἡλίῳ καὶ 25. Și vor fi semne în soare neamurilor.
σελήνῃ καὶ ἄστροις, καὶ ἐπὶ τῆς γῆς și în lună și în stele, și pe Luca 21:25. Şi vor fi semne în
συνοχὴ ἐθνῶν ἐν ἀπορίᾳ ἠχούσης pământ mâhnire limbilor, cu soare, în lună şi în stele, iar pe
θαλάσσης καὶ σάλου, nedumerire, sunet făcând marea pământ spaimă întru neamuri
și valurile; şi nedumerire din pricina
vuietului mării şi al valurilor.
Λκ Κα-26 ἀποψυχόντων ἀνθρώπων 26. Mai murind oamenii de Luca 21:26. Iar oamenii vor muri
207
ἀπὸ φόβου καὶ προσδοκίας τῶν frică și de aşteptarea celor ce de frică şi de aşteptarea celor
ἐπερχομένων τῇ οἰκουμένῃ· αἱ γὰρ vor să vie în lume, că puterile ce au să vină peste lume, căci
δυνάμεις τῶν οὐρανῶν cerurilor se vor clătina. puterile cerurilor se vor
σαλευθήσονται. clătina.
Λκ Κα-27 καὶ τότε ὄψονται τὸν υἱὸν 27. Și atunci vor vedea pe Luca 21:27. Şi atunci vor vedea pe
τοῦ ἀνθρώπου ἐρχόμενον ἐν νεφέλῃ Fiul Omului venind pe nori cu Fiul Omului venind pe nori cu
μετὰ δυνάμεως καὶ δόξης πολλῆς. putere și cu slavă multă. putere şi cu slavă multă.
Λκ Κα-28 ἀρχομένων δὲ τούτων 28. Deci începând acestea a Luca 21:28. Iar când vor începe să
γίνεσθαι ἀνακύψατε καὶ ἐπάρατε se face. căutaţi în sus și ridicaţi fie acestea, prindeţi curaj şi
τὰς κεφαλὰς ὑμῶν, διότι ἐγγίζει ἡ capetele voastre; că se apropie ridicaţi capetele voastre,
ἀπολύτρωσις ὑμῶν. răscumpărarea voastră. pentru că răscumpărarea
voastră se apropie.
Λκ Κα-29 Καὶ εἶπε παραβολὴν αὐτοῖς· 29. Și le-a zis lor o pildă: Luca 21:29. Şi le-a spus o pildă:
ἴδετε τὴν συκῆν καὶ πάντα τὰ vedeţi smochinul și toți copacii. Vedeţi smochinul şi toţi
δένδρα. copacii:
Λκ Κα-30 ὅταν προβάλωσιν ἤδη, 30. Când înfrunzesc, văzând Luca 21:30. Când înfrunzesc
βλέποντες ἀφ᾿ ἑαυτῶν γινώσκετε din voi înşivă, ştiţi că de acum aceştia, văzându-i, de la voi
ὅτι ἤδη ἐγγὺς τὸ θέρος ἐστίν. aproape este vara. înşivă ştiţi că vara este
aproape.
Λκ Κα-31 οὕτω καὶ ὑμεῖς, ὅταν ἴδητε 31. Aşa și voi, când veţi Luca 21:31. Aşa şi voi, când veţi
ταῦτα γινόμενα, γινώσκετε ὅτι ἐγγύς vedea acestea făcându-se, să vedea făcându-se acestea, să
ἐστιν ἡ βασιλεία τοῦ Θεοῦ. ştiţi că aproape este împărăţia ştiţi că aproape este împărăţia
lui Dumnezeu. lui Dumnezeu.
Λκ Κα-32 ἀμὴν λέγω ὑμῖν ὅτι οὐ μὴ 32. Amin zic vouă, că nu va Luca 21:32. Adevărat grăiesc
παρέλθῃ ἡ γενεὰ αὕτη ἕως ἂν trece neamul aceste, până când vouă că nu va trece neamul
πάντα γένηται. toate acestea vor fi. acesta până ce nu vor fi toate
acestea.
Λκ Κα-33 ὁ οὐρανὸς καὶ ἡ γῆ 33. Cerul și pământul vor Luca 21:33. Cerul şi pământul vor
παρελεύσονται, οἱ δὲ λόγοι μου οὐ trece, iar cuvintele mele nu vor trece, dar cuvintele Mele nu
μὴ παρέλθωσι. trece. vor trece.
Λκ Κα-34 Προσέχετε δὲ ἑαυτοῖς μήποτε 34. Ci luaţi aminte de sine- Luca 21:34. Luaţi seama la voi
βαρηθῶσιν ὑμῶν αἱ καρδίαι ἐν vă, ca să nu se îngreuneze înşivă, să nu se îngreuieze
κραιπάλῃ καὶ μέθῃ καὶ μερίμναις inimile voastre cu saţiul inimile voastre de mâncare şi
βιωτικαῖς, καὶ αἰφνίδιος ἐφ᾿ ὑμᾶς mâncării și cu beţia; și cu grijile de băutură şi de grijile vieţii, şi
ἐπιστῇ ἡ ἡμέρα ἐκείνη· lumii, și fără de veste să vie ziua aceea să vine peste voi
asupra voastră ziua aceea. fără de veste,
Λκ Κα-35 ὡς παγὶς γὰρ ἐπελεύσεται ἐπὶ 35. Căci ca o cursă va veni Luca 21:35. Ca o cursă; căci va
πάντας τοὺς καθημένους ἐπὶ peste toți cei ce şed pe faţa a tot veni peste toţi cei ce locuiesc
πρόσωπον πάσης τῆς γῆς. pământul. pe faţa întregului pământ.
Λκ Κα-36 ἀγρυπνεῖτε οὖν ἐν παντὶ 36. Privegheați dar, în toată Luca 21:36. Privegheaţi dar în
καιρῷ δεόμενοι ἵνα καταξιωθῆτε vremea rugându-vă, ca să vă toată vremea rugându-vă, ca să
ἐκφυγεῖν πάντα τὰ μέλλοντα învredniciţi a scăpa de toate cele vă întăriţi să scăpaţi de toate
γίνεσθαι καὶ σταθῆναι ἔμπροσθεν ce vor să fie și a sta înaintea acestea care au să vină şi să
τοῦ υἱοῦ τοῦ ἀνθρώπου. Fiului Omului. staţi înaintea Fiului Omului.
Λκ Κα-37 ῏Ην δὲ τὰς ἡμέρας ἐν τῷ 37. Și era ziua învăţând în Luca 21:37. Şi ziua era în templu
ἱερῷ διδάσκων, τὰς δὲ νύκτας biserică, iar noaptea ieşind şi învăţa, iar noaptea, ieşind, o
ἐξερχόμενος ηὐλίζετο εἰς τὸ ὄρος petrecea în muntele ce se petrecea pe muntele ce se
τὸ καλούμενον ἐλαιῶν cheamă al Măslinilor. cheamă al Măslinilor.
Λκ Κα-38 καὶ πᾶς ὁ λαὸς ὤρθριζε πρὸς 38. Și tot poporul mâneca la Luca 21:38. Şi tot poporul venea
αὐτὸν ἐν τῷ ὄρει ἀκούειν αὐτοῦ. dânsul în biserică, ca să-l dis-de-dimineaţă la El în
asculta pe el. templu, ca să-L asculte.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΚΒ CAPITOLUL 22. CAPITOLUL 22

Λκ Κβ-1 ῎Ηγγιζε δὲ ἡ ἑορτὴ τῶν 1. Și se apropia praznicul Luca 22:1. Şi se apropia
208
ἀζύμων ἡ λεγομένη πάσχα. azimelor, care se cheamă sărbătoarea Azimelor, care se
Paştele. chema Paşti.
Λκ Κβ-2 καὶ ἐζήτουν οἱ ἀρχιερεῖς καὶ 2. Și căutau Arhiereii și Luca 22:2. Şi arhiereii şi
οἱ γραμματεῖς τὸ πῶς ἀνέλωσιν cărturarii cum l-ar omorî pe el; cărturarii căutau cum să-L
αὐτόν· ἐφοβοῦντο γὰρ τὸν λαόν. că se temeau de norod. omoare; căci se temeau de
popor.
Λκ Κβ-3 Εἰσῆλθε δὲ ὁ σατανᾶς εἰς 3. Iar satana a intrat în Iuda Luca 22:3. Şi a intrat satana în
᾿Ιούδαν τὸν ἐπικαλούμενον ce se chema Iscarioteanul, care Iuda, cel numit Iscarioteanul,
᾿Ισκαριώτην, ὄντα ἐκ τοῦ ἀριθμοῦ era din numărul celor care era din numărul celor
τῶν δώδεκα, doisprezece. doisprezece.
Λκ Κβ-4 καὶ ἀπελθὼν συνελάλησε τοῖς 4. Și mergând, a grăit cu Luca 22:4. Şi, ducându-se, el a
ἀρχιερεῦσι καὶ γραμματεῦσι καὶ Arhiereii și cu Voivozii, cum l-ar vorbit cu arhiereii şi cu
στρατηγοῖς τὸ πῶς αὐτὸν παραδῷ vinde pe el lor. căpeteniile oastei, cum să-L
αὐτοῖς. dea în mâinile lor.
Λκ Κβ-5 καὶ ἐχάρησαν, καὶ συνέθεντο 5. Și s-au bucurat, și s-au Luca 22:5. Şi ei s-au bucurat şi s-
αὐτῷ ἀργύρια δοῦναι· tocmit cu dânsul sa-i dea bani. au învoit să-i dea bani.
Λκ Κβ-6 καὶ ἐξωμολόγησε, καὶ ἐζήτει 6. Și el s-a făgăduit lor și Luca 22:6. Şi el a primit şi căuta
εὐκαιρίαν τοῦ παραδοῦναι αὐτὸν căuta vreme cu prilej ca să-l prilej să-L dea lor, fără ştirea
αὐτοῖς ἄτερ ὄχλου. vândă pe el lor fără de norod. mulţimii.
Λκ Κβ-7 ῏Ηλθε δὲ ἡ ἡμέρα τῶν 7. Și a venit ziua azimelor Luca 22:7. Şi a sosit ziua
ἀζύμων, ἐν ᾗ ἔδει θύεσθαι τὸ întru care se cădea să se Azimelor, în care trebuia să se
πάσχα, jertfească paştele. jertfească Paştile.
Λκ Κβ-8 καὶ ἀπέστειλε Πέτρον καὶ 8. Și au trimis pe Petru și pe Luca 22:8. Şi a trimis pe Petru şi
᾿Ιωάννην εἰπών· πορευθέντες Ioan, zicând: mergeţi de gătiţi pe Ioan, zicând: Mergeţi şi ne
ἑτοιμάσατε ἡμῖν τὸ πάσχα ἵνα nouă paştele, să mâncăm. pregătiţi Paştile, ca să
φάγωμεν. mâncăm.
Λκ Κβ-9 οἱ δὲ εἶπον αὐτῷ· ποῦ θέλεις 9. Iar ei au zis lui: unde Luca 22:9. Iar ei I-au zis: Unde
ἑτοιμάσωμεν; voieşti să gătim? voieşti să pregătim?
Λκ Κβ-10 ὁ δὲ εἶπεν αὐτοῖς· ἰδοὺ 10. Iar el a zis lor: iată, Luca 22:10. Iar El le-a zis: Iată,
εἰσελθόντων ὑμῶν εἰς τὴν πόλιν intrând voi în cetate, (vă) va când veţi intra în cetate, vă va
συναντήσει ὑμῖν ἄνθρωπος întâmpina pe voi un om ducând întâmpina un om ducând un
κεράμιον ὕδατος βαστάζων· un vas de lut cu apă; mergeţi urcior cu apă; mergeţi după el
ἀκολουθήσατε αὐτῷ εἰς τὴν οἰκίαν după dânsul în casa unde va în casa în care va intra.
οὗ εἰσπορεύεται, intra.
Λκ Κβ-11 καὶ ἐρεῖτε τῷ οἰκοδεσπότῃ 11. Și ziceţi stăpânului Luca 22:11. Şi spuneţi stăpânului
τῆς οἰκίας· λέγει σοι ὁ διδάσκαλος, casei: învăţătorul zice ţie: unde casei: Învăţătorul îţi zice: Unde
ποῦ ἐστι τὸ κατάλυμα ὅπου τὸ este sălaşul întru care să este încăperea în care să
πάσχα μετὰ τῶν μαθητῶν μου mănânc paştele cu ucenicii mei? mănânc Paştile cu ucenicii
φάγω; mei?
Λκ Κβ-12 κἀκεῖνος ὑμῖν δείξει 12. Și el vă va arăta vouă un Luca 22:12. Şi acela vă va arăta
ἀνώγαιον μέγα ἐστρωμένον· ἐκεῖ foişor mare aşternut, acolo un foişor mare, aşternut; acolo
ἑτοιμάσατε. gătiţi. să pregătiţi.
Λκ Κβ-13 ἀπελθόντες δὲ εὗρον καθὼς 13. Și mergând ei, au aflat Luca 22:13. Iar, ei, ducându-se,
εἴρηκεν αὐτοῖς. καὶ ἡτοίμασαν τὸ precum le zisese lor, și au gătit au aflat precum le spusese şi au
πάσχα. paştele. pregătit Paştile.
Λκ Κβ-14 Καὶ ὅτε ἐγένετο ἡ ὥρα, 14. Și când a venit ceasul, Luca 22:14. Şi când a fost ceasul,
ἀνέπεσε, καὶ οἱ δώδεκα ἀπόστολοι au şezut și cei doisprezece S-a aşezat la masă, şi apostolii
σὺν αὐτῷ. Apostoli cu el. împreună cu El.
Λκ Κβ-15 καὶ εἶπε πρὸς αὐτούς· 15. Și a zis lor: cu poftă am Luca 22:15. Şi a zis către ei: Cu
ἐπιθυμία ἐπεθύμησα τοῦτο τὸ poftit aceste paşti să le mănânc dor am dorit să mănânc cu voi
πάσχα φαγεῖν μεθ᾿ ὑμῶν πρὸ τοῦ με cu voi mai înainte de patima acest Paşti, mai înainte de
παθεῖν· mea. patima Mea,
Λκ Κβ-16 λέγω γὰρ ὑμῖν ὅτι οὐκέτι οὐ 16. Că zic vouă, că de acum Luca 22:16. Căci zic vouă că de
μὴ φάγω ἐξ αὐτοῦ ἕως ὅτου nu voi mai mânca dintr-acestea, acum nu-l voi mai mânca, până
πληρωθῇ ἐν τῇ βασιλείᾳ τοῦ Θεοῦ. până când se vor plini întru când nu va fi desăvârşit în
împărăţia lui Dumnezeu. împărăţia lui Dumnezeu.
Λκ Κβ-17 καὶ δεξάμενος τὸ ποτήριον 17. Și luând paharul, Luca 22:17. Şi luând paharul,
209
εὐχαριστήσας εἶπε· λάβετε τοῦτο mulţumind a zis: luaţi acesta și-l mulţumind, a zis: Luaţi acesta
καὶ διαμερίσατε ἑαυτοῖς· împărţiţi vouă; şi împărţiţi-l între voi;
Λκ Κβ-18 λέγω γὰρ ὑμῖν ὅτι οὐ μὴ πίω 18. Că zic vouă: nu voi mai Luca 22:18. Că zic vouă: Nu voi
ἀπὸ τοῦ γενήματος τῆς ἀμπέλου bea din rodul viţei, până când va mai bea de acum din rodul
ἕως ὅτου ἡ βασιλεία τοῦ Θεοῦ veni împărăţia lui Dumnezeu. viţei, până ce nu va veni
ἔλθῃ. împărăţia lui Dumnezeu.
Λκ Κβ-19 καὶ λαβὼν ἄρτον 19. Și luând pâinea Luca 22:19. Şi luând pâinea,
εὐχαριστήσας ἔκλασε καὶ ἔδωκεν mulţămind, a frânt și a dat lor, mulţumind, a frânt şi le-a dat
αὐτοῖς λέγων· τοῦτό ἐστι τὸ σῶμά zicând: acesta este trupul meu, lor, zicând: Acesta este Trupul
μου τὸ ὑπὲρ ὑμῶν διδόμενον· τοῦτο care se dă pentru voi, aceasta Meu care se dă pentru voi;
ποιεῖτε εἰς τὴν ἐμὴν ἀνάμνησιν. faceţi întru pomenirea mea. aceasta să faceţi spre
pomenirea Mea.
Λκ Κβ-20 ὡσαύτως καὶ τὸ ποτήριον 20. Aşijderea și paharul Luca 22:20. Asemenea şi paharul,
μετὰ τὸ δειπνῆσαι λέγων· τοῦτο τὸ după ce au cinat, zicând; acest după ce au cinat, zicând: Acest
ποτήριον ἡ καινὴ διαθήκη ἐν τῷ pahar este legea cea noua întru pahar este Legea cea nouă,
αἵματί μου, τὸ ὑπὲρ ὑμῶν sângele meu, care pentru voi se întru Sângele Meu, care se
ἐκχυνόμενον. varsă. varsă pentru voi.
Λκ Κβ-21 πλὴν ἰδοὺ ἡ χεὶρ τοῦ 21. Însă, iată mâna Luca 22:21. Dar iată, mâna celui
παραδιδόντος με μετ᾿ ἐμοῦ ἐπὶ τῆς vânzătorului meu cu mine este la ce Mă vinde este cu Mine la
τραπέζης masă. masă.
Λκ Κβ-22 καὶ ὁ μὲν υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου 22. Și Fiul Omului merge, Luca 22:22. Şi Fiul Omului merge
πορεύεται κατὰ τὸ ὡρισμένον· πλὴν după cum este rânduit; dar vai precum a fost orânduit, dar vai
οὐαὶ τῷ ἀνθρώπῳ ἐκείνῳ δι᾿ οὗ omului aceluia prin care se omului aceluia prin care este
παραδίδοται. vinde! vândut!
Λκ Κβ-23 καὶ αὐτοὶ ἤρξαντο συζητεῖν 23. Și ei au început a se Luca 22:23. Iar ei au început să se
πρὸς ἑαυτοὺς τὸ τίς ἄρα εἴη ἐξ întreba între sine, care ar fi întrebe, unul pe altul, cine
αὐτῶν ὁ τοῦτο μέλλων πράσσειν. dintre ei acela ce va să facă dintre ei ar fi acela, care avea
aceasta? să facă aceasta?
Λκ Κβ-24 ᾿Εγένετο δὲ καὶ φιλονεικία 24. Și s-a făcut și prigonire Luca 22:24. Şi s-a iscat între ei şi
ἐν αὐτοῖς, τὸ τίς αὐτῶν δοκεῖ εἶναι între dânşii, care dintre ei s-ar neînţelegere: cine dintre ei se
μείζων. părea a fi mai mare. pare că e mai mare?
Λκ Κβ-25 ὁ δὲ εἶπεν αὐτοῖς· οἱ 25. Iar el le-a zis lor: Luca 22:25. Iar El le-a zis: Regii
βασιλεῖς τῶν ἐθνῶν κυριεύουσιν împăraţii păgânilor îi domnesc neamurilor domnesc peste ele
αὐτῶν, καὶ οἱ ἐξουσιάζοντες αὐτῶν pe ei; și cei ce stăpânesc pe ei, şi se numesc binefăcători.
εὐεργέται καλοῦνται· făcători de bine se cheamă. Luca 22:26. Dar între voi să nu fie
Λκ Κβ-26 ὑμεῖς δὲ οὐχ οὕτως, ἀλλ᾿ ὁ 26. Iar voi nu așa: ci cel ce astfel, ci cel mai mare dintre
μείζων ἐν ὑμῖν γινέσθω ὡς ὁ este mai mare între voi, să fie ca voi să fie ca cel mai tânăr, şi
νεώτερος, καὶ ὁ ἡγούμενος ὡς ὁ cel mai mic; și cel ce este căpetenia ca acela care
διακονῶν. începător, ca cel ce slujeşte. slujeşte.
Λκ Κβ-27 τίς γὰρ μείζων, ὁ 27. Că cine este mai mare, Luca 22:27. Căci cine este mai
ἀνακείμενος ἢ ὁ διακονῶν; οὐχὶ ὁ cel ce sade, sau cel ce slujeşte? mare: cel care stă la masă, sau
ἀνακείμενος; ἐγὼ δέ εἰμι ἐν μέσῳ Au nu este cel ce şade? Iar eu cel care slujeşte? Oare, nu cel
ὑμῶν ὡς ὁ διακονῶν. sunt în mijlocul vostru ca cel ce ce stă la masă? Iar Eu, în
slujeşte. mijlocul vostru, sunt ca unul ce
Λκ Κβ-28 ὑμεῖς δέ ἐστε οἱ slujeşte.
διαμεμενηκότες μετ᾿ ἐμοῦ ἐν τοῖς 28. Iar voi sunteţi care aţi Luca 22:28. Şi voi sunteţi aceia
πειρασμοῖς μου petrecut cu mine întru ispitele care aţi rămas cu Mine în
mele. încercările Mele.
Λκ Κβ-29 κἀγὼ διατίθεμαι ὑμῖν καθὼς 29. Și eu vă rânduiesc vouă Luca 22:29. Şi Eu vă rânduiesc
διέθετό μοι ὁ πατήρ μου βασιλείαν, împărăţie, precum mi-a rânduit vouă împărăţie, precum Mi-a
mie Tatăl meu; rânduit Mie Tatăl Meu,
Λκ Κβ-30 ἵνα ἐσθίητε καὶ πίνητε ἐπὶ 30. Ca să mâncaţi și să beţi Luca 22:30. Ca să mâncaţi şi să
τῆς τραπέζης μου ἐν τῇ βασιλείᾳ la masa mea întru împărăţia beţi la masa Mea, în împărăţia
μου, καὶ καθίσεσθε ἐπὶ θρόνων mea, și să şedeţi pe scaune, Mea şi să şedeţi pe tronuri,
κρίνοντες τὰς δώδεκα φυλὰς τοῦ judecând cele douăsprezece judecând cele douăsprezece
᾿Ισραήλ. seminţii ale lui Israil. seminţii ale lui Israel.
Λκ Κβ-31 Εἶπε δὲ ὁ Κύριος· Σίμων 31. Și a zis Domnul: Simone, Luca 22:31. Şi a zis Domnul:
210
Σίμων, ἰδοὺ ὁ σατανᾶς ἐξητήσατο Simone, iată satana v-a cerut pe Simone, Simone, iată satana v-
ὑμᾶς τοῦ συνιάσαι ὡς τὸν σῖτον· voi, ca să vă cearnă ca grâul. a cerut să vă cearnă ca pe
Λκ Κβ-32 ἐγὼ δὲ ἐδεήθην περὶ σοῦ ἵνα 32. Iar eu m-am rugat grâu;
μὴ ἐκλίπῃ ἡ πίστις σου· καὶ σύ ποτε pentru tine, ca să nu piară Luca 22:32. Iar Eu M-am rugat
ἐπιστρέψας στήριξον τοὺς credinţa ta; și tu oarecând pentru tine să nu piară credinţa
ἀδελφούς σου. întorcându-te, întăreşte pe frații ta. Şi tu, oarecând, întorcându-
tăi. te, întăreşte pe fraţii tăi.
Λκ Κβ-33 ὁ δὲ εἶπεν αὐτῷ· Κύριε, μετὰ 33. Iar el i-a zis lui: Luca 22:33. Iar el I-a zis:
σοῦ ἕτοιμός εἰμι καὶ εἰς φυλακὴν Doamne, cu tine gata sunt și în Doamne, cu Tine sunt gata să
καὶ εἰς θάνατον πορεύεσθαι. temniţă și la moarte a merge. merg şi în temniţă şi la moarte.
34. Iar el i-a zis: zic ţie Luca 22:34. Iar Iisus i-a zis: Zic
Λκ Κβ-34 ὁ δὲ εἶπε· λέγω σοι, Πέτρε, Petre, nu va cânta astăzi ţie, Petre, nu va cânta astăzi
οὐ φωνήσει σήμερον ἀλέκτωρ πρὶν cocoşul, mai înainte până ce de cocoşul, până ce de trei ori te
ἢ τρὶς ἀπαρνήσῃ μὴ εἰδέναι με. trei ori te vei lepăda că nu mă vei lepăda de Mine, că nu Mă
ştii pe mine. cunoşti.
Λκ Κβ-35 Καὶ εἶπεν αὐτοῖς· ὅτε 35. Și au zis lor: când v-am Luca 22:35. Şi le-a zis: Când v-am
ἀπέστειλα ὑμᾶς ἄτερ βαλλαντίου trimes pe voi fără de pungă și trimis pe voi fără pungă, fără
καὶ πήρας καὶ ὑποδημάτων, μή fără de traistă și fără de traistă şi fără încălţăminte, aţi
τινος ὑστερήθητε; οἱ δὲ εἶπον· încălţăminte, au avut-aţi lipsă de avut lipsă de ceva? Iar ei au
οὐθενός. ceva? Iar ei au zis: de nimic. zis: De nimic.
Λκ Κβ-36 εἶπεν οὖν αὐτοῖς· ἀλλὰ νῦν ὁ 36. Zis-a drept aceea lor: Luca 22:36. Şi El le-a zis: Acum
ἔχων βαλλάντιον ἀράτω, ὁμοίως acum dar cel ce are pungă, să o însă cel ce are pungă să o ia,
καὶ πήραν, καὶ ὁ μὴ ἔχων πωλήσει ia, aşijderea și traistă: iar cel ce tot aşa şi traista, şi cel ce nu
τὸ ἱμάτιον αὐτοῦ καὶ ἀγοράσει n-are sabie, să-și vândă haina sa are sabie să-şi vândă haina şi
μάχαιραν. și să-și cumpere. să-şi cumpere.
Λκ Κβ-37 λέγω γὰρ ὑμῖν ὅτι ἔτι τοῦτο 37. Că zic vouă, încă Luca 22:37. Căci vă spun că
τὸ γεγραμμένον δεῖ τελεσθῆναι ἐν aceasta ce este scrisă, că se cade trebuie să se împlinească întru
ἐμοί, τὸ καὶ μετὰ ἀνόμων să se plinească întru mine, care Mine Scriptura aceasta: "Şi cu
ἐλογίσθη· καὶ γὰρ τὰ περὶ ἐμοῦ zice: și cu cei fărădelege s-au cei fără de lege s-a socotit",
τέλος ἔχει. socotit; pentru că cele pentru căci cele despre Mine au ajuns
Λκ Κβ-38 οἱ δὲ εἶπον· Κύριε, ἰδοὺ mine, sfârşit au. la sfârşit.
μάχαιραι ὧδε δύο. ὁ δὲ εἶπεν 38. Iar ei au zis: Doamne, Luca 22:38. Iar ei au zis: Doamne,
αὐτοῖς· ἱκανόν ἐστι. iată aici două săbii. Și ei a zis iată aici două săbii. Zis-a lor:
Λκ Κβ-39 Καὶ ἐξελθὼν ἐπορεύθη κατὰ lor: destul este. Sunt de ajuns.
τὸ ἔθος εἰς τὸ ὄρος τῶν ἐλαιῶν· 39. Și ieşind, au mers după Luca 22:39. Şi, ieşind, s-a dus
ἠκολούθησαν δὲ αὐτῷ καὶ οἱ obicei în muntele Măslinilor; și după obicei în Muntele
μαθηταὶ αὐτοῦ. s-au dus după el și ucenicii lui. Măslinilor, şi ucenicii l-au
Λκ Κβ-40 γενόμενος δὲ ἐπὶ τοῦ τόπου 40. Și sosind la loc, au zis urmat.
εἶπεν αὐτοῖς· προσεύχεσθε μὴ lor: rugaţi-vă ca să nu intraţi în Luca 22:40. Şi când a sosit în
εἰσελθεῖν εἰς πειρασμόν, ispită. acest loc, le-a zis: Rugaţi-vă,
Λκ Κβ-41 καὶ αὐτὸς ἀπεσπάσθη ἀπ᾿ 41. Și el s-a depărtat de la ca să nu intraţi în ispită.
αὐτῶν ὡσεὶ λίθου βολήν, καὶ θεὶς dânşii ca de o aruncătură de Luca 22:41. Şi El S-a depărtat de
τὰ γόνατα προσηύχετο piatră, și îngenunchind se ruga, ei ca la o aruncătură de piatră,
Λκ Κβ-42 λέγων· πάτερ, εἰ βούλει 42. Zicând: Părinte, de şi îngenunchind, Se ruga.
παρενεγκεῖν τοῦτο τὸ ποτήριον ἀπ᾿ voieşti, să treacă paharul acesta Luca 22:42. Zicând: Părinte, de
ἐμοῦ· πλὴν μὴ τὸ θέλημά μου, ἀλλὰ de la mine; însă nu voia mea, ci voieşti, treacă de la Mine acest
τὸ σὸν γινέσθω. a ta să fie. pahar. Dar nu voia Mea, ci
voia Ta să se facă.
Λκ Κβ-43 ὤφθη δὲ αὐτῷ ἄγγελος ἀπ᾿ 43. Și i s-a arătat lui înger Luca 22:43. Iar un înger din cer s-
οὐρανοῦ ἐνισχύων αὐτόν. din cer, întărindu-l pe el. a arătat Lui şi-L întărea.
Λκ Κβ-44 καὶ γενόμενος ἐν ἀγωνίᾳ 44. Și fiind întru nevoinţă, Luca 22:44. Iar El, fiind în chin de
ἐκτενέστερον προσηύχετο. ἐγένετο mai cu dinadinsul se ruga; și se moarte, mai stăruitor Se ruga.
δὲ ὁ ἱδρὼς αὐτοῦ ὡσεὶ θρόμβοι făcuse sudoarea lui ca picăturile Şi sudoarea Lui s-a făcut ca
αἵματος καταβαίνοντες ἐπὶ τὴν γῆν. de sânge ce pică pe pământ. picături de sânge care picurau
pe pământ.
Λκ Κβ-45 καὶ ἀναστὰς ἀπὸ τῆς 45. Și sculându-se de la Luca 22:45. Şi, ridicându-Se din
προσευχῆς, ἐλθὼν πρὸς τοὺς rugăciune, venind către ucenici rugăciune, a venit la ucenicii
211
μαθητὰς εὗρεν αὐτοὺς i-a aflat pe ei dormind de Lui şi i-a aflat adormiţi de
κοιμωμένους ἀπὸ τῆς λύπης, întristare. întristare.
Λκ Κβ-46 καὶ εἶπεν αὐτοῖς· τί 46. Și le-a zis lor: ce Luca 22:46. Şi le-a zis: De ce
καθεύδετε; ἀναστάντες dormiţi? Sculaţi-vă și vă rugaţi, dormiţi? Sculaţi-vă şi vă
προσεύχεσθε, ἵνα μὴ εἰσέλθητε εἰς ca să nu intraţi în ispită. rugaţi, ca să nu intraţi în
πειρασμόν. 47. Iar încă grăind el, iată ispită.
Λκ Κβ-47 ῎Ετι δὲ αὐτοῦ λαλοῦντος ἰδοὺ venea mulţime, și cel ce se Luca 22:47. Şi vorbind El, iată o
ὅχλος, καὶ ὁ λεγόμενος ᾿Ιούδας, εἷς chema Iuda, unul din cei mulţime şi cel ce se numea
τῶν δώδεκα, προῆγεν αὐτούς, καὶ doisprezece, mergea înaintea Iuda, unul dintre cei
ἤγγισε τῷ ᾿Ιησοῦ φιλῆσαι αὐτόν· lor, și s-a apropiat de Iisus ca doisprezece, venea în fruntea
τοῦτο γὰρ σημεῖον δεδώκει αὐτοῖς· să-l sărute pe el. (Pentru că lor. Şi s-a apropiat de Iisus, ca
ὃν ἂν φιλήσω, αὐτός ἐστιν. acest semn se dăduse lor: pe să-L sărute.
care voi săruta eu, acela este).
Λκ Κβ-48 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς εἶπεν αὐτῷ· 48. Iar Iisus a zis lui: Iudo, Luca 22:48. Iar Iisus i-a zis: Iuda,
᾿Ιούδα, φιλήματι τὸν υἱὸν τοῦ cu sărutare pe Fiul Omului cu sărutare vinzi pe Fiul
ἀνθρώπου παραδίδως; vinzi? Omului?
Λκ Κβ-49 ἰδόντες δὲ οἱ περὶ αὐτὸν τὸ 49. Și văzând cei ce erau pe Luca 22:49. Iar cei din preajma
ἐσόμενον εἶπον αὐτῷ· Κύριε, εἰ lângă el, ceea ce vrea să fie, i-a Lui, văzând ce avea să se
πατάξομεν ἐν μαχαίρᾳ; zis lui: Doamne, lovi-i-vom cu întâmple, au zis: Doamne, dacă
sabia? vom lovi cu sabia?
Λκ Κβ-50 καὶ ἐπάταξεν εἷς τις ἐξ 50. Iar unul dintr-înşii a Luca 22:50. Şi unul dintre ei a
αὐτῶν τὸν δοῦλον τοῦ ἀρχιερέως lovit pe sluga arhiereului, și i-a lovit pe sluga arhiereului şi i-a
καὶ ἀφεῖλεν αὐτοῦ τὸ οὖς τὸ δεξιόν. tăiat lui urechea cea dreaptă. tăiat urechea dreaptă.
Λκ Κβ-51 ἀποκριθεὶς δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς 51. Iar Iisus răspunzând, a Luca 22:51. Dar Iisus,
εἶπεν· ἐᾶτε ἕως τούτου· καὶ zis: lăsaţi până aici. Și răspunzând, a zis: Lăsaţi, până
ἁψάμενος τοῦ ὠτίου αὐτοῦ ἰάσατο atingându-se de urechea lui, l-a aici. Şi atingându-Se de
αὐτόν. vindecat pe el. urechea lui l-a vindecat
Λκ Κβ-52 εἶπε δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς πρὸς τοὺς 52. Și a zis Iisus celor ce Luca 22:52. Şi către arhiereii,
παραγενομένους ἐπ᾿ αὐτὸν veniseră la dânsul, Arhiereilor și către căpeteniile templului şi
ἀρχιερεῖς καὶ στρατηγοὺς τοῦ ἱεροῦ Voievozilor Bisericii și către bătrânii care veniseră
καὶ πρεσβυτέρους· ὡς ἐπὶ ληστὴν Bătrânilor: ca la un tâlhar aţi asupra Lui, Iisus a zis: Ca la
ἐξεληλύθατε μετὰ μαχαιρῶν καὶ ieşit, cu săbii și cu fuşti? un tâlhar aţi ieşit, cu săbii şi cu
ξύλων· 53. În toate zilele fiind eu cu toiege.
Λκ Κβ-53 καθ᾿ ἡμέραν ὄντος μου μεθ᾿ voi în biserică, n-aţi întins Luca 22:53. În toate zilele fiind cu
ὑμῶν ἐν τῷ ἱερῷ οὐκ ἐξετείνατε τὰς mâinile asupra mea; ci acesta voi în templu, n-aţi întins
χεῖρας ἐπ᾿ ἐμέ. ἀλλ᾿ αὕτη ἐστὶν este ceasul vostru și stăpânirea mâinile asupra Mea. Dar
ὑμῶν ἡ ὥρα καὶ ἡ ἐξουσία τοῦ întunericului. acesta este ceasul vostru şi
σκότους. 54. Și prinzându-l pe el, l-au stăpânirea întunericului.
Λκ Κβ-54 Συλλαβόντες δὲ αὐτὸν adus și l-au băgat în casa Luca 22:54. Şi, prinzându-L, L-au
ἤγαγον καὶ εἰσήγαγον αὐτὸν εἰς τὸν arhiereului. Iar Petru mergea dus şi L-au băgat în casa
οἶκον τοῦ ἀρχιερέως. ὁ δὲ Πέτρος departe după dânsul. arhiereului. Iar Petru Îl urma
ἠκολούθει μακρόθεν. 55. Și făcând ei foc în de departe.
Λκ Κβ-55 ἁψάντων δὲ πυρὰν ἐν μέσῳ mijlocul curţii, și şezând Luca 22:55. Şi, aprinzând ei foc în
τῆς αὐλῆς καὶ συγκαθισάντων împreună, a şezut și Petru în mijlocul curţii şi şezând
αὐτῶν ἐκάθητο ὁ Πέτρος ἐν μέσῳ mijlocul lor. împreună, a şezut şi Petru în
αὐτῶν. 56. Și văzându-l pe el o mijlocul lor.
Λκ Κβ-56 ἰδοῦσα δὲ αὐτὸν παιδίσκη τις slujnică şezând la foc, și căutând Luca 22:56. Şi o slujnică,
καθήμενον πρὸς τὸ φῶς καὶ spre el, a zis: și acesta a fost cu văzându-l şezând la foc, şi
ἀτενίσασα αὐτῷ εἶπε· καὶ οὗτος el. uitându-se bine la el, a zis: Şi
σὺν αὐτῷ ἦν 57. Iar el s-a lepădat de acesta era cu El.
Λκ Κβ-57 ὁ δὲ ἠρνήσατο λέγων· γύναι, dânsul, zicând: femeie, nu-l ştiu Luca 22:57. Iar el s-a lepădat,
οὐκ οἶδα αὐτόν. pe el. zicând: Femeie, nu-L cunosc.
Λκ Κβ-58 καὶ μετὰ βραχὺ ἕτερος ἰδὼν 58. Și după puţin, altul Luca 22:58. Şi după puţin timp,
αὐτὸν ἔφη· καὶ σὺ ἐξ αὐτῶν εἶ, ὁ δὲ văzându-l pe el, a zis: și tu dintre văzându-l un altul, i-a zis: Şi tu
Πέτρος εἶπεν· ἄνθρωπε, οὐκ εἰμί. ei ești. Iar Petru a zis: omule, nu eşti dintre ei. Petru însă a zis:
sunt. Omule, nu sunt.
Λκ Κβ-59 καὶ διαστάσης ὡσεὶ ὥρας 59. Și trecând ca un ceas, Luca 22:59. Iar când a trecut ca
212
μιᾶς ἄλλος τις διισχυρίζετο λέγων· altul întărea, zicând: adevărat, un ceas, un altul susţinea
ἐπ᾿ ἀληθείας καὶ οὗτος μετ᾿ αὐτοῦ și acesta cu el a fost; că zicând: Cu adevărat şi acesta
ἦν· καὶ γὰρ Γαλιλαῖός ἐστιν. Galilean este. era cu El, căci este galileian.
Λκ Κβ-60 εἶπε δὲ ὁ Πέτρος· ἄνθρωπε, 60. Iar Petru a zis: omule, Luca 22:60. Şi Petru a zis: Omule,
οὐκ οἶδα ὃ λέγεις. καὶ παραχρῆμα, nu ştiu ce zici. Și îndată încă nu ştiu ce spui. Şi îndată, încă
ἔτι λαλοῦντος αὐτοῦ, ἐφώνησεν grăind el, a cântat cocoşul. vorbind el, a cântat cocoşul.
ἀλέκτωρ. 61. Și Luca 22:61. Şi întorcându-Se,
întorcându-se
Λκ Κβ-61 καὶ στραφεὶς ὁ Κύριος Domnul, a căutat spre Petru. Și Domnul a privit spre Petru; şi
ἐνέβλεψε τῷ Πέτρῳ, καὶ ὑπεμνήσθη și-a adus aminte Petru de Petru şi-a adus aminte de
ὁ Πέτρος τοῦ Λόγου τοῦ Κυρίου, cuvântul Domnului, cum îi zisese cuvântul Domnului, cum îi
ὡς εἶπεν αὐτῷ ὅτι πρὶν ἀλέκτορα lui, că mai înainte de va cânta zisese că, mai înainte de a
φωνῆσαι ἀπαρνήσῃ με τρίς. cocoşul, de trei ori te vei lepăda cânta cocoşul astăzi, tu te vei
de mine. lepăda de Mine de trei ori.
Λκ Κβ-62 καὶ ἐξελθὼν ἔξω ὁ Πέτρος 62. Și ieşind afară Petru, aLuca 22:62. Şi ieşind afară, Petru
ἔκλαυσε πικρῶς. plâns cu amar. a plâns cu amar.
Λκ Κβ-63 Καὶ οἱ ἄνδρες οἱ συνέχοντες 63. Iar oamenii cei ce-l Luca 22:63. Iar bărbaţii care Îl
τὸν ᾿Ιησοῦν ἐνέπαιζον αὐτῷ ţineau pe Iisus, (îl) batjocoreau păzeau pe Iisus, Îl batjocoreau,
δέροντες, pe el, bătându-l. bătându-L.
Λκ Κβ-64 καὶ περικαλύψαντες αὐτὸν 64. Și acoperindu-l pe el, îl
Luca 22:64. Şi acoperindu-I faţa,
ἔτυπτον αὐτοῦ τὸ πρόσωπον καὶ loveau peste obraz, și-l întrebau Îl întrebau, zicând:
ἐπηρώτων αὐτὸν λέγοντες· pe el, zicând: prooroceşte, cine Prooroceşte cine este cel ce Te-
προφήτευσον τίς ἐστιν ὁ παίσας σε; este cel ce te-a lovit? a lovit?
Λκ Κβ-65 καὶ ἕτερα πολλα 65. Și altele multe, hulind Luca 22:65. Şi hulindu-L, multe
βλασφημοῦντες ἔλεγον εἰς αὐτόν. împotriva lui, ziceau. altele spuneau împotriva Lui.
Λκ Κβ-66 Καὶ ὡς ἐγένετο ἡμέρα, 66. Și după ce s-a făcut ziuă,
Luca 22:66. Şi când s-a făcut ziuă,
συνήχθη τὸ πρεσβυτέριον τοῦ λαοῦ, s-au adunat Bătrânii poporului s-au adunat bătrânii poporului,
ἀρχιερεῖς καὶ γραμματεῖς, καὶ și Arhiereii și cărturarii, și l-au arhiereii şi cărturarii şi L-au
ἀνήγαγον αὐτὸν εἰς τὸ συνέδριον dus pe el la soborul lor, zicând: dus pe El în sinedriul lor.
ἑαυτῶν λέγοντες· εἰ σὺ εἶ ὁ 67. De ești tu Hristosul? Luca 22:67. Zicând: Spune nouă
Χριστός, εἰπὲ ἡμῖν. Spune nouă. Și le-a zis lor: de dacă eşti Tu Hristosul. Şi El le-
Λκ Κβ-67 εἶπε δὲ αὐτοῖς· ἐὰν ὑμῖν voi spune vouă, nu veţi crede; a zis: Dacă vă voi spune, nu
εἴπω, οὐ μὴ πιστεύσητε, 68. Și de vă voi întreba, nu- veţi crede;
Λκ Κβ-68 ἐὰν δὲ καὶ ἐρωτήσω, οὐ μὴ mi veţi răspunde, nici (nu) mă Luca 22:68. Iar dacă vă voi
ἀποκριθῆτε μοι ἢ ἀπολύσητε· veţi slobozi. întreba, nu-Mi veţi răspunde.
Λκ Κβ-69 ἀπὸ τοῦ νῦν ἔσται ὁ υἱὸς τοῦ 69. De acum va fi Fiul Luca 22:69. De acum însă Fiul
ἀνθρώπου καθήμενος ἐκ δεξιῶν Omului şezând dea dreapta Omului va şedea de-a dreapta
τῆς δυνάμεως τοῦ Θεοῦ. puterii lui Dumnezeu. puterii lui Dumnezeu.
Λκ Κβ-70 εἶπον δὲ πάντες· σὺ οὖν εἶ ὁ Luca 22:70. Iar ei au zis toţi:
70. Și au zis toți: dar tu ești
υἱὸς τοῦ Θεοῦ; ὁ δὲ πρὸς αὐτοὺς Fiul lui Dumnezeu? Iar el a zis Aşadar, Tu eşti Fiul lui
ἔφη· ὑμεῖς λέγετε ὅτι ἐγώ εἰμι. către ei: voi ziceţi, că eu sunt. Dumnezeu? Şi El a zis către ei:
Voi ziceţi că Eu sunt.
Λκ Κβ-71 οἱ δὲ εἶπον· τί ἔτι χρείαν 71. Iar ei au zis: ce ne mai Luca 22:71. Şi ei au zis: Ce ne mai
ἔχομεν μαρτυρίας; αὐτοὶ γὰρ trebuie încă mărturie? Că noi trebuie mărturii, căci noi înşine
ἠκούσαμεν ἀπὸ τοῦ στόματος singuri am auzit din gura lui. am auzit din gura Lui?
αὐτοῦ.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΚΓ CAPITOLUL 23. CAPITOLUL 23

Λκ Κγ-1 Καὶ ἀναστὰν ἅπαν τὸ πλῆθος 1. Și sculându-se toată Luca 23:1. Şi sculându-se toată
αὐτῶν ἤγαγον αὐτὸν ἐπὶ τὸν mulţimea lor, l-au dus pe el la mulţimea acestora, L-au dus
Πιλᾶτον. Pilat. înaintea lui Pilat.
Λκ Κγ-2 ἤρξαντο δὲ κατηγορεῖν αὐτοῦ 2. Și au început a-l pârî pe Luca 23:2. Şi au început să-L
λέγοντες· τοῦτον εὕρομεν el, zicând: pe acesta l-am aflat pârască, zicând: Pe Acesta L-
διαστρέφοντα τὸ ἔθνος καὶ răzvrătind neamul și oprind a da am găsit răzvrătind neamul
κωλύοντα Καίσαρι φόρους διδόναι, dajdie Cezarului, zicând că este nostru şi împiedicând să dăm
λέγοντα ἑαυτὸν Χριστὸν βασιλέα el Hristos Împărat. dajdie Cezarului şi zicând că
εἶναι. El este Hristos rege.
Λκ Κγ-3 ὁ δὲ Πιλᾶτος ἐπηρώτησεν 3. Iar Pilat l-a întrebat pe el, Luca 23:3. Iar Pilat L-a întrebat,
213
αὐτὸν λέγων· σὺ εἶ ὁ βασιλεὺς τῶν zicând: tu ești împăratul zicând: Tu eşti regele iudeilor?
᾿Ιουδαίων; ὁ δὲ ἀποκριθεὶς αὐτῷ iudeilor? Iar el răspunzând a zis Iar El, răspunzând, a zis: Tu
ἔφη· σὺ λέγεις. lui: tu zici. zici.
Λκ Κγ-4 ὁ δὲ Πιλᾶτος εἶπε πρὸς τοὺς 4. Iar Pilat a zis către Luca 23:4. Şi Pilat a zis către
ἀρχιερεῖς καὶ τοὺς ὄχλους ὅτι οὐδὲν Arhierei și către norod: nici-o arhierei şi către mulţimi: Nu
εὑρίσκω αἴτιον ἐν τῷ ἀνθρώπῳ vină nu aflu în omul acesta. găsesc nici o vină în Omul
τούτῳ. acesta.
Λκ Κγ-5 οἱ δὲ ἐπίσχυον λέγοντες ὅτι 5. Iar ei se întăreau, zicând Luca 23:5. Dar ei stăruiau, zicând
ἀνασείει τὸν λαὸν διδάσκων καθ᾿ că întărâtă poporul, învăţând că întărâtă poporul, învăţând
ὅλης τῆς ᾿Ιουδαίας, ἀρξάμενος ἀπὸ peste toată Iudeea, începând din prin toată Iudeea, începând din
τῆς Γαλιλαίας ἕως ὧδε. Galileea până aici. Galileea până aici.
Λκ Κγ-6 Πιλᾶτος δὲ ἀκούσας 6. Iar Pilat auzind de Luca 23:6. Şi Pilat auzind, a
Γαλιλαίαν ἐπηρώτησεν εἰ ὁ Galileea, a întrebat, au întrebat dacă omul este
ἄνθρωπος Γαλιλαῖός ἐστι, Galileean este omul? galileian.
Λκ Κγ-7 καὶ ἐπιγνοὺς ὅτι ἐκ τῆς 7. Și înţelegând că din Luca 23:7. Şi aflând că este sub
ἐξουσίας ῾Ηρῴδου ἐστίν. ţinutul lui Irod este, l-a trimis pe stăpânirea lui Irod, l-a trimis la
ἀνέπεμψεν αὐτὸν πρὸς ῾Ηρῴδην, el la Irod, fiind și el în Ierusalim Irod, care era şi el în Ierusalim
ὄντα καὶ αὐτὸν ἐν ῾Ιεροσολύμοις ἐν într-acele zile. în acele zile.
ταύταις ταῖς ἡμέραις. 8. Iar Irod văzând pe Iisus, Luca 23:8. Iar Irod, văzând pe
Λκ Κγ-8 ὁ δὲ ῾Ηρῴδης ἰδὼν τὸν s-a bucurat foarte; că dorea de Iisus, s-a bucurat foarte, că de
᾿Ιησοῦν ἐχάρη λίαν· ἦν γὰρ ἐξ multă vreme să-l vadă pe el, multă vreme dorea să-L
ἱκανοῦ θέλων ἰδεῖν αὐτὸν διὰ τὸ pentru că auzea multe de el; și cunoască pentru că auzise
ἀκούειν αὐτὸν πολλὰ περὶ αὐτοῦ, nădăjduia să vadă vreun semn despre El, şi nădăjduia să vadă
καὶ ἤλπιζέ τι σημεῖον ἰδεῖν ὑπ᾿ făcându-se de el. vreo minune săvârşită de El.
αὐτοῦ γινόμενον. 9. Și l-a întrebat pe el cu Luca 23:9. Şi L-a întrebat Irod
Λκ Κγ-9 ἐπηρώτα δὲ αὐτὸν ἐν λόγοις cuvinte multe; iar el nimic nu i-a multe lucruri, dar El nu i-a
ἱκανοῖς· αὐτὸς δὲ οὐδὲν ἀπεκρίνατο răspuns lui. răspuns nimic.
αὐτῷ. 10. Și stăteau Arhiereii și Luca 23:10. Şi arhiereii şi
Λκ Κγ-10 εἱστήκεισαν δὲ οἱ γραμματεῖς cărturarii cu dinadinsul cărturarii erau de faţă,
καὶ οἱ ἀρχιερεῖς εὐτόνως pârându-l pe el. învinuindu-L foarte tare.
κατηγοροῦντες αὐτοῦ. 11. Iar Irod împreună cu Luca 23:11. Iar Irod, împreună cu
Λκ Κγ-11 ἐξουθενήσας δὲ αὐτὸν ὁ ostaşii săi batjocorindu-l și ostaşii săi, batjocorindu-L şi
῾Ηρῴδης σὺν τοῖς στρατεύμασιν râzându-și de el, l-a îmbrăcat luându-L în râs, L-a îmbrăcat
αὐτοῦ καὶ ἐμπαίξας, περιβαλὼν într-un veşmânt luminat, si l-a cu o haină strălucitoare şi L-a
αὐτὸν ἐσθῆτα λαμπρὰν ἀνέπεμψεν trimis iarăşi la Pilat. trimis iarăşi la Pilat.
αὐτὸν τῷ Πιλάτῳ. Luca 23:12. Şi în ziua aceea, Irod
Λκ Κγ-12 ἐγένοντο δὲ φίλοι ὅτε 12. Și s-au făcut prieteni şi Pilat s-au făcut prieteni unul
῾Ηρῴδης καὶ ὁ Πιλᾶτος ἐν αὐτῇ τῇ Pilat și Irod în aceiaşi zi unul cu cu altul, căci mai înainte erau
ἡμέρᾳ μετ᾿ ἀλλήλων· προΰπῆρχον altul; că mai înainte erau în duşmănie între ei.
γὰρ ἐν ἔχθρᾳ ὄντες πρὸς ἑαυτούς. învrăjbiţi între dânşii. Luca 23:13. Iar Pilat, chemând
Λκ Κγ-13 Πιλᾶτος δὲ συγκαλεσάμενος 13. Iar Pilat chemând pe arhiereii şi căpeteniile şi
τοὺς ἀρχιερεῖς καὶ τοὺς ἄρχοντας Arhierei și pe boieri și pe norod, poporul,
καὶ τὸν λαὸν Luca 23:14. A zis către ei: Aţi
Λκ Κγ-14 εἶπε πρὸς αὐτούς· 14. A zis către ei: mi-aţi adus la mine pe Omul acesta,
προσηνέγκατέ μοι τὸν ἄνθρωπον adus pe omul acesta, ca pe cela ca pe un răzvrătitor al
τοῦτον ὡς ἀποστρέφοντα τὸν λαόν, ce răzvrăteşte poporul; și iată, poporului; dar iată eu,
καὶ ἰδοὺ ἐγὼ ἐνώπιον ὑμῶν eu înaintea voastră întrebându-l, cercetându-L în faţa voastră,
ἀνακρίνας οὐδὲν εὗρον ἐν τῷ nici o vină n-am aflat în omul nici o vină n-am găsit în acest
ἀνθρώπῳ τούτῳ αἴτιον ὧν acesta de care-l pârâţi pe el; Om, din cele ce aduceţi
κατηγορεῖτε κατ᾿ αὐτοῦ. împotriva Lui.
Λκ Κγ-15 ἀλλ᾿ οὐδὲ ῾Ηρῴδης· 15. Ci nici Irod, că v-am Luca 23:15. Şi nici Irod n-a găsit,
ἀνέπεμψα γὰρ ὑμᾶς πρὸς αὐτόν· trimis pe voi la ei; și iată, nici un căci L-a trimis iarăşi la noi. Şi
καὶ ἰδοὺ οὐδὲν αἴτιον θανάτου ἐστὶ lucru vrednic de moarte (nu) iată, El n-a săvârşit nimic
πεπραγμένον αὐτῷ. este făcut de dânsul. vrednic de moarte.
Λκ Κγ-16 παιδεύσας οὖν αὐτὸν 16. Deci cercetându-l, îl voi Luca 23:16. Deci, pedepsindu-L, Îl
ἀπολύσω. slobozi. voi elibera.
Λκ Κγ-17 ἀνάγκην δὲ εἶχεν ἀπολύειν 17. Și nevoie avea să le Luca 23:17. Şi trebuia, la praznic,
214
αὐτοῖς κατὰ ἑορτὴν ἕνα. slobozească lor la praznic un să le elibereze un vinovat.
vinovat. Luca 23:18. Dar ei, cu toţii, au
Λκ Κγ-18 ἀνέκραξαν δὲ παμπληθεὶ 18. Și a strigat toată strigat, zicând: Ia-L pe Acesta
λέγοντες· αἶρε τοῦτον, ἀπόλυσον δὲ mulţimea, zicând: ia-l pe acesta şi eliberează-ne pe Baraba,
ἡμῖν Βαραββᾶν· și ne slobozeşte nouă pe Varava; Luca 23:19. Care era aruncat în
Λκ Κγ-19 ὅστις ἦν διὰ στάσιν τινὰ 19. Care pentru o zarvă temniţă pentru o răscoală
γενομένην ἐν τῇ πόλει καὶ φόνον oarecare și ucidere ce se făcuse făcută în cetate şi pentru
βεβλημένος εἰς τὴν φυλακήν. în cetate, era aruncat în temniţă. omor.
Λκ Κγ-20 πάλιν οὖν ὁ Πιλᾶτος 20. Și iarăşi Pilat a grăit Luca 23:20. Şi iarăşi le-a vorbit
προσεφώνησε, θέλων ἀπολῦσαι τὸν către ei, vrând să slobozească pe Pilat, voind să le elibereze pe
῾Ιησοῦν. Iisus. Iisus.
Λκ Κγ-21 οἱ δὲ ἐπεφώνουν λέγοντες· 21. Iar ei strigau zicând: Luca 23:21. Dar ei strigau,
σταύρωσον σταύρωσον αὐτόν. răstigneşte-l, răstigneşte-l pe el. zicând: Răstigneşte-L!
Răstigneşte-L!
Λκ Κγ-22 ὁ δὲ τρίτον εἶπε πρὸς αὐτούς· 22. Iar el a treia oară a zis Luca 23:22. Iar el a zis a treia
τί γὰρ κακὸν ἐποίησεν οὗτος; οὐδὲν către ei: dar ce rău a făcut oară către ei: Ce rău a săvârşit
ἄξιον θανάτου εὗρον ἐν αὐτῷ· acesta? Nici o vină de moarte n- Acesta? Nici o vină de moarte
παιδεύσας οὖν αὐτὸν ἀπολύσω. am aflat întru el; deci certându-l nu am aflat întru El. Deci,
pe el, îl voi slobozi. pedepsindu-L, Îl voi elibera.
Λκ Κγ-23 οἱ δὲ ἐπέκειντο φωναῖς 23. Iar ei stau cu glasuri Luca 23:23. Dar ei stăruiau,
μεγάλαις αἰτούμενοι αὐτὸν mari, cerându-l pe el să se cerând cu strigăte mari ca El
σταυρωθῆναι, καὶ κατίσχυον αἱ răstignească. Și se întăreau să fie răstignit, şi strigătele lor
φωναὶ αὐτῶν καὶ τῶν ἀρχιερέων. glasurile lor și ale Arhiereilor. au biruit.
Λκ Κγ-24 ὁ δὲ Πιλᾶτος ἐπέκρινε 24. Deci Pilat a judecat să Luca 23:24. Deci Pilat a hotărât
γενέσθαι τὸ αἴτημα αὐτῶν, se facă cererea lor. să se împlinească cererea lor.
Λκ Κγ-25 ἀπέλυσε δὲ αὐτοῖς τὸν 25. Și a slobozit lor pe cel Luca 23:25. Şi le-a eliberat pe cel
Βαραββᾶν τὸν διὰ στάσιν καὶ aruncat în temniţă pentru zarva aruncat în temniţă pentru
φόνον βεβλημένον εἰς τὴν φυλακήν, și uciderea, pe care îl cereau ei; răscoală şi ucidere, pe care îl
ὃν ᾐτοῦντο, τὸν δὲ ᾿Ιησοῦν iar pe Iisus l-a dat după voia lor. cereau ei, iar pe Iisus L-a dat
παρέδωκε τῷ θελήματι αὐτῶν. în voia lor.
Λκ Κγ-26 Καὶ ὡς ἀπήγαγον αὐτόν, 26. Și când îl duceau pe el, Luca 23:26. Şi pe când Îl duceau,
ἐπιλαβόμενοι Σίμωνός τινος prinzând pe un Simon, oprind pe un oarecare Simon
Κυρηναίου, ἐρχομένου ἀπ᾿ ἀγροῦ, Chirinean, ce venea din ţarină, Cirineul, care venea din ţarină,
ἐπέθηκαν αὐτῷ τὸν σταυρὸν au pus pe el crucea, ca să o ducă i-au pus crucea, ca s-o ducă în
φέρειν ὀπίσω τοῦ ᾿Ιησοῦ. după Iisus. urma lui Iisus.
Λκ Κγ-27 ἠκολούθει δὲ αὐτῷ πολὺ 27. Și mergea după el Luca 23:27. Iar după El venea
πλῆθος τοῦ λαοῦ καὶ γυναικῶν, αἳ mulţime multă de norod și de mulţime multă de popor şi de
καὶ ἐκόπτοντο καὶ ἐθρήνουν αὐτόν. femei, care plângeau și se femei, care se băteau în piept şi
tânguiau pentru dânsul. Îl plângeau.
Λκ Κγ-28 στραφεὶς δὲ πρὸς αὐτὰς ὁ 28. Și întorcându-se către Luca 23:28. Şi întorcându-Se către
᾿Ιησοῦς εἶπε· θυγατέρες ele Iisus, a zis: fiicele ele, Iisus le-a zis: Fiice ale
῾Ιερουσαλήμ, μὴ κλαίετε ἐπ᾿ ἐμέ, Ierusalimului, nu mă plângeţi pe Ierusalimului , nu Mă plângeţi
πλὴν ἐφ᾿ ἑαυτὰς κλαίετε καὶ ἐπὶ τὰ mine, ci pe voi vă plângeţi și pe pe Mine, ci pe voi plângeţi-vă
τέκνα ὑμῶν. fiii voştri. şi pe copiii voştri.
Λκ Κγ-29 ὅτι ἰδοὺ ἔρχονται ἡμέραι ἐν 29. Că iată vin zile, în care Luca 23:29. Căci iată, vin zile în
αἷς ἐροῦσι· μακάριαι αἱ στεῖραι καὶ vor zice, fericite sunt cele sterpe care vor zice: Fericite sunt cele
κοιλίαι αἱ οὐκ ἐγέννησαν, καὶ și pântecele care n-au născut, și sterpe şi pântecele care n-au
μαστοὶ οἳ οὐκ ἐθήλασαν. ţâţele care n-au aplecat. născut şi sânii care n-au
alăptat!
Λκ Κγ-30 τότε ἄρξονται λέγειν τοῖς 30. Atunci vor începe a zice Luca 23:30. Atunci vor începe să
ὄρεσι, πέσετε ἐφ᾿ ἡμᾶς, καὶ τοῖς munţilor: cădeţi peste noi; și spună munţilor: Cădeţi peste
βουνοῖς, καλύψατε ἡμᾶς· dealurilor: acoperiţi-ne pe noi. noi; şi dealurilor: Acoperiţi-
ne.
Λκ Κγ-31 ὅτι εἰ ἐν τῷ ὑγρῷ ξύλῳ ταῦτα 31. Că de fac acestea în Luca 23:31. Căci dacă fac acestea
ποιοῦσιν, ἐν τῷ ξηρῷ τί γένηται; lemnul cel verde, dar în cel uscat cu lemnul verde, cu cel uscat ce
ce va fi? va fi?
Λκ Κγ-32 ῎Ηγοντο δὲ καὶ ἕτεροι δύο 32. Și duceau împreună cu Luca 23:32. Şi erau duşi şi alţii,
215
κακοῦργοι σὺν αὐτῷ ἀναιρεθῆναι. el, și alţi doi făcători de rele, să- doi făcători de rele, ca să-i
i piardă. omoare împreună cu El.
Λκ Κγ-33 Καὶ ὅτε ἀπῆλθον ἐπὶ τὸν 33. Și dacă au venit la locul Luca 23:33. Şi când au ajuns la
τόπον τὸν καλούμενον Κρανίον, ce se cheamă ai Căpăţânei, locul ce se cheamă al
ἐκεῖ ἐσταύρωσαν αὐτὸν καὶ τοὺς acolo l-au răstignii pe el, și pe Căpăţânii, L-au răstignit acolo
κακούργους, ὃν μὲν ἐκ δεξιῶν ὃν δὲ făcătorii de rele, unul dea- pe El şi pe făcătorii de rele,
ἐξ ἀριστερῶν. dreapta și altui dea-stânga. unul de-a dreapta şi unul de-a
stânga.
Λκ Κγ-34 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς ἔλεγε· πάτερ, 34. Iar Iisus zicea: Părinte, Luca 23:34. Iar Iisus zicea:
ἄφες αὐτοῖς· οὐ γὰρ οἴδασι τί iartă-le lor; că nu ştiu ce fac. Și Părinte, iartă-le lor, că nu ştiu
ποιοῦσι. διαμεριζόμενοι δὲ τὰ împărţind hainele lui, au aruncat ce fac. Şi împărţind hainele
ἱμάτια αὐτοῦ ἔβαλλον κλῆρον. sorţi. Lui, au aruncat sorţi.
Λκ Κγ-35 καὶ εἱστήκει ὁ λαὸς θεωρῶν. 35. Și stătea poporul de Luca 23:35. Şi sta poporul privind,
ἐξεμυκτήριζον δὲ καὶ οἱ ἄρχοντες privea. Și îşi băteau joc de iar căpeteniile îşi băteau joc de
σὺν αὐτοῖς λέγοντες· ἄλλους ἔσωσε, dânsul și boierii împreună cu El, zicând: Pe alţii i-a mântuit;
σωσάτω ἑαυτόν, εἰ οὗτός ἐστιν ὁ dânşii, zicând: pe alţii a mântuit; să Se mântuiască şi pe Sine
Χριστὸς ὁ τοῦ Θεοῦ ἐκλεκτός. mântuiască-se și pe sine, de este Însuşi, dacă El este Hristosul,
acesta, Hristosul, alesul lui alesul lui Dumnezeu.
Λκ Κγ-36 ἐνέπαιζον δὲ αὐτῷ καὶ οἱ Dumnezeu. Luca 23:36. Şi Îl luau în râs şi
στρατιῶται προσερχόμενοι καὶ 36. Și îşi făceau râs de ostaşii care se apropiau,
ὄρος προσφέροντες αὐτῷ dânsul și ostaşii, apropiindu-se, aducându-I oţet.
și oţet aducându-i lui, Luca 23:37. Şi zicând: Dacă Tu
Λκ Κγ-37 καὶ λέγοντες· εἰ σὺ εἶ ὁ 37. Și zicând: de ești tu eşti regele iudeilor, mântuieşte-
βασιλεὺς τῶν ᾿Ιουδαίων, σῶσον împăratul Iudeilor, mântuieşte-te Te pe Tine Însuţi!
σεαυτόν. pe tine însuţi. Luca 23:38. Şi deasupra Lui era
Λκ Κγ-38 ῏Ην δὲ καὶ ἐπιγραφὴ 38. Și era și scrisoare scrisă scris cu litere greceşti, latineşti
γεγραμμένη ἐπ᾿ αὐτῷ γράμμασιν deasupra lui cu slove Elineşti și şi evreieşti: Acesta este regele
῾Ελληνικοῖς καὶ ῾Ρωμαῑκοῖς καὶ Râmlineşti și Evreeşti, acesta iudeilor.
῾Εβραῑκοῖς· οὗτός ἐστι ὁ βασιλεὺς este Împăratul Iudeilor. Luca 23:39. Iar unul dintre
τῶν ᾿Ιουδαίων. 39. Iar unul din tâlharii cei făcătorii de rele răstigniţi, Îl
Λκ Κγ-39 Εἷς δὲ τῶν κρεμασθέντων răstigniţi îl hulea pe dânsul, hulea zicând: Nu eşti Tu
κακούργων ἐβλασφήμει αὐτὸν zicând: de ești tu Hristosul, Hristosul? Mântuieşte-Te pe
λέγων· εἰ σὺ εἶ ὁ Χριστός, σῶσον mântuieşte-te pe tine și pe noi. Tine Însuţi şi pe noi.
σεαυτὸν καὶ ἡμᾶς. 40. Iar răspunzând celălalt îl Luca 23:40. Şi celălalt,
Λκ Κγ-40 ἀποκριθεὶς δὲ ἕτερος ἐπετίμα certa pe el, zicând: nu te temi tu răspunzând, îl certa, zicând:
αὐτῷ λέγων· οὐδὲ φοβῇ σὺ τὸν de Dumnezeu, că în aceeaşi Nu te temi tu de Dumnezeu, că
Θεόν, ὅτι ἐν τῷ αὐτῷ κρίματι εἶ; osândă ești? eşti în aceeaşi osândă?
Λκ Κγ-41 καὶ ἡμεῖς μὲν δικαίως· ἄξια 41. Și noi după dreptate; că Luca 23:41. Şi noi pe drept, căci
γὰρ ὧν ἐπράξαμεν cele vrednice după faptele noi primim cele cuvenite după
ἀπολαμβάνομεν· οὗτος δὲ οὐδὲν noastre luăm; iar acesta nici un faptele noastre; Acesta însă n-a
ἄτοπον ἔπραξε. rău n-a făcut. făcut nici un rău.
Λκ Κγ-42 καὶ ἔλεγε τῷ ᾿Ιησοῦ· 42. Și zicea lui Iisus: Luca 23:42. Şi zicea lui Iisus:
μνήσθητί μου, Κύριε, ὅταν ἔλθῃς ἐν pomeneşte-mă, Doamne, când Pomeneşte-mă, Doamne, când
τῇ βασιλείᾳ σου. vei veni întru împărăţia ta. vei veni în împărăţia Ta.
Λκ Κγ-43 καὶ εἶπεν αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς· 43. Și a zis Iisus lui, amin zic Luca 23:43. Şi Iisus i-a zis:
ἀμὴν λέγω σοι, σήμερον μετ᾿ ἐμοῦ ţie: astăzi împreună cu mine vei Adevărat grăiesc ţie, astăzi vei
ἔσῃ ἐν τῷ παραδείσῳ. fi în rai. fi cu Mine în rai.
Λκ Κγ-44 ῏Ην δὲ ὡσεὶ ὥρα ἕκτη καὶ 44. Și era ca la al şaselea Luca 23:44. Şi era acum ca la
σκότος ἐγένετο ἐφ᾿ ὅλην τὴν γῆν ceas, și întuneric s-a făcut peste ceasul al şaselea şi întuneric s-
ἕως ὥρας ἐνάτης, τοῦ ἡλίου tot pământul până la al nouălea a făcut peste tot pământul până
ἐκλείποντος, ceas. la ceasul al nouălea.
Λκ Κγ-45 καὶ ἐσχίσθη τὸ καταπέτασμα 45. Și s-a întunecat soarele, Luca 23:45. Întunecându-se
τοῦ ναοῦ μέσον· și s-a rupt catapeteasma soarele; catapeteasma
Bisericii prin mijloc templului s-a sfâşiat pe mijloc.
Λκ Κγ-46 καὶ φωνήσας φωνῇ μεγάλῃ ὁ 46. Și strigând cu glas mare Luca 23:46. Şi Iisus, strigând cu
᾿Ιησοῦς εἶπε· πάτερ, εἰς χεῖράς σου Iisus a zis: Părinte, în mâinile glas tare, a zis: Părinte, în
παραδίδομαι τὸ πνεῦμά μου· καὶ tale încredinţez duhul meu; și mâinile Tale încredinţez duhul
216
ταῦτα εἰπὼν ἐξέπνευσεν. acestea zicând, și-a dat duhul. Meu. Şi acestea zicând, Şi-a
dat duhul.
Λκ Κγ-47 ἰδὼν δὲ ὁ ἑκατόνταρχος τὸ 47. Iar văzând sutaşul ceea Luca 23:47. Iar sutaşul, văzând
γενόμενον ἐδόξασε τὸν Θεὸν ce se făcuse, a slăvit pe cele ce s-au făcut, a slăvit pe
λέγων· ὄντως ὁ ἄνθρωπος οὗτος Dumnezeu, zicând: cu adevărat, Dumnezeu, zicând: Cu
δίκαιος ἦν. omul acesta drept a fost. adevărat, Omul Acesta drept a
Λκ Κγ-48 καὶ πάντες οἱ fost.
συμπαραγενόμενοι ὄχλοι ἐπὶ τὴν 48. Și tot poporul ce venise Luca 23:48. Şi toate mulţimile
θεωρίαν ταύτην, θεωροῦντες τὰ împreună la priveala aceea, care veniseră la această
γενόμενα, τύπτοντες ἑαυτῶν τὰ văzând cele ce se făcuseră, privelişte, văzând cele
στήθη ὑπέστρεφον. bătându-și piepturile lor, se întâmplate, se întorceau
Λκ Κγ-49 εἱστήκεισαν δὲ πάντες οἱ întorceau. bătându-şi pieptul.
γνωστοὶ αὐτοῦ ἀπὸ μακρόθεν, καὶ 49. Și stăteau toți cunoscuţii Luca 23:49. Şi toţi cunoscuţii Lui,
γυναῖκες αἱ συνακολουθήσασαι lui de departe, și femeile care şi femeile care Îl însoţiseră din
αὐτῷ ἀπὸ τῆς Γαλιλαίας, ὁρῶσαι veniseră după el din Galileea, Galileea, stăteau departe,
ταῦτα. privind acestea. privind acestea.
Λκ Κγ-50 Καὶ ἰδοὺ ἀνὴρ ὀνόματι 50. Și iată, un bărbat anume Luca 23:50. Şi iată un bărbat cu
᾿Ιωσήφ, βουλευτὴς ὑπάρχων καὶ Iosif din Arimatea, oraş al numele Iosif, sfetnic fiind,
ἀνὴρ ἀγαθὸς καὶ δίκαιος - Iudeilor, sfetnic fiind; bărbat bărbat bun şi drept,
Λκ Κγ-51 οὗτος οὐκ ἦν bun și drept. Luca 23:51. - Acesta nu se învoise
συγκατατεθειμένος τῇ βουλῇ καὶ τῇ 51. (Acesta nu se însoţise la cu sfatul şi cu fapta lor. El era
πράξει αὐτῶν- ἀπὸ ᾿Αριμαθαίας sfatul și fapta lor); care și el din Arimateea, cetate a
πόλεως τῶν ᾿Ιουδαίων, ὃς aştepta împărăţia lui Dumnezeu. iudeilor, aşteptând împărăţia
προσεδέχετο καὶ αὐτὸς τὴν 52. Acesta venind la Pilat, a lui Dumnezeu.
βασιλείαν τοῦ Θεοῦ, cerul trupul lui Iisus. Luca 23:52. Acesta, venind la
Λκ Κγ-52 οὗτος προσελθὼν τῷ Πιλάτῳ 53. Și pogorându-l pe el, l-a Pilat, a cerut trupul lui Iisus.
ᾐτήσατο τὸ σῶμα τοῦ ᾿Ιησοῦ, înfăşurat în giulgiu, și l-a pus în Luca 23:53. Şi coborându-L, L-a
Λκ Κγ-53 καὶ καθελὼν αὐτὸ ἐνετύλιξε mormânt ce era săpat în piatră, înfăşurat în giulgiu de in şi L-a
σινδόνι καὶ ἔθηκεν αὐτὸ ἐν μνήματι în care nu fusese pus niciodată pus într-un mormânt săpat în
λαξευτῷ, οὗ οὐκ ἦν οὐδεὶς οὐδέπω nimeni. piatră, în care nimeni,
κείμενος· niciodată, nu mai fusese pus.
Λκ Κγ-54 καὶ ἡμέρα ἦν παρασκευή, 54. Și ziua era vineri, și se Luca 23:54. Şi ziua aceea era
σάββατον ἐπέφωσκε. lumina spre sâmbătă. vineri, şi se lumina spre
Λκ Κγ-55 Κατακολουθήσασαι δὲ αἱ 55. Și mergând după el și sâmbătă.
γυναῖκες, αἵτινες ἦσαν femeile care veniseră cu dânsul Luca 23:55. Şi urmându-I femeile,
συνεληλυθυῖαι αὐτῷ ἐκ τῆς din Galileea, au văzut care veniseră cu El din
Γαλιλαίας, ἐθεάσαντο τὸ μνημεῖον mormântul, și cum s-a pus trupul Galileea, au privit mormântul
καὶ ὡς ἐτέθη τὸ σῶμα αὐτοῦ, lui. şi cum a fost pus trupul Lui.
Λκ Κγ-56 ὑποστρέψασαι δὲ ἡτοίμασαν 56. Și întorcându-se au gătit Luca 23:56. Şi, întorcându-se, au
ἀρώματα καὶ μύρα. καὶ τὸ μὲν miresme și miruri; și sâmbătă pregătit miresme şi miruri; iar
σάββατον ἡσύχασαν κατὰ τὴν sau odihnit, după poruncă. sâmbătă s-au odihnit, după
ἐντολήν· Lege.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΚΔ CAPITOLUL 24. CAPITOLUL 24

Λκ Κδ-1 τῇ δὲ μιᾷ τῶν σαββάτων 1. Iar în prima zi a Luca 24:1. Iar în prima zi după
ὄρθρου βαθέος ἦλθον ἐπὶ τὸ μνῆμα săptămânii (după sâmbătă, la sâmbătă, foarte de dimineaţă,
φέρουσαι ἃ ἡτοίμασαν ἀρώματα, mânecare adâncă), au venit l-a au venit ele la mormânt,
καί τινες σὺν αὐταῖς. mormânt, aducând miresmele aducând miresmele pe care le
cele ce (le) gătise și altele pregătiseră.
Λκ Κδ-2 εὗρον δὲ τὸν λίθον împreună cu ele.
ἀποκεκυλισμένον ἀπὸ τοῦ 2. Și au aflat piatra Luca 24:2. Şi au găsit piatra
μνημείου, răsturnată de pe mormânt. răsturnată de pe mormânt.
Λκ Κδ-3 καὶ εἰσελθοῦσαι οὐχ εὗρον τὸ 3. Și intrând, n-au aflat Luca 24:3. Şi intrând, nu au găsit
σῶμα τοῦ Κυρίου ᾿Ιησοῦ. trupul Domnului Iisus. trupul Domnului Iisus.
Λκ Κδ-4 καὶ ἐγένετο ἐν τῷ 4. Și a fost, când se mirau Luca 24:4. Şi fiind ele încă
διαπορεῖσθαι αὐτὰς περὶ τούτου καὶ ele de aceasta, și iată, doi nedumerite de aceasta, iată doi
ἰδοὺ ἄνδρες δύο ἐπέστησαν αὐταῖς bărbaţi au stătut înaintea lor în bărbaţi au stat înaintea lor, în
217
ἐν ἐσθήσεσιν ἀστραπτούσαις. veşminte strălucitoare. veşminte strălucitoare.
Λκ Κδ-5 ἐμφόβων δὲ γενομένων αὐτῶν 5. Și înfricoşându-se ele, și Luca 24:5. Şi, înfricoşându-se ele
καὶ κλινουσῶν τὸ πρόσωπον εἰς plecându-și feţele la pământ, au şi plecându-şi feţele la pământ,
τὴν γῆν εἶπον πρὸς αὐτάς· τί ζητεῖτε zis către dânsele: ce căutaţi pe au zis aceia către ele: De ce
τὸν ζώντα μετὰ τῶν νεκρῶν; cel viu cu cei morţi? căutaţi pe Cel viu între cei
morţi?
Λκ Κδ-6 οὐκ ἔστιν ὧδε, ἀλλ᾿ ἠγέρθη· 6. Nu este aici, ci s-a sculat; Luca 24:6. Nu este aici, ci S-a
μνήσθητε ὡς ἐλάλησεν ὑμῖν ἔτι ὦν aduceţi-vă aminte cum a zis sculat. Aduceţi-vă aminte cum
ἐν τῇ Γαλιλαίᾳ, vouă încă fiind în Galileea, v-a vorbit, fiind încă în
Galileea,
Λκ Κδ-7 λέγων ὅτι δεῖ τὸν υἱὸν τοῦ 7. Zicând, că trebuie să se Luca 24:7. Zicând că Fiul Omului
ἀνθρώπου παραδοθῆναι εἰς χεῖρας dea Fiul Omului în mâinile trebuie să fie dat în mâinile
ἀνθρώπων ἁμαρτωλῶν καὶ oamenilor păcătoşi, și să se oamenilor păcătoşi şi să fie
σταυρωθῆναι, καὶ τῇ τρίτῃ ἡμέρᾳ răstignească, și a treia zi să răstignit, iar a treia zi să
ἀναστῆναι. învieze. învieze.
Λκ Κδ-8 καὶ ἐμνήσθησαν τῶν ῥημάτων 8. Și și-au adus aminte de Luca 24:8. Şi ele şi-au adus
αὐτοῦ, cuvintele lui. aminte de cuvântul Lui.
Λκ Κδ-9 καὶ ὑποστρέψασαι ἀπὸ τοῦ 9. Și întorcându-se de la Luca 24:9. Şi întorcându-se de la
μνημείου ἀπήγγειλαν ταῦτα πάντα mormânt, au spus acestea toate mormânt, au vestit toate
τοῖς ἕνδεκα καὶ πᾶσι τοῖς λοιποῖς. celor unsprezece, și tuturor acestea celor unsprezece şi
celorlalţi. tuturor celorlalţi.
Λκ Κδ-10 ἦσαν δὲ ἡ Μαγδαληνὴ 10. Și era Maria Magdalena Luca 24:10. Iar ele erau: Maria
Μαρία καὶ ᾿Ιωάννα καὶ Μαρία și Ioana și Maria lui Iacov, și Magdalena, şi Ioana şi Maria
᾿Ιακώβου καὶ αἱ λοιπαὶ σὺν αὐταῖς, celelalte împreună cu dânsele, lui Iacov şi celelalte împreună
αἳ ἔλεγον πρὸς τοὺς ἀποστόλους care ziceau către apostoli cu ele, care ziceau către
ταῦτα. acestea. apostoli acestea.
Λκ Κδ-11 καὶ ἐφάνησαν ἐνώπιον 11. Și s-au părut înaintea lor Luca 24:11. Şi cuvintele acestea
αὐτῶν ὡσεὶ λῆρος τὰ ῥήματα ca o minciună cuvintele lor, și au părut înaintea lor ca o
αὐτῶν, καὶ ἠπίστουν αὐταῖς. nu le credeau pe dânsele. aiurare şi nu le-au crezut.
Λκ Κδ-12 ὁ δὲ Πέτρος ἀναστὰς 12. Iar Petru sculându-se, a Luca 24:12. Şi Petru, sculându-se,
ἔδραμεν ἐπὶ τὸ μνημεῖον, καὶ alergat la mormânt; și plecându- a alergat la mormânt şi,
παρακύψας βλέπει τὰ ὀθόνια se, a văzut giulgiurile singure plecându-se, a văzut giulgiurile
κείμενα μόνα, καὶ ἀπῆλθε πρὸς zăcând, și s-a dus de acolo, singure zăcând. Şi a plecat,
ἑαυτόν, θαυμάζων τὸ γεγονός. mirându-se întru sine de cele ce mirându-se în sine de ceea ce
se făcuseră. se întâmplase.
Λκ Κδ-13 Καὶ ἰδοὺ δύο ἐξ αὐτῶν ἦσαν 13. Și iată doi dintre ei Luca 24:13. Şi iată, doi dintre ei
πορευόμενοι ἐν αὐτῇ τῇ ἡμέρᾳ εἰς mergeau în aceeaşi zi la un sat, mergeau în aceeaşi zi la un sat
κώμην ἀπέχουσαν σταδίους care era departe de Ierusalim ca care era departe de Ierusalim ,
ἑξήκοντα ἀπὸ ῾Ιερουσαλήμ, ᾗ la şase-zeci de stadii, al cărui ca la şaizeci de stadii, al cărui
ὄνομα ᾿Εμμαούς. nume (era) Emaus. nume era Emaus.
Λκ Κδ-14 καὶ αὐτοὶ ὡμίλουν πρὸς 14. Și aceia vorbeau între Luca 24:14. Şi aceia vorbeau între
ἀλλήλους περὶ πάντων τῶν sine de toate cele ce se ei despre toate întâmplările
συμβεβηκότων τούτων. întâmplase. acestea.
Λκ Κδ-15 καὶ ἐγένετο ἐν τῷ ὁμιλεῖν 15. Și a fost când vorbeau ei Luca 24:15. Şi pe când vorbeau şi
αὐτοὺς καὶ συζητεῖν καὶ αὐτὸς ὁ și se întrebau, și însuşi Iisus se întrebau între ei. şi Iisus
᾿Ιησοῦς ἐγγίσας συνεπορεύετο apropiindu-se, mergea împreună Însuşi, apropiindu-Se, mergea
αὐτοῖς· cu dânşii. împreună cu ei.
Λκ Κδ-16 οἱ δὲ ὀφθαλμοὶ αὐτῶν 16. Iar ochii lor se ţineau, ca Luca 24:16. Dar ochii lor erau
ἐκρατοῦντο τοῦ μὴ ἐπιγνῶναι să nu-l cunoască pe el. ţinuţi ca să nu-L cunoască.
αὐτόν. Luca 24:17. Şi El a zis către ei: Ce
Λκ Κδ-17 εἶπε δὲ πρὸς αὐτούς· τίνες οἱ 17. Și a zis către ei: ce sunt sunt cuvintele acestea pe care
λόγοι οὗτοι οὓς ἀντιβάλλετε πρὸς cuvintele acestea de care vă le schimbaţi unul cu altul în
ἀλλήλους περιπατοῦντες καί ἐστε întrebaţi între voi mergând, și drumul vostru? Iar ei s-au
σκυθρωποί; sunteţi trişti? oprit, cuprinşi de întristare.
Λκ Κδ-18 ἀποκριθεὶς δὲ ὁ εἷς, ᾧ ὄνομα 18. Și răspunzând unul, al Luca 24:18. Răspunzând, unul cu
Κλεόπας, εἶπε πρὸς αὐτόν· σὺ cărui nume era Cleopa, a zis numele Cleopa a zis către El:
μόνος παροικεῖς ἐν ῾Ιερουσαλὴμ către el: tu singur ești nemernic Tu singur eşti străin în
218
καὶ οὐκ ἔγνως τὰ γενόμενα ἐν αὐτῇ în Ierusalim, și nu ştii cele ce s- Ierusalim şi nu ştii cele ce s-au
ἐν ταῖς ἡμέραις ταύταις; au făcut în el în zilele acestea? întâmplat în el în zilele
acestea?
Λκ Κδ-19 καὶ εἶπεν αὐτοῖς· ποῖα; οἱ δὲ 19. Și el a zis lor, care? Iar Luca 24:19. El le-a zis: Care? Iar
εἶπον αὐτῷ τὰ περὶ ᾿Ιησοῦ τοῦ ei au zis lui: cele pentru Iisus ei I-au răspuns: Cele despre
Ναζωραίου, ὃς ἐγένετο ἀνὴρ Nazarineanul, care era bărbat Iisus Nazarineanul, Care era
προφήτης δυνατὸς ἐν ἔργῳ καὶ prooroc, puternic în lucru și în prooroc puternic în faptă şi în
λόγῳ ἐναντίον τοῦ Θεοῦ καὶ cuvânt înaintea lui Dumnezeu și cuvânt înaintea lui Dumnezeu
παντὸς τοῦ λαοῦ, a tot poporul. şi a întregului popor.
Λκ Κδ-20 ὅπως τε παρέδωκαν αὐτὸν οἱ 20. Cum l-au dat pe el Luca 24:20. Cum L-au osândit la
ἀρχιερεῖς καὶ οἱ ἄρχοντες ἡμῶν εἰς Arhiereii și Boierii noştri spre moarte şi L-au răstignit
κρῖμα θανάτου καὶ ἐσταύρωσαν judecată de moarte și l-au arhiereii şi mai-marii noştri;
αὐτόν. răstignit pe dânsul. Luca 24:21. Iar noi nădăjduiam că
Λκ Κδ-21 ἡμεῖς δὲ ἠλπίζομεν ὅτι αὐτός 21. Iar noi nădăjduiam că El este Cel ce avea să
ἐστιν ὁ μέλλων λυτροῦσθαι τὸν acela este cel ce va să izbăvească pe Israel; şi, cu
᾿Ισραήλ· ἀλλά γε σὺν πᾶσι τούτοις izbăvească pe Israil, ci cu toate toate acestea, astăzi este a treia
τρίτην ταύτην ἡμέραν ἄγει σήμερον acestea, a treia zi este astăzi de zi de când s-au petrecut
ἀφ᾿ οὗ ταῦτα ἐγένετο. când s-au făcut acestea. acestea.
Λκ Κδ-22 ἀλλὰ καὶ γυναῖκές τινες ἐξ 22. Ci și nişte femei dintr-ale Luca 24:22. Dar şi nişte femei de
ἡμῶν ἐξέστησαν ἡμᾶς γενόμεναι noastre ne-au înspăimântat pe ale noastre ne-au spăimântat
ὄρθριαι ἐπὶ τὸ μνημεῖον, noi, care au fost la mânecate la ducându-se dis-de-dimineaţă la
Λκ Κδ-23 καὶ μὴ εὑροῦσαι τὸ σῶμα mormânt; mormânt,
αὐτοῦ ἦλθον λέγουσαι καὶ ὀπτασίαν 23. Și neaflând trupul lui, au Luca 24:23. Şi, negăsind trupul
ἀγγέλων ἑωρακέναι, οἳ λέγουσιν venit zicând, că și vedere de Lui, au venit zicând că au văzut
αὐτὸν ζῆν. îngeri să fi văzut, care zic că este arătare de îngeri, care le-au
Λκ Κδ-24 καὶ ἀπῆλθόν τινες τῶν σὺν el viu. spus că El este viu.
ἡμῖν ἐπὶ τὸ μνημεῖον, καὶ εὗρον 24. Și s-au dus unii dintre Luca 24:24. Iar unii dintre noi s-
οὕτω καθὼς καὶ αἱ γυναῖκες εἶπον, noi la mormânt și au aflat așa au dus la mormânt şi au găsit
αὐτὸν δὲ οὐκ εἶδον precum și femeile au zis; iar pe aşa precum spuseseră femeile,
Λκ Κδ-25 καὶ αὐτὸς εἶπε πρὸς αὐτούς· el nu l-au văzut. dar pe El nu L-au văzut.
ὦ ἀνόητοι καὶ βραδεῖς τῇ καρδίᾳ 25. Și el a zis către ei: o Luca 24:25. Şi El a zis către ei: O,
τοῦ πιστεύειν ἐπὶ πᾶσιν οἷς nepricepuţilor și zăbavnici cu nepricepuţilor şi zăbavnici cu
ἐλάλησαν οἱ προφῆται! inima a crede toate câte au grăit inima ca să credeţi toate câte
Λκ Κδ-26 οὐχὶ ταῦτα ἔδει παθεῖν τὸν proorocii; au spus proorocii!
Χριστὸν καὶ εἰσελθεῖν εἰς τὴν δόξαν 26. Au nu trebuia a pătimi Luca 24:26. Nu trebuia oare, ca
αὐτοῦ; acestea Hristos, și a intra întru Hristos să pătimească acestea
Λκ Κδ-27 καὶ ἀρξάμενος ἀπὸ slava sa? şi să intre în slava Sa?
Μωῡσέως καὶ ἀπὸ πάντων τῶν 27. Și începând de la Moise Luca 24:27. Şi începând de la
προφητῶν διηρμήνευεν αὐτοῖς ἐν și de la toți proorocii, tâlcuia lor Moise şi de la toţi proorocii, le-
πάσαις ταῖς γραφαῖς τὰ περὶ din toate scripturile cele ce erau a tâlcuit lor, din toate
ἑαυτοῦ. pentru el. Scripturile cele despre El.
Λκ Κδ-28 Καὶ ἤγγισαν εἰς τὴν κώμην 28. Și s-au apropiat de satul Luca 24:28. Şi s-au apropiat de
οὗ ἐπορεύοντο, καὶ αὐτὸς la care mergeau, și el se făcea a satul unde se duceau, iar El se
προσεποιεῖτο πορρωτέρω merge mai departe. făcea că merge mai departe.
πορεύεσθαι·
Λκ Κδ-29 καὶ παρεβιάσαντο αὐτὸν 29. Și l-au îndemnat pe el Luca 24:29. Dar ei Îl rugau
λέγοντες· μεῖνον μεθ᾿ ἡμῶν, ὅτι zicând: rămâi cu noi, căci către stăruitor, zicând: Rămâi cu noi
πρὸς ἑσπέραν ἐστὶ καὶ κέκλικεν ἡ seară este și s-a plecat ziua. Și că este spre seară şi s-a plecat
ἡμέρα. καὶ εἰσῆλθε τοῦ μεῖναι σὺν au intrat să rămâie cu dânşii. ziua. Şi a intrat să rămână cu
αὐτοῖς. ei.
Λκ Κδ-30 καὶ ἐγένετο ἐν τῷ 30. Și a fost când au şezut el Luca 24:30. Şi, când a stat
κατακλιθῆναι αὐτὸν μετ᾿ αὐτῶν cu ei, luând pâinea, a împreună cu ei la masă, luând
λαβὼν τὸν ἄρτον εὐλόγησε, καὶ binecuvântat și frângând a dat El pâinea, a binecuvântat şi,
κλάσας ἐπεδίδου αὐτοῖς. lor. frângând, le-a dat lor.
Λκ Κδ-31 αὐτῶν δὲ διηνοίχθησαν οἱ 31. Și li s-au deschis lor Luca 24:31. Şi s-au deschis ochii
ὀφθαλμοί, καὶ ἐπέγνωσαν αὐτόν· ochii și l-au cunoscut pe dânsul; lor şi L-au cunoscut; şi El s-a
καὶ αὐτὸς ἄφαντος ἐγένετο ἀπ᾿ și el s-a făcut nevăzut de dânşii. făcut nevăzut de ei.
219
αὐτῶν.
Λκ Κδ-32 καὶ εἶπον πρὸς ἀλλήλους· 32. Și a zis unul către altul: Luca 24:32. Şi au zis unul către
οὐχὶ ἡ καρδία ἡμῶν καιομένη ἦν ἐν au nu era inima noastră arzând altul: Oare, nu ardea în noi
ἡμῖν, ὡς ἐλάλει ἡμῖν ἐν τῇ ὁδῷ καὶ întru noi, când grăia nouă pe inima noastră, când ne vorbea
ὡς διήνοιγεν ἡμῖν τὰς γραφάς; cale și când ne tâlcuia pe cale şi când ne tâlcuia
scripturile? Scripturile?
Λκ Κδ-33 Καὶ ἀναστάντες αὐτῇ τῇ ὥρᾳ 33. Și sculându-se într-acel Luca 24:33. Şi, în ceasul acela
ὑπέστρεψαν εἰς ῾Ιερουσαλήμ, καὶ ceas, s-au întors în Ierusalim, și sculându-se, s-au întors la
εὗρον συνηθροισμένους τοὺς au aflat adunaţi pe cei Ierusalim şi au găsit adunaţi
ἕνδεκα καὶ τοὺς σὺν αὐτοῖς, unsprezece și pe cei ce erau cu pe cei unsprezece şi pe cei ce
dânşii, erau împreună cu ei,
Λκ Κδ-34 λέγοντας ὅτι ἠγέρθη ὁ 34. Care ziceau: s-a sculat Luca 24:34. Care ziceau că a
Κύριος ὄντως καὶ ὤφθη Σίμωνι. Domnul cu adevărat și s-a arătat înviat cu adevărat Domnul şi S-
lui Simon. a arătat lui Simon.
Λκ Κδ-35 καὶ αὐτοὶ ἐξηγοῦντο τὰ ἐν τῇ 35. Și ei povesteau cele ce se Luca 24:35. Şi ei au istorisit cele
ὁδῷ καὶ ὡς ἐγνώσθη αὐτοῖς ἐν τῇ făcuse pe cale, și cum s-a petrecute pe cale şi cum a fost
κλάσει τοῦ ἄρτου. cunoscut de dânşii întru cunoscut de ei la frângerea
frângerea pâinii. pâinii.
Λκ Κδ-36 Ταῦτα δὲ αὐτῶν λαλούντων 36. Și acestea grăind ei și Luca 24:36. Şi pe când vorbeau ei
αὐτὸς ὁ ᾿Ιησοῦς ἔστη ἐν μέσῳ însuşi Iisus au stătut în mijlocul acestea, El a stat în mijlocul
αὐτῶν καὶ λέγει αὐτοῖς· εἰρήνη lor, și a zis lor: pace vouă. lor şi le-a zis: Pace vouă.
ὑμῖν. 37. Iar ei înspăimântându-se Luca 24:37. Iar ei,
Λκ Κδ-37 πτοηθέντες δὲ καὶ ἔμφοβοι și înfricoşându-se, li sa părea că înspăimântându-se şi
γενόμενοι ἐδόκουν πνεῦμα θεωρεῖν. văd duh. înfricoşându-se, credeau că
văd duh.
Λκ Κδ-38 καὶ εἶπεν αὐτοῖς· τί 38. Și a zis lor: ce sunteţi Luca 24:38. Şi Iisus le-a zis: De ce
τεταραγμένοι ἐστέ, καὶ διατί tulburaţi? Și pentru ce se suie sunteţi tulburaţi şi pentru ce se
διαλογισμοὶ ἀναβαίνουσιν ἐν ταῖς gânduri în inimile voastre? ridică astfel de gânduri în
καρδίαις ὑμῶν; inima voastră?
Λκ Κδ-39 ἴδετε τὰς χεῖράς μου καὶ τοὺς 39. Vedeţi mâinile și Luca 24:39. Vedeţi mâinile Mele şi
πόδας μου, ὅτι αὐτὸς ἐγώ εἰμι· picioarele mele, că însumi eu picioarele Mele, că Eu Însumi
ψηλαφήσατέ με καὶ ἴδετε, ὅτι sunt, pipăiţi-mă și vedeţi că sunt; pipăiţi-Mă şi vedeţi, că
πνεῦμα σάρκα καὶ ὀστέα οὐκ ἔχει duhul carne și oase nu are, duhul nu are carne şi oase,
καθὼς ἐμὲ θεωρεῖτε ἔχοντα. precum mă vedeţi pe mine precum Mă vedeţi pe Mine că
având. am.
Λκ Κδ-40 καὶ τοῦτο εἰπὼν ἐπέδειξεν 40. Și acestea zicând, le-a Luca 24:40. Şi zicând acestea, le-a
αὐτοῖς τὰς χεῖρας καὶ τοὺς πόδας. arătat lor mâinile și picioarele. arătat mâinile şi picioarele
Sale.
Λκ Κδ-41 ἔτι δὲ ἀπιστούντων αὐτῶν 41. Și încă necrezând ei de Luca 24:41. Iar ei încă necrezând
ἀπὸ τῆς χαρᾶς καὶ θαυμαζόντων bucurie și mirându-se, le-a zis de bucurie şi minunându-se, El
εἶπεν αὐτοῖς· ἔχετέ τι βρώσιμον lor: aveţi ceva de mâncare aici? le-a zis: Aveţi aici ceva de
ἐνθάδε; mâncare?
Λκ Κδ-42 οἱ δὲ ἐπέδωκαν αὐτῷ ἰχθύος 42. Iar ei au dat lui o parte Luca 24:42. Iar ei i-au dat o
ὀπτοῦ μέρος καὶ ἀπὸ μελισσίου din peştele fript și dintr-un bucată de peşte fript şi dintr-un
κηρίου, fagure de miere. fagure de miere.
Λκ Κδ-43 καὶ λαβὼν ἐνώπιον αὐτῶν 43. Și luând înaintea lor a Luca 24:43. Şi luând, a mâncat
ἔφαγεν. mâncat. înaintea lor.
Luca 24:44. Şi le-a zis: Acestea
Λκ Κδ-44 εἶπε δὲ αὐτοῖς· οὗτοι οἱ λόγοι 44. Și a zis lor: acestea sunt sunt cuvintele pe care le-am
οὓς ἐλάλησα πρὸς ὑμᾶς ἔτι ὢν σὺν cuvintele care am grăit către voi, grăit către voi fiind încă
ὑμῖν, ὅτι δεῖ πληρωθῆναι πάντα τὰ încă fiind cu voi, că trebuie a se împreună cu voi, că trebuie să
γεγραμμένα ἐν τῷ νόμῳ Μωῡσέως plini toate cele scrise în legea lui se împlinească toate cele scrise
καὶ προφήταις καὶ ψαλμοῖς περὶ Moise și în prooroci și în psalmi despre Mine în Legea lui
ἐμοῦ. pentru mine. Moise, în prooroci şi în
psalmi.
Λκ Κδ-45 τότε διήνοιξεν αὐτῶν τὸν 45. Atunci le-a deschis Luca 24:45. Atunci le-a deschis
νοῦν τοῦ συνιέναι τὰς γραφάς, mintea lor ca să înţeleagă mintea ca să priceapă
220
scripturile. Scripturile.
Λκ Κδ-46 καὶ εἶπεν αὐτοῖς ὅτι οὕτω 46. Și a zis lor: așa este scris Luca 24:46. Şi le-a spus că aşa
γέγραπται καὶ οὕτως ἔδει παθεῖν și așa trebuia să pătimească este scris şi aşa trebuie să
τὸν Χριστὸν καὶ ἀναστῆναι ἐκ Hristos, și a treia zi să învieze pătimească Hristos şi aşa să
νεκρῶν τῇ τρίτῃ ἡμέρᾳ, din morţi; învieze din morţi a treia zi.
Λκ Κδ-47 καὶ κηρυχθῆναι ἐπὶ τῷ 47. Și să se propovăduiască Luca 24:47. Şi să se
ὀνόματι αὐτοῦ μετάνοιαν καὶ întru numele lui pocăinţa și propovăduiască în numele Său
ἄφεσιν ἁμαρτιῶν εἰς πάντα τὰ iertarea păcatelor în toate pocăinţa spre Iertarea
ἔθνη, ἀρξάμενον ἀπὸ ῾Ιερουσαλήμ. neamurile, începând de la păcatelor la toate neamurile,
Ierusalim. începând de la Ierusalim .
Λκ Κδ-48 ὑμεῖς δέ ἐστε μάρτυρες 48. Iar voi sunteţi mărturii Luca 24:48. Voi sunteţi martorii
τούτων. acestora. acestora.
Λκ Κδ-49 καὶ ἰδοὺ ἐγὼ ἀποστέλλω τὴν 49. Și iată, eu trimit Luca 24:49. Şi iată, Eu trimit peste
ἐπαγγελίαν τοῦ πατρός μου ἐφ᾿ făgăduinţa Tatălui meu întru voi, voi făgăduinţa Tatălui Meu; voi
ὑμᾶς· ὑμεῖς δὲ καθίσατε ἐν τῇ πόλει iar voi şedeţi în cetatea însă şedeţi în cetate, până ce vă
῾Ιερουσαλὴμ ἕως οὗ ἐνδύσησθε Ierusalimului, până ce vă veţi veţi îmbrăca cu putere de sus.
δύναμιν ἐξ ὕψους. îmbrăca cu putere de sus.
Λκ Κδ-50 ᾿Εξήγαγε δὲ αὐτοὺς ἔξω ἕως 50. Și i-a scos pe ei afară Luca 24:50. Şi i-a dus afară până
εἰς Βηθανίαν, καὶ ἐπάρας τὰς până în Betania, și ridicându-și spre Betania şi, ridicându-Şi
χεῖρας αὐτοῦ εὐλόγησεν αὐτούς. mâinile sale, i-a binecuvântat pe mâinile, i-a binecuvântat.
dânşii.
Λκ Κδ-51 καὶ ἐγένετο ἐν τῷ εὐλογεῖν 51. Și a fost când i-a Luca 24:51. Şi pe când îi
αὐτὸν αὐτοὺς διέστη ἀπ᾿ αὐτῶν καὶ binecuvântat pe ei, s-a depărtat binecuvânta, S-a despărţit de ei
ἀνεφέρετο εἰς τὸν οὐρανόν. de la dânşii și se înălţa la cer. şi S-a înălţat la cer.
Λκ Κδ-52 καὶ αὐτοὶ προσκυνήσαντες 52. Iar ei închinându-se lui, Luca 24:52. Iar ei, închinându-se
αὐτὸν ὑπέστρεψαν εἰς ῾Ιερουσαλὴμ s-au întors în Ierusalim cu Lui, s-au întors în Ierusalim cu
μετὰ χαρᾶς μεγάλης, bucurie mare; bucurie mare.
Λκ Κδ-53 καὶ ἦσαν διὰ παντὸς ἐν τῷ 53. Și erau în toată vremea Luca 24:53. Şi erau în toată
ἱερῷ αἰνοῦντες καὶ εὐλογοῦντες τὸν în biserică, lăudând și vremea în templu, lăudând şi
Θεόν. ἀμήν. binecuvântând pe Dumnezeu, binecuvântând pe Dumnezeu.
Amin. Amin.
221
ΤΟ ΚΑΤΑ ΙΩΑΝΝΗΝ SFÂNTA EVANGHELIE
DE LA IOAN IOAN SFÂNTA EVANGHELIE

Ιω Α-1 ᾿Εν ἀρχῇ ἦν ὁ Λόγος, καὶ ὁ 1. La început era Cuvântul și Ioan 1:1. La început era Cuvântul
Λόγος ἦν πρὸς τὸν Θεόν, καὶ Θεὸς Cuvântul era la Dumnezeu, și şi Cuvântul era la Dumnezeu şi
ἦν ὁ Λόγος. Dumnezeu era Cuvântul. Dumnezeu era Cuvântul.
Ιω Α-2 Οὗτος ἦν ἐν ἀρχῇ πρὸς τὸν 2. Acesta era întru început la Ioan 1:2. Acesta era întru început
Θεόν. Dumnezeu. la Dumnezeu.
Ιω Α-3 πάντα δι᾿ αὐτοῦ ἐγένετο, καὶ 3. Toate printr-însul s-au Ioan 1:3. Toate prin El s-au făcut;
χωρὶς αὐτοῦ ἐγένετο οὐδὲ ἓν ὃ făcut și fără de dânsul nimic nu şi fără El nimic nu s-a făcut din
γέγονεν. s-a făcut ce s-a făcut. ce s-a făcut.
Ιω Α-4 ἐν αὐτῷ ζωὴ ἦν, καὶ ἡ ζωὴ ἦν 4. Întru dânsul viaţă era, și Ioan 1:4. Întru El era viaţă şi viaţa
τὸ φῶς τῶν ἀνθρώπων. viaţa era lumina oamenilor. era lumina oamenilor.
Ιω Α-5 καὶ τὸ φῶς ἐν τῇ σκοτία φαίνει, 5. Și lumina întru întuneric Ioan 1:5. Şi lumina luminează în
καὶ ἡ σκοτία αὐτὸ οὐ κατέλαβεν. luminează; și întunerecul pe întuneric şi întunericul nu a
dânsa nu o a cuprins. cuprins-o.
Ιω Α-6 ᾿Εγένετο ἄνθρωπος 6. Fost-a om trimis de la Ioan 1:6. Fost-a om trimis de la
ἀπεσταλμένος παρὰ Θεοῦ, ὄνομα Dumnezeu, numele lui Ioan. Dumnezeu, numele lui era
αὐτῷ ᾿Ιωάννης· Ioan.
Ιω Α-7 οὗτος ἦλθεν εἰς μαρτυρίαν, ἵνα 7. Acesta a venit spre Ioan 1:7. Acesta a venit spre
μαρτυρήσῃ περὶ τοῦ φωτός, ἵνα mărturie, ca să mărturisească de mărturie, ca să mărturisească
πάντες πιστεύσωσι δι᾿ αὐτοῦ. Lumină, ca toți să creadă prin despre Lumină, ca toţi să
el. creadă prin el.
Ιω Α-8 οὐκ ἦν ἐκεῖνος τὸ φῶς, ἀλλ᾿ ἵνα 8. Nu era acela Lumina, ci Ioan 1:8. Nu era el Lumina ci ca
μαρτυρήσῃ περὶ τοῦ φωτός. ca să mărturisească de Lumină. să mărturisească despre
Lumină.
Ιω Α-9 ῏Ην τὸ φῶς τὸ ἀληθινόν, ὃ 9. Era Lumina cea Ioan 1:9. Cuvântul era Lumina
φωτίζει πάντα ἄνθρωπον adevărată, care luminează pe tot cea adevărată care luminează
ἐρχόμενον εἰς τὸν κόσμον. omul ce vine în lume. pe tot omul, care vine în lume.
Ιω Α-10 ἐν τῷ κόσμω ἦν, καὶ ὁ κόσμος 10. În lume era, și lumea Ioan 1:10. În lume era şi lumea
δι᾿ αὐτοῦ ἐγένετο, καὶ ὁ κόσμος printr-însul s-a făcut, și lumea prin El s-a făcut, dar lumea nu
αὐτὸν οὐκ ἔγνω. pe dânsul nu l-a cunoscut. L-a cunoscut.
Ιω Α-11 εἰς τὰ ἴδια ἦλθε, καὶ οἱ ἴδιοι 11. Întru ale sale a venit, și Ioan 1:11. Întru ale Sale a venit,
αὐτὸν οὐ παρέλαβον. ai săi pe dânsul nu l-a primit. dar ai Săi nu L-au primit.
Ιω Α-12 ὅσοι δὲ ἔλαβον αὐτόν, ἔδωκεν 12. Iar câţi l-au primit pe Ioan 1:12. Şi celor câţi L-au
αὐτοῖς ἐξουσίαν τέκνα Θεοῦ dânsul, le-a dat lor stăpânire ca primit, care cred în numele Lui,
γενέσθαι, τοῖς πιστεύουσιν εἰς τὸ să se facă fii ai lui Dumnezeu, le-a dat putere ca să se facă fii
ὄνομα αὐτοῦ, celor ce cred întru numele lui. ai lui Dumnezeu,
Ιω Α-13 οἳ οὐκ ἐξ αἱμάτων. οὐδὲ ἐκ 13. Care nu din sânge, nici Ioan 1:13. Care nu din sânge, nici
θελήματος σαρκός οὐδὲ ἐκ din poftă trupească, nici din din poftă trupească, nici din
θελήματος ἀνδρός, ἀλλ᾿ ἐκ Θεοῦ poftă bărbătească, ci de la poftă bărbătească, ci de la
ἐγεννήθησαν. Dumnezeu s-au născut, Dumnezeu s-au născut.
Ιω Α-14 Καὶ ὁ Λόγος σὰρξ ἐγένετο καὶ 14. Și Cuvântul trup s-a Ioan 1:14. Şi Cuvântul S-a făcut
ἐσκήνωσεν ἐν ἡμῖν. καὶ făcut și s-a sălăşluit întru noi, (și trup şi S-a sălăşluit între noi şi
ἐθεασάμεθα τὸν δόξαν αὐτοῦ, am văzut slava lui, slavă ca a am văzut slava Lui, slavă ca a
δόξαν ὡς μονογενοῦς παρὰ πατρός, unui născut din Tatăl), plin de Unuia-Născut din Tatăl, plin de
πλήρης χάριτος καὶ ἀληθείας. dar și de adevăr. har şi de adevăr.
15. Ioan mărturisea pentru Ioan 1:15. Ioan mărturisea despre
Ιω Α-15 ᾿Ιωάννης μαρτυρεῖ περὶ αὐτοῦ dânsul și striga grăind: acesta El şi striga, zicând: Acesta era
καὶ κέκραγε λέγων· οὗτος ἦν ὃν era pentru care am zis: cel ce despre Care am zis: Cel care
εἶπον, ὁ ὀπίσω μου ἐρχόμενος după mine vine, mai înainte de vine după mine a fost înaintea
ἔμπροσθέν μου γέγονεν, ὅτι mine s-a făcut, că mai înainte de mea, pentru că mai înainte de
πρῶτός μου ἦν. mine au fost. mine era.
Ιω Α-16 Καὶ ἐκ τοῦ πληρώματος αὐτοῦ 16. Și din plinirea lui noi toți Ioan 1:16. Şi din plinătatea Lui
ἡμεῖς πάντες ἐλάβομεν, καὶ χάριν am luat și dar pentru dar. noi toţi am luat, şi har peste
ἀντὶ χάριτος· har.
222
Ιω Α-17 ὅτι ὁ νόμος διὰ Μωῡσέως 17. Că legea prin Moise s-a Ioan 1:17. Pentru că Legea prin
ἐδόθη, ἡ χάρις καὶ ἡ ἀλήθεια διὰ dat, iar darul și adevărul prin Moise s-a dat, iar harul şi
᾿Ιησοῦ Χριστοῦ ἐγένετο. Iisus Hristos s-au făcut. adevărul au venit prin Iisus
Hristos.
Ιω Α-18 Θεὸν οὐδεὶς ἑώρακε πώποτε· 18. Pe Dumnezeu nimeni nu Ioan 1:18. Pe Dumnezeu nimeni
ὁ μονογενὴς υἱὸς ὁ ὢν εἰς τὸν l-a văzut niciodinioară; Cel unul nu L-a văzut vreodată; Fiul cel
κόλπον τοῦ πατρός, ἐκεῖνος născut Fiul, care este în sânul Unul-Născut, Care este în
ἐξηγήσατο. Tatălui, acela a spus. sânul Tatălui, Acela L-a făcut
cunoscut.
Ιω Α-19 Καὶ αὕτη ἐστὶν ἡ μαρτυρία τοῦ 19. Și aceasta este mărturia Ioan 1:19. Şi aceasta este
᾿Ιωάννου, ὅτε ἀπέστειλαν οἱ lui Ioan, când au trimes Iudeii mărturia lui Ioan, când au
᾿Ιουδαῖοι ἐξ ῾Ιεροσολύμων ἱερεῖς din Ierusalim preoţi și leviţi ca trimis la El iudeii din Ierusalim
καὶ Λευΐτας ἵνα ἐρωτήσωσιν αὐτόν· să-l întrebe pe dânsul: tu cine , preoţi şi leviţi, ca să-l întrebe:
σὺ τίς εἶ; ești? Cine eşti tu?
Ιω Α-20 καὶ ὡμολόγησε, καὶ οὐκ 20. Și a mărturisit și n-a Ioan 1:20. Şi el a mărturisit şi n-a
ἠρνήσατο· καὶ ὡμολόγησεν ὅτι οὐκ tăgăduit, și a mărturisit: nu sunt tăgăduit; şi a mărturisit: Nu
εἰμὶ ἐγὼ ὁ Χριστός. eu Hristosul. sunt eu Hristosul.
Ιω Α-21 καὶ ἠρώτησαν αὐτόν· τί οὖν; 21. Și l-au întrebat pe Ioan 1:21. Şi ei l-au întrebat: Dar
᾿Ηλίας εἶ σύ; καὶ λέγει· οὐκ εἰμί. ὁ dânsul: ce dar? Ilie ești tu? Și a cine eşti? Eşti Ilie? Zis-a el: Nu
προφήτης εἶ σύ; καὶ ἀπεκρίθη, οὔ. zis: nu sunt. Proorocul ești tu? sunt. Eşti tu Proorocul? Şi a
Și a răspuns: nu. răspuns: Nu.
Ιω Α-22 εἶπον οὖν αὐτῷ· τίς εἶ; ἵνα 22. Deci au zis lui: cine ești? Ioan 1:22. Deci i-au zis: Cine eşti?
ἀπόκρισιν δῶμεν τοῖς πέμψασιν Ca să dăm răspuns celor ce ne- Ca să dăm un răspuns celor ce
ἡμᾶς· τί λέγεις περὶ σεαυτοῦ; au trimis pe noi. Ce zici însuţi ne-au trimis. Ce spui tu despre
pentru sineţi? tine însuţi?
Ιω Α-23 ἔφη· ἐγὼ φωνὴ βοῶντος ἐν τῇ 23. Și a zis: eu sunt glasul Ioan 1:23. El a zis: Eu sunt glasul
ἐρήμῳ, εὐθύνατε τὴν ὁδὸν Κυρίου, celui ce strigă în pustie. celui ce strigă în pustie:
καθὼς εἶπεν ῾Ησαΐας ὁ προφήτης. Îndreptaţi calea Domnului, "Îndreptaţi calea Domnului",
precum a zis Isaia prorocul. precum a zis Isaia proorocul.
Ιω Α-24 καὶ οἱ ἀπεσταλμένοι ἦσαν ἐκ 24. Și trimişii erau din Ioan 1:24. Şi trimişii erau dintre
τῶν Φαρισαίων· Farisei. farisei.
Ιω Α-25 καὶ ἠρώτησαν αὐτὸν καὶ εἶπον 25. Și l-au întrebat pe dânsul Ioan 1:25. Şi l-au întrebat şi i-au
αὐτῷ· τί οὖν βαπτίζεις, εἰ σὺ οὐκ εἶ și i-au zis lui: pentru ce dar zis: De ce botezi deci, dacă tu
ὁ Χριστὸς οὔτε ᾿Ηλίας οὔτε ὁ botezi, dacă nu ești tu Hristosul, nu eşti Hristosul, nici Ilie, nici
προφήτης; nici Ilie, nici proorocul? Proorocul?
Ιω Α-26 ἀπεκρίθη αὐτοῖς ὁ ᾿Ιωάννης 26. Răspuns-a lor Ioan, Ioan 1:26. Ioan le-a răspuns,
λέγων· ἐγὼ βαπτίζω ἐν ὕδατι· grăind: eu botez cu apă; iar în zicând: Eu botez cu apă; dar în
μέσος δὲ ὑμῶν ἕστηκεν ὃν ὑμεῖς mijlocul vostru stă, pe care voi mijlocul vostru Se află Acela pe
οὐκ οἴδατε. nu-l ştiţi; Care voi nu-L ştiţi,
Ιω Α-27 αὐτός ἐστιν ὁ ὀπίσω μου 27. Acela este cel ce vine Ioan 1:27. Cel care vine după
ἐρχόμενος, ὃς ἔμπροσθέν μου după mine, care mai înainte de mine, Care înainte de mine a
γέγονεν, οὗ ἐγὼ οὐκ εἰμὶ ἀξιος ἵνα mine s-au făcut, căruia nu sunt fost şi Căruia eu nu sunt
λύσω αὐτοῦ τὸν ἱμάντα τοῦ vrednic să-i dezleg cureaua vrednic să-I dezleg cureaua
ὑποδήματος. încălţămintei lui. încălţămintei.
Ιω Α-28 Ταῦτα ἐν Βηθανίᾳ ἐγένετο 28. Acestea s-au făcut în Ioan 1:28. Acestea se petreceau în
πέραν τοῦ ᾿Ιορδάνου, ὅπου ἦν Vitavara de ceea parte de Betabara, dincolo de Iordan,
᾿Ιωάννης βαπτίζων. Iordan, unde era Ioan botezând. unde boteza Ioan.
Ιω Α-29 Τῇ ἐπαύριον βλέπει ὁ 29. A doua zi vede Ioan pe Ioan 1:29. A doua zi a văzut Ioan
᾿Ιωάννης τὸν ᾿Ιησοῦν ἐρχόμενον Iisus venind către dânsul și zice: pe Iisus venind către el şi a zis:
πρὸς αὐτὸν καὶ λέγει· ἴδε ὁ ἀμνὸς iată Mielul lui Dumnezeu, care Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel
τοῦ Θεοῦ ὁ αἴρων τὴν ἁμαρτίαν τοῦ ridică păcatul lumii. ce ridică păcatul lumii.
κόσμου. 30. Acesta este pentru care Ioan 1:30. Acesta este despre Care
Ιω Α-30 οὗτός ἐστι περὶ οὗ ἐγὼ εἶπον· eu am zis: după mine vine eu am zis: După mine vine un
ὀπίσω μου ἔρχεται ἀνὴρ ὃς bărbat, care înainte de mine s-au bărbat, Care a fost înainte de
ἔμπροσθέν μου γέγονεν, ὅτι πρῶτός făcut; că mai întâi de mine a mine, fiindcă mai înainte de
μου ἦν. fost. mine era,
Ιω Α-31 κἀγὼ οὐκ ᾔδειν αὐτόν, ἀλλ᾿ 31. Și eu nu l-am ştiut pe el, Ioan 1:31. Şi eu nu-L ştiam; dar
223
ἵνα φανερωθῇ τῷ ᾿Ισραήλ, διὰ ci ca să se arate lui Israil, pentru ca să fie arătat lui Israel, de
τοῦτο ἦλθον ἐγὼ ἐν τῷ ὕδατι aceasta am venit eu cu apă aceea am venit eu, botezând cu
βαπτίζων. botezând. apă.
Ιω Α-32 καὶ ἐμαρτύρησεν ᾿Ιωάννης 32. Și a mărturisit Ioan, Ioan 1:32. Şi a mărturisit Ioan
λέγων ὅτι τεθέαμαι τὸ Πνεῦμα zicând: că am văzut Duhul ca un zicând: Am văzut Duhul
καταβαῖνον ὡς περιστερὰν ἐξ porumbel pogorându-se din cer coborându-Se, din cer, ca un
οὐρανοῦ, καὶ ἔμεινεν ἐπ᾿ αὐτόν și a rămas peste dânsul. porumbel şi a rămas peste El.
Ιω Α-33 κἀγὼ οὐκ ᾔδειν αὐτόν, ἀλλ᾿ ὁ 33. Și eu nu l-am ştiut pe el, Ioan 1:33. Şi eu nu-L cunoşteam
πέμψας με βαπτίζειν ἐν ὕδατι, ci cela ce m-a trimis pe mine să pe El, dar Cel ce m-a trimis să
ἐκεῖνός μοι εἶπεν· ἐφ᾿ ὃν ἂν ἴδῃς τὸ botez cu apă, acela mi-a zis mie: botez cu apă, Acela mi-a zis:
Πνεῦμα καταβαῖνον καὶ μένον ἐπ᾿ peste care vei vedea Duhul Peste Care vei vedea Duhul
αὐτόν, οὗτός ἐστιν ὁ βαπτίζων ἐν pogorându-se și rămânând peste coborându-Se şi rămânând
Πνεύματι ῾Αγίῳ. dansul, acela este care botează peste El, Acela este Cel ce
cu Duh Sfânt. botează cu Duh Sfânt.
Ιω Α-34 κἀγὼ ἑώρακα καὶ 34. Și eu am văzut și am Ioan 1:34. Şi eu am văzut şi am
μεμαρτύρηκα ὅτι οὗτός ἐστιν ὁ υἱὸς mărturisit că acesta este Fiul lui mărturisit că Acesta este Fiul
τοῦ Θεοῦ. Dumnezeu. lui Dumnezeu.
Ιω Α-35 Τῇ ἐπαύριον πάλιν εἱστήκει ὁ 35. A doua zi iarăşi sta Ioan Ioan 1:35. A doua zi iarăşi stătea
᾿Ιωάννης καὶ ἐκ τῶν μαθητῶν și din ucenicii lui doi; Ioan şi doi dintre ucenicii lui.
αὐτοῦ δύο,
Ιω Α-36 καὶ ἐμβλέψας τῷ ᾿Ιησοῦ 36. Și căutând la Iisus care Ioan 1:36. Şi privind pe Iisus,
περιπατοῦντι λέγει· ἴδε ὁ ἀμνὸς τοῦ umbla, zice: iată Mielul lui Care trecea, a zis: Iată Mielul
Θεοῦ. Dumnezeu! lui Dumnezeu!
Ιω Α-37 καὶ ἤκουσαν αὐτοῦ οἱ δύο 37. Și l-au auzit pe el cei doi Ioan 1:37. Şi cei doi ucenici l-au
μαθηταὶ λαλοῦντος, καὶ ucenici grăind, și au mers după auzit când a spus aceasta şi au
ἠκολούθησαν τῷ ᾿Ιησοῦ. Iisus. mers după Iisus.
Ιω Α-38 στραφεὶς δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς καὶ 38. Iar întorcându-se Iisus și Ioan 1:38. Iar Iisus, întorcându-Se
θεασάμενος αὐτοὺς ἀκολουθοῦντας văzându-i pe ei mergând după şi văzându-i că merg după El,
λέγει αὐτοῖς· el, a zis lor: le-a zis: Ce căutaţi? Iar ei I-au
Ιω Α-39 τί ζητεῖτε; οἱ δὲ εἶπον αὐτῷ· 39. ce căutaţi? Iar ei au zis zis: Rabi (care se tâlcuieşte:
ῥαββί· ὃ λέγεται ἑρμηνευόμενον lui: Ravvi, ce se zice tâlcuindu- Învăţătorule), unde locuieşti?
διδάσκαλε· ποῦ μένεις; se, Învăţătorule, unde locuieşti?
Ιω Α-40 λέγει αὐτοῖς· ἔρχεσθε καὶ 40. A zis lor: veniţi și vedeţi. Ioan 1:39. El le-a zis: Veniţi şi veţi
ἴδετε. ἦλθον οὖν καὶ εἶδον ποῦ Au venit și au văzut unde vedea. Au mers deci şi au văzut
μένει, καὶ παρ᾿ αὐτῷ ἔμειναν τὴν locuieşte, și la el au rămas în unde locuia; şi au rămas la El
ἡμέραν ἐκείνην· ὥρα ἦν ὡς δεκάτη. ziua aceea, și era ca la al în ziua aceea. Era ca la ceasul
zecelea ceas. al zecelea.
Ιω Α-41 ἦν ᾿Ανδρέας ὁ ἀδελφὸς 41. Și era Andrei, fratele lui Ioan 1:40. Unul dintre cei doi care
Σίμωνος Πέτρου εἷς ἐκ τῶν δύο Simon Petru, unul din cei doi auziseră de la Ioan şi veniseră
τῶν ἀκουσάντων παρὰ ᾿Ιωάννου care auzise de la Ioan și mersese după Iisus era Andrei, fratele
καὶ ἀκολουθησάντων αὐτῷ. după dânsul. lui Simon Petru.
Ιω Α-42 εὑρίσκει οὗτος πρῶτος τὸν 42. A aflat acesta întâi pe Ioan 1:41. Acesta a găsit întâi pe
ἀδελφὸν τὸν ἴδιον Σίμωνα καὶ λέγει Simon, fratele său și i-a zis lui: Simon, fratele său, şi i-a zis:
αὐτῷ· εὑρήκαμεν τὸν Μεσσίαν· ὅ am aflat pe Mesia, ce se am găsit pe Mesia (care se
ἐστι μεθερμηνευόμενον Χριστός· tâlcuiește Hristos. tâlcuieşte: Hristos).
Ιω Α-43 καὶ ἤγαγεν αὐτὸν πρὸς τὸν 43. Și-a adus pe dansul către Ioan 1:42. Şi l-a adus la Iisus.
᾿Ιησοῦν. ἐμβλέψας αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς Iisus. Și căutând la el Iisus, a Iisus, privind la el, i-a zis: Tu
εἶπε· σὺ εἶ Σίμων ὁ υἱὸς ᾿Ιωνᾶ, σὺ zis: tu ești Simon feciorul lui eşti Simon, fiul lui Iona; tu te
κληθήσῃ Κηφᾶς, ὃ ἑρμηνεύεται Iona; tu te vei chema Chifa, ce vei numi Chifa (ce se
Πέτρος. se tâlcuiește, Petru. tâlcuieşte: Petru).
Ιω Α-44 Τῇ ἐπαύριον ἠθέλησεν ὁ 44. Iar a doua zi a vrut Iisus Ioan 1:43. A doua zi voia să plece
᾿Ιησοῦς ἐξελθεῖν εἰς τὴν Γαλιλαίαν· să meargă în Galileea, și au în Galileea şi a găsit pe Filip.
καὶ εὑρίσκει Φίλιππον καὶ λέγει aflat pe Filip, și i-au zis lui: vino Şi i-a zis Iisus: Urmează-Mi.
αὐτῷ· ἀκολούθει μοι. după mine.
Ιω Α-45 ἦν δὲ ὁ Φίλιππος ἀπὸ 45. Și era Filip din Vitsaida, Ioan 1:44. Iar Filip era din
Βηθσαῑδά, ἐκ τῆς πόλεως din oraşul lui Andrei și al lui Betsaida, din cetatea lui Andrei
᾿Ανδρέου καὶ Πέτρου. Petru. şi a lui Petru.
224
Ιω Α-46 εὑρίσκει Φίλιππος τὸν 46. A aflat Filip pe Natanail, Ioan 1:45. Filip a găsit pe
Ναθαναὴλ καὶ λέγει αὐτῷ· ὃν și zice lui: pentru care a scris Natanael şi i-a zis: Am aflat pe
ἔγραψε Μωῡσῆς ἐν τῷ νόμῳ καὶ οἱ Moise în lege și; proorocii, am Acela despre Care au scris
προφῆται, εὑρήκαμεν, ᾿Ιησοῦν τὸν aflat pe Iisus fiul lui Iosif, care Moise în Lege şi proorocii, pe
υἱὸν τοῦ ᾿Ιωσὴφ τὸν ἀπὸ Ναζαρέτ. este din Nazaret. Iisus, fiul lui Iosif din Nazaret.
Ιω Α-47 καὶ εἶπεν αὐτῷ Ναθαναήλ· ἐκ 47. Și a zis Natanail lui: din Ioan 1:46. Şi i-a zis Natanael: Din
Ναζαρὲτ δύναταί τι ἀγαθὸν εἶναι; Nazaret poate fi ceva bun? Zice Nazaret poate fi ceva bun?
λέγει αὐτῷ Φίλιππος· ἔρχου καὶ Filip lui: vino și vezi. Filip i-a zis: Vino şi vezi.
ἴδε. 48. A văzut Iisus pe Natanail Ioan 1:47. Iisus a văzut pe
Ιω Α-48 εἶδεν ὁ ᾿Ιησοῦς τὸν Ναθαναὴλ venind către dânsul, și a zis Natanael venind către El şi a
ἐρχόμενον πρὸς αὐτὸν καὶ λέγει pentru dânsul: iată cu adevărat zis despre el: Iată, cu adevărat,
περὶ αὐτοῦ· ἴδε ἀληθῶς israilitean, întru care vicleşug israelit în care nu este
᾿Ισραηλίτης, ἐν ᾧ δόλος οὐκ ἔστι. nu este. vicleşug.
49. Zis-a Natanail lui: de Ioan 1:48. Natanael I-a zis: De
Ιω Α-49 λέγει αὐτῷ Ναθαναήλ· πόθεν unde mă cunoşti? Răspuns-a unde mă cunoşti? A răspuns
με γινώσκεις; ἀπεκρίθη ᾿Ιησοῦς καὶ Iisus și i-a zis lui: mai înainte Iisus şi i-a zis: Mai înainte de a
εἶπεν αὐτῷ· πρὸ τοῦ σε Φίλιππον până a nu te chema pe tine Filip, te chema Filip, te-am văzut
φωνῆσαι, ὄντα ὑπὸ τὴν συκῆν εἶδόν fiind tu sub smochin, te-am când erai sub smochin.
σε. văzut.
50. Răspuns-a Natanail și i- Ioan 1:49. Răspunsu-I-a Natanael:
Ιω Α-50 ἀπεκρίθη Ναθαναὴλ καὶ λέγει a zis lui: Ravvi, tu ești Fiul lui Rabi, Tu eşti Fiul lui
αὐτῷ· ῥαββί, σὺ εἶ ὁ υἱὸς τοῦ Θεοῦ, Dumnezeu; tu ești împăratul lui Dumnezeu, Tu eşti regele lui
σὺ εἶ ὁ βασιλεὺς τοῦ ᾿Ισραήλ. Israil. Israel.
51. Răspuns-a Iisus și i-a zis Ioan 1:50. Răspuns-a Iisus şi i-a
Ιω Α-51 ἀπεκρίθη ᾿Ιησοῦς καὶ εἶπεν lui: pentru că am zis ţie, că te- zis: Pentru că ţi-am spus că te-
αὐτῷ· ὅτι εἶπόν σοι, εἶδόν σε am văzut sunt smochin, crezi? am văzut sub smochin, crezi?
ὑποκάτω τῆς συκῆς, πιστεύεις; Mai mari decât acestea vei Mai mari decât acestea vei
μείζω τούτων ὄψει. vedea. vedea.
Ιω Α-52 καὶ λέγει αὐτῷ· ἀμὴν ἀμὴν 52. Și i-a zis lui: amin, amin, Ioan 1:51. Şi i-a zis: Adevărat,
λέγω ὑμῖν, ἀπ᾿ ἄρτι ὄψεσθε τὸν grăiesc vouă: de acum veţi adevărat zic vouă, de acum veţi
οὐρανὸν ἀνεῳγότα, καὶ τοὺς vedea cerul deschizându-se, și vedea cerul deschizându-se şi
ἀγγέλους τοῦ Θεοῦ ἀναβαίνοντας pe îngerii lui Dumnezeu suindu- pe îngerii lui Dumnezeu
καὶ καταβαίνοντας ἐπὶ τὸν υἱὸν τοῦ se și pogorându-se peste Fiul suindu-se şi coborându-se
ἀνθρώπου. Omului. peste Fiul Omului.

Ιω Β-1 Καὶ τῇ ἡμέρᾳ τῇ τρίτῃ γάμος 1. Și a treia zi nuntă s-a Ioan 2:1. Şi a treia zi s-a făcut
ἐγένετο ἐν Κανᾶ τῆς Γαλιλαίας, καὶ făcut în Cana Galileei; și era nuntă în Cana Galileii şi era şi
ἦν ἡ μήτηρ τοῦ ᾿Ιησοῦ ἐκεῖ· mama lui Iisus acolo. mama lui Iisus acolo.
Ιω Β-2 ἐκλήθη δὲ καὶ ὁ ᾿Ιησοῦς καὶ οἱ 2. Și a fost chemat și Iisus, și Ioan 2:2. Şi a fost chemat şi Iisus
μαθηταὶ αὐτοῦ εἰς τὸν γάμον. ucenicii lui la nuntă. şi ucenicii Săi la nuntă.
Ιω Β-3 καὶ ὑστερήσαντος οἴνου λέγει ἡ 3. Și sfârşindu-se vinul, zice Ioan 2:3. Şi sfârşindu-se vinul, a
μήτηρ τοῦ ᾿Ιησοῦ πρὸς αὐτόν· mama lu-i Iisus către dânsul: vin zis mama lui Iisus către El: Nu
οἶνον οὐκ ἔχουσι. nu au. mai au vin.
Ιω Β-4 λέγει αὐτῇ ὁ ᾿Ιησοῦς· τί ἐμοὶ 4. Zice ei Iisus: ce este mie Ioan 2:4. A zis ei Iisus: Ce ne
καὶ σοί, γύναι; οὔπω ἥκει ἡ ὥρα și ţie femeie? Încă n-a venit priveşte pe mine şi pe tine,
μου. ceasul meu. femeie? Încă n-a venit ceasul
Ιω Β-5 λέγει ἡ μήτηρ αὐτοῦ τοῖς Meu.
διακόνοις· ὅ,τι ἂν λέγῃ ὑμῖν, 5. Zice mama lui slugilor: Ioan 2:5. Mama Lui a zis celor ce
ποιήσατε. orice va zice vouă, faceţi. slujeau: Faceţi orice vă va
Ιω Β-6 ἦσαν δὲ ἐκεῖ ὑδρίαι λίθιναι ἓξ spune.
κείμεναι κατὰ τὸν καθαρισμὸν τῶν 6. Și erau acolo şase vase de Ioan 2:6. Şi erau acolo şase vase
᾿Ιουδαίων, χωροῦσαι ἀνὰ μετρητὰς piatră, puse după curăţenia de piatră, puse pentru
δύο ἢ τρεῖς. Iudeilor, care luau câte două sau curăţirea iudeilor, care luau
Ιω Β-7 λέγει αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς· γεμίσατε trei vedre. câte două sau trei vedre.
τὰς ὑδρίας ὕδατος. καὶ ἐγέμισαν 7. Zice lor Iisus: umpleţi Ioan 2:7. Zis-a lor Iisus: Umpleţi
αὐτὰς ἕως ἄνω. vasele cu apă. Și le-au umplut vasele cu apă. Şi le-au umplut
225
Ιω Β-8 καὶ λέγει αὐτοῖς· ἀνλήσατε νῦν până sus. până sus.
καὶ φέρετε τῷ ἀρχιτρικλίνῳ. καὶ 8. Și zice lor: scoateţi acum, Ioan 2:8. Şi le-a zis: Scoateţi acum
ἤνεγκαν. și aduceţi nunului. Și i-au adus. şi aduceţi nunului. Iar ei i-au
Ιω Β-9 ὡς δὲ ἐγεύσατο ὁ ἀρχιτρίκλινος dus.
τὸ ὕδωρ οἶνον γεγενημένον - καὶ 9. Și după ce a gustat nunul Ioan 2:9. Şi când nunul a gustat
οὐκ ᾔδει πόθεν ἐστίν· οἱ δὲ apa ce se făcuse vin, și nu ştia de apa care se făcuse vin şi nu ştia
διάκονοι ᾔδεισαν οἱ ἀντλικότες τὸ unde este; (iar slugile care de unde este, ci numai slujitorii
ὕδωρ - φωνεῖ τὸν νυμφίον ὁ scoseseră apa, ştiau); strigă pe care scoseseră apa ştiau, a
ἀρχιτρίκλινος mire nunul, chemat nunul pe mire,
Ιω Β-10 καὶ λέγει αὐτῷ· πᾶς ἄνθρωπος Ioan 2:10. Şi i-a zis: Orice om
πρῶτον τὸν καλὸν οἶνον τίθησι, καὶ 10. Și zice lui: tot omul întâi pune întâi vinul cel bun şi,
ὅταν μεθυσθῶσι, τότε τὸν ἐλάσσω· vinul cel bun îl pune, și dacă se când se ameţesc, pune pe cel
σὺ τετήρηκας τὸν καλὸν οἶνον ἕως îmbată, atunci cel mai prost; tu mai slab. Dar tu ai ţinut vinul
ἄρτι. ai ţinui vinul cel bun până acum. cel bun până acum.
Ιω Β-11 Ταύτην ἐποίησε τὴν ἀρχὴν τῶν 11. Aceasta au făcut Ioan 2:11. Acest început al
σημείων ὁ ᾿Ιησοῦς ἐν Κανᾶ τῆς începătură minunilor Iisus în minunilor l-a făcut Iisus în
Γαλιλαίας καὶ ἐφανέρωσε τὴν Cana Galileei, și și-a arătat Cana Galileii şi Şi-a arătat
δόξαν αὐτοῦ, καὶ ἐπίστευσαν εἰς slava sa; și au crezut întru el slava Sa; şi ucenicii Săi au
αὐτὸν οἱ μαθηταὶ αὐτοῦ. ucenicii lui. crezut în El.
Ιω Β-12 Μετὰ τοῦτο κατέβη εἰς 12. După aceasta s-au Ioan 2:12. După aceasta S-a
Καπερναοὺμ αὐτὸς καὶ ἡ μήτηρ pogorât în Capernaum el și coborât în Capernaum, El şi
αὐτοῦ καὶ οἱ ἀδελφοὶ αὐτοῦ καὶ οἱ mama lui și frații lui și ucenicii mama Sa şi fraţii şi ucenicii
μαθηταὶ αὐτοῦ, καὶ ἐκεῖ ἔμειναν οὐ lui; și acolo au şezut nu multe Săi, şi acolo n-a rămas decât
πολλὰς ἡμέρας. zile. puţine zile.
Ιω Β-13 καὶ ἐγγὺς ἦν τὸ πάσχα τῶν 13. Și erau aproape paştele Ioan 2:13. Şi erau aproape Paştile
᾿Ιουδαίων, καὶ ἀνέβη εἰς Iudeilor, și s-a suit Iisus în iudeilor, şi Iisus S-a urcat la
῾Ιεροσόλυμα ὁ ᾿Ιησοῦς. Ierusalim, Ierusalim .
Ιω Β-14 καὶ εὗρεν ἐν τῷ ἱερῷ τοὺς 14. Și au aflat în biserică pe Ioan 2:14. Şi a găsit şezând în
πωλοῦντας βόας καὶ πρόβατα καὶ cei ce vindeau boi și oi și templu pe cei ce vindeau boi şi
περιστεράς, καὶ τοὺς κερματιστὰς porumbei, și pe schimbătorii de oi şi porumbei şi pe
καθημένους. bani şezând. schimbătorii de bani.
Ιω Β-15 καὶ ποιήσας φραγέλλιον ἐκ 15. Și făcând un bici de Ioan 2:15. Şi, făcându-Şi un bici
σχοινίων πάντας ἐξέβαλεν ἐκ τοῦ ştreanguri, pe toți i-a scos din din ştreanguri, i-a scos pe toţi
ἱεροῦ, τά τε πρόβατα καὶ τοὺς βόας, biserică, oile și boii; și afară din templu, şi oile şi boii,
καὶ τῶν κολλυβιστῶν ἐξέχεε τὸ schimbătorilor a versat banii, și şi schimbătorilor le-a vărsat
κέρμα καὶ τὰς τραπέζας ἀνέστρεψε, mesele le-a răsturnat. banii şi le-a răsturnat mesele.
Ιω Β-16 καὶ τοῖς τὰς περιστερὰς 16. Și celor ce vindeau Ioan 2:16. Şi celor ce vindeau
πωλοῦσιν εἶπεν· ἄρατε ταῦτα porumbei, le-a zis: luaţi acestea porumbei le-a zis: Luaţi
ἐντεῦθεν· μὴ ποιεῖτε τὸν οἶκον τοῦ de aici; și nu faceţi casa Tatălui acestea de aici. Nu faceţi casa
πατρός μου οἶκον ἐμπορίου. meu casă de neguţătorie. Tatălui Meu casă de
negustorie.
Ιω Β-17 ἐμνήσθησαν δὲ οἱ μαθηταὶ 17. Și și-au adus aminte Ioan 2:17. Şi şi-au adus aminte
αὐτοῦ ὅτι γεγραμμένον ἐστίν, ὁ ucenicii lui că este scris: râvna ucenicii Lui că este scris:
ζῆλος τοῦ οἴκου σου καταφάγεταί casei tale m-a mâncat pe mine. "Râvna casei Tale mă
με. mistuie".
Ιω Β-18 ἀπεκρίθησαν οὖν οἱ ᾿Ιουδαῖοι 18. Răspuns-au Iudeii și i-au Ioan 2:18. Au răspuns deci iudeii
καὶ εἶπον αὐτῷ· τί σημεῖον zis lui: ce semn arăţi nouă, că şi I-au zis: Ce semn ne arăţi că
δεικνύεις ἡμῖν ὅτι ταῦτα ποιεῖς; faci acestea? faci acestea?
Ιω Β-19 ἀπεκρίθη ᾿Ιησοῦς καὶ εἶπεν 19. Răspuns-a Iisus și a zis Ioan 2:19. Iisus a răspuns şi le-a
αὐτοῖς· λύσατε τὸν ναὸν τοῦτον, lor: stricaţi biserica aceasta, și zis: Dărâmaţi templul acesta şi
καὶ ἐν τρισὶν ἡμέραις ἐγερῶ αὐτόν. în trei zile o voi ridica. în trei zile îl voi ridica.
Ιω Β-20 εἶπον οὖν οἱ ᾿Ιουδαῖοι· 20. Și au zis Iudeii: în Ioan 2:20. Şi au zis deci iudeii: În
τεσσαράκοντα καὶ ἓξ ἔτεσιν patruzeci și şase de ani, s-a zidit patruzeci şi şase de ani s-a zidit
ᾠκοδομήθη ὁ ναὸς οὗτος, καὶ σὺ ἐν biserica aceasta, și tu în trei zile templul acesta! Şi Tu îl vei
τρισὶν ἡμέραις ἐγερεῖς αὐτόν; o vei ridica? ridica în trei zile?
Ιω Β-21 ἐκεῖνος δὲ ἔλεγε περὶ τοῦ ναοῦ 21. Iar el zicea pentru Ioan 2:21. Iar El vorbea despre
τοῦ σώματος αὐτοῦ. biserica trupului său. templul trupului Său.
226
Ιω Β-22 ὅτε οὖν ἠγέρθη ἐκ νεκρῶν, 22. Pentru aceasta când s-a Ioan 2:22. Deci, când S-a sculat
ἐμνήσθησαν οἱ μαθηταὶ αὐτοῦ ὅτι sculat din morţi, și-au adus din morţi, ucenicii Lui şi-au
τοῦτο ἔλεγε, καὶ ἐπίστευσαν τῇ aminte ucenicii lui că aceasta adus aminte că aceasta o
γραφῇ καὶ τῷ λόγῳ ᾧ εἶπεν ὁ zicea lor; și au crezul scripturii spusese şi au crezut Scripturii
᾿Ιησοῦς. și cuvântului, care zisese Iisus. şi cuvântului pe care Îl spusese
Ιω Β-23 ῾Ως δὲ ἦν ἐν τοῖς Iisus.
῾Ιεροσολύμοις ἐν τῷ πάσχα ἐν τῇ 23. Și când era în Ierusalim Ioan 2:23. Şi când era în Ierusalim
ἑορτῇ, πολλοὶ ἐπίστευσαν εἰς τὸ la praznicul paştelor, mulţi au , la sărbătoarea Paştilor, mulţi
ὄνομα αὐτοῦ, θεωροῦντες αὐτοῦ τὰ crezut întru numele lui, văzând au crezut în numele Lui, văzând
σημεῖα ἃ ἐποίει. semnele lui cele ce făcea. minunile pe care le făcea.
Ιω Β-24 αὐτὸς δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς οὐκ 24. Iar însuşi Iisus nu se Ioan 2:24. Iar Iisus însuşi nu Se
ἐπίστευεν ἑαυτὸν αὐτοῖς διὰ τὸ încredinţa pe sine lor, pentru că încredea în ei, pentru că îi
αὐτὸν γινώσκειν πάντας, el îi ştia pe toți, cunoştea pe toţi.
Ιω Β-25 καὶ ὅτι οὐ χρείαν εἶχεν ἵνα τις 25. Și n-avea trebuinţă ca Ioan 2:25. Şi pentru că nu avea
μαρτυρήσῃ περὶ τοῦ ἀνθρώπου· cineva să mărturisească pentru nevoie să-I mărturisească
αὐτὸς γὰρ ἐγίνωσκε τί ἦν ἐν τῷ om; că el ştia ce era în om. cineva despre om, căci El
ἀνθρώπῳ. însuşi cunoştea ce era în om.

Ιω Γ-1 ῏Ην δὲ ἄνθρωπος ἐκ τῶν 1. Și era un om din Farisei, Ioan 3:1. Şi era un om dintre
Φαρισαίων, Νικόδημος ὄνομα Nicodim numele lui, boier al farisei, care se numea Nicodim
αὐτῷ, ἄρχων τῶν ᾿Ιουδαίων. Iudeilor. şi care era fruntaş al iudeilor.
Ιω Γ-2 οὗτος ἦλθε πρὸς αὐτὸν νυκτὸς 2. Acesta a venit către Iisus Ioan 3:2. Acesta a venit noaptea la
καὶ εἶπεν αὐτῷ· ῥαββί, οἴδαμεν ὅτι noaptea, și i-a zis lui: Ravvi, Iisus şi I-a zis: Rabi, ştim că de
ἀπὸ Θεοῦ ἐλήλυθας διδάσκαλος· ştim că de la Dumnezeu ai venit la Dumnezeu ai venit învăţător;
οὐδεὶς γὰρ ταῦτα τὰ σημεῖα δύναται învăţător, că nimeni nu poate că nimeni nu poate face aceste
ποιεῖν ἃ σὺ ποιεῖς, ἐὰν μὴ ᾖ ὁ Θεὸς aceste semne să facă, care tu minuni, pe care le faci Tu, dacă
μετ᾿ αὐτοῦ. faci, de nu va fi Dumnezeu cu nu este Dumnezeu cu el.
dânsul, Ioan 3:3. Răspuns-a Iisus şi i-a
Ιω Γ-3 ἀπεκρίθη ᾿Ιησοῦς καὶ εἶπεν 3. Răspuns-au Iisus și i-au zis: Adevărat, adevărat zic ţie:
αὐτῷ· ἀμὴν ἀμὴν λέγω σοι, ἐὰν μή zis lui: amin, amin, grăiesc ţie: De nu se va naşte cineva de
τις γεννηθῇ ἄνωθεν, οὐ δύναται de nu se va naște cineva de sus, sus, nu va putea să vadă
ἰδεῖν τὴν βασιλείαν τοῦ Θεοῦ. nu va putea vedea împărăţia lui împărăţia lui Dumnezeu.
Dumnezeu. Ioan 3:4. Iar Nicodim a zis către
Ιω Γ-4 λέγει πρὸς αὐτὸν ὁ Νικόδημος· 4. Zice către ci Nicodim: El: Cum poate omul să se
πῶς δύναται ἄνθρωπος γεννηθῆναι cum poate omul să se nască fiind nască, fiind bătrân? Oare,
γέρων ὤν; μὴ δύναται εἰς τὴν bătrân? Au doară poate a doua poate să intre a doua oară în
κοιλίαν τῆς μητρὸς αὐτοῦ δεύτερον oară să intre în pântecele maicii pântecele mamei sale şi să se
εἰσελθεῖν καὶ γεννηθῆναι; sale, și să se nască? nască?
Ιω Γ-5 ἀπεκρίθη ᾿Ιησοῦς· ἀμὴν ἀμὴν 5. Răspuns-au Iisus: amin, Ioan 3:5. Iisus a răspuns:
λέγω σοι, ἐὰν μή τις γεννηθῇ ἐξ amin, grăiesc ţie: de nu se, va Adevărat, adevărat zic ţie: De
ὕδατος καὶ Πνεύματος, οὐ δύναται naște cineva din apă și din Duh, nu se va naşte cineva din apă şi
εἰσελθεῖν εἰς τὴν βασιλείαν τοῦ nu va putea să intre întru din Duh, nu va putea să intre în
Θεοῦ. împărăţia lui Dumnezeu. împărăţia lui Dumnezeu.
Ιω Γ-6 τὸ γεγεννημένον ἐκ τῆς σαρκὸς 6. Ce este născut din trup, Ioan 3:6. Ce este născut din trup,
σάρξ ἐστι, καὶ τὸ γεγεννημένον ἐκ trup este; și ce este născut din trup este; şi ce este născut din
τοῦ Πνεύματος πνεῦμά ἐστι. Duh, duh este. Duh, duh este.
Ιω Γ-7 μὴ θαυμάσῃς ὅτι εἶπόν σοι, δεῖ 7. Nu te mira căci am zis ţie: Ioan 3:7. Nu te mira că ţi-am zis:
ὑμᾶς γεννηθῆναι ἄνωθεν. se cade vouă a vă naște de sus. Trebuie să vă naşteţi de sus.
Ιω Γ-8 τὸ πνεῦμα ὅπου θέλει πνεῖ, καὶ 8. Duhul unde voieşte suflă, Ioan 3:8. Vântul suflă unde voieşte
τὴν φωνὴν αὐτοῦ ἀκούεις, ἀλλ᾿ οὐκ și glasul lui îl auzi, dar nu ştii de şi tu auzi glasul lui, dar nu ştii
οἶδας πόθεν ἔρχεται καὶ ποῦ unde vine, și unde merge; așa de unde vine, nici încotro se
ὑπάγει· οὕτως ἐστὶ πᾶς ὁ este tot care este născut din duce. Astfel este cu oricine e
γεγεννημένος ἐκ τοῦ Πνεύματος. Duhul. născut din Duhul.
Ιω Γ-9 ἀπεκρίθη Νικόδημος καὶ εἶπεν 9. Răspuns-a Nicodim și i-a Ioan 3:9. A răspuns Nicodim şi i-a
αὐτῷ· πῶς δύναται ταῦτα γενέσθαι; zis lui: cum pot să fie acestea: zis: Cum pot să fie acestea?
Ιω Γ-10 ἀπεκρίθη ᾿Ιησοῦς καὶ εἶπεν 10. Răspuns-a Iisus și i-a zis Ioan 3:10. Iisus a răspuns şi i-a
227
αὐτῷ· σὺ εἶ ὁ διδάσκαλος τοῦ lui: tu ești învăţătorul lui Israil, zis: Tu eşti învăţătorul lui
᾿Ισραὴλ καὶ ταῦτα οὐ γινώσκεις; și acestea nu le ştii? Israel şi nu cunoşti acestea?
Ιω Γ-11 ἀμὴν ἀμὴν λέγω σοι ὅτι ὃ 11. Amin, amin, grăiesc ţie: Ioan 3:11. Adevărat, adevărat zic
οἴδαμεν λαλοῦμεν καὶ ὃ ἑωράκαμεν noi ce ştim grăim, și ce am văzut ţie, că noi ceea ce ştim vorbim
μαρτυροῦμεν, καὶ τὴν μαρτυρίαν mărturisim, și mărturia noastră şi ce am văzut mărturisim, dar
ἡμῶν οὐ λαμβάνετε. nu o primiţi. mărturia noastră nu o primiţi.
Ιω Γ-12 εἰ τὰ ἐπίγεια εἶπον ὑμῖν καὶ οὐ 12. Dacă cele pământeşti am Ioan 3:12. Dacă v-am spus cele
πιστεύετε, πῶς ἐὰν εἴπω ὑμῖν τὰ spus vouă, și nu credeţi, cum de pământeşti şi nu credeţi, cum
ἐπουράνια πιστεύσετε; voi spune vouă cele cereşti, veţi veţi crede cele cereşti?
Ιω Γ-13 καὶ οὐδεὶς ἀναβέβηκεν εἰς τὸν crede? Ioan 3:13. Şi nimeni nu s-a suit în
οὐρανὸν εἰ μὴ ὁ ἐκ τοῦ οὐρανοῦ 13. Și nimeni nu s-a suit în cer, decât Cel ce S-a coborât
καταβάς, ὁ υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου ὁ cer, fără numai cel ce s-au din cer, Fiul Omului, Care este
ὢν ἐν τῷ οὐρανῷ. pogorâi din cer, Fiul Omului în cer.
Ιω Γ-14 καὶ καθὼς Μωῡσῆς ὕψωσε care este în cer. Ioan 3:14. Şi după cum Moise a
τὸν ὄφιν ἐν τῇ ἐρήμῳ, οὕτως 14. Și precum Moise a înălţat şarpele în pustie, aşa
ὑψωθῆναι δεῖ τὸν υἱὸν τοῦ înălţat şarpele în pustie, așa se trebuie să se înalţe Fiul
ἀνθρώπου, cade a se înălţa Fiul Omului. Omului,
Ιω Γ-15 ἵνα πᾶς ὁ πιστεύων εἰς αὐτὸν 15. Ca tot cel ce crede întru Ioan 3:15. Ca tot cel ce crede în El
μὴ ἀπόλυται, ἀλλ᾿ ἔχῃ ζωὴν el, să nu piară, ci să aibă viaţă să nu piară, ci să aibă viaţă
αἰώνιον. veşnică. veşnică.
Ιω Γ-16 οὕτω γὰρ ἠγάπησεν ὁ Θεὸς 16. Că așa a iubit Dumnezeu Ioan 3:16. Căci Dumnezeu aşa a
τὸν κόσμον, ὥστε τὸν υἱὸν αὐτοῦ lumea, încât și pe Fiul său, Cel iubit lumea, încât pe Fiul Său
τὸν μονογενῆ ἔδωκεν, ἵνα πᾶς ὁ Unul Născut l-a dat, ca tot cel ce Cel Unul-Născut L-a dat ca
πιστεύων εἰς αὐτὸν μὴ ἀπόληται, crede întru el să nu piară, ci să oricine crede în El să nu piară,
ἀλλ᾿ ἔχῃ ζωὴν αἰώνιον. aibă viaţă veşnică. ci să aibă viaţă veşnică.
Ιω Γ-17 οὐ γὰρ ἀπέστειλεν ὁ Θεὸς τὸν 17. Că n-a trimis Dumnezeu Ioan 3:17. Căci n-a trimis
υἱὸν αὐτοῦ εἰς τὸν κόσμον ἵνα pe Fiul său în lume ca să judece Dumnezeu pe Fiul Său în lume
κρίνῃ τὸν κόσμον, ἀλλ᾿ ἵνα σωθῇ ὁ lumea; ci ca să se mântuiască ca să judece lumea, ci ca să se
κόσμος δι᾿ αὐτοῦ. lumea prin el mântuiască, prin El, lumea.
Ιω Γ-18 ὁ πιστεύων εἰς αὐτὸν οὐ 18. Cel ce crede întru el, nu Ioan 3:18. Cel ce crede în El nu
κρίνεται, ὁ δὲ μὴ πιστεύων ἤδη se judecă; iar cela ce nu crede, este judecat, iar cel ce nu crede
κέκριται, ὅτι μὴ πεπίστευκεν εἰς τὸ iată este judecat, că n-a crezut a şi fost judecat, fiindcă nu a
ὄνομα τοῦ μονογενοῦς υἱοῦ τοῦ întru numele Celui Unuia născut crezut în numele Celui Unuia-
Θεοῦ. Fiului lui Dumnezeu. Născut, Fiul lui Dumnezeu.
Ιω Γ-19 αὕτη δέ ἐστιν ἡ κρίσις, ὅτι τὸ 19. Iar aceasta este Ioan 3:19. Iar aceasta este
φῶς ἐλήλυθεν εἰς τὸν κόσμον, καὶ judecata, că lumina a venit în judecata, că Lumina a venit în
ἠγάπησαν οἱ ἄνθρωποι μᾶλλον τὸ lume, și au iubit oamenii mai lume şi oamenii au iubit
σκότος ἢ τὸ φῶς, ἦν γὰρ πονηρὰ mult întunericul decât lumina, că întunericul mai mult decât
αὐτῶν τὰ ἔργα, erau faptele lor rele. Lumina. Căci faptele lor erau
rele.
Ιω Γ-20 πᾶς γὰρ ὁ φαῦλα πράσσων 20. Că tot cela ce face rele, Ioan 3:20. Că oricine face rele
μισεῖ τὸ φῶς καὶ οὔκ ἔρχεται πρὸς urăşte lumina, și nu vine la urăşte Lumina şi nu vine la
τὸ φῶς. ἵνα μὴ ἐλεγχθῇ τὰ ἔργα lumină, ca să nu se vădească Lumină, pentru ca faptele lui să
αὐτοῦ· lucrurile lui. nu se vădească.
Ιω Γ-21 ὁ δὲ ποιῶν τὴν ἀλήθειαν 21. Iar cela ce face Ioan 3:21. Dar cel care lucrează
ἔρχεται πρὸς τὸ φῶς, ἵνα adevărul, vine la lumină, ca să adevărul vine la Lumină, ca să
φανερωθῇ αὐτοῦ τὰ ἔργα, ὅτιἐν se arate lucrurile lui, că întru se arate faptele lui, că în
Θεῷ ἐστιν εἰργασμένα. Dumnezeu sunt lucrate. Dumnezeu sunt săvârşite.
Ιω Γ-22 Μετὰ ταῦτα ἦλθεν ὁ ᾿Ιησοῦς 22. După acestea au venit Ioan 3:22. După acestea a venit
καὶ οἱ μαθηταὶ αὐτοῦ εἰς τὴν Iisus și ucenicii lui în pământul Iisus şi ucenicii Lui în
᾿Ιουδαίαν γῆν, καὶ ἐκεῖ διέτριβε Iudeei; și acolo petrecea cu ei, și pământul Iudeii şi stătea acolo
μετ᾿ αὐτῶν καὶ ἐβάπτιζεν. boteza. şi boteza.
Ιω Γ-23 ἦν δὲ καὶ ᾿Ιωάννης βαπτίζων 23. Și era și Ioan botezând Ioan 3:23. Şi boteza şi Ioan în
ἐν Αἰνὼν ἐγγὺς τοῦ Σαλείμ, ὅτι în Enon aproape de Salim, că Enom, aproape de Salim, că
ὕδατα πολλὰ ἦν ἐκεῖ, καὶ erau acolo ape multe; și veneau erau acolo ape multe şi veneau
παρεγίνοντο καί ἐβαπτίζοντο· și se botezau. şi se botezau.
Ιω Γ-24 οὔπω γὰρ ἦν βεβλημένος εἰς 24. Că încă nu era Ioan Ioan 3:24. Căci Ioan nu fusese
228
τὴν φυλακὴν ὁ ᾿Ιωάννης. închis în temniţă. încă aruncat în închisoare.
Ιω Γ-25 ᾿Εγένετο οὖν ζήτησις ἐκ τῶν 25. Și a fost întrebare de Ioan 3:25. Şi s-a iscat o
μαθητῶν ᾿Ιωάννου μετὰ ᾿Ιουδαίου ucenicii lui Ioan cu Iudeii pentru neînţelegere între ucenicii lui
περὶ καθαρισμοῦ. curăţenie. Ioan şi un iudeu, asupra
curăţirii.
Ιω Γ-26 καὶ ἦλθον πρὸς τὸν ᾿Ιωάννην 26. Și au venii către Ioan, și Ioan 3:26. Şi au venit la Ioan şi i-
καὶ εἶπον αὐτῷ· ραββί, ὃς ἦν μετὰ i-au zis lui: Ravvi, cel ce era cu au zis: Rabi, Acela care era cu
σοῦ πέραν τοῦ ᾿Ιορδάνου, ᾧ σὺ tine de ceea parte de Iordan, tine, dincolo de Iordan, şi
μεμαρτύρηκας, ἴδε οὗτος βαπτίζει pentru care tu ai mărturisit; iată despre Care tu ai mărturisit,
καὶ πάντες ἔρχονται πρὸς αὐτόν. el botează, și toți merg către iată El botează şi toţi se duc la
dânsul. El.
Ιω Γ-27 ἀπεκρίθη ᾿Ιωάννης καὶ εἶπεν· 27. Răspuns-a Ioan și a zis: Ioan 3:27. Ioan a răspuns şi a zis:
οὐ δύναται ἄνθρωπος λαμβάνειν nu poate omul lua nimic, de nu Nu poate un om să ia nimic,
οὐδέν, ἐὰν μὴ ᾖ δεδομένον αὐτῷ ἐκ va fi dat lui din cer. dacă nu i s-a dat lui din cer.
τοῦ οὐρανοῦ. 28. Voi înşivă mărturisiţi Ioan 3:28. Voi înşivă îmi sunteţi
Ιω Γ-28 αὐτοὶ ὑμεῖς μοι μαρτυρεῖτε ὅτι pentru mine, că am zis: nu sunt martori că am zis: Nu sunt eu
εἶπον· οὐκ εἰμὶ ἐγὼ ὁ Χριστός, ἀλλ᾿ eu Hristosul ci cum că sunt Hristosul, ci sunt trimis
ὅτι ἀπεσταλμένος εἰμὶ ἔμπροσθεν trimis înaintea aceluia. înaintea Lui.
ἐκείνου. 29. Cel ce are mireasă, mire Ioan 3:29. Cel ce are mireasă este
Ιω Γ-29 ὁ ἔχων τὴν νύμφην νυμφίος este; iar prietenul mirelui care mire, iar prietenul mirelui, care
ἐστίν· ὁ δὲ φίλος τοῦ νυμφίου, ὁ stă și-l ascultă pe el, cu bucurie stă şi ascultă pe mire, se
ἑστηκὼς καὶ ἀκούων αὐτοῦ, χαρᾷ se bucură de glasul mirelui; deci bucură cu bucurie de glasul lui.
χαίρει διὰ τὴν φωνὴν τοῦ νυμφίου. această bucurie a mea s-a Deci această bucurie a mea s-a
αὕτη οὖν ἡ χαρὰ ἡ ἐμὴ πεπλήρωται. umplu. împlinit.
Ιω Γ-30 ἐκεῖνον δεῖ αὐξάνειν, ἐμὲ δὲ 30. Aceluia se cade a creşte, Ioan 3:30. Acela trebuie să
ἐλαττοῦσθαι. iar mie a mă micşora. crească, iar eu să mă
micşorez.
Ιω Γ-31 ὁ ἄνωθεν ἐρχόμενος ἐπάνω 31. Cel ce vine de sus, Ioan 3:31. Cel ce vine de sus este
πάντων ἐστίν. ὁ ὢν ἐκ τῆς γῆς ἐκ deasupra tuturor este; cel ce este deasupra tuturor; cel ce este de
τῆς γῆς ἐστι καὶ ἐκ τῆς γῆς λαλεῖ· ὁ de pe pământ, pământesc este, și pe pământ pământesc este şi de
ἐκ τοῦ οὐρανοῦ ἐρχόμενος ἐπάνω de pe pământ grăieşte; cel ce pe pământ grăieşte. Cel ce vine
πάντων ἐστί, vine din cer, deasupra tuturor din cer este deasupra tuturor.
este. Ioan 3:32. Şi ce a văzut şi a auzit,
Ιω Γ-32 καὶ ὃ ἑώρακε καί ἤκουσε, 32. Și ce a văzut și a auzit, aceea mărturiseşte, dar
τοῦτο μαρτυρεῖ, καὶ τὴν μαρτυρίαν aceea mărturiseşte; și mărturia mărturia Lui nu o primeşte
αὐτοῦ οὐδεὶς λαμβάνει. lui nimeni nu o primeşte. nimeni.
Ιω Γ-33 ὁ λαβὼν αὐτοῦ τὴν μαρτυρίαν 33. Cel ce primeşte mărturia Ioan 3:33. Cel ce a primit
ἐσφράγισεν ὅτι ὁ Θεὸς ἀληθής lui, a pecetluit, că Dumnezeu mărturia Lui a pecetluit că
ἐστιν. adevărat este. Dumnezeu este adevărat.
Ιω Γ-34 ὃν γὰρ ἀπέστειλεν ὁ Θεός, τὰ 34. Că pe care a trimis Ioan 3:34. Căci cel pe care l-a
ῥήματα τοῦ Θεοῦ λαλεῖ· οὐ γὰρ ἐκ Dumnezeu, cuvintele lui trimis Dumnezeu vorbeşte
μέτρου δίδωσιν ὁ Θεὸς τὸ Πνεῦμα. Dumnezeu grăieşte; că nu cu cuvintele lui Dumnezeu, pentru
măsură dă Dumnezeu Duhul, că Dumnezeu nu dă Duhul cu
Ιω Γ-35 ὁ πατὴρ ἀγαπᾷ τὸν υἱὸν καὶ 35. Tatăl iubeşte pe Fiul, și măsură.
πάντα δέδωκεν ἐν τῇ χειρὶ αὐτοῦ. toate le-a dat în mâna lui. Ioan 3:35. Tatăl iubeşte pe Fiul şi
toate le-a dat în mâna Lui.
Ιω Γ-36 ὁ πιστεύων εἰς τὸν υἱὸν ἔχει 36. Cel ce crede întru Fiul, Ioan 3:36. Cel ce crede în Fiul are
ζωὴν αἰώνιον· ὁ δὲ ἀπειθῶν τῷ are viaţă veşnică; iar cela ce nu viaţă veşnică, iar cel ce nu
υἱῷ οὐκ ὄψεται ζωήν, ἀλλ᾿ ἡ ὀργὴ ascultă pe Fiul, nu va vecea ascultă de Fiul nu va vedea
τοῦ Θεοῦ μένει ἐπ᾿ αὐτόν. viaţă; ci mânia lui Dumnezeu va viaţa, ci mânia lui Dumnezeu
rămânea peste el. rămâne peste el.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Δ CAPITOLUL 4 CAPITOLUL 4

Ιω Δ-1 ῾Ως οὖν ἔγνω ὁ Κύριος ὅτι 1. Deci dacă a înţeles Ioan 4:1. Deci când a cunoscut
ἤκουσαν οἱ Φαρισαῖοι ὅτι ᾿Ιησοῦς Domnul că au auzit fariseii că Iisus că fariseii au auzit că El
πλείονας μαθητὰς ποιεῖ καὶ Iisus mai mulţi ucenici face și face şi botează mai mulţi
229
βαπτίζει ἢ ᾿Ιωάννης - botează decât Ioan, ucenici ca Ioan,
Ιω Δ-2 καίτοιγε ᾿Ιησοῦς αὐτὸς οὐκ 2. (Măcar că însuşi Iisus nu Ioan 4:2. Deşi Iisus nu boteza El,
ἐβάπτιζεν, ἀλλ᾿ οἱ μαθηταί αὐτοῦ boteza, ci ucenicii lui), ci ucenicii Lui,
Ιω Δ-3 ἀφῆκε τὴν ᾿Ιουδαίαν καὶ 3. A lăsat Iudeea, și s-a dus Ioan 4:3. A lăsat Iudeea şi S-a dus
ἀπῆλθεν εἰς τὴν Γαλιλαίαν. iarăşi în Galileea. iarăşi în Galileea.
Ιω Δ-4 ῎Εδει δὲ αὐτὸν διέρχεσθαι διὰ 4. Și trebuia să treacă el Ioan 4:4. Şi trebuia să treacă prin
τῆς Σαμαρείας. prin Samaria. Samaria.
Ιω Δ-5 ἔρχεται οὖν εἰς πόλιν τῆς 5. Deci a venit în cetatea Ioan 4:5. Deci a venit la o cetate a
Σαμαρείας λεγομένην Συχάρ, Samariei, care se cheamă Sihar, Samariei, numită Sihar,
πλησίον τοῦ χωρίου ὃ ἔδωκεν aproape de locul care a dat aproape de locul pe care Iacov
᾿Ιακὼβ ᾿Ιωσὴφ τῷ υἱῷ αὐτοῦ· Iacov lui Iosif fiului său. l-a dat lui Iosif, fiul său;
Ιω Δ-6 ἦν δὲ ἐκεῖ πηγὴ τοῦ ᾿Ιακώβ. ὁ 6. Și era acolo puţul lui Ioan 4:6. Şi era acolo fântâna lui
οὖν ᾿Ιησοῦς κεκοπιακὼς ἐκ τῆς Iacov, Iar Iisus, ostenit fiind de Iacov. Iar Iisus, fiind ostenit de
ὁδοιπορίας ἐκαθέζετο οὕτως ἐπὶ τῇ călătorie, şedea așa la puţ; și călătorie, S-a aşezat lângă
πηγῇ· ὧρα ἦν ὡσεὶ ἕκτη. era ca la al şaselea ceas. fântână şi era ca la al şaselea
Ιω Δ-7 ἔρχεται γυνὴ ἐκ τῆς Σαμαρείας 7. A venit o femeie din ceas.
ἀντλῆσαι ὕδωρ. λέγει αὐτῇ ὁ Samaria să ia apă; zis-a ei Iisus: Ioan 4:7. Atunci a venit o femeie
᾿Ιησοῦς· δός μοι πιεῖν. dă-mi să beau. din Samaria să scoată apă.
Ιω Δ-8 οἱ γὰρ μαθηταὶ αὐτοῦ 8. Că ucenicii lui se Iisus i-a zis: Dă-Mi să beau.
ἀπεληλύθεισαν εἰς τὴν πόλιν ἵνα duseseră în cetate să cumpere Ioan 4:8. Căci ucenicii Lui se
τροφὰς ἀγοράσωσι. hrană. duseseră în cetate, ca să
Ιω Δ-9 λέγει οὖν αὐτῷ ἡ γυνὴ ἡ 9. Deci a zis lui femeia cumpere merinde.
Σαμαρεῖτις· πῶς σὺ ᾿Ιουδαῖος ὢν Samarineancă: cum tu, Iudeu Ioan 4:9. Femeia samarineancă I-
παρ᾿ ἐμοῦ πιεῖν αἰτεῖς, οὔσης fiind, ceri de la mine să bei, a zis: Cum Tu, care eşti iudeu,
γυναικὸς Σαμαρείτιδος; οὐ γὰρ femeie Samarineancă fiind eu? ceri să bei de la mine, care sunt
συγχρῶνται ᾿Ιουδαῖοι Σαμαρείταις. Că nu se amestecă Iudeii cu femeie samarineancă? Pentru
Samarinenii. că iudeii nu au amestec cu
Ιω Δ-10 ἀπεκρίθη ᾿Ιησοῦς καὶ εἶπεν 10. Răspuns-a Iisus și i-a zis samarinenii.
αὐτῇ· εἰ ᾔδεις τὴν δωρεὰν τοῦ ei: de ai fi ştiut darul lui Ioan 4:10. Iisus a răspuns şi i-a
Θεοῦ, καὶ τίς ἐστιν ὁ λέγων σοι, Dumnezeu, și cine este cel ce zis: Dacă ai fi ştiut darul lui
δός μοι πιεῖν, σὺ ἂν ᾔτησας αὐτόν, zice ţie: dă-mi să beau; tu ai fi Dumnezeu şi Cine este Cel ce-ţi
καὶ ἔδωκεν ἄν σοι ὕδωρ ζῶν. cerut de la dânsul, și ţi-ar fi dat zice: Dă-Mi să beau, tu ai fi
ţie apă vie, cerut de la El, şi ţi-ar fi dat apă
Ιω Δ-11 λέγει αὐτῷ ἡ γυνή· Κύριε, οὔτε 11. Zis-a lui femeia: vie.
ἄντλημα ἔχεις, καὶ τὸ φρέαρ ἐστὶ Doamne, nici ciutură nu ai, și Ioan 4:11. Femeia I-a zis:
βαθύ· πόθεν οὖν ἔχεις τὸ ὕδωρ τὸ puţul este adânc; de unde dar ai Doamne, nici găleată nu ai, şi
ζῶν; apa cea vie? fântâna e adâncă; de unde,
Ιω Δ-12 μὴ σὺ μείζων εἶ τοῦ πατρὸς 12. Au doară tu mai mare dar, ai apa cea vie?
ἡμῶν ᾿Ιακώβ, ὃς ἔδωκεν ἡμῖν τὸ ești decât Iacov părintele nostru, Ioan 4:12. Nu cumva eşti Tu mai
φρέαρ, καὶ αὐτὸς ἐξ αὐτοῦ ἔπιε καὶ care ne-a dat nouă puţul acesta; mare decât părintele nostru
οἱ υἱοὶ αὐτοῦ καὶ τὰ θρέμματα și el însuşi dintr-însul a băut, și Iacov, care ne-a dat această
αὐτοῦ; fii lui și dobitoacele lui? fântână şi el însuşi a băut din
Ιω Δ-13 ἀπεκρίθη ᾿Ιησοῦς καὶ εἶπεν 13. Răspuns-a Iisus și i-a zis ea şi fiii lui şi turmele lui?
αὐτῇ· πᾶς ὁ πίνων ἐκ τοῦ ὕδατος ei: tot cel ce va bea din apa Ioan 4:13. Iisus a răspuns şi i-a
τούτου διψήσει πάλιν· aceasta, va înseta iarăşi; zis: Oricine bea din apa
Ιω Δ-14 ὃς δ᾿ ἂν πίῃ ἐκ τοῦ ὕδατος οὗ 14. Iar cel ce va bea din apa, aceasta va înseta iarăşi;
ἐγὼ δώσω αὐτῷ, οὐ μὴ διψήσῃ εἰς care eu voi da lui, nu va înseta Ioan 4:14. Dar cel ce va bea din
τὸν αἰῶνα, ἀλλὰ τὸ ὕδωρ ὃ δώσω în veac; ci apa, care eu voi da apa pe care i-o voi da Eu nu va
αὐτῷ, γενήσεται ἐν αὐτῷ πηγὴ lui, se va face întru dânsul izvor mai înseta în veac, căci apa pe
ὕδατος ἁλλομένου εἰς ζωὴν de apă săltătoare întru viaţă care i-o voi da Eu se va face în
αἰώνιον. veşnică. el izvor de apă curgătoare spre
Ιω Δ-15 λέγει πρὸς αὐτὸν ἡ γυνή· 15. Zis-a către dânsul viaţă veşnică.
Κύριε, δός μοι τοῦτο τὸ ὕδωρ, ἵνα femeia; Doamne, dă-mi această Ioan 4:15. Femeia a zis către El:
μὴ διψῶ μηδὲ ἔρχωμαι ἐνθάδε apă, ca să nu mai însetez, nici să Doamne, dă-mi această apă ca
ἀντλεῖν. mai vin aici să scot. să nu mai însetez, nici să mai
Ιω Δ-16 λέγει αὐτῇ ὁ ᾿Ιησοῦς· ὕπαγε 16. Zis-a ei Iisus: mergi și vin aici să scot.
φώνησον τὸν ἄνδρα σου καὶ ἐλθὲ cheamă pe bărbatul tău, și vino Ioan 4:16. Iisus i-a zis: Mergi şi
230
ἐνθάδε. aici. cheamă pe bărbatul tău şi vino
Ιω Δ-17 ἀπεκρίθη ἡ γυνὴ καὶ εἶπεν· 17. Răspuns-a femeia și i-a aici.
οὐκ ἔχω ἄνδρα. λέγει αὐτῇ ὁ zis lui: n-am bărbat. Zis-au ei Ioan 4:17. Femeia a răspuns şi a
᾿Ιησοῦς· καλῶς εἶπας ὅτι ἄνδρα Iisus: bine ai zis că n-ai bărbat; zis: N-am bărbat. Iisus i-a zis:
οὐκ ἔχω· 18. Că cinci bărbaţi ai avut, Bine ai zis că nu ai bărbat.
Ιω Δ-18 πέντε γὰρ ἄνδρας ἔσχες, καὶ și acum pe care-l, nu-ţi este ţie Ioan 4:18. Căci cinci bărbaţi ai
νῦν ὃν ἔχεις οὐκ ἔστι σου ἀνήρ· bărbat; aceasta adevărat ai avut şi cel pe care îl ai acum
grăit. nu-ţi este bărbat. Aceasta
Ιω Δ-19 τοῦτο ἀληθὲς εἴρηκας. λέγει 19. Zis-a lui femeia: adevărat ai spus.
αὐτῷ ἡ γυνή· Κύριε, θεωρῶ ὅτι Doamne, văd că prooroc ești tu. Ioan 4:19. Femeia I-a zis:
προφήτης εἶ σύ. Doamne, văd că Tu eşti
Ιω Δ-20 οἱ πατέρες ἡμῶν ἐν τῷ ὄρει 20, Părinţii noştri în muntele prooroc.
τούτῳ προσεκύνησαν· καὶ ὑμεῖς acesta s-au închinat; și voi Ioan 4:20. Părinţii noştri s-au
λέγετε ὅτι ἐν ῾Ιεροσολύμοις ἐστὶν ὁ ziceţi, că în Ierusalim este locul închinat pe acest munte, iar voi
τόπος ὅπου δεῖ προσκυνεῖν unde se cade a se închina. ziceţi că în Ierusalim este locul
Ιω Δ-21 .λέγει αὐτῇ ὁ ᾿Ιησοῦς· γύναι, 21. Zis-a ei Iisus: femeie, unde trebuie să ne închinăm.
πίστευσόν μοι ὅτι ἔρχεται ὥρα ὅτε crede mie, va veni vremea, când Ioan 4:21. Şi Iisus i-a zis: Femeie,
οὔτε ἐν τῷ ὄρει τούτῳ οὔτε ἐν nici în muntele acesta, nici în crede-Mă că vine ceasul când
῾Ιεροσολύμοις προσκυνήσετε τῷ Ierusalim (nu) vă veţi închina nici pe muntele acesta, nici în
πατρί. Tatălui. Ierusalim nu vă veţi închina
Ιω Δ-22 ὑμεῖς προσκυνεῖτε ὃ οὐκ 22. Voi vă închinaţi căruia Tatălui.
οἴδατε, ἡμεῖς προσκυνοῦμεν ὃ nu ştiţi; noi ne închinăm căruia Ioan 4:22. Voi vă închinaţi căruia
οἴδαμεν· ὅτι ἡ σωτηρία ἐκ τῶν ştim; că mântuirea din Iudei nu ştiţi; noi ne închinăm
᾿Ιουδαίων ἐστίν. este. Căruia ştim, pentru că
Ιω Δ-23 ἀλλ᾿ ἔρχεται ὥρα, καὶ νῦν 23. Ci va veni vremea, și mântuirea din iudei este.
ἐστιν, ὅτε οἱ ἀληθινοὶ προσκυνηταὶ acum este, când închinătorii cei Ioan 4:23. Dar vine ceasul şi acum
προσκυνήσουσι τῷ πατρὶ ἐν adevăraţi se vor închina Tatălui este, când adevăraţii
πνεύματι καὶ ἀληθείᾳ· καὶ γὰρ ὁ cu duhul și cu adevărul; că Tatăl închinători se vor închina
πατὴρ τοιούτους ζητεῖ τοὺς acest fel caută să fie cei ce se Tatălui în duh şi în adevăr, că
προσκυνοῦντας αὐτόν. închină lui. şi Tatăl astfel de închinători îşi
Ιω Δ-24 πνεῦμα ὁ Θεός, καὶ τοὺς 24. Duh este Dumnezeu; și doreşte.
προσκυνοῦντας αὐτὸν ἐν πνεύματι cei ce se închină lui, cu duhul și Ioan 4:24. Duh este Dumnezeu şi
καὶ ἀληθείᾳ δεῖ προσκυνεῖν. cu adevărul se cade să se cei ce I se închină trebuie să i
închine. se închine în duh şi în adevăr.
Ιω Δ-25 λέγει αὐτῷ ἡ γυνή· οἶδα ὅτι 25. Zis-a lui femeia: ştim că Ioan 4:25. I-a zis femeia: Ştim că
Μεσσίας ἔρχεται ὁ λεγόμενος va veni Mesia, care se cheamă va veni Mesia care se cheamă
Χριστός· ὅταν ἔλθῃ ἐκεῖνος, Hristos; când va veni acela, va Hristos; când va veni, Acela ne
ἀναγγελεῖ ἡμῖν πάντα. spune nouă toate. va vesti nouă toate.
Ιω Δ-26 λέγει αὐτῇ ὁ ᾿Ιησοῦς· ἐγώ εἰμι 26. Zis-a ei Iisus: eu sunt, Ioan 4:26. Iisus i-a zis: Eu sunt,
ὁ λαλῶν σοι. cela ce grăiesc cu tine. Cel ce vorbesc cu tine.
Ιω Δ-27 καὶ ἐπὶ τούτῳ ἦλθον οἱ 27. Și atunci au venit Ioan 4:27. Dar atunci au sosit
μαθηταὶ αὐτοῦ, καὶ ἐθαύμασαν ὅτι ucenicii lui, și se mirau că cu ucenicii Lui. Şi se mirau că
μετὰ γυναικὸς ἐλάλει· οὐδεὶς femeia grăia; însă nimeni nu i-a vorbea cu o femeie. Însă nimeni
μέντοι εἶπε, τί ζητεῖς ἢ τί λαλεῖς zis: ce cauţi? Sau: ce grăieşti cu n-a zis: Ce o întrebi, sau: Ce
μετ᾿ αὐτῆς; dânsa? vorbeşti cu ea?
Ιω Δ-28 ᾿Αφῆκεν οὖν τὴν ὑδρίαν αὐτῆς 28. Iar femeia a lăsat Ioan 4:28. Iar femeia şi-a lăsat
ἡ γυνὴ καὶ ἀπῆλθεν εἰς τὴν πόλιν, ciutura sa, și a mers în cetate, și găleata şi s-a dus în cetate şi a
καὶ λέγει τοῖς ἀνθρώποις· a zis oamenilor: zis oamenilor:
Ιω Δ-29 δεῦτε ἴδετε ἄνθρωπον ὃς εἶπέ 29. Veniţi de vedeţi om, care Ioan 4:29. Veniţi de vedeţi un om
μοι πάντα ὅσα ἐποίησα· μήτι οὗτός mi-a spus mie toate câte am care mi-a spus toate câte am
ἐστιν ὁ Χριστός; făcut; nu cumva acesta este făcut. Nu cumva aceasta este
Hristos? Hristosul?
Ιω Δ-30 ἐξῆλθον οὖν ἐκ τῆς πόλεως 30. Deci au ieşit din cetate, Ioan 4:30. Şi au ieşit din cetate şi
καὶ ἤρχοντο πρὸς αὐτόν. și veneau către dânsul. veneau către El.
31. Iar între acestea îl rugau Ioan 4:31. Între timp, ucenicii Lui
Ιω Δ-31 ᾿Εν δὲ τῷ μεταξὺ ἠρώτων pe dânsul ucenicii, grăind: Îl rugau, zicând: Învăţătorule,
αὐτὸν οἱ μαθηταὶ λέγοντες· ραββί, Ravvi, mănâncă. mănâncă.
231
φάγε. 32. Iar el a zis lor: eu Ioan 4:32. Iar El le-a zis: Eu am
Ιω Δ-32 ὁ δὲ εἶπεν αὐτοῖς· ἐγὼ βρῶσιν mâncare am a mânca, care voi de mâncat o mâncare pe care
ἔχω φαγεῖν, ἣν ὑμεῖς οὐκ οἴδατε. nu ştiţi. voi nu o ştiţi.
Ιω Δ-33 ἔλεγον οὖν οἱ μαθηταὶ πρὸς 33. Iar ucenicii grăiau între Ioan 4:33. Ziceau deci ucenicii
ἀλλήλους· μήτις ἤνεγκεν αὐτῷ dânşii: nu cumva i-a adus lui între ei: Nu cumva I-a adus
φαγεῖν; cineva să mănânce? cineva să mănânce?
Ιω Δ-34 λέγει αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς· ἐμὸν 34. Zis-a lor Iisus: mâncare Ioan 4:34. Iisus le-a zis: Mâncare
βρῶμά ἐστιν ἵνα ποιῶ τὸ θέλημα mea este să fac voia celui ce m-a Mea este să fac voia Celui ce
τοῦ πέμψαντός με καί τελειώσω trimis pe mine, și să săvârşesc M-a trimis pe Mine şi să
αὐτοῦ τὸ ἔργον. lucrul lui. săvârşesc lucrul Lui.
Ιω Δ-35 οὐχ ὑμεῖς λέγετε ὅτι ἔτι 35. Au nu voi ziceţi: că încă Ioan 4:35. Nu ziceţi voi că mai
τετράμηνός ἐστι καὶ ὁ θερισμὸς patru luni sunt, și secerişul va sunt patru luni şi vine
ἔρχεται; ἰδοὺ λέγω ὑμῖν, ἐπάρατε veni? Iată zic vouă: ridicaţi secerişul? Iată zic vouă:
τοὺς ὀφθαλμοὺς ὑμῶν καὶ ochii voştri, și vedeţi holdele, că Ridicaţi ochii voştri şi priviţi
θεάσασθε τὰς χώρας, ὅτι λευκαί sunt albe spre seceriş acum. holdele că sunt albe pentru
εἰσι πρὸς θερισμὸν ἤδη. seceriş.
Ιω Δ-36 καὶ ὁ θερίζων μισθὸν 36. Și cela ce seceră, plată Ioan 4:36. Iar cel ce seceră
λαμβάνει καὶ συνάγει καρπὸν εἰς ia, și adună roadă în viaţă primeşte plată şi adună roade
ζωὴν αἰώνιον, ἵνα καὶ ὁ σπείρων veşnică; ca să se bucure spre viaţa veşnică, ca să se
ὁμοῦ χαίρῃ καὶ ὁ θερίζων. împreună și cel ce seamănă, și bucure împreună şi cel ce
cel ce seceră. seamănă şi cel ce seceră.
Ιω Δ-37 ἐν γὰρ τούτῳ ὁ λόγος ἐστὶν ὁ 37. Că întru aceasta este Ioan 4:37. Căci în aceasta se
ἀληθινός, ὅτι ἄλλος ἐστὶν ὁ cuvântul adevărat, că altul este adevereşte cuvântul: Că unul
σπείρων καὶ ἄλλος ὁ θερίζων. cel ce seamănă și altul cel ce este semănătorul şi altul
seceră. secerătorul.
Ιω Δ-38 ἐγὼ ἀπέστειλα ὑμᾶς θερίζειν ὃ 38. Eu v-am trimis pe voi să Ioan 4:38. Eu v-am trimis să
οὐχ ὑμεῖς κεκοπιάκατε· ἄλλοι seceraţi, unde voi nu v-aţi seceraţi ceea ce voi n-aţi
κεκοπιάκασι, καὶ ὑμεῖς εἰς τὸν ostenit; alţii s-au ostenit, și voi muncit; alţii au muncit şi voi
κόπον αὐτῶν εἰσεληλύθατε. aţi intrat întru osteneala lor. aţi intrat în munca lor.
Ιω Δ-39 ᾿Εκ δὲ τῆς πόλεως ἐκείνης 39. Iar din cetatea aceea Ioan 4:39. Şi mulţi samarineni din
πολλοὶ ἐπίστευσαν εἰς αὐτὸν τῶν mulţi din Samarineni au crezut cetatea aceea au crezut în El,
Σαμαρειτῶν διὰ τὸν λόγον τῆς într-însul pentru cuvântul femeii, pentru cuvântul femeii care
γυναικός, μαρτυρούσης ὅτι εἶπέ μοι care mărturisea: că mi-a spus mărturisea: Mi-a spus toate
πάντα ὅσα ἐποίησα. mie toate câte am făcut. câte am făcut.
Ιω Δ-40 ὡς οὖν ἦλθον πρὸς αὐτὸν οἱ 40. Deci după ce au venit la Ioan 4:40. Deci, după ce au venit
Σαμαρεῖται, ἠρώτων αὐτὸν μεῖναι dânsul Samarinenii, îl rugau pe la El, samarinenii Îl rugau să
παρ᾿ αὐτοῖς· καὶ ἔμεινεν ἐκεῖ δύο el ca să rămână la dânşii; și a rămână la ei. Şi a rămas acolo
ἡμέρας. rămas acolo două zile. două zile.
Ιω Δ-41 καὶ πολλῷ πλείους ἐπίστευσαν 41. Și mult mai mulţi au Ioan 4:41. Şi cu mult mai mulţi au
διὰ τὸν λόγον αὐτοῦ, crezut pentru cuvântul lui; crezut pentru cuvântul Lui,
Ιω Δ-42 τῇ τε γυναικὶ ἔλεγον ὅτι οὐκέτι 42. Și femeii ziceau: că nu Ioan 4:42. Iar femeii i-au zis:
διὰ τὴν σὴν λαλιὰν πιστεύομεν· mai credem pentru vorba ta; că Credem nu numai pentru
αὐτοὶ γὰρ ἀκηκόαμεν, καὶ οἴδαμεν înşine am auzit, și ştim, că cuvântul tău, căci noi înşine am
ὅτι οὗτός ἐστιν ἀληθῶς ὁ σωτὴρ acesta este cu adevărat Hristos, auzit şi ştim că Acesta este cu
τοῦ κόσμου ὁ Χριστός. Mântuitorul lumii. adevărat Hristosul,
Ιω Δ-43 Μετὰ δὲ τὰς δύο ἡμέρας 43. Iar după cele două zile, Mântuitorul lumii.
ἐξῆλθεν ἐκεῖθεν καὶ ἀπῆλθεν εἰς au ieşit de acolo, și au mers în Ioan 4:43. Şi după cele două zile,
τὴν Γαλιλαίαν. Galileea. a plecat de acolo în Galileea.
Ιω Δ-44 αὐτὸς γὰρ ὁ ᾿Ιησοῦς 44. Că însuşi Iisus a Ioan 4:44. Căci Iisus însuşi a
ἐμαρτύρησεν ὅτι προφήτης ἐν τῇ mărturisit, că prooroc în patria mărturisit că un prooroc nu e
ἰδίᾳ πατρίδι τιμὴν οὐκ ἔχει sa cinste nu are. cinstit în ţara lui.
Ιω Δ-45 ὅτε οὖν ἦλθεν εἰς τὴν 45. Și când a venit în Ioan 4:45. Deci, când a venit în
Γαλιλαίαν, ἐδέξαντο αὐτὸν οἱ Galileea l-au primit pe dânsul Galileea, L-au primit
Γαλιλαῖοι, πάντα ἑωρακότες ἃ Galileenii, fiindcă au fost văzut galileenii, cei ce văzuseră toate
ἐποίησεν ἐν ῾Ιεροσολύμοις ἐν τῇ toate câte a făcut în Ierusalim la câte făcuse El în Ierusalim , la
ἐορτῇ· καὶ αὐτοὶ γὰρ ἦλθον εἰς τὴν praznic; că și ei au fost venit la sărbătoare, căci şi ei veniseră
ἑορτήν. praznic. la sărbătoare.
232
Ιω Δ-46 ῏Ηλθεν οὖν πάλιν ὁ ᾿Ιησοῦς 46. Și a venit Iisus iarăşi în Ioan 4:46. Deci iarăşi a mers în
εἰς τὴν Κανᾶ τῆς Γαλιλαίας, ὅπου Cana Galileei, unde a făcut apa Cana Galileii, unde prefăcuse
ἐποίησε τὸ ὕδωρ οἶνον, καὶ ἦν τις vin. Și era un om împărătesc, al apa în vin. Şi era un slujitor
βασιλικός, οὗ ὁ υἱὸς ἠσθένει ἐν cărui fiu era bolnav în regesc, al cărui fiu era bolnav
Καπερναούμ· Capernaum. în Capernaum.
Ιω Δ-47 οὗτος ἀκούσας ὅτι ᾿Ιησοῦς 47. Acesta auzind că Iisus a Ioan 4:47. Acesta, auzind că Iisus
ἤκει ἐκ τῆς ᾿Ιουδαίας εἰς τὴν venit din Iudeea în Galileea, a a venit din Iudeea în Galileea,
Γαλιλαίαν, ἀπῆλθε πρὸς αὐτὸν καὶ mers la el, și-l ruga pe dânsul, s-a dus la El şi Îl ruga să Se
ἠρώτα αὐτὸν ἵνα καταβῇ καὶ ca să se pogoare și să coboare şi să vindece pe fiul
ἰάσηται αὐτοῦ τὸν υἱόν· ἤμελλε γὰρ tămăduiască pe fiul lui, că era lui, că era gata să moară.
ἀποθνήσκειν. să moară.
Ιω Δ-48 εἶπεν οὖν ὁ ᾿Ιησοῦς πρὸς 48. Iar Iisus a zis către el: Ioan 4:48. Deci Iisus i-a zis: Dacă
αὐτόν· ἐὰν μὴ σημεῖα καὶ τέρατα de nu veţi vedea semne și nu veţi vedea semne şi minuni,
δῆτε, οὐ μὴ πιστεύσητε. minuni, nu veţi crede. nu veţi crede.
Ιω Δ-49 λέγει πρὸς αὐτὸν ὁ βασιλικός· 49. Zis-a către el omul cel Ioan 4:49. Slujitorul regesc a zis
Κύριε, κατάβηθι πρὶν ἀποθανεῖν τὸ împărătesc: Doamne, pogoară- către El: Doamne, coboară-Te
παιδίον μου. te mai înainte până a nu muri înainte de a muri copilul meu.
Ιω Δ-50 λέγει αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς· fiul meu.
πορεύου· ὁ υἱός σου ζῇ. καὶ 50. Zis-au Iisus lui: mergi, Ioan 4:50. Iisus i-a zis: Mergi,
ἐπίστευσεν ὁ ἄνθρωπος τῷ λόγῳ ᾧ fiul tău viu este. Și a crezut omul copilul tău trăieşte. Şi omul a
εἶπεν αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς, καὶ cuvântului care a zis Iisus lui, și crezut cuvântului pe care i l-a
ἐπορεύετο. s-a dus. spus Iisus şi a plecat.
Ιω Δ-51 ἤδη δὲ αὐτοῦ καταβαίνοντος 51. Și iată pogorându-se el, Ioan 4:51. Iar pe când cobora,
οἱ δοῦλοι αὐτοῦ ἀπήντησαν αὐτῷ slugile lui l-au întâmpinat pe el, slugile lui, l-au întâmpinat
καὶ ἀπήγγειλαν λέγοντες ὅτι ὁ παῖς și i-au spus, zicând: fiul tău este spunându-i că fiul lui trăieşte.
σου ζῇ. viu.
Ιω Δ-52 ἐπύθετο οὖν παρ᾿ αὐτῶν τὴν 52. Deci îi întrebă pe ei de Ioan 4:52. Şi cerea, deci, să afle
ὥραν ἐν ᾗ κομψότερον ἔσχε. καὶ ceasul întru care i-a fost mai de la ele ceasul în care i-a fost
εἶπον αὐτῷ ὅτι χθὲς ὥραν ἑβδόμην bine. Și i-au zis lui, că ieri în mai bine. Deci i-au spus că
ἀφῆκεν αὐτὸν ὁ πυρετός, ceasul al şaptelea l-au lăsat ieri, în ceasul al şaptelea, l-au
Ιω Δ-53 ἔγνω οὖν ὁ πατὴρ ὅτι ἐν frigurile. lăsat frigurile.
ἐκείνῃ τῇ ὥρᾳ ἐν ᾗ εἶπεν αὐτῷ ὁ 53. Deci a cunoscut tatăl că Ioan 4:53. Aşadar tatăl a cunoscut
᾿Ιησοῦς ὅτι ὁ υἱός σου ζῇ· καὶ în ceasul acela a fost, în care a că în ceasul acela a fost în care
ἐπίστευσεν αὐτὸς καὶ ἡ οἱκία αὐτοῦ zis Iisus lui: fiul tău viu este; și a Iisus i-a zis: Fiul tău trăieşte.
ὅλη. crezut el și casa lui toată. Şi a crezut el şi toată casa lui.
Ιω Δ-54 Τοῦτο πάλιν δεύτερον σημεῖον 54 Acesta iarăşi al doilea Ioan 4:54. Aceasta este a doua
ἐποίησεν ὁ ᾿Ιησοῦς ἐλθὼν ἐκ τῆς semn a făcut Iisus, venind din minune pe care a făcut-o iarăşi
᾿Ιουδαίας εἰς τὴν Γαλιλαίαν. Iudeea în Galileea. Iisus, venind din Iudeea în
Galileea.

Ιω Ε-1 . Μετὰ ταῦτα ἦν ἡ ἑορτὴ τῶν 1. După acestea era Ioan 5:1. După acestea era o
᾿Ιουδαίων, καὶ ἀνέβη ὁ ᾿Ιησοῦς εἰς praznicul iudeilor, și s-a suit sărbătoare a iudeilor şi Iisus S-
῾Ιεροσόλυμα. Iisus în Ierusalim. a suit la Ierusalim .
Ιω Ε-2 ἔστι δὲ ἐν τοῖς ῾Ιεροσολύμοις 2. Și este în Ierusalim Ioan 5:2. Iar în Ierusalim , lângă
ἐπὶ τῇ προβατικῇ κολυμβήθρα, ἡ scăldătoarea oilor, care se Poarta Oilor, era o
ἐπιλεγομένη ῾Εβραῑστὶ Βηθεσδά, cheamă evreieşte Vitezda, cinci scăldătoare, care pe evreieşte
πέντε στοὰς ἔχουσα. pridvoare având. se numeşte Vitezda, având cinci
pridvoare.
Ιω Ε-3 ἐν ταύταις κατέκειτο πλῆθος 3. Într-acelea zăcea mulţime Ioan 5:3. În acestea zăceau
πολὺ τῶν ἀσθενούντων, τυφλῶν, multă de bolnavi, orbi, şchiopi, mulţime de bolnavi, orbi,
χωλῶν, ξηρῶν, ἐκδεχομένων τὴν uscaţi, aşteptând mişcare apei. şchiopi, uscaţi, aşteptând
τοῦ ὕδατος κίνησιν. mişcare apei.
Ιω Ε-4 ἄγγελος γὰρ κατὰ καιρὸν 4. Că înger la vreme se Ioan 5:4. Căci un înger al
κατέβαινεν ἐν τῇ κολυμβήθρᾳ, καὶ pogora în scăldătoare și tulbura Domnului se cobora la vreme
ἐταράσσετο τὸ ὕδωρ· ὁ οὖν πρῶτος apa, și care intra întâi după în scăldătoare şi tulbura apa şi
ἐμβὰς μετὰ τὴν ταραχὴν τοῦ ὕδατος tulburarea apei, se făcea sănătos cine intra întâi, după
233
ὑγιὴς ἐγίνετο ᾧ δήποτε κατείχετο ori de ce boală era ţinut. tulburarea apei, se făcea
νοσήματι. sănătos, de orice boală era
Ιω Ε-5 ἦν δέ τις ἄνθρωπος ἐκεῖ 5. Deci era acolo un om, ţinut.
τριάκοντα καὶ ὀκτὼ ἔτη ἔχων ἐν τῇ treizeci și opt de ani având în Ioan 5:5. Şi era acolo un om, care
ἀσθενείᾳ αὐτοῦ· boală. era bolnav de treizeci şi opt de
ani.
Ιω Ε-6 τοῦτον ἰδὼν ὁ ᾿Ιησοῦς 6. Pe acesta văzându-l Iisus Ioan 5:6. Iisus, văzându-l pe
κατακείμενον, καὶ γνοὺς ὅτι πολὺν zăcând și cunoscând că iată acesta zăcând şi ştiind că este
ἤδη χρόνον ἔχει, λέγει αὐτῷ· θέλεις multă vreme avea, i-a zis lui: aşa încă de multă vreme, i-a
ὑγιὴς γενέσθαι; voieşti să fii sănătos? zis: Voieşti să te faci sănătos?
Ιω Ε-7 ἀπεκρίθη αὐτῷ ὁ ἀσθενῶν· 7. Răspuns-a lui bolnavul: Ioan 5:7. Bolnavul I-a răspuns:
Κύριε, ἄνθρωπον οὐκ ἔχω, ἵνα Doamne, om nu am, ca dacă se Doamne, nu am om, care să mă
ὅταν ταραχθῇ τὸ ὕδωρ, βάλῃ με εἰς va tulbura apa, să mă bage în arunce în scăldătoare, când se
τὴν κολυμβήθραν· ἐν ᾧ δὲ ἔρχομαι scăldătoare; deci până când tulbură apa; că, până când vin
ἐγώ, ἄλλος πρὸ ἐμοῦ καταβαίνει. merg eu, altul înaintea mea se eu, altul se coboară înaintea
pogoară. mea.
Ιω Ε-8 λέγει αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς· ἔγειρε, 8. Zis-a Iisus lui: scoală-te, Ioan 5:8. Iisus i-a zis: Scoală-te,
ἆρον τὸν κράβαττόν σου καὶ ia-ţi patul tău și umblă. ia-ţi patul tău şi umblă.
περιπάτει. 9. Și îndată s-a făcut sănătos Ioan 5:9. Şi îndată omul s-a făcut
Ιω Ε-9 καὶ εὐθέως ἐγένετο ὑγιὴς ὁ omul și și-a luat palul său și sănătos, şi-a luat patul şi
ἄνθρωπος καὶ ἦρε τὰν κράβαττον umbla; și era într-acea zi umbla. Dar în ziua aceea era
αὐτοῦ καὶ περιεπάτει. ἦν δὲ sâmbătă. sâmbătă.
σάββατον ἐν ἐκείνῃ τῇ ἡμέρᾳ. Ioan 5:10. Deci ziceau iudeii către
Ιω Ε-10 ἔλεγον οὖν οἱ ᾿Ιουδαῖοι τῷ 10. Deci ziceau Iudeii celui cel vindecat: Este zi de
τεθεραπευμένῳ· σάββατόν ἐστιν· vindecat, sâmbătă este, nu se sâmbătă şi nu-ţi este îngăduit
οὐκ ἔξεστί σοι ἄραι τὸν κράββατον. cade ţie a-ţi lua patul. să-ţi iei patul.
Ιω Ε-11 ἀπεκρίθη αὐτοῖς· ὁ ποιήσας με 11. Răspuns-a lor: cela ce Ioan 5:11. El le-a răspuns: Cel ce
ὑγιῆ, ἐκεῖνός μοι εἶπεν· ἆρον τὸν m-a făcut sănătos, acela mi-a m-a făcut sănătos, Acela mi-a
κράβαττόν σου καὶ περιπάτει. zis: ia-ţi patul tău și umblă. zis: Ia-ţi patul şi umblă.
Ιω Ε-12 ἠρώτησαν οὖν αὐτόν· τίς ἐστιν 12. Deci l-au întrebat pe el: Ioan 5:12. Ei l-au întrebat: Cine
ὁ ἄνθρωπος ὁ εἰπών σοι, ἆρον τὸν cine este omul acela ce ţi-a zis: este omul care ţi-a zis: Ia-ţi
κράβαττόν σου καί περιπάτει; ia-ţi patul tău și umblă? patul tău şi umblă?
Ιω Ε-13 ὁ δὲ ἰαθείς οὐκ ᾔδει τίς ἐστιν· 13. Iar cel vindecat nu ştia Ioan 5:13. Iar cel vindecat nu ştia
ὁ γὰρ ᾿Ιησοῦς ἐξένευσεν ὄχλου cine este; că Iisus se dăduse în cine este, căci Iisus se dăduse
ὄντος ἐν τῷ τόπῳ. lături, norod fiind într-acel loc. la o parte din mulţimea care
era în acel loc.
Ιω Ε-14 μετὰ ταῦτα εὑρίσκει αὐτὸν ὁ 14. După aceea l-au aflat pe Ioan 5:14. După aceasta Iisus l-a
᾿Ιησοῦς ἐν τῷ ἱερῷ καί εἶπεν αὐτῶ· el Iisus în biserică și i-a zis lui: aflat în templu şi i-a zis: Iată
ἴδε ὑγιὴς γέγονας· μηκέτι ἁμάρτανε, iată că te-ai făcut sănătos, de că te-ai făcut sănătos. De acum
ἵνα μὴ χεῖρόν σοί τι γένηται. acum să nu mai greşeai, ca să să nu mai păcătuieşti, ca să nu-
nu-ţi fie ţie ceva mai rău. ţi fie ceva mai rău.
Ιω Ε-15 ἀπῆλθεν ὁ ἄνθρωπος καὶ 15. A mers omul acela, și a Ioan 5:15. Atunci omul a plecat şi
ἀνήγγειλε τοῖς ᾿Ιουδαίοις ὅτι vestit Iudeilor, că Iisus este cel a spus iudeilor că Iisus este Cel
᾿Ιησοῦς ἐστιν ὁ ποιήσας αὐτὸν ὑγιῆ. ce la făcut pe dânsul sănătos ce l-a făcut sănătos.
Ιω Ε-16 Καὶ διὰ τοῦτο ἐδίωκον τὸν 16. Și pentru aceea îl Ioan 5:16. Pentru aceasta iudeii
᾿Ιησοῦν οἱ ᾿Ιουδαῖοι καὶ ἐζήτουν goneau Iudeii pe Iisus, și-l prigoneau pe Iisus şi căutau
αὐτὸν ἀποκτεῖναι, ὅτι ταῦτα ἐποίει căutau pe el să-l omoare, că să-L omoare, că făcea aceasta
ἐν σαββάτῳ. acestea făcea sâmbăta. sâmbăta.
Ιω Ε-17 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς ἀπεκρίνατο 17. Iar Iisus a răspuns lor: Ioan 5:17. Dar Iisus le-a răspuns:
αὐτοῖς ὁ πατήρ μου ἕως ἄρτι Tatăl meu până acum lucrează, Tatăl Meu până acum
ἐργάζεται, κἀγὼ ἐργάζομαι. și eu lucrez. lucrează; şi Eu lucrez.
18. Deci pentru aceasta mai Ioan 5:18. Deci pentru aceasta
Ιω Ε-18 διὰ τοῦτο οὖν μᾶλλον ἐζήτουν vârtos căutau iudeii pe el să-l căutau mai mult iudeii să-L
αὐτὸν οἱ ᾿Ιουδαῖοι ἀποκτεῖναι, ὅτι omoare, că nu numai că dezlega omoare, nu numai pentru că
οὐ μόνον ἔλυε τὸ σάββατον, ἀλλὰ sâmbăta, ci și pe Dumnezeu dezlega sâmbăta, ci şi pentru
καὶ πατέρα ἴδιον ἔλεγε τὸν Θεόν, zicea ca-i este Tată, întocmai pe că zicea că Dumnezeu este
ἴσον ἑαυτὸν ποιῶν τῷ Θεῷ. sine făcându-se ca Dumnezeu. Tatăl Său, făcându-Se pe Sine
234
deopotrivă cu Dumnezeu.
Ιω Ε-19 ἀπεκρίνατο οὖν ὁ ᾿Ιησοῦς καὶ 19 Deci a răspuns Iisus și a Ioan 5:19. A răspuns Iisus şi le-a
εἶπεν αὐτοῖς· ἀμὴν ἀμὴν λέγω ὑμῖν, zis lor: amin, amin, grăiesc zis: Adevărat, adevărat zic
οὐ δύναται ὁ υἱὸς ποιεῖν ἀφ᾿ vouă: nu poate Fiul să facă de la vouă: Fiul nu poate să facă
ἑαυτοῦ οὐδέν, ἐὰν μή τι βλέπῃ τὸν sine nimic, de nu va vedea pe nimic de la Sine, dacă nu va
πατέρα ποιοῦντα· ἃ γὰρ ἂν ἐκεῖνος Tatăl făcând, că cele ce face el, vedea pe Tatăl făcând; căci
ποιῇ, ταῦτα καὶ ὁ υἱὸς ὁμοίως acelea și Fiul asemenea face. cele ce face Acela, acestea le
ποιεῖ. face şi Fiul întocmai.
Ιω Ε-20 ὁ γὰρ πατὴρ φιλεῖ τὸν υἱὸν καὶ 20. Că Tatăl iubeşte pe Fiul, Ioan 5:20. Că Tatăl iubeşte pe
πάντα δείκνυσιν αὐτῷ ἃ αὐτὸς și toate arată lui care le face el; Fiul şi-I arată toate câte face
ποιεῖ, καὶ μείζονα τούτων δείξει și mai mari lucruri decât acestea El şi lucruri mai mari decât
αὐτῷ ἔργα, ἵνα ὑμεῖς θαυμάζητε. va arăta lui, ca voi să vă miraţi acestea va arăta Lui, ca voi să
vă miraţi.
Ιω Ε-21 ὥσπερ γὰρ ὁ πατὴρ ἐγείρει 21. Că precum Tatăl scoală Ioan 5:21. Căci, după cum Tatăl
τοὺς νεκροὺς καὶ ζωοποιεῖ, οὕτω pe morţi, și-i înviază, așa și Fiul scoală pe cei morţi şi le dă
καὶ ὁ υἱὸς οὓς θέλει ζωοποιεῖ. pe care voieşte îi înviază. viaţă, tot aşa şi Fiul dă viaţă
celor ce voieşte.
Ιω Ε-22 οὐδὲ γὰρ ὁ πατὴρ κρίνει 22. Că Tatăl nu judecă pe Ioan 5:22. Tatăl nu judecă pe
οὐδένα, ἀλλὰ τὴν κρίσιν πᾶσαν nimeni, ci toată judecata a dat-o nimeni, ci toată judecata a dat-
δέδωκε τῶ υἱῷ, Fiului. o Fiului.
Ιω Ε-23 ἵνα πάντες τιμῶσι τὸν υἱόν, 23. Ca toți să cinstească pe Ioan 5:23. Ca toţi să cinstească pe
καθὼς τιμῶσι τὸν πατέρα. ὁ μὴ Fiul, precum cinstesc pe Tatăl. Fiul cum cinstesc pe Tatăl.
τιμῶν τὸν υἱὸν οὐ τιμᾷ τὸν πατέρα Cel ce nu cinsteşte pe Fiul, nu Cine nu cinsteşte pe Fiul nu
τὸν πέμψαντα αὐτόν. cinsteşte pe Tatăl care l-a trimis. cinsteşte pe Tatăl care L-a
trimis.
Ιω Ε-24 ἀμὴν ἀμὴν λέγω ὑμῖν ὅτι ὁ τὸν 24. Amin, amin, grăiesc Ioan 5:24. Adevărat, adevărat zic
λόγον μου ἀκούων καὶ πιστεύων τῷ vouă: cela ce ascultă cuvintele vouă: Cel ce ascultă cuvântul
πέμψαντί με ἔχει ζωὴν αἰώνιον, καὶ mele și crede celui ce m-a trimis Meu şi crede în Cel ce M-a
εἰς κρίσιν οὐκ ἔρχεται, ἀλλὰ pe mine, are viaţă veşnică și la trimis are viaţă veşnică şi la
μεταβέβηκεν ἐκ τοῦ θανάτου εἰς τὴν judecată nu va veni, ci s-a mutat judecată nu va veni, ci s-a
ζωήν. din moarte în viaţă. mutat de la moarte la viaţă.
Ιω Ε-25 ἀμὴν ἀμὴν λέγω ὑμῖν ὅτι 25. Amin, amin, grăiesc Ioan 5:25. Adevărat, adevărat zic
ἔρχεται ὥρα, καὶ νῦν ἐστιν, ὅτε οἱ vouă, că vine ceasul și acum vouă, că vine ceasul şi acum
νεκροὶ ἀκούσονται τῆς φωνῆς τοῦ este, când morţii vor auzi glasul este, când morţii vor auzi
υἱοῦ τοῦ Θεοῦ, Fiului lui Dumnezeu și care vor glasul Fiului lui Dumnezeu şi
Ιω Ε-26 καὶ οἱ ἀκούσαντες ζήσονται. auzi vor învia. cei ce vor auzi vor învia.
ὥσπερ γὰρ ὁ πατὴρ ἔχει ζωὴν ἐν 26. Că precum Tatăl are Ioan 5:26. Căci precum Tatăl are
ἑαυτῷ, οὕτως ἔδωκε καὶ τῷ υἱῷ viaţă întru sine, așa a dat și viaţă în Sine, aşa I-a dat şi
ζωὴν ἔχειν ἐν ἑαυτῷ· Fiului viaţă să aibă întru sine. Fiului să aibă viaţă în Sine;
Ιω Ε-27 καὶ ἐξουσίαν ἔδωκεν αὐτῷ καὶ 27. Și stăpânire i-a dai lui, și Ioan 5:27. Şi I-a dat putere să facă
κρίσιν ποιεῖν, ὅτι υἱὸς ἀνθρώπου judecată să facă. judecată, pentru că este Fiul
ἐστί. Omului.
Ιω Ε-28 μὴ θαυμάζετε τοῦτο· ὅτι 28. Căci Fiu al Omului este, Ioan 5:28. Nu vă miraţi de
ἔρχεται ὥρα ἐν ᾗ πάντες οἱ ἐν τοῖς nu vă miraţi de aceasta, că vine aceasta; căci vine ceasul când
μνημείοις ἀκούσονται τῆς φωνῆς ceasul, întru care toți cei din toţi cei din morminte vor auzi
αὐτοῦ, mormânturi vor auzi glasul lui, glasul Lui,
Ιω Ε-29 καί ἐκπορεύσονται οἱ τὰ 29. Și vor ieși cei ce au făcut Ioan 5:29. Şi vor ieşi, cei ce au
ἀγαθὰ ποιήσαντες εἰς ἀνάστασιν cele bune întru învierea vieţii; făcut cele bune spre învierea
ζωῆς, οἱ δὲ τὰ φαῦλα πράξαντες εἰς iar cei ce au făcut cele rele întru vieţii şi cei ce au făcut cele rele
ἀνάστασιν κρίσεως. învierea judecății. spre învierea osândirii.
Ιω Ε-30 οὐ δύναμαι ἐγὼ ποιεῖν ἀπ᾿ 30. Nu pot să fac Eu de la Ioan 5:30. Eu nu pot să fac de la
ἐμαυτοῦ οὐδέν. καθὼς ἀκούω sine-Mi nimic. Precum aud Mine nimic; precum aud,
κρίνω, καί ἡ κρίσις ἡ ἐμὴ δικαία judec, și judecata Mea dreaptă judec; dar judecata Mea este
ἐστίν· ὅτι οὐ ζητῶ τὸ θέλημα τὸ este; că nu caut voia Mea, ci dreaptă, pentru că nu caut la
ἐμόν, ἀλλὰ τὸ θέλημα τοῦ voia Tatălui Celui ce M-a trimis. voia Mea, ci voia Celui care
πέμψαντός με Πατρός. M-a trimis.
Ιω Ε-31 ᾿Εὰν ἐγὼ μαρτυρῶ περὶ 31. De mărturisesc eu pentru Ioan 5:31. Dacă mărturisesc Eu
235
ἐμαυτοῦ, ἡ μαρτυρία μου οὐκ ἔστιν mine, mărturia mea nu este despre mine însumi, mărturia
ἀληθής. adevărată. Mea nu este adevărată.
Ιω Ε-32 ἄλλος ἐστὶν ὁ μαρτυρῶν περὶ 32. Altul este cel ce Ioan 5:32. Altul mărturiseşte
ἐμοῦ, καὶ οἶδα ὅτι ἀληθής ἐστιν ἡ mărturiseşte pentru mine; și ştiu despre Mine; şi ştiu că
μαρτυρία ἣν μαρτυρεῖ περὶ ἐμοῦ. că adevărată este mărturia, care adevărată este mărturia pe
mărturiseşte pentru mine. care o mărturiseşte despre
Ιω Ε-33 ὑμεῖς ἀπεστάλκατε πρὸς Mine.
᾿Ιωάννην, καὶ μεμαρτύρητε τῇ 33. Voi aţi trimis către Ioan, Ioan 5:33. Voi aţi trimis la Ioan, şi
ἀληθείᾳ· și a mărturisit adevărul. el a mărturisit adevărul.
Ιω Ε-34 ἐγὼ δὲ οὐ παρὰ ἀνθρώπου τὴν 34. Iar eu nu de la om iau Ioan 5:34. Dar Eu nu de la om iau
μαρτυρίαν λαμβάνω, ἀλλὰ ταῦτα mărturia; ci acestea grăiesc, ca mărturia, ci spun aceasta ca să
λέγω ἵνα ὑμεῖς σωθῆτε. voi să vă mântuiţi. vă mântuiţi.
Ιω Ε-35 ἐκεῖνος ἦν ὁ λύχνος ὁ 35. Acela era făclie, care Ioan 5:35. Acela (Ioan) era făclia
καιόμενος καὶ φαίνων, ὑμεῖς δὲ ardea și lumina; iar voi aţi voit care arde şi luminează, şi voi
ἠθελήσατε ἀγαλλιαθῆναι πρὸς să vă veseliţi la un ceas întru aţi voit să vă veseliţi o clipă în
ὥραν ἐν τῷ φωτὶ αὐτοῦ. lumina lui. lumina lui.
Ιω Ε-36 ἐγὼ δὲ ἔχω τὴν μαρτυρίαν 36. Iar eu am mărturie mai Ioan 5:36. Iar Eu am mărturie mai
μείζω τοῦ ᾿Ιωάννου· τὰ γὰρ ἔργα ἃ mare decât Ioan; că lucrurile, mare decât a lui Ioan; căci
ἔδωκέ μοι ὁ πατὴρ ἵνα τελειώσω care mi-a dat mie Tatăl ca să le lucrurile pe care Mi le-a dat
αὐτά, αὐτὰ τὰ ἔργα ἃ ἐγὼ ποιῶ, săvârşesc pe ele, aceste lucruri Tatăl ca să le săvârşesc,
μαρτυρεῖ περὶ ἐμοῦ ὅτι ὁ πατήρ με care eu fac, mărturisesc pentru lucrurile acestea pe care le fac
ἀπέσταλκε. mine, că Tatăl m-a trimis, Eu, mărturisesc despre Mine că
Tatăl M-a trimis.
Ιω Ε-37 καὶ ὁ πέμψας με πατήρ, αὐτὸς 37. Și Tatăl cela ce m-a Ioan 5:37. Şi Tatăl care M-a
μεμαρτύρηκε περὶ ἐμοῦ. οὔτε trimes, acela a mărturisit pentru trimis, Acela a mărturisit
φωνὴν αὐτοῦ ἀκηκόατε πώποτε mine. Nici glasul lui na-ţi auzit despre Mine. Nici glasul Lui nu
οὔτε εἶδος αὐτοῦ ἑωράκατε, vreodată, nici chipul lui na-ţi l-aţi văzut vreodată, nici faţa
văzut. Lui nu aţi văzut-o;
Ιω Ε-38 καὶ τὸν λόγον αὐτοῦ οὐκ ἔχετε 38. Și cuvântul lui nu-l aveţi Ioan 5:38. Şi cuvântul Lui nu
μένοντα ἐν ὑμῖν, ὅτι ὃν ἀπέστειλεν rămânând întru voi; că pe care a sălăşluieşte în voi, pentru că
ἐκεῖνος, τούτῳ ὑμεῖς οὐ πιστεύετε. trimis el, acestuia voi nu credeţi. voi nu credeţi în Cel pe care l-a
39. Cercaţi scripturile, că trimis Acela.
Ιω Ε-39 ἐρευνᾶτε τὰς γραφάς, ὅτι ὑμεῖς vouă vi se pare întru dânsele a Ioan 5:39. Cercetaţi Scripturile,
δοκεῖτε ἐν αὐταῖς ζωὴν αἰώνιον avea viaţă veşnică; și acelea că socotiţi că în ele aveţi viaţă
ἔχειν· καὶ ἐκεῖναί εἰσιν αἱ sunt cele ce mărturisesc pentru veşnică. Şi acelea sunt care
μαρτυροῦσαι περὶ ἐμοῦ· mine. mărturisesc despre Mine.
Ιω Ε-40 καὶ οὐ θέλετε ἐλθεῖν πρός με 40. Și nu voiţi să veniţi către Ioan 5:40. Şi nu voiţi să veniţi la
ἵνα ζωὴν ἔχητε. mine, ca viaţă să aveţi. Mine, ca să aveţi viaţă!
Ιω Ε-41 δόξαν παρὰ ἀνθρώπων οὐ 41. Slavă de la oameni nu Ioan 5:41. Slavă de la oameni nu
λαμβάνω· iau. primesc;
Ιω Ε-42 ἀλλ᾿ ἔγνωκα ὑμᾶς ὅτι τὴν 42. Ci v-am cunoscut pe voi, Ioan 5:42. Dar v-am cunoscut că
ἀγάπην τοῦ Θεοῦ οὐκ ἔχετε ἐν că dragostea lui Dumnezeu n- n-aveţi în voi dragostea lui
ἑαυτοῖς. aveţi întru voi. Dumnezeu.
Ιω Ε-43 ἐγὼ ἐλήλυθα ἐν τῷ ὀνόματι 43. Eu am venit întru numele Ioan 5:43. Eu am venit în numele
τοῦ πατρός μου, καὶ οὐ λαμβάνετέ Tatălui meu, și nu mă primiţi pe Tatălui Meu şi voi nu Mă
με· ἐὰν ἄλλος ἔλθῃ ἐν τῷ ὀνόματι mine; de va veni altul întru primiţi; dacă va veni altul în
τῷ ἰδίῳ, ἐκεῖνον λήψεσθε. numele său, pe acela îl veţi numele său, pe acela îl veţi
primi. primi.
Ιω Ε-44 πῶς δύνασθε ὑμεῖς πιστεῦσαι, 44. Cum puteţi voi să Ioan 5:44. Cum puteţi voi să
δόξαν παρὰ ἀλλήλων λαμβάνοντες, credeţi, slavă unul de la altul credeţi, când primiţi slavă unii
καὶ τὴν δόξαν τὴν παρὰ τοῦ μόνου luând, și pe slava cea de la de la alţii şi slava care vine de
Θεοῦ οὐ ζητεῖτε; singur Dumnezeu nu o căutaţi? la unicul Dumnezeu nu o
căutaţi?
Ιω Ε-45 μὴ δοκεῖτε ὅτι ἐγὼ 45. Să nu vi se pară că eu Ioan 5:45. Să nu socotiţi că Eu vă
κατηγορήσω ὑμῶν πρὸς τὸν voi pârî pe voi la Tatăl; este cela voi învinui la Tatăl; cel ce vă
πατέρα· ἔστιν ὁ κατηγορῶν ὑμῶν ce vă pârăşte pe voi, Moise, spre învinuieşte este Moise, în care
Μωῡσῆς, εἰς ὃν ὑμεῖς ἠλπίκατε. care voi aţi nădăjduit. voi aţi nădăjduit.
236
Ιω Ε-46 εἰ γὰρ ἐπιστεύετε Μωῡσεῖ, 46. Că de aţi fi, crezut lui Ioan 5:46. Că dacă aţi fi crezut lui
ἐπιστεύετε ἂν ἐμοί· περὶ γὰρ ἐμοῦ Moise, aţi fi crezut și mie; că Moise, aţi fi crezut şi Mie, căci
ἐκεῖνος ἔγραψεν. pentru mine acela a scris. despre Mine a scris acela.
Ιω Ε-47 εἰ δὲ τοῖς ἐκείνου γράμμασιν 47. Iar dacă scripturilor Ioan 5:47. Iar dacă celor scrise de
οὐ πιστεύετε, πῶς τοῖς ἐμοῖς ῥήμασι aceluia nu credeţi, cum el nu credeţi, cum veţi crede în
πιστεύσετε; cuvintelor mele veţi crede? cuvintele Mele?

Ιω Στ-1 Μετὰ ταῦτα ἀπῆλθεν ὁ ᾿Ιησοῦς 1. După acestea s-a dus Ioan 6:1. După acestea, Iisus S-a
πέραν τῆς θαλάσσης τῆς Γαλιλαίας Iisus de ceea parte: de marea dus dincolo de marea Galileii,
τῆς Τιβεριάδος· Galileei, care este a Tiveriadei, în părţile Tiberiadei.
Ιω Στ-2 καὶ ἠκολούθει αὐτῷ ὄχλος 2 Și a mers după dânsul Ioan 6:2. Şi a mers după El
πολύς, ὅτι ἑώρων αὐτοῦ τὰ σημεῖα norod mult, căci vedeau semnele mulţime multă, pentru că
ἃ ἐποίει ἐπὶ τῶν ἀσθενούντων. lui, care (le) făcea la cei bolnavi. vedeau minunile pe care le
Ιω Στ-3 ἀνῆλθε δὲ εἰς τὸ ὄρος ὁ 3. Și s-au suit în munte Iisus, făcea cu cei bolnavi.
᾿Ιησοῦς καὶ ἐκεῖ ἐκάθητο μετὰ τῶν și acolo a şezut cu ucenicii săi. Ioan 6:3. Şi S-a suit Iisus în munte
μαθητῶν αὐτοῦ. şi a şezut acolo cu ucenicii Săi.
Ιω Στ-4 ἦν δὲ ἐγγὺς τὸ πάσχα, ἡ ἑορτὴ 4. Și erau aproape paştele,
τῶν ᾿Ιουδαίων. praznicul Iudeilor. Ioan 6:4. Şi era aproape Paştile,
Ιω Στ-5 ἐπάρας οὖν ὁ ᾿Ιησοῦς τοὺς 5. Deci ridicându-și Iisus sărbătoarea iudeilor.
ὀφθαλμοὺς καὶ θεασάμενος ὅτι ochii, și văzând că mult norod Ioan 6:5. Deci ridicându-Şi Iisus
πολὺς ὄχλος ἔρχεται πρὸς αὐτόν, vine la dânsul, zice către Filip: ochii şi văzând că mulţime
λέγει πρὸς τὸν Φίλιππον· πόθεν de unde vom cumpăra pâini, ca multă vine către El, a zis către
ἀγοράσωμεν ἄρτους ἵνα φάγωσιν să mănânce aceştia? Filip: De unde vom cumpăra
οὗτοι; 6. (Iar aceasta zicea ispitind pâine, ca să mănânce aceştia?
Ιω Στ-6 τοῦτο δὲ ἔλεγε πειράζων pe el; că însuşi ştia ce vrea să Ioan 6:6. Iar aceasta o zicea ca
αὐτόν· αὐτὸς γὰρ ᾔδει τί ἔμελλε facă). să-l încerce, că El ştia ce avea
ποιεῖν. 7. Răspuns-a Filip lui: de să facă.
Ιω Στ-7 ἀπεκρίθη αὐτῷ Φίλιππος· două sute de dinari pâini nu le Ioan 6:7. Şi Filip i-a răspuns:
διακοσίων δηναρίων ἄρτοι οὐκ va ajunge lor, ca fiecare dintr- Pâini de două sute de dinari nu
ἀρκοῦσιν αὐτοῖς ἵνα ἕκαστος αὐτῶν înşii câte puţin să ia. le vor ajunge, ca să ia fiecare
βραχύ τι λάβῃ. 8. Grăit-a lui unul din câte puţin.
Ιω Στ-8 λέγει αὐτῷ εἰς ἐκ τῶν μαθητῶν ucenicii lui, Andrei, fratele lui Ioan 6:8. Şi a zis Lui unul din
αὐτοῦ, ᾿Ανδρέας ὁ ἀδελφὸς Simon Petru, ucenici, Andrei, fratele lui
Σίμωνος Πέτρου· 9. Este un copil aici, care Simon Petru:
Ιω Στ-9 ἔστι παιδάριον ἓν ὧδε, ὃς ἔχει are cinci pâini de orz și doi Ioan 6:9. Este aici un băiat care
πέντε ἄρτους κριθίνους καὶ δύο peşti; și acestea ce sunt la are cinci pâini de orz şi doi
ὀψάρια· ἀλλὰ ταῦτα τί ἐστιν εἰς atâţia? peşti. Dar ce sunt acestea la
τοσούτους; 10. Și a zis Iisus; faceţi pe atâţia?
Ιω Στ-10 εἶπε δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς· ποιήσατε oameni să şadă. Și era iarbă Ioan 6:10. Şi a zis Iisus: Faceţi pe
τοὺς ἀνθρώπους ἀναπεσεῖν· ἦν δὲ multă într-acel loc. Deci au şezut oameni să se aşeze. Şi era
χόρτος πολὺς ἐν τῷ τόπῳ. bărbaţii, cu numărul ca la cinci iarbă multă în acel loc. Deci au
ἀνέπεσον οὖν οἱ ἄνδρες τὸν mii. şezut bărbaţii în număr ca la
ἀριθμὸν ὡσεὶ πεντακισχίλιοι. 11. Și a luat pâinile Iisus, și cinci mii.
Ιω Στ-11 ἔλαβε δὲ τοὺς ἄρτους ὁ mulţămind, a împărţit ucenicilor, Ioan 6:11. Şi Iisus a luat pâinile şi,
᾿Ιησοῦς καὶ εὐχαριστήσας διέδωκε iar ucenicii celor ce şedeau; mulţumind, a dat ucenicilor, iar
τοῖς μαθηταῖς, οἱ δὲ μαθηταὶ τοῖς aşijderea și din peşti cât au vrut ucenicii celor ce şedeau;
ἀνακειμένοις· ὁμοίως καὶ ἐκ τῶν ei. asemenea şi din peşti, cât au
ὀψαρίων ὅσον ἤθελον. 12. Iar dacă s-au săturat, a voit.
Ιω Στ-12 ὡς δὲ ἐνεπλήσθησαν, λέγει zis ucenicilor săi: adunaţi Ioan 6:12. Iar după ce s-au
τοῖς μαθηταῖς αὐτοῦ· συναγάγετε τὰ fărâmiturile ce au prisosit, ca să săturat, a zis ucenicilor Săi:
περισσεύσαντα κλάσματα, ἵνα μή τι nu se piardă ceva. adunaţi fărâmiturile ce au
ἀπόληται. rămas, ca să nu se piardă
Ιω Στ-13 συνήγαγον οὖν καὶ ἐγέμισαν 13. Deci au adunat, și au ceva.
δώδεκα κοφίνους κλασμάτων ἐκ umplut douăsprezece coşuri de Ioan 6:13. Deci au adunat şi au
τῶν πέντε ἄρτων τῶν κριθίνων ἃ fărâmituri din cinci pâini de orz, umplut douăsprezece coşuri de
237
ἐπερίσσευσε τοῖς βεβρωκόσιν. care au prisosit celor ce au fărâmituri, care au rămas de la
Ιω Στ-14 Οἱ οὖν ἄνθρωποι, ἰδόντες ὃ mâncat. cei ce au mâncat din cele cinci
ἐποίησε σημεῖον ὁ ᾿Ιησοῦς, ἔλεγον 14. Iar oamenii aceia văzând pâini de orz.
ὅτι οὗτός ἐστιν ἀληθῶς ὁ προφήτης semnul, care a făcut Iisus, Ioan 6:14. Iar oamenii văzând
ὁ ἐρχόμενος εἰς τὸν κόσμον. ziceau: acesta este adevărat minunea pe care a făcut-o,
proorocul cel ce va să vie în ziceau: Acesta este într-adevăr
Ιω Στ-15 ᾿Ιησοῦς οὖν γνοὺς ὅτι lume. Proorocul, Care va să vină în
μέλλουσιν ἔρχεσθαι καὶ ἁρπάζειν 15. Deci Iisus cunoscând că lume.
αὐτὸν ἵνα ποιήσωσιν αὐτὸν vor să vie și să-l apuce pe el ca Ioan 6:15. Cunoscând deci Iisus
βασιλέα, ἀνεχώρησε πάλιν εἰς τὸ să-l facă împărat, s-au dus iarăşi că au să vină şi să-L ia cu sila,
ὄρος αὐτὸς μόνος. în munte el singur. ca să-L facă rege, S-a dus
Ιω Στ-16 ῾Ως δὲ ὀψία ἐγένετο, 16. Și dacă s-a făcut seară, iarăşi în munte, El singur.
κατέβησαν οἱ μαθηταὶ αὐτοῦ ἐπὶ s-au pogorât ucenicii lui la Ioan 6:16. Şi când s-a făcut seră,
τὴν θάλασσαν, mare, ucenicii Lui s-au coborât la
Ιω Στ-17 καὶ ἐμβάντες εἰς τὸ πλοῖον 17. Și intrând în corabie, mare.
ἤρχοντο πέραν τῆς θαλάσσης εἰς mergeau de ceea parte de mare Ioan 6:17. Şi intrând în corabie,
Καπερναούμ. καὶ σκοτία ἤδη la Capernaum. Și iată întuneric mergeau spre Capernaum,
ἐγεγόνει καὶ οὐκ ἐληλύθει πρὸς s-a făcut, și nu venise către ei dincolo de mare. Şi s-a făcut
αὐτοὺς ὁ ᾿Ιησοῦς, Iisus. întuneric şi Iisus încă nu venise
Ιω Στ-18 ἥ τε θάλασσα ἀνέμου μεγάλου 18. Și marea s-a ridicat, vânt la ei,
πνέοντος διηγείρετο. mare suflând. Ioan 6:18. Şi suflând vânt mare,
Ιω Στ-19 ἐληλακότες οὖν ὡς σταδίους 19. Deci venind ei ca la marea se întărâta.
εἴκοσι πέντε ἢ τριάκοντα θεωροῦσι douăzeci și cinci sau treizeci de Ioan 6:19. După ce au vâslit deci
τὸν ᾿Ιησοῦν περιπατοῦντα ἐπὶ τῆς stadii, văd pe Iisus umblând pe ca la douăzeci şi cinci sau
θαλάσσης καὶ ἐγγὺς τοῦ πλοίου mare, și apropiindu-se de treizeci de stadii, au văzut pe
γινόμενον, καὶ ἐφοβήθησαν. corabie; și s-au înfricoşat. Iisus umblând pe apă şi
apropiindu-Se de corabie, ei s-
Ιω Στ-20 ὁ δὲ λέγει αὐτοῖς· ἐγώ εἰμι· 20. Iar el a zis lor: eu sunt; au înfricoşat.
μὴ φοβεῖσθε. nu vă temeţi. Ioan 6:20. Iar El le-a zis: Eu sunt;
Ιω Στ-21 ἤθελον οὖν λαβεῖν αὐτὸν εἰς 21. Deci voiau să-l ia pe el nu vă temeţi!
τὸ πλοῖον, καὶ εὐθέως τὸ πλοῖον în corabie; și îndată corabia a Ioan 6:21. Deci voiau să-L ia în
ἐγένετο ἐπὶ τῆς γῆς εἰς ἣν ὑπῆγον. sosit la pământul la care ei corabie, şi îndată corabia a
mergeau. sosit la ţărmul la care
Ιω Στ-22 Τῇ ἐπαύριον ὁ ὄχλος ὁ 22. A doua zi, poporul care mergeau.
ἑστηκὼς πέραν τῆς θαλάσσης ἰδὼν sta de ceea parte de mare, Ioan 6:22. A doua zi, mulţimea,
ὅτι πλοιάριον ἄλλο οὐκ ἦν ἐκεῖ εἰ văzând că altă corabie nu era care sta de cealaltă parte a
μὴ ἓν ἐκεῖνο εἰς ὃ ἐνέβησαν οἱ acolo, fără numai una în care mării, a văzut că nu era acolo
μαθηταὶ αὐτοῦ, καὶ ὅτι οὐ intraseră ucenicii lui, și cum că decât numai o corabie mai
συνεισῆλθε τοῖς μαθηταῖς αὐτοῦ ὁ Iisus n-a intrat în corabie mică şi că Iisus nu intrase în
᾿Ιησοῦς εἰς τὸ πλοιάριον, ἀλλὰ împreună cu ucenicii săi, ci corabie împreună cu ucenicii
μόνοι οἱ μαθηταὶ αὐτοῦ ἀπῆλθον· singuri ucenicii lui, s-au dus. Săi, ci plecaseră numai
Ιω Στ-23 ἄλλα δὲ ἦλθε πλοιάρια ἐκ 23. (Și alte corăbii au venit ucenicii Lui.
Τιβεριάδος ἐγγὺς τοῦ τόπου, ὅπου de la Tiveriada aproape de locul Ioan 6:23. Şi alte corăbii mai mic
ἔφαγον τὸν ἄρτον εὐχαριστήσαντος unde au mâncat pâinea, au venit din Tiberiada în
τοῦ Κυρίου· mulţămind Domnului). apropiere de locul unde ei
mâncaseră pâinea, după ce
Ιω Στ-24 ὅτε οὖν εἶδεν ὁ ὄχλος ὅτι 24. Deci dacă a văzut Domnul mulţumise.
᾿Ιησοῦς οὐκ ἔστιν ἐκεῖ οὐδὲ οἱ poporul, că Iisus nu este acolo, Ioan 6:24. Deci, când a văzut
μαθηταὶ αὐτοῦ, ἐνέβησαν αὐτοὶ εἰς nici ucenicii lui, au intrat și ei în mulţimea că Iisus nu este
τὰ πλοῖα καὶ ἦλθον εἰς Καπερναοὺμ corăbii, și au mers în acolo, nici ucenicii Lui, au
ζητοῦντες τὸν ᾿Ιησοῦν. Capernaum, căutând pe Iisus. intrat şi ei în corăbiile cele
mici şi au venit în Capernaum,
Ιω Στ-25 καὶ εὑρόντες αὐτὸν πέραν τῆς 25. Și aflându-l pe el de cea căutându-L pe Iisus.
θαλάσσης εἶπον αὐτῷ· ραββί, πότε parte de mare, i-a zis lui: Ravvi Ioan 6:25. Şi găsindu-L dincolo de
ὧδε γέγονας; când ai venit aici? mare, I-au zis: Învăţătorule,
Ιω Στ-26 ἀπεκρίθη αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς 26. Răspuns-a Iisus lor și a când ai venit aici?
καὶ εἶπεν· ἀμὴν ἀμὴν λέγω ὑμῖν, zis: amin, amin, grăiesc vouă: Ioan 6:26. Iisus le-a răspuns şi a
238
ζητεῖτέ με, οὐχ ὅτι εἴδετε σημεῖα, mă căutaţi pe mine, nu pentru că zis: Adevărat, adevărat zic
ἀλλ᾿ ὅτι ἐφάγετε ἐκ τῶν ἄρτων καὶ aţi văzut semne, ci pentru că aţi vouă: Mă căutaţi nu pentru că
ἐχορτάσθητε. mâncat din pâini, și v-aţi aţi văzut minuni, ci pentru că
săturat. aţi mâncat din pâini şi v-aţi
Ιω Στ-27 ἐργάζεσθε μὴ τὴν βρῶσιν τὴν 27. Lucraţi nu pentru săturat.
ἀπολλυμένην, ἀλλὰ τὴν βρῶσιν τὴν mâncare cea pieritoare, ci Ioan 6:27. Lucraţi nu pentru
μένουσαν εἰς ζωὴν αἰώνιον, ἣν ὁ pentru mâncare aceea care mâncare cea pieritoare, ci
υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου ὑμῖν δώσει· rămâne spre viaţă veşnică, care pentru mâncare ce rămâne spre
τοῦτον γὰρ ὁ πατὴρ ἐσφράγισεν ὁ Fiul Omului va da vouă; că pe viaţa veşnică şi pe care o va da
Θεός. acesta l-a pecetluit Dumnezeu vouă Fiul Omului, căci pe El L-
Tatăl. a pecetluit Dumnezeu-Tatăl.
Ιω Στ-28 εἶπον οὖν πρὸς αὐτόν· τί 28. Deci au zis către dânsul: Ioan 6:28. Deci au zis către El: Ce
ποιῶμεν ἵνα ἐργαζώμεθα τὰ ἔργα ce vom face ca să lucrăm să facem, ca să săvârşim
τοῦ Θεοῦ; lucrurile lui Dumnezeu? lucrările lui Dumnezeu?
Ιω Στ-29 ἀπεκρίθη ᾿Ιησοῦς καὶ εἶπεν 29. Răspuns-a Iisus și a zis Ioan 6:29. Iisus a răspuns şi le-a
αὐτοῖς· τοῦτό ἐστι τὸ ἔργον τοῦ lor: acesta este lucrul lui zis: Aceasta este lucrarea lui
Θεοῦ, ἵνα πιστεύσητε εἰς ὃν Dumnezeu, ca să credeţi întru Dumnezeu, ca să credeţi în
ἀπέστειλεν ἐκεῖνος. care au trimis acela. Acela pe Care El L-a trimis.
Ιω Στ-30 εἶπον οὖν αὐτῶ· τί οὖν 30. Zis-au drept aceia lui: Ioan 6:30. Deci I-au zis: Dar ce
ποιεῖς σὺ σημεῖον ἵνα ἴδωμεν καὶ dar ce semn faci tu, ca să vedem minune faci Tu, ca să vedem şi
πιστεύσωμέν σοι; τί ἐργάζῃ; și să credem ţie? Ce lucrezi? să credem în Tine? Ce lucrezi?
Ιω Στ-31 οἱ πατέρες ἡμῶν τὸ μάννα 31. Părinţii noştri mană au Ioan 6:31. Părinţii noştri au
ἔφαγον ἐν τῇ ἐρήμῳ, καθώς ἐστι mâncat în pustie, precum este mâncat mană în pustie, precum
γεγραμμένον· ἄρτον ἐκ τοῦ scris: pâine din cer le-a dat lor este scris: "Pâine din cer le-a
οὐρανοῦ ἔδωκεν αὐτοῖς φαγεῖν. de au mâncat. dat lor să mănânce".
Ιω Στ-32 εἶπεν οὖν αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς· 32. Deci le-a zis lor Iisus: Ioan 6:32. Deci Iisus le-a zis:
ἀμὴν ἀμὴν λέγω ὑμῖν, οὐ Μωῡσῆς amin, amin, zic vouă: nu Moise a Adevărat, adevărat zic vouă:
δέδωκεν ὑμῖν τὸν ἄρτον ἐκ τοῦ dat vouă pâinea din cer; ci Tatăl Nu Moise v-a dat pâinea cea
οὐρανοῦ, ἀλλ᾿ ὁ πατήρ μου δίδωσιν meu dă vouă din cer pâinea cea din cer; ci Tatăl Meu vă dă din
ὑμῖν τὸν ἄρτον ἐκ τοῦ οὐρανοῦ τὸν adevărată. cer pâinea cea adevărată.
ἀληθινόν. 33. Pentru că pâinea lui Ioan 6:33. Căci pâinea lui
Ιω Στ-33 ὁ γὰρ ἄρτος τοῦ Θεοῦ ἐστιν ὁ Dumnezeu este ceea ce se Dumnezeu este cea care se
καταβαίνων ἐκ τοῦ οὐρανοῦ καὶ pogoară din cer, și viaţă dă coboară din cer şi care dă
ζωὴν διδοὺς τῷ κόσμῳ. lumii. viaţă lumii.
Ιω Στ-34 εἶπον οὖν πρὸς αὐτόν· Κύριε, 34. Deci au zis către dânsul: Ioan 6:34. Deci au zis către El:
πάντοτε δὸς ἡμῖν τὸν ἄρτον τοῦτον. Doamne, pururea dă-ne nouă Doamne, dă-ne totdeauna
pâinea aceasta. pâinea aceasta.
Ιω Στ-35 εἶπε δὲ αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς· ἐγώ 35. Și a zis lor Iisus: eu sunt Ioan 6:35. Şi Iisus le-a zis: Eu sunt
εἰμι ὁ ἄρτος τῆς ζωῆς· ὁ ἐρχόμενος pâinea vieţii; cela ce vine către pâinea vieţii; cel ce vine la
πρός με οὐ μὴ πεινάσῃ, καὶ ὁ mine, nu va flămânzi; și cela ce Mine nu va flămânzi şi cel ce
πιστεύων εἰς ἐμὲ οὐ μὴ διψήσῃ crede întru mine, nu va înseta va crede în Mine nu va înseta
πώποτε. niciodată. niciodată.
Ιω Στ-36 ἀλλ᾿ εἶπον ὑμῖν ὅτι καὶ 36. Ci am zis vouă: că m-aţi Ioan 6:36. Dar am spus vouă că
ἑωράκατέ με καὶ οὐ πιστεύετε. și văzut pe mine, și nu credeţi. M-aţi şi văzut şi nu credeţi.
Ιω Στ-37 πᾶν ὃ δίδωσί μοι ὁ πατήρ, 37. Tot ce îmi dă mie Tatăl, Ioan 6:37. Tot ce-Mi dă Tatăl, va
πρὸς ἐμὲ ἥξει, καὶ τὸν ἐρχόμενον către mine va veni; și pe cela ce veni la Mine; şi pe cel ce vine
πρός με οὐ μὴ ἐκβάλω ἔξω· vine către mine, nu-l voi scoate la Mine nu-l voi scoate afară;
Ιω Στ-38 ὅτι καταβέβηκα ἐκ τοῦ afară. Ioan 6:38. Pentru că M-am
οὐρανοῦ οὐχ ἵνα ποιῶ τὸ θέλημα τὸ 38. Că m-am pogorât din coborât din cer, nu ca să fac
ἐμόν, ἀλλὰ τὸ θέλημα τοῦ cer, nu ca să fac voia mea, ci voia mea, ci voia Celui ce M-a
πέμψαντός με. voia celui ce m-a trimis pe mine. trimis pe Mine.
Ιω Στ-39 τοῦτο δέ ἐστι τὸ θέλημα τοῦ 39. Și aceasta este voia Ioan 6:39. Şi aceasta este voia
πέμψαντός με πατρός, ἵνα πᾶν ὃ Tatălui celui ce m-a trimis pe Celui ce M-a trimis, ca din toţi
δέδωκέ μοι μὴ ἀπολέσω ἐξ αὐτοῦ, mine, ca tot ce mi-a dat mie, să pe care Mi i-a dat Mie să nu
ἀλλὰ ἀναστήσω αὐτὸ ἐν τῇ ἐσχάτῃ nu pierd dintr-însul ci să-l înviez pierd nici unul, ci să-i înviez pe
ἡμέρᾳ. pe el în ziua cea de apoi. ei în ziua cea de apoi.
Ιω Στ-40 τοῦτο δέ ἐστι τὸ θέλημα τοῦ 40. Și aceasta este voia celui Ioan 6:40. Că aceasta este voia
239
πέμψαντός με, ἵνα πᾶς ὁ θεωρῶν ce m-a trimis pe mine, ca tot cine Tatălui Meu, ca oricine vede pe
τὸν υἱὸν καὶ πιστεύων εἰς αὐτὸν ἔχῃ vede pe Fiul, și crede întru el, să Fiul şi crede în El să aibă viaţă
ζωὴν αἰώνιον, καὶ ἀναστήσω αὐτὸν aibă viaţă veşnică; și eu îl voi veşnică şi Eu îl voi învia în ziua
ἐγὼ τῇ ἐσχάτῃ ἡμέρᾳ. învia pe el în ziua cea de apoi. cea de apoi.
Ιω Στ-41 ᾿Εγόγγυζον οὖν οἱ ᾿Ιουδαῖοι 41. Deci cârteau Iudeii Ioan 6:41. Deci iudeii murmurau
περὶ αὐτοῦ ὅτι εἶπεν, ἐγώ εἰμι ὁ pentru el, că a zis: eu sunt împotriva Lui, fiindcă zisese:
ἄρτος ὁ καταβὰς ἐκ τοῦ οὐρανοῦ, pâinea ce s-a pogorât din cer. Eu sunt pâinea ce s-a coborât
Ιω Στ-42 καὶ ἔλεγον· οὐχ οὗτός ἐστιν din cer.
᾿Ιησοῦς ὁ υἱὸς ᾿Ιωσήφ, οὗ ἡμεῖς 42. Și ziceau: au nu este Ioan 6:42. Şi ziceau: Au nu este
οἴδαμεν τὸν πατέρα καὶ τὴν μητέρα; acesta Iisus, fiul lui Iosif, căruia Acesta Iisus, fiul lui Iosif, şi nu
πῶς οὖν λέγει οὗτος ὅτι ἐκ τοῦ ştim noi pe tatăl său și pe mama ştim noi pe tatăl Său şi pe
οὐρανοῦ καταβέβηκα; sa? Dar cum zice el, că din cer mama Sa? Cum spune El
Ιω Στ-43 ἀπεκρίθη οὖν ὁ ᾿Ιησοῦς καὶ m-am pogorât? acum: M-am coborât din cer?
εἶπεν αὐτοῖς· μὴ γογγύζετε μετ᾿ 43. Deci răspuns-a Iisus și a Ioan 6:43. Iisus a răspuns şi le-a
ἀλλήλων. zis lor: nu cârtiţi între voi. zis: Nu murmuraţi între voi.
Ιω Στ-44 οὐδεὶς δύναται ἐλθεῖν πρός 44. Nimeni nu poate să vie Ioan 6:44. Nimeni nu poate să
με, ἐὰν μὴ ὁ πατὴρ ὁ πέμψας με către mine, de nu-l va trage pe el vină la Mine, dacă nu-l va
ἑλκύσῃ αὐτόν, καὶ ἐγὼ ἀναστήσω Tatăl cel ce m-a trimis pe mine; trage Tatăl, Care M-a trimis, şi
αὐτὸν τῇ ἐσχάτῃ ἡμέρᾳ. și eu îl voi învia pe el în ziua cea Eu îl voi învia în ziua de apoi.
Ιω Στ-45 ἔστι γεγραμμένον ἐν τοῖς de apoi. Ioan 6:45. Scris este în prooroci:
προφήταις· καὶ ἔσονται πάντες 45. Este scris în prooroci: și "Şi vor fi toţi învăţaţi de
διδακτοὶ Θεοῦ. πᾶς ὁ ἀκούων παρὰ vor fi toți învăţaţi de Dumnezeu. Dumnezeu". Deci oricine a
τοῦ πατρὸς καὶ μαθὼν ἔρχεται πρός Deci tot cela ce aude de la Tatăl, auzit şi a învăţat de la Tatăl la
με· și se învaţă, vine către mine. Mine vine.
Ιω Στ-46 οὐχ ὅτι τὸν πατέρα τις 46. Nu doară că pe Tatăl l-a Ioan 6:46. Nu doar că pe Tatăl l-a
ἑώρακεν, εἰ μὴ ὁ ὢν παρὰ τοῦ văzui cineva, fără numai cela ce văzut cineva, decât numai Cel
Θεοῦ, οὗτος ἑώρακε τὸν πατέρα. este de la Dumnezeu, acela l-a ce este la Dumnezeu; Acesta L-
văzut pe Tatăl. a văzut pe Tatăl.
Ιω Στ-47 ἀμὴν ἀμὴν λέγω ὑμῖν, ὁ 47. Amin, amin grăiesc Ioan 6:47. Adevărat, adevărat zic
πιστεύων εἰς ἐμὲ ἔχει ζωὴν vouă: cela ce crede întru mine, vouă: Cel ce crede în Mine are
αἰώνιον. are viaţă veşnică. viaţă veşnică.
Ιω Στ-48 ἐγώ εἰμι ὁ ἄρτος τῆς ζωῆς. 48. Eu sunt pâinea vieţii. Ioan 6:48. Eu sunt pâinea vieţii.
Ιω Στ-49 οἱ πατέρες ὑμῶν ἔφαγον τὸ 49. Părinţii voştri au mâncat Ioan 6:49. Părinţii voştri au
μάννα ἐν τῇ ἐρήμῳ καὶ ἀπέθανον· mană în pustie, și au murit. mâncat mană în pustie şi au
murit.
Ιω Στ-50 οὗτός ἐστιν ὁ ἄρτος ὁ ἐκ τοῦ 50. Aceasta este pâinea, Ioan 6:50. Pâinea care se coboară
οὐρανοῦ καταβαίνων, ἵνα τις ἐξ care se pogoară din cer, ca să din cer este aceea din care,
αὐτοῦ φάγῃ καὶ μὴ ἀποθάνῃ. mănânce cineva din tr-însa și să dacă mănâncă cineva, nu
nu moară. moare.
Ιω Στ-51 ἐγώ εἰμι ὁ ἄρτος ὁ ζῶν ὁ ἐκ 51. Eu sunt pâinea cea vie, Ioan 6:51. Eu sunt pâinea cea vie,
τοῦ οὐρανοῦ καταβάς· ἐάν τις φάγῃ care s-a pogorât din cer; de va care s-a pogorât din cer. Cine
ἐκ τούτου τοῦ ἄρτου, ζήσεται εἰς mânca cineva din pâinea mănâncă din pâinea aceasta
τὸν αἰῶνα. καὶ ὁ ἄρτος δὲ ὃν ἐγὼ aceasta, va fi viu în veci; și viu va fi în veci. Iar pâinea pe
δώσω, ἡ σάρξ μού ἐστιν, ἣν ἐγὼ pâinea care eu o voi da, trupul care Eu o voi da pentru viaţa
δώσω ὑπὲρ τῆς τοῦ κόσμου ζωῆς. meu este, pe care îl voi da pentru lumii este trupul Meu.
viaţa lumii.
Ιω Στ-52 ᾿Εμάχοντο οὖν πρὸς 52. Deci se priceau între Ioan 6:52. Deci iudeii se certau
ἀλλήλους οἱ ᾿Ιουδαῖοι λέγοντες· sine Iudeii, zicând: cum poate între ei, zicând: Cum poate
πῶς δύναται οὗτος ἡμῖν δοῦναι τὴν acesta să-și dea nouă trupul să-l Acesta să ne dea trupul Lui să-l
σάρκα φαγεῖν; mâncăm? mâncăm?
Ιω Στ-53 εἶπεν οὖν αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς· 53. Și a zis lor Iisus: amin, Ioan 6:53. Şi le-a zis Iisus:
ἀμὴν ἀμὴν λέγω ὑμῖν, ἐὰν μὴ amin, grăiesc vouă. De nu veţi Adevărat, adevărat zic vouă,
φάγητε τὴν σάρκα τοῦ υἱοῦ τοῦ mânca trupul Fiului Omului, și dacă nu veţi mânca trupul
ἀνθρώπου καὶ πίητε αὐτοῦ τὸ αἷμα, nu veţi bea sângele lui, nu veţi Fiului Omului şi nu veţi bea
οὐκ ἔχετε ζωὴν ἐν ἑαυτοῖς. avea viaţa întru voi. sângele Lui, nu veţi avea viaţă
în voi.
Ιω Στ-54 ὁ τρώγων μου τὴν σάρκα καὶ 54. Cel ce mănâncă trupul Ioan 6:54. Cel ce mănâncă trupul
240
πίνων μου τὸ αἷμα ἔχει ζωὴν meu și bea sângele meu, are Meu şi bea sângele Meu are
αἰώνιον, καὶ ἐγὼ ἀναστήσω αὐτὸν viaţă veşnică, și eu îl voi învia pe viaţă veşnică, şi Eu îl voi învia
ἐν τῇ ἐσχάτῃ ἡμέρᾳ. ci în ziua cea de apoi. în ziua cea de apoi.
Ιω Στ-55 ἡ γὰρ σάρξ μου ἀληθῶς ἐστι 55. Că Trupul meu adevărat Ioan 6:55. Trupul este adevărată
βρῶσις, καὶ τὸ αἷμά μου ἀληθῶς este mâncare, și Sângele meu mâncare şi sângele Meu,
ἐστι πόσις. adevărat este băutură. adevărată băutură.
Ιω Στ-56 ὁ τρώγων μου τὴν σάρκα καὶ 56. Cel ce mănâncă Trupul Ioan 6:56. Cel ce mănâncă trupul
πίνων μου τὸ αἷμα ἐν ἐμοὶ μένει, meu și bea Sângele meu, întru Meu şi bea sângele Meu
κἀγὼ ἐν αὐτῷ. mine petrece, și eu întru el. rămâne întru Mine şi Eu întru
el.
Ιω Στ-57 καθὼς ἀπέστειλέ με ὁ ζῶν 57. Precum m-a trimis pe Ioan 6:57. Precum M-a trimis pe
πατὴρ κἀγὼ ζῶ διὰ τὸν πατέρα, καὶ mine Tatăl cel viu, și eu viez prin Mine Tatăl cel viu şi Eu viez
ὁ τρώγων με κἀκεῖνος ζήσεται δι᾿ Tatăl; și cela ce mă mănâncă pe pentru Tatăl, şi cel ce Mă
ἐμέ. mine, și acela va fi viu prin mănâncă pe Mine va trăi prin
mine. Mine.
Ιω Στ-58 οὗτός ἐστιν ὁ ἄρτος ὁ ἐκ τοῦ 58. Aceasta este pâinea care Ioan 6:58. Aceasta este pâinea
οὐρανοῦ καταβάς, οὐ καθὼς din cer s-a pogorât, nu precum care s-a pogorât din cer, nu
ἔφαγον οἱ πατέρες ὑμῶν τὸ μάννα au mâncat mana părinţii voştri, precum au mâncat părinţii
καὶ ἀπέθανον· ὁ τρώγων τοῦτον și au murit; cela ceva mânca voştri mana şi au murit. Cel ce
τὸν ἄρτον ζήσεται εἰς τὸν αἰῶνα. pâinea aceasta, va fi viu în veac. mănâncă această pâine va trăi
în veac.
Ιω Στ-59 Ταῦτα εἶπεν ἐν συναγωγῇ 59. Acestea a zis în Ioan 6:59. Acestea le-a zis pe când
διδάσκων ἐν Καπερναούμ. sinagogă, învăţând în învăţa în sinagoga din
Capernaum. Capernaum.
Ιω Στ-60 Πολλοὶ οὖν ἀκούσαντες ἐκ 60. Deci mulţi din ucenicii Ioan 6:60. Deci mulţi din ucenicii
τῶν μαθητῶν αὐτοῦ εἶπον· σκληρός lui, auzind acestea, au zis: greu Lui, auzind, au zis: Greu este
ἐστιν οὗτος ὁ λόγος· τίς δύναται este cuvântul acesta; cine poate cuvântul acesta! Cine poate să-
αὐτοῦ ἀκούειν; să-l audă pe el? l asculte?
Ιω Στ-61 εἰδὼς δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς ἐν ἑαυτῷ 61. Iar Iisus ştiind întru sine Ioan 6:61. Iar Iisus, ştiind în Sine
ὅτι γογγύζουσι περὶ τούτου οἱ că cârtesc pentru aceasta că ucenicii Lui murmură
μαθηταὶ αὐτοῦ, εἶπεν αὐτοῖς· τοῦτο ucenicii lui, a zis lor: aceasta vă împotriva Lui, le-a zis: Vă
ὑμᾶς σκανδαλίζει; sminteşte pe voi? sminteşte aceasta?
Ιω Στ-62 ἐὰν οὖν θεωρῆτε τὸν υἱὸν τοῦ 62. Dar de veţi vadea pe Ioan 6:62. Dacă veţi vedea pe Fiul
ἀνθρώπου ἀναβαίνοντα ὅπου ἦν τὸ Fiul Omului suindu-se unde era Omului, suindu-Se acolo unde
πρότερον; mai înainte? era mai înainte?
Ιω Στ-63 τὸ πνεῦμά ἐστι τὸ 63. Duhul este care face viu; Ioan 6:63. Duhul este cel ce dă
ζωοποιοῦν, ἡ σὰρξ οὐκ ὠφελεῖ trupul nu foloseşte nimic; viaţă; trupul nu foloseşte la
οὐδέν· τὰ ρήματα ἃ ἐγὼ λαλῶ ὑμῖν, graiurile (pe) care eu (le) nimic. Cuvintele pe care vi le-
πνεῦμά ἐστι καὶ ζωή ἐστιν. grăiesc vouă, duh sunt, și viaţă am spus sunt duh şi sunt viaţă.
Ιω Στ-64 ἀλλ᾿ εἰσὶν ἐξ ὑμῶν τινες οἳ οὐ sunt.
πιστεύουσιν. ᾔδει γὰρ ἐξ ἀρχῆς ὁ 64. Ci sunt unii din voi care Ioan 6:64. Dar sunt unii dintre voi
᾿Ιησοῦς τίνες εἰσὶν οἱ μὴ nu cred. Că ştia dintru început care nu cred. Căci Iisus ştia de
πιστεύοντες καὶ τίς ἐστιν ὁ Iisus, care sunt cei ce nu cred, și la început cine sunt cei ce nu
παραδώσων αὐτόν. care este cela ce vrea să-l vândă cred şi cine este cel care Îl va
Ιω Στ-65 καὶ ἔλεγε· διὰ τοῦτο εἴρηκα pe el. vinde.
ὑμῖν ὅτι οὐδεὶς δύναται ἐλθεῖν πρός 65. Și zicea: pentru aceasta Ioan 6:65. Şi zicea: De aceea am
με, ἐὰν μὴ ᾖ δεδομένον αὐτῷ ἐκ τοῦ am zis vouă, că nimeni nu poate spus vouă că nimeni nu poate
πατρός μου. să vină la mine, de nu va fi dat să vină la Mine, dacă nu-i este
Ιω Στ-66 ᾿Εκ τούτου πολλοὶ ἀπῆλθον lui de la Tatăl meu. dat de la Tatăl.
ἐκ τῶν μαθητῶν αὐτοῦ εἰς τὰ 66. Dintr-aceasta mulţi din Ioan 6:66. Şi de atunci mulţi dintre
ὀπίσω καὶ οὐκέτι μετ᾿ αὐτοῦ ucenicii lui s-au întors înapoi, și ucenicii Săi s-au dus înapoi şi
περιεπάτουν. nu mai umblau cu dânsul. nu mai umblau cu El.
Ιω Στ-67 εἶπεν οὖν ὁ ᾿Ιησοῦς τοῖς 67. Deci a zis Iisus celor Ioan 6:67. Deci a zis Iisus celor
δώδεκα· μὴ καὶ ὑμεῖς θέλετε doisprezece: au doară și voi doisprezece: Nu vreţi şi voi să
ὑπάγειν; voiţi să vă duceţi? vă duceţi?
Ιω Στ-68 ἀπεκρίθη οὖν αὐτῷ Σίμων 68. Răspuns-a Simon Petru Ioan 6:68. Simon Petru I-a
Πέτρος· Κύριε, πρὸς τίνα lui: Doamne, la cine ne vom răspuns: Doamne, la cine ne
241
ἀπελευσόμεθα; ῥήματα ζωῆς duce? Cuvinte ale vieţii veşnice vom duce? Tu ai cuvintele vieţii
αἰωνίου ἔχεις· ai. celei veşnice.
Ιω Στ-69 καὶ ἡμεῖς πεπιστεύκαμεν καὶ 69. Și noi am crezut și am Ioan 6:69. Şi noi am crezut şi am
ἐγνώκαμεν ὅτι σὺ εἶ ὁ Χριστὸς ὁ cunoscut, că tu ești Hristosul, cunoscut că Tu eşti Hristosul,
υἱὸς τοῦ Θεοῦ τοῦ ζῶντος. Fiul lui Dumnezeu, celui viu. Fiul Dumnezeului Celui viu.
Ιω Στ-70 ἀπεκρίθη αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς· 70. Răspuns-au lor Iisus: au Ioan 6:70. Le-a răspuns Iisus:
οὐκ ἐγὼ ὑμᾶς τοὺς δώδεκα nu eu pe voi cei doisprezece v- Oare, nu v-am ales Eu pe voi,
ἐξελεξάμην; καὶ ἐξ ὑμῶν εἷς am ales, și unul din voi diavol cei doisprezece? Şi unul dintre
διάβολός ἐστιν. este? voi este diavol!
Ιω Στ-71 ἔλεγε δὲ τὸν ᾿Ιούδαν Σίμωνος 71. Și zicea de Iuda al lui Ioan 6:71. Iar El zicea de Iuda al
᾿Ισκαριώτην· οὗτος γὰρ ἔμελλεν Simon Iscarioteanul; că acela lui Simon Iscarioteanul, căci
αὐτὸν παραδιδόναι, εἷς ὢν ἐκ τῶν vrea să-l vândă pe el, unul fiind acesta, unul din cei doisprezece
δώδεκα. din cei doisprezece. fiind, avea să-L vândă.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Ζ CAPITOLUL 7. CAPITOLUL 7

Ιω Ζ-1 Καὶ περιεπάτει ὁ ᾿Ιησοῦς μετὰ 1. Și umbla Iisus după Ioan 7:1. Şi după aceea mergea
ταῦτα ἐν τῇ Γαλιλαίᾳ· οὐ γὰρ acestea în Galieea, că nu voia în Iisus prin Galileea, căci nu
ἤθελεν ἐν τῇ ᾿Ιουδαίᾳ περιπατεῖν, Iudeea să umble, că-l căutau pe voia să meargă prin Iudeea,
ὅτι ἐζήτουν αὐτὸν οἱ ᾿Ιουδαῖοι el Iudeii să-l omoare. deoarece iudeii căutau să-L
ἀποκτεῖναι. ucidă.
Ιω Ζ-2 ἦν δὲ ἐγγὺς ἡ ἑορτὴ τῶν 2. Și era aproape praznicul Ioan 7:2. Şi era aproape
᾿Ιουδαίων ἡ σκηνοπηγία. Iudeilor, Înfigerea Corturilor. sărbătoarea iudaică a
corturilor.
Ιω Ζ-3 εἶπον οὖν πρὸς αὐτὸν οἱ 3. Deci au zis către dânsul Ioan 7:3. Au zis deci către El fraţii
ἀδελφοὶ αὐτοῦ· μετάβηθι ἐντεῦθεν frații lui: treci de aici și mergi în Lui: Pleacă de aici şi du-Te în
καὶ ὕπαγε εἰς τὴν ᾿Ιουδαίαν, ἵνα Iudeea, ca și ucenicii tăi să vadă Iudeea, pentru ca şi ucenicii
καὶ οἱ μαθηταί σου θεωρήσωσι τὰ lucrurile care faci. Tăi să vadă lucrurile pe care
ἔργα σου ἃ ποιεῖς· Tu le faci.
Ιω Ζ-4 οὐδεὶς γὰρ ἐν κρυπτῷ τι ποιεῖ 4. Că nimeni întru ascuns Ioan 7:4. Căci nimeni nu lucrează
καὶ ζητεῖ αὐτὸς ἐν παρρησίᾳ εἶναι. face ceva și caută să fie el la ceva în ascuns, ci caută să se
εἰ ταῦτα ποιεῖς, φανέρωσον arătare. Dacă faci acestea, facă cunoscut. Dacă faci
σεαυτὸν τῷ κόσμῳ. arată-te pe tine lumii. acestea, arată-Te pe Tine
lumii.
Ιω Ζ-5 οὐδὲ γὰρ οἱ ἀδελφοὶ αὐτοῦ 5. Pentru că nici frații lui nu Ioan 7:5. Pentru că nici fraţii Lui
ἐπίστευον εἰς αὐτόν. credeau într-însul nu credeau în El.
Ιω Ζ-6 λέγει οὖν αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς· ὁ 6 Deci a zis lor Iisus: Ioan 7:6. Deci le-a zis Iisus:
καιρὸς ὁ ἐμὸς οὔπω πάρεστιν, ὁ δὲ vremea mea încă n-a sosit; iar Vremea Mea încă n-a sosit; dar
καιρὸς ὁ ὑμέτερος πάντοτέ ἐστιν vremea voastră totdeauna este vremea voastră totdeauna este
ἕτοιμος. gata. gata.
Ιω Ζ-7 οὐ δύναται ὁ κόσμος μισεῖν 7. Nu poate lumea să vă Ioan 7:7. Pe voi lumea nu poate să
ὑμᾶς· ἐμὲ δὲ μισεῖ, ὅτι ἐγὼ urască pe voi, iar pe mine mă vă urască, dar pe Mine Mă
μαρτυρῶ περὶ αὐτοῦ ὅτι τὰ ἔργα urăşte, pentru că eu mărturisesc urăşte, pentru că Eu
αὐτοῦ πονηρά ἐστιν. de dânsa, că lucrurile ei sunt mărturisesc despre ea că
rele. lucrurile ei sunt rele.
Ιω Ζ-8 ὑμεῖς ἀνάβητε εἰς τὴν ἑορτὴν 8. Voi suiţi-vă la praznicul Ioan 7:8. Voi duceţi-vă la
ταύτην· ἐγὼ οὔπω ἀναβαίνω εἰς acesta, eu încă nu mă sui la sărbătoare; Eu nu merg la
τὴν ἑορτὴν ταύτην, ὅτι ὁ καιρὸς ὁ praznicul acesta, căci vremea sărbătoarea aceasta, căci
ἐμὸς οὔπω πεπλήρωται. mea încă nu s-a împlinii. vremea Mea nu s-a împlinit
încă.
Ιω Ζ-9 ταῦτα δὲ εἰπὼν αὐτοῖς ἔμεινεν 9. Și acestea zicând lor, a Ioan 7:9. Acestea spunându-le, a
ἐν τῇ Γαλιλαίᾳ. rămas în Galileea. rămas în Galileea.
Ιω Ζ-10 ῾Ως δὲ ἀνέβησαν οἱ ἀδελφοὶ 10. Și dacă s-au suit frații Ioan 7:10. Dar după ce fraţii Săi
αὐτοῦ, τότε καὶ αὐτὸς ἀνέβη εἰς τὴν lui, atunci și el s-au suit la s-au dus la sărbătoare, atunci
ἑορτήν, οὐ φανερῶς, ἀλλ᾿ ὡς ἐν praznic, nu de faţă, ci cam pe S-a suit şi El, dar nu pe faţă, ci
κρυπτῷ. ascuns. pe ascuns.
Ιω Ζ-11 οἱ οὖν ᾿Ιουδαῖοι ἐζήτουν 11. Iar Iudeii îl căutau pe el Ioan 7:11. În timpul sărbătorii
242
αὐτὸν ἐν τῇ ἑορτῇ καὶ ἔλεγον· ποῦ la praznic și ziceau: unde este iudeii Îl căutau şi ziceau: Unde
ἐστιν ἐκεῖνος; acela? este Acela?
Ιω Ζ-12 καὶ γογγυσμὸς πολὺς περὶ 12. Și cârtire multă era Ioan 7:12. Şi cârtire multă era
αὐτοῦ ἦν ἐν τοῖς ὄχλοις. οἱ μὲν pentru dânsul între noroade, că despre El în mulţime; unii
ἔλεγον ὅτι ἀγαθός ἐστιν· ἄλλοι unii ziceau: bun este, iar alţii ziceau: Este bun; iar alţii
ἔλεγον, οὔ, ἀλλὰ πλανᾷ τὸν ὄχλον ziceau: nu, ci amăgeşte poporul. ziceau: Nu, ci amăgeşte
mulţimea.
Ιω Ζ-13 οὐδεὶς μέντοι παρρησίᾳ 13. Însă nimeni de faţă nu Ioan 7:13. Totuşi, de frica
ἐλάλει περὶ αὐτοῦ διὰ τὸν φόβον grăia de dânsul, pentru frica iudeilor, nimeni nu vorbea
τῶν ᾿Ιουδαίων. Iudeilor. despre El pe faţă.
Ιω Ζ-14 ῎Ηδη δὲ τῆς ἑορτῆς μεσούσης 14. Iar înjumătăţindu-se Ioan 7:14. Iar la jumătatea
ἀνέβη ὁ ᾿Ιησοῦς εἰς τὸ ἱερὸν καὶ praznicul, s-a suit Iisus în praznicului Iisus S-a suit în
ἐδίδασκε. biserică și învăţa. templu şi învăţa.
Ιω Ζ-15 καὶ ἐθαύμαζον οἱ ᾿Ιουδαῖοι 15. Și se mirau Iudeii, Ioan 7:15. Şi iudeii se mirau
λέγοντες· πῶς οὗτος γράμματα οἶδε zicând: cum ştie acesta carte, zicând: Cum ştie Acesta carte
μὴ μεμαθηκώς; nefiind învăţat? fără să fi învăţat?
Ιω Ζ-16 ἀπεκρίθη οὖν αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς 16. Deci a răspuns lor Iisus Ioan 7:16. Deci le-a răspuns Iisus
καὶ εἶπεν· ἡ ἐμὴ διδαχὴ οὐκ ἔστιν și a zis: a mea învăţătură nu este şi a zis: Învăţătura Mea nu este
ἐμή, ἀλλὰ τοῦ πέμψαντός με· a mea, ci a celui ce m-a trimes a Mea, ci a Celui ce M-a
pe mine. trimis.
Ιω Ζ-17 ἐάν τις θέλῃ τὸ θέλημα αὐτοῦ 17. De va voi cineva să facă Ioan 7:17. De vrea cineva să facă
ποιεῖν, γνώσεται περὶ τῆς διδαχῆς, voia lui, va cunoaşte pentru voia Lui, va cunoaşte despre
πότερον ἐκ τοῦ Θεοῦ ἐστιν ἢ ἐγὼ învăţătura aceasta, oare de la învăţătura aceasta dacă este de
ἀπ᾿ ἐμαυτοῦ λαλῶ. Dumnezeu este? Sau eu de la la Dumnezeu sau dacă Eu
mine grăiesc. vorbesc de la Mine Însumi.
Ιω Ζ-18 ὁ ἀφ᾿ ἑαυτοῦ λαλῶν τὴν δόξαν 18. Cel ce grăieşte de la Ioan 7:18. Cel care vorbeşte de la
τὴν ἰδίαν ζητεῖ, ὁ δὲ ζητῶν τὴν sine, slava sa caută; iar cela ce sine îşi caută slava sa; iar cel
δόξαν τοῦ πέμψαντος αὐτόν, οὗτος caută slava celui ce l-a trimis pe care caută slava celui ce l-a
ἀληθής ἐστι, καὶ ἀδικία ἐν αὐτῷ el, acesta adevărat este, și trimis pe el, acela este adevărat
οὐκ ἔστιν. nedreptate nu este întru dânsul. şi nedreptate nu este în el.
Ιω Ζ-19 οὐ Μωῡσῆς δέδωκεν ὑμῖν τὸν 19. Au nu Moise v-a dat Ioan 7:19. Oare nu Moise v-a dat
νόμον; καὶ οὐδείς ἐξ ὑμῶν ποιεῖ vouă legea? Și nimeni din voi nu Legea? Şi nimeni dintre voi nu
τὸν νόμον. τί με ζητεῖτε ἀποκτεῖναι; face legea. Ce mă căutaţi să mă ţine Legea. De ce căutaţi să Mă
omorâţi? ucideţi?
Ιω Ζ-20 ἀπεκρίθη ὁ ὄχλος καὶ εἶπε· 20. Răspuns-a poporul și a Ioan 7:20. Şi mulţimea a răspuns:
δαιμόνιον ἔχεις· τίς σε ζητεῖ zis: drac ai, cine te caută să te Ai demon. Cine caută să te
ἀποκτεῖναι; omoare? ucidă?
Ιω Ζ-21 ἀπεκρίθη ᾿Ιησοῦς καὶ εἶπεν 21. Răspuns-a Iisus și a zis Ioan 7:21. Iisus a răspuns şi le-a
αὐτοῖς· ἓν ἔργον ἐποίησα, καί lor: un lucru am făcut, și toți vă zis: Un lucru am făcut şi toţi vă
πάντες θαυμάζετε διὰ τοῦτο. miraţi pentru acesta. miraţi.
Ιω Ζ-22 Μωῡσῆς δέδωκεν ὑμῖν τὴν 22. Moise v-a dat vouă Ioan 7:22. De aceea Moise v-a dat
περιτομήν, οὐχ ὅτι ἐκ τοῦ trierea împrejur, (nu că de la tăierea împrejur, nu că este de
Μωῡσέως ἐστίν, ἀλλ᾿ ἐκ τῶν Moise este, ci de la părinţi); și la Moise, ci de la părinţi, şi
πατέρων, καὶ ἐν σαββάτῳ sâmbăta tăiaţi împrejur pe om. sâmbăta tăiaţi împrejur pe om.
περιτέμνετε ἄνθρωπον. 23. Dacă omul primeşte Ioan 7:23. Dacă omul primeşte
Ιω Ζ-23 εἰ περιτομὴν λαμβάνει tăierea împrejur sâmbăta, ca să tăierea împrejur sâmbăta, ca
ἄνθρωπος ἐν σαββάτῳ ἵνα μὴ λυθῇ nu se strice legea lui Moise, pe să nu se strice Legea lui Moise,
ὁ νόμος Μωῡσέως, ἐμοὶ χολᾶτε ὅτι mine v-ă mâniaţi căci om întreg vă mâniaţi pe Mine că am făcut
ὅλον ἄνθρωπον ὑγιῆ ἐποίησα ἐν sănătos am făcut sâmbăta? sâmbăta un om întreg
σαββάτῳ! sănătos?
Ιω Ζ-24 μὴ κρίνετε κατ᾿ ὄψιν, ἀλλὰ τὴν 24. Nu judecaţi după faţă; ci Ioan 7:24. Nu judecaţi după
δικαίαν κρίσιν κρίνατε. dreaptă judecată judecaţi. înfăţişare, ci judecaţi judecată
dreaptă.
Ιω Ζ-25 ῎Ελεγον οὖν τινες ἐκ τῶν 25. Deci ziceai: unii din Ioan 7:25. Deci ziceau unii dintre
῾Ιεροσολυμιτῶν· οὐχ οὗτός ἐστιν ὃν ierusalimneni: au nu este acesta, Ierusalim iteni: Nu este, oare,
ζητοῦσιν ἀποκτεῖναι; pe care îl caută să-l omoare? Acesta pe care-L căutau să-L
ucidă?
243
Ιω Ζ-26 καὶ ἴδε παρρησίᾳ λαλεῖ, καὶ 26. Și iată de faţă grăieşte și Ioan 7:26. Şi iată că vorbeşte pe
οὐδὲν αὐτῷ λέγουσι. μήποτε nimic lui nu-i zic. Nu cumva au faţă şi ei nu-I zic nimic. Nu
ἀληθῶς ἔγνωσαν οἱ ἀρχοντες ὅτι cunoscut cu adevărat boierii că cumva căpeteniile au cunoscut
οὗτός ἐστιν ἀληθῶς ὁ Χριστός; adevărat acesta este Hristos? cu adevărat că Acesta e
Hristos?
Ιω Ζ-27 ἀλλὰ τοῦτον οἴδαμεν πόθεν 27. Ci pe acesta îl ştim de Ioan 7:27. Dar pe Acesta Îl ştim
ἐστίν· ὁ δὲ Χριστὸς ὅταν ἔρχηται, unde este; iar Hristos când va de unde este. Însă Hristosul,
οὐδεὶς γινώσκει πόθεν ἐστίν. veni, nimeni nu ştie de unde este. când va veni, nimeni nu ştie de
unde este.
Ιω Ζ-28 ἔκραξεν οὖν ἐν τῷ ἱερῷ 28. Deci striga Iisus în Ioan 7:28. Deci a strigat Iisus în
διδάσκων ὁ ᾿Ιησοῦς καὶ λέγων· biserică învăţând și zicând: și pe templu, învăţând şi zicând: Şi
κἀμὲ οἴδατε, καὶ οἴδατε πόθεν εἰμί· mină mă ştiţi, și ştiţi de unde pe Mine Mă ştiţi şi ştiţi de unde
καὶ ἀπ᾿ ἐμαυτοῦ οὐκ ἐλήλυθα, ἀλλ᾿ sunt, și de la mine n-am venit, ci sunt; şi Eu n-am venit de la
ἔστιν ἀληθινὸς ὁ πέμψας με, ὃν este adevărat cela ce m-a trimes, Mine, dar adevărat este Cel ce
ὑμεῖς οὔκ οἴδατε· pe care voi nu-l ştiţi. M-a trimis pe Mine şi pe Care
voi nu-L ştiţi.
Ιω Ζ-29 ἐγὼ οἶδα αὐτόν, ὅτι παρ᾿ 29. Iar eu îl ştiu pe el, că de Ioan 7:29. Eu Îl ştiu pe El, căci de
αὐτοῦ εἰμι κἀκεῖνός με ἀπέστειλεν. la dânsul sunt și acela m-a la El sunt şi El M-a trimis pe
trimes. Mine.
Ιω Ζ-30 ᾿Εζήτουν οὖν αὐτὸν πιάσαι, 30. Deci îl căutau pe el să-l Ioan 7:30. Deci căutau să-L
καὶ οὐδεὶς ἐπέβαλεν ἐπ᾿ αὐτὸν τὴν prindă, și nimeni nu și-a pus pe prindă, dar nimeni n-a pus
χεῖρα, ὅτι οὔπω ἐληλύθει ἡ ὥρα dânsul mâinile, că încă nu venise mâna pe El, pentru că nu
αὐτοῦ. ceasul lui. venise încă ceasul Lui.
Ιω Ζ-31 πολλοὶ δὲ ἐκ τοῦ ὄχλου 31. Și mulţi din norod au Ioan 7:31. Dar mulţi din mulţime
ἐπίστευσαν εἰς αὐτὸν καί ἔλεγον ὅτι crezut într-însul și ziceau: au crezut în El şi ziceau:
ὁ Χριστὸς ὅταν ἔλθῃ, μήτι πλείονα Hristos când va veni, au doară Hristosul când va veni va face
σημεῖα τούτων ποιήσει ὧν οὗτος mai multe semne va face decât El minuni mai multe decât a
ἐποίησεν; acestea, care a făcut acesta? făcut Acesta?
Ιω Ζ-32 ἤκουσαν οἱ Φαρισαῖοι τοῦ 32. Au auzit fariseii pe Ioan 7:32. Au auzit fariseii
ὄχλου γογγύζοντος περὶ αὐτοῦ norod cârtind pentru dânsul mulţimea murmurând acestea
ταῦτα, καὶ ἀπέστειλαν ὑπηρέτας οἱ acestea și au trimes slugi fariseii despre El şi au trimis arhiereii
Φαρισαῖοι καὶ οἱ ἀρχιερεῖς ἵνα și Arhiereii ca să-l prindă pe şi fariseii slujitori ca să-L
πιάσωσιν αὐτόν. dânsul. prindă.
Ιω Ζ-33 εἶπεν οὖν ὁ ᾿Ιησοῦς· ἔτι 33. Deci a zis lor Iisus: încă Ioan 7:33. Dar Iisus le-a zis: Puţin
μικρὸν χρόνον μεθ᾿ ὑμῶν εἰμι καὶ puţină vreme cu voi sunt, și merg timp mai sunt cu voi şi Mă duc
ὑπάγω πρὸς τὸν πέμψαντά με. la cela ce m-a trimes pe mine. la Cel ce M-a trimis.
Ιω Ζ-34 ζητήσετέ με καὶ οὐχ εὑρήσετε· 34. Căuta-mă-veţi și nu mă Ioan 7:34. Mă veţi căuta şi nu Mă
καὶ ὅπου εἰμὶ ἐγώ, ὑμεῖς οὐ veţi afla, și unde sunt eu, voi nu veţi găsi; şi unde sunt Eu, voi
δύνασθε ἐλθεῖν. puteţi să veniţi. nu puteţi să veniţi.
Ιω Ζ-35 εἶπον οὖν οἱ ᾿Ιουδαῖοι πρὸς 35. Deci au zis iudeii între Ioan 7:35. Deci au zis iudeii, între
ἑαυτούς· ποῦ οὗτος μέλλει sine: unde va să meargă acesta, ei: Unde are să Se ducă Acesta,
πορεύεσθαι, ὅτι ἡμεῖς οὐχ că noi nu-l vom afla pe el? Nu ca noi să nu-L găsim? Nu
εὑρήσομέν αὐτόν; μὴ εἰς τὴν cumva întru risipirea Elinilor va cumva va merge la cei
διασπορὰν τῶν ῾Ελλήνων μέλλει să meargă și să înveţe pe Elini împrăştiaţi printre elini şi va
πορεύεσθαι καὶ διδάσκειν τοὺς învăţa pe elini?
῞Ελληνας; 36. Ce este cuvântul acesta, Ioan 7:36. Ce înseamnă acest
Ιω Ζ-36 τίς ἐστιν οὗτος ὁ λόγος, ὃν care a zis: căuta-mă-veţi și nu cuvânt pe care l-a spus: Mă
εἶπε, ζητήσετέ με καὶ οὐχ εὑρήσετε, mă veţi afla, și unde sunt eu, voi veţi căuta şi nu Mă veţi găsi şi
καὶ ὅπου εἰμὶ ἐγώ, ὑμεῖς οὐ nu puteţi să veniţi? unde sunt Eu, voi nu puteţi să
δύνασθε ἐλθεῖν; veniţi?
37. Iar în ziua cea de pe Ioan 7:37. Iar în ziua cea din
Ιω Ζ-37 ᾿Εν δὲ τῇ ἐσχάτῃ ἡμέρᾳ τῇ urmă, cea mare a praznicului, a urmă - ziua cea mare a
μεγάλῃ τῆς ἑορτῆς εἱστήκει ὁ stat Iisus și a strigat, zicând: de sărbătorii - Iisus a stat între ei
᾿Ιησοῦς καὶ ἔκραξε λέγων· ἐάν τις însetează cineva, să vie la mine şi a strigat, zicând: Dacă
διψᾷ, ἐρχέσθω πρός με καὶ πινέτω. și să bea. însetează cineva, să vină la
Mine şi să bea.
Ιω Ζ-38 ὁ πιστεύων εἰς ἐμέ, καθὼς 38. Cel ce crede întru mine, Ioan 7:38. Cel ce crede în Mine,
244
εἶπεν ἡ γραφή, ποταμοὶ ἐκ τῆς precum a zis scriptura, râuri de precum a zis Scriptura: râuri
κοιλίας αὐτοῦ ῥεύσουσιν ὕδατος apă vie vor curge din pântecele de apă vie vor curge din
ζῶντος. lui, pântecele lui.
Ιω Ζ-39 τοῦτο δὲ εἶπε περὶ τοῦ 39. Iar aceasta a zis pentru Ioan 7:39. Iar aceasta a zis-o
Πνεύματος οὗ ἔμελλον λαμβάνειν Duhul, pe care erau să-l despre Duhul pe Care aveau
οἱ πιστεύοντες εἰς αὐτόν· οὔπω γὰρ primească cei ce cred întru să-L primească acei ce cred în
ἦν Πνεῦμα ῞Αγιον, ὅτι ᾿Ιησοῦς dânsul; că încă nu era Duh El. Căci încă nu era (dat)
οὐδέπω ἐδοξάσθη. Sfânt, că Iisus încă nu se Duhul, pentru că Iisus încă nu
proslăvise. fusese preaslăvit.
Ιω Ζ-40 πολλοὶ οὖν ἐκ τοῦ ὄχλου 40. Deci mulţi din norod Ioan 7:40. Deci din mulţime,
ἀκούσαντες τὸν λόγον ἔλεγον· auzind cuvântul, ziceau: acesta auzind cuvintele acestea,
οὗτός ἐστιν ἀληθῶς ὁ προφήτης· este cu adevărat proorocul. ziceau: Cu adevărat, Acesta
este Proorocul.
Ιω Ζ-41 ἄλλοι ἔλεγον· οὗτός ἐστιν ὁ 41. Alţii ziceau: acesta este Ioan 7:41. Iar alţii ziceau: Acesta
Χριστός· ἄλλοι ἔλεγον· μὴ γὰρ ἐκ Hristosul. Iar alţii ziceau: au este Hristosul. Iar alţii ziceau:
τῆς Γαλιλαίας ὁ Χριστὸς ἔρχεται; doară din Galileea va să vie Nu cumva din Galileea va să
Hristos? vină Hristos?
Ιω Ζ-42 οὐχὶ ἡ γραφὴ εἶπεν ὅτι ἐκ τοῦ 42. Au n-a zis scriptura: că Ioan 7:42. N-a zis, oare, Scriptura
σπέρματος Δαυῒδ καὶ ἀπὸ Βηθλεὲμ din sămânţa lui David și din că Hristos va să vină din
τῆς κώμης, ὅπου ἦν Δαυΐδ, ὁ oraşul Vitleem, unde a fost sămânţa lui David şi din
Χριστὸς ἔρχεται; David, va să vie Hristos? Betleem, cetatea lui David?
Ιω Ζ-43 σχίσμα οὖν ἐν τῷ ὄχλῳ 43. Și împerechere între Ioan 7:43. Şi s-a făcut dezbinare
ἐγένετο δι᾿ αὐτόν. norod s-a făcut pentru dânşii. în mulţime pentru El.
Ιω Ζ-44 τινὲς δὲ ἤθελον ἐξ αὐτῶν 44. Iar unii dintr-înşii voiau Ioan 7:44. Şi unii dintre ei voiau
πιάσαι αὐτόν, ἀλλ᾿ οὐδείς ἐπέβαλεν să-l prindă pe el, dar nimeni nu să-L prindă, dar nimeni n-a pus
ἐπ᾿ αὐτὸν τὰς χεῖρας. și-a pus pe dânsul mâinile. mâinile pe El.
Ιω Ζ-45 ῏Ηλθον οὖν οἱ ὑπηρέται πρὸς 45. Deci au venit slugile Ioan 7:45. Deci slugile au venit la
τοὺς ἀρχιερεῖς καὶ Φαρισαίους, καὶ către Arhierei și către Farisei, și arhierei şi farisei, şi le-au zis
εἶπον αὐτοῖς ἐκεῖνοι· διατί οὐκ au zis lor aceia: pentru ce nu l- aceia: De ce nu L-aţi adus?
ἠγάγετε αὐτόν; aţi adus pe el? Ioan 7:46. Slugile au răspuns:
Ιω Ζ-46 ἀπεκρίθησαν οἱ ὑπηρέται· 46. Răspuns-au slugile: Niciodată n-a vorbit un om aşa
οὐδέποτε οὕτως ἐλάλησεν niciodată nu a grăit om, ca acest cum vorbeşte Acest Om.
ἄνθρωπος, ὡς οὗτος ὁ ἄνθρωπος. om. Ioan 7:47. Şi le-au răspuns deci
Ιω Ζ-47 ἀπεκρίθησαν οὖν αὐτοῖς οἱ 47. Și au răspuns lor fariseii: Nu cumva aţi fost şi
Φαρισαῖοι· μὴ καὶ ὑμεῖς fariseii: au doară și voi v-aţi voi amăgiţi?
πεπλάνησθε; amăgit? Ioan 7:48. Nu cumva a crezut în El
Ιω Ζ-48 μή τις ἐκ τῶν ἀρχόντων 48. Au doară cineva din cineva dintre căpetenii sau
ἐπίστευσεν εἰς αὐτὸν ἢ ἐκ τῶν boieri a crezut într-însul sau din dintre farisei?
Φαρισαίων; Farisei? Ioan 7:49. Dar mulţimea aceasta,
Ιω Ζ-49 ἀλλ᾿ ὁ ὄχλος οὗτος ὁ μὴ 49. Ci poporul acesta, care care nu cunoaşte Legea, este
γινώσκων τὸν νόμον ἐπικατάρατοί nu ştie legea, blestemat este. blestemată!
εἰσι! 50. Zis-a Nicodim către ci, Ioan 7:50. A zis către ei Nicodim,
Ιω Ζ-50 λέγει Νικόδημος πρὸς αὐτούς, care venise noaptea la dânsul, cel ce venise mai înainte la El,
ὁ ἐλθὼν νυκτὸς πρὸς αὐτόν, εἷς ὢν unul fiind dintru ei. noaptea, fiind unul dintre ei:
ἐξ αὐτῶν· 51. Au doară legea noastră Ioan 7:51. Nu cumva Legea
Ιω Ζ-51 μὴ ὁ νόμος ἡμῶν κρίνει τὸν judecă pe om, de nu va auzi de noastră judecă pe om, dacă nu-
ἄνθρωπον, ἐὰν μὴ ἀκούσῃ παρ᾿ la el mai înainte, și va cunoaşte l ascultă mai întâi şi nu ştie ce
αὐτοῦ πρότερον καὶ γνῷ τί ποιεῖ· ce face? a făcut?
Ιω Ζ-52 ἀπεκρίθησαν καὶ εἶπον αὐτῷ· 52. Răspuns-au și i-au zis Ioan 7:52. Ei au răspuns şi i-au
μὴ καὶ σὺ ἐκ τῆς Γαλιλαίας εἶ; lui: au doară și tu din Galileea zis: Nu cumva şi tu eşti din
ἐρεύνησον καὶ ἴδε ὅτι προφήτης ἐκ ești? Cearcă și vezi; că prooroc Galileea? Cercetează şi vezi că
τῆς Γαλιλαίας οὐκ ἐγήγερται din Galileea nu s-a sculat. din Galileea nu s-a ridicat
Ιω Ζ-53 Καὶ ἀπῆλθεν ἕκαστος εἰς τὸν 53. Și a mers flecare la casa prooroc.
οἶκον αὐτοῦ. sa. Ioan 7:53. Şi s-a dus fiecare la
casa sa.
245
Ιω Η-1 Η'. ᾿Ιησοῦς δὲ ἐπορεύθη εἰς τὸ 1. Iar Iisus s-a dus în Ioan 8:1. Iar Iisus S-a dus la
ὄρος τῶν ἐλαιῶν· muntele Măslinilor. Muntele Măslinilor.
Ιω Η-2 ὄρθρου δὲ πάλιν παρεγένετο εἰς Ioan 8:2. Dar dimineaţa iarăşi a
2. Iar la mânecare, iarăşi au
τὸ ἱερόν, καὶ πᾶς ὁ λαὸς ἤρχετο venit în biserică, și tot poporul a venit în templu, şi tot poporul
πρὸς αὐτόν· καὶ καθίσας ἐδίδασκεν venit la dânsul, și şezând, învăţa venea la El; şi El, şezând, îi
αὐτούς. pe ei. învăţa.
Ιω Η-3 ἄγουσι δὲ οἱ γραμματεῖς καὶ οἱ 3. Și au adus la dânsul Ioan 8:3. Şi au adus la El fariseii
Φαρισαῖοι γυναῖκα ἐπὶ μοιχείᾳ cărturarii și fariseii pe o femeie şi cărturarii pe o femeie, prinsă
κατειλημμένην, καὶ στήσαντες prinsă în preacurvie, în adulter şi, aşezând-o în
și
αὐτὴν ἐν μέσῳ λέγουσιν αὐτῷ· punându-o pe dânsa în mijloc, mijloc,
Ιω Η-4 διδάσκαλε, αὕτη ἡ γυνὴ Ioan 8:4. Au zis Lui: Învăţătorule,
4. Au zis lui: Învăţătorule, pe
κατείληπται ἐπ᾿ αὐτοφώρῳ această femeie am prins-o așa această femeie a fost prinsă
μοιχευομένη· de faţă preacurvind. asupra faptului de adulter;
5. Iar în lege Moise ne-a Ioan 8:5. Iar Moise ne-a poruncit
Ιω Η-5 καὶ ἐν τῷ νόμῳ ἡμῶν Μωῡσῆς poruncit nouă: unele ca acestea în Lege ca pe unele ca acestea
ἐνετείλατο τὰς τοιαύτας λιθάζειν. să se ucidă cu pietre, dar tu ce să le ucidem cu pietre. Dar Tu
zici? ce zici?
Ιω Η-6 σὺ οὖν τί λέγεις; τοῦτο δὲ εἶπον 6. Și aceasta ziceau, Ioan 8:6. Şi aceasta ziceau,
ἐκπειράζοντες αὐτόν, ἵνα σχῶσι ispitindu-l pe el, ca să aibă ce ispitindu-L, ca să aibă de ce
κατηγορίαν κατ᾿ αὐτοῦ. ὁ δὲ cleveti împotriva lui. Iar Iisus jossă-L învinuiască. Iar Iisus,
᾿Ιησοῦς κάτω κύψας τῷ δακτύλῳ plecându-se, scria cu degetul pe plecându-Se în jos, scria cu
ἔγραφεν εἰς τὴν γῆν. pământ. degetul pe pământ.
Ιω Η-7 ὡς δὲ ἐπέμενον ἐρωτῶντες 7. Și neîncetând a-l întrebaIoan 8:7. Şi stăruind să-L întrebe,
αὐτόν, ἀνέκυψε καὶ εἶπεν αὐτοῖς· ὁ pe el, s-au ridicat și au zis lor: El S-a ridicat şi le-a zis: Cel
ἀναμάρτητος ὑμῶν πρῶτος βαλέτω cela ce este fără de păcat între fără de păcat dintre voi să
λίθον ἐπ᾿ αὐτήν. voi, acela întâiul să arunce arunce cel dintâi piatra asupra
piatra asupra ei. ei.
Ιω Η-8 καὶ πάλιν κάτω κύψας ἔγραφεν Ioan 8:8. Iarăşi plecându-Se, scria
8. Și iarăşi plecându-se jos,
εἰς τὴν γῆν. au scris pe pământ. pe pământ.
Ioan 8:9. Iar ei auzind aceasta şi
9. Iar ei auzind și de ştiinţă
Ιω Η-9 οἱ δὲ ἀκούσαντες ἐξήρχοντο εἷς mustrându-se, ieşeau unul după mustraţi fiind de cuget, ieşeau
καθ᾿ εἷς, ἀρξάμενοι ἀπὸ τῶν altul, începând de la cei mai unul câte unul, începând de la
πρεσβυτέρων, καὶ κατελείφθη ὁ bătrâni, până la cei mai de jos; cei mai bătrâni şi până la cel
᾿Ιησοῦς καὶ ἡ γυνὴ ἐν μέσῳ οὖσα și a rămas Iisus singur și femeia din urmă, şi a rămas Iisus
în mijloc stând. singur şi femeia, stând în
Ιω Η-10 ἀνακύψας δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς εἶπεν 10. Și ridicându-se Iisus și mijloc.
αὐτῇ· γύναι, ποῦ εἰσιν; οὐδείς σε nevăzând pe nimeni, fără numai Ioan 8:10. Şi ridicându-Se Iisus şi
κατέκρινεν; pe femeie, i-a zis ei: femeie, unde nevăzând pe nimeni decât pe
îţi sunt pârâşii tăi? Au nimeni pe femeie, i-a zis: Femeie, unde
Ιω Η-11 ἡ δὲ εἶπεν· οὐδείς, Κύριε. εἶπε tine nu te-a judecat a fi sunt pârâşii tăi? Nu te-a
δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς· οὐδέ ἐγώ σε vinovată? osândit nici unul?
κατακρίνω· πορεύου καὶ ἀπὸ τοῦ 11. Iar ea a zis: nimeni, Ioan 8:11. Iar ea a zis: Nici unul,
νῦν μηκέτι ἁμάρτανε. Doamne. Și a zis ei Iisus: nici eu Doamne. Şi Iisus i-a zis: Nu te
nu te judec; du-te și de acum să osândesc nici Eu. Mergi; de
Ιω Η-12 Πάλιν οὖν αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς nu mai păcătuieşti. acum să nu mai păcătuieşti.
ἐλάλησε λέγων· ἐγώ εἰμι τὸ φῶς 12. Deci iarăşi au grăit lorIoan 8:12. Deci iarăşi le-a vorbit
τοῦ κόσμου· ὁ ἀκολουθῶν ἐμοὶ οὐ Iisus, zicând: eu sunt lumina Iisus zicând: Eu sunt Lumina
μὴ περιπατήσῃ ἐν τῇ σκοτίᾳ, ἀλλ᾿ lumii; cela ce urmează mie, nu lumii; cel ce Îmi urmează Mie
ἕξει τὸ φῶς τῆς ζωῆς. va umbla întru întuneric, ci va nu va umbla în întuneric, ci va
avea lumina vieţii. avea lumina vieţii.
Ιω Η-13 εἶπον οὖν αὐτῷ οἱ Φαρισαῖοι· 13. Deci au zis lui fariseii: tu
Ioan 8:13. De aceea fariseii I-au
σὺ περὶ σεαυτοῦ μαρτυρεῖς· ἡ însuţi mărturiseşti pentru tine; zis: Tu mărturiseşti despre Tine
μαρτυρία σου οὐκ ἔστιν ἀληθής. mărturia ta nu este adevărată. Însuţi; mărturia Ta nu este
adevărată.
Ιω Η-14 ἀπεκρίθη ᾿Ιησοῦς καὶ εἶπεν 14. Răspuns-a Iisus și a zis Ioan 8:14. A răspuns Iisus şi le-a
αὐτοῖς· κἂν ἐγὼ μαρτυρῶ περὶ lor: deşi eu însumi mărturisesc zis: Chiar dacă Eu mărturisesc
ἐμαυτοῦ, ἀληθής ἐστιν ἡ μαρτυρία pentru mine, adevărată este despre Mine Însumi, mărturia
246
μου, ὅτι οἶδα πόθεν ἦλθον καὶ ποῦ mărturia mea; că ştiu de unde Mea este adevărată, fiindcă
ὑπάγω· ὑμεῖς δὲ οὐκ οἴδατε πόθεν am venit și unde merg; iar vei nu ştiu de unde am venit şi unde
ἔρχομαι ἢ ποῦ ὑπάγω. ştiţi de unde vin și unde merg. Mă duc. Voi nu ştiţi de unde
vin, nici unde Mă duc.
Ιω Η-15 ὑμεῖς κατὰ τὴν σάρκα κρίνετε· 15. Voi după trup judecaţi; Ioan 8:15. Voi judecaţi după trup;
ἐγὼ οὐ κρίνω οὐδένα. eu nu judec pe nimeni. Eu nu judec pe nimeni.
Ιω Η-16 καὶ ἐὰν κρίνω δὲ ἐγώ, ἡ 16. Și de aş și judeca eu, Ioan 8:16. Şi chiar dacă Eu judec,
κρίσις ἡ ἐμὴ ἀληθής ἐστιν, ὅτι judecata mea adevărată este; că judecata Mea este adevărată,
μόνος οὐκ εἰμί, ἀλλ᾿ ἐγὼ καὶ ὁ singur nu sunt, ci eu și Tatăl cela pentru că nu sunt singur, ci Eu
πέμψας με πατήρ. ce m-a trimes pe mine. şi Cel ce M-a trimis pe Mine.
Ιω Η-17 καὶ ἐν τῷ νόμῳ δὲ τῷ 17. Și în legea voastră scris Ioan 8:17. Şi în Legea voastră este
ὑμετέρῳ γέγραπται ὅτι δύο este, că mărturia a doi oameni scris că mărturia a doi oameni
ἀνθρώπων ἡ μαρτυρία ἀληθής adevărată este. este adevărată.
ἐστιν. 18. Eu sunt cel ce Ioan 8:18. Eu sunt Cel ce
Ιω Η-18 ἐγώ εἰμι ὁ μαρτυρῶν περί mărturisesc pentru mine însumi, mărturisesc despre Mine
ἐμαυτοῦ, καὶ μαρτυρεῖ περί ἐμοῦ ὁ și mărturiseşte pentru mine Tatăl Însumi şi mărturiseşte despre
πέμψας με πατήρ. cel ce m-a trimes. Mine Tatăl, Cel ce M-a trimis.
Ιω Η-19 ἔλεγον οὖν αὐτῷ· ποῦ ἐστιν ὁ 19. Deci ziceau lui: unde Ioan 8:19. Îi ziceau deci: Unde
πατήρ σου; ἀπεκρίθη ὁ ᾿Ιησοῦς· este Tatăl tău? Răspuns-a Iisus: este Tatăl Tău? Răspuns-a
οὔτε ἐμὲ οἴδατε οὔτε τὸν πατέρα nici pe mine mă ştiţi, nici pe Iisus: Nu mă ştiţi nici pe Mine
μου· εἰ ἐμὲ ᾔδειτε καὶ τὸν πατέρα Tatăl meu; de m-aţi şti pe mine, nici pe Tatăl Meu; dacă M-aţi
μου ᾔδειτε ἄν. și pe Tatăl meu aţi şti. şti pe Mine, aţi şti şi pe Tatăl
Ιω Η-20 Ταῦτα τὰ ῥήματα ἐλάλησεν ὁ 20. Aceste graiuri le-a grăit Meu.
᾿Ιησοῦς ἐν τῷ γαζοφυλακίῳ, Iisus în gazofilachie, învăţând în Ioan 8:20. Cuvintele acestea le-a
διδάσκων ἐν τῷ ἱερῷ, καὶ οὐδεὶς biserică, și nimeni nu l-a prins grăit Iisus în vistierie, pe când
ἐπίασεν αὐτόν, ὅτι οὔπω ἐληλύθει ἡ pe el; că încă nu venise ceasul învăţa în templu; şi nimeni nu
ὥρα αὐτοῦ. lui. L-a prins, că încă nu venise
Ιω Η-21 Εἶπεν οὖν πάλιν αὐτοῖς ὁ 21. Și iarăşi a zis lor Iisus: ceasul Lui.
᾿Ιησοῦς· ἐγὼ ὑπάγω καὶ ζητήσετέ eu merg, și mă veţi căuta pe Ioan 8:21. Şi iarăşi le-a zis: Eu
με, καὶ ἐν τῇ ἁμαρτίᾳ ὑμῶν mine, și nu mă veţi afla, și în Mă duc şi Mă veţi căuta şi veţi
ἀποθανεῖσθε· ὅπου ἐγὼ ὑπάγω, păcatul vostru veţi muri; unde muri în păcatul vostru. Unde
ὑμεῖς οὐ δύνασθε ἐλθεῖν. merg eu, voi nu puteţi să veniţi. Mă duc Eu, voi nu puteţi veni.
Ιω Η-22 ἔλεγον οὖν οἱ ᾿Ιουδαῖοι· μήτι 22. Deci ziceau Iudeii: au Ioan 8:22. Deci ziceau iudeii: Nu
ἀποκτενεῖ ἑαυτόν, ὅτι λέγει, ὅπου doară va să se omoare însuşi pe cumva Îşi va ridica singur
ἐγὼ ὑπάγω, ὑμεῖς οὐ δύνασθε sine? Că zice: unde merg eu, voi viaţa? Că zice: Unde Mă duc
ἐλθεῖν; nu puteţi să veniţi. Eu, voi nu puteţi veni.
Ιω Η-23 καὶ εἶπεν αὐτοῖς· ὑμεῖς ἐκ τῶν 23. Și au zis lor: voi din cele Ioan 8:23. Şi El le zicea: Voi
κάτω ἐστέ, ἐγὼ ἐκ τῶν ἄνω εἰμί· de jos sunteţi; eu din cele de sus sunteţi din cele de jos; Eu sunt
ὑμεῖς ἐκ τοῦ κόσμου τούτου ἐστέ, sunt; voi din lumea aceasta din cele de sus. Voi sunteţi din
ἐγὼ οὐκ εἰμὶ ἐκ τοῦ κόσμου sunteţi; eu nu sunt din lumea lumea aceasta; Eu nu sunt din
τούτου. aceasta. lumea aceasta.
Ιω Η-24 εἶπον οὖν ὑμῖν ὅτι 24. Deci am zis vouă, că veţi Ioan 8:24. V-am spus deci vouă că
ἀποθανεῖσθε ἐν ταῖς ἁμαρτίαις muri în păcatele voastre: că de veţi muri în păcatele voastre.
ὑμῶν· ἐὰν γὰρ μὴ πιστεύσητε ὅτι nu veţi crede că eu sunt, veţi Căci dacă nu credeţi că Eu
ἐγώ εἰμι, ἀποθανεῖσθε ἐν ταῖς muri în păcatele voastre. sunt, veţi muri în păcatele
ἁμαρτίαις ὑμῶν. voastre.
Ιω Η-25 ἔλεγον οὖν αὐτῷ· σὺ τίς εἶ; 25. Deci ziceau ei lui: tu Ioan 8:25. Deci Îi ziceau ei: Cine
καὶ εἶπεν αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς· τὴν cine ești? Și a zis lor Iisus: eşti Tu? Şi a zis lor Iisus: Ceea
ἀρχὴν ὅ,τι καὶ λαλῶ ὑμῖν. începutul, care și grăiesc cu voi. ce v-am spus de la început.
26. Multe am pentru voi a Ioan 8:26. Multe am de spus
Ιω Η-26 πολλὰ ἔχω περὶ ὑμῶν λαλεῖν grăi și a judeca; ci cela ce m-a despre voi şi de judecat. Dar
καὶ κρίνειν· ἀλλ᾿ ὁ πέμψας με trimes pe mine, adevărat este; și Cel ce M-a trimis pe Mine
ἀληθής ἐστι, κἀγὼ ἃ ἤκουσα παρ᾿ eu cele ce am auzit de la dânsul, adevărat este, şi cele ce am
αὐτοῦ, ταῦτα λέγω εἰς τὸν κόσμον. acestea grăiesc în lume. auzit de la El, Eu acestea le
grăiesc în lume.
Ιω Η-27 οὐκ ἔγνωσαν ὅτι τὸν πατέρα 27. Și n-au cunoscut că de Ioan 8:27. Şi ei n-au înţeles că le
αὐτοῖς ἔλεγεν. Tatăl grăia lor. vorbea despre Tatăl.
247
Ιω Η-28 εἶπεν οὖν αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς· 28. Deci a zis lor Iisus: când Ioan 8:28. Deci le-a zis Iisus:
ὅταν ὑψώσητε τὸν υἱὸν τοῦ veţi înălţa pe Fiul Omului, Când veţi înălţa pe Fiul
ἀνθρώπου, τότε γνώσεσθε ὅτι ἐγώ atunci veţi cunoaşte că eu sunt, Omului, atunci veţi cunoaşte că
εἰμι, καὶ ἀπ᾿ ἐμαυτοῦ ποιῶ οὐδέν, și de la mine însumi nu fac Eu sunt şi că de la Mine însumi
ἀλλὰ καθὼς ἐδίδαξέ με ὁ πατήρ nimic; ci precum m-a învăţat pe nu fac nimic, ci precum M-a
μου, ταῦτα λαλῶ. mine Tatăl meu, acestea grăiesc. învăţat Tatăl, aşa vorbesc.
Ιω Η-29 καὶ ὁ πέμψας με μετ᾿ ἐμοῦ 29. Și cela ce m-a trimes pe Ioan 8:29. Şi Cel ce M-a trimis
ἐστιν· οὐκ ἀφῆκέ με μόνον ὁ πατήρ, mine, cu mine este; nu m-a lăsat este cu Mine; nu M-a lăsat
ὅτι ἐγὼ τὰ ἀρεστὰ αὐτῷ ποιῶ pe mine singur Tatăl; că eu cele singur, fiindcă Eu fac pururea
πάντοτε. plăcute lui fac pururea. cele plăcute Lui.
Ιω Η-30 Ταῦτα αὐτοῦ λαλοῦντος 30. Acestea grăind el, mulţi Ioan 8:30. Spunând El acestea,
πολλοὶ ἐπίστευσαν εἰς αὐτόν. au crezut întru dânsul. mulţi au crezut în El.
Ιω Η-31 ῎Ελεγεν οὖν ὁ ᾿Ιησοῦς πρὸς 31. Deci zicea Iisus către Ioan 8:31. Deci zicea Iisus către
τοὺς πεπιστευκότας αὐτῷ Iudeii cei ce crezuseră lui: de iudeii care crezuseră în El:
᾿Ιουδαίους· ἐὰν ὑμεῖς μείνητε ἐν τῷ veţi petrece voi întru cuvântul Dacă veţi rămâne în cuvântul
λόγῳ τῷ ἐμῷ, ἀληθῶς μαθηταί μού meu, cu adevărat ucenici ai mei Meu, sunteţi cu adevărat
ἐστε, sunteţi; ucenici ai Mei;
Ιω Η-32 καὶ γνώσεσθε τὴν ἀλήθειαν, 32 Și veţi cunoaşte adevărul, Ioan 8:32. Şi veţi cunoaşte
καὶ ἡ ἀλήθεια ἐλευθερώσει ὑμᾶς. și adevărul vă va slobozi pe voi. adevărul, iar adevărul vă va
face liberi.
Ιω Η-33 ἀπεκρίθησαν αὐτῷ· σπέρμα 33. Răspuns-au ei lui: Ioan 8:33. Ei însă I-au răspuns:
᾿Αβραάμ ἐσμεν καὶ οὐδενὶ sămânţa lui Avraam suntem, și Noi suntem sămânţa lui
δεδουλεύκαμεν πώποτε· πῶς σὺ nimănui n-am fost robi Avraam şi nimănui niciodată n-
λέγεις ὅτι ἐλεύθεροι γενήσεσθε; niciodată; dar tu cum zici: am fost robi. Cum zici Tu că:
slobozi veţi fi? Veţi fi liberi?
Ιω Η-34 ἀπεκρίθη αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς· 34. Răspuns-a Iisus lor: Ioan 8:34. Iisus le-a răspuns:
ἀμὴν ἀμὴν λέγω ὑμῖν ὅτι πᾶς ὁ amin, amin, grăiesc vouă: tot Adevărat, adevărat vă spun:
ποιῶν τὴν ἁμαρτίαν δοῦλός ἐστι cela ce face păcatul, rob este Oricine săvârşeşte păcatul este
τῆς ἁμαρτίας. păcatului. rob al păcatului.
Ιω Η-35 ὁ δὲ δοῦλος οὐ μένει ἐν τῇ 35. Robul nu rămâne în casă Ioan 8:35. Iar robul nu rămâne în
οἰκίᾳ εἰς τὸν αἰῶνα· ὁ υἱὸς μένει în veac; iar Fiul rămâne în veac. casă în veac; Fiul însă rămâne
εἰς τὸν αἰῶνα. 36. Deci dacă vă va slobozi în veac.
Ιω Η-36 ἐὰν οὖν ὁ υἱὸς ὑμᾶς pe voi Fiul, cu adevărat slobozi Ioan 8:36. Deci, dacă Fiul vă va
ἐλευθερώσῃ, ὄντως ἐλεύθεροι veţi fi. face liberi, liberi veţi fi într-
ἔσεσθε. adevăr.
Ιω Η-37 οἶδα ὅτι σπέρμα ᾿Αβραάμ 37. Ştiu că sămânţă a lui Ioan 8:37. Ştiu vă sunteţi sămânţa
ἐστε· ἀλλὰ ζητεῖτέ με ἀποκτεῖναι, Avraam sunteţi; dar mă căutaţi lui Avraam, dar căutaţi să Mă
ὅτι ὁ λόγος ὁ ἐμὸς οὐ χωρεῖ ἐν să mă omorâţi, că cuvântul meu omorâţi, pentru că cuvâtul Meu
ὑμῖν. nu încape întru voi. nu încape în voi.
Ιω Η-38 ἐγὼ ὃ ἑώρακα παρὰ τῷ πατρί 38. Eu ceea ce am văzui la Ioan 8:38. Eu vorbesc ceea ce am
μου λαλῶ· καὶ ὑμεῖς οὖν ὃ Tatăl meu grăiesc; și voi ceea ce văzut la Tatăl Meu, iar voi
ἑωράκατε παρὰ τῷ πατρὶ ὑμῶν aţi văzut la tatăl vostru faceţi. faceţi ceea ce aţi auzit de la
ποιεῖτε. tatăl vostru.
Ιω Η-39 ἀπεκρίθησαν καὶ εἶπον αὐτῷ· 39. Răspuns-au și au zis lui: Ioan 8:39. Ei au răspuns şi I-au
ὁ πατὴρ ἡμῶν ᾿Αβραάμ ἐστι. λέγει Tatăl nostru, Avraam este. Zis- zis: Tatăl nostru este Avraam.
αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς· εἰ τέκνα τοῦ au lor Iisus: de aţi fi fost fii ai lui Iisus le-a zis: Dacă aţi fi fiii lui
᾿Αβραὰμ ἦτε, τὰ ἔργα τοῦ ᾿Αβραὰμ Avraam, lucrurile lui Avraam aţi Avraam, aţi face faptele lui
ἐποιεῖτε. fi făcut. Avraam.
Ιω Η-40 νῦν δὲ ζητεῖτέ με ἀποκτεῖναι, 40. Iar acum mă căutaţi să Ioan 8:40. Dar voi acum căutaţi să
ἄνθρωπον ὃς τὴν ἀλήθειαν ὑμῖν mă omorâţi pe mine, om care Mă ucideţi pe Mine, Omul care
λελάληκα, ἣν ἥκουσα παρὰ τοῦ adevărul am grăit vouă, care am v-am spus adevărul pe care l-
Θεοῦ. τοῦτο ᾿Αβραὰμ οὐκ auzit de la Dumnezeu; aceasta am auzit de la Dumnezeu.
ἐποίησεν. Avraam n-a făcut. Avraam n-a făcut aceasta.
Ιω Η-41 ὑμεῖς ποιεῖτε τὰ ἔργα τοῦ 41. Voi faceţi lucrurile Ioan 8:41. Voi faceţi faptele
πατρὸς ὑμῶν. εἶπον οὖν αὐτῷ· tatălui vostru. Zis-au drept tatălui vostru. Zis-au Lui: Noi
ἡμεῖς ἐκ πορνείας οὐ γεγεννήμεθα· aceea lui: noi din curvie nu nu ne-am născut din
ἕνα πατέρα ἔχομεν, τὸν Θεόν. suntem născuţi; un Tată avem, desfrânare. Un tată avem: pe
248
pe Dumnezeu. Dumnezeu.
Ιω Η-42 εἶπεν οὖν αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς· εἰ 42. Zis-a lor Iisus: de ar fi Ioan 8:42. Le-a zis Iisus: Dacă
ὁ Θεὸς πατὴρ ὑμῶν ἦν, ἠγαπᾶτε ἂν fost Dumnezeu Tatăl vostru, m- Dumnezeu are fi Tatăl vostru,
ἐμέ· ἐγὼ γὰρ ἐκ τοῦ Θεοῦ ἐξῆλθον aţi fi iubit pe mine; că eu de la M-aţi iubi pe Mine, căci de la
καὶ ἥκω· οὐδὲ γὰρ ἀπ᾿ ἐμαυτοῦ Dumnezeu am ieşit și am venit; Dumnezeu am ieşit şi am venit.
ἐλήλυθα, ἀλλ᾿ ἐκεῖνός με ἀπέστειλε. că n-am venit de la mine însumi, Pentru că n-am venit de la
ci acela m-a trimes. Mine însumi, ci El M-a trimis.
Ιω Η-43 διατί τὴν λαλιὰν τὴν ἐμὴν οὐ 43. Pentru ce glasul meu nu- Ioan 8:43. De ce nu înţelegeţi
γινώσκετε; ὅτι οὐ δύνασθε ἀκούειν l cunoaşteţi? Căci nu puteţi să vorbirea Mea? Fiindcă nu
τὸν λόγον τὸν ἐμόν. auziţi cuvântul meu. puteţi să daţi ascultare
cuvântului Meu.
Ιω Η-44 ὑμεῖς ἐκ τοῦ πατρὸς τοῦ 44. Voi din tatăl diavolul Ioan 8:44. Voi sunteţi din tatăl
διαβόλου ἐστέ, καὶ τὰς ἐπιθυμίας sunteţi, și poftele tatălui vostru vostru diavolul şi vreţi să faceţi
τοῦ πατρὸς ὑμῶν θέλετε ποιεῖν. voiţi să faceţi. Acela ucigător de poftele tatălui vostru. El, de la
ἐκεῖνος ἀνθρωποκτόνος ἦν ἀπ᾿ oameni a fost din început, și început, a fost ucigător de
ἀρχῆς καὶ ἐν τῇ ἀληθεία οὐχ întru adevăr n-a stătut, că nu oameni şi nu a stat întru
ἕστηκεν, ὅτι οὐκ ἔστιν ἀλήθεια ἐν este adevăr întru dânsul. Când adevăr, pentru că nu este
αὐτῷ· ὅταν λαλῇ τὸ ψεῦδος, ἐκ τῶν grăieşte minciună, dintru ale adevăr întru el. Când grăieşte
ἰδίων λαλεῖ, ὅτι ψεύστης ἐστὶ καὶ ὁ sale grăieşte; că mincinos este, minciuna, grăieşte dintru ale
πατὴρ αὐτοῦ. și tatăl ei. sale, căci este mincinos şi tatăl
minciunii.
Ιω Η-45 ἐγὼ δὲ ὅτι τὴν ἀλήθειαν 45. Iar eu căci adevărul Ioan 8:45. Dar pe Mine, fiindcă
λέγω, οὐ πιστεύετέ μοι. grăiesc, nu credeţi mie. spun adevărul, nu Mă credeţi.
Ιω Η-46 τίς ἐξ ὑμῶν ἐλέγχει με περὶ 46. Cine dintru voi mă Ioan 8:46. Cine dintre voi Mă
ἁμαρτίας; εἰ δὲ ἀλήθειαν λέγω, vădeşte pe mine pentru păcat? vădeşte de păcat? Dacă spun
διατί ὑμεῖς οὐ πιστεύετέ μοι; Iar dacă adevărul grăiesc, adevărul, de ce voi nu Mă
pentru ce voi nu credeţi mie? credeţi?
Ιω Η-47 ὁ ὢν ἐκ τοῦ Θεοῦ τὰ βήματα 47. Cel ce este de la Ioan 8:47. Cel care este de la
τοῦ Θεοῦ ἀκούει· διὰ τοῦτο ὑμεῖς Dumnezeu, graiurile lui Dumnezeu ascultă cuvintele lui
οὐκ ἀκούετε, ὅτι ἐκ τοῦ Θεοῦ οὐκ Dumnezeu ascultă; pentru Dumnezeu; de aceea voi nu
ἐστέ. aceasta voi nu ascultaţi, că nu ascultaţi pentru că nu sunteţi
sunteţi de la Dumnezeu. de la Dumnezeu.
Ιω Η-48 ἀπεκρίθησαν οὖν οἱ ᾿Ιουδαῖοι 48. Răspuns-au iudeii, și i- Ioan 8:48. Au răspuns iudeii şi I-
καὶ εἶπον αὐτῷ· οὐ καλῶς λέγομεν au zis lui: oare nu zicem noi bine au zis: Oare, nu zicem noi bine
ἡμεῖς ὅτι Σαμαρείτης εἶ σὺ καὶ că Samarinean ești tu, și drac că Tu eşti samarinean şi ai
δαιμόνιον ἔχεις; ai? demon?
Ιω Η-49 ἀπεκρίθη ᾿Ιησοῦς· ἐγὼ 49. Răspuns-au Iisus: eu Ioan 8:49. A răspuns Iisus: Eu nu
δαίμόνιον οὐκ ἔχω, ἀλλὰ τιμῶ τὸν drac n-am; ci cinstesc pe Tatăl am demon, ci cinstesc pe Tatăl
πατέρα μου, καὶ ὑμεῖς ἀτιμάζετέ με. meu, și voi mă necinstiţi pe mine. Meu, şi voi nu Mă cinstiţi pe
Ιω Η-50 ἐγὼ δὲ οὐ ζητῶ τὴν δόξαν 50. Iar eu nu caut slava Mine.
μου· ἔστιν ὁ ζητῶν καὶ κρίνων. mea; este cela ce caută și Ioan 8:50. Dar Eu nu caut slava
judecă. Mea. Este cine să o caute şi să
Ιω Η-51 ἀμὴν ἀμὴν λέγω ὑμῖν, ἐάν τις 51. Amin, amin, grăiesc judece.
τὸν λόγον τὸν ἐμὸν τηρήσῃ, vouă, de va păzi cineva cuvântul Ioan 8:51. Adevărat, adevărat zic
θάνατον οὐ μὴ θεωρήσῃ εἰς τὸν meu, nu va vedea moartea în vouă: Dacă cineva va păzi
αἰῶνα. veac. cuvântul Meu, nu va vedea
Ιω Η-52 εἶπον οὖν αὐτῷ οἱ ᾿Ιουδαῖοι· 52. Deci au zis lui Iudeii: moartea în veac.
νῦν ἐγνώκαμεν ὅτι δαιμόνιον ἔχεις. acum am cunoscut că ai drac. Ioan 8:52. Iudeii I-au zis: Acum
᾿Αβραὰμ ἀπέθανε καὶ οἱ προφῆται, Avraam a murit, și proorocii; și am cunoscut că ai demon.
καὶ σὺ λέγεις, ἐάν τις τὸν λόγον μου tu zici: de va păzi cineva Avraam a murit, de asemenea
τηρήσῃ οὐ μὴ γεύσηται θανάτου εἰς cuvântul meu, nu va gusta şi proorocii; şi Tu zici: Dacă
τὸν αἰῶνα; moartea în veac. cineva va păzi cuvântul Meu,
Ιω Η-53 μὴ σὺ μείζων εἶ τοῦ πατρὸς 53. Au doară tu mai mare nu va gusta moartea în veac.
ἡμῶν ᾿Αβραάμ, ὅστις ἀπέθανε; καὶ ești decât părintele nostru Ioan 8:53. Nu cumva eşti Tu mai
οἱ προφῆται ἀπέθανον· τίνα Avraam, care a murit? Și mare decât tatăl nostru
σεαυτὸν σὺ ποιεῖς; proorocii au murit; cine te faci Avraam, care a murit? Şi au
tu pe tine? murit şi proorocii. Cine te faci
249
Ιω Η-54 ἀπεκρίθη ᾿Ιησοῦς· ἐὰν ἐγὼ 54. Răspuns-a Iisus: de mă Tu a fi?
δοξάζω ἐμαυτόν, ἡ δόξα μου οὐδέν slăvesc eu pe mine singur, slava Ioan 8:54. Iisus a răspuns: Dacă
ἐστιν· ἔστιν ὁ πατήρ μου ὁ δοξάζων mea nimic nu este; este Tatăl Mă slăvesc Eu pe Mine Însumi,
με, ὃν ὑμεῖς λέγετε ὅτι Θεὸς ὑμῶν meu, care mă slăveşte pe mine; slava Mea nimic nu este. Tatăl
ἐστι, pe care voi ziceţi că Dumnezeul Meu este Cel care Mă slăveşte,
vostru este, despre Care ziceţi voi că este
Ιω Η-55 καὶ οὐκ ἐγνώκατε αὐτόν· ἐγὼ 55. Și nu l-aţi cunoscut pe Dumnezeul vostru.
δὲ οἶδα αὐτόν. καὶ ἐὰν εἴπω ὅτι οὐκ el; iar eu îl ştiu pe el; și de voi Ioan 8:55. Şi nu L-aţi cunoscut,
οἶδα αὐτόν, ἔσομαι ὅμοιος ὑμῶν zice că nu-l ştiu pe el, voi fi dar Eu Îl ştiu; şi dacă aş zice
ψεύστης· ἀλλ᾿ οἶδα αὐτὸν καὶ τὸν asemenea vouă mincinos; ci îl că nu-L ştiu, aş fi mincinos
λόγον αὐτοῦ τηρῶ. ştiu pe el, și cuvântul lui (îl) asemenea vouă. Ci Îl ştiu şi
păzesc. păzesc cuvântul Lui.
Ιω Η-56 ᾿Αβραὰμ ὁ πατὴρ ὑμῶν 56. Avraam părintele vostru Ioan 8:56. Avraam, părintele
ἠγαλλιάσατο ἵνα ἴδῃ τὴν ἡμέραν a fost bucuros ca să vadă ziua vostru, a fost bucuros să vadă
τὴν ἐμήν, καὶ εἶδε καὶ ἐχάρη. mea; și a văzut, și s-a bucurat. ziua Mea şi a văzut-o şi s-a
Ιω Η-57 εἶπον οὖν οἱ ᾿Ιουδαῖοι πρὸς 57. Deci au zis Iudeii către bucurat.
αὐτόν· πεντήκοντα ἔτη οὔπω ἔχεις dânsul: cincizeci de ani încă nu Ioan 8:57. Deci au zis iudeii către
καὶ ᾿Αβραὰμ ἑώρακας; ai, și pe Avraam l-ai văzut, El: Încă nu ai cincizeci de ani
58. Și au zis lor Hristos: şi l-ai văzut pe Avraam?
Ιω Η-58 εἶπεν αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς· ἀμὴν amin, amin, grăiesc vouă: mai Ioan 8:58. Iisus le-a zis: Adevărat,
ἀμὴν λέγω ὑμῖν, πρὶν ᾿Αβραὰμ înainte de a se face Avraam. eu adevărat zic vouă: Eu sunt mai
γενέσθαι ἐγώ εἰμι. sunt. înainte de a fi fost Avraam.
Ιω Η-59 ἦραν οὖν λίθους ἵνα βάλωσιν 59. Deci au luat pietre ca să Ioan 8:59. Deci au luat pietre ca
ἐπ᾿ αὐτόν· ᾿Ιησοῦς δὲ ἐκρύβη, καὶ arunce într-însul; iar Iisus s-a să arunce asupra Lui. Dar Iisus
ἐξῆλθεν ἐκ τοῦ ἱεροῦ διελθὼν διὰ ascuns, și a ieşit din biserică, S-a ferit şi a ieşit din templu şi,
μέσου αὐτῶν, καὶ παρῆγεν οὕτως. mergând prin mijlocul lor, și a trecând prin mijlocul lor, S-a
trecut așa. dus.

Ιω Θ-1 Καὶ παράγων εἶδεν ἄνθρωπον 1. Și trecând Iisus, au văzut Ioan 9:1. Şi trecând Iisus, a văzut
τυφλὸν ἐκ γενετῆς. pe un om orb din naştere. un om orb din naştere.
Ιω Θ-2 καὶ ἠρώτησαν αὐτὸν οἱ 2. Și l-au întrebat pe el Ioan 9:2. Şi ucenicii Lui L-au
μαθηταὶ αὐτοῦ λέγοντες· ῥαββί, τίς ucenicii lui, zicând: Ravvi, cine întrebat, zicând: Învăţătorule,
ἥμαρτεν, οὗτος ἢ οἱ γονεῖς αὐτοῦ, a păcătuit, acesta sau părinţii cine a păcătuit; acesta sau
ἵνα τυφλὸς γεννηθῇ; lui, de s-a născut orb? părinţii lui, de s-a născut orb?
Ιω Θ-3 ἀπεκρίθη ᾿Ιησοῦς· οὔτε οὗτος 3. Răspuns-a Iisus: nici Ioan 9:3. Iisus a răspuns: Nici el
ἥμαρτεν οὕτε οἱ γονεῖς αὐτοῦ, ἀλλ᾿ acesta n-a păcătuit, nici părinţii n-a păcătuit, nici părinţii lui, ci
ἵνα φανερωθῇ τὰ ἔργα τοῦ Θεοῦ ἐν lui; ci ca să se arate lucrurile lui ca să se arate în el lucrările lui
αὐτῷ· Dumnezeu întru el. Dumnezeu.
Ιω Θ-4 ἐμὲ δεῖ ἐργάζεσθαι τὰ ἔργα τοῦ 4. Mie mi se cade să lucrez Ioan 9:4. Trebuie să fac, până este
πέμψαντός με ἕως ἡμέρα ἐστίν· lucrurile celui ce m-a trimis pe ziuă, lucrările Celui ce M-a
ἔρχεται νὺξ ὅτε οὐδεὶς δύναται mine, până este ziuă; vine trimis pe Mine; că vine
ἐργάζεσθαι. noaptea când nimeni nu poate să noaptea, când nimeni nu poate
Ιω Θ-5 ὅταν ἐν τῷ κόσμῳ ὦ, φῶς εἰμι lucreze. să lucreze.
τοῦ κόσμου. 5. Când sunt în lume, lumină Ioan 9:5. Atât cât sunt în lume,
Ιω Θ-6 ταῦτα εἰπὼν ἔπτυσε χαμαὶ καὶ sunt lumii. Lumină a lumii sunt.
ἐποίησε πηλὸν ἐκ τοῦ πτύσματος 6. Acestea zicând, a scuipat Ioan 9:6. Acestea zicând, a scuipat
καὶ ἐπέχρισε τὸν πηλὸν ἐπί τοὺς jos, și a făcut tină din scuipat, și jos şi a făcut tină din scuipat, şi
ὀφθαλμοὺς τοῦ τυφλοῦ a uns cu ţină peste ochii orbului. a uns cu tină ochii orbului.
Ιω Θ-7 καὶ εἶπεν αὐτῷ· ὕπαγε νίψαι εἰς 7. Și i-a zis lui: mergi de te Ioan 9:7. Şi i-a zis: Mergi de te
τὴν κολυμβήθραν τοῦ Σιλωάμ, ὃ spală în scăldătoarea spală în scăldătoarea
ἑρμηνεύεται ἀπεσταλμένος, Siloamului, (ce se tâlcuiește, Siloamului (care se tâlcuieşte:
ἀπῆλθεν οὖν καὶ ἐνίψατο, καὶ ἦλθε Trimes). Deci s-a dus, și s-a trimis). Deci s-a dus şi s-a
βλέπων. spălat, și a venit vizând. spălat şi a venit văzând.
Ιω Θ-8 Οἱ οὖν γείτονες καὶ οἱ 8. Iar vecinii, și cei ce îl Ioan 9:8. Iar vecinii şi cei ce-l
θεωροῦντες αὐτὸν τὸ πρότερον ὅτι văzuseră pe el mai înainte că era văzuseră mai înainte că era orb
τυφλὸς ἦν, ἔλεγον· οὐχ οὗτός ἐστιν orb, ziceau: au nu este acesta cel ziceau: Nu este acesta cel ce
250
ὁ καθήμενος καὶ προσαιτῶν; ce şedea și cerea? şedea şi cerşea?
Ιω Θ-9 ἄλλοι ἔλεγον ὅτι οὗτός ἐστιν· 9. Unii ziceau: acesta este; Ioan 9:9. Unii ziceau: El este. Alţii
ἄλλοι δὲ ὅτι ὅμοιος αὐτῷ ἐστιν. iar alţii ziceau: seamănă cu el; ziceau: Nu este el, ci seamănă
ἐκεῖνος ἔλεγε ὅτι ἐγώ εἰμι. iar el zicea: eu sunt. cu el. Dar acela zicea: Eu
sunt.
Ιω Θ-10 ἔλεγον οὖν αὐτῷ· πῶς 10. Deci îi ziceau lui: cum ţi Ioan 9:10. Deci îi ziceau: Cum ţi
ἀνεῴχθησάν σου οἱ ὀφθαλμοί; s-au deschis ochii? s-au deschis ochii?
Ιω Θ-11 ἀπεκρίθη ἐκεῖνος καὶ εἶπεν· 11. Răspuns-a el și a zis. Un Ioan 9:11. Acela a răspuns: Omul
ἄνθρωπος λεγόμενος ᾿Ιησοῦς om ce se numeşte Iisus, tină a care se numeşte Iisus a făcut
πηλὸν ἐποίησε καὶ ἐπέχρισέ μου făcut, și a uns ochii mei, și mi-a tină şi a uns ochii mei; şi mi-a
τοῦς ὀφθαλμοὺς καὶ εἶπέ μοι· ὕπαγε zis mie: mergi la scăldătoarea zis: Mergi la scăldătoarea
εἰς τὴν κολυμβήθραν τοῦ Σιλωὰμ Siloamului, și te spală; și Siloamului şi te spală. Deci,
καὶ νίψαι· ἀπελθὼν δὲ νιψάμενος mergând și spălându-mă, am ducându-mă şi spălându-mă,
ἀνέβλεψα. văzut. am văzut.
Ιω Θ-12 εἶπον οὗν αὐτῷ· ποῦ ἐκείνος; 12. Și i-au zis lui: unde este Ioan 9:12. Zis-au lui: Unde este
λέγει ούκ οἴδα acela? Zis-a: nu ştiu. Acela? Şi el a zis: Nu ştiu.
Ιω Θ-13 ῎Αγουσιν αὐτὸν πρὸς τοὺς 13. Dus-au la Farisei pe Ioan 9:13. L-au dus la farisei pe
Φαρισαίους, τόν ποτε τυφλόν. cela ce oarecând a fost orb. cel ce fusese oarecând orb.
Ιω Θ-14 ἦν δὲ σάββατον ὅτε τὸν πηλὸν 14. Și era sâmbăta când a Ioan 9:14. Şi era sâmbătă în ziua
ἐποίησε ὁ ᾿Ιησοῦς καὶ ἀνέῳξεν făcut Iisus tina, și i-a deschis în care Iisus a făcut tină şi i-a
αὐτοῦ τοὺς ὀφθαλμούς. ochii lui. deschis ochii.
Ιω Θ-15 πάλιν οὖν ἠρώτων αὐτὸν καὶ 15. Deci iarăşi l-a întrebat Ioan 9:15. Deci iarăşi îl întrebau
οἱ Φαρισαῖοι πῶς ἀνέβλεψεν. ὁ δὲ pe el și fariseii cum a văzut. Iar şi fariseii cum a văzut. Iar el le-
εἶπεν αὐτοῖς· πηλὸν ἐπέθηκέ μου el a zis lor: tină a pus pe ochii a zis: Tină a pus pe ochii mei,
ἐπὶ τοὺς ὀφθαλμούς, καὶ ἐνιψάμην, mei, și m-am spălat, și văd. şi m-am spălat şi văd.
καὶ βλέπω.
Ιω Θ-16 ἔλεγον οὖν ἐκ τῶν Φαρισαίων 16. Deci ziceau unii din Ioan 9:16. Deci ziceau unii dintre
τινές· οὗτος ὁ ἄνθρωπος οὐκ ἔστι Farisei: acest om nu este de la farisei: Acest om nu este de la
παρὰ τοῦ Θεοῦ, ὅτι τὸ σάββατον οὐ Dumnezeu, că nu păzeşte Dumnezeu, fiindcă nu ţine
τηρεῖ. ἄλλοι ἔλεγον· πῶς δύναται sâmbăta. Alţii ziceau: cum poate sâmbăta. Iar alţii ziceau: Cum
ἄνθρωπος ἁμαρτωλὸς τοιαῦτα om păcătos să facă semne ca poate un om păcătos să facă
σημεῖα ποιεῖν· καὶ σχίσμα ἦν ἐν acestea? Și împerechere era asemenea minuni? Şi era
αὐτοῖς· între ei. dezbinare între ei.
Ιω Θ-17 λέγουσι τῷ τυφλῷ πάλιν· σὺ τί 17. Zis-au orbului iarăşi: tu Ioan 9:17. Au zis deci orbului
λέγεις περὶ αὐτοῦ, ὅτι ἤνοιξέ σου ce zici pentru dânsul, că a iarăşi: Dar tu ce zici despre El,
τοὺς ὀφθαλμούς; ὁ δὲ εἶπεν ὅτι deschis ochii tăi? Iar el a zis: că ţi-a deschis ochii? Iar el a
προφήτης ἐστίν. Prooroc este. zis că prooroc este.
Ιω Θ-18 οὐκ ἐπίστευσαν οὖν οἱ 18. Deci n-au crezut iudeii Ioan 9:18. Dar iudeii n-au crezut
᾿Ιουδαῖοι περὶ αὐτοῦ ὅτι τυφλὸς ἦν pentru dânsul că orb a fost, și a despre el că era orb şi a văzut,
καὶ ἀνέβλεψεν, ἕως ὅτου văzut, până ce au chemat pe până ce n-au chemat pe
ἐφώνησαν τοὺς γονεῖς αὐτοῦ τοῦ părinţii acestuia ce a văzut. părinţii celui ce vedea.
ἀναβλέψαντος 19. Și i-a întrebat pe ei, Ioan 9:19. Şi i-au întrebat, zicând:
Ιω Θ-19 καὶ ἠρώτησαν αὐτοὺς zicând: acesta este fiul vostru, Acesta este fiul vostru, despre
λέγοντες· οὗτός ἐστιν ὁ υἱὸς ὑμῶν, care voi aţi zis că s-a născut care ziceţi că s-a născut orb?
ὃν ὑμεῖς λέγετε ὅτι τυφλὸς orb? Cum dar acum vede? Deci cum vede el acum?
ἐγεννήθη; πῶς οὖν ἄρτι βλέπει; 20. Răspuns-au lor părinţii Ioan 9:20. Au răspuns deci
Ιω Θ-20 ἀπεκρίθησαν δὲ αὐτοῖς οἱ lui și au zis: ştim că acesta este părinţii lui şi au zis: Ştim că
γονεῖς αὐτοῦ καὶ εἶπον· οἴδαμεν ὅτι fiul nostru, și cum că orb s-a acesta este fiul nostru şi că s-a
οὗτός ἐστιν ὁ υἱὸς ἡμῶν καί ὅτι născut; născut orb.
τυφλὸς ἐγεννήθη· 21. Iar cum acum vede, nu Ioan 9:21. Dar cum vede el acum,
Ιω Θ-21 πῶς δὲ νῦν βλέπει οὐκ ştim, sau cine i-a deschis lui noi nu ştim; sau cine i-a
οἴδαμεν, ἢ τίς ἤνοιξεν αὐτοῦ τοὺς ochii, noi nu ştim; însuşi vârstă deschis ochii lui, noi nu ştim.
ὀφθαλμοὺς ἡμεῖς οὐκ οἴδαμεν· are; pe dânsul îl întrebaţi; el Întrebaţi-l pe el; este în vârstă;
αὐτὸς ἡλικίαν ἔχει, αὐτὸν singur pentru sine va spune. va vorbi singur despre sine.
ἐρωτήσατε, αὐτὸς περὶ ἑαυτοῦ 22. Acestea au zis părinţii Ioan 9:22. Acestea le-au spus
λαλήσει. lui, că se temeau de Iudei; părinţii lui, pentru că se
Ιω Θ-22 ταῦτα εἶπον οἱ γονεῖς αὐτοῦ, pentru că acum se sfătuiseră temeau de iudei. Căci iudeii
251
ὅτι ἐφοβοῦντο τοὺς ᾿Ιουδαίους· ἤδη Iudeii, că de îl va mărturisi pe el puseseră acum la cale că, dacă
γὰρ συνετέθειντο οἱ ᾿Ιουδαῖοι ἵνα, cineva a fi Hristos, să se lepede cineva va mărturisi că El este
ἐάν τις αὐτὸν ὁμολογήσῃ Χριστόν, din sinagogă. Hristos, să fie dat afară din
ἀποσυνάγωγος γένηται. sinagogă.
Ιω Θ-23 διὰ τοῦτο οἱ γονεῖς αὐτοῦ 23. Pentru aceea părinţii lui Ioan 9:23. De aceea au zis părinţii
εἶπον ὅτι ἡλικίαν ἔχει, αὐτὸν au zis, că vârstă are; pe dânsul îl lui: Este în vârstă; întrebaţi-l
ἐρωτήσατε. întrebaţi. pe el.
Ιω Θ-24 ἐφώνησαν οὖν ἐκ δευτέρου 24. Deci au chemat a doua Ioan 9:24. Deci au chemat a doua
τὸν ἄνθρωπον ὃς ἦν τυφλός, καὶ oară pe omul care fusese orb, și oară pe omul care fusese orb şi
εἶπον αὐτῷ· δὸς δόξαν τῷ Θεῷ· au zis lui: dă slavă lui i-au zis: Dă slavă lui
ἡμεῖς οἴδαμεν ὅτι ὁ ἄνθρωπος Dumnezeu; noi ştim că omul Dumnezeu. Noi ştim că Omul
οὗτος ἁμαρτωλός ἐστιν. acesta păcătos este. Acesta e păcătos.
Ιω Θ-25 ἀπεκρίθη οὖν ἐκεῖνος καὶ 25. Iar acela a răspuns și a Ioan 9:25. A răspuns deci acela:
εἶπεν· εἰ ἁμαρτωλός ἐστιν οὐκ zis: de este păcătos, nu ştiu; una Dacă este păcătos, nu ştiu. Un
οἶδα· ἓν οἶδα, ὅτι τυφλὸς ὢν ἄρτι ştiu, că orb fiind eu, acum văd. lucru ştiu: că fiind orb, acum
βλέπω, 26. Și i-au zis lui iarăşi: ce a văd.
Ιω Θ-26 εἶπον δὲ αὐτῷ πάλιν· τί făcut ţie? Cum ţi-a deschis ţie Ioan 9:26. Deci i-au zis: Ce ţi-a
ἐποίησέ σοι; πῶς ἤνοιξέ σου τοὺς ochii. făcut? Cum ţi-a deschis ochii?
ὀφθαλμούς; 27. Răspuns-a lor: am zis Ioan 9:27. Le-a răspuns: V-am
Ιω Θ-27 ἀπεκρίθη αὐτοῖς; εἶπον ὑμῖν vouă acum, și n-aţi auzit; ce spus acum şi n-aţi auzit? De ce
ἤδη, καὶ οὐκ ἠκούσατε· τί πάλιν iarăşi voiţi să auziţi? Au doară voiţi să auziţi iarăşi? Nu cumva
θέλετε ἀκούειν; μὴ καὶ ὑμεῖς θέλετε și voi voiţi să vă faceţi ucenici ai voiţi şi voi să vă faceţi ucenici
αὐτοῦ μαθηταὶ γενέσθαι; lui? ai Lui?
Ιω Θ-28 ἐλοιδόρησαν αὐτὸν καὶ εἶπον· 28. Deci l-au ocărit pe el, și Ioan 9:28. Şi l-au ocărât şi i-au
σὺ εἶ μαθητὴς ἐκείνου· ἡμεῖς δὲ τοῦ au zis lui: tu ești ucenic al zis: Tu eşti ucenic al Aceluia,
Μωῡσέως ἐσμὲν μαθηταί. aceluia; iar noi ai lui Moise iar noi suntem ucenici ai lui
Ιω Θ-29 ἡμεῖς οἴδαμεν ὅτι Μωῡσεῖ suntem ucenici. Moise.
λελάληκεν ὁ Θεός· τοῦτον δὲ οὐκ 29. Noi ştim că cu Moise a Ioan 9:29. Noi ştim că Dumnezeu
οἴδαμεν πόθεν ἐστίν. grăit Dumnezeu; iar pe acesta a vorbit lui Moise, iar pe
Ιω Θ-30 ἀπεκρίθη ὁ ἄνθρωπος καὶ nu-l ştim de unde este. Acesta nu-L ştim de unde este.
εἶπεν αὐτοῖς· ἐν γὰρ τούτῳ 30. Răspuns-a omul și a zis Ioan 9:30. A răspuns omul şi le-a
θαυμαστόν ἐστιν, ὅτι ὑμεῖς οὐκ lor: întru aceasta este minune, zis: Tocmai în aceasta stă
οἴδατε πόθεν ἐστί, καὶ ἀνέῳξέ μου că voi nu ştiţi de unde este, și a minunea: că voi nu ştiţi de
τοὺς ὀφθαλμούς. deschis ochii mei. unde este şi El mi-a deschis
Ιω Θ-31 οἴδαμεν δὲ ὅτι ἁμαρτωλῶν ὁ 31. Și ştim că pe păcătoşi ochii.
Θεὸς οὐκ ἀκούει, ἀλλ᾿ ἐάν τις Dumnezeu nu-i ascultă; ci de Ioan 9:31. Şi noi ştim că
θεοσεβὴς ᾖ καὶ τὸ θέλημα αὐτοῦ este cineva cinstitor de Dumnezeu nu-i ascultă pe
ποιῇ, τούτου ἀκούει. Dumnezeu, și face voia lui, pe păcătoşi; dar de este cineva
Ιω Θ-32 ἐκ τοῦ αἰῶνος οὐκ ἠκούσθη acesta îl ascultă. cinstitor de Dumnezeu şi face
ὅτι ἤνοιξέ τις ὀφθαλμοὺς τυφλοῦ 32. Din veac nu s-a auzit voia Lui, pe acesta îl ascultă.
γεγεννημένου, cum că a deschis cineva ochii ai Ioan 9:32. Din veac nu s-a auzit să
vreunui orb din naştere. fi deschis cineva ochii unui orb
Ιω Θ-33 εἰ μὴ ἦν οὗτος παρὰ Θεοῦ, 33. De n-ar fi acesta de la din naştere.
οὐκ ἠδύνατο ποιεῖν οὐδέν. Dumnezeu, n-ar putea face Ioan 9:33. De n-ar fi Acesta de la
nimic. Dumnezeu n-ar putea să facă
Ιω Θ-34 ἀπεκρίθησαν καὶ εἶπον αὐτῷ· 34. Răspuns-au și au zis lui: nimic.
ἐν ἁμαρτίαις σὺ ἐγεννήθης ὅλος, întru păcate tu te-ai născut tot, și Ioan 9:34. Au răspuns şi i-au zis:
καὶ σὺ διδάσκεις ἡμᾶς; καὶ tu ne înveţi pe noi? Și l-au gonit În păcate te-ai născut tot, şi tu
ἐξέβαλον αὐτὸν ἔξω. pe el afară. ne înveţi pe noi? Şi l-au dat
Ιω Θ-35 ῎Ηκουσεν ὁ ᾿Ιησοῦς ὅτι 35. Auzit-au Iisus că l-au afară.
ἐξέβαλον αὐτὸν ἔξω, καὶ εὑρὼν gonit pe el afară; și aflându-l pe Ioan 9:35. Şi a auzit Iisus că l-au
αὐτὸν εἶπεν αὐτῷ· σὺ πιστεύεις εἰς dânsul, i-a zis lui: tu crezi în dat afară. Şi, găsindu-l, i-a zis:
τὸν υἱὸν τοῦ Θεοῦ; Fiul lui Dumnezeu? Crezi tu în Fiul lui Dumnezeu?
Ιω Θ-36 ἀπεκρίθη ἐκεῖνος καί εἶπε· 36. Răspuns-a el, și a zis: Ioan 9:36. El a răspuns şi a zis:
καὶ τίς ἐστι, Κύριε, ἵνα πιστεύσω cine este, Doamne, ca să cred Dar cine este, Doamne, ca să
εἰς αὐτόν; într-însul? cred în El?
Ιω Θ-37 εἶπε δὲ αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς· καὶ 37. Și i-a zis Iisus lui: și l-ai Ioan 9:37. Şi a zis Iisus: L-ai şi
252
ἑώρακας αὐτὸν καὶ ὁ λαλῶν μετὰ văzut pe el, și cel ce grăieşte cu văzut! Şi Cel ce vorbeşte cu
σοῦ ἐκεῖνός ἐστιν. tine, acela este. tine Acela este.
Ιω Θ-38 ὁ δὲ ἔφη· πιστεύω, Κύριε· καὶ 33. Iar el a zis: cred, Ioan 9:38. Iar el a zis: Cred,
προσεκύνησεν αὐτῷ. Doamne, și s-a închinat lui. Doamne. Şi s-a închinat Lui.
Ιω Θ-39 καὶ εἶπεν ὁ ᾿Ιησοῦς· εἰς κρῖμα 39. Și a zis Iisus: spre Ioan 9:39. Şi a zis: Spre judecată
ἐγὼ εἰς τὸν κόσμον τοῦτον ἦλθον, judecată am venit eu în lumea am venit în lumea aceasta, ca
ἵνα οἱ μὴ βλέποντες βλέπωσι καὶ οἱ aceasta, ca cei ce nu văd, să cei care nu văd să vadă, iar cei
βλέποντες τυφλοὶ γένωνται. vadă; și cei ce văd, să fie orbi. care văd să fie orbi.
Ιω Θ-40 καὶ ἤκουσαν ἐκ τῶν 40. Și au auzit acestea unii Ioan 9:40. Şi au auzit acestea unii
Φαρισαίων ταῦτα οἱ ὄντες μετ᾿ din Farisei, care erau cu dânsul, dintre fariseii, care erau cu El,
αὐτοῦ, καὶ εἶπον αὐτῶ· μὴ καὶ și au zis lui: au doară și noi şi I-au zis: Oare şi noi suntem
ἡμεῖς τυφλοί ἐσμεν; suntem orbi? orbi?
Ιω Θ-41 εἶπεν αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς· εἰ 41. Zis-a lor Iisus: de aţi fi Ioan 9:41. Iisus le-a zis: Dacă aţi
τυφλοὶ ἦτε, οὐκ ἂν εἴχετε ἁμαρτίαν· orbi, n-aţi avea păcat; iar acum fi orbi n-aţi avea păcat. Dar
νῦν δὲ λέγετε ὅτι βλέπομεν· ἡ οὖν ziceţi: că vedem; pentru aceasta acum ziceţi: Noi vedem. De
ἁμαρτία ὑμῶν μένει. păcatul vostru rămâne. aceea păcatul rămâne asupra
voastră.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Ι CAPITOLUL 10. CAPITOLUL 10

Ιω Ι-1 ᾿Αμὴν ἀμὴν λέγω ὑμῖν, ὁ μὴ 1. Amin, amin, grăiesc vouă: Ioan 10:1. Adevărat, adevărat zic
εἰσερχόμενος διὰ τῆς θύρας εἰς τὴν cela ce nu intră prin uşă în vouă: Cel ce nu intră pe uşă, în
αὐλὴν τῶν προβάτων, ἀλλὰ staulul oilor, ci sare pe aiurea, staulul oilor, ci sare pe aiurea,
ἀναβαίνων ἀλλαχόθεν, ἐκεῖνος acela fur este și tâlhar. acela este fur şi tâlhar.
κλέπτης ἐστὶ καὶ λῃστής·
Ιω Ι-2 ὁ δὲ εἰσερχόμενος διὰ τῆς θύρας 2. Iar cela ce intră prin uşă, Ioan 10:2. Iar cel ce intră prin uşă
ποιμήν ἐστι τῶν προβάτων. păstor este oilor. este păstorul oilor.
Ιω Ι-3 τούτῳ ὁ θυρωρὸς ἀνοίγει, καὶ τὰ 3. Aceluia portarul îi Ioan 10:3. Acestuia portarul îi
πρόβατα τῆς φωνῆς αὐτοῦ ἀκούει, deschide; și oile ascultă glasul deschide şi oile ascultă de
καὶ τὰ ἴδια πρόβατα καλεῖ κατ᾿ lui; și oile sale le cheamă pe glasul lui, şi oile sale le
ὄνομα καὶ ἐξάγει αὐτά. nume, și le scoate pe ele. cheamă pe nume şi le mână
Ιω Ι-4 καὶ ὅταν τὰ ἴδια πρόβατα 4. Și când scoate oile sale, afară.
ἐκβάλῃ, ἔμπροσθεν αὐτῶν merge înaintea lor, și oile merg Ioan 10:4. Şi când le scoate afară
πορεύεται, καὶ τὰ πρόβατα αὐτῷ după dânsul; căci cunosc glasul pe toate ale sale, merge
ἀκολουθεῖ, lui. înaintea lor, şi oile merg după
Ιω Ι-5 ὅτι οἴδασι τὴν φωνὴν αὐτοῦ· 5. Iar după cel străin nu el, căci cunosc glasul lui.
ἀλλοτρίῳ δὲ οὐ μὴ ἀκολουθήσωσιν, merg, ci fug de la dânsul; că nu Ioan 10:5. Iar după un străin, ele
ἀλλὰ φεύξονται ἀπ᾿ αὐτοῦ, ὅτι οὐκ cunosc glasul străinilor. nu vor merge, ci vor fugi de el,
οἴδασι τῶν ἀλλοτρίων τὴν φωνήν. 6. Această pildă a zis lor pentru că nu cunosc glasul lui.
Ιω Ι-6 Ταύτην τὴν παροιμίαν εἶπεν Iisus; iar ei n-au înţeles ce erau Ioan 10:6. Această pildă le-a spus-
αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς· ἐκεῖνοι δὲ οὐκ acelea ce grăia lor. o Iisus, dar ei n-au înţeles ce
ἔγνωσαν τίνα ἦν ἃ ἐλάλει αὐτοῖς. 7. Deci iarăşi le-a zis lor înseamnă cuvintele Lui.
Ιω Ι-7 Εἶπεν οὖν πάλιν αὐτοῖς ὁ Iisus: amin, amin, grăiesc vouă; Ioan 10:7. A zis deci iarăşi Iisus:
᾿Ιησοῦς· ἀμὴν ἀμὴν λέγω ὑμῖν ὅτι eu sunt uşa oilor. Adevărat, adevărat zic vouă:
ἐγώ εἰμι ἡ θύρα τῶν προβάτων. 8. toți câţi au venit mai Eu sunt uşa oilor.
Ιω Ι-8 πάντες ὅσοι ἦλθον πρὸ ἐμοῦ, înainte de mine, furi sunt și Ioan 10:8. Toţi câţi au venit mai
κλέπται εἰσὶ καὶ λῃσταί· ἀλλ᾿ οὐκ tâlhari; ci nu i-au ascultat pe ei înainte de Mine sunt furi şi
ἤκουσαν αὐτῶν τὰ πρόβατα. oile. tâlhari, dar oile nu i-au
Ιω Ι-9 ἐγώ εἰμι ἡ θύρα· δι᾿ ἐμοῦ ἐάν τις 9. Eu sunt uşa; prin mine de ascultat.
εἰσέλθῃ, σωθήσεται, καὶ va intra cineva, se va mântui, și Ioan 10:9. Eu sunt uşa: de va intra
εἰσελεύσεται καὶ ἐξελεύσεται, καὶ va intra și va ieși, și păşune va cineva prin Mine, se va mântui;
νομὴν εὑρήσει. afla. şi va intra şi va ieşi şi păşune
Ιω Ι-10 ὁ κλέπτης οὐκ ἔρχεται εἰ μὴ ἵνα 10. Furul nu vine, fără va afla.
κλέψῃ καὶ θύσῃ καὶ ἀπολέσῃ· ἐγὼ numai să fure, și să junghie, și Ioan 10:10. Furul nu vine decât ca
ἦλθον ἵνα ζωὴν ἔχωσι καὶ περισσὸν să piardă; eu am venit ca viaţă să fure şi să junghie şi să
ἔχωσιν. să aibă, și mai mult să aibă. piardă. Eu am venit ca viaţă să
Ιω Ι-11 ἐγώ εἰμι ὁ ποιμὴν ὁ καλός. ὁ 11 Eu sunt Păstorul cel bun; aibă şi din belşug să aibă.
ποιμὴν ὁ καλὸς τὴν ψυχὴν αὐτοῦ păstorul cel bun sufletul său îşi Ioan 10:11. Eu sunt păstorul cel
253
τίθησιν ὑπὲρ τῶν προβάτων· pune pentru oi. bun. Păstorul cel bun îşi pune
Ιω Ι-12 ὁ μισθωτὸς δὲ καὶ οὐκ ὢν 12. Iar năimitul și care nu sufletul pentru oile sale.
ποιμήν, οὗ οὐκ εἰσὶ τὰ πρόβατα este păstor, căruia nu sunt ale Ioan 10:12. Iar cel plătit şi cel
ἴδια, θεωρεῖ τὸν λύκον ἐρχόμενον lui oile, vede lupul venind, și care nu este păstor, şi ale cărui
καὶ ἀφίησι τὰ πρόβατα καὶ φεύγει· lasă oile, și fuge; și lupul le oi nu sunt ale lui, vede lupul
καὶ ὁ λύκος ἁρπάζει αὐτὰ καὶ răpeşte pe ele, și risipeşte oile, venind şi lasă oile şi fuge; şi
σκορπίζει τὰ πρόβατα. 13. Năimitul fuge, că năimit lupul le răpeşte şi le risipeşte.
Ιω Ι-13 ὁ δὲ μισθωτὸς φεύγει, ὅτι este, și nu îi este lui grijă pentru Ioan 10:13. Dar cel plătit fuge,
μισθωτός ἐστι καὶ οὐ μέλει αὐτῷ oi. pentru că este plătit şi nu are
περὶ τῶν προβάτων. 14. Eu sunt Păstorul cel bun, grijă de oi.
Ιω Ι-14 ἐγώ εἰμι ὁ ποιμὴν ὁ καλός, καὶ și cunosc pe ale mele, și mă Ioan 10:14. Eu sunt păstorul cel
γινώσκω τὰ ἐμὰ καὶ γινώσκομαι cunosc de ale mele. bun şi cunosc pe ale Mele şi ale
ὑπὸ τῶν ἐμῶν, 15. Precum mă cunoaşte pe Mele Mă cunosc pe Mine.
Ιω Ι-15 καθὼς γινώσκει με ὁ πατὴρ mine Tatăl, și eu cunosc pe Ioan 10:15. Precum Mă cunoaşte
κἀγὼ γινώσκω τὸν πατέρα, καὶ τὴν Tatăl; și sufletul meu îmi pun Tatăl şi Eu cunosc pe Tatăl. Şi
ψυχήν μου τίθημι ὑπὲρ τῶν pentru oi. sufletul Îmi pun pentru oi.
προβάτων. 16. Și alte oi am, care nu Ioan 10:16. Am şi alte oi, care
Ιω Ι-16 καὶ ἄλλα πρόβατα ἔχω, ἃ οὐκ sunt din staulul acesta; și pe sunt din staulul acesta. Şi pe
ἔστιν ἐκ τῆς αὐλῆς ταύτης· κἀκεῖνά acelea mi se cade a le aduce, și acelea trebuie să le aduc, şi vor
με δεῖ ἀγαγεῖν, καὶ τῆς φωνῆς μου glasul meu vor auzi; și va fi o auzi glasul Meu şi va fi o turmă
ἀκούσουσι, καὶ γενήσεται μία turmă și un păstor. şi un păstor.
ποίμνη, εἷς ποιμήν. 17. Pentru aceasta, Tatăl mă Ioan 10:17. Pentru aceasta Mă
Ιω Ι-17 διὰ τοῦτο ὁ πατήρ με ἀγαπᾷ, iubeşte pe mine, că eu îmi pun iubeşte Tatăl, fiindcă Eu Îmi
ὅτι ἐγὼ τίθημι τὴν ψυχήν μου, ἵνα sufletul meu, ca iarăşi să-l iau pun sufletul, ca iarăşi să-l iau.
πάλιν λάβω αὐτήν. pe el. Ioan 10:18. Nimeni nu-l ia de la
Ιω Ι-18 οὐδεὶς αἴρει αὐτὴν ἀπ᾿ ἐμοῦ, 18. Nimeni nu-l ia pe el de la Mine, ci Eu de la Mine Însumi
ἀλλ᾿ ἐγὼ τίθημι αὐτὴν ἀπ᾿ ἐμαυτοῦ· mine, ci eu îl pun pe el de sine- îl pun. Putere am Eu ca să-l
ἐξουσίαν ἔχω θεῖναι αὐτήν, καὶ mi. Stăpânire am să-l pun, și pun şi putere am iarăşi ca să-l
ἐξουσίαν ἔχω πάλιν λαβεῖν αὐτήν· stăpânire am iarăşi să-l iau pe iau. Această poruncă am
ταύτην τὴν ἐντολὴν ἔλαβον παρὰ el. Această poruncă am luat de primit-o de la Tatăl Meu.
τοῦ πατρός μου. la Tatăl meu. Ioan 10:19. Iarăşi s-a făcut
Ιω Ι-19 Σχίσμα οὖν πάλιν ἐγένετο ἐν 19. Deci iarăşi s-a făcut dezbinare între iudei, pentru
τοῖς ᾿Ιουδαίοις διὰ τοὺς λόγους pricire între Iudei pentru cuvintele acestea.
τούτους. cuvintele acestea. Ioan 10:20. Şi mulţi dintre ei
Ιω Ι-20 ἔλεγον δὲ πολλοὶ ἐξ αὐτῶν· 20. Și ziceau mulţi dintr- ziceau: Are demon şi este
δαιμόνιον ἔχει καὶ μαίνεται· τί înşii: drac are, și este nebun; nebun. De ce să-L ascultaţi?
αὐτοῦ ἀκούετε; pentru ce îl ascultaţi pe el? Ioan 10:21. Alţii ziceau: Cuvintele
Ιω Ι-21 ἄλλοι ἔλεγον· ταῦτα τὰ ρήματα 21. Alţii ziceau: aceste acestea nu sunt ale unui
οὐκ ἔστι δαιμονιζομένου· μὴ cuvinte nu sunt de îndrăcit. Au demonizat. Cum poate un
δαιμόνιον δύναται τυφλῶν doară poate drac să deschidă demon să deschidă ochii
ὀφθαλμοὺς ἀνοίγειν; ochi ai orbilor? orbilor?
Ιω Ι-22 ᾿Εγένετο δὲ τὰ ἐγκαίνια ἐν τοῖς 22 Și se făcea atunci Ioan 10:22. Şi era atunci la
῾Ιεροσολύμοις, καὶ χειμὼν ἦν înnoirile în Ierusalim, și era Ierusalim sărbătoarea înnoirii
iarnă. templului şi era iarnă.
Ιω Ι-23 καὶ περιεπάτει ὁ ᾿Ιησοῦς ἐν τῷ 23. Și umbla Iisus în biserică Ioan 10:23. Iar Iisus umbla prin
ἱερῷ ἐν τῇ στοᾷ τοῦ Σολομῶντος. în pridvorul lui Solomon. templu, în pridvorul lui
Solomon.
Ιω Ι-24 ἐκύκλωσαν οὖν αὐτὸν οἱ 24. Deci l-au împresurat pe Ioan 10:24. Deci L-au împresurat
᾿Ιουδαῖοι καὶ ἔλεγον αὐτῷ· ἕως el Iudeii, și i-au grăit lui până iudeii şi Îi ziceau: Până când
πότε τὴν ψυχὴν ἡμῶν αἴρει; εἰ σὺ εἶ când vei lua sufletele noastre? ne scoţi sufletul? Dacă Tu eşti
ὁ Χριστός, εἰπὲ ἡμῖν παρρησίᾳ. De ești tu Hristos, spune-ne Hristosul, spune-o nouă pe
nouă fără de sfială. faţă.
Ιω Ι-25 ἀπεκρίθη αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς· 25. Răspuns-au lor Iisus: Ioan 10:25. Iisus le-a răspuns: V-
εἶπον ὑμῖν, καὶ οὐ πιστεύετε· τὰ amin zis vouă, și nu credeţi; am spus şi nu credeţi. Lucrările
ἔργα ἃ ἐγὼ ποιῶ ἐν τῷ ὀνόματι τοῦ lucrurile care eu fac întru pe care le fac în numele Tatălui
πατρός μου, ταῦτα μαρτυρεῖ περὶ numele Tatălui meu, acelea Meu, acestea mărturisesc
ἐμοῦ· mărturisesc pentru mine. despre Mine.
254
Ιω Ι-26 ἀλλ᾿ ὑμεῖς οὐ πιστεύετε· οὐ γάρ 26. Ci voi nu credeţi, că nu Ioan 10:26. Dar voi nu credeţi,
ἐστε ἐκ τῶν προβάτων τῶν ἐμῶν, sunteţi din oile mele precum am pentru că nu sunteţi dintre oile
καθὼς εἶπον ὑμῖν, zis vouă. Mele.
Ιω Ι-27 τὰ πρόβατα τὰ ἐμὰ τῆς φωνῆς 27. Oile mele glasul meu Ioan 10:27. Oile Mele ascultă de
μου ἀκούει, κἀγὼ γινώσκω αὐτά, ascultă, și eu le cunosc pe glasul Meu şi Eu le cunosc pe
καὶ ἀκολουθοῦσί μοι, dânsele, și vin după mine. ele, şi ele vin după Mine.
Ιω Ι-28 κἀγὼ ζωὴν αἰώνιον δίδωμι 28. Și eu le dau lor viaţă Ioan 10:28. Şi Eu le dau viaţă
αὐτοῖς, καὶ οὐ μὴ ἀπόλωνται εἰς veşnică; și nu vor pieri în veac, veşnică şi nu vor pieri în veac,
τὸν αἰῶνα, καὶ οὐχ ἁρπάσει τις și nimeni nu le va răpi pe ele din şi din mâna Mea nimeni nu le
αὐτὰ ἐκ τῆς χειρός μου. mâna mea. va răpi.
Ιω Ι-29 ὁ πατήρ μου, ὃς δέδωκέ μοι, 29. Tatăl meu, care le-a dat Ioan 10:29. Tatăl Meu, Care Mi
μείζων πάντων ἐστί, καὶ οὐδεὶς mie, mai mare decât toți este; și le-a dat, este mai mare decât
δύναται ἁρπάζειν ἐκ τῆς χειρὸς τοῦ nimeni nu poate să le răpească toţi, şi nimeni nu poate să le
πατρός μου. pe ele din mâna Tatălui meu. răpească din mâna Tatălui
Meu.
Ιω Ι-30 ἐγὼ καὶ ὁ πατὴρ ἕν ἐσμεν. 30. Eu și Tatăl una suntem. Ioan 10:30. Iar Eu şi Tatăl Meu
una suntem.
Ιω Ι-31 ᾿Εβάστασαν οὖν πάλιν λίθους 31. Deci Iudeii iarăşi au luat Ioan 10:31. Iarăşi au luat pietre
οἱ ᾿Ιουδαῖοι ἵνα λιθάσωσιν αὐτόν. pietre ca să arunce asupra lui. iudeii ca să arunce asupra Lui.
Ιω Ι-32 ἀπεκρίθη αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς· 32. Răspuns-au lor Iisus: Ioan 10:32. Iisus le-a răspuns:
πολλὰ καλὰ ἔργα ἔδειξα ὑμῖν ἐκ τοῦ multe lucruri bune am arătat Multe lucruri bune v-am arătat
πατρός μου· διὰ ποῖον αὐτῶν ἔργον vouă de la Tatăl meu; pentru vouă de la Tatăl Meu. Pentru
λιθάζετέ με; care din aceste lucruri aruncaţi care din ele, aruncaţi cu pietre
cu pietre asupra mea? asupra Mea?
Ιω Ι-33 ἀπεκρίθησαν αὐτῷ οἱ ᾿Ιουδαῖοι 33. Răspuns-au lui Iudeii, Ioan 10:33. I-au răspuns iudeii:
λέγοντες· περὶ καλοῦ ἔργου οὐ zicând: Pentru lucru bun noi nu Nu pentru lucru bun aruncăm
λιθάζομέν σε, ἀλλὰ περὶ aruncăm cu pietre asupra ta; ci cu pietre asupra Ta, ci pentru
βλασφημίας, καὶ ὅτι σὺ ἄνθρωπος pentru hulă; că tu om fiind, te hulă şi pentru că Tu, om fiind,
ὢν ποιεῖς σεαυτὸν Θεόν. faci pe tine Dumnezeu. Te faci pe Tine Dumnezeu.
Ιω Ι-34 ἀπεκρίθη αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς· 34. Răspuns-a lor Iisus: au Ioan 10:34. Iisus le-a răspuns: Nu
οὐκ ἔστι γεγραμμένον ἐν τῷ νόμῳ nu este scris în legea voastră: eu e scris în Legea voastră că "Eu
ὑμῶν, ἐγὼ εἶπα, θεοί ἐστε; am zis: dumnezei sunteţi? am zis: dumnezei sunteţi?"
35. Dacă pe aceia i-a numit Ioan 10:35. Dacă i-a numit
Ιω Ι-35 εἰ ἐκείνους εἶπε θεούς, πρὸς dumnezei, către care a fost dumnezei pe aceia către care a
οὓς ὁ λόγος τοῦ Θεοῦ ἐγένετο, καὶ cuvântul lui Dumnezeu, și nu fost cuvântul lui Dumnezeu - şi
οὐ δύναται λυθῆναι ἡ γραφή, poate să se strice scriptura; Scriptura nu poate să fie
desfiinţată -
Ιω Ι-36 ὃν ὁ πατὴρ ἡγίασε καὶ 36. Pe care Tată l-a sfinţit, Ioan 10:36. Despre Cel pe care
ἀπέστειλεν εἰς τὸν κόσμον, ὑμεῖς și l-a trimis în lume, voi ziceţi că Tatăl L-a sfinţit şi L-a trimis în
λέγετε ὅτι βλασφημεῖς, ὅτι εἶπον, hulă grăieşte; pentru că am zis: lume, voi ziceţi: Tu huleşti, căci
υἱὸς τοῦ Θεοῦ εἰμι; Fiul lui Dumnezeu sunt? am spus: Fiul lui Dumnezeu
sunt?
Ιω Ι-37 εἰ οὐ ποιῶ τὰ ἔργα τοῦ πατρός 37. De nu fac lucrurile Ioan 10:37. Dacă nu fac lucrările
μου, μὴ πιστεύετέ μοι· Tatălui meu, să nu-mi credeţi Tatălui Meu, să nu credeţi în
mie. Mine.
Ιω Ι-38 εἰ δὲ ποιῶ, κἂν ἐμοὶ μὴ 38. Iar de fac, deşi nu-mi Ioan 10:38. Iar dacă le fac, chiar
πιστεύητε, τοῖς ἔργοις πιστεύσατε, credeţi mie, credeţi lucrurilor; dacă nu credeţi în Mine,
ἵνα γνῶτε καὶ πιστεύσητε ὅτι ἐν ca să cunoaşteţi și să credeţi, că credeţi în aceste lucrări, ca să
ἐμοὶ ὁ πατὴρ κἀγὼ ἐν αὐτῷ. Tatăl este întru mine, și eu întru ştiţi şi să cunoaşteţi că Tatăl
el. este în Mine şi Eu în Tatăl.
Ιω Ι-39 ᾿Εζήτουν οὖν πάλιν πιάσαι 39. Deci căutau iară să-l Ioan 10:39. Căutau deci iarăşi să-
αὐτόν· καὶ ἐξῆλθεν ἐκ τῆς χειρὸς prindă pe el; și au ieşit din mâna L prindă şi Iisus a scăpat din
αὐτῶν. lor. mâna lor.
Ιω Ι-40 Καὶ ἀπῆλθε πάλιν πέραν τοῦ 40. Și au mers iarăşi de ceea Ioan 10:40. Şi a plecat iarăşi
᾿Ιορδάνου, εἰς τὸν τόπον ὅπου ἦν parte de Iordan în locul unde a dincolo de Iordan, în locul
᾿Ιωάννης τὸ πρῶτον βαπτίζων, καὶ fost Ioan întâiu botezând; și a unde Ioan boteza la început, şi
ἔμεινεν ἐκεῖ. rămas acolo. a rămas acolo.
255
Ιω Ι-41 καὶ πολλοὶ ἦλθον πρὸς αὐτὸν 41. Și mulţi veneau la Ioan 10:41. Şi mulţi au venit la El
καὶ ἔλεγον ὅτι ᾿Ιωάννης μὲν dânsul, și ziceau: Ioan nici un şi ziceau: Ioan n-a făcut nici o
σημεῖον ἐποίησεν οὐδέν, πάντα δὲ semn n-a făcut; iar toate câte a minune, dar toate câte Ioan a
ὅσα εἶπεν ᾿Ιωάννης τούτου, ἀληθῆ zis Ioan pentru acesta, adevărate zis despre Acesta erau
ἦν. erau, adevărate.
Ιω Ι-42 καὶ ἐπίστευσαν πολλοὶ ἐκεῖ εἰς 42. Și mulţi au crezut acolo Ioan 10:42. Şi mulţi au crezut în
αὑτόν. într-însul. El acolo.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΑ CAPITOLUL 11. CAPITOLUL 11

Ιω Ια-1 ῏Ην δέ τις ἀσθενῶν Λάζαρος 1. Și era bolnav oarecare Ioan 11:1. Şi era bolnav un
ἀπὸ Βηθανία, ἐκ τῆς κώμης Lazăr din Betania, din satul oarecare Lazăr din Betania,
Μαρίας καὶ Μάρθας τῆς ἀδελφῆς Mariei și al Martei surorii ei. satul Mariei şi al Martei, sora
αὐτῆς. 2. Și era Maria ceea ce a ei.
Ιω Ια-2 ἦν δὲ Μαρία ἡ ἀλείψασα τὸν uns pe Domnul cu mir, și a şters Ioan 11:2. Iar Maria era aceea
Κύριον μύρῳ καὶ ἐκμάξασα τοὺς picioarele lui cu părul capului care a uns cu mir pe Domnul şi
πόδας αὐτοῦ ταῖς θριξὶν αὐτῆς, ἧς ὁ ei, al cărei frate, Lazăr era I-a şters picioarele cu părul
ἀδελφὸς Λάζαρος ἠσθένει. bolnav. capului ei, al cărei frate Lazăr
Ιω Ια-3 ἀπέστειλαν οὖν αἱ ἀδελφαὶ 3. Deci au trimes surorile era bolnav.
πρὸς αὐτὸν λέγουσαι· Κύριε, ἴδε ὃν către el, zicând: Doamne, iată Ioan 11:3. Deci au trimis surorile
φιλεῖς ἀσθενεῖ. acela pe care-l iubeşti, este la El, zicând: Doamne, iată, cel
bolnav. pe care îl iubeşti este bolnav.
Ιω Ια-4 ἀκούσας δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς εἶπεν· 4. Iar Iisus auzind, a zis: Ioan 11:4. Iar Iisus, auzind, a zis:
αὕτη ἡ ἀσθένεια οὐκ ἔστι πρὸς această boală nu este spre Această boală nu este spre
θάνατον, ἀλλ᾿ ὑπὲρ τῆς δόξης τοῦ moarte, ci pentru slava lui moarte, ci pentru slava lui
Θεοῦ, ἵνα δοξασθῇ ὁ υἱὸς τοῦ Θεοῦ Dumnezeu, ca să se slăvească Dumnezeu, ca, prin ea, Fiul lui
δι᾿ αὐτῆς. Fiul lui Dumnezeu printr-însa. Dumnezeu să Se slăvească.
Ιω Ια-5 ἠγάπα δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς τὴν 5. Și iubea Iisus pe Marta și Ioan 11:5. Şi iubea Iisus pe Marta
Μάρθαν καὶ τὴν ἀδελφὴν αὐτῆς καὶ pe sora ei și pe Lazăr. şi pe sora ei şi pe Lazăr.
τὸν Λάζαρον. 6. Deci după ce a auzit că Ioan 11:6. Când a auzit, deci, că
Ιω Ια-6 ὡς οὖν ἤκουσεν ὅτι ἀσθενεῖ, este bolnav, atunci a zăbovit în este bolnav, atunci a rămas
τότε μὲν ἔμεινεν ἐν ᾧ ἦν τόπῳ δύο locul în care era, două zile. două zile în locul în care era.
ἡμέρας· 7. Apoi după aceea a zis Ioan 11:7. Apoi, după aceea, a zis
Ιω Ια-7 ἔπειτα μετὰ τοῦτο λέγει τοῖς ucenicilor: să mergem iarăşi în ucenicilor: Să mergem iarăşi în
μαθηταῖς· ἄγωμεν εἰς τὴν Iudeea. Iudeea.
᾿Ιουδαίαν πάλιν. 8. Zis-au lui ucenicii: Ioan 11:8. Ucenicii I-au zis:
Ιω Ια-8 λέγουσιν αὐτῷ οἱ μαθηταί· Învăţătorule, acum te căutau pe Învăţătorule, acum căutau
ῥαββί, νῦν ἐζήτουν σε λιθάσαι οἱ tine Iudeii să te ucidă cu pietre, iudeii să Te ucidă cu pietre, şi
᾿Ιουδαῖοι, καὶ πάλιν ὑπάγεις ἐκεῖ; și iarăşi mergi acolo? iarăşi Te duci acolo?
Ιω Ια-9 ἀπεκρίθη ᾿Ιησοῦς· οὐχὶ 9. Răspuns-a Iisus: au nu Ioan 11:9. A răspuns Iisus: Nu
δώδεκά εἰσιν ὧραι τῆς ἡμέρας; ἐάν douăsprezece ceasuri sunt în zi? sunt oare douăsprezece ceasuri
τις περιπατῇ ἐν τῇ ἡμέρᾳ, οὐ De va umbla cineva ziua, nu se într-o zi? Dacă umblă cineva
προσκόπτει, ὅτι τὸ φῶς τοῦ κόσμου va împiedica, că vede lumina ziua, nu se împiedică, pentru că
τούτου βλέπει· lumii acesteia. el vede lumina acestei lumi;
Ιω Ια-10 ἐὰν δέ τις περιπατεῖ ἐν τῇ 10. Iar de va umbla cineva Ioan 11:10. Iar dacă umblă cineva
νυκτί, προσκόπτει, ὅτι τὸ φῶς οὐκ noaptea, se va împiedica, că noaptea se împiedică, pentru
ἔστιν ἐν αὐτῷ. lumina nu este întru el. că lumina nu este în el.
Ιω Ια-11 ταῦτα εἶπε, καὶ μετὰ τοῦτο 11. Acestea a zis; și după Ioan 11:11. A zis acestea, şi după
λέγει αὐτοῖς· Λάζαρος ὁ φίλος aceea a grăit lor: Lazăr aceea le-a spus: Lazăr,
ἡμῶν κεκοίμηται· ἀλλὰ πορεύομαι prietenul nostru a adormit; ci prietenul nostru, a adormit; Mă
ἵνα ἐξυπνίσω αὐτόν. merg ca să-l deştept pe el. duc să-l trezesc.
Ιω Ια-12 εἶπον οὖν οἱ μαθηταὶ αὐτοῦ 12. Deci i-au zis ucenicii lui: Ioan 11:12. Deci I-au zis ucenicii:
Κύριε, εἰ κεκοίμηται, σωθήσεται. Doamne, de a adormit, se va Doamne, dacă a adormit, se va
Ιω Ια-13 εἰρήκει δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς περὶ τοῦ mântui. face bine.
θανάτου αὐτοῦ· ἐκεῖνοι δὲ ἔδοξαν 13. Aceasta zicea Iisus Ioan 11:13. Iar Iisus vorbise
ὅτι περὶ τῆς κοιμήσεως τοῦ ὕπνου pentru moartea lui; iar lor le despre moartea lui, iar ei
λέγει. părea că pentru adormirea credeau că vorbeşte despre
256
Ιω Ια-14 τότε οὖν εἶπεν αὐτοῖς ὁ somnului zice. somn ca odihnă.
᾿Ιησοῦς παρρησίᾳ· Λάζαρος 14. Deci atunci a zis Iisus Ioan 11:14. Deci atunci Iisus le-a
ἀπέθανε, lor arătat: Lazăr a murit, spus lor pe faţă: Lazăr a murit.
Ιω Ια-15 καὶ χαίρω δι᾿ ὑμᾶς, ἵνα 15. Și mă bucur pentru voi Ioan 11:15. Şi Mă bucur pentru
πιστεύσητε, ὅτι οὐκ ἤμην ἐκεῖ· ἀλλ᾿ că n-am fost acolo, ca să voi, ca să credeţi că n-am fost
ἄγωμεν πρὸς αὐτόν. credeţi; ci să mergem la el. acolo. Dar să mergem la el.
Ιω Ια-16 εἶπεν οὖν Θωμᾶς ὁ λεγόμενος 16. Deci a zis Toma, care se Ioan 11:16. Deci a zis Toma, care
Δίδυμος τοῖς συμμαθηταῖς· ἄγωμεν numeşte Geamăn, celorlalţi se numeşte Geamănul,
καὶ ἡμεῖς ἵνα ἀποθάνωμεν μετ᾿ împreună ucenici: să mergem și celorlalţi ucenici: Să mergem şi
αὐτοῦ. noi, ca să murim cu el. noi şi să murim cu El.
Ιω Ια-17 ᾿Ελθὼν οὖν ὁ ᾿Ιησοῦς εὗρεν 17. Deci venind Iisus, l-a Ioan 11:17. Deci, venind, Iisus l-a
αὐτὸν τέσσαρας ἡμέρας ἤδη aflat pe el patru zile având acum găsit pus de patru zile în
ἔχοντα ἐν τῷ μνημείῳ· în mormânt. mormânt.
Ιω Ια-18 ἦν δὲ ἡ Βηθανία ἐγγὺς τῶν 18. Și era Betania aproape Ioan 11:18. Iar Betania era
῾Ιεροσολύμων ὡς ἀπὸ σταδίων de Ierusalim, ca la cincisprezece aproape de Ierusalim , ca la
δεκαπέντε, stadii; cincisprezece stadii.
Ιω Ια-19 καὶ πολλοὶ ἐκ τῶν ᾿Ιουδαίων Î9. Și mulţi din Iudei Ioan 11:19. Şi mulţi dintre iudei
ἐληλύθεισαν πρὸς τὰς περὶ Μάρθαν veniseră la Marta și Măria, ca veniseră la Marta şi Maria ca
καὶ Μαρίαν ἵνα παραμυθήσωνται să le mângâie pe ele pentru să le mângâie pentru fratele
αὐτὰς περὶ τοῦ ἀδελφοῦ αὐτῶν. fratele lor. lor.
Ιω Ια-20 ἡ οὖν Μάρθα ὡς ἤκουσεν ὅτι 20. Deci Marta, după ce a Ioan 11:20. Deci Marta, când a
ὁ ᾿Ιησοῦς ἔρχεται, ὑπήντησεν auzit că vine Iisus, a ieşit întru auzit că vine Iisus, a ieşit în
αὐτῷ· Μαρία δὲ ἐν τῷ οἴκῳ întâmpinarea lui; iar Măria întâmpinarea Lui, iar Maria
ἐκαθέζετο. şedea în casă. şedea în casă.
Ιω Ια-21 εἶπεν οὖν ἡ Μάρθα πρὸς τὸν 21. Și a zis Marta către Ioan 11:21. Şi a zis către Iisus:
᾿Ιησοῦν· Κύριε, εἰ ἦς ὧδε, ὁ Iisus: Doamne, de ai fi fost aici, Doamne, dacă ai fi fost aici,
ἀδελφός μου οὐκ ἂν ἐτεθνήκει. fratele meu n-ar fi murit. fratele meu n-ar fi murit.
Ιω Ια-22 ἀλλὰ καὶ νῦν οἶδα ὅτι ὅσα ἂν 22. Ci și acum ştiu, că ori Ioan 11:22. Dar şi acum ştiu că
αἰτήσῃ τὸν Θεόν, δώσει σοι ὁ câte vei cere de la Dumnezeu, îţi oricâte vei cere de la
Θεός. va da ţie Dumnezeu. Dumnezeu, Dumnezeu îţi va
da.
Ιω Ια-23 λέγει αὐτῇ ὁ ᾿Ιησοῦς· 23. Zis-a ei Iisus: învia-va Ioan 11:23. Iisus i-a zis: Fratele
ἀναστήσεται ὁ ἀδελφός σου. fratele tău. tău va învia.
Ιω Ια-24 λέγει αὐτῷ Μάρθα· οἶδα ὅτι 24. Zis-a lui Marta: ştiu că Ioan 11:24. Marta i-a zis: Ştiu că
ἀναστήσεται ἐν τῇ ἀναστάσει ἐν τῇ va învia la înviere în ziua cea de va învia la înviere, în ziua cea
ἐσχάτῃ ἡμέρᾳ. apoi. de apoi.
Ιω Ια-25 εἶπεν αὐτῇ ὁ ᾿Ιησοῦς· ἐγώ 25. Zis-a ei Iisus: eu sunt Ioan 11:25. Şi Iisus i-a zis: Eu
εἰμι ἡ ἀνάστασις καὶ ἡ ζωή. Învierea și Viaţa; cel ce crede sunt învierea şi viaţa; cel ce
întru mine, de va și muri, viu va crede în Mine, chiar dacă va
Ιω Ια-26 ὁ πιστεύων εἰς ἐμέ, κἂν fi: muri, va trăi.
ἀποθάνῃ, ζήσεται καὶ πᾶς ὁ ζῶν 26. Și tot cela ce este viu și Ioan 11:26. Şi oricine trăieşte şi
καὶ πιστεύων εἰς ἐμὲ οὐ μὴ crede întru mine, nu va muri în crede în Mine nu va muri în
ἀποθάνῃ εἰς τὸν αἰῶνα. veac. Crezi aceasta? veac. Crezi tu aceasta?
Ιω Ια-27 πιστεύεις τοῦτο; λέγει αὐτῷ· 27. Zis-a lui: așa este, Ioan 11:27. Zis-a Lui: Da,
ναί, Κύριε, ἐγὼ πεπίστευκα ὅτι σὺ ὁ Doamne; eu am crezul că tu ești Doamne. Eu am crezut că Tu
Χριστὸς ὁ υἱὸς τοῦ Θεοῦ ὁ εἰς τὸν Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, cel eşti Hristosul, Fiul lui
κόσμον ἐρχόμενος. ce ai venit în lume. Dumnezeu, Care a venit în
lume.
Ιω Ια-28 καὶ ταῦτα εἰποῦσα ἀπῆλθε καὶ 28. Și acestea zicând, s-a Ioan 11:28. Şi zicând aceasta, s-a
ἐφώνησε Μαρίαν τὴν ἀδελφὴν dus și a chemat pe Maria sora sa dus şi a chemat pe Maria, sora
αὐτῆς λάθρα εἰποῦσα· ὁ în taină, zicând: învăţătorul a ei, zicându-i în taină:
διδάσκαλος πάρεστι καὶ φωνεῖ σε. venit, și te cheamă. Învăţătorul este aici şi te
cheamă.
Ιω Ια-29 ἐκείνη ὡς ἤκουσεν, ἐγείρεται 29. Aceea dacă a auzit, s-a Ioan 11:29. Când a auzit aceea, s-
ταχὺ καὶ ἔρχεται πρὸς αὐτόν. sculat degrabă, și a mers la a sculat degrabă şi a venit la
dânsul. El.
Ιω Ια-30 οὔπω δὲ ἐληλύθει ὁ ᾿Ιησοῦς 30. Și încă nu venise Iisus în Ioan 11:30. Şi Iisus nu venise încă
257
εἰς τὴν κώμην, ἀλλ᾿ ἦν ἐν τῷ τόπῳ sat, ci era în locul unde l-a în sat, ci era în locul unde Îl
ὅπου ὑπήντησεν αὐτῷ ἡ Μάρθα. întâmpinat pe el Marta. întâmpinase Marta.
Ιω Ια-31 οἱ οὖν ᾿Ιουδαῖοι οἱ ὄντες μετ᾿ 31. Iar Iudeii care erau cu Ioan 11:31. Iar iudeii care erau cu
αὐτῆς ἐν τῇ οἰκίᾳ καὶ dânsa în casă, și o mângâiau pe ea în casă şi o mângâiau,
παραμυθούμενοι αὐτήν, ἰδόντες τὴν ea, văzând pe Maria, că degrabă văzând pe Maria că s-a sculat
Μαρίαν ὅτι ταχέως ἀνέστη καὶ s-a sculat și a ieşit, au mers degrabă şi a ieşit afară, au
ἐξῆλθεν, ἠκολούθησαν αὐτῇ, după dânsa, zicând: merge la mers după ea socotind că a
λέγοντες ὅτι ὑπάγει εἰς τὸ μνημεῖον mormânt ca să plângă acolo. plecat la mormânt, ca să
ἵνα κλαύσῃ ἐκεῖ. plângă acolo.
Ιω Ια-32 ἡ οὖν Μαρία ὡς ἦλθεν ὅπου 32. Deci Maria viind unde Ioan 11:32. Deci Maria, când a
ἦν ὁ ᾿Ιησοῦς, ἰδοῦσα αὐτὸν ἔπεσεν era Iisus, și văzându-i pe el, a venit unde era Iisus, văzându-
αὐτοῦ εἰς τοὺς πόδας λέγουσα cazul la picioarele lui, zicând L, a căzut la picioarele Lui,
αὐτῷ· Κύριε, εἰ ἦς ὧδε, οὐκ ἂν lui: Doamne, de ai fi fost aici, n- zicându-I: Doamne, dacă ai fi
ἀπέθανέ μου ὁ ἀδελφός. ar fi murit fratele meu. fost aici, fratele meu n-ar fi
murit.
Ιω Ια-33 ᾿Ιησοῦς οὖν ὡς εἶδεν αὐτήν 33. Iar Iisus dacă a văzut-o Ioan 11:33. Deci Iisus, când a
κλαίουσαν καὶ τοὺς συνελθόντας pe dânsa plângând, și pe Iudeii văzut-o plângând şi pe iudeii
αὐτῇ ᾿Ιουδαίους κλαίοντας, care veniseră împreună cu dânsa care veniseră cu ea plângând şi
ἐνεβριμήσατο τῷ πνεύματι καὶ plângând, a suspinat cu duhul, și ei, a suspinat cu duhul şi S-a
ἐτάραξεν ἑαυτόν, s-a tulburat întru sine; tulburat întru Sine.
Ιω Ια-34 καὶ εἶπε· ποῦ τεθείκατε 34. Și a zis: unde l-aţi pus pe Ioan 11:34. Şi a zis: Unde l-aţi
αὐτόν; el? Zis-au lui, Doamne, vino și pus? Zis-au Lui: Doamne, vino
Ιω Ια-35 λέγουσιν αὐτῷ· Κύριε, ἔρχου vezi. şi vezi.
καὶ ἴδε. ἐδάκρυσεν ὁ ᾿Ιησοῦς. 35. Și a lăcrămat Iisus. Ioan 11:35. Şi a lăcrimat Iisus.
Ιω Ια-36 ἔλεγον οὖν οἱ ᾿Ιουδαῖοι· ἴδε 36. Deci ziceau Iudeii: iată Ioan 11:36. Deci ziceau iudeii:
πῶς ἐφίλει αὐτόν· cum îl iubea pe el! Iată cât de mult îl iubea.
Ιω Ια-37 τινὲς δὲ ἐξ αὐτῶν εἶπον· οὐκ 37. Iar unii dintr-înşii au zis: Ioan 11:37. Iar unii dintre ei
ἠδύνατο οὗτος, ὁ ἀνοίξας τοὺς au nu putea acesta care a ziceau: Nu putea, oare, Acesta
ὀφθαλμοὺς τοῦ τυφλοῦ, ποιῆσαι ἵνα deschis ochii orbului, să facă ca care a deschis ochii orbului să
καὶ οὗτος μὴ ἀποθάνῃ; și acesta să nu moară? facă aşa ca şi acesta să nu
moară?
Ιω Ια-38 ᾿Ιησοῦς οὖν, πάλιν 38. Deci Iisus iarăşi Ioan 11:38. Deci suspinând iarăşi
ἐμβριμώμενος ἐν ἑαυτῷ, ἔρχεται εἰς suspinând întru sine, a mers la Iisus întru Sine, a mers la
τὸ μνημεῖον· ἦν δὲ σπήλαιον, καὶ mormânt. Și era peşteră, și mormânt. Şi era o peşteră şi o
λίθος ἐπέκειτο ἐπ᾿ αὐτῷ. piatră era pe dânsa. piatră era aşezată pe ea.
Ιω Ια-39 λέγει ὁ ᾿Ιησοῦς· ἄρατε τὸν 39. Zis-a Iisus: ridicaţi Ioan 11:39. Iisus a zis: Ridicaţi
λίθον. λέγει αὐτῷ ἡ ἀδελφὴ τοῦ piatra. Zis-a lui, sora mortului, piatra. Marta, sora celui
τεθνηκότος Μάρθα· Κύριε, ἤδη Maria. Doamne, pute, că este de răposat, I-a zis: Doamne, deja
ὄζει· τεταρταῖος γάρ ἐστι. patru zile. miroase, că este a patra zi.
Ιω Ια-40 λέγει αὐτῇ ὁ ᾿Ιησοῦς· οὐ 40. Zis-a ei Iisus: au nu ţi- Ioan 11:40. Iisus i-a zis: Nu ţi-am
εἶπόν σοι ὅτι ἐὰν πιστεύσῃς, ὄψεις am spus ţie, că de vei crede, vei spus că dacă vei crede, vei
τὴν δόξαν τοῦ Θεοῦ; vedea slava lui Dumnezeu? vedea slava lui Dumnezeu?
Ιω Ια-41 ἦραν οὖν τὸν λίθον οὗ ἦν ὁ 41. Și au ridicat piatra de Ioan 11:41. Au ridicat deci piatra,
τεθνηκὼς κείμενος. ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς urde era mortul zăcând. Iar Iisus iar Iisus Şi-a ridicat ochii în
ἦρε τοὺς ὀφθαλμοὺς ἄνω καὶ εἶπε· și-a ridicat ochii săi în sus, și a sus şi a zis: Părinte, Îţi
πάτερ, εὐχαριστῶ σοι ὅτι ἤκουσάς zis: Părinte, mulţumescu-ţi ţie că mulţumesc că M-ai ascultat.
μου. m-ai ascultat. Ioan 11:42. Eu ştiam că
Ιω Ια-42 ἐγὼ δὲ ᾔδειν ὅτι πάντοτέ μου 42. Și eu ştiam că pururea întotdeauna Mă asculţi, dar
ἀκούεις· ἀλλὰ διὰ τὸν ὄχλον τὸν mă asculţi; ci pentru poporul pentru mulţimea care stă
περιεστῶτα εἶπον, ἵνα πιστεύσωσιν care stă împrejur am zis, ca să împrejur am zis, ca să creadă
ὅτι σύ με ἀπέστειλας. creadă că tu m-ai trimis. că Tu M-ai trimis.
Ιω Ια-43 καὶ ταῦτα εἰπὼν φωνῇ μεγάλῃ 43. Și acestea zicând, a Ioan 11:43. Şi zicând acestea, a
ἐκραύγασε· Λάζαρε, δεῦρο ἔξω. strigat cu glas mare: Lazăre, strigat cu glas mare: Lazăre,
vino afară. vino afară!
Ιω Ια-44 καὶ ἐξῆλθεν ὁ τεθνηκὼς 44. Și a ieşit cel mort, legate Ioan 11:.44. Şi a ieşit mortul, fiind
δεδεμένος τοὺς πόδας καὶ τὰς fiindu-i mâinile și picioarele cu legat la picioare şi la mâini cu
χεῖρας κειρίαις, καὶ ἡ ὄψις αὐτοῦ faşe; și faţa lui cu mahramă era fâşii de pânză şi faţa lui era
258
σουδαρίῳ περιεδέδετο. λέγει αὐτοῖς legată. Zis-a lor Iisus: dezlegaţi- înfăşurată cu mahramă. Iisus
ὁ ᾿Ιησοῦς· λύσατέ αὐτὸν καὶ ἄφετε l pe el și lăsaţi-l să meargă. le-a zis: Dezlegaţi-l şi lăsaţi-l
ὑπάγειν. să meargă.
Ιω Ια-45 Πολλοὶ οὖν ἐκ τῶν 45. Deci mulţi din Iudeii Ioan 11:45. Deci mulţi dintre
᾿Ιουδαίων, οἱ ἐλθόντες πρὸς τὴν care veniseră la Măria, și au iudeii care veniseră la Maria şi
Μαρίαν καὶ θεασάμενοι ἃ ἐποίησεν văzut cele ce a făcut Iisus, au văzuseră ce a făcut Iisus au
ὁ ᾿Ιησοῦς, ἐπίστευσαν εἰς αὐτόν. crezut într-însul. crezut în El.
Ιω Ια-46 τινὲς δὲ ἐξ αὐτῶν ἀπῆλθον 46. Iar oarecare din ei au Ioan 11:46. Iar unii dintre ei s-au
πρὸς τοὺς Φαρισαίους καὶ εἶπον mers la Farisei, și le-au spus dus la farisei şi le-au spus cele
αὐτοῖς ἃ ἐποίησεν ὁ ᾿Ιησοῦς. cele ce a făcut Iisus. ce făcuse Iisus.
Ιω Ια-47 συνήγαγον οὖν οἱ ἀρχιερεῖς 47. Deci au adunat Arhiereii Ioan 11:47. Deci arhiereii şi
καὶ οἱ Φαρισαῖοι συνέδριον καὶ și fariseii sobor, și grăiau: ce fariseii au adunat sinedriul şi
ἔλεγον· τί ποιοῦμεν, ὅτι οὗτος ὁ vom face? Că omul acesta multe ziceau: Ce facem, pentru că
ἄνθρωπος πολλὰ σημεῖα ποιεῖ; semne face. Omul Acesta face multe
Ιω Ια-48 ἐὰν ἀφῶμεν αὐτὸν οὕτω, 48. De îl vom lăsa pe el așa, minuni?
πάντες πιστεύσουσιν εἰς αὐτόν, καὶ toți vor crede într-însul; și vor Ioan 11:48. Dacă-L lăsăm aşa toţi
ἐλεύσονται οἱ ῾Ρωμαῖοι καὶ veni Romanii și vor lua și locul vor crede în El, şi vor veni
ἀροῦσιν ἡμῶν καὶ τὸν τόπον καὶ τὸ și neamul nostru. romanii şi ne vor lua ţara şi
ἔθνος. neamul.
Ιω Ια-49 εἷς δέ τις ἐξ αὐτῶν Καῑάφας, 49. Iar unul dintr-înşii, Ioan 11:49. Iar Caiafa, unul dintre
ἀρχιερεὺς ὢν τοῦ ἐνιαυτοῦ ἐκείνου, Caiafa, arhiereu fiind al anului ei, care în anul acela era
εἶπεν αὐτοῖς· ὑμεῖς οὐκ οἴδατε aceluia, a zis lor: voi nu ştiţi arhiereu le-a zis: Voi nu ştiţi
οὐδέν, nimic. nimic;
Ιω Ια-50 οὐδὲ διαλογίζεσθε ὅτι 50. Nici (nu) gândiţi că este Ioan 11:50. Nici nu gândiţi că ne
συμφέρει ἡμῖν ἵνα εἷς ἄνθρωπος de folos nouă să moară un om este mai de folos să moară un
ἀποθάνῃ ὑπὲρ τοῦ λαοῦ καὶ μὴ pentru norod, și nu tot neamul să om pentru popor, decât să
ὅλον τὸ ἔθνος ἀπόληται. piară. piară tot neamul.
Ιω Ια-51 τοῦτο δὲ ἀφ᾿ ἑαυτοῦ οὐκ 51. Iar aceasta nu de la sine Ioan 11:51. Dar aceasta n-a zis-o
εἶπεν, ἀλλὰ ἀρχιερεὺς ὢν τοῦ a zis-o; ci arhiereu fiind al de la sine, ci, fiind arhiereu al
ἐνιαυτοῦ ἐκείνου προεφήτευσεν ὅτι anului aceluia, a proorocit că anului aceluia, a proorocit că
ἔμελλεν ὁ ᾿Ιησοῦς ἀποθνήσκειν vrea Iisus să moară pentru Iisus avea să moară pentru
ὑπὲρ τοῦ ἔθνους, norod; neam,
Ιω Ια-52 καὶ οὐχ ὑπὲρ τοῦ ἔθνους 52. Și nu numai pentru Ioan 11:52. Şi nu numai pentru
μόνον, ἀλλ᾿ ἵνα καὶ τὰ τέκνα τοῦ norod, ci și ca pe fiii lui neam, ci şi ca să adune laolaltă
Θεοῦ τὰ διεσκορπισμένα συναγάγῃ Dumnezeu cei risipiţi să-i adune pe fiii lui Dumnezeu cei
εἰς ἕν. într-una împrăştiaţi.
Ιω Ια-53 ἀπ᾿ ἐκείνης οὖν τῆς ἡμέρας 53. Deci din acea zi s-au Ioan 11:53. Deci, din ziua aceea,
συνεβουλεύσαντο ἵνα ἀποκτείνωσιν sfătuit ca să-l omoare pe el. s-au hotărât ca să-L ucidă.
αὐτόν. 54. Deci Iisus nu mai umbla Ioan 11:54. De aceea Iisus nu mai
Ιω Ια-54 ᾿Ιησοῦς οὖν οὐκέτι παρρησίᾳ de faţă între Iudei; ci s-a dus de umbla pe faţă printre iudei, ci a
περιεπάτει ἐν τοῖς ᾿Ιουδαίοις, ἀλλὰ acolo într-o lature aproape de plecat de acolo într-un ţinut
ἀπῆλθεν ἐκεῖθεν εἰς τὴν χώραν pustie, într-o cetate ce se aproape de pustie, într-o cetate
ἐγγὺς τῆς ἐρήμου, εἰς ᾿Εφραὶμ cheamă Efrem; și acolo petrecea numită Efraim, şi acolo a
λεγομένην πόλιν, κἀκεῖ διέτριβε cu ucenicii săi. rămas cu ucenicii Săi.
μετὰ τῶν μαθητῶν αὐτοῦ. 55. Și erau aproape paştele Ioan 11:55. Şi era aproape Paştile
Ιω Ια-55 ἦν δὲ ἐγγὺς τὸ πάσχα τῶν Iudeilor; și s-au suit mulţi în iudeilor şi mulţi din ţară s-au
᾿Ιουδαίων, καὶ ἀνέβησαν πολλοὶ Ierusalim din latura aceea mai suit la Ierusalim , mai înainte
εἰς ῾Ιεροσόλυμα ἐκ τῆς χώρας πρὸ înainte de paşti, ca să se de Paşti, ca să se curăţească.
τοῦ πάσχα ἵνα ἁγνίσωσιν ἑαυτούς. curăţească. Ioan 11:56. Deci căutau pe Iisus
Ιω Ια-56 ἐζήτουν οὖν τὸν ᾿Ιησοῦν καὶ 56. Deci căutau pe Iisus, și şi, pe când stăteau în templu,
ἔλεγον μετ᾿ ἀλλήλων ἐν τῷ ἱερῷ grăiau între ei în biserică stând: ziceau între ei: Ce vi se pare?
ἑστηκότες· τί δοκεῖ ὑμῖν, ὅτι οὐ μὴ ce vi se pare vouă, oare nu va Oare nu va veni la
ἔλθῃ εἰς τὴν ἑορτήν; veni la praznic? sărbătoare?
Ιω Ια-57 δεδώκεισαν δὲ καὶ οἱ 57. Și dăduse Arhiereii și Ioan 11:57. Iar arhiereii şi fariseii
ἀρχιερεῖς καὶ οἱ Φαρισαῖοι ἐντολὴν fariseii poruncă, că de va şti dăduseră porunci, că dacă va
ἵνα ἐάν τις γνῷ ποῦ ἐστι, μηνύσῃ, cineva unde este, să vestească, şti cineva unde este, să dea de
ὅπως πιάσωσιν αὐτόν. ca să-l prindă pe el. veste, ca să-L prindă.
259
Ιω Ιβ-1 ῾Ο οὖν ᾿Ιησοῦς πρὸ ἓξ ἡμερῶν 1. Deci Iisus, mai înainte de Ioan 12:1. Deci, cu şase zile
τοῦ πάσχα ἦλθεν εἰς Βηθανίαν, paşti cu şase zile a venit în înainte de Paşti, Iisus a venit în
ὅπου ἦν Λάζαρος ὁ τεθνηκώς, ὃν Betania, unde era Lazăr cel ce Betania, unde era Lazăr, pe
ἤγειρεν ἐκ νεκρῶν. fusese mort, pe care l-a înviat care îl înviase din morţi.
din morţi.
Ιω Ιβ-2 ἐποίησαν οὖν αὐτῷ δεῖπνον 2. Și i-au făcut lui acolo Ioan 12:2. Şi I-au făcut acolo cină
ἐκεῖ, καὶ ἡ Μάρθα διηκόνει· ὁ δὲ cină; și Marta slujea; iar Lazăr şi Marta slujea. Iar Lazăr era
Λάζαρος εἷς ἦν τῶν ἀνακειμένων era unul din cei ce şedeau unul dintre cei ce şedeau cu El
σὺν αὐτῷ. împreună cu dânsul. la masă.
Ιω Ιβ-3 ἡ οὖν Μαρία, λαβοῦσα λίτραν 3. Deci Maria luând o litră Ioan 12:3. Deci Maria, luând o
μύρου νάρδου πιστικῆς πολυτίμου, cu mir de nard de credinţă, de litră cu mir de nard curat, de
ἤλειψε τοὺς πόδας τοῦ ᾿Ιησοῦ καὶ mult preţ, a uns picioarele lui mare preţ, a uns picioarele lui
ἐξέμαξε ταῖς θριξὶν αὐτῆς τοὺς Iisus, și a şters cu parul său Iisus şi le-a şters cu părul
πόδας αὐτοῦ· ἡ δὲ οἰκία ἐπληρώθη picioarele lui, iar casa s-a capului ei, iar casa s-a umplut
ἐκ τῆς ὀσμῆς τοῦ μύρου. umplut de mirosul mirului. de mirosul mirului.
Ιω Ιβ-4 λέγει οὖν εἷς ἐκ τῶν μαθητῶν 4. Deci a zis unul din Ioan 12:4. Iar Iuda Iscarioteanul,
αὐτοῦ, ᾿Ιούδας Σίμωνος ucenicii lui, Iuda al lui Simon unul dintre ucenicii Lui, care
᾿Ισκαριώτης, ὁ μέλλων αὐτὸν Iscarioteanul, care vrea să-l avea să-L vândă, a zis:
παραδιδόναι· vândă pe el. Ioan 12:5. Pentru ce nu s-a vândut
Ιω Ιβ-5 διατί τοῦτο τὸ μύρον οὐκ 5 Pentru ce nu s-a vândut mirul acesta cu trei sute de
ἐπράθη τριακοσίων δηναρίων καὶ acest mir în trei sute de dinari, și dinari şi să-i fi dat săracilor?
ἐδόθη πτωχοῖς; să se fi dat săracilor? Ioan 12:6. Dar el a zis aceasta, nu
Ιω Ιβ-6 εἶπε δὲ τοῦτο οὐχ ὅτι περὶ τῶν 6. Iar aceasta a zis-o, nu că pentru că îi era grijă de săraci,
πτωχῶν ἔμελεν αὐτῷ, ἀλλ᾿ ὅτι pentru săraci îi era lui grijă; ci ci pentru că era fur şi, având
κλέπτης ἦν, καὶ τὸ γλωσσόκομον pentru că fur era, și pungă avea, punga, lua din ce se punea în
εἶχε καὶ τὰ βαλλόμενα ἐβάσταζε. și ce se punea într-însa, purta. ea.
Ιω Ιβ-7 εἶπεν οὖν ὁ ᾿Ιησοῦς· ἄφες 7. Și a zis Iisus: las-o pe Ioan 12:7. A zis deci Iisus: Las-o,
αὐτήν, εἰς τὴν ἡμέραν τοῦ dânsa; spre ziua îngropării mele că pentru ziua îngropării Mele
ἐνταφιασμοῦ μου τετήρηκεν αὐτό. l-a păzit pe acesta. l-a păstrat.
Ιω Ιβ-8 τοὺς πτωχοὺς γὰρ πάντοτε 8. Că pe săraci pururea îi Ioan 12:8. Că pe săraci totdeauna
ἔχετε μεθ᾿ ἑαυτῶν, ἐμὲ δὲ οὐ aveţi cu voi; iar pe mine nu mă îi aveţi cu voi, dar pe Mine nu
πάντοτε ἔχετε. aveţi pururea. Mă aveţi totdeauna.
Ιω Ιβ-9 ῎Εγνω οὖν ὄχλος πολὺς ἐκ τῶν 9. Și a înţeles norod mult din Ioan 12:9. Deci mulţime mare de
᾿Ιουδαίων ὅτι ἐκεῖ ἐστι, καὶ ἦλθον Iudei că acolo este; și au venit iudei au aflat că este acolo şi
οὐ διὰ τὸν ᾿Ιησοῦν μόνον, ἀλλ᾿ ἵνα nu numai pentru Iisus, ci ca să au venit nu numai pentru Iisus,
καὶ τὸν Λάζαρον ἴδωσιν ὃν ἤγειρεν vadă și pe Lazăr, pe care l-a ci să vadă şi pe Lazăr pe care-l
ἐκ νεκρῶν. înviat din morţi. înviase din morţi.
Ιω Ιβ-10 ἐβουλεύσαντο δὲ οἱ ἀρχιερεῖς 10. Și s-au siluit Arhiereii ca Ioan 12:10. Şi s-au sfătuit
ἵνα καὶ τὸν Λάζαρον ἀποκτείνωσιν, și pe Lazăr să-l omoare; arhiereii ca şi pe Lazăr să-l
omoare.
Ιω Ιβ-11 ὅτι πολλοὶ δι᾿ αὐτὸν ὑπῆγον 11. Căci pentru el mulţi din Ioan 12:11. Căci, din cauza lui
τῶν ᾿Ιουδαίων καὶ ἐπίστευον εἰς Iudei mergeau, și credeau în mulţi dintre iudei mergeau şi
τὸν ᾿Ιησοῦν. Iisus. credeau în Iisus.
Ιω Ιβ-12 Τῇ ἐπαύριον ὄχλος πολὺς ὁ 12. Iar a doua zi norod mut Ioan 12:12. A doua zi, mulţime
ἐλθὼν εἰς τὴν ἑορτήν, ἀκούσαντες care venise la praznic, auzind că multă, care venise la
ὅτι ἔρχεται ᾿Ιησοῦς εἰς vine Iisus în Ierusalim, sărbătoare, auzind că Iisus
῾Ιεροσόλυμα, vine în Ierusalim ,
Ιω Ιβ-13 ἔλαβον τὰ βαΐα τῶν φοινίκων 13. Au luat stâlpări de finici, Ioan 12:13. Au luat ramuri de finic
καὶ ἐξῆλθον εἰς ἀπάντησιν αὐτῷ, și au ieşit întru întâmpinarea lui, şi au ieşit întru întâmpinarea
καὶ ἔκραζον· ὡσαννά, εὐλογημένος și strigau: Osanna! Bine este Lui şi strigau: Osana!
ὁ ἐρχόμενος ἐν ὀνόματι Κυρίου, cuvântat cel ce vine întru numele Binecuvântat este Cel ce vine
βασιλεὺς τοῦ ᾿Ισραήλ. Domnului, împăratul lui Israil. întru numele Domnului,
Împăratul lui Israel!
Ιω Ιβ-14 εὑρὼν δὲ ὁ ᾿Ιησοῦς ὀνάριον 14. Și aflând Iisus un asin, a Ioan 12:14. Şi Iisus, găsind un
260
ἐκάθισεν ἐπ᾿ αὐτό, καθώς ἐστι şezut pe el; precum este scris: asin tânăr, a şezut pe el,
γεγραμμένον· 15. Nu te teme fiica precum este scris:
Ιω Ιβ-15 μὴ φοβοῦ, θύγατερ Σιών· Sionului; iată, Împăratul tău Ioan 12:15. "Nu te teme, fiica
ἰδοὺ ὁ βασιλεύς σου ἔρχεται vine la tine, şezând pe mânzul Sionului! Iată Împăratul tău
καθήμενος ἐπὶ πῶλον ὄνου. asinei. vine, şezând pe mânzul asinei".
Ιω Ιβ-16 Ταῦτα δὲ οὐκ ἔγνωσαν οἱ 16. Iar pe acestea nu le-au Ioan 12:16. Acestea nu le-au
μαθηταὶ αὐτοῦ τὸ πρῶτον, ἀλλ᾿ ὅτε cunoscut ucenicii lui mai înţeles ucenicii Lui la început,
ἐδοξάσθη ὁ ᾿Ιησοῦς, τότε înainte; ci după ce s-a proslăvit dar când S-a preaslăvit Iisus,
ἐμνήσθησαν ὅτι ταῦτα ἦν ἐπ᾿ αὐτῷ Iisus, atunci și-au adus aminte atunci şi-au adus aminte că
γεγραμμένα, καὶ ταῦτα ἐποίησαν că acestea erau pentru el scrise, acestea I le-au făcut Lui.
αὐτῷ. și acestea i-au făcut lui. Ioan 12:17. Deci da mărturie
Ιω Ιβ-17 ᾿Εμαρτύρει οὖν ὁ ὄχλος ὁ ὢν 17. Deci mărturisea poporul, mulţimea care era cu El, când
μετ᾿ αὐτοῦ ὅτε τὸν Λάζαρον care era cu el, când pe Lazăr l-a l-a strigat pe Lazăr din
ἐφώνησεν ἐκ τοῦ μνημείου καὶ strigat din mormânt, și l-a sculat mormânt şi l-a înviat din
ἤγειρεν αὐτὸν ἐκ νεκρῶν. pe el din morţi. morţi.
Ιω Ιβ-18 διὰ τοῦτο καὶ ὑπήντησεν αὐτῷ 18. Pentru aceea l-a și Ioan 12:18. De aceea L-a şi
ὄχλος, ὅτι ἤκουσαν τοῦτο αὐτὸν întâmpinat pe el poporul, căci a întâmpinat mulţimea, pentru că
πεποιηκέναι τὸ σημεῖον. auzit că el a făcut această auzise că El a făcut minunea
minune. aceasta.
Ιω Ιβ-19 οἱ οὖν Φαρισαῖοι εἶπον πρὸς 19. Deci au zis fariseii între Ioan 12:19. Deci fariseii ziceau
ἑαυτούς· θεωρεῖτε ὅτι οὐκ ὠφελεῖτε dânşii: vedeţi că nimic nu între ei: Vedeţi că nimic nu
οὐδέν; ἴδε ὁ κόσμος ὀπίσω αὐτοῦ folosiţi. Iată lumea merge după folosiţi! Iată, lumea s-a dus
ἀπῆλθεν. dânsul. după El.
Ιω Ιβ-20 ῏Ησαν δέ τινες ῞Ελληνες ἐκ 20. Și erau oarecare Elini Ioan 12:20. Şi erau nişte elini din
τῶν ἀναβαινόντων ἵνα din cei ce se suiseră să se cei ce se suiseră să se închine
προσκυνήσωσιν ἐν τῇ ἑορτῇ. închine la praznic. la sărbătoare.
Ιω Ιβ-21 οὗτοι οὖν προσῆλθον 21. Deci aceştia s-au Ioan 12:21. Deci aceştia au venit
Φιλίππῳ τῷ ἀπὸ Βηθσαῑδὰ τῆς apropiat de Filip, care era din la Filip, cel ce era din Betsaida
Γαλιλαίας, καὶ ἠρώτων αὐτὸν Vitsaida Galileei și l-au rugat pe Galileii, şi l-au rugat zicând:
λέγοντες· κύριε, θέλομεν τὸν dânsul, grăind: Doamne, voim Doamne, voim să vedem pe
᾿Ιησοῦν ἰδεῖν să vedem pe Iisus. Iisus.
Ιω Ιβ-22 ἔρχεται Φίλιππος καὶ λέγει τῷ 22. Venit-a Filip și a spus lui Ioan 12:22. Filip a venit şi i-a
᾿Ανδρέᾳ, καὶ πάλιν ᾿Ανδρέας καὶ Andrei, și iarăşi Andrei și Filip spus la Andrei, şi Andrei şi
Φίλιππος λέγουσι τῷ ᾿Ιησοῦ· au spus lui Iisus. Filip au venit şi I-au spus lui
Iisus.
Ιω Ιβ-23 ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς ἀπεκρίνατο 23. Iar Iisus a răspuns lor Ioan 12:23. Iar Iisus le-a răspuns,
αὐτοῖς λέγων· ἐλήλυθεν ἡ ὥρα ἵνα zicând: a venit ceasul, ca să se zicând: A venit ceasul ca să fie
δοξασθῇ ὁ υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου. proslăvească Fiul Omului. preaslăvit Fiul Omului.
Ιω Ιβ-24 ἀμὴν ἀμὴν λέγω ὑμῖν, ἐὰν μὴ 24. Amin, amin grăiesc Ioan 12:24. Adevărat, adevărat zic
ὁ κόκκος τοῦ σίτου πεσὼν εἰς τὴν vouă: grăunţul de grâu căzând vouă că dacă grăuntele de
γῆν ἀποθάνῃ, αὐτὸς μόνος μένει· pe pământ de nu va muri, el grâu, când cade în pământ, nu
ἐὰν δὲ ἀποθάνῃ, πολὺν καρπὸν singur rămâne, iar de va muri, va muri, rămâne singur; iar
φέρει. multă roadă aduce. dacă va muri, aduce multă
roadă.
Ιω Ιβ-25 ὁ φιλῶν τὴν ψυχὴν αὐτοῦ 25. Cel ce îşi iubeşte sufletul Ioan 12:25. Cel ce îşi iubeşte
ἀπολέσει αὐτήν, καὶ ὁ μισῶν τὴν său, pierde-l-va pe el, și cela ce sufletul îl va pierde; iar cel ce
ψυχὴν αὐτοῦ ἐν τῷ κόσμῳ τούτῳ, îşi urăşte sufletul său în lumea îşi urăşte sufletul în lumea
εἰς ζωὴν αἰώνιον φυλάξει αὐτήν. aceasta, în viaţa cea veşnică îl aceasta îl va păstra pentru
va păzi pe el. viaţa veşnică.
Ιω Ιβ-26 ἐὰν ἐμοὶ διακονῇ τις, ἐμοὶ 26 De slujeşte cineva mie, Ioan 12:26. Dacă-Mi slujeşte
ἀκολουθείτω, καὶ ὅπου εἰμὶ ἐγώ, mie să-mi urmeze, și unde voi fi cineva, să-Mi urmeze, şi unde
ἐκεῖ καὶ ὁ διάκονος ὁ ἐμὸς ἔσται· eu, acolo și sluga mea va fi; și sunt Eu, acolo va fi şi slujitorul
καὶ ἐάν τις ἐμοὶ διακονῇ, τιμήσει de va sluji cineva mie, îl va cinsti Meu. Dacă-Mi slujeşte cineva,
αὐτὸν ὁ πατήρ. pe el Tatăl meu. Tatăl Meu îl va cinsti.
27. Acum sufletul, meu s-a Ioan 12:27. Acum sufletul Meu e
Ιω Ιβ-27 Νῦν ἡ ψυχή μου τετάρακται, tulburat, și ce voi zice? Părinte, tulburat, şi ce voi zice?
καὶ τί εἴπω; πάτερ, σῶσόν με ἐκ τῆς mântuieşte-mă pe mine de ceasul Părinte, izbăveşte-Mă, de
261
ὥρας ταύτης. ἀλλὰ διὰ τοῦτο ἦλθον acesta, ci pentru aceasta am ceasul acesta. Dar pentru
εἰς τὴν ὥραν ταύτην. venit la ceasul acesta. aceasta am venit în ceasul
acesta.
Ιω Ιβ-28 πάτερ, δόξασόν σου τὸ ὄνομα. 28. Părinte, proslăveşte Ioan 12:28. Părinte, preaslăveşte-
ἦλθεν οὖν φωνὴ ἐκ τοῦ οὐρανοῦ· numele tău. Deci a venit glas din Ţi numele! Atunci a venit glas
καὶ ἐδόξασα καὶ πάλιν δοξάσω. cer; „și l-am proslăvit și iarăşi îl din cer: Şi L-am preaslăvit şi
Ιω Ιβ-29 ὁ οὖν ὄχλος ὁ ἐστὼς καὶ voi proslăvi”. iarăşi Îl voi preaslăvi.
ἀκούσας ἔλεγε βροντὴν γεγονέναι· 29. Iar poporul care sta și Ioan 12:29. Iar mulţimea care sta
ἄλλοι ἔλεγον· ἄγγελος αὐτῷ auzea, zicea: tunet se făcu; alţii şi auzea zicea: A fost tunet!
λελάληκεν. ziceau: înger grăi lui. Alţii ziceau: Înger I-a vorbit!
Ιω Ιβ-30 ἀπεκρίθη ὁ ᾿Ιησοῦς καὶ εἶπεν· 30. Răspuns-a lor Iisus și a Ioan 12:30. Iisus a răspuns şi a
οὐ δι᾿ ἐμὲ αὕτη ἡ φωνὴ γέγονεν, zis: nu pentru mine s-a făcut zis: Nu pentru Mine s-a făcut
ἀλλὰ δι᾿ ὑμᾶς. glasul acesta, ci pentru voi. glasul acesta, ci pentru voi.
Ιω Ιβ-31 νῦν κρίσις ἐστὶ τοῦ κόσμου 31. Acum este judecata lumii Ioan 12:31. Acum este judecata
τούτου, νῦν ὁ ἄρχων τοῦ κόσμου acesteia; acum stăpânitorul acestei lumi; acum stăpânitorul
τούτου ἐκβληθήσεται ἔξω· lumii acesteia se va goni afară. lumii acesteia va fi aruncat
afară.
Ιω Ιβ-32 κἀγὼ ἐὰν ὑψωθῶ ἐκ τῆς γῆς, 32. Și eu, de mă voi înălţa de Ioan 12:32. Iar Eu, când Mă voi
πάντας ἑλκύσω πρὸς ἐμαυτόν pe pământ, pe toți voi trage la înălţa de pe pământ, îi voi
mine. trage pe toţi la Mine.
Ιω Ιβ-33 τοῦτο δὲ ἔλεγε σημαίνων 33. Iar aceasta zicea, Ioan 12:33. Iar aceasta zicea,
ποίῳ θανάτῳ ἤμελλεν însemnând cu ce moarte vrea să arătând cu ce moarte avea să
ἀποθνήσκειν. moară. moară.
Ιω Ιβ-34 ἀπεκρίθη αὐτῷ ὁ ὄχλος· ἡμεῖς 34. Răspuns-a lui poporul: Ioan 12:34. I-a răspuns deci
ἠκούσαμεν ἐκ τοῦ νόμου ὅτι ὁ noi am auzit din lege, că Hristos mulţimea: Noi am auzit din
Χριστὸς μένει εἰς τὸν αἰῶνα, καὶ petrece în veac și cum tu zici: se Lege că Hristosul rămâne în
πῶς σὺ λέγεις, δεῖ ὑψωθῆναι τὸν cade să se înalţe Fiul Omului? veac; şi cum zici Tu că Fiul
υἱὸν τοῦ ἀνθρώπου; τίς ἐστιν οὗτος Cine este acesta Fiul Omului? Omului trebuie să fie înălţat?
ὁ υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου; Cine este acesta, Fiul Omului?
Ιω Ιβ-35 εἶπεν οὖν αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς· 35. Deci a zis lor Iisus: încă Ioan 12:35. Deci le-a zis Iisus:
ἔτι μικρὸν χρόνον τὸ φῶς μεθ᾿ puţină vreme lumina cu voi este. Încă puţină vreme Lumina este
ὑμῶν ἐστι· περιπατεῖτε ἕως τὸ φῶς Umblaţi până când aveţi lumina, cu voi. Umblaţi cât aveţi
ἔχετε, ἵνα μὴ σκοτία ὑμᾶς ca să nu vă cuprindă pe voi Lumina ca să nu vă prindă
καταλάβῃ· καὶ ὁ περιπατῶν ἐν τῇ întunericul; că cel ce umblă întunericul. Căci cel ce umblă
σκοτίᾳ οὐκ οἶδε ποῦ ὑπάγει. întru întuneric, nu ştie unde în întuneric nu ştie unde
merge. merge.
Ιω Ιβ-36 ἕως τὸ φῶς ἔχετε, πιστεύετε 36. Până când aveţi lumina, Ioan 12:36. Cât aveţi Lumina,
εἰς τὸ φῶς, ἵνα υἱοὶ φωτὸς γένησθε. credeţi în lumină, ca fii ai credeţi în Lumină, ca să fiţi fii
Ταῦτα ἐλάλησεν ὁ ᾿Ιησοῦς, καὶ luminii să fiţi. Acestea a grăit ai Luminii. Acestea le-a vorbit
ἀπελθὼν ἐκρύβη ἀπ᾿ αὐτῶν. Iisus, și mergând s-a ascuns de iisus şi, plecând, S-a ascuns de
dânşii. ei.
Ιω Ιβ-37 Τοσαῦτα δὲ αὐτοῦ σημεῖα 37. Și atâtea semne făcând Ioan 12:37. Şi, deşi a făcut atâtea
πεποιηκότος ἔμπροσθεν αὐτῶν οὐκ el înaintea lor, tot nu credeau minuni înaintea lor, ei tot nu
ἐπίστευον εἰς αὐτόν, într-însul; credeau în El,
Ιω Ιβ-38 ἵνα ὁ λόγος ῾Ησαΐου τοῦ 38. Ca să se împlinească Ioan 12:38. Ca să se împlinească
προφήτου πληρωθῇ ὃν εἶπε· Κύριε, cuvântul lui Isaia proorocul, pe cuvântul proorocului Isaia, pe
τίς ἐπίστευσε τῇ ἀκοῇ ἡμῶν; καὶ ὁ care l-a zis: Doamne, cine a care l-a zis: "Doamne, cine a
βραχίων Κυρίου τίνι ἀπεκαλύφθη; crezul auzului nostru? Și braţul crezut în ceea ce a auzit de la
Domnului cui s-a descoperit? noi? Şi braţul Domnului cui s-a
Ιω Ιβ-39 διὰ τοῦτο οὐκ ἠδύναντο 39. Pentru aceasta nu descoperit?"
πιστεύειν, ὅτι πάλιν εἶπεν ῾Ησαΐας· puteau să creadă, că iarăşi a zis Ioan 12:39. De aceea nu puteau să
Ιω Ιβ-40 τετύφλωκεν αὐτῶν τοὺς Isaia: creadă, că iarăşi a zis Isaia:
ὀφθαλμοὺς καὶ πεπώρωκεν αὐτῶν 40. Au orbit ochii lor, și s-a Ioan 12:40. "Au orbit ochii lor şi a
τὴν καρδίαν, ἵνα μὴ ἴδωσι τοῖς împietrit inima lor; ca să nu împietrit inima lor, ca să nu
ὀφθαλμοῖς καὶ νοήσωσι τῇ καρδίᾳ vadă cu ochii, nici să înţeleagă vadă cu ochii şi să nu înţeleagă
καὶ ἐπιστραφῶσι, καὶ ἰάσομαι cu inima, și să se întoarcă, și să- cu inima şi ca nu cumva să se
αὐτούς. i vindec pe ei. întoarcă şi Eu să-i vindec"
262
Ιω Ιβ-41 ταῦτα εἶπεν ῾Ησαΐας ὅτε εἶδε 41. Acestea a zis Iisus când Ioan 12:41. Acestea a zis Isaia,
τὴν δόξαν αὐτοῦ καὶ ἐλάλησε περὶ a văzut slava lui, și a grăit când a văzut slava Lui şi a
αὐτοῦ. pentru dânsul. grăit despre El.
Ιω Ιβ-42 ὅμως μέντοι καὶ ἐκ τῶν 42. Însă și din boieri mulţi Ioan 12:42. Totuşi şi dintre
ἀρχόντων πολλοὶ ἐπίστευσαν εἰς au crezul într-însul; dar pentru căpetenii mulţi au crezut în El,
αὐτόν, ἀλλὰ διὰ τοὺς Φαρισαίους Farisei nu-l mărturiseau, ca să dar nu mărturiseau din pricina
οὐχ ὡμολόγουν, ἵνα μὴ nu fie goniţi din sinagogă: fariseilor, ca să nu fie izgoniţi
ἀποσυνάγωγοι γένωνται· 43. Că au iubit slava din sinagogă;
Ιω Ιβ-43 ἠγάπησαν γὰρ τὴν δόξαν τῶν oamenilor mai mult decât slava Ioan 12:43. Căci au iubit slava
ἀνθρώπων μᾶλλον ἤπερ τὴν δόξαν lui Dumnezeu. oamenilor mai mult decât slava
τοῦ Θεοῦ. 44. Iar Iisus a strigat și a lui Dumnezeu.
Ιω Ιβ-44 ᾿Ιησοῦς δὲ ἔκραξε καὶ εἶπεν· zis: cela ce crede întru mine, nu Ioan 12:.44. Iar Iisus a strigat şi a
ὁ πιστεύων εἰς ἐμὲ οὐ πιστεύει εἰς crede întru mine, ci întru acela zis: Cel ce crede în Mine nu
ἐμέ, ἀλλ᾿ εἰς τὸν πέμψαντά με, ce m-a trimis pe mine. crede în Mine, ci în Cel ce M-a
Ιω Ιβ-45 καὶ ὁ θεωρῶν ἐμὲ θεωρεῖ τὸν 45. Și cela ce mă vede pe trimis pe Mine.
πέμψαντά με. mine, vede pe acela ce m-a Ioan 12:45. Şi cel ce Mă vede pe
trimes pe mine. Mine vede pe Cel ce M-a trimis
Ιω Ιβ-46 ἐγὼ φῶς εἰς τὸν κόσμον 46. Eu lumină în lume am pe Mine.
ἐλήλυθα, ἵνα πᾶς ὁ πιστεύων εἰς venit, ca tot cela ce crede întru Ioan 12:46. Eu, Lumină am venit
ἐμὲ ἐν τῇ σκοτίᾳ μὴ μείνῃ. mine, întru întunerec să nu în lume, ca tot cel ce crede în
rămână. Mine să nu rămână întuneric.
Ιω Ιβ-47 καὶ ἐάν τίς μου ἀκούσῃ τῶν 47. Și de va auzi cineva Ioan 12:47. Şi dacă aude cineva
ρημάτων καὶ μὴ πιστεύσῃ, ἐγὼ οὐ graiurile mele, și nu va crede, eu cuvintele Mele şi nu le păzeşte,
κρίνω αὐτόν· οὐ γὰρ ἦλθον ἵνα nu-l judec pe el; că n-am venit nu Eu îl judec; căci n-am venit
κρίνω τὸν κόσμον, ἀλλ᾿ ἵνα σώσω ca să judec lumea, ci ca să ca să judec lumea ci ca să
τὸν κόσμον. mântuiesc lumea. mântuiesc lumea.
Ιω Ιβ-48 ὁ ἀθετῶν ἐμὲ καὶ μὴ 48. Cel ce se leapădă de Ioan 12:48. Cine Mă nesocoteşte
λαμβάνων τὰ ῥήματά μου, ἔχει τὸν mine, și nu primeşte graiurile pe Mine şi nu primeşte
κρίνοντα αὐτόν· ὁ λόγος ὃν mele, are pe cela ce îl judecă pe cuvintele Mele are judecător ca
ἐλάλησα, ἐκεῖνος κρινεῖ αὐτὸν ἐν τῇ el: cuvântul care am grăit, acela să-l judece: cuvântul pe care l-
ἐσχάτῃ ἡμέρα· îl va judeca pe el în ziua cea de am spus acela îl va judeca în
apoi. ziua cea de apoi.
Ιω Ιβ-49 ὅτι ἐγὼ ἐξ ἐμαυτοῦ οὐκ 49. Că eu de la mine nu am Ioan 12:49. Pentru că Eu n-am
ἐλάλησα, ἀλλ᾿ ὁ πέμψας με πατὴρ grăit; ci Tatăl cela ce m-a trimes vorbit de la Mine, ci Tatăl care
αὐτός μοι ἐντολὴν ἔδωκε τί εἴπω pe mine, acela poruncă mi-a dat, M-a trimis, Acesta Mi-a dat
καὶ τί λαλήσω· ce voi zice și ce voi grăi. poruncă ce să spun şi ce să
Ιω Ιβ-50 καὶ οἶδα ὅτι ἡ ἐντολὴ αὐτοῦ 50. Și ştiu că porunca lui vorbesc.
ζωὴ αἰώνιός ἐστιν. ἃ οὖν λαλῶ viaţă veşnică este; deci cele ce Ioan 12:50. Şi ştiu că porunca Lui
ἐγώ, καθὼς εἴρηκέ μοι ὁ πατήρ, grăiesc eu, precum mi-a zis mie este viaţa veşnică. Deci cele ce
οὕτω λαλῶ. Tatăl, așa grăiesc. vorbesc Eu, precum Mi-a spus
Mie Tatăl, aşa vorbesc.

Ιω Ιγ-1 Πρὸ δὲ τῆς ἑορτῆς τοῦ πάσχα 1. Iar mai înainte de Ioan 13:1. Iar înainte de
εἰδὼς ὁ ᾿Ιησοῦς ὅτι ἐλήλυθεν αὐτοῦ praznicul paştelor, ştiind Iisus sărbătoarea Paştilor, ştiind
ἡ ὥρα ἵνα μεταβῇ ἐκ τοῦ κόσμου că i-a venit lui ceasul ca să se Iisus că a sosit ceasul Lui, ca
τούτου πρὸς τὸν πατέρα, ἀγαπήσας mute din lumea aceasta către să treacă din lumea aceasta la
τοὺς ἰδίους τοὺς ἐν τῷ κόσμῳ, εἰς Tatăl, iubind pe ai săi, care erau Tatăl, iubind pe ai Săi cei din
τέλος ἠγάπησεν αὐτούς. în lume, până în sfârşit i-a iubit lume, până la sfârşit i-a iubit.
pe ei. Ioan 13:2. Şi făcându-se Cină, şi
Ιω Ιγ-2 καὶ δείπνου γενομένου, τοῦ 2. Și cină făcându-se, când diavolul punând în inima lui
διαβόλου ἤδη βεβληκότος εἰς τὴν diavolul acum pusese în inima Iuda fiul lui Simon
καρδίαν ᾿Ιούδα Σίμωνος Iudei al lui Simon Iscarioteanul, Iscarioteanul, ca să-l vândă,
᾿Ισκαριώτου ἵνα αὐτὸν παραδῷ, ca să-l vândă pe el; Ioan 13:3. Iisus, ştiind că Tatăl I-a
Ιω Ιγ-3 εἰδὼς ὁ ᾿Ιησοῦς ὅτι πάντα 3. Ştiind Iisus că toate i-a dat Lui toate în mâini şi că de
δέδωκεν αὐτῷ ὁ πατὴρ εἰς τὰς dat lui Tatăl în mâini, și cum că la Dumnezeu a ieşit şi la
263
χεῖρας, καὶ ὅτι ἀπὸ Θεοῦ ἐξῆλθε de la Dumnezeu a ieşit, și la Dumnezeu merge,
καὶ πρὸς τὸν Θεὸν ὑπάγει, Dumnezeu merge. Ioan 13:4. S-a sculat de la Cină,
Ιω Ιγ-4 ἐγείρεται ἐκ τοῦ δείπνου καὶ 4. S-a sculat de la cină, și și- S-a dezbrăcat de haine şi,
τίθησι τὰ ἱμάτια, καὶ λαβὼν λέντιον a pus veşmintele; și luând fotă, luând un ştergar, S-a încins cu
διέζωσεν ἐαυτόν s-a încins. el.
Ιω Ιγ-5 εἶτα βάλλει ὕδωρ εἰς τὸν 5. După aceea a turnat apă Ioan 13:5. După aceea a turnat
νιπτῆρα, καὶ ἤρξατο νίπτειν τοὺς în spălătoare, și a început a apă în vasul de spălat şi a
πόδας τῶν μαθητῶν καὶ ἐκμάσσειν spăla picioarele ucenicilor, și a început să spele picioarele
τῷ λεντίῳ ᾧ ἦν διεζωσμένος. le şterge cu fota cu care era ucenicilor şi să le şteargă cu
încins. ştergarul cu care era încins.
Ιω Ιγ-6 ἔρχεται οὖν πρὸς Σίμωνα 6. Deci a venit la Simon Ioan 13:6. A venit deci la Simon
Πέτρον, καὶ λέγει αὐτῷ ἐκεῖνος· Petru; și acela i-a zis lui: Petru. Acesta I-a zis: Doamne,
Κύριε, σύ μου νίπτεις τοὺς πόδας; Doamne, au tu vrei să-mi speli oare Tu să-mi speli mie
picioarele? picioarele?
Ιω Ιγ-7 ἀπεκρίθη ᾿Ιησοῦς καὶ εἶπεν 7. Răspuns-a Iisus și i-a zis Ioan 13:7. A răspuns Iisus şi i-a
αὐτῷ· ὃ ἐγὼ ποιῶ, σὺ οὐκ οἶδας lui: ceea ce fac eu, tu nu ştii zis: Ceea ce fac Eu, tu nu ştii
ἄρτι, γνώσῃ δὲ μετὰ ταῦτα. acum; dar vei cunoaşte după acum, dar vei înţelege după
Ιω Ιγ-8 λέγει αὐτῷ Πέτρος· οὐ μὴ acestea. aceasta.
νίψῃς τοὺς πόδας μου εἰς τὸν 8. Zis-a Petru lui: nu vei Ioan 13:8. Petru I-a zis: Nu-mi vei
αἰῶνα. ἀπεκρίθη αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς· spăla picioarele mele în veac. spăla picioarele în veac. Iisus
ἐὰν μὴ νίψω σε, οὐκ ἔχεις μέρος Răspuns-a Iisus lui: de nu te voi i-a răspuns: Dacă nu te voi
μετ᾿ ἐμοῦ. spăla pe tine, n-ai parte cu mine. spăla, nu ai parte de Mine.
Ιω Ιγ-9 λέγει αὐτῷ Σίμων Πέτρος· 9. Zis-a Simon Petru lui: Ioan 13:9. Zis-a Simon Petru Lui:
Κύριε, μὴ τοὺς πόδας μου μόνον, Doamne, nu numai picioarele Doamne, spală-mi nu numai
ἀλλὰ καὶ τὰς χεῖρας καὶ τὴν mele, ci și mâinile și capul. picioarele mele, ci şi mâinile şi
κεφαλήν. capul.
Ιω Ιγ-10 λέγει αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς· ὁ 10. Zis-a Iisus lui: cel spălat Ioan 13:10. Iisus i-a zis: Cel ce a
λελουμένος οὐ χρείαν ἔχει ἢ τοὺς n-are trebuinţă fără numai făcut baie n-are nevoie să-i fie
πόδας νίψασθε, ἀλλ᾿ ἔστι καθαρὸς picioarele a le spăla, ci este spălate decât picioarele, căci
ὅλος· καὶ ὑμεῖς καθαροί ἐστε, ἀλλ᾿ curat tot; și voi curaţi sunteţi, este curat tot. Şi voi sunteţi
οὐχὶ πάντες. dar nu toți. curaţi, însă nu toţi.
Ιω Ιγ-11 ᾔδει γὰρ τὸν παραδιδόντα 11. Că ştia pe cela ce vrea Ioan 13:11. Că ştia pe cel ce avea
αὐτόν· διὰ τοῦτο εἶπεν· οὐχὶ πάντες să-l vândă pe el; pentru aceea a să-L vândă; de aceea a zis: Nu
καθαροί ἐστε. zis: nu toți sunteţi curaţi. toţi sunteţi curaţi.
Ιω Ιγ-12 ῞Οτε οὖν ἔνιψε τοὺς πόδας 12. Deci după ce a spălat Ioan 13:12. După ce le-a spălat
αὐτῶν καὶ ἔλαβε τὰ ἱμάτια αὐτοῦ, picioarele lor și și-a luat picioarele şi Şi-a luat hainele,
ἀναπεσὼν πάλιν εἶπεν αὐτοῖς· veşmintele sale, şezând iarăşi, a S-a aşezat iar la masă şi le-a
γινώσκετε τί πεποίηκα ὑμῖν; zis lor: cunoaşteţi ce am făcut zis: Înţelegeţi ce v-am făcut
vouă? Eu?
Ιω Ιγ-13 ὑμεῖς φωνεῖτε με, ὁ 13. Voi pe mine mă chemaţi Ioan 13:13. Voi Mă numiţi pe
Διδάσκαλος καὶ ὁ Κύριος, καὶ învăţătorul și Domnul, și bine Mine: Învăţătorul şi Domnul, şi
καλῶς λέγετε· εἰμὶ γάρ. ziceţi; că sunt. bine ziceţi, căci sunt.
Ιω Ιγ-14 εἰ οὖν ἐγὼ ἔνιψα ὑμῶν τοὺς 14. Deci dacă eu, Domnul și Ioan 13:14. Deci dacă Eu, Domnul
πόδας, ὁ Κύριος καὶ ὁ Διδάσκαλος, învăţătorul, am spălat picioarele şi Învăţătorul, v-am spălat
καὶ ὑμεῖς ὀφείλετε ἀλλήλων νίπτειν voastre, și voi datori sunteţi unul vouă picioarele, şi voi sunteţi
τοὺς πόδας. altuia a spăla picioarele. datori să ca să spălaţi
picioarele unii altora;
Ιω Ιγ-15 ὑπόδειγμα γὰρ δέδωκα ὑμῖν, 15. Că pildă am dat vouă, ca Ioan 13:15. Că v-am dat vouă
ἵνα καθὼς ἐγὼ ἐποίησα ὑμῖν, καὶ precum eu am făcut vouă, și voi pildă, ca, precum v-am făcut
ὑμεῖς ποιῆτε. să faceţi. Eu vouă, să faceţi şi voi.
Ιω Ιγ-16 ἀμὴν ἀμὴν λέγω ὑμῖν, οὐκ 16. Amin, amin zic vouă: nu Ioan 13:16. Adevărat, zic vouă:
ἔστι δοῦλος μείζων τοῦ κυρίου este sluga mai mare decât Nu este sluga mai mare decât
αὐτοῦ, οὐδὲ ἀπόστολος μείζων τοῦ domnul său; nici solul mai mare stăpânul său, nici solul mai
πέμψαντος αὐτόν. decât cel ce l-a trimes pe el. mare decât cel ce l-a trimis pe
el.
Ιω Ιγ-17 εἰ ταῦτα οἴδατε, μακάριοί ἐστε 17. De ştiţi acestea, fericiţi Ioan 13:17. Când ştiţi acestea,
ἐὰν ποιῆτε αὐτά. sunteţi de le veţi face. fericiţi sunteţi dacă le veţi
264
face.
Ιω Ιγ-18 οὐ περὶ πάντων ὑμῶν λέγω· 18. Nu pentru voi toți, Ioan 13:18. Nu zic despre voi toţi;
ἐγὼ οἶδα οὓς ἐξελεξάμην· ἀλλ᾿ ἵνα grăiesc; eu ştiu pe care i-am căci Eu ştiu pe cei pe care i-am
ἡ γραφὴ πληρωθῇ, ὁ τρώγων μετ᾿ ales; ci ca să se împlinească ales. Ci ca să se împlinească
ἐμοῦ τὸν ἄρτον ἐπῆρεν ἐπ᾿ ἐμὲ τὴν scriptura: cela ce mănâncă Scriptura: "Cel ce mănâncă
πτέρναν αὐτοῦ. împreună cu mine pâine, a pâinea cu Mine a ridicat
ridicat asupra mea călcâiul său. călcâiul împotriva Mea".
Ιω Ιγ-19 ἀπ᾿ ἄρτι λέγω ὑμῖν πρὸ τοῦ 19. De acum zic vouă mai Ioan 13:19. De acum vă spun
γενέσθαι, ἵνα ὅταν γένηται înainte de a se face, ca, (atunci) vouă, înainte de a fi aceasta, ca
πιστεύσητε ὅτι ἐγώ εἰμι. când se va face, să credeţi că eu să credeţi, când se va îndeplini,
sunt. că Eu sunt.
Ιω Ιγ-20 ἀμὴν ἀμὴν λέγω ὑμῖν, ὁ 20. Amin, amin grăiesc Ioan 13:20. Adevărat, adevărat zic
λαμβάνων ἐάν τινα πέμψω, ἐμὲ vouă: cela ce primeşte pe care vouă: Cel care primeşte pe cel
λαμβάνει, ὁ δὲ ἐμὲ λαμβάνων voi trimete, pe mine mă pe care-l voi trimite Eu, pe
λαμβάνει τὸν πέμψαντά με. primeşte; iar cela ce mă Mine Mă primeşte; iar cine Mă
primeşte pe mine, primeşte pe primeşte pe Mine primeşte pe
Ιω Ιγ-21 Ταῦτα εἰπὼν ὁ ᾿Ιησοῦς cela ce m-a trimes pe mine. Cel ce M-a trimis pe Mine.
ἐταράχθη τῷ πνεύματι, καὶ 21. Acestea zicând Iisus, s-a Ioan 13:21. Iisus, zicând acestea,
ἐμαρτύρησε καὶ εἶπεν· ἀμὴν ἀμὴν tulburai cu duhul, și a S-a tulburat cu duhul şi a
λέγω ὑμῖν ὅτι εἷς ἐξ ὑμῶν mărturisit, și a zis: amin, amin mărturisit şi a zis: Adevărat,
παραδώσει με grăiesc vouă, că unul din voi mă adevărat zic vouă că unul
va vinde. dintre voi Mă va vinde.
Ιω Ιγ-22 ἔβλεπον οὖν εἰς ἀλλήλους οἱ 22. Deci căuta unul la altul Ioan 13:22. Deci ucenicii se uitau
μαθηταί, ἀπορούμενοι περὶ τίνος ucenicii, nepricepându-se pentru unii la alţii, nedumerindu-se
λέγει. cine grăieşte. despre cine vorbeşte.
Ιω Ιγ-23 ἦν δὲ ἀνακείμενος εἷς ἐκ τῶν 23. Și era unul din ucenicii Ioan 13:23. Iar la masă era
μαθητῶν αὐτοῦ ἐν τῷ κόλπῳ τοῦ lui culcat pe sânul lui Iisus; pe rezemat la pieptul lui Iisus unul
᾿Ιησοῦ, ὃν ἠγάπα ὁ ᾿Ιησοῦς· care îl iubea Iisus. dintre ucenicii Lui, pe care-l
iubea Iisus.
Ιω Ιγ-24 νεύει οὖν τούτῳ Σίμων 24. Deci a făcut semn Ioan 13:24. Deci Simon Petru i-a
Πέτρος πυθέσθαι τίς ἂν εἴη περὶ οὗ acestuia Simon Petru, să întrebe făcut semn acestuia şi i-a zis:
λέγει. cine ar fi de care grăieşte. Întreabă cine este despre care
vorbeşte.
Ιω Ιγ-25 ἐπιπεσὼν δὲ ἐκεῖνος ἐπὶ τὸ 25. Și căzând acela pe Ioan 13:25. Şi căzând acela astfel
στῆθος τοῦ ᾿Ιησοῦ λέγει αὐτῷ· pieptul lui Iisus, a zis lui: la pieptul lui Iisus, I-a zis:
Κύριε, τίς ἐστιν; Doamne, cine este? Doamne, cine este?
Ιω Ιγ-26 ἀποκρίνεται ὁ ᾿Ιησοῦς· 26. Răspuns-a Iisus: acela Ioan 13:26. Iisus i-a răspuns:
ἐκεῖνός ἐστιν ᾧ ἐγὼ βάψας τὸ este, căruia eu întingând pâinea Acela este, căruia Eu,
ψωμίον ἐπιδώσω. καὶ ἐμβάψας τὸ o voi da. Și întingând pâinea a întingând bucăţica de pâine, i-
ψωμίον δίδωσιν ᾿Ιούδᾳ Σίμωνος dat-o lui Iuda al lui Simon o voi da. Şi întingând bucăţica,
᾿Ισκαριώτῃ. Iscarioteanul. a luat-o şi a dat-o lui Iuda, fiul
lui Simon Iscarioteanul.
Ιω Ιγ-27 καὶ μετὰ τὸ ψωμίον τότε 27. Și după pâine atunci a Ioan 13:27. Şi după îmbucătură a
εἰσῆλθεν εἰς ἐκεῖνον ὁ σατανᾶς. intrat într-însul satana. Deci a intrat satana în el. Iar Iisus i-a
λέγει οὖν αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς· ὃ ποιεῖς, zis Iisus lui; ce vrei să faci, fă zis: Ceea ce faci, fă mai
ποίησον τάχιον. mai în grabă. curând.
Ιω Ιγ-28 τοῦτο δὲ οὐδεὶς ἔγνω τῶν 28. Și aceasta nimeni din cei Ioan 13:28. Dar nimeni din cei
ἀνακειμένων πρὸς τί εἶπεν αὐτῷ· ce şedeau la masă n-au cunoscut care şedeau la masă n-a înţeles
pentru ce i-a zis lui. pentru ce i-a zis aceasta.
Ιω Ιγ-29 τινὲς γὰρ ἐδόκουν, ἐπεὶ τὸ 29. Că unii socoteau, de Ioan 13:29. Căci unii socoteau,
γλωσσόκομον εἶχεν ὁ ᾿Ιούδας, ὅτι vreme ce pungă avea Iuda, că îi deoarece Iuda avea punga, că
λέγει αὐτῷ ὁ Ιησοῦς, ἀγόρασον ὧν zice Iisus lui: cumpără cele ce lui îi zice Iisus: Cumpără cele
χρείαν ἔχομεν εἰς τὴν ἑορτήν, ἢ τοῖς trebuiesc la praznic; sau, de care avem de trebuinţă la
πτωχοῖς ἵνα τι δῷ. săracilor să dea ceva. sărbătoare, sau să dea ceva
săracilor.
Ιω Ιγ-30 λαβὼν οὖν τὸ ψωμίον ἐκεῖνος 30. Deci după ce a luat el Ioan 13:30. Deci după ce a luat
εὐθέως ἐξῆλθεν· ἦν δὲ νύξ. pâinea, îndată a ieşit; și era acela bucăţica de pâine, a ieşit
265
noapte când a ieşit. numaidecât. Şi era noapte.
Ιω Ιγ-31 ῞Οτε οὖν ἐξῆλθεν, λέγει ὁ 31. Zis-a Iisus: acum s-a Ioan 13:31. Şi când a ieşit el, Iisus
᾿Ιησοῦς· νῦν ἐδοξάσθη ὁ υἱὸς τοῦ proslăvit Fiul Omului, și a zis: Acum a fost preaslăvit
ἀνθρώπου, καὶ ὁ Θεὸς ἐδοξάσθη ἐν Dumnezeu s-a proslăvit întru el. Fiul Omului şi Dumnezeu a fost
αὐτῷ. preaslăvit întru El.
Ιω Ιγ-32 εἰ ὁ Θεὸς ἐδοξάσθη ἐν αὐτῷ, 32. Dacă s-a proslăvit Ioan 13:32. Iar dacă Dumnezeu a
καὶ ὁ Θεὸς δοξάσει αὐτὸν ἐν Dumnezeu întru el și Dumnezeu fost preaslăvit întru El, şi
ἑαυτῷ, καὶ εὐθὺς δοξάσει αὐτόν. va proslăvi pe el întru sine, și Dumnezeu Îl va preaslăvi întru
îndată îl va proslăvi pe el. El şi îndată Îl va preaslăvi.
Ιω Ιγ-33 τεκνία, ἔτι μικρὸν μεθ᾿ ὑμῶν 33. Fiilor, încă puţin cu voi Ioan 13:33. Fiilor, încă puţin timp
εἰμι. ζητήσετέ με, καὶ καθὼς εἶπον sunt. Căuta-mă-veţi; și precum sunt cu voi. Voi Mă veţi căuta,
τοῖς ᾿Ιουδαίοις ὅτι ὅπου ὑπάγω am zis Iudeilor, că unde eu dar, după cum am spus iudeilor
ἐγώ, ὑμεῖς οὐ δύνασθε ἐλθεῖν, καὶ merg, voi nu puteţi veni; și vouă - că unde Mă duc Eu, voi nu
ὑμῖν λέγω ἄρτι, zic acum: puteţi veni - vă spun vouă
acum.
Ιω Ιγ-34 ἐντολὴν καινὴν δίδωμι ὑμῖν 34. Poruncă nouă (vă) dau Ioan 13:34. Poruncă nouă dau
ἵνα ἀγαπᾶτε ἀλλήλους, καθὼς vouă, ca să vă iubiţi unul pe vouă: Să vă iubiţi unul pe altul.
ἠγάπησα ὑμᾶς ἵνα καὶ ὑμεῖς altul; precum eu v-am iubit pe Precum Eu v-am iubit pe voi,
ἀγαπᾶτε ἀλλήλους. voi, ca și voi să vă iubiţi unul pe aşa şi voi să vă iubiţi unul pe
altul. altul.
Ιω Ιγ-35 ἐν τούτῳ γνώσονται πάντες 35. Întru aceasta vor Ioan 13:35. Întru aceasta vor
ὅτι ἐμοὶ μαθηταί ἐστε, ἐὰν ἀγάπην cunoaşte toți că ai mei ucenici cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii
ἔχητε ἐν ἀλλήλοις. sunteţi, de veţi avea dragoste Mei, dacă veţi avea dragoste
întru voi. unii faţă de alţii.
Ιω Ιγ-36 λέγει αὐτῷ Σίμων Πέτρος· 36. Zis-a Simon Petru lui: Ioan 13:36. Doamne, L-a întrebat
Κύριε, ποῦ ὑπάγεις; ἀπεκρίθη αὐτῷ Doamne, unde mergi? Răspuns- Simon-Petru, unde Te duci?
ὁ ᾿Ιησοῦς· ὅπου ἐγὼ ὑπάγω, οὐ a Iisus lui: unde merg eu, nu poţi Răspuns-a Iisus: Unde Mă duc
δύνασαί μοι νῦν ἀκολουθῆσαι, veni acum după mine; iar mai pe Eu, tu nu poţi să urmezi Mie
ὕστερον δὲ ἀκολουθήσεις μοι. urmă vei veni după mine. acum, dar mai târziu Îmi vei
Ιω Ιγ-37 λέγει αὐτῷ ὁ Πέτρος· Κύριε, 37. Zis-a Petru lui: Doamne, urma.
διατί οὐ δύναμαί σοι ἀκολουθῆσαι pentru ce nu pot veni după tine Ioan 13:37. Zis-a Petru Lui:
ἄρτι; τὴν ψυχήν μου ὑπὲρ σοῦ acum? Sufletul meu pentru tine Doamne, de ce nu pot să urmez
θήσω. voi pune. Ţie acum? Sufletul meu îl voi
da pentru Tine.
Ιω Ιγ-38 ἀπεκρίθη αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς· τὴν 38. Răspuns-a Iisus lui: Ioan 13:38. Iisus i-a răspuns: Vei
ψυχήν σου ὑπὲρ ἐμοῦ θήσεις ! ἀμὴν sufletul tău pentru mine îl vei pune sufletul tău pentru Mine?
ἀμὴν λέγω σοι, οὐ μὴ ἀλέκτωρ pune? Amin, amin grăiesc ţie: nu Adevărat, adevărat zic ţie că nu
φωνήσει ἕως οὗ ἀπαρνήσῃ με τρίς. va cânta cocoşul, până ce te vei va cânta cocoşul, până ce nu te
lepăda de mine de trei ori. vei lepăda de Mine de trei ori!
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΔ CAPITOLUL 14. CAPITOLUL 14

Ιω Ιδ-1 Μὴ ταρασσέσθω ὑμῶν ἡ 1. Să nu se tulbure inima Ioan 14:1. Să nu se tulbure inima
καρδία· πιστεύετε εἰς τὸν Θεόν, καὶ voastră; credeţi întru Dumnezeu, voastră; credeţi în Dumnezeu,
εἰς ἐμὲ πιστεύετε. și întru mine credeţi. credeţi şi în Mine.
Ιω Ιδ-2 ἐν τῇ οἰκίᾳ τοῦ πατρός μου 2. În casa Tatălui meu multe Ioan 14:2. În casa Tatălui Meu
μοναὶ πολλαί εἰσιν· εἰ δὲ μή, εἶπον lăcaşuri sunt; iar de nu, aş fi zis multe locaşuri sunt. Iar de nu,
ἂν ὑμῖν· πορεύομαι ἑτοιμάσαι vouă: voi să merg să gătesc vouă v-aş fi spus. Mă duc să vă
τόπον ὑμῖν· loc. gătesc loc.
Ιω Ιδ-3 καὶ ἐὰν πορευθῶ καὶ ἑτοιμάσω 3. Și de voi merge să gătesc Ioan 14:3. Şi dacă Mă voi duce şi
ὑμῖν τόπον, πάλιν ἔρχομαι καὶ vouă loc, iarăşi voi veni, și vă vă voi găti loc, iarăşi voi veni
παραλήψομαι ὑμᾶς πρὸς ἐμαυτόν, voi lua pe voi la mine; ca unde şi vă voi lua la Mine, ca să fiţi
ἵνα ὅπου εἰμὶ ἐγώ, καὶ ὑμεῖς ἦτε. sunt eu, și voi să fiţi. şi voi unde sunt Eu.
Ιω Ιδ-4 καὶ ὅπου ἐγὼ ὑπάγω οἴδατε, 4. Și unde eu merg ştiţi, și Ioan 14:4. Şi unde Mă duc Eu, voi
καὶ τὴν ὁδὸν οἴδατε. calea ştiţi. ştiţi şi ştiţi şi calea.
Ιω Ιδ-5 Λέγει αὐτῷ Θωμᾶς· Κύριε, οὐκ 5 Zis-a Toma lui: Doamne, Ioan 14:5. Toma i-a zis: Doamne,
οἴδαμεν ποῦ ὑπάγεις· καὶ πῶς nu ştim unde mergi; și cum nu ştim unde Te duci; şi cum
266
δυνάμεθα τὴν ὁδὸν εἰδέναι; putem să ştim calea? putem şti calea?
Ιω Ιδ-6 λέγει αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς· ἐγώ εἰμι 6. Zis-a Iisus lui: eu sunt Ioan 14:6. Iisus i-a zis: Eu sunt
ἡ ὁδὸς καὶ ἡ ἀλήθεια καὶ ἡ ζωή· calea, adevărul și viaţa; nimeni Calea, Adevărul şi Viaţa.
οὐδεὶς ἔρχεται πρὸς τὸν Πατέρα εἰ nu vine la Tatăl, fără numai prin Nimeni nu vine la Tatăl Meu
μὴ δι᾿ ἐμοῦ. mine. decât prin Mine.
Ιω Ιδ-7 εἰ ἐγνώκειτέ με, καὶ τὸν πατέρα 7. De m-aţi fi cunoscut pe Ioan 14:7. Dacă M-aţi fi cunoscut
μου ἐγνώκειτε ἄν. καὶ ἀπ᾿ ἄρτι mine, și pe Tatăl meu aţi fi pe Mine, şi pe Tatăl Meu L-aţi
γινώσκετέ αὐτὸν καὶ ἑωράκατε cunoscut; și de acum îl fi cunoscut; dar de acum Îl
αὐτόν. cunoaşteţi pe el, și l-aţi văzut. cunoaşteţi pe El şi L-aţi şi
văzut.
Ιω Ιδ-8 Λέγει αὐτῷ Φίλιππος· Κύριε, 8. Zis-a Filip lui: Doamne, Ioan 14:8. Filip I-a zis: Doamne,
δεῖξον ἡμῖν τὸν πατέρα καὶ ἀρκεῖ arată nouă pe Tatăl, și ne va arată-ne nouă pe Tatăl şi ne
ἡμῖν. ajunge nouă. este de ajuns.
Ιω Ιδ-9 λέγει αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς· τοσοῦτον 9. Zis-a Iisus lui: atâta Ioan 14:9. Iisus i-a zis: De atâta
χρόνον μεθ᾿ ὑμῶν εἰμι, καὶ οὐκ vreme cu voi sunt, și nu maţi vreme sunt cu voi şi nu M-ai
ἔγνωκάς με, Φίλιππε; ὁ ἑωρακὼς cunoscut pe mine Filipe? Cel ce cunoscut, Filipe? Cel ce M-a
ἐμὲ ἑώρακε τὸν πατέρα· καὶ πῶς σὺ m-a văzut pe mine, a văzut pe văzut pe Mine a văzut pe Tatăl.
λέγεις, δεῖξον ἡμῖν τὸν πατέρα; Tatăl; și cum tu zici: arată nouă Cum zici tu: Arată-ne pe
pe Tatăl? Tatăl?
Ιω Ιδ-10 οὐ πιστεύεις ὅτι ἐγὼ ἐν τῷ 10. Nu crezi că eu întru Ioan 14:10. Nu crezi tu că Eu sunt
πατρὶ καὶ ὁ πατὴρ ἐν ἐμοί ἐστι; τὰ Tatăl, și Tatăl întru mine este? întru Tatăl şi Tatăl este întru
ῥήματα ἃ ἐγὼ λαλῶ ὑμῖν, ἀπ᾿ Graiurile (pe) care eu (le) Mine? Cuvintele pe care vi le
ἐμαυτοῦ οὐ λαλῶ ὁ δὲ πατὴρ ὁ ἐν grăiesc vouă, nu le grăiesc de la spun nu le vorbesc de la Mine,
ἐμοὶ μένων αὐτὸς ποιεῖ τὰ ἔργα. mine; iar Tatăl cela ce petrece ci Tatăl - Care rămâne întru
întru mine, acela face lucrurile. Mine - face lucrările Lui.
Ιω Ιδ-11 πιστεύετέ μοι ὅτι ἐγὼ ἐν τῷ 11. Credeţi mie că eu întru Ioan 14:11. Credeţi Mie că Eu
πατρὶ καὶ ὁ πατὴρ ἐν ἐμοί· εἰ δὲ μή, Tatăl, și Tatăl întru mine este: sunt întru Tatăl şi Tatăl întru
διὰ τὰ ἔργα αὐτὰ πιστεύετέ μοι. iar de nu, pentru lucrurile Mine, iar de nu, credeţi-Mă
acestea credeţi mie. pentru lucrările acestea.
Ιω Ιδ-12 ἀμὴν ἀμὴν λέγω ὑμῖν, ὁ 12. Amin, amin grăiesc Ioan 14:12. Adevărat, adevărat zic
πιστεύων εἰς ἐμέ, τὰ ἔργα ἃ ἐγὼ vouă, cela ce crede întru mine, vouă: cel ce crede în Mine va
ποιῶ κἀκεῖνος ποιήσει, καὶ μείζονα lucrurile care cu fac și acela va face şi el lucrările pe care le
τούτων ποιήσει, ὅτι ἐγὼ πρὸς τὸν face; și mai mari decât acestea fac Eu şi mai mari decât
πατέρα μου πορεύομαι, va face; că eu la Tatăl meu acestea va face, pentru că Eu
merg. Mă duc la Tatăl.
Ιω Ιδ-13 καὶ ὅτι ἂν αἰτήσητε ἐν τῷ 13. Și orice veţi cere întru Ioan 14:13. Şi orice veţi cere întru
ὀνόματί μου, τοῦτο ποιήσω, ἵνα numele meu, aceea voi face, ca numele Meu, aceea voi face, ca
δοξασθῇ ὁ πατὴρ ἐν τῶ υἱῷ. să se proslăvească Tatăl întru să fie slăvit Tatăl întru Fiul.
Fiul.
Ιω Ιδ-14 ἐάν τι αἰτήσητε ἐν τῷ ὀνόματί 14. Orice veţi cere întru Ioan 14:14. Dacă veţi cere ceva în
μου, ἐγὼ ποιήσω. numele meu, eu voi face. numele Meu, Eu voi face.
Ιω Ιδ-15 ᾿Εὰν ἀγαπᾶτέ με, τὰς ἐντολὰς 15. De mă iubiţi pe mine, Ioan 14:15. De Mă iubiţi, păziţi
τὰς ἐμὰς τηρήσατε, poruncile mele păziţi. poruncile Mele.
Ιω Ιδ-16 καὶ ἐγὼ ἐρωτήσω τὸν πατέρα 16. Și eu voi ruga pe Tatăl și Ioan 14:16. Şi Eu voi ruga pe
καὶ ἄλλον παράκλητον δώσει ὑμῖν, alt Mângâietor va da vouă, ca să Tatăl şi alt Mângâietor vă va
ἵνα μένῃ μεθ᾿ ὑμῶν εἰς τὸν αἰῶνα, rămână cu voi în veac; da vouă ca să fie cu voi în
Ιω Ιδ-17 τὸ Πνεῦμα τῆς ἀληθείας, ὃ ὁ 17. Duhul adevărului, pe veac,
κόσμος οὐ δύναται λαβεῖν, ὅτι οὐ care lumea nu-l poate primi, că Ioan 14:17. Duhul Adevărului, pe
θεωρεῖ αὐτὸ οὐδὲ γινώσκει αὐτό· nu-l vede pe el, nici (nu) îl Care lumea nu poate să-L
ὑμεῖς δὲ γινώσκετε αὐτό, ὅτι παρ᾿ cunoaşte pe el; Iar voi îl primească, pentru că nu-L
ὑμῖν μένει καὶ ἐν ὑμῖν ἔσται. cunoaşteţi pe el; că cu voi vede, nici nu-L cunoaşte; voi Îl
petrece și întru voi va fi. cunoaşteţi, că rămâne la voi şi
Ιω Ιδ-18 οὐκ ἀφήσω ὑμᾶς ὀρφανούς· 18. Nu vă voi lăsa pe voi în voi va fi!
ἔρχομαι πρὸς ὑμᾶς. sărmani; voi veni la voi. Ioan 14:18. Nu vă voi lăsa orfani:
Ιω Ιδ-19 ἔτι μικρὸν καὶ ὁ κόσμος με 19. Încă puţin, și lumea pe voi veni la voi.
οὐκέτι θεωρεῖ, ὑμεῖς δὲ θεωρεῖτέ mine nu mă va mai vedea; iar Ioan 14:19. Încă puţin timp şi
με, ὅτι ἐγὼ ζῶ καὶ ὑμεῖς ζήσεσθε. voi mă veţi vedea pe mine, că eu lumea nu Mă va mai vedea; voi
267
viu sunt, și voi veţi fi vii. însă Mă veţi vedea, pentru că
Ιω Ιδ-20 ἐν ἐκείνῃ τῇ ἡμέρᾳ γνώσεσθε 20. Întru acea zi veţi Eu sunt viu şi voi veţi fi vii.
ὑμεῖς ὅτι ἐγὼ ἐν τῷ πατρί μου καὶ cunoaşte voi, că eu sunt întru Ioan 14:20. În ziua aceea veţi
ὑμεῖς ἐν ἐμοὶ κἀγὼ ἐν ὑμῖν. Tatăl meu, și voi întru mine, și cunoaşte că Eu sunt întru Tatăl
eu întru voi. Meu şi voi în Mine şi Eu în voi.
Ιω Ιδ-21 ὁ ἔχων τὰς ἐντολάς μου καὶ 21. Cel ce are poruncile Ioan 14:21. Cel ce are poruncile
τηρῶν αὐτάς, ἐκεῖνός ἐστιν ὁ mele, și le păzeşte pe ele, acela Mele şi le păzeşte, acela este
ἀγαπῶν με· ὁ δὲ ἀγαπῶν με este care mă iubeşte pe mine; și care Mă iubeşte; iar cel ce Mă
ἀγαπηθήσεται ὑπὸ τοῦ πατρός μου, cela ce mă iubeşte pe mine, iubi- iubeşte pe Mine va fi iubit de
καὶ ἐγὼ ἀγαπήσω αὐτὸν καὶ se-va de Tatăl meu, și eu îl voi Tatăl Meu şi-l voi iubi şi Eu şi
ἐμφανίσω αὐτῷ ἐμαυτόν. iubi pe ei, și mă voi arăta lui. Mă voi arăta lui.
Ιω Ιδ-22 Λέγει αὐτῷ ᾿Ιούδας, οὐχ ὁ 22. Zis-a lui Iuda; nu Ioan 14:22. I-a zis Iuda, nu
᾿Ισκαριώτης· Κύριε, καὶ τί γέγονεν Iscarioteanul, Doamne, ce poale Iscarioteanul: Doamne, ce este
ὅτι ἡμῖν μέλλεις ἐμφανίζειν σεαυτὸν fi că nouă vrei să te arăţi și nu că ai să Te arăţi nouă, şi nu
καὶ οὐχὶ τῷ κόσμῳ; lumii? lumii?
Ιω Ιδ-23 ἀπεκρίθη ᾿Ιησοῦς καὶ εἶπεν 23. Răspuns-a Iisus și a zis Ioan 14:.23. Iisus a răspuns şi i-a
αὐτῷ· ἐάν τις ἀγαπᾷ με, τὸν λόγον lui: de mă iubeşte cineva pe zis: Dacă Mă iubeşte cineva, va
μου τηρήσει, καὶ ὁ πατήρ μου mine, cuvântul meu va păzi; și păzi cuvântul Meu, şi Tatăl
ἀγαπήσει αὐτόν, καὶ πρὸς αὐτὸν Tatăl meu îl va iubi pe el, și la el Meu îl va iubi, şi vom veni la el
ἐλευσόμεθα καὶ μονὴν παρ᾿ αὐτῷ vom veni, și locaş la dânsul vom şi vom face locaş la el.
ποιήσομεν. face.
Ιω Ιδ-24 ὁ μὴ ἀγαπῶν με τοὺς λόγους 24. Cel ce nu mă iubeşte pe Ioan 14:24. Cel ce nu Mă iubeşte
μου οὐ τηρεῖ καὶ ὁ λόγος ὃν mine, cuvintele mele nu le nu păzeşte cuvintele Mele. Dar
ἀκούετε οὐκ ἔστιν ἐμός, ἀλλὰ τοῦ păzeşte; și cuvântul care-l auziţi cuvântul pe care îl auziţi nu
πέμψαντός με πατρός. nu este al meu, ci al Tatălui celui este al Meu, ci al Tatălui care
ce m-a trimes pe mine. M-a trimis.
Ιω Ιδ-25 Ταῦτα λελάληκα ὑμῖν παρ᾿ 25. Acestea am zis vouă, la Ioan 14:25. Acestea vi le-am spus,
ὑμῖν μένων voi petrecând. fiind cu voi;
Ιω Ιδ-26 ὁ δὲ παράκλητος, τὸ Πνεῦμα 26. Iar Mângâietorul Duhul Ioan 14:26. Dar Mângâietorul,
τὸ ῞Αγιον ὃ πέμψει ὁ πατὴρ ἐν τῷ cel Sfânt, pe care-l va trimite Duhul Sfânt, pe Care-L va
ὀνόματί μου, ἐκεῖνος ὑμᾶς διδάξει Tatăl întru numele meu, acela pe trimite Tatăl, în numele Meu,
πάντα καὶ ὑπομνήσει ὑμᾶς πάντα ἃ voi vă va învăţa toate, și (vă) va Acela vă va învăţa toate şi vă
εἶπον ὑμῖν. aduce aminte vouă toate cele ce va aduce aminte despre toate
am grăit vouă cele ce v-am spus Eu.
Ιω Ιδ-27 Εἰρήνην ἀφίημι ὑμῖν, εἰρήνην 27 Pace las vouă, pacea mea Ioan 14:27. Pace vă las vouă,
τὴν ἐμὴν δίδωμι ὑμῖν· οὐ καθὼς ὁ dau vouă; nu precum dă lumea, pacea Mea o dau vouă, nu
κόσμος δίδωσιν, ἐγὼ δίδωμι ὑμῖν. dau eu vouă. Să nu se tulbure precum dă lumea vă dau Eu. Să
μὴ ταρασσέσθω ὑμῶν ἡ καρδία inima voastră, nici să se nu se tulbure inima voastră,
μηδὲ δειλιάτω. înspăimânteze. nici să se înfricoşeze.
Ιω Ιδ-28 ἠκούσατε ὅτι ἐγὼ εἶπον ὑμῖν, 28. Auzit-aţi că eu am zis Ioan 14:28. Aţi auzit că v-am spus:
ὑπάγω καὶ ἔρχομαι πρὸς ὑμᾶς. εἰ vouă: merg, și voi veni la voi. De Mă duc şi voi veni la voi. De
ἠγαπᾶτέ με, ἐχάρητε ἂν ὅτι εἶπον, m-aţi iubi pe mine, v-aţi fi M-aţi iubi v-aţi bucura că Mă
πορεύομαι πρὸς τὸν πατέρα· ὅτι ὁ bucurat, căci am zis vouă: merg duc la Tatăl, pentru că Tatăl
πατήρ μου μείζων μού ἐστι· la Tatăl; că Tatăl meu mai mare este mai mare decât Mine.
decât mine este. Ioan 14:29. Şi acum v-am spus
Ιω Ιδ-29 καὶ νῦν εἴρηκα ὑμῖν πρὶν 29. Și acum am zis vouă mai acestea înainte de a se
γενέσθαι, ἵνα ὅταν γένηται înainte până a nu fi, ca, (atunci) întâmpla, ca să credeţi când se
πιστεύσητε. când va fi, să credeţi. vor întâmpla.
Ιω Ιδ-30 οὐκέτι πολλὰ λαλήσω μεθ᾿ 30. Nu voi mai grăi multe cu Ioan 14:30. Nu voi mai vorbi
ὑμῶν· ἔρχεται γὰρ ὁ τοῦ κόσμου voi, că vine stăpânitorul lumii multe cu voi, căci vine
ἄρχων, καὶ ἐν ἐμοὶ οὐκ ἔχει οὐδέν· acesteia și întru mine n-are stăpânitorul acestei lumi şi el
nimic (din ale lui). nu are nimic în Mine;
Ιω Ιδ-31 ἀλλ᾿ ἵνα γνῷ ὁ κόσμος ὅτι 31. Ci ca să cunoască lumea Ioan 14:31. Dar ca să cunoască
ἀγαπῶ τὸν πατέρα, καὶ καθὼς că iubesc pe Tatăl, și precum mi- lumea că Eu iubesc pe Tatăl şi
ἐνετείλατό μοι ὁ πατήρ, οὕτω ποιῶ. a poruncit mie Tatăl, așa fac. precum Tatăl Mi-a poruncit
ἐγείρεσθε ἄγωμεν ἐντεῦθεν. Scula-ţi-vă să mergem de aici. aşa fac. Sculaţi-vă, să mergem
de aici.
268
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΕ CAPITOLUL 15. CAPITOLUL 15
Ιω Ιε-1 ᾿Εγώ εἰμι ἡ ἄμπελος ἡ ἀληθινή, 1. Eu sunt buciumul viţei cel Ioan 15:1. Eu sunt viţa cea
καὶ ὁ πατήρ μου ὁ γεωργός ἐστι. adevărat, și Tatăl meu lucrătorul adevărată şi Tatăl Meu este
este. lucrătorul.
Ιω Ιε-2 πᾶν κλῆμα ἐν ἐμοὶ μὴ φέρον 2. Toată viţa care nu aduce Ioan 15:2. Orice mlădiţă care nu
καρπόν, αἴρει αὐτό, καὶ πᾶν τὸ roadă întru mine, o scoate pe ea, aduce roadă întru Mine, El o
καρπὸν φέρον, καθαίρει αὐτό, ἵνα și toată care aduce roadă, o taie; şi orice mlădiţă care
πλείονα καρπὸν φέρῃ. curăţeşte pe ea, ca mai multă aduce roadă, El o curăţeşte, ca
roadă să aducă. mai multă roadă să aducă.
Ιω Ιε-3 ἤδη ὑμεῖς καθαροί ἐστε διὰ τὸν 3. Acum voi curaţi sunteţi Ioan 15:3. Acum voi sunteţi curaţi,
λόγον ὃν λελάληκα ὑμῖν. pentru cuvântul care am grăit pentru cuvântul pe care vi l-am
vouă. spus.
Ιω Ιε-4 μείνατε ἐν ἐμοί, κἀγὼ ἐν ὑμῖν. 4. Rămâneţi întru mine și eu Ioan 15:4. Rămâneţi în Mine şi Eu
καθὼς τὸ κλῆμα οὐ δύναται καρπὸν întru voi. Precum viţa nu poate în voi. Precum mlădiţa nu
φέρειν ἀφ᾿ ἑαυτοῦ, ἐὰν μὴ μείνῃ ἐν să aducă roadă din sine singură, poate să aducă roadă de la
τῇ ἀμπέλῳ, οὕτως οὐδὲ ὑμεῖς, ἐὰν de nu va rămânea în bucium, așa sine, dacă nu rămâne în viţă,
μὴ ἐν ἐμοὶ μείνητε. nici voi, de nu veţi rămânea tot aşa nici voi, dacă nu
întru mine. rămâneţi în Mine.
Ιω Ιε-5 ἐγώ εἰμι ἡ ἄμπελος, ὑμεῖς τὰ 5. Eu sunt buciumul viţei, voi Ioan 15:5. Eu sunt viţa, voi sunteţi
κλήματα. ὁ μένων ἐν ἐμοὶ κἀγὼ ἐν viţele, cela ce rămâne întru mine mlădiţele. Cel ce rămâne întru
αὐτῷ, οὗτος φέρει καρπὸν πολύν, și eu întru el, acesta aduce Mine şi Eu în el, acela aduce
ὅτι χωρὶς ἐμοῦ οὐ δύνασθε ποιεῖν roadă multă, că fără de mine nu roadă multă, căci fără Mine nu
οὐδέν. puteţi face nimic. puteţi face nimic.
Ιω Ιε-6 ἐὰν μή τις μείνῃ ἐν ἐμοί, 6. De nu rămâne cineva Ioan 15:6. Dacă cineva nu rămâne
ἐβλήθη ἔξω ὡς τὸ κλῆμα καὶ întru mine, se scoate afară ca în Mine se aruncă afară ca
ἐξηράνθη, καὶ συνάγουσιν αὐτὰ καὶ viţa și se usucă, și o adună pe ea mlădiţa şi se usucă; şi le adună
εἰς τὸ πῦρ βάλλουσι, καὶ καίεται. și în foc o aruncă și arde. şi le aruncă în foc şi ard.
Ιω Ιε-7 ἐὰν μείνητε ἐν ἐμοὶ καὶ τὰ 7. De veţi rămânea întru Ioan 15:7. Dacă rămâneţi întru
ρήματά μου ἐν ὑμῖν μείνῃ, ὃ ἐὰν mine, și cuvintele mele de vor Mine şi cuvintele Mele rămân
θέλητε αἰτήσασθε, καὶ γενήσεται rămânea întru voi, orice veţi în voi, cereţi ceea ce voiţi şi se
ὑμῖν. vrea veţi cere, și se va face vouă. va da vouă.
Ιω Ιε-8 ἐν τούτῳ ἐδοξάσθη ὁ πατήρ 8. Întru aceasta s-a proslăvit Ioan 15:8. Întru aceasta a fost
μου, ἵνα καρπὸν πολὺν φέρητε, καὶ Tatăl meu, ca roadă multă să slăvit Tatăl Meu, ca să aduceţi
γενήσεσθε ἐμοὶ μαθηταί. aduceţi, și să vă faceţi ai mei roadă multă şi să vă faceţi
ucenici. ucenici ai Mei.
Ιω Ιε-9 καθὼς ἠγάπησέ με ὁ πατήρ, 9. Precum m-a iubit pe mine Ioan 15:9. Precum M-a iubit pe
κἀγὼ ἠγάπησα ὑμᾶς· μείνατε ἐν τῇ Tatăl, și eu v-am iubit pe voi, Mine Tatăl, aşa v-am iubit şi
ἀγάπῃ τῆ ἐμῇ. rămâneţi întru dragostea mea. Eu pe voi; rămâneţi întru
iubirea Mea.
Ιω Ιε-10 ἐὰν τὰς ἐντολάς μου τηρήσετε, 10. De veţi păzi poruncile Ioan 15:10. Dacă păziţi poruncile
μενεῖτε ἐν τῇ ἀγάπῃ μου, καθὼς mele, veţi rămânea întru Mele, veţi rămâne întru iubirea
ἐγὼ τὰς ἐντολὰς τοῦ πατρός μου dragostea mea, precum eu Mea după cum şi Eu am păzit
τετήρηκα καὶ μένω αὐτοῦ ἐν τῇ poruncile Tatălui meu am păzit, poruncile Tatălui Meu şi rămân
ἀγάπῃ. și rămân întru dragostea lui. întru iubirea Lui.
Ιω Ιε-11 Ταῦτα λελάληκα ὑμῖν ἵνα ἡ 11. Acestea am grăit vouă, Ioan 15:11. Acestea vi le-am spus,
χαρὰ ἡ ἐμὴ ἐν ὑμῖν μείνῃ καί ἡ ca bucuria mea întru voi să ca bucuria Mea să fie în voi şi
χαρὰ ὑμῶν πληρωθῇ. rămână, și bucuria voastră să se ca bucuria voastră să fie
plinească. deplină.
Ιω Ιε-12 αὕτη ἐστὶν ἡ ἐντολὴ ἡ ἐμή, ἵνα 12. Aceasta este porunca Ioan 15:12. Aceasta este porunca
ἀγαπᾶτε ἀλλήλους καθὼς ἠγάπησα mea, ca să vă iubiţi unul pe Mea: să vă iubiţi unul pe altul,
ὑμᾶς. altul, precum eu v-am iubit pe precum v-am iubit Eu.
voi. Ioan 15:13. Mai mare dragoste
Ιω Ιε-13 μείζονα ταύτης ἀγάπην οὐδεὶς 13. Mai mare dragoste decât decât aceasta nimeni nu are, ca
ἔχει, ἵνα τις τὴν ψυχὴν αὐτοῦ θῇ aceasta nimeni nu are, ca cineva sufletul lui să şi-l pună pentru
ὑπὲρ τῶν φίλων αὐτοῦ. sufletul său să-și pună pentru prietenii săi.
prietenii săi. Ioan 15:14. Voi sunteţi prietenii
269
Ιω Ιε-14 ὑμεῖς φίλοι μού ἐστε, ἐὰν 14. Voi prietenii mei sunteţi, Mei, dacă faceţi ceea ce vă
ποιῆτε ὅσα ἐγὼ ἐντέλλομαι ὑμῖν. de veţi face câte eu (vă) poruncesc.
poruncesc vouă. Ioan 15:15. De acum nu vă mai zic
Ιω Ιε-15 οὐκέτι ὑμᾶς λέγω δούλους, 15. De acum nu vă mai zic slugi, că sluga nu ştie ce face
ὅτι ὁ δοῦλος οὐκ οἶδε τί ποιεῖ αὐτοῦ vouă slugi, că sluga nu ştie ce stăpânul său, ci v-am numit pe
ὁ κύριος· ὑμᾶς δὲ εἴρηκα φίλους, face domnul său, ci pe voi v-am voi prieteni, pentru că toate
ὅτι πάντα ἃ ἡκουσα παρὰ τοῦ zis prieteni, că toate câte am câte am auzit de la Tatăl Meu
πατρός μου ἐγνώρισα ὑμῖν. auzit de la Tatăl meu, am arătat vi le-am făcut cunoscute.
vouă. Ioan 15:16. Nu voi M-aţi ales pe
Ιω Ιε-16 οὐχ ὑμεῖς με ἐξελέξασθε, ἀλλ᾿ 16. Nu voi m-aţi ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi şi
ἐγὼ ἐξελεξάμην ὑμᾶς, καὶ ἔθηκα mine, ci eu v-am ales pe voi și v- v-am rânduit să mergeţi şi
ὑμᾶς ἵνα ὑμεῖς ὑπάγητε καὶ καρπὸν am pus ca voi să mergeţi și roadă să aduceţi, şi roada
φέρητε, καὶ ὁ καρπὸς ὑμῶν μένῃ, roadă să aduceţi și roada voastră să rămână, ca Tatăl să
ἵνα ὅ,τι ἂν αἰτήσητε τὸν πατέρα ἐν voastră va rămânea; ca orice vă dea orice-I veţi cere în
τῷ ὀνόματί μου, δῷ ὑμῖν. veţi cere de la Tatăl întru numele numele Meu.
meu, să dea vouă. Ioan 15:17. Aceasta vă poruncesc:
Ιω Ιε-17 ταῦτα ἐντέλλομαι ὑμῖν, ἵνα 17. Acestea poruncesc vouă, să vă iubiţi unul pe altul.
ἀγαπᾶτε ἀλλήλους. ca să vă iubiţi unui pe altul, Ioan 15:18. Dacă vă urăşte pe voi
Ιω Ιε-18 Εἰ ὁ κόσμος ὑμᾶς μισεῖ, 18. De vă urăşte pe voi lumea, să ştiţi că pe Mine mai
γινώσκετε ὅτι ἐμὲ πρῶτον ὑμῶν lumea, ştiţi că pe mine mai înainte decât pe voi M-a urât.
μεμίσηκεν. înainte decât pe voi m-a urât. Ioan 15:19. Dacă aţi fi din lume,
Ιω Ιε-19 εἰ ἐκ τοῦ κόσμου ἦτε, ὁ 19. De aţi fi din lume, lumea lumea ar iubi ce este al său;
κόσμος ἂν τὸ ἴδιον ἐφίλει· ὅτι δὲ ἐκ ar iubi pe al său, iar că din lume dar pentru că nu sunteţi din
τοῦ κόσμου οὐκ ἐστέ, ἀλλ᾿ ἐγὼ nu sunteţi, ci eu v-am ales pe voi lume, ci Eu v-am ales pe voi
ἐξελεξάμην ὑμᾶς ἐκ τοῦ κόσμου, din lume, pentru aceasta (vă) din lume, de aceea lumea vă
διὰ τοῦτο μισεῖ ὑμᾶς ὁ κόσμος. urăşte pe voi lumea. urăşte.
20. Aduceţi-vă aminte de Ioan 15:20. Aduceţi-vă aminte de
Ιω Ιε-20 μνημονεύετε τοῦ λόγου οὗ ἐγὼ cuvântul care am grăit vouă; nu cuvântul pe care vi l-am spus:
εἶπον ὑμῖν· οὐκ ἔστι δοῦλος μείζων este sluga mai mare decât Nu este sluga mai mare decât
τοῦ κυρίου αὐτοῦ. εἰ ἐμὲ ἐδίωξαν, domnul său. De m-au gonit pe stăpânul său. Dacă M-au
καὶ ὑμᾶς διώξουσιν· εἰ τὸν λόγον mine și pe voi vă vor goni; de au prigonit pe Mine, şi pe voi vă
μου ἐτήρησαν, καὶ τὸν ὑμέτερον păzit cuvântul meu, și al vostru vor prigoni; dacă au păzit
τηρήσουσιν. vor păzi. cuvântul Meu, şi pe al vostru îl
vor păzi.
Ιω Ιε-21 ἀλλὰ ταῦτα πάντα ποιήσουσιν 21. Ci acestea toate vor face Ioan 15:21. Iar toate acestea le
ὑμῖν διὰ τὸ ὄνομά μου, ὅτι οὐκ vouă pentru numele meu, căci vor face vouă din cauza
οἴδασι τὸν πέμψαντά με. nu-l ştiu pe cela ce m-a trimis pe numelui Meu, fiindcă ei nu
mine. cunosc pe Cel ce M-a trimis.
Ιω Ιε-22 εἰ μὴ ἦλθον καὶ ἐλάλησα 22. De n-aş fi venit și n-aş fi Ioan 15:22. De n-aş fi venit şi nu
αὐτοῖς, ἁμαρτίαν οὐκ εἶχον· νῦν δὲ grăit lor, păcat n-ar avea, iar le-aş fi vorbit, păcat nu ar
πρόφασιν οὐκ ἔχουσι περὶ τῆς acum răspuns n-au pentru avea; dar acum n-au cuvânt de
ἁμαρτίας αὐτῶν. păcatul lor. dezvinovăţire pentru păcatul
Ιω Ιε-23 ὁ ἐμὲ μισῶν καὶ τὸν πατέρα 23. Cel ce mă urăşte pe lor.
μου μισεῖ. mine, și pe Tatăl meu (îl) urăşte. Ioan 15:23. Cel ce Mă urăşte pe
Mine, urăşte şi pe Tatăl Meu.
Ιω Ιε-24 εἰ τὰ ἔργα μὴ ἐποίησα ἐν 24. De n-aş fi făcut lucruri Ioan 15:24. De nu aş fi făcut între
αὐτοῖς ἃ οὐδείς ἄλλος πεποίηκεν, întru ei, care nimeni altul n-a ei lucruri pe care nimeni altul
ἁμαρτίαν οὐκ εἶχον· νῦν δὲ καὶ făcut, păcat n-ar avea; iar acum nu le-a făcut păcat nu ar avea;
ἑωράκασι καὶ μεμισήκασι καὶ ἐμὲ au și văzut și m-au urât și pe dar acum M-au şi văzut şi M-
καὶ τὸν πατέρα μου. mine și pe Tatăl meu. au urât şi pe Mine şi pe Tatăl
Meu.
Ιω Ιε-25 ἀλλ᾿ ἵνα πληρωθῇ ὁ λόγος ὁ 25. Ci ca să se împlinească Ioan 15:25. Dar (aceasta), ca să
γεγραμμένος ἐν τῷ νόμῳ αὐτῶν, cuvântul cel scris în legea lor: se împlinească cuvântul cel
ὅτι ἐμίσησάν με δωρεάν. m-au urât în zadar. scris în Legea lor: "M-au urât
pe nedrept".
Ιω Ιε-26 ὅταν δὲ ἔλθῃ ὁ παράκλητος ὃν 26. Iar când va veni Ioan 15:26. Iar când va veni
ἐγὼ πέμψω ὑμῖν παρὰ τοῦ πατρός, Mângâitorul pe care eu voi Mângâietorul, pe Care Eu Îl
270
τὸ Πνεῦμα τῆς ἀληθείας ὃ παρὰ trimite vouă de la Tatăl, Duhul voi trimite vouă de la Tatăl,
τοῦ πατρὸς ἐκπορεύεται, ἐκεῖνος adevărului, care de la Tatăl Duhul Adevărului, Care de la
μαρτυρήσει περὶ ἐμοῦ· purcede, acela va mărturisi Tatăl purcede, Acela va
pentru mine. mărturisi despre Mine.
Ιω Ιε-27 καὶ ὑμεῖς δὲ μαρτυρεῖτε, ὅτι 27. Încă și voi mărturisiţi, că Ioan 15:27. Şi voi mărturisiţi,
ἀπ᾿ ἀρχῆς μετ᾿ ἐμοῦ ἐστε. din început cu mine sunteţi. pentru că de la început sunteţi
cu Mine.

Ιω Ιστ-1 Ταῦτα λελάληκα ὑμῖν ἵνα μὴ 1. Acestea am grăit vouă, ca Ioan 16:1. Acestea vi le-am spus,
σκανδαλισθῆτε. să nu vă smintiţi. ca să nu vă smintiţi.
Ιω Ιστ-2 ἀποσυναγώγους ποιήσουσιν 2. Scoate-vă-vor pe voi din Ioan 16:2. Vă vor scoate pe voi
ὑμᾶς· ἀλλ᾿ ἔρχεται ὥρα ἵνα πᾶς ὁ sinagogi; și va veni vremea, ca din sinagogi; dar vine ceasul
ἀποκτείνας ὑμᾶς δόξῃ λατρείαν tot cel ce (vă) va ucide pe voi, să când tot cel ce vă va ucide să
προσφέρειν τῷ Θεῷ. i se pară că aduce slujbă lui creadă că aduce închinare lui
Dumnezeu. Dumnezeu.
Ιω Ιστ-3 καὶ ταῦτα ποιήσουσιν, ὅτι οὐκ 3. Și acestea vor face vouă, Ioan 16:3. Şi acestea le vor face,
ἔγνωσαν τὸν πατέρα οὐδὲ ἐμέ. că n-au cunoscut pe Tatăl, nici pentru că n-au cunoscut nici pe
pe mine. Tatăl, nici pe Mine.
Ιω Ιστ-4 ἀλλὰ ταῦτα λελάληκα ὑμῖν ἵνα 4. Ci acestea am grăit vouă, Ioan 16:4. Iar acestea vi le-am
ὅταν ἔλθῃ ἡ ὥρα, μνημονεύητε ca dacă va veni vremea, să vă spus, ca să vă aduceţi aminte
αὐτῶν ὅτι ἐγὼ εἶπον ὑμῖν, ταῦτα δὲ aduceţi aminte de ele că eu v-am de ele, când va veni ceasul lor,
ὑμῖν ἐξ ἀρχῆς οὐκ εἶπον, ὅτι μεθ᾿ spus vouă. Și acestea vouă din că Eu vi le-am spus. Şi acestea
ὑμῶν ἤμην. început n-am spus, căci cu voi nu vi le-am spus de la început,
eram. fiindcă eram cu voi.
Ιω Ιστ-5 νῦν δὲ ὑπάγω πρὸς τὸν 5. Iar acum merg la cela ce Ioan 16:5. Dar acum Mă duc la
πέμψαντά με, καὶ οὐδεὶς ἐξ ὑμῶν m-a trimes pe mine, și nimeni Cel ce M-a trimis şi nimeni
ἐρωτᾷ με ποῦ ὑπάγεις! din voi nu mă întreabă: unde dintre voi nu întreabă: Unde Te
mergi? duci?
Ιω Ιστ-6 ἀλλ᾿ ὅτι ταῦτα λελάληκα ὑμῖν, 6. Ci căci acestea am grăit Ioan 16:6. Ci, fiindcă v-am spus
ἡ λύπη πεπλήρωκεν ὑμῶν τὴν vouă, întristarea a umplut inima acestea, întristarea a umplut
καρδίαν. voastră. inima voastră.
Ιω Ιστ-7 ἀλλ᾿ ἐγὼ τὴν ἀλήθειαν λέγω 7. Ci eu adevărul zic vouă: Ioan 16:7. Dar Eu vă spun
ὑμῖν· συμφέρει ὑμῖν ἵνα ἐγὼ de folos este vouă ca să mă duc adevărul: Vă este de folos ca să
ἀπέλθω. ἐὰν γὰρ ἐγὼ μὴ ἀπέλθω, ὁ eu; că de nu mă voi duce eu, mă duc Eu. Căci dacă nu Mă
παράκλητος οὐκ ἐλεύσεται πρὸς Mângâietorul nu va veni la voi, voi duce, Mângâietorul nu va
ὑμᾶς· ἐὰν δὲ πορευθῶ, πέμψω iar de mă voi duce, îl voi trimete veni la voi, iar dacă Mă voi
αὐτὸν πρὸς ὑμᾶς· pe el la voi. duce, Îl voi trimite la voi.
Ιω Ιστ-8 καὶ ἐλθὼν ἐκεῖνος ἐλέγξει τὸν 8. Și venind acela, va vădi Ioan 16:8. Şi El, venind, va vădi
κόσμον περὶ ἁμαρτίας καὶ περὶ lumea de păcat și de dreptate și lumea de păcat şi de dreptate şi
δικαιοσύνης καὶ περὶ κρίσεως, de judecată: de judecată.
Ιω Ιστ-9 περὶ ἁμαρτίας μέν, ὅτι οὐ 9. De păcat, căci nu cred Ioan 16:9. De păcat, pentru că ei
πιστεύουσιν εἰς ἐμέ· întru mine; nu cred în Mine;
Ιω Ιστ-10 περὶ δικαιοσύνης δέ, ὅτι 10. Iar de dreptate, căci la Ioan 16:10. De dreptate, pentru că
πρὸς τὸν πατέρα μου ὑπάγω καὶ Tatăl meu merg, și nu mă veţi Mă duc la Tatăl Meu şi nu Mă
οὐκέτι θεωρεῖτέ με· mai vedea pe mine; veţi mai vedea;
Ιω Ιστ-11 περί δὲ κρίσεως, ὅτι ὁ ἄρχων 11. Iar de judecată, căci Ioan 16:11. Şi de judecată, pentru
τοῦ κόσμου τούτου κέκριται. stăpânitorul lumii acesteia s-a că stăpânitorul acestei lumi a
judecat, fost judecat.
Ιω Ιστ-12 ῎Ετι πολλὰ ἔχω λέγειν ὑμῖν, 12. Încă multe am a zice Ioan 16:12. Încă multe am a vă
ἀλλ᾿ οὐ δύνασθε βαστάζειν ἄρτι. vouă, ci nu puteţi a le purta spune, dar acum nu puteţi să le
acum purtaţi.
Ιω Ιστ-13 ὅταν δὲ ἔλθῃ ἐκεῖνος, τὸ 13. Iar când va veni acela, Ioan 16:13. Iar când va veni
Πνεῦμα τῆς ἀληθείας, ὁδηγήσει Duhul adevărului, va povăţui pe Acela, Duhul Adevărului, vă va
ὑμᾶς εἰς πᾶσαν τὴν ἀλήθειαν· οὐ voi la tot adevărul, că nu va grăi călăuzi la tot adevărul; căci nu
γὰρ λαλήσει ἀφ᾿ ἑαυτοῦ, ἀλλ᾿ ὅσα de la sine; ci câte va auzi, va va vorbi de la Sine, ci toate
ἂν ἀκούσῃ λαλήσει, καὶ τὰ grăi, și cele viitoare va vesti câte va auzi va vorbi şi cele
271
ἐρχόμενα ἀναγγελεῖ ὑμῖν. vouă. viitoare vă va vesti.
Ιω Ιστ-14 ἐκεῖνος ἐμὲ δοξάσει, ὅτι ἐκ 14. Acela pe mine mă va Ioan 16:14. Acela Mă va slăvi,
τοῦ ἐμοῦ λήψεται καὶ ἀναγγελεῖ slăvi; că dintr-al meu va lua și pentru că din al Meu va lua şi
ὑμῖν. va vesti vouă. vă va vesti.
Ιω Ιστ-15 πάντα ὅσα ἔχει ὁ πατὴρ ἐμά 15. Toate câte are Tatăl, ale Ioan 16:15. Toate câte are Tatăl
ἐστι· διὰ τοῦτο εἶπον ὅτι ἐκ τοῦ mele sunt; pentru aceasta am zis, ale Mele sunt; de aceea am zis
ἐμοῦ λήψεται καὶ ἀναγγελεῖ ὑμῖν. că dintr-al meu va lua și va vesti că din al Meu ia şi vă vesteşte
vouă. vouă.
Ιω Ιστ-16 μικρὸν καὶ οὐ θεωρεῖτέ με, 16. Puţin și nu mă veţi Ioan 16:16. Puţin şi nu Mă veţi
καὶ πάλιν μικρὸν καὶ ὄψεσθέ με, ὅτι vedea, și iarăşi puţin și mă veţi mai vedea, şi iarăşi puţin şi Mă
ἐγὼ ὑπάγω πρὸς τὸν πατέρα. vedea, că eu merg la Tatăl. veţi vedea, pentru că Eu Mă
duc la Tatăl.
Ιω Ιστ-17 Εἶπον οὖν ἐκ τῶν μαθητῶν 17. Deci au zis unii din Ioan 16:17. Deci unii dintre
αὐτοῦ πρὸς ἀλλήλους· τί ἔστι τοῦτο ucenicii lui între sine: ce este ucenicii Lui ziceau între ei: Ce
ὃ λέγει ἡμῖν, μικρὸν καὶ οὐ aceasta ce zice nouă: puţin și nu este aceasta ce ne spune: Puţin
θεωρεῖτέ με, καὶ πάλιν μικρὸν καὶ mă veţi vedea, și iarăşi puţin și şi nu Mă veţi mai vedea, şi
ὄψεσθέ με, καὶ ὅτι ἐγὼ ὑπάγω πρὸς mă veţi vedea, și, cum că eu iarăşi puţin şi Mă veţi vedea, şi
τὸν πατέρα; merg la Tatăl meu? că Mă duc la Tatăl?
Ιω Ιστ-18 ἔλεγον οὖν· τοῦτο τί ἐστιν ὃ 18. Deci ziceau: ce este Ioan 16:18. Deci ziceau: Ce este
λέγει τὸ μικρόν; οὐκ οἴδαμεν τί aceasta ce zice: puţin? Nu ştim aceasta ce zice: Puţin? Nu ştim
λαλεῖ. ce grăieşte. ce zice.
Ιω Ιστ-19 ἔγνω οὖν ὁ ᾿Ιησοῦς ὅτι 19. Deci a cunoscut Iisus că Ioan 16:19. Şi a cunoscut Iisus că
ἤθελον αὐτὸν ἐρωτᾶν, καί εἶπεν vreau să-l întrebe pe el și a zis voiau să-L întrebe şi le-a zis:
αὐτοῖς· περὶ τούτου ζητεῖτε μετ᾿ lor: de aceasta vă întrebaţi între Despre aceasta vă întrebaţi
ἀλλήλων ὅτι εἶπον, μικρὸν καὶ οὐ voi că am zis: puţin și nu mă veţi între voi, că am zis: Puţin şi nu
θεωρεῖτέ με, καὶ πάλιν μικρὸν καὶ vedea; și iarăşi puţin și mă veţi Mă veţi mai vedea şi iarăşi
ὄψεσθέ με; vedea? puţin şi Mă veţi vedea?
Ιω Ιστ-20 ἀμὴν ἀμὴν λέγω ὑμῖν ὅτι 20. Amin, amin grăiesc Ioan 16:20. Adevărat, adevărat zic
κλαύσετε καὶ θρηνήσετε ὑμεῖς, ὁ δὲ vouă, că voi veţi plânge și vă veţi vouă că voi veţi plânge şi vă
κόσμος χαρήσεται· ὑμεῖς δὲ tângui, iar lumea se va bucura, veţi tângui, iar lumea se va
λυπηθήσεσθε, ἀλλ᾿ ἡ λύπη ὑμῶν εἰς și voi vă veţi întrista, ci bucura. Voi vă veţi întrista, dar
χαρὰν γενήσεται. întristarea voastră întru bucurie întristarea voastră se va
se va întoarce. preface în bucurie.
Ιω Ιστ-21 ἡ γυνὴ ὅταν τίκτῃ, λύπην 21. Femeia când naște, Ioan 16:21. Femeia, când e să
ἔχει, ὅτι ἦλθεν ἡ ὥρα αὐτῆς· ὅταν întristare are, căci a sosit ceasul nască, se întristează, fiindcă a
δὲ γεννήσῃ τὸ παιδίον, οὐκέτι ei; iar dacă naște copilul, nu-și sosit ceasul ei; dar după ce a
μνημονεύει τῆς θλίψεως διὰ τὴν mai aduce aminte de scârbă, născut copilul, nu-şi mai aduce
χαρὰν ὅτι ἐγεννήθη ἄνθρωπος εἰς pentru bucuria, căci s-a născut aminte de durere, pentru
τὸν κόσμον. om în lume. bucuria că s-a născut om în
lume.
Ιω Ιστ-22 καὶ ὑμεῖς οὖν λύπην μὲν νῦν 22. Deci și voi, întristare Ioan 16:22. Deci şi voi acum
ἔχετε· πάλιν δὲ ὄψομαι ὑμᾶς καὶ acum aveţi, ci iarăşi vă voi sunteţi trişti, dar iarăşi vă voi
χαρήσεται ὑμῶν ἡ καρδία. καὶ τὴν vedea pe voi, și se va bucura vedea şi se va bucura inima
χαρὰν ὑμῶν οὐδεὶς αἴρει ἀφ᾿ ὑμῶν. inima voastră, și bucuria voastră voastră şi bucuria voastră
Ιω Ιστ-23 καὶ ἐν ἐκείνῃ τῇ ἡμέρᾳ ἐμὲ nimeni nu o va lua de la voi. nimeni nu o va lua de la voi.
οὐκ ἐρωτήσετε οὐδέν· ἀμὴν ἀμὴν 23. Și într-acea zi pe mine Ioan 16:23. Şi în ziua aceea nu Mă
λέγω ὑμῖν ὅτι ὅσα ἂν αἰτήσητε τὸν nu mă veţi întreba nimic. Amin, veţi întreba nimic. Adevărat,
πατέρα ἐν τῷ ὀνόματί μου, δώσει amin grăiesc vouă: orice veţi adevărat zic vouă: Orice veţi
ὑμῖν. cere de la Tatăl întru numele cere de la Tatăl în numele Meu
Ιω Ιστ-24 ἕως ἄρτι οὐκ ᾐτήσατε οὐδὲν meu, va da vouă. El vă va da.
ἐν τῷ ὀνόματί μου· αἰτεῖτε καὶ 24. Până acum n-aţi cerul Ioan 16:24. Până acum n-aţi cerut
λήψεσθε, ἵνα ἡ χαρὰ ὑμῶν ᾖ nimic întru numele meu; cereţi și nimic în numele Meu; cereţi şi
πεπληρωμένη. veţi primi, ca bucuria voastră să veţi primi, ca bucuria voastră
Ιω Ιστ-25 Ταῦτα ἐν παροιμίαις fie deplină. să fie deplină.
λελάληκα ὑμῖν· ἀλλ᾿ ἔρχεται ὥρα 25. Acestea în pilde am grăit Ioan 16:25. Acestea vi le-am spus
ὅτε οὐκέτι ἐν παροιμίαις λαλήσω vouă, ci va veni ceasul când nu în pilde, dar vine ceasul când
ὑμῖν, ἀλλὰ παρρησίᾳ περί τοῦ voi mai grăi în pilde vouă, ci nu vă voi mai vorbi în pilde, ci
272
πατρὸς ἀναγγελῶ ὑμῖν. arătat pentru Tatăl voi vesti pe faţă vă voi vesti despre
Ιω Ιστ-26 ἐν ἐκείνῃ τῇ ἡμέρᾳ ἐν τῷ vouă. Tatăl.
ὀνόματί μου αἰτήσεσθε· καὶ οὐ 26. În acea zi în numele meu Ioan 16:26. În ziua aceea veţi cere
λέγω ὑμῖν ὅτι ἐγὼ ἐρωτήσω τὸν veţi cere, și nu zic vouă, că eu în numele Meu; şi nu vă zic că
πατέρα περὶ ὑμῶν· voi ruga pe Tatăl pentru voi; voi ruga pe Tatăl pentru voi,
Ιω Ιστ-27 αὐτὸς γὰρ ὁ πατὴρ φιλεῖ 27. Că însuşi Tatăl (vă) Ioan 16:27. Căci Însuşi Tatăl vă
ὑμᾶς, ὅτι ὑμεῖς ἐμὲ πεφιλήκατε, καὶ iubeşte pe voi, căci voi pe mine iubeşte pe voi, fiindcă voi M-aţi
πεπιστεύκατε ὅτι ἐγὼ παρὰ τοῦ m-aţi iubit, și aţi crezut că eu de iubit pe Mine şi aţi crezut că de
Θεοῦ ἐξῆλθον. la Dumnezeu am ieşit. la Dumnezeu am ieşit.
Ιω Ιστ-28 ἐξῆλθον παρὰ τοῦ πατρὸς 28. Ieşit-am de la Tatăl și Ioan 16:28. Ieşit-am de la Tatăl şi
καὶ ἐλήλυθα εἰς τὸν κόσμον· πάλιν am venit în lume; iarăşi las am venit în lume; iarăşi las
ἀφίημι τὸν κόσμον καὶ πορεύομαι lumea și merg la Tatăl. lumea şi Mă duc la Tatăl.
πρὸς τὸν πατέρα. 29. Zis-au lui ucenicii: iată Ioan 16:29. Au zis ucenicii Săi:
Ιω Ιστ-29 Λέγουσιν αὐτῷ οἱ μαθηταὶ acum arătat grăieşti și nici o Iată acum vorbeşti pe faţă şi nu
αὐτοῦ· ἴδε νῦν παρρησίᾳ λαλεῖς, pildă nu zici. spui nici o pildă.
καὶ παροιμίαν οὐδεμίαν λέγεις. 30. Acum ştim că ştii toate și Ioan 16:30. Acum ştim că Tu ştii
Ιω Ιστ-30 νῦν οἴδαμεν ὅτι οἶδας πάντα nu-ţi trebuie ca să te întrebe toate şi nu ai nevoie ca să Te
καὶ οὐ χρείαν ἔχεις ἵνα τίς σε cineva; prin aceasta credem că întrebe cineva. De aceea
ἐρωτᾷ. ἐν τούτῳ πιστεύομεν ὅτι de la Dumnezeu ai ieşit credem că ai ieşit de la
ἀπὸ Θεοῦ ἐξῆλθες. Dumnezeu.
Ιω Ιστ-31 ἀπεκρίθη αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς· 31. Răspuns-a lor Iisus: Ioan 16:31. Iisus le-a răspuns:
ἄρτι πιστεύετε· acum credeţi? Acum credeţi?
Ιω Ιστ-32 ἰδοὺ ἔρχεται ὥρα, καὶ νῦν 32. Iată vine ceasul și acum Ioan 16:32. Iată vine ceasul, şi a şi
ἐλήλυθεν, ἵνα σκορπισθῆτε ἕκαστος a sosit. Ca să vă risipiţi fiecare venit, ca să vă risipiţi fiecare la
εἰς τὰ ἴδια καὶ ἐμὲ μόνον ἀφῆτε· la ale sale și pe mine singur mă ale sale şi pe Mine să Mă lăsaţi
καὶ οὐκ εἰμὶ μόνος, ὅτι ὁ πατὴρ μετ᾿ veţi lăsa; dar nu sunt singur, că singur. Dar nu sunt singur,
ἐμοῦ ἐστι. Tatăl meu cu mine este. pentru că Tatăl este cu Mine.
Ιω Ιστ-33 ταῦτα λελάληκα ὑμῖν ἵνα ἐν 33. Acestea am grăit vouă, Ioan 16:33. Acestea vi le-am grăit,
ἐμοὶ εἰρήνην ἔχητε. ἐν τῷ κόσμῳ ca întru mine pace să aveţi. În ca întru Mine pace să aveţi. În
θλῖψιν ἕξετε· ἀλλὰ θαρσεῖτε, ἐγὼ lume necaz veţi avea; ci lume necazuri veţi avea; dar
νενίκηκα τὸν κόσμον. îndrăzniţi, eu am biruit lumea. îndrăzniţi. Eu am biruit lumea.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΖ CAPITOLUL 17. CAPITOLUL 17

Ιω Ιζ-1 Ταῦτα ἐλάλησεν ὁ ᾿Ιησοῦς, καὶ 1. Acestea a grăit Iisus, și și-
Ioan 17:1. Acestea a vorbit Iisus
ἐπῆρε τοὺς ὀφθαλμοὺς αὐτοῦ εἰς a ridicat ochii săi la cer și a zis: şi, ridicând ochii Săi la cer, a
τὸν οὐρανὸν καὶ εἶπε· πάτερ, Părinte a venit ceasul; zis: Părinte, a venit ceasul!
ἐλήλυθεν ἡ ὥρα· δόξασόν σου τὸν proslăveşte pe Fiul tău, ca și Preaslăveşte pe Fiul Tău, ca şi
υἱόν, ἵνα καὶ ὁ υἱός σου δοξάσῃ σε, Fiul tău să te proslăvească pe Fiul să Te preaslăvească.
tine; Ioan 17:2. Precum I-ai dat
Ιω Ιζ-2 καθὼς ἔδωκας αὐτῷ ἐξουσίαν 2. Precum ai dai lui stăpânire peste tot trupul, ca să
πάσης σαρκός, ἵνα πᾶν ὃ δέδωκας stăpânire a tot trupul, ca tot ce dea viaţă veşnică tuturor
αὐτῷ δώσῃ αὐτοῖς ζωὴν αἰώνιον. ai dat lui, să le dea lor viaţă acelora pe care Tu i-ai dat
veşnică. Lui.
Ιω Ιζ-3 αὕτη δέ ἐστιν ἡ αἰώνιος ζωή, 3. Și aceasta este viaţă cea Ioan 17:3. Şi aceasta este viaţa
ἵνα γινώσκωσί σε τὸν μόνον veşnică, ca să te cunoască pe veşnică: Să Te cunoască pe
ἀληθινὸν Θεὸν καὶ ὃν ἀπέστειλας tine Unul adevăratul Dumnezeu Tine, singurul Dumnezeu
᾿Ιησοῦν Χριστόν. și pe care ai trimes, pe Iisus adevărat, şi pe Iisus Hristos pe
Hristos. Care L-ai trimis.
Ιω Ιζ-4 ἐγώ σε ἐδόξασα ἐπί τῆς γῆς, τὸ 4. Eu te-am proslăvit pe tine Ioan 17:4. Eu Te-am preaslăvit pe
ἔργον ἐτελείωσα ὃ δέδωκάς μοι ἵνα pe pământ; lucrul am săvârşit, Tine pe pământ; lucrul pe care
ποιήσω· care ai dat mie ca să-l fac, Mi l-ai dat să-l fac, l-am
săvârşit.
Ιω Ιζ-5 καὶ νῦν δόξασόν με σύ, πάτερ, 5. Și acum mă proslăveşte tu Ioan 17:5. Şi acum, preaslăveşte-
παρὰ σεαυτῷ τῇ δόξη ᾗ εἶχον πρὸ Părinte, la tine însuţi, cu slava Mă Tu, Părinte, la Tine Însuţi,
τοῦ τὸν κόσμον εἶναι παρὰ σοί. care am avut la tine mai înainte cu slava pe care am avut-o la
până a nu fi lumea. Tine, mai înainte de a fi lumea.
273
Ιω Ιζ-6 ᾿Εφανέρωσά σου τὸ ὄνομα τοῖς 6. Arătat-am numele tău Ioan 17:6. Arătat-am numele Tău
ἀνθρώποις οὓς δέδωκάς μοι ἐκ τοῦ oamenilor pe care i-ai dat mie oamenilor pe care Mi i-ai dat
κόσμου. σοὶ ἦσαν καὶ ἐμοὶ αὐτοὺς din lume; ai tăi erau și mie i-ai Mie din lume. Ai Tăi erau şi
δέδωκας, καὶ τὸν λόγον σου dat pe ei; și cuvântul tău au Mie Mi i-ai dat şi cuvântul Tău
τετηρήκασι. păzit. l-au păzit.
Ιω Ιζ-7 νῦν ἔγνωκαν ὅτι πάντα ὅσα 7. Acum au cunoscut că Ioan 17:7. Acum au cunoscut că
δέδωκάς μοι παρὰ σοῦ ἐστιν· toate câte ai dat mie, de la tine toate câte Mi-ai dat sunt de la
sunt. Tine;
Ιω Ιζ-8 ὅτι τὰ ῥήματα ὃ δέδωκάς μοι 8. Pentru că cuvintele care Ioan 17:8. Pentru că cuvintele pe
δέδωκα αὐτοῖς, καὶ αὐτοὶ ἔλαβον, ai dat mie, le-am dai lor, și ei le- care Mi le-ai dat le-am dat lor,
καὶ ἔγνωσαν ἀληθῶς ὅτι παρὰ σοῦ au primit, și au cunoscut cu iar ei le-au primit şi au
ἐξῆλθον, καὶ ἐπίστευσαν ὅτι σύ με adevărat că de la Tine am ieşit, cunoscut cu adevărat că de la
ἀπέστειλας. și au crezut că tu m-ai trimes. Tine am ieşit, şi au crezut că Tu
9. Eu pentru aceştia mă rog; M-ai trimis.
Ιω Ιζ-9 ᾿Εγὼ περὶ αὐτῶν ἐρωτῶ· οὐ nu pentru lume mă rog, ci pentru Ioan 17:.9. Eu pentru aceştia Mă
περί τοῦ κόσμου ἐρωτῶ, ἀλλὰ περὶ aceştia care ai dat mie; că ai tăi rog; nu pentru lume Mă rog, ci
ὧν δέδωκάς μοι, ὅτι σοί εἰσι, sunt. pentru cei pe care Mi i-ai dat,
că ai Tăi sunt.
Ιω Ιζ-10 καὶ τὰ ἐμὰ πάντα σά ἐστι καὶ 10. Și ale mele toate ale tale Ioan 17:10. Şi toate ale Mele sunt
τὰ σὰ ἐμά, καὶ δεδόξασμαι ἐν sunt și ale tale ale mele; și m-am ale Tale, şi ale Tale sunt ale
αὐτοῖς. proslăvit întru dânşii, Mele şi M-am preaslăvit întru
ei.
Ιω Ιζ-11 καὶ οὐκέτι εἰμὶ ἐν τῷ κόσμῳ, 11. Și nu mai sunt în lume, Ioan 17:11. Şi Eu nu mai sunt în
καὶ οὗτοι ἐν τῷ κόσμῳ εἰσί, καὶ iar aceştia în lume sunt și eu la lume, iar ei în lume sunt şi Eu
ἐγὼ πρὸς σὲ ἔρχομαι. πάτερ ἅγιε, tine vin. Părinte sfinte, păzeşte-i vin la Tine. Părinte Sfinte,
τήρησον αὐτοὺς ἐν τῷ ὀνόματί σου pe dânşii întru numele tău pe păzeşte-i în numele Tău, în
ᾧ δέδωκάς μοι, ἵνα ὦσιν ἓν καθὼς care ai dat mie, ca să fie una, care Mi i-ai dat, ca să fie una
ἡμεῖς. precum și noi. precum suntem şi Noi.
Ιω Ιζ-12 ὅτε ἤμην μετ᾿ αὐτῶν ἐν τῷ 12. Când eram cu ei în lume, Ioan 17:12. Când eram cu ei în
κόσμῳ, ἐγὼ ἐτήρουν αὐτοὺς ἐν τῷ eu îi păzeam pe ei întru numele lume, Eu îi păzeam în numele
ὀνόματί σου· οὓς δέδωκάς μοι tău; pe care i-ai dat mie i-am Tău, pe cei ce Mi i-ai dat; şi i-
ἐφύλαξα, καὶ οὐδεὶς ἐξ αὐτῶν păzit, și nimeni dintru dânşii n-a am păzit şi n-a pierit nici unul
ἀπώλετο εἰ μὴ ὁ υἱὸς τῆς ἀπωλείας, pierit, fără numai fiul pierzării; dintre ei, decât fiul pierzării, ca
ἵνα ἡ γραφὴ πληρωθῇ. ca să se împlinească scriptura. să se împlinească Scriptura.
Ιω Ιζ-13 νῦν δὲ πρὸς σὲ ἔρχομαι, καὶ 13. Iar acum la tine vin, și Ioan 17:13. Iar acum, vin la Tine
ταῦτα λαλῶ ἐν τῷ κόσμῳ ἵνα ἔχωσι acestea grăiesc în lume, ca să şi acestea le grăiesc în lume, ca
τὴν χαρὰν τὴν ἐμὴν πεπληρωμένην aibă bucuria mea deplin întru ei. să fie deplină bucuria Mea în
ἐν αὐτοῖς. ei.
Ιω Ιζ-14 ἐγὼ δέδωκα αὐτοῖς τὸν λόγον 14. Eu am dat lor cuvântul Ioan 17:14. Eu le-am dat cuvântul
σου, καὶ ὁ κόσμος ἐμίσησεν αὐτούς, tău, și lumea i-a urât pe ei, căci Tău, şi lumea i-a urât, pentru
ὅτι οὐκ εἰσὶν ἐκ τοῦ κόσμου, nu sunt ei din lume, precum eu că nu sunt din lume, precum Eu
καθὼς ἐγὼ οὐκ εἰμὶ ἐκ τοῦ κόσμου. nu sunt din lume. nu sunt din lume.
Ιω Ιζ-15 οὐκ ἐρωτῶ ἵνα ἄρῃς αὐτοὺς 15. Nu mă rog ca să-i iei pe Ioan 17:15. Nu Mă rog ca să-i iei
ἐκ τοῦ κόσμου, ἀλλ᾿ ἵνα τηρήσῃς ei din lume, ci ca să-i păzeşti pe din lume, ci ca să-i păzeşti pe
αὐτοὺς ἐκ τοῦ πονηροῦ. ei de cel viclean. ei de cel viclean.
Ιω Ιζ-16 ἐκ τοῦ κόσμου οὐκ εἰσί, 16. Ei nu sunt din lume, Ioan 17:16. Ei nu sunt din lume,
καθὼς ἐγὼ ἐκ τοῦ κόσμου οὐκ εἰμί. precum și eu nu sunt din lume. precum nici Eu nu sunt din
lume.
Ιω Ιζ-17 ἁγίασον αὐτοὺς ἐν τῇ ἀληθείᾳ 17. Sfinţeşte-i pe ei întru Ioan 17:17. Sfinţeşte-i pe ei întru
σου· ὁ λόγος ὁ σὸς ἀλήθειά ἐστι. adevărul tău; cuvântul tău adevărul Tău; cuvântul Tău
adevăr este. este adevărul.
Ιω Ιζ-18 καθὼς ἐμὲ ἀπέστειλας εἰς τὸν 18. Precum pe mine m-ai Ioan 17:18. Precum M-ai trimis pe
κόσμον, κἀγὼ ἀπέστειλα αὐτοὺς εἰς trimes în lume, și eu i-am trimes Mine în lume, şi Eu i-am trimis
τὸν κόσμον· pe ei în lume. pe ei în lume.
Ιω Ιζ-19 καὶ ὑπὲρ αὐτῶν ἐγὼ ἁγιάζω 19. Și pentru dânşii eu mă Ioan 17:19. Pentru ei Eu Mă
ἐμαυτόν, ἵνα καὶ αὐτοὶ ὦσιν sfinţesc pe mine însumi, ca și ei sfinţesc pe Mine Însumi, ca şi
ἡγιασμένοι ἐν ἀληθείᾳ. să fie sfinţiţi întru adevăr. ei să fie sfinţiţi întru adevăr.
274
Ιω Ιζ-20 Οὐ περί τούτων δὲ ἐρωτῶ 20. Și nu numai pentru Ioan 17:20. Dar nu numai pentru
μόνον, ἀλλὰ καὶ περὶ τῶν aceştia mă rog, ci și pentru cei aceştia Mă rog, ci şi pentru cei
πιστευσόντων διὰ τοῦ λόγου αὐτῶν ce vor crede întru mine prin ce vor crede în Mine, prin
εἰς ἐμέ, cuvântul lor; cuvântul lor,
21. Ca toți una să fie; Ioan 17:21. Ca toţi să fie una,
Ιω Ιζ-21 ἵνα πάντες ἓν ὦσι, καθὼς σύ, precum tu, Părinte, întru mine, și după cum Tu, Părinte, întru
πάτερ, ἐν ἐμοὶ κἀγὼ ἐν σοί, ἵνα καὶ eu întru tine, ca și aceştia întru Mine şi Eu întru Tine, aşa şi
αὐτοὶ ἐν ἡμῖν ἓν ὦσιν, ἵνα ὁ κόσμος noi una să fie; ca să creadă aceştia în Noi să fie una, ca
πιστεύσῃ ὅτι σύ με ἀπέστειλας. lumea că tu m-ai trimis. lumea să creadă că Tu M-ai
trimis.
Ιω Ιζ-22 καὶ ἐγὼ τὴν δόξαν ἣν 22. Și eu slava care mi-ai Ioan 17:22. Şi slava pe care Tu
δέδωκάς μοι δέδωκα αὐτοῖς, ἵνα dat-o mie, am dat-o lor ca să fie Mi-ai dat-o, le-am dat-o lor, ca
ὦσιν ἓν καθὼς ἡμεῖς ἕν ἐσμεν, una, precum noi una suntem; să fie una, precum Noi una
suntem:
Ιω Ιζ-23 ἐγὼ ἐν αὐτοῖς καὶ σὺ ἐν ἐμοί, 23. Eu întru ei și tu întru Ioan 17:23. Eu întru ei şi Tu întru
ἵνα ὦσι τετελειωμένοι εἰς ἕν, καὶ mine, ca să fie ei desăvârşit întru Mine, ca ei să fie desăvârşiţi
ἵνα γινώσκῃ ὁ κόσμος ὅτι σύ με una și ca să cunoască lumea că întru unime, şi să cunoască
ἀπέστειλας καὶ ἠγάπησας αὐτοὺς tu m-ai trimes și i-ai iubii pe ei, lumea că Tu M-ai trimis şi că i-
καθὼς ἐμὲ ἠγάπησας. precum pe mine m-ai iubit. ai iubit pe ei, precum M-ai
24. Părinte, pe care i-ai dat iubit pe Mine.
Ιω Ιζ-24 πάτερ, οὓς δέδωκάς μοι, θέλω mie voiesc ca unde sunt eu și Ioan 17:24. Părinte, voiesc ca,
ἵνα ὅπου εἰμὶ ἐγὼ κἀκεῖνοι ὦσι μετ᾿ aceia să fie împreună cu mine; unde sunt Eu, să fie împreună
ἐμοῦ, ἵνα θεωρῶσι τὴν δόξαν τὴν ca să vadă slava mea, care ai cu Mine şi aceia pr care Mi i-ai
ἐμὴν ἣν δέδωκάς μοι, ὅτι ἠγάπησάς dat-o mie, pentru că m-ai iubit dat, ca să vadă slava mea pe
με πρὸ καταβολῆς κόσμου. pe mine mai înainte de care Mi-ai dat-o, pentru că Tu
întemeierea lumii. M-ai iubit pe Mine mai înainte
Ιω Ιζ-25 πάτερ δίκαιε, καὶ ὁ κόσμος σε 25. Părinte drepte și lumea de întemeierea lumii.
οὐκ ἔγνω, ἐγὼ δέ σε ἔγνων, καὶ pe tine nu te-a cunoscut, iar eu Ioan 17:25. Părinte drepte, lumea
οὗτοι ἔγνωσαν ὅτι σύ με te-am cunoscut, și aceştia au pe Tine nu te-a cunoscut, dar
ἀπέστειλας· cunoscut, că tu m-ai trimes pe Eu Te-am cunoscut, şi aceştia
mine. au cunoscut că Tu M-ai trimis.
Ιω Ιζ-26 καὶ ἐγνώρισα αὐτοῖς τὸ ὄνομά 26. Și am arătat lor numele Ioan 17:26. Şi le-am făcut
σου καὶ γνωρίσω, ἵνα ἡ ἀγάπη ἣν tău, și-l voi arăta, ca dragostea cunoscut numele Tău şi-l voi
ἠγάπησάς με ἐν αὐτοῖς ἦ, κἀγὼ ἐν cu care mai iubit pe mine, întru face cunoscut, ca iubirea cu
αὐτοῖς. dânşii să fie și eu întru ei. care M-ai iubit Tu să fie în ei şi
Eu în ei.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΗ CAPITOLUL 18. CAPITOLUL 18

Ιω Ιη-1 Ταῦτα εἰπὼν ὁ ᾿Ιησοῦς ἐξῆλθε 1. Acestea grăind Iisus, a Ioan 18:1. Zicând acestea, Iisus a
σὺν τοῖς μαθηταῖς αὐτοῦ πέραν τοῦ ieşit împreună cu ucenicii săi de ieşit cu ucenicii Lui dincolo de
χειμάρρου τῶν Κέδρων, ὅπου ἦν ceea parte de pârâul Chedrilor pârâul Cedrilor, unde era o
κῆπος, εἰς ὃν εἰσῆλθεν αὐτὸς καὶ οἱ unde era o grădină, întru care a grădină, în care a intrat El şi
μαθηταὶ αὐτοῦ. intrat el cu și ucenicii lui. ucenicii Săi.
Ιω Ιη-2 ᾔδει δὲ καὶ ᾿Ιούδας ὁ 2. Și ştia și Iuda, cel ce l-a Ioan 18:2. Iar Iuda vânzătorul
παραδιδοὺς αὐτὸν τὸν τόπον, ὅτι vândut pe el, locul; căci de multe cunoştea acest loc, pentru că
πολλάκις συνήχθη ὁ ᾿Ιησοῦς ἐκεῖ ori se aduna acolo Iisus cu adesea Iisus şi ucenicii Săi se
μετὰ τῶν μαθητῶν αὐτοῦ. ucenicii săi. adunau acolo.
Ιω Ιη-3 ὁ οὖν ᾿Ιούδας λαβὼν τὴν 3. Deci Iuda luând oaste și Ioan 18:3. Deci Iuda, luând oaste
σπεῖραν καὶ ἐκ τῶν ἀρχιερέων καὶ de la Arhierei și de la farisei şi slujitori, de la arhierei şi
Φαρισαίων ὑπηρέτας ἔρχεται ἐκεῖ slugi, a venit acolo cu felinare și farisei, a venit acolo cu felinare
μετὰ φανῶν καὶ λαμπάδων καὶ cu făclii și cu arme. şi cu făclii şi cu arme.
ὅπλων. 4. Iar Iisus ştiind toate cele Ioan 18:4. Iar Iisus, ştiind toate
Ιω Ιη-4 ᾿Ιησοῦς οὖν εἰδὼς πάντα τὰ ce aveau să vie asupra lui ieşind cele ce erau să vină asupra
ἐρχόμενα ἐπ᾿ αὐτόν, ἐξελθὼν εἶπεν a zis lor: pe cine căutaţi? Lui, a ieşit şi le-a zis: Pe cine
αὐτοῖς· τίνα ζητεῖτε; ἀπεκρίθησαν 5. Răspuns-au lui: Pe Iisus căutaţi?
αὐτῷ· Nazarineanul. Zis-a lor Iisus: eu Ioan 18:5. Răspuns-au Lui: Pe
Ιω Ιη-5 ᾿Ιησοῦν τὸν Ναζωραῖον. λέγει sunt. Și sta și Iuda cel ce îl Iisus Nazarineanul. El le-a zis:
275
αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς· ἐγώ εἰμι. εἱστήκει vânduse pe el, împreună cu Eu sunt. Iar Iuda vânzătorul
δὲ καὶ ᾿Ιούδας ὁ παραδιδοὺς αὐτὸν dânşii. era şi el cu ei.
μετ᾿ αὐτῶν. 6. Deci după ce a zis lor: Eu Ioan 18:6. Atunci când le-a spus:
Ιω Ιη-6 ὡς οὖν εἶπεν αὐτοῖς ὅτι ἐγώ sunt, s-au întors ei înapoi și au Eu sunt, ei s-au dat înapoi şi au
εἰμι, ἀπῆλθον εἰς τὰ ὀπίσω καὶ căzut jos. căzut la pământ.
ἔπεσον χαμαί. 7. Și iar-și ia întrebat pe ei: Ioan 18:7. Şi iarăşi i-a întrebat:
Ιω Ιη-7 πάλιν οὖν αὐτοὺς ἐπηρώτησε· pe cine căutaţi? Iar ei au zis: pe Pe cine căutaţi? Iar ei au zis:
τίνα ζητεῖτε; οἱ δὲ εἶπον· ᾿Ιησοῦν Iisus Nazarineanul. Pe Iisus Nazarineanul.
τὸν Ναζωραῖον. 8. Răspuns-a Iisus și a zis: Ioan 18:8. Răspuns-a Iisus: V-am
Ιω Ιη-8 ἀπεκρίθη ᾿Ιησοῦς· εἶπον ὑμῖν am spus vouă că eu sunt, deci de spus că Eu sunt. Deci, dacă Mă
ὅτι ἐγώ εἰμι. εἰ οὖν ἐμὲ ζητεῖτε, mă căutaţi pe mine lăsaţi pe căutaţi pe Mine, lăsaţi pe
ἄφετε τούτους ὑπάγειν· aceştia ca să se ducă. aceştia să se ducă;
Ιω Ιη-9 ἵνα πληρωθῇ ὁ λόγος ὃν εἶπεν, 9. Ca să se împlinească Ioan 18:9. Ca să se împlinească
ὅτι οὓς δέδωκάς μοι, οὐκ ἀπώλεσα cuvântul care a zis: pe care i-ai cuvântul pe care l-a spus:
ἐξ αὐτῶν οὐδένα. dat mie n-am pierdut dintre Dintre cei pe care Mi i-ai dat,
Ιω Ιη-10 Σίμων οὖν Πέτρος ἔχων dânşii pe nici unul. n-am pierdut pe nici unul.
μάχαιραν εἵλκυσεν αὐτήν, καὶ 10. Iar Simon Petru având Ioan 18:10. Dar Simon-Petru,
ἔπαισε τὸν τοῦ ἀρχιερέως δοῦλον sabie a scos-o pe ea și a lovit pe având sabie, a scos-o şi a lovit
καὶ ἀπέκοψεν αὐτοῦ τὸ ὠτίον τὸ sluga Arhiereului și i-a tăiat pe sluga arhiereului şi i-a tăiat
δεξιόν· ἦν δὲ ὄνομα τῷ δούλῳ urechea lui cea dreaptă. Și era urechea dreaptă; iar numele
Μάλχος. numele slugii Malh. slugii era Malhus.
Ιω Ιη-11 εἶπεν οὖν ὁ ᾿Ιησοῦς τῷ 11. Și a zis Iisus lui Petru: Ioan 18:11. Deci a zis Iisus lui
Πέτρῳ· βάλε τὴν μάχαιραν εἰς τὴν bagă sabia ta în teacă. Paharul Petru: Pune sabia în teacă. Nu
θήκην· τὸ ποτήριον ὃ δέδωκέ μοι ὁ care mi-a dat mie tatăl, au nu-l voi bea, oare, paharul pe care
πατήρ, οὐ μὴ πίω αὐτό; voi bea pe el? Mi l-a dat Tatăl?
Ιω Ιη-12 ῾Η οὖν σπεῖρα καὶ ὁ 12. Deci oastea și căpitănia Ioan 18:12. Deci ostaşii şi
χιλίαρχος καὶ οἱ ὑπηρέται τῶν cea peste o mie, și slugile comandantul şi slujitorii
᾿Ιουδαίων συνέλαβον τὸν ᾿Ιησοῦν Iudeilor au prins pe Iisus, și l-au iudeilor au prins pe Iisus şi L-
καί ἔδησαν αὐτόν, legat pe el. au legat.
Ιω Ιη-13 καὶ ἀπήγαγον αὐτὸν πρὸς 13. Și l-au dus pe el la Ana Ioan 18:13. Şi L-au dus întâi la
῎Ανναν πρῶτον· ἦν γὰρ πενθερὸς întâi, că era socru lui Caiafa, Anna, căci era socrul lui
τοῦ Καῑάφα, ὃς ἦν ἀρχιερεὺς τοῦ care era arhiereu al anului Caiafa, care era arhiereu al
ἐνιαυτοῦ ἐκείνου. aceluia. anului aceluia.
Ιω Ιη-14 ἦν δὲ Καῑάφας ὁ 14. Și era Caiafa cel ce a Ioan 18:14. Şi Caiafa era cel ce
συμβουλεύσας τοῖς ᾿Ιουδαίοις ὅτι sfătuit pe Iudei, că de folos este sfătuise pe iudei că este de
συμφέρει ἕνα ἄνθρωπον ἀπολέσθαι să moară un om pentru norod. folos să moară un om pentru
ὑπὲρ τοῦ λαοῦ. popor.
Ιω Ιη-15 ᾿Ηκολούθει δὲ τῷ ᾿Ιησοῦ 15. Și mergea după Iisus Ioan 18:15. Şi Simon-Petru şi un
Σίμων Πέτρος καὶ ὁ ἄλλος Simon Petru și celălalt ucenic, alt ucenic mergeau după Iisus.
μαθητής. ὁ δὲ μαθητὴς ἐκεῖνος ἦν iar ucenicul acela era cunoscut Iar ucenicul acela era cunoscut
γνωστὸς τῷ ἀρχιερεῖ, καὶ arhiereului, și a intrat împreună arhiereului şi a intrat împreună
συνεισῆλθε τῷ ᾿Ιησοῦ εἰς τὴν αὐλὴν cu Iisus în curtea arhiereului. cu Iisus în curtea arhiereului;
τοῦ ἀρχιερέως· 16. Iar Petru a stătut la uşă Ioan 18:16. Iar Petru a stat la
Ιω Ιη-16 ὁ δὲ Πέτρος εἱστήκει πρὸς τῇ afară. Deci a ieşit celălalt poartă, afară. Deci a ieşit
θύρᾳ ἔξω. ἐξῆλθεν οὖν ὁ μαθητὴς ὁ ucenic, care era cunoscut celălalt ucenic, care era
ἄλλος, ὃς ἦν γνωστὸς τῷ ἀρχιερεῖ, arhiereului și a zis portăriţei și a cunoscut arhiereului, şi a
καὶ εἶπε τῇ θυρωρῷ, καὶ εἰσήγαγε băgat înăuntru pe Petru. vorbit cu portăreasa şi a băgat
τὸν Πέτρον. pe Petru înăuntru.
Ιω Ιη-17 λέγει οὖν ἡ παιδίσκη ἡ 17. Și a zis lui Petru Ioan 18:17. Deci slujnica
θυρωρὸς τῷ Πέτρῳ· μὴ καὶ σὺ ἐκ slujnica, portăriţa: au nu cumva portăreasă i-a zis lui Petru: Nu
τῶν μαθητῶν εἶ τοῦ ἀνθρώπου și tu ești din ucenicii omului cumva eşti şi tu dintre ucenicii
τούτου; λέγει ἐκεῖνος· οὐκ εἰμί. acestuia? Zis-a el: nu sunt. Omului acestuia? Acela a zis:
Nu sunt.
Ιω Ιη-18 εἱστήκεισαν δὲ οἱ δοῦλοι καὶ 18. Și stau slugile și Ioan 18:18. Iar slugile şi slujitorii
οἱ ὑπηρέται ἀνθρακιὰν slujitorii care făcuseră foc, că făcuseră foc, şi stăteau şi se
πεποιηκότες, ὅτι ψῦχος ἦν, καὶ era frig și se încălzeau, și era cu încălzeau, că era frig, şi era cu
ἐθερμαίνοντο· ἦν δὲ μετ᾿ αὐτῶν ὁ ei Petru stând și încălzindu-se. ei şi Petru, stând şi încălzindu-
276
Πέτρος ἑστὼς καὶ θερμαινόμενος. se.
Ιω Ιη-19 ῾Ο οὖν ἀρχιερεὺς ἠρώτησε 19. Deci arhiereul a întrebat Ioan 18:19. Deci arhiereul L-a
τὸν ᾿Ιησοῦν περὶ τῶν μαθητῶν pe Iisus de ucenicii lui și de întrebat pe Iisus despre
αὐτοῦ καὶ περὶ τῆς διδαχῆς αὐτοῦ, învăţătura lui. ucenicii Lui şi despre
învăţătura Lui.
Ιω Ιη-20 ἀπέκρίθη αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς· 20. Răspuns-a Iisus lui: eu Ioan 18:20. Iisus i-a răspuns: Eu
ἐγὼ παρρησίᾳ ἐλάλησα τῷ κόσμῳ· de faţă am grăit lumii; eu am vorbit pe faţă lumii; Eu am
ἐγὼ πάντοτε ἐδίδαξα ἐν συναγωγῇ totdeauna am învăţat în învăţat întotdeauna în sinagogă
καὶ ἐν τῷ ἱερῷ, ὅπου πάντοτε οἱ sinagogă și în biserică, unde toți şi în templu, unde se adună toţi
᾿Ιουδαῖοι συνέρχονται, καὶ ἐν Iudeii se adună și întru ascuns n- iudeii şi nimic nu am vorbit în
κρυπτῷ ἐλάλησα οὐδέν. am grăit nimic. ascuns.
Ιω Ιη-21 τί με ἐπερωτᾷς; ἐπερώτησον 21. Ce mă întrebi? Întreabă Ioan 18:21. De ce Mă întrebi pe
τοὺς ἀκηκοότας τί ἐλάλησα αὐτοῖς· pe cei ce au auzit ce am grăit, Mine? Întreabă pe cei ce au
ἴδε οὗτοι οἴδασιν ἃ εἶπον ἐγώ· iată aceştia ştii; cele ce am grăit auzit ce le-am vorbit. Iată
eu. aceştia ştiu ce am spus Eu.
Ιω Ιη-22 ταῦτα δὲ αὐτοῦ εἰπόντος εἷς 22. Și acestea zicând ei, unul Ioan 18:22. Şi zicând El acestea,
τῶν ὑπηρετῶν παρεστηκὼς ἔδωκε din slugile ce stau înainte, a dat unul din slujitorii, care era de
ῥάπισμα τῷ ᾿Ιησοῦ εἰπών· οὕτως palmă lui Iisus, zicând: așa faţă, I-a dat lui Iisus o palmă,
ἀποκρίνῃ τῷ ἀρχιερεῖ; răspunzi arhiereului? zicând: Aşa răspunzi Tu
arhiereului?
Ιω Ιη-23 ἀπεκρίθη αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς· εἰ 23. Răspuns-a Iisus lui: de Ioan 18:23. Iisus i-a răspuns:
κακῶς ἐλάλησα, μαρτύρησον περὶ am grăit rău, mărturiseşte de Dacă am vorbit rău, dovedeşte
τοῦ κακοῦ· εἰ δὲ καλῶς, τί με rău; iar de am grăit bine, (de) ce ce este rău, iar dacă am vorbit
δέρεις; mă baţi? bine, de ce Mă baţi?
Ιω Ιη-24 ἀπέστειλεν αὐτὸν ὁ ῎Αννας 24. Deci l-a trimis pe el Ana Ioan 18:24. Deci Anna L-a trimis
δεδεμένον πρὸς Καῑάφαν τὸν legat la Caiafa arhiereul. legat la Caiafa arhiereul.
ἀρχιερέα. 25. Și era Simen Petru stând Ioan 18:25. Iar Simon-Petru stătea
Ιω Ιη-25 ῏Ην δὲ Σίμων Πέτρος ἑστὼς și încălzindu-se. Deci ziseră lui: şi se încălzea. Deci i-au zis: Nu
καὶ θερμαινόμενος. εἶπον οὖν au doară și tu din ucenicii lui cumva eşti şi tu dintre ucenicii
αὐτῷ· μὴ καὶ σὺ ἐκ τῶν μαθητῶν ești? Iar el s-a lepădat și a zis: Lui? El s-a lepădat şi a zis: Nu
αὐτοῦ εἶ; nu sunt. sunt.
Ιω Ιη-26 ἠρνήσατο οὖν ἐκεῖνος καὶ 26. Zis-a lui unul din slugile Ioan 18:26. Una din slugile
εἶπεν· οὐκ εἰμί. λέγει εἷς ἐκ τῶν arhiereului rudenie fiind al celui arhiereului, care era rudă cu
δούλων τοῦ ἀρχιερέως, συγγενὴς ce i-a tăiat Petru urechea: au nu cel căruia Petru îi tăiase
ὦν οὗ ἀπέκοψε Πέτρος τὸ ὠτίον· te-am văzut eu în grădină cu urechea, a zis: Nu te-am văzut
οὐκ ἐγώ σε εἶδον ἐν τῷ κήπῳ μετ᾿ dânsul? eu pe tine, în grădină, cu El?
αὐτοῦ; 27. Și iarăşi s-a lepădat Ioan 18:27. Şi iarăşi s-a lepădat
Ιω Ιη-27 πάλιν οὖν ἠρνήσατο ὁ Petru; și îndată a cântat cocoşul. Petru şi îndată a cântat
Πέτρος, καὶ εὐθέως ἀλέκτωρ cocoşul.
ἐφώνησεν. 28. Deci au adus pe Iisus de Ioan 18:28. Deci L-au adus pe
Ιω Ιη-28 ῎Αγουσιν οὖν τὸν ᾿Ιησοῦν ἀπὸ la Caiafa în divan: și era Iisus de la Caiafa la pretoriu;
τοῦ Καῑάφα εἰς τὸ πραιτώριον· ἦν dimineaţă; și ei n-au intrat în şi era dimineaţă. Şi ei n-au
δὲ πρωΐ· καί αὐτοὶ οὐκ εἰσῆλθον εἰς divan, ca să nu se spurce; ci ca intrat în pretoriu, ca să nu se
τὸ πραιτώριον, ἵνα μὴ μιανθῶσιν, să mănânce paştele. spurce, ci să mănânce Paştile.
ἀλλ᾿ ἵνα φάγωσι τὸ πάσχα. 29. Ieşit-a drept aceea Pilat Ioan 18:29. Deci Pilat a ieşit la ei,
Ιω Ιη-29 ἐξῆλθεν οὖν ὁ Πιλᾶτος πρὸς la ei, și a zis: ce pâră aduceţi afară, şi le-a zis: Ce învinuire
αὐτοὺς καὶ εἶπε· τίνα κατηγορίαν asupra omului acestuia? aduceţi Omului Acestuia?
φέρετε κατὰ τοῦ ἀνθρώπου τούτου; 30. Răspuns-au și i-au zis: Ioan 18:30. Ei au răspuns şi i-au
Ιω Ιη-30 ἀπεκρίθησαν καὶ εἶπον αὐτῷ· de n-ar fi fost acesta făcător de zis: Dacă Acesta n-ar fi
εἰ μὴ ἦν οὗτος κακοποιός, οὐκ ἄν rele, nu l-am fi dat pe el ţie răufăcător, nu ţi L-am fi dat
σοι παρεδώκαμεν αὐτόν. ţie.
Ιω Ιη-31 εἶπεν οὖν αὐτοῖς ὁ Πιλᾶτος· 31. Deci a zis lor Pilat: Ioan 18:31. Deci le-a zis Pilat:
λάβετε αὐτὸν ὑμεῖς καὶ κατὰ τὸν luaţi-l voi pe el, și după legea Luaţi-L voi şi judecaţi-L după
νόμον ὑμῶν κρίνατε αὐτόν. εἶπον voastră judecaţi-l pe el. Și au zis legea voastră. Iudeii însă i-au
οὖν αὐτῷ οἱ ᾿Ιουδαῖοι· ἡμῖν οὐκ lui Iudeii: nouă nu este cu răspuns: Nouă nu ne este
ἔξεστιν ἀποκτεῖναι οὐδένα· putinţă să omorâm pe nimeni. îngăduit să omorâm pe
nimeni;
277
Ιω Ιη-32 ἵνα ὁ λόγος τοῦ ᾿Ιησοῦ 32. Ca cuvântul lui Iisus să Ioan 18:32. Ca să se împlinească
πληρωθῇ ὃν εἶπε σημαίνων ποίῳ se împlinească, care a zis: cuvântul lui Iisus, pe care îl
θανάτῳ ἤμελλεν ἀποθνήσκειν. însemnând cu ce moarte vrea să spusese, însemnând cu ce
Ιω Ιη-33 Εἰσῆλθεν οὖν εἰς τὸ moară. moarte avea să moară.
πραιτώριον πάλιν ὁ Πιλᾶτος καὶ 33 Și a intrat iarăşi în divan Ioan 18:33. Deci Pilat a intrat
ἐφώνησε τὸν ᾿Ιησοῦν καὶ εἶπεν Pilat, și a chemat pe Iisus și i-a iarăşi în pretoriu şi a chemat
αὐτῷ· σὺ εἶ ὁ βασιλεὺς τῶν zis lui: tu ești împăratul pe Iisus şi I-a zis: Tu eşti regele
᾿Ιουδαίων; Iudeilor? iudeilor?
Ιω Ιη-34 ἀπεκρίθη αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς· 34. Răspuns-a Iisus lui: de Ioan 18:34. Răspuns-a Iisus: De la
ἀφ᾿ ἑαυτοῦ σὺ τοῦτο λέγεις ἢ ἄλλοι la tine tu zici aceasta, sau alţii tine însuţi zici aceasta, sau alţii
σοι εἶπον περὶ ἐμοῦ; au grăit ţie pentru mine? ţi-au spus-o despre Mine?
Ιω Ιη-35 ἀπεκρίθη ὁ Πιλᾶτος· μήτι 35. Răspuns-a Pilat: au Ioan 18:35. Pilat a răspuns: Nu
ἐγὼ ᾿Ιουδαῖός εἰμι; τὸ ἔθνος τὸ σὸν doară eu Iudeu sunt? Neamul cumva sunt iudeu eu? Poporul
καὶ οἱ ἀρχιερεῖς παρέδωκάν σε tău și Arhiereii te-au dat pe tine Tău şi arhiereii Te-au predat
ἐμοί· τί ἐποίησας; mie: ce ai făcut? mie. Ce ai făcut?
Ιω Ιη-36 ἀπεκρίθη ᾿Ιησοῦς· ἡ βασιλεία 36. Răspuns-a Iisus: Ioan 18:36. Iisus a răspuns:
ἡ ἐμὴ οὐκ ἔστιν ἐκ τοῦ κόσμου Împărăţia mea nu este din lumea Împărăţia Mea nu este din
τούτου· εἰ ἐκ τοῦ κόσμου τούτου ἦν aceasta; de ar fi fost din lumea lumea aceasta. Dacă împărăţia
ἡ βασιλεία ἡ ἐμή, οἱ ὑπηρέται ἂν οἱ aceasta împărăţia mea, slugile Mea ar fi din lumea aceasta,
ἐμοὶ ἠγωνίζοντο, ἵνα μὴ παραδοθῶ mele s-ar fi nevoit, ca să nu fiu slujitorii Mei s-ar fi luptat ca
τοῖς ᾿Ιουδαίοις· νῦν δὲ ἡ βασιλεία ἡ dat Iudeilor; iar acum Împărăţia să nu fiu predat iudeilor. Dar
ἐμὴ οὐκ ἔστιν ἐντεῦθεν. mea nu este de aici acum împărăţia Mea nu este de
aici.
Ιω Ιη-37 εἶπεν οὖν αὐτῷ ὁ Πιλᾶτος· 37. Deci a zis Pilat lui: au Ioan 18:37. Deci i-a zis Pilat:
οὐκοῦν βασιλεὺς εἶ σύ; ἀπεκρίθη împărat ești tu? Răspuns-a Iisus: Aşadar eşti Tu împărat?
᾿Ιησοῦς· σὺ λέγεις ὅτι βασιλεύς εἰμι tu zici că împărat sunt eu. Eu Răspuns-a Iisus: Tu zici că Eu
ἐγώ. ἐγὼ εἰς τοῦτο γεγέννημαι καὶ spre aceasta m-am născut, și sunt împărat. Eu spre aceasta
εἰς τοῦτο ἐλήλυθα εἰς τὸν κόσμον, spre aceasta am venit în lume, M-am născut şi pentru aceasta
ἵνα μαρτυρήσω τῇ ἀληθείᾳ. πᾶς ὁ ca să mărturisesc adevărul. Tot am venit în lume, ca să dau
ὢν ἐκ τῆς ἀληθείας ἀκούει μου τῆς cel ce este din adevăr ascultă mărturie pentru adevăr;
φωνῆς. glasul meu. oricine este din adevăr ascultă
Ιω Ιη-38 λέγει αὐτῷ ὁ Πιλᾶτος· τί ἐστιν glasul Meu.
ἀλήθεια; καὶ τοῦτο εἰπὼν πάλιν 38 Zis-a Pilat lui: ce este Ioan 18:38. Pilat I-a zis: Ce este
ἐξῆλθε πρὸς τοὺς ᾿Ιουδαίους καὶ adevărul? Și aceasta zicând, adevărul? Şi zicând aceasta, a
λέγει αὐτοῖς· ἐγὼ οὐδεμίαν αἰτίαν iarăşi a ieşit la Iudei, și a zis lor: ieşit iarăşi la iudei şi le-a zis:
εὑρίσκω ἐν αὐτῷ· eu nici o vină nu aflu întru el. Eu nu găsesc în El nici o vină;
Ιω Ιη-39 ἔστι δὲ συνήθεια ὑμῖν ἵνα ἕνα 39. Ci este vouă obiceiul, ca Ioan 18:39. Dar este la voi
ὑμῖν ἀπολύσω ἐν τῷ πάσχα· să vă slobozesc pe unul la paşti; obiceiul ca la Paşti să vă
βούλεσθε οὖν ὑμῖν ἀπολύσω τὸν deci voiţi să vă slobozesc vouă eliberez pe unul. Voiţi deci să
βασιλέα τῶν ᾿Ιουδαίων; pe împăratul Iudeilor? vă eliberez pe regele iudeilor?
Ιω Ιη-40 ἐκραύγασαν οὖν πάλιν πάντες 40. Strigat-au drept aceea Ioan 18:40. Deci au strigat iarăşi,
λέγοντες· μὴ τοῦτον, ἀλλὰ τὸν iarăşi toți, zicând: nu pe acesta, zicând: Nu pe Acesta, ci pe
Βαραββᾶν. ἦν δὲ ὁ Βαραββᾶς ci pe Varava. Iar Varava era Baraba. Iar Baraba era tâlhar.
λῃστής. tâlhar.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΘ CAPITOLUL 19. CAPITOLUL 19

Ιω Ιθ-1 Τότε οὖν ἔλαβεν ὁ Πιλᾶτος τὸν 1. Deci atunci a luat Pilat pe Ioan 19:1. Deci atunci Pilat a luat
᾿Ιησοῦν καὶ ἐμαστίγωσε. Iisus, și l-a bătut. pe Iisus şi L-a biciuit.
Ιω Ιθ-2 καὶ οἱ στρατιῶται πλέξαντες 2. Și ostaşii împletind Ioan 19:2. Şi ostaşii, împletind
στέφανον ἐξ ἀκανθῶν ἐπέθηκαν cunună de spini, au pus-o în cunună din spini, I-au pus-o pe
αὐτοῦ τῇ κεφαλῇ καὶ ἱμάτιον capul lui, și cu haină mohorâtă cap şi L-au îmbrăcat cu o
πορφυροῦν περιέβαλον αὐτὸν l-au îmbrăcat pe el. mantie purpurie.
Ιω Ιθ-3 καὶ ἔλεγον· χαῖρε ὁ βασιλεὺς 3. Și ziceau: bucură-te, Ioan 19:3. Şi veneau către El şi
τῶν ᾿Ιουδαίων· καὶ ἐδίδουν αὐτῷ împăratul Iudeilor Și îi dau lui ziceau: Bucură-te, regele
ῥαπίσματα. palme. iudeilor! Şi-I dădeau palme.
Ιω Ιθ-4 ἐξῆλθεν οὖν πάλιν ἔξω ὁ 4. Deci a ieşit iarăşi afară Ioan 19:4. Şi Pilat a ieşit iarăşi
278
Πιλᾶτος καὶ λέγει αὐτοῖς· ἴδε ἄγω Pilat, și a zis lor: iată, aduc afară şi le-a zis: Iată vi-L aduc
ὑμῖν αὐτὸν ἔξω, ἵνα γνῶτε ὅτι ἐν vouă pe el afară, ca să pe El afară, ca să ştiţi că nu
αὐτῷ οὐδεμίαν αἰτίαν εὑρίσκω. cunoaşteţi că întru dânsul nici o găsesc în El nici o vină.
Ιω Ιθ-5 ἐξῆλθεν οὖν ὁ ᾿Ιησοῦς ἔξω vină nu aflu. Ioan 19:5. Deci a ieşit Iisus afară,
φορῶν τὸν ἀκάνθινον στέφανον καὶ 5. Deci a ieşit Iisus afară, purtând cununa de spini şi
τὸ πορφυροῦν ἱμάτιον, purtând cununa cea de spini și mantia purpurie. Şi le-a zis
Ιω Ιθ-6 καὶ λέγει αὐτοῖς· ἴδε ὁ haina cea mohorâtă. Și Pilat le-a Pilat: Iată Omul!
ἄνθρωπος. ὅτε οὖν εἶδον αὐτὸν οἱ zis lor: iată omul! Ioan 19:6. Când L-au văzut deci
ἀρχιερεῖς καὶ οἱ ὑπηρέται, 6. Iar dacă l-au văzut pe el arhiereii şi slujitorii au strigat,
ἐκραύγασαν λέγοντες· σταύρωσον Arhiereii și slugile, au strigat, zicând: Răstigneşte-L!
σταύρωσον αὐτόν. λέγει αὐτοῖς ὁ zicând: răstigneşte-l, Răstigneşte-L! Zis-a lor Pilat:
Πιλᾶτος· λάβετε αὐτὸν ὑμεῖς καὶ răstigneşte-l, pe el. Zis-a lor Luaţi-L voi şi răstigniţi-L, căci
σταυρώσατε· ἐγὼ γὰρ οὐχ εὑρίσκω Pilat: luaţi-l voi pe el, și-l eu nu-I găsesc nici o vină.
ἐν αὐτῷ αἰτίαν. răstigniţi; căci eu nu aflu întru el Ioan 19:7. Iudeii i-au răspuns: Noi
Ιω Ιθ-7 ἀπεκρίθησαν αὐτῷ οἱ vină. avem lege şi după legea
᾿Ιουδαῖοι· ἡμεῖς νόμον ἔχομεν, καὶ 7. Răspuns-au lui Iudeii: noi noastră El trebuie să moară, că
κατὰ τὸν νόμον ἡμῶν ὀφείλει lege avem, și după legea noastră S-a făcut pe Sine Fiu al lui
ἀποθανεῖν, ὅτι ἑαυτὸν Θεοῦ υἱὸν dator este să moară, căci pe sine Dumnezeu.
ἐποίησεν. Fiu al lui Dumnezeu s-au făcut. Ioan 19:8. Deci, când a auzit Pilat
Ιω Ιθ-8 ῞Οτε οὖν ἤκουσεν ὁ Πιλᾶτος 8. Iar daca a auzit Pilat acest cuvânt, mai mult s-a
τοῦτον τὸν λόγον, μᾶλλον ἐφοβήθη, acest cuvânt, mai mult s-a temut. temut.
Ιω Ιθ-9 καὶ εἰσῆλθεν εἰς τὸ πραιτώριαν 9. Și a intrat în divan iarăşi, Ioan 19:9. Şi a intrat iarăşi în
πάλιν καὶ λέγει τῷ ᾿Ιησοῦ· πόθεν εἶ și a zis lui Iisus: de unde ești tu? pretoriu şi I-a zis lui Iisus: De
σύ; ὁ δὲ ᾿Ιησοῦς ἀπόκρισιν οὐκ Iar Iisus răspuns nu i-au dat lui. unde eşti Tu? Iar Iisus nu i-a
ἔδωκεν αὐτῷ. dat nici un răspuns.
Ιω Ιθ-10 λέγει οὖν αὐτῷ ὁ Πιλᾶτος· 10. Deci a zis Pilat lui: mie Ioan 19:10. Deci Pilat i-a zis: Mie
ἐμοὶ οὐ λαλεῖς; οὐκ οἶδας ὅτι nu-mi grăieşti? Au nu ştii că nu-mi vorbeşti? Nu ştii că am
ἐξουσίαν ἔχω σταυρῶσαί σε καὶ putere am să te răstignesc, și putere să Te eliberez şi putere
ἐξουσίαν ἔχω ἀπολῦσαί σε; putere am să te slobozesc? am să Te răstignesc?
Ιω Ιθ-11 ἀπεκρίθη ᾿Ιησοῦς· οὐκ εἶχες 11. Răspuns-a Iisus: n-ai Ioan 19:11. Iisus a răspuns: N-ai
ἐξουσίαν οὐδεμίαν κατ᾿ ἐμοῦ, εἰ μὴ avea nici o putere asupra mea, avea nici o putere asupra Mea,
ἦν σοι δεδομένον ἄνωθεν· διὰ de n-ar fi fost dat ţie de sus; dacă nu ţi-ar fi fost dat ţie de
τοῦτο ὁ παραδιδούς μέ σοι μείζονα pentru aceasta cel ce m-a dat ţie, sus. De aceea cel ce M-a
ἁμαρτίαν ἔχει. mai mare păcat are. predat ţie mai mare păcat are.
Ιω Ιθ-12 ἐκ τούτου ἐζήτει ὁ Πιλᾶτος 12. Dintr-aceasta căuta Ioan 19:12. Pentru aceasta, Pilat
ἀπολῦσαι αὐτόν· οἱ δὲ ᾿Ιουδαῖοι Pilat să-l slobozească pe el; iar căuta să-L elibereze; iar iudeii
ἔκραζον λέγοντες· ἐὰν τοῦτον Iudeii strigau, zicând: de vei strigau zicând: Dacă Îl
ἀπολύσῃς, οὐκ εἶ φίλος τοῦ slobozi pe acesta, nu ești prieten eliberezi pe Acesta, nu eşti
Καίσαρος. πᾶς ὁ βασιλέα ἑαυτὸν Cezarului; tot cel ce se face pe prieten al Cezarului. Oricine se
ποιῶν ἀντιλέγει τῷ Καίσαρι. sine împărat, stă împotriva face pe sine împărat este
Cezarului. împotriva Cezarului.
Ιω Ιθ-13 ὁ οὖν Πιλᾶτος ἀκούσας 13. Deci Pilat auzind Ioan 19:13. Deci Pilat, auzind
τοῦτον τὸν λόγον ἤγαγεν ἔξω τὸν cuvântul acesta, a scos afară pe cuvintele acestea, L-a dus
᾿Ιησοῦν, καὶ ἐκάθισεν ἐπὶ τοῦ Iisus, și a şezut pe scaun la afară pe Iisus şi a şezut pe
βήματος εἰς τόπον λεγόμενον judecată în locul ce se cheamă, scaunul de judecată, în locul
Λιθόστρωτον, ἑβραῑστὶ δὲ pardosit cu pietre, iar evreieşte: numit pardosit cu pietre, iar
Γαββαθᾶ· Gavvata. evreieşte Gabbata.
Ιω Ιθ-14 ἦν δὲ παρασκευὴ τοῦ πάσχα, 14. Și era vinerea paştelor, Ioan 19:14. Şi era Vinerea
ὥρα δὲ ὡσεὶ ἕκτη· καὶ λέγει τοῖς și ceasul ca la al şaselea; și a zis Paştilor, cam la al şaselea
᾿Ιουδαίοις· ἴδε ὁ βασιλεὺς ὑμῶν. Iudeilor: iată împăratul vostru! ceas, şi a zis Pilat iudeilor:
Iată Împăratul vostru.
Ιω Ιθ-15 οἱ δὲ ἐκραύγασαν· ἆρον ἆρον, 15. Iar ei au strigat: ia-l, ia-l Ioan 19:15. Deci au strigat aceia:
σταύρωσον αὐτόν. λέγει αὐτοῖς ὁ răstigneşte-l pe el. Zis-a lor Ia-L! Ia-L! Răstigneşte-L! Pilat
Πιλᾶτος· τὸν βασιλέα ὑμῶν Pilat: pe Împăratul vostru să-l le-a zis: Să răstignesc pe
σταυρώσω; ἀπεκρίθησαν οἱ răstignesc? Răspuns-au Împăratul vostru? Arhiereii au
ἀρχιερεῖς· οὐκ ἔχομεν βασιλέα εἰ Arhiereii: n-avem împărat fără răspuns: Nu avem împărat
μὴ Καίσαρα. numai pe Cezarul. decât pe Cezarul.
279
Ιω Ιθ-16 τότε οὖν παρέδωκεν αὐτὸν 16. Deci atunci l-a dat pe el Ioan 19:16. Atunci L-a predat lor
αὐτοῖς ἵνα σταυρωθῇ. lor ca să se răstignească. ca să fie răstignit. Şi ei au luat
Ιω Ιθ-17 Παρέλαβον δὲ τὸν ᾿Ιησοῦν Și au luat pe Iisus, și l-au pe Iisus şi L-au dus ca să fie
καὶ ἤγαγον· καὶ βαστάζων τὸν dus ca să-l răstignească. răstignit.
σταυρὸν αὐτοῦ ἐξῆλθεν εἰς τὸν 17. Și ducându-și Crucea sa, Ioan 19:17. Şi ducându-Şi crucea,
λεγόμενον κρανίου τόπον, ὃς au ieşit la locul ce se cheamă al a ieşit la locul ce se cheamă al
λέγεται ἑβραῑστὶ Γολγοθᾶ, Capăţânei, care se zice evreieşte Căpăţânii, care evreieşte se
Ιω Ιθ-18 ὅπου αὐτὸν ἐσταύρωσαν, καὶ Golgota: zice Golgota,
μετ᾿ αὐτοῦ ἄλλους δύο ἐντεῦθεν 18. Unde l-au răstignit pe el, Ioan 19:18. Unde L-au răstignit, şi
καὶ ἐντεῦθεν, μέσον δὲ τὸν ᾿Ιησοῦν. și împreună cu el alţi doi, de o împreună cu El pe alţi doi, de o
Ιω Ιθ-19 ἔγραψε δὲ καὶ τίτλον ὁ parte și de alta, și în mijloc pe parte şi de alta, iar în mijloc pe
Πιλᾶτος καὶ ἔθηκεν ἐπὶ τοῦ Iisus. Iisus.
σταυροῦ· ἦν δὲ γεγραμμένον· 19. Și a scris și titlu Pilat, și Ioan 19:19. Iar Pilat a scris şi titlu
᾿Ιησοῦς ὁ Ναζωραῖος ὁ βασιλεὺς l-a pus pe Cruce. Și era scris: şi l-a pus deasupra Crucii. Şi
τῶν ᾿Ιουδαίων. Iisus Nazarineanul Împăratul era scris: Iisus Nazarineanul,
Ιω Ιθ-20 τοῦτον οὖν τὸν τίτλον πολλοὶ Iudeilor. Împăratul iudeilor!
ἀνέγνωσαν τῶν ᾿Ιουδαίων, ὅτι 20. Și pe acest titlu mulţi din Ioan 19:20. Deci mulţi dintre iudei
ἐγγὺς ἦν τῆς πόλεως ὁ τόπος ὅπου Iudei l-au cetit, căci aproape era au citit acest titlu, căci locul
ἐσταυρώθη ὁ ᾿Ιησοῦς· καὶ ἦν de cetate locul unde s-a răstignit unde a fost răstignit Iisus era
γεγραμμένον ῾Εβραῑστί, ῾Ελληνιστί, Iisus; și era scris: Evreieşte, aproape de cetate. Şi era scris:
῾Ρωμαῑστί. Elineşte și Râmleneşte. evreieşte, latineşte şi greceşte.
Ιω Ιθ-21 ἔλεγον οὖν τῷ Πιλάτῳ οἱ 21. Deci au zis lui Pilat Ioan 19:21. Deci arhiereii iudeilor
ἀρχιερεῖς τῶν ᾿Ιουδαίων· μὴ Arhiereii Iudeilor: nu scrie, au zis lui Pilat: Nu scrie:
γράφε, ὁ βασιλεὺς τῶν ᾿Ιουδαίων, împăratul Iudeilor; ci cum că el Împăratul iudeilor, ci că Acela
ἀλλ᾿ ὅτι ἐκεῖνος εἶπε, βασιλεύς εἰμι a zis: împărat sunt al Iudeilor. a zis: Eu sunt Împăratul
τῶν ᾿Ιουδαίων. iudeilor.
Ιω Ιθ-22 ἀπεκρίθη ὁ Πιλᾶτος· ὃ 22. Răspuns-a Pilat: ceea ce Ioan 19:22. Pilat a răspuns: Ce
γέγραφα, γέγραφα. am scris, am scris. am scris, am scris.
Ιω Ιθ-23 Οἱ οὖν στρατιῶται ὅτε 23 Iar ostaşii, dacă au Ioan 19:23. După ce au răstignit
ἐσταύρωσαν τὸν ᾿Ιησοῦν, ἔλαβον răstignit pe Iisus, au luat hainele pe Iisus, ostaşii au luat hainele
τὰ ἱμάτια αὐτοῦ καὶ ἐποίησαν lui, și le-au făcut patru părţi, Lui şi le-au făcut patru părţi,
τέσσαρα μέρη, ἑκάστῳ στρατιώτῃ fiecărui ostaş o parte; și fiecărui ostaş câte o parte, şi
μέρος, καὶ τὸν χιτῶνα· ἦν δὲ ὁ cămaşa; și era cămaşa necusută, cămaşa. Dar cămaşa era fără
χιτὼν ἄρραφος, ἐκ τῶν ἄνωθεν de sus ţesută peste tot. cusătură, de sus ţesută în
ὑφαντὸς δι᾿ ὅλου. întregime.
24. Și au zis între dânşii: să Ioan 19:24. Deci au zis unii către
Ιω Ιθ-24 εἶπον οὖν πρὸς ἀλλήλους· μὴ nu o sfâşiem, ci să aruncăm sorţi alţii: Să n-o sfâşiem, ci să
σχίσωμεν αὐτόν, ἀλλὰ λάχωμεν pentru dânsa, a căruia va fi; ca aruncăm sorţii pentru ea, a cui
περὶ αὐτοῦ τίνος ἔσται· ἵνα ἡ γραφὴ să se împlinească scriptura ce să fie; ca să se împlinească
πληρωθῇ ἡ λέγουσα· διεμερίσαντο zice: împărţit-au hainele mele Scriptura care zice: "Împărţit-
τὰ ἱμάτιά μου ἑαυτοῖς, καὶ ἐπὶ τὸν loruşi, și pentru cămaşa mea au au hainele Mele loruşi, şi
ἱματισμόν μου ἔβαλον κλῆρον. aruncat sorţi. Deci ostaşii pentru cămaşa Mea au aruncat
acestea au făcut. sorţii". Aşadar ostaşii acestea
Ιω Ιθ-25 Οἱ μὲν οὖν στρατιῶται ταῦτα au făcut.
ἐποίησαν. εἱστήκεισαν δὲ παρὰ τῷ 25. Și sta lângă Crucea lui Ioan 19:25. Şi stăteau, lângă
σταυρῷ τοῦ ᾿Ιησοῦ ἡ μήτηρ αὐτοῦ Iisus mama lui, și sora mumei crucea lui Iisus, mama Lui şi
καὶ ἡ ἀδελφὴ τῆς μητρὸς αὐτοῦ, lui, Măria a lui Cleopa, și Măria sora mamei Lui, Maria lui
Μαρία ἡ τοῦ Κλωπᾶ καὶ Μαρία ἡ Magdalena. Cleopa, şi Maria Magdalena.
Μαγδαληνή. 26. Deci Iisus văzând pe Ioan 19:26. Deci Iisus, văzând pe
Ιω Ιθ-26 ᾿Ιησοῦς οὖν ἰδὼν τὴν μητέρα Maica sa și pe ucenicul pe care mama Sa şi pe ucenicul pe care
καὶ τὸν μαθητὴν παρεστῶτα ὃν iubea, stând, a zis Maicii sale: Îl iubea stând alături, a zis
ἠγάπα, λέγει τῇ μητρί αὐτοῦ· γύναι, Femeie, iată Fiul tău mamei Sale: Femeie, iată fiul
ἴδε ὁ υἱός σου. tău!
Ιω Ιθ-27 εἶτα λέγει τῷ μαθητῇ· ἰδοὺ ἡ 27. După aceea a zis Ioan 19:27. Apoi a zis ucenicului:
μήτηρ σου. καὶ ἀπ᾿ ἐκείνης τῆς ucenicului: iată mama ta! Și Iată mama ta! Şi din ceasul
ὥρας ἔλαβεν ὁ μαθητὴς αὐτὴν εἰς dintr-acel ceas a luat-o pe dânsa acela ucenicul a luat-o la sine.
τὰ ἴδια. ucenicul întru ale sale. Ioan 19:28. După aceea, ştiind
280
Ιω Ιθ-28 Μετὰ τοῦτο εἰδὼς ὁ ᾿Ιησοῦς 28. După aceea ştiind Iisus Iisus că toate s-au săvârşit
ὅτι πάντα ἤδη τετέλεσται, ἵνα că toate s-au săvârşit, ca să se acum, ca să se împlinească
τελειωθῇ ἡ γραφή, λέγει· διψῶ. împlinească scriptura, a zis: mi- Scriptura, a zis: Mi-e sete.
e sete. Ioan 19:29. Şi era acolo un vas
Ιω Ιθ-29 σκεῦος οὖν ἔκειτο ὄξους 29. Și era acolo un vas plin plin cu oţet; iar cei care Îl
μεστόν· οἱ δὲ πλήσαντες σπόγγον de oţet; iar ei umplând un burete loviseră, punând în vârful unei
ὄξους καὶ ὑσσώπῳ περιθέντες de oţet, și în isop puindu-l, l-au trestii de isop un burete
προσήνεγκαν αὐτοῦ τῷ στόματι. dus la gura lui. înmuiat în oţet, l-au dus la gura
30. Deci dacă au luat oţetul Lui.
Ιω Ιθ-30 ὅτε οὖν ἔλαβε τὸ ὄξος ὁ Iisus, a zis: săvârşitu-s-a; și Ioan 19:30. Deci după ce a luat
᾿Ιησοῦς εἶπε, τετέλεσται, καὶ κλίνας plecându-și capul, și-a dat oţetul, Iisus a zis: Săvârşitu-s-
τὴν κεφαλὴν παρέδωκε τὸ πνεῦμα. duhul. a. Şi plecându-Şi capul, Şi-a
dat duhul.
Ιω Ιθ-31 Οἱ οὖν ᾿Ιουδαῖοι, ἵνα μὴ 31. Iar Iudeii, ca să nu Ioan 19:31. Deci iudeii, fiindcă
μείνῃ ἐπὶ τοῦ σταυροῦ τὰ σώματα rămână pe Cruce trupurile era vineri, ca să nu rămână
ἐν τῷ σαββάτῳ, ἐπεὶ παρασκευὴ sâmbăta, de vreme ce vineri era, trupurile sâmbăta pe cruce,
ἦν· ἦν γὰρ μεγάλη ἡ ἡμέρα ἐκείνη (că era mare ziua sâmbetei căci era mare ziua sâmbetei
τοῦ σαββάτου· ἠρώτησαν τὸν aceea), au rugat pe Pilat ca să le aceleia, au rugat pe Pilat să le
Πιλᾶτον ἵνα κατεαγῶσιν αὐτῶν τὰ zdrobească lor fluierele, și să-i zdrobească fluierele
σκέλη, καὶ ἀρθῶσιν. ridice. picioarelor şi să-i ridice.
Ιω Ιθ-32 ἦλθον οὖν οἱ στρατιῶται, καὶ 32. Deci au venit ostaşii, și Ioan 19:32. Deci au venit ostaşii şi
τοῦ μὲν πρώτου κατέαξαν τὰ σκέλη celui dintâi i-au zdrobit fluierele au zdrobit fluierele celui dintâi
καὶ τοῦ ἄλλου τοῦ συσταυρωθέντος și celuilalt ce s-a răstignit şi ale celuilalt, care era
αὐτῷ· împreună cu el. răstignit împreună cu el.
Ιω Ιθ-33 ἐπὶ δὲ τὸν ᾿Ιησοῦν ἐλθόντες 33. Iar la Iisus venind, dacă Ioan 19:33. Dar venind la Iisus,
ὡς εἶδον αὐτὸν ἤδη τεθνηκότα, οὐ l-au văzut pe el că atunci murise, dacă au văzut că deja murise,
κατέαξαν αὐτοῦ τὰ σκέλη, nu i-au zdrobit lui fluierele; nu I-au zdrobit fluierele.
Ιω Ιθ-34 ἀλλ᾿ εἷς τῶν στρατιωτῶν 34. Ci unul din ostaşi cu Ioan 19:34. Ci unul din ostaşi cu
λόγχῃ αὐτοῦ τὴν πλευρὰν ἔνυξε, καὶ suliţa coasta lui a împuns, și suliţa a împuns coasta Lui şi
εὐθέως ἐξῆλθεν αἷμα καὶ ὕδωρ. îndată au ieşit sânge și apă. îndată a ieşit sânge şi apă.
Ιω Ιθ-35 καὶ ὁ ἑωρακὼς μεμαρτύρηκε, 35. Și cel ce a văzut, a Ioan 19:35. Şi cel ce a văzut a
καὶ ἀληθινὴ αὐτοῦ ἐστιν ἡ mărturisit, și adevărată este mărturisit şi mărturia lui e
μαρτυρία, κἀκεῖνος οἶδεν ὅτι ἀληθῆ mărturisirea lui; și acela ştie că adevărată; şi acela ştie că
λέγει, ἵνα καὶ ὑμεῖς πιστεύσητε. adevărate zice, ca și voi să spune adevărul, ca şi voi să
credeţi. credeţi.
Ιω Ιθ-36 ἐγένετο γὰρ ταῦτα, ἵνα ἡ 36. Că s-au făcut acestea, ca Ioan 19:36. Căci s-au făcut
γραφὴ πληρωθῇ, ὀστοῦν οὐ să se împlinească scriptura: os acestea, ca să se împlinească
συντριβήσεται αὐτοῦ. nu se va zdrobi dintr-însul. Scriptura: "Nu I se va zdrobi
nici un os".
Ιω Ιθ-37 καὶ πάλιν ἑτέρα γραφὴ λέγει· 37. Și iarăşi altă scriptură Ioan 19:37. Şi iarăşi altă
ὄψονται εἰς ὃν ἐξεκέντησαν. zice: vedea-vor pe care l-au Scriptură zice: "Vor privi la
împuns Acela pe care L-au împuns".
Ιω Ιθ-38 Μετὰ δὲ ταῦτα ἠρώτησε τὸν 38. Iar după acestea a rugat Ioan 19:38. După acestea Iosif din
Πιλᾶτον ᾿Ιωσὴφ ὁ ἀπὸ pe Pilat Iosif cel din Arimateea, Arimateea, fiind ucenic al lui
᾿Αριμαθαίας, ὢν μαθητὴς τοῦ fiind și el ucenic al lui Iisus, dar Iisus, dar într-ascuns, de frica
᾿Ιησοῦ, κεκρυμμένος δὲ διὰ τὸν într-ascuns pentru frica Iudeilor, iudeilor, a rugat pe Pilat ca să
φόβον τῶν ᾿Ιουδαίων, ἵνα ἄρῃ τὸ ca să ia trupul lui Iisus; și a dai ridice trupul lui Iisus. Şi Pilat
σῶμα τοῦ ᾿Ιησοῦ· καὶ ἐπέτρεψεν ὁ voie Pilat. Deci a venit, și a luat i-a dat voie. Deci a venit şi a
Πιλᾶτος. ἦλθεν οὖν καὶ ἦρε τὸ trupul lui Iisus. ridicat trupul Lui.
σῶμα τοῦ ᾿Ιησοῦ, 39. Și a venit și Nicodim, cel Ioan 19:39. Şi a venit şi Nicodim,
Ιω Ιθ-39 ἦλθε δὲ καὶ Νικόδημος ὁ ce venise la Iisus noaptea mai cel care venise la El mai
ἐλθὼν πρὸς τὸν ᾿Ιησοῦν νυκτὸς τὸ înainte, aducând amestecătură înainte noaptea, aducând ca la
πρῶτον, φέρων μῖγμα σμύρνης καὶ de smirnă și de aloe, ca la o sută o sută de litre de amestec de
ἀλόης ὡς λίτρας ἑκατόν. de litre. smirnă şi aloe.
Ιω Ιθ-40 ἔλαβον οὖν τὸ σῶμα τοῦ 40. Și au luat trupul lui Ioan 19:40. Au luat deci trupul lui
᾿Ιησοῦ καὶ ἔδησαν αὐτὸ ἐν ὀθονίοις Iisus, și l-au înfăşurat pe el în Iisus şi l-au înfăşurat în giulgiu
μετὰ τῶν ἀρωμάτων, καθὼς ἔθος giulgiuri cu miresme, precum cu miresme, precum este
281
ἐστὶ τοῖς ᾿Ιουδαίοις ἐνταφιάζειν. este obiceiul Iudeilor a îngropa. obiceiul de înmormântare la
iudei.
Ιω Ιθ-41 ἦν δὲ ἐν τῷ τόπῳ ὅπου 41. Și era grădină în locul Ioan 19:41. Iar în locul unde a fost
ἐσταυρώθη κῆπος, καὶ ἐν τῷ κήπῳ unde s-au răstignit; și în grădină răstignit era o grădină, şi în
μνημεῖον καινόν, ἐν ᾧ οὐδέπω mormânt nou, întru care nimeni grădină un mormânt nou, în
οὐδεὶς ἐτέθη· niciodată nu se pusese. care nu mai fusese nimeni
îngropat.
Ιω Ιθ-42 ἐκεῖ οὖν διὰ τὴν παρασκευὴν 42. Deci acolo pentru Ioan 19:42. Deci, din pricina
τῶν ᾿Ιουδαίων, ὅτι ἐγγὺς ἦν τὸ vinerea Iudeilor, căci aproape vinerii iudeilor, acolo L-au pus
μνημεῖον, ἔθηκαν τὸν ᾿Ιησοῦν. era mormântul, au pus pe Iisus. pe Iisus, pentru că mormântul
era aproape.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Κ CAPITOLUL 20. CAPITOLUL 20

Ιω Κ-1 Τῇ δὲ μιᾷ τῶν σαββάτων 1. Iar întru una din sâmbete Ioan 20:1. Iar în ziua întâia a
Μαρία ἡ Μαγδαληνὴ ἔρχεται πρωῒ a venit la mormânt, Măria săptămânii (duminica),
σκοτίας ἔτι οὔσης εἰς τὸ μνημεῖον, Magdalena de dimineaţă, încă Maria Magdalena a venit la
καὶ βλέπει τὸν λίθον ἠρμένον ἐκ întunerec fiind, și a văzut piatra mormânt dis-de-dimineaţă,
τοῦ μνημείου. luată de pe mormânt. fiind încă întuneric, şi a
văzut piatra ridicată de pe
Ιω Κ-2 τρέχει οὖν καὶ ἔρχεται πρὸς 2. Deci a alergat aceea, și a mormânt.
Σίμωνα Πέτρον καὶ πρὸς τὸν ἄλλον venit la Simon Petru, și la Ioan 20:2. Deci a alergat şi a
μαθητὴν ὃν ἐφίλει ὁ ᾿Ιησοῦς, καὶ celălalt ucenic, pe care-l iubea venit la Simon-Petru şi la
λέγει αὐτοῖς· ἦραν τὸν Κύριον ἐκ Iisus, și a zis lor: au luat pe celălalt ucenic pe care-l
τοῦ μνημείου, καὶ οὐκ οἴδαμεν ποῦ Domnul din mormânt, și nu ştim iubea Iisus, şi le-a zis: Au
ἔθηκαν αὐτόν. unde l-au pus pe el. luat pe Domnul din mormânt
şi noi nu ştim unde L-au
Ιω Κ-3 ἐξῆλθεν οὖν ὁ Πέτρος καὶ ὁ 3. Deci a ieşit Petru și pus.
ἄλλος μαθητὴς καὶ ἤρχοντο εἰς τὸ celălalt ucenic, și veneau la Ioan 20:3. Deci a ieşit Petru şi
μνημεῖον. mormânt. celălalt ucenic şi veneau la
mormânt.
Ιω Κ-4 ἔτρεχον δὲ οἱ δύο ὁμοῦ· καὶ ὁ 4. Și alergau amândoi Ioan 20:4. Şi cei doi alergau
ἄλλος μαθητὴς προέδραμε τάχιον împreună; și celălalt ucenic a împreună, dar celălalt
τοῦ Πέτρου καὶ ἦλθε πρῶτος εἰς τὸ alergat înainte mai curând de ucenic, alergând înainte, mai
μνημεῖον, cât Petru, și a venit mai întâiu la repede decât Petru, a sosit
mormânt. cel dintâi la mormânt.
Ιω Κ-5 καὶ παρακύψας βλέπει κείμενα 5. Și plecându-se, a văzut Ioan 20:5. Şi, aplecându-se, a
τὰ ὀθόνια, οὐ μέντοι εἰσῆλθεν giulgiurile zăcând, dar n-a văzut giulgiurile puse jos,
intrat. dar n-a intrat.
Ιω Κ-6 ἔρχεται οὖν Σίμων Πέτρος 6. A venit și Simon Petru Ioan 20:6. A sosit şi Simon-
ἀκολουθῶν αὐτῷ, καὶ εἰσῆλθεν εἰς urmându-i lui, și a intrat în Petru, urmând după el, şi a
τὸ μνημεῖον καὶ θεωρεῖ τὰ ὀθόνια mormânt, și a văzut giulgiurile intrat în mormânt şi a văzut
κείμενα, singure zăcând. giulgiurile puse jos,
Ιω Κ-7 καὶ τὸ σουδάριον, ὃ ἦν ἐπὶ τῆς 7. Și mahrama care a fost pe Ioan 20:7. Iar mahrama, care
κεφαλῆς αὐτοῦ, οὐ μετὰ τῶν capul lui, nu cu giulgiurile fusese pe capul Lui, nu era
ὀθονίων κείμενον, ἀλλὰ zăcând, ci deosebi învăluită într- pusă împreună cu
ἐντετυλιγμένον εἰς ἕνα τόπον. un loc giulgiurile, ci înfăşurată, la
o parte, într-un loc.
Ιω Κ-8 τότε οὖν εἰσῆλθε καὶ ὁ ἄλλος 8. Deci atunci a intrat și Ioan 20:8. Atunci a intrat şi
μαθητὴς ὁ ἐλθὼν πρῶτος εἰς τὸ celălalt ucenic, care venise celălalt ucenic care sosise
μνημεῖον, καὶ εἶδε καὶ ἐπίστευσεν· întâiu la mormânt, și a văzut, și întâi la mormânt, şi a văzut
a crezut şi a crezut.
Ιω Κ-9 οὐδέπω γὰρ ᾔδεισαν τὴν 9. Că încă nu ştiau Ioan 20:9. Căci încă nu ştiau
γραφὴν ὅτι δεῖ αὐτὸν ἐκ νεκρῶν scriptura, că trebuia să învieze Scriptura, că Iisus trebuia să
ἀναστῆναι. din morţi. învieze din morţi.
Ιω Κ-10 ἀπῆλθον οὖν πάλιν πρὸς 10. Și s-au întors ucenicii Ioan 20:10. Şi s-au dus ucenicii
ἑαυτοὺς οἱ μαθηταί. iarăşi la ai săi. iarăşi la ai lor.
Ioan 20:11. Iar Maria stătea
282
Ιω Κ-11 Μαρία δὲ εἱστήκει πρὸς τῷ 11. Iar Măria sta la afară lângă mormânt
μνημείῳ κλαίουσα ἔξω. mormânt plângând afară; și plângând. Şi pe când
plângând s-a plecat în mormânt. plângea, s-a aplecat spre
Ιω Κ-12 ὡς οὖν ἔκλαιε, παρέκυψεν εἰς mormânt.
τὸ μνημεῖον καὶ θεωρεῖ δύο 12. Și a văzut doi îngeri în Ioan 20:12. Şi a văzut doi îngeri
ἀγγέλους ἐν λευκοῖς καθεζομένους, veşminte albe şezând, unul de în veşminte albe şezând, unul
ἕνα πρὸς τῇ κεφαλῇ καὶ ἕνα πρὸς către cap și altul de către către cap şi altul către
τοῖς ποσίν, ὅπου ἔκειτο τὸ σῶμα picioare, unde zăcuse trupul lui picioare, unde zăcuse trupul
τοῦ ᾿Ιησοῦ. Iisus. lui Iisus.
Ioan 20:13. Şi aceia i-au zis:
Ιω Κ-13 καὶ λέγουσιν αὐτῇ ἐκεῖνοι· 13. Și au zis ei aceia, femeie, Femeie, de ce plângi? Pe
γύναι, τί κλαίεις; λέγει αὐτοῖς· ὅτι ce plângi? Zis-a lor: că au luat cine cauţi? Ea le-a zis: Că
ἦραν τὸν Κύριόν μου, καὶ οὐκ οἶδα pe Domnul meu, și nu ştiu unde au luat pe Domnul meu şi nu
ποῦ ἔθηκαν αὐτόν. l-au pus pe dânsul. ştiu unde L-au pus.
Ιω Κ-14 καὶ ταῦτα εἰποῦσα ἐστράφη εἰς 14. Și acestea zicând, s-a Ioan 20:14. Zicând acestea, ea
τὰ ὀπίσω, καὶ θεωρεῖ τὸν ᾿Ιησοῦν întors înapoi, și a văzut pe Iisus s-a întors cu faţa şi a văzut
ἑστῶτα, καὶ οὐκ ᾔδει ὅτι ᾿Ιησοῦς stând, și nu ştia că Iisus este. pe Iisus stând, dar nu ştia că
ἐστι. este Iisus.
Ιω Κ-15 λέγει αὐτῇ ὁ ᾿Ιησοῦς· γύναι, τί 15. Zis-a ei Iisus: femeie, ce Ioan 20:15. Zis-a ei Iisus:
κλαίεις; τίνα ζητεῖς; ἐκείνη plângi? Pe cine cauţi? Iar ei Femeie, de ce plângi? Pe
δοκοῦσα ὅτι ὁ κηπουρός ἐστι, λέγει părându-se că este grădinarul, a cine cauţi? Ea, crezând că
αὐτῷ· κύριε, εἰ σὺ ἐβάστασας zis lui: Doamne, de l-ai luat tu este grădinarul, I-a zis:
αὐτόν, εἰπέ μοι ποῦ ἔθηκας αὐτόν, pe el, spune-mi mie unde l-ai pus Doamne, dacă Tu L-ai luat,
κἀγὼ αὐτὸν ἀρῶ. pe dânsul, și eu (îl) voi lua pe el. spune-mi unde L-ai pus şi eu
Îl voi ridica.
Ιω Κ-16 λέγει αὐτῇ ὁ ᾿Ιησοῦς· Μαρία. 16 Zis-a ei Iisus: Mărie! Ioan 20:16. Iisus i-a zis: Maria!
στραφεῖσα ἐκείνη λέγει αὐτῷ· Întorcându-se aceea, a zis lui: Întorcându-se, aceea I-a zis
ῥαββουνί, ὃ λέγεται, διδάσκαλε. Ravvuni; ce se zice, Învăţătorule. evreieşte: Rabuni! (adică,
Învăţătorule)
Ιω Κ-17 λέγει αὐτῇ ὁ ᾿Ιησοῦς· μή μου 17. Zis-a ei Iisus: nu te Ioan 20:17. Iisus i-a zis: Nu te
ἅπτου· οὔπω γὰρ ἀναβέβηκα πρὸς atinge de mine, că încă nu m-am atinge de Mine, căci încă nu
τὸν πατέρα μου· πορεύου δὲ πρὸς suit la Tatăl meu; ci mergi la M-am suit la Tatăl Meu.
τοὺς ἀδελφούς μου καὶ εἰπὲ αὐτοῖς· frații mei, și le spune lor: mă sui Mergi la fraţii Mei şi le
ἀναβαίνω πρὸς τὸν πατέρα μου καὶ la Tatăl meu și Tatăl vostru, și spune: Mă sui la Tatăl Meu
πατέρα ὑμῶν, καὶ Θεόν μου καὶ Dumnezeul meu și Dumnezeul şi Tatăl vostru şi la
Θεὸν ὑμῶν. vostru. Dumnezeul Meu şi
Dumnezeul vostru.
Ιω Κ-18 ἔρχεται Μαρία ἡ Μαγδαληνὴ 18. A venit Măria Ioan 20:18. Şi a venit Maria
ἀπαγγέλλουσα τοῖς μαθηταῖς ὅτι Magdalena vestind ucenicilor, Magdalena vestind
ἑώρακε τὸν Κύριον, καὶ ταῦτα că a văzul pe Domnul, și acestea ucenicilor că a văzut pe
εἶπεν αὐτῇ. a zis ei. Domnul şi acestea i-a zis ei.
Ioan 20:19. Şi fiind seară, în
Ιω Κ-19 Οὔσης οὖν ὀψίας τῇ ἡμέρᾳ 19. Deci fiind seară în ziua ziua aceea, întâia a
ἐκείνῃ τῇ μιᾷ τῶν σαββάτων, καὶ aceea întru una din sâmbete, și săptămânii (duminica), şi
τῶν θυρῶν κεκλεισμένων ὅπου uşile fiind încuiate, unde erau uşile fiind încuiate, unde
ἦσαν οἱ μαθηταὶ συνηγμένοι διὰ ucenicii adunaţi pentru frica erau adunaţi ucenicii de
τὸν φόβον τῶν ᾿Ιουδαίων, ἦλθεν ὁ Iudeilor, venit-au Iisus și a stătut frica iudeilor, a venit Iisus şi
᾿Ιησοῦς καὶ ἔστη εἰς τὸ μέσον, καὶ în mijloc și a zis lor: pace vouă. a stat în mijloc şi le-a zis:
λέγει αὐτοῖς· εἰρήνη ὑμῖν, Pace vouă!
Ιω Κ-20 καὶ τοῦτο εἰπὼν ἔδειξεν 20. Și acestea zicând, a Ioan 20:20. Şi zicând acestea,
αὐτοῖς τὰς χεῖρας καὶ τὴν πλευρὰν arătat lor mâinile și coasta sa. Și le-a arătat mâinile şi coasta
αὐτοῦ. ἐχάρησαν οὖν οἱ μαθηταὶ s-au bucurat ucenicii, văzând pe Sa. Deci s-au bucurat
ἰδόντες τὸν Κύριον. Domnul. ucenicii, văzând pe Domnul.
Ιω Κ-21 εἶπεν οὖν αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς 21. Deci a zis lor Iisus Ioan 20:21. Şi Iisus le-a zis
πάλιν· εἰρήνη ὑμῖν. καθὼς iarăşi: pace vouă; precum m-a iarăşi: Pace vouă! Precum
ἀπέσταλκέ με ὁ πατήρ, κἀγὼ πέμπω trimis pe mine Tatăl, și eu (vă) M-a trimis pe Mine Tatăl, vă
ὑμᾶς. trimet pe voi. trimit şi Eu pe voi.
283
Ιω Κ-22 καὶ τοῦτο εἰπὼν ἐνεφύσησε 22. Și acestea zicând, a Ioan 20:22. Şi zicând acestea, a
καὶ λέγει αὐτοῖς· λάβετε Πνεῦμα suflat și a zis lor: Luaţi Duh suflat asupra lor şi le-a zis:
῞Αγιον· Sfânt; Luaţi Duh Sfânt;
Ιω Κ-23 ἄν τινων ἀφῆτε τὰς ἁμαρτίας, 23. Cărora veţi ierta Ioan 20:23. Cărora veţi Ierta
ἀφίενται αὐτοῖς, ἄν τινων κρατῆτε, păcatele, se vor ierta lor, și păcatele, le vor fi Iertate şi
κεκράτηνται. cărora le veţi ţinea, vor fi ţinute. cărora le veţi ţine, vor fi
ţinute.
Ιω Κ-24 Θωμᾶς δὲ εἷς ἐκ τῶν δώδεκα, 24. Iar Toma, anul din cei Ioan 20:24. Iar Toma, unul din
ὁ λεγόμενος Δίδυμος, οὐκ ἦν μετ᾿ doisprezece, care se zice cei doisprezece, cel numit
αὐτῶν ὅτε ἦλθεν ὁ ᾿Ιησοῦς. Geamăn, nu era cu dânşii când a Geamănul, nu era cu ei când
venit Iisus. a venit Iisus.
Ιω Κ-25 ἔλεγον οὖν αὐτῷ οἱ ἄλλοι 25. Deci au zis lui ceilalţi Ioan 20:25. Deci au zis lui
μαθηταί· ἑωράκαμεν τὸν Κύριον. ὁ ucenici: am văzut pe Domnul. ceilalţi ucenici: Am văzut pe
δὲ εἶπεν αὐτοῖς· ἐὰν μὴ ἴδω ἐν ταῖς Iar el le-a zis lor: de nu voi Domnul! Dar el le-a zis:
χερσὶν αὐτοῦ τὸν τύπον τῶν ἥλων, vedea în mâinile lui semnul Dacă nu voi vedea, în
καὶ βάλω τὸν δάκτυλόν μου εἰς τὸν cuielor, și de nu voi pune degetul mâinile Lui, semnul cuielor,
τύπον τῶν ἥλων, καὶ βάλω τὴν meu în semnul cuielor, și de nu şi dacă nu voi pune degetul
χεῖρά μου εἰς τὴν πλευρὰν αὐτοῦ, voi pune mâna mea în coasta lui, meu în semnul cuielor, şi
οὐ μὴ πιστεύσω. nu voi crede. dacă nu voi pune mâna mea
în coasta Lui, nu voi crede.
Ιω Κ-26 Καὶ μεθ᾿ ἡμέρας ὀκτὼ πάλιν 26. Și după opt zile iarăşi Ioan 20:26. Şi după opt zile,
ἦσαν ἔσω οἱ μαθηταὶ αὐτοῦ καὶ erau înăuntru ucenicii lui și ucenicii Lui erau iarăşi
Θωμᾶς μετ᾿ αὐτῶν. ἔρχεται ὁ Toma cu dânşii, venit-a Iisus, înăuntru, şi Toma, împreună
᾿Ιησοῦς τῶν θυρῶν κεκλεισμένων, fiind uşile încuiate, și a statut în cu ei. Şi a venit Iisus, uşile
καὶ ἔστη εἰς τὸ μέσον καὶ εἶπεν· mijloc și a zis: pace vouă. fiind încuiate, şi a stat în
εἰρήνη ὑμῖν. mijloc şi a zis: Pace vouă!
Ιω Κ-27 εἶτα λέγει τῷ Θωμᾷ· φέρε τὸν 27. Apoi a zis lui Toma: adu- Ioan 20:27. Apoi a zis lui Toma:
δάκτυλόν σου ὧδε καὶ ἴδε τὰς ţi degetul tău încoace și vezi Adu degetul tău încoace şi
χεῖράς μου, καὶ φέρε τὴν χεῖρά σου mâinile mele, și adu mâna ta și o vezi mâinile Mele şi adu
καὶ βάλε εἰς τὴν πλευράν μου, καὶ pune în coasta mea, și nu fii mâna ta şi o pune în coasta
μὴ γίνου ἄπιστος, ἀλλὰ πιστός. necredincios, ci credincios. Mea şi nu fi necredincios ci
credincios.
Ιω Κ-28 καὶ ἀπεκρίθη Θωμᾶς καὶ 28. Și a răspuns Toma și a Ioan 20:28. A răspuns Toma şi
εἶπεν αὐτῷ· ὁ Κύριός μου καὶ ὁ zis lui: Domnul meu și I-a zis: Domnul meu şi
Θεός μου. Dumnezeul meu. Dumnezeul meu!
Ιω Κ-29 λέγει αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς· ὅτι 29. Zis-a Iisus lui: căci m-ai Ioan 20:29. Iisus I-a zis: Pentru
ἐώρακάς με, πεπίστευκας· μακάριοι văzut pe mine, Tomo, ai crezut; că M-ai văzut ai crezut.
οἱ μὴ ἰδόντες καὶ πιστεύσαντες. fericiţi cei ce n-au văzut și au Fericiţi cei ce n-au văzut şi
Ιω Κ-30 Πολλὰ μὲν οὖν καὶ ἄλλα crezut. au crezut!
σημεῖα ἐποίησεν ὁ ᾿Ιησοῦς 30. Multe încă și alte semne Ioan 20:30. Deci şi alte multe
ἐνώπιον τῶν μαθητῶν αὐτοῦ, ἃ οὐκ a făcut Iisus înaintea ucenicilor minuni a făcut Iisus înaintea
ἔστι γεγραμμένα ἐν τῷ βιβλίῳ săi, care nu sunt scrise în cartea ucenicilor Săi, care nu sunt
τούτῳ· aceasta; scrise în cartea aceasta.
Ιω Κ-31 ταῦτα δὲ γέγραπται ἵνα 31. Iar acestea s-au scris ca Ioan 20:31. Iar acestea s-au
πιστεύσητε ὅτι ᾿Ιησοῦς ἐστιν ὁ să credeţi că Iisus este Hristos, scris, ca să credeţi că Iisus
Χριστὸς ὁ υἱὸς τοῦ Θεοῦ, καὶ ἵνα Fiul lui Dumnezeu, și crezând, este Hristosul, Fiul lui
πιστεύοντες ζωὴν ἔχητε ἐν τῷ viaţă să aveţi întru numele lui. Dumnezeu, şi, crezând, să
ὀνόματι αὐτοῦ. aveţi viaţă în numele Lui.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΚΑ CAPITOLUL 21. CAPITOLUL 21

Ιω Κα-1 Μετὰ ταῦτα ἐφανέρωσεν 1. După acestea iarăşi s-a Ioan 21:1. După acestea, Iisus S-a
ἑαυτὸν πάλιν ὁ ᾿Ιησοῦς τοῖς arătat pe sine Iisus ucenicilor arătat iarăşi ucenicilor la
μαθηταῖς ἐπὶ τῆς θαλάσσης τῆς săi, la marea Tiveriadei, și s-a Marea Tiberiadei, şi S-a arătat
Τιβεριάδος· ἐφανέρωσε δὲ οὕτως. arătat așa: aşa:
Ιω Κα-2 ἦσαν ὁμοῦ Σίμων Πέτρος, καὶ 2. Erau împreună Simon Ioan 21:2. Erau împreună Simon-
Θωμᾶς ὁ λεγόμενος Δίδυμος, καὶ Petru și Toma care se zice Petru şi Toma, cel numit
Ναθαναὴλ ὁ ἀπὸ Κανᾶ τῆς Geamăn și Natanail, cel din Geamănul, şi Natanael, cel din
284
Γαλιλαίας, καὶ οἱ τοῦ Ζεβεδαίου, Cana-Galileei și fiii lui Zevedei Cana Galileii, şi fiii lui
καὶ ἄλλοι ἐκ τῶν μαθητῶν αὐτοῦ și alţi doi din ucenicii lui. Zevedeu şi alţi doi din ucenicii
δύο. Lui.
Ιω Κα-3 λέγει αὐτοῖς Σίμων Πέτρος· 3. Zis-a lor Simon Petru: mă Ioan 21:3. Simon-Petru le-a zis:
ὑπάγω ἁλιεύειν. λέγουσιν αὐτῷ· duc să vânez peşte. Zis-au ei lui: Mă duc să pescuiesc. Şi i-au zis
ἐρχόμεθα καὶ ἡμεῖς σὺν σοί. mergem și noi împreună cu tine. ei: Mergem şi noi cu tine. Şi au
ἐξῆλθον καὶ ἀνέβησαν εἰς τὸ Și au ieşit și s-au suit în corabie ieşit şi s-au suit în corabie, şi în
πλοῖον εὐθύς, καὶ ἐν ἐκείνῃ τῇ νυκτὶ îndată; și într-acea noapte n-au noaptea aceea n-au prins
ἐπίασαν οὐδέν. prins nimic. nimic.
Ιω Κα-4 πρωΐας δὲ ἤδη γενομένης ἔστη 4. Iar dacă s-a făcut Ioan 21:4. Iar făcându-se
ὁ ᾿Ιησοῦς εἰς τὸν αἰγιαλόν· οὐ dimineaţă, au stătut Iisus la dimineaţă, Iisus a stat la ţărm;
μέντοι ᾔδεισαν οἱ μαθηταὶ ὅτι ţărmuri, dar nu ştiau ucenicii că dar ucenicii n-au ştiut că este
᾿Ιησοῦς ἐστι. Iisus este. Iisus.
Ιω Κα-5 λέγει οὖν αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς· 5. Deci a zis lor Iisus: fiilor, Ioan 21:5. Deci le-a zis Iisus:
παιδία, μή τι προσφάγιον ἔχετε; nu cumva aveţi ceva de Fiilor, nu cumva aveţi ceva de
ἀπεκρίθησαν αὐτῷ· οὔ. mâncare? Răspuns-au lui: nu. mâncare? Ei I-au răspuns: Nu.
Ιω Κα-6 ὁ δὲ εἶπεν αὐτοῖς· βάλετε εἰς 6. Iar el a zis lor: aruncaţi Ioan 21:6. Iar El le-a zis: Aruncaţi
τὰ δεξιὰ μέρη τοῦ πλοίου τὸ mreaja de partea dreaptă a mreaja în partea dreaptă a
δίκτυον, καὶ εὑρήσετε. ἔβαλον οὖν, corăbiei și veţi afla. Și au corăbiei şi veţi afla. Deci au
καὶ οὐκέτι αὐτὸ ἑλκύσαι ἴσχυσαν aruncat și nu mai puteau să o aruncat-o şi nu mai puteau s-o
ἀπὸ τοῦ πλήθους τῶν ἰχθύων. tragă pe ea de mulţimea peştilor. tragă de mulţimea peştilor.
Ιω Κα-7 λέγει οὖν ὁ μαθητὴς ἐκεῖνος, 7. Zis-a drept aceia ucenicul Ioan 21:7. Şi a zis lui Petru
ὃν ἠγάπα ὁ ᾿Ιησοῦς, τῷ Πέτρῳ· ὁ acela, pe care-l iubea Iisus, lui ucenicul acela pe care-l iubea
Κύριός ἐστι. Σίμων οὖν Πέτρος Petru: Domnul este. Iar Simon Iisus: Domnul este! Deci
ἀκούσας ὅτι ὁ Κύριός ἐστι, τὸν Petru auzind că Domnul este, cu Simon-Petru, auzind că este
ἐπενδύτην διεζώσατο· ἦν γὰρ haina s-a încins (că era gol), și Domnul, şi-a încins haina, căci
γυμνός· καὶ ἔβαλεν ἑαυτὸν εἰς τὴν s-a aruncat în mare. era dezbrăcat, şi s-a aruncat în
θάλασσαν· apă.
Ιω Κα-8 οἱ δὲ ἄλλοι μαθηταὶ τῷ 8. Iar ceilalţi ucenici cu Ioan 21:8. Şi ceilalţi ucenici au
πλοιαρίῳ ἦλθον· οὐ γὰρ ἦσαν corăbioara au venit, (căci nu venit cu corabia, căci nu erau
μακρὰν ἀπὸ τῆς γῆς, ἀλλ᾿ ὡς ἀπὸ erau departe de pământ, ci ca la departe de ţărm, ci la două sute
πηχῶν διακοσίων, σύροντες τὸ două suie de coţi) trăgând de coţi, trăgând mreaja cu
δίκτυον τῶν ἰχθύων. mreaja cu peştii. peşti.
Ιω Κα-9 ὡς οὖν ἀπέβησαν εἰς τὴν γῆν, 9. Deci dacă au ieşit la Ioan 21:9. Deci, când au ieşit la
βλέπουσιν ἀνθρακιὰν κειμένην καὶ pământ, au văzut jeratec stând și ţărm, au văzut jar pus jos şi
ὀψάριον ἐπικείμενον καὶ ἄρτον. peşte pus deasupra și pâine. peşte pus deasupra, şi pâine.
Ioan 21:10. Iisus le-a zis: Aduceţi
Ιω Κα-10 λέγει αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς· 10. Zis-au lor Iisus: aduceţi din peştele pe care l-aţi prins
ἐνέγκατε ἀπὸ τῶν ὀψαρίων ὧν din peştii care aţi prins acum. acum.
ἐπιάσατε νῦν. Ioan 21:11. Simon-Petru s-a suit
Ιω Κα-11 ἀνέβη Σίμων Πέτρος καὶ 11. S-a suit Simon Petru și a în corabie şi a tras mreaja la
εἵλκυσε τὸ δίκτυον ἐπὶ τῆς γῆς, tras mreaja la uscat plină de ţărm, plină de peşti mari: o
μεστὸν ἰχθύων μεγάλων ἑκατὸν peşti mari o sută cincizeci și trei, sută cincizeci şi trei, şi, deşi
πεντήκοντα τριῶν· καὶ τοσούτων și atâţia fiind nu s-a rupt mreaja. erau atâţia, nu s-a rupt
ὄντων οὐκ ἐσχίσθη τὸ δίκτυον. mreaja.
12. Zis-au lor Iisus: veniţi de Ioan 21:12. Iisus le-a zis: Veniţi de
Ιω Κα-12 λέγει αὐτοῖς ὁ ᾿Ιησοῦς· δεῦτε prânziţi. Și nimeni nu cuteza din prânziţi. Şi nici unul din
ἀριστήσατε. οὐδεὶς δὲ ἐτόλμα τῶν ucenici să-l întrebe pe el: tu cine ucenici nu îndrăznea să-L
μαθητῶν ἐξετάσαι αὐτὸν σὺ τίς εἶ, ești? Ştiind că Domnul este. întrebe: Cine eşti Tu?, ştiind că
εἰδότες ὅτι ὁ Κύριός ἐστιν. este Domnul.
Ιω Κα-13 ἔρχεται οὖν ὁ ᾿Ιησοῦς καὶ 13. Și a venit Iisus și a luat Ioan 21:13. Deci a venit Iisus şi a
λαμβάνει τὸν ἄρτον καὶ δίδωσιν pâinea și le-a dat lor, și peştele luat pâinea şi le-a dat lor, şi de
αὐτοῖς, καὶ τὸ ὀψάριον ὁμοίως. aşijderea. asemenea şi peştele.
Ιω Κα-14 Τοῦτο ἤδη τρίτον ἐφανερώθη 14. Cu aceasta acum a treia Ioan 21:14. Aceasta este, acum, a
ὁ ᾿Ιησοῦς τοῖς μαθηταῖς αὐτοῦ oară s-a arătat Iisus ucenicilor treia oară când Iisus S-a arătat
ἐγερθεὶς ἐκ νεκρῶν. săi, după ce s-a sculat din morţi. ucenicilor, după ce S-a sculat
din morţi.
285
Ιω Κα-15 ῞Οτε οὖν ἠρίστησαν, λέγει τῷ 15 Deci dacă au prânzit, a Ioan 21:15. Deci după ce au
Σίμωνι Πέτρῳ ὁ ᾿Ιησοῦς· Σίμων zis Iisus lui Simon Petru: Simone prânzit, a zis Iisus lui Simon-
᾿Ιωνᾶ, ἀγαπᾷς με πλεῖον τούτων; al lui Iona, mă iubeşti mai mult Petru: Simone, fiul lui Iona,
λέγει αὐτῶ· ναί, Κύριε, σὺ οἶδας ὅτι decât aceştia? Zis-a lui: așa Mă iubeşti tu mai mult decât
φιλῶ σε. λέγει αὐτῷ· βόσκε τὰ Doamne, tu ştii că te iubesc. Zis- aceştia? El I-a răspuns: Da,
ἀρνία μου. a lui: paște mieluşeii mei. Doamne, Tu ştii că Te iubesc.
Zis-a lui: Paşte mieluşeii Mei.
Ιω Κα-16 λέγει αὐτῷ πάλιν δεύτερον· 16. Zis-a lui iarăşi a doua Ioan 21:16. Iisus i-a zis iarăşi, a
Σίμων ᾿Ιωνᾶ, ἀγαπᾷς με; λέγει oară: Simone al lui Iona, mă doua oară: Simone, fiul lui
αὐτῷ· ναί, Κύριε, σὺ οἶδας ὅτι iubeşti? Răspuns-a lui: așa Iona, Mă iubeşti? El I-a zis:
φιλῶ σε. λέγει αὐτῷ· ποίμανε τὰ Doamne, tu ştii că le iubesc. Zis- Da, Doamne, Tu ştii că Te
πρόβατά μου. au lui: păstoreşte oile mele. iubesc. Zis-a Iisus lui:
Păstoreşte oile Mele.
Ιω Κα-17 λέγει αὐτῷ τὸ τρίτον· Σίμων 17. Zis-a lui a treia oară: Ioan 21:17. Iisus i-a zis a treia
᾿Ιωνᾶ, φιλεῖς με; ἐλυπήθη ὁ Πέτρος Simone a lui Iona, mă iubeşti? S- oară: Simone, fiul lui Iona, Mă
ὅτι εἶπεν αὐτῷ τὸ τρίτον, φιλεῖς με, a mâhnit Petru căci a zis lui a iubeşti? Petru s-a întristat, că
καὶ εἶπεν αὐτῷ· Κύριε, σὺ πάντα treia oară: mă iubeşti? Și a zis i-a zis a treia oară: Mă iubeşti?
οἶδας, σὺ γινώσκεις ὅτι φιλῶ σε. lui: Doamne, tu toate ştii; tu ştii şi I-a zis: Doamne, Tu ştii
λέγει αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς· βόσκε τὰ că te iubesc. Zis-a Iisus lui: toate. Tu ştii că Te iubesc. Iisus
πρόβατά μου. paște oile mele. i-a zis: Paşte oile Mele.
18. Amin, amin zic ţie: când Ioan 21:18. Adevărat, adevărat zic
Ιω Κα-18 ἀμὴν ἀμὴν λέγω σοι, ὅτε ἦς erai mai tânăr, te încingeai pe ţie: Dacă erai mai tânăr, te
νεώτερος, ἐζώννυες σεαυτὸν καὶ tine însuţi și umblai unde vreai; încingeai singur şi umblai unde
περιεπάτεις ὅπου ἤθελες· ὅταν δὲ iar după ce vei îmbătrâni, vei voiai; dar când vei îmbătrâni,
γηράσῃς, ἐκτενεῖς τὰς χεῖράς σου, întinde mâinile tale, și altul te va vei întinde mâinile tale şi altul
καὶ ἄλλος σε ζώσει, καὶ οἴσει ὅπου încinge și te va duce unde tu nu te va încinge şi te va duce unde
οὐ θέλεις. voieşti. nu voieşti.
Ioan 21:19. Iar aceasta a zis-o,
Ιω Κα-19 τοῦτο δὲ εἶπε σημαίνων ποίῳ 19 Și aceasta a zis, însemnând cu ce fel de moarte
θανάτῳ δοξάσει τὸν Θεόν. καὶ însemnând cu ce moarte va slăvi va preaslăvi pe Dumnezeu. Şi
τοῦτο εἰπὼν λέγει αὐτῷ· ἀκολούθει pe Dumnezeu. Și aceasta grăind, spunând aceasta, i-a zis:
μοι. a zis lui: urmează mie. Urmează Mie.
Ioan 21:20. Dar întorcându-se,
Ιω Κα-20 ἐπιστραφεὶς δὲ ὁ Πέτρος 20. Iar întorcându-se Petru, Petru a văzut venind după el pe
βλέπει τὸν μαθητὴν ὃν ἠγάπα ὁ a văzut pe ucenicul pe care-l ucenicul pe care-l iubea Iisus,
᾿Ιησοῦς ἀκολουθοῦντα, ὃς καὶ iubea Iisus mergând după el, acela care la Cină s-a rezemat
ἀνέπεσεν ἐν τῷ δείπνῳ ἐπὶ τὸ care se și culcase la cină pe de pieptul Lui şi I-a zis:
στῆθος αὐτοῦ καὶ εἶπε· Κύριε, τίς pieptul lui și zisese: Doamne, Doamne, cine este cel ce Te va
ἐστιν ὁ παραδιδούς σε; cine este cela ce va să te vândă? vinde?
Ioan 21:21. Pe acesta deci,
Ιω Κα-21 τοῦτον ἰδὼν ὁ Πέτρος λέγει 21. Pe acela văzându-l văzându-l, Petru a zis lui Iisus:
τῷ ᾿Ιησοῦ· Κύριε, οὗτος δὲ τί; Petru, a zis lui Iisus: Doamne, Doamne, dar cu acesta ce se va
dar acesta ce? întâmpla?
Ιω Κα-22 λέγει αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς· ἐὰν 22. Zis-a Iisus lui: de voi Ioan 21:22. Zis-a Iisus lui: Dacă
αὐτὸν θέλω μένειν ἕως ἔρχομαι, τί vrea să rămână acesta până voi voiesc ca acesta să rămână
πρὸς σέ; σὺ ἀκολούθει μοι. veni, ce-ţi este ţie? Tu urmează până voi veni, ce ai tu? Tu
mie. urmează Mie.
Ιω Κα-23 ἐξῆλθεν οὖν ὁ λόγος οὗτος 23. Deci a ieşit cuvântul Ioan 21:23. De aceea a ieşit
εἰς τοὺς ἀδελφοὺς ὅτι ὁ μαθητὴς acesta între fraţi, că ucenicul cuvântul acesta între fraţi, că
ἐκεῖνος οὐκ ἀποθνήσκει· καὶ οὐκ acesta nu va muri, și n-a zis Iisus ucenicul acela nu va muri; dar
εἶπεν αὐτῷ ὁ ᾿Ιησοῦς ὅτι οὐκ lui: nu va muri, ci, de voi vrea să Iisus nu i-a spus că nu va muri
ἀποθνήσκει, ἀλλ᾿ ἐὰν αὐτὸν θέλω rămâie acesta până voi veni, ce- ci: dacă voiesc ca acesta să
μένειν ἕως ἔρχομαι, τί πρὸς σέ ţi este ţie? rămână până voi veni, ce ai
tu?
Ιω Κα-24 Οὗτός ἐστιν ὁ μαθητὴς ὁ 24. Acesta este ucenicul care Ioan 21:24. Acesta este ucenicul
μαρτυρῶν περὶ τούτων καὶ γράψας mărturiseşte pentru acestea și a care mărturiseşte despre
ταῦτα, καὶ οἴδαμεν ὅτι ἀληθής ἐστιν scris acestea, și ştim că acestea şi care a scris acestea,
286
ἡ μαρτυρία αὐτοῦ. adevărată este mărturisirea lui. şi ştim că mărturia lui e
adevărată.
Ιω Κα-25 ἔστι δὲ καὶ ἄλλα πολλὰ ὅσα 25. Sunt încă și altele multe Ioan 21:25. Dar sunt şi alte multe
ἐποίησεν ὁ ᾿Ιησοῦς, ἅτινα ἐὰν câte a făcut Iisus, care de s-ar fi lucruri pe care le-a făcut Iisus
γράφηται καθ᾿ ἕν, οὐδὲ αὐτὸν οἶμαι scris câte una, nici în lumea şi care, dacă s-ar fi scris cu de-
τὸν κόσμον χωρῆσαι τὰ γραφόμενα aceasta mi se pare că n-ar amănuntul, cred că lumea
βιβλία. ἀμήν. încăpea cărţile ce s-ar fi scris. aceasta n-ar cuprinde cărţile
Amin. ce s-ar fi scris. Amin.
287
ΠΡΑΞΕΙΣ ΤΩΝ ΑΠΟΣΤΟΛΩΝ FAPTELE FAPTELE
ΑΙ ΠΡΑΞΕΙΣ ΤΩΝ SFINŢILOR APOSTOLI SFINŢILOR APOSTOLI
ΑΠΟΣΤΟΛΩΝ
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Α CAPITOLUL 1 CAPITOLUL 1
Πρ Α-1 Τὸν μὲν πρῶτον λόγον 1. Cuvântul cel dintâi am făcut, Fapt.1:1. Cuvântul cel dintâi l-am
ἐποιησάμην περὶ πάντων, ὦ o Teofile, pentru toate cele ce au făcut o, Teofile, despre toate
Θεόφιλε, ὧν ἤρξατο ὁ ᾿Ιησοῦς început Iisus a face și a învăţa, cele ce a început Iisus a face şi
ποιεῖν τε καὶ διδάσκειν a învăţa,
Πρ Α-2 ἄχρι ἧς ἡμέρας ἐντειλάμενος 2. Până în ziua întru care S-a Fapt.1:2. Până în ziua în care S-a
τοῖς ἀποστόλοις διὰ Πνεύματος înălţat, poruncind prin Duhul înălţat la cer, poruncind prin
῾Αγίου οὓς ἐξελέξατο ἀνελήφθη· Sfânt apostolilor pe care au ales, Duhul Sfânt apostolilor pe care
i-a ales,
Πρ Α-3 οἷς καὶ παρέστησεν ἑαυτὸν 3. Cărora s-au și înfăţişat pe Fapt.1:3. Cărora S-a şi înfăţişat
ζῶντα μετὰ τὸ παθεῖν αὐτὸν ἐν sine viu după patima sa în multe pe Sine viu după patima Sa
πολλοῖς τεκμηρίοις, δι᾿ ἡμερῶν semne adevărate, prin patruzeci prin multe semne doveditoare,
τεσσαράκοντα ὀπτανόμενος αὐτοῖς de zile arătându-se lor și grăind arătându-li-Se timp de
καὶ λέγων τὰ περὶ τῆς βασιλείας τοῦ cele pentru împărăţia lui patruzeci de zile şi vorbind cele
Θεοῦ. Dumnezeu; despre împărăţia lui
Dumnezeu.
Πρ Α-4 καὶ συναλιζόμενος παρήγγειλεν 4. Și cu dânşii petrecând, au Fapt.1:4. Şi cu ei petrecând, le-a
αὐτοῖς ἀπὸ ῾Ιεροσολύμων μὴ poruncit lor de la Ierusalim să poruncit să nu se depărteze de
χωρίζεσθαι, ἀλλὰ περιμένειν τὴν nu se despartă, ci să aştepte Ierusalim, ci să aştepte
ἐπαγγελίαν τοῦ πατρὸς ἣν ἠκούσατέ făgăduinţa Tatălui care aţi auzit făgăduinţa Tatălui, pe care (a
μου· de la mine, zis El) aţi auzit-o de la Mine:
Πρ Α-5 ὅτι ᾿Ιωάννης μὲν ἐβάπτισεν 5. Căci Ioan a botezat cu apă, Fapt.1:5. Că Ioan a botezat cu
ὕδατι, ὑμεῖς δὲ βαπτισθήσεσθε ἐν iară voi vă veţi boteza cu Duhul apă, iar voi veţi fi botezaţi cu
Πνεύματι ῾Αγίῳ οὐ μετὰ πολλὰς Sfânt nu după multe zilele Duhul Sfânt, nu mult după
ταύτας ἡμέρας. acestea. aceste zile.
Πρ Α-6 οἱ μὲν οὖν συνελθόντες 6. Iar ei adunându-se, au Fapt.1:6. Iar ei, adunându-se, Îl
ἐπηρώτων αὐτὸν λέγοντες· Κύριε, întrebat pe dânsul, zicând: întrebau, zicând: Doamne,
εἰ ἐν τῷ χρόνῳ τούτῳ Doamne, au întru acest an vei să oare, în acest timp vei aşeza
ἀποκαθιστάνεις τὴν βασιλείαν τῷ aşezi împărăţia lui Israil? Tu, la loc, împărăţia lui
᾿Ισραήλ; Israel?
Πρ Α-7 εἶπε δὲ πρὸς αὐτούς· οὐχ ὑμῶν 7. Iar el au zis către dânşii: Nu Fapt.1:7. El a zis către ei: Nu este
ἐστι γνῶναι χρόνους ἢ καιροὺς οὓς este al vostru a şti anii sau al vostru a şti anii sau vremile
ὁ πατὴρ ἔθετο ἐν τῇ ἰδίᾳ ἐξουσίᾳ, vremile, care Tatăl le-a pus întru pe care Tatăl le-a pus în
Πρ Α-8 ἀλλὰ λήψεσθε δύναμιν a sa stăpânire, stăpânirea Sa,
ἐπελθόντος τοῦ ῾Αγίου Πνεύματος 8. Ci veţi lua putere, venind Fapt.1:8. Ci veţi lua putere,
ἐφ᾿ ὑμᾶς, καὶ ἔσεσθέ μοι μάρτυρες Duhul Sfânt peste voi, și veţi fi venind Duhul Sfânt peste voi, şi
ἔν τε ῾Ιερουσαλὴμ καὶ ἐν πάσῃ τῇ mie mărturii în Ierusalim și în Îmi veţi fi Mie martori în
᾿Ιουδαίᾳ καὶ Σαμαρείᾳ καὶ ἕως toată Iudeea și în Samaria și Ierusalim şi în toată Iudeea şi
ἐσχάτου τῆς γῆς. până la marginea pământului. în Samaria şi până la marginea
Πρ Α-9 καὶ ταῦτα εἰπὼν βλεπόντων pământului.
αὐτῶν ἐπήρθη,καὶ νεφέλη ὑπέλαβεν 9. Și acestea zicând, privind ei, Fapt.1:9. Şi acestea zicând, pe
αὐτὸν ἀπὸ τῶν ὀφθαλμῶν αὐτῶν. s-au înălţat; și nor a luat pe el când ei priveau, S-a înălţat şi
Πρ Α-10 καὶ ὡς ἀτενίζοντες ἦσαν εἰς de la ochii lor. un nor L-a luat de la ochii lor.
τὸν οὐρανὸν πορευομένου αὐτοῦ, 10. Și căutând ei la cer când Fapt.1:10. Şi privind ei, pe când
καὶ ἰδοὺ ἄνδρες δύο mergea el, iată doi bărbaţi au El mergea la cer, iată doi
παρειστήκεισαν αὐτοῖς ἐν ἐσθῆτι stătut înaintea lor în veşminte bărbaţi au stat lângă ei,
λευκῇ, albe, îmbrăcaţi în haine albe,
Πρ Α-11 οἳ καὶ εἶπον· ἄνδρες 11. Care au și zis: Bărbaţi Fapt.1:11. Care au şi zis: Bărbaţi
Γαλιλαῖοι, τί ἑστήκατε ἐμβλέποντες Galileieni, ce staţi căutând spre galileieni, de ce staţi privind la
εἰς τὸν οὐρανόν; οὗτος ὁ ᾿Ιησοῦς ὁ cer? Acest Iisus care s-au înălţat cer? Acest Iisus care S-a
ἀναληφθεὶς ἀφ᾿ ὑμῶν εἰς τὸν de la voi la cer, așa va veni înălţat de la voi la cer, astfel va
οὐρανόν, οὕτως ἐλεύσεται, ὃν precum aţi văzut pe el mergând şi veni, precum L-aţi văzut
τρόπον ἐθεάσασθε αὐτὸν la cer. mergând la cer.
πορευόμενον εἰς τὸν οὐρανόν.
288
Πρ Α-12 Τότε ὑπέστρεψαν εἰς 12. Atunci s-au întors apostolii Fapt.1:12. Atunci ei s-au întors la
῾Ιερουσαλὴμ ἀπὸ ὄρους τοῦ în Ierusalim de la muntele ce se Ierusalim de la muntele ce se
καλουμένου ἐλαιῶνος, ὅ ἐστιν cheamă Eleon, care este cheamă al Măslinilor, care este
ἐγγὺς ῾Ιερουσαλήμ, σαββάτου ἔχον aproape de Ierusalim, calea aproape de Ierusalim , cale de
ὁδόν. sâmbetei având. o sâmbătă.
Πρ Α-13 καὶ ὅτε εἰσῆλθον, ἀνέβησαν 13. Și dacă au intrat, s-au suit în Fapt.1:13. Şi când au intrat, s-au
εἰς τὸ ὑπερῷον οὗ ἦσαν casa de sus, unde locuiau Petru, suit în încăperea de sus, unde
καταμένοντες, ὅ τε Πέτρος καὶ Iacov, Ioan și Andrei, Filip, se adunau de obicei: Petru şi
᾿Ιάκωβος καὶ ᾿Ιωάννης καὶ Thoma, Vartholomei și Matthei, Ioan şi Iacov şi Andrei, Filip şi
᾿Ανδρέας, Φίλιππος καὶ Θωμᾶς, Iacov al lui Alfeu, Simon Zilotis Toma, Bartolomeu şi Matei,
Βαρθολομαῖος καὶ Ματθαῖος, și Iuda al lui Iacov. Iacov al lui Alfeu şi Simon
᾿Ιάκωβος ᾿Αλφαίου καὶ Σίμων ὁ Zelotul şi Iuda al lui Iacov.
Ζηλωτὴς καὶ ᾿Ιούδας ᾿Ιακώβου 14. Aceştia toţi erau aşteptând Fapt.1:14. Toţi aceştia, într-un
Πρ Α-14 οὗτοι πάντες ἦσαν cu un cuget în rugăciune și în cuget, stăruiau în rugăciune
προσκαρτεροῦντες ὁμοθυμαδὸν τῇ cerere, cu femeile și cu Maria, împreună cu femeile şi cu
προσευχῇ καὶ τῇ δεήσει σὺν γυναιξὶ mama lui Iisus, și cu fraţii lui. Maria, mama lui Iisus şi cu
καὶ Μαρίᾳ τῇ μητρὶ τοῦ ᾿Ιησοῦ καὶ fraţii Lui.
σὺν τοῖς ἀδελφοῖς αὐτοῦ. 15. Și în zilele acelea sculându- Fapt.1:15. Şi în zilele acelea,
Πρ Α-15 Καὶ ἐν ταῖς ἡμέραις ταύταις se Petru în mijlocul ucenicilor, a sculându-se Petru în mijlocul
ἀναστὰς Πέτρος ἐν μέσῳ τῶν zis (și era mulţime de nume fraţilor (iar numărul lor era ca
μαθητῶν εἶπεν· ἦν τε ὄχλος împreună ca la o sută și la o sută douăzeci), a zis:
ὀνομάτων ἐπὶ τὸ αὐτὸ ὡς ἑκατὸν douăzeci): Fapt.1:16. Bărbaţi fraţi, trebuia să
εἴκοσιν· 16. Bărbaţi fraţi, se cădea a se se împlinească Scriptura
Πρ Α-16 ἄνδρες ἀδελφοί, ἔδει împlini scriptura aceasta care a aceasta pe care Duhul Sfânt,
πληρωθῆναι τὴν γραφὴν ταύτην ἣν zis-o mai înainte Duhul Sfânt prin gura lui David, a spus-o
προεῖπε τὸ Πνεῦμα τὸ ῞Αγιον διὰ prin gura lui David pentru Iuda, dinainte despre Iuda, care s-a
στόματος Δαυῒδ περὶ ᾿Ιούδα τοῦ care s-a făcut povăţuitor celor făcut călăuză celor ce L-au
γενομένου ὁδηγοῦ τοῖς συλλαβοῦσι ce au prins pe Iisus, prins pe Iisus.
τὸν ᾿Ιησοῦν, 17. Căci numărat era împreună Fapt.1:17. Căci era numărat cu
Πρ Α-17 ὅτι κατηριθμημένος ἦν σὺν cu noi și luase soarta slujbei noi şi luase sorţul acestei
ἡμῖν καὶ ἔλαχε τὸν κλῆρον τῆς acesteia. slujiri.
διακονίας ταύτης. 18. Deci acesta a câştigat loc Fapt.1:18. Deci acesta a dobândit
Πρ Α-18 οὗτος μὲν οὖν ἐκτήσατο din plata nedreptăţii și căzând, a o ţarină din plata nedreptăţii
χωρίον ἐκ μισθοῦ τῆς ἀδικίας, καὶ plesnit peste mijloc și s-au şi, căzând cu capul înainte, a
πρηνὴς γενόμενος ἐλάκησε μέσος, vărsat toate măruntaiele lui; crăpat pe la mijloc şi i s-au
καὶ ἐξεχύθη πάντα τὰ σπλάγχνα vărsat toate măruntaiele.
αὐτοῦ· 19. Și s-a făcut aceasta Fapt.1:19. Şi s-a făcut cunoscută
Πρ Α-19 καὶ γνωστὸν ἐγένετο πᾶσι τοῖς cunoscută la toţi cei ce locuiau aceasta tuturor celor ce
κατοικοῦσιν ῾Ιερουσαλήμ, ὥστε în Ierusalim, așa cât s-a chemat locuiesc în Ierusalim , încât
κληθῆναι τὸ χωρίον ἐκεῖνο τῇ ἰδίᾳ locul acela în limba lor ţarina aceasta s-a numit în
διαλέκτῳ αὐτῶν ᾿Ακελδαμᾶ, Akeldama, adecă Loc al limba lor Hacheldamah, adică
τουτέστι χωρίον αἵματος. Sângelui. Ţarina Sângelui.
Πρ Α-20 γέγραπται γὰρ ἐν βίβλῳ 20. Pentru că scris este în cartea Fapt.1:20. Căci este scris în
ψαλμῶν· γενηθήτω ἡ ἔπαυλις Psalmilor: Facă-se curtea lui Cartea Psalmilor: "Facă-se
αὐτοῦ ἔρημος καὶ μὴ ἔστω ὁ pustie, și să nu fie cine să casa lui pustie şi să nu aibă
κατοικῶν ἐν αὐτῇ· καί· τὴν locuiască întru ea; și : Episcopia cine să locuiască în ea! Şi
ἐπισκοπὴν αὐτοῦ λάβοι ἕτερος. lui să o ia altul. slujirea lui s-o ia altul".
Πρ Α-21 δεῖ οὖν τῶν συνελθόντων ἡμῖν 21. Deci se cuvine dintru aceşti Fapt.1:21. Deci trebuie ca unul
ἀνδρῶν ἐν παντὶ χρόνῳ ἐν ᾧ bărbaţi, care se adunau cu noi în din aceşti bărbaţi, care s-au
εἰσῆλθε καὶ ἐξῆλθεν ἐφ᾿ ἡμᾶς ὁ toată vremea întru care intra și adunat cu noi în timpul cât a
Κύριος ᾿Ιησοῦς, ieşea între noi Domnul Iisus, petrecut între noi Domnul
Iisus,
Πρ Α-22 ἀρξάμενος ἀπὸ τοῦ 22. Începând de la botezul lui Fapt.1:22. Începând de la botezul
βαπτίσματος ᾿Ιωάννου ἕως τῆς Ioan până în ziua întru care s-au lui Ioan, până în ziua în care S-
ἡμέρας ἧς ἀνελήφθη ἀφ᾿ ἡμῶν, înălţat de la noi, să fie cu noi a înălţat de la noi, să fie
μάρτυρα τῆς ἀναστάσεως αὐτοῦ mărturie Învierii lui unul dintru împreună cu noi martor al
γενέσθαι σὺν ἡμῖν ἕνα τούτων. aceştia. învierii Lui.
289
Πρ Α-23 Καὶ ἔστησαν δύο, ᾿Ιωσὴφ τὸν 23. Și au pus pe doi, pe Iosif ce Fapt.1:23. Şi au pus înainte pe
καλούμενον Βαρσαββᾶν, ὃς se cheamă Varsavva, care s-a doi: pe Iosif, numit Barsaba,
ἐπεκλήθη ᾿Ιοῦστος, καὶ Ματθίαν, numit Iust, și pe Matthia. zis şi Iustus, şi pe Matia.
Πρ Α-24 καὶ προσευξάμενοι εἶπον· σὺ 24. Și rugându-se, au zis: Tu, Fapt.1:24. Şi, rugându-se, au zis:
Κύριε, καρδιογνῶστα πάντων, Doamne, care ştii inimile Tu, Doamne, Care cunoşti
ἀνάδειξον ὃν ἐξελέξω ἐκ τούτων tuturor, arată din aceşti doi pe inimile tuturor, arată pe care
τῶν δύο ἕνα, unul care l-ai ales, din aceştia doi l-ai ales,
Πρ Α-25 λαβεῖν τὸν κλῆρον τῆς 25. Să ia soarta slujbei și Fapt.1:25. Ca să ia locul acestei
διακονίας ταύτης καὶ ἀποστολῆς, ἐξ apostoliei acesteia dintru care a slujiri şi al apostoliei din care
ἧς παρέβη ᾿Ιούδας πορευθῆναι εἰς căzut Iuda, ca să meargă în Iuda a căzut, ca să meargă în
τὸν τόπον τὸν ἴδιον. locul lui. locul lui.
Πρ Α-26 καὶ ἔδωκαν κλήρους αὐτῶν, 26. Și au dat sorţii lor și a căzut Fapt.1:26. Şi au tras la sorţi, şi
καὶ ἔπεσεν ὁ κλῆρος ἐπὶ Ματθίαν, soarta pe Matthia și s-a numărat sorţul a căzut pe Matia, şi s-a
καὶ συγκατεψηφίσθη μετὰ τῶν cu cei unsprezece Apostoli. socotit împreună cu cei
ἕνδεκα ἀποστόλων. unsprezece apostoli.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Β CAPITOLUL 2 CAPITOLUL 2

Πρ Β-1 Καὶ ἐν τῷ συμπληροῦσθαι τὴν 1. Și dacă s-a împlinit ziua Fapt.2:1. Şi când a sosit ziua
ἡμέραν τῆς πεντηκοστῆς ἦσαν Praznicului a cincizeci de zile, Cincizecimii, erau toţi
ἅπαντες ὁμοθυμαδὸν ἐπὶ τὸ αὐτό. erau toţi Apostolii împreună împreună în acelaşi loc.
adunaţi la un loc. Fapt.2:2. Şi din cer, fără de veste,
Πρ Β-2 καὶ ἐγένετο ἄφνω ἐκ τοῦ 2. Și s-a făcut fără de veste din s-a făcut un vuiet, ca de suflare
οὐρανοῦ ἦχος ὥσπερ φερομένης cer sunet ca de suflare de vifor de vânt ce vine repede, şi a
πνοῆς βιαίας, καὶ ἐπλήρωσεν ὅλον ce vine repede și a umplut toată umplut toată casa unde şedeau
τὸν οἶκον οὗ ἦσαν καθήμενοι· casa unde şedeau, ei.
Πρ Β-3 καὶ ὤφθησαν αὐτοῖς 3. Și s-au arătat lor limbi Fapt.2:3. Şi li s-au arătat,
διαμεριζόμεναι γλῶσσαι ὡσεὶ împărţite ca de foc, și au şezut împărţite, limbi ca de foc şi au
πυρός, ἐκάθισέ τε ἐφ᾿ ἕνα ἕκαστον pe fiecare din ei, şezut pe fiecare dintre ei.
αὐτῶν,
Πρ Β-4 καὶ ἐπλήσθησαν ἅπαντες 4. Și s-au umplut toţi de Duhul Fapt.2:4. Şi s-au umplut toţi de
Πνεύματος ῾Αγίου, καὶ ἤρξαντο Sfânt, și au început a grăi în alte Duhul Sfânt şi au început să
λαλεῖν ἑτέραις γλώσσαις καθὼς τὸ limbi, precum le da lor Duhul a vorbească în alte limbi, precum
Πνεῦμα ἐδίδου αὐτοῖς grăi. le dădea lor Duhul a grăi.
ἀποφθέγγεσθαι.
Πρ Β-5 ῏Ησαν δὲ ἐν ῾Ιερουσαλὴμ 5. Și erau în Ierusalim lăcuitori Fapt.2:5. Şi erau în Ierusalim
κατοικοῦντες ᾿Ιουδαῖοι, ἄνδρες Iudei, bărbaţi cucernici, dintru locuitori iudei, bărbaţi
εὐλαβεῖς ἀπὸ παντὸς ἔθνους τῶν tot neamul ce este sub cer. cucernici, din toate neamurile
ὑπὸ τὸν οὐρανόν· care sunt sub cer.
Πρ Β-6 γενομένης δὲ τῆς φωνῆς ταύτης 6. Și făcându-se glasul acela, s-a Fapt.2:6. Şi iscându-se vuietul
συνῆλθε τὸ πλῆθος καὶ συνεχύθη, adunat mulţimea și s-a turburat, acela, s-a adunat mulţimea şi s-
ὅτι ἤκουον εἷς ἕκαστος τῇ ἰδίᾳ căci auzea fiecare pe ei grăind a tulburat, căci fiecare îi auzea
διαλέκτῳ λαλούντων αὐτῶν. în limba sa. pe ei vorbind în limba sa.
Πρ Β-7 ἐξίσταντο δὲ πάντες καὶ 7. Și se spăimântau toţi și se Fapt.2:7. Şi erau uimiţi toţi şi se
ἐθαύμαζον λέγοντες πρὸς mirau, zicând unul către altul: minunau zicând: Iată, nu sunt
ἀλλήλους· οὐκ ἰδοὺ πάντες οὗτοί Au nu sunt aceştia ce grăiesc toţi aceştia care vorbesc toţi
εἰσιν οἱ λαλοῦντες Γαλιλαῖοι; Galileieni? galileieni?
Πρ Β-8 καὶ πῶς ἡμεῖς ἀκούομεν 8. Și cum noi auzim fiecare Fapt.2:8. Şi cum auzim noi fiecare
ἕκαστος τῇ ἰδίᾳ διαλέκτῳ ἡμῶν ἐν limba noastră întru care ne-am limba noastră, în care ne-am
ᾗ ἐγεννήθημεν, născut? născut?
Πρ Β-9 Πάρθοι καὶ Μῆδοι καὶ 9. Partenii și Midenii și Fapt.2:9. Parţi şi mezi şi elamiţi şi
᾿Ελαμῖται, καὶ οἱ κατοικοῦντες τὴν Elamitenii și cei ce locuiesc în cei ce locuiesc în
Μεσοποταμίαν, ᾿Ιουδαίαν τε καὶ Mesopotamia, în Iudeea și în Mesopotamia, în Iudeea şi în
Καππαδοκίαν, Πόντον καὶ τὴν Cappadokia în Pont și în Asia. Capadocia, în Pont şi în Asia,
᾿Ασίαν,
Πρ Β-10 Φρυγίαν τε καὶ Παμφυλίαν, 10. În Frighia și în Pamfilia, în Fapt.2:10. În Frigia şi în Pamfilia,
Αἴγυπτον καὶ τὰ μέρη τῆς Λιβύης Egipt și în părţile Liviei ceii de în Egipt şi în părţile Libiei cea
τῆς κατὰ Κυρήνην, καὶ οἱ lângă Kirini, și nemernicii de lângă Cirene, şi romani în
290
ἐπιδημοῦντες ῾Ρωμαῖοι, ᾿Ιουδαῖοί Romani, treacăt, iudei şi prozeliţi,
τε καὶ προσήλυτοι,
Πρ Β-11 Κρῆτες καὶ ῎Αραβες, 11. Iudeii și veneticii, Critenii și Fapt.2:11. Cretani şi arabi, îi
ἀκούομεν λαλούντων αὐτῶν ταῖς Arapii, auzim pe ei grăind în auzim pe ei vorbind în limbile
ἡμετέραις γλώσσαις τὰ μεγαλεῖα limbile noastre măririle lui noastre despre faptele
τοῦ Θεοῦ; Dumnezeu. minunate ale lui Dumnezeu!
Πρ Β-12 ἐξίσταντο δὲ πάντες καὶ 12. Și se spăimântau toţi și se Fapt.2:12. Şi toţi erau uimiţi şi nu
διηπόρουν, ἄλλος πρὸς ἄλλον mirau, zicând unul către altul: se dumireau, zicând unul către
λέγοντες· τί ἂν θέλοι τοῦτο εἶναι; Ce va să fie aceasta? altul: Ce va să fie aceasta?
Πρ Β-13 ἕτεροι δὲ χλευάζοντες ἔλεγον 13. Iară alţii batjocorind, ziceau Fapt.2:13. Iar alţii batjocorindu-i,
ὅτι γλεύκους μεμεστωμένοι εἰσί. că: De must sunt plini. ziceau că sunt plini de must.
Πρ Β-14 Σταθεὶς δὲ Πέτρος σὺν τοῖς 14. Și stând Petru cu cei Fapt.2:14. Şi stând Petru cu cei
ἕνδεκα ἐπῆρε τὴν φωνὴν αὐτοῦ καὶ unsprezece a ridicat glasul său unsprezece, a ridicat glasul şi
ἀπεφθέγξατο αὐτοῖς· ἄνδρες și a zis lor: Bărbaţi Iudei și toţi le-a vorbit: Bărbaţi iudei, şi
᾿Ιουδαῖοι καὶ οἱ κατοικοῦντες cei ce lăcuiţi Ierusalimul, toţi care locuiţi în Ierusalim ,
῾Ιερουσαλὴμ ἅπαντες, τοῦτο ὑμῖν aceasta vouă ştiută să fie și aceasta să vă fie cunoscută şi
γνωστὸν ἔστω καὶ ἐνωτίσασθε τὰ ascultaţi graiurile mele. luaţi în urechi cuvintele mele;
ῥήματά μου.
Πρ Β-15 οὐ γάρ, ὡς ὑμεῖς 15. Pentru că nu precum se pare Fapt.2:15. Că aceştia nu sunt beţi,
ὑπολαμβάνετε, οὗτοι μεθύουσιν· vouă aceştia sunt beţi, că este al cum vi se pare vouă, căci este
ἔστι γὰρ ὥρα τρίτη τῆς ἡμέρας· treilea ceas din zi, al treilea ceas din zi;
Πρ Β-16 ἀλλὰ τοῦτό ἐστι τὸ εἰρημένον 16. Ci aceasta este ceea ce s-a Fapt.2:16. Ci aceasta este ce s-a
διὰ τοῦ προφήτου ᾿Ιωήλ· zis prin prorocul Ioil: spus prin proorocul Ioil:
Πρ Β-17 καὶ ἔσται ἐν ταῖς ἐσχάταις 17. Și va fi în zilele cele de apoi, Fapt.2:17. "Iar în zilele din urmă,
ἡμέραις, λέγει ὁ Θεός, ἐκχεῶ ἀπὸ zice Domnul, turna-voi din zice Domnul, voi turna din
τοῦ πνεύματός μου ἐπὶ πᾶσαν Duhul meu peste tot trupul, și Duhul Meu peste tot trupul şi
σάρκα, καὶ προφητεύσουσιν οἱ υἱοὶ vor proroci feciorii voştri și fiii voştri şi fiicele voastre vor
ὑμῶν καὶ αἱ θυγατέρες ὑμῶν, καὶ οἱfiicele voastre, și tinerii voştri prooroci şi cei mai tineri ai
νεανίσκοι ὑμῶν ὁράσεις ὄψονται, vedenii vor vedea, și bătrânii voştri vor vedea vedenii şi
καὶ οἱ πρεσβύτεροι ὑμῶν ἐνύπνια voştri visuri vor visa. bătrânii voştri vise vor visa.
ἐνυπνιασθήσονται· Fapt.2:18. Încă şi peste slugile
Πρ Β-18 καί γε ἐπὶ τοὺς δούλους μου 18. Încă și peste robii mei și Mele şi peste slujnicele Mele
καὶ ἐπὶ τὰς δούλας μου ἐν ταῖς peste roabele mele în zilele voi turna în acele zile, din
ἡμέραις ἐκείναις ἐκχεῶ ἀπὸ τοῦ acelea voi turna din Duhul meu, Duhul Meu şi vor prooroci.
πνεύματός μου, καὶ προφητεύσουσι. și vor proroci. Fapt.2:19. Şi minuni voi face sus
Πρ Β-19 καὶ δώσω τέρατα ἐν τῷ 19. Și voi da minuni în cer sus și în cer şi jos pe pământ semne:
οὐρανῷ ἄνω καὶ σημεῖα ἐπὶ τῆς γῆς semne pe pământ jos, sânge și sânge, foc şi fumegare de fum.
κάτω, αἷμα καὶ πῦρ καὶ ἀτμίδα foc și fumegare de fum; Fapt.2:20. Soarele se va schimba
καπνοῦ· în întuneric şi luna în sânge,
Πρ Β-20 ὁ ἥλιος μεταστραφήσεται εἰς 20. Soarele se va întoarce întru înainte de a veni ziua
σκότος καὶ ἡ σελήνη εἰς αἷμα πρὶν întunerec și luna în sânge, mai Domnului, cea mare şi
ἢ ἐλθεῖν τὴν ἡμέραν Κυρίου τὴν înainte până ce va veni ziua strălucită.
μεγάλην καὶ ἐπιφανῆ. Domnului cea mare și luminată. Fapt.2:21. Şi tot cel ce va chema
Πρ Β-21 καὶ ἔσται πᾶς ὃς ἂν 21. Și va fi că tot cela ce va numele Domnului se va
ἐπικαλέσηται τὸ ὄνομα Κυρίου chema numele Domnului se va mântui".
σωθήσεται. mântui. Fapt.2:22. Bărbaţi israeliţi,
Πρ Β-22 ῎Ανδρες 22. Bărbaţi Israilteni, ascultaţi
᾿Ισραηλῖται, ascultaţi cuvintele acestea: Pe
ἀκούσατε τοὺς λόγους τούτους. cuvintele acestea: Pe Iisus Iisus Nazarineanul, bărbat
᾿Ιησοῦν τὸν Ναζωραῖον, ἄνδρα ἀπὸ Nazarineanul, bărbat de la adeverit între voi de
τοῦ Θεοῦ ἀποδεδειγμένον εἰς ὑμᾶς Dumnezeu arătat la voi, cu Dumnezeu, prin puteri, prin
δυνάμεσι καὶ τέρασι καὶ σημείοις puteri și cu minuni și cu semne minuni şi prin semne pe care
οἷς ἐποίησε δι᾿ αὐτοῦ ὁ Θεὸς ἐν care le-a făcut printr-Însul le-a făcut prin El Dumnezeu în
μέσῳ ὑμῶν, καθὼς καὶ αὐτοὶ Dumnezeu în mijlocul vostru, mijlocul vostru, precum şi voi
οἴδατε, precum și voi ştiţi, ştiţi,
23. Pe acesta, după sfatul cel Fapt.2:23. Pe Acesta, fiind dat,
Πρ Β-23 τοῦτον τῇ ὡρισμένῃ βουλῇ καὶ rânduit și după mai înainte după sfatul cel rânduit şi după
προγνώσει τοῦ Θεοῦ ἔκδοτον ştiinţa lui Dumnezeu fiind dat, ştiinţa cea dinainte a lui
291
λαβόντες, διὰ χειρῶν ἀνόμων luându-l, și prin mâinile celor Dumnezeu, voi L-aţi luat şi,
προσπήξαντες ἀνείλετε· fără de lege răstignindu-l, l-aţi pironindu-L, prin mâinile celor
omorât. fără de lege, L-aţi omorât,
Πρ Β-24 ὃν ὁ Θεὸς ἀνέστησε λύσας τὰς 24. Pe care Dumnezeu l-au Fapt.2:24. Pe Care Dumnezeu L-a
ὠδῖνας τοῦ θανάτου, καθότι οὐκ ἦν înviat, stricând durerile morţii, înviat, dezlegând durerile
δυνατὸν κρατεῖσθαι αὐτὸν ὑπ᾿ pentru că nu era cu putinţă a fi morţii, întrucât nu era cu
αὐτοῦ. el de dânsa ţinut. putinţă ca El să fie ţinut de ea.
Πρ Β-25 Δαυῒδ γὰρ λέγει εἰς αὐτόν· 25. Că David grăieşte pentru Fapt.2:25. Căci David zice despre
προωρώμην τὸν Κύριον ἐνώπιόν dânsul: Văzut-am pe Domnul El: "Totdeauna am văzut pe
μου διὰ παντός, ὅτι ἐκ δεξιῶν μού înaintea mea pururea, că de-a Domnul înaintea mea, căci El
ἐστιν ἵνα μὴ σαλευθῶ. dreapta mea este, ca să nu mă este de-a dreapta mea, ca să nu
clătesc. mă clatin.
Πρ Β-26 διὰ τοῦτο εὐφράνθη ἡ καρδία 26. Pentru aceasta s-a veselit Fapt.2:26. De aceea s-a bucurat
μου καὶ ἠγαλλιάσατο ἡ Γλῶσσά inima mea, și s-a bucurat limba inima mea şi s-a veselit limba
μου, ἔτι δὲ καὶ ἡ σάρξ μου mea, încă și trupul meu se va mea; chiar şi trupul meu se va
κατασκηνώσει ἐπ᾿ ἐλπίδι, sălăşlui spre nădejde, odihni întru nădejde.
Πρ Β-27 ὅτι οὐκ ἐγκαταλείψεις τὴν 27. Că nu vei lăsa sufletul meu Fapt.2:27. Căci nu vei lăsa
ψυχήν μου εἰς 'δου οὐδὲ δώσεις în iad, nici vei da pe cel Cuvios sufletul meu în iad, nici nu vei
τὸν ὅσιόν σου ἰδεῖν διαφθοράν. al tău să vază stricăciune. da pe cel sfânt al Tău să vadă
stricăciune.
Πρ Β-28 ἐγνώρισάς μου ὁδοὺς ζωῆς, 28. Cunoscute ai făcut mie căile Fapt.2:28. Făcutu-mi-ai cunoscute
πληρώσεις με εὐφροσύνης μετὰ τοῦ vieţii; umplea-mă-vei de veselie căile vieţii; cu înfăţişarea Ta
προσώπου σου. cu faţa ta. mă vei umple de bucurie".
Πρ Β-29 ῎Ανδρες ἀδελφοί, ἐξὸν εἰπεῖν 29. Bărbaţi fraţi, cade-se a grăi Fapt.2:29. Bărbaţi fraţi, cuvine-se
μετὰ παρρησίας πρὸς ὑμᾶς περὶ τοῦ cu îndrăznire către voi pentru a vorbi cu îndrăznire către voi
πατριάρχου Δαυῒδ ὅτι καὶ patriarhul David, că a și murit și despre strămoşul David, că a
ἐτελεύτησε καὶ ἐτάφη καὶ τὸ μνῆμα s-a și îngropat, și mormântul lui murit şi s-a îngropat, iar
αὐτοῦ ἐστιν ἐν ἡμῖν ἄχρι τῆς ἡμέρας este între noi până în ziua mormântul lui este la noi, până
ταύτης. aceasta. în ziua aceasta.
Πρ Β-30 προφήτης οὖν ὑπάρχων, καὶ 30. Deci proroc fiind, și ştiind căFapt.2:30. Deci el, fiind prooroc şi
εἰδὼς ὅτι ὅρκῳ ὤμοσεν αὐτῷ ὁ cu jurământ s-au jurat ştiind că Dumnezeu i S-a jurat
Θεὸς ἐκ καρποῦ τῆς ὀσφύος αὐτοῦ Dumnezeu lui că din rodul cu jurământ să aşeze pe tronu-i
τὸ κατὰ σάρκα ἀναστήσειν τὸν coapselor lui, după trup, va din rodul coapselor lui,
Χριστὸν καθίσαι ἐπὶ τοῦ θρόνου ridica pe Hristos să șadă pe
αὐτοῦ, scaunul lui,
Πρ Β-31 προῑδὼν ἐλάλησε περὶ τῆς 31. Mai înainte văzând, a grăit Fapt.2:31. Mai înainte văzând, a
ἀναστάσεως τοῦ Χριστοῦ ὅτι οὐ de Învierea lui Hristos că nu s-a vorbit despre învierea lui
κατελείφθη ἡ ψυχὴ αὐτοῦ εἰς 'Αδου lăsat sufletul lui în iad, nici Hristos: că n-a fost lăsat în iad
οὐδὲ ἡ σὰρξ αὐτοῦ εἶδε διαφθοράν trupul lui a văzut stricăciune. sufletul Lui şi nici trupul Lui n-
a văzut putreziciunea.
Πρ Β-32 τοῦτον τὸν ᾿Ιησοῦν ἀνέστησεν 32. Pe acest Iisus au înviat Fapt.2:32. Dumnezeu a înviat pe
ὁ Θεός, οὗ πάντες ἡμεῖς ἐσμεν Dumnezeu, căruia noi toţi Acest Iisus, Căruia noi toţi
μάρτυρες. suntem mărturii; suntem martori.
Πρ Β-33 τῇ δεξιᾷ οὖν τοῦ Θεοῦ 33. Drept aceea cu dreapta lui Fapt.2:33. Deci, înălţându-Se prin
ὑψωθείς, τήν τε ἐπαγγελίαν τοῦ Dumnezeu înălţându-se și dreapta lui Dumnezeu şi
῾Αγίου Πνεύματος λαβὼν παρὰ τοῦ făgăduinţa Duhului Sfânt luând primind de la Tatăl făgăduinţa
πατρός, ἐξέχεε τοῦτο ὃ νῦν ὑμεῖς de la Tatăl, au turnat aceasta Duhului Sfânt, L-a revărsat pe
βλέπετε καὶ ἀκούετε. care acum voi vedeţi și auziţi. Acesta, cum vedeţi şi auziţi
voi.
Πρ Β-34 οὐ γὰρ Δαυῒδ ἀνέβη εἰς τοὺς 34. Pentru că nu David s-a suit Fapt.2:34. Căci David nu s-a suit
οὐρανούς, λέγει δὲ αὐτός· εἶπεν ὁ în ceruri, ci zice însuşi: Zis-au la ceruri, dar el a zis: "Zis-a
Κύριος τῷ Κυρίω μου, κάθου ἐκ Domnul Domnului meu, şezi de- Domnul Domnului meu: Şezi
δεξιῶν μου, a dreapta mea, de-a dreapta Mea,
Πρ Β-35 ἕως ἂν θῶ τοὺς ἐχθρούς σου 35. Până ce voi pune pe Fapt.2:35. Până ce voi pune pe
ὑποπόδιον τῶν ποδῶν σου. vrăjmaşii tăi aşternut vrăjmaşii Tăi aşternut
Πρ Β-36 ἀσφαλῶς οὖν γινωσκέτω πᾶς picioarelor tale. picioarelor Tale".
οἶκος ᾿Ισραὴλ ὅτι καὶ Κύριον καὶ 36. Deci cu adeverire să ştie Fapt.2:36. Cu siguranţă să ştie
292
Χριστὸν αὐτὸν ὁ Θεὸς ἐποίησε, toată casa lui Israil că Domn și deci toată casa lui Israel că
τοῦτον τὸν ᾿Ιησοῦν ὃν Hristos au făcut Dumnezeu pe Dumnezeu, pe Acest Iisus pe
ὑμεῖςἐσταυρώσατε. Iisus acesta, pe care voi aţi Care voi L-aţi răstignit, L-a
Πρ Β-37 ᾿Ακούσαντες δὲ κατενύγησαν răstignit. făcut Domn şi Hristos.
τῇ καρδίᾳ, εἶπόν τε πρὸς τὸν 37. Iar ei auzind aceasta s-au Fapt.2:37. Ei auzind acestea, au
Πέτρον καὶ τοὺς λοιποὺς umilit cu inima și au zis către fost pătrunşi la inimă şi au zis
ἀποστόλους· τί ποιήσομεν, ἄνδρες Petru și către ceilalţi apostoli: către Petru şi ceilalţi apostoli:
ἀδελφοί; Ce vom face, bărbaţi fraţi? Bărbaţi fraţi, ce să facem?
Πρ Β-38 Πέτρος δὲ ἔφη πρὸς αὐτούς· 38. Iar Petru a zis către ei: Fapt.2:38. Iar Petru a zis către ei:
μετανοήσατε, καὶ βαπτισθήτω Pocăiţi-vă și să se boteze fiecare Pocăiţi-vă şi să se boteze
ἕκαστος ὑμῶν ἐπὶ τῷ ὀνόματι dintre voi întru numele lui Iisus fiecare dintre voi în numele lui
᾿Ιησοῦ Χριστοῦ εἰς ἄφεσιν Hristos spre iertarea păcatelor, Iisus Hristos, spre iertarea
ἁμαρτιῶν, καὶ λήψεσθε τὴν δωρεὰν și veţi lua darul Sfântului Duh. păcatelor voastre, şi veţi primi
τοῦ ῾Αγίου Πνεύματος. darul Duhului Sfânt.
39. Pentru că vouă este Fapt.2:39. Căci vouă este dată
Πρ Β-39 ὑμῖν γάρ ἐστιν ἡ ἐπαγγελία καὶ făgăduinţa și feciorilor voştri și făgăduinţa şi copiilor voştri şi
τοῖς τέκνοις ὑμῶν καὶ πᾶσι τοῖς εἰς tuturor celor de departe, ori pe tuturor celor de departe, pe
μακράν, ὅσους ἂν προσκαλέσηται câţi va chema Domnul oricâţi îi va chema Domnul
Κύριος ὁ Θεὸς ἡμῶν. Dumnezeul nostru. Dumnezeul nostru.
Πρ Β-40 ἑτέροις τε λόγοις πλείοσι 40. Și cu alte cuvinte mai multe Fapt.2:40. Şi cu alte mai multe
διεμαρτύρετο καὶ παρεκάλει λέγων· mărturisea și îndemna pe dânşii vorbe mărturisea şi-i îndemna,
σώθητε ἀπὸ τῆς γενεᾶς τῆς σκολιᾶς zicând: Mântuiţi-vă de acest zicând: Mântuiţi-vă de acest
ταύτης. neam îndărătnic. neam viclean.
Πρ Β-41 οἱ μὲν οὖν ἀσμένως 41. Deci ei cu dragoste primind Fapt.2:41. Deci cei ce au primit
ἀποδεξάμενοι τὸν λόγον αὐτοῦ cuvântul lui, s-au botezat și s-au cuvântul lui s-au botezat şi în
ἐβαπτίσθησαν, καὶ προσετέθησαν adăogat în ziua aceea suflete ca ziua aceea s-au adăugat ca la
τῇ ἡμέρᾳ ἐκείνη ψυχαὶ ὡσεὶ la trei mii. trei mii de suflete.
τρισχίλιαι.
Πρ Β-42 ἦσαν δὲ προσκαρτεροῦντες τῇ 42. Și erau aşteptând întru Fapt.2:42. Şi stăruiau în
διδαχῇ τῶν ἀποστόλων καὶ τῇ învăţătura apostolilor și întru învăţătura apostolilor şi în
κοινωνίᾳ καὶ τῇ κλάσει τοῦ ἄρτου împărtăşirea și întru frângerea împărtăşire, în frângerea pâinii
καὶ ταῖς προσευχαῖς. pâinii și întru rugăciuni. şi în rugăciuni.
Πρ Β-43 ᾿Εγένετο δὲ πάσῃ ψυχῇ 43. Și s-a făcut peste tot sufletul Fapt.2:43. Şi tot sufletul era
φόβος, πολλά τε τέρατα καὶ σημεῖα frică; că multe minuni și semne cuprins de teamă, căci multe
διὰ τῶν ἀποστόλων ἐγίνετο. prin apostoli se făceau. minuni şi semne se făceau în
Ierusalim prin apostoli, şi
mare frică îi stăpânea pe toţi.
Πρ Β-44 πάντες δὲ οἱ πιστεύοντες ἦσαν 44. Și toţi cei ce au crezut erau Fapt.2:44. Iar toţi cei ce credeau
ἐπὶ τὸ αὐτὸ καὶ εἶχον ἅπαντα κοινά, la aceeaşi și aveau toate de erau laolaltă şi aveau toate de
obşte obşte.
Πρ Β-45 καὶ τὰ κτήματα καὶ τὰς 45. Și moşiile și averile le Fapt.2:45. Şi îşi vindeau bunurile
ὑπάρξεις ἐπίπρασκον καὶ vindeau și le împărţeau pe ele şi averile şi le împărţeau
διεμέριζον αὐτὰ πᾶσι καθότι ἄν τις tuturor după cum fiecare avea tuturor, după cum avea nevoie
χρείαν εἶχε· lipsă; fiecare.
Πρ Β-46 καθ᾿ ἡμέραν τε 46. Și în toate zilele aşteptând cu Fapt.2:46. Şi în fiecare zi, stăruiau
προσκαρτεροῦντες ὁμοθυμαδὸν ἐν un cuget în biserică și frângând într-un cuget în templu şi,
τῷ ἱερῷ, κλῶντές τε κατ᾿ οἶκον prin case pâine, primeau hrană frângând pâinea în casă, luau
ἄρτον, μετελάμβανον τροφῆς ἐν cu bucurie și cu bunătatea inimii împreună hrana întru bucurie
ἀγαλλιάσει καὶ ἀφελότητι καρδίας, şi întru curăţia inimii.
Πρ Β-47 αἰνοῦντες τὸν Θεὸν καὶ 47. Lăudând pe Dumnezeu și Fapt.2:47. Lăudând pe Dumnezeu
ἔχοντές χάριν πρὸς ὅλον τὸν λαόν. având har către tot poporul. Iar şi având har la tot poporul. Iar
ὁ δὲ Κύριος προσετίθει τοὺς Domnul adăoga pe cei ce se Domnul adăuga zilnic Bisericii
σῳζομένους καθ᾿ ἡμέραν τῇ mântuiau în toate zilele la pe cei ce se mântuiau.
ἐκκλησίᾳ· biserică.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Γ CAPITOLUL 3. CAPITOLUL 3

Πρ Γ-1 ᾿Επὶ τὸ αὐτὸ δὲ Πέτρος καὶ 1. Și împreună Petru și Ioan s-au Fapt.3:1. Iar Petru şi Ioan se
293
᾿Ιωάννης ἀνέβαινον εἰς τὸ ἱερὸν suit în biserică la rugăciune în suiau la templu pentru
ἐπὶ τὴν ὥραν τῆς προσευχῆς τὴν ceasul al nouălea. rugăciunea din ceasul al
ἐνάτην. nouălea.
Πρ Γ-2 καί τις ἀνὴρ χωλὸς ἐκ κοιλίας 2. Și un bărbat oarecare şchiop Fapt.3:2. Şi era un bărbat olog din
μητρὸς αὐτοῦ ὑπάρχων ἐβαστάζετο, din pântecele maicii sale fiind, pântecele mamei sale, pe care-l
ὃν ἐτίθουν καθ᾿ ἡμέραν πρὸς τὴν se purta, pe care îl puneau în aduceau şi-l puneau în fiecare
θύραν τοῦ ἱεροῦ τὴν λεγομένην toate zilele înaintea uşii Bisericii zi la poarta templului, zisă
ὡραίαν τοῦ αἰτεῖν ἐλεημοσύνην ce se chema Frumoasă, ca să Poarta Frumoasă, ca să ceară
παρὰ τῶν εἰσπορευομένων εἰς τὸ ceară milostenie de la cei ce milostenie de la cei ce intrau în
ἱερόν· intrau în biserică; templu,
Πρ Γ-3 ὃς ἰδὼν Πέτρον καὶ ᾿Ιωάννην 3. Care văzând pe Petru și pe Fapt.3:3. Care, văzând că Petru şi
μέλλοντας εἰσιέναι εἰς τὸ ἱερὸν Ioan vrând să intre în biserică, Ioan vor să intre în templu, le-a
ἠρώτα ἐλεημοσύνην. cerea milostenie. cerut milostenie.
Πρ Γ-4 ἀτενίσας δὲ Πέτρος εἰς αὐτὸν 4. Iar Petru cu Ioan căutând la Fapt.3:4. Iar Petru, căutând spre
σὺν τῷ ᾿Ιωάννῃ εἶπε· βλέψον εἰς dânsul, au zis: Caută la noi. el, împreună cu Ioan, a zis:
ἡμᾶς. Priveşte noi;
Πρ Γ-5 ὁ δὲ ἐπεῖχεν αὐτοῖς προσδοκῶν 5. Iar el cu osârdie căuta la Fapt.3:5. Iar el se uita la ei cu
τι παρ᾿ αὐτῶν λαβεῖν. dânşii, aşteptând să ia ceva de la luare-aminte, aşteptând să
ei. primească ceva de la ei.
Πρ Γ-6 εἶπε δὲ Πέτρος· ἀργύριον καὶ 6. Iar Petru a zis: Argint și aur Fapt.3:6. Iar Petru a zis: Argint şi
χρυσίον οὐχ ὑπάρχει μοι· ὃ δὲ ἔχω nu este la mine, dar ce am, aur nu am; dar ce am, aceea îţi
τοῦτό σοι δίδωμι· ἐν τῷ ὀνόματι aceea îţi dau: întru numele lui dau. În numele lui Iisus Hristos
᾿Ιησοῦ Χριστοῦ τοῦ Ναζωραίου Iisus Hristos Nazarineanul, Nazarineanul, scoală-te şi
ἔγειρε καὶ περιπάτει. scoală și umblă. umblă!
Πρ Γ-7 καὶ πιάσας αὐτὸν τῆς δεξιᾶς 7. Și apucându-l pe dânsul de Fapt.3:7. Şi apucându-l de mâna
χειρὸς ἤγειρε· παραχρῆμα δὲ mâna cea dreaptă, l-a ridicat: și dreaptă, l-a ridicat şi îndată
ἐστερεώθησαν αὐτοῦ αἱ βάσεις καὶ îndată i s-au întărit lui tălpile și gleznele şi tălpile picioarelor
τὰ σφυρά, gleznele, lui s-au întărit.
Πρ Γ-8 καὶ ἐξαλλόμενος ἔστη καὶ 8. Și sărind a stătut și umbla și a Fapt.3:8. Şi sărind, a stat în
περιεπάτει, καὶ εἰσῆλθε σὺν αὐτοῖς intrat cu dânşii în biserică, picioare şi umbla, şi a intrat cu
εἰς τὸ ἱερὸν περιπατῶν καὶ umblând și sărind și lăudând pe ei în templu, umblând şi sărind
ἁλλόμενος καὶ αἰνῶν τὸν Θεόν. Dumnezeu. şi lăudând pe Dumnezeu.
Πρ Γ-9 καὶ εἶδεν αὐτὸν πᾶς ὁ λαὸς 9. Și l-a văzut pe el tot poporul Fapt.3:9. Şi tot poporul l-a văzut
περιπατοῦντα καὶ αἰνοῦντα τὸν umblând și lăudând pe umblând şi lăudând pe
Θεόν· Dumnezeu; Dumnezeu.
Πρ Γ-10 ἐπεγίνωσκόν τε αὐτὸν ὅτι 10. Și îl cunoşteau pe el că Fapt.3:10. Şi îl cunoşteau că el
οὗτος ἦν ὁ πρὸς τὴν ἐλεημοσύνην acesta era cela ce şedea pentru era cel care şedea pentru
καθήμενος ἐπὶ τῇ ὡραίᾳ πύλῃ τοῦ milostenie la Poarta cea milostenie, la Poarta Frumoasă
ἱεροῦ, καὶ ἐπλήσθησαν θάμβους καὶ Frumoasă a Bisericii și s-au a templului, şi s-au umplut de
ἐκστάσεως ἐπὶ τῷ συμβεβηκότι umplut de spaimă și de mirare uimire şi de mirare pentru ceea
αὐτῷ. pentru ceea ce i s-a întâmplat ce i s-a întâmplat.
lui.
Πρ Γ-11 Κρατοῦντος δὲ τοῦ ἰαθέντος 11. Și ţinându-se şchiopul cel Fapt.3:11. Şi ţinându-se el de
χωλοῦ τὸν Πέτρον καὶ ᾿Ιωάννην vindecat de Petru și de Ioan, a Petru şi de Ioan, tot poporul,
συνέδραμε πρὸς αὐτοὺς πᾶς ὁ λαὸς alergat la dânşii tot poporul în uimit, alerga la ei, în pridvorul
ἐπὶ τῇ στοᾷ τῇ καλουμένη pridvorul ce se cheamă al lui numit al lui Solomon.
Σολομῶντος ἔκθαμβοι. Solomon înspăimântaţi. Fapt.3:12. Iar Petru, văzând
Πρ Γ-12 ἰδὼν δὲ Πέτρος ἀπεκρίνατο 12. Iar Petru văzând aceasta, a aceasta, a răspuns către popor:
πρὸς τὸν λαόν· ἄνδρες ᾿Ισραηλῖται, răspuns către norod: Bărbaţi Bărbaţi israeliţi, de ce vă
τί θαυμάζετε ἐπὶ τούτῳ, ἢ ἡμῖν τί Israilteni, ce vă minunaţi de miraţi de acest lucru, sau de ce
ἀτενίζετε ὡς ἰδίᾳ δυνάμει ἢ aceasta? Sau ce căutaţi la noi, staţi cu ochii aţintiţi la noi, ca
εὐσεβείᾳ πεποιηκόσι τοῦ περιπατεῖν ca și cum cu a noastră putere şi cum cu a noastră putere sau
αὐτόν; sau cucernicie am fi făcut pe cucernicie l-am fi făcut pe
acesta să umble? acesta să umble?
Πρ Γ-13 ὁ Θεὸς ᾿Αβραὰμ καὶ ᾿Ισαὰκ 13. Dumnezeul lui Avraam și al Fapt.3:13. Dumnezeul lui Avraam
καὶ ᾿Ιακώβ, ὁ Θεὸς τῶν πατέρων lui Isaac și al lui Iacov, şi al lui Isaac şi al lui Iacov,
ἡμῶν, ἐδόξασε τὸν παῖδα αὐτοῦ Dumnezeul părinţilor noştri, au Dumnezeul părinţilor noştri a
294
᾿Ιησοῦν· ὃν ὑμεῖς μὲν παρεδώκατε proslăvit pe pruncul său Iisus pe slăvit pe Fiul Său Iisus, pe
καὶ ἠρνήσασθε αὐτὸν κατὰ care voi l-aţi dat și v-ați lepădat Care voi L-aţi predat şi L-aţi
πρόσωπον Πιλάτου, κρίναντος de dânsul înaintea feţei lui Pilat, tăgăduit în faţa lui Pilat, care
ἐκείνου ἀπολύειν· judecând el să-l slobozească; găsise cu cale să-L elibereze.
14. Dar voi de cel Sfânt și Drept Fapt.3:14. Dar voi v-aţi lepădat de
Πρ Γ-14 ὑμεῖς δὲ τὸν ἅγιον καὶ δίκαιον v-ați lepădat și aţi cerut bărbat Cel sfânt şi drept şi aţi cerut să
ἠρνήσασθε, καὶ ᾐτήσασθε ἄνδρα ucigaş să se dăruiască vouă, vă dăruiască un bărbat ucigaş.
φονέα χαρισθῆναι ὑμῖν, 15. Iar pe Începătorul vieţii l-aţi Fapt.3:15. Iar pe Începătorul vieţii
Πρ Γ-15 τὸν δὲ ἀρχηγὸν τῆς ζωῆς omorât, pe care Dumnezeu l-au L-aţi omorât, pe Care însă
ἀπεκτείνατε, ὃν ὁ Θεὸς ἤγειρεν ἐκ înviat din morţi, căruia noi Dumnezeu L-a înviat din morţi
νεκρῶν, οὗ ἡμεῖς μάρτυρές ἐσμεν. martori suntem. şi ai Cărui martori suntem noi.
16. Și întru credinţa numelui lui, Fapt.3:16. Şi prin credinţa în
Πρ Γ-16 καὶ ἐπὶ τῇ πίστει τοῦ ὀνόματος pe acesta pe care îl vedeţi și îl numele Lui, pe acesta pe care îl
αὐτοῦ τοῦτον, ὃν θεωρεῖτε καὶ ştiţi, l-a întărit numele lui, și vedeţi şi îl cunoaşteţi, l-a
οἴδατε, ἐστερέωσε τὸ ὄνομα αὐτοῦ, credinţa cea printr-Însul i-a dat întărit numele lui Iisus şi
καὶ ἡ πίστις ἡ δι᾿ αὐτοῦ ἔδωκεν lui toată întregimea aceasta credinţa cea întru El i-a dat lui
αὐτῷ τὴν ὁλοκληρίαν ταύτην înaintea voastră tuturor. întregirea aceasta a trupului,
ἀπέναντι πάντων ὑμῶν. înaintea voastră, a tuturor.
Πρ Γ-17 καὶ νῦν, ἀδελφοί, οἶδα ὅτι 17. Și acum, fraţilor, ştiu că prin Fapt.3:17. Şi acum, fraţilor, ştiu
κατὰ ἄγνοιαν ἐπράξατε, ὥσπερ καὶ neştiinţă aţi făcut aceasta ca și că din neştiinţă aţi făcut rău ca
οἱ ἄρχοντες ὑμῶν· boierii voştri; şi mai-marii voştri.
Πρ Γ-18 ὁ δὲ Θεὸς ἃ προκατήγγειλε 18. Ci Dumnezeu, cele ce mai- Fapt.3:18. Dar Dumnezeu a
διὰ στόματος πάντων τῶν nainte a vestit prin gura tuturor împlinit astfel cele ce vestise
προφητῶν αὐτοῦ παθεῖν τὸν prorocilor lui că va pătimi dinainte prin gura tuturor
Χριστόν, ἐπλήρωσεν οὕτω. Hristos, au împlinit așa. proorocilor, că Hristosul Său
va pătimi.
Πρ Γ-19 μετανοήσατε οὖν καὶ 19. Deci pocăiţi-vă și vă Fapt.3:19. Deci pocăiţi-vă şi vă
ἐπιστρέψατε εἰς τὸ ἐξαλειφθῆναι întoarceţi, ca să se şteargă întoarceţi, ca să se şteargă
ὑμῶν τὰς ἁμαρτίας, păcatele voastre, păcatele voastre,
Πρ Γ-20 ὅπως ἂν ἔλθωσι καιροὶ 20. Ca să vie vremi de răsuflare Fapt.3:20. Ca să vină de la faţa
ἀναψύξεως ἀπὸ προσώπου τοῦ de la faţa Domnului și să vă Domnului vremuri de uşurare
Κυρίου καὶ ἀποστείλῃ τὸν trimită pe cel mai înainte şi ca să vă trimită pe Cel mai
προκεχειρισμένον ὑμῖν Χριστὸν propovăduit vouă, pe Iisus dinainte vestit vouă, pe Iisus
᾿Ιησοῦν, Hristos, Hristos,
Πρ Γ-21 ὃν δεῖ οὐρανὸν μὲν δέξασθαι 21. Pe care trebuie cerul să-l Fapt.3:21. Pe Care trebuie să-L
ἄχρι χρόνων ἀποκαταστάσεως primească până la anii aşezării primească Cerul până la
πάντων ὧν ἐλάλησεν ὁ Θεὸς διὰ tuturor, care au grăit Dumnezeu vremile stabilirii din nou a
στόματος πάντων ἁγίων αὐτοῦ prin gura tuturor sfinţilor săi tuturor celor despre care a
προφητῶν ἀπ᾿ αἰῶνος. proroci din veac. vorbit Dumnezeu prin gura
sfinţilor Săi prooroci din veac.
Πρ Γ-22 Μωῡσῆς μὲν γὰρ πρὸς τοὺς 22. Pentru că Moise către Fapt.3:22. Moise a zis către
πατέρας εἶπεν ὅτι προφήτην ὑμῖν părinţi a zis: Proroc va ridica părinţi: "Domnul Dumnezeu va
ἀναστήσει Κύριος ὁ Θεὸς ὑμῶν ἐκ vouă Domnul Dumnezeul vostru ridica vouă dintre fraţii voştri
τῶν ἀδελφῶν ὑμῶν ὡς ἐμέ· αὐτοῦ dintre fraţii voştri ca pe mine; Prooroc ca mine. Pe El să-L
ἀκούσεσθε κατὰ πάντα ὅσα ἂν pe el să-l ascultaţi întru toate ascultaţi în toate câte vă va
λαλήσῃ πρὸς ὑμᾶς. oricâte va grăi către voi. spune.
Πρ Γ-23 ἔσται δὲ πᾶσα ψυχή, ἥτις ἐὰν 23. Și va fi tot sufletul care nu va Fapt.3:23. Şi tot sufletul care nu
μὴ ἀκούσῃ τοῦ προφήτου ἐκείνου, asculta pe prorocul acela, se va va asculta de Proorocul Acela,
ἐξολοθρευθήσεται ἐκ τοῦ λαοῦ. pierde dintre norod. va fi nimicit din popor".
Πρ Γ-24 καὶ πάντες δὲ οἱ προφῆται 24. Și toţi prorocii de la Samuil Fapt.3:24. Iar toţi proorocii de la
ἀπὸ Σαμουὴλ καὶ τῶν καθεξῆς ὅσοι și ceilalţi, câţi au grăit mai Samuel şi cei câţi le-au urmat
ἐλάλησαν, καὶ κατήγγειλαν τὰς înainte, au vestit zilele acestea. au vorbit şi au vestit zilele
ἡμέρας ταύτας. acestea.
Πρ Γ-25 ὑμεῖς ἐστε υἱοὶ τῶν προφητῶν 25. Voi sunteți fiii prorocilor și Fapt.3:25. Voi sunteţi fiii
καὶ τῆς διαθήκης ἧς διέθετο ὁ Θεὸς ai legământului care au pus proorocilor şi ai legământului
πρὸς τοὺς πατέρας ἡμῶν, λέγων Dumnezeu către părinţii voştri, pe care l-a încheiat Dumnezeu
πρὸς ᾿Αβραάμ· καὶ ἐν τῷ σπέρματί grăind către Avraam: Și întru cu părinţii noştri, grăind către
295
σου ἐνευλογηθήσονται πᾶσαι αἱ sămânţa ta se vor binecuvânta Avraam: "Şi întru seminţia ta
πατριαὶ τῆς γῆς· toate neamurile pământului. se vor binecuvânta toate
Πρ Γ-26 ὑμῖν πρῶτον ὁ Θεὸς 26. Vouă întâiu Dumnezeu neamurile pământului".
ἀναστήσας τὸν παῖδα αὐτοῦ înviind pe pruncul său, pe Iisus, Fapt.3:26. Dumnezeu, înviind pe
᾿Ιησοῦν ἀπέστειλεν αὐτὸν l-au trimis pe el binecuvântându- Fiul Său, L-a trimis întâi la voi,
εὐλογοῦντα ὑμᾶς ἐν τῷ vă pe voi, când vă întoarceţi să vă binecuvânteze, ca fiecare
ἀποστρέφειν ἕκαστον ἀπὸ τῶν fiecare de la vicleşugurile să se întoarcă de la răutăţile
πονηριῶν ὑμῶν. voastre. sale.

Πρ Δ-1 Λαλούντων δὲ αὐτῶν πρὸς τὸν 1. Și grăind ei către norod, Fapt.4:1. Dar pe când vorbeau ei
λαὸν ἐπέστησαν αὐτοῖς οἱ ἱερεῖς καὶ venit-au asupra lor preoţii și către popor, au venit peste ei
ὁ στρατηγὸς τοῦ ἱεροῦ καὶ οἱ Voievodul Bisericii și saducheii, preoţii, căpetenia gărzii
Σαδδουκαῖοι, templului şi saducheii,
Πρ Δ-2 διαπονούμενοι διὰ τὸ 2. Părându-le rău pentru că Fapt.4:2. Mâniindu-se că ei învaţă
διδάσκειν αὐτοὺς τὸν λαὸν καὶ învăţau ei pe norod și vesteau poporul şi vestesc întru Iisus
καταγγέλλειν ἐν τῷ ᾿Ιησοῦ τὴν întru Iisus învierea cea din învierea din morţi.
ἀνάστασιν τῶν νεκρῶν· morţi,
Πρ Δ-3 καὶ ἐπέβαλον αὐτοῖς τὰς χεῖρας 3. Și și-au pus pe dânşii mâinile Fapt.4:3. Şi punând mâna pe ei, i-
καὶ ἔθεντο εἰς τήρησιν εἰς τὴν și i-au pus pe ei la pază până a au pus sub pază, până a doua
αὔριον· ἦν γὰρ ἑσπέρα ἤδη. doua zi; că era seară zi, căci acum era seară.
Πρ Δ-4 πολλοὶ δὲ τῶν ἀκουσάντων τὸν 4. Iar mulţi din cei ce auzise Fapt.4:4. Totuşi mulţi din cei ce
λόγον ἐπίστευσαν, καὶ ἐγενήθη ὁ cuvântul au crezut, și s-a făcut auziseră cuvântul au crezut şi
ἀριθμὸς τῶν ἀνδρῶν ὡσεὶ χιλιάδες numărul bărbaţilor ca la cinci numărul bărbaţilor credincioşi
πέντε. mii. s-a făcut ca la cinci mii.
Πρ Δ-5 ᾿Εγένετο δὲ ἐπὶ τὴν αὔριον 5. Și a fost a doua zi de s-au Fapt.4:5. Şi a doua zi s-au adunat
συναχθῆναι αὐτῶν τοὺς ἄρχοντας adunat boierii și bătrânii și căpeteniile lor şi bătrânii şi
καὶ τοὺς πρεσβυτέρους καὶ cărturarii în Ierusalim, cărturarii din Ierusalim ,
γραμματεῖς εἰς ῾Ιερουσαλήμ, 6. Și Anna Arhiereul și Caiafa și Fapt.4:6. Şi Anna arhiereul şi
Πρ Δ-6 καὶ ῎Ανναν τὸν ἀρχιερέα καὶ Ioan și Alexandru și câţi erau Caiafa şi Ioan şi Alexandru şi
Καῑάφαν καὶ ᾿Ιωάννην καὶ din neamul arhieresc, câţi erau din neamul
᾿Αλέξανδρον καὶ ὅσοι ἦσαν ἐκ 7. Și puindu-i pe ei în mijloc, i- arhieresc,
γένους ἀρχιερατικοῦ, au întrebat: Cu ce putere sau Fapt.4:7. Şi punându-i în mijloc, îi
Πρ Δ-7 καὶ στήσαντες αὐτοὺς ἐν τῷ întru al cui nume aţi făcut voi întrebau: Cu ce putere sau în al
μέσῳ ἐπυνθάνοντο· ἐν ποίᾳ aceasta? cui nume aţi făcut voi aceasta?
δυνάμει ἢ ἐν ποίῳ ὀνόματι 8. Atunci Petru, umplându-se de Fapt.4:8. Atunci Petru, plin fiind
ἐποιήσατε τοῦτο ὑμεῖς; Duhul Sfânt, a zis către dânşii: de Duhul Sfânt, le-a vorbit:
Πρ Δ-8 τότε Πέτρος πλησθεὶς Boierii poporului și bătrânii lui Căpetenii ale poporului şi
Πνεύματος ῾Αγίου εἶπε πρὸς Israil, bătrâni ai lui Israel,
αὐτούς· ἄρχοντες τοῦ λαοῦ καὶ 9. De vreme ce noi astăzi suntem Fapt.4:9. Fiindcă noi suntem
πρεσβύτεροι τοῦ ᾿Ισραήλ, întrebaţi pentru facerea de bine astăzi cercetaţi pentru facere
Πρ Δ-9 εἰ ἡμεῖς σήμερον ἀνακρινόμεθα a unui om bolnav, întru cine de bine unui om bolnav, prin
ἐπὶ εὐεργεσίᾳ ἀνθρώπου ἀσθενοῦς, acesta s-a mântuit, cine a fost el vindecat,
ἐν τίνι οὗτος σέσωσται, 10. Cunoscut să fie vouă tuturor Fapt.4:10. Cunoscut să vă fie vouă
Πρ Δ-10 γνωστὸν ἔστω πᾶσιν ὑμῖν καὶ și la tot poporul Israil că întru tuturor, şi la tot poporul Israel,
παντὶ τῷ λαῷ ᾿Ισραὴλ ὅτι ἐν τῷ numele lui Iisus Hristos că în numele lui Iisus Hristos
ὀνόματι ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ τοῦ Nazarineanul pe care voi l-aţi Nazarineanul, pe Care voi L-
Ναζωραίου, ὃν ὑμεῖς ἐσταυρώσατε, răstignit, pe care Dumnezeu L-a aţi răstignit, dar pe Care
ὃν ὁ Θεὸς ἤγειρεν ἐκ νεκρῶν, ἐν înviat din morţi, întru acela Dumnezeu L-a înviat din morţi,
τούτῳ οὗτος παρέστηκεν ἐνώπιον acesta stă înaintea voastră întru Acela stă acesta sănătos
ὑμῶν ὑγιής. sănătos. înaintea voastră!
Πρ Δ-11 οὗτός ἐστιν ὁ λίθος ὁ 11. Aceasta este piatra care nu Fapt.4:11. Acesta este piatra cea
ἐξουθενηθεὶς ὑφ᾿ ὑμῶν τῶν s-a băgat în seamă de către voi neluată în seamă de către voi,
οἰκοδομούντων, ὁ γενόμενος εἰς ziditorii, care s-a făcut în capul zidarii, care a ajuns în capul
κεφαλὴν γωνίας. unghiului. unghiului;
Πρ Δ-12 καὶ οὐκ ἔστιν ἐν ἄλλῳ οὐδενὶ 12. Și nu este întru alt întru Fapt.4:12. Şi întru nimeni altul nu
ἡ σωτηρία· οὐδὲ γὰρ ὄνομά ἐστιν nimic mântuirea, pentru că nici este mântuirea, căci nu este sub
296
ἕτερον ὑπὸ τὸν οὐρανὸν τὸ nume este altul sub cer dat întru cer nici un alt nume, dat între
δεδομένον ἐν ἀνθρώποις ἐν ᾧ δεῖ oameni, întru care trebuie să ne oameni, în care trebuie să ne
σωθῆναι ἡμᾶς. mântuim noi. mântuim noi.
Πρ Δ-13 Θεωροῦντες δὲ τὴν τοῦ 13. Și văzând îndrăznirea lui Fapt.4:13. Şi văzând ei
Πέτρου παρρησίαν καὶ ᾿Ιωάννου, Petru și a lui Ioan, și ştiind că îndrăzneala lui Petru şi a lui
καὶ καταλαβόμενοι ὅτι ἄνθρωποι oamenii necărturari sunt și Ioan şi ştiind că sunt oameni
ἀγράμματοί εἰσι καὶ ἰδιῶται, proşti, se mirau și îi cunoşteau fără carte şi simpli, se mirau, şi
ἐθαύμαζον, ἐπεγίνωσκόν τε αὐτοὺς pe dânşii că cu Iisus fuseseră, îi cunoşteau că fuseseră
ὅτι σὺν τῷ ᾿Ιησοῦ ἦσαν, împreună cu Iisus;
Πρ Δ-14 τὸν δὲ ἄνθρωπον βλέποντες 14. Iar văzând pe omul cel Fapt.4:14. Şi văzând pe omul cel
σὺν αὐτοῖς ἑστῶτα τὸν tămăduit cu ei stând, nimic tămăduit, stând cu ei, n-aveau
τεθεραπευμένον, οὐδὲν εἶχον aveau a zice împrotivă. nimic de zis împotrivă,
ἀντειπεῖν. 15. Ci poruncindu-le lor să iasă Fapt.4:15. Dar poruncindu-le să
Πρ Δ-15 κελεύσαντες δὲ αὐτοὺς ἔξω afară din sobor, vorbeau întru iasă afară din sinedriu,
τοῦ συνεδρίου ἀπελθεῖν, sine, vorbeau între ei,
συνέβαλλον πρὸς ἀλλήλους 16. Zicând: Ce vom face Fapt.4:16. Zicând: ce vom face
Πρ Δ-16 λέγοντες· τί ποιήσομεν τοῖς oamenilor acestora? Căci cum acestor oameni? Căci este
ἀνθρώποις τούτοις; ὅτι μὲν γὰρ că s-a făcut semn cunoscut prin învederat tuturor celor ce
γνωστὸν σημεῖον γέγονε δι᾿ αὐτῶν, ei, este arătat tuturor celor ce locuiesc în Ierusalim că prin ei
πᾶσι τοῖς κατοικοῦσιν ῾Ιερουσαλὴμ lăcuiesc în Ierusalim și nu putem s-a făcut o minune cunoscută şi
φανερόν, καὶ οὐ δυνάμεθα tăgădui; nu putem să tăgăduim.
ἀρνήσασθαι· 17. Ci ca nu mai mult să se Fapt.4:17. Dar ca aceasta să nu se
Πρ Δ-17 ἀλλ᾿ ἵνα μὴ ἐπὶ πλεῖον lăţească în norod, cu înfricoşare răspândească mai mult în
διανεμηθῇ εἰς τὸν λαόν, ἀπειλῇ să-i înfricoşăm pe ei, ca mai popor, să le poruncim cu
ἀπειλησώμεθα αὐτοῖς μηκέτι λαλεῖν mult să nu grăiască în numele ameninţare să nu mai
ἐπὶ τῷ ὀνόματι τούτῳ μηδενὶ acesta niciunuia din oameni. vorbească, în numele acesta,
ἀνθρώπων. nici unui om.
Πρ Δ-18 καὶ καλέσαντες αὐτοὺς 18. Și chemând pe ei, au Fapt.4:18. Şi chemându-i, le-au
παρήγγειλαν αὐτοῖς τὸ καθόλου μὴ poruncit lor ca nicidecum să mai poruncit ca nicidecum să nu
φθέγγεσθαι μηδὲ διδάσκειν ἐπὶ τῷ grăiască nici să înveţe în numele mai grăiască, nici să mai înveţe
ὀνόματι τοῦ ᾿Ιησοῦ. lui Iisus. în numele lui Iisus.
Πρ Δ-19 ὁ δὲ Πέτρος καὶ ᾿Ιωάννης 19. Iar Petru și Ioan Fapt.4:19. Iar Petru şi Ioan,
ἀποκριθέντες πρὸς αὐτοὺς εἶπον· εἰ răspunzând, au zis către dânşii: răspunzând, au zis către ei:
δίκαιόν ἐστιν ἐνώπιον τοῦ Θεοῦ De este drept înaintea lui Judecaţi dacă este drept
ὑμῶν ἀκούειν μᾶλλον ἢ τοῦ Θεοῦ, Dumnezeu a asculta pe voi mai înaintea lui Dumnezeu să
κρίνατε. vârtos decât pe Dumnezeu, ascultăm de voi mai mult decât
judecaţi; de Dumnezeu.
Πρ Δ-20 οὐ δυνάμεθα γὰρ ἡμεῖς ἃ 20. Pentru că nu putem noi cele Fapt.4:20. Căci noi nu putem să
εἴδομεν καὶ ἠκούσαμεν μὴ λαλεῖν ce am văzut și am auzit să nu le nu vorbim cele ce am văzut şi
grăim. am auzit.
Πρ Δ-21 οἱ δὲ προσαπειλησάμενοι 21. Iară ei înfricoşându-i pe Fapt.4:21. Dar ei, ameninţându-i
ἀπέλυσαν αὐτούς, μηδὲν dânşii, i-au slobozit, nimic din nou, le-au dat drumul,
εὑρίσκοντες τὸ πῶς κολάσονται aflând cum i-ar pedepsi pe ei, negăsind nici un chip cum să-i
αὐτούς, διὰ τὸν λαόν, ὅτι πάντες pentru norod, că toţi proslăveau pedepsească, din cauza
ἐδόξαζον τὸν Θεὸν ἐπὶ τῷ γεγονότι· pe Dumnezeu pentru ceea ce s-a poporului, fiindcă toţi slăveau
făcut; pe Dumnezeu, pentru ceea ce
Πρ Δ-22 ἐτῶν γὰρ ἦν πλειόνων 22. Pentru că mai mult decât de se făcuse.
τεσσαράκοντα ὁ ἄνθρωπος ἐφ᾿ ὃν patruzeci de ani era omul întru Fapt.4:22. Căci omul cu care se
ἐγεγόνει τὸ σημεῖον τοῦτο τῆς care se făcuse semnul acela al făcuse această minune a
ἰάσεως. tămăduirii. vindecării avea mai mult ca
Πρ Δ-23 ᾿Απολυθέντες δὲ ἦλθον πρὸς 23. Iar după ce i-au slobozit, au patruzeci de ani.
τοὺς ἰδίους καὶ ἀπήγγειλαν ὅσα venit la ai săi și le-au spus câte Fapt.4:23. Fiind sloboziţi, au venit
πρὸς αὐτοὺς οἱ ἀρχιερεῖς καὶ οἱ au zis către dânşii Arhiereii și la ai lor şi le-au spus câte le-au
πρεσβύτεροι εἶπον. bătrânii. vorbit lor arhiereii şi bătrânii.
24. Iar ei auzind, toţi dimpreună Fapt.4:24. Iar ei, auzind, într-un
Πρ Δ-24 οἱ δὲ ἀκούσαντες ὁμοθυμαδὸν au ridicat glas către Dumnezeu cuget au ridicat glasul către
ἦραν φωνὴν πρὸς τὸν Θεὸν καὶ și au zis: Stăpâne, tu Dumnezeu şi au zis: Stăpâne,
297
εἶπον· Δέσποτα, σὺ ὁ ποιήσας τὸν Dumnezeule, cel ce ai făcut cerul Dumnezeule, Tu, Care ai făcut
οὐρανὸν καὶ τὴν γῆν καὶ τὴν și pământul și marea și toate cerul şi pământul şi marea şi
θάλασσαν καὶ πάντα τὰ ἐν αὐτοῖς, cele ce sunt într-însele, toate cele ce sunt în ele,
Fapt.4:25. Care prin Duhul Sfânt
25. Care ai zis prin gura lui şi prin gura părintelui nostru
Πρ Δ-25 ὁ διὰ στόματος Δαυῒδ παιδός David, slugii tale: Pentru ce s-au David, slujitorul Tău, ai zis:
σου εἰπών· ἵνα τί ἐφρύαξαν ἔθνη întărâtat neamurile, și noroadele Pentru ce s-au întărâtat
καὶ λαοὶ ἐμελέτησαν κενά; au cugetat cele deşarte? neamurile şi popoarele au
cugetat cele deşarte?
Πρ Δ-26 παρέστησαν οἱ βασιλεῖς τῆς 26. Stătut-au de faţă împăraţii Fapt.4:26. Ridicatu-s-au regii
γῆς καὶ οἱ ἄρχοντες συνήχθησαν ἐπὶ pământului, și boierii s-au pământului şi căpeteniile s-au
τὸ αὐτὸ κατὰ τοῦ Κυρίου καὶ κατὰ adunat împreună asupra adunat laolaltă împotriva
τοῦ Χριστοῦ αὐτοῦ. Domnului și asupra unsului lui. Domnului şi împotriva Unsului
Lui,
Πρ Δ-27 συνήχθησαν γὰρ ἐπ᾿ ἀληθείας 27. Că s-au adunat cu adevărat Fapt.4:27. Căci asupra Sfântului
ἐπὶ τὸν ἅγιον παῖδά σου ᾿Ιησοῦν, în cetatea aceasta, asupra Tău Fiu Iisus, pe care Tu L-ai
ὃν ἔχρισας, ῾Ηρῴδης τε καὶ Sfântului tău Fiu Iisus pe care l- uns, s-au adunat laolaltă, cu
Πόντιος Πιλᾶτος σὺν ἔθνεσι καὶ ai uns, Irod și Pontie Pilat cu adevărat, în cetatea aceasta, şi
λαοῖς ᾿Ισραήλ, neamurile și cu noroadele lui Irod şi Pontius Pilat cu păgânii
Israil, şi cu popoarele lui Israel,
Πρ Δ-28 ποιῆσαι ὅσα ἡ χείρ σου καὶ ἡ 28. Să facă câte mâna ta și sfatul Fapt.4:28. Ca să facă toate câte
βουλή σου προώρισε γενέσθαι· tău mai înainte a rânduit să fie. mâna Ta şi sfatul Tău mai
dinainte au rânduit să fie.
Πρ Δ-29 καὶ τὰ νῦν, Κύριε, ἔπιδε ἐπὶ 29. Și acum, Doamne, caută Fapt.4:29. Şi acum, Doamne,
τὰς ἀπειλὰς αὐτῶν, καὶ δὸς τοῖς împrotiva îngrozirilor lor, și dă caută spre ameninţările lor şi
δούλοις σου μετὰ παρρησίας πάσης robilor tăi cu toată îndrăzneala dă robilor Tăi să grăiască
λαλεῖν τὸν λόγον σου să grăiască cuvântul tău, cuvântul Tău cu toată
îndrăzneala,
Πρ Δ-30 ἐν τῷ τὴν χεῖρά σου ἐκτείνειν 30. Când vei întinde mâna ta Fapt.4:30. Întinzând dreapta Ta
σε εἰς ἴασιν καὶ σημεῖα καὶ τέρατα spre tămăduire, și semne și spre vindecare şi săvârşind
γίνεσθαι διὰ τοῦ ὀνόματος τοῦ minuni să se facă prin numele semne şi minuni, prin numele
ἁγίου παιδός σου ᾿Ιησοῦ. sfântului tău Fiu Iisus. Sfântului Tău Fiu Iisus.
Πρ Δ-31 καὶ δεηθέντων αὐτῶν 31. Și rugându-se ei, s-a clătit Fapt.4:31. Şi pe când se rugau
ἐσαλεύθη ὁ τόπος ἐν ᾧ ἦσαν locul unde erau adunaţi, și s-au astfel, s-a cutremurat locul în
συνηγμένοι, καὶ ἐπλήσθησαν umplut toţi de Duhul Sfânt și care erau adunaţi, şi s-au
ἅπαντες Πνεύματος ῾Αγίου, καὶ grăiau cuvântul lui Dumnezeu cu umplut toţi de Duhul Sfânt şi
ἐλάλουν τὸν λόγον τοῦ Θεοῦ μετὰ îndrăznire. grăiau cu îndrăzneală cuvântul
παρρησίας. lui Dumnezeu.
Πρ Δ-32 Τοῦ δὲ πλήθους τῶν 32. Iar inima și sufletul mulţimii Fapt.4:32. Iar inima şi sufletul
πιστευσάντων ἦν ἡ καρδία καὶ ἡ celor ce au crezut era unul, și mulţimii celor ce au crezut
ψυχὴ μία, καὶ οὐδὲ εἷς τι τῶν niciunul nu zicea că dintru erau una şi nici unul nu zicea
ὑπαρχόντων αὐτῷ ἔλεγεν ἴδιον averile lui este ceva al său, ci că este al său ceva din averea
εἶναι, ἀλλ᾿ ἦν αὐτοῖς ἅπαντα κοινά. erau lor toate de obşte. sa, ci toate le erau de obşte.
Πρ Δ-33 καὶ μεγάλῃ δυνάμει ἀπεδίδουν 33. Și cu mare putere Fapt.4:33. Şi cu mare putere
τὸ μαρτύριον οἱ ἀπόστολοι τῆς mărturiseau apostolii de apostolii mărturiseau despre
ἀναστάσεως τοῦ Κυρίου ᾿Ιησοῦ, Învierea Domnului Iisus, și mare învierea Domnului Iisus
χάρις τε μεγάλη ἦν ἐπὶ πάντας har era peste ei toţi. Hristos şi mare har era peste ei
αὐτούς. toţi.
Πρ Δ-34 οὐδὲ γὰρ ἐνδεής τις ὑπῆρχεν 34. Și nimeni nu era lipsit între Fapt.4:34. Şi nimeni nu era între
ἐν αὐτοῖς· ὅσοι γὰρ κτήτορες ei; că toţi care aveau ţarini sau ei lipsit, fiindcă toţi câţi aveau
χωρίων ἢ οἰκιῶν ὑπῆρχον, case, vânzându-le, aduceau ţarini sau case le vindeau şi
πωλοῦντες ἔφερον τὰς τιμὰς τῶν preţurile celor vândute aduceau preţul celor vândute,
πιπρασκομένων καὶ ἐτίθουν παρὰ 35. Și le puneau la picioarele Fapt.4:35. Şi-l puneau la
τοὺς πόδας τῶν ἀποστόλων· apostolilor, și se da la fiecare picioarele apostolilor. Şi se
Πρ Δ-35 διεδίδοτο δὲ ἑκάστῳ καθότι după cum cineva avea trebuinţă. împărţea fiecăruia după cum
ἄν τις χρείαν εἶχεν. 36. Iar Iosi cel ce s-a numit avea cineva trebuinţă.
Πρ Δ-36 ᾿Ιωσῆς δὲ ὁ ἐπικληθεὶς Varnava de apostoli, care se Fapt.4:36. Iar Iosif, cel numit de
298
Βαρνάβας ἀπὸ τῶν ἀποστόλων, ὅ tâlcuieşte Fiul mângâierii, Levit, apostoli Barnaba (care se
ἐστι μεθερμηνευόμενον υἱὸς Critean de neam, tâlcuieşte fiul mângâierii), un
παρακλήσεως, Λευΐτης, Κύπριος τῷ levit, născut în Cipru,
γένει, 37. Având el ţarină, vânzând a
Πρ Δ-37 ὑπάρχοντος αὐτῷ ἀγροῦ, adus preţul și l-a pus la Fapt.4:37. Având ţarină şi
πωλήσας ἤνεγκε τὸ χρῆμα καὶ picioarele apostolilor. vânzând-o, a adus banii şi i-a
ἔθηκε παρὰ τοὺς πόδας τῶν pus la picioarele apostolilor.
ἀποστόλων.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Ε CAPITOLUL 5 CAPITOLUL 5

Πρ Ε-1 ᾿Ανὴρ δέ τις ᾿Ανανίας ὀνόματι 1. Iar un om oarecarele, anume Fapt.5:1. Iar un om, anume
σὺν Σαπφείρῃ τῇ γυναικὶ αὐτοῦ Anania, împreună cu Sapfira Anania, cu Safira, femeia lui,
ἐπώλησε κτῆμα femeia sa, și-a vândut țarina şi-a vândut ţarina.
Πρ Ε-2 καὶ ἐνοσφίσατο ἀπὸ τῆς τιμῆς, 2. Și a ascuns din preţ, ştiind și Fapt.5:2. Şi a dosit din preţ, ştiind
συνειδυίας καὶ τῆς γυναικὸς αὐτοῦ, femeia lui, și aducând o parte şi femeia lui, şi aducând o
καὶ ἐνέγκας μέρος τι παρὰ τοὺς oarecare, o a pus la picioarele parte, a pus-o la picioarele
πόδας τῶν ἀποστόλων ἔθηκεν. apostolilor. apostolilor.
Πρ Ε-3 εἶπε δὲ Πέτρος· ᾿Ανανία, διατί 3. Iar Petru a zis: Anania, pentru Fapt.5:3. Iar Petru a zis: Anania,
ἐπλήρωσεν ὁ σατανᾶς τὴν καρδίαν ce a umplut satana inima ta, să de ce a umplut satana inima ta,
σου, ψεύσασθαί σε τὸ Πνεῦμα τὸ minţi tu Duhului Sfânt și să ca să minţi tu Duhului Sfânt şi
῞Αγιον καὶ νοσφίσασθαι ἀπὸ τῆς ascunzi din preţul ţarinei? să doseşti din preţul ţarinei?
τιμῆς τοῦ χωρίου; 4. Au nu rămânând, ţie Fapt.5:4. Oare, păstrând-o, nu-ţi
Πρ Ε-4 οὐχὶ μένον σοι ἔμενε καὶ rămânea? Și vânzându-se, întru rămânea ţie, şi vândută nu era
πραθὲν ἐν τῇ σῇ ἐξουσίᾳ ὑπῆρχε; τί a ta stăpânire era? Căci ai pus în stăpânirea ta? Pentru ce ai
ὅτι ἔθου ἐν τῇ καρδίᾳ σου τὸ întru inima ta lucrul acesta? N- pus în inima ta lucrul acesta?
πρᾶγμα τοῦτο; οὐκ ἐψεύσω ai minţit oamenilor, ci lui N-ai minţit oamenilor, ci lui
ἀνθρώποις, ἀλλὰ τῷ Θεῷ. Dumnezeu. Dumnezeu.
Πρ Ε-5 ἀκούων δὲ ὁ ᾿Ανανίας τοὺς 5. Iar Anania auzind cuvintele Fapt.5:5. Iar Anania, auzind
λόγους τούτους πεσὼν ἐξέψυξε, καὶ acestea, căzând, a murit; și s-a aceste cuvinte, a căzut şi a
ἐγένετο φόβος μέγας ἐπὶ πάντας făcut frică mare peste toţi cei ce murit. Şi frică mare i-a cuprins
τοὺς ἀκούοντας ταῦτα. auzeau acestea. pe toţi care au auzit.
Πρ Ε-6 ἀναστάντες δὲ οἱ νεώτεροι 6. Și sculându-se cei mai tineri, Fapt.5:6. Şi sculându-se cei mai
συνέστειλαν αὐτὸν καὶ ἐξενέγκαντες l-au luat pe el, și scoţându-l l-au tineri, l-au înfăşurat şi,
ἔθαψαν. îngropat. scoţându-l afară, l-au
îngropat.
Πρ Ε-7 ᾿Εγένετο δὲ ὡς ὡρῶν τριῶν 7. Și a fost după ce a trecut ca Fapt.5:7. După un răstimp, ca de
διάστημα καὶ ἡ γυνὴ αὐτοῦ, μὴ trei ceasuri, și femeia lui trei ceasuri, a intrat şi femeia
εἰδυῖα τὸ γεγονός, εἰσῆλθεν. neştiind ceea ce se făcuse, a lui, neştiind ce se întâmplase.
intrat. Fapt.5:8. Iar Petru a zis către ea:
Πρ Ε-8 ἀπεκρίθη δὲ αὐτῇ ὁ Πέτρος· 8. Iar Petru a zis ei: Spune mie Spune-mi dacă aţi vândut
εἰπέ μοι, εἰ τοσούτου τὸ χωρίον de aţi vândut întru atâta ţarina? ţarina cu atât? Iar ea a zis: Da,
ἀπέδοσθε; ἡ δὲ εἶπε· ναί, τοσούτου. Iar ea a zis: Aşa, întru atâta. cu atât.
Πρ Ε-9 ὁ δὲ Πέτρος εἶπε πρὸς αὐτήν· τί 9. Iar Petru a zis către dânsa: Fapt.5:9. Iar Petru a zis către ea:
ὅτι συνεφωνήθη ὑμῖν πειράσαι τὸ Căci v-ați vorbit între voi a ispiti De ce v-aţi învoit voi să ispitiţi
Πνεῦμα Κυρίου; ἰδοὺ οἱ πόδες τῶν Duhul Domnului? Iată, Duhul Domnului? Iată
θαψάντων τὸν ἄνδρα σου ἐπὶ τῇ picioarele celor ce au îngropat picioarele celor ce au îngropat
θύρᾳ καὶ ἐξοίσουσί σε. pe bărbatul tău lângă uşe, și te pe bărbatul tău sunt la uşă şi te
vor scoate și pe tine. vor scoate afară şi pe tine.
Πρ Ε-10 ἔπεσε δὲ παραχρῆμα παρὰ 10. Și a căzut îndată la Fapt.5:10. Şi ea a căzut îndată la
τοὺς πόδας αὐτοῦ καὶ ἐξέψυξεν· picioarele lui și a murit; și picioarele lui Petru şi a murit.
εἰσελθόντες δὲ οἱ νεανίσκοι εὗρον intrând tinerii, o au aflat Şi intrând tinerii, au găsit-o
αὐτὴν νεκράν, καὶ ἐξενέγκαντες moartă, și scoţându-o, o au moartă şi, scoţând-o afară, au
ἔθαψαν πρὸς τὸν ἄνδρα αὐτῆς. îngropat lângă bărbatul ei. îngropat-o lângă bărbatul ei.
Πρ Ε-11 καὶ ἐγένετο φόβος μέγας ἐφ᾿ 11. Și s-a făcut frică mare peste Fapt.5:11. Şi frică mare a cuprins
ὅλην τὴν ἐκκλησίαν καὶ ἐπὶ πάντας toată biserica și peste toţi cei ce toată Biserica şi pe toţi care au
τοὺς ἀκούοντας ταῦτα. auzeau acestea. auzit acestea.
Πρ Ε-12 Διὰ δὲ τῶν χειρῶν τῶν 12. Iar prin mâinile apostolilor Fapt.5:12. Iar prin mâinile
299
ἀποστόλων ἐγίνετο σημεῖα καὶ se făceau semne și minuni multe apostolilor se făceau semne şi
τέρατα ἐν τῷ λαῷ πολλά· καὶ ἦσαν întru norod; și erau toţi cu un minuni multe în popor, şi erau
ὁμοθυμαδὸν ἅπαντες ἐν τῇ στοᾷ gând în pridvorul lui Solomon. toţi, într-un cuget, în pridvorul
Σολομῶντος· lui Solomon.
Πρ Ε-13 τῶν δὲ λοιπῶν οὐδεὶς ἐτόλμα 13. Iar din ceilalţi nimeni nu Fapt.5:13. Şi nimeni dintre ceilalţi
κολλᾶσθαι αὐτοῖς, ἀλλ᾿ ἐμεγάλυνεν cuteza să se lipească de ei, ci îi nu cuteza să se alipească de ei,
αὐτοὺς ὁ λαός· mărea pe ei poporul. dar poporul îi lăuda.
Πρ Ε-14 μᾶλλον δὲ προσετίθεντο 14. Și mai vârtos se adăogau cei Fapt.5:14. Şi din ce în ce mai mult
πιστεύοντες τῷ Κυρίῳ πλήθη ce credeau în Domnul, mulţime se adăugau cei ce credeau în
ἀνδρῶν τε καὶ γυναικῶν, de bărbaţi și de femei, Domnul, mulţime de bărbaţi şi
de femei,
Πρ Ε-15 ὥστε κατὰ τὰς πλατείας 15. Cât și pe uliţe scoteau pe cei Fapt.5:15. Încât scoteau pe cei
ἐκφέρειν τοὺς ἀσθενεῖς καὶ τιθέναι bolnavi, și îi puneau pe paturi și bolnavi în uliţe şi-i puneau pe
ἐπὶ κλινῶν καὶ κραβάττων, ἵνα pe năsălii, ca venind Petru paturi şi pe tărgi, ca venind
ἐρχομένου Πέτρου κἂν ἡ σκιὰ măcar umbra lui să umbreze pe Petru, măcar umbra lui să
ἐπισκιάσῃ τινὶ αὐτῶν. vreunul dintre ei. umbrească pe vreunul dintre
Πρ Ε-16 συνήρχετο δὲ καὶ τὸ πλῆθος 16. Și se aduna și mulţimea din ei.
τῶν πέριξ πόλεων εἰς ῾Ιερουσαλὴμ cetăţile cel de primprejur în Fapt.5:16. Şi se aduna şi mulţimea
φέροντες ἀσθενεῖς καὶ ὀχλουμένους Ierusalim, aducând pe cei din cetăţile dimprejurul
ὑπὸ πνευμάτων ἀκαθάρτων, οἵτινες bolnavi și pe cei chinuiţi de Ierusalimului , aducând
ἐθεραπεύοντο ἅπαντες. duhurile cele necurate, care se bolnavi şi bântuiţi de duhuri
tămăduiau toţi. necurate, şi toţi se vindecau.
Πρ Ε-17 ᾿Αναστὰς δὲ ὁ ἀρχιερεὺς καὶ 17. Și sculându-se arhiereul și Fapt.5:17. Şi sculându-se
πάντες οἱ σὺν αὐτῷ, ἡ οὖσα αἵρεσις toţi cei ce erau cu dânsul, fiind arhiereul şi toţi cei împreună
τῶν Σαδδουκαίων, ἐπλήσθησαν ei eres al Saducheilor, s-au cu el - cei din eresul
ζήλου umplut de pizmă, saducheilor - s-au umplut de
Πρ Ε-18 καὶ ἐπέβαλον τὰς χεῖρας 18. Și și-au pus mâinile lor peste pizmă.
αὐτῶν ἐπὶ τοὺς ἀποστόλους, καὶ apostoli și i-au pus pe ei în paza Fapt.5:18. Şi au pus mâna pe
ἔθεντο αὐτοὺς ἐν τηρήσει δημοσίᾳ. de obşte. apostoli şi i-au băgat în
temniţa obştească.
Πρ Ε-19 ἄγγελος δὲ Κυρίου διὰ τῆς 19. Iar îngerul Domnului Fapt.5:19. Iar un înger al
νυκτὸς ἤνοιξε τὰς θύρας τῆς noaptea a deschis uşile temniţei, Domnului, în timpul nopţii, a
φυλακῆς, ἐξαγαγών τε αὐτοὺς εἶπε· și scoţându-i pe dânşii, a zis: deschis uşile temniţei şi,
Πρ Ε-20 πορεύεσθε, καὶ σταθέντες scoţându-i, le-a zis:
λαλεῖτε ἐν τῷ ἱερῷ τῷ λαῷ πάντα 20. Mergeţi și stând grăiţi în Fapt.5:20. Mergeţi şi, stând, grăiţi
τὰ ῥήματα τῆς ζωῆς ταύτης. biserică poporului toate poporului în templu toate
Πρ Ε-21 ἀκούσαντες δὲ εἰσῆλθον ὑπὸ cuvintele vieţii acesteia. cuvintele vieţii acesteia.
τὸν ὄρθρον εἰς τὸ ἱερὸν καὶ 21. Și auzind aceasta, au intrat Fapt.5:21. Şi, auzind, au intrat de
ἐδίδασκον. παραγενόμενος δὲ ὁ de dimineaţă în biserică și dimineaţă în templu şi învăţau.
ἀρχιερεὺς καὶ οἱ σὺν αὐτῷ învăţau. Iar venind arhiereul și Dar venind arhiereul şi cei
συνεκάλεσαν τὸ συνέδριον καὶ cei ce erau cu el, au adunat împreună cu el, au adunat
πᾶσαν τὴν γερουσίαν τῶν υἱῶν soborul și pe toţi bătrânii fiilor sinedriul şi tot sfatul bătrânilor
᾿Ισραήλ, καὶ ἀπέστειλαν εἰς τὸ lui Israil, și au trimis la temniţă fiilor lui Israel şi au trimis la
δεσμωτήριον ἀχθῆναι αὐτούς. să-i aducă pe dânşii. temniţă să-i aducă pe apostoli.
Πρ Ε-22 οἱ δὲ ὑπηρέται παραγενόμενοι 22. Iar slugile mergând, nu i-au Fapt.5:22. Dar, ducându-se,
οὐχ εὗρον αὐτοὺς ἐν τῇ φυλακῇ, aflat pe ei în temniţă, și slugile nu i-au găsit în temniţă
ἀναστρέψαντες δὲ ἀπήγγειλαν întorcându-se, au spus, şi, întorcându-se, au vestit,
Πρ Ε-23 λέγοντες ὅτι τὸ μὲν 23. Zicând: Temniţa o am găsit Fapt.5:23. Zicând: Temniţa am
δεσμωτήριον εὕρομεν κεκλεισμένον încuiată cu toată întărirea și pe găsit-o încuiată în toată
ἐν πάσῃ ἀσφαλείᾳ καὶ τοὺς străjeri stând înaintea uşilor, iar siguranţa şi pe paznici stând la
φύλακας ἑστῶτας πρὸ τῶν θυρῶν, deschizând, înlăuntru pe nimeni uşi, dar când am descuiat,
ἀνοίξαντες δὲ ἔσω οὐδένα εὕρομεν. n-am aflat. înăuntru n-am găsit pe nimeni.
Πρ Ε-24 ὡς δὲ ἤκουσαν τοὺς λόγους 24. Și dacă auziră cuvintele Fapt.5:24. Când au auzit aceste
τούτους ὅ τε ἱερεὺς καὶ ὁ στρατηγὸς acestea preotul și Voievodul cuvinte, căpetenia pazei
τοῦ ἱεροῦ καὶ οἱ ἀρχιερεῖς, Bisericii și arhiereul, se mirau templului şi arhiereii erau
διηπόρουν περὶ αὐτῶν τί ἂν γένοιτο de dânşii ce va să fie aceasta. nedumeriţi cu privire la ei, ce-
τοῦτο. ar putea să fie aceasta.
300
Πρ Ε-25 παραγενόμενος δέ τις 25. Iar viind oarecarele a spus Fapt.5:25. Dar venind cineva, le-a
ἀπήγγειλεν αὐτοῖς ὅτι ἰδοὺ οἱ lor zicând: Iată bărbaţii pe care dat de veste: Iată, bărbaţii pe
ἄνδρες, οὓς ἔθεσθε ἐν τῇ φυλακῇ, i-aţi pus în temniţă sunt în care i-aţi pus în temniţă sunt în
εἰσὶν ἐν τῷ ἱερῷ ἑστῶτες καὶ biserică stând și învăţând pe templu, stând şi învăţând
διδάσκοντες τὸν λαόν. norod. poporul.
Fapt.5:26. Atunci, ducându-se,
Πρ Ε-26 τότε ἀπελθὼν ὁ στρατηγὸς 26. Atunci mergând Voievodul căpetenia pazei templului
σὺν τοῖς ὑπηρέταις ἤγαγεν αὐτοὺς Bisericii cu slugile, i-au adus pe împreună cu slujitorii i-au adus
οὐ μετὰ βίας· ἐφοβοῦντο γὰρ τὸν ei nu cu silă, că se temeau de dar nu cu sila, că se temeau de
λαόν, ἵνα μὴ λιθασθῶσιν· norod, să nu-i ucidă cu pietre. popor să nu-i omoare cu
pietre.
Πρ Ε-27 ἀγαγόντες δὲ αὐτοὺς ἔστησαν 27. Și aducându-i pe ei, i-au pus Fapt.5:27. Şi, aducându-i, i-au pus
ἐν τῷ συνεδρίῳ. καὶ ἐπηρώτησεν în sobor, și i-a întrebat în faţa sinedriului. Iar
αὐτοὺς ὁ ἀρχιερεὺς arhiereul, arhiereul i-a întrebat,
Πρ Ε-28 λέγων· οὐ παραγγελίᾳ 28. Zicând: Au nu cu poruncă v- Fapt.5:28. Zicând: Au nu v-am
παρηγγείλαμεν ὑμῖν μὴ διδάσκειν am poruncit vouă să nu învăţaţi poruncit vouă cu poruncă să nu
ἐπὶ τῷ ὀνόματι τούτῳ; καὶ ἰδοὺ în numele acesta? Și iată, aţi mai învăţaţi în numele acesta?
πεπληρώκατε τὴν ῾Ιερουσαλὴμ τῆς umplut Ierusalimul cu învăţătura Şi iată aţi umplut Ierusalimul
διδαχῆς ὑμῶν, καὶ βούλεσθε voastră, și veţi să aduceţi asupra cu învăţătura voastră şi voiţi să
ἀπαγαγεῖν ἐφ᾿ ἡμᾶς τὸ αἷμα τοῦ noastră sângele omului acestuia. aduceţi asupra noastră sângele
ἀνθρώπου τούτου. Acestui Om!
Πρ Ε-29 ἀποκριθεὶς δὲ Πέτρος καὶ οἱ 29. Iar răspunzând Petru și Fapt.5:29. Iar Petru şi apostolii,
ἀπόστολοι εἶπον· πειθαρχεῖν δεῖ ceilalţi apostoli, au zis: Trebuie răspunzând, au zis: Trebuie să
Θεῷ μᾶλλον ἢ ἀνθρώποις. a asculta pe Dumnezeu mai mult ascultăm pe Dumnezeu mai
decât pe oameni. mult decât pe oameni.
Πρ Ε-30 ὁ Θεὸς τῶν πατέρων ἡμῶν 30. Dumnezeul părinţilor noştri Fapt.5:30. Dumnezeul părinţilor
ἤγειρεν ᾿Ιησοῦν, ὃν ὑμεῖς au sculat pe Iisus, pe care voi l- noştri a înviat pe Iisus, pe Care
διεχειρίσασθε κρεμάσαντας ἐπὶ aţi omorât spânzurându-l pe voi L-aţi omorât, spânzurându-
ξύλου· lemn; L pe lemn.
Πρ Ε-31 τοῦτον ὁ Θεὸς ἀρχηγὸν καὶ 31. Pe acesta, Dumnezeu, Fapt.5:31. Pe Acesta, Dumnezeu,
σωτῆρα ὕψωσε τῇ δεξιᾷ αὐτοῦ Începător și Mântuitor l-au prin dreapta Sa, L-a înălţat
δοῦναι μετάνοιαν τῷ ᾿Ισραὴλ καὶ înălţat cu dreapta sa, ca să dea Stăpânitor şi Mântuitor, ca să
ἄφεσιν ἁμαρτιῶν. pocăinţă lui Israil și iertare dea lui Israel pocăinţă şi
păcatelor. Iertarea păcatelor.
Πρ Ε-32 καὶ ἡμεῖς ἐσμεν αὐτοῦ 32. Și noi suntem lui martori Fapt.5:32. Şi suntem martori ai
μάρτυρες τῶν ῥημάτων τούτων, καὶ graiurilor acestora, precum și acestor cuvinte noi şi Duhul
τὸ Πνεῦμα δὲ τὸ ῞Αγιον ὃ ἔδωκεν ὁ Duhul Sfânt, pe care au dat Sfânt, pe Care Dumnezeu L-a
Θεὸς τοῖς πειθαρχοῦσιν αὐτῷ Dumnezeu celor ce ascultă pe el. dat celor ce Îl ascultă.
Πρ Ε-33 οἱ δὲ ἀκούσαντες διεπρίοντο 33. Iar ei auzind, foarte se Fapt.5:33. Iar ei, auzind, se
καὶ ἐβουλεύοντο ἀνελεῖν αὐτούς. mâniau, și se sfătuiau să-i mâniau foarte şi se sfătuiau să-
omoare pe dânşii. i omoare.
Πρ Ε-34 ᾿Αναστὰς δέ τις ἐν τῷ 34. Și sculându-se oarecare Fapt.5:34. Şi ridicându-se în
συνεδρίῳ Φαρισαῖος ὀνόματι Fariseu în sobor, anume sinedriu un fariseu, anume
Γαμαλιήλ, νομοδιδάσκαλος τίμιος Gamaliil, învăţător de lege, Gamaliel, învăţător de Lege,
παντὶ τῷ λαῷ, ἐκέλευσεν ἔξω cinstit la tot poporul, a poruncit cinstit de tot poporul, a
βραχύ τι τοὺς ἀποστόλους ca să fie apostolii puţin ceva poruncit să-i scoată pe oameni
afară afară puţin,
Πρ Ε-35 ποιῆσαι, εἶπέ τε πρὸς αὐτούς· 35. Și a zis către dânşii: Bărbaţi Fapt.5:35. Şi a zis către ei:
ἄνδρες ᾿Ισραηλῖται, προσέχετε Israilteni, luaţi-vă aminte vouă Bărbaţi israeliţi, luaţi aminte la
ἑαυτοῖς ἐπὶ τοῖς ἀνθρώποις τούτοις de oamenii aceştia ce veţi să voi, ce aveţi să faceţi cu aceşti
τί μέλλετε πράσσειν. faceţi. oameni.
Πρ Ε-36 πρὸ γὰρ τούτων τῶν ἡμερῶν 36. Pentru că mai-nainte de Fapt.5:36. Că înainte de zilele
ἀνέστη Θευδᾶς, λέγων εἶναί τινα zilele acestea s-a sculat Thevda acestea s-a ridicat Teudas,
ἑαυτόν, ᾧ προσεκλίθη ἀριθμὸς zicând că el este oarecarele zicând că el este cineva, căruia
ἀνδρῶν ὡσεὶ τετρακοσίων· ὃς mare, lângă care s-a lipit un i s-au alăturat un număr de
ἀνῃρέθη, καὶ πάντες ὅσοι număr de bărbaţi, ca la patru bărbaţi ca la patru sute, care a
ἐπείθοντο αὐτῷ διελύθησαν καὶ sute; care s-a omorât, și toţi câţi fost ucis şi toţi câţi l-au
301
ἐγένοντο εἰς οὐδέν. ascultau pe el s-au risipit și s-au ascultat au fost risipiţi şi
făcut întru nimic. nimiciţi.
Πρ Ε-37 μετὰ τοῦτον ἀνέστη ᾿Ιούδας ὁ 37. După aceasta s-a sculat Iuda Fapt.5:37. După aceasta s-a
Γαλιλαῖος ἐν ταῖς ἡμέραις τῆς Galileianul în zilele scrisorii, și ridicat Iuda Galileianul, în
ἀπογραφῆς καὶ ἀπέστησε λαὸν a despărţit norod mult după vremea numărătorii, şi a atras
ἱκανὸν ὀπίσω αὐτοῦ· κἀκεῖνος dânsul; și acela a pierit, și toţi popor mult după el; şi acela a
ἀπώλετο, καὶ πάντες ὅσοι câţi ascultau pe el s-au risipit. pierit şi toţi câţi au ascultat de
ἐπείθοντο αὐτῷ διεσκορπίσθησαν. 38. Și acum zic vouă, feriţi-vă de el au fost împrăştiaţi.
Πρ Ε-38 καὶ τὰ νῦν λέγω ὑμῖν, oamenii aceştia și îi lăsaţi pe ei; Fapt.5:38. Şi acum zic vouă:
ἀπόστητε ἀπὸ τῶν ἀνθρώπων căci de va fi de la oameni sfatul Feriţi-vă de oamenii aceştia şi
τούτων καὶ ἐάσατε αὐτούς· ὅτι ἐὰν acesta sau lucrul acesta, se va lăsaţi-i, căci dacă această
ᾖ ἐξ ἀνθρώπων ἡ βουλὴ αὔτη ἢ τὸ risipi, hotărâre sau lucrul acesta este
ἔργον τοῦτο, καταλυθήσεται· de la oameni, se va nimici;
39. Iar de este de la Dumnezeu, Fapt.5:39. Iar dacă este de la
Πρ Ε-39 εἰ δὲ ἐκ Θεοῦ ἐστιν, οὐ nu veţi putea să-l risipiţi, ca nu Dumnezeu, nu veţi putea să-i
δύνασθε καταλῦσαι αὐτό, μή ποτε cumva și luptători de Dumnezeu nimiciţi, ca nu cumva să vă
καὶ θεομάχοι εὑρεθῆτε, să vă faceţi. aflaţi şi luptători împotriva lui
Dumnezeu.
Πρ Ε-40 ἐπείσθησαν δὲ αὐτῷ, καὶ 40. Și au ascultat pe el, și Fapt.5:40. Şi l-au ascultat pe el; şi
προσκαλεσάμενοι τοὺς ἀποστόλους chemând pe apostoli, bătându-i, chemând pe apostoli şi
δείραντες παρήγγειλαν μὴ λαλεῖν le-au poruncit să nu grăiască în bătându-i, le-au poruncit să nu
ἐπὶ τῷ ὀνόματι τοῦ ᾿Ιησοῦ, καὶ numele lui Iisus și i-au slobozit mai vorbească în numele lui
ἀπέλυσαν αὐτούς. pe ei. Iisus, şi le-au dat drumul.
Πρ Ε-41 οἱ μὲν οὖν ἐπορεύοντο 41. Deci ei se duceau Fapt.5:41. Iar ei au plecat din faţa
χαίροντες ἀπὸ προσώπου τοῦ bucurându-se de la faţa sinedriului, bucurându-se că s-
συνεδρίου, ὅτι ὑπὲρ τοῦ ὀνόματος soborului, căci pentru numele lui au învrednicit, pentru numele
αὐτοῦ κατηξιώθησαν ἀτιμασθῆναι· s-au învrednicit a se necinsti, Lui, să sufere ocară.
Πρ Ε-42 πᾶσάν τε ἡμέραν ἐν τῷ ἱερῷ 42. Și toată ziua în biserică și Fapt.5:42. Şi toată ziua, în templu
καὶ κατ᾿ οἶκον οὐκ ἐπαύοντο prin case nu încetau a învăţa și a şi prin case, nu încetau să
διδάσκοντες καὶ εὐαγγελιζόμενοι binevesti pe Iisus Hristos. înveţe şi să binevestească pe
᾿Ιησοῦν τὸν Χριστόν. Hristos Iisus.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΣΤ CAPITOLUL 6 CAPITOLUL 6

Πρ Στ-1 ᾿Εν δὲ ταῖς ἡμέραις ταύταις 1. Și în zilele acelea, înmulţindu- Fapt.6:1. În zilele acelea,
πληθυνόντων τῶν μαθητῶν ἐγένετο se ucenicii, au făcut cârtire înmulţindu-se ucenicii, eleniştii
γογγυσμὸς τῶν ῾Ελληνιστῶν πρὸς Ellinii împrotiva Evreilor, căci (iudei) murmurau împotriva
τοὺς ῾Εβραίους, ὅτι văduvele lor se treceau cu evreilor, pentru că văduvele lor
παρεθεωροῦντο ἐν τῇ διακονίᾳ τῇ vederea întru slujba cea de toate erau trecute cu vederea la
καθημερινῇ αἱ χῆραι αὐτῶν. zilele. slujirea cea de fiecare zi.
Πρ Στ-2 προσκαλεσάμενοι δὲ οἱ 2. Și chemând cei doisprezece pe Fapt.6:2. Şi chemând cei
δώδεκα τὸ πλῆθος τῶν μαθητῶν mulţimea ucenicilor, au zis: Nu doisprezece mulţimea
εἶπον· οὐκ ἀρεστόν ἐστιν ἡμᾶς este cu plăcere nouă ca, lăsând ucenicilor, au zis: Nu este drept
καταλείψαντας τὸν λόγον τοῦ Θεοῦ cuvântul lui Dumnezeu, să slujim ca noi, lăsând de-o parte
διακονεῖν τραπέζαις. meselor. cuvântul lui Dumnezeu, să
slujim la mese.
Πρ Στ-3 ἐπισκέψασθε οὖν, ἀδελφοί, 3. Socotiţi, drept aceea, fraţilor, Fapt.6:3. Drept aceea, fraţilor,
ἄνδρας ἐξ ὑμῶν μαρτυρουμένους dintre voi şapte bărbaţi căutaţi şapte bărbaţi dintre voi,
ἑπτά, πλήρεις Πνεύματος ῾Αγίου mărturisiţi, plini de Duhul Sfânt cu nume bun, plini de Duh
καὶ σοφίας, οὓς καταστήσομεν ἐπὶ și de înţelepciune, pe care să-i Sfânt şi de înţelepciune, pe care
τῆς χρείας ταύτης· rânduim la treaba aceasta, noi să-i rânduim la această
slujbă.
Πρ Στ-4 ἡμεῖς δὲ τῇ προσευχῇ καὶ τῇ 4. Iar noi întru rugăciune și Fapt.6:4. Iar noi vom stărui în
διακονίᾳ τοῦ λόγου întru slujba cuvântului ne vom rugăciune şi în slujirea
προσκαρτερήσομεν. zăbovi. cuvântului.
Πρ Στ-5 καὶ ἤρεσεν ὁ λόγος ἐνώπιον 5. Și a plăcut cuvântul acesta Fapt.6:5. Şi a plăcut cuvântul
παντὸς τοῦ πλήθους· καὶ înaintea a toată mulţimea și au înaintea întregii mulţimi, şi au
ἐξελέξαντο Στέφανον, ἄνδρα πλήρη ales pe Ştefan, bărbat plin de ales pe Ştefan, bărbat plin de
302
πίστεως καὶ Πνεύματος ῾Αγίου, καὶ credinţă și de Duh Sfânt, și pe credinţă şi de Duh Sfânt, şi pe
Φίλιππον καὶ Πρόχορον καὶ Filip și pe Prohor și pe Nicanor Filip, şi pe Prohor, şi pe
Νικάνορα καὶ Τίμωνα καὶ și pe Timon și pe Parmena și pe Nicanor, şi pe Timon, şi pe
Παρμενᾶν καὶ Νικόλαον Nicolae nemernicul Antiohian, Parmena, şi pe Nicolae,
προσήλυτον ᾿Αντιοχέα, prozelit din Antiohia,
Πρ Στ-6 οὓς ἔστησαν ἐνώπιον τῶν 6. Pe care i-au pus înaintea Fapt.6:6. Pe care i-au pus înaintea
ἀποστόλων, καὶ προσευξάμενοι apostolilor, și rugându-se și-au apostolilor, şi ei, rugându-se
ἐπέθηκαν αὐτοῖς τὰς χεῖρας. pus peste dânşii mâinile. şi-au pus mâinile peste ei.
Πρ Στ-7 καὶ ὁ λόγος τοῦ Θεοῦ ηὔξανε, 7. Și cuvântul lui Dumnezeu Fapt.6:7. Şi cuvântul lui
καὶ ἐπληθύνετο ὁ ἀριθμὸς τῶν creştea, și se înmulţea numărul Dumnezeu creştea, şi se
μαθητῶν ἐν ῾Ιερουσαλὴμ σφόδρα, ucenicilor în Ierusalim foarte, și înmulţea foarte numărul
πολύς τε ὄχλος τῶν ᾿Ιεραίων multă mulţime de preoţi se ucenicilor în Ierusalim , încă şi
ὑπήκουον τῇ πίστει. supunea la credinţă. mulţime de preoţi se supuneau
Πρ Στ-8 Στέφανος δὲ πλήρης πίστεως 8. Și Ştefan, fiind plin de credinţei.
καὶ δυνάμεως ἐποίει τέρατα καὶ credinţă și de putere, făcea Fapt.6:8. Iar Ştefan, plin de har şi
σημεῖα μεγάλα ἐν τῷ λαῷ. minuni și semne mari întru de putere, făcea minuni şi
norod. semne mari în popor.
Πρ Στ-9 ἀνέστησαν δέ τινες τῶν ἐκ τῆς 9. Și s-au sculat unii din Fapt.6:9. Şi s-au ridicat unii din
συναγωγῆς τῆς λεγομένης sinagoga ce se zicea a sinagoga ce se zicea a
Λιβερτίνων καὶ Κυρηναίων καὶ Libertinilor și a Kirinenilor și a libertinilor şi a cirenenilor şi a
᾿Αλεξανδρέων καὶ τῶν ἀπὸ Alexandrenilor și a celor de la alexandrinilor şi a celor din
Κιλικίας καὶ ᾿Ασίας συζητοῦντες τῷ Kilikia și Asia de se priceau cu Cilicia şi din Asia, sfădindu-se
Στεφάνῳ, Ştefan, cu Ştefan.
Πρ Στ-10 καὶ οὐκ ἴσχυον ἀντιστῆναι τῇ 10. Și nu puteau să stea Fapt.6:10. Şi nu puteau să stea
σοφίᾳ καὶ τῷ πνεύματι ᾧ ἐλάλει. împrotiva înţelepciunii și împotriva înţelepciunii şi a
duhului cu care grăia. Duhului cu care el vorbea.
Πρ Στ-11 τότε ὑπέβαλον ἄνδρας 11. Atunci au scos pe nişte Fapt.6:11. Atunci au pus pe nişte
λέγοντας ὅτι ἀκηκόαμεν αὐτοῦ bărbaţi ce ziceau: L-am auzit pe bărbaţi să zică: L-am auzit
λαλοῦντος ῥήματα βλάσφημα εἰς el grăind graiuri de hulă spunând cuvinte de hulă
Μωῡσῆν καὶ τὸν Θεόν· împrotiva lui Moise și a lui împotriva lui Moise şi a lui
Πρ Στ-12 συνεκίνησάν τε τὸν λαὸν καὶ Dumnezeu, Dumnezeu.
τοὺς πρεσβυτέρους καὶ τοὺς 12. Și au întărâtat pe norod și pe Fapt.6:12. Şi au întărâtat poporul
γραμματεῖς, καὶ ἐπιστάντες bătrâni și pe cărturari, și şi pe bătrâni şi pe cărturari şi,
συνήρπασαν αὐτὸν καὶ ἤγαγον εἰς năvălind l-au răpit pe dânsul și năvălind asupră-i, l-au răpit şi
τὸ συνέδριον, l-au adus la sobor, l-au dus în sinedriu.
Πρ Στ-13 ἔστησάν τε μάρτυρας ψευδεῖς 13. Și au pus martori mincinoşi, Fapt.6:13. Şi au pus martori
λέγοντας· ὁ ἄνθρωπος οὗτος οὐ care ziceau: Omul acesta nu mincinoşi, care ziceau: Acest
παύεται ῥήματα βλάσφημα λαλῶν încetează a grăi graiuri de hulă om nu încetează a vorbi cuvinte
κατὰ τοῦ τόπου τοῦ ἁγίου καὶ τοῦ împrotiva acestui loc sfânt și a de hulă împotriva acestui loc
νόμου· legii; sfânt şi a Legii.
Πρ Στ-14 ἀκηκόαμεν γὰρ αὐτοῦ 14. Pentru că l-am auzit pe el Fapt.6:14. Că l-au auzit zicând că
λέγοντος ὅτι ᾿Ιησοῦς ὁ Ναζωραῖος zicând că Iisus Nazarineanul Acest Iisus Nazarineanul va
οὗτος καταλύσει τὸν τόπον τοῦτον acesta va strica locul acesta și strica locul acesta şi va
καὶ ἀλλάξει τὰ ἔθη ἃ παρέδωκεν va schimba obiceiurile care ni schimba datinile pe care ni le-a
ἡμῖν Μωῡσῆς, le-a dat nouă Moise. lăsat nouă Moise.
Πρ Στ-15 καὶ ἀτενίσαντες εἰς αὐτὸν 15. Și căutând spre el toţi cei ce Fapt.6:15. Şi aţintindu-şi ochii
ἅπαντες οἱ καθεζόμενοι ἐν τῷ şedeau în sobor, au văzut faţa lui asupra lui, toţi cei ce şedeau în
συνεδρίῳ εἶδον τὸ πρόσωπον αὐτοῦ ca o faţă de înger. sinedriu au văzut faţa lui ca o
ὡσεὶ πρόσωπον ἀγγέλου. faţă de înger.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Ζ CAPITOLUL 7 CAPITOLUL 7

Πρ Ζ-1 Εἶπε δὲ ὁ ἀρχιερεύς· εἰ ἄρα 1. Și a zis arhiereul: Oare Fapt.7:1. Şi a zis arhiereul:
ταῦτα οὕτως ἔχει; acestea așa sunt? Adevărate sunt acestea?
Πρ Ζ-2 ὁ δὲ ἔφη· ἄνδρες ἀδελφοὶ καὶ 2. Iar el a zis: Bărbaţi fraţi și Fapt.7:2. Iar el a zis: Bărbaţi fraţi
πατέρες, ἀκούσατε. ὁ Θεὸς τῆς părinţi, ascultaţi: Dumnezeul şi părinţi, ascultaţi! Dumnezeul
δόξης ὤφθη τῷ πατρὶ ἡμῶν slavei s-au arătat părintelui slavei S-a arătat părintelui
᾿Αβραὰμ ὄντι ἐν τῇ Μεσοποταμίᾳ, nostru Avraam când era în nostru Avraam, când era în
303
πρὶν ἢ κατοικῆσαι αὐτὸν ἐν Mesopotamia, mai înainte până Mesopotamia, mai înainte de a
Χαρράν, a lăcuit el în Harran, locui în Haran,
Πρ Ζ-3 καὶ εἶπε πρὸς αὐτόν· ἔξελθε ἐκ 3. Și au zis către dânsul: Ieşi din Fapt.7:3. Şi a zis către el: Ieşi din
τῆς γῆς σου καὶ ἐκ τῆς συγγενίας pământul tău și din rudenia ta, și pământul tău şi din rudenia ta
σου, καὶ δεῦρο εἰς γῆν ἣν ἄν σοι vino în pământul care voi arăta şi vino în pământul pe care ţi-l
δείξω. ţie. voi arăta.
Πρ Ζ-4 τότε ἐξελθὼν ἐκ γῆς Χαλδαίων 4. Atunci ieşind din pământul Fapt.7:4. Atunci, ieşind din
κατῴκησεν ἐν Χαρράν. κἀκεῖθεν Haldeilor a lăcuit în Harran, și pământul caldeilor, a locuit în
μετὰ τὸ ἀποθανεῖν τὸν πατέρα de acolo, după ce a murit tatăl Haran. Iar de acolo, după
αὐτοῦ μετῴκισεν αὐτὸν εἰς τὴν γῆν lui, l-au mutat pe el în pământul moartea tatălui său, l-a
ταύτην εἰς ἣν ὑμεῖς νῦν κατοικεῖτε· acesta, întru care voi acum strămutat în această ţară, în
Πρ Ζ-5 καὶ οὐκ ἔδωκεν αὐτῷ lăcuiţi, care locuiţi voi acum,
κληρονομίαν ἐν αὐτῇ οὐδὲ βῆμα 5. Și nu i-au dat lui moştenire Fapt.7:5. Şi nu i-a dat moştenire
ποδός, καὶ ἐπηγγείλατο δοῦναι într-însul nici un pas de picior, în ea nici o palmă de pământ,
αὐτῷ εἰς κατάσχεσιν αὐτὴν καὶ τῷ și au făgăduit că îl va da lui spre ci i-a făgăduit că i-o va da lui
σπέρματι αὐτοῦ μετ᾿ αὐτόν, οὐκ stăpânire pe el, și sămânţei lui spre stăpânire şi urmaşilor lui
ὄντος αὐτῷ τέκνου. după dânsul, neavând el copil. după el, neavând el copil.
Πρ Ζ-6 ἐλάλησε δὲ οὕτως ὁ Θεός, ὅτι 6. Și au grăit așa Dumnezeu că: Fapt.7:6. Şi Dumnezeu a vorbit
ἔσται τὸ σπέρμα αὐτοῦ πάροικον ἐν Va fi sămânţa lui nemernică în astfel: "Urmaşii lui vor fi
γῇ ἀλλοτρίᾳ, καὶ δουλώσουσι αὐτὸ pământ strein și o vor robi pe ea străini în pământ străin, şi
καὶ κακώσουσιν ἔτη τετρακόσια· și o vor chinui ani patru sute; acolo îi vor robi şi-i vor asupri
patru sute de ani.
Πρ Ζ-7 καὶ τὸ ἔθνος ᾧ ἂν δουλεύσουσι 7. Și neamul la care vor robi îl Fapt.7:7. Şi pe poporul la care vor
κρινῶ ἐγώ, εἶπεν ὁ Θεός· καὶ μετὰ voi judeca eu, au zis Dumnezeu, fi robi, Eu îl voi judeca - a zis
ταῦτα ἐξελεύσονται καὶ și după acestea vor ieşi și vor Dumnezeu - iar după acestea
λατρεύσουσί μοι ἐν τῷ τόπῳ τούτῳ. sluji mie în locul acesta. vor ieşi şi-Mi vor sluji Mie în
locul acesta".
Πρ Ζ-8 καὶ ἔδωκεν αὐτῷ διαθήκην 8. Și i-au dat lui aşezământul Fapt.7:8. Şi i-a dat legământul
περιτομῆς· καὶ οὕτως ἐγέννησε τὸν tăierii împrejur; și așa a născut tăierii împrejur; şi aşa a născut
᾿Ισαὰκ καὶ περιέτεμεν αὐτὸν τῇ pe Isaac și l-a tăiat împrejur pe pe Isaac şi l-a tăiat împrejur a
ἡμέρᾳ τῇ ὀγδόῃ, καὶ ὁ ᾿Ισαὰκ τὸν el în ziua a opta, și Isaac a opta zi; şi Isaac a născut pe
᾿Ιακώβ, καὶ ὁ ᾿Ιακὼβ τοὺς δώδεκα născut pe Iacov, și Iacov pe cei Iacov şi Iacov pe cei
πατριάρχας. doisprezece patriarhi. doisprezece patriarhi.
Πρ Ζ-9 Καὶ οἱ πατριάρχαι ζηλώσαντες 9. Și patriarhii pizmuind pe Iosif, Fapt.7:9. Şi patriarhii, pizmuind
τὸν ᾿Ιωσὴφ ἀπέδοντο εἰς Αἴγυπτον. l-au vândut la Egipt; și era pe Iosif, l-au vândut în Egipt;
Πρ Ζ-10 καὶ ἦν ὁ Θεὸς μετ᾿ αὐτοῦ, καὶ Dumnezeu cu dânsul dar Dumnezeu era cu el,
ἐξείλετο αὐτὸν ἐκ πασῶν τῶν 10. Și l-au scos pe el din toate Fapt.7:10. Şi l-a scos din toate
θλίψεων αὐτοῦ, καὶ ἔδωκεν αὐτῷ necazurile lui, și i-au dat lui har necazurile lui şi i-a dat har şi
χάριν καὶ σοφίαν ἐναντίον Φαραὼ și înţelepciune înaintea lui înţelepciune înaintea lui
βασιλέως Αἰγύπτου, καὶ κατέστησεν Faraon împăratul Egiptului, și l- Faraon, regele Egiptului, iar
αὐτὸν ἡγούμενον ἐπ᾿ Αἴγυπτον καὶ a pus pe el povăţuitor peste acesta l-a pus mai mare peste
ὅλον τὸν οἶκον αὐτοῦ. Egipt și peste toată casa lui. Egipt şi peste toată casa lui.
Πρ Ζ-11 ἦλθε δὲ λιμὸς ἐφ᾿ ὅλην τὴν 11. Și a venit foamete peste tot Fapt.7:11. Şi a venit foamete peste
γῆν Αἰγύπτου καὶ Χαναὰν καὶ pământul Egiptului și al lui tot Egiptul şi peste Canaan, şi
θλῖψις μεγάλη, καὶ οὐχ εὕρισκον Hanaan, și necaz mare, și nu strâmtorare mare, şi părinţii
χορτάσματα οἱ πατέρες ἡμῶν. aflau de mâncat părinţii noştri. noştri nu mai găseau hrană.
Πρ Ζ-12 ἀκούσας δὲ ᾿Ιακὼβ ὄντα σῖτα 12. Și auzind Iacov că sunt Fapt.7:12. Şi Iacov, auzind că este
ἐν Αἰγύπτῳ ἐξαπέστειλε τοὺς bucate în Egipt, a trimis pe grâu în Egipt, a trimis pe
πατέρας ἡμῶν πρῶτον· părinţii noştri întâiu. părinţii noştri întâia oară.
Πρ Ζ-13 καὶ ἐν τῷ δευτέρῳ 13. Și a doua oară s-a făcut Fapt.7:13. Iar a doua oară Iosif s-
ἀνεγνωρίσθη ᾿Ιωσὴφ τοῖς ἀδελφοῖς cunoscut Iosif fraţilor lui, și s-a a făcut cunoscut fraţilor săi şi
αὐτοῦ, καὶ φανερὸν ἐγένετο τῷ făcut lui Faraon arătat neamul Faraon a aflat neamul lui
Φαραὼ τὸ γένος τοῦ ᾿Ιωσήφ. lui Iosif. Iosif.
Πρ Ζ-14 ἀποστείλας δὲ ᾿Ιωσὴφ 14. Și trimiţând Iosif a chemat Fapt.7:14. Şi Iosif, trimiţând, a
μετεκαλέσατο τὸν πατέρα αὐτοῦ pe tatăl său Iacov și toată chemat pe Iacov, tatăl său, şi
᾿Ιακὼβ καὶ πᾶσαν τὴν συγγένειαν rudenia lui, cu suflete şaptezeci toată rudenia sa, cu şaptezeci
αὐτοῦ ἐν ψυχαῖς ἑβδομήκοντα și cinci. şi cinci de suflete.
304
πέντε.
Πρ Ζ-15 κατέβη δὲ ᾿Ιακὼβ εἰς 15. Și s-a coborât Iacov în Egipt, Fapt.7:15. Şi Iacov s-a coborât în
Αἴγυπτον καὶ ἐτελεύτησεν αὐτὸς καὶ și a murit el și părinţii noştri, Egipt; şi a murit şi el şi părinţii
οἱ πατέρες ἡμῶν, noştri;
Πρ Ζ-16 καὶ μετετέθησαν εἰς Συχὲμ καὶ 16. Și s-au mutat în Sihem, și s- Fapt.7:16. Şi au fost strămutaţi la
ἐτέθησαν ἐν τῷ μνήματι ᾧ ὠνήσατο au pus în mormântul care a Sichem şi au fost puşi în
᾿Αβραὰμ τιμῆς ἀργυρίου παρὰ τῶν cumpărat Avraam cu preţ de mormântul pe care Avraam l-a
υἱῶν ᾿Εμμὸρ τοῦ Συχέμ. argint de la fiii lui Emmor al lui cumpărat cu preţ de argint, de
Sihem. la fiii lui Emor, în Sichem;
Πρ Ζ-17 Καθὼς δὲ ἤγγιζεν ὁ χρόνος 17. Iar cum se apropia vremea Fapt.7:17. Dar cum se apropia
τῆς ἐπαγγελίας ἣν ὤμοσεν ὁ Θεὸς făgăduinţei căreia s-au jurat vremea făgăduinţei pentru care
τῷ ᾿Αβραάμ, ηὔξησεν ὁ λαὸς καὶ Dumnezeu lui Avraam, a crescut s-a jurat Dumnezeu lui
ἐπληθύνθη ἐν Αἰγύπτῳ, poporul și s-a înmulţit în Egipt, Avraam, a crescut poporul şi s-
a înmulţit în Egipt,
Πρ Ζ-18 ἄχρις οὗ ἀνέστη βασιλεὺς 18. Până ce s-a sculat alt Fapt.7:18. Până când s-a ridicat
ἕτερος, ὃς οὐκ ᾔδει τὸν ᾿Ιωσήφ. împărat care nu ştia pe Iosif. peste Egipt alt rege, care nu
ştia de Iosif.
Πρ Ζ-19 οὗτος κατασοφισάμενος τὸ 19. Acesta nedreptăţind neamul Fapt.7:19. Acesta, purtându-se ca
γένος ἡμῶν ἐκάκωσε τοὺς πατέρας nostru, a silit pe părinţii noştri un viclean cu neamul nostru, a
ἡμῶν τοῦ ποιεῖν ἔκθετα τὰ βρέφη ca să lepede pruncii lor să nu asuprit pe părinţii noştri să-şi
αὐτῶν, εἰς τὸ μὴ ζωογονεῖσθαι· vieze. lepede pruncii lor, ca să nu mai
trăiască.
Πρ Ζ-20 ἐν ᾧ καιρῷ ἐγεννήθη 20. Întru care vreme s-a născut Fapt.7:20. În vremea aceea s-a
Μωῡσῆς, καὶ ἦν ἀστεῖος τῷ Θεῷ· Moise și era plăcut lui născut Moise şi era plăcut lui
ὃς ἀνετράφη μῆνας τρεῖς ἐν τῷ Dumnezeu; care s-a hrănit luni Dumnezeu. Şi trei luni a fost
οἴκῳ τοῦ πατρὸς αὐτοῦ. trei în casa tatălui său, hrănit în casa tatălui său.
Πρ Ζ-21 ἐκτεθέντα δὲ αὐτὸν ἀνείλετο 21. Și lepădându-se el, l-a luat Fapt.7:21. Şi fiind lepădat, l-a luat
αὐτὸν ἡ θυγάτηρ Φαραὼ καὶ fata lui Faraon și l-a crescut pe fiica lui Faraon şi l-a crescut
ἀνεθρέψατο αὐτὸν ἑαυτῇ εἰς υἱόν. el eişi fecior. ca pe un fiu al ei.
Πρ Ζ-22 καὶ ἐπαιδεύθη Μωῡσῆς πάσῃ 22. Și s-a învăţat Moise toată Fapt.7:22. Şi a fost învăţat Moise
σοφίᾳ Αἰγυπτίων, ἦν δὲ δυνατὸς ἐν înţelepciunea Eghiptenilor, și în toată înţelepciunea
λόγοις καὶ ἐν ἔργοις. era puternic în cuvinte și în egiptenilor şi era puternic în
Πρ Ζ-23 ῾Ως δὲ ἐπληροῦτο αὐτῷ fapte. cuvintele şi în faptele lui.
τεσσαρακονταετὴς χρόνος, ἀνέβη 23. Iar când se împlineau lui Fapt.7:23. Iar când a împlinit
εἰς τὴν καρδίαν αὐτοῦ patruzeci de ani, s-a suit în patruzeci de ani, şi-a pus în
ἐπισκέψασθαι τοὺς ἀδελφοὺς αὐτοῦ inima lui ca să cerceteze pe fraţii gând să cerceteze pe fraţii săi,
τοὺς υἱοὺς ᾿Ισραήλ. săi fiii lui Israil. fiii lui Israel.
Πρ Ζ-24 καὶ ἰδών τινα ἀδικούμενον 24. Și văzând pe oarecarele Fapt.7:24. Şi văzând pe unul
ἠμύνατο, καὶ ἐποιήσατο ἐκδίκησιν pătimind strâmbătate, l-a apărat dintre ei că suferă strâmbătate,
τῷ καταπονουμένῳ πατάξας τὸν și a făcut izbândă celui asuprit, l-a apărat şi, omorând pe
Αἰγύπτιον. ucigând pe Eghiptean. egiptean, a răzbunat pe cel
asuprit.
Πρ Ζ-25 ἐνόμιζε δὲ συνιέναι τοὺς 25. Și gândea cum că pricep Fapt.7:25. Şi el credea că fraţii săi
ἀδελφοὺς αὐτοῦ ὅτι ὁ Θεὸς διὰ fraţii lui că Dumnezeu prin vor pricepe că Dumnezeu, prin
χειρὸς αὐτοῦ δίδωσιν αὐτοῖς mâna lui dă lor mântuire, iar ei mâna lui, le dăruieşte izbăvire,
σωτηρίαν· οἱ δὲ οὐ συνῆκαν. n-au înţeles. dar ei n-au înţeles.
Πρ Ζ-26 τῇ τε ἐπιούσῃ ἡμέρᾳ ὤφθη 26. Și a doua zi s-a arătat lor, Fapt.7:26. Şi a doua zi s-a arătat
αὐτοῖς μαχομένοις, καὶ συνήλασεν sfădindu-se ei, și i-a îndemnat unora care se băteau şi i-a
αὐτοὺς εἰς εἰρήνην εἰπών· ἄνδρες, spre pace zicând: Bărbaţi, fraţi îndemnat la pace, zicând:
ἀδελφοί ἐστε ὑμεῖς· ἵνα τί ἀδικεῖτε sunteți voi; pentru ce faceţi Bărbaţilor, sunteţi fraţi. De ce
ἀλλήλους; strâmbătate unul altuia? vă faceţi rău unul altuia?
Πρ Ζ-27 ὁ δὲ ἀδικῶν τὸν πλησίον 27. Iar cel ce făcea strâmbătate Fapt.7:27. Dar cel ce asuprea pe
ἀπώσατο αὐτὸν εἰπών· τίς σε aproapelui l-a împins pe el aproapele l-a îmbrâncit,
κατέστησεν ἄρχοντα καὶ δικαστὴν zicând: Cine te-a pus pe tine zicând: Cine te-a pus pe tine
ἐφ᾿ ὑμῶν, domn și judecător peste noi? domn şi judecător peste noi?
Πρ Ζ-28 μὴ ἀνελεῖν με σὺ θέλεις ὃν 28. Au voieşti tu să mă omori, Fapt.7:28. Nu cumva vrei să mă
τρόπο ἀνεῖλες χθὲς τὸν Αἰγύπτιον; precum ai omorât ieri pe omori, cum ai omorât ieri pe
305
Eghipteanul? egiptean?
Πρ Ζ-29 ἔφυγε δὲ Μωῡσῆς ἐν τῷ λόγῳ 29. Și a fugit Moise pentru Fapt.7:29. La acest cuvânt, Moise
τούτῳ καὶ ἐγένετο πάροικος ἐν γῇ cuvântul acesta și s-a făcut a fugit şi a trăit ca străin în
Μαδιάμ, οὗ ἐγέννησεν υἱοὺς δύο. nemernic în pământul lui ţara Madian, unde a născut doi
Madiam, unde a născut doi fii. fii.
Πρ Ζ-30 Καὶ πληρωθέντων ἐτῶν 30. Și după ce s-au împlinit Fapt.7:30. Şi după ce s-au împlinit
τεσσαράκοντα ὤφθη αὐτῷ ἐν τῇ patruzeci de ani, s-a arătat lui în patruzeci de ani, îngerul
ἐρήμῳ τοῦ ὄρους Σινᾶ ἄγγελος pustia muntelui Sina îngerul Domnului i s-a arătat în pustiul
Κυρίου ἐν φλογὶ πυρὸς βάτου. Domnului în para focului Muntelui Sinai, în flacăra
rugului. focului unui rug.
Πρ Ζ-31 ὁ δὲ Μωῡσῆς ἰδὼν ἐθαύμαζε 31. Iar Moise văzând, s-a Fapt.7:31. Iar Moise, văzând, s-a
τὸ ὅραμα· προσερχομένου δὲ αὐτοῦ minunat de vedenie, și minunat de vedenie, dar când
κατανοῆσαι ἐγένετο φωνὴ Κυρίου apropiindu-se el să ia aminte, s- s-a apropiat ca să ia seama
πρὸς αὐτόν· a făcut glasul Domnului către el: mai bine, a fost glasul
Domnului către el:
Πρ Ζ-32 ἐγὼ ὁ Θεὸς τῶν πατέρων σου, 32. Eu sunt Dumnezeul Fapt.7:32. "Eu sunt Dumnezeul
ὁ Θεὸς ᾿Αβραὰμ καὶ ὁ Θεὸς ᾿Ισαὰκ părinţilor tăi, Dumnezeul lui părinţilor tăi, Dumnezeul lui
καὶ ὁ Θεὸς ᾿Ιακώβ. ἔντρομος δὲ Avraam și Dumnezeul lui Isaac Avraam şi Dumnezeul lui Isaac
γενόμενος Μωῡσῆς οὐκ ἐτόλμα și Dumnezeul lui Iacov. Și şi Dumnezeul lui Iacov". Şi
κατανοῆσαι. cutremurându-se Moise nu Moise, tremurând, nu
cuteza să caute. îndrăznea să privească;
Πρ Ζ-33 εἶπε δὲ αὐτῷ ὁ Κύριος· λῦσον 33. Și au zis lui Domnul: Fapt.7:33. Iar Domnul i-a zis:
τὸ ὑπόδημα τῶν ποδῶν σου· ὁ γὰρ Dezleagă încălţămintea "Dezleagă încălţămintea
τόπος ἐν ᾧ ἕστηκας γῆ ἁγία ἐστίν. picioarelor tale, pentru că locul picioarelor tale, căci locul pe
întru care stai pământ sfânt este. care stai este pământ sfânt.
Πρ Ζ-34 ἰδὼν εἶδον τὴν κάκωσιν τοῦ 34. Văzând am văzut chinuirea Fapt.7:34. Privind, am văzut
λαοῦ μου τοῦ ἐν Αἰγύπτῳ καὶ τοῦ poporului meu celui din Egipt și asuprirea poporului Meu în
στεναγμοῦ αὐτῶν ἤκουσα, καὶ suspinul lor am auzit, și M-am Egipt şi suspinul lor l-am auzit
κατέβην ἐξελέσθαι αὐτούς· καὶ νῦν pogorât să-i scot pe ei. Și acum şi M-am pogorât ca să-i scot.
δεῦρο ἀποστελῶ σε εἰς Αἴγυπτον. vino să te trimit în Egipt. Şi acum vino, să te trimit în
Egipt".
Πρ Ζ-35 Τοῦτον τὸν Μωῡσῆν ὃν 35. Pe acest Moise, de care s-a Fapt.7:35. Pe Moise acesta de
ἠρνήσαντο εἰπόντες· τίς σε lepădat zicând: Cine te-a pus pe care s-au lepădat, zicând: Cine
κατέστησεν ἄρχοντα καὶ δικαστήν; tine domn și judecător?, pe te-a pus pe tine domn şi
τοῦτον ὁ Θεὸς ἄρχοντα καὶ acesta Dumnezeu domn și judecător?, pe acesta l-a trimis
λυτρωτὴν ἀπέστειλεν ἐν χειρὶ izbăvitor l-au trimis prin mâna Dumnezeu domn şi
ἀγγέλου τοῦ ὀφθέντος αὐτῷ ἐν τῇ îngerului celui ce s-a arătat lui răscumpărător, prin mâna
βάτῳ. în rug. îngerului care i se arătase lui
în rug.
Πρ Ζ-36 οὗτος ἐξήγαγεν αὐτοὺς 36. Acesta i-a scos pe ei, făcând Fapt.7:36. Acesta i-a scos afară,
ποιήσας τέρατα καὶ σημεῖα ἐν γῇ minuni și semne în pământul făcând minuni şi semne în ţara
Αἰγύπτῳ καὶ ἐν ᾿Ερυθρᾷ θαλάσσῃ Egiptului și la Marea Roşie și în Egiptului şi în Marea Roşie şi
καὶ ἐν τῇ ἐρήμῳ ἔτη τεσσαράκοντα. pustie ani patruzeci. în pustie, timp de patruzeci de
ani.
Πρ Ζ-37 οὗτός ἐστιν ὁ Μωῡσῆς ὁ 37. Acesta este Moise cel ce a zis Fapt.7:37. Acesta este Moise cel
εἰπὼν τοῖς υἱοῖς ᾿Ισραήλ· προφήτην fiilor lui Israil: Proroc va ridica ce a zis fiilor lui Israel:
ὑμῖν ἀναστήσει Κύριος ὁ Θεὸς vouă Domnul Dumnezeul vostru "Prooroc ca mine vă va ridica
ὑμῶν ἐκ τῶν ἀδελφῶν ὑμῶν ὡς dintre fraţii voştri, ca mine; pe el Dumnezeu din fraţii voştri; pe
ἐμέ· αὐτοῦ ἀκούσεσθε. să ascultaţi. EL să-L ascultaţi".
Πρ Ζ-38 οὗτός ἐστιν ὁ γενόμενος ἐν τῇ 38. Acesta este cela ce a fost Fapt.7:38. Acesta este cel ce a fost
ἐκκλησίᾳ ἐν τῇ ἐρήμῳ μετὰ τοῦ întru adunare în pustie cu la adunarea în pustie, cu
ἀγγέλου τοῦ λαλοῦντος αὐτῷ ἐν τῷ îngerul care grăia lui în muntele îngerul care i-a vorbit pe
ὄρει Σινᾶ καὶ τῶν πατέρων ἡμῶν, Sina, și cu părinţii noştri, care Muntele Sinai şi cu părinţii
ὃς ἐδέξατο λόγια ζῶντα δοῦναι au primit cuvinte vii să ne dea noştri, primind cuvinte de viaţă
ἡμῖν. nouă, ca să ni le dea nouă.
Πρ Ζ-39 ᾧ οὐκ ἠθέλησαν ὑπήκοοι 39. De care n-au vrut să fie Fapt.7:39. De acesta n-au voit să
γενέσθαι οἱ πατέρες ἡμῶν, ἀλλ᾿ ascultători părinţii noştri, ci le- asculte părinţii noştri, ci l-au
306
ἀπώσαντο καὶ ἐστράφησαν τῇ au lepădat și s-au întors cu lepădat şi inimile lor s-au
καρδίᾳ αὐτῶν εἰς Αἴγυπτον inimile lor în Egipt, întors către Egipt,
Πρ Ζ-40 εἰπόντες τῷ ᾿Ααρών· ποίησον 40. Zicând lui Aaron: Fă nouă Fapt.7:40. Zicând lui Aaron: "Fă-
ἡμῖν θεοὺς οἳ προπορεύσονται dumnezei, care vor merge ne dumnezei care să meargă
ἡμῶν· ὁ γὰρ Μωῡσῆς οὗτος, ὃς înaintea noastră, pentru că înaintea noastră; căci acestui
ἐξήγαγεν ἡμᾶς ἐκ γῆς Αἰγύπτου, οὐκ Moise acesta, care ne-a scos pe Moise, care ne-a scos din ţara
οἴδαμεν τί γέγονεν αὐτῷ. noi din pământul Egiptului, nu Egiptului, nu ştim ce i s-a
Πρ Ζ-41 καὶ ἐμοσχοποίησαν ἐν ταῖς ştim ce i s-a întâmplat lui. întâmplat".
ἡμέραις ἐκείναις καὶ ἀνήγαγον 41. Și au făcut viţel în zilele Fapt.7:41. Şi au făcut, în zilele
θυσίαν τῷ εἰδώλῳ, καὶ acelea, și au adus jertfă idolului acelea, un viţel şi au adus
εὐφραίνοντο ἐν τοῖς ἔργοις τῶν și se veseleau întru lucrurile idolului jertfă şi se veseleau de
χειρῶν αὐτῶν. mâinilor sale. lucrurile mâinilor lor.
Πρ Ζ-42 ἔστρεψε δὲ ὁ Θεὸς καὶ 42. Și s-au întors Dumnezeu și i- Fapt.7:42. Şi S-a întors Dumnezeu
παρέδωκεν αὐτοὺς λατρεύειν τῇ au dat pe ei să slujească oştii şi i-a dat pe ei să slujească
στρατιᾷ τοῦ οὐρανοῦ, καθὼς cerului, precum este scris în oştirii cerului, precum este
γέγραπται ἐν βίβλῳ τῶν προφητῶν· cartea prorocilor: Au junghieri scris în cartea proorocilor:
μὴ σφάγια καὶ θυσίας și jertfe aţi adus mie ani "Adus-aţi voi Mie, casă a lui
προσηνέγκατέ μοι ἔτη patruzeci în pustie, casa lui Israel, timp de patruzeci de ani,
τεσσαράκοντα ἐν τῇ ἐρήμῳ, οἶκος Israil? în pustie, junghieri şi jertfe?
᾿Ισραήλ; Fapt.7:43. Şi aţi purtat cortul lui
Πρ Ζ-43 καὶ ἀνελάβετε τὴν σκηνὴν τοῦ 43. Și aţi luat cortul lui Moloh și Moloh şi steaua dumnezeului
Μολὸχ καὶ τὸ ἄστρον τοῦ θεοῦ steaua dumnezeului vostru vostru Remfan, chipurile pe
ὑμῶν ῾Ρεμφάν, τοὺς τύπους οὓς Remfan, chipurile care le-aţi care le-aţi făcut, ca să vă
ἐποιήσατε προσκυνεῖν αὐτοῖς· καὶ făcut să vă închinaţi lor, și voi închinaţi la ele! De aceea vă
μετοικιῶ ὑμᾶς ἐπέκεινα muta pe voi dincolo de Babilon. voi strămuta dincolo de
Βαβυλῶνος. Babilon".
Πρ Ζ-44 ῾Η σκηνὴ τοῦ μαρτυρίου ἦν 44. Cortul mărturiei era întru Fapt.7:44. Părinţii noştri aveau în
τοῖς πατράσιν ἡμῶν ἐν τῇ ἐρήμῳ, părinţii noştri în pustie, precum pustie cortul mărturiei, precum
καθὼς διετάξατο ὁ λαλῶν τῷ au rânduit cel ce grăia lui Moise orânduise Cel ce a vorbit cu
Μωῡσῇ ποιῆσαι αὐτὴν· κατὰ τὸν să-l facă pe el după asemănarea Moise, ca să-l facă după chipul
τύπον ὃν ἐωράκει· care a văzut; pe care îl văzuse;
Πρ Ζ-45 ἣν καὶ εἰσήγαγον 45. Pe care l-au și adus Fapt.7:45. Şi pe acesta primindu-l,
διαδεξάμενοι οἱ πατέρες ἡμῶν μετὰ primindu-l părinţii noştri cu părinţii noştri l-au adus cu
᾿Ιησοῦ ἐν τῇ κατασχέσει τῶν ἐθνῶν Iisus întru stăpânirea Iosua în ţara stăpânită de
ὧν ἔξωσεν ὁ Θεὸς ἀπὸ προσώπου neamurilor, pe care le-a gonit neamuri, pe care Dumnezeu le-
τῶν πατέρων ἡμῶν, ἕως τῶν Dumnezeu de la faţa părinţilor a izgonit din faţa părinţilor
ἡμερῶν Δαυΐδ· noştri până în zilele lui David, noştri, până în zilele lui David,
Πρ Ζ-46 ὃς εὗρε χάριν ἐνώπιον τοῦ 46. Care a aflat har înaintea lui Fapt.7:46. Care a aflat har
Θεοῦ καὶ ᾐτήσατο εὑρεῖν σκήνωμα Dumnezeu și a cerut să afle înaintea lui Dumnezeu şi a
τῷ Θεῷ ᾿Ιακώβ. lăcaş Dumnezeului lui Iacov. cerut să găsească un locaş
pentru Dumnezeul lui Iacov.
Πρ Ζ-47 Σολομὼν δὲ ᾠκοδόμησεν 47. Iar Solomon i-a zidit lui Fapt.7:47. Iar Solomon I-a zidit
αὐτῷ οἶκον. casă. Lui casă,
Πρ Ζ-48 ἀλλ᾿ οὐχ ὁ ὕψιστος ἐν 48. Iar Cel Preaînalt nu în Fapt.7:48. Dar Cel Preaînalt nu
χειροποιήτοις ναοῖς κατοικεῖ, lăcaşuri făcute de mâini locuieşte în temple făcute de
καθὼς ὁ προφήτης λέγει· locuiește, precum prorocul zice: mâini, precum zice proorocul:
Πρ Ζ-49 ὁ οὐρανός μοι θρόνος, ἡ δὲ γῆ 49. Cerul este mie scaun și Fapt.7:49. "Cerul este tronul Meu
ὑποπόδιον τῶν ποδῶν μου· ποῖον pământul razim picioarelor şi pământul aşternut
οἶκον οἰκοδομήσετέ μοι, λέγει mele; ce casă îmi veţi zidi mie, picioarelor Mele. Ce casă Îmi
Κύριος, ἢ τίς τόπος τῆς zice Domnul, sau care este locul veţi zidi Mie? - zice Domnul -
καταπαύσεώς μου; odihnei mele? sau care este locul odihnei
Mele?
Πρ Ζ-50 οὐχὶ ἡ χείρ μου ἐποίησε ταῦτα 50. Au nu mâna mea a făcut Fapt.7:50. Nu mâna Mea a făcut
πάντα; acestea toate? toate acestea?"
Πρ Ζ-51 Σκληροτράχηλοι καὶ 51. Voi cei tari în cerbice și Fapt.7:51. Voi cei tari în cerbice
ἀπερίτμητοι τῇ καρδίᾳ καὶ τοῖς netăiaţi împrejur la inimă și la şi netăiaţi împrejur la inimă şi
ὠσίν, ὑμεῖς ἀεὶ τῷ Πνεύματι τῷ urechi, pururea împrotiva la urechi, voi pururea staţi
307
῾Αγίῳ ἀντιπίπτετε, ὡς οἱ πατέρες Duhului Sfânt staţi; precum împotriva Duhului Sfânt,
ὑμῶν καὶ ὑμεῖς. părinţii voştri, așa și voi. precum Şi părinţii voştri, aşa şi
voi!
Πρ Ζ-52 τίνα τῶν προφητῶν οὐκ 52. Pe care din proroci nu au Fapt.7:52. Pe care dintre prooroci
ἐδίωξαν οἱ πατέρες ὑμῶν; καὶ gonit părinţii voştri? Și au nu l-au prigonit părinţii voştri?
ἀπέκτειναν τοὺς προκαταγγείλαντας omorât pe cei ce mai-nainte Şi au ucis pe cei ce au vestit
περὶ τῆς ἐλεύσεως τοῦ δικαίου, οὗ vesteau de venirea celui drept, mai dinainte sosirea Celui
νῦν ὑμεῖς προδόται καὶ φονεῖς căruia acum voi vânzători și Drept, ai Cărui vânzători şi
γεγένησθε· ucigători v-ați făcut, ucigaşi v-aţi făcut voi acum,
Πρ Ζ-53 οἵτινες ἐλάβετε τὸν νόμον εἰς 53. Care aţi luat legea întru Fapt.7:53. Voi, care aţi primit
διαταγὰς ἀγγέλων, καὶ οὐκ rânduieli ale îngerilor și nu o aţi Legea întru rânduieli de îngeri
ἐφυλάξατε. păzit. şi n-aţi păzit-o!
Πρ Ζ-54 ᾿Ακούοντες δὲ ταῦτα 54. Și ei auzind acestea, crăpau Fapt.7:54. Iar ei, auzind acestea,
διεπρίοντο ταῖς καρδίαις αὐτῶν καὶ în inimile lor și scrâşneau cu fremătau de furie în inimile lor
ἔβρυχον τοὺς ὀδόντας ἐπ᾿ αὐτόν. dinţii împrotiva lui. şi scrâşneau din dinţi împotriva
Πρ Ζ-55 ὑπάρχων δὲ πλήρης lui.
Πνεύματος ῾Αγίου, ἀτενίσας εἰς τὸν 55. Iar Ştefan fiind plin de Duh Fapt.7:55. Iar Ştefan, fiind plin de
οὐρανὸν εἶδε δόξαν Θεοῦ καὶ Sfânt, căutând la cer, a văzut Duh Sfânt şi privind la cer, a
᾿Ιησοῦν ἑστῶτα ἐκ δεξιῶν τοῦ slava lui Dumnezeu, și pe Iisus văzut slava lui Dumnezeu şi pe
Θεοῦ, stând deadreapta lui Dumnezeu, Iisus stând de-a dreapta lui
Πρ Ζ-56 καὶ εἶπεν· ἰδοὺ θεωρῶ τοὺς 56. Și a zis: Iată văd cerurile Dumnezeu.
οὐρανοὺς ἀνεωγμένους καὶ τὸν deschise, și pe Fiul Omului stând Fapt.7:56. Şi a zis: Iată, văd
υἱὸν τοῦ ἀνθρώπου ἐκ δεξιῶν τοῦ deadreapta lui Dumnezeu. cerurile deschise şi pe Fiul
Θεοῦ ἑστῶτα. 57. Iar ei strigând cu glas mare, Omului stând de-a dreapta lui
Πρ Ζ-57 κράξαντες δὲ φωνῇ μεγάλῃ și-au astupat urechile lor, și au Dumnezeu!
συνέσχον τὰ ὦτα αὐτῶν καὶ năvălit toţi cu un cuget asupra Fapt.7:57. Iar ei, strigând cu glas
ὥρμησαν ὁμοθυμαδὸν ἐπ᾿ αὐτόν, lui mare, şi-au astupat urechile şi
Πρ Ζ-58 καὶ ἐκβαλόντες ἔξω τῆς 58. Și scoţându-l afară din au năvălit asupra lui.
πόλεως ἐλιθοβόλουν. καὶ οἱ cetate, îl ucideau cu pietre. Și Fapt.7:58. Şi scoţându-l afară din
μάρτυρες ἀπέθεντο τὰ ἱμάτια αὐτῶν marturii și-au pus hainele sale cetate, îl băteau cu pietre. Iar
παρὰ τοὺς πόδας νεανίου lângă picioarele unui tânăr ce se martorii şi-au pus hainele la
καλουμένου Σαύλου, chema Saul, picioarele unui tânăr, numit
Saul.
Πρ Ζ-59 καὶ ἐλιθοβόλουν τὸν 59. Și ucideau cu pietre pe Fapt.7:59. Şi îl băteau cu pietre pe
Στέφανον, ἐπικαλούμενον καὶ Ştefan, care se ruga și zicea: Ştefan, care se ruga şi zicea:
λέγοντα· Κύριε ᾿Ιησοῦ, δέξαι τὸ Doamne Iisuse, primește duhul Doamne, Iisuse, primeşte duhul
πνεῦμά μου. meu. meu!
Πρ Ζ-60 θεὶς δὲ τὰ γόνατα ἔκραξε 60. Și îngenunchind, a strigat cu Fapt.7:60. Şi, îngenunchind, a
φωνῇ μεγάλῃ· Κύριε, μὴ στήσῃς glas mare: Doamne, nu socoti strigat cu glas mare: Doamne,
αὐτοῖς τὴν ἁμαρτίαν ταύτην. καὶ lor păcatul acesta. Și aceasta nu le socoti lor păcatul acesta!
τοῦτο εἰπὼν ἐκοιμήθη. Σαῦλος δὲ zicând, a adormit. Și Saul era Şi zicând acestea, a murit.
ἦν συνευδοκῶν τῇ ἀναιρέσει αὐτοῦ. binevoind spre uciderea lui.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Η CAPITOLUL 8 CAPITOLUL 8

1. Și s-a făcut în ziua aceea Fapt.8:1. Şi Saul s-a făcut părtaş
Πρ Η-1 ᾿Εγένετο δὲ ἐν ἐκείνῃ τῇ ἡμέρᾳ
διωγμὸς μέγας ἐπὶ τὴν ἐκκλησίαν prigoană mare asupra Bisericii la uciderea lui. Şi s-a făcut în
τὴν ἐν ῾Ιεροσολύμοις· πάντες δὲ ceii din Ierusalim, și toţi s-au ziua aceea prigoană mare
διεσπάρησαν κατὰ τὰς χώρας τῆς risipit prin ţinuturile Iudeii și ale împotriva Bisericii din
Samariei, afară de apostoli.
᾿Ιουδαίας καὶ Σαμαρείας, πλὴν τῶν Ierusalim . Şi toţi, afară de
ἀποστόλων. apostoli, s-au împrăştiat prin
ţinuturile Iudeii şi ale
Samariei.
Πρ Η-2 συνεκόμισαν δὲ τὸν Στέφανον 2. Și au îngropat pe Ştefan Fapt.8:2. Iar bărbaţi cucernici au
ἄνδρες εὐλαβεῖς καὶ ἐποίησαν bărbaţi cucernici, și au făcut îngropat pe Ştefan şi au făcut
κοπετὸν μέγαν ἐπ᾿ αὐτῷ plângere mare peste dânsul. plângere mare pentru el.
Πρ Η-3 Σαῦλος δὲ ἐλυμαίνετο τὴν 3. Și Saul strica biserica Fapt.8:3. Şi Saul pustiia Biserica,
308
ἐκκλησίαν κατὰ τοὺς οἴκους mergând prin case, și târând intrând prin case şi, târând pe
εἰσπορευόμενος, σύρων τε ἄνδρας bărbaţi și femei îi da la temniţă. bărbaţi şi pe femei, îi preda la
καὶ γυναῖκας παρεδίδου εἰς temniţă.
φυλακήν.
Πρ Η-4 Οἱ μὲν οὖν διασπαρέντες 4. Deci ei risipindu-se treceau Fapt.8:4. Iar cei ce se
διῆλθον εὐαγγελιζόμενοι τὸν λόγον. binevestind cuvântul. împrăştiaseră străbăteau ţara,
binevestind cuvântul.
Πρ Η-5 Φίλιππος δὲ κατελθὼν εἰς 5. Iar Filip pogorându-se în Fapt.8:5. Iar Filip, coborându-se
πόλιν τῆς Σαμαρείας ἐκήρυσσεν cetatea Samariei propovăduia într-o cetate a Samariei, le
αὐτοῖς τὸν Χριστόν. lor pe Hristos. propovăduia pe Hristos.
Πρ Η-6 προσεῖχον δὲ οἱ ὄχλοι τοῖς 6. Iar mulţimile luau aminte cu Fapt.8:6. Şi mulţimile luau aminte
λεγομένοις ὑπὸ τοῦ Φιλίππου un cuget la cele ce se grăia de într-un cuget la cele spuse de
ὁμοθυμαδὸν ἐν τῷ ἀκούειν αὐτοὺς Filip, auzind și văzând semnele către Filip, ascultându-l şi
καὶ βλέπειν τὰ σημεῖα ἃ ἐποίει. care le făcea. văzând semnele pe care le
săvârşea.
Πρ Η-7 πολλῶν γὰρ τῶν ἐχόντων 7. Pentru că din mulţi care Fapt.8:7. Căci din mulţi care
πνεύματα ἀκάθαρτα βοῶντα φωνῇ aveau duhuri necurate, strigând aveau duhuri necurate,
μεγάλῃ ἐξήρχετο, πολλοὶ δὲ cu glas mare, ieşeau, și mulţi strigând cu glas mare, ele
παραλελυμένοι καὶ χωλοὶ slăbănogi și şchiopi s-au ieşeau şi mulţi slăbănogi şi
ἐθεραπεύθησαν, vindecat. şchiopi s-au vindecat.
Πρ Η-8 καὶ ἐγένετο χαρὰ μεγάλη ἐν τῇ 8. Și s-a făcut bucurie mare în Fapt.8:8. Şi s-a făcut mare bucurie
πόλει ἐκείνῃ. cetatea aceea. în cetatea aceea.
Πρ Η-9 ᾿Ανὴρ δέ τις ὀνόματι Σίμων 9. Iar un bărbat oarecare anume Fapt.8:9. Dar era mai dinainte în
προῡπῆρχεν ἐν τῇ πόλει μαγεύων Simon, era mai înainte în cetate cetate un bărbat, anume Simon,
καὶ ἐξιστῶν τὸ ἔθνος τῆς vrăjind și amăgind neamul vrăjind şi uimind neamul
Σαμαρείας, λέγων εἶναί τινα ἑαυτὸν Samariei, zicând cum că ar fi el Samariei, zicând că el este
μέγαν· oarecare mare. cineva mare,
Πρ Η-10 ᾧ προσεῖχον πάντες ἀπὸ 10. La care luau aminte toţi, de Fapt.8:10. La care luau aminte
μικροῦ ἕως μεγάλου λέγοντες· la mic până la mare, zicând: toţi, de la mic până la mare,
οὗτός ἐστιν ἡ δύναμις τοῦ Θεοῦ ἡ Acesta este puterea lui zicând: Acesta este puterea lui
μεγάλη. Dumnezeu cea mare. Dumnezeu, numită cea mare.
Πρ Η-11 προσεῖχον δὲ αὐτῷ διὰ τὸ 11. Și luau aminte la el, pentru Fapt.8:11. Şi luau aminte la el,
ἱκανῷ χρόνῳ ταῖς μαγείαις că de multă vreme cu vrăjile i-a fiindcă de multă vreme, cu
ἐξεστακέναι αὐτούς. fost amăgit pe ei. vrăjile lui, îi uimise.
Πρ Η-12 ὅτε δὲ ἐπίστευσαν τῷ 12. Iar dacă au crezut lui Filip, Fapt.8:12. Iar când au crezut lui
Φιλίππῳ εὐαγγελιζομένῳ τὰ περὶ care propovăduia de împărăţia Filip, care le propovăduia
τῆς βασιλείας τοῦ Θεοῦ καὶ τοῦ lui Dumnezeu și de numele lui despre împărăţia lui Dumnezeu
ὀνόματος ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ, Iisus Hristos, s-au botezat şi despre numele lui Iisus
ἐβαπτίζοντο ἄνδρες τε καὶ bărbaţi și femei. Hristos, bărbaţi şi femei se
γυναῖκες. botezau.
Πρ Η-13 ὁ δὲ Σίμων καὶ αὐτὸς 13. Atunci și Simon acela a Fapt.8:13. Iar Simon a crezut şi el
ἐπίστευσε, καὶ βαπτισθεὶς ἦν crezut și botezându-se petrecea şi, botezându-se, era mereu cu
προσκαρτερῶν τῷ Φιλίππῳ, cu Filip, și văzând puterile cele Filip. Şi văzând semnele şi
θεωρῶν τε δυνάμεις καὶ σημεῖα mari și semnele ce se făceau, minunile mari ce se făceau, era
γινόμενα ἐξίστατο. spăimântându-se, se mira. uimit.
Πρ Η-14 ᾿Ακούσαντες δὲ οἱ ἐν 14. Iar auzind apostolii cei din Fapt.8:14. Iar apostolii din
῾Ιεροσολύμοις ἀπόστολοι ὅτι Ierusalim, cum că a primit Ierusalim , auzind că Samaria
δέδεκται ἡ Σαμάρεια τὸν λόγον τοῦ Samaria cuvântul lui Dumnezeu, a primit cuvântul lui
Θεοῦ, ἀπέστειλαν πρὸς αὐτοὺς τὸν au trimis către dânşii pe Petru și Dumnezeu, au trimis la ei pe
Πέτρον καὶ ᾿Ιωάννην· pe Ioan, Petru şi pe Ioan,
Πρ Η-15 οἵτινες καταβάντες 15. Care pogorându-se s-au Fapt.8:15. Care, coborând, s-au
προσηύξαντο περὶ αὐτῶν ὅπως rugat pentru ei ca să ia Duh rugat pentru ei, ca să
λάβωσι Πνεῦμα ῞Αγιον· Sfânt; primească Duhul Sfânt.
Πρ Η-16 οὔπω γὰρ ἦν ἐπ᾿ οὐδενὶ 16. Pentru că încă nici peste Fapt.8:16. Căci nu Se pogorâse
αὐτῶν ἐπιπεπτωκός, μόνον δὲ unul dintre ei nu se pogorâse, ci încă peste nici unul dintre ei, ci
βεβαπτισμένοι ὑπῆρχον εἰς τὸ numai botezaţi erau întru numele erau numai botezaţi în numele
ὄνομα τοῦ Κυρίου ᾿Ιησοῦ. Domnului Iisus. Domnului Iisus.
309
Πρ Η-17 τότε ἐπετίθουν τὰς χεῖρας ἐπ᾿ 17. Atunci puneau mâinile peste Fapt.8:17. Atunci îşi puneau
αὐτούς, καὶ ἐλάμβανον Πνεῦμα ei, și luau Duh Sfânt. mâinile peste ei, şi ei luau
῞Αγιον. Duhul Sfânt.
Πρ Η-18 ἰδὼν δὲ ὁ Σίμων ὅτι διὰ τῆς 18. Și văzând Simon că prin Fapt.8:18. Şi Simon văzând că
ἐπιθέσεως τῶν χειρῶν τῶν punerea mâinilor apostolilor se prin punerea mâinilor
ἀποστόλων δίδοται τὸ Πνεῦμα τὸ dă Duhul Sfânt, a adus lor bani, apostolilor se dă Duhul Sfânt,
῞Αγιον, προσήνεγκεν αὐτοῖς ῥήματα le-a adus bani,
Πρ Η-19 λέγων· δότε κἀμοὶ τὴν 19. Zicând: Daţi și mie această Fapt.8:19. Zicând: Daţi-mi şi mie
ἐξουσίαν ταύτην, ἵνα ᾧ ἐὰν ἐπιθῶ putere, ca ori pe care voi pune puterea aceasta, ca acela pe
τὰς χεῖρας λαμβάνῃ Πνεῦμα ῞Αγιον. mâinile să ia Duh Sfânt. care voi pune mâinile să
primească Duhul Sfânt.
Πρ Η-20 Πέτρος δὲ εἶπε πρὸς αὐτόν· 20. Iar Petru a zis către el: Fapt.8:20. Iar Petru a zis către el:
τὸ ἀργύριόν σου σὺν σοὶ εἴη εἰς Argintul tău să fie cu tine întru Banii tăi să fie cu tine spre
ἀπώλειαν, ὅτι τὴν δωρεὰν τοῦ pierzare, căci ai socotit că darul pierzare! Căci ai socotit că
Θεοῦ ἐνόμισας διὰ χρημάτων lui Dumnezeu cu bani se darul lui Dumnezeu se
κτᾶσθαι, agoniseşte; agoniseşte cu bani.
Πρ Η-21 οὐκ ἔστι σοι μερὶς οὐδὲ 21. Nu este ţie parte nici soartă Fapt.8:21. Tu n-ai parte, nici
κλῆρος ἐν τῷ λόγῳ τούτῳ· ἡ γὰρ întru cuvântul acesta, pentru că moştenire, la chemarea
καρδία σου οὐκ ἔστιν εὐθεῖα inima ta nu este dreaptă înaintea aceasta, pentru că inima ta nu
ἐνώπιον τοῦ Θεοῦ. lui Dumnezeu. este dreaptă înaintea lui
Dumnezeu.
Πρ Η-22 μετανόησον οὖν ἀπὸ τῆς 22. Pocăieşte-te drept aceea de Fapt.8:22. Pocăieşte-te deci de
κακίας σου ταύτης, καὶ δεήθητι τοῦ răutatea ta aceasta și te roagă această răutate a ta şi te roagă
Θεοῦ εἰ ἄρα ἀφεθήσεταί σοι ἡ lui Dumnezeu, ca doară s-ar lui Dumnezeu, doară ţi se va
ἐπίνοια τῆς καρδίας σου· ierta ţie cugetul inimii tale, Ierta cugetul inimii tale,
Πρ Η-23 εἰς γὰρ χολὴν πικρίας καὶ 23. Pentru că întru amărăciune Fapt.8:23. Căci întru amărăciunea
σύνδεσμον ἀδικίας ὁρῶ σε ὄντα. a fierii și întru legătură a fierii şi întru legătura
nedreptăţii te văd că eşti. nedreptăţii te văd că eşti.
Πρ Η-24 ἀποκριθεὶς δὲ ὁ Σίμων εἶπε· 24. Și răspunzând Simon a zis: Fapt.8:24. Şi răspunzând, Simon a
δεήθητε ὑμεῖς ὑπὲρ ἐμοῦ πρὸς τὸν Rugaţi-vă voi pentru mine către zis: Rugaţi-vă voi la Domnul,
Θεὸν ὅπως μηδὲν ἐπέλθῃ ἐπ᾿ ἐμὲ Domnul, ca nimic dintru acestea pentru mine, ca să nu vină
ὧν εἰρήκατε. care le-aţi zis să nu vie asupra asupra mea nimic din cele ce
mea. aţi zis.
Πρ Η-25 Οἱ μὲν οὖν διαμαρτυράμενοι 25. Deci ei mărturisind și grăind Fapt.8:25. Iar ei, mărturisind şi
καὶ λαλήσαντες τὸν λόγον τοῦ cuvântul Domnului, s-au întors grăind cuvântul Domnului, s-
Κυρίου ὑπέστρεψαν εἰς în Ierusalim, și în multe sate de au întors la Ierusalim şi în
῾Ιερουσαλήμ, πολλάς τε κώμας τῶν ale Samarinenilor au binevestit. multe sate ale samarinenilor
Σαμαρειτῶν εὐηγγελίσαντο. binevesteau.
Πρ Η-26 ῎Αγγελος δὲ Κυρίου ἐλάλησε 26. Și îngerul Domnului a grăit Fapt.8:26. Şi un înger al
πρὸς Φίλιππον λέγων· ἀνάστηθι către Filip, zicând: Scoală-te și Domnului a grăit către Filip,
καὶ πορεύου κατὰ μεσημβρίαν ἐπὶ mergi spre miazăzi la calea ce se zicând: Ridică-te şi mergi spre
τὴν ὁδὸν τὴν καταβαίνουσαν ἀπὸ coboară din Ierusalim în Gaza, miazăzi, pe calea care coboară
῾Ιερουσαλὴμ εἰς Γάζαν· αὕτη ἐστὶν aceasta este pustie. de la Ierusalim la Gaza;
ἔρημος. aceasta este pustie.
Πρ Η-27 καὶ ἀναστὰς ἐπορεύθη. καὶ 27. Și sculându-se a mers. Și iată Fapt.8:27. Ridicându-se, a mers.
ἰδοὺ ἀνὴρ Αἰθίοψ εὐνοῦχος bărbat Ethiop, famen puternic al Şi iată un bărbat din Etiopia,
δυνάστης Κανδάκης τῆς βασιλίσσης Candachiei, împărătesei famen, mare dregător al
Αἰθιόπων, ὃς ἦν ἐπὶ πάσης τῆς Ethiopilor, care era peste toate Candachiei, regina Etiopiei,
γάζης αὐτῆς, ὃς ἐληλύθει vistieriile ei, care a fost venit să care era peste toată vistieria ei
προσκυνήσων εἰς ῾Ιερουσαλήμ, se închine în Ierusalim. şi care venise la Ierusalim ca
Πρ Η-28 ἦν τε ὑποστρέφων καὶ să se închine,
καθήμενος ἐπὶ τοῦ ἅρματος αὐτοῦ, 28. Și era întorcându-se, și Fapt.8:28. Se întorcea acasă; şi
καὶ ἀνεγίνωσκε τὸν προφήτην şezând în căruţa sa cetea pe şezând în carul său, citea pe
῾Ησαΐαν. prorocul Isaia. proorocul Isaia.
Πρ Η-29 εἶπε δὲ τὸ Πνεῦμα τῷ 29. Iar Duhul au zis lui Filip: Fapt.8:29. Iar Duhul i-a zis lui
Φιλίππῳ· πρόσελθε καὶ κολλήθητι Apropie-te și te lipeşte de căruţa Filip: Apropie-te şi te alipeşte
τῷ ἅρματι τούτῳ. aceasta. de carul acesta.
310
Πρ Η-30 προσδραμὼν δὲ ὁ Φίλιππος 30. Și alergând Filip, l-a auzit Fapt.8:30. Şi alergând Filip l-a
ἤκουσεν αὐτοῦ ἀναγινώσκοντος citind el pe prorocul Isaia, și a auzit citind pe proorocul Isaia,
τὸν προφήτην ῾Ησαΐαν, καὶ εἶπεν· zis: Oare înţelegi cele ce ceteşti? şi i-a zis: Înţelegi, oare, ce
ἆρά γε γινώσκεις ἃ ἀναγινώσκεις; citeşti?
Πρ Η-31 ὁ δὲ εἶπε· πῶς γὰρ ἂν 31. Iar el a zis: Cum voi putea, Fapt.8:31. Iar el a zis: Cum aş
δυναίμην, ἐὰν μή τις ὁδηγήσῃ με; de nu mă va povăţui cineva? Și a putea să înţeleg, dacă nu mă va
παρεκάλεσέ τε τὸν Φίλιππον rugat pe Filip de s-a suit și a călăuzi cineva? Şi a rugat pe
ἀναβάντα καθίσαι σὺν αὐτῷ. şezut cu el. Filip să se urce şi să şadă cu
el.
Πρ Η-32 ἡ δὲ περιοχὴ τῆς γραφῆς ἣν 32. Iar cuvântul scripturii care Fapt.8:32. Iar locul din Scriptură
ἀνεγίνωσκεν ἦν αὕτη· ὡς πρόβατον cetea era acesta: Ca o oaie spre pe care-l citea era acesta: "Ca
ἐπὶ σφαγὴν ἤχθη· καὶ ὡς ἀμνὸς junghiere s-au adus și ca un miel un miel care se aduce spre
ἐναντίον τοῦ κείροντος αὐτὸν înaintea celui ce tunde pe el fără junghiere şi ca o oaie fără de
ἄφωνος, οὕτως οὐκ ἀνοίγει τὸ de glas, așa nu îşi deschide gura glas înaintea celui ce-o tunde,
στόμα αὐτοῦ. sa. aşa nu şi-a deschis gura sa.
Πρ Η-33 ἐν τῇ ταπεινώσει αὐτοῦ ἡ 33. Întru smerenia lui judecata Fapt.8:33. Întru smerenia Lui,
κρίσις αὐτοῦ ἤρθη· τὴν δὲ γενεὰν lui s-a ridicat; și neamul lui cine judecata Lui s-a ridicat şi
αὐτοῦ τίς διηγήσεται; ὅτι αἴρεται îl va spune? Că se ridică de la neamul Lui cine-l va spune? Că
ἀπὸ τῆς γῆς ἡ ζωὴ αὐτοῦ. pământ viaţa lui. se ridică de pe pământ viaţa
Lui".
Πρ Η-34 ἀποκριθεὶς δὲ ὁ εὐνοῦχος τῷ 34. Și răspunzând famenul lui Fapt.8:34. Iar famenul,
Φιλίππῳ εἶπε· δέομαί σου, περὶ Filip a zis: Rogu-te, pentru cine răspunzând, a zis lui Filip:
τίνος ὁ προφήτης λέγει τοῦτο; περὶ zice prorocul acestea? Pentru Rogu-te, despre cine zice
ἑαυτοῦ ἢ περὶ ἑτέρου τινός; sine sau pentru altcineva? proorocul acesta, despre sine
ori despre altcineva?
Πρ Η-35 ἀνοίξας δὲ ὁ Φίλιππος τὸ 35. Și deschizând Filip gura sa Fapt.8:35. Iar Filip, deschizând
στόμα αὐτοῦ καὶ ἀρξάμενος ἀπὸ și începând din scriptura gura sa şi începând de la
τῆς γραφῆς ταύτης εὐηγγελίσατο aceasta, a binevestit lui pe Iisus. scriptura aceasta, i-a binevestit
αὐτῷ τὸν ᾿Ιησοῦν. pe Iisus.
Πρ Η-36 ὡς δὲ ἐπορεύοντο κατὰ τὴν 36. Și mergând ei pe cale, au Fapt.8:36. Şi, pe când mergeau pe
ὁδόν, ἦλθον ἐπί τι ὕδωρ, καί φησιν venit la oarecare apă, și a zis cale, au ajuns la o apă; iar
ὁ εὐνοῦχος· ἰδοὺ ὕδωρ· τί κωλύει famenul: Iată apă; ce mă opreşte famenul a zis: Iată apă. Ce mă
με βαπτισθῆναι; a mă boteza? împiedică să fiu botezat?
Πρ Η-37 εἶπε δὲ ὁ Φίλιππος· εἰ 37. Iar Filip a zis lui: De crezi Fapt.8:37. Filip a zis: Dacă crezi
πιστεύεις ἐξ ὅλης τῆς καρδίας, din toată inima ta, cu putinţă din toată inima, este cu putinţă.
ἔξεστιν. ἀποκριθεὶς δὲ εἶπε· este. Și el răspunzând, a zis: Şi el, răspunzând, a zis: Cred
πιστεύω τὸν υἱὸν τοῦ Θεοῦ εἶναι Crez că Fiul lui Dumnezeu este că Iisus Hristos este Fiul lui
τὸν ᾿Ιησοῦν Χριστόν. Iisus Hristos. Dumnezeu.
Πρ Η-38 καὶ ἐκέλευσε στῆναι τὸ ἅρμα, 38. Și a poruncit să stea căruţa Fapt.8:38. Şi a poruncit să stea
καὶ κατέβησαν ἀμφότεροι εἰς τὸ și s-au pogorât amândoi în apă, carul; şi s-au coborât amândoi
ὕδωρ, ὅ τε Φίλιππος καὶ ὁ și Filip și famenul, și l-a botezat în apă, şi Filip şi famenul, şi l-
εὐνοῦχος, καὶ ἐβάπτισεν αὐτόν. pe el. a botezat.
Πρ Η-39 ὅτε δὲ ἀνέβησαν ἐκ τοῦ 39. Iar dacă au ieşit din apă, Fapt.8:39. Iar când au ieşit din
ὕδατος, Πνεῦμα Κυρίου ἥρπασε τὸν Duhul Domnului au răpit pe apă, Duhul Domnului a răpit
Φίλιππον, καὶ οὐκ εἶδεν αὐτὸν Filip și nu l-a mai văzut pe el pe Filip, şi famenul nu l-a mai
οὐκέτι ὁ εὐνοῦχος· ἐπορεύετο γὰρ famenul, și mergea în calea sa văzut. Şi el s-a dus în calea sa,
τὴν ὁδὸν αὐτοῦ χαίρων. bucurându-se. bucurându-se.
Πρ Η-40 Φίλιππος δὲ εὑρέθη εἰς 40. Iar Filip s-a aflat în Azot; și Fapt.8:40. Iar Filip s-a aflat în
῎Αζωτον, καὶ διερχόμενος trecând, binevestea în toate Azot şi, mergând, binevestea
εὐηγγελίζετο τὰς πόλεις πάσας ἕως cetăţile, până a venit la el prin toate cetăţile, până ce a
τοῦ ἐλθεῖν αὐτὸν εἰς Καισάρειαν. Cezareea. sosit în Cezareea.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Θ CAPITOLUL 9 CAPITOLUL 9

Πρ Θ-1 ῾Ο δὲ Σαῦλος ἔτι ἐμπνέων 1. Iar Saul, încă suflând cu Fapt.9:1. Iar Saul, suflând încă
ἀπειλῆς καὶ φόνου εἰς τοὺς îngroziri și cu ucideri împotriva ameninţare şi ucidere
μαθητὰς τοῦ Κυρίου, προσελθὼν ucenicilor Domnului, a mers la împotriva ucenicilor Domnului,
τῷ ἀρχιερεῖ arhiereu a mers la arhiereu,
311
Fapt.9:2. Şi a cerut de la el
Πρ Θ-2 ᾐτήσατο παρ᾿ αὐτοῦ ἐπιστολὰς2. Și a cerut de la el scrisori scrisori către sinagogile din
εἰς Δαμασκὸν πρὸς τὰς συναγωγάς,către sinagogile din Damasc ca, Damasc ca, dacă va afla acolo
ὅπως ἐάν τινας εὕρῃ τῆς ὁδοῦ de ar afla pe vreunii care să fie pe vreunii, atât bărbaţi, cât şi
ὄντας, ἄνδρας τε καὶ γυναῖκας, din calea aceasta, și bărbaţi și femei, că merg pe calea
femei, legaţi să-i aducă în
δεδεμένους ἀγάγῃ εἰς ῾Ιερουσαλήμ. aceasta, să-i aducă legaţi la
Ierusalim. Ierusalim .
Πρ Θ-3 ἐν δὲ τῷ πορεύεσθαι ἐγένετο 3. Și mergând, a fost când s-a Fapt.9:3. Dar pe când călătorea el
αὐτὸν ἐγγίζειν τῇ Δαμασκῷ, καὶ apropiat el de Damasc, fără de şi se apropia de Damasc, o
ἐξαίφνης περιήστραψεν αὐτὸν φῶς veste a strălucit peste el lumină lumină din cer, ca de fulger, l-a
ἀπὸ τοῦ οὐρανοῦ, din cer, învăluit deodată.
Fapt.9:4. Şi, căzând la pământ, a
Πρ Θ-4 καὶ πεσὼν ἐπὶ τὴν γῆν ἤκουσε 4. Și căzând pe pământ, a auzit auzit un glas, zicându-i: Saule,
φωνὴν λέγουσαν αὐτῷ· Σαοὺλ glas zicând lui: Savle, Savle, ce Saule, de ce Mă prigoneşti?
Σαούλ, τί με διώκεις; mă prigoneşti? Fapt.9:5. Iar el a zis: Cine eşti,
5. Iar el a zis: Cine eşti, Doamne? Şi Domnul a zis: Eu
Πρ Θ-5 εἶπε δέ· τίς εἶ, κύριε; ὁ δὲ Doamne? Iar Domnul au zis lui: sunt Iisus, pe Care tu Îl
Κύριος εἶπεν· ἐγώ εἰμι ᾿Ιησοῦς ὃν Eu sunt Iisus pe care tu prigoneşti. Greu îţi este să
σὺ διώκεις· prigoneşti; cu greu este ţie a lovi izbeşti cu piciorul în ţepuşă.
cu piciorul împrotiva boldurilor. Fapt.9:6. Şi el, tremurând şi
Πρ Θ-6 ἀλλὰ ἀνάστηθι καὶ εἴσελθε εἰς 6. Și tremurând și spăimântat înspăimântat fiind, a zis:
τὴν πόλιν, καὶ λαληθήσεταί σοι τί fiind, a zis: Doamne, ce voieşti Doamne, ce voieşti să fac? Iar
σε δεῖ ποιεῖν. să fac? Și Domnul au zis către Domnul i-a zis: Ridică-te, intră
el: Scoală-te și intră în cetate, și în cetate şi ţi se va spune ce
Πρ Θ-7 οἱ δὲ ἄνδρες οἱ συνοδεύοντες se va spune ţie ce trebuie tu să trebuie să faci.
αὐτῷ εἱστήκεισαν ἐνεοί, ἀκούοντες faci. Fapt.9:7. Iar bărbaţii, care erau
μὲν τῆς φωνῆς, μηδένα δὲ 7. Iar bărbaţii care mergeau pe cu el pe cale, stăteau
θεωροῦντες. cale cu el stau încremeniţi, înmărmuriţi, auzind glasul, dar
auzind glasul și pe nimeni nevăzând pe nimeni.
Πρ Θ-8 ἠγέρθη δὲ ὁ Σαῦλος ἀπὸ τῆς văzând. Fapt.9:8. Şi s-a ridicat Saul de la
γης, ἀνεῳγμένων τε τῶν ὀφθαλμῶν 8. Și s-a sculat Saul de la pământ, dar, deşi avea ochii
αὐτοῦ οὐδένα ἔβλεπε· pământ, și deschizând ochii săi deschişi, nu vedea nimic. Şi
χειραγωγοῦντες δὲ αὐτὸν εἰσήγαγον pe nimeni nu vedea; și ducându-l luându-l de mână, l-au dus în
εἰς Δαμασκόν. de mâini, l-au băgat în Damasc. Damasc.
Fapt.9:9. Şi trei zile a fost fără
Πρ Θ-9 καὶ ἦν ἡμέρας τρεῖς μὴ 9. Și a fost trei zile nevăzând, și vedere; şi n-a mâncat, nici n-a
βλέπων, καὶ οὐκ ἔφαγεν οὐδὲ ἔπιεν. nici a mâncat, nici a băut. băut.
Fapt.9:10. Şi era în Damasc un
Πρ Θ-10 ῏Ην δέ τις μαθητὴς ἐν 10. Și era un ucenic în Damasc, ucenic, anume Anania, şi
Δαμασκῷ ὀνόματι ᾿Ανανίας, καὶ anume Anania, și au zis către el Domnul i-a zis în vedenie:
εἶπε πρὸς αὐτὸν ὁ Κύριος ἐν Domnul în vedenie: Anania. Iar Anania! Iar el a zis: Iată-mă,
ὁράματι· ᾿Ανανία. ὁ δὲ εἶπεν· ἰδοὺ el a zis: Iată eu, Doamne. Doamne;
ἐγώ, Κύριε. Fapt.9:11. Şi Domnul a zis către
Πρ Θ-11 ὁ δὲ Κύριος πρὸς αὐτόν· 11. Iar Domnul au zis către el: el: Sculându-te, mergi pe uliţa
ἀναστὰς πορεύθητι ἐπὶ τὴν ῥύμην Sculându-te, mergi pe uliţa ce se care se cheamă Uliţa Dreaptă
τὴν καλουμένην εὐθεῖαν καὶ cheamă Dreaptă și caută în casa şi caută în casa lui Iuda, pe un
ζήτησον ἐν οἰκίᾳ ᾿Ιούδα Σαῦλον lui Iuda pe Saul anume, om din Tars, cu numele Saul;
ὀνόματι Ταρσέα· ἰδοὺ γὰρ Tarsenean; că iată se roagă, că, iată, se roagă.
προσεύχεται, Fapt.9:12. Şi a văzut în vedenie pe
Πρ Θ-12 καὶ εἶδεν ἐν ὁράματι ἄνδρα 12. Și a văzut în vedenie pe un un bărbat, anume Anania,
ὀνόματι ᾿Ανανίαν εἰσελθόντα καὶ bărbat anume Anania intrând și intrând la el şi punându-şi
ἐπιθέντα αὐτῷ χεῖρα, ὅπως puindu-și pe el mâna, ca iarăşi mâinile peste el, ca să vadă
ἀναβλέψῃ. să vază. iarăşi.
Fapt.9:13. Şi a răspuns Anania:
Πρ Θ-13 ἀπεκρίθη δὲ ᾿Ανανίας· Κύριε, 13. Și a răspuns Anania: Doamne, despre bărbatul
ἀκήκοα ἀπὸ πολλῶν περὶ τοῦ Doamne, auzit-am de la mulţi acesta am auzit de la mulţi câte
ἀνδρὸς τούτου, ὅσα κακὰ ἐποίησε pentru bărbatul acesta, câte rele rele a făcut sfinţilor Tăi în
312
τοῖς ἁγίοις σου ἐν ῾Ιερουσαλήμ a făcut sfinţilor tăi în Ierusalim; Ierusalim .
Fapt.9:14. Şi aici are putere de la
Πρ Θ-14 καὶ ὧδε ἔχει ἐξουσίαν παρὰ 14. Încă și aici are stăpânire de arhierei să lege pe toţi care
τῶν ἀρχιερέων δῆσαι πάντας τοὺς la Arhierei să lege pe toţi care cheamă numele Tău.
ἐπικαλουμένους τὸ ὄνομά σου. cheamă numele tău. Fapt.9:15. Şi a zis Domnul către
Πρ Θ-15 εἶπε δὲ πρὸς αὐτὸν ὁ Κύριος· 15. Și au zis către el Domnul: el: Mergi, fiindcă acesta Îmi
πορεύου, ὅτι σκεῦος ἐκλογῆς μοί Mergi, că vas ales este mie este vas ales, ca să poarte
ἐστιν οὗτος τοῦ βαστάσαι τὸ ὄνομά acesta, ca să poarte numele meu numele Meu înaintea
μου ἐνώπιον ἐθνῶν καὶ βασιλέων înaintea neamurilor și a neamurilor şi a regilor şi a
υἱῶν τε ᾿Ισραήλ· împăraţilor și a fiilor lui Israil; fiilor lui Israel;
Fapt.9:16. Căci Eu îi voi arăta
Πρ Θ-16 ἐγὼ γὰρ ὑποδείξω αὐτῷ ὅσα 16. Că eu voi arăta lui câte i se câte trebuie să pătimească el
δεῖ αὐτὸν ὑπὲρ τοῦ ὀνόματός μου cade să pătimească el pentru pentru numele Meu.
παθεῖν. numele meu. Fapt.9:17. Şi a mers Anania şi a
Πρ Θ-17 ᾿Απῆλθε δὲ ᾿Ανανίας καὶ 17. Și a mers Anania și a intrat intrat în casă şi, punându-şi
εἰσῆλθεν εἰς τὴν οἰκίαν, καὶ ἐπιθεὶς în casă, și puindu-și pe el mâinile pe el, a zis: Frate Saul,
ἐπ᾿ αὐτὸν τὰς χεῖρας εἶπε· Σαοὺλ mâinile a zis: Savle frate, Domnul Iisus, Cel ce ţi S-a
ἀδελφέ, ὁ Κύριος ἀπέσταλκέ με, Domnul Iisus, care s-au arătat arătat pe calea pe care tu
᾿Ιησοῦς ὁ ὀφθείς σοι ἐν τῇ ὁδῷ ᾗ ţie pe calea care veneai, m-a veneai, m-a trimis ca să vezi
ἤρχου, ὅπως ἀναβλέψῃς καὶ trimis ca să vezi și să te umpli de iarăşi şi să te umpli de Duh
πλησθῇς Πνεύματος ῾Αγίου. Duh Sfânt. Sfânt.
Πρ Θ-18 καὶ εὐθέως ἀπέπεσον ἀπὸ 18. Și îndată a căzut de pe ochii Fapt.9:18. Şi îndată au căzut de pe
τῶν ὀφθαλμῶν αὐτοῦ ὡσεὶ λεπίδες, lui ca nişte solzi, și a văzut ochii lui ca nişte solzi; şi a
ἀνέβλεψε τε, καὶ ἀναστὰς îndată și sculându-se s-a văzut iarăşi şi, sculându-se, a
ἐβαπτίσθη, καὶ λαβὼν τροφὴν botezat, fost botezat.
ἐνίσχυσεν. Fapt.9:19. Şi luând mâncare, s-a
Πρ Θ-19 ᾿Εγένετο δὲ ὁ Σαῦλος μετὰ 19. Și luând mâncare, s-a întărit. întărit. Şi a stat cu ucenicii din
τῶν ὄντων ἐν Δαμασκῷ μαθητῶν Și a fost Saul cu ucenicii care Damasc câteva zile.
ἡμέρας τινάς, erau în Damasc câteva zile Fapt.9:20. Apoi propovăduia în
Πρ Θ-20 καὶ εὐθέως ἐν ταῖς 20. Și îndată în sinagogi a sinagogi pe Iisus, că Acesta
συναγωγαῖς ἐκήρυσσε τὸν ᾿Ιησοῦν propovăduit pe Hristos, că este Fiul lui Dumnezeu.
ὅτι οὗτός ἐστιν ὁ υἱὸς τοῦ Θεοῦ. acesta este Fiul lui Dumnezeu. Fapt.9:21. Şi se mirau toţi care îl
Πρ Θ-21 ἐξίσταντο δὲ πάντες οἱ 21. Și se mirau toţi cei ce-l auzeau şi ziceau: Nu este, oare,
ἀκούοντες καὶ ἔλεγον· οὐχ οὗτός auzeau, și ziceau: Au nu este acesta cel care prigonea în
ἐστιν ὁ πορθήσας ἐν ῾Ιερουσαλὴμ acesta cel ce a prădat în Ierusalim pe cei ce cheamă
τοὺς ἐπικαλουμένους τὸ ὄνομα Ierusalim pe cei ce chemau acest nume şi a venit aici
τοῦτο, καὶ ὧδε εἰς τοῦτο ἐλήλυθεν, numele acesta, și aici pentru pentru aceea ca să-i ducă pe ei
ἵνα δεδεμένους αὐτοὺς ἀγάγῃ ἐπὶ aceea a venit, ca legaţi pe ei să-i legaţi la arhierei?
τοὺς ἀρχιερεῖς; ducă la arhierei? Fapt.9:22. Şi Saul se întărea mai
Πρ Θ-22 Σαῦλος δὲ μᾶλλον 22. Iar Saul mai vârtos se mult şi tulbura pe iudeii care
ἐνεδυναμοῦτο καὶ συνέχυνε τοὺς întărea și turbura pe Iudeii cei locuiau în Damasc, dovedind
᾿Ιουδαίους τοὺς κατοικοῦντας ἐν ce locuiau în Damasc, dovedind că Acesta este Hristos.
Δαμασκῷ, συμβιβάζων ὅτι οὗτός că acesta este Hristos. Fapt.9:23. Şi după ce au trecut
ἐστιν ὁ Χριστός. 23. Și dacă s-au împlinit zile destule zile, iudeii s-au sfătuit
Πρ Θ-23 ὡς δὲ ἐπληροῦντο ἡμέραι multe, s-au sfătuit Iudeii să-l să-l omoare.
ἱκαναί, συνεβουλεύσαντο οἱ omoare pe dânsul; Fapt.9:24. Şi s-a făcut cunoscut lui
᾿Ιουδαῖοι ἀνελεῖν αὐτόν· 24. Și s-a făcut lui Saul cunoscut Saul vicleşugul lor. Şi ei
Πρ Θ-24 ἐγνώσθη δὲ τῷ Σαύλῳ ἡ vicleşugul lor. Și păzeau porţile păzeau porţile şi ziua şi
ἐπιβουλὴ αὐτῶν. παρετήρουν τε τὰς ziua și noaptea ca să-l omoare noaptea, ca să-l ucidă.
πύλας ἡμέρας τε καὶ νυκτὸς ὅπως pe el. Fapt.9:25. Şi luându-l ucenicii lui
αὐτὸν ἀνέλωσι· 25. Și luându-l pe dânsul noaptea, l-au coborât peste zid,
Πρ Θ-25 λαβόντες δὲ αὐτὸν οἱ μαθηταὶ ucenicii noaptea, l-au slobozit lăsându-l jos într-un coş.
νυκτὸς καθῆκαν διὰ τοῦ τείχους peste zid lăsându-l într-o
χαλάσαντες ἐν σπυρίδι. coşniţă. Fapt.9:26. Şi venind la Ierusalim ,
Πρ Θ-26 Παραγενόμενος δὲ ὁ Σαῦλος 26. Și mergând Saul în Saul încerca să se alipească de
εἰς ῾Ιερουσαλὴμ ἐπειρᾶτο Ierusalim, se ispitea să se ucenici; şi toţi se temeau de el,
κολλᾶσθαι τοῖς μαθηταῖς· καὶ lipească de ucenici, și toţi se necrezând că este ucenic.
313
πάντες ἐφοβοῦντο αὐτόν, μὴ temeau de el, necrezând că este
πιστεύοντες ὅτι ἐστί μαθητής. ucenic. Fapt.9:27. Iar Barnaba, luându-l
Πρ Θ-27 Βαρνάβας δὲ ἐπιλαβόμενος 27. Iar Varnava luându-l pe el l- pe el, l-a dus la apostoli şi le-a
αὐτὸν ἤγαγε πρὸς τοὺς ἀποστόλους, a adus la apostoli și le-a spus lor istorisit cum a văzut pe cale pe
καὶ διηγήσατο αὐτοῖς πῶς ἐν τῇ în ce chip pe cale a văzut pe Domnul şi că El i-a vorbit lui şi
ὁδῷ εἶδε τὸν Κύριον καὶ ὅτι Domnul, și cum că i-au grăit lui, cum a propovăduit la Damasc,
ἐλάλησεν αὐτῷ. καὶ πῶς ἐν și în ce chip în Damasc cu cu îndrăzneală în numele lui
Δαμασκῷ ἐπαρρησιάσατο ἐν τῷ îndrăzneală a grăit întru numele Iisus.
ὀνόματι τοῦ ᾿Ιησοῦ. lui Iisus. Fapt.9:28. Şi era cu ei intrând şi
Πρ Θ-28 καὶ ἦν μετ᾿ αὐτῶν 28. Și era cu ei intrând și ieşind ieşind în Ierusalim şi
εἰσπορευόμενος καὶ ἐκπορευόμενος în Ierusalim, și cu îndrăzneală propovăduia cu îndrăzneală în
ἐν ῾Ιερουσαλὴμ καὶ vorbind întru numele Domnului numele Domnului.
παρρησιαζόμενος ἐν τῷ ὀνόματι Iisus,
τοῦ Κυρίου ᾿Ιησοῦ, Fapt.9:29. Şi vorbea şi se sfădea
Πρ Θ-29 ἐλάλει τε καὶ συνεζήτει πρὸς 29. Și grăia și se întreba cu cu eleniştii, iar ei căutau să-l
τοὺς ῾Ελληνιστάς· οἱ δὲ ἐπεχείρουν Ellinii, iar ei căutau să-l omoare ucidă.
αὐτὸν ἀνελεῖν. pe el. Fapt.9:30. Dar fraţii, aflând
Πρ Θ-30 ἐπιγνόντες δὲ οἱ ἀδελφοὶ 30. Și dacă au înţeles aceasta aceasta, l-au dus pe Saul la
κατήγαγον αὐτὸν εἰς Καισάρειαν fraţii, l-au dus pe el în Kesaria, Cezareea şi de acolo l-au
καὶ ἐξαπέστειλαν αὐτὸν εἰς Ταρσόν. și l-au trimis în Tars. trimis la Tars.
Πρ Θ-31 Αἱ μὲν οὖν ἐκκλησίαι καθ᾿ 31. Iar bisericile prin toată Fapt.9:31. Deci Biserica, în toată
ὅλης τῆς ᾿Ιουδαίας καὶ Γαλιλαίας Iudeea și Galileea și Samaria Iudeea şi Galileea şi Samaria,
καὶ Σαμαρείας εἶχον εἰρήνην aveau pace, zidindu-se și avea pace, zidindu-se şi
οἰκοδομούμεναι καὶ πορευόμεναι umblând întru frica Domnului, și umblând în frica de Domnul, şi
τῷ φόβῳ τοῦ Κυρίου, καὶ τῇ întru mângâierea Duhului Sfânt sporea prin mângâierea
παρακλήσει τοῦ ᾿Αγίου Πνεύματος se înmulţeau. Duhului Sfânt.
ἐπληθύνοντο.
Πρ Θ-32 ᾿Εγνένετο δὲ Πέτρον 32. Și a fost Petru trecând pe la Fapt.9:32. Şi trecând Petru pe la
διερχόμενον διὰ πάντων κατελθεῖν toţi, a venit și la sfinţii ce toţi, a coborât şi la sfinţii care
καὶ πρὸς τοὺς ἁγίους τοὺς locuiau în Lida. locuiau în Lida.
κατοικοῦντας Λύδδαν.
Πρ Θ-33 εὗρε δὲ ἐκεῖ ἄνθρωπόν τινα 33. Și a aflat acolo pe un om Fapt.9:33. Şi acolo a găsit pe un
Αἰνέαν ὀνόματι, ἐξ ἐτῶν ὀκτὼ oarecare anume Enea, de opt ani om, anume Enea, care de opt
κατακείμενον ἐπὶ κραβάττῳ, ὃς ἦν zăcând în pat, care era ani zăcea în pat, fiindcă era
παραλελυμένος. slăbănog. paralitic.
Πρ Θ-34 καὶ εἶπεν αὐτῷ ὁ Πέτρος· 34. Și a zis Petru lui: Enea, Fapt.9:34. Şi Petru i-a zis: Enea,
Αἰνέα, ἰᾶταί σε ᾿Ιησοῦς ὁ Χριστός· vindecă-te Iisus Hristos; scoală- te vindecă Iisus Hristos.
ἀνάστηθι καὶ στρῶσον σεαυτῷ. καὶ te și aşterne ţie. Și îndată s-a Ridică-te şi strânge-ţi patul. Şi
εὐθέως ἀνέστη. sculat. îndată s-a ridicat.
Πρ Θ-35 καὶ εἶδον αὐτὸν πάντες οἱ 35. Și l-au văzut pe el toţi cei ce Fapt.9:35. Şi l-au văzut toţi cei ce
κατοικοῦντες Λύδδαν καὶ τὸν locuiau în Lida și în Sarona, locuiau în Lida şi în Saron,
Σάρωνα, οἵτινες ἐπέστρεψαν ἐπὶ care s-au și întors la Domnul. care s-au şi întors la Domnul.
τὸν Κύριον. Fapt.9:36. Iar în Iope era o
Πρ Θ-36 ᾿Εν ᾿Ιόππῃ δέ τις ἦν μαθήτρια 36. Iar în Ioppi era o uceniţă uceniţă, cu numele Tavita,
ὀνόματι Ταβιθά, ἣ διερμηνευομένη anume Tavitha, care tâlcuindu- care, tâlcuindu-se, se zice
λέγεται Δορκάς· αὕτη ἦν πλήρης se se zice Căprioară; aceasta Căprioară. Aceasta era plină
ἀγαθῶν ἔργων καὶ ἐλεημοσυνῶν era plină de fapte bune și de de fapte bune şi de milosteniile
ὧν ἐποίει. milostenii care le făcea. pe care le făcea.
Πρ Θ-37 ἐγένετο δὲ ἐν ταῖς ἡμέραις 37. Și a fost în zilele acelea Fapt.9:37. Şi în zilele acelea ea s-
ἐκείναις ἀσθενήσασαν αὐτὴν bolnăvindu-se ea, a murit; și a îmbolnăvit şi a murit. Şi,
ἀποθανεῖν· λούσαντες δὲ αὐτὴν scăldându-o, o au pus în foişor. scăldând-o, au pus-o în camera
ἔθηκαν ἐν ὑπερῴῳ. de sus.
Πρ Θ-38 ἐγγὺς δὲ οὔσης Λύδδης τῇ 38. Și aproape fiind Lida de Fapt.9:38. Şi fiind aproape Lida
᾿Ιόππῃ οἱ μαθηταὶ ἀκούσαντες ὅτι Ioppi, ucenicii auzind că Petru de Iope, ucenicii, auzind că
Πέτρος ἐστὶν ἐν αὐτῇ, ἀπέστειλαν este într-însa, au trimis pe doi Petru este în Lida, au trimis pe
δύο ἄνδρας πρὸς αὐτὸν bărbaţi la dânsul, rugându-l să doi bărbaţi la el, rugându-l: Nu
παρακαλοῦντες μὴ ὀκνῆσαι nu pregete a veni până la ei. pregeta să vii până la noi.
314
διελθεῖν ἕως αὐτῶν.
Πρ Θ-39 ἀναστὰς δὲ Πέτρος συνῆλθεν 39. Și sculându-se Petru a mers Fapt.9:39. Şi Petru, sculându-se, a
αὐτοῖς· ὃν παραγενόμενον cu dânşii; pe care dacă a venit l- venit cu ei. Când a sosit, l-au
ἀνήγαγον εἰς τὸ ὑπερῷον. καὶ au dus în foişor și au stătut dus în camera de sus şi l-au
παρέστησαν αὐτῷ πᾶσαι αἱ χῆραι înaintea lui toate văduvele înconjurat toate văduvele,
κλαίουσαι καὶ ἐπιδεικνύμεναι plângând și arătând hainele și plângând şi arătând cămăşile
χιτῶνας καὶ ἱμάτια ὅσα ἐποίει μετ᾿ îmbrăcămintele câte făcea fiind şi hainele câte le făcea
αὐτῶν οὖσα ἡ Δορκάς. cu dânsele Căprioara. Căprioara, pe când era cu ele.
Πρ Θ-40 ἐκβαλὼν δὲ ἔξω πάντας ὁ 40. Și scoţând Petru pe toţi Fapt.9:40. Şi Petru, scoţând afară
Πέτρος θεὶς τὰ γόνατα προσηύξατο. afară, îngenunchind, s-a rugat, pe toţi, a îngenunchiat şi s-a
καὶ ἐπιστρέψας πρὸς τὸ σῶμα εἶπε· și întorcându-se către trup a zis: rugat şi, întorcându-se către
Ταβιθά, ἀνάστηθι. ἡ δὲ ἤνοιξε τοὺς Tavitha, scoală. Iar ea a deschis trup, a zis: Tavita scoală-te!
ὀφθαλμοὺς αὐτῆς, καὶ ἰδοῦσα τὸν ochii săi, și văzând pe Petru, a Iar ea şi-a deschis ochii şi,
Πέτρον ἀνεκάθισε. şezut. văzând pe Petru, a şezut.
Πρ Θ-41 δοὺς δὲ αὐτῇ χεῖρα ἀνέστησεν 41. Și dându-i mâna, o a ridicat Fapt.9:41. Şi dându-i mâna, Petru
αὐτήν, φωνήσας δὲ τοὺς ἁγίους καὶ pe ea; și chemând pe sfinţi și pe a ridicat-o şi, chemând pe sfinţi
τὰς χήρας παρέστησεν αὐτὴν văduve, o a dat pe ea vie. şi pe văduve, le-a dat-o vie.
ζῶσαν.
Πρ Θ-42 γνωστὸν δὲ ἐγένετο καθ᾿ ὅλης 42. Și s-a auzit aceasta prin Fapt.9:42. Şi s-a făcut cunoscută
τῆς ᾿Ιόππης, καὶ πολλοὶ ἐπίστευσαν toată Ioppi, și mulţi au crezut în aceasta în întreaga Iope şi
ἐπὶ τὸν Κύριον. Domnul. mulţi au crezut în Domnul.
Πρ Θ-43 ᾿Εγένετο δὲ ἡμέρας ἱκανὰς 43. Și a fost de a rămas el zile Fapt.9:43. Şi el a rămas în Iope
μεῖναι αὐτὸν ἐν ᾿Ιόππῃ παρά τινι destule în Ioppi la un Simon multe zile, la un oarecare
Σίμωνι βυρσεῖ. oarecare curelar. Simon, tăbăcar.

Πρ Ι-1 ᾿Ανὴρ δέ τις ἐν Καισαρείᾳ 1. Iar un bărbat oarecare era în Fapt.10:1. Iar în Cezareea era un
ὀνόματι Κορνήλιος, ἑκατοντάρχης Kesaria, anume Cornilie, sutaş bărbat cu numele Corneliu,
ἐκ σπείρης τῆς καλουμένης din ceata ce se chema sutaş, din cohorta ce se chema
᾿Ιταλικῆς, Italienească, Italica,
Πρ Ι-2 εὐσεβὴς καὶ φοβούμενος τὸν 2. Cucernic și temător de Fapt.10:2. Cucernic şi temător de
Θεὸν σὺν παντὶ τῷ οἴκῳ αὐτοῦ, Dumnezeu cu toată casa lui, și Dumnezeu, cu toată casa lui şi
ποιῶν τε ἐλεημοσύνας πολλὰς τῷ făcând milostenii multe care făcea multe milostenii
λαῷ καὶ δεόμενος τοῦ Θεοῦ διὰ poporului și rugându-se lui poporului şi se ruga lui
παντός, Dumnezeu deapururea, Dumnezeu totdeauna.
3. A văzut întru vedenie aievea Fapt.10:3. Şi a văzut în vedenie,
Πρ Ι-3 εἶδεν ἐν ὁράματι φανερῶς ὡσεὶ ca la al nouălea ceas din zi pe lămurit, cam pe la ceasul al
ὥραν ἐνάτην τῆς ἡμέρας ἄγγελον îngerul lui Dumnezeu intrând nouălea din zi, un înger al lui
τοῦ Θεοῦ εἰσελθόντα πρὸς αὐτὸν către el, și zicând lui: Cornilie! Dumnezeu, intrând la el şi
καὶ εἰπόντα αὐτῷ· Κορνήλιε. zicându-i: Corneliu!
4. Iar el căutând spre dânsul, și Fapt.10:4. Iar Corneliu, căutând
Πρ Ι-4 ὁ δὲ ἀτενίσας αὐτῷ καὶ ἔμφοβος înfricoşându-se, a zis: Ce este, spre el şi înfricoşându-se, a zis:
γενόμενος εἶπε· τί ἐστι, κύριε; εἶπε Doamne? Și i-au zis lui: Ce este, Doamne? Şi îngerul i-
δὲ αὐτῷ· αἱ προσευχαί σου καὶ αἱ Rugăciunile tale și milosteniile a zis: Rugăciunile tale şi
ἐλεημοσύναι σου ἀνέβησαν εἰς tale s-au suit întru pomenire milosteniile tale s-au suit, spre
μνημόσυνον ἐνώπιον τοῦ Θεοῦ. înaintea lui Dumnezeu. pomenire, înaintea lui
Dumnezeu.
Πρ Ι-5 καὶ νῦν πέμψον εἰς ᾿Ιόππην 5. Și acum trimite în Ioppi Fapt.10:5. Şi acum, trimite bărbaţi
ἄνδρας καὶ μετάπεμψαι Σίμωνα τὸν bărbaţi și cheamă pe oarecare la Iope şi cheamă să vină un
ἐπικαλούμενον Πέτρον· Simon ce se numeşte Petru; oarecare Simon, care se
numeşte şi Petru.
Πρ Ι-6 οὗτος ξενίζεται παρά τινι 6. Acesta găzduieşte la oarecare Fapt.10:6. El este găzduit la un
Σίμωνι βυρσεῖ, ᾧ ἐστιν οἰκία παρὰ Simon curelar, căruia este casa om oarecare Simon, tăbăcar, a
θάλασσαν. lângă mare; acesta va spune ţie cărui casă este lângă mare.
ce trebuie tu să faci. Acesta îţi va spune ce să faci.
Πρ Ι-7 ὡς δὲ ἀπῆλθεν ὁ ἄγγελος ὁ 7. Și dacă s-a dus îngerul care Fapt.10:7. Şi după ce s-a dus
λαλῶν τῷ Κορνηλίῳ, φωνήσας δύο grăia cu Cornilie, chemând pe îngerul care vorbea cu el,
315
τῶν οἰκετῶν αὐτοῦ καὶ στρατιώτην doi din slugile sale și pe un ostaş Corneliu a chemat două din
εὐσεβῆ τῶν προσκαρτερούντων cucernic din cei ce slujeau lui, slugile sale de casă şi pe un
αὐτῷ, ostaş cucernic din cei ce îi erau
Πρ Ι-8 καὶ ἐξηγησάμενος αὐτοῖς mai apropiaţi.
ἅπαντα, ἀπέστειλεν αὐτοὺς εἰς τὴν 8. Și povestindu-le lor toate, i-a Fapt.10:8. Şi după ce le-a istorisit
᾿Ιόππην. trimis în Ioppi. toate, i-a trimis la Iope.
Πρ Ι-9 Τῇ δὲ ἐπαύριον ὁδοιπορούντων 9. Iar a doua zi, mergând ei pe Fapt.10:9. Iar a doua zi, pe când
ἐκείνων καὶ τῇ πόλει ἐγγιζόντων cale și de cetate apropiindu-se, ei mergeau pe drum şi se
ἀνέβη Πέτρος ἐπὶ τὸ δῶμα s-a suit Petru în casa de sus să apropiau de cetate, Petru s-a
προσεύξασθαι περὶ ὥραν ἕκτην. se roage în ceasul al şaselea. suit pe acoperiş, să se roage pe
la ceasul al şaselea.
Πρ Ι-10 ἐγένετο δὲ πρόσπεινος καὶ 10. Și foarte flămânzind, vrea să Fapt.10:10. Şi i s-a făcut foame şi
ἤθελε γεύσασθαι· guste. Și gătind aceia, căzut-a voia să mănânce, dar, pe când
παρασκευαζόντων δὲ ἐκείνων peste dânsul uimire, ei îi pregăteau să mănânce, a
ἐπέπεσεν ἐπ᾿ αὐτὸν ἔκστασις, căzut în extaz.
Πρ Ι-11 καὶ θεωρεῖ τὸν οὐρανὸν 11. Și a văzut cerul deschis, și Fapt.10:11. Şi a văzut cerul
ἀνεῳγμένον καὶ καταβαῖνον ἐπ᾿ pogorându-se peste el un vas deschis şi coborându-se ceva
αὐτὸν σκεῦός τι ὡς ὀθόνην oarecare, ca o masă mare de ca o faţă mare de pânză, legată
μεγάλην, τέσσαρσιν ἀρχαῖς pânză în patru colţuri legat, și în patru colţuri, lăsându-se pe
δεδεμένον καὶ καθιέμενον ἐπὶ τῆς slobozindu-se pe pământ, pământ.
γῆς, 12. Întru care erau toate cele Fapt.10:12. În ea erau toate
Πρ Ι-12 ἐν ᾧ ὑπῆρχε πάντα τὰ câte cu patru picioare ale dobitoacele cu patru picioare şi
τετράποδα τῆς γῆς καὶ τὰ θηρία καὶ pământului, și fiarele, și cele ce târâtoarele pământului şi
τὰ ἑρπετὰ καὶ τὰ πετεινὰ τοῦ se târăsc, și pasările cerului. păsările cerului.
οὐρανοῦ. 13. Și s-a făcut glas către el: Fapt.10:13. Şi glas a fost către el:
Πρ Ι-13 καὶ ἐγένετο φωνὴ πρὸς αὐτόν· Sculându-te, Petre, junghie și Sculându-te, Petre, junghie şi
άναστάς, Πέτρε, θῦσον καὶ φάγε. mănâncă. mănâncă.
Πρ Ι-14 ὁ δὲ Πέτρος εἶπε· μηδαμῶς, 14. Iar Petru a zis: Nicidecum, Fapt.10:14. Iar Petru a zis:
Κύριε· ὅτι οὐδέποτε ἔφαγον πᾶν Doamne, că niciodată n-am Nicidecum, Doamne, căci
κοινὸν ἢ ἀκάθαρτον. mâncat tot ce este spurcat sau niciodată n-am mâncat nimic
necurat. spurcat şi necurat.
Πρ Ι-15 καὶ φωνὴ πάλιν ἐκ δευτέρου 15. Și glasul iarăşi a doua oară Fapt.10:15. Şi iarăşi, a doua oară,
πρὸς αὐτόν· ἃ ὁ Θεὸς ἐκαθάρισε σὺ grăia către el: Cele ce a fost glas către el: Cele ce
μὴ κοίνου. Dumnezeu au curăţit, tu nu le Dumnezeu a curăţit, tu să nu le
spurca. numeşti spurcate.
Πρ Ι-16 τοῦτο δὲ ἐγένετο ἐπὶ τρίς, καὶ 16. Și aceasta s-a făcut de trei Fapt.10:16. Şi aceasta s-a făcut de
πάλιν ἀνελήφθη τὸ σκεῦος εἰς τὸν ori, și iarăşi s-a ridicat vasul la trei ori şi îndată acel ceva s-a
οὐρανόν. cer. ridicat la cer.
Πρ Ι-17 ῾Ως δὲ ἐν ἑαυτῷ διηπόρει ὁ 17. Și dacă a venit întru sine, se Fapt.10:17. Pe când Petru nu se
Πέτρος τί ἂν εἴη τὸ ὅραμα ὃ εἶδε, mira Petru ce ar putea să fie dumirea întru sine ce ar putea
καὶ ἰδοὺ οἱ ἄνδρες οἱ ἀπεσταλμένοι vedenia care a văzut, și iată să fie vedenia pe care o văzuse,
ἀπὸ τοῦ Κορνηλίου διερωτήσαντες bărbaţii cei trimişi de la Cornilie iată bărbaţii cei trimişi de
τὴν οἰκίαν Σίμωνος ἐπέστησαν ἐπὶ întrebând de casa lui Simon, au Corneliu, întrebând de casa lui
τὸν πυλῶνα, stătut înaintea porţii. Simon, s-au oprit la poartă,
Πρ Ι-18 καὶ φωνήσαντες ἐπυνθάνοντο 18. Și strigând, întrebau de Fapt.10:18. Şi, strigând, întrebau
εἰ Σίμων ὁ ἐπικαλούμενος Πέτρος găzduieşte aicea Simon, cel ce se dacă Simon, numit Petru, este
ἐνθάδε ξενίζεται. numeşte Petru. găzduit acolo.
Πρ Ι-19 τοῦ δὲ Πέτρου διενθυμουμένου 19. Iar Petru gândind pentru Fapt.10:19. Şi tot gândindu-se
περὶ τοῦ ὁράματος εἶπεν αὐτῷ τὸ vedenie i-au zis lui Duhul: Iată Petru la vedenie, Duhul i-a zis:
Πνεῦμα· ἰδοὺ ἄνδρες τρεῖς ζητοῦσί trei bărbaţi te caută pe tine. Iată, trei bărbaţi te caută;
σε·
Πρ Ι-20 ἀλλὰ ἀναστὰς κατάβηθι καὶ 20. Ci sculându-te pogoară și Fapt.10:20. Ci sculându-te,
πορεύου σὺν αὐτοῖς μηδὲν mergi împreună cu ei, nimic coboară-te şi mergi împreună
διακρινόμενος, διότι ἐγὼ îndoindu-te, pentru că eu am cu ei, de nimic îndoindu-te,
ἀπέσταλκα αὐτούς. trimis pe ei. fiindcă Eu i-am trimis.
Πρ Ι-21 καταβὰς δὲ Πέτρος πρὸς τοὺς 21. Și pogorându-se Petru către Fapt.10:21. Şi Petru, coborându-
ἄνδρας εἶπεν· ἰδοὺ ἐγώ εἰμι ὃν bărbaţii cei trimişi de la Cornilie se la bărbaţii trimişi la el de
316
ζητεῖτε· τίς ἡ αἰτία δι᾿ ἦν πάρεστε; către el, a zis: Iată eu sunt pe Corneliu, le-a zis: Iată, eu sunt
care căutaţi; ce este pricina acela pe care îl căutaţi. Care
pentru care aţi venit? este pricina pentru care aţi
Πρ Ι-22 οἱ δὲ εἶπον· Κορνήλιος venit?
ἑκατοντάρχης, ἀνὴρ δίκαιος καὶ 22. Iar ei au zis: Cornilie Fapt.10:22. Iar ei au zis: Corneliu
φοβούμενος τὸν Θεόν, sutaşul, bărbat drept și temător sutaşul, om drept şi temător de
μαρτυρούμενός τε ὑπὸ ὅλου τοῦ de Dumnezeu, mărturisit de tot Dumnezeu şi mărturisit de tot
ἔθνους τῶν ᾿Ιουδαίων, neamul Iudeilor, răspuns a luat neamul iudeilor, a fost
ἐχρηματίσθη ὑπὸ ἀγγέλου ἁγίου de la înger sfânt să te cheme pe înştiinţat de către un sfânt
μεταπέμψασθαί σε εἰς τὸν οἶκον tine la casa lui și să audă graiuri înger să trimită să te cheme
αὐτοῦ καὶ ἀκοῦσαι ῥήματα παρὰ de la tine. acasă la el, ca să audă cuvinte
σοῦ. de la tine.
Πρ Ι-23 εἰσκαλεσάμενος οὖν αὐτοὺς 23. Deci el chemând înlăuntru Fapt.10:23. Deci, chemându-i
ἐξένισε. Τῇ δὲ ἐπαύριον ἀναστὰς pe ei, i-a ospătat. Iar a doua zi înăuntru, i-a găzduit. Iar a
ἐξῆλθε σὺν αὐτοῖς, καί τινες τῶν Petru a ieşit cu ei, și unii din doua zi, sculându-se, a plecat
ἀδελφῶν τῶν ἀπὸ τῆς ᾿Ιόππης fraţii cei din Ioppi au mers cu împreună cu ei; iar câţiva din
συνῆλθον αὐτῷ, dânsul. fraţii cei din Iope l-au însoţit.
Πρ Ι-24 καὶ τῇ ἐπαύριον εἰσῆλθον εἰς 24. Și în cealaltă zi au intrat în Fapt.10:24. Şi în ziua următoare
τὴν Καισάρειαν. ὁ δὲ Κορνήλιος ἦν Kesaria. Iar Cornilie era au intrat în Cezareea. Iar
προσδοκῶν αὐτοὺς aşteptând pe ei, chemându-și Corneliu îi aştepta şi chemase
συγκαλεσάμενος τοὺς συγγενεῖς împreună rudeniile sale și pe cei acasă la el rudeniile sale şi
αὐτοῦ καὶ τοὺς ἀναγκαίους φίλους. iubiţi prieteni. prietenii cei mai de aproape.
Πρ Ι-25 ῾Ως δὲ ἐγένετο τοῦ εἰσελθεῖν 25. Și a fost când era să intre Fapt.10:25. Şi când a fost să intre
τὸν Πέτρον, συναντήσας αὐτῷ ὁ Petru, l-a întâmpinat Cornilie, și Petru, Corneliu, întâmpinându-
Κορνήλιος πεσὼν ἐπί τοὺς πόδας căzându-i la picioare s-a l, i s-a închinat, căzând la
προσεκύνησεν, închinat lui. picioarele lui.
Πρ Ι-26 ὁ δὲ Πέτρος αὐτὸν ἤγειρε 26. Iar Petru l-a ridicat pe el, Fapt.10:26. Iar Petru l-a ridicat,
λέγων· ἀνάστηθι· κἀγὼ αὐτὸς zicând: Scoală; și eu însumi om zicându-i: Scoală-te. Şi eu sunt
ἄνθρωπός εἰμι. sunt. om.
Πρ Ι-27 καὶ συνομιλῶν αὐτῷ εἰσῆλθε, 27. Și vorbind cu el, a intrat și a Fapt.10:27. Şi, vorbind cu el, a
καὶ εὑρίσκει συνεληλυθότας aflat pe mulţi care se adunaseră. intrat şi a găsit pe mulţi
πολλούς, adunaţi.
Πρ Ι-28 ἔφη τε πρὸς αὐτούς· ὑμεῖς 28. Și a zis către ei: Voi ştiţi că Fapt.10:28. Şi a zis către ei: Voi
ἐπίστασθε ὡς ἀθέμιτόν ἐστιν ἀνδρὶ nu se cuvine bărbatului Iudeu să ştiţi că nu se cuvine unui
᾿Ιουδαίῳ κολλᾶσθαι se lipească sau să se apropie
ἢ bărbat iudeu să se unească sau
προσέρχεσθαι ἀλλοφύλῳ· καὶ ἐμοὶ către cel de alt neam; și mie să se apropie de cel de alt
ὁ Θεὸς ἔδειξε μηδένα κοινὸν ἢ Dumnezeu mi-au arătat ca pe neam, dar mie Dumnezeu mi-a
ἀκάθαρτον λέγειν ἄνθρωπον· nici un om să nu zic spurcat sau arătat să nu numesc pe nici un
necurat. om spurcat sau necurat.
Πρ Ι-29 διὸ καὶ ἀναντιρρήτως ἦλθον 29. Drept aceea și fără îndoire Fapt.10:29. De aceea, chemat
μεταπεμφθείς, πυνθάνομαι οὖν τίνι am venit fiind chemat. Deci vă fiind să vin, am venit fără
λόγῳ μετεπέμψασθέ με; întreb, pentru ce pricină m-aţi împotrivire. Deci vă întreb:
chemat? Pentru care cuvânt aţi trimis
după mine?
Πρ Ι-30 καὶ ὁ Κορνήλιος ἔφη· ἀπὸ 30. Și Cornilie a zis: Din ziua a Fapt.10:30. Corneliu a zis: Acum
τετάρτης ἡμέρας μέχρι ταύτης τῆς patra până în ceasul acesta patru zile eram postind până la
ὥρας ἤμην νηστεύων, καὶ τὴν eram postindu-mă, și întru al ceasul acesta şi mă rugam în
ἐνάτην ὥραν προσευχόμενος ἐν τῷ nouălea ceas rugându-mă în casa mea, în ceasul al nouălea,
οἴκῳ μου· καὶ ἰδοὺ ἀνὴρ ἔστη casa mea, și iată un bărbat a şi iată un bărbat în haină
ἐνώπιόν μου ἐν ἐσθῆτι λαμπρᾷ, stătut înaintea mea în haină strălucitoare a stat în faţa
luminată. mea.
Πρ Ι-31 καί φησι· Κορνήλιε, 31. Și a zis: Cornilie, auzitu-ţi-s- Fapt.10:31. Şi el a zis: Corneliu, a
εἰσηκούσθη σου ἡ προσευχὴ καὶ αἱ a rugăciunea ta, și milosteniile fost ascultată rugăciunea ta şi
ἐλεημοσύναι σου ἐμνήσθησαν tale s-au pomenit înaintea lui milosteniile tale au fost
ἐνώπιον τοῦ Θεοῦ. Dumnezeu. pomenite înaintea lui
Dumnezeu.
Πρ Ι-32 πέμψον οὖν εἰς ᾿Ιόππην καὶ 32. Trimite dar în Ioppi și Fapt.10:32. Trimite, deci, la Iope
317
μετακάλεσαι Σίμωνα ὃς ἐπικαλεῖται cheamă pe Simon ce se numeşte şi cheamă pe Simon, cel ce se
Πέτρος· οὗτος ξενίζεται ἐν οἰκίᾳ Petru; acesta găzduieşte în casa numeşte Petru; el este găzduit
Σίμωνος βυρσέως παρὰ θάλασσαν· lui Simon curelarul lângă mare; în casa lui Simon, tăbăcarul,
ὃς παραγενόμενος λαλήσει σοι. care dacă va veni, grăi-va ţie. lângă mare.
Πρ Ι-33 ἐξαυτῆς οὖν ἔπεμψα πρός σε, 33. Deci numaidecât am trimis Fapt.10:33. Deci îndată am trimis
σύ τε καλῶς ἐποίησας la tine, și tu bine ai făcut căci ai la tine; şi tu ai făcut bine că ai
παραγενόμενος. νῦν οὖν πάντες venit. Acum dar noi toţi înaintea venit. Şi acum noi toţi suntem
ἡμεῖς ἐνώπιον τοῦ Θεοῦ πάρεσμεν lui Dumnezeu stăm, să ascultăm de faţă înaintea lui Dumnezeu,
ἀκοῦσαι πάντα τὰ προστεταγμένα toate câte sunt poruncite ţie de ca să ascultăm toate cele
σοι ὑπὸ τοῦ Θεοῦ. la Dumnezeu. poruncite ţie de Domnul.
Πρ Ι-34 ᾿Ανοίξας δὲ Πέτρος τὸ στόμα 34. Și deschizând Petru gura, a Fapt.10:34. Iar Petru,
αὐτοῦ εἶπεν· ἐπ᾿ ἀληθείας zis: Cu adevărat cunosc că deschizându-şi gura, a zis: Cu
καταλαμβάνομαι ὅτι οὐκ ἔστι Dumnezeu nu este făţarnic, adevărat înţeleg că Dumnezeu
προσωπολήπτης ὁ Θεός, nu este părtinitor.
Πρ Ι-35 ἀλλ᾿ ἐν παντί ἔθνει ὁ 35. Ci în tot neamul, cela ce se Fapt.10:35. Ci, în orice neam, cel
φοβούμενος αὐτὸν καὶ ἐργαζόμενος teme de el și lucrează dreptate, ce se teme de El şi face
δικαιοσύνην δεκτὸς αὐτῷ ἐστι. primit este la dânsul. dreptate este primit de El.
Πρ Ι-36 τὸν λόγον ὃν ἀπέστειλε τοῖς 36. Cuvântul care au trimis Fapt.10:36. Şi El a trimis fiilor lui
υἱοῖς ᾿Ισραὴλ εὐαγγελιζόμενος Dumnezeu fiilor lui Israil, Israel cuvântul, binevestind
εἰρήνην διὰ ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ· οὗτός binevestind pace prin Iisus pacea prin Iisus Hristos:
ἐστι πάντων Κύριος· Hristos, acesta este al tuturor Acesta este Domn peste toate.
Domn,
Πρ Ι-37 ὑμεῖς οἴδατε τὸ γενόμενον 37. Voi ştiţi graiul ce s-a făcut Fapt.10:37. Voi ştiţi cuvântul care
ῥῆμα καθ᾿ ὅλης τῆς ᾿Ιουδαίας, prin toată Iudeea, începând cu a fost în toată Iudeea, începând
ἀρξάμενον ἀπὸ τῆς Γαλιλαίας μετὰ Galileea, după botezul care l-a din Galileea, după botezul pe
τὸ βάπτισμα ὃ ἐκήρυξεν ᾿Ιωάννης, propovăduit Ioan, care l-a propovăduit Ioan.
Πρ Ι-38 ᾿Ιησοῦν τὸν ἀπὸ Ναζαρέτ, ὡς 38. Pe Iisus cel din Nazareth, Fapt.10:38. (Adică despre) Iisus
ἔχρισεν αὐτὸν ὁ Θεὸς Πνεύματι cum l-au uns pe el Dumnezeu cu din Nazaret, cum a uns
῾Αγίῳ καὶ δυνάμει, ὃς διῆλθεν Duhul Sfânt și cu putere, care au Dumnezeu cu Duhul Sfânt şi cu
εὐεργετῶν καὶ ἰώμενος πάντας τοὺς umblat bine făcând și vindecând putere pe Acesta care a umblat
καταδυναστευομένους ὑπὸ τοῦ pe toţi cei împresuraţi de făcând bine şi vindecând pe toţi
διαβόλου, ὅτι ὁ Θεὸς ἦν μετ᾿ αὐτοῦ diavolul, că Dumnezeu era cu cei asupriţi de diavolul, pentru
dânsul. că Dumnezeu era cu El.
Πρ Ι-39 καὶ ἡμεῖς ἐσμεν μάρτυρες 39. Și noi suntem martori Fapt.10:39. Şi noi suntem martori
πάντων ὧν ἐποίησεν ἔν τε τῇ χώρᾳ tuturora cărora au făcut, și în pentru toate cele ce a făcut El
τῶν ᾿Ιουδαίων καὶ ἐν ῾Ιερουσαλήμ· ţinutul Iudeilor și în Ierusalim; în ţara iudeilor şi în Ierusalim;
ὃν καὶ ἀνεῖλον κρεμάσαντες ἐπί pe care l-au omorât pe Acesta L-au omorât,
ξύλου. spânzurându-l pe lemn, spânzurându-L pe lemn.
Πρ Ι-40 τοῦτον ὁ Θεὸς ἤγειρε τῇ τρίτῃ 40. Pe acesta Dumnezeu l-au Fapt.10:40. Dar Dumnezeu L-a
ἡμέρᾳ καὶ ἔδωκεν αὐτὸν ἐμφανῆ înviat a treia zi și l-au dat să se înviat a treia zi şi I-a dat să Se
γενέσθαι, facă arătat, arate,
Πρ Ι-41 οὐ παντὶ τῷ λαῷ, ἀλλὰ 41. Nu la tot poporul, ci nouă, Fapt.10:41. Nu la tot poporul, ci
μάρτυσι τοῖς προκεχειροτονημένοις marturilor celor mai înainte nouă martorilor, dinainte
ὑπὸ τοῦ Θεοῦ, ἡμῖν, οἵτινες rânduiţi de la Dumnezeu, care rânduiţi de Dumnezeu, care am
συνεφάγομεν καὶ συνεπίομεν αὐτῷ am mâncat și am băut împreună mâncat şi am băut cu El, după
μετὰ τὸ ἀναστῆναι αὐτὸν ἐκ cu el, după ce au înviat din învierea Lui din morţi.
νεκρῶν· morţi;
Πρ Ι-42 καὶ παρήγγειλεν ἡμῖν κηρῦξαι 42. Și ne-a poruncit nouă să Fapt.10:42. Şi ne-a poruncit să
τῷ λαῷ καὶ διαμαρτύρασθαι ὅτι propovăduim poporului și să propovăduim poporului şi să
αὐτός ἐστιν ὁ ὡρισμένος ὑπὸ τοῦ mărturisim că el este cel rânduit mărturisim că El este Cel
Θεοῦ κριτὴς ζώντων καὶ νεκρῶν. de la Dumnezeu Judecătorul rânduit de Dumnezeu să fie
viilor și al morţilor. judecător al celor vii şi al celor
morţi.
Πρ Ι-43 τούτῳ πάντες οἱ προφῆται 43. Deci acesta toţi prorocii Fapt.10:43. Despre Acesta
μαρτυροῦσιν, ἄφεσιν ἁμαρτιῶν mărturisesc, că iertare păcatelor mărturisesc toţi proorocii, că
λαβεῖν διὰ τοῦ ὀνόματος αὐτοῦ va lua prin numele lui tot cel ce tot cel ce crede în El va primi
πάντα τὸν πιστεύοντα εἰς αὐτόν. va crede întru dânsul. Iertarea păcatelor, prin numele
318
Lui.
Πρ Ι-44 ῎Ετι λαλοῦντος τοῦ Πέτρου τὰ 44. Încă grăind Petru graiurile Fapt.10:44. Încă pe când Petru
ῥήματα ταῦτα ἐπέπεσε τὸ Πνεῦμα acestea, au căzut Duhul Sfânt vorbea aceste cuvinte, Duhul
τὸ ῞Αγιον ἐπὶ πάντας τοὺς peste toţi cei ce auzeau cuvântul. Sfânt a căzut peste toţi cei care
ἀκούοντας τὸν λόγον. ascultau cuvântul.
45. Și s-au spăimântat Fapt.10:45. Iar credincioşii tăiaţi
Πρ Ι-45 καὶ ἐξέστησαν οἱ ἐκ περιτομῆς credincioşii cei din tăierea împrejur, care veniseră cu
πιστοὶ ὅσοι συνῆλθον τῷ Πέτρῳ, împrejur, câţi veniseră cu Petru, Petru, au rămas uimiţi pentru
ὅτι καὶ ἐπὶ τὰ ἔθνη ἡ δωρεὰ τοῦ căci și peste neamuri darul că darul Duhului Sfânt s-a
᾿Αγίου Πνεύματος ἐκκέχυται· Duhului Sfânt s-a vărsat; revărsat şi peste neamuri.
Πρ Ι-46 ἤκουον γὰρ αὐτῶν λαλούντων 46. Pentru că îi auzeau pe ei Fapt.10:46. Căci îi auzeau pe ei
γλώσσαις καὶ μεγαλυνόντων τὸν grăind în limbi și slăvind pe vorbind în limbi şi slăvind pe
Θεόν. Dumnezeu. Atunci a răspuns Dumnezeu. Atunci a răspuns
Πρ Ι-47 τότε ἀπεκρίθη ὁ Πέτρος· μήτι Petru: Petru:
τὸ ὕδωρ κωλῦσαι δύναταί τις τοῦ 47. Au doară poate cineva a opri Fapt.10:47. Poate, oare, cineva să
μὴ βαπτισθῆναι τούτους, οἵτινες τὸ apa, ca să nu se boteze aceştia, oprească apa, ca să nu fie
Πνεῦμα τὸ ῞Αγιον ἔλαβον καθὼς care au luat Duhul Sfânt ca și botezaţi aceştia care au primit
καὶ ἡμεῖς; noi? Duhul Sfânt ca şi noi?
Πρ Ι-48 προσέταξέ τε αὐτοὺς 48. Și le-a poruncit lor să se Fapt.10:48. Şi a poruncit ca
βαπτισθῆναι ἐν τῷ ὀνόματι τοῦ boteze întru numele Domnului. aceştia să fie botezaţi în
Κυρίου. τότε ἠρώτησαν αὐτὸν Atunci l-au rugat pe el să numele lui Iisus Hristos. Atunci
ἐπιμεῖναι ἡμέρας τινάς. petreacă la dânşii câteva zile. l-au rugat pe Petru să rămână
la ei câteva zile.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΑ CAPITOLUL 11 CAPITOLUL 11

Πρ Ια-1 ῎Ηκουσαν δὲ οἱ ἀπόστολοι καὶ 1. Și au auzit apostolii și fraţiiFapt.11:1. Apostolii şi fraţii, care
οἱ ἀδελφοὶ οἱ ὄντες κατὰ τὴν care erau în Iudeea, că și erau prin Iudeea, au auzit că şi
᾿Ιουδαίαν ὅτι καὶ τὰ ἔθνη ἐδέξαντο neamurile au primit cuvântul lui păgânii au primit cuvântul lui
τὸν λόγον τοῦ Θεοῦ. Dumnezeu. Dumnezeu.
Πρ Ια-2 καὶ ὅτε ἀνέβη Πέτρος εἰς 2. Și când s-a suit Petru în Fapt.11:2. Şi când Petru s-a suit
῾Ιεροσόλυμα, διεκρίνοντο πρὸς Ierusalim, se priceau cu el cei în Ierusalim , credincioşii tăiaţi
αὐτὸν οἱ ἐκ περιτομῆς din tăierea împrejur împrejur se împotriveau,
Πρ Ια-3 λέγοντες ὅτι πρὸς ἄνδροις 3. Zicând: Căci către bărbaţi Fapt.11:3. Zicându-i: Ai intrat la
ἀκροβυστίαν ἔχοντας εἰσῆλθες καὶ netăiați împrejur ai intrat și ai oameni netăiaţi împrejur şi ai
συνέφαγες αὐτοῖς. mâncat cu ei. mâncat cu ei.
Πρ Ια-4 ἀρξάμενος δὲ ὁ Πέτρος 4. Și începând Petru le-a spus Fapt.11:4. Şi începând, Petru le-a
ἐξετίθετο αὐτοῖς καθεξῆς λέγων· lor pe rând zicând: înfăţişat pe rând, zicând:
Πρ Ια-5 ἐγὼ ἤμην ἐν πόλει ᾿Ιόππῃ 5. Eu eram în cetatea Ioppi Fapt.11:5. Eu eram în cetatea Iope
προσευχόμενος, καὶ εἶδον ἐν rugându-mă, și am văzut întru şi mă rugam; şi am văzut, în
ἐκστάσει ὅραμα, καταβαῖνον uimirea minţii vedenie, extaz, o vedenie: ceva
σκεῦός τι ὡς ὀθόνην μεγάλην pogorându-se un vas ca o masă coborându-se ca o faţă mare de
τέσσαρσιν ἀρχαῖς καθιεμένην ἐκ mare de pânză de patru colţuri pânză, legată în patru colţuri,
τοῦ οὐρανοῦ, καὶ ἦλθεν ἄχρις ἐμοῦ· slobozindu-se din cer, și a venit lăsându-se în jos din cer, şi a
până la mine; venit până la mine.
Πρ Ια-6 εἰς ἣν ἀτενίσας κατενόουν, καὶ 6. În care căutând luam seamă, Fapt.11:6. Privind spre aceasta,
εἶδον τὰ τετράποδα τῆς γῆς καὶ τὰ și am văzut cele câte cu patru cu luare aminte, am văzut
θηρία καὶ τὰ ἑρπετὰ καὶ τὰ πετεινὰ picioare ale pământului, și dobitoacele cele cu patru
τοῦ οὐρανοῦ. fiarele și cele ce se târăsc, și picioare ale pământului şi
pasările cerului. fiarele şi târâtoarele şi păsările
Πρ Ια-7 ἤκουσα δὲ φωνῆς λεγούσης 7. Și am auzit glas zicând mie: cerului.
μοι· ἀναστάς, Πέτρε, θῦσον καὶ Sculându-te, Petre, junghie și Fapt.11:7. Şi am auzit un glas,
φάγε. mănâncă. care-mi zicea: Sculându-te,
Petre, junghie şi mănâncă.
Πρ Ια-8 εἶπον δέ· μηδαμῶς, Κύριε· ὅτι 8. Și am zis: Nicidecum, Fapt.11:8. Şi am zis: Nicidecum,
πᾶν κοινὸν ἢ ἀκάθαρτον οὐδέποτε Doamne, că tot ce este spurcat Doamne, căci nimic spurcat
εἰσῆλθεν εἰς τὸ στόμα μου. sau necurat niciodată nu a intrat sau necurat n-a intrat vreodată
319
în gura mea. în gura mea.
Πρ Ια-9 ἀπεκρίθη δέ μοι φωνὴ ἐκ 9. Și mi-a răspuns mie glasul al Fapt.11:9. Şi glasul mi-a grăit a
δευτέρου ἐκ τοῦ οὐρανοῦ· ἃ ὁ Θεὸς doilea rând din cer, zicând: Cele doua oară din cer: Cele ce
ἐκαθάρισε σὺ μὴ κοίνου. ce Dumnezeu au curăţit, tu nu le Dumnezeu a curăţit, tu să nu le
spurca. numeşti spurcate.
Πρ Ια-10 τοῦτο δὲ ἐγένετο ἐπὶ τρίς, καὶ 10. Și aceasta s-a făcut de trei Fapt.11:10. Şi aceasta s-a făcut de
πάλιν ἀνεσπάσθη ἅπαντα εἰς τὸν ori, și iarăşi s-au ridicat toate la trei ori şi au fost luate iarăşi
οὐρανόν. cer. toate în cer.
Πρ Ια-11 καὶ ἰδοὺ ἐξαυτῆς τρεῖς ἄνδρες 11. Și iată îndată trei oameni Fapt.11:11. Şi iată, îndată, trei
ἐπέστησαν ἐπί τὴν οἰκίαν ἐν ᾗ ἤμην, veniră la casa în care eram, bărbaţi, trimişi de la Cezareea
ἀπεσταλμένοι ἀπὸ Καισαρείας πρός trimişi de la Kesaria la mine. către mine, s-au oprit la casa
με. în care eram.
Πρ Ια-12 εἶπε δέ μοι τὸ Πνεῦμα 12. Și mi-au zis mie Duhul să Fapt.11:12. Iar Duhul mi-a zis să
συνελθεῖν αὐτοῖς μηδὲν merg împreună cu ei, nimic merg cu ei, de nimic îndoindu-
διακρινόμενον. ἦλθον δὲ σὺν ἐμοὶ îndoindu-mă. Și au venit mă. Şi au mers cu mine şi
καὶ οἱ ἓξ ἀδελφοὶ οὗτοι, καὶ împreună cu mine și aceşti şase aceşti şase fraţi şi am intrat în
εἰσήλθομεν εἰς τὸν οἶκον τοῦ fraţi și am intrat în casa casa bărbatului;
ἀνδρός. bărbatului.
Πρ Ια-13 ἀπήγγειλέ τε ἡμῖν πῶς εἶδε 13. Și a vestit nouă cum a văzut Fapt.11:13. Şi el ne-a povestit cum
τὸν ἄγγελον ἐν τῷ οἴκῳ αὐτοῦ pe înger în casa lui stând și a văzut îngerul stând în casa
σταθέντα καὶ εἰπόντα αὐτῷ· zicând lui: Trimite la Ioppi lui şi zicând: Trimite la Iope şi
ἀπόστειλον εἰς ᾿Ιόππην ἄνδρας καὶ bărbaţi și cheamă pe Simon cel cheamă pe Simon, cel numit şi
μετάπεμψαι Σίμωνα τὸν ce se numeşte Petru, Petru.
ἐπικαλούμενον Πέτρον,
Πρ Ια-14 ὃς λαλήσει ῥήματα πρός σε, 14. Care va grăi către tine Fapt.11:14. Care va grăi către
ἐν οἷς σωθήσῃ σὺ καὶ πᾶς ὁ οἶκός graiuri, întru care te vei mântui tine cuvinte, prin care te vei
σου. tu și toată casa ta. mântui tu şi toată casa ta.
Πρ Ια-15 ἐν δὲ τῷ ἄρξασθαί με λαλεῖν 15. Și când am început eu a grăi, Fapt.11:15. Şi când am început eu
ἐπέπεσε τὸ Πνεῦμα τὸ ῞Αγιον ἐπ᾿ au căzut Duhul Sfânt peste ei ca să vorbesc, Duhul Sfânt a căzut
αὐτοὺς ὥσπερ καὶ ἐφ᾿ ἡμᾶς ἐν și peste noi întru început. peste ei, ca şi peste noi la
ἀρχῇ. început.
Πρ Ια-16 ἐμνήσθην δὲ τοῦ ῥήματος 16. Și mi-am adus aminte de Fapt.11:16. Şi mi-am adus aminte
Κυρίου ὡς ἔλεγεν· ᾿Ιωάννης μὲν graiul Domnului cum au zis: de cuvântul Domnului, când
ἐβάπτισεν ὕδατι, ὑμεῖς δὲ Ioan a botezat cu apă, iar voi vă zicea: Ioan a botezat cu apă;
βαπτισθήσεσθε ἐν Πνεύματι ᾿Αγίῳ. veţi boteza cu Duhul Sfânt. voi însă vă veţi boteza cu Duh
Sfânt.
Πρ Ια-17 εἰ οὖν τὴν ἴσην δωρεὰν 17. Deci dacă au dat lor Fapt.11:17. Deci, dacă Dumnezeu
ἔδωκεν αὐτοῖς ὁ Θεὸς ὡς καὶ ἡμῖν Dumnezeu întocmai darul ca și a dat lor acelaşi dar ca şi nouă,
πιστεύσασιν ἐπὶ τὸν Κύριον ᾿Ιησοῦν nouă, crezând întru Domnul acelora care au crezut în
Χριστόν, ἐγὼ δὲ τίς ἤμην δυνατὸς Iisus Hristos, dară eu ce Domnul Iisus Hristos, cine
κωλῦσαι τὸν Θεόν; puternic eram să opresc pe eram eu ca să-L pot opri pe
Dumnezeu? Dumnezeu?
Πρ Ια-18 ἀκούσαντες δὲ ταῦτα 18. Și auzind acestea au încetat, Fapt.11:18. Auzind acestea, au
ἡσύχασαν καὶ ἐδόξαζον τὸν Θεὸν și slăveau pe Dumnezeu zicând: tăcut şi au slăvit pe Dumnezeu,
λέγοντες· ἄρα γε καὶ τοῖς ἔθνεσιν ὁ Aşadar și neamurilor au dat zicând: Aşadar şi păgânilor le-
Θεὸς τὴν μετάνοιαν ἔδωκεν εἰς Dumnezeu pocăinţă spre viaţă. a dat Dumnezeu pocăinţa spre
ζωήν. viaţă;
Πρ Ια-19 Οἱ μὲν οὖν διασπαρέντες ἀπὸ 19. Deci cei ce s-au risipit Fapt.11:19. Deci cei ce se
τῆς θλίψεως τῆς γενομένης ἐπὶ pentru turburarea ce s-a făcut risipiseră din cauza tulburării
Στεφάνῳ διῆλθον ἕως Φοινίκης καὶ pentru Ştefan, au trecut până la făcute pentru Ştefan, au trecut
Κύπρου καὶ ᾿Αντιοχείας, μηδενὶ Finikia și la Cipru și la Antiohia, până în Fenicia şi în Cipru, şi
λαλοῦντες τὸν λόγον εἰ μὴ μόνον nimănui grăind cuvântul fără în Antiohia, nimănui grăind
᾿Ιουδαίοις. numai Iudeilor. cuvântul, decât numai iudeilor.
Πρ Ια-20 ῏Ησαν δέ τινες ἐξ αὐτῶν 20. Și erau unii dintru ei bărbaţi Fapt.11:20. Şi erau unii dintre ei,
ἄνδρες Κύπριοι καὶ Κυρηναῖοι, Kipriani și Kirineni, care bărbaţi ciprieni şi cireneni
οἵτινες εἰσελθόντες εἰς ᾿Αντιόχειαν intrând în Antiohia grăiau către care, venind în Antiohia,
ἐλάλουν πρὸς τοὺς ῾Ελληνιστάς, Ellini, binevestind pe Domnul vorbeau şi către elini,
320
εὐαγγελιζόμενοι τὸν Κύριον Iisus. binevestind pe Domnul Iisus.
᾿Ιησοῦν.
Πρ Ια-21 καὶ ἦν χεὶρ Κυρίου μετ᾿ 21. Și era mâna Domnului cu ei, Fapt.11:21. Şi mâna Domnului era
αὐτῶν, πολύς τε ἀριθμὸς πιστεύσας și mult număr crezând, s-au cu ei şi era mare numărul celor
ἐπέστρεψεν ἐπὶ τὸν Κύριον. întors la Domnul. care au crezut şi s-au întors la
Domnul.
Πρ Ια-22 ᾿Ηκούσθη δὲ ὁ λόγος εἰς τὰ 22. Și s-a auzit cuvântul pentru Fapt.11:22. Şi vorba despre ei a
ὦτα τῆς ἐκκλησίας τῆς ἐν dânşii în urechile Bisericii celei ajuns la urechile Bisericii din
῾Ιεροσολύμοις περὶ αὐτῶν, καὶ din Ierusalim; și au trimis pe Ierusalim , şi au trimis pe
ἐξαπέστειλαν Βαρνάβαν διελθεῖν Varnava să meargă până la Barnaba până la Antiohia.
ἕως ᾿Αντιοχείας· Antiohia.
Πρ Ια-23 ὃς παραγενόμενος καὶ ἰδὼν 23. Care mergând și văzând Fapt.11:23. Acesta, sosind şi
τὴν χάριν τοῦ Θεοῦ ἐχάρη, καὶ harul lui Dumnezeu, s-a bucurat, văzând harul lui Dumnezeu, s-a
παρεκάλει πάντας τῇ προθέσει τῆς și îndemna pe toţi ca întru voinţa bucurat şi îndemna pe toţi să
καρδίας προσμένειν τῷ Κυρίῳ, inimii să petreacă întru Domnul, rămână în Domnul, cu inimă
statornică.
Πρ Ια-24 ὅτι ἦν ἀνὴρ ἀγαθὸς καὶ 24. Căci era bărbat bun și plin Fapt.11:24. Căci era bărbat bun şi
πλήρης Πνεύματος ῾Αγίου καὶ de Duhul Sfânt și de credinţă; și plin de Duh Sfânt şi de
πίστεως· καὶ προσετέθη ὄχλος s-a adaos norod mult la Domnul. credinţă. Şi s-a adăugat
ἱκανὸς τῷ Κυρίῳ. Domnului mulţime multă.
Πρ Ια-25 ἐξῆλθε δὲ εἰς Ταρσὸν ὁ 25. Și a mers Varnava în Tars să Fapt.11:25. Şi a plecat Barnaba la
Βαρνάβας ἀναζητῆσαι Σαῦλον, καὶ caute pe Saul, Tars, ca să caute pe Saul
εὑρὼν αὐτὸν ἤγαγεν αὐτὸν εἰς
᾿Αντιόχειαν. Fapt.11:26. Şi aflându-l, l-a adus
Πρ Ια-26 ἐγένετο δὲ αὐτοὺς ἐνιαυτὸν 26. Și aflându-l l-a dus în la Antiohia. Şi au stat acolo un
ὅλον συναχθῆναι ἐν τῇ ἐκκλησίᾳ Antiohia. Și a fost un an deplin an întreg, adunându-se în
καὶ διδάξαι ὄχλον ἱκανόν, de s-au adunat ei în biserică și biserică şi învăţând mult
χρηματίσαι τε πρῶτον ἐν au învăţat mulţime multă, și s-au popor. Şi în Antiohia, întâia
᾿Αντιοχείᾳ τοὺς μαθητὰς numit întâiu în Antiohia ucenicii oară, ucenicii s-au numit
Χριστιανούς. creştini. creştini.
Πρ Ια-27 ᾿Εν ταύταις δὲ ταῖς ἡμέραις 27. Iar în zilele acelea s-au Fapt.11:27. În acele zile s-au
κατῆλθον ἀπὸ ῾Ιεροσολύμων pogorât din Ierusalim proroci în coborât, de la Ierusalim în
προφῆται εἰς ᾿Αντιόχειαν· Antiohia. Antiohia, prooroci.
Πρ Ια-28 ἀναστὰς δὲ εἷς ἐξ αὐτῶν 28. Și sculându-se unul dintru Fapt.11:28. Şi sculându-se unul
ὀνόματι ῎Αγαβος ἐσήμανε διὰ τοῦ dânşii, anume Agav, însemna dintre ei, cu numele Agav, a
Πνεύματος λιμὸν μέγαν μέλλειν prin duhul că foamete mare va arătat prin Duhul, că va fi în
ἔσεσθαι ἐφ᾿ ὅλην τὴν οἰουμένην· să fie în toată lumea, care a și toată lumea foamete mare, care
ὅστις καὶ ἐγένετο ἐπὶ Κλαυδίου fost în zilele lui Claudiu a şi fost în zilele lui Claudiu.
Καίσαρος. Chesarul.
Πρ Ια-29 τῶν δὲ μαθητῶν καθὼς 29. Iar ucenicii, după cum cine Fapt.11:29. Iar ucenicii au hotărât
ηὐπορεῖτό τις, ὥρισαν ἕκαστος avea, au aşezat fiecare din ei a ca fiecare dintre ei, după
αὐτῶν εἰς διακονίαν πέμψαι τοῖς trimite spre slujbă fraţilor celor putere, să trimită spre
κατοικοῦσιν ἐν τῇ ᾿Ιουδαίᾳ ce locuiau în Iudeea; ajutorare fraţilor care locuiau
ἀδελφοῖς· în Iudeea;
Πρ Ια-30 ὃ καὶ ἐποίησαν 30. Care au și făcut, trimiţând la Fapt.11:30. Ceea ce au şi făcut,
ἀποστείλαντες πρὸς τοὺς cei bătrâni prin mâna lui trimiţând preoţilor prin mâna
πρεσβυτέρους διὰ χειρὸς Βαρνάβα Varnava și a lui Saul. lui Barnaba şi a lui Saul.
καὶ Σαύλου.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΒ CAPITOLUL 12 CAPITOLUL 12

Πρ Ιβ-1 Κατ᾿ ἐκεῖνον δὲ τὸν καιρὸν 1. Și în vremea aceea pus-a Fapt.12:1. Şi în vremea aceea,
ἐπέβαλεν ῾Ηρῴδης ὁ βασιλεὺς τὰς Irod împăratul mâinile ca să regele Irod (Agripa) a pus
χεῖρας κακῶσαί τινας τῶν ἀπὸ τῆς facă rău unora din cei din mâna pe unii din Biserică, ca
ἐκκλησίας. biserică. să-i piardă.
Πρ Ιβ-2 ἀνεῖλε δὲ ᾿Ιάκωβον τὸν 2. Și a ucis pe Iacov, fratele lui Fapt.12:2. Şi a ucis cu sabia pe
ἀδελφὸν ᾿Ιωάννου μαχαίρᾳ. Ioan, cu sabia. Iacov, fratele lui Ioan.
Πρ Ιβ-3 καὶ ἰδὼν ὅτι ἀρεστόν ἐστι τοῖς 3. Și văzând că plăcut este Fapt.12:3. Şi văzând că este pe
321
᾿Ιουδαίοις, προσέθετο συλλαβεῖν Iudeilor, a adaos a prinde și pe placul iudeilor, a mai luat şi pe
καὶ Πέτρον· ἦσαν δὲ αἱ ἡμέραι τῶν Petru – și erau zilele azimelor – Petru, (şi erau zilele Azimelor)
ἀζύμων· 4. Pe care și prinzându-l l-a Fapt.12:4. Pe care şi prinzându-l
Πρ Ιβ-4 ὃν καὶ πιάσας ἔθετο εἰς băgat în temniţă, dându-l la l-a băgat în temniţă, dându-l la
φυλακήν, παραδοὺς τέσσαρσι patru căpitenii câte cu patru patru străji de câte patru
τετραδίοις στρατιωτῶν φυλάσσειν ostaşi ca să păzească pe el, ostaşi, ca să-l păzească, vrând
αὐτόν, βουλόμενος μετὰ τὸ πάσχα vrând după Paşti să-l scoată la să-l scoată la popor după
ἀναγαγεῖν αὐτὸν τῷ λαῷ. norod. Paşti.
Πρ Ιβ-5 ὁ μὲν οὖν Πέτρος ἐτηρεῖτο ἐν 5. Deci Petru se păzea în Fapt.12:5. Deci Petru era păzit în
τῇ φυλακῇ· προσευχὴ δὲ ἦν ἐκτενὴς temniţă; iar rugăciune se făcea temniţă şi se făcea necontenit
γινομένη ὑπὸ τῆς ἐκκλησίας πρὸς neîncetat de la biserică către rugăciune către Dumnezeu
τὸν Θεὸν ὑπὲρ αὐτοῦ. Dumnezeu pentru dânsul. pentru el, de către Biserică.
Πρ Ιβ-6 ῞Οτε δὲ ἔμελλεν αὐτὸν 6. Și când vrea să-l scoată pe el Fapt.12:6. Dar când Irod era să-l
προάγειν ὁ ῾Ηρῴδης, τῇ νυκτὶ Irod, în noaptea aceea era Petru scoată afară, în noaptea aceea,
ἐκείνῃ ἦν ὁ Πέτρος κοιμώμενος dormind între doi ostaşi, legat cu Petru dormea între doi ostaşi,
μεταξὺ δύο στρατιωτῶν δεδεμένος două lanţuri, și păzitorii înaintea legat cu două lanţuri, iar
ἁλύσεσι δυσί, φύλακές τε πρὸ τῆς uşii păzeau temniţa. înaintea uşii paznicii păzeau
θύρας ἐτήρουν τὴν φυλακήν. temniţa.
Πρ Ιβ-7 καὶ ἰδοὺ ἄγγελος Κυρίου 7. Și iată îngerul Domnului a Fapt.12:7. Şi iată un înger al
ἐπέστη καὶ φῶς ἔλαμψεν ἐν τῷ venit, și lumină a strălucit în Domnului a venit deodată, iar
οἰκήματι· πατάξας δὲ τὴν πλευρὰν casă; și lovind în coaste pe în cameră a strălucit lumină. Şi
τοῦ Πέτρου ἤγειρεν αὐτὸν λέγων· Petru, l-a deşteptat pe el zicând: lovind pe Petru în coastă,
ἀνάστα ἐν τάχει. καὶ ἐξέπεσον Scoală-te curând. Și au căzut îngerul l-a deşteptat, zicând:
αὐτοῦ αἱ ἁλύσεις ἐκ τῶν χειρῶν lanţurile din mâinile lui. Scoală-te degrabă! Şi lanţurile
i-au căzut de la mâini.
Πρ Ιβ-8 εἶπέ τε ὁ ἄγγελος πρὸς αὐτόν· 8. Și a zis îngerul către el: Fapt.12:8. Şi a zis îngerul către el:
περίζωσαι καὶ ὑπόδησαι τὰ Încinge-te și te încalţă cu Încinge-te şi încalţă-te cu
σανδάλιά σου. ἐποίησε δὲ οὕτω. καὶ încălţămintele tale. Și a făcut sandalele. Şi el a făcut aşa. Şi
λέγει αὐτῷ· περιβαλοῦ τὸ ἱμάτιόν așa. Și a zis lui: Îmbracă-te în i-a zis lui: Pune haina pe tine şi
σου καὶ ἀκολούθει μοι. haina ta și vino după mine. vino după mine.
Πρ Ιβ-9 καὶ ἐξελθὼν ἠκολούθει αὐτῷ, 9. Și ieşind mergea după el, și nu Fapt.12:9. Şi, ieşind, mergea după
καὶ οὐκ ᾔδει ὅτι ἀληθές ἐστι τὸ ştia că este adevărat ceea ce se înger, dar nu ştia că ceea ce s-
γινόμενον διὰ τοῦ ἀγγέλου, ἐδόκει făcea prin înger, ci i se părea că a făcut prin înger este
δὲ ὅραμα βλέπειν. vedenie vede. adevărat, ci i se părea că vede
Πρ Ιβ-10 διελθόντες δὲ πρώτην vedenie.
φυλακὴν καὶ δευτέραν ἦλθον ἐπὶ 10. Și trecând streaja cea dintâi Fapt.12:10. Şi trecând de straja
τὴν πύλην τὴν σιδηρᾶν τὴν și cea a doua, au venit la poarta întâi şi de a doua, au ajuns la
φέρουσαν εἰς τὴν πόλιν, ἥτις cea de fier ce ducea în cetate, poarta cea de fier care duce în
αὐτομάτη ἠνοίχθη αὐτοῖς, καὶ care singură s-a deschis lor, și cetate, şi poarta s-a deschis
ἐξελθόντες προἦλθον ῥύμην μίαν, ieşind au trecut o uliţă, și îndată singură. Şi ieşind, au trecut o
καὶ εὐθέως ἀπέστη ὁ ἄγγελος ἀπ᾿ s-a dus îngerul de la el. uliţă şi îndată îngerul s-a
αὐτοῦ. depărtat de la el.
Πρ Ιβ-11 καὶ ὁ Πέτρος γενόμενος ἐν 11. Și Petru venindu-și întru sine Fapt.12:11. Şi Petru, venindu-şi în
ἑαυτῷ εἶπε· νῦν οἶδα ἀληθῶς ὅτι a zis: Acum ştiu cu adevărat că a sine, a zis: Acum ştiu cu
ἐξαπέστειλε Κύριος τὸν ἄγγελον trimis Domnul pe îngerul său și adevărat că Domnul a trimis pe
αὐτοῦ καὶ ἐξείλετό με ἐκ χειρὸς m-a scos din mâna lui Irod și din îngerul Său şi m-a scos din
῾Ηρῴδου καὶ πάσης τῆς toată aşteptarea poporului mâna lui Irod şi din toate câte
προσδοκίας τοῦ λαοῦ τῶν Iudeilor. aştepta poporul iudeilor.
᾿Ιουδαίων·
Πρ Ιβ-12 συνιδών τε ἦλθεν ἐπὶ τὴν 12. Și luând aminte, a venit la Fapt.12:12. Şi chibzuind, a venit
οἰκίαν Μαρίας τῆς μητρὸς casa Mariei maicii lui Ioan, ce la casa Mariei, mama lui Ioan,
᾿Ιωάννου τοῦ ἐπικαλουμένου se chema Marco, unde erau cel numit Marcu, unde erau
Μάρκου, οὗ ἦσαν ἱκανοὶ mulţi adunaţi și făcând adunaţi mulţi şi se rugau.
συνηθροισμένοι καὶ rugăciune.
προσευχόμενοι. Fapt.12:13. Şi bătând Petru la uşa
Πρ Ιβ-13 κρούσαντος δὲ αὐτοῦ τὴν 13. Și bătând Petru în uşa porţii, de la poartă, o slujnică cu
θύραν τοῦ πυλῶνος προσῆλθε a mers o slujnică să asculte, numele Rodi, s-a dus să
322
παιδίσκη ὑπακοῦσαι ὀνόματι anume Rodi. asculte.
῾Ρόδη, Fapt.12:14. Şi recunoscând glasul
Πρ Ιβ-14 καὶ ἐπιγνοῦσα τὴν φωνὴν τοῦ 14. Și cunoscând glasul lui lui Petru, de bucurie nu a
Πέτρου, ἀπὸ τῆς χαρᾶς οὐκ ἤνοιξε Petru, de bucurie nu a deschis deschis uşa, ci, alergând
τὸν πυλῶνα, εἰσδραμοῦσα δὲ poarta, ci alergând înlăuntru a înăuntru, a spus că Petru stă
ἀπήγγειλεν ἑστάναι τὸν Πέτρον πρὸ spus că Petru stă înaintea porţii. înaintea porţii.
τοῦ πυλῶνος. Fapt.12:15. Iar ei au zis către ea:
Πρ Ιβ-15 οἱ δὲ πρὸς αὐτὴν εἶπον· 15. Iar ei au zis către dânsa: Au Ai înnebunit. Dar ea stăruia că
μαίνῃ. ἡ δὲ διισχυρίζετο οὕτως ai nebunit? Iar ea întărea că este este aşa. Iar ei ziceau: Este
ἔχειν, οἱ δὲ ἔλεγον· ὁ ἄγγελος αὐτοῦ așa. Iar ei ziceau: Îngerul lui îngerul lui.
ἐστιν. este. Fapt.12:16. Dar Petru bătea
Πρ Ιβ-16 ὁ δὲ Πέτρος ἐπέμενε κρούων. 16. Iar Petru nu înceta bătând; mereu în poartă. Şi
ἀνοίξαντες δὲ εἶδον αὐτὸν καὶ și deschizându-i l-au văzut pe el deschizându-i, l-au văzut şi au
ἐξέστησαν. și s-au spăimântat. rămas uimiţi.
Πρ Ιβ-17 κατασείσας δὲ αὐτοῖς τῇ χειρὶ Fapt.12:17. Şi făcându-le semn cu
σιγᾶν διηγήσατο αὐτοῖς πῶς ὁ 17. Și făcându-le cu mâna să mâna să tacă, le-a istorisit cum
Κύριος ἐξήγαγεν αὐτὸν ἐκ τῆς tacă, le-a povestit lor în ce chip l-a scos Domnul pe el din
φυλακῆς, εἶπε δέ· ἀπαγγείλατε Domnul l-au scos pe el din temniţă. Şi a zis: Vestiţi acestea
᾿Ιακώβῳ καὶ τοῖς ἀδελφοῖς ταῦτα. temniţă. Și a zis: Spuneţi lui lui Iacov şi fraţilor. Şi ieşind, s-
καὶ ἐξελθὼν ἐπορεύθη εἰς ἕτερον Iacov și fraţilor acestea. Și a dus în alt loc.
τόπον. ieşind, s-a dus în alt loc. Fapt.12:18. Şi făcându-se ziuă,
Πρ Ιβ-18 Γενομένης δὲ ἡμέρας ἦν mare a fost tulburarea între
τάραχος οὐκ ὀλίγος ἐν τοῖς 18. Și făcându-se ziuă, nu puţină ostaşi: Ce s-a făcut, oare, cu
στρατιώταις, τί ἄρα ὁ Πέτρος tulburare era între ostaşi, oare Petru?
ἐγένετο. ce să se fi făcut Petru. Fapt.12:19. Iar Irod cerându-l şi
Πρ Ιβ-19 ῾Ηρῴδης δὲ ἐπιζητήσας 19. Iar Irod cerând pe el și negăsindu-l, după ce au fost
αὐτὸν καὶ μὴ εὑρών, ἀνακρίνας neaflându-l, cercetând pe cercetaţi paznicii, a poruncit să
τοὺς φύλακας ἐκέλευσεν străjeri, a poruncit să-i omoare. fie ucişi. Şi el, coborând din
ἀπαχθῆναι, καὶ κατελθὼν ἀπὸ τῆς Și pogorând de la Iudeea la Iudeea la Cezareea, a rămas
᾿Ιουδαίας εἰς τὴν Καισάρειαν Kesaria petrecea acolo. acolo.
διέτριβεν. Fapt.12:20. Şi Irod era mânios pe
Πρ Ιβ-20 ῏Ην δὲ ῾Ηρῴδης θυμομαχῶν 20. Și era Irod mânios pe cei din locuitorii din Tir şi din Sidon.
Τυρίοις καὶ Σιδωνίοις· Tir și pe Sidoneni; și toţi Dar ei, înţelegându-se între ei,
ὁμοθυμαδόν τε παρῆσαν πρὸς dimpreună venise la el și, au venit la el şi câştigând pe
αὐτόν, καὶ πείσαντες Βλάστον τὸν plecând pe Vlast, care era peste Vlast, care era cămăraşul
ἐπὶ τοῦ κοιτῶνος τοῦ βασιλέως cămara împăratului, cereau regelui, cereau pace, pentru că
ᾐτοῦντο εἰρήνην, διὰ τὸ τρέφεσθαι pace, pentru că se hrănea ţara ţara lor se hrănea din cea a
αὐτῶν τὴν χώραν ἀπὸ τῆς lor din pământul împărătesc. regelui.
βασιλικῆς. 21. Iar într-o zi rânduită, Irod Fapt.12:21. Şi într-o zi rânduită,
Πρ Ιβ-21 τακτῇ δὲ ἡμέρᾳ ὁ ῾Ηρῴδης îmbrăcându-se în haină Irod, îmbrăcându-se în
ἐνδυσάμενος ἐσθῆτα βασιλικὴν καὶ împărătească și şezând la divan, veşminte regeşti şi şezând la
καθίσας ἐπὶ τοῦ βήματος grăia către dânşii, tribună, vorbea către ei;
ἐδημηγόρει πρὸς αὐτούς. 22. Iar poporul striga: Glas Fapt.12:22. Iar poporul striga:
Πρ Ιβ-22 ὁ δὲ δῆμος ἐπεφώνει· Θεοῦ dumnezeiesc și nu omenesc. Acesta e glas dumnezeiesc, nu
φωνὴ καὶ οὐκ ἀνθρώπου. omenesc!
Πρ Ιβ-23 παραχρῆμα δ᾿ ἐπάταξεν 23. Și îndată l-a lovit pe el Fapt.12:23. Şi îndată îngerul
αὐτὸν ἄγγελος Κυρίου ἀνθ᾿ ὧν οὐκ îngerul Domnului, pentru căci Domnului l-a lovit, pentru că
ἔδωκε τὴν δόξαν τῷ Θεῷ, καὶ nu a dat lui Dumnezeu slava, și nu a dat slavă lui Dumnezeu. Şi
γενόμενος σκωληκόβρωτος făcându-se mâncat de viermi, a mâncându-l viermii, a murit.
ἐξέψυξεν. murit. Fapt.12:24. Iar cuvântul lui
Πρ Ιβ-24 ῾Ο δὲ λόγος τοῦ Θεοῦ ηὔξανε 24. Iar cuvântul lui Dumnezeu Dumnezeu creştea şi se
καὶ ἐπληθύνετο. creştea și se înmulţea. înmulţea.
Πρ Ιβ-25 Βαρνάβας δὲ καὶ Σαῦλος 25. Iar Varnava și Saul s-au Fapt.12:25. Iar Barnaba şi Saul,
ὑπέστρεψαν ἐξ ῾Ιερουσαλὴμ întors din Ierusalim la Antiohia după ce au îndeplinit slujba
πληρώσαντες τὴν διακονίαν, după ce au împlinit slujba, luând lor, s-au întors de la Ierusalim
συμπαραλαβόντες καὶ ᾿Ιωάννην τὸν împreună cu sine și pe Ioan, cel la Antiohia, luând cu ei pe
ἐπικληθέντα Μᾶρκον. ce se chema Marco. Ioan, cel numit Marcu.
323
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΓ CAPITOLUL 13 CAPITOLUL 13
Πρ Ιγ-1 ῏Ησαν δέ τινες ἐν ᾿Αντιοχείᾳ 1. Și erau oarecari la biserica Fapt.13:1. Şi erau în Biserica din
κατὰ τὴν οὖσαν ἐκκλησίαν cea din Antiohia proroci și Antiohia prooroci şi învăţători:
προφῆται καὶ διδάσκαλοι, ὅ τε învăţători, Varnava și Simon Barnaba şi Simeon, ce se
Βαρνάβας καὶ Συμεὼν ὁ ce se cheamă Nigher, și Lukie numea Niger, Luciu Cirineul,
ἐπικαλούμενος Νίγερ, καὶ Λούκιος Kirineanul, și Manain, care Manain, cel ce fusese crescut
ὁ Κυρηναῖος, Μαναήν τε ῾Ηρῴδου era crescut împreună cu împreună cu Irod tetrarhul, şi
τοῦ τετράρχου σύντροφος καὶ tetrarhul Irod, și Saul. Saul.
Σαῦλος.
Πρ Ιγ-2 λειτουργούντων δὲ αὐτῶν τῷ 2. Și slujind ei Domnului și Fapt.13:2. Şi pe când slujeau
Κυρίῳ καὶ νηστευόντων εἶπε τὸ postindu-se, au zis Duhul Sfânt: Domnului şi posteau, Duhul
Πνεῦμα τὸ ῞Αγιον· ἀφορίσατε δή Osebiţi mie pe Varnava și pe Sfânt a zis: Osebiţi-mi pe
μοι τὸν Βαρνάβαν καὶ τὸν Σαῦλον Saul la lucrul la care am chemat Barnaba şi pe Saul, pentru
εἰς τὸ ἔργον ὃ προσκέκλημαι pe ei. lucrul la care i-am chemat.
αὐτούς.
Πρ Ιγ-3 τότε νηστεύσαντες καὶ 3. Atunci postind și rugându-se, Fapt.13:3. Atunci, postind şi
προσευξάμενοι καὶ ἐπιθέντες și puindu-și pe ei mâinile, i-au rugându-se, şi-au pus mâinile
αὐτοῖς τὰς χεῖρας ἀπέλυσαν. slobozit. peste ei şi i-au lăsat să plece.
Πρ Ιγ-4 Οὗτοι μὲν οὖν ἐκπεμφθέντες 4. Deci aceştia trimişi fiind de Fapt.13:4. Deci, ei, mânaţi de
ὑπὸ τοῦ Πνεύματος τοῦ ῾Αγίου Duhul Sfânt, s-au pogorât în Duhul Sfânt, au coborât la
κατῆλθον εἰς τὴν Σελεύκειαν, Selevkia, și de acolo au mers cu Seleucia şi de acolo au plecat
ἐκεῖθέν τε ἀπέπλευσαν εἰς τὴν corabia la Cipru, cu corabia la Cipru.
Κύπρον, Fapt.13:5. Şi ajungând în
Πρ Ιγ-5 καὶ γενόμενοι ἐν Σαλαμῖνι 5. Și venind în Salamin, vesteau Salamina, au vestit cuvântul lui
κατήγγελλον τὸν λόγον τοῦ Θεοῦ ἐν cuvântul lui Dumnezeu în Dumnezeu în sinagogile
ταῖς συναγωγαῖς τῶν ᾿Ιουδαίων· sinagogile Iudeilor; și aveau și iudeilor. Şi aveau şi pe Ioan
εἶχον δὲ καὶ ᾿Ιωάννην ὑπηρέτην. pe Ioan slugă. slujitor.
Πρ Ιγ-6 Διελθόντες δὲ τὴν νῆσον ἄχρι 6. Și străbătând ostrovul până la Fapt.13:6. Şi străbătând toată
Πάφου εὗρόν τινα μάγον Paf, au aflat pe oarecare insula până la Pafos, au găsit
ψευδοπροφήτην ᾿Ιουδαῖον ᾧ ὄνομα vrăjitor, proroc mincinos Iudeu, pe un oarecare bărbat iudeu,
Βαριησοῦς, căruia era numele Variisus, vrăjitor, prooroc mincinos, al
cărui nume era Bariisus,
Πρ Ιγ-7 ὃς ἦν σὺν τῷ ἀνθυπάτῳ 7. Care era împreună cu Fapt.13:7. Care era în preajma
Σεργίῳ Παύλῳ, ἀνδρὶ συνετῷ. dregătorul Serghie Pavel, bărbat proconsulului Sergius Paulus,
οὗτος προσκαλεσάμενος Βαρνάβαν înţelept. Acesta, chemând pe bărbat înţelept. Acesta
καὶ Σαῦλον ἐπεζήτησεν ἀκοῦσαι Varnava și pe Saul, poftea să chemând la sine pe Barnaba şi
τὸν λόγον τοῦ Θεοῦ· audă cuvântul lui Dumnezeu. pe Saul, dorea să audă
cuvântul lui Dumnezeu,
Πρ Ιγ-8 ἀνθίστατο δὲ αὐτοῖς ᾿Ελύμας ὁ 8. Iar Elima vrăjitorul, că așa se Fapt.13:8. Dar le stătea împotrivă
μάγος - οὕτω γὰρ μεθερμηνεύεται tâlcuieşte numele lui, sta Elimas vrăjitorul - căci aşa se
τὸ ὄνομα αὐτοῦ - ζητῶν διαστρέψαι împrotivă, căutând să întoarcă tâlcuieşte numele lui - căutând
τὸν ἀνθύπατον ἀπὸ τῆς πίστεως. pe dregătorul de la credinţă. să întoarcă pe proconsul de la
credinţă.
Πρ Ιγ-9 Σαῦλος δέ, ὁ καὶ Παῦλος, 9. Iar Saul, cel ce se zice și Fapt.13:9. Iar Saul - care se
πλησθεὶς Πνεύματος ῾Αγίου καὶ Pavel, umplându-se de Duh numeşte şi Pavel - plin fiind de
ἀτενίσας πρὸς αὐτὸν εἶπεν· Sfânt și căutând la el Duh Sfânt, a privit ţintă la el,
Fapt.13:10. Şi a zis: O, tu cel plin
Πρ Ιγ-10 ὦ πλήρης παντὸς δόλου καὶ 10. A zis: O plinule de toată de toată viclenia şi de toată
πάσης ῥᾳδιουργίας, υἱὲ διαβόλου, viclenia și de toată răutatea, fiul înşelăciunea, fiule al
ἐχθρὲ πάσης δικαιοσύνης, οὐ diavolului, vrăjmaş a toată diavolului, vrăjmaşule a toată
παύσῃ διαστρέφων τὰς ὁδοὺς dreptatea, nu vei înceta dreptatea, nu vei înceta de a
Κυρίου τὰς εὐθείας; răzvrătind căile Domnului cele strâmba căile Domnului cele
drepte? drepte?
Πρ Ιγ-11 καὶ νῦν ἰδοὺ χεὶρ Κυρίου ἐπὶ 11. Și acum iată mâna Domnului Fapt.13:11. Şi acum, iată mâna
σέ, καὶ ἔσῃ τυφλὸς μὴ βλέπων τὸν peste tine, și vei fi orb, nevăzând Domnului este asupra ta şi vei
ἥλιον ἄχρι καιροῦ. παραχρῆμα δὲ soarele până la o vreme. Și fi orb, nevăzând soarele până
324
ἔπεσεν ἐπ᾿ αὐτὸν ἀχλὺς καὶ σκότος, îndată a căzut peste el ceaţă și la o vreme. Şi îndată a căzut
καὶ περιάγων ἐζήτει χειραγωγούς. întuneric și, umblând împrejur, peste el pâclă şi întuneric şi,
căuta povăţuitori. dibuind împrejur, căuta cine
Πρ Ιγ-12 τότε ἰδὼν ὁ ἀνθύπατος τὸ să-l ducă de mână.
γεγονὸς ἐπίστευσεν, ἐκπλησσόμενος 12. Atunci văzând dregătorul Fapt.13:12. Atunci proconsulul,
ἐπὶ τῇ διδαχῇ τοῦ Κυρίου. ceea ce s-a făcut, a crezut, văzând ce s-a făcut, a crezut,
mirându-se de învăţătura mirându-se foarte de
Πρ Ιγ-13 ᾿Αναχθέντες δὲ ἀπὸ τῆς Domnului. învăţătura Domnului.
Πάφου οἱ περὶ τὸν Παῦλον ἦλθον 13. Și purcezând de la Paf Pavel Fapt.13:13. Şi plecând cu corabia
εἰς Πέργην τῆς Παμφυλίας· și cei ce erau cu dânsul, au venit de la Pafos, Pavel şi cei
᾿Ιωάννης δὲ ἀποχωρήσας ἀπ᾿ în Perghia Pamfiliei, iar Ioan împreună cu el au venit la
αὐτῶν ὑπέστρεψεν εἰς ῾Ιεροσόλυμα. despărţindu-se de dânşii s-a Perga Pamfiliei. Iar Ioan,
întors în Ierusalim. despărţindu-se de ei, s-a întors
Πρ Ιγ-14 Αὐτοὶ δὲ διελθόντες ἀπὸ τῆς la Ierusalim .
Πέργης παρεγένοντο εἰς 14. Iar trecând din Perghia, au Fapt.13:14. Iar ei, trecând de la
᾿Αντιόχειαν τῆς Πισιδίας, καὶ venit în Antiohia Pisidiei, și Perga, au ajuns la Antiohia
εἰσελθόντες εἰς τὴν συναγωγὴν τῇ intrând în sinagogă în ziua Pisidiei şi, intrând în sinagogă,
ἡμέρᾳ τῶν σαββάτων ἐκάθισαν. sâmbetei, au şezut. într-o zi de sâmbătă, au şezut.
Πρ Ιγ-15 μετὰ δὲ τὴν ἀνάγνωσιν τοῦ 15. Și după cetirea legii și a Fapt.13:15. Şi după citirea Legii şi
νόμου καὶ τῶν προφητῶν prorocilor, au trimis mai marii a Proorocilor, mai-marii
ἀπέστειλαν οἱ ἀρχισυνάγωγοι πρὸς sinagogii la ei, zicându-le: sinagogii au trimis la ei,
αυτοὺς λέγοντες· ἄνδρες ἀδελφοί, Bărbaţi fraţi, de este întru voi zicându-le: Bărbaţi fraţi, dacă
εἰ ἔστι λόγος ἐν ὑμῖν παρακλήσεως cuvânt de mângâiere către aveţi vreun cuvânt de
πρὸς τὸν λαόν, λέγετε. norod, grăiţi. mângâiere către popor,
vorbiţi.
Πρ Ιγ-16 ἀναστὰς δὲ Παῦλος καὶ 16. Și sculându-se Pavel și Fapt.13:16. Şi, ridicându-se Pavel
κατασείσας τῇ χειρὶ εἶπεν· ἄνδρες făcându-le cu mâna, a zis: şi făcându-le semn cu mâna, a
᾿Ισραηλῖται καὶ οἱ φοβούμενοι τὸν Bărbaţi Israilteni, și care vă zis: Bărbaţi israeliţi şi cei
Θεόν, ἀκούσατε. temeţi de Dumnezeu, auziţi: temători de Dumnezeu,
17. Dumnezeul poporului ascultaţi:
Πρ Ιγ-17 ὁ Θεὸς τοῦ λαοῦ τούτου acestuia al lui Israil au ales pe Fapt.13:17. Dumnezeul acestui
᾿Ισραὴλ ἐξελέξατο τοὺς πατέρας părinţii noştri și pe norod l-au popor al lui Israel a ales pe
ἡμῶν, καὶ τὸν λαὸν ὕψωσεν ἐν τῇ înălţat când era nemernic în părinţii noştri şi pe popor l-a
παροικίᾳ ἐν γῇ Αὶγύπτῳ, καὶ μετὰ pământul Egiptului, și cu braţ înălţat, când era străin în
βραχίονος ὑψηλοῦ ἐξήγαγεν αὐτοὺς înalt i-a scos pe ei dintr-însul, pământul Egiptului, şi cu braţ
ἐξ αὐτῆς, 18. Și ca la o vreme de patruzeci înalt i-a scos de acolo,
Πρ Ιγ-18 καὶ ὡς τεσσαρακονταετῆ de ani au răbdat năravurile lor Fapt.13:18. Şi vreme de patruzeci
χρόνον ἐτροποφόρησεν αὐτοὺς ἐν în pustie. de ani i-a hrănit în pustie.
τῇ ἐρήμῳ, 19. Și pierzând neamuri şapte în Fapt.13:19. Şi nimicind şapte
Πρ Ιγ-19 καὶ καθελὼν ἔθνη ἑπτὰ ἐν γῇ pământul lui Hanaan, au dat lor neamuri în ţara Canaanului,
Χαναὰν κατεκληρονόμησεν αὐτοῖς întru moştenire pământul lor pământul acela l-a dat lor spre
τὴν γῆν αὐτῶν. 20. Și după acestea, ca la patru moştenire.
Πρ Ιγ-20 καὶ μετὰ ταῦτα ὡς ἔτεσι sute și cincizeci de ani le-au dat Fapt.13:20. Şi după acestea, ca la
τετρακοσίοις καὶ πεντήκοντα ἔδωκε lor judecători, până la Samuil patru sute cincizeci de ani, le-a
κριτὰς ἕως Σαμουὴλ τοῦ προφήτου. prorocul. dat judecători, până la Samuel
Πρ Ιγ-21 κἀκεῖθεν ᾐτήσαντο βασιλέα, 21. Și după aceea au cerut proorocul.
καὶ ἔδωκεν αὐτοῖς ὁ Θεὸς τὸν împărat, și le-au dat Dumnezeu Fapt.13:21. Şi de acolo au cerut
Σαοὺλ υἱὸν Κίς, ἄνδρα ἐκ φυλῆς lor pe Saul feciorul lui Kis, rege şi Dumnezeu le-a dat, timp
Βενιαμίν, ἔτη τεσσαράκοντα· bărbat din seminţia lui de patruzeci de ani, pe Saul,
Veniamin, ani patruzeci, fiul lui Chiş, bărbat din
Πρ Ιγ-22 καὶ μεταστήσας αὐτὸν ἤγειρεν 22. Și schimbându-l pe el, le-au seminţia lui Veniamin.
αὐτοῖς τὸν Δαυῒδ εἰς βασιλέα, ᾧ ridicat lor pe David să le fie Fapt.13:22. Şi înlăturându-l, le-a
καὶ εἶπε μαρτυρήσας· εὗρον Δαυῒδ împărat, pentru care au și zis ridicat rege pe David, pentru
τὸν τοῦ ᾿Ιεσσαί, ἄνδρα κατὰ τὴν mărturisindu-l: Aflat-am pe care a zis, mărturisind: "Aflat-
καρδίαν μου, ὃς ποιήσει πάντα τὰ David al lui Iessei, bărbat după am pe David al lui Iesei, bărbat
θελήματά μου. inima mea, care va face toate după inima Mea, care va face
voile mele. toate voile Mele".
325
Πρ Ιγ-23 τούτου ὁ Θεὸς ἀπὸ τοῦ 23. Din sămânţa acestuia Fapt.13:23. Din urmaşii acestuia,
σπέρματος κατ᾿ ἐπαγγελίαν ἤγαγε Dumnezeu după făgăduinţă au Dumnezeu, după făgăduinţă, i-
τῷ ᾿Ισραὴλ σωτηρίαν, ridicat lui Israil Mântuitor pe a adus lui Israel un Mântuitor,
Iisus, pe Iisus,
Πρ Ιγ-24 προκηρύξαντος ᾿Ιωάννου πρὸ 24. Mai-nainte propovăduind Fapt.13:24. După ce Ioan a
προσώπου τῆς εἰσόδου αὐτοῦ Ioan înaintea feţei venirii lui propovăduit, înaintea venirii
βάπτισμα μετανοίας παντὶ τῷ λαῷ botezul pocăinţei la tot poporul Lui, botezul pocăinţei, la tot
᾿Ισραήλ. lui Israil. poporul lui Israel.
Πρ Ιγ-25 ὡς δὲ ἐπλήρου ὁ ᾿Ιωάννης 25. Iar dacă și-a împlinit Ioan Fapt.13:25. Iar dacă şi-a împlinit
τὸν δρόμον, ἔλεγε· τίνα με călătoria, zicea: Cine mă Ioan calea sa, zicea: Nu sunt
ὑπονοεῖτε εἶναι; οὐκ εἰμί ἐγώ, ἀλλ᾿ socotiţi a fi? Nu sunt eu; ci iată eu ce socotiţi voi că sunt. Dar,
ἰδοὺ ἔρχεται μετ᾿ ἐμὲ οὗ οὐκ εἰμὶ vine după mine căruia nu sunt iată, vine după mine Cel căruia
ἄξιος τὸ ὑπόδημα τῶν ποδῶν vrednic încălţămintele nu sunt vrednic să-I dezleg
λῦσαι. picioarelor a dezlega. încălţămintea picioarelor.
Πρ Ιγ-26 ῎Ανδρες ἀδελφοί, υἱοὶ γένους 26. Bărbaţi fraţi, fiii neamului Fapt.13:26. Bărbaţi fraţi, fii din
᾿Αβραὰμ καὶ οἱ ἐν ὑμῖν φοβούμενοι lui Avraam și care întru voi se neamul lui Avraam şi cei dintre
τὸν Θεόν, ὑμῖν ὁ λόγος τῆς tem de Dumnezeu, vouă cuvântul voi temători de Dumnezeu,
σωτηρίας ταύτης ἀπεστάλη. mântuirii acesteia s-au trimis. vouă vi s-a trimis cuvântul
acestei mântuiri.
Πρ Ιγ-27 οἱ γὰρ κατοικοῦντες ἐν 27. Pentru că cei ce lăcuiesc în Fapt.13:27. Căci cei ce locuiesc în
῾Ιερουσαλὴμ καὶ οἱ ἄρχοντες αὐτῶν Ierusalim și boierii lor pe acesta Ierusalim şi căpeteniile lor,
τοῦτον ἀγνοήσαντες, καὶ τὰς necunoscând, și glasurile necunoscându-L şi osândindu-
φωνὰς τῶν προφητῶν τὰς κατὰ πᾶν prorocilor, cele ce în toate L, au împlinit glasurile
σάββατον ἀναγινωσκομένας sâmbetele se citesc, judecând, au proorocilor care se citesc în
κρίναντες ἐπλήρωσαν, plinit, fiecare sâmbătă.
Πρ Ιγ-28 καὶ μηδεμίαν αἰτίαν θανάτου 28. Și nici o vină de moarte Fapt.13:28. Şi, neaflând în El nici
εὑρόντες ᾐτήσαντο Πιλᾶτον aflând, au cerut de la Pilat să-L o vină de moarte, au cerut de la
ἀναιρεθῆναι αὐτόν. omoare pe El. Pilat ca să-L omoare.
Πρ Ιγ-29 ὡς δὲ ἐτέλεσαν πάντα τὰ περὶ 29. Și dacă au săvârşit toate cele Fapt.13:29. Iar când au săvârşit
αὐτοῦ γεγραμμένα, καθελόντες ἀπὸ ce erau pentru El scrise, toate cele scrise despre El,
τοῦ ξύλου ἔθηκαν εἰς μνημεῖον. coborându-L de pe lemn, L-au coborându-L de pe cruce, L-au
pus în mormânt. pus în mormânt.
Πρ Ιγ-30 ὁ δὲ Θεὸς ἤγειρεν αὐτὸν ἐκ 30. Iar Dumnezeu l-au sculat pe Fapt.13:30. Dar Dumnezeu L-a
νεκρῶν· el din morţi, înviat din morţi.
Πρ Ιγ-31 ὃς ὤφθη ἐπὶ ἡμέρας πλείους 31. Care s-au arătat în zile multe Fapt.13:31. El S-a arătat mai
τοῖς συναναβᾶσιν αὐτῷ ἀπὸ τῆς celor ce s-au suit împreună cu multe zile celor ce împreună cu
Γαλιλαίας εἰς ῾Ιερουσαλήμ, οἵτινές dânsul din Galileea în Ierusalim, El s-au suit din Galileea la
εἰσι μάρτυρες αὐτοῦ πρὸς τὸν λαόν. care sunt lui mărturii către Ierusalim şi care sunt acum
norod. martorii Lui către popor.
Πρ Ιγ-32 καὶ ἡμεῖς ὑμᾶς 32. Și noi binevestim vouă Fapt.13:32. Şi noi vă binevestim
εὐαγγελιζόμεθα τὴν πρὸς τοὺς făgăduinţa cea făcută către făgăduinţa făcută părinţilor.
πατέρας ἐπαγγελίαν γενομένην, ὅτι părinţi, Fapt.13:33. Că pe aceasta
ταύτην ὁ Θεὸς ἐκπεπλήρωκε τοῖς 33. Că pe aceea Dumnezeu o au Dumnezeu a împlinit-o cu noi,
τέκνοις αὐτῶν, ἡμῖν, ἀναστήσας plinit nouă copiilor acelora, copiii lor, înviindu-L pe Iisus,
᾿Ιησοῦν, înviind pe Iisus, precum și în precum este scris şi în Psalmul
Πρ Ιγ-33 ὡς καὶ ἐν τῷ ψαλμῷ τῷ psalmul al doilea scris este: Fiul al doilea: "Fiul Meu eşti Tu;
δευτέρῳ γέγραπται· υἱός μου εἶ σύ, meu eşti tu, eu astăzi am născut Eu astăzi Te-am născut".
ἐγὼ σήμερον γεγέννηκά σε· pe tine. Fapt.13:34. Şi cum că L-a înviat
Πρ Ιγ-34 ὅτι δὲ ἀνέστησεν αὐτὸν ἐκ 34. Iar acum că l-au înviat pe el din morţi, ca să nu se mai
νεκρῶν μηκέτι μέλλοντα din morţi, ca mai mult să nu se întoarcă la stricăciune, a spus-
ὑποστρέφειν εἰς διαφθοράν, οὕτως întoarcă spre stricăciune, așa au o altfel: "Vă voi da vouă cele
εἴρηκεν, ὅτι δώσω ὑμῖν τὰ ὅσια zis: Voi da vouă cele cuvioase sfinte şi vrednice de credinţă
Δαυῒδ τὰ πιστά. ale lui David, cele credincioase. ale lui David".
Πρ Ιγ-35 διὸ καὶ ἐν ἑτέρῳ λέγει· οὐ 35. Drept aceea și în alt loc zice: Fapt.13:35. De aceea şi în alt loc
δώσεις τὸν ὅσιόν σου ἰδεῖν Nu vei da pe cel Cuvios al tău să zice: "Nu vei da pe Sfântul Tău
διαφθοράν. vază stricăciune. să vadă stricăciune".
Πρ Ιγ-36 Δαυῒδ μὲν γὰρ ἰδίᾳ γενεᾷ 36. Pentru că David în neamul Fapt.13:36. Pentru că David,
326
ὑπηρετήσας τῇ τοῦ Θεοῦ βουλῇ său slujind sfatului lui slujind în timpul său voii lui
ἐκοιμήθη καὶ προσετέθη πρὸς τοὺς Dumnezeu, a adormit și s-a Dumnezeu, a adormit şi s-a
πατέρας αὐτοῦ καὶ εἶδε διαφθοράν· adaos lângă părinţii săi și a adăugat la părinţii lui şi a
văzut stricăciune; văzut stricăciune.
Πρ Ιγ-37 ὃν δὲ ὁ Θεὸς ἤγειρεν, οὐκ 37. Iară pe care Dumnezeu l-au Fapt.13:37. Dar Acela pe Care
εἶδε διαφθοράν. înviat, nu au văzut stricăciune. Dumnezeu L-a înviat n-a văzut
stricăciune.
Πρ Ιγ-38 γνωστὸν οὖν ἔστω ὑμῖν, 38. Deci cunoscut să fie vouă, Fapt.13:38. Cunoscut deci să vă
ἄνδρες ἀδελφοί, ὅτι διὰ τούτου ὑμῖν bărbaţi fraţi, că prin acesta fie vouă, bărbaţi fraţi, că prin
ἄφεσις ἁμαρτιῶν καταγγέλλεται, iertarea păcatelor vouă se Acesta vi se vesteşte Iertarea
vesteşte. păcatelor şi că, de toate câte n-
Πρ Ιγ-39 καὶ ἀπὸ πάντων ὧν οὐκ 39. Și despre toate cele ce nu aţi aţi putut să vă îndreptaţi în
ἠδυνήθητε ἐν τῷ νόμῳ Μωῡσέως putut în legea lui Moise să vă Legea lui Moise,
δικαιωθῆναι, ἐν τούτῳ πᾶς ὁ îndreptăţiţi, întru acesta tot cela Fapt.13:39. Întru Acesta tot cel ce
πιστεύων δικαιοῦται. ce crede se îndreptăţeşte. crede se îndreptează.
Πρ Ιγ-40 βλέπετε οὖν μὴ ἐπέλθῃ ἐφ᾿ 40. Socotiţi dar, ca să nu vie Fapt.13:40. Deci luaţi aminte să
ὑμᾶς τὸ εἰρημένον ἐν τοῖς asupra voastră ce s-a zis prin nu vină peste voi ceea ce s-a zis
προφήταις· proroci: în prooroci:
Πρ Ιγ-41 ἴδετε, οἱ καταφρονηταί, καὶ 41. Vedeţi, cei nebăgători de Fapt.13:41. "Vedeţi, îngâmfaţilor,
θαυμάσατε καὶ ἀφανίσθητε, ὅτι seamă, și vă miraţi și vă stingeţi, miraţi-vă şi pieriţi, că Eu
ἔργον ἐγὼ ἐργάζομαι ἐν ταῖς că lucru lucrez eu în zilele lucrez un lucru, în zilele
ἡμέραις ὑμῶν, ἔργον ᾧ οὐ μὴ voastre, lucru căruia nu veţi voastre, un lucru pe care nu-l
πιστεύσητε ἐάν τις ἐκδιηγῆται ὑμῖν. crede de va povesti cineva vouă. veţi crede, dacă vă va spune
cineva".
Πρ Ιγ-42 ᾿Εξιόντων δὲ αὐτῶν ἐκ τῆς 42. Și ieşind ei din sinagoga Fapt.13:42. Şi ieşind ei din
συναγωγῆς τῶν ᾿Ιουδαίων Iudeilor, i-au rugat neamurile ca sinagoga iudeilor, îi rugau
παρεκάλουν τὰ ἔθνη εἰς τὸ μεταξὺ în sâmbăta cea viitoare să li se neamurile ca sâmbăta viitoare
σάββατον λαληθῆναι αὐτοῖς τὰ grăiască lor graiurile acestea. să li se grăiască cuvintele
ῥήματα ταῦτα acestea.
Πρ Ιγ-43 λυθείσης δὲ τῆς συναγωγῆς 43. Și împrăştiindu-se sinagoga, Fapt.13:43. După ce s-a terminat
ἠκολούθησαν πολλοὶ τῶν mulţi din Iudei și din nemernicii adunarea, mulţi dintre iudei şi
᾿Ιουδαίων καὶ τῶν σεβομένων cei cucernici au mers după dintre prozeliţii cucernici au
προσηλύτων τῷ Παύλῳ καὶ τῷ Pavel și după Varnava, care mers după Pavel şi după
Βαρνάβᾳ, οἵτινες προσλαλοῦντες grăind lor îi îndemnau pe ei să Barnaba, care, vorbind către
αὐτοῖς ἔπειθον αὐτοὺς προσμένειν rămâie întru harul lui ei, îi îndemnau să stăruie în
τῇ χάριτι τοῦ Θεοῦ. Dumnezeu. harul lui Dumnezeu.
Πρ Ιγ-44 Τῷ τε ἐρχομένῳ σαββάτῳ 44. Iar în cealaltă sâmbătă, mai Fapt.13:44. Iar în sâmbăta
σχεδὸν πᾶσα ἡ πόλις συνήχθη toată cetatea s-a adunat să audă următoare, mai toată cetatea s-
ἀκοῦσαι τὸν λόγον τοῦ Θεοῦ. cuvântul lui Dumnezeu. a adunat ca să audă cuvântul
Πρ Ιγ-45 ἰδόντες δὲ οἱ ᾿Ιουδαῖοι τοὺς lui Dumnezeu.
ὄχλους ἐπλήσθησαν ζήλου καὶ 45. Și văzând Iudeii mulţimile s- Fapt.13:45. Dar iudeii, văzând
ἀντέλεγον τοῖς ὑπὸ τοῦ Παύλου au umplut de pizmă și stau mulţimile, s-au umplut de
λεγομένοις ἀντιλέγοντες καὶ împrotiva celor ce se grăiau de pizmă şi vorbeau împotriva
βλασφημοῦντες. Pavel, împrotivindu-se și hulind. celor spuse de Pavel, hulind.
Πρ Ιγ-46 παρρησιασάμενοι δὲ ὁ 46. Iar Pavel și Varnava Fapt.13:46. Iar Pavel şi Barnaba,
Παῦλος καὶ ὁ Βαρνάβας εἶπον· îndrăznind, au zis: Vouă întâiu îndrăznind, au zis: Vouă se
ὑμῖν ἦν ἀναγκαῖον πρῶτον era cu cuviinţă a se grăi cădea să vi se grăiască, mai
λαληθῆναι τὸν λόγον τοῦ Θεοῦ· cuvântul lui Dumnezeu; iar de întâi, cuvântul lui Dumnezeu;
ἐπειδὴ δὲ ἀπωθεῖσθε αὐτὸν καὶ οὐκ vreme ce îl lepădaţi pe el și dar de vreme ce îl lepădaţi şi
ἀξίους κρίνετε ἑαυτοὺς τῆς αἰωνίου nevrednici pe voi vă judecaţi de vă judecaţi pe voi nevrednici de
ζωῆς, ἰδοὺ στρεφόμεθα εἰς τὰ ἔθνη. viaţa cea veșnică, iată ne viaţa veşnică, iată ne
întoarcem la neamuri. întoarcem către neamuri.
Πρ Ιγ-47 οὕτω γὰρ ἐντέταλται ἡμῖν ὀ 47. Că așa ne-au poruncit nouă Fapt.13:47. Căci aşa ne-a
Κύριος· τέθεικά σε εἰς φῶς ἐθνῶν Domnul: Pus-am pe tine spre poruncit nouă Domnul: "Te-am
τοῦ εἶναί σε εἰς σωτηρίαν ἕως lumină neamurilor, ca să fii tu pus spre lumină neamurilor, ca
ἐσχάτου τῆς γῆς. spre mântuire până la marginea să fii Tu spre mântuire până la
pământului. marginea pământului".
327
Πρ Ιγ-48 ἀκούοντα δὲ τὰ ἔθνη ἔχαιρον 48. Și auzind neamurile se Fapt.13:48. Iar neamurile
καὶ ἐδέξαντο τὸν λόγον τοῦ Κυρίου, bucurau și slăveau cuvântul pământului, auzind, se bucurau
καὶ ἐπίστευσαν ὅσοι ἦσαν Domnului, și au crezut câţi erau şi slăveau cuvântul lui
τεταγμένοι εἰς ζωὴν αἰώνιον· rânduiţi spre viaţă veșnică; Dumnezeu şi câţi erau rânduiţi
spre viaţă veşnică au crezut;
Πρ Ιγ-49 διεφέρετο δὲ ὁ λόγος τοῦ 49. Și se purta cuvântul Fapt.13:49. Iar cuvântul
Κυρίου δι᾿ ὅλης τῆς χώρας. Domnului prin toată ţara. Domnului se răspândea prin tot
Πρ Ιγ-50 οἱ δὲ ᾿Ιουδαῖοι παρώτρυναν ţinutul.
τὰς σεβομένας γυναῖκας καὶ τὰς 50. Iară Iudeii au invitat pe Fapt.13:50. Dar iudeii au
εὐσχήμονας καὶ τοὺς πρώτους της femeile cele cucernice și de întărâtat pe femeile cucernice
πόλεως καὶ ἐπήγειραν διωγμὸν ἐπὶ cinste și pe cei de frunte ai şi de cinste şi pe cei de frunte
τὸν Παῦλον καὶ τὸν Βαρνάβαν, καὶ cetăţii, și au ridicat goană ai cetăţii, şi au ridicat prigoane
ἐξέβαλον αὐτοὺς ἀπὸ τῶν ὁρίων asupra lui Pavel și a lui împotriva lui Pavel şi a lui
αὐτῶν. Varnava, și i-au scos pe ei din Barnaba, şi i-au scos din
hotarele lor. hotarele lor.
Πρ Ιγ-51 οἱ δὲ ἐκτιναξάμενοι τὸν 51. Iar scuturând praful Fapt.13:51. Iar ei, scuturând
κονιορτὸν τῶν ποδῶν αὐτῶν ἐπ᾿ picioarelor sale asupra lor, au asupra lor praful de pe
αὐτοὺς ἦλθον εἰς ᾿Ικόνιον. venit în Iconia, picioare, au venit la Iconiu;
Πρ Ιγ-52 οἱ δὲ μαθηταὶ ἐπληροῦντο 52. Iar ucenicii se umpleau de Fapt.13:52. Şi ucenicii se umpleau
χαρᾶς καὶ Πνεύματος ῾Αγίου. bucurie și de Duhul Sfânt. de bucurie şi de Duh Sfânt.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΔ CAPITOLUL 14 CAPITOLUL 14

Πρ Ιδ-1 ᾿Εγένετο δὲ ἐν ᾿Ικονίῳ κατὰ τὸ 1. Și a fost în Iconia de au Fapt.14:1. Şi în Iconiu au intrat ei,
αὐτὸ εἰσελθεῖν αὐτοὺς εἰς τὴν intrat ei dimpreună în ca de obicei, în sinagoga
συναγωγὴν τῶν ᾿Ιουδαίων καὶ sinagoga Iudeilor, și așa au iudeilor şi astfel au vorbit,
λαλῆσαι οὕτως ὥστε πιστεῦσαι grăit, cât au crezut din Iudei încât o mare mulţime de iudei
᾿Ιουδαίων τε καὶ ῾Ελλήνων πολὺ și din Ellini mulţime multă. şi de elini au crezut.
πλῆθος. 2. Iar Iudeii cei ce nu credeau au Fapt.14:2. Dar iudeii care n-au
Πρ Ιδ-2 οἱ δὲ ἀπειθοῦντες ᾿Ιουδαῖοι ridicat și au răzvrătit sufletele crezut au răsculat şi au înrăit
ἐπήγειραν καὶ ἐκάκωσαν τὰς ψυχὰς neamurilor asupra fraţilor. sufletele păgânilor împotriva
τῶν ἐθνῶν κατὰ τῶν ἀδελφῶν. fraţilor.
Πρ Ιδ-3 ἱκανὸν μὲν οὖν χρόνον 3. Deci multă vreme au zăbovit Fapt.14:3. Deci multă vreme au
διέτριψαν παρρησιαζόμενοι ἐπὶ τῷ cu îndrăzneală grăind întru stat acolo, grăind cu
Κυρίῳ τῷ μαρτυροῦντι τῷ λόγῳ τῆς Domnul, cela ce mărturisea îndrăzneală întru Domnul,
χάριτος αὐτοῦ, διδόντι σημεῖα καὶ cuvântul harului său, dând Care da mărturie pentru
τέρατα γίνεσθαι διὰ τῶν χειρῶν semne și minuni a se face prin cuvântul harului Său, făcând
αὐτῶν. mâinile lor. semne şi minuni prin mâinile
Πρ Ιδ-4 ἐσχίσθη δὲ τὸ πλῆθος τῆς 4. Și s-a împărţit mulţimea lor.
πόλεως, καὶ οἱ μὲν ἦσαν σὺν τοῖς cetăţii, și unii erau cu Iudeii, iar Fapt.14:4. Şi mulţimea din cetate
᾿Ιουδαίοις, οἱ δὲ σὺν τοῖς unii cu apostolii. s-a dezbinat şi unii ţineau cu
ἀποστόλοις. iudeii, iar alţii ţineau cu
5. Și dacă s-a făcut pornirea apostolii.
Πρ Ιδ-5 ὡς δὲ ἐγένετο ὁρμὴ τῶν ἐθνῶν neamurilor și a Iudeilor Fapt.14:5. Şi când păgânii şi
τε καὶ ᾿Ιουδαίων σὺν τοῖς ἄρχουσιν împreună cu boierii lor, ca să-i iudeii, împreună cu căpeteniile
αὐτῶν ὑβρίσαι καὶ λιθοβολῆσαι ocărască și să-i ucidă cu pietre lor, au dat năvală ca să-i
αὐτούς, pe ei, ocărască şi să-i ucidă cu
pietre,
Πρ Ιδ-6 συνιδόντες κατέφυγον εἰς τὰς 6. Înţelegând au fugit la cetăţile Fapt.14:6. Înţelegând, au fugit în
πόλεις τῆς Λυκαονίας Λύστραν καὶ Licaoniei, la Listra și la Dervi și cetăţile Licaoniei: la Listra şi
Δέρβην καὶ τὴν περίχωρον, în ţinutul de primprejur, Derbe şi în ţinutul dimprejur.
Πρ Ιδ-7 κἀκεῖ ἦσαν εὐαγγελιζόμενοι. 7. Și acolo erau binevestind. Fapt.14:7. Şi acolo propovăduiau
Evanghelia.
Πρ Ιδ-8 Καί τις ἀνὴρ ἐν Λύστροις 8. Și un bărbat oarecare în Fapt.14:8. Şi şedea jos în Listra
ἀδύνατος τοῖς ποσὶν ἐκάθητο, Listra, neputincios la picioare, un om neputincios de picioare,
χωλὸς ἐκ κοιλίας μητρὸς αὐτοῦ şedea şchiop din pântecele fiind olog, din pântecele maicii
ὑπάρχων, ὃς οὐδέποτε maicii sale fiind, care niciodată sale şi care nu umblase
περιπεπατήκει. a fost umblat. niciodată.
328
9. Acesta asculta pe Pavel când Fapt.14:9. Acesta asculta la Pavel
Πρ Ιδ-9 οὗτος ἤκουσε τοῦ Παύλου grăia; care căutând la el și când vorbea. Iar Pavel,
λαλοῦντος· ὃς ἀτενίσας αὐτῷ καὶ văzând că are credinţă a se căutând spre el şi văzând că
ἰδὼν ὅτι πίστιν ἔχει τοῦ σωθῆναι, mântui, are credinţă ca să se
mântuiască,
Πρ Ιδ-10 εἶπε μεγάλῃ τῇ φωνῇ· 10. A zis cu mare glas: Scoală pe Fapt.14:10. A zis cu glas puternic:
ἀνάστηθι ἐπὶ τοὺς πόδας σου picioarele tale drept. Și a sărit și Scoală-te drept, pe picioarele
ὀρθός. καὶ ἥλατο καὶ περιεπάτει. umbla. tale. Şi el a sărit şi umbla.
Πρ Ιδ-11 οἱ δὲ ὄχλοι ἰδόντες ὃ 11. Iar mulţimile văzând ceea ce Fapt.14:11. Iar mulţimile, văzând
ἐποίησεν ὁ Παῦλος ἐπῆραν τὴν a făcut Pavel, au ridicat glasul ceea ce făcuse Pavel, au ridicat
φωνὴν αὐτῶν Λυκαονιστὶ λέγοντες· lor, licaoneşte zicând: glasul lor în limba licaonă,
οἱ θεοὶ ὁμοιωθέντες ἀνθρώποις Dumnezeii, asemănându-se zicând: Zeii, asemănându-se
κατέβησαν πρὸς ἡμᾶς· oamenilor, s-au pogorât către oamenilor, s-au coborât la noi.
Πρ Ιδ-12 ἐκάλουν τε τὸν μὲν Βαρνάβαν noi. Fapt.14:12. Şi numeau pe
Δία, τὸν δὲ Παῦλον ῾Ερμῆν, ἐπειδὴ 12. Și numeau pe Varnava Dia, Barnaba Zeus, iar pe Pavel
αὐτὸς ἦν ὁ ἡγούμενος τοῦ λόγου. iar pe Pavel Ermi, de vreme ce Hermes, fiindcă el era
Πρ Ιδ-13 ὁ δὲ ἱερεὺς τοῦ Διὸς τοῦ el era povăţuitorul cuvântului. purtătorul cuvântului.
ὄντος πρὸ τῆς πόλεως αὐτῶν, 13. Iar preotul lui Dia celui ce Fapt.14:13. Iar preotul lui Zeus,
ταύρους καὶ στέμματα ἐπὶ τοὺς era înaintea cetăţilor tauri și care era înaintea cetăţii,
πυλῶνας ἐνέγκας, σὺν τοῖς όχλοις cununi înaintea porţilor aducând la porţi tauri şi
ἤθελε θύειν. aducând, împreună cu mulţimile cununi, voia să le aducă jertfă
Πρ Ιδ-14 ἀκούσαντες δὲ οἱ ἀπόστολοι vrea să le facă jertfă. împreună cu mulţimile.
Βαρνάβας καὶ Παῦλος, 14. Și auzind apostolii Varnava Fapt.14:14. Şi auzind Apostolii
διαρρήξαντες τὰ ἱμάτια αὐτῶν și Pavel, rupându-și hainele lor Pavel şi Barnaba, şi-au rupt
εἰσεπήδησαν εἰς τὸν ὄχλον au sărit în mulţime, strigând veşmintele, au sărit în mulţime,
κράζοντες strigând,
Πρ Ιδ-15 καὶ λέγοντες· ἄνδρες, τί ταῦτα 15. Și zicând: Bărbaţi, căci Fapt.14:15. Şi zicând: Bărbaţilor,
ποιεῖτε; καὶ ἡμεῖς ὁμοιοπαθεῖς faceţi acestea? Și noi oameni de ce faceţi acestea? Doar şi
ἐσμεν ὑμῖν ἄνθρωποι, suntem asemenea pătimaşi ca noi suntem oameni, asemenea
εὐαγγελιζόμενοι ὑμᾶς ἀπὸ τούτων voi, care binevestim vouă ca să pătimitori ca voi, binevestind
τῶν ματαίων ἐπιστρέφειν ἐπὶ τὸν vă întoarceţi de la aceste deşerte să vă întoarceţi de la aceste
Θεὸν τὸν ζῶντα, ὃς ἐποίησε τὸν spre Dumnezeul cel viu, care au deşertăciuni către Dumnezeu
οὐρανὸν καὶ τὴν γῆν καὶ τὴν făcut cerul și pământul și marea cel viu, Care a făcut cerul şi
θάλασσαν καὶ πάντα τὰ ἐν αὐτοῖς· și toate cele ce sunt într-însele; pământul, marea şi toate cele
ce sunt în ele,
Πρ Ιδ-16 ὃς ἐν ταῖς παρῳχημέναις 16. Care întru neamurile cele Fapt.14:16. Şi Care, în veacurile
γενεαῖς εἴασε πάντα τὰ ἔθνη trecute au lăsat toate limbile să trecute, a lăsat ca toate
πορεύεσθαι ταῖς ὁδοῖς αὐτῶν· umble în căile lor; neamurile să meargă în căile
lor,
Πρ Ιδ-17 καίτοι γε οὐκ ἀμάρτυρον 17. Însă nu s-au lăsat pe sine Fapt.14:17. Deşi El nu S-a lăsat
ἑαυτὸν ἀφῆκεν ἀγαθοποιῶν, nemărturisit, că bine făcând, din pe Sine nemărturisit, făcându-
οὐρανόθεν ὑμῖν ὑετοὺς διδοὺς καὶ cer au dat nouă ploi și timpuri vă bine, dându-vă din cer ploi
καιροὺς καρποφόρους, ἐμπιπλῶν roditoare, umplând de hrană și şi timpuri roditoare, umplând
τροφῆς καὶ εὐφροσύνης τὰς de veselie inimile noastre. de hrană şi de bucurie inimile
καρδίας ὑμῶν. voastre.
Πρ Ιδ-18 καὶ ταῦτα λέγοντες μόλις 18. Și acestea zicând, abia au Fapt.14:18. Şi acestea zicând,
κατέπαυσαν τοὺς ὄχλους τοῦ μὴ potolit pe mulţimi ca să nu le abia au potolit mulţimile, ca să
θύειν αὐτοῖς. jertfească lor. nu le aducă jertfă.
Πρ Ιδ-19 ᾿Επῆλθον δὲ ἀπὸ ᾿Αντιοχείας 19. Și au venit de la Antiohia și Fapt.14:19. Iar de la Antiohia şi
καὶ ᾿Ικονίου ᾿Ιουδαῖοι, καὶ Iconia Iudei, și îndemnând pe de la Iconiu au venit iudei, care
πείσαντες τοὺς ὄχλους καὶ mulţimi, și cu pietre lovind pe au atras mulţimile de partea
λιθάσαντες τὸν Παῦλον ἔσυραν ἔξω Pavel, l-au tras afară din cetate lor, şi, bătând pe Pavel cu
τῆς πόλεως, νομίσαντες αὐτὸν gândind că au murit. pietre, l-au târât afară din
τεθνάναι. cetate, gândind că a murit.
Πρ Ιδ-20 κυκλωσάντων δὲ αὐτὸν τῶν 20. Iar încunjurându-l pe el Fapt.14:20. Dar înconjurându-l
μαθητῶν ἀναστὰς εἰσῆλθεν εἰς τὴν ucenicii, sculându-se a intrat în ucenicii, el s-a sculat şi a intrat
πόλιν, καὶ τῇ ἐπαύριον ἐξῆλθε σὺν cetate, și a doua zi a ieşit în cetate. Şi a doua zi a ieşit cu
329
τῷ Βαρνάβᾳ εἰς Δέρβην împreună cu Varnava în Dervi. Barnaba către Derbe.
Πρ Ιδ-21 εὐαγγελισάμενοί τε τὴν πόλιν 21. Și binevestind cetăţii aceleia, Fapt.14:21. Şi binevestind cetăţii
ἐκείνην καὶ μαθητεύσαντες ἱκανοὺς și învăţând pe mulţi, s-au întors aceleia şi făcând ucenici mulţi,
ὑπέστρεψαν εἰς τὴν Λύστραν καὶ în Listra și în Iconia și în s-au înapoiat la Listra, la
᾿Ικόνιον καὶ ᾿Αντιόχειαν Antiohia, Iconiu şi la Antiohia,
Πρ Ιδ-22 ἐπιστηρίζοντες τὰς ψυχὰς 22. Întărind sufletele ucenicilor, Fapt.14:22. Întărind sufletele
τῶν μαθητῶν, παρακαλοῦντες și rugându-i să rămâie în ucenicilor, îndemnându-i să
ἐμμένειν τῇ πίστει, καὶ ὅτι διὰ credinţă, și cum că prin multe stăruie în credinţă şi
πολλῶν θλίψεων δεῖ ἡμᾶς εἰσελθεῖν necazuri se cade nouă a intra (arătându-le) că prin multe
εἰς τὴν βασιλείαν τοῦ Θεοῦ. întru împărăţia lui Dumnezeu. suferinţe trebuie să intrăm în
împărăţia lui Dumnezeu.
Πρ Ιδ-23 χειροτονήσαντες δὲ αὐτοῖς 23. Și hirotonindu-le lor preoţi Fapt.14:23. Şi hirotonindu-le
πρεσβυτέρους κατ᾿ ἐκκλησίαν καὶ pe la biserici, rugându-se cu preoţi în fiecare biserică,
προσευξάμενοι μετὰ νηστειῶν posturi, i-au încredinţat pe ei rugându-se cu postiri, i-au
παρέθεντο αὐτοὺς τῷ Κυρίῳ, εἰς ὃν Domnului întru care au crezut. încredinţat pe ei Domnului în
πεπιστεύκασι· Care crezuseră.
Πρ Ιδ-24 καὶ διελθόντες τὴν Πισιδίαν 24. Și trecând Pisidia, au venit Fapt.14:24. Şi străbătând Pisidia,
ἦλθον εἰς Παμφυλίαν, în Pamfilia. au venit în Pamfilia.
Πρ Ιδ-25 καὶ λαλήσαντες ἐν Πέργῃ τὸν 25. Și grăind în Perghia Fapt.14:25. Şi după ce au grăit
λόγον κατέβησαν εἰς ᾿Αττάλειαν, cuvântul, s-au pogorât în Attalia cuvântul Domnului în Perga,
au coborât la Atalia.
Πρ Ιδ-26 κἀκεῖθεν ἀπέπλευσαν εἰς 26. Și de acolo au mers cu Fapt.14:26. Şi de acolo au mers cu
᾿Αντιόχειαν, ὅθεν ἦσαν corabia în Antiohia, de unde corabia spre Antiohia, de unde
παραδεδομένοι τῇ χάριτι τοῦ Θεοῦ erau daţi harului lui Dumnezeu fuseseră încredinţaţi harului lui
εἰς τὸ ἔργον ὃ ἐπλήρωσαν. spre lucrul care au plinit. Dumnezeu, spre lucrul pe care
Πρ Ιδ-27 Παραγενόμενοι δὲ καὶ l-au împlinit.
συναγαγόντες τὴν ἐκκλησίαν 27. Și viind și adunând biserica, Fapt.14:27. Şi venind şi adunând
ἀνήγγειλαν ὅσα ἐποίησεν ὁ Θεὸς au vestit câte au făcut Dumnezeu Biserica, au vestit câte a făcut
μετ᾿ αὐτῶν, καὶ ὅτι ἤνοιξε τοῖς cu ei, și cum că au deschis Dumnezeu cu ei şi că a deschis
ἔθνεσι θύραν πίστεως neamurilor uşa credinţei. păgânilor uşa credinţei.
Πρ Ιδ-28 διέτριβον δὲ ἐκεῖ χρόνον οὐκ 28. Și au petrecut acolo vreme Fapt.14:28. Şi au petrecut acolo
ὀλίγον σὺν τοῖς μαθηταῖς. nu puţină împreună cu ucenicii. cu ucenicii nu puţină vreme.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΕ CAPITOLUL 15 CAPITOLUL 15

Πρ Ιε-1 Καί τινες κατελθόντες ἀπὸ τῆς 1. Și oarecari pogorându-se din Fapt.15:1. Şi unii, coborându-se
᾿Ιουδαίας ἐδίδασκον τοὺς ἀδελφοὺς Iudeea învăţau pe fraţi că: De nu din Iudeea, învăţau pe fraţi că:
ὅτι ἐὰν μὴ περιτέμνησθε τῷ ἔθει vă veţi tăia împrejur după Dacă nu vă tăiaţi împrejur,
Μωῡσέως, οὐ δύνασθε σωθῆναι. obiceiul lui Moise, nu veţi putea după rânduiala lui Moise, nu
Πρ Ιε-2 γενομένης οὖν στάσεως καὶ să vă mântuiţi. puteţi să vă mântuiţi.
ζητήσεως οὐκ ὀλίγης τῷ Παύλῳ 2. Deci făcându-se pricire și Fapt.15:2. Şi făcându-se pentru ei
καὶ τῷ Βαρνάβᾳ πρὸς αὐτούς, întrebare nu puţină de către împotrivire şi discuţie nu
ἔταξαν ἀναβαίνειν Παῦλον καὶ Pavel și Varnava împrotiva puţină cu Pavel şi Barnaba, au
Βαρνάβαν καί τινας ἄλλους ἐξ acelora, au rânduit să se suie rânduit ca Pavel şi Barnaba şi
αὐτῶν πρὸς τοὺς ἀποστόλους καὶ Pavel și Varnava și alţii alţi câţiva dintre ei să se suie la
πρεσβυτέρους εἰς ῾Ιερουσαλὴμ περὶ oarecari dintru ei la apostoli și apostolii şi la preoţii din
τοῦ ζητήματος τούτου. la bătrâni în Ierusalim pentru Ierusalim pentru această
Πρ Ιε-3 Οἱ μὲν οὖν προπεμφθέντες ὑπὸ întrebarea aceasta. întrebare.
τῆς ἐκκλησίας διήρχοντο τὴν 3. Deci ei trimişi fiind de Fapt.15:3. Deci ei, trimişi fiind de
Φοινίκην καὶ Σαμάρειαν biserică au trecut prin Finikia și Biserică, au trecut prin Fenicia
ἐκδιηγούμενοι τὴν ἐπιστροφὴν τῶν Samaria, povestind de şi prin Samaria, istorisind
ἐθνῶν, καὶ ἐποίουν χαρὰν μεγάλην întoarcerea neamurilor, și despre convertirea neamurilor
πᾶσι τοῖς ἀδελφοῖς. făceau bucurie mare tuturor şi făceau tuturor fraţilor mare
Πρ Ιε-4 παραγενόμενοι δὲ εἰς fraţilor. bucurie.
῾Ιερουσαλὴμ ἀπεδέχθησαν ὑπὸ τῆς 4. Și dacă au venit în Ierusalim, Fapt.15:4. Şi sosind ei la
ἐκκλησίας καὶ τῶν ἀποστόλων καὶ au fost primiți de biserică și de Ierusalim , au fost primiţi de
τῶν πρεσβυτέρων, ἀνήγγειλάν τε apostoli și de bătrâni, și au vestit Biserică şi de apostoli şi de
330
ὅσα ὁ Θεὸς ἐποίησε μετ᾿ αὐτῶν, câte au făcut Dumnezeu cu preoţi şi au vestit câte a făcut
καὶ ὅτι ἤνοιξε τοῖς ἔθνεσιν θύραν dânşii. Dumnezeu cu ei.
πίστεως. 5. Iar s-au sculat oarecari din Fapt.15:5. Dar unii din eresul
Πρ Ιε-5 ᾿Εξανέστησαν δέ τινες τῶν ἀπὸ cei din eresul fariseilor, care fariseilor, care trecuseră la
τῆς αἱρέσεως τῶν Φαρισαίων crezuse, zicând că trebuie a-i credinţă, s-au ridicat zicând că
πεπιστευκότες, λέγοντες ὅτι δεῖ tăia împrejur pe ei și a le trebuie să-i taie împrejur şi să
περιτέμνειν αὐτοὺς παραγγέλλειν τε porunci să păzească legea lui le poruncească a păzi Legea lui
τηρεῖν τὸν νόμον Μωῡσέως. Moise. Moise.
Πρ Ιε-6 Συνήχθησαν δὲ οἱ ἀπόστολοι 6. Și s-au adunat apostolii și Fapt.15:6. Şi apostolii şi preoţii s-
καὶ οἱ πρεσβύτεροι ἰδεῖν περὶ τοῦ bătrânii să vază de cuvântul au adunat ca să cerceteze
λόγου τούτου. acesta. despre acest cuvânt.
Πρ Ιε-7 Πολλῆς δὲ συζητήσεως 7. Și multă întrebare făcându-se, Fapt.15:7. Şi făcându-se multă
γενομένης ἀναστὰς Πέτρος εἶπε sculându-se Petru a zis către ei: vorbire, s-a sculat Petru şi le-a
πρὸς αὐτούς· ἀνδρες, ἀδελφοί, Bărbaţi fraţi, voi ştiţi că din zis: Bărbaţi fraţi, voi ştiţi că,
ὑμεῖς ἐπίστασθε ὅτι ἀφ᾿ ἡμερῶν zilele cele mai dinainte din primele zile, Dumnezeu m-a
ἀρχαίων ὁ Θεὸς ἐν ἡμῖν ἐξελέξατο Dumnezeu întru noi au ales, ca ales între voi, ca prin gura mea
διὰ τοῦ στόματός μου ἀκοῦσαι τὰ prin gura mea să audă neamurile să audă cuvântul
ἔθνη τὸν λόγον τοῦ εὐαγγελίου καὶ neamurile cuvântul evangheliei Evangheliei şi să creadă.
πιστεῦσαι. și să creadă. Fapt.15:8. Şi Dumnezeu, Cel ce
Πρ Ιε-8 καὶ ὁ καρδιογνώστης Θεὸς 8. Și cunoscătorul de inimi cunoaşte inimile, le-a
ἐμαρτύρησεν αὐτοῖς δοὺς αὐτοῖς τὸ Dumnezeu le-a mărturisit lor, mărturisit, dându-le Duhul
Πνεῦμα τὸ ῞Αγιον καθὼς καὶ ἡμῖν, dând lor Duhul Sfânt ca și nouă, Sfânt, ca şi nouă.
Πρ Ιε-9 καὶ οὐδὲν διέκρινε μεταξὺ 9. Și nimic n-a osebit între noi și Fapt.15:9. Şi nimic n-a deosebit
ἡμῶν τε καὶ αὐτῶν τῇ πίστει între ei, cu credinţa curăţind între noi şi ei, curăţind inimile
καθαρίσας τὰς καρδίας αὐτῶν. inimile lor. lor prin credinţă.
Πρ Ιε-10 νῦν οὖν τί πειράζετε τὸν 10. Acum dar ce ispitiţi pe Fapt.15:10. Acum deci, de ce
Θεόν, ἐπιθεῖναι ζυγὸν ἐπὶ τὸν Dumnezeu, a pune jug peste ispitiţi pe Dumnezeu şi vreţi să
τράχηλον τῶν μαθητῶν, ὃν οὔτε οἱ cerbicea ucenicilor, care nici puneţi pe grumazul ucenicilor
πατέρες ἡμῶν οὔτε ἡμεῖς ἰσχύσαμεν părinţii noştri, nici noi am putut un jug pe care nici părinţii
βαστάσαι; să-l purtăm? noştri, nici noi n-am putut să-l
purtăm?
Πρ Ιε-11 ἀλλὰ διὰ τῆς χάριτος τοῦ 11. Ci prin harul Domnului Fapt.15:11. Ci prin harul
Κυρίου ᾿Ιησοῦ πιστεύομεν σωθῆναι nostru Iisus Hristos credem că Domnului nostru Iisus Hristos,
καθ᾿ ὃν τρόπον κἀκεῖνοι. ne vom mântui ca și aceia. credem că ne vom mântui în
acelaşi chip ca şi aceia.
Πρ Ιε-12 ᾿Εσίγησε δὲ πᾶν τὸ πλῆθος 12. Și a tăcut toată mulţimea, și Fapt.15:12. Şi a tăcut toată
καὶ ἤκουον Βαρνάβα καὶ Παύλου asculta pe Varnava și pe Pavel mulţimea şi asculta pe Barnaba
ἐξηγουμένων ὅσα ἐποίησεν ὁ Θεὸς care povesteau câte a făcut şi pe Pavel, care istoriseau câte
σημεῖα καὶ τέρατα ἐν τοῖς ἔθνεσι δι᾿ Dumnezeu semne și minuni întru semne şi minuni a făcut
αὐτῶν. neamuri printr-înși. Dumnezeu prin ei între
neamuri.
Πρ Ιε-13 Μετὰ δὲ τὸ σιγῆσαι αὐτοὺς 13. Iar dacă au tăcut ei, a Fapt.15:13. Şi după ce au tăcut ei,
ἀπεκρίθη ᾿Ιάκωβος λέγων· ἄνδρες răspuns Iacov zicând: Bărbaţi a răspuns Iacob, zicând:
ἀδελφοί, ἀκούσατέ μου. fraţi, ascultaţi-mă. Bărbaţi fraţi, ascultaţi-mă!
Πρ Ιε-14 Συμεὼν ἐξηγήσατο καθὼς 14. Simeon a spus cum întâiu Fapt.15:14. Simon a istorisit cum
πρῶτον ὁ Θεὸς ἐπεσκέψατο λαβεῖν Dumnezeu au socotit să ia din de la început a avut grijă
ἐξ ἐθνῶν λαὸν ἐπὶ τῷ ὀνόματι neamuri norod întru numele lui. Dumnezeu să ia dintre neamuri
αὐτοῦ. un popor pentru numele Său.
Πρ Ιε-15 καὶ τούτῳ συμφωνοῦσιν οἱ 15. Și cu aceasta se întocmesc Fapt.15:15. Şi cu aceasta se
λόγοι τῶν προφητῶν, καθὼς cuvintele prorocilor după cum potrivesc cuvintele proorocilor,
γέγραπται· este scris: precum este scris:
Πρ Ιε-16 μετὰ ταῦτα ἀναστρέψω καὶ 16. După acestea mă voi Fapt.15:16. "După acestea Mă voi
ἀνοικοδομήσω τὴν σκηνὴν Δαυῒδ întoarce și voi zidi cortul lui întoarce şi voi ridica iarăşi
τὴν πεπτωκυῖαν, καὶ τὰ David cel căzut, și cele săpate cortul cel căzut al lui David şi
κατεσκαμμένα αὐτῆς ale lui le voi zidi, și voi îndrepta cele distruse ale lui iarăşi le
ἀνοικοδομήσω καὶ ἀνορθώσω pe el, voi zidi şi-l voi îndrepta,
αὐτήν, 17. Ca să caute ceilalţi din Fapt.15:17. Ca să-L caute pe
331
Πρ Ιε-17 ὅπως ἂν ἐκζητήσωσιν οἱ oameni pe Domnul, și toate Domnul ceilalţi oameni şi toate
κατάλοιποι τῶν ἀνθρώπων τὸν neamurile peste care s-a chemat neamurile peste care s-a
Κύριον, καὶ πάντα τὰ ἔθνη ἐφ᾿ οὓς numele meu peste ei, zice chemat numele Meu asupra lor,
ἐπικέκληται τὸ ὄνομά μου ἐπ᾿ Domnul cela ce face acestea zice Domnul, Cel ce a făcut
αὐτούς, λέγει Κύριος ὁ ποιῶν ταῦτα toate. acestea".
πάντα. 18. Cunoscute din veac sunt la Fapt.15:18. Lui Dumnezeu Îi sunt
Πρ Ιε-18 γνωστὰ ἀπ᾿ αἰῶνός ἐστι τῷ Dumnezeu toate lucrurile lui. cunoscute din veac lucrurile
Θεῷ πάντα τὰ ἔργα αὐτοῦ. Lui.
Πρ Ιε-19 διὸ ἐγὼ κρίνω μὴ 19. Pentru aceea eu judec a nu Fapt.15:19. De aceea eu socotesc
παρενοχλεῖν τοῖς ἀπὸ τῶν ἐθνῶν supăra pe cei ce din neamuri se să nu tulburăm pe cei ce, dintre
ἐπιστρέφουσιν ἐπὶ τὸν Θεόν, întorc la Dumnezeu, neamuri, se întorc la
Dumnezeu,
Πρ Ιε-20 ἀλλὰ ἐπιστεῖλαι αὐτοῖς τοῦ 20. Ci a le trimite lor ca să se Fapt.15:20. Ci să le scriem să se
ἀπέχεσθαι ἀπὸ τῶν ἀλισγημάτων ferească de pângăriciunile ferească de întinările idolilor şi
τῶν εἰδώλων καὶ τῆς πορνείας καὶ idolilor și de curvie și de de desfrâu şi de (animale)
τοῦ πνικτοῦ καὶ τοῦ αἵματος. sugrumat și de sânge. sugrumate şi de sânge.
Πρ Ιε-21 Μωῡσῆς γὰρ ἐκ γενεῶν 21. Pentru că Moise din Fapt.15:21. Căci Moise are din
ἀρχαίων κατὰ πόλιν τοὺς neamurile cele de demult are în timpuri vechi prin toate cetăţile
κηρύσσοντας αὐτὸν ἔχει ἐν ταῖς toate cetăţile pe cei ce îl propovăduitorii săi, fiind citit
συναγωγαῖς κατὰ πᾶν σάββατον propovăduiesc pe el, cetindu-se în sinagogi în fiecare sâmbătă.
ἀναγινωσκόμενος. în sinagogi în toată sâmbăta. Fapt.15:22. Atunci apostolii şi
Πρ Ιε-22 Τότε ἔδοξε τοῖς ἀποστόλοις 22. Atunci s-a părut apostolilor preoţii, cu toată Biserica, au
καὶ τοῖς πρεσβυτέροις σὺν ὅλῃ τῇ și bătrânilor împreună cu toată hotărât să aleagă bărbaţi
ἐκκλησίᾳ ἐκλεξαμένους ἄνδρας ἐξ adunarea ca, alegând bărbaţi dintre ei şi să-i trimită la
αὐτῶν πέμψαι εἰς ᾿Αντιόχειαν σὺν dintru ei, să-i trimită la Antiohia Antiohia, cu Pavel şi cu
τῷ Παύλῳ καὶ Βαρνάβᾳ, ᾿Ιούδαν împreună cu Pavel și cu Barnaba: pe Iuda cel numit
τὸν ἐπικαλούμενον Βαρσαββᾶν καὶ Varnava, pe Iuda cel ce se Barsaba, şi pe Sila, bărbaţi cu
Σίλαν, ἄνδρας ἡγουμένους ἐν τοῖς cheamă Varsavva și pe Sila, vază între fraţi.
ἀδελφοῖς, bărbaţi povăţuitori întru fraţi, Fapt.15:23. Scriind prin mâinile
Πρ Ιε-23 γράψαντες διὰ χειρὸς αὐτῶν 23. Scriind prin mâinile lor lor acestea: Apostolii şi preoţii
τάδε· Οἱ ἀπόστολοι καὶ οἱ acestea: Apostolii și bătrânii și şi fraţii, fraţilor dintre neamuri,
πρεσβύτεροι καὶ οἱ ἀδελφοὶ τοῖς fraţii, celor de la Antiohia și care sunt în Antiohia şi în Siria
κατὰ τὴν ᾿Αντιόχειαν καὶ Συρίαν Siria și Kilikia fraţi, celor ce şi în Cilicia, salutare!
καὶ Κιλικίαν ἀδελφοῖς τοῖς ἐξ sunt din neamuri, să se bucure. Fapt.15:24. Deoarece am auzit că
ἐθνῶν χαίρειν. 24. De vreme ce am auzit că unii dintre noi, fără să fi avut
Πρ Ιε-24 ᾿Επειδὴ ἠκούσαμεν ὅτι τινὲς oarecari dintre noi ieşind au porunca noastră, venind, v-au
ἐξ ἡμῶν ἐξελθόντες ἐτάραξαν ὑμᾶς turburat pe voi cu cuvinte, tulburat cu vorbele lor şi au
λόγοις ἀνασκευάζοντες τὰς ψυχὰς slăbind sufletele voastre, zicând răvăşit sufletele voastre, zicând
ὑμῶν, λέγοντες περιτέμνεσθαι καὶ să vă tăiați împrejur și să păziţi că trebuie să vă tăiaţi împrejur
τηρεῖν τὸν νόμον, οἷς οὐ legea, cărora noi nu am şi să păziţi legea,
διεστειλάμεθα, poruncit, Fapt.15:25. Noi am hotărât,
Πρ Ιε-25 ἔδοξεν ἡμῖν γενομένοις 25. Părutu-s-a nouă care ne-am adunaţi într-un gând, ca să
ὁμοθυμαδόν, ἐκλεξαμένους ἄνδρας adunat cu un suflet ca, alegând trimitem la voi bărbaţi aleşi,
πέμψαι πρὸς ὑμᾶς σὺν τοῖς bărbaţi, să-i trimitem către voi împreună cu iubiţii noştri
ἀγαπητοῖς ἡμῶν Βαρνάβᾳ καὶ împreună cu cei iubiţi ai noştri Barnaba şi Pavel,
Παύλῳ, Varnava și Pavel, Fapt.15:26. Oameni care şi-au pus
Πρ Ιε-26 ἀνθρώποις παραδεδωκόσι 26. Oameni care și-au dat sufletele lor pentru numele
τὰς ψυχὰς αὐτῶν ὑπὲρ τοῦ sufletele lor pentru numele Domnului nostru Iisus Hristos.
ὀνόματος τοῦ Κυρίου ἡμῶν ᾿Ιησοῦ Domnului nostru Iisus Hristos. Fapt.15:27. Drept aceea, am
Χριστοῦ. 27. Drept aceea am trimis pe trimis pe Iuda şi pe Sila, care
Πρ Ιε-27 ἀπεστάλκαμεν οὖν ᾿Ιούδαν Iuda și pe Sila, care și ei cu vă vor vesti şi ei, cu cuvântul,
καὶ Σίλαν καὶ αὐτοὺς διὰ λόγου cuvântul vor vesti acestea. aceleaşi lucruri.
ἀπαγγέλλοντας τὰ αὐτά. 28. Pentru că s-au părut Fapt.15:28. Pentru că, părutu-s-a
Πρ Ιε-28 ἔδοξε γὰρ τῷ ῾Αγίῳ Πνεύματι Sfântului Duh și nouă, că mai Duhului Sfânt şi nouă, să nu vi
καὶ ἡμῖν μηδὲν πλέον ἐπιτίθεσθαι mult nici o greutate să se puie se pună nici o greutate în plus
ὑμῖν βάρος πλὴν τῶν ἐπάναγκες peste voi, afară de cele de nevoie în afară de cele ce sunt
τούτων, acestea: necesare:
332
Πρ Ιε-29 ἀπέχεσθαι εἰδωλοθύτων καὶ 29. A vă feri de cele jertfite Fapt.15:29. Să vă feriţi de cele
αἵματος καὶ πνικτοῦ καὶ πορνείας· idolilor și de sânge și de jertfite idolilor şi de sânge şi de
ἐξ ὧν διατηροῦντες ἑαυτοὺς εὖ sugrumat și de curvie, de care de (animale) sugrumate şi de
πράξετε. ἔρρωσθε. vă veţi păzi pe voi, bine veţi face. desfrâu, de care păzindu-vă,
Fiţi sănătoşi. bine veţi face. Fiţi sănătoşi!
Πρ Ιε-30 Οἱ μὲν οὖν ἀπολυθέντες 30. Deci aceştia slobozindu-se Fapt.15:30. Deci cei trimişi au
ἦλθον εἰς ᾿Αντιόχειαν, καὶ au venit la Antiohia, și adunând coborât la Antiohia şi, adunând
συναγαγόντες τὸ πλῆθος ἐπέδωκαν mulţimea au dat cartea. mulţimea, au predat
τὴν ἐπιστολήν. scrisoarea.
Πρ Ιε-31 ἀναγνόντες δὲ ἐχάρησαν ἐπὶ 31. Și cetindu-o, s-au bucurat Fapt.15:31. Şi citind-o s-au
τῇ παρακλήσει. pentru mângâiere. bucurat pentru mângâiere.
Πρ Ιε-32 ᾿Ιούδας τε καὶ Σίλας, καὶ 32. Și Iuda și Sila, și ei proroci Fapt.15:32. Iar Iuda şi cu Sila,
αὐτοὶ προφῆται ὄντες, διὰ λόγου fiind, prin cuvânt mult au fiind şi ei prooroci, au
πολλοῦ παρεκάλεσαν τοὺς mângâiat pe fraţi și i-au întărit, mângâiat prin multe cuvântări
ἀδελφοὺς καὶ ἐπεστήριξαν. pe fraţi şi i-au întărit.
Πρ Ιε-33 ποιήσαντες δὲ χρόνον 33. Și făcând acolo câtăva Fapt.15:33. Şi petrecând un timp,
ἀπελύθησαν μετ᾿ εἰρήνης ἀπὸ τῶν vreme, s-au slobozit cu pace de au fost trimişi cu pace de către
ἀδελφῶν πρὸς τοὺς ἀποστόλους. la fraţi către apostoli. fraţi la apostoli.
Πρ Ιε-34 ἔδοξε δὲ τῷ Σίλᾳ ἐπιμεῖναι 34. Iar lui Sila i s-a părut să Fapt.15:34. Iar Sila s-a hotărât să
αὐτοῦ. rămâie acolo. rămână acolo, şi Iuda a plecat
Πρ Ιε-35 Παῦλος δὲ καὶ Βαρνάβας singur la Ierusalim .
διέτριβον ἐν ᾿Αντιοχείᾳ 35. Iar Pavel și Varnava se Fapt.15:35. Iar Pavel şi Barnaba
διδάσκοντες καὶ εὐαγγελιζόμενοι zăboveau în Antiohia, învăţând petreceau în Antiohia, învăţând
μετὰ καὶ ἑτέρων πολλῶν τὸν λόγον și binevestind împreună și cu alţi şi binevestind, împreună cu
τοῦ Κυρίου. mulţi cuvântul Domnului. mulţi alţii, cuvântul Domnului.
Πρ Ιε-36 Μετὰ δέ τινας ἡμέρας εἶπε 36. Iar după câteva zile a zis Fapt.15:36. Şi după câteva zile,
Παῦλος πρὸς Βαρνάβαν· Pavel către Varnava: Pavel a zis către Barnaba:
ἐπιστρέψαντες δὴ ἐπισκεψώμεθα Întorcându-ne, să cercetăm pe Întorcându-ne, să cercetăm
τοὺς ἀδελφοὺς ἡμῶν κατὰ πᾶσαν fraţii noştri prin toate cetăţile cum se află fraţii noştri în toate
πόλιν ἐν αἷς κατηγγείλαμεν τὸν întru care am vestit cuvântul cetăţile în care am vestit
λόγον τοῦ Κυρίου, πῶς ἔχουσι. Domnului, cum petrec. cuvântul Domnului.
Πρ Ιε-37 Βαρνάβας δὲ ἐβουλεύσατο 37. Și Varnava voia să ia Fapt.15:37. Barnaba voia să ia
συμπαραλαβεῖν τὸν ᾿Ιωάννην τὸν împreună pe Ioan, ce se chema împreună cu ei şi pe Ioan cel
ἐπικαλούμενον Μᾶρκον· Marcu; numit Marcu;
Πρ Ιε-38 Παῦλος δὲ ἠξίου, τὸν 38. Iar Pavel zicea că pe cela ce Fapt.15:38. Dar Pavel cerea să
ἀποστάντα ἀπ᾿ αὐτῶν ἀπὸ s-a despărţit de ei din Pamfilia, nu-l ia pe acesta cu ei, fiindcă
Παμφυλίας καὶ μὴ συνελθόντα și nu a mers cu dânşii la lucru, se despărţise de ei din Pamfilia
αὐτοῖς εἰς τὸ ἔργον, μὴ să nu-l ia împreună. şi nu venise alături de ei la
συμπαραλαβεῖν τοῦτον. lucrul la care fuseseră trimişi.
Πρ Ιε-39 ἐγένετο οὖν παροξυσμός, 39. Drept aceea s-a făcut Fapt.15:39. Deci s-a iscat
ὥστε ἀποχωρισθῆναι αὐτοὺς ἀπ᾿ împerechere între dânşii, cât s- neînţelegere între ei, încât s-au
ἀλλήλων, τόν τε Βαρνάβαν au despărţit ei unul de altul, și despărţit unul de altul, şi
παραλαβόντα τὸν Μᾶρκον Varnava luând pe Marcu a mers Barnaba, luând pe Marcu, a
ἐκπλεῦσαι εἰς Κύπρον. cu corabia în Cipru, plecat cu corabia în Cipru;
Πρ Ιε-40 Παῦλος δὲ ἐπιλεξάμενος 40. Iar Pavel alegând pe Sila s-a Fapt.15:40. Iar Pavel, alegând pe
Σίλαν ἐξῆλθε, παραδοθεὶς τῇ χάριτι dus, dându-se harului lui Sila, a plecat, fiind încredinţat
τοῦ Θεοῦ ὑπὸ τῶν ἀδελφῶν, Dumnezeu de către fraţi. de către fraţi harului
Domnului.
Πρ Ιε-41 διήρχετο δὲ τὴν Συρίαν καὶ 41. Și trecea prin Siria și Kilikia, Fapt.15:41. Şi străbătea Siria şi
Κιλικίαν ἐπιστηρίζων τὰς întărind bisericile. Cilicia, întărind Bisericile.
ἐκκλησίας.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΣΤ CAPITOLUL 16 CAPITOLUL 16

Πρ Ιστ-1 Κατήντησε δὲ εἰς Δέρβην καὶ 1. Și a sosit în Dervi și în Fapt.16:1. Şi a sosit la Derbe şi la
Λύστραν. καὶ ἰδοὺ μαθητής τις ἦν Listra. Și iată un ucenic Listra. Şi iată era acolo un
ἐκεῖ ὀνόματι Τιμόθεος, υἱὸς oarecare era acolo, anume ucenic cu numele Timotei, fiul
γυναικός τινος ᾿Ιουδαίας πιστῆς, Timotei, fiul unei femei Iudee unei femei iudee credincioase,
333
πατρὸς δὲ ῞Ελληνος, credincioase, iar tatăl lui şi al unui tată elin,
Πρ Ιστ-2 ὃς ἐμαρτυρεῖτο ὑπὸ τῶν ἐν Ellin, Fapt.16:2. Care avea bune
Λύστροις καὶ ᾿Ικονίῳ ἀδελφῶν. 2. Care se mărturisea de cei din mărturii de la fraţii din Listra
Πρ Ιστ-3 τοῦτον ἠθέλησεν ὁ Παῦλος Listra și Iconia fraţi. şi din Iconiu.
σὺν αὐτῷ ἐξελθεῖν, καὶ λαβὼν 3. Pe acesta a voit Pavel să Fapt.16:3. Pavel a voit ca acesta
περιέτεμεν αὐτὸν διὰ τοὺς meargă împreună cu el, și să vină împreună cu el şi,
᾿Ιουδαίους τοὺς ὄντας ἐν τοῖς luându-l l-a tăiat împrejur pe el luându-l, l-a tăiat împrejur, din
τόποις ἐκείνοις· ᾔδεισαν γὰρ pentru Iudeii cei ce erau în pricina iudeilor care erau în
ἅπαντες τὸν πατέρα αὐτοῦ ὅτι locurile acelea; pentru că ştiau acele locuri; căci toţi ştiau că
῞Ελλην ὑπῆρχεν. toţi pe tatăl lui că era Ellin. tatăl lui era elin.
Πρ Ιστ-4 ῾Ως δὲ διεπορεύοντο τὰς 4. Și cum treceau prin cetăţi, le Fapt.16:4. Şi când treceau prin
πόλεις, παρεδίδουν αὐτοῖς da învăţătură să păzească cetăţi, învăţau să păzească
φυλάσσειν τὰ δόγματα τὰ κεκριμένα dogmele cele rânduite de învăţăturile rânduite de
ὑπὸ τῶν ἀποστόλων καὶ τῶν apostoli și de bătrânii cei din apostolii şi de preoţii din
πρεσβυτέρων τῶν ἐν ῾Ιερουσαλήμ. Ierusalim. Ierusalim .
Πρ Ιστ-5 Αἱ μὲν οὖν ἐκκλησίαι 5. Deci bisericile se întăreau cu Fapt.16:5. Deci Bisericile se
ἐστερεοῦντο τῇ πίστει καὶ credinţa și prisoseau cu numărul întăreau în credinţă şi sporeau
ἐπερίσσευον τῷ ἀριθμῷ καθ᾿ în toate zilele. cu numărul în fiecare zi.
ἡμέραν.
Πρ Ιστ-6 Διελθόντες δὲ τὴν Φρυγίαν 6. Și trecând prin Frighia și prin Fapt.16:6. Şi ei au străbătut
καὶ τὴν Γαλατικὴν χώραν, ţinutul Galatiei, fiind opriţi de Frigia şi ţinutul Galatiei, opriţi
κωλυθέντες ὑπὸ τοῦ ῾Αγίου Sfântul Duh a grăi cuvântul în fiind de Duhul Sfânt ca să
Πνεύματος λαλῆσαι τὸν λόγον ἐν τῇ Asia, propovăduiască cuvântul în
᾿Ασία, Asia.
Πρ Ιστ-7 ἐλθόντες κατὰ τὴν Μυσίαν 7. Venind spre Misia se ispiteau Fapt.16:7. Venind la hotarele
ἐπείραζον κατὰ τὴν Βιθυνίαν a merge spre Vithinia, și nu i-au Misiei, încercau să meargă în
πορεύεσθαι· καὶ οὐκ εἴασεν αὐτοὺς lăsat pe ei Duhul. Bitinia, dar Duhul lui Iisus nu
τὸ Πνεῦμα. i-a lăsat.
Πρ Ιστ-8 παρελθόντες δὲ τὴν Μυσίαν 8. Și trecând Misia, au coborât Fapt.16:8. Şi trecând dincolo de
κατέβησαν εἰς Τρῳάδα. în Troada. Misia, au coborât la Troa.
Πρ Ιστ-9 καὶ ὅραμα διὰ τῆς νυκτὸς 9. Și vedenie noaptea s-a arătat Fapt.16:9. Şi noaptea i s-a arătat
ὤφθη τῷ Παύλῳ· ἀνήρ τις ἦν lui Pavel: Un bărbat lui Pavel o vedenie: Un bărbat
Μακεδὼν ἑστώς, παρακαλῶν αὐτὸν Makedonean era stând, macedonean sta rugându-l şi
καὶ λέγων· διαβὰς εἰς Μακεδονίαν rugându-l pe el, și zicând: zicând: Treci în Macedonia şi
βοήθησον ἡμῖν. Trecând în Macedonia, ajută-ne ne ajută.
nouă. Fapt.16:10. Când a văzut el
Πρ Ιστ-10 ὡς δὲ τὸ ὅραμα εἶδεν, 10. Iar dacă a văzut vedenia, această vedenie, am căutat să
εὐθέως ἐζητήσαμεν ἐξελθεῖν εἰς τὴν îndată am cercat să ieşim în plecăm îndată în Macedonia,
Μακεδονίαν, συμβιβάζοντες ὅτι Macedonia, socotind că ne înţelegând că Dumnezeu ne
προσκέκληται ἡμᾶς ὁ Κύριος cheamă pe noi Domnul să le cheamă să le vestim
εὐαγγελίσασθαι αὐτούς. binevestim lor. Evanghelia.
Πρ Ιστ-11 ᾿Αναχθέντες οὖν ἀπὸ τῆς 11. Drept aceea pornind de la Fapt.16:11. Pornind cu corabia de
Τρῳάδος εὐθυδρομήσαμεν εἰς Troada, am mers drept la la Troa, am mers drept la
Σαμοθρᾴκην, τῇ δὲ ἐπιούσῃ εἰς Samothraki, și a doua zi la Samotracia, iar a doua zi la
Νεάπολιν, Neapoli, Neapoli,
Πρ Ιστ-12 ἐκεῖθέν τε εἰς Φιλίππους, 12. Și de acolo la Filippi, care Fapt.16:12. Şi de acolo la Filipi,
ἥτις ἐστὶ πρώτη τῆς μερίδος τῆς este cetatea cea dintâi a părţii care este cea dintâi cetate a
Μακεδονίας πόλις κολωνία.῏Ημεν acesteia a Makedoniei, colonie; acestei părţi a Macedoniei şi
δὲ ἐν αὐτῇ τῇ πόλει διατρίβοντες și eram în această cetate colonie romană. Iar în această
ἡμέρας τινάς, petrecând câteva zile. cetate am rămas câteva zile.
Πρ Ιστ-13 τῇ τε ἡμέρᾳ τῶν σαββάτων 13. Și în ziua sâmbetelor am ieşit Fapt.16:13. Şi în ziua sâmbetei am
ἐξήλθομεν ἔξω τῆς πόλεως παρὰ afară din cetate lângă râu, unde ieşit în afara porţii, lângă râu,
ποταμὸν οὗ ἐνομίζετο προσευχὴ se obişnuia a fi rugăciune, și unde credeam că este loc de
εἶναι, καὶ καθίσαντες ἐλαλοῦμεν şezând grăiam femeilor celor ce rugăciune şi, şezând, vorbeam
ταῖς συνελθούσαις γυναιξί. se adunaseră. femeilor care se adunaseră.
Πρ Ιστ-14 καί τις γυνὴ ὀνόματι Λυδία, 14. Și o femeie anume Lidia, Fapt.16:14. Şi o femeie, cu numele
πορφυρόπωλις πόλεως Θυατείρων, care vindea pânze mohorâte, din Lidia, vânzătoare de porfiră,
334
σεβομένη τὸν Θεόν, ἤκουεν, ἧς ὁ cetatea Thiatirilor, cinstind pe din cetatea Tiatirelor,
Κύριος διήνοιξε τὴν καρδίαν Dumnezeu, asculta; căreia temătoare de Dumnezeu,
προσέχειν τοῖς λαλουμένοις ὑπὸ Domnul au deschis inima ca să asculta. Acesteia Dumnezeu i-a
τοῦ Παύλου. ia aminte la cele ce se grăiau de deschis inima ca să ia aminte
Pavel. la cele grăite de Pavel.
Πρ Ιστ-15 ὡς δὲ ἐβαπτίσθη καὶ ὁ οἶκος 15. Și dacă s-a botezat ea și casa Fapt.16:15. Iar după ce s-a
αὐτῆς, παρεκάλεσε λέγουσα· εἰ ei, s-a rugat zicând: De m-ați botezat şi ea şi casa ei, ne-a
κεκρίκατέ με πιστὴν τῷ Κυρίῳ judecat pe mine a fi credincioasă rugat, zicând: De m-aţi socotit
εἶναι, εἰσελθόντες εἰς τὸν οἶκόν μου Domnului, intrând în casa mea, că sunt credincioasă Domnului,
μείνατε· καὶ παρεβιάσατο ἡμᾶς. rămâneţi. Și ne-a silit pe noi. intrând în casa mea, rămâneţi.
Şi ne-a făcut să rămânem.
Πρ Ιστ-16 ᾿Εγένετο δὲ πορευομένων 16. Și a fost când mergeam noi Fapt.16:16. Dar odată, pe când ne
ἡμῶν εἰς προσευχὴν παιδίσκην τινὰ la rugăciune, oarecare slujnică duceam la rugăciune, ne-a
ἔχουσαν πνεῦμα πύθωνος având duh pitonicesc ne-a întâmpinat o slujnică, care
ἀπαντῆσαι ἡμῖν, ἥτις ἐργασίαν întâmpinat pe noi, care dobândă avea duh pitonicesc şi care
πολλὴν παρεῖχε τοῖς κυρίοις αὐτῆς multă da stăpânilor ei vrăjind. aducea mult câştig stăpânilor
μαντευομένη. ei, ghicind.
Πρ Ιστ-17 αὕτη κατακολουθήσασα τῷ 17. Aceasta urmând lui Pavel și Fapt.16:17. Aceasta, ţinându-se
Παύλῳ καὶ τῷ Σίλᾳ ἔκραζε nouă, striga zicând: Aceşti după Pavel şi după noi, striga,
λέγουσα· οὗτοι οἱ ἄνθρωποι δοῦλοι oameni robii lui Dumnezeu celui zicând: Aceşti oameni sunt robi
τοῦ Θεοῦ τοῦ ὑψίστου εἰσίν, οἵτινες de sus sunt, care vestesc vouă ai Dumnezeului celui Preaînalt,
καταγγέλλουσιν ἡμῖν ὁδὸν calea mântuirii. care vă vestesc vouă calea
σωτηρίας. mântuirii.
Πρ Ιστ-18 τοῦτο δὲ ἐποίει ἐπὶ πολλὰς 18. Și aceasta făcea în multe Fapt.16:18. Şi aceasta o făcea
ἡμέρας. διαπονηθεὶς δὲ ὁ Παῦλος zile. Iar supărându-se Pavel și timp de multe zile. Iar Pavel
καὶ ἐπιστρέψας τῷ πνεύματι εἶπε· întorcându-se a zis duhului: mâniindu-se şi întorcându-se, a
παραγγέλλω σοι ἐν τῷ ὀνόματι Poruncesc ţie întru numele lui zis duhului: În numele lui Iisus
᾿Ιησοῦ Χριστοῦ ἐξελθεῖν ἀπ᾿ Iisus Hristos să ieşi dintr-însa. Și Hristos îţi poruncesc să ieşi din
αὐτῆς. καὶ ἐξῆλθεν αὐτῇ τῇ ὥρᾳ. a ieşit întru acel ceas. ea. Şi în acel ceas a ieşit.
Πρ Ιστ-19 ᾿Ιδόντες δὲ οἱ κύριοι αὐτῆς 19. Și văzând stăpânii ei că s-a Fapt.16:19. Şi stăpânii ei, văzând
ὅτι ἐξῆλθεν ἡ ἐλπὶς τῆς ἐργασίας dus nădejdea câştigului lor, că s-a dus nădejdea câştigului
αὐτῶν, ἐπιλαβόμενοι τὸν Παῦλον prinzând pe Pavel și pe Sila i-au lor, au pus mâna pe Pavel şi pe
καὶ τὸν Σίλαν εἵλκυσαν εἰς τὴν dus în târg la cei mai mari, Sila şi i-au în piaţă înaintea
ἀγορὰν dregătorilor.
Πρ Ιστ-20 ἐπὶ τοὺς ἄρχοντας, καὶ 20. Și ducând pe ei la voievozi, Fapt.16:20. Şi ducându-i la
προσαγαγόντες αὐτοὺς τοῖς au zis: Aceşti oameni turbură judecători, au zis: Aceşti
στρατηγοῖς εἶπον· οὗτοι οἱ cetatea noastră, Iudei fiind, oameni, care sunt iudei,
ἄνθρωποι ἐκταράσσουσιν ἡμῶν τὴν tulbură cetatea noastră.
πόλιν ᾿Ιουδαῖοι ὑπάρχοντες, 21. Și vestesc obiceiuri care nu Fapt.16:21. Şi vestesc obiceiuri
Πρ Ιστ-21 καὶ καταγγέλλουσιν ἔθη ἃ este slobod nouă a le primi, nici care nouă nu ne este îngăduit
οὐκ ἔξεστιν ἡμῖν παραδέχεσθαι a le face, Romani fiind noi. să le primim, nici să le facem,
οὐδὲ ποιεῖν ῾Ρωμαίοις οὖσι. fiindcă suntem romani.
Πρ Ιστ-22 καὶ συνεπέστη ὁ ὄχλος κατ᾿ 22. Și s-a ridicat mulţimea Fapt.16:22. Şi s-a sculat şi
αὐτῶν. καὶ οἱ στρατηγοὶ asupra lor, și voivozii rumpând mulţimea împotriva lor. Şi
περιρρήξαντες αὐτῶν τὰ ἱμάτια lor hainele, au poruncit să-i bată judecătorii, rupându-le hainele,
ἐκέλευον ῥαβδίζειν, cu toiege, au poruncit să-i bată cu vergi.
Πρ Ιστ-23 πολλάς τε ἐπιθέντες αὐτοῖς 23. Și multe lovituri dându-le Fapt.16:23. Şi, după ce le-au dat
πληγὰς ἔβαλον εἰς φυλακήν, lor, i-au băgat în temniţă, multe lovituri, i-au aruncat în
παραγγείλαντες τῷ δεσμοφύλακι poruncind temnicerului prea temniţă, poruncind
ἀσφαλῶς τηρεῖν αυτούς· bine să-i păzească pe ei. temnicerului să-i păzească cu
grijă.
Πρ Ιστ-24 ὃς παραγγελίαν τοιαύτην 24. Care poruncă ca aceea Fapt.16:24. Acesta, primind o
εἰληφὼς ἔβαλεν αὐτοὺς εἰς τὴν luând, i-a pus pe ei în temniţa asemenea poruncă, i-a băgat în
ἐσωτέραν φυλακὴν καὶ τοὺς πόδας cea mai din lăuntru și picioarele fundul temniţei şi le-a strâns
αὐτῶν ἠσφαλίσατο εἰς τὸ ξύλον. lor le-a băgat în gros. picioarele în butuci;
Πρ Ιστ-25 Κατὰ δὲ τὸ μεσονύκτιον 25. Iar în miezul nopţii Pavel și Fapt.16:25. Iar la miezul nopţii,
Παῦλος καὶ Σίλας προσευχόμενοι Sila rugându-se, lăudau pe Pavel şi Sila, rugându-se,
335
ὕμνουν τὸν Θεόν· ἐπηκροῶντο δὲ Dumnezeu, și auzeau pe dânşii lăudau pe Dumnezeu în
αὐτῶν οἱ δέσμιοι. cei legaţi. cântări, iar cei ce erau în
Πρ Ιστ-26 ἄφνω δὲ σεισμὸς ἐγένετο temniţă îi ascultau.
μέγας, ὥστε σαλευθῆναι τὰ θεμέλια 26. Și fără de veste s-a făcut Fapt.16:26. Şi deodată s-a făcut
τοῦ δεσμωτηρίου, ἀνεῴχθησάν τε cutremur mare, cât s-au clătit cutremur mare, încât s-au
παραχρῆμα αἱ θύραι πᾶσαι καὶ temeliile temniţei; și numaidecât zguduit temeliile temniţei şi
πάντων τὰ δεσμὰ ἀνέθη. s-au deschis toate uşile, și îndată s-au deschis toate uşile
Πρ Ιστ-27 ἔξυπνος δὲ γενόμενος ὁ legăturile tuturor s-au dezlegat. şi legăturile tuturor s-au
δεσμοφύλαξ καὶ ἰδὼν ἀνεῳγμένας dezlegat.
τὰς θύρας τῆς φυλακῆς, 27. Și deşteptându-se temnicerul Fapt.16:27. Şi deşteptându-se
σπασάμενος μάχαιραν ἔμελλεν și văzând deschise uşile temniţei, temnicerul şi văzând deschise
ἑαυτὸν ἀναιρεῖν, νομίζων scoţând sabia vrea să se omoare, uşile temniţei, scoţând sabia,
ἐκπεφευγέναι τοὺς δεσμίους. socotind că au scăpat cei legaţi. voia să se omoare, socotind că
Πρ Ιστ-28 ἐφώνησε δὲ φωνῇ μεγάλῃ ὁ cei închişi au fugit.
Παῦλος λέγων· μηδὲν πράξῃς 28. Iar Pavel a strigat cu glas Fapt.16:28. Iar Pavel a strigat cu
σεαυτῷ κακόν· ἅπαντες γάρ ἐσμεν mare zicând: Nimic rău să nu îţi glas mare, zicând: Să nu-ţi faci
ἐνθάδε. faci ţie, căci toţi suntem aici. nici un rău, că toţi suntem aici.
Πρ Ιστ-29 αἰτήσας δὲ φῶτα 29. Și cerând lumânare, a sărit Fapt.16:29. Iar el, cerând lumină,
εἰσεπήδησε, καὶ ἔντρομος în lăuntru, și tremurând a căzut s-a repezit înăuntru şi,
γενόμενος προσέπεσε τῷ Παύλῳ înaintea lui Pavel și a lui Sila, tremurând de spaimă, a căzut
καὶ τῷ Σίλᾳ, înaintea lui Pavel şi a lui Sila;
Πρ Ιστ-30 καὶ προαγαγὼν αὐτοὺς ἔξω 30. Și scoţând pe ei afară, a zis: Fapt.16:30. Şi scoţându-i afară
ἔφη· κύριοι, τί με δεῖ ποιεῖν ἵνα Domnilor, ce mi se cade să fac (după ce pe ceilalţi i-a zăvorât
σωθῶ; ca să mă mântuiesc? la loc), le-a zis: Domnilor, ce
trebuie să fac ca să mă
Πρ Ιστ-31 οἱ δὲ εἶπον· πίστευσον ἐπὶ 31. Iar ei au zis: Crede întru mântuiesc?
τὸν Κύριον ᾿Ιησοῦν Χριστόν, καὶ Domnul Iisus Hristos, și te vei Fapt.16:31. Iar ei au zis: Crede în
σωθήση σὺ καὶ ὁ οἶκός σου. mântui tu și casa ta. Domnul Iisus şi te vei mântui tu
şi casa ta.
Πρ Ιστ-32 καὶ ἐλάλησαν αὐτῷ τὸν 32. Și i-au grăit lui cuvântul Fapt.16:32. Şi i-au grăit lui
λόγον τοῦ Κυρίου καὶ πᾶσι τοῖς ἐν Domnului, și tuturor celor din cuvântul lui Dumnezeu şi
τῇ οἰκίᾳ αὐτοῦ. casa lui. tuturor celor din casa lui.
Πρ Ιστ-33 καὶ παραλαβὼν αὐτοὺς ἐν 33. Și luându-i pe ei întru acel Fapt.16:33. Şi el, luându-i la sine,
ἐκείνῃ τῇ ὥρᾳ τῆς νυκτὸς ἔλουσεν ceas al nopţii, i-a spălat de rane, în acel ceas al nopţii, a spălat
ἀπὸ τῶν πληγῶν, καὶ ἐβαπτίσθη și s-a botezat el și ai lui toţi rănile lor şi s-a botezat el şi
αὐτὸς καὶ οἱ αὐτοῦ πάντες îndată. toţi ai lui îndată.
παραχρῆμα, 34. Și ducând pe ei în casa sa, Fapt.16:34. Şi ducându-i în casă,
Πρ Ιστ-34 ἀναγαγών τε αὐτοὺς εἰς τὸν le-a pus masă și s-a bucurat cu a pus masa şi s-a veselit cu
οἶκον αὐτοῦ παρέθηκε τράπεζαν, toată casa sa crezând întru toată casa, crezând în
καὶ ἠγαλλιάσατο πανοικὶ Dumnezeu. Dumnezeu.
πεπιστευκὼς τῷ Θεῷ. 35. Și făcându-se ziuă, au trimis Fapt.16:35. Şi făcându-se ziuă,
Πρ Ιστ-35 ῾Ημέρας δὲ γενομένης voievozii pe purtătorii de toiege, judecătorii au trimis pe
ἀπέστειλαν οἱ στρατηγοὶ τοὺς zicând: Slobozi pe oamenii purtătorii de vergi, zicând: Dă
ῥαβδούχους λέγοντες· ἀπόλυσον aceia. drumul oamenilor acelora.
τοὺς ἀνθρώπους ἐκείνους, 36. Și a spus temnicerul Fapt.16:36. Iar temnicerul a spus
Πρ Ιστ-36 ἀπήγγειλε δὲ ὁ δεσμοφύλαξ cuvintele acestea către Pavel că: cuvintele acestea către Pavel:
τοὺς λόγους τούτους πρὸς τὸν Au trimis voievozii ca să vă Că au trimis judecătorii să fiţi
Παῦλον, ὅτι ἀπεστάλκασιν οἱ sloboziţi; acum dar ieşiţi și lăsaţi liberi. Acum deci ieşiţi şi
στρατηγοὶ ἵνα ἀπολυθῆτε. νῦν οὖν mergeţi cu pace. mergeţi în pace.
ἐξελθόντες πορεύεσθε ἐν εἰρήνῃ. 37. Iar Pavel a zis către ei: Fapt.16:37. Dar Pavel a zis către
Πρ Ιστ-37 ὁ δὲ Παῦλος ἔφη πρὸς După ce ne-au bătut pe noi ei: După ce, fără judecată, ne-
αὐτούς· δείραντες ἡμᾶς δημοσίᾳ înaintea poporului fără de au bătut în faţa lumii, pe noi
ἀκατακρίτους, ἀνθρώπους judecată, oameni Romani fiind, care suntem cetăţeni romani şi
῾Ρωμαίους ὑπάρχοντας, ἔβαλον εἰς ne-au pus în temniţă, și acum pe ne-au băgat în temniţă, acum
φυλακήν· καὶ νῦν λάθρα ἡμᾶς ascuns ne scot pe noi? Că nu ne scot afară pe ascuns? Nu
ἐκβάλλουσιν; οὐ γάρ, ἀλλὰ este așa, ci să vie ei să ne aşa! Ci să vină ei înşişi să ne
ἐλθόντες αὐτοὶ ἡμᾶς ἐξαγαγέτωσαν. scoată. scoată afară.
336
Πρ Ιστ-38 ἀνήγγειλαν δὲ τοῖς 38. Și au vestit voivozilor Fapt.16:38. Şi purtătorii de vergi
στρατηγοῖς οἱ ραβδοῦχοι τὰ ῥήματα purtătorii de toiege graiurile au spus judecătorilor aceste
ταῦτα· καὶ ἐφοβήθησαν ἀκούσαντες acestea, și s-au temut auzind că cuvinte. Şi auzind că sunt
ὅτι ῾Ρωμαῖοί εἰσι, Romani sunt. cetăţeni romani, judecătorii s-
au temut.
Πρ Ιστ-39 καὶ ἐλθόντες παρεκάλεσαν 39. Și venind s-au rugat lor, și Fapt.16:39. Şi venind, se rugau de
αὐτούς, καὶ ἐξαγαγόντες ἠρώτων scoţându-i îi pofteau să iasă din ei şi, scoţându-i afară, îi rugau
ἐξελθεῖν τῆς πόλεως. cetate. să plece din cetate.
Πρ Ιστ-40 ἐξελθόντες δὲ ἐκ τῆς 40. Și ieşind din temniţă, au Fapt.16:40. Iar ei, ieşind din
φυλακῆς εἰσῆλθον πρὸς τὴν Λυδίαν, intrat în casa Lidiei, și văzând închisoare, s-au dus în casa
καὶ ἰδόντες τοὺς ἀδελφοὺς pe fraţi, i-au mângâiat pe ei și Lidiei; şi văzând pe fraţi, i-au
παρεκάλεσαν αὐτοὺς καὶ ἐξῆλθον. au ieşit. mângâiat şi au plecat.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΖ CAPITOLUL 17 CAPITOLUL 17

Πρ Ιζ-1 Διοδεύσαντες δὲ τὴν 1. Și trecând prin Amfipoli și Fapt.17:1. Şi după ce au trecut
᾿Αμφίπολιν καὶ ᾿Απολλωνίαν ἦλθον Apollonia, au venit în prin Amfipoli şi prin Apolonia,
εἰς Θεσσαλονίκην, ὅπου ἦν ἡ Thessalonic, unde era au venit la Tesalonic, unde era
συναγωγὴ τῶν ᾿Ιουδαίων. sinagoga Iudeilor. o sinagogă a iudeilor.
Πρ Ιζ-2 κατὰ δὲ τὸ εἰωθὸς τῷ Παύλῳ 2. Și după obiceiul său Pavel a Fapt.17:2. Şi după obiceiul său,
εἰσῆλθε πρὸς αὐτούς, καὶ ἐπὶ intrat la ei, și în trei sâmbete s-a Pavel a intrat la ei şi în trei
σάββατα τρία διελέγετο αὐτοῖς ἀπὸ întrebat cu ei din scripturi, sâmbete le-a grăit din
τῶν γραφῶν, Scripturi,
Πρ Ιζ-3 διανοίγων καὶ παρατιθέμενος 3. Dovedind și arătându-le că se Fapt.17:3. Deschizându-le şi
ὅτι τὸν Χριστὸν ἔδει παθεῖν καὶ cădea lui Hristos să pătimească arătându-le că Hristos trebuia
ἀναστῆναι ἐκ νεκρῶν, καὶ ὅτι οὗτός și să învieze din morţi, și cum că să pătimească şi să învieze din
ἐστιν ὁ Χριστός, ᾿Ιησοῦς ὃν ἐγὼ acesta este Hristos Iisus pe care morţi, şi că Acesta, pe Care vi-
καταγγέλλω ὑμῖν. eu vestesc vouă. L vestesc eu, este Hristosul,
Iisus.
Πρ Ιζ-4 καί τινες ἐξ αὐτῶν ἐπείσθησαν 4. Și unii dintr-înșii au crezut și Fapt.17:4. Şi unii dintre ei au
καὶ προσεκληρώθησαν τῷ Παύλῳ s-au însoţit cu Pavel și cu Sila, și crezut şi au trecut de partea lui
καὶ τῷ Σίλᾳ, τῶν τε σεβομένων mulţime multă din Ellinii cei Pavel şi a lui Sila, şi mare
῾Ελλήνων πολὺ πλῆθος γυναικῶν τε cucernici, și din femeile cele de mulţime de elini închinători la
τῶν πρώτων οὐκ ὀλίγαι. frunte nu puţine. Dumnezeu şi dintre femeile de
Πρ Ιζ-5 Προσλαβόμενοι δὲ οἱ 5. Iar Iudeii cei necredincioşi, frunte nu puţine.
ἀπειθοῦντες ᾿Ιουδαῖοι τῶν umplându-se de pizmă și luând Fapt.17:5. Iar iudeii, umplându-se
ἀγοραίων τινὰς ἄνδρας πονηροὺς lângă ei pe nişte oameni vicleni de invidie şi luând cu ei pe
καὶ ὀχλοποιήσαντες ἐθορύβουν τὴν din cei proşti și făcând gloată, câţiva oameni de rând, răi,
πόλιν, ἐπιστάντες τε τῇ οἰκίᾳ au întărâtat cetatea, și năvălind adunând gloată întărâtau
᾿Ιάσονος ἐζήτουν αὐτοὺς ἀγαγεῖν asupra casei lui Iason, căutau cetatea şi, ducându-se la casa
εἰς τὸν δῆμον· să-i scoată pe ei la norod; lui Iason, căutau să-i scoată
afară, înaintea poporului.
Πρ Ιζ-6 μὴ εὑρόντες δὲ αὐτοὺς ἔσυρον 6. Și neaflând pe ei, trăgeau pe Fapt.17:6. Dar, negăsindu-i, târau
τὸν ᾿Ιάσονα καί τινας ἀδελφοὺς ἐπὶ Iason și pe unii din fraţi la mai pe Iason şi pe câţiva fraţi la
τοὺς πολιτάρχας, βοῶντες ὅτι οἱ marii cetăţii, strigând că: Cei ce mai-marii cetăţii, strigând că
τὴν οἰκουμένην ἀναστατώσαντες au turburat toată lumea, aceştia cei ce au tulburat toată lumea
οὗτοι καὶ ἐνθάδε πάρεισιν, și aicea au venit, au venit şi aici;
Πρ Ιζ-7 οὓς ὑποδέδεκται ᾿Ιάσων· καὶ 7. Pe care i-a primit Iason; și Fapt.17:7. Pe aceştia i-a găzduit
οὗτοι πάντες ἀπέναντι τῶν aceştia toţi împrotiva Iason; şi toţi aceştia lucrează
δογμάτων Καίσαρος πράσσουσι, rânduielilor Chesarului fac, împotriva poruncilor
βασιλέα ἕτερον λέγοντες εἶναι, zicând că este alt împărat Iisus. Cezarului, zicând că este un alt
᾿Ιησοῦν. împărat: Iisus.
Πρ Ιζ-8 ἐτάραξαν δὲ τὸν ὄχλον καὶ 8. Și au turburat pe mulţime și Fapt.17:8. Şi au tulburat mulţimea
τοὺς πολιτάρχας ἀκούοντας ταῦτα, pe mai marii cetăţii care auzeau şi pe mai-marii cetăţii, care
acestea, auzeau acestea.
Πρ Ιζ-9 καὶ λαβόντες τὸ ἱκανὸν παρὰ 9, Și luând multe de la Iason și Fapt.17:9. Şi luând chezăşie de la
337
τοῦ ᾿Ιάσονος καὶ τῶν λοιπῶν de la ceilalţi, au slobozit pe ei. Iason şi de la ceilalţi, le-au dat
ἀπέλυσαν αὐτούς. drumul.
Πρ Ιζ-10 Οἱ δὲ ἀδελφοὶ εὐθέως διὰ τῆς 10. Și fraţii îndată noaptea au Fapt.17:10. Iar fraţii au trimis
νυκτὸς ἐξέπεμψαν τόν τε Παῦλον trimis pe Pavel și pe Sila la îndată, noaptea, la Bereea, pe
καὶ τὸν Σίλαν εἰς Βέροιαν, οἵτινες Veria, care mergând, au intrat în Pavel şi pe Sila care, ajungând
παραγενόμενοι εἰς τὴν συναγωγὴν sinagoga Iudeilor. acolo, au intrat în sinagoga
ἀπῄεσαν τῶν ᾿Ιουδαίων. iudeilor.
Πρ Ιζ-11 οὗτοι δὲ ἦσαν εὐγενέστεροι 11. Și aceştia erau mai de bun Fapt.17:11. Şi aceştia erau mai
τῶν ἐν Θεσσαλονίκῃ, οἵτινες neam decât cei din Thessalonic, buni la suflet decât cei din
ἐδέξαντο τὸν λόγον μετὰ πάσης care au primit cuvântul cu toată Tesalonic; ei au primit
προθυμίας, τὸ καθ᾿ ἡμέραν osârdia, în toate zilele cercând cuvântul cu toată osârdia, în
ἀνακρίνοντες τὰς γραφὰς εἰ ἔχοι scripturile de sunt acestea așa. toate zilele, cercetând
ταῦτα οὕτως. Scripturile, dacă ele sunt aşa.
Πρ Ιζ-12 πολλοὶ μὲν οὖν ἐξ αὐτῶν 12. Mulţi dar dintru dânşii au Fapt.17:12. Au crezut mulţi dintre
ἐπίστευσαν, καὶ τῶν ῾Ελληνίδων crezut, și din femeile Elinilor ei şi dintre femeile de cinste ale
γυναικῶν τῶν εὐσχημόνων καὶ cele de cinste, și din bărbaţi nu elinilor, şi dintre bărbaţi nu
ἀνδρῶν οὐκ ὀλίγοι. puţini. puţini.
Πρ Ιζ-13 ῾Ως δὲ ἔγνωσαν οἱ ἀπὸ τῆς 13. Și dacă au înţeles Iudeii cei Fapt.17:13. Şi când au aflat iudeii
Θεσσαλονίκης ᾿Ιουδαῖοι ὅτι καὶ ἐν din Thessalonic că și în Veria s- din Tesalonic că şi în Bereea s-
τῇ Βεροίᾳ κατηγγέλη ὑπὸ τοῦ a vestit de Pavel cuvântul lui a vestit de către Pavel cuvântul
Παύλου ὁ λόγος τοῦ Θεοῦ, ἦλθον Dumnezeu, au venit și acolo, lui Dumnezeu, au venit şi
κἀκεῖ σαλεύοντες τοὺς ὄχλους. turburând mulţimile. acolo, întărâtând şi tulburând
mulţimile.
Πρ Ιζ-14 εὐθέως δὲ τότε τὸν Παῦλον 14. Și îndată atunci fraţii au Fapt.17:14. Şi atunci îndată fraţii
ἐξαπέστειλαν οἱ ἀδελφοὶ trimis pe Pavel să meargă spre au trimis pe Pavel, ca să
πορεύεσθαι ὡς ἐπὶ τὴν θάλασσαν· mare, și au rămas Sila și Timotei meargă spre mare; iar Sila şi
ὑπέμενον δὲ ὅ τε Σίλας καὶ ὁ acolo. cu Timotei au rămas acolo în
Τιμόθεος ἐκεῖ. Bereea.
Πρ Ιζ-15 οἱ δὲ καθιστῶντες τὸν 15. Iar cei ce grijeau să scape pe Fapt.17:15. Iar cei ce însoţeau pe
Παῦλον ἤγαγον αὐτὸν ἕως Pavel, l-au dus pe el până la Pavel l-au dus până la Atena;
᾿Αθηνῶν, καὶ λαβόντες ἐντολὴν Athina, și luând poruncă către şi luând ei porunci către Sila şi
πρὸς τὸν Σίλαν καὶ Τιμόθεον ἵνα Sila și Timotei ca cum mai Timotei, ca să vină la el cât
ὡς τάχιστα ἔλθωσι πρὸς αὐτόν, curând să vie la el, s-au dus. mai curând, au plecat.
ἐξῄεσαν. 16. Iar în Athina aşteptându-i pe Fapt.17:16. Iar în Atena, pe când
Πρ Ιζ-16 ᾿Εν δὲ ταῖς ᾿Αθήναις ei Pavel, se întărâta întru dânsul Pavel îi aştepta, duhul lui se
ἐκδεχομένου αὐτοὺς τοῦ Παύλου, duhul lui văzând cetatea plină de îndârjea în el, văzând că
παρωξύνετο τὸ πνεῦμα αὐτοῦ ἐν idoli. cetatea este plină de idoli.
αὐτῷ θεωροῦντι κατείδωλον οὖσαν 17. Drept aceea se întreba în Fapt.17:17. Deci discuta în
τὴν πόλιν. sinagogă cu Iudeii și cu cei sinagogă cu iudeii şi cu cei
Πρ Ιζ-17 διελέγετο μὲν οὖν ἐν τῇ credincioşi, și în târg în toate credincioşi, şi în piaţă, în
συναγωγῇ τοῖς ᾿Ιουδαίοις καὶ τοῖς zilele cu cei ce se întâmplau. fiecare zi, cu cei ce erau de
σεβομένοις καὶ ἐν τῇ ἀγορᾷ κατὰ faţă.
πᾶσαν ἡμέραν πρὸς τοὺς 18. Iar unii din filozofii Epicurei Fapt.17:18. Iar unii dintre filozofii
παρατυγχάνοντας. și Stoici se priceau cu el, și unii epicurei şi stoici discutau cu el,
Πρ Ιζ-18 τινὲς δὲ τῶν ᾿Επικουρείων ziceau: Oare ce voieşte acest şi unii ziceau: Ce voieşte, oare,
καὶ τῶν Στοῑκῶν φιλοσόφων semănător de cuvinte să să ne spună acest semănător de
συνέβαλλον αὐτῷ, καί τινες ἔλεγον· grăiască? Iar alţii: Se pare că de cuvinte? Iar alţii ziceau: Se
τί ἂν θέλοι ὁ σπερμολόγος οὗτος streini dumnezei este vestitor; pare că este vestitor de
λέγειν; οἱ δέ· ξένων δαιμονίων căci pe Iisus și învierea lui dumnezei străini, fiindcă
δοκεῖ καταγγελεὺς εἶναι· ὅτι τὸν binevestea lor. binevesteşte pe Iisus şi
᾿Ιησοῦν καὶ τὴν ἀνάστασιν Învierea.
εὐηγγελίζετο αὐτοῖς. 19. Și prinzându-l pe dânsul, l- Fapt.17:19. Şi luându-l cu ei, l-au
Πρ Ιζ-19 ἐπιλαβόμενοί τε αὐτοῦ ἐπὶ τὸν au dus la Ariopag, zicând: Oare dus în Areopag, zicând: Putem
῎Αρειον πάγον ἤγαγον λέγοντες· putem a înţelege ce este această să cunoaştem şi noi ce este
δυνάμεθα γνῶναι τίς ἡ καινὴ αὕτη învăţătură nouă, care de tine se această învăţătură nouă, grăită
ἡ ὑπὸ σοῦ λαλουμένη διδαχή; grăieşte? de tine?
Πρ Ιζ-20 ξενίζοντα γάρ τινα εἰσφέρεις 20. Pentru că streine oarecare Fapt.17:20. Căci tu aduci la auzul
338
εἰς τὰς ἀκοὰς ἡμῶν· βουλόμεθα bagi în auzurile noastre; drept nostru lucruri străine. Voim
οὖν γνῶναι τί ἂν θέλοι ταῦτα εἶναι. aceea voim să ştim ce vor să fie deci să ştim ce vor să fie
acestea. acestea.
Πρ Ιζ-21 ᾿Αθηναῖοι δὲ πάντες καὶ οἱ 21. Că Athinenii toţi și cei streini Fapt.17:21. Toţi atenienii şi
ἐπιδημοῦντες ξένοι εἰς οὐδὲν care mergeau acolo la nimic alt străinii, care locuiau acolo, nu-
ἕτερον εὐκαίρουν ἢ λέγειν τι καὶ nu se zăboveau, fără numai a şi petreceau timpul decât
ἀκούειν καινότερον. zice sau a auzi ceva nou. spunând sau auzind ceva nou.
Πρ Ιζ-22 Σταθεὶς δὲ ὁ Παῦλος ἐν μέσῳ 22. Și stând Pavel în mijlocul Fapt.17:22. Şi Pavel, stând în
τοῦ ᾿Αρείου πάγου ἔφη· ἄνδρες Ariopagului, a zis: Bărbaţi mijlocul Areopagului, a zis:
᾿Αθηναῖοι, κατὰ πάντα ὡς Athineni, întru toate vă văd pe Bărbaţi atenieni, în toate vă
δεισιδαιμονεστέρους ὑμᾶς θεωρῶ. voi ca și cum aţi fi mai cucernici. văd că sunteţi foarte evlavioşi.
Fapt.17:23. Căci străbătând
Πρ Ιζ-23 διερχόμενος γὰρ καὶ 23. Pentru că, trecând și privind cetatea voastră şi privind
ἀναθεωρῶν τὰ σεβάσματα ὑμῶν închinăciunile voastre, am aflat locurile voastre de închinare,
εὗρον καὶ βωμὸν ἐν ᾧ ἐπεγέγραπτο, și un jertfelnic întru care era am aflat şi un altar pe care era
ἀγνώστῳ Θεῷ. ὃν οὖν ἀγνοοῦντες scris: Necunoscutului scris: "Dumnezeului
εὐσεβεῖτε, τοῦτον ἐγὼ καταγγέλλω Dumnezeu. Pe care dară necunoscut". Deci pe Cel pe
ὑμῖν. necunoscându-l voi îl cinstiţi, pe Care voi, necunoscându-L, Îl
acesta eu îl vestesc vouă. cinstiţi, pe Acesta Îl vestesc eu
Πρ Ιζ-24 ὁ Θεὸς ὁ ποιήσας τὸν κόσμον vouă.
καὶ πάντα τὰ ἐν αὐτῷ, οὗτος 24. Dumnezeu care au făcut Fapt.17:24. Dumnezeu, Care a
οὐρανοῦ καὶ γῆς Κύριος ὑπάρχων lumea și toate cele ce sunt într- făcut lumea şi toate cele ce sunt
οὐκ ἐν χειροποιήτοις ναοῖς însa, acesta cerului și în ea, Acesta fiind Domnul
κατοικεῖ, pământului Domn fiind, nu în cerului şi al pământului, nu
biserici făcute de mâini locuieşte în temple făcute de
Πρ Ιζ-25 οὐδὲ ὑπὸ χειρῶν ἀνθρώπων locuiește, mâini,
θεραπεύεται προσδεόμενός τινος, 25. Nici de mâini omeneşti se Fapt.17:25. Nici nu este slujit de
αὐτὸς διδοὺς πᾶσι ζωὴν καὶ πνοὴν slujeşte, având trebuinţă de mâini omeneşti, ca şi cum ar
κατὰ πάντα· ceva, de vreme ce el dă tuturor avea nevoie de ceva, El dând
viaţă și suflare și toate; tuturor viaţă şi suflare şi toate.
Πρ Ιζ-26 ἐποίησέ τε ἐξ ἑνὸς αἵματος 26. Și au făcut dintr-un sânge tot Fapt.17:26. Şi a făcut dintr-un
πᾶν ἔθνος ἀνθρώπων κατοικεῖν ἐπὶ neamul omenesc să locuiască sânge tot neamul omenesc, ca
πᾶν τὸ πρόσωπον τῆς γῆς, ὁρίσας peste toată faţa pământului, să locuiască peste toată faţa
προστεταγμένους καιροὺς καὶ τὰς aşezând vremile cele mai-nainte pământului, aşezând vremile
ὁροθεσίας τῆς κατοικίας αὐτῶν, rânduite și hotarele lăcuinţei lor, cele de mai înainte rânduite şi
hotarele locuirii lor,
Πρ Ιζ-27 ζητεῖν τὸν Κύριον, εἰ ἄρα γε 27. Ca să caute pe Domnul, ca Fapt.17:27. Ca ei să caute pe
ψηλαφήσειαν αὐτὸν καὶ εὕροιεν, doară l-ar simţi pe el și l-ar afla, Dumnezeu, doar L-ar pipăi şi
καί γε οὐ μακρὰν ἀπὸ ἑνὸς ἑκάστου măcar că nu este departe de L-ar găsi, deşi nu e departe de
ἡμῶν ὑπάρχοντα. fiecare din noi. fiecare dintre noi.
28. Căci întru dânsul viem și ne Fapt.17:28. Căci în El trăim şi ne
Πρ Ιζ-28 ἐν αὐτῷ γὰρ ζῶμεν καὶ mişcăm și suntem, precum și mişcăm şi suntem, precum au
κινούμεθα καὶ ἐσμέν, ὡς καί τινες oarecari din poeticii voştri au zis şi unii dintre poeţii voştri:
τῶν καθ᾿ ὑμᾶς ποιητῶν εἰρήκασι· zis: Că al lui și neam suntem. căci ai Lui neam şi suntem.
τοῦ γὰρ καὶ γένος ἐσμέν. 29. Deci de vreme ce neamul lui Fapt.17:29. Fiind deci neamul lui
Dumnezeu suntem, nu suntem Dumnezeu, nu trebuie să
Πρ Ιζ-29 γένος οὖν ὑπάρχοντες τοῦ datori a socoti cum că socotim că dumnezeirea este
Θεοῦ οὐκ ὀφείλομεν νομίζειν Dumnezeu este asemenea asemenea aurului sau
χρυσῷ ἢ ἀργύρῳ ἢ λίθῳ, χαράγματι aurului sau argintului sau argintului sau pietrei cioplite
τέχνης καὶ ἐνθυμήσεως ἀνθρώπου, pietrei, care este cioplitură a de meşteşugul şi de iscusinţa
τὸ θεῖον εἶναι ὅμοιον. meşteşugului și a gândului omului.
omului. Fapt.17:30. Dar Dumnezeu,
Πρ Ιζ-30 τοὺς μὲν οὖν χρόνους τῆς 30. Deci anii neştiinţei acesteia trecând cu vederea veacurile
ἀγνοίας ὑπεριδὼν ὁ Θεὸς τανῦν trecându-i cu vederea neştiinţei, vesteşte acum
παραγγέλλει τοῖς ἀνθρώποις πᾶσι Dumnezeu, acum porunceşte oamenilor ca toţi de
πανταχοῦ μετανοεῖν, tuturor oamenilor pretutindenea pretutindeni să se pocăiască,
să se pocăiască, Fapt.17:31. Pentru că a hotărât o
339
Πρ Ιζ-31 διότι ἔστησεν ἡμέραν ἐν ᾗ 31. Pentru că au pus ziuă întru zi în care va să judece lumea
μέλλει κρίνειν τὴν οἰκουμένην ἐν care va să judece lumea întru întru dreptate, prin Bărbatul pe
δικαιοσύνῃ, ἐν ἀνδρὶ ᾧ ὥρισε, dreptate, prin bărbatul pe care care L-a rânduit, dăruind
πίστιν παρασχὼν πᾶσιν ἀναστήσας mai-nainte L-a rânduit, credinţă tuturor încredinţare, prin
αὐτὸν ἐκ νεκρῶν. dând tuturor înviind pe Dânsul Învierea Lui din morţi.
din morţi. Fapt.17:32. Şi auzind despre
Πρ Ιζ-32 ἀκούσαντες δὲ ἀνάστασιν 32. Iar auzind de învierea învierea morţilor, unii l-au luat
νεκρῶν οἱ μὲν ἐχλεύαζον, οἱ δὲ morţilor, unii îşi băteau joc, iar în râs, iar alţii i-au zis: Te vom
εἶπον· ἀκουσόμεθά σου πάλιν περὶ alţii au zis: Te vom auzi iarăşi asculta despre aceasta şi
τούτου. pe tine pentru aceasta. altădată.
Πρ Ιζ-33 καὶ οὕτως ὁ Παῦλος ἐξῆλθεν 33. Și așa Pavel a ieşit din Fapt.17:33. Astfel Pavel a ieşit din
ἐκ μέσου αὐτῶν. mijlocul lor. mijlocul lor.
Πρ Ιζ-34 τινὲς δὲ ἄνδρες κολληθέντες 34. Iar oarecari bărbaţi, lipindu- Fapt.17:34. Iar unii bărbaţi,
αὐτῷ ἐπίστευσαν, ἐν οἷς καὶ se de el, au crezut, între care era alipindu-se de el, au crezut,
Διονύσιος ὁ ᾿Αρεοπαγίτης καὶ γυνὴ și Dionisie Areopaghitul și o între care şi Dionisie
ὀνόματι Δάμαρις καὶ ἕτεροι σὺν femeie anume Damaris și alţii Areopagitul şi o femeie cu
αὐτοῖς. împreună cu dânşii. numele Damaris, şi alţii
împreună cu ei.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΗ CAPITOLUL 18 CAPITOLUL 18

Πρ Ιη-1 Μετὰ δὲ ταῦτα χωρισθεὶς ὁ 1. Iar după acestea ieşind Fapt.18:1. După acestea Pavel,
Παῦλος ἐκ τῶν ᾿Αθηνῶν ἦλθεν εἰς Pavel din Athina, a venit la plecând din Atena, a venit la
Κόρινθον· Corint. Corint.
Πρ Ιη-2 καὶ εὑρών τινα ᾿Ιουδαῖον 2. Și aflând pe oarecare Iudeu Fapt.18:2. Şi găsind pe un iudeu,
ὀνόματι ᾿Ακύλαν, Ποντικὸν τῷ anume Akila, de neam din Pont, cu numele Acvila, de neam din
γένει, προσφάτως ἐληλυθότα ἀπὸ care de curând venise de la Pont, venit de curând din
τῆς ᾿Ιταλίας, καὶ Πρίσκιλλαν Italia, și pe Priskilla femeia lui, Italia, şi pe Priscila, femeia lui,
γυναῖκα αὐτοῦ, διὰ τὸ διατεταχέναι pentru că a fost poruncit Clavdie pentru că poruncise Claudiu ca
Κλαύδιον χωρίζεσθαι πάντας τοὺς să iasă toţi Iudeii din Roma, a toţi iudeii să plece din Roma, a
᾿Ιουδαίους ἀπὸ τῆς ῾Ρώμης, venit la ei. venit la ei.
προσῆλθεν αὐτοῖς, 3. Și pentru că era de un fel de Fapt.18:3. Şi pentru că erau de
Πρ Ιη-3 καὶ διὰ τὸ ὁμότεχνον εἶναι meşteşug cu ei, a rămas lângă aceeaşi meserie, a rămas la ei
ἔμεινε παρ᾿ αὐτοῖς καὶ εἰργάζετο· dânşii, și lucra; pentru că erau şi lucrau, căci erau făcători de
ἦσαν γὰρ σκηνοποιοὶ τῇ τέχνῃ. făcători de corturi cu corturi.
Πρ Ιη-4 διελέγετο δὲ ἐν τῇ συναγωγῇ meşteşugul. Fapt.18:4. Şi vorbea în sinagogă
κατὰ πᾶν σάββατον, ἔπειθέ τε 4. Și se pricea în sinagogă în în fiecare sâmbătă şi aducea la
᾿Ιουδαίους καὶ ῞Ελληνας. toate sâmbetele și încredinţa și credinţă iudei şi elini.
Πρ Ιη-5 ῾Ως δὲ κατῆλθον ἀπὸ τῆς pe Iudei și pe Ellini. Fapt.18:5. Iar când Sila şi Timotei
Μακεδονίας ὅ τε Σίλας καὶ ὁ 5. Iar dacă s-au pogorât de la au venit din Macedonia, Pavel
Τιμόθεος, συνείχετο τῷ πνεύματι ὁ Macedonia Sila și Timotei, se era prins cu totul de cuvânt,
Παῦλος διαμαρτυρόμενος τοῖς cuprinsese de Duhul Pavel mărturisind iudeilor că Iisus
᾿Ιουδαίοις τὸν Χριστὸν ᾿Ιησοῦν. mărturisind Iudeilor că Iisus este este Hristosul.
Πρ Ιη-6 ἀντιτασσομένων δὲ αὐτῶν καὶ Hristos. Fapt.18:6. Şi stând ei împotrivă şi
βλασφημούντων ἐκτιναξάμενος τὰ 6. Și stând ei împrotivă și hulind, hulind, el, scuturându-şi
ἱμάτια εἶπε πρὸς αὐτούς· τὸ αἷμα scuturându-și hainele a zis către hainele, a zis către ei: Sângele
ὑμῶν ἐπὶ τὴν κεφαλὴν ὑμῶν· dânşii: Sângele vostru asupra vostru asupra capului vostru!
καθαρὸς ἐγώ· ἀπὸ τοῦ νῦν εἰς τὰ capului vostru; curat sunt eu, de Eu sunt curat. De acum înainte
ἔθνη πορεύσομαι. acum la neamuri mă voi duce. mă voi duce la neamuri.
Πρ Ιη-7 καὶ μεταβὰς ἐκεῖθεν ἦλθεν εἰς 7. Și mutându-se de acolo a venit Fapt.18:7. Şi mutându-se de acolo,
οἰκίαν τινὸς ὀνόματι ᾿Ιούστου, la casa oarecăruia, anume Iust, a venit în casa unuia, cu
σεβομένου τὸν Θεόν, οὗ ἡ οἰκία ἦν care cinstea pe Dumnezeu, a numele Titus Iustus, cinstitor al
συνομοροῦσα τῇ συναγωγῇ. căruia casă era alăturea cu lui Dumnezeu, a cărui casă era
sinagoga. alături de sinagogă.
Πρ Ιη-8 Κρίσπος δὲ ὁ ἀρχισυνάγωγος 8. Iar Crisp, mai-marele Fapt.18:8. Dar Crispus, mai-
ἐπίστευσε τῷ Κυρίῳ σὺν ὅλῳ τῷ sinagogii, a crezut în Domnul marele sinagogii, a crezut în
οἴκῳ αὐτοῦ, καὶ πολλοὶ τῶν împreună cu toată casa lui, și Domnul, împreună cu toată
Κορινθίων ἀκούοντες ἐπίστευον mulţi din Corintheni auzind, casa sa; şi mulţi dintre
340
καὶ ἐβαπτίζοντο. credeau și se botezau. corinteni, auzind, credeau şi se
botezau.
Πρ Ιη-9 Εἶπε δὲ ὁ Κύριος δι᾿ ὁράματος 9. Și au zis Domnul în vedenie Fapt.18:9. Şi Domnul a zis lui
ἐν νυκτὶ τῷ Παύλῳ· μὴ φοβοῦ, noaptea lui Pavel: Nu te teme, ci Pavel, noaptea în vedenie: Nu
ἀλλὰ λάλει καὶ μὴ σιωπήσῃς, grăieşte și nu tăcea: te teme, ci vorbeşte şi nu
tăcea,
Πρ Ιη-10 διότι ἐγώ εἰμι μετὰ σοῦ, καὶ 10. Că eu sunt cu tine și nimeni Fapt.18:10. Pentru că Eu sunt cu
οὐδεὶς ἐπιθήσεταί σοι τοῦ κακῶσαί nu se va ispiti asupra ta ca să-ţi tine şi nimeni nu va pune mâna
σε, διότι λαός ἐστί μοι πολὺς ἐν τῇ facă rău, pentru că norod mult pe tine, ca să-ţi facă rău. Căci
πόλει ταύτῃ. este mie în cetatea aceasta. am mult popor în cetatea
aceasta.
Πρ Ιη-11 ἐκάθισέ τε ἐνιαυτὸν καὶ 11. Și a şezut acolo un an și şase Fapt.18:11. Şi a stat în Corint un
μῆνας ἓξ διδάσκων ἐν αὐτοῖς τὸν luni, învăţând întru ei cuvântul an şi şase luni, învăţând între
λόγον τοῦ Θεοῦ. lui Dumnezeu, ei cuvântul lui Dumnezeu.
Πρ Ιη-12 Γαλλίωνος δὲ 12. Și Gallion fiind dregător în Fapt.18:12. Dar pe când Galion
ἀνθυπατεύοντος τῆς ᾿Αχαΐας Ahaia, s-au ridicat toţi Iudeii cu era proconsulul Ahaiei, iudeii
κατεπέστησαν ὁμοθυμαδὸν οἱ un suflet asupra lui Pavel și l-au s-au ridicat toţi într-un cuget
᾿Ιουδαῖοι τῷ Παύλῳ καὶ ἤγαγον dus pe el la divan, împotriva lui Pavel şi l-au adus
αὐτὸν ἐπὶ τὸ βῆμα, la tribunal,
Πρ Ιη-13 λέγοντες ὅτι παρὰ τὸν νόμον 13. Zicând că: Afară de lege Fapt.18:13. Zicând că acesta
οὗτος ἀναπείθει τοὺς ἀνθρώπους acesta îndeamnă pe oameni să caută să convingă pe oameni
σέβεσθαι τὸν Θεόν. cinstească pe Dumnezeu. să se închine lui Dumnezeu,
împotriva legii.
Πρ Ιη-14 μέλλοντος δὲ τοῦ Παύλου 14. Și vrând Pavel să deschiză Fapt.18:14. Şi când Pavel era gata
ἀνοίγειν τὸ στόμα εἶπεν ὁ Γαλλίων gura, a zis Gallion către Iudei: să deschidă gura, Galion a zis
πρὸς τοὺς ᾿Ιουδαίους· εἰ μὲν οὖν ἦν De ar fi vreo nedreptate sau vreo către iudei: Dacă ar fi vreo
ἀδίκημά τι ἢ ῥαδιούργημα faptă rea, o Iudeilor, după nedreptate sau vreo faptă
πονηρόν, ὦ ᾿Ιουδαῖοι, κατὰ λόγον cuviinţă v-aș fi suferit pe voi; vicleană, o, iudeilor, v-aş
ἂν ἠνεσχόμην ὑμῶν· asculta precum se cuvine;
15. Iar de vreme ce este Fapt.18:15. Dar dacă sunt la voi
Πρ Ιη-15 εἰ δὲ ζήτημά ἐστι περὶ λόγου întrebare pentru cuvânt și nedumeriri despre învăţătură şi
καὶ ὀνομάτων καὶ νόμου τοῦ καθ᾿ pentru nume și pentru legea despre nume şi despre legea
ὑμᾶς, ὄψεσθε αὐτοί· κριτὴς γὰρ voastră, veţi căuta voi; pentru voastră, vedeţi-vă voi înşivă de
ἐγὼ τούτων οὐ βούλομαι εἶναι. că judecător acestora eu nu ele. Judecător pentru acestea
Πρ Ιη-16 καὶ ἀπήλασεν αὐτοὺς ἀπὸ τοῦ voi să fiu. eu nu voiesc să fiu.
βήματος. 16. Și i-a gonit pe ei de la divan. Fapt.18:16. Şi i-a izgonit de la
tribunal.
Πρ Ιη-17 ἐπιλαβόμενοι δὲ πάντες οἱ 17. Și apucând toţi Ellinii pe Fapt.18:17. Şi punând mâna toţi
῞Ελληνες Σωσθένην τὸν Sosthen mai marele sinagogii, îl pe Sostene, mai-marele
ἀρχισυνάγωγον ἔτυπτον ἔμπροσθεν băteau înaintea divanului. Și lui sinagogii, îl băteau înaintea
τοῦ βήματος· καὶ οὐδὲν τούτων τῷ Gallion nici o grijă nu era de tribunalului. Dar Galion nu lua
Γαλλίωνι ἔμελεν. acestea. în seamă nimic din acestea;
Πρ Ιη-18 ῾Ο δὲ Παῦλος ἔτι προσμείνας 18. Iar Pavel, încă mai Fapt.18:18. Iar Pavel, după ce a
ἡμέρας ἱκανάς, τοῖς ἀδελφοῖς îngăduind zile multe, stat încă multe zile în Corint,
ἀποταξάμενος ἐξέπλει εἰς τὴν despărţindu-se de la fraţi, a mers şi-a luat rămas bun de la fraţi
Συρίαν, καὶ σὺν αὐτῷ Πρίσκιλλα pe apă la Siria, și împreună cu el şi a plecat cu corabia în Siria,
καὶ ᾿Ακύλας, κειράμενος τὴν Priskilla și Akila, care și-a tuns împreună cu Priscila şi cu
κεφαλὴν ἐν Κεγχρεαῖς· εἶχε γὰρ capul în Keghrees, pentru că Acvila, care şi-a tuns capul la
εὐχήν. avea făgăduinţă. Chenhrea, căci făcuse o
făgăduinţă.
Πρ Ιη-19 κατήντησε δὲ εἰς ῎Εφεσον, 19. Și a sosit în Efes, și pe aceia Fapt.18:19. Şi au sosit la Efes şi
κἀκείνους κατέλιπεν αὐτοῦ, αὐτὸς i-a lăsat acolo, iar el intrând în pe aceia i-a lăsat acolo, iar el,
δὲ εἰσελθὼν εἰς τὴν συναγωγὴν sinagogă, se întreba cu Iudeii. intrând în sinagogă, discuta cu
διελέχθη τοῖς ᾿Ιουδαίοις. iudeii.
Πρ Ιη-20 ἐρωτώντων δὲ αὐτῶν ἐπὶ 20. Și rugându-l ei ca să rămâie Fapt.18:20. Şi rugându-l să
πλείονα χρόνον μεῖναι παρ᾿ αὐτοῖς la dânşii mai multă vreme, nu a rămână la ei mai multă vreme,
οὐκ ἐπένευσεν, voit, n-a voit,
341
Πρ Ιη-21 ἀλλὰ ἀπετάξατο αὐτοῖς 21. Ci s-a despărţit de la ei, Fapt.18:21. Ci, despărţindu-se de
εἰπών· δεῖ με πάντως τὴν ἑορτὴν zicând: Mi se cade cu adevărat ei, a zis: Trebuie, negreşit, ca
τὴν ἐρχομένην ποιῆσαι εἰς ca praznicul cel ce vine să-l fac sărbătoarea care vine s-o fac
῾Ιεροσόλυμα, πάλιν δὲ ἀνακάμψω în Ierusalim, și iarăşi mă voi la Ierusalim, dar, cu voia
πρὸς ὑμᾶς τοῦ Θεοῦ θέλοντος. καὶ întoarce la voi, de va voi Domnului, mă voi întoarce
ἀνήχθη ἀπὸ τῆς ᾿Εφέσου, Dumnezeu. Și a purces de la iarăşi la voi. Şi a plecat de la
Efes. Efes, cu corabia.
Πρ Ιη-22 καὶ κατελθὼν εἰς 22. Și pogorându-se în Kesaria, Fapt.18:22. Şi coborându-se la
Καισάρειαν, ἀναβὰς καὶ suindu-se și închinându-se Cezareea, s-a suit (la
ἀσπασάμενος τὴν ἐκκλησίαν adunării, s-a pogorât la Ierusalim) şi, îmbrăţişând
κατέβη εἰς ᾿Αντιόχειαν, Antiohia. Biserica, s-a coborât la
Antiohia.
Πρ Ιη-23 καὶ ποιήσας χρόνον τινὰ 23. Și făcând acolo câtăva Fapt.18:23. Şi stând acolo câtva
ἐξῆλθε διερχόμενος καθεξῆς τὴν vreme, s-a dus, trecând de rând timp, a plecat, străbătând pe
Γαλατικὴν χώραν καὶ Φρυγίαν, prin ţinutul Galatiei și prin rând ţinutul Galatiei şi Frigia,
ἐπιστηρίζων πάντας τοὺς μαθητάς Frighia, întărind pe toţi ucenicii. întărind pe toţi ucenicii.
Πρ Ιη-24 ᾿Ιουδαῖος δέ τις ᾿Απολλὼς 24. Iar un Iudeu oarecare, Fapt.18:24. Iar un iudeu, cu
ὀνόματι, ᾿Αλεξανδρεὺς τῷ γένει, anume Apollos, Alexandrean de numele Apollo, alexandrin de
ἀνὴρ λόγιος, κατήντησεν εἰς neam, bărbat meşter la cuvânt, a neam, bărbat iscusit la cuvânt,
῎Εφεσον, δυνατὸς ὢν ἐν ταῖς venit în Efes, puternic fiind întru puternic fiind în Scripturi, a
γραφαῖς. scripturi. sosit la Efes.
Πρ Ιη-25 οὗτος ἦν κατηχημένος τὴν 25. Acesta era învăţat în calea Fapt.18:25. Acesta era învăţat în
ὁδὸν τοῦ Κυρίου, καὶ ζέων τῷ Domnului, și fierbând cu duhul, calea Domnului şi, arzând cu
πνεύματι ἐλάλει καὶ ἐδίδασκεν grăia și învăţa cu dinadinsul duhul, grăia şi învăţa drept
ἀκριβῶς τὰ περὶ τοῦ Κυρίου, cele ce sunt pentru Domnul, cele despre Iisus, cunoscând
ἐπιστάμενος μόνον τὸ βάπτισμα ştiind numai botezul lui Ioan. numai botezul lui Ioan.
᾿Ιωάννου·
Πρ Ιη-26 οὗτός τε ἤρξατο 26. Acesta a început a grăi cu Fapt.18:26. Şi el a început să
παρρησιάζεσθαι ἐν τῇ συναγωγῇ. îndrăzneală în sinagogă. Și vorbească, fără sfială, în
ἀκούσαντες δὲ αὐτοῦ ᾿Ακύλας καὶ auzind pe el Akila și Priskilla, l- sinagogă. Auzindu-l, Priscila şi
Πρίσκιλλα προσελάβοντο αὐτὸν καὶ au luat și mai cu amănuntul îi au Acvila l-au luat cu ei şi i-au
ἀκριβέστερον αὐτῷ ἐξέθεντο τὴν spus lui calea lui Dumnezeu. arătat mai cu de-amănuntul
ὁδὸν τοῦ Θεοῦ. calea lui Dumnezeu.
Πρ Ιη-27 βουλομένου δὲ αὐτοῦ 27. Și vrând el să treacă în Fapt.18:27. Şi voind el să treacă
διελθεῖν εἰς τὴν ᾿Αχαi ΐαν Ahaia, îndemnându-se fraţii au în Ahaia, l-au îndemnat fraţii şi
προτρεψάμενοι οἱ ἀδελφοὶ ἔγραψαν scris ucenicilor să-l primească au scris ucenicilor să-l
τοῖς μαθηταῖς ἀποδέξασθαι αὐτόν· pe el, care mergând acolo, mult primească. Şi sosind (în
ὃς παραγενόμενος συνεβάλετο πολὺ a ajutat cu harul celor ce Corint), a ajutat mult cu harul
τοῖς πεπιστευκόσι διὰ τῆς χάριτος· crezuseră; celor ce crezuseră;
Πρ Ιη-28 εὐτόνως γὰρ τοῖς ᾿Ιουδαίοις 28. Pentru că tare înfrunta pe Fapt.18:28. Căci cu tărie şi în faţa
διακατηλέγχετο δημοσίᾳ ἐπιδεικνὺς Iudei înaintea poporului, tuturor, el înfrunta pe iudei,
διὰ τῶν γραφῶν εἶναι τὸν Χριστὸν arătându-le din scripturi că Iisus dovedind din Scripturi că Iisus
᾿Ιησοῦν. este Hristos. este Hristos.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΘ CAPITOLUL 19 CAPITOLUL 19

Πρ Ιθ-1 ᾿Εγένετο δὲ ἐν τῷ τὸν 1. Și a fost când era Apollos Fapt.19:1. Şi pe când Apollo era
᾿Απολλὼ εἶναι ἐν Κορίνθῳ Παῦλον în Corint, Pavel trecând prin în Corint, Pavel, după ce a
διελθόντα τὰ ἀνωτερικὰ μέρη părţile cele de sus a venit în străbătut părţile de sus, a venit
ἐλθεῖν εἰς ῎Εφεσον· καὶ εὑρὼν Efes, și aflând pe oarecari în Efes. Şi găsind câţiva
μαθητάς τινας ucenici, ucenici,
Πρ Ιθ-2 εἶπε πρὸς αὐτούς· εἰ Πνεῦμα 2. A zis către ei: Luat-aţi Duh Fapt.19:2. A zis către ei: Primit-
῞Αγιον ἐλάβετε πιστεύσαντες; οἱ δὲ Sfânt după ce aţi crezut? Iar ei aţi voi Duhul Sfânt când aţi
εἶπον πρὸς αὐτόν· ἀλλ᾿ οὐδὲ εἰ au zis către dânsul: Încă nici de crezut? Iar ei au zis către el:
Πνεῦμα ῞Αγιόν ἐστιν ἠκούσαμεν. este Duh Sfânt am auzit. Dar nici n-am auzit dacă este
Duh Sfânt.
Πρ Ιθ-3 εἶπέ τε πρὸς αὐτούς· εἰς τί οὖν 3. Și a zis către ei: Dar în ce v- Fapt.19:3. Şi el a zis: Deci în ce v-
342
ἐβαπτίσθητε; οἱ δὲ εἶπον· εἰς τὸ ați botezat? Iar ei au zis: În aţi botezat? Ei au zis: În
᾿Ιωάννου βάπτισμα. botezul lui Ioan. botezul lui Ioan.
Πρ Ιθ-4 εἶπε δὲ Παῦλος· ᾿Ιωάννης μὲν 4. Iar Pavel a zis: Ioan a botezat Fapt.19:4. Iar Pavel a zis: Ioan a
ἐβάπτισε βάπτισμα μετανοίας, τῷ botezul pocăinţei, zicând botezat cu botezul pocăinţei,
λαῷ λέγων εἰς τὸν ἐρχόμενον μετ᾿ poporului să creadă întru cela spunând poporului să creadă în
αὐτὸν ἵνα πιστεύσωσι, τοῦτ᾿ ἔστιν ce vine după dânsul, adecă întru Cel ce avea să vină după el,
εἰς τὸν ᾿Ιησοῦν Χριστόν. Hristos Iisus. adică în Iisus Hristos.
Πρ Ιθ-5 ἀκούσαντες δὲ ἐβαπτίσθησαν 5. Și auzind, s-au botezat întru Fapt.19:5. Şi auzind ei, s-au
εἰς τὸ ὄνομα τοῦ Κυρίου ᾿Ιησοῦ. numele Domnului Iisus, botezat în numele Domnului
Iisus.
Πρ Ιθ-6 καὶ ἐπιθέντος αὐτοῖς τοῦ 6. Și punându-și Pavel mâinile Fapt.19:6. Şi punându-şi Pavel
Παύλου τὰς χεῖρας ἦλθε τὸ Πνεῦμα peste ei, au venit Duhul Sfânt mâinile peste ei, Duhul Sfânt a
τὸ ῞Αγιον ἐπ᾿ αὐτούς, ἐλάλουν τε peste dânşii, și grăiau în limbi și venit asupra lor şi vorbeau în
γλώσσαις καὶ προεφήτευον. proroceau. limbi şi prooroceau.
Πρ Ιθ-7 ἦσαν δὲ οἱ πάντες ἄνδρες ὡσεὶ 7. Și erau de toţi bărbaţii ca la Fapt.19:7. Şi erau toţi ca la
δεκαδύο. doisprezece. doisprezece bărbaţi.
Πρ Ιθ-8 Εἰσελθὼν δὲ εἰς τὴν 8. Și el intrând în sinagogă, cu Fapt.19:8. Şi el, intrând în
συναγωγὴν ἐπαρρησιάζετο ἐπὶ îndrăzneală grăia în trei luni, sinagogă, a vorbit cu
μῆνας τρεῖς διαλεγόμενος, καὶ întrebându-se și adeverind cele îndrăzneală timp de trei luni,
πείθων τὰ περὶ τῆς βασιλείας τοῦ de împărăţia lui Dumnezeu. vorbind cu ei şi căutând să-i
Θεοῦ. încredinţeze de împărăţia lui
Dumnezeu.
Πρ Ιθ-9 ὡς δέ τινες ἐσκληρύνοντο καὶ 9. Iar de vreme ce unii se Fapt.19:9. Dar fiindcă unii erau
ἠπείθουν κακολογοῦντες τὴν ὁδὸν împietreau și nu ascultau, grăind învârtoşaţi şi nu credeau,
ἐνώπιον τοῦ πλήθους, ἀποστὰς ἀπ᾿ de rău calea înaintea mulţimii, bârfind calea Domnului
αὐτῶν ἀφώρισε τοὺς μαθητάς, καθ᾿ Pavel depărtându-se de la ei, a înaintea mulţimii, Pavel,
ἡμέραν διαλεγόμενος ἐν τῇ σχολῇ osebit pe ucenici, în toate zilele plecând de la ei, a osebit pe
Τυράννου τινός. pricindu-se în şcoala unuia ucenici, învăţând în fiecare zi
Πρ Ιθ-10 τοῦτο δὲ ἐγένετο ἐπὶ ἔτη δύο, Tirann. în şcoala unuia Tiranus.
ὥστε πάντας τοὺς κατοικοῦντας τὴν 10. Și aceasta s-a făcut în doi Fapt.19:10. Şi acesta a ţinut vreme
᾿Ασίαν ἀκοῦσαι τὸν λόγον τοῦ ani, cât toţi cei ce locuiau în de doi ani, încât toţi, cei ce
Κυρίου ᾿Ιησοῦ, ᾿Ιουδαίους τε καὶ Asia au auzit cuvântul Domnului locuiau în Asia, şi iudei şi elini,
῞Ελληνας. Iisus, și Iudeii și Ellinii. au auzit cuvântul Domnului.
Πρ Ιθ-11 Δυνάμεις τε οὐ τὰς τυχούσας 11. Și puteri nu mici făcea Fapt.19:11. Şi Dumnezeu făcea,
ἐποίει ὁ Θεὸς διὰ τῶν χειρῶν Dumnezeu prin mâinile lui prin mâinile lui Pavel, minuni
Παύλου, Pavel, nemaiîntâlnite.
Πρ Ιθ-12 ὥστε καὶ ἐπὶ τοὺς 12. Cât și peste cei ce erau Fapt.19:12. Încât şi peste cei ce
ἀσθενοῦντας ἐπιφέρεσθαι ἀπὸ τοῦ bolnavi se aduceau de pe trupul erau bolnavi se puneau
χρωτὸς αὐτοῦ σουδάρια ἢ lui măhrămi sau ştergătoare, și ştergare sau şorţuri purtate de
σιμικίνθια καὶ ἀπαλλάσσεσθαι ἀπ᾿ se depărtau de la ei bolile, și Pavel, şi bolile se depărtau de
αὐτῶν τὰς νόσους, τά τε πνεύματα duhurile cele viclene ieşeau ei, iar duhurile cele rele ieşeau
τὰ πονηρὰ ἐξέρχεσθαι ἀπ᾿ αὐτῶν. dintr-înșii. din ei.
Πρ Ιθ-13 ᾿Επεχείρησαν δέ τινες ἀπὸ 13. Și s-au ispitit oarecari din Fapt.19:13. Şi au încercat unii
τῶν περιερχομένων ᾿Ιουδαίων Iudeii cei ce încunjurau jurători, dintre iudeii care cutreierau
ἐξορκιστῶν ὀνομάζειν ἐπὶ τοὺς a chema peste cei ce aveau lumea, scoţând demoni, să
ἔχοντας τὰ πνεύματα τὰ πονηρὰ τὸ duhurile cele viclene numele cheme peste cei ce aveau
ὄνομα τοῦ Κυρίου ᾿Ιησοῦ λέγοντες· Domnului Iisus, zicând: Jurămu- duhuri rele, numele Domnului
ὁρκίζομεν ὑμᾶς τὸν ᾿Ιησοῦν, ὃν ὁ vă pe voi cu Iisus pe care Pavel Iisus, zicând: Vă jur pe Iisus,
Παῦλος κηρύσσει. propovăduiește. pe Care-l propovăduieşte
Pavel!
Πρ Ιθ-14 ἦσαν δέ τινες υἱοὶ Σκευᾶ 14. Și erau şapte feciori ai lui Fapt.19:14. Iar cei care făceau
᾿Ιουδαίου ἀρχιερέως ἑπτὰ οἱ τοῦτο Skeva Iudeului arhiereului care aceasta erau cei şapte fii ai
ποιοῦντες. făceau aceasta. unuia Scheva, arhiereu iudeu.
Πρ Ιθ-15 ἀποκριθὲν δὲ τὸ πνεῦμα τὸ 15. Și răspunzând duhul cel Fapt.19:15. Şi răspunzând, duhul
πονηρὸν εἶπε·τὸν ᾿Ιησοῦν γινώσκω viclean a zis: Pe Iisus cunosc, și cel rău le-a zis: Pe Iisus Îl
καὶ τὸν Παῦλον ἐπίσταμαι· ὑμεῖς pe Pavel ştiu; dar voi cine cunosc şi îl ştiu şi pe Pavel, dar
δὲ τίνες ἐστέ; sunteți? voi cine sunteţi?
343
Πρ Ιθ-16 καὶ ἐφαλλόμενος ἐπ᾿ αὐτοὺς 16. Și sărind asupra lor omul Fapt.19:16. Şi sărind asupra lor
ὁ ἄνθρωπος, ἐν ᾧ ἦν τὸ πνεῦμα τὸ întru care era duhul cel viclean, omul în care era duhul cel rău
πονηρόν, καὶ κατακυριεύσας αὐτῶν și biruind pe ei, s-a întărit şi biruindu-i, s-a întărâtat
ἴσχυσε κατ᾿ αὐτῶν, ὥστε γυμνοὺς asupra lor, cât goli și răniţi au asupra lor, încât ei au fugit goi
καὶ τετραυματισμένους ἐκφυγεῖν ἐκ fugit din casa aceea. şi răniţi din casa aceea.
τοῦ οἴκου ἐκείνου. 17. Și aceasta s-a făcut ştiută la Fapt.19:17. Şi acest lucru s-a
Πρ Ιθ-17 τοῦτο δὲ ἐγένετο γνωστὸν toţi Iudeii și Ellinii cei ce făcut cunoscut tuturor iudeilor
πᾶσιν ᾿Ιουδαίοις τε καὶ ῞Ελλησι locuiau în Efes, și a căzut frică şi elinilor care locuiau în Efes,
τοῖς κατοικοῦσι τὴν ῎Εφεσον, καὶ peste toţi aceia, și se mărea şi frică a căzut peste toţi
ἐπέπεσε φόβος ἐπὶ πάντας αὐτούς, numele Domnului Iisus. aceştia şi se slăvea numele
καὶ ἐμεγαλύνετο τὸ ὄνομα τοῦ Domnului Iisus.
Κυρίου ᾿Ιησοῦ· Fapt.19:18. Şi mulţi dintre cei ce
Πρ Ιθ-18 πολλοί τε τῶν πεπιστευκότων 18. Și mulţi din cei ce crezuseră crezuseră veneau ca să se
ἤρχοντο ἐξομολογούμενοι καὶ veneau de se mărturiseau și mărturisească şi să spună
ἀναγγέλλοντες τὰς πράξεις αὐτῶν. vesteau faptele lor. faptele lor.
Πρ Ιθ-19 ἱκανοὶ δὲ τῶν τὰ περίεργα 19. Și mulţi din cei ce făcuse Fapt.19:19. Iar mulţi dintre cei ce
πραξάντων συνενέγκαντες τὰς vrăjile, aducând cărţile, le făcuseră vrăjitorie, aducând
βίβλους κατέκαιον ἐνώπιον ardeau înaintea tuturor, și au cărţile, le ardeau în faţa
πάντων· καὶ συνεψήφισαν τὰς socotit preţurile lor, și au aflat tuturor. Şi au socotit preţul lor
τιμὰς αὐτῶν καὶ εὗρον ἀργυρίου cincizeci de mii de arginţi. şi au găsit cincizeci de mii de
μυριάδας πέντε. arginţi.
Πρ Ιθ-20 Οὕτω κατὰ κράτος ὁ λόγος 20. Aşa cu tărie cuvântul Fapt.19:20. Astfel creştea cu
τοῦ Κυρίου ηὔξανε καὶ ἴσχυεν. Domnului creştea și se întărea. putere cuvântul Domnului şi se
întărea.
Πρ Ιθ-21 ῾Ως δὲ ἐπληρώθη ταῦτα, 21. Și dacă s-au săvârşit Fapt.19:21. Şi după ce s-au
ἔθετο ὁ Παῦλος ἐν τῷ Πνεύματι acestea, a pus Pavel cu duhul ca săvârşit acestea, Pavel şi-a pus
διελθὼν τὴν Μακεδονίαν καὶ trecând prin Macedonia și în gând să treacă prin
᾿Αχαΐαν πορεύεσθαι εἰς Ahaia, să meargă în Ierusalim, Macedonia şi prin Ahaia şi să
῾Ιερουσαλήμ, εἰπὼν ὅτι μετὰ τὸ zicând că: După ce voi fi acolo, se ducă la Ierusalim , zicând
γενέσθαι με ἐκεῖ δεῖ με καὶ ῾Ρώμην trebuie și Roma să o văd. că: După ce voi fi acolo,
ἰδεῖν. trebuie să văd şi Roma.
Πρ Ιθ-22 ἀποστείλας δὲ εἰς τὴν 22. Și trimiţând la Macedonia Fapt.19:22. Şi trimiţând în
Μακεδονίαν δύο τῶν doi din cei ce slujeau lui, pe Macedonia pe doi dintre cei
διακονούντων αὐτῷ, Τιμόθεον καὶ Timotei și pe Erast, el a rămas care îl slujeau, pe Timotei şi pe
῎Εραστον, αὐτὸς ἐπέσχε χρόνον εἰς câtăva vreme în Asia. Erast, el a rămas o vreme în
τὴν ᾿Ασίαν. Asia.
Πρ Ιθ-23 ᾿Εγένετο δὲ κατὰ τὸν καιρὸν 23. Și s-a făcut în vremea aceea Fapt.19:23. Şi în vremea aceea s-a
ἐκεῖνον τάραχος οὐκ ὀλίγος περὶ tulburare nu puţină pentru calea făcut mare tulburare pentru
τῆς ὁδοῦ. Domnului. calea Domnului.
Πρ Ιθ-24 Δημήτριος γάρ τις ὀνόματι, 24. Pentru că un argintar Fapt.19:24. Căci un argintar, cu
ἀργυροκόπος, ποιῶν ναοὺς oarecare, anume Dimitrie, numele Dimitrie, care făcea
ἀργυροῦς ᾿Αρτέμιδος παρείχετο făcând biserici de argint temple de argint Artemisei şi
τοῖς τεχνίταις ἐργασίαν οὐκ ὀλίγην· Artemidei, da meşterilor lucru da meşterilor săi foarte mare
nu puţin, câştig,
Πρ Ιθ-25 οὓς συναθροίσας καὶ τοὺς 25. Pe care adunându-i și pe cei Fapt.19:25. I-a adunat pe aceştia
περὶ τὰ τοιαῦτα ἐργάτας εἶπεν· ce erau lucrători de unele ca şi pe cei care lucrau unele ca
ἄνδρες, ἐπίστασθε ὅτι ἐκ ταύτης τῆς acestea, a zis: Bărbaţilor, ştiţi că acestea, şi le-a zis: Bărbaţilor,
ἐργασίας ἡ εὐπορία ἡμῶν ἐστι, dintru acest lucru este câştigul ştiţi că din această
nostru îndeletnicire este câştigul
vostru.
Πρ Ιθ-26 καὶ θεωρεῖτε καὶ ἀκούετε ὅτι 26. Și vedeţi și auziţi că nu Fapt.19:26. Şi voi vedeţi şi auziţi
οὐ μόνον ᾿Εφέσου, ἀλλὰ σχεδὸν numai în Efes, ci mai în toată că nu numai în Efes, ci aproape
πάσης τῆς ᾿Ασίας ὁ Παῦλος οὗτος Asia, Pavel acesta multă în toată Asia, Pavel acesta,
πείσας μετέστησεν ἱκανὸν ὄχλον, mulţime învăţând a mutat, convingând, a întors multă
λέγων ὅτι οὐκ εἰσὶ θεοὶ οἱ διὰ zicând că nu sunt dumnezei cei mulţime, zicând că nu sunt
χειρῶν γινόμενοι. ce de mâini se fac. dumnezei cei făcuţi de mâini.
Πρ Ιθ-27 οὐ μόνον δὲ τοῦτο κινδυνεύει 27. Și nu numai această parte a Fapt.19:27. Din aceasta nu numai
344
ἡμῖν τὸ μέρος εἰς ἀπελεγμὸν ἐλθεῖν, noastră se primejduieşte a veni că meseria noastră e în
ἀλλὰ καὶ τὸ τῆς μεγάλης θεᾶς spre defăimare, ci și templul primejdie să ajungă fără
᾿Αρτέμιδος ἱερὸν εἰς οὐθὲν zeiței celei mari Artemida întru trecere, dar şi templul marii
λογισθῆναι, μέλλειν τε καὶ nimic a se socoti, ba încă să se zeiţe Artemisa e în primejdie să
καθαιρεῖσθαι τὴν μεγαλειότητα surpe și mărimea ei, pe care nu mai aibă nici un preţ, iar cu
αὐτῆς, ἣν ὅλη ἡ ᾿Ασία καὶ ἡ toată Asia și lumea o cinsteşte. vremea, mărirea ei - căreia i se
οἰκουμένη σέβεται. închină toată Asia şi toată
28. Și auzind și umplându-se de lumea - să fie doborâtă.
Πρ Ιθ-28 ἀκούσαντες δὲ καὶ γενόμενοι mânie strigau, zicând: Mare este Fapt.19:28. Şi auzind ei şi
πλήρεις θυμοῦ ἔκραζον λέγοντες· Artemida Efesenilor! umplându-se de mânie, strigau
μεγάλη ἡ ῎Αρτεμις ᾿Εφεσίων. zicând: Mare este Artemisa
efesenilor!
Πρ Ιθ-29 καὶ ἐπλήσθη ἡ πόλις ὅλη τῆς 29. Și s-a umplut toată cetatea Fapt.19:29. Şi s-a umplut toată
συγχύσεως, ὥρμησάν τε de tulburare, și s-au pornit toţi cetatea de tulburare şi au
ὁμοθυμαδὸν εἰς τὸ θέατρον într-un suflet la privelişte, pornit într-un cuget la teatru,
συναρπάσαντες Γάῑον καὶ răpind împreună și pe Gaie și pe răpind împreună pe
᾿Αρίσταρχον Μακεδόνας, Aristarh, Makedonenii, macedonenii Gaius şi Aristarh,
συνεκδήμους Παύλου. însoţitorii lui Pavel. însoţitorii lui Pavel.
Πρ Ιθ-30 τοῦ δὲ Παύλου βουλομένου 30. Iar Pavel vrând să intre în Fapt.19:30. Iar Pavel, voind să
εἰσελθεῖν εἰς τὸν δῆμον οὐκ εἴων norod, nu l-au lăsat pe el intre în mijlocul poporului,
αὐτὸν οἱ μαθηταί· ucenicii; ucenicii nu l-au lăsat.
Πρ Ιθ-31 τινὲς δὲ καὶ τῶν ᾿Ασιαρχῶν, 31. Încă și unii din mai-marii Fapt.19:31. Încă şi unii dintre
ὄντες αὐτῷ φίλοι, πέμψαντες πρὸς Asiei, fiind lui prieteni, trimiţând dregătorii Asiei, care îi erau
αὐτὸν παρεκάλουν μὴ δοῦναι la dânsul, îl rugau să nu se dea prieteni, trimiţând la el, îl
ἑαυτὸν εἰς τὸ θέατρον. pe sine în privelişte. rugau să nu se ducă la teatru.
Πρ Ιθ-32 ἄλλοι μὲν οὖν ἄλλο τι 32. Deci alţii strigau altceva; Fapt.19:32. Deci unii strigau una,
ἔκραζον· ἦν γὰρ ἡ ἐκκλησία pentru că era adunarea alţii strigau alta, căci adunarea
συγκεχυμένη, καὶ οἱ πλείους οὐκ turburată, și cei mai mulţi nu era învălmăşită, iar cei mai
ᾔδεισαν τίνος ἕνεκεν ştiau pentru ce s-au adunat. mulţi nu ştiau pentru ce s-au
συνεληλύθεισαν. adunat acolo.
Πρ Ιθ-33 ἐκ δὲ τοῦ ὄχλου προεβίβασαν 33. Iar din mulţime au scos Fapt.19:33. Iar unii din mulţime l-
᾿Αλέξανδρον, προβαλλόντων αὐτὸν înainte pe Alexandru, punându-l au smuls pe Alexandru, pe care
τῶν ᾿Ιουδαίων· ὁ δὲ ᾿Αλέξανδρος pe el înainte Iudeii; iar l-au împins înainte iudeii. Iar
κατασείσας τὴν χεῖρα ἤθελεν Alexandru făcând cu mâna, el, făcând semn cu mâna, voia
ἀπολογεῖσθαι τῷ δήμῳ· vroia să răspundă poporului. să se apere înaintea poporului.
Πρ Ιθ-34 ἐπιγνόντες δὲ ὅτι ᾿Ιουδαῖός 34. Iar cunoscând că este Iudeu, Fapt.19:34. Şi cunoscând ei că
ἐστι, φωνὴ ἐγένετο μία ἐκ πάντων, un glas s-a făcut de către toţi, este iudeu, toţi într-un glas au
ὡς ἐπὶ ὥρας δύο κραζόντων· care ca vreo două ceasuri strigat aproape două ceasuri:
μεγάλη ἡ ῎Αρτεμις ᾿Εφεσίων. striga: Mare este Artemida Mare este Artemisa efesenilor!
Efesenilor! Fapt.19:35. Iar secretarul,
Πρ Ιθ-35 καταστείλας δὲ ὁ γραμματεὺς 35. Iar logofătul potolind potolind mulţimea, a zis:
τὸν ὄχλον φησίν· ἄνδρες ᾿Εφέσιοι, mulţimea a zis: Bărbaţi Efeseni, Bărbaţi efeseni, cine este, între
τίς γάρ ἐστιν ἄνθρωπος ὃς οὐ cine este omul acela care nu ştie oameni, care să nu ştie că
γινώσκει τὴν ᾿Εφεσίων πόλιν că cetatea Efesenilor este cetatea efesenilor este
νεωκόρον οὖσαν τῆς μεγάλης θεᾶς purtătoare de grijă a templului păzitoarea templului Artemisei
᾿Αρτέμιδος καὶ τοῦ Διοπετοῦς; Artemidei, zeiței celei mari și a celei mari şi a statuii ei, căzută
chipului ei? din cer?
Πρ Ιθ-36 ἀναντιρρήτων οὖν ὄντων 36. Deci fără de îndoială fiind Fapt.19:36. Deci, acestea fiind
τούτων δέον ἐστὶν ὑμᾶς acestea, se cuvine voi să vă mai presus de orice îndoială,
κατεσταλμένους ὑπάρχειν καὶ astâmpăraţi, și nimic cu trebuie să vă liniştiţi şi să nu
μηδὲν προπετὲς πράσσειν. obrăznicie să nu faceţi. faceţi nimic cu uşurinţă.
Πρ Ιθ-37 ἠγάγετε γὰρ τοὺς ἄνδρας 37. Că aţi adus pe bărbaţii Fapt.19:37. Căci aţi adus pe
τούτους οὔτε ἱεροσύλους οὔτε aceştia, nici furi de cele sfinte bărbaţii aceştia, care nu sunt
βλασφημοῦντας τὴν θεὰν ὑμῶ fiind, nici hulind pe zeița nici furi de cele sfinte, nici nu
voastră. hulesc pe zeiţa voastră.
Πρ Ιθ-38 εἰ μὲν οὖν Δημήτριος καὶ οἱ 38. Iar de are Dimitrie și cei Fapt.19:38. Deci dacă Dimitrie şi
σὺν αὐτῷ τεχνῖται ἔχουσι πρός τινα împreună cu el meşteri către meşterii cei împreună cu el au
345
λόγον, ἀγοραῖοι ἄγονται καὶ cineva cuvânt, judecători sunt și vreo plângere împotriva cuiva,
ἀνθύπατοί εἰσιν, ἐγκαλείτωσαν dregători; pârască-se unul pe au judecători şi proconsuli
ἀλλήλοις. altul. care să judece, şi să se cheme
în judecată unii pe alţii.
Πρ Ιθ-39 εἰ δέ τι περὶ ἑτέρων 39. Iar dacă pentru altceva Fapt.19:39. Iar dacă urmăriţi
ἐπιζητεῖτε, ἐν τῇ ἐννόμῳ ἐκκλησίᾳ cercaţi, în adunarea cea legiuită altceva, se va hotărî în
ἐπιλυθήσεται. se va dezlega. adunarea cea legiuită,
Πρ Ιθ-40 καὶ γὰρ κινδυνεύομεν 40. Pentru că ne primejduim să Fapt.19:40. Căci noi suntem în
ἐγκαλεῖσθαι στάσεως περὶ τῆς ne învinuim de zarvă pe ziua de primejdie să fim învinuiţi de
σήμερον, μηδενὸς αἰτίου astăzi, fiindcă nici o pricină nu răscoală pentru ziua de azi,
ὑπάρχοντος περὶ οὗ δυνησόμεθα este pentru care am putea să fiindcă nu avem nici o pricină
ἀποδοῦναι λόγον τῆς συστροφῆς dăm seamă de turburarea pentru care am putea da seama
ταύτης. aceasta. de tulburarea aceasta.
Πρ Ιθ-41 καὶ ταῦτα εἰπὼν ἀπέλυσε τὴν 41. Și aceasta zicând, a slobozit Fapt.19:41. Zicând acestea, a
ἐκκλησίαν. adunarea. slobozit adunarea.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Κ CAPITOLUL 20 CAPITOLUL 20

Πρ Κ-1 Μετὰ δὲ τὸ παύσασθαι τὸν 1. Iar după ce a încetat Fapt.20:1. Iar după ce a încetat
θόρυβον προσκαλεσάμενος ὁ gâlceava, chemând Pavel pe tulburarea, Pavel, chemând pe
Παῦλος τοὺς μαθητὰς καὶ ucenici și închinându-se lor, a ucenici şi dându-le îndemnuri,
ἀσπασάμενος ἐξῆλθε πορευθῆναι ieşit să meargă în Macedonia. după ce şi-a luat rămas bun, a
εἰς Μακεδονίαν. ieşit să meargă în Macedonia.
Πρ Κ-2 διελθὼν δὲ τὰ μέρη ἐκεῖνα καὶ 2. Și trecând prin părţile acelea Fapt.20:2. Şi străbătând acele
παρακαλέσας αὐτοὺς λόγῳ πολλῷ și mângâind pe ei cu cuvinte părţi şi dând ucenicilor multe
ἦλθεν εἰς τὴν ῾Ελλάδα· multe, a venit în Ellada, sfaturi şi îndemnuri, a sosit în
Grecia.
Πρ Κ-3 ποιήσας τε μῆνας τρεῖς, 3. Și făcând acolo trei luni, Fapt.20:3. Şi a stat acolo trei luni.
γενομένης αὐτῷ ἐπιβουλῆς ὑπὸ τῶν fiindcă s-a făcut vicleşug asupra Dar când era să plece pe apă
᾿Ιουδαίων μέλλοντι ἀνάγεσθαι εἰς lui despre Iudei, vrând el să se în Siria, iudeii au uneltit
τὴν Συρίαν, ἐγένετο γνώμη τοῦ suie în Siria, s-a făcut socoteală împotriva vieţii lui, iar el s-a
ὑποστρέφειν διὰ Μακεδονίας. să se întoarcă prin Macedonia. hotărât să se întoarcă prin
Macedonia.
Πρ Κ-4 συνείπετο δὲ αὐτῷ ἄχρι τῆς 4. Și mergea împreună cu el Fapt.20:4. Şi mergeau împreună
᾿Ασίας Σώπατρος Βεροιαῖος, până la Asia Sosipatru Verianul, cu el, până în Asia, Sosipatru
Θεσσαλονικέων δὲ ᾿Αρίσταρχος καὶ și din Thessalonikeni, Aristarh și al lui Piru din Bereea, Aristarh
Σεκοῦνδος, καὶ Γάῑος Δερβαῖος καὶ Secund, și Gaie Dervianul și şi Secundus din Tesalonic şi
Τιμόθεος, ᾿Ασιανοὶ δὲ Τυχικὸς καὶ Timotei, iar din Asia, Tihic și Gaius din Derbe şi Timotei, iar
Τρόφιμος. Trofim. din Asia: Tihic şi Trofim.
Πρ Κ-5 οὗτοι προελθόντες ἔμενον ἡμᾶς 5. Aceştia mergând înainte ne-au Fapt.20:5. Aceştia, plecând
ἐν Τρῳάδι· aşteptat pe noi în Troada. înainte, ne-au aşteptat în Troa.
Πρ Κ-6 ἡμεῖς δὲ ἐξεπλεύσαμεν μετὰ τὰς 6. Iar noi, după zilele azimelor, Fapt.20:6. Iar noi, după zilele
ἡμέρας τῶν ἀζύμων ἀπὸ Φιλίππων am mers pe apă de la Filippi, și Azimelor, am pornit cu corabia
καὶ ἤλθομεν πρὸς αὐτοὺς εἰς τὴν în cinci zile am venit la ei în de la Filipi şi în cinci zile am
Τρῳάδα ἄχρις ἡμερῶν πέντε, οὗ Troada, unde am zăbovit şapte sosit la ei în Troa, unde am
διετρίψαμεν ἡμέρας ἑπτά. zile. rămas şapte zile.
Fapt.20:7. În ziua întâi a
Πρ Κ-7 ᾿Εν δὲ τῇ μιᾷ τῶν σαββάτων 7. Iar întru cea una dintru săptămânii (Duminică)
συνηγμένων τῶν μαθητῶν κλάσαι sâmbete, adunaţi fiind ucenicii adunându-ne noi să frângem
ἄρτον, ὁ Παῦλος διελέγετο αὐτοῖς, să frângă pâine, Pavel vorbea cu pâinea, Pavel, care avea de
μέλλων ἐξιέναι τῇ ἐπαύριον, dânşii, vrând să purceadă a gând să plece a doua zi, a
παρέτεινέ τε τὸν λόγον μέχρι doua zi; și a lungit cuvântul început să le vorbească şi a
μεσονυκτίου. până la miezul nopţii. prelungit cuvântul lui până la
miezul nopţii.
Πρ Κ-8 ἦσαν δὲ λαμπάδες ἱκαναὶ ἐν τῷ 8. Și erau făclii multe în foişor Fapt.20:8. Iar în camera de sus,
ὑπερῴῳ οὗ ἦμεν συνηγμένοι· sus unde erau adunaţi. unde erau adunaţi, erau multe
lumini aprinse.
Πρ Κ-9 καθήμενος δέ τις νεανίας 9. Și şezând un tinerel anume Fapt.20:9. Dar un tânăr cu numele
346
ὀνόματι Εὔτυχος ἐπὶ τῆς θυρίδος, Evtih într-o fereastră, cuprins Eutihie, şezând pe fereastră, pe
καταφερόμενος ὕπνῳ βαθεῖ fiind de somn greu, vorbind când Pavel ţinea lungul său
διαλεγομένου τοῦ Παύλου ἐπὶ Pavel de multe, plecându-se de cuvânt, a adormit adânc şi,
πλεῖον, κατενεχθεὶς ἀπὸ τοῦ ὕπνου somn, a căzut jos din casa de sus doborât de somn, a căzut jos de
ἔπεσεν ἀπὸ τοῦ τριστέγου κάτω καί cea din rândul al treilea și l-au la catul al treilea, şi l-au
ἦρθη νεκρός luat mort. ridicat mort.
Πρ Κ-10 καταβὰς ὁ Παύλος ἐπέπεσεν 10. Iar Pavel pogorându-se, a Fapt.20:10. Iar Pavel, coborându-
ἐπ᾿ αὐτῷ καὶ συμπεριλαβὼν εἶπε· căzut peste el, și îmbrăţişându-l se, s-a plecat peste el şi,
μὴ θορυβεῖσθε· ἡ γὰρ ψυχὴ αὐτοῦ a zis: Nu vă turburaţi, că sufletul luându-l în braţe, a zis: Nu vă
ἐν αὐτῷ ἐστιν. lui într-însul este tulburaţi, căci sufletul lui este
în el.
Πρ Κ-11 ἀναβὰς δὲ καὶ κλάσας ἄρτον 11. Și suindu-se și frângând Fapt.20:11. Şi suindu-se şi
καὶ γευσάμενος, ἐφ᾿ ἱκανόν τε pâine, și mâncând și mult frângând pâinea şi mâncând, a
ὁμιλήσας ἄχρις αὐγῆς, οὕτως vorbind cu ei până la ziuă, așa a vorbit cu ei mult până în zori,
ἐξῆλθεν. ieşit. şi atunci a plecat.
Πρ Κ-12 ἤγαγον δὲ τὸν παῖδα ζῶντα, 12. Iar pe copil l-a adus viu, și s- Fapt.20:12. Iar pe tânăr l-au adus
καὶ παρεκλήθησαν οὐ μετρίως. au mângâiat nu puţin. viu şi foarte mult s-au
Πρ Κ-13 ῾Ημεῖς δὲ προελθόντες ἐπὶ τὸ mângâiat.
πλοῖον ἀνήχθημεν εἰς τὴν ῎Ασσον, 13. Iar noi venind la corabie, am Fapt.20:13. Iar noi, venind la
ἐκεῖθεν μέλλοντες ἀναλαμβάνειν mers la Asson, de acolo vrând ca corabie, am plutit spre Asson,
τὸν Παῦλον· οὕτω γὰρ ἦν să luăm pe Pavel, pentru că așa ca să luăm de acolo pe Pavel,
διατεταγμένος, μέλλων αὐτὸς era rânduit, vrând el să meargă căci astfel rânduise el, voind să
πεζεύειν. pe uscat, pedestru. meargă pe jos.
Πρ Κ-14 ὡς δὲ συνέβαλεν ἡμῖν εἰς τὴν 14. Și dacă s-a întâlnit cu noi la Fapt.20:14. După ce s-a întâlnit
῎Ασσον, ἀναλαβόντες αὐτὸν Asson, luându-l pe el am venit la cu noi la Asson, luându-l cu
ἤλθομεν εἰς Μυτιλήνην· Mitilini. noi, am venit la Mitilene.
15. Și de acolo înotând cu Fapt.20:15. Şi de acolo, mergând
Πρ Κ-15 κἀκεῖθεν ἀποπλεύσαντες τῇ corabia, a doua zi am sosit în cu corabia, am sosit a doua zi
ἐπιούσῃ κατηντήσαμεν ἀντικρὺ preajma Hiului, și în cealaltă zi în faţa insulei Hios. Iar în ziua
Χίου, τῇ δὲ ἑτέρᾳ παρεβάλομεν εἰς am ajuns în Samos, și râmâind următoare, am ajuns în Samos
Σάμον, καὶ μείναντες ἐν Τρωγυλίῳ în Troghillion, a doua zi am şi, după ce am poposit la
τῇ ἐχομένῃ ἤλθομεν εἰς Μίλητον. venit la Milit. Troghilion, a doua zi am venit
la Milet.
Πρ Κ-16 ἔκρινε γὰρ ὁ Παῦλος 16. Pentru că a socotit Pavel să Fapt.20:16. Căci Pavel hotărâse
παραπλεῦσαι τὴν ῎Εφεσον, ὅπως μὴ treacă Efesul, ca să nu i se facă să treacă pe apă pe lângă Efes,
γένηται αὐτῷ χρονοτριβῆσαι ἐν τῇ lui să zăbovească în Asia, că se ca să nu i se întârzie în Asia,
᾿Ασίᾳ· ἔσπευδε γάρ, εἰ δυνατὸν ἦν grăbea de ar putea în ziua pentru că se grăbea să fie,
αὐτῷ, τὴν ἡμέραν τῆς πεντηκοστῆς praznicului a cincizeci de zile să dacă i-ar fi cu putinţă, la
γενέσθαι εἰς ῾Ιεροσόλυμα fie în Ierusalim. Ierusalim , de ziua
Cincizecimii.
Πρ Κ-17 ᾿Απὸ δὲ τῆς Μιλήτου πέμψας 17. Și din Milit trimiţând în Efes, Fapt.20:17. Şi trimiţând din Milet
εἰς ῎Εφεσον μετεκαλέσατο τοὺς a chemat pe presviterii Bisericii. la Efes, a chemat la sine pe
πρεσβυτέρους τῆς ἐκκλησίας. preoţii Bisericii.
Πρ Κ-18 ὡς δὲ παρεγένοντο πρὸς 18. Și dacă au venit la el, a zis Fapt.20:18. Şi când ei au venit la
αὐτόν, εἶπεν αὐτοῖς· ὑμεῖς lor: Voi ştiţi din ziua cea dintâi el, le-a zis: Voi ştiţi cum m-am
ἐπίστασθε, ἀπὸ πρώτης ἡμέρας ἀφ᾿ întru care am intrat în Asia, cum purtat cu voi, în toată vremea,
ἧς ἐπέβην εἰς τὴν ᾿Ασίαν, πῶς μεθ᾿ am fost cu voi în toată vremea, din ziua cea dintâi, când am
ὑμῶν τὸν πάντα χρόνον ἐγενόμην, venit în Asia,
Πρ Κ-19 δουλεύων τῷ Κυρίῳ μετὰ 19. Slujind Domnului cu toată Fapt.20:19. Slujind Domnului cu
πάσης ταπεινοφροσύνης καὶ smerenia și cu multe lacrămi și toată smerenia şi cu multe
πολλῶν δακρύων καὶ πειρασμῶν ispite care mi s-au întâmplat mie lacrimi şi încercări care mi s-
τῶν συμβάντων μοι ἐν ταῖς întru vicleşugurile Iudeilor, au întâmplat prin uneltirile
ἐπιβουλαῖς τῶν ᾿Ιουδαίων, iudeilor.
Πρ Κ-20 ὡς οὐδὲν ὑπεστειλάμην τῶν 20. Cum nimic n-am tăcut din Fapt.20:20. Şi cum n-am ascuns
συμφερόντων τοῦ μὴ ἀναγγεῖλαι cele de folos să nu vestesc vouă nimic din cele folositoare, ca să
ὑμῖν καὶ διδάξαι ὑμᾶς δημοσίᾳ καὶ și să învăţ pe voi înaintea nu vi le vestesc şi să nu vă
κατ᾿ οἴκους, poporului și prin case, învăţ, fie înaintea poporului, fie
347
prin case,
Πρ Κ-21 διαμαρτυρόμενος ᾿Ιουδαίοις 21. Mărturisind și Iudeilor și Fapt.20:21. Mărturisind şi
τε καὶ ῞Ελλησι τὴν εἰς τὸν Θεὸν Ellinilor pocăinţa cea către iudeilor şi elinilor întoarcerea
μετάνοιαν καὶ πίστιν τὴν εἰς τὸν Dumnezeu și credinţa cea întru la Dumnezeu prin pocăinţă şi
Κύριον ἡμῶν ᾿Ιησοῦν Χριστόν. Domnul nostru Iisus Hristos. credinţa în Domnul nostru Iisus
Hristos.
Πρ Κ-22 καὶ νῦν ἰδοὺ ἐγὼ δεδεμένος 22. Și acum iată eu legat fiind cu Fapt.20:22. Iar acum iată că fiind
τῷ πνεύματι πορεύομαι εἰς Duhul, merg în Ierusalim, eu mânat de Duhul, merg la
῾Ιερουσαλήμ, τὰ ἐν αὐτῇ neştiind cele ce mi se vor Ierusalim , neştiind cele ce mi
συναντήσοντά μοι μὴ εἰδώς, întâmpla mie întru el, se vor întâmpla acolo,
Πρ Κ-23 πλὴν ὅτι τὸ Πνεῦμα τὸ ῞Αγιον 23. Fără numai că Duhul cel Fapt.20:23. Decât numai că Duhul
κατὰ πόλιν διαμαρτύρεται λέγον ὅτι Sfânt prin cetăţi mărturiseşte, Sfânt mărturiseşte prin cetăţi,
δεσμά με καὶ θλίψεις μένουσιν. zicând că legături și necazuri pe spunându-mi că mă aşteaptă
mine mă aşteaptă. lanţuri şi necazuri.
Πρ Κ-24 ἀλλ᾿ οὐδενὸς λόγον ποιοῦμαι 24. Ci nici de una nu bag seamă, Fapt.20:24. Dar nimic nu iau în
οὐδὲ ἔχω τὴν ψυχήν μου τιμίαν nici am sufletul meu cinstit mie, seamă şi nu pun nici un preţ pe
ἐμαυτῷ, ὡς τελειῶσαι τὸν δρόμον fără numai ca să săvârşesc sufletul meu, numai să
μου μετὰ χαρᾶς καὶ τὴν διακονίαν alergarea mea cu bucurie și împlinesc calea mea şi slujba
ἣν ἔλαβον παρὰ τοῦ Κυρίου ᾿Ιησοῦ, slujba care am luat de la mea pe care am luat-o de la
διαμαρτύρασθαι τὸ εὐαγγέλιον τῆς Domnul Iisus, a mărturisi Domnul Iisus, de a mărturisi
χάριτος τοῦ Θεοῦ. evanghelia harului lui Evanghelia harului lui
Dumnezeu. Dumnezeu.
Πρ Κ-25 καὶ νῦν ἰδοὺ ἐγὼ οἶδα ὅτι 25. Și acum iată eu ştiu că nu Fapt.20:25. Şi acum, iată, eu ştiu
οὐκέτι ὄψεσθε τὸ πρόσωπόν μου veţi mai vedea faţa mea voi toţi, că voi toţi, printre care am
ὑμεῖς πάντες, ἐν οἷς διῆλθον pe la care am trecut petrecut propovăduind
κηρύσσων τὴν βασιλείαν τοῦ Θεοῦ. propovăduind împărăţia lui împărăţia lui Dumnezeu, nu
Dumnezeu. veţi mai vedea faţa mea.
Πρ Κ-26 διὸ μαρτύρομαι ὑμῖν ἐν τῇ 26. Pentru aceea mărturisesc Fapt.20:26. Pentru aceea vă
σήμερον ἡμέρᾳ ὅτι καθαρὸς ἐγὼ vouă în ziua de astăzi, că curat mărturisesc în ziua de astăzi că
ἀπὸ τοῦ αἵματος πάντων· sunt eu de sângele tuturor; sunt curat de sângele tuturor.
Πρ Κ-27 οὐ γὰρ ὑπεστειλάμην τοῦ μὴ 27. Pentru că nu m-am ferit ca Fapt.20:27. Căci nu m-am ferit să
ἀναγγεῖλαι ὑμῖν πᾶσαν τὴν βουλὴν să nu vă vestesc vouă tot sfatul vă vestesc toată voia lui
τοῦ Θεοῦ. lui Dumnezeu. Dumnezeu.
Πρ Κ-28 προσέχετε οὖν ἑαυτοῖς καὶ 28. Drept aceea, luaţi aminte de Fapt.20:28. Drept aceea, luaţi
παντὶ τῷ ποιμνίῳ ἐν ᾧ ὑμᾶς τὸ voi și de toată turma întru care aminte de voi înşivă şi de toată
Πνεῦμα τὸ ῞Αγιον ἔθετο Duhul Sfânt au pus pe voi turma, întru care Duhul Sfânt
ἐπισκόπους, ποιμαίνειν τὴν episcopi, ca să păstoriţi biserica v-a pus pe voi episcopi, ca să
ἐκκλησίαν τοῦ Κυρίου καὶ Θεοῦ, ἣν lui Dumnezeu, care o au câştigat păstraţi Biserica lui Dumnezeu,
περιεποιήσατο διὰ τοῦ ἰδίου cu sângele său. pe care a câştigat-o cu însuşi
αἵματος. sângele Său.
Πρ Κ-29 ἐγὼ γὰρ οἶδα τοῦτο, ὅτι 29. Că eu ştiu aceasta, că după Fapt.20:29. Căci eu ştiu aceasta,
εἰσελεύσονται μετὰ τὴν ἄφιξίν μου ducerea mea vor intra lupi grei că după plecare mea vor intra,
λύκοι βαρεῖς εἰς ὑμᾶς μὴ întru voi, care nu vor cruţa între voi, lupi îngrozitori, care
φειδόμενοι τοῦ ποιμνίου turma. nu vor cruţa turma.
Πρ Κ-30 καὶ ἐξ ὑμῶν αὐτῶν 30. Și dintru voi înşivă se vor Fapt.20:30. Şi dintre voi înşivă se
ἀναστήσονται ἄνδρες λαλοῦντες scula bărbaţi, grăind vor ridica bărbaţi, grăind
διεστραμμένα τοῦ ἀποσπᾶν τοὺς îndărătnicii, ca să tragă pe învăţături răstălmăcite, ca să
μαθητὰς ὀπίσω αὐτῶν. ucenici după dânşii. tragă pe ucenici după ei.
Πρ Κ-31 διὸ γρηγορεῖτε, 31. Pentru aceea privegheaţi Fapt.20:31. Drept aceea,
μνημονεύοντες ὅτι τριετίαν νύκτα aducându-vă aminte că trei ani privegheaţi, aducându-vă
καὶ ἡμέραν οὐκ ἐπαυσάμην μετὰ noaptea și ziua n-am încetat cu aminte că, timp de trei ani, n-
δακρύων νουθετῶν ἕνα ἕκαστον. lacrămi învăţând pe unul fiecare am încetat noaptea şi ziua să
din voi. vă îndemn, cu lacrimi, pe
Πρ Κ-32 καὶ τὰ νῦν παρατίθεμαι ὑμᾶς, 32. Și acum vă încredinţez pe fiecare dintre voi.
ἀδελφοί, τῷ Θεῷ καὶ τῷ λόγῳ τῆς voi, fraţilor, lui Dumnezeu și Fapt.20:32. Şi acum vă încredinţez
χάριτος αὐτοῦ τῷ δυναμένῳ cuvântului harului lui, care lui Dumnezeu şi cuvântului
ἐποικοδομῆσαι καὶ δοῦναι ὑμῖν poate să vă zidească și să vă dea harului Său, cel ce poate să vă
348
κληρονομίαν ἐν τοῖς ἡγιασμένοις vouă moştenire între toţi cei zidească şi să vă dea moştenire
πᾶσιν. sfinţiţi. între toţi cei sfinţiţi.
Πρ Κ-33 ἀργυρίου ἢ χρυσίου ἢ 33. Argintul sau aurul sau haina Fapt.20:33. Argint, sau aur, sau
ἱματισμοῦ οὐδενὸς ἐπεθύμησα· nici a unuia n-am poftit. haină, n-am poftit de la
nimeni;
Πρ Κ-34 αὐτοὶ γινώσκετε ὅτι ταῖς 34. Singuri voi ştiţi că Fapt.20:34. Voi înşivă ştiţi că
χρείαις μου καὶ τοῖς οὖσι μετ᾿ ἐμοῦ trebuinţelor mele și celora ce mâinile acestea au lucrat
ὑπηρέτησαν αἱ χεῖρες αὗται sunt cu mine au slujit mâinile pentru trebuinţele mele şi ale
acestea. celor ce erau cu mine.
Πρ Κ-35 πάντα ὑπέδειξα ὑμῖν ὅτι οὕτω 35. Toate am arătat vouă, că așa Fapt.20:35. Toate vi le-am arătat,
κοπιῶντας δεῖ ἀντιλαμβάνεσθαι ostenindu-vă se cade să ajutaţi căci ostenindu-vă astfel,
τῶν ἀσθενούντων, μνημονεύειν τε celor slabi, aducându-vă aminte trebuie să ajutaţi pe cei slabi şi
τῶν λόγων τοῦ Κυρίου ᾿Ιησοῦ, ὅτι de cuvântul Domnului Iisus, că să vă aduceţi aminte de
αὐτὸς εἶπε· μακάριόν ἐστι μᾶλλον el au zis: Mai fericit este a da cuvintele Domnului Iisus, căci
διδόναι ἢ λαμβάνειν. decât a lua. El a zis: Mai fericit este a da
decât a lua.
Πρ Κ-36 καὶ ταῦτα εἰπών, θεὶς τὰ 36. Și acestea zicând, plecând Fapt.20:36. Şi după ce a spus
γόνατα αὐτοῦ σὺν πᾶσιν αὐτοῖς genunchele sale, împreună cu acestea, plecându-şi genunchii,
προσηύξατο. toţi cu ei s-au rugat. s-a rugat împreună cu toţi
Πρ Κ-37 ἱκανὸς δὲ ἐγένετο κλαυθμὸς 37. Și multă plângere a fost aceştia.
πάντων, καὶ ἐπιπεσόντες ἐπὶ τὸν tuturor, și căzând pe grumazii Fapt.20:37. Şi mare jale i-a
τράχηλον τοῦ Παύλου κατεφίλουν lui Pavel, îl sărutau pe el, cuprins pe toţi şi, căzând pe
αὐτόν, grumazul lui Pavel, îl sărutau,
Πρ Κ-38 ὀδυνώμενοι μάλιστα ἐπὶ τῷ 38. Cuprinzându-i jale mai Fapt.20:38. Cuprinşi de jale mai
λόγῳ ᾧ εἰρήκει, ὅτι οὐκέτι vârtos pentru cuvântul care a ales pentru cuvântul pe care îl
μέλλουσι τὸ πρόσωπον αὐτοῦ fost zis, că nu vor mai vedea faţa spusese, că n-au să mai vadă
θεωρεῖν. προέπεμπον δὲ αὐτὸν εἰς lui. Și îl petreceau pe el la faţa lui. Şi îl petrecură la
τὸ πλοῖον. corabie. corabie.

Πρ Κα-1 ῾Ως δὲ ἐγένετο ἀναχθῆναι 1. Și a fost după ce am purces Fapt.21:1. Şi după ce ne-am
ἡμᾶς ἀποσπασθέντας ἀπ᾿ αὐτῶν, noi, despărţindu-ne de ei, despărţit de ei, am plecat pe
εὐθυδρομήσαντες ἤλθομεν εἰς τὴν mergând drept venit-am la apă şi, mergând drept, am venit
Κῶ, τῇ δὲ ἑξῆς εἰς τὴν ῾Ρόδον, Con, și a doua zi la Rodos, și la Cos şi a doua zi la Rodos,
κἀκεῖθεν εἰς Πάταρα. de acolo la Patara, iar de acolo la Patara.
Πρ Κα-2 καὶ εὑρόντες πλοῖον 2. Și aflând corabie trecând la Fapt.21:2. Şi găsind o corabie,
διαπερῶν εἰς Φοινίκην ἐπιβάντες Finikia, suindu-ne într-însa, am care mergea în Fenicia, ne-am
ἀνήχθημεν. purces. urcat în ea şi am plecat.
Πρ Κα-3 ἀναφανέντες δὲ τὴν Κύπρον 3. Și ivindu-ne la Cipru și lăsând Fapt.21:3. Şi zărind Ciprul şi
καὶ καταλιπόντες αὐτὴν εὐώνυμον pe el în stânga, mergeam la lăsându-l la stânga, am plutit
ἐπλέομεν εἰς Συρίαν, καὶ Siria, și ne-am pogorât în Tir; spre Siria şi ne-am coborât în
κατήχθημεν εἰς Τύρον· ἐκεῖσε γὰρ pentru că acolo era corabia a Tir, căci acolo corabia avea să
ἦν τὸ πλοῖον ἀποφορτιζόμενον τὸν descărca povara. descarce povara.
γόμον.
Πρ Κα-4 καὶ ἀνευρόντες τοὺς μαθητὰς 4. Și aflând ucenici, am rămas Fapt.21:4. Şi găsind pe ucenici,
ἐπεμείναμεν αὐτοῦ ἡμέρας ἑπτά· acolo şapte zile, care ziceau lui am rămas acolo şapte zile.
οἵτινες τῷ Παύλῳ ἔλεγον διὰ τοῦ Pavel prin Duhul să nu se suie la Aceştia spuneau lui Pavel, prin
Πνεύματος μὴ ἀναβαίνειν εἰς Ierusalim. duhul, să nu se suie la
῾Ιεροσόλυμα. Ierusalim .
Πρ Κα-5 ὅτε δὲ ἐγένετο ἡμᾶς ἐξαρτίσαι 5. Și când a fost nouă de am Fapt.21:5. Şi când am împlinit
τὰς ἡμέρας, ἐξελθόντες împlinit zilele, ieşind mergeam zilele, ieşind, am plecat,
ἐπορευόμεθα προπεμπόντων ἡμᾶς petrecându-ne pe noi toţi petrecându-ne toţi, împreună
πάντων σὺν γυναιξὶ καὶ τέκνοις ἕως împreună cu femei și cu copii cu femei şi cu copii, până afară
ἔξω τῆς πόλεως, καὶ θέντες τὰ până afară din cetate, și plecând din cetate şi, plecând genunchii
γόνατα ἐπὶ τὸν αἰγιαλὸν genunchele pe ţărmure am făcut pe ţărm, ne-am rugat.
προσηυξάμεθα, rugăciune, Fapt.21:6. Şi ne-am îmbrăţişat
Πρ Κα-6 καὶ ἀσπασάμενοι ἀλλήλους 6. Și închinându-ne unii altora unii pe alţii şi ne-am urcat în
349
ἐπέβημεν εἰς τὸ πλοῖον, ἐκεῖνοι δὲ am intrat în corabie, iar aceia s- corabie, iar aceia s-au întors la
ὑπέστρεψαν εἰς τὰ ἴδια. au întors la ale sale. ale lor.
Πρ Κα-7 ῾Ημεῖς δὲ τὸν πλοῦν 7. Iar noi calea pe apă săvârşind Fapt.21:7. Iar noi, sfârşind
διανύσαντες ἀπὸ Τύ-ρου de la Tir, am venit la călătoria noastră pe apă, de la
κατηντήσαμεν εἰς Πτολεμαΐδα, καὶ Ptolemaida, și închinându-ne Tir am venit la Ptolemaida şi,
ἀσπασάμενοι τοὺς ἀδελφοὺς fraţilor, am rămas o zi la ei. îmbrăţişând pe fraţi, am rămas
ἐμείναμεν ἡμέραν μίαν παρ᾿ αὐτοῖς. la ei o zi.
Πρ Κα-8 τῇ δὲ ἐπαύριον ἐξελθόντες 8. Iar a doua zi ieşind noi cei ce Fapt.21:8. Iar a doua zi, ieşind,
ἤλθομεν εἰς Καισάρειαν, καὶ eram cu Pavel, am venit în am venit la Cezareea. Şi
εἰσελθόντες εἰς τὸν οἶκον Φιλίππου Kesaria, și intrând în casa lui intrând în casa lui Filip
τοῦ εὐαγγελιστοῦ, ὄντος ἐκ τῶν Filip evanghelistul, care era din binevestitorul, care era dintre
ἑπτά, ἐμείναμεν παρ᾿ αὐτῷ. cei şapte, am rămas la el. cei şapte (diaconi), am rămas
la el.
Πρ Κα-9 τούτῳ δὲ ἦσαν θυγατέρες 9. Și acesta avea patru fiice Fapt.21:9. Şi acesta avea patru
παρθένοι τέσσαρες προφητεύουσαι. fecioare, prorociţe. fiice, fecioare, care
prooroceau.
Πρ Κα-10 ἐπιμενόντων δὲ ἡμῶν 10. Și zăbovindu-ne noi acolo Fapt.21:10. Şi rămânând noi
ἡμέρας πλείους κατῆλθέ τις ἀπὸ τῆς multe zile, s-a pogorât din acolo mai multe zile, a coborât
᾿Ιουδαίας προφήτης ὀνόματι Iudeea oarecare proroc, anume din Iudeea un prooroc cu
῎Αγαβος, Agav, numele Agav;
Πρ Κα-11 καὶ ἐλθὼν πρὸς ἡμᾶς καὶ 11. Și viind către noi și luând Fapt.21:11. Şi, venind el la noi, a
ἄρας τὴν ζώνην τοῦ Παύλου, δήσας brâul lui Pavel și legându-și luat brâul lui Pavel şi legându-
τε αὐτοῦ τοὺς πόδας καὶ τὰς χεῖρας mâinile și picioarele, a zis: şi picioarele şi mâinile a zis:
εἶπε· τάδε λέγει τὸ Πνεῦμα τὸ Acestea zice Duhul Sfânt: Pe Acestea zice Duhul Sfânt: Pe
῞Αγιον· τὸν ἄνδρα οὗ ἐστιν ἡ ζώνη bărbatul al căruia este brâul bărbatul al căruia este acest
αὕτη, οὕτω δήσουσιν εἰς acesta, așa îl vor lega în brâu, aşa îl vor lega iudeii la
῾Ιερουσαλὴμ οἱ ᾿Ιουδαῖοι καὶ Ierusalim Iudeii și îl vor da în Ierusalim şi-l vor da în mâinile
παραδώσουσιν εἰς χεῖρας ἐθνῶν. mâinile neamurilor. neamurilor.
Πρ Κα-12 ὡς δὲ ἠκούσαμεν ταῦτα, 12. Și dacă am auzit acestea, îl Fapt.21:12. Şi când am auzit
παρεκαλοῦμεν ἡμεῖς τε καὶ οἱ rugam noi și cei de loc de acolo acestea, îl rugam şi noi şi
ἐντόπιοι τοῦ μὴ ἀναβαίνειν αὐτὸν ca să nu se suie el în Ierusalim, localnicii să nu se suie la
εἰς ῾Ιερουσαλήμ. Ierusalim .
Πρ Κα-13 ἀπεκρίθη τε ὁ Παῦλος· τί 13. Și a răspuns Pavel: Ce faceţi Fapt.21:13. Atunci a răspuns
ποιεῖτε κλαίοντες καὶ de plângeţi și îmi întristaţi Pavel: Ce faceţi de plângeţi şi-
συνθρύπτοντές μου τὴν καρδίαν; inima? Că eu nu numai a fi mi sfâşiaţi inima? Căci eu sunt
ἐγὼ γὰρ οὐ μόνον δεθῆναι, ἀλλὰ legat, ci și a muri în Ierusalim gata nu numai să fiu legat, ci
καὶ ἀποθανεῖν εἰς ῾Ιερουσαλὴμ gata sunt pentru numele să şi mor în Ierusalim pentru
ἑτοίμως ἔχω ὑπὲρ τοῦ ὀνόματος Domnului Iisus. numele Domnului Iisus.
τοῦ Κυρίου ᾿Ιησοῦ.
Πρ Κα-14 μὴ πειθομένου δὲ αὐτοῦ 14. Și neputând noi pleca pe el, Fapt.21:14. Şi neînduplecându-se
ἡσυχάσαμεν εἰπόντες· τὸ θέλημα am încetat, zicând: Voia el, ne-am liniştit, zicând: Facă-
τοῦ Κυρίου γινέσθω. Domnului să fie. se voia Domnului.
Πρ Κα-15 Μετὰ δὲ τὰς ἡμέρας ταύτας 15. Iar după zilele acestea, Fapt.21:15. Iar după zilele
ἐπισκευασάμενοι ἀνεβαίνομεν εἰς gătindu-ne, ne suiam în acestea, pregătindu-ne, ne-am
῾Ιερουσαλήμ· Ierusalim. suit la Ierusalim .
Πρ Κα-16 συνῆλθον δὲ καὶ τῶν 16. Și au venit împreună cu noi Fapt.21:16. Şi au venit împreună
μαθητῶν ἀπὸ Καισαρείας σὺν ἡμῖν, și din ucenicii de la Kesaria, cu noi şi dintre ucenicii din
ἄγοντες παρ᾿ ᾧ ξενισθῶμεν aducând cu sine pe oarecare Cezareea, ducându-ne la un
Μνάσωνί τινι Κυπρίῳ, ἀρχαίῳ Mnason, Kiprian, vechi ucenic, oarecare Mnason din Cipru,
μαθητῇ. la care să ne sălăşluim. vechi ucenic, la care am fost
Πρ Κα-17 Γενομένων δὲ ἡμῶν εἰς 17. Și sosind noi în Ierusalim, cu găzduiţi.
῾Ιεροσόλυμα ἀσμένως ἐδέξαντο bucurie ne-au primit pe noi Fapt.21:17. Şi sosind la Ierusalim
ἡμᾶς οἱ ἀδελφοί. fraţii. , fraţii ne-au primit cu bucurie.
Πρ Κα-18 τῇ δὲ ἐπιούσῃ εἰσῄει ὁ 18. Iar a doua zi a intrat Pavel Fapt.21:18. Iar a doua zi Pavel a
Παῦλος σὺν ἡμῖν πρὸς ᾿Ιάκωβον, împreună cu noi către Iacov, și mers cu noi la Iacov şi au venit
πάντες τε παρεγένοντο οἱ toţi bătrânii au venit. acolo toţi preoţii.
πρεσβύτεροι.
350
Πρ Κα-19 καὶ ἀσπασάμενος αὐτοὺς 19. Și închinându-se lor, spunea Fapt.21:19. Şi îmbrăţişându-i le
ἐξηγεῖτο καθ᾿ ἓν ἕκαστον ὧν câte una pe rând cele ce au făcut povestea cu de-amănuntul cele
ἐποίησεν ὁ Θεὸς ἐν τοῖς ἔθνεσι διὰ Dumnezeu întru neamuri prin ce a făcut Dumnezeu între
τῆς διακονίας αὐτοῦ. slujba lui. neamuri, prin slujirea lui.
Πρ Κα-20 οἱ δὲ ἀκούσαντες ἐδόξαζον 20. Și ei auzind, slăveau pe Fapt.21:20. Iar ei, auzind, slăveau
τὸν Κύριον, εἶπόν τε αὐτῷ· Domnul, și au zis lui: Vezi, frate, pe Dumnezeu, şi i-au zis: Vezi
θεωρεῖς, ἀδελφέ, πόσαι μυριάδες câte mii de Iudei sunt care au frate, câte mii de iudei au
εἰσὶν ᾿Ιουδαίων τῶν crezut, și toţi sunt râvnitori legii; crezut şi toţi sunt plini de râvnă
πεπιστευκότων, καὶ πάντες ζηλωταὶ pentru lege.
τοῦ νόμου ὑπάρχουσι.
Πρ Κα-21 κατηχήθησαν δὲ περὶ σοῦ ὅτι 21. Și au înţeles pentru tine că Fapt.21:21. Şi ei au auzit despre
ἀποστασίαν διδάσκεις ἀπὸ înveţi despărţire de la Moise pe tine că înveţi pe toţi iudeii, care
Μωῡσέως τοὺς κατὰ τὰ ἔθνη toţi Iudeii cei dintre neamuri, trăiesc printre neamuri, să se
πάντας ᾿Ιουδαίους, λέγων μὴ zicând să nu-și taie împrejur pe lepede de Moise, spunându-le
περιτέμνειν αὐτοὺς τὰ τέκνα μηδὲ copiii lor, nici după obiceiuri să să nu-şi taie împrejur copiii,
τοῖς ἔθεσι περιπατεῖν. umble. nici să umble după datini.
Πρ Κα-22 τί οὖν ἐστι; πάντως δεῖ 22. Ce dar este? Cu adevărat Fapt.21:22. Ce este deci? Fără
πλῆθος συνελθεῖν· ἀκούσονται γὰρ trebuie mulţime să se adune, că îndoială, trebuie să se adune
ὅτι ἐλήλυθας. vor auzi că ai venit. mulţime, căci vor auzi că ai
venit.
Πρ Κα-23 τοῦτο οὖν ποίησον ὅ σοι 23. Deci aceasta fă, care zicem Fapt.21:23. Fă, deci, ceea ce îţi
λέγομεν· εἰσὶν ἡμῖν ἄνδρες ţie: Sânt la noi patru bărbaţi spunem. Noi avem patru
τέσσαρες εὐχὴν ἔχοντες ἐφ᾿ care au făgăduinţă întru sine; bărbaţi, care au asupra lor o
ἑαυτῶν· făgăduinţă;
Πρ Κα-24 τούτους παραλαβὼν 24. Pe aceştia luându-i, Fapt.21:24. Pe aceştia luându-i,
ἁγνίσθητι σὺν αὐτοῖς καὶ curăţeşte-te împreună cu ei și curăţeşte-te împreună cu ei şi
δαπάνησον ἐπ᾿ αὐτοῖς ἵνα cheltuieşte pentru ei ca să-și cheltuieşte pentru ei ca să-şi
ξυρήσωνται τὴν κεφαλήν, καὶ rază capul, și vor cunoaşte toţi radă capul, şi vor cunoaşte toţi
γνῶσι πάντες ὅτι ὧν κατήχηνται că din cele ce au înţeles pentru că nimic nu este (adevărat) din
περὶ σοῦ οὐδέν ἐστιν, ἀλλὰ στοιχεῖς tine nimic nu este, ci umbli și tu cele ce au auzit despre tine, dar
καὶ αὐτὸς τὸν νόμον φυλάσσων. păzind legea. că tu însuţi umbli după Lege şi
o păzeşti.
Πρ Κα-25 περὶ δὲ τῶν πεπιστευκότων 25. Iar pentru neamurile care au Fapt.21:25. Cât despre păgânii
ἐθνῶν ἡμεῖς ἐπεσπείλαμεν crezut, noi am trimis, judecând care au crezut, noi le-am trimis
κρίναντες μηδὲν τοιοῦτον τηρεῖν nimic de acest fel să păzească ei, o scrisoare, hotărându-le să se
αὐτούς, εἰ μὴ φυλάσσεσθαι αὐτοὺς fără numai să se ferească ei de ferească de ceea ce este jertfit
τό τε εἰδωλόθυτον καὶ τὸ αἷμα καὶ ce este jertfit idolilor și de sânge idolilor şi de sânge şi de
πνικτὸν καὶ πορνείαν. și de sugrumat și de curvie. (animal) sugrumat şi de
desfrâu.
Πρ Κα-26 τότε ὁ Παῦλος παραλαβὼν 26. Atunci Pavel luând pe Fapt.21:26. Atunci Pavel, luând cu
τοὺς ἄνδρας τῇ ἐχομένῃ ἡμέρᾳ σὺν bărbaţii aceia, a doua zi el pe acei bărbaţi, curăţindu-se
αὐτοῖς ἁγνισθεὶς εἰσῄει εἰς τὸ ἱερόν, curăţindu-se cu ei, a intrat în împreună cu ei a doua zi, a
διαγγέλλων τὴν ἐκπλήρωσιν τῶν biserică, vestind plinirea zilelor intrat în templu, vestind
ἡμερῶν τοῦ ἁγνισμοῦ, ἕως οὗ curăţeniei, până ce s-a adus împlinirea zilelor curăţirii,
προσηνέχθη ὑπὲρ ἑνὸς ἑκάστου pentru unul fiecare din ei jertfă. până când a fost adusă ofranda
αὐτῶν ἡ προσφορά. pentru fiecare din ei.
Πρ Κα-27 ῾Ως δὲ ἔμελλον αἱ ἑπτὰ 27. Și când era să se Fapt.21:27. Şi când era să se
ἡμέραι συντελεῖσθαι, οἱ ἀπὸ τῆς împlinească şapte zile, Iudeii cei împlinească cele şapte zile,
᾿Ασίας ᾿Ιουδαῖοι θεασάμενοι αὐτὸν din Asia, văzând pe el în iudeii din Asia, văzându-l în
ἐν τῷ ἱερῷ συνέχεον πάντα τὸν biserică, au întărâtat toată templu, au întărâtat toată
ὄχλον, καὶ ἐπέβαλον τὰς χεῖρας ἀπ᾿ mulţimea și și-au pus mâinile pe mulţimea şi au pus mâna pe el,
αὐτὸν el, Fapt.21:28. Strigând: Bărbaţi
Πρ Κα-28 κράζοντες· ἄνδρες 28. Strigând: Bărbaţi Israilteni, israeliţi, ajutaţi! Acesta este
᾿Ισραηλῖται, βοηθεῖτε· οὗτός ἐστιν ajutaţi; acesta este omul care omul care învaţă pe toţi
ὁ ἄνθρωπος ὁ κατὰ τοῦ λαοῦ καὶ împrotiva poporului și a legii și pretutindeni, împotriva
τοῦ νόμου καὶ τοῦ τόπου τούτου a locului acestuia pe toţi poporului şi a Legii şi a locului
πάντας πανταχοῦ διδάσκων· ἔτι τε pretutindenea învaţă, încă și acestuia; încă şi elini a adus în
351
καὶ ῞Ελληνας εἰσήγαγεν εἰς τὸ ἱερὸν Ellini a băgat în biserică și a templu şi a spurcat acest loc
καὶ κεκοίνωκε τὸν ἅγιον τόπον spurcat sfântul loc acesta. sfânt.
τοῦτον· 29. Că văzuseră pe Trofim Fapt.21:29. Căci ei văzuseră mai
Πρ Κα-29 ἦσαν γὰρ ἑωρακότες Efeseanul în cetate împreună cu înainte cu el împreună în cetate
Τρόφιμον τὸν ᾿Εφέσιον ἐν τῇ πόλει el, pe care socoteau că l-a băgat pe Trofim din Efes, pe care
σὺν αὐτῷ, ὃν ἐνόμιζον ὅτι εἰς τὸ Pavel în biserică; socoteau că Pavel l-a adus în
ἱερὸν εἰσήγαγεν ὁ Παῦλος. templu.
Πρ Κα-30 ἐκινήθη τε ἡ πόλις ὅλη καὶ 30. Și s-a pornit toată cetatea, și Fapt.21:30. Şi s-a mişcat toată
ἐγένετο συνδρομὴ τοῦ λαοῦ, καὶ a alergat poporul, și prinzând pe cetatea şi poporul a alergat din
ἐπιλαβόμενοι τοῦ Παύλου εἷλκον Pavel îl trăgeau afară din toate părţile şi, punând mâna
αὐτὸν ἔξω τοῦ ἱεροῦ, καὶ εὐθέως biserică, și îndată s-au închis pe Pavel, îl trăgeau afară din
ἐκλείσθησαν αἱ θύραι. uşile. templu şi îndată au închis
Πρ Κα-31 ζητούντων δὲ αὐτὸν porţile.
ἀποκτεῖναι ἀνέβη φάσις τῷ 31. Și căutând ei să omoare pe Fapt.21:31. Dar când căutau ei ca
χιλιάρχῳ τῆς σπείρης ὅτι ὅλη el, a venit veste la căpitanul să-l omoare, a ajuns veste la
συγκέχυται ῾Ιερουσαλήμ· oastei cum că s-a turburat tot comandantul cohortei, că tot
Πρ Κα-32 ὃς ἐξαυτῆς παραλαβὼν Ierusalimul. Ierusalimul s-a tulburat.
στρατιώτας καὶ ἑκατοντάρχους 32. Care îndată luând ostaşi și Fapt.21:32. Acela, luând îndată
κατέδραμεν ἐπ᾿ αὐτούς. οἱ δὲ sutaşi, a alergat asupra lor; iar ostaşi şi sutaşi, a alergat la ei;
ἰδόντες τὸν χιλίαρχον καὶ τοὺς ei văzând pe căpitanul și pe iar ei, văzând pe comandant şi
στρατιώτας ἐπαύσαντο τύπτοντες ostaşi, au încetat a bate pe pe ostaşi, au încetat de a mai
τὸν Παῦλον. Pavel. bate pe Pavel.
Πρ Κα-33 ἐγγίσας δὲ ὁ χιλίαρχος 33. Și apropiindu-se căpitanul, l- Fapt.21:33. Apropiindu-se atunci
ἐπελάβετο αὐτοῦ καὶ ἐκέλευσε a apucat pe el și a poruncit să-l comandantul, a pus mâna pe el
δεθῆναι ἁλύσεσι δυσί, καὶ lege cu două lanţuri, și întreba şi a poruncit să fie legat cu
ἐπυνθάνετο τίς ἂν εἴη καὶ τί ἐστι cine este și ce a făcut. două lanţuri şi întrebat cine
πεποιηκώς. este şi ce a făcut.
Πρ Κα-34 ἄλλοι δὲ ἄλλο τι ἐβόων ἐν 34. Și alţii altceva strigau întru Fapt.21:34. Iar unii strigau în
τῷ ὄχλῳ· μὴ δυνάμενος δὲ γνῶναι mulţime. Și neputând să mulţime una, alţii altceva şi
τὸ ἀσφαλὲς διὰ τὸν θόρυβον, înţeleagă adevărul pentru neputând să înţeleagă
ἐκέλευσεν ἄγεσθαι αὐτὸν εἰς τὴν gâlceavă, a poruncit să-l ducă adevărul, din cauza tulburării,
παρεμβολήν. pe el la tabără. a poruncit să fie dus în
fortăreaţă.
Πρ Κα-35 ὅτε δὲ ἐγένετο ἐπὶ τοὺς 35. Și când a ajuns la trepte, s-a Fapt.21:35. Când a ajuns la
ἀναβαθμούς, συνέβη βαστάζεσθαι întâmplat de se purta el de trepte, a trebuit, de furia
αὐτὸν ὑπὸ τῶν στρατιωτῶν διὰ τὴν ostaşi, pentru sila mulţimii, mulţimii, să fie purtat de
βίαν τοῦ ὄχλου· ostaşi.
Πρ Κα-36 ἠκολούθει γὰρ τὸ πλῆθος 36. Pentru că mergea după el Fapt.21:36. Căci mergea după el
τοῦ λαοῦ κράζον· αἶρε αὐτόν. mulţimea poporului strigând: Ia- mulţime de popor, strigând:
l pe el. Omoară-l!
Πρ Κα-37 Μέλλων τε εἰσάγεσθαι εἰς 37. Și vrând să-l bage în tabără, Fapt.21:37. Şi vrând să-l ducă în
τὴν παρεμβολὴν ὁ Παῦλος λέγει τῷ Pavel a zis căpitanului: De este fortăreaţă, Pavel a zis
χιλιάρχῳ· εἰ ἔξεστί μοι εἰπεῖν τι slobod mie a zice ceva către comandantului: Îmi este
πρός σε; ὁ δὲ ἔφη· ῾Ελληνιστὶ tine? Iar el a zis: Ellineşte ştii? îngăduit să vorbesc ceva cu
γινώσκεις; tine? Iar el a zis: Ştii greceşte?
Πρ Κα-38 οὐκ ἄρα σὺ εἶ ὁ Αἰγύπτιος ὁ 38. Oare nu eşti tu Eghipteanul Fapt.21:38. Nu eşti tu, oare,
πρὸ τούτων τῶν ἡμερῶν cela ce mai înainte de zilele egipteanul care, înainte de
ἀναστατώσας καὶ ἐξαγαγὼν εἰς τὴν acestea te-ai ridicat asupra și ai zilele acestea, te-ai răsculat şi
ἔρημον τοὺς τετρακισχιλίους scos în pustie pe cele patru mii ai scos în pustie pe cei patru
ἄνδρας τῶν σικαρίων; de bărbaţi sicari? mii de bărbaţi răzvrătiţi?
Πρ Κα-39 εἶπε δὲ ὁ Παῦλος· ἐγὼ 39. Și a zis Pavel: Eu sunt om Fapt.21:39. Şi a zis Pavel: Eu sunt
ἄνθρωπος μέν εἰμι ᾿Ιουδαῖος Iudeu din Tarsul Ciliciei, iudeu din Tarsul Ciliciei,
Ταρσεύς, τῆς Κιλικίας οὐκ ἀσήμου cetăţean al unei cetăţi care nu cetăţean al unei cetăţi care nu
πόλεως πολίτης· δέομαι δέ σου, este neînsemnată; și te rog pe este neînsemnată. Te rog dă-mi
ἐπίτρεψόν μοι λαλῆσαι πρὸς τὸν tine, dă-mi voie să grăiesc către voie să vorbesc către popor.
λαόν. norod.
Πρ Κα-40 ἐπιτρέψαντος δὲ αὐτοῦ ὁ 40. Și dându-i voie el, Pavel Fapt.21:40. Şi dându-i-se voie,
352
Παῦλος ἑστὼς ἐπὶ τῶν ἀναβαθμῶν stând pe trepte a făcut cu mâna Pavel, stând în picioare pe
κατέσεισε τῇ χειρὶ τῷ λαῷ· πολλῆς poporului. Și multă tăcere trepte, a făcut poporului semn
δὲ σιγῆς γενομένης προσεφώνησε făcându-se, a grăit în limba cu mâna. Şi făcându-se mare
τῇ ῾Εβραΐδι διαλέκτῳ λέγων· evreiască, zicând: tăcere, a vorbit în limba
evreiască, zicând:
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΚΒ CAPITOLUL 22 CAPITOLUL 22

Πρ Κβ-1 ῎Ανδρες ἀδελφοὶ καὶ πατέρες, 1. Bărbaţi fraţi și părinţi, auziţi Fapt.22:1. Bărbaţi fraţi şi părinţi,
ἀκούσατέ μου τῆς πρὸς ὑμᾶς νυνὶ acum răspunsul meu cel către ascultaţi acum, apărarea mea
ἀπολογίας. voi. faţă de voi!
Πρ Κβ-2 ἀκούσαντες δὲ ὅτι τῇ ᾿Εβραΐδι 2. Și auzind ei că în limba Fapt.22:2. Şi auzind că le vorbea
διαλέκτῳ προσεφώνει αὐτοῖς, evreiască grăieşte lor, mai multă în limba evreiască, au făcut
μᾶλλον παρέσχον ἡσυχίαν. tăcere au dat, și a zis: mai multă linişte, şi el le-a zis:
Πρ Κβ-3 καί φησιν· ἐγὼ μέν εἰμι ἀνὴρ Fapt.22:3. Eu sunt bărbat iudeu,
᾿Ιουδαῖος, γεγεννημένος ἐν Ταρσῷ 3. Eu sunt bărbat Iudeu, născut născut în Tarsul Ciliciei şi
τῆς Κιλικίας, ἀνατεθραμμένος δὲ ἐν în Tarsul Ciliciei și crescut în crescut în cetatea aceasta,
τῇ πόλει ταύτῃ παρὰ τοὺς πόδας cetatea aceasta lângă picioarele învăţând la picioarele lui
Γαμαλιήλ, πεπαιδευμένος κατὰ lui Gamaliil, învăţat pe Gamaliel în chip amănunţit
ἀκρίβειαν τοῦ πατρῴου νόμου, amăruntul legea părintească, Legea părintească, plin fiind de
ζηλωτὴς ὑπάρχων τοῦ Θεοῦ καθὼς râvnitor fiind lui Dumnezeu, râvnă pentru Dumnezeu,
πάντες ὑμεῖς ἐστε σήμερον· precum voi sunteți astăzi; precum şi voi toţi sunteţi
astăzi.
Πρ Κβ-4 ὃς ταύτην τὴν ὁδὸν ἐδίωξα 4. Care această cale o am Fapt.22:4. Eu am prigonit până la
ἄχρι θανάτου, δεσμεύων καὶ prigonit până la moarte, legând moarte această cale, legând şi
παραδιδοὺς εἰς φυλακὰς ἄνδρας τε și dând la temniţe bărbaţi și dând la închisoare şi bărbaţi şi
καὶ γυναῖκας, femei, femei,
Πρ Κβ-5 ὡς καὶ ὁ ἀρχιερεὺς μαρτυρεῖ 5. Precum și arhiereul Fapt.22:5. Precum mărturiseşte
μοι καὶ πᾶν τὸ πρεσβυτέριον· παρ᾿ mărturiseşte de mine și toată pentru mine şi arhiereul şi tot
ὧν καὶ ἐπιστολὰς δεξάμενος πρὸς bătrânimea, de la care și cărţi sfatul bătrânilor, de la care
τοὺς ἀδελφοὺς εἰς Δαμασκὸν luând către fraţi, la Damasc primind şi scrisori către fraţi,
ἐπορευόμην ἄξων καὶ τοὺς ἐκεῖσε mergeam, ca și pe cei ce erau mergeam la Damasc, ca să-i
ὄντας δεδεμένους εἰς ῾Ιερουσαλὴμ acolo să-i aduc legaţi în aduc legaţi la Ierusalim şi pe
ἵνα τιμωρηθῶσιν. Ierusalim ca să se pedepsească. cei ce erau acolo, spre a fi
pedepsiţi.
Πρ Κβ-6 ᾿Εγένετο δέ μοι πορευομένῳ 6. Și a fost când mergeam eu și Fapt.22:6. Dar pe când mergeam
καὶ ἐγγίζοντι τῇ Δαμασκῷ περὶ mă apropiam de Damasc, întru eu şi mă apropiam de Damasc,
μεσημβρίαν ἐξαίφνης ἐκ τοῦ amiazăzi, fără de veste din cer a pe la amiază, deodată o lumină
οὐρανοῦ περιαστράψαι φῶς ἱκανὸν strălucit împrejurul meu lumină puternică din cer m-a învăluit
περὶ ἐμέ, multă, ca un fulger.
Πρ Κβ-7 ἔπεσόν τε εἰς τὸ ἔδαφος καὶ 7. Și am căzut la pământ, și am Fapt.22:7. Şi am căzut la pământ
ἤκουσα φωνῆς λεγούσης μοι· auzit glas zicându-mi: Savle, şi am auzit un glas, zicându-mi:
Σαοὺλ Σαούλ, τί με διώκεις; Savle, ce mă prigoneşti? Saule, Saule, de ce Mă
prigoneşti?
Πρ Κβ-8 ἐγὼ δὲ ἀπεκρίθην· τίς εἶ, 8. Iar eu am răspuns: Cine eşti, Fapt.22:8. Iar eu am răspuns:
Κύριε; εἶπέ τε πρός με· ἐγώ εἰμι Doamne? Și au zis către mine: Cine eşti, Doamne? Zis-a către
᾿Ιησοῦς ὁ Ναζωραῖος ὃν σὺ Eu sunt Iisus Nazarineanul, pe mine: Eu sunt Iisus
διώκεις. care tu prigoneşti. Nazarineanul, pe Care tu Îl
prigoneşti.
Πρ Κβ-9 οἱ δὲ σὺν ἐμοὶ ὄντες τὸ μὲν 9. Iar cei ce erau împreună cu Fapt.22:9. Iar cei ce erau cu mine
φῶς ἐθεάσαντο καὶ ἔμφοβοι mine lumina au văzut și s-au au văzut lumina şi s-au
ἐγένοντο, τὴν δὲ φωνὴν οὐκ înfricoşat, dar glasul celui ce înfricoşat, dar glasul Celui
ἤκουσαν τοῦ λαλοῦντός μοι. grăia mie nu l-au auzit. care îmi vorbea ei nu l-au
auzit.
Πρ Κβ-10 εἶπον δέ· τί ποιήσω, Κύριε; 10. Și am zis: Ce voi face Fapt.22:10. Şi am zis: Ce să fac,
ὁ δὲ Κύριος εἶπε πρός με· ἀναστὰς Doamne? Iar Domnul au zis Doamne? Iar Domnul a zis
πορεύου εἰς Δαμασκόν, κἀκεῖ σοι către mine: Sculându-te mergi în către mine: Ridică-te şi mergi
λαληθήσεται περὶ πάντων ὧν Damasc, și acolo se va grăi ţie în Damasc şi acolo ţi se va
353
τέτακταί σοι ποιῆσαι. pentru toate cele ce s-au rânduit spune despre toate cele ce ţi s-
ţie să le faci. au rânduit să faci.
Πρ Κβ-11 ὡς δὲ οὐκ ἐνέβλεπον ἀπὸ 11. Și fiindcă nu vedeam de Fapt.22:11. Şi pentru că nu mai
τῆς δόξης τοῦ φωτὸς ἐκείνου, slava luminii aceleia, ducându- vedeam, din cauza strălucirii
χειραγωγούμενος ὑπὸ τῶν mă de mână de cei ce erau acelei lumini, am venit în
συνόντων μοι ἦλθον εἰς Δαμασκόν. împreună cu mine, am venit în Damasc, fiind dus de mână de
Damasc. către cei ce erau împreună cu
Πρ Κβ-12 ᾿Ανανίας δέ τις, ἀνὴρ mine.
εὐσεβὴς κατὰ τὸν νόμον, 12. Iar oarecarele Anania, Fapt.22:12. Iar un oarecare
μαρτυρούμενος ὑπὸ πάντων τῶν bărbat bine credincios după Anania, bărbat evlavios, după
κατοικούντων ἐν Δαμασκῷ lege, mărturisit de toţi Iudeii Lege, mărturisit de toţi iudeii
᾿Ιουδαίων, care lăcuiesc în Damasc, care locuiau în Damasc,
Πρ Κβ-13 ἐλθὼν πρός με καὶ ἐπιστὰς 13. Venind la mine și stând Fapt.22:13. Venind la mine şi
εἶπέ μοι· Σαοὺλ ἀδελφέ, înainte, a zis mie: Savle frate, stând alături, mi-a zis: Frate
ἀνάβλεψον. κἀγὼ αὐτῇ τῇ ὥρᾳ vezi iarăşi. Și eu în ceasul acela Saule, vezi iarăşi! Şi eu în
ἀνέβλεψα εἰς αὐτόν. am căutat la el. ceasul acela l-am văzut.
Πρ Κβ-14 ὁ δὲ εἶπεν· ὁ Θεὸς τῶν 14. Iar el a zis: Dumnezeul Fapt.22:14. Iar el a zis:
πατέρων ἡμῶν προεχειρίσατό σε părinţilor noştri au ales pe tine, Dumnezeul părinţilor noştri te-
γνῶναι τὸ θέλημα αὐτοῦ καὶ ἰδεῖν ca să cunoşti voia lui și să vezi a ales de mai înainte pe tine ca
τὸν δίκαιον καὶ ἀκοῦσαι φωνὴν ἐκ pe cel Drept și să auzi glas din să cunoşti voia Lui şi să vezi pe
τοῦ στόματος αὐτοῦ, gura lui, Cel Drept şi să auzi glas din
gura Lui;
Πρ Κβ-15 ὅτι ἔσῃ μάρτυς αὐτῷ πρὸς 15. Căci vei fi lui mărturie către Fapt.22:15. Că martor vei fi Lui,
πάντας ἀνθρώπους ὧν ἑώρακας toţi oamenii de cele ce ai văzut și în faţa tuturor oamenilor,
καὶ ἤκουσας. ai auzit. despre cele ce ai văzut şi auzit.
Πρ Κβ-16 καὶ νῦν τί μέλλεις; ἀναστὰς 16. Și acum ce zăboveşti? Fapt.22:16. Şi acum de ce
βάπτισαι καὶ ἀπόλουσαι τὰς Sculându-te botează-te și spală zăboveşti? Sculându-te,
ἁμαρτίας σου, ἐπικαλεσάμενος τὸ păcatele tale, chemând numele botează-te şi spală-ţi păcatele,
ὄνομα τοῦ Κυρίου. Domnului. chemând numele Lui.
Πρ Κβ-17 ᾿Εγένετο δέ μοι 17. Și a fost mie când m-am Fapt.22:17. Şi s-a întâmplat, când
ὑποστρέψαντι εἰς ῾Ιερουσαλὴμ καὶ întors în Ierusalim și mă rugam m-am întors la Ierusalim şi mă
προσευχομένου μου ἐν τῷ ἱερῷ în biserică, m-am făcut întru rugam în templu, să fiu în
γενέσθαι με ἐν ἐκστάσει καὶ ἰδεῖν uimire extaz,
αὐτὸν λέγοντά μοι· 18. Și l-am văzut pe el zicând Fapt.22:18. Şi să-L văd zicându-
Πρ Κβ-18 σπεῦσον καὶ ἔξελθε ἐν τάχει mie: Grăbeşte și ieşi curând din mi: Grăbeşte-te, şi ieşi degrabă
ἐξ ῾Ιερουσαλήμ, διότι οὐ Ierusalim, că nu vor primi din Ierusalim , pentru că nu vor
παραδέξονταί σου τὴν μαρτυρίαν mărturia ta cea pentru mine. primi mărturia ta despre Mine.
περὶ ἐμοῦ. 19. Și am zis: Doamne, ei ştiu că Fapt.22:19. Şi eu am zis: Doamne,
Πρ Κβ-19 κἀγὼ εἶπον· Κύριε, αὐτοὶ eu puneam în temniţe și băteam ei ştiu că eu duceam la
ἐπίστανται ὅτι ἐγὼ ἤμην φυλακίζων la sinagogi pe cei ce credeau închisoare şi băteam, prin
καὶ δέρων κατὰ τὰς συναγωγὰς întru tine, sinagogi, pe cei care credeau
τοὺς πιστεύοντας ἐπὶ σέ· în Tine;
Πρ Κβ-20 καὶ ὅτε ἐξεχεῖτο τὸ αἷμα 20. Și când se vărsa sângele lui Fapt.22:20. Şi când se vărsa
Στεφάνου τοῦ μάρτυρός σου, καὶ Ştefan, mucenicului tău, și eu sângele lui Ştefan, mucenicul
αὐτὸς ἤμην ἐφεστὼς καὶ eram de faţă și mă învoiam la Tău, eram şi eu de faţă şi
συνευδοκῶν τῇ ἀναιρέσει αὐτοῦ καὶ moartea lui, păzind hainele celor încuviinţam uciderea lui şi
φυλάσσων τὰ ἱμάτια τῶν ce omorau pe el. păzeam hainele celor care îl
ἀναιρούντων αὐτόν. ucideau.
Πρ Κβ-21 καὶ εἶπε πρός με· πορεύου, 21. Și au zis către mine: Mergi, Fapt.22:21. Şi a zis către mine:
ὅτι ἐγὼ εἰς ἔθνη μακρὰν că eu la neamuri departe te voi Mergi, că Eu te voi trimite
ἐξαποστελῶ σε. trimite. departe, la neamuri.
Πρ Κβ-22 ῎Ηκουον δὲ αὐτοῦ ἄχρι 22. Și l-au ascultat pe el până la Fapt.22:22. Şi l-au ascultat până
τούτου τοῦ λόγου. καὶ ἐπῆραν τὴν cuvântul acesta, și au ridicat la acest cuvânt, şi au ridicat
φωνὴν αὐτῶν λέγοντες· αἶρε ἀπὸ glasul lor zicând: Ia-l de pe glasul lor, zicând: Ia-l de pe
τῆς γῆς τὸν τοιοῦτον· οὐ γὰρ pământ pe unul ca acesta, că nu pământ pe unul ca acesta! Căci
καθῆκεν αὐτὸν ζῆν. se cade el să trăiască. nu se cuvine ca el să mai
trăiască.
354
Πρ Κβ-23 κραυγαζόντων δὲ αὐτῶν καὶ 23. Și strigând ei, și aruncând Fapt.22:23. Şi strigând ei şi
ῥιπτόντων τὰ ἱμάτια καὶ κονιορτὸν hainele, și praf aruncând în aruncând hainele şi azvârlind
βαλλόντων εἰς τὸν ἀέρ văzduh, pulbere în aer,
Πρ Κβ-24 ἐκέλευσεν αὐτὸν ὁ χιλίαρχος 24. A poruncit căpitanul să-l Fapt.22:24. Comandantul a
ἄγεσθαι εἰς τὴν παρεμβολήν, εἰπὼν ducă pe el în tabără, zicând cu poruncit să-l ducă în
μάστιξιν ἀνετάζεσθαι αὐτόν, ἵνα bătaie să se certe el, ca să fortăreaţă, spunând să-l ia la
ἐπιγνῷ δι᾿ ἣν αἰτίαν οὕτως cunoască pentru care pricină cercetare, cu biciul, ca să
ἐπεφώνουν αὐτῷ. strigau așa asupra lui. cunoască pentru care pricină
strigau aşa împotriva lui.
Πρ Κβ-25 ὡς δὲ προέτειναν αὐτὸν τοῖς 25. Iar fiindcă prea îl strângeau Fapt.22:25. Şi când l-au întins ca
ἱμᾶσιν, εἶπε πρὸς τὸν ἑστῶτα pe el cu curelele, a zis Pavel să-l biciuiască, Pavel a zis
ἑκατόνταρχον ὁ Παῦλος· εἰ către sutaşul cel ce sta de faţă: către sutaşul care era de faţă:
ἄνθρωπον ῾Ρωμαῖον καὶ Oare este slobod vouă a bate om Oare vă este îngăduit să
ἀκατάκριτον ἔξεστιν ὑμῖν Roman și nejudecat? biciuiţi un cetăţean roman şi
μαστίζειν; nejudecat?
Πρ Κβ-26 ἀκούσας δὲ ὁ ἑκατόνταρχος 26. Și auzind sutaşul, mergând a Fapt.22:26. Şi auzind sutaşul s-a
προσελθὼν ἀπήγγειλε τῷ χιλιάρχῳ spus căpitanului, zicând: Caută dus la comandant să-i
λέγων· ὅρα τί μέλλεις ποιεῖν· ὁ γὰρ ce vei să faci, că omul acesta vestească, zicând: Ce ai de
ἄνθρωπος οὗτος ῾Ρωμαῖός ἐστι. este Roman. gând să faci? Că omul acesta
este (cetăţean) roman.
Πρ Κβ-27 προσελθὼν δὲ ὁ χιλίαρχος 27. Și venind căpitanul, a zis lui: Fapt.22:27. Şi venind la el,
εἶπεν αὐτῷ· λέγε μοι εἰ σὺ Spune mie de eşti tu Roman? Iar comandantul i-a zis: Spune-mi,
῾Ρωμαῖος εἶ. ὁ δὲ ἔφη· ναί. el a zis: Aşa. eşti tu (cetăţean) roman? Iar el
a zis: Da!
Πρ Κβ-28 ἀπεκρίθη τε ὁ χιλίαρχος· 28. Și a răspuns căpitanul: Eu Fapt.22:28. Şi a răspuns
ἐγὼ πολλοῦ κεφαλαίου τὴν cu multă cheltuială am câştigat comandantul: Eu am dobândit
πολιτείαν ταύτην ἐκτησάμην, ὁ δὲ cetăţenia aceasta. Iar Pavel a această cetăţenie cu multă
Παῦλος ἔφη· ἐγὼ δὲ καὶ zis: Iar eu sunt și născut. cheltuială. Iar Pavel a zis: Eu
γεγέννημαι, însă m-am şi născut.
Πρ Κβ-29 εὐθέως οὖν ἀπέστησαν ἀπ᾿ 29. Deci îndată s-au depărtat de Fapt.22:29. Deci cei ce erau gata
αὐτοῦ οἱ μέλλοντες αὐτὸν la el cei ce voiau să-l bată, și să-l ia la cercetare s-au
ἀνετάζειν· καὶ ὁ χιλίαρχος δὲ căpitanul s-a înfricoşat după ce depărtat îndată de la el, iar
ἐφοβήθη ἐπιγνοὺς ὅτι ῾Ρωμαῖός a înţeles că este Roman, și căci îl comandantul s-a temut, aflând
ἐστι, καὶ ὅτι ἦν αὐτὸν δεδεκώς. legase pe el. că el este (cetăţean) roman şi
Πρ Κβ-30 Τῇ δὲ ἐπαύριον βουλόμενος că a fost legat.
γνῶναι τὸ ἀσφαλές, τὸ τί 30. Și a doua zi vrând să Fapt.22:30. Şi a doua zi, voind să
κατηγορεῖται παρὰ τῶν ᾿Ιουδαίων, cunoască adevărul pentru ce se cunoască adevărul, pentru care
ἔλυσεν αὐτὸν ἀπὸ τῶν δεσμῶν καὶ pârăşte de Iudei, l-a slobozit pe era pârât de iudei, l-a dezlegat
ἐκέλευσεν ἐλθεῖν τοὺς ἀρχιερεῖς καὶ el din legături și a poruncit să şi a poruncit să se adune
ὅλον τὸ συνέδριον αὐτῶν, καὶ vie Arhiereii și toată adunarea arhiereii şi tot sinedriul şi,
καταγαγὼν τὸν Παῦλον ἔστησεν εἰς lor, și aducând pe Pavel, l-a pus aducând pe Pavel, l-a pus
αὐτούς. în mijlocul lor. înaintea lor.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΚΓ CAPITOLUL 23 CAPITOLUL 23

Πρ Κγ-1 ᾿Ατενίσας δὲ ὁ Παῦλος τῷ 1. Și căutând Pavel spre Fapt.23:1. Şi Pavel, fixând
συνεδρίῳ εἶπεν· ἄνδρες ἀδελφοί, adunare, a zis: Bărbaţi fraţi, sinedriul cu privirea, a zis:
ἐγὼ πάσῃ συνειδήσει ἀγαθῇ eu cu toată cunoştinţa Bărbaţi fraţi, eu cu bun cuget
πεπολίτευμαι τῷ Θεῷ ἄχρι ταύτης cugetului bună am vieţuit am vieţuit înaintea lui
τῆς ἡμέρας. înaintea lui Dumnezeu până în Dumnezeu până în ziua
ziua aceasta. aceasta.
Πρ Κγ-2 ὁ δὲ ἀρχιερεὺς ᾿Ανανίας 2. Iar arhiereul Anania a Fapt.23:2. Arhiereul Anania a
ἐπέταξε τοῖς παρεστῶσιν αὐτῷ poruncit celor ce-i stau lui poruncit celor ce şedeau lângă
τύπτειν αὐτοῦ τὸ στόμα. înainte să-l bată peste gură. el să-l bată peste gură.
Πρ Κγ-3 τότε ὁ Παῦλος πρὸς αὐτὸν 3. Atunci Pavel a zis către el: Fapt.23:3. Atunci Pavel a zis către
εἶπε· τύπτειν σε μέλλει ὁ Θεός, Bate-te-ar Dumnezeu, perete el: Te va bate Dumnezeu,
τοῖχε κεκονιαμένε· καὶ σὺ κάθῃ văruit; și tu şezi judecându-mă perete văruit! Şi tu şezi să mă
355
κρίνων με κατὰ τὸν νόμον, καὶ după lege, și împrotiva legii judeci pe mine după Lege, şi,
παρανομῶν κελεύεις με τύπτεσθαι! porunceşti să mă bată? călcând Legea, porunceşti să
mă bată?
Πρ Κγ-4 οἱ δὲ παρεστῶτες εἶπον· τὸν 4. Iar cei ce stau înainte au zis: Fapt.23:4. Iar cei ce stăteau lângă
ἀρχιερέα τοῦ Θεοῦ λοιδορεῖς; Dar pe arhiereul lui Dumnezeu el au zis: Pe arhiereul lui
blestemi? Dumnezeu îl faci tu de ocară?
Πρ Κγ-5 ἔφη τε ὁ Παῦλος· οὐκ ᾔδειν, 5. Iar Pavel a zis: Nu am ştiut, Fapt.23:5. Iar Pavel a zis:
ἀδελφοί, ὅτι ἐστὶν ἀρχιερεύς· fraţilor, că este arhiereu; că Fraţilor, nu ştiam că este
γέγραπται γάρ· ἄρχοντα τοῦ λαοῦ scris este: Pe mai marele arhiereu; căci este scris: "Pe
σου οὐκ ἐρεῖς κακῶς. poporului tău să nu-l grăieşti de mai-marele poporului tău să
rău. nu-l vorbeşti de rău".
Πρ Κγ-6 γνοὺς δὲ ὁ Παῦλος ὅτι τὸ ἓν 6. Deci cunoscând Pavel că o Fapt.23:6. Dar Pavel, ştiind că o
μέρος ἐστὶ Σαδδουκαίων, τὸ δὲ parte este Saduchei iar alta parte erau saduchei şi cealaltă
ἕτερον Φαρισαίων, ἔκραξεν ἐν τῷ Farisei, a strigat întru adunare: farisei, a strigat în sinedriu:
συνεδρίῳ· ἄνδρες ἀδελφοί, ἐγὼ Bărbaţi fraţi, eu sunt Fariseu, Bărbaţi fraţi! Eu sunt fariseu,
Φαρισαῖός εἰμι, υἱὸς Φαρισαίου· fecior de Fariseu, pentru fiu de farisei. Pentru nădejdea
περὶ ἐλπίδος καὶ ἀναστάσεως nădejdea și învierea morţilor eu şi învierea morţilor sunt eu
νεκρῶν ἐγὼ κρίνομαι. mă judec. judecat!
Πρ Κγ-7 τούτου δὲ αὐτοῦ λαλήσαντος 7. Și aceasta el grăind, s-a făcut Fapt.23:7. Şi grăind el aceasta,
ἐγένετο στάσις τῶν Φαρισαίων καὶ neunire între Farisei și între între farisei şi saduchei s-a
τῶν Σαδδουκαίων, καὶ ἐσχίσθη τὸ Saduchei, și s-a împerecheat iscat neînţelegere şi mulţimea
πλῆθος. mulţimea. s-a dezbinat;
Πρ Κγ-8 Σαδδουκαῖοι μὲν γὰρ λέγουσι 8. Pentru că saducheii zic că nu Fapt.23:8. Căci saducheii zic că
μὴ εἶναι ἀνάστασιν μήτε ἄγγελον este înviere, nici înger, nici duh; nu este înviere, nici înger, nici
μήτε πνεῦμα, Φαρισαῖοι δὲ iar fariseii le mărturisesc duh, iar fariseii mărturisesc şi
ὁμολογοῦσι τὰ ἀμφότερα. amândouă. una şi alta.
9. Și s-a făcut strigare mare, și Fapt.23:9. Şi s-a făcut mare
Πρ Κγ-9 ἐγένετο δὲ κραυγὴ μεγάλη, καὶ sculându-se cărturarii din strigare, şi, ridicându-se unii
ἀναστάντες οἱ γραμματεῖς τοῦ partea fariseilor, se priceau cărturari din partea fariseilor,
μέρους τῶν Φαρισαίων διεμάχοντο zicând: Nici un rău nu aflăm în se certau zicând: Nici un rău
λέγοντες· οὐδὲν κακὸν εὑρίσκομεν omul acesta; iar de a grăit lui nu găsim în acest om; iar dacă
ἐν τῷ ἀνθρώπῳ τούτῳ· εἰ δὲ duh sau înger, să nu ne i-a vorbit lui un duh sau înger,
πνεῦμα ἐλάλησεν αὐτῷ ἢ ἄγγελος, împrotivim lui Dumnezeu. să nu ne împotrivim lui
μὴ θεομαχῶμεν. Dumnezeu.
10. Și multă gâlceavă făcându- Fapt.23:10. Deci făcându-se mare
Πρ Κγ-10 πολλῆς δὲ γενομένης se, temându-se căpitanul ca să neînţelegere şi temându-se
στάσεως εὐλαβηθεὶς ὁ χιλίαρχος μὴ nu sfâşie ei pe Pavel, a poruncit comandantul ca Pavel să nu fie
διασπασθῇ, ὁ Παῦλος ὑπ᾿ αὐτῶν, ostaşilor să se pogoare și să-l sfâşiat de ei, a poruncit
ἐκέλευσε τὸ στράτευμα καταβῆναι răpească pe el din mijlocul lor și ostaşilor să se coboare şi să-l
καὶ ἁρπάσαι αὐτὸν ἐκ μέσου αὐτῶν să-l ducă în tabără. smulgă din mijlocul lor şi să-l
ἄγειν τε εἰς τὴν παρεμβολήν. ducă în fortăreaţă.
11. Iar în noaptea ce venise Fapt.23:11. Iar în noaptea
Πρ Κγ-11 Τῇ δὲ ἐπιούσῃ νυκτὶ ἐπιστὰς stându-i Domnul înainte, au zis: următoare, arătându-i-Se,
αὐτῷ ὁ Κύριος εἶπε· θάρσει, Îndrăzneşte Pavel, că precum ai Domnul i-a zis: Îndrăzneşte,
Παῦλε· ὡς γὰρ διεμαρτύρω τὰ περὶ mărturisit de mine în Ierusalim, Pavele! Căci precum ai
ἐμοῦ εἰς ῾Ιερουσαλήμ, οὕτω σε δεῖ așa ţie se cade și în Roma să mărturisit cele despre Mine la
καὶ εἰς ῾Ρώμην μαρτυρῆσαι. mărturiseşti. Ierusalim , aşa trebuie să
mărturiseşti şi la Roma.
Πρ Κγ-12 Γενομένης δὲ ἡμέρας 12. Iar după ce s-a făcut ziuă, Fapt.23:12. Iar când s-a făcut
ποιήσαντές τινες τῶν ᾿Ιουδαίων adunându-se oarecari Iudei, s- ziuă, iudeii, făcând sfat
συστροφὴν ἀνεθεμάτισαν ἑαυτούς, au anatematisit pe ei, zicând nici împotrivă-i, s-au legat cu
λέγοντες μήτε φαγεῖν μήτε πιεῖν ἕως să mănânce nici să bea până nu blestem zicând că nu vor
οὗ ἀποκτείνωσι τὸν Παῦλον. vor omorî pe Pavel. mânca, nici nu vor bea până ce
nu vor ucide pe Pavel.
Πρ Κγ-13 ἦσαν δὲ πλείους 13. Și erau mai mulţi de Fapt.23:13. Şi cei ce făcuseră
τεσσαράκοντα οἱ ταύτην τὴν patruzeci cei ce făcuseră între ei acest jurământ erau
συνωμοσίαν πεποιηκότες· jurământul acesta, mai mulţi de patruzeci,
356
Πρ Κγ-14 οἵτινες προσελθόντες τοῖς 14. Care mergând la Arhierei și Fapt.23:14. Care, ducându-se la
ἀρχιερεῦσι καὶ τοῖς πρεσβυτέροις la bătrâni au zis: Cu anatema arhierei şi la bătrâni, au zis:
εἶπον· ἀναθέματι ἀνεθεματίσαμεν ne-am anatematisit pe noi înşine, Ne-am legat pe noi înşine cu
ἑαυτοὺς μηδενὸς γεύσασθαι ἕως οὗ nimic să nu gustăm până nu vom blestem să nu gustăm nimic
ἀποκτείνωμεν τὸν Παῦλον. omorî pe Pavel. până ce nu vom ucide pe
Pavel.
Πρ Κγ-15 νῦν οὖν ὑμεῖς ἐμφανίσατε τῷ 15. Acum dar voi arătaţi Fapt.23:15. Acum deci voi,
χιλιάρχῳ σὺν τῷ συνεδρίῳ, ὅπως căpitanului împreună cu împreună cu sinedriul, faceţi
αὔριον αὐτὸν καταγάγῃ πρὸς ὑμᾶς, adunarea că mâine să-l pogoare cunoscut comandantului să-l
ὡς μέλλοντας διαγινώσκειν pe el la voi, ca și cum aţi vrea să coboare mâine la voi, ca având
ἀκριβέστερον τὰ περὶ αὐτοῦ· ἡμεῖς cercaţi mai cu de-amănuntul să cerceteze mai cu de-
δὲ πρὸ τοῦ ἐγγίσαι αὐτὸν ἕτοιμοί cele ce sunt pentru el; iar noi, amănuntul cele despre el; iar
ἐσμεν τοῦ ἀνελεῖν αὐτόν. mai-nainte de ce se va apropia noi, înainte de a se apropia el,
el, gata suntem să-l omorâm pe suntem gata să-l ucidem.
el. Fapt.23:16. Dar fiul surorii lui
Πρ Κγ-16 ἀκούσας δὲ ὁ υἱὸς τῆς 16. Și auzind feciorul surorii lui Pavel, auzind despre această
ἀδελφῆς Παύλου τὸ ἔνεδρον, Pavel vicleşugul, mergând și uneltire, ducându-se şi intrând
παραγενόμενος καὶ εἰσελθὼν εἰς intrând în tabără, a spus lui în fortăreaţă, i-a vestit lui
τὴν παρεμβολὴν ἀπήγγειλε τῷ Pavel. Pavel.
Παύλῳ.
Πρ Κγ-17 προσκαλεσάμενος δὲ ὁ 17. Și chemând Pavel pe unul Fapt.23:17. Şi chemând Pavel pe
Παῦλος ἕνα τῶν ἑκατοντάρχων din sutaşi, a zis: Pe tinerelul unul din sutaşi, i-a zis: Du pe
ἔφη· τὸν νεανίαν τοῦτον ἀπάγαγε acesta du-l la căpitanul, pentru tânărul acesta la comandant,
πρὸς τὸν χιλίαρχον· ἔχει γάρ τι că are oarece să-i vestească lui. căci are să-i vestească ceva.
ἀπαγγεῖλαι αὐτῷ.
Πρ Κγ-18 ὁ μὲν οὖν παραλαβὼν αὐτὸν 18. Deci acela luând pe el, l-a Fapt.23:18. Iar el, luându-l, l-a
ἤγαγε πρὸς τὸν χιλίαρχον καί dus la căpitanul și a zis: Pavel dus la comandant şi a zis:
φησιν· ὁ δέσμιος Παῦλοςcel legat chemându-mă pe mine Pavel cel legat, chemându-mă,
προσκαλεσάμενός με ἠρώτησε s-a rugat pentru acest tinerel să- m-a rugat să aduc pe acest
τοῦτον τὸν νεανίαν ἀγαγεῖν πρός l aduc la tine, că are oarece să tânăr la tine, având să-ţi spună
σε, ἔχοντά τι λαλῆσαί σοι. spună ţie. ceva.
Πρ Κγ-19 ἐπιλαβόμενος δὲ τῆς χειρὸς 19. Iar căpitanul luându-l de Fapt.23:19. Comandantul, luându-
αὐτοῦ ὁ χιλίαρχος καὶ ἀναχωρήσας mână și ducându-se în laturi, l-a l de mână, s-a retras cu el la o
κατ᾿ ἰδίαν ἐπυνθάνετο, τί ἔστιν ὃîntrebat: Ce este care ai să spui parte şi îl întreba: Ce ai să-mi
ἔχεις ἀπαγγεῖλαί μοι; mie? vesteşti?
Πρ Κγ-20 εἶπε δὲ ὅτι οἱ ᾿Ιουδαῖοι 20. Și a zis: Că Iudeii s-au vorbit Fapt.23:20. Iar el a zis că iudeii s-
συνέθεντο τοῦ ἐρωτῆσαί σε ὅπως să se roage ţie ca mâine să au înţeles să te roage, ca mâine
αὔριον εἰς τὸ συνέδριον καταγάγῃςpogori pe Pavel la adunare, ca să-l cobori pe Pavel la
τὸν Παῦλον, ὡς μελλόντων τι și cum ar vrea ceva mai de- sinedriu, ca având să cerceteze
ἀκριβέστερον πυνθάνεσθαι περὶ amănuntul să întrebe pentru el. mai cu de-amănuntul despre
αὐτοῦ. el;
Πρ Κγ-21 σὺ οὖν μὴ πεισθῇς αὐτοῖς· 21. Deci tu să nu asculţi pe ei, Fapt.23:21. Dar tu să nu te încrezi
ἐνεδρεύουσι γὰρ αὐτὸν ἐξ αὐτῶν pentru că îl pândesc pe el în ei, căci dintre ei îl pândesc
ἄνδρες πλείους τεσσαράκοντα, bărbaţi mai mulţi de patruzeci, mai mulţi de patruzeci de
οἵτινες ἀνεθεμάτισαν ἑαυτοὺς μήτεcare s-au anatematisit pe eişi bărbaţi, care s-au legat cu
φαγεῖν μήτε πιεῖν ἕως οὗ ἀνέλωσινnici să mănânce nici să bea până blestem să nu mănânce, nici să
αὐτόν, καὶ νῦν ἕτοιμοί εἰσι nu vor omorî pe el; și acum gata bea până ce nu-l vor ucide; şi
προσδεχόμενοι τὴν ἀπὸ σοῦ sunt aşteptând cea de la tine acum ei sunt gata, aşteptând
ἐπαγγελίαν. făgăduinţă. aprobarea ta.
Πρ Κγ-22 ὁ μὲν οὖν χιλίαρχος ἀπέλυσε22. Deci căpitanul a slobozit pe Fapt.23:22. Deci comandantul a
τὸν νεανίαν, παραγγείλας μηδενὶ tinerelul, poruncind: nimănui să dat drumul tânărului,
ἐκλαλῆσαι ὅτι ταῦτα ἐνεφάνισας nu spui că acestea ai arătat poruncindu-i: Nimănui să nu
πρός με. către mine. spui că mi-ai făcut cunoscut
acestea.
Πρ Κγ-23 Καὶ προσκαλεσάμενος δύο 23. Și chemând pe doi sutaşi a Fapt.23:23. Şi chemând la sine pe
τινὰς τῶν ἑκατοντάρχων εἶπεν· zis: Gătiţi de la al treilea ceas doi dintre sutaşi, le-a zis:
ἑτοιμάσατε στρατιώτας διακοσίους din noapte două sute de ostaşi, Pregătiţi de la ceasul al treilea
357
ὅπως πορευθῶσιν ἕως Καισαρείας, ca să meargă până la Kesaria, și din noapte două sute de ostaşi,
καὶ ἱππεῖς ἑβδομήκοντα καὶ călăreţi şaptezeci și sulițași două şaptezeci de călăreţi şi două
δεξιολάβους διακοσίους, ἀπὸ sute. sute de suliţaşi, ca să meargă
τρίτης ὥρας τῆς νυκτός, până la Cezareea.
Πρ Κγ-24 κτήνη τε παραστῆσαι, ἵνα 24. Și dobitoace să aduceţi, ca Fapt.23:24. Şi să fie animale (de
ἐπιβιβάσαντες τὸν Παῦλον puind pe Pavel, să-l scape către călărie), ca punând pe Pavel
διασώσωσι πρὸς Φήλικα τὸν Filix, domnul, să-l ducă teafăr la Felix
ἡγεμόνα, procuratorul.
Πρ Κγ-25 γράψας ἐπιστολὴν 25. Scriind carte care cuprinde Fapt.23:25. Scriind o scrisoare,
περιέχουσαν τὸν τύπον τοῦτον· în scurt acestea: având acest cuprins:
Πρ Κγ-26 Κλαύδιος Λυσίας τῷ 26. Clavdie Lisie, lui Filix prea Fapt.23:26. Claudius Lysias, prea
κρατίστῳ ἡγεμόνι Φήλικι χαίρειν. puternicului domn, să se bucure. puternicului procurator, Felix,
Πρ Κγ-27 τὸν ἄνδρα τοῦτον salutare!
συλληφθέντα ὑπὸ τῶν ᾿Ιουδαίων 27. Pe acest bărbat, fiind prins Fapt.23:27. Pe acest bărbat, prins
καὶ μέλλοντα ἀναιρεῖσθαι ὑπ᾿ de Iudei, și vrând să se omoare de iudei şi având să fie ucis de
αὐτῶν ἐπιστὰς σὺν τῷ στρατεύματι de dânşii, mergând eu cu oaste l- ei, mergând eu cu oaste l-am
ἐξειλόμην αὐτόν, μαθὼν ὅτι am scos, înţelegând că este scos, aflând că este (cetăţean)
῾Ρωμαῖός ἐστι. Roman. roman.
Πρ Κγ-28 βουλόμενος δὲ γνῶναι τὴν 28. Și vrând să înţeleg pricina Fapt.23:28. Şi vrând să ştiu
αἰτίαν δι᾿ ἣν ἐνεκάλουν αὐτῷ, pentru care îl pârăsc pe el, l-am pricina pentru care îl pârau, l-
κατήγαγον αὐτὸν εἰς τὸ συνέδριον pogorât la adunarea lor, am coborât la sinedriul lor.
αὐτῶν· Fapt.23:29. Şi am aflat că este
Πρ Κγ-29 ὃν εὗρον ἐγκαλούμενον περὶ 29. Pe care l-am aflat târându-se pârât pentru întrebări din legea
ζητημάτων τοῦ νόμου αὐτῶν, μηδὲν pentru întrebările legii lor, dar lor, dar fără să aibă vreo vină
δὲ ἄξιον θανάτου ἢ δεσμῶν nici o vină vrednică de moarte vrednică de moarte sau de
ἔγκλημα ἔχοντα. sau de legături având. lanţuri.
Πρ Κγ-30 μηνυθείσης δέ μοι ἐπιβουλῆς 30. Și vestindu-se mie cum că va Fapt.23:30. Şi vestindu-mi-se că
εἰς τὸν ἄνδρα μέλλειν ἔσεσθαι ὑπὸ să vie vicleşug asupra bărbatului va să fie o cursă împotriva
τῶν ᾿Ιουδαίων, ἐξαυτῆς ἔπεμψα acestuia despre Iudei, dintru acestui bărbat din partea
πρός σε, παραγγείλας καὶ τοῖς acel ceas l-am trimis la tine, iudeilor, îndată l-am trimis la
κατηγόροις λέγειν τὰ πρὸς αὐτὸν poruncind și pârâşilor să spună tine, poruncind şi pârâşilor să
ἐπὶ σοῦ. ἔρρωσο. cele ce au asupra lui înaintea ta. spună înaintea ta cele ce au
Πρ Κγ-31 Οἱ μὲν οὖν στρατιῶται κατὰ Fii sănătos. asupra lui. Fii sănătos!
τὸ διατεταγμένον αὐτοῖς 31. Deci ostaşii, după cum li se Fapt.23:31. Deci ostaşii, luând pe
ἀναλαβόντες τὸν Παῦλον ἤγαγον poruncise lor, luând pe Pavel, l- Pavel, precum li se poruncise,
διὰ τῆς νυκτὸς εἰς τὴν au adus noaptea la Antipatrida, l-au adus noaptea la
᾿Αντιπατρίδα, Antipatrida.
Πρ Κγ-32 τῇ δὲ ἐπαύριον ἐάσαντες 32. Iar a doua zi lăsând pe Fapt.23:32. Iar a doua zi, lăsând
τοὺς ἱππεῖς πορεύεσθαι σὺν αὐτῷ, călăreţi să meargă cu el, s-au pe călăreţi să meargă cu el, s-
ὑπέστρεψαν εἰς τὴν παρεμβολήν· întors în tabără; au întors la fortăreaţă.
Πρ Κγ-33 οἵτινες εἰσελθόντες εἰς τὴν 33. Care intrând în Kesaria și Fapt.23:33. Şi ei, intrând în
Καισάρειαν καὶ ἀναδόντες τὴν dând domnului cartea, au pus și Cezareea şi dând
ἐπιστολὴν τῷ ἡγεμόνι παρέστησαν pe Pavel înaintea lui. procuratorului scrisoarea, i-au
καὶ τὸν Παῦλον αὐτῷ. înfăţişat şi pe Pavel.
Πρ Κγ-34 ἀναγνοὺς δὲ ὁ ἡγεμὼν καὶ 34. Și citind domnul și Fapt.23:34. Şi citind procuratorul
ἐπερωτήσας ἐκ ποίας ἐπαρχίας întrebându-l din ce ţinut este, și şi întrebând din ce provincie
ἐστί, καὶ πυθόμενος ὅτι ἀπὸ înţelegând că este de la Kilikia, este el şi aflând că este din
Κιλικίας, Cilicia,
Πρ Κγ-35 διακούσομαί σου, ἔφη, ὅταν 35. A zis: Te voi auzi pe tine Fapt.23:35. A zis: Te voi asculta
καὶ οἱ κατήγοροί σου când și pârâşii tăi vor veni. Și a când vor veni şi pârâşii tăi. Şi a
παραγένωνται· ἐκέλευσέ τε αὐτὸν poruncit ca să se păzească el în poruncit să fie păzit în
ἐν τῷ πραιτωρίῳ τοῦ ῾Ηρῴδου divanul lui Irod. pretoriul lui Irod.
φυλάσσεσθαι.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΚΔ CAPITOLUL 24 CAPITOLUL 24

Πρ Κδ-1 Μετὰ δὲ πέντε ἡμέρας κατέβη 1. Iar după cinci zile s-a pogorât Fapt.24:1. Iar după cinci zile s-a
ὁ ἀρχιερεὺς ᾿Ανανίας μετὰ τῶν arhiereul Anania cu bătrânii și coborât arhiereul Anania cu
358
πρεσβυτέρων καὶ ῥήτορος Τερτύλου cu oarecare ritor, Tertill, care câţiva bătrâni şi cu un
τινός, οἵτινες ἐνεφάνισαν τῷ au arătat domnului asupra lui oarecare retor Tertul, care s-
ἡγεμόνι κατὰ τοῦ Παύλου. Pavel. au înfăţişat procuratorului
împotriva lui Pavel.
Πρ Κδ-2 κληθέντος δὲ αὐτοῦ ἤρξατο 2. Și chemându-se el, a început Fapt.24:2. Iar după ce l-au chemat
κατηγορεῖν ὁ Τέρτυλλος λέγων· a-l pârî Tertill, zicând: pe Pavel, Tertul a început să-l
învinuiască, zicând: Prin tine
Πρ Κδ-3 πολλῆς εἰρήνης τυγχάνοντες 3. Multă pace dobândind prin dobândim multă pace şi
διὰ σοῦ καὶ κατορθωμάτων tine și isprăvi care se fac la îndreptările făcute acestui
γινομένων τῷ ἔθνει τούτῳ διὰ τῆς neamul acesta prin a ta purtare neam, prin purtarea ta de
σῆς προνοίας, πάντῃ τε καὶ de grijă, în toată vremea și în tot grijă,
πανταχοῦ ἀποδεχόμεθα, κράτιστε locul mărturisim, puternice Fapt.24:3. Totdeauna şi
Φῆλιξ, μετὰ πάσης εὐχαριστίας. Filixe, cu toată mulţămita. pretutindeni le primim, prea
puternice Felix, cu toată
mulţumirea.
Πρ Κδ-4 ἵνα δὲ μὴ ἐπὶ πλεῖόν σε 4. Iar ca nu mai mult să te Fapt.24:4. Dar, ca să nu te
ἐγκόπτω, παρακαλῶ ἀκοῦσαί σε ostenesc, te rog să ne auzi pe noi ostenesc mai mult, te rog să ne
ἡμῶν συντόμως τῇ σῇ ἐπιεικείᾳ. în scurt cu a ta blândeţe. asculţi, pe scurt, cu bunăvoinţa
ta.
Πρ Κδ-5 εὑρόντες γὰρ τὸν ἄνδρα 5. Că am aflat pe omul acesta Fapt.24:5. Căci am aflat pe omul
τοῦτον λοιμὸν καὶ κινοῦντα στάσιν pierzător și pornind zarvă la toţi acesta ca o ciumă şi urzitor de
πᾶσι τοῖς ᾿Ιουδαίοις τοῖς κατὰ τὴν Iudeii ce sunt în toată lumea, și răzvrătiri printre toţi iudeii din
οἰκουμένην, πρωτοστάτην τε τῆς mai mare eresului lume, fiind căpetenia eresului
τῶν Ναζωραίων αἱρέσεως, Nazarinenilor, nazarinenilor,
Πρ Κδ-6 ὃς καὶ τὸ ἱερὸν ἐπείρασε 6. Care și biserica s-a ispitit să o Fapt.24:6. Care a încercat să
βεβηλῶσαι, ὃν καὶ ἐκρατήσαμεν spurce, pe care l-am și prins, și pângărească şi templul şi pe
καὶ κατὰ τὸν ἡμέτερον νόμον după legea noastră am vrut să-l care l-am prins şi am voit să-l
ἠθελήσαμεν κρίνειν· judecăm. judecăm după legea noastră.
Πρ Κδ-7 παρελθὼν δὲ Λυσίας ὁ 7. Dar venind Lisie căpitanul, cu Fapt.24:7. Dar venind Lysias
χιλίαρχος μετὰ πολλῆς βίας ἐκ τῶν multă silă din mâinile noastre l- comandantul l-a scos cu de-a
χειρῶν ἡμῶν ἀπήγαγε, a luat, sila din mâinile noastre,
Πρ Κδ-8 κελεύσας τοὺς κατηγόρους 8. Poruncind pârâşilor lui să vie Fapt.24:8. Poruncind pârâşilor lui
αὐτοῦ ἔρχεσθαι ἐπὶ σέ· παρ᾿ οὗ la tine; de la care vei putea să vină la tine. De la el vei
δυνήσῃ αὐτὸς ἀνακρίνας περὶ singur cercetând de toate putea, cercetând tu însuţi, să
πάντων τούτων ἐπιγνῶναι ὧν ἡμεῖς acestea să cunoşti, de care noi cunoşti toate învinuirile aduse
κατηγοροῦμεν αὐτοῦ. pârâm pe el. de noi.
Πρ Κδ-9 συνεπέθεντο δὲ καὶ οἱ 9. Și împreună adevereau și Fapt.24:9. Iar iudeii împreună
᾿Ιουδαῖοι φάσκοντες ταῦτα οὕτως Iudeii, zicând cum că acestea susţineau, zicând că acestea
ἔχειν. așa sunt. aşa sunt.
Πρ Κδ-10 ᾿Απεκρίθη δὲ ὁ Παῦλος, 10. Iar Pavel a răspuns, făcând Fapt.24:10. Şi, procuratorul
νεύσαντος αὐτῷ τοῦ ἡγεμόνος lui semn domnul să grăiască: făcându-i semn să vorbească,
λέγειν· ἐκ πολλῶν ἐτῶν ὄντα σε Ştiindu-te pe tine că de mulţi ani Pavel a răspuns: Fiindcă ştiu
κριτὴν τῷ ἔθνει τούτῳ ἐπιστάμενος eşti judecător neamului acestuia, că de mulţi ani eşti judecător
εὐθυμότερον τὰ περὶ ἑμαυτοῦ mai cu bună voie cele pentru acestui neam, bucuros vorbesc
ἀπολογοῦμαι, mine răspund, pentru apărarea mea.
Πρ Κδ-11 δυναμένου σου γνῶναι ὅτι 11. Că poţi tu cunoaşte că nu Fapt.24:11. Tu poţi să afli că nu
οὐ πλείους εἰσί μοι ἡμέραι sunt mai mult decât sunt mai mult decât
δεκαδύο ἀφ᾿ ἧς ἀνέβην douăsprezece zile de când m-am douăsprezece zile de când m-
προσκυνήσων εἰς ῾Ιερουσαλήμ· suit să mă închin în Ierusalim. am suit la Ierusalim ca să mă
închin.
Πρ Κδ-12 καὶ οὔτε ἐν τῷ ἱερῷ εὗρόν με 12. Și nici în templu nu m-au Fapt.24:12. Şi nici în templu nu m-
πρός τινα διαλεγόμενον ἢ aflat pe mine cu cineva pricindu- au găsit discutând cu cineva
ἐπισύστασιν ποιοῦντα ὄχλου, οὔτε mă, sau tulburare făcând sau făcând tulburare în
ἐν ταῖς συναγωγαῖς οὔτε κατὰ τὴν mulţimii, nici în sinagogi, nici în mulţime, nici în sinagogi, nici
πόλιν· cetate, în cetate,
Πρ Κδ-13 οὔτε παραστῆσαι δύνανται 13. Nici pot adeveri pentru care Fapt.24:13. Nici nu pot să-ţi
περὶ ὧν νῦν κατηγοροῦσί μου. acum mă pârăsc. dovedească cele ce spun acum
359
împotriva mea.
Πρ Κδ-14 ὁμολογῶ δὲ τοῦτό σοι, ὅτι 14. Și mărturisesc aceasta ţie că Fapt.24:14. Şi-ţi mărturisesc
κατὰ τὴν ὁδὸν ἣν λέγουσιν αἵρεσιν după calea pe care ei o zic eres, aceasta, că aşa mă închin
οὕτω λατρεύω τῷ πατρῴῳ Θεῷ, așa slujesc Dumnezeului Dumnezeului părinţilor mei,
πιστεύων πᾶσι τοῖς κατὰ τὸν νόμον părintesc, crezând toate cele după învăţătura pe care ei o
καὶ τοῖς ἐν τοῖς προφήταις scrise în lege și în proroci, numesc eres, şi cred toate cele
γεγραμμένοις, scrise în Lege şi în Prooroci,
Πρ Κδ-15 ἐλπίδα ἔχων εἰς τὸν Θεὸν ἣν 15. Nădejde având întru Fapt.24:15. Având nădejde în
καὶ αὐτοὶ οὗτοι προσδέχονται, Dumnezeu care și însuşi aceştia Dumnezeu, pe care şi aceştia
ἀνάστασιν μέλλειν ἔσεσθαι νεκρῶν, aşteaptă, cum că va să vie înşişi o aşteaptă, că va să fie
δικαίων τε καὶ ἀδίκων· învierea morţilor și a drepţilor și învierea morţilor: şi a drepţilor
a nedrepţilor. şi a nedrepţilor.
Πρ Κδ-16 ἐν τούτῳ δὲ καὶ αὐτὸς ἀσκῶ 16. Și întru aceasta și eu mă Fapt.24:16. Şi întru aceasta mă
ἀπρόσκοπον συνείδησιν ἔχειν πρὸς nevoiesc, ca fără de poticnire străduiesc şi eu ca să am
τὸν Θεὸν καὶ τοὺς ἀνθρώπους διὰ cunoştinţă a cugetului să am totdeauna înaintea lui
παντός. către Dumnezeu și către oameni Dumnezeu şi a oamenilor un
pururea. cuget neîntinat.
Πρ Κδ-17 δι᾿ ἐτῶν δὲ πλειόνων 17. Și după mulţi ani am venit ca Fapt.24:17. După mulţi ani, am
παρεγενόμην ἐλεημοσύνας ποιήσων să fac milostenii la neamul meu venit ca să aduc neamului meu
εἰς τὸ ἔθνος μου καὶ προσφοράς· și prinoase, milostenii şi prinoase,
Πρ Κδ-18 ἐν οἷς εὗρόν με ἡγνισμένον 18. Întru care m-au aflat curăţit Fapt.24:18. Când nişte iudei din
ἐν τῷ ἱερῶ, οὐ μετὰ ὄχλου οὐδὲ în biserică, nu cu gloată, nici cu Asia m-au găsit, curăţit, în
μετὰ θορύβου, τινὲς ἀπὸ τῆς ᾿Ασίας gâlceavă, nişte Iudei din Asia, templu, dar nu cu mulţime, nici
᾿Ιουδαῖοι, cu gâlceavă.
19. Care trebuiau înaintea ta să Fapt.24:19. Aceia trebuia să fie de
Πρ Κδ-19 οὓς ἔδει ἐπὶ σοῦ παρεῖναι vie de faţă și să pârască de au faţă înaintea ta şi să mă
καὶ κατηγορεῖν εἴ τι ἔχοιεν πρός με. ceva asupra mea. învinuiască, dacă aveau ceva
împotriva mea;
Πρ Κδ-20 ἢ αὐτοὶ οὗτοι εἰπάτωσαν τί 20. Sau aceştia singuri să spună, Fapt.24:20. Sau chiar aceştia să
εὗρον ἐν ἐμοὶ ἀδίκημα στάντος μου stând eu înaintea soborului, de spună ce nedreptate mi-au
ἐπὶ τοῦ συνεδρίου, au aflat ceva întru mine găsit când am stat înaintea
strâmbătate, sinedriului,
Πρ Κδ-21 ἢ περὶ μιᾶς ταύτης φωνῆς ἧς 21. Fără numai pentru un glas Fapt.24:21. Decât numai pentru
ἔκραξα ἑστὼς ἐν αὐτοῖς, ὅτι περὶ acesta care am strigat stând acest singur cuvânt pe care l-
ἀναστάσεως νεκρῶν ἐγὼ κρίνομαι între ei, că pentru învierea am strigat stând între ei, că
σήμερον ὑφ᾿ ὑμῶν. morţilor eu mă judec astăzi de pentru învierea morţilor sunt
voi. eu astăzi judecat între voi.
Πρ Κδ-22 ᾿Ακούσας δὲ ταῦτα ὁ Φῆλιξ 22. Și auzind acestea Filix, i-a Fapt.24:22. Şi Felix, auzind
ἀνεβάλετο αὐτούς, ἀκριβέστερον lăsat pe ei, fiindcă mai cu acestea, i-a amânat, cunoscând
εἰδὼς τὰ περὶ τῆς ὁδοῦ, εἰπών· amăruntul ştia cele pentru calea destul de bine cele privitoare la
ὅταν Λυσίας ὁ χιλίαρχος καταβῇ, aceasta, și a zis: Când Lisie învăţătura (creştină), zicând:
διαγνώσομαι τὰ καθ᾿ ὑμᾶς, căpitanul se va pogorî, voi Când se va coborî comandantul
înţelege cele pentru voi. Lysias, voi hotărî asupra
Πρ Κδ-23 διαταξάμενός τε τῷ 23. Și a poruncit sutaşul să se acelora ale voastre.
ἑκατοντάρχῃ τηρεῖσθαι τὸν Παῦλον păzească Pavel și să aibă Fapt.24:23. Şi a poruncit sutaşului
ἔχειν τε ἄνεσιν καὶ μηδένα κωλύειν odihnă, și pe nimeni să nu să ţină pe Pavel sub pază, dar
τῶν ἰδίων αὐτοῦ ὑπηρετεῖν ἢ oprească dintre ai lui de a-i sluji să-i lase tihnă şi să nu
προσέρχεσθαι αὐτῷ. sau a veni la el. oprească pe nimeni dintre ai
lui, ca să vină să-i slujească.
Πρ Κδ-24 Μετὰ δὲ ἡμέρας τινὰς 24. Iar după câteva zile venind Fapt.24:24. Iar după câteva zile,
παραγενόμενος ὁ Φῆλιξ σὺν Filix cu Drusilla femeia lui, care Felix, venind cu Drusila,
Δρουσίλλῃ τῇ γυναικὶ αυτοῦ, οὔσῃ era Iudeică, a chemat pe Pavel femeia lui, care era din neamul
᾿Ιουδαίᾳ, μετεπέμψατο τὸν Παῦλον și l-a auzit pe el pentru credinţa iudeilor, a trimis să cheme pe
καὶ ἤκουσεν αὐτοῦ περὶ τῆς εἰς cea întru Hristos. Pavel şi l-a ascultat despre
Χριστὸν πίστεως. credinţa în Hristos Iisus.
Πρ Κδ-25 διαλεγομένου δὲ αὐτοῦ περὶ 25. Și grăind el pentru dreptate Fapt.24:25. Şi vorbind el despre
δικαιοσύνης καὶ ἐγκρατείας καὶ τοῦ și pentru înfrânare și pentru dreptate şi despre înfrânare şi
360
κρίματος τοῦ μέλλοντος ἔσεσθαι, judecata ce va să fie, despre judecata viitoare, Felix
ἔμφοβος γενόμενος ὁ Φῆλιξ înfricoşându-se Filix, a răspuns: s-a înfricoşat şi a răspuns:
ἀπεκρίθη· τὸ νῦν ἔχον πορεύου, Acum mergi; și aflând vreme, te Acum mergi, şi când voi găsi
καιρὸν δὲ μεταλαβὼν voi mai chema, timp potrivit te voi mai chema.
μετακαλέσομαί σε,
Πρ Κδ-26 ἅμα δὲ καὶ ἐλπίζων ὅτι 26. Încă și nădăjduind că bani se Fapt.24:26. În acelaşi timp el
χρήματα δοθήσεται αὐτῷ ὑπὸ τοῦ vor da lui de la Pavel ca să-l nădăjduia că i se vor da bani
Παύλου ὅπως λύσῃ αὐτόν· διὸ καὶ slobozească; pentru aceea și mai de către Pavel; de aceea, şi
πυκνότερον αὐτὸν μεταπεμπόμενος deseori chemându-l, vorbea cu mai des trimiţând să-l cheme,
ὡμίλει αὐτῷ. el. vorbea cu el.
Πρ Κδ-27 Διετίας δὲ πληρωθείσης 27. Iar după ce s-au împlinit doi Fapt.24:27. Dar când s-au
ἔλαβε διάδοχον ὁ Φῆλιξ Πόρκιον ani, s-a pus în locul lui Filix, împlinit doi ani, în locul lui
Φῆστον· θέλων δὲ χάριν Porkie Fist; și vrând Filix să Felix a urmat Porcius Festus.
καταθέσθαι τοῖς ᾿Ιουδαίοις ὁ Φῆλιξ facă pe plac Iudeilor, a lăsat pe Şi voind să le fie iudeilor pe
κατέλιπε τὸν Παῦλον δεδεμένον. Pavel legat. plac, Felix a lăsat pe Pavel
legat.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΚΕ CAPITOLUL 25 CAPITOLUL 25

Πρ Κε-1 Φῆστος οὖν ἐπιβὰς τῇ 1. Deci Fist intrând în Fapt.25:1. Deci Festus, trecând în
ἐπαρχίᾳ μετὰ τρεῖς ἡμέρας ἀνέβη dregătorie, după trei zile s-a ţinutul său, după trei zile s-a
εἰς ῾Ιεροσόλυμα ἀπὸ Καισαρείας· suit în Ierusalim de la suit de la Cezareea la
Πρ Κε-2 ἐνεφάνισαν δὲ αὐτῷ ὁ Kesaria, Ierusalim .
ἀρχιερεὺς καὶ οἱ πρῶτοι τῶν 2. Și au arătat lui arhiereul și cei Fapt.25:2. Şi arhiereii şi fruntaşii
᾿Ιουδαίων κατὰ τοῦ Παύλου, καὶ mai de frunte ai Iudeilor asupra iudeilor i s-au înfăţişat cu
παρεκάλουν αὐτόν, αἰτούμενοι lui Pavel, și îl rugau pe el, învinuiri împotriva lui Pavel şi
χάριν κατ᾿ αὐτοῦ, îl rugau,
Πρ Κε-3 ὅπως μεταπέμψηται αὐτὸν εἰς 3. Cerând har asupra lui ca să-l Fapt.25:3. Cerându-i ca o favoare
῾Ιερουσαλήμ, ἐνέδραν ποιοῦντες trimită pe el la Ierusalim, făcând asupra lui, să fie trimis la
ἀνελεῖν αὐτὸν κατὰ τὴν ὁδόν. vicleşug ca să-l ucidă pe el pe Ierusalim , pregătind cursă ca
drum. să-l ucidă pe drum.
Πρ Κε-4 ὁ μὲν οὖν Φῆστος ἀπεκρίθη 4. Deci Fist a răspuns că Pavel Fapt.25:4. Dar Festus a răspuns
τηρεῖσθαι τὸν Παῦλον ἐν să se păzească în Kesaria, și el că Pavel e păzit Cezareea şi că
Καισαρείᾳ, ἑαυτὸν δὲ μέλλειν ἐν va degrab să meargă acolo; el însuşi avea să plece în
τάχει ἐκπορεύεσθαι· curând.
Πρ Κε-5 οἱ οὗν δυνατοὶ ἐν ὑμῖν, φησί, 5. Deci cei tari întru voi, zice, Fapt.25:5. Deci a zis el: Cei dintre
συγκαταβάντες, εἴ τί ἐστιν ἐν τῷ pogorându-se împreună, de este voi care pot, să se coboare cu
ἀνδρὶ τούτῳ, κατηγορείτωσαν ceva rău întru bărbatul acesta, mine, şi dacă este ceva rău în
αὐτοῦ. pârască-l pe el. acest bărbat, să-l
învinovăţească.
Πρ Κε-6 Διατρίψας δὲ ἐν αὐτοῖς 6. Și zăbovind la ei nu mai mult Fapt.25:6. Şi rămânând la ei nu
ἡμέρας πλείους ἢ δέκα, καταβὰς εἰς decât zece zile, s-a pogorât în mai mult de opt sau zece zile, s-
Καισάρειαν, τῇ ἐπαύριον καθίσας Kesaria; și a doua zi şezând la a coborât în Cezareea, iar a
ἐπὶ τοῦ βήματος ἐκέλευσε τὸν divan a poruncit să se aducă doua zi, şezând la judecată, a
Παῦλον ἀχθῆναι. Pavel. poruncit să fie adus Pavel.
Πρ Κε-7 παραγενομένου δὲ αὐτοῦ 7. Și venind el, au stătut Fapt.25:7. Şi venind el, iudeii
περιέστησαν οἱ ἀπὸ ῾Ιεροσολύμων împrejurul lui Iudeii, care coborâţi din Ierusalim l-au
καταβεβηκότες ᾿Ιουδαῖοι, πολλὰ veniseră din Ierusalim, multe și înconjurat, aducând împotriva
καὶ βαρέα αἰτιώματα φέροντες grele învinuiri aducând asupra lui multe şi grele învinuiri, pe
κατὰ τοῦ Παύλου, ἃ οὐκ ἴσχυον lui Pavel, pe care nu puteau să care nu puteau să le
ἀποδεῖξαι, le dovedească, dovedească.
Πρ Κε-8 ἀπολογουμένου αὐτοῦ ὅτι 8. Răspunzând el: Nici împrotiva Fapt.25:8. Iar Pavel se apăra: N-
οὔτε εἰς τὸν νόμον τῶν ᾿Ιουδαίων legii Iudeilor, nici împrotiva am greşit cu nimic nici faţă de
οὔτε εἰς τὸ ἱερὸν οὔτε εἰς Καίσαρά Bisericii, nici împrotiva legea iudeilor, nici faţă de
τι ἥμαρτον. Chesarului am greşit ceva. templu, nici faţă de Cezarul.
Πρ Κε-9 ὁ Φῆστος δὲ θέλων τοῖς 9. Iar Fist vrând să facă plăcere Fapt.25:9. Iar Festus, voind să
᾿Ιουδαίοις χάριν καταθέσθαι, Iudeilor, răspunzând, a zis lui facă plăcere iudeilor,
ἀποκριθεὶς τῷ Παύλῳ εἶπε· θέλεις Pavel: Voieşti să te sui în răspunzând lui Pavel, a zis:
361
εἰς ῾Ιερουσαλὴμ ἀναβὰς ἐκεῖ περὶ Ierusalim, și acolo pentru Vrei să mergi la Ierusalim şi
τούτων κρίνεσθαι ἐπ᾿ ἐμοῦ; acestea să te judeci înaintea acolo să fi judecat înaintea
mea? mea pentru acestea?
Πρ Κε-10 εἶπε δὲ ὁ Παῦλος· ἐπὶ τοῦ 10. Iar Pavel a zis: La divanul Fapt.25:10. Dar Pavel a zis: Stau
βήματος Καίσαρος ἑστώς εἱμι, οὗ Chesarului stau, unde trebuie să la judecata Cezarului, unde
με δεῖ κρίνεσθαι. ᾿Ιουδαίους οὐδὲν mă judec; Iudeilor nici o trebuie să fiu judecat. Iudeilor
ἠδίκησα, ὡς καὶ σὺ κάλλιον nedreptate n-am făcut, precum și nu le-am făcut nici un rău,
ἐπιγινώσκεις tu mai bine ştii. precum mai bine ştii şi tu.
Πρ Κε-11 εἰ μὲν γὰρ ἀδικῶ καὶ ἄξιον 11. Pentru că de am făcut Fapt.25:11. Dar dacă fac
θανάτου πέπραχά τι, οὐ nedreptate, și ceva vrednic de nedreptate şi am săvârşit ceva
παραιτοῦμαι τὸ ἀποθανεῖν· εἰ δὲ moarte am lucrat, nu mă feresc vrednic de moarte, nu mă
οὐδέν ἐστιν ὧν οὗτοι κατηγοροῦσι de moarte; iar dacă nimic nu feresc de moarte; dacă însă nu
μου, οὐδείς με δύναται αὐτοῖς este din cele ce aceştia mă este nimic din cele de care ei
χαρίσασθαι· Καίσαρα ἐπικαλοῦμαι. pârăsc, nimeni nu poate pe mine mă învinuiesc - nimeni nu
Πρ Κε-12 τότε ὁ Φῆστος συλλαλήσας lor să mă dăruiască. Pe poate să mă dăruiască lor. Cer
μετὰ τοῦ συμβουλίου ἀπεκρίθη· Chesarul chem. să fiu judecat de Cezarul.
Καίσαρα ἐπικέκλησαι, ἐπὶ Καίσαρα 12. Atunci Fist, grăind împreună Fapt.25:12. Atunci Festus, vorbind
πορεύσῃ. cu sfatul, a răspuns: Pe cu sfatul său, a răspuns: Ai
Πρ Κε-13 ῾Ημερῶν δὲ διαγενομένων Chesarul ai chemat? La cerut să fii judecat de Cezarul,
τινῶν ᾿Αγρίππας ὁ βασιλεὺς καὶ Chesarul vei merge. la Cezarul te vei duce.
Βερνίκη κατήντησαν εἰς 13. Și dacă au trecut câteva zile, Fapt.25:13. Şi după ce au trecut
Καισάρειαν ἀσπασόμενοι τὸν Agrippa împăratul și Verniki s- câteva zile, regele Agripa şi
Φῆστον. au pogorât în Kesaria ca să se Berenice au sosit la Cezareea,
Πρ Κε-14 ὡς δὲ πλείους ἡμέρας închine lui Fist. ca să salute pe Festus.
διέτριβον ἐκεῖ, ὁ Φῆστος τῷ 14. Și zăbovindu-se zile multe Fapt.25:14. Şi rămânând acolo
βασιλεῖ ἀνέθετο τὰ κατὰ τὸν acolo, Fist a spus împăratului mai multe zile, Festus a vorbit
Παῦλον λέγων· ἀνήρ τίς ἐστι pentru Pavel, zicând: Un bărbat regelui despre Pavel, zicând:
καταλελειμμένος ὑπὸ Φήλικος oarecare este lăsat de Filix Este aici un bărbat, lăsat legat
δέσμιος, legat, de Felix,
Πρ Κε-15 περὶ οὗ γενομένου μου εἰς 15. Pentru care, fiind eu în Fapt.25:15. În privinţa căruia,
῾Ιεροσόλυμα ἐνεφάνισαν οἱ Ierusalim, au arătat înaintea când am fost în Ierusalim , mi
ἀρχιερεῖς καὶ οἱ πρεσβύτεροι τῶν mea arhiereii și bătrânii s-au înfăţişat arhiereii şi
᾿Ιουδαίων αἰτούμενοι κατ᾿ αὐτοῦ Iudeilor, cerând împrotiva lui bătrânii iudeilor, cerând
δίκην· judecată. osândirea lui.
Πρ Κε-16 πρὸς οὓς ἀπεκρίθην ὅτι οὐκ 16. Către care am răspuns că nu Fapt.25:16. Eu le-am răspuns că
ἔστιν ἔθος ῾Ρωμαίοις χαρίζεσθαί este obicei la Romani să dea pe romanii n-au obiceiul să dea pe
τινα ἄνθρωπον εἰς ἀπώλειαν πρὶν ἢ vreun om la pierzare mai înainte vreun om la pierzare, înainte
ὁ κατηγορούμενος κατὰ πρόσωπον până ce nu are de faţă cel pârât ca cel învinuit să aibă de faţă
ἔχοι τοὺς κατηγόρους τόπον τε pe pârâşii lui, și loc de răspuns pe pârâşii lui şi să aibă putinţa
ἀπολογίας λάβοι περὶ τοῦ să-și ia pentru vina sa. să se apere pentru vina sa.
ἐγκλήματος.
Πρ Κε-17 συνελθόντων οὖν αὐτῶν 17. Și adunându-se ei aici, nici o Fapt.25:17. Adunându-se deci ei
ἐνθάδε ἀναβολὴν μηδεμίαν zăbavă făcând, a doua zi şezând aici şi nefăcând eu nici o
ποιησάμενος τῇ ἑξῆς καθίσας ἐπὶ la judecată, am poruncit să se amânare, a doua zi am stat la
τοῦ βήματος ἐκέλευσα ἀχθῆναι τὸν aducă bărbatul. judecată şi am poruncit să fie
ἄνδρα· adus bărbatul.
Πρ Κε-18 περὶ οὗ σταθέντες οἱ 18. Pentru care stând pârâşii lui Fapt.25:18. Dar pârâşii care s-au
κατήγοροι οὐδεμίαν αἰτίαν împrejur, nici o vină aduceau ridicat împotriva lui nu i-au
ἐπέφερον ὧν ὑπενόουν ἐγώ, dintr-acelea care prepuneam eu, adus nici o învinuire dintre cele
rele, pe care le bănuiam eu,
Πρ Κε-19 ζητήματα δὲ τινα περὶ τῆς 19. Ci numai nişte întrebări Fapt.25:19. Ci aveau cu el nişte
ἰδίας δεισιδαιμονίας εἶχον πρὸς pentru a lor credinţă aveau neînţelegeri cu privire la
αὐτὸν καὶ περί τινος ᾿Ιησοῦ asupra lui, și pentru un Iisus religia lor şi la un oarecare
τεθνηκότος, ὃν ἔφασκεν ὁ Παῦλος oarecare mort, pe care zicea Iisus mort, de Care Pavel zice
ζῆν. Pavel că este viu. că trăieşte.
Πρ Κε-20 ἀπορούμενος δὲ ἐγὼ τὴν 20. Și nedumerindu-mă eu de Fapt.25:20. Şi nedumerindu-mă cu
περὶ τούτου ζήτησιν ἔλεγον εἰ întrebarea aceasta, am zis de privire la cercetarea acestor
362
βούλοιτο πορεύεσθαι εἰς voieşte să meargă în Ierusalim, lucruri, l-am întrebat dacă
῾Ιεροσόλυμα κἀκεῖ κρίνεσθαι περὶ și acolo să se judece pentru voieşte să meargă la Ierusalim
τούτων. acestea. şi să fie judecat acolo pentru
acestea.
Πρ Κε-21 τοῦ δὲ Παύλου 21. Iar Pavel chemând să se Fapt.25:21. Dar Pavel, cerând să
ἐπικαλεσαμένου τηρηθῆναι αὐτὸν păzească el la judecata lui fie reţinut pentru judecata
εἰς τὴν τοῦ Σεβαστοῦ διάγνωσιν, Sevastu, am poruncit să se Cezarului, am poruncit să fie
ἐκέλευσα τηρεῖσθαι αὐτὸν ἕως οὗ păzească până îl voi trimite pe el ţinut până ce îl voi trimite la
πέμψω αὐτὸν πρὸς Καίσαρα. la Chesarul. Cezarul.
Πρ Κε-22 ᾿Αγρίππας δὲ πρὸς τὸν 22. Iar Agrippa către Fist a zis: Fapt.25:22. Iar Agripa a zis către
Φῆστον ἔφη· ἐβουλόμην καὶ αὐτὸς Aş fi voit și eu să aud pe acel Festus: Aş vrea să aud şi eu pe
τοῦ ἀνθρώπου ἀκοῦσαι. ὁ δέ, om. Iar el a zis: Mâine vei auzi acest om. Iar el a zis: Mâine îl
αὔριον, φησίν, ἀκούσῃ αὐτοῦ. pe dânsul. vei auzi.
Πρ Κε-23 Τῇ οὖν ἐπαύριον ἐλθόντος 23. Deci a doua zi viind Agrippa Fapt.25:23. Deci a doua zi, Agripa
τοῦ ᾿Αγρίππα καὶ τῆς Βερνίκης μετὰ și Verniki cu mare paradă, și şi Berenice venind cu mare alai
πολλῆς φαντασίας καὶ εἰσελθόντων intrând în divanul palatului şi intrând în sala de judecată
εἰς τὸ ἀκροατήριον σύν τε τοῖς împreună cu căpitanii și cu împreună cu tribunii şi cu
χιλιάρχοις καὶ ἀνδράσι τοῖς κατ᾿ bărbaţii cei mai de frunte ai bărbaţii cei mai de frunte ai
ἐξοχὴν οὖσι τῆς πόλεως, καὶ cetăţii, și poruncind Fist, s-a cetăţii, Festus a dat poruncă să
κελεύσαντος τοῦ Φήστου ἤχθη ὁ adus Pavel. fie adus Pavel.
Παῦλος.
Πρ Κε-24 καί φησιν ὁ Φῆστος· 24. Și a zis Fist: Agrippo Fapt.25:24. Şi a zis Festus: Rege
᾿Αγρίππα βασιλεῦ καὶ πάντες οἱ împărate, și toţi bărbaţii cei ce Agripa, şi voi toţi bărbaţii care
sunteți împreună cu noi, vedeţi
συμπαρόντες ἡμῖν ἄνδρες, θεωρεῖτε sunteţi cu noi de faţă, vedeţi pe
τοῦτον περὶ οὗ πᾶν τὸ πλῆθος τῶνpe acesta, pentru care toată acela pentru care toată
᾿Ιουδαίωνἐνέτυχόν μοι ἔν τε mulţimea Iudeilor mi s-a rugat și mulţimea iudeilor a venit la
῾Ιεροσολύμοις καὶ în Ierusalim și aici, strigând că
ἐνθάδε, mine, şi în Ierusalim şi aici,
ἐπιβοῶντες μὴ δεῖν ζῆν αὐτὸν nu trebuie să mai trăiască el. strigând că el nu trebuie să mai
μηκέτι. trăiască.
Πρ Κε-25 ἐγὼ δὲ καταλαβόμενος μηδὲν25. Iar eu cunoscând că nimic Fapt.25:25. Iar eu am înţeles că n-
ἄξιον θανάτου αὐτὸν πεπραχέναι, vrednic de moarte el n-a făcut, și a făcut nimic vrednic de
καὶ αὐτοῦ δὲ τούτου
el singur chemând pe Chesarul, moarte; iar el însuşi cerând să
ἐπικαλεσαμένου τὸν Σεβαστόν, am socotit să-l trimit pe el. fie judecat de Cezarul, am
ἔκρινα πέμπειν αὐτόν. hotărât să-l trimit.
Πρ Κε-26 περὶ οὗ ἀσφαλές τι γράψαι 26. Pentru care a scrie ceva Fapt.25:26. Dar ceva sigur să
τῷ κυρίῳ οὐκ ἔχω· διὸ προήγαγον adevărat domnului nu am. scriu stăpânului despre el, nu
αὐτὸν ἐφ᾿ ὑμῶν καὶ μάλιστα ἐπὶ Pentru aceea l-am adus pe el la am. De aceea l-am adus
σοῦ, βασιλεῦ ᾿Αγρίππα, ὅπως τῆς voi, și mai vârtos înaintea ta, înaintea voastră şi mai ales
ἀνακρίσεως γενομένης σχῶ τι împărate Agrippo, ca cercetare înaintea ta, rege Agripa, ca,
γράψαι. făcându-se să am ce să scriu. după ce va fi cercetat, să am ce
să scriu,
Πρ Κε-27 ἄλογον γάρ μοι δοκεῖ 27. Pentru că fără cuviinţă mi se Fapt.25:27. Căci mi se pare
πέμποντα δέσμιον μὴ καὶ τὰς κατ᾿ pare a fi să-l trimit legat, și nepotrivit să-l trimit legat, fără
αὐτοῦ αἰτίας σημᾶναι. pricinile cele asupra lui să nu le să arăt învinuirile ce i se aduc.
însemnez.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΚΣΤ CAPITOLUL 26 CAPITOLUL 26

Πρ Κστ-1 ᾿Αγρίππας δὲ πρὸς τὸν 1. Iar Agrippa către Pavel a zis: Fapt.26:1. Agripa a zis către
Παῦλον ἔφη· ἐπιτρέπεταί σοι ὑπὲρ Porunceşte-se ţie să grăieşti Pavel: Îţi este îngăduit să
σεαυτοῦ λέγειν. τότε ὁ Παῦλος singur pentru tine. Atunci Pavel vorbeşti pentru tine. Atunci
ἐκτείνας τὴν χεῖρα ἀπελογεῖτο· întinzând mâna, a răspuns; Pavel, întinzând mâna, se
2. Pentru toate care mă pârăsc apăra:
Πρ Κστ-2 περὶ πάντων ὧν ἐγκαλοῦμαι Iudeii, o împărate Agrippo, mă Fapt.26:2. Mă socotesc fericit, o,
ὑπὸ ᾿Ιουδαίων, βασιλεῦ ᾿Αγρίππα, socotesc pe mine fericit a fi, rege Agripa, că astăzi, înaintea
ἥγημαι ἐμαυτὸν μακάριον ἐπὶ σοῦ vrând să răspund înaintea ta ta, pot să mă apăr de toate câte
μέλλων ἀπολογεῖσθαι σήμερον, astăzi. mă învinuiesc iudeii;
Πρ Κστ-3 μάλιστα γνώστην ὄντα σε 3. Mai vârtos ştiutor fiind tu de Fapt.26:3. Mai ales, pentru că tu
363
πάντων τῶν κατὰ ᾿Ιουδαίους ἐθῶν toate cele ale Iudeilor obiceiuri cunoşti toate obiceiurile şi
τε καὶ ζητημάτων· διὸ δέομαί σου și întrebări, pentru aceea mă rog neînţelegerile iudeilor. De
μακροθύμως ἀκοῦσαί μου. ca cu îngăduinţă să mă asculţi aceea te rog să mă asculţi cu
pe mine. îngăduinţă.
Πρ Κστ-4 Τὴν μὲ οὖν βίωσίν μου τὴν 4. Pe viaţa mea cea din tinereţe Fapt.26:4. Vieţuirea mea din
ἐκ νεότητος τὴν ἀπ᾿ ἀρχῆς care din început s-a făcut în tinereţe, cum a fost ea de la
γενομένη ἐν τῷ ἔθνει μου ἐν neamul meu în Ierusalim o ştiu început în poporul meu şi în
῾Ιεροσολύμοις ἴσασι πάντες οἱ toţi Iudeii, Ierusalim , o ştiu toţi iudeii.
᾿Ιουδαῖοι, Fapt.26:5. Dacă vor să dea
5. Ştiindu-mă pe mine mai mărturie, ei ştiu despre mine,
Πρ Κστ-5 προγινώσκοντές με ἄνωθεν, dinainte, de vor vrea să de mult, că am trăit ca fariseu,
ἐὰν θέλωσι μαρτυρεῖν, ὅτι κατὰ τὴν mărturisească, că după eresul în tagma cea mai riguroasă a
ἀκριβεστάτην αἵρεσιν τῆς ἡμετέρας cel prea cu cercare al legii religiei noastre.
θρησκείας ἔζησα Φαρισαῖος. noastre am trăit Fariseu. Fapt.26:6. Şi acum stau la
6. Și acum stau judecându-mă judecată pentru nădejdea
Πρ Κστ-6 καὶ νῦν ἐπ᾿ ἐλπίδι τῆς πρὸς pentru nădejdea făgăduinţei ceii făgăduinţei făcute de
τοὺς πατέρας ἐπαγγελίας γενομένης ce s-au făcut către părinţii noştri Dumnezeu către părinţii
ὑπὸ τοῦ Θεοῦ ἕστηκα κρινόμενος, de la Dumnezeu, noştri,
Πρ Κστ-7 εἰς ἣν τὸ δωδεκάφυλον ἡμῶν 7. La care nădăjduiesc să ajungă Fapt.26:7. Şi la care cele
ἐν ἐκτενείᾳ νύκτα καὶ ἡμέραν cele douăsprezece seminţii ale douăsprezece seminţii ale
λατρεῦον ἐλπίζει καταντῆσαι· περὶ noastre, neîncetat ziua și noastre, slujind lui Dumnezeu
ἧς ἐλπίδος ἐγκαλοῦμαι, βασιλεῦ noaptea slujind. Pentru această fără încetare, zi şi noapte,
᾿Αγρίππα, ὑπὸ τῶν ᾿Ιουδαίων. nădejde sunt pârât, împărate nădăjduiesc să ajungă. Pentru
Agrippo, de Iudei. nădejdea aceasta, o, rege
Agripa, sunt pârât de iudei.
Πρ Κστ-8 τί ἄπιστον κρίνεται παρ᾿ ὑμῖν 8. Ce lucru necredincios se Fapt.26:8. De ce se socoteşte la
εἰ ὁ Θεὸς νεκροὺς ἐγείρει; judecă la voi dacă Dumnezeu pe voi lucru de necrezut că
morţi înviază? Dumnezeu înviază pe cei
Πρ Κστ-9 ἐγὼ μὲν οὖν ἔδοξα ἐμαυτῷ morţi?
πρὸς τὸ ὄνομα ᾿Ιησοῦ τοῦ 9. Deci mie mi s-a părut că Fapt.26:9. Eu unul am socotit, în
Ναζωραίου δεῖν πολλὰ ἐναντία asupra numelui lui Iisus sinea mea, că faţă de numele
πρᾶξαι· Nazarineanul trebuia multe lui Iisus Nazarineanul trebuia
Πρ Κστ-10 ὃ καὶ ἐποίησα ἐν împrotivă să fac, să fac multe împotrivă;
῾Ιεροσολύμοις, καὶ πολλοὺς τῶν 10. Care am și făcut în Fapt.26:10. Ceea ce am şi făcut în
ἁγίων ἐγὼ ἐν φυλακαῖς κατέκλεισα Ierusalim, și pe mulţi din sfinţi Ierusalim , şi pe mulţi dintre
τὴν παρὰ τῶν ἀρχιερέων ἐξουσίαν eu în temniţă i-am închis luând sfinţi i-am închis în temniţe cu
λαβών, ἀναιρουμένων τε αὐτῶν putere de la Arhierei, și când se puterea pe care o luasem de la
κατήνεγκα ψῆφον, omorau ei dam hotărâre. arhierei. Iar când erau daţi la
moarte, mi-am dat şi eu
Πρ Κστ-11 καὶ κατὰ πάσας τὰς 11. Și la toate sinagogile de încuviinţarea.
συναγωγὰς πολλάκις τιμωρῶν multe ori muncindu-i pe ei, îi Fapt.26:11. Şi îi pedepseam
αὐτοὺς ἠνάγκαζον βλασφημεῖν, îndemnam să hulească, și mult adesea prin toate sinagogile şi-
περισσῶς τε ἐμμαινόμενος αὐτοῖς turburându-mă asupra lor, îi i sileam să hulească şi, mult
ἐδίωκον ἕως καὶ εἰς τὰς ἔξω goneam până și la cetăţile cele înfuriindu-mă împotriva lor, îi
πόλεις. din afară. urmăream până şi prin cetăţile
de din afară;
Πρ Κστ-12 ᾿Εν οἷς καὶ πορευόμενος εἰς 12. Întru care mergând și la Fapt.26:12. Şi în felul acesta,
τὴν Δαμασκὸν μετ᾿ ἐξουσίας καὶ Damasc cu stăpânire și cu mergând şi la Damasc, cu
ἐπιτροπῆς τῆς παρὰ τῶν poruncă de la Arhierei, putere şi cu însărcinare de la
ἀρχιερέων, arhierei,
Πρ Κστ-13 ἡμέρας μέσης κατὰ τὴν 13. Întru amiazăzi am văzut pe Fapt.26:13. Am văzut, o, rege, la
ὁδὸν εἶδον, βασιλεῦ, οὐρανόθενcale, împărate, din cer mai mult amiază, în calea mea, o lumină
ὑπὲρ τὴν λαμπρότητα τοῦ ἡλίου decât strălucirea soarelui, din cer, mai puternică decât
περιλάμψαν με φῶς καὶ τοὺς σὺνlumină strălucind împrejurul strălucirea soarelui, strălucind
ἐμοὶ πορευομένους· meu și a celor ce mergeau cu împrejurul meu şi a celor ce
mine. mergeau împreună cu mine.
Πρ Κστ-14 πάντων δὲ καταπεσόντων 14. Și toţi noi căzând la pământ, Fapt.26:14. Şi noi toţi căzând la
364
ἡμῶν εἰς τὴν γῆν ἤκουσα φωνὴν am auzit eu glas zicând către pământ, eu am auzit un glas
λαλοῦσαν πρός με καὶ λέγουσαν τῇ mine și grăind în limba care-mi zicea în limba
῾Εβραΐδι διαλέκτῳ· Σαοὺλ Σαούλ, Evreiască: Savle, Savle, ce mă evreiască: Saule, Saule, de ce
τί με διώκεις; σκληρόν σοι πρὸς prigoneşti? Cu greu îţi este ţie a Mă prigoneşti? Greu îţi este să
κέντρα λακτίζειν. lovi cu piciorul împrotiva loveşti în ţepuşă cu piciorul.
boldurilor. Fapt.26:15. Iar eu am zis: Cine
Πρ Κστ-15 ἐγὼ δὲ εἶπον· τίς εἶ, Κύριε; 15. Iar eu am zis: Cine eşti, eşti Doamne? Iar Domnul a
ὁ δὲ εἶπεν· ἐγώ εἰμι ᾿Ιησοῦς ὃν σὺ Doamne! Iar el au zis: Eu sunt zis: Eu sunt Iisus, pe Care tu Îl
διώκεις. Iisus pe care tu prigoneşti. prigoneşti.
16. Ci te scoală și stai pe Fapt.26:16. Dar, scoală-te şi stai
Πρ Κστ-16 ἀλλὰ ἀνάστηθι καὶ στῆθι picioarele tale, că spre aceasta pe picioarele tale. Căci spre
ἐπὶ τοὺς πόδας σου· εἰς τοῦτο γὰρ m-am arătat ţie, ca să te aleg aceasta M-am arătat ţie: ca să
ὤφθην σοι, προχειρίσασθαί σε slugă și martur, și a celor ce ai te rânduiesc slujitor şi martor,
ὑπηρέτην καὶ μάρτυρα ὧν τε εἶδες văzut, și a celor întru care mă şi al celor ce ai văzut, şi al
ὧν τε ὀφθήσομαί σοι, voi arăta ţie, celor întru care Mă voi arăta
ţie.
Πρ Κστ-17 ἐξαιρούμενός σε ἐκ τοῦ 17. Scoţându-te pe tine de la Fapt.26:17. Alegându-te pe tine
λαοῦ καὶ τῶν ἐθνῶν, εἰς οὓς ἐγώ σε norod și de la neamurile la care din popor şi din neamurile la
ἀποστέλλω acum te trimit care te trimit,
Πρ Κστ-18 ἀνοῖξαι ὀφθαλμοὺς αὐτῶν, 18. Să deschizi ochii lor, ca să se Fapt.26:18. Să le deschizi ochii,
τοῦ ἐπιστρέψαι ἀπὸ σκότους εἰς întoarcă de la întuneric la ca să se întoarcă de la
φῶς καὶ τῆς ἐξουσίας τοῦ σατανᾶ lumină și de la puterea satanei întuneric la lumină şi de la
ἐπὶ τὸν Θεόν, τοῦ λαβεῖν αὐτοὺς la Dumnezeu, ca să ia ei iertare stăpânirea lui satana la
ἄφεσιν ἁμαρτιῶν καὶ κλῆρον ἐν păcatelor și soartă între sfinţi Dumnezeu, ca să ia Iertarea
τοῖς ἡγιασμένοις πίστει τῇ εἰς ἐμέ. prin credinţa cea întru mine. păcatelor şi parte cu cei ce s-
au sfinţit, prin credinţa în
Πρ Κστ-19 ῞Οθεν, βασιλεῦ ᾿Αγρίππα, 19. Pentru aceea, împărate Mine.
οὐκ ἐγενόμην ἀπειθὴς τῇ οὐρανίῳ Agrippo, nu m-am făcut Fapt.26:19. Drept aceea, rege
ὀπτασίᾳ, neascultător vedeniei cereşti, Agripa, n-am fost neascultător
cereştii arătări;
Πρ Κστ-20 ἀλλὰ τοῖς ἐν Δαμασκῷ 20. Ci celor din Damasc întâiu și Fapt.26:20. Ci mai întâi celor din
πρῶτον καὶ ῾Ιεροσολύμοις, εἰς din Ierusalim și din toată ţara Damasc şi din Ierusalim , şi din
πᾶσάν τε τὴν χώραν τῆς ᾿Ιουδαίας Iudeii și neamurilor am toată ţara Iudeii, şi neamurilor
καὶ τοῖς ἔθνεσιν ἀπαγγέλλω mărturisit să se pocăiască și să le-am vestit să se pocăiască şi
μετανοεῖν καὶ ἐπιστρέφειν ἐπὶ τὸν se întoarcă la Dumnezeu, făcând să se întoarcă la Dumnezeu,
Θεόν, ἄξια τῆς μετανοίας ἔργα lucruri vrednice de pocăinţă. făcând lucruri vrednice de
πράσσοντας. pocăinţă.
Πρ Κστ-21 ἕνεκα τούτων με οἱ 21. Pentru aceasta Iudeii Fapt.26:21. Pentru acestea, iudeii,
᾿Ιουδαῖοι συλλαβόμενοι ἐν τῷ ἱερῷ prinzându-mă în biserică, se prinzându-mă în templu,
ἐπειρῶντο διαχειρίσασθαι. ispiteau să mă omoare. încercau să mă ucidă.
Πρ Κστ-22 ἐπικουρίας οὖν τυχὼν τῆς 22. Iar dobândind ajutorul cel de Fapt.26:22. Dobândind deci
παρὰ τοῦ Θεοῦ ἄχρι τῆς ἡμέρας la Dumnezeu, până în ziua ajutorul de la Dumnezeu, am
ταύτης ἕστηκα μαρτυρόμενος μικρῷ aceasta stau, mărturisind la mic stat până în ziua aceasta,
τε καὶ μεγάλῳ, οὐδὲν ἐκτὸς λέγων și la mare, nimic grăind afară de mărturisind la mic şi la mare,
ὧν τε οἱ προφῆται ἐλάλησαν cele ce și prorocii au prorocit că fără să spun nimic decât ceea
μελλόντων γενέσθαι καὶ Μωῡσῆς, vor să fie, și Moise, ce şi proorocii şi Moise au spus
că va să fie:
Πρ Κστ-23 εἰ παθητὸς ὁ Χριστός, εἰ 23. Că va pătimi Hristos, că el Fapt.26:23. Că Hristos avea să
πρῶτος ἐξ ἀναστάσεως νεκρῶν întâiu din învierea morţilor pătimească şi să fie cel dintâi
φῶς μέλλει καταγγέλλειν τῷ λαῷ lumină va vesti poporului și înviat din morţi şi să vestească
καὶ τοῖς ἔθνεσι. neamurilor. lumină şi poporului şi
neamurilor.
Πρ Κστ-24 Ταῦτα δὲ αὐτοῦ 24. Și acestea el răspunzând, Fapt.26:24. Şi acestea grăind el,
ἀπολογουμένου ὁ Φῆστος μεγάλῃ Fist cu mare glas a zis: Eşti întru apărarea sa, i-a zis
τῇ φωνῇ ἔφη· μαίνῃ, Παῦλε· τὰ nebun, Pavele, cartea cea multă Festus cu glas mare: Pavele,
πολλά σε γράμματα εἰς μανίαν te duce la nebunie. eşti nebun! Învăţătura ta cea
περιτρέπει. multă te duce la nebunie.
365
Πρ Κστ-25 ὁ δέ, οὐ μαίνομαι, φησί, 25. Iar el a zis: Nu sunt nebun, Fapt.26:25. Iar Pavel a zis: Nu
κράτιστε Φῆστε, ἀλλὰ ἀληθείας puternice Fiste; ci ale sunt nebun, prea puternice
καὶ σωφροσύνης ῥήματα adevărului și ale înţelepciunii Festus, ci grăiesc cuvintele
ἀποφθέγγομαι. graiuri grăiesc. adevărului şi ale înţelepciunii.
Πρ Κστ-26 ἐπίσταται γὰρ περὶ τούτων 26. Că ştie pentru acestea Fapt.26:26. Regele ştie despre
ὁ βασιλεύς, πρὸς ὃν καὶ împăratul, către care și acestea, şi în faţa lui vorbesc
παρρησιαζόμενος λαλῶ· λανθάνειν îndrăznind grăiesc, că nu fără sfială, fiind încredinţat că
γὰρ αὐτόν τι τούτων οὐ πείθομαι socotesc a fi ceva dintru acestea nimic nu i-a rămas ascuns,
οὐδέν· οὐ γάρ ἐστιν ἐν γωνίᾳ neştiut lui; că nu s-a făcut într- pentru că aceasta nu s-a
πεπραγμένον τοῦτο. un ungher aceasta. întâmplat, într-un ungher.
Πρ Κστ-27 πιστεύεις, βασιλεῦ 27. Crezi, împărate Agrippo, pe Fapt.26:27. Crezi tu, rege Agripa,
᾿Αγρίππα, τοῖς προφήταις; οἶδα ὅτι proroci? Ştiu că crezi. în prooroci? Ştiu că crezi.
πιστεύεις. 28. Iar Agrippa către Pavel a Fapt.26:28. Iar Agripa a zis către
Πρ Κστ-28 ὁ δὲ ᾿Αγρίππας πρὸς τὸν zis: Cu puţin de nu mă pleci să Pavel: Cu puţin de nu mă
Παῦλον ἔφη· ἐν ὀλίγῳ με πείθεις fiu creştin. îndupleci să mă fac şi eu
Χριστιανὸν γενέσθαι. creştin!
Πρ Κστ-29 ὁ δὲ Παῦλος εἶπεν· 29. Iar Pavel a zis: Aş pofti de la Fapt.26:29. Iar Pavel a zis: Ori cu
εὐξαίμην ἂν τῷ Θεῷ καὶ ἐν ὀλίγῳ Dumnezeu și cu puţin și cu mult puţin, ori cu mult, eu m-aş ruga
καὶ ἐν πολλῷ οὐ μόνον σέ, ἀλλὰ nu numai tu, ci și toţi cei ce mă lui Dumnezeu ca nu numai tu,
καὶ πάντας τοὺς ἀκούοντάς μου aud pe mine astăzi să se facă ci şi toţi care mă ascultă astăzi
σήμερον γενέσθαι τοιούτους ὁποῖος într-acest fel precum și eu sunt, să fie aşa cum sunt şi eu, afară
κἀγώ εἰμι, παρεκτὸς τῶν δεσμῶν afară de legăturile acestea. de aceste lanţuri.
τούτων.
Πρ Κστ-30 Καὶ ταῦτα εἰπόντος αὐτοῦ 30. Și acestea zicând el, s-a Fapt.26:30. Şi s-a ridicat şi regele
ἀνέστη ὁ βασιλεὺς καὶ ὁ ἡγεμὼν ἥ sculat împăratul și domnul și şi guvernatorul şi Berenice şi
τε Βερενίκη καὶ οἱ συγκαθήμενοι Verniki și cei ce şedeau cei care şedeau împreună cu
αὐτοῖς, împreună cu ei, ei,
Πρ Κστ-31 καὶ ἀναχωρήσαντες 31. Și depărtându-se, grăia unul Fapt.26:31. Şi plecând, vorbeau
ἐλάλουν πρὸς ἀλλήλους λέγοντες către altul zicând: Nimic vrednic unii cu alţii zicând: Omul
ὅτι οὐδὲν θανάτου ἄξιον ἢ δεσμῶν de moarte sau de legături face acesta n-a făcut nimic vrednic
πράσσει ὁ ἄνθρωπος οὗτος. omul acesta. de moarte sau de lanţuri.
Πρ Κστ-32 ᾿Αγρίππας δὲ τῷ Φήστῳ 32. Iar Agrippa a zis lui Fist: Se Fapt.26:32. Iar Agripa a zis lui
ἔφη· ἀπολελύσθαι ἐδύνατο ὁ putea slobozi omul acesta, de n- Festus: Acest om putea să fie
ἄνθρωπος οὗτος, εἰ μὴ ἐπεκέκλητο ar fi chemat pe Chesarul. lăsat liber, dacă n-ar fi cerut să
Καίσαρα. fie judecat de Cezarul.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΚΖ CAPITOLUL 27 CAPITOLUL 27

Πρ Κζ-1 ῾Ως δὲ ἐκρίθη τοῦ ἀποπλεῖν 1. Iar după ce s-a judecat ca Fapt.27:1. Iar după ce s-a hotărât
ἡμᾶς εἰς τὴν ᾿Ιταλίαν, παρεδίδουν să mergem noi în Italia, dat- să plecăm pe apă în Italia, au
τόν τε Παῦλον καί τινας ἑτέρους au pe Pavel și pe alţii dat în primire pe Pavel şi pe
δεσμώτας ἑκατοντάρχῃ ὀνόματι oarecari legaţi unui sutaş alţi câţiva legaţi unui sutaş cu
᾿Ιουλίῳ σπείρης Σεβαστῆς. anume Iulie, din ceata numele Iuliu, din cohorta
Πρ Κζ-2 ἐπιβάντες δὲ πλοίῳ Sevastianească. Augusta.
᾿Αδραμυττηνῷ μέλλοντες πλεῖν 2. Și intrând într-o corabie de la Fapt.27:2. Şi întorcându-se pe o
τοὺς κατὰ τὴν ᾿Ασίαν τόπους Adramitt, vrând să mergem pe corabie de la Adramit, care
ἀνήχθημεν, ὄντος σὺν ἡμῖν lângă locurile Asiei, am purces, avea să treacă prin locurile de
᾿Αριστάρχου Μακεδόνος fiind cu noi Aristarh, pe coasta Asiei, am plecat; şi
Θεσσαλονικέως, Makedoneanul din Thessalonic. era cu noi Aristarh,
macedonean din Tesalonic.
Πρ Κζ-3 τῇ τε ἑτέρᾳ κατήχθημεν εἰς 3. Și a doua zi am venit în Sidon, Fapt.27:3. Şi a doua zi am ajuns la
Σιδῶνα· φιλανθρώπως τε ὁ și cu iubire de oameni arătându- Sidon. Iuliu, purtându-se faţă
᾿Ιούλιος τῷ Παύλῳ χρησάμενος se Iulie către Pavel, i-a dat voie de Pavel cu omenie, i-a dat
ἐπέτρεψε πρὸς τοὺς φίλους să meargă pe la prieteni să voie să se ducă la prieteni ca
πορευθέντα ἐπιμελείας τυχεῖν. dobândească purtare de grijă. să primească purtarea lor de
grijă.
Πρ Κζ-4 κἀκεῖθεν ἀναχθέντες 4. Și de acolo purcezând, am Fapt.27:4. Şi plecând de acolo, am
ὑπεπλεύσαμεν τὴν Κύπρον διὰ τὸ venit sub Cipru, pentru că plutit pe lângă Cipru, pentru că
366
τοὺς ἀνέμους εἶναι ἐναντίους, vânturile erau împrotivă. vânturile erau împotrivă.
Πρ Κζ-5 τό τε πέλαγος τὸ κατὰ τὴν 5. Și trecând marea Ciliciei și a Fapt.27:5. Şi străbătând marea
Κιλικίαν καὶ Παμφυλίαν Pamfiliei, am venit în Mira Ciliciei şi a Pamfiliei, am sosit
διαπλεύσαντες κατήλθομεν εἰς Likiei. la Mira Liciei.
Μύρα τῆς Λυκίας. 6. Și acolo aflând sutaşul o Fapt.27:6. Şi găsind sutaşul acolo
Πρ Κζ-6 Κἀκεῖ εὑρὼν ὁ ἑκατοντάρχης corabie din Alexandria mergând o corabie din Alexandria
πλοῖον ᾿Αλεξανδρινὸν πλέον εἰς τὴν în Italia, ne-a băgat pe noi într- plutind spre Italia, ne-a suit în
᾿Ιταλίαν ἀνεβίβασεν ἡμᾶς εἰς αὐτό. însa. ea.
Πρ Κζ-7 ἐν ἱκαναῖς δὲ ἡμέραις 7. Și în multe zile vâslind cu Fapt.27:7. Şi multe zile plutind cu
βραδυπλοοῦντες καὶ μόλις zăbavă și abia sosind lângă încetineală, abia am ajuns în
γενόμενοι κατὰ τὴν Κνίδον, μὴ Cnid, nelăsându-ne pe noi dreptul Cnidului şi, fiindcă
προσεῶντος ἡμᾶς τοῦ ἀνέμου, vântul, am trecut pe sub Crit, vântul nu ne slăbea am plutit
ὑπεπλεύσαμεν τὴν Κρήτην κατὰ alăturea cu Salmona, pe sub Creta, pe lângă
Σαλμώνην, Salmone.
Πρ Κζ-8 μόλις τε παραλεγόμενοι αὐτὴν 8. Și de abia trecând, am venit la Fapt.27:8. Şi abia trecând noi pe
ἤλθομεν εἰς τόπον τινὰ καλούμενον un loc ce se chema Limanuri lângă ea, am ajuns într-un loc
Καλοὺς Λιμένας, ᾧ ἐγγὺς ἦν πόλις Bune, de care era aproape numit Limanuri Bune, de care
Λασαία. cetatea Lasea, era aproape oraşul Lasea.
Fapt.27:9. Şi trecând multă vreme
Πρ Κζ-9 ῾Ικανοῦ δὲ χρόνου 9. Și multă vreme trecând, și şi plutirea fiind periculoasă,
διαγενομένου καὶ ὄντος ἤδη fiind mergerea corăbiei cu fiindcă trecuse şi postul
ἐπισφαλοῦς τοῦ πλοὸς διὰ τὸ καὶ primejdie, pentru că și postul (sărbătorii Ispăşirii, care se
τὴν νηστείαν ἤδη παρεληλυθέναι, trecuse, îi sfătuia pe ei Pavel, ţinea la evrei toamna), Pavel îi
παρῄνει ὁ Παῦλος îndemna,
Πρ Κζ-10 λέγων αὐτοῖς· ἄνδρες, 10. Zicându-le lor: Bărbaţilor, Fapt.27:10. Zicându-le:
θεωρῶ ὅτι μετὰ ὕβρεως καὶ πολλῆς văd că cu necaz și cu multă Bărbaţilor, văd că plutirea va
ζημίας οὐ μόνον τοῦ φόρτου καὶ pagubă, nu numai a poverii și a să fie cu necaz şi cu multă
τοῦ πλοίου, ἀλλὰ καὶ τῶν ψυχῶν corăbiei, ci și a sufletelor pagubă, nu numai pentru
ἡμῶν μέλλειν ἔσεσθαι τὸν πλοῦν. noastre, va să fie mergerea încărcătură şi pentru corabie,
corabiei. ci şi pentru sufletele noastre.
Πρ Κζ-11 ὁ δὲ ἑκατοντάρχης τῷ 11. Iar sutaşul pe cârmaci și pe Fapt.27:11. Iar sutaşul se
κυβερνήτῃ καὶ τῷ ναυκλήρῳ căpitanul corabiei asculta mai încredea mai mult în cârmaci şi
ἐπείθετο μᾶλλον ἢ τοῖς ὑπὸ τοῦ mult decât cele ce grăia Pavel. în stăpânul corabiei decât în
Παύλου λεγομένοις. cele spuse de Pavel.
Πρ Κζ-12 ἀνευθέτου δὲ τοῦ λιμένος 12. Și nefiind limanul bun de Fapt.27:12. Şi limanul nefiind bun
ὑπάρχοντος πρὸς παραχειμασίαν οἱ iernat, cei mai mulţi făceau sfat de iernat, cei mai mulţi dintre
πλείους ἔθεντο βουλὴν ἀναχθῆναι să se ducă de acolo, ca de ar ei au dat sfatul să plecăm de
κἀκεῖθεν, εἴ πως δύναιντο putea să ajungă să ierneze în acolo şi, dacă s-ar putea, să
καταντήσαντες εἰς Φοίνικα Finica, limanul Critului, care ajungem şi să iernăm la Fenix,
παραχειμάσαι, λιμένα τῆς Κρήτης caută spre Liva și spre Hor. un port al Cretei, deschis spre
βλέποντα κατὰ λίβα καὶ κατὰ vântul de miazăzi-apus şi spre
χῶρον. vântul de miazănoapte-apus.
Πρ Κζ-13 ῾Υποπνεύσαντος δὲ νότου 13. Și suflând austrul, părându- Fapt.27:13. Şi suflând uşor un
δόξαντες τῆς προθέσεως le că vor dobândi voia sa, vânt de miazăzi şi crezând că
κεκρατηκέναι, ἄραντες ἆσσον plecând au vâslit pe marginile sunt în stare să-şi împlinească
παρελέγοντο τὴν Κρήτην. Critului. gândul, ridicând ancora,
pluteau cât mai aproape de
Creta.
Πρ Κζ-14 μετ᾿ οὐ πολὺ δὲ ἔβαλε κατ᾿ 14. Iar nu după multă vreme s-a Fapt.27:14. Şi nu după multă
αὐτῆς ἄνεμος τυφωνικὸς ὁ întărâtat asupra lui un vânt vreme s-a pornit asupra ei un
καλούμενος Εὐροκλύδων. viforâtor, ce se cheamă vânt puternic, numit
Evroclidon. Euroclidon (dinspre
miazănoapte-răsărit).
Πρ Κζ-15 συναρπασθέντος δὲ τοῦ 15. Și răpindu-se corabia și Fapt.27:15. Şi smulgând corabia,
πλοίου καὶ μὴ δυναμένου neputând merge împrotiva iar ea neputând să meargă
ἀντοφθαλμεῖν τῷ ἀνέμῳ ἐπιδόντες vântului, slobozindu-ne după împotriva vântului, ne-am lăsat
ἐφερόμεθα. valuri ne purtam. duşi în voia lui.
367
Fapt.27:16. Şi trecând pe lângă o
Πρ Κζ-16 νησίον δέ τι ὑποδραμόντες 16. Și trecând un ostrov insulă mică, numită Clauda, cu
καλούμενον Κλαύδην μόλις oarecare, ce se chema Clavdi, greu am putut să fim stăpâni pe
ἰσχύσαμεν περκρατεῖς γενέσθαι τῆς abia am putut prinde luntrea. corabie.
σκάφης, Fapt.27:17. Şi după ce au ridicat-
Πρ Κζ-17 ἣν ἄραντες βοηθείαις 17. Care trăgându-o în corabie, o, au folosit unelte ajutătoare,
ἐχρῶντο ὑποζωννύντες τὸ πλοῖον· ajutorinţe întrebuinţau încingând corabia pe dedesubt.
φοβούμενοί τε μὴ εἰς τὴν Σύρτιν încingând corabia; și temându- Şi temându-se să nu cadă în
ἐκπέσωσι, χαλάσαντες τὸ σκεῦος se să nu cadă în Sirt, slobozind Sirta, au lăsat pânzele jos şi
οὕτως ἐφέροντο. vetrele, așa se purtau. erau duşi aşa.
Πρ Κζ-18 σφοδρῶς δὲ χειμαζομένων 18. Și fiind noi foarte Fapt.27:18. Şi fiind tare loviţi de
ἡμῶν τῇ ἑξῆς ἐκβολὴν ἐποιοῦντο, împresuraţi de viscol, a doua zi furtună, în ziua următoare au
au făcut lepădare din corabie aruncat încărcătura.
Πρ Κζ-19 καὶ τῇ τρίτῃ αὐτόχειρες τὴν 19. Și a treia zi noi cu mâinile Fapt.27:19. Şi a treia zi, cu
σκευὴν τοῦ πλοίου ἐρρίψαμεν noastre am lepădat uneltele mâinile lor, au aruncat uneltele
corabiei. corăbiei.
Πρ Κζ-20 μήτε δὲ ἡλίου μήτε ἄστρων 20. Și nici soarele nici stelele Fapt.27:20. Şi nearătându-se nici
ἐπιφαινόντων ἐπὶ πλείονας ἡμέρας, arătându-se în multe zile, și vifor soarele, nici stelele, timp de
χειμῶνός τε οὐκ ὀλίγου nu puţin fiindu-ne asupră, se mai multe zile, şi ameninţând
ἐπικειμένου, λοιπὸν περιῃρεῖτο luase de aceia, toată nădejdea furtună mare, ni se luase orice
πᾶσα ἐλπὶς τοῦ σῴζεσθαι ἡμᾶς. de a ne mântui noi, nădejde de scăpare.
Πρ Κζ-21 Πολλῆς δὲ ἀσιτίας 21. Și mult înfometați fiind, Fapt.27:21. Şi fiindcă nu
ὑπαρχούσης τότε σταθεὶς ὁ Παῦλος atunci stând Pavel în mijlocul mâncaseră de mult, Pavel,
ἐν μέσῳ αὐτῶν εἶπεν· ἔδει μέν, ὦ lor, a zis: Se cădea, o bărbaţilor, stând în mijlocul lor, le-a zis:
ἄνδρες, πειθαρχήσαντάς μοι μὴ ascultându-mă pe mine, să nu fi Trebuia, o, bărbaţilor, ca
ἀνέγεσθαι ἀπὸ τῆς Κρήτης purces din Crit, și să fi câştigat ascultându-mă pe mine, să nu fi
κερδῆσαί τε τὴν ὕβριν ταύτην καὶ necazul acesta și paguba. plecat din Creta; şi n-aţi fi
τὴν ζημίαν. îndurat nici primejdia aceasta,
Πρ Κζ-22 καὶ τὰ νῦν παραινῶ ὑμᾶς 22. Și acum vă îndemn pe voi să nici paguba aceasta.
εὐθυμεῖν· ἀποβολὴ γὰρ ψυχῆς aveţi voie bună; că pierire nici Fapt.27:22. Dar acum vă îndemn
οὐδεμία ἔσται ἐξ ὑμῶν πλὴν τοῦ unui suflet nu va fi dintru voi, să aveţi voie bună, căci nici un
πλοίου. fără numai corabiei. suflet dintre voi nu va pieri, ci
numai corabia.
Πρ Κζ-23 παρέστη γάρ μοι τῇ νυκτὶ 23. Că mi-a stătut înainte în- Fapt.27:23. Căci mi-a apărut în
ταύτῃ ἄγγελος τοῦ Θεοῦ οὗ εἰμι, ᾧ această noapte îngerul lui noaptea aceasta un înger al
καὶ λατρεύω, Dumnezeu, al căruia sunt eu și Dumnezeului, al Căruia eu sunt
căruia slujesc, şi Căruia mă închin,
Πρ Κζ-24 λέγων· μὴ φοβοῦ, Παῦλε· 24. Zicând: Nu te teme, Pavele, Fapt.27:24. Zicând: Nu te teme,
Καίσαρί σε δεῖ παραστῆναι· καὶ înaintea Chesarului ţi se cade să Pavele. Tu trebuie să stai
ἰδοὺ κεχάρισταί σοι ὁ Θεὸς πάντας stai, și iată ţi-au dăruit ţie înaintea Cezarului; şi iată,
τοὺς πλέοντας μετὰ σοῦ. Dumnezeu pe toţi cei ce sunt în Dumnezeu ţi-a dăruit pe toţi cei
corabie cu tine. ce sunt în corabie cu tine.
Πρ Κζ-25 διὸ εὐθυμεῖτε, ἄνδρες· 25. Drept aceea fiţi cu bună Fapt.27:25. De aceea, bărbaţilor,
πιστεύω γὰρ τῷ Θεῷ ὅτι οὕτως nădejde, bărbaţilor; că cred lui aveţi curaj, căci am încredere
ἔσται καθ᾿ ὃν τρόπον λελάληταί Dumnezeu că așa va fi precum în Dumnezeu, că aşa va fi după
μοι. mi s-a zis mie. cum mi s-a spus.
Πρ Κζ-26 εἰς νῆσον δέ τινα δεῖ ἡμᾶς 26. Și într-un ostrov oarecare Fapt.27:26. Şi trebuie să ajungem
ἐκπεσεῖν. este să cădem noi. pe o insulă.
Πρ Κζ-27 ῾Ως δὲ τεσσαρεσκαιδεκάτη 27. Și dacă s-a împlinit a Fapt.27:27. Şi când a fost a
νὺξ ἐγένετο διαφερομένων ἡμῶν ἐν patrusprezecea noapte, paisprezecea noapte de când
τῷ ᾿Αδρίᾳ, κατὰ μέσον τῆς νυκτὸς purtându-ne noi cu corabia în eram purtaţi încoace şi încolo
ὑπενόουν οἱ ναῦται προσάγειν τινὰ marea Adriei, pe la miezul nopţii pe Adriatica, pe la miezul
αὐτοῖς χώραν. le părea corăbierilor că se nopţii corăbierii au presimţit
apropie la vreo margine; că se apropie de un ţărm.
Πρ Κζ-28 καὶ βολίσαντες εὗρον 28. Și slobozind măsura, au aflat Fapt.27:28. Şi aruncând
ὀργυιὰς εἴκοσι, βραχὺ δὲ stânjini douăzeci, și puţin de măsurătoarea în jos au găsit
διαστήσαντες καὶ πάλιν βολίσαντες acolea trecând și iarăşi douăzeci de stânjeni şi, trecând
368
εὗρον ὀργυιὰς δεκαπέντε· măsurând, au aflat stânjini puţin mai departe şi măsurând
cincisprezece. iarăşi, au găsit cincisprezece
stânjeni.
Πρ Κζ-29 φοβούμενοί τε μήπως εἰς 29. Și temându-se ca nu cumva Fapt.27:29. Şi temându-se ca nu
τραχεῖς τόπους ἐκπέσωμεν, ἐκ în locuri prundoase să cadă, cumva să nimerim pe locuri
πρύμνης ῥίψαντες ἀγκύρας aruncând patru ancore despre stâncoase, au aruncat patru
τέσσαρας ηὔχοντο ἡμέραν cârma corabiei, se rugau să se ancore de la partea din urmă a
γενέσθαι. facă ziuă. corăbiei, şi doreau să se facă
ziuă.
Πρ Κζ-30 Τῶν δὲ ναυτῶν ζητούντων 30. Iar corăbierii căutând să Fapt.27:30. Dar corăbierii căutau
φυγεῖν ἐκ τοῦ πλοίου καὶ fugă din corabie, și slobozind să fugă din corabie şi au
χαλασάντων τὴν σκάφην εἰς τὴν luntrea în mare, cu prilej ca coborât luntrea în mare, sub
θάλασσαν, προφάσει ὡς ἐκ πρῴρας acela, ca și cum ar vrea despre motiv că vor să întindă şi
μελλόντων ἀγκύρας ἐκτείνειν, pisc să slobozească ancorele, ancorele de la partea dinainte.
Πρ Κζ-31 εἶπεν ὁ Παῦλος τῷ 31. Zis-a Pavel sutaşului și Fapt.27:31. Pavel a spus sutaşului
ἑκατοντάρχῃ καὶ τοῖς στρατιώταις· ostaşilor: De nu vor rămânea şi ostaşilor: Dacă aceştia nu
ἐὰν μὴ οὗτοι μείνωσιν ἐν τῷ πλοίῳ, aceştia în corabie, voi nu vă veţi rămân în corabie, voi nu puteţi
ὑμεῖς σωθῆναι οὐ δύνασθε. putea mântui. să scăpaţi.
Πρ Κζ-32 τότε οἱ στρατιῶται ἀπέκοψαν 32. Atunci au tăiat ostaşii funiile Fapt.27:32. Atunci ostaşii au tăiat
τά σχοινία τῆς σκάφης και εἴασαν luntrei și o au lăsat să cadă. funiile luntrei şi au lăsat-o să
αὐτὴν ἐκπεσεῖν. cadă.
Πρ Κζ-33 ῎Αχρι δὲ οὗ ἔμελλεν ἡμέρα 33. Iar până când vrea să se Fapt.27:33. Iar, până să se facă
γίνεσθαι, παρεκάλει ὁ Παῦλος facă ziuă, Pavel ruga pe toţi să ziuă, Pavel îi ruga pe toţi să
ἅπαντας μεταλαβεῖν τροφῆς λέγων· mănânce bucate, zicând: mănânce, zicându-le:
τεσσαρεσκαιδεκάτην σήμερον Patrusprezece zile sunt astăzi de Paisprezece zile sunt azi de
ἡμέραν προσδοκῶντες ἄσιτοι n-ați mâncat, aşteptând și nimic când n-aţi mâncat, aşteptând şi
διατελεῖτε, μηδὲν προσλαβόμενοι. gustând. nimic gustând.
Πρ Κζ-34 διὸ παρακαλῶ ὑμᾶς 34. Pentru aceea vă rog pe voi Fapt.27:34. De aceea, vă rog să
μεταλαβεῖν τροφῆς· τοῦτο γὰρ πρὸς să mâncaţi, că aceasta este spre mâncaţi, căci aceasta este spre
τῆς ὑμετέρας σωτηρίας ὑπάρχει· mântuirea voastră; că nici unuia scăparea voastră. Că nici
οὐδενὸς γὰρ ὑμῶν θρὶξ ἐκ τῆς din voi păr din cap nu va cădea. unuia din voi un fir de păr din
κεφαλῆς πεσεῖται. cap nu-i va pieri.
Πρ Κζ-35 εἰπὼν δὲ ταῦτα καὶ λαβὼν 35. Și zicând acestea și luând Fapt.27:35. Şi zicând acestea şi
ἄρτον εὐχαρίστησε τῷ Θεῷ pâine, a mulțumit lui Dumnezeu luând pâine, a mulţumit lui
ἐνώπιον πάντων, καὶ κλάσας înaintea tuturor și frângând, a Dumnezeu înaintea tuturor şi,
ἤρξατο ἐσθίειν. început a mânca. frângând, a început să
mănânce.
Πρ Κζ-36 εὔθυμοι δὲ γενόμενοι πάντες 36. Și voie bună toţi făcând, au Fapt.27:36. Şi devenind toţi voioşi,
καὶ αὐτοὶ προσελάβοντο τροφῆς· luat și ei de au mâncat. au luat şi ei şi au mâncat.
Πρ Κζ-37 ἦμεν δὲ ἐν τῷ πλοίῳ αἱ 37. Și eram în corabie de toţi Fapt.27:37. Şi eram în corabie, de
πᾶσαι ψυχαὶ διακόσιαι suflete două sute și şaptezeci și toţi, două sute şaptezeci şi şase
ἑβδομήκοντα ἕξ. şase. de suflete.
Πρ Κζ-38 κορεσθέντες δὲ τροφῆς 38. Și săturându-se de bucate, Fapt.27:38. Şi săturându-se de
ἐκούφιζον τὸ πλοῖον ἐκβαλλόμενοι au uşurat corabia, aruncând bucate, au uşurat corabia,
τὸν σῖτον εἰς τὴν θάλασσα grâul în mare. aruncând grâul în mare.
Πρ Κζ-39 ῞Οτε δὲ ἡμέρα ἐγένετο, τὴν 39. Și dacă s-a făcut ziuă, Fapt.27:39. Şi când s-a făcut ziuă,
γῆν οὐκ ἐπεγίνωσκον, κόλπον δέ pământul nu-l cunoşteau; iar ei n-au cunoscut pământul, dar
τινα κατενόουν ἔχοντα αἰγιαλόν, εἰς vedeau de departe un sân ce au zărit un sân de mare, având
ὃν ἐβουλεύσαντο, εἰ δύναιντο, avea ţărmuri, la care se sfătuiau ţărm nisipos, în care voiau,
ἐξῶσαι τὸ πλοῖον. de ar fi cu putinţă să scoată dacă ar putea, să scoată
corabia. corabia.
Πρ Κζ-40 καὶ τὰς ἀγκύρας περιελόντες 40. Și trăgând afară ancorele, o Fapt.27:40. Şi desfăcând ancorele,
εἴων εἰς τὴν θάλασσαν· ἅμα au slobozit pe mare, și împreună le-au lăsat în mare, slăbind
ἀνέντες τὰς ζευκτηρίας τῶν slăbind funiile cârmelor și totodată funiile cârmelor şi,
πηδαλίων, καὶ ἐπάραντες τὸν ridicând vetrila cea mică după ridicând pânza din frunte în
ἀρτέμωνα τῇ πνεούσῃ κατεῖχον εἰς vântişorul care sufla, trăgeau bătaia vântului, se îndreptau
τὸν αἰγιαλόν. spre ţărmuri. spre ţărm.
369
Πρ Κζ-41 περιπεσόντες δὲ εἰς τόπον 41. Și căzând într-un loc dintre Fapt.27:41. Şi căzând pe un dâmb
διθάλασσον ἐπώκειλαν τὴν ναῦν, două mări s-a înfipt corabia și de nisip au înţepenit corabia şi
καὶ ἡ μὲν πρῷρα ἐρείσασα ἔμεινεν piscul dinainte s-a împlântat și partea dinainte, înfigându-se,
ἀσάλευτος, ἡ δὲ πρύμνα ἐλύετο ὑπὸ sta neclătit, iar partea dinapoi se stătea neclintită, iar partea
τῆς βίας τῶν κυμάτων. rupea de sila valurilor. dinapoi se sfărâma de puterea
Πρ Κζ-42 τῶν δὲ στρατιωτῶν βουλὴ valurilor.
ἐγένετο ἵνα τοὺς δεσμώτας 42. Iar ostaşii au făcut sfat să Fapt.27:42. Iar ostaşii au făcut
ἀποκτείνωσι, μή τις ἐκκολυμβήσας omoare pe cei legaţi, ca să nu sfat să omoare pe cei legaţi, ca
διαφύγοι. înnoate cineva și să scape. să nu scape vreunul, înotând.
Πρ Κζ-43 ὁ δὲ ἑκατοντάρχης 43. Iar sutaşul, vrând să Fapt.27:43. Dar sutaşul, voind să
βουλόμενος διασῶσαι τὸν Παῦλον ferească pe Pavel, a oprit sfatul ferească pe Pavel, i-a
ἐκώλυσεν αὐτοὺς τοῦ βουλήματος, lor și a poruncit ca cei ce vor împiedicat de la gândul lor şi a
ἐκέλευσέ τε τοὺς δυναμένους putea să înnoate, sărind mai poruncit ca aceia care pot să
κολυμβᾶν ἀπορρίψαντας πρώτους întâiu, să iasă la pământ; înoate, aruncându-se cei dintâi,
ἐπὶ τὴν γῆν ἐξιέναι, să iasă la uscat;
Πρ Κζ-44 καὶ τοὺς λοιποὺς οὓς μὲν ἐπὶ 44. Iar ceilalţi, unii pe scânduri, Fapt.27:44. Iar ceilalţi, care pe
σανίσιν, οὓς δὲ ἐπί τινων τῶν ἀπὸ alţii pe altceva din corabie. Și scânduri, care pe câte ceva de
τοῦ πλοίου. καὶ οὕτως ἐγένετο așa s-a făcut de au scăpat toţi la la corabie. Şi aşa au ajuns cu
πάντας διασωθῆναι ἐπὶ τὴν γῆν. uscat. toţii să scape, la uscat.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΚΗ CAPITOLUL 28 CAPITOLUL 28

Πρ Κη-1 Καὶ διασωθέντες τότε 1. Iar dacă au scăpat, atunci Fapt.28:1. Şi după ce am scăpat,
ἐπέγνωσαν ὅτι Μελίτη ἡ νῆσος au cunoscut că se cheamă am aflat că insula se numeşte
καλεῖται. ostrovul Melit. Malta.
Πρ Κη-2 οἱ δὲ βάρβαροι παρεῖχον οὐ 2. Iar varvarii au făcut nu puţină Fapt.28:2. Iar locuitorii ei ne
τὴν τυχοῦσαν φιλανθρωπίαν ἡμῖν· milă cu noi, că făcând foc, ne-au arătau o deosebită omenie,
ἀνάψαντες γὰρ πυρὰν primit pe noi pe toţi, pentru căci, aprinzând foc, ne-au luat
προσελάβοντο πάντας ἡμᾶς διὰ τὸν ploaia și frigul ce era. pe toţi la ei din pricina ploii
ὑετὸν τὸν ἐφεστῶτα καὶ διὰ τὸ care era şi a frigului.
ψῦχος. 3. Și strângând Pavel găteje Fapt.28:3. Şi strângând Pavel
Πρ Κη-3 συστρέψαντος δὲ τοῦ Παύλου multe și puindu-le în foc, ieşind grămadă de găteje şi punându-
φρυγάνων πλῆθος καὶ ἐπιθέντος o viperă din căldură, s-a apucat le în foc, o viperă a ieşit de
ἐπὶ τὴν πυράν, ἔχιδνα ἀπὸ τῆς de mâna lui. căldură şi s-a prins de mâna
θέρμης διεξελθοῦσα καθῆψε τῆς lui.
χειρὸς αὐτοῦ. 4. Și dacă au văzut varvarii Fapt.28:4. Şi când locuitorii au
Πρ Κη-4 ὡς δὲ εἶδον οἱ βάρβαροι spânzurând vipera de mâna lui, văzut vipera atârnând de mâna
κρεμάμενον τὸ θηρίον ἐκ τῆς χειρὸς zicea unul către altul: Cu lui, ziceau unii către alţii:
αὐτοῦ, ἔλεγον πρὸς ἀλλήλους· adevărat ucigaş este omul Desigur că ucigaş este omul
πάντως φονεύς ἐστιν ὁ ἄνθρωπος acesta, care mântuindu-se din acesta, pe care dreptatea nu l-a
οὗτος, ὃν διασωθέντα ἐκ τῆς mare, judecata lui Dumnezeu nu lăsat să trăiască, deşi a scăpat
θαλάσσης ἡ Δίκη ζῆν οὐκ εἴασεν. l-a lăsat să trăiască. din mare.
Πρ Κη-5 ὁ μὲν οὖν ἀποτινάξας τὸ 5. Deci el scuturând vipera în Fapt.28:5. Deci el, scuturând
θηρίον εἰς τὸ πῦρ ἔπαθεν οὐδὲν foc, nici un rău n-a pătimit. vipera în foc, n-a pătimit nici
κακόν· un rău.
Πρ Κη-6 οἱ δὲ προσεδόκων αὐτὸν 6. Iar ei aşteptau să se umfle el, Fapt.28:6. Iar ei aşteptau ca el să
μέλλειν πίμπρασθαι ἢ καταπίπτειν sau să cadă de pripă mort; și se umfle, sau să cadă deodată
ἄφνω νεκρόν. ἐπὶ πολὺ δὲ αὐτῶν aşteptând ei mult, și văzând că mort. Dar aşteptând ei mult şi
προσδοκώντων καὶ θεωρούντων nu se făcuse nici un rău întru el, văzând că nu i se întâmplă
μηδὲν ἄτοπον εἰς αὐτὸν γινόμενον, întorcându-se îi ziceau că este nimic rău, şi-au schimbat
μεταβαλλόμενοι ἔλεγον θεὸν αὐτὸν Dumnezeu. gândul şi ziceau că el este un
εἶναι. zeu.
Πρ Κη-7 ᾿Εν δὲ τοῖς περὶ τὸν τόπον 7. Și împrejurul locului aceluia Fapt.28:7. Şi împrejurul acelui loc
ἐκεῖνον ὑπῆρχε χωρία τῷ πρώτῳ erau satele mai-marelui erau ţarinile căpeteniei insulei,
τῆς νήσου ὀνόματι Ποπλίῳ, ὃς ostrovului, anume Poplie, care Publius, care, primindu-ne, ne-
ἀναδεξάμενος ἡμᾶς τρεῖς ἡμέρας primindu-ne pe noi, trei zile cu a găzduit prietenos trei zile.
φιλοφρόνως ἐξένισεν. omenie ne-au ospătat. Fapt.28:8. Şi s-a întâmplat că tatăl
Πρ Κη-8 ἐγένετο δὲ τὸν πατέρα τοῦ 8. Și s-a întâmplat de zăcea tatăl lui Publius zăcea în pat,
370
Ποπλίου πυρετοῖς καὶ δυσεντερίῳ lui Poplie, fiind cuprins de cuprins de friguri şi de
συνεχόμενον κατακεῖσθαι· πρὸς ὃν friguri și de urdinare cu sânge, urdinare cu sânge, la care
ὁ Παῦλος εἰσελθὼν καὶ către care intrând Pavel, și intrând Pavel şi rugându-se, şi-
προσευξάμενος καὶ ἐπιθεὶς τὰς rugându-se, puindu-și mâinile pe a pus mâinile peste el şi l-a
χεῖρας αὐτῷ ἰάσατο αὐτόν. el, l-a vindecat. vindecat.
Πρ Κη-9 τούτου οὖν γενομένου καὶ οἱ 9. Și aceasta făcându-se, și alţii Fapt.28:9. Şi întâmplându-se
λοιποὶ οἱ ἔχοντες ἀσθενείας ἐν τῇ care aveau boale în ostrovul aceasta, veneau la el şi ceilalţi
νήσῳ προσήρχοντο καὶ acela veneau și se vindecau, din insulă care aveau boli şi se
ἐθεραπεύοντο· vindecau;
Πρ Κη-10 οἱ καὶ πολλαῖς τιμαῖς 10. Care și cu multă cinste ne-au Fapt.28:10. Şi aceştia ne-au cinstit
ἐτίμησαν ἡμᾶς καὶ ἀναγομένοις cinstit pe noi, și când am purces mult şi, când am plecat, ne-au
ἐπέθεντο τὰ πρὸς τὴν χρείαν. noi, ne-au pus cele ce erau de pus la îndemână toate cele de
trebuinţă. trebuinţă.
Πρ Κη-11 Μετὰ δὲ τρεῖς μῆνας 11. Și după trei luni ne-am Fapt.28:11. După trei luni am
ἀνήχθημεν ἐν πλοίῳ pornit cu o corabie pornit cu o corabie din
παρακεχειμακότι ἐν τῇ νήσῳ, Alexandrinească, ce iernase în Alexandria, care iernase în
᾿Αλεξανδρινῷ, παρασήμῳ ostrov, care era cu semnul insulă şi care avea pe ea
Διοσκούροις, Dioscurilor. însemnul Dioscurilor.
Πρ Κη-12 καὶ καταχθέντες εἰς 12. Și sosind în Siracusa, ne-am Fapt.28:12. Şi ajungând la
Συρακούσας ἐπεμείναμεν ἡμέρας zăbovit acolo trei zile. Siracuza, am rămas acolo trei
τρεῖς· zile.
Πρ Κη-13 ὅθεν περιελθόντες 13. Și de acolo încunjurând, am Fapt.28:13. De unde, înconjurând,
κατηντήσαμεν εἰς ῾Ρήγιον, καὶ μετὰ venit în Righia. Și peste o zi am sosit la Regium. Şi după o
μίαν ἡμέραν ἐπιγενομένου νότου suflând austrul, a doua zi am zi, suflând vânt de miazăzi, am
δευτεραῖοι ἤλθομεν εἰς Ποτιόλους· venit în Potioli, ajuns la Puteoli în cealaltă zi.
Πρ Κη-14 οὗ εὑρόντες ἀδελφοὺς 14. Unde aflând fraţi, ne-au Fapt.28:14. Găsind acolo fraţi, am
παρεκλήθημεν ἐπ᾿ αὐτοῖς ἐπιμεῖναι rugat de ne-am zăbovit la ei fost rugaţi să rămânem la ei
ἡμέρας ἑπτά, καὶ οὕτως εἰς τὴν şapte zile, și așa am venit în şapte zile. Şi aşa am venit la
῾Ρώμην ἤλθομεν. Roma. Roma.
Πρ Κη-15 κἀκεῖθεν οἱ ἀδελφοὶ 15. Și de acolo fraţii auzind cele Fapt.28:15. Şi de acolo, auzind
ἀκούσαντες τὰ περὶ ἡμῶν ἐξῆλθον pentru noi, au ieşit întru fraţii cele despre noi, au venit
εἰς ἀπάντησιν ἡμῖν ἄχρις ᾿Αππίου întâmpinarea noastră până la întru întâmpinarea noastră
φόρου καὶ Τριῶν Ταβερνῶν, οὓς Forul lui Appie și la Tritaverne, până la Forul lui Apius şi la
ἰδὼν ὁ Παῦλος εὐχαριστήσας τῷ pe care văzându-i Pavel și Trei Taverne, pe care,
Θεῷ ἔλαβε θάρσος. mulţămind lui Dumnezeu, a luat văzându-i, Pavel a mulţumit lui
îndrăzneală. Dumnezeu şi s-a îmbărbătat.
Πρ Κη-16 ῞Οτε δὲ ἤλθομεν εἰς ῾Ρώμην, 16. Iar dacă am venit în Roma, Fapt.28:16. Iar când am intrat în
ὁ ἑκατοντάρχης παρέδωκε τοὺς sutaşul a dat pe cei legaţi Roma, sutaşul a predat pe cei
δεσμίους τῷ στρατοπεδάρχῃ· τῷ δὲ voivodului oastei, iar lui Pavel i legaţi comandantului taberei,
Παύλῳ ἐπετράπη μένειν καθ᾿ s-a dat voie să petreacă deosebi iar lui Pavel i s-a îngăduit să
ἑαυτὸν σὺν τῷ φυλάσσοντι αὐτὸν cu ostaşul cel ce îl păzea pe el. locuiască aparte cu ostaşul
στρατιώτῃ. care îl păzea.
Πρ Κη-17 ᾿Εγένετο δὲ μετὰ ἡμέρας 17. Și a fost după trei zile, a Fapt.28:17. Şi după trei zile Pavel
τρεῖς συγκαλέσασθαι τὸν Παῦλον chemat Pavel pe cei mai mari ai a chemat la el pe cei care erau
τοὺς ὄντας τῶν ᾿Ιουδαίων Iudeilor, și adunându-se ei, a zis fruntaşii iudeilor. Şi,
πρώτους· συνελθόντων δὲ αὐτῶν către dânşii: Bărbaţi fraţi, eu adunându-se, zicea către ei:
ἔλεγε πρὸς αὐτούς· ἄνδρες ἀδελφοί, nimic împrotiva poporului Bărbaţi fraţi, deşi eu n-am
ἐγὼ οὐδὲν ἐναντίον ποιήσας τῷ făcând, sau obiceiurilor făcut nimic rău împotriva
λαῷ ἢ τοῖς ἔθεσι τοῖς πατρῴοις părinteşti, legat fiind în poporului (nostru) sau a
δέσμιος ἐξ ῾Ιεροσολύμων Ierusalim m-am dat în mâinile datinilor părinteşti, am fost
παρεδόθην εἰς τὰς χεῖρας τῶν Romanilor, predat de la Ierusalim , în
῾Ρωμαίων· mâinile romanilor.
Πρ Κη-18 οἵτινες ἀνακρίναντές με 18. Care judecându-mă, voiau să Fapt.28:18. Aceştia, după ce m-au
ἐβούλοντο ἀπολῦσαι διὰ τὸ mă slobozească, pentru că nici o cercetat, voiau să-mi dea
μηδεμίαν αἰτίαν θανάτου ὑπάρχειν vină de moarte era întru mine. drumul, fiindcă nu era în mine
ἐν ἐμοί. nici o vină vrednică de moarte.
Πρ Κη-19 ἀντιλεγόντων δὲ τῶν 19. Iar grăindu-mi Iudeii Fapt.28:19. Dar iudeii,
371
᾿Ιουδαίων ἠναγκάσθην împrotivă, am fost silit a chema împotrivindu-mi-se, am fost
ἐπικαλέσασθαι Καίσαρα, οὐχ ὡς pe Chesarul; nu că aş avea întru nevoit să cer să fiu judecat de
τοῦ ἔθνους μου ἔχων τι ceva a pârî pe neamul meu. Cezarul, dar nu că aş avea de
κατηγορῆσαι. adus vreo pâră neamului meu.
Πρ Κη-20 διὰ ταύτην οὖν τὴν αἰτίαν 20. Deci pentru această pricină Fapt.28:20. Deci pentru această
παρεκάλεσα ὑμᾶς ἰδεῖν καὶ v-am chemat pe voi, să vă văd și cauză v-am chemat să vă văd şi
προσλαλῆσαι· ἕνεκεν γὰρ τῆς să vorbesc cu voi, că pentru să vorbesc cu voi. Căci pentru
ἐλπίδος τοῦ ᾿Ισραὴλ τὴν ἅλυσιν nădejdea lui Israil cu acest lanţ nădejdea lui Israel mă aflu eu
ταύτην περίκειμαι. sunt legat. în acest lanţ.
Fapt.28:21. Iar ei au zis către el:
Πρ Κη-21 οἱ δὲ πρὸς αὐτὸν εἶπον· 21. Iar ei către dânsul au zis: Noi n-am primit din Iudeea nici
ἡμεῖς οὔτε γράμματα περὶ σοῦ Noi nici cărţi pentru tine am luat scrisori despre tine, nici nu a
ἐδεξάμεθα ἀπὸ τῆς ᾿Ιουδαίας, οὔτε din Iudeea, nici viind cineva din venit cineva dintre fraţi, ca să
παραγενόμενός τις τῶν ἀδελφῶν fraţi ne-au spus, sau au grăit ne vestească sau să ne
ἀπήγγειλεν ἢ ἐλάλησέ τι περὶ σοῦ ceva viclean pentru tine. vorbească ceva rău despre
πονηρόν. tine.
Πρ Κη-22 ἀξιοῦμεν δὲ παρὰ σοῦ 22. Ci ne rugăm să auzim de la Fapt.28:22. Dar dorim să auzim
ἀκοῦσαι ἃ φρονεῖς· περὶ μὲν γὰρ tine socotelile ce ai, că de eresul de la tine cele ce gândeşti; căci
τῆς αἱρέσεως ταύτης γνωστόν ἐστιν acesta ştim noi că pretutindenea despre eresul acesta ne este
ἡμῖν ὅτι πανταχοῦ ἀντιλέγεται. împrotivă i se zice. cunoscut; că pretutindeni i se
stă împotrivă.
Πρ Κη-23 Ταξάμενοι δὲ αὐτῷ ἡμέραν 23. Și rânduind lui zi, au venit la Fapt.28:23. Deci, rânduindu-i o zi,
ἧκον πρὸς αὐτὸν εἰς τὴν ξενίαν dânsul la gazdă mai mulţi, au venit la el, la gazdă, mai
πλείονες, οἷς ἐξετίθετο cărora mărturisind le spunea de mulţi. Şi de dimineaţa până
διαμαρτυρόμενος τὴν βασιλείαν τοῦ împărăţia lui Dumnezeu, seara, el le vorbea, dând
Θεοῦ πείθων τε αὐτοὺς τὰ περὶ τοῦ dovedindu-le lor cele pentru mărturie despre împărăţia lui
᾿Ιησοῦ ἀπό τε τοῦ νόμου Μωῡσέως Iisus din legea lui Moise și din Dumnezeu, căutând să-i
καὶ τῶν προφητῶν ἀπὸ πρωῒ ἕως proroci de dimineaţa și până încredinţeze despre Iisus din
ἑσπέρας. seara. Legea lui Moise şi din
prooroci.
Πρ Κη-24 καὶ οἱ μὲν ἐπείθοντο τοῖς 24. Și unii credeau cele ce se Fapt.28:24. Şi unii credeau celor
λεγομένοις, οἱ δὲ ἠπίστουν. ziceau, iar alţii nu credeau. spuse, iar alţii nu credeau.
Πρ Κη-25 ἀσύμφωνοι δὲ ὄντες πρὸς 25. Și neunindu-se ei unul cu Fapt.28:25. Şi neînţelegându-se
ἀλλήλους ἀπελύοντο, εἰπόντος τοῦ altul, s-au dus, zicând Pavel un unii cu alţii, au plecat, zicând
Παύλου ῥῆμα ἕν, ὅτι καλῶς τὸ grai: Bine au grăit Duhul Sfânt Pavel un cuvânt că: Bine a
Πνεῦμα τὸ ῞Αγιον ἐλάλησε διὰ prin prorocul Isaia către părinţii vorbit Duhul Sfânt prin Isaia
῾Ησαΐου τοῦ προφήτου πρὸς τοὺς noştri, proorocul, către părinţii
πατέρας ἡμῶν noştri,
Πρ Κη-26 λέγον· πορεύθητι πρὸς τὸν 26. Zicând: Mergi la poporul Fapt.28:26. Când a zis: "Mergi la
λαὸν τοῦτον καὶ εἶπον· ἀκοῇ acesta și zi: Cu auzul veţi auzi și poporul acesta şi zi: Cu auzul
ἀκούσετε καὶ οὐ μὴ συνῆτε, καὶ nu veţi înţelege, și privind veţi veţi auzi şi nu veţi înţelege şi
βλέποντες βλέψετε καὶ οὐ μὴ ἴδητε· privi și nu veţi vedea; uitându-vă veţi privi, dar nu
veţi vedea.
Πρ Κη-27 ἐπαχύνθη γὰρ ἡ καρδία τοῦ 27. Că s-a îngroşat inima Fapt.28:27. Căci inima acestui
λαοῦ τούτου, καὶ τοῖς ὠσὶ βαρέως poporului acestuia, și cu popor s-a învârtoşat şi cu
ἤκουσαν, καὶ τοὺς ὀφθαλμοὺς urechile greu au auzit, și ochii urechile greu au auzit şi ochii
αὐτῶν ἐκάμμυσαν, μήποτε ἴδωσι lor și-au închis; ca nu cumva să lor i-au închis. Ca nu cumva să
τοῖς ὀφθαλμοῖς καὶ τοῖς ὠσὶν vază cu ochii și cu urechile să vadă cu ochii şi să audă cu
ἀκούσωσι καὶ τῇ καρδίᾳ συνῶσι audă și cu inima să înţeleagă și urechile şi cu inima să
καὶ ἐπιστρέψαι, καὶ ἰάσομαι să se întoarcă, și să-i vindec pe înţeleagă şi să se întoarcă şi Eu
αὐτούς· ei. să-l vindec".
Πρ Κη-28 γνωστὸν οὖν ἔστω ὑμῖν ὅτι 28. Drept aceea, cunoscut să vă Fapt.28:28. Deci cunoscut să vă
τοῖς ἔθνεσιν ἀπεστάλη τοῦτο τὸ fie vouă că neamurilor s-a trimis fie vouă că această mântuire a
σωτήριον τοῦ Θεοῦ, αὐτοὶ καὶ mântuirea lui Dumnezeu, și ei lui Dumnezeu s-a trimis
ἀκούσονται. vor auzi. păgânilor, şi ei vor asculta.
Πρ Κη-29 καὶ ταῦτα αὐτοῦ εἰπόντος 29. Și acestea zicând el, au ieşit Fapt.28:29. Şi după ce a zis el
ἀπῆλθον οἱ ᾿Ιουδαῖοι πολλὴν Iudeii, multă prigonire având acestea, iudeii au plecat având
372
ἔχοντες ἐν ἑαυτοῖς συζήτησιν. între dânşii. între ei mare neînţelegere.
Πρ Κη-30 ῎Εμεινε δὲ ὁ Παῦλος διετίαν 30. Și a petrecut Pavel doi ani Fapt.28:30. Iar Pavel a rămas doi
ὅλην ἐν ἰδίῳ μισθώματι καὶ deplin cu a sa cheltuială, și ani întregi în casa luată de el
ἀπεδέχετο πάντας τοὺς primea pe toţi care veneau către cu chirie, şi primea pe toţi care
εἰσπορευομένους πρὸς αὐτόν, el, veneau la el,
Πρ Κη-31 κηρύσσων τὴν βασιλείαν τοῦ 31. Propovăduind împărăţia lui Fapt.28:31. Propovăduind
Θεοῦ καὶ διδάσκων τὰ περὶ τοῦ Dumnezeu și învăţând cele împărăţia lui Dumnezeu şi
Κυρίου ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ μετὰ πάσης ce sunt pentru Domnul Iisus învăţând cele despre Domnul
παρρησίας ἀκωλύτως. Hristos, cu toată Iisus Hristos, cu toată
îndrăzneala, fără opreală. îndrăzneala şi fără nici o
piedică.
373
ΕΠΙΣΤΟΛΑΙ ΠΑΥΛΟΥ EPISTOLIA ROMANI EPIST. SFÂNTULUI
SFÂNTULUI APOSTOL PAVEL APOSTOL PAVEL
ΠΡΟΣ ΡΩΜΑΙΟΥΣ CEA CĂTRE ROMANI
Ρμ Α-1 Παῦλος, δοῦλος ᾿Ιησοῦ 1. Pavel robul lui Iisus Hristos, Rom.1:1. Pavel, rob al lui Iisus
Χριστοῦ, κλητὸς ἀπόστολος, chemat apostol rânduit pe Hristos, chemat de El apostol,
ἀφωρισμένος εἰς εὐαγγέλιον Θεοῦ evanghelia lui Dumnezeu, rânduit pentru vestirea
Ρμ Α-2 ὃ προεπηγγείλατο διὰ τῶν 2. Care mai înainte au făgăduit- Evangheliei lui Dumnezeu,
προφητῶν αὐτοῦ ἐν γραφαῖς ἁγίαις o prin prorocii săi întru Rom.1:2. Pe care a făgăduit-o mai
sfinte scripturi înainte, prin proorocii Săi, în
Ρμ Α-3 περὶ τοῦ υἱοῦ αὐτοῦ, τοῦ 3. Pentru Fiul său Iisus Hristos, Sfintele Scripturi,
γενομένου ἐκ σπέρματος Δαυῒδ Domnul nostru, cel ce S-a Rom.1:3. Despre Fiul Său, Cel
κατὰ σάρκα, născut din sămânţa lui David născut din sămânţa lui David,
după trup, după trup,
Ρμ Α-4 τοῦ ὁρισθέντος υἱοῦ Θεοῦ ἐν 4. Care s-a hotărât Fiul lui Rom.1:4. Care a fost rânduit Fiu
δυνάμει κατὰ πνεῦμα ἁγιωσύνης ἐξ Dumnezeu întru putere, după al lui Dumnezeu întru putere,
ἀναστάσεως νεκρῶν, ᾿Ιησοῦ duhul sfinţeniei, dintru după Duhul sfinţeniei, prin
Χριστοῦ τοῦ Κυρίου ἡμῶν, învierea din morţi a lui Iisus învierea Lui din morţi, Iisus
Hristos, Domnul nostru, Hristos, Domnul nostru,
Ρμ Α-5 δι᾿ οὗ ἐλάβομεν χάριν καὶ 5. Prin care am luat harul şi Rom.1:5. Prin Care am primit har
ἀποστολὴν εἰς ὑπακοὴν πίστεως ἐν apostolia spre ascultarea şi apostolie, ca să aduc, în
πᾶσι τοῖς ἔθνεσιν ὑπὲρ τοῦ credinţei întru toate numele Său, la ascultarea
ὀνόματος αὐτοῦ, neamurile, pentru numele lui, credinţei, toate neamurile,
Ρμ Α-6 ἐν οἷς ἐστε καὶ ὑμεῖς κλητοὶ 6. Întru care sunteți şi voi Rom.1:6. Întru care sunteţi şi voi
᾿Ιησοῦ Χριστοῦ, chemaţi ai lui Iisus Hristos, chemaţi ai lui Iisus Hristos:
Ρμ Α-7 πᾶσι τοῖς οὖσιν ἐν ῾Ρώμῃ 7. Tuturor celor din Roma, Rom.1:7. Tuturor celor ce sunteţi
ἀγαπητοῖς Θεοῦ, κλητοῖς ἁγίοις· iubiţilor lui Dumnezeu, celor în Roma, iubiţi de Dumnezeu,
χάρις ὑμῖν καὶ εἰρήνη ἀπὸ Θεοῦ chemaţi sfinţi: har vouă şi chemaţi şi sfinţi: har vouă şi
πατρὸς ἡμῶν καὶ Κυρίου ᾿Ιησοῦ pace de la Dumnezeu Tatăl pace de la Dumnezeu, Tatăl
Χριστοῦ. nostru şi de la Domnul Iisus nostru, şi de la Domnul Iisus
Hristos. Hristos!
Ρμ Α-8 Πρῶτον μὲν εὐχαριστῶ τῷ 8. Întâiu dar, mulţămesc Rom.1:8. Mulţumesc, întâi
Θεῷ μου διὰ ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ ὑπὲρ Dumnezeului meu prin Iisus Dumnezeului meu, prin Iisus
πάντων ὑμῶν, ὅτι ἡ πίστις ὑμῶν Hristos pentru voi toţi, căci Hristos, pentru voi toţi, fiindcă
καταγγέλλεται ἐν ὅλῳ τῷ κόσμῳ. credinţa voastră se vesteşte credinţa voastră se vesteşte în
în toată lumea. toată lumea.
Ρμ Α-9 μάρτυς γάρ μού ἐστιν ὁ Θεός, ᾧ 9. Că martur este mie Rom.1:9. Căci martor îmi este
λατρεύω ἐν τῷ πνεύματί μου ἐν τῷ Dumnezeu, căruia slujesc cu Dumnezeu, Căruia Îi slujesc cu
εὐαγγελίῳ τοῦ υἱοῦ αὐτοῦ, ὡς duhul meu întru evanghelia duhul meu, întru Evanghelia
ἀδιαλείπτως μνείαν ὑμῶν ποιοῦμαι, Fiului lui, că neîncetat fac Fiului Său, că neîncetat fac
pomenire de voi, pomenire despre voi,
Ρμ Α-10 πάντοτε ἐπὶ τῶν προσευχῶν 10. Totdeauna întru rugăciunile Rom.1:10. Cerând totdeauna în
μου δεόμενος εἴ πως ἤδη ποτὲ mele rugându-mă, ca doară rugăciunile mele ca să am
εὐοδωθήσομαι ἐν τῷ θελήματι τοῦ cândva bine mi s-ar întâmpla cumva, prin voinţa Lui,
Θεοῦ ἐλθεῖν πρὸς ὑμᾶς. cu voia lui Dumnezeu ca să vreodată, bun prilej ca să vin
vin la voi. la voi.
Ρμ Α-11 ἐπιποθῶ γὰρ ἰδεῖν ὑμᾶς, ἵνα τι 11. Că doresc să vă văd pe voi Rom.1:11. Pentru că doresc mult
μεταδῶ χάρισμα ὑμῖν πνευματικὸν ca să vă dau vouă ceva dar să vă văd ca să vă împărtăşesc
εἰς τὸ στηριχθῆναι ὑμᾶς, duhovnicesc spre întărirea vreun dar duhovnicesc, spre
voastră; întărirea voastră.
Ρμ Α-12 τοῦτο δέ ἐστι 12. Şi aceasta este ca să mă Rom.1:.12. Şi aceasta ca să mă
συμπαρακληθῆναι ἐν ὑμῖν διὰ τῆς mângâi împreună cu voi prin mângâi împreună cu voi prin
ἐν ἀλλήλοις πίστεως ὑμῶν τε καὶ credinţa cea dimpreună a credinţa noastră laolaltă, a
ἐμοῦ. voastră şi a mea. voastră şi a mea.
Ρμ Α-13 οὐ θέλω δὲ ὑμᾶς ἀγνοεῖν, 13. Şi nu voi să nu ştiţi voi, Rom.1:13. Fraţilor, nu vreau ca
ἀδελφοίὅτι πολλάκις προεθέμην fraţilor, că de multe ori am voi să nu ştiţi că, de multe ori,
ἐλθεῖν πρὸς ὑμᾶς, καὶ ἐκωλύθην gândit ca să vin la voi, şi am mi-am pus în gând să vin la
374
ἄχρι τοῦ δεῦρο, ἵνα τινὰ καρπὸν fost oprit până acum, ca să voi, dar am fost până acum
σχῶ καὶ ἐν ὑμῖν καθὼς καὶ ἐν τοῖς am ceva roadă şi întru voi, împiedicat, ca să am şi între
λοιποῖς ἔθνεσιν. precum şi întru celelalte voi vreo roadă, ca şi la
neamuri. celelalte neamuri.
Ρμ Α-14 ῞Ελλησί τε καὶ βαρβάροις, 14. Că Ellinilor şi Varvarilor, Rom.1:14. Dator sunt şi elinilor şi
σοφοῖς τε καὶ ἀνοήτοις ὀφειλέτης înţelepţilor şi neînţelepţilor barbarilor şi învăţaţilor şi
εἰμί· dator sunt. neînvăţaţilor;
Ρμ Α-15 οὕτω τὸ κατ᾿ εμὲ πρόθυμον 15. Aşijderea cât este după a Rom.1:15. Astfel, cât despre mine,
καὶ ὑμῖν τοῖς ἐν ῾Ρώμῃ mea osârdie şi vouă celor din sunt bucuros să vă vestesc
εὐαγγελίσασθαι. Roma să vă binevestesc. Evanghelia şi vouă, celor din
Roma.
Ρμ Α-16 οὐ γὰρ ἐπαισχύνομαι τὸ 16. Că nu mă ruşinez de Rom.1:16. Căci nu mă ruşinez de
εὐαγγέλιον τοῦ Χριστοῦ· δύναμις evanghelia lui Hristos, că Evanghelia lui Hristos, pentru
γὰρ Θεοῦ ἐστιν εἰς σωτηρίαν παντὶ putere lui Dumnezeu este că este putere a lui Dumnezeu
τῷ πιστεύοντι, ᾿Ιουδαίῳ τε πρῶτον spre mântuire tot celui ce spre mântuirea a tot celui care
καὶ ῞Ελληνι. crede, Iudeului mai întâiu, şi crede, iudeului întâi, şi
Ellinului. elinului.
Ρμ Α-17 δικαιοσύνη γὰρ Θεοῦ ἐν αὐτῷ 17. Că dreptatea lui Dumnezeu Rom.1:17. Căci dreptatea lui
ἀποκαλύπτεται ἐκ πίστεως εἰς întru dânsa se descoperă din Dumnezeu se descoperă în ea
πίστιν, καθὼς γέγραπται· ὁ δὲ credinţă în credinţă, precum din credinţă spre credinţă,
δίκαιος ἐκ πίστεως ζήσεται. este scris: Dară dreptul din precum este scris: "Iar dreptul
credinţă va fi viu. din credinţă va fi viu".
Ρμ Α-18 ᾿Αποκαλύπτεται γὰρ ὀργὴ 18. Pentru că se descoperă Rom.1:18. Căci mânia lui
Θεοῦ ἀπ᾿ οὐρανοῦ ἐπὶ πᾶσαν mânia lui Dumnezeu din cer Dumnezeu se descoperă din cer
ἀσέβειαν καὶ ἀδικίαν ἀνθρώπων peste toată necinstirea şi peste toată fărădelegea şi peste
τῶν τὴν ἀλήθειαν ἐν ἀδικίᾳ nedreptatea oamenilor care toată nedreptatea oamenilor
κατεχόντων, ţin adevărul întru nedreptate, care ţin nedreptatea drept
adevăr.
Ρμ Α-19 διότι τὸ γνωστὸν τοῦ Θεοῦ 19. Pentru că ce este cunoscut a Rom.1:19. Pentru că ceea ce se
φανερόν ἐστιν ἐν αὐτοῖς· ὁ γὰρ lui Dumnezeu, arătat este poate cunoaşte despre
Θεὸς αὐτοῖς ἐφανέρωσε, întru dânşii; că Dumnezeu Dumnezeu este cunoscut de
le-a arătat lor. către ei; fiindcă Dumnezeu le-a
arătat lor.
Ρμ Α-20 τὰ γὰρ ἀόρατα αὐτοῦ ἀπὸ 20. Pentru că cele nevăzute ale Rom.1:20. Cele nevăzute ale Lui
κτίσεως κόσμου τοῖς ποιήμασι lui de la zidirea lumii din se văd de la facerea lumii,
νοούμενα καθορᾶται, ἥ τε ἀΐδιος făpturi socotindu-se se văd, înţelegându-se din făpturi,
αὐτοῦ δύναμις καὶ θειότης, εἰς τὸ şi veșnică puterea lui şi adică veşnica Lui putere şi
εἶναι αὐτοὺς ἀναπολογήτους, Dumnezeirea, ca să fie ei dumnezeire, aşa ca ei să fie
fără de răspuns, fără cuvânt de apărare,
Ρμ Α-21 διότι γνόντες τὸν Θεὸν οὐχ 21. De vreme ce cunoscând pe Rom.1:21. Pentru că, cunoscând
ὡς Θεὸν ἐδόξασαν ἢ εὐχαρίστησαν, Dumnezeu, nu ca pe pe Dumnezeu, nu L-au slăvit ca
ἀλλ᾿ ἐματαιώθησαν ἐν τοῖς Dumnezeu l-au slăvit, sau i- pe Dumnezeu, nici nu I-au
διαλογισμοῖς αὐτῶν, καὶ ἐσκοτίσθη au mulțumit, ci s-au făcut mulţumit, ci s-au rătăcit în
ἡ ἀσύνετος αὐτῶν καρδία· deșerți întru cugetele lor şi s- gândurile lor şi inima lor cea
a întunecat inima lor cea nesocotită s-a întunecat.
neînţelegătoare.
Ρμ Α-22 φάσκοντες εἶναι σοφοὶ 22. Zicându-se pe sine a fi Rom.1:22. Zicând că sunt înţelepţi,
ἐμωράνθησαν, înţelepţi, au nebunit au ajuns nebuni.
23. Şi au mutat slava lui Rom.1:23. Şi au schimbat slava lui
Ρμ Α-23 καὶ ἤλλαξαν τὴν δόξαν τοῦ Dumnezeu celui nestricăcios Dumnezeu Celui nestricăcios
ἀφθάρτου Θεοῦ ἐν ὁμοιώματι întru asemănarea chipului cu asemănarea chipului omului
εἰκόνος φθαρτοῦ ἀνθρώπου καὶ omului celui stricăcios, şi al celui stricăcios şi al păsărilor
πετεινῶν καὶ τετραπόδων καὶ pasărilor, şi al celor cu patru şi al celor cu patru picioare şi
ἑρπετῶν. picioare, şi al celor ce se al târâtoarelor.
târăsc.
Ρμ Α-24 Διὸ καὶ παρέδωκεν αὐτοὺς ὁ 24. Pentru aceea i-au şi dat Rom.1:24. De aceea Dumnezeu i-a
Θεὸς ἐν ταῖς ἐπιθυμίαις τῶν Dumnezeu pe ei întru poftele dat necurăţiei, după poftele
375
καρδιῶν αὐτῶν εἰς ἀκαθαρσίαν τοῦ inimilor lor în necurăţie, ca inimilor lor, ca să-şi
ἀτιμάζεσθαι τὰ σώματα αὐτῶν ἐν să se spurce trupurile lor pângărească trupurile lor între
αὐτοῖς, întru sineşi; ei,
Ρμ Α-25 οἵτινες μετήλλαξαν τὴν 25. Carii au mutat adevărul lui Rom.1:25. Ca unii care au
ἀλήθειαν τοῦ Θεοῦ ἐν τῷ ψεύδει, Dumnezeu întru minciună şi schimbat adevărul lui
καὶ ἐσεβάσθησαν καὶ ἐλάτρευσαν au cinstit şi au slujit zidirii în Dumnezeu în minciună şi s-au
τῇ κτίσει παρὰ τὸν κτίσαντα, ὅς locul Ziditorului, care este închinat şi au slujit făpturii, în
ἐστιν εὐλογητὸς εἰς τοὺς αἰῶνας· binecuvântat în veci, Amin. locul Făcătorului, Care este
ἀμήν. 26. Pentru aceea au dat pe ei binecuvântat în veci, amin!
Ρμ Α-26 Διὰ τοῦτο παρέδωκεν αὐτοὺς Dumnezeu întru patimi de Rom.1:26. Pentru aceea,
ὁ Θεὸς εἰς πάθη ἀτιμίας. αἵ τε γὰρ ocară, că şi muierile lor şi- Dumnezeu i-a dat unor patimi
θήλειαι αὐτῶν μετήλλαξαν τὴν au schimbat rânduiala cea de ocară, căci şi femeile lor au
φυσικὴν χρῆσιν εἰς τὴν παρὰ φύσιν, firească întru ceea ce este schimbat fireasca rânduială cu
împrotiva firii; cea împotriva firii;
Ρμ Α-27 ὁμοίως δὲ καὶ οἱ ἄρσενες 27. Aşijderea şi bărbaţii, lăsând Rom.1:27. Asemenea şi bărbaţii
ἀφέντες τὴν φυσικὴν χρῆσιν τῆς cea după fire rânduială a lăsând rânduiala cea după fire
θηλείας ἐξευκαύθησαν ἐν τῇ ὀρέξει părţii femeieşti, s-au aprins a părţii femeieşti, s-au aprins
αὐτῶν εἰς ἀλλήλους, ἄρσενες ἐν întru pofta lor unul spre în pofta lor unii pentru alţii,
ἄρσεσι τὴν ἀσχημοσύνην altul, bărbaţi cu bărbaţi bărbaţi cu bărbaţi, săvârşind
κατεργαζόμενοι καὶ τὴν ruşinea lucrându-o şi ruşinea şi luând cu ei răsplata
ἀντιμισθίαν ἣν ἔδει τῆς πλάνης răsplătirea ce li se cădea a cuvenită rătăcirii lor.
αὐτῶν ἐν ἑαυτοῖς ἀπολαμβάνοντες. rătăcirii lor întru sineşi
luându-o.
Ρμ Α-28 Καὶ καθὼς οὐκ ἐδοκίμασαν 28. Şi precum n-au încercat ei a Rom.1:28. Şi precum n-au încercat
τὸν Θεὸν ἔχειν ἐν ἐπιγνώσει, avea pe Dumnezeu întru să aibă pe Dumnezeu în
παρέδωκεν αὐτοὺς ὁ Θεὸς εἰς cunoştinţă, aşa i-au dat pe ei cunoştinţă, aşa şi Dumnezeu i-
ἀδόκιμον νοῦν, ποιεῖν τὰ μὴ Dumnezeu întru minte a lăsat la mintea lor fără
καθήκοντα, neiscusită, a face cele ce nu judecată, să facă cele ce nu se
se cade, cuvine.
Ρμ Α-29 πεπληρωμένους πάσῃ ἀδικίᾳ, 29. Plini fiind de toată Rom.1:29. Plini fiind de toată
πορνείᾳ πονηρίᾳ πλεονεξίᾳ κακίᾳ, nedreptatea, de curvie, de nedreptatea, de desfrânare, de
μεστοὺς φθόνου φόνου ἔριδος viclenie, de lăcomie, de viclenie, de lăcomie, de
δόλου κακοηθείας, răutate; plini de pizmă, de răutate; plini de pizmă, de
ucidere, de sfadă, de ucidere, de ceartă, de
înşelăciune, de năravuri rele, înşelăciune, de purtări rele,
bârfitori,
Ρμ Α-30 ψιθυριστάς, καταλάλους, 30. Şoptitori, grăitori de rău, Rom.1:30. Grăitori de rău, urâtori
θεοστυγεῖς, ὑβριστάς, urâtori de Dumnezeu, de Dumnezeu, ocărâtori,
ὑπερηφάνους, ἀλαζόνας, ἐφευρετὰς ocărâtori, semeţi, trufaşi, semeţi, trufaşi, lăudăroşi,
κακῶν, γονεῦσιν ἀπειθεῖς, aflători de rele, neascultători născocitori de rele, nesupuşi
de părinţi, părinţilor,
Ρμ Α-31 ἀσυνέτους, ἀσυνθέτους, 31. Neînţelegători, nestatornici Rom.1:31. Neînţelepţi, călcători
ἀστόργους, ἀσπόνδους, întru aşezământuri, fără de cuvânt, fără dragoste, fără
ἀνελεήμονας· dragoste, neîmpăcaţi, milă;
nemilostivi;
Ρμ Α-32 οἵτινες τὸ δικαίωμα τοῦ Θεοῦ 32. Carii dreptatea lui Rom.1:32. Aceştia, deşi au
ἐπιγνόντες, ὅτι οἱ τὰ τοιαῦτα Dumnezeu ştiind, cum că cei cunoscut dreapta orânduire a
πράσσοντες ἄξιοι θανάτου εἰσίν, οὐ ce fac unele ca acestea lui Dumnezeu, că cei ce fac
μόνον αὐτὰ ποιοῦσιν, ἀλλὰ καὶ vrednici de moarte sunt, nu unele ca acestea sunt vrednici
συνευδοκοῦσι τοῖς πράσσουσι. numai fac acestea, ci încă şi de moarte, nu numai că fac ei
binevoiesc cu cei ce le fac. acestea, ci le şi încuviinţează
celor care le fac.

Ρμ Β-1 Διὸ ἀναπολόγητος εἶ, ὦ 1. Pentru aceea fără de răspuns Rom.2:1. Pentru aceea, oricine ai
ἄνθρωπε πᾶς ὁ κρίνων· ἐν ᾧ γὰρ eşti, o omule, tot cel ce fi, o, omule, care judeci, eşti
κρίνεις τὸν ἕτερον, σεαυτὸν judeci; căci întru ce judeci fără cuvânt de răspuns, căci, în
376
κατακρίνεις· τὰ γὰρ αὐτὰ πράσσεις pe altul, pe tine însuţi te ceea ce judeci pe altul, pe tine
ὁ κρίνων. osândeşti, că aceleaşi faci, însuţi te osândeşti, căci acelaşi
cel ce judeci. lucruri faci şi tu care judeci.
Ρμ Β-2 οἴδαμεν δὲ ὅτι τὸ κρῖμα τοῦ 2. Şi ştim că judecata lui Rom.2:2. Şi noi ştim că judecata
Θεοῦ ἐστι κατὰ ἀλήθειαν ἐπὶ τοὺς Dumnezeu este după adevăr lui Dumnezeu este după
τὰ τοιαῦτα πράσσοντας. asupra celor ce fac unele ca adevăr, faţă de cei ce fac unele
acestea. ca acestea.
Ρμ Β-3 λογίζῃ δὲ τοῦτο, ὦ ἄνθρωπε ὁ 3. Şi oare socoteşti aceasta, o Rom.2:3. Şi socoteşti tu, oare,
κρίνων τοὺς τὰ τοιαῦτα omule, cela ce judeci pe cei omule, care judeci pe cei ce fac
πράσσοντας καὶ ποιῶν αὐτά, ὅτι σὺ ce unele ca acestea fac, şi tu unele ca acestea, dar le faci şi
ἐκφεύξῃ τὸ κρῖμα τοῦ Θεοῦ; însuţi aceleaşi faci, că vei tu, că tu vei scăpa de judecata
scăpa de judecata lui lui Dumnezeu?
Ρμ Β-4 ἢ τοῦ πλούτου τῆς χρηστότητος Dumnezeu?
αὐτοῦ καὶ τῆς ἀνοχῆς καὶ τῆς 4. Au nu bagi seamă de bogăţiile Rom.2:4. Sau dispreţuieşti tu
μακροθυμίας καταφρονεῖς, ἀγνοῶν bunătăţii lui, şi de bogăţia bunătăţii Lui şi a
ὅτι τὸ χρηστὸν τοῦ Θεοῦ εἰς îngăduinţa, şi de îndelungă îngăduinţei şi a îndelungii Lui
μετάνοιάν σε ἄγει; răbdarea lui, necunoscând răbdări, neştiind că bunătatea
că bunătatea lui Dumnezeu lui Dumnezeu te îndeamnă la
Ρμ Β-5 κατὰ δὲ τὴν σκληρότητά σου la pocăinţă pe tine aduce? pocăinţă?
καὶ ἀμετανόητον καρδίαν 5. Ci după împietrirea ta şi Rom.2:5. Dar după învârtoşarea
θησαυρίζεις σεαυτῷ ὀργὴν ἐν nepocăita inimă aduni ţie ta şi după inima ta nepocăită,
ἡμέρᾳ ὀργῆς καὶ ἀποκαλύψεως καὶ mânie în ziua mâniei şi a îţi aduni mânie în ziua mâniei
δικαιοκρισίας τοῦ Θεοῦ, descoperirii dreptei judecăţi şi a arătării dreptei judecăţi a
a lui Dumnezeu, lui Dumnezeu,
Ρμ Β-6 ὃς ἀποδώσει ἑκάστῳ κατὰ τὰ 6. Care va răsplăti fiecăruia Rom.2:6. Care va răsplăti
ἔργα αὐτοῦ, după faptele lui: fiecăruia după faptele lui:
Ρμ Β-7 τοῖς μὲν καθ᾿ ὑπομονὴν ἔργου 7. Celor ce prin răbdarea Rom.2:7. Viaţă veşnică celor ce,
ἀγαθοῦ δόξαν καὶ τιμὴν καὶ lucrului bun, caută slavă şi prin stăruinţă în faptă bună,
ἀφθαρσίαν ζητοῦσι ζωὴν αἰώνιον, cinste şi nestricăciune, viaţa caută mărire, cinste şi
veșnică, nestricăciune,
Ρμ Β-8 τοῖς δὲ ἐξ ἐριθείας, καὶ 8. Dar celor prigonitori, care se Rom.2:8. Iar iubitorilor de ceartă,
ἀπειθοῦσι μὲν τῇ ἀληθείᾳ, pun împrotiva adevărului şi care nu se supun adevărului, ci
πειθομένοις δὲ τῇ ἀδικίᾳ, θυμὸς καὶ se supun nedreptăţii, mânie se supun nedreptăţii: mânie şi
ὀργή· şi urgie. furie.
Ρμ Β-9 θλῖψις καὶ στενοχωρία ἐπὶ 9. Necaz şi strâmtoare peste tot Rom.2:9. Necaz şi strâmtorare
πᾶσαν ψυχὴν ἀνθρώπου τοῦ sufletul omului celui ce peste sufletul oricărui om care
κατεργαζομένου τὸ κακόν, lucrează răul, al Iudeului săvârşeşte răul, al iudeului mai
᾿Ιουδαίου τε πρῶτον καὶ ῞Ελληνος mai întâiu, şi al Ellinului; întâi, şi al elinului;
Ρμ Β-10 δόξα δὲ καὶ τιμὴ καὶ εἰρήνη 10. Dar slavă şi cinste şi pace la Rom.2:10. Dar mărire, cinste şi
παντὶ τῷ ἐργαζομένῳ τὸ ἀγαθόν, tot cel ce lucrează binele, pace oricui face binele:
᾿Ιουδαίῳ τε πρῶτον καὶ ῞Ελληνι· Iudeului mai întâiu şi iudeului mai întâi, şi elinului.
Ellinului:
Ρμ Β-11 οὐ γάρ ἐστι προσωποληψία 11. Că nu este făţărnicie la Rom.2:11. Căci nu este părtinire
παρὰ τῷ Θεῷ. Dumnezeu. la Dumnezeu!
Ρμ Β-12 ὅσοι γὰρ ἀνόμως ἥμαρτον, 12. Căci câţi fără de lege au Rom.2:12. Câţi, deci, fără lege, au
ἀνόμως καὶ ἀπολοῦνται· καὶ ὅσοι greşit, fără de lege vor şi păcătuit, fără lege vor şi pieri;
ἐν νόμῳ ἥμαρτον, διὰ νόμου pieri, şi câţi în lege au greşit, iar câţi au păcătuit în lege,
κριθήσονται. prin lege se vor judeca; prin lege vor fi judecaţi.
Ρμ Β-13 οὐ γὰρ οἱ ἀκροαταὶ τοῦ νόμου 13. Că nu auzitorii legii sunt Rom.2:13. Fiindcă nu cei ce aud
δίκαιοι παρὰ τῷ Θεῷ, ἀλλ᾿ οἱ drepţi la Dumnezeu, ci legea sunt drepţi la Dumnezeu,
ποιηταὶ τοῦ νόμου δικαιωθήσονται. făcătorii legii se vor ci cei ce împlinesc legea vor fi
îndreptăţi. îndreptaţi.
Ρμ Β-14 ὅταν γὰρ ἔθνη τὰ μὴ νόμον 14. Căci când neamurile cele ce Rom.2:14. Căci, când păgânii care
ἔχοντα φύσει τὰ τοῦ νόμου ποιῇ, nu au lege din fire fac ale nu au lege, din fire fac ale
οὗτοι νόμον μὴ ἔχοντες ἑαυτοῖς εἰσι legii, aceia lege neavând, ei legii, aceştia, neavând lege, îşi
νόμος, singuri îşi sunt lege; sunt loruşi lege,
Ρμ Β-15 οἵτινες ἐνδείκνυνται τὸ ἔργον 15. Carii arată lucrarea legii Rom.2:15. Ceea ce arată fapta
377
τοῦ νόμου γραπτὸν ἐν ταῖς καρδίαις scrisă întru inimile sale, legii scrisă în inimile lor, prin
αὐτῶν, συμμαρτυρούσης αὐτῶν τῆς împreună mărturisindu-le lor mărturia conştiinţei lor şi prin
συνειδήσεως καὶ μεταξὺ ἀλλήλων cunoştinţa, şi cugetele lor judecăţile lor, care îi
τῶν λογισμῶν κατηγορούντων ἢ întru sine pârându-se sau şi învinovăţesc sau îi şi apără,
καὶ ἀπολογουμένων dându-şi răspuns de
îndreptăţire,
Ρμ Β-16 ἐν ἡμέρᾳ ὅτε κρινεῖ ὁ Θεὸς τὰ 16. În ziua când va judeca Rom.2:16. În ziua în care
κρυπτὰ τῶν ἀνθρώπων κατὰ τὸ Dumnezeu cele ascunse ale Dumnezeu va judeca, prin Iisus
εὐαγγέλιόν μου διὰ ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ. oamenilor după evanghelia Hristos, după Evanghelia mea,
mea prin Iisus Hristos. cele ascunse ale oamenilor.
Ρμ Β-17 ῎Ιδε σὺ ᾿Ιουδαῖος ἐπονομάζῃ, 17. Iată tu te numeşti Iudeu şi te Rom.2:17. Dar dacă tu te numeşti
καὶ ἐπαναπαύῃ τῷ νόμῳ, καὶ odihneşti în lege şi te lauzi iudeu şi te reazimi pe lege şi te
καυχᾶσαι ἐν Θεῷ, întru Dumnezeu lauzi cu Dumnezeu,
Ρμ Β-18 καὶ γινώσκεις τὸ θέλημα, καὶ 18. Şi cunoşti voia lui şi alegi Rom.2:18. Şi cunoşti voia Lui şi
δοκιμάζεις τὰ διαφέροντα, cele de folos, învăţat fiind ştii să încuviinţezi cele bune,
κατηχούμενος ἐκ τοῦ νόμου, din lege, fiind învăţat din lege,
Ρμ Β-19 πέποιθάς τε σεαυτὸν ὁδηγὸν 19. Şi te nădăjduieşti a fi Rom.2:19. Şi eşti încredinţat că tu
εἶναι τυφλῶν, φῶς τῶν ἐν σκότει, povăţuitor orbilor, lumină eşti călăuză orbilor, lumină
celor dintru întunerec, celor ce sunt în întuneric,
Ρμ Β-20 παιδευτὴν ἀφρόνων, 20. Îndreptător celor fără de Rom.2:20. Povăţuitor celor fără
διδάσκαλον νηπίων, ἔχοντα τὴν minte, învăţător pruncilor, de minte, învăţător celor
μόρφωσιν τῆς γνώσεως καὶ τῆς având închipuirea ştiinţei şi nevârstnici, având în lege
ἀληθείας ἐν τῷ νόμῳ. a adevărului în lege. dreptarul cunoştiinţei şi al
adevărului,
Ρμ Β-21 ὁ οὖν διδάσκων ἕτερον 21. Deci cel ce înveţi pe altul, pe Rom.2:21. Deci tu, cel care înveţi
σεαυτὸν οὐ διδάσκεις; ὁ κηρύσσων tine nu te înveţi? Cel ce pe altul, pe tine însuţi nu te
μὴ κλέπτειν κλέπτεις; propovăduiești să nu fure, înveţi? Tu cel care
furi? propovăduieşti: Să nu furi - şi
tu furi?
Ρμ Β-22 ὁ λέγων μὴ μοιχεύειν 22. Cel ce zici să nu Rom.2:22. Tu, cel care zici: Să nu
μοιχεύεις; ὁ βδελυσσόμενος τὰ preacurvească, săvârşeşti adulter, săvârşeşti
εἴδωλα ἱεροσυλεῖς; preacurveşti? Cel ce urăşti adulter? Tu cel care urăşti
idolii, furi cele sfinte? idolii, furi cele sfinte?
Ρμ Β-23 ὃς ἐν νόμῳ καυχᾶσαι, διὰ τῆς 23. Cel ce în lege te lauzi, prin Rom.2:23. Tu, care te lauzi cu
παραβάσεως τοῦ νόμου τὸν Θεὸν călcare legii pe Dumnezeu legea, Îl necinsteşti pe
ἀτιμάζεις; necinsteşti? Dumnezeu, prin călcare legii?
Ρμ Β-24 τὸ γὰρ ὄνομα τοῦ Θεοῦ ἡμᾶς 24. Că numele lui Dumnezeu Rom.2:24. "Căci numele lui
βλασφημεῖται ἐν τοῖς ἔθνεσι, καθὼς pentru voi se huleşte întru Dumnezeu, din pricina voastră,
γέγραπται. neamuri, precum este scris. este hulit între neamuri",
precum este scris.
Ρμ Β-25 περιτομὴ μὲν γὰρ ὠφελεῖ, ἐὰν 25. Că tăierea împrejur foloseşte Rom.2:25. Căci tăierea împrejur
νόμον πράσσῃς· ἐὰν δὲ παραβάτης dacă faci legea; iar dacă eşti foloseşte, dacă păzeşti legea;
νόμου ᾖς, ἡ περιτομή σου călcător de lege, tăierea ta dacă însă eşti călcător de lege,
ἀκροβυστία γέγονεν. împrejur netăiere împrejur s- tăierea ta împrejur s-a făcut
a făcut. netăiere împrejur.
Ρμ Β-26 ἐὰν οὖν ἡ ἀκροβυστία τὰ 26. Drept aceea de va păzi Rom.2:26. Deci dacă cel netăiat
δικαιώματα τοῦ νόμου φυλάσσῃ, netăierea împrejur împrejur păzeşte hotărârile
οὐχὶ ἡ ἀκροβυστία αὐτοῦ εἰς îndreptările legii, au nu se va legii, netăierea lui împrejur nu
περιτομὴν λογισθήσεται; socoti netăierea lui împrejur va fi, oare, socotită ca tăiere
în loc de tăiere împrejur? împrejur?
Ρμ Β-27 καὶ κρινεῖ ἡ ἐκ φύσεως 27. Şi va judeca netăierea Rom.2:27. Iar el - din fire netăiat
ἀκροβυστία, τὸν νόμον τελοῦσα, σὲ împrejur cea din fire, plinind împrejur, dar împlinitor al legii
τὸν διὰ γράμματος καὶ περιτομῆς legea, pe tine care prin slovă - nu te va judeca, oare, pe tine,
παραβάτην νόμου· şi prin tăierea împrejur eşti care, prin litera legii şi prin
călcător de lege. tăierea împrejur, eşti călcător
de lege?
Ρμ Β-28 οὐ γὰρ ὁ ἐν τῷ φανερῷ 28. Că nu cel din afară arătat Rom.2:28. Pentru că nu cel ce se
378
᾿Ιουδαῖός ἐστιν, οὐδὲ ἡ ἐν τῷ este Iudeu, nici cea din afară arată pe din afară e iudeu, nici
φανερῷ ἐν σαρκὶ περιτομή, arătată în trup este tăiere cea arătată pe dinafară în trup,
împrejur, este tăiere împrejur;
Ρμ Β-29 ἀλλ᾿ ὁ ἐν τῷ κρυπτῷ 29. Ci cel întru ascuns, acela Rom.2:29. Ci este iudeu cel întru
᾿Ιουδαῖος, καὶ περιτομὴ καρδίας ἐν este Iudeu, şi tăierea ascuns, iar tăierea împrejur
πνεύματι, οὐ γράμματι, οὗ ὁ împrejur este cea a inimii, este aceea a inimii, în duh, nu
ἔπαινος οὐκ ἐξ ἀνθρώπων, ἀλλ᾿ ἐκ întru duhul, iar nu prin în literă; a cărui laudă nu vine
τοῦ Θεοῦ. slovă; a căruia laudă nu este de la oameni, ci de la
de la oameni, ci de la Dumnezeu.
Dumnezeu.

Ρμ Γ-1 Τί οὖν τὸ περισσὸν τοῦ 1. Ce este dar mai mult Rom.3:1. Care este deci
᾿Ιουδαίου, ἢ τίς ἡ ὠφέλεια τῆς Iudeului? Sau care este întâietatea iudeului şi folosul
περιτομῆς; folosul tăierii împrejur? tăierii împrejur?
Ρμ Γ-2 πολὺ κατὰ πάντα τρόπον. 2. Mult în tot chipul; întâiu, că Rom.3:2. Este mare în toate
πρῶτον μὲν γὰρ ὅτι ἐπιστεύθησαν lor s-au încredinţat cuvintele privinţele. Întâi, pentru că lor li
τὰ λόγια τοῦ Θεοῦ. lui Dumnezeu. s-au încredinţat cuvintele lui
Dumnezeu.
Ρμ Γ-3 τί γὰρ εἰ ἠπίστησάν τινες; μὴ ἡ 3. Că ce este dacă nu au crezut Rom.3:3. Căci ce este dacă unii n-
ἀπιστία αὐτῶν τὴν πίστιν τοῦ Θεοῦ unii? Au doară necredinţa au crezut? Oare necredinţa lor
καταργήσει; lor va face netrebnică pe va nimici credincioşia lui
credinţa lui Dumnezeu? Dumnezeu?
Ρμ Γ-4 μὴ γένοιτο· γινέσθω δὲ ὁ Θεὸς 4. Să nu fie; ci fie Dumnezeu Rom.3:4. Nicidecum! Ci
ἀληθής, πᾶς δὲ ἄνθρωπος ψεύστης, adevărat, şi tot omul Dumnezeu se vădeşte în
καθὼς γέγραπται· ὅπως ἂν mincinos, precum este scris: adevărul Său, pe când tot omul
δικαιωθῇς ἐν τοῖς λόγοις σου καὶ Ca să te îndreptăţeşti întru întru minciună, precum este
νικήσῃς ἐν τῷ κρίνεσθαί σε. cuvintele tale şi să biruieşti scris: "Drept eşti Tu întru
când vei judeca tu. cuvintele Tale şi biruitor când
vei judeca Tu".
Ρμ Γ-5 εἰ δὲ ἡ ἀδικία ἡμῶν Θεοῦ 5. Şi de vreme ce nedreptatea Rom.3:5. Iar dacă nedreptatea
δικαιοσύνην συνίστησι, τί ἐροῦμεν; noastră adeverează pe noastră învederează dreptatea
μὴ ἄδικος ὁ Θεὸς ὁ ἐπιφέρων τὴν dreptatea lui Dumnezeu, ce lui Dumnezeu, ce vom zice? Nu
ὀργήν; κατὰ ἄνθρωπον λέγω. vom zice? Au doară nedrept cumva este nedrept Dumnezeu
este Dumnezeu care aduce care aduce mânia? - Ca om
mânia? Ca un om grăiesc. vorbesc.
Ρμ Γ-6 μὴ γένοιτο· ἐπεὶ πῶς κρινεῖ ὁ 6. Să nu fie; că atuncea în ce Rom.3:6. Nicidecum! Căci atunci
Θεὸς τὸν κόσμον; chip va judeca Dumnezeu cum va judeca Dumnezeu
lumea? lumea?
Ρμ Γ-7 εἰ γὰρ ἡ ἀλήθεια τοῦ Θεοῦ ἐν 7. Că de vreme ce adevărul lui Rom.3:7. Căci dacă adevărul lui
τῷ ἐμῷ ψεύσματι ἐπερίσσευσεν εἰς Dumnezeu întru a mea Dumnezeu, prin minciuna mea,
τὴν δόξαν αὐτοῦ, τί ἔτι κἀγὼ ὡς minciună a prisosit spre a prisosit spre slava Lui, pentru
ἁμαρτωλὸς κρίνομαι, slava lui, drept ce încă şi eu ce dar mai sunt şi eu judecat ca
ca un păcătos mă judec? păcătos?
Ρμ Γ-8 καὶ μὴ καθὼς βλασφημούμεθα 8. Şi nu precum suntem huliţi şi Rom.3:8. Şi de ce n-am face cele
καὶ καθὼς φασί τινες ἡμᾶς λέγειν precum zic unii că grăim noi: rele, ca să vină cele bune,
ὅτι ποιήσωμεν τὰ κακὰ ἵνα ἔλθῃ τὰ Să facem cele rele, ca să vie precum suntem huliţi şi precum
ἀγαθά; ὧν τὸ κρῖμα ἔνδικόν ἐστι. cele bune? A cărora osândă spun unii că zicem noi?
dreaptă este. Osânda aceasta este dreaptă.
Ρμ Γ-9 Τί οὖν; προεχόμεθα; οὐ 9. Ce dar? Întrecem pe ei? Rom.3:9. Dar ce? Avem noi vreo
πάντως· προῃτιασάμεθα γὰρ Nicidecum, pentru că mai precădere? Nicidecum. Căci
᾿Ιουδαίους τε καὶ ῞Ελληνας πάντας înainte am învinuit şi pe am învinuit mai înainte şi pe
ὑφ᾿ ἁμαρτίαν εἶναι, Iudei şi pe Ellini, că toţi sub iudei, şi pe elini, că toţi sunt
păcat sunt, sub păcat,
Ρμ Γ-10 καθὼς γέγραπται ὅτι οὐκ ἔστι 10. Precum este scris: Nu este Rom.3:10. După cum este scris:
δίκαιος οὐδὲ εἷς, drept nici unul, "Nu este drept nici unul;
Ρμ Γ-11 οὐκ ἔστιν ὁ συνιῶν, οὐκ ἔστιν 11. Nu este cel ce înţelege, nu Rom.3:11. Nu este cel ce înţelege,
379
ὁ ἐκζητῶν τὸν Θεόν· este cel ce caută pe nu este cel ce caută pe
Dumnezeu. Dumnezeu.
Ρμ Γ-12 πάντες ἐξέκλιναν, ἅμα 12. Toţi s-au abătut, împreună Rom.3:12. Toţi s-au abătut,
ἠχρειώθησαν· οὐκ ἔστι ποιῶν netrebnici s-au făcut; nu este împreună, netrebnici s-au
χρηστότητα, οὐκ ἐστιν ἕως ἑνός. cel ce face bunătate, nu este făcut. Nu este cine să facă
până la unul. binele, nici măcar unul nu
este.
Ρμ Γ-13 τάφος ἀνεῳγμένος ὁ λάρυγξ 13. Groapă deschisă gâtlejul lor, Rom.3:13. Mormânt deschis este
αὐτῶν, ταῖς γλώσσαις αὐτῶν cu limbile lor vicleneau, gâtlejul lor; viclenii vorbit-au
ἐδολιοῦσαν, ἰὸς ἀσπίδων ὑπὸ τὰ venin de aspidă sub buzele cu limbile lor; venin de viperă
χείλη αὐτῶν· lor; este sub buzele lor;
Ρμ Γ-14 ὧν τὸ στόμα ἀρᾶς καὶ πικρίας 14. A cărora gură de blestem şi Rom.3:14. Gura lor e plină de
γέμει· de amărăciune este plină. blestem şi amărăciune;
Ρμ Γ-15 ὀξεῖς οἱ πόδες αὐτῶν ἐκχέαι 15. Grabnice sunt picioarele lor Rom.3:15. Iuţi sunt picioarele lor
αἷμα, a vărsa sânge, să verse sânge;
Ρμ Γ-16 σύντριμμα καὶ ταλαιπωρία ἐν 16. Sfărâmare şi nevoie întru Rom.3:16. Pustiire şi nenorocire
ταῖς ὁδοῖς αὐτῶν, căile lor, sunt în drumurile lor;
Ρμ Γ-17 καὶ ὁδὸν εἰρήνης οὐκ 17. Şi calea păcii nu au Rom.3:17. Şi calea păcii ei nu au
ἔγνωσαν. cunoscut. cunoscut-o;
Ρμ Γ-18 οὐκ ἔστι φόβος Θεοῦ ἀπέναντι 18. Nu este frica lui Dumnezeu Rom.3:18. Nu este frică de
τῶν ὀφθαλμῶν αὐτῶν. înaintea ochilor lor. Dumnezeu înaintea ochilor
lor".
Ρμ Γ-19 Οἴδαμεν δὲ ὅτι ὅσα ὁ νόμος 19. Dar ştim că câte zice legea, Rom.3:.19. Dar ştim că cele câte
λέγει τοῖς ἐν τῷ νόμῳ λαλεῖ, ἵνα celor ce sunt în lege grăieşte, zice Legea le spune celor care
πᾶν στόμα φραγῇ καὶ ὑπόδικος ca toată gura să se astupe şi sunt sub Lege, ca orice gură să
γένηται πᾶς ὁ κόσμος τῷ Θεῷ, vinovată să fie toată lumea fie închisă şi ca toată lumea să
lui Dumnezeu; fie vinovată înaintea lui
Dumnezeu.
Ρμ Γ-20 διότι ἐξ ἔργων νόμου οὐ 20. Pentru că din faptele legii nu Rom.3:20. Pentru că din faptele
δικαιωθήσεται πᾶσα σὰρξ ἐνώπιον se va îndreptăţi nici un trup Legii nici un om nu se va
αὐτοῦ· διὰ γὰρ νόμου ἐπίγνωσις înaintea lui, că prin lege este îndrepta înaintea Lui, căci prin
ἁμαρτίας. cunoştinţa păcatului. Lege vine cunoştinţa
păcatului.
Ρμ Γ-21 Νυνὶ δὲ χωρὶς νόμου 21. Dar acum afară de lege Rom.3:21. Dar acum, în afară de
δικαιοσύνη Θεοῦ πεφανέρωται, dreptatea lui Dumnezeu s-a Lege, s-a arătat dreptatea lui
μαρτυρουμένη ὑπὸ τοῦ νόμου καὶ arătat, fiind mărturisită de Dumnezeu, fiind mărturisită de
τῶν προφητῶν, lege şi de proroci, Lege şi de prooroci.
Ρμ Γ-22 δικαιοσύνη δὲ Θεοῦ διὰ 22. Dreptatea lui Dumnezeu prin Rom.3:22. Dar dreptatea lui
πίστεως ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ εἰς πάντας credinţa lui Iisus Hristos la Dumnezeu vine prin credinţa în
καὶ ἐπὶ πάντας τοὺς πιστεύοντας· toţi şi peste toţi cei ce cred; Iisus Hristos, pentru toţi şi
οὐ γὰρ ἔστι διαστολή· că nu este osebire. peste toţi cei ce cred, căci nu
este deosebire.
Ρμ Γ-23 πάντες γὰρ ἥμαρτον καὶ 23. Pentru că toţi au păcătuit şi Rom.3:23. Fiindcă toţi au păcătuit
ὑστεροῦνται τῆς δόξης τοῦ Θεοῦ, se lipsesc de slava lui şi sunt lipsiţi de slava lui
Dumnezeu, Dumnezeu;
Ρμ Γ-24 δικαιούμενοι δωρεὰν τῇ αὐτοῦ 24. Care se îndreptăţesc în dar Rom.3:24. Îndreptându-se în dar
χάριτι διὰ τῆς ἀπολυτρώσεως τῆς cu harul lui prin cu harul Lui, prin
ἐν Χριστῷ ᾿Ιησοῦ, răscumpărarea cea întru răscumpărarea cea în Hristos
Hristos Iisus; Iisus.
Ρμ Γ-25 ὃν προέθετο ὁ Θεὸς 25. Pe care l-au rânduit Rom.3:25. Pe Care Dumnezeu L-a
ἱλαστήριον διὰ τῆς πίστεως ἐν τῷ Dumnezeu curăţire prin rânduit (jertfă de) ispăşire,
αὐτοῦ αἵματι, εἰς ἔνδειξιν τῆς credinţă întru sângele lui, prin credinţa în sângele Lui, ca
δικαιοσύνης αὐτοῦ διὰ τὴν πάρεσιν spre arătarea dreptăţii lui să-Şi arate dreptatea Sa,
τῶν προγεγονότων ἁμαρτημάτων pentru iertarea păcatelor pentru Iertarea păcatelor celor
celor mai înainte făcute, mai înainte făcute,
Ρμ Γ-26 ἐν τῇ ἀνοχῇ τοῦ Θεοῦ, πρὸς 26. Întru multă răbdarea lui Rom.3:26. Întru îngăduinţa lui
ἔνδειξιν τῆς δικαιοσύνης αὐτοῦ ἐν Dumnezeu, spre arătarea Dumnezeu - ca să-Şi arate
380
τῷ νῦν καιρῷ, εἰς τὸ εἶναι αὐτὸν dreptăţii lui în vremea de dreptatea Sa, în vremea de
δίκαιον καὶ δικαιοῦντα τὸν ἐκ acum, ca să fie el drept şi acum, spre a fi El Însuşi drept,
πίστεως ᾿Ιησοῦ. îndreptăţind pe cel ce este şi îndreptând pe cel ce trăieşte
din credinţa lui Iisus. din credinţa în Iisus.
Ρμ Γ-27 Ποῦ οὖν ἡ καύχησις; 27. Deci unde este lauda? S-a Rom.3:27. Deci, unde este pricina
ἐξεκλείσθη· διὰ ποίου νόμου; τῶν încuiat. Prin care lege? A de laudă? A fost înlăturată.
ἔργων; οὐχί, ἀλλὰ διὰ νόμου faptelor? Nu, ci prin legea Prin care Lege? Prin Legea
πίστεως. credinţei. faptelor? Nu, ci prin Legea
credinţei.
Ρμ Γ-28 λογιζόμεθα οὖν πίστει 28. Socotim dar că cu credinţa Rom.3:28. Căci socotim că prin
δικαιοῦσθαι ἄνθρωπον χωρὶς se va îndreptăţi omul fără credinţă se va îndrepta omul,
ἔργων νόμου. faptele legii. fără faptele Legii.
29. Au doară Dumnezeu este al Rom.3:29. Oare Dumnezeu este
Ρμ Γ-29 ἢ ᾿Ιουδαίων ὁ Θεὸς μόνον; Iudeilor numai? Iar nu şi al numai al iudeilor? Nu este El şi
οὐχὶ δὲ καὶ ἐθνῶν; ναὶ καὶ ἐθνῶν, neamurilor? Aşa, şi al Dumnezeul păgânilor? Da, şi
neamurilor, al păgânilor.
Ρμ Γ-30 ἐπείπερ εἷς ὁ Θεὸς ὃς 30. Căci unul este Dumnezeu Rom.3:30. Fiindcă este un singur
δικαιώσει περιτομὴν ἐκ πίστεως care va îndreptăţi tăierea Dumnezeu, Care va îndrepta
καὶ ἀκροβυστίαν διὰ τῆς πίστεως. împrejur din credinţă, şi din credinţă pe cei tăiaţi
netăierea împrejur prin împrejur şi, prin credinţă, pe
credinţă. cei netăiaţi împrejur.
Ρμ Γ-31 νόμον οὖν καταργοῦμεν διὰ 31. Deci au doară stricăm legea Rom.3:31. Desfiinţăm deci noi
τῆς πίστεως; μὴ γένοιτο, ἀλλὰ prin credinţă? Să nu fie, ci Legea prin credinţă?
νόμον ἱστῶμεν. întărim legea. Nicidecum! Dimpotrivă,
întărim Legea.

Ρμ Δ-1 Τί οὖν ἐροῦμεν ᾿Αβραὰμ τὸν 1. Deci ce vom zice că Avraam Rom.4:1. Deci, ce vom zice că a
πατέρα ἡμῶν εὑρηκέναι κατὰ părintele nostru să fie aflat dobândit după trup strămoşul
σάρκα; după trup? nostru Avraam?
Ρμ Δ-2 εἰ γὰρ ᾿Αβραὰμ ἐξ ἔργων 2. Că de s-a îndreptăţit Avraam Rom.4:2. Căci dacă Avraam s-a
ἐδικαιώθη, ἔχει καύχημα, ἀλλ᾿ οὐ din fapte, are laudă, ci nu la îndreptat din fapte, are de ce să
πρὸς τὸν Θεόν. Dumnezeu. se laude, dar nu înaintea lui
Dumnezeu.
Ρμ Δ-3 τί γὰρ ἡ γραφὴ λέγει; ἐπίστευσε 3. Că ce zice scriptura? Şi a Rom.4:3. Căci, ce spune
δὲ ᾿Αβραὰμ τῷ Θεῷ, καὶ ἐλογίσθη crezut Avraam lui Dumnezeu Scriptura? Şi "Avraam a crezut
αὐτῷ εἰς δικαιοσύνην. şi s-au socotit lui întru lui Dumnezeu şi i s-a socotit lui
dreptate. ca dreptate".
Ρμ Δ-4 τῷ δὲ ἐργαζομένῳ ὁ μισθὸς οὐ 4. Iar celui ce lucrează, plata nu Rom.4:4. Celui care face fapte, nu
λογίζεται κατὰ χάριν, ἀλλὰ κατὰ i se socoteşte după har, ci i se socoteşte plata după har, ci
ὀφείλημα· după datorie. după datorie;
Ρμ Δ-5 τῷ δὲ μὴ ἐργαζομένῳ, 5. Iar celui ce nu lucrează, ci Rom.4:5. Iar celui care nu face
πιστεύοντι δὲ ἐπὶ τὸν δικαιοῦντα crede întru cela ce fapte, ci crede în Cel ce
τὸν ἀσεβῆ λογίζεται ἡ πίστις αὐτοῦ îndreptăţeşte pe cel îndreptează pe cel păcătos,
εἰς δικαιοσύνην, necinstitor, i se socoteşte credinţa lui i se socoteşte ca
credinţa lui întru dreptate. dreptate.
Ρμ Δ-6 καθάπερ καὶ Δαυῒδ λέγει τὸν 6. Precum şi David vorbeşte Rom.4:6. Precum şi David
μακαρισμὸν τοῦ ἀνθρώπου ᾧ ὁ despre fericirea omului, vorbeşte despre fericirea
Θεὸς λογίζεται δικαιοσύνην χωρὶς căruia Dumnezeu îi socoteşte omului căruia Dumnezeu îi
ἔργων· dreptatea fără de fapte: socoteşte dreptatea fără fapte:
Ρμ Δ-7 μακάριοι ὧν ἀφέθησαν αἱ 7. Fericiţi cărora s-au iertat Rom.4:7. "Fericiţi aceia, cărora li
ἀνομίαι καὶ ὧν ἐπεκαλύφθησαν αἱ fărădelegile şi cărora s-au s-au Iertat fărădelegile şi ale
ἁμαρτίαι· acoperit păcatele; căror păcate li s-au acoperit!
Ρμ Δ-8 μακάριος ἀνὴρ ᾧ οὐ μὴ 8. Fericit bărbatul, căruia nu-i Rom.4:8. Fericit bărbatul căruia
λογίσηται Κύριος ἁμαρτίαν. va socoti Domnul păcatul. Domnul nu-i va socoti
păcatul".
Ρμ Δ-9 ὁ μακαρισμὸς οὖν οὗτος ἐπὶ τὴν 9. Deci fericirea aceasta întru Rom.4:9. Deci fericirea aceasta
381
περιτομὴν ἢ καὶ ἐπὶ τὴν tăierea împrejur este numai, este ea numai pentru cei tăiaţi
ἀκροβυστίαν; λέγομεν γὰρ ὅτι sau şi întru netăierea împrejur sau şi pentru cei
ἐλογίσθη τῷ ᾿Αβραὰμ ἡ πίστις εἰς împrejur? Că zicem că s-au netăiaţi împrejur? Căci zicem:
δικαιοσύνην. socotit lui Avraam credinţa "I s-a socotit lui Avraam
întru dreptate. credinţa ca dreptate".
Ρμ Δ-10 πῶς οὖν ἐλογίσθη; ἐν 10. Dar cum s-au socotit lui? Rom.4:10. Dar cum i s-a socotit?
περιτομῇ ὄντι ἢ ἐν ἀκροβυστίᾳ; οὐκ Întru tăierea împrejur fiind, Când era tăiat împrejur sau
ἐν περιτομῇ, ἀλλ᾿ ἐν ἀκροβυστίᾳ· sau întru netăierea împrejur? când era netăiat împrejur? Nu
Nu întru tăierea împrejur, ci când era tăiat împrejur, ci când
întru netăierea împrejur. era netăiat împrejur.
Ρμ Δ-11 καὶ σημεῖον ἔλαβε περιτομῆς, 11. Şi semnul tăierii împrejur a Rom.4:11. Iar semnul tăierii
σφραγῖδα τῆς δικαιοσύνης τῆς luat pecete a dreptăţii împrejur l-a primit ca pecete a
πίστεως τῆς ἐν τῇ ἀκροβυστίᾳ, εἰς credinţei care avea întru dreptăţii pentru credinţa lui din
τὸ εἶναι αὐτὸν πατέρα πάντων τῶν netăierea împrejur, ca să fie vremea netăierii împrejur, ca
πιστευόντων δι᾿ ἀκροβυστίας, εἰς el tată tuturor celor ce cred să fie el părinte al tuturor celor
τὸ λογισθῆναι καὶ αὐτοῖς τὴν prin netăierea împrejur, ca ce cred, netăiaţi împrejur,
δικαιοσύνην, să se socotească şi lor spre pentru a li se socoti şi lor
dreptate, (credinţa) ca dreptate,
Ρμ Δ-12 καὶ πατέρα περιτομῆς τοῖς οὐκ 12. Şi tată tăierii împrejur nu Rom.4:12. Şi părinte al celor tăiaţi
ἐκ περιτομῆς μόνον, ἀλλὰ καὶ τοῖς numai celor ce sunt din împrejur. Dar nu numai al
στοιχοῦσι τοῖς ἴχνεσι τῆς ἐν τῇ tăierea împrejur, ci şi celor celor care sunt tăiaţi împrejur,
ἀκροβυστίᾳ πίστεως τοῦ πατρὸς ce umblă în urmele credinţei ci şi care umblă pe urmele
ἡμῶν ᾿Αβραάμ. ceii dintru netăierea credinţei pe care o avea
împrejur a părintelui nostru părintele nostru Avraam, pe
Ρμ Δ-13 οὐ γὰρ διὰ νόμου ἡ ἐπαγγελία Avraam. când era netăiat împrejur.
τῷ ᾿Αβραὰμ ἢ τῷ σπέρματι αὐτοῦ, 13. Că nu prin lege este a lui Rom.4:13. Pentru că Avraam şi
τὸ κληρονόμον αὐτὸν εἶναι τοῦ Avraam făgăduinţa sau seminţia lui nu prin lege au
κόσμου, ἀλλὰ διὰ δικαιοσύνης sămânţei lui, ca să fie el primit făgăduinţa că vor
πίστεως. moştenitor lumii, ci prin moşteni lumea, ci prin
dreptatea credinţei. dreptatea cea din credinţă.
Ρμ Δ-14 εἰ γὰρ οἱ ἐκ νόμου 14. Că de sunt cei din lege Rom.4:14. Căci dacă moştenitorii
κληρονόμοι, κεκένωται ἡ πίστις καὶ moştenitori, zadarnică s-a sunt cei ce au legea, atunci
κατήργηται ἡ ἐπαγγελία· făcut credinţa şi s-a stricat credinţa a ajuns zadarnică, iar
făgăduinţa; făgăduinţa s-a desfiinţat,
Ρμ Δ-15 ὁ γὰρ νόμος ὀργὴν 15. Că legea mânie lucrează; că Rom.4:15. Căci legea pricinuieşte
κατεργάζεται· οὗ γὰρ οὐκ ἔστι unde nu este lege, nici mâine; dar unde nu este lege,
νόμος, οὐδὲ παράβασις. călcare de lege este. nu este nici călcare de lege.
Ρμ Δ-16 Διὰ τοῦτο ἐκ πίστεως, ἵνα 16. Pentru aceasta din credinţă Rom.4:16. De aceea (moştenirea
κατὰ χάριν, εἰς τὸ εἶναι βεβαίαν este, ca după har, ca să fie făgăduită) este din credinţă, ca
τὴν ἀπαγγελίαν παντὶ τῷ σπέρματι, stătătoare făgăduinţa la să fie din har şi ca făgăduinţa
οὐ τῷ ἐκ τοῦ νόμου μόνον, ἀλλὰ toată sămânţa, nu numai la să rămână sigură pentru toţi
καὶ τῷ ἐκ πίστεως ᾿Αβραάμ, ὅς ἐστι ceea ce este din lege, ci şi la urmaşii, nu numai pentru toţi
πατὴρ πάντων ἡμῶν, ceea ce este din credinţa lui cei ce se ţin de lege, ci şi
Avraam, care este tată nouă pentru cei ce se ţin de credinţa
tuturor, lui Avraam, care este părinte al
nostru al tuturor,
Ρμ Δ-17 καθὼς γέγραπται ὅτι πατέρα 17. Precum este scris că: Tată al Rom.4:17. Precum este scris: "Te-
πολλῶν ἐθνῶν τέθεικά σε, multor neamuri te-am pus, am pus părinte al multor
κατέναντι οὗ ἐπίστευσε Θεοῦ τοῦ înaintea lui Dumnezeu neamuri", în faţa Celui în Care
ζωοποιοῦντος τοὺς νεκροὺς καὶ căruia a crezut, celui ce a crezut, a lui Dumnezeu, Care
καλοῦντος τὰ μὴ ὄντα ὡς ὄντα· înviază morţii şi cheamă cele înviază morţii şi cheamă la
ce nu sunt ca şi cum ar fi; fiinţă cele ce încă nu sunt;
Ρμ Δ-18 ὃς παρ᾿ ἐλπίδα ἐπ᾿ ἐλπίδι 18. Care mai pe sus de nădejde Rom.4:18. Împotriva oricărei
ἐπίστευσεν, εἰς τὸ γενέσθαι αὐτὸν întru nădejde a crezut, că va nădejdi, Avraam a crezut cu
πατέρα πολλῶν ἐθνῶν κατὰ τὸ fi el tată al multor neamuri, nădejde că el va fi părinte al
εἰρημένον· οὕτως ἔσται τὸ σπέρμα după cum i s-au zis: Aşa va fi multor neamuri, după cum i s-a
σου· sămânţa ta. spus: "Aşa va fi seminţia ta";
382
Ρμ Δ-19 καὶ μὴ ἀσθενήσας τῇ πίστει οὐ 19. Şi neslăbind în credinţă, nu Rom.4:19. Şi neslăbind în
κατενόησε τὸ ἑαυτοῦ σῶμα ἤδη s-a uitat la trupul său cel credinţă, nu s-a uitat la trupul
νενεκρωμένον, ἑκατονταέτης που omorât, fiind mai de o sută său amorţit - căci era aproape
ὑπάρχων, καὶ τὴν νέκρωσιν μήτρας de ani, nici la omorârea de o sută de ani - şi nici la
Σάρρας· pântecelui Sarrei; amorţirea pântecelui Sarrei;
Ρμ Δ-20 εἰς δὲ τὴν ἐπαγγελίαν τοῦ 20. Şi întru făgăduinţa lui Rom.4:20. Şi nu s-a îndoit, prin
Θεοῦ οὐ διεκρίθη τῇ ἀπιστίᾳ, ἀλλ᾿ Dumnezeu nu s-a îndoit cu necredinţă, de făgăduinţa lui
ἐνεδυναμώθη τῇ πίστει, δοὺς δόξαν necredinţa, ci s-a întărit cu Dumnezeu, ci s-a întărit în
τῷ Θεῷ credinţa, dând slavă lui credinţă, dând slavă lui
Dumnezeu Dumnezeu,
Ρμ Δ-21 καὶ πληροφορηθεὶς ὅτι ὃ 21. Şi adeverit fiind că ce i-au Rom.4:21. Şi fiind încredinţat că
ἐπήγγελται δυνατός ἐστι καὶ făgăduit, puternic este a şi ceea ce i-a făgăduit are putere
ποιῆσαι. face. să şi facă.
Ρμ Δ-22 διὸ καὶ ἐλογίσθη αὐτῷ εἰς 22. Pentru aceea i s-au şi socotit Rom.4:22. De acea, credinţa lui i
δικαιοσύνην. lui spre dreptate. s-a socotit ca dreptate.
Ρμ Δ-23 Οὐκ ἐγράφη δὲ δι᾿ αὐτὸν 23. Şi nu s-a scris pentru el Rom.4:23. Şi nu s-a scris numai
μόνον ὅτι ἐλογίσθη αὐτῷ. numai că i s-au socotit lui pentru el că i s-a socotit ca
spre dreptate, dreptate,
Ρμ Δ-24 ἀλλὰ καὶ δι᾿ ἡμᾶς οἷς μέλλει 24. Ci şi pentru noi, cărora va să Rom.4:24. Ci se va socoti şi pentru
λογίζεσθαι, τοῖς πιστεύουσιν ἐπὶ ni se socotească, celor ce noi, cei care credem în Cel ce a
τὸν ἐγείραντα ᾿Ιησοῦν τὸν Κύριον credem întru cela ce au înviat din morţi pe Iisus,
ἡμῶν ἐκ νεκρῶν, sculat pe Iisus Hristos Domnul nostru,
Domnul nostru din morţi,
Ρμ Δ-25 ὃς παρεδόθη διὰ τὰ 25. Care s-au vândut pentru Rom.4:25. Care S-a dat pentru
παραπτώματα ἡμῶν καὶ ἠγέρθη διὰ greşalele noastre, şi s-au păcatele noastre şi a înviat
τὴν δικαίωσιν ἡμῶν. sculat pentru îndreptăţirea pentru îndreptarea noastră.
noastră.

Ρμ Ε-1 Δικαιωθέντες οὖν ἐκ πίστεως 1. Drept aceea îndreptăţiţi fiind Rom.5:1. Deci fiind îndreptaţi din
εἰρήνην ἔχομεν πρὸς τὸν Θεὸν διὰ din credinţă, pace avem credinţă, avem pace cu
τοῦ Κυρίου ἡμῶν ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ, către Dumnezeu prin Dumnezeu, prin Domnul nostru
Domnul nostru Iisus Hristos, Iisus Hristos,
Ρμ Ε-2 δι᾿ οὗ καὶ τὴν προσαγωγὴν 2. Prin care şi apropiere am Rom.5:2. Prin Care am avut şi
ἐσχήκαμεν τῇ πίστει εἰς τὴν χάριν aflat prin credinţă la harul apropiere, prin credinţă, la
ταύτην ἐν ᾗ ἑστήκαμεν, καὶ acesta întru care stăm, şi ne harul acesta, în care stăm, şi ne
καυχώμεθα ἐπ᾿ ἐλπίδι τῆς δόξης lăudăm întru nădejdea slavei lăudăm întru nădejdea slavei
τοῦ Θεοῦ. lui Dumnezeu. lui Dumnezeu.
Ρμ Ε-3 οὐ μόνον δέ, ἀλλὰ καὶ 3. Şi nu numai, ci ne şi lăudăm Rom.5:3. Şi nu numai atât, ci ne
καυχώμεθα ἐν ταῖς θλίψεσιν, întru necazuri, ştiind că lăudăm şi în suferinţe, bine
εἰδότες ὅτι ἡ θλῖψις ὑπομονὴν necazul răbdare lucrează, ştiind că suferinţa aduce
κατεργάζεται, răbdare,
Ρμ Ε-4 ἡ δὲ ὑπομονὴ δοκιμήν, ἡ δὲ 4. Iar răbdarea curăţire, iar Rom.5:4. Şi răbdarea încercare, şi
δοκιμὴ ἐλπίδα, curăţirea nădejde; încercare nădejde
Ρμ Ε-5 ἡ δὲ ἐλπὶς οὐ καταισχύνει, ὅτι ἡ 5. Iar nădejdea nu ruşinează, că Rom.5:5. Iar nădejdea nu
ἀγάπη τοῦ Θεοῦ ἐκκέχυται ἐν ταῖς dragostea lui Dumnezeu s-a ruşinează pentru că iubirea lui
καρδίαις ἡμῶν διὰ Πνεύματος vărsat întru inimile noastre Dumnezeu s-a vărsat în inimile
῾Αγίου τοῦ δοθέντος ἡμῖν. prin Duhul Sfânt cel ce s-au noastre, prin Duhul Sfânt, Cel
dat nouă. dăruit nouă.
Ρμ Ε-6 ἔτι γὰρ Χριστὸς ὄντων ἡμῶν 6. Pentru că Hristos, încă fiind Rom.5:6. Căci Hristos, încă fiind
ἀσθενῶν κατὰ καιρὸν ὑπὲρ ἀσεβῶν noi neputincioşi, în vremea noi neputincioşi, la timpul
ἀπέθανε. cea cuviincioasă pentru cei hotărât a murit pentru cei
necinstitori au murit. necredincioşi.
Ρμ Ε-7 μόλις γὰρ ὑπὲρ δικαίου τις 7. Că abia va muri cineva pentru Rom.5:7. Căci cu greu va muri
ἀποθανεῖται· ὑπὲρ γὰρ τοῦ ἀγαθοῦ cel drept; că pentru cel bun cineva pentru un drept; dar
τάχα τις καὶ τολμᾷ ἀποθανεῖν. poate şi îndrăzneşte cineva a pentru cel bun poate se
muri. hotărăşte cineva să moară.
383
Ρμ Ε-8 συνίστησι δὲ τῇ ἑαυτοῦ ἀγάπην 8. Şi întăreşte Dumnezeu Rom.5:8. Dar Dumnezeu Îşi arată
εἰς ἡμᾶς ὁ Θεός, ὅτι ἔτι dragostea sa spre noi, că dragostea Lui faţă de noi prin
ἁμαρτωλῶν ὄντων ἡμῶν Χριστὸς încă păcătoşi fiind noi, aceea că, pentru noi, Hristos a
ὑπὲρ ἡμῶν ἀπέθανε. Hristos pentru noi au murit. murit când noi eram încă
păcătoşi.
Ρμ Ε-9 πολλῷ οὖν μᾶλλον 9. Cu mult mai vârtos dar acum, Rom.5:9. Cu atât mai vârtos, deci,
δικαιωθέντες νῦν ἐν τῷ αἵματι îndreptăţiţi fiind cu sângele acum, fiind îndreptaţi prin
αὐτοῦ σωθησόμεθα δι᾿ αὐτοῦ ἀπὸ Lui, ne vom mântui printr- sângele Lui, ne vom izbăvi prin
τῆς ὀργῆς. Însul de mânie. El de mânie.
Ρμ Ε-10 εἰ γὰρ ἐχθροὶ ὄντες 10. Că de vreme ce fiind noi Rom.5:10. Căci dacă, pe când
κατηλλάγημεν τῷ Θεῷ διὰ τοῦ vrăjmaşi, ne-am împăcat cu eram vrăjmaşi, ne-am împăcat
θανάτου τοῦ υἱοῦ αὐτοῦ, πολλῷ Dumnezeu prin moartea cu Dumnezeu, prin moartea
μᾶλλον καταλλαγέντες σωθησόμεθα Fiului lui, cu mult mai vârtos Fiului Său, cu atât mai mult,
ἐν τῇ ζωῇ αὐτοῦ. fiind împăcaţi, ne vom împăcaţi fiind, ne vom mântui
mântui întru viaţa lui. prin viaţa Lui.
Ρμ Ε-11 οὐ μόνον δέ, ἀλλὰ καὶ 11. Şi nu numai, ci ne şi lăudăm Rom.5:11. Şi nu numai atât, ci şi
καυχώμενοι ἐν τῷ Θεῷ διὰ τοῦ întru Dumnezeu prin Domnul ne lăudăm în Dumnezeu prin
Κυρίου ἡμῶν ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ, δι᾿ nostru Iisus Hristos, prin Domnul nostru Iisus Hristos,
οὗ νῦν τὴν καταλλαγὴν ἐλάβομεν. care acum împăcare am luat. prin Care am primit acum
împăcare.
Ρμ Ε-12 Διὰ τοῦτο ὥσπερ δι᾿ ἑνὸς 12. Pentru aceea, precum printr- Rom.5:12. De aceea, precum
ἀνθρώπου ἡ ἁμαρτία εἰς τὸν un om a intrat păcatul în printr-un om a intrat păcatul în
κόσμον εἰσῆλθε καὶ διὰ τῆς lume şi prin păcat moartea, lume şi prin păcat moartea, aşa
ἁμαρτίας ὁ θάνατος, καὶ οὕτως εἰς şi aşa la toţi oamenii şi moartea a trecut la toţi
πάντας ἀνθρώπους ὁ θάνατος moartea a trecut, întru acela oamenii, pentru că toţi au
διῆλθεν, ἐφ᾿ ὧ πάντες ἥμαρτον· prin care toţi au păcătuit. păcătuit în el.
Ρμ Ε-13 - ἄχρι γὰρ νόμου ἁμαρτία ἦν 13. Că până la lege păcatul era Rom.5:13. Căci, până la lege,
ἐν κόσμῳ, ἁμαρτία δὲ οὐκ în lume, dar păcat nu se păcatul era în lume, dar
ἐλλογεῖται μὴ ὄντος νόμου· socotea, nefiind legea. păcatul nu se socoteşte când nu
este lege.
Ρμ Ε-14 ἀλλ᾿ ἐβασίλευσεν ὁ θάνατος 14. Ci a împărăţit moartea de la Rom.5:14. Ci a împărăţit moartea
ἀπὸ ᾿Αδὰμ μέχρι Μωῡσέως καὶ ἐπὶ Adam până la Moise şi peste de la Adam până la Moise şi
τοὺς μὴ ἁμαρτήσαντας ἐπὶ τῷ cei ce nu au păcătuit, după peste cei ce nu păcătuiseră,
ὁμοιώματι τῆς παραβάσεως ᾿Αδάμ, asemănarea greşelii lui după asemănarea greşelii lui
ὃς ἐστι τύπος τοῦ μέλλοντος. Adam, care era chip al celui Adam, care este chip al Celui
viitor. ce avea să vină.
Ρμ Ε-15 ᾿Αλλ᾿ οὐχ ὡς τὸ παράπτωμα, 15. Ci nu precum greșeala, aşa Rom.5:15. Dar nu este cu greşeala
οὕτω καὶ τὸ χάρισμα. εἰ γὰρ τῷ τοῦ şi harul; că de au murit prin cum este cu harul, căci dacă
ἑνὸς παραπτώματι οἱ πολλοὶ greșeala unuia cei mulţi, cu prin greşeala unuia cei mulţi
ἀπέθανον, πολλῷ μᾶλλον ἡ χάρις mult mai vârtos harul lui au murit, cu mult mai mult
τοῦ Θεοῦ καὶ ἡ δωρεὰ ἐν χάριτι τῇ Dumnezeu şi darul prin harul lui Dumnezeu şi darul
τοῦ ἑνὸς ἀνθρώπου ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ harul unui om, Iisus Hristos, Lui au prisosit asupra celor
εἰς τοὺς πολλοὺς ἐπερίσσευσε. întru mulţi s-a înmulţit. mulţi, prin harul unui singur
om, Iisus Hristos.
Ρμ Ε-16 καὶ οὐχ ὡς δι᾿ ἑνὸς 16. Şi nu precum prin unul ce a Rom.5:16. Şi ce aduce darul nu
ἁμαρτήσαντος τὸ δώρημα· τὸ μὲν păcătuit este darul; că seamănă cu ce a adus acel unul
γὰρ κρῖμα ἐξ ἑνὸς εἰς κατάκριμα, τὸ păcatul dintr-unul este spre care a păcătuit; căci judecata
δὲ χάρισμα ἐκ πολλῶν osândire, iar harul din multe dintr-unul duce la osândire, iar
παραπτωμάτων εἰς δικαίωμα. greşale spre îndreptăţire. harul din multe greşeli duce la
Ρμ Ε-17 εἰ γὰρ τῷ τοῦ ἑνὸς 17. Că de vreme ce pentru îndreptare.
παραπτώματι ὁ θάνατος greșeala unuia moartea a Rom.5:17. Căci, dacă prin
ἐβασίλευσε διὰ τοῦ ἑνός, πολλῷ împărăţit prin unul, cu mult greşeala unuia moartea a
μᾶλλον οἱ τὴν περισσείαν τῆς mai vârtos cei ce au luat împărăţit printr-unul, cu mult
χάριτος καὶ τῆς δωρεᾶς τῆς prisosinţa harului şi a mai mult cei ce primesc
δικαιοσύνης λαμβάνοντες ἐν ζωῇ darului dreptăţii, vor prisosinţa harului şi a darului
βασιλεύσουσι διὰ τοῦ ἑνὸς ᾿Ιησοῦ împărăţi întru viaţă prin cel dreptăţii vor împărăţi în viaţă
Χριστοῦ. unul, Iisus Hristos. prin Unul Iisus Hristos.
384
Ρμ Ε-18 ῎Αρα οὖν ὡς δι᾿ ἑνὸς 18. Pentru aceea dar, precum Rom.5:18. Aşadar, precum prin
παραπτώματος εἰς πάντας prin greșeala unuia întru toţi greşeala unuia a venit osânda
ἀνθρώπους εἰς κατάκριμα, οὕτω oamenii a intrat osândirea, pentru toţi oamenii, aşa şi prin
καὶ δι᾿ ἑνὸς δικαιώματος εἰς aşa şi prin îndreptarea unuia îndreptarea adusă de Unul a
πάντας ἀνθρώπους· εἰς δικαίωσιν întru toţi oamenii a intrat venit, pentru toţi oamenii,
ζωῆς. îndreptăţirea vieţii. îndreptarea care dă viaţă;
Ρμ Ε-19 ὥσπερ γὰρ διὰ τῆς παρακοῆς 19. Că precum pentru Rom.5:19. Căci precum prin
τοῦ ἑνὸς ἀνθρώπου ἁμαρτωλοὶ neascultarea unui om, neascultarea unui om s-au
κατεστάθησαν οἱ πολλοί, οὕτω καὶ păcătoşi s-au făcut cei mulţi, făcut păcătoşi cei mulţi, tot aşa
διὰ τῆς ὑπακοῆς τοῦ ἑνὸς δίκαιοι aşa şi prin ascultarea unuia, prin ascultarea unuia se vor
κατασταθήσονται οἱ πολλοί. drepţi se vor face cei mulţi. face drepţi cei mulţi.
Ρμ Ε-20 νόμος δὲ παρεισῆλθεν ἵνα 20. Însă legea a intrat ca să se Rom.5:20. Iar Legea a intrat şi ea
πλεονάσῃ τὸ παράπτωμα. οὗ δὲ înmulţească greșeala. Şi ca se înmulţească greşeala; iar
ἐπλεόνασεν ἡ ἁμαρτία, unde s-a înmulţit păcatul, unde s-a înmulţit păcatul, a
ὑπερεπερίσσευσεν ἡ χάρις, acolo a prisosit harul; prisosit harul;
Ρμ Ε-21 ἵνα ὥσπερ ἐβασίλευσεν ἡ 21. Că precum a împărăţit Rom.5:21. Pentru că precum a
ἁμαρτία ἐν τῷ θανάτῳ, οὕτω καὶ ἡ păcatul spre moarte, aşa şi împărăţit păcatul prin moarte,
χάρις βασιλεύσῃ διὰ δικαιοσύνης harul să împărăţească prin aşa şi harul să împărăţească
εἰς ζωὴν αἰώνιον διὰ ᾿Ιησοῦ dreptate spre viaţă veșnică, prin dreptate, spre viaţa
Χριστοῦ τοῦ Κυρίου ἡμῶν. prin Iisus Hristos Domnul veşnică, prin Iisus Hristos,
nostru. Domnul nostru.

Ρμ Στ-1 Τί οὖν ἐροῦμεν; ἐπιμενοῦμεν 1. Ce vom zice dar? Rămânea- Rom.6:1. Ce vom zice deci?
τῇ ἁμαρτίᾳ ἵνα ἡ χάρις πλεονάσῃ; vom în păcat, ca să se Rămâne-vom, oare, în păcat,
înmulţească harul? ca să se înmulţească harul?
Ρμ Στ-2 μὴ γένοιτο. οἵτινες 2. Să nu fie. Căci care am murit Rom.6:2. Nicidecum! Noi care am
ἀπεθάνομεν τῇ ἁμαρτίᾳ, πῶς ἔτι păcatului, în ce chip încă murit păcatului, cum vom mai
ζήσομεν ἐν αὐτῇ; vom fi vii întru dânsul? trăi în păcat?
Ρμ Στ-3 ἢ ἀγνοεῖτε ὅτι ὅσοι 3. Au nu ştiţi că, oricâţi întru Rom.6:3. Au nu ştiţi că toţi câţi în
ἐβαπτίσθημεν εἰς Χριστὸν ᾿Ιησοῦν, Iisus Hristos ne-am botezat, Hristos Iisus ne-am botezat,
εἰς τὸν θάνατον αὐτοῦ întru moartea lui ne-am întru moartea Lui ne-am
ἐβαπτίσθημεν; botezat? botezat?
Ρμ Στ-4 συνετάφημεν οὖν αὐτῷ διὰ τοῦ 4. Împreună cu el ne-am Rom.6:4. Deci ne-am îngropat cu
βαπτίσματος εἰς τὸν θάνατον, ἵνα îngropat prin botez întru El, în moarte, prin botez,
ὥσπερ ἠγέρθη Χριστὸς ἐκ νεκρῶν moarte, ca în ce chip s-au pentru ca, precum Hristos a
διὰ τῆς δόξης τοῦ πατρός, οὕτω καὶ sculat Hristos din morţi prin înviat din morţi, prin slava
ἡμεῖς ἐν καινότητι ζωῆς slava Tatălui, aşa şi noi întruTatălui, aşa să umblăm şi noi
περιπατήσωμεν. înnoirea vieţii să umblăm. întru înnoirea vieţii;
Ρμ Στ-5 εἰ γὰρ σύμφυτοι γεγόναμεν τῷ 5. Că de vreme ce împreună Rom.6:5. Căci dacă am fost altoiţi
ὁμοιώματι τοῦ θανάτου αὐτοῦ, odrăsliţi ne-am făcut cu pe El prin asemănarea morţii
ἀλλὰ καὶ τῆς ἀναστάσεως ἐσόμεθα, asemănarea morţii lui, deci Lui, atunci vom fi părtaşi şi ai
şi învierii lui vom fi părtaşi;învierii Lui,
Ρμ Στ-6 τοῦτο γινώσκοντες, ὅτι ὁ 6. Aceasta ştiind, că omul nostru Rom.6:6. Cunoscând aceasta, că
παλαιὸς ἡμῶν ἄνθρωπος cel vechi cu dânsul împreună omul nostru cel vechi a fost
συνεσταυρώθη ἵνα καταργηθῇ τὸ s-a răstignit, ca să se strice răstignit împreună cu El, ca să
σῶμα τῆς ἁμαρτίας, τοῦ μηκέτι trupul păcatului, ca să nu se nimicească trupul păcatului,
δουλεύειν ἡμᾶς τῇ ἁμαρτίᾳ· mai slujim noi păcatului; pentru a nu mai fi robi ai
7. Pentru că cel ce a murit, s-a păcatului.
Ρμ Στ-7 ὁ γὰρ ἀποθανὼν δεδικαίωται îndreptăţit de păcat. Rom.6:7. Căci Cel care a murit a
ἀπὸ τῆς ἁμαρτίας. fost curăţit de păcat.
Ρμ Στ-8 εἰ δὲ ἀπεθάνομεν σὺν Χριστῷ, 8. Că de am murit împreună cu Rom.6:8. Iar dacă am murit
πιστεύομεν ὅτι καὶ συζήσομεν Hristos, credem că vom şi împreună cu Hristos, credem
αὐτῷ, viia împreună cu dânsul, că vom şi vieţui împreună cu
El,
Ρμ Στ-9 εἰδότες ὅτι Χριστὸς ἐγερθεὶς ἐκ 9. Ştiind că Hristos cel ce au Rom.6:9. Ştiind că Hristos, înviat
νεκρῶν οὐκέτι ἀποθνήσκει, înviat din morţi nu mai din morţi, nu mai moare.
385
θάνατος αὐτοῦ οὐκέτι κυριεύει. moare, că moartea pe dânsul Moarta nu mai are stăpânire
nu-l mai stăpâneşte. asupra Lui.
Ρμ Στ-10 ὃ γὰρ ἀπέθανε, τῇ ἁμαρτίᾳ 10. Căci ce a murit, păcatului Rom.6:10. Căci ce a murit, a murit
ἀπέθανεν ἐφάπαξ, ὃ δὲ ζῇ, ζῇ τῷ odată a murit; iar ce viiază, păcatului o dată pentru
Θεῷ. viiază lui Dumnezeu. totdeauna, iar ce trăieşte,
trăieşte lui Dumnezeu.
Ρμ Στ-11 οὕτω καὶ ὑμεῖς λογίζεσθε 11. Aşa şi voi socotiţi-vă pe voi Rom.6:11. Aşa şi voi, socotiţi-vă
ἑαυτοὺς νεκροὺς μὲν εἶναι τῇ morţi a fi păcatului, şi vii lui că sunteţi morţi păcatului, dar
ἁμαρτίᾳ, ζῶντας δὲ τῷ Θεῷ ἐν Dumnezeu întru Iisus vii pentru Dumnezeu, în
Χριστῷ ᾿Ιησοῦ τῷ Κυρίῳ ἡμῶν. Hristos, Domnul nostru. Hristos Iisus, Domnul nostru.
Ρμ Στ-12 Μὴ οὖν βασιλευέτω ἡ 12. Să nu împărăţească dar Rom.6:12. Deci să nu
ἁμαρτία ἐν τῷ θνητῷ ὑμῶν σώματι păcatul în trupul vostru cel împărăţească păcatul în trupul
εἰς τὸ ὑπακούειν αὐτῇ ἐν ταῖς muritor, ca să-l ascultaţi pe vostru cel muritor, ca să vă
ἐπιθυμίαις αὐτοῦ, el întru poftele lui, supuneţi poftelor lui;
13. Nici vă faceţi mădularele Rom.6:13. Nici să nu puneţi
Ρμ Στ-13 μηδὲ παριστάνετε τὰ μέλη voastre arme de nedreptate mădularele voastre ca arme ale
ὑμῶν ὅπλα ἀδικίας τῇ ἁμαρτίᾳ, păcatului, ci să vă puneţi pe nedreptăţii în slujba păcatului,
ἀλλὰ παραστήσατε ἑαυτοὺς τῷ Θεῷ voi înaintea lui Dumnezeu ci, înfăţişaţi-vă pe voi lui
ὡς ἐκ νεκρῶν ζῶντας καὶ τὰ μέλη ca dintru morţi vii, şi Dumnezeu, ca vii, sculaţi din
ὑμῶν ὅπλα δικαιοσύνης τῷ Θεῷ. mădularele voastre ca arme morţi, şi mădularele voastre ca
de dreptate înaintea lui arme ale dreptăţii lui
Ρμ Στ-14 ἁμαρτία γὰρ ὑμῶν οὐ Dumnezeu. Dumnezeu.
κυριεύσει· οὐ γάρ ἐστε ὑπὸ νόμον, 1 4 . C ă p ă c a t u l p e v o i n u Rom.6:14. Căci păcatul nu va
ἀλλ᾿ ὑπὸ χάριν. vă stăpâneşte; că nu avea stăpânire asupra voastră,
sunteți sub lege, ci fiindcă nu sunteţi sub lege, ci
Ρμ Στ-15 Τί οὖν; ἁμαρτήσομεν ὅτι οὐκ sub har. sub har.
ἐσμὲν ὑπὸ νόμον, ἀλλ᾿ ὑπὸ χάριν; 15. Ce dar? Păcătui-vom căci nu Rom.6:15. Oare, atunci să
μὴ γένοιτο. suntem sub lege, ci sub har? păcătuim fiindcă nu suntem sub
Să nu fie. lege, ci sub har? Nicidecum!
Ρμ Στ-16 οὐκ οἴδατε ὅτι ᾧ 16. Au nu ştiţi că celui ce vă daţi Rom.6:16. Au nu ştiţi că celui ce
παριστάνετε ἑαυτοὺς δούλους εἰς pe voi robi spre ascultare, vă daţi spre ascultare robi,
ὑπακοήν, δοῦλοί ἐστε ᾧ ὑπακούετε, robi sunteți aceluia pe care sunteţi robi aceluia căruia vă
ἤτοι ἁμαρτίας εἰς θάνατον ἢ ascultaţi, sau păcatului spre supuneţi: fie ai păcatului spre
ὑπακοῆς εἰς δικαιοσύνην; moarte, sau ascultării spre moarte, fie ai ascultării spre
dreptate? dreptate?
Ρμ Στ-17 Χάρις δὲ τῷ Θεῷ ὅτι ἦτε 17. Ci mulțumim lui Dumnezeu, Rom.6:17. Mulţumim însă lui
δοῦλοι τῆς ἁμαρτίας, ὑπηκούσατε căci aţi fost robi păcatului, Dumnezeu, că (deşi) eraţi robi
δὲ ἐκ καρδίας εἰς ὃν παρεδόθητε dar aţi ascultat din inimă ai păcatului, v-aţi supus din
τύπον διδαχῆς, după chipul învăţăturii la toată inima dreptarului
care v-ați dat, învăţăturii căreia aţi fost
Ρμ Στ-18 ἐλευθερωθέντες δὲ ἀπὸ τῆς 18. Şi slobozindu-vă de păcat, v- încredinţaţi,
ἁμαρτίας ἐδουλώθητε τῇ ați făcut robi dreptăţii. Rom.6:18. Şi izbăvindu-vă de
δικαιοσύνῃ. 19. Omeneşte grăiesc pentru păcat, v-aţi făcut robi ai
Ρμ Στ-19 ἀνθρώπινον λέγω διὰ τὴν slăbiciunea trupului vostru; dreptăţii.
ἀσθένειαν τῆς σαρκὸς ὑμῶν. ὥσπερ că precum aţi făcut Rom.6:19. Omeneşte vorbesc,
γὰρ παρεστήσατε τὰ μέλη ὑμῶν mădularele voastre roabe pentru slăbiciunea trupului
δοῦλα τῇ ἀκαθαρσίᾳ καὶ τῇ ἀνομίᾳ necurăţiei şi fărădelegii spre vostru. - Căci precum aţi făcut
εἰς τὴν ἀνομίαν, οὕτω νῦν fărădelege, aşa acum să mădularele voastre roabe
παραστήσατε τὰ μέλη ὑμῶν δοῦλα faceţi mădularele voastre necurăţiei şi fărădelegii, spre
τῇ δικαιοσύνῃ εἰς ἁγιασμόν. roabe dreptăţii spre fărădelege, tot aşa faceţi acum
sfinţenie. mădularele voastre roabe
Ρμ Στ-20 ὅτε γὰρ δοῦλοι ἦτε τῆς 20. Căci când eraţi robi dreptăţii, spre sfinţire.
ἁμαρτίας, ἐλεύθεροι ἦτε τῇ păcatului, eraţi slobozi de Rom.6:20. Căci atunci, când eraţi
δικαιοσύνῃ. dreptate. robi ai păcatului, eraţi liberi
Ρμ Στ-21 τίνα οὖν καρπὸν εἴχετε τότε 21. Care roadă dar aţi avut faţă de dreptate.
ἐφ᾿ οἷς νῦν ἐπαισχύνεσθε; τὸ γὰρ atunci întru acelea de care Rom.6:21. Deci ce roadă aveaţi
τέλος ἐκείνων θάνατος. acum vă ruşinaţi? Că atunci? Roade de care acum vă
386
sfârşitul acelora este e ruşine; pentru că sfârşitul
Ρμ Στ-22 νυνὶ δὲ ἐλευθερωθέντες ἀπὸ moartea. acelora este moartea.
τῆς ἁμαρτίας δουλωθέντες δὲ τῷ 22. Iar acum slobozindu-vă din Rom.6:22. Dar acum, izbăviţi fiind
Θεῷ ἔχετε τὸν καρπὸν ὑμῶν εἰς păcat, şi făcându-vă robi lui de păcat şi robi făcându-vă lui
ἁγιασμόν, τὸ δὲ τέλος ζωὴν Dumnezeu, aveţi roada Dumnezeu, aveţi roada voastră
αἰώνιον. voastră spre sfinţenie, iar spre sfinţire, iar sfârşitul, viaţă
sfârşitul, viaţa veșnică. veşnică.
Ρμ Στ-23 τὰ γὰρ ὀψώνια τῆς ἁμαρτίας 23. Pentru că plata păcatului Rom.6:23. Pentru că plata
θάνατος, τὸ δὲ χάρισμα τοῦ Θεοῦ este moartea, dar harul lui păcatului este moartea, iar
ζωὴ αἰώνιος ἐν Χριστῷ ᾿Ιησοῦ τῷ Dumnezeu este viaţa veșnică harul lui Dumnezeu, viaţa
Κυρίῳ ἡμῶν. întru Iisus Hristos, Domnul veşnică, în Hristos Iisus,
nostru. Domnul nostru.

Ρμ Ζ-1 ῍Η ἀγνοεῖτε, ἀδελφοί· 1 . A u n u ş t i ţ i , f r a ţ i l o r - Rom.7:1. Oare nu ştiţi, fraţilor -
γινώσκουσι γὰρ νόμον λαλῶ· ὅτι ὁ că celor ce ştiu legea căci celor ce cunosc Legea
νόμος κυριεύει τοῦ ἀνθρώπου ἐφ᾿ grăiesc - că legea vorbesc - că Legea are putere
ὅσον χρόνον ζῇ; stăpâneşte pe om în asupra omului, atâta timp cât
câtă vreme trăieşte? el trăieşte?
Ρμ Ζ-2 ἡ γὰρ ὕπανδρος γυνὴ τῷ ζῶντι 2. Că femeia cu bărbat, legată Rom.7:2. Căci femeia măritată e
ἀνδρὶ δέδεται νόμῳ· ἐὰν δὲ este de lege cu bărbatul cât legată, prin lege, de bărbatul
ἀποθάνῃ ὁ ἀνήρ, κατήργηται ἀπὸ trăieşte el; dar de a murit său atâta timp cât el trăieşte;
τοῦ νόμου τοῦ ἀνδρός. bărbatul, s-a dezlegat de iar dacă i-a murit bărbatul,
legea bărbatului. este dezlegată de legea
Ρμ Ζ-3 ἄρα οὖν ζῶντος τοῦ ἀνδρὸς 3. Drept aceea, trăindu-i bărbatului.
μοιχαλὶς χρηματίσει ἐὰν γένηται bărbatul, preacurvă se Rom.7:3. Deci, trăindu-i bărbatul,
ἀνδρὶ ἑτέρῳ· ἐὰν δὲ ἀποθάνῃ ὁ cheamă de va fi cu alt se va numi adulteră dacă va fi
ἀνήρ, ἐλευθέρα ἐστὶν ἀπὸ τοῦ bărbat; iar de va muri cu alt bărbat; iar dacă i-a
νόμου, τοῦ μὴ εἶναι αὐτὴν bărbatul, slobodă este de murit bărbatul este liberă faţă
μοιχαλίδα γενομένην ἀνδρὶ ἑτέρῳ. lege, a nu fi ea preacurvă de lege, ca să nu fie adulteră,
fiind cu alt bărbat. luând un alt bărbat.
Ρμ Ζ-4 ὥστε, ἀδελφοί μου, καὶ ὑμεῖς 4. Pentru aceea, fraţii mei, şi voi Rom.7:4. Aşa că, fraţii mei, şi voi
ἐθανατώθητε τῷ νόμῳ διὰ τοῦ v-ați omorât legii prin trupul aţi murit Legii, prin trupul lui
σώματος τοῦ Χριστοῦ εἰς τὸ lui Hristos, ca să fiţi voi ai Hristos, spre a fi ai altuia, ai
γενέσθαι ὑμᾶς ἑτέρω, τῷ ἐκ νεκρῶν altuia, ai celuia ce din morţi Celui ce a înviat din morţi, ca
ἐγερθέντι, ἵνα καρποφορήσωμεν τῷ au înviat, ca să aducem să aducem roade lui
Θεῷ. roadă lui Dumnezeu. Dumnezeu.
Ρμ Ζ-5 ὅτε γὰρ ἦμεν ἐν τῇ σαρκί, τὰ 5. Căci când eram în trup, Rom.7:5. Căci pe când eram în
παθήματα τῶν ἁμαρτιῶν τὰ διὰ τοῦ patimile păcatelor cele prin trup, patimile păcatelor, care
νόμου ἐνηργεῖτο ἐν τοῖς μέλεσιν lege lucrau întru mădularele erau prin Lege, lucrau în
ἡμῶν εἰς τὸ καρποφορῆσαι τῷ noastre, ca să aducă roada mădularele noastre, ca să
θανάτῳ· morţii; aducem roade morţii;
Ρμ Ζ-6 νυνὶ δὲ κατηργήθημεν ἀπὸ τοῦ 6. Dară acum ne-am slobozit de Rom.7:6. Dar acum ne-am
νόμου, ἀποθανόντες ἐν ᾧ lege, murind noi aceluia desfăcut de Lege, murind
κατειχόμεθα, ὥστε δουλεύειν ἡμᾶς întru care eram ţinuţi, ca să aceluia în care eram ţinuţi
ἐν καινότητι πνεύματος καὶ οὐ slujim întru înnoirea duhului, robi, ca noi să slujim întru
παλαιότητι γράμματος. iar nu întru vechitura slovei. înnoirea Duhului, iar nu după
slova cea veche.
Ρμ Ζ-7 Τί οὖν ἐροῦμεν; ὁ νόμος 7. Ce dar vom zice? Au doară Rom.7:7. Ce vom zice deci? Au
ἁμαρτίᾳ; μὴ γένοιτο· ἀλλὰ τὴν legea păcat este? Să nu fie. doară Legea este păcat?
ἁμαρτίαν οὐκ ἔγνων εἰ μὴ διὰ Ci păcatul nu l-am cunoscut, Nicidecum. Dar eu n-am
νόμου· τήν τε γὰρ ἐπιθυμίαν οὐκ fără numai prin lege; că şi cunoscut păcatul, decât prin
ᾔδειν εἰ μὴ ὁ νόμος ἔλεγεν, οὐκ pe poftă nu o aş fi ştiut, de nu Lege. Căci n-aş fi ştiut pofta,
ἐπιθυμήσεις· ar fi zis legea: Să nu pofteşti. dacă Legea n-ar fi zis: Să nu
pofteşti!
Ρμ Ζ-8 ἀφορμὴν δὲ λαβοῦσα ἡ ἁμαρτία 8. Ci pricină luând păcatul prin Rom.7:8. Dar păcatul, luând
διὰ τῆς ἐντολῆς κατειργάσατο ἐν poruncă, a lucrat întru mine pricină prin poruncă, a lucrat
387
ἐμοὶ πᾶσαν ἐπιθυμίαν· χωρὶς γὰρ toată pofta. Că fără de lege, în mine tot felul de pofte. Căci
νόμου ἁμαρτία νεκρά. păcatul era mort. fără lege, păcatul era mort.
Ρμ Ζ-9 ἐγὼ δὲ ἔζων χωρὶς νόμου ποτέ· 9. Şi eu trăiam fără de lege Rom.7:9. Iar eu cândva trăiam
ἐλθούσης δὲ τῆς ἐντολῆς ἡ ἁμαρτία oarecând, dară venind fără lege, dar după ce a venit
ἀνέζησεν, porunca, păcatul a înviat, porunca, păcatul a prins viaţă;
Ρμ Ζ-10 ἐγὼ δὲ ἀπέθανον, καὶ εὑρέθη 10. Dar eu am murit şi s-a aflat Rom.7:10. Iar eu am murit! Şi
μοι ἡ ἐντολὴ ἡ εἰς ζωήν, αὕτη εἰς mie porunca cea spre viaţă, porunca, dată spre viaţă, mi s-
θάνατον· aceasta a fi spre moarte; a aflat a fi spre moarte.
Ρμ Ζ-11 ἡ γὰρ ἁμαρτία ἀφορμὴν 11. Că păcatul luând pricină Rom.7:11. Pentru că păcatul,
λαβοῦσα διὰ τῆς ἐντολῆς ἐξηπάτησέ prin poruncă, m-a amăgit, şi luând îndemn prin poruncă, m-
με καὶ διὰ αὐτῆς ἀπέκτεινεν. prin aceea m-a omorât. a înşelat şi m-a ucis prin ea.
Ρμ Ζ-12 ὥστε ὁ μὲν νόμος ἅγιος, καὶ ἡ 12. Drept aceea, legea sfântă Rom.7:12. Deci, Legea e sfântă şi
ἐντολὴ ἁγία καὶ δικαία καὶ ἀγαθή. este şi porunca sfântă şi porunca e sfântă şi dreaptă şi
dreaptă şi bună. bună.
Ρμ Ζ-13 τὸ οὖν ἀγαθὸν ἐμοὶ γέγονε 13. Deci ce era bun s-a făcut mie Rom.7:13. Atunci, ce era bun s-a
θάνατος; μὴ γένοιτο· ἀλλὰ ἡ moarte? Să nu fie. Ci făcut pentru mine pricina
ἁμαρτία, ἵνα φανῇ ἁμαρτία, διὰ τοῦ păcatul, ca să se arate păcat, morţii? Nicidecum! Ci păcatul,
ἀγαθοῦ μοι κατεργαζομένη prin ce era bun lucrând mie ca să se arate păcat, mi-a adus
θάνατον, ἵνα γένηται καθ᾿ moarte, ca să se facă peste moartea, prin ceea ce a fost
ὑπερβολὴν ἁμαρτωλὸς ἡ ἁμαρτία măsură păcătos păcatul prin bun, pentru ca păcatul, prin
διὰ τῆς ἐντολῆς. poruncă. poruncă, să fie peste măsură de
Ρμ Ζ-14 οἴδαμεν γὰρ ὅτι ὁ νόμος 14. Căci ştim că legea păcătos.
πνευματικός ἐστιν· ἐγὼ δὲ duhovnicească este, iar eu Rom.7:14. Căci ştim că Legea e
σαρκικός εἰμι, πεπραμένος ὑπὸ τὴν sunt trupesc, vândut sub duhovnicească; dar eu sunt
ἁμαρτίαν. păcat. trupesc, vândut sub păcat.
Ρμ Ζ-15 ὃ γὰρ κατεργάζομαι οὐ 15. Că ceea ce lucrez nu ştiu, că Rom.7:15. Pentru că ceea ce fac
γινώσκω· οὐ γὰρ ὃ θέλω τοῦτο nu care voiesc eu, aceasta nu ştiu; căci nu săvârşesc ceea
πράσσω, ἀλλ᾿ ὃ μισῶ τοῦτο ποιῶ. fac; ci care urăsc, aceea ce voiesc, ci fac ceea ce urăsc.
lucrez.
Ρμ Ζ-16 εἰ δὲ ὃ οὐ θέλω τοῦτο ποιῶ, 16. Iar de fac aceasta care nu Rom.7:16. Iar dacă fac ceea ce nu
σύμφημι τῷ νόμῳ ὅτι καλός. voiesc, laud legea că este voiesc, recunosc că Legea este
Ρμ Ζ-17 νυνὶ δὲ οὐκέτι ἐγὼ bună. bună.
κατεργάζομαι αὐτό, ἀλλ᾿ ἡ οἰκοῦσα 17. Iar acum nu eu fac aceea, ci Rom.7:17. Dar acum nu eu fac
ἐν ἐμοὶ ἁμαρτία. păcatul care locuiește întru acestea, ci păcatul care
mine. locuieşte în mine.
Ρμ Ζ-18 οἶδα γὰρ ὅτι οὐκ οἰκεῖ ἐν ἐμοί, 18. Pentru că ştiu că nu Rom.7:18. Fiindcă ştiu că nu
τοῦτ᾿ ἔστιν ἐν τῇ σαρκί μου, locuiește întru mine, adecă în locuieşte în mine, adică în
ἀγαθόν· τὸ γὰρ θέλειν παράκειταί trupul meu, ce este bun; că a trupul meu, ce este bun. Căci a
μοι, τὸ δὲ κατεργάζεσθαι τὸ καλὸν voi se află la mine, dar a voi se află în mine, dar a face
οὐχ εὑρίσκω· lucra binele nu aflu. binele nu aflu;
Ρμ Ζ-19 οὐ γὰρ ὃ θέλω ποιῶ ἀγαθόν, 19. Că nu fac binele care voiesc, Rom.7:19. Căci nu fac binele pe
ἀλλ᾿ ὃ οὐ θέλω κακὸν τοῦτο ci răul care nu-l voiesc, care îl voiesc, ci răul pe care
πράσσω. acela fac. nu-l voiesc, pe acela îl
Ρμ Ζ-20 εἰ δὲ ὃ οὐ θέλω ἐγὼ τοῦτο 20. Iar de fac aceasta care nu săvârşesc.
ποιῶ, οὐκέτι ἐγὼ κατεργάζομαι voiesc eu, iată nu fac eu Rom.7:20. Iar dacă fac ceea ce nu
αὐτό, ἀλλ᾿ ἡ οἰκοῦσα ἐν ἐμοὶ aceasta, ci păcatul care voiesc eu, nu eu fac aceasta, ci
ἁμαρτία. locuiește întru mine. păcatul care locuieşte în mine.
21. Aflu drept aceea legea, mie Rom.7:21. Găsesc deci în mine,
Ρμ Ζ-21 εὑρίσκω ἄρα τὸν νόμον τῷ celui ce voiesc să fac binele, care voiesc să fac bine, legea
θέλοντι ἐμοὶ ποιεῖν τὸ καλόν, ὅτι că ce este rău la mine se că răul este legat de mine.
ἐμοὶ τὸ κακὸν παράκειται· află;
22. Că împreună mă Rom.7:22. Că, după omul cel
Ρμ Ζ-22 συνήδομαι γὰρ τῷ νόμῳ τοῦ veselesc cu legea lui lăuntric, mă bucur de legea lui
Θεοῦ κατὰ τὸν ἔσω ἄνθρωπον, Dumnezeu după omul Dumnezeu;
cel dinlăuntru,
Ρμ Ζ-23 βλέπω δὲ ἕτερον νόμον ἐν τοῖς 23. Dar văd altă lege întru Rom.7:23. Dar văd în mădularele
μέλεσί μου ἀντιστρατευόμενον τῷ mădularele mele, oştindu-se mele o altă lege, luptându-se
388
νόμῳ τοῦ νοός μου καὶ împrotiva minţii mele şi împotriva legii minţii mele şi
αἰχμαλωτίζοντά με ἐν τῷ νόμῳ τῆς dându-mă pe mine rob legii făcându-mă rob legii păcatului,
ἁμαρτίας τῷ ὄντι ἐν τοῖς μέλεσί păcatului, care este întru care este în mădularele mele.
μου. mădularele mele.
Ρμ Ζ-24 Ταλαίπωρος ἐγὼ ἄνθρωπος· 24. Ticălos om sunt eu! Cine mă Rom.7:24. Om nenorocit ce sunt!
τίς με ῥύσεται ἐκ τοῦ σώματος τοῦ va izbăvi de trupul morţii Cine mă va izbăvi de trupul
θανάτου τούτου; acesteia? morţii acesteia?
Ρμ Ζ-25 εὐχαριστῶ τῷ Θεῷ διὰ ᾿Ιησοῦ 25. Mulţămesc lui Dumnezeu Rom.7:25. Mulţumesc lui
Χριστοῦ τοῦ Κυρίου ἡμῶν. ἄρα οὖν prin Iisus Hristos Domnul Dumnezeu, prin Iisus Hristos,
αὐτὸς ἐγὼ τῷ μὲν νοῒ δουλεύω nostru. Deci dar eu însumi Domnul nostru! Deci, dar, eu
νόμῳ Θεοῦ, τῇ δὲ σαρκὶ νόμῳ cu mintea mea slujesc legii însumi, cu mintea mea, slujesc
ἁμαρτίας. lui Dumnezeu, dar cu trupul legii lui Dumnezeu, iar cu
legii păcatului. trupul, legii păcatului.

Ρμ Η-1 Οὐδὲν ἄρα νῦν κατάκριμα τοῖς 1 . D r e p t a c e e a , n i c i o Rom.8:1. Drept aceea nici o
ἐν Χριστῷ ᾿Ιησοῦ μὴ κατὰ σάρκα pedeapsă nu este osândă nu este acum asupra
περιπατοῦσιν, ἀλλὰ κατὰ πνεῦμα. acum celor ce sunt celor ce sunt în Hristos Iisus.
întru Hristos Iisus,
Ρμ Η-2 ὁ γὰρ νόμος τοῦ πνεύματος τῆς care nu umblă după Rom.8:2. Căci legea duhului vieţii
ζωῆς ἐν Χριστῷ ᾿Ιησοῦ trup, ci după Duh. în Hristos Iisus m-a eliberat de
ἠλευθέρωσέ με ἀπὸ τοῦ νόμου τῆς 2. Că legea Duhului vieţii întru legea păcatului şi a morţii,
ἁμαρτίας καὶ τοῦ θανάτου. Hristos Iisus m-a izbăvit de
legea păcatului şi a morţii. Rom.8:3. Pentru că ceea ce era cu
Ρμ Η-3 τὸ γὰρ ἀδύνατον τοῦ νόμου, ἐν 3. Pentru că ceea ce era cu neputinţă Legii - fiind slabă
ᾧ ἠσθένει διὰ τῆς σαρκός, ὁ Θεὸς neputinţă legii, căci era prin trup - a săvârşit
τὸν ἑαυτοῦ υἱὸν πέμψας ἐν slabă prin trup, au săvârşit Dumnezeu, trimiţând pe Fiul
ὁμοιώματι σαρκὸς ἁμαρτίας καὶ Dumnezeu trimiţând pe Fiul Său întru asemănarea trupului
περὶ ἁμαρτίας, κατέκρινε τὴν său întru asemănarea păcatului şi pentru păcat a
ἁμαρτίαν ἐν τῇ σαρκί, trupului păcatului, şi pentru osândit păcatul în trup,
păcat, au osândit păcatul în
Ρμ Η-4 ἵνα τὸ δικαίωμα τοῦ νόμου trup, Rom.8:4. Pentru ca îndreptarea
πληρωθῇ ἐν ἡμῖν τοῖς μὴ κατὰ 4. Ca dreptatea legii să se din Lege să se împlinească în
σάρκα περιπατοῦσιν, ἀλλὰ κατὰ plinească întru noi, care nu noi, care nu umblăm după trup,
πνεῦμα· umblăm după trup, ci după ci după duh.
Duh. Rom.8:5. Căci cei ce sunt după
Ρμ Η-5 οἱ γὰρ κατὰ σάρκα ὄντες τὰ τῆς 5. Că cei ce sunt după trup, cele trup cugetă cele ale trupului,
σαρκὸς φρονοῦσιν, οἱ δὲ κατὰ ale trupului cugetă, iar cei ce iar cei ce sunt după Duh, cele
πνεῦμα τὰ τοῦ πνεύματος. sunt după Duh, cele ale ale Duhului.
Ρμ Η-6 τὸ γὰρ φρόνημα τῆς σαρκὸς Duhului. Rom.8:6. Căci dorinţa cărnii este
θάνατος, τὸ δὲ φρόνημα τοῦ 6. Pentru că cugetul trupului moarte dar dorinţa Duhului
πνεύματος ζωὴ καὶ εἰρήνη· διότι τὸ este moarte, iar cugetul este viaţă şi pace;
φρόνημα τῆς σαρκὸς ἔχθρα εἰς Duhului viaţă şi pace; Rom.8:7. Fiindcă dorinţa cărnii
Θεόν· 7. Pentru că cugetul trupului este vrăjmăşie împotriva lui
Ρμ Η-7 τῷ γὰρ νόμῳ τοῦ Θεοῦ οὐχ vrăjmaş este la Dumnezeu, Dumnezeu, căci nu se supune
ὑποτάσσεται· οὐδὲ γὰρ δύναται· că legii lui Dumnezeu nu se legii lui Dumnezeu, că nici nu
supune, că nici poate; poate.
Ρμ Η-8 οἱ δὲ ἐν σαρκὶ ὄντες Θεῷ 8. Iar cei ce sunt în trup, lui Rom.8:8. Iar cei ce sunt în carne
ἀρέσαι οὐ δύνανται. Dumnezeu a plăcea nu pot. nu pot să placă lui Dumnezeu.
9. Dar voi nu sunteți în trup, ci Rom.8:9. Dar voi nu sunteţi în
Ρμ Η-9 ὑμεῖς δὲ οὐκ ἐστὲ ἐν σαρκί, în Duh, că Duhul lui carne, ci în Duh, dacă Duhul
ἀλλ᾿ ἐν πνεύματι, εἴπερ Πνεῦμα Dumnezeu locuiește întru lui Dumnezeu locuieşte în voi.
Θεοῦ οἰκεῖ ἐν ὑμῖν. εἰ δέ τις voi. Iar de nu are cineva Iar dacă cineva nu are Duhul
Πνεῦμα Χριστοῦ οὐκ ἔχει, οὗτος Duhul lui Hristos, acela nu lui Hristos, acela nu este al
οὐκ ἔστιν αὐτοῦ. este al lui. Lui.
10. Iar de este Hristos întru voi, Rom.8:10. Iar dacă Hristos este în
Ρμ Η-10 εἰ δὲ Χριστὸς ἐν ὑμῖν, τὸ μὲν trupul dar este mort pentru voi, trupul este mort pentru
389
σῶμα νεκρὸν δι᾿ ἁμαρτίαν, τὸ δὲ păcat, iar Duhul viiază păcat; iar Duhul, viaţă pentru
πνεῦμα ζωὴ διὰ δικαιοσύνην. pentru dreptate. dreptate,
11. Iar de locuiește întru voi Rom.8:11. Iar dacă Duhul Celui
Ρμ Η-11 εἰ δὲ τὸ Πνεῦμα τοῦ Duhul celui ce au sculat pe ce a înviat pe Iisus din morţi
ἐγείραντος ᾿Ιησοῦν ἐκ νεκρῶν οἰκεῖ Iisus din morţi, cela ce au locuieşte în voi, Cel ce a înviat
ἐν ὑμῖν, ὁ ἐγείρας τὸν Χριστὸν ἐκ sculat pe Hristos din morţi pe Hristos Iisus din morţi va
νεκρῶν ζωοποιήσει καὶ τὰ θνητὰ va face vii şi trupurile face vii şi trupurile voastre cele
σώματα ὑμῶν διὰ τὸ ἐνοικοῦν voastre cele muritoare, muritoare, prin Duhul Său care
αὐτοῦ Πνεῦμα ἐν ὑμῖν. pentru Duhul lui cel ce locuieşte în voi.
locuiește întru voi.
Ρμ Η-12 ῎Αρα οὖν, ἀδελφοί, ὀφειλέται 12. Drept aceea, fraţilor, datori Rom.8:12. Drept aceea, fraţilor,
ἐσμὲν οὐ τῇ σαρκὶ τοῦ κατὰ σάρκα suntem nu trupului, ca să nu suntem datori trupului, ca
ζῆν· vieţuim după trup, să vieţuim după trup.
13. Că de vieţuiţi după trup, veţi Rom.8:13. Căci dacă vieţuiţi după
Ρμ Η-13 εἰ γὰρ κατὰ σάρκα ζῆτε, să muriţi; iar de veţi omorî trup, veţi muri, iar dacă
μέλλετε ἀποθνήσκειν· εἰ δὲ cu Duhul faptele trupului, ucideţi, cu Duhul, faptele
Πνεύματι τὰς πράξεις τοῦ σώματος veţi fi vii. trupului, veţi fi vii.
θανατοῦτε, ζήσεσθε. 14. Că oricâţi cu Duhul lui Rom.8:14. Căci câţi sunt mânaţi
Ρμ Η-14 ὅσοι γὰρ Πνεύματι Θεοῦ Dumnezeu se poartă, aceştia de Duhul lui Dumnezeu sunt fii
ἄγονται, οὗτοί εἰσιν υἱοὶ Θεοῦ. sunt fii ai lui Dumnezeu. ai lui Dumnezeu.
15. Pentru că nu aţi luat iarăşi Rom.8:15. Pentru că n-aţi primit
Ρμ Η-15 οὐ γὰρ ἐλάβετε Πνεῦμα duhul robiei spre temere, ci iarăşi un duh al robiei, spre
δουλείας πάλιν εἰς φόβον, ἀλλ᾿ aţi luat Duhul punerii de fii, temere, ci aţi primit Duhul
ἐλάβετε Πνεῦμα υἱοθεσίας, ἐν ᾧ întru care strigăm: Avva, înfierii, prin care strigăm:
κράζομεν· ἀββᾶ ὁ πατήρ. Părinte. Avva! Părinte!
16. Însuşi Duhul acesta Rom.8:16. Duhul însuşi
Ρμ Η-16 αὐτὸ τὸ Πνεῦμα συμμαρτυρεῖ mărturiseşte dimpreună cu mărturiseşte împreună cu
τῷ πνεύματι ἡμῶν ὅτι ἐσμὲν τέκνα duhul nostru că suntem copii duhul nostru că suntem fii ai lui
Θεοῦ. ai lui Dumnezeu. Dumnezeu.
17. Iar de suntem copii, suntem Rom.8:17. Şi dacă suntem fii,
Ρμ Η-17 εἰ δὲ τέκνα, καὶ κληρονόμοι, dar şi moştenitori; suntem şi moştenitori -
κληρονόμοι μὲν Θεοῦ, moştenitori adecă ai lui moştenitori ai lui Dumnezeu şi
συγκληρονόμοι δὲ Χριστοῦ, εἴπερ Dumnezeu şi împreună împreună-moştenitori cu
συμπάσχομεν ἵνα καὶ moştenitori ai lui Hristos, de Hristos, dacă pătimim
συνδοξασθῶμεν. vreme ce pătimim împreună împreună cu El, ca împreună
cu dânsul, ca să ne şi cu El să ne şi preamărim.
Ρμ Η-18 Λογίζομαι γὰρ ὅτι οὐκ ἄξια τὰ proslăvim împreună cu
παθήματα τοῦ νῦν καιροῦ πρὸς τὴν dânsul. Rom.8:18. Căci socotesc că
μέλλουσαν δόξαν ἀποκαλυφθῆναι 18. Că socotesc că nu sunt pătimirile vremii de acum nu
εἰς ἡμᾶς. vrednice pătimirile vremii de sunt vrednice de mărirea care
acum de a se asemăna cu ni se va descoperi.
Ρμ Η-19 ἡ γὰρ ἀποκαραδοκία τῆς slava cea viitoare, care va să
κτίσεως τὴν ἀποκάλυψιν τῶν υἱῶν se descopere întru noi. Rom.8:19. Pentru că făptura
τοῦ Θεοῦ ἀπεκδέχεται. 19. Pentru că nădejdea zidirii, aşteaptă cu nerăbdare
descoperirea fiilor lui descoperirea fiilor lui
Ρμ Η-20 τῇ γὰρ ματαιότητι ἡ κτίσις Dumnezeu aşteaptă. Dumnezeu.
ὑπετάγη, οὐχ ἑκοῦσα, ἀλλὰ διὰ τὸν 20. Că deşertăciunii s-a supus Rom.8:20. Căci făptura a fost
ὑποτάξαντα, ἐπ᾿ ἐλπίδι zidirea, nu de voie, ci pentru supusă deşertăciunii - nu din
cel ce o a supus, spre voia ei, ci din cauza aceluia
Ρμ Η-21 ὅτι καὶ αὐτὴ ἡ κτίσις nădejde care a supus-o - cu nădejde,
ἐλευθερωθήσεται ἀπὸ τῆς δουλείας 21. Că şi singură zidirea aceasta Rom.8:21. Pentru că şi făptura
τῆς φθορᾶς εἰς τὴν ἐλευθερίαν τῆς se va slobozi din robia însăşi se va izbăvi din robia
δόξης τῶν τέκνων τοῦ Θεοῦ. stricăciunii întru slobozenia stricăciunii, ca să fie părtaşă la
slavei copiilor lui Dumnezeu. libertatea măririi fiilor lui
Ρμ Η-22 οἴδαμεν γὰρ ὅτι πᾶσα ἡ κτίσις 22. Căci ştim că toată zidirea Dumnezeu.
συστενάζει καὶ συνωδίνει ἄχρι τοῦ împreună suspină şi Rom.8:22. Căci ştim că toată
νῦν· împreună are durere până făptura împreună suspină şi
390
acum; împreună are dureri până
Ρμ Η-23 οὐ μόνον δέ, ἀλλὰ καὶ αὐτοὶ 23. Şi nu numai aceea, ci şi noi acum.
τὴν ἀπαρχὴν τοῦ Πνεύματος care avem pârga Duhului, şi Rom.8:23. Şi nu numai atât, ci şi
ἔχοντες καὶ ἡμεῖς αὐτοὶ ἐν ἑαυτοῖς noi singuri întru noi noi, care avem pârga Duhului,
στενάζομεν υἱοθεσίαν suspinăm, aşteptând punerea şi noi înşine suspinăm în noi,
ἀπεκδεχόμενοι, τὴν ἀπολύτρωσιν de fii, izbăvirea trupului aşteptând înfierea,
τοῦ σώματος ἡμῶν. nostru. răscumpărarea trupului
24. Că prin nădejde ne-am nostru.
Ρμ Η-24 τῇ γὰρ ἐλπίδι ἐσώθημεν· ἐλπὶς mântuit; însă nădejdea care Rom.8:24. Căci prin nădejde ne-
δὲ βλεπομένη οὐκ ἔστιν ἐλπίς· ὃ se vede nu este nădejde, că am mântuit; dar nădejdea care
γὰρ βλέπει τις, τί καὶ ἐλπίζει; ceea ce vede cineva, pentru se vede nu mai e nădejde. Cum
ce o şi nădăjduieşte? ar nădăjdui cineva ceea ce
Ρμ Η-25 εἰ δὲ ὃ οὐ βλέπομεν 25. Iar dacă ceea ce nu vedem vede?
ἐλπίζομεν, δι᾿ ὑπομονῆς nădăjduim, prin răbdare Rom.8:25. Iar dacă nădăjduim
ἀπεκδεχόμεθα. aşteptăm. ceea ce nu vedem, aşteptăm
26. Aşijderea şi Duhul împreună prin răbdare.
Ρμ Η-26 ῾Ωσαύτως δὲ καὶ τὸ Πνεῦμα ajutorează nouă întru Rom.8:26. De asemenea şi Duhul
συναντιλαμβάνεται ταῖς ἀσθενείαις slăbiciunile noastre; pentru vine în ajutor slăbiciunii
ἡμῶν· τὸ γὰρ τί προσευξόμεθα că de ce ne vom ruga noastre, căci noi nu ştim să ne
καθὸ δεῖ οὐκ οἴδαμεν, ἀλλ᾿ αὐτὸ τὸ precum se cade nu ştim, ci rugăm cum trebuie, ci Însuşi
Πνεῦμα ὑπερεντυγχάνει ὑπὲρ ἡμῶν singur Duhul se roagă Duhul Se roagă pentru noi cu
στεναγμοῖς ἀλαλήτοις· pentru noi cu suspinuri suspine negrăite.
negrăite.
Ρμ Η-27 ὁ δὲ ἐρευνῶν τὰς καρδίας 27. Iar cela ce cearcă inimile, Rom.8:27. Iar Cel ce cercetează
οἶδε τί τὸ φρόνημα τοῦ Πνεύματος, ştie ce este cugetul Duhului, inimile ştie care este dorinţa
ὅτι κατὰ Θεὸν ἐντυγχάνει ὑπὲρ că după Dumnezeu se roagă Duhului, căci după Dumnezeu
ἁγίων. pentru sfinţi. El Se roagă pentru sfinţi.
28. Şi ştim că celor ce iubesc pe
Ρμ Η-28 Οἴδαμεν δὲ ὅτι τοῖς ἀγαπῶσι Dumnezeu toate li se Rom.8:28. Şi ştim că Dumnezeu
τὸν Θεὸν πάντα συνεργεῖ εἰς lucrează spre bine, acelora toate le lucrează spre binele
ἀγαθόν, τοῖς κατὰ πρόθεσιν κλητοῖς adecă care după voinţă sunt celor ce iubesc pe Dumnezeu,
οὖσιν· chemaţi. al celor care sunt chemaţi după
29. Că pe care mai-nainte i-a voia Lui;
Ρμ Η-29 ὅτι οὓς προέγνω, καὶ cunoscut, mai înainte i-au şi Rom.8:29. Căci pe cei pe care i-a
προώρισε συμμόρφους τῆς εἰκόνος hotărât să fie asemenea cunoscut mai înainte, mai
τοῦ υἱοῦ αὐτοῦ, εἰς τὸ εἶναι αὐτὸν chipului Fiului său, ca să fie înainte i-a şi hotărât să fie
πρωτότοκον ἐν πολλοῖς ἀδελφοῖς· el întâiu născut între mulţi asemenea chipului Fiului Său,
fraţi. ca El să fie întâi născut între
30. Iar pe care mai-nainte i-a mulţi fraţi.
Ρμ Η-30 οὓς δὲ προώρισε, τούτους καὶ hotărât, pe aceştia i-a şi Rom.8:30. Iar pe care i-a hotărât
ἐκάλεσε, καὶ οὓς ἐκάλεσε, τούτους chemat; iar pe care i-au mai înainte, pe aceştia i-a şi
καὶ ἐδικαίωσεν, οὓς δὲ ἐδικαίωσε, chemat, pe aceştia i-au şi chemat; şi pe care i-a chemat,
τούτους καὶ ἐδόξασε. îndreptăţit; iar pe care i-au pe aceştia i-a şi îndreptat; iar
îndreptăţit, pe aceştia i-au şi pe care i-a îndreptat, pe aceştia
proslăvit. i-a şi mărit.
Ρμ Η-31 Τί οὖν ἐροῦμεν πρὸς ταῦτα; εἰ 31. Ce vom zice dar către Rom.8:31. Ce vom zice deci la
ὁ Θεὸς ὑπὲρ ἡμῶν, τίς καθ᾿ ἡμῶν; acestea? De este Dumnezeu acestea? Dacă Dumnezeu e
pentru noi, cine este pentru noi, cine este împotriva
împrotiva noastră? noastră?
32. Că cel ce nu au cruţat pe Rom.8:32. El, Care pe Însuşi Fiul
Ρμ Η-32 ὅς γε τοῦ ἰδίου υἱοῦ οὐκ Fiul său, ci pentru noi toţi au Său nu L-a cruţat, ci L-a dat
ἐφείσατο, ἀλλ᾿ ὑπὲρ ἡμῶν πάντων dat pe dânsul, cum nu morţii, pentru noi toţi, cum nu
παρέδωκεν αὐτόν, πῶς οὐχὶ καὶ împreună cu el şi toate ne va ne va da, oare, toate împreună
σὺν αὐτῷ τὰ πάντα ἡμῖν χαρίσεται; dărui nouă? cu El?
33. Cine va pârî împrotiva Rom.8:33. Cine va ridica pâră
Ρμ Η-33 τίς ἐγκαλέσει κατὰ ἐκλεκτῶν aleşilor lui Dumnezeu? împotriva aleşilor lui
Θεοῦ; Θεὸς ὁ δικαιῶν· Dumnezeu este cel ce Dumnezeu? Dumnezeu este Cel
391
îndreptăţeşte. ce îndreptează;
34. Cine este cel ce judecă spre Rom.8:34. Cine este Cel ce
Ρμ Η-34 τίς ὁ κατακρίνων; Χριστὸς ὁ pierzare? Hristos este cel ce osândeşte? Hristos, Cel ce a
ἀποθανών, μᾶλλον δὲ καὶ ἐγερθείς, au murit, şi mai ales care au murit, şi mai ales Cel ce a
ὃς καὶ ἔστιν ἐν δεξιᾷ τοῦ Θεοῦ, ὃς şi înviat, care şi este înviat, Care şi este de-a
καὶ ἐντυγχάνει ὑπὲρ ἡμῶν. deadreapta lui Dumnezeu, dreapta lui Dumnezeu, Care
care şi se roagă pentru noi. mijloceşte pentru noi!
35. Cine ne va despărţi pe noi de Rom.8:35. Cine ne va despărţi pe
Ρμ Η-35 τίς ἡμᾶς χωρίσει ἀπὸ τῆς dragostea lui Hristos? noi de iubirea lui Hristos?
ἀγάπης τοῦ Χριστοῦ; θλῖψις ἢ Necazul, sau strâmtorarea, Necazul, sau strâmtorarea, sau
στενοχωρία ἢ διωγμὸς ἢ λιμὸς ἢ sau goana, sau foametea, sau prigoana, sau foametea, sau
γυμνότης ἢ κίνδυνος ἢ μάχαιρα; golătatea, sau nevoia, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau
sabia? primejdia, sau sabia?
Ρμ Η-36 καθὼς γέγραπται ὅτι ἕνεκά 36. Precum este scris că: Pentru Rom.8:36. Precum este scris:
σου θανατούμεθα ὅλην τὴν ἡμέραν· tine suntem omorâţi toată "Pentru Tine suntem omorâţi
ἐλογίσθημεν ὡς πρόβατα σφαγῆς. ziua, socotitu-ne-am ca nişte toată ziua, socotiţi am fost ca
oi de junghiere. nişte oi de junghiere".
Ρμ Η-37 ἀλλ᾿ ἐν τούτοις πᾶσιν 37. Ci întru acestea toate prea Rom.8:37. Dar în toate acestea
ὑπερνικῶμεν διὰ τοῦ ἀγαπήσαντος biruim pentru cela ce ne-au suntem mai mult decât
ἡμᾶς. iubit pe noi. biruitori, prin Acela Care ne-a
iubit.
Ρμ Η-38 πέπεισμαι γὰρ ὅτι οὔτε 38. Pentru că încredinţat sunt că Rom.8:38. Căci sunt încredinţat că
θάνατος οὔτε ζωὴ οὔτε ἄγγελοι nici moartea, nici viaţa, nici nici moartea, nici viaţa, nici
οὔτε ἀρχαὶ οὔτε δυνάμεις οὔτε îngerii, nici căpeteniile, nici îngerii, nici stăpânirile, nici
ἐνεστῶτα οὔτε μέλλοντα οὔτε puterile, nici cele de acum, cele de acum, nici cele ce vor
nici cele viitoare, fi, nici puterile,
Ρμ Η-39 ὕψωμα οὔτε βάθος οὔτε τις 39. Nici înălţimea, nici adâncul, Rom.8:39. Nici înălţimea, nici
κτίσις ἑτέρα δυνήσεται ἡμᾶς nici altă făptură oarecare, nu adâncul şi nici o altă făptură
χωρίσαι ἀπὸ τῆς ἀγάπης τοῦ Θεοῦ poate pe noi să ne nu va putea să ne despartă pe
τῆς ἐν Χριστῷ ᾿Ιησοῦ τῷ Κυρίῳ despărţească de dragostea noi de dragostea lui Dumnezeu,
ἡμῶν. lui Dumnezeu, care este întru cea întru Hristos Iisus, Domnul
Hristos Iisus Domnul nostru. nostru.

Ρμ Θ-1 ᾿Αλήθειαν λέγω ἐν Χριστῷ, οὐ 1. Adevărul zic întru Hristos, nu Rom.9:1. Spun adevărul în
ψεύδομαι, συμμαρτυρούσης μοι τῆς mint, împreună Hristos, nu mint, martor fiindu-
συνειδήσεώς μου ἐν Πνεύματι mărturisindu-mi cunoştinţa mi conştiinţa mea în Duhul
῾Αγίῳ, cugetului meu întru Duhul Sfânt,
Sfânt,
Ρμ Θ-2 ὅτι λύπη μοί ἐστι μεγάλη καὶ 2. Că întristare mare este mie, şi Rom.9:2. Că mare îmi este
ἀδιάλειπτος ὀδύνη τῇ καρδίᾳ μου. neîncetată durere inimii întristarea şi necurmată
mele. durerea inimii.
Ρμ Θ-3 ηὐχόμην γὰρ αὐτὸς ἐγὼ 3. Că aş fi poftit eu însumi a fi Rom.9:3. Căci aş fi dorit să fiu eu
ἀνάθεμα εἶναι ἀπὸ τοῦ Χριστοῦ anatema de la Hristos pentru însumi anatema de la Hristos
ὑπὲρ τῶν ἀδελφῶν μου, τῶν fraţii mei, rudele mele după pentru fraţii mei, cei de un
συγγενῶν μου κατὰ σάρκα, trup, neam cu mine, după trup,
Ρμ Θ-4 οἵτινές εἰσιν ᾿Ισραηλῖται, ὧν ἡ 4. Care sunt Israilteni, a cărora Rom.9:4. Care sunt israeliţi, ale
υἱοθεσία καὶ ἡ δόξα καὶ αἱ este punerea de fii şi slava şi cărora sunt înfierea şi slava şi
διαθῆκαι καὶ ἡ νομοθεσία καὶ ἡ aşezământurile şi punerea de legămintele şi Legea şi
λατρεία καὶ αἱ ἐπαγγελίαι, lege şi slujba şi făgăduinţele, închinarea şi făgăduinţele,
Ρμ Θ-5 ὧν οἱ πατέρες, καὶ ἐξ ὧν ὁ 5. Ai cărora sunt părinţii şi Rom.9:5. Ai cărora sunt părinţii şi
Χριστὸς τὸ κατὰ σάρκα, ὁ ὢν ἐπὶ dintru care este Hristos după din care după trup este Hristos,
πάντων Θεὸς εὐλογητὸς εἰς τοὺς trup, care este peste toate Cel ce este peste toate
αἰῶνας· ἀμήν. Dumnezeu binecuvântat în Dumnezeu, binecuvântat în
veci, Amin. veci. Amin!
Ρμ Θ-6 Οὐχ οἷον δὲ ὅτι ἐκπέπτωκεν ὁ 6. Nu se poate să cadă cuvântul Rom.9:6. Dar nu aşa că ar fi căzut
λόγος τοῦ Θεοῦ. οὐ γὰρ πάντες οἱ lui Dumnezeu. Că nu toţi cuvântul lui Dumnezeu: căci nu
392
ἐξ ᾿Ισραήλ, οὗτοι ᾿Ισραήλ, care sunt din Israil, aceştia toţi cei din Israel sunt şi
sunt Israil; israeliţi;
Ρμ Θ-7 οὐδ᾿ ὅτι εἰσὶ σπέρμα ᾿Αβραάμ, 7. Nici căci sunt sămânţa lui Rom.9:7. Nici pentru că sunt
πάντες τέκνα, ἀλλ᾿ ἐν ᾿Ισαὰκ Avraam, toţi sunt copii, ci: urmaşii lui Avraam, sunt toţi
κληθήσεταί σοι σπέρμα· Întru Isaac, au zis, se va fii, ci "întru Isaac, a zis, se vor
numi ţie sămânţă. chema ţie urmaşi",
Ρμ Θ-8 τοῦτ᾿ ἔστιν οὐ τὰ τέκνα τῆς 8. Adecă: nu care sunt copii ai Rom.9:8. Adică: Nu copiii trupului
σαρκὸς ταῦτα τέκνα τοῦ Θεοῦ, trupului, aceştia sunt copii ai sunt copii ai lui Dumnezeu, ci
ἀλλὰ τὰ τέκνα τῆς ἐπαγγελίας lui Dumnezeu, ci care sunt fiii făgăduinţei se socotesc
λογίζεται εἰς σπέρμα. copii ai făgăduinţei se urmaşi.
socotesc întru sămânţă. Rom.9:9. Căci al făgăduinţei este
Ρμ Θ-9 ἐπαγγελίας γὰρ ὁ λόγος οὗτος· 9. Că al făgăduinţei este cuvântul acesta: "(La anul) pe
κατὰ τὸν καιρὸν τοῦτον ἐλεύσομαι cuvântul acesta: Întru vremea aceasta voi veni şi Sara
καὶ ἔσται τῇ Σάρρᾳ υἱός. această vreme voi veni, şi va va avea un fiu".
fi Sarrei fiu. Rom.9:10. Dar nu numai ea, ci şi
Ρμ Θ-10 οὐ μόνον δέ, ἀλλὰ καὶ 10. Şi nu numai, ci şi Revecca Rebeca, având copii gemeni
῾Ρεβέκκα ἐξ ἑνὸς κοίτην ἔχουσα, dintru unul având aşternut, dintr-unul, Isaac, părintele
᾿Ισαὰκ τοῦ πατρὸς ἡμῶν· de la Isaac părintele nostru; nostru;
Ρμ Θ-11 μήπω γὰρ γεννηθέντων μηδὲ 11. Că încă nici fiind născuţi, Rom.9:11. Şi nefiind ei încă
πραξάντων τι ἀγαθὸν ἢ κακόν, ἵνα nici făcând ceva bine sau născuţi şi nefăcând ei ceva bun
ἡ κατ᾿ ἐκλογὴν τοῦ Θεοῦ πρόθεσις rău, ca cea după alegere sau rău, ca să rămână voia lui
μένῃ, οὐκ ἐξ ἔργων, ἀλλ᾿ ἐκ τοῦ rânduială a lui Dumnezeu să Dumnezeu cea după alegere,
καλοῦντος. rămâie, nu din fapte, ci de la nu din fapte, ci de la Cel care
cel ce cheamă, cheamă,
Ρμ Θ-12 ἐρρέθη αὐτῇ ὅτι ὁ μείζων 12. I s-a zis ei că: Cel mai mare Rom.9:12. I s-a zis ei că "cel mai
δουλεύσει τῷ ἐλάσσονι, va sluji celui mai mic. mare va sluji celui mai mic",
Ρμ Θ-13 καθὼς γέγραπται· τὸν ᾿Ιακὼβ 13. Precum este scris: Pe Iacov Rom.9:13. Precum este scris: "Pe
ἠγάπησα, τὸν δὲ ᾿Ησαῦ ἐμίσησα. am iubit, iar pe Isav am urât. Iacov l-am iubit, iar pe Isav l-
am urât".
Ρμ Θ-14 Τί οὖν ἐροῦμεν; μὴ ἀδικία 14. Ce dar vom zice? Au doară Rom.9:14. Ce vom zice dar? Nu
παρὰ τῷ Θεῷ; μὴ γένοιτο. este nedreptate la cumva la Dumnezeu este
Dumnezeu? Să nu fie. nedreptate? Nicidecum!
Ρμ Θ-15 τῷ γὰρ Μωῡσῇ λέγει· ἐλεήσω 15. Că lui Moise zice: Voi milui Rom.9:15. Căci grăieşte către
ὃν ἂν ἐλεῶ, καὶ οἰκτειρήσω ὃν ἂν pe care miluiesc, şi mă voi Moise: "Voi milui pe cine vreau
οἰκτείρω. îndura de care mă îndur. să-l miluiesc şi Mă voi îndura
de cine vreau să Mă îndur".
Ρμ Θ-16 ἄρα οὖν οὐ τοῦ θέλοντος οὐδὲ 16. Deci dar nu este nici a celui Rom.9:16. Deci, dar, nu este nici
τοῦ τρέχοντος, ἀλλὰ τοῦ ἐλεοῦντος ce voieşte, nici a celui ce de la cel care voieşte, nici de la
Θεοῦ. aleargă, ci a lui Dumnezeu cel ce aleargă, ci de la
celui ce miluieşte. Dumnezeu care miluieşte.
Ρμ Θ-17 λέγει γὰρ ἡ γραφὴ τῷ Φαραὼ 17. Că zice scriptura lui Faraon Rom.9:17. Căci Scriptura zice lui
ὅτι εἰς αὐτὸ τοῦτο ἐξήγειρά σε, că: Spre însăşi aceasta te- Faraon: "Pentru aceasta chiar
ὅπως ἐνδείξωμαι ἐν σοὶ τὴν am ridicat, ca să arăt întru te-am ridicat, ca să arăt în tine
δύναμίν μου, καὶ ὅπως διαγγελῇ τὸ tine puterea mea, şi ca să se puterea Mea şi ca numele Meu
ὄνομά μου ἐν πάσῃ τῇ γῇ· vestească numele meu în tot să se vestească în tot
pământul. pământul".
Ρμ Θ-18 ἄρα οὖν ὃν θέλει ἐλεεῖ, ὃν δὲ 18. Deci dar pe care voieşte Rom.9:18. Deci, dar, Dumnezeu
θέλει σκληρύνει. miluieşte, şi pe care voieşte pe cine voieşte îl miluieşte, iar
împietreşte. pe cine voieşte îl împietreşte.
Ρμ Θ-19 ᾿Ερεῖς οὖν μοι· τί ἔτι 19. Îmi vei zice dar mie: Ce mai Rom.9:19. Îmi vei zice deci: De ce
μέμφεται; τῷ γὰρ βουλήματι αὐτοῦ prihăneşte? Că voii lui cine mai dojeneşte? Căci voinţei Lui
τίς ἀνθέστηκε; poate sta împrotivă? cine i-a stat împotrivă?
20. Ci, o omule, tu cine eşti care Rom.9:20. Dar, omule, tu cine eşti
Ρμ Θ-20 μενοῦνγε, ὦ ἄνθρωπε, σὺ τίς răspunzi împrotiva lui care răspunzi împotriva lui
εἶ ὁ ἀνταποκρινόμενος τῷ Θεῷ; μὴ Dumnezeu? Au doară va zice Dumnezeu? Oare făptura va
ἐρεῖ τὸ πλάσμα τῷ πλάσαντι, τί με făptura Celui ce a făcut-o pe zice Celui ce a făcut-o: De ce
ἐποίησας οὕτως; ea: Ce m-ai făcut aşa? m-ai făcut aşa?
393
21. Au nu are putere Rom.9:21. Sau nu are olarul
Ρμ Θ-21 ἢ οὐκ ἔχει ἐξουσίαν ὁ olarul peste lut, ca putere peste lutul lui, ca din
κεραμεὺς τοῦ πηλοῦ, ἐκ τοῦ αὐτοῦ dintru aceeaşi aceeaşi frământătură să facă
φυράματος ποιῆσαι ὃ μὲν εἰς τιμὴν frământătură să facă un vas de cinste, iar altul de
σκεῦος, ὃ δὲ εἰς ἀτιμίαν; un vas de cinste, iar necinste?
altul de necinste?
Ρμ Θ-22 εἰ δὲ θέλων ὁ Θεὸς 22. Dar dacă, vrând Dumnezeu Rom.9:22. Şi ce este dacă
ἐνδείξασθαι τὴν ὀργὴν καὶ să îşi arate mânia şi să îşi Dumnezeu, voind să-Şi arate
γνωρίσαι τὸ δυνατὸν αὐτοῦ ἤνεγκεν descopere puterea sa, au mânia şi să facă cunoscută
ἐν πολλῇ μακροθυμίᾳ σκεύη ὀργῆς suferit întru multă răbdare puterea Sa, a suferit cu multă
κατηρτισμένα εἰς ἀπώλειαν; vase ale mâniei gătite spre răbdare vasele mâniei Sale,
pieire, gătite spre pierire,
Ρμ Θ-23 καὶ ἵνα γνωρίσῃ τὸν πλοῦτον 23. Şi, ca să-şi arate bogăţia Rom.9:23. Şi ca să facă cunoscută
τῆς δόξης αὐτοῦ ἐπὶ σκεύη ἐλέους, - slavei sale spre vase ale bogăţia slavei Sale către vasele
ἃ προητοίμασεν εἰς δόξαν; milei care au gătit mai milei, pe care mai dinainte le-a
înainte spre slavă, gătit spre slavă?
Ρμ Θ-24 οὓς καὶ ἐκάλεσεν ἡμᾶς οὐ 24. Pe noi, pe care ne-au şi Rom.9:24. Adică pe noi, pe care
μόνον ἐξ ᾿Ιουδαίων, ἀλλὰ καὶ ἐξ chemat, nu numai din Iudei, ne-a şi chemat, nu numai dintre
ἐθνῶν, ci şi din neamuri, iudei, ci şi dintre păgâni,
Ρμ Θ-25 ὡς καὶ ἐν τῷ ῾Ωσηὲ λέγει· 25. Precum şi la Osie zice: Rom.9:25. Precum zice El şi la
καλέσω τὸν οὐ λαόν μου λαόν μου, Chema-voi pe cel ce nu este Osea: "Chema-voi poporul
καὶ τὴν οὐκ ἠγαπημένην poporul meu, poporul meu, şi Meu pe cel ce nu este poporul
ἠγαπημένην· pe cea neiubită, iubită; Meu, şi iubită pe cea care nu
era iubită;
Ρμ Θ-26 καὶ ἔσται ἐν τῷ τόπῳ οὗ 26. Şi va fi în locul unde s-au zis Rom.9:26. Şi va fi în locul unde li
ἐρρέθη αὐτοῖς, οὐ λαός μου ὑμεῖς, lor: Nu poporul meu sunteți s-a zis lor: Nu voi sunteţi
ἐκεῖ κληθήσονται υἱοὶ Θεοῦ voi; acolo se vor chema fii ai poporul Meu - acolo se vor
ζῶντος. lui Dumnezeu celui viu. chema fii ai Dumnezeului Celui
Ρμ Θ-27 ῾Ησαΐας δὲ κράζει ὑπὲρ τοῦ 27. Iar Isaia strigă pentru Israil: viu".
᾿Ισραήλ· ἐὰν ᾖ ὁ ἀριθμὸς τῶν υἱῶν De va fi numărul fiilor lui Rom.9:27. Iar Isaia strigă pentru
᾿Ισραὴλ ὡς ἡ ἄμμος τῆς θαλάσσης, Israil ca nisipul mării, Israel : "Dacă numărul fiilor
τὸ κατάλειμμα σωθήσεται· rămăşiţa se va mântui; lui Israel ar fi ca nisipul mării,
Ρμ Θ-28 λόγον γὰρ συντελῶν καὶ 28. Pentru că cuvânt săvârşind rămăşiţa se va mântui.
συντέμνων ἐν δικαιοσύνῃ, ὅτι şi scurtând întru dreptate, că Rom.9:28. Pentru că împlinind şi
λόγον συντετμημένον ποιήσει cuvânt scurt va face Domnul scurtând, Domnul va îndeplini,
Κύριος ἐπὶ τῆς γῆς. pe pământ. pe pământ, cuvântul Său".
Ρμ Θ-29 καὶ καθὼς προείρηκεν 29. Şi precum au zis mai înainte Rom.9:29. Şi precum a proorocit
῾Ησαΐας, εἰ μὴ Κύριος Σαβαὼθ Isaia: De nu ne-ar fi lăsat Isaia: "Dacă Domnul Savaot
ἐγκατέλιπεν ἡμῖν σπέρμα, ὡς nouă Domnul Savaoth nu ne-ar fi lăsat nouă urmaşi,
Σόδομα ἂν ἐγενήθημεν καὶ ὡς sămânţă, ca Sodoma ne-am fi am fi ajuns ca Sodoma şi ne-am
Γόμορρα ἂν ὡμοιώθημεν. făcut şi cu Gomorra ne-am fi fi asemănat cu Gomora".
asemănat.
Ρμ Θ-30 Τί οὖν ἐροῦμεν; ὅτι ἔθνη τὰ 30. Ce dar vom zice? Că Rom.9:30. Ce vom zice, deci? Că
μὴ διώκοντα δικαιοσύνην κατέλαβε neamurile care nu umblau neamurile care nu căutau
δικαιοσύνην, δικαιοσύνην δὲ τὴν ἐκ după dreptate au ajuns dreptatea au dobândit
πίστεως, dreptatea, însă dreptatea dreptatea, însă dreptatea din
care este din credinţă. credinţă;
Ρμ Θ-31 ᾿Ισραὴλ δὲ διώκων νόμον 31. Iar Israil umblând după Rom.9:31. Iar Israel, urmărind
δικαιοσύνης εἰς νόμον δικαιοσύνης legea dreptăţii, la legea legea dreptăţii, n-a ajuns la
οὐκ ἔφθασε. dreptăţii nu a ajuns. legea dreptăţii.
Ρμ Θ-32 διατί; ὅτι οὐκ ἐκ πίστεως, 32. Pentru ce? Pentru că nu din Rom.9:32. Pentru ce? Pentru că
ἀλλ᾿ ὡς ἐξ ἔργων νόμου· credinţă, ci ca din faptele nu o căutau din credinţă, ci ca
προσέκοψαν γὰρ τῷ λίθῳ τοῦ legii. Că s-au poticnit de din faptele Legii. S-au poticnit
προσκόμματος, piatra poticnirii, de piatra poticnirii,
Ρμ Θ-33 καθὼς γέγραπται· ἰδοὺ τίθημι 33. Precum este scris: Iată pun Rom.9:33. Precum este scris: "Iată
ἐν Σιὼν λίθον προσκόμματος καὶ în Sion piatră de poticnire şi pun în Sion piatră de poticnire
πέτραν σκανδάλου, καὶ πᾶς ὁ piatră de sminteală; şi tot cel şi piatră de sminteală; şi tot cel
394
πιστεύων ἐπ᾿ αὐτῷ οὐ ce va crede întru el, nu se va ce crede în El nu se va ruşina".
καταισχυνθήσεται. ruşina.

Ρμ Ι-1 ᾿Αδελφοί, ἡ μέν εὐδοκία τῆς 1. Fraţilor, bunăvoinţa inimii Rom.10:1. Fraţilor, bunăvoinţa
ἐμῆς καρδίας καὶ ἡ δέησις ἡ πρὸς mele şi rugăciunea cea către inimii mele şi rugăciunea mea
τὸν Θεὸν ὑπὲρ τοῦ ᾿Ισραήλ ἐστιν Dumnezeu pentru Israil este către Dumnezeu, pentru Israel,
εἰς σωτηρίαν· spre mântuire. este spre mântuire.
Ρμ Ι-2 μαρτυρῶ γὰρ αὐτοῖς ὅτι ζῆλον 2. Că mărturisesc lor că Rom.10:2. Căci le mărturisesc că
Θεοῦ ἔχουσιν, ἀλλ᾿ οὐ κατ᾿ dragostea lui Dumnezeu au, au râvnă pentru Dumnezeu,
ἐπίγνωσιν. ci nu după cunoştinţă. dar sunt fără cunoştinţă.
Ρμ Ι-3 ἀγνοοῦντες γὰρ τὴν τοῦ Θεοῦ 3. Că neştiind dreptatea lui Rom.10:3. Deoarece, necunoscând
δικαιοσύνην, καὶ τὴν ἰδίαν Dumnezeu, şi căutând să-şi dreptatea lui Dumnezeu şi
δικαιοσύνην ζητοῦντες στῆσαι, τῇ puie dreptatea lor, dreptăţii căutând să statornicească
δικαιοσύνῃ τοῦ Θεοῦ οὐχ lui Dumnezeu nu s-au supus. dreptatea lor, dreptăţii lui
ὑπετάγησαν. Dumnezeu ei nu s-au supus.
Ρμ Ι-4 τέλος γὰρ νόμου Χριστὸς εἰς 4. Că sfârşitul legii este Hristos Rom.10:4. Căci sfârşitul Legii este
δικαιοσύνην παντὶ τῷ πιστεύοντι. spre îndreptăţire tot celui ce Hristos, spre dreptate tot celui
crede. ce crede.
Ρμ Ι-5 Μωῡσῆς γὰρ γράφει τὴν 5. Că Moise scrie despre Rom.10:5. Căci Moise scrie
δικαιοσύνην τὴν ἐκ τοῦ νόμου, ὅτι dreptatea care este din lege, despre dreptatea care vine din
ὁ ποιήσας αὐτὰ ἄνθρωπος ζήσεται că omul care face acelea, viu lege, că: "Omul care o va
ἐν αὐτοῖς· va fi într-însele. îndeplini va trăi prin ea".
Ρμ Ι-6 ἡ δὲ ἐκ πίστεως δικαιοσύνη 6. Iară dreptatea cea din Rom.10:6. Iar dreptatea din
οὕτω λέγει· μὴ εἴπῃς ἐν τῇ καρδίᾳ credinţă aşa zice: Să nu zici credinţă grăieşte aşa: "Să nu
σου, τίς ἀναβήσεται εἰς τὸν întru inima ta: Cine se va sui zici în inima ta: Cine se va sui
οὐρανόν, τοῦτ᾿ ἔστι Χριστὸν în cer? Adecă, să pogoare pe la cer?", ca adică să coboare
καταγαγεῖν· Hristos. pe Hristos!
Ρμ Ι-7 ἢ τίς καταβήσεται εἰς τὴν 7. Sau: Cine se va pogorî întru Rom.10:7. Sau: "Cine se va coborî
ἄβυσσον, τοῦτ᾿ ἔστι Χριστὸν ἐκ adânc? Adecă, să ridice pe întru adânc?", ca să ridice pe
νεκρῶν ἀναγαγεῖν. Hristos din morţi. Hristos din morţi!
Ρμ Ι-8 ἀλλὰ τί λέγει; ἐγγύς σου τὸ ῥῆμά 8. Dar ce zice scriptura? Rom.10:8. Dar ce zice Scriptura?
ἐστιν, ἐν τῷ στόματί σου καὶ ἐν τῇ Aproape este de tine graiul, "Aproape este de tine cuvântul,
καρδίᾳ σου· τοῦτ᾿ ἔστι τὸ ῥῆμα τῆς în gura ta şi întru inima ta; în gura ta şi în inima ta", -
πίστεως ὃ κηρύσσομεν. adecă graiul credinţei care adică cuvântul credinţei pe
propovăduim. care-l propovăduim.
Ρμ Ι-9 ὅτι ἐὰν ὁμολογήσῃς ἐν τῷ 9. Că de vei mărturisi cu gura ta Rom.10:9. Că de vei mărturisi cu
στόματί σου Κύριον ᾿Ιησοῦν, καὶ pe Domnul, şi vei crede întru gura ta că Iisus este Domnul şi
πιστεύσῃς ἐν τῇ καρδίᾳ σου ὅτι ὁ inima ta că Dumnezeu l-au vei crede în inima ta că
Θεὸς αὐτὸν ἤγειρεν ἐκ νεκρῶν, ridicat pe el din morţi, te vei Dumnezeu L-a înviat pe El din
σωθήσῃ· mântui, morţi, te vei mântui.
Ρμ Ι-10 καρδίᾳ γὰρ πιστεύεται εἰς 10. Că cu inima se crede spre Rom.10:10. Căci cu inima se crede
δικαιοσύνην, στόματι δὲ dreptate, iar cu gura se spre dreptate, iar cu gura se
ὁμολογεῖται εἰς σωτηρίαν. mărturiseşte spre mântuire. mărturiseşte spre mântuire.
Ρμ Ι-11 λέγει γὰρ ἡ γραφή· πᾶς ὁ 11. Că zice scriptura: Tot cel ce Rom.10:11. Căci zice Scriptura:
πιστεύων ἐπ᾿ αὐτῷ οὐ crede întru el nu se va "Tot cel ce crede în El nu se va
καταισχυνθήσεται. ruşina. ruşina".
12. Că nu este osebire Iudeului Rom.10:12. Căci nu este deosebire
Ρμ Ι-12 οὐ γὰρ ἔστι διαστολὴ ᾿Ιουδαίου şi Ellinului, pentru că acelaşi între iudeu şi elin, pentru că
τε καὶ ῞Ελληνος· ὁ γὰρ αὐτὸς este Domnul tuturor, care Acelaşi este Domnul tuturor,
Κύριος πάντων, πλουτῶν εἰς îmbogăţeşte pe toţi cei ce-l Care îmbogăţeşte pe toţi cei ce-
πάντας τοὺς ἐπικαλουμένους cheamă pe el; L cheamă pe El.
αὐτόν· 13. Că tot oricare va chema Rom.10:13. Căci: "Oricine va
numele Domnului, se va chema numele Domnului se va
Ρμ Ι-13 πᾶς γὰρ ὃς ἂν ἐπικαλέσηται τὸ mântui. mântui".
ὄνομα Κυρίου σωθήσεται. 14. Cum dar vor chema întru Rom.10:14. Dar cum vor chema
care nu au crezut? Şi cum numele Aceluia în Care încă n-
395
Ρμ Ι-14 πῶς οὖν ἐπικαλέσονται εἰς ὃν vor crede de care nu au au crezut? Şi cum vor crede în
οὐκ ἐπίστευσαν; πῶς δὲ auzit? Şi cum vor auzi fără Acela de Care n-au auzit? Şi
πιστεύσουσιν οὗ οὐκ ἤκουσαν; πῶς de propovăduitori? cum vor auzi, fără
δὲ ἀκούσουσι χωρὶς κηρύσσοντος; propovăduitor?
15. Şi cum vor propovădui, de nu Rom.10:15. Şi cum vor
Ρμ Ι-15 πῶς δὲ κηρύξουσιν ἐὰν μὴ se vor trimite? Precum este propovădui, de nu vor fi
ἀποσταλῶσι; καθὼς γέγραπται· ὡς scris: Cât sunt de frumoase trimişi? Precum este scris:
ὡραῖοι οἱ πόδες τῶν picioarele celor ce "Cât de frumoase sunt
εὐαγγελιζομένων εἰρήνην, τῶν binevestesc pacea, ale celor picioarele celor ce vestesc
εὐαγγελιζομένων τὰ ἀγαθά! ce binevestesc cele bune! pacea, ale celor ce vestesc cele
bune!"
Ρμ Ι-16 ᾿Αλλ᾿ οὐ πάντες ὑπήκουσαν τῷ 16. Ci nu toţi au ascultat Rom.10:16. Dar nu toţi s-au supus
εὐαγγελίῳ· ῾Ησαΐας γὰρ λέγει· evanghelia. Că Isaia zice: Evangheliei, căci Isaia zice:
Κύριε, τίς ἐπίστευσε τῇ ἀκοῇ ἡμῶν, Doamne, cine a crezut "Doamne, cine a crezut celor
auzului nostru? auzite de la noi?"
Ρμ Ι-17 ἄρα ἡ πίστις ἐξ ἀκοῆς. ἡ δὲ 17. Deci credinţa este din aud, Rom.10:17. Prin urmare, credinţa
ἀκοὴ διὰ ρήματος Θεοῦ. iar auzul prin graiul lui este din auzire, iar auzirea prin
Dumnezeu. cuvântul lui Hristos.
Ρμ Ι-18 ἀλλὰ λέγω μὴ οὐκ ἤκουσαν; 18. Ci zic: Au doară nu au auzit? Rom.10:18. Dar întreb: Oare n-au
μενοῦνγε εἰς πᾶσαν τὴν γῆν ἐξῆλθεν Că în tot pământul a ieşit auzit? Dimpotrivă: "În tot
ὁ φθόγγος αὐτῶν, καὶ εἰς τὰ πέρατα vestirea lor, şi la marginile pământul a ieşit vestirea lor şi
τῆς οἰκουμένης τὰ ῥήματα αὐτῶν. lumii graiurile lor. la marginile lumii cuvintele
lor".
Ρμ Ι-19 ἀλλὰ λέγω, μὴ οὐκ ἔγνω, 19. Ci zic: Au nu a cunoscut Rom.10:19. Dar zic: Nu cumva
᾿Ισραήλ; πρῶτος Μωῡσῆς λέγει· Israil? Întâiu Moise zice: Eu Israel n-a înţeles? Moise spune
ἐγὼ παραζηλώσω ὑμᾶς ἐπ᾿ οὐκ voi întărâta pe voi spre cel cel dintâi: "Voi întărâta râvna
ἔθνει, ἐπὶ ἔθνει ἀσυνέτῳ παροργιῶ ce nu este neam, spre neam voastră prin cel ce nu este
ὑμᾶς. neînţelegător voi mânia pe poporul (Meu) şi voi aţâţa
voi. mânia voastră cu un popor
nepriceput".
Ρμ Ι-20 ῾Ησαΐας δὲ ἀποτολμᾷ καὶ 20. Iar Isaia îndrăzneşte şi zice: Rom.10:20. Isaia îndrăzneşte şi
λέγει· εὑρέθην τοῖς ἐμὲ μὴ Aflatu-m-am celor ce pe zice: "Am fost aflat de cei ce nu
ζητοῦσιν, ἐμφανὴς ἐγενόμην τοῖς mine nu caută, arătatu-m-am Mă căutau şi M-am făcut
ἐμὲ μὴ ἐπερωτῶσι. celor ce de mine nu întreabă. arătat celor ce nu întrebau de
Mine".
Ρμ Ι-21 πρὸς δὲ τὸν ᾿Ισραὴλ λέγει· 21. Iar către Israil zice: Toată Rom.10:21. Dar către Israel zice:
ὅλην τὴν ἡμέραν ἐξεπέτασα τὰς ziua am întins mâinile mele "Toată ziua întins-am mâinile
χεῖράς μου πρὸς λαὸν ἀπειθοῦντα către poporul cel Mele către un popor
καὶ ἀντιλέγοντα. neascultător şi împrotivă neascultător şi împotrivă
grăitor. grăitor".

Ρμ Ια-1 Λέγω οὖν, μὴ ἀπώσατο ὁ Θεὸς 1. Zic drept aceea: Au doară au Rom.11:1. Întreb deci: Oare
τὸν λαὸν αὐτοῦ; μὴ γένοιτο· καὶ lepădat Dumnezeu pe lepădat-a Dumnezeu pe
γὰρ ἐγὼ ᾿Ισραηλίτης εἰμί, ἐκ poporul său? Să nu fie. Că şi poporul Său? Nicidecum! Căci
σπέρματος ᾿Αβραάμ, φυλῆς eu Israiltean sunt din şi eu sunt israelit, din urmaşii
Βενιαμίν. sămânţa lui Avraam, din lui Avraam, din seminţia lui
neamul lui Veniamin. Veniamin.
Ρμ Ια-2 οὐκ ἀπώσατο ὁ Θεὸς τὸν λαὸν 2. Nu au lepădat Dumnezeu pe Rom.11:2. Nu a lepădat Dumnezeu
αὐτοῦ ὃν προέγνω. ἢ οὐκ οἴδατε ἐν poporul său, pe care mai pe poporul Său, pe care mai
᾿Ηλίᾳ τί λέγει ἡ γραφή, ὡς înainte au cunoscut. Au nu înainte l-a cunoscut. Nu ştiţi,
ἐντυγχάνει τῷ Θεῷ κατὰ τοῦ ştiţi de Ilie ce zice scriptura? oare, ce zice Scriptura despre
᾿Ισραὴλ λέγων; Cum se roagă lui Dumnezeu Ilie? Cum se roagă el
împrotiva lui Israil, zicând: împotriva lui Israel, zicând:
Ρμ Ια-3 Κύριε, τοὺς προφήτας σου 3. Doamne, pe prorocii tăi a Rom.11:3. "Doamne, pe proorocii
ἀπέκτειναν καὶ τὰ θυσιαστήριά σου omorât, şi altarele tale a Tăi i-au omorât, jertfelnicele
κατέσκαψαν, κἀγὼ ὑπελείφθην surpat, şi eu am rămas Tale le-au surpat şi eu am
396
μόνος, καὶ ζητοῦσι τὴν ψυχήν μου. singur, şi caută sufletul meu. rămas singur şi ei caută să-mi
Ρμ Ια-4 ἀλλὰ τί λέγει αὐτῷ ὁ 4. Dar ce îi zice lui ia sufletul!".
χρηματισμός; κατέλιπον ἐμαυτῷ dumnezeiescul răspuns? Rom.11:4. Dar ce-i spune
ἑπτακισχιλίους ἄνδρας, οἵτινες οὐκ Lăsatu-mi-am mie şapte mii dumnezeiescul răspuns? "Mi-
ἔκαμψαν γόνυ τῇ Βάαλ. de bărbaţi, care nu şi-au am pus deoparte şapte mii de
plecat genunchiul înaintea bărbaţi, care nu şi-au plecat
Ρμ Ια-5 οὕτως οὖν καὶ ἐν τῷ νῦν lui Vaal. genunchiul înaintea lui Baal".
καιρῷ λεῖμμα κατ᾿ ἐκλογὴν χάριτος 5. Aşadar şi în vremea aceasta Rom.11:5. Deci tot aşa şi în
γέγονεν. rămăşiţă după alegerea vremea de acum este o
harului s-a făcut; rămăşiţă aleasă prin har.
Ρμ Ια-6 εἰ δὲ χάριτι, οὐκέτι ἐξ ἔργων· 6. Şi de este după har, de aceea Rom.11:6. Iar dacă este prin har,
ἐπεὶ ἡ χάρις οὐκέτι γίνεται χάρις. εἰ nu este din fapte, că apoi nu mai este din fapte; altfel
δὲ ἐξ ἔργων, οὐκέτι ἐστὶ χάρις· ἐπεὶ harul nu ar fi har. Iar de este harul nu mai este har. Iar dacă
τὸ ἔργον οὐκέτι ἐστὶν ἔργον. din fapte, de aceea nu este este din fapte, nu mai este har,
harul, că apoi fapta nu ar fi altfel fapta nu mai este faptă.
Ρμ Ια-7 Τί οὖν; ὃ ἐπιζητεῖ ᾿Ισραήλ, faptă.
τοῦτο οὐκ ἐπέτυχεν, ἡ δὲ ἐκλογὴ 7. Ce dar? Ce căuta Israil, aceea Rom.11:7. Ce este deci? Nu tot
ἐπέτυχεν· οἱ δὲ λοιποὶ nu a nemerit; iar alegerea a Israelul a dobândit ceea ce
ἐπωρώθησαν, nemerit, dar ceilalţi s-au căuta; ci cei aleşi au dobândit,
împietrit, iar ceilalţi s-au împietrit,
Ρμ Ια-8 καθὼς γέγραπται· ἔδωκεν 8. Precum este scris: Dat-au lor Rom.11:8. Precum este scris:
αὐτοῖς ὁ Θεὸς πνεῦμα κατανύξεως, Dumnezeu duh de împietrire, "Dumnezeu le-a dat duh de
ὀφθαλμοὺς τοῦ μὴ βλέπειν καὶ ὦτα ochi ca să nu vază şi urechi amorţire, ochi ca să nu vadă şi
τοῦ μὴ ἀκούειν, ἕως τῆς σήμερον ca să nu audă, până în ziua urechi ca să nu audă până în
ἡμέρας. de astăzi. ziua de azi".
Ρμ Ια-9 καὶ Δαυῒδ λέγει· γενηθήτω ἡ 9. Şi David zice: Facă-se masa Rom.11:9. Iar David zice: "Facă-
τράπεζα αὐτῶν εἰς παγίδα καὶ εἰς lor spre cursă şi spre laţ şi se masa lor cursă şi laţ şi
θήραν καὶ εἰς σκάνδαλον καὶ εἰς spre sminteală şi spre sminteală şi răsplătire lor!
ἀνταπόδομα αὐτοῖς răsplătire lor, Rom.11:10. Întunce-se ochii lor ca
Ρμ Ια-10 σκοτισθήτωσαν οἱ ὀφθαλμοὶ 10. Întunece-se ochii lor ca să să nu vadă şi spinarea lor
αὐτῶν τοῦ μὴ βλέπειν, καὶ τὸν nu vază şi spinarea lor de încovoaie-o pentru
νῶτον αὐτῶν διὰ παντὸς σύγκαψον. tot o gârboveşte. totdeauna!"
Ρμ Ια-11 Λέγω οὖν, μὴ ἔπταισαν ἵνα 11. Zic drept aceea: Au doară s- Rom.11:11. Deci, întreb: S-a
πέσωσι; μὴ γένοιτο· ἀλλὰ τῷ au poticnit ca să cadă? Să nu poticnit, oare, ca să cadă?
αὐτῶν παραπτώματι ἡ σωτηρία fie; ci prin poticnirea lor Nicidecum! Şi prin căderea lor,
τοῖς ἔθνεσιν, εἰς τὸ παραζηλῶσαι mântuire s-a făcut neamurilor le-a venit
αὐτούς. neamurilor, ca să râvnească mântuirea, ca Israel să-şi
pe ele. întărâte râvna faţă de ele.
Ρμ Ια-12 εἰ δὲ τὸ παράπτωμα αὐτῶν 12. Şi de vreme ce poticnirea lor Rom.11:12. Dar dacă greşeala lor
πλοῦτος κόσμου καὶ τὸ ἥττημα este bogăţie lumii şi a fost bogăţie lumii şi
αὐτῶν πλοῦτος ἐθνῶν, πόσῳ împuţinarea lor bogăţie micşorarea lor bogăţie
μᾶλλον τὸ πλήρωμα αὐτῶν neamurilor, cu cât mai mult neamurilor, cu cât mai mult
plinirea lor? întreg numărul lor!
Ρμ Ια-13 ῾Υμῖν γὰρ λέγω τοῖς ἔθνεσιν. 13. Că vouă zic neamurilor: Rom.11:13. Căci v-o spun vouă,
ἐφ᾿ ὅσον μέν εἰμι ἐγὼ ἐθνῶν Întrucât sunt eu neamurilor neamurilor: Întru cât sunt eu,
ἀπόστολος, τὴν διακονίαν μου apostol, slujba mea o deci, apostol al neamurilor,
δοξάζω, slăvesc, slăvesc slujirea mea,
Ρμ Ια-14 εἴ πως παραζηλώσω μου τὴν 14. Ca doară aş face trupul meu Rom.11:14. Doar voi izbuti să aţâţ
σάρκα καὶ σώσω τινὰς ἐξ αὐτῶν. să râvnească, şi să mântuiesc râvna celor din neamul meu şi
pe vreunii dintr-înșii. să mântuiesc pe unii dintre ei.
Ρμ Ια-15 εἰ γὰρ ἡ ἀποβολὴ αὐτῶν 15. Că de este lepădarea lor Rom.11:15. Căci dacă înlăturarea
καταλλαγὴ κόσμου, τίς ἡ πρόσληψις împăcare lumii, ce alt este lor a adus împăcare lumii, ce
εἰ μὴ ζωὴ ἐκ νεκρῶν; luarea lor, fără numai viaţă va fi primirea lor la loc, dacă
din morţi? nu o învieredin morţi?
Ρμ Ια-16 εἰ δὲ ἡ ἀπαρχὴ ἁγία, καὶ τὸ 16. Că de este pârga sfântă, este Rom.11:16. Iar dacă este pârga
φύραμα· καὶ εἰ ἡ ῥίζα ἁγία, καὶ οἱ şi frământătura; şi de este (de făină) sfântă, şi
κλάδοι. rădăcina sfântă, sunt şi frământătura este sfântă; şi
397
ramurile. dacă rădăcina este sfântă, şi
Ρμ Ια-17 Εἰ δέ τινες τῶν κλάδων 17. Şi de s-au frânt unele din ramurile sunt.
ἐξεκλάσθησαν, σὺ δὲ ἀγριέλαιος ὢν ramuri, iar tu, măslin Rom.11:17. Iar dacă unele din
ἐνεκεντρίσθης ἐν αὐτοῖς καὶ sălbatec fiind, te-ai altoit ramuri au fost tăiate, şi tu, care
συγκοινωνὸς τῆς ῥίζης καὶ τῆς întru ele, şi părtaş rădăcinii erai măslin sălbatic, ai fost
πιότητος τῆς ἐλαίας ἐγένου, şi grăsimii măslinului te-ai altoit printre cele rămase, şi
făcut, părtaş te-ai făcut rădăcinii şi
Ρμ Ια-18 μὴ κατακαυχῶ τῶν κλάδων· 18. Nu te lăuda asupra grăsimii măslinului,
εἰ δὲ κατακαυχᾶσαι, οὐ σὺ τὴν ramurilor. Iar de te lauzi, nu Rom.11:18. Nu te mândri faţă de
ῥίζαν βαστάζεις, ἀλλ᾿ ἡ ῥίζα σέ. porţi tu pe rădăcină, ci ramuri; iar dacă te mândreşti,
rădăcina pe tine. nu tu porţi rădăcina, ci
Ρμ Ια-19 ἐρεῖς οὖν· ἐξεκλάσθησαν οἱ 19. Dar vei zice: Frântu-s-au rădăcina pe tine.
κλάδοι, ἵνα ἐγὼ ἐγκεντρισθῶ, ramurile, ca să mă altoiesc Rom.11:19. Dar vei zice: Au fost
eu. tăiate ramurile, ca să fiu altoit
Ρμ Ια-20 καλῶς· τῇ ἀπιστίᾳ 20. Bine; pentru necredinţă s-au eu.
ἐξεκλάσθησαν, σὺ δὲ τῇ πίστει frânt, iar tu pentru credinţă Rom.11:20. Bine! Din cauza
ἕστηκας. μὴ ὑψηλοφρόνει, ἀλλὰ stai. Nu te înălţa cu mintea, necredinţei au fost tăiate, iar tu
φοβοῦ· ci te teme; stai prin credinţă. Nu te
Ρμ Ια-21 εἰ γὰρ ὁ Θεὸς τῶν κατὰ φύσιν 21. Că de nu au părtinit îngâmfa, ci teme-te;
κλάδων οὐκ ἐφείσατο, μή πως οὐδὲ Dumnezeu ramurilor celor Rom.11:21. Căci dacă Dumnezeu
σοῦ φείσεται. fireşti, nu cumva şi ţie să nu n-a cruţat ramurile fireşti, nici
îţi părtinească. pe tine nu te va cruţa.
Ρμ Ια-22 ἴδε οὖν χρηστότητα καὶ 22. Vezi dar bunătatea şi Rom.11:22. Vezi deci bunătatea şi
ἀποτομίαν Θεοῦ, ἐπὶ μὲν τοὺς nepărtinirea lui Dumnezeu: asprimea lui Dumnezeu:
πεσόντας ἀποτομίαν, ἐπὶ δὲ σὲ spre cei ce au căzut Asprimea Lui către cei ce au
χρηστότητα, ἐὰν ἐπιμείνης τῇ nepărtinire; iar spre tine, căzut în bunătatea Lui către
χρηστότητι· ἐπεὶ καὶ σὺ ἐκκοπήσῃ. bunătate, de vei rămânea în tine, dacă vei stărui în această
bunătate; iar de nu, şi tu te bunătate; altfel şi tu vei fi
Ρμ Ια-23 καὶ ἐκεῖνοι δέ, ἐὰν μὴ vei tăia. tăiat.
ἐπιμείνωσι τῇ ἀπιστίᾳ, 23. Şi aceia iarăşi de nu vor Rom.11:23. Dar şi aceia, de nu
ἐγκεντρισθήσονται· δυνατὸς γὰρ ὁ rămânea în necredinţă, se vor stărui în necredinţă, vor fi
Θεός ἐστι πάλιν ἐγκεντρίσαι vor altoi; că puternic este altoiţi; căci puternic este
αὐτούς. Dumnezeu iarăşi să-i Dumnezeu să-i altoiască
altoiască pe ei. iarăşi.
Ρμ Ια-24 εἰ γὰρ σὺ ἐκ τῆς κατὰ φύσιν 24. Că dacă tu din măslinul cel Rom.11:24. Căci dacă tu ai fost
ἐξεκόπης ἀγριελαίου καὶ παρὰ din fire sălbatec te-ai tăiat, şi tăiat din măslinul cel din fire
φύσιν ἐνεκεντρίσθης εἰς afară de fire te-ai altoit în sălbatic şi împotriva firii ai fost
καλλιέλαιον, πόσῳ μᾶλλον οὗτοι οἱ măslin bun, cu cât mai vârtos altoit în măslin bun, cu atât
κατὰ φύσιν ἐγκεντρισθήσονται τῇ aceştia, care sunt după fire, mai vârtos aceştia, care sunt
ἰδίᾳ ἐλαίᾳ; se vor altoi întru al lor după fire, vor fi altoiţi în însuşi
măslin? măslinul lor.
Ρμ Ια-25 Οὐ γὰρ θέλω ὑμᾶς ἀγνοεῖν, 25. Pentru că nu voiesc ca să nu Rom.11:25. Pentru că nu voiesc,
ἀδελφοί, τὸ μυστήριον τοῦτο, ἵνα ştiţi voi, fraţilor, taina fraţilor, ca voi să nu ştiţi taina
μὴ ἦτε παρ᾿ ἑαυτοῖς φρόνιμοι, ὅτι aceasta, ca să nu fiţi întru aceasta, ca să nu vă socotiţi pe
πώρωσις ἀπὸ μέρους τῷ ᾿Ισραὴλ voi singuri înţelepţi, că voi înşivă înţelepţi; că
γέγονεν ἄχρις οὗ τὸ πλήρωμα τῶν orbire din parte lui Israil s-a împietrirea s-a făcut lui Israel
ἐθνῶν εἰσέλθῃ, făcut până ce va intra în parte, până ce va intra tot
plinirea neamurilor numărul neamurilor.
Ρμ Ια-26 καὶ οὕτω πᾶς ᾿Ισραὴλ 26. Şi aşa tot Israilul se va Rom.11:26. Şi astfel întregul
σωθήσεται, καθὼς γέγραπται· ἥξει mântui, precum este scris: Israel se va mântui, precum
ἐκ Σιὼν ὁ ῥυόμενος καὶ Veni-va din Sion izbăvitorul, este scris: "Din Sion va veni
ἀποστρέψει ἀσεβείας ἀπὸ ᾿Ιακώβ· şi va întoarce necinstirile de Izbăvitorul şi va îndepărta
la Iacov. nelegiuirile de la Iacov;
Ρμ Ια-27 καὶ αὕτη αὐτοῖς ἡ παρ᾿ ἐμοῦ 27. Şi aceasta este lor cea de la Rom.11:27. Şi acesta este
διαθήκη, ὅταν ἀφέλωμαι τὰς mine făgăduinţă, când voi legământul Meu cu ei, când voi
ἁμαρτίας αὐτῶν lua păcatele lor. ridica păcatele lor".
28. După evanghelie cu adevărat Rom.11:28. Cât priveşte
398
Ρμ Ια-28 κατὰ μὲν τὸ εὐαγγέλιον vrăjmaşi sunt pentru voi, dar Evanghelia, ei sunt vrăjmaşi
ἐχθροὶ δι᾿ ὑμᾶς, κατὰ δὲ τὴν după alegere, iubiţi pentru din pricina voastră, dar cu
ἐκλογὴν ἀγαπητοὶ διὰ τοὺς părinţi; privire la alegere ei sunt iubiţi,
πατέρας· din cauza părinţilor.
29. Că fără căinţă sunt darurile Rom.11:29. Căci darurile şi
Ρμ Ια-29 ἀμεταμέλητα γὰρ τὰ şi chemarea lui Dumnezeu. chemarea lui Dumnezeu nu se
χαρίσματα καὶ ἡ κλῆσις τοῦ Θεοῦ· pot lua înapoi.
30. Că precum şi voi oarecând Rom.11:30. După cum voi,
Ρμ Ια-30 ὥσπερ γὰρ καὶ ὑμεῖς ποτε nu aţi crezut lui Dumnezeu, cândva, n-aţi ascultat de
ἠπειθήσατε τῷ Θεῷ, νῦν δὲ iar acum v-ați miluit prin Dumnezeu, dar acum aţi fost
ἠλεήθητε τῇ τούτων ἀπειθείᾳ, necredinţa acestora, miluiţi prin neascultarea
acestora,
Ρμ Ια-31 οὕτω καὶ οὗτοι νῦν 31. Aşa şi aceştia acum nu au Rom.11:31. Tot aşa şi aceştia n-au
ἠπείθησαν, τῷ ὑμετέρῳ ἐλέει ἵνα crezut întru mila voastră, ca ascultat acum, ca, prin mila
καὶ αὐτοὶ ἐλεηθῶσι· şi ei să se miluiască. către voi, să fie miluiţi şi ei
acum.
Ρμ Ια-32 συνέκλεισε γὰρ ὁ Θεὸς τοὺς 32. Că au încuiat Dumnezeu pe Rom.11:32. Căci Dumnezeu i-a
πάντας εἰς ἀπείθειαν, ἵνα τοὺς toţi întru necredinţă, ca pe închis pe toţi în neascultare,
πάντας ἐλεήσῃ. toţi să-i miluiască. pentru ca pe toţi să-i
miluiască.
Ρμ Ια-33 ῏Ω βάθος πλούτου καὶ σοφίας 33. O adâncul bogăţiei şi al Rom.11:33. O, adâncul bogăţiei şi
καὶ γνώσεως Θεοῦ! ὡς înţelepciunii şi al ştiinţei lui al înţelepciunii şi al ştiinţei lui
ἀνεξερεύνητα τὰ κρίματα αὐτοῦ καὶ Dumnezeu! Cât sunt de Dumnezeu! Cât sunt de
ἀνεξιχνίαστοι αἱ ὁδοὶ αὐτοῦ! necercate judecăţile lui, şi necercetate judecăţile Lui şi cât
neurmate căile lui! sunt de nepătrunse căile Lui!
Ρμ Ια-34 τίς γὰρ ἔγνω νοῦν Κυρίου; ἢ 34. Că cine a cunoscut gândul Rom.11:34. Căci cine a cunoscut
τίς σύμβουλος αὐτοῦ ἐγένετο; Domnului? Sau cine s-a gândul Domnului sau cine a
făcut lui sfetnic? fost sfetnicul Lui?
Ρμ Ια-35 ἢ τίς προέδωκεν αὐτῷ, καὶ 35. Sau cine i-a dat mai înainte Rom.11:35. Sau cine mai înainte I-
ἀνταποδοθήσεται αὐτῷ; lui, şi se va răsplăti lui? a dat Lui şi va lua înapoi de la
El?
Ρμ Ια-36 ὅτι ἐξ αὐτοῦ καὶ δι᾿ αὐτοῦ καὶ 36. Că dintr-Însul şi printr-Însul Rom.11:36. Pentru că de la El şi
εἰς αὐτὸν τὰ πάντα· αὐτῷ ἡ δόξα şi întru Dânsul, sunt toate; prin El şi întru El sunt toate. A
εἰς τοὺς αἰῶνας· ἀμήν. Aceluia slava în veci. Amin. Lui să fie mărirea în veci.
Amin!

Ρμ Ιβ-1 Παρακαλῶ οὖν ὑμᾶς, ἀδελφοί, 1. Rogu-vă dar pe voi, fraţilor, Rom.12:1. Vă îndemn, deci,
διὰ τῶν οἰκτιρμῶν τοῦ Θεοῦ, pentru îndurările lui fraţilor, pentru îndurările lui
παραστῆσαι τὰ σώματα ὑμῶν Dumnezeu, să vă puneţi Dumnezeu, să înfăţişaţi
θυσίαν ζῶσαν, ἁγίαν, εὐάρεστον τῷ înainte trupurile voastre trupurile voastre ca pe o jertfă
Θεῷ, τὴν λογικὴν λατρείαν ὑμῶν, jertfă vie, sfântă, bine vie, sfântă, bine plăcută lui
plăcută lui Dumnezeu, slujba Dumnezeu, ca închinarea
voastră cea cuvântătoare, voastră cea duhovnicească,
Ρμ Ιβ-2 καὶ μὴ συσχηματίζεσθε τῷ 2. Şi să nu vă asemănaţi chipului Rom.12:2. Şi să nu vă potriviţi cu
αἰῶνι τούτῳ, ἀλλὰ μεταμορφοῦσθαι veacului acestuia, ci vă acest veac, ci să vă schimbaţi
τῇ ἀνακαινώσει τοῦ νοὸς ὑμῶν, εἰς schimbaţi la faţă întru prin înnoirea minţii, ca să
τὸ δοκιμάζειν ὑμᾶς τί τὸ θέλημα înnoirea minţii voastre, ca să deosebiţi care este voia lui
τοῦ Θεοῦ, τὸ ἀγαθὸν καὶ εὐάρεστον cunoaşteţi voi care este voia Dumnezeu, ce este bun şi
καὶ τέλειον. lui Dumnezeu cea bună şi plăcut şi desăvârşit.
plăcută şi deplin.
Ρμ Ιβ-3 Λέγω γὰρ διὰ τῆς χάριτος τῆς 3. Că zic, prin harul ce s-a dat Rom.12:3. Căci, prin harul ce mi
δοθείσης μοι παντὶ τῷ ὄντι ἐν ὑμῖν, mie, tuturor celor ce sunt s-a dat, spun fiecăruia din voi
μὴ ὑπερφρονεῖν παρ᾿ ὃ δεῖ φρονεῖν, întru voi, a nu cugeta înalt să nu cugete despre sine mai
ἀλλὰ φρονεῖν εἰς τὸ σωφρονεῖν, afară decât li se cade a mult decât trebuie să cugete, ci
ἑκάστῳ ὡς ὁ Θεὸς ἐμέρισε μέτρον cugeta, ci a cugeta spre a fi să cugete fiecare spre a fi
πίστεως. cu mintea întreagă, precum înţelept, precum Dumnezeu i-a
399
fiecăruia au împărţit împărţit măsura credinţei.
Dumnezeu măsura credinţei. Rom.12:4. Ci precum într-un
Ρμ Ιβ-4 καθάπερ γὰρ ἐν ἑνὶ σώματι 4. Că precum într-un trup multe singur trup avem multe
μέλη πολλὰ ἔχομεν, τὰ δὲ μέλη mădulare avem, şi mădulare şi mădularele nu au
πάντα οὐ τὴν αὐτὴν ἔχει πρᾶξιν, mădularele nu au toate o toate aceeaşi lucrare,
lucrare, Rom.12:5. Aşa şi noi, cei mulţi, un
Ρμ Ιβ-5 οὕτως οἱ πολλοὶ ἓν σῶμά 5. Așa cei mulţi un trup suntem trup suntem în Hristos şi
ἐσμεν ἐν Χριστῷ, ὁ δὲ καθ᾿ εἷς întru Hristos, şi fiecare unul fiecare suntem mădulare unii
ἀλλήλων μέλη. altuia mădulare. altora;
6. Şi având daruri de multe Rom.12:6. Dar avem felurite
Ρμ Ιβ-6 ἔχοντες δὲ χαρίσματα κατὰ τὴν feluri după harul ce s-a dat daruri, după harul ce ni s-a
χάριν τὴν δοθεῖσαν ἡμῖν διάφορα, nouă, ori prorocie după dat. Dacă avem proorocie, să
εἴτε προφητείαν, κατὰ τὴν măsura credinţei, proorocim după măsura
ἀναλογίαν τῆς πίστεως, credinţei;
7. Ori slujbă întru slujbă, ori Rom.12:7. Dacă avem slujbă, să
Ρμ Ιβ-7 εἴτε διακονίαν, ἐν τῇ διακονίᾳ, cela ce învaţă, întru stăruim în slujbă; dacă unul
εἴτε ὁ διδάσκων, ἐν τῇ διδασκαλίᾳ, învăţătură, învaţă, să se sârguiască în
învăţătură;
8. Ori cela ce mângâie, întru Rom.12:8. Dacă îndeamnă, să fie
Ρμ Ιβ-8 εἴτε ὁ παρακαλῶν, ἐν τῇ mângâiere; cela ce dăruieşte la îndemnare; dacă împarte
παρακλήσει, ὁ μεταδιδούς, ἐν întru nevicleşug; cela ce este altora, să împartă cu firească
ἁπλότητι, ὁ προῑστάμενος, ἐν ispravnic, întru osârdie; cela nevinovăţie; dacă stă în frunte,
σπουδῇ, ὁ ἐλεῶν, ἐν ἱλαρότητι ce miluieşte, întru buna să fie cu tragere de inimă; dacă
voinţă. miluieşte, să miluiască cu voie
bună!
Ρμ Ιβ-9 ῾Η ἀγάπη ἀνυπόκριτος. 9. Dragostea nefăţarnică. Urând Rom.12:9. Dragostea să fie
ἀποστυγοῦντες τὸ πονηρόν, ce este viclean, lipindu-vă de nefăţarnică. Urâţi răul, alipiţi-
κολλώμενοι τῷ ἀγαθῷ, lucru bun, vă de bine.
Ρμ Ιβ-10 τῇ φιλαδελφίᾳ εἰς ἀλλήλους 10. Cu dragoste frăţească unul Rom.12:10. În iubire frăţească,
φιλόστοργοι, τῇ τιμῇ ἀλλήλους pe altul iubind, cu cinstea unii pe alţii iubiţi-vă; în cinste,
προηγούμενοι, unul pe altul mai mare unii altora daţi-vă întâietate.
făcând, Rom.12:11. La sârguinţă, nu
Ρμ Ιβ-11 τῇ σπουδῇ μὴ ὀκνηροί, τῷ 11. Cu osârdia nelenevoşi, cu pregetaţi; cu duhul fiţi
πνεύματι ζέοντες, τῷ Κυρίῳ duhul arzând, Domnului fierbinţi; Domnului slujiţi.
δουλεύοντες, slujind, Rom.12:12. Bucuraţi-vă în
Ρμ Ιβ-12 τῇ ἐλπίδι χαίροντες, τῇ θλίψει 12. Întru nădejde bucurându-vă, nădejde; în suferinţă fiţi
ὑπομένοντες, τῇ προσευχῇ întru necaz răbdând, întru răbdători; la rugăciune
προσκαρτεροῦντες, rugăciune îngăduind, stăruiţi.
Ρμ Ιβ-13 ταῖς χρείαις τῶν ἁγίων 13. În trebuinţele sfinţilor Rom.12:13. Faceţi-vă părtaşi la
κοινωνοῦντες, τὴν φιλοξενίαν părtaşi fiind, iubirea de trebuinţele sfinţilor, iubirea de
διώκοντες. streini urmând. străini urmând.
Ρμ Ιβ-14 εὐλογεῖτε τοὺς διώκοντας 14. Binecuvântaţi pe cei ce Rom.12:14. Binecuvântaţi pe cei
ὑμᾶς, εὐλογεῖτε καὶ μὴ καταρᾶσθε. prigonesc pe voi, ce vă prigonesc, binecuvântaţi-
binecuvântaţi şi nu osândiţi. i şi nu-i blestemaţi.
Ρμ Ιβ-15 χαίρειν μετὰ χαιρόντων καὶ 15. Bucuraţi-vă cu cei ce se Rom.12:15. Bucuraţi-vă cu cei ce
κλαίειν μετὰ κλαιόντων. bucură, şi plângeţi cu cei ce se bucură; plângeţi cu cei ce
plâng. plâng.
Ρμ Ιβ-16 τὸ αὐτὸ εἰς ἀλλήλους 16. Aceeaşi unul către altul Rom.12:16. Cugetaţi acelaşi lucru
φρονοῦντες. μὴ τὰ ὑψηλὰ cugetând, nu cele înalte unii pentru alţii; nu cugetaţi la
φρονοῦντες, ἀλλὰ τοῖς ταπεινοῖς cugetând, ci cu cei smeriţi cele înalte, ci lăsaţi-vă duşi de
συναπαγόμενοι. μὴ γίνεσθε împreună purtându-vă. Nu spre cele smerite. Nu vă
φρόνιμοι παρ᾿ ἑαυτοῖς. fiţi înţelepţi întru voi înşivă. socotiţi voi înşivă înţelepţi.
17. Nimănui rău pentru rău Rom.12:17. Nu răsplătiţi nimănui
Ρμ Ιβ-17 μηδενὶ κακὸν ἀντὶ κακοῦ răsplătind, făcând purtare de răul cu rău. Purtaţi grijă de
ἀποδιδόντες. προνοούμενοι καλὰ grijă de cele bune înaintea cele bune înaintea tuturor
ἐνώπιον πάντων ἀνθρώπων· tuturor oamenilor; oamenilor.
18. De este cu putinţă, în cât este Rom.12:18. Dacă se poate, pe cât
400
Ρμ Ιβ-18 εἰ δυνατόν, τὸ ἐξ ὑμῶν μετὰ despre voi, cu toţi oamenii stă în puterea voastră, trăiţi în
πάντων ἀνθρώπων εἰρηνεύοντες. având pace. bună pace cu toţi oamenii.
19. Nu vă izbândiţi singuri vouă, Rom.12:19. Nu vă răzbunaţi
Ρμ Ιβ-19 μὴ ἑαυτοὺς ἐκδικοῦντες, iubiţilor, ci daţi loc mâniei, singuri, iubiţilor, ci lăsaţi loc
ἀγαπητοί, ἀλλὰ δότε τόπον τῇ ὀργῇ· că scris este: A mea este mâniei (lui Dumnezeu), căci
γέγραπται γάρ· ἐμοὶ ἐκδίκησις, ἐγὼ izbânda, eu voi răsplăti, zice scris este: "A Mea este
ἀνταποδώσω, λέγει Κύριος. Domnul. răzbunarea; Eu voi răsplăti,
zice Domnul".
Ρμ Ιβ-20 ἐὰν οὖν πεινᾷ ὁ ἐχθρός σου, 20. Drept aceea de flămânzeşte Rom.12:20. Deci, dacă vrăjmaşul
ψώμιζε αὐτόν, ἐὰν διψᾷ, πότιζε vrăjmaşul tău, dă lui pâine; tău este flămând, dă-i de
αὐτόν· τοῦτο γὰρ ποιῶν ἄνθρακας de însetează, adapă pe el; că mâncare; dacă îi este sete, dă-i
πυρὸς σωρεύσεις ἐπὶ τὴν κεφαλὴν aceasta făcând, cărbuni de să bea, căci, făcând acestea,
αὐτοῦ. foc grămădeşti pe capul lui. vei grămădi cărbuni de foc pe
capul lui.
Ρμ Ιβ-21 μὴ νικῶ ὑπὸ τοῦ κακοῦ, ἀλλὰ 21. Nu te birui de rău, ci Rom.12:21. Nu te lăsa biruit de
νίκα ἐν τῷ ἀγαθῷ τὸ κακόν. biruieşte cu binele pe rău. rău, ci biruieşte răul cu binele.

Ρμ Ιγ-1 Πᾶσα ψυχὴ ἐξουσίαις 1 . T o t s u f l e t u l s ă s e Rom.13:1. Tot sufletul să se
ὑπερεχούσαις ὑποτασσέσθω. οὐ γὰρ supună stăpânirilor supună înaltelor stăpâniri, căci
ἔστιν ἐξουσία εἰ μὴ ἀπὸ Θεοῦ· αἱ δὲ celor mai înalte. Că nu este stăpânire decât de la
οὔσαι ἐξουσίαι ὑπὸ τοῦ Θεοῦ nu este stăpânire fără Dumnezeu; iar cele ce sunt, de
τεταγμέναι εἰσίν. numai de la Dumnezeu sunt rânduite.
Dumnezeu, şi
stăpâniile care sunt,
de la Dumnezeu sunt
Ρμ Ιγ-2 ὥστε ὁ ἀντιτασσόμενος τῇ rânduite. Rom.13:2. Pentru aceea, cel ce se
ἐξουσίᾳ τῇ τοῦ Θεοῦ διαταγῇ 2. Pentru aceea cel ce se împotriveşte stăpânirii se
ἀνθέστηκεν· οἱ δὲ ἀνθεστηκότες împrotiveşte stăpânirii, împotriveşte rânduielii lui
ἑαυτοῖς κρῖμα λήψονται. rânduielii lui Dumnezeu se Dumnezeu. Iar cel ce se
împrotiveşte, şi care se împotrivesc îşi vor lua osândă.
împrotivesc, judecată vor lua
Ρμ Ιγ-3 οἱ γὰρ ἄρχοντες οὐκ εἰσὶ φόβος loruşi. Rom.13:3. Căci dregătorii nu sunt
τῶν ἀγαθῶν ἔργων, ἀλλὰ τῶν 3. Că dregătorii nu sunt frică frică pentru fapta bună, ci
κακῶν. θέλεις δὲ μὴ φοβεῖσθαι τὴν faptelor celor bune, ci celor pentru cea rea. Voieşti, deci, să
ἐξουσίαν; τὸ ἀγαθὸν ποίει, καὶ rele. Iar voieşti să nu-ţi fie nu-ţi fie frică de stăpânire? Fă
ἕξεις ἔπαινον ἐξ αὐτῆς· frică de stăpânire? Fă bine şi binele şi vei avea laudă de la
vei avea laudă de la dânsa; ea.
Ρμ Ιγ-4 Θεοῦ γὰρ διάκονός ἐστί σοι εἰς 4. Că slujitor al lui Dumnezeu Rom.13:4. Căci ea este slujitoare
τὸ ἀγαθόν. ἐὰν δὲ τὸ κακὸν ποιῇς, este ţie spre bine. Iar de faci a lui Dumnezeu spre binele tău.
φοβοῦ· οὐ γὰρ εἰκῇ τὴν μάχαιραν rău, teme-te; că nu în zadar Iar dacă faci rău, teme-te; căci
φορεῖ· Θεοῦ γὰρ διάκονός ἐστιν εἰς poartă sabia; că slujitor al nu în zadar poartă sabia;
ὀργήν, ἔκδικος τῷ τὸ κακὸν lui Dumnezeu este,pentru că ea este slujitoare a
πράσσοντι. izbânditor spre mânie celui lui Dumnezeu şi răzbunătoare
ce face răul. a mâniei Lui, asupra celui ce
Ρμ Ιγ-5 διὸ ἀνάγκη ὑποτάσσεσθαι οὐ 5. Pentru aceea trebuie să vă săvârşeşte răul.
μόνον διὰ τὴν ὀργήν, ἀλλὰ καὶ διὰ supuneţi, nu numai pentru Rom.13:5. De aceea este nevoie să
τὴν συνείδησιν. mânia, ci şi pentru vă supuneţi, nu numai pentru
cunoştinţa cugetului. mânie, ci şi pentru conştiinţă.
Ρμ Ιγ-6 διὰ τοῦτο γὰρ καὶ φόρους 6. Că pentru aceasta şi dăjdii Rom.13:6. Că pentru aceasta
τελεῖτε· λειτουργοὶ γὰρ Θεοῦ εἰσιν daţi; că slujitori ai lui plătiţi şi dări. Căci (dregătorii)
εἰς αὐτὸ τοῦτο προσκαρτεροῦντες. Dumnezeu sunt, spre însăşi sunt slujitorii lui Dumnezeu,
aceasta îndeletnicindu-se. stăruind în această slujire
neîncetat.
Ρμ Ιγ-7 ἀπόδοτε οὖν πᾶσι τὰς ὀφειλάς, 7. Daţi dar tuturor cele ce sunt Rom.13:7. Daţi deci tuturor cele
τῷ τὸν φόρον τὸν φόρον, τῷ τὸ cu datorie: celui cu dajdia, ce sunteţi datori: celui cu
τέλος τὸ τέλος, τῷ τὸν φόβον τὸν dajdie; celui cu dijma, dijmă; darea, darea; celui cu vama,
401
φόβον, τῷ τὴν τιμὴν τὴν τιμήν. celui cu frica, frică; celui cu vamă; celui cu teama, teamă;
cinstea, cinste. celui cu cinstea, cinste.
Ρμ Ιγ-8 μηδενὶ μηδὲν ὀφείλετε εἰ μὴ τὸ 8. Nimănui cu nimic nu fiţi Rom.13:8. Nimănui cu nimic nu
ἀγαπᾶν ἀλλήλους. ὁ γὰρ ἀγαπῶν datori, fără numai cu a iubi fiţi datori, decât cu iubirea
τὸν ἕτερον νόμον πεπλήρωκε· unul pe altul; că cel ce unuia faţă de altul; că cel care
iubeşte pe altul, legea a iubeşte pe aproapele a împlinit
împlinit. legea.
Ρμ Ιγ-9 τὸ γὰρ οὐ μοιχεύσεις, οὐ 9. Pentru aceea: Să nu curveşti, Rom.13:9. Pentru că (poruncile):
φονεύσεις, οὐ κλέψεις, οὐκ Să nu ucizi, Să nu furi, Să nu Să nu săvârşeşti adulter; să nu
ἐπιθυμήσεις, καὶ εἴ τις ἑτέρα fii mărturie mincinoasă, Să ucizi; să nu furi; să nu
ἐντολή, ἐν τούτῳ τῷ λόγῳ nu pofteşti, şi oricare altă mărturiseşti strâmb; să nu
ἀνακεφαλαιοῦται. ἐν τῷ, ἀγαπήσεις poruncă întru acest cuvânt se pofteşti... şi orice altă poruncă
τὸν πλησίον σου ὡς σεαυτόν. cuprinde, adecă: Să iubeşti ar mai fi se cuprind în acest
pe aproapele tău ca însuţi pe cuvânt: Să iubeşti pe aproapele
tine. tău ca pe tine însuţi.
Ρμ Ιγ-10 ἡ ἀγάπη τῷ πλησίον κακὸν 10. Dragostea nu lucrează rău Rom.13:10. Iubirea nu face rău
οὐκ ἐργάζεται· πλήρωμα οὖν νόμου aproapelui; drept aceea aproapelui; iubirea este deci
ἡ ἀγάπη. plinirea legii este dragostea. împlinirea legii.
11. Şi aceasta ştiind vremea, că Rom.13:11. Şi aceasta, fiindcă ştiţi
Ρμ Ιγ-11 Καὶ τοῦτο, εἰδότες τὸν acum vreme este noi din în ce timp ne găsim, căci este
καιρόν, ὅτι ὥρα ἡμᾶς ἤδη ἐξ ὕπνου somn să ne sculăm, că mai chiar ceasul să vă treziţi din
ἐγερθῆναι· νῦν γὰρ ἐγγύτερον ἡμῶν aproape este nouă mântuirea somn; căci acum mântuirea
ἡ σωτηρία ἢ ὅτε ἐπιστεύσαμεν. acum decât când am crezut. este mai aproape de noi, decât
atunci când am crezut.
Ρμ Ιγ-12 ἡ νὺξ προέκοψεν, ἡ δὲ ἡμέρα 12. Că noaptea a trecut, iar ziua Rom.13:12. Noaptea e pe sfârşite;
ἤγγικεν. ἀποθώμεθα οὖν τὰ ἔργα s-a apropiat; să lepădăm dar ziua este aproape. Să lepădăm
τοῦ σκότους καὶ ἐνδυσώμεθα τὰ lucrurile întunerecului, şi să dar lucrurile întunericului şi să
ὅπλα τοῦ φωτός. ne îmbrăcăm în arma ne îmbrăcăm cu armele
luminii. luminii.
Ρμ Ιγ-13 ὡς ἐν ἡμέρᾳ εὐσχημόνως 13. Ca ziua cu bun chip să Rom.13:13. Să umblăm cuviincios,
περιπατήσωμεν, μὴ κώμοις καὶ umblăm, nu în ospeţe şi în ca ziua: nu în ospeţe şi în beţii,
μέθαις, μὴ κοίταις καὶ ἀσελγείαις, beţii, nu întru curvii şi întru nu în desfrânări şi în fapte de
μὴ ἔριδι καὶ ζήλῳ, fapte de ruşine, nu întru ruşine, nu în ceartă şi în
pricire şi pizmă, pizmă;
Ρμ Ιγ-14 ἀλλ᾿ ἐνδύσασθε τὸν Κύριον 14. Ci vă îmbrăcaţi întru Rom.13:14. Ci îmbrăcaţi-vă în
᾿Ιησοῦν Χριστόν, καὶ τῆς σαρκὸς Domnul nostru Iisus Hristos, Domnul Iisus Hristos şi grija
πρόνοιαν μὴ ποιεῖσθε εἰς şi purtarea de grijă a de trup să nu o faceţi spre
ἐπιθυμίας. trupului să nu o faceţi spre pofte.
pofte.

Ρμ Ιδ-1 Τὸν δὲ ἀσθενοῦντα τῇ πίστει 1. Şi pe cel slab întru credinţă Rom.14:1. Primiţi-l pe cel slab în
προσλαμβάνεσθε, μὴ εἰς διακρίσεις primiți-l, nu întru îndoirea credinţă fără să-i judecaţi
διαλογισμῶν. gândurilor. gândurile.
Ρμ Ιδ-2 ὃς μὲν πιστεύει φαγεῖν πάντα, ὁ 2. Că unul crede că va mânca Rom.14:2. Unul crede să mănânce
δὲ ἀσθενῶν λάχανα ἐσθίει. toate, iar cel slab legumi de toate; cel slab însă mănâncă
mănâncă. legume.
Ρμ Ιδ-3 ὁ ἐσθίων τὸν μὴ ἐσθίοντα μὴ 3. Cel ce mănâncă pe cel ce nu Rom.14:3. Cel ce mănâncă să nu
ἐξουθενείτω, καὶ ὁ μὴ ἐσθίων τὸν mănâncă să nu-l defăimeze, dispreţuiască pe cel ce nu
ἐσθίοντα μὴ κρινέτω· ὁ Θεὸς γὰρ şi cel ce nu mănâncă pe cel mănâncă; iar cel ce nu
αὐτὸν προσελάβετο. ce mănâncă să nu-l mănâncă să nu osândească pe
osândească; că Dumnezeu l- cel ce mănâncă, fiindcă
au primit pe dânsul. Dumnezeu l-a primit.
Ρμ Ιδ-4 σὺ τίς εἶ ὁ κρίνων ἀλλότριον 4. Tu cine eşti care judeci pe Rom.14:4. Cine eşti tu, ca să
οἰκέτην; τῷ ἰδίῳ Κυρίῳ στήκει ἢ sluga streină? Domnului său judeci pe sluga altuia? Pentru
πίπτει· σταθήσεται δέ· δυνατὸς γάρ stă sau cade. Şi va sta, că stăpânul său stă sau cade. Dar
ἐστιν ὁ Θεὸς στῆσαι αὐτόν. puternic este Dumnezeu a-l va sta, căci Domnul are putere
402
pune pe dânsul să stea. ca să-l facă să stea.
Ρμ Ιδ-5 ὃς μὲν κρίνει ἡμέραν παρ᾿ 5. Unul judecă zi peste zi, iar Rom.14:5. Unul deosebeşte o zi de
ἡμέραν, ὃς δὲ κρίνει πᾶσαν ἡμέραν. altul judecă în toate zilele. alta, iar altul judecă toate
ἕκαστος ἐν τῷ ἰδίῳ νοῒ Fiecare întru a sa minte să zilele la fel. Fiecare să fie
πληροφορείσθω. se adevereze. deplin încredinţat în mintea
lui.
6. Cel ce socoteşte ziua, Rom.14:6. Cel ce ţine ziua, o ţine
Ρμ Ιδ-6 ὁ φρονῶν τὴν ἡμέραν Κυρίῳ Domnului o socoteşte; şi cel pentru Domnul; şi cel ce nu
φρονεῖ, καὶ ὁ μὴ φρονῶν τὴν ce nu socoteşte ziua, ţine ziua, nu o ţine pentru
ἡμέραν Κυρίῳ οὐ φρονεῖ. καὶ ὁ Domnului nu o socoteşte. Şi Domnul. Şi cel ce mănâncă
ἐσθίων Κυρίῳ ἐσθίει· εὐχαριστεῖ cel ce mănâncă, Domnului pentru Domnul mănâncă, căci
γὰρ τῷ Θεῷ· καὶ ὁ μὴ ἐσθίων mănâncă, că mulţămeşte lui mulţumeşte lui Dumnezeu; şi
Κυρίῳ οὐκ ἐσθίει, καὶ εὐχαριστεῖ Dumnezeu; şi cel ce nu cel ce nu mănâncă pentru
τῷ Θεῷ. mănâncă, Domnului nu Domnul nu mănâncă, şi
mănâncă, şi mulţămeşte lui mulţumeşte lui Dumnezeu.
Ρμ Ιδ-7 οὐδεὶς γὰρ ἡμῶν ἑαυτῷ ζῇ καὶ Dumnezeu. Rom.14:7. Căci nimeni dintre noi
οὐδεὶς ἑαυτῷ ἀποθνήσκει· 7. Că nimeni din noi luişi viiază, nu trăieşte pentru sine şi
şi nimeni luişi moare. nimeni nu moare pentru sine.
Ρμ Ιδ-8 ἐάν τε γὰρ ζῶμεν, τῷ Κυρίῳ 8. Că de viem, Domnului viem, şi Rom.14:8. Că dacă trăim, pentru
ζῶμεν, ἐάν τε ἀποθνήσκωμεν, τῷ de murim, Domnului murim, Domnul trăim, şi dacă murim,
Κυρίῳ ἀποθνήσκομεν. ἐάν τε οὖν deci sau de viem sau de pentru Domnul murim. Deci şi
ζῶμεν ἐάν τε ἀποθνήσκωμεν, τοῦ murim, ai Domnului suntem. dacă trăim, şi dacă murim, ai
Κυρίου ἐσμέν. Domnului suntem.
Ρμ Ιδ-9 εἰς τοῦτο γὰρ Χριστὸς καὶ 9. Că spre aceasta Hristos şi au Rom.14:9. Căci pentru aceasta a
ἀπέθανε καὶ ἀνέστη καὶ ἔζησεν, ἵνα murit şi au înviat şi au murit şi a înviat Hristos, ca să
καὶ νεκρῶν καὶ ζώντων κυριεύσῃ. vieţuit, ca să stăpânească şi stăpânească şi peste morţi şi
pe cei morţi şi pe cei vii. peste vii.
Ρμ Ιδ-10 Σὺ δὲ τί κρίνεις τὸν ἀδελφόν 10. Dară tu ce judeci pe fratele Rom.14:10. Dar tu, de ce judeci pe
σου; ἢ καὶ σὺ τί ἐξουθενεῖς τὸν tău? Sau şi tu, ce defăimezi fratele tău? Sau şi tu, de ce
ἀδελφόν σου; πάντες γὰρ pe fratele tău? Că toţi vom dispreţuieşti pe fratele tău?
παραστησόμεθα τῷ βήματι τοῦ sta înaintea judecăţii lui Căci toţi ne vom înfăţişa
Χριστοῦ. Hristos. înaintea judecăţii lui
Dumnezeu.
Ρμ Ιδ-11 γέγραπται γάρ· ζῶ ἐγώ, λέγει 11. Pentru că scris este: Viu sunt Rom.14:11. Căci scris este: "Viu
Κύριος, ὅτι ἐμοὶ κάμψει πᾶν γόνυ, eu, zice Domnul, că mie se sunt Eu! - zice Domnul - Tot
καὶ πᾶσα γλῶσσα ἐξομολογήσεται va pleca tot genunchiul, şi genunchiul să Mi se plece şi
τῷ Θεῷ. toată limba se va mărturisi toată limba să dea slavă lui
lui Dumnezeu. Dumnezeu".
Ρμ Ιδ-12 ἄρα οὖν ἕκαστος ἡμῶν περὶ 12. Deci dar fiecare dintre noi Rom.14:12. Deci, dar, fiecare din
ἑαυτοῦ λόγον δώσει τῷ Θεῷ. de sine va da seamă înaintea voi va da seama despre sine lui
lui Dumnezeu. Dumnezeu.
Ρμ Ιδ-13 Μηκέτι οὖν ἀλλήλους 13. Deci mai mult să nu judecăm Rom.14:13. Deci să nu ne mai
κρίνωμεν, ἀλλὰ τοῦτο κρίνατε unul pe altul; ci aceasta să judecăm unii pe alţii, ci mai
μᾶλλον, τὸ μὴ τιθέναι πρόσκομμα judecaţi, ca să nu puneţi degrabă judecaţi aceasta: Să
τῷ ἀδελφῷ ἢ σκάνδαλον. împiedicare fratelui sau nu daţi fratelui prilej de
sminteală. poticnire sau de sminteală.
Ρμ Ιδ-14 οἶδα καὶ πέπεισμαι ἐν Κυρίῳ 14. Ştiu, şi bine adeverit sunt în Rom.14:14. Ştiu şi sunt încredinţat
᾿Ιησοῦ ὅτι οὐδὲν κοινὸν δι᾿ αὐτοῦ· Hristos Iisus, că nimica este în Domnul Iisus că nimic nu
εἰ μὴ τῷ λογιζομένῳ τι κοινὸν spurcat prin sine, fără numai este întinat prin sine, decât
εἶναι, ἐκείνῳ κοινόν. celui ce i se pare a fi ceva numai pentru cel care gândeşte
spurcat, aceluia este spurcat, că e ceva întinat; pentru acela
întinat este.
Ρμ Ιδ-15 εἰ δὲ διὰ βρῶμα ὁ ἀδελφός 15. Iar de se mâhneşte fratele Rom.14:15. Dar dacă, pentru
σου λυπεῖται, οὐκέτι κατὰ ἀγάπην tău pentru bucate, iată nu mâncare, fratele tău se
περιπατεῖς. μὴ τῷ βρώματί σου umbli după dragoste. Nu mâhneşte, nu mai umbli potrivit
ἐκεῖνον ἀπόλλυε, ὑπὲρ οὗ Χριστὸς pierde cu bucatele tale pe iubirii. Nu pierde, cu mâncare
ἀπέθανε. acela pentru care Hristos au ta, pe acela pentru care a murit
403
murit. Hristos.
Ρμ Ιδ-16 μὴ βλασφημείσθω οὖν ὑμῶν 16. Să nu se hulească dar lucrul Rom.14:16. Nu lăsaţi ca bunul
τὸ ἀγαθόν. vostru cel bun. vostru să fie defăimat.
Ρμ Ιδ-17 οὐ γάρ ἐστιν ἡ βασιλεία τοῦ 17. Că nu este împărăţia lui Rom.14:17. Căci împărăţia lui
Θεοῦ βρῶσις καὶ πόσις, ἀλλὰ Dumnezeu mâncare şi Dumnezeu nu este mâncare şi
δικαιοσύνη καὶ εἰρήνη καὶ χαρὰ ἐν băutură, ci dreptate şi pace băutură, ci dreptate şi pace şi
Πνεύματι ῾Αγίῳ· şi bucurie întru Duhul Sfânt. bucurie în Duhul Sfânt.
Ρμ Ιδ-18 ὃ γὰρ ἐν τούτοις δουλεύων τῷ 18. Că cel ce este întru acestea Rom.14:18. Iar cel ce slujeşte lui
Χριστῷ εὐάρεστος τῷ Θεῷ καὶ slujeşte lui Hristos, bine Hristos, în aceasta este plăcut
δόκιμος τοῖς ἀνθρώποις. plăcut este lui Dumnezeu şi lui Dumnezeu şi cinstit de
ales la oameni. oameni.
Ρμ Ιδ-19 ἄρα οὖν τὰ τῆς εἰρήνης 19. Deci cele ce sunt ale păcii să Rom.14:19. Drept aceea să
διώκωμεν καὶ τὰ τῆς οἰκοδομῆς τῆς le urmăm, şi cele ce sunt spre urmărim cele ale păcii şi cele
εἰς ἀλλήλους zidirea unuia către altul. ale zidirii unuia de către altul.
Ρμ Ιδ-20 μὴ ἕνεκεν βρώματος κατάλυε 20. Pentru mâncare nu strica Rom.14:20. Nu strica, pentru
τὸ ἔργον τοῦ Θεοῦ. πάντα μέν lucrul lui Dumnezeu. Că mâncare, lucrul lui Dumnezeu.
καθαρά, ἀλλὰ κακὸν τῷ ἀνθρώπῳ toate sunt curate, ci rău este Toate sunt curate, dar rău este
τῷ διὰ προσκόμματος ἐσθίοντι. omului celui ce prin pentru omul care mănâncă spre
sminteală mănâncă. poticnire.
Ρμ Ιδ-21 καλὸν τὸ μὴ φαγεῖν κρέα μηδὲ 21. Bine este a nu mânca carne, Rom.14:21. Bine este să nu
πιεῖν οἶνον μηδὲ ἐν ᾧ ὁ ἀδελφός nici a bea vin, nici de care mănânci carne, nici să bei vin,
σου προσκόπτει ἢ σκανδαλίζεται ἢ fratele tău se poticneşte sau nici să faci ceva de care fratele
ἀσθενεῖ. se sminteşte sau se slăbeşte. tău se poticneşte, se sminteşte
22. Tu credinţă ai? Întru tine sau slăbeşte (în credinţă).
Ρμ Ιδ-22 σὺ πίστιν ἔχεις; κατὰ σεαυτὸν însuţi să o aibi înaintea lui Rom.14:22. Credinţa pe care o ai,
ἔχε ἐνώπιον τοῦ Θεοῦ. μακάριος ὁ Dumnezeu. Fericit este cel ce s-o ai pentru tine însuţi,
μὴ κρίνων ἑαυτὸν ἐν ᾧ δοκιμάζει. nu se judecă pe sine întru înaintea lui Dumnezeu. Fericit
ceea ce alege. este cel ce nu se judecă pe sine
Ρμ Ιδ-23 ὁ δὲ διακρινόμενος ἐὰν φάγῃ, 23. Iar cel ce se îndoieşte cu în ceea ce aprobă!
κατακέκριται. ὅτι οὐκ ἐκ πίστεως· gândul, dacă mănâncă se Rom.14:23. Iar cel ce se îndoieşte,
πᾶν δὲ ὃ οὐκ ἐκ πίστεως, ἁμαρτία osândeşte, pentru că nu este dacă va mânca, se osândeşte,
ἐστίν. din credinţă; şi tot ce nu este fiindcă n-a fost din credinţă. Şi
din credinţă, păcat este. tot ce nu este din credinţă este
24. Iară celui ce poate să păcat.
Ρμ Ιδ-24 Τῷ δὲ δυναμένῳ ὑμᾶς întărească pe voi după Rom.16:24. Iar celui ce poate să
στηρίξαι κατὰ τὸ εὐαγγέλιόν μου evanghelia mea şi vă întărească după Evanghelia
καὶ τὸ κήρυγμα ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ, propovăduirea lui Iisus mea şi după propovăduirea lui
κατὰ ἀποκάλυψιν μυστηρίου Hristos, după descoperirea Iisus Hristos, potrivit cu
χρόνοις αἰωνίοις σεσιγημένου, tainei care din anii vecilor descoperirea tainei celei
era tăcută, ascunse din timpuri veşnice,
Ρμ Ιδ-25 φανερωθέντος δὲ νῦν, διά τε 25. Iar acum s-a arătat şi prin Rom.16:25. Iar acum arătată prin
γραφῶν προφητικῶν κατ᾿ ἐπιταγὴν scripturile prorocilor, după Scripturile proorocilor, după
τοῦ αἰωνίου Θεοῦ εἰς ὑπακοὴν porunca vecinicului porunca veşnicului Dumnezeu
πίστεως εἰς πάντα τὰ ἔθνη Dumnezeu, spre ascultarea şi cunoscută la toate neamurile
γνωρισθέντος, credinţei întru toate spre ascultarea credinţei,
neamurile s-a cunoscut,
Ρμ Ιδ-26 μόνῳ σοφῷ Θεῷ διὰ ᾿Ιησοῦ 26. Unuia preaînţeleptului Rom.16:27. Unuia înţeleptului
Χριστοῦ, ᾧ ἡ δόξα εἰς τοὺς αἰῶνας· Dumnezeu, prin Iisus Dumnezeu, prin Iisus Hristos,
ἀμήν. Hristos, căruia slava în veci, fie slava în vecii vecilor. Amin!
Amin.

Ρμ Ιε-1 ᾿Οφείλομεν δὲ ἡμεῖς οἱ δυνατοὶ 1. Şi datori suntem noi cei tari să Rom.15:1. Datori suntem noi cei
τὰ ἀσθενήματα τῶν ἀδυνάτων purtăm slăbiciunile celor tari să purtăm slăbiciunile
βαστάζειν, καὶ μὴ ἑαυτοῖς ἀρέσκειν. neputincioşi şi nu nouă să celor neputincioşi şi să nu
plăcem. căutăm plăcerea noastră.
Ρμ Ιε-2 ἕκαστος ἡμῶν τῷ πλησίον 2. Ci fiecare din noi să facă spre Rom.15:2. Ci fiecare dintre noi să
404
ἀρεσκέτω εἰς τὸ ἀγαθὸν πρὸς plăcere vecinului întru bine caute să placă aproapelui său,
οἰκοδομήν· spre zidire; la ce este bine, spre zidire.
Ρμ Ιε-3 καὶ γὰρ ὁ Χριστὸς οὐχ ἑαυτῷ 3. Că şi Hristos nu luişi singur Rom.15:3. Că şi Hristos n-a căutat
ἤρεσεν, ἀλλὰ καθὼς γέγραπται, οἱ au făcut spre plăcere, ci plăcerea Sa, ci, precum este
ὀνειδισμοὶ τῶν ὀνειδιζόντων σε precum este scris: Ocările scris: "Ocările celor ce Te
ἐπέπεσον ἐπ᾿ ἐμέ celor ce ocărăsc pe tine au ocărăsc pe Tine, au căzut
căzut peste mine. asupra Mea".
Ρμ Ιε-4 ὅσα γὰρ προεγράφη, εἰς τὴν 4. Căci câte s-au scris mai Rom.15:4. Căci toate câte s-au
ἡμετέραν διδασκαλίαν προεγράφη, înainte, spre învăţătura scris mai înainte, s-au scris
ἵνα διὰ τῆς ὑπομονῆς καὶ τῆς noastră s-au scris, ca prin spre învăţătura noastră, ca
παρακλήσεως τῶν γραφῶν τὴν răbdare şi mângâierea prin răbdarea şi mângâierea,
ἐλπίδα ἔχωμεν. scripturilor nădejde să avem. care vin din Scripturi, să avem
nădejde.
Ρμ Ιε-5 ὁ δὲ Θεὸς τῆς ὑπομονῆς καὶ 5. Iar Dumnezeul răbdării şi al Rom.15:5. Iar Dumnezeul răbdării
τῆς παρακλήσεως δῴη ὑμῖν τὸ αὐτὸ mângâierii să dea vouă şi al mângâierii să vă dea vouă
φρονεῖν ἐν ἀλλήλοις κατὰ Χριστὸν aceeaşi să cugetaţi între voi a gândi la fel unii pentru alţii,
᾿Ιησοῦν, întru Hristos Iisus, după Iisus Hristos,
Ρμ Ιε-6 ἵνα ὁμοθυμαδὸν ἐν ἐνὶ στόματι 6. Ca toţi într-un suflet cu o gură Rom.15:6. Pentru ca toţi laolaltă
δοξάζητε τὸν Θεὸν καὶ πατέρα τοῦ să slăviţi pe Dumnezeu şi şi cu o singură gură să slăviţi
Κυρίου ἡμῶν ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ. Tatăl Domnului nostru Iisus pe Dumnezeu şi Tatăl
Hristos. Domnului nostru Iisus Hristos.
Ρμ Ιε-7 διὸ προσλαμβάνεσθε ἀλλήλους, 7. Deci dar primiți unii pe alţii, Rom.15:7. De aceea, primiţi-vă
καθὼς καὶ ὁ Χριστὸς προσελάβετο precum şi Hristos au primit unii pe alţii, precum şi Hristos
ὑμᾶς εἰς δόξαν Θεοῦ. pe voi întru slava lui v-a primit pe voi, spre slava lui
Dumnezeu. Dumnezeu.
Ρμ Ιε-8 Λέγω δὲ Χριστὸν ᾿Ιησοῦν 8. Şi zic eu că Iisus Hristos au Rom.15:8. Căci spun: Că Hristos
διάκονον γεγενῆσθαι περιτομῆς fost slujitor tăierii împrejur S-a făcut slujitor al tăierii
ὑπὲρ ἀληθείας Θεοῦ, εἰς τὸ pentru adevărul lui împrejur pentru adevărul lui
βεβαιῶσαι τὰς ἐπαγγελίας τῶν Dumnezeu, ca să întărească Dumnezeu, ca să întărească
πατέρων, făgăduinţele părinţilor, făgăduinţele date părinţilor,
Ρμ Ιε-9 τὰ δὲ ἔθνη ὑπὲρ ἐλέους 9. Iar neamurilor pentru milă, să Rom.15:9. Iar neamurile să
δοξάσαι τὸν Θεόν, καθὼς proslăvească pe Dumnezeu, slăvească pe Dumnezeu pentru
γέγραπται· διὰ τοῦτο precum este scris: Pentru mila Lui, precum este scris:
ἐξομολογήσομαί σοι ἐν ἔθνεσι, aceasta mă voi mărturisi ţie "Pentru aceasta Te voi lăuda
Κύριε, καὶ τῷ ὀνόματί σου ψαλῶ· întru neamuri, Doamne, şi între neamuri şi voi cânta
numelui tău voi cânta. numele Tău".
Ρμ Ιε-10 καὶ πάλιν λέγει· εὐφράνθητε 10. Şi iarăşi zice: Veseliţi-vă Rom.15:10. Şi iarăşi zice
ἔθνη μετὰ τοῦ λαοῦ αὐτοῦ. neamuri cu poporul lui. Scriptura: "Veseliţi-vă,
neamuri, cu poporul Lui".
Ρμ Ιε-11 καὶ πάλιν· αἰνεῖτε τὸν Κύριον 11. Şi iarăşi: Lăudaţi pe Domnul Rom.15:11. Şi iarăşi: "Lăudaţi pe
πάντα τὰ ἔθνη, καὶ ἐπαινέσατε toate neamurile, lăudaţi-l pe Domnul toate neamurile;
αὐτὸν πάντες οἱ λαοί. el toate noroadele. lăudaţi-L pe El toate
popoarele".
Ρμ Ιε-12 καὶ πάλιν ῾Ησαΐας λέγει· 12. Şi iarăşi Isaia zice: Fi-va Rom.15:12. Şi iarăşi Isaia zice:
ἔσται ἡ ῥίζα τοῦ ᾿Ιεσσαί, καὶ ὁ rădăcina lui Iessei şi cel ce "Şi Se va arăta rădăcina lui
ἀνιστάμενος ἄρχειν ἐθνῶν· ἐπ᾿ se va scula să stăpânească Iesei, Cel care Se ridică să
αὐτῷ ἔθνη ἐλπιοῦσιν. pe neamuri, întru acela domnească peste neamuri;
neamurile vor nădăjdui. întru Acela neamurile vor
nădăjdui".
Ρμ Ιε-13 ῾Ο δὲ Θεὸς τῆς ἐλπίδος 13. Iar Dumnezeul nădejdii să Rom.15:13. Iar Dumnezeul
πληρώσαι ὑμᾶς πάσης χαρᾶς καὶ umple pe voi de toată nădejdii să vă umple pe voi de
εἰρήνης ἐν τῷ πιστεύειν, εἰς τὸ bucuria şi pacea crezând, toată bucuria şi pacea în
περισσεύειν ὑμᾶς ἐν τῇ ἐλπίδι ἐν spre a prisosi voi întru credinţă, ca să prisosească
δυνάμει Πνεύματος ῾Αγίου. nădejde cu puterea Duhului nădejdea voastră, prin puterea
Sfânt. Duhului Sfânt.
Ρμ Ιε-14 Πέπεισμαι δέ, ἀδελφοί μου, 14. Şi adeverit sunt şi eu însumi, Rom.15:14. Şi, fraţii mei, sunt
καὶ αὐτὸς ἐγὼ περὶ ὑμῶν, ὅτι καὶ fraţii mei, pentru voi, că şi încredinţat eu însumi despre
405
αὐτοὶ μεστοί ἐστε ἀγαθωσύνης, voi plini sunteți de bunătate, voi, că şi voi sunteţi plini de
πεπληρωμένοι πάσης γνώσεως, plini de toată ştiinţa, putând bunătate, plini de toată
δυνάμενοι καὶ ἀλλήλους νουθετεῖν. şi unii pe alţii a vă învăţa. cunoştinţa, putând să vă
povăţuiţi unii pe alţii.
Ρμ Ιε-15 τολμηρότερον δὲ ἔγραψα ὑμῖν, 15. Şi mai cu îndrăzneală am Rom.15:15. Şi v-am scris, fraţilor,
ἀδελφοί, ἀπὸ μέρους, ὡς scris vouă, fraţilor, din parte, mai cu îndrăzneală, în parte,
ἐπαναμιμνήσκων ὑμᾶς, διὰ τὴν ca şi cum v-aș mai aduce ca să vă amintesc despre harul
χάριν τὴν δοθεῖσάν μοι ὑπὸ τοῦ aminte vouă pentru harul ce ce mi-a fost dat de Dumnezeu,
Θεοῦ s-a dat mie de la Dumnezeu, Rom.15:16. Ca să fiu slujitor al lui
Ρμ Ιε-16 εἰς τὸ εἶναί με λειτουργὸν 16. Ca să fiu eu slujitor lui Iisus Iisus Hristos la neamuri,
᾿Ιησοῦ Χριστοῦ εἰς τὰ ἔθνη, Hristos întru neamuri, cu slujind Evanghelia lui
ἱερουργοῦντα τὸ εὐαγγέλιον τοῦ slujbă sfântă lucrând Dumnezeu, pentru ca prinosul
Θεοῦ, ἵνα γένηται ἡ προσφορὰ τῶν Evanghelia lui Dumnezeu, ca neamurilor, fiind sfinţit în
ἐθνῶν εὐπρόσδεκτος, ἡγιασμένη ἐν să fie jertfa neamurilor bine Duhul Sfânt, să fie bine primit.
Πνεύματι ῾Αγίῳ. primită, sfinţită întru Duhul Rom.15:17. Aşadar, în Hristos
Sfânt. Iisus am laudă, în cele către
Ρμ Ιε-17 ἔχω οὖν καύχησιν ἐν Χριστῷ 17. Drept aceea am laudă întru Dumnezeu.
᾿Ιησοῦ τὰ πρὸς τὸν Θεόν· Hristos Iisus întru cele ce Rom.15:18. Căci nu voi cuteza să
sunt către Dumnezeu. spun ceva din cele ce n-a
Ρμ Ιε-18 οὐ γὰρ τολμήσω λαλεῖν τι ὧν 18. Că nu voi cuteza a grăi ceva săvârşit Hristos prin mine, spre
οὐ κατειργάσατο Χριστὸς δι᾿ ἐμοῦ din cele ce nu au lucrat ascultarea neamurilor, prin
εἰς ὑπακοὴν ἐθνῶν λόγῳ καὶ ἔργῳ, Hristos prin mine spre cuvânt şi prin faptă,
ascultarea neamurilor, cu Rom.15:19. Prin puterea semnelor
cuvântul şi cu fapta, şi a minunilor, prin puterea
Ρμ Ιε-19 ἐν δυνάμει σημείων καὶ 19. Întru puterea semnelor şi a Duhului Sfânt, aşa încât de la
τεράτων, ἐν δυνάμει Πνεύματος minunilor, întru puterea Ierusalim şi din ţinuturile de
Θεοῦ, ὥστε με ἀπὸ ῾Ιερουσαλὴμ Duhului lui Dumnezeu; aşa primprejur până la Iliria, am
καὶ κύκλῳ μέχρι τοῦ ᾿Ιλλυρικοῦ cât din Ierusalim şi împrejur împlinit propovăduirea
πεπληρωκέναι τὸ εὐαγγέλιον τοῦ până la Illiric am plinit Evangheliei lui Hristos,
Χριστοῦ, Evanghelia lui Hristos, Rom.15:20. Râvnind astfel să
Ρμ Ιε-20 οὕτω δὲ φιλοτιμούμενον 20. Şi aşa m-am nevoit a bine binevestesc acolo unde Hristos
εὐαγγελίζεσθαι οὐχ ὅπου vesti, nu unde s-au numit nu fusese numit, ca să nu zidesc
ὠνομάσθη Χριστός, ἵνα μὴ ἐπ᾿ Hristos, ca să nu zidesc pe pe temelie străină,
ἀλλότριον θεμέλιον οἰκοδομῶ, temelie streină, Rom.15:21. Ci precum este scris:
Ρμ Ιε-21 ἀλλὰ καθὼς γέγραπται, οἷς 21. Ci precum este scris: Cărora "Cărora nu li s-a vestit despre
οὐκ ἀνηγγέλη περὶ αὐτοῦ ὄψονται, nu s-a vestit pentru dânsul îl El, aceia Îl vor vedea; şi cei ce
καὶ οἳ οὐκ ἀκηκόασι συνήσουσι. vor vedea, şi care nu au auzit n-au auzit Îl vor înţelege".
vor înţelege. Rom.15:22. De aceea am şi fost
Ρμ Ιε-22 Διὸ καὶ ἐνεκοπτόμην τὰ 22. Pentru aceea mă şi opream împiedicat, de multe ori, ca să
πολλὰ τοῦ ἐλθεῖν πρὸς ὑμᾶς· de multe ori a veni la voi; vin la voi.
Ρμ Ιε-23 νυνὶ δὲ μηκέτι τόπον ἔχων ἐν 23. Iar acum nemaiavând loc Rom.15:23. Dar acum,
τοῖς κλίμασι τούτοις, ἐπιποθίαν δὲ întru aceste laturi, şi dorinţă nemaiavând loc în aceste
ἔχων τοῦ ἐλθεῖν πρὸς ὑμᾶς ἀπὸ având a veni către voi de ţinuturi şi având dorinţa de
πολλῶν ἐτῶν, mulţi ani, mulţi ani să vin la voi,
Ρμ Ιε-24 ὡς ἐὰν πορεύωμαι εἰς τὴν 24. Când voi merge în Spania, Rom.15:24. Când mă voi duce în
Σπανίαν, ἐλεύσομαι πρὸς ὑμᾶς· voi veni la voi, că am Spania, voi veni la voi. Căci
ἐλπίζω γὰρ διαπορευόμενος nădejde trecând pe acolea să nădăjduiesc să vă văd în
θεάσασθαι ὑμᾶς καὶ ὑφ᾿ ὑμῶν văd pe voi, şi de voi să mă trecere şi, de către voi, să fiu
προπεμφθῆναι ἐκεῖ, ἐὰν ὑμῶν petrec acolo, după ce mai însoţit până acolo, după ce mă
πρῶτον ἀπὸ μέρους ἐμπλησθῶ. întâiu despre o parte mă voi voi bucura întâi, în parte, de
sătura de voi. voi.
Ρμ Ιε-25 νυνὶ δὲ πορεύομαι εἰς 25. Dar acum merg în Ierusalim Rom.15:25. Acum însă mă duc la
῾Ιερουσαλὴμ διακονῶν τοῖς ἁγίοις. slujind sfinţilor. Ierusalim , ca să slujesc
Ρμ Ιε-26 εὐδόκησαν γὰρ Μακεδονία 26. Că bine au voit Macedonia şi sfinţilor.
καὶ ᾿Αχαΐα κοινωνίαν τινὰ Ahaia a face o împărtăşire Rom.15:26. Căci Macedonia şi
ποιήσασθαι εἰς τοὺς πτωχοὺς τῶν oarecare la săracii sfinţilor Ahaia au binevoit să facă o
ἁγίων τῶν ἐν ῾Ιερουσαλήμ. care sunt în Ierusalim. strângere de ajutoare pentru
406
27. Că bine au voit, şi datori le săracii dintre sfinţii de la
Ρμ Ιε-27 εὐδόκησαν γὰρ καὶ ὀφειλέται sunt lor; că de vreme ce întru Ierusalim .
αὐτῶν εἰσιν· εἰ γὰρ τοῖς cele duhovniceşti ale lor s-au Rom.15:27. Căci ei au binevoit şi
πνευματικοῖς αὐτῶν ἐκοινώνησαν împărtăşit neamurile, datori sunt datori faţă de ei. Căci
τὰ ἔθνη, ὀφείλουσι καὶ ἐν τοῖς sunt şi întru cele trupeşti a le dacă neamurile s-au împărtăşit
σαρκικοῖς λειτουργῆσαι αὐτοῖς. sluji lor. de cele duhovniceşti ale lor,
Ρμ Ιε-28 τοῦτο οὖν ἐπιτελέσας, καὶ 28. Aceasta dar săvârşind, şi datori sunt şi ei să le slujească
σφραγισάμενος αὐτοῖς τὸν καρπὸν pecetluind lor roada aceasta, în cele trupeşti.
τοῦτον, ἀπελεύσομαι δι᾿ ὑμῶν εἰς voi merge pe la voi în Rom.15:28. Săvârşind deci
τὴν Σπανίαν. Spania. aceasta şi încredinţându-le
Ρμ Ιε-29 οἶδα δὲ ὅτι ἐρχόμενος πρὸς 29. Şi ştiu că venind către voi, roada aceasta, voi trece pe la
ὑμᾶς ἐν πληρώματι εὐλογίας τοῦ întru plinirea binecuvântării voi, în Spania.
εὐαγγελίου τοῦ Χριστοῦ ἐλεύσομαι. evangheliei lui Hristos voi Rom.15:29. Şi ştiu că, venind la
veni. voi, voi veni cu deplinătatea
Ρμ Ιε-30 Παρακαλῶ δὲ ὑμᾶς, ἀδελφοί, 30. Dar vă rog pe voi, fraţilor, binecuvântării lui Hristos.
διὰ τοῦ Κυρίου ἡμῶν ᾿Ιησοῦ pentru Domnul nostru Iisus Rom.15:30. Dar vă îndemn,
Χριστοῦ καὶ διὰ τῆς ἀγάπης τοῦ Hristos şi pentru dragostea fraţilor, pentru Domnul nostru
Πνεύματος, συναγωνίσασθαί μοι ἐν Duhului, ca împreună cu Iisus Hristos şi pentru iubirea
ταῖς προσευχαῖς ὑπὲρ ἐμοῦ πρὸς mine să vă nevoiţi întru Duhului Sfânt, ca împreună cu
τὸν Θεόν, rugăciuni pentru mine către mine să luptaţi în rugăciuni
Dumnezeu, către Dumnezeu pentru mine,
Ρμ Ιε-31 ἵνα ῥυσθῶ ἀπὸ τῶν 31. Că să mă izbăvesc de cei Rom.15:31. Ca să scap de
ἀπειθούντων ἐν τῇ ᾿Ιουδαίᾳ καὶ ἵνα neascultători în Iudeea şi ca necredincioşii din Iudeea şi ca
ἡ διακονία μου ἡ εἰς ῾Ιερουσαλὴμ să fie slujba mea în Ierusalim ajutorul meu la Ierusalim să
εὐπρόσδεκτος γένηται τοῖς ἁγίοις, bine primită sfinţilor, fie bine primit de către sfinţi,
Ρμ Ιε-32 ἵνα ἐν χαρᾷ ἔλθω πρὸς ὑμᾶς 32. Ca cu bucurie să viu la voi, Rom.15:32. Ca să vin la voi cu
διὰ θελήματος Θεοῦ καί prin voia lui Dumnezeu, şi să bucurie prin voia lui Dumnezeu
συναναπαύσωμαι ὑμῖν. mă odihnesc împreună cu şi să-mi găsesc liniştea
voi. împreună cu voi.
Ρμ Ιε-33 ὁ δὲ Θεὸς τῆς εἰρήνης μετὰ 33. Iar Dumnezeul păcii cu voi Rom.15:33. Iar Dumnezeul păcii
πάντων ὑμῶν· ἀμήν. cu toţi, Amin. să fie cu voi cu toţi. Amin!

Ρμ Ιστ-1 Συνίστημι δὲ ὑμῖν Φοίβην τὴν 1. Şi încredinţez vouă pe Fivi Rom.16:1. Şi vă încredinţez pe
ἀδελφὴν ἡμῶν, οὖσαν διάκονον τῆς sora noastră, care este Febe, sora noastră, care este
ἐκκλησίας τῆς ἐν Κεγχρεαῖς, slujitoare Bisericii din diaconiţă a Bisericii din
Kenhrees, Chenhrea,
Ρμ Ιστ-2 ἵνα αὐτὴν προσδέξησθε ἐν 2. Ca să o trimiţi pe ea întru Rom.16:2. Ca s-o primiţi în
Κυρίῳ ἀξίως τῶν ἁγίων καὶ Domnul după vrednicia Domnul, cu vrednicia cuvenită
παραστῆτε αὐτῇ ἐν ᾧ ἂν ὑμῶν sfinţilor, şi să-i fiţi ajutători sfinţilor şi să-i fiţi de ajutor la
χρῄζῃ πράγματι· καὶ γὰρ αὕτη ei întru tot lucrul orice ar orice ar avea nevoie de
προστάτις πολλῶν ἐγεννήθη καὶ pofti de la voi; că şi aceasta ajutorul vostru. Căci şi ea a
αὐτοῦ ἐμοῦ. ajutătoare a fost multora, şi ajutat pe mulţi şi pe mine
mie însumi. însumi.
Ρμ Ιστ-3 ᾿Ασπάσασθε Πρίσκιλλαν καὶ 3. Spuneţi închinăciune Priskilei Rom.16:3. Îmbrăţişaţi pe Priscila
᾿Ακύλαν τοὺς συνεργοὺς μου ἐν şi lui Akila celor împreună şi Acvila, împreună-lucrători
Χριστῷ ᾿Ιησοῦ cu mine lucrători întru cu mine în Hristos Iisus,
Ρμ Ιστ-4 οἵτινες ὑπὲρ τῆς ψυχῆς μου Hristos Iisus,
τὸν ἑαυτῶν τράχηλον ὑπέθηκαν, οἷς 4. Care pentru sufletul meu Rom.16:4. Care şi-au pus
οὐκ ἐγὼ μόνος εὐχαριστῶ, ἀλλὰ grumazii lor şi-au supus, grumazul lor pentru viaţa mea
καὶ πᾶσαι αἱ ἐκκλησίαι τῶν ἐθνῶν, cărora nu numai eu singur şi cărora nu numai eu le
καὶ τὴν κατ᾿ οἶκον αὐτῶν mulţămesc, ci şi toate mulţumesc, ci şi toate Bisericile
ἐκκλησίαν. bisericile neamurilor; dintre neamuri,
5. Şi Bisericii celei din casa lor. Rom.16:5. Şi Biserica din casa
Ρμ Ιστ-5 ἀσπάσασθε ᾿Επαίνετον τὸν Spuneţi închinăciune lui lor. Îmbrăţişaţi pe Epenet,
ἀγαπητόν μου, ὅς ἐστιν ἀπαρχὴ τῆς Epenet iubitului meu, care iubitul meu, care este pârga
᾿Αχαΐας εἰς Χριστόν. este pârga Ahaiei întru Asiei, în Hristos.
407
Hristos.
Ρμ Ιστ-6 ἀσπάσασθε Μαριάμ, ἥτις 6. Spuneţi închinăciune Rom.16:6. Îmbrăţişaţi pe Maria
πολλὰ ἐκοπίασεν εἰς ἡμᾶς, Mariamei, care mult s-a care s-a ostenit mult pentru
ostenit pentru noi. voi.
Ρμ Ιστ-7 ἀσπάσασθε ᾿Ανδρόνικον καὶ 7. Spuneţi închinăciune lui Rom.16:7. Îmbrăţişaţi pe Andronic
᾿Ιουνίαν τοὺς συγγενεῖς μου καὶ Andronic şi Iuniei, rudelor şi pe Iunias, cei de un neam cu
συναιχμαλώτους μου, οἵτινές εἰσιν mele şi soţilor mei în robie, mine şi împreună închişi cu
ἐπίσημοι ἐν τοῖς ἀποστόλοις, οἳ καὶ care sunt vestiţi între mine, care sunt vestiţi între
πρὸ ἐμοῦ γεγόνασιν ἐν Χριστῷ. Apostoli, care şi mai înainte apostoli şi care înaintea mea
de mine au fost întru Hristos. au fost în Hristos.
Ρμ Ιστ-8 ἀσπάσασθε ᾿Αμπλίαν τὸν 8. Spuneţi închinăciune lui Rom.16:8. Îmbrăţişaţi pe Ampliat,
ἀγαπητόν μου ἐν Κυρίῳ. Amplie, iubitului meu în iubitul meu în Domnul.
Domnul.
Ρμ Ιστ-9 ἀσπάσασθε Οὐρβανὸν τὸν 9. Spuneţi închinăciune lui Rom.16:9. Îmbrăţişaţi pe Urban,
συνεργὸν ἡμῶν ἐν Χριστῷ καὶ Urvan, celui împreună cu noi împreună-lucrător cu mine în
Στάχυν τὸν ἀγαπητόν μου. lucrător întru Hristos, şi lui Hristos, şi pe Stahis, iubitul
Stahie iubitului meu. meu.
Ρμ Ιστ-10 ἀσπάσασθε ᾿Απελλῆν τὸν 10. Spuneţi închinăciune lui Rom.16:10. Îmbrăţişaţi pe Apelles,
δόκιμον ἐν Χριστῷ. ἀσπάσασθε Apelli celui ales întru cel încercat în Hristos.
τοὺς ἐκ τῶν ᾿Αριστοβούλου. Hristos. Spuneţi închinăciune Îmbrăţişaţi pe cei ce sunt din
celor ce sunt din ai lui casa lui Aristobul.
Aristovul.
Ρμ Ιστ-11 ἀσπάσασθε ῾Ηρῳδίωνα τὸν 11. Spuneţi închinăciune lui Rom.16:11. Îmbrăţişaţi pe Irodion,
συγγενῆ μου. ἀσπάσασθε τοὺς ἐκ Irodion rudei mele. Spuneţi cel de un neam cu mine.
τῶν Ναρκίσσου τοὺς ὄντας ἐν închinăciune celor ce sunt Îmbrăţişaţi pe cei din casa lui
Κυρίῳ. din ai lui Narkis, care sunt Narcis, care sunt în Domnul.
întru Domnul.
Ρμ Ιστ-12 ἀσπάσασθε Τρύφαιναν καὶ 12. Spuneţi închinăciune Trifenei Rom.16:12. Îmbrăţişaţi pe Trifena
Τρυφῶσαν τὰς κοπιώσας ἐν Κυρίῳ. şi Trifosei, care s-au ostenit şi pe Trifosa, care s-au ostenit
ἀσπάσασθε Περσίδα τὴν ἀγαπητήν, întru Domnul. Spuneţi în Domnul. Îmbrăţişaţi pe
ἥτις πολλὰ ἐκοπίασεν ἐν Κυρίῳ. închinăciune Persidei iubitei, iubita Persida, care mult s-a
care mult s-a ostenit întru ostenit în Domnul.
Ρμ Ιστ-13 ἀσπάσασθε ῾Ροῦφον τὸν Domnul.
ἐκλεκτὸν ἐν Κυρίῳ καὶ τὴν μητέρα 13. Spuneţi închinăciune lui Ruf Rom.16:13. Îmbrăţişaţi pe Ruf, cel
αὐτοῦ καὶ ἐμοῦ. celui ales întru Domnul, şi ales întru Domnul, şi pe mama
mumei lui şi a mele. lui, care este şi a mea.
Ρμ Ιστ-14 ἀσπάσασθε ᾿Ασύγκριτον, 14. Spuneţi închinăciune lui Rom.16:14. Îmbrăţişaţi pe
Φλέγοντα, ῾Ερμᾶν, Πατρόβαν, Asincrit, lui Flegon, lui Asincrit, pe Flegon, pe Hermes,
῾Ερμῆν καὶ τοὺς σὺν αὐτοῖς Erman, lui Patrova, lui pe Patrova, pe Hermas şi pe
ἀδελφούς. Ermin şi fraţilor celor ce fraţii care sunt împreună cu ei.
sunt împreună cu ei.
Ρμ Ιστ-15 ἀσπάσασθε Φιλόλογον καὶ 15. Spuneţi închinăciune lui Rom.16:15. Îmbrăţişaţi pe Filolog
᾿Ιουλίαν, Νηρέα καὶ τὴν ἀδελφὴν Filolog şi Iuliei, lui Nireu şi şi pe Iulia, pe Nereu şi pe sora
αὐτοῦ, καὶ ᾿Ολυμπᾶν καὶ τοὺς σὺν surorii lui, şi lui Olimpan şi lui, pe Olimpian şi pe toţi sfinţii
αὐτοῖς πάντας ἁγίους. tuturor sfinţilor celor care sunt împreună cu ei.
împreună cu ei. Rom.16:16. Îmbrăţişaţi-vă unii pe
Ρμ Ιστ-16 ἀσπάσασθε ἀλλήλους ἐν 16. Închinaţi-vă unul altuia cu alţii cu sărutare sfântă. Vă
φιλήμαι ἁγίῳ. ἀσπάζονται ὑμᾶς αἱ sărutare sfântă. Închină-se îmbrăţişează pe voi toate
ἐκκλησίαι τοῦ Χριστοῦ. vouă bisericile lui Hristos. Bisericile lui Hristos.
Ρμ Ιστ-17 Παρακαλῶ δὲ ὑμᾶς, 17. Şi vă rog pe voi, fraţilor, să Rom.16:17. Şi vă îndemn, fraţilor,
ἀδελφοί, σκοπεῖν τοὺς τὰς vă păziţi de cei ce fac să vă păziţi de cei ce fac
διχοστασίας καὶ τὰ σκάνδαλα παρὰ împerecheri şi sminteli dezbinări şi sminteli împotriva
τὴν διδαχὴν ἣν ὑμεῖς ἐμάθετε împrotiva învăţăturii care voi învăţăturii pe care aţi primit-o.
ποιοῦντας, καὶ ἐκκλίνατε ἀπ᾿ v-ați învăţat, şi vă feriţi de ei. Depărtaţi-vă de ei.
αὐτῶν· 18. Că unii ca aceia Domnului Rom.16:18. Căci unii ca aceştia
Ρμ Ιστ-18 οἱ γὰρ τοιοῦτοι τῷ Κυρίῳ nostru Iisus Hristos nu nu slujesc Domnului nostru
ἡμῶν ᾿Ιησοῦ Χριστῷ οὐ slujesc, ci pântecelui lor; şi Iisus Hristos, ci pântecelui lor,
408
δουλεύουσιν, ἀλλὰ τῇ ἑαυτῶν prin cuvinte bune şi prin şi prin vorbele lor frumoase şi
κοιλίᾳ, καὶ διὰ τῆς χρηστολογίας cuvântare de bine, înșeală măgulitoare, înşeală inimile
καὶ εὐλογίας ἐξαπατῶσι τὰς inimile celor proşti. celor fără de răutate.
καρδίας τῶν ἀκάκων· 19. Că ascultarea voastră la toţi Rom.16:19. Căci ascultarea
Ρμ Ιστ-19 ἡ γὰρ ὑμῶν ὑπακοὴ εἰς a ajuns. Şi mă bucur drept voastră este cunoscută de toţi.
πάντας ἀφίκετο. χαίρω οὖν τὸ ἐφ᾿ aceea de voi, şi voiesc să fiţi Mă bucur deci de voi şi voiesc
ὑμῖν· θέλω δὲ ὑμᾶς σοφοὺς μέν înţelepţi spre bine, şi proşti să fiţi înţelepţi spre bine şi
εἶναι εἰς τὸ ἀγαθόν, ἀκεραίους δὲ spre rău. nevinovaţi la rău.
εἰς τὸ κακόν. 20. Iar Dumnezeul păcii să Rom.16:20. Iar Dumnezeul păcii
Ρμ Ιστ-20 ὁ δὲ Θεὸς τῆς εἰρήνης zdrobească pe satana sub va zdrobi repede sub picioarele
συντρίψει τὸν σατανᾶν ὑπὸ τοὺς picioarele voastre curând. voastre pe satana. Harul
πόδας ὑμῶν ἐν τάχει. ῾Η χάρις τοῦ Harul Domnului nostru Iisus Domnului nostru Iisus Hristos
Κυρίου ἡμῶν ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ μεθ᾿ Hristos cu voi. cu voi!
ὑμῶν. 21. Închină-se vouă Timotei cel Rom.16:21. Vă îmbrăţişează
Ρμ Ιστ-21 ᾿Ασπάζονται ὑμᾶς Τιμόθεος împreună cu mine lucrător şi Timotei, cel împreună-lucrător
ὁ συνεργός μου, καὶ Λούκιος καὶ Lukie şi Iason şi Sosipatru, cu mine, şi Luciu şi Iason şi
᾿Ιάσων καὶ Σωσίπατρος οἱ rudele mele. Sosipatru, cei de un neam cu
συγγενεῖς μου. mine,
Ρμ Ιστ-22 ἀσπάζομαι ὑμᾶς ἐγὼ Τέρτιος 22. Închinu-mă vouă şi eu, Rom.16:22. Vă îmbrăţişez în
ὁ γράψας τὴν ἐπιστολὴν ἐν Κυρίῳ. Tertie, cel ce am scris cartea Domnul eu, Tertius, care am
întru Domnul. scris epistola.
Ρμ Ιστ-23 ἀσπάζεται ὑμᾶς Γάῑος ὁ 23. Închină-se vouă Gaie, gazda Rom.16:23. Vă îmbrăţişează
ξένος μου καὶ τῆς ἐκκλησίας ὅλης. mea şi a toată adunarea. Gaius, gazda mea şi a toată
ἀσπάζεται ὑμᾶς ῎Εραστος ὁ Închină-se vouă Erast Biserica. Vă îmbrăţişează
οἰκονόμος τῆς πόλεως καὶ dregătorul cetăţii, şi Cuart Erast, vistiernicul cetăţii, şi
Κούαρτος ὁ ἀδελφός. fratele. fratele Cvartus.
Ρμ Ιστ-24 ῾Η χάρις τοῦ Κυρίου ἡμῶν 24. Harul Domului nostru Iisus Rom.16:24. Harul Domnului
᾿Ιησοῦ Χριστοῦ μετὰ πάντων Hristos cu voi cu toţi, Amin. nostru Iisus Hristos să fie cu
ὑμῶν· ἀμήν. voi cu toţi. Amin!
409
EPISTOLIA SFÂNTULUI ÎNTÂIA CORINTENI
ΠΡΟΣ ΚΟΡΙΝΘΙΟΥΣ Α' APOSTOL PAVEL EPISTOLA SFÂNTULUI
ÎNTÂIA CĂTRE CORINTENI APOSTOL PAVEL

Α Κρ Α-1 Παῦλος, κλητὸς ἀπόστολος 1. Pavel chemat apostol al lui I.Cor.1:1. Pavel, chemat apostol
᾿Ιησοῦ Χριστοῦ διὰ θελήματος Iisus Hristos prin voia lui al lui Hristos, prin voia lui
Θεοῦ, καὶ Σωσθένης ὁ ἀδελφός, Dumnezeu, şi Sosthen fratele, Dumnezeu, şi fratele Sostene,
2. Bisericii lui Dumnezeu care I.Cor.1:2. Bisericii lui Dumnezeu
Α Κρ Α-2 τῇ ἐκκλησίᾳ τοῦ Θεοῦ τῇ este în Corint, celor sfinţiţi care este în Corint, celor
οὔσῃ ἐν Κορίνθῳ, ἡγιασμένοις ἐν întru Hristos Iisus, celor sfinţiţi în Iisus Hristos, celor
Χριστῷ ᾿Ιησοῦ, κλητοῖς ἁγίοις σὺν chemaţi sfinţi, împreună cu numiţi sfinţi, împreună cu toţi
πᾶσι τοῖς ἐπικαλουμένοις τὸ ὄνομα toţi cei ce cheamă numele cei ce cheamă numele
τοῦ Κυρίου ἡμῶν ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ Domnului nostru Iisus Domnului nostru Iisus Hristos
ἐν παντὶ τόπῳ αὐτῶν τε καὶ ἡμῶν· Hristos în tot locul, şi al lor în tot locul, şi al lor şi al
şi al nostru: nostru:
Α Κρ Α-3 χάρις ὑμῖν καὶ εἰρήνη ἀπὸ 3. Har vouă şi pace de la I.Cor.1:3. Har vouă şi pace de la
Θεοῦ πατρὸς ἡμῶν καὶ Κυρίου Dumnezeu Tatăl nostru şi de Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de
᾿Ιησοῦ Χριστοῦ. la Domnul Iisus Hristos. la Domnul nostru Iisus
Hristos.
Α Κρ Α-4 Εὐχαριστῶ τῷ Θεῷ μου 4. Mulţămesc Dumnezeului meu I.Cor.1:4. Mulţumesc totdeauna
πάντοτε περὶ ὑμῶν ἐπί τῇ χάριτι τοῦ pururea pentru voi, pentru Dumnezeului meu pentru voi,
Θεοῦ τῇ δοθείσῃ ὑμῖν ἐν Χριστῷ harul lui Dumnezeu ce s-au pentru harul lui Dumnezeu, dat
᾿Ιησοῦ, dat vouă întru Iisus Hristos, vouă în Hristos Iisus.
Α Κρ Α-5 ὅτι ἐν παντὶ ἐπλουτίσθητε ἐν 5. Că întru toate v-ați îmbogăţit I.Cor.1:5. Căci întru El v-aţi
αὐτῷ, ἐν παντὶ λόγῳ καὶ πάσῃ întru dânsul, în tot cuvântul îmbogăţit deplin întru toate, în
γνώσει, şi în toată ştiinţa, tot cuvântul şi în toată
cunoştinţa;
Α Κρ Α-6 καθὼς τὸ μαρτύριον τοῦ 6. Precum mărturia lui Hristos I.Cor.1:6. Astfel mărturia lui
Χριστοῦ ἐβεβαιώθη ἐν ὑμῖν, s-a adeverit întru voi, Hristos s-a întărit în voi,
Α Κρ Α-7 ὥστε ὑμᾶς μὴ ὑστερεῖσθαι ἐν 7. Cât a nu fi lipsiţi voi nici într- I.Cor.1:7. Încât voi nu sunteţi
μηδενὶ χαρίσματι, ἀπεκδεχομένους un har, aşteptând lipsiţi de nici un dar, aşteptând
τὴν ἀποκάλυψιν τοῦ Κυρίου ἡμῶν descoperirea Domnului arătarea Domnului nostru Iisus
᾿Ιησοῦ Χριστοῦ nostru Iisus Hristos; Hristos,
Α Κρ Α-8 ὃς καὶ βεβαιώσει ὑμᾶς ἕως 8. Care va şi întări pe voi până I.Cor.1:8. Care vă va şi întări
τέλους ἀνεγκλήτους ἐν τῇ ἡμέρᾳ τοῦ la sfârşit nevinovaţi în ziua până la sfârşit, ca să fiţi
Κυρίου ἡμῶν ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ. Domnului nostru Iisus nevinovaţi în ziua Domnului
Hristos. nostru Iisus Hristos.
Α Κρ Α-9 πιστὸς ὁ Θεὸς δι᾿ οὗ 9. Credincios este Dumnezeu, I.Cor.1:9. Credincios este
ἐκλήθητε εἰς κοινωνίαν τοῦ υἱοῦ prin care v-ați chemat spre Dumnezeu, prin Care aţi fost
αὐτοῦ ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ τοῦ Κυρίου împărtăşirea Fiului său Iisus chemaţi la împărtăşirea cu Fiul
ἡμῶν. Hristos Domnului nostru. Său Iisus Hristos, Domnul
nostru.
Α Κρ Α-10 Παρακαλῶ δὲ ὑμᾶς, 10. Şi vă rog pe voi, fraţilor, I.Cor.1:10. Vă îndemn, fraţilor,
ἀδελφοί, διὰ τοῦ ὀνόματος τοῦ pentru numele Domnului pentru numele Domnului
Κυρίου ἡμῶν ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ, ἵνα nostru Iisus Hristos, ca toţi nostru Iisus Hristos, ca toţi să
τὸ αὐτὸ λέγητε πάντες, καὶ μὴ ᾖ ἐν să grăiţi aceeaşi, şi să nu fie vorbiţi la fel şi să nu fie
ὑμῖν σχίσματα, ἦτε δὲ între voi împerecheri, ci să dezbinări între voi; ci să fiţi cu
κατηρτισμένοι ἐν τῷ αὐτῷ νοῒ καὶ fiţi întemeiaţi într-un gând şi totul uniţi în acelaşi cuget şi în
ἐν τῇ αὐτῇ γνώμῃ. în aceeași înţelegere. aceeaşi înţelegere.
Α Κρ Α-11 ἐδηλώθη γάρ μοι περὶ 11. Pentru că mi s-a arătat mie I.Cor.1:11. Căci, fraţii mei, despre
ὑμῶν, ἀδελφοί μου, ὑπὸ τῶν pentru voi, fraţii mei, de la voi, prin cei din casa lui Hloe
Χλόης, ὅτι ἔριδες ἐν ὑμῖν εἰσι. cei ce sunt ai Hloii, că priciri mi-a venit ştire că la voi sunt
între voi sunt. certuri;
Α Κρ Α-12 λέγω δὲ τοῦτο, ὅτι ἕκαστος 12. Şi zic aceasta, că fiecare din I.Cor.1:12. Şi spun aceasta, că
ὑμῶν λέγει· ἐγὼ μέν εἰμι Παύλου, voi zice: Eu sunt al lui Pavel, fiecare dintre voi zice: Eu sunt
ἐγὼ δὲ ᾿Απολλώ, ἐγὼ δὲ Κηφᾶ, ἐγὼ iar eu al lui Apollo, iar eu al al lui Pavel, iar eu sunt al lui
410
δὲ Χριστοῦ. lui Kifa, iar eu al lui Hristos. Apollo, iar eu sunt al lui Chefa,
iar eu sunt al lui Hristos!
13. Au doară s-au împărţit I.Cor.1:13. Oare s-a împărţit
Α Κρ Α-13 μεμέρισται ὁ Χριστός; μὴ Hristos? Au Pavel s-a Hristos? Nu cumva s-a
Παῦλος ἐσταυρώθη ὑπὲρ ὑμῶν; ἢ răstignit pentru voi? Sau răstignit Pavel pentru voi? Sau
εἰς τὸ ὄνομα Παύλου ἐβαπτίσθητε; întru numele lui Pavel v-ați fost-aţi botezaţi în numele lui
botezat? Pavel?
Α Κρ Α-14 εὐχαριστῶ τῷ Θεῷ ὅτι 14. Mulţămesc lui Dumnezeu că I.Cor.1:14. Mulţumesc lui
οὐδένα ὑμῶν ἐβάπτισα εἰ μὴ nici pe unul din voi nu am Dumnezeu că pe nici unul din
Κρίσπον καὶ Γάῑον, botezat, fără numai pe Crisp voi n-am botezat, decât pe
şi pe Gaie, Crispus şi pe Gaius,
Α Κρ Α-15 ἵνα μή τις εἴπῃ ὅτι εἰς τὸ 15. Ca să nu zică cineva că întru I.Cor.1:15. Ca să nu zică cineva
ἐμὸν ὄνομα ἐβάπτισα. numele meu am botezat. că aţi fost botezaţi în numele
meu.
Α Κρ Α-16 ἐβάπτισα δὲ καὶ τὸν 16. Botezat-am şi casa lui I.Cor.1:16. Am botezat şi casa lui
Στεφανᾶ οἶκον· λοιπὸν οὐκ οἶδα εἴ Stefana, iar mai mult nu ştiu Ştefana; afară de aceştia nu
τινα ἄλλον ἐβάπτισα. să fi botezat pe altcineva. ştiu să mai fi botezat pe
altcineva.
Α Κρ Α-17 οὐ γὰρ ἀπέστειλέ με 17. Că nu m-a trimis pe mine I.Cor.1:17. Căci Hristos nu m-a
Χριστὸς βαπτίζειν, ἀλλ᾿ Hristos să botez, ci să trimis ca să botez, ci să
εὐαγγελίζεσθαι, οὐκ ἐν σοφίᾳ binevestesc, nu întru binevestesc, dar nu cu
λόγου, ἵνα μὴ κενωθῇ ὁ σταυρὸς înţelepciunea cuvântului, ca înţelepciunea cuvântului, ca să
τοῦ Χριστοῦ. să nu se facă înzadarnică nu rămână zadarnică crucea
Crucea lui Hristos. lui Hristos.
Α Κρ Α-18 ῾Ο λόγος γὰρ ὁ τοῦ σταυροῦ 18. Pentru că cuvântul Crucii I.Cor.1:18. Căci cuvântul Crucii,
τοῖς μὲν ἀπολλυμένοις μωρία ἐστί, celor peritori nebunie este, pentru cei ce pier , este
τοῖς δὲ σῳζομένοις ἡμῖν δύναμις dar nouă celor ce ne nebunie; iar pentru noi, cei ce
Θεοῦ ἐστι. mântuim, puterea lui ne mântuim, este puterea lui
Dumnezeu este. Dumnezeu.
Α Κρ Α-19 γέγραπται γάρ· ἀπολῶ τὴν 19. Că scris este: Pierde-voi I.Cor.1:19. Căci scris este:
σοφίαν τῶν σοφῶν, καὶ τὴν σύνεσιν înţelepciunea înţelepţilor şi "Pierde-voi înţelepciunea
τῶν συνετῶν ἀθετήσω. ştiinţa celor ştiutori o voi înţelepţilor şi ştiinţa celor
lepăda. învăţaţi voi nimici-o".
Α Κρ Α-20 ποῦ σοφός; ποῦ 20. Unde este înţeleptul? Unde I.Cor.1:20. Unde este înţeleptul?
γραμματεύς; ποῦ συζητητὴς τοῦ este cărturarul? Unde este Unde e cărturarul? Unde e
αἰῶνος τούτου; οὐχὶ ἐμώρανεν ὁ întrebătorul veacului cercetătorul acestui veac? Au
Θεός την σοφίαν τοῦ κόσμου acestuia? Au nu a făcut n-a dovedit Dumnezeu nebună
τούτου; nebună Dumnezeu înţelepciunea lumii acesteia?
înţelepciunea lumii acesteia? I.Cor.1:21. Căci de vreme ce întru
Α Κρ Α-21 ἐπειδὴ γὰρ ἐν τῇ σοφίᾳ τοῦ 21. Că de vreme ce întru înţelepciunea lui Dumnezeu
Θεοῦ οὐκ ἔγνω ὁ κόσμος διὰ τῆς înţelepciunea lui Dumnezeu lumea n-a cunoscut prin
σοφίας τὸν Θεόν, εὐδόκησεν ὁ nu a cunoscut lumea prin înţelepciune pe Dumnezeu, a
Θεὸς διὰ τῆς μωρίας τοῦ înţelepciune pe Dumnezeu, binevoit Dumnezeu să
κηρύγματος σῶσαι τοὺς bine au voit Dumnezeu prin mântuiască pe cei ce cred prin
πιστεύοντας. nebunia propoveduirii a nebunia propovăduirii.
Α Κρ Α-22 ἐπειδὴ καὶ ᾿Ιουδαῖοι mântui pe cei ce cred; I.Cor.1:22. Fiindcă şi iudeii cer
σημεῖον αἰτοῦσι καὶ ῞Ελληνες 22. Pentru că şi Iudeii semn cer semne, iar elinii caută
σοφίαν ζητοῦσιν, şi Ellinii înţelepciune caută, înţelepciune,
Α Κρ Α-23 ἡμεῖς δὲ κηρύσσομεν 23. Dar noi propovăduim pe I.Cor.1:23. Însă noi propovăduim
Χριστὸν ἐσταυρωμένον, ᾿Ιουδαίοις Hristos cel răstignit, Iudeilor pe Hristos cel răstignit: pentru
μὲν σκάνδαλον, ῞Ελλησι δὲ μωρίαν, sminteală, iar Ellinilor iudei, sminteală; pentru
nebunie; neamuri, nebunie.
Α Κρ Α-24 αὐτοῖς δὲ τοῖς κλητοῖς, 24. Însă celor chemaţi, Iudeilor I.Cor.1:24. Dar pentru cei
᾿Ιουδαίοις τε καὶ ῞Ελλησι, Χριστὸν şi Ellinilor, pe Hristos chemaţi, şi iudei şi elini: pe
Θεοῦ δύναμιν καὶ Θεοῦ σοφίαν· puterea lui Dumnezeu şi Hristos, puterea lui Dumnezeu
înţelepciunea lui Dumnezeu. şi înţelepciunea lui Dumnezeu.
Α Κρ Α-25 ὅτι τὸ μωρὸν τοῦ Θεοῦ 25. Că ce este nebun al lui I.Cor.1:25. Pentru că fapta lui
411
σοφώτερον τῶν ἀνθρώπων ἐστί, Dumnezeu, mai înţelept Dumnezeu, socotită de către
καὶ τὸ ἀσθενὲς τοῦ Θεοῦ decât oamenii este, şi ce este oameni nebunie, este mai
ἰσχυρότερον τῶν ἀνθρώπων ἐστί. slab al lui Dumnezeu, mai înţeleaptă decât înţelepciunea
tare decât oamenii este. lor şi ceea ce se pare ca
slăbiciune a lui Dumnezeu, mai
Α Κρ Α-26 Βλέπετε γὰρ τὴν κλῆσιν 26. Că vedeţi chemarea voastră, puternică decât tăria
ὑμῶν, ἀδελφοί, ὅτι οὐ πολλοὶ σοφοὶ fraţilor, că nu sunt mulţi oamenilor.
κατὰ σάρκα, οὐ πολλοὶ δυνατοί, οὐ înţelepţi după trup, nu sunt I.Cor.1:26. Căci, priviţi chemarea
πολλοὶ εὐγενεῖς mulţi puternici, nu sunt mulţi voastră, fraţilor, că nu mulţi
de bun neam; sunt înţelepţi după trup, nu
mulţi sunt puternici, nu mulţi
Α Κρ Α-27 ἀλλὰ τὰ μωρὰ τοῦ κόσμου 27. Ci cele nebune ale lumii au sunt de bun neam;
ἐξελέξατο ὁ Θεὸς ἵνα τοὺς σοφοὺς ales Dumnezeu, ca pe cei I.Cor.1:27. Ci Dumnezeu Şi-a ales
καταισχύνῃ, καὶ τὰ ἀσθενῆ τοῦ înţelepţi să ruşineze, şi cele pe cele nebune ale lumii, ca să
κόσμου ἐξελέξατο ὁ Θεὸς ἵνα slabe ale lumii au ales ruşineze pe cei înţelepţi;
καταισχύνῃ τὰ ἰσχυρά, Dumnezeu, ca să ruşineze pe Dumnezeu Şi-a ales pe cele
cele tari; slabe ale lumii, ca să le
ruşineze pe cele tari;
Α Κρ Α-28 καὶ τὰ ἀγενῆ τοῦ κόσμου 28. Şi cele de neam prost ale I.Cor.1:28. Dumnezeu Şi-a ales pe
καὶ τὰ ἐξουθενημένα ἐξελέξατο ὁ lumii şi nebăgate în seamă cele de neam jos ale lumii, pe
Θεός, καὶ τὰ μὴ ὄντα, ἵνα τὰ ὄντα au ales Dumnezeu, şi cele ce cele nebăgate în seamă, pe cele
καταργήσῃ, nu sunt, ca pe cele ce sunt să ce nu sunt, ca să nimicească pe
strice, cele ce sunt,
Α Κρ Α-29 ὅπως μὴ καυχήσηται πᾶσα 29. Ca să nu se laude tot trupul I.Cor.1:29. Ca nici un trup să nu
σὰρξ ἐνώπιον τοῦ Θεοῦ. înaintea lui. se laude înaintea lui
Dumnezeu.
Α Κρ Α-30 ἐξ αὐτοῦ δὲ ὑμεῖς ἐστε ἐν 30. Şi dintru dânsul voi sunteți I.Cor.1:30. Din El, dar, sunteţi voi
Χριστῷ ᾿Ιησοῦ, ὃς ἐγενήθη ἡμῖν întru Hristos Iisus, care s-au în Hristos Iisus, Care pentru
σοφία ἀπὸ Θεοῦ, δικαιοσύνη τε καὶ făcut nouă înţelepciune de la noi S-a făcut înţelepciune de la
ἁγιασμὸς καὶ ἀπολύτρωσις, Dumnezeu, şi dreptate şi Dumnezeu şi dreptate şi sfinţire
sfinţire şi izbăvire, şi răscumpărare,
Α Κρ Α-31 ἵνα, καθὼς γέγραπται, ὁ 31. Ca precum este scris: Cel ce I.Cor.1:31. Pentru ca, după cum
καυχώμενος ἐν Κυρίῳ καυχάσθω. se laudă, întru Domnul să se este scris: "Cel ce se laudă în
laude. Domnul să se laude".

Α Κρ Β-1 Κἀγὼ ἐλθὼν πρὸς ὑμᾶς, 1. Şi eu venind la voi, fraţilor, I.Cor.2:1. Şi eu, fraţilor, când am
ἀδελφοί, ἦλθον οὐ καθ᾿ ὑπεροχὴν venit-am nu întru înălţarea venit la voi şi v-am vestit taina
λόγου ἢ σοφίας καταγγέλλων ὑμῖν cuvântului şi a înţelepciunii, lui Dumnezeu, n-am venit ca
τὸ μαρτύριον τοῦ Θεοῦ. vestind vouă mărturia lui iscusit cuvântător sau ca
Dumnezeu. înţelept.
Α Κρ Β-2 οὐ γὰρ ἔκρινα τοῦ εἰδέναι τι 2. Că nu am judecat a şti ceva I.Cor.2:2. Căci am judecat să nu
ἐν ὑμῖν εἰ μὴ ᾿Ιησοῦν Χριστόν, καὶ întru voi, fără numai pe Iisus ştiu între voi altceva, decât pe
τοῦτον ἐσταυρωμένον. Hristos, şi pe acesta Iisus Hristos, şi pe Acesta
răstignit. răstignit.
Α Κρ Β-3 καὶ ἐγὼ ἐν ἀσθενείᾳ καὶ ἐν 3. Şi eu întru slăbiciune şi întru I.Cor.2:3. Şi eu întru slăbiciune şi
φόβω καὶ ἐν τρόμῳ πολλῷ frică şi întru cutremur mare cu frică şi cu cutremur mare
ἐγενόμην πρὸς ὑμᾶς, am fost la voi, am fost la voi.
4. Şi cuvântul meu şi I.Cor.2:4. Iar cuvântul meu şi
Α Κρ Β-4 καὶ ὁ λόγος μου καὶ τὸ propoveduirea mea nu era propovăduirea mea nu stăteau
κήρυγμά μου οὐκ ἐν πειθοῖς întru cuvinte îndemnătoare în cuvinte de înduplecare ale
ἀνθρωπίνης σοφίας λόγοις, ἀλλ᾿ ἐν ale înţelepciunii omeneşti, ci înţelepciunii omeneşti, ci în
ἀποδείξει Πνεύματος καὶ întru arătarea Duhului şi a adeverirea Duhului şi a
δυνάμεως, puterii, puterii,
5. Ca credinţa voastră să nu fie I.Cor.2:5. Pentru ca credinţa
Α Κρ Β-5 ἵνα ἡ πίστις ὑμῶν μὴ ᾖ ἐν întru înţelepciunea voastră să nu fie în
σοφίᾳ ἀνθρώπων, ἀλλ᾿ ἐν δυνάμει oamenilor, ci întru puterea înţelepciunea oamenilor, ci în
412
Θεοῦ. lui Dumnezeu. puterea lui Dumnezeu.
6. Dară înţelepciune grăim întru I.Cor.2:6. Şi înţelepciunea o
Α Κρ Β-6 Σοφίαν δὲ λαλοῦμεν ἐν τοῖς cei desăvârşit, însă propovăduim la cei desăvârşiţi,
τελείοις, σοφίαν δὲ οὐ τοῦ αἰῶνος înţelepciune nu a veacului dar nu înţelepciunea acestui
τούτου, οὐδὲ τῶν ἀρχόντων τοῦ acestuia, nici a domnilor veac, nici a stăpânitorilor
αἰῶνος τούτου τῶν veacului acestuia, care sunt acestui veac, care sunt
καταργουμένων· pieritori; pieritori,
7. Ci grăim înţelepciunea lui I.Cor.2:7. Ci propovăduim
Α Κρ Β-7 ἀλλὰ λαλοῦμεν σοφίαν Θεοῦ Dumnezeu întru taină, cea înţelepciunea de taină a lui
ἐν μυστηρίῳ, τὴν ἀποκεκρυμμένην, ascunsă, care o au rânduit Dumnezeu, ascunsă, pe care
ἣν προώρισεν ὁ Θεὸς πρὸ τῶν Dumnezeu mai înainte de Dumnezeu a rânduit-o mai
αἰώνων εἰς δόξαν ἡμῶν, veci spre slava noastră, înainte de veci, spre slava
noastră,
Α Κρ Β-8 ἣν οὐδεὶς τῶν ἀρχόντων τοῦ 8. Care nimenea din domnii I.Cor.2:8. Pe care nici unul dintre
αἰῶνος τούτου ἔγνωκεν· εἰ γὰρ veacului acestuia o a stăpânitorii acestui veac n-a
ἔγνωσαν, οὐκ ἂν τὸν Κύριον τῆς cunoscut; că de o ar fi cunoscut-o, căci, dacă ar fi
δόξης ἐσταύρωσαν· cunoscut, nu ar fi răstignit pe cunoscut-o, n-ar fi răstignit pe
Domnul slavei. Domnul slavei;
Α Κρ Β-9 ἀλλὰ καθὼς γέγραπται, ἃ 9. Ci precum este scris: Cele ce I.Cor.2:9. Ci precum este scris:
ὀφθαλμὸς οὐκ οἶδε καὶ οὖς οὐκ ochiul nu a văzut, nici "Cele ce ochiul n-a văzut şi
ἤκουσε καὶ ἐπὶ καρδίαν ἀνθρώπουν urechea a auzit, nici la inima urechea n-a auzit, şi la inima
οὐκ ἀνέβη, ἃ ἠτοίμασεν ὁ Θεὸς omului s-au suit, acestea au omului nu s-au suit, pe acestea
τοῖς ἀγαπῶσιν αὐτόν. gătit Dumnezeu celor ce le-a gătit Dumnezeu celor ce-L
iubesc pe dânsul. iubesc pe El".
Α Κρ Β-10 ἡμῖν δὲ ὁ Θεὸς ἀπεκάλυψε 10. Dară nouă ne-au descoperit I.Cor.2:10. Iar nouă ni le-a
διὰ τοῦ Πνεύματος αὐτοῦ· τὸ γὰρ Dumnezeu prin Duhul său; descoperit Dumnezeu prin
Πνεῦμα πάντα ἐρευνᾷ, καὶ τὰ βάθη că Duhul toate le cearcă, şi Duhul Său, fiindcă Duhul toate
τοῦ Θεοῦ. adâncurile lui Dumnezeu. le cercetează, chiar şi
adâncurile lui Dumnezeu.
Α Κρ Β-11 τίς γὰρ οἶδεν ἀνθρώπων τὰ 11. Că cine ştie din oameni ale I.Cor.2:11. Căci cine dintre
τοῦ ἀνθρώπου εἰ μὴ τὸ πνεῦμα τοῦ omului, fără numai duhul oameni ştie ale omului, decât
ἀνθρώπου τὸ ἐν αὐτῷ; οὕτω καὶ τὰ omului care este într-însul? duhul omului, care este în el?
τοῦ Θεοῦ οὐδεὶς οἶδε εἰ μὴ τὸ Aşa şi ale lui Dumnezeu Aşa şi cele ale lui Dumnezeu,
Πνεῦμα τοῦ Θεοῦ. nimenea le ştie, fără numai nimeni nu le-a cunoscut, decât
Duhul lui Dumnezeu. Duhul lui Dumnezeu.
Α Κρ Β-12 ἡμεῖς δὲ οὖ τὸ πνεῦμα τοῦ 12. Însă noi nu am luat duhul I.Cor.2:12. Iar noi n-am primit
κόσμου ἐλάβομεν, ἀλλὰ τὸ Πνεῦμα lumii, ci duhul cel din duhul lumii, ci Duhul cel de la
τὸ ἐκ τοῦ Θεοῦ, ἵνα εἰδῶμεν τὰ ἀπὸ Dumnezeu, ca să ştim cele ce Dumnezeu, ca să cunoaştem
τοῦ Θεοῦ χαρισθέντα ἡμῖν· sunt de la Dumnezeu dăruite cele dăruite nouă de
nouă; Dumnezeu;
Α Κρ Β-13 ἃ καὶ λαλοῦμεν οὐκ ἐν 13. Care şi grăim, nu întru I.Cor.2:13. Pe care le şi grăim,
διδακτοῖς ἀνθρωπίνης σοφίας cuvinte învăţate ale dar nu în cuvinte învăţate din
λόγοις, ἀλλ᾿ ἐν διδακτοῖς înţelepciunii omeneşti, ci înţelepciunea omenească, ci în
Πνεύματος ῾Αγίου, πνευματικοῖς întru cele învăţate ale cuvinte învăţate de la Duhul
πνευματικὰ συγκρίνοντες. Duhului Sfânt, cele Sfânt, lămurind lucruri
duhovniceşti cu cele duhovniceşti oamenilor
duhovniceşti asemănându-le. duhovniceşti.
Α Κρ Β-14 ψυχικὸς δὲ ἄνθρωπος οὐ 14. Însă omul cel sufletesc nu I.Cor.2:14. Omul firesc nu
δέχεται τὰ τοῦ Πνεύματος τοῦ primește cele ce sunt ale primeşte cele ale Duhului lui
Θεοῦ· μωρία γὰρ αὐτῷ ἐστι, καὶ οὐ Duhului lui Dumnezeu; că Dumnezeu, căci pentru el sunt
δύναται γνῶναι, ὅτι πνευματικῶς nebunie sunt lui şi nu le nebunie şi nu poate să le
ἀνακρίνεται. poate înţelege, căci înţeleagă, fiindcă ele se judecă
duhovniceşte se judecă. duhovniceşte.
Α Κρ Β-15 ὁ δὲ πνευματικὸς ἀνακρίνει 15. Dar cel duhovnicesc le I.Cor.2:15. Dar omul duhovnicesc
μὲν πάντοι, αὐτὸς δὲ ὑπ᾿ οὐδενὸς judecă toate, dară el de toate le judecă, pe el însă nu-l
ἀνακρίνεται. nimeni nu se judecă. judecă nimeni;
Α Κρ Β-16 τίς γὰρ ἔγνω νοῦν Κυρίου, 16. Că cine a cunoscut gândul I.Cor.2:16. Căci "Cine a cunoscut
413
ὃς συμβιβάσει αὐτόν; ἡμεῖς δὲ νοῦν Domnului, ca să-l înveţe pe gândul Domnului, ca să-L
Χριστοῦ ἔχομεν. el? Dară noi avem mintea lui înveţe pe El?" Noi însă avem
Hristos. gândul lui Hristos.

Α Κρ Γ-1 Καὶ ἐγώ, ἀδελφοί, οὐκ 1. Şi eu, fraţilor, nu am putut I.Cor.3:1. Şi eu, fraţilor, n-am
ἠδυνήθην ὑμῖν λαλῆσαι ὡς grăi vouă ca celor putut să vă vorbesc ca unor
πνευματικοῖς, ἀλλ᾿ ὡς σαρκικοῖς, duhovniceşti, ci ca celor oameni duhovniceşti, ci ca
ὡς νηπίοις ἐν Χριστῷ. trupeşti, ca unor prunci întru unora trupeşti, ca unor prunci
Hristos. în Hristos.
Α Κρ Γ-2 γάλα ὑμᾶς ἐπότισα καὶ οὐ 2. Cu lapte pe voi am hrănit, iar I.Cor.3:2. Cu lapte v-am hrănit, nu
βρῶμα· οὔπω γὰρ ἠδύνασθε. ἀλλ᾿ nu cu bucate; că încă nu cu bucate, căci încă nu puteaţi
οὔτε ἔτι νῦν δύνασθε· ἔτι γὰρ puteţi; ci încă nici acum nu mânca şi încă nici acum nu
σαρκικοί ἐστε. puteţi, puteţi,
Α Κρ Γ-3 ὅπου γὰρ ἐν ὑμῖν ζῆλος καὶ 3. Că încă trupeşti sunteți; căci I.Cor.3:3. Fiindcă sunteţi tot
ἔρις καὶ διχοστασίαι, οὐχὶ σαρκικοί când este întru voi râvnă şi trupeşti. Câtă vreme este între
ἐστε καὶ κατὰ ἄνθρωπον prigonire şi împerecheri, au voi pizmă şi ceartă şi dezbinări,
περιπατεῖτε; nu sunteți trupeşti, şi au nu nu sunteţi, oare, trupeşti şi nu
după om umblaţi? după firea omenească
Α Κρ Γ-4 ὅταν γὰρ λέγῃ τις, ἐγὼ μέν 4. Căci când zice cineva: Eu umblaţi?
εἰμι Παύλου, ἕτερος δέ, ἐγὼ sunt al lui Pavel, şi altul: Eu I.Cor.3:4. Căci, când zice unul: Eu
᾿Απολλώ, οὐχὶ σαρκικοί ἐστε; sunt al lui Apollo, au nu sunt al lui Pavel, iar altul: Eu
sunteți trupeşti? sunt al lui Apollo, au nu sunteţi
Α Κρ Γ-5 Τίς οὖν ἐστι Παῦλος, τίς δὲ 5. Cine dar este Pavel, şi cine oameni trupeşti?
᾿Απολλὼς ἀλλ᾿ ἢ διάκονοι δι᾿ ὧν este Apollo, fără numai I.Cor.3:5. Dar ce este Apollo? Şi
ἐπιστεύσατε, καὶ ἑκάστῳ ὡς ὁ slujitori prin care aţi crezut, ce este Pavel? Slujitori prin
Κύριος ἔδωκεν; fiecăruia precum Domnul i- care aţi crezut voi şi după cum
au dat? i-a dat Domnul fiecăruia.
Α Κρ Γ-6 ἐγὼ ἐφύτευσα, ᾿Απολλὼς 6. Eu am sădit, Apollo a udat, I.Cor.3:6. Eu am sădit, Apollo a
ἐπότισεν, ἀλλ᾿ ὁ Θεὸς ηὔξανεν· dar Dumnezeu au făcut udat, dar Dumnezeu a făcut să
creşterea; crească.
Α Κρ Γ-7 ὥστε οὔτε ὁ φυτεύων ἐστί τι 7. Pentru aceea nici cel ce I.Cor.3:7. Astfel nici cel ce sădeşte
οὔτε ὁ ποτίζων, ἀλλ᾿ ὁ αὐξάνων sădeşte este ceva, nici cel ce nu e ceva, nici cel ce udă, ci
Θεός. udă, ci Dumnezeu cel ce dă numai Dumnezeu care face să
creşterea. crească.
Α Κρ Γ-8 ὁ φυτεύων δὲ καὶ ὁ ποτίζων 8. Iar cel ce sădeşte şi cel ce udă I.Cor.3:8. Cel care sădeşte şi cel
ἕν εἰσιν· ἕκαστος δὲ τὸν ἴδιον una sunt, şi fiecare va lua care udă sunt una şi fiecare îşi
μισθὸν λήψεται κατὰ τὸν ἴδιον plata sa după osteneala sa; va lua plata după osteneala sa.
κόπον. 9. Pentru că ai lui Dumnezeu I.Cor.3:9. Căci noi împreună-
Α Κρ Γ-9 Θεοῦ γάρ ἐσμεν συνεργοί· împreună-lucrători suntem, a lucrători cu Dumnezeu suntem;
Θεοῦ γεώργιον, Θεοῦ οἰκοδομή lui Dumnezeu arătură, a lui voi sunteţi ogorul lui
ἐστε. Dumnezeu zidire sunteți. Dumnezeu, zidirea lui
Α Κρ Γ-10 Κατὰ τὴν χάριν τοῦ Θεοῦ 10. După harul lui Dumnezeu Dumnezeu.
τὴν δοθεῖσάν μοι ὡς σοφὸς care este dat mie, ca un I.Cor.3:10. După harul lui
ἀρχιτέκτων θεμέλιον τέθεικα, înţelept maimare-meşter Dumnezeu, cel dat mie, eu, ca
ἄλλος δὲ ἐποικοδομεῖ· ἕκαστος δὲ temelie am pus, dar altul un înţelept meşter, am pus
βλεπέτω πῶς ἐποικοδομεῖ· zideşte. Însă fiecare să temelia; iar altul zideşte. Dar
socotească cum zideşte. fiecare să ia seama cum
Α Κρ Γ-11 θεμέλιον γὰρ ἄλλον οὐδεὶς 11. Că altă temelie nimenea zideşte;
δύναται θεῖναι παρὰ τὸν κείμενον, poate să puie, afară de ceea I.Cor.3:11. Căci nimeni nu poate
ὅς ἐστιν ᾿Ιησοῦς Χριστός. ce este pusă, care este Iisus pune altă temelie, decât cea
Hristos. pusă, care este Iisus Hristos.
Α Κρ Γ-12 εἰ δέ τις ἐποικοδομεῖ ἐπὶ τὸν 12. Iar de zideşte cineva pe I.Cor.3:12. Iar de zideşte cineva
θεμέλιον τοῦτον χρυσόν, ἄργυρον, această temelie aur, argint, pe această temelie: aur, argint,
λίθους τιμίους, ξύλα, χόρτον, pietre scumpe, lemne, fân, sau pietre scumpe, lemne, fân,
καλάμην, trestie, trestie.
Α Κρ Γ-13 ἑκάστου τὸ ἔργον φανερὸν 13. Al fieştecăruia lucru arătat I.Cor.3:13. Lucrul fiecăruia se va
414
γενήσεται· ἡ γὰρ ἡμέρα δηλώσει· va fi, că ziua îl va arăta, face cunoscut; îl va vădi ziua
ὅτι ἐν πυρὶ ἀποκαλύπτεται· καὶ pentru că cu foc se va (Domnului). Pentru că în foc se
ἑκάστου τὸ ἔργον ὁποῖόν ἐστι τὸ descoperi; şi al fieştecăruia descoperă, şi focul însuşi va
πῦρ δοκιμάσει. lucru în ce chip va fi, focul îl lămuri ce fel este lucrul
va lămuri. fiecăruia.
Α Κρ Γ-14 εἴ τινος τὸ ἔργον μενεῖ ὃ 14. Şi al căruia lucru va I.Cor.3:14. Dacă lucrul cuiva, pe
ἐπῳκοδόμησε, μισθὸν λήψεται· rămânea care a zidit, plată care l-a zidit, va rămâne, va
va lua; lua plată.
Α Κρ Γ-15 εἴ τινος τὸ ἔργον 15. Iar al căruia lucru va arde, I.Cor.3:15. Dacă lucrul cuiva se
κατακαήσεται, ζημιωθήσεται, αὐτὸς se va păgubi, dar el însuşi se va arde, el va fi păgubit; el însă
δὲ σωθήσεται, οὕτως δὲ ὡς διὰ va mântui, însă aşa ca prin se va mântui, dar aşa ca prin
πυρός. foc. foc.
Α Κρ Γ-16 Οὔκ οἴδατε ὅτι ναὸς Θεοῦ 16. Au nu ştiţi că sunteți casa lui I.Cor.3:16. Nu ştiţi, oare, că voi
ἐστε καὶ τὸ Πνεῦμα τοῦ Θεοῦ οἰκεῖ Dumnezeu, şi Duhul lui sunteţi templu al lui Dumnezeu
ἐν ὑμῖν; Dumnezeu locuiește întru şi că Duhul lui Dumnezeu
voi? locuieşte în voi?
Α Κρ Γ-17 εἴ τις τὸν ναὸν τοῦ Θεοῦ 17. De va strica cineva casa lui I.Cor.3:17. De va strica cineva
φθείρει, φθερεῖ τοῦτον ὁ Θεός· ὁ Dumnezeu, strica-l-va pe templul lui Dumnezeu, îl va
γὰρ ναὸς τοῦ Θεοῦ ἅγιός ἐστιν, acela Dumnezeu; căci casa strica Dumnezeu pe el, pentru
οἵτινές ἐστε ὑμεῖς. lui Dumnezeu sfântă este, că sfânt este templul lui
care sunteți voi. Dumnezeu, care sunteţi voi.
Α Κρ Γ-18 Μηδεὶς ἑαυτὸν ἐξαπατάτω· 18. Nimenea pe sine să se înşele. I.Cor.3:18. Nimeni să nu se
εἴ τις δοκεῖ σοφὸς εἶναι ἐν ὑμῖν ἐν De i se pare cuiva între voi amăgească. Dacă i se pare
τῷ αἰῶνι τούτῳ, μωρὸς γενέσθω, că este înţelept în veacul cuiva, între voi, că este înţelept
ἵνα γένηται σοφός. acesta, nebun să se facă, ca în veacul acesta, să se facă
să fie înţelept. nebun, ca să fie înţelept.
Α Κρ Γ-19 ἡ γὰρ σοφία τοῦ κόσμου 19. Pentru că înţelepciunea I.Cor.3:19. Căci înţelepciunea
τούτου μωρία παρὰ τῷ Θεῷ ἐστι. lumii acesteia nebunie este la lumii acesteia este nebunie
γέγραπται γάρ· ὁ δρασσόμενος τοὺς Dumnezeu. Că scris este: El înaintea lui Dumnezeu, pentru
σοφοὺς ἐν τῇ πανουργίᾳ αὐτῶν· prinde pe cei înţelepţi întru că scris este: "El prinde pe cei
priceperea lor. înţelepţi în viclenia lor".
Α Κρ Γ-20 καὶ πάλιν· Κύριος γινώσκει 20. Şi iarăşi: Domnul cunoaşte I.Cor.3:20. Şi iarăşi: "Domnul
τοὺς διαλογισμοὺς τῶν σοφῶν, ὅτι gândurile înţelepţilor că sunt cunoaşte gândurile înţelepţilor,
εἰσὶ μάταιοι. deşarte. că sunt deşarte".
Α Κρ Γ-21 ὥστε μηδεὶς καυχάσθω ἐν 21. Drept aceea, nimenea să se I.Cor.3:21. Aşa că nimeni să nu se
ἀνθρώποις· πάντα γὰρ ὑμῶν ἐστιν, laude întru oameni, că toate laude cu oameni. Căci toate
ale voastre sunt: sunt ale voastre:
Α Κρ Γ-22 εἴτε Παῦλος εἴτε ᾿Απολλὼς 22. Ori Pavel, ori Apollo, ori I.Cor.3:22. Fie Pavel, fie Apollo,
εἴτε Κηφᾶς εἴτε κόσμος εἴτε ζωὴ Kifa, ori lumea, ori viaţa, ori fie Chefa, fie lumea, fie viaţa,
εἴτε θάνατος εἴτε ἐνεστῶτα εἴτε moartea, ori acestea de fie moartea, fie cele de faţă, fie
μέλλοντα, πάντα ὑμῶν ἐστιν, acum, ori cele viitoare; toate cele viitoare, toate sunt ale
ale voastre sunt, voastre.
Α Κρ Γ-23 ὑμεῖς δὲ Χριστοῦ, Χριστὸς 23. Dară voi ai lui Hristos, iar I.Cor.3:23. Iar voi sunteţi ai lui
δὲ Θεοῦ Hristos al lui Dumnezeu. Hristos, iar Hristos al lui
Dumnezeu.

Α Κρ Δ-1 Οὕτως ἡμᾶς λογιζέσθω 1. Aşa pe noi să socotească omul I.Cor.4:1. Aşa să ne socotească pe
ἄνθρωπος, ὡς ὑπηρέτας Χριστοῦ ca pe nişte slugi ale lui noi fiecare om: ca slujitori ai
καὶ οἰκονόμους μυστηρίων Θεοῦ. Hristos şi ispravnici tainelor lui Hristos şi ca iconomi ai
lui Dumnezeu. tainelor lui Dumnezeu.
Α Κρ Δ-2 ὃ δὲ λοιπὸν ζητεῖται ἐν τοῖς 2. Iar ceea ce se caută mai mult I.Cor.4:2. Iar, la iconomi, mai
οἰκονόμοις, ἵνα πιστός τις εὑρεθῇ. la ispravnici este ca ales, se cere ca fiecare să fie
credincios să se afle cineva. aflat credincios.
Α Κρ Δ-3 ἐμοὶ δὲ εἰς ἐλάχιστόν ἐστιν 3. Dar mie prea puţin îmi este ca I.Cor.4:3. Dar mie prea puţin îmi
ἵνα ὑφ᾿ ὑμῶν ἀνακριθῶ ἢ ὑπὸ să mă judec de către voi, sau este că sunt judecat de voi sau
ἀνθρωπίνης ἡμέρας· ἀλλ᾿ οὐδὲ de ziua omenească; ci nici de vreo omenească judecată de
415
ἐμαυτὸν ἀνακρίνω· însumi pe mine judec. toată ziua; fiindcă nici eu nu
mă judec pe mine însumi.
4. Pentru că nimic pe mine nu I.Cor.4:4. Căci nu mă ştiu vinovat
Α Κρ Δ-4 οὐδὲν γὰρ ἐμαυτῷ σύνοιδα· mă ştiu vinovat; ci nu întru cu nimic, dar nu întru aceasta
ἀλλ᾿ οὐκ ἐν τούτῳ δεδικαίωμαι· ὁ aceasta m-am îndreptăţit; m-am îndreptat. Cel care mă
δὲ ἀνακρίνων με Κύριός ἐστιν. dar cela ce judecă pe mine judecă pe mine este Domnul.
Domnul este. I.Cor.4:5. De aceea, nu judecaţi
Α Κρ Δ-5 ὥστε μὴ πρὸ καιροῦ τι 5. Drept aceea mai înainte de ceva înainte de vreme, până ce
κρίνετε, ἕως ἂν ἔλθῃ ὁ Κύριος, ὃς vreme nimic judecaţi, până nu va veni Domnul, Care va
καὶ φωτίσει τὰ κρυπτὰ τοῦ σκότους ce va veni Domnul, care va şi lumina cele ascunse ale
καὶ φανερώσει τὰς βουλὰς τῶν lumina cele ascunse ale întunericului şi va vădi
καρδιῶν, καὶ τότε ὁ ἔπαινος întunerecului şi va arăta sfaturile inimilor. Şi atunci
γενήσεται ἑκάστῳ ἀπὸ τοῦ Θεοῦ. sfaturile inimilor; şi atunci fiecare va avea de la
lauda va fi fiecăruia de la Dumnezeu lauda.
Dumnezeu. I.Cor.4:6. Şi acestea, fraţilor, le-
Α Κρ Δ-6 Ταῦτα δέ, ἀδελφοί, 6. Şi acestea fraţilor le-am am zis ca despre mine şi despre
μετεσχημάτισα εἰς ἐμαυτὸν καὶ închipuit întru mine şi întru Apollo, dar ele sunt pentru voi,
᾿Απολλὼ δι᾿ ὑμᾶς, ἵνα ἐν ἡμῖν Apollo pentru voi, ca întru ca să învăţaţi din pilda noastră,
μάθητε τὸ μὴ ὑπὲρ ὃ γέγραπται. noi să vă învăţaţi ca nu mai să nu treceţi peste ce e scris, ca
φρονεῖν, ἵνα μὴ εἷς ὑπὲρ τοῦ ἑνὸς mult decât ce este scris să să nu vă făliţi unul cu altul
φυσιοῦσθε κατὰ τοῦ ἑτέρου. gândiţi, ca să nu vă mândriţi împotriva celuilalt.
unul pentru altul împrotiva I.Cor.4:7. Căci cine te deosebeşte
celuilalt. pe tine? Şi ce ai, pe care să nu-
Α Κρ Δ-7 τίς γάρ σε διακρίνει; τί δὲ 7. Că cine te alege pe tine? Şi ce l fi primit? Iar dacă l-ai primit,
ἔχεις ὃ οὐκ ἔλαβες; εἰ δὲ καὶ ai care nu ai luat? Iar dacă de ce te făleşti, ca şi cum nu l-
ἔλαβες, τί καυχᾶσαι ὡς μὴ λαβών; şi ai luat, ce te lauzi ca şi ai fi primit?
cum n’ai fi luat? I.Cor.4:8. Iată, sunteţi sătui; iată,
Α Κρ Δ-8 ἤδη κεκορεσμένοι ἐστέ, ἤδη 8. Iată sătuli sunteți, iată v-ați v-aţi îmbogăţit; fără de noi aţi
ἐπλουτήσατε, χωρὶς ἡμῶν îmbogăţit, fără de noi aţi domnit, şi, măcar nu aţi
ἐβασιλεύσατε· καὶ ὄφελόν γε împărăţit; şi o, de aţi domnit, ca şi noi să domnim
ἐβασιλεύσατε, ἵνα καὶ ἡμεῖς ὑμῖν împărăţi, ca şi noi împreună împreună cu voi.
συμβασιλεύσωμεν. cu voi să împărăţim. I.Cor.4:9. Căci mi se pare că
Α Κρ Δ-9 δοκῶ γὰρ ὅτι ὁ Θεὸς ἡμᾶς 9. Că mi se pare că Dumnezeu Dumnezeu, pe noi, apostolii,
τοὺς ἀποστόλους ἐσχάτους pe noi apostolii cei mai de ne-a arătat ca pe cei din urmă
ἀπέδειξεν, ὡς ἐπιθανατίους, ὅτι apoi ne-au arătat, ca pe nişte oameni, ca pe nişte osândiţi la
θέατρον ἐγενήθημεν τῷ κόσμῳ, καὶ rânduiţi spre moarte, pentru moarte, fiindcă ne-am făcut
ἀγγέλοις καὶ ἀνθρώποις. că priveală ne-am făcut lumii privelişte lumii şi îngerilor şi
şi îngerilor şi oamenilor. oamenilor.
10. Noi nebuni suntem pentru I.Cor.4:10. Noi suntem nebuni
Α Κρ Δ-10 ἡμεῖς μωροὶ διὰ Χριστόν, Hristos, dară voi înţelepţi pentru Hristos; voi însă
ὑμεῖς δὲ φρόνιμοι ἐν Χριστῷ· ἡμεῖς întru Hristos; noi slabi, dar înţelepţi întru Hristos. Noi
ἀσθενεῖς, ὑμεῖς δ᾿ ἰσχυροί· ὑμεῖς voi tari; voi slăviţi, dar noi suntem slabi; voi însă sunteţi
ἔνδοξοι, ἡμεῖς δὲ ἄτιμοι. necinstiţi. tari. Voi sunteţi întru slavă, iar
11. Până în ceasul de acum şi noi suntem întru necinste!
Α Κρ Δ-11 ἄχρι τῆς ἄρτι ὥρας καὶ flămânzim şi însetoşăm, şi I.Cor.4:11. Până în ceasul de
πεινῶμεν καὶ διψῶμεν καὶ suntem goli, şi pătimim, şi nu acum flămânzim şi însetăm;
γυμνητεύομεν καὶ κολαφιζόμεθα suntem aşezaţi, suntem goi şi suntem pălmuiţi
καὶ ἀστατοῦμεν 12. Şi ostenim lucrând cu şi pribegim,
Α Κρ Δ-12 καὶ κοπιῶμεν mâinile noastre; ocărâţi I.Cor.4:12. Şi ne ostenim, lucrând
ἐργαζόμενοιταῖς ἰδίαις χερσί· fiind, grăim de bine; izgoniţi cu mâinile noastre. Ocărâţi
λοιδορούμενοι εὐλογοῦμεν, fiind, răbdăm; fiind, binecuvântăm. Prigoniţi
διωκόμενοι ἀνεχόμεθα, fiind, răbdăm.
Α Κρ Δ-13 βλασφημούμενοι 13. Huliţi fiind, mângâiem; ca I.Cor.4:13. Huliţi fiind, ne rugăm.
παρακαλοῦμεν· ὡς περικαθάρματα nişte gunoiu ne-am făcut Am ajuns ca gunoiul lumii, ca
τοῦ κόσμου ἐγενήθημεν, πάντων lumii, tuturor lepădătură măturătura tuturor, până
περίψημα ἕως ἄρτι. suntem până acum. astăzi.
Α Κρ Δ-14 Οὐκ ἐντρέπων ὑμᾶς γράφω 14. Nu înfruntându-vă pe voi I.Cor.4:14. Nu ca să vă ruşinez vă
416
ταῦτα, ἀλλ᾿ ὡς τέκνα μου ἀγαπητὰ scriu acestea, ci ca pe nişte scriu acestea, ci ca să vă
νουθετῶ. fii ai mei iubiţi învăţându-vă. dojenesc, ca pe nişte copii ai
mei iubiţi.
Α Κρ Δ-15 ἐὰν γὰρ μυρίους 15. Că de aţi avea zece mii de I.Cor.4:15. Căci de aţi avea zeci
παιδαγωγοὺς ἔχητε ἐν Χριστῷ, ἀλλ᾿ dascăli întru Hristos, dar nu de mii de învăţători în Hristos,
οὐ πολλοὺς πατέρας· ἐν γὰρ mulţi părinţi, că întru Hristos totuşi nu aveţi mulţi părinţi.
Χριστῷ ᾿Ιησοῦ διὰ τοῦ εὐαγγελίου Iisus prin evanghelie eu v-am Căci eu v-am născut prin
ἐγὼ ὑμᾶς ἐγέννησα. născut pe voi. Evanghelie în Iisus Hristos.
16. Rogu-vă dar pe voi, fiţi mie I.Cor.4:16. Deci, vă rog, să-mi fiţi
Α Κρ Δ-16 παρακαλῶ οὖν ὑμᾶς, următori. mie următori, precum şi eu lui
μιμηταί μου γίνεσθε. Hristos.
17. Pentru aceasta am trimis la I.Cor.4:17. Pentru aceasta am
Α Κρ Δ-17 Διὰ τοῦτο ἔπεμψα ὑμῖν voi pe Timotei, care este al trimis la voi pe Timotei, care
Τιμόθεον, ὅς ἐστι τέκνον μου meu copil iubit şi credincios este fiul meu iubit şi credincios
ἀγαπητὸν καὶ πιστὸν ἐν Κυρίῳ, ὃς întru Domnul, care va aduce în Domnul. El vă va aduce
ὑμᾶς ἀναμνήσει τὰς ὁδούς μου τὰς vouă aminte căile mele cele aminte căile mele cele în
ἐν Χριστῷ. καθὼς πανταχοῦ ἐν ce sunt întru Hristos, precum Hristos Iisus, cum învăţ eu
πάσῃ ἐκκλησίᾳ διδάσκω. pretutindenea întru toată pretutindeni în toată Biserica.
biserica învăţ. I.Cor.4:18. Şi unii, crezând că n-
Α Κρ Δ-18 ῾Ως μὴ ἐρχομένου δέ μου 18. Că nevenind eu la voi, s-au am să mai vin la voi, s-au
πρὸς ὑμᾶς ἐφυσιώθησάν τινες· semeţit unii. semeţit.
Α Κρ Δ-19 ἐλεύσομαι δὲ ταχέως πρὸς 19. Ci voi veni curând la voi, de I.Cor.4:19. Dar eu voi veni la voi
ὑμᾶς ἐὰν ὁ Κύριος θελήσῃ, καὶ va vrea Domnul, şi voi degrabă - dacă Domnul va voi
γνώσομαι οὐ τὸν λόγον τῶν cunoaşte, nu cuvântul celor - şi voi cunoaşte nu cuvântul
πεφυσιωμένων, ἀλλὰ τὴν δύναμιν· ce s-au semeţit, ci puterea; celor ce s-au semeţit, ci puterea
lor.
Α Κρ Δ-20 οὐ γὰρ ἐν λόγῳ ἡ βασιλείᾳ 20. Că nu este în cuvânt I.Cor.4:20. Căci împărăţia lui
τοῦ Θεοῦ, ἀλλ᾿ ἐν δυνάμει. împărăţia lui Dumnezeu, ci Dumnezeu nu stă în cuvânt, ci
întru putere. în putere.
Α Κρ Δ-21 τί θέλετε; ἐν ῥάβδῳ ἔλθω 21. Ce voiţi? Cu toiag să viu I.Cor.4:21. Ce voiţi? Să vin la voi
πρὸς ὑμᾶς, ἢ ἐν ἀγάπῃ πνεύματί τε către voi, sau cu dragoste şi cu toiagul sau să vin cu
πρᾳότητος; cu duhul blândeţei? dragoste şi cu duhul blândeţii?

Α Κρ Ε-1 ῞Ολως ἀκούεται ἐν ὑμῖν 1. Cu adevărat se aude între voi I.Cor.5:1. Îndeobşte se aude că la
πορνεία, καὶ τοιαύτη πορνεία, ἥτις curvie, şi curvie ca aceea voi e desfrânare, şi o astfel de
οὐδὲ ἐν τοῖς ἔθνεσιν ὀνομάζεται, care nici între păgâni nu se desfrânare cum nici între
ὥστε γυναῖκά τινα τοῦ πατρὸς numeşte, ca să aibă cineva neamuri nu se pomeneşte, ca
ἔχειν. pe muierea tatălui său. unul să trăiască cu femeia
tatălui său.
Α Κρ Ε-2 καὶ ὑμεῖς πεφυσιωμένοι ἐστέ, 2. Şi voi v-ați semeţit, şi nu mai I.Cor.5:2. Iar voi v-aţi semeţit, în
καὶ οὐχὶ μᾶλλον ἐπενθήσατε, ἵνα bine aţi plâns, ca să se ridice loc mai degrabă să vă fi
ἐξαρθῇ ἐκ μέσου ὑμῶν ὁ τὸ ἔργον din mijlocul vostru cel ce a întristat, ca să fie scos din
τοῦτο ποιήσας! făcut fapta aceasta. mijlocul vostru cel ce a săvârşit
această faptă.
Α Κρ Ε-3 ἐγὼ μὲν γὰρ ὡς ἀπὼν τῷ 3. Eu dar nefiind la voi cu I.Cor.5:3. Ci eu, deşi departe cu
σώματι, παρὼν δὲ τῷ πνεύματι, ἤδη trupul, iar cu duhul fiind de trupul, însă de faţă cu duhul,
κέκρικα ὡς παρὼν τὸν οὕτω τοῦτο faţă acolo, iată am judecat am şi judecat, ca şi cum aş fi de
κατεργασάμενον, ca şi cum aş fi de faţă, pe cel faţă, pe cel ce a făcut una ca
ce a făcut aceasta aşa: aceasta:
Α Κρ Ε-4 ἐν τῷ ὀνόματι τοῦ Κυρίου 4. Întru numele Domnului nostru I.Cor.5:4. În numele Domnului
ἡμῶν ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ συναχθέντων Iisus Hristos adunându-vă nostru Iisus Hristos, adunându-
ὑμῶν καὶ τοῦ ἐμοῦ πνεύματος σὺν voi şi duhul meu, cu puterea vă voi şi duhul meu, cu puterea
τῇ δυνάμει τοῦ Κυρίου ἡμῶν ᾿Ιησοῦ Domnului nostru Iisus Domnului nostru Iisus Hristos,
Χριστοῦ Hristos,
Α Κρ Ε-5 παραδοῦναι τὸν τοιοῦτον τῷ 5. Să daţi pe unul ca acela I.Cor.5:5. Să daţi pe unul ca
σατανᾶ εἰς ὄλεθρον τῆς σαρκός, ἵνα satanei spre pierirea acesta satanei, spre pieirea
417
τὸ πνεῦμα σωθῇ ἐν τῇ ἡμέρᾳ τοῦ trupului, ca duhul să se trupului, ca duhul să se
Κυρίου ᾿Ιησοῦ. mântuiască în ziua Domnului mântuiască în ziua Domnului
Iisus. Iisus.
Α Κρ Ε-6 Οὐ καλὸν τὸ καύχημα ὑμῶν. 6. Nu este bună lauda voastră. I.Cor.5:6. Semeţia voastră nu e
οὐκ οἴδατε ὅτι μικρὰ ζύμη ὅλον τὸ Au nu ştiţi că puţin aluat bună. Oare nu ştiţi că puţin
φύραμα ζυμοῖ; toată frământătura dospeşte? aluat dospeşte toată
frământătura?
Α Κρ Ε-7 ἐκκαθάρατε οὖν τὴν παλαιὰν 7. Curăţiţi dar aluatul cel vechi, I.Cor.5:7. Curăţiţi aluatul cel
ζύμην, ἵνα ἦτε νέον φύραμα, καθώς ca să fiţi frământătură nouă, vechi, ca să fiţi frământătură
ἐστε ἄζυμοι. καὶ γὰρ τὸ πάσχα precum sunteți fără de aluat. nouă, precum şi sunteţi fără
ἡμῶν ὑπὲρ ἡμῶν ἐτύθη Χριστός· Că paştele noastre Hristos aluat; căci Paştile nostru
pentru noi s-au jertfit. Hristos S-a jertfit pentru noi.
Α Κρ Ε-8 ὥστε ἑορτάζωμεν μὴ ἐν ζύμῃ 8. Pentru aceea să prăznuim, nu I.Cor.5:8. De aceea să prăznuim
παλαιᾷ, μηδὲ ἐν ζύμῃ κακίας καί întru aluatul cel vechi, nici nu cu aluatul cel vechi, nici cu
πονηρίας, ἀλλ᾿ ἐν ἀζύμοις întru aluatul răutăţii şi al aluatul răutăţii şi al
εἰλικρινείας καὶ ἀληθείας. vicleşugului, ci întru azimele vicleşugului, ci cu azimele
curăţiei şi ale adevărului. curăţiei şi ale adevărului.
Α Κρ Ε-9 ῎Εγραψα ὑμῖν ἐν τῇ ἐπιστολῇ 9. Scris-am vouă în epistolie să I.Cor.5:9. V-am scris în epistolă
μὴ συναναμίγνυσθαι πόρνοις, nu vă amestecaţi cu curvarii; să nu vă amestecaţi cu
desfrânaţii;
10. Şi cu adevărat, nu cu I.Cor.5:10. Dar nu am spus,
Α Κρ Ε-10 καὶ οὐ πάντως τοῖς πόρνοις curvarii lumii acesteia, sau desigur, despre desfrânaţii
τοῦ κόσμου τούτου ἢ τοῖς cu lacomii, sau cu răpitorii, acestei lumi, sau despre
πλεονέκταις ἢ ἅρπαξιν ἢ sau cu slujitorii idolilor, că lacomi, sau despre răpitori, sau
εἰδωλολάτραις· ἐπεὶ ὀφείλετε ἄρα altmintrele ar fi trebuit să despre închinătorii la idoli,
ἐκ τοῦ κόσμου ἐξελθεῖν· ieşiţi din lumea aceasta. căci altfel ar trebui să ieşiţi
afară din lume.
Α Κρ Ε-11 νῦν δὲ ἔγραψα ὑμῖν μὴ 11. Dar acum am scris vouă să I.Cor.5:11. Dar eu v-am scris
συναναμίγνυσθαι ἐάν τις ἀδελφὸς nu vă amestecaţi dacă acum să nu vă amestecaţi cu
ὀνομαζόμενος ᾖ πόρνος ἢ vreunul, numindu-se frate, va vreunul, care, numindu-se
πλεονέκτης ἢ εἰδωλολάτρης ἢ fi curvar, sau lacom, sau frate, va fi desfrânat, sau
λοίδορος ἢ μέθυσος ἢ ἅρπαξ, τῷ slujitor idolilor, sau lacom, sau închinător la idoli,
τοιούτῳ μηδὲ συνεσθίειν ocărâtor, sau beţiv, sau sau ocărâtor, sau beţiv, sau
răpitor; cu unul ca acesta răpitor. Cu unul ca acesta nici
nici să mâncaţi. să nu şedeţi la masă.
Α Κρ Ε-12 τί γάρ μοι καὶ τοὺς ἔξω 12. Că ce îmi este mie a judeca I.Cor.5:12. Căci ce am eu ca să
κρίνειν; οὐχὶ τοὺς ἔσω ὑμεῖς pe cei din afară? Au nu pe judec şi pe cei din afară? Însă
κρίνετε; cei din lăuntru voi îi pe cei dinăuntru, oare, nu-i
judecaţi? judecaţi voi?
Α Κρ Ε-13 τοὺς δὲ ἔξω ὁ Θεὸς κρίνει. 13. Iar pe cei din afară Domnul I.Cor.5:13. Iar pe cei din afară îi
καὶ ἐξαρεῖτε τὸν πονηρὸν ἐξ ὑμῶν va judeca. Deci scoateţi va judeca Dumnezeu. Scoateţi
αὐτῶν. afară pe cel viclean dintre afară dintre voi pe cel rău.
voi înşivă.

Α Κρ Στ-1 Τολμᾷ τις ὑμῶν, πρᾶγμα 1. Au doară îndrăzneşte cineva I.Cor.6:1. Îndrăzneşte, oare,
ἔχων πρὸς τὸν ἕτερον, κρίνεσθαι din voi, având vreo pâră cineva dintre voi, având vreo
ἐπὶ τῶν ἀδίκων καὶ οὐχὶ ἐπί τῶν împrotiva altuia a se judeca pâră împotriva altuia, să se
ἁγίων; la cei nedrepţi şi nu la cei judece înaintea celor nedrepţi
sfinţi? şi nu înaintea celor sfinţi?
Α Κρ Στ-2 οὐκ οἴδατε ὅτι οἱ ἅγιοι τὸν 2. Au nu ştiţi că sfinţii vor să I.Cor.6:2. Au nu ştiţi că sfinţii vor
κόσμον κρινοῦσι; καὶ εἰ ἐν ὑμῖν judece lumea? Şi de se va judeca lumea? Şi dacă lumea
κρίνεται ὁ κόσμος, ἀνάξιοί ἐστε judeca lumea prin voi, este judecată de voi, oare
κριτηρίων ἐλαχίστων; nevrednici sunteți de judecăţi sunteţi voi nevrednici să
mai mici? judecaţi lucruri atât de mici?
Α Κρ Στ-3 οὐκ οἴδατε ὅτι ἀγγέλους 3. Au nu ştiţi că pe îngeri vom să I.Cor.6:3. Nu ştiţi, oare, că noi
κρινοῦμεν; μήτι γε βιωτικά; judecăm? Cu cât mai vârtos vom judeca pe îngeri? Cu cât
418
cele lumeşti? mai mult cele lumeşti?
Α Κρ Στ-4 βιωτικὰ μὲν οὖν κριτήρια 4. Deci de aveţi judecăţi lumeşti, I.Cor.6:4. Deci dacă aveţi judecăţi
ἐὰν ἔχητε, τοὺς ἐξουθενημένους ἐν pe cei nebăgaţi în seamă lumeşti, puneţi pe cei nebăgaţi
τῇ ἐκκλησίᾳ τούτους καθίζετε. întru adunare să-i puneţi să în seamă din Biserică, ca să vă
judece. judece.
Α Κρ Στ-5 πρὸς ἐντροπὴν ὑμῖν λέγω. 5. Şi aceasta ca să vă ruşinaţi zic I.Cor.6:5. O spun spre ruşinea
οὕτως οὐκ ἔνι ἐν ὑμῖν σοφὸς οὐδὲ vouă. Aşa, nu este între voi voastră. Nu este, oare, între voi
εἷς ὃς δυνήσεται διακρῖναι ἀνὰ înţelept nici unul, care să nici un om înţelept, care să
μέσον τοῦ ἀδελφοῦ αὐτοῦ, poată judeca între fratele poată judeca între frate şi
său? frate?
Α Κρ Στ-6 ἀλλὰ ἀδελφὸς μετὰ ἀδελφοῦ 6. Ci frate cu frate se judecă, şi I.Cor.6:6. Ci frate cu frate se
κρίνεται, καὶ τοῦτο ἐπὶ ἀπίστων; aceasta la necredincioşi. judecă, şi aceasta înaintea
Α Κρ Στ-7 ἤδη μὲν οὖν ὅλως ἥττημα 7. Deci dar cu adevărat păcat necredincioşilor?
ὑμῖν ἐστιν ὅτι κρίματα ἔχετε μεθ᾿ este vouă, căci judecăţi aveţi I.Cor.6:7. Negreşit, şi aceasta este
ἑαυτῶν. διατί οὐχὶ μᾶλλον între voi. Pentru ce mai bine o scădere pentru voi, că aveţi
ἀδικεῖσθε; διατί οὐχὶ μᾶλλον nu suferiţi strâmbătatea? judecăţi unii cu alţii. Pentru ce
ἀποστερεῖσθε; Pentru ce mai bine nu nu suferiţi mai bine
răbdaţi paguba? strâmbătatea? Pentru ce nu
Α Κρ Στ-8 ἀλλὰ ὑμεῖς ἀδικεῖτε καὶ 8. Ci voi înşivă faceţi răbdaţi mai bine paguba?
ἀποστερεῖτε, καὶ ταῦτα ἀδελφούς; strâmbătate, şi aduceţi I.Cor.6:8. Ci voi înşivă faceţi
pagubă, şi mai vârtos strâmbătate şi aduceţi pagubă,
fraţilor. şi aceasta, fraţilor!
Α Κρ Στ-9 ἢ οὐκ οἴδατε ὅτι ἄδικοι 9. Au nu ştiţi că nedrepţii I.Cor.6:9. Nu ştiţi, oare, că
βασιλείαν Θεοῦ οὐ împărăţia lui Dumnezeu nu o nedrepţii nu vor moşteni
κληρονομήσουσι; μὴ πλανᾶσθε· vor moşteni? Nu vă înşelaţi; împărăţia lui Dumnezeu? Nu
οὔτε πόρναι οὔτε εἰδωλολάτραι nici curvarii, nici slujitorii vă amăgiţi: Nici desfrânaţii,
οὔτε μοιχοὶ οὔτε μαλακοὶ οὔτε idolilor, nici preacurvarii, nici închinătorii la idoli, nici
ἀρσενοκοῖται nici malachii, nici adulterii, nici malahienii, nici
sodomnenii, sodomiţii,
Α Κρ Στ-10 οὔτε πλεονέκται οὔτε 10. Nici furii, nici lacomii, nici I.Cor.6:10. Nici furii, nici lacomii,
κλέπται οὔτε μέθυσοι, οὐ λοίδοροι, beţivii, nici ocărâtorii, nici nici beţivii, nici batjocoritorii,
οὐχ ἅρπαγες βασιλείαν Θεοῦ οὐ răpitorii, împărăţia lui nici răpitorii nu vor moşteni
κληρονομήσουσι. Dumnezeu nu o vor moşteni. împărăţia lui Dumnezeu.
11. Şi acestea unii aţi I.Cor.6:11. Şi aşa eraţi unii dintre
Α Κρ Στ-11 καὶ ταῦτά τινες ἦτε· ἀλλὰ fost; ci v-ați spălat, voi. Dar v-aţi spălat, dar v-aţi
ἀπελούσασθε, ἀλλὰ ἡγιάσθητε, ci v-ați sfinţit, ci v- sfinţit, dar v-aţi îndreptat în
ἀλλὰ ἐδικαιώθητε ἐν τῷ ὀνόματι ați îndreptăţit întru numele Domnului Iisus Hristos
τοῦ Κυρίου ᾿Ιησοῦ καὶ ἐν τῷ numele Domnului şi în Duhul Dumnezeului
Πνεύματι τοῦ Θεοῦ ἡμῶν. Iisus şi întru Duhul nostru.
Dumnezeului nostru. I.Cor.6:12. Toate îmi sunt
Α Κρ Στ-12 Πάντα μοι ἔξεστιν, ἀλλ᾿ οὐ 12. Toate îmi sunt slobode, dar îngăduite, dar nu toate îmi sunt
πάντα συμφέρει· πάντα μοι ἔξεστιν, nu toate îmi sunt de folos; de folos. Toate îmi sunt
ἀλλ᾿ οὐκ ἐγὼ ἐξουσιασθήσομαι ὑπό toate îmi sunt slobode, ci eu îngăduite, dar nu mă voi lăsa
τινος. nu voi să fiu biruit de ceva. biruit de ceva.
13. Bucatele pântecelui şi I.Cor.6:13. Bucatele sunt pentru
Α Κρ Στ-13 τὰ βρώματα τῇ κοιλίᾳ καὶ pântecele bucatelor; iar pântece şi pântecele pentru
ἡ κοιλία τοῖς βρώμασιν· ὁ δὲ Θεὸς Dumnezeu şi pe acela şi pe bucate şi Dumnezeu va nimici
καὶ ταύτην καὶ ταῦτα καταργήσει. acelea va strica. Iar trupul şi pe unul şi pe celelalte.
τὸ δὲ σῶμα οὐ τῇ πορνείᾳ, ἀλλὰ τῷ nu curviei, ci Domnului; şi Trupul însă nu e pentru
Κυρίῳ, καὶ ὁ Κύριος τῷ σώματι· Domnul trupului. desfrânare, ci pentru Domnul,
şi Domnul este pentru trup.
Α Κρ Στ-14 ὁ δὲ Θεὸς καὶ τὸν Κύριον 14. Iar Dumnezeu şi pe Domnul I.Cor.6:14. Iar Dumnezeu, Care a
ἤγειρε καὶ ἡμᾶς ἐξεγερεῖ διὰ τῆς l-au sculat, şi pe noi ne va înviat pe Domnul, ne va învia şi
δυνάμεως αὐτοῦ. scula cu puterea sa. pe noi prin puterea Sa.
15. Dar nu ştiţi că trupurile I.Cor.6:15. Au nu ştiţi că trupurile
Α Κρ Στ-15 οὐκ οἴδατε ὅτι τὰ σώματα voastre sunt mădularele lui voastre sunt mădularele lui
ὑμῶν μέλη Χριστοῦ ἐστιν; ἄρας οὖν Hristos? Deci dar pe Hristos? Luând deci
419
τὰ μέλη τοῦ Χριστοῦ ποιήσω mădularele lui Hristos le voi mădularele lui Hristos le voi
πόρνης μέλη; μὴ γένοιτο, face mădulare ale curvei? Să face mădularele unei
nu fie. desfrânate? Nicidecum!
I.Cor.6:16. Sau nu ştiţi că cel ce se
Α Κρ Στ-16 ἢ οὐκ οἴδατε ὅτι ὁ 16. Au nu ştiţi că cel ce se lipeşte alipeşte de desfrânate este un
κολλώμενος τῇ πόρνῃ ἓν σῶμά de curvă un trup este? Că singur trup cu ea? "Căci vor fi
ἐστιν; ἔσονται γάρ, φησίν, οἱ δύο vor fi, zice, amândoi un trup. - zice Scriptura - cei doi un
εἰς σάρκα μίαν· singur trup".
Α Κρ Στ-17 ὁ δὲ κολλώμενος τῷ 17. Iar cel ce se lipeşte de I.Cor.6:17. Iar cel ce se alipeşte
Κυρίῳ ἓν πνεῦμά ἐστι. Domnul, un duh este. de Domnul este un duh cu El.
Α Κρ Στ-18 φεύγετε τὴν πορνείαν. πᾶν 18. Fugiţi de curvie. Că tot I.Cor.6:18. Fugiţi de desfrânare!
ἁμάρτημα ὃ ἐὰν ποιήσῃ ἄνθρωπος păcatul care va face omul, Orice păcat pe care-l va
ἐκτὸς τοῦ σώματός ἐστιν, ὁ δὲ afară de trup este; dar cel ce săvârşi omul este în afară de
πορνεύων εἰς τὸ ἴδιον σῶμα curveşte, într’al său trup trup. Cine se dedă însă
ἁμαρτάνει. păcătuieşte. desfrânării păcătuieşte în
însuşi trupul său.
Α Κρ Στ-19 ἢ οὐκ οἴδατε ὅτι τὸ σῶμα 19. Au nu ştiţi că trupul vostru I.Cor.6:19. Sau nu ştiţi că trupul
ὑμῶν ναὸς τοῦ ἐν ὑμῖν ῾Αγίου este lăcaş Duhului Sfânt ce vostru este templu al Duhului
Πνεύματός ἐστιν, οὗ ἔχετε ἀπὸ locuiește întru voi, pe care Sfânt care este în voi, pe care-L
Θεοῦ, καὶ οὐκ ἐστὲ ἑαυτῶν; aveţi de la Dumnezeu, şi nu aveţi de la Dumnezeu şi că voi
sunteți ai voştri? nu sunteţi ai voştri?
Α Κρ Στ-20 ἠγοράσθητε γὰρ τιμῆς· 20. Că sunteți cumpăraţi cu preţ; I.Cor.6:20. Căci aţi fost cumpăraţi
δοξάσατε δὴ τὸν Θεὸν ἐν τῷ proslăviţi dar pe Dumnezeu cu preţ! Slăviţi, dar, pe
σώματι ὑμῶν καὶ ἐν τῶ πνεύματι în trupul vostru şi întru duhul Dumnezeu în trupul vostru şi în
ὑμῶν, ἅτινά ἐστι τοῦ Θεοῦ. vostru, care sunt ale lui duhul vostru, care sunt ale lui
Dumnezeu. Dumnezeu.

Α Κρ Ζ-1 Περὶ δὲ ὧν ἐγράψατέ μοι, 1. Iar pentru care mi-aţi scris, I.Cor.7:1. Cât despre cele ce mi-
καλὸν ἀνθρώπῳ γυναικὸς μὴ bine este omului de muiere aţi scris, bine este pentru om să
ἅπτεσθαι· să nu se atingă; nu se atingă de femeie.
Α Κρ Ζ-2 διὰ δὲ τὰς πορνείας ἕκαστος 2. Dar pentru curvie, fiecare să- I.Cor.7:2. Dar din cauza
τὴν ἑαυτοῦ γυναῖκα ἐχέτω, καὶ şi aibă femeia sa, şi fiecare desfrânării, fiecare să-şi aibă
ἑκάστη τὸν ἴδιον ἄνδρα ἐχέτω. femeie să-şi aibă bărbatul femeia sa şi fiecare femeie să-şi
său. aibă bărbatul său.
Α Κρ Ζ-3 τῇ γυναικὶ ὁ ἀνὴρ τὴν 3. Bărbatul datornica dragoste I.Cor.7:3. Bărbatul să-i dea femeii
ὀφειλομένην εὔνοιαν ἀποδιδότω, să dea femeii; aşijderea şi iubirea datorată, asemenea şi
ὁμοίως δὲ καὶ ἡ γυνὴ τῷ ἀνδρί. femeia bărbatului. femeia bărbatului.
Α Κρ Ζ-4 ἡ γυνὴ τοῦ ἰδίου σώματος 4. Femeia trupul său nu îşi I.Cor.7:4. Femeia nu este stăpână
οὐκ ἐξουσιάζει, ἀλλ᾿ ὁ ἀνήρ. stăpâneşte, ci bărbatul; pe trupul său, ci bărbatul;
ὁμοίως δὲ καὶ ὁ ἀνὴρ τοῦ ἰδίου aşijderea şi bărbatul trupul asemenea nici bărbatul nu este
σώματος οὐκ ἐξουσιάζει, ἀλλ᾿ ἡ său nu îşi stăpâneşte, ci stăpân pe trupul său, ci
γυνή. femeia. femeia.
5. Să nu opriţi datoria unul I.Cor.7:5. Să nu vă lipsiţi unul de
Α Κρ Ζ-5 μὴ ἀποστερεῖτε ἀλλήλους, εἰ altuia, fără numai din buna altul, decât cu bună învoială
μή τι ἂν ἐκ συμφώνου πρὸς καιρόν, voinţă, la o vreme, ca să vă pentru un timp, ca să vă
ἵνα σχολάζητε τῇ νηστείᾳ καὶ τῇ îndeletniciţi în post şi îndeletniciţi cu postul şi cu
προσευχῆ· καὶ πάλιν ἐπὶ τὸ αὐτὸ rugăciune; şi iarăşi vă rugăciunea, şi iarăşi să fiţi
συνέρχησθε, ἵνα μὴ πειράζῃ ὑμᾶς ὁ împreunaţi, ca să nu împreună, ca să nu vă
σατανᾶς διὰ τὴν ἀκρασίαν ὑμῶν. ispitească pe voi satana ispitească satana, din pricina
pentru neînfrânarea voastră. neînfrânării voastre.
Α Κρ Ζ-6 τοῦτο δὲ λέγω κατὰ 6. Şi aceasta o zic după sfat, iar I.Cor.7:6. Şi aceasta o spun ca un
συγγνώμην, οὐκ κατ᾿ ἐπιταγήν. nu după poruncă. sfat, nu ca o poruncă.
Α Κρ Ζ-7 θέλω γὰρ πάντας ἀνθρώπους 7. Că voiesc ca toţi oamenii să I.Cor.7:7. Eu voiesc ca toţi
εἶναι ὡς καὶ ἐμαυτόν· ἀλλ᾿ ἕκαστος fie precum şi eu; ci fiecare oamenii să fie cum sunt eu
ἴδιον χάρισμα ἔχει ἐκ Θεοῦ, ὃς μὲν are darul său de la însumi. Dar fiecare are de la
οὕτως, ὃς δὲ οὕτως. Dumnezeu, unul aşa, iar Dumnezeu darul lui: unul aşa,
420
altul într’alt chip. altul într-alt fel.
Α Κρ Ζ-8 Λέγω δὲ τοῖς ἀγάμοις καὶ 8. Dar zic celor necăsătoriţi şi I.Cor.7:8. Celor ce sunt
ταῖς χήραις, καλὸν αὐτοῖς ἐστιν văduvelor: bine este lor de necăsătoriţi şi văduvelor le
ἐὰν μείνωσιν ὡς κἀγώ. vor rămânea precum şi eu. spun: Bine este pentru ei să
rămână ca şi mine.
Α Κρ Ζ-9 εἰ δὲ οὐκ ἐγκρατεύονται, 9. Iar de nu se vor putea ţinea, I.Cor.7:9. Dacă însă nu pot să se
γαμησάτωσαν· κρεῖσσον γάρ ἐστι să se căsătorească, că mai înfrâneze, să se căsătorească.
γαμῆσαι ἢ πυροῦσθαι. bine este să se căsătorească Fiindcă mai bine este să se
decât să ardă. căsătorească, decât să ardă.
Α Κρ Ζ-10 τοῖς δὲ γεγαμηκόσι 10. Iar celor căsătoriţi le I.Cor.7:10. Iar celor ce sunt
παραγγέλλω, οὐκ ἐγώ, ἀλλ᾿ ὁ poruncesc, nu eu, ci Domnul: căsătoriţi, le poruncesc, nu eu,
Κύριος, γυναῖκα ἀπὸ ἀνδρὸς μὴ femeia de bărbat să nu se ci Domnul: Femeia să nu se
χωρισθῆναι· desparţă. despartă de bărbat!
Α Κρ Ζ-11 ἐὰν δὲ καὶ χωρισθῇ, μενέτω 11. Iar de se va despărţi, să nu I.Cor.7:11. Iar dacă s-a despărţit,
ἄγαμος ἢ τῷ ἀνδρί καταλλαγήτω· se mărite, sau să se împace să rămână nemăritată, sau să
καὶ ἄνδρα γυναῖκα μὴ ἀφιέναι. cu bărbatul său; şi bărbatul se împace cu bărbatul său; tot
pe femeie să nu o lase. aşa bărbatul să nu-şi lase
Α Κρ Ζ-12 τοῖς δὲ λοιποῖς ἐγὼ λέγω, 12. Iar celorlalţi eu zic, nu femeia.
οὐχ ὁ Κύριος· εἴ τις ἀδελφὸς Domnul; de are vreun frate I.Cor.7:12. Celorlalţi le grăiesc
γυναῖκα ἔχει ἄπιστον, καὶ αὐτὴ femeia necredincioasă, şi ea eu, nu Domnul: Dacă un frate
συνευδοκεῖ οἰκεῖν μετ᾿ αὐτοῦ, μὴ va voi să vieţuiască cu el, să are o femeie necredincioasă, şi
ἀφιέτω αὐτήν· nu o lase pe ea. ea voieşte să vieţuiască cu el,
13. Şi femeia de are bărbat să nu o lase.
Α Κρ Ζ-13 καὶ γυνὴ εἴ τις ἔχει ἄνδρα necredincios, şi acela va voi I.Cor.7:13. Şi o femeie, dacă are
ἄπιστον, καὶ αὐτὸς συνευδοκεῖ să vieţuiască cu dânsa, să bărbat necredincios, şi el
οἰκεῖν μετ᾿ αὐτῆς, μὴ ἀφιέτω αὐτόν. nu-l lase pe el. binevoieşte să locuiască cu ea,
14. Pentru că se sfinţeşte să nu-şi lase bărbatul.
Α Κρ Ζ-14 ἡγίασται γὰρ ὁ ἀνὴρ ὁ bărbatul necredincios prin I.Cor.7:14. Căci bărbatul
ἄπιστος ἐν τῇ γυναικί, καὶ ἡγίασται femeia credincioasă, şi se necredincios se sfinţeşte prin
ἡ γυνὴ ἡ ἄπιστος ἐν τῷ ἀνδρί· ἐπεὶ sfinţeşte femeia femeia credincioasă şi femeia
ἄρα τὰ τέκνα ὑμῶν ἀκάθαρτά ἐστι, necredincioasă prin bărbatul necredincioasă se sfinţeşte prin
νῦν δὲ ἄγιά ἐστιν. credincios; că într’alt chip bărbatul credincios.
feciorii voştri necuraţi ar fi, Altminterea, copiii voştri ar fi
dar acum sfinţi sunt. necuraţi, dar acum ei sunt
sfinţi.
Α Κρ Ζ-15 εἰ δὲ ὁ ἄπιστος χωρίζεται, 15. Iar de se desparte cel I.Cor.7:15. Dacă însă cel
χωριζέσθω. οὐ δεδούλωται ὁ necredincios, desparţă-se. necredincios se desparte, să se
ἀδελφὸς ἢ ἡ ἀδελφὴ ἐν τοῖς Că nu este robit fratele sau despartă. În astfel de
τοιούτοις. ἐν δὲ εἰρήνῃ κέκληκεν sora într’unele ca acestea; împrejurare, fratele sau sora
ἡμᾶς ὁ Θεός. că spre pace au chemat pe nu sunt legaţi; căci Dumnezeu
noi Dumnezeu. ne-a chemat spre pace.
Α Κρ Ζ-16 τί γὰρ οἶδας, γύναι, εἰ τὸν 16. Că ce ştii, femeie, de-ţi vei I.Cor.7:16. Căci, ce ştii tu, femeie,
ἄνδρα σώσεις; ἢ τί οἶδας, ἄνερ, εἰ mântui bărbatul? Sau ce ştii, dacă îţi vei mântui bărbatul?
τὴν γυναῖκα σώσεις; bărbate, de-ţi vei mântui Sau ce ştii tu, bărbate, dacă îţi
femeia? vei mântui femeia?
Α Κρ Ζ-17 εἰ μὴ ἑκάστῳ ὡς ἐμέρισεν ὁ 17. Însă fiecăruia precum i-au I.Cor.7:17. Numai că, aşa cum a
Θεός, ἕκαστον ὡς κέκληκεν ὁ împărţit Dumnezeu, şi dat Domnul fiecăruia, aşa cum
Κύριος, οὕτω περιπατείτω. καὶ fiecare precum l-au chemat l-a chemat Dumnezeu pe
οὕτως ἐν ταῖς ἐκκλησίαις πάσαις Domnul, aşa să umble. Şi aşa fiecare, astfel să umble. Şi aşa
διατάσσομαι. întru toate bisericile rânduiesc în toate Bisericile.
rânduiesc.
Α Κρ Ζ-18 περιτετμημένος τις ἐκλήθη; 18. De este cineva chemat fiind I.Cor.7:.18. A fost cineva chemat,
μὴ ἐπισπάσθω. ἐν ἀκροβυστίᾳ τις tăiat împrejur, să nu fiind tăiat împrejur? Să nu se
ἐκλήθη; μὴ περιτεμνέσθω. poftească netăiere împrejur. ascundă. A fost cineva chemat
Întru netăiere împrejur în netăiere împrejur? Să nu se
cineva s-a chemat? Să nu se taie împrejur.
taie împrejur.
421
Α Κρ Ζ-19 ἡ περιτομὴ οὐδέν ἐστι, καὶ ἡ 19. Tăierea împrejur nimic este, I.Cor.7:19. Tăierea împrejur nu
ἀκροβυστία οὐδέν ἐστιν, ἀλλὰ şi netăierea împrejur nimic este nimic; şi netăierea
τήρησις ἐντολῶν Θεοῦ. este, ci paza poruncilor lui împrejur nu este nimic, ci paza
Dumnezeu. poruncilor lui Dumnezeu.
Α Κρ Ζ-20 ἕκαστος ἐν τῇ κλήσει ᾗ 20. Fiecare întru chemarea întru I.Cor.7:20. Fiecare, în chemarea
ἐκλήθη, ἐν ταύτῃ μενέτω. care s-a chemat, întru aceea în care a fost chemat, în
să rămâie. aceasta să rămână.
Α Κρ Ζ-21 δοῦλος ἐκλήθης; μή σοι 21. Rob eşti chemat? Nu te griji; I.Cor.7:21. Ai fost chemat fiind
μελέτω· ἀλλ᾿ εἰ καὶ δύνασαι ci de şi poţi să fii slobod, mai rob? Fii fără grijă. Iar de poţi
ἐλεύθερος γενέσθαι, μᾶλλον mult te supune. să fii liber, mai mult foloseşte-
χρῆσαι. te!
Α Κρ Ζ-22 ὁ γὰρ ἐν Κυρίῳ κληθεὶς 22. Că cel ce este chemat întru I.Cor.7:22. Căci robul, care a fost
δοῦλος ἀπελεύθερος Κυρίου ἐστίν· Domnul rob, slobod chemat în Domnul, este un
ὁμοίως καὶ ὁ ἐλεύθερος κληθεὶς Domnului este; aşijderea şi liberat al Domnului. Tot aşa
δοῦλός ἐστι Χριστοῦ cel ce este chemat slobod, cel chemat liber este rob al lui
rob este lui Hristos. Hristos.
Α Κρ Ζ-23 τιμῆς ἠγοράσθητε· μὴ 23. Cu preţ sunteți cumpăraţi; I.Cor.7:23. Cu preţ aţi fost
γίνεσθε δοῦλοι ἀνθρώπων. nu vă faceţi robi oamenilor. cumpăraţi. Nu vă faceţi robi
oamenilor.
Α Κρ Ζ-24 ἕκαστος ἐν ᾧ ἐκλήθη, 24. Fiecare întru ce este chemat, I.Cor.7:24. Fiecare, fraţilor, în
ἀδελφοί, ἐν τούτῳ μενέτω παρὰ τῷ fraţilor, întru aceea să starea în care a fost chemat, în
Θεῷ. rămâie înaintea lui aceea să rămână înaintea lui
Dumnezeu. Dumnezeu.
Α Κρ Ζ-25 Περὶ δὲ τῶν παρθένων 25. Iar pentru fecioare porunca I.Cor.7:25. Cât despre feciorie, n-
ἐπιταγὴν Κυρίου οὐκ ἔχω, γνώμην Domnului nu am; iar sfat am poruncă de la Domnul. Vă
δὲ δίδωμι ὡς ἠλεημένος ὑπὸ dau, ca un miluit de la dau însă sfatul meu, ca unul
Κυρίου πιστὸς εἶναι. Domnul, a fi credincios. care am fost miluit de Domnul
să fiu vrednic de crezare.
Α Κρ Ζ-26 νομίζω οὖν τοῦτο καλὸν 26. Socotesc dar că acest lucru I.Cor.7:26. Socotesc deci că
ὑπάρχειν διὰ τὴν ἐνεστῶσαν este bun pentru această de aceasta este bine pentru nevoia
ἀνάγκην, ὅτι καλὸν ἀνθρώπῳ τὸ acum nevoie, că bine este ceasului de faţă: Bine este
οὕτως εἶναι. omului aşa a fi. pentru om să fie aşa.
Α Κρ Ζ-27 δέδεσαι γυναικί; μὴ ζήτει 27. Legatu-te-ai cu femeie? Nu I.Cor.7:27. Te-ai legat de femeie?
λύσιν· λέλυσαι ἀπὸ γυναικός; μὴ căuta dezlegare. Dezlegatu- Nu căuta dezlegare. Te-ai
ζήτει γυναῖκα· te-ai de femeie? Nu căuta dezlegat de femeie? Nu căuta
muiere. femeie.
Α Κρ Ζ-28 ἐὰν δὲ καὶ γήμῃς, οὐχ 28. Iar de te-ai şi însurat, nu ai I.Cor.7:28. Dacă însă te vei
ἥμαρτες· καὶ ἐὰν γήμῃ ἡ παρθένος, greşit, şi de s-a măritat însura, n-ai greşit. Ci fecioara,
οὐχ ἥμαρτε· θλῖψιν δὲ τῇ σαρκὶ fecioara, nu a greşit. Dar de se va mărita, n-a greşit.
ἕξουσιν οἱ τοιοῦτοι· ἐγὼ δὲ ὑμῶν necaz în trup vor avea unii Numai că unii ca aceştia vor
φείδομαι. ca aceştia; iar eu vă cruţ pe avea suferinţă în trupul lor. Eu
voi. însă vă cruţ pe voi.
Α Κρ Ζ-29 τοῦτο δέ φημι, ἀδελφοί, ὁ 29. Iar aceasta zic, fraţilor, că I.Cor.7:29. Şi aceasta v-o spun,
καιρὸς συνεσταλμένος τὸ λοιπόν vremea de acum scurtă este; fraţilor: Că vremea s-a scurtat
ἐστιν, ἵνα καὶ οἱ ἔχοντες γυναῖκας că şi cei ce au femei să fie ca de acum, aşa încât şi cei ce au
ὡς μὴ ἔχοντες ὦσι, şi cum nu ar avea, femei să fie ca şi cum n-ar
avea.
Α Κρ Ζ-30 καὶ οἱ κλαίοντες ὡς μὴ 30. Şi cei ce plâng, ca şi cum nu I.Cor.7:30. Şi cei ce plâng să fie
κλαίοντες, καὶ οἱ χαίροντες ὡς μὴ ar plânge, şi cei ce se bucură ca şi cum n-ar plânge; şi cei ce
χαίροντες, καὶ οἱ ἀγοράζοντες ὡς ca şi cum nu s-ar bucura, şi se bucură, ca şi cum nu s-ar
μὴ κατέχοντες, cei ce cumpără ca şi cum nu bucura; şi cei ce cumpără, ca
ar stăpâni, şi cum n-ar stăpâni;
Α Κρ Ζ-31 καὶ οἱ χρώμενοι τῷ κόσμῳ 31. Şi cei ce se folosesc cu lumea I.Cor.7:31. Şi cei ce se folosesc de
τούτῳ ὡς μὴ καταχρώμενοι· aceasta, ca şi cum nu s-ar lumea aceasta, ca şi cum nu s-
παράγει γὰρ τὸ σχῆμα τοῦ κόσμου folosi; că trece chipul lumii ar folosi deplin de ea. Căci
τούτου. acesteia. chipul acestei lumi trece.
32. Şi voiesc ca voi fără de grijă I.Cor.7:32. Dar eu vreau ca voi să
422
Α Κρ Ζ-32 θέλω δὲ ὑμᾶς ἀμερίμνους să fiţi. Cel neînsurat grijeşte fiţi fără de grijă. Cel
εἶναι. ὁ ἄγαμος μεριμνᾷ τὰ τοῦ de ale Domnului, cum va necăsătorit se îngrijeşte de cele
Κυρίου, πῶς ἀρέσει τῷ Κυρίῳ· plăcea Domnului; ale Domnului, cum să placă
Domnului.
Α Κρ Ζ-33 ὁ δὲ γαμήσας μεριμνᾷ τὰ 33. Iar cel ce s-a însurat grijeşte I.Cor.7:33. Cel ce s-a căsătorit se
τοῦ κόσμου, πῶς ἀρέσει τῇ γυναικί. de ale lumii, cum va plăcea îngrijeşte de cele ale lumii, cum
femeii. să placă femeii.
Α Κρ Ζ-34 μεμέρισται καὶ ἡ γυνὴ καὶ ἡ 34. Se deosebeşte muierea şi I.Cor.7:34. Şi este împărţire: şi
παρθένος. ἡ ἄγαμος μεριμνᾷ τὰ τοῦ fecioara. Cea nemăritată se femeia nemăritată şi fecioara
Κυρίου, ἵνα ᾖ ἁγία καὶ σώματι καὶ grijeşte de ale Domnului, poartă de grijă de cele ale
πνεύματι· ἡ δὲ γαμήσασα μεριμνᾷ cum va plăcea Domnului, ca Domnului, ca să fie sfântă şi cu
τὰ τοῦ κόσμου, πῶς ἀρέσει τῷ să fie sfântă şi cu trupul şi cu trupul şi cu duhul. Iar cea care
ἀνδρί. sufletul; iar cea măritată se s-a măritat poartă de grijă de
grijeşte de cele ale lumii, cele ale lumii, cum să placă
Α Κρ Ζ-35 τοῦτο δὲ πρὸς τὸ ὑμῶν cum va plăcea bărbatului. bărbatului.
αὐτῶν συμφέρον λέγω, οὐχ ἵνα 35. Şi aceasta spre al vostru I.Cor.7:35. Şi aceasta o spun chiar
βρόχον ὑμῖν ἐπιβάλω, ἀλλὰ πρὸς τὸ folos zic; nu ca să pun vouă în folosul vostru, nu ca să vă
εὔσχημον καὶ εὐπάρεδρον τῷ cursă, ci spre bună cuviinţă, întind o cursă, ci spre bunul
Κυρίῳ ἀπερισπάστως. şi apropiere de Domnul fără chip şi alipirea de Domnul,
sminteală. fără clintire.
Α Κρ Ζ-36 Εἰ δέ τις ἀσχημονεῖν ἐπὶ τὴν 36. Iar de i se pare cuiva că i se I.Cor.7:36. Iar de socoteşte cineva
παρθένον αὐτοῦ νομίζει, ἐὰν ᾖ va face o necinste pentru că i se va face vreo necinste
ὑπέρακμος, καὶ οὕτως ὀφείλει fecioara sa, dacă îi trec pentru fecioara sa, dacă trece
γίνεσθαι, ὃ θέλει ποιείτω· οὐχ tinerețile, şi aşa trebuie a se de floarea vârstei, şi că trebuie
ἁμαρτάνει· γαμείτωσαν. face, ce voieşte facă, nu să facă aşa, facă ce voieşte. Nu
greşeşte; mărite-se. păcătuieşte; căsătorească-se.
Α Κρ Ζ-37 ὃς δὲ ἔστηκεν ἑδραῖος ἐν τῇ 37. Iar care stă întemeiat în I.Cor.7:37. Dar cel ce stă neclintit
καρδίᾳ, μὴ ἔχων ἀνάγκην, ἐξουσίαν inimă, neavând nevoie, şi are în inima sa şi nu este silit, ci
δὲ ἔχει περὶ τοῦ ἰδίου θελήματος, stăpânire peste a sa voie, şi are stăpânire peste voinţa sa şi
καὶ τοῦτο κέκρικεν ἐν τῇ καρδίᾳ aceasta a judecat întru inima a hotărât aceasta în inima sa,
αὐτοῦ, τοῦ τηρεῖν τὴν ἑαυτοῦ sa, a păzi pe fecioara sa, ca să-şi ţină fecioara, bine va
παρθένον, καλῶς ποιεῖ. bine face. face.
Α Κρ Ζ-38 ὥστε καὶ ὁ ἐκγαμίζων 38. Deci dar şi cel ce mărită pe I.Cor.7:38. Aşa că, cel ce îşi
καλῶς ποιεῖ, ὁ δὲ μὴ ἐκγαμίζων fecioara sa, bine face; iar cel mărită fecioara bine face; dar
κρεῖσσον ποιεῖ. ce nu o mărită mai bine face. cel ce n-o mărită şi mai bine
face.
Α Κρ Ζ-39 Γυνὴ δέδεται νόμῳ ἐφ᾿ 39. Femeia legată este de lege în I.Cor.7:39. Femeia este legată
ὅσον χρόνον ζῇ ὁ ἀνὴρ αὐτῆς· ἐὰν câtă vreme trăieşte bărbatul prin lege atâta vreme cât
δὲ κοιμηθῇ ὁ ἀνὴρ αὐτῆς, ἐλευθέρα ei; iar dacă va adormi trăieşte bărbatul ei. Iar dacă
ἐστὶν ᾧ θέλει γαμηθῆναι, μόνον ἐν bărbatul ei, slobodă este bărbatul ei va muri, este liberă
Κυρίῳ. după care va vrea să se să se mărite cu cine vrea,
mărite; numai întru Domnul. numai întru Domnul.
Α Κρ Ζ-40 μακαριωτέρα δέ ἐστιν ἐὰν 40. Dar mai fericită este de va I.Cor.7:40. Dar mai fericită este
οὕτω μείνῃ, κατὰ τὴν ἐμὴν γνώμην· rămânea aşa, după sfatul dacă rămâne aşa, după
δοκῶ δὲ κἀγὼ Πνεῦμα Θεοῦ ἔχειν. meu; că mi se pare, că şi eu părerea mea. Şi socot că şi eu
am Duhul lui Dumnezeu. am Duhul lui Dumnezeu.

Α Κρ Η-1 Περὶ δὲ τῶν εἰδωλοθύτων, 1. Iar pentru cele ce se jertfesc I.Cor.8:1. Cât despre cele jertfite
οἴδαμεν ὅτι πάντες γνῶσιν ἔχομεν. idolilor, ştim că toţi avem idolilor, ştim că toţi avem
ἡ γνῶσις φυσιοῖ, ἡ δὲ ἀγάπη cunoştinţă. Însă cunoştinţa cunoştinţă. Cunoştinţa însă
οἰκοδομεῖ. face semeţ, iar dragostea semeţeşte, iar iubirea zideşte.
zideşte.
Α Κρ Η-2 εἰ δέ τις δοκεῖ εἰδέναι τι, 2. Iar de i se pare cuiva că ştie I.Cor.8:2. Iar dacă i se pare cuiva
οὐδέπω οὐδὲν ἔγνωκε καθὼς δεῖ ceva, încă nimic n-a că cunoaşte ceva, încă n-a
γνῶναι· cunoscut precum se cade a cunoscut cum trebuie să
cunoaşte. cunoască.
423
Α Κρ Η-3 εἰ δέ τις ἀγαπᾷ τὸν Θεόν, 3. Iar de iubeşte cineva pe I.Cor.8:3. Dar dacă iubeşte cineva
οὗτος ἔγνωσται ὑπ᾿ αὐτοῦ. Dumnezeu, acela cunoscut pe Dumnezeu, acela este
este de Dânsul. cunoscut de El.
Α Κρ Η-4 Περὶ τῆς βρώσεως οὖν τῶν 4. Iar pentru mâncare jertfelor I.Cor.8:4. Iar despre mâncare
εἰδωλοθύτων οἴδαμεν ὅτι οὐδὲν idoleşti, ştim că idolul nimic celor jertfite idolilor, ştim că
εἴδωλον ἐν κόσμῳ, καὶ ὅτι οὐδεὶς este în lume, şi cum că nu idolul nu este nimic în lume şi
Θεὸς ἕτερος εἰ μὴ εἷς. este alt Dumnezeu fără că nu este alt Dumnezeu decât
numai unul. Unul singur.
Α Κρ Η-5 καὶ γὰρ εἴπερ εἰσὶ λεγόμενοι 5. Pentru că deşi sunt care se zic I.Cor.8:5. Căci deşi sunt aşa-zişi
θεοὶ εἴτε ἐν οὐρανῷ εἴτε ἐπὶ τῆς dumnezei ori în cer ori pe dumnezei, fie în cer, fie pe
γῆς, ὥσπερ εἰσὶ θεοὶ πολλοὶ καὶ pământ, precum sunt pământ, - precum şi sunt
κύριοι πολλοί, dumnezei mulţi şi domni dumnezei mulţi şi domni mulţi-
mulţi, ,
6. Ci nouă un Dumnezeu este, I.Cor.8:6. Totuşi, pentru noi, este
Α Κρ Η-6 ἀλλ᾿ ἡμῖν εἷς Θεὸς ὁ πατήρ, Tatăl, dintru care sunt toate, un singur Dumnezeu, Tatăl, din
ἐξ οὗ τὰ πάντα καὶ ἡμεῖς εἰς αὐτόν, şi noi întru dânsul; şi unul Care sunt toate şi noi întru El;
καὶ εἷς Κύριος ᾿Ιησοῦς Χριστός, δι᾿ Domn Iisus Hristos, prin şi un singur Domn, Iisus
οὗ τὰ πάντα καὶ ἡμεῖς δι᾿ αὐτοῦ. care sunt toate şi noi Hristos, prin Care sunt toate şi
printr’însul. noi prin El.
7. Ci nu este întru toţi I.Cor.8:7. Dar nu toţi au
Α Κρ Η-7 ᾿Αλλ᾿ οὐκ ἐν πᾶσιν ἡ γνῶσις· cunoştinţa; iar oarecarii cu cunoştinţa. Căci unii, din
τινὲς δὲ τῇ συνειδήσει τοῦ εἰδώλου ştiinţa idolului de până acum obişnuinţa de până acum cu
ἕως ἄρτι ὡς εἰδωλόθυτον ἐσθίουσι, ca o jertfă idolească idolul, mănâncă din cărnuri
καὶ ἡ συνείδησις αὐτῶν ἀσθενὴς mănâncă, şi cunoştinţa jertfite idolilor, şi conştiinţa lor
οὖσα μολύνεται. cugetului lor fiind slabă se fiind slabă, se întinează.
spurcă. I.Cor.8:8. Dar nu mâncare ne va
Α Κρ Η-8 βρῶμα δὲ ἡμᾶς οὐ παρίστησι 8. Dar mâncare nu ne va pune pune înaintea lui Dumnezeu.
τῷ Θεῷ· οὔτε γὰρ ἐὰν φάγωμεν pe noi înaintea lui Că nici dacă vom mânca, nu ne
περισσεύομεν, οὔτε ἐὰν μὴ Dumnezeu; că nici de vom prisoseşte, nici dacă nu vom
φάγωμεν ὑστερούμεθα. mânca ne prisoseşte, nici de mânca, nu ne lipseşte.
nu vom mânca ne lipseşte. I.Cor.8:9. Dar vedeţi ca nu cumva
Α Κρ Η-9 βλέπετε δὲ μήπως ἡ ἐξουσία 9. Ci vedeţi ca nu cumva această libertate a voastră să
ὑμῶν αὕτη πρόσκομμα γένηται τοῖς slobozenia voastră aceasta ajungă poticnire pentru cei
ἀσθενοῦσιν. să fie sminteală celor slabi.
neputincioşi. I.Cor.8:10. Căci dacă cineva te-ar
Α Κρ Η-10 ἐὰν γάρ τις ἴδῃ σε, τὸν 10. Că de te va vedea cineva pe vedea pe tine, cel ce ai
ἔχοντα γνῶσιν, ἐν εἰδωλείῳ tine cel ce ai cunoştinţă cunoştinţă, şezând la masă în
κατακείμενον, οὐχὶ ἡ συνείδησις şezând în capiştea idolilor, templul idolilor, oare conştiinţa
αὐτοῦ ἀσθενοῦς ὄντος au nu ştiinţa lui slabă fiind, lui, slab fiind el, nu se va întări
οἰκοδομηθήσεται εἰς τὸ τὰ se va întări ca să mănânce să mănânce din cele jertfite
εἰδωλόθυτα ἐσθίειν; jertfele idoleşti. idolilor?
Α Κρ Η-11 καὶ ἀπολεῖται ὁ ἀσθενῶν 11. Şi va pieri fratele tău cel I.Cor.8:11. Şi va pieri prin
ἀδελφὸς ἐπὶ τῇ σῇ γνώσει, δι᾿ ὃν neputincios pentru cunoştinţa ta cel slab, fratele
Χριστὸς ἀπέθανεν. cunoştinţa ta, pentru care tău, pentru care a murit
Hristos a murit. Hristos!
Α Κρ Η-12 οὕτω δὲ ἁμαρτάνοντες εἰς 12. Şi aşa, greşind împrotiva I.Cor.8:12. Şi aşa, păcătuind
τοὺς ἀδελφοὺς καὶ τύπτοντες αὐτῶν fraţilor şi bătând ştiinţa lor împotriva fraţilor şi lovind
τὴν συνείδησιν ἀσθενοῦσαν εἰς cea neputincioasă, împrotiva conştiinţa lor slabă, păcătuiţi
Χριστὸν ἁμαρτάνετε. lui Hristos greşiţi. faţă de Hristos.
Α Κρ Η-13 διόπερ εἰ βρῶμα 13. Pentru aceea, dacă face I.Cor.8:13. De aceea, dacă o
σκανδαλίζει τὸν ἀδελφόν μου, οὐ sminteală fratelui meu, nu mâncare sminteşte pe fratele
μὴ φάγω κρέα εἰς τὸν αἰῶνα, ἵνα voi mânca carne în veac, ca meu, nu voi mânca în veac
μὴ τὸν ἀδελφόν μου σκανδαλίσω. să nu fac sminteală fratelui carne, ca să nu aduc sminteală
meu. fratelui meu.

Α Κρ Θ-1 Οὐκ εἰμὶ ἀπόστολος; οὐκ 1. Au nu sunt apostol? Au nu I.Cor.9:1. Oare nu sunt eu liber?
424
εἰμὶ ἐλεύθερος; οὐχὶ ᾿Ιησοῦν sunt slobod? Au nu pe Iisus Nu sunt eu apostol? N-am
Χριστὸν τὸν Κύριον ἡμῶν ἑώρακα; Hristos Domnul nostru l-am văzut eu pe Iisus Domnul
οὐ τὸν ἔργον μου ὑμεῖς ἐστε ἐν văzut? Au nu lucrul meu voi nostru? Nu sunteţi voi lucrul
Κυρίῳ; sunteți întru Domnul? meu întru Domnul?
Α Κρ Θ-2 εἰ ἄλλοις οὐκ εἰμὶ 2. De nu sunt apostol altora, dar I.Cor.9:2. Dacă altora nu le sunt
ἀπόστολος, ἀλλά γε ὑμῖν εἰμί· ἡ γὰρ vouă sunt; că pecetea apostol, vouă, negreşit, vă sunt.
σφραγὶς τῆς ἐμῆς ἀποστολῆς ὑμεῖς apostoliei mele voi sunteți Căci voi sunteţi pecetea
ἐστε ἐν Κυρίῳ. întru Domnul. apostoliei mele în Domnul.
Α Κρ Θ-3 ἡ ἐμὴ ἀπολογία τοῖς ἐμὲ 3. Răspunsul meu la cei ce mă I.Cor.9:3. Apărarea mea către cei
ἀνακρίνουσιν αὕτη ἐστί. cercetează pe mine acesta ce mă judecă aceasta este.
Α Κρ Θ-4 μὴ οὐκ ἔχομεν ἐξουσίαν este: I.Cor.9:4. N-avem, oare, dreptul,
φαγεῖν καὶ πιεῖν; 4. Au nu avem putere a mânca şi să mâncăm şi să bem?
Α Κρ Θ-5 μὴ οὐκ ἔχομεν ἐξουσίαν a bea? I.Cor.9:5. N-avem, oare, dreptul
ἀδελφὴν γυναῖκα περιάγειν, ὡς καὶ 5. Au nu avem putere pe o soră să purtăm cu noi o femeie soră,
οἱ λοιποὶ ἀπόστολοι καὶ οἱ ἀδελφοὶ femeie a purta ca şi ceilalţi ca şi ceilalţi apostoli, ca şi
τοῦ Κυρίου καὶ Κηφᾶς; apostoli, şi fraţii Domnului, fraţii Domnului, ca şi Chefa?
Α Κρ Θ-6 ἢ μόνος ἐγὼ καὶ Βαρνάβας şi Kifa? I.Cor.9:6. Sau numai eu şi
οὐκ ἔχομεν ἐξουσίαν τοῦ μὴ 6. Au numai eu singur şi Barnaba nu avem dreptul de a
ἐργάζεσθαι; Varnava nu avem putere a nu nu lucra?
Α Κρ Θ-7 τίς στρατεύεται ἰδίοις lucra? I.Cor.9:7. Cine slujeşte vreodată,
ὀψωνίοις ποτέ; τίς φυτεύει 7. Cine slujeşte în oaste vreodată în oaste, cu solda lui? Cine
ἀμπελῶνα καὶ ἐκ τοῦ καρποῦ αὐτοῦ cu leafa sa? Sau cine sădeşte sădeşte vie şi nu mănâncă din
οὐκ ἐσθίει; ἢ τίς ποιμαίνει ποίμνην vie, şi roada ei nu mănâncă? roada ei? Sau cine paşte o
καὶ ἐκ τοῦ γάλακτος τῆς ποίμνης Sau cine paşte turmă, şi din turmă şi nu mănâncă din
οὐκ ἐσθίει; laptele ei nu mănâncă? laptele turmei?
Α Κρ Θ-8 Μὴ κατὰ ἄνθρωπον ταῦτα 8. Au doară după om acestea I.Cor.9:8. Nu în felul oamenilor
λαλῶ; ἢ οὐχὶ καὶ ὁ νόμος ταῦτα grăiesc? Au nu şi legea spun eu acestea. Nu spune,
λέγει; acestea zice? oare, şi legea acestea?
Α Κρ Θ-9 ἐν γὰρ τῷ Μωσέως νόμῳ 9. Că în legea lui Moise scris I.Cor.9:9. Căci în Legea lui Moise
γέγραπται· οὐ φιμώσεις βοῦν este: Să nu legi gura boului este scris: "Să nu legi gura
ἀλοῶντα. μὴ τῶν βοῶν μέλει τῷ ce treieră. Au doară de boi boului care treieră". Oare de
Θεῷ; se îngrijeşte Dumnezeu? boi se îngrijeşte Dumnezeu?
Α Κρ Θ-10 ἢ δι᾿ ἡμᾶς πάντως λέγει; δι᾿ 10. Au doară pentru noi cu I.Cor.9:10. Sau în adevăr pentru
ἡμᾶς γὰρ ἐγράφη, ὅτι ἐπ᾿ ἐλπίδι adevărat zice? Că pentru noi noi zice? Căci pentru noi s-a
ὀφείλει ὁ ἀροτριῶν ἀροτριᾶν, καὶ ὁ s-a scris că întru nădejde, cel scris: "Cel ce ară trebuie să
ἀλοῶν τῆς ἐλπίδος αὐτοῦ μετέχειν ce ară, dator este să are, şi are cu nădejde, şi cel ce
ἐπ᾿ ἐλπίδι. cel ce treieră întru nădejde, treieră, cu nădejdea că va avea
de nădejdea sa trebuie să parte de roade".
aibă parte. I.Cor.9:11. Dacă noi am semănat
Α Κρ Θ-11 Εἰ ἡμεῖς ὑμῖν τὰ πνευματικὰ 11. Dacă am semănat noi vouă la voi cele duhovniceşti, este,
ἐσπείραμεν, μέγα εἰ ἡμεῖς ὑμῶν τὰ cele duhovniceşti, au mare oare, mare lucru dacă noi vom
σαρκικὰ θερίσομεν; lucru este de vom secera noi secera cele pământeşti ale
ale voastre cele trupeşti? voastre?
Α Κρ Θ-12 εἰ ἄλλοι τῆς ἐξουσίας ὑμῶν 12. Dacă au parte alţii de I.Cor.9:12. Dacă alţii se bucură
μετέχουσιν, οὐ μᾶλλον ἡμεῖς; ἀλλ᾿ puterea voastră, au nu mai de acest drept asupra voastră,
οὐκ ἐχρησάμεθα τῇ ἐξουσίᾳ ταύτῃ, vârtos noi? Ci nu am făcut oare, nu cu atât mai mult noi?
ἀλλὰ πάντα στέγομεν, ἵνα μὴ după puterea aceasta, ci Dar nu ne-am folosit de dreptul
ἐγκοπήν τινα δῶμεν τῷ εὐαγγελίῳ toate le răbdăm, ca să nu acesta, ci toate le răbdăm, ca
τοῦ Χριστοῦ. dăm vreo zăticnire să nu punem piedică
evangheliei lui Hristos. Evangheliei lui Hristos.
Α Κρ Θ-13 οὐκ οἴδατε ὅτι οἱ τὰ ἱερὰ 13. Au nu ştiţi că cei ce lucrează I.Cor.9:13. Au nu ştiţi că cei ce
ἐργαζόμενοι ἐκ τοῦ ἱεροῦ cele sfinte, din biserică săvârşesc cele sfinte mănâncă
ἐσθίουσιν, οἱ τῷ θυσιαστηρίῳ mănâncă? Şi care slujesc de la templu şi cei ce slujesc
προσεδρεύοντες τῷ θυσιαστηρίῳ altarului, cu altarul se altarului au parte de la altar?
συμμερίζονται; împărtăşesc?
Α Κρ Θ-14 οὕτω καὶ ὁ Κύριος διέταξε 14. Aşa şi Domnul a rânduit I.Cor.9:14. Tot aşa a poruncit şi
τοῖς τὸ εὐαγγέλιον καταγγέλλουσιν celor ce propovăduiesc Domnul celor ce
425
ἐκ τοῦ εὐαγγελίου ζῆν. evanghelia, din evanghelie propovăduiesc Evanghelia, ca
să trăiască. să trăiască din Evanghelie.
Α Κρ Θ-15 ἐγὼ δὲ οὐδενὶ ἐχρησάμην 15. Iar eu nici una din acestea n- I.Cor.9:15. Dar eu nu m-am folosit
τούτων. Οὐκ ἔγραψα δὲ ταῦτα ἵνα am făcut; şi nu am scris de nimic din acestea şi nu am
οὕτω γένηται ἐν ἐμοί· καλὸν γάρ acestea, ca aşa să se facă scris acestea, ca să se facă cu
μοι μᾶλλον ἀποθανεῖν ἢ τὸ către mine; că mai bine îmi mine aşa. Căci mai bine este
καύχημά μου ἵνα τις κενώσῃ. este a muri, decât lauda mea pentru mine să mor, decât să-
să o facă cineva în zadar. mi zădărnicească cineva
Α Κρ Θ-16 ἐὰν γὰρ εὐαγγελίζωμαι, οὐκ 16. Că de binevestesc, nu îmi lauda.
ἔστι μοι καύχημα· ἀνάγκη γάρ μοι este mie laudă; că nevoie îmi I.Cor.9:16. Căci dacă vestesc
ἐπίκειται· οὐαὶ δέ μοί ἐστιν ἐὰν μὴ zace asupra; iar amar mie Evanghelia, nu-mi este laudă,
εὐαγγελίζωμαι· este de nu voi binevesti! pentru că stă asupra mea
17. Că de fac aceasta de voie, datoria. Căci, vai mie dacă nu
Α Κρ Θ-17 εἰ γὰρ ἑκὼν τοῦτο πράσσω, plată am; iar dacă de silă, voi binevesti!
μισθὸν ἔχω· εἰ δὲ ἄκων, dregătorie îmi este mie I.Cor.9:17. Căci dacă fac aceasta
οἰκονομίαν πεπίστευμα încredinţată. de bună voie, am plată; dar
18. Care dar este plata mea? Ca dacă o fac fără voie, am numai
Α Κρ Θ-18 τίς οὖν μοί ἐστιν ὁ μισθός; binevestind, fără de plată să o slujire încredinţată.
ἵνα εὐαγγελιζόμενος ἀδάπανον pun evanghelia lui Hristos, I.Cor.9:18. Care este, deci, plata
θήσω τὸ εὐαγγέλιον τοῦ Χριστοῦ, ca să nu fac eu după puterea mea? Că, binevestind, pun fără
εἰς τὸ μὴ καταχρήσασθαι τῇ mea cum nu se cade întru plată Evanghelia lui Hristos
ἐξουσίᾳ μου ἐν τῷ εὐαγγελίῳ. bunavestire înaintea oamenilor, fără să mă
19. Că slobod fiind de toate, folosesc de dreptul meu din
Α Κρ Θ-19 ᾿Ελεύθερος γὰρ ὢν ἐκ tuturor m-am făcut rob, ca Evanghelie.
πάντων πᾶσιν ἐμαυτὸν ἐδούλωσα, pe cei mai mulţi să I.Cor.9:19. Căci, deşi sunt liber
ἵνα τοὺς πλείονας κερδήσω· dobândesc. faţă de toţi, m-am făcut rob
20. Şi m-am făcut Iudeilor ca un tuturor, ca să dobândesc pe cei
Α Κρ Θ-20 καὶ ἐγενόμην τοῖς Iudeu, ca pe Iudei să mai mulţi;
᾿Ιουδαίοις ὡς ᾿Ιουδαῖος, ἵνα dobândesc; celor de sub lege I.Cor.9:20. Cu iudeii am fost ca un
᾿Ιουδαίους κερδήσω· τοῖς ὑπὸ ca un supus legii, nefiind sub iudeu, ca să dobândesc pe
νόμον ὡς ὑπὸ νόμον, ἵνα τοὺς ὑπὸ lege, ca pe cei de sub lege să iudei; cu cei de sub lege, ca
νόμον κερδήσω· dobândesc; unul de sub lege, deşi eu nu
21. Celor fără de lege ca un fără sunt sub lege, ca să dobândesc
Α Κρ Θ-21 τοῖς ἀνόμοις ὡς ἄνομος, μὴ de lege, nefiind fără de lege pe cei de sub lege;
ὢν ἄνομος Θεῷ, ἀλλ᾿ ἔννομος lui Dumnezeu, ci întru lege I.Cor.9:21. Cu cei ce n-au Legea,
Χριστῷ, ἵνα κερδήσω ἀνόμους· lui Hristos, ca să dobândesc m-am făcut ca unul fără lege,
pe cei fără de lege. deşi nu sunt fără Legea lui
22. Făcutu-m-am celor Dumnezeu, ci având Legea lui
Α Κρ Θ-22 ἐγενόμην τοῖς ἀσθενέσιν ὡς neputincioşi ca un Hristos, ca să dobândesc pe cei
ἀσθενής, ἵνα τοὺς ἀσθενεῖς neputincios, ca pe cei ce n-au Legea;
κερδήσω· τοῖς πᾶσι γέγονα τὰ neputincioşi să dobândesc; I.Cor.9:22. Cu cei slabi m-am
πάντα, ἵνα πάντως τινὰς σώσω. tuturor toate m-am făcut, ca făcut slab, ca pe cei slabi să-i
oricum pe vreunii să dobândesc; tuturor toate m-am
mântuiesc. făcut, ca, în orice chip, să
Α Κρ Θ-23 Τοῦτο δὲ ποιῶ διὰ τὸ 23. Şi aceasta fac pentru mântuiesc pe unii.
εὐαγγέλιον, ἵνα συγκοινωνὸς αὐτοῦ evanghelie, ca împreună I.Cor.9:23. Dar toate le fac pentru
γένωμαι. părtaş ei să mă fac. Evanghelie, ca să fiu părtaş la
Α Κρ Θ-24 οὐκ οἴδατε ὅτι οἱ ἐν σταδίῳ 24. Au nu ştiţi că cei ce aleargă ea.
τρέχοντες πάντες μὲν τρέχουσιν, εἷς în locul de priveală, toţi I.Cor.9:24. Nu ştiţi voi că acei
δὲ λαμβάνει τὸ βραβεῖον; οὕτω adecă aleargă, dar unul ia care aleargă în stadion, toţi
τρέχετε, ἵνα καταλάβητε. darul? Aşa să alergaţi ca să aleargă, dar numai unul ia
apucaţi. premiul? Alergaţi aşa ca să-l
Α Κρ Θ-25 πᾶς δὲ ὁ ἀγωνιζόμενος 25. Iar tot cel ce se nevoieşte, de luaţi.
πάντα ἐγκρατεύεται, ἐκεῖνοι μὲν toate se înfrânează. Şi aceia I.Cor.9:25. Şi oricine se luptă se
οὖν ἵνα φθαρτὸν στέφανον adecă ca să ia cunună înfrânează de la toate. Şi aceia,
λάβωσιν, ἡμεῖς δὲ ἄφθαρτον stricăcioasă, iar noi ca să ia o cunună stricăcioasă,
nestricăcioasă. iar noi, nestricăcioasă.
426
Α Κρ Θ-26 ἐγὼ τοίνυν οὕτω τρέχω, ὡς 26. Eu drept aceea aşa alerg, ca I.Cor.9:26. Eu, deci, aşa alerg, nu
οὐκ ἀδήλως, οὕτω πυκτεύω, ὡς nu îndoindu-mă, aşa mă lupt, ca la întâmplare. Aşa mă lupt,
οὐκ ἀέρα δέρων, nu ca bătând văzduhul, nu ca lovind în aer,
Α Κρ Θ-27 ἀλλ᾿ ὑποπιάζω μου τὸ 27. ci îmi chinuiesc trupul meu, I.Cor.9:27. Ci îmi chinuiesc trupul
σῶμα καὶ δουλαγωγῶ, μήπως şi îl supun robiei, ca nu meu şi îl supun robiei; ca nu
ἄλλοις κηρύξας αὐτὸς ἀδόκιμος cumva altora propovăduind, cumva, altora propovăduind,
γένωμαι. însumi să mă fac netrebnic. eu însumi să mă fac netrebnic.

Α Κρ Ι-1 Οὐ θέλω δὲ ὑμᾶς ἀγνοεῖν, 1. Şi nu voiesc ca să nu ştiţi voi, I.Cor.10:1. Căci nu voiesc,
ἀδελφοί, ὅτι οἱ πατέρες ἡμῶν fraţilor, că părinţii noştri toţi fraţilor, ca voi să nu ştiţi că
πάντες ὑπὸ τὴν νεφέλην ἦσαν, καὶ sub nor au fost şi toţi prin părinţii noştri au fost toţi sub
πάντες διὰ τῆς θαλάσσης διῆλθον, mare au trecut, nor şi că toţi au trecut prin
Α Κρ Ι-2 καὶ πάντες εἰς τὸν Μωῡσῆν mare.
ἐβαπτίσαντο ἐν τῇ νεφέλῃ καὶ ἐν τῇ 2. Şi toţi prin Moise s-au botezat I.Cor.10:2. Şi toţi, întru Moise, au
θαλάσσῃ, în nor şi în mare, fost botezaţi în nor şi în mare.
Α Κρ Ι-3 καὶ πάντες τὸ αὐτὸ βρῶμα 3. Şi toţi aceeaşi mâncare I.Cor.10:3. Şi toţi au mâncat
πνευματικὸν ἔφαγον, duhovnicească au mâncat, aceeaşi mâncare
Α Κρ Ι-4 καὶ πάντες τὸ αὐτὸ πόμα 4. Şi toţi aceeaşi băutură duhovnicească;
πνευματικὸν ἔπιον· ἔπινον γὰρ ἐκ duhovnicească au băut; că I.Cor.10:4. Şi toţi, aceeaşi băutură
πνευματικῆς ἀκολουθούσης πέτρας, beau din Piatra cea duhovnicească au băut, pentru
ἡ δὲ πέτρα ἦν ὁ Χριστός. duhovnicească care urma, că beau din piatra
iar Piatra era Hristos. duhovnicească ce îi urma. Iar
Α Κρ Ι-5 ἀλλ᾿ οὐκ ἐν τοῖς πλείοσιν 5. Ci întru cei mai mulţi dintru ei piatra era Hristos.
αὐτῶν εὐδόκησεν ὁ Θεός· nu au binevoit Dumnezeu, că I.Cor.10:5. Dar cei mai mulţi
κατεστρώθησαν γὰρ ἐν τῇ ἐρήμῳ. au căzut în pustie. dintre ei nu au plăcut lui
Dumnezeu, căci au căzut în
Α Κρ Ι-6 ταῦτα δὲ τύποι ἡμῶν 6. Şi aceste pilde s-au făcut pustie.
ἐγενήθησαν, εἰς τὸ μὴ εἶναι ἡμᾶς nouă, ca să nu fim noi I.Cor.10:6. Şi acestea s-au făcut
ἐπιθυμητὰς κακῶν, καθὼς κἀκεῖνοι poftitori de rele, precum pilde pentru noi, ca să nu
ἐπεθύμησαν. aceia au poftit. poftim la cele rele, cum au
poftit aceia;
Α Κρ Ι-7 μηδὲ εἰδωλολάτραι γίνεσθε, 7. Nici slujitori idolilor să vă I.Cor.10:7. Nici închinători la
καθώς τινες αὐτῶν, ὡς γέγραπται· faceţi, precum unii dintre idoli să nu vă faceţi, ca unii
ἐκάθισεν ὁ λαὸς φαγεῖν καὶ πιεῖν, dânşii; precum este scris: dintre ei, precum este scris: "A
καὶ ἀνέστησαν παίζειν. Şezut-a poporul de a mâncat şezut poporul să mănânce şi să
şi a băut şi s-a sculat de a bea şi s-au sculat la joc";
Α Κρ Ι-8 μηδὲ πορνεύωμεν, καθώς jucat. I.Cor.10:8. Nici să ne desfrânăm
τινες αὐτῶν ἐπόρνευσαν καὶ ἔπεσον 8. Nici să curvim, precum unii cum s-au desfrânat unii dintre
ἐν μιᾷ ἡμέρᾳ εἰκοσιτρεῖς χιλιάδες. dintre dânşii au curvit, şi au ei, şi au căzut, într-o zi,
căzut într-o zi douăzeci şi douăzeci şi trei de mii;
Α Κρ Ι-9 μηδὲ ἐκπειράζωμεν τὸν trei de mii. I.Cor.10:9. Nici să ispitim pe
Χριστόν, καθὼς καί τινες αὐτῶν 9. Nici să ispitim pe Hristos, Domnul, precum L-au ispitit
ἐπείρασαν καὶ ὑπὸ τῶν ὄφεων precum şi unii dintre dânşii unii dintre ei şi au pierit de
ἀπώλοντο. au ispitit, şi de şerpi au şerpi;
pierit. I.Cor.10:10. Nici să cârtiţi,
Α Κρ Ι-10 μηδὲ γογγύζετε, καθὼς καί 10. Nici să cârtiţi, precum şi unii precum au cârtit unii dintre ei
τινες αὐτῶν ἐγόγγυσαν καὶ dintre dânşii au cârtit, şi s- şi au fost nimiciţi de către
ἀπώλοντο ὑπὸ τοῦ ὀλοθρευτοῦ. au pierdut de pierzătorul. pierzătorul.
11. Şi aceste toate pilde s-au I.Cor.10:11. Şi toate acestea li s-
Α Κρ Ι-11 ταῦτα δὲ πάντα τύποι întâmplat lor, dar s-au scris au întâmplat acelora, ca
συνέβαινον ἐκείνοις, ἐγράφη δὲ spre a noastră învăţătură, la preînchipuiri ale viitorului, şi
πρὸς νουθεσίαν ἡμῶν, εἰς οὓς τὰ care sfârşiturile veacurilor au fost scrise spre povăţuirea
τέλη τῶν αἰώνων κατήντησεν. au ajuns. noastră, la care au ajuns
sfârşiturile veacurilor.
Α Κρ Ι-12 ῞Ωστε ὁ δοκῶν ἑστάναι 12. Pentru aceea, celui ce i se I.Cor.10:12. De aceea, cel căruia i
βλεπέτω μὴ πέσῃ. pare că stă, să ia aminte să se pare că stă neclintit să ia
427
nu cadă. seama să nu cadă.
Α Κρ Ι-13 πειρασμὸς ὑμᾶς οὐκ εἴληφεν 13. Ispită pe voi nu v-a ajuns, I.Cor.10:13. Nu v-a cuprins ispită
εἰ μὴ ἀνθρώπινος· πιστὸς δὲ ὁ fără numai omenească, iar care să fi fost peste puterea
Θεός, ὃς οὐκ ἐάσει ὑμᾶς credincios este Dumnezeu, omenească. Dar credincios este
πειρασθῆναι ὑπὲρ ὃ δύνασθε, ἀλλὰ care nu va lăsa pe voi să vă Dumnezeu; El nu va îngădui ca
ποιήσει σὺν τῷ πειρασμῷ καὶ τὴν ispitiţi mai mult decât puteţi; să fiţi ispitiţi mai mult decât
ἔκβασιν τοῦ δύνασθαι ὑμᾶς ci împreună cu ispita va face puteţi, ci odată cu ispita va
ὑπενεγκεῖν. şi sfârşitul, ca să o puteţi aduce şi scăparea din ea, ca să
suferi. puteţi răbda.
Α Κρ Ι-14 Διόπερ, ἀγαπητοί μου, 14. Pentru aceea, iubiţii mei, I.Cor.10:14. De aceea, iubiţii mei,
φεύγετε ἀπὸ τῆς εἰδωλολατρίας. fugiţi de slujirea idolilor. fugiţi de închinarea la idoli.
Α Κρ Ι-15 ὡς φρονίμοις λέγω· κρίνατε 15. Ca celor înţelepţi grăiesc, I.Cor.10:15. Ca unor înţelepţi vă
ὑμεῖς ὅ φημι judecaţi voi ceea ce grăiesc. vorbesc. Judecaţi voi ce vă
spun.
Α Κρ Ι-16 τὸ ποτήριον τῆς εὐλογίας ὃ 16. Paharul binecuvântării care I.Cor.10:16. Paharul
εὐλογοῦμεν, οὐχὶ κοινωνία τοῦ binecuvântăm, au nu este binecuvântării, pe care-l
αἵματος τοῦ Χριστοῦ ἐστι; τὸν împărtăşirea sângelui lui binecuvântăm, nu este, oare,
ἄρτον ὃν κλῶμεν, οὐχὶ κοινωνία Hristos? Pâinea care împărtăşirea cu sângele lui
τοῦ σώματος τοῦ Χριστοῦ ἐστιν; frângem, au nu împărtăşirea Hristos? Pâinea pe care o
trupului lui Hristos este? frângem nu este, oare,
Α Κρ Ι-17 ὅτι εἷς ἄρτος, ἓν σῶμα οἱ împărtăşirea cu trupul lui
πολλοί ἐσμεν· οἱ γὰρ πάντες ἐκ τοῦ 17. Căci o pâine, un trup cei Hristos?
ἑνὸς ἄρτου μετέχομεν. mulţi suntem; că toţi dintr-o I.Cor.10:17. Că o pâine, un trup,
pâine ne împărtăşim. suntem cei mulţi; căci toţi ne
Α Κρ Ι-18 βλέπετε τὸν ᾿Ισραὴλ κατὰ împărtăşim dintr-o pâine.
σάρκα· οὐχὶ οἱ ἐσθίοντες τὰς 18. Vedeţi pe Israil după trup; 1Cor.10:18. Priviţi pe Israel după
θυσίας κοινωνοὶ τοῦ θυσιαστηρίου au nu cei ce mănâncă jertfele trup: Cei care mănâncă jertfele
εἰσί; părtaşi altarului sunt? nu sunt ei, oare, părtaşi
altarului?
Α Κρ Ι-19 τί οὖν φημί; ὅτι εἴδωλόν τί 19. Deci ce zic eu? Că doară I.Cor.10:19. Deci ce spun eu? Că
ἐστιν; ἢ ὅτι εἰδωλόθυτόν τί ἐστιν; idolul este ceva, sau ce se ce s-a jertfit pentru idol e ceva?
jertfeşte idolului este ceva? Sau idolul este ceva?
Α Κρ Ι-20 ἀλλ᾿ ὅτι ἃ θύει τὰ ἔθνη, 20. Ci eu zic că cele ce jertfesc I.Cor.10:20. Ci (zic) că cele ce
δαιμονίοις θύει καὶ οὐ Θεῷ· οὐ neamurile, dracilor jertfesc jertfesc neamurile, jertfesc
θέλω δὲ ὑμᾶς κοινωνοὺς τῶν şi nu lui Dumnezeu; nu demonilor şi nu lui Dumnezeu.
δαιμονίων γίνεσθαι. voiesc dar ca să vă faceţi voi Şi nu voiesc ca voi să fiţi
părtaşi dracilor. părtaşi ai demonilor.
Α Κρ Ι-21 οὐ δύνασθε ποτήριον Κυρίου 21. Nu puteţi bea paharul I.Cor.10:21. Nu puteţi să beţi
πίνειν καὶ ποτήριον δαιμονίων· οὐ Domnului şi paharul paharul Domnului şi paharul
δύνασθε τραπέζης Κυρίου μετέχειν dracilor; nu puteţi fi mesei demonilor; nu puteţi să vă
καὶ τραπέζης δαιμονίων. Domnului părtaşi şi mesei împărtăşiţi din masa Domnului
dracilor. şi din masa demonilor.
Α Κρ Ι-22 ἢ παραζηλοῦμεν τὸν Κύριον; 22. Au întărâta-vom pe Domnul I.Cor.10:22. Oare vrem să mâniem
μὴ ἰσχυρότεροι αὐτοῦ ἐσμεν; spre mânie? Au mai tari pe Domnul? Nu cumva suntem
decât ei suntem? mai tari decât El?
Α Κρ Ι-23 Πάντα μοι ἔξεστιν, ἀλλ᾿ οὐ 23. Toate îmi sunt slobode, ci nu I.Cor.10:23. Toate îmi sunt
πάντα συμφέρει· πάντα μοι ἔξεστιν, toate îmi folosesc; toate îmi îngăduite, dar nu toate îmi
ἀλλ᾿ οὐ πάντα οἰκοδομεῖ. sunt slobode, ci nu toate folosesc. Toate îmi sunt
zidesc. îngăduite, dar nu toate zidesc.
Α Κρ Ι-24 μηδεὶς τὸ ἑαυτοῦ ζητείτω, 24. Nimeni al său să nu caute, ci I.Cor.10:24. Nimeni să nu caute
ἀλλὰ τὸ τοῦ ἑτέρου ἕκαστος. fiecare al altuia. pe ale sale, ci fiecare pe ale
aproapelui.
Α Κρ Ι-25 Πᾶν τὸ ἐν μακέλλῳ 25. Tot ce se vinde în măcelărie I.Cor.10:25. Mâncaţi tot ce se
πωλούμενον ἐσθίετε μηδὲν să mâncaţi, nimic cercetând vinde în măcelărie, fără să
ἀνακρίνοντες διὰ τὴν συνείδησιν· pentru ştiinţă; întrebaţi nimic pentru cugetul
vostru.
Α Κρ Ι-26 τοῦ γὰρ Κυρίου ἡ γῆ καὶ τὸ 26. Că al Domnului este I.Cor.10:26. Căci "al Domnului
428
πλήρωμα αὐτῆς. pământul şi plinirea lui. este pământul şi plinirea lui".
Α Κρ Ι-27 εἰ δέ τις καλεῖ ὑμᾶς τῶν 27. Şi de vă cheamă pe voi I.Cor.10:27. Dacă cineva dintre
ἀπίστων καὶ θέλετε πορεύεσθαι, cineva din cei necredincioşinecredincioşi vă cheamă pe voi
πᾶν τὸ παρατιθέμενον ὑμῖν ἐσθίετε la masă şi voiţi să vă duceţi,
şi voiţi să mergeţi, tot ce se
μηδὲν ἀνακρίνοντες διὰ τὴν pune înaintea voastră să mâncaţi orice vă este pus
συνείδησιν. mâncaţi, nimic cercetând înainte, fără să întrebaţi nimic
pentru ştiinţă. pentru conştiinţă.
I.Cor.10:28. Dar de vă va spune
Α Κρ Ι-28 ἐὰν δέ τις ὑμῖν εἴπῃ, τοῦτο 28. Iar de va zice vouă cineva:
εἰδωλόθυτόν ἐστι, μὴ ἐσθίετε δι᾿ cineva: Aceasta este din jertfa
aceasta este jertfă idolilor,
ἐκεῖνον τὸν μηνύσαντα καὶ τὴν să nu mâncaţi, pentru acela idolilor, să nu mâncaţi pentru
συνείδησιν· τοῦ γὰρ Κυρίου ἡ γῆ cel care v-a spus şi pentru
ce v-a spus şi pentru ştiinţă;
καὶ τὸ πλήρωμα αὐτῆς. că al Domnului conştiinţă.
este
pământul şi plinirea lui.I.Cor.10:29. Iar conştiinţa, zic, nu
a ta însuţi, ci a altuia. Căci de
Α Κρ Ι-29 συνείδησιν δὲ λέγω οὐχὶ τὴν 29. Iar ştiinţa, zic, nu a ta, ci a
ἑαυτοῦ, ἀλλὰ τὴν τοῦ ἑτέρου. ἱνατί celuilalt; că pentru ce ce libertatea mea să fie
γὰρ ἡ ἐλευθερία μου κρίνεται ὑπὸ slobozenia mea se judecă de judecată de o altă conştiinţă?
ἄλλης συνειδήσεως; altă ştiinţă? I.Cor.10:30. Dacă eu sunt părtaş
Α Κρ Ι-30 εἰ ἐγὼ χάριτι μετέχω, τί 30. Dacă mă împărtăşesc eu prin harului, de ce să fiu hulit
βλασφημοῦμαι ὑπὲρ οὗ ἐγὼ har, pentru ce mă hulesc, depentru ceea ce aduc
εὐχαριστῶ; care eu mulţămesc? mulţumire?
Α Κρ Ι-31 Εἴτε οὖν ἐσθίετε εἴτε πίνετε 31. Deci ori de mâncaţi, ori de
I.Cor.10:31. De aceea, ori de
εἴτε τι ποιεῖτε, πάντα εἰς δόξαν beţi, ori altceva de faceţi,mâncaţi, ori de beţi, ori altceva
Θεοῦ ποιεῖτε. toate spre slava de faceţi, toate spre slava lui
lui
Dumnezeu să le faceţi. Dumnezeu să le faceţi.
Α Κρ Ι-32 ἀπρόσκοποι γίνεσθε καὶ 32. Fără de sminteală fiţi, şi I.Cor.10:32. Nu fiţi piatră de
᾿Ιουδαίοις καὶ ῞Ελλησι καὶ τῇ Iudeilor şi Ellinilor şi poticnire nici iudeilor, nici
ἐκκλησίᾳ τοῦ Θεοῦ, Bisericii lui Dumnezeu. elinilor, nici Bisericii lui
Dumnezeu,
Α Κρ Ι-33 καθὼς κἀγὼ πάντα πᾶσιν 33. Precum şi eu întru toate I.Cor.10:33. Precum şi eu plac
ἀρέσκω, μὴ ζητῶν τὸ ἐμαυτοῦ tuturor plac, necăutând tuturor în toate, necăutând
συμφέρον, ἀλλὰ τὸ τῶν πολλῶν, folosul meu, ci al celor mulţi, folosul meu, ci pe al celor
ἵνα σωθῶσι. ca să se mântuiască. mulţi, ca să se mântuiască.

Α Κρ Ια-1 Μιμηταί μου γίνεσθε, καθὼς 1. Următori fiţi mie, precum şi I.Cor.11:1. Fiţi următori ai mei,
κἀγὼ Χριστοῦ. eu lui Hristos. precum şi eu sunt al lui
Α Κρ Ια-2 ᾿Επαινῶ δὲ ὑμᾶς, ἀδελφοί, 2. Dar vă laud pe voi, fraţilor, că Hristos.
ὅτι πάντα μου μέμνησθε καὶ καθὼς de toate ale mele vă aduceţi I.Cor.11:2. Fraţilor, vă laud că în
παρέδωκα ὑμῖν τὰς παραδόσεις aminte şi precum v-am dat toate vă aduceţi aminte de mine
κατέχετε. vouă, predaniile ţineţi. şi ţineţi predaniile cum vi le-am
dat.
Α Κρ Ια-3 θέλω δὲ ὑμᾶς εἰδέναι ὅτι 3. Şi voiesc să ştiţi voi, că a tot I.Cor.11:3. Dar voiesc ca voi să
παντὸς ἀνδρὸς ἡ κεφαλὴ ὁ Χριστός bărbatul capul este Hristos, ştiţi că Hristos este capul
ἐστι, κεφαλὴ δὲ γυναικὸς ὁ ἀνήρ, iar capul femeii este oricărui bărbat, iar capul
κεφαλὴ δὲ Χριστοῦ ὁ Θεός. bărbatul; iar capul lui femeii este bărbatul, iar capul
Hristos este Dumnezeu. lui Hristos: Dumnezeu.
Α Κρ Ια-4 πᾶς ἀνὴρ προσευχόμενος ἢ 4. Tot bărbatul rugându-se sau I.Cor.11:4. Orice bărbat care se
προφητεύων κατὰ κεφαλῆς ἔχων prorocind cu capul acoperit, roagă sau prooroceşte, având
καταισχύνει τὴν κεφαλὴν αὐτοῦ. îşi ruşinează capul lui, capul acoperit, necinsteşte
capul său.
Α Κρ Ια-5 πᾶσα δὲ γυνὴ προσευχομένη 5. Iar toată femeia rugându-se I.Cor.11:5. Iar orice femeie care
ἢ προφητεύουσα ἀκατακαλύπτῳ τῇ sau prorocind cu capul se roagă sau prooroceşte, cu
κεφαλῇ καταισχύνει τὴν κεφαλὴν dezvelit, îşi ruşinează capul capul neacoperit, îşi
ἑαυτῆς· ἓν γάρ ἐστι καὶ τὸ αὐτὸ τῇ ei, că tot una este ca şi cum necinsteşte capul; căci tot una
ἐξυρημένῃ. ar fi rasă. este ca şi cum ar fi rasă.
6. Că de nu se înveleşte femeia, I.Cor.11:6. Căci dacă o femeie nu-
Α Κρ Ια-6 εἰ γὰρ οὐ κατακαλύπτεται să se şi tundă; iar de este şi pune văl pe cap, atunci să se
429
γυνή, καὶ κειράσθω· εἰ δὲ αἰσχρὸν lucru de ruşine femeii a se şi tundă. Iar dacă este lucru de
γυναικί τὸ κείρασθαι ἢ ξυρᾶσθαι, tunde sau a se rade, ruşine pentru femeie ca să se
κατακαλυπτέσθω. învelească-se. tundă ori să se radă, să-şi pună
văl.
Α Κρ Ια-7 ἀνὴρ μὲν γὰρ οὐκ ὀφείλει 7. Că bărbatul nu este dator să- I.Cor.11:7. Căci bărbatul nu
κατακαλύπτεσθαι τὴν κεφαλήν, şi acopere capul, chipul şi trebuie să-şi acopere capul,
εἰκὼν καὶ δόξα Θεοῦ ὑπάρχων· slava lui Dumnezeu fiind, iar fiind chip şi slavă a lui
γυνὴ δὲ δόξα ἀνδρός ἐστιν. muierea slava bărbatului Dumnezeu, iar femeia este
este. slava bărbatului.
Α Κρ Ια-8 οὐ γάρ ἐστιν ἀνὴρ ἐκ 8. Că nu este bărbatul din I.Cor.11:8. Pentru că nu bărbatul
γυναικός, ἀλλὰ γυνὴ ἐξ ἀνδρός· femeie, ci femeia din bărbat; este din femeie, ci femeia din
bărbat.
Α Κρ Ια-9 καὶ γὰρ οὐκ ἐκτίσθη ἀνὴρ 9. Că nu s-a zidit bărbatul I.Cor.11:9. Şi pentru că n-a fost
διὰ τὴν γυναῖκα, ἀλλὰ γυνὴ διὰ τὸν pentru femeie, ci femeia zidit bărbatul pentru femeie, ci
ἄνδρα. pentru bărbat. femeia pentru bărbat.
Α Κρ Ια-10 διὰ τοῦτο ὀφείλει ἡ γυνὴ 10. Pentru aceea datoare este I.Cor.11:10. De aceea şi femeia
ἐξουσίαν ἔχειν ἐπὶ τῆς κεφαλῆς διὰ femeia să aibă învelitoare în este datoare să aibă (semn de)
τοὺς ἀγγέλους. cap, pentru îngeri. supunere asupra capului ei,
pentru îngeri.
Α Κρ Ια-11 πλὴν οὔτε ἀνὴρ χωρὶς 11. Însă nici bărbatul fără I.Cor.11:.11. Totuşi, nici femeia
γυναικὸς οὔτε γυνὴ χωρὶς ἀνδρὸς femeie, nici femeia fără fără bărbat, nici bărbatul fără
ἐν Κυρίῳ· bărbat, întru Domnul. femeie, în Domnul.
Α Κρ Ια-12 ὥσπερ γὰρ ἡ γυνὴ ἐκ τοῦ 12. Că precum este femeia din I.Cor.11:12. Căci precum femeia
ἀνδρός, οὕτω καὶ ὁ ἀνὴρ διὰ τῆς bărbat, aşa şi bărbatul prin este din bărbat, aşa şi bărbatul
γυναικός, τὰ δὲ πάντα ἐκ τοῦ Θεοῦ. femeie; şi toate de la este prin femeie şi toate sunt de
Dumnezeu. la Dumnezeu.
Α Κρ Ια-13 ἐν ὑμῖν αὐτοῖς κρίνατε· 13. Întru voi înşivă judecaţi; I.Cor.11:13. Judecaţi în voi înşivă:
πρέπον ἐστὶ γυναῖκα oare cu cuviinţă este, femeia Este, oare, cuviincios ca o
ἀκατακάλυπτον τῷ Θεῷ dezvelită să se roage lui femeie să se roage lui
προσεύχεσθαι; Dumnezeu? Dumnezeu cu capul
descoperit?
Α Κρ Ια-14 ἢ οὐδὲ αὐτὴ ἡ φύσις 14. Au nu şi singură firea vă I.Cor.11:14. Nu vă învaţă oare
διδάσκει ὑμᾶς ὅτι ἀνὴρ μὲν ἐὰν învaţă pe voi, că bărbatul de însăşi firea că necinste este
κομᾷ, ἀτιμία αὐτῷ ἐστι îşi lasă părul, necinste lui pentru un bărbat să-şi lase
este? părul lung?
Α Κρ Ια-15 γυνὴ δὲ ἐὰν κομᾷ, δόξα 15. Iar femeia de îşi lasă părul, I.Cor.11:15. Şi că pentru o femeie,
αὐτῇ ἐστιν; ὅτι ἡ κόμη ἀντὶ slavă ei este; de vreme ce dacă îşi lasă părul lung, este
περιβολαίου δέδοται αὐτῇ. părul este dat ei în loc de cinste? Căci părul i-a fost dat
învelitoare. ca acoperământ.
I.Cor.11:16. Iar dacă se pare
Α Κρ Ια-16 Εἰ δέ τις δοκεῖ φιλόνεικος 16. Iar de se vede că este cineva cuiva că aici poate să ne
εἶναι, ἡμεῖς τοιαύτην συνήθειαν prigonitor, noi obicei ca găsească pricină, un astfel de
οὐκ ἔχομεν, οὐδὲ αἱ ἐκκλησίαι τοῦ acesta nu avem, nici obicei (ca femeile să se roage
Θεοῦ. bisericile lui Dumnezeu. cu capul descoperit) noi nu
avem, nici Bisericile lui
Dumnezeu.
Α Κρ Ια-17 Τοῦτο δὲ παραγγέλλων οὐκ 17. Şi aceasta poruncindu-vă nu I.Cor.11:17. Şi aceasta
ἐπαινῶ, ὅτι οὐκ εἰς τὸ κρεῖττον, vă laud, că nu spre mai bine, poruncindu-vă, nu vă laud,
ἀλλ᾿ εἰς τὸ ἧττον συνέρχεσθε. ci spre mai rău vă adunaţi. fiindcă voi vă adunaţi nu spre
mai bine, ci spre mai rău.
Α Κρ Ια-18 πρῶτον μὲν γὰρ 18. Pentru că întâiu când vă I.Cor.11:18. Căci mai întâi aud că
συνερχομένων ὑμῶν ἐν ἐκκλησίᾳ adunaţi voi în biserică aud atunci când vă adunaţi în
ἀκούω σχίσματα ἐν ὑμῖν ὑπάρχειν, că se fac între voi biserică, între voi sunt
καὶ μέρος τι πιστεύω· împerecheri, şi despre o dezbinări, şi în parte cred.
parte crez.
Α Κρ Ια-19 δεῖ γὰρ καὶ αἱρέσεις ἐν ὑμῖν 19. Că trebuie să fie şi eresuri I.Cor.11:19. Căci trebuie să fie
εἶναι, ἵνα οἱ δόκιμοι φανεροὶ între voi, ca cei lămuriţi să între voi şi eresuri, ca să se
430
γένωνται ἐν ὑμῖν. se facă arătaţi între voi. învedereze între voi cei
Α Κρ Ια-20 συνερχομένων οὖν ὑμῶν 20. Drept aceea, când vă încercaţi.
ἐπὶ τὸ αὐτὸ οὐκ ἔστι κυριακὸν adunaţi voi împreună nu este I.Cor.11:20. Când vă adunaţi deci
δεῖπνον φαγεῖν· a mânca cina Domnului; laolaltă, nu se poate mânca
Α Κρ Ια-21 ἕκαστος γὰρ τὸ ἴδιον 21. Că fiecare îşi pune cina sa Cina Domnului;
δεῖπνον προλαμβάνει ἐν τῷ φαγεῖν, mai înainte spre mâncare; şi I.Cor.11:21. Căci, şezând la masă,
καὶ ὃς μὲν πεινᾷ, ὃς δὲ μεθύει. unul este flămând, iar altul fiecare se grăbeşte să ia
beat. mâncare sa, încât unuia îi este
Α Κρ Ια-22 μὴ γὰρ οἰκίας οὐκ ἔχετε εἰς 22. Au doară nu aveţi case ca să foame, iar altul se îmbată.
τὸ ἐσθίειν καὶ πίνειν; ἢ τῆς mâncaţi şi să beţi? Sau pe I.Cor.11:22. N-aveţi, oare, case ca
ἐκκλησίας τοῦ Θεοῦ καταφρονεῖτε, biserica lui Dumnezeu să mâncaţi şi să beţi? Sau
καὶ καταισχύνετε τοὺς μὴ ἔχοντας; defăimaţi, şi ruşinaţi pe cei dispreţuiţi Biserica lui
τί ὑμῖν εἴπω; ἐπαινέσω ὑμᾶς ἐν lipsiţi? Ce voi zice vouă? Dumnezeu şi ruşinaţi pe cei ce
τούτῳ; οὐκ ἐπαινῶ. Lăuda-voi pe voi? Întru nu au? Ce să vă zic? Să vă
aceasta nu vă laud. laud? În aceasta nu vă laud.
Α Κρ Ια-23 ἐγὼ γὰρ παρέλαβον ἀπὸ 23. Că eu am luat de la Domnul, I.Cor.11:23. Căci eu de la Domnul
τοῦ Κυρίου ὃ καὶ παρέδωκα ὑμῖν, care am şi dat vouă, că am primit ceea ce v-am dat şi
ὅτι ὁ Κύριος ᾿Ιησοῦς ἐν τῇ νυκτὶ ᾗ Domnul Iisus în noaptea vouă: Că Domnul Iisus, în
παρεδίδοτο ἔλαβεν ἄρτον καὶ întru care s-a vândut au luat noaptea în care a fost vândut, a
εὐχαριστήσας ἔκλασε καὶ εἶπε· pâine luat pâine,
Α Κρ Ια-24 λάβετε φάγετε· τοῦτό μού 24. Şi mulţămind au frânt şi au I.Cor.11:.24. Şi, mulţumind, a
ἐστι τὸ σῶμα τὸ ὑπὲρ ὑμῶν zis: Luaţi, mâncaţi; acesta frânt şi a zis: Luaţi, mâncaţi;
κλώμενον· τοῦτο ποιεῖτε εἰς τὴν este trupul meu care se acesta este trupul Meu care se
ἐμὴν ἀνάμνησιν. frânge pentru voi; aceasta să frânge pentru voi. Aceasta să
faceţi întru pomenirea mea. faceţi spre pomenirea Mea.
Α Κρ Ια-25 ὡσαύτως καὶ τὸ ποτήριον 25. Aşijderea şi paharul după I.Cor.11:25. Asemenea şi paharul
μετὰ τὸ δειπνῆσαι λέγων· τοῦτο τὸ cină, zicând: Acest pahar după Cină, zicând: Acest pahar
ποτήριον ἡ καινὴ διαθήκη ἐστὶν ἐν legea cea nouă este întru este Legea cea nouă întru
τῷ ἐμῷ αἵματι· τοῦτο ποιεῖτε, sângele meu; aceasta să sângele Meu. Aceasta să faceţi
ὁσάκις ἂν πίνητε, εἰς τὴν ἐμὴν faceţi de câte ori veţi bea, ori de câte ori veţi bea, spre
ἀνάμνησιν. întru pomenirea mea. pomenirea Mea.
Α Κρ Ια-26 ὁσάκις γὰρ ἂν ἐσθίητε τὸν 26. Că de câte ori veţi mânca I.Cor.11:26. Căci de câte ori veţi
ἄρτον τοῦτον καὶ τὸ ποτήριον τοῦτο pâinea aceasta, şi veţi bea mânca această pâine şi veţi bea
πίνητε, τὸν θάνατον τοῦ Κυρίου păharul acesta, moartea acest pahar, moartea Domnului
καταγγέλλετε, ἄχρις οὗ ἂν ἔλθῃ. Domnului vestiţi până când vestiţi până când va veni.
va veni.
Α Κρ Ια-27 ὥστε ὃς ἂν ἐσθίῃ τὸν ἄρτον 27. Drept aceea, oricarele va I.Cor.11:27. Astfel, oricine va
τοῦτον ἢ πίνῃ τὸ ποτήριον τοῦ mânca pâinea aceasta, sau mânca pâinea aceasta sau va
Κυρίου ἀναξίως, ἔνοχος ἔσται τοῦ va bea păharul Domnului cu bea paharul Domnului cu
σώματος καὶ αἵματος τοῦ Κυρίου. nevrednicie, vinovat va fi nevrednicie, va fi vinovat faţă
trupului şi sângelui de trupul şi sângele Domnului.
Α Κρ Ια-28 δοκιμαζέτω δὲ ἄνθρωπος Domnului. I.Cor.11:28. Să se cerceteze însă
ἑαυτόν, καὶ οὕτως ἐκ τοῦ ἄρτου 28. Ci să se ispitească omul pe omul pe sine şi aşa să mănânce
ἐσθιέτω καὶ ἐκ τοῦ ποτηρίου sine, şi aşa din pâine să din pâine şi să bea din pahar.
πινέτω· mănânce şi din pahar să bea; I.Cor.11:29. Căci cel ce mănâncă
Α Κρ Ια-29 ὁ γὰρ ἐσθίων καὶ πίνων 29. Că cel ce mănâncă şi bea cu şi bea cu nevrednicie, osândă
ἀναξίως κρῖμα ἑαυτῷ ἐσθίει καὶ nevrednicie, judecată luişi îşi mănâncă şi bea, nesocotind
πίνει, μὴ διακρίνων τὸ σῶμα τοῦ mănâncă şi bea, nesocotind trupul Domnului.
Κυρίου. trupul Domnului. I.Cor.11:30. De aceea, mulţi
Α Κρ Ια-30 διὰ τοῦτο ἐν ὑμῖν πολλοὶ 30. Pentru aceasta între voi dintre voi sunt neputincioşi şi
ἀσθενεῖς καὶ ἄρρωστοι καὶ mulţi sunt neputincioşi şi bolnavi şi mulţi au murit.
κοιμῶνται ἱκανοί. bolnavi, şi dorm mulţi. I.Cor.11:31. Căci de ne-am fi
Α Κρ Ια-31 εἰ γὰρ ἑαυτοὺς διεκρίνομεν, 31. Că de ne-am fi judecat pe noi judecat noi înşine, nu am mai fi
οὐκ ἂν ἐκρινόμεθα· singuri, nu ne-am fi osândit; judecaţi.
32. Dar judecându-ne de la I.Cor.11:32. Dar, fiind judecaţi de
Α Κρ Ια-32 κρινόμενοι δὲ ὑπὸ τοῦ Domnul, ne certăm, ca nu cu Domnul, suntem pedepsiţi, ca
Κυρίου παιδευόμεθα, ἵνα μὴ σὺν τῷ lumea să ne osândim. să nu fim osândiţi împreună cu
431
κόσμῳ κατακριθῶμεν. lumea.
Α Κρ Ια-33 ῞Ωστε, ἀδελφοί μου, 33. Deci dar, fraţii mei, când vă I.Cor.11:33. De aceea, fraţii mei,
συνερχόμενοι εἰς τὸ φαγεῖν adunaţi să mâncaţi, unul pe când vă adunaţi ca să mâncaţi,
ἀλλήλους ἐκδέχεσθε· altul să aşteptaţi. aşteptaţi-vă unii pe alţii.
Α Κρ Ια-34 εἰ δέ τις πεινᾷ ἐν οἴκῳ 34. Iar de flămânzeşte cineva, I.Cor.11:34. Iar dacă îi este cuiva
ἐσθιέτω, ἵνα μὴ εἰς κρῖμα acasă să mănânce, ca să nu foame, să mănânce acasă, ca
συνέρχησθε. Τὰ δὲ λοιπὰ ὡς ἂν vă adunaţi spre osândă. Iar să nu vă adunaţi spre osândă.
ἔλθω διατάξομαι. celelalte când voi veni le voi Celelalte însă le voi rândui
rândui. când voi veni.

Α Κρ Ιβ-1 Περὶ δὲ τῶν πνευματικῶν, 1. Iar pentru cele duhovniceşti, I.Cor.12:1. Iar cât priveşte
ἀδελφοί, οὐ θέλω ὑμᾶς ἀγνοεῖν. fraţilor, nu voi să nu ştiţi voi. darurile duhovniceşti nu vreau,
2. Că ştiţi când eraţi neamuri, fraţilor, să fiţi în necunoştinţă.
Α Κρ Ιβ-2 οἴδατε ὅτι, ὅτε ἔθνη ἦτε, cum vă duceaţi către idolii I.Cor.12:2. Ştiţi că, pe când eraţi
πρὸς τὰ εἴδωλα τὰ ἄφωνα ὡς ἂν cei fără de glas, ca şi cum aţi păgâni, vă duceaţi la idolii cei
ἤγεσθε ἀπαγόμενοι. fi fost traşi. muţi, ca şi cum eraţi mânaţi.
3. Pentru aceea vă arăt vouă, că I.Cor.12:3. De aceea, vă fac
Α Κρ Ιβ-3 διὸ γνωρίζω ὑμῖν ὅτι οὐδεὶς nimeni cu Duhul lui cunoscut că precum nimeni,
ἐν Πνεύματι Θεοῦ λαλῶν λέγει Dumnezeu grăind nu zice grăind în Duhul lui Dumnezeu,
ἀνάθεμα ᾿Ιησοῦν, καὶ οὐδεὶς anatema pe Iisus; şi nimeni nu zice: Anatema fie Iisus! - tot
δύναται εἰπεῖν Κύριον ᾿Ιησοῦν εἰ nu poate numi pe Domnul aşa nimeni nu poate să zică:
μὴ ἐν Πνεύματι ῾Αγίῳ. Iisus, fără numai întru Duhul Domn este Iisus, - decât în
Sfânt. Duhul Sfânt.
Α Κρ Ιβ-4 Διαιρέσεις δὲ χαρισμάτων 4. Şi sunt osebiri darurilor, dar I.Cor.12:4. Darurile sunt felurite,
εἰσί, τὸ δὲ αὐτὸ Πνεῦμα· acelaşi Duh. dar acelaşi Duh.
5. Şi osebiri slujbelor sunt, dar I.Cor.12:5. Şi felurite slujiri sunt,
Α Κρ Ιβ-5 καὶ διαιρέσεις διακονιῶν acelaşi Domn. dar acelaşi Domn.
εἰσι, καὶ ὁ αὐτὸς Κύριος· 6. Şi osebiri lucrărilor sunt, dar 1Cor.12.6. Şi lucrările sunt
Α Κρ Ιβ-6 καὶ διαιρέσεις ἐνεργημάτων acelaşi Dumnezeu este care felurite, dar este acelaşi
εἰσίν, ὁ δὲ αὐτός ἐστι Θεός, ὁ lucrează toate întru toţi. Dumnezeu, care lucrează toate
ἐνεργῶν τὰ πάντα ἐν πᾶσιν. în toţi.
Α Κρ Ιβ-7 ῾Εκάστῳ δὲ δίδοται ἡ 7. Iar fiecăruia se dă arătarea I.Cor.12:7. Şi fiecăruia se dă
φανέρωσις τοῦ Πνεύματος πρὸς τὸ Duhului spre folos. arătarea Duhului spre folos.
συμφέρον. 8. Că unuia prin Duhul se dă I.Cor.12:8. Că unuia i se dă prin
Α Κρ Ιβ-8 ᾧ μὲν γὰρ διὰ τοῦ cuvântul înţelepciunii, iar Duhul Sfânt cuvânt de
Πνεύματος δίδοται λόγος σοφίας, altuia cuvântul cunoştinţei înţelepciune, iar altuia, după
ἄλλῳ δὲ λόγος γνώσεως κατὰ τὸ întru acelaşi Duh; acelaşi Duh, cuvântul
αὐτὸ Πνεῦμα, cunoştinţei.
Α Κρ Ιβ-9 ἑτέρῳ δὲ πίστις ἐν τῷ αὐτῷ 9. Şi unuia credinţa întru acelaşi I.Cor.12:9. Şi unuia i se dă întru
Πνεύματι, ἄλλῳ δὲ χαρίσματα Duh, iar altuia darurile acelaşi Duh credinţă, iar
ἰαμάτων ἐν τῷ αὐτῷ Πνεύματι, tămăduirilor întru acelaşi altuia, darurile vindecărilor,
Duh; întru acelaşi Duh;
Α Κρ Ιβ-10 ἄλλῳ δὲ ἐνεργήματα 10. Unuia lucrarea puterilor, iar I.Cor.12:10. Unuia faceri de
δυνάμεων, ἄλλῳ δὲ προφητεία, altuia prorocie; unuia minuni, iar altuia proorocie;
ἄλλῳ δὲ διακρίσεις πνευμάτων, alegerea duhurilor, altuia unuia deosebirea duhurilor, iar
ἑτέρῳ δὲ γένη γλωσσῶν, ἄλλῳ δὲ feluri de limbi, iar altuia altuia feluri de limbi şi altuia
ἑρμηνεία γλωσσῶν· tălmăcirea limbilor; tălmăcirea limbilor.
Α Κρ Ιβ-11 πάντα δὲ ταῦτα ἐνεργεῖ τὸ 11. Şi toate acestea le lucrează I.Cor.12:11. Şi toate acestea le
ἓν καὶ τὸ αὐτὸ Πνεῦμα, διαιροῦν unul şi acelaşi Duh, lucrează unul şi acelaşi Duh,
ἰδίᾳ ἑκάστῳ καθὼς βούλεται. împărţind deosebi fiecăruia împărţind fiecăruia deosebi,
precum voieşte. după cum voieşte.
Α Κρ Ιβ-12 Καθάπερ γὰρ τὸ σῶμα ἕν 12. Că precum trupul unul este I.Cor.12:12. Căci precum trupul
ἐστι καὶ μέλη ἔχει πολλά, πάντα δὲ şi mădulare are multe, şi unul este, şi are mădulare
τὰ μέλη τοῦ σώματος τοῦ ἑνός, toate mădularele ale unui multe, iar toate mădularele
πολλὰ ὄντα, ἕν ἐστι σῶμα, οὕτω καὶ trup, multe fiind, un trup trupului, multe fiind, sunt un
ὁ Χριστός· suntem, aşa şi Hristos. trup, aşa şi Hristos.
432
Α Κρ Ιβ-13 καὶ γὰρ ἐν ἑνί Πνεύματι 13. Pentru că printr-un Duh noi I.Cor.12:13. Pentru că într-un
ἡμεῖς πάντες εἰς ἓν σῶμα toţi într-un trup ne-am Duh ne-am botezat noi toţi, ca
ἐβαπτίσθημεν, εἴτε ᾿Ιουδαῖοι εἴτε botezat, ori Iudeii, ori Ellinii, să fim un singur trup, fie iudei,
῞Ελληνες, εἴτε δοῦλοι εἴτε ori robii, ori cei slobozi; şi fie elini, fie robi, fie liberi, şi
ἐλεύθεροι, καὶ πάντες εἰς ἓν toţi într-un Duh ne-am toţi la un Duh ne-am adăpat.
Πνεῦμα ἐποτίσθημεν. adăpat. I.Cor.12:14. Căci şi trupul nu este
Α Κρ Ιβ-14 καὶ γὰρ τὸ σῶμα οὐκ ἔστιν 14. Că şi trupul nu este un un mădular, ci multe.
ἓν μέλος, ἀλλὰ πολλά. mădular, ci multe. I.Cor.12:15. Dacă piciorul ar zice:
Α Κρ Ιβ-15 ἐὰν εἴπῃ ὁ πούς, ὅτι οὐκ 15. Că de-ar zice piciorul: Fiindcă nu sunt mână nu sunt
εἰμὶ χείρ, οὐκ εἰμὶ ἐκ τοῦ σώματος, Pentru că nu sunt mână, nu din trup, pentru aceasta nu este
οὐ παρὰ τοῦτο οὐκ ἔστιν ἐκ τοῦ sunt din trup, au doară el din trup?
σώματος; pentru aceea nu este din I.Cor.12:16. Şi urechea dacă ar
trup? zice: Fiindcă nu sunt ochi, nu
Α Κρ Ιβ-16 καὶ ἐὰν εἴπῃ τὸ οὖς, ὅτι οὐκ 16. Şi de-ar zice urechea: Pentru fac parte din trup, - pentru
εἰμὶ ὀφθαλμός, οὐκ εἰμὶ ἐκ τοῦ că nu sunt ochi, nu sunt din aceasta nu este ea din trup?
σώματος, οὐ παρὰ τοῦτο οὐκ ἔστιν trup, au doară pentru aceea I.Cor.12:17. Dacă tot trupul ar fi
ἐκ τοῦ σώματος; nu este din trup? ochi, unde ar fi auzul? Şi dacă
Α Κρ Ιβ-17 εἰ ὅλον τὸ σῶμα ὀφθαλμός, 17. Că de-ar fi tot trupul ochi, ar fi tot aud, unde ar fi
ποῦ ἡ ἀκοή; εἰ ὅλον ἀκοή, ποῦ ἡ unde ar fi auzul? Şi de-ar fi mirosul?
ὄσφρησις; tot aud, unde ar fi mirosul? I.Cor.12:18. Dar acum Dumnezeu
Α Κρ Ιβ-18 νυνὶ δὲ ὁ Θεὸς ἔθετο τὰ 18. Iar acum au pus Dumnezeu a pus mădularele, pe fiecare
μέλη ἓν ἕκαστον αὐτῶν ἐν τῷ mădularele pe unul fiecare din ele, în trup, cum a voit.
σώματι καθὼς ἠθέλησεν. dintr-însele în trup, precum I.Cor.12:19. Dacă toate ar fi un
au voit. singur mădular, unde ar fi
Α Κρ Ιβ-19 εἰ δὲ ἦν τὰ πάντα ἓν μέλος, 19. Că de-ar fi toate un mădular, trupul?
ποῦ τὸ σῶμα; unde ar fi trupul? I.Cor.12:20. Dar acum sunt multe
Α Κρ Ιβ-20 νῦν δὲ πολλὰ μὲν μέλη, ἓν 20. Iar acum multe mădulare cu mădulare, însă un singur trup.
δὲ σῶμα. adevărat sunt, dar un trup. I.Cor.12:21. Şi nu poate ochiul să
Α Κρ Ιβ-21 οὐ δύναται δὲ ὀφθαλμὸς 21. Şi nu poate ochiul să zică zică mâinii: N-am trebuinţă de
εἰπεῖν τῇ χειρί· χρείαν σου οὐκ mâinii: Nu am trebuinţă de tine; sau, iarăşi capul să zică
ἔχω· ἢ πάλιν ἡ κεφαλὴ τοῖς ποσί· tine; sau iarăşi capul picioarelor: N-am trebuinţă de
χρείαν ὑμῶν οὐκ ἔχω· picioarelor: Nu am trebuinţă voi.
de voi; I.Cor.12:22. Ci cu mult mai mult
Α Κρ Ιβ-22 ἀλλὰ πολλῷ μᾶλλον τὰ 22. Ci cu mult mai vârtos mădularele trupului, care par a
δοκοῦντα μέλη τοῦ σώματος mădularele trupului care se fi mai slabe, sunt mai
ἀσθενέστερα ὑπάρχειν ἀναγκαῖά socotesc a fi mai slabe, mai trebuincioase.
ἐστι, trebuincioase sunt, I.Cor.12:23. Şi pe cele ale trupului
Α Κρ Ιβ-23 καὶ ἃ δοκοῦμεν ἀτιμότερα 23. Şi care ni se par mai care ni se par că sunt mai de
εἶναι τοῦ σώματος, τούτοις τιμὴν necinstite a fi la trup, necinste, pe acelea cu mai
περισσοτέραν περιτίθεμεν, καὶ τὰ acestora cinste mai multă multă evlavie le îmbrăcăm; şi
ἀσχήμονα ἡμῶν εὐσχημοσύνην dăm, şi cele nesocotite ale cele necuviincioase ale noastre
περισσοτέραν ἔχει, noastre mai multă slavă au, au mai multă cuviinţă.
Α Κρ Ιβ-24 τὰ δὲ εὐσχήμονα ἡμῶν οὐ 24. Iar cele de cinste ale noastre I.Cor.12:24. Iar cele cuviincioase
χρείαν ἔχει. ἀλλ᾿ ὁ Θεὸς nu au trebuinţă. Ci ale noastre n-au nevoie de
συνεκέρασε τὸ σῶμα, τῷ Dumnezeu au tocmit trupul, acoperământ. Dar Dumnezeu a
ὑστεροῦντι περισσοτέραν δοὺς celui mai de jos mai multă întocmit astfel trupul, dând mai
τιμήν, cinste dând, multă cinste celui căruia îi
lipseşte,
Α Κρ Ιβ-25 ἵνα μὴ ᾖ σχίσμα ἐν τῷ 25. Ca să nu fie dezbinare în I.Cor.12:25. Ca să nu fie
σώματι, ἀλλὰ τὸ αὐτὸ ὑπὲρ trup, ci să se grijească dezbinare în trup, ci
ἀλλήλων μεριμνῶσι τὰ μέλη· mădularele întru sine mădularele să se îngrijească
asemenea unul de altul. deopotrivă unele de altele.
26. Şi ori de pătimeşte un I.Cor.12:26. Şi dacă un mădular
Α Κρ Ιβ-26 καὶ εἴτε πάσχει ἓν μέλος, mădular, pătimesc toate suferă, toate mădularele suferă
συμπάσχει πάντα τὰ μέλη, εἴτε mădularele dimpreună; ori împreună; şi dacă un mădular
δοξάζεται ἓν μέλος, συγχαίρει de se slăveşte un mădular, este cinstit, toate mădularele se
πάντα τὰ μέλη. împreună se bucură toate bucură împreună.
433
mădularele.
Α Κρ Ιβ-27 ῾Υμεῖς δέ ἐστε σῶμα 27. Dar voi sunteți trupul lui I.Cor.12:27. Iar voi sunteţi trupul
Χριστοῦ καὶ μέλη ἐκ μέρους. Hristos, şi mădulare din lui Hristos şi mădulare
parte. (fiecare) în parte.
Α Κρ Ιβ-28 Καὶ οὓς μὲν ἔθετο ὁ θεὸς 28. Şi pe unii au pus Dumnezeu I.Cor.12:28. Şi pe unii i-a pus
ἐν τῇ ἐκκλησίᾳ πρῶτον în biserică, întâiu pe Dumnezeu, în Biserică: întâi
ἀποστόλους, δεύτερον προφήτας, apostoli, al doilea pe apostoli, al doilea prooroci, al
τρίτον διδασκάλους, ἔπειτα proroci, al treilea pe dascăli,treilea învăţători; apoi pe cei
δυνάμεις, εἶτα χαρίσματα ἰαμάτων, după aceea pe puteri, apoi ce au darul de a face minuni;
ἀντιλήψεις, κυβερνήσεις, γένη darurile tămăduirilor,apoi darurile vindecărilor,
γλωσσῶν. ajutorinţele, isprăvniciile,
ajutorările, cârmuirile, felurile
felurile limbilor. limbilor.
Α Κρ Ιβ-29 μὴ πάντες ἀπόστολοι; μὴ 29. Au doară toţi sunt apostoli?I.Cor.12:29. Oare toţi sunt
πάντες προφῆται; μὴ πάντες Au doară toţi proroci? Au apostoli? Oare toţi sunt
διδάσκαλοι; μὴ πάντες δυνάμεις; doară toţi dascăli? Au doară prooroci? Oare toţi învăţători?
toţi puteri? Oare toţi au putere să
Α Κρ Ιβ-30 μὴ πάντες χαρίσματα 30. Au doară toţi au darurile săvârşească minuni?
ἔχουσιν ἰαμάτων; μὴ πάντες tămăduirilor? Au doară toţi I.Cor.12:30. Oare toţi au darurile
Γλώσσαις λαλοῦσι; μὴ πάντες în limbi grăiesc? Au doară vindecărilor? Oare toţi vorbesc
διερμηνεύουσι; toţi tălmăcesc? în limbi? Oare toţi pot să
tălmăcească?
Α Κρ Ιβ-31 ζηλοῦτε δὲ τὰ χαρίσματα τὰ 31. Ci să râvniţi darurile cele I.Cor.12:31. Râvniţi însă la
κρείττονα. καὶ ἔτι καθ᾿ ὑπερβολὴν mai bune; şi încă mai înaltă darurile cele mai bune. Şi vă
ὁδὸν ὑμῖν δείκνυμι. cale vă arăt vouă. arăt încă o cale care le întrece
pe toate:

Α Κρ Ιγ-1 ᾿Εὰν ταῖς γλώσσαις τῶν 1. De aş grăi în limbile omeneşti I.Cor.13:1. De aş grăi în limbile
ἀνθρώπων λαλῶ καὶ τῶν ἀγγέλων, şi îngereşti, iar dragoste nu oamenilor şi ale îngerilor, iar
ἀγάπην δὲ μὴ ἔχω, γέγονα χαλκὸς am, făcutu-m-am aramă dragoste nu am, făcutu-m-am
ἠχῶν ἢ κύμβαλον ἀλαλάζον. sunătoare şi chimval aramă sunătoare şi chimval
răsunător. răsunător.
Α Κρ Ιγ-2 καὶ ἐὰν ἔχω προφητείαν καὶ 2. Şi de aş avea prorocie, şi de I.Cor.13:2. Şi de aş avea darul
εἰδῶ τὰ μυστήρια πάντα καὶ πᾶσαν aş şti toate tainele şi toată proorociei şi tainele toate le-aş
τὴν γνῶσιν, καὶ ἐὰν ἔχω πᾶσαν τὴν ştiinţa; şi de aş avea toată cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de
πίστιν, ὥστε ὄρη μεθιστάνειν, credinţa, cât să mut şi aş avea atâta credinţă încât să
ἀγάπην δὲ μὴ ἔχω, οὐδέν εἰμι. munţii, iar dragoste nu am, mut şi munţii, iar dragoste nu
nimic nu sunt. am, nimic nu sunt.
Α Κρ Ιγ-3 καὶ ἐὰν ψωμίσω πάντα τὰ 3. Şi dacă aş împărţi toată I.Cor.13:3. Şi de aş împărţi toată
ὑπάρχοντά μου, καὶ ἐὰν παραδῶ τὸ avuţia mea, şi de aş da trupul avuţia mea şi de aş da trupul
σῶμά μου ἵνα καυθήσομαι, ἀγάπην meu să-l ardă, şi dragoste nu meu ca să fie ars, iar dragoste
δὲ μὴ ἔχω, οὐδὲν ὠφελοῦμαι. am, nici un folos nu-mi este. nu am, nimic nu-mi foloseşte.
Α Κρ Ιγ-4 ῾Η ἀγάπη μακροθυμεῖ, 4. Dragostea îndelung rabdă, se I.Cor.13:4. Dragostea îndelung
χρηστεύεται, ἡ ἀγάπη οὐ ζηλοῖ, ἡ milostiveşte, dragostea nu rabdă; dragostea este
ἀγάπη οὐ περπερεύεται, οὐ pizmuiește, dragostea nu se binevoitoare, dragostea nu
φυσιοῦται, semeţeşte, nu se trufeşte, pizmuieşte, nu se laudă, nu se
trufeşte.
Α Κρ Ιγ-5 οὐκ ἀσχημονεῖ, οὐ ζητεῖ τὰ 5. Nu se poartă cu necuviinţă, nu I.Cor.13:5. Dragostea nu se
ἑαυτῆς, οὐ παροξύνεται, οὐ caută ale sale, nu se întărâtă, poartă cu necuviinţă, nu caută
λογίζεται τὸ κακόν, nu gândeşte răul, ale sale, nu se aprinde de
mânie, nu gândeşte răul.
Α Κρ Ιγ-6 οὐ χαίρει ἐπὶ τῇ ἀδικίᾳ, 6. Nu se bucură de nedreptate, ci I.Cor.13:6. Nu se bucură de
συγχαίρει δὲ τῇ ἀληθείᾳ· se bucură de adevăr; nedreptate, ci se bucură de
adevăr.
Α Κρ Ιγ-7 πάντα στέγει, πάντα πιστεύει, 7. Toate le suferă, toate le crede, I.Cor.13:7. Toate le suferă, toate
πάντα ἐλπίζει, πάντα ὑπομένει. toate le nădăjduieşte, toate le le crede, toate le nădăjduieşte,
rabdă. toate le rabdă.
434
Α Κρ Ιγ-8 ἡ ἀγάπη οὐδέποτε ἐκπίπτει. 8. Dragostea niciodată nu cade; I.Cor.13:8. Dragostea nu cade
εἴτε δὲ προφητεῖαι, şi ori prorociile de vor lipsi; niciodată. Cât despre proorocii
καταργηθήσονται· εἴτε γλῶσσαι, ori limbile de vor înceta; ori - se vor desfiinţa; darul
παύσονται· εἴτε γνῶσις, cunoştinţa de se va strica. limbilor va înceta; ştiinţa se va
καταργηθήσεται. sfârşi;
9. Pentru că din parte I.Cor.13:9. Pentru că în parte
Α Κρ Ιγ-9 ἐκ μέρους δὲ γινώσκομεν καὶ cunoaştem, şi din parte cunoaştem şi în parte
ἐκ μέρους προφητεύομεν· prorocim. proorocim.
10. Iar când va veni cea I.Cor.13:10. Dar când va veni
Α Κρ Ιγ-10 ὅταν δὲ ἔλθῃ τὸ τέλειον, desăvârşit, atunci cea din ceea ce e desăvârşit, atunci
τότε τὸἐκ μέρους καταργηθήσεται. parte se va strica. ceea ce este în parte se va
desfiinţa.
Α Κρ Ιγ-11 ὅτε ἤμην νήπιος, ὡς νήπιος 11. Când eram prunc, ca un I.Cor.13:11. Când eram copil,
ἐλάλουν, ὡς νήπιος ἐφρόνουν, ὡς prunc grăiam, ca un prunc vorbeam ca un copil, simţeam
νήπιος ἐλογιζόμην· ὅτε δὲ γέγονα cugetam, ca un prunc ca un copil; judecam ca un
ἀνήρ, κατήργηκα τὰ τοῦ νηπίου. gândeam; iar dacă m-am copil; dar când m-am făcut
făcut bărbat, am lepădat cele bărbat, am lepădat cele ale
Α Κρ Ιγ-12 βλέπομεν γὰρ ἄρτι δι᾿ prunceşti. copilului.
ἐσόπτρου ἐν αἰνίγματι, τότε δὲ 12. Că vedem acum ca prin I.Cor.13:12. Căci vedem acum ca
πρόσωπον πρὸς πρόσωπον· ἄρτι oglindă în ghicitură, dar prin oglindă, în ghicitură, iar
γινώσκω ἐκ μέρους, τότε δὲ atunci faţă către faţă; acum atunci, faţă către faţă; acum
ἐπιγνώσομαι καθὼς καὶ cunosc din parte, iar atunci cunosc în parte, dar atunci voi
ἐπεγνώσθην. voi cunoaşte precum şi cunoaşte pe deplin, precum am
cunoscut sunt. fost cunoscut şi eu.
Α Κρ Ιγ-13 νυνὶ δὲ μένει πίστις, ἐλπίς, 13. Şi acum rămâne credinţa, I.Cor.13:13. Şi acum rămân
ἀγάπη, τὰ τρία ταῦτα· μείζων δὲ nădejdea, dragostea, aceste acestea trei: credinţa, nădejdea
τούτων ἡ ἀγάπη. trei; iar mai mare decât şi dragostea. Iar mai mare
acestea este dragostea. dintre acestea este dragostea.

Α Κρ Ιδ-1 Διώκετε τὴν ἀγάπην· 1. Urmaţi dragostea, şi râvniţi I.Cor.14:1. Căutaţi dragostea.
ζηλοῦτε δὲ τὰ πνευματικά, μᾶλλον cele duhovniceşti, iar mai Râvniţi însă cele duhovniceşti,
δὲ ἵνα προφητεύητε vârtos ca să prorociţi. dar mai ales ca să proorociţi.
Α Κρ Ιδ-2 ὁ γὰρ λαλῶν γλώσσῃ οὐκ 2. Că cel ce grăieşte în limbă nu I.Cor.14:2. Pentru că cel ce
ἀνθρώποις λαλεῖ, ἀλλὰ τῷ Θεῷ· oamenilor grăieşte, ci lui vorbeşte într-o limbă străină nu
οὐδεὶς γὰρ ἀκούει, πνεύματι δὲ Dumnezeu; că nimeni nu-l vorbeşte oamenilor, ci lui
λαλεῖ μυστήρια· aude, dar cu duhul grăieşte Dumnezeu; şi nimeni nu-l
taine; înţelege, fiindcă el, în duh,
Α Κρ Ιδ-3 ὁ δὲ προφητεύων ἀνθρώποις 3. Dar cela ce proroceşte grăieşte taine.
λαλεῖ οἰκοδομὴν καὶ παράκλησιν oamenilor, grăieşte spre I.Cor.14:3. Cel ce prooroceşte
καὶ παραμυθίαν. zidire şi îndemnare şi vorbeşte oamenilor, spre zidire,
mângâiere. îndemn şi mângâiere.
Α Κρ Ιδ-4 ὁ λαλῶν γλώσσῃ ἑαυτὸν 4. Cel ce grăieşte în limbă pe I.Cor.14:4. Cel ce grăieşte într-o
οἰκοδομεῖ, ὁ δὲ προφητεύων sine singur se zideşte; dar limbă străină pe sine singur se
ἐκκλησίαν οἰκοδομεῖ. cela ce proroceşte, biserica zideşte, iar cel ce prooroceşte
zideşte. zideşte Biserica.
Α Κρ Ιδ-5 θέλω δὲ πάντας ὑμᾶς λαλεῖν 5. Şi voiesc ca voi toţi să grăiţi I.Cor.14:5. Voiesc ca voi toţi să
γλώσσαις, μᾶλλον δὲ ἵνα în limbi, iar mai vârtos să grăiţi în limbi; dar mai cu
προφητεύητε· μείζων γὰρ ὁ prorociţi; că mai mare este seamă să proorociţi. Cel ce
προφητεύων ἢ ὁ λαλῶν γλώσσαις, cel ce proroceşte decât cel ce prooroceşte e mai mare decât
ἐκτὸς εἰ μὴ διερμηνεύει, ἵνα ἡ grăieşte în limbi, fără numai cel ce grăieşte în limbi, afară
ἐκκλησία οἰκοδομὴν λάβῃ. de va tălmăci, ca biserica numai dacă tălmăceşte, ca
zidire să ia. Biserica să ia întărire.
Α Κρ Ιδ-6 νυνὶ δέ, ἀδελφοί, ἐὰν ἔλθω 6. Iar acum, fraţilor, de voi veni I.Cor.14:6. Iar acum, fraţilor,
πρὸς ὑμᾶς γλώσσαις λαλῶν, τί ὑμᾶς la voi grăind în limbi, ce voi dacă aş veni la voi, grăind în
ὠφελήσω, ἐὰν μὴ ὑμῖν λαλήσω ἢ ἐν folosi vouă de nu voi grăi limbi, de ce folos v-aş fi, dacă
ἀποκαλύψει ἢ ἐν γνώσει ἢ ἐν vouă sau întru descoperire, nu v-aş vorbi - sau în
435
προφητείᾳ ἢ ἐν διδαχῇ; sau întru cunoştinţă, sau descoperire, sau în cunoştinţă,
întru prorocie, sau întru sau în proorocie, sau în
Α Κρ Ιδ-7 ὅμως τὰ ἄψυχα φωνὴν învăţătură? învăţătură?
διδόντα, εἴτε αὐλὸς εἴτε κιθάρα, ἐὰν 7. Că precum cele neînsufleţite I.Cor.14:7. Că precum cele
διαστολὴν τοῖς φθόγγοις μὴ διδῷ, ce dau glas, ori fluier ori neînsufleţite, care dau sunet, fie
πῶς γνωσθήσεται τὸ αὐλούμενον ἢ alăută, de nu vor da osebire fluier , fie chitară, de nu vor da
τὸ κιθαριζόμενον; în viersuri, cum se va sunete deosebite, cum se va
cunoaşte glasul fluierului sau cunoaşte ce este din fluier , sau
Α Κρ Ιδ-8 καὶ γὰρ ἐὰν ἄδηλον φωνὴν zicerea alăutei? ce este din chitară?
σάλπιγξ δῷ, τίς παρασκευάσεται εἰς 8. Că trâmbiţa de va da glas fără I.Cor.14:8. Şi dacă trâmbiţa va da
πόλεμον; de semn, cine se va găti la sunet nelămurit, cine se va
război? pregăti de război?
Α Κρ Ιδ-9 οὕτω καὶ ὑμεῖς διὰ τῆς 9. Aşa şi voi, prin limbă de nu I.Cor.14:9. Aşa şi voi: Dacă prin
γλώσσης ἐὰν μὴ εὔσημον λόγον veţi da cuvânt cu bună limbă nu veţi da cuvânt lesne
δῶτε, πῶς γνωσθήσεται τὸ înţelegere, cum se va de înţeles, cum se va cunoaşte
λαλούμενον; ἔσεσθε γὰρ εἰς ἀέρα cunoaşte ceea ce se va grăi? ce aţi grăit? Veţi fi nişte
λαλοῦντες. Că veţi fi grăind în văzduh. oameni care vorbesc în vânt.
10. Atâtea de multe precum se I.Cor.14:10. Sunt aşa de multe
Α Κρ Ιδ-10 τοσαῦτα εἰ τύχοι γένη întâmplă sunt în lume felurile feluri de limbi în lume, dar nici
φωνῶν ἐστιν ἐν κόσμῳ, καὶ οὐδέν glasurilor, şi nici unul dintr- una din ele nu este fără
αὐτῶν ἄφωνον· însele este fără de glas; înţelesul ei.
11. Deci de nu voi şti puterea I.Cor.14:11. Deci dacă nu voi şti
Α Κρ Ιδ-11 ἐὰν οὖν μὴ εἰδῶ τὴν glasului, voi fi celui ce înţelesul cuvintelor, voi fi
δύναμιν τῆς φωνῆς, ἔσομαι τῷ grăieşte varvar, şi cel ce barbar pentru cel care
λαλοῦντι βάρβαρος καὶ ὁ λαλῶν ἐν grăieşte va fi mie varvar. vorbeşte, şi cel care vorbeşte
ἐμοὶ βάρβαρος. barbar pentru mine.
Α Κρ Ιδ-12 οὕτω καὶ ὑμεῖς ἐπεὶ 12. Aşa şi voi, de vreme ce I.Cor.14:12. Aşa şi voi, de vreme
ζηλωταί ἐστε πνευμάτων, πρὸς τὴν sunteți râvnitori duhurilor, ce sunteţi râvnitori după cele
οἰκοδομὴν τῆς ἐκκλησίας ζητεῖτε spre zidirea Bisericii să duhovniceşti, căutaţi să
ἵνα περισσεύητε. căutaţi ca să prisosiţi. prisosiţi în ele, spre zidirea
Bisericii.
Α Κρ Ιδ-13 Διόπερ ὁ λαλῶν γλώσσῃ 13. Pentru aceea, cel ce grăieşte I.Cor.14:13. De aceea, cel ce
προσευχέσθω ἵνα διερμηνεύῃ. în limbi să se roage ca să şi grăieşte într-o limbă străină să
tălmăcească. se roage ca să şi tălmăcească.
Α Κρ Ιδ-14 ἐὰν γὰρ προσεύχωμαι 14. Pentru că de mă voi ruga cu I.Cor.14:14. Căci, dacă mă rog
γλώσσῃ, τὸ πνεῦμά μου limba, duhul meu se roagă, într-o limbă străină, duhul meu
προσεύχεται, ὁ δὲ νοῦς μου iar mintea mea fără roadă se roagă, dar mintea mea este
ἄκαρπός ἐστι. este. neroditoare.
Α Κρ Ιδ-15 τί οὖν ἐστι; προσεύξομαι 15. Ce este dar? Ruga-mă-voi cu I.Cor.14:15. Atunci ce voi face?
τῷ πνεύματι, προσεύξομαι δὲ καὶ duhul, ruga-mă-voi şi cu Mă voi ruga cu duhul, dar mă
τῷ νοΐ. ψαλῶ τῷ πνεύματι, ψαλῶ mintea; cânta-voi cu duhul, voi ruga şi cu mintea; voi cânta
δὲ καὶ τῷ νοΐ. cânta-voi şi cu mintea. cu duhul, dar voi cânta şi cu
mintea.
Α Κρ Ιδ-16 ἐπεὶ ἐὰν εὐλογήσῃς τῷ 16. Pentru că de vei binecuvânta I.Cor.14:16. Fiindcă dacă vei
πνεύματι, ὁ ἀναπληρῶν τὸν τόπον cu duhul, cel ce împlineşte binecuvânta cu duhul, cum va
τοῦ ἰδιώτου πῶς ἐρεῖ τὸ ἀμὴν ἐπὶ locul celui prost cum va zice răspunde omul simplu "Amin"
τῇ σῇ εὐχαριστίᾳ; ἐπειδὴ τί λέγεις Amin după mulţămirea ta, de la mulţumirea ta, de vreme ce
οὐκ οἶδε· vreme ce nu ştie ce zici? el nu ştie ce zici?
Α Κρ Ιδ-17 σὺ μὲν γὰρ καλῶς I.Cor.14:17. Căci tu, într-adevăr,
εὐχαριστεῖς, ἀλλ᾿ ὁ ἕτερος οὐκ 17. Că tu bine mulţămeşti, dar mulţumeşti bine, dar celălalt nu
οἰκοδομεῖται. celălalt nu se zideşte. se zideşte.
Α Κρ Ιδ-18 εὐχαριστῶ τῷ Θεῷ μου 18. Mulţămesc Dumnezeului meu I.Cor.14:18. Mulţumesc
πάντων ὑμῶν μᾶλλον Γλώσσαις că mai mult decât voi toţi Dumnezeului meu, că vorbesc
λαλῶν· grăiesc în limbi; în limbi mai mult decât voi
toţi;
Α Κρ Ιδ-19 ἀλλ᾿ ἐν ἐκκλησίᾳ θέλω 19. Ci în biserică voiesc cinci I.Cor.14:19. Dar în Biserică vreau
πέντε λόγους διὰ τοῦ νοός μου cuvinte a grăi cu mintea să grăiesc cinci cuvinte cu
436
λαλῆσαι, ἵνα καὶ ἄλλους κατηχήσω, mea, ca şi pe alţii să învăţ, mintea mea, ca să învăţ şi pe
ἢ μυρίους λόγους ἐν Γλώσσῃ. decât zece mii de cuvinte în alţii, decât zeci de mii de
limbă. cuvinte într-o limbă străină.
Α Κρ Ιδ-20 ᾿Αδελφοί, μὴ παιδία 20. Fraţilor, nu fiţi prunci cu I.Cor.14:20. Fraţilor, nu fiţi copii
γίνεσθε ταῖς φρεσίν, ἀλλὰ τῇ κακίᾳ mintea, ci cu răutatea fiţi la minte. Fiţi copii când e
νηπιάζετε, ταῖς δὲ φρεσὶ τέλειοι prunci, iar cu mintea fiţi vorba de răutate. La minte
γίνεσθε. desăvârşiţi. însă, fiţi desăvârşiţi.
Α Κρ Ιδ-21 ἐν τῷ νόμῳ γέγραπται ὅτι 21. În lege scris este că: În alte I.Cor.14:21. În Lege este scris:
ἐν ἑτερογλώσσοις καὶ ἐν χείλεσιν limbi şi cu alte buze voi grăi "Voi grăi acestui popor în alte
ἑτέροις λαλήσω τῷ λαῷ τούτῳ,καὶ poporului acestuia, şi nici limbi şi prin buzele altora, şi
οὐδ᾿ οὕτως εἰσακούσονταί μου, aşa nu mă vor asculta pe nici aşa nu vor asculta de
λέγει Κύριος. mine, zice Domnul. Mine, zice Domnul".
Α Κρ Ιδ-22 ὥστε αἱ γλῶσσαι εἰς 22. Drept aceea limbile spre I.Cor.14:22. Aşa că vorbirea în
σημεῖόν εἰσιν οὐ τοῖς πιστεύουσιν, semn sunt, nu credincioşilor, limbi este semn nu pentru cei
ἀλλὰ τοῖς ἀπίστοις, ἡ δὲ προφητεία ci celor necredincioşi, iar credincioşi ci pentru cei
οὐ τοῖς ἀπίστοις, ἀλλὰ τοῖς prorocia slujeşte nu necredincioşi; iar proorocia nu
πιστεύουσιν. necredincioşilor, ci celor ce pentru cei necredincioşi, ci
cred. pentru cei ce cred.
Α Κρ Ιδ-23 ᾿Εὰν οὖν συνέλθῃ ἡ 23. Deci dar de s-ar aduna toată I.Cor.14:23. Deci, dacă s-ar
ἐκκλησία ὅλη ἐπί τὸ αὐτὸ καὶ biserica împreună şi toţi ar aduna Biserica toată laolaltă şi
πάντες γλώσσαις λαλῶσιν, grăi în limbi, şi ar intra şi cei toţi ar vorbi în limbi şi ar intra
εἰσέλθωσι δὲ ἰδιῶται ἤ ἄπιστοι, οὐκ neînvăţaţi sau necredincioşi, neştiutori sau necredincioşi, nu
ἐροῦσιν ὅτι μαίνεσθε; au nu ar zice că sunteți vor zice, oare, că sunteţi
nebuni? nebuni?
Α Κρ Ιδ-24 ἐὰν δὲ πάντες 24. Iar de ar proroci toţi şi ar I.Cor.14:24. Iar dacă toţi ar
προφητεύωσιν, εἰσέλθῃ δέ τις intra vreun necredincios sau prooroci şi ar intra vreun
ἀπιστος ἢ ἰδιώτης, ἐλέγχεται ὑπὸ neînvăţat, se vădeşte de toţi, necredincios sau vreun
πάντων, ἀνακρίνεται ὑπὸ πάντων, se judecă de toţi, neştiutor, el este dovedit de
toţi, el este judecat de toţi;
Α Κρ Ιδ-25 καὶ οὕτω τὰ κρυπτὰ τῆς 25. Şi aşa cele ascunse ale inimii I.Cor.14:25. Cele ascunse ale
καρδίας αὐτοῦ φανερὰ γίνεται· καὶ lui arătate se fac, şi aşa inimii lui se învederează, şi
οὕτω πεσὼν ἐπί πρόσωπον căzând pe faţă se va închina astfel, căzând cu faţa la
προσκυνήσει τῶ Θεῷ, ἀπαγγέλλων lui Dumnezeu zicând că: Cu pământ, se va închina lui
ὅτι ὁ Θεὸς ὄντως ἐν ὑμῖν ἐστι. adevărat Dumnezeu întru voi Dumnezeu, mărturisind că
este. Dumnezeu este într-adevăr
printre voi.
Α Κρ Ιδ-26 Τί οὖν ἐστιν, ἀδελφοί; ὅταν 26. Ce este dar, fraţilor? Când I.Cor.14:26. Ce este deci, fraţilor?
συνέρχησθε, ἕκαστος ὑμῶν ψαλμὸν vă adunaţi, fiecare dintru voi Când vă adunaţi împreună,
ἔχει, διδαχὴν ἔχει, γλῶσσαν ἔχει, psalm are, învăţătură are, fiecare din voi are psalm, are
ἀποκάλυψιν ἔχει, ἑρμηνείαν ἔχει· limbă are, descoperire are, învăţătură, are descoperire,
πάντα πρὸς οἰκοδομὴν γινέσθω. tălmăcire are: toate spre are limbă, are tălmăcire: toate
zidire să se facă. spre zidire să se facă.
Α Κρ Ιδ-27 εἴτε γλώσσῃ τις λαλεῖ, κατὰ 27. De grăieşte cineva în limbă, I.Cor.14:27. Dacă grăieşte cineva
δύο ἢ τὸ πλεῖστον τρεῖς, καὶ ἀνὰ câte doi, sau mai mulţi câte într-o limbă străină, să fie câte
μέρος, καὶ εἷς διερμηνευέτω· trei, şi pe rând, şi unul să doi, sau cel mult trei şi pe rând
tălmăcească; să grăiască şi unul să
Α Κρ Ιδ-28 ἐὰν δὲ μὴ ᾖ διερμηνευτής, 28. Iar de nu va fi tălmăcitor, să tălmăcească.
σιγάτω ἐν ἐκκλησίᾳ, ἑαυτῷ δὲ tacă în biserică, şi numai lui I.Cor.14:28. Iar dacă nu e
λαλείτω καὶ τῷ Θεῷ. să-şi grăiască şi lui tălmăcitor, să tacă în biserică
Dumnezeu. şi să-şi grăiască numai lui şi
lui Dumnezeu.
Α Κρ Ιδ-29 προφῆται δὲ δύο ἢ τρεῖς 29. Iar prorocii doi sau trei să I.Cor.14:29. Iar proorocii să
λαλείτωσαν, καὶ οἱ ἄλλοι grăiască şi ceilalţi să judece; vorbească doi sau trei, iar
διακρινέτωσαν· ceilalţi să judece.
Α Κρ Ιδ-30 ἐὰν δὲ ἄλλῳ ἀποκαλυφθῇ 30. Iar de se va descoperi ceva I.Cor.14:30. Iar dacă se va
καθημένῳ, ὁ πρῶτος σιγάτω. altuia ce şade, cel dintâi să descoperi ceva altuia care
tacă. şade, să tacă cei dintâi.
437
Α Κρ Ιδ-31 δύνασθε γὰρ καθ᾿ ἕνα 31. Că puteţi câte unul toţi a I.Cor.14:31. Căci puteţi să
πάντες προφητεύειν, ἵνα πάντες proroci, ca toţi să se înveţe şi proorociţi toţi câte unul, ca toţi
μανθάνωσι καὶ πάντες toţi să se mângâie. să înveţe şi toţi să se mângâie.
παρακαλῶνται· 32. Şi duhurile prorocilor, I.Cor.14:32. Şi duhurile
Α Κρ Ιδ-32 καὶ πνεύματα προφητῶν prorocilor se supun, proorocilor se supun
προφήταις ὑποτάσσεται· 33. Că Dumnezeu nu este al proorocilor.
Α Κρ Ιδ-33 οὐ γάρ ἐστιν ἀκαταστασίας turburării, ci al păcii, I.Cor.14:33. Pentru că Dumnezeu
ὁ Θεός, ἀλλὰ εἰρήνης. precum întru toate bisericile nu este al neorânduielii, ci al
Α Κρ Ιδ-34 ῾Ως ἐν πάσαις ταῖς sfinţilor. păcii.
ἐκκλησίαις τῶν ἁγίων, αἱ γυναῖκες 34. Muierile voastre în biserică I.Cor.14:34. Ca în toate Bisericile
ὑμῶν ἐν ταῖς ἐκκλησίαις să tacă: că nu s-a dat voie sfinţilor, femeile voastre să
σιγάτωσαν· οὐ γὰρ ἐπιτέτραπται lor să grăiască, ci să fie tacă în biserică, căci lor nu le
αὐταῖς λαλεῖν, ἀλλ᾿ ὑποτάσσεσθαι, plecate, precum şi legea zice. este îngăduit să vorbească, ci
καθὼς καὶ ὁ νόμος λέγει să se supună, precum zice şi
35. Iar de voiesc să se înveţe Legea.
Α Κρ Ιδ-35 εἰ δέ τι μαθεῖν θέλουσιν, ἐν ceva, acasă să întrebe pe I.Cor.14:35. Iar dacă voiesc să
οἴκῳ τοὺς ἰδίους ἄνδρας bărbaţii lor: că ruşine este înveţe ceva, să întrebe acasă pe
ἐπερωτάτωσαν· αἰσχρὸν γάρ ἐστι muierilor să grăiască în bărbaţii lor, căci este ruşinos
γυναιξὶν ἐν ἐκκλησίᾳ λαλεῖν. biserică. ca femeile să vorbească în
biserică.
Α Κρ Ιδ-36 ἢ ἀφ᾿ ὑμῶν ὁ λόγος τοῦ 36. Au de la voi cuvântul lui I.Cor.14:36. Oare de la voi a ieşit
Θεοῦ ἐξῆλθεν, ἢ εἰς ὑμᾶς μόνους Dumnezeu a ieşit, sau numai cuvântul lui Dumnezeu sau a
κατήντησεν; la voi a ajuns? ajuns numai la voi?
Α Κρ Ιδ-37 Εἴ τις δοκεῖ προφήτης εἶναι 37. De i se pare cuiva că este I.Cor.14:37. Dacă i se pare cuiva
ἢ πνευματικός, ἐπιγνωσκέτω ἃ proroc sau duhovnicesc, să că este prooroc sau om
γράφω ὑμῖν, ὅτι τοῦ Κυρίου εἰσίν înţeleagă cele ce scriu vouă, duhovnicesc, să cunoască că
ἐντολαί· că ale Domnului sunt cele ce vă scriu sunt porunci
porunci. ale Domnului.
Α Κρ Ιδ-38 εἰ δέ τις ἀγνοεῖ, ἀγνοείτω. 38. Iar de nu înţelege cineva, să I.Cor.14:38. Iar dacă cineva nu
nu înţeleagă. vrea să ştie, să nu ştie.
Α Κρ Ιδ-39 ῞Ωστε, ἀδελφοί, ζηλοῦτε τὸ 39. Deci, fraţilor, râvniţi a I.Cor.14:39. Aşa că, fraţii mei,
προφητεύειν, καὶ τὸ λαλεῖν proroci, şi a grăi în limbi să râvniţi a prooroci şi nu opriţi
γλώσσαις μὴ κωλύετε· nu opriţi; să se grăiască în limbi.
Α Κρ Ιδ-40 πάντα εὐσχημόνως καὶ 40. Toate cu cuviinţă şi după I.Cor.14:40. Dar toate să se facă
κατὰ τάξιν γινέσθω. rânduială să se facă. cu cuviinţă şi după rânduială.

Α Κρ Ιε-1 Γνωρίζω δὲ ὑμῖν, ἀδελφοί, 1. Şi arăt vouă, fraţilor, I.Cor.15:1. Vă aduc aminte,
τὸ εὐαγγέλιον ὃ εὐηγγελισάμην evanghelia care am fraţilor, Evanghelia pe care v-
ὑμῖν, ὃ καὶ παρελάβετε, ἐν ᾧ καὶ binevestit vouă, care aţi şi am binevestit-o, pe care aţi şi
ἑστήκατε, primit, întru care şi staţi, primit-o, întru care şi staţi,
Α Κρ Ιε-2 δι᾿ οὗ καὶ σῴζεσθε, τίνι 2. Prin care vă şi mântuiţi, de o I.Cor.15:2. Prin care şi sunteţi
λόγῳ εὐηγγελισάμην ὑμῖν εἰ ţineţi cum o am binevestit mântuiţi; cu ce cuvânt v-am
κατέχετε, ἐκτὸς εἰ μὴ εἰκῇ vouă, fără numai de nu în binevestit-o - dacă o ţineţi cu
ἐπιστεύσατε. zadar aţi crezut. tărie, afară numai dacă n-aţi
crezut în zadar S
Α Κρ Ιε-3 παρέδωκα γὰρ ὑμῖν ἐν 3. Că am dat vouă întâiu, care I.Cor.15:3. Căci v-am dat, întâi de
πρώτοις ὃ καὶ παρέλαβον, ὅτι am şi luat, cum că Hristos au toate, ceea ce şi eu am primit,
Χριστὸς ἀπέθανεν ὑπὲρ τῶν murit pentru păcatele că Hristos a murit pentru
ἁμαρτιῶν ἡμῶν κατὰ τὰς γραφάς, noastre, după scripturi, păcatele noastre după
Scripturi;
Α Κρ Ιε-4 καὶ ὅτι ἐτάφη, καὶ ὅτι 4. Şi cum că s-au îngropat şi I.Cor.15:4. Şi că a fost îngropat şi
ἐγήγερται τῇ τρίτῃ ἡμέρᾳ κατὰ τὰς cum că au înviat a treia zi că a înviat a treia zi, după
γραφάς, după scripturi, Scripturi;
Α Κρ Ιε-5 καὶ ὅτι ὤφθη Κηφᾷ, εἶτα τοῖς 5. Şi cum că s-au arătat lui I.Cor.15:5. Şi că S-a arătat lui
δώδεκα· Chefa apoi celor unsprezece; Chefa, apoi celor doisprezece;
Α Κρ Ιε-6 ἔπειτα ὤφθη ἐπάνω 6. După aceea s-au arătat la mai I.Cor.15:6. În urmă S-a arătat
438
πεντακοσίοις ἀδελφοῖς ἐφάπαξ, ἐξ mulţi decât cinci sute de fraţi deodată la peste cinci sute de
ὧν οἱ πλείους μένουσιν ἕως ἄρτι, deodată, din care cei mai fraţi, dintre care cei mai mulţi
τινὲς δὲ καὶ ἐκοιμήθησαν· mulţi sunt până acum, iar trăiesc până astăzi, iar unii au
unii au şi adormit. şi adormit;
Α Κρ Ιε-7 ἔπειτα ὤφθη ᾿Ιακώβῳ, εἶτα 7. După aceea s-au arătat lui I.Cor.15:7. După aceea S-a arătat
τοὺς ἀποστόλους πᾶσιν· Iacov apoi apostolilor lui Iacov, apoi tuturor
tuturor; apostolilor;
Α Κρ Ιε-8 ἔσχατον δὲ πάντων ὡσπερεὶ 8. Iar mai pe urmă decât toţi, ca I.Cor.15:8. Iar la urma tuturor, ca
τῷ ἐκτρώματι ὤφθη κἀμοί. unui născut fără de vreme, s- unui născut înainte de vreme,
au arătat şi mie. mi S-a arătat şi mie.
Α Κρ Ιε-9 ἐγὼ γάρ εἰμι ὁ ἐλάχιστος τῶν 9. Că eu sunt mai micul I.Cor.15:9. Căci eu sunt cel mai
ἀποστόλων, ὃς οὐκ εἰμὶ ἱκανὸς apostolilor, care nu sunt mic dintre apostoli, care nu
καλεῖσθαι ἀπόστολος, διότι ἐδίωξα vrednic a mă chema apostol, sunt vrednic să mă numesc
τὴν ἐκκλησίαν τοῦ Θεοῦ· pentru că am gonit biserica apostol, pentru că am prigonit
lui Dumnezeu. Biserica lui Dumnezeu.
Α Κρ Ιε-10 χάριτι δὲ Θεοῦ εἰμι ὅ εἰμι· 10. Iar cu harul lui Dumnezeu I.Cor.15:10. Dar prin harul lui
καὶ ἡ χάρις αὐτοῦ ἡ εἰς ἐμὲ οὐ κενὴ sunt eu ce sunt; şi harul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt; şi
ἐγενήθη, ἀλλὰ περισσότερον αὐτῶν care este întru mine nu a fost harul Lui care este în mine n-a
πάντων ἐκοπίασα, οὐκ ἐγὼ δέ, ἀλλ᾿ în zadar; ci mai mult decât fost în zadar, ci m-am ostenit
ἡ χάρις τοῦ Θεοῦ ἡ σὺν ἐμοί. toţi aceia m-am ostenit, însă mai mult decât ei toţi. Dar nu
nu eu, ci harul lui Dumnezeu eu, ci harul lui Dumnezeu care
Α Κρ Ιε-11 εἴτε οὖν ἐγὼ εἴτε ἐκεῖνοι, care este cu mine. este cu mine.
οὕτω κηρύσσομεν καὶ οὕτως 11. Deci ori eu ori aceia aşa I.Cor.15:11. Deci ori eu, ori aceia,
ἐπιστεύσατε. propovăduim, şi aşa aţi aşa propovăduim şi voi aşa aţi
crezut. crezut.
Α Κρ Ιε-12 Εἰ δὲ Χριστὸς κηρύσσεται 12. Iar de vreme ce Hristos se I.Cor.15:12. Iar dacă se
ὅτι ἐκ νεκρῶν ἐγήγερται, πῶς propovăduiește că s-au propovăduieşte că Hristos a
λέγουσί τινες ἐν ὑμῖν ὅτι ἀνάστασις sculat din morţi, cum zic unii înviat din morţi, cum zic unii
νεκρῶν οὐκ ἔστιν· între voi că înviere morţilor dintre voi că nu este învierea
nu este? morţilor?
Α Κρ Ιε-13 εἰ δὲ ἀνάστασις νεκρῶν οὐκ 13. Şi de nu este înviere I.Cor.15:13. Dacă nu este învierea
ἔστιν, οὐδὲ Χριστὸς ἐγήγερται· morţilor, nici Hristos dar nu morţilor, nici Hristos n-a
au înviat; înviat.
Α Κρ Ιε-14 εἰ δὲ Χριστὸς οὐκ 14. Iar dacă nu au înviat I.Cor.15:14. Şi dacă Hristos n-a
ἐγήγερται, κενὸν ἄρα τὸ κήρυγμα Hristos, zadarnică dar este înviat, zadarnică este atunci
ἡμῶν, κενὴ δὲ καὶ ἡ πίστις ὑμῶν. propovăduirea noastră, propovăduirea noastră,
zadarnică dar este şi zadarnică este şi credinţa
credinţa voastră. voastră.
Α Κρ Ιε-15 εὑρισκόμεθα δὲ καὶ 15. Ne aflăm încă şi martori I.Cor.15:15. Ne aflăm încă şi
ψευδομάρτυρες τοῦ Θεοῦ, ὅτι mincinoşi ai lui Dumnezeu, martori mincinoşi ai lui
ἐμαρτυρήσαμεν κατὰ τοῦ Θεοῦ ὅτι că am fi mărturisit împrotiva Dumnezeu, pentru că am
ἤγειρε τὸν Χριστόν, ὃν οὐκ lui Dumnezeu că au înviat pe mărturisit împotriva lui
ἡγειρεν,εἴπερ ἄρα νεκροὶ οὐκ Hristos, pe care nu l-au Dumnezeu că a înviat pe
ἐγείρονται· înviat dacă morţii nu se vor Hristos, pe Care nu L-a înviat,
scula. dacă deci morţii nu înviază.
Α Κρ Ιε-16 εἰ γὰρ νεκροὶ οὐκ 16. Că de nu se vor scula morţii, I.Cor.15:16. Căci dacă morţii nu
ἐγείρονται, οὐδὲ Χριστὸς ἐγήγερται. nici Hristos nu s-au sculat; înviază, nici Hristos n-a înviat.
17. Iar dacă Hristos nu s-a I.Cor.15:17. Iar dacă Hristos n-a
Α Κρ Ιε-17 εἰ δὲ Χριστὸς οὐκ sculat, deșeartă este credinţa înviat, zadarnică este credinţa
ἐγήγερται, ματαία ἡ πίστις ὑμῶν· voastră, încă sunteți în voastră, sunteţi încă în
ἔτι ἐστὲ ἐν ταῖς ἁμαρτίαις ὑμῶν. păcatele voastre, păcatele voastre;
Α Κρ Ιε-18 ἄρα καὶ οἱ κοιμηθέντες ἐν 18. Încă şi cei ce au adormit I.Cor.15:18. Şi atunci şi cei ce au
Χριστῷ ἀπώλοντο. întru Hristos, au pierit. adormit în Hristos au pierit.
Α Κρ Ιε-19 εἰ ἐν τῇ ζωῇ ταύτῃ 19. Şi de nădăjduim întru I.Cor.15:19. Iar dacă nădăjduim
ἠλπικότες ἐσμὲν ἐν Χριστῷ μόνον, Hristos numai în viaţa în Hristos numai în viaţa
ἐλεεινότεροι πάντων ἀνθρώπων aceasta, mai ticăloşi decât aceasta, suntem mai de plâns
ἐσμέν. toţi oamenii suntem. decât toţi oamenii.
439
Α Κρ Ιε-20 Νυνὶ δὲ Χριστὸς ἐγήγερται 20. Iar acum Hristos s-au sculat I.Cor.15:20. Dar acum Hristos a
ἐκ νεκρῶν, ἀπαρχὴ τῶν din morţi, începătură celor înviat din morţi, fiind
κεκοιμημένων ἐγένετο. adormiţi s-au făcut. începătură (a învierii) celor
adormiţi.
Α Κρ Ιε-21 ἐπειδὴ γὰρ δι᾿ ἀνθρώπου ὁ 21. Că de vreme ce prin om s-a I.Cor.15:21. Că de vreme ce
θάνατος, καὶ δι᾿ ἀνθρώπου făcut moartea, prin om şi printr-un om a venit moartea,
ἀνάστασις νεκρῶν. învierea morţilor. tot printr-un om şi învierea
morţilor.
Α Κρ Ιε-22 ὥσπερ γὰρ ἐν τῷ ᾿Αδὰμ 22. Că precum întru Adam toţi I.Cor.15:22. Căci, precum în
πάντες ἀποθνήσκουσιν, οὕτω καὶ mor, aşa întru Hristos toţi Adam toţi mor, aşa şi în
ἐν τῷ Χριστῷ πάντες vor învia. Hristos toţi vor învia.
ζωοποιηθήσονται. 23. Şi fiecare întru a sa I.Cor.15:23. Dar fiecare în rândul
Α Κρ Ιε-23 ἕκαστος δὲ ἐν τῷ ἰδίῳ rânduială: începătura cetei sale: Hristos începătură,
τάγματι· ἀπαρχὴ Χριστός, ἔπειτα οἱ Hristos, după aceea cei ce apoi cei ai lui Hristos, la
Χριστοῦ ἐν τῇ παρουσίᾳ αὐτοῦ· sunt ai lui Hristos întru venirea Lui,
venirea lui, I.Cor.15:24. După aceea, sfârşitul,
Α Κρ Ιε-24 εἶτα τὸ τέλος, ὅταν παραδῷ 24. Apoi sfârşitul, când va da când Domnul va preda
τὴν βασιλείαν τῷ Θεῷ καὶ πατρί, împărăţia lui Dumnezeu şi împărăţia lui Dumnezeu şi
ὅταν καταργήσῃ πᾶσαν ἀρχὴν καὶ Tatălui, când va strica toată Tatălui, când va desfiinţa orice
πᾶσαν ἐξουσίαν καὶ δύναμιν. domnia şi toată stăpânirea şi domnie şi orice stăpânire şi
puterea. orice putere.
Α Κρ Ιε-25 δεῖ γὰρ αὐτὸν βασιλεύειν 25. Pentru că se cade lui a I.Cor.15:25. Căci El trebuie să
ἄχρις οὗ ἂν θῇ πάντας τοὺς împărăţi, până ce va pune pe împărăţească până ce va pune
ἐχθροὺς ὑπὸ τοὺς πόδας αὐτοῦ. toţi vrăjmaşii sub picioarele pe toţi vrăjmaşii Săi sub
sale. picioarele Sale.
Α Κρ Ιε-26 ἔσχατος ἐχθρὸς καταργεῖται 26. Vrăjmaşul cel mai de pe I.Cor.15:26. Vrăjmaşul cel din
ὁ θάνατος· urmă ce se surpă moartea urmă, care va fi nimicit, este
este: moartea.
27. Pentru că toate au supus sub I.Cor.15:27. "Căci toate le-a
Α Κρ Ιε-27 πάντα γὰρ ὑπέταξεν ὑπὸ picioarele lui. Iar când zice supus sub picioarele Lui". Dar
τοὺς πόδας αὐτοῦ. ὅταν δὲ εἴπῃ ὅτι că toate sunt supuse lui, când zice: "Că toate I-au fost
πάντα ὑποτέτακται, δῆλον ὅτι ἐκτὸς arătat este că afară de cela supuse Lui" - învederat este că
τοῦ ὑποτάξαντος αὐτῷ τὰ πάντα. ce i-au supus lui toate. afară de Cel care I-a supus Lui
toate.
Α Κρ Ιε-28 ὅταν δὲ ὑποταγῇ αὐτῷ τὰ 28. Iar dacă se vor supune lui I.Cor.15:28. Iar când toate vor fi
πάντα, τότε καὶ αὐτὸς ὁ υἱὸς toate, atunci şi însuşi Fiul se supuse Lui, atunci şi Fiul însuşi
ὑποταγήσεται τῷ ὑποτάξαντι αὐτῷ va supune celui ce au supus Se va supune Celui ce I-a supus
τὰ πάντα, ἵνα ᾖ ὁ Θεὸς τὰ πάντα ἐν lui toate, ca să fie Dumnezeu Lui toate, ca Dumnezeu să fie
πᾶσιν. toate întru toate. toate în toţi.
Α Κρ Ιε-29 ᾿Επεὶ τί ποιήσουσιν οἱ 29. Că ce vor face cei ce se I.Cor.15:29. Fiindcă ce vor face
βαπτιζόμενοι ὑπὲρ τῶν νεκρῶν, εἰ botează pentru cei morţi, cei care se botează pentru
ὅλως νεκροὶ οὐκ ἐγείρονται; τί καὶ dacă nu se vor scula morţii morţi? Dacă morţii nu înviază
βαπτίζονται ὑπὲρ τῶν νεκρῶν; nicidecum? Drept ce se şi nicidecum, pentru ce se mai
botează pentru cei morţi? botează pentru ei?
Α Κρ Ιε-30 τί καὶ ἡμεῖς κινδυνεύομεν 30. Pentru ce dar şi noi ne I.Cor.15:30. De ce mai suntem şi
πᾶσαν ὥραν; primejduim în tot ceasul? noi în primejdie în tot ceasul?
31. În toate zilele mor, pentru I.Cor.15:31. Mor în fiecare zi! V-o
Α Κρ Ιε-31 καθ᾿ ἡμέραν ἀποθνήσκω, lauda voastră, care am întru spun, fraţilor, pe lauda pe care
νὴ τὴν ὑμετέραν καύχησιν ἣν ἔχω Hristos Iisus Domnul nostru. o am pentru voi, în Hristos
ἐν Χριστῷ ᾿Ιησοῦ τῷ Κυρίῳ ἡμῶν. Iisus, Domnul nostru.
Α Κρ Ιε-32 εἰ κατὰ ἄνθρωπον 32. De m-am şi luptat ca un om I.Cor.15:32. Dacă m-am luptat, ca
ἐθηριομάχησα ἐν ᾿Εφέσῳ, τί μοι τὸ cu fiarele în Efes, ce folos om, cu fiarele în Efes, care îmi
ὄφελος; εἰ νεκροὶ οὐκ ἐγείρονται, îmi este dacă morţii nu se este folosul? Dacă morţii nu
φάγωμεν καὶ πίωμεν, αὔριον γὰρ vor scula? Să mâncăm şi să înviază, să bem şi să mâncăm,
ἀποθνήσκομεν. bem, că mâine vom muri. căci mâine vom muri!
Α Κρ Ιε-33 μὴ πλανᾶσθε· φθείρουσιν 33. Nu vă înşelaţi: strică pe I.Cor.15:33. Nu vă lăsaţi înşelaţi.
ἤθη χρηστὰ ὁμιλίαι κακαί. obiceiurile cele bune vorbele Tovărăşiile rele strică
440
cele rele. obiceiurile bune.
Α Κρ Ιε-34 ἐκνήψατε δικαίως καὶ μὴ 34. Treziţi-vă cu dreptate şi nu I.Cor.15:34. Treziţi-vă cum se
ἁμαρτάνετε· ἀγνωσίαν γὰρ Θεοῦ greşiţi, că unii au cuvine şi nu păcătuiţi. Căci unii
τινες ἔχουσι· πρὸς ἐντροπὴν ὑμῖν necunoştinţa lui Dumnezeu, nu au cunoştinţă de Dumnezeu;
λέγω. spre ruşinare vouă grăiesc. o spun spre ruşinea voastră.
Α Κρ Ιε-35 ᾿Αλλ᾿ ἐρεῖ τις· πῶς 35. Ci va zice cineva: Cum se I.Cor.15:35. Dar va zice cineva:
ἐγείρονται οἱ νεκροί; ποίῳ δὲ vor scula morţii? Şi cu ce Cum înviază morţii? Şi cu ce
σώματι ἔρχονται; trup vor veni? trup au să vină?
Α Κρ Ιε-36 ἄφρον, σὺ ὃ σπείρεις, οὐ 36. Nebune, tu ce semeni, nu I.Cor.15:36. Nebun ce eşti! Tu ce
ζωοποιεῖται ἐὰν μὴ ἀποθάνῃ· înviază de nu va muri; semeni nu dă viaţă, dacă nu va
fi murit.
Α Κρ Ιε-37 καὶ ὃ σπείρεις, οὐ τὸ σῶμα 37. Şi ce semeni, nu trupul care I.Cor.15:37. Şi ceea ce semeni nu
τὸ γενησόμενον σπείρεις, ἀλλὰ va să se facă semeni, ci este trupul ce va să fie, ci
γυμνὸν κόκκον, εἰ τύχοι σίτου ἤ numai grăunţul gol de se grăunte gol, poate de grâu, sau
τινος τῶν λοιπῶν· întâmplă de grâu sau de de altceva din celelalte;
altceva din celelalte; I.Cor.15:38. Iar Dumnezeu îi dă
Α Κρ Ιε-38 ὁ δὲ Θεὸς αὐτῷ δίδωσι 38. Iar Dumnezeu dă lui trup un trup, precum a voit, şi
σῶμα καθὼς ἠθέλησε, καὶ ἑκάστῳ precum voieşte şi fiecărei fiecărei seminţe un trup al său.
τῶν σπερμάτων τὸ ἴδιον σῶμα. semințe trupul ei. I.Cor.15:39. Nu toate trupurile
Α Κρ Ιε-39 οὐ πᾶσα σὰρξ ἡ αὐτὴ σάρξ, 39. Nu tot trupul este acelaşi sunt acelaşi trup, ci unul este
ἀλλὰ ἄλλη μὲν ἀνθρώπων, ἄλλη δὲ trup, ci altul este trupul trupul oamenilor şi altul este
σὰρξ κτηνῶν, ἄλλη δὲ ἰχθύων, ἄλλη oamenilor şi altul trupul trupul dobitoacelor şi altul este
δὲ πετεινῶν. dobitoacelor şi altul al trupul păsărilor şi altul este
peştilor şi altul al pasărilor. trupul peştilor.
Α Κρ Ιε-40 καὶ σώματα ἐπουράνια, καὶ 40. Şi sunt trupuri cereşti şi I.Cor.15:40. Sunt şi trupuri cereşti
σώματα ἐπίγεια· ἀλλ᾿ ἑτέρα μὲν ἡ trupuri pământeşti; ci alta şi trupuri pământeşti; dar alta
τῶν ἐπουρανίων δόξα, ἑτέρα δὲ ἡ este slava celor cereşti şi alta este slava celor cereşti şi alta a
τῶν ἐπιγείων. a celor pământeşti. celor pământeşti.
Α Κρ Ιε-41 ἄλλη δόξα ἡλίου, καὶ ἄλλη 41. Alta slava soarelui şi alta I.Cor.15:41. Alta este strălucirea
δόξα σελήνης, καὶ ἄλλη δόξα slava lunii şi alta a stelelor: soarelui şi alta strălucirea lunii
ἀστέρων· ἀστὴρ γὰρ ἀστέρος că stea de stea se osebeşte în şi alta strălucirea stelelor. Căci
διαφέρει ἐν δόξῃ. slavă. stea de stea se deosebeşte în
strălucire.
Α Κρ Ιε-42 οὕτω καὶ ἡ ἀνάστασις τῶν 42. Aşa şi învierea morţilor. Se I.Cor.15:42. Aşa este şi învierea
νεκρῶν. σπείρεται ἐν φθορᾷ, seamănă întru stricăciune, morţilor: Se seamănă (trupul)
ἐγείρεται ἐν ἀφθαρσίᾳ· scula-se-va întru întru stricăciune, înviază întru
nestricăciune; nestricăciune;
Α Κρ Ιε-43 σπείρεται ἐν ἀτιμίᾳ, 43. Se seamănă întru necinste, I.Cor.15:43. Se seamănă întru
ἐγείρεται ἐν δόξῃ· σπείρεται ἐν scula-se-va întru slavă; se necinste, înviază întru slavă, se
ἀσθενείᾳ, ἐγείρεται ἐν δυνάμει· seamănă întru slăbiciune, seamănă întru slăbiciune,
scula-se-va întru putere; înviază întru putere;
Α Κρ Ιε-44 σπείρεται σῶμα ψυχικόν, 44. Se seamănă trup sufletesc, I.Cor.15:44. Se seamănă trup
ἐγείρεται σῶμα πνευματικόν. ἔστι scula-se-va trup firesc, înviază trup
σῶμα ψυχικόν, καὶ ἔστι σῶμα duhovnicesc. Este trup duhovnicesc. Dacă este trup
πνευματικόν. sufletesc, este şi trup firesc, este şi trup
duhovnicesc. duhovnicesc.
Α Κρ Ιε-45 οὕτω καὶ γέγραπται· 45. Că aşa şi scris este: Făcutu- I.Cor.15:45. Precum şi este scris:
ἐγένετο ὁ πρῶτος ἄνθρωπος ᾿Αδὰμ s-a omul cel dintâi Adam în "Făcutu-s-a omul cel dintâi,
εἰς ψυχὴν ζῶσαν· ὁ ἔσχατος ᾿Αδὰμ suflet viu; iar Adam cel de pe Adam, cu suflet viu; iar Adam
εἰς πνεῦμα ζωοποιοῦν. urmă în duh de viaţă făcător. cel de pe urmă cu duh dătător
de viaţă";
Α Κρ Ιε-46 ἀλλ᾿ οὐ πρῶτον τὸ 46. Ci nu este întâiu cel I.Cor.15:46. Dar nu este întâi cel
πνευματικόν, ἀλλὰ τὸ ψυχικόν, duhovnicesc, ci cel sufletesc, duhovnicesc, ci cel firesc, apoi
ἔπειτα τὸ πνευματικόν. apoi cel duhovnicesc. cel duhovnicesc.
Α Κρ Ιε-47 ὁ πρῶτος ἄνθρωπος ἐκ γῆς 47. Omul cel dintâi este din I.Cor.15:47. Omul cel dintâi este
χοῑκός, ὁ δεύτερος ἄνθρωπος ὁ pământ, pământesc, omul cel din pământ, pământesc; omul
Κύριος ἐξ οὐρανοῦ. de al doilea, Domnul din cer. cel de-al doilea este din cer.
441
Α Κρ Ιε-48 οἷος ὁ χοῑκός, τοιοῦτοι καὶ 48. În ce chip este cel I.Cor.15:48. Cum este cel
οἱ χοῑκοί, καὶ οἷος ὁ ἐπουράνιος, pământesc, aşa şi cei pământesc, aşa sunt şi cei
τοιοῦτοι καὶ οἱ ἐπουράνιοι· pământeşti, şi în ce chip cel pământeşti; şi cum este cel
ceresc, aşa şi cei cereşti; ceresc, aşa sunt şi cei cereşti.
Α Κρ Ιε-49 καὶ καθὼς ἐφορέσαμεν τὴν 49. Şi precum am purtat chipul I.Cor.15:49. Şi după cum am
εἰκόνα τοῦ χοῑκοῦ, φορέσομεν καὶ celui pământesc, să purtăm purtat chipul celui pământesc,
τὴν εἰκόνα τοῦ ἐπουρανίου. şi chipul celui ceresc. să purtăm şi chipul celui
ceresc.
Α Κρ Ιε-50 Τοῦτο δέ φημι, ἀδελφοί, ὅτι 50. Iar aceasta zic, fraţilor, că I.Cor.15:50. Aceasta însă zic,
σὰρξ καὶ αἷμα βασιλείαν Θεοῦ carne şi sânge împărăţia lui fraţilor: Carnea şi sângele nu
κληρονομῆσαι οὐ δύνανται, οὐδὲ ἡ Dumnezeu să moştenească pot să moştenească împărăţia
φθορὰ τὴν ἀφθαρσίαν κληρονομεῖ. nu pot; nici stricăciunea pe lui Dumnezeu, nici stricăciunea
nestricăciune va moşteni. nu moşteneşte nestricăciunea.
Α Κρ Ιε-51 ἰδοὺ μυστήριον ὑμῖν λέγω· 51. Iată taină vouă zic: că nu toţi I.Cor.15:51. Iată, taină vă spun
πάντες μὲν οὐ κοιμηθησόμεθα, vom adormi, dar toţi ne vom vouă: Nu toţi vom muri, dar
πάντες δὲ ἀλλαγησόμεθα, schimba, toţi ne vom schimba,
52. Într-o cirtă, întru clipeala I.Cor.15:52. Deodată, într-o
Α Κρ Ιε-52 ἐν ἀτόμῳ, ἐν ῥιπῇ ochiului, întru trâmbiţa cea clipeală de ochi la trâmbiţa cea
ὀφθαλμοῦ, ἐν τῇ ἐσχάτῃ σάλπιγγι· de apoi; pentru că va de apoi. Căci trâmbiţa va suna
σαλπίσει γάρ, καὶ οἱ νεκροὶ trâmbiţa, şi morţii se vor şi morţii vor învia
ἐγερθήσονται ἄφθαρτοι, καὶ ἡμεῖς scula nestricaţi, şi noi ne nestricăcioşi, iar noi ne vom
ἀλλαγησόμεθα. vom schimba. schimba.
53. Că se cade stricăciosul I.Cor.15:53. Căci trebuie ca acest
Α Κρ Ιε-53 δεῖ γὰρ τὸ φθαρτὸν τοῦτο acesta să se îmbrace întru trup stricăcios să se îmbrace în
ἐνδύσασθαι ἀφθαρσίαν καὶ τὸ nestricăciune, şi muritorul nestricăciune şi acest (trup)
θνητὸν τοῦτο ἐνδύσασθαι acesta să se îmbrace întru muritor să se îmbrace în
ἀθανασίαν. nemurire. nemurire.
54. Iar când se va îmbrăca I.Cor.15:54. Iar când acest (trup)
Α Κρ Ιε-54 ὅταν δὲ τὸ φθαρτὸν τοῦτο stricăciosul acesta întru stricăcios se va îmbrăca în
ἐνδύσηται ἀφθαρσίαν καὶ τὸ θνητὸν nestricăciune şi muritorul nestricăciune şi acest (trup)
τοῦτο ἐνδύσηται ἀθανασίαν, τότε acesta se va îmbrăca întru muritor se va îmbrăca în
γενήσεται ὁ λόγος ὁ γεγραμμένος· nemurire, atunci va fi nemurire, atunci va fi cuvântul
κατεπόθη ὁ θάνατος εἰς νῖκος. cuvântul cel ce este scris: care este scris: "Moartea a fost
Înghiţitu-s-a moartea întru înghiţită de biruinţă.
biruinţă.
Α Κρ Ιε-55 ποῦ σου, θάνατε, τὸ 55. Unde îţi este, moarte, I.Cor.15:55. Unde îţi este, moarte,
κέντρον, ποῦ σου, 'Αδη, τὸ νῖκος boldul? Unde îţi este, iadule, biruinţa ta? Unde îţi este,
biruinţa ta? moarte, boldul tău?".
Α Κρ Ιε-56 τὸ δὲ κέντρον τοῦ θανάτου 56. Iar boldul morţii păcatul I.Cor.15:56. Şi boldul morţii este
ἡ ἁμαρτία, ἡ δὲ δύναμις τῆς este, iar puterea păcatului păcatul, iar puterea păcatului
ἁμαρτίας ὁ νόμος. legea; este legea.
Α Κρ Ιε-57 τῷ δὲ Θεῷ χάρις τῷ διδόντι 57. Dar lui Dumnezeu I.Cor.15:57. Dar să dăm
ἡμῖν τὸ νῖκος διὰ τοῦ Κυρίου ἡμῶν mulțumire, care au dat nouă mulţumire lui Dumnezeu, Care
᾿Ιησοῦ Χριστοῦ. biruinţa prin Domnul nostru ne-a dat biruinţa prin Domnul
Iisus Hristos. nostru Iisus Hristos!
Α Κρ Ιε-58 ῞Ωστε, ἀδελφοί μου 58. Drept aceea, iubiţii mei fraţi, I.Cor.15:58. Drept aceea, fraţii
ἀγαπητοί, ἑδραῖοι γίνεσθε, fiţi tari, neclătiţi, sporind mei iubiţi, fiţi tari, neclintiţi,
ἀμετακίνητοι, περισσεύοντες ἐν τῷ întru lucrul Domnului sporind totdeauna în lucrul
ἔργῳ τοῦ Κυρίου πάντοτε, εἰδότες pururea, ştiind că şi Domnului, ştiind că osteneala
ὅτι ὁ κόπος ὑμῶν οὐκ ἔστι κενὸς ἐν osteneala voastră nu este voastră nu este zadarnică în
Κυρίῳ. deşartă întru Domnul. Domnul.

Α Κρ Ιστ1 Περὶ δὲ τῆς λογίας τῆς εἰς 1. Iar pentru milostenia care este I.Cor.16:1. Cât despre strângerea
τοὺς ἁγίους, ὥσπερ διέταξα ταῖς pentru sfinţi, precum am de ajutoare pentru sfinţi,
ἐκκλησίαις τῆς Γαλατίας οὕτω καὶ rânduit bisericilor Galatiei, precum am rânduit pentru
ὑμεῖς ποιήσατε. aşa şi voi să faceţi. Bisericile Galatiei, aşa să
442
faceţi şi voi.
2. Întru cea una dintru sâmbete I.Cor.16:2. În ziua întâi a
Α Κρ Ιστ2 κατὰ μίαν σαββάτων fiecare din voi să puie la săptămânii (Duminică), fiecare
ἕκαστος ὑμῶν παρ᾿ ἑαυτῷ τιθέτω sine, strângând ce se va dintre voi să-şi pună deoparte,
θησαυρίζων ὅ,τι ἂν εὐοδῶται, ἵνα îndura, ca nu dacă voi veni strângând cât poate, ca să nu
μὴ ὅταν ἔλθω τότε λογίαι γίνωνται. atunci să se facă se facă strângerea abia atunci
strânsoarea. când voi veni.
Α Κρ Ιστ3 ὅταν δὲ παραγένωμαι, οὓς 3. Iar după ce voi veni, pe care I.Cor.16:3. Iar când voi veni, pe
ἐὰν δοκιμάσητε, δι᾿ ἐπιστολῶν veţi socoti, pe aceia cu cărţi cei pe care îi veţi socoti, pe
τούτους πέμψω ἀπενεγκεῖν τὴν îi voi trimite să ducă darul aceia îi voi trimite cu scrisori
χάριν ὑμῶν εἰς ῾Ιερουσαλήμ· vostru în Ierusalim; să ducă darul vostru la
Ierusalim .
Α Κρ Ιστ4 ἐὰν δὲ ᾖ ἄξιον τοῦ κἀμὲ 4. Şi de va fi cu cuviinţă să merg I.Cor.16:4. Şi de se va cuveni să
πορεύεσθαι, σὺν ἐμοί πορεύσονται. şi eu, cu mine vor merge. merg şi eu, vor merge
împreună cu mine.
Α Κρ Ιστ5 ᾿Ελεύσομαι δὲ πρὸς ὑμᾶς 5. Şi voi veni la voi când voi I.Cor.16:5. Ci voi veni la voi, când
ὅταν Μακεδονίαν διέλθω· trece prin Macedonia: că voi trece prin Macedonia, căci
Μακεδονίαν γὰρ διέρχομαι· prin Macedonia voi să trec. prin Macedonia trec.
Α Κρ Ιστ6 πρὸς ὑμᾶς δὲ τυχὸν 6. Şi la voi, de se va întâmpla, I.Cor.16:6. La voi mă voi opri,
παραμενῶ ἢ καὶ παραχειμάσω, ἵνα mă voi zăbovi sau voi şi poate, sau voi şi ierna, ca să
ὑμεῖς με προπέμψητε οὗ ἐὰν ierna, ca voi să mă petreceţi mă petreceţi în călătoria ce voi
πορεύωμαι. oriîncotro voi merge. face.
Α Κρ Ιστ7 οὐ θέλω γὰρ ὑμᾶς ἄρτι ἐν 7. Că nu voiesc să vă văd pe voi I.Cor.16:7. Căci nu vreau să vă
παρόδῳ ἰδεῖν, ἐλπίζω δὲ χρόνον acum în treacăt, ci am văd acum numai în treacăt, ci
τινὰ ἐπιμεῖναι πρὸς ὑμᾶς, ἐὰν ὁ nădejde câtăva vreme să mă nădăjduiesc să rămân la voi
Κύριος ἐπιτρέπῃ. zăbovesc la voi, de va câtăva vreme, dacă va îngădui
îngădui Domnul. Domnul.
Α Κρ Ιστ8 ἐπιμενῶ δὲ ἐν ᾿Εφέσῳ ἕως 8. Şi voi rămânea în Efes până la I.Cor.16:8. Voi rămâne însă în
τῆς πεντηκοστῆς· praznicul a cincizeci de zile; Efes, până la praznicul
Cincizecimii.
Α Κρ Ιστ9 θύρα γάρ μοι ἀνέῳγε μεγάλη 9. Că s-a deschis mie uşă mare I.Cor.16:9. Căci mi s-a deschis
καὶ ἐνεργής, καὶ ἀντικείμενοι şi spre folos, şi protivnici uşă mare spre lucru mult, dar
πολλοί. sunt mulţi. sunt mulţi potrivnici.
Α Κρ Ιστ10 ᾿Εὰν δὲ ἔλθῃ Τιμόθεος, 10. Iar de va veni Timotei, I.Cor.16:10. Iar de va veni
βλέπετε ἵνα ἀφόβως γένηται πρὸς socotiţi să fie fără frică la Timotei, vedeţi să fie fără
ὑμᾶς· τὸ γὰρ ἔργον Κυρίου voi: că lucrul Domnului teamă la voi, căci lucrează ca
ἐργάζεται ὡς κἀγώ· μή τις οὖν lucrează ca şi mine; şi mine lucrul Domnului.
αὐτὸν ἐξουθενήσῃ. 11. Deci nimeni pe el să nu I.Cor.16:11. Nimeni deci să nu-l
Α Κρ Ιστ11 προπέμψατε δὲ αὐτὸν ἐν defaime; ci să-l petreceţi cu dispreţuiască; ci să-l petreceţi
εἰρήνῃ ἵνα ἔλθῃ πρός με· ἐκδέχομαι pace, ca să vie la mine: că cu pace, ca să vină la mine; că
γὰρ αὐτὸν μετὰ τῶν ἀδελφῶν. aştept pe el cu fraţii. îl aştept cu fraţii.
Α Κρ Ιστ12 Περὶ δὲ ᾿Απολλὼ τοῦ 12. Iar pentru fratele Apollo, I.Cor.16:12. Cât despre fratele
ἀδελφοῦ, πολλὰ παρεκάλεσα αὐτὸν mult l-am rugat ca să vie la Apollo, l-am rugat mult să vină
ἵνα ἔλθῃ πρὸς ὑμᾶς μετὰ τῶν voi cu fraţii; şi cu adevărat la voi cu fraţii; totuşi nu i-a
ἀδελφῶν· καὶ πάντως οὐκ ἦν nu i-a fost voia să vie acum; fost voia să vină acum. Ci va
θέλημα ἵνα νῦν ἔλθῃ, ἐλεύσεται δὲ dar va veni când vreme bună veni când va găsi prilej.
ὅταν εὐκαιρήσῃ. va afla. I.Cor.16:13. Privegheaţi, staţi tari
Α Κρ Ιστ13 Γρηγορεῖτε, στήκετε ἐν τῇ 13. Privegheaţi, staţi în credinţă, în credinţă, îmbărbătaţi-vă,
πίστει,ἀνδρίζεσθε, κραταιοῦσθε. îmbărbătaţi-vă, întăriţi-vă. întăriţi-vă.
Α Κρ Ιστ14 πάντα ὑμῶν ἐν ἀγάπῃ 14. Toate ale voastre cu I.Cor.16:14. Toate ale voastre cu
γινέσθω. dragoste să fie. dragoste să se facă.
Α Κρ Ιστ15 Παρακαλῶ δὲ ὑμᾶς, 15. Şi vă rog pe voi, fraţilor: ştiţi I.Cor.16:15. Vă îndemn însă,
ἀδελφοί· οἴδατε τὴν οἰκίαν casa lui Stefana, că este fraţilor, - ştiţi casa lui Ştefanas,
Στεφανᾶ, ὅτι ἐστὶν ἀπαρχὴ τῆς pârga Ahaiei şi spre slujba că este pârga Ahaei şi că spre
᾿Αχαΐας καὶ εἰς διακονίαν τοῖς sfinţilor s-a rânduit pe sine; slujirea sfinţilor s-au rânduit
ἁγίοις ἔταξαν ἑαυτούς· pe ei înşişi -
Α Κρ Ιστ16 ἵνα καὶ ὑμεῖς ὑποτάσσησθε 16. Ca şi voi să vă plecaţi la unii I.Cor.16:16. Ca şi voi să vă
443
τοῖς τοιούτοις καὶ παντὶ τῷ ca aceştia şi la tot cel ce supuneţi unora ca aceştia şi
συνεργοῦντι καὶ κοπιῶντι. împreună lucrează şi se oricui lucrează şi se osteneşte
osteneşte. împreună cu ei.
Α Κρ Ιστ17 χαίρω δὲ ἐπὶ τῇ παρουσίᾳ 17. Dar mă bucur de venirea lui I.Cor.16:17. Mă bucur de venirea
Στεφανᾶ καὶ Φουρτουνάτου καὶ Stefana şi a lui Fortunat şi a lui Ştefanas, a lui Fortunat şi a
᾿Αχαῑκοῦ, ὅτι τὸ ὑμῶν ὑστέρημα lui Ahaic, căci lipsa voastră lui Ahaic, pentru că aceştia au
οὗτοι ἀνεπλήρωσαν· aceştia o au împlinit; împlinit lipsa voastră.
Α Κρ Ιστ18 ἀνέπαυσαν γὰρ τὸ ἐμὸν 18. Că au odihnit duhul meu şi I.Cor.16:18. Şi au liniştit duhul
πνεῦμα καὶ τὸ ὑμῶν. ἐπιγινώσκετε al vostru. Să cunoaşteţi dar meu şi al vostru. Cunoaşteţi
οὖν τοὺς τοιούτους. pe unii ca aceştia. bine deci pe unii ca aceştia.
Α Κρ Ιστ19 ᾿Ασπάζονται ὑμᾶς αἱ 19. Închină-se vouă bisericile I.Cor.16:19. Vă îmbrăţişează
ἐκκλησίαι τῆς ᾿Ασίας. ἀσπάζονται Asiei. Închină-se vouă întru Bisericile Asiei. Vă
ὑμᾶς ἐν Κυρίῳ πολλὰ ᾿Ακύλας καὶ Domnul mult Acvila şi îmbrăţişează mult, în Domnul,
Πρίσκιλλα σὺν τῇ κατ᾿ οἶκον αὐτῶν Priscila împreună cu Acvila şi Priscila, împreună cu
ἐκκλησίᾳ. biserica cea din casa lor. Biserica din casa lor.
Α Κρ Ιστ20 ἀσπάζονται ὑμᾶς οἱ 20. Închină-se vouă fraţii toţi. I.Cor.16:20. Vă îmbrăţişează fraţii
ἀδελφοὶ πάντες. ἀσπάσασθε Închinaţi-vă unul altuia cu toţi. Îmbrăţişaţi-vă unii pe alţii
ἀλλήλους ἐν φιλήματι ἁγίῳ. sărutare sfântă. cu sărutare sfântă.
Α Κρ Ιστ21 ῾Ο ἀσπασμὸς τῇ ἐμῇ χειρὶ 21. Închinăciunea cu mâna mea, I.Cor.16:21. Salutarea cu mâna
Παύλου. a lui Pavel. mea, Pavel.
Α Κρ Ιστ22 εἴ τις οὐ φιλεῖ τὸν Κύριον 22. Cel ce nu iubeşte pe Domnul I.Cor.16:22. Cel ce nu iubeşte pe
᾿Ιησοῦν Χριστόν, ἤτω ἀνάθεμα. Iisus Hristos, să fie anatema. Domnul să fie anatema! Maran
μαρὰν ἀθᾶ. Maran atha (Domnul vine). atha! (Domnul vine).
Α Κρ Ιστ23 ῾Η χάρις τοῦ Κυρίου 23. Harul Domnului Iisus I.Cor.16:23. Harul Domnului Iisus
᾿Ιησοῦ Χριστοῦ μεθ᾿ ὑμῶν. Hristos cu voi. Hristos cu voi.
Α Κρ Ιστ24 ἡ ἀγάπη μου μετὰ πάντων 24. Dragostea mea cu voi cu toţi I.Cor.16:24. Dragostea mea cu voi
ὑμῶν ἐν Χριστῷ ᾿Ιησοῦ· ἀμήν. întru Hristos Iisus. Amin. toţi, în Hristos Iisus! Amin.
444
EPISTOLIA SFÂNTULUI A DOUA CORINTENI
ΠΡΟΣ ΚΟΡΙΝΘΙΟΥΣ Β' APOSTOL PAVEL EPISTOLA SFÂNTULUI
A DOUA CĂTRE CORINTENI APOSTOL PAVEL

Β Κρ Α1 Παῦλος, ἀπόστολος ᾿Ιησοῦ 1. Pavel apostolul lui Iisus II.Cor.1:1. Pavel, apostol al lui
Χριστοῦ διὰ θελήματος Θεοῦ καὶ Hristos prin voia lui Hristos Iisus, prin voinţa lui
Τιμόθεος ὁ ἀδελφός, τῇ ἐκκλησίᾳ Dumnezeu, şi Timotei fratele, Dumnezeu, şi Timotei, fratele:
τοῦ Θεοῦ τῇ οὔσῃ ἐν Κορίνθῳ σὺν Bisericii lui Dumnezeu care Bisericii lui Dumnezeu celei
τοῖς ἁγίοις πᾶσι τοῖς οὖσιν ἐν ὅλῃ este în Corint, împreună cu din Corint, împreună cu toţi
τῇ ᾿Αχαΐᾳ· toţi sfinţii care sunt în toată sfinţii care sunt în toată Ahaia:
Ahaia,
Β Κρ Α2 χάρις ὑμῖν καὶ εἰρήνη ἀπὸ 2. Har vouă şi pace de la II.Cor.1:2. Har vouă şi pace de la
Θεοῦ πατρὸς ἡμῶν καὶ Κυρίου Dumnezeu Tatăl nostru şi de Dumnezeu Tatăl nostru şi de la
᾿Ιησοῦ Χριστοῦ. la Domnul Iisus Hristos. Domnul Iisus Hristos.
Β Κρ Α3 Εὐλογητὸς ὁ Θεὸς καὶ πατὴρ 3. Bine este cuvântat Dumnezeu II.Cor.1:3. Binecuvântat este
τοῦ Κυρίου ἡμῶν ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ, ὁ şi Tatăl Domnului nostru Dumnezeu şi Tatăl Domnului
πατὴρ τῶν οἰκτιρμῶν καὶ Θεὸς Iisus Hristos, Părintele nostru Iisus Hristos, Părintele
πάσης παρακλήσεως, îndurărilor şi Dumnezeul a îndurărilor şi Dumnezeul a
toată mângâierea, toată mângâierea,
Β Κρ Α4 ὁ παρακαλῶν ἡμᾶς ἐν πάσῃ 4. Cel ce mângâie pe noi întru II.Cor.1:4. Cel ce ne mângâie pe
τῇ θλίψει ἡμῶν, εἰς τὸ δύνασθαι tot necazul nostru, ca să noi în tot necazul nostru, ca să
ἡμᾶς παρακαλεῖν τοὺς ἐν πάσῃ putem şi noi mângâia pe cei putem să mângâiem şi noi pe
θλίψει διὰ τῆς παρακλήσεως ἧς ce sunt întru tot necazul, prin cei care se află în tot necazul,
παρακαλούμεθα αὐτοὶ ὑπὸ τοῦ mângâierea cu care ne prin mângâierea cu care noi
Θεοῦ· mângâiem noi de la înşine suntem mângâiaţi de
Dumnezeu. Dumnezeu.
Β Κρ Α5 ὅτι καθὼς περισσεύει τὰ 5. Că precum prisosesc patimile II.Cor.1:5. Că precum prisosesc
παθήματα τοῦ Χριστοῦ εἰς ἡμᾶς, lui Hristos întru noi, aşa prin pătimirile lui Hristos întru noi,
οὕτω διὰ Χριστοῦ περισσεύει καὶ ἡ Hristos prisoseşte şi aşa prisoseşte prin Hristos şi
παράκλησις ἡμῶν. mângâierea noastră. mângâierea noastră.
6. Şi ori de pătimim necaz, este II.Cor.1:6. Deci fie că suntem
Β Κρ Α6 εἴτε δὲ θλιβόμεθα, ὑπὲρ τῆς pentru a voastră mângâiere strâmtoraţi, este pentru a
ὑμῶν παρακλήσεως καὶ σωτηρίας şi mântuire, ceea ce se voastră mângâiere şi mântuire,
τῆς ἐνεργουμένης ἐν ὑπομονῇ τῶν lucrează întru răbdarea fie că suntem mângâiaţi, este
αὐτῶν παθημάτων ὧν καὶ ἡμεῖς aceloraşi patimi, care şi noi pentru a voastră mângâiere,
πάσχομεν, εἴτε παρακαλούμεθα, pătimim; ori de ne care vă dă putere să înduraţi
ὑπὲρ τῆς ὑμῶν παρακλήσεως καὶ mângâiem, este pentru a cu răbdare aceleaşi suferinţe
σωτηρίας, voastră mângâiere şi pe care le suferim şi noi.
mântuire.
Β Κρ Α7 καὶ ἡ ἐλπὶς ἡμῶν βεβαία ὑπὲρ 7. Şi nădejdea noastră este II.Cor.1:7. Şi nădejdea noastră
ὑμῶν·εἰδότες ὅτι ὥσπερ κοινωνοί adeverită pentru voi, ştiind, este tare pentru voi, ştiind că
ἐστε τῶν παθημάτων, οὕτω καὶ τῆς că precum sunteți părtaşi precum sunteţi părtaşi
παρακλήσεως. patimilor noastre, aşa şi suferinţelor, aşa şi mângâierii.
mângâierii.
Β Κρ Α8 Οὐ γὰρ θέλομεν ὑμᾶς ἀγνοεῖν, 8. Că nu voim să nu ştiţi voi, II.Cor.1:8. Căci nu voim, fraţilor,
ἀδελφοί, ὑπὲρ τῆς θλίψεως ἡμῶν fraţilor, pentru necazul ca voi să nu ştiţi de necazul
τῆς γενομένης ἡμῖν ἐν τῇ ᾿Ασίᾳ, ὅτι nostru ce s-a făcut nouă în nostru, care ni s-a făcut în
καθ᾿ ὑπερβολὴν ἐβαρήθημεν ὑπὲρ Asia, că peste măsură am Asia, că peste măsură, peste
δύναμιν, ὥστε ἐξαπορηθῆναι ἡμᾶς fost îngreuiaţi, şi peste puteri, am fost îngreuiaţi, încât
καὶ τοῦ ζῆν· putinţă, cât nu aveam noi nu mai nădăjduiam să mai
nădejde de nici o viaţă; scăpăm cu viaţă.
Β Κρ Α9 ἀλλὰ αὐτοὶ ἐν ἑαυτοῖς τὸ 9. Ci singuri întru noi judecata II.Cor.1:9. Ci noi, în noi înşine,
ἀπόκριμα τοῦ θανάτου ἐσχήκαμεν, morţii am avut, ca să nu fim ne-am socotit ca osândiţi la
ἵνα μὴ πεποιθότες ὦμεν ἐφ᾿ nădăjduindu-ne spre noi, ci moarte, ca să nu ne punem
ἑαυτοῖς, ἀλλ᾿ ἐπὶ τῷ Θεῷ τῷ întru Dumnezeu cel ce încrederea în noi, ci în
445
ἐγείροντι τοὺς νεκρούς· înviază morţii; Dumnezeu, Cel ce înviază pe
cei morţi,
10. Care dintru o moarte ca II.Cor.1:10. Care ne-a izbăvit pe
Β Κρ Α10 ὃς ἐκ τηλικούτου θανάτου aceasta au izbăvit pe noi şi noi dintr-o moarte ca aceasta
ἐρρύσατο ἡμᾶς καὶ ῥύεται, εἰς ὃν ne izbăveşte, întru care şi ne izbăveşte şi în Care
ἠλπίκαμεν ὅτι καὶ ἔτι ῥύσεται, nădăjduim că încă ne va mai nădăjduim că încă ne va mai
şi izbăvi, izbăvi,
Β Κρ Α11 συνυπουργούντων καὶ ὑμῶν 11. Ajutorând şi voi pentru noi II.Cor.1:11. Ajutându-ne şi voi cu
ὑπὲρ ἡμῶν τῇ δεήσει, ἵνα ἐκ cu rugăciunea, ca despre rugăciunea pentru noi, aşa
πολλῶν προσώπων τὸ εἰς ἡμᾶς multe feţe darul cel către noi, încât darul acesta făcut nouă,
χάρισμα διὰ πολλῶν εὐχαριστηθῇ prin mulţi să se mulţămească prin rugăciunea multora, să ne
ὑπὲρ ἡμῶν. pentru noi. fie prilej de mulţumire adusă
de către mulţi, pentru noi.
12. Că lauda noastră aceasta II.Cor.1:12. Căci lauda noastră
Β Κρ Α12 ῾Η γὰρ καύχησις ἡμῶν αὕτη este: mărturisirea conştiinţei aceasta este: mărturia
ἐστί, τὸ μαρτύριον τῆς συνειδήσεως noastre, că întru dreptate şi conştiinţei noastre că am
ἡμῶν, ὅτι ἐν ἁπλότητι καὶ întru curăţire dumnezeiască, umblat în lume, şi mai ales la
εἰλικρινείᾳ Θεοῦ, οὐκ ἐν σοφίᾳ iar nu întru înţelepciune voi, în sfinţenie şi în curăţie
σαρκικῇ, ἀλλ᾿ ἐν χάριτι Θεοῦ trupească, ci întru harul lui dumnezeiască, nu în
ἀνεστράφημεν ἐν τῷ κόσμῳ, Dumnezeu, am petrecut în înţelepciune trupească, ci în
περισσοτέρως δὲ πρὸς ὑμᾶς. lume, şi mai mult la voi. harul lui Dumnezeu.
13. Că nu scriem vouă altele,
Β Κρ Α13 οὐ γὰρ ἄλλα γράφομεν ὑμῖν, fără numai cele ce cetiţi sau II.Cor.1:13. Căci nu vă scriem
ἀλλ᾿ ἢ ἃ ἀναγινώσκετε ἢ καὶ şi ştiţi; şi am nădejde că şi vouă altele decât cele ce citiţi
ἐπιγινώσκετε, ἐλπίζω δὲ ὅτι καὶ până în sfârşit veţi cunoaşte, şi înţelegeţi. Şi am nădejde că
ἕως τέλους ἐπιγνώσεσθε, 14. Precum ne-aţi şi cunoscut pe până în sfârşit veţi înţelege;
Β Κρ Α14 καθὼς καὶ ἐπέγνωτε ἡμᾶς noi din parte, că lauda II.Cor.1:14. După cum ne-aţi şi
ἀπὸ μέρους, ὅτι καύχημα ὑμῶν voastră suntem, precum şi înţeles în parte, - că noi suntem
ἐσμεν, καθάπερ καὶ ὑμεῖς ἡμῶν, ἐν voi a noastră în ziua lauda voastră, precum şi voi
τῇ ἡμέρᾳ τοῦ Κυρίου ᾿Ιησοῦ. Domnului Iisus. lauda noastră, în ziua
15. Şi cu această nădejde voiam Domnului nostru Iisus.
Β Κρ Α15 Καὶ ταύτῃ τῇ πεποιθήσει mai înainte să viu la voi, ca II.Cor.1:15. Cu această
ἐβουλόμην πρὸς ὑμᾶς ἐλθεῖν să aveţi al doilea har, încredinţare voiam să vin întâi
πρότερον, ἵνα δευτέραν χάριν 16. Şi pe la voi să trec în la voi, ca să aveţi bucurie a
ἔχητε, Macedonia, şi iarăşi din doua oară,
Β Κρ Α16 καὶ δι᾿ ὑμῶν διελθεῖν εἰς Macedonia să vin la voi, şi II.Cor.1:16. Şi să trec pe la voi în
Μακεδονίαν, καὶ πάλιν ἀπὸ voi să mă petreceţi în Iudeea. Macedonia şi din Macedonia
Μακεδονίας ἐλθεῖν πρὸς ὑμᾶς καὶ 17. Deci aceasta vrând, au iarăşi să vin la voi şi să fiu
ὑφ᾿ ὑμῶν προπεμφθῆναι εἰς τὴν doară uşurarea minţii am petrecut de voi în Iudeea.
᾿Ιουδαίαν. întrebuinţat? Sau cele ce II.Cor.1:17. Deci, aceasta voind,
Β Κρ Α17 τοῦτο οὖν βουλόμενος μήτι sfătuiesc, trupeşte le m-am purtat, oare, cu
ἄρα τῇ ἐλαφρίᾳ ἐχρησάμην; ἢ ἃ sfătuiesc, ca să fie la mine ce uşurinţă? Sau cele ce hotărăsc,
βουλεύομαι, κατὰ σάρκα este Aşa (Da) aşa (da), şi ce le hotărăsc trupeşte ca la mine
βουλεύομαι, ἵνα ἦ παρ᾿ ἐμοὶ τὸ ναὶ Nu nu? da, da să fie şi nu, nu?
ναὶ καὶ τὸ οὒ οὔ; 18. Iar credincios este II.Cor.1:18. Credincios este
Β Κρ Α18 πιστὸς δὲ ὁ Θεὸς ὅτι ὁ λόγος Dumnezeu, că cuvântul Dumnezeu, că n-a fost cuvântul
ἡμῶν ὁ πρὸς ὑμᾶς οὐκ ἐγένετο ναὶ nostru care a fost către voi nostru către voi da şi nu.
καὶ οὔ. nu a fost Aşa (Da) şi Nu (nu).
Β Κρ Α19 ὁ γὰρ τοῦ Θεοῦ υἱὸς ᾿Ιησοῦς 19. Că Fiul lui Dumnezeu, Iisus II.Cor.1:.19. Fiul lui Dumnezeu,
Χριστὸς ὁ ἐν ὑμῖν δι᾿ ἡμῶν Hristos cel propovăduit întru Iisus Hristos, Cel propovăduit
κηρυχθείς, δι᾿ ἐμοῦ καὶ Σιλουανοῦ voi prin noi, prin mine şi prin vouă - prin noi, prin mine, prin
καὶ Τιμοθέου, οὐκ ἐγένετο ναὶ καὶ Siluan şi prin Timotei, nu a Silvan şi prin Timotei - nu a
οὔ, ἀλλὰ ναὶ ἐν αὐτῷ γέγονεν· fost Aşa (Da) şi Nu, ci Aşa fost da şi nu, ci da a fost în El.
(Da) întru el a fost.
Β Κρ Α20 ὅσαι γὰρ ἐπαγγελίαι Θεοῦ, ἐν 20. Căci câte sunt făgăduinţele II.Cor.1:20. Căci toate
αὐτῷ τὸ ναὶ καὶ ἐν αὐτῷ τὸ ἀμήν, lui Dumnezeu, întru El sunt făgăduinţele lui Dumnezeu, în
τῷ Θεῷ πρὸς δόξον δι᾿ ἡμῶν. Aşa (Da); şi întru el Amin, El, sunt da; şi prin El, amin,
446
spre slava lui Dumnezeu prin spre slava lui Dumnezeu prin
noi. noi.
Β Κρ Α21 ὁ δὲ βεβαιῶν ἡμᾶς σὺν ὑμῖν 21. Iar cela ce ne adeverează pe II.Cor.1:21. Iar Cel ce ne întăreşte
εἰς Χριστὸν καὶ χρίσας ἡμᾶς Θεός, noi împreună cu voi întru pe noi împreună cu voi, în
Hristos, şi ne-a uns pe noi, Hristos, şi ne-a uns pe noi este
Β Κρ Α22 ὁ καί σφραγισάμενος ἡμᾶς Dumnezeu este. Dumnezeu,
καὶ δοὺς τὸν ἀρραβῶνα τοῦ 22. Care au şi pecetluit pe noi şi II.Cor.1:22. Care ne-a şi pecetluit
Πνεύματος ἐν ταῖς καρδίαις ἡμῶν. au dar arvuna Duhului întru pe noi şi a dat arvuna Duhului,
inimile noastre. în inimile noastre.
Β Κρ Α23 ᾿Εγὼ δὲ μάρτυρα τὸν Θεὸν 23. Şi eu martur pe Dumnezeu II.Cor.1:23. Şi eu chem pe
ἐπικαλοῦμαι ἐπὶ τὴν ἐμὴν ψυχήν, chem asupra sufletului meu, Dumnezeu mărturie asupra
ὅτι φειδόμενος ὑμῶν οὐκέτι ἦλθον că cruţând pe voi, nu am sufletului meu, că din cruţare
εἰς Κόρινθον. venit până acum în Corint. pentru voi n-am venit încă la
Corint.
Β Κρ Α24 οὐχ ὅτι κυριεύομεν ὑμῶν τῆς 24. Nu că doară avem stăpânire II.Cor.1:24. Nu că doar avem
πίστεως, ἀλλὰ συνεργοί ἐσμεν τῆς peste credinţa voastră, ci că stăpânire peste credinţa
χαρᾶς ὑμῶν· τῇ γὰρ πίστει suntem împreună lucrători voastră, dar suntem împreună-
ἑστήκατε. bucuriei voastre; că cu lucrători ai bucuriei voastre;
credinţa staţi. căci staţi tari în credinţă.

Β Κρ Β1 ῎Εκρινα δὲ ἑμαυτῷ τοῦτο, τὸ 1. Şi am judecat aceasta întru II.Cor.2:1. Şi am judecat în mine
μὴ πάλιν ἐν λύπῃ ἐλθεῖν πρὸς ὑμᾶς. mine, ca să nu mai vin iarăşi aceasta, să nu vin iarăşi la voi
cu întristare la voi. cu întristare.
Β Κρ Β2 εἰ γὰρ ἐγὼ λυπῶ ὑμᾶς, καὶ τίς 2. Măcar că de vă şi întristez eu II.Cor.2:2. Căci dacă eu vă
ἐστιν ὁ εὐφραίνων με εἰ μὴ ὁ pe voi, dar care este cel ce întristez, cine este cel care să
λυπούμενος ἐξ ἐμοῦ; mă veseleşte pe mine, fără mă înveselească, dacă nu cel
numai cel ce se întristează de întristat de mine?
la mine? II.Cor.2:3. Şi v-am scris vouă
Β Κρ Β3 καὶ ἔγραψα ὑμῖν τοῦτο αὐτό, 3. Şi am scris vouă acesta, ca nu aceasta, ca nu cumva la
ἵνα μὴ ἐλθὼν λύπην ἔχω ἀφ᾿ ὧν dacă voi veni, să am venirea mea să am întristare de
ἔδει με χαίρειν, πεποιθὼς ἐπὶ întristare de cei pentru care la aceia care trebuie să mă
πάντας ὑμᾶς ὅτι ἡ ἐμὴ χαρὰ mi se cădea să mă bucur, bucure, fiind încredinţat despre
πάντων ὑμῶν ἐστιν. având nădejde spre voi toţi voi toţi că bucuria mea este şi a
că bucuria mea a voastră voastră a tuturor.
Β Κρ Β4 ἐκ γὰρ πολλῆς θλίψεως καὶ tuturor este. II.Cor.2:4. Căci din multă
συνοχῆς καρδίας ἔγραψα ὑμῖν διὰ 4. Că din multă scârbă şi necaz supărare şi cu inima strânsă de
πολλῶν δακρύων, οὐχ ἵνα al inimii am scris vouă cu durere, v-am scris cu multe
λυπηθῆτε, ἀλλὰ τὴν ἀγάπην ἵνα multe lacrămi, nu ca să vă lacrimi, nu ca să vă întristaţi,
γνῶτε ἣν ἔχω περισσοτέρως εἰς întristaţi, ci ca să cunoaşteţi ci ca să cunoaşteţi dragostea
ὑμᾶς. dragostea care am mai mult pe care o am cu prisosinţă
spre voi. către voi.
Β Κρ Β5 Εἰ δέ τις λελύπηκεν, οὐκ ἐμὲ 5. Iar de m-a întristat cineva, nu II.Cor.2:5. Şi dacă m-a întristat
λελύπηκεν, ἀλλά, ἀπὸ μέρους ἵνα pe mine a întristat, ci din cineva, nu pe mine m-a
μὴ ἐπιβαρῶ, πάντας ὑμᾶς. parte, ca să nu vă îngreuiez, întristat, ci în parte - ca să nu
pe toţi pe voi. spun mai mult - pe voi toţi.
Β Κρ Β6 ἱκανὸν τῷ τοιούτῳ ἡ ἐπιτιμία 6. Că destul este unuia ca II.Cor.2:6. Destul este pentru un
αὕτη ἡ ὑπὸ τῶν πλειόνων acestuia certarea aceasta astfel de om pedeapsa aceasta
care este de către mulţi, dată de către cei mai mulţi.
Β Κρ Β7 ὥστε τοὐναντίον μᾶλλον ὑμᾶς 7. Aşa încât voi, dimpotrivă, mai II.Cor.2:7. Aşa încât voi,
χαρίσασθαι καὶ παρακαλέσαι, mult să-i dăruiţi şi să-l dimpotrivă, mai bine să-l
μήπως τῇ περισσοτέρᾳ λύπῃ mângâiaţi, ca nu cumva iertaţi şi să-l mângâiaţi, ca să
καταποθῇ ὁ τοιοῦτος. pentru mai multă mâhnire să nu fie copleşit de prea multă
se înghită unul ca acela. întristare unul ca acesta.
Β Κρ Β8 διὸ παρακαλῶ ὑμᾶς κυρῶσαι 8. Pentru aceea vă rog pe voi să II.Cor.2:8. De aceea vă îndemn să
εἰς αὐτὸν ἀγάπην. întăriţi spre acela dragostea; întăriţi în el dragostea.
9. Că pentru aceasta am şi scris, II.Cor.2:9. Căci pentru aceasta v-
447
Β Κρ Β9 εἰς τοῦτο γὰρ καὶ ἔγραψα, ἵνα ca să cunosc cugetul vostru, am şi scris, ca să cunosc
γνῶ τὴν δοκιμὴν ὑμῶν, εἰ εἰς πάντα de sunteți întru toate încercare voastră, dacă sunteţi
ὑπήκοοί ἐστε. ascultători. ascultători în toate.
Β Κρ Β10 ᾧ δέ τι χαρίζεσθε, καὶ ἐγώ· 10. Iar căruia dăruiţi ceva, şi eu; II.Cor.2:10. Iar cui îi Iertaţi ceva,
καὶ γὰρ ἐγὼ εἴ τι κεχάρισμαι ᾧ că şi eu de am dăruit ceva, îi Iert şi eu; pentru că şi eu,
κεχάρισμαι, δι᾿ ὑμᾶς ἐν προσώπῳ căruia am dăruit, pentru voi, dacă am Iertat ceva, am Iertat
Χριστοῦ, în faţa lui Hristos, pentru voi, în faţa lui Hristos,
Β Κρ Β11 ἵνα μὴ πλεονεκτηθῶμεν ὑπὸ 11. Ca să nu fim cuprinşi de II.Cor.2:11. Ca să nu ne lăsăm
τοῦ σατανᾶ· οὐ γὰρ αὐτοῦ τὰ satana; căci scopurile lui nu covârşiţi de satana, căci
νοήματα ἀγνοοῦμεν ne sunt necunoscute. gândurile lui nu ne sunt
necunoscute.
Β Κρ Β12 ᾿Ελθὼν δὲ εἰς τὴν Τρῳάδα 12. Şi venind eu în Troada II.Cor.2:12. Şi venind eu la Troa,
εἰς τὸ εὐαγγέλιον τοῦ Χριστοῦ, καὶ pentru evanghelia lui pentru Evanghelia lui Hristos,
θύρας μοι ἀνεῳγμένης ἐν Κυρίῳ, Hristos, şi uşă mare deschisă şi uşa fiindu-mi deschisă în
fiind mie prin Domnul, Domnul,
Β Κρ Β13 οὐκ ἔσχηκα ἄνεσιν τῷ 13. Nu am avut odihnă cu duhul II.Cor.2:13. N-am avut odihnă în
πνεύματί μου τῷ μὴ εὑρεῖν με Τίτον meu, neaflând pe Tit fratele duhul meu, fiindcă n-am găsit
τὸν ἀδελφόν μου, ἀλλὰ meu, ci lăsând pe dânşii am pe Tit, fratele meu, ci
ἀποταξάμενος αὐτοῖς ἐξῆλθον εἰς mers în Macedonia. despărţindu-mă de ei, am
Μακεδονίαν. 14. Dar mulțumire lui plecat în Macedonia.
Β Κρ Β14 Τῷ δὲ Θεῷ χάρις τῷ πάντοτε Dumnezeu, celui ce face pe II.Cor.2:14. Mulţumire fie adusă
θριαμβεύοντι ἡμᾶς ἐν τῷ Χριστῷ noi pururea biruitori întru deci lui Dumnezeu, Celui ce ne
καὶ τὴν ὀσμὴν τῆς γνώσεως αὐτοῦ Hristos şi arată mireasma face pururea biruitori în
φανεροῦντι δι᾿ ἡμῶν ἐν παντὶ cunoştinţei sale prin noi în Hristos şi descoperă prin noi,
τόπῳ· tot locul; în tot locul, mireasma
15. Că a lui Hristos bună cunoştinţei Sale!
Β Κρ Β15 ὅτι Χριστοῦ εὐωδία ἐσμέν τῷ mireasmă suntem lui II.Cor.2:15. Pentru că suntem lui
Θεῷ ἐν τοῖς σῳζομένοις καὶ ἐν τοῖς Dumnezeu întru cei ce se Dumnezeu bună mireasmă a lui
ἀπολλυμένοις, mântuiesc şi întru cei ce Hristos între cei ce se
pier; mântuiesc şi între cei ce pier ;
Β Κρ Β16 οἷς μὲν ὀσμὴ θανάτου εἰς 16. Unora adecă mireasmă a II.Cor.2:16. Unora, adică,
θάνατον, οἷς δὲ ὀσμὴ ζωῆς εἰς morţii spre moarte, iar altora mireasmă a morţii spre moarte,
ζωήν. καὶ πρὸς ταῦτα τίς ἱκανός; mireasmă a vieţii spre viaţă. iar altora mireasmă a vieţii
Şi spre acestea cine este spre viaţă. Şi pentru acestea,
vrednic? cine e destoinic?
Β Κρ Β17 οὐ γάρ ἐσμεν ὡς οἱ λοιποὶ 17. Pentru că nu suntem ca cei II.Cor.2:17. Căci nu suntem ca cei
καπηλεύοντες τὸν λόγον τοῦ Θεοῦ, mulţi care amestecă cuvântul mulţi, care strică cuvântul lui
ἀλλ᾿ ὡς ἐξ εἰλικρινείας, ἀλλ᾿ ὡς ἐκ lui Dumnezeu, ci ca din Dumnezeu, ci grăim ca din
Θεοῦ κατενώπιον τοῦ Θεοῦ ἐν curăţie, ci ca de la curăţia inimii, ca de la
Χριστῷ λαλοῦμεν. Dumnezeu înaintea lui Dumnezeu înaintea lui
Dumnezeu întru Hristos Dumnezeu, în Hristos.
grăim.

Β Κρ Γ1 ᾿Αρχόμεθα πάλιν ἑαυτοὺς 1. Au doară începem iarăşi pe II.Cor.3:1. Au doară începem
συνιστάνειν; εἰ μὴ χρῄζομεν ὥς noi a ne lăuda? Au doară ne iarăşi să spunem cine suntem?
τινες συστατικῶν ἐπιστολῶν πρὸς trebuiesc precum oarecărora Sau nu cumva avem nevoie -
ὑμᾶς ἢ ἐξ ὑμῶν συστατικῶν; cărţi de laudă către voi, sau cum au unii - de scrisori de
Β Κρ Γ2 ἡ ἐπιστολὴ ἡμῶν ὑμεῖς ἐστε, de laudă de la voi? laudă către voi sau de la voi?
ἐγγεγραμμένη ἐν ταῖς καρδίαις 2. Cartea noastră voi sunteți, II.Cor.3:2. Scrisoarea noastră
ἡμῶν, γινωσκομένη καὶ scrisă în inimile noastre, sunteţi voi, scrisă în inimile
ἀναγινωσκομένη ὑπὸ πάντων care se ştie şi se citeşte de noastre, cunoscută şi citită de
ἀνθρώπων, către toţi oamenii, toţi oamenii,
Β Κρ Γ3 φανερούμενοι ὅτι ἐστὲ 3. Arătându-vă că sunteți carte a II.Cor.3:3. Arătându-vă că sunteţi
ἐπιστολὴ Χριστοῦ διακονηθεῖσα ὑφ᾿ lui Hristos cea slujită de noi, scrisoare a lui Hristos, slujită
ἡμῶν, ἐγγεγραμμένη οὐ μέλανι, scrisă nu cu cerneală, ci cu de noi, scrisă nu cu cerneală, ci
ἀλλὰ Πνεύματι Θεοῦ ζῶντος, οὐκ Duhul lui Dumnezeu celui cu Duhul Dumnezeului celui
448
ἐν πλαξὶ λιθίναις, ἀλλὰ ἐν πλαξὶ viu, nu în table de piatră, ci viu, nu pe table de piatră, ci pe
καρδίαις σαρκίναις. în tablele inimii celei tablele de carne ale inimii.
trupeşti. II.Cor.3:4. Şi o astfel de încredere
Β Κρ Γ4 Πεποίθησιν δὲ τοιαύτην 4. Şi nădejde ca aceasta avem avem în Hristos faţă de
ἔχομεν διὰ τοῦ Χριστοῦ πρὸς τὸν prin Hristos către Dumnezeu;
Θεόν. Dumnezeu. II.Cor.3:5. Nu că de la noi înşine
Β Κρ Γ5 οὐχ ὅτι ἱκανοί ἐσμεν ἀφ᾿ 5. Nu că vrednici suntem noi a suntem destoinici să cugetăm
ἑαυτῶν λογίσασθαί τι ὡς ἐξ cugeta ceva de la noi ca ceva ca de la noi înşine, ci
ἑαυτῶν, ἀλλ᾿ ἡ ἱκανότης ἡμῶν ἐκ dintru noi, ci vrednicia destoinicia noastră este de la
τοῦ Θεοῦ, noastră este de la Dumnezeu, Dumnezeu,
Β Κρ Γ6 ὃς καὶ ἱκάνωσεν ἡμᾶς 6. Care au şi învrednicit pe noi a II.Cor.3:6. Cel ce ne-a învrednicit
διακόνους καινῆς διαθήκης, οὐ fi slujitori legii nouă, nu să fim slujitori ai Noului
γράμματος, ἀλλὰ πνεύματος· τὸ γὰρ slovei, ci duhului; că slova Testament, nu ai literei, ci ai
γράμμα ἀποκτέννει, τὸ δὲ πνεῦμα omoară, iar duhul face viu. duhului; pentru că litera ucide,
ζωοποιεῖ. 7. Iar dacă slujba morţii cea iar duhul face viu.
Β Κρ Γ7 Εἰ δὲ ἡ διακονία τοῦ θανάτου închipuită cu slove în pietre II.Cor.3:7. Iar dacă slujirea cea
ἐν γράμμασιν ἐντετυπωμένη ἐν s-a făcut cu slavă, cât nu spre moarte, săpată în litere,
λίθοις ἐγενήθη ἐν δόξῃ, ὥστε μὴ puteau fiii lui Israil că caute pe piatră, s-a făcut întru slavă,
δύνασθαι ἀτενίσαι τοὺς υἱοὺς la faţa lui Moise pentru slava încât fiii lui Israel nu puteau
᾿Ισραὴλ εἰς τὸ πρόσωπον feţei lui cea trecătoare, să-şi aţintească ochii la faţa lui
Μωῡσέως διὰ τὴν δόξαν τοῦ Moise, din pricina slavei celei
προσώπου αὐτοῦ τὴν 8. Cum nu mai vârtos slujba trecătoare a feţei lui,
καταργουμένην, duhului va fi cu slavă? II.Cor.3:8. Cum să nu fie mai mult
Β Κρ Γ8 πῶς οὐχὶ μᾶλλον ἡ διακονία 9. Că de a fost slujba osândirii întru slavă slujirea Duhului?
τοῦ πνεύματος ἔσται ἐν δόξῃ; slavă, cu mult mai vârtos II.Cor.3:9. Căci de a avut parte de
Β Κρ Γ9 εἰ γὰρ ἡ διακονία τῆς prisoseşte slujba dreptăţii slavă slujirea care aduce
κατακρίσεως δόξα, πολλῷ μᾶλλον întru slavă. osânda, cu mult mai mult
περισσεύει ἡ διακονία τῆς prisoseşte în slavă slujirea
δικαιοσύνης ἐν δόξῃ. 10. Că nici s-a slăvit ceea ce era dreptăţii.
Β Κρ Γ10 καὶ γὰρ οὐδὲ δεδόξασται τὸ slăvită întru această parte, II.Cor.3:10. Şi nici măcar nu este
δεδοξασμένον ἐν τούτῳ τῷ μέρει pentru slava cea slăvit ceea ce era slăvit în
ἕνεκεν τῆς ὑπερβαλλούσης δόξης. covârşitoare. această privinţă, faţă de slava
11. Că de a fost cea trecătoare cea covârşitoare.
Β Κρ Γ11 εἰ γὰρ τὸ καταργούμενον διὰ prin slavă, cu mult mai II.Cor.3:11. Căci dacă ce este
δόξης, πολλῷ μᾶλλον τὸ μένον ἐν vârtos cea netrecătoare va fi trecător s-a săvârşit prin slavă,
δόξῃ. întru slavă. cu atât mai mult ce e netrecător
12. Drept aceea având nădejde va fi în slavă.
Β Κρ Γ12 ῎Εχοντες οὖν τοιαύτην ca aceasta, multă îndrăznire II.Cor.3:12. Având deci o astfel de
ἐλπίδα πολλῇ παρρησίᾳ χρώμεθα, întrebuinţăm, nădejde, noi lucrăm cu multă
îndrăzneală,
Β Κρ Γ13 καὶ οὐ καθάπερ Μωῡσῆς 13. Şi nu precum Moise, care II.Cor.3:13. Şi nu ca Moise, care
ἐτίθει κάλυμμα ἐπὶ τὸ πρόσωπον punea acoperemânt peste îşi punea un văl pe faţa sa, ca
ἑαυτοῦ πρὸς τὸ μὴ ἀτενίσαι τοὺς faţa sa, ca să nu caute fiii lui fiii lui Israel să nu privească
υἱοὺς ᾿Ισραὴλ εἰς τὸ τέλος τοῦ Israil la sfârşitul celei ce era sfârşitul a ceea ce era
καταργουμένου. trecătoare. trecător.
Β Κρ Γ14 ἀλλ᾿ ἐπωρώθη τὰ νοήματα 14. Ci s-au orbit înţelegerile lor, II.Cor.3:14. Dar minţile lor s-au
αὐτῶν. ἄχρι γὰρ τῆς σήμερον τὸ că până astăzi acelaşi învârtoşat, căci până în ziua de
αὐτὸ κάλυμμα ἐπὶ τῇ ἀναγνώσει τῆς acoperământ întru cetirea azi, la citirea Vechiului
παλαιᾶς διαθήκης μένει, μὴ legii vechi rămâne Testament, rămâne acelaşi văl,
ἀνακαλυπτόμενον ὅτι ἐν Χριστῷ nedescoperit, că întru neridicându-se, căci el se
καταργεῖται, Hristos se strică; desfiinţează prin Hristos;
Β Κρ Γ15 ἀλλ᾿ ἕως σήμερον, ἡνίκα 15. Ci până astăzi, când se II.Cor.3:15. Ci până astăzi, când
ἀναγινώσκεται Μωῡσῆς, κάλυμμα citeşte Moise, acoperemânt se citeşte Moise, stă un văl pe
ἐπὶ τὴν καρδίαν αὐτῶν κεῖται· pe inima lor zace. inima lor;
Β Κρ Γ16 ἡνίκα δ᾿ ἂν ἐπιστρέψῃ πρὸς 16. Iar când se vor întoarce II.Cor.3:16. Iar când se vor
Κύριον, περιαιρεῖται τὸ κάλυμμα. către Domnul, se va lua întoarce către Domnul, vălul se
acoperemântul. va ridica.
449
Β Κρ Γ17 ὁ δὲ Κύριος τὸ Πνεῦμά 17. Iar Domn este Duhul; şi II.Cor.3:17. Domnul este Duh, şi
ἐστιν· οὗ δὲ τὸ Πνεῦμα Κυρίου, unde este Duhul Domnului, unde este Duhul Domnului,
ἐκεῖ ἐλευθερία. acolo este slobozenia. acolo este libertate.
Β Κρ Γ18 ἡμεῖς δὲ πάντες 18. Iar noi toţi cu faţă II.Cor.3:18. Iar noi toţi, privind ca
ἀνακεκαλυμμένῳ προσώπῳ τὴν descoperită slava Domnului în oglindă, cu faţa descoperită,
δόξαν Κυρίου κατοπτριζόμενοι τὴν ca prin oglindă privind, spre slava Domnului, ne prefacem
αὐτὴν εὶκόνα μεταμορφούμεθα ἀπὸ acelaşi chip ne prefacem din în acelaşi chip din slavă în
δόξης εἰς δόξαν, καθάπερ ἀπὸ slavă în slavă, ca de la slavă, ca de la Duhul
Κυρίου Πνεύματος. Domnul Duhul. Domnului.

Β Κρ Δ1 Διὰ τοῦτο, ἔχοντες τὴν 1. Pentru acesta având slujba II.Cor.4:1. De aceea, având
διακονίαν ταύτην καθὼς aceasta, după cum suntem această slujire, după cum am
ἠλεήθημεν, οὐκ ἐκκακοῦμεν, miluiţi, nu slăbim, fost miluiţi, nu ne pierdem
nădejdea,
Β Κρ Δ2 ἀλλ᾿ ἀπειπάμεθα τὰ κρυπτὰ 2. Ci ne-am lepădat de cele II.Cor.4:2. Ci ne-am lepădat de
τῆς αἰσχύνης, μὴ περιπατοῦντες ἐν ascunse ale rușinii, nu întru cele ascunse ale ruşinii,
πανουργίᾳ μηδὲ δολοῦντες τὸν vicleşug umblând, nici neumblând în vicleşug, nici
λόγον τοῦ Θεοῦ, ἀλλὰ τῇ amestecând cuvântul lui stricând cuvântul lui
φανερώσει τῆς ἀληθείας Dumnezeu, ci cu arătarea Dumnezeu, ci făcându-ne
συνιστῶντες ἑαυτοὺς πρὸς πᾶσαν adevărului adeverindu-ne pe cunoscuţi prin arătarea
συνείδησιν ἀνθρώπων ἐνώπιον τοῦ noi spre toată ştiinţa adevărului faţă de orice
Θεοῦ. oamenilor înaintea lui conştiinţă omenească înaintea
Β Κρ Δ3 εἰ δὲ καὶ ἔστι κεκαλυμμένον τὸ 3. Iar de este şi acoperită II.Cor.4:3. Iar dacă Evanghelia
εὐαγγέλιον ἡμῶν, ἐν τοῖς evanghelia noastră, întru cei noastră este încă acoperită,
ἀπολλυμένοις ἐστὶ κεκαλυμμένον, pieritori este acoperită, este pentru cei pierduţi,
Β Κρ Δ4 ἐν οἷς ὁ Θεὸς τοῦ αἰῶνος 4. Întru care Dumnezeu a orbit II.Cor.4:4. În care Dumnezeul
τούτου ἐτύφλωσε τὰ νοήματα τῶν minţile necredincioşilor veacului acestuia a orbit
ἀπίστων εἰς τὸ μὴ αὐγάσαι αὐτοῖς veacului acestuia, ca să nu le minţile necredincioşilor, ca să
τὸν φωτισμὸν τοῦ εὐαγγελίου τῆς lumineze lor lumina nu le lumineze lumina
δόξης τοῦ Χριστοῦ, ὅς ἐστιν εἰκὼν evangheliei slavei lui Evangheliei slavei lui Hristos,
τοῦ Θεοῦ. Hristos, care este chipul lui Care este chipul lui
Dumnezeu. Dumnezeu.
Β Κρ Δ5 οὐ γὰρ ἑαυτοὺς κηρύσσομεν, 5. Că nu pe noi ne propovăduim, II.Cor.4:5. Căci nu ne
ἀλλὰ Χριστὸν ᾿Ιησοῦν Κύριον, ci pe Hristos Iisus Domnul, propovăduim pe noi înşine, ci
ἑαυτοὺς δὲ δούλους ὑμῶν διὰ iară pe noi robi vouă prin pe Hristos Iisus, Domnul, iar
᾿Ιησοῦν. Iisus. noi înşine suntem slugile
voastre, pentru Iisus.
Β Κρ Δ6 ὅτι ὁ Θεὸς ὁ εἰπὼν ἐκ 6. Că Dumnezeu care au zis: II.Cor.4:6. Fiindcă Dumnezeu,
σκότους φῶς λάμψαι, ὃς ἔλαμψεν Dintru întunerec lumină Care a zis: "Strălucească, din
ἐν ταῖς καρδίαις ἡμῶν πρὸς lumineze, acela au strălucit întuneric, lumina" - El a
φωτισμὸν τῆς γνώσεως τῆς δόξης întru inimile noastre, spre strălucit în inimile noastre, ca
τοῦ Θεοῦ ἐν προσώπῳ ᾿Ιησοῦ luminarea cunoştinţei slavei să strălucească cunoştinţa
Χριστοῦ. lui Dumnezeu în faţa lui Iisus slavei lui Dumnezeu, pe faţa lui
Hristos. Hristos.
Β Κρ Δ7 ῎Εχομεν δὲ τὸν θησαυρὸν 7. Şi avem comoara aceasta în II.Cor.4:7. Şi avem comoara
τοῦτον ἐν ὀστρακίνοις σκεύεσιν, vase de lut, ca mulţimea aceasta în vase de lut, ca să se
ἵνα ἡ ὑπερβολὴ τῆς δυνάμεως ᾖ τοῦ puterii să fie a lui Dumnezeu, învedereze că puterea
Θεοῦ καὶ μὴ ἐξ ἡμῶν, iar nu din noi; covârşitoare este a lui
8. Întru toate necaz pătimind, Dumnezeu şi nu de la noi,
Β Κρ Δ8 ἐν παντὶ θλιβόμενοι ἀλλ᾿ οὐ dar nu strâmtorându-ne; II.Cor.4:8. În toate pătimind
στενοχωρούμενοι, ἀπορούμενοι lipsiţi fiind, dar nu de tot necaz, dar nefiind striviţi;
ἀλλ᾿ οὐκ ἐξαπορούμενοι, deznădăjduindu-ne; lipsiţi fiind, dar nu
Β Κρ Δ9 διωκόμενοι ἀλλ᾿ οὐκ 9. Goniţi fiind, dar nu părăsiţi; deznădăjduiţi;
ἐγκαταλειπόμενοι, καταβαλλόμενοι surpaţi fiind, dar nu II.Cor.4:9. Prigoniţi fiind, dar nu
450
ἀλλ᾿ οὐκ ἀπολλύμενοι, prăpădiţi; părăsiţi; doborâţi, dar nu
Β Κρ Δ10 πάντοτε τὴν νέκρωσιν τοῦ 10. În toată vremea omorârea nimiciţi;
Κυρίου ᾿Ιησοῦ ἐν τῷ σώματι Domnului Iisus în trup II.Cor.4:10. Purtând totdeauna în
περιφέροντες, ἵνα καὶ ἡ ζωὴ τοῦ purtându-o, ca şi viaţa lui trup omorârea lui Iisus, pentru
᾿Ιησοῦ ἐν τῷ σώματι ἡμῶν Iisus să se arate în trupul ca şi viaţa lui Iisus să se arate
φανερωθῇ. nostru. în trupul nostru.
Β Κρ Δ11 ἀεὶ γὰρ ἡμεῖς οἱ ζῶντες εἰς 11. Că pururea noi cei vii la II.Cor.4:11. Căci pururea noi cei
θάνατον παραδιδόμεθα διὰ moarte ne dăm pentru Iisus, vii suntem daţi spre moarte
᾿Ιησοῦν, ἵνα καὶ ἡ ζωὴ τοῦ ᾿Ιησοῦ ca şi viaţa lui Iisus să se pentru Iisus, ca şi viaţa lui
φανερωθῇ ἐν τῇ θνητῇ σαρκὶ ἡμῶν. arate în trupul nostru cel Iisus să se arate în trupul
muritor. nostru cel muritor.
Β Κρ Δ12 ὥστε ὁ μὲν θάνατος ἐν ἡμῖν 12. Pentru aceea dar moartea II.Cor.4:12. Astfel că în noi
ἐνεργεῖται, ἡ δὲ ζωὴ ἐν ὑμῖν. întru noi se lucrează, iar lucrează moartea, iar în voi
viaţa întru voi. viaţa.
Β Κρ Δ13 ἔχοντες δὲ τὸ αὐτὸ πνεῦμα 13. Dar având acelaşi duh al II.Cor.4:13. Dar având acelaşi
τῆς πίστεως κατὰ τὸ γεγραμμένον, credinţei, precum este scris: duh al credinţei, - după cum
ἐπίστευσα, διὸ ἐλάλησα, καὶ ἡμεῖς Crezut-am, pentru aceea am este scris: "Crezut-am, pentru
πιστεύομεν, διὸ καὶ λαλοῦμεν, grăit, şi noi credem, pentru aceea am şi grăit", - şi noi
aceea şi grăim, credem: pentru aceea şi grăim,
Β Κρ Δ14 εἰδότες ὅτι ὁ ἐγείρας τὸν 14. Ştiind că cel au ridicat pe II.Cor.4:14. Ştiind că Cel ce a
Κύριον ᾿Ιησοῦν καὶ ἡμᾶς διὰ Domnul Iisus, şi pe noi prin înviat pe Domnul Iisus ne va
᾿Ιησοῦ ἐγερεῖ καὶ παραστήσει σὺν Iisus ne va ridica şi ne va învia şi pe noi cu Iisus şi ne va
ὑμῖν. pune împreună cu voi. înfăţişa împreună cu voi.
Β Κρ Δ15 τὰ γὰρ πάντα δι᾿ ὑμᾶς, ἵνα ἡ 15. Că toate sunt pentru voi, ca II.Cor.4:15. Căci toate sunt pentru
χάρις πλεονάσασα διὰ τῶν harul înmulţindu-se, prin cei voi, pentru ca, înmulţindu-se
πλειόνων τὴν εὐχαριστίαν mai mulţi să prisosească harul să prisosească prin mai
περισσεύσῃ εἰς τὴν δόξαν τοῦ Θεοῦ. mulţămirea spre slava lui mulţi mulţumirea, spre slava
Β Κρ Δ16 Διὸ οὐκ ἐκκακοῦμεν, ἀλλ᾿ εἰ 16. Pentru aceea nu slăbim, ci II.Cor.4:16. De aceea nu ne
καὶ ὁ ἔξω ἡμῶν ἄνθρωπος de s-ar şi strica omul nostru pierdem curajul şi, chiar dacă
διαφθείρεται, ἀλλ᾿ ὁ ἔσωθεν cel din afară, dar cel omul nostru cel din afară se
ἀνακαινοῦται ἡμέρᾳ καὶ ἡμέρᾳ. dinlăuntru se înnoieşte zi de trece, cel dinăuntru însă se
zi. înnoieşte din zi în zi.
Β Κρ Δ17 τὸ γὰρ παραυτίκα ἐλαφρὸν 17. Pentru că necazul nostru de II.Cor.4:17. Căci necazul nostru
τῆς θλίψεως ἡμῶν καθ᾿ ὑπερβολὴν acum curând trecător şi de acum, uşor şi trecător, ne
εἰς ὑπερβολὴν αἰώνιον βάρος uşor, veșnică şi peste măsură aduce nouă, mai presus de
δόξης κατεργάζεται ἡμῖν, mare slavă lucrează întru orice măsură, slavă veşnică
noi, covârşitoare,
Β Κρ Δ18 μὴ σκοπούντων ἡμῶν τὰ 18. Neprivind noi la cele ce se II.Cor.4:18. Neprivind noi la cele
βλεπόμενα, ἀλλὰ τὰ μὴ βλεπόμενα· văd, ci la cele ce nu se văd; ce se văd, ci la cele ce nu se
τὰ γὰρ βλεπόμενα πρόσκαιρα, τὰ δὲ că cele ce se văd sunt văd, fiindcă cele ce se văd sunt
μὴ βλεπόμενα αἰώνια. trecătoare, iar cele ce nu se trecătoare, iar cele ce nu se
văd sunt vecinice. văd sunt veşnice.

Β Κρ Ε1 οἴδαμεν γὰρ ὅτι ἐὰν ἡ ἐπίγειος 1. Că ştim că de se va strica II.Cor.5:1. Căci ştim că, dacă
ἡμῶν οἰκία τοῦ σκήνους καταλυθῇ, casa noastră cea acest cort, locuinţa noastră
οἰκοδομὴν ἐκ Θεοῦ ἔχομεν, οἰκίαν pământească a cortului pământească, se va strica,
ἀχειροποίητον αἰώνιον ἐν τοῖς acestuia, zidire de la avem zidire de la Dumnezeu,
οὐρανοῖς. Dumnezeu avem, casă casă nefăcută de mână,
nefăcută de mână, veșnică în veşnică, în ceruri.
Β Κρ Ε2 καὶ γὰρ ἐν τούτῳ στενάζομεν, ceruri. II.Cor.5:2. Căci de aceea şi
τὸ οἰκητήριον ἡμῶν τὸ ἐξ οὐρανοῦ 2. Că întru aceasta suspinăm, suspinăm, în acest trup, dorind
ἐπενδύσασθαι ἐπιποθοῦντες, dorind să ne îmbrăcăm întru să ne îmbrăcăm cu locuinţa
lăcaşul nostru cel din cer; noastră cea din cer,
Β Κρ Ε3 εἴ γε καὶ ἐνδυσόμενοι οὐ 3. Numai de ne vom şi îmbrăca II.Cor.5:3. Dacă totuşi vom fi
γυμνοὶ εὑρεθησόμεθα. nu ne vom afla goli. găsiţi îmbrăcaţi, iar nu goi.
451
II.Cor.5:4. Că noi, cei ce suntem
Β Κρ Ε4 καὶ γὰρ οἱ ὄντες ἐν τῷ σκήνει 4. Că cei ce suntem în cortul în cortul acesta, suspinăm
στενάζομεν βαρούμενοι ἐφ᾿ ᾧ οὐ acesta suspinăm îngreuindu- îngreuiaţi, de vreme ce dorim
θέλομεν ἐκδύσασθαι, ἀλλ᾿ ne, de vreme ce nu voim să să nu ne scoatem haina
ἐπενδύσασθαι, ἵνα καταποθῇ τὸ ne dezbrăcăm, ci să ne noastră, ci să ne îmbrăcăm cu
θνητὸν ὑπὸ τῆς ζωῆς. îmbrăcăm, ca să se înghită cealaltă pe deasupra, ca ceea
cel muritor de către viaţă. ce este muritor să fie înghiţit de
Β Κρ Ε5 ὁ δὲ κατεργασάμενος ἡμᾶς εἰς viaţă.
αὐτὸ τοῦτο Θεός, ὁ καὶ δοὺς ἡμῖν 5. Iar cela ce au făcut pe noi II.Cor.5:5. Iar Cel ce ne-a făcut
τὸν ἀρραβῶνα τοῦ Πνεύματος. spre însăşi aceasta, spre aceasta este Dumnezeu,
Dumnezeu este, care au şi Care ne-a dat nouă arvuna
Β Κρ Ε6 Θαρροῦντες οὖν πάντοτε καὶ dat nouă arvuna Duhului. Duhului.
εἰδότες ὅτι ἐνδημοῦντες ἐν τῷ 6. Îndrăznim drept aceea, II.Cor.5:6. Îndrăznind deci
σώματι ἐκδημοῦμεν ἀπὸ τοῦ pururea ştiind că petrecând totdeauna şi ştiind că,
Κυρίου· în trup suntem depărtaţi de petrecând în trup, suntem
la Domnul; departe de Domnul,
Β Κρ Ε7 διὰ πίστεως γὰρ 7. Că prin credinţă umblăm, iar II.Cor.5:7. Căci umblăm prin
περιπατοῦμεν, οὐ διὰ εἴδους· - nu prin vedere; credinţă, nu prin vedere,
Β Κρ Ε8 θαρροῦμεν δὲ καὶ εὐδοκοῦμεν 8. Ci nădăjduim şi binevoim mai II.Cor.5:8. Avem încredere şi voim
μᾶλλον ἐκδημῆσαι ἐκ τοῦ σώματος vârtos să fim depărtaţi de mai bine să plecăm din trup şi
καὶ ἐνδημῆσαι πρὸς τὸν Κύριον. trup, şi să petrecem cu să petrecem la Domnul.
Domnul. II.Cor.5:9. De aceea ne şi
Β Κρ Ε9 διὸ καὶ φιλοτιμούμεθα, εἴτε 9. Pentru aceea ne şi nevoim, ca străduim ca, fie că petrecem în
ἐνδημοῦντες εἴτε ἐκδημοῦντες, ori petrecând, ori depărtaţi trup, fie că plecăm din el, să
εὐάρεστοι αὐτῷ εἶναι. fiind, să fim bineplăcuţi lui. fim bineplăcuţi Lui.
Β Κρ Ε10 τοὺς γὰρ πάντας ἡμᾶς 10. Pentru că noi toţi trebuie să II.Cor.5:10. Pentru că noi toţi
φανερωθῆναι δεῖ ἔμπροσθεν τοῦ ne arătăm înaintea divanului trebuie să ne înfăţişăm înaintea
βήματος τοῦ Χριστοῦ, ἵνα lui Hristos, ca să ia fiecare scaunului de judecată al lui
κομίσηται ἕκαστος τὰ διὰ τοῦ după cum a făcut, cele ce s- Hristos, ca să ia fiecare după
σώματος πρὸς ἃ ἔπραξεν, εἴτε au lucrat prin trup, ori bine, cele ce a făcut prin trup, ori
ἀγαθὸν εἴτε κακόν ori rău. bine, ori rău.
Β Κρ Ε11 Εἰδότες οὖν τὸν φόβον τοῦ 11. Ştiind dar frica Domnului, pe II.Cor.5:11. Cunoscând deci frica
Κυρίου ἀνθρώπους πείθομεν, Θεῷ oameni aducem la adevăr, de Domnul, căutăm să
δὲ πεφανερώμεθα, ἐλπίζω δὲ καὶ ἐν iar lui Dumnezeu arătaţi înduplecăm pe oameni, dar lui
ταῖς συνειδήσεσιν ὑμῶν suntem; şi nădăjduim că şi Dumnezeu Îi suntem
πεφανερῶσθαι. întru ştiinţele voastre suntem binecunoscuţi şi nădăjduiesc că
arătaţi. suntem binecunoscuţi şi în
Β Κρ Ε12 οὐ γὰρ πάλιν ἑαυτοὺς 12. Că nu ne lăudăm iarăşi pe cugetele voastre.
συνιστάνομεν ὑμῖν, ἀλλὰ ἀφορμὴν noi înaintea voastră, ci II.Cor.5:12. Căci nu vă spunem
διδόντες ὑμῖν καυχήματος ὑπὲρ pricină dăm vouă de laudă iarăşi cine suntem, ci vă dăm
ἡμῶν, ἵνα ἔχητε πρὸς τοὺς ἐν pentru noi, ca să aveţi spre prilej de laudă pentru noi, ca
προσώπῳ καυχωμένους καὶ οὐ cei ce se laudă în faţă, iar nu să aveţi ce să spuneţi acelora
καρδίᾳ. în inimă. care se laudă cu faţa şi nu cu
13. Că ori de ne răpim cu inima.
mintea, este pentru II.Cor.5:13. Căci, dacă ne-am ieşit
Β Κρ Ε13 εἴτε γὰρ ἐξέστημεν, Θεῷ, εἴτε Dumnezeu; ori de suntem din fire, este pentru Dumnezeu,
σωφρονοῦμεν, ὑμῖν. aşezaţi cu mintea, pentru voi iar dacă suntem cu mintea
suntem. întreagă, este pentru voi.
Β Κρ Ε14 ἡ γὰρ ἀγάπη τοῦ Χριστοῦ 14. Că dragostea lui Hristos ne II.Cor.5:14. Căci dragostea lui
συνέχει ἡμᾶς, κρίναντας τοῦτο, ὅτι ţine pe noi, socotind noi Hristos ne stăpâneşte pe noi
εἰ εἷς ὑπὲρ πάντων ἀπέθανεν, ἄρα aceasta, că de a murit unul care socotim aceasta, că dacă
οἱ πάντες ἀπέθανον· pentru toţi, iată dar toţi au unul a murit pentru toţi, au
murit; murit deci toţi.
Β Κρ Ε15 καί ὑπὲρ πάντων ἀπέθανεν, 15. Şi pentru toţi au murit, ca cel II.Cor.5:15. Şi a murit pentru toţi,
ἵνα οἱ ζῶντες μηκέτι ἑαυτοῖς ζῶσιν, ce viază să numai vieze ca cei ce viază să nu mai
ἀλλὰ τῷ ὑπὲρ αὐτῶν ἀποθανόντι loruşi, ci celuia ce pentru ei loruşi, ci Aceluia care, pentru
καὶ ἐγερθέντι. au murit şi au înviat. ei, a murit şi a înviat.
452
Β Κρ Ε16 ῞Ωστε ἡμεῖς ἀπὸ τοῦ νῦν 16. Pentru aceea noi de acum pe II.Cor.5:16. De aceea, noi nu mai
οὐδένα οἴδαμεν κατὰ σάρκα· εἰ δὲ nimenea ştim după trup; iar ştim de acum pe nimeni după
καὶ ἐγνώκαμεν κατὰ σάρκα de am şi ştiut pe Hristos trup; chiar dacă am cunoscut
Χριστόν, ἀλλὰ νῦν οὐκέτι după trup, dar de acum nu-l pe Hristos după trup, acum nu-
γινώσκομεν. mai ştim. L mai cunoaştem.
Β Κρ Ε17 ὥστε εἴ τις ἐν Χριστῷ, καινὴ 17. Deci dar oricare este întru II.Cor.5:17. Deci, dacă este cineva
κτίσις· τὰ ἀρχαῖα παρῆλθεν, ἰδοὺ Hristos, zidire nouă este; în Hristos, este făptură nouă;
γέγονε καινὰ τὰ πάντα. cele vechi au trecut, iată cele vechi au trecut, iată toate
toate s-au făcut nouă. s-au făcut noi.
Β Κρ Ε18 τὰ δὲ πάντα ἐκ τοῦ Θεοῦ τοῦ 18. Şi toate de la Dumnezeu II.Cor.5:18. Şi toate sunt de la
καταλλάξαντος ἡμᾶς ἑαυτῷ διὰ sunt, care ne-au împăcat pe Dumnezeu, Care ne-a împăcat
᾿Ιησοῦ Χριστοῦ καὶ δόντος ἡμῖν τὴν noi luişi prin Iisus Hristos şi cu Sine prin Hristos şi Care ne-
διακονίαν τῆς καταλλαγῆς, au dat nouă slujba împăcării, a dat nouă slujirea împăcării.
Β Κρ Ε19 ὡς ὅτι Θεὸς ἦν ἐν Χριστῷ 19. Pentru că Dumnezeu era II.Cor.5:19. Pentru că Dumnezeu
κόσμον καταλλάσσων ἑαυτῷ, μὴ întru Hristos, împăcând era în Hristos, împăcând lumea
λογιζόμενος αὐτοῖς τὰ lumea luişi, nesocotind lor cu Sine însuşi, nesocotindu-le
παραπτώματα αὐτῶν, καὶ θέμενος păcatele lor şi puind întru greşelile lor şi punând în noi
ἐν ἡμῖν τὸν λόγον τῆς καταλλαγῆς. noi cuvântul împăcării. cuvântul împăcării.
20. Drept aceea în locul lui II.Cor.5:20. În numele lui Hristos,
Β Κρ Ε20 ῾Υπὲρ Χριστοῦ οὖν Hristos vă rugăm, ca şi cum aşadar, ne înfăţişăm ca
πρεσβεύομεν ὡς τοῦ Θεοῦ Dumnezeu s-ar ruga prin mijlocitori, ca şi cum Însuşi
παρακαλοῦντος δι᾿ ἡμῶν· δεόμεθα noi; rugămu-vă în locul lui Dumnezeu v-ar îndemna prin
ὑπὲρ Χριστοῦ, καταλλάγητε τῷ Hristos, împăcaţi-vă cu noi. Vă rugăm, în numele lui
Θεῷ· Dumnezeu. Hristos, împăcaţi-vă cu
Dumnezeu!
Β Κρ Ε21 τὸν γὰρ μὴ γνόντα ἁμαρτίαν 21. Pentru că pe cel ce n-a II.Cor.5:21. Căci pe El, Care n-a
ὑπὲρ ἡμῶν ἁμαρτίαν ἐποίησεν, ἵνα cunoscut păcat, pentru noi cunoscut păcatul, L-a făcut
ἡμεῖς γενώμεθα δικαιοσύνη Θεοῦ păcat l-au făcut, ca noi să ne pentru noi păcat, ca să
ἐν αὐτῷ. facem dreptatea lui dobândim, întru El, dreptatea
Dumnezeu întru dânsul. lui Dumnezeu.

Β Κρ Στ1 Συνεργοῦντες δὲ καὶ 1. Iar noi împreună lucrând cu II.Cor.6:1. Fiind, dar, împreună-
παρακαλοῦμεν μὴ εἰς κενὸν τὴν el, vă şi rugăm, ca nu în lucrători cu Hristos, vă
χάριν τοῦ Θεοῦ δέξασθαι ὑμᾶς - deşert harul lui Dumnezeu să îndemnăm să nu primiţi în
primiți voi; zadar harul lui Dumnezeu.
Β Κρ Στ2 λέγει γὰρ· καιρῷ δεκτῷ 2. Că zice: În vreme primită te- II.Cor.6:2. Căci zice: "La vreme
ἐπήκουσά σου καὶ ἐν ἡμέρᾳ am ascultat şi în ziua potrivită te-am ascultat şi în
σωτηρίας ἐβοήθησά σοι· ἰδοὺ νῦν mântuirii am ajutat ţie; iată ziua mântuirii te-am ajutat";
καιρὸς εὐπρόσδεκτος, ἰδοὺ νῦν acum vreme bine primită, iată acum vreme potrivită, iată
ἡμέρα σωτηρίας- iată acum ziua mântuirii; acum ziua mântuirii,
Β Κρ Στ3 μηδεμίαν ἐν μηδενὶ διδόντες 3. Nici o sminteală întru nimic II.Cor.6:3. Nedând nici o
προσκοπήν, ἵνα μὴ μωμηθῇ ἡ dând, ca slujba noastră să fie sminteală întru nimic, ca să nu
διακονία, fără prihană, fie slujirea noastră defăimată,
Β Κρ Στ4 ἀλλ᾿ ἐν παντὶ συνιστῶντες 4. Ci întru toate puindu-ne pe II.Cor.6:4. Ci în toate înfăţişându-
ἑαυτοὺς ὡς Θεοῦ διάκονοι, ἐν noi înainte ca slujitori ai lui ne pe noi înşine ca slujitori ai
ὑπομονῇ πολλῇ, ἐν θλίψεσιν, ἐν Dumnezeu, întru multă lui Dumnezeu, în multă
ἀνάγκαις, ἐν στενοχωρίαις, răbdare, în necazuri, în răbdare, în necazuri, în nevoi,
nevoi, în strâmtorări, în strâmtorări,
Β Κρ Στ5 ἐν πληγαῖς, ἐν φυλακαῖς, ἐν 5. Întru bătăi, în temniţe, în II.Cor.6:5. În bătăi, în temniţă, în
ἀκαταστασίαις, ἐν κόποις, ἐν neaşezări, în osteneli, în tulburări, în osteneli, în
ἀγρυπνίαις, ἐν νηστείαις, privegheri, în posturi, privegheri, în posturi;
Β Κρ Στ6 ἐν ἁγνότητι, ἐν γνώσει, ἐν 6. Întru curăţie, întru cunoştinţă, II.Cor.6:6. În curăţie, în
μακροθυμίᾳ, ἐν χρηστότητι, ἐν întru îndelungă răbdare, în cunoştinţă, în îndelungă-
Πνεύματι ῾Αγίῳ, ἐν ἀγάπῃ bunătate, întru Duhul Sfânt, răbdare, în bunătate, în Duhul
ἀνυποκρίτῳ, în dragoste nefăţarnică, Sfânt, în dragoste nefăţarnică;
453
Β Κρ Στ7 ἐν λόγῳ ἀληθείας, ἐν δυνάμει 7. Întru cuvântul adevărului, în II.Cor.6:7. În cuvântul adevărului,
Θεοῦ, διὰ τῶν ὅπλων τῆς puterea lui Dumnezeu, prin în puterea lui Dumnezeu, prin
δικαιοσύνης τῶν δεξιῶν καὶ armele dreptăţii cele de-a armele dreptăţii, cele de-a
ἀριστερῶν, dreapta şi cele de-a stânga, dreapta şi cele de-a stânga,
Β Κρ Στ8 διὰ δόξης καὶ ἀτιμίας, διὰ 8. Prin slavă şi necinste, prin II.Cor.6:8. Prin slavă şi necinste,
δυσφημίας καὶ εὐφημίας, ὡς grăire de rău şi laudă; ca prin defăimare şi laudă; ca
πλάνοι καὶ ἀληθεῖς, nişte înşelători şi adevăraţi, nişte amăgitori, deşi iubitori de
adevăr,
Β Κρ Στ9 ὡς ἀγνοούμενοι καὶ 9. Ca nişte necunoscuţi şi II.Cor.6:9. Ca nişte necunoscuţi,
ἐπιγινωσκόμενοι, ὡς cunoscuţi, ca cei ce murim, şi deşi bine cunoscuţi, ca fiind pe
ἀποθνήσκοντες καὶ ἰδοὺ ζῶμεν, ὡς iată suntem vii, ca nişte pragul morţii, deşi iată că
παιδευόμενοι καὶ μὴ θανατούμενοι, pedepsiţi, şi nu omorâţi, trăim, ca nişte pedepsiţi, dar nu
ucişi;
Β Κρ Στ10 ὡς λυπούμενοι ἀεὶ δὲ 10. Ca nişte întristaţi, dar II.Cor.6:10. Ca nişte întristaţi, dar
χαίροντες, ὡς πτωχοὶ πολλοὺς δὲ pururea bucurându-ne, ca pururea bucurându-ne; ca nişte
πλουτίζοντες, ὡς μηδὲν ἔχοντες καὶ nişte săraci, dar pe mulţi săraci, dar pe mulţi
πάντα κατέχοντες. îmbogăţind, ca nimic având îmbogăţind; ca unii care n-au
şi toate avându-le. nimic, dar toate le stăpânesc.
Β Κρ Στ11 Τὸ στόμα ἡμῶν ἀνέῳγε 11. Gura noastră s-a deschis II.Cor.6:11. O, corintenilor, gura
πρὸς ὑμᾶς, Κορίνθιοι, ἡ καρδία către voi, Corintheni, inima noastră s-a deschis către voi,
ἡμῶν πεπλάτυνται· noastră s-a lărgit. inima noastră s-a lărgit.
Β Κρ Στ12 οὐ στενοχωρεῖσθε ἐν ἡμῖν, 12. Nu vă strâmtoraţi întru noi, II.Cor.6:12. În inima noastră nu
στενοχωρεῖσθε δὲ ἐν τοῖς ci vă strâmtoraţi în pântecele sunteţi la strâmtorare; dar
σπλάγχνοις ὑμῶν· voastre. strâmtorare este pentru noi, în
inimile voastre.
Β Κρ Στ13 τὴν δὲ αὐτὴν ἀντιμισθίαν, 13. Pentru aceeaşi răsplătire (ca II.Cor.6:13. Plătiţi-mi şi voi
ὡς τέκνοις λέγω, πλατύνθητε καὶ unor copii grăiesc), lărgiţi- aceeaşi plată, vă vorbesc ca
ὑμεῖς. vă şi voi. unor copii ai mei - lărgiţi şi voi
inimile voastre!
14. Nu vă înjugaţi întru alt jug II.Cor.6:14. Nu vă înjugaţi la jug
Β Κρ Στ14 Μὴ γίνεσθε ἑτεροζυγοῦντες cu cei necredincioşi; că ce străin cu cei necredincioşi, căci
ἀπίστοις· τίς γὰρ μετοχὴ împărtăşire are dreptatea cu ce însoţire are dreptatea cu
δικαιοσύνῃ καὶ ἀνομίᾳ; τίς δὲ fărădelegea? Sau ce fărădelegea? Sau ce
κοινωνία φωτὶ πρὸς σκότος; împreunare are lumina cu împărtăşire are lumina cu
întunericul? întunericul?
Β Κρ Στ15 τίς δὲ συμφώνησις Χριστῷ 15. Sau ce unire are Hristos cu II.Cor.6:15. Şi ce învoire este între
πρὸς Βελίαλ; ἢ τίς μερὶς πιστῷ μετὰ Veliar? Sau ce parte este Hristos şi Veliar sau ce parte
ἀπίστου; credinciosului cu cel are un credincios cu un
necredincios? necredincios?
Β Κρ Στ16 τίς δὲ συγκατάθεσις ναῷ 16. Sau ce însoţire este Bisericii II.Cor.6:16. Sau ce înţelegere este
Θεοῦ μετὰ εἰδώλων; ὑμεῖς γὰρ lui Dumnezeu cu idolii? Că între templul lui Dumnezeu şi
ναὸς Θεοῦ ἐστε ζῶντος, καθὼς voi sunteți biserica lui idoli? Căci noi suntem templu
εἶπεν ὁ Θεὸς ὅτι ἐνοικήσω ἐν Dumnezeu celui viu, precum al Dumnezeului celui viu,
αὐτοῖς καὶ ἐμπεριπατήσω, καὶ au zis Dumnezeu: Voi locui precum Dumnezeu a zis că:
ἔσομαι αὐτῶν Θεός, καὶ αὐτοὶ întru ei şi voi umbla întru ei, "Voi locui în ei şi voi umbla şi
ἔσονταί μοι λαός. şi voi fi lor Dumnezeu şi ei voi fi Dumnezeul lor şi ei vor fi
îmi vor fi mie norod. poporul Meu".
Β Κρ Στ17 διὸ ἐξέλθατε ἐκ μέσου 17. Pentru aceea ieşiţi din II.Cor.6:17. De aceea: "Ieşiţi din
αὐτῶν καὶ ἀφορίσθητε, λέγει mijlocul lor şi vă osebiţi, zice mijlocul lor şi vă osebiţi, zice
Κύριος, καὶ ἀκαθάρτου μὴ ἅπτεσθε, Domnul, şi de necurăţie să Domnul, şi de ce este necurat
κἀγὼ εἰσδέξομαι ὑμᾶς, nu vă atingeţi; şi eu voi primi să nu vă atingeţi şi Eu vă voi
pe voi primi pe voi.
Β Κρ Στ18 καὶ ἔσομαι ὑμῖν εἰς πατέρα, 18. Şi voi fi vouă întru Tată, şi II.Cor.6:18. Şi voi fi vouă tată, şi
καὶ ὑμεῖς ἔσεσθέ μοι εἰς υἱοὺς καὶ voi veţi fi mie spre fii şi fiice, veţi fi Mie fii şi fiice", zice
θυγατέρας, λέγει Κύριος zice Domnul atotţiitorul. Domnul Atotţiitorul.
παντοκράτωρ.
454
Β Κρ Ζ1 Ταύτας οὖν ἔχοντες τὰς 1. Deci aceste făgăduinţe având, II.Cor.7:1. Având deci aceste
ἐπαγγελίας, ἀγαπητοί, iubiţilor, să ne curăţim pe făgăduinţe, iubiţilor, să ne
καθαρίσωμεν ἑαυτοὺς ἀπὸ παντὸς noi de toată spurcăciunea curăţim pe noi de toată
μολυσμοῦ σαρκὸς καὶ πνεύματος, trupului şi a duhului, făcând întinarea trupului şi a duhului,
ἐπιτελοῦντες ἁγιωσύνην ἐν φόβῳ sfinţenie întru frica lui desăvârşind sfinţenia în frica
Θεοῦ. Dumnezeu. lui Dumnezeu.
2. Cuprindeţi-ne pe noi; pe II.Cor.7:2. Faceţi-ne loc în inimile
Β Κρ Ζ2 Χωρήσατε ἡμᾶς· οὐδένα nimenea am nedreptăţit, voastre! N-am nedreptăţit pe
ἠδικήσαμεν, οὐδένα ἐφθείραμεν, nimănui stricăciune am nimeni; n-am vătămat pe
οὐδένα ἐπλεονεκτήσαμεν. făcut, de la nimenea am luat nimeni, n-am înşelat pe
mai mult. nimeni.
Β Κρ Ζ3 οὐ πρὸς κατάκρισιν λέγω· 3. Nu spre osândire zic aceasta; II.Cor.7:3. Nu o spun spre
προείρηκα γὰρ ὅτι ἐν ταῖς καρδίαις că am zis mai înainte că în osândirea voastră, căci v-am
ἡμῶν ἐστε εἰς τὸ συναποθανεῖν καὶ inimile noastre sunteți, ca spus înainte că sunteţi în
συζῆν. împreună să murim şi inimile noastre, ca împreună să
împreună să viem. murim şi împreună să trăim.
Β Κρ Ζ4 πολλή μοι παρρησία πρὸς 4. Multă îmi este îndrăzneala II.Cor.7:4. Multă îmi este
ὑμᾶς, πολλή μοι καύχησις ὑπὲρ către voi, multă îmi este încrederea în voi! Multă îmi
ὑμῶν πεπλήρωμαι τῇ παρακλήσει, lauda pentru voi; umplutu-m- este lauda pentru voi!
ὑπερπερισσεύομαι τῇ χαρᾷ ἐπὶ am de mângâiere, de prisosit Umplutu-m-am de mângâiere!
πάσῃ τῇ θλίψει ἡμῶν. am bucurie întru tot necazul Cu tot necazul nostru, sunt
nostru. covârşit de bucurie!
Β Κρ Ζ5 Καὶ γὰρ ἐλθόντων ἡμῶν εἰς 5. Că venind noi în Macedonia, II.Cor.7:5. Căci, după ce am sosit
Μακεδονίαν οὐδεμίαν ἔσχηκεν nici o odihnă n-a avut trupul în Macedonia, trupul nostru n-
ἄνεσιν ἡ σὰρξ ἡμῶν, ἀλλ᾿ ἐν παντὶ nostru, ci întru toate am fost a avut nici o odihnă, necăjiţi
θλιβόμενοι· ἔξωθεν μάχαι, ἔσωθεν necăjiţi: din afară războaie, fiind în tot felul: din afară
φόβοι. din lăuntru temeri. lupte, dinăuntru temeri.
6. Ci Dumnezeu, cel ce mângâie II.Cor.7:6. Dar Dumnezeu, Cel ce
Β Κρ Ζ6 ἀλλ᾿ ὁ παρακαλῶν τοὺς pe cei smeriţi, ne-au mângâie pe cei smeriţi, ne-a
ταπεινοὺς παρεκάλεσεν ἡμᾶς ὁ mângâiat pe noi cu venirea mângâiat pe noi cu venirea lui
Θεὸς ἐν τῇ παρουσίᾳ Τίτου· lui Tit, Tit.
7. Şi nu numai cu venirea lui, ci II.Cor.7:7. Şi nu numai cu venirea
Β Κρ Ζ7 οὐ μόνον δὲ ἐν τῇ παρουσίᾳ şi cu mângâierea cu care s-a lui, ci şi cu mângâierea cu care
αὐτοῦ, ἀλλὰ καὶ ἐν τῇ παρακλήσει ᾗ mângâiat de voi, vestind el a fost mângâiat la voi,
παρεκλήθη ἐφ᾿ ὑμῖν, ἀναγγέλλων nouă dorirea voastră, vestindu-ne nouă dorinţa
ἡμῖν τὴν ὑμῶν ἐπιπόθησιν, τὸν plângerea voastră, râvna voastră, plânsul vostru, râvna
ὑμῶν ὀδυρμόν, τὸν ὑμῶν ζῆλον voastră pentru mine; cât eu voastră pentru mine, ca eu mai
ὑπὲρ ἐμοῦ, ὥστε με μᾶλλον mai mult m-am bucurat. mult să mă bucur.
χαρῆναι, 8. Pentru aceea de v-am şi II.Cor.7:8. Că, chiar dacă v-am
Β Κρ Ζ8 ὅτι εἰ καὶ ἐλύπησα ὑμᾶς ἐν τῇ întristat pe voi prin epistolie, întristat prin scrisoare, nu-mi
ἐπιστολῇ, οὐ μεταμέλομαι, εἰ καὶ nu mă căiesc, măcar de mă şi pare rău, deşi îmi părea rău;
μετεμελόμην· βλέπω γὰρ ὅτι ἡ căiam; că văd că epistolia căci văd că scrisoarea aceea,
ἐπιστολὴ ἐκείνη, εἰ καὶ πρὸς ὥραν, aceea măcar de v-a şi fie şi numai pentru un timp, v-a
ἐλύπησεν ὑμᾶς. întristat, până la o vreme. întristat.
9. Acum mă bucur, nu căci v-ați II.Cor.7:9. Acum mă bucur, nu
fost întristat, ci că v-ați pentru că v-aţi întristat, ci
Β Κρ Ζ9 νῦν χαίρω, οὐχ ὅτι ἐλυπήθητε, întristat spre pocăinţă; că v- pentru că v-aţi întristat spre
ἀλλ᾿ ὅτι ἐλυπήθητε εἰς μετάνοιαν· ați fost întristat după pocăinţă. Căci v-aţi întristat
ἐλυπήθητε γὰρ κατὰ Θεόν, ἵνα ἐν Dumnezeu, ca întru nimic să după Dumnezeu, ca să nu fiţi
μηδενὶ ζημιωθῆτε ἐξ ἡμῶν. nu vă păgubiţi de către noi. întru nimic păgubiţi de către
noi.
Β Κρ Ζ10 ἡ γὰρ κατὰ Θεὸν λύπη 10. Că întristarea care este după II.Cor.7:10. Căci întristarea cea
μετάνοιαν εἰς σωτηρίαν Dumnezeu, pocăinţă spre după Dumnezeu aduce
ἀμεταμέλητον κατεργάζεται· ἡ δὲ mântuire fără de căinţă pocăinţă spre mântuire, fără
τοῦ κόσμου λύπη, θάνατον lucrează; iar întristarea părere de rău; iar întristarea
κατεργάζεται. lumii moarte lucrează. lumii aduce moarte.
455
Β Κρ Ζ11 ἰδοὺ γὰρ αὐτὸ τοῦτο, τὸ κατὰ 11. Că iată aceasta singură, căci II.Cor.7:11. Că iată, însăşi
Θεὸν λυπηθῆναι ὑμᾶς, πόσην după Dumnezeu v-ați aceasta, că v-aţi întristat după
κατειργάσατο ὑμῖν σπουδήν, ἀλλὰ întristat voi, câtă sârguinţă Dumnezeu, câtă sârguinţă v-a
ἀπολογίαν, ἀλλὰ ἀγανάκτησιν, au lucrat întru voi, dar încă adus, ba încă şi dezvinovăţire
ἀλλὰ φόβον, ἀλλὰ ἐπιπόθησιν, răspuns şi mânie şi frică şi şi mâhnire şi teamă şi dorinţă
ἀλλὰ ζῆλον, ἀλλὰ ἐκδίκησιν! ἐν dorinţă şi râvnă şi izbândă! şi râvnă şi ispăşire! Întru totul
παντὶ συνεστήσατε ἑαυτοὺς ἁγνοὺς Întru toate v-ați arătat pe voi aţi dovedit că voi înşivă sunteţi
εἶναι ἐν τῷ πράγματι. curaţi a fi întru acest lucru. curaţi în acest lucru.
12. Deci de am şi scris vouă, nu II.Cor.7:12. Deci, deşi v-am scris,
Β Κρ Ζ12 ἄρα εἰ καὶ ἔγραψα ὑμῖν, οὐχ pentru cel ce a nedreptăţit, aceasta n-a fost din cauza celui
εἵνεκεν τοῦ ἀδικήσαντος, οὐδὲ nici pentru cel ce s-a ce a nedreptăţit, nici din cauza
εἵνεκεν τοῦ ἀδικηθέντος, ἀλλ᾿ nedreptăţit; ci ca să se arate celui ce a fost nedreptăţit, ci ca
εἵνεκεν τοῦ φανερωθῆναι τὴν către voi sârguinţa noastră să ne învedereze la voi
σπουδὴν ὑμῶν τὴν ὑπὲρ ἡμῶν πρὸς cea pentru voi înaintea lui sârguinţa voastră pentru noi,
ὑμᾶς ἐνώπιον τοῦ Θεοῦ. Dumnezeu. înaintea lui Dumnezeu.
13. Pentru aceasta ne-am II.Cor.7:13. De aceea, ne-am
mângâiat de mângâierea mângâiat; dar pe lângă
Β Κρ Ζ13 Διὰ τοῦτο παρακεκλήμεθα. voastră; iar mult mai vârtos mângâierea noastră, ne-am
ἐπὶ δὲ τῇ παρακλήσει ὑμῶν ne-am bucurat de bucuria lui bucurat peste măsură mai ales
περισσοτέρως μᾶλλον ἐχάρημεν ἐπὶ Tit, că s-a odihnit duhul lui de bucuria lui Tit, căci duhul
τῇ χαρᾷ Τίτου, ὅτι ἀναπέπαυται τὸ de către voi toţi. lui s-a liniştit din partea
πνεῦμα αὐτοῦ ἀπὸ πάντων ὑμῶν· voastră a tuturor.
14. Că ori de ce m-am lăudat II.Cor.7:14. Căci dacă m-am
Β Κρ Ζ14 ὅτι εἴ τι αὐτῷ ὑπὲρ ὑμῶν înaintea lui pentru voi, nu m- lăudat înaintea lui cu ceva
κεκαύχημαι, οὐ κατῃσχύνθην, ἀλλ᾿ am ruşinat; ci precum toate pentru voi, n-am fost dat de
ὡς πάντα ἐν ἀληθείᾳ ἐλαλήσαμεν întru adevăr le-am grăit ruşine; ci precum toate vi le-
ὑμῖν, οὕτω καὶ ἡ καύχησιςἡμῶν ἡ vouă, aşa şi lauda noastră ce am grăit întru adevăr, aşa şi
ἐπὶ Τίτου ἀλήθεια ἐγενήθη. a fost către Tit, adevărată s- lauda noastră pentru Tit s-a
a făcut. făcut adevăr.
Β Κρ Ζ15 καὶ τὰ σπλάγχνα αὐτοῦ 15. Şi inima lui mai mult este II.Cor.7:15. Şi inima lui este şi
περισσοτέρως εἰς ὑμᾶς ἐστιν spre voi, aducându-şi aminte mai mult la voi, aducându-şi
ἀναμιμνησκομένου τὴν πάντων de ascultarea voastră a aminte de ascultarea voastră a
ὑμῶν ὑπακοήν, ὡς μετὰ φόβου καὶ tuturor, în ce chip cu frică şi tuturor, cum l-aţi primit cu
τρόμου ἐδέξασθε αὐτόν. cu cutremur l-aţi primit pe frică şi cu cutremur.
el.
Β Κρ Ζ16 χαίρω ὅτι ἐν παντὶ θαρρῶ ἐν 16. Mă bucur că de toate am II.Cor.7:16. Mă bucur că în toate
ὑμῖν. nădejde spre voi. pot să mă încred în voi.

Β Κρ Η1 Γνωρίζω δὲ ὑμῖν, ἀδελφοί, 1. Şi arătăm vouă, fraţilor, harul II.Cor.8:1. Şi vă fac cunoscut,
τὴν χάριν τοῦ Θεοῦ τὴν δεδομένην lui Dumnezeu cel dat întru fraţilor, harul lui Dumnezeu cel
ἐν ταῖς ἐκκλησίαις τῆς Μακεδονίας, bisericile Makedoniei, dăruit în Bisericile
Macedoniei;
Β Κρ Η2 ὅτι ἐν πολλῇ δοκιμῇ θλίψεως 2. Că întru multă ispită de necaz, II.Cor.8:2. Că în multa lor
ἡ περισσεία τῆς χαρᾶς αὐτῶν καὶ ἡ prisosinţa bucuriei lor şi încercare de necaz, prisosul
κατὰ βάθους πτωχεία αὐτῶν sărăcia lor cea adâncă a bucuriei lor şi sărăcia lor cea
ἐπερίσσευσεν εἰς τὸν πλοῦτον τῆς sporit spre bogăţia bunătăţii adâncă au sporit în bogăţia
ἁπλότητος αὐτῶν· lor; dărniciei lor,
Β Κρ Η3 ὅτι κατὰ δύναμιν μαρτυρῶ, 3. Căci după puterea lor — II.Cor.8:3. Căci mărturisesc că de
καὶ ὑπὲρ δύναμιν, αὐθαίρετοι, mărturisesc însumi — şi voia lor au dat, după putere şi
peste putere voioşi au fost, peste putere,
Β Κρ Η4 μετὰ πολλῆς παρακλήσεως 4. Cu multă rugăminte rugând II.Cor.8:4. Cu multă rugăminte
δεόμενοι ἡμῶν τὴν χάριν καὶ τὴν pe noi ca să luăm darul, cerând har de a lua şi ei parte
κοινωνίαν τῆς διακονίας τῆς εἰς împărtăşirea slujbei celei la ajutorarea sfinţilor.
τοὺς ἁγίους, către sfinţi, II.Cor.8:5. Şi au făcut nu după
Β Κρ Η5 καὶ οὐ καθὼς ἠλπίσαμεν, 5. Şi nu precum avem nădejde, ci cum au nădăjduit, ci s-au dat
ἀλλ᾿ ἑαυτοὺς ἔδωκαν πρῶτον τῷ singuri pe sine s-au dat pe ei înşişi întâi Domnului şi
456
Κυρίῳ καὶ ἡμῖν διὰ θελήματος întâiu Domnului, şi nouă apoi nouă, prin voia lui
Θεοῦ, prin voia lui Dumnezeu, Dumnezeu,
Β Κρ Η6 εἰς τὸ παρακαλέσαι ἡμᾶς 6. Cât am rugat noi pe Tit, ca II.Cor.8:6. Încât am rugat pe Tit
Τίτον, ἵνα καθὼς προενήρξατο precum mai înainte a ca, precum a început dinainte,
οὕτω καὶ ἐπιτελέσῃ εἰς ὑμᾶς καὶ τὴν început, aşa să şi aşa să şi desăvârşească, la voi,
χάριν ταύτην. săvârşească întru voi şi şi darul acesta.
darul acesta.
Β Κρ Η7 ἀλλ᾿ ὥσπερ ἐν παντὶ 7. Şi precum întru toate prisosiţi, II.Cor.8:7. Ci precum întru toate
περισσεύετε, πίστει καὶ λόγῳ καὶ cu credinţa şi cu cuvântul şi prisosiţi: în credinţă, în cuvânt,
γνώσει καὶ πάσῃ σπουδῇ καὶ τῇ ἐξ cu cunoştinţa şi cu toată în cunoştinţă, în orice
ὑμῶν ἐν ἡμῖν ἀγάπῃ, ἵνα καὶ ἐν sârguinţa şi cu dragostea sârguinţă, în iubirea voastră
ταύτῃ τῇ χάριτι περισσεύητε. voastră către noi, aşa şi întru către noi, aşa şi în acest dar să
darul acesta să prisosiţi. prisosiţi.
Β Κρ Η8 οὐ κατ᾿ ἐπιταγὴν λέγω, ἀλλὰ 8. Nu ca şi cum aş porunci II.Cor.8:8. Nu cu poruncă o spun,
διὰ τῆς ἑτέρων σπουδῆς καὶ τὸ τῆς grăiesc, ci prin sârguinţa ci încercând şi curăţia
ὑμετέρας ἀγάπης γνήσιον altora, şi adeverinţa dragostei voastre, prin
δοκιμάζων· dragostei voastre dovedind; sârguinţa altora.
Β Κρ Η9 γινώσκετε γὰρ τὴν χάριν τοῦ 9. Că ştiţi harul Domnului II.Cor.8:9. Căci cunoaşteţi harul
Κυρίου ἡμῶν ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ, ὅτι nostru Iisus Hristos, că Domnului nostru Iisus Hristos,
δι᾿ ὑμᾶς ἐπτώχευσε πλούσιος ὅν, pentru voi au sărăcit, bogat că El, bogat fiind, pentru voi a
ἵνα ὑμεῖς τῇ ἐκείνου πτωχείᾳ fiind, ca voi cu sărăcia lui să sărăcit, ca voi cu sărăcia Lui
πλουτήσητε. vă îmbogăţiţi. să vă îmbogăţiţi.
Β Κρ Η10 καὶ γνώμην ἐν τούτῳ 10. Şi sfat întru aceasta vă dau: II.Cor.8:10. Şi sfat vă dau în
δίδωμι· τοῦτο γὰρ ὑμῖν συμφέρει, că aceasta este de folos aceasta: că aceasta vă este de
οἵτινες οὐ μόνον τὸ ποιῆσαι, ἀλλὰ vouă, celor care nu numai a folos vouă, care încă de anul
καὶ τὸ θέλειν προενήρξασθε ἀπὸ face, ci încă şi a vrea aţi trecut aţi început nu numai să
πέρυσι· început mai înainte din anul faceţi, ci să şi voiţi.
trecut;
Β Κρ Η11 νυνὶ δὲ καὶ τὸ ποιῆσαι 11. Iar acum şi a face să pliniţi, II.Cor.8:11. Duceţi dar acum până
ἐπιτελέσατε, ὅπως καθάπερ ἡ ca precum v-a fost osârdia a la capăt fapta, ca precum aţi
προθυμία τοῦ θέλειν, οὕτω καὶ τὸ vrea, aşa să fie şi a plini fost gata să voiţi, tot aşa să şi
ἐπιτελέσαι ἐκ τοῦ ἔχειν, dintru cele ce aveţi. îndepliniţi din ce aveţi.
Β Κρ Η12 εἰ γὰρ ἡ προθυμία πρόκειται, 12. Că de este pusă înainte II.Cor.8:12. Căci dacă este
καθὸ ἐὰν ἔχῃ τις εὐπρόσδεκτος, οὐ osârdia, după cât are cineva bunăvoinţă, bine primit este
καθὸ οὐκ ἔχει. este bine primită, iar nu darul, după cât are cineva, nu
după cât nu are. după cât nu are.
Β Κρ Η13 οὐ γὰρ ἵνα ἄλλοις ἄνεσις, 13. Că nu ca să fie altora II.Cor.8:13. Nu doar ca să fie
ὑμῖν δὲ θλῖψις, ἀλλ᾿ ἐξ ἰσότητος ἐν odihnă, iar vouă necaz, ci altora uşurare, iar vouă necaz,
τῷ νῦν καιρῷ τὸ ὑμῶν περίσσευμα dintru întocmire ci ca să fie potrivire:
εἰς τὸ ἐκείνων ὑστέρημα, 14. În vremea de acum, ca II.Cor.8:14. Prisosinţa voastră să
prisosinţa voastră să împlinească lipsa acelora,
Β Κρ Η14 ἵνα καὶ τὸ ἐκείνων împlinească lipsa acelora, ca pentru ca şi prisosinţa lor să
περίσσευμα γένηται εἰς τὸ ὑμῶν şi prisosinţa acelora să împlinească lipsa voastră, spre
ὑστέρημα, ὅπως γένηται ἰσότης, împlinească lipsa voastră, ca a fi potrivire,
să fie întocmire,
Β Κρ Η15 καθὼς γέγραπται· ὁ τὸ πολὺ 15. Precum este scris: Celui cu II.Cor.8:15. Precum este scris:
οὐκ ἐπλεόνασε, καὶ ὁ τὸ ὀλίγον οὐκ mult nu i-a prisosit, şi celui "Celui cu mult nu i-a prisosit,
ἠλαττόνησε. cu puţin nu i-a lipsit. şi celui cu puţin nu i-a lipsit".
Β Κρ Η16 Χάρις δὲ τῷ Θεῷ τῷ διδόντι 16. Mulţumire fie lui Dumnezeu, II.Cor.8:16. Mulţumire fie adusă
τὴν αὐτὴν σπουδὴν ὑπὲρ ὑμῶν ἐν τῇ Celui ce a dat aceeaşi lui Dumnezeu, Care a dat
καρδίᾳ Τίτου, osârdie pentru voi în inima aceeaşi râvnă pentru voi în
lui Tit, inima lui Tit.
Β Κρ Η17 ὅτι τὴν μὲν παράκλησιν 17. Căci îndemnarea aceea o a II.Cor.8:17. Căci, pe de o parte, a
ἐδέξατο, σπουδαιότερος δὲ primit, şi fiind mai primit îndemnul nostru, iar, pe
ὑπάρχων αὐθαίρετος ἐξῆλθε πρὸς osârduitor, de bună voie a de altă parte, făcându-se şi mai
ὑμᾶς. venit la voi. sârguitor, de bună voie a plecat
Β Κρ Η18 συνεπέμψαμεν δὲ μετ᾿ αὐτοῦ 18. Şi am trimis împreună cu el către voi.
457
τὸν ἀδελφὸν οὗ ὁ ἔπαινος ἐν τῷ şi pe fratele a căruia laudă II.Cor.8:18. Şi am trimis împreună
εὐαγγελίῳ διὰ πασῶν τῶν întru evanghelie este prin cu el şi pe fratele a cărui laudă,
ἐκκλησιῶν· - toate bisericile; întru Evanghelie, este în toate
Bisericile;
Β Κρ Η19 οὐ μόνον δέ, ἀλλὰ καὶ 19. Şi nu numai atât, ci şi II.Cor.8:19. Dar nu numai atât, ci
χειροτονηθεὶς ὑπὸ τῶν ἐκκλησιῶν hirotonisit este de biserici să este şi ales de către Biserici ca
συνέκδημος ἡμῶν σὺν τῇ χάριτι fie tovarăş călătoriei noastre împreună-călător cu noi la
ταύτῃ τῇ διακονουμένῃ ὑφ᾿ ἡμῶν cu darul acesta ce se slujeşte darul acesta, slujit de noi, spre
πρὸς τὴν αὐτοῦ τοῦ Κυρίου δόξαν de noi spre slava Domnului, slava Domnului însuşi şi spre
καὶ προθυμίαν ἡμῶν· şi spre a lăuda osârdia osârdia noastră.
voastră, II.Cor.8:20. Prin aceasta ne ferim
20. Ferindu-ne de aceasta, ca să ca să nu ne defăimeze cineva,
Β Κρ Η20 -στελλόμενοι τοῦτο, μή τις nu prihănească pe noi cineva în această îmbelşugată
ἡμᾶς μωμήσηται ἐν τῇ ἁδρότητι întru această îndestulată şi strângere de daruri, de care ne
ταύτῃ τῇ διακονουμένῃ ὑφ᾿ ἡμῶν, mare strânsoare ce se îngrijim noi.
slujeşte de noi;
Β Κρ Η21 προνοούμενοι καλὰ οὐ 21. Că facem purtare de grijă de II.Cor.8:21. Pentru că ne îngrijim
μόνον ἐνώπιον Κυρίου, ἀλλὰ καὶ cele bune, nu numai înaintea de cele bune nu numai înaintea
ἐνώπιον ἀνθρώπων. Domnului, ci şi înaintea Domnului, ci şi înaintea
oamenilor. oamenilor.
22. Şi am trimis împreună cu ei II.Cor.8:22. Şi l-am trimis
Β Κρ Η22 συνεπέμψαμεν δὲ αὐτοῖς τὸν şi pe fratele nostru, pe care l- împreună cu ei şi pe fratele
ἀδελφὸν ἡμῶν, ὃν ἐδοκιμάσαμεν ἐν am ispitit întru multe de nostru, pe care l-am încercat în
πολλοῖς πολλάκις σπουδαῖον ὄντα, multe ori, că este osârduitor, multe, de multe ori, ca fiind
νυνὶ δὲ πολὺ σπουδαιότερον dar acum cu mult mai sârguitor, iar acum este şi mai
πεποιθήσει πολλῇ τῇ εἰς ὑμᾶς. osârduitor pentru sârguitor, prin multa încredere
nădăjduirea cea multă spre în voi.
voi. II.Cor.8:23. Astfel, dacă e vorba
Β Κρ Η23 εἴτε ὑπὲρ Τίτου, κοινωνὸς 23. Şi ori pentru Tit, părtaş mie de Tit, el este însoţitorul meu şi
ἐμὸς καὶ εἰς ὑμᾶς συνεργός· εἴτε este şi întru voi împreună împreună-lucrător la voi; dacă
ἀδελφοὶ ἡμῶν, ἀπόστολοι lucrător; ori pentru fraţii e vorba despre fraţii noştri, ei
ἐκκλησιῶν, δόξα Χριστοῦ. noştri, apostolii bisericilor sunt apostoli ai Bisericilor,
sunt, slava lui Hristos. slavă a lui Hristos.
Β Κρ Η24 Τὴν οὖν ἔνδειξιν τῆς ἀγάπης 24. Drept aceea dovada II.Cor.8:24. Arătaţi deci către ei,
ὑμῶν καὶ ἡμῶν καυχήσεως ὑπὲρ dragostei voastre şi a laudei în faţa Bisericilor, dovada
ὑμῶν εἰς αὐτοὺς ἐνδείξασθε εἰς noastre pentru voi spre dragostei voastre, ca şi a
πρόσωπον τῶν ἐκκλησιῶν dânşii să o arătaţi în faţa laudei noastre pentru voi.
bisericilor.

Β Κρ Θ1 Περὶ μὲν γὰρ τῆς διακονίας 1. Că pentru slujba cea către II.Cor.9:1. Despre strângerea de
τῆς εἰς τοὺς ἁγίους περισσόν μοί sfinţi, de prisosit este a scrie ajutoare pentru sfinţi îmi este
ἐστι τὸ γράφειν ὑμῖν· vouă; de prisos să vă scriu.
Β Κρ Θ2 οἶδα γὰρ τὴν προθυμίαν ὑμῶν 2. Că ştiu bunăvoinţa voastră cu II.Cor.9:2. Că ştiu bunăvoinţa
ἣν ὑπὲρ ὑμῶν καυχῶμαι care pentru voi mă laud voastră, cu care, pentru voi, mă
Μακεδόσιν, ὅτι ᾿Αχαΐα către Makedoneni, că Ahaia laud către macedoneni; că
παρασκεύασται ἀπὸ πέρυσι· καὶ ὁ s-a gătit din anul trecut, şi Ahaia s-a pregătit din anul
ἐξ ὑμῶν ζῆλος ἠρέθισε τοὺς râvna cea din voi pe cei mai trecut, şi râvna voastră a
πλείονας. mulţi a îndemnat. însufleţit pe cei mai mulţi.
Β Κρ Θ3 ἔπεμψα δὲ τοὺς ἀδελφούς, ἵνα 3. Şi am trimis pe fraţi, ca nu în II.Cor.9:3. Am trimis dar pe fraţi,
μὴ τὸ καύχημα ἡμῶν τὸ ὑπὲρ ὑμῶν deşert să fie lauda noastră ca lauda noastră pentru voi, în
κενωθῇ ἐν τῷ μέρει τούτῳ, ἵνα, cea pentru voi în partea privinţa aceasta, să nu fie
καθὼς ἔλεγον, παρεσκευασμένοι aceasta, ca precum am zis să zadarnică, ci să fiţi gata,
ἦτε, fiţi gata, precum ziceam,
Β Κρ Θ4 μήπως ἐὰν ἔλθωσι σὺν ἐμοὶ 4. Ca nu cumva de vor veni II.Cor.9:4. Ca nu cumva, când
Μακεδόνες καὶ εὕρωσιν ὑμᾶς împreună cu mine macedonenii vor veni împreună
ἀπαρασκευάστους, Makedoneni şi vor afla pe cu mine şi vă vor găsi
458
καταισχυνθῶμεν ἡμεῖς, ἵνα μὴ voi negătiţi, să ne ruşinăm nepregătiţi, să fim ruşinaţi noi,
λέγωμεν ὑμεῖς, ἐν τῇ ὑποστάσει noi, ca să nu zicem voi, întru ca să nu zicem voi, în această
ταύτῃ τῆς καυχήσεῳς. starea aceasta a laudei. laudă încrezătoare.
5. Drept aceea de nevoie a fi am II.Cor.9:5. Am socotit deci că este
Β Κρ Θ5 ἀναγκαῖον οὖν ἡγησάμην socotit a îndemna pe fraţi, ca nevoie să îndemn pe fraţi să
παρακαλέσαι τοὺς ἀδελφοὺς ἵνα să vie mai înainte la voi şi să vină întâi la voi şi să
προέλθωσιν εἰς ὑμᾶς καὶ gătească binecuvântarea pregătească darul vostru cel
προκαταρτίσωσι τὴν voastră cea mai înainte dinainte făgăduit, ca el să fie
προκατηγγελμένην εὐλογίαν ὑμῶν, făgăduită, ca să fie aceea gata, aşa ca un dar, nu ca o
ταύτην ἑτοίμην εἶναι, οὕτως ὡς gata aşa ca o binecuvântare, faptă de zgârcenie.
εὐλογίαν καὶ μὴ ὡς πλεονεξίαν. iar nu ca o lăcomie.
6. Iar aceasta zic: cel ce II.Cor.9:6. Aceasta însă zic: Cel
Β Κρ Θ6 Τοῦτο δέ, ὁ σπείρων seamănă cu scumpete, cu ce seamănă cu zgârcenie, cu
φειδομένως φειδομένως καὶ scumpete va şi secera, iar cel zgârcenie va şi secera, iar cel
θερίσει, καὶ ὁ σπείρων ἐπ᾿ ce seamănă întru ce seamănă cu dărnicie, cu
εὐλογίαις ἐπ᾿ εὐλογίαις καὶ θερίσει. binecuvântare, întru dărnicie va şi secera.
binecuvântare va şi secera. II.Cor.9:7. Fiecare să dea cum
Β Κρ Θ7 ἕκαστος καθὼς προαιρεῖται 7. Fiecare să dea precum se socoteşte cu inima sa, nu cu
τῇ καρδίᾳ, μὴ ἐκ λύπης ἢ ἐξ îndură cu inima, nu dintru părere de rău, sau de silă, căci
ἀνάγκης· ἱλαρὸν γὰρ δότην ἀγαπᾷ mâhnire, sau de silă; că pe Dumnezeu iubeşte pe cel care
ὁ Θεός. dătătorul de bună voie dă cu voie bună.
iubeşte Dumnezeu.
Β Κρ Θ8 δυνατὸς δὲ ὁ Θεὸς πᾶσαν 8. Şi puternic este Dumnezeu să II.Cor.9:8. Şi Dumnezeu poate să
χάριν περισσεῦσαι εἰς ὑμᾶς, ἵνα ἐν prisosească tot harul spre înmulţească tot harul la voi, ca,
παντὶ πάντοτε πᾶσαν αὐτάρκειαν voi, ca întru toate pururea având totdeauna toată
ἔχοντες περισσεύητε εἰς πᾶν ἔργον toată îndestularea având, să îndestularea în toate, să
ἀγαθόν, prisosiţi spre tot lucrul bun, prisosiţi spre tot lucrul bun,
Β Κρ Θ9 καθὼς γέγραπται· 9. Precum este scris: Împărţit- II.Cor.9:9. Precum este scris:
ἐσκόρπισεν, ἔδωκε τοῖς πένησιν· au, dat-au săracilor, "Împărţit-a, dat-a săracilor;
δικαιοσύνη αὐτοῦ μένει εἰς τὸν dreptatea lui rămâne în veac. dreptatea Lui rămâne în veac".
αἰῶνα. 10. Iar cel ce dă sămânţă II.Cor.9:10. Iar Cel ce dă sămânţă
Β Κρ Θ10 ὁ δὲ ἐπιχορηγῶν σπέρμα τῷ semănătorului să vă dea şi semănătorului şi pâine spre
σπείροντι καὶ ἄρτον εἰς βρῶσιν pâine spre mâncare şi să mâncare, vă va da şi va înmulţi
χορηγήσαι καὶ πληθύναι τὸν înmulţească sămânţa voastră sămânţa voastră şi va face să
σπόρον ὑμῶν καὶ αὐξήσαι τὰ şi să crească roadele crească roadele dreptăţii
γενήματα τῆς δικαιοσύνης ὑμῶν· dreptăţii voastre; voastre,
11. Ca întru toate să vă II.Cor.9:11. Ca întru toate să vă
Β Κρ Θ11 ἐν παντὶ πλουτιζόμενοι εἰς îmbogăţiţi spre toată darea îmbogăţiţi, spre toată dărnicia
πᾶσαν ἁπλότητα, ἥτις κατεργάζεται cea cu îndestulare, care care aduce prin noi mulţumire
δι᾿ ἡμῶν εὐχαριστίαν τῷ Θεῷ· lucrează prin noi mulțumire lui Dumnezeu.
lui Dumnezeu.
Β Κρ Θ12 ὅτι ἡ διακονία τῆς 12. Căci slujba lucrării acesteia II.Cor.9:12. Pentru că slujirea
λειτουργίας ταύτης οὐ μόνον ἐστὶ nu numai împlineşte lipsurile acestui dar nu numai că
προσαναπληροῦσα τὰ ὑστερήματα sfinţilor, ci şi prisoseşte prin împlineşte lipsurile sfinţilor, ci
τῶν ἁγίων, ἀλλὰ καὶ περισσεύουσα multe mulţămite lui prisoseşte prin multe mulţumiri
διὰ πολλῶν εὐχαριστιῶν τῷ Θεῷ· Dumnezeu; în faţa lui Dumnezeu;
13. Prin adeverirea slujbei
Β Κρ Θ13 -διὰ τῆς δοκιμῆς τῆς acesteia slăvind ei pe II.Cor.9:13. Slăvind ei pe
διακονίας ταύτης δοξάζοντες τὸν Dumnezeu pentru ascultarea Dumnezeu, prin adeverirea
Θεὸν ἐπὶ τῇ ὑποταγῇ τῆς ὁμολογίας mărturisirii voastre la acestei ajutorări, pentru
ὑμῶν εἰς τὸ εὐαγγέλιον τοῦ Χριστοῦ evanghelia lui Hristos şi supunerea mărturisirii voastre
καὶ ἁπλότητι τῆς κοινωνίας εἰς pentru bunătatea Evangheliei lui Hristos şi
αὐτοὺς καὶ εἰς πάντας, împărtăşirii către dânşii şi pentru dărnicia împărtăşirii
către toţi, către ei şi către toţi,
Β Κρ Θ14 καὶ αὐτῶν δεήσει ὑπὲρ 14. Şi cu rugăciunea lor pentru II.Cor.9:14. Se roagă pentru voi,
ὑμῶν, ἐπιποθούντων ὑμᾶς διὰ τὴν voi, care doresc pe voi, şi vă iubesc pentru harul lui
ὑπερβάλλουσαν χάριν τοῦ Θεοῦ ἐφ᾿ pentru harul lui Dumnezeu Dumnezeu cel ce prisoseşte la
459
ὑμῖν. cel de prisosit întru voi. voi.
Β Κρ Θ15 χάρις δὲ τῷ Θεῷ ἐπὶ τῇ 15. Iar mulțumire lui Dumnezeu II.Cor.9:15. Iar lui Dumnezeu
ἀνεκδιηγήτῳ αὐτοῦ δωρεᾷ. pentru darul lui cel nespus. mulţumire pentru darul Său cel
negrăit.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Ι CAPITOLUL 10. CAPITOLUL 10

Β Κρ Ι1 Αὐτὸς δὲ ἐγὼ Παῦλος 1. Iar însumi eu Pavel vă rog pe II.Cor.10:1. Însumi eu, Pavel, vă
παρακαλῶ ὑμᾶς διὰ τῆς πρᾳότητος voi prin blândeţea şi bună îndemn prin blândeţea şi
καὶ ἐπιεικείας τοῦ Χριστοῦ, ὃς κατὰ voința lui Hristos, care de îngăduinţa lui Hristos - eu care
πρόσωπον μὲν ταπεινὸς ἐν ὑμῖν, faţă sunt smerit între voi, iar de faţă sunt smerit între voi,
ἀπὼν δὲ θαρρῶ εἰς ὑμᾶς· depărtat fiind îndrăznesc dar, în lipsă, îndrăznesc faţă de
spre voi; voi -
Β Κρ Ι2 δέομαι δὲ τὸ μὴ παρὼν 2. Şi rog pe voi ca şi de faţă fiind II.Cor.10:2. Vă rog, dar, să nu mă
θαρρῆσαι τῇ πεποιθήσει ἢ să nu îndrăznesc cu siliţi, când voi fi de faţă, să
λογίζομαι τολμῆσαι ἐπί τινας τοὺς îndrăznirea cu care socotesc îndrăznesc cu încrederea cu
λογιζομένους ἡμᾶς ὡς κατὰ σάρκα să îndrăznesc împotriva care gândesc că voi îndrăzni
περιπατοῦντας. unora care ne socotesc pe împotriva unora care ne
noi că umblăm după trup. socotesc că umblăm după trup.
Β Κρ Ι3 ᾿Εν σαρκὶ γὰρ περιπατοῦντες 3. Că în trup umblând, nu ne II.Cor.10:3. Pentru că, deşi
οὐ κατὰ σάρκα στρατευόμεθα· oştim trupeşte, umblăm în trup, nu ne luptăm
trupeşte.
Β Κρ Ι4 τὰ γὰρ ὅπλα τῆς στρατείας 4. Că armele oştirii noastre nu II.Cor.10:4. Căci armele luptei
ἡμῶν οὐ σαρκικά, ἀλλὰ δυνατὰ τῷ sunt trupeşti, ci puternice lui noastre nu sunt trupeşti, ci
Θεῷ πρὸς καθαίρεσιν Dumnezeu spre surparea puternice înaintea lui
ὀχυρωμάτων· - tăriei lor, Dumnezeu, spre dărâmarea
Β Κρ Ι5 λογισμοὺς καθαιροῦντες καὶ întăriturilor. Noi surpăm
πᾶν ὕψωμα ἐπαιρόμενον κατὰ τῆς 5. Surpând izvodirile minţii şi iscodirile minţii,
γνώσεως τοῦ Θεοῦ, καὶ toată înălţarea ce se ridică II.Cor.10:5. Şi toată trufia care se
αἰχμαλωτίζοντες πᾶν νόημα εἰς τὴν împrotiva ştiinţei lui ridică împotriva cunoaşterii lui
ὑπακοὴν τοῦ Χριστοῦ, Dumnezeu, şi robind toată Dumnezeu şi tot gândul îl
înţelegerea spre ascultarea robim, spre ascultarea lui
Β Κρ Ι6 καὶ ἐν ἑτοίμῳ ἔχοντες lui Hristos, Hristos,
ἐκδικῆσαι πᾶσαν παρακοήν, ὅταν 6. Şi gata fiind a pedepsi toată II.Cor.10:6. Şi gata suntem să
πληρωθῇ ὑμῶν ἡ ὑπακοή. neascultarea, când se va pedepsim toată neascultarea,
împlini ascultarea voastră. atunci când supunerea voastră
Β Κρ Ι7 Τὰ κατὰ πρόσωπον βλέπετε! εἴ 7. La cele din faţă vă uitaţi? De va fi deplină.
τις πέποιθεν ἑαυτῷ Χριστοῦ εἶναι, nădăjduieşte cineva că este a II.Cor.10:7. Judecaţi lucrurile aşa
τοῦτο λογιζέσθω πάλιν ἀφ᾿ ἑαυτοῦ, lui Hristos, aceasta să cum se arată: dacă cineva are
ὅτι καθὼς αὐτὸς Χριστοῦ, οὕτω καὶ gândească iarăşi de la sine, încredere în sine că este al lui
ἡμεῖς Χριστοῦ. că precum el este al lui Hristos, să gândească iarăşi de
Hristos, aşa şi noi ai lui la sine aceasta, că precum este
Β Κρ Ι8 ἐάν τε γὰρ καὶ περισσότερόν τι Hristos suntem. el al lui Hristos, tot aşa suntem
καυχήσωμαι περὶ τῆς ἐξουσίας 8. Că de mă voi şi lăuda ceva şi noi.
ἡμῶν, ἧς ἔδωκεν ὁ Κύριος ἡμῖν εἰς mai mult pentru puterea II.Cor.10:8. Şi chiar de mă voi
οἰκοδομὴν καὶ οὐκ εἰς καθαίρεσιν noastră, care au dat Domnul lăuda, ceva mai mult, cu
ὑμῶν, οὐκ αἰσχυνθήσομαι, nouă spre zidire, iar nu spre puterea noastră, pe care ne-a
risipirea voastră, nu mă voi dat-o Domnul spre zidirea, iar
Β Κρ Ι9 ἵνα μὴ δόξω ὡς ἂν ἐκφοβεῖν ruşina. nu spre dărâmarea voastră, nu
ὑμᾶς διὰ τῶν ἐπιστολῶν. 9. Ci ca să nu mă arăt ca şi cum mă voi ruşina,
v-aș speria pe voi prin II.Cor.10:9. Ca să nu par că v-aş
Β Κρ Ι10 ὅτι αἱ μὲν ἐπιστολαί, φησί, scrisori; înfricoşa prin scrisori.
βαρεῖαι καὶ ἰσχυραί, ἡ δὲ παρουσία 10. Că epistoliile lui, zic ei, grele II.Cor.10:10. Că scrisorile lui, zic
τοῦ σώματος ἀσθενὴς καὶ ὁ λόγος sunt şi tari, dar venirea ei, sunt grele şi tari, dar
ἐξουθενημένος. trupului este slabă, şi înfăţişarea trupului este slabă
cuvântul lui defăimat. şi cuvântul lui este dispreţuit.
Β Κρ Ι11 τοῦτο λογιζέσθω ὁ τοιοῦτος, 11. Aceasta să socotească unul II.Cor.10:11. Cel ce vorbeşte
ὅτι οἷοί ἐσμεν τῷ λόγῳ δι᾿ ca acela, că în ce chip astfel să-şi dea seama că aşa
460
ἐπιστολῶν ἀπόντες, τοιοῦτοι καὶ suntem cu cuvântul prin cum suntem cu cuvântul prin
παρόντες τῷ ἔργῳ. epistolii nefiind de faţă, întru scrisori, când nu suntem de
acest chip suntem şi de faţă faţă, tot aşa suntem şi cu fapta,
cu lucrul. când suntem de faţă.
Β Κρ Ι12 Οὐ γὰρ τολμῶμεν ἐγκρῖναι ἢ 12. Că nu îndrăznim să ne II.Cor.10:12. Căci nu îndrăznim
συγκρῖναι ἑαυτούς τισι τῶν ἑαυτοὺς numărăm, sau să ne să ne numărăm sau să ne
συνιστανόντων· ἀλλὰ αὐτοὶ ἐν amestecăm cu unii ce se asemănăm cu unii care se
ἑαυτοῖς ἑαυτοὺς μετροῦντες καὶ laudă pe sineşi singuri, ci laudă singuri; dar aceia,
συγκρίνοντες ἑαυτοὺς ἑαυτοῖς οὐ aceia întru sine pe sineşi măsurându-se şi asemănându-
συνιοῦσιν. măsurându-se şi se pe ei cu ei înşişi, nu au
asemănându-se pe sineşi pricepere.
Β Κρ Ι13 ἡμεῖς δὲ οὐχὶ εἰς τὰ ἄμετρα loruşi, nu pricep.
καυχησόμεθα, ἀλλὰ κατὰ τὸ μέτρον 13. Iar noi nu întru cele ce sunt II.Cor.10:13. Iar noi nu ne vom
τοῦ κανόνος οὗ ἐμέρισεν ἡμῖν ὁ peste măsură ne vom lăuda, lăuda fără măsură, ci după
Θεὸς μέτρου, ἐφικέσθαι ἄχρι καὶ ci după măsura dreptarului măsura dreptarului cu care ne-
ὑμῶν. cu care ne-au măsurat nouă a măsurat nouă Dumnezeu, ca
Dumnezeu, măsură să să ajungem şi până la voi.
Β Κρ Ι14 οὐ γὰρ ὡς μὴ ἐφικνούμενοι ajungă şi până la voi.
εἰς ὑμᾶς ὑπερεκτείνομεν ἑαυτούς· 14. Că nu ca şi cum n-am fi II.Cor.10:14. Căci nu ne întindem
ἄχρι γὰρ καὶ ὑμῶν ἐφθάσαμεν ἐν ajuns la voi mai mult ne peste măsură, ca şi cum n-am fi
τῷ εὐαγγελίῳ τοῦ Χριστοῦ, întindem pe noi, că şi până la ajuns la voi, căci am şi ajuns
voi am ajuns cu evanghelia cu Evanghelia lui Hristos până
Β Κρ Ι15 οὐκ εἰς τὰ ἄμετρα lui Hristos; la voi.
καυχώμενοι ἐν ἀλλοτρίοις κόποις, 15. Nu întru cele ce sunt peste II.Cor.10:15. Nu ne lăudăm peste
ἐλπίδα δὲ ἔχοντες, αὐξανομένης τῆς măsură lăudându-ne adică în măsură cu ostenelile altora, ci
πίστεως ὑμῶν, ἐν ὑμῖν streine osteneli, ci având avem nădejde că, tot crescând
μεγαλυνθῆναι κατὰ τὸν κανόνα nădejde că crescând credinţa credinţa voastră, ne vom mări
ἡμῶν εἰς περισσείαν, voastră, ne vom mări întru în voi cu prisosinţă, după
voi după dreptarul nostru de măsura noastră,
Β Κρ Ι16 εἰς τὰ ὑπερέκεινα ὑμῶν prisosit,
εὐαγγελίσασθαι, οὐκ ἐν ἀλλοτρίῳ 16. Ca şi în părţile cele mai II.Cor.10:16. Ca să propovăduim
κανόνι εἰς τὰ ἕτοιμα καυχήσασθαι. departe de voi să Evanghelia şi în ţinuturile de
propovăduim evanghelia, nu dincolo de voi, dar fără să ne
întru dreptar strein, în cele lăudăm cu măsură străină, în
Β Κρ Ι17 ῾Ο δὲ καυχώμενος ἐν Κυρίῳ gata, să ne lăudăm. cele de-a gata.
καυχάσθω· 17. Iar cel ce se laudă, întru II.Cor.10:17. Iar cel ce se laudă,
Β Κρ Ι18 οὐ γὰρ ὁ ἑαυτὸν συνιστῶν, Domnul să se laude; în Domnul să se laude.
ἐκεῖνός ἐστι δόκιμος, ἀλλ᾿ ὃν ὁ 18. Că nu cel ce se laudă pe sine II.Cor.10:18. Pentru că nu cel ce
Κύριος συνίστησιν. este ales, ci pe care Domnul se laudă singur este dovedit
laudă. bun, ci acela pe care Domnul îl
laudă.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΑ
Β Κρ Ια1 ῎Οφελον ἀνείχεσθέ μου CAPITOLUL 11. CAPITOLUL 11
μικρὸν τῇ ἀφροσύνῃ· ἀλλὰ καὶ 1. O de m-ați fi suferit puţin II.Cor.11:1. O, de mi-aţi îngădui
ἀνέχεσθέ μου. pentru neînţelepţie; dar şi puţină neînţelepţie! Dar îmi şi
mă suferiţi. îngăduiţi,
Β Κρ Ια2 ζηλῶ γὰρ ὑμᾶς Θεοῦ ζήλῳ· 2. Pentru că vă râvnesc pe voi cu II.Cor.11:2. Căci vă râvnesc pe
ἡρμοσάμην γὰρ ὑμᾶς ἑνὶ ἀνδρί, râvnă a lui Dumnezeu, voi cu râvna lui Dumnezeu,
παρθένον ἁγνὴν παραστῆσαι τῷ pentru că v-am logodit unui pentru că v-am logodit unui
Χριστῷ· bărbat, fecioară curată să vă singur bărbat, ca să vă
pun înaintea lui Hristos; înfăţişez lui Hristos fecioară
Β Κρ Ια3 φοβοῦμαι δὲ μήπως, ὡς ὁ neprihănită.
ὄφις Εὔαν ἐξηπάτησεν ἐν τῇ 3. Ci mă tem, ca nu cumva II.Cor.11:3. Dar mă tem ca nu
πανουργίᾳ αὐτοῦ, οὕτω φθαρῇ τὰ precum şarpele a amăgit pe cumva, precum şarpele a
νοήματα ὑμῶν ἀπὸ τῆς ἁπλότητος Eva cu vicleşugul său, aşa să amăgit pe Eva în viclenia lui,
τῆς εἰς τὸν Χριστόν. se strice şi înţelegerile tot aşa să se abată şi gândurile
voastre de la adeverinţa cea voastre de la curăţia şi
461
întru Hristos. nevinovăţia cea în Hristos.
Β Κρ Ια4 εἰ μέν γὰρ ὁ ἐρχόμενος ἄλλον 4. Că de ar propovădui cel ce II.Cor.11:4. Căci dacă cel ce vine
᾿Ιησοῦν κηρύσσει ὃν οὐκ vine pe alt Iisus, pe care nu vă propovăduieşte un alt Iisus,
ἐκηρύξαμεν, ἢ πνεῦμα ἕτερον am propovăduit, sau de aţi pe care nu l-am propovăduit
λαμβάνετε ὃ οὐκ ἐλάβετε, ἢ lua alt duh care nu aţi luat, noi, sau luaţi un alt duh, pe
εὐαγγέλιον ἕτερον ὃ οὐκ ἐδέξασθε, sau altă evanghelie, care nu care nu l-aţi luat, sau altă
καλῶς ἀνείχεσθε. aţi primit, bine l-aţi suferi. evanghelie pe care nu aţi
primit-o, - voi l-aţi îngădui
Β Κρ Ια5 λογίζομαι γὰρ μηδἐν foarte bine.
ὑστερηκέναι τῶν ὑπερλίαν 5. Că socotesc cum că cu nimica II.Cor.11:5. Dar eu socotesc că nu
ἀποστόλων. sunt mai jos decât apostolii sunt cu nimic mai prejos decât
Β Κρ Ια6 εἰ δὲ καὶ ἰδιώτης τῷ λόγῳ, cei mai mari. cei mai de frunte dintre
ἀλλ᾿ οὐ τῇ γνώσει, ἀλλ᾿ ἐν παντὶ apostoli.
φανερωθέντες ἐν πᾶσιν εἰς ὑμᾶς. 6. Iar de sunt şi prost cu II.Cor.11:6. Şi chiar dacă sunt
cuvântul, dar nu cu ştiinţa; ci neiscusit în cuvânt, nu însă în
Β Κρ Ια7 ῍Η ἁμαρτίαν ἐποίησα pretutindenea am fost arătaţi cunoştinţă, ci v-am dovedit-o în
ἑμαυτὸν ταπεινῶν ἵνα ὑμεῖς întru toate la voi. totul faţă de voi toţi.
ὑψωθῆτε, ὅτι δωρεὰν τὸ τοῦ Θεοῦ 7. Au doară păcat am făcut pe II.Cor.11:7. Sau am făcut păcat că
εὐαγγέλιον εὐηγγελισάμην ὑμῖν; mine smerindu-mă, ca voi să v-am propovăduit în dar
vă înălţaţi, că în dar Evanghelia lui Dumnezeu,
Β Κρ Ια8 ἄλλας ἐκκλησίας ἐσύλησα evanghelia lui Dumnezeu am smerindu-mă pe mine însumi,
λαβὼν ὀψώνιον πρὸς τὴν ὑμῶν binevestit vouă? pentru ca voi să vă înălţaţi?
διακονίαν, καὶ παρὼν πρὸς ὑμᾶς 8. Alte biserici am jefuit luând II.Cor.11:8. Alte Biserici am
καὶ ὑστερηθεὶς οὐ κατενάρκησα de cheltuială spre a sluji prădat, luând plată ca să vă
οὐδενός· vouă. Şi venind de faţă la voi slujesc pe voi.
Β Κρ Ια9 τὸ γὰρ ὑστέρημά μου şi fiind lipsit, nimănui n-am II.Cor.11:9. Şi de faţă fiind la voi
προσανεπλήρωσαν οἱ ἀδελφοὶ făcut supărare; şi în lipsuri aflându-mă, n-am
ἐλθόντες ἀπὸ Μακεδονίας· καὶ ἐν 9. Că lipsa mea o au plinit fraţii făcut supărare nimănui. Căci
παντὶ ἀβαρῆ ὑμῖν ἐμαυτὸν ἐτήρησα care veniseră de la în cele ce mi-au lipsit, m-au
καὶ τηρήσω. Macedonia, şi întru toate m- îndestulat fraţii veniţi din
am păzit pe mine vouă fără Macedonia. Şi în toate m-am
Β Κρ Ια10 ἔστιν ἀλήθεια Χριστοῦ ἐν supărare, şi mă voi păzi. păzit şi mă voi păzi, să nu vă
ἐμοὶ ὅτι ἡ καύχησις αὕτη οὐ fiu povară.
φραγήσεται εἰς ἐμὲ ἐν τοῖς κλίμασι 10. Este adevărul lui Hristos II.Cor.11:10. Este în mine
τῆς ᾿Αχαΐας. întru mine, că lauda aceasta adevărul lui Hristos, că lauda
Β Κρ Ια11 διατί; ὅτι οὐκ ἀγαπῶ ὑμᾶς; nu se va îngrădi mie în aceasta nu-mi va fi îngrădită în
ὁ Θεὸς οἶδεν· laturile Ahaiei. ţinuturile Ahaei.
11. Pentru ce? Pentru că doară II.Cor.11:11. Pentru ce? Pentru că
Β Κρ Ια12 ὃ δὲ ποιῶ, καὶ ποιήσω, ἵνα nu vă iubesc pe voi? nu vă iubesc? Dumnezeu ştie!
ἐκκόψω τὴν ἀφορμὴν τῶν Dumnezeu ştie. II.Cor.11:12. Dar ceea ce fac, voi
θελόντων ἀφορμήν, ἵνα ἐν ᾧ 12. Iar ceea ce fac, voi mai face, face şi în viitor, ca să tai
καυχῶνται εὑρεθῶσι καθὼς καὶ ca să tai pricina celor ce pricina celor ce poftesc
ἡμεῖς poftesc pricină, ca întru ceea pricină, pentru a se afla ca şi
Β Κρ Ια13 οἱ γὰρ τοιοῦτοι ce se laudă să se afle ca şi noi în ceea ce se laudă.
ψευδαπόστολοι, ἐργάται δόλιοι, noi. II.Cor.11:13. Pentru că unii ca
μετασχηματιζόμενοι εἰς 13. Că unii ca aceia sunt aceştia sunt apostoli mincinoşi,
ἀποστόλους Χριστοῦ. apostoli mincinoşi, lucrători lucrători vicleni, care iau chip
Β Κρ Ια14 καὶ οὐ θαυμαστόν· αὐτὸς vicleni, închipuindu-se întru de apostoli ai lui Hristos.
γὰρ ὁ σατανᾶς μετασχηματίζεται εἰς apostolii lui Hristos. II.Cor.11:14. Nu este de mirare,
ἄγγελον φωτός. 14. Şi nu este de minunat; că deoarece însuşi satana se
însuşi satana se preface în preface în înger al luminii.
Β Κρ Ια15 οὐ μέγα οὖν εἰ καὶ οἱ înger de lumină. II.Cor.11:15. Nu este deci lucru
διάκονοι αὐτοῦ μετασχηματίζονται 15. Nu este dar lucru mare de se mare dacă şi slujitorii lui iau
ὡς διάκονοι δικαιοσύνης, ὧν τὸ prefac şi slujitorii lui ca chip de slujitori ai dreptăţii, al
τέλος ἔσται κατὰ τὰ ἔργα αὐτῶν. slujitorii dreptăţii; cărora va căror sfârşit va fi după faptele
fi sfârşitul după lucrurile lor. lor.
Β Κρ Ια16 Πάλιν λέγω, μή τίς με δόξῃ 16. Iarăşi zic, să nu mă II.Cor.11:16. Iarăşi zic: Să nu mă
462
ἄφρονα εἶναι· εἰ δὲ μή γε, κἂν ὡς socotească cineva că sunt socotească cineva că sunt fără
ἄφρονα δέξασθέ με, ἵνα κἀγὼ fără de minte; iar de nu, minte, iar de nu primiţi-mă
μικρόν τι καυχήσωμαι măcar ca pe un fără de minte măcar ca pe un fără-de-minte,
primiți-mă, ca puţin ceva să ca să mă laud şi eu puţin.
Β Κρ Ια17 ὃ λαλῶ, οὐ λαλῶ κατὰ mă laud şi eu.
Κύριον, ἀλλ᾿ ὡς ἐν ἀφροσύνῃ, ἐν 17. Iar ce grăiesc, nu grăiesc II.Cor.11:17. Ceea ce grăiesc, nu
ταύτῃ τῇ ὑποστάσει τῆς καυχήσεως. după Domnul, ci ca întru după Domnul grăiesc, ci ca în
neînţelepţie, în starea neînţelepţie, în această stare de
Β Κρ Ια18 ἐπεὶ πολλοὶ καυχῶνται κατὰ aceasta a laudei. laudă.
τὴν σάρκα, κἀγὼ καυχήσομαι. 18. De vreme ce mulţi se laudă II.Cor.11:18. Deoarece mulţi se
după trup, şi eu mă voi laudă după trup, mă voi lăuda
Β Κρ Ια19 ἡδέως γὰρ ἀνέχεσθε τῶν lăuda. şi eu.
ἀφρόνων φρόνιμοι ὄντες· 19. Că bucuroşi suferiţi pe cei II.Cor.11:19. Pentru că voi,
neînţelepţi, fiind voi înţelepţi fiind, îngăduiţi
Β Κρ Ια20 ἀνέχεσθε γὰρ εἴ τις ὑμᾶς înţelepţi; bucuros pe cei neînţelepţi.
καταδουλοῖ, εἴ τις κατεσθίει, εἴ τις 20. Că suferiţi de vă robeşte II.Cor.11:20. Căci de vă robeşte
λαμβάνει, εἴ τις ἐπαίρεται, εἴ τις cineva pe voi, de vă mănâncă cineva, de vă mănâncă cineva,
ὑμᾶς εἰς πρόσωπον δέρει. cineva, de ia cineva al de vă ia ce e al vostru, de vă
vostru, de se semeţeşte priveşte cineva cu mândrie, de
cineva, de vă bate cineva vă loveşte cineva peste obraz, -
Β Κρ Ια21 κατὰ ἀτιμίαν λέγω, ὡς ὅτι peste obraz. răbdaţi.
ἡμεῖς ἠσθενήσαμεν. ἐν ᾧ δ᾿ ἄν τις 21. Spre necinste zic, ca şi cum II.Cor.11:21. Spre necinste o spun,
τολμᾷ, ἐν ἀφροσύνῃ λέγω, τολμῶ noi am fi neputincioşi. Iar că noi ne-am arătat slabi. Dar
κἀγώ. întru ce îndrăzneşte cineva în orice ar cuteza cineva - întru
— întru neînţelepţie zic — neînţelepţie zic, - cutez şi eu!
Β Κρ Ια22 ῾Εβραῖοί εἰσι; κἀγώ· îndrăznesc şi eu. II.Cor.11:22. Sunt ei evrei? Sunt şi
᾿Ισραηλῖταί εἰσι; κἀγώ· σπέρμα 22. Iudei sunt? Şi eu. Israilteni eu. Sunt ei israeliţi? Israelit
᾿Αβραάμ εἰσι; κἀγώ· sunt? Şi eu. Sămânţă a lui sunt şi eu. Sunt ei sămânţa lui
Β Κρ Ια23 διάκονοι Χριστοῦ εἰσι; Avraam sunt? Şi eu. Avraam? Sunt şi eu.
παραφρονῶν λαλῶ, ὑπὲρ ἐγώ· ἐν 23. Slujitori lui Hristos sunt? Ca II.Cor.11:23. Sunt ei slujitori ai lui
κόποις περισσοτέρως, ἐν πληγαῖς un neînţelept grăiesc: mai Hristos? Nebuneşte spun: eu nu
ὑπερβαλλόντως, ἐν φυλακαῖς vârtos eu; întru osteneli mai mai mult ca ei! În osteneli mai
περισσοτέρως, ἐν θανάτοις mult, întru bătăi peste mult, în închisori mai mult, în
πολλάκις· măsură, în temniţă mai ades, bătăi peste măsură, la moarte
Β Κρ Ια24 ὑπὸ ᾿Ιουδαίων πεντάκις în morţi de multe ori. adeseori.
τεσσαράκοντα παρὰ μίαν ἔλαβον, 24. De la Iudei de cinci ori câte II.Cor.11:24. De la iudei, de cinci
patruzeci fără una am luat, ori am luat patruzeci de
Β Κρ Ια25 τρὶς ἐρραβδίσθην, ἅπαξ 25. De trei ori cu toiege am fost lovituri de bici fără una.
ἐλιθάσθην, τρὶς ἐναυάγησα, bătut, o dată cu pietre am II.Cor.11:25. De trei ori am fost
νυχθημερὸν ἐν τῷ βυθῷ πεποίηκα· fost împroşcat, de trei ori s-a bătut cu vergi; o dată am fost
sfărâmat corabia cu mine, o bătut cu pietre; de trei ori s-a
noapte şi o zi întru adânc am sfărâmat corabia cu mine; o
Β Κρ Ια26 ὁδοιπορίαις πολλάκις, petrecut; noapte şi o zi am petrecut în
κινδύνοις ποταμῶν, κινδύνοις 26. În călătorii de multe ori, în largul mării.
λῃστῶν, κινδύνοις ἐκ γένους, primejdii în râuri, în II.Cor.11:26. În călătorii adeseori,
κινδύνοις ἐξ ἐθνῶν, κινδύνοις ἐν primejdii de către tâlhari, în în primejdii de râuri, în
πόλει, κινδύνοις ἐν ἐρημίᾳ, primejdii de către rudenii, în primejdii de la tâlhari, în
κινδύνοις ἐν θαλάσσῃ, κινδύνοις ἐν primejdii de către păgâni, în primejdii de la neamul meu, în
ψευδαδέλφοις· primejdii în cetăţi, în primejdii de la păgâni; în
primejdii în pustie, în primejdii în cetăţi, în primejdii
primejdii în mare, în în pustie, în primejdii pe mare,
Β Κρ Ια27 ἐν κόπῳ καὶ μόχθῳ, ἐν primejdii între fraţii cei în primejdii între fraţii cei
ἀγρυπνίαις πολλάκις, ἐν λιμῷ καὶ mincinoşi. mincinoşi;
δίψει, ἐν νηστείαις πολλάκις, ἐν 27. Întru osteneală şi supărare, II.Cor.11:27. În osteneală şi în
ψύχει καὶ γυμνότητι· în privegheri de multe ori, în trudă, în privegheri adeseori,
foamete şi în sete, în posturi în foame şi în sete, în posturi de
adeseori, în frig şi în multe ori, în frig şi în lipsă de
463
Β Κρ Ια28 χωρὶς τῶν παρεκτὸς ἡ golătate. haine.
ἐπισύστασίς μου ἡ καθ᾿ ἡμέραν, ἡ 28. Fără de cele din afară II.Cor.11:28. Pe lângă cele din
μέριμνα πασῶν τῶν ἐκκλησιῶν. năvăliri asupra mea în toate afară, ceea ce mă împresoară
zilele, grija tuturor în toate zilele este grija de
Β Κρ Ια29 τίς ἀσθενεῖ, καὶ οὐκ bisericilor. toate Bisericile.
ἀσθενῶ; τίς σκανδαλίζεται, καὶ οὐκ 29. Cine este neputincios şi eu să II.Cor.11:29. Cine este slab şi eu
ἐγὼ πυροῦμαι; nu fiu neputincios? Cine se să nu fiu slab? Cine se
sminteşte şi eu să nu mă sminteşte şi eu să nu ard?
Β Κρ Ια30 εἰ καυχᾶσθαι δεῖ, τὰ τῆς aprind?
ἀσθενείας μου καυχήσομαι. 30. De se cuvine a mă lăuda, de II.Cor.11:30. Dacă trebuie să mă
neputinţele mele mă voi laud, mă voi lăuda cu cele ale
Β Κρ Ια31 ὁ Θεὸς καὶ πατὴρ τοῦ lăuda. slăbiciunii mele!
Κυρίου ἡμῶν ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ 31. Dumnezeu şi Tatăl Domnului II.Cor.11:31. Dumnezeu şi Tatăl
οἶδεν, ὁ ὢν εὐλογητὸς εἰς τοὺς nostru Iisus Hristos, cel ce Domnului nostru Iisus, Cel ce
αἰῶνας, ὅτι οὐ ψεύδομαι. este binecuvântat în veci, ştie este binecuvântat în veci, ştie
Β Κρ Ια32 ἐν Δαμασκῷ ὁ ἐθνάρχης că nu mint. că nu mint!
᾿Αρέτα τοῦ βασιλέως ἐφρούρει τὴν 32. În Damasc mai-marele II.Cor.11:32. În Damasc,
Δαμασκηνῶν πόλιν πιάσαι με poporului al lui Areta dregătorul regelui Areta păzea
θέλων, împăratul păzea cetatea cetatea Damascului, ca să mă
Damascului, vrând să mă prindă,
Β Κρ Ια33 καὶ διὰ θυρίδος ἐν σαργάνῃ prindă,
ἐχαλάσθην διὰ τοῦ τείχους καὶ 33. Şi pe o fereastră întru o II.Cor.11:33. Şi printr-o fereastră
ἐξέφυγον τὰς χεῖρας αὐτοῦ. coşniţă m-am slobozit peste am fost lăsat în jos, peste zid,
zid şi am scăpat din mâinile într-un coş, şi am scăpat din
lui. mâinile lui.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΒ
Β Κρ Ιβ1 Καυχᾶσθαι δὴ οὐ συμφέρει CAPITOLUL 12. CAPITOLUL 12
μοι· ἐλεύσομαι γὰρ εἰς ὀπτασίας 1. Însă a mă lăuda nu-mi este de II.Cor.12:1. Dacă trebuie să mă
καὶ ἀποκαλύψεις Κυρίου. folos. Voi veni întru vedeniile laud, nu-mi este de folos, dar
şi descoperirile Domnului. voi veni totuşi la vedenii şi la
Β Κρ Ιβ2 οἶδα ἄνθρωπον ἐν Χριστῷ 2. Ştiu pe un om întru Hristos descoperiri de la Domnul.
πρὸ ἐτῶν δεκατεσσάρων· εἴτε ἐν mai înainte cu paisprezece II.Cor.12:2. Cunosc un om în
σώματι οὐκ οἶδα, εἴτε ἐκτὸς τοῦ ani, sau în trup, nu ştiu, sau Hristos, care acum paisprezece
σώματος οὐκ οἶδα, ὁ Θεὸς οἶδεν· afară de trup, nu ştiu, ani - fie în trup, nu ştiu; fie în
ἁρπαγέντα τὸν τοιοῦτον ἕως τρίτου Dumnezeu ştie, că s-a răpit afară de trup, nu ştiu,
οὐρανοῦ. unul ca acesta până la al Dumnezeu ştie - a fost răpit
treilea cer. unul ca acesta până la al
Β Κρ Ιβ3 καὶ οἶδα τὸν τοιοῦτον treilea cer.
ἄνθρωπον· εἴτε ἐν σώματι εἴτε 3. Şi ştiu pe acest om, sau în II.Cor.12:3. Şi-l ştiu pe un astfel
ἐκτὸς τοῦ σώματος οὐκ οἶδα, ὁ trup, nu ştiu, sau afară de de om - fie în trup, fie în afară
Θεὸς οἶδεν· trup, nu ştiu, Dumnezeu ştie, de trup, nu ştiu, Dumnezeu ştie
Β Κρ Ιβ4 ὅτι ἡρπάγη εἰς τὸν S
παράδεισον καὶ ἤκουσεν ἄρρητα 4. Că s-a răpit în rai şi a auzit II.Cor.12:4. Că a fost răpit în rai
ρήματα, ἃ οὐκ ἐξὸν ἀνθρώπῳ negrăite graiuri, care nu este şi a auzit cuvinte de nespus, pe
λαλῆσαι. slobod omului a le grăi. care nu se cuvine omului să le
Β Κρ Ιβ5 ὑπὲρ τοῦ τοιούτου grăiască.
καυχήσομαι, ὑπὲρ δὲ ἐμαυτοῦ οὐ 5. Pentru unul ca acesta mă voi II.Cor.12:5. Pentru unul ca acesta
καυχήσομαι εἰ μὴ ἐν ταῖς lăuda, iar pentru mine nu mă mă voi lăuda; iar pentru mine
ἀσθενείαις μου. voi lăuda, fără numai întru însumi nu mă voi lăuda decât
neputinţele mele. numai în slăbiciunile mele.
Β Κρ Ιβ6 ἐὰν γὰρ θελήσω II.Cor.12:6. Căci chiar dacă aş
καυχήσασθαι, οὐκ ἔσομαι ἄφρων· 6. Că de voi şi vrea să mă laud, vrea să mă laud, nu voi fi fără
ἀλήθειαν γὰρ ἐρῶ· φείδομαι δὲ μή nu voi fi fără de minte, că minte, căci voi spune adevărul;
τις εἰς ἐμὲ λογίσηται ὑπὲρ ὃ βλέπει adevărul voi grăi; dar las, ca dar mă feresc de aceasta, ca să
με ἢ ἀκούει τι ἐξ ἐμοῦ. să nu cugete cineva de mine nu mă socotească nimeni mai
mai mult decât vede sau aude presus decât ceea ce vede sau
Β Κρ Ιβ7 Καὶ τῇ ὑπερβολῇ τῶν ceva de la mine. aude de la mine.
464
ἀποκαλύψεων ἵνα μὴ ὑπεραίρωμαι, 7. Şi pentru mulţimea II.Cor.12:7. Şi pentru ca să nu mă
ἐδόθη μοι σκόλοψ τῇ σαρκί, descoperirilor, ca să nu mă trufesc cu măreţia
ἄγγελος σατᾶν, ἵνα με κολαφίζῃ ἵνα înalţ, datu-mi-s-a îmbolditor descoperirilor, datu-mi-s-a mie
μὴ ὑπεραίρωμαι. trupului, îngerul satanei, ca un ghimpe în trup, un înger al
să mă bată peste obraz, ca să satanei, să mă bată peste
Β Κρ Ιβ8 ὑπὲρ τούτου τρὶς τὸν Κύριον nu mă înalţ. obraz, ca să nu mă trufesc.
παρεκάλεσα ἵνα ἀποστῇ ἀπ᾿ ἐμοῦ· 8. Pentru aceasta de trei ori pe II.Cor.12:8. Pentru aceasta de trei
Domnul am rugat, ca să-l ori am rugat pe Domnul ca să-l
depărteze de la mine. îndepărteze de la mine;
Β Κρ Ιβ9 καὶ εἴρηκέ μοι· ἀρκεῖ σοι ἡ 9. Şi mi-au zis mie: Destul este II.Cor.12:9. Şi mi-a zis: Îţi este de
χάρις μου· ἡ γὰρ δύναμίς μου ἐν ţie harul meu, că puterea ajuns harul Meu, căci puterea
ἀσθενείᾳ τελειοῦται. ἥδιστα οὖν mea întru neputinţă se Mea se desăvârşeşte în
μᾶλλον καυχήσομαι ἐν ταῖς săvârşeşte; deci cu dulceaţă slăbiciune. Deci, foarte
ἀσθενείαις μου, ἵνα ἐπισκηνώσῃ mă voi lăuda mai mult întru bucuros, mă voi lăuda mai ales
ἐπ᾿ ἐμὲ ἡ δύναμις τοῦ Χριστοῦ. neputinţele mele, ca să întru slăbiciunile mele, ca să
locuiască întru mine puterea locuiască în mine puterea lui
Β Κρ Ιβ10 διὸ εὐδοκῶ ἐν ἀσθενείαις, lui Hristos. Hristos.
ἐν ὕβρεσιν, ἐν ἀνάγκαις, ἐν 10. Pentru aceea binevoiesc II.Cor.12:10. De aceea mă bucur
διωγμοῖς, ἐν στενοχωρίαις, ὑπὲρ întru neputinţe, întru în slăbiciuni, în defăimări, în
Χριστοῦ· ὅταν γὰρ ἀσθενῶ, τότε defăimări, în nevoi, în goane, nevoi, în prigoniri, în
δυνατός εἰμι. întru strâmtorări pentru strâmtorări pentru Hristos,
Hristos; căci când slăbesc, căci, când sunt slab, atunci
atunci sunt tare. sunt tare.
Β Κρ Ιβ11 Γέγονα ἄφρων καυχώμενος! 11. Făcutu-m-am fără de minte II.Cor.12:11. M-am făcut ca unul
ὑμεῖς με ἠναγκάσατε. ἐγὼ γὰρ lăudându-mă, voi m-ați silit; fără minte, lăudându-mă. Voi
ὤφειλον ὑφ᾿ ὑμῶν συνίστασθαι. că mie mi se cădea să fiu m-aţi silit! Căci se cuvenea să
οὐδὲν γὰρ ὑστέρησα τῶν ὑπερλίαν lăudat de către voi; că cu vorbiţi voi de bine despre mine,
ἀποστόλων, εἰ καὶ οὐδέν εἰμι. nimic nu sunt mai de jos pentru că nu sunt cu nimic mai
decât apostolii cei mai mari, prejos decât cei mai de frunte
măcar că nimic sunt. dintre apostoli, deşi nu sunt
Β Κρ Ιβ12 τὰ μὲν σημεῖα τοῦ nimic.
ἀποστόλου κατειργάσθη ἐν ὑμῖν ἐν 12. Că semnele apostolului s-au II.Cor.12:12. Dovezile mele de
πάσῃ ὑπομονῇ, ἐν σημείοις καὶ lucrat întru voi întru toată apostol s-au arătat la voi în
τέρασι καὶ δυνάμεσι. răbdarea, prin semne şi toată răbdarea, prin semne,
Β Κρ Ιβ13 τί γάρ ἐστιν ὃ ἡττήθητε ὑπὲρ minuni şi puteri. prin minuni şi prin puteri.
τὰς λοιπὰς ἐκκλησίας, εἰ μὴ ὅτι 13. Că ce este de care să fiţi mai II.Cor.12:13. Căci cu ce sunteţi
αὐτὸς ἐγὼ οὐ κατενάρκησα ὑμῶν; lipsiţi decât celelalte biserici, voi mai prejos decât celelalte
χαρίσασθέ μοι τὴν ἀδικίαν ταύτην. fără numai că eu v-am făcut Biserici, decât numai că eu nu
supărare? Dăruiţi-mi mie v-am fost povară? Dăruiţi-mi
Β Κρ Ιβ14 ᾿Ιδοὺ τρίτον ἑτοίμως ἔχω nedreptatea aceasta. mie această nedreptate.
ἐλθεῖν πρὸς ὑμᾶς, καὶ οὐ 14. Iată a treia oară cu aceasta II.Cor.12:14. Iată, a treia oară
καταναρκήσω ὑμῶν· οὐ γὰρ ζητῶ gata sunt a veni la voi, şi nu sunt gata să vin la voi şi nu vă
τὰ ὑμῶν, ἀλλὰ ὑμᾶς. οὐ γὰρ ὀφείλει voi supăra pe voi: că nu caut voi fi povară, căci nu caut ale
τὰ τέκνα τοῖς γονεῦσι θησαυρίζειν, ale voastre, ci pe voi; că nu voastre, ci pe voi. Pentru că nu
ἀλλ᾿ οἱ γονεῖς τοῖς τέκνοις. sunt datori copiii să copiii sunt datori să
agonisească părinţilor, ci agonisească pentru părinţi, ci
Β Κρ Ιβ15 ἐγὼ δὲ ἥδιστα δαπανήσω părinţii copiilor. părinţii pentru copii.
καὶ ἐκδαπανηθήσομαι ὑπὲρ τῶν 15. Iar eu prea cu dulceaţă voi II.Cor.12:15. Deci eu foarte
ψυχῶν ὑμῶν, εἰ καὶ περισσοτέρως cheltui şi pe mine pentru bucuros voi cheltui şi mă voi
ὑμᾶς ἀγαπῶν ἧττον ἀγαπῶμαι. sufletele voastre; măcar că cheltui pentru sufletele voastre,
mai mult iubindu-vă pe voi, deşi, iubindu-vă mai mult, eu
Β Κρ Ιβ16 ῎Εστω δέ, ἐγὼ οὐ mai puţin sunt iubit de voi. sunt iubit mai puţin.
κατεβάρησα ὑμᾶς, ἀλλ᾿ ὑπάρχων 16. Ci fie, eu nu am îngreuiat pe II.Cor.12:16. Dar fie! Eu nu v-am
πανοῦργος δόλῳ ὑμᾶς ἔλαβον. voi; ci fiind isteţ, cu împovărat. Ci, fiind isteţ, v-am
Β Κρ Ιβ17 μή τινα ὧν ἀπέσταλκα πρὸς meşteşug v-am prins pe voi. prins cu înşelăciune.
ὑμᾶς, δι᾿ αὐτοῦ ἐπλεονέκτησα 17. Au doară prin cineva din cei II.Cor.12:17. Am tras eu folos de
ὑμᾶς; ce am trimis la voi v-am la voi, prin vreunul din aceia
465
Β Κρ Ιβ18 παρεκάλεσα Τίτον καὶ jefuit pe voi? pe care i-am trimis?
συναπέστειλα τὸν ἀδελφόν· μήτι 18. Am rugat pe Tit, şi împreună II.Cor.12:18. L-am rugat pe Tit şi
ἐπλεονέκτησεν ὑμᾶς Τίτος; οὐ τῷ cu el am trimis pe fratele. Au am trimis, împreună cu el, pe
αὐτῷ πνεύματι περιεπατήσαμεν; οὐ doară v-a jefuit ceva Tit? Au fratele. V-a asuprit Tit cu ceva?
τοῖς αὐτοῖς ἴχνεσι; nu cu acelaşi duh am N-am umblat noi în acelaşi
umblat? Au nu pe aceleaşi duh? N-am călcat noi pe
urme? aceleaşi urme?
Β Κρ Ιβ19 Πάλιν δοκεῖτε ὅτι ὑμῖν 19. Au iar vă pare că ne II.Cor.12:19. De mult vi se pare că
ἀπολογούμεθα; κατενώπιον τοῦ îndreptăm înaintea voastră? ne apărăm faţă de voi. Dar noi
Θεοῦ ἐν Χριστῷ λαλοῦμεν· τὰ δὲ Înaintea lui Dumnezeu întru grăim în Hristos, înaintea lui
πάντα, ἀγαπητοί, ὑπὲρ τῆς ὑμῶν Hristos grăim; şi acestea Dumnezeu. Şi toate acestea,
οἰκοδομῆς. toate, iubiţii mei, pentru a iubiţii mei, pentru zidirea
voastră zidire. voastră.
20. Că mă tem, nu cumva dacă II.Cor.12:20. Căci mă tem ca nu
Β Κρ Ιβ20 φοβοῦμαι γὰρ μήπως ἐλθὼν voi veni, să vă aflu pe voi cumva venind, să nu vă găsesc
οὐχ οἵους θέλω εὕρω ὑμᾶς, κἀγὼ precum nu voiesc, şi eu să pe voi aşa precum voiesc, iar
εὑρεθῶ ὑμῖν οἷον οὐ θέλετε, μήπως mă aflu vouă precum nu eu să fiu găsit de voi aşa
ἔρεις, ζῆλοι, θυμοί, ἐριθεῖαι, voiţi; nu cumva să fie precum nu voiţi; mă tem adică
καταλαλιαί, ψιθυρισμοί, φυσιώσεις, prigoniri, pizme, mânii, sfezi, de certuri, de pizmă, de mânii,
ἀκαταστασίαι, clevetiri, şoptiri, semeţii, de întărâtări, de clevetiri, de
netocmiri; murmure, de îngâmfări, de
tulburări;
Β Κρ Ιβ21 μὴ πάλιν ἐλθόντα με 21. Nu cumva iarăşi dacă voi II.Cor.12:21. Mă tem ca nu
ταπεινώσῃ ὁ Θεός μου πρὸς ὑμᾶς veni să mă smerească cumva, venind iarăşi, să mă
καὶ πενθήσω πολλοὺς τῶν Dumnezeul meu la voi, şi voi umilească Dumnezeul meu la
προημαρτηκότων καὶ μὴ plânge pe mulţi care au voi şi să plâng pe mulţi care au
μετανοησάντων ἐπὶ τῇ ἀκαθαρσίᾳ păcătuit mai înainte, şi nu s- păcătuit înainte şi nu s-au
καὶ πορνείᾳ καὶ ἀσελγείᾳ ᾗ au pocăit de necurăţia şi pocăit de necurăţia şi de
ἔπραξαν. curvia şi spurcăciunea care desfrânarea şi de
au făcut. necumpătarea pe care le-au
făcut.

Β Κρ Ιγ1 Τρίτον τοῦτο ἔρχομαι πρὸς 1. Iată a treia oară cu aceasta II.Cor.13:1. A treia oară vin la
ὑμᾶς· ἐπὶ στόματος δύο μαρτύρων viu la voi. În gura a doua şi a voi. În gura a doi sau trei
καὶ τριῶν σταθήσεται πᾶν ρῆμα. trei mărturii va sta tot graiul. martori va sta tot cuvântul.
2. Grăit-am mai-nainte şi iarăşi II.Cor.13:2. Am spus dinainte şi
mai întâiu zic, precum când spun iarăşi dinainte, ca atunci
Β Κρ Ιγ2 προείρηκα καὶ προλέγω, ὡς am fost de faţă la voi a doua când am fost de faţă a doua
παρὼν δεύτερον, καὶ ἀπὼν νῦν oară, şi acum, nefiind de oară, şi acum, nefiind de faţă,
γράφω τοῖς προημαρτηκόσι καὶ faţă, scriu celor ce mai scriu celor ce au păcătuit
τοῖς λοιποῖς πᾶσιν, ὅτι ἐὰν ἔλθω εἰς înainte au păcătuit, şi înainte şi tuturor celorlalţi că,
τὸ πάλιν οὐ φείσομαι, celorlalţi tuturor, că de voi de voi veni iarăşi, nu voi cruţa,
veni iarăşi, nu voi cruţa,
3. De vreme ce căutaţi ispitire a II.Cor.13:3. De vreme ce voi
Β Κρ Ιγ3 ἐπεὶ δοκιμὴν ζητεῖτε τοῦ ἐν lui Hristos celui ce grăieşte căutaţi dovadă că Hristos
ἐμοὶ λαλοῦντος Χριστοῦ, ὃς εἰς întru mine, care la voi nu grăieşte întru mine, Care nu
ὑμᾶς οὐκ ἀσθενεῖ, ἀλλὰ δυνατεῖ ἐν este neputincios, ci puternic este slab faţă de voi, ci puternic
ὑμῖν. întru voi. în voi.
4. Că de s-au şi răstignit dintru II.Cor.13:4. Căci, deşi a fost
neputinţă, dar este viu din răstignit din slăbiciune, din
Β Κρ Ιγ4 καὶ γὰρ εἰ ἐσταυρώθη ἐξ puterea lui Dumnezeu. puterea lui Dumnezeu este însă
ἀσθενείας, ἀλλὰ ζῇ ἐκ δυνάμεως Pentru că şi noi suntem viu. Şi noi suntem slabi întru
Θεοῦ· καὶ γὰρ ἡμεῖς ἀσθενοῦμεν ἐν neputincioşi întru el, ci vom El, dar vom fi împreună cu El,
αὐτῷ, ἀλλὰ ζησόμεθα σὺν αὐτῷ ἐκ fi vii împreună cu dânsul din din puterea lui Dumnezeu faţă
δυνάμεως Θεοῦ εἰς ὑμᾶς. puterea lui Dumnezeu spre de voi.
voi. II.Cor.13:5. Cercetaţi-vă pe voi
466
Β Κρ Ιγ5 ῾Εαυτοὺς πειράζετε εἰ ἐστὲ ἐν 5. Pe voi înşivă vă ispitiţi, de înşivă dacă sunteţi în credinţă;
τῇ πίστει, ἑαυτοὺς δοκιμάζετε. ἢ sunteți întru credinţă; pe voi încercaţi-vă pe voi înşivă. Sau
οὐκ ἐπιγινώσκετε ἑαυτοὺς ὅτι înşivă vă cercaţi. Au nu vă nu vă cunoaşteţi voi singuri
᾿Ιησοῦς Χριστὸς ἐν ὑμῖν ἐστιν; εἰ cunoaşteţi pe voi, că Iisus bine că Hristos Iisus este întru
μή τι ἀδόκιμοί ἐστε. Hristos este întru voi? Fără voi? Afară numai dacă nu
numai de sunteți netrebnici. sunteţi netrebnici.
Β Κρ Ιγ6 ἐλπίζω δὲ ὅτι γνώσεσθε ὅτι 6. Ci nădăjduiesc că veţi II.Cor.13:6. Nădăjduiesc însă că
ἡμεῖς οὐκ ἐσμὲν ἀδόκιμοι. cunoaşte că noi nu suntem veţi cunoaşte că noi nu suntem
netrebnici. netrebnici.
Β Κρ Ιγ7 εὔχομαι δὲ πρὸς τὸν Θεὸν μὴ 7. Iar mă rog lui Dumnezeu, să II.Cor.13:7. Şi ne rugăm lui
ποιῆσαι ὑμᾶς κακὸν μηδέν, οὐχ ἵνα nu faceţi nici un rău, nu ca Dumnezeu ca să nu săvârşiţi
ἡμεῖς δόκιμοι φανῶμεν, ἀλλ᾿ ἵνα să ne arătăm noi lămuriţi, ci voi nici un rău, nu ca să ne
ὑμεῖς τὸ καλὸν ποιῆτε, ἡμεῖς δὲ ὡς ca să faceţi voi binele, iar arătăm noi încercaţi, ci pentru
ἀδόκιμοι ὦμεν. noi ca nişte netrebnici să fim. ca voi să faceţi binele, iar noi
să fim ca nişte netrebnici.
Β Κρ Ιγ8 οὐ γὰρ δυνάμεθά τε κατὰ τῆς 8. Că nu putem ceva împrotiva II.Cor.13:8. Căci împotriva
ἀληθείας, ἀλλ᾿ ὑπὲρ τῆς ἀληθείας. adevărului, ci pentru adevărului n-avem nici o
adevărul. putere; avem pentru adevăr.
Β Κρ Ιγ9 χαίρομεν γὰρ ὅταν ἡμεῖς 9. Că ne bucurăm când noi II.Cor.13:9. Căci ne bucurăm
ἀσθενῶμεν, ὑμεῖς δὲ δυνατοὶ ἦτε· suntem slabi, iar voi sunteți când noi suntem slabi, iar voi
τοῦτο δὲ καί εὐχόμεθα, τὴν ὑμῶν tari; de aceasta ne şi rugăm, sunteţi tari. Aceasta şi cerem în
κατάρτισιν. pentru a voastră întemeiere. rugăciunea noastră:
desăvârşirea voastră.
10. Pentru aceasta scriu acestea, II.Cor.13:10. Pentru aceea vă
Β Κρ Ιγ10 Διὰ τοῦτο ταῦτα ἀπὼν nefiind de faţă la voi, ca fiind scriu acestea, nefiind de faţă,
γράφω, ἵνα παρὼν μὴ ἀποτόμως de faţă, să nu fac cu asprime, ca atunci, când voi fi de faţă,
χρήσωμαι κατὰ τὴν ἐξουσίαν ἣν după puterea care au dar să nu cutez cu asprime, după
ἔδωκέ μοι ὁ Κύριος εἰς οἰκοδομὴν mie Domnul spre zidire, iar puterea pe care mi-a dat-o
καὶ οὐκ εἰς καθαίρεσιν. nu spre surpare. Domnul spre zidire, iar nu spre
dărâmare.
Β Κρ Ιγ11 Λοιπόν, ἀδελφοί, χαίρετε, 11. Deci, fraţilor, bucuraţi-vă. II.Cor.13:11. Deci, fraţilor,
καταρτίζεσθε, παρακαλεῖσθε, τὸ Fiţi desăvârşit, mângâiaţi- bucuraţi-vă! Desăvârşiţi-vă,
αὐτὸ φρονεῖτε, εἰρηνεύετε, καὶ ὁ vă, aceeaşi cugetaţi, pace să mângâiaţi-vă, fiţi uniţi în cuget,
Θεὸς τῆς ἀγάπης καὶ εἰρήνης ἔσται aveţi; şi Dumnezeul trăiţi în pace şi Dumnezeul
μεθ᾿ ὑμῶν. dragostei şi al păcii va fi cu dragostei şi al păcii va fi cu
voi. voi.
Β Κρ Ιγ12 ᾿Ασπάσασθε ἀλλήλους ἐν 12. Închinaţi-vă unul altuia cu II.Cor.13:12. Îmbrăţişaţi-vă unii
ἁγίῳ φιλήματι. ἀσπάζονται ὑμᾶς οἱ sărutare sfântă. Închină-se pe alţii cu sărutare sfântă.
ἅγιοι πάντες. vouă toţi sfinţii. Sfinţii toţi vă îmbrăţişează.
Β Κρ Ιγ13 ῾Η χάρις τοῦ Κυρίου ᾿Ιησοῦ 13. Harul Domnului nostru Iisus II.Cor.13:13. Harul Domnului
Χριστοῦ καὶ ἡ ἀγάπη τοῦ Θεοῦ καὶ Hristos, şi dragostea lui nostru Iisus Hristos şi
ἡ κοινωνία τοῦ ῾Αγίου Πνεύματος Dumnezeu, şi împărtăşirea dragostea lui Dumnezeu şi
μετὰ πάντων ὑμῶν· ἀμήν. Sfântului Duh, cu voi cu toţi, împărtăşirea Sfântului Duh să
Amin. fie cu voi cu toţi!
467
EPISTOLIA GALATENI EPISTOLA
ΠΡΟΣ ΓΑΛΑΤΑΣ SFÂNTULUI APOSTOL PAVEL SFÂNTULUI APOSTOL
CĂTRE GALATENI PAVEL
Γλ Α-1 Παῦλος, ἀπόστολος οὐκ ἀπ᾿ 1. Pavel apostolul, nu de la Gal.1:1. Pavel, apostol nu de la
ἀνθρώπων, οὐδὲ δι᾿ ἀνθρώπου, oameni, nici prin om, ci prin oameni, nici prin vreun om, ci
ἀλλὰ διὰ ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ καὶ Θεοῦ Iisus Hristos şi Dumnezeu- prin Iisus Hristos şi prin
πατρὸς τοῦ ἐγείραντος αὐτὸν ἐκ Tatăl, Care L-a înviat pe El Dumnezeu-Tatăl, Care L-a
νεκρῶν, din morţi, înviat pe El din morţi.
Γλ Α-2 καὶ οἱ σὺν ἐμοὶ πάντες ἀδελφοί, 2. Şi toţi fraţii care sunt Gal.1:2. Şi toţi fraţii care sunt
ταῖς ἐκκλησίαις τῆς Γαλατίας· împreună cu mine, împreună cu mine - Bisericilor
bisericilor Galatiei: Galatiei:
Γλ Α-3 χάρις ὑμῖν καὶ εἰρήνη ἀπὸ Θεοῦ 3. Har vouă şi pace de la Gal.1:3. Har vouă şi pace de la
πατρὸς καὶ Κυρίου ἡμῶν ᾿Ιησοῦ Dumnezeu Tatăl, şi de la Dumnezeu-Tatăl şi de la
Χριστοῦ, Domnul nostru Iisus Hristos, Domnul nostru Iisus Hristos,
Γλ Α-4 τοῦ δόντος ἑαυτὸν ὑπὲρ τῶν 4. Care s-au dat pe sine pentru Gal.1:4. Cel ce S-a dat pe Sine
ἁμαρτιῶν ἡμῶν, ὅπως ἐξέληται păcatele noastre, ca să ne pentru păcatele noastre, ca să
ἡμᾶς ἐκ τοῦ ἐνεστῶτος αἰῶνος scoată pe noi dintru acest ne scoată pe noi din acest veac
πονηροῦ κατὰ τὸ θέλημα τοῦ Θεοῦ veac de acum viclean, după rău de acum, după voia lui
καὶ πατρὸς ἡμῶν, voia lui Dumnezeu şi Tatălui Dumnezeu şi a Tatălui nostru,
nostru,
Γλ Α-5 ᾧ ἡ δόξα εἰς τοὺς αἰῶνας τῶν 5. Căruia este slava în vecii Gal.1:5. Căruia fie slava în vecii
αἰώνων· ἀμήν. vecilor, Amin. vecilor. Amin!
Γλ Α-6 Θαυμάζω ὅτι οὕτω ταχέως 6. Mă mir că aşa de curând vă Gal.1:6. Mă mir că aşa degrabă
μετατίθεσθε ἀπὸ τοῦ καλέσαντος mutaţi de la cela ce au treceţi de la cel ce v-a chemat
ὑμᾶς ἐν χάριτι Χριστοῦ εἰς ἕτερον chemat pe voi prin harul lui pe voi, prin harul lui Hristos, la
εὐαγγέλιον, Hristos la altă evanghelie, altă Evanghelie,
Γλ Α-7 ὃ οὐκ ἔστιν ἄλλο, εἰ μή τινές 7. Care nu este altă, fără numai Gal.1:7. Care nu este alta, decât
εἰσιν οἱ ταράσσοντες ὑμᾶς καὶ sunt oarecari ce turbură pe că sunt unii care vă tulbură şi
θέλοντες μεταστρέψαι τὸ voi şi voiesc să strămute voiesc să schimbe Evanghelia
εὐαγγέλιον τοῦ Χριστοῦ. evanghelia lui Hristos. lui Hristos.
Γλ Α-8 ἀλλὰ καὶ ἐὰν ἡμεῖς ἢ ἄγγελος ἐξ 8. Ci măcar şi noi, sau înger din Gal.1:8. Dar chiar dacă noi sau
οὐρανοῦ εὐαγγελίζηται ὑμῖν παρ᾿ ὃ cer de va binevesti vouă un înger din cer v-ar vesti altă
εὐηγγελισάμεθα ὑμῖν, ἀνάθεμα afară de ceea ce am Evanghelie decât aceea pe care
ἔστω. binevestit vouă, anatema să v-am vestit-o - să fie anatema!
fie. Gal.1:9. Precum v-am spus mai
Γλ Α-9 ὡς προειρήκαμεν, καὶ ἄρτι 9. Precum am zis mai-nainte şi înainte, şi acum vă spun iarăşi:
πάλιν λέγω· εἴ τις ὑμᾶς acum iarăşi zic: oricine de Dacă vă propovăduieşte cineva
εὐαγγελίζεται παρ᾿ ὃ παρελάβετε, vă va binevesti afară de ceea altceva decât aţi primit - să fie
ἀνάθεμα ἔστω. ce aţi luat, anatema să fie. anatema!
Γλ Α-10 ἄρτι γὰρ ἀνθρώπους πείθω ἢ 10. Că acum pe oameni aduc la Gal.1:10. Căci acum caut
τὸν Θεόν; ἢ ζητῶ ἀνθρώποις adevăr sau pe Dumnezeu? bunăvoinţa oamenilor sau pe a
ἀρέσκειν; εἰ γὰρ ἔτι ἀνθρώποις Sau caut oamenilor să plac? lui Dumnezeu? Sau caut să
ἤρεσκον, Χριστοῦ δοῦλος οὐκ ἂν Că de aş plăcea încă plac oamenilor? Dacă aş
ἤμην. oamenilor, lui Hristos rob n- plăcea însă oamenilor, n-aş fi
aș fi. rob al lui Hristos.
Γλ Α-11 Γνωρίζω δὲ ὑμῖν, ἀδελφοί, τὸ 11. Şi arăt vouă, fraţilor, că Gal.1:11. Dar vă fac cunoscut,
εὐαγγέλιον τὸ εὐαγγελισθὲν ὑπ᾿ evanghelia ceea ce bine s-a fraţilor, că Evanghelia cea
ἐμοῦ ὅτι οὐκ ἔστι κατὰ ἄνθρωπον· vestit de mine nu este după binevestită de mine nu este
om; după om;
Γλ Α-12 οὐδὲ γὰρ ἐγὼ παρὰ ἀνθρώπου 12. Că nici eu de la om o am luat Gal.1:12. Pentru că nici eu n-am
παρέλαβον αὐτὸ οὔτε ἐδιδάχθην, pe aceasta, nici m-am primit-o de la om, nici n-am
ἀλλὰ δι᾿ ἀποκαλύψεως ᾿Ιησοῦ învăţat, ci prin descoperirea învăţat-o, ci prin descoperirea
Χριστοῦ. lui Iisus Hristos. lui Iisus Hristos.
Γλ Α-13 ᾿Ηκούσατε γὰρ τὴν ἐμὴν 13. Că aţi auzit de petrecerea Gal.1:13. Căci aţi auzit despre
ἀναστροφήν ποτε ἐν τῷ mea oarecând întru credinţa purtarea mea de altădată întru
᾿Ιουδαῑσμῷ, ὅτι καθ᾿ ὑπερβολὴν Iudaicească, că peste măsură iudaism, că prigoneam peste
468
ἐδίωκον τὴν ἐκκλησίαν τοῦ Θεοῦ goneam biserica lui măsură Biserica lui Dumnezeu
καὶ ἐπόρθουν αὐτήν, Dumnezeu, şi o stricam pe şi o pustiiam.
ea,
Γλ Α-14 καὶ προέκοπτον ἐν τῷ 14. Şi spoream întru credinţa Gal.1:14. Şi spoream în iudaism
᾿Ιουδαῑσμῷ ὑπὲρ πολλοὺς Iudaicească mai mult decât mai mult decât mulţi dintre cei
συνηλικιώτας ἐν τῷ γένει μου, mulţi din cei de o vârstă cu care erau de vârsta mea în
περισσοτέρως ζηλωτὴς ὑπάρχων mine în neamul meu, foarte neamul meu, fiind mult râvnitor
τῶν πατρικῶν μου παραδόσεων. râvnitor fiind părinteştilor al datinilor mele părinteşti.
mele predanii. Gal.1:15. Dar când a binevoit
Γλ Α-15 ῞Οτε δὲ εὐδόκησεν ὁ Θεὸς ὁ 15. Dar când bine au voit Dumnezeu Care m-a ales din
ἀφορίσας με ἐκ κοιλίας μητρός μου Dumnezeu, cela ce m-au ales pântecele mamei mele şi m-a
καὶ καλέσας διὰ τῆς χάριτος αὐτοῦ din pântecele maicii mele, şi chemat prin harul Său,
m-au chemat prin harul său Gal.1:16. Să descopere pe Fiul
Γλ Α-16 ἀποκαλύψαι τὸν υἱὸν αὐτοῦ ἐν 16. Ca să descopere pe Fiul său Său întru mine, pentru ca să-L
ἐμοί, ἵνα εὐαγγελίζωμαι αὐτὸν ἐν întru mine, ca să-l binevestesc la neamuri, îndată
τοῖς ἔθνεσιν, εὐθέως οὐ binevestesc pe el întru nu am primit sfat de la trup şi
προσανεθέμην σαρκὶ καὶ αἵματι, neamuri, îndată nu m-am de la sânge,
lipit de trup şi de sânge, Gal.1:17. Nici nu m-am suit la
Γλ Α-17 οὐδὲ ἀνῆλθον εἰς 17. Nici m-am suit în Ierusalim Ierusalim , la Apostolii cei
῾Ιεροσόλυμα πρὸς τοὺς πρὸ ἐμοῦ către apostolii cei mai dinainte de mine, ci m-am dus
ἀποστόλους, ἀλλὰ ἀπῆλθον εἰς înainte de mine, ci m-am dus în Arabia şi m-am întors iarăşi
᾿Αραβίαν, καὶ πάλιν ὑπέστρεψα εἰς în Aravia, şi iarăşi m-am la Damasc.
Δαμασκόν. întors la Damasc. Gal.1:18. Apoi, după trei ani, m-
Γλ Α-18 ῎Επειτα μετὰ ἔτη τρία ἀνῆλθον 18. Apoi după trei ani m-am suit am suit la Ierusalim , ca să-l
εἰς ῾Ιεροσόλυμα ἱστορῆσαι Πέτρον, în Ierusalim să văd pe Petru, cunosc pe Chefa şi am rămas la
καὶ ἐπέμεινα πρὸς αὐτὸν ἡμέρας şi m-am zăbovit la el el cincisprezece zile.
δεκαπέντε· cincisprezece zile, Gal.1:19. Iar pe altul din apostoli
Γλ Α-19 ἕτερον δὲ τῶν ἀποστόλων οὐκ 19. Iar pe altul din apostoli nu n-am văzut decât numai pe
εἶδον εἰ μὴ ᾿Ιάκωβον τὸν ἀδελφὸν am văzut, fără numai pe Iacov, fratele Domnului.
τοῦ Κυρίου. Iacov fratele Domnului. Gal.1:20. Dar cele ce vă scriu,
Γλ Α-20 ἃ δὲ γράφω ὑμῖν, ἰδοὺ 20. Iar cele ce scriu vouă, iată iată (spun) înaintea lui
ἐνώπιον τοῦ Θεοῦ ὅτι οὐ ψεύδομαι. înaintea lui Dumnezeu că nu Dumnezeu, că nu vă mint.
mint. Gal.1:21. După aceea am venit în
Γλ Α-21 ἔπειτα ἦλθον εἰς τὰ κλίματα 21. După aceea am venit în ţinuturile Siriei şi ale Ciliciei.
τῆς Συρίας καὶ τῆς Κιλικίας. laturile Siriei şi ale Ciliciei; Gal.1:22. Şi după faţă eram
Γλ Α-22 ἤμην δὲ ἀγνοούμενος τῷ 22. Şi eram necunoscut la faţă necunoscut Bisericilor lui
προσώπῳ ταῖς ἐκκλησίαις τῆς de bisericile Iudeii cele întru Hristos celor din Iudeea.
᾿Ιουδαίας ταῖς ἐν Χριστῷ· Hristos. Gal.1:23. Ci numai auziseră că cel
Γλ Α-23 μόνον δὲ ἀκούοντες ἦσαν ὅτι 23. Ci numai auzeau că: Cel ce ce ne prigonea pe noi,
ὁ διώκων ἡμᾶς ποτε νῦν ne prigonea pe noi oarecând, odinioară, acum binevesteşte
εὐαγγελίζεται τὴν πίστιν ἤν ποτε acum binevesteşte credinţa credinţa pe care altădată o
ἐπόρθει, care oarecând o pierdea, nimicea;
Γλ Α-24 καὶ ἐδόξαζον ἐν ἐμοὶ τὸν 24. Şi slăveau întru mine pe Gal.1:24. Şi slăveau pe Dumnezeu
Θεόν. Dumnezeu. în mine.

Γλ Β-1 ῎Επειτα διὰ δεκατεσσάρων 1. Apoi după paisprezece ani Gal.2:1. Apoi, după paisprezece
ἐτῶν πάλιν ἀνέβην εἰς ῾Ιεροσόλυμα iarăşi m-am suit în Ierusalim ani, m-am suit iarăşi la
μετὰ Βαρνάβα, συμπαραλαβὼν καὶ cu Varnava, împreună luând Ierusalim cu Barnaba, luând
Τίτον· şi pe Tit; cu mine şi pe Tit.
2. Şi m-am suit după Gal.2:2. M-am suit, potrivit unei
Γλ Β-2 ἀνέβην δὲ κατὰ ἀποκάλυψιν· descoperire; şi le-am spus descoperiri, şi le-am arătat
καὶ ἀνεθέμην αὐτοῖς τὸ εὐαγγέλιον lor evanghelia care Evanghelia pe care o
ὃ κηρύσσω ἐν τοῖς ἔθνεσι, κατ᾿ propovăduiesc întru propovăduiesc la neamuri,
ἰδίαν δὲ τοῖς δοκοῦσι, μήπως εἰς neamuri, iar deosebi celor îndeosebi celor mai de seamă,
κενὸν τρέχω ἢ ἔδραμον. mai aleşi, ca nu cumva în ca nu cumva să alerg sau să fi
deşert să alerg sau să fi alergat în zadar.
469
Γλ Β-3 ἀλλ᾿ οὐδὲ Τίτος ὁ σὺν ἐμοί, alergat. Gal.2:3. Dar nici Tit, care era cu
῞Ελλην ὤν, ἠναγκάσθη 3. Ci nici Tit, care era cu mine, mine şi care era elin, n-a fost
περιτμηθῆναι, Ellin fiind, n-a fost silit să se silit să se taie împrejur,
Γλ Β-4 διὰ δὲ τοὺς παρεισάκτους taie împrejur; Gal.2:4. Din cauza fraţilor
ψευδαδέλφους, οἵτινες 4. Dar pentru fraţii cei mincinoşi mincinoşi, care veniseră,
παρεισῆλθον κατασκοπῆσαι τὴν ce venise, care intrase pe furişându-se, să iscodească
ἐλευθερίαν ἡμῶν ἣν ἔχομεν ἐν ascuns să iscodească libertatea noastră, pe care o
Χριστῷ ᾿Ιησοῦ, ἵνα ἡμᾶς slobozenia noastră, care avem în Hristos Iisus, ca să ne
καταδουλώσωνται· avem întru Hristos Iisus, ca robească,
pe noi să ne supună robiei, Gal.2:5. Cărora nici măcar un
Γλ Β-5 οἷς οὐδὲ πρὸς ὥραν εἴξαμεν τῇ 5. Cărora nici cât este un ceas ceas nu ne-am plecat cu
ὑποταγῇ, ἵνα ἡ ἀλήθεια τοῦ nu ne-am plecat a ne supune, supunere, pentru ca adevărul
εὐαγγελίου διαμείνῃ πρὸς ὑμᾶς. ca adevărul evangheliei să Evangheliei să rămână
rămâie întru voi. neclintit la voi.
Gal.2:6. Iar de cei ce sunt mai de
Γλ Β-6 ἀπὸ δὲ τῶν δοκούντων εἶναί τι, 6. Iar de către cei ce se socoteau seamă - oricine ar fi fost ei
ὁποῖοί ποτε ἦσαν οὐδέν μοι a fi ceva, ori care cândva cândva, nu mă priveşte;
διαφέρει· πρόσωπον Θεὸς erau, nu am grijă: Dumnezeu Dumnezeu nu caută la faţa
ἀνθρώπου οὐ λαμβάνει· ἐμοὶ γὰρ οἱ faţa omului nu primește; că omului, - cei mai de seamă n-
δοκοῦντες οὐδέν προσανέθεντο, cei ce se socoteau a fi ceva, au adăugat nimic la
nimic nu mi-au adaos mai Evanghelia mea,
mult, Gal.2:7. Ci dimpotrivă, văzând că
Γλ Β-7 ἀλλὰ τοὐναντίον ἰδόντες ὅτι 7. Ci încă împrotivă, văzând că mie mi-a fost încredinţată
πεπίστευμαι τὸ εὐαγγέλιον τῆς mi s-a încredinţat mie Evanghelia pentru cei netăiaţi
ἀκροβυστίας καθὼς Πέτρος τῆς evanghelia netăierii împrejur, după cum lui Petru,
περιτομῆς· împrejur, precum lui Petru a Evanghelia pentru cei tăiaţi
tăierii împrejur, împrejur,
Γλ Β-8 ὁ γὰρ ἐνεργήσας Πέτρῳ εἰς Gal.2:8. Căci Cel ce a lucrat prin
ἀποστολὴν τῆς περιτομῆς ἐνήργησε 8. (Că cel ce au lucrat lui Petru Petru în apostolia tăierii
καὶ ἐμοὶ εἰς τὰ ἔθνη· spre apostolia tăierii împrejur a lucrat şi prin mine
împrejur, au lucrat şi mie la neamuri;
Γλ Β-9 καὶ γνόντες τὴν χάριν τὴν întru neamuri); Gal.2:9. Şi cunoscând harul ce mi-
δοθεῖσάν μοι, ᾿Ιάκωβος καὶ Κηφᾶς 9. Şi cunoscând harul cel dat a fost dat mie, Iacov şi Chefa şi
καὶ ᾿Ιωάννης, οἱ δοκοῦντες στῦλοι mie, Iacov şi Kifa şi Ioan, Ioan, cei socotiţi a fi stâlpi, mi-
εἶναι, δεξιὰς ἔδωκαν ἐμοὶ καὶ care se socoteau a fi stâlpi, au dat mie şi lui Barnaba
Βαρνάβᾳ κοινωνίας, ἵνα ἡμεῖς εἰς au dat mie şi lui Varnava dreapta spre unire cu ei, pentru
τὰ ἔθνη, αὐτοὶ δὲ εἰς τὴν περιτομήν· dreapta împărtăşirii; ca noi ca noi să binevestim la
la neamuri, iar ei la tăierea neamuri, iar ei la cei tăiaţi
Γλ Β-10 μόνον τῶν πτωχῶν ἵνα împrejur. împrejur,
μνημονεύωμεν, ὃ καὶ ἐσπούδασα 10. Numai ca să ne aducem Gal.2:10. Numai să ne aducem
αὐτὸ τοῦτο ποιῆσαι. aminte de cei lipsiţi, care m- aminte de săraci, ceea ce
am şi nevoit aceasta a face, tocmai m-am şi silit să fac.
Γλ Β-11 ῞Οτε δὲ ἦλθε Πέτρος εἰς 11. Dar când a venit Petru în Gal.2:11. Iar când Chefa a venit
᾿Αντιόχειαν, κατὰ πρόσωπον αὐτῷ Antiohia, de faţă i-am stătut în Antiohia, pe faţă i-am stat
ἀντέστην, ὅτι κατεγνωσμένος ἦν. împrotivă, că era vrednic de împotrivă, căci era vrednic de
înfruntare. înfruntare.
Γλ Β-12 πρὸ τοῦ γὰρ ἐλθεῖν τινας ἀπὸ 12. Că mai înainte de a veni Gal.2:12. Căci înainte de a veni
᾿Ιακώβου μετὰ τῶν ἐθνῶν oarecari de la Iacov, cu unii de la Iacov, el mânca cu
συνήσθιεν· ὅτε δὲ ἦλθον, ὑπέστελλε neamurile mânca, dar dacă cei dintre neamuri; dar când
καὶ ἀφώριζεν ἑαυτόν, φοβούμενος au venit, se ferea şi se osebea au venit ei, se ferea şi se
τοὺς ἐκ περιτομῆς. pe sine, temându-se de cei ce osebea, temându-se de cei din
erau din tăierea împrejur. tăierea împrejur.
Γλ Β-13 καὶ συνυπεκρίθησαν αὐτῷ καὶ 13. Şi împreună s-au făţărnicit Gal.2:13. Şi, împreună cu el, s-au
οἱ λοιποὶ ᾿Ιουδαῖοι, ὥστε καὶ cu el şi ceilalţi Iudei, cât şi făţărnicit şi ceilalţi iudei, încât
Βαρνάβας συναπήχθη αὐτῶν τῇ Varnava s-a tras cu şi Barnaba a fost atras în
ὑποκρίσει. făţărnicia lor. făţărnicia lor.
Γλ Β-14 ἀλλ᾿ ὅτε εἶδον ὅτι οὐκ 14. Ci dacă am văzut că nu Gal.2:14. Dar când am văzut că ei
470
ὀρθοποδοῦσι πρὸς τὴν ἀλήθειαν umblă drept după adevărul nu calcă drept, după adevărul
τοῦ εὐαγγελίου, εἶπον τῷ Πέτρῳ evangheliei, am zis lui Petru Evangheliei, am zis lui Chefa,
ἔμπροσθεν πάντων· εἰ σὺ ᾿Ιουδαῖος înaintea tuturor: Dacă tu înaintea tuturor: Dacă tu, care
ὑπάρχων ἐθνικῶς ζῇς καὶ οὐκ fiind Iudeu, ca neamurile eşti iudeu, trăieşti ca păgânii şi
᾿Ιουδαῑκῶς, τί τὰ ἔθνη ἀναγκάζεις vieţuieşti, iar nu ca Iudeii, nu ca iudeii, de ce sileşti pe
ἰουδαΐζειν; pentru ce sileşti pe neamuri păgâni să trăiască ca iudeii?
să ţie ca Iudeii? Gal.2:15. Noi suntem din fire
Γλ Β-15 ῾Ημεῖς φύσει ᾿Ιουδαῖοι καὶ 15. Noi din fire Iudei, iar nu din iudei, iar nu păcătoşi dintre
οὐκ ἐξ ἐθνῶν ἁμαρτωλοί, neamuri păcătoşi; neamuri.
Γλ Β-16 εἰδότες δὲ ὅτι οὐ δικαιοῦται 16. Ştiind că nu se îndreptăţeşte Gal.2:16. Ştiind însă că omul nu
ἄνθρωπος ἐξ ἔργων νόμου ἐὰν μὴ omul din faptele legii, ci se îndreptează din faptele
διὰ πίστεως ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ, καὶ numai prin credinţa lui Iisus Legii, ci prin credinţa în
ἡμεῖς εἰς Χριστὸν ᾿Ιησοῦν Hristos, şi noi întru Hristos Hristos Iisus, am crezut şi noi
ἐπιστεύσαμεν, ἵνα δικαιωθῶμεν ἐκ Iisus am crezut, ca să ne în Hristos Iisus, ca să ne
πίστεως Χριστοῦ καὶ οὐκ ἐξ ἔργων îndreptăţim din credinţa lui îndreptă din credinţa în
νόμου, διότι οὐ δικαιωθήσεται ἐξ Hristos, iar nu din faptele Hristos, iar nu din faptele
ἔργων νόμου πᾶσα σάρξ. legii; că nu se va îndreptăţi Legii, căci din faptele Legii,
din faptele legii tot trupul. nimeni nu se va îndrepta.
Γλ Β-17 εἰ δὲ ζητοῦντες δικαιωθῆναι ἐν 17. Iar dacă căutând să ne Gal.2:17. Dacă însă, căutând să
Χριστῷ εὑρέθημεν καὶ αὐτοὶ îndreptăţim întru Hristos, ne- ne îndreptăm în Hristos, ne-am
ἁμαρτωλοί, ἄρα Χριστὸς ἁμαρτίας am aflat şi singuri păcătoşi, aflat şi noi înşine păcătoşi,
διάκονος; μὴ γένοιτο. au doară Hristos este slujitor este, oare, Hristos slujitor al
păcatului? Să nu fie. păcatului? Nicidecum!
Γλ Β-18 εἰ γὰρ ἃ κατέλυσα ταῦτα πάλιν 18. Că dacă cele ce am stricat Gal.2:18. Căci dacă zidesc iarăşi
οἰκοδομῶ, παραβάτην ἐμαυτὸν aceleaşi iarăşi le zidesc, ceea ce am dărâmat, mă arăt
συνίστημι. călcător de poruncă pe mine pe mine însumi călcător (de
mă adeverez. poruncă).
Γλ Β-19 ἐγὼ γὰρ διὰ νόμου νόμῳ 19. Că eu prin lege, legii am Gal.2:19. Căci, eu, prin Lege, am
ἀπέθανον, ἵνα Θεῷ ζήσω. murit, ca să viez lui murit faţă de Lege, ca să
Dumnezeu. trăiesc lui Dumnezeu.
20. Cu Hristos împreună m-am Gal.2:20. M-am răstignit
Γλ Β-20 Χριστῷ συνεσταύρωμαι· ζῶ δὲ răstignit; dar viez nu de împreună cu Hristos; şi nu eu
οὐκέτι ἐγώ, ζῇ δὲ ἐν ἐμοὶ Χριστός· acum eu, ci viiază întru mine mai trăiesc, ci Hristos trăieşte
ὃ δὲ νῦν ζῶ ἐν σαρκί, ἐν πίστει ζῶ Hristos; iar de viez acum în în mine. Şi viaţa de acum, în
τῇ τοῦ υἱοῦ τοῦ Θεοῦ τοῦ trup, prin credinţa Fiului lui trup, o trăiesc în credinţa în
ἀγαπήσαντός με καὶ παραδόντος Dumnezeu viez, care m-au Fiul lui Dumnezeu, Care m-a
ἑαυτὸν ὑπὲρ ἐμοῦ. iubit şi s-au dat pe sine iubit şi S-a dat pe Sine însuşi
pentru mine. pentru mine.
Γλ Β-21 Οὐκ ἀθετῶ τὴν χάριν τοῦ 21. Nu leapăd harul lui Gal.2:21. Nu lepăd harul lui
Θεοῦ· εἰ γὰρ διὰ νόμου Dumnezeu; că de este prin Dumnezeu; căci dacă dreptatea
δικαιοσύνη, ἄρα Χριστὸς δωρεὰν lege dreptatea, Hristos dară vine prin Lege, atunci Hristos a
ἀπέθανεν. în zadar au murit. murit în zadar.

Γλ Γ-1 ῏Ω ἀνόητοι Γαλάται, τίς ὑμᾶς 1. O, fără de minte Galateni, Gal.3:1. O, galateni fără de minte,
ἐβάσκανε τῇ ἀληθείᾳ μὴ πείθεσθαι, cine pe voi v-a zavistuit să nu cine v-a ademenit pe voi, să nu
οἷς κατ᾿ ὀφθαλμοὺς ᾿Ιησοῦς vă plecaţi adevărului, cărora vă încredeţi adevărului, - pe
Χριστὸς προεγράφη ἐν ὑμῖν mai înainte vă era scris Iisus voi, în ochii cărora a fost
ἐσταυρωμένος; Hristos înaintea ochilor întru zugrăvit Iisus Hristos
voi răstignit? răstignit?
Γλ Γ-2 τοῦτο μόνον θέλω μαθεῖν ἀφ᾿ 2. Aceasta voiesc numai să ştiu Gal.3:2. Numai aceasta voiesc să
ὑμῶν· ἐξ ἔργων νόμου τὸ Πνεῦμα de la voi: din faptele legii aţi aflu de la voi: Din faptele Legii
ἐλάβετε ἢ ἐξ ἀκοῆς πίστεως; luat Duhul, sau din auzul primit-aţi voi Duhul, sau din
credinţei? ascultarea credinţei?
Γλ Γ-3 οὕτως ἀνόητοί ἐστε; 3. Aşa de fără de minte sunteți? Gal.3:3. Atât de fără de minte
ἐναρξάμενοι πνεύματι νῦν σαρκὶ Începând cu Duhul, acum în sunteţi? După ce aţi început în
ἐπιτελεῖσθε; trup vă săvârşiţi? Duh, sfârşiţi acum în trup?
471
4. Atâtea aţi pătimit în zadar? Gal.3:4. Aţi pătimit atâtea în
Γλ Γ-4 τοσαῦτα ἐπάθετε εἰκῇ; Dacă şi în zadar. zadar? - dacă a fost în zadar,
cu adevărat.
Γλ Γ-5 εἴ γε καὶ εἰκῇ. ὁ οὖν ἐπιχορηγῶν 5. Deci cel ce dă vouă Duhul şi Gal.3:5. Deci Cel care vă dă vouă
ὑμῖν τὸ Πνεῦμα καὶ ἐνεργῶν lucrează puteri întru voi, Duhul şi săvârşeşte minuni la
δυνάμεις ἐν ὑμῖν, ἐξ ἔργων νόμου ἢ oare din faptele legii, sau din voi, le face, oare, din faptele
ἐξ ἀκοῆς πίστεως; auzul credinţei? Legii, sau din ascultarea
credinţei?
Γλ Γ-6 καθὼς ᾿Αβραὰμ ἐπίστευσε τῷ 6. Precum şi Avraam a crezut lui Gal.3:6. Precum şi Avraam a
Θεῷ, καὶ ἐλογίσθη αὐτῷ εἰς Dumnezeu, şi i s-a socotit lui crezut în Dumnezeu şi i s-a
δικαιοσύνην. întru dreptate. socotit lui ca dreptate.
7. Să ştiţi dar că cei ce sunt din Gal.3:7. Să ştiţi, deci, că cei ce
Γλ Γ-7 Γινώσκετε ἄρα ὅτι οἱ ἐκ credinţă, aceia sunt fii lui sunt din credinţă, aceştia sunt
πίστεως, οὗτοί εἰσιν υἱοὶ ᾿Αβραάμ. Avraam. fii ai lui Avraam.
8. Şi văzând mai-nainte Gal.3:8. Iar Scriptura, văzând
Γλ Γ-8 προῑδοῦσα δὲ ἡ γραφὴ ὅτι ἐκ scriptura că din credinţă dinainte că Dumnezeu
πίστεως δικαιοῖ τὰ ἔθνη ὁ Θεός, îndreptăţeşte Dumnezeu pe îndreptează neamurile din
προευηγγελίσατο τῷ ᾿Αβραὰμ ὅτι neamuri, mai-nainte au credinţă, dinainte a binevestit
ἐνευλογηθήσονται ἐν σοὶ πάντα τὰ binevestit lui Avraam că: Se lui Avraam: "Că se vor
ἔθνη. vor binecuvânta întru tine binecuvânta în tine toate
toate neamurile; neamurile".
Γλ Γ-9 ὥστε οἱ ἐκ πίστεως εὐλογοῦνται 9. Pentru aceea cei ce sunt din Gal.3:9. Deci cei ce sunt din
σὺν τῷ πιστῷ ᾿Αβραάμ. credinţă se blagoslovesc credinţă se binecuvintează
împreună cu credinciosul împreună cu credinciosul
Avraam. Avraam.
Γλ Γ-10 ῞Οσοι γὰρ ἐξ ἔργων νόμου 10. Căci câţi sunt din faptele Gal.3:10. Căci toţi câţi sunt din
εἰσίν, ὑπὸ κατάραν εἰσί· γέγραπται legii sunt sub blestem; că faptele Legii sub blestem sunt,
γάρ· ἐπικατάρατος πᾶς ὃς οὐκ scris este: Blestemat tot cela că scris este: "Blestemat este
ἐμμένει ἐν πᾶσι τοῖς γεγραμμένοις ce nu va rămânea întru toate oricine nu stăruie întru toate
ἐν τῷ βιβλίῳ τοῦ νόμου τοῦ cele scrise în cartea legii, ca cele scrise în cartea Legii, ca
ποιῆσαι αὐτά. să le facă pe ele. să le facă".
11. Iar cum că nu se Gal.3:11. Iar acum că, prin Lege,
Γλ Γ-11 ὅτι δὲ ἐν νόμῳ οὐδεὶς îndreptăţeşte nimeni înaintea nu se îndreptează nimeni
δικαιοῦται παρὰ τῷ Θεῷ, δῆλον· lui Dumnezeu prin lege, înaintea lui Dumnezeu este
ὅτι ὁ δίκαιος ἐκ πίστεως ζήσεται. arătat este: Că dreptul din lucru lămurit, deoarece
credinţă va fi viu; "dreptul din credinţă va fi
Γλ Γ-12 ὁ δὲ νόμος οὐκ ἔστιν ἐκ 12. Dar legea nu este din viu".
πίστεως, ἀλλ᾿ ὁ ποιήσας αὐτὰ credinţă, ci omul care va Gal.3:12. Legea însă nu este din
ἄνθρωπος ζήσεται ἐν αὐτοῖς. face acestea va fi viu întru credinţă, dar cel care va face
ele. acestea, va fi viu prin ele.
Γλ Γ-13 Χριστὸς ἡμᾶς ἐξηγόρασεν ἐκ 13. Hristos au răscumpărat pe Gal.3:13. Hristos ne-a
τῆς κατάρας τοῦ νόμου γενόμενος noi din blestemul legii, răscumpărat din blestemul
ὑπὲρ ἡμῶν κατάρα· γέγραπται γάρ· făcându-se pentru noi Legii, făcându-Se pentru noi
ἐπικατάρατος πᾶς ὁ κρεμάμενος ἐπὶ blestem, pentru că scris este: blestem; pentru că scris este:
ξύλου, Blestemat este tot cel "Blestemat este tot cel
spânzurat pe lemn, spânzurat pe lemn".
Γλ Γ-14 ἵνα εἰς τὰ ἔθνη ἡ εὐλογία τοῦ 14. Ca întru neamuri Gal.3:14. Ca, prin Hristos Iisus,
᾿Αβραὰμ γένηται ἐν Χριστῷ ᾿Ιησοῦ, binecuvântarea lui Avraam să vină la neamuri
ἵνα τὴν ἐπαγγελίαν τοῦ Πνεύματος să se facă prin Hristos Iisus, binecuvântarea lui Avraam, ca
λάβωμεν διὰ τῆς πίστεως. ca făgăduinţa Duhului să o să primim, prin credinţă,
luăm prin credinţă. făgăduinţa Duhului.
Γλ Γ-15 ᾿Αδελφοί, κατὰ ἄνθρωπον 15. Fraţilor, ca un om grăiesc; Gal.3:15. Fraţilor, ca un om
λέγω· ὅμως ἀνθρώπου că şi aşezământul omului cel grăiesc; că şi testamentul
κεκυρωμένην διαθήκην οὐδεὶς întărit, nimeni nu-l strică sau întărit al unui om nimeni nu-l
ἀθετεῖ ἢ ἐπιδιατάσσεται. îl mai adaogă. strică, sau îi mai adaugă ceva.
Γλ Γ-16 τῷ δὲ ᾿Αβραὰμ ἐρρέθησαν αἱ 16. Dar lui Avraam s-au grăit Gal.3:16. Făgăduinţele au fost
ἐπαγγελίαι καὶ τῷ σπέρματι αὐτοῦ· făgăduinţele şi sămânţei lui. rostite lui Avraam şi urmaşului
472
οὐ λέγει, καὶ τοῖς σπέρμασιν, ὡς ἐπὶ Nu zice: Şi sămânţelor, ca de său. Nu zice: "şi urmaşilor", -
πολλῶν, ἀλλ᾿ ὡς ἐφ᾿ ἑνός, καὶ τῷ mulţi, ci ca de unul: Şi ca de mai mulţi, - ci ca de unul
σπέρματί σου, ὅς ἐστι Χριστός. sămânţei tale, care este singur: "şi Urmaşului tău",
Hristos. Care este Hristos.
Γλ Γ-17 τοῦτο δὲ λέγω· διαθήκην 17. Şi aceasta zic: pe Gal.3:17. Aceasta zic dar: Un
προκεκυρωμένην ὑπὸ τοῦ Θεοῦ εἰς aşezământul cel întărit mai testament întărit dinainte de
Χριστὸν ὁ μετὰ ἔτη τετρακόσια καὶ înainte de la Dumnezeu întru Dumnezeu în Hristos nu
τριάκοντα γεγονὼς νόμος οὐκ Hristos, legea care după desfiinţează Legea, care a venit
ἀκυροῖ, εἰς τὸ καταργῆσαι τὴν patru sute şi treizeci de ani s- după patru sute treizeci de ani,
ἐπαγγελίαν. a făcut nu-l leapădă, ca să ca să desfiinţeze făgăduinţa.
strice făgăduinţa. Gal.3:18. Căci dacă moştenirea
Γλ Γ-18 εἰ γὰρ ἐκ νόμου ἡ κληρονομία, 18. Că de este din lege este din Lege, nu mai este din
οὐκέτι ἐξ ἐπαγγελίας· τῷ δὲ moştenirea, nu mai este din făgăduinţă, dar Dumnezeu i-a
᾿Αβραὰμ δι᾿ ἐπαγγελίας κεχάρισται făgăduinţă; iar lui Avraam dăruit lui Avraam moştenirea
ὁ Θεός. prin făgăduinţă i-au dăruit prin făgăduinţă.
Dumnezeu. Gal.3:19. Deci ce este Legea? Ea
Γλ Γ-19 Τί οὖν ὁ νόμος; τῶν 19. Ce este dar legea? Pentru a fost adăugată pentru
παραβάσεων χάριν προσετέθη, călcările de porunci s-a călcările de lege, până când
ἄχρις οὗ ἔλθῃ τὸ σπέρμα ᾧ adaos, până când era să vie era să vină Urmaşul, Căruia I
ἐπήγγελται, διαταγεὶς δι᾿ ἀγγέλων sămânţa căreia s-a dat s-a dat făgăduinţa, şi a fost
ἐν χειρὶ μεσίτου. făgăduinţa, rânduită fiind rânduită prin îngeri, în mâna
prin îngeri cu mâna unui Mijlocitor.
mijlocitorului. Gal.3:20. Mijlocitorul însă nu este
Γλ Γ-20 ὁ δὲ μεσίτης ἑνὸς οὐκ ἔστιν, ὁ 20. Iar mijlocitorul al unuia nu al unuia singur, iar Dumnezeu
δὲ Θεὸς εἷς ἐστιν. este, dar Dumnezeu unul este unul.
este. Gal.3:21. Este deci Legea
Γλ Γ-21 ὁ οὖν νόμος κατὰ τῶν 21. Au doară legea este împotriva făgăduinţelor lui
ἐπαγγελιῶν τοῦ Θεοῦ; μὴ γένοιτο. împrotiva făgăduinţelor lui Dumnezeu? Nicidecum! Căci
εἰ γὰρ ἐδόθη νόμος ὁ δυνάμενος Dumnezeu? Să nu fie; că de dacă s-ar fi dat Lege, care să
ζωοποιῆσαι, ὄντως ἂν ἐκ νόμου ἦν s-ar fi dat lege care să poată poată da viaţă, cu adevărat
ἡ δικαιοσύνη· învia, adevărat din lege ar fi dreptatea ar veni din Lege.
dreptatea. Gal.3:22. Dar Scriptura a închis
Γλ Γ-22 ἀλλὰ συνέκλεισεν ἡ γραφὴ τὰ 22. Ci a închis scriptura toate toate sub păcat, pentru ca
πάντα ὑπὸ ἁμαρτίαν, ἵνα ἡ sub păcat, ca făgăduinţa din făgăduinţa să se dea din
ἐπαγγελία ἐκ πίστεως ᾿Ιησοῦ credinţa lui Iisus Hristos să credinţa în Iisus Hristos celor
Χριστοῦ δοθῇ τοῖς πιστεύουσι. se dea celor ce cred. ce cred.
Γλ Γ-23 Πρὸ δὲ τοῦ ἐλθεῖν τὴν πίστιν 23. Dar mai înainte de venirea Gal.3:23. Iar înainte de venirea
ὑπὸ νόμον ἐφρουρούμεθα credinţei sub lege eram credinţei, noi eram păziţi sub
συγκεκλεισμένοι εἰς τὴν μέλλουσαν păziţi, închişi fiind spre Lege, fiind închişi pentru
πίστιν ἀποκαλυφθῆναι. credinţa care era să se credinţa care avea să se
descopere. descopere.
Γλ Γ-24 ὥστε ὁ νόμος παιδαγωγὸς 24. Pentru aceea legea Gal.3:24. Astfel că Legea ne-a fost
ἡμῶν γέγονεν εἰς Χριστόν, ἵνα ἐκ învăţătoare ne-a fost nouă călăuză spre Hristos, pentru ca
πίστεως δικαιωθῶμεν· spre Hristos, ca din credinţă să ne îndreptăm din credinţă.
să ne îndreptăţim. Gal.3:25. Iar dacă a venit
Γλ Γ-25 ἐλθούσης δὲ τῆς πίστεως 25. Dar dacă a venit credinţa, nu credinţa, nu mai suntem sub
οὐκέτι ὑπὸ παιδαγωγόν ἐσμεν. mai suntem sub învăţător. călăuză.
Γλ Γ-26 πάντες γὰρ υἱοὶ Θεοῦ ἐστε διὰ 26. Că toţi fii ai lui Dumnezeu Gal.3:26. Căci toţi sunteţi fii ai lui
τῆς πίστεως ἐν Χριστῷ ᾿Ιησοῦ· sunteți prin credinţă întru Dumnezeu prin credinţa în
Hristos Iisus; Hristos Iisus.
Γλ Γ-27 ὅσοι γὰρ εἰς Χριστὸν 27. Că oricâţi în Hristos v-ați Gal.3:27. Căci, câţi în Hristos v-
ἐβαπτίσθητε, Χριστὸν ἐνεδύσασθε. botezat, în Hristos v-ați aţi botezat, în Hristos v-aţi
îmbrăcat. îmbrăcat.
28. Nu este Iudeu nici Ellin, nu Gal.3:28. Nu mai este iudeu, nici
Γλ Γ-28 οὐκ ἔνι ᾿Ιουδαῖος οὐδὲ ῞Ελλην, este rob nici slobod, nu este elin; nu mai este nici rob, nici
οὐκ ἔνι δοῦλος οὐδὲ ἐλεύθερος, οὐκ parte bărbătească nici liber; nu mai este parte
ἔνι ἄρσεν καὶ θῆλυ· πάντες γὰρ femeiască; că voi toţi unul bărbătească şi parte femeiască,
473
ὑμεῖς εἷς ἐστε ἐν Χριστῷ ᾿Ιησοῦ. pentru că voi toţi una sunteţi în
sunteți întru Hristos Iisus.
Hristos Iisus.
Γλ Γ-29 εἰ δὲ ὑμεῖς Χριστοῦ, ἄρα τοῦ 29. Iar dacă sunteți voi ai lui Gal.3:29. Iar dacă voi sunteţi ai
᾿Αβραὰμ σπέρμα ἐστὲ καὶ κατ᾿ Hristos, iată a lui Avraam lui Hristos, sunteţi deci urmaşii
ἐπαγγελίαν κληρονόμοι. sămânţă sunteți, şi după lui Avraam, moştenitori după
făgăduinţă moştenitori. făgăduinţă.

Γλ Δ-1 Λέγω δέ, ἐφ᾿ ὅσον χρόνον ὁ 1. Dar zic, în câtă vreme Gal.4:1. Zic însă: Câtă vreme
κληρονόμος νήπιός ἐστιν, οὐδὲν moştenitorul prunc este, moştenitorul este copil, nu se
διαφέρει δούλου, κύριος πάντων nimic nu se osebeşte de rob, deosebeşte cu nimic de rob,
ὤν, măcar de este domn tuturor, deşi este stăpân peste toate;
Γλ Δ-2 ἀλλὰ ὑπὸ ἐπιτρόπους ἐστὶ καὶ 2. Ci sub epitropi şi iconomi este Gal.4:2. Ci este sub epitropi şi
οἰκονόμους ἄχρι τῆς προθεσμίας până la vremea cea rânduită iconomi, până la vremea
τοῦ πατρός. de tatăl său. rânduită de tatăl său.
Γλ Δ-3 οὕτω καὶ ἡμεῖς, ὅτε ἦμεν 3. Aşa şi noi, când eram prunci, Gal.4:3. Tot aşa şi noi, când eram
νήπιοι, ὑπὸ τὰ στοιχεῖα τοῦ κόσμου sub stihiile lumii eram robiţi; copii, eram robi înţelesurilor
ἦμεν δεδουλωμένοι· 4. Dar când a venit plinirea celor slabe ale lumii;
Γλ Δ-4 ὅτε δὲ ἦλθε τὸ πλήρωμα τοῦ vremii, au trimis Dumnezeu Gal.4:4. Iar când a venit plinirea
χρόνου, ἐξαπέστειλεν ὁ Θεὸς τὸν pe Fiul său, cel născut din vremii, Dumnezeu, a trimis pe
υἱὸν αὐτοῦ, γενόμενον ἐκ γυναικός, femeie, care s-au făcut sub Fiul Său, născut din femeie,
γενόμενον ὑπὸ νόμον, lege, născut sub Lege,
Γλ Δ-5 ἵνα τοὺς ὑπὸ νόμον ἐξαγοράσῃ, 5. Ca pe cei de sub lege să îi Gal.4:5. Ca pe cei de sub Lege să-
ἵνα τὴν υἱοθεσίαν ἀπολάβωμεν. răscumpere, ca să luăm i răscumpere, ca să dobândim
moştenirea fiiască. înfierea.
Γλ Δ-6 ῞Οτι δέ ἐστε υἱοί, ἐξαπέστειλεν 6. Iar căci sunteți fii, trimis-au Gal.4:6. Şi pentru că sunteţi fii, a
ὁ Θεὸς τὸ Πνεῦμα τοῦ υἱοῦ αὐτοῦ Dumnezeu pe Duhul Fiului trimis Dumnezeu pe Duhul
εἰς τὰς καρδίας ὑμῶν, κρᾶζον· său în inimile voastre Fiului Său în inimile noastre,
ἀββᾶ ὁ πατήρ. strigând: Avva, Părinte. care strigă: Avva, Părinte!
Γλ Δ-7 ὥστε οὐκέτι εἶ δοῦλος, ἀλλ᾿ 7. Pentru aceea nu mai eşti rob, Gal.4:7. Astfel dar, nu mai eşti
υἱός· εἶ δὲ υἱός, καὶ κληρονόμος ci fiu; iar de eşti fiu, şi rob, ci fiu; iar de eşti fiu, eşti şi
Θεοῦ διὰ Χριστοῦ. moştenitor eşti lui Dumnezeu moştenitor al lui Dumnezeu,
prin Iisus Hristos. prin Iisus Hristos.
Γλ Δ-8 ᾿Αλλὰ τότε μὲν οὐκ εἰδότες 8. Ci atunci necunoscând pe Gal.4:8. Dar atunci necunoscând
Θεὸν ἐδουλεύσατε τοῖς μὴ φύσει Dumnezeu, slujeaţi celor ce pe Dumnezeu, slujeaţi celor ce
οὖσι θεοῖς· din fire nu sunt dumnezei; din fire nu sunt dumnezei;
9. Iar acum, după ce aţi Gal.4:9. Acum însă, după ce aţi
Γλ Δ-9 νῦν δὲ γνόντες Θεόν, μᾶλλον δὲ cunoscut pe Dumnezeu, dar cunoscut pe Dumnezeu, sau
γνωσθέντες ὑπὸ Θεοῦ, πῶς mai vârtos după ce v-ați mai degrabă după ce aţi fost
ἐπιστρέφετε πάλιν ἐπὶ τὰ ἀσθενῆ cunoscut de Dumnezeu, cum cunoscuţi de Dumnezeu, cum
καὶ πτωχὰ στοιχεῖα, οἷς πάλιν vă întoarceţi iarăşi la cele vă întoarceţi iarăşi la
ἄνωθεν δουλεύειν θέλετε; slabe şi sărace stihii, cărora înţelesurile cele slabe şi
iarăşi de iznoavă voiţi a le sărace, cărora iarăşi voiţi să le
sluji? slujiţi ca înainte?
Γλ Δ-10 ἡμέρας παρατηρεῖσθε καὶ 10. Zilele păziţi şi lunile şi Gal.4:10. Ţineţi zile şi luni şi
μῆνας καὶ καιροὺς καὶ ἐνιαυτούς! vremile şi anii. timpuri şi ani?
Γλ Δ-11 φοβοῦμαι ὑμᾶς μήπως εἰκῇ 11. Temu-mă de voi, ca nu Gal.4:11. Mă tem de voi, să nu mă
κεκοπίακα εἰς ὑμᾶς. cumva în zadar să mă fi fi ostenit la voi, în zadar.
ostenit la voi.
Γλ Δ-12 Γίνεσθε ὡς ἐγώ, ὅτι κἀγὼ ὡς 12. Fraţilor, rogu-vă pe voi, fiţi Gal.4:12. Fiţi, vă rog, fraţilor,
ὑμεῖς, ἀδελφοί, δέομαι ὑμῶν, οὐδέν precum sunt eu, că şi eu am precum sunt eu, că şi eu am
με ἠδικήσατε. fost precum sunteți voi; cu fost precum sunteţi voi. Nu mi-
nimic nu m-ați nedreptăţit, aţi făcut nici un rău;
Γλ Δ-13 οἴδατε δὲ ὅτι δι᾿ ἀσθένειαν τῆς 13. Dar ştiţi că prin slăbiciunea Gal.4:13. Dar ştiţi că din cauza
σαρκὸς εὐηγγελισάμην ὑμῖν τὸ trupului am binevestit vouă unei slăbiciuni a trupului, am
πρότερον, întâiu, binevestit vouă mai întâi,
Γλ Δ-14 καὶ τὸν πειρασμόν μου τὸν ἐν 14. Şi ispita mea care era în Gal.4:14. Şi voi nu aţi dispreţuit
474
τῇ σαρκί μου οὐκ ἐξουθενήσατε trupul meu nu o aţi defăimat, încercare mea, ce era în trupul
οὐδὲ ἐξεπτύσατε, ἀλλ᾿ ὡς ἄγγελον nici o aţi lepădat, ci ca pe un meu, nici nu v-aţi scârbit, ci m-
Θεοῦ ἐδέξασθέ με, ὡς Χριστὸν înger al lui Dumnezeu m-ați aţi primit ca pe un înger al lui
᾿Ιησοῦν. primit, ca pe Hristos Iisus. Dumnezeu, ca pe Hristos Iisus.
Gal.4:15. Unde este deci fericirea
Γλ Δ-15 τίς οὖν ἦν ὁ μακαρισμὸς 15. Deci unde este fericirea voastră? Căci vă mărturisesc
ὑμῶν; μαρτυρῶ γὰρ ὑμῖν ὅτι εἰ voastră? Că mărturisesc că, de ar fi fost cu putinţă, v-aţi
δυνατὸν τοὺς ὀφθαλμοὺς ὑμῶν vouă, că de era cu putinţă, fi scos ochii voştri şi mi i-aţi fi
ἐξορύξαντες ἂν ἐδώκατέ μοι· ochii voştri scoţându-i, i-aţi dat mie.
fi dat mie. Gal.4:16. Am ajuns deci vrăjmaşul
Γλ Δ-16 ὥστε ἐχθρὸς ὑμῶν γέγονα 16. Deci dar au vrăjmaş m-am vostru spunându-vă adevărul?
ἀληθεύων ὑμῖν; făcut vouă, grăindu-vă vouă Gal.4:17. Aceia vă râvnesc, dar nu
adevărul? cu gând bun; ci vor să vă
Γλ Δ-17 ζηλοῦσιν ὑμᾶς οὐ καλῶς, ἀλλὰ 17. Vă râvnesc ei pe voi, dar nu despartă (de mine), ca să-i
ἐκκλεῖσαι ὑμᾶς θέλουσιν, ἵνα bine; ci vor să vă osebească iubiţi pe ei.
αὐτοὺς ζηλοῦτε. pe voi, ca să urmaţi lor. Gal.4:18. Dar e bine să râvniţi
Γλ Δ-18 καλὸν δὲ τὸ ζηλοῦσθαι ἐν 18. Dar bine este a urma totdeauna binele, şi nu numai
καλῷ πάντοτε καὶ μὴ μόνον ἐν τῷ pururea în lucru bun, şi nu atunci când eu sunt de faţă la
παρεῖναί με πρὸς ὑμᾶς, numai când sunt de faţă la voi.
voi. Gal.4:19. O, copiii mei, pentru
Γλ Δ-19 τεκνία μου, οὓς πάλιν ὠδίνω, 19. Feţii mei, pe care iarăşi cu care sufăr iarăşi durerile
ἄχρις οὗ μορφωθῇ Χριστὸς ἐν ὑμῖν! durere vă nasc, până ce se va naşterii, până ce Hristos va lua
închipui Hristos întru voi; chip în voi!
Γλ Δ-20 ἤθελον δὲ παρεῖναι πρὸς ὑμᾶς Gal.4:20. Aş vrea acum să mă
ἄρτι καὶ ἀλλάξαι τὴν φωνήν μου, 20. Şi aş vrea să fiu acum la voi găsesc la voi şi glasul să mi-l
ὅτι ἀποροῦμαι ἐν ὑμῖν. şi să-mi schimb glasul meu, schimb, căci nu ştiu ce să cred
că nu mă pricep de voi. despre voi!
Γλ Δ-21 Λέγετέ μοι οἱ ὑπὸ νόμον Gal.4:21. Spuneţi-mi voi, care
θέλοντες εἶναι· τὸν νόμον οὐκ 21. Spuneţi-mi, cei ce voiţi să fiţi vreţi să fiţi sub Lege, nu auziţi
ἀκούετε; sub lege, legea nu o auziţi? Legea?
Γλ Δ-22 γέγραπται γὰρ ὅτι ᾿Αβραὰμ Gal.4:22. Căci scris este că
δύο υἱοὺς ἔσχεν, ἕνα ἐκ τῆς 22. Pentru că scris este că Avraam a avut doi fii: unul din
παιδίσκης καὶ ἕνα ἐκ τῆς Avraam doi feciori a avut, femeia roabă şi altul din femeia
ἐλευθέρας. unul din slujnică, iar altul liberă.
Γλ Δ-23 ἀλλ᾿ ὁ μὲν ἐκ τῆς παιδίσκης din cea slobodă. Gal.4:23. Dar cel din roabă s-a
κατὰ σάρκα γεγέννηται, ὁ δὲ ἐκ τῆς 23. Ci cel din slujnică după trup născut după trup, iar cel din
ἐλευθέρας διὰ τῆς ἐπαγγελίας. s-a născut, iar cel din cea cea liberă s-a născut după
Γλ Δ-24 ἅτινά ἐστιν ἀλληγορούμενα· slobodă prin făgăduinţă. făgăduinţă.
αὗται γάρ εἰσι δύο διαθῆκαι, μία 24. Care au altă înţelegere; că Gal.4:24. Unele ca acestea au altă
μὲν ἀπὸ ὄρους Σινᾶ, εἰς δουλείαν acestea sunt cele două însemnare, căci acestea (femei)
γεννῶσα, ἥτις ἐστὶν ῎Αγαρ· legământuri, unul din sunt două testamente: Unul de
muntele Sinai, ce naşte spre la Muntele Sinai, care naşte
robie, care este Agar; spre robie şi care este Agar;
Γλ Δ-25 τὸ γὰρ ῎Αγαρ Σινᾶ ὄρος ἐστὶν 25 Că Agar muntele Sinai este în Gal.4:25. Căci Agar este Muntele
ἐν τῇ ᾿Αραβίᾳ, συστοιχεῖ δὲ τῇ νῦν Aravia; şi se alătură cu Sinai, în Arabia, şi răspunde
῾Ιερουσαλήμ, δουλεύει δὲ μετὰ τῶν Ierusalimului de acum, care
Ierusalimul acest de acum,
τέκνων αὐτῆς care robeşte cu copiii săi. zace în robie cu copiii lui;
Γλ Δ-26 ἡ δὲ ἄνω ῾Ιερουσαλὴμ 26. Dar Ierusalimul cel de sus Gal.4:26. Iar cea liberă este
ἐλευθέρα ἐστίν, ἥτις ἐστὶ μήτηρ slobod este, care este maică Ierusalimul cel de sus, care
πάντων ἡμῶν. nouă tuturor; este mama noastră.
Γλ Δ-27 γέγραπται γάρ· εὐφράνθητι 27. Că scris este: Veseleşte-te, Gal.4:27. Căci scris este:
στεῖρα ἡ οὐ τίκτουσα, ῥῆξον καὶ cea stearpă care nu naşti, "Veseleşte-te, tu, cea stearpă,
βόησον οὐκ ὠδίνουσα· ὅτι πολλὰ glăsuieşte şi strigă, ceea ce care nu naşti! Izbucneşte de
τὰ τέκνα τῆς ἐρήμου μᾶλλον ἢ τῆς nu ai durere; că mulţi sunt bucurie şi strigă, tu care nu ai
ἐχούσης τὸν ἄνδρα. copiii celei pustie, mai mulți durerile naşterii, căci mulţi
decât ai celei ce are bărbat. sunt copiii celei părăsite, mai
475
mulţi decât ai celei care are
bărbat".
Γλ Δ-28 ἡμεῖς δέ, ἀδελφοί, κατὰ ᾿Ισαὰκ 28. Dar noi, fraţilor, după Isaac, Gal.4:28. Iar noi, fraţilor, suntem
ἐπαγγελίας τέκνα ἐσμέν. ai făgăduinţei copii suntem. după Isaac, fii ai făgăduinţei.
Γλ Δ-29 ἀλλ᾿ ὥσπερ τότε ὁ κατὰ σάρκα 29. Ci precum atunci cel ce se Gal.4:29. Ci precum atunci cel ce
γεννηθεὶς ἐδίωκε τὸν κατὰ πνεῦμα, născuse după trup gonea pe se născuse după trup prigonea
οὕτω καὶ νῦν. cel ce se născuse după Duh, pe cel ce se născuse după Duh,
aşa şi acum. tot aşa şi acum.
Γλ Δ-30 ἀλλὰ τί λέγει ἡ γραφή; ἔκβαλε 30. Dar ce zice scriptura? Gal.4:30. Dar ce zice Scriptura?
τὴν παιδίσκην καὶ τὸν υἱὸν αὐτῆς· Goneşte pe slujnică şi pe "Izgoneşte pe roabă şi fiul ei,
οὐ μὴ γὰρ κληρονομήσει ὁ υἱὸς τῆς feciorul ei; că nu va moşteni căci nu va moşteni fiul roabei,
παιδίσκης μετὰ τοῦ υἱοῦ τῆς fiul slujnicei cu fiul ceii împreună cu fiul celei libere".
ἐλευθέρας. slobode.
Γλ Δ-31 ῎Αρα, ἀδελφοί, οὐκ ἐσμὲν 31. Drept aceea, fraţilor, nu Gal.4:31. Deci, fraţilor, nu suntem
παιδίσκης τέκνα, ἀλλὰ τῆς suntem copii ai slujnicei, ci copii ai roabei, ci copii ai celei
ἐλευθέρας. ai ceii slobode. libere.

Γλ Ε-1 Τῇ ἐλευθερίᾳ οὖν, ᾗ Χριστὸς 1. Întru slobozenia dară cu care Gal.5:1. Staţi deci tari în
ἡμᾶς ἠλευθέρωσε, στήκετε, καὶ μὴ Hristos pe noi ne-a slobozit libertatea cu care Hristos ne-a
πάλιν ζυγῷ δουλείας ἐνέχεσθε. stați, și nu cu jugul robiei făcut liberi şi nu vă prindeţi
iarăși vă cuprindeți. iarăşi în jugul robiei.
Γλ Ε-2 ῎Ιδε ἐγὼ Παῦλος λέγω ὑμῖν ὅτι 2. Iată eu Pavel zic vouă că de Gal.5:2. Iată eu, Pavel, vă spun
ἐὰν περιτέμνησθε, Χριστὸς ὑμᾶς vă veţi tăia împrejur, Hristos vouă: Că de vă veţi tăia
οὐδὲν ὠφελήσει vouă nimic va folosi. împrejur, Hristos nu vă va
folosi la nimic.
Γλ Ε-3 μαρτύρομαι δὲ πάλιν παντὶ 3. Şi mărturisesc iarăşi la tot Gal.5:3. Şi mărturisesc, iarăşi,
ἀνθρώπῳ περιτεμνομένῳ ὅτι omul ce se taie împrejur, că oricărui om ce se taie împrejur,
ὀφειλέτης ἐστὶν ὅλον τὸν νόμον dator este să împlinească că el este dator să împlinească
ποιῆσαι. toată legea. toată Legea.
Γλ Ε-4 κατηργήθητε ἀπὸ τοῦ Χριστοῦ 4. V-ați îndepărtat de Hristos, Gal.5:4. Cei ce voiţi să vă
οἵτινες ἐν νόμῳ δικαιοῦσθε, τῆς cei ce voiţi să vă îndreptăţiţi îndreptaţi prin Lege v-aţi
χάριτος ἐξεπέσατε· prin lege; din har aţi căzut. îndepărtat de Hristos, aţi căzut
din har;
Γλ Ε-5 ἡμεῖς γὰρ Πνεύματι ἐκ πίστεως 5. Că noi cu Duhul din credinţă Gal.5:5. Căci noi aşteptăm în Duh
ἐλπίδα δικαιοσύνης ἀπεκδεχόμεθα. nădejdea dreptăţii aşteptăm. nădejdea dreptăţii din
credinţă.
Γλ Ε-6 ἐν γὰρ Χριστῷ ᾿Ιησοῦ οὔτε 6. Că întru Hristos Iisus nici Gal.5:6. Căci în Hristos Iisus, nici
περιτομή τι ἰσχύει οὔτε ἀκροβυστία, tăierea împrejur foloseşte, tăierea împrejur nu poate ceva,
ἀλλὰ πίστις δι᾿ ἀγάπης nici netăierea împrejur, ci nici netăierea împrejur, ci
ἐνεργουμένη. credinţa care lucrează prin credinţa care este lucrătoare
dragoste. prin iubire.
Γλ Ε-7 ᾿Ετρέχετε καλῶς· τίς ὑμᾶς 7. Alergat-aţi bine; cine pe voi a Gal.5:7. Voi alergaţi bine. Cine v-
ἐνέκοψε τῇ ἀληθείᾳ μὴ πείθεσθαι; oprit, să nu vă plecaţi a oprit ca să nu vă supuneţi
adevărului? adevărului?
Γλ Ε-8 ἡ πεισμονὴ οὐκ ἐκ τοῦ 8. Sfatul acesta nu este de la cel Gal.4:8. Înduplecare aceasta nu
καλοῦντος ὑμᾶς. ce au chemat pe voi. este de la cel care vă cheamă.
Γλ Ε-9 μικρὰ ζύμη ὅλον τὸ φύραμα 9. Puţin aluat toată Gal.5:9. Puţin aluat dospeşte toată
ζυμοῖ. frământătura dospeşte. frământătura.
Γλ Ε-10 ἐγὼ πέποιθα εἰς ὑμᾶς ἐν 10. Eu am nădejde de voi întru Gal.5:10. Eu am încredere în voi,
Κυρίῳ ὅτι οὐδὲν ἄλλο φρονήσετε· ὁ Domnul, că alt nimic nu veţi întru Domnul, că nimic altceva
δὲ ταράσσων ὑμᾶς βαστάσει τὸ gândi; iar cela ce turbură pe nu veţi cugeta; dar cel ce vă
κρῖμα, ὅστις ἂν ᾖ. voi, va purta judecata, tulbură pe voi îşi va purta
oricare va fi. osânda, oricine ar fi el.
Γλ Ε-11 ἐγὼ δέ, ἀδελφοί, εἰ περιτομὴν 11. Iar eu, fraţilor, de Gal.5:11. Dar eu, fraţilor, dacă
ἔτι κηρύσσω, τί ἔτι διώκομαι; ἄρα propovăduiesc încă tăierea propovăduiesc încă tăierea
κατήργηται τὸ σκάνδαλον τοῦ împrejur, pentru ce mai sunt împrejur, pentru ce mai sunt
476
σταυροῦ. gonit? Iată s-a surpat prigonit? Deci, sminteala
sminteala crucii. crucii a încetat!
Γλ Ε-12 ὄφελον καὶ ἀποκόψονται οἱ 12. O, de s-ar lepăda afară cei Gal.5:12. O, de s-ar tăia de tot cei
ἀναστατοῦντες ὑμᾶς. ce vă răzvrătesc pe voi. ce vă răzvrătesc pe voi!
Γλ Ε-13 ῾Υμεῖς γὰρ ἐπ᾿ ἐλευθερίᾳ 13. Că voi la slobozenie v-ați Gal.5:13. Căci voi, fraţilor, aţi fost
ἐκλήθητε, ἀδελφοί· μόνον μὴ τὴν chemat, fraţilor; numai să nu chemaţi la libertate; numai să
ἐλευθερίαν εἰς ἀφορμὴν τῇ σαρκί, daţi slobozenia voastră spre nu folosiţi libertatea ca prilej
ἀλλὰ διὰ τῆς ἀγάπης δουλεύετε prilej trupului, ci prin de a sluji trupului, ci slujiţi
ἀλλήλοις. dragoste să slujiţi unul unul altuia prin iubire.
altuia.
Γλ Ε-14 ὁ γὰρ πᾶς νόμος ἐν ἑνὶ λόγῳ 14. Că toată legea într-un cuvânt Gal.5:14. Căci toată Legea se
πληροῦται, ἐν τῷ ἀγαπήσεις τὸν se plineşte, adecă: Să iubeşti cuprinde într-un singur cuvânt,
πλησίον σου ὡς σεαυτόν. pe aproapele tău ca însuţi pe în acesta: Iubeşte pe aproapele
tine. tău ca pe tine însuţi.
Γλ Ε-15 εἰ δὲ ἀλλήλους δάκνετε καὶ 15. Dar de vă muşcaţi unul pe Gal.5:15. Iar dacă vă muşcaţi unul
κατεσθίετε, βλέπετε μὴ ὑπ᾿ altul şi vă mâncaţi, vedeţi să pe altul şi vă mâncaţi, vedeţi să
ἀλλήλων ἀναλωθῆτε. nu vă mistuiţi unul de către nu vă nimiciţi voi între voi.
altul.
Γλ Ε-16 Λέγω δέ, πνεύματι περιπατεῖτε 16. Iar vă zic: Cu duhul să Gal.5:16. Zic dar: În Duhul să
καὶ ἐπιθυμίαν σαρκὸς οὐ μὴ umblaţi, şi pofta trupului nu umblaţi şi să nu împliniţi pofta
τελέσητε. o veţi săvârşi. trupului.
Γλ Ε-17 ἡ γὰρ σὰρξ ἐπιθυμεῖ κατὰ τοῦ 17. Că trupul pofteşte împrotiva Gal.5:17. Căci trupul pofteşte
πνεύματος, τὸ δὲ πνεῦμα κατὰ τῆς Duhului, iar Duhul împrotiva împotriva duhului, iar duhul
σαρκός· ταῦτα δὲ ἀντίκειται trupului; şi aceştia se împotriva trupului; căci
ἀλλήλοις, ἵνα μὴ ἃ ἂν θέλητε ταῦτα împrotivesc unul altuia, ca acestea se împotrivesc unul
ποιῆτε. nu cele ce aţi voi, acestea să altuia, ca să nu faceţi cele ce
le faceţi. aţi voi.
Γλ Ε-18 εἰ δὲ Πνεύματι ἄγεσθε, οὐκ 18. Iar de vă purtaţi cu Duhul, Gal.5:18. Iar de vă purtaţi în
ἐστὲ ὑπὸ νόμον. nu sunteți sub lege. Duhul nu sunteţi sub Lege.
19. Dar arătate sunt faptele Gal.5:19. Iar faptele trupului sunt
Γλ Ε-19 φανερὰ δέ ἐστι τὰ ἔργα τῆς trupului, care sunt acestea: cunoscute, şi ele sunt: adulter,
σαρκός, ἅτινά ἐστι μοιχεία, preacurvia, curvia, desfrânare, necurăţie,
πορνεία, ἀκαθαρσία, ἀσέλγεια, necurăţia, înverşunarea, destrăbălare,
20. Slujba idolilor, Gal.5:20. Închinare la idoli,
fermecătoriile, vrajbele, fermecătorie, vrajbe, certuri,
Γλ Ε-20 εἰδωλολατρία, φαρμακεία, sfezile, zavistiile, mâniile, zavistii, mânii, gâlcevi,
ἔχθραι, ἔρεις, ζῆλοι, θυμοί, gâlcevile, împerecherile, dezbinări, eresuri,
ἐριθεῖαι, διχοστασίαι, αἱρέσεις, eresurile,
21. Pizmele, uciderile, beţiile, Gal.5:21. Pizmuiri, ucideri, beţii,
Γλ Ε-21 φθόνοι, φόνοι, μέθαι, κῶμοι ospeţele cele cu cântece şi chefuri şi cele asemenea
καὶ τὰ ὅμοια τούτοις, ἃ προλέγω cele asemenea acestora, care acestora, pe care vi le spun
ὑμῖν καθὼς καὶ προεῖπον, ὅτι οἱ τὰ mai înainte le spun vouă, dinainte, precum dinainte v-am
τοιαῦτα πράσσοντες βασιλείαν precum am şi mai spus, că şi spus, că cei ce fac unele ca
Θεοῦ οὐ κληρονομήσουσιν. cei ce fac unele ca acestea, acestea nu vor moşteni
împărăţia lui Dumnezeu nu împărăţia lui Dumnezeu.
vor moşteni.
Γλ Ε-22 ὁ δὲ καρπὸς τοῦ Πνεύματός 22. Iar roada Duhului este Gal.5:22. Iar roada Duhului este
ἐστιν ἀγάπη, χαρά, εἰρήνη, dragostea, bucuria, pacea, dragostea, bucuria, pacea,
μακροθυμία, χρηστότης, îndelunga răbdare, îndelungă-răbdarea,
ἀγαθωσύνη, πίστις, bunătatea, facerea de bine, bunătatea, facerea de bine,
credinţa, credinţa,
Γλ Ε-23 πρᾳότης, ἐγκράτεια· κατὰ τῶν 23. blândeţele, înfrânarea Gal.5:23. Blândeţea, înfrânarea,
τοιούτων οὐκ ἔστι νόμος. poftelor; împrotiva acestora curăţia; împotriva unora ca
nu este lege. acestea nu este lege.
Γλ Ε-24 οἱ δὲ τοῦ Χριστοῦ τὴν σάρκα 24. Iar care sunt ai lui Hristos, Gal.5:24. Iar cei ce sunt ai lui
ἐσταύρωσαν σὺν τοῖς παθήμασι καὶ trupul şi-au răstignit Hristos Iisus şi-au răstignit
477
ταῖς ἐπιθυμίαις. împreună cu patimile şi cu trupul împreună cu patimile şi
poftele. cu poftele.
Γλ Ε-25 Εἰ ζῶμεν Πνεύματι, πνεύματι 25. De trăim cu Duhul, cu Duhul Gal.5:25. Dacă trăim în Duhul, în
καὶ στοιχῶμεν. să şi umblăm. Duhul să şi umblăm.
Γλ Ε-26 μὴ γινώμεθα κενόδοξοι, 26. Să nu fim cu deşartă slavă, Gal.5:26. Să nu fim iubitori de
ἀλλήλους προκαλούμενοι, ἀλλήλοις unul pe altul întărâtând, unul mărire deşartă, supărându-ne
φθονοῦντες. altuia pizmuind. unii pe alţii şi pizmuindu-ne
unii pe alţii.

Γλ Στ-1 ᾿Αδελφοί, ἐὰν καὶ προληφθῇ 1. Fraţilor, de va şi cădea vreun Gal.6:1. Fraţilor, chiar de va
ἄνθρωπος ἔν τινι παραπτώματι, om în vreo greşeală, voi cei cădea un om în vreo greşeală,
ὑμεῖς οἱ πνευματικοὶ καταρτίζετε duhovniceşti îndreptaţi pe voi cei duhovniceşti îndreptaţi-
τὸν τοιοῦτον ἐν πνεύματι unul ca acela cu duhul l, pe unul ca acesta cu duhul
πρᾳότητος, σκοπῶν σεαυτόν, μὴ blândeţii, păzindu-te pe tine, blândeţii, luând seama la tine
καὶ σὺ πειρασθῇς. ca să nu cazi şi tu în ispită. însuţi, ca să nu cazi şi tu în
ispită.
Γλ Στ-2 ἀλλήλων τὰ βάρη βαστάζετε, 2. Purtaţi-vă sarcinile unii Gal.6:2. Purtaţi-vă sarcinile unii
καὶ οὕτως ἀναπληρώσατε τὸν altora, şi aşa împliniţi legea altora şi aşa veţi împlini legea
νόμον τοῦ Χριστοῦ lui Hristos. lui Hristos.
Γλ Στ-3 εἰ γὰρ δοκεῖ τις εἶναί τι μηδὲν 3. Că de se socoteşte cineva că Gal.6:3. Căci de se socoteşte
ὤν, ἑαυτὸν φρεναπατᾷ. este ceva, nimic fiind, pe sine cineva că este ceva, deşi nu
se înșeală. este nimic, se înşeală pe sine
Γλ Στ-4 τὸ δὲ ἔργον ἑαυτοῦ δοκιμαζέτω însuşi.
ἕκαστος, καὶ τότε εἰς ἑαυτὸν μόνον 4. Iar fapta sa fiecare să-şi Gal.6:4. Iar fapta lui însuşi să şi-o
τὸ καύχημα ἕξει καὶ οὐκ εἰς τὸν ispitească, şi atunci întru cerceteze fiecare şi atunci va
ἕτερον· sine însuşi va avea laudă, iar avea laudă, dar numai faţă de
nu întru altul. sine însuşi şi nu faţă de altul.
Γλ Στ-5 ἕκαστος γὰρ τὸ ἴδιον φορτίον 5. Că fiecare sarcina sa îşi va Gal.6:5. Căci fiecare îşi va purta
βαστάσει. purta. sarcina sa.
Γλ Στ-6 Κοινωνείτω δὲ ὁ 6. Şi să împărtăşească cel ce se Gal.6:6. Cel care primeşte
κατηχούμενος τὸν λόγον τῷ învaţă cuvântul, pe cel ce îl cuvântul învăţăturii să facă
κατηχοῦντι ἐν πᾶσιν ἀγαθοῖς. învaţă, întru toate bunătăţile. parte învăţătorului său din
toate bunurile.
Γλ Στ-7 Μὴ πλανᾶσθε, Θεὸς οὐ 7. Nu vă amăgiţi, Dumnezeu nu Gal.6:7. Nu vă amăgiţi: Dumnezeu
μυκτηρίζεται· ὃ γὰρ ἐὰν σπείρῃ se batjocorește; că ce va nu Se lasă batjocorit; căci ce
ἄνθρωπος, τοῦτο καὶ θερίσει· semăna omul, aceea va şi va semăna omul, aceea va şi
secera. secera.
Γλ Στ-8 ὅτι ὁ σπείρων εἰς τὴν σάρκα 8. Că cel ce seamănă în trupul Gal.6:8. Cel ce seamănă în trupul
ἑαυτοῦ ἐκ τῆς σαρκὸς θερίσει său, din trup va secera său însuşi, din trup va secera
φθοράν, ὁ δὲ σπείρων εἰς τὸ stricăciune; iar cel ce stricăciune; iar cel ce seamănă
πνεῦμα ἐκ τοῦ πνεύματος θερίσει seamănă întru Duhul, din în Duhul, din Duh va secera
ζωὴν αἰώνιον. Duhul va secera viaţă viaţă veşnică.
veșnică. Gal.6:9. Să nu încetăm de a face
Γλ Στ-9 τὸ δὲ καλὸν ποιοῦντες μὴ 9. Şi făcând binele să nu slăbim; binele, căci vom secera la
ἐκκακῶμεν· καιρῷ γὰρ ἰδίῳ că la vremea sa vom secera, timpul său, dacă nu ne vom
θερίσομεν μὴ ἐκλυόμενοι. neostenind. lenevi.
Γλ Στ-10 ῎Αρα οὖν ὡς καιρὸν ἔχομεν, 10. Deci dar până când avem Gal.6:10. Deci, dar, până când
ἐργαζώμεθα τὸ ἀγαθὸν πρὸς vreme, să facem bine către avem vreme, să facem binele
πάντας, μάλιστα δὲ πρὸς τοὺς toţi, şi mai vârtos către cei ai către toţi, dar mai ales către
οἰκείους τῆς πίστεως. noştri de o credinţă. cei de o credinţă cu noi.
Γλ Στ-11 ῎Ιδετε πηλίκοις ὑμῖν 11. Vedeţi cu ce fel de slove am Gal.6:11. Vedeţi cu ce fel de litere
γράμμασιν ἔγραψα τῇ ἐμῇ χειρί. scris vouă cu mâna mea. v-am scris eu, cu mâna mea.
Γλ Στ-12 ὅσοι θέλουσιν εὐπροσωπῆσαι 12. Câţi vor să se fălească în Gal.6:12. Câţi vor să placă în
ἐν σαρκί, οὗτοι ἀναγκάζουσιν ὑμᾶς trup, aceia vă silesc pe voi să trup, aceia vă silesc să vă tăiaţi
περιτέμνεσθαι, μόνον ἵνα μὴ τῷ vă tăiați împrejur, numai ca împrejur, numai ca să nu fie
σταυρῷ τοῦ Χριστοῦ διώκωνται. să nu pătimească gonire prigoniţi pentru crucea lui
478
pentru Crucea lui Hristos. Hristos.
Γλ Στ-13 οὐδὲ γὰρ οἱ περιτετμημένοι 13. Că nici singuri cei ce se taie Gal.6:13. Căci nici ei singuri, cei
αὐτοὶ νόμον φυλάσσουσιν, ἀλλὰ împrejur păzesc legea, ci ce se taie împrejur, nu păzesc
θέλουσιν ὑμᾶς περιτέμνεσθαι, ἵνα voiesc să vă tăiați voi Legea, ci voiesc să vă tăiaţi voi
ἐν τῇ ὑμετέρᾳ σαρκὶ καυχήσωνται. împrejur, ca în trupul vostru împrejur, ca să se laude ei în
să se laude. trupul vostru.
Γλ Στ-14 ἐμοί δὲ μὴ γένοιτο καυχᾶσθαι 14. Iar mie să nu-mi fie a mă Gal.6:14. Iar mie, să nu-mi fie a
εἰ μὴ ἐν τῷ σταυρῷ τοῦ Κυρίου lăuda fără numai în Crucea mă lăuda, decât numai în
ἡμῶν ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ, δι᾿ οὗ ἐμοὶ Domnului nostru Iisus crucea Domnului nostru Iisus
κόσμος ἐσταύρωται κἀγὼ τῷ Hristos, prin care mie lumea Hristos, prin care lumea este
κόσμῳ. s-a răstignit, şi eu lumii. răstignită pentru mine, şi eu
pentru lume!
Γλ Στ-15 ἐν γὰρ Χριστῷ ᾿Ιησοῦ οὔτε 15. Că întru Hristos Iisus nici Gal.6:15. Că în Hristos Iisus nici
περιτομή τι ἰσχύει οὔτε ἀκροβυστία, tăierea împrejur poate ceva, tăierea împrejur nu este ceva,
ἀλλὰ καινὴ κτίσις. nici netăierea împrejur, ci nici netăierea împrejur, ci
făptura cea nouă. făptura cea nouă.
Γλ Στ-16 καὶ ὅσοι τῷ κανόνι τούτῳ 16. Şi câţi vor umbla cu Gal.6:16. Şi câţi vor umbla după
στοιχήσουσιν, εἰρήνη ἐπ᾿ αὐτοὺς dreptarul acesta, pace peste dreptarul acesta, - pace şi milă
καὶ ἔλεος, καὶ ἐπὶ τὸν ᾿Ισραὴλ τοῦ ei şi milă, şi peste Israilul lui asupra lor şi asupra Israelului
Θεοῦ. Dumnezeu. lui Dumnezeu!
Γλ Στ-17 Τοῦ λοιποῦ κόπους μοι 17. Iar mai mult mie nimenea să Gal.6:17. De acum înainte, nimeni
μηδεὶς παρεχέτω· ἐγὼ γὰρ τὰ nu-mi facă supărare, că eu să nu-mi mai facă supărare,
στίγματα τοῦ Κυρίου ᾿Ιησοῦ ἐν τῷ ranele Domnului Iisus pe căci eu port în trupul meu,
σώματί μου βαστάζω. trupul meu le port. semnele Domnului Iisus.
Γλ Στ-18 ῾Η χάρις τοῦ Κυρίου ἡμῶν 18. Harul Domnului nostru Iisus Gal.6:18. Harul Domnului nostru
᾿Ιησοῦ Χριστοῦ μετὰ τοῦ Hristos cu duhul vostru Iisus Hristos să fie cu duhul
πνεύματος ὑμῶν, ἀδελφοί· ἀμήν. fraţilor, Amin. vostru, fraţilor! Amin.
479
EPISTOLIA
SFÂNTULUI APOSTOL EFESENI EPISTOLA
ΠΡΟΣ ΕΦΕΣΙΟΥΣ PAVEL SFÂNTULUI APOSTOL
CĂTRE EFESENI PAVEL
Εφ Α-1 Παῦλος, ἀπόστολος ᾿Ιησοῦ 1. Pavel apostol al lui Iisus Ef.1:1. Pavel, apostol al lui Iisus
Χριστοῦ διὰ θελήματος Θεοῦ, τοῖς Hristos prin voia lui Dumnezeu, Hristos prin voinţa lui
ἁγίοις τοῖς οὖσιν ἐν ᾿Εφέσῳ καὶ sfinţilor celor ce sunt în Efes, și Dumnezeu, sfinţilor care sunt
πιστοῖς ἐν Χριστῷ ᾿Ιησοῦ· credincioşilor întru Hristos în Efes şi credincioşilor întru
Iisus; Hristos Iisus:
Εφ Α-2 χάρις ὑμῖν καὶ εἰρήνη ἀπὸ 2. Har vouă și pace de la Ef.1:2. Har vouă şi pace de la
Θεοῦ πατρὸς ἡμῶν καὶ Κυρίου Dumnezeu Tatăl nostru și de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de
᾿Ιησοῦ Χριστοῦ. Domnul Iisus Hristos. la Domnul Iisus Hristos!
Εφ Α-3 Εὐλογητὸς ὁ Θεὸς καὶ πατὴρ 3. Bine este cuvântat Ef.1:3. Binecuvântat fie Dumnezeu
τοῦ Κυρίου ἡμῶν ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ, ὁ Dumnezeu și Tatăl Domnului şi Tatăl Domnului nostru Iisus
εὐλογήσας ἡμᾶς ἐν πάσῃ εὐλογίᾳ nostru Iisus Hristos, care ne-a Hristos, Cel ce, întru Hristos,
πνευματικῇ ἐν τοῖς ἐπουρανίοις ἐν binecuvântat pe noi cu toată ne-a binecuvântat pe noi, în
Χριστῷ, binecuvântarea duhovnicească ceruri, cu toată binecuvântarea
întru cele cereşti întru Hristos, duhovnicească;
Εφ Α-4 καθὼς καὶ ἐξελέξατο ἡμᾶς ἐν 4. precum și ne-a ales pe noi Ef.1:4. Precum întru El ne-a şi
αὐτῷ πρὸ καταβολῆς κόσμου εἶναι întru Dânsul mai înainte de ales, înainte de întemeierea
ἡμᾶς ἁγίους καὶ ἀμώμους întemeierea lumii, ca să fim noi lumii, ca să fim sfinţi şi fără de
κατενώπιον αὐτοῦ, ἐν ἀγάπῃ sfinţi și fără de prihană înaintea prihană înaintea Lui,
Lui, întru dragoste Ef.1:5. Mai înainte rânduindu-ne,
Εφ Α-5 προορίσας ἡμᾶς εἰς υἱοθεσίαν 5. mai înainte rânduindu-ne pe în a Sa iubire, spre înfierea
διὰ ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ εἰς αὐτόν, κατὰ noi spre (în) moştenirea fiiască întru El, prin Iisus Hristos,
τὴν εὐδοκίαν τοῦ θελήματος αὐτοῦ, prin Iisus Hristos către (în) Sine, după buna socotinţă a voii
după bunăvoința voii Sale, Sale,
Εφ Α-6 εἰς ἔπαινον δόξης τῆς χάριτος 6. spre lauda slavei harului Său, Ef.1:6. Spre lauda slavei harului
αὐτοῦ, ἐν ᾗ ἐχαρίτωσεν ἡμᾶς ἐν τῷ cu care ne-a dăruit pe noi întru Său, cu care ne-a dăruit pe noi
ἠγαπημένῳ, Cel iubit, prin Fiul Său cel iubit;
Εφ Α-7 ἐν ᾧ ἔχομεν τὴν ἀπολύτρωσιν 7. întru Care avem Ef.1:7. Întru El avem
διὰ τοῦ αἵματος αὐτοῦ, τὴν ἄφεσιν răscumpărarea prin sângele Lui, răscumpărarea prin sângele
τῶν παραπτωμάτων, κατὰ τὸν iertarea (lăsarea) păcatelor, Lui şi Iertarea păcatelor, după
πλοῦτον τῆς χάριτος αὐτοῦ, după bogăţia harului Lui, bogăţia harului Lui,
Εφ Α-8 ἧς ἐπερίσσευσεν εἰς ἡμᾶς ἐν 8. Pe care L-a prisosit întru noi Ef.1:8. Pe care l-a făcut să
πάσῃ σοφίᾳ καὶ φρονήσει, întru toată înţelepciunea și prisosească în noi, în toată
priceperea, înţelepciunea şi priceperea;
Εφ Α-9 γνωρίσας ἡμῖν τὸ μυστήριον 9. Arătând nouă taina voii Sale, Ef.1:9. Făcându-ne cunoscută
τοῦ θελήματος αὐτοῦ κατὰ τὴν după bunăvoinţa Sa, care mai taina voii Sale, după buna Lui
εὐδοκίαν αὐτοῦ, ἣν προέθετο ἐν înainte a rânduit-o întru Dânsul socotinţă, astfel cum hotărâse
αὐτῷ în Sine mai înainte,
Εφ Α-10 εἰς οἰκονομίαν τοῦ 10. spre iconomia plinirii Ef.1:10. Spre iconomia plinirii
πληρώματος τῶν καιρῶν, vremilor, ca toate să le unească vremilor, ca toate să fie iarăşi
ἀνακεφαλαιώσασθαι τὰ πάντα ἐν sub un cap întru Hristos, cele unite în Hristos, cele din ceruri
τῷ Χριστῷ, τὰ ἐπὶ τοῖς οὐρανοῖς din ceruri și cele de pe pământ, şi cele de pe pământ - toate
καὶ τὰ ἐπὶ τῆς γῆς, ἐν αὐτῷ, întru Dânsul, întru El,
Εφ Α-11 ἐν ᾧ καὶ ἐκληρώθημεν 11. întru Care și moştenire am Ef.1:11. Întru Care şi moştenire
προορισθέντες κατὰ πρόθεσιν τοῦ primit, mai înainte fiind hotărâţi am primit, rânduiţi fiind mai
τὰ πάντα ἐνεργοῦντος κατὰ τὴν după rânduiala Celui ce toate le înainte - după rânduiala Celui
βουλὴν τοῦ θελήματος αὐτοῦ, lucrează după sfatul voii Sale, ce toate le lucrează, potrivit
sfatului voii Sale, -
Εφ Α-12 εἰς τὸ εἶναι ἡμᾶς εἰς ἔπαινον 12. ca să fim noi spre lauda Ef.1:12. Ca să fim spre lauda
δόξης αὐτοῦ, τοὺς προηλπικότας ἐν slavei Sale, care am nădăjduit slavei Sale, noi cei ce mai
τῷ Χριστῷ· mai înainte întru Hristos; înainte am nădăjduit întru
Εφ Α-13 ἐν ᾧ καὶ ὑμεῖς ἀκούσαντες 13. întru Care și voi Hristos.
τὸν λόγον τῆς ἀληθείας, τὸ auzind cuvântul adevărului, Ef.1:13. Întru Care şi voi, auzind
480
εὐαγγέλιον τῆς σωτηρίας ὑμῶν, ἐν evanghelia mântuirii voastre, cuvântul adevărului,
ᾧ καὶ πιστεύσαντες ἐσφραγίσθητε întru care și crezând v-ați Evanghelia mântuirii voastre,
τῷ Πνεύματι τῆς ἐπαγγελίας τῷ pecetluit cu Duhul făgăduinţei crezând în El, aţi fost pecetluiţi
῾Αγίῳ, cel Sfânt, cu Sfântul Duh al făgăduinţei,
Εφ Α-14 ὅς ἐστιν ἀρραβὼν τῆς 14. Care este arvuna moştenirii Ef.1:14. Care este arvuna
κληρονομίας ἡμῶν, εἰς noastre, spre răscumpărarea moştenirii noastre, spre
ἀπολύτρωσιν τῆς περιποιήσεως, εἰς câştigului, spre lauda slavei Lui. răscumpărarea celor dobândiţi
ἔπαινον τῆς δόξης αὐτοῦ. de El şi spre lauda slavei Sale.
Εφ Α-15 Διὰ τοῦτο κἀγώ, ἀκούσας τὴν 15. Drept aceea, și eu Ef.1:15. Drept aceea, şi eu auzind
καθ᾿ ὑμᾶς πίστιν ἐν Κυρίῳ ᾿Ιησοῦ auzind credinţa voastră întru de credinţa voastră în Domnul
καὶ τὴν ἀγάπην τὴν εἰς πάντας τοὺς Domnul Iisus, și dragostea cea Iisus şi de dragostea cea către
ἁγίους, către toţi sfinţii, toţi sfinţii,
Εφ Α-16 οὐ παύομαι εὐχαριστῶν ὑπὲρ 16. nu încetez a mulțumi pentru Ef.1:16. Nu încetez a mulţumi
ὑμῶν μνείαν ὑμῶν ποιούμενος ἐπὶ voi, pomenire de voi făcând la pentru voi, pomenindu-vă în
τῶν προσευχῶν μου, rugăciunile mele, rugăciunile mele,
Εφ Α-17 ἵνα ὁ Θεὸς τοῦ Κυρίου ἡμῶν 17. ca Dumnezeul Domnului Ef.1:17. Ca Dumnezeul Domnului
᾿Ιησοῦ Χριστοῦ, ὁ πατὴρ τῆς δόξης, nostru Iisus Hristos, Tatăl slavei, nostru Iisus Hristos, Tatăl
δῴη ὑμῖν πνεῦμα σοφίας καὶ să vă dea vouă duhul slavei, să vă dea vouă duhul
ἀποκαλύψεως ἐν ἐπιγνώσει αὐτοῦ, înţelepciunii și al descoperirii, înţelepciunii şi al descoperirii,
Εφ Α-18 πεφωτισμένους τοὺς spre cunoştinţa Lui, spre deplina Lui cunoaştere,
ὀφθαλμοὺς τῆς καρδίας ὑμῶν, εἰς 18. luminând ochii inimii Ef.1:18. Şi să vă lumineze ochii
τὸ εἰδέναι ὑμᾶς τίς ἐστιν ἡ ἐλπὶς τῆς voastre, ca să ştiţi voi care este inimii, ca să pricepeţi care este
κλήσεως αὐτοῦ, καὶ τίς ὁ πλοῦτος nădejdea chemării Lui, și care nădejdea la care v-a chemat,
τῆς δόξης τῆς κληρονομίας αὐτοῦ este bogăţia slavei moştenirii Lui care este bogăţia slavei
ἐν τοῖς ἁγίοις, întru sfinţi, moştenirii Lui, în cei sfinţi,
Εφ Α-19 καὶ τί τὸ ὑπερβάλλον μέγεθος 19. și care este mărimea cea Ef.1:19. Şi cât de covârşitoare este
τῆς δυνάμεως αὐτοῦ εἰς ἡμᾶς τοὺς preaînaltă a puterii Lui întru noi mărimea puterii Lui faţă de
πιστεύοντας κατὰ τὴν ἐνέργειαν τοῦ care credem, după lucrarea noi, după lucrarea puterii
κράτους τῆς ἰσχύος αὐτοῦ, puterii tăriei Lui, tăriei Lui, pentru noi cei ce
credem.
Εφ Α-20 ἣν ἐνήργησεν ἐν τῷ Χριστῷ 20. Care o a lucrat întru Hristos, Ef.1:20. Pe aceasta, Dumnezeu a
ἐγείρας αὐτὸν ἐκ νεκρῶν, καὶ sculând pe el din morţi, și L-a lucrat-o în Hristos, sculându-L
ἐκάθισεν ἐν δεξιᾷ αὐτοῦ ἐν τοῖς pus a şedea deadreapta Sa întru din morţi şi aşezându-L de-a
ἐπουρανίοις cele cereşti dreapta Sa, în ceruri,
Εφ Α-21 ὑπεράνω πάσης ἀρχῆς καὶ 21. mai presus decât toată Ef.1:21. Mai presus decât toată
ἐξουσίας καὶ δυνάμεως καὶ începătoria și stăpânirea și începătoria şi stăpânia şi
κυριότητος καὶ παντὸς ὀνόματος puterea și domnia și decât tot puterea şi domnia şi decât tot
ὀνομαζομένου οὐ μόνον ἐν τῷ numele ce se numeşte, nu numai numele ce se numeşte, nu
αἰῶνι τούτῳ, ἀλλὰ καὶ ἐν τῷ în veacul acesta, ci și în cel numai în veacul acesta, ci şi în
μέλλοντι· viitor; cel viitor.
Εφ Α-22 καὶ πάντα ὑπέταξεν ὑπὸ τοὺς 22. și toate le-a supus sub Ef.1:22. Şi toate le-a supus sub
πόδας αὐτοῦ, καὶ αὐτὸν ἔδωκε picioarele Lui și pe El L-a dat picioarele Lui şi, mai presus de
κεφαλὴν ὑπὲρ πάντα τῇ ἐκκλησίᾳ, Cap mai presus de toate toate, L-a dat pe El cap
Bisericii, Bisericii,
Εφ Α-23 ἥτις ἐστὶ τὸ σῶμα αὐτοῦ, τὸ 23. Care este trupul Lui, plinirea Ef.1:23. Care este trupul Lui,
πλήρωμα τοῦ τὰ πάντα ἐν πᾶσι Celui ce toate întru toţi plineşte. plinirea Celui ce plineşte toate
πληρουμένου. întru toţi.

Εφ Β-1 Καὶ ὑμᾶς ὄντας νεκροὺς τοῖς 1. Şi pe voi care eraţi Ef.2:1. Iar pe voi v-a făcut vii, cei
παραπτώμασι καὶ ταῖς ἁμαρτίαις, morţi cu greşalele și cu păcatele, ce eraţi morţi prin greşealele şi
prin păcatele voastre,
Εφ Β-2 ἐν αἷς ποτε περιεπατήσατε κατὰ 2. întru care oarecând aţi umblat Ef.2:2. În care aţi umblat mai
τὸν αἰῶνα τοῦ κόσμου τούτου, κατὰ după veacul lumii acesteia, după înainte, potrivit veacului lumii
τὸν ἄρχοντα τῆς ἐξουσίας τοῦ domnul stăpânirii văzduhului, a acesteia, potrivit stăpânitorului
ἀέρος, τοῦ πνεύματας τοῦ νῦν duhului celui ce acum lucrează puterii văzduhului, a duhului
ἐνεργοῦντος ἐν τοῖς υἱοῖς τῆς întru fiii neascultării; care lucrează acum în fiii
481
ἀπειθείας· 3. între care și noi toţi am neascultării,
Εφ Β-3 ἐν οἷς καὶ ἡμεῖς πάντες petrecut oarecând întru poftele Ef.2:3. Întru care şi noi toţi am
ἀνεστράφημεν ποτε ἐν ταῖς trupului nostru, făcând voile petrecut odinioară, în poftele
ἐπιθυμίαις τῆς σαρκὸς ἡμῶν, trupului și ale cugetelor, și eram trupului nostru, făcând voile
ποιοῦντες τὰ θελήματα τῆς σαρκὸς copii din fire ai mâniei ca și trupului şi ale simţurilor şi, din
καὶ τῶν διανοιῶν, καὶ ἦμεν τέκνα ceilalţi; fire, eram fiii mâniei ca şi
φύσει ὀργῆς, ὡς καὶ οἱ λοιποί· - 4. dar (iar) Dumnezeu, ceilalţi.
Εφ Β-4 ὁ δὲ Θεὸς πλούσιος ὢν ἐν bogat fiind întru milă, pentru cea Ef.2:4. Dar Dumnezeu, bogat fiind
ἐλέει, διὰ τὴν πολλὴν ἀγάπην αὐτοῦ multă a Sa dragoste cu care ne-a în milă, pentru multa Sa iubire
ἣν ἠγάπησεν ἡμᾶς, iubit pe noi, cu care ne-a iubit,
Εφ Β-5 καὶ ὄντας ἡμᾶς νεκροὺς τοῖς 5. și fiind noi morţi cu păcatele, Ef.2:5. Pe noi cei ce eram morţi
παραπτώμασι συνεζωοποίησε τῷ împreună ne-a înviat cu Hristos prin greşealele noastre, ne-a
Χριστῷ· χάριτί ἐστε σεσωσμένοι· — în har sunteți mântuiţi — făcut vii împreună cu Hristos -
prin har sunteţi mântuiţi! -
Εφ Β-6 καὶ συνήγειρε καὶ συνεκάθισεν 6. și împreună cu Dânsul ne-a Ef.2:6. Şi împreună cu El ne-a
ἐν τοῖς ἐπουρανίοις ἐν Χριστῷ sculat și ne-a pus a şedea întru sculat şi împreună ne-a aşezat
᾿Ιησοῦ, cele cereşti întru Hristos Iisus, întru ceruri, în Hristos Iisus,
Εφ Β-7 ἵνα ἐνδείξηται ἐν τοῖς αἰῶσι 7. ca să arate în veacurile cele Ef.2:7. Ca să arate în veacurile
τοῖς ἐπερχομένοις τὸν viitoare bogăţia cea mare a viitoare covârşitoarea bogăţie
ὑπερβάλλοντα πλοῦτον τῆς χάριτος harului Său întru bunătate spre a harului Său, prin bunătatea
αὐτοῦ ἐν χρηστότητι ἐφ᾿ ἡμᾶς ἐν noi întru Hristos Iisus. ce a avut către noi întru
Χριστῷ ᾿Ιησοῦ. Hristos Iisus.
Εφ Β-8 τῇ γὰρ χάριτί ἐστε σεσωσμένοι 8. Că cu harul sunteți mântuiţi Ef.2:8. Căci în har sunteţi
διὰ τῆς πίστεως καὶ τοῦτο οὐκ ἐξ prin credinţă; și aceasta nu de la mântuiţi, prin credinţă, şi
ὑμῶν, Θεοῦ τὸ δῶρον, voi, al Lui Dumnezeu este darul; aceasta nu e de la voi: este
darul lui Dumnezeu;
Εφ Β-9 οὐκ ἐξ ἔργων, ἵνα μή τις 9. Nu din fapte, ca să nu se laude Ef.2:9. Nu din fapte, ca să nu se
καυχήσηται. cineva. laude nimeni.
10. Că a lui făptură suntem, Ef.2:10. Pentru că a Lui făptură
Εφ Β-10 αὐτοῦ γάρ ἐσμεν ποίημα, zidiţi întru Hristos Iisus spre suntem, zidiţi în Hristos Iisus
κτισθέντες ἐν Χριστῷ ᾿Ιησοῦ ἐπὶ fapte bune, care mai înainte Le-a spre fapte bune, pe care
ἔργοις ἀγαθοῖς, οἷς προητοίμασεν ὁ gătit Dumnezeu ca să umblăm Dumnezeu le-a gătit mai
Θεὸς ἵνα ἐν αὐτοῖς περιπατήσωμεν. întru ele. înainte, ca să umblăm întru
11. Pentru aceea, aduceţi- ele.
Εφ Β-11 Διὸ μνημονεύετε ὅτι ὑμεῖς vă aminte că oarecând voi, Ef.2:11. De aceea, aduceţi-vă
ποτε τὰ ἔθνη ἐν σαρκί, οἱ λεγόμενοι neamurile în trup, care vă aminte că, odinioară, voi,
ἀκροβυστία ὑπὸ τῆς λεγομένης chemaţi netăiere împrejur de păgânii cu trupul, numiţi
περιτομῆς ἐν σαρκὶ χειροποιήτου, către ceea ce se chema tăiere netăiere-împrejur de către cei
împrejur în trup, făcută de numiţi tăiere-împrejur, făcută
mână, de mână în trup,
Εφ Β-12 ὅτι ἦτε ἐν τῷ καιρῷ ἐκείνῳ 12. Că eraţi întru acea vreme Ef.2:12. Eraţi, în vremea aceea, în
χωρὶς Χριστοῦ, ἀπηλλοτριωμένοι fără de Hristos, înstreinaţi de afară de Hristos, înstrăinaţi de
τῆς πολιτείας τοῦ ᾿Ισραὴλ καὶ ξένοι petrecerea lui Israil și streini de cetăţenia lui Israel, lipsiţi de
τῶν διαθηκῶν τῆς ἐπαγγελίας, aşezământurile făgăduinţei, nădejde şi fără de Dumnezeu,
ἐλπίδα μὴ ἔχοντες καὶ ἄθεοι ἐν τῷ nădejde neavând, și fără de în lume.
κόσμω. Dumnezeu în lume.
Εφ Β-13 νυνὶ δὲ ἐν Χριστῷ ᾿Ιησοῦ 13. Dar acum întru Hristos Iisus Ef.2:13. Acum însă, fiind în
ὑμεῖς οἱ ποτὲ ὄντες μακρὰν ἐγγὺς voi care oarecând eraţi departe, Hristos Iisus, voi care altădată
ἐγενήθητε ἐν τῷ αἵματι τοῦ v-ați făcut aproape prin sângele eraţi departe, v-aţi apropiat
Χριστοῦ. lui Hristos. prin sângele lui Hristos,
Εφ Β-14 αὐτὸς γάρ ἐστιν ἡ εἰρήνη 14. Pentru că el este pacea Ef.2:14. Căci El este pacea
ἡμῶν, ὁ ποιήσας τὰ ἀμφότερα ἓν noastră, care au făcut amândouă noastră, El care a făcut din
καὶ τὸ μεσότοιχον τοῦ φραγμοῦ una, și peretele cel din mijloc al cele două - una, surpând
λύσας, zidului au sfărâmat, peretele din mijloc al
despărţiturii,
Εφ Β-15 τὴν ἔχθραν, ἐν τῇ σαρκὶ αὐτοῦ 15. vrajba în trupul Său, legea Ef.2:15. Desfiinţând vrăjmăşia în
τὸν νόμον τῶν ἐντολῶν ἐν δόγμασι poruncilor cu dogmele stricând, trupul Său, legea poruncilor şi
482
καταργήσας, ἵνα τοὺς δύο κτίσῃ ἐν ca pe amândoi să-i zidească învăţăturile ei, ca, întru Sine,
ἑαυτῷ εἰς ἕνα καινὸν ἄνθρωπον întru Sine într-un om nou, pe cei doi să-i zidească într-un
ποιῶν εἰρήνην, făcând pace, singur om nou şi să întemeieze
pacea,
Εφ Β-16 καὶ ἀποκαταλλάξῃ τοὺς 16. și pe amândoi să-i împace Ef.2:16. Şi să-i împace cu
ἀμφοτέρους ἐν ἑνὶ σώματι τῷ Θεῷ într-un trup cu Dumnezeu prin Dumnezeu pe amândoi, uniţi
διὰ τοῦ σταυροῦ, ἀποκτείνας τὴν Cruce, omorând vrajba întru într-un trup, prin cruce,
ἔχθραν ἐν αὐτῷ· dânsa; omorând prin ea vrăjmăşia.
Εφ Β-17 καὶ ἐλθὼν εὐηγγελίσατο 17. și venind a vestit pace vouă Ef.2:17. Şi, venind, a binevestit
εἰρήνην ὑμῖν τοῖς μακρὰν καὶ τοῖς celor de departe și celor de pace, vouă celor de departe şi
ἐγγύς, aproape. pace celor de aproape;
Εφ Β-18 ὅτι δι᾿ αὐτοῦ ἔχομεν τὴν 18. Că prin El avem amândoi Ef.2:18. Că prin El avem şi unii şi
προσαγωγὴν οἱ ἀμφότεροι ἐν ἑνὶ apropierea într-un Duh către alţii apropierea către Tatăl,
πνεύματι πρὸς τὸν πατέρα. Tatăl. într-un Duh.
19. Pentru aceea dar de Ef.2:19. Deci, dar, nu mai sunteţi
Εφ Β-19 ἄρα οὖν οὐκέτι ἐστὲ ξένοι καὶ acum nu mai sunteți streini și străini şi locuitori vremelnici,
πάροικοι, ἀλλὰ συμπολῖται τῶν nemernici, ci împreună cetăţeni ci sunteţi împreună cetăţeni cu
ἁγίων καὶ οἰκεῖοι τοῦ Θεοῦ, cu sfinţii și deaproape ai lui sfinţii şi casnici ai lui
Dumnezeu, Dumnezeu,
Εφ Β-20 ἐποικοδομηθέντες ἐπὶ τῷ 20. zidiţi fiind pe temelia Ef.2:20. Zidiţi fiind pe temelia
θεμελίῳ τῶν ἀποστόλων καὶ apostolilor și a prorocilor, fiind apostolilor şi a proorocilor,
προφητῶν, ὄντος ἀκρογωνιαίου piatra cea din capul unghiului piatra cea din capul unghiului
αὐτοῦ ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ, însuşi Iisus Hristos, fiind însuşi Iisus Hristos.
Εφ Β-21 ἐν ᾧ πᾶσα οἰκοδομὴ 21. întru care toată zidirea Ef.2:21. Întru El, orice zidire bine
συναρμολογουμένη αὔξει εἰς ναὸν alcătuindu-se, creşte întru lăcaş alcătuită creşte ca să ajungă
ἅγιον ἐν Κυρίῳ· sfânt întru Domnul, un locaş sfânt în Domnul,
Εφ Β-22 ἐν ᾧ καὶ ὑμεῖς 22. întru care și voi împreună vă Ef.2:22. În Care voi împreună
συνοικοδομεῖσθε εἰς κατοικητήριον zidiţi spre lăcaş lui Dumnezeu sunteţi zidiţi, spre a fi locaş al
τοῦ Θεοῦ ἐν Πνεύματι. întru Duhul. lui Dumnezeu în Duh.

Εφ Γ-1 Τούτου χάριν ἐγὼ Παῦλος ὁ 1. Pentru aceasta eu Ef.3:1. Pentru aceasta, eu Pavel,
δέσμιος τοῦ Χριστοῦ ᾿Ιησοῦ ὑπὲρ Pavel, legatul lui Iisus Hristos întemniţatul lui Iisus Hristos
ὑμῶν τῶν ἐθνῶν, pentru voi neamurile, pentru voi, neamurile,
Εφ Γ-2 εἴγε ἠκούσατε τὴν οἰκονομίαν 2. de veţi fi auzit iconomia Ef.3:2. Dacă în adevăr aţi auzit de
τῆς χάριτος τοῦ Θεοῦ τῆς δοθείσης harului lui Dumnezeu celui ce s- iconomia harului lui Dumnezeu
μοι εἰς ὑμᾶς, a dat spre voi, care mi-a fost dat mie pentru
voi,
Εφ Γ-3 ὅτι κατὰ ἀποκάλυψιν ἐγνώρισέ 3. căci după descoperire mi-au Ef.3:3. Că prin descoperire mi s-a
μοι τὸ μυστήριον, καθὼς arătat mie taina, precum am dat în cunoştinţă această taină,
προέγραψα ἐν ὀλίγῳ, scris mai înainte pe scurt, precum v-am scris înainte pe
scurt.
Εφ Γ-4 πρὸς ὃ δύνασθε 4. din care citind, puteţi Ef.3:4. De unde, citind, puteţi să
ἀναγινώσκοντες νοῆσαι τὴν cunoaşte ştiinţa mea întru taina cunoaşteţi înţelegerea mea în
σύνεσίν μου ἐν τῷ μυστηρίῳ τοῦ lui Hristos, taina lui Hristos,
Χριστοῦ, 5. care întru alte neamuri nu s-a Ef.3:5. Care, în alte veacuri, nu s-
Εφ Γ-5 ὃ ἑτέραις γενεαῖς οὐκ arătat fiilor oamenilor, precum a făcut cunoscută fiilor
ἐγνωρίσθη τοῖς υἱοῖς τῶν s-a descoperit acum sfinţilor lui oamenilor, cum s-a descoperit
ἀνθρώπων ὡς νῦν ἀπεκαλύφθη apostoli și prorocilor prin acum sfinţilor Săi apostoli şi
τοῖς ἁγίοις ἀποστόλοις αὐτοῦ καὶ Duhul, prooroci, prin Duhul:
προφήταις ἐν Πνεύματι, 6. ca să fie neamurile împreună Ef.3:6. Anume că neamurile sunt
Εφ Γ-6 εἶναι τὰ ἔθνη συγκληρονόμα moştenitori și împreună un trup împreună moştenitoare (cu
καὶ σύσσωμα καὶ συμμέτοχα τῆς și împreună părtaşi făgăduinţei iudeii) şi mădulare ale
ἐπαγγελίας αὐτοῦ ἐν τῷ Χριστῶ διὰ Lui întru Hristos prin aceluiaşi trup şi împreună-
τοῦ εὐαγγελίου, Evanghelie, părtaşi ai făgăduinţei, în
Hristos Iisus, prin Evanghelie,
Εφ Γ-7 οὗ ἐγενόμην διάκονος κατὰ τὴν 7. căreia m-am făcut slujitor Ef.3:7. Al cărei slujitor m-am făcut
483
δωρεὰν τῆς χάριτος τοῦ Θεοῦ τὴν după dăruirea harului lui după darul harului lui
δοθεῖσάν μοι κατὰ τὴν ἐνέργειαν Dumnezeu care s-a dat mie după Dumnezeu, ce mi-a fost dat
τῆς δυνάμεως αὐτοῦ. lucrarea puterii Lui. mie, prin lucrarea puterii Sale;
Εφ Γ-8 ἐμοὶ τῷ ἐλαχιστοτέρῳ πάντων 8. Mie, celui mai mic decât Ef.3:8. Mie, celui mai mic decât
τῶν ἁγίων ἐδόθη ἡ χάρις αὕτη, ἐν toţi sfinţii, mi s-au dat harul toţi sfinţii, mi-a fost dat harul
τοῖς ἔθνεσιν εὐαγγελίσασθαι τὸν acesta, a vesti întru neamuri cea acesta, ca să binevestesc
ἀνεξιχνίαστον πλοῦτον τοῦ Χριστοῦ neurmată bogăţie a lui Hristos neamurilor bogăţia lui Hristos,
de nepătruns,
Εφ Γ-9 καὶ φωτίσαι πάντας τίς ἡ 9. și a lumina pe toţi ce este Ef.3:9. Şi să descopăr tuturor care
οἰκονομία τοῦ μυστηρίου τοῦ iconomia tainei ceii ascunse din este iconomia tainei celei din
ἀποκεκρυμμένου ἀπὸ τῶν αἰώνων veci întru Dumnezeu, celui ce veci ascunse în Dumnezeu,
ἐν τῷ Θεῷ, τῷ τὰ πάντα κτίσαντι toate au zidit prin Iisus Hristos; Ziditorul a toate, prin Iisus
διὰ ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ, Hristos,
10. ca să se cunoască acum Ef.3:10. Pentru ca înţelepciunea
Εφ Γ-10 ἵνα γνωρισθῇ νῦν ταῖς ἀρχαῖς începătoriilor și domniilor întru lui Dumnezeu cea de multe
καὶ ταῖς ἐξουσίαις ἐν τοῖς cele cereşti, prin Biserică, cea feluri să se facă cunoscută
ἐπουρανίοις διὰ τῆς ἐκκλησίας ἡ de multe feluri înţelepciune a lui acum, prin Biserică,
πολυποίκιλος σοφία τοῦ Θεοῦ, Dumnezeu, începătoriilor şi stăpâniilor, în
ceruri,
Εφ Γ-11 κατὰ πρόθεσιν τῶν αἰώνων ἣν 11. după hotărârea cea mai- Ef.3:11. După sfatul cel din veci,
ἐποίησεν ἐν Χριστῷ ᾿Ιησοῦ τῷ nainte de veci, care a făcut-o pe care El l-a împlinit în
Κυρίῳ ἡμῶν, întru Hristos Iisus Domnul Hristos Iisus, Domnul nostru,
Εφ Γ-12 ἐν ᾧ ἔχομεν τὴν παρρησίαν nostru, Ef.3:12. Întru Care avem, prin
καὶ τὴν προσαγωγὴν ἐν πεποιθήσει 12. întru care avem îndrăznire și credinţa în El, îndrăzneală şi
διὰ τῆς πίστεως αὐτοῦ. apropiere întru nădejde prin apropiere de Dumnezeu, cu
credinţa Lui. deplină încredere.
Εφ Γ-13 διὸ αἰτοῦμαι μὴ ἐκκακεῖν ἐν 13. Pentru aceea vă rog pe voi Ef.3:13. De aceea, vă rog să nu vă
ταῖς θλίψεσί μου ὑπὲρ ὑμῶν, ἥτις să nu slăbiţi întru necazurile pierdeţi cumpătul, din pricina
ἐστὶ δόξα ὑμῶν. mele cele pentru voi, care este necazurilor mele pentru voi;
slava voastră. ele sunt slava voastră.
Εφ Γ-14 Τούτου χάριν κάμπτω τὰ 14. Pentru aceasta plec Ef.3:14. Pentru aceasta, îmi plec
γόνατά μου πρὸς τὸν πατέρα τοῦ genunchele mele către Tatăl genunchii înaintea Tatălui
Κυρίου ἡμῶν ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ, Domnului nostru Iisus Hristos, Domnului nostru Iisus Hristos,
Εφ Γ-15 ἐξ οὗ πᾶσα πατριὰ ἐν 15. dintru Care toată părinţia în Ef.3:15. Din Care îşi trage numele
οὐρανοῖς καὶ ἐπί γῆς ὀνομάζεται cer și pe pământ se numeşte, orice neam în cer şi pe
pământ,
Εφ Γ-16 ἵνα δῴη ὑμῖν κατὰ τὸν 16. ca să dea vouă, după bogăţia Ef.3:16. Să vă dăruiască, după
πλοῦτον τῆς δόξης αὐτοῦ δυνάμει slavei sale, cu putere să vă bogăţia slavei Sale, ca să fiţi
κραταιωθῆναι διὰ τοῦ Πνεύματος întăriţi prin Duhul lui întru omul puternic întăriţi, prin Duhul
αὐτοῦ εἰς τὸν ἔσω ἄνθρωπον, cel dinlăuntru, Său, în omul dinăuntru,
Ef.3:17. Şi Hristos să Se
Εφ Γ-17 κατοικῆσαι τὸν Χριστὸν διὰ 17. ca să locuiască Hristos prin sălăşluiască, prin credinţă, în
τῆς πίστεως ἐν ταῖς καρδίαις ὑμῶν, credinţă întru inimile voastre, inimile voastre, înrădăcinaţi şi
18. ca întru dragoste fiind întemeiaţi fiind în iubire,
Εφ Γ-18 ἐν ἀγάπῃ ἐρριζωμένοι καὶ înrădăcinaţi și întemeiaţi, să Ef.3:18. Ca să puteţi înţelege
τεθεμελιωμένοι ἵνα ἐξισχύσητε puteţi cunoaşte împreună cu toţi împreună cu toţi sfinţii care
καταλαβέσθαι σὺν πᾶσι τοῖς ἁγίοις sfinţii ce este lăţimea și este lărgimea şi lungimea şi
τί τὸ πλάτος καὶ μῆκος καὶ βάθος lungimea și adâncul și înălţimea, înălţimea şi adâncimea,
καὶ ὕψος, 19. și să ştiţi dragostea lui Ef.3:19. Şi să cunoaşteţi iubirea
Εφ Γ-19 γνῶναί τε τὴν ὑπερβάλλουσαν Hristos cea mai presus de lui Hristos, cea mai presus de
τῆς γνώσεως ἀγάπην τοῦ Χριστοῦ, cunoştinţă, ca să vă faceţi deplin cunoştinţă, ca să vă umpleţi de
ἵνα πληρωθῆτε εἰς πᾶν τὸ πλήρωμα întru toată plinirea lui toată plinătatea lui Dumnezeu.
τοῦ Θεοῦ. Dumnezeu. Ef.3:20. Iar Celui ce poate să facă,
Εφ Γ-20 Τῷ δὲ δυναμένῳ ὑπὲρ πάντα 20. Iar celui ce poate face prin puterea cea lucrătoare în
ποιῆσαι ὑπερεκπερισσοῦ ὧν toate mai de prisosit decât cele noi, cu mult mai presus decât
αἰτούμεθα ἢ νοοῦμεν, κατὰ τὴν ce cerem sau gândim, după toate câte cerem sau pricepem
δύναμιν τὴν ἐνεργουμένην ἐν ἡμῖν, puterea ce se lucrează întru noi, noi,
484
Εφ Γ-21 αὐτῷ ἡ δόξα ἐν τῇ ἐκκλησίᾳ 21. Aceluia fie slava în Biserica Ef.3:21. Lui fie slava în Biserică şi
ἐν Χριστῷ ᾿Ιησοῦ εἰς πάσας τὰς cea întru Hristos Iisus întru întru Hristos Iisus în toate
γενεὰς τοῦ αἰῶνος τῶν αἰώνων· toate neamurile veacului neamurile veacului veacurilor.
ἀμήν. veacurilor, Amin. Amin!

Εφ Δ-1 Παρακαλῶ οὖν ὑμᾶς ἐγὼ ὁ 1.Drept aceea vă rog pe Ef.4:1. De aceea, vă îndemn, eu
δέσμιος ἐν Κυρίῳ ἀξίως voi eu legatul întru Domnul, cu cel întemniţat pentru Domnul,
περιπατῆσαι τῆς κλήσεως ἧς vrednicie să umblaţi după să umblaţi cu vrednicie, după
ἐκλήθητε, chemarea cu care sunteți chemarea cu care aţi fost
chemaţi, chemaţi,
Εφ Δ-2 μετὰ πάσης ταπεινοφροσύνης 2. cu toată smerenia și Ef.4:2. Cu toată smerenia şi
καὶ πρᾳότητος, μετὰ μακροθυμίας, blândeţea, cu îndelungă blândeţea, cu îndelungă-
ἀνεχόμενοι ἀλλήλων ἐν ἀγάπῃ, răbdare, îngăduind unul altuia răbdare, îngăduindu-vă unii pe
cu dragoste, alţii în iubire,
Εφ Δ-3 σπουδάζοντες τηρεῖν τὴν 3. nevoindu-vă a păzi unitatea Ef.4:3. Silindu-vă să păziţi
ἑνότητα τοῦ Πνεύματος ἐν τῷ Duhului întru legătura păcii; unitatea Duhului, întru
συνδέσμῳ τῆς εἰρήνης. legătura păcii.
Εφ Δ-4 ἓν σῶμα καὶ ἓν Πνεῦμα, καθὼς 4. Un trup și un Duh, precum și Ef.4:4. Este un trup şi un Duh,
καὶ ἐκλήθητε ἐν μιᾷ ἐλπίδι τῆς chemaţi sunteți întru o nădejde a precum şi chemaţi aţi fost la o
κλήσεως ὑμῶν· chemării voastre; singură nădejde a chemării
voastre;
Εφ Δ-5 εἷς Κύριος, μία πίστις, ἓν 5. Un Domn, o credinţă, un Ef.4:5. Este un Domn, o credinţă,
βάπτισμα· botez, un botez,
Εφ Δ-6 εἷς Θεὸς καὶ πατὴρ πάντων, ὁ 6. Un Dumnezeu și Tatăl tuturor, Ef.4:6. Un Dumnezeu şi Tatăl
ἐπὶ πάντων, καὶ διὰ πάντων, καὶ cel peste toate și prin toate și tuturor, Care este peste toate şi
ἐν πᾶσιν ἡμῖν. întru noi toţi. prin toate şi întru toţi.
Εφ Δ-7 ῾Ενὶ δὲ ἑκάστῳ ἡμῶν ἐδόθη ἡ 7. Dar fiecăruia din noi i Ef.4:7. Iar fiecăruia dintre noi, i s-
χάρις κατὰ τὸ μέτρον τῆς δωρεᾶς s-a dat harul după măsura a dat harul după măsura
τοῦ Χριστοῦ. darului lui Hristos. darului lui Hristos.
Εφ Δ-8 διὸ λέγει· ἀναβὰς εἰς ὕψος 8. Pentru aceea zice: Suindu-Se Ef.4:8. Pentru aceea zice:
ᾐχμαλώτευσεν αἰχμαλωσίαν καὶ la înălţime, robit-a robia, și a "Suindu-Se la înălţime, a robit
ἔδωκε δόματα τοῖς ἀνθρώποις. dat daruri oamenilor. robime şi a dat daruri
oamenilor".
Εφ Δ-9 τὸ δὲ ἀνέβη τί ἐστιν εἰ μὴ ὅτι 9. Iar aceea ce zice că S-a suit, Ef.4:9. Iar aceea că "S-a suit" - ce
καὶ κατέβη πρῶτον εἰς τὰ κατώτερα ce este fără numai că S-a și înseamnă decât că S-a pogorât
μέρη τῆς γῆς; pogorât întâiu la cele mai de jos în părţile cele mai de jos ale
laturi ale pământului? pământului?
Εφ Δ-10 ῾Ο καταβὰς αὐτός ἐστι καὶ ὁ 10. Cel ce S-a pogorât, Acela Ef.4:10. Cel ce S-a pogorât, Acela
ἀναβὰς ὑπεράνω πάντων τῶν este care S-a și suit mai presus este Care S-a suit mai presus
οὐρανῶν, ἵνα πληρώσῃ τὰ πάντα. de toate cerurile, ca să umple de toate cerurile, ca pe toate să
toate. le umple.
Εφ Δ-11 καὶ αὐτὸς ἔδωκε τοὺς μὲν 11. Şi Acela au dat pe unii Ef.4:11. Şi el a dat pe unii
ἀποστόλους, τοὺς δὲ προφήτας, apostoli, iar pe alţii proroci, iar apostoli, pe alţii prooroci, pe
τοὺς δὲ εὐαγγελιστάς, τοὺς δὲ pe alţii, evanghelişti, iar pe alţii alţii evanghelişti, pe alţii
ποιμένας καὶ διδασκάλους, păstori și dascăli, păstori şi învăţători,
Εφ Δ-12 πρὸς τὸν καταρτισμὸν τῶν 12. spre săvârşirea sfinţilor spre Ef.4:12. Spre desăvârşirea
ἁγίων εἰς ἔργον διακονίας, εἰς lucrul slujbei, spre zidirea sfinţilor, la lucrul slujirii, la
οἰκοδομὴν τοῦ σώματος τοῦ trupului lui Hristos, zidirea trupului lui Hristos,
Χριστοῦ, 13. până ce vom ajunge toţi la Ef.4:13. Până vom ajunge toţi la
Εφ Δ-13 μέχρι καταντήσωμεν οἱ πάντες unitatea credinţei și a unitatea credinţei şi a
εἰς τὴν ἑνότητα τῆς πίστεως καὶ τῆς cunoştinţei Fiului lui Dumnezeu, cunoaşterii Fiului lui
ἐπιγνώσεως τοῦ υἱοῦ τοῦ Θεοῦ, εἰς întru bărbat desăvârşit, la Dumnezeu, la starea bărbatului
ἄνδρα τέλειον, εἰς μέτρον ἡλικίας măsura vârstei plinirii lui desăvârşit, la măsura vârstei
τοῦ πληρώματος τοῦ Χριστοῦ, Hristos, deplinătăţii lui Hristos.
Εφ Δ-14 ἵνα μηκέτι ὦμεν νήπιοι, 14. ca să nu mai fim prunci, Ef.4:14. Ca să nu mai fim copii
κλυδωνιζόμενοι καὶ περιφερόμενοι învăluindu-ne și purtându-ne de duşi de valuri, purtaţi încoace
485
παντὶ ἀνέμῳ τῆς διδασκαλίας, ἐν τῇ tot vântul învăţăturii întru şi încolo de orice vânt al
κυβείᾳ τῶν ἀνθρώπων, ἐν amăgitura oamenilor, întru învăţăturii, prin înşelăciunea
πανουργίᾳ πρὸς τὴν μεθοδείαν τῆς vicleşug spre meşteşugirea oamenilor, prin vicleşugul lor,
πλάνης, înşelăciunii; spre uneltirea rătăcirii,
Εφ Δ-15 ἀληθεύοντες δὲ ἐν ἀγάπῃ 15. ci (iar) adevăraţi fiind întru Ef.4:15. Ci ţinând adevărul, în
αὐξήσωμεν εἰς αὐτὸν τὰ πάντα, ὅς dragoste, să creştem toate întru iubire, să creştem întru toate
ἐστιν ἡ κεφαλή, ὁ Χριστός, El, Care este Capul, Hristos, pentru El, Care este capul -
Hristos.
Εφ Δ-16 ἐξ οὗ πᾶν τὸ σῶμα 16. din care tot trupul potrivit Ef.4:16. Din El, tot trupul bine
συναρμολογούμενον καὶ alcătuindu-se și încheindu-se alcătuit şi bine încheiat, prin
συμβιβαζόμενον διὰ πάσης ἁφῆς prin toată pipăirea dării, după toate legăturile care îi dau
τῆς ἐπιχορηγίας κατ᾿ ἐνέργειαν ἐν lucrare întru măsura fiecărui tărie, îşi săvârşeşte creşterea,
μέτρῳ ἑνὸς ἑκάστου μέρους τὴν mădular, face creşterea trupului potrivit lucrării măsurate
αὔξησιν τοῦ σώματος ποιεῖται εἰς spre zidirea Sa singur (însuși) fiecăruia din mădulare, şi se
οἰκοδομὴν ἑαυτοῦ ἐν ἀγάπῃ. întru dragoste. zideşte întru dragoste.
Εφ Δ-17 Τοῦτο οὖν λέγω καὶ 17. Drept aceea, aceasta Ef.4:17. Aşadar, aceasta zic şi
μαρτύρομαι ἐν Κυρίῳ, μηκέτι ὑμᾶς zic și mărturisesc întru Domnul, mărturisesc în Domnul, ca voi
περιπατεῖν καθὼς καὶ τὰ λοιπὰ ca să nu mai umblaţi voi precum să nu mai umblaţi de acum cum
ἔθνη περιπατεῖ ἐν ματαιότητι τοῦ și celelalte neamuri umblă, întru umblă neamurile, în
νοὸς αὐτῶν, deşertăciunea minţii lor, deşertăciunea minţii lor,
Εφ Δ-18 ἐσκοτισμένοι τῇ διανοίᾳ, 18. întunecaţi fiind la minte, Ef.4:18. Întunecaţi fiind la cuget,
ὄντες ἀπηλλοτριωμένοι τῆς ζωῆς înstreinaţi de viaţa lui Dumnezeu înstrăinaţi fiind de viaţa lui
τοῦ Θεοῦ διὰ τὴν ἄγνοιαν τὴν pentru necunoştinţa care este Dumnezeu, din pricina
οὖσαν ἐν αὐτοῖς, διὰ τὴν πώρωσιν întru ei, pentru împietrirea necunoştinţei care este în ei,
τῆς καρδίας αὐτῶν, inimii lor, din pricina împietririi inimii
lor;
Εφ Δ-19 οἵτινες, ἀπηλγηκότες, ἑαυτοὺς 19. care întru nesimţire Ef.4:19. Aceştia petrec în
παρέδωκαν τῇ ἀσελγείᾳ εἰς petrecând, s-au dat pe sine nesimţire şi s-au dat pe sine
ἐργασίαν ἀκαθαρσίας πάσης ἐν înverşunării, spre lucrarea a desfrânării, săvârşind cu nesaţ
πλεονεξίᾳ. toată necurăţia, întru lăcomie. toate faptele necurăţiei.
Εφ Δ-20 ὑμεῖς δὲ οὐχ οὕτως ἐμάθετε 20. Dar voi nu aşa aţi cunoscut Ef.4:20. Voi însă n-aţi învăţat aşa
τὸν Χριστόν, pe Hristos, pe Hristos,
Εφ Δ-21 εἴγε αὐτὸν ἠκούσατε καὶ ἐν 21. de vreme ce pe el l-aţi auzit Ef.4:21. Dacă, într-adevăr, L-aţi
αὐτῷ ἐδιδάχθητε, καθὼς ἐστιν și întru Dânsul v-ați învăţat, ascultat şi aţi fost învăţaţi întru
ἀλήθεια ἐν τῷ ᾿Ιησοῦ, precum este adevărul întru Iisus, El, aşa cum este adevărul întru
Iisus;
Εφ Δ-22 ἀποθέσθαι ὑμᾶς κατὰ τὴν 22. ca să lepădaţi voi după cea Ef.4:22. Să vă dezbrăcaţi de
προτέραν ἀναστροφὴν τὸν παλαιὸν mai-nainte vieţuire pe omul cel vieţuirea voastră de mai
ἄνθρωπον τὸν φθειρόμενον κατὰ vechi, care se strică după poftele înainte, de omul cel vechi, care
τὰς ἐπιθυμίας τῆς ἀπάτης, înşelăciunii, se strică prin poftele
amăgitoare,
Εφ Δ-23 ἀνανεοῦσθαι δὲ τῷ πνεύματι 23. să vă înnoiţi iarăşi cu duhul Ef.4:23. Şi să vă înnoiţi în duhul
τοῦ νοὸς ὑμῶν minţii voastre minţii voastre,
Εφ Δ-24 καὶ ἐνδύσασθαι τὸν καινὸν 24. și să vă îmbrăcaţi în omul cel Ef.4:24. Şi să vă îmbrăcaţi în omul
ἄνθρωπον τὸν κατὰ Θεὸν nou, care după Dumnezeu s-a cel nou, cel după Dumnezeu,
κτισθέντα ἐν δικαιοσύνῃ καὶ zidit întru dreptate și întru zidit întru dreptate şi în
ὁσιότητι τῆς ἀληθείας. sfinţenia adevărului. sfinţenia adevărului.
Εφ Δ-25 Διὸ ἀποθέμενοι τὸ ψεῦδος 25. Drept aceea, lepădând Ef.4:25. Pentru aceea, lepădând
λαλεῖτε ἀλήθειαν ἕκαστος μετὰ τοῦ minciuna, grăiţi adevărul fiecare minciuna, grăiţi adevărul
πλησίον αὐτοῦ· ὅτι ἐσμὲν ἀλλήλων cu aproapele lui, căci suntem fiecare cu aproapele său, căci
μέλη. unul altuia mădulare. unul altuia suntem mădulare.
Εφ Δ-26 ὀργίζεσθε, καὶ μὴ ἁμαρτάνετε· 26. Mâniaţi-vă, și nu greşiţi; Ef.4:26. Mâniaţi-vă şi nu greşiţi;
ὁ ἥλιος μὴ ἐπιδυέτω ἐπὶ τῷ soarele să nu apună peste mânia soarele să nu apună peste
παροργισμῷ ὑμῶν, voastră, mânia voastră.
Εφ Δ-27 μηδὲ δίδοτε τόπον τῷ 27. nici daţi loc diavolului. Ef.4:27. Nici nu daţi loc
διαβόλῳ. diavolului.
Εφ Δ-28 ὁ κλέπτων μηκέτι κλεπτέτω, 28. Cel ce fură să nu mai fure, ci Ef.4:28. Cel ce fură să nu mai
486
μᾶλλον δὲ κοπιάτω ἐργαζόμενος τὸ mai vârtos să se ostenească, fure, ci mai vârtos să se
ἀγαθὸν ταῖς χερσίν, ἵνα ἔχῃ lucrând binele cu mâinile sale, ostenească lucrând cu mâinile
μεταδιδόναι τῷ χρείαν ἔχοντι. ca să aibă să dea celui lipsit. sale, lucrul cel bun, ca să aibă
să dea şi celui ce are nevoie.
Εφ Δ-29 πᾶς λόγος σαπρὸς ἐκ τοῦ 29. Tot cuvântul putred din gura Ef.4:29. Din gura voastră să nu
στόματος ὑμῶν μὴ ἐκπορευέσθω, voastră să nu iasă, ci numai care iasă nici un cuvânt rău, ci
ἀλλ᾿ εἴ τις ἀγαθὸς πρὸς οἰκοδομὴν e bun spre zidirea folosului, ca numai ce este bun, spre zidirea
τῆς χρείας, ἵνα δῷ χάριν τοῖς să dea har celor ce aud. cea de trebuinţă, ca să dea har
ἀκούουσι. celor ce ascultă.
Εφ Δ-30 καὶ μὴ λυπεῖτε τὸ Πνεῦμα τὸ 30. Şi să nu întristaţi pe Duhul Ef.4:30. Să nu întristaţi Duhul cel
῞Αγιον τοῦ Θεοῦ, ἐν ᾧcel Sfânt al lui Dumnezeu, întru Sfânt al lui Dumnezeu, întru
ἐσφραγίσθητε εἰς care v-ați pecetluit spre ziua
ἡμέραν Care aţi fost pecetluiţi pentru
ἀπολυτρώσεως. răscumpărării. ziua răscumpărării.
Εφ Δ-31 πᾶσα πικρία καὶ θυμὸς καὶ 31. Toată amărăciunea și mânia Ef.4:31. Orice amărăciune şi
ὀργὴ καὶ κραυγὴ καὶ βλασφημία și iuţimea și strigarea și hula să supărare şi mânie şi izbucnire
ἀρθήτω ἀφ᾿ ὑμῶν σὺν πάσῃ κακίᾳ· se lepede de la voi, împreună cu şi defăimare să piară de la voi,
toată răutatea; împreună cu orice răutate.
Εφ Δ-32 γίνεσθε δὲ εἰς ἀλλήλους 32. iar unul către altul fiţi buni, Ef.4:32. Ci fiţi buni între voi şi
χρηστοί, εὔσπλαγχνοι, χαριζόμενοι milostivi, iertând unul altuia, milostivi, Iertând unul altuia,
ἑαυτοῖς καθὼς καὶ ὁ Θεὸς ἐν precum și Dumnezeu a iertat precum şi Dumnezeu v-a Iertat
Χριστῷ ἐχαρίσατο ἡμῖν. vouă întru Hristos. vouă, în Hristos.

Εφ Ε-1 Γίνεσθε οὖν μιμηταὶ τοῦ Θεοῦ 1. Fiţi dar următori lui Ef.5:1. Fiţi dar următori ai lui
ὡς τέκνα ἀγαπητά, Dumnezeu, ca nişte copii iubiţi, Dumnezeu, ca nişte fii iubiţi,
Εφ Ε-2 καὶ περιπατεῖτε ἐν ἀγάπῃ, 2. și umblaţi întru dragoste, Ef.5:2. Şi umblaţi întru iubire,
καθὼς καὶ ὁ Χριστὸς ἠγάπησεν precum și Hristos ne-a iubit pe precum şi Hristos ne-a iubit pe
ἡμᾶς καὶ παρέδωκεν ἑαυτὸν ὑπὲρ noi și S-a dat pe Sine pentru noi noi şi S-a dat pe Sine pentru
ἡμῶν προσφορὰν καὶ θυσίαν τῷ aducere și jertfă lui Dumnezeu noi, prinos şi jertfă lui
Θεῷ εἰς ὀσμὴν εὐωδίας. întru miros cu bună mireasmă. Dumnezeu, întru miros cu bună
mireasmă.
Εφ Ε-3 πορνεία δὲ καὶ πᾶσα 3. Iar curvia și toată Ef.5:3. Iar desfrâu şi orice
ἀκαθαρσία ἢ πλεονεξία μηδὲ necurăţia sau lăcomia nici să se necurăţie şi lăcomie de avere
ὀνομαζέσθω ἐν ὑμῖν, καθὼς πρέπει numească întru voi, precum se nici să se pomenească între voi,
ἁγίοις, cuvine sfinţilor, cum se cuvine sfinţilor;
Εφ Ε-4 καὶ αἰσχρότης καὶ μωρολογία ἢ 4. și măscăriciunea, și vorba Ef.5:4. Nici vorbe de ruşine, nici
εὐτραπελία, τὰ οὐκ ἀνήκοντα, ἀλλὰ nebunească sau glumele, care nu vorbe nebuneşti, nici glume
μᾶλλον εὐχαριστία. se cuvin, ci mai vârtos care nu se cuvin, ci mai
mulțumirea. degrabă mulţumire.
Εφ Ε-5 τοῦτο γὰρ ἔστε γινώσκοντες, 5. Că aceasta să ştiţi, că tot Ef.5:5. Căci aceasta s-o ştiţi bine,
ὅτι πᾶς πόρνος ἢ ἀκάθαρτος ἢ curvarul sau necuratul sau că nici un desfrânat, sau
πλεονέκτης, ὅς ἐστιν εἰδωλολάτρης, lacomul, care este slujitor necurat, sau lacom de avere,
οὐκ ἔχει κληρονομίαν ἐν τῇ idolilor, nu are moştenire întru care este un închinător la idoli,
βασιλείᾳ τοῦ Χριστοῦ καὶ Θεοῦ. împărăţia lui Hristos și nu are moştenire în împărăţia
Dumnezeu. lui Hristos şi a lui Dumnezeu.
Εφ Ε-6 Μηδεὶς ὑμᾶς ἀπατάτω κενοῖς 6. Nimenea să nu vă înşele Ef.5:6. Nimeni să nu vă
λόγοις· διὰ ταῦτα γὰρ ἐρχεται ἡ pe voi cu cuvinte deşarte; că amăgească cu cuvinte deşarte,
ὀργὴ τοῦ Θεοῦ ἐπὶ τοὺς υἱοὺς τῆς pentru acestea vine mânia lui căci pentru acestea vine mânia
ἀπειθείας. Dumnezeu peste fiii neascultării. lui Dumnezeu peste fiii
neascultării.
Εφ Ε-7 μὴ οὖν γίνεσθε συμμέτοχοι 7. Deci nu vă faceţi împreună- Ef.5:7. Deci să nu vă faceţi părtaşi
αὐτῶν. părtași acestora; cu ei.
Εφ Ε-8 ἦτε γάρ ποτε σκότος, νῦν δὲ 8. Că eraţi oarecând întunerec, Ef.5:8. Altădată eraţi întuneric, iar
φῶς ἐν Κυρίῳ· ὡς τέκνα φωτὸς iar acum lumină întru Domnul: acum sunteţi lumină întru
περιπατεῖτε· Ca ai luminii copii umblaţi; Domnul; umblaţi ca fii ai
luminii!
Εφ Ε-9 ὁ γὰρ καρπὸς τοῦ Πνεύματος 9. că roada Duhului este întru Ef.5:9. Pentru că roada luminii e
487
ἐν πάσῃ ἀγαθωσύνῃ καὶ δικαιοσύνη toată bunătatea și dreptatea și în orice bunătate, dreptate şi
καὶ ἀληθείᾳ· adevărul; adevăr.
Εφ Ε-10 δοκιμάζοντες τί ἐστιν 10. cercând ce este bine plăcut Ef.5:10. Încercând ce este
εὐάρεστον τῷ Κυρίῳ. Domnului. bineplăcut Domnului.
Εφ Ε-11 καὶ μὴ συγκοινωνεῖτε τοῖς 11. Şi să nu vă amestecaţi cu Ef.5:11. Şi nu fiţi părtaşi la faptele
ἔργοις τοῖς ἀκάρποις τοῦ σκότους, faptele cele fără de roadă ale cele fără roadă ale
μᾶλλον δὲ καὶ ἐλέγχετε· întunerecului, ci mai vârtos să le întunericului, ci mai degrabă,
defăimaţi; osândiţi-le pe faţă.
Εφ Ε-12 τὰ γὰρ κρυφῆ γινόμενα ὑπ᾿ 12. că cele ce se fac întru ascuns Ef.5:12. Căci cele ce se fac întru
αὐτῶν αἰσχρόν ἐστι καὶ λέγειν· de către dânşii, ruşine este a le ascuns de ei, ruşine este a le şi
și grăi; grăi.
Εφ Ε-13 τὰ δὲ πάντα ἐλεγχόμενα ὑπὸ 13. iar toate vădindu-se de Ef.5:13. Iar tot ce este pe faţă, se
τοῦ φωτὸς φανεροῦται· πᾶν γὰρ τὸ lumină, se arată; că tot ce se descoperă prin lumină,
φανερούμενον φῶς ἐστι. arată lumină este. Ef.5:14. Căci tot ceea ce este
Εφ Ε-14 διὸ λέγει· ἔγειρε ὁ καθεύδων 14. Pentru aceea zice: descoperit, lumină este. Pentru
καὶ ἀνάστα ἐκ τῶν νεκρῶν, καὶ Deşteaptă-te cel ce dormi, și te aceea zice: "Deşteaptă-te cel
ἐπιφαύσει σοι ὁ Χριστός. scoală din morţi, și te va lumina ce dormi şi te scoală din morţi
Hristos. şi te va lumina Hristos".
Εφ Ε-15 Βλέπετε οὖν πῶς ἀκριβῶς 15. Socotiţi drept aceea Ef.5:15. Deci luaţi seama cu grijă,
περιπατεῖτε, μὴ ὡς ἄσοφοι, ἀλλ᾿ ὡς cum să umblaţi cu pază, nu ca cum umblaţi, nu ca nişte
σοφοί, nişte neînţelepţi, ci ca cei neînţelepţi, ci ca cei înţelepţi,
înţelepţi, Ef.5:16. Răscumpărând vremea,
Εφ Ε-16 ἐξαγοραζόμενοι τὸν καιρόν, 16. răscumpărând vremea, că căci zilele rele sunt.
ὅτι αἱ ἡμέραι πονηραί εἰσι zilele viclene sunt. Ef.5:17. Drept aceea, nu fiţi fără
Εφ Ε-17 διὰ τοῦτο μὴ γίνεσθε ἄφρονες, 17. Drept aceea, nu fiţi de minte, ci înţelegeţi care este
ἀλλὰ συνιέντες τί τὸ θέλημα τοῦ nepricepuţi, ci cunoscând ce este voia Domnului.
Κυρίου. voia Domnului. Ef.5:18. Şi nu vă îmbătaţi de vin,
Εφ Ε-18 καὶ μὴ μεθύσκεσθε οἴνῳ, ἐν ᾧ 18. Şi nu vă îmbătaţi de vin, în care este pierzare, ci vă
ἐστιν ἀσωτία, ἀλλὰ πληροῦσθε ἐν întru care este curvia umpleţi de Duhul.
Πνεύματι, (nemântuirea), ci vă umpleţi de Ef.5:19. Vorbiţi între voi în psalmi
Εφ Ε-19 λαλοῦντες ἑαυτοῖς ψαλμοῖς Duhul, şi în laude şi în cântări
καὶ ὕμνοις καὶ ᾠδαῖς πνευματικαῖς, 19. vorbind întru voi în psalmi și duhovniceşti, lăudând şi
ᾄδοντες καὶ ψάλλοντες ἐν τῇ laude și cântări duhovniceşti, cântând Domnului, în inimile
καρδίᾳ ὑμῶν τῷ Κυρίῳ, lăudând și cântând întru inimile voastre,
Εφ Ε-20 εὐχαριστοῦντες πάντοτε ὑπὲρ voastre Domnului, Ef.5:20. Mulţumind totdeauna
πάντων ἐν ὀνόματι τοῦ Κυρίου 20. mulțumind pururea pentru pentru toate întru numele
ἡμῶν ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ τῷ Θεῷ καὶ toate întru numele Domnului Domnului nostru Iisus Hristos,
πατρί, nostru Iisus Hristos, lui lui Dumnezeu (şi) Tatăl.
Εφ Ε-21 ὑποτασσόμενοι ἀλλήλοις ἐν Dumnezeu și Tatălui, Ef.5:21. Supuneţi-vă unul altuia,
φόβῳ Χριστοῦ. 21. plecaţi-vă (supuneți-vă) unul întru frica lui Hristos.
Εφ Ε-22 Αἱ γυναῖκες τοῖς ἰδίοις altuia întru frica lui Hristos. Ef.5:22. Femeile să se supună
ἀνδράσιν ὑποτάσσεσθε ὡς τῷ 22. Femeile să se supună bărbaţilor lor ca Domnului,
Κυρίῳ, bărbaţilor lor ca Domnului, Ef.5:23. Pentru că bărbatul este
Εφ Ε-23 ὅτι ὁ ἀνήρ ἐστι κεφαλὴ τῆς 23. căci bărbatul este cap femeii cap femeii, precum şi Hristos
γυναικός, ὡς καὶ ὁ Χριστὸς κεφαλὴ precum și Hristos este cap este cap Bisericii, trupul Său,
τῆς ἐκκλησίας, καὶ αὐτός ἐστι Bisericii, și acesta este al cărui mântuitor şi este.
σωτὴρ τοῦ σώματος mântuitorul trupului, Ef.5:24. Ci precum Biserica se
Εφ Ε-24 ἀλλ᾿ ὥσπερ ἡ ἐκκλησία 24. Ci precum Biserica se supune lui Hristos, aşa şi
ὑποτάσσεται τῷ Χριστὼ, οὕτω καὶ supune lui Hristos, aşa și femeile femeile bărbaţilor lor, întru
αἱ γυναῖκες τοῖς ἰδίοις ἀνδράσιν ἐν bărbaţilor lor întru toate. totul.
παντί. 25. Bărbaţilor, iubiţi-vă Ef.5:25. Bărbaţilor, iubiţi pe
Εφ Ε-25 οἱ ἄνδρες ἀγαπᾶτε τὰς femeile voastre, precum și femeile voastre, după cum şi
γυναῖκας ἑαυτῶν, καθὼς καὶ ὁ Hristos a iubit Biserica, și pe Hristos a iubit Biserica, şi S-a
Χριστὸς ἠγάπησε τὴν ἐκκλησίαν καὶ sine s-au dat pentru dânsa, dat pe Sine pentru ea,
ἑαυτὸν παρέδωκεν ὑπὲρ αὐτῆς, 26. ca pe ea să o sfinţească, Ef.5:26. Ca s-o sfinţească,
Εφ Ε-26 ἵνα αὐτὴν ἁγιάσῃ καθαρίσας curăţindu-o cu baia apei prin curăţind-o cu baia apei prin
τῷ λουτρῷ τοῦ ὕδατος ἐν ῥήματι, grai, cuvânt,
488
Εφ Ε-27 ἵνα παραστήσῃ αὐτὴν ἑαυτῷ 27. ca să o puie înainte pe ea Ef.5:27. Şi ca s-o înfăţişeze Sieşi,
ἔνδοξον τὴν ἐκκλησίαν, μὴ ἔχουσαν luişi slăvită biserică, neavând Biserică slăvită, neavând pată
σπίλον ἢ ῥυτίδα ἤ τι τῶν τοιούτων, întinăciune, nici prihană, sau sau zbârcitură, ori altceva de
ἀλλ᾿ ἵνα ᾖ ἁγία καὶ ἄμωμος. altceva de acest fel, ci ca să fie acest fel, ci ca să fie sfântă şi
sfântă și fără de prihană. fără de prihană.
Εφ Ε-28 οὕτως ὀφείλουσιν οἱ ἄνδρες 28. Aşa sunt datori bărbaţii să-și Ef.5:28. Aşadar, bărbaţii sunt
ἀγαπᾶν τὰς ἑαυτῶν γυναῖκας ὡς τὰ iubească femeile lor ca și datori să-şi iubească femeile ca
ἑαυτῶν σώματα. ὁ ἀγαπῶν τὴν trupurile lor. Cel ce iubeşte pe pe înseşi trupurile lor. Cel ce-şi
ἑαυτοῦ γυναῖκα ἑαυτὸν ἀγαπᾷ· femeia sa, pe sine se iubeşte; iubeşte femeia pe sine se
Εφ Ε-29 οὐδεὶς γάρ ποτε τὴν ἑαυτοῦ iubeşte.
σάρκα ἐμίσησεν, ἀλλ᾿ ἐκτρέφει καὶ 29. că nimeni vreodată nu și-a Ef.5:29. Căci nimeni vreodată nu
θάλπει αὐτήν, καθὼς καὶ ὁ Κύριος urât trupul său, ci îl hrăneşte și şi-a urât trupul său, ci fiecare
τὴν ἐκκλησίαν încălzeşte pe el, precum și îl hrăneşte şi îl încălzeşte,
Εφ Ε-30 ὅτι μέλη ἐσμὲν τοῦ σώματος Hristos Biserica: precum şi Hristos Biserica,
αὐτοῦ, ἐκ τῆς σαρκὸς αὐτοῦ καὶ ἐκ 30. Că mădulare suntem ale Ef.5:30. Pentru că suntem
τῶν ὀστέων αὐτοῦ· trupului Lui, din carnea Lui și mădulare ale trupului Lui, din
Εφ Ε-31 ἀντὶ τούτου καταλείψει din oasele Lui. carnea Lui şi din oasele Lui.
ἄνθρωπος τὸν πατέρα αὐτοῦ καὶ 31. Pentru aceea va lăsa omul Ef.5:31. De aceea, va lăsa omul pe
τὴν μητέρα καὶ προσκολληθήσεται pe tatăl său și pe mama sa, și se tatăl său şi pe mama sa şi se va
πρὸς τὴν γυναῖκα αὐτοῦ, καὶ va lipi de femeia sa, și vor fi alipi de femeia sa şi vor fi
ἔσονται οἱ δύο εἰς σάρκα μίαν. amândoi un trup. amândoi un trup.
Εφ Ε-32 τὸ μυστήριον τοῦτο μέγα 32. Taina aceasta mare este; iar Ef.5:32. Taina aceasta mare este;
ἐστίν, ἐγὼ δὲ λέγω εἰς Χριστὸν καὶ eu zic în Hristos și în Biserică. iar eu zic în Hristos şi în
εἰς τὴν ἐκκλησίαν. Biserică.
Εφ Ε-33 πλὴν καὶ ὑμεῖς οἱ καθ᾿ ἕνα 33. Deci dar și voi, fiecare aşa Ef.5:33. Astfel şi voi, fiecare aşa
ἕκαστος τὴν ἑαυτοῦ γυναῖκα οὕτως să-și iubească pe femeia sa, ca să-şi iubească femeia ca pe
ἀγαπάτω ὡς ἑαυτόν, ἡ δὲ γυνὴ ἵνα pe sine; iar femeia să se teamă sine însuşi; iar femeia să se
φοβῆται τὸν ἄνδρα. de bărbat. teamă de bărbat.

Εφ Στ-1 Τὰ τέκνα ὑπακούετε τοῖς 1. Copii, ascultaţi pe Ef.6:1. Copii, ascultaţi pe
γονεῦσιν ὑμῶν ἐν Κυρίῳ· τοῦτο γάρ părinţii voştri întru Domnul; că părinţii voştri în Domnul că
ἐστι δίκαιον. aceasta este cu dreptate. aceasta este cu dreptate.
2. Cinsteşte pe tatăl tău și pe Ef.6:2. "Cinsteşte pe tatăl tău şi
Εφ Στ-2 τίμα τὸν πατέρα σου καὶ τὴν mama ta, care este porunca cea pe mama ta, care este
μητέρα, ἥτις ἐστὶν ἐντολὴ πρώτη ἐν dintâi întru făgăduinţă, porunca cea dintâi cu
ἐπαγγελίᾳ, făgăduinţa:
3. ca să-ţi fie ţie bine și să fii cu Ef.6:3. Ca să-ţi fie ţie bine şi să
Εφ Στ-3 ἵνα εὖ σοι γένηται καὶ ἔσῃ zile multe pe pământ. trăieşti ani mulţi pe
μακροχρόνιος ἐπὶ τῆς γῆς. pământ".
4. Şi părinţii, nu urgisiţi pe Ef.6:4. Şi voi, părinţilor, nu
Εφ Στ-4 καὶ οἱ πατέρες μὴ παροργίζετε copiii voştri întru mânie, ci îi întărâtaţi la mânie pe copiii
τὰ τέκνα ὑμῶν, ἀλλ᾿ ἐκτρέφετε αὐτὰ creşteţi pe ei întru învăţătura și voştri, ci creşteţi-i întru
ἐν παιδείᾳ καὶ νουθεσίᾳ Κυρίου. certarea Domnului. învăţătura şi certarea
Domnului.
Εφ Στ-5 Οἱ δοῦλοι ὑπακούετε τοῖς 5. Robilor, ascultaţi pe Ef.6:5. Slugilor, ascultaţi de
κυρίοις κατὰ σάρκα μετὰ φόβου καὶ stăpânii voştri cei după trup, cu stăpânii voştri cei după trup,
τρόμου ἐν ἁπλότητι τῆς καρδίας frică și cu cutremur, întru cu frică şi cu cutremur, întru
ὑμῶν ὡς τῷ Χριστῷ, dreptatea inimii voastre, ca și pe curăţia inimii voastre, ca şi
Hristos, de Hristos,
Ef.6:6. Nu slujind numai când
Εφ Στ-6 μὴ κατ᾿ ὀφθαλμοδουλίαν ὡς 6. Nu numai înaintea ochilor sunt cu ochii pe voi, ca cei
ἀνθρωπάρεσκοι, ἀλλ᾿ ὡς δοῦλοι slujindu-le, ca cei ce vor să ce caută să placă oamenilor,
τοῦ Χριστοῦ, ποιοῦντες τὸ θέλημα placă oamenilor, ci ca robii lui ci ca slugile lui Hristos,
τοῦ Θεοῦ ἐκ ψυχῆς, Hristos, făcând voia lui făcând din suflet voia lui
Dumnezeu din suflet, Dumnezeu,
Εφ Στ-7 μετ᾿ εὐνοίας δουλεύοντες ὡς 7. cu bunăvoinţă slujindu-le, ca Ef.6:7. Slujind cu bunăvoinţă,
489
τῷ Κυρίῳ καὶ οὐκ ἀνθρώποις, Domnului, iar nu ca oamenilor, ca şi Domnului şi nu ca
oamenilor,
Εφ Στ-8 εἰδότες ὅτι ὃ ἐάν τι ἕκαστος 8. știind că orice bine va face Ef.6:8. Ştiind fiecare, fie rob, fie
ποιήσῃ ἀγαθόν, τοῦτο κομιεῖται fiecare, aceea va lua de la de sine stăpân, că faptele
παρὰ τοῦ Κυρίου, εἴτε δοῦλος εἴτε Domnul, ori robul, ori cel slobod bune pe care le va face, pe
ἐλεύθερος. (liber). acelea le va lua ca plată de
la Domnul.
Εφ Στ-9 Καὶ οἱ κύριοι τὰ αὐτὰ ποιεῖτε 9. Şi stăpânii (domnii), Ef.6:9. Iar voi, stăpânilor, faceţi
πρὸς αὐτούς, ἀνιέντες τὴν ἀπειλήν, iarăşi acestea să faceţi către tot aşa faţă de ei, lăsând la o
εἰδότες ὅτι καὶ ὑμῶν αὐτῶν ὁ dânşii, slăbind îngrozirea, ştiind parte ameninţarea, ştiind că
Κύριός ἐστιν ἐν οὐρανοῖς, καὶ că și al vostru Domn este în Domnul lor şi al vostru este
προσωποληψία οὐκ ἔστι παρ᾿ ceruri și alegere de faţă nu este în ceruri şi că la El nu
αὐτῷ. la Dânsul. încape părtinire.
Εφ Στ-10 Τὸ λοιπόν, ἀδελφοί μου, 10. Deci, fraţii mei, Ef.6:10. În sfârşit, fraţilor,
ἐνδυναμοῦσθε ἐν Κυρίῳ καὶ ἐν τῷ întăriţi-vă întru Domnul, și întru întăriţi-vă în Domnul şi întru
κράτει τῆς ἰσχύος αὐτοῦ. puterea tăriei Lui. puterea tăriei Lui.
Εφ Στ-11 ἐνδύσασθε τὴν πανοπλίαν 11. Îmbrăcaţi-vă întru toate Ef.6:11. Îmbrăcaţi-vă cu toate
τοῦ Θεοῦ πρὸς τὸ δύνασθαι ὑμᾶς armele lui Dumnezeu, ca să armele lui Dumnezeu, ca să
στῆναι πρὸς τὰς μεθοδείας τοῦ puteţi sta împrotiva puteţi sta împotriva
διαβόλου· meşteşugirilor diavolului; uneltirilor diavolului.
Ef.6:12. Căci lupta noastră nu
Εφ Στ-12 ὅτι οὐκ ἔστιν ἡμῖν ἡ πάλη 12. căci nu este nouă lupta este împotriva trupului şi a
πρὸς αἷμα καὶ σάρκα, ἀλλὰ πρὸς împrotiva trupului și a sângelui, sângelui, ci împotriva
τὰς ἀρχάς, πρὸς τὰς ἐξουσίας, πρὸς ci împrotiva începătoriilor și a începătoriilor, împotriva
τοὺς κοσμοκράτορας τοῦ σκότους domniilor, și a stăpânitorilor stăpâniilor, împotriva
τοῦ αἰῶνος τούτου, πρὸς τὰ întunerecului veacului acestuia, stăpânitorilor întunericului
πνευματικὰ τῆς πονηρίας ἐν τοῖς împrotiva duhurilor vicleşugului acestui veac, împotriva
ἐπουρανίοις. întru cele cereşti. duhurilor răutăţii, care sunt
în văzduh.
Εφ Στ-13 διὰ τοῦτο ἀναλάβετε τὴν 13. Pentru aceea, luaţi toate Ef.6:13. Pentru aceea, luaţi
πανοπλίαν τοῦ Θεοῦ, ἵνα δυνηθῆτε armele lui Dumnezeu, ca să toate armele lui Dumnezeu,
ἀντιστῆναι ἐν τῇ ἡμέρᾳ τῇ πονηρᾷ puteţi sta împrotivă în ziua cea ca să puteţi împotrivă în ziua
καὶ ἅπαντα κατεργασάμενοι στῆναι. vicleană, și toate isprăvindu-le cea rea, şi, toate biruindu-le,
să staţi. să rămâneţi în picioare.
Εφ Στ-14 στῆτε οὖν περιζωσάμενοι τὴν 14. Staţi drept aceea, Ef.6:14. Staţi deci tari, având
ὀσφὺν ὑμῶν ἐν ἀληθείᾳ, καὶ încingându-vă mijlocul vostru cu mijlocul vostru încins cu
ἐνδυσάμενοι τὸν θώρακα τῆς adevărul, și îmbrăcându-vă cu adevărul şi îmbrăcându-vă
δικαιοσύνης, zaua dreptăţii, cu platoşa dreptăţii,
Εφ Στ-15 καὶ ὑποδησάμενοι τοὺς 15. și încălţându-vă picioarele Ef.6:15. Şi încălţaţi picioarele
πόδας ἐν ἑτοιμασίᾳ τοῦ εὐαγγελίου întru gătirea evangheliei păcii, voastre, gata fiind pentru
τῆς εἰρήνης, Evanghelia păcii.
Εφ Στ-16 ἐπὶ πᾶσιν ἀναλαβόντες τὸν 16. peste toate luând pavăza Ef.6:16. În toate luaţi pavăza
θυρεὸν τῆς πίστεως, ἐν ᾧ credinţei, cu care veţi putea credinţei, cu care veţi putea
δυνήσεσθε πάντα τὰ βέλη τοῦ stinge toate săgeţile vicleanului să stingeţi toate săgeţile cele
πονηροῦ τὰ πεπυρωμένα σβέσαι· cele aprinse; arzătoare ale vicleanului.
Εφ Στ-17 καὶ τὴν περικεφαλαίαν τοῦ 17. și coiful mântuirii luaţi, și Ef.6:17. Luaţi şi coiful
σωτηρίου δέξασθε, καὶ τὴν sabia Duhului, care este graiul mântuirii şi sabia Duhului,
μάχαιραν τοῦ Πνεύματος, ὅ ἐστι lui Dumnezeu, care este cuvântul lui
βῆμα Θεοῦ, Dumnezeu.
Εφ Στ-18 - διὰ πάσης προσευχῆς καὶ 18. prin toată rugăciunea și Ef.6:18. Faceţi în toată vremea,
δεήσεως, προσευχόμενοι ἐν παντὶ cererea rugându-vă în toată în Duhul, tot felul de
καιρῷ ἐν Πνεύματι, καὶ εἰς αὐτὸ vremea întru Duhul, și la însăşi rugăciuni şi de cereri, şi
τοῦτο ἀγρυπνοῦντες ἐν πάσῃ aceasta priveghind cu toată întru aceasta priveghind cu
προσκαρτερήσει καὶ δεήσει περὶ răbdarea și rugăciunea pentru toată stăruinţa şi rugăciunea
πάντων τῶν ἁγίων, toţi sfinţii, pentru toţi sfinţii.
Ef.6:19. Rugaţi-vă şi pentru
Εφ Στ-19 καὶ ὑπὲρ ἐμοῦ, ἵνα μοι δοθῇ 19. și pentru mine, ca să se dea mine, ca să mi se dea mie
490
λόγος ἐν ἀνοίξει τοῦ στόματός μου, mie cuvânt întru deschiderea cuvânt, când voi deschide
ἐν παρρησίᾳ γνωρίσαι τὸ μυστήριον gurii mele, cu îndrăzneală a gura mea, să fac cunoscută
τοῦ εὐαγγελίου, arăta taina evangheliei, cu îndrăzneală taina
Evangheliei,
20. pentru care fac solie în Ef.6:20. Pe care o binevestesc,
Εφ Στ-20 ὑπὲρ οὗ πρεσβεύω ἐν ἁλύσει, legături; ca întru dânsa cu în lanţuri, ca să vorbesc
ἵνα ἐν αὐτῷ παρρησιάσωμαι ὡς δεῖ îndrăzneală să grăiesc, precum despre Evanghelie, fără
με λαλῆσαι. mi se cuvine a grăi. sfială, precum şi trebuie să
vorbesc.
Εφ Στ-21 ῞Ινα δὲ εἰδῆτε καὶ ὑμεῖς τὰ 21. Iar ca să ştiţi și voi Ef.6:21. Iar ca să ştiţi şi voi
κατ᾿ ἐμέ, τί πράσσω, πάντα ὑμῖν cele pentru mine, ce fac, toate cele despre mine şi ce fac,
γνωρίσει Τυχικὸς ὁ ἀγαπητὸς vouă le va arăta Tihic iubitul Tihic, iubitul frate şi
ἀδελφὸς καὶ πιστὸς διάκονος ἐν frate și credincios slujitor întru credinciosul slujitor întru
Κυρίῳ, Domnul, Domnul, vi le va aduce la
cunoştinţă pe toate;
Εφ Στ-22 ὃν ἔπεμψα πρὸς ὑμᾶς εἰς 22. pe care pentru însăşi aceasta Ef.6:22. L-am trimis pe el la
αὐτὸ τοῦτο, ἵνα γνῶτε τὰ περὶ ἡμῶν l-am trimis la voi, ca să ştiţi cele voi, pentru aceasta, ca să
καὶ παρακαλέσῃ τὰς καρδίας ὑμῶν. pentru noi și să mângâie inimile aflaţi cele despre noi şi să
voastre. mângâie inimile voastre.
Εφ Στ-23 Εἰρήνη τοῖς ἀδελφοῖς καὶ 23. Pace fraţilor și Ef.6:23. Pace fraţilor şi
ἀγάπη μετὰ πίστεως ἀπὸ Θεοῦ dragoste cu credinţă de la dragoste, cu credinţă de la
πατρὸς καὶ Κυρίου ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ. Dumnezeu Tatăl și Domnul Iisus Dumnezeu-Tatăl şi de la
Hristos. Domnul Iisus Hristos.
Εφ Στ-24 ῾Η χάρις μετὰ πάντων τῶν 24. Harul cu toţi care Ef.6:24. Harul fie cu toţi care
ἀγαπώντων τὸν Κύριον ἡμῶν iubesc pe Domnul nostru Iisus iubesc pe Domnul nostru
᾿Ιησοῦν Χριστὸν ἐν ἀφθαρσίᾳ· Hristos întru nestricăciune, Iisus Hristos întru curăţie.
ἀμήν. Amin.
491
ΠΡΟΣ ΦΙΛΙΠΠΗΣΙΟΥΣ EPISTOLIA SFÂNTULUI FILIPENI EPISTOLA
APOSTOL PAVEL SFÂNTULUI APOSTOL
CĂTRE FILIPPISENI PAVEL
Φλ Α-1 Παῦλος καὶ Τιμόθεος, δοῦλοι 1. Pavel şi Timotei, slugile lui Filip.1:1. Pavel şi Timotei, robi ai
᾿Ιησοῦ Χριστοῦ, πᾶσι τοῖς ἁγίοις ἐν Iisus Hristos, tuturor sfinţilor lui Hristos Iisus, tuturor
Χριστῷ ᾿Ιησοῦ τοῖς οὖσιν ἐν întru Hristos Iisus celor ce sfinţilor întru Hristos Iisus,
Φιλίπποις σὺν ἐπισκόποις καὶ sunt în Filippi, împreună cu celor ce sunt în Filipi,
διακόνοις· episcopii şi diaconii, împreună cu episcopii şi
diaconii:
Φλ Α-2 χάρις ὑμῖν καὶ εἰρήνη ἀπὸ 2. Har vouă şi pace de la Filip.1:2. Har vouă şi pace, de la
Θεοῦ πατρὸς ἡμῶν καὶ Κυρίου Dumnezeu Tatăl nostru şi Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de
᾿Ιησοῦ Χριστοῦ. Domnul Iisus Hristos. la Domnul Iisus Hristos.
Φλ Α-3 Εὐχαριστῶ τῷ Θεῷ μου ἐπὶ 3. Mulţumesc Dumnezeului meu Filip.1:3. Mulţumesc Dumnezeului
πάσῃ τῇ μνείᾳ ὑμῶν, întru toată pomenirea meu, ori de câte ori îmi
voastră, amintesc de voi,
Φλ Α-4 πάντοτε ἐν πάσῃ δεήσει μου 4. Pururea întru toată Filip.1:4. Căci totdeauna, în toate
ὑπὲρ πάντων ὑμῶν μετὰ χαρᾶς τὴν rugăciunea mea pentru voi rugăciunile mele, mă rog
δέησιν ποιούμενος toţi cu bucurie rugăciune pentru voi toţi, cu bucurie,
făcând,
Φλ Α-5 ἐπὶ τῇ κοινωνίᾳ ὑμῶν εἰς τὸ 5. Pentru împărtăşirea voastră Filip.1:5. Pentru împărtăşirea
εὐαγγέλιον ἀπὸ πρώτης ἡμέρας întru evanghelie din ziua voastră întru Evanghelie, din
ἄχρι τοῦ νῦν, dintâi până acum, ziua dintâi până acum.
6. Nădăjduindu-mă la însăşi Filip.1:6. Sunt încredinţat de
Φλ Α-6 πεποιθὼς αὐτὸ τοῦτο, ὅτι ὁ aceasta, că cel ce a început aceasta, că cel ce a început în
ἐναρξάμενος ἐν ὑμῖν ἔργον ἀγαθὸν întru voi lucrul cel bun îl va voi lucrul cel bun îl va duce la
ἐπιτελέσει ἄχρις ἡμέρας ᾿Ιησοῦ săvârşi până în ziua lui Iisus capăt, până în ziua lui Hristos
Χριστοῦ, Hristos; Iisus,
7. Precum îmi este mie cu Filip.1:7. Precum este cu dreptate
Φλ Α-7 καθώς ἐστι δίκαιον ἐμοὶ τοῦτο dreptate aceasta a cugeta să gândesc astfel despre voi
φρονεῖν ὑπὲρ πάντων ὑμῶν διὰ τὸ pentru voi toţi, pentru că vă toţi; căci vă port în inima mea,
ἔχειν με ἐν τῇ καρδίᾳ ὑμᾶς, ἔν τε am eu pe voi în inimă, şi în şi în lanţurile mele, şi în
τοῖς δεσμοῖς μου καὶ ἐν τῇ legăturile mele, şi în apărarea şi în întărirea
ἀπολογίᾳ καὶ βεβαιώσει τοῦ răspunsul şi adeverirea Evangheliei, fiindcă voi toţi
εὐαγγελίου συγκοινωνούς μου τῆς evangheliei, cu mine sunteţi părtaşi la acelaşi har cu
χάριτος πάντας ὑμᾶς ὄντας. împreună părtaşi harului voi mine.
toţi fiind.
Φλ Α-8 μάρτυς γάρ μού ἐστιν ὁ Θεός, 8. Că martor mie este Filip.1:8. Căci martor îmi este
ὡς ἐπιποθῶ πάντας ὑμᾶς ἐν Dumnezeu, că vă iubesc pe Dumnezeu, că vă doresc pe voi
σπλάγχνοις ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ. voi toţi în dragostea lui Iisus pe toţi, cu dragostea lui Hristos
Hristos. Iisus.
Φλ Α-9 καὶ τοῦτο προσεύχομαι, ἵνα ἡ 9. Şi de aceasta mă rog, ca Filip.1:9. Şi aceasta mă rog, ca
ἀγάπη ὑμῶν ἔτι μᾶλλον καὶ μᾶλλον dragostea voastră încă mai iubirea voastră să prisosească
περισσεύῃ ἐν ἐπιγνώσει καὶ πάσῃ mult şi mai mult să tot mai mult şi mai mult, întru
αἰσθήσει, prisosească întru cunoştinţă cunoştinţă şi întru orice
şi întru toată priceperea, pricepere,
Φλ Α-10 εἰς τὸ δοκιμάζειν ὑμᾶς τὰ 10. Ca să ispitiţi voi cele de Filip.1:10. Ca să cercaţi voi cele
διαφέροντα, ἵνα ἦτε εἰλικρινεῖς καὶ folos, ca să fiţi curaţi şi fără ce sunt mai de folos şi ca să fiţi
ἀπρόσκοποι εἰς ἡμέραν Χριστοῦ, de sminteală în ziua lui curaţi şi fără poticnire în ziua
Hristos, lui Hristos,
Φλ Α-11 πεπληρωμένοι καρπῶν 11. Plini de roadele dreptăţii, Filip.1:11. Plini de roada
δικαιοσύνης τῶν διὰ ᾿Ιησοῦ care sunt prin Iisus Hristos, dreptăţii, care este prin Iisus
Χριστοῦ εἰς δόξαν καὶ ἔπαινον spre slava şi lauda lui Hristos, spre slava şi lauda lui
Θεοῦ. Dumnezeu. Dumnezeu.
Φλ Α-12 Γινώσκειν δὲ ὑμᾶς βούλομαι, 12. Şi voiesc să ştiţi voi, fraţilor, Filip.1:12. Voiesc ca voi să ştiţi,
ἀδελφοί, ὅτι τὰ κατ᾿ ἐμὲ μᾶλλον εἰς că cele pentru mine mai fraţilor, că cele petrecute cu
προκοπὴν τοῦ εὐαγγελίου ἐλήλυθεν, vârtos spre sporul mine s-au întors mai degrabă
492
evangheliei au venit, spre sporirea Evangheliei,
Φλ Α-13 ὥστε τοὺς δεσμούς μου 13. Încât legăturile s-au făcut Filip.1:13. În aşa fel că lanţurile
φανεροὺς ἐν Χριστῷ γενέσθαι ἐν arătate întru Hristos în tot mele, pentru Hristos, au ajuns
ὅλῳ τῷ πραιτωρίῳ καὶ τοῖς λοιποῖς divanul, şi la ceilalţi la toţi, cunoscute în tot pretoriul şi
πᾶσι, tuturor celorlalţi;
14. Şi cei mai mulţi din fraţi Filip.1:14. Şi cei mai mulţi dintre
Φλ Α-14 καὶ τοὺς πλείονας τῶν întru Domnul, nădăjduindu- fraţii întru Domnul,
ἀδελφῶν ἐν Κυρίῳ πεποιθότας τοῖς se pentru legăturile mele, îmbărbătaţi prin lanţurile mele,
δεσμοῖς μου περισσοτέρως τολμᾶν mai mult cutează fără de au mai multă îndrăzneală să
ἀφόβως τὸν λόγον λαλεῖν. frică a grăi cuvântul. propovăduiască fără teamă
cuvântul lui Dumnezeu.
Φλ Α-15 τινὲς μὲν καὶ διὰ φθόνον καὶ 15. Unii pentru pizmă şi pricire, Filip.1:15. Unii, e drept, vestesc
ἔριν, τινὲς δὲ καὶ δι᾿ εὐδοκίαν τὸν dar alţii pentru buna voinţă pe Hristos din pizmă şi din duh
Χριστὸν κηρύσσουσιν· propovăduiesc pe Hristos; de ceartă, alţii însă din
16. Unii din prigonire pe Hristos bunăvoinţă.
Φλ Α-16 οἱ μὲν ἐξ ἐριθείας τὸν Χριστὸν vestesc, nu curat, socotind că Filip.1:16. Unii o fac din iubire,
καταγγέλλουσιν, οὐχ ἁγνῶς, vor aduce necaz legăturilor ştiind că stau aici pentru
οἰόμενοι θλῖψιν ἐπιφέρειν τοῖς mele; apărarea Evangheliei;
δεσμοῖς μου· 17. Iar alţii din dragoste, ştiind Filip.1:17. Ceilalţi, însă, - din
că spre răspunsul zavistie - vestesc pe Hristos, nu
Φλ Α-17 οἱ δὲ ἐξ ἀγάπης, εἰδότες ὅτι evangheliei sunt pus. cu gânduri curate, ci socotind
εἰς ἀπολογίαν τοῦ εὐαγγελίου să-mi sporească necazul în
κεῖμαι. lanţurile mele.
18. Ce este dar? Iată în tot Filip.1:18. Dar ce este? Nimic
Φλ Α-18 τί γάρ; πλὴν παντὶ τρόπῳ, εἴτε chipul, ori prin pricină, ori altceva decât că, în tot chipul,
προφάσει εἴτε ἀληθείᾳ, Χριστὸς prin adevăr, Hristos se fie din făţărie, fie în adevăr,
καταγγέλλεται. καὶ ἐν τούτῳ χαίρω. propovăduiește; şi întru Hristos se propovăduieşte şi
ἀλλὰ καὶ χαρήσομαι· aceasta mă bucur, şi încă mă întru aceasta mă bucur. Şi
voi bucura, mereu mă voi bucura.
Φλ Α-19 οἶδα γὰρ ὅτι τοῦτό μοι 19. Că ştiu că aceasta îmi va fi Filip.1:19. Căci ştiu că aceasta
ἀποβήσεται εἰς σωτηρίαν διὰ τῆς mie spre mântuire prin îmi va fi mie spre mântuire,
ὑμῶν δεήσεως καὶ ἐπιχορηγίας τοῦ rugăciunile voastre şi prin prin rugăciunile voastre şi cu
Πνεύματος ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ, darea Duhului lui Iisus ajutorul Duhului lui Iisus
Hristos Hristos,
Φλ Α-20 κατὰ τὴν ἀποκαραδοκίαν καὶ 20. După aşteptarea şi nădejdea Filip.1:20. După aşteptarea şi
ἐλπίδα μου ὅτι ἐν οὐδενὶ mea, că întru nimic mă voi nădejdea mea că întru nimic nu
αἰσχυνθήσομαι, ἀλλ᾿ ἐν πάσῃ ruşina, ci întru toată voi fi ruşinat, ci, întru toată
παρρησίᾳ, ὡς πάντοτε, καὶ νῦν îndrăzneala, precum îndrăzneala, precum totdeauna,
μεγαλυνθήσεται Χριστὸς ἐν τῷ pururea, aşa şi acum se va aşa şi acum, Hristos va fi
σώματί μου εἴτε διὰ ζωῆς εἴτε διὰ mări Hristos în trupul meu, preaslăvit în trupul meu, fie
θανάτου. ori prin viaţă, ori prin prin viaţă, fie prin moarte;
moarte. Filip.1:21. Căci pentru mine viaţă
Φλ Α-21 ᾿Εμοὶ γὰρ τὸ ζῆν Χριστὸς καὶ 21. Că mie a vieţui este Hristos, este Hristos şi moartea un
τὸ ἀποθανεῖν κέρδος. şi a muri dobândă. câştig.
Φλ Α-22 εἰ δὲ τὸ ζῆν ἐν σαρκί, τοῦτό 22. Iar dacă a vieţui în trup, Filip.1:22. Dacă însă a vieţui în
μοι καρπὸς ἔργου, καὶ τί αἱρήσομαι aceasta îmi este roada trup înseamnă a da roadă
οὐ γνωρίζω. lucrului, şi ce voi alege nu lucrului meu, nu ştiu ce voi
ştiu. alege.
Φλ Α-23 συνέχομαι δὲ ἐκ τῶν δύο, τὴν 23. Că sunt cuprins de Filip.1:23. Sunt strâns din două
ἐπιθυμίαν ἔχων εἰς τὸ ἀναλῦσαι καὶ amândouă, dorinţă având a părţi: doresc să mă despart de
σὺν Χριστῷ εἶναι· πολλῷ γὰρ mă slobozi şi împreună cu trup şi să fiu împreună cu
μᾶλλον κρεῖσσον· Hristos a fi, cu mult mai Hristos, şi aceasta e cu mult
vârtos bine; mai bine;
Φλ Α-24 τὸ δὲ ἐπιμένειν ἐν τῇ σαρκὶ 24. Iar a rămânea în trup, mai Filip.1:24. Dar este mai de folos
ἀναγκαιότερον δι᾿ ὑμᾶς. de folos este pentru voi. pentru voi să zăbovesc în trup.
25. Şi aceasta nădăjduind, ştiu Filip.1:25. Şi având această
Φλ Α-25 καὶ τοῦτο πεποιθὼς οἶδα ὅτι că voi rămânea şi împreună încredinţare, ştiu că voi
493
μενῶ καὶ συμπαραμενῶ πᾶσιν ὑμῖν voi petrece cu voi cu toţi spre rămâne şi împreună voi petrece
εἰς τὴν ὑμῶν προκοπὴν καὶ χαρὰν sporirea voastră şi bucuria cu voi cu toţi, spre sporirea
τῆς πίστεως, credinţei, voastră şi spre bucuria
26. Ca lauda voastră să credinţei,
Φλ Α-26 ἵνα τὸ καύχημα ὑμῶν sporească întru Hristos Iisus Filip.1:26. Pentru ca lauda
περισσεύῃ ἐν Χριστῷ ᾿Ιησοῦ ἐν întru mine, prin venirea mea voastră să prisosească în
ἐμοὶ διὰ τῆς ἐμῆς παρουσίας πάλιν iarăşi către voi. Hristos Iisus prin mine, atunci
πρὸς ἡμᾶς. 27. Numai cu vrednicie după când voi veni iarăşi între voi.
evanghelia lui Hristos să Filip.1:27. Să vă purtaţi numai în
Φλ Α-27 Μόνον ἀξίως τοῦ εὐαγγελίου petreceţi; ca ori viind şi chip vrednic de Evanghelia lui
τοῦ Χριστοῦ πολιτεύεσθε, ἵνα εἴτε văzându-vă pe voi, ori Hristos, pentru ca, fie venind
ἐλθὼν καὶ ἰδὼν ὑμᾶς εἴτε ἀπὼν nefiind de faţă la voi, să aud eu şi văzându-vă, fie nefiind de
ἀκούσω τὰ περὶ ὑμῶν, ὅτι στήκετε cele pentru voi, că staţi într- faţă, să aud despre voi că staţi
ἐν ἑνὶ πνεύματι, μιᾷ ψυχῇ un duh, cu un suflet într-un duh, nevoindu-vă
συναθλοῦντες τῇ πίστει τοῦ împreună nevoindu-vă împreună întru-un suflet,
εὐαγγελίου, pentru credinţa evangheliei pentru credinţa Evangheliei,
28. Şi nesfiindu-vă întru nimica Filip.1:28. Fără să vă înfricoşaţi
Φλ Α-28 καὶ μὴ πτυρόμενοι ἐν μηδενὶ de cei potrivnici, care întru nimic de cei potrivnici,
ὑπὸ τῶν ἀντικειμένων, ἥτις αὐτοῖς acelora este arătare a ceea ce pentru ei este un semn
μέν ἐστιν ἔνδειξις ἀπωλείας, ὑμῖν pierzării, iar vouă a de pierzare, iar pentru voi de
δὲ σωτηρίας, καὶ τοῦτο ἀπὸ Θεοῦ· mântuirii, şi aceasta de la mântuire, şi aceasta este de la
Dumnezeu. Dumnezeu.
Φλ Α-29 ὅτι ὑμῖν ἐχαρίσθη τὸ ὑπὲρ 29. Că vouă s-a dăruit pentru Filip.1:29. Căci vouă vi s-a dăruit,
Χριστοῦ, οὐ μόνον τὸ εἰς αὐτὸν Hristos, nu numai întru el a pentru Hristos, nu numai să
πιστεύειν, ἀλλὰ καὶ τὸ ὑπὲρ αὐτοῦ crede, ci şi pentru dânsul a credeţi în El, ci să şi pătimiţi
πάσχειν, pătimi, pentru El,
Φλ Α-30 - τὸν αὐτὸν ἀγῶνα ἔχοντες, 30. Aceeaşi luptă având, care aţi Filip.1:30. Ducând aceeaşi luptă,
οἷον εἴδετε ἐν ἐμοὶ καὶ νῦν ἀκούετε văzut întru mine, şi acum pe care aţi văzut-o la mine şi o
ἐν ἐμοί. auziţi pentru mine. auziţi acum despre mine.

Φλ Β-1 Εἴ τις οὖν παράκλησις ἐν 1. Deci de este vreo Filip.2:1. Deci, dacă este vreun
Χριστῷ, εἴ τι παραμύθιον ἀγάπης, mângâiere întru Hristos, de îndemn în Hristos, dacă este
εἴ τις κοινωνία Πνεύματος, εἴ τις este vreo voire bună a vreo mângâiere a dragostei,
σπλάγχνα καὶ οἰκτιρμοί, dragostei, de este vreo dacă este vreo împărtăşire a
împărtăşire a Duhului, de este Duhului, dacă este vreo
vreo milostivire şi îndurare, milostivire şi îndurare,
Φλ Β-2 πληρώσατέ μου τὴν χαράν, ἵνα 2. Pliniţi bucuria mea, ca Filip.2:2. Faceţi-mi bucuria
τὸ αὐτὸ φρονῆτε, τὴν αὐτὴν ἀγάπην aceeaşi să cugetaţi, aceeaşi deplină, ca să gândiţi la fel,
ἔχοντες, σύμψυχοι, τὸ ἓν dragoste având, un suflet având aceeaşi iubire, aceleaşi
φρονοῦντες, fiind, una cugetând, simţiri, aceeaşi cugetare.
Φλ Β-3 μηδὲν κατὰ ἐριθείαν ἢ 3. Nimic făcând cu prigonire sau Filip.2:3. Nu faceţi nimic din duh
κενοδοξίαν, ἀλλὰ τῇ cu slavă deşartă, ci cu de ceartă, nici din slavă
ταπεινοφροσύνῃ ἀλλήλους smerenie unul pe altul deşartă, ci cu smerenie unul pe
ἡγούμενοι ὑπερέχοντας ἑαυτῶν. socotind a fi mai de cinste altul socotească-l mai de cinste
decât pe sine; decât el însuşi.
Φλ Β-4 μὴ τὰ ἑαυτῶν ἕκαστος 4. Nu ale sale fiecare, ci şi ale Filip.2:4. Să nu caute nimeni
σκοπεῖτε, ἀλλὰ καὶ τὰ ἑτέρων altora fiecine să căutaţi. numai ale sale, ci fiecare şi ale
ἕκαστος, 5. Că aceasta să se înţeleagă altuia.
Φλ Β-5 τοῦτο γὰρ φρονείσθω ἐν ὑμῖν ὃ întru voi, care şi întru Filip.2:5. Gândul acesta să fie în
καὶ ἐν Χριστῷ ᾿Ιησοῦ, Hristos Iisus, voi care era şi în Hristos Iisus,
Φλ Β-6 ὃς ἐν μορφῇ Θεοῦ ὑπάρχων 6. Care în chipul lui Dumnezeu Filip.2:6. Care, Dumnezeu fiind în
οὐχ ἁρπαγμὸν ἡγήσατο τὸ εἶναι ἴσα fiind, nu răpire au socotit a chip, n-a socotit o ştirbire a fi
Θεῷ, fi el întocmai cu Dumnezeu, El întocmai cu Dumnezeu,
Φλ Β-7 ἀλλ᾿ ἑαυτὸν ἐκένωσε μορφὴν 7. Ci s-au deşertat pe sine, chip Filip.2:7. Ci S-a deşertat pe Sine,
δούλου λαβών, ἐν ὁμοιώματι de rob luând, întru chip de rob luând, făcându-Se
ἀνθρώπων γενόμενος, asemănarea oamenilor asemenea oamenilor, şi la
494
făcându-se; înfăţişare aflându-Se ca un
Φλ Β-8 καὶ σχήματι εὑρεθεὶς ὡς 8. Şi cu închipuirea aflându-se om,
ἄνθρωπος ἐταπείνωσεν ἑαυτὸν ca omul, s-au smerit pe sine, Filip.2:8. S-a smerit pe Sine,
γενόμενος ὑπήκοος μέχρι θανάτου, ascultător făcându-se până ascultător făcându-Se până la
θανάτου δὲ σταυροῦ. la moarte, iar moarte de moarte, şi încă moarte pe
Cruce. cruce.
Φλ Β-9 διὸ καὶ ὁ Θεὸς αὐτὸν 9. Pentru aceasta şi Dumnezeu Filip.2:9. Pentru aceea, şi
ὑπερύψωσε καὶ ἐχαρίσατο αὐτῷ pe dânsul l-au prea înălţat, şi Dumnezeu L-a preaînălţat şi I-
ὄνομα τὸ ὑπὲρ πᾶν ὄνομα, i-au dăruit lui nume, care a dăruit Lui nume, care este
este peste tot numele, mai presus de orice nume;
Φλ Β-10 ἵνα ἐν τῷ ὀνόματι ᾿Ιησοῦ πᾶν 10. Ca întru numele lui Iisus tot Filip.2:10. Ca întru numele lui
γόνυ κάμψῃ ἐπουρανίων καὶ genunchiul să se plece, al Iisus tot genunchiul să se plece,
ἐπιγείων καὶ καταχθονίων, celor cereşti şi al celor al celor cereşti şi al celor
pământeşti şi al celor pământeşti şi al celor de
dedesubt, dedesubt.
Φλ Β-11 καὶ πᾶσα γλῶσσα 11. Şi toată limba să Filip.2:11. Şi să mărturisească
ἐξομολογήσηται ὅτι Κύριος ᾿Ιησοῦς mărturisească că Domn este toată limba că Domn este Iisus
Χριστὸς εἰς δόξαν Θεοῦ πατρός. Iisus Hristos, întru slava lui Hristos, întru slava lui
Dumnezeu Tatăl. Dumnezeu-Tatăl.
Φλ Β-12 ῞Ωστε, ἀγαπητοί μου, καθὼς 12. Deci iubiţii mei, precum Filip.2:12. Drept aceea, iubiţii
πάντοτε ὑπηκούσατε, μὴ ὡς ἐν τῇ pururea aţi ascultat, nu mei, precum totdeauna m-aţi
παρουσίᾳ μου μόνον, ἀλλὰ νῦν numai precum când eram de ascultat, nu numai când eram
πολλῷ μᾶλλον ἐν τῇ ἀπουσίᾳ μου, faţă, ci cu mult mai vârtos de faţă, ci cu atât mai mult
μετὰ φόβου καὶ τρόμου τὴν ἑαυτῶν când sunt departe, cu frică şi acum când sunt departe, cu
σωτηρίαν κατεργάζεσθε· cu cutremur mântuirea frică şi cu cutremur lucraţi
voastră să o lucraţi. mântuirea voastră;
Φλ Β-13 ὁ Θεὸς γάρ ἐστιν ὁ ἐνεργῶν 13. Că Dumnezeu este care Filip.2:13. Căci Dumnezeu este
ἐν ὑμῖν καὶ τὸ θέλειν καὶ τὸ lucrează întru voi şi ca să Cel ce lucrează în voi şi ca să
ἐνεργεῖν ὑπὲρ τῆς εὐδοκίας. voiţi şi ca să lucraţi, după voiţi şi ca să săvârşiţi, după a
buna voinţă. Lui bunăvoinţă.
Φλ Β-14 πάντα ποιεῖτε χωρὶς 14. Toate le faceţi fără de cârtiri Filip.2:14. Toate să le faceţi fără
γογγυσμῶν καὶ διαλογισμῶν, şi fără de îndoiri, de cârtire şi fără de îndoială,
Φλ Β-15 ἵνα γένησθε ἄμεμπτοι καὶ 15. Ca să fiţi fără de prihană şi Filip.2:15. Ca să fiţi fără de
ἀκέραιοι, τέκνα Θεοῦ ἀμώμητα ἐν întregi, copii lui Dumnezeu prihană şi curaţi, fii ai lui
μέσῳ γενεᾶς σκολιᾶς καὶ curaţi în mijlocul neamului Dumnezeu neîntinaţi în
διεστραμμένης, ἐν οἷς φαίνεσθε ὡς celui îndărătnic şi răzvrătit, mijlocul unui neam rău şi
φωστῆρες ἐν κόσμῳ. între care să străluciţi ca stricat şi întru care străluciţi ca
nişte luminători în lume, nişte luminători în lume,
Φλ Β-16 λόγον ζωῆς ἐπέχοντες, εἰς 16. Cuvânt al vieţii cuprinzând, Filip.2:16. Ţinând cu putere
καύχημα ἐμοὶ εἰς ἡμέραν Χριστοῦ, spre laudă mie în ziua lui cuvântul vieţii, spre lauda mea
ὅτι οὐκ εἰς κενὸν ἔδραμον οὐδὲ εἰς Hristos, că nu în deşert am în ziua lui Hristos, că nu în
κενὸν ἐκοπίασα alergat, nici în deşert m-am zadar am alergat, nici în zadar
ostenit. m-am ostenit.
Φλ Β-17 ᾿Αλλ᾿ εἰ καὶ σπένδομαι ἐπὶ τῇ 17. Ci de mă şi jertfesc pentru Filip.2:17. Şi chiar dacă mi-aş
θυσίᾳ καὶ λειτουργίᾳ τῆς πίστεως jertfa şi slujba credinţei vărsa sângele pentru jertfa şi
ὑμῶν, χαίρω καὶ συγχαίρω πᾶσι voastre, mă bucur, şi slujirea credinţei voastre, mă
ὑμῖν· împreună mă bucur cu voi cu bucur şi vă fericesc pe voi pe
toţi toţi.
Φλ Β-18 τὸ δ᾿ αὐτὸ καὶ ὑμεῖς χαίρετε 18. Aşijderea şi voi vă bucuraţi, Filip.2:18. Asemenea şi voi
καὶ συγχαίρετέ μοι. şi împreună vă bucuraţi cu bucuraţi-vă şi fericiţi-mă.
mine.
Φλ Β-19 ᾿Ελπίζω δὲ ἐν Κυρίῳ ᾿Ιησοῦ 19. Şi nădăjduiesc întru Domnul Filip.2:19. Ci nădăjduiesc întru
Τιμόθεον ταχέως πέμψαι ὑμῖν, ἵνα Iisus, că pe Timotei fără de Domnul Iisus, că voi trimite pe
κἀγὼ εὐψυχῶ γνοὺς τὰ περὶ ὑμῶν· zăbavă îl voi trimite la voi, Timotei la voi, fără de zăbavă,
ca şi eu să-mi fac inima ca şi eu să fiu cu inima bună,
bună, înţelegând cele pentru aflând veşti despre voi.
Φλ Β-20 οὐδένα γὰρ ἔχω ἰσόψυχον, voi. Filip.2:20. Căci nu am pe nimeni
495
ὅστις γνησίως τὰ περὶ ὑμῶν 20. Că pe nimenea am de un altul, la un gând cu mine şi
μεριμνήσει· suflet cu mine, care cu tot care să vă poarte grija cu
dinadinsul să se grijească de adevărat,
voi.
Φλ Β-21 οἱ πάντες γὰρ τὰ ἑαυτῶν 21. Că toţi ale sale caută, iar nu Filip.2:21. Fiindcă toţi caută ale
ζητοῦσιν, οὐ τὰ Χριστοῦ ᾿Ιησοῦ. ale lui Iisus Hristos. lor, nu ale lui Iisus Hristos.
Φλ Β-22 τὴν δὲ δοκιμὴν αὐτοῦ 22. Dar sârguinţa lui o ştiţi, că Filip.2:22. Dar încercare lui o
γινώσκετε, ὅτι ὡς πατρὶ τέκνον precum copilul unui tată, cunoaşteţi, căci împreună cu
σὺν ἐμοὶ ἐδούλευσεν εἰς τὸ împreună cu mine a slujit mine a slujit Evanghelia,
εὐαγγέλιον. întru evanghelie. întocmai ca un copil lângă
tatăl său.
Φλ Β-23 τοῦτον μὲν οὖν ἐλπίζω πέμψαι 23. Pe acesta dară nădăjduiesc Filip.2:23. Pe el deci nădăjduiesc
ὡς ἂν ἀπίδω τὰ περὶ ἐμὲ ἐξαυτῆς· să-l trimit îndată, după ce să-l trimit, îndată ce voi vedea
voi vedea cele pentru mine. ce va fi cu mine.
Φλ Β-24 πέποιθα δὲ ἐν Κυρίῳ ὅτι καὶ 24. Dar am nădejde întru Filip.2:24. Sunt, însă, încredinţat
αὐτὸς ταχέως ἐλεύσομαι. Domnul, că şi eu fără de în Domnul că eu însumi voi
zăbavă voi veni la voi. veni în curând.
Φλ Β-25 ᾿Αναγκαῖον δὲ ἡγησάμην 25. Însă de nevoie lucru am Filip.2:25. Am socotit de grabnică
᾿Επαφρόδιτον τὸν ἀδελφὸν καὶ socotit a trimite la voi pe nevoie să vă trimit pe
συνεργὸν καὶ συστρατιώτην μου, Epafrodit, fratele şi Epafrodit, fratele şi împreună
ὑμῶν δὲ ἀπόστολον καὶ λειτουργὸν împreună lucrătorul şi cu mine lucrător şi luptător,
τῆς χρείας μου, πέμψαι πρὸς ὑμᾶς, ostaşul cel dimpreună cu cum şi trimisul vostru şi
mine, iar al vostru apostol şi slujitorul nevoilor mele,
slujitor al trebii mele, Filip.2:26. Fiindcă avea mare dor
Φλ Β-26 ἐπειδὴ ἐπιποθῶν ἦν πάντας 26. Deoarece dorea să vă vază de voi toţi şi era mâhnit fiindcă
ὑμᾶς, καὶ ἀδημονῶν διότι ἠκούσατε pe voi pe toţi, şi era mâhnit, aţi auzit că a fost bolnav.
ὅτι ἠσθένησε. că aţi auzit că a fost bolnav.
27. Şi a fost bolnav aproape de Filip.2:27. Într-adevăr, bolnav a
Φλ Β-27 καὶ γὰρ ἠσθένησε moarte; ci Dumnezeu au fost aproape de moarte, dar
παραπλήσιον θανάτου· ἀλλ᾿ ὁ Θεὸς miluit pe el, şi nu numai pe Dumnezeu a avut milă de el şi
αὐτὸν ἠλέησεν, οὐκ αὐτὸν δὲ el, ci şi pe mine, ca nu nu numai de el, ci şi de mine,
μόνον, ἀλλὰ καὶ ἐμέ, ἵνα μὴ λύπην întristare peste întristare să ca să nu am întristare peste
ἐπὶ λύπην σχῶ. am. întristare.
28. Deci cum mai degrab l-am Filip.2:28. Deci l-am trimis mai
trimis pe el, ca văzându-l pe degrabă, ca, văzându-l, voi
Φλ Β-28 σπουδαιοτέρως οὖν ἔπεμψα el iarăşi, să vă bucuraţi, şi iarăşi să vă bucuraţi, iar eu să
αὐτόν, ἵνα ἰδόντες αὐτὸν πάλιν eu mai fără de mâhnire să fiu mai puţin mâhnit.
χαρῆτε, κἀγὼ ἀλυπότερος ὦ. fiu.
Φλ Β-29 προσδέχεσθε οὖν αὐτὸν ἐν 29. Primiți-l drept aceea, pe el Filip.2:29. Primiţi-l dar întru
Κυρίῳ μετὰ πάσης χαρᾶς, καὶ τοὺς întru Domnul cu toată Domnul, cu toată bucuria şi pe
τοιούτους ἐντίμους ἔχετε, bucuria; şi pe unii ca aceştia unii ca aceştia întru cinste să-i
întru cinste îi aveţi, aveţi,
Φλ Β-30 ὅτι διὰ τὸ ἔργον τοῦ Χριστοῦ 30. Căci pentru lucrul lui Filip.2:30. Fiindcă pentru lucrul
μέχρι θανάτου ἤγγισε, Hristos până la moarte s-au lui Hristos a mers până
παραβουλευσάμενος τῇ ψυχῇ ἵνα apropiat, nebăgând seamă aproape de moarte, punându-şi
ἀναπληρώσῃ τὸ ὑμῶν ὑστέρημα τῆς de viaţă, ca să împlinească viaţa în primejdie, ca să
πρός με λειτουργίας. lipsa voastră a slujbei celei împlinească lipsa voastră în
către mine. slujirea mea.

Φλ Γ-1 Τὸ λοιπόν, ἀδελφοί μου, 1. De aceea, fraţii mei, Filip.3:1. Mai departe, fraţii mei,
χαίρετε ἐν Κυρίῳ. τὰ αὐτὰ γράφειν bucuraţi-vă întru Domnul. bucuraţi-vă întru Domnul. Ca
ὑμῖν ἐμοὶ μὲν οὐκ ὀκνηρόν, ὑμῖν δὲAceleaşi a vă scrie vouă mie să vă scriu aceleaşi lucruri,
ἀσφαλές. nu-mi este cu lene, iar vouă de mie nu-mi este anevoie, iar
folos. vouă vă este de folos.
Φλ Γ-2 Βλέπετε τοὺς κύνας, βλέπετε 2. Păziţi-vă de câini, păziţi-vă de Filip.3:2. Păziţi-vă de câini!
τοὺς κακοὺς ἐργάτας, βλέπετε τὴν lucrătorii cei răi, păziţi-vă de Păziţi-vă de lucrătorii cei răi!
496
κατατομήν· tăiere. Păziţi-vă de tăierea împrejur.
Φλ Γ-3 ἡμεῖς γάρ ἐσμεν ἡ περιτομή, οἱ 3. Că noi suntem tăierea Filip.3:3. Pentru că noi suntem
Πνεύματι Θεοῦ λατρεύοντες καὶ împrejur, care cu duhul tăierea împrejur, noi cei ce
καυχώμενοι ἐν Χριστῷ ᾿Ιησοῦ καὶ slujim lui Dumnezeu, şi ne slujim în Duhul lui Dumnezeu,
οὐκ ἐν σαρκὶ πεποιθότες, lăudăm întru Hristos Iisus, şi şi ne lăudăm întru Hristos Iisus
nu ne nădăjduim în trup. şi nu ne bizuim pe trup,
Φλ Γ-4 καίπερ ἐγὼ ἔχων πεποίθησιν 4. Măcar că eu am nădejde şi în Filip.3:4. Deşi eu aş putea să mă
καὶ ἐν σαρκί. εἴ τις δοκεῖ ἄλλος trup. De se şi pare altuia a se bizui şi pe trup. Dacă vreun
πεποιθέναι ἐν σαρκί, ἐγὼ μᾶλλον· nădăjdui în trup, eu mai altul socoteşte că se poate bizui
vârtos; pe trup, eu cu atât mai mult!
Φλ Γ-5 περιτομῇ ὀκταήμερος, ἐκ 5. Tăiat fiind împrejur a opta zi, Filip.3:5. La opt zile, am fost tăiat
γένους ᾿Ισραήλ, φυλῆς Βενιαμίν, din neamul lui Israil, din împrejur; sunt din neamul lui
῾Εβραῖος ἐξ ῾Εβραίων, κατὰ νόμον seminţia lui Veniamin, Evreu Israel, din seminţia lui
Φαρισαῖος, din Evrei, după lege Fariseu, Veniamin, evreu din evrei,
după lege fariseu;
Φλ Γ-6 κατὰ ζῆλον διώκων τὴν 6. După râvnă gonind biserica, Filip.3:6. În ce priveşte râvna,
ἐκκλησίαν, κατὰ δικαιοσύνην τὴν după dreptatea cea din lege prigonitor al Bisericii; în ce
ἐν νόμῳ γενόμενος ἄμεμπτος. făcându-mă fără de prihană. priveşte dreptatea cea din
7. Ci cele ce îmi erau mie Lege, fără de prihană.
Φλ Γ-7 ἀλλ᾿ ἅτινα ἦν μοι κέρδη, ταῦτα dobânzi, acestea le-am Filip.3:7. Dar cele ce îmi erau mie
ἥγημαι διὰ τὸν Χριστὸν ζημίαν. socotit pentru Hristos câştig, acestea le-am socotit
pagubă. pentru Hristos pagubă.
8. Iar mai vârtos le şi socotesc Filip.3:8. Ba mai mult: eu pe toate
Φλ Γ-8 ἀλλὰ μενοῦνγε καὶ ἡγοῦμαι toate pagubă a fi pentru le socotesc că sunt pagubă, faţă
πάντα ζημίαν εἶναι διὰ τὸ ὑπερέχον covârşirea cunoştinţei lui de înălţimea cunoaşterii lui
τῆς γνώσεως Χριστοῦ ᾿Ιησοῦ τοῦ Hristos Iisus Domnului meu, Hristos Iisus, Domnul meu,
Κυρίου μου, δι᾿ ὃν τὰ πάντα pentru care de toate m-am pentru Care m-am lipsit de
ἐζημιώθην, καὶ ἡγοῦμαι σκύβαλα păgubit şi le socotesc toate şi le privesc drept
εἶναι ἵνα Χριστὸν κερδήσω gunoaie a fi, ca pe Hristos să gunoaie, ca pe Hristos să
dobândesc, dobândesc,
9. Şi să mă aflu întru el, neavând Filip.3:9. Şi să mă aflu întru El, nu
Φλ Γ-9 καὶ εὑρεθῶ ἐν αὐτῷ μὴ ἔχων dreptatea mea cea din lege, având dreptatea mea cea din
ἐμὴν δικαιοσύνην τὴν ἐκ νόμου, ci ceea ce este prin credinţa Lege, ci pe aceea care este prin
ἀλλὰ τὴν διὰ πίστεως Χριστοῦ, τὴν lui Hristos, ceea ce este de la credinţa în Hristos, dreptatea
ἐκ Θεοῦ δικαιοσύνην ἐπὶ τῇ πίστει, Dumnezeu dreptate întru cea de la Dumnezeu, pe temeiul
credinţă, credinţei,
Φλ Γ-10 τοῦ γνῶναι αὐτὸν καὶ τὴν 10. Ca să-l cunosc pe el şi Filip.3:10. Ca să-L cunosc pe El şi
δύναμιν τῆς ἀναστάσεως αὐτοῦ καὶ puterea Învierii lui şi puterea învierii Lui şi să fiu
τὴν κοινωνίαν τῶν παθημάτων împărtăşirea patimilor lui, primit părtaş la patimile Lui,
αὐτοῦ, συμμορφούμενος τῷ θανάτῳ închipuindu-mă cu moartea făcându-mă asemenea cu El în
αὐτοῦ, lui, moartea Lui,
Φλ Γ-11 εἴ πως καταντήσω εἰς τὴν 11. Ca doară cumva aş ajunge la Filip.3:11. Ca, doar, să pot ajunge
ἐξανάστασιν τῶν νεκρῶν. învierea morţilor. la învierea cea din morţi.
Φλ Γ-12 οὐχ ὅτι ἤδη ἔλαβον ἢ ἤδη 12. Nu că am luat, sau acum Filip.3:12. Nu (zic) că am şi
τετελείωμαι, διώκω δὲ εἰ καὶ sunt desăvârşit; ci gonesc, ca dobândit îndreptarea, ori că
καταλάβω, ἐφ᾿ ᾧ καὶ κατελήφθην doară voi şi ajunge, întru sunt desăvârşit; dar o urmăresc
ὑπὸ τοῦ Χριστοῦ ᾿Ιησοῦ. care sunt şi ajuns de Hristos ca doar o voi prinde, întrucât şi
Iisus. eu am fost prins de Hristos
Φλ Γ-13 ἀδελφοί, ἐγὼ ἐμαυτὸν οὔπω 13. Fraţilor, eu încă nu mă Iisus.
λογίζομαι κατειληφέναι· socotesc să fiu ajuns; ci Filip.3:13. Fraţilor, eu încă nu
numai una fac, cele dinapoi socotesc să o fi cucerit,
Φλ Γ-14 ἓν δέ, τὰ μὲν ὀπίσω uitându-le, şi la cele dinainte Filip.3:14. Dar una fac: uitând
ἐπιλανθανόμενος τοῖς δὲ întinzându-mă, cele ce sunt în urma mea, şi
ἔμπροσθεν ἐπεκτεινόμενος κατὰ 14. La semn alerg, la răsplătirea tinzând către cele dinainte,
σκοπὸν διώκω ἐπὶ τὸ βραβεῖον τῆς chemării ceii de sus a lui alerg la ţintă, la răsplata
ἄνω κλήσεως τοῦ Θεοῦ ἐν Χριστῷ Dumnezeu întru Hristos chemării de sus, a lui
᾿Ιησοῦ. Iisus. Dumnezeu, întru Hristos Iisus.
497
Φλ Γ-15 ὅσοι οὖν τέλειοι, τοῦτο 15. Deci câţi desăvârşit suntem, Filip.3:15. Aşadar, câţi suntem
φρονῶμεν· καὶ εἴ τι ἑτέρως aceasta să cugetăm; şi dacă desăvârşiţi aceasta să gândim;
φρονεῖτε, καὶ τοῦτο ὁ Θεὸς ὑμῖν ceva întru alt chip cugetaţi, şi dacă gândiţi ceva în alt fel,
ἀποκαλύψει. şi aceasta Dumnezeu va Dumnezeu vă va descoperi şi
descoperi vouă; aceea.
Φλ Γ-16 πλὴν εἰς ὃ ἐφθάσαμεν, τῷ 16. Însă la ceea ce am ajuns, cu Filip.3:16. Dar de acolo unde am
αὐτῷ στοιχεῖν κανόνι, τὸ αὐτὸ acelaşi dreptar să vieţuim, ajuns, să urmăm acelaşi
φρονεῖν. aceeaşi să cugetăm. dreptar, să gândim la fel.
Φλ Γ-17 Συμμιμηταί μου γίνεσθε, 17. Fiţi împreună următori mie Filip.3:17. Fraţilor, faceţi-vă
ἀδελφοί, καὶ σκοπεῖτε τοὺς οὕτω fraţilor, şi vă uitaţi la cei ce urmăritorii mei şi uitaţi-vă la
περιπατοῦντας, καθὼς ἔχετε τύπον aşa umblă precum aveţi aceia care umblă astfel precum
ἡμᾶς. pildă pe noi. ne aveţi pildă pe noi.
18. Pentru că mulţi umblă, de Filip.3:18. Căci mulţi, despre care
Φλ Γ-18 πολλοὶ γὰρ περιπατοῦσιν, -οὓς care de multe ori am zis v-am vorbit adeseori, iar acum
πολλάκις ἔλεγον ὑμῖν, νῦν δὲ καὶ vouă, dar acum şi plângând vă spun şi plângând, se poartă
κλαίων λέγω, τοὺς ἐχθροὺς τοῦ zic, că sunt vrăjmaşii Crucii ca duşmani ai crucii lui
σταυροῦ τοῦ Χριστοῦ, lui Hristos, Hristos.
19. Al cărora sfârşitul le este Filip.3:19. Sfârşitul acestora este
Φλ Γ-19 ὧν τὸ τέλος ἀπώλεια, ὧν ὁ pierzarea, al cărora pieirea. Pântecele este
Θεὸς ἡ κοιλία καὶ ἡ δόξα ἐν τῇ Dumnezeu este pântecele, şi dumnezeul lor, iar mărirea lor
αἰσχύνῃ αὐτῶν, οἱ τὰ ἐπίγεια slava întru ruşinea lor, care este întru ruşinea lor, ca unii
φρονοῦντες! cele pământeşti cugetă. care au în gând cele
pământeşti.
Φλ Γ-20 ἡμῶν γὰρ τὸ πολίτευμα ἐν 20. Că petrecerea noastră în Filip.3:20. Cât despre noi, cetatea
οὐρανοῖς ὑπάρχει, ἐξ οὗ καὶ ceruri este, de unde şi pe noastră este în ceruri, de unde
σωτῆρα ἀπεκδεχόμεθα Κύριον Mântuitorul aşteptăm, pe şi aşteptăm Mântuitor, pe
᾿Ιησοῦν Χριστόν, Domnul nostru Iisus Hristos, Domnul Iisus Hristos,
Φλ Γ-21 ὃς μετασχηματίσει τὸ σῶμα 21. Care va schimba chipul Filip.3:21. Care va schimba la
τῆς ταπεινώσεως ἡμῶν εἰς τὸ trupului smereniei noastre, înfăţişare trupul smereniei
γενέσθαι αὐτὸ σύμμορφον τῷ ca să se facă în chipul noastre ca să fie asemenea
σώματι τῆς δόξης αὐτοῦ κατὰ τὴν trupului slavei lui, după trupului slavei Sale, lucrând cu
ἐνέργειαν τοῦ δύνασθαι αὐτὸν καὶ lucrarea puterii ce are el de puterea ce are de a-Şi supune
ὑποτάξαι αὐτῷ τὰ πάντα. a supune luişi toate. Sieşi toate.

Φλ Δ-1 ῞Ωστε, ἀδελφοί μοι ἀγαπητοὶ 1. Deci fraţii mei cei iubiţi şi Filip.4:1. Deci, fraţii mei iubiţi şi
καὶ ἐπιπόθητοι, χαρὰ καὶ στέφανός doriţi, bucuria şi cununa mult doriţi, bucuria şi cununa
μου, οὕτω στήκετε ἐν Κυρίῳ, mea, aşa staţi întru Domnul, mea, aşa să staţi întru Domnul,
ἀγαπητοί. iubiţilor. iubiţii mei.
Φλ Δ-2 Εὐοδίαν παρακαλῶ καὶ 2. Pe Evodia rog şi pe Sintihi Filip.4:2. Rog pe Evodia şi rog pe
Συντύχην παρακαλῶ τὸ αὐτὸ rog, aceeaşi să cugete întru Sintihi să aibă aceleaşi gânduri
φρονεῖν ἐν Κυρίῳ· Domnul. în Domnul.
Φλ Δ-3 ναὶ ἐρωτῶ καὶ σέ, Σύζυγε 3. Încă te rog şi pe tine, soţule Filip.4:3. Încă te rog şi pe tine,
γνήσιε, συλλαμβάνου αὐταῖς, iubite, ajută lor, care credinciosule Sizig, ajută-le
αἵτινες ἐν τῷ εὐαγγελίῳ împreună cu mine s-au lor, ca pe unele care au luptat
συνήθλησάν μοι μετὰ καὶ nevoit întru evanghelie, şi cu pentru Evanghelie, împreună
Κλήμεντος καὶ τῶν λοιπῶν Climent şi cu ceilalţi cu mine şi cu Clement şi cu
συνεργῶν μου, ὧν τὰ ὀνόματα ἐν împreună lucrători ai mei, ceilalţi împreună-lucrători cu
βίβλῳ ζωῆς. ale căror nume sunt scrise în mine, ale căror nume sunt
cartea vieţii. scrise în cartea vieţii.
Φλ Δ-4 Χαίρετε ἐν Κυρίῳ πάντοτε· 4. Bucuraţi-vă pururea întru Filip.4:4. Bucuraţi-vă pururea
πάλιν ἐρῶ, χαίρετε. Domnul; şi iarăşi zic: întru Domnul. Şi iarăşi zic:
bucuraţi-vă. Bucuraţi-vă.
Φλ Δ-5 τὸ ἐπιεικὲς ὑμῶν γνωσθήτω 5. Blândeţile (bună voința) Filip.4:5. Îngăduinţa voastră să se
πᾶσιν ἀνθρώποις. ὁ Κύριος ἐγγύς. voastre să se facă ştiute facă ştiută tuturor oamenilor.
tuturor oamenilor, Domnul Domnul este aproape.
aproape este.
498
Φλ Δ-6 μηδὲν μεριμνᾶτε, ἀλλ᾿ ἐν παντὶ 6. Nimic să nu vă grijiţi, ci întru Filip.4:6. Nu vă împovăraţi cu nici
τῇ προσευχῇ καὶ τῇ δεήσει μετὰ toate prin rugă şi rugăciune o grijă. Ci întru toate, prin
εὐχαριστίας τὰ αἰτήματα ὑμῶν cu mulţumită cererile voastre închinăciune şi prin rugă cu
γνωριζέσθω πρὸς τὸν Θεόν. să se arate lui Dumnezeu. mulţumire, cererile voastre să
fie arătate lui Dumnezeu.
Φλ Δ-7 καὶ ἡ εἰρήνη τοῦ Θεοῦ ἡ 7. Şi pacea lui Dumnezeu, care Filip.4:7. Şi pacea lui Dumnezeu,
ὑπερέχουσα πάντα νοῦν φρουρήσει covârşeşte toată mintea, care covârşeşte orice minte, să
τὰς καρδίας ὑμῶν καὶ τὰ νοήματα păzi-va inimile voastre şi păzească inimile voastre şi
ὑμῶν ἐν Χριστῷ ᾿Ιησοῦ. cugetele voastre întru cugetele voastre, întru Hristos
Hristos Iisus. Iisus.
Φλ Δ-8 Τὸ λοιπόν, ἀδελφοί, ὅσα ἐστὶν 8. De aceea, fraţii mei, câte sunt Filip.4:8. Mai departe, fraţilor,
ἀληθῆ, ὅσα σεμνά, ὅσα δίκαια, ὅσα adevărate, câte sunt cinstite, câte sunt adevărate, câte sunt
ἁγνά, ὅσα προσφιλῆ, ὅσα εὔφημα, câte sunt drepte, câte sunt de cinste, câte sunt drepte, câte
εἴ τις ἀρετὴ καὶ εἴ τις ἔπαινος, curate, câte sunt iubite, câte sunt curate, câte sunt vrednice
ταῦτα λογίζεσθε· sunt de bună laudă, orice de iubit, câte sunt cu nume bun,
faptă bună şi orice laudă, orice virtute şi orice laudă, la
acestea să gândiţi; acestea să vă fie gândul.
Φλ Δ-9 ἃ καὶ ἐμάθετε καὶ παρελάβετε 9. Cele ce aţi învăţat şi aţi luat şi Filip.4:9. Cele ce aţi învăţat şi aţi
καὶ ἠκούσατε καὶ εἴδετε ἐν ἐμοί, aţi auzit şi aţi văzut întru primit şi aţi auzit şi aţi văzut la
ταῦτα πράσσετε· καὶ ὁ Θεὸς τῆς mine, acestea să le faceţi; şi mine, acestea să le faceţi, şi
εἰρήνης ἔσται μεθ᾿ ὑμῶν. Dumnezeul păcii va fi cu voi. Dumnezeul păcii va fi cu voi.
10. Şi m-am bucurat întru Filip.4:10. M-am bucurat mult în
Φλ Δ-10 ᾿Εχάρην δὲ ἐν Κυρίῳ μεγάλως Domnul foarte, căci iată Domnul, că a înflorit iarăşi
ὅτι ἤδη ποτὲ ἀνεθάλετε τὸ ὑπὲρ oarecând aţi înflorit a purta purtarea voastră de grijă
ἐμοῦ φρονεῖν· ἐφ᾿ ᾧ καὶ ἐφρονεῖτε, grija de mine; precum şi pentru mine, precum o şi
ἠκαιρεῖσθε δέ. purtaţi, dar nu aţi avut vreme aveaţi, dar v-a lipsit prilejul.
cu prilej. Filip.4:11. N-o spun ca şi cum aş
Φλ Δ-11 οὐχ ὅτι καθ᾿ ὑστέρησιν λέγω· 11. Nu doară că pentru lipsă zic, duce lipsă, fiindcă eu m-am
ἐγὼ γὰρ ἔμαθον ἐν οἷς εἰμι că eu m-am deprins întru deprins să fiu îndestulat cu
αὐτάρκης εἶναι. care sunt îndestulat a fi. ceea ce am.
Φλ Δ-12 οἶδα καὶ ταπεινοῦσθαι, οἶδα 12. Ştiu şi a mă smeri, ştiu şi a Filip.4:12. Ştiu să fiu şi smerit,
καὶ περισσεύειν· ἐν παντὶ καὶ ἐν avea de prisosit; întru tot şi ştiu să am şi de prisos; în orice
πᾶσι μεμύημαι καὶ χορτάζεσθαι καὶ întru toate m-am învăţat, şi a şi în toate m-am învăţat să fiu
πεινᾶν, καὶ περισσεύειν καὶ mă sătura şi a flămânzi şi a şi sătul şi flămând, şi în belşug
ὑστερεῖσθαι· avea de prisosit şi a fi lipsit. şi în lipsă.
Φλ Δ-13 πάντα ἰσχύω ἐν τῷ 13. Toate le pot întru Hristos, cel Filip.4:13. Toate le pot întru
ἐνδυναμοῦντί με Χριστῷ· ce mă întăreşte. Hristos, Cel care mă întăreşte.
Φλ Δ-14 πλὴν καλῶς ἐποιήσατε 14. Însă bine aţi făcut de v-ați Filip.4:14. Însă bine aţi făcut că
συγκοινωνήσαντές μου τῇ θλίψει. făcut împreună părtaşi aţi împărtăşit cu mine necazul.
necazului meu Filip.4:15. Doar şi voi ştiţi,
Φλ Δ-15 οἴδατε δὲ καὶ ὑμεῖς, 15. Şi ştiţi şi voi, Filippisenilor, filipenilor, că la începutul
Φιλιππήσιοι, ὅτι ἐν ἀρχῇ τοῦ că la începutul evangheliei, Evangheliei, când am plecat
εὐαγγελίου, ὅτε ἐξῆλθον ἀπὸ când am ieşit din Macedonia, din Macedonia, nici o Biserică
Μακεδονίας, οὐδεμία μοι ἐκκλησία nici o biserică n-a făcut nu s-a unit cu mine, când era
ἐκοινώνησεν εἰς λόγον δόσεως καὶ împărtăşire cu mine în vorba de dat şi de primit, decât
λήψεως εἰ μὴ ὑμεῖς μόνοι cuvânt de dare şi de luare, voi singuri.
Φλ Δ-16 ὅτι καὶ ἐν Θεσσαλονίκῃ καὶ fără numai voi singuri. Filip.4:16. Pentru că şi în
ἅπαξ καὶ δὶς εἰς τὴν χρείαν μοι 16. Că şi în Thessalonic şi o dată Tesalonic, o dată şi a doua
ἐπέμψατε. şi de două ori cele spre oară, mi-aţi trimis ca să am
trebuinţa mea aţi trimis. cele trebuincioase.
Φλ Δ-17 οὐχ ὅτι ἐπιζητῶ τὸ δόμα, ἀλλ᾿ 17. Nu că doară caut darea; ci Filip.4:17. Nu că doar caut darul
ἐπιζητῶ τὸν καρπὸν τὸν caut rodul cel prisositor spre vostru, dar caut rodul care
πλεονάζοντα εἰς λόγον ὑμῶν. folosul vostru. prisoseşte, în folosul vostru.
18. Am luat toate, şi am de Filip.4:18. Am de toate şi am şi de
Φλ Δ-18 ἀπέχω δὲ πάντα καὶ prisosit; umplutu-m-am prisos; m-am îndestulat
περισσεύω· πεπλήρωμαι δεξάμενος luând de la Epafrodit cele primind de la Epafrodit cele ce
παρὰ ᾿Επαφροδίτου τὰ παρ᾿ ὑμῶν, trimise de la voi, miros cu mi-aţi trimis, miros cu bună
499
ὀσμὴν εὐωδίας, θυσίαν δεκτήν, bună mireasmă, jertfă mireasmă, jertfă primită,
εὐάρεστον τῷ Θεῷ. primită, bine plăcută lui bineplăcută lui Dumnezeu.
Dumnezeu.
Φλ Δ-19 ὁ δὲ Θεός μου πληρώσει 19. Iar Dumnezeul meu să Filip.4:19. Iar Dumnezeul meu să
πᾶσαν χρείαν ὑμῶν κατὰ τὸν împlinească toată trebuinţa împlinească toată lipsa voastră
πλοῦτον αὐτοῦ ἐν δόξῃ ἐν Χριστῷ voastră după bogăţia sa după bogăţia Sa, cu slavă,
᾿Ιησοῦ. întru slavă prin Hristos Iisus. întru Hristos Iisus.
Φλ Δ-20 Τῷ δὲ Θεῷ καὶ πατρὶ ἡμῶν ἡ 20. Iar lui Dumnezeu şi Tatălui Filip.4:20. Iar lui Dumnezeu şi
δόξα εἰς τοὺς αἰῶνας τῶν αἰώνων· nostru slava în vecii vecilor, Tatălui nostru, slavă în vecii
ἀμήν. Amin. vecilor! Amin.
Φλ Δ-21 ᾿Ασπάσασθε πάντα ἅγιον ἐν 21. Spuneţi închinăciune la tot Filip.4:21. Îmbrăţişaţi în Hristos
Χριστῷ ᾿Ιησοῦ. ἀσπάζονται ὑμᾶς οἱ sfântul întru Hristos Iisus. Iisus pe toţi sfinţii. Vă
σὺν ἐμοὶ ἀδελφοί. Închină-se vouă fraţii care îmbrăţişează pe voi fraţii care
sunt împreună cu mine. sunt împreună cu mine.
Φλ Δ-22 ἀσπάζονται ὑμᾶς πάντες οἱ 22. Închină-se vouă toţi sfinţii, Filip.4:22. Vă îmbrăţişează pe voi
ἅγιοι, μάλιστα δὲ οἱ ἐκ τῆς mai ales cei din casa toţi sfinţii, mai ales cei din casa
Καίσαρος οἰκίας. Chesarului. Cesarului.
Φλ Δ-23 ῾Η χάρις τοῦ Κυρίου ᾿Ιησοῦ 23. Harul Domnului nostru Iisus Filip.4:23. Harul Domnului Iisus
Χριστοῦ μετὰ πάντων ὑμῶν· ἀμήν. Hristos cu voi cu toţi, Amin. Hristos să fie cu duhul vostru!
500
ΠΡΟΣ ΚΟΛΑΣΣΑΕΙΣ EPISTOLIA COLOSENI EPISTOLA
SFÂNTULUI APOSTOL PAVEL SFÂNTULUI APOSTOL
CĂTRE COLASENI PAVEL
Κλ Α-1 Παῦλος, ἀπόστολος ᾿Ιησοῦ 1. Pavel apostol al lui Iisus Col.1:1. Pavel, apostol al lui
Χριστοῦ διὰ θελήματος Θεοῦ, καὶ Hristos prin voia lui Hristos Iisus prin voinţa lui
Τιμόθεος ὁ ἀδελφός, Dumnezeu şi Timotei fratele, Dumnezeu, şi Timotei, fratele
nostru,
Κλ Α-2 τοῖς ἐν Κολασσαῖς ἁγίοις καὶ 2. Celor ce sunt în Colose Col.1:2. Sfinţilor şi credincioşilor
πιστοῖς ἀδελφοῖς ἐν Χριστῷ· χάρις sfinţilor şi credincioşilor fraţi întru Hristos, care sunt în
ὑμῖν καὶ εἰρήνη ἀπὸ Θεοῦ πατρὸς fraţi întru Hristos, har vouă Colose: Har vouă şi pace de la
ἡμῶν καὶ Κυρίου ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ. şi pace de la Dumnezeu Tatăl Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de
nostru şi de la Domnul Iisus la Domnul nostru Iisus
Hristos. Hristos.
Κλ Α-3 Εὐχαριστοῦμεν τῷ Θεῷ καὶ 3. Mulţămim lui Dumnezeu şi Col.1:3. Mulţumim lui Dumnezeu
πατρὶ τοῦ Κυρίου ἡμῶν ᾿Ιησοῦ Tatălui Domnului nostru şi Tatăl Domnului nostru Iisus
Χριστοῦ πάντοτε περὶ ὑμῶν Iisus Hristos, pururea pentru Hristos, rugându-ne totdeauna
προσευχόμενοι, voi rugându-ne, pentru voi,
Κλ Α-4 ἀκούσαντες τὴν πίστιν ὑμῶν ἐν 4. Auzind credinţa voastră cea Col.1:4. Căci am auzit despre
Χριστῷ ᾿Ιησοῦ καὶ τὴν ἀγάπην τὴν întru Hristos Iisus, şi credinţa voastră în Hristos
εἰς πάντας τοὺς ἁγίους, dragostea care aveţi către Iisus şi despre dragostea ce
toţi sfinţii aveţi către toţi sfinţii,
Κλ Α-5 διὰ τὴν ἐλπίδα τὴν ἀποκειμένην 5. Pentru nădejdea cea gătită Col.1:5. Pentru nădejdea cea
ὑμῖν ἐν τοῖς οὐρανοῖς, ἣν vouă în ceruri, care aţi auzit gătită vouă în ceruri, de care
προηκούσατε ἐν τῷ λόγῳ τῆς mai-nainte întru cuvântul aţi auzit mai înainte în cuvântul
ἀληθείας τοῦ εὐαγγελίου adevărului evangheliei, adevărului Evangheliei,
Κλ Α-6 τοῦ παρόντος εἰς ὑμᾶς, καθὼς 6. Care este de faţă la voi, Col.1:6. Care, ajungând la voi,
καὶ ἐν παντὶ τῷ κόσμῳ, καὶ ἔστι precum şi în toată lumea, şi precum şi în toată lumea,
καρποφορούμενον καὶ este făcând roadă şi aduce roadă şi sporeşte
αὐξανόμενον καθὼς καὶ ἐν ὑμῖν, crescând, precum şi întru întocmai ca la voi, din ziua în
ἀφ᾿ ἧς ἡμέρας ἠκούσατε καὶ voi, din ziua în care aţi auzit care aţi auzit şi aţi cunoscut,
ἐπέγνωτε τὴν χάριν τοῦ Θεοῦ ἐν şi aţi cunoscut harul lui întru adevăr, harul lui
ἀληθείᾳ, Dumnezeu întru adevăr; Dumnezeu.
Κλ Α-7 καθὼς καὶ ἐμάθετε ἀπὸ 7. Precum v-ați şi învăţat de la Col.1:7. Precum aţi primit
᾿Επαφρᾶ τοῦ ἀγαπητοῦ συνδούλου Epafra iubitul, cel învăţătură de la Epafras,
ἡμῶν, ὅς ἐστι πιστὸς ὑπὲρ ὑμῶν dimpreună rob cu noi, care iubitul, împreună-slujitor cu
διάκονος τοῦ Χριστοῦ, este pentru voi credincios noi, care este pentru voi
slujitor al lui Hristos, credincios slujitor al lui
Hristos,
Κλ Α-8 ὁ καὶ δηλώσας ἡμῖν τὴν ὑμῶν 8. Care a şi arătat nouă Col.1:8. Şi care ne-a arătat
ἀγάπην ἐν Πνεύματι. dragostea voastră întru iubirea voastră cea întru
Duhul. Duhul.
Κλ Α-9 Διὰ τοῦτο καὶ ἡμεῖς, ἀφ᾿ ἧς 9. Drept aceea şi noi, din care zi Col.1:9. De aceea şi noi, din ziua
ἡμέρας ἠκούσαμεν, οὐ παυόμεθα am auzit acestea, nu încetăm în care am auzit aceasta, nu
ὑπὲρ ὑμῶν προσευχόμενοι καὶ pentru voi rugându-ne şi încetăm să ne rugăm pentru voi
αἰτούμενοι ἵνα πληρωθῆτε τὴν cerând ca să vă umpleţi de şi să cerem să vă umpleţi de
ἐπίγνωσιν τοῦ θελήματος αὐτοῦ ἐν cunoştinţa voii lui, întru cunoaşterea voii Lui, întru
πάσῃ σοφίᾳ καὶ συνέσει πνευματικῇ toată înţelegerea şi toată înţelepciunea şi
înţelepciunea duhovnicească, priceperea duhovnicească,
Κλ Α-10 περιπατῆσαι ὑμᾶς ἀξίως τοῦ 10. Ca să umblaţi voi cu Col.1:10. Ca voi să umblaţi cu
Κυρίου εἰς πᾶσαν ἀρέσκειαν, ἐν vrednicie Domnului spre vrednicie întru Domnul, plăcuţi
παντὶ ἔργῳ ἀγαθῷ καρποφοροῦντες toată plăcerea, întru tot Lui în toate, aducând roadă în
καὶ αὐξανόμενοι εἰς τὴν ἐπίγνωσιν lucrul bun făcând roadă şi orice lucru bun şi sporind în
τοῦ Θεοῦ, crescând spre cunoştinţa lui cunoaşterea lui Dumnezeu.
Dumnezeu, Col.1:11. Şi întăriţi fiind cu toată
Κλ Α-11 ἐν πάσῃ δυνάμει 11. Cu toată puterea întărindu- puterea, după puterea slavei
δυναμούμενοι κατὰ τὸ κράτος τῆς vă după tăria slavei lui întru Lui, spre toată stăruinţa şi
501
δόξης αὐτοῦ εἰς πᾶσαν ὑπομονὴν toată îngăduirea şi îndelunga îndelunga-răbdare,
καὶ μακροθυμίαν, μετὰ χαρᾶς răbdare, cu bucurie Col.1:12. Mulţumind cu bucurie
Κλ Α-12 εὐχαριστοῦντες τῷ Θεῷ καὶ 12. Mulţămind Tatălui celui ce Tatălui celui ce ne-a
πατρὶ τῷ ἱκανώσαντι ἡμᾶς εἰς τὴν ne-au învrednicit pe noi în învrednicit pe noi să luăm
μερίδα τοῦ κλήρου τῶν ἁγίων ἐν τῷ partea soartei sfinţilor întru parte la moştenirea sfinţilor,
φωτί, lumină; întru lumină.
Κλ Α-13 ὃς ἐρρύσατο ἡμᾶς ἐκ τῆς 13. Care au izbăvit pe noi din Col.1:13. El ne-a scos de sub
ἐξουσίας τοῦ σκότους καὶ stăpânirea întunerecului, şi puterea întunericului şi ne-a
μετέστησεν εἰς τὴν βασιλείαν τοῦ ne-au mutat la împărăţia strămutat în împărăţia Fiului
υἱοῦ τῆς ἀγάπης αὐτοῦ, Fiului dragostei lui, iubirii Sale,
Κλ Α-14 ἐν ᾧ ἔχομεν τὴν ἀπολύτρωσιν, 14. Întru care avem Col.1:14. Întru Care avem
τὴν ἄφεσιν τῶν ἁμαρτιῶν· răscumpărarea prin sângele răscumpărarea prin sângele
lui, iertarea păcatelor; Lui, adică iertarea păcatelor;
Κλ Α-15 ὅς ἐστιν εἰκὼν τοῦ Θεοῦ τοῦ 15. Care este chipul lui Col.1:15. Acesta este chipul lui
ἀοράτου, πρωτότοκος πάσης Dumnezeu celui nevăzut, Dumnezeu celui nevăzut, mai
κτίσεως, întâiu născut decât toată întâi născut decât toată
zidirea; făptura.
Κλ Α-16 ὅτι ἐν αὐτῷ ἐκτίσθη τὰ πάντα, 16. Căci întru Dânsul s-au zidit Col.1:16. Pentru că întru El au
τὰ ἐν τοῖς οὐρανοῖς καὶ τὰ ἐπὶ τῆς toate, cele din ceruri şi cele fost făcute toate, cele din ceruri
γῆς, τὰ ὁρατὰ καὶ τὰ ἀόρατα, εἴτε de pe pământ, cele văzute şi şi cele de pe pământ, cele
θρόνοι εἴτε κυριότητες εἴτε ἀρχαὶ cele nevăzute, ori scaunele, văzute, şi cele nevăzute, fie
εἴτε ἐξουσίαι· τὰ πάντα δι᾿ αὐτοῦ ori domniile, ori tronuri, fie domnii, fie
καὶ εἰς αὐτὸν ἔκτισται· începătoriile, ori stăpânirile: începătorii, fie stăpânii. Toate
toate printr-Însul şi pentru s-au făcut prin El şi pentru El.
Dânsul s-au zidit;
Κλ Α-17 καὶ αὐτός ἐστι πρὸ πάντων, 17. Şi el este mai-nainte de toate Col.1:17. El este mai înainte decât
καὶ τὰ πάντα ἐν αὐτῷ συνέστηκε, şi toate întru dânsul sunt toate şi toate prin El sunt
aşezate, aşezate.
Κλ Α-18 καὶ αὐτός ἐστιν ἡ κεφαλὴ τοῦ 18. Şi el este capul trupului Col.1:18. Şi El este capul trupului,
σώματος, τῆς ἐκκλησίας· ὅς ἐστιν Bisericii; care este al Bisericii; El este începutul,
ἀρχή, πρωτότοκος ἐκ τῶν νεκρῶν, începătură, întâiu născut din întâiul născut din morţi, ca să
ἵνα γένηται ἐν πᾶσιν αὐτὸς morţi, ca să fie întru toate el fie El cel dintâi întru toate.
πρωτεύων, cel întâiu. Col.1:19. Căci în El a binevoit
Κλ Α-19 ὅτι ἐν αὐτῷ εὐδόκησε πᾶν τὸ 19. Că întru el bine a voit să (Dumnezeu) să sălăşluiască
πλήρωμα κατοικῆσαι locuiască toată plinirea toată plinirea.
Κλ Α-20 καὶ δι᾿ αὐτοῦ ἀποκαταλλάξαι 20. Şi printr-Însul să împace Col.1:20. Şi printr-Însul toate cu
τὰ πάντα εἰς αὐτόν, εἰρηνοποιήσας toate spre sine, făcând pace Sine să le împace, fie cele de pe
διὰ τοῦ αἵματος τοῦ σταυροῦ αὐτοῦ, prin sângele Crucii lui, pământ, fie cele din ceruri,
δι᾿ αὐτοῦ εἴτε τὰ ἐπὶ τῆς γῆς εἴτε τὰ printr-Însul, ori celor de pe făcând pace prin El, prin
ἐν τοῖς οὐρανοῖς. pământ, ori celor din ceruri. sângele crucii Sale.
Κλ Α-21 καὶ ὑμᾶς ποτε ὄντας 21. Şi pe voi care eraţi oarecând Col.1:21. Dar pe voi, care
ἀπηλλοτριωμένους καὶ ἐχθροὺς τῇ înstreinaţi şi vrăjmaşi cu oarecând eraţi înstrăinaţi şi
διανοίᾳ ἐν τοῖς ἔργοις τοῖς mintea întru lucruri viclene, vrăjmaşi cu mintea voastră
πονηροῖς, către lucrurile rele, de acum v-
Κλ Α-22 νυνὶ δὲ ἀποκατήλλαξεν ἐν τῷ 22. Iată acum v-a împăcat în a împăcat,
σώματι τῆς σαρκὸς αὐτοῦ διὰ τοῦ carnea trupului lui prin Col.1:22. Prin moartea (Fiului
θανάτου, παραστῆσαι ὑμᾶς ἁγίους moarte, să vă puie pe voi Său) în trupul cărnii Lui, ca să
καὶ ἀμώμους καὶ ἀνεγκλήτους sfinţi şi fără de prihană şi vă pună înaintea Sa sfinţi, fără
κατενώπιον αὐτοῦ, nevinovaţi înaintea sa, de prihană şi nevinovaţi,
Κλ Α-23 εἴ γε ἐπιμένετε τῇ πίστει 23. De veţi rămânea întru Col.1:23. Dacă, într-adevăr,
τεθεμελιωμένοι καὶ ἑδραῖοι καὶ μὴ credinţă întemeiaţi şi întăriţi rămâneţi întemeiaţi în credinţă,
μετακινούμενοι ἀπὸ τῆς ἐλπίδος şi nemişcaţi din nădejdea întăriţi şi neclintiţi de la
τοῦ εὐαγγελίου οὗ ἠκούσατε, τοῦ evangheliei care aţi auzit, nădejdea Evangheliei pe care
κηρυχθέντος ἐν πάσῃ τῇ κτίσει τῇ ceea ce s-a propovăduit la aţi auzit-o, care a fost
ὑπὸ τὸν οὐρανόν, οὗ ἐγενόμην ἐγὼ toată zidirea cea de supt cer, propovăduită la toată făptura
Παῦλος διάκονος. căreia m-am făcut eu Pavel de sub cer şi al cărei slujitor
slujitor. m-am făcut eu, Pavel.
502
Κλ Α-24 Νῦν χαίρω ἐν τοῖς παθήμασί 24. Acum mă bucur întru Col.1:24. Acum mă bucur de
μου ὑπὲρ ὑμῶν καὶ ἀνταναπληρῶ patimile mele pentru voi, şi suferinţele mele pentru voi şi
τὰ ὑστερήματα τῶν θλίψεων τοῦ plinesc lipsurile necazurilor împlinesc, în trupul meu,
Χριστοῦ ἐν τῇ σαρκί μου ὑπὲρ τοῦ lui Hristos în trupul meu lipsurile necazurilor lui
σώματος αὐτοῦ, ὅ ἐστιν ἡ ἐκκλησία, pentru trupul lui, care este Hristos, pentru trupul Lui,
Biserica; adică Biserica,
Κλ Α-25 ἧς ἐγενόμην ἐγὼ διάκονος 25. Căreia m-am făcut eu Col.1:25. Al cărei slujitor m-am
κατὰ τὴν οἰκονομίαν τοῦ Θεοῦ τὴν slujitor după iconomia lui făcut, potrivit iconomiei lui
δοθεῖσάν μοι εἰς ὑμᾶς, πληρῶσαι Dumnezeu care s-a dat mie Dumnezeu, ce mi-a fost dată
τὸν λόγον τοῦ Θεοῦ, spre voi, să plinesc cuvântul mie pentru voi, ca să aduc la
lui Dumnezeu, îndeplinire cuvântul lui
Κλ Α-26 τὸ μυστήριον τὸ Dumnezeu,
ἀποκεκρυμμένον ἀπὸ τῶν αἰώνων 26. Taina cea ascunsă din veci şi Col.1:26. Taina cea din veci
καὶ ἀπὸ τῶν γενεῶν, νυνὶ δὲ din neamuri, iar acum s-a ascunsă neamurilor, iar acum
ἐφανερώθη τοῖς ἁγίοις αὐτοῦ, arătat sfinţilor lui, descoperită sfinţilor Săi,
Κλ Α-27 οἷς ἠθέλησεν ὁ Θεὸς γνωρίσαι 27. Cărora au voit Dumnezeu a Col.1:27. Cărora a voit Dumnezeu
τίς ὁ πλοῦτος τῆς δόξης τοῦ le arăta care este bogăţia să le arate care este bogăţia
μυστηρίου τούτου ἐν τοῖς ἔθνεσιν, slavei tainei acesteia întru slavei acestei taine între
ὅς ἐστι Χριστὸς ἐν ὑμῖν, ἡ ἐλπὶς τῆς neamuri, care este Hristos neamuri, adică Hristos cel
δόξης· întru voi, nădejdea slavei; dintru voi, nădejdea slavei.
Κλ Α-28 ὃν ἡμεῖς καταγγέλλομεν 28. Pe care noi propovăduim, Col.1:28. Pe El noi Îl vestim,
νουθετοῦντες πάντα ἄνθρωπον καὶ sfătuind pe tot omul şi sfătuind pe orice om şi
διδάσκοντες πάντα ἄνθρωπον ἐν învăţând pe tot omul întru învăţând pe orice om, întru
πάσῃ σοφίᾳ, ἵνα παραστήσωμεν toată înţelepciunea, ca să toată înţelepciunea, ca să
πάντα ἄνθρωπον τέλειον ἐν Χριστῷ punem de faţă pe tot omul înfăţişăm pe tot omul,
᾿Ιησοῦ· desăvârşit întru Hristos desăvârşit, în Hristos Iisus.
Iisus;
Κλ Α-29 εἰς ὃ καὶ κοπιῶ ἀγωνιζόμενος 29. Întru care mă şi ostenesc, Col.1:29. Spre aceasta mă şi
κατὰ τὴν ἐνέργειαν αὐτοῦ τὴν nevoindu-mă după lucrarea ostenesc şi mă lupt, potrivit
ἐνεργουμένην ἐν ἐμοὶ ἐν δυνάμει. lui care se lucrează întru lucrării Lui, care se săvârşeşte
mine întru putere. în mine cu putere.

Κλ Β-1 Θέλω γὰρ ὑμᾶς εἰδέναι ἡλίκον 1. Pentru că voiesc să ştiţi voi Col.2:1. Căci voiesc ca voi să ştiţi
ἀγῶνα ἔχω περὶ ὑμῶν καὶ τῶν ἐν câtă nevoinţă am pentru voi cât de mare luptă am pentru
Λαοδικείᾳ καὶ ὅσοι οὐχ ἑωράκασι şi pentru cei din Laodikia şi voi şi pentru cei din Laodiceea
τὸ πρόσωπόν μου ἐν σαρκί, câţi n-au văzut faţa mea în şi pentru toţi câţi n-au văzut
trup, faţa mea în trup,
Κλ Β-2 ἵνα παρακληθῶσιν αἱ καρδίαι 2. Ca să se mângâie inimile lor, Col.2:2. Ca să se mângâie inimile
αὐτῶν, συμβιβασθέντων ἐν ἀγάπῃ tocmiţi fiind ei întru dragoste lor, şi ca ei, strâns uniţi în
καὶ εἰς πάντα πλοῦτον τῆς şi spre toată bogăţia iubire, să aibă belşugul
πληροφορίας τῆς συνέσεως, εἰς încredinţării înţelegerii, spre deplinei înţelegeri pentru
ἐπίγνωσιν τοῦ μυστηρίου τοῦ Θεοῦ cunoştinţa tainei lui cunoaşterea tainei lui
καὶ πατρὸς καὶ τοῦ Χριστοῦ, Dumnezeu şi Tatăl, şi a lui Dumnezeu-Tatăl şi a lui
Hristos, Hristos,
Κλ Β-3 ἐν ᾧ εἰσι πάντες οἱ θησαυροὶ 3. Întru care sunt toate vistieriile Col.2:3. Întru care sunt ascunse
τῆς σοφίας καὶ τῆς γνώσεως înţelepciunii şi ale toate vistieriile înţelepciunii şi
ἀπόκρυφοι. cunoştinţei ascunse. ale cunoştinţei.
4. Şi aceasta zic, ca nu cineva să Col.2:4. Vă spun aceasta, ca
Κλ Β-4 Τοῦτο δὲ λέγω ἵνα μή τις ὑμᾶς amăgească pe voi cu cuvinte nimeni să nu vă înşele prin
παραλογίζηται ἐν πιθανολογίᾳ· plecătoare. cuvinte amăgitoare.
5. Că de şi sunt cu trupul Col.2:5. Căci deşi cu trupul sunt
Κλ Β-5 εἰ γὰρ καὶ τῇ σαρκί ἄπειμι, depărtat, dar cu duhul departe, cu duhul însă sunt
ἀλλὰ τῷ πνεύματι σὺν ὑμῖν εἰμι, împreună cu voi sunt, împreună cu voi, bucurându-
χαίρων καὶ βλέπων ὑμῶν τὴν τάξιν bucurându-mă şi văzând mă şi văzând buna voastră
καὶ τὸ στερέωμα τῆς εἰς Χριστὸν rânduiala voastră şi tăria rânduială şi tăria credinţei
πίστεως ὑμῶν. credinţei voastre întru voastre în Hristos.
503
Hristos.
Κλ Β-6 ῾Ως οὖν παρελάβετε τὸν 6. Deci precum aţi luat pe Col.2:6. Deci, precum aţi primit
Χριστὸν ᾿Ιησοῦν τὸν Κύριον, ἐν Hristos Iisus Domnul, întru pe Hristos Iisus, Domnul, aşa
αὐτῷ περιπατεῖτε, dânsul să umblaţi, să umblaţi întru El.
Κλ Β-7 ἐρριζωμένοι καὶ 7. Înrădăcinaţi şi zidiţi fiind într- Col.2:7. Înrădăcinaţi şi zidiţi fiind
ἐποικοδομούμενοι ἐν αὐτῷ καὶ Însul şi întărindu-vă întru într-Însul, întăriţi în credinţă,
βεβαιούμενοι ἐν τῇ πίστει καθὼς credinţă precum v-ați după cum aţi fost învăţaţi, şi
ἐδιδάχθητε, περισσεύοντες ἐν αὐτῇ învăţat, prisosind întru ea cu prisosind în ea cu mulţumire.
ἐν εὐχαριστίᾳ. mulțumire.
Κλ Β-8 Βλέπετε μή τις ὑμᾶς ἔσται ὁ 8. Socotiţi ca să nu vă fure pe Col.2:8. Luaţi aminte să nu vă fure
συλαγωγῶν διὰ τῆς φιλοσοφίας καὶ voi cineva cu filosofia şi cu minţile cineva cu filozofia şi cu
κενῆς ἀπάτης, κατὰ τὴν παράδοσιν înşelăciunea deşartă, după deşarta înşelăciune din
τῶν ἀνθρώπων, κατὰ τὰ στοιχεῖα predania oamenilor, după predania omenească, după
τοῦ κόσμου καὶ οὐ κατὰ Χριστόν· stihiile lumii şi nu după înţelesurile cele slabe ale lumii
Hristos. şi nu după Hristos.
Κλ Β-9 ὅτι ἐν αὐτῷ κατοικεῖ πᾶν τὸ 9. Căci întru El locuiește toată Col.2:9. Căci întru El locuieşte,
πλήρωμα τῆς θεότητος σωματικῶς, deplinătatea Dumnezeirii trupeşte, toată plinătatea
trupeşte, Dumnezeirii,
Κλ Β-10 καὶ ἐστὲ ἐν αὐτῷ 10. Şi sunteți întru dânsul plini, Col.2:10. Şi sunteţi deplini întru
πεπληρωμένοι, ὅς ἐστιν ἡ κεφαλὴ care este capul a toată El, Care este cap a toată
πάσης ἀρχῆς καὶ ἐξουσίας, începătoria şi stăpânirea; domnia şi stăpânirea.
Κλ Β-11 ἐν ᾧ καὶ περιετμήθητε 11. Întru care sunteți şi tăiaţi Col.2:11. În El aţi şi fost tăiaţi
περιτομῇ ἀχειροποιήτῳ ἐν τῇ împrejur cu tăiere împrejur împrejur, cu tăiere împrejur
ἀπεκδύσει τοῦ σώματος τῶν nefăcută de mână, întru nefăcută de mână, prin
ἁμαρτιῶν τῆς σαρκός, ἐν τῇ dezbrăcare trupului dezbrăcare de trupul cărnii,
περιτομῇ τοῦ Χριστοῦ, păcatelor cărnii întru tăierea întru tăierea împrejur a lui
împrejur a lui Hristos; Hristos.
Κλ Β-12 συνταφέντες αὐτῷ ἐν τῷ 12. Îngropaţii fiind împreună cu Col.2:12. Îngropaţi fiind împreună
βαπτίσματι, ἐν ᾧ καὶ συνηγέρθητε el prin botez, întru care v-ați cu El prin botez, cu El aţi şi
διὰ τῆς πίστεως τῆς ἐνεργείας τοῦ şi sculat împreună prin înviat prin credinţa în lucrarea
Θεοῦ τοῦ ἐγείραντος αὐτὸν ἐκ τῶν credinţa lucrării lui lui Dumnezeu, Cel ce L-a înviat
νεκρῶν. Dumnezeu, celui ce l-au pe El din morţi.
sculat pe el din morţi.
Κλ Β-13 καὶ ὑμᾶς, νεκροὺς ὄντας ἐν 13. Şi pe voi, care eraţi morţi Col.2:13. Iar pe voi care eraţi
τοῖς παραπτώμασι καὶ τῇ întru greșalele şi întru morţi, în fărădelegile şi în
ἀκροβυστίᾳ τῆς σαρκὸς ὑμῶν, netăierea împrejur a trupului netăierea împrejur a trupului
συνεζωοποίησεν ὑμᾶς σὺν αὐτῷ, vostru, v-a înviat împreună vostru, v-a făcut vii, împreună
χαρισάμενος ἡμῖν πάντα τὰ cu Dânsul, iertând vouă cu Sine, Iertându-ne toate
παραπτώματα, toate greşalele; greşealele;
Κλ Β-14 ἐξαλείψας τὸ καθ᾿ ἡμῶν 14. Ştergând cu dogmele zapisul Col.2:14. Ştergând zapisul ce era
χειρόγραφον τοῖς δόγμασιν ὃ ἦν ce era asupra noastră, care asupra noastră, care ne era
ὑπεναντίον ἡμῖν, καὶ αὐτὸ ἦρεν ἐκ era protivnic nouă, şi pe potrivnic cu rânduielile lui, şi l-
τοῦ μέσου προσηλώσας αὐτὸ τῷ acela l-au luat din mijloc, a luat din mijloc, pironindu-l
σταυρῷ· pironindu-l pe cruce; pe cruce.
Κλ Β-15 ἀπεκδυσάμενος τὰς ἀρχὰς καὶ 15. Dezbrăcând începătoriile şi Col.2:15. Dezbrăcând (de putere)
τὰς ἐξουσίας ἐδειγμάτισεν ἐν domniile, i-au vădit de faţă, începătoriile şi stăpâniile, le-a
παρρησίᾳ, θριαμβεύσας αὐτοὺς ἐν arătându-i biruiţi pe dânşii dat de ocară în văzul tuturor,
αὐτῷ. întru dânsa. biruind asupra lor prin cruce.
16. Deci nimeni pe voi să nu vă Col.2:16. Nimeni deci să nu vă
Κλ Β-16 Μὴ οὖν τις ὑμᾶς κρινέτω ἐν judece pentru mâncare, sau judece pentru mâncare sau
βρώσει ἢ ἐν πόσει ἢ ἐν μέρει băutură, sau pentru parte a băutură, sau cu privire la vreo
ἑορτῆς ἢ νουμηνίας ἢ σαββάτων, sărbătorii, sau a lunii nouă, sărbătoare, sau lună nouă, sau
sau a sâmbetelor; la sâmbete,
Κλ Β-17 ἅ ἐστι σκιὰ τῶν μελλόντων, τὸ 17. Care sunt umbră celor Col.2:17. Care sunt umbră celor
δὲ σῶμα Χριστοῦ. viitoare, dar trupul al lui viitoare iar trupul (este) al lui
Hristos. Hristos.
Κλ Β-18 μηδεὶς ὑμᾶς καταβραβευέτω 18. Nimeni pe voi să nu vă Col.2:18. Nimeni să nu vă smulgă
504
θέλων ἐν ταπεινοφροσύνῃ καὶ amăgească voind prin biruinţa printr-o prefăcută
θρησκείᾳ τῶν ἀγγέλων, ἃ μὴ smerenie şi slujba îngerilor, smerenie şi printr-o făţarnică
ἑώρακεν ἐμβατεύων, εἰκῆ la cele ce nu le-a văzut cu închinare la îngeri, încercând
φυσιούμενος ὑπὸ τοῦ νοὸς τῆς mândrie umblând, în deşert să pătrundă în cele ce n-a
σαρκὸς αὐτοῦ, umflându-se din mintea văzut, şi îngâmfându-se
trupului său, zadarnic cu închipuirea lui
trupească,
Κλ Β-19 καὶ οὐ κρατῶν τὴν κεφαλήν, 19. Şi neţinând de Capul, dintru Col.2:19. În loc să se ţină strâns
ἐξ οὗ πᾶν τὸ σῶμα διὰ τῶν ἁφῶν care tot trupul prin de capul de la care trupul tot, -
καὶ συνδέσμων ἐπιχορηγούμενον încheieturi şi legături prin încheieturi şi legături,
καὶ συμβιβαζόμενον αὔξει τὴν primind darea şi întocmindu- îndestulându-se şi întocmindu-
αὔξησιν τοῦ Θεοῦ. se, creşte creşterea lui se, sporeşte în creşterea lui
Dumnezeu. Dumnezeu.
Κλ Β-20 Εἰ οὖν ἀπεθάνετε σὺν τῷ 20. Deci de aţi murit împreună Col.2:20. Dacă deci aţi murit
Χριστῷ ἀπὸ τῶν στοιχείων τοῦ cu Hristos despre stihiile împreună cu Hristos pentru
κόσμου, τί ὡς ζῶντες ἐν κόσμῳ lumii, pentru ce ca şi cum aţi înţelesurile cele slabe ale lumii,
δογματίζεσθε, fi vieţuind în lume primiți pentru ce atunci, ca şi cum aţi
obiceiuri, vieţui în lume, răbdaţi porunci
ca acestea:
Κλ Β-21 μὴ ἅψῃ μηδὲ γεύσῃ μηδὲ θίγῃς 21. Nu te atinge nici gusta, nici Col.2:21. Nu lua, nu gusta, nu te
pipăi, atinge!
Κλ Β-22 - ἅ ἐστι πάντα εἰς φθορὰν τῇ 22. Care sunt toate spre Col.2:22. - Toate lucruri menite să
ἀποχρήσει - κατὰ τὰ ἐντάλματα καὶ stricăciune prin obişnuinţă, piară prin întrebuinţare -
διδασκαλίας τῶν ἀνθρώπων; după poruncile şi potrivit unor rânduieli şi
învăţăturile oamenilor. învăţături omeneşti?
Κλ Β-23 ἅτινά ἐστι λόγον μὲν ἔχοντα 23. Care sunt având cuvânt Col.2:23. Unele ca acestea au
σοφίας ἐν ἐθελοθρησκείᾳ καὶ numai al înţelepciunii întru oarecare înfăţişare de
ταπεινοφροσύνῃ καὶ ἀφειδίᾳ slujba cea din voia sa, şi înţelepciune, în păruta lor
σώματος, οὐκ ἐν τιμῇ τινι πρὸς întru smerenie, şi întru cucernicie, în smerenie şi în
πλησμονὴν τῆς σαρκός. nepărtinirea trupului, nu în necruţarea trupului, dar n-au
vreo cinste spre saţiul nici un preţ şi sunt numai
trupului. pentru saţiul trupului.

Κλ Γ-1 Εἰ οὖν συνηγέρθητε τῷ Χριστῷ, 1. Deci dar de v-ați sculat Col.3:1. Aşadar, dacă aţi înviat
τὰ ἄνω ζητεῖτε, οὗ ὁ Χριστός ἐστιν împreună cu Hristos, cele de împreună cu Hristos, căutaţi
ἐν δεξιᾷ τοῦ Θεοῦ καθήμενος, sus căutaţi, unde este Hristos cele de sus, unde se află
şezând deadreapta lui Hristos, şezând de-a dreapta
Dumnezeu. lui Dumnezeu;
Κλ Γ-2 τὰ ἄνω φρονεῖτε, μὴ τὰ ἐπὶ τῆς 2. Cele de sus cugetaţi, iar nu Col.3:2. Cugetaţi cele de sus, nu
γῆς. cele pământeşti. cele de pe pământ;
Κλ Γ-3 ἀπεθάνετε γάρ, καὶ ἡ ζωὴ ὑμῶν 3. Că aţi murit, şi viaţa voastră Col.3:3. Căci voi aţi murit şi viaţa
κέκρυπται σὺν τῷ Χριστῷ ἐν τῷ este ascunsă cu Hristos întru voastră este ascunsă cu Hristos
Θεῷ· Dumnezeu. întru Dumnezeu.
Κλ Γ-4 ὅταν ὁ Χριστὸς φανερωθῇ, ἡ 4. Când se va arăta Hristos, Col.3:4. Iar când Hristos, Care
ζωὴ ἡμῶν, τότε καὶ ὑμεῖς σὺν αὐτῷ viaţa voastră, atunci şi voi cu este viaţa voastră, Se va arăta,
φανερωθήσεσθε ἐν δόξῃ. dânsul împreună vă veţi atunci şi voi, împreună cu El,
arăta întru slavă. vă veţi arăta întru slavă.
Κλ Γ-5 Νεκρώσατε οὖν τὰ μέλη ὑμῶν 5. Drept aceea, omorâţi Col.3:5. Drept aceea, omorâţi
τὰ ἐπὶ τῆς γῆς, πορνείαν, mădularele voastre de pe mădularele voastre, cele
ἀκαθαρσίαν, πάθος, ἐπιθυμίαν pământ: curvia, necurăţia, pământeşti: desfrânarea,
κακήν, καὶ τὴν πλεονεξίαν, ἥτις patima, pofta cea rea şi necurăţia, patima, pofta rea şi
ἐστὶν εἰδωλολατρία, lăcomia, care este slujire lăcomia, care este închinare la
idolilor, idoli,
Κλ Γ-6 δι᾿ ἃ ἔρχεται ἡ ὀργὴ τοῦ Θεοῦ 6. Pentru care vine mânia lui Col.3:6. Pentru care vine mânia
ἐπὶ τοὺς υἱοὺς τῆς ἀπειθείας, Dumnezeu peste fiii lui Dumnezeu peste fiii
neascultării; neascultării,
505
Κλ Γ-7 ἐν οἷς καὶ ὑμεῖς περιεπατήσατέ 7. Întru care şi voi oarecând aţi Col.3:7. În care păcate aţi umblat
ποτε, ὅτε ἐζῆτε ἐν αὐτοῖς· umblat, când vieţuiaţi întru şi voi odinioară, pe când trăiaţi
acelea. în ele.
Κλ Γ-8 νυνὶ δὲ ἀπόθεσθε καὶ ὑμεῖς τὰ 8. Dar acum lepădaţi-le şi voi Col.3:8. Acum deci vă lepădaţi şi
πάντα, ὀργήν, θυμόν, κακίαν, acelea toate: mânia, iuţimea, voi de toate acestea: mânia,
βλασφημίαν, αἰσχρολογίαν ἐκ τοῦ răutatea, hula, cuvântul de iuţimea, răutatea, defăimarea,
στόματος ὑμῶν· ruşine din gura voastră; cuvântul de ruşine din gura
voastră.
Κλ Γ-9 μὴ ψεύδεσθε εἰς ἀλλήλους, 9. Nu grăiţi minciună unul către Col.3:9. Nu vă minţiţi unul pe
ἀπεκδυσάμενοι τὸν παλαιὸν altul, dezbrăcându-vă de altul, fiindcă v-aţi dezbrăcat de
ἄνθρωπον σὺν ταῖς πράξεσιν αὐτοῦ omul cel vechi dimpreună cu omul cel vechi, dimpreună cu
faptele lui faptele lui,
Κλ Γ-10 καὶ ἐνδυσάμενοι τὸν νέον τὸν 10. Şi îmbrăcându-va întru cel Col.3:10. Şi v-aţi îmbrăcat cu cel
ἀνακαινούμενον εἰς ἐπίγνωσιν κατ᾿ nou, care se înnoieşte spre nou, care se înnoieşte, spre
εἰκόνα τοῦ κτίσαντος αὐτόν, cunoştinţă după chipul celui deplină cunoştinţă, după chipul
ce au zidit pe el, Celui ce l-a zidit,
Κλ Γ-11 ὅπου οὐκ ἔνι ῞Ελλην καὶ 11. Unde nu este Ellin şi Iudeu, Col.3:11. Unde nu mai este elin şi
᾿Ιουδαῖος, περιτομὴ καὶ tăiere împrejur şi netăiere iudeu, tăiere împrejur şi
ἀκροβυστία, βάρβαρος, Σκύθης, împrejur, barbar, scit, rob şi netăiere împrejur, barbar, scit,
δοῦλος, ἐλεύθερος, ἀλλὰ τὰ πάντα slobod; ci toate şi întru toţi rob ori liber, ci toate şi întru
καὶ ἐν πᾶσι Χριστός. Hristos. toţi Hristos.
12. Deci îmbrăcaţi-vă ca nişte Col.3:12. Îmbrăcaţi-vă, dar, ca
Κλ Γ-12 ᾿Ενδύσασθε οὖν, ὡς ἐκλεκτοὶ aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi
τοῦ Θεοῦ ἅγιοι καὶ ἠγαπημένοι, şi iubiţi, întru milostivirile prea iubiţi, cu milostivirile
σπλάγχνα οἰκτιρμοῦ, χρηστότητα, îndurărilor, întru bunătate, îndurării, cu bunătate, cu
ταπεινοφροσύνην, πρᾳότητα, întru smerenie, întru smerenie, cu blândeţe, cu
μακροθυμίαν, blândeţe, întru îndelungă îndelungă-răbdare,
răbdare, Col.3:13. Îngăduindu-vă unii pe
Κλ Γ-13 ἀνεχόμενοι ἀλλήλων καὶ 13. Suferind unul pe altul şi alţii şi Iertând unii altora, dacă
χαριζόμενοι ἑαυτοῖς ἐάν τις πρός iertând unul altuia de are are cineva vreo plângere
τινα ἔχῃ μομφήν· καθὼς καὶ ὁ cineva împrotiva cuiva pâră; împotriva cuiva; după cum şi
Χριστὸς ἐχαρίσατο ὑμῖν, οὕτω καὶ precum şi Hristos a iertat Hristos v-a Iertat vouă, aşa să
ὑμεῖς· vouă, aşa şi voi. Iertaţi şi voi.
Κλ Γ-14 ἐπὶ πᾶσι δὲ τούτοις τὴν 14. Dar peste toate acestea Col.3:14. Iar peste toate acestea,
ἀγάπην, ἥτις ἐστὶ σύνδεσμος τῆς îmbrăcaţi-vă întru dragoste, îmbrăcaţi-vă întru dragoste,
τελειότητος. care este legătura săvârşirii. care este legătura desăvârşirii.
15. Şi pacea lui Dumnezeu să se Col.3:15. Şi pacea lui Hristos,
Κλ Γ-15 καὶ ἡ εἰρήνη τοῦ Θεοῦ dăruiască întru inimile întru care aţi fost chemaţi, ca
βραβευέτω ἐν ταῖς καρδίαις ὑμῶν, voastre, la care şi chemaţi să fiţi un singur trup, să
εἰς ἣν καὶ ἐκλήθητε ἐν ἑνὶ σώματι· sunteți într-un trup; şi stăpânească în inimile voastre;
καὶ εὐχάριστοι γίνεσθε mulţămitori vă faceţi. şi fiţi mulţumitori.
16. Cuvântul lui Hristos să Col.3:16. Cuvântul lui Hristos să
Κλ Γ-16 ὁ λόγος τοῦ Χριστοῦ ἐνοικείτω locuiască întru voi bogat, locuiască întru voi cu bogăţie.
ἐν ὑμῖν πλουσίως, ἐν πάσῃ σοφίᾳ întru toată înţelepciunea, Învăţaţi-vă şi povăţuiţi-vă între
διδάσκοντες καὶ νουθετοῦντες învăţându-vă şi înţelepţindu- voi, cu toată înţelepciunea.
ἑαυτοὺς ψαλμοῖς καὶ ὕμνοις καὶ vă pe voi înşivă cu psalmi şi Cântaţi în inimile voastre lui
ᾠδαῖς πνευματικαῖς, ἐν χάριτι cu laude şi cu cântări Dumnezeu, mulţumindu-I, în
ᾄδοντες ἐν τῇ καρδίᾳ ὑμῶν τῷ duhovniceşti, întru har psalmi, în laude şi în cântări
Κυρίῳ. cântând întru inimile voastre duhovniceşti.
Domnului.
17. Şi tot orice faceţi, cu Col.3:17. Orice aţi face, cu
Κλ Γ-17 καὶ πᾶν ὅ,τι ἂν ποιῆτε ἐν λόγῳ cuvântul, sau cu lucrul, toate cuvântul sau cu lucrul, toate să
ἢ ἐν ἔργῳ, πάντα ἐν ὀνόματι să faceţi întru numele le faceţi în numele Domnului
Κυρίου ᾿Ιησοῦ, εὐχαριστοῦντες τῷ Domnului Iisus, mulţămind Iisus şi prin El să mulţumiţi lui
Θεῷ καὶ πατρὶ δι᾿ αὐτοῦ. lui Dumnezeu şi Tatălui prin Dumnezeu-Tatăl.
el.
Κλ Γ-18 Αἱ γυναῖκες ὑποτάσσεσθε τοῖς 18. Femei, plecaţi-vă bărbaţilor Col.3:18. Femeilor, supuneţi-vă
506
ἀνδράσιν, ὡς ἀνῆκεν ἐν Κυρίῳ. voştri, precum se cuvine bărbaţilor voştri, precum se
întru Domnul. cuvine, în Domnul.
Κλ Γ-19 Οἱ ἄνδρες ἀγαπᾶτε τὰς 19. Bărbaţi, iubiţi-vă femeile Col.3:19. Bărbaţilor, iubiţi pe
γυναῖκας καὶ μὴ πικραίνεσθε πρὸς voastre, şi nu vă amărâţi femeile voastre şi nu fiţi aspri
αὐτάς. asupra lor. cu ele.
Κλ Γ-20 Τὰ τέκνα ὑπακούετε τοῖς 20. Feciori, ascultaţi pe părinţii Col.3:20. Copiilor, ascultaţi pe
γονεῦσι κατὰ πάντα· τοῦτο γάρ voştri întru toate; că aceasta părinţii voştri întru toate, căci
ἐστιν εὐάρεστον τῷ Κυρίῳ. este bine plăcută întru aceasta este bine-plăcut
Domnul. Domnului.
Κλ Γ-21 Οἱ πατέρες μὴ ἐρεθίζετε τὰ 21. Părinţi, nu urgisiţi pe copiii Col.3:21. Părinţilor, nu aţâţaţi la
τέκνα ὑμῶν, ἵνα μὴ ἀθυμῶσιν. voştri întru mânie, ca să nu mânie pe copiii voştri, ca să nu
se mâhnească. se deznădăjduiască.
22. Robi, ascultaţi pe stăpânii Col.3:22. Slugilor, ascultaţi întru
Κλ Γ-22 Οἱ δοῦλοι ὑπακούετε κατὰ voştri cei după trup întru toate pe stăpânii voştri cei
πάντα τοῖς κατὰ σάρκα κυρίοις, μὴ toate, nu numai înaintea trupeşti, nu slujind numai când
ἐν ὀφθαλμοδουλίαις, ὡς ochilor slujindu-le, ca cei ce sunt cu ochii pe voi, ca cei ce
ἀνθρωπάρεσκοι, ἀλλ᾿ ἐν ἁπλότητι vor să placă oamenilor; ci caută să placă oamenilor, ci în
καρδίας, φοβούμενοι τὸν Θεόν, întru dreptatea inimii, curăţia inimii, temându-vă de
temându-vă de Dumnezeu. Domnul.
Κλ Γ-23 καὶ πᾶν ὅ,τι ἐὰν ποιῆτε, ἐκ 23. Şi tot orice faceţi, din suflet Col.3:23. Orice aţi face, lucraţi
ψυχῆς ἐργάζεσθε, ὡς τῷ Κυρίῳ καὶ să faceţi ca Domnului, iar nu din toată inima, ca pentru
οὐκ ἀνθρώποις, ca oamenilor: Domnul şi nu ca pentru
oameni,
Κλ Γ-24 εἰδότες ὅτι ἀπὸ Κυρίου 24. Ştiind că de la Dumnezeu Col.3:24. Bine ştiind că de la
ἀπολήψεσθε τὴν ἀνταπόδοσιν τῆς veţi lua răsplătirea Domnul veţi primi răsplata
κληρονομίας· τῷ γὰρ Κυρίῳ moştenirii; că Domnului moştenirii; căci Domnului
Χριστῷ δουλεύετε· Hristos slujiţi. Hristos slujiţi.
Κλ Γ-25 ὁ δὲ ἀδικῶν κομιεῖται ὃ 25. Iar cel ce face nedreptate va Col.3:25. Iar cel ce face
ἠδίκησε, καὶ οὐκ ἔστι lua aceea ce a făcut cu nedreptate îşi va lua plata
προσωποληψία. nedreptate, şi alegere de faţă nedreptăţii, întrucât la
nu este. Dumnezeu nu este părtinire.

Κλ Δ-1 Οἱ κύριοι τὸ δίκαιον καὶ τὴν 1. Stăpâni, ce este cu dreptul Col.4:1. Stăpânilor, daţi slugilor
ἰσότητα τοῖς δούλοις παρέχεσθε, şi ce este tocmeala robilor să voastre ce este drept şi potrivit,
εἰδότες ὅτι καὶ ὑμεῖς ἔχετε Κύριον daţi; ştiind că şi voi aveţi ştiind că şi voi aveţi Stăpân în
ἐν οὐρανοῖς. Domn în ceruri. ceruri.
Κλ Δ-2 Τῇ προσευχῇ προσκαρτερεῖτε, 2. La rugăciune aşteptaţi, Col.4:2. Stăruiţi în rugăciune,
γρηγοροῦντες ἐν αὐτῇ ἐν privegheaţi întru dânsa cu priveghind în ea cu mulţumire,
εὐχαριστίᾳ, mulțumire,
Κλ Δ-3 προσευχόμενοι ἅμα καὶ περὶ 3. Rugându-vă împreună şi Col.4:3. Rugându-vă totodată şi
ἡμῶν, ἵνα ὁ Θεὸς ἀνοίξῃ ἡμῖν pentru noi, ca Dumnezeu să pentru noi, ca Dumnezeu să ne
θύραν τοῦ λόγου, λαλῆσαι τὸ deschiză nouă uşa deschidă uşa cuvântului, spre a
μυστήριον τοῦ Χριστοῦ, δι᾿ ὃ καὶ cuvântului, să grăim taina lui vesti taina lui Hristos, pentru
δέδεμαι, Hristos, pentru care sunt şi care mă şi găsesc în lanţuri,
legat, Col.4:4. Ca să o arăt aşa cum se
Κλ Δ-4 ἵνα φανερώσω αὐτὸ ὡς δεῖ με 4. Ca să o arăt pe ea precum se cuvine să grăiesc.
λαλῆσαι. cade mie a grăi. Col.4:5. Umblaţi cu înţelepciune
Κλ Δ-5 ᾿Εν σοφίᾳ περιπατεῖτε πρὸς 5. Cu înţelepciune să umblaţi faţă de cei ce sunt afară (de
τοὺς ἔξω, τὸν καιρὸν către cei de afară, vremea Biserică), preţuind vremea.
ἐξαγοραζόμενοι. răscumpărând. Col.4:6. Vorba voastră să fie
Κλ Δ-6 ὁ λόγος ὑμῶν πάντοτε ἐν 6. Cuvântul vostru totdeauna să totdeauna plăcută, dreasă cu
χάριτι, ἅλατι ἠρτυμένος, εἰδέναι fie cu har, dres cu sare, ca să sare, ca să ştiţi cum trebuie să
πῶς δεῖ ὑμᾶς ἑνὶ ἑκάστῳ ştiţi cum se cade vouă a răspundeţi fiecăruia.
ἀποκρίνεσθαι. răspunde fiecăruia. Col.4:7. Toate câte mă privesc pe
Κλ Δ-7 Τὰ κατ᾿ ἐμὲ πάντα γνωρίσει 7. Cele despre mine toate le va mine le va face cunoscute
ὑμῖν Τυχικὸς ὁ ἀγαπητὸς ἀδελφὸς spune vouă Tihic, iubitul Tihic, iubitul frate, credincios
507
καὶ πιστὸς διάκονος καὶ σύνδουλος slujitor şi împreună-rob cu
frate şi credincios slujitor şi
ἐν Κυρίῳ, dimpreună rob întru
mine în Domnul.
Domnul, Col.4:8. L-am trimis pe el la voi
Κλ Δ-8 ὃν ἔπεμψα πρὸς ὑμᾶς εἰς αὐτὸ 8. Pe care am trimis la voi tocmai pentru aceasta, ca să
τοῦτο, ἵνα γνῷ τὰ περὶ ὑμῶν καὶ pentru însăşi aceasta, ca să ştiţi cum ne aflăm şi ca să
παρακαλέσῃ τὰς καρδίας ὑμῶν, ştie cele pentru voi şi să mângâie inimile voastre,
mângâie inimile voastre, Col.4:9. Împreună cu Onisim,
Κλ Δ-9 σὺν ᾿Ονησίμῳ τῷ πιστῷ καὶ 9. Împreună cu Onisim,
credinciosul şi iubitul frate,
ἀγαπητῷ ἀδελφῷ, ὅς ἐστιν ἐξ credinciosul şi iubitul frate,
care este dintre voi; ei vă vor
ὑμῶν· πάντα ὑμῖν γνωριοῦσι τὰ care este dintre voi: toate vor
aduce la cunoştinţă toate cele
ὧδε. spune vouă cele de aici. de aici.
Κλ Δ-10 ᾿Ασπάζεται ὑμᾶς ᾿Αρίσταρχος 10. Închină-se vouă Aristarh, cel
Col.4:10. Vă îmbrăţişează
ὁ συναιχμαλωτός μου, καὶ Μᾶρκος împreună cu mine robit, şi Aristarh, cel întemniţat
ὁ ἀνεψιὸς Βαρνάβα - περὶ οὗ Marcu nepotul lui Varnava împreună cu mine, şi Marcu,
ἐλάβετε ἐντολάς· ἐὰν ἔλθῃ πρὸς (de care aţi luat porunci, devărul lui Barnaba - în privinţa
ὑμᾶς, δέξασθε αὐτόν,- va veni la voi să-l primiţi pe
căruia aţi primit porunci; de va
dânsul), veni la voi primiţi-l -,
11. Şi Iisus ce se cheamă Iust,Col.4:11. Asemenea şi Iisus, cel ce
Κλ Δ-11 καὶ ᾿Ιησοῦς ὁ λεγόμενος care sunt din tăierea se numeşte Iustus, care sunt din
᾿Ιοῦστος, οἱ ὄντες ἐκ περιτομῆς, împrejur. Aceştia singuri tăierea împrejur; numai aceştia
οὗτοι μόνοι συνεργοὶ εἰς τὴν sunt împreună cu mine au lucrat împreună cu mine
βασιλείαν τοῦ Θεοῦ, οἵτινες lucrători spre Împărăţia lui pentru împărăţia lui
ἐγενήθησάν μοι παρηγορία. Dumnezeu, care mi-au fost Dumnezeu. Ei au fost cei ce mi-
mie mângâiere. au adus mângâiere.
Κλ Δ-12 ἀσπάζεται ὑμᾶς ᾿Επαφρᾶς ὁ 12. Închină-se vouă Epafra, care
Col.4:12. Vă îmbrăţişează
ἐξ ὑμῶν, δοῦλος Χριστοῦ, πάντοτε este dintre voi, robul lui Epafras, care este dintre voi,
ἀγωνιζόμενος ὑπὲρ ὑμῶν ἐν ταῖς Hristos, care se nevoieşte rob al lui Iisus Hristos, pururea
προσευχαῖς, ἵνα στῆτε τέλειοι καὶ pururea pentru voi întru luptând pentru voi în
πεπληρωμένοι ἐν παντὶ θελήματι rugăciuni, ca să staţi rugăciunile sale, ca să staţi
τοῦ Θεοῦ· desăvârşit şi pliniţi întru desăvârşiţi şi plini de tot ce
toată voia lui Dumnezeu. este voinţa lui Dumnezeu.
Κλ Δ-13 μαρτυρῶ γὰρ αὐτῷ ὅτι ἔχει 13. Că mărturisesc de dânsul, că
Col.4:13. Căci martor îi sunt că
ζῆλον πολὺν ὑπὲρ ὑμῶν καὶ τῶν ἐν are râvnă multă pentru voi, are multă râvnă pentru voi şi
Λαοδικείᾳ καὶ τῶν ἐν ῾Ιεραπόλει. şi pentru cei din Laodikia şipentru cei din Laodiceea şi din
din Ierapoli. Ierapole.
Κλ Δ-14 ἀσπάζεται ὑμᾶς Λουκᾶς ὁ 14. Închină-se vouă Luca Col.4:14. Vă îmbrăţişează Luca,
ἰατρὸς ὁ ἀγαπητὸς καὶ Δημᾶς. doftorul cel iubit şi Dimas. doctorul cel iubit, şi Dima.
Κλ Δ-15 ἀσπάσασθε τοὺς ἐν Λαοδικείᾳ 15. Spuneţi închinăciune fraţilor
Col.4:15. Îmbrăţişaţi pe fraţii din
ἀδελφοὺς καὶ Νυμφᾶν καὶ τὴν κατ᾿ celor din Laodikia şi lui Laodiceea şi pe Nimfas şi pe
οἶκον αὐτοῦ ἐκκλησίαν· Nimfan, şi Bisericii celei din
Biserica din casa lui.
casa lui. Col.4:16. Şi după ce scrisoarea
Κλ Δ-16 καὶ ὅταν ἀναγνωσθῇ παρ᾿ 16. Şi dacă se va citi epistolia aceasta se va citi de către voi,
ὑμῖν ἡ ἐπιστολή, ποιήσατε ἵνα καὶ aceasta de către voi, faceţi faceţi să se citească şi în
ἐν τῇ Λαοδικέων ἐκκλησίᾳ ca să se citească şi în Biserica laodiceenilor, iar pe
ἀναγνωσθῇ, καὶ τὴν ἐκ Λαοδικείας Biserica Laodikienilor, şi cea
cea din Laodiceea să o citiţi şi
ἵνα καὶ ὑμεῖς ἀναγνῶτε. din Laodikia şi voi să o cetiţi.
voi.
Κλ Δ-17 καὶ εἴπατε ᾿Αρχίππῳ· βλέπε 17. Şi ziceţi lui Arhip: Socoteşte
Col.4:17. Şi spuneţi lui Arhip: Vezi
τὴν διακονίαν ἣν παρέλαβες ἐν slujba care ai luat întru de slujba pe care ai primit-o
Κυρίῳ, ἵνα αὐτὴν πληροῖς. Domnul, ca să o plineşti. întru Domnul, ca să o
îndeplineşti.
Κλ Δ-18 ῾Ο ἀσπασμὸς τῇ ἐμῇ χειρὶ 18. Închinăciunea cu mâna mea Col.4:18. Salutarea cu mâna mea,
Παύλου. μνημονεύετέ μου τῶν a lui Pavel. Aduceţi-vă a lui Pavel. Aduceţi-vă aminte
δεσμῶν. ῾Η χάρις μεθ᾿ ὑμῶν· ἀμήν. aminte de legăturile mele. de lanţurile mele. Harul fie cu
Harul cu voi, Amin. voi! Amin.
508
EPISTOLIA
ΠΡΟΣ ΘΕΑΑΛΟΝΙΚΕΙΣ SFÂNTULUI APOSTOL ÎNTÂIA TESALONICIENI
Α PAVEL EPISTOLA SFÂNTULUI
ÎNTÂIA CĂTRE APOSTOL PAVEL
THESSALONIKENI
Θλ Α Α-1 Παῦλος καὶ Σιλουανὸς καὶ 1. Pavel şi Siluan şi Timotei, I.Tes.1:1. Pavel şi Silvan şi
Τιμόθεος τῇ ἐκκλησίᾳ Bisericii Thessalonikenilor Timotei, Bisericii
Θεσσαλονικέων ἐν Θεῷ πατρὶ καὶ întru Dumnezeu Tatăl şi tesalonicenilor în Dumnezeu-
Κυρίῳ ᾿Ιησοῦ Χριστῷ· χάρις ὑμῖν Domnul Iisus Hristos, har Tatăl şi în Domnul Iisus
καὶ εἰρήνη ἀπὸ Θεοῦ πατρὸς ἡμῶν vouă şi pace de la Dumnezeu Hristos: Har vouă şi pace de la
καὶ Κυρίου ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ. Tatăl nostru şi de la Domnul Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de
Iisus Hristos. la Domnul Iisus Hristos.
Θλ Α Α-2 Εὐχαριστοῦμεν τῷ Θεῷ 2. Mulţămim lui Dumnezeu I.Tes.1:2. Mulţumim lui Dumnezeu
πάντοτε περὶ πάντων ὑμῶν μνείαν pururea pentru voi toţi, totdeauna pentru voi toţi şi vă
ὑμῶν ποιούμενοι ἐπὶ τῶν pomenire de voi făcând în pomenim în rugăciunile
προσευχῶν ἡμῶν, rugăciunile noastre, noastre,
Θλ Α Α-3 ἀδιαλείπτως μνημονεύοντες 3. Neîncetat pomenind pe voi de I.Tes.1:3. Aducându-ne aminte
ὑμῶν τοῦ ἔργου τῆς πίστεως καὶ lucrul credinţei voastre şi de neîncetat, înaintea lui
τοῦ κόπου τῆς ἀγάπης καὶ τῆς osteneala dragostei şi de Dumnezeu, Tatăl nostru, de
ὑπομονῆς τῆς ἐλπίδος τοῦ Κυρίου răbdarea nădăjduirii întru lucrul credinţei voastre şi de
ἡμῶν ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ ἔμπροσθεν Domnul nostru Iisus Hristos, osteneala iubirii şi de stăruinţa
τοῦ Θεοῦ καὶ πατρὸς ἡμῶν, înaintea lui Dumnezeu şi nădejdii voastre în Domnul
Tatălui nostru, nostru Iisus Hristos.
Θλ Α Α-4 εἰδότες, ἀδελφοὶ ἠγαπημένοι 4. Ştiind, iubiţilor fraţi, de la I.Tes.1:4. Fraţilor de Dumnezeu
ὑπὸ Θεοῦ, τὴν ἐκλογὴν ὑμῶν, Dumnezeu alegerea voastră. iubiţi, noi ştim cum aţi fost
aleşi;
Θλ Α Α-5 ὅτι τὸ εὐαγγέλιον ἡμῶν οὐκ 5. Căci evanghelia noastră nu s- I.Tes.1:5. Că Evanghelia noastră
ἐγενήθη εἰς ὑμᾶς ἐν λόγῳ μόνον, a făcut la voi numai în n-a fost la voi numai în cuvânt,
ἀλλὰ καὶ ἐν δυνάμει καὶ ἐν cuvânt, ci şi întru putere şi ci şi întru putere şi în Duhul
Πνεύματι ῾Αγίῳ καὶ ἐν πληροφορίᾳ întru Duh Sfânt şi întru Sfânt şi în deplină încredinţare,
πολλῇ, καθὼς οἴδατε οἷοι adeverire multă, precum ştiţi precum bine ştiţi ce fel am fost
ἐγενήθημεν ἐν ὑμῖν δι᾿ ὑμᾶς· în ce chip am fost între voi între voi, pentru voi.
Θλ Α Α-6 καὶ ὑμεῖς μιμηταὶ ἡμῶν pentru voi. I.Tes.1:6. Şi voi v-aţi făcut
ἐγενήθητε καὶ τοῦ Κυρίου 6. Şi voi următori nouă v-ați următori ai noştri şi ai
δεξάμενοι τὸν λόγον ἐν θλίψει făcut şi Domnului, primind Domnului, primind cuvântul cu
πολλῇ μετὰ χαρᾶς Πνεύματος cuvântul întru necaz mult, cu bucuria Duhului Sfânt, deşi aţi
῾Αγίου, bucuria Duhului Sfânt, avut multe necazuri.
Θλ Α Α-7 ὥστε γενέσθαι ὑμᾶς τύπους 7. Atâta cât v-ați făcut voi pildă I.Tes.1:7. Aşa încât v-aţi făcut
πᾶσι τοῖς πιστεύουσιν ἐν τῇ tuturor celor ce cred în pildă tuturor celor ce cred din
Μακεδονίᾳ καὶ ἐν τῇ ᾿Αχαΐᾳ. Macedonia şi Ahaia. Macedonia şi din Ahaia,
Θλ Α Α-8 ἀφ᾿ ὑμῶν γὰρ ἐξήχηται ὁ 8. Că de la voi s-a vestit I.Tes.1:8. Căci, de la voi, cuvântul
λόγος τοῦ Κυρίου· οὐ μόνον ἐν τῇ cuvântul Domnului nu numai Domnului a răsunat nu numai
Μακεδονίᾳ καὶ ἐν τῇ ᾿Αχαΐᾳ, ἀλλὰ în Macedonia şi Ahaia, ci şi în Macedonia şi în Ahaia, ci
καὶ ἐν παντὶ τόπῳ ἡ πίστις ὑμῶν ἡ în tot locul credinţa voastră credinţa voastră în Dumnezeu
πρὸς τὸν Θεὸν ἐξελήλυθεν, ὥστε μὴ cea întru Dumnezeu a ieşit, s-a răspândit în tot locul, astfel
χρείαν ἡμᾶς ἔχειν λαλεῖν τι· cât nu trebuie să mai grăim că nu e nevoie să mai spunem
noi ceva. noi ceva.
Θλ Α Α-9 αὐτοὶ γὰρ περὶ ἡμῶν 9. Că aceia de noi spun ce fel de I.Tes.1:9. Căci ei înşişi istorisesc
ἀπαγγέλλουσιν ὁποίαν εἴσοδον intrare am avut la voi, şi cum despre noi cum am fost primiţi
ἔσχομεν πρὸς ὑμᾶς, καὶ πῶς v-ați întors la Dumnezeu de la voi şi cum v-aţi întors la
ἐπεστρέψατε πρὸς τὸν Θεὸν ἀπὸ la idoli, a sluji Dumnezeului Dumnezeu, de la idoli, ca să
τῶν εἰδώλων δουλεύειν Θεῷ ζῶντι celui viu şi adevărat; slujiţi Dumnezeului celui viu şi
καὶ ἀληθινῷ, adevărat,
Θλ Α Α-10 καὶ ἀναμένειν τὸν υἱὸν 10. Şi a aştepta pe Fiul lui din I.Tes.1:10. Şi să aşteptaţi pe Fiul
αὐτοῦ ἐκ τῶν οὐρανῶν, ὃν ἤγειρεν ceruri, pe care l-au înviat din Său din ceruri, pe Care L-a
ἐκ τῶν νεκρῶν, ᾿Ιησοῦν τὸν morţi, pe Iisus, care înviat din morţi, pe Iisus, Cel
509
βυόμενον ἡμᾶς ἀπὸ τῆς ὀργῆς τῆς izbăveşte pe noi de mânia ce ne izbăveşte de mânia cea
ἐρχομένης. cea viitoare. viitoare.

Θλ Α Β-1 Αὐτοὶ γὰρ οἴδατε, ἀδελφοί, 1. Că voi ştiţi, fraţilor, intrarea I.Tes.2:1. Căci ştiţi voi înşivă,
τὴν εἴσοδον ἡμῶν τὴν πρὸς ὑμᾶς noastră la voi, că n-a fost fraţilor, că venirea noastră la
ὅτι οὐ κενὴ γέγονεν, deşartă; voi n-a fost zadarnică.
Θλ Α Β-2 ἀλλὰ προπαθόντες καὶ 2. Ci întâiu pătimind şi ocărâţi I.Tes.2:2. Ci, după ce am suferit şi
ὑβρισθέντες, καθὼς οἴδατε, ἐν fiind, precum ştiţi, în Filippi, am fost, precum ştiţi, ocărâţi în
Φιλίπποις, ἐπαρρησιασάμεθα ἐν τῷ am îndrăznit întru Filipi, am îndrăznit întru
Θεῷ ἡμῶν λαλῆσαι πρὸς ὑμᾶς τὸ Dumnezeul nostru a grăi Dumnezeul nostru să grăim în
εὐαγγέλιον τοῦ Θεοῦ ἐν πολλῷ către voi evanghelia lui faţa voastră, cu multă luptă,
ἀγῶνι. Dumnezeu cu multă Evanghelia lui Dumnezeu.
nevoinţă.
Θλ Α Β-3 ἡ γὰρ παράκλησις ἡμῶν οὐκ 3. Că îndemnarea noastră nu I.Tes.2:3. Pentru că îndemnul
ἐκ πλάνης οὐδὲ ἐξ ἀκαθαρσίας, este dintru înşelăciune, nici nostru nu venea din rătăcire,
οὔτε ἐν δόλῳ, din necurăţie, nici cu nici din gânduri necurate, nici
vicleşug, din înşelăciune,
Θλ Α Β-4 ἀλλὰ καθὼς δεδοκιμάσμεθα 4. Ci precum ne-am adeverit de I.Tes.2:4. Ci, după cum am fost
ὑπὸ τοῦ Θεοῦ πιστευθῆναι τὸ la Dumnezeu a fi credincioşi socotiţi vrednici de Dumnezeu
εὐαγγέλιον, οὕτω λαλοῦμεν, οὐχ ὡς a primi evanghelia, aşa ca să ni se încredinţeze
ἀνθρώποις ἀρέσκοντες, ἀλλὰ τῷ grăim; nu ca şi cum am Evanghelia, aşa vorbim, nu
Θεῷ τῷ δοκιμάζοντι τὰς καρδίας plăcea oamenilor, ci lui căutând să plăcem oamenilor,
ἡμῶν. Dumnezeu, celui ce cearcă ci lui Dumnezeu care ne
inimile noastre. încearcă inimile.
Θλ Α Β-5 οὔτε γάρ ποτε ἐν λόγῳ 5. Că niciodată întru cuvânt de I.Tes.2:5. Căci niciodată nu ne-am
κολακείας ἐγενήθημεν, καθὼς măgulire am fost la voi, arătat cu cuvinte de linguşire,
οἴδατε, οὔτε ἐν προφάσει precum ştiţi, nici prin prilej după cum ştiţi, nici cu ascunse
πλεονεξίας, Θεὸς μάρτυς, de lăcomie: Dumnezeu este porniri de lăcomie. Dumnezeu
martur; îmi este martor.
Θλ Α Β-6 οὔτε ζητοῦντες ἐξ ἀνθρώπων 6. Nici căutând de la oameni I.Tes.2:6. Nici n-am căutat slavă
δόξαν, οὔτε ἀφ᾿ ὑμῶν οὔτε ἀπὸ slavă, nici de la voi, nici de de la oameni, nici de la voi,
ἄλλων, δυνάμενοι ἐν βάρει εἶναι ὡς la alţii, măcar că puteam să nici de la alţii, deşi puteam să
Χριστοῦ ἀπόστολοι, vă fim vouă cu greutate ca fim cu greutate, ca apostoli ai
apostolii lui Hristos. lui Hristos.
Θλ Α Β-7 ἀλλ᾿ ἐγενήθημεν ἤπιοι ἐν 7. Ci am fost cu linişte în I.Tes.2:7. Noi însă am fost blânzi
μέσῳ ὑμῶν, ὡς ἂν τροφὸς θάλπῃ mijlocul vostru, precum în mijlocul vostru, aşa precum
τὰ ἑαυτῆς τέκνα· doica încălzeşte pe copiii o doică îngrijeşte pe fiii săi;
săi;
Θλ Α Β-8 οὕτως ὁμειρόμενοι ὑμῶν 8. Aşa iubindu-vă pe voi, I.Tes.2:8. Astfel, iubindu-vă, eram
εὐδοκοῦμεν μεταδοῦναι ὑμῖν οὐ binevoim a da vouă nu numai bucuroşi să vă dăm nu numai
μόνον τὸ εὐαγγέλιον τοῦ Θεοῦ, evanghelia lui Dumnezeu, ci Evanghelia lui Dumnezeu, ci
ἀλλὰ καὶ τὰς ἑαυτῶν ψυχάς, διότι încă şi sufletele noastre, chiar şi sufletele noastre pentru
ἀγαπητοὶ ἡμῖν γεγένησθε. pentru căci aţi fost nouă că ne-aţi devenit iubiţi.
iubiţi.
Θλ Α Β-9 μνημονεύετε γάρ, ἀδελφοί, 9. Că vă aduceţi aminte, fraţilor, I.Tes.2:9. Vă aduceţi aminte,
τὸν κόπον ἡμῶν καὶ τὸν μόχθον· de ostenelile noastre şi de fraţilor, de osteneala şi de
νυκτὸς γὰρ καὶ ἡμέρας ἐργαζόμενοι nevoinţe; că ziua şi noaptea truda noastră; lucrând zi şi
πρὸς τὸ μὴ ἐπιβαρῆσαί τινα ὑμῶν lucrând, ca să nu îngreuiem noapte, ca să nu fim povară
ἐκηρύξαμεν εἰς ὑμᾶς τὸ εὐαγγέλιον pe cineva din voi, am nici unuia din voi, aşa v-am
τοῦ Θεοῦ. propovăduit vouă evanghelia propovăduit Evanghelia lui
lui Dumnezeu. Dumnezeu.
Θλ Α Β-10 ὑμεῖς μάρτυρες καὶ ὁ Θεὸς 10. Voi sunteți martori şi I.Tes.2:10. Voi sunteţi martori, şi
ὡς ὁσίως καὶ δικαίως καὶ Dumnezeu, cum cu cuvioşie Dumnezeu de asemenea, cât de
ἀμέμπτως ὑμῖν τοῖς πιστεύουσιν şi cu dreptate şi fără de sfânt şi cât de drept şi fără de
ἐγενήθημεν, prihană am fost vouă celor prihană ne-am purtat între voi
ce aţi crezut, credincioşii;
510
Θλ Α Β-11 καθάπερ οἴδατε ὡς ἕνα 11. Precum ştiţi că pe unul I.Tes.2:11. Ca un părinte pe copiii
ἕκαστον ὑμῶν ὡς πατὴρ τέκνα fiecare din voi, ca un părinte săi, precum ştiţi, aşa v-am
ἑαυτοῦ παρακαλοῦντες ὑμᾶς καὶ pe copiii săi v-am rugat şi v- rugat şi v-am mângâiat.
παραμυθούμενοι am mângâiat
12. Şi am mărturisit, ca să I.Tes.2:12. Şi v-am rugat cu
Θλ Α Β-12 καὶ μαρτυρόμενοι εἰς τὸ umblaţi voi vredniceşte lui stăruinţă să umblaţi cum se
περιπατῆσαι ὑμᾶς ἀξίως τοῦ Θεοῦ Dumnezeu, care au chemat cuvine înaintea lui Dumnezeu,
τοῦ καλοῦντος ὑμᾶς εἰς τὴν ἑαυτοῦ pe voi întru a sa împărăţie şi Celui ce vă cheamă la
βασιλείαν καὶ δόξαν. slavă. împărăţia şi la slava Sa.
13. Drept aceea şi noi mulțumim I.Tes.2:13. De aceea şi noi
Θλ Α Β-13 Διὰ τοῦτο καὶ ἡμεῖς lui Dumnezeu neîncetat, căci mulţumim lui Dumnezeu
εὐχαριστοῦμεν τῷ Θεῷ luând voi cuvântul auzirii de neîncetat, că luând voi
ἀδιαλείπτως, ὅτι παραλαβόντες Dumnezeu de la noi, aţi cuvântul ascultării de
λόγον ἀκοῆς παρ᾿ ἡμῶν τοῦ Θεοῦ primit nu cuvânt al Dumnezeu de la noi, nu l-aţi
ἐδέξασθε οὐ λόγον ἀνθρώπων, oamenilor, ci precum este primit ca pe un cuvânt al
ἀλλὰ καθώς ἐστιν ἀληθῶς, λόγον adevărat, cuvântul lui oamenilor, ci, aşa precum este
Θεοῦ, ὃς καὶ ἐνεργεῖται ἐν ὑμῖν τοῖς Dumnezeu, care se şi într-adevăr, ca pe un cuvânt al
πιστεύουσιν. lucrează întru voi cei ce lui Dumnezeu, care şi lucrează
credeţi. întru voi cei ce credeţi.
Θλ Α Β-14 ὑμεῖς γὰρ μιμηταὶ 14. Că voi, fraţilor, următori v- I.Tes.2:14. Căci voi, fraţilor, v-aţi
ἐγενήθητε, ἀδελφοί, τῶν ați făcut bisericilor lui făcut următori ai Bisericilor lui
ἐκκλησιῶν τοῦ Θεοῦ τῶν οὐσῶν ἐν Dumnezeu celor ce sunt în Dumnezeu, care sunt în Iudeea,
τῇ ᾿Ιουδαίᾳ ἐν Χριστῷ ᾿Ιησοῦ, ὅτι Iudeea întru Hristos Iisus, întru Hristos Iisus, pentru că
τὰ αὐτὰ ἐπάθετε καὶ ὑμεῖς ὑπὸ τῶν căci aceleaşi aţi pătimit şi aţi suferit şi voi aceleaşi de la
ἰδίων συμφυλετῶν καθὼς καὶ αὐτοὶ voi de la cei de un neam cu cei de un neam cu voi, după
ὑπὸ τῶν ᾿Ιουδαίων, voi, precum şi aceia de la cum şi ele de la iudei,
Iudei,
Θλ Α Β-15 τῶν καὶ τὸν Κύριον 15. Care şi pe Domnul Iisus au I.Tes.2:15. Care şi pe Domnul
ἀποκτεινάντων ᾿Ιησοῦν καὶ τοὺς omorât şi pe prorocii lor, şi Iisus L-au omorât ca şi pe
ἰδίους προφήτας, καὶ ἡμᾶς pe noi ne-au gonit; şi lui proorocii lor; şi pe noi ne-au
ἐκδιωξάντων, καὶ Θεῷ μὴ Dumnezeu nu sunt plăcuţi, şi prigonit şi sunt neplăcuţi lui
ἀρεσκόντων, καὶ πᾶσιν ἀνθρώποις tuturor oamenilor stau Dumnezeu şi tuturor oamenilor
ἐναντίων, împrotivă; sunt potrivnici,
Θλ Α Β-16 κωλυόντων ἡμᾶς τοῖς 16. Care ne opresc pe noi să nu I.Tes.2:16. Fiindcă ne opresc să
ἔθνεσι λαλῆσαι ἵνα σωθῶσιν, εἰς τὸ grăim neamurilor ca să se vorbim neamurilor, ca să se
ἀναπληρῶσαι αὐτῶν τὰς ἁμαρτίας mântuiască, ca să-şi mântuiască, spre a se împlini
πάντοτε. ἔφθασε δὲ ἐπ᾿ αὐτοὺς ἡ împlinească păcatele lor pururea măsura păcatelor lor.
ὀργὴ εἰς τέλος. pururea; ci a sosit asupra lor Dar la urmă, i-a ajuns mânia
mânia până în sfârşit. lui Dumnezeu.
Θλ Α Β-17 ῾Ημεῖς, δέ, ἀδελφοί, 17. Dar noi fraţilor, rămânând I.Tes.2:17. Iar noi, fraţilor, fiind
ἀπορφανισθέντες ἀφ᾿ ὑμῶν πρὸς orfani de către voi la vreme despărţiţi de voi, o bucată de
καιρὸν ὥρας, προσώπῳ οὐ καρδίᾳ, de un ceas cu faţa, nu cu vreme, cu ochii nu cu inima,
περισσοτέρως ἐσπουδάσαμεν τὸ inima, mai mult ne-am ne-am sârguit cu atât mai mult,
πρόσωπον ὑμῶν ἰδεῖν ἐν πολλῇ sârguit a vedea faţa voastră cu mare dor, să vedem faţa
ἐπιθυμίᾳ. cu mare dorinţă. voastră.
Θλ Α Β-18 διὸ ἠθελήσαμεν ἐλθεῖν πρὸς 18. Pentru aceea am vrut să I.Tes.2:18. Pentru aceea, am voit
ὑμᾶς, ἐγὼ μὲν Παῦλος καὶ ἅπαξ καὶ venim la voi, eu adecă Pavel, să venim la voi, îndeosebi eu
δίς. καὶ ἐνέκοψεν ἡμᾶς ὁ σατανᾶς. şi o dată şi de două ori, ci Pavel - o dată şi încă altă dată,
ne-a împiedicat satana. - dar ne-a împiedicat satana.
Θλ Α Β-19 τίς γὰρ ἡμῶν ἐλπὶς ἢ χαρὰ ἢ 19. Căci care este nădejdea I.Tes.2:19. Căci care este
στέφανος καυχήσεως ἢ οὐχὶ καὶ noastră, sau bucuria, sau nădejdea noastră, sau bucuria,
ὑμεῖς ἔμπροσθεν τοῦ Κυρίου ἡμῶν cununa laudei? Au nu şi voi sau cununa laudei noastre,
᾿Ιησοῦ Χριστοῦ ἐν τῇ αὐτοῦ veţi fi înaintea Domnului dacă nu chiar voi, înaintea
παρουσίᾳ; nostru Iisus Hristos întru a Domnului nostru Iisus, întru a
lui venire? Lui venire?
Θλ Α Β-20 ὑμεῖς γάρ ἐστε ἡ δόξα ἡμῶν 20. Că voi sunteți slava noastră I.Tes.2:20. Căci voi sunteţi slava
καὶ χαρά. şi bucuria. şi bucuria noastră.
511
Θλ Α Γ-1 Διὸ μηκέτι στέγοντες 1. Drept aceea mai mult I.Tes.3:1. De aceea, nemaiputând
εὐδοκήσαμεν καταλειφθῆναι ἐν neputând răbda, bine am voit răbda, noi am hotărât să
᾿Αθήναις μόνοι, a rămânea în Athina singuri rămânem singuri la Atena.
Θλ Α Γ-2 καὶ ἐπέμψαμεν Τιμόθεον, τὸν 2. Şi am trimis pe Timotei, I.Tes.3:2. Şi am trimis pe Timotei,
ἀδελφὸν ἡμῶν καὶ διάκονον τοῦ fratele nostru şi slujitorul lui fratele nostru şi slujitorul lui
Θεοῦ καὶ συνεργὸν ἡμῶν ἐν τῷ Dumnezeu, şi ajutătorul Dumnezeu şi împreună-
εὐαγγελίῳ τοῦ Χριστοῦ, εἰς τὸ nostru întru evanghelia lui lucrător cu noi la Evanghelia
στηρίξαι ὑμᾶς καὶ παρακαλέσαι Hristos, ca să întărească pe lui Hristos, ca să vă întărească
ὑμᾶς περὶ τῆς πίστεως ὑμῶν, voi, şi să vă mângâie întru şi să vă îndemne în credinţa
credinţa voastră; voastră,
Θλ Α Γ-3 τὸ μηδένα σαίνεσθαι ἐν ταῖς 3. Ca nici unul să nu se I.Tes.3:3. Ca nimeni să nu se
θλίψεσι ταύταις. αὐτοὶ γὰρ οἴδατε clătească întru scârbele clatine în aceste necazuri, căci
ὅτι εἰς τοῦτο κείμεθα· acestea; că singuri ştiţi că singuri ştiţi că spre aceasta
spre acestea suntem puşi. suntem puşi.
Θλ Α Γ-4 καὶ γὰρ ὅτε πρὸς ὑμᾶς ἦμεν, 4. Căci când am fost la voi, am I.Tes.3:4. Căci şi când eram la
προελέγομεν ὑμῖν ὅτι μέλλομεν zis vouă mai înainte că vom voi, v-am spus de mai înainte
θλίβεσθαι, καθὼς καὶ ἐγένετο καὶ să avem scârbe; precum au că vom avea de suferit
οἴδατε. şi fost, şi ştiţi. necazuri, precum s-a şi
întâmplat şi ştiţi prea bine.
Θλ Α Γ-5 διὰ τοῦτο κἀγὼ μηκέτι 5. Drept aceea şi eu nerăbdând I.Tes.3:5. Pentru aceea şi eu, fiind
στέγων ἔπεμψα εἰς τὸ γνῶναι τὴν mai mult, am trimis ca să nerăbdător, am trimis ca să
πίστιν ὑμῶν, μή πως ἐπείρασεν cunosc credinţa voastră, ca cunosc credinţa voastră, ca nu
ὑμᾶς ὁ πειράζων καὶ εἰς κενὸν nu cumva să vă fi ispitit pe cumva să vă fi ispitit ispititorul
γένηται ὁ κόπος ἡμῶν. voi cel ce ispiteşte, şi să fie şi în zadar să ne fie osteneala.
în zadar osteneala noastră. I.Tes.3:6. Acum însă, venind
Θλ Α Γ-6 ῎Αρτι δὲ ἐλθόντος Τιμοθέου 6. Dar acum venind Timotei la Timotei de la voi la noi şi
πρὸς ἡμᾶς ἀφ᾿ ὑμῶν καὶ noi de la voi, şi binevestind dându-ne vestea bună despre
εὐαγγελισαμένου ἡμῖν τὴν πίστιν nouă credinţa şi dragostea credinţa şi dragostea voastră şi
καὶ τὴν ἀγάπην ὑμῶν, καὶ ὅτι ἔχετε voastră, şi cum că aveţi că aveţi bună amintire de noi
μνείαν ἡμῶν ἀγαθήν, πάντοτε pomenire bună de noi totdeauna, dorind să ne vedeţi;
ἐπιποθοῦντες ἡμᾶς ἰδεῖν καθάπερ pururea, dorind a vedea pe la fel şi noi pe voi,
καὶ ἡμεῖς ὑμᾶς, noi, precum şi noi pe voi; I.Tes.3:7. De aceea, fraţilor, ne-
Θλ Α Γ-7 διὰ τοῦτο παρεκλήθημεν, 7. Pentru aceasta ne-am am simţit mângâiaţi întru voi,
ἀδελφοί, ἐφ᾿ ὑμῖν ἐπὶ πάσῃ τῇ mângâiat, fraţilor, de voi, prin credinţa voastră, în toată
θλίψει καὶ ἀνάγκῃ ἡμῶν διὰ τῆς întru tot necazul şi nevoia nevoia şi strâmtorarea
ὑμῶν πίστεως· noastră pentru credinţa noastră.
voastră, I.Tes.3:8. Căci acum noi suntem
Θλ Α Γ-8 ὅτι νῦν ζῶμεν, ἐὰν ὑμεῖς 8. Că acum noi vii suntem dacă vii, dacă voi staţi neclintiţi
στήκητε ἐν Κυρίῳ. staţi voi întru Domnul. întru Domnul.
Θλ Α Γ-9 τίνα γὰρ εὐχαριστίαν 9. Că ce mulțumire vom putea da I.Tes.3:9. Şi ce mulţumire, pentru
δυνάμεθα τῷ Θεῷ ἀνταποδοῦναι lui Dumnezeu pentru voi, voi, putem să dăm în schimb lui
περὶ ὑμῶν ἐπὶ πάσῃ τῇ χαρᾷ ᾗ pentru toată bucuria cu care Dumnezeu, pentru toată
χαίρομεν δι᾿ ὑμᾶς ἔμπροσθεν τοῦ ne bucurăm pentru voi bucuria cu care ne bucurăm
Θεοῦ ἡμῶν, înaintea Dumnezeului nostru, pentru voi, înaintea
Dumnezeului nostru?
Θλ Α Γ-10 νυκτὸς καὶ ἡμέρας 10. Noaptea şi ziua peste măsură I.Tes.3:10. Noaptea şi ziua ne
ὑπερεκπερισσοῦ δεόμενοι εἰς τὸ rugându-ne ca să vedem faţa rugăm cu prisosinţă, ca să
ἰδεῖν ὑμῶν τὸ πρόσωπον καὶ voastră şi să împlinim vedem faţa voastră şi să
καταρτίσαι τὰ ὑστερήματα τῆς lipsurile credinţei voastre. împlinim lipsurile credinţei
πίστεως ὑμῶν; voastre.
Θλ Α Γ-11 Αὐτὸς δὲ ὁ Θεὸς καὶ πατὴρ 11. Iar însuşi Dumnezeu şi Tatăl I.Tes.3:11. Dar însuşi Dumnezeu
ἡμῶν καὶ ὁ Κύριος ἡμῶν ᾿Ιησοῦς nostru şi Domnul nostru şi Tatăl nostru, şi Domnul
Χριστὸς κατευθύναι τὴν ὁδὸν ἡμῶν Iisus Hristos să îndrepteze nostru Iisus Hristos să
πρὸς ὑμᾶς· calea noastră către voi. îndrepteze calea noastră către
voi!
512
Θλ Α Γ-12 ὑμᾶς δὲ ὁ Κύριος πλεονάσαι 12. Şi pe voi Domnul să vă I.Tes.3:12. Iar pe voi, Domnul să
καὶ περισσεύσαι τῇ ἀγάπῃ εἰς înmulţească şi să vă vă înmulţească şi să prisosiţi în
ἀλλήλους καὶ εἰς πάντας, καθάπερ prisosească cu dragostea dragoste unul către altul şi
καὶ ἡμεῖς εἰς ὑμᾶς, unuia spre altul şi spre toţi, către toţi, precum şi noi faţă de
precum şi noi spre voi. voi,
Θλ Α Γ-13 εἰς τὸ στηρίξαι ὑμῶν τὰς 13. Ca să întărească inimile I.Tes.3:13. Spre întărirea inimilor
καρδίας ἀμέμπτους ἐν ἁγιωσύνῃ voastre fără prihană întru voastre, ca să fiţi fără de
ἔμπροσθεν τοῦ Θεοῦ καὶ πατρὸς sfinţenie înaintea lui prihană întru sfinţenie, înaintea
ἡμῶν ἐν τῇ παρουσίᾳ τοῦ Κυρίου Dumnezeu şi Tatălui nostru, lui Dumnezeu, Tatăl nostru, la
ἡμῶν ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ μετὰ πάντων întru venirea Domnului venirea Domnului nostru Iisus
τῶν ἁγίων αὐτοῦ. nostru Iisus Hristos cu toţi Hristos, cu toţi sfinţii Săi.
sfinţii lui.

Θλ Α Δ-1 Τὸ λοιπὸν οὖν, ἀδελφοί, 1. De aceea, fraţilor, vă poftim I.Tes.4:1. În sfârşit, fraţilor, vă
ἐρωτῶμεν ὑμᾶς καὶ παρακαλοῦμεν pe voi şi vă rugăm întru rugăm şi vă îndemnăm în
ἐν Κυρίῳ ᾿Ιησοῦ, καθὼς Domnul Iisus, precum aţi Domnul Iisus, ca aşa cum aţi
παρελάβετε παρ᾿ ἡμῶν τὸ πῶς δεῖ luat de la noi în ce chip se primit de la noi dreptar cum se
ὑμᾶς περιπατεῖν καὶ ἀρέσκειν Θεῷ, cuvine vouă a umbla şi a cuvine să umblaţi şi să plăceţi
ἵνα περισσεύητε μᾶλλον· plăcea lui Dumnezeu, ca să lui Dumnezeu - în care chip şi
prisosiţi mai mult. umblaţi - aşa să sporiţi tot mai
Θλ Α Δ-2 οἴδατε γὰρ τίνας παραγγελίας mult.
ἐδώκαμεν ὑμῖν διὰ τοῦ Κυρίου 2. Că ştiţi ce porunci am dat I.Tes.4:2. Fiindcă ştiţi ce porunci
᾿Ιησοῦ. vouă prin Domnul Iisus. v-am dat, prin Domnul Iisus.
Θλ Α Δ-3 Τοῦτο γάρ ἐστι θέλημα τοῦ 3. Căci aceasta este voia lui I.Tes.4:3. Căci voia lui Dumnezeu
Θεοῦ, ὁ ἁγιασμὸς ὑμῶν, ἀπέχεσθαι Dumnezeu, sfinţirea voastră, aceasta este: sfinţirea voastră;
ὑμᾶς ἀπὸ τῆς πορνείας, a vă feri voi de toată curvia, să vă feriţi de desfrânare,
Θλ Α Δ-4 εἰδέναι ἕκαστον ὑμῶν τὸ 4. A şti fiecare din voi a-şi I.Tes.4:4. Ca să ştie fiecare dintre
ἑαυτοῦ σκεῦος κτᾶσθαι ἐν ἁγιασμῷ stăpâni vasul său întru voi să-şi stăpânească vasul său
καὶ τιμῇ, sfinţenie şi cinste. în sfinţenie şi cinste,
Θλ Α Δ-5 μὴ ἐν πάθει ἐπιθυμίας 5. Nu întru patimă de poftă ca şi I.Tes.4:5. Nu în patima poftei cum
καθάπερ καὶ τὰ ἔθνη τὰ μὴ εἰδότα păgânii, care nu cunosc pe fac neamurile, care nu cunosc
τὸν Θεόν, Dumnezeu. pe Dumnezeu.
Θλ Α Δ-6 τὸ μὴ ὑπερβαίνειν καὶ 6. A nu trece şi a se lăcomi în I.Tes.4:6. Şi nimeni să nu întreacă
πλεονεκτεῖν ἐν τῷ πράγματι τὸν lucru asupra fratelui său; de măsura şi să nu nedreptăţească
ἀδελφὸν αὐτοῦ, διότι ἔκδικος ὁ vreme ce răsplătitor este pe fratele său, în această
Κύριος περὶ πάντων τούτων, καθὼς Domnul pentru toate acestea, privinţă, căci Domnul este
καὶ προείπομεν ὑμῖν καὶ precum şi mai înainte am zis răzbunător pentru toate
διεμαρτυράμεθα. vouă şi am mărturisit. acestea, după cum v-am şi spus
mai înainte şi v-am dat
Θλ Α Δ-7 οὐ γὰρ ἐκάλεσεν ἡμᾶς ὁ Θεὸς 7. Că nu ne-au chemat pe noi mărturie.
ἐπὶ ἀκαθαρσίᾳ, ἀλλ᾿ ἐν ἁγιασμῷ. Dumnezeu spre necurăţie, ci I.Tes.4:7. Căci Dumnezeu nu ne-a
spre sfinţenie. chemat la necurăţie, ci la
Θλ Α Δ-8 τοιγαροῦν ὁ ἀθετῶν οὐκ 8. Drept aceea, cel ce sfinţire.
ἄνθρωπον ἀθετεῖ, ἀλλὰ τὸν Θεὸν defăimează, nu om I.Tes.4:8. De aceea, cel ce
τὸν καὶ δόντα τὸ Πνεῦμα αὐτοῦ τὸ defăimează, ci pe Dumnezeu, dispreţuieşte (acestea), nu
῞Αγιον εἰς ὑμᾶς. care au dat Duhul său cel dispreţuieşte un om, ci pe
sfânt întru noi. Dumnezeu, Care v-a dat pe
Θλ Α Δ-9 Περὶ δὲ τῆς φιλαδελφίας οὐ 9. Iar pentru iubirea de fraţi, nu Duhul Său cel Sfânt.
χρείαν ἔχετε γράφειν ὑμῖν· αὐτοὶ trebuieşte a scrie vouă, că I.Tes.4:9. Despre iubirea frăţească
γὰρ ὑμεῖς θεοδίδακτοί ἐστε εἰς τὸ singuri voi sunteți învăţaţi de nu aveţi trebuinţă să vă scriu,
ἀγαπᾶν ἀλλήλους· la Dumnezeu ca să iubiţi pentru că voi înşivă sunteţi
unul pe altul. învăţaţi de Dumnezeu ca să vă
Θλ Α Δ-10 καὶ γὰρ ποιεῖτε αὐτὸ εἰς 10. Pentru că şi faceţi aceea iubiţi unul pe altul.
πάντας τοὺς ἀδελφοὺς τοὺς ἐν ὅλῃ spre toţi fraţii care sunt în I.Tes.4:10. Aceasta o şi faceţi, faţă
τῇ Μακεδονίᾳ. παρακαλοῦμεν δὲ toată Macedonia; şi vă de toţi fraţii, din întreaga
ὑμᾶς, ἀδελφοί, περισσεύειν μᾶλλον rugăm pe voi, fraţilor, să Macedonie. Dar vă îndemnăm,
513
adăogaţi mai mult fraţilor, să prisosiţi mai mult!
Θλ Α Δ-11 καὶ φιλοτιμεῖσθαι ἡσυχάζειν 11. Şi cu dragoste să vă nevoiţi I.Tes.4:11. Şi să râvniţi ca să trăiţi
καὶ πράσσειν τὰ ἴδια καὶ ca să fiţi cu linişte, şi să în linişte, să faceţi fiecare cele
ἐργάζεσθαι ταῖς ἰδίαις χερσὶν ὑμῶν, faceţi ale voastre şi să lucraţi ale sale şi să lucraţi cu mâinile
καθὼς ὑμῖν παρηγγείλαμεν, cu mâinile voastre, precum voastre precum v-am dat
am poruncit vouă; poruncă,
Θλ Α Δ-12 ἵνα περιπατῆτε εὐσχημόνως 12. Ca să umblaţi cu bun chip I.Tes.4:12. Ca să umblaţi
πρὸς τοὺς ἔξω καὶ μηδενὸς χρείαν către cei de afară, şi de cuviincios faţă de cei din afară
ἔχητε. nimic să nu aveţi trebuinţă. (de Biserică) şi să nu aveţi
Θλ Α Δ-13 Οὐ θέλομεν δὲ ὑμᾶς 13. Dar nu voi să nu ştiţi voi, trebuinţă de nimeni.
ἀγνοεῖν, ἀδελφοί, περὶ τῶν fraţilor, pentru cei ce au I.Tes.4:13. Fraţilor, despre cei ce
κεκοιμημένων, ἵνα μὴ λυπῆσθε adormit, ca să nu vă au adormit, nu voim să fiţi în
καθὼς καὶ οἱ λοιποὶ οἱ μὴ ἔχοντες întristaţi ca şi ceilalţi care nu neştiinţă, ca să nu vă întristaţi,
ἐλπίδα. au nădejde. ca ceilalţi, care nu au nădejde,
Θλ Α Δ-14 εἰ γὰρ πιστεύομεν ὅτι 14. Pentru că de credem că Iisus I.Tes.4:14. Pentru că de credem că
᾿Ιησοῦς ἀπέθανε καὶ ἀνέστη, οὕτω au murit şi au înviat, aşa şi Iisus a murit şi a înviat, tot aşa
καὶ ὁ Θεὸς τοὺς κοιμηθέντας διὰ Dumnezeu pe cei adormiţi (credem) că Dumnezeu, pe cei
τοῦ ᾿Ιησοῦ ἄξει σὺν αὐτῷ. întru Iisus, aduce-i-va adormiţi întru Iisus, îi va aduce
împreună cu el. împreună cu El.
Θλ Α Δ-15 τοῦτο γὰρ ὑμῖν λέγομεν ἐν 15. Că aceasta grăim vouă cu I.Tes.4:15. Căci aceasta vă
λόγῳ Κυρίου, ὅτι ἡμεῖς οἱ ζῶντες οἱ cuvântul Domnului, că noi spunem, după cuvântul
περιλειπόμενοι εἰς τὴν παρουσίαν cei vii, care vom fi rămaşi Domnului, că noi cei vii, care
τοῦ Κυρίου οὐ μὴ φθάσωμεν τοὺς întru venirea Domnului, nu vom fi rămas până la venirea
κοιμηθέντας· vom întrece pe cei adormiţi. Domnului, nu vom lua înainte
16. Că însuşi Domnul întru celor adormiţi,
Θλ Α Δ-16 ὅτι αὐτὸς ὁ Κύριος ἐν poruncă cu glasul I.Tes.4:16. Pentru că Însuşi
κελεύσματι, ἐν φωνῇ ἀρχαγγέλου arhanghelului şi întru Domnul, întru poruncă, la
καὶ ἐν σάλπιγγι Θεοῦ καταβήσεται trâmbiţa lui Dumnezeu se va glasul arhanghelului şi întru
ἀπ᾿ οὐρανοῦ, καὶ οἱ νεκροὶ ἐν pogorî din cer, şi cei morţi trâmbiţa lui Dumnezeu, Se va
Χριστῷ ἀναστήσονται πρῶτον întru Hristos vor învia pogorî din cer, şi cei morţi
întâiu; întru Hristos vor învia întâi,
Θλ Α Δ-17 ἔπειτα ἡμεῖς οἱ ζῶντες οἱ 17. După aceea, noi cei vii care I.Tes.4:17. După aceea, noi cei vii,
περιλειπόμενοι ἅμα σὺν αὐτοῖς vom fi rămaşi, împreună cu care vom fi rămas, vom fi
ἁρπαγησόμεθα ἐν νεφέλαις εἰς dânşii ne vom răpi în nori, răpiţi, împreună cu ei, în nori,
ἀπάντησιν τοῦ Κυρίου εἰς ἀέρα, καὶ întru întâmpinarea Domnului ca să întâmpinăm pe Domnul
οὕτω πάντοτε σὺν Κυρίῳ ἐσόμεθα. în văzduh; şi aşa pururea cu în văzduh, şi aşa pururea vom
Domnul vom fi. fi cu Domnul.
Θλ Α Δ-18 ῞Ωστε παρακαλεῖτε 18. Drept aceea mângâiaţi-vă I.Tes.4:18. De aceea, mângâiaţi-
ἀλλήλους ἐν τοῖς λόγοις τούτοις. unii pe alţii cu cuvintele vă unii pe alţii cu aceste
acestea. cuvinte.

Θλ Α Ε-1 Περὶ δὲ τῶν χρόνων καὶ τῶν 1. Iar de ani şi de vremi, fraţilor, I.Tes.5:1. Iar despre ani şi despre
καιρῶν, ἀδελφοί, οὐ χρείαν ἔχετε nu aveţi trebuinţă să scriem vremuri, fraţilor, nu aveţi
ὑμῖν γράφεσθαι· vouă. nevoie să vă scriem,
Θλ Α Ε-2 αὐτοὶ γὰρ ἀκριβῶς οἴδατε ὅτι2. Că înşivă adevărat ştiţi că I.Tes.5:2. Căci voi înşivă ştiţi bine
ἡ ἡμέρα Κυρίου ὡς κλέπτης ἐν ziua Domnului ca un fur că ziua Domnului vine aşa, ca
νυκτὶ οὕτως ἔρχεται. noaptea aşa va veni. un fur noaptea.
Θλ Α Ε-3 ὅταν γὰρ λέγωσιν, εἰρήνη καὶ3. Căci când vor zice: Pace şi I.Tes.5:3. Atunci când vor zice:
ἀσφάλεια, τότε αἰφνίδιος αὐτοῖς linişte, atunci fără de veste pace şi linişte, atunci, fără de
ἐφίσταται ὄλεθρος, ὥσπερ ἡ ὠδὶν va veni peste dânşii pieirea, veste, va veni peste ei pieirea,
τῇ ἐν γαστρὶ ἐχούσῃ, καὶ οὐ μὴ ca şi durerea aceleia ce are ca şi durerile peste cea
ἐκφύγωσιν. în pântece; şi nu vor scăpa. însărcinată, şi scăpare nu vor
avea.
Θλ Α Ε-4 ὑμεῖς δέ, ἀδελφοί, οὐκ ἐστὲ 4. Iar voi, fraţilor, nu sunteți I.Tes.5:4. Voi însă, fraţilor, nu
ἐν σκότει, ἵνα ἡ ἡμέρα ὑμᾶς ὡς întru întunerec, ca să vă sunteţi în întuneric, ca să vă
κλέπτης καταλάβῃ· apuce ziua aceea ca un fur. apuce ziua aceea ca un fur.
514
Θλ Α Ε-5 πάντες ὑμεῖς υἱοὶ φωτός ἐστε 5. Că voi toţi fii ai luminii sunteți
I.Tes.5:5. Căci voi toţi sunteţi fii ai
καὶ υἱοὶ ἡμέρας. οὐκ ἐσμὲν νυκτὸς şi fii ai zilei; nu suntem ai luminii şi fii ai zilei; nu suntem
οὐδὲ σκότους. nopţii, nici ai întunerecului. ai nopţii, nici ai întunericului.
Θλ Α Ε-6 ῎Αρα οὖν μὴ καθεύδωμεν ὡς 6. Drept aceea, să nu dormim, I.Tes.5:6. De aceea să nu dormim
καὶ οἱ λοιποί, ἀλλὰ γρηγορῶμεν καὶ ca şi ceilalţi; ci să priveghem ca şi ceilalţi, ci să priveghem şi
νήφωμεν şi să fim treji. să fim treji.
Θλ Α Ε-7 οἱ γὰρ καθεύδοντες νυκτὸς 7. Că cei ce dorm, noaptea I.Tes.5:7. Fiindcă cei ce dorm,
καθεύδουσι, καὶ οἱ μεθυσκόμενοι dorm; şi cei ce se îmbată, noaptea dorm; şi cei ce se
νυκτὸς μεθύουσιν· noaptea se îmbată. îmbată, noaptea se îmbată.
Θλ Α Ε-8 ὑμεῖς δὲ ἡμέρας ὄντες 8. Iar noi ai zilei fiind, să fim I.Tes.5:8. Dar noi, fiind ai zilei, să
νήφωμεν, ἐνδυσάμενοι θώρακα treji, îmbrăcându-ne în zaua fim treji, îmbrăcându-ne în
πίστεως καὶ ἀγάπης καὶ credinţei şi a dragostei şi în platoşa credinţei şi a dragostei
περικεφαλαίαν ἐλπίδα σωτηρίας· coiful nădejdii de mântuire. şi punând coiful nădejdii de
Θλ Α Ε-9 ὅτι οὐκ ἔθετο ἡμᾶς ὁ Θεὸς 9. Că nu au pus pe noi mântuire;
εἰς ὀργήν, ἀλλ᾿ εἰς περιποίησιν Dumnezeu spre mânie, ci I.Tes.5:9. Că Dumnezeu nu ne-a
σωτηρίας διὰ τοῦ Κυρίου ἡμῶν spre dobândirea mântuirii rânduit spre mânie, ci spre
᾿Ιησοῦ Χριστοῦ, prin Domnul nostru Iisus dobândirea mântuirii, prin
Hristos, Domnul nostru Iisus Hristos,
Θλ Α Ε-10 τοῦ ἀποθανόντος ὑπὲρ 10. Care au murit pentru noi, ca I.Tes.5:10. Care a murit pentru
ἡμῶν, ἵνα εἴτε γρηγορῶμεν εἴτε ori de vom priveghea, ori de noi, pentru ca noi, fie că
καθεύδωμεν ἅμα σὺν αὐτῷ vom dormi, împreună cu el veghem, fie că dormim, cu El
ζήσωμεν. să vieţuim. împreună să vieţuim.
Θλ Α Ε-11 Διὸ παρακαλεῖτε ἀλλήλους 11. Pentru aceea mângâiaţi unul I.Tes.5:11. De aceea, îndemnaţi-vă
καὶ οἰκοδομεῖτε εἰς τὸν ἕνα, καθὼς pe altul şi zidiţi unul pe altul,şi zidiţi-vă unul pe altul, aşa
καὶ ποιεῖτε. precum şi faceţi. precum şi faceţi.
12. Şi vă rugăm pe voi, fraţilor, I.Tes.5:12. Vă mai rugăm, fraţilor,
Θλ Α Ε-12 ᾿Ερωτῶμεν δὲ ὑμᾶς, să cunoaşteţi pe cei ce se să cinstiţi pe cei ce se ostenesc
ἀδελφοί, εἰδέναι τοὺς κοπιῶντας ἐν ostenesc între voi, şi pe mai între voi, care sunt mai-marii
ὑμῖν καὶ προϊσταμένους ὑμῶν ἐν marii voştri întru Domnul, şi voştri în Domnul şi vă
Κυρίῳ καὶ νουθετοῦντας ὑμᾶς, pe cei ce învaţă pe voi; povăţuiesc;
13. Şi să-i aveţi pe dânşii de I.Tes.5:13. Şi pentru lucrarea lor,
Θλ Α Ε-13 καὶ ἡγεῖσθαι αὐτοὺς prisosit întru dragoste pentru să-i socotiţi pe ei vrednici de
ὑπερεκπερισσοῦ ἐν ἀγάπῃ διὰ τὸ lucrul lor. Pace să aveţi între dragoste prisositoare. Trăiţi
ἔργον αὐτῶν. εἰρηνεύετε ἐν ἑαυτοῖς. voi. între voi în bună pace.
Θλ Α Ε-14 Παρακαλοῦμεν δὲ ὑμᾶς, 14. Şi vă rugăm pe voi, fraţilor: I.Tes.5:14. Vă rugăm însă, fraţilor,
ἀδελφοί, νουθετεῖτε τοὺς ἀτάκτους, Sfătuiţi pe cei fără de dojeniţi pe cei fără de
παραμυθεῖσθε τοὺς ὀλιγοψύχους, rânduială, mângâiaţi pe cei rânduială, îmbărbătaţi pe cei
ἀντέχεσθε τῶν ἀσθενῶν, puţini la suflet, sprijiniţi pe slabi la suflet, sprijiniţi pe cei
μακροθυμεῖτε πρὸς πάντας. cei neputincioşi, fiţi îndelung neputincioşi, fiţi îndelung-
răbdători spre toţi. răbdători faţă de toţi.
Θλ Α Ε-15 ὁρᾶτε μή τις κακὸν ἀντὶ 15. Socotiţi să nu răsplătească I.Tes.5:15. Luaţi seama să nu
κακοῦ τινι ἀποδῷ, ἀλλὰ πάντοτε τὸ cineva cuiva rău pentru rău; răsplătească cineva cuiva răul
ἀγαθὸν διώκετε καὶ εἰς ἀλλήλους ci pururea cele bune să cu rău, ci totdeauna să urmaţi
καὶ εἰς πάντας. urmaţi, şi spre voi unul spre cele bune unul faţă de altul şi
altul, şi spre toţi. faţă de toţi.
Θλ Α Ε-16 Πάντοτε χαίρετε, 16. Pururea vă bucuraţi. I.Tes.5:16. Bucuraţi-vă pururea.
Θλ Α Ε-17 ἀδιαλείπτως προσεύχεσθε, 17. Neîncetat vă rugaţi. I.Tes.5:17. Rugaţi-vă neîncetat.
Θλ Α Ε-18 ἐν παντὶ εὐχαριστεῖτε· τοῦτο 18. Întru toate mulţămiţi; căci I.Tes.5:18. Daţi mulţumire pentru
γὰρ θέλημα Θεοῦ ἐν Χριστῷ ᾿Ιησοῦ aceasta este voia luitoate, căci aceasta este voia lui
εἰς ὑμᾶς. Dumnezeu întru Hristos Iisus Dumnezeu, întru Hristos Iisus,
spre voi. pentru voi.
Θλ Α Ε-19 τὸ Πνεῦμα μὴ σβέννυτε, 19. Duhul să nu-l stingeţi. I.Tes.5:19. Duhul să nu-l stingeţi.
Θλ Α Ε-20 προφητείας μὴ ἐξουθενεῖτε. 20. Prorociile să nu le defăimaţi.I.Tes.5:20. Proorociile să nu le
dispreţuiţi.
Θλ Α Ε-21 πάντα δὲ δοκιμάζετε, τὸ 21. Toate să le ispitiţi; ce este I.Tes.5:21. Toate să le încercaţi;
καλὸν κατέχετε· bun să ţineţi. ţineţi ce este bine;
Θλ Α Ε-22 ἀπὸ παντὸς εἴδους πονηροῦ 22. De tot felul de lucru viclean I.Tes.5:22. Feriţi-vă de orice
515
ἀπέχεσθε. să vă feriţi. înfăţişare a răului.
23. Iar însuşi Dumnezeul păcii I.Tes.5:23. Însuşi Dumnezeul păcii
Θλ Α Ε-23 Αὐτὸς δὲ ὁ Θεὸς τῆς să vă sfinţească pe voi întru să vă sfinţească pe voi
εἰρήνης ἁγιάσαι ὑμᾶς ὁλοτελεῖς, toate desăvârşit; şi întrutot desăvârşit, şi întreg duhul
καὶ ὁλόκληρον ὑμῶν τὸ πνεῦμα καὶ întreg duhul vostru şi sufletul vostru, şi sufletul, şi trupul să
ἡ ψυχὴ καὶ τὸ σῶμα ἀμέμπτως ἐν şi trupul fără de prihană se păzească, fără de prihană,
τῇ παρουσίᾳ τοῦ Κυρίου ἡμῶν întru venirea Domnului întru venirea Domnului nostru
᾿Ιησοῦ Χριστοῦ τηρηθείη. nostru Iisus Hristos să se Iisus Hristos.
păzească. I.Tes.5:24. Credincios este Cel
Θλ Α Ε-24 πιστὸς ὁ καλῶν ὑμᾶς, ὃς 24. Credincios este cel ce au care vă cheamă. El va şi
καὶ ποιήσει. chemat pe voi, care va şi îndeplini.
face. I.Tes.5:25. Fraţilor, rugaţi-vă
Θλ Α Ε-25 ᾿Αδελφοί, προσεύχεσθε περὶ 25. Fraţilor, rugaţi-vă pentru pentru noi.
ἡμῶν. noi. I.Tes.5:26. Îmbrăţişaţi pe toţi fraţii
Θλ Α Ε-26 ᾿Ασπάσασθε τοὺς ἀδελφοὺς 26. Spuneţi închinăciune fraţilor cu sărutare sfântă.
πάντας ἐν φιλήματι ἁγίῳ. tuturor cu sărutare sfântă. I.Tes.5:27. Vă îndemn stăruitor pe
Θλ Α Ε-27 ῾Ορκίζω ὑμᾶς τὸν Κύριον 27. Juru-vă pe voi întru Domnul voi întru Domnul, ca să citiţi
ἀναγνωσθῆναι τὴν ἐπιστολὴν πᾶσι ca să se citească epistolia scrisoarea aceasta tuturor
τοῖς ἁγίοις ἀδελφοῖς. aceasta tuturor sfinţilor fraţi. sfinţilor fraţi.
Θλ Α Ε-28 ῾Η χάρις τοῦ Κυρίου ἡμῶν 28. Harul Domnului nostru Iisus I.Tes.5:28. Harul Domnului nostru
᾿Ιησοῦ Χριστοῦ μεθ᾿ ὑμῶν· ἀμήν. Hristos cu voi, Amin. Iisus Hristos să fie cu voi.
Amin!
516
EPISTOLIA
ΠΡΟΣ SFÂNTULUI APOSTOL A DOUA CĂTRE TESALONICENI
ΘΕΣΣΑΛΟΝΙΚΕΙΣ Β PAVEL EPISTOLA SFÂNTULUI
A DOUA CĂTRE APOSTOL PAVEL
THESALONICENI
Θλ Β Α-1 Παῦλος καὶ Σιλουανὸς καὶ 1. Pavel şi Siluan şi Timotei, II.Tes.1:1. Pavel, Silvan şi
Τιμόθεος τῇ ἐκκλησίᾳ Bisericii tesalonicenilor întru Timotei, Bisericii
Θεσσαλονικέων ἐν Θεῷ πατρὶ Dumnezeu Tatăl nostru şi tesalonicenilor întru
ἡμῶν καὶ Κυρίῳ ᾿Ιησοῦ Χριστῷ· întru Domnul Iisus Hristos: Dumnezeu, Tatăl nostru, şi
întru Domnul Iisus Hristos:
Θλ Β Α-2 χάρις ὑμῖν καὶ εἰρήνη ἀπὸ 2. Har vouă şi pace, de la II.Tes.1:2. Har vouă şi pace, de la
Θεοῦ πατρὸς ἡμῶν καὶ Κυρίου Dumnezeu Tatăl nostru şi de Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de
᾿Ιησοῦ Χριστοῦ. la Domnul Iisus Hristos. la Domnul Iisus Hristos.
3. A mulţămi datori suntem lui II.Tes.1:3. Datori suntem, fraţilor,
Θλ Β Α-3 Εὐχαριστεῖν ὀφείλομεν τῷ Dumnezeu pururea pentru să mulţumim pentru voi
Θεῷ πάντοτε περὶ ὑμῶν, ἀδελφοί. voi, fraţilor, precum se pururea lui Dumnezeu, precum
καθὼς ἄξιόν ἐστιν, ὅτι ὑπεραυξάνει cuvine, căci mult creşte se cuvine, fiindcă mult creşte
ἡ πίστις ὑμῶν καὶ πνεονάζει ἡ credinţa voastră, şi se credinţa voastră şi dragostea
ἀγάπη ἑνὸς ἑκάστου πάντων ὑμῶν înmulţeşte dragostea a unuia fiecăruia dintre voi toţi
εἰς ἀλλήλους, fiecăruia dintre voi spre prisoseşte, a unuia faţă de
altul, altul,
Θλ Β Α-4 ὥστε ἡμᾶς αὐτοὺς ἐν ὑμῖν 4. Atâta cât şi noi singuri întru II.Tes.1:4. Încât noi înşine ne
καυχᾶσθαι ἐν ταῖς ἐκκλησίαις τοῦ voi ne lăudăm în bisericile lăudăm cu voi, în Bisericile lui
Θεοῦ ὑπὲρ τῆς ὑπομονῆς ὑμῶν καὶ lui Dumnezeu pentru Dumnezeu, pentru statornicia
πίστεως ἐν πᾶσι τοῖς διωγμοῖς răbdarea voastră şi credinţa şi credinţa voastră, în toate
ὑμῶν καὶ ταῖς θλίψεσιν αἷς întru toate gonirile voastre şi prigonirile voastre şi în
ἀνέχεσθε, necazurile care suferiţi: strâmtorările pe care le
suferiţi.
Θλ Β Α-5 ἔνδειγμα τῆς δικαίας κρίσεως 5. Spre arătarea dreptei judecăţi II.Tes.1:5. Ele sunt o dovadă a
τοῦ Θεοῦ, εἰς τὸ καταξιωθῆναι a lui Dumnezeu, ca să vă dreptei judecăţi a lui
ὑμᾶς τῆς βασιλείας τοῦ Θεοῦ, ὑπὲρ învredniciţi voi împărăţiei lui Dumnezeu, ca să vă
ἧς καὶ πάσχετε Dumnezeu, pentru care şi învredniciţi de împărăţia lui
pătimiţi. Dumnezeu, pentru care şi
pătimiţi,
Θλ Β Α-6 εἴπερ δίκαιον παρὰ Θεῷ 6. De vreme ce cu dreptate este II.Tes.1:6. De vreme ce drept este
ἀνταποδοῦναι τοῖς θλίβουσιν ὑμᾶς la Dumnezeu a răsplăti înaintea lui Dumnezeu să
θλῖψιν necaz celor ce vă necăjesc pe răsplătească cu necaz celor ce
voi, vă necăjesc pe voi,
Θλ Β Α-7 καὶ ὑμῖν τοῖς θλιβομένοις 7. Şi vouă celor necăjiţi odihnă II.Tes.1:7. Iar vouă celor necăjiţi,
ἄνεσιν μεθ᾿ ἡμῶν ἐν τῇ ἀποκαλύψει cu noi, întru arătarea să vă dea odihnă, împreună cu
τοῦ Κυρίου ᾿Ιησοῦ ἀπ᾿ οὐρανοῦ Domnului Iisus din cer cu noi, la arătarea Domnului Iisus
μετ᾿ ἀγγέλων δυνάμεως αὐτοῦ îngerii puterii sale, din cer, cu îngerii puterii Sale,
Θλ Β Α-8 ἐν πυρὶ φλογός, διδόντος 8. Cu văpaie de foc dând II.Tes.1:8. În văpaie de foc,
ἐκδίκησιν τοῖς μὴ εἰδόσι Θεὸν καὶ izbândă celor ce nu cunosc osândind pe cei ce nu cunosc
τοῖς μὴ ὑπακούουσι τῷ εὐαγγελίῳ pe Dumnezeu şi celor ce nu pe Dumnezeu şi pe cei ce nu se
τοῦ Κυρίου ἡμῶν ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ, ascultă evanghelia Domnului supun Evangheliei Domnului
nostru Iisus Hristos; nostru Iisus.
Θλ Β Α-9 οἵτινες δίκην τίσουσιν 9. Care vor lua muncă pierirea II.Tes.1:9. Ei vor lua ca pedeapsă
ὄλεθρον αἰώνιον ἀπὸ προσώπου cea veșnică de la faţa pieirea veşnică de la faţa
τοῦ Κυρίου καὶ ἀπὸ τῆς δόξης τῆς Domnului, şi de la slava Domnului şi de la slava puterii
ἰσχύος αὐτοῦ, puterii lui, Lui,
10. Când va veni să se II.Tes.1:10. Când va veni să se
Θλ Β Α-10 ὅταν ἔλθῃ ἐνδοξασθῆναι ἐν proslăvească întru sfinţii săi, preamărească întru sfinţii Săi
τοῖς ἁγίοις αὐτοῦ καὶ θαυμασθῆναι şi să se facă minunat întru şi să fie privit cu uimire de
ἐν πᾶσι τοῖς πιστεύσασιν, ὅτι toţi credincioşii (că s-a către toţi cei ce au crezut,
ἐπιστεύθη τὸ μαρτύριον ἡμῶν ἐφ᾿ crezut mărturia noastră întru pentru că mărturia noastră
517
ὑμᾶς, ἐν τῇ ἡμέρᾳ ἐκείνῃ. voi) în ziua aceea. către voi a găsit crezare în ziua
aceea.
11. Pentru care ne şi rugăm II.Tes.1:11. Pentru aceasta, ne şi
Θλ Β Α-11 εἰς ὃ καὶ προσευχόμεθα pururea pentru voi, ca să vă rugăm pururea pentru voi, ca
πάντοτε περὶ ὑμῶν, ἵνα ὑμᾶς învrednicească pe voi Dumnezeul nostru să vă facă
ἀξιώσῃ τῆς κλήσεως ὁ Θεὸς ἡμῶν Dumnezeul nostru chemării, vrednici de chemarea Sa şi să
καὶ πληρώσῃ πᾶσαν εὐδοκίαν şi să plinească toată împlinească cu putere toată
ἀγαθωσύνης καὶ ἔργον πίστεως ἐν bunăvoinţa bunătăţii, şi pornirea voastră spre bunătate
δυνάμει, lucrul credinţei întru putere. şi orice lucrare a credinţei
voastre,
Θλ Β Α-12 ὅπως ἐνδοξασθῇ τὸ ὄνομα 12. Ca să se proslăvească II.Tes.1:12. Ca să se
τοῦ Κυρίου ἡμῶν ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ numele Domnului nostru preaslăvească în voi numele
ἐν ὑμῖν, καὶ ὑμεῖς ἐν αὐτῷ, κατὰ Iisus Hristos întru voi, şi voi Domnului nostru Iisus şi voi
τὴν χάριν τοῦ Θεοῦ ἡμῶν καὶ întru el, după darul întru El, prin harul
Κυρίου ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ. Dumnezeului nostru şi al Dumnezeului nostru şi al
Domnului Iisus Hristos. Domnului Iisus Hristos.

Θλ Β Β-1 ᾿Ερωτῶμεν δὲ ὑμᾶς, 1. Şi vă rugăm pe voi, fraţilor, II.Tes.2:1. În privinţa venirii
ἀδελφοί, ὑπὲρ τῆς παρουσίας τοῦ pentru venirea Domnului Domnului nostru Iisus Hristos
Κυρίου ἡμῶν ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ καὶ nostru Iisus Hristos, şi a şi a adunării noastre împreună
ἡμῶν ἐπισυναγωγῆς ἐπ᾿ αὐτόν, noastră adunare la dânsul, cu El, vă rugăm, fraţilor,
Θλ Β Β-2 εἰς τὸ μὴ ταχέως σαλευθῆναι 2. Ca nu degrab să vă clătiţi voi II.Tes.2:2. Să nu vă clintiţi
ὑμᾶς ἀπὸ τοῦ νοὸς μήτε θροεῖσθαι din minte, nici să vă degrabă cu mintea, nici să vă
μήτε διὰ τοῦ πνεύματος μήτε διὰ spăimântaţi, nici prin duh, spăimântaţi - nici de vreun duh,
λόγου μήτε δι᾿ ἐπιστολῆς ὡς δι᾿ nici prin cuvânt, nici prin nici de vreun cuvânt, nici de
ἡμῶν, ὡς ὅτι ἐνέστηκεν ἡ ἡμέρα epistolie ca şi cum ar fi vreo scrisoare ca pornită de la
τοῦ Χριστοῦ. trimisă de la noi, cum că ar noi, cum că ziua Domnului a şi
fi sosit ziua lui Hristos. sosit.
3. Să nu vă amăgească cineva pe II.Tes.2:3. Să nu vă amăgească
Θλ Β Β-3 μή τις ὑμᾶς ἐξαπατήσῃ κατὰ voi nici într-un chip că va nimeni, cu nici un chip; căci
μηδένα τρόπον· ὅτι ἐὰν μὴ ἔλθῃ ἡ veni, de nu va veni mai întâi ziua Domnului nu va sosi până
ἀποστασία πρῶτον καὶ depărtarea, şi de nu se va ce mai întâi nu va veni
ἀποκαλυφθῇ ὁ ἄνθρωπος τῆς arăta omul păcatului, fiul lepădarea de credinţă şi nu se
ἁμαρτίας, ὁ υἱὸς τῆς ἀπωλείας, pieririi, va da pe faţă omul nelegiuirii,
4. Protivnicul şi care se va înălţa fiul pierzării,
Θλ Β Β-4 ὁ ἀντικείμενος καὶ mai pe sus de tot cel ce se II.Tes.2:4. Potrivnicul, care se
ὑπεραιρόμενος ἐπὶ πάντα zice Dumnezeu, sau înalţă mai presus de tot ce se
λεγόμενον Θεὸν ἢ σέβασμα, ὥστε închinăciune; aşa cât să numeşte Dumnezeu, sau se
αὐτὸν εἰς τὸν ναὸν τοῦ Θεοῦ ὡς șadă el în biserica lui cinsteşte cu închinare, aşa
Θεὸν καθίσαι, ἀποδεικνύντα Dumnezeu, ca un Dumnezeu, încât să se aşeze el în templul
ἑαυτὸν ὅτι ἐστὶ Θεός. arătându-se pe sine cum că lui Dumnezeu, dându-se pe sine
ar fi el Dumnezeu. drept dumnezeu.
Θλ Β Β-5 Οὐ μνημονεύετε ὅτι ἔτι ὢν 5. Au nu vă aduceţi aminte că II.Tes.2:5. Nu vă aduceţi aminte
πρὸς ὑμᾶς ταῦτα ἔλεγον ὑμῖν; încă fiind eu la voi acestea că, pe când eram încă la voi,
am zis vouă? vă spuneam aceste lucruri?
Θλ Β Β-6 καὶ νῦν τὸ κατέχον οἴδατε, 6. Şi acum ce îl opreşte ştiţi, ca II.Tes.2:6. Şi acum ştiţi ce-l
εἰς τὸ ἀποκαλυφθῆναι αὐτὸν ἐν τῷ să se arate el la vremea sa. opreşte, ca să nu se arate decât
ἑαυτοῦ καιρῷ· la vremea lui.
Θλ Β Β-7 τὸ γὰρ μυστήριον ἤδη 7. Că iată taina fărădelegii se II.Tes.2:7. Pentru că taina
ἐνεργεῖται τῆς ἀνομίας μόνον ὁ lucrează; numai cel ce fărădelegii se şi lucrează, până
κατέχων ἄρτι ἕως ἐκ μέσου opreşte acum până se va lua când cel care o împiedică acum
γένηται· din mijloc. va fi dat la o parte.
Θλ Β Β-8 καὶ τότε ἀποκαλυφθήσεται ὁ 8. Şi atunci se va arăta acel II.Tes.2:8. Şi atunci se va arăta cel
ἄνομος, ὃν ὁ Κύριος ἀναλώσει τῷ fărădelege, pe care Domnul fără de lege, pe care Domnul
πνεύματι τοῦ στόματος αὐτοῦ καὶ îl va omorî cu duhul gurii Iisus îl va ucide cu suflarea
καταργήσει τῇ ἐπιφανείᾳ τῆς sale, şi îl va pierde cu gurii Sale şi-l va nimici cu
518
παρουσίας αὐτοῦ· arătarea venirii sale; strălucirea venirii Sale.
Θλ Β Β-9 οὗ ἐστιν ἡ παρουσία κατ᾿ 9. A căruia venire este după II.Tes.2:9. Iar venirea aceluia va fi
ἐνέργειαν τοῦ σατανᾶ ἐν πάσῃ lucrarea satanei întru toată prin lucrarea lui satan, însoţită
δυνάμει καὶ σημείοις καὶ τέρασι puterea şi semne şi minuni de tot felul de puteri şi de
ψεύδους ale minciunii, semne şi de minuni
10. Şi întru toată amăgirea mincinoase,
Θλ Β Β-10 καὶ ἐν πάσῃ ἀπάτῃ τῆς nedreptăţii întru cei II.Tes.2:10. Şi de amăgiri
ἀδικίας ἐν τοῖς ἀπολλυμένοις, ἀνθ᾿ pieritori; pentru că nelegiuite, pentru fiii pierzării,
ὧν τὴν ἀγάπην τῆς ἀληθείας οὐκ dragostea adevărului n-au fiindcă n-au primit iubirea
ἐδέξαντο εἰς τὸ σωθῆναι αὐτούς· primit ei ca să se adevărului, ca ei să se
mântuiască. mântuiască.
Θλ Β Β-11 καὶ διὰ τοῦτο πέμψει αὐτοῖς 11. Şi pentru aceea va trimite lor II.Tes.2:11. Şi de aceea,
ὁ Θεὸς ἐνέργειαν πλάνης εἰς τὸ Dumnezeu lucrarea Dumnezeu le trimite o lucrare
πιστεῦσαι αὐτοὺς τῷ ψεύδει, înşelăciunii, ca să creadă ei de amăgire, ca ei să creadă
minciunii; minciuni,
Θλ Β Β-12 ἵνα Κριθῶσι πάντες οἱ μὴ 12. Ca să se judece toţi care n- II.Tes.2:12. Ca să fie osândiţi toţi
πιστεύσαντες τῇ ἀληθείᾳ, ἀλλ᾿ au crezut adevărului, ci au cei ce n-au crezut adevărul, ci
εὐδοκήσαντες ἐν τῇ ἀδικίᾳ. binevoit întru nedreptate. le-a plăcut nedreptatea.
13. Iar noi datori suntem II.Tes.2:13. Iar noi, fraţilor, iubiţi
Θλ Β Β-13 ῾Ημεῖς δὲ ὀφείλομεν pururea a mulţămi lui de Domnul, datori suntem
εὐχαριστεῖν τῷ Θεῷ πάντοτε περὶ Dumnezeu pentru voi, fraţilor totdeauna să mulţumim lui
ὑμῶν, ἀδελφοὶ ἠγαπημένοι ὑπὸ iubiţi de Domnul, căci au ales Dumnezeu pentru voi, că v-a
Κυρίου, ὅτι εἵλετο ὑμᾶς ὁ Θεὸς ἀπ᾿ pe voi Dumnezeu din început ales Dumnezeu dintru început,
ἀρχῆς εἰς σωτηρίαν ἐν ἁγιασμῷ spre mântuire întru sfinţirea spre mântuire, întru sfinţirea
Πνεύματος καὶ πίστει ἀληθείας, Duhului şi întru credinţa duhului şi întru credinţa
adevărului; adevărului,
Θλ Β Β-14 εἰς ὃ ἐκάλεσεν ὑμᾶς διὰ τοῦ 14. La care au chemat pe voi II.Tes.2:14. La care v-a chemat
εὐαγγελίου ἡμῶν εἰς περιποίησιν prin evanghelia noastră, spre prin Evanghelia noastră, spre
δόξης τοῦ Κυρίου ἡμῶν ᾿Ιησοῦ câştigarea slavei Domnului dobândirea slavei Domnului
Χριστοῦ. nostru Iisus Hristos. nostru Iisus Hristos.
Θλ Β Β-15 ῎Αρα οὖν, ἀδελφοί, στήκετε, 15. Drept aceea, fraţilor, staţi, şi II.Tes.2:15. Deci, dar, fraţilor,
καὶ κρατεῖτε τὰς παραδόσεις ἃς ţineţi predaniile care v-ați staţi neclintiţi şi ţineţi
ἐδιδάχθητε εἴτε διὰ λόγου εἴτε δι᾿ învăţat, ori prin cuvânt, ori predaniile pe care le-aţi
ἐπιστολῆς ἡμῶν. prin epistolia noastră. învăţat, fie prin cuvânt, fie prin
epistola noastră.
Θλ Β Β-16 Αὐτὸς δὲ ὁ Κύριος ἡμῶν 16. Iar însuşi Domnul nostru II.Tes.2:16. Însuşi Domnul nostru
᾿Ιησοῦς Χριστὸς καὶ ὁ Θεὸς καὶ Iisus Hristos, şi Dumnezeu şi Iisus Hristos şi Dumnezeu
πατὴρ ἡμῶν, ὁ ἀγαπήσας ἡμᾶς καὶ Tatăl nostru, care au iubit pe Tatăl nostru, Care ne-a iubit pe
δοὺς παράκλησιν αἰωνίαν καὶ noi, şi ne-au dat mângâiere noi şi ne-a dat, prin har,
ἐλπίδα ἀγαθὴν ἐν χάριτι, veșnică şi nădejde bună prin veşnică mângâiere şi bună
har, nădejde,
Θλ Β Β-17 παρακαλέσαι ὑμῶν τὰς 17. Să mângâie inimile voastre, II.Tes.2:17. Să mângâie inimile
καρδίας καὶ στηρίξαι ὑμᾶς ἐν παντὶ şi să întărească pe voi întru voastre şi să vă întărească, la
λόγῳ καὶ ἔργῳ ἀγαθῷ. tot cuvântul şi lucrul bun. tot lucrul şi cuvântul bun.

Θλ Β Γ-1 Τὸ λοιπὸν προσεύχεσθε, 1. De aceea rugaţi-vă, fraţilor, II.Tes.3:1. În sfârşit, fraţilor,
ἀδελφοί, περὶ ἡμῶν, ἵνα ὁ λόγος pentru noi, ca cuvântul rugaţi-vă pentru noi, ca
τοῦ Κυρίου τρέχῃ καὶ δοξάζηται, Domnului să curgă şi să se cuvântul Domnului să se
καθὼς καὶ πρὸς ὑμᾶς, slăvească, ca şi întru voi, răspândească şi să se
preamărească, ca şi la voi,
Θλ Β Γ-2 καὶ ἵνα ῥυσθῶμεν ἀπὸ τῶν 2. Şi ca să ne izbăvim de oamenii II.Tes.3:2. Şi ca să ne izbăvim
ἀτόπων καὶ πονηρῶν ἀνθρώπων· cei răi şi vicleni; că nu este a de oamenii cei nesocotiţi şi
οὐ γὰρ πάντων ἡ πίστις. tuturor credinţa. vicleni. Căci credinţa nu este
a tuturor;
Θλ Β Γ-3 πιστὸς δέ ἐστιν ὁ Κύριος, ὃς 3. Dar credincios este Domnul, II.Tes.3:3. Dar credincios este
στηρίξει ὑμᾶς καὶ φυλάξει ἀπὸ τοῦ care va întări pe voi, şi vă va Domnul, Care vă va întări şi
519
πονηροῦ. păzi de cel viclean. vă va păzi de cel viclean.
4. Dar avem nădejde întru II.Tes.3:4. Despre voi,
Θλ Β Γ-4 Πεποίθαμεν δὲ ἐν Κυρίῳ ἐφ᾿ Domnul de voi, că cele ce încredinţaţi suntem în
ὑμᾶς ὅτι ἃ παραγγέλλομεν ὑμῖν καὶ poruncim vouă, şi faceţi, şi le Domnul, că cele ce vă
ποιεῖτε καὶ ποιήσετε. veţi face. poruncim, voi le faceţi şi le
veţi face.
Θλ Β Γ-5 ὁ δὲ Κύριος κατευθύναι ὑμῶν 5. Iar Domnul să îndrepteze II.Tes.3:5. Iar Domnul să
τὰς καρδίας εἰς τὴν ἀγάπην τοῦ inimile voastre spre îndrepteze inimile voastre
Θεοῦ καὶ εἰς τὴν ὑπομονὴν τοῦ dragostea lui Dumnezeu, şi spre dragostea lui Dumnezeu
Χριστοῦ. răbdarea lui Hristos. şi spre răbdarea lui Hristos!
Θλ Β Γ-6 Παραγγέλλομεν δὲ ὑμῖν, 6. Şi poruncim vouă, fraţilor, II.Tes.3:6. Fraţilor, vă poruncim
ἀδελφοί, ἐν ὀνόματι τοῦ Κυρίου întru numele Domnului în numele Domnului nostru
ἡμῶν ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ, στέλλεσθαι nostru Iisus Hristos, să vă Iisus Hristos, să vă feriţi de
ὑμᾶς ἀπὸ παντὸς ἀδελφοῦ ἀτάκτως feriţi voi de tot fratele ce orice frate care umblă fără
περιπατοῦντος καὶ μὴ κατὰ τὴν umblă fără de rânduială, şi rânduială şi nu după
παράδοσιν ἣν παρέλαβον παρ᾿ nu după predania care a luat predania pe care aţi primit-o
ἡμῶν. de la noi. de la noi.
Θλ Β Γ-7 αὐτοὶ γὰρ οἴδατε πῶς δεῖ 7. Căci înşivă ştiţi cum se cade II.Tes.3:7. Căci voi înşivă ştiţi
μιμεῖσθαι ἡμᾶς, ὅτι οὐκ vouă să urmaţi nouă; că noi cum trebuie să vă asemănaţi
ἠτακτήσαμεν ἐν ὑμῖν, nu am umblat fără de nouă, că noi n-am umblat
rânduială întru voi; fără rânduială între voi,
Θλ Β Γ-8 οὐδὲ δωρεὰν ἄρτον ἐφάγομεν 8. Nici în dar pâine am mâncat II.Tes.3:8. Nici n-am mâncat de
παρά τινος, ἀλλ᾿ ἐν κόπῳ καὶ de la cineva; ci întru la cineva pâine în dar, ci, cu
μόχθῳ, νύκτα καὶ ἡμέραν osteneală şi nevoinţă muncă şi cu trudă, am lucrat
ἐργαζόμενοι, πρὸς τὸ μὴ noaptea şi ziua lucrând, ca noaptea şi ziua, ca să nu
ἐπιβαρῆσαί τινα ὑμῶν· să nu îngreuiem pe cineva împovărăm pe nimeni dintre
din voi; voi.
Θλ Β Γ-9 οὐχ ὅτι οὐκ ἔχομεν ἐξουσίαν, 9. Nu că doară n-avem putere, ci II.Tes.3:9. Nu doar că n-avem
ἀλλ᾿ ἵνα ἑαυτοὺς τύπον δῶμεν ὑμῖν ca pe noi chip să ne dăm putere, ci ca să ne dăm pe
εἰς τὸ μιμεῖσθαι ἡμᾶς. vouă, ca să urmaţi nouă. noi înşine pildă vouă, spre a
ne urma.
10. Că şi când eram la voi, II.Tes.3:10. Căci şi când ne
Θλ Β Γ-10 καὶ γὰρ ὅτε ἦμεν πρὸς ὑμᾶς, aceasta porunceam vouă, că aflam la voi, v-am dat
τοῦτο παρηγγέλλομεν ὑμῖν, ὅτι εἴ τις dacă nu voieşte cineva să porunca aceasta: dacă
οὐ θέλει ἐργάζεσθαι, μηδὲ ἐσθιέτω. lucreze, nici să mănânce. cineva nu vrea să lucreze,
acela nici să nu mănânce.
Θλ Β Γ-11 ἀκούομεν γάρ τινας 11. Că auzim că unii umblă fără II.Tes.3:11. Pentru că auzim că
περιπατοῦντας ἐν ὑμῖν ἀτάκτως, de rânduială, nimic lucrând, unii de la voi umblă fără
μηδὲν ἐργαζομένους, ἀλλὰ ci iscodind. rânduială, nelucrând nimic,
περιεργαζομένους· ci iscodind.
Θλ Β Γ-12 τοῖς δὲ τοιούτοις 12. Şi unora ca acestora II.Tes.3:12. Dar unora ca
παραγγέλλομεν καὶ παρακαλοῦμεν poruncim şi îi rugăm întru aceştia le poruncim şi-i
διὰ τοῦ Κυρίου ἡμῶν ᾿Ιησοῦ Domnul nostru Iisus Hristos rugăm, în Domnul Iisus
Χριστοῦ, ἵνα μετὰ ἡσυχίας ca, cu linişte lucrând, să Hristos, ca să muncească în
ἐργαζόμενοι τὸν ἑαυτῶν ἄρτον mănânce pâinea lor. linişte şi să-şi mănânce
ἐσθίωσιν. pâinea lor.
Θλ Β Γ-13 ῾Υμεῖς δέ, ἀδελφοί, μὴ 13. Dar voi, fraţilor, nu slăbiţi a II.Tes.3:13. Iar voi, fraţilor, nu
ἐκκακήσητε καλοποιοῦντες. face bine. pregetaţi să faceţi ce e bine.
Θλ Β Γ-14 εἰ δέ τις οὐχ ὑπακούει τῷ 14. Iar de nu ascultă cineva de II.Tes.3:14. Şi dacă vreunul nu
λόγῳ ἡμῶν διὰ τῆς ἐπιστολῆς, cuvântul nostru prin ascultă de cuvântul nostru
τοῦτον σημειοῦσθε, καὶ μὴ epistolie, pe acela să-l prin epistolă, pe acela să-l
συναναμίγνυσθε αὐτῷ, ἵνα însemnaţi şi să nu vă însoţiţi însemnaţi şi să nu mai aveţi
ἐντραπῇ· cu el, ca să se ruşineze. cu el nici un amestec, ca să-i
fie ruşine.
Θλ Β Γ-15 καὶ μὴ ὡς ἐχθρὸν ἡγεῖσθε, 15. Şi să nu-l socotiţi ca pe un II.Tes.3:15. Dar să nu-l socotiţi
ἀλλὰ νουθετεῖτε ὡς ἀδελφόν. vrăjmaş, ci să-l învăţaţi ca ca pe un vrăjmaş, ci
pe un frate. povăţuiţi-l ca pe un frate.
520
Θλ Β Γ-16 Αὐτὸς δὲ ὁ Κύριος τῆς 16. Şi însuşi Domnul păcii să II.Tes.3:16. Şi Însuşi Domnul
εἰρήνης δῴη ὑμῖν τὴν εἰρήνην διὰ dea vouă pace pururea în tot păcii să vă dăruiască vouă
παντὸς ἐν παντὶ τρόπῳ. ῾Ο Κύριος chipul. Domnul fie cu voi cu pace totdeauna şi în tot
μετὰ πάντων ὑμῶν. toţi. chipul! Domnul fie cu voi cu
toţi!
Θλ Β Γ-17 ῾Ο ἀσπασμὸς τῇ ἐμῇ χειρὶ 17. Închinăciunea cu mâna mea II.Tes.3:17. Salutarea cu mâna
Παύλου, ὅ ἐστι σημεῖον ἐν πάσῃ a lui Pavel, care este semn în mea - a lui Pavel; acesta este
ἐπιστολῇ· οὕτω γράφω. toată epistolia: Aşa scriu. semnul meu în orice
scrisoare. Aşa scriu.
Θλ Β Γ-18 ῾Η χάρις τοῦ Κυρίου ἡμῶν 18. Darul Domnului nostru Iisus II.Tes.3:18. Harul Domnului
᾿Ιησοῦ Χριστοῦ μετὰ πάντων ὑμῶν· Hristos cu voi cu toţi, Amin. nostru Iisus Hristos cu voi cu
ἀμήν. toţi! Amin.
521
EPISTOLIA
ΠΡΟΣ ΤΙΜΟΘΕΟΝ Α SFÂNTULUI APOSTOL PAVEL ÎNTÂIA TIMOTEI EPISTOLĂ A
ÎNTÂIA CĂTRE TIMOTEI SFÂNTULUI APOSTOL
PAVEL
Τμ Α Α-1 Παῦλος, ἀπόστολος ᾿Ιησοῦ 1. Pavel apostol al lui Iisus I.Tim.1:1. Pavel, apostol al lui
Χριστοῦ κατ᾿ ἐπιταγὴν Θεοῦ Hristos după porunca lui Iisus Hristos, după porunca lui
σωτῆρος ἡμῶν καὶ Κυρίου ᾿Ιησοῦ Dumnezeu Mântuitorului Dumnezeu, Mântuitorul nostru,
Χριστοῦ τῆς ἐλπίδος ἡμῶν, nostru şi a Domnului Iisus şi a lui Iisus Hristos, nădejdea
Hristos, nădejdii noastre, noastră,
Τμ Α Α-2 Τιμοθέῳ γνησίῳ τέκνῳ ἐν 2. Lui Timotei, adevăratului fiu I.Tim.1:2. Lui Timotei, adevărat
πίστει· χάρις, ἔλεος, εἰρήνη ἀπὸ întru credinţă, har, milă şi fiu în credinţă: Har, milă, pace,
Θεοῦ πατρὸς ἡμῶν καὶ Χριστοῦ pace de la Dumnezeu Tatăl de la Dumnezeu-Tatăl şi de la
᾿Ιησοῦ τοῦ Κυρίου ἡμῶν. nostru şi de la Hristos Iisus, Hristos Iisus, Domnul nostru.
Domnul nostru. I.Tim.1:3. Când am plecat în
Τμ Α Α-3 Καθὼς παρεκάλεσά σε 3. Precum te-am rugat să rămâi Macedonia, te-am îndemnat să
προσμεῖναι ἐν ᾿Εφέσῳ, în Efes, când mergeam în rămâi în Efes, ca să porunceşti
πορευόμενος εἰς Μακεδονίαν, ἵνα Macedonia, ca să porunceşti unora să nu înveţe o altă
παραγγείλῃς τισὶ μὴ unora să nu înveţe întru alt învăţătură,
ἑτεροδιδασκαλεῖν chip I.Tim.1:4. Nici să ia aminte la
4. Nici să ia aminte la basme şi basme şi la nesfârşite înşirări
Τμ Α Α-4 μηδὲ προσέχειν μύθοις καὶ la numere de neamuri fără de neamuri, care aduc mai
γενεαλογίαις ἀπεράντοις, αἵτινες de sfârşit, care fac întrebări degrabă certuri, decât lucrarea
ζητήσεις παρέχουσι μᾶλλον ἢ mai vârtos decât iconomia mântuitoare a lui Dumnezeu,
οἰκονομίαν Θεοῦ τὴν ἐν πίστει· lui Dumnezeu cea întru cea întru credinţă;
credinţă. I.Tim.1:5. Iar ţinta poruncii este
Τμ Α Α-5 τὸ δὲ τέλος τῆς παραγγελίας 5. Iar sfârşitul poruncii este dragostea din inimă curată, din
ἐστὶν ἀγάπη ἐκ καθαρᾶς καρδίας dragostea din inimă curată şi cuget bun şi din credinţă
καὶ συνειδήσεως ἀγαθῆς καὶ din cunoştinţă bună şi din nefăţarnică,
πίστεως ἀνυποκρίτου, credinţă nefăţarnică, I.Tim.1:6. De la care unii rătăcind
Τμ Α Α-6 ὧν τινες ἀστοχήσαντες 6. De la care unii rătăcind s-au s-au întors spre deşartă
ἐξετράπησαν εἰς ματαιολογίαν, întors la cuvinte deşarte, vorbire,
Τμ Α Α-7 θέλοντες εἶναι 7. Vrând a fi învăţători de lege, I.Tim.1:7. Voind să fie învăţători
νομοδιδάσκαλοι, μὴ νοοῦντες μήτε neînţelegând nici cele ce ai Legii, dar neînţelegând nici
ἃ λέγουσι μήτε περὶ τίνων grăiesc, nici pentru cele ce cele ce spun, nici cele pentru
διαβεβαιοῦνται. întăresc. care dau adeverire.
Τμ Α Α-8 Οἴδαμεν δὲ ὅτι καλὸς ὁ 8. Ci ştim că bună este legea, de I.Tim.1:8. Noi ştim că legea este
νόμος, ἐάν τις αὐτῷ νομίμως o ţine cineva după lege, bună, dacă se foloseşte cineva
χρῆται, de ea potrivit legii;
9. Ştiind aceasta, că dreptului I.Tim.1:9. Ştiind aceasta, că legea
Τμ Α Α-9 εἰδὼς τοῦτο, ὅτι δικαίῳ lege nu este pusă, ci celor nu este pusă pentru cel drept,
νόμος οὐ κεῖται, ἀνόμοις δὲ καὶ fărădelege şi nesupuşi, ci pentru cei fără de lege şi
ἀνυποτάκτοις, ἀσεβέσι καὶ necredincioşilor şi răzvrătiţi, pentru necredincioşi
ἁμαρτωλοῖς, ἀνοσίοις καὶ păcătoşilor, nedrepţilor şi şi păcătoşi, pentru necuvioşi şi
βεβήλοις, πατρολῴαις καὶ spurcaţilor, ucigătorilor de spurcaţi, pentru ucigaşii de
μητρολῴαις, ἀνδροφόνοις, tată şi ucigătorilor de mumă, tată şi ucigaşii de mamă,
ucigătorilor de oameni, pentru omorâtorii de oameni,
Τμ Α Α-10 πόρνοις, ἀρσενοκοίταις, 10. Curvarilor, sodomenilor, I.Tim.1:10. Pentru desfrânaţi,
ἀνδραποδισταῖς, ψεύσταις, tâlharilor, mincinoşilor, pentru sodomiţi, pentru
ἐπιόρκοις, καὶ εἴ τι ἕτερον τῇ celor ce se jură strâmb, şi vânzătorii de oameni, pentru
ὑγιαινούσῃ διδασκαλίᾳ ἀντίκειται, orice alt se împrotiveşte mincinoşi, pentru cei care jură
învăţăturii ceii sănătoase, strâmb şi pentru tot ce stă
Τμ Α Α-11 κατὰ τὸ εὐαγγέλιον τῆς 11. După evanghelia slavei a împotriva sănătoase,
δόξης τοῦ μακαρίου Θεοῦ, ὃ fericitului Dumnezeu, care s- I.Tim.1:11. După Evanghelia
ἐπιστεύθην ἐγώ. a încredinţat mie. slavei fericitului Dumnezeu,
cea încredinţată mie.
Τμ Α Α-12 Καὶ χάριν ἔχω τῷ 12. Şi mulţămesc celui ce m-au I.Tim.1:12. Mulţumesc Celui ce m-
522
ἐνδυναμώσαντί με Χριστῷ ᾿Ιησοῦ întărit pe mine lui Hristos a întărit, lui Hristos Iisus,
τῷ Κυρίῳ ἡμῶν, ὅτι πιστόν με Iisus Domnului nostru, căci Domnul nostru, că m-a socotit
ἡγήσατο, θέμενος εἰς διακονίαν credincios m-au socotit credincios şi m-a pus să-I
puindu-mă întru slujbă slujesc,
Τμ Α Α-13 τὸν πρότερον ὄντα 13. Pe cel ce mai-nainte eram I.Tim.1:13. Pe mine, care mai
βλάσφημον καὶ διώκτην καὶ hulitor şi gonitor şi ocărâtor, înainte huleam, prigoneam şi
ὑβριστήν· ἀλλ᾿ ἠλεήθην, ὅτι ci am fost miluit, că neştiind batjocoream. Totuşi am fost
ἀγνοῶν ἐποίησα ἐν ἀπιστίᾳ, am făcut întru necredinţă; miluit, căci în necredinţa mea,
am lucrat din neştiinţă.
14. Şi prea s-a înmulţit harul I.Tim.1:14. Şi a prisosit foarte
Τμ Α Α-14 ὑπερεπλεόνασε δὲ ἡ χάρις Domnului nostru cu credinţa harul Domnului nostru,
τοῦ Κυρίου ἡμῶν μετὰ πίστεως καὶ şi dragostea cea întru împreună cu credinţa şi cu
ἀγάπης τῆς ἐν Χριστῷ ᾿Ιησοῦ. Hristos Iisus. dragostea cea întru Hristos
Iisus.
Τμ Α Α-15 Πιστὸς ὁ λόγος καὶ πάσης 15. Credincios este cuvântul şi I.Tim.1:15. Vrednic de credinţă şi
ἀποδοχῆς ἄξιος, ὅτι Χριστὸς de toată primirea vrednic, că de toată primirea e cuvântul că
᾿Ιησοῦς ἦλθεν εἰς τὸν κόσμον Hristos Iisus au venit în lume Iisus Hristos a venit în lume ca
ἁμαρτωλοὺς σῶσαι, ὧν πρῶτός să mântuiască pe cei să mântuiască pe cei păcătoşi,
εἰμι ἐγώ· păcătoşi, dintru care cel dintre care cel dintâi sunt eu.
dintâi sunt eu.
Τμ Α Α-16 ἀλλὰ διὰ τοῦτο ἠλεήθην, ἵνα 16. Ci pentru aceasta am fost I.Tim.1:16. Şi tocmai pentru aceea
ἐν ἐμοὶ πρώτῳ ἐνδείξηται ᾿Ιησοῦς miluit, ca întru mine întâiu am fost miluit, ca Iisus Hristos
Χριστὸς τὴν πᾶσαν μακροθυμίαν, să arate Iisus Hristos toată să arate mai întâi în mine toată
πρὸς ὑποτύπωσιν τῶν μελλόντων îndelunga răbdare, spre îndelunga Sa răbdare, ca pildă
πιστεύειν ἐπ᾿ αὐτῷ εἰς ζωὴν pildă celor ce vor să creadă celor ce vor crede în El, spre
αἰώνιον. întru dânsul spre viaţa cea viaţa veşnică.
veșnică.
Τμ Α Α-17 Τῷ δὲ βασιλεῖ τῶν αἰώνων, 17. Iară Împăratului veacurilor, I.Tim.1:17. Iar Împăratul
ἀφθάρτῳ, ἀοράτῳ, μόνῳ σοφῷ celui nestricăcios, celui veacurilor, Celui nestricăcios,
Θεῷ, τιμὴ καὶ δόξα εἰς τοὺς αἰῶνας nevăzut, unuia prea nevăzutului, singurului
τῶν αἰώνων· ἀμήν. înţeleptului Dumnezeu, cinste Dumnezeu fie cinste şi slavă în
şi slavă în vecii vecilor, vecii vecilor. Amin!
Amin.
Τμ Α Α-18 Ταύτην τὴν παραγγελίαν 18. Această poruncă încredinţez I.Tim.1:18. Această poruncă îţi
παρατίθεμαί σοι, τέκνον Τιμόθεε, ţie, fiule Timotei, după încredinţez, fiule Timotei, ca
κατὰ τὰς προαγούσας ἐπὶ σὲ prorociile care s-au făcut potrivit proorociilor făcute mai
προφητείας, ἵνα στρατεύῃ ἐν αὐταῖς mai-nainte spre tine, ca să înainte asupra ta, să te lupţi
τὴν καλὴν στρατείαν, oşteşti într-însele bună lupta cea bună, după cuvântul
oştire, lor,
Τμ Α Α-19 ἔχων πίστιν καὶ ἀγαθὴν 19. Având credinţă şi bună I.Tim.1:19. Având credinţă şi
συνείδησιν, ἥν τινες ἀπωσάμενοι cunoştinţă, care unii cuget bun, pe care unii,
περὶ τὴν πίστιν ἐναυάγησαν· lepădându-o, din credinţă au lepădându-le, au căzut din
căzut, credinţă;
Τμ Α Α-20 ὧν ἐστιν ῾Υμέναιος καὶ 20. Dintru care este Imeneu şi I.Tim.1:20. Dintre aceştia sunt
᾿Αλέξανδρος, οὓς παρέδωκα τῷ Alexandru, pe care am dat Imeneu şi Alexandru, pe care i-
σατανᾷ, ἵνα παιδευθῶσι μὴ satanei, ca să se înveţe a nu am dat satanei, ca să se înveţe
βλασφημεῖν. huli. să nu hulească.

Τμ Α Β-1 Παρακαλῶ οὖν πρῶτον 1. Deci rogu-te mai-nainte de I.Tim.2:1. Vă îndemn deci, înainte
πάντων ποιεῖσθαι δεήσεις, toate să faceţi rugăciuni, de toate, să faceţi cereri,
προσευχάς, ἐντεύξεις, εὐχαριστίας, cereri, făgăduinţe, mulţămite rugăciuni, mijlociri, mulţumiri,
ὑπὲρ πάντων ἀνθρώπων, pentru toţi oamenii, pentru toţi oamenii,
Τμ Α Β-2 ὑπὲρ βασιλέων καὶ πάντων 2. Pentru împăraţi şi pentru toţi I.Tim.2:2. Pentru împăraţi şi
τῶν ἐν ὑπεροχῇ ὄντων, ἵνα ἤρεμον care sunt întru dregătorii, ca pentru toţi care sunt în înalte
καὶ ἡσύχιον βίον διάγωμεν ἐν πάσῃ lină şi cu odihnă viaţă să dregătorii, ca să petrecem
εὐσεβείᾳ καὶ σεμνότητι. petrecem întru toată viaţă paşnică şi liniştită întru
523
bunăcredinţa şi curăţia. toată cuvioşia şi buna-
Τμ Α Β-3 τοῦτο γὰρ καλὸν καὶ 3. Că aceasta este lucru bun şi cuviinţă,
ἀπόδεκτον ἐνώπιον τοῦ σωτῆρος primit înaintea mântuitorului I.Tim.2:3. Că acesta este lucru
ἡμῶν Θεοῦ, nostru Dumnezeu, bun şi primit înaintea lui
Dumnezeu, Mântuitorul
Τμ Α Β-4 ὃς πάντας ἀνθρώπους θέλει 4. Care voieşte ca toţi oamenii nostru,
σωθῆναι καὶ εἰς ἐπίγνωσιν să se mântuiască şi la I.Tim.2:4. Care voieşte ca toţi
ἀληθείας ἐλθεῖν. cunoştinţa adevărului să vie. oamenii să se mântuiască şi la
5. Că unul este Dumnezeu, unul cunoştinţa adevărului să vină.
Τμ Α Β-5 εἷς γὰρ Θεός, εἷς καὶ μεσίτης şi mijlocitor între Dumnezeu I.Tim.2:5. Căci unul este
Θεοῦ καὶ ἀνθρώπων, ἄνθρωπος şi oameni, omul Iisus Dumnezeu, unul este şi
Χριστὸς ᾿Ιησοῦς, Hristos, Mijlocitorul între Dumnezeu şi
oameni: omul Hristos Iisus,
Τμ Α Β-6 ὁ δοὺς ἑαυτὸν ἀντίλυτρον 6. Care pe sine însuşi s-au dat I.Tim.2:6. Care S-a dat pe Sine
ὑπὲρ πάντων, τὸ μαρτύριον καιροῖς preţ de răscumpărare pentru preţ de răscumpărare pentru
ἰδίοις, toţi, mărturia în vremile sale. toţi, mărturia adusă la timpul
7. Întru care sunt pus eu său.
Τμ Α Β-7 εἰς ὃ ἐτέθην ἐγὼ κήρυξ καὶ propovăduitor şi apostol, I.Tim.2:7. Spre aceasta am fost
ἀπόστολος,- ἀλήθειαν λέγω ἐν (adevărul zic întru Hristos, pus propovăduitor şi apostol
Χριστῷ, οὐ ψεύδομαι,- διδάσκαλος nu mint); învăţător (adevăr grăiesc în Hristos, nu
ἐθνῶν ἐν πίστει καὶ ἀληθείᾳ. neamurilor întru credinţă şi mint) - învăţător neamurilor, în
întru adevăr. credinţă şi adevăr.
Τμ Α Β-8 Βούλομαι οὖν προσεύχεσθαι 8. Voiesc dar ca să se roage I.Tim.2:8. Vreau deci ca bărbaţii
τοὺς ἄνδρας ἐν παντὶ τόπῳ, bărbaţii în tot locul, să se roage în tot locul,
ἐπαίροντας ὁσίους χεῖρας χωρὶς ridicându-şi mâinile curate, ridicând mâini sfinte, fără de
ὀργῆς καὶ διαλογισμοῦ. fără de mânie şi îndoire. mânie şi fără şovăire.
9. Aşijderea şi femeile cu
Τμ Α Β-9 ὡσαύτως καὶ τὰς γυναῖκας podoabă de cinste, cu sfială I.Tim.2:9. Asemenea şi femeile, în
ἐν καταστολῇ κοσμίῳ, μετὰ αἰδοῦς şi cu întreagă înţelepciune să îmbrăcăminte cuviincioasă,
καὶ σωφροσύνης κοσμεῖν ἑαυτάς, se împodobească pe sine, nu făcându-şi lor podoabă din
μὴ ἐν πλέγμασιν ἢ χρυσῷ ἢ cu împletiturile părului, sau sfială şi din cuminţenie, nu din
μαργαρίταις ἢ ἱματισμῷ πολυτελεῖ, cu aur, sau cu mărgăritare, păr împletit şi din aur, sau din
sau cu haine scumpe, mărgăritare, sau din veşminte
de mult preţ;
10. Ci precum se cuvine femeilor
Τμ Α Β-10 ἀλλ᾿ ὃ πρέπει γυναιξὶν I.Tim.2:10. Ci, din fapte bune,
celor ce se făgăduiesc
ἐπαγγελλομέναις θεοσέβειαν, δι᾿ precum se cuvine unor femei
temerii de Dumnezeu, cu
ἔργων ἀγαθῶν. temătoare de Dumnezeu.
fapte bune.
Τμ Α Β-11 Γυνὴ ἐν ἡσυχίᾳ μανθανέτω 11. Femeia întru tăcere să se I.Tim.2:11. Femeia să se înveţe în
ἐν πάσῃ ὑποταγῇ· înveţe cu toată ascultarea; linişte, cu toată ascultarea.
12. Iară femeii să înveţe nu dau
Τμ Α Β-12 γυναικὶ δὲ διδάσκειν οὐκ voie, nici a-şi stăpâni I.Tim.2:12. Nu îngăduiesc femeii
ἐπιτρέπω, οὐδὲ αὐθεντεῖν ἀνδρός, bărbatul, ci să fie întru nici să înveţe pe altul, nici să
ἀλλ᾿ εἶναι ἐν ἡσυχίᾳ. linişte. stăpânească pe bărbat, ci să
stea liniştită.
Τμ Α Β-13 ᾿Αδὰμ γὰρ πρῶτος ἐπλάσθη, 13. Că Adam întâiu s-a zidit, I.Tim.2:13. Căci Adam a fost zidit
εἶτα Εὔα· apoi Eva. întâi, apoi Eva.
Τμ Α Β-14 καὶ ᾿Αδὰμ οὐκ ἠπατήθη, ἡ 14. Şi Adam nu s-a amăgit, iar I.Tim.2:14. Şi nu Adam a fost
δὲ γυνὴ ἀπατηθεῖσα ἐν παραβάσει muierea amăgindu-se a fost amăgit, ci femeia, amăgită
γέγονε· întru încălcare poruncii; fiind, s-a făcut călcătoare de
poruncă.
Τμ Α Β-15 σωθήσεται δὲ διὰ τῆς 15. Dar se va mântui prin I.Tim.2:15. Dar ea se va mântui
τεκνογονίας, ἐὰν μείνωσιν ἐν πίστει naşterea de fii, de vor prin naştere de fii, dacă va
καὶ ἀγάπῃ καὶ ἁγιασμῷ μετὰ petrece întru credinţă şi întru stărui, cu înţelepciune, în
σωφροσύνης. dragoste şi întru sfinţire cu credinţă, în iubire şi în
întreagă înţelepciune. sfinţenie.
524
Τμ Α Γ-1 Πιστὸς ὁ λόγος· εἴ τις 1. Credincios este cuvântul; de I.Tim.3:1. Vrednic de crezare, este
ἐπισκοπῆς ὀρέγεται, καλοῦ ἔργου pofteşte cineva episcopie, cuvântul: de pofteşte cineva
ἐπιθυμεῖ. bun lucru pofteşte. episcopie, bun lucru doreşte.
I.Tim.3:2. Se cuvine, dar, ca
2. Însă se cade episcopului să fie
Τμ Α Γ-2 δεῖ οὖν τὸν ἐπίσκοπον fără de prihană, al unei
episcopul să fie fără de
ἀνεπίληπτον εἶναι, μιᾶς γυναικὸς femei bărbat, treaz, întreg la
prihană, bărbat al unei singure
ἄνδρα, νηφάλιον, σώφρονα, minte, cucernic, iubitor de
femei, veghetor, înţelept,
κόσμιον, φιλόξενον, διδακτικόν, streini, învăţător,
cuviincios, iubitor de străini,
destoinic să înveţe pe alţii,
Τμ Α Γ-3 μὴ πάροινον, μὴ πλήκτην, μὴ 3. Nebeţiv, negrabnic a bate, I.Tim.3:3. Nebeţiv, nedeprins să
αἰσχροκερδῆ, ἀλλ᾿ ἐπιεικῆ, ἄμαχον, neagonisitor de dobândă bată, neagonisitor de câştig
ἀφιλάργυρον, urâtă, ci blând, nesfadnic, urât, ci blând, paşnic, neiubitor
neiubitor de argint; de argint,
Τμ Α Γ-4 τοῦ ἰδίου οἴκου καλῶς 4. Casa sa bine chivernisindu-şi,
προῑστάμενον, τέκνα ἔχοντα ἐν feciori având ascultători cu I.Tim.3:4. Bine chivernisind casa
ὑποταγῇ μετὰ πάσης σεμνότητος· toată cucernicia; lui, având copii ascultători, cu
toată bună-cuviinţa;
Τμ Α Γ-5 - εἰ δέ τις τοῦ ἰδίου οἴκου 5. Că de nu ştie cineva a-şi I.Tim.3:5. Căci dacă nu ştie cineva
προστῆναι οὐκ οἶδε, πῶς ἐκκλησίας chivernisi casa, cum de să-şi rânduiască propria lui
Θεοῦ ἐπιμελήσεται; - Biserica lui Dumnezeu va casă, cum va purta grijă de
purta grijă? Biserica lui Dumnezeu?
Τμ Α Γ-6 μὴ νεόφυτον, ἵνα μὴ 6. Nu de curând botezat fiind, ca I.Tim.3:6. Episcopul să nu fie de
τυφωθεὶς εἰς κρῖμα ἐμπέσῃ τοῦ nu umflându-se, în osânda curând botezat, ca nu cumva,
διαβόλου. diavolului să cadă. trufindu-se, să cadă în osânda
diavolului.
Τμ Α Γ-7 δεῖ δὲ αὐτὸν καὶ μαρτυρίαν 7. Şi se cade lui şi mărturie bună I.Tim.3:7. Dar el trebuie să aibă şi
καλὴν ἔχειν ἀπὸ τῶν ἔξωθεν, ἵνα să aibă de la cei din afară; mărturie bună de la cei din
μὴ εἰς ὀνειδισμὸν ἐμπέσῃ καὶ ca nu în ocară să cadă şi în afară, ca să nu cadă în ocară şi
παγίδα τοῦ διαβόλου. cursa diavolului. în cursa diavolului.
8. Diaconii aşijderea cucernici I.Tim.3:8. Diaconii, de asemenea,
Τμ Α Γ-8 Διακόνους ὡσαύτως să fie, nu îndoiţi la cuvânt, trebuie să fie cucernici, nu
σεμνούς, μὴ διλόγους, μὴ οἴνῳ nebăutori de vin mult, vorbind în două feluri, nu
πολλῷ προσέχοντας, μὴ neagonisitori de dobândă dedaţi la vin mult,
αἰσχροκερδεῖς, urâtă, neagonisitori de câştig urât,
9. Ci având taina credinţei întru
Τμ Α Γ-9 ἔχοντας τὸ μυστήριον τῆς I.Tim.3:9. Păstrând taina credinţei
curată cunoştinţa cugetului.
πίστεως ἐν καθαρᾷ συνειδήσει. în cuget curat.
I.Tim.3:10. Dar şi aceştia să fie
Τμ Α Γ-10 καὶ οὗτοι δὲ 10. Şi aceştia să se ispitească mai întâi puşi la încercare,
δοκιμαζέσθωσαν πρῶτον, εἶτα întâiu; după aceea să se apoi, dacă se dovedesc fără
διακονείτωσαν ἀνέγκλητοι ὄντες. diaconească fără de prihană prihană, să fie diaconiţi.
fiind.
Τμ Α Γ-11 γυναῖκας ὡσαύτως σεμνάς, I.Tim.3:11. Femeile (lor) de
μὴ διαβόλους, νηφαλίους, πιστὰς ἐν 11. Femeile aşijderea să fie asemenea să fie cuviincioase,
πᾶσι. cucernice, neclevetitoare, neclevetitoare, cumpătate,
nelimbute, treze, credincioase întru toate.
Τμ Α Γ-12 διάκονοι ἔστωσαν μιᾶς credincioase întru toate. I.Tim.3:12. Diaconii să fie bărbaţi
γυναικὸς ἄνδρες, τέκνων καλῶς 12. Diaconii să fie ai unei femei ai unei singure femei, să-şi
προῑστάμενοι καὶ τῶν ἰδίων οἴκων. bărbaţi, feciorii bine chivernisească bine casele şi pe
chivernisindu-şi, şi casele copiii lor.
Τμ Α Γ-13 οἱ γὰρ καλῶς lor.
διακονήσαντες βαθμὸν ἑαυτοῖς I.Tim.3:13. Căci cei ce slujesc
καλὸν περιποιοῦνται καὶ πολλὴν 13. Că cei ce slujesc bine, bine, rang bun dobândesc şi
παρρησίαν ἐν πίστει τῇ ἐν Χριστῷ treaptă bună loruşi mult curaj în credinţa cea întru
᾿Ιησοῦ. dobândesc şi multă Hristos Iisus.
îndrăznire întru credinţa cea
525
întru Hristos Iisus.
Τμ Α Γ-14 Ταῦτά σοι γράφω ἐλπίζων 14. Acestea scriu ţie, având I.Tim.3:14. Îţi scriu aceasta
ἐλθεῖν πρός σε τάχιον· nădejde că voi veni la tine nădăjduind că voi veni la tine
fără zăbavă; fără întârziere;
Τμ Α Γ-15 ἐὰν δὲ βραδύνω, ἵνα εἰδῇς 15. Iară de voi zăbovi, ca să ştii I.Tim.3:15. Ca să ştii, dacă
πῶς δεῖ ἐν οἴκῳ Θεοῦ cum trebuieşte în casa lui zăbovesc, cum trebuie să
ἀναστρέφεσθαι, ἥτις ἐστὶν ἐκκλησία Dumnezeu a petrece, care petreci în casa lui Dumnezeu,
Θεοῦ ζῶντος, στῦλος καὶ ἑδραίωμα este Biserica Dumnezeului care este Biserica Dumnezeului
τῆς ἀληθείας. celui viu, stâlp şi întărire a celui viu, stâlp şi temelie a
adevărului. adevărului.
Τμ Α Γ-16 καὶ ὁμολογουμένως μέγα 16. Şi cu adevărat mare este I.Tim.3:16. Şi cu adevărat, mare
ἐστὶ τὸ τῆς εὐσεβείας μυστήριον· taina creştinătăţii: este taina dreptei credinţe:
Θεὸς ἐφανερώθη ἐν σαρκί, Dumnezeu s-au arătat în Dumnezeu S-a arătat în trup, S-
ἐδικαιώθη ἐν Πνεύματι, ὤφθη trup, s-au îndreptat în Duhul, a îndreptat în Duhul, a fost
ἀγγέλοις, ἐκηρύχθη ἐν ἔθνεσιν, s-au văzut de îngeri, s-au văzut de îngeri, S-a
ἐπιστεύθη ἐν κόσμῳ, ἀνελήφθη ἐν propovăduit întru neamuri, propovăduit între neamuri, a
δόξῃ. s-au crezut în lume, s-au fost crezut în lume, S-a înălţat
înălţat întru slavă. întru slavă.

Τμ Α Δ-1 Τὸ δὲ Πνεῦμα ῥητῶς λέγει ὅτι 1. Iară Duhul arătat grăieşte, că I.Tim.4:1. Dar Duhul grăieşte
ἐν ὑστέροις καιροῖς ἀποστήσονταί în vremile cele de apoi se vor lămurit că, în vremurile cele de
τινες τῆς πίστεως, προσέχοντες depărta unii de la credinţă, apoi, unii se vor depărta de la
πνεύμασι πλάνοις καὶ διδασκαλίαις luând aminte la duhurile cele credinţă, luând aminte la
δαιμονίων, înşelătoare şi la învăţăturile duhurile cele înşelătoare şi la
cele drăceşti, învăţăturile demonilor,
Τμ Α Δ-2 ἐν ὑποκρίσει ψευδολόγων, 2. Ale celor ce întru făţărie
κεκαυστηριασμένων τὴν ἰδίαν grăiesc minciuni; arşi fiind I.Tim.4:2. Prin făţărnicia unor
συνείδησιν, la a lor cunoştinţă; mincinoşi, care sunt înfieraţi în
cugetul lor.
Τμ Α Δ-3 κωλυόντων γαμεῖν, 3. Oprind a se însura, învăţând a I.Tim.4:3. Aceştia opresc de la
ἀπέχεσθαι βρωμάτων ἃ ὁ Θεὸς se feri de bucatele, care căsătorie şi de la unele bucate,
ἔκτισεν εἰς μετάληψιν μετὰ Dumnezeu le-au făcut spre pe care Dumnezeu le-a făcut,
εὐχαριστίας τοῖς πιστοῖς καὶ împărtăşire cu mulțumire spre gustare cu mulţumire,
ἐπεγνωκόσι τὴν ἀλήθειαν. celor credincioşi şi care pentru cei credincioşi şi pentru
cunosc adevărul. cei ce au cunoscut adevărul,
Τμ Α Δ-4 ὅτι πᾶν κτίσμα Θεοῦ καλόν, 4. De vreme ce toată făptura lui I.Tim.4:4. Pentru că orice făptură
καὶ οὐδὲν ἀπόβλητον μετὰ Dumnezeu este bună, şi a lui Dumnezeu este bună şi
εὐχαριστίας λαμβανόμενον· nimic nu este de lepădat, nimic nu este de lepădat, dacă
care se ia cu mulţămire; se ia cu mulţumire;
Τμ Α Δ-5 ἁγιάζεται γὰρ διὰ λόγου Θεοῦ
5. Că se sfinţeşte prin cuvântul
καὶ ἐντεύξεως. I.Tim.4:5. Căci se sfinţeşte prin
lui Dumnezeu şi prin
cuvântul lui Dumnezeu şi prin
rugăciune.
rugăciune.
Τμ Α Δ-6 Ταῦτα ὑποτιθέμενος τοῖς 6. Acestea toate de le vei spune I.Tim.4:6. Punându-le înaintea
ἀδελφοῖς καλὸς ἔσῃ διάκονος fraţilor, bun slujitor vei fi lui fraţilor acestea, vei fi bun
᾿Ιησοῦ Χριστοῦ, ἐντρεφόμενος τοῖς Iisus Hristos, hrănindu-te cu slujitor al lui Hristos Iisus,
λόγοις τῆς πίστεως καὶ τῆς καλῆς cuvintele credinţei şi ale hrănindu-te cu cuvintele
διδασκαλίας ᾗ παρηκολούθηκας. bunei învăţături căreia ai credinţei şi ale bunei învăţături
urmat; căreia ai urmat;
Τμ Α Δ-7 τοὺς δὲ βεβήλους καὶ 7. Iar de basnele cele spurcate şi
γραώδεις μύθους παραιτοῦ, băbeşti te fereşte şi te I.Tim.4:7. Iar de basmele cele
γύμναζε δὲ σεαυτὸν πρὸς nevoieşte pe tine spre buna lumeşti şi băbeşti, fereşte-te şi
εὐσέβειαν· credinţă. deprinde-te cu dreapta
credinţă.
526
Τμ Α Δ-8 ἡ γὰρ σωματικὴ γυμνασία 8. Că nevoinţa cea trupească I.Tim.4:8. Căci deprinderea
πρὸς ὀλίγον ἐστὶν ὠφέλιμος, ἡ δὲ spre puţin este folositoare, trupească la puţin foloseşte,
εὐσέβεια πρὸς πάντα ὠφέλιμός iară buna credinţă spre toate dar dreapta credinţă spre toate
ἐστιν, ἐπαγγελίας ἔχουσα ζωῆς τῆς folositoare este, făgăduinţă este de folos, având făgăduinţa
νῦν καὶ τῆς μελλούσης. având a vieţii ceii de acum şi vieţii de acum şi a celei ce va
a ceii viitoare. să vină.
Τμ Α Δ-9 πιστὸς ὁ λόγος καὶ πάσης 9. Credincios este cuvântul şi de I.Tim.4:9. Vrednic de credinţă este
ἀποδοχῆς ἄξιος· toată primirea vrednic; acest cuvânt şi vrednic de toată
primirea,
10. Că spre aceasta ne şi I.Tim.4:10. Fiindcă pentru aceasta
Τμ Α Δ-10 εἰς τοῦτο γὰρ καὶ κοπιῶμεν ostenim şi suntem ocărâţi, ne şi ostenim şi suntem ocărâţi
καὶ ὀνειδιζόμεθα, ὅτι ἠλπίκαμεν ἐπὶ căci am nădăjduit întru şi ne luptăm, căci ne-am pus
Θεῷ ζῶντι, ὅς ἐστι σωτὴρ πάντων Dumnezeul cel viu, care este nădejdea în Dumnezeul cel viu,
ἀνθρώπων, μάλιστα πιστῶν. Mântuitor tuturor oamenilor, Care este Mântuitorul tuturor
mai vârtos celor credincioşi. oamenilor, mai ales al
credincioşilor.
Τμ Α Δ-11 Παράγγελλε ταῦτα καὶ I.Tim.4:11. Acestea să le
δίδασκε. 11. Porunceşte acestea şi învaţă. porunceşti şi să-i înveţi.
Τμ Α Δ-12 μηδείς σου τῆς νεότητος 12. Nimenea tinerețile tale să le I.Tim.4:12. Nimeni să nu
καταφρονείτω, ἀλλὰ τύπος γίνου defaime; ci te fă pildă dispreţuiască tinereţile tale, ci
τῶν πιστῶν ἐν λόγῳ, ἐν credincioşilor cu cuvântul, fă-te pildă credincioşilor cu
ἀναστροφῇ, ἐν ἀγάπῃ, ἐν πνεύματι, cu petrecerea, cu dragostea, cuvântul, cu purtarea, cu
ἐν πίστει, ἐν ἁγνείᾳ. cu duhul, cu credinţa, cu dragostea, cu duhul, cu
curăţia. credinţa, cu curăţia.
Τμ Α Δ-13 ἕως ἔρχομαι πρόσεχε τῇ I.Tim.4:13. Până voi veni eu, ia

ἀναγνώσει, τῇ παρακλήσει, τῇ 13. Până ce voi veni, ia aminte aminte la citit, la îndemnat, la
διδασκαλίᾳ. la cetire, la mângâiere, la învăţătură.
învăţătură.
Τμ Α Δ-14 μὴ ἀμέλει τοῦ ἐν σοὶ I.Tim.4:14. Nu fi nepăsător faţă de
14. Nu fii nebăgător de seamă de
χαρίσματος, ὃ ἐδόθη σοι διὰ harul care este întru tine, care
harul ce este întru tine, care
προφητείας μετὰ ἐπιθέσεως τῶν ţi s-a dat prin proorocie, cu
s-a dat prin prorocie, cu
χειρῶν τοῦ πρεσβυτερίου. punerea mâinilor mai-marilor
punerea mâinilor preoţiei.
preoţilor.
Τμ Α Δ-15 ταῦτα μελέτα, ἐν τούτοις 15. De acestea să gândeşti, întru I.Tim.4:15. Cugetă la acestea,
ἴσθι, ἵνα σου ἡ προκοπὴ φανερὰ ᾖ acestea fii; ca procopseala ta ţine-te de acestea, ca
ἐν πᾶσιν. să fie arătată întru toţi. propăşirea ta să fie vădită
16. Păzeşte pe tine însuţi şi tuturor.
Τμ Α Δ-16 ἔπεχε σεαυτῷ καὶ τῇ învăţătura, rămâi întru I.Tim.4:16. Ia aminte la tine însuţi
διδασκαλίᾳ, ἐπίμενε αὐτοῖς· τοῦτο acestea; că acestea făcând, şi la învăţătură; stăruie în
γὰρ ποιῶν καὶ σεαυτὸν σώσεις καὶ şi pe tine te vei mântui, şi pe acestea, căci, făcând aceasta,
τοὺς ἀκούοντάς σου cei ce te vor asculta. şi pe tine te vei mântui şi pe cei
care te ascultă.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Ε
CAPITOLUL 5 CAPITOLUL 5
Τμ Α Ε-1 Πρεσβυτέρῳ μὴ ἐπιπλήξῃς, 1. Pe cel bătrân să nu-l I.Tim.5:1. Pe cel bătrân să nu-l
ἀλλὰ παρακάλει ὡς πατέρα, înfruntezi, ci îl îndeamnă ca înfrunţi, ci să-l îndemni ca pe
νεωτέρους ὡς ἀδελφούς, pe un părinte, pe cei mai un părinte; pe cei tineri, ca pe
tineri ca pe nişte fraţi; fraţi.
Τμ Α Ε-2 πρεσβυτέρας ὡς μητέρας, I.Tim.5:2. Pe femeile bătrâne
νεωτέρας ὡς ἀδελφὰς ἐν πάσῃ 2. Pe cele bătrâne ca pe nişte îndeamnă-le ca pe nişte mame,
ἁγνείᾳ. maici, pe cele tinere ca pe pe cele tinere ca pe surori, în
nişte surori, întru toată toată curăţia.
Τμ Α Ε-3 Χήρας τίμα τὰς ὄντως χήρας. curăţia. I.Tim.5:3. Pe văduve cinsteşte-le,
3. Pe văduve cinsteşte, pe cele ce dar pe cele cu adevărat
sunt cu adevărat văduve. văduve.
Τμ Α Ε-4 εἰ δέ τις χήρα τέκνα ἢ ἔκγονα I.Tim.5:4. Dacă vreo văduvă are
4. Iar dacă vreo văduvă are
527
ἔχει, μανθανέτωσαν πρῶτον τὸν feciori sau nepoţi, să se copii sau nepoţi, aceştia să se
ἴδιον οἶκον εὐσεβεῖν καὶ ἀμοιβὰς înveţe întâiu a-şi chivernisi înveţe să cinstească mai întâi
ἀποδιδόναι τοῖς προγόνοις· τοῦτο casa sa întru buna credinţă, casa lor şi să dea răsplătire
γάρ ἐστι καλὸν καὶ ἀπόδεκτον şi să dea răsplătiri părinţilor, pentru că lucrul
ἐνώπιον τοῦ Θεοῦ. părinţilor; că aceasta este acesta este bun şi primit
bună şi primită înaintea lui înaintea lui Dumnezeu.
Dumnezeu.
5. Iar cea cu adevărat văduvă şi I.Tim.5:5. Cea cu adevărat văduvă
Τμ Α Ε-5 ἡ δὲ ὄντως χήρα καὶ singură nădăjduieşte întru şi rămasă singură are nădejdea
μεμονωμένη ἤλπικεν ἐπὶ τὸν Θεὸν Dumnezeu, şi se zăboveşte în Dumnezeu şi stăruieşte în
καὶ προσμένει ταῖς δεήσεσι καὶ ταῖς întru rugăciuni şi cereri cereri şi în rugăciuni, noaptea
προσευχαῖς νυκτὸς καὶ ἡμέρας· noaptea şi ziua. şi ziua.
Τμ Α Ε-6 ἡ δὲ σπαταλῶσα ζῶσα 6. Iar ceea ce petrece întru I.Tim.5:6. Iar cea care trăieşte în
τέθνηκε. desfătare, de vie este moartă. desfătări, deşi e vie, e moartă.
7. Şi acestea porunceşte, ca fără I.Tim.5:7. Şi acestea porunceşte-
Τμ Α Ε-7 καὶ ταῦτα παράγγελλε, ἵνα de prihană să fie. le, ca ele să fie fără de
ἀνεπίληπτοι ὦσιν. prihană.
Τμ Α Ε-8 εἰ δέ τις τῶν ἰδίων καὶ 8. Iar dacă cineva nu poartă I.Tim.5:8. Dacă însă cineva nu
μάλιστα τῶν οἰκείων οὐ προνοεῖ, grijă de ai săi, şi mai vârtos poartă grijă de ai săi şi mai
τὴν πίστιν ἤρνηται καὶ ἔστιν de ai casei sale, de credinţă ales de casnicii săi, s-a lepădat
ἀπίστου χείρων. s-a lepădat, şi mai rău este de credinţă şi este mai rău
decât cel necredincios. decât un necredincios.
Τμ Α Ε-9 Χήρα καταλεγέσθω μὴ 9. Văduva să se aleagă nu mai I.Tim.5:9. Să fie înscrisă între
ἔλαττον ἐτῶν ἑξήκοντα γεγονυῖα, puţin de șaizeci de ani, care văduve cea care nu are mai
ἑνὸς ἀνδρὸς γυνή, a fost unui bărbat femeie, puţin de şaizeci de ani şi a fost
femeia unui singur bărbat;
Τμ Α Ε-10 ἐν ἔργοις καλοῖς 10. Întru fapte bune fiind I.Tim.5:10. Dacă are mărturie de
μαρτυρουμένη, εἰ ἐτεκνοτρόφησεν, mărturisită, de a crescut fapte bune: dacă a crescut
εἰ ἐξενοδόχησεν, εἰ ἁγίων πόδας feciori, de a primit streini, de copii, dacă a fost primitoare de
ἔνιψεν, εἰ θλιβομένοις ἐπήρκεσεν, a spălat picioarele sfinţilor, străini, dacă a spălat
εἰ παντὶ ἔργῳ ἀγαθῷ de a ajutat celor necăjiţi, de picioarele sfinţilor, dacă a
ἐπηκολούθησε. a urmat la tot lucrul bun. venit în ajutorul celor
strâmtoraţi, dacă s-a ţinut
stăruitor de tot ce este lucru
bun.
Τμ Α Ε-11 νεωτέρας δὲ χήρας 11. Iar de văduvele cele tinere te I.Tim.5:11. Iar de văduvele tinere
παραιτοῦ· ὅταν γὰρ fereşte; căci când se fereşte-te. Căci, atunci când
καταστρηνιάσωσι τοῦ Χριστοῦ, înfierbântează împrotiva lui poftele le îndepărtează de
γαμεῖν θέλουσιν, Hristos, vor să se mărite, Hristos, vor să se mărite.
Τμ Α Ε-12 ἔχουσαι κρῖμα, ὅτι τὴν 12. Având osândă, căci credinţa I.Tim.5:12. Şi îşi agonisesc
πρώτην πίστιν ἠθέτησαν· cea dintâi au lepădat. osândă, fiindcă şi-au călcat
credinţa cea dintâi.
Τμ Α Ε-13 ἅμα δὲ καὶ ἀργαὶ 13. Împreună încă şi fără de I.Tim.5:13. Dar în acelaşi timp se
μανθάνουσι περιερχόμεναι τὰς lucru a fi se învaţă, umblând învaţă să fie leneşe,
οἰκίας, οὐ μόνον δὲ ἀργαί, ἀλλὰ καὶ din casă în casă; şi nu numai cutreierând casele, şi nu numai
φλύαροι καὶ περίεργοι, λαλοῦσαι τὰ fără de lucru, ci şi limbute şi leneşe, ci şi guralive şi
μὴ δέοντα. iscoditoare, grăind cele ce iscoditoare, grăind cele ce nu
nu se cade. se cuvin.
Τμ Α Ε-14 βούλομαι οὖν νεωτέρας 14. Drept aceea, voi ca cele I.Tim.5:14. Vreau deci ca văduvele
γαμεῖν, τεκνογονεῖν, οἰκοδεσποτεῖν, tinere să se mărite, copii să tinere să se mărite, să aibă
μηδεμίαν ἀφορμὴν διδόναι τῷ nască, case să copii, să-şi vadă de case, şi să
ἀντικειμένῳ λοιδορίας χάριν. chivernisească, ca nici o nu dea potrivnicului nici un
pricină să dea protivnicului prilej de ocară.
spre ocară.
Τμ Α Ε-15 ἤδη γάρ τινες ἐξετράπησαν I.Tim.5:15. Căci unele s-au şi
ὀπίσω τοῦ σατανᾶ. 15. Că iată unele s-au întors în abătut, ca să se ducă după
528
urma satanei. satana.
Τμ Α Ε-16 εἴ τις πιστὸς ἢ πιστὴ ἔχει 16. Iar de are vreun credincios I.Tim.5:16. Dacă vreun credincios
χήρας, ἐπαρκείτω αὐταῖς, καὶ μὴ sau credincioasă văduve, să sau vreo credincioasă are în
βαρείσθω ἡ ἐκκλησία, ἵνα ταῖς le ajute lor, şi să nu se casă văduve, să aibă grija lor,
ὄντως χήραις ἐπαρκέσῃ. îngreuieze biserica; ca celor ca Biserica să nu fie
ce sunt cu adevărat văduve împovărată, ci să poată ajuta
să le ajute. pe cele cu adevărat văduve.
I.Tim.5:17. Preoţii, care îşi ţin
Τμ Α Ε-17 Οἱ καλῶς προεστῶτες 17. Preoţii cei ce bine îşi ţin bine dregătoria, să se
πρεσβύτεροι διπλῆς τιμῆς dregătoria, de îndoită cinste învrednicească de îndoită
ἀξιούσθωσαν, μάλιστα οἱ să se învrednicească, mai cinste, mai ales cei care se
κοπιῶντες ἐν λόγῳ καὶ διδασκαλίᾳ· vârtos cei ce se ostenesc în ostenesc cu cuvântul şi cu
cuvânt şi întru învăţătură. învăţătura.
Τμ Α Ε-18 λέγει γὰρ ἡ γραφή· βοῦν 18. Că zice scriptura: Boului ce I.Tim.5:18. Pentru că Scriptura
ἀλοῶντα οὐ φιμώσεις· καὶ· ἄξιος ὁ treieră să nu-i legi gura; şi: zice: "Să nu legi gura boului
ἐργάτης τοῦ μισθοῦ αὐτοῦ. Vrednic este lucrătorul de care treieră", şi: "Vrednic este
plata sa. lucrătorul de plata sa".
Τμ Α Ε-19 κατὰ πρεσβυτέρου I.Tim.5:19. Pâră împotriva
κατηγορίαν μὴ παραδέχου, ἐκτὸς εἰ 19. Împrotiva preotului pâră nu preotului să nu primeşti, fără
μὴ ἐπὶ δύο ἢ τριῶν μαρτύρων. primi, fără numai prin doi numai de la doi sau trei
sau trei martori. martori.
Τμ Α Ε-20 τοὺς ἁμαρτάνοντας ἐνώπιον 20. Pe cei ce păcătuiesc, I.Tim.5:20. Pe cei ce păcătuiesc
πάντων ἔλεγχε, ἵνα καὶ οἱ λοιποὶ înaintea tuturor mustră-i, ca mustră-i de faţă cu toţi, ca şi
φόβον ἔχωσι. şi ceilalţi frică să aibă. ceilalţi să aibă teamă.
I.Tim.5:21. Te îndemn stăruitor
Τμ Α Ε-21 διαμαρτύρομαι ἐνώπιον τοῦ 21. Mărturisesc înaintea lui înaintea lui Dumnezeu şi a lui
Θεοῦ καὶ Κυρίου ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ Dumnezeu şi a Domnului Iisus Hristos şi a îngerilor
καὶ τῶν ἐκλεκτῶν ἀγγέλων, ἵνα Iisus Hristos şi a îngerilor aleşi, ca să păzeşti acestea,
ταῦτα φυλάξῃς, χωρὶς προκρίματος lui celor aleşi, ca să păzeşti fără a lua o hotărâre dinainte,
μηδὲν ποιῶν κατὰ πρόσκλισιν. acestea fără de căutare în nefăcând nimic cu părtinire.
faţă, nimic făcând după
plecare. I.Tim.5:22. Nu-ţi pune mâinile
Τμ Α Ε-22 χεῖρας ταχέως μηδενὶ 22. Mâinile degrab să nu îţi pui degrabă pe nimeni, nici nu te
ἐπιτίθει, μηδὲ κοινώνει ἁμαρτίαις pe nimeni, nici te face părtaş face părtaş la păcatele altora.
ἀλλοτρίαις· σεαυτὸν ἁγνὸν τήρει. în păcate streine; pe tine Păstrează-te curat.
curat te păzeşte.
Τμ Α Ε-23 Μηκέτι ὑδροπότει, ἀλλ᾿ I.Tim.5:23. De acum nu bea numai
23. De acum nu mai bea apă, ci
οἴνῳ ὀλίγῳ χρῶ διὰ τὸν στόμαχόν apă, ci foloseşte puţin vin,
puţin vin primește pentru
σου καὶ τὰς πυκνάς σου ἀσθενείας. pentru stomacul tău şi pentru
stomacul tău, şi pentru cele
desele tale slăbiciuni.
dese slăbiciunile tale.
Τμ Α Ε-24 Τινῶν ἀνθρώπων αἱ I.Tim.5:24. Păcatele unor oameni
ἁμαρτίαι πρόδηλοί εἰσι, 24. Ale unor oameni păcatele sunt vădite, mergând înaintea
προάγουσαι εἰς κρίσιν, τισὶ δὲ καὶ arătate sunt, mergând mai- lor la judecată, ale altora însă
ἐπακολουθοῦσιν· nainte la judecată, iar ale vin în urma lor.
unora şi în urmă vin.
Τμ Α Ε-25 ὡσαύτως καὶ τὰ καλὰ ἔργα 25. Aşijderea şi faptele cele bune I.Tim.5:25. Tot aşa şi faptele cele
πρόδηλά ἐστι, καὶ τὰ ἄλλως ἔχοντα arătate sunt, şi cele ce sunt bune sunt vădite, şi cele ce nu
Κρυβῆναι οὐ δύνανται. întru alt chip a se ascunde nu sunt altfel nu se pot ascunde.
pot.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΣΤ CAPITOLUL 6
Τμ Α Στ-1 ῞Οσοι εἰσὶν ὑπὸ ζυγὸν CAPITOLUL 6 I.Tim.6:1. Cei ce se găsesc sub
δοῦλοι, τοὺς ἰδίους δεσπότας πάσης 1. Câţi sunt supt jug robi, pe jugul robiei să socotească pe
τιμῆς ἀξίους ἡγείσθωσαν, ἵνα μὴ τὸ stăpânii lor de toată cinstea stăpânii lor vrednici de toată
ὄνομα τοῦ Θεοῦ καὶ ἡ διδασκαλία vrednici să-i socotească, ca cinstea, ca să nu fie hulite
βλασφημῆται. să nu se hulească numele lui numele şi învăţătura lui
529
Dumnezeu şi învăţătura. Dumnezeu.
Τμ Α Στ-2 οἱ δὲ πιστοὺς ἔχοντες 2. Şi care au stăpâni credincioşi I.Tim.6:2. Iar cei ce au stăpâni
δεσπότας μὴ καταφρονείτωσαν, ὅτι să nu-i defaime, căci fraţi credincioşi să nu-i
ἀδελφοί εἰσιν, ἀλλὰ μᾶλλον sunt; ci mai vârtos să le dispreţuiască, sub cuvânt că
δουλευέτωσαν, ὅτι πιστοί εἰσι καὶ slujească, căci credincioşi sunt fraţi; ci mai mult să-i
ἀγαπητοὶ οἱ τῆς εὐεργεσίας sunt şi iubiţi cei ce facerea slujească, fiindcă primitorii
ἀντιλαμβανόμενοι. de bine primesc. Acestea bunei lor slujiri sunt
învaţă şi îndeamnă. credincioşi şi iubiţi. Acestea
Τμ Α Στ-3 Ταῦτα δίδασκε καὶ învaţă-i şi porunceşte-le.
παρακάλει. εἴ τις ἑτεροδιδασκαλεῖ I.Tim.6:3. Iar de învaţă cineva altă
καὶ μὴ προσέρχεται ὑγιαίνουσι 3. Iar de învaţă cineva întru alt învăţătură şi nu se ţine de
λόγοις τοῖς τοῦ Κυρίου ἡμῶν chip şi nu se apropie de cuvintele cele sănătoase ale
᾿Ιησοῦ Χριστοῦ καὶ τῇ κατ᾿ cuvintele cele sănătoase ale Domnului nostru Iisus Hristos
εὐσέβειαν διδασκαλίᾳ, Domnului nostru Iisus şi de învăţătura cea după
Hristos şi de învăţătura cea dreapta credinţă,
Τμ Α Στ-4 τετύφωται, μηδὲν după buna credinţă, I.Tim.6:4. Acela e un îngâmfat,
ἐπιστάμενος, ἀλλὰ νοσῶν περὶ care nu ştie nimic, suferind de
ζητήσεις καὶ λογομαχίας, ἐξ ὧν 4. Acela s-a trufit, nimic ştiind, boala discuţiilor şi a certurilor
γίνεται φθόνος, ἔρις, βλασφημίαι, ci bolnăvindu-se întru de cuvinte, din care pornesc:
ὑπόνοιαι πονηραί, întrebări şi cuvinte de ceartă, pizmă, defăimări,
prigonire, dintru care se face bănuieli viclene,
Τμ Α Στ-5 παραδιατριβαὶ pizma, pricirea, hulele, I.Tim.6:5. Gâlcevi necurmate ale
διεφθαρμένων ἀνθρώπων τὸν νοῦν prepusurile cele viclene, oamenilor stricaţi la minte şi
καὶ ἀπεστερημένων τῆς ἀληθείας, 5. Cuvintele cele deşarte ale lipsiţi de adevăr, care socotesc
νομιζόντων πορισμὸν εἶναι τὴν oamenilor celor stricaţi de că evlavia este un mijloc de
εὐσέβειαν. ἀφίστασο ἀπὸ τῶν minte şi lipsiţi de adevăr, câştig. Depărtează-te de unii
τοιούτων. care socotesc a fi câştig ca aceştia.
creştinătatea; depărtează-te I.Tim.6:6. Şi, în adevăr, evlavia
Τμ Α Στ-6 ἔστι δὲ πορισμὸς μέγας ἡ de la unii ca aceia. este mare câştig, dar atunci
εὐσέβεια μετὰ αὐταρκείας. când ea se îndestulează cu ce
6. Însă câştig mare este are.
Τμ Α Στ-7 οὐδὲν γὰρ εἰσηνέγκαμεν εἰς bunacredinţă cu îndestulare. I.Tim.6:7. Pentru că noi n-am
τὸν κόσμον, δῆλον ὅτι οὐδὲ 7. Că nimic n-am adus în lume, adus nimic în lume, tot aşa cum
ἐξενεγκεῖν τι δυνάμεθα· arătat este că nici a scoate nici nu putem să scoatem ceva
ceva putem; din ea afară;
Τμ Α Στ-8 ἔχοντες δὲ διατροφὰς καὶ I.Tim.6:8. Ci, având hrană şi
σκεπάσματα, τούτοις îmbrăcăminte cu acestea vom fi
ἀρκεσθησόμεθα. 8. Ci având hrană şi îndestulaţi.
îmbrăcăminte, cu acestea
Τμ Α Στ-9 οἱ δὲ βουλόμενοι πλουτεῖν îndestulaţi să fim. I.Tim.6:9. Cei ce vor să se
ἐμπίπτουσιν εἰς πειρασμὸν καὶ 9. Iar cei ce vor să se îmbogăţească, dimpotrivă, cad
παγίδα καὶ ἐπιθυμίας πολλὰς îmbogăţească, cad în ispite şi în ispită şi în cursă şi în multe
ἀνοήτους καὶ βλαβεράς, αἵτινες în curse şi în pofte multe fără pofte nebuneşti şi vătămătoare,
βυθίζουσι τοὺς ἀνθρώπους εἰς de socoteală şi vătămătoare, ca unele care cufundă pe
ὄλεθρον καὶ ἀπώλειαν care cufundă pe oameni în oameni în ruină şi în pierzare.
pieire şi în pierzare. I.Tim.6:10. Că iubirea de argint
Τμ Α Στ-10 ῥίζα γὰρ πάντων τῶν este rădăcina tuturor relelor şi
κακῶν ἐστιν ἡ φιλαργυρία, ἧς τινες 10. Că rădăcina tuturor cei ce au poftit-o cu înfocare au
ὀρεγόμενοι ἀπεπλανήθησαν ἀπὸ răutăţilor este iubirea de rătăcit de la credinţă, şi s-au
τῆς πίστεως καὶ ἑαυτοὺς argint; care unii poftindu-o străpuns cu multe dureri.
περιέπειραν ὀδύναις πολλαῖς. au rătăcit din credinţă şi s-
Τμ Α Στ-11 Σὺ δέ, ὦ ἄνθρωπε τοῦ au pătruns cu dureri multe. I.Tim.6:11. Dar tu, o, omule al lui
Θεοῦ, ταῦτα φεῦγε· δίωκε δὲ 11. Iară tu, o, omul lui Dumnezeu, fugi de acestea şi
δικαιοσύνην, εὐσέβειαν, πίστιν, Dumnezeu, fugi de acestea, urmează dreptatea, evlavia,
ἀγάπην, ὑπομονήν, πρᾳότητα şi urmează dreptatea, credinţa, dragostea, răbdarea,
evlavia, credinţa, dragostea, blândeţea.
Τμ Α Στ-12 ἀγωνίζου τὸν καλὸν ἀγῶνα răbdarea, blândeţea. I.Tim.6:12. Luptă-te lupta cea
530
τῆς πίστεως· ἐπιλαβοῦ τῆς αἰωνίου 12. Luptă-te lupta cea bună a bună a credinţei, cucereşte
ζωῆς, εἰς ἣν καὶ ἐκλήθης καὶ credinţei, apucă-te de viaţa viaţa veşnică la care ai fost
ὡμολόγησας τὴν καλὴν ὁμολογίαν cea veșnică, la care şi chemat şi pentru care ai dat
ἐνώπιον πολλῶν μαρτύρων. chemat eşti, şi ai mărturisit bună mărturie înaintea multor
mărturisirea cea bună martori.
înaintea multor martori.
Τμ Α Στ-13 παραγγέλλω σοι ἐνώπιον 13. Poruncescu-ţi înaintea lui I.Tim.6:13. Îţi poruncesc înaintea
τοῦ Θεοῦ τοῦ ζωοποιοῦντος τὰ Dumnezeu, care înviază lui Dumnezeu, Cel ce aduce
πάντα καὶ Χριστοῦ ᾿Ιησοῦ τοῦ toate, şi înaintea lui Hristos toate la viaţă, şi înaintea lui
μαρτυρήσαντος ἐπὶ Ποντίου Iisus, care au mărturisit Iisus Hristos, Cel ce, în faţa lui
Πιλάτου τὴν καλὴν ὁμολογίαν, înaintea lui Pontie Pilat cea Ponţiu Pilat, a mărturisit
bună mărturisire, mărturisirea cea bună:
Τμ Α Στ-14 τηρῆσαί σε τὴν ἐντολὴν I.Tim.6:14. Să păzeşti porunca
ἄσπιλον, ἀνεπίληπτον μέχρι τῆς 14. Să păzeşti tu porunca fără pată, fără vină, până la
ἐπιφανείας τοῦ Κυρίου ἡμῶν nespurcată şi nevinovată, arătarea Domnului nostru Iisus
᾿Ιησοῦ Χριστοῦ, până la arătarea Domnului Hristos,
Τμ Α Στ-15 ἣν καιροῖς ἰδίοις δείξει ὁ nostru Iisus Hristos, I.Tim.6:15. Pe care, la timpul
μακάριος καὶ μόνος δυνάστης, ὁ 15. Pe care în vremile sale o va cuvenit, o va arăta fericitul şi
βασιλεὺς τῶν βασιλευόντων καὶ arăta, cel fericit şi singur singurul Stăpânitor, Împăratul
κύριος τῶν κυριευόντων, Puternic, Împăratul împăraţilor şi Domnul
împăraţilor şi Domnul domnilor,
domnilor; I.Tim.6:16. Cel ce singur are
Τμ Α Στ-16 ὁ μόνος ἔχων ἀθανασίαν, nemurire şi locuieşte întru
φῶς οἰκῶν ἀπρόσιτον, ὃν εἶδεν 16. Care singur are nemurire, lumină neapropiată; pe Care
οὐδεὶς ἀνθρώπων οὐδὲ ἰδεῖν întru neapropiată lumină nu L-a văzut nimeni dintre
δύναται· ᾧ τιμὴ καὶ κράτος locuind; pe care nu l-a văzut oameni, nici nu poate să-L
αἰώνιον· ἀμήν. nimenea din oameni, nici a-l vadă; a Căruia este cinstea şi
vedea poate, căruia cinstea puterea veşnică! Amin.
şi stăpânirea veșnică, Amin.
Τμ Α Στ-17 Τοῖς πλουσίοις ἐν τῷ νῦν 17. Celor bogaţi în veacul de I.Tim.6:17. Celor bogaţi în veacul
αἰῶνι παράγγελλε μὴ acum porunceşte să nu se de acum porunceşte-le să nu se
ὑψηλοφρονεῖν, μηδὲ ἠλπικέναι ἐπὶ înalţe cu gândul, nici să semeţească, nici să-şi pună
πλούτου ἀδηλότητι, ἀλλ᾿ ἐν τῷ Θεῷ nădăjduiască spre avuţia cea nădejdea în bogăţia cea
τῷ ζῶντι, τῷ παρέχοντι ἡμῖν πάντα nestătătoare; ci întru nestatornică, ci în Dumnezeul
πλουσίως εἰς ἀπόλαυσιν, Dumnezeul cel viu, care dă cel viu, Care ne dă cu belşug
nouă toate de prisosit spre toate, spre îndulcirea noastră,
desfătare,
Τμ Α Στ-18 ἀγαθοεργεῖν, πλουτεῖν ἐν 18. Să facă lucruri bune, să se I.Tim.6:18. Să facă ce e bine, să se
ἔργοις καλοῖς, εὐμεταδότους εἶναι, îmbogăţească întru fapte înavuţească în fapte bune, să
κοινωνικούς, bune, să fie lesne dătători, fie darnici, să fie cu inimă
împărtăşitori, largă,
Τμ Α Στ-19 ἀποθησαυρίζοντας ἑαυτοῖς 19. Agonisind loruşi temelie I.Tim.6:19. Agonisindu-şi lor bună
θεμέλιον καλὸν εἰς τὸ μέλλον, ἵνα bună în veacul cel viitor, ca temelie în veacul viitor, ca să
ἐπιλάβωνται τῆς αἰωνίου ζωῆς. să ia cea veșnică viaţă. dobândească, cu adevărat,
viaţa veşnică.
20. O Timotei, lucrul cel
Τμ Α Στ-20 ῏Ω Τιμόθεε, τὴν I.Tim.6:20. O, Timotei, păzeşte
încredinţat ţie păzeşte-l,
παρακαταθήκην φύλαξον, comoara ce ţi s-a încredinţat,
depărtându-te de cele
ἐκτρεπόμενος τὰς βεβήλους depărtându-te de vorbirile
spurcate glasuri deşarte, şi
κενοφωνίας καὶ ἀντιθέσεις τῆς deşarte şi lumeşti şi de
de vorbele cele protivnice ale
ψευδωνύμου γνώσεως, împotrivirile ştiinţei
ştiinţei ceii cu nume
mincinoase,
mincinos.
Τμ Α Στ-21 ἥν τινες ἐπαγγελλόμενοι I.Tim.6:21. Pe care unii,
περὶ τὴν πίστιν ἠστόχησαν. ῾Η 21. Cu care unii lăudându-se, mărturisind-o, au rătăcit de la
χάρις μετὰ σοῦ· ἀμήν. întru credinţă au rătăcit. credinţă. Harul fie cu tine!
Harul cu tine, Amin. Amin.
531
ΠΡΟΣ ΤΙΜΟΘΕΟΝ Β EPISTOLIA A DOUA CĂTRE TIMOTEI
SFÂNTULUI APOSTOL PAVEL EPISTOLA SFÂNTULUI
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Α A DOUA CĂTRE TIMOTEI APOSTOL PAVEL
CAPITOLUL 1. CAPITOLUL 1
Τμ Β Α-1 Παῦλος, ἀπόστολος Χριστοῦ 1. Pavel apostol al lui Iisus II.Tim.1:1. Pavel, apostolul lui
᾿Ιησοῦ διὰ θελήματος Θεοῦ κατ᾿ Hristos prin voia lui Hristos Iisus, prin voia lui
ἐπαγγελίαν ζωῆς τῆς ἐν Χριστῷ Dumnezeu, după făgăduinţa Dumnezeu, după făgăduinţa
᾿Ιησοῦ, vieţii care este întru Hristos vieţii care este în Hristos
Iisus, Iisus,
Τμ Β Α-2 Τιμοθέῳ ἀγαπητῷ τέκνῳ· 2. Lui Timotei iubitului fiu, har, II.Tim.1:2. Lui Timotei, iubitului
χάρις, ἔλεος, εἰρήνη ἀπὸ Θεοῦ milă şi pace de la Dumnezeu fiu: Har, milă, pace de la
πατρὸς καὶ Χριστοῦ ᾿Ιησοῦ τοῦ Tatăl şi de la Hristos Iisus Dumnezeu-Tatăl şi de la
Κυρίου ἡμῶν. Domnul nostru. Hristos Iisus, Domnul
3. Mulţămesc lui Dumnezeu, nostru!
Τμ Β Α-3 Χάριν ἔχω τῷ Θεῷ, ᾧ căruia slujesc de la strămoşi II.Tim.1:3. Mulţumesc lui
λατρεύω ἀπὸ προγόνων ἐν καθαρᾷ întru curată cunoştinţa Dumnezeu, Căruia Îi slujesc
συνειδήσει, ὡς ἀδιάλειπτον ἔχω τὴν cugetului, că neîncetată din strămoşi, cu cuget curat,
περὶ σοῦ μνείαν ἐν ταῖς δεήσεσί μου aducere aminte de tine am că te pomenesc neîncetat, zi
νυκτὸς καὶ ἡμέρας, întru rugăciunile mele şi noapte, în rugăciunile
noaptea şi ziua; mele.
Τμ Β Α-4 ἐπιποθῶν σε ἰδεῖν, 4. Dorind ca să te văd, II.Tim.1:4. Şi pentru că îmi
μεμνημένος σου τῶν δακρύων, ἵνα aducându-mi aminte de aduc aminte de lacrimile
χαρᾶς πληρωθῶ, lacrămile tale, ca să mă tale, doresc mult să te văd,
umplu de bucurie; ca să mă umplu de bucurie;
Τμ Β Α-5 ὑπόμνησιν λαμβάνων τῆς ἐν 5. Pomenire luând de credinţa II.Tim.1:5. Îmi aduc iarăşi
σοὶ ἀνυποκρίτου πίστεως, ἥτις cea nefăţarnică, care este aminte de credinţa ta
ἐνῴκησε πρῶτον ἐν τῇ μάμμῃ σου întru tine, care s-a sălăşluit neprefăcută, care, precum s-
Λωΐδι καὶ τῇ μητρί σου Εὐνίκη, mai întâiu în moaşă-ta Loida a sălăşluit întâi în bunica ta
πέπεισμαι δὲ ὅτι καὶ ἐν σοί. şi întru maică-ta Evnikia, şi Loida şi în mama Eunichi,
încredinţat sunt că şi întru tot aşa, sunt încredinţat, că
tine, şi întru tine.
Τμ Β Α-6 δι᾿ ἣν αἰτίαν ἀναμιμνήσκω σε 6. Pentru care pricină aducu-ţi II.Tim.1:6. Din această pricină,
ἀναζωπυρεῖν τὸ χάρισμα τοῦ Θεοῦ, aminte să aprinzi harul lui îţi amintesc să aprinzi şi mai
ὅ ἐστιν ἐν σοὶ διὰ τῆς ἐπιθέσεως Dumnezeu, care este întru mult din nou harul lui
τῶν χειρῶν μου· tine prin punerea mâinilor Dumnezeu, care este în tine,
mele, prin punerea mâinilor mele.
Τμ Β Α-7 οὐ γὰρ ἔδωκεν ἡμῖν ὁ Θεὸς 7. Că nu au dat nouă Dumnezeu II.Tim.1:7. Căci Dumnezeu nu
Πνεῦμα δειλίας, ἀλλὰ δυνάμεως duhul temerii, ci al puterii şi ne-a dat duhul temerii, ci al
καὶ ἀγάπης καὶ σωφρονισμοῦ. al dragostei şi al întregii puterii şi al dragostei şi al
înţelepciuni. înţelepciunii.
Τμ Β Α-8 μὴ οὖν ἐπαισχυνθῇς τὸ 8. Deci nu te ruşina de II.Tim.1:8. Deci, nu te ruşina de
μαρτύριον τοῦ Κυρίου ἡμῶν μηδὲ mărturisirea Domnului a mărturisi pe Domnul
ἐμὲ τὸν δέσμιον αὐτοῦ, ἀλλὰ nostru, nici de mine legatul nostru, nici de mine, cel pus
συγκακοπάθησον τῷ εὐαγγελίῳ lui; ci pătimeşte împreună cu în lanţuri pentru El, ci
κατὰ δύναμιν Θεοῦ, evanghelia după puterea lui pătimeşte împreună cu mine
Dumnezeu. pentru Evanghelie după
puterea de la Dumnezeu.
Τμ Β Α-9 τοῦ σώσαντος ἡμᾶς καὶ 9. Care ne-au mântuit pe noi şi II.Tim.1:9. El ne-a mântuit şi
καλέσαντος κλήσει ἁγίᾳ, οὐ κατὰ τὰ ne-au chemat cu chemare ne-a chemat cu chemare
ἔργα ἡμῶν, ἀλλὰ κατ᾿ ἰδίαν sfântă, nu după faptele sfântă, nu după faptele
πρόθεσιν καὶ χάριν, τὴν δοθεῖσαν noastre, ci după a sa mai noastre, ci după a Sa
ἡμῖν ἐν Χριστῷ ᾿Ιησοῦ πρὸ χρόνων înainte hotărâre şi harul, hotărâre şi după harul ce ne-
αἰωνίων, care s-a dat nouă întru a fost dat în Hristos Iisus,
Hristos Iisus mai-nainte de mai înainte de începutul
anii vecilor, veacurilor,
Τμ Β Α-10 φανερωθεῖσαν δὲ νῦν διὰ 10. Şi acum s-au arătat prin II.Tim.1:10. Iar acum s-a dat pe
τῆς ἐπιφανείας τοῦ σωτῆρος ἡμῶν arătarea Mântuitorului faţă prin arătarea
532
᾿Ιησοῦ Χριστοῦ, καταργήσαντος nostru Iisus Hristos, care Mântuitorului nostru Iisus
μὲν τὸν θάνατον, φωτίσαντος δὲ moartea au stricat, şi au Hristos, Cel ce a nimicit
ζωὴν καὶ ἀφθαρσίαν διὰ τοῦ adus la lumină viaţa şi moartea şi a adus la lumină
εὐαγγελίου, nestricăciunea prin viaţa şi nemurirea, prin
evanghelie; Evanghelie.
Τμ Β Α-11 εἰς ὃ ἐτέθην ἐγὼ κήρυξ καὶ 11. La care sunt pus eu II.Tim.1:11. Spre aceasta am
ἀπόστολος καὶ διδάσκαλος ἐθνῶν. propovăduitor şi apostol şi fost pus eu propovăduitor şi
învăţător neamurilor. apostol şi învăţător al
neamurilor.
Τμ Β Α-12 δι᾿ ἣν αἰτίαν καὶ ταῦτα 12. Pentru care pricină şi II.Tim.1:12. Din această pricină
πάσχω, ἀλλ᾿ οὐκ ἐπαισχύνομαι· acestea pătimesc, ci nu mă şi sufăr toate acestea, dar nu
οἶδα γὰρ ᾧ πεπίστευκα, καὶ ruşinez, că ştiu cui am mă ruşinez, că ştiu în cine
πέπεισμαι ὅτι δυνατός ἐστι τὴν crezut, şi încredinţat sunt că am crezut şi sunt încredinţat
παραθήκην μου φυλάξαι εἰς ἐκείνην puternic este a păzi lucrul cel că puternic este să păzească
τὴν ἡμέραν· încredinţat mie la ziua aceea. comoara ce mi-a încredinţat,
până în ziua aceea.
Τμ Β Α-13 ὑποτύπωσιν ἔχε 13. Chipul cuvintelor celor II.Tim.1:13. Ţine dreptarul
ὑγιαινόντων λόγων ὧν παρ᾿ ἐμοῦ sănătoase să ai, care de la cuvintelor sănătoase pe care
ἤκουσας, ἐν πίστει καὶ ἀγάπῃ τῇ ἐν mine ai auzit, întru credinţă le-ai auzit de la mine, cu
Χριστῷ ᾿Ιησοῦ· şi întru dragostea care este credinţa şi cu iubirea ce este
întru Hristos Iisus. în Hristos Iisus.
Τμ Β Α-14 τὴν καλὴν παραθήκην 14. Lucrul bun cel încredinţat ţie II.Tim.1:14. Comoara cea bună
φύλαξον διὰ Πνεύματος ῾Αγίου τοῦ să îl păzeşti prin Duhul cel ce ţi s-a încredinţat, păzeşte-
ἐνοικοῦντος ἐν ἡμῖν. Sfânt, care locuiește întru o cu ajutorul Sfântului Duh,
noi. Care sălăşluieşte întru noi.
Τμ Β Α-15 Οἶδας τοῦτο, ὅτι 15. Ştii aceasta, că s-au întors de II.Tim.1:15. Tu ştii că toţi cei
ἀπεστράφησάν με πάντες οἱ ἐν τῇ la mine toţi cei din Asia, din Asia s-au lepădat de
᾿Ασίᾳ, ὧν ἐστι Φύγελλος καὶ dintre care este Fighel şi mine, între care Fighel şi
῾Ερμογένης. Ermoghen. Ermoghen.
Τμ Β Α-16 δῴη ἔλεος ὁ Κύριος τῷ 16. Dea Domnul milă casei lui II.Tim.1:16. Domnul să aibă
᾿Ονησιφόρου οἴκῳ, ὅτι πολλάκις με Onisifor, că de multe ori m-a milă de casa lui Onisifor,
ἀνέψυξε καὶ τὴν ἅλυσίν μου οὐκ odihnit şi de lanţul meu nu s- căci de multe ori m-a
ἐπαισχύνθη, a ruşinat. însufleţit şi de lanţurile mele
nu s-a ruşinat,
Τμ Β Α-17 ἀλλὰ γενόμενος ἐν ῾Ρώμῃ 17. Ci încă venind în Roma, mai II.Tim.1:17. Ci venind în Roma,
σπουδαιότερον ἐζήτησέ με καὶ cu osârdie m-a căutat şi m-a cu multă osârdie m-a căutat
εὗρε· aflat. şi m-a găsit.
Τμ Β Α-18 δῴη αὐτῷ ὁ Κύριος εὑρεῖν 18. Dea-i lui Domnul să afle II.Tim.1:18. Să-i dea Domnul
ἔλεος παρὰ Κυρίου ἐν ἐκείνῃ τῇ milă de la Domnul în ziua ca, în ziua aceea, el să afle
ἡμέρᾳ· καὶ ὅσα ἐν ᾿Εφέσῳ aceea; şi câte în Efes mi-a milă de la Domnul. Şi cât de
διηκόνησε, βέλτιον σὺ γινώσκεις. slujit, tu mai bine ştii. mult mi-a slujit el în Efes, tu
ştii prea bine.

Τμ Β Β-1 Σὺ οὖν, τέκνον μου, 1. Deci tu fiul meu, întăreşte- II.Tim.2:1. Tu, deci, fiul meu,
ἐνδυναμοῦ ἐν τῇ χάριτι τῇ ἐν te în harul cel întru Hristos întăreşte-te în harul care e în
Χριστῷ ᾿Ιησοῦ, Iisus, Hristos Iisus,
2. Şi cele ce ai auzit de la mine II.Tim.2:2. Şi cele ce ai auzit de la
Τμ Β Β-2 καὶ ἃ ἤκουσας παρ᾿ ἐμοῦ διὰ în faţa multor martori, mine, cu mulţi martori de faţă,
πολλῶν μαρτύρων, ταῦτα παράθου acestea le încredinţează la acestea le încredinţează la
πιστοῖς ἀνθρώποις, οἵτινες ἱκανοὶ oameni credincioşi, care oameni credincioşi, care vor fi
ἔσονται καὶ ἑτέρους διδάξαι. îndestulaţi vor fi a învăţa şi destoinici să înveţe şi pe alţii.
pe alţii. II.Tim.2:3. Suferă împreună cu
Τμ Β Β-3 σὺ οὖν κακοπάθησον ὡς 3. Tu dar pătimeşte ca un bun mine, ca un bun ostaş al lui
καλὸς στρατιώτης ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ. viteaz al lui Iisus Hristos. Hristos Iisus.
Τμ Β Β-4 οὐδεὶς στρατευόμενος II.Tim.2:4. Nici un ostaş nu se
ἐμπλέκεται ταῖς τοῦ βίου 4. Nimenea oştindu-se nu se încurcă cu treburile vieţii, ca
533
πραγματείαις, ἵνα τῷ amestecă cu ale vieţii să fie pe plac celui care strânge
στρατολογήσαντι ἀρέσῃ. lucruri, ca voievodului să fie oaste.
Τμ Β Β-5 ἐὰν δὲ καὶ ἀθλῇ τις, οὐ plăcut. II.Tim.2:5. Iar când se luptă
στεφανοῦται, ἐὰν μὴ νομίμως 5. Şi de şi se va lupta cineva, nu cineva, la jocuri, nu ia cununa,
ἀθλήσῃ. se încununează, de nu se va dacă nu s-a luptat după
lupta după lege. regulile jocului.
Τμ Β Β-6 τὸν κοπιῶντα γεωργὸν δεῖ II.Tim.2:6. Cuvine-se ca plugarul
πρῶτον τῶν καρπῶν 6. Plugarului ce se osteneşte, se ce se osteneşte să mănânce el
μεταλαμβάνειν. cade întâiu el din roade să mai întâi din roade.
Τμ Β Β-7 νόει ὃ λέγω· δῴη γάρ σοι ὁ mănânce. II.Tim.2:7. Înţelege cele ce-ţi
Κύριος σύνεσιν ἐν πᾶσι. 7. Înţelege cele ce îţi grăiesc; grăiesc, căci Domnul îţi va da
dea ţie Domnul înţelegere pricepere în toate.
Τμ Β Β-8 Μνημόνευε ᾿Ιησοῦν Χριστὸν întru toate. II.Tim.2:8. Adu-ţi aminte de Iisus
ἐγηγερμένον ἐκ νεκρῶν, ἐκ 8. Adu-ţi aminte de Domnul Iisus Hristos, Care a înviat din
σπέρματος Δαυΐδ, κατὰ τὸ Hristos, care s-au sculat din morţi, din neamul lui David,
εὐαγγέλιόν μου, morţi din sămânţa lui David, după Evanghelia mea,
după evanghelia mea, II.Tim.2:9. Pentru Care sufăr până
Τμ Β Β-9 ἐν ᾧ κακοπαθῶ μέχρι 9. Întru care pătimesc până la şi lanţuri ca un făcător de rele,
δεσμῶν ὡς κακοῦργος· ἀλλ᾿ ὁ legături, ca un făcător de dar cuvântul lui Dumnezeu nu
λόγος τοῦ Θεοῦ οὐ δέδεται. rele, ci cuvântul lui se leagă.
Dumnezeu nu se leagă; II.Tim.2:10. De aceea toate le
Τμ Β Β-10 διὰ τοῦτο πάντα ὑπομένω 10. Pentru aceasta toate le rabd rabd, pentru cei aleşi, ca şi ei
διὰ τοὺς ἐκλεκτούς, ἵνα καὶ αὐτοὶ pentru cei aleşi, ca şi aceia să aibă parte de mântuirea
σωτηρίας τύχωσι τῆς ἐν Χριστῷ să dobândească mântuirea, care este întru Hristos Iisus şi
᾿Ιησοῦ μετὰ δόξης αἰωνίου. care este întru Hristos Iisus de slava veşnică.
cu slavă veșnică. II.Tim.2:11. Vrednic de crezare
Τμ Β Β-11 Πιστὸς ὁ λόγος· εἰ γὰρ 11. Credincios este cuvântul; că este cuvântul: căci dacă am
συναπεθάνομεν, καὶ συζήσομεν· de am murit împreună cu murit împreună cu El, vom şi
Hristos, împreună cu dânsul învia împreună cu El.
vom şi viia; II.Tim.2:12. Dacă rămânem întru
Τμ Β Β-12 εἰ ὑπομένομεν, καὶ 12. De răbdăm, împreună vom şi El, vom şi împărăţi împreună
συμβασιλεύσομεν· εἰ ἀρνούμεθα, împărăţi; de ne vom lepăda cu El; de-L vom tăgădui, şi El
κἀκεῖνος ἀρνήσεται ἡμᾶς· de el, şi el se va lepăda de ne va tăgădui pe noi.
noi; II.Tim.2:13. Dacă nu-I suntem
Τμ Β Β-13 εἰ ἀπιστοῦμεν, ἐκεῖνος 13. De nu credem, el credincios credincioşi, El rămâne
πιστὸς μένει· ἀρνήσασθαι ἑαυτὸν rămâne, a se tăgădui el pe credincios, căci nu poate să Se
οὐ δύναται. sine nu poate. tăgăduiască pe Sine însuşi.
Τμ Β Β-14 Ταῦτα ὑπομίμνησκε, 14. Acestea să-i îndemni, II.Tim.2:14. Aminteşte-le acestea
διαμαρτυρόμενος ἐνώπιον τοῦ mărturisindu-le înaintea lui şi îndeamnă stăruitor înaintea
Κυρίου μὴ λογομαχεῖν εἰς οὐδὲν Dumnezeu să nu se pricească lui Dumnezeu să nu se certe pe
χρήσιμον, ἐπὶ καταστροφῇ τῶν în cuvinte spre nici un folos, cuvinte, ceea ce la nimic nu
ἀκουόντων. fără numai spre surparea foloseşte, decât la pierzarea
celor ce aud. ascultătorilor.
Τμ Β Β-15 σπούδασον σεαυτὸν δόκιμον 15. Nevoieşte-te pe tine lămurit II.Tim.2:15. Sileşte-te să te arăţi
παραστῆσαι τῷ Θεῷ, ἐργάτην să te arăţi înaintea lui încercat, înaintea lui
ἀνεπαίσχυντον, ὀρθοτομοῦντα τὸν Dumnezeu, lucrător Dumnezeu lucrător cu faţa
λόγον τῆς ἀληθείας. neruşinat, drept îndreptând curată, drept învăţând cuvântul
cuvântul adevărului. adevărului.
Τμ Β Β-16 τὰς δὲ βεβήλους 16. Iar de cuvintele deşarte, cele II.Tim.2:16. Iar de deşartele
κενοφωνίας περιίστασο· ἐπὶ πλεῖον spurcate te fereşte; că spre vorbiri lumeşti fereşte-te, căci
γὰρ προκόψουσιν ἀσεβείας, mai multă păgânătate vor ele vor spori nelegiuirea tot
spori mai mult.
Τμ Β Β-17 καὶ ὁ λόγος αὐτῶν ὡς 17. Şi cuvântul lor ca cangrena II.Tim.2:17. Cuvântul lor va roade
γάγγραινα νομὴν ἕξει· ὧν ἐστιν păşune va afla, dintru care ca o cangrenă. Dintre ei sunt
῾Υμέναιος καὶ Φιλητός, este Imeneu şi Filit; Imeneu şi Filet,
Τμ Β Β-18 οἵτινες περὶ τὴν ἀλήθείαν 18. Care de la adevăr au rătăcit, II.Tim.2:18. Care au rătăcit de la
ἠστόχησαν, λέγοντες τὴν ἀνάστασιν zicând că învierea acum s-a adevăr, zicând că învierea s-a
534
ἤδη γεγονέναι, καὶ ἀνατρέπουσι τήν făcut şi răstoarnă credinţa şi petrecut, şi răstoarnă
τινων πίστιν. oarecărora. credinţa unora.
Τμ Β Β-19 ὁ μέντοι στερεὸς θεμέλιος 19. Însă temelia cea tare a lui II.Tim.2:19. Dar temelia cea tare
τοῦ Θεοῦ ἕστηκεν, ἔχων τὴν Dumnezeu stă, având a lui Dumnezeu stă neclintită,
σφραγῖδα ταύτην· ἔγνω Κύριος pecetea aceasta: Cunoscut- având pecetea aceasta:
τοὺς ὄντας αὐτοῦ· καὶ ἀποστήτω au Domnul pe cei ce sunt ai "Cunoscut-a Domnul pe cei ce
ἀπὸ ἀδικίας πᾶς ὁ ὀνομάζων τὸ lui. Şi: Să se depărteze de la sunt ai Săi"; şi "să se depărteze
ὄνομα Κυρίου. nedreptate tot cel ce numeşte de la nedreptate oricine
numele lui Hristos. cheamă numele Domnului".
Τμ Β Β-20 ἐν μεγάλῃ δὲ οἰκίᾳ οὐκ ἔστι 20. Iar în casă mare nu sunt II.Tim.2:20. Iar într-o casă mare
μόνον σκεύη χρυσᾶ καὶ ἀργυρᾶ, numai vase de aur şi de nu sunt numai vase de aur şi de
ἀλλὰ καὶ ξύλινα καὶ ὀστράκινα, καὶ argint, ci şi de lemn şi de lut, argint, ci şi de lemn şi de lut; şi
ἃ μὲν εἰς τιμήν, ἃ δὲ εἰς ἀτιμίαν. şi unele sunt spre cinste, iar unele sunt spre cinste, iar altele
altele spre necinste. spre necinste.
Τμ Β Β-21 ἐὰν οὖν τις ἐκκαθάρῃ 21. Deci de se va curăţi cineva II.Tim.2:21. Deci, de se va curăţi
ἑαυτὸν ἀπὸ τούτων, ἔσται σκεῦος pe sine dintru acestea, va fi cineva pe sine de acestea, va fi
εἰς τιμήν, ἡγιασμένον καὶ vas de cinste, sfinţit şi de vas de cinste, sfinţit, de bună
εὔχρηστον τῷ δεσπότῃ, εἰς πᾶν bună treabă stăpânului, spre trebuinţă stăpânului, potrivit
ἔργον ἀγαθὸν ἡτοιμασμένον. tot lucrul bun gătit. pentru tot lucrul bun.
Τμ Β Β-22 τὰς δὲ νεωτερικὰς ἐπιθυμίας 22. Iar de poftele tinereților fugi, II.Tim.2:22. Fugi de poftele
φεῦγε, δίωκε δὲ δικαιοσύνην, şi urmează dreptatea, tinereţilor şi urmează
πίστιν, ἀγάπην, εἰρήνην μετὰ τῶν credinţa, dragostea, pacea, dreptatea, credinţa, dragostea,
ἐπικαλουμένων τὸν Κύριον ἐκ cu toţi cei ce cheamă pe pacea cu cei ce cheamă pe
καθαρᾶς καρδίας. Domnul din inimă curată. Domnul din inimă curată.
Τμ Β Β-23 τὰς δὲ μωρὰς καὶ 23. Iar de întrebările cele II.Tim.2:23. Fereşte-te de
ἀπαιδεύτους ζητήσεις παραιτοῦ, nebune şi neînţelepte te întrebările nebuneşti, ştiind că
εἰδὼς ὅτι γεννῶσι μάχας· fereşte, ştiind că nasc vrăjbi. dau prilej de ceartă.
Τμ Β Β-24 δοῦλον δὲ Κυρίου οὐ δεῖ 24. Şi robului Domnului nu i se II.Tim.2:24. Un slujitor al
μάχεσθαι, ἀλλ᾿ ἤπιον εἶναι πρὸς cade să se sfădească, ci Domnului nu trebuie să se
πάντας, διδακτικόν, ἀνεξίκακον, blând să fie către toţi, certe, ci să fie blând faţă cu
învăţător, suferitor. toţi, destoinic să dea
învăţătură, îngăduitor,
Τμ Β Β-25 ἐν πρᾳότητι παιδεύοντα 25. Cu blândeţe certând pe cei II.Tim.2:25. Certând cu blândeţe
τοὺς ἀντιδιατιθεμένους, μήποτε δῷ ce stau împrotivă, poate pe cei ce stau împotrivă, ca
αὐτοῖς ὁ Θεὸς μετάνοιαν εἰς cândva le va da lor doar le va da Dumnezeu
ἐπίγνωσιν ἀληθείας, Dumnezeu pocăinţă spre pocăinţă spre cunoaşterea
cunoştinţa adevărului. adevărului,
Τμ Β Β-26 καὶ ἀνανήψωσιν ἐκ τῆς τοῦ 26. Şi vor scăpa din cursa II.Tim.2:26. Şi ei să scape din
διαβόλου παγίδος, ἐζωγρημένοι ὑπ᾿ diavolului prinşi fiind ei de cursa diavolului, de care sunt
αὐτοῦ εἰς τὸ ἐκείνου θέλημα. dânsul spre a lui voie. prinşi, pentru a-i face voia.

Τμ Β Γ-1 Τοῦτο δὲ γίνωσκε, ὅτι ἐν 1. Şi aceasta să ştii, că în zilele II.Tim.3:1. Şi aceasta să ştii că, în
ἐσχάταις ἡμέραις ἐνστήσονται cele de apoi vor veni vremi zilele din urmă, vor veni
καιροὶ χαλεποί· cumplite. vremuri grele;
Τμ Β Γ-2 ἔσονται γὰρ οἱ ἄνθρωποι 2. Că vor fi oamenii iubitori de II.Tim.3:2. Că vor fi oameni
φίλαυτοι, φιλάργυροι, ἀλαζόνες, sine, iubitori de argint, iubitori de sine, iubitori de
ὑπερήφανοι, βλάσφημοι, γονεῦσιν măreţi, trufaşi, hulitori, de arginţi, lăudăroşi, trufaşi,
ἀπειθεῖς, ἀχάριστοι, ἀνόσιοι, părinţi neascultători, hulitori, neascultători de
nemulţămitori, necuraţi. părinţi, nemulţumitori, fără
cucernicie,
Τμ Β Γ-3 ἄστοργοι, ἄσπονδοι, 3. Fără de dragoste, neprimitori II.Tim.3:3. Lipsiţi de dragoste,
διάβολοι, ἀκρατεῖς, ἀνήμεροι, de pace, clevetitori, neînduplecaţi, clevetitori,
ἀφιλάγαθοι, neînfrânaţi, neîmblânziți, neînfrânaţi, cruzi, neiubitori de
neiubitori de bine, bine,
Τμ Β Γ-4 προδόται, προπετεῖς, 4. Vânzători, obraznici, II.Tim.3:4. Trădători,
τετυφωμένοι, φιλήδονοι μᾶλλον ἢ îngâmfaţi, iubitori de necuviincioşi, îngâmfaţi,
535
φιλόθεοι, desfătări mai mult decât iubitori de desfătări mai mult
iubitori de Dumnezeu; decât iubitori de Dumnezeu,
Τμ Β Γ-5 ἔχοντες μόρφωσιν εὐσεβείας, 5. Având chipul bunei credinţe, II.Tim.3:5. Având înfăţişarea
τὴν δὲ δύναμιν αὐτῆς ἠρνημένοι. iar puterea ei tăgăduind; şi adevăratei credinţe, dar
καὶ τούτους ἀποτρέπου. de aceştia te fereşte. tăgăduind puterea ei.
Depărtează-te şi de aceştia.
Τμ Β Γ-6 ἐκ τούτων γάρ εἰσιν οἱ 6. Că dintru aceştia sunt cei ce II.Tim.3:6. Căci dintre aceştia sunt
ἐνδύνοντες εἰς τὰς οἰκίας καὶ se vâră prin case, şi robesc cei ce se vâră prin case şi
αἰχμαλωτίζοντες γυναικάρια pe muieruşele cele îngreuiate robesc femeiuşti împovărate de
σεσωρευμένα ἁμαρτίαις, ἀγόμενα de păcate, cele ce se poartă păcate şi purtate de multe
ἐπιθυμίαις ποικίλαις, cu multe feluri de pofte; feluri de pofte,
Τμ Β Γ-7 πάντοτε μανθάνοντα καὶ 7. Care pururea se învaţă, şi II.Tim.3:7. Mereu învăţând şi
μηδέποτε εἰς ἐπίγνωσιν ἀληθείας niciodată a veni la neputând niciodată să ajungă
ἐλθεῖν δυνάμενα. cunoştinţa adevărului nu pot. la cunoaşterea adevărului.
Τμ Β Γ-8 ὃν τρόπον δὲ ᾿Ιαννῆς καὶ 8. În ce chip şi Ianis şi Iamvris s- II.Tim.3:8. După cum Iannes şi
᾿Ιαμβρῆς ἀντέστησαν Μωῡσεῖ, au împotrivit lui Moise, aşa Iambres s-au împotrivit lui
οὕτω καὶ οὗτοι ἀνθίστανται τῇ şi aceştia stau împrotiva Moise, aşa şi aceştia stau
ἀληθείᾳ, ἄνθρωποι κατεφθαρμένοι adevărului; oameni stricaţi împotriva adevărului, oameni
τὸν νοῦν, ἀδόκιμοι περὶ τὴν πίστιν. fiind la minte, nelămuriţi în stricaţi la minte şi netrebnici
Τμ Β Γ-9 ἀλλ᾿ οὐ προκόψουσιν ἐπὶ credinţă. pentru credinţă.
πλεῖον· ἡ γὰρ ἄνοια αὐτῶν ἔκδηλος 9. Ci nu vor spori mai mult, că II.Tim.3:9. Dar nu vor merge mai
ἔσται πᾶσιν, ὡς καὶ ἡ ἐκείνων nebunia lor arătată va fi departe, pentru că nebunia lor
ἐγένετο. tuturor, precum şi a acelora va fi vădită tuturor, precum a
s-a făcut. fost şi a acelora.
Τμ Β Γ-10 Σὺ δὲ παρηκολούθηκάς μου 10. Iar tu ai urmat învăţăturii II.Tim.3:10. Tu însă mi-ai urmat în
τῇ διδασκαλίᾳ, τῇ ἀγωγῇ, τῇ mele, petrecerii, voii, învăţătură, în purtare, în
προθέσει, τῇ πίστει, τῇ μακροθυμίᾳ, credinţei, îndelungii răbdări, năzuinţă, în credinţă, în
τῇ ἀγάπῃ, τῇ ὑπομονῇ, dragostei, îngăduinţei, îndelungă răbdare, în dragoste,
în stăruinţă,
Τμ Β Γ-11 τοῖς διωγμοῖς, τοῖς 11. Gonirilor, pătimirilor, care II.Tim.3:11. În prigonirile şi
παθήμασιν, οἷά μοι ἐγένοντο ἐν s-au făcut mie în Antiohia, în suferinţele care mi s-au făcut în
᾿Αντιοχείᾳ, ἐν ᾿Ικονίῳ, ἐν Iconia, în Listra; ce fel de Antiohia, în Iconiu, în Listra;
Λύστροις. οἵους διωγμοὺς goane am răbdat; şi din toate câte prigoniri am răbdat! şi din
ὑπήνεγκα! καὶ ἐκ πάντων με m-au izbăvit Domnul. toate m-a izbăvit Domnul.
ἐρρύσατο ὁ Κύριος. 12. Şi toţi care voiesc cu bună II.Tim.3:12. Şi toţi care voiesc să
Τμ Β Γ-12 καὶ πάντες δὲ οἱ θέλοντες credinţă a vieţui întru trăiască cucernic în Hristos
εὐσεβῶς ζῆν ἐν Χριστῷ ᾿Ιησοῦ Hristos Iisus goniţi vor fi. Iisus vor fi prigoniţi.
διωχθήσονται· 13. Iar oamenii cei vicleni şi II.Tim.3:13. Iar oamenii răi şi
Τμ Β Γ-13 πονηροὶ δὲ ἄνθρωποι καὶ fermecători vor procopsi amăgitori vor merge spre tot
γόητες προκόψουσιν ἐπὶ τὸ χεῖρον, spre mai rău, care înșeală, şi mai rău, rătăcind pe alţii şi
πλανῶντες καὶ πλανώμενοι. singuri se înșeală. rătăciţi fiind ei înşişi.
Τμ Β Γ-14 σὺ δὲ μένε ἐν οἷς ἔμαθες καὶ 14. Dar tu petreci întru cele ce II.Tim.3:14. Tu însă rămâi în cele
ἐπιστώθης, εἰδὼς παρὰ τίνος te-ai învăţat şi te-ai ce ai învăţat şi de care eşti
ἔμαθες, încredinţat, ştiind de la cine încredinţat, deoarece ştii de la
te-ai învăţat; cine le-ai învăţat,
Τμ Β Γ-15 καὶ ὅτι ἀπὸ βρέφους τὰ ἱερὰ 15. Şi căci din pruncie sfinţitele II.Tim.3:15. Şi fiindcă de mic copil
γράμματα οἶδας, τὰ δυνάμενά σε scripturi ştii, care pot să te cunoşti Sfintele Scripturi, care
σοφίσαι εἰς σωτηρίαν διὰ πίστεως înţelepţească spre mântuire pot să te înţelepţească spre
τῆς ἐν Χριστῷ ᾿Ιησοῦ. prin credinţa cea întru mântuire, prin credinţa cea
Hristos Iisus. întru Hristos Iisus.
Τμ Β Γ-16 πᾶσα γραφὴ θεόπνευστος 16. Toată scriptura este de II.Tim.3:16. Toată Scriptura este
καὶ ὠφέλιμος πρὸς διδασκαλίαν, Dumnezeu insuflată, şi de insuflată de Dumnezeu şi de
πρὸς ἔλεγχον, πρὸς ἐπανόρθωσιν, folos spre învăţătură, spre folos spre învăţătură, spre
πρὸς παιδείαν τὴν ἐν δικαιοσύνῃ, mustrare, spre îndreptare, mustrare, spre îndreptare, spre
spre înţelepţirea cea spre înţelepţirea cea întru dreptate,
Τμ Β Γ-17 ἵνα ἄρτιος ᾖ ὁ τοῦ Θεοῦ dreptate;
ἄνθρωπος, πρὸς πᾶν ἔργον ἀγαθὸν 17. Ca să fie deplin omul lui II.Tim.3:17. Astfel ca omul lui
536
ἐξηρτισμένος Dumnezeu, spre tot lucrul Dumnezeu să fie desăvârşit,
bun desăvârşit. bine pregătit pentru orice lucru
bun.

Τμ Β Δ-1 Διαμαρτύρομαι οὖν ἐγὼ 1. Mărturisesc eu drept aceea II.Tim.4:1. Eu te îndemn deci
ἐνώπιον τοῦ Θεοῦ καὶ τοῦ Κυρίου înaintea lui Dumnezeu şi stăruitor în faţa lui Dumnezeu
᾿Ιησοῦ Χριστοῦ, τοῦ μέλλοντος Domnului Iisus Hristos, care şi a lui Hristos Iisus, Care va
κρίνειν ζῶντας καὶ νεκροὺς κατὰ va să judece viii şi morţii să judece viii şi morţii, la
τὴν ἐπιφάνειαν αὐτοῦ καὶ τὴν întru arătarea sa şi împărăţia arătarea Lui şi în împărăţia
βασιλείαν αὐτοῦ, sa; Lui;
Τμ Β Δ-2 κήρυξον τὸν λόγον, ἐπίστηθι 2. Propovăduiește cuvântul; II.Tim.4:2. Propovăduieşte
εὐκαίρως ἀκαίρως, ἔλεγξον, stăruiește cu vreme şi fără de cuvântul, stăruieşte cu timp şi
ἐπιτίμησον, παρακάλεσον, ἐν πάσῃ vreme; mustră, ceartă, fără de timp, mustră, ceartă,
μακροθυμίᾳ καὶ διδαχῇ. îndeamnă cu toată îndelunga îndeamnă, cu toată îndelunga-
răbdare şi cu învăţătură. răbdare şi învăţătura.
Τμ Β Δ-3 ἔσται γὰρ καιρὸς ὅτε τῆς 3. Că va fi vreme când II.Tim.4:3. Căci va veni o vreme
ὑγιαινούσης διδασκαλίας οὐκ învăţătura cea sănătoasă nu când nu vor mai suferi
ἀνέξονται, ἀλλὰ κατὰ τὰς ἐπιθυμίας o vor primi, ci după poftele învăţătura sănătoasă, ci -
τὰς ἰδίας ἑαυτοῖς ἐπισωρεύσουσι lor îşi vor alege loruşi dornici să-şi desfăteze auzul -
διδασκάλους κνηθόμενοι τὴν învăţători gâdilându-i la îşi vor grămădi învăţători după
ἀκοήν, urechi poftele lor,
Τμ Β Δ-4 καὶ ἀπὸ μὲν τῆς ἀληθείας τὴν 4. Şi de la adevăr auzul îşi vor II.Tim.4:4. Şi îşi vor întoarce
ἀκοὴν ἀποστρέψουσιν, ἐπὶ δὲ τοὺς întoarce, iar la basne se vor auzul de la adevăr şi se vor
μύθους ἐκτραπήσονται. pleca. abate către basme.
Τμ Β Δ-5 σὺ δὲ νῆφε ἐν πᾶσι, 5. Dar tu priveghează întru II.Tim.4:5. Tu fii treaz în toate,
κακοπάθησον, ἔργον ποίησον toate, pătimeşte răul, fă suferă răul, fă lucru de
εὐαγγελιστοῦ, τὴν διακονίαν σου lucrul evanghelistului, slujba evanghelist, slujba ta fă-o
πληροφόρησον. ta fă-o deplin. deplin!
Τμ Β Δ-6 ἐγὼ γὰρ ἤδη σπένδομαι, καὶ ὁ 6. Că eu iată mă jertfesc, şi II.Tim.4:6. Că eu de-acum mă
καιρὸς τῆς ἐμῆς ἀναλύσεως vremea despărţirii mele s-a jertfesc şi vremea despărţirii
ἐφέστηκε. apropiat. mele s-a apropiat.
Τμ Β Δ-7 τὸν ἀγῶνα τὸν καλὸν 7. Lupta cea bună m-am luptat, II.Tim.4:7. Lupta cea bună m-am
ἠγώνισμαι, τὸν δρόμον τετέλεκα, călătoria am săvârşit, luptat, călătoria am săvârşit,
τὴν πίστιν τετήρηκα· credinţa am păzit; credinţa am păzit.
Τμ Β Δ-8 λοιπὸν ἀπόκειταί μοι ὁ τῆς 8. De acum s-a gătit mie cununa II.Tim.4:8. De acum mi s-a gătit
δικαιοσύνης στέφανος, ὃν dreptăţii, care îmi va da mie cununa dreptăţii, pe care
ἀποδώσει μοι ὁ Κύριος ἐν ἐκείνῃ τῇ Domnul, judecătorul cel Domnul îmi va da-o în ziua
ἡμέρᾳ, ὁ δίκαιος κριτής, οὐ μόνον drept, în ziua aceea; şi nu aceea, El, Dreptul Judecător, şi
δὲ ἐμοί, ἀλλὰ καὶ πᾶσι τοῖς numai mie, ci şi tuturor celor nu numai mie, ci şi tuturor
ἠγαπηκόσι τὴν ἐπιφάνειαν αὐτοῦ. ce au iubit arătarea lui. celor ce au iubit arătarea Lui.
Τμ Β Δ-9 Σπούδασον ἐλθεῖν πρός με 9. Sileşte-te a veni la mine II.Tim.4:9. Sileşte-te să vii curând
ταχέως· curând; la mine,
Τμ Β Δ-10 Δημᾶς γάρ με ἐγκατέλιπεν 10. Că Dimas m-a lăsat, iubind II.Tim.4:10. Că Dimas, iubind
ἀγαπήσας τὸν νῦν αἰῶνα, καὶ veacul de acum, şi s-a dus în veacul de acum, m-a lăsat şi s-
ἐπορεύθη εἰς Θεσσαλονίκην, Thessalonic; Crisc în a dus la Tesalonic, Crescent în
Κρήσκης εἰς Γαλατίαν, Τίτος εἰς Galatia, Tit în Dalmaţia, Galatia, Tit în Dalmaţia;
Δαλματίαν· 11. Luca singur este cu mine. Pe II.Tim.4:11. Numai Luca este cu
Τμ Β Δ-11 Λουκᾶς ἐστι μόνος μετ᾿ Marcu luându-l, să-l aduci mine. Ia pe Marcu şi adu-l cu
ἐμοῦ. Μᾶρκον ἀναλαβὼν ἄγε μετὰ cu tine; că îmi este mie de tine, căci îmi este de folos în
σεαυτοῦ· ἔστι γάρ μοι εὔχρηστος εἰς bună treabă în slujbă. slujire.
διακονίαν. 12. Iar pe Tihic l-am trimis în II.Tim.4:12. Pe Tihic l-am trimis
Τμ Β Δ-12 Τυχικὸν δὲ ἀπέστειλα εἰς Efes. la Efes.
῎Εφεσον. 13. Felonul care l-am lăsat în II.Tim.4:13. Când vei veni, adu-mi
Τμ Β Δ-13 τὸν φαιλόνην, ὃν ἀπέλιπον Troada la Carp, venind să-l felonul pe care l-am lăsat în
ἐν Τρῳάδι παρὰ Κάρπῳ, ἐρχόμενος aduci, şi cărţile, mai vârtos Troada, la Carp, precum şi
φέρε, καὶ τὰ βιβλία, μάλιστα τὰς cele de piele. cărţile, mai ales pergamentele.
537
μεμβράνας. 14. Alexandru faurul de aramă II.Tim.4:14. Alexandru arămarul
Τμ Β Δ-14 ᾿Αλέξανδρος ὁ χαλκεὺς multe rele mi-a făcut mie; mi-a făcut multe rele; Domnul
πολλά μοι κακὰ ἐνεδείξατο· plătească-i Domnul după să-i răsplătească după faptele
ἀποδῴη αὐτῷ ὁ Κύριος κατὰ τὰ faptele lui; lui.
ἔργα αὐτοῦ· 15. De care şi tu te păzeşte; că II.Tim.4:15. Păzeşte-te şi tu de el,
Τμ Β Δ-15 ὃν καὶ σὺ φυλάσσου· λίαν foarte a stătut împrotiva căci s-a împotrivit foarte mult
γὰρ ἀνθέστηκε τοῖς ἡμετέροις cuvintelor noastre. cuvântărilor noastre.
λόγοις. 16. La răspunsul meu cel dintâi II.Tim.4:16. La întâia mea
Τμ Β Δ-16 ᾿Εν τῇ πρώτῃ μου ἀπολογίᾳ nimeni n-a mers cu mine, ci apărare, nimeni nu mi-a venit
οὐδείς μοι συμπαρεγένετο, ἀλλὰ toţi m-au părăsit; să nu li se într-ajutor, ci toţi m-au părăsit.
πάντες με ἐγκατέλιπον· μὴ αὐτοῖς socotească lor. Să nu li se ţină în socoteală!
λογισθείη· 17. Dar Domnul au stătut lângă II.Tim.4:17. Dar Domnul mi-a stat
Τμ Β Δ-17 ὁ δὲ Κύριός μοι παρέστη καὶ mine şi m-au întărit, ca prin într-ajutor şi m-a întărit,
ἐνεδυνάμωσέ με, ἵνα δι᾿ ἐμοῦ τὸ mine propovăduirea să se pentru ca, prin mine,
κήρυγμα πληροφορηθῇ καὶ ἀκούσῃ împlinească şi să o audă Evanghelia să fie pe deplin
πάντα τὰ ἔθνη καὶ ἐρρύσθην ἐκ toate neamurile, şi m-a vestită şi s-o audă toate
στόματος λέοντος. izbăvit din gura leului. neamurile; iar eu am fost
izbăvit din gura leului.
Τμ Β Δ-18 καὶ ῥύσεταί με ὁ Κύριος ἀπὸ 18. Şi mă va izbăvi Domnul de II.Tim.4:18. Domnul mă va izbăvi
παντὸς ἔργου πονηροῦ καὶ σώσει tot lucrul viclean, şi mă va de orice lucru rău şi mă va
εἰς τὴν βασιλείαν αὐτοῦ τὴν mântui la împărăţia sa cea mântui, în împărăţia Sa
ἐπουράνιον· ᾧ ἡ δόξα εἰς τοὺς cerească; căruia slava în cerească. Lui fie slava în vecii
αἰῶνας τῶν αἰώνων· ἀμήν. vecii vecilor, Amin. vecilor. Amin!
Τμ Β Δ-19 ῎Ασπασαι Πρίσκαν καὶ 19. Închinăciune Priscilei şi lui II.Tim.4:19. Îmbrăţişează pe
᾿Ακύλαν καὶ τὸν ᾿Ονησιφόρου Acvila şi casei lui Onisifor. Priscila şi pe Acvila şi casa lui
οἶκον. Onisifor.
Τμ Β Δ-20 ῎Εραστος ἔμεινεν ἐν 20. Erast a rămas în Corint, iar II.Tim.4:20. Erast a rămas în
Κορίνθῳ, Τρόφιμον δὲ ἀπέλιπον ἐν pe Trofim l-am lăsat în Milit, Corint; pe Trofim l-am lăsat în
Μιλήτῳ ἀσθενοῦντα. fiind bolnav. Milet, fiind bolnav.
Τμ Β Δ-21 σπούδασον πρὸ χειμῶνος 21. Sileşte-te a veni mai înainte II.Tim.4:21. Sileşte-te să vii mai
ἐλθεῖν. ᾿Ασπάζεταί σε Εὔβουλος de iarnă. Închină-se ţie Evul înainte de începutul iernii. Te
καὶ Πούδης καὶ Λίνος καὶ Κλαυδία şi Pud şi Lin şi Claudia şi îmbrăţişează Eubul şi Pudenţiu
καὶ οἱ ἀδελφοὶ πάντες. toţi fraţii. şi Linos şi Claudia şi fraţii toţi.
Τμ Β Δ-22 ῾Ο Κύριος ᾿Ιησοῦς Χριστὸς 22. Domnul Iisus Hristos cu II.Tim.4:22. Domnul Iisus Hristos
μετὰ τοῦ πνεύματός σου. ῾Η χάρις duhul tău. Harul cu voi, să fie cu duhul tău! Harul fie
μεθ᾿ ὑμῶν· ἀμήν. Amin. cu voi! Amin.
538
EPISTOLIA EPISTOLA CĂTRE TIT A
ΠΡΟΣ ΤΙΤΟΝ SFÂNTULUI APOSTOL SFÂNTULUI APOSTOL
PAVEL CĂTRE TIT PAVEL
Ττ Α-1 Παῦλος, δοῦλος Θεοῦ, 1. Pavel robul lui Dumnezeu, Tit 1:1. Pavel, robul lui Dumnezeu
ἀπόστολος δὲ ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ κατὰ şi apostol al lui Iisus Hristos, şi apostol al lui Iisus Hristos,
πίστιν ἐκλεκτῶν Θεοῦ καὶ după credinţa aleşilor lui după credinţa aleşilor lui
ἐπίγνωσιν ἀληθείας τῆς κατ᾿ Dumnezeu şi după cunoştinţa Dumnezeu şi după cunoştinţa
εὐσέβειαν adevărului cea după buna adevărului cel întocmai cu
credinţă dreapta credinţă,
Ττ Α-2 ἐπ᾿ ἐλπίδι ζωῆς αἰωνίου, ἣν 2. Întru nădejdea vieţii ceii Tit 1:2. - Întru nădejdea vieţii
ἐπηγγείλατο ὁ ἀψευδὴς Θεὸς πρὸ vecinice, care o au făgăduit veşnice, pe care a făgăduit-o
χρόνων αἰωνίων, nemincinosul Dumnezeu mai mai înainte de anii veacurilor
înainte de anii vecilor, Dumnezeu, Care nu minte,
Ττ Α-3 ἐφανέρωσε δὲ καιροῖς ἰδίοις τὸν 3. Şi au arătat în vremile sale Tit 1:3. Şi Care, la timpul cuvenit,
λόγον αὐτοῦ ἐν κηρύγματι ὃ cuvântul său prin Şi-a făcut cunoscut cuvântul
ἐπιστεύθην ἐγὼ κατ᾿ ἐπιταγὴν τοῦ propovăduirea care mi s-a Său, prin propovăduirea
σωτῆρος ἡμῶν Θεοῦ, încredinţat mie după încredinţată mie, după porunca
porunca Mântuitorului Mântuitorului nostru
nostru Dumnezeu, Dumnezeu -
Ττ Α-4 Τίτῳ γνησίῳ τέκνῳ κατὰ κοινὴν 4. Lui Tit, adevăratului fiu după Tit 1:4. Lui Tit, adevăratul fiu
πίστιν· χάρις, ἔλεος, εἰρήνη ἀπὸ credinţa cea de obşte: har, după credinţa cea de obşte:
Θεοῦ πατρὸς καὶ Κυρίου ᾿Ιησοῦ milă şi pace de la Dumnezeu Har, milă şi pace, de la
Χριστοῦ τοῦ σωτῆρος ἡμῶν. Tatăl şi de la domnul Iisus Dumnezeu-Tatăl şi de la
Hristos Mântuitorul nostru. Domnul Iisus Hristos,
Mântuitorul nostru.
Ττ Α-5 Τούτου χάριν κατέλιπόν σε ἐν 5. Pentru aceasta te-am lăsat pe Tit 1:5. Pentru aceasta te-am lăsat
Κρήτῃ, ἵνα τὰ λείποντα tine în Creta, ca cele ce în Creta, ca să îndreptezi cele
ἐπιδιορθώσῃ, καὶ καταστήσῃς κατὰ lipsesc să le îndreptezi, şi să ce mai lipsesc şi să aşezi preoţi
πόλιν πρεσβυτέρους, ὡς ἐγώ σοι aşezi prin cetăţi preoţi, prin cetăţi, precum ţi-am
διεταξάμην, precum eu ţi-am poruncit, rânduit:
Ττ Α-6 εἴ τίς ἐστιν ἀνέγκλητος, μιᾶς 6. De este cineva fără de Tit 1:6. De este cineva fără de
γυναικὸς ἀνήρ, τέκνα ἔχων πιστά, prihană, bărbat al unei prihană, bărbat al unei femei,
μὴ ἐν κατηγορίᾳ ἀσωτίας ἢ femei, având copii având fii credincioşi, nu sub
ἀνυπότακτα. credincioşi, nu întru ocară învinuire de desfrânare sau
de curvie sau neascultători. neascultători.
Ττ Α-7 δεῖ γὰρ τὸν ἐπίσκοσκοπον 7. Că se cuvine episcopului să Tit 1:7. Căci se cuvine ca
ἀνέγκλητον εἶναι ὡς Θεοῦ fie fără de prihană, ca un episcopul să fie fără de
οἰκονόμον, μὴ αὐθάδη, μὴ ὀργίλον, iconom al lui Dumnezeu, prihană, ca un iconom al lui
μὴ πάροινον, μὴ πλήκτην, μὴ nefăcând spre plăcerea sa, Dumnezeu, neîngâmfat, nu
αἰσχροκερδῆ, nemânios, neocărâtor, grabnic la mânie, nu dat la
negrabnic a bate, băutură, paşnic, nepoftitor de
neagonisitor de dobândă câştig urât,
urâtă,
Ττ Α-8 ἀλλὰ φιλόξενον, φιλάγαθον, 8. Ci iubitor de streini, iubitor de Tit 1:8. Ci iubitor de străini,
σώφρονα, δίκαιον, ὅσιον, ἐγκρατῆ, bine, întreg la minte, drept, iubitor de bine, înţelept, drept,
cuvios, înfrânat, cuvios, cumpătat,
Ττ Α-9 ἀντεχόμενον τοῦ κατὰ τὴν 9. Ţinându-se de cuvântul cel Tit 1:9. Ţinându-se de cuvântul cel
διδαχὴν πιστοῦ λόγου, ἵνα δυνατὸς credincios al învăţăturii, ca credincios al învăţăturii, ca să
ᾖ καὶ παρακαλεῖν ἐν τῇ διδασκαλίᾳ puternic să fie şi a îndemna fie destoinic şi să îndemne la
τῇ ὑγιαινούσῃ καὶ τοὺς cu învăţătura cea sănătoasă, învăţătura cea sănătoasă şi să
ἀντιλέγοντας ἐλέγχειν. şi pe cei ce grăiesc împrotivă mustre pe cei potrivnici.
a-i certa.
Ττ Α-10 Εἰσὶ γὰρ πολλοὶ καὶ 10. Că sunt mulţi nesupuşi, Tit 1:10. Pentru că mulţi sunt
ἀνυπότακτοι, ματαιολόγοι καὶ grăitori în deşert şi răzvrătiţi, grăitori în deşert şi
φρεναπάται, μάλιστα οἱ ἐκ amăgitori, mai vârtos cei înşelători, mai ales cei din
περιτομῆς, dintru tăierea împrejur, tăierea împrejur,
539
Ττ Α-11 οὓς δεῖ ἐπιστομίζειν, οἵτινες 11. Cărora trebuie a le astupa Tit 1:11. Cărora trebuie să li se
ὅλους οἴκους ἀνατρέπουσι gura, care răzvrătesc toate închidă gura ca unora care
διδάσκοντες ἃ μὴ δεῖ αἰσχροῦ casele învăţând cele ce nu se răzvrătesc case întregi,
κέρδους χάριν. cade, pentru dobânda cea învăţând, pentru câştig urât,
urâtă. cele ce nu se cuvin.
Ττ Α-12 εἶπέ τις ἐξ αὐτῶν ἴδιος αὐτῶν 12. Zis-a oarecare dintru dânşii Tit 1:12. Unul dintre ei, chiar un
προφήτης· Κρῆτες ἀεὶ ψεῦσται, proroc al lor: Critenii prooroc al lor, a rostit:
κακὰ θηρία, γαστέρες ἀργαί. pururea-s mincinoşi, fiare Cretanii sunt pururea
rele, pântece leneşe. mincinoşi, fiare rele, pântece
Ττ Α-13 ἡ μαρτυρία αὕτη ἐστὶν ἀληθής. 13. Mărturia aceasta adevărată leneşe.
δι᾿ ἣν αἰτίαν ἔλεγχε αὐτοὺς este. Pentru care pricină Tit 1:13. Mărturia aceasta este
ἀποτόμως, ἵνα ὑγιαίνωσιν ἐν τῇ ceartă pe ei aspru, ca să fie adevărată; pentru care pricină,
πίστει, sănătoşi în credinţă, mustră-i cu asprime, ca să fie
Ττ Α-14 μὴ προσέχοντες ᾿Ιουδαικοῖς 14. Neluând aminte la basnele sănătoşi în credinţă,
μύθοις καὶ ἐντολαῖς ἀνθρώπων Jidoveşti şi la poruncile Tit 1:14. Şi să nu dea ascultare
ἀποστρεφομένων τὴν ἀλήθειαν. oamenilor care se întorc de basmelor iudaiceşti şi
către adevăr. poruncilor unor oameni, care
Ττ Α-15 πάντα μὲν καθαρὰ τοῖς 15. Toate sunt curate celor se întorc de la adevăr.
καθαροῖς· τοῖς δὲ μεμιαμμένοις καὶ curaţi; dar celor necuraţi şi Tit 1:15. Toate sunt curate pentru
ἀπίστοις οὐδὲν καθαρόν, ἀλλὰ necredincioşi nimic este cei curaţi; iar pentru cei
μεμίανται αὐτῶν καὶ ὁ νοῦς καὶ ἡ curat, ci li s-au spurcat lor şi întinaţi şi necredincioşi nimeni
συνείδησις. mintea şi cunoştinţa nu este curat, ci li s-au întinat
cugetului. lor şi mintea şi cugetul.
Ττ Α-16 Θεὸν ὁμολογοῦσιν εἰδέναι, 16. Pe Dumnezeu mărturisesc că Tit 1:16. Ei mărturisesc că Îl
τοῖς δὲ ἔργοις ἀρνοῦνται, βδελυκτοὶ îl ştiu, dar cu faptele îl cunosc pe Dumnezeu, dar cu
ὄντες καὶ ἀπειθεῖς καὶ πρὸς πᾶν tăgăduiesc, urâţi fiind şi faptele lor Îl tăgăduiesc,
ἔργον ἀγαθὸν ἀδόκιμοι. nesupuşi şi spre tot lucrul urâcioşi fiind, nesupuşi, şi la
bun netrebnici. orice lucru bun, netrebnici.

Ττ Β-1 Σὺ δὲ λάλει ἃ πρέπει τῇ 1. Dar tu grăieşte cele ce se Tit 2:1. Dar tu grăieşte cele ce se
ὑγιαινούσῃ διδασκαλίᾳ. cuvin învăţăturii celei cuvin învăţăturii sănătoase.
sănătoase.
Ττ Β-2 Πρεσβύτας νηφαλίους εἶναι, 2. Bătrânii să fie treji, cucernici, Tit 2:2. Bătrânii să fie treji,
σεμνούς, σώφρονας, ὑγιαίνοντας întregi la minte, sănătoşi în cinstiţi, întregi la minte,
τῇ πίστει, τῇ ἀγάπῃ, τῇ ὑπομονῇ. credinţă, în dragoste, în sănătoşi în credinţă, în
răbdare; dragoste, în răbdare;
Ττ Β-3 Πρεσβύτιδας ὡσαύτως ἐν 3. Aşijderea şi bătrânele să fie Tit 2:3. Bătrânele de asemenea să
καταστήματι ἱεροπρεπεῖς, μὴ întru îmbrăcăminte cu aibă, în înfăţişare, sfinţită
διαβόλους, μὴ οἴνῳ πολλῷ sfinţenie încuviinţate, cuviinţă, să fie neclevetitoare,
δεδουλωμένας, καλοδιδασκάλους neclevetitoare, nerobite de nerobite de vin mult, să înveţe
vin mult, învăţătoare de bine, de bine,
Ττ Β-4 ἵνα σωφρονίζωσι τὰς νέας 4. Ca să înţelepţească pe cele Tit 2:4. Ca să înţelepţească pe cele
φιλάνδρους εἶναι, φιλοτέκνους, tinere să iubească pe tinere să-şi iubească bărbaţii,
bărbaţii lor, să îşi iubească să-şi iubească copiii,
copiii.
Ττ Β-5 σώφρονας, ἁγνάς, οἰκουρούς, 5. Să fie întru întreaga Tit 2:5. Şi să fie cumpătate, curate,
ἀγαθάς, ὑποτασσομένας τοῖς ἰδίοις înţelepciune, curate, grijnice gospodine, bune, plecate
ἀνδράσιν, ἵνα μὴ ὁ λόγος τοῦ Θεοῦ de casele lor, bune, plecate bărbaţilor lor, ca să nu fie
βλασφημῆται. bărbaţilor lor, ca să nu se defăimat cuvântul lui
hulească cuvântul lui Dumnezeu.
Dumnezeu.
Ττ Β-6 Τοὺς νεωτέρους ὡσαύτως 6. Pe cei tineri aşijderea îi Tit 2:6. Îndeamnă, de asemenea,
παρακάλει σωφρονεῖν, îndeamnă să fie întru pe cei tineri să fie cumpătaţi.
întreagă înţelepciune,
Ττ Β-7 περὶ πάντα σεαυτὸν 7. Întru toate dându-te pe tine Tit 2:7. Întru toate arată-te pe tine
παρεχόμενος τύπον καλῶν ἔργων, pildă de fapte bune, arătând pildă de fapte bune, dovedind
540
ἐν τῇ διδασκαλίᾳ ἀδιαφθορίαν, întru învăţătură, nestricare, în învăţătură neschimbare,
σεμνότητα, ἀφθαρσίαν, cinste, nestricăciune, cuviinţă,
Ττ Β-8 λόγον ὑγιῆ, ἀκατάγνωστον, ἵνα 8. Cuvânt sănătos, fără de Tit 2:8. Cuvânt sănătos şi fără
ὁ ἐξ ἐναντίας ἐντραπῇ μηδὲν ἔχων prihană, ca cel protivnic să prihană, pentru ca cel potrivnic
περὶ ἡμῶν λέγειν φαῦλον. se ruşineze, neavând nimic a să se ruşineze, neavând de zis
grăi rău de voi. nimic rău despre noi.
Ττ Β-9 Δούλους ἰδίοις δεσπόταις 9. Robii să se plece stăpânilor Tit 2:9. Slugile să se supună
ὑποτάσσεσθαι, ἐν πᾶσιν εὐαρέστους lor, întru toate să fie lor bine stăpânilor lor, întru toate, ca
εἶναι, μὴ ἀντιλέγοντας, plăcuţi, nerăspunzându-le să fie bine-plăcute,
împrotivă, neîntorcându-le vorba,
Ττ Β-10 μὴ νοσφιζομένους, ἀλλὰ πίστιν 10. Nepărăsindu-i, ci credinţă Tit 2:10. Să nu dosească ceva, ci
πᾶσαν ἐνδεικνυμένους ἀγαθήν, ἵνα bună arătându-le întru toate, să le arate toată buna credinţă,
τὴν διδασκαλίαν τοῦ σωτῆρος ἡμῶν ca pe învăţătura ca să facă de cinste întru toate
Θεοῦ κοσμῶσιν ἐν πᾶσιν. Mântuitorului nostru învăţătura Mântuitorului
Dumnezeu să o nostru Dumnezeu.
înfrumuseţeze întru toate.
Ττ Β-11 ᾿Επεφάνη γὰρ ἡ χάρις τοῦ 11. Că s-a arătat harul lui Tit 2:11. Căci harul mântuitor al
Θεοῦ ἡ σωτήριος πᾶσιν ἀνθρώποις, Dumnezeu cel mântuitor lui Dumnezeu s-a arătat tuturor
tuturor oamenilor oamenilor,
Ττ Β-12 παιδεύουσα ἡμᾶς ἵνα 12. Învăţând pe noi, ca lepădând Tit 2:12. Învăţându-ne pe noi să
ἀρνησάμενοι τὴν ἀσέβειαν καὶ τὰς necinstirea şi poftele cele lepădăm fărădelegea şi poftele
κοσμικὰς ἐπιθυμίας σωφρόνως καὶ lumeşti, cu întreagă lumeşti şi, în veacul de acum,
δικαίως καὶ εὐσεβῶς ζήσωμεν ἐν înţelepciune, şi cu dreptate, să trăim cu înţelepciune, cu
τῷ νῦν αἰῶνι, şi cu bunăcredinţă să vieţuim dreptate şi cu cucernicie;
în veacul de acum, Tit 2:13. Şi să aşteptăm fericita
Ττ Β-13 προσδεχόμενοι τὴν μακαρίαν 13. Aşteptând fericita nădejde şi nădejde şi arătarea slavei
ἐλπίδα καὶ ἐπιφάνειαν τῆς δόξης arătarea slavei marelui marelui Dumnezeu şi
τοῦ μεγάλου Θεοῦ καὶ σωτῆρος Dumnezeu şi Mântuitorului Mântuitorului nostru Hristos
ἡμῶν ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ, nostru Iisus Hristos Iisus,
Ττ Β-14 ὃς ἔδωκεν ἑαυτὸν ὑπὲρ ἡμῶν, 14. Care s-au dat pe sine pentru Tit 2:14. Care S-a dat pe Sine
ἵνα λυτρώσηται ἡμᾶς ἀπὸ πάσης noi, ca să mântuiască pe noi pentru noi, ca să ne izbăvească
ἀνομίας καὶ καθαρίσῃ ἑαυτῷ λαὸν de toată fărădelegea, şi să de toată fărădelegea şi să-Şi
περιούσιον, ζηλωτὴν καλῶν ἔργων. curăţească luişi norod ales, curăţească Lui popor ales,
râvnitor de fapte bune. râvnitor de fapte bune.
Ττ Β-15 Ταῦτα λάλει καὶ παρακάλει καὶ 15. Acestea grăieşte şi îndeamnă Tit 2:15. Acestea grăieşte,
ἔλεγχε μετὰ πάσης ἐπιταγῆς· μηδείς şi mustră cu toată porunca: îndeamnă şi mustră cu toată
σου περιφρονείτω. nimenea pe tine să defaime. tăria. Nimeni să nu te
dispreţuiască.

Ττ Γ-1 ῾Υπομίμνησκε αὐτοὺς ἀρχαῖς 1.Adu-le aminte lor, domniilor Tit 3:1. Adu-le aminte să se
καὶ ἐξουσίαις ὑποτάσσεσθαι, şi stăpânirilor să se supună stăpânirilor şi
πειθαρχεῖν, πρὸς πᾶν ἔργον ἀγαθὸν supună, să asculte, spre tot dregătorilor, să asculte, să fie
ἑτοίμους εἶναι, lucrul bun gata să fie, gata la orice lucru bun,
Ττ Γ-2 μηδένα βλασφημεῖν, ἀμάχους 2. Pe nimeni să nu hulească, Tit 3:2. Să nu defaime pe nimeni,
εἶναι, ἐπιεικεῖς, πᾶσαν necertăreți să fie, bine să fie paşnici, să fie
ἐνδεικνυμένους πρᾳότητα πρὸς voitori, arătând toată îngăduitori, arătând întreaga
πάντας ἀνθρώπους. blândeţea către toţi oamenii. blândeţe faţă de toţi oamenii.
Ττ Γ-3 ῏Ημεν γάρ ποτε καὶ ἡμεῖς 3. Că eram şi noi oarecând fără Tit 3:3. Căci şi noi eram altădată
ἀνόητοι, ἀπαιθεῖς, πλανώμενοι, de minte, neascultători, fără de minte, neascultători,
δουλεύοντες ἐπιθυμίαις καὶ ἡδοναῖς rătăcindu-ne, robind poftelor amăgiţi, slujind poftelor şi
ποικίλαις, ἐν κακίᾳ καὶ φθόνῳ şi multor feluri de desfătări, multor feluri de desfătări,
διάγοντες, στυγητοί, μισοῦντες întru răutate şi pizmă petrecând viaţa în răutate şi
ἀλλήλους· vieţuind, urâţi fiind, şi urând pizmuire, urâţi fiind şi urându-
unul pe altul. ne unul pe altul;
Ττ Γ-4 ὅτε δὲ ἡ χρηστότης καὶ ἡ 4. Dar când s-a arătat bunătatea Tit 3:4. Iar când bunătatea şi
φιλανθρωπία ἐπεφάνη τοῦ σωτῆρος şi iubirea de oameni a iubirea de oameni a
541
ἡμῶν Θεοῦ, Mântuitorului nostru Mântuitorului nostru
Dumnezeu, Dumnezeu s-au arătat,
Ττ Γ-5 οὐκ ἐξ ἔργων τῶν ἐν δικαιοσύνῃ 5. Nu din lucrurile cele întru Tit 3:5. El ne-a mântuit, nu din
ὧν ἐποιήσαμεν ἡμεῖς, ἀλλὰ κατὰ dreptate care am făcut noi, ci faptele cele întru dreptate,
τὸν αὐτοῦ ἔλεον ἔσωσεν ἡμᾶς διὰ după a lui milă au mântuit pe săvârşite de noi, ci după a Lui
λουτροῦ παλιγγενεσίας καὶ noi, prin baia naşterii ceii de îndurare, prin baia naşterii
ἀνακαινώσεως Πνεύματος ῾Αγίου, a doua şi a înnoirii Duhului celei de a doua şi prin înnoirea
Sfânt, Duhului Sfânt,
Ττ Γ-6 οὗ ἐξέχεεν ἐφ᾿ ἡμᾶς πλουσίως 6. Pe care au vărsat peste noi de Tit 3:6. Pe Care L-a vărsat peste
διὰ ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ τοῦ σωτῆρος prisosit prin Iisus Hristos noi, din belşug, prin Iisus
ἡμῶν, Mântuitorul nostru, Hristos, Mântuitorul nostru,
Ττ Γ-7 ἵνα δικαιωθέντες τῇ ἐκείνου 7. Ca îndreptăţindu-ne prin Tit 3:7. Ca îndreptându-ne prin
χάριτι κληρονόμοι γενώμεθα κατ᾿ harul lui, moştenitori să fim harul Lui, să ne facem, după
ἐλπίδα ζωῆς αἰωνίου. după nădejdea vieţii ceii nădejde, moştenitorii vieţii
vecinice. celei veşnice.
Ττ Γ-8 Πιστὸς ὁ λόγος· καὶ περὶ 8. Credincios este cuvântul; şi Tit 3:8. Vrednic de crezare este
τούτων βούλομαί σε pentru aceasta voi să cuvântul, şi voiesc să
διαβεβαιοῦσθαι, ἵνα φροντίζωσι adeverezi tu, ca să poarte adevereşti acestea cu tărie,
καλῶν ἔργων προΐστασθαι οἱ grijă la fapte bune să se pentru ca acei ce au crezut în
πεπιστευκότες τῷ Θεῷ. ταῦτά ἐστι nevoiască cei ce au crezut lui Dumnezeu să aibă grijă să fie
τὰ καλὰ καὶ ὠφέλιμα τοῖς Dumnezeu: că acestea sunt în frunte la fapte bune. Că
ἀνθρώποις· cele bune şi de folos acestea sunt cele bune şi de
oamenilor. folos oamenilor.
Ττ Γ-9 μωρὰς δὲ ζητήσεις καὶ 9. Iar de întrebările cele nebune, Tit 3:9. Iar de întrebările
γενεαλογίας καὶ ἔρεις καὶ μάχας şi de numere de neamuri, şi nebuneşti şi de înşirări de
νομικὰς περιΐστασο· εἰσὶ γὰρ de prigoniri, şi de sfezile cele neamuri şi de certuri şi de
ἀνωφελεῖς καὶ μάταιοι. pentru lege, te fereşte; că sfădirile pentru lege, fereşte-te,
sunt nefolositoare şi deşarte. căci sunt nefolositoare şi
deşarte.
Ττ Γ-10 αἱρετικὸν ἄνθρωπον μετὰ μίαν 10. De omul eretic după una şi a Tit 3:10. De omul eretic, după
καὶ δευτέραν νουθεσίαν παραιτοῦ, doua sfătuire te fereşte, întâia şi a doua mustrare,
depărtează-te,
Ττ Γ-11 εἰδὼς ὅτι ἐξέστραπται ὁ 11. Ştiind că s-a răzvrătit unul Tit 3:11. Ştiind că unul ca acesta
τοιοῦτος καὶ ἁμαρτάνει ὢν ca acesta şi păcătuieşte, fiind s-a abătut şi a căzut în păcat,
αὐτοκατάκριτος. singur de sine osândit. fiind singur de sine osândit.
Ττ Γ-12 ῞Οταν πέμψω ᾿Αρτεμᾶν πρός 12. Când voi trimite pe Arteman Tit 3:12. Când voi trimite pe
σε ἢ Τυχικόν, σπούδασον ἐλθεῖν la tine sau pe Tihic, Artemas la tine sau pe Tihic,
πρός με εἰς Νικόπολιν· ἐκεῖ γὰρ nevoieşte-te să vii la mine în sârguieşte-te să vii la mine la
κέκρικα παραχειμάσαι. Nicopole, pentru că acolo am Nicopole, căci acolo m-am
socotit să iernez. hotărât să iernez.
Ττ Γ-13 Ζηνᾶν τὸν νομικὸν καὶ 13. Pe Zenas ştiutorul legii şi pe Tit 3:13. Pe Zenas, cunoscătorul
᾿Απολλὼ σπουδαίως πρόπεμψον, Apollo degrab să-i trimiţi de lege, şi pe Apollo trimite-i
ἵνα μηδὲν αὐτοῖς λείπῃ. mai înainte, ca nimica să le mai înainte, cu bună grijă, ca
lipsească. nimic să nu le lipsească.
Ττ Γ-14 μανθανέτωσαν δὲ καὶ οἱ 14. Şi să se înveţe şi ai noştri să Tit 3:14. Să înveţe şi ai noştri să
ἡμέτεροι καλῶν ἔργων προΐστασθαι poarte grijă de fapte bune poarte grijă de lucrurile bune,
εἰς τὰς ἀναγκαίας χρείας, ἵνα μὴ spre trebile cele de folos, ca spre treburile cele de
ὦσιν ἄκαρποι. să nu fie fără de roadă. neapărată nevoie, ca ei să nu
fie fără de roadă.
Ττ Γ-15 ᾿Ασπάζονταί σε οἱ μετ᾿ ἐμοῦ 15. Închină-se ţie toţi cei ce sunt Tit 3:15. Te îmbrăţişează toţi care
πάντες. ἄσπασαι τοὺς φιλοῦντας cu mine. Spune închinăciune sunt cu mine. Îmbrăţişează pe
ἡμᾶς ἐν πίστει. ῾Η χάρις μετὰ celora ce iubesc pe noi întru cei ce ne iubesc întru credinţă.
πάντων ὑμῶν· ἀμήν. credinţă. Harul cu voi toţi, Harul fie cu voi cu toţi! Amin.
Amin.
542
EPISTOLIA EPISTOLA CĂTRE FILIMON
ΠΡΟΣ ΦΙΛΗΜΟΝΑΝ SFÂNTULUI APOSTOL A SFÂNTULUI APOSTOL
PAVEL CĂTRE FILIMON PAVEL
Φλμ Α-1 Παῦλος, δέσμιος Χριστοῦ 1. Pavel, legatul lui Iisus Filim.1. Pavel, cel pus în
᾿Ιησοῦ, καὶ Τιμόθεος ὁ ἀδελφός, Hristos, şi Timotei fratele, lui lanţuri pentru Iisus Hristos, şi
Φιλήμονι τῷ ἀγαπητῷ καὶ συνεργῷ Filimon, iubitului şi fratele Timotei, iubitului
ἡμῶν ajutătorului nostru, Filimon, împreună-lucrător cu
Φλμ Α-2 καὶ ᾿Απφίᾳ τῇ ἀγαπητῇ καὶ 2. Şi Apfiei celei iubite şi lui noi,
᾿Αρχίππῳ τῷ συστρατιώτῃ ἡμῶν Arhip ostaşului nostru celui Filim.2. Şi surorii Apfia, şi
καὶ τῇ κατ᾿ οἶκόν σου ἐκκλησίᾳ· dimpreună, şi Bisericii ceii lui Arhip, cel împreună-oştean
din casa ta: cu noi, şi Bisericii din casa ta:
Φλμ Α-3 χάρις ὑμῖν καὶ εἰρήνη ἀπὸ 3. Har vouă şi pace de la Filim.3. Har vouă şi pace,
Θεοῦ πατρὸς ἡμῶν καὶ Κυρίου Dumnezeu Tatăl nostru şi de de la Dumnezeu, Tatăl nostru,
᾿Ιησοῦ Χριστοῦ. la Domnul Iisus Hristos. şi de la Domnul Iisus Hristos!
Φλμ Α-4 Εὐχαριστῶ τῷ Θεῷ μου 4. Mulţămesc Dumnezeului meu, Filim.4. Mulţumesc pururea
πάντοτε μνείαν σου ποιούμενος ἐπὶ pururea pentru tine pomenire Dumnezeului meu, pomenindu-
τῶν προσευχῶν μου, făcând întru rugăciunile te în rugăciunile mele,
mele, Filim.5. Auzind despre
Φλμ Α-5 ἀκούων σου τὴν ἀγάπην καὶ 5. Auzind dragostea ta şi dragostea ta şi despre credinţa
τὴν πίστιν ἣν ἔχεις πρὸς τὸν Κύριον credinţa, care ai către pe care o ai către Domnul Iisus
᾿Ιησοῦν καὶ εἰς πάντας τοὺς ἁγίους, Domnul Iisus şi către toţi şi către toţi sfinţii,
sfinţii, Filim.6. Ca părtăşia ta la
Φλμ Α-6 ὅπως ἡ κοινωνία τῆς πίστεώς 6. Ca împărtăşirea credinţei credinţă să se facă lucrătoare
σου ἐνεργὴς γένηται ἐν ἐπιγνώσει tale, lucrătoare să se facă în deplina cunoştinţă a oricărei
παντὸς ἀγαθοῦ τοῦ ἐν ἡμῖν εἰς întru cunoştinţa a tot binele fapte bune, pe care o faceţi
Χριστὸν ᾿Ιησοῦν. ce este întru voi în Hristos pentru Hristos Iisus;
Iisus. Filim.7. Căci am avut multă
Φλμ Α-7 χάριν γὰρ ἔχομεν πολλὴν καὶ 7. Că bucurie avem multă şi bucurie şi mângâiere, din
παράκλησιν ἐπὶ τῇ ἀγάπῃ σου, ὅτι mângâiere întru dragostea dragostea ta, întrucât inimile
τὰ σπλάγχνα τῶν ἁγίων ta, că inimile sfinţilor s-au sfinţilor s-au odihnit prin tine,
ἀναπέπαυται διὰ σοῦ, ἀδελφέ. odihnit prin tine, frate. frate.
8. Pentru aceea, multă Filim.8. De aceea, deşi
Φλμ Α-8 Διό, πολλὴν ἐν Χριστῷ îndrăzneală având întru având întru Hristos tot dreptul
παρρησίαν ἔχων ἐπιτάσσειν σοι τὸ Hristos a-ţi porunci ţie ceea să-ţi poruncesc ce se cuvine,
ἀνῆκον, ce se cuvine,
Φλμ Α-9 διὰ τὴν ἀγάπην μᾶλλον 9. Iar pentru dragoste mai vârtos Filim.9. Pentru dragoste, îţi
παρακαλῶ· τοιοῦτος ὅν, ὡς te rog, fiind tu într-acest fac mai degrabă o rugăminte.
Παῦλος πρεσβύτης, νυνὶ δὲ καὶ chip, cum sunt şi eu Pavel Aşa cum sunt eu, Pavel, ca un
δέσμιος ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ, bătrânul, iar acum şi legatul bătrân, iar acum şi pus în
lui Iisus Hristos; lanţuri pentru Iisus Hristos,
Φλμ Α-10 παρακαλῶ σε περὶ τοῦ ἐμοῦ 10. Te rog dar pentru Onisim Filim.10. Te rog pe tine pentru fiul
τέκνου, ὃν ἐγέννησα ἐν τοῖς δεσμοῖς copilul meu, pe care l-am meu, pe care l-am născut fiind
μου, ᾿Ονήσιμον, născut întru legăturile mele, în lanţuri, Onisim,
Φλμ Α-11 τὸν ποτέ σοι ἄχρηστον, νυνὶ 11. Care oarecând era ţie Filim.11. Cel ce altădată nu-ţi era
δὲ σοὶ καὶ ἐμοὶ εὔχρηστον, ὃν netrebnic, iar acum şi ţie şi de folos, dar acum şi ţie şi mie
ἀνέπεμψα· mie de bună treabă, de folos,
Φλμ Α-12 σὺ δὲ αὐτόν, τοῦτ᾿ ἔστι τὰ 12. Pe care am trimis înapoi la Filim.12. Pentru aceasta ţi l-am
ἐμὰ σπλάγχνα, προσλαβοῦ· tine; iar tu pe el, adecă pe trimis, pe el însuşi, adică inima
inima mea primește; mea; primeşte-l.
Φλμ Α-13 ὃν ἐγὼ ἐβουλόμην πρὸς 13. Pe care vream să-l ţin la Filim.13. Eu vream să-l ţin la
ἐμαυτὸν κατέχειν, ἵνα ὑπὲρ σοῦ mine, ca în locul tău să mine, ca, în locul tău, să-mi
διακονῇ μοι ἐν τοῖς δεσμοῖς τοῦ slujească mie întru legăturile slujească mie, care sunt în
εὐαγγελίου· evangheliei, lanţuri pentru Evanghelie,
Φλμ Α-14 χωρὶς δὲ τῆς σῆς γνώμης 14. Dar fără de voia ta nimic nu Filim.14. Dar n-am voit să fac
οὐδὲν ἠθέλησα ποιῆσαι, ἵνα μὴ ὡς am voit să fac; ca să nu fie nimic fără de încuviinţarea ta,
κατὰ ἀνάγκην τὸ ἀγαθόν σου ᾖ, ca din silă fapta ta cea bună, ca fapta ta cea bună să nu fie
543
ἀλλὰ κατὰ ἐκούσιον. ci de voie. ca de silă, ci de bunăvoie.
Φλμ Α-15 τάχα γὰρ διὰ τοῦτο 15. Că poate pentru aceasta s-a Filim.15. Căci poate pentru aceea
ἐχωρίσθη πρὸς ὥραν, ἵνα αἰώνιον despărţit la o vreme, ca a fost despărţit de tine câtva
αὐτὸν ἀπέχῃς, vecinic pe el să-l aibi, timp, ca veşnic să fie al tău,
Φλμ Α-16 οὐκέτι ὡς δοῦλον, ἀλλ᾿ ὑπὲρ 16. De acum nu ca pe un rob, ci Filim.16. Dar nu ca un rob, ci mai
δοῦλον, ἀδελφὸν ἀγαπητόν, mai presus de rob, frate presus de rob, ca pe un frate
μάλιστα ἐμοί, πόσῳ δὲ μᾶλλον σοὶ iubit, mai ales mie, dar cu iubit, mai ales pentru mine, dar
καὶ ἐν σαρκὶ καὶ ἐν Κυρίῳ! cât mai vârtos ţie, şi după cu atât mai vârtos pentru tine,
trup, şi întru Domnul. şi după trup şi în Domnul.
Φλμ Α-17 εἰ οὖν με ἔχεις κοινωνόν, 17. Deci de mă ai pe mine Filim.17. Deci, dacă mă socoteşti
προσλαβοῦ αὐτὸν ὡς ἐμέ. părtaş, primește pe dânsul ca părtaş cu tine, primeşte-l pe el,
pe mine. ca pe mine.
Φλμ Α-18 εἰ δέ τι ἠδίκησέ σε ἢ ὀφείλει, 18. Iar de a făcut ţie nedreptate Filim.18. Iar de te-a păgubit cu
τοῦτο ἐμοὶ ἐλλόγει· întru ceva, sau îţi este dator, ceva, sau îţi este dator ceva,
aceea mie să o socoteşti. pune aceasta în socoteala mea.
Φλμ Α-19 ἐγὼ Παῦλος ἔγραψα τῇ ἐμῇ 19. Eu, Pavel, am scris cu mâna Filim.19. Eu, Pavel, am scris cu
χειρί, ἐγὼ ἀποτίσω· ἵνα μὴ λέγω mea, eu voi plăti, ca să nu zic mâna mea; eu îţi voi plăti, ca
σοι ὅτι καὶ σεαυτόν μοι ţie că şi tu cu sine singur îmi să nu-ţi spun că şi tu îmi eşti
προσοφείλεις. eşti dator. dator cu tine însuţi.
Φλμ Α-20 ναί, ἀδελφέ, ἐγώ σου 20. Aşa, frate, eu să mă folosesc Filim.20. Da, frate, eu te rog, fă-
ὀναίμην ἐν Κυρίῳ· ἀνάπαυσόν μου de tine întru Domnul; mi binele acesta în Domnul;
τὰ σπλάγχνα ἐν Κυρίῳ. odihneşte inima mea întru linişteşte inima mea în
Domnul. Hristos!
Φλμ Α-21 Πεποιθὼς τῇ ὑπακοῇ σου 21. Nădăjduindu-mă spre Filim.21. Bine încredinţat de
ἔγραψά σοι, εἰδὼς ὅτι καὶ ὑπὲρ ὃ ascultarea ta am scris ţie, ascultarea ta, ţi-am scris ţie,
λέγω ποιήσεις. ştiind că şi mai presus decât ştiind că vei face chiar mai
grăiesc vei face. mult decât cele ce-ţi spun.
Φλμ Α-22 ἅμα δὲ καὶ ἑτοίμαζέ μοι 22. Şi împreună găteşte mie şi Filim.22. Ci odată cu aceasta
ξενίαν· ἐλπίζω γὰρ ὅτι διὰ τῶν gazdă; că am nădejde că pregăteşte-mi loc de găzduit,
προσευχῶν ὑμῶν χαρισθήσομαι prin rugăciunile voastre mă fiindcă nădăjduiesc că, prin
ὑμῖν. voi dărui vouă. rugăciunile voastre, voi fi
dăruit vouă.
Φλμ Α-23 ᾿Ασπάζεταί σε ᾿Επαφρᾶς ὁ 23. Închină-se ţie Epafras cel Filim.23. Te îmbrăţişează Epafras,
συναιχμάλωτός μου ἐν Χριστῷ împreună cu mine robit întru cel închis împreună cu mine
᾿Ιησοῦ, Hristos Iisus, pentru Hristos Iisus,
Φλμ Α-24 Μᾶρκος, ᾿Αρίσταρχος, 24. Marcu, Aristarh, Dimas, Filim.24. Marcu, Aristarh, Dimas,
Δημᾶς, Λουκᾶς, οἱ συνεργοί μου Luca, cei împreună cu mine Luca cei împreună-lucrători cu
lucrători. mine.
Φλμ Α-25 ῾Η χάρις τοῦ Κυρίου ἡμῶν 25. Harul Domnului nostru Iisus Filim.25. Harul Domnului nostru
᾿Ιησοῦ Χριστοῦ μετὰ τοῦ πνεύματος Hristos cu duhul vostru, Iisus Hristos să fie cu duhul
ὑμῶν· ἀμήν Amin. vostru! Amin.
544
EPISTOLIA EPISTOLA CĂTRE EVREI A
ΠΡΟΣ ΕΒΡΑΙΟΥΣ SFÂNTULUI APOSTOL SFÂNTULUI APOSTOL
PAVEL CĂTRE EVREI PAVEL
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Α
CAPITOLUL 1 CAPITOLUL 1
Εβ Α-1 Πολυμερῶς καὶ πολυτρόπως 1. În multe feluri şi în multe Evr.1:1. După ce Dumnezeu
πάλαι ὁ Θεὸς λαλήσας τοῖς chipuri de demult Dumnezeu odinioară, în multe rânduri şi
πατράσιν ἐν τοῖς προφήταις, ἐπ᾿ grăind părinţilor prin în multe chipuri, a vorbit
ἐσχάτου τῶν ἡμερῶν τούτων proroci, în zilele acestea mai părinţilor noştri prin proroci,
ἐλάλησεν ἡμῖν ἐν υἱῷ, de pe urmă a grăit nouă Evr.1:2. În zilele acestea mai de
întru Fiul, pe urmă ne-a grăit nouă prin
Εβ Α-2 ὃν ἔθηκε κληρονόμον πάντων, 2. pe Care L-a pus moştenitor Fiul, pe Care L-a pus
δι᾿ οὗ καὶ τοὺς αἰῶνας ἐποίησεν· tuturor, prin Care şi moştenitor a toate şi prin Care
veacurile a făcut; a făcut şi veacurile;
Εβ Α-3 ὃς ὢν ἀπαύγασμα τῆς δόξης 3. Care fiind strălucirea slavei şi Evr.1:3. Care, fiind strălucirea
καὶ χαρακτὴρ τῆς ὑποστάσεως chipul ipostasului Lui, (şi) slavei şi chipul fiinţei Lui şi
αὐτοῦ, φέρων τε τὰ πάντα τῷ purtând toate cu graiul Care ţine toate cu cuvântul
ῥήματι τῆς δυνάμεως αὐτοῦ, δι᾿ puterii Sale, prin sine singur puterii Sale, după ce a
ἑαυτοῦ καθαρισμὸν ποιησάμενος făcând curăţirea păcatelor săvârşit, prin El însuşi,
τῶν ἁμαρτιῶν ἡμῶν ἐκάθισεν ἐν noastre, a şezut de-a dreapta curăţirea păcatelor noastre, a
δεξιᾷ τῆς μεγαλωσύνης ἐν ὑψηλοῖς, măririi întru cele înalte; şezut de-a dreapta slavei, întru
cele prea înalte,
Εβ Α-4 τοσούτῳ κρείττων γενόμενος 4. Cu atâta mai bun făcându-se Evr.1:4. Făcându-Se cu atât mai
τῶν ἀγγέλων, ὅσῳ διαφορώτερον decât îngerii, cu cât mai presus de îngeri, cu cât a
παρ᾿ αὐτοὺς κεκληρονόμηκεν osebit nume decât dânşii au moştenit un nume mai deosebit
ὄνομα. moştenit. decât ei.
Εβ Α-5 τίνι γὰρ εἶπέ ποτε τῶν ἀγγέλων· 5. Căci căruia din îngeri au zis Evr.1:5. Căci căruia dintre îngeri
υἱός μου εἶ σύ, ἐγὼ σήμερον cândva: Fiul meu eşti tu, eu i-a zis Dumnezeu vreodată:
γεγέννηκά σε, καὶ πάλιν· ἐγὼ astăzi te-am născut? Şi "Fiul Meu eşti Tu, Eu astăzi
ἔσομαι αὐτῷ εἰς πατέρα, καὶ αὐτὸς iarăşi: Eu voi fi lui Tată, şi Te-am născut"; şi iarăşi: "Eu
ἔσται μοι εἰς υἱόν, acela va fi mie Fiu? Îi voi fi Lui Tată şi El Îmi va fi
Mie Fiu"?
Εβ Α-6 ὅταν δὲ πάλιν εἰσαγάγῃ τὸν 6. Şi iarăşi, când duce pe cel Evr.1:6. Şi iarăşi, când aduce în
πρωτότοκον εἰς τὴν οἰκουμένην, întâiu născut în lume, zice: Şi lume pe Cel întâi născut, El
λέγει· καὶ προσκυνησάτωσαν αὐτῷ să se închine lui toţi îngerii zice: "Şi să se închine Lui toţi
πάντες ἄγγελοι Θεοῦ. lui Dumnezeu. îngerii lui Dumnezeu".
Εβ Α-7 καὶ πρὸς μὲν τοὺς ἀγγέλους 7. Şi de îngeri zice: Cel ce face Evr.1:7. Şi de îngeri zice: "Cel ce
λέγει· ὁ ποιῶν τοὺς ἀγγέλους αὐτοῦ pe îngerii săi duhuri şi pe face pe îngerii Săi duhuri şi pe
πνεύματα, καὶ τοὺς λειτουργοὺς slugile sale pară de foc. slujitorii Săi pară de foc";
αὐτοῦ πυρὸς Φλόγα·
Εβ Α-8 πρὸς δὲ τὸν υἱόν· ὁ θρόνος 8. Iar către Fiul: Scaunul tău, Evr.1:8. Iar către Fiul: "Tronul
σου, ὁ Θεός, εἰς τὸν αἰῶνα τοῦ Dumnezeule, în veacul Tău, Dumnezeule, în veacul
αἰῶνος· ῥάβδος εὐθύτητος, ἡ veacului; toiagul dreptăţii, veacului; şi toiagul dreptăţii
ῥάβδος τῆς βασιλείας σου· toiagul împărăţiei tale. este toiagul împărăţiei Tale.
Εβ Α-9 ἠγάπησας δικαιοσύνην καὶ 9. Iubit-ai dreptatea şi ai urât Evr.1:9. Iubit-ai dreptatea şi ai
ἐμίσησας ἀνομίαν· διὰ τοῦτο ἔχρισέ fărădelegea; pentru aceea te- urât fărădelegea; pentru aceea
σε ὁ Θεός, ὁ Θεός σου ἔλαιον a uns pe tine Dumnezeule, Te-a uns pe Tine, Dumnezeule,
ἀγαλλιάσσεως παρὰ τοὺς μετόχους Dumnezeul tău, cu untul de Dumnezeul Tău cu
σου· lemn al bucuriei mai mult untdelemnul bucuriei, mai mult
decât pe părtaşii tăi. decât pe părtaşii Tăi".
Εβ Α-10 καί· σὺ κατ᾿ ἀρχάς, Κύριε, τὴν 10. Şi: Întru început tu Doamne, Evr.1:10. Şi: "Întru început Tu,
γῆν ἐθεμελίωσας, καὶ ἔργα τῶν pământul ai întemeiat, şi Doamne, pământul l-ai
χειρῶν σού εἰσιν οἱ οὐρανοί· lucrurile mâinilor tale sunt întemeiat şi cerurile sunt lucrul
cerurile; mâinilor Tale;
Εβ Α-11 αὐτοὶ ἀπολοῦνται, σὺ δὲ 11. Acelea vor pieri, iară tu Evr.1:11. Ele vor pieri, dar Tu
διαμένεις· καὶ πάντες ὡς ἱμάτιον rămâi; şi toate ca o haină se rămâi, şi toate ca o haină se
παλαιωθήσονται vor învechi; vor învechi;
545
Εβ Α-12 καὶ ὡσεὶ περιβόλαιον ἑλίξεις 12. Şi ca un veşmânt vei înveli pe Evr.1:12. Şi ca un pe un veşmânt
αὐτούς, καὶ ἀλλαγήσονται· σὺ δὲ ὁ ele, şi se vor schimba; dar tu le vei strânge şi ca o haină vor
αὐτὸς εἶ, καὶ τὰ ἔτη σου οὐκ acelaşi eşti, şi anii tăi nu vor fi schimbate. Dar Tu acelaşi
ἐκλείψουσι. lipsi. eşti şi anii Tăi nu se vor
sfârşi".
Εβ Α-13 πρὸς τίνα δὲ τῶν ἀγγέλων 13. Şi căruia dintru îngeri au zis Evr.1:13. Şi căruia dintre îngeri a
εἴρηκέ ποτε· κάθου ἐκ δεξιῶν μου cândva: Şezi de-a dreapta zis Dumnezeu vreodată: "Şezi
ἕως ἂν θῶ τοὺς ἐχθρούς σου mea, până când voi pune pe de-a dreapta Mea până când
ὑποπόδιον τῶν ποδῶν σου, vrăjmaşii tăi aşternut voi pune pe vrăjmaşii tăi
picioarelor tale? aşternut picioarelor Tale"?
Εβ Α-14 οὐχὶ πάντες εἰσὶ λειτουργικὰ 14. Au nu toţi sunt duhuri Evr.1:14. Îngerii oare nu sunt toţi
πνεύματα εἰς διακονίαν slujitoare, care se trimit spre duhuri slujitoare, trimise ca să
ἀποστελλόμενα διὰ τοὺς μέλλοντας slujbă pentru cei ce vor să slujească, pentru cei ce vor fi
κληρονομεῖν σωτηρίαν; moştenească mântuirea? moştenitorii mântuirii?

Εβ Β-1 Διὰ τοῦτο δεῖ περισσοτέρως 1. Pentru aceea se cade nouă Evr.2:1. Pentru aceea se cuvine ca
ἡμᾶς προσέχειν τοῖς ἀκουσθεῖσι, μή mai mult să ascultăm cele ce noi să luăm aminte cu atât mai
ποτε παραρρυῶμεν. s-au auzit, ca nu cândva să mult la cele auzite, ca nu
cădem. cumva să ne pierdem.
Εβ Β-2 εἰ γὰρ ὁ δι᾿ ἀγγέλων λαληθεὶς 2. Că de vreme ce s-a făcut Evr.2:2. Căci, dacă s-a adeverit
λόγος ἐγένετο βέβαιος, καὶ πᾶσα adevărat cuvântul ce s-a cuvântul grăit prin îngeri şi
παράβασις καὶ παρακοὴ ἔλαβεν grăit prin îngeri, şi toată orice călcare de poruncă şi
ἔνδικον μισθαποδοσίαν, călcare de poruncă şi orice neascultare şi-a primit
neascultarea a luat dreaptă dreapta răsplătire,
răsplătire,
Εβ Β-3 πῶς ἡμεῖς ἐκφευξόμεθα 3. Cum vom scăpa noi Evr.2:3. Cum vom scăpa noi, dacă
τηλικαύτης ἀμελήσαντες σωτηρίας; negrijindu-ne de atâta vom fi nepăsători la astfel de
ἥτις ἀρχὴν λαβοῦσα λαλεῖσθαι διὰ mântuire, care luând mântuire care, luând obârşie
τοῦ Κυρίου, ὑπὸ τῶν ἀκουσάντων începere a se vesti de la din propovăduirea Domnului,
εἰς ἡμᾶς ἐβεβαιώθη, Domnul, prin cei ce l-au ne-a fost adeverită de cei ce au
auzit s-a adeverit întru noi, ascultat-o,
Εβ Β-4 συνεπιμαρτυροῦντος τοῦ Θεοῦ 4. Împreună mărturisind Evr.2:4. Împreună mărturisind şi
σημείοις τε καὶ τέρασι καὶ Dumnezeu cu semne şi cu Dumnezeu cu semne şi cu
ποικίλαις δυνάμεσι καὶ Πνεύματος minuni, şi cu multe feluri de minuni şi cu multe feluri de
῾Αγίου μερισμοῖς κατὰ τὴν αὐτοῦ puteri, şi cu împărţirile puteri şi cu darurile Duhului
θέλησιν. Duhului Sfânt, după a lui Sfânt, împărţite după a Sa
voie? voinţă?
Εβ Β-5 Οὐ γὰρ ἀγγέλοις ὑπέταξε τὴν 5. Că nu îngerilor au supus Evr.2:5. Pentru că nu îngerilor a
οἰκουμένην τὴν μέλλουσαν, περὶ ἧς Dumnezeu lumea cea supus Dumnezeu lumea
λαλοῦμεν, viitoare, pentru care grăim. viitoare, despre care vorbim.
Εβ Β-6 διεμαρτύρατο δέ πού τις λέγων· 6. Şi a mărturisit oareunde Evr.2:6. Iar cineva a mărturisit
τί ἐστιν ἄνθρωπος ὅτι μιμνήσκῃ oarecine, zicând: Ce este undeva, zicând: "Ce este omul,
αὐτοῦ, ἢ υἱὸς ἀνθρώπου ὅτι omul, că pomeneşti pe el? că-l pomeneşti pe el, sau fiul
ἐπισκέπτῃ αὐτόν; Sau fiul omului, că cercetezi omului, că-l cercetezi pe el?
pe el?
Εβ Β-7 ἠλάττωσας αὐτὸν βραχύ τι παρ᾿ 7. Micşoratu-l-ai pe el cu puţin Evr.2:7. L-ai micşorat pe el cu
ἀγγέλους, δόξῃ καὶ τιμῇ oarece decât îngerii; cu puţin faţă de îngeri; şi cu
ἐστεφάνωσας αὐτόν, slavă şi cu cinste ai mărire şi cu cinste l-ai
încununat pe el şi l-ai pus încununat şi l-ai pus peste
peste lucrurile mâinilor tale, lucrurile mâinilor Tale.
Εβ Β-8 πάντα ὑπέταξας ὑποκάτω τῶν 8. Toate le-ai supus sub Evr.2:8. Toate le-ai supus sub
ποδῶν αὐτοῦ· ἐν γὰρ τῷ ὑποτάξαι picioarele lui. Şi dacă au picioarele lui". Dar prin faptul
αὐτῷ τὰ πάντα οὐδὲν ἀφῆκεν αὐτῷ supus lui toate, nimic au că a supus lui toate (înţelegem)
ἀνυπότακτον. νῦν δὲ οὔπω ὁρῶμεν lăsat lui nesupus. Ci acum că nimic nu i-a lăsat nesupus.
546
αὐτῷ τὰ πάντα ὑποτεταγμένα· încă nu vedem supuse lui Acum însă, încă nu vedem cum
toate. toate i-au fost supuse.
Εβ Β-9 τὸν δὲ βραχύ τι παρ᾿ ἀγγέλλους 9. Iar mai micşorat cu puţin Evr.2:9. Ci pe Cel micşorat cu
ἠλαττωμένον βλέπομεν ᾿Ιησοῦν διὰ oarece decât îngerii vedem puţin faţă de îngeri, pe Iisus, Îl
τὸ πάθημα τοῦ θανάτου δόξῃ καὶ pe Iisus, pentru patima vedem încununat cu slavă şi cu
τιμῇ ἐστεφανωμένον, ὅπως χάριτι morţii, cu slavă şi cu cinste cinste, din pricina morţii pe
Θεοῦ ὑπὲρ παντὸς γεύσηται încununat, ca cu harul lui care a suferit-o, astfel că, prin
θανάτου. Dumnezeu pentru toţi să harul lui Dumnezeu, El a
guste moarte. gustat moartea pentru fiecare
om.
Εβ Β-10 ἔπρεπε γὰρ αὐτῷ, δι᾿ ὃν τὰ 10. Pentru că se cădea aceluia, Evr.2:10. Căci ducând pe mulţi fii
πάντα καὶ δι᾿ οὗ τὰ πάντα, πολλοὺς pentru care sunt toate şi prin la mărire, I se cădea Aceluia,
υἱοὺς εἰς δόξαν ἀγαγόντα, τὸν care sunt toate, care pe mulţi pentru Care sunt toate şi prin
ἀρχηγὸν τῆς σωτηρίας αὐτῶν διὰ fii la slavă au adus, pe Care sunt toate, ca să
παθημάτων τελειῶσαι. începătorul mântuirii lor desăvârşească prin pătimire pe
prin patimi a-l face Începătorul mântuirii lor.
desăvârşit.
Εβ Β-11 ὅ τε γὰρ ἁγιάζων καὶ οἱ 11. Că cel ce sfinţeşte şi cei ce se Evr.2:11. Pentru că şi Cel ce
ἁγιαζόμενοι ἐξ ἑνὸς πάντες· δι᾿ ἣν sfinţesc dintru unul sunt toţi; sfinţeşte şi cei ce se sfinţesc,
αἰτίαν οὐκ ἐπαισχύνεται ἀδελφοὺς pentru care pricină nu se dintr-Unul sunt toţi; de aceea
αὐτοὺς καλεῖν, ruşinează a-i numi pe dânşii nu se ruşinează să-i numească
fraţi pe ei fraţi,
Εβ Β-12 λέγων· ἀπαγγελῶ τὸ ὄνομά 12. Zicând: Spune-voi numele Evr.2:12. Zicând: "Spune-voi
σου τοῖς ἀδελφοῖς μου, ἐν μέσῳ ἐκ tău fraţilor mei, în mijlocul fraţilor mei numele Tău. În
κλησίας ὑμνήσω σε· Bisericii te voi lăuda. mijlocul Bisericii Te voi
Εβ Β-13 καὶ πάλιν· ἐγὼ ἔσομαι 13. Şi iarăşi: Eu voi fi lăuda".
πεποιθὼς ἐπ᾿ αὐτῷ· καὶ πάλιν· nădăjduindu-mă întru Evr.2:13. Şi iarăşi: "Eu voi fi
ἰδοὺ ἐγὼ καὶ τὰ παιδία ἅ μοι dânsul. Şi iarăşi: Iată eu şi încrezător în El"; şi iarăşi:
ἔδωκεν ὁ Θεός. pruncii care mi-au dat mie "Iată Eu şi pruncii pe care Mi
Dumnezeu. i-a dat Dumnezeu".
Εβ Β-14 ἐπεὶ οὖν τὰ παιδία 14. Deci de vreme ce s-au făcut Evr.2:14. Deci, de vreme ce
κεκοινώνηκε σαρκὸς καὶ αἵματος, părtaşi pruncii trupului şi pruncii s-au făcut părtaşi
καὶ αὐτὸς παραπλησίως μετέσχε sângelui, şi acelaşi asemenea sângelui şi trupului, în acelaşi
τῶν αὐτῶν, ἵνα διὰ τοῦ θανάτου s-au împărtăşit aceloraşi, ca fel şi El S-a împărtăşit de
καταργήσῃ τὸν τὸ κράτος ἔχοντα prin moarte să surpe pe cel acestea, ca să surpe prin
τοῦ θανάτου, τοῦτ᾿ ἔστι τὸν ce are stăpânirea morţii, moartea Sa pe cel ce are
διάβολον, adică pe diavolul; stăpânirea morţii, adică pe
diavolul,
Εβ Β-15 καὶ ἀπαλλάξῃ τούτους, ὅσοι 15. Şi să izbăvească pe aceia, Evr.2:15. Şi să izbăvească pe acei
φόβῳ θανάτου διὰ παντὸς τοῦ ζῆν care cu frica morţii în toată pe care frica morţii îi ţinea în
ἔνοχοι ἦσαν δουλείας. viaţa erau supuşi robiei. robie toată viaţa.
Εβ Β-16 οὐ γὰρ δήπου ἀγγέλων 16. Că nu pe îngeri cu adevărat Evr.2:16. Căci, într-adevăr, nu a
ἐπιλαμβάνεται, ἀλλὰ σπέρματος au luat, ci sămânţa lui luat firea îngerilor, ci sămânţa
᾿Αβραὰμ ἐπιλαμβάνεται. Avraam au luat. lui Avraam a luat.
Εβ Β-17 ὅθεν ὤφειλε κατὰ πάντα τοῖς 17. Pentru aceea dator era întru Evr.2:17. Pentru aceea, dator era
ἀδελφοῖς ὁμοιωθῆναι, ἵνα ἐλεήμων toate a se asemăna fraţilor, întru toate să Se asemene
γένηται καὶ πιστὸς ἀρχιερεὺς τὰ ca să fie milostiv şi fraţilor, ca să fie milostiv şi
πρὸς τὸν Θεόν, εἰς τὸ ἱλάσκεσθαι credincios arhiereu întru credincios arhiereu în cele
τὰς ἁμαρτίας τοῦ λαοῦ. cele ce sunt către Dumnezeu, către Dumnezeu, pentru
ca să curăţească păcatele curăţirea păcatelor poporului.
poporului.
Εβ Β-18 ἐν ᾧ γὰρ πέπονθεν αὐτὸς 18. Că întru ceea ce au pătimit Evr.2:18. Căci prin ceea ce a
πειρασθείς, δύναται τοῖς însuşi fiind ispitit, poate şi pătimit, fiind El însuşi ispitit,
πειραζομένοις βοηθῆσαι. celor ce se ispitesc să le poate şi celor ce se ispitesc să
ajute. le ajute.
547
Εβ Γ-1 ῞Οθεν, ἀδελφοὶ ἅγιοι, κλήσεως 1. Pentru aceea, fraţilor sfinţi, ai Evr.3:1. Pentru aceea, fraţi sfinţi,
ἐπουρανίου μέτοχοι, κατανοήσατε chemării cereşti părtaşi, părtaşi chemării cereşti, luaţi
τὸν ἀπόστολον καὶ ἀρχιερέα τῆς socotiţi pe Apostolul şi aminte la Apostolul şi
ὁμολογίας ἡμῶν ᾿Ιησοῦν Χριστόν, Arhiereul mărturisirii Arhiereul mărturisirii noastre,
noastre, pe Iisus Hristos; la Iisus Hristos,
Εβ Γ-2 πιστὸν ὄντα τῷ ποιήσαντι 2. Care este credincios celui ce Evr.3:2. Care credincios a fost
αὐτόν, ὡς καὶ Μωῡσῆς ἐν ὅλῳ τῷ au făcut pe el, precum şi Celui ce L-a rânduit, precum şi
οἴκῳ αὐτοῦ. Moise întru toată casa lui. Moise în toată casa Lui.
Εβ Γ-3 πλείονος γὰρ δόξης οὗτος παρὰ 3. Pentru că de mai multă slavă Evr.3:3. Pentru că Acesta (Iisus)
Μωῡσῆν ἠξίωται, καθ᾿ ὅσον decât Moise acesta s-au S-a învrednicit de mai multă
πλείονα τιμὴν ἔχει τοῦ οἴκου ὁ învrednicit, cu cât mai multă slavă decât Moise, după cum
κατασκευάσας αὐτόν. cinste are decât casa, cel ce are mai multă cinste decât
o a zidit pe ea; casa cel ce a zidit-o.
Εβ Γ-4 πᾶς γὰρ οἶκος κατασκευάζεται 4. Că toată casa se zideşte de Evr.3:4. Căci orice casă e zidită
ὑπό τινος, ὁ δὲ τὰ πάντα cineva, iară cel ce toate au de către cineva, iar Ziditorul a
κατασκευάσας Θεός. făcut este Dumnezeu. toate este Dumnezeu.
Εβ Γ-5 καὶ Μωῡσῆς μὲν πιστὸς ἐν ὅλῳ 5. Şi Moise adică a fost Evr.3:5. Moise a fost credincios în
τῷ οἴκῳ αὐτοῦ ὡς θεράπων, εἰς credincios întru toată casa toată casa Domnului, ca o
μαρτύριον τῶν λαληθησομένων, lui, ca o slugă, spre mărturie slugă, spre mărturia celor ce
celor ce erau să se grăiască; erau să fie descoperite în
viitor,
Εβ Γ-6 Χριστὸς δὲ ὡς υἱὸς ἐπὶ τὸν 6. Iară Hristos ca un fiu în casa Evr.3:6. Iar Hristos a fost
οἶκον αὐτοῦ, οὗ οἶκός ἐσμεν ἡμεῖς, lui; a căruia casă suntem credincios ca Fiu peste casa
ἐάνπερ τὴν παρρησίαν καὶ τὸ noi, numai de vom ţinea Sa. Şi casa Lui suntem noi,
καύχημα τῆς ἐλπίδος μέχρι τέλους neclătită îndrăznirea şi lauda numai dacă ţinem până la
βεβαίαν κατάσχωμεν. nădejdii până în sfârşit. sfârşit cu neclintire,
îndrăzneala mărturisirii şi
lauda nădejdii noastre.
Εβ Γ-7 Διό, καθὼς λέγει τὸ Πνεῦμα τὸ 7. Drept aceea, precum zice Evr.3:7. De aceea, precum zice
῞Αγιον· σήμερον ἐὰν τῆς φωνῆς Duhul cel Sfânt: Astăzi de Duhul Sfânt: "Dacă veţi auzi
αὐτοῦ ἀκούσητε, veţi auzi glasul lui, astăzi glasul Lui,
Εβ Γ-8 μὴ σκληρύνητε τὰς καρδίας 8. Nu vă învârtoşaţi inimile Evr.3:8. Nu vă învârtoşaţi inimile
ὑμῶν ὡς ἐν τῷ παραπικρασμῷ, voastre, ca întru întărâtare, voastre, ca la răzvrătire în ziua
κατὰ τὴν ἡμέραν τοῦ πειρασμοῦ ἐν în ziua ispitirii în pustie; ispitirii din pustie,
τῇ ἐρήμῳ,
Εβ Γ-9 οὗ ἐπείρασάν με οἱ πατέρες 9. Unde m-au ispitit părinţii Evr.3:9. Unde M-au ispitit părinţii
ὑμῶν, ἐδοκίμασάν με, καὶ εἶδον τὰ voştri, ispititu-m-au, şi au voştri, M-au încercat, şi au
ἔργα μου τεσσαράκοντα ἔτη. văzut lucrurile mele văzut faptele Mele, timp de
patruzeci de ani. patruzeci de ani.
Εβ Γ-10 διὸ προσώχθισα τῇ γενεᾷ 10. Pentru aceea, m-am mâniat Evr.3:10. De aceea M-am mâniat
ἐκείνῃ καὶ εἶπον· ἀεὶ πλανῶνται τῇ pe neamul acesta, şi am zis: pe neamul acesta şi am zis:
καρδίᾳ, αὐτοὶ δὲ οὐκ ἔγνωσαν τὰς Pururea rătăcesc cu inima, şi Pururea ei rătăcesc cu inima şi
ὁδούς μου· ei nu au cunoscut căile mele, căile Mele nu le-au cunoscut,
Εβ Γ-11 ὡς ὤμοσα ἐν τῇ ὀργῇ μου, εἰ 11. Că m-am jurat întru mânia Evr.3:11. Că M-am jurat în mânia
εἰσελεύσονται εἰς τὴν κατάπαυσίν mea: De vor intra întru Mea: "Nu vor intra întru
μου· odihna mea. odihna Mea!".
Εβ Γ-12 βλέπετε, ἀδελφοί, μή ποτε 12. Socotiţi fraţilor, ca să nu fie Evr.3:12. Luaţi seama, fraţilor, să
ἔσται ἔν τινι ὑμῶν καρδία πονηρὰ cândva în vreunul din voi nu fie cumva, în vreunul din
ἀπιστίας ἐν τῷ ἀποστῆναι ἀπὸ inimă vicleană a necredinţei, voi, o inimă vicleană a
Θεοῦ ζῶντος, depărtându-se de la necredinţei, ca să vă depărteze
Dumnezeul cel viu. de la Dumnezeul cel viu.
Εβ Γ-13 ἀλλὰ παρακαλεῖτε ἑαυτοὺς 13. Ci vă îndemnaţi pe voi înşivă Evr.3:13. Ci îndemnaţi-vă unii pe
καθ᾿ ἑκάστην ἡμέραν ἄχρις οὗ τὸ în toate zilele, până ce se alţii, în fiecare zi, până ce
σήμερον καλεῖται, ἵνα μὴ numeşte Astăzi, ca să nu se putem să zicem: astăzi! ca
σκληρυνθῇ ἐξ ὑμῶν τις ἀπάτῃ τῆς învârtoşeze cineva dintru voi nimeni dintre voi să nu se
548
ἁμαρτίας· cu înşelăciunea păcatului. învârtoşeze cu înşelăciunea
păcatului;
Εβ Γ-14 μέτοχοι γὰρ γεγόναμεν τοῦ 14. Că părtaşi ne-am făcut lui Evr.3:14. Căci ne-am făcut părtaşi
Χριστοῦ, ἐάνπερ τὴν ἀρχὴν τῆς Hristos, numai de vom ţinea ai lui Hristos, numai dacă vom
ὑποστάσεως μέχρι τέλους βεβαίαν începătura încheieturii până păstra temeinic, până la urmă,
κατάσχωμεν, în sfârşit neclătită. începutul stării noastre întru
El,
Εβ Γ-15 ἐν τῷ λέγεσθαι· σήμερον ἐὰν 15. De vreme ce se zice: Astăzi Evr.3:15. De vreme ce se zice:
τῆς φωνῆς αὐτοῦ ἀκούσητε, μὴ de veţi auzi glasul lui, nu vă Dacă veţi auzi astăzi glasul
σκληρύνητε τὰς καρδίας ὑμῶν ὡς învârtoşaţi inimile voastre, Lui, nu învârtoşaţi inimile
ἐν τῷ παραπικρασμῷ. ca întru întărâtare. voastre, ca la răzvrătire.
Εβ Γ-16 τίνες γὰρ ἀκούσαντες 16. Pentru că oarecare auzind, l- Evr.3:16. Cine sunt cei care,
παρεπίκραναν; ἀλλ᾿ οὐ πάντες οἱ au întărâtat, dar nu toţi care auzind, s-au răzvrătit? Oare
ἐξελθόντες ἐξ Αἰγύπτου διὰ au ieşit din Egipt cu Moise. nu toţi care au ieşit din Egipt,
Μωῡσέως; prin Moise?
Εβ Γ-17 τίσι δὲ προσώχθισε 17. Şi asupra cărora s-au mâniat Evr.3:17. Şi împotriva cui a ţinut
τεσσαράκοντα ἔτη; οὐχὶ τοῖς patruzeci de ani? Au nu mâine timp de patruzeci de
ἁμαρτήσασιν, ὧν τὰ κῶλα ἔπεσεν asupra celor ce au păcătuit, ani? Au nu împotriva celor ce
ἐν τῇ ἐρήμῳ; ale căror oase au căzut în au păcătuit, ale căror oase au
pustie? căzut în pustie?
Εβ Γ-18 τίσι δὲ ὤμοσε μὴ 18. Şi cărora s-au jurat să nu Evr.3:18. Şi cui S-a jurat că nu vor
εἰσελεύσεσθαι εἰς τὴν κατάπαυσιν intre întru odihna lui, fără intra întru odihna Sa, decât
αὐτοῦ εἰ μὴ τοῖς ἀπειθήσασι; numai celor ce nu au crezut? numai celor ce au fost
neascultători?
Εβ Γ-19 καὶ βλέπομεν ὅτι οὐκ 19. Şi vedem că nu au putut să Evr.3:19. Vedem dar că n-au putut
ἠδυνήθησαν εἰσελθεῖν δι᾿ ἀπιστίαν. intre pentru necredinţă. să intre, din pricina
necredinţei lor.

Εβ Δ-1 Φοβηθῶμεν οὖν μή ποτε, 1. Să ne temem dar, ca nu cumva
Evr.4:1. Să ne temem, deci, ca nu
καταλειπομένης ἐπαγγελίας părăsind făgăduinţa a intra
cumva, câtă vreme ni se lasă
εἰσελθεῖν εἰς τὴν κατάπαυσιν întru odihna lui, să se
făgăduinţa să intrăm în odihna
αὐτοῦ, δοκῇ τι, ἐξ ὑμῶν socotească cineva din voi a fi
Lui, să pară că a rămas pe
ὑστερηκέναι. lipsit. urmă cineva dintre voi.
Εβ Δ-2 καὶ γάρ ἐσμεν εὐηγγελισμένοι, 2. Pentru că şi nouă s-a
Evr.4:2. Pentru că şi nouă ni s-a
καθάπερ κἀκεῖνοι· ἀλλ᾿ οὐκ binevestit ca şi acelora; ci n-
binevestit ca şi acelora, dar
ὠφέλησεν ὁ λόγος τῆς ἀκοῆς a folosit pe aceia cuvântul
cuvântul propovăduirii nu le-a
ἐκείνους μὴ συγκεκραμένους τῇ auzului, nefiind amestecat cu
fost lor de folos, nefiind unit cu
πίστει τοῖς ἀκούσασιν. credinţa celor ce au auzit,
credinţa la cei care l-au auzit.
Εβ Δ-3 εἰσερχόμεθα γὰρ εἰς τὴν 3. Că intrăm întru odihnă cei ce
Evr.4:3. Pe când noi, fiindcă am
κατάπαυσιν οἱ πιστεύσαντες, καθὼς am crezut, precum au zis: Că
crezut, intrăm în odihnă,
εἴρηκεν· ὡς ὤμοσα ἐν τῇ ὀργῇ μου, m-am jurat întru mânia mea,
precum s-a zis: "M-am jurat
εἰ εἰσελεύσονται εἰς τὴν κατάπαυσίν de vor intra întru odihna
întru mânia Mea: nu vor intra
μου καίτοι τῶν ἔργων ἀπὸ mea, măcar că erau făcute
întru odihna Mea", măcar că
καταβολῆς κόσμου γενηθέντων. lucrurile de la întemeierea
lucrurile erau săvârşite de la
lumii. întemeierea lumii.
Εβ Δ-4 εἴρηκε γάρ που περὶ τῆς 4. Că au zis oareunde de ziua a
Evr.4:4. Căci undeva, despre ziua
ἑβδόμης οὔτω· καὶ κατέπαυσεν ὁ şaptea întru acest chip: Şi s-
a şaptea, a zis astfel: "Şi S-a
Θεὸς ἐν τῇ ἡμέρᾳ τῇ ἑβδόμῃ ἀπὸ odihnit Dumnezeu în ziua a
au odihnit Dumnezeu în ziua
πάντων τῶν ἔργων αὐτοῦ· şaptea de toate lucrurile
a şaptea de toate lucrurile
sale. Sale".
Εβ Δ-5 καὶ ἐν τούτῳ πάλιν· εἰ 5. Şi de aceasta iarăşi: De vor
Evr.4:5. Şi în acelaşi loc, zice
εἰσελεύσονται εἰς τὴν κατάπαυσίν intra întru odihna mea.
iarăşi: "Nu vor intra întru
μου. odihna Mea!".
Εβ Δ-6 ἐπεὶ οὖν ἀπολείπεταί τινας 6. Deci de vreme ce a rămas ca Evr.4:6. Deci, de vreme ce rămâne
εἰσελθεῖν εἰς αὐτήν, καὶ οἱ oarecare să intre întru ca unii să intre în odihnă, iar
πρότερον εὐαγγελισθέντες οὐκ dânsa, şi aceia cărora mai aceia cărora mai dinainte li s-
549
εἰσῆλθον δι᾿ ἀπείθειαν, înainte li s-au binevestit nu a binevestit, pentru
au intrat, pentru necredinţă, nesupunerea lor, n-au intrat,
Εβ Δ-7 πάλιν τινὰ ὁρίζει ἡμέραν, 7. iarăşi pe oarecare zi Evr.4:7. Dumnezeu hotărăşte din
σήμερον, ἐν Δαυῒδ λέγων, μετὰ rânduieşte Astăzi, întru nou o zi, astăzi rostind prin
τοσοῦτον χρόνον, καθὼς εἴρηται· David zicând, după atâţia gura lui David, după atâta
σήμερον ἐὰν τῆς φωνῆς αὐτοῦ ani, precum s-a zis: Astăzi de vreme, precum s-a zis mai sus:
ἀκούσητε, μὴ σκληρύνητε τὰς veţi auzi glasul lui, nu vă "Dacă veţi auzi astăzi glasul
καρδίας ὑμῶν. învârtoşaţi inimile voastre. Lui, nu învârtoşaţi inimile
voastre".
Εβ Δ-8 εἰ γὰρ αὐτοὺς ᾿Ιησοῦς 8. Că de le-ar fi făcut Iisus Evr.4:8. Căci dacă Iosua le-ar fi
κατέπαυσεν, οὐκ ἂν περὶ ἄλλης acelora odihnă, nu ar fi grăit adus odihnă, Dumnezeu n-ar
ἐλάλει μετὰ ταῦτα ἡμέρας· de altă zi după acestea. mai fi vorbit, după acestea, de
o altă zi de odihnă.
Εβ Δ-9 ἄρα ἀπολείπεται σαββατισμὸς 9. Drept aceea, s-a lăsat odihnă Evr.4:9. Drept aceea, s-a lăsat
τῷ λαῷ τοῦ Θεοῦ. poporului lui Dumnezeu. altă sărbătoare de odihnă
poporului lui Dumnezeu.
Εβ Δ-10 ὁ γὰρ εἰσελθὼν εἰς τὴν 10. Că cel ce a intrat întru Evr.4:10. Pentru că cine a intrat
κατάπαυσιν αὐτοῦ καὶ αὐτὸς odihna lui, şi acela s-a în odihna lui Dumnezeu s-a
κατέπαυσεν ἀπὸ τῶν ἔργων αὐτοῦ, odihnit de lucrurile sale, odihnit şi el de lucrurile lui,
ὥσπερ ἀπὸ τῶν ἰδίων ὁ Θεός. precum şi Dumnezeu de ale precum Dumnezeu de ale Sale.
sale.
Εβ Δ-11 Σπουδάσωμεν οὖν εἰσελθεῖν 11. Deci să ne nevoim a intra Evr.4:11. Să ne silim, deci, ca să
εἰς ἐκείνην τὴν κατάπαυσιν, ἵνα μὴ întru acea odihnă, ca să nu intrăm în acea odihnă, ca
ἐν τῷ αὐτῷ τις ὑποδείγματι πέσῃ cadă cineva întru aceeaşi nimeni să nu cadă în aceeaşi
τῆς ἀπειθείας. pildă a neascultării. pildă a neascultării,
Εβ Δ-12 Ζῶν γὰρ ὁ λόγος τοῦ Θεοῦ καὶ 12. Pentru că viu este cuvântul Evr.4:12. Căci cuvântul lui
ἐνεργὴς καὶ τομώτερος ὑπὲρ πᾶσαν lui Dumnezeu şi lucrător şi Dumnezeu e viu şi lucrător şi
μάχαιραν δίστομον καὶ mai ascuţit decât toată sabia mai ascuţit decât orice sabie
διῑκνούμενος ἄχρι μερισμοῦ ψυχῆς ascuţită de amândouă cu două tăişuri, şi pătrunde
τε καὶ πνεύματος, ἁρμῶν τε καὶ părţile, şi străbate până la până la despărţitura sufletului
μυελῶν, καὶ κριτικὸς ἐνθυμήσεων despărţirea sufletului şi a şi duhului, dintre încheieturi şi
καὶ ἐννοιῶν καρδίας, duhului, şi a mădularelor şi măduvă, şi destoinic este să
a măduvei, şi este judecător judece simţirile şi cugetările
cugetelor şi gândurilor inimii,
inimii.
Εβ Δ-13 καὶ οὐκ ἔστι κτίσις ἀφανὴς 13. Şi nu este zidire nearătată Evr.4:13. Şi nu este nici o făptură
ἐνώπιον αὐτοῦ, πάντα δὲ γυμνὰ καὶ înaintea lui, ci toate sunt ascunsă înaintea Lui, ci toate
τετραχηλισμένα τοῖς ὀφθαλμοῖς goale şi descoperite înaintea sunt goale şi descoperite,
αὐτοῦ, πρὸς ὃν ἡμῖν ὁ λόγος. ochilor lui, către care ne este pentru ochii Celui în faţa
nouă cuvântul. Căruia noi vom da socoteală.
Εβ Δ-14 ῎Εχοντες οὖν ἀρχιερέα μέγαν 14. Drept aceea, având Arhiereu Evr.4:14. Drept aceea, având
διεληλυθότα τοὺς οὐρανούς, mare, care au străbătut Arhiereu mare, Care a
᾿Ιησοῦν τὸν Υἱὸν τοῦ Θεοῦ, cerurile, pe Iisus Fiul lui străbătut cerurile, pe Iisus,
κρατῶμεν τῆς ὁμολογίας. Dumnezeu, să ţinem Fiul lui Dumnezeu, să ţinem cu
mărturisirea. tărie mărturisirea.
Εβ Δ-15 οὐ γὰρ ἔχομεν ἀρχιερέα μὴ 15. Că nu avem Arhiereu care să Evr.4:15. Că nu avem Arhiereu
δυνάμενον συμπαθῆσαι ταῖς nu poată pătimi împreună cu care să nu poată suferi cu noi
ἀσθενείαις ἡμῶν, πεπειρασμένον δὲ neputinţele noastre, ci ispitit în slăbiciunile noastre, ci
κατὰ πάντα καθ᾿ ὁμοιότητα χωρὶς întru toate după asemănarea ispitit întru toate după
ἁμαρτίας. fără de păcat. asemănarea noastră, afară de
păcat.
Εβ Δ-16 προσερχώμεθα οὖν μετὰ 16. Să ne apropiem dar cu Evr.4:16. Să ne apropiem, deci, cu
παρρησίας τῷ θρόνῳ τῆς χάριτος, îndrăzneală la scaunul încredere de tronul harului, ca
ἵνα λάβωμεν ἔλεον καὶ χάριν harului lui, ca să luăm milă să luăm milă şi să aflăm har,
εὕρωμεν εἰς εὔκαιρον βοήθειαν. şi să aflăm har spre ajutor la spre ajutor, la timp potrivit.
bună vreme.
550
Εβ Ε-1 Πᾶς γὰρ ἀρχιερεὺς ἐξ 1. Pentru că tot arhiereul din Evr.5:1. Căci orice arhiereu, fiind
ἀνθρώπων λαμβανόμενος ὑπὲρ oameni luându-se, pentru luat dintre oameni, este pus
ἀνθρώπων καθίσταται τὰ πρὸς τὸν oameni se pune spre cele ce pentru oameni, spre cele către
Θεόν, ἵνα προσφέρῃ δῶρά τε καὶ sunt către Dumnezeu, ca să Dumnezeu, ca să aducă daruri
θυσίας ὑπὲρ ἁμαρτιῶν, aducă daruri şi jertfe pentru şi jertfe pentru păcate;
păcate,
Εβ Ε-2 μετριοπαθεῖν δυνάμενος τοῖς 2. Care să poată pătimi Evr.5:2. El poate să fie îngăduitor
ἀγνοοῦσι καὶ πλανωμένοις, ἐπεὶ καὶ dimpreună cu cei ce nu ştiu cu cei neştiutori şi rătăciţi, de
αὐτὸς περίκειται ἀσθένειαν· şi se rătăcesc, de vreme ce şi vreme ce şi el este cuprins de
el este cuprins de neputinţă. slăbiciune.
Εβ Ε-3 καὶ διὰ ταύτην ὀφείλει, καθὼς 3. Şi pentru aceasta dator este, Evr.5:3. Din această pricină dator
περὶ τοῦ λαοῦ, οὕτω καὶ περὶ precum pentru norod, aşa şi este, precum pentru popor, aşa
ἑαυτοῦ προσφέρειν ὑπὲρ ἁμαρτιῶν. pentru sine să aducă pentru şi pentru sine să jertfească
păcate. pentru păcate.
Εβ Ε-4 καὶ οὐχ ἑαυτῷ τις λαμβάνει τὴν 4. Şi nimeni singur nu ia luişi Evr.5:4. Şi nimeni nu-şi ia singur
τιμήν, ἀλλὰ καλούμενος ὑπὸ τοῦ cinstea, ci cel chemat de cinstea aceasta, ci dacă este
Θεοῦ, καθάπερ καὶ ᾿Ααρών. Dumnezeu, ca şi Aaron. chemat de Dumnezeu după
cum şi Aaron.
Εβ Ε-5 οὔτω καὶ ὁ Χριστὸς οὐχ ἑαυτὸν 5. Aşa şi Hristos nu singur pe Evr.5:5. Aşa şi Hristos nu S-a
ἐδόξασε γενηθῆναι ἀρχιερέα, ἀλλ᾿ sine s-au proslăvit a fi preaslăvit pe Sine însuşi, ca să
ὁ λαλήσας πρὸς αὐτόν· υἱός μου εἶ arhiereu, ci cel ce au grăit Se facă arhiereu, ci Cel ce a
σύ, ἐγὼ σήμερον γεγέννηκά σε· către dânsul: Fiul meu eşti grăit către El: "Fiul Meu eşti
tu, eu astăzi te-am născut. Tu, Eu astăzi Te-am născut".
Εβ Ε-6 καθὼς καὶ ἐν ἑτέρῳ λέγει· σὺ 6. Precum şi într-alt loc zice: Tu Evr.5:6. În alt loc se zice: "Tu eşti
ἱερεὺς εἰς τὸν αἰῶνα κατὰ τὴν τάξιν eşti preot în veac după Preot în veac după rânduiala
Μελχισεδέκ rânduiala lui Melchisedec. lui Melchisedec".
Εβ Ε-7 ὃς ἐν ταῖς ἡμέραις τῆς σαρκὸς 7. Care în zilele trupului său, Evr.5:7. El, în zilele trupului Său,
αὐτοῦ δεήσεις τε καὶ ἱκετηρίας πρὸς cereri şi rugăciuni către cel a adus, cu strigăt şi cu lacrimi,
τὸν δυνάμενον σῴζειν αὐτὸν ἐκ ce putea să mântuiască pe cereri şi rugăciuni către Cel ce
θανάτου μετὰ κραυγῆς ἰσχυρᾶς καὶ dânsul din moarte, cu putea să-L mântuiască din
δακρύων προσενέγκας, καὶ strigare tare şi cu lacrămi moarte şi auzit a fost pentru
εἰσακουσθεὶς ἀπὸ τῆς εὐλαβείας, aducând şi fiind auzit pentru evlavia Sa,
buna sa cucernicie(evlavie) ,
Εβ Ε-8 καίπερ ὦν υἱός, ἔμαθεν ἀφ᾿ ὧν 8. Măcar că era Fiu, s-au învăţat Evr.5:8. Şi deşi era Fiu, a învăţat
ἔπαθε τὴν ὑπακοήν, ascultarea din cele ce au ascultarea din cele ce a
pătimit; pătimit,
Εβ Ε-9 καὶ τελειωθεὶς ἐγένετο τοῖς 9. Şi făcându-se desăvârşit, s-au Evr.5:9. Şi desăvârşindu-Se, S-a
ὑπακούουσιν αὐτῷ πᾶσιν αἴτιος făcut tuturor celor ce ascultă făcut tuturor celor ce-L ascultă
σωτηρίας αἰωνίου, pe el pricină de mântuire pricină de mântuire veşnică.
veșnică,
Εβ Ε-10 προσαγορευθεὶς ὑπὸ τοῦ Θεοῦ 10. Numit fiind de Dumnezeu Evr.5:10. Iar de Dumnezeu a fost
ἀρχιερεὺς κατὰ τὴν τάξιν arhiereu după rânduiala lui numit: Arhiereu după
Μελχισεδέκ. Melchisedec. rânduiala lui Melchisedec.
Εβ Ε-11 Περὶ οὗ πολὺς ἡμῖν ὁ λόγος 11. Despre care mult este nouă Evr.5:11. În privinţa aceasta avem
καὶ δυσερμήνευτος λέγειν, ἐπεὶ cuvântul, şi cu anevoie mult de vorbit şi lucruri grele
νωθροὶ γεγόνατε ταῖς ἀκοαῖς. tălmăcindu-l a grăi, de de tâlcuit, de vreme ce v-aţi
vreme ce neputincioşi v-ați făcut greoi la auzit.
făcut cu auzurile.
Εβ Ε-12 καὶ γὰρ ὀφείλοντες εἶναι 12. Că datori fiind voi a fi Evr.5:12. Căci voi, care de multă
διδάσκαλοι διὰ τὸν χρόνον, πάλιν învăţători pentru vreme, vreme s-ar fi cuvenit să fiţi
χρείαν ἔχετε τοῦ διδάσκειν ὑμᾶς iarăşi vă trebuieşte să vă învăţători, aveţi iarăşi
τινα τὰ στοιχεῖα τῆς ἀρχῆς τῶν învăţăm pe voi care sunt trebuinţă ca cineva să vă
λογίων τοῦ Θεοῦ, καὶ γεγόνατε stihiile începăturii cuvintelor înveţe cele dintâi începuturi
χρείαν ἔχοντες γάλακτος καὶ οὐ lui Dumnezeu; şi v-ați făcut ale cuvintelor lui Dumnezeu şi
στερεᾶς τροφῆς. aceia cărora vă trebuieşte aţi ajuns să aveţi nevoie de
lapte, iar nu hrană vârtoasă. lapte, nu de hrană tare.
551
Εβ Ε-13 πᾶς γὰρ ὁ μετέχων γάλακτος 13. Că tot cel ce este părtaş Evr.5:13. Pentru că oricine se
ἄπειρος λόγου δικαιοσύνης· νήπιος laptelui, nu este ştiutor de hrăneşte cu lapte este
γάρ ἐστι· cuvântul dreptăţii, căci nepriceput în cuvântul
prunc este. dreptăţii, de vreme ce este
prunc.
Εβ Ε-14 τελείων δέ ἐστιν ἡ στερεὰ 14. Iară celor desăvârşit este cea Evr.5:14. Iar hrana tare este
τροφή, τῶν διὰ τὴν ἕξιν τὰ vârtoasă hrană, care prin pentru cei desăvârşiţi, care au
αἰσθητήρια γεγυμνασμένα ἐχόντων multa obişnuinţă au simţirile prin obişnuinţă simţurile
πρὸς διάκρισιν καλοῦ τε καὶ κακοῦ. învăţate spre alegerea învăţate să deosebească binele
binelui şi răului. şi răul.

Εβ Στ-1 Διὸ ἀφέντες τὸν τῆς ἀρχῆς τοῦ 1. Pentru aceea lăsând cuvântul Evr.6:1. De aceea, lăsând
Χριστοῦ λόγον ἐπὶ τὴν τελειότητα începăturii lui Hristos, să ne cuvântul de început despre
φερώμεθα, μὴ πάλιν θεμέλιον aducem aminte spre Hristos, să ne ridicăm spre
καταβαλλόμενοι μετανοίας ἀπὸ săvârşire, nu iarăşi temelie a ceea ce este desăvârşit, fără să
νεκρῶν ἔργων, καὶ πίστεως ἐπὶ pocăinţei puind din lucruri mai punem din nou temelia
Θεόν, moarte şi a credinţei întru învăţăturii despre pocăinţa de
Dumnezeu, faptele moarte şi despre
credinţa în Dumnezeu,
Εβ Στ-2 βαπτισμῶν διδαχῆς, ἐπιθέσεώς 2. A învăţăturii botezurilor şi a Evr.6:2. A învăţăturii despre
τε χειρῶν, ἀναστάσεώς τε νεκρῶν punerii mâinilor şi a învierii botezuri, despre punerea
καὶ κρίματος αἰωνίου. morţilor şi a judeţului celui mâinilor, despre învierea
vecinic. morţilor şi despre judecata
veşnică.
Εβ Στ-3 καὶ τοῦτο ποιήσομεν, ἐάνπερ 3. Şi aceasta vom face, de va voi Evr.6:3. Şi aceasta vom face-o cu
ἐπιτρέπῃ ὁ Θεός. Dumnezeu. voia lui Dumnezeu.
Εβ Στ-4 ἀδύνατον γὰρ τοὺς ἅπαξ 4. Căci cu neputinţă este celor Evr.6:4. Căci este cu neputinţă
φωτισθέντας γευσαμένους τε τῆς ce s-au luminat odată şi au pentru cei ce s-au luminat
δωρεᾶς τῆς ἐπουρανίου καὶ gustat darul cel ceresc şi odată şi au gustat darul cel
μετόχους γενηθέντας Πνεύματος părtaşi s-au făcut Duhului ceresc şi părtaşi s-au făcut
῾Αγίου Sfânt Duhului Sfânt,
Εβ Στ-5 καὶ καλὸν γευσαμένους Θεοῦ 5. Şi au gustat graiul cel bun al Evr.6:5. Şi au gustat cuvântul cel
ῥῆμα δυνάμεις τε μέλλοντος lui Dumnezeu şi puterile bun al lui Dumnezeu şi puterile
αἰῶνος, veacului celui viitor veacului viitor,
Εβ Στ-6 καὶ παραπεσόντας, πάλιν 6. Şi au căzut, iarăşi să se Evr.6:6. Cu neputinţă este pentru
ἀνακαινίζειν εἰς μετάνοιαν, înnoiască spre pocăinţă, a ei, dacă au căzut, să se
ἀνασταυροῦντας ἑαυτοῖς τὸν Υἱὸν doua oară răstignind loruşi înnoiască iarăşi spre pocăinţă,
τοῦ Θεοῦ καὶ παραδειγματίζοντας. pe Fiul lui Dumnezeu şi fiindcă ei răstignesc loruşi, a
batjocorindu-l. doua oară, pe Fiul lui
Dumnezeu şi-L fac de
batjocură.
Εβ Στ-7 γῆ γὰρ ἡ πιοῦσα τὸν ἐπ᾿ αὐτῆς 7. Că pământul care bea ploaia Evr.6:7. Ţarina, când absoarbe
πολλάκις ἐρχόμενον ὑετὸν καὶ ceea ce se pogoară peste ploaia ce se coboară adeseori
τίκτουσα βοτάνην εὔθετον ἐκείνοις dânsul de multe ori, şi asupra ei şi rodeşte iarba
δι᾿ οὓς καὶ γεωργεῖται, rodeşte iarbă de treabă folositoare celor pentru care a
μεταλαμβάνει εὐλογίας ἀπὸ τοῦ acelora de care se şi fost muncită, primeşte
Θεοῦ· lucrează, primește binecuvântarea de la
blagoslovenie de la Dumnezeu;
Dumnezeu;
Εβ Στ-8 ἐκφέρουσα δὲ ἀκάνθας καὶ 8. Dar care aduce din sine spini Evr.6:8. Dar dacă aduce spini şi
τριβόλους, ἀδόκιμος καὶ κατάρας şi ciulini, netrebnic este şi de ciulini, se face netrebnică şi
ἐγγύς, ἧς τὸ τέλος εἰς καῦσιν. blestem aproape, al căruia blestemul îi stă aproape iar la
sfârşitul este spre ardere. urmă focul o aşteaptă.
Εβ Στ-9 Πεπείσμεθα δὲ περὶ ὑμῶν, 9. Dar avem adeverire pentru Evr.6:9. Despre voi, iubiţilor, deşi
ἀγαπητοί, τὰ κρείττονα καὶ ἐχόμενα voi, iubiţilor, de cele mai vorbim astfel, suntem
σωτηρίας, εἰ καὶ οὕτω λαλοῦμεν. bune şi care se ţin de încredinţaţi de lucruri mai
552
mântuire, măcar de şi aşa bune şi aducătoare de
grăim. mântuire.
Εβ Στ-10 οὐ γὰρ ἄδικος ὁ Θεὸς 10. Că nu este nedrept Evr.6:10. Căci Dumnezeu nu este
ἐπιλαθέσθαι τοῦ ἔργου ὑμῶν καὶ Dumnezeu să uite lucrul nedrept, ca să uite lucrul
τοῦ κόπου τῆς ἀγάπης ἧς vostru şi osteneala dragostei vostru şi dragostea pe care aţi
ἐνεδείξασθε εἰς τὸ ὄνομα αὐτοῦ, care aţi arătat spre numele arătat-o pentru numele Lui,
διακονήσαντες τοῖς ἁγίοις καὶ lui, cei ce aţi slujit sfinţilor şi voi, care aţi slujit şi slujiţi
διακονοῦντες. slujiţi. sfinţilor.
Εβ Στ-11 ἐπιθυμοῦμεν δὲ ἕκαστον 11. Dar poftim ca fiecare din voi Evr.6:11. Dorind dar, ca fiecare
ὑμῶν τὴν αὐτὴν ἐνδείκνυσθαι această sârguinţă să arate dintre voi să arate aceeaşi
σπουδὴν πρὸς τὴν πληροφορίαν τῆς spre adeverirea nădejdii râvnă spre adeverirea
ἐλπίδος ἄχρι τέλους, până în sfârşit, nădejdii, până la sfârşit,
Εβ Στ-12 ἵνα μὴ νωθροὶ γένησθε, 12. Ca să nu fiţi leneşi, ci Evr.6:12. Ca să nu fiţi greoi, ci
μιμηταὶ δὲ τῶν διὰ πίστεως καὶ următori celor ce moştenesc următori ai celor ce, prin
μακροθυμίας κληρονομούντων τὰς făgăduinţele prin credinţă şi credinţă şi îndelungă-răbdare,
ἐπαγγελίας. prin îndelunga răbdare. moştenesc făgăduinţele.
Εβ Στ-13 Τῷ γὰρ ᾿Αβραὰμ 13. Că lui Avraam făgăduindu- Evr.6:13. Căci Dumnezeu, când a
ἐπαγγειλάμενος ὁ Θεός, ἐπεὶ κατ᾿ se Dumnezeu, de vreme ce nu dat făgăduinţă lui Avraam, de
οὐδενὸς εἶχε μείζονος ὀμόσαι, avea a se jura pe nimeni vreme ce n-avea pe nimeni mai
ὤμοσε καθ᾿ ἑαυτοῦ, altul mai mare, s-a jurat mare, pe care să Se jure, S-a
asupra sa, jurat pe Sine însuşi,
Εβ Στ-14 λέγων· ἦ μὴν εὐλογῶν 14. Zicând: Cu adevărat Evr.6:14. Zicând: "Cu adevărat,
εὐλογήσω σε καὶ πληθύνων blagoslovind te voi binecuvântând te voi
πληθυνῶ σε· blagoslovi şi înmulţind te voi binecuvânta, şi înmulţind te voi
înmulţi. înmulţi".
Εβ Στ-15 καὶ οὕτω μακροθυμήσας 15. Şi aşa, îndelung răbdând, a Evr.6:15. Şi aşa, având Avraam
ἐπέτυχε τῆς ἐπαγγελίας. dobândit făgăduinţa, îndelungă-răbdare, a dobândit
făgăduinţa.
Εβ Στ-16 ἄνθρωποι μὲν γὰρ κατὰ τοῦ 16. Pentru că oamenii pe cel mai Evr.6:16. Pentru că oamenii se
μείζονος ὀμνύουσι, καὶ πάσης mare se jură, şi sfârşitul a tot jură pe cel ce e mai mare şi
αὐτοῖς ἀντιλογίας πέρας εἰς cuvântul lor cel de prigonire, jurământul e la ei o chezăşie şi
βεβαίωσιν ὁ ὅρκος· spre adeverire, este sfârşitul oricărei neînţelegeri.
jurământul.
Εβ Στ-17 ἐν ᾧ περισσότερον 17. Pentru aceea vrând Evr.6:17. În aceasta, Dumnezeu
βουλόμενος ὁ Θεὸς ἐπιδεῖξαι τοῖς Dumnezeu să arate mai mult voind să arate şi mai mult,
κληρονόμοις τῆς ἐπαγγελίας τὸ moştenitorilor făgăduinţei moştenitorilor făgăduinţei,
ἀμετάθετον τῆς βουλῆς αὐτοῦ, neschimbarea sfatului său, a nestrămutarea hotărârii Sale,
ἐμεσίτευσεν ὅρκῳ, pus la mijloc jurământul; a pus la mijloc jurământul:
Εβ Στ-18 ἵνα διὰ δύο πραγμάτων 18. Ca prin două lucruri ce nu se Evr.6:18. Ca prin două fapte
ἀμεταθέτων, ἐν οἷς ἀδύνατον pot muta, întru care cu nestrămutate - făgăduinţa şi
ψεύσασθαι Θεόν, ἰσχυρὰν neputinţă este să mintă jurământul - în care e cu
παράκλησιν ἔχωμεν οἱ Dumnezeu, tare mângâiere neputinţă ca Dumnezeu să fi
καταφυγόντες κρατῆσαι τῆς să avem, cei ce am năzuit să minţit, noi, cei ce căutăm
προκειμένης ἐλπίδος· ţinem nădejdea ce este pusă scăpare, să avem îndemn
înainte; puternic ca să ţinem nădejdea
pusă înainte,
Εβ Στ-19 ἣν ὡς ἄγκυραν ἔχομεν τῆς 19. Pe care ca o ancoră o avem Evr.6:19. Pe care o avem ca o
ψυχῆς ἀσφαλῆ τε καὶ βεβαίαν καὶ a sufletului, tare şi ancoră a sufletului, neclintită
εἰσερχομένην εἰς τὸ ἐσώτερον τοῦ nemişcată, şi care intră întru şi tare, intrând dincolo de
καταπετάσματος, cele din lăuntrul catapeteasmă,
catapetesmei,
Εβ Στ-20 ὅπου πρόδρομος ὑπὲρ ἡμῶν 20. Unde înainte mergător Evr.6:20. Unde Iisus a intrat
εἰσῆλθεν ᾿Ιησοῦς, κατὰ τὴν τάξιν pentru noi au intrat Iisus, pentru noi ca înaintemergător,
Μελχισεδὲκ ἀρχιερεὺς γενόμενος după rânduiala lui fiind făcut Arhiereu în veac,
εἰς τὸν αἰῶνα. Melchisedec arhiereu fiind după rânduiala lui
făcut în veac. Melchisedec.
553
Εβ Ζ-1 Οὗτος γὰρ ὁ Μελχισεδέκ, 1. Că Melchisedec acesta, Evr.7:1. Căci acest Melchisedec,
βασιλεὺς Σαλήμ, ἱερεὺς τοῦ Θεοῦ împăratul Salimului, preotul rege al Salemului, preot al lui
τοῦ ὑψίστου, ὁ συναντήσας lui Dumnezeu celui Dumnezeu cel Preaînalt, care
᾿Αβραὰμ ὑποστρέφοντι ἀπὸ τῆς preaînalt, care a întâmpinat a întâmpinat pe Avraam, pe
κοπῆς τῶν βασιλέων καὶ εὐλογήσας pe Avraam când s-a întors de când se întorcea de la
αὐτόν, la tăierea împăraţilor şi a nimicirea regilor şi l-a
binecuvântat pe el, binecuvântat,
Εβ Ζ-2 ᾧ καὶ δεκάτην ἀπὸ πάντων 2. Căruia şi zeciuială din toate i- Evr.7:2. Căruia Avraam i-a dat şi
ἐμέρισεν ᾿Αβραάμ, πρῶτον μὲν a împărţit Avraam, întâi zeciuială din toate, se
ἑρμηνευόμενος βασιλεὺς adică tâlcuindu-se Împăratul tâlcuieşte mai întâi: rege al
δικαιοσύνης, ἔπειτα δὲ καὶ dreptăţii, iar apoi şi dreptăţii, apoi şi rege al
βασιλεὺς Σαλήμ, ὅ ἐστι βασιλεὺς împăratul Salimului, care Salemului, adică rege al păcii,
εἰρήνης, este Împăratul păcii,
Εβ Ζ-3 ἀπάτωρ, ἀμήτωρ, 3. Fără tată, fără mamă, fără Evr.7:3. Fără tată, fără mamă,
ἀγενεαλόγητος, μήτε ἀρχὴν ἡμερῶν număr de neam, nici început fără spiţă de neam, neavând
μήτε ζωῆς τέλος ἔχων, zilelor, nici sfârşit vieţii nici început al zilelor, nici
ἀφωμοιωμένος δὲ τῷ υἱῷ τοῦ având; ci asemănat fiind sfârşit al vieţii, ci, asemănat
Θεοῦ, μένει ἱερεὺς εἰς τὸ διηνεκές. Fiului lui Dumnezeu, rămâne fiind Fiului lui Dumnezeu, el
preot pururea. rămâne preot pururea.
Εβ Ζ-4 Θεωρεῖτε δὲ πηλίκος οὗτος, ᾧ 4. Vedeţi dar cât este acesta, Evr.7:4. Vedeţi, dar, cât de mare e
καὶ δεκάτην ᾿Αβραὰμ ἔδωκεν ἐκ căruia şi zeciuială i-a dat acesta, căruia chiar patriarhul
τῶν ἀκροθινίων ὁ πατριάρχης. patriarhul Avraam din Avraam i-a dat zeciuială din
dobânzi. prada de război.
Εβ Ζ-5 καὶ οἱ μὲν ἐκ τῶν υἱῶν Λευῒ τὴν 5. Şi cei din fiii lui Levi care iau Evr.7:5. Şi cei dintre fiii lui Levi,
ἱερατείαν λαμβάνοντες ἐντολὴν preoţia, poruncă au să ia care primesc preoţia, au
ἔχουσιν ἀποδεκατοῦν τὸν λαὸν zeciuială de la norod după poruncă după lege, ca să ia
κατὰ τὸν νόμον, τοῦτ᾿ ἔστι τοὺς lege, adică de la fraţii lor, zeciuială de la popor, adică de
ἀδελφοὺς αὐτῶν, καίπερ măcar că şi aceia au ieşit din la fraţii lor, măcar că şi
ἐξεληλυθότας ἐκ τῆς ὀσφύος coapsele lui Avraam; aceştia au ieşit din coapsele lui
᾿Αβραάμ· Avraam;
Εβ Ζ-6 ὁ δὲ μὴ γενεαλογούμενος ἐξ 6. Dar cel ce nu se numără din Evr.7:6. Iar Melchisedec, care nu-
αὐτῶν δεδεκάτωκε τὸν ᾿Αβραάμ, neamul lor a luat zeciuială şi trage neamul din ei, a primit
καὶ τὸν ἔχοντα τὰς ἐπαγγελίας de la Avraam, şi pe cel ce zeciuială de la Avraam şi pe
εὐλόγηκε. avea făgăduinţele l-a Avraam, care avea
binecuvântat. făgăduinţele, l-a binecuvântat.
Εβ Ζ-7 χωρὶς δὲ πάσης ἀντιλογίας τὸ 7. Şi fără de nici o împotrivire Evr.7:7. Fără de nici o îndoială,
ἔλαττον ὑπὸ τοῦ κρείττονος cel mai mic de cel mai mare cel mai mic ia binecuvântare
εὐλογεῖται. se binecuvântează. de la cel mai mare.
Εβ Ζ-8 καὶ ὧδε μὲν δεκάτας 8. Şi aici adică oamenii muritori Evr.7:8. Şi aici iau zeciuială nişte
ἀποθνήσκοντες ἄνθρωποι iau zeciuială; iar acolo oameni muritori, pe când
λαμβάνουσιν, ἐκεῖ δὲ mărturisindu-se că este viu. dincolo, unul care e dovedit că
μαρτυρούμενος ὅτι ζῇ. este viu.
Εβ Ζ-9 καὶ ὡς ἔπος εἰπεῖν, διὰ 9. Şi ca să zic aşa, prin Avraam Evr.7:9. Şi ca să spun aşa, prin
᾿Αβραὰμ καὶ Λευῒ ὁ δεκάτας şi Levi, cel ce lua zeciuială, Avraam, a dat zeciuială şi
λαμβάνων δεδεκάτωται· zeciuială a dat; Levi, cel ce lua zeciuială,
Εβ Ζ-10 ἔτι γὰρ ἐν τῇ ὀσφύϊ τοῦ πατρὸς 10. Că încă în coapsele tătâne- Evr.7:10. Fiindcă el era încă în
ἦν ὅτε συνήντησεν αὐτῷ ὁ său era când l-a întâmpinat coapsele lui Avraam, când l-a
Μελχισεδέκ. pe dânsul Melchisedec. întâmpinat Melchisedec.
Εβ Ζ-11 Εἰ μὲν οὖν τελείωσις διὰ τῆς 11. Deci de ar fi fost săvârşirea Evr.7:11. Dacă deci desăvârşirea
Λευϊτικῆς ἱερωσύνης ἦν· ὁ λαὸς prin preoţia Leviţilor, (că ar fi fost prin preoţia Leviţilor
γὰρ ἐπ᾿ αὐτῇ νενομοθέτητο· τίς ἔτι poporul sub aceea a luat (căci legea s-a dat poporului
χρεία κατὰ τὴν τάξιν Μελχισεδὲκ legea), ce încă mai era pe temeiul preoţiei lor), ce
ἕτερον ἀνίστασθαι ἱερέα καὶ οὐ trebuinţă după rânduiala lui nevoie mai era să se ridice un
κατὰ τὴν τάξιν ᾿Ααρὼν λέγεσθαι; Melchisedec să se ridice alt alt preot după rânduiala lui
preot, iar nu după rânduiala Melchisedec, şi să nu se zică
lui Aaron să se zică? după rânduiala lui Aaron?
554
Εβ Ζ-12 μετατιθεμένης γὰρ τῆς 12. Că mutându-se preoţia, de Evr.7:12. Iar dacă preoţia s-a
ἱερωσύνης ἐξ ἀνάγκης καὶ νόμου nevoie se face şi legii schimbat urmează numaidecât
μετάθεσις γίνεται. mutare. şi schimbarea Legii.
Εβ Ζ-13 ἐφ᾿ ὃν γὰρ λέγεται ταῦτα. 13. Că de care se zic acestea, Evr.7:13. Căci Acela, despre Care
φυλῆς ἑτέρας μετέσχηκεν, ἀφ᾿ ἧς acela din altă seminţie se se spun acestea, îşi ia obârşia
οὐδεὶς προσέσχηκε τῷ împărtăşeşte, din care dintr-o altă seminţie, de unde
θυσιαστηρίῳ. nimenea s-a apropiat de nimeni n-a slujit altarului,
jertfelnic;
Εβ Ζ-14 πρόδηλον γὰρ ὅτι ἐξ ᾿Ιούδα 14. Că arătat este că din Iuda a Evr.7:14. Ştiut fiind că Domnul
ἀνατέταλκεν ὁ Κύριος ἡμῶν, εἰς ἣν răsărit Domnul nostru, la nostru a răsărit din Iuda, iar
φυλὴν οὐδὲν περὶ ἱερωσύνης care seminţie nimic de despre seminţia acestora, cu
Μωῡσῆς ἐλάλησε. preoţie Moise a grăit. privire la preoţi, Moise n-a
vorbit nimic.
Εβ Ζ-15 Καὶ περισσότερον ἔτι 15. Şi încă cu mult mai luminat Evr.7:15. Apoi este lucru şi mai
κατάδηλόν ἐστιν, εἰ κατὰ τὴν este, de vreme ce după lămurit că, dacă se ridică un
ὁμοιότητα Μελχισεδὲκ ἀνίσταται rânduiala lui Melchisedec se alt preot după asemănarea lui
ἱερεὺς ἕτερος, ridică preot altul, Melchisedec,
Εβ Ζ-16 ὃς οὐ κατὰ νόμον ἐντολῆς 16. Care nu după legea poruncii Evr.7:16. El s-a făcut nu după
σαρκικῆς γέγονεν, ἀλλὰ κατὰ trupeşti s-au făcut, ci după legea unei porunci trupeşti, ci
δύναμιν ζωῆς ἀκαταλύτου. puterea vieţii celei cu puterea unei vieţi
nestricăcioase. nepieritoare,
Εβ Ζ-17 μαρτυρεῖ γὰρ ὅτι σὺ ἱερεὺς εἰς 17. Că se mărturiseşte: Tu eşti Evr.7:17. Căci se mărturiseşte:
τὸν αἰῶνα κατὰ τὴν τάξιν preot în veac, după "Tu eşti Preot în veac, după
Μελχισεδέκ. rânduiala lui Melchisedec. rânduiala lui Melchisedec".
18. Că schimbare se face Evr.7:18. Astfel, porunca dată
Εβ Ζ-18 ἀθέτησις μὲν γὰρ γίνεται poruncii care a fost mai întâi se desfiinţează, pentru
προαγούσης ἐντολῆς διὰ τὸ αὐτῆς înainte, pentru neputinţa şi neputinţa şi nefolosul ei;
ἀσθενὲς καὶ ἀνωφελές· nefolosul ei.
Εβ Ζ-19 οὐδὲν γὰρ ἐτελείωσεν ὁ νόμος, 19. Că nimic n-a săvârşit legea, Evr.7:19. Căci Legea n-a
ἐπεισαγωγὴ δὲ κρείττονος ἐλπίδος, ci aducere este numai la mai desăvârşit nimic, iar în locul ei
δι᾿ ἧς ἐγγίζομεν τῷ Θεῷ. bună nădejde, prin care ne îşi face cale o nădejde mai
apropiem de Dumnezeu. bună, prin care ne apropiem
de Dumnezeu.
Εβ Ζ-20 καὶ καθ᾿ ὅσον οὐ χωρὶς 20. Şi pe cât este [preot], nu fără Evr.7:20. Ci încă a fost la mijloc şi
ὁρκωμοσίας· - οἱ μὲν γὰρ χωρὶς de jurământ; - că aceia fără un jurământ, căci pe când
ὁρκωμοσίας εἰσὶν ἱερεῖς γεγονότες, de jurământ preoţi se făceau; aceia s-au făcut preoţi fără de
jurământ,
Εβ Ζ-21 ὁ δὲ μετὰ ὁρκωμοσίας διὰ τοῦ 21. iar acesta cu jurământ, prin Evr.7:.21. El S-a făcut cu
λέγοντος πρὸς αὐτόν· ὤμοσε cel ce a zis către dânsul: jurământul Celui ce I-a grăit:
Κύριος, καὶ οὐ μεταμεληθήσεται· Juratu-s-a Domnul şi nu-i va "Juratu-S-a Domnul şi nu Se
σὺ ἱερεὺς εἰς τὸν αἰῶνα κατὰ τὴν părea rău: Tu eşti preot în va căi: Tu eşti Preot în veac,
τάξιν Μελχισεδέκ. - veac, după rânduiala lui după rânduiala lui
Melchisedec. - Melchisedec".
Εβ Ζ-22 κατὰ τοσοῦτον κρείττονος 22. Pe atâta aşezământului de Evr.7:22. Cu aceasta, Iisus S-a
διαθήκης γέγονεν ἔγγυος ᾿Ιησοῦς. lege celui mai bun s-au făcut făcut chezaşul unui mai bun
chezaş Iisus. testament.
Εβ Ζ-23 Καὶ οἱ μὲν πλείονές εἰσι 23. Şi aceia adică mai mulţi se Evr.7:23. Apoi acolo s-a ridicat un
γεγονότες ἱερεῖς διὰ τὸ θανάτῳ făceau preoţi, pentru că de şir de preoţi, fiindcă moartea îi
κωλύεσθαι παραμένειν· moarte erau opriţi a trăi; împiedica să dăinuiască.
Εβ Ζ-24 ὁ δὲ διὰ τὸ μένειν αὐτὸν εἰς 24. Iară acesta, pentru că Evr.7:24. Aici însă, Iisus, prin
τὸν αἰῶνα ἀπαράβατον ἔχει τὴν rămâne în veac, are preoţie aceea că rămâne în veac, are o
ἱερωσύνην· veșnică. preoţie netrecătoare (veşnică).
Εβ Ζ-25 ὅθεν καὶ σῴζειν εἰς τὸ 25. Pentru aceea şi a mântui Evr.7:25. Pentru aceasta, şi poate
παντελὲς δύναται τοὺς desăvârşit poate pe cei ce vin să mântuiască desăvârşit pe
προσερχομένους δι᾿ αὐτοῦ τῷ Θεῷ, prin el la Dumnezeu, pururea cei ce se apropie prin El de
πάντοτε ζῶν εἰς τὸ ἐντυγχάνειν trăind ca să se roage pentru Dumnezeu, căci pururea e viu
ὑπὲρ αὐτῶν. dânşii. ca să mijlocească pentru ei.
555
Εβ Ζ-26 Τοιοῦτος γὰρ ἡμῖν ἔπρεπεν 26. Pentru că arhiereu ca acesta Evr.7:26. Un astfel de Arhiereu se
ἀρχιερεύς, ὅσιος, ἄκακος, se cuvenea să fie nouă, cuvenea să avem: sfânt, fără
ἀμίαντος, κεχωρισμένος ἀπὸ τῶν cuvios, fără de răutate, fără de răutate, fără de pată, osebit
ἁμαρτωλῶν καὶ ὑψηλότερος τῶν de spurcăciune, osebit de cei de cei păcătoşi, şi fiind mai
οὐρανῶν γενόμενος, păcătoşi, şi mai înalt decât presus decât cerurile.
cerurile fiind;
Εβ Ζ-27 ὃς οὐκ ἔχει καθ᾿ ἡμέραν 27. Care nu are în toate zilele Evr.7:27. El nu are nevoie să
ἀνάγκην, ὥσπερ οἱ ἀρχιερεῖς, nevoie, ca alţi arhierei, întâi aducă zilnic jertfe, ca
πρότερον ὑπὲρ τῶν ἰδίων ἁμαρτιῶν pentru ale sale păcate a arhiereii: întâi pentru păcatele
θυσίας ἀναφέρειν, ἔπειτα τῶν τοῦ aduce jertfe, apoi pentru ale lor, apoi pentru ale poporului,
λαοῦ· τοῦτο γὰρ ἐποίησεν ἐφάπαξ poporului; că aceasta o au căci El a făcut aceasta o dată
ἑαυτὸν ἀνενέγκας. făcut o dată pe sine pentru totdeauna, aducându-Se
aducându-se. jertfă pe Sine însuşi.
Εβ Ζ-28 ὁ νόμος γὰρ ἀνθρώπους 28. Că legea pe oameni pune Evr.7:28. Căci Legea pune ca
καθίστησιν ἀρχιερεῖς ἔχοντας arhierei care au neputinţe, arhierei oameni care au
ἀσθένειαν, ὁ λόγος δὲ τῆς iar cuvântul jurământului slăbiciune, pe când cuvântul
ὁρκωμοσίας τῆς μετὰ τὸν νόμον celui ce a fost în urma legii, jurământului, venit în urma
Υἱὸν εἰς τὸν αἰῶνα τετελειωμένον. pe Fiul în veac desăvârşit. Legii, pune pe Fiul, desăvârşit
în veacul veacului.

Εβ Η-1 Κεφάλαιον δὲ ἐπὶ τοῖς 1. Iar cap peste cele ce se zic, Evr.8:1. Lucru de căpetenie din
λεγομένοις. τοιοῦτον ἔχομεν Arhiereu ca acesta avem, cele spuse este că avem astfel
ἀρχιερέα, ὃς ἐκάθισεν ἐν δεξιᾷ τοῦ care au şezut de-a dreapta de Arhiereu care a şezut de-a
θρόνου τῆς μεγαλωσύνης ἐν τοῖς scaunului slavei în ceruri, dreapta tronului slavei în
οὐρανοῖς, ceruri,
Εβ Η-2 τῶν ῾Αγίων λειτουργὸς καὶ τῆς 2. Slujitor sfintelor şi cortului Evr.8:2. Slujitor Altarului şi
σκηνῆς τῆς ἀληθινῆς, ἣν ἔπηξεν ὁ celui adevărat, care l-au Cortului celui adevărat, pe
Κύριος, καὶ οὐκ ἄνθρωπος, înfipt Domnul, şi nu omul. care l-a înfipt Dumnezeu şi nu
omul.
Εβ Η-3 πᾶς γὰρ ἀρχιερεὺς εἰς τὸ 3. Că tot arhiereul ca să aducă Evr.8:3. Apoi, orice arhiereu este
προσφέρειν δῶρά τε καὶ θυσίας daruri şi jertfe se pune; pus ca să aducă daruri şi
καθίσταται· ὅθεν ἀναγκαῖον ἔχειν pentru aceea trebuia să aibă jertfe; de aceea trebuincios era
τι καὶ τοῦτον ὃ προσενέγκῃ. ceva şi acesta care să aducă. ca şi acest Arhiereu să fi avut
ceva ce să aducă.
Εβ Η-4 εἰ μὲν γὰρ ἦν ἐπὶ γῆς, οὐδ᾿ ἂν 4. Că de ar fi fost pe pământ, Evr.8:4. Dacă ar fi pe pământ, nici
ἦν ἱερεύς, ὄντων τῶν ἱερέων τῶν nici ar fi fost preot, fiind n-ar fi preot, fiindcă aici sunt
προσφερόντων κατὰ τὸν νόμον τὰ preoţii cei ce aduc darurile aceia care aduc darurile
δῶρα, după lege; potrivit Legii,
5. Care slujesc închipuirii şi Evr.8:5. Care slujesc închipuirii şi
Εβ Η-5 οἵτινες ὑποδείγματι καὶ σκιᾷ umbrei celor cereşti, precum umbrei celor cereşti, precum a
λατρεύουσι τῶν ἐπουρανίων, s-au zis lui Moise când vrea primit poruncă Moise, când
καθὼς κεχρημάτισται Μωῡσῆς să facă cortul că: Vezi, zice, era să facă cortul: "Ia seama,
μέλλων ἐπιτελεῖν τὴν σκηνήν· ὅρα să faci toate după chipul zice Domnul, să faci toate
γάρ φησι, ποιήσεις πάντα κατὰ τὸν care ţi s-au arătat ţie în după chipul ce ţi-a fost arătat
τύπον τὸν δειχθέντα σοι ἐν τῷ ὄρει· munte. în munte".
Εβ Η-6 νυνὶ δὲ διαφορωτέρας τέτευχε 6. Iar acum mai osebită slujire Evr.8:6. Acum însă, Arhiereul
λειτουργίας, ὅσῳ καὶ κρείττονός au dobândit, întrucât este şi nostru a dobândit o slujire cu
ἐστι διαθήκης μεσίτης, ἥτις ἐπὶ de aşezământ de lege mai atât mai osebită, cu cât este şi
κρείττοσιν ἐπαγγελίαις bună mijlocitor, care spre Mijlocitorul unui testament
νενομοθέτηται. mai bune făgăduinţe s-a mai bun, ca unul care este
aşezat. întemeiat pe mai bune
făgăduinţe.
Εβ Η-7 εἰ γὰρ ἡ πρώτη ἐκείνη ἦν 7. Că de ar fi fost cel dintâi fără Evr.8:7. Căci dacă (testamentul)
ἄμεμπτος, οὐκ ἂν δευτέρας ἐζητεῖτο de prihană, nu s-ar fi căutat cel dintâi ar fi fost fără de
τόπος. loc celui de al doilea. prihană, nu s-ar mai fi căutat
8. Că defăimând pe dânşii, zice: loc pentru al doilea;
556
Εβ Η-8 μεμφόμενος γὰρ αὐτοῖς λέγει· Iată zile vor veni, zice Evr.8:8. Ci Dumnezeu îi mustră şi
ἰδοὺ ἡμέραι ἔρχονται, λέγει Κύριος, Domnul, şi voi săvârşi peste le zice: "Iată vin zile, zice
καὶ συντελέσω ἐπὶ τὸν οἶκον casa lui Israel şi peste casa Domnul, când voi face, cu casa
᾿Ισραὴλ καὶ ἐπὶ τὸν οἶκον ᾿Ιούδα lui Iuda aşezământ de lege lui Israel şi cu casa lui Iuda,
διαθήκην καινὴν nouă; testament nou,
9. Nu după aşezământul de lege Evr.8:9. Nu ca testamentul pe care
Εβ Η-9 οὐ κατὰ τὴν διαθήκην ἣν care l-am făcut părinţilor l-am făcut cu părinţii lor, în
ἐποίησα τοῖς πατράσιν αὐτῶν ἐν lor, în ziua când am apucat ziua când i-am apucat de mână
ἡμέρᾳ ἐπιλαβομένου μου τῆς χειρὸς pe dânşii de mâna lor, ca să- ca să-i scot din pământul
αὐτῶν ἐξαγαγεῖν αὐτοὺς ἐκ γῆς i scot din pământul Egiptului; căci ei n-au rămas
Αἰγύπτου· ὅτι αὐτοὶ οὐκ ἐνέμειναν Egiptului; căci ei n-au rămas în testamentul Meu, de aceea şi
ἐν τῇ διαθήκῃ μου, κἀγὼ ἠμέλησα întru aşezământul de lege al Eu i-am părăsit - zice
αὐτῶν, λέγει Κύριος· meu, şi eu i-am părăsit pe ei, Domnul.
zice Domnul.
Εβ Η-10 ὅτι αὕτη ἡ διαθήκη ἣν 10. Căci acesta este aşezământ Evr.8:10. Că acesta e testamentul
διαθήσομαι τῷ οἴκῳ ᾿Ισραὴλ μετὰ de lege, care voi pune casei pe care îl voi face cu casa lui
τὰς ἡμέρας ἐκείνας, λέγει Κύριος· lui Israel după zilele acelea, Israel, după acele zile, zice
διδοὺς νόμους μου εἰς τὴν διάνοιαν zice Domnul; dând legile Domnul: Pune-voi legile Mele
αὐτῶν, καὶ ἐπὶ καρδίας αὐτῶν mele în cugetele lor, şi în în cugetul lor şi în inima lor le
ἐπιγράψω αὐτούς, καὶ ἔσομαι inimile lor voi scrie pe ele, şi voi scrie, şi voi fi lor
αὐτοῖς εἰς Θεόν, καὶ αὐτοὶ ἔσονταί voi fi lor Dumnezeu, şi ei vor Dumnezeu şi ei vor fi poporul
μοι εἰς λαόν. fi mie norod; Meu.
Εβ Η-11 καὶ οὐ μὴ διδάξωσιν ἕκαστος 11. Şi nu va mai învăţa fiecare Evr.8:11. Şi nu va mai învăţa
τὸν πολίτην αὐτοῦ καὶ ἕκαστος τὸν pe vecinul său, şi fiecare pe fiecare pe vecinul său şi
ἀδελφὸν αὐτοῦ, λέγων· γνῶθι τὸν fratele său, zicând: Cunoaşte fiecare pe fratele său zicând:
Κύριον· ὅτι πάντες εἰδήσουσί με pe Domnul, că toţi mă vor Cunoaşte pe Domnul! - căci
ἀπὸ μικροῦ αὐτῶν ἕως μεγάλου şti, de la cel mic până la cel toţi Mă vor cunoaşte, de la cel
αὐτῶν· mare al lor. mai mic până la cel mai mare
al lor;
Εβ Η-12 ὅτι ἵλεως ἔσομαι ταῖς ἀδικίαις 12 Căci milostiv voi fi Evr.8:12. Căci voi fi milostiv cu
αὐτῶν, καὶ τῶν ἁμαρτιῶν αὐτῶν nedreptăţilor lor, şi păcatele nedreptăţile lor şi de păcatele
καὶ τῶν ἀνομιῶν αὐτῶν οὐ μὴ lor şi fărădelegile lor nu le lor nu-Mi voi mai aduce
μνησθῶ ἔτι. voi mai pomeni. aminte".
Εβ Η-13 ἐν τῷ λέγειν καινὴν 13. Şi zicând Nouă, a învechit pe Evr.8:13. Şi zicând: "Nou",
πεπαλαίωκε τὴν πρώτην· τὸ δὲ cea dintâi; iar ce se Domnul a învechit pe cel
παλαιούμενον καὶ γηράσκον ἐγγὺς învecheşte şi îmbătrâneşte dintâi. Iar ce se învecheşte şi
ἀφανισμοῦ. aproape este de pieire. îmbătrâneşte, aproape este de
pieire.

Εβ Θ-1 Εἶχε μὲν οὖν καὶ ἡ πρώτη 1. Avea drept aceea şi cortul cel Evr.9:1. Deci şi cei dintâi
σκηνὴ δικαιώματα λατρείας τό τε dintâi îndreptări de slujbă şi (Aşezământ) avea orânduieli
῞Αγιον κοσμικόν. sfinţire lumească. pentru slujba dumnezeiască şi
un altar pământesc,
Εβ Θ-2 σκηνὴ γὰρ κατεσκευάσθη ἡ 2. Pentru că cortul s-a făcut cel Evr.9:2. Căci s-a pregătit cortul
πρώτῃ ἐν ᾗ ἥ τε λυχνία καὶ ἡ dintâi, întru care era mărturiei. În el se aflau, mai
τράπεζα καὶ ἡ πρόθεσις τῶν ἄρτων, sfeşnicul şi masa şi punerea întâi, sfeşnicul şi masa şi
ἥτις λέγεται ῞Αγια. înainte a pâinilor, care se pâinile punerii înainte; partea
zice Sfintele; aceasta se numeşte Sfânta.
Εβ Θ-3 μετὰ δὲ τὸ δεύτερον 3. Iar după a doua Evr.9:3. Apoi, după catapeteasma
καταπέτασμα σκηνὴ ἡ λεγομένη catapeteasmă, cortul cel ce a doua, era cortul numit Sfânta
῞Αγια ῾Αγίων, se chema Sfintele Sfintelor, Sfintelor,
Εβ Θ-4 χρυσοῦν ἔχουσα θυμιατήριον 4. Care avea cădelniţă de aur şi Evr.9:4. Având altarul tămâierii
καὶ τὴν κιβωτὸν τῆς διαθήκης chivotul legământului ferecat de aur şi chivotul
περικεκαλυμμένην πάντοθεν peste tot cu aur, întru care Aşezământului ferecat peste tot
χρυσίῳ, ἐν ᾗ στάμνος χρυσῆ ἔχουσα era năstrapa cea de aur care cu aur, în care era năstrapa de
τὸ μάννα καὶ ἡ ῥάβδος ᾿Ααρὼν ἡ avea mana, şi toiagul lui aur, care avea mana, era
557
βλαστήσασα καὶ αἱ πλάκες τῆς Aaron, ce odrăslise, şi toiagul lui Aaron ce odrăslise
διαθήκης, tablele legii; şi tablele Legii.
Εβ Θ-5 ὑπεράνω· δὲ αὐτῆς Χερουβὶμ 5. Iar pe deasupra lui Heruvimii Evr.9:5. Deasupra chivotului erau
δόξης κατασκιάζοντα τὸ slavei care umbreau altarul; heruvimii slavei, care umbreau
ἱλαστήριον· περὶ ὧν οὐκ ἔστι νῦν pentru care nu este acum a altarul împăcării; despre
λέγειν κατὰ μέρος. grăi pe amăruntul. acestea nu putem acum să
vorbim cu de-amănuntul.
Εβ Θ-6 Τούτων δὲ οὕτω 6. Şi acestea fiind tocmite aşa, în Evr.9:6. Astfel fiind întocmite
κατεσκευασμένων εἰς μὲν τὴν cortul cel dintâi pururea aceste încăperi, preoţii intrau
πρώτην σκηνὴν διὰ παντὸς εἰσίασιν intrau preoţii când făceau totdeauna în cortul cel dintâi,
οἱ ἱερεῖς τὰς λατρείας ἐπιτελοῦντες, slujbele. săvârşind slujbele
dumnezeieşti;
Εβ Θ-7 εἰς δὲ τὴν δευτέραν ἅπαξ τοῦ 7. Iar în cel de al doilea o dată Evr.9:7. În cel de-al doilea însă
ἐνιαυτοῦ μόνος ὁ ἀρχιερεύς, οὐ în an, singur arhiereul, nu numai arhiereul, o dată pe an,
χωρίς αἵματος, ὃ προσφέρει ὑπὲρ fără de sânge, care aducea şi nu fără de sânge, pe care îl
ἑαυτοῦ καὶ τῶν τοῦ λαοῦ pentru sine şi pentru aducea pentru sine însuşi şi
ἀγνοημάτων, neştiinţele poporului. pentru greşealele poporului.
Εβ Θ-8 τοῦτο δηλοῦντος τοῦ 8. Aceasta însemnând Duhul cel Evr.9:8. Prin aceasta, Duhul Sfânt
Πνεύματος τοῦ ῾Αγίου, μήπω Sfânt, că încă nu era arătată ne lămureşte că drumul către
πεφανερῶσθαι τὴν τῶν ῾Αγίων calea sfinţilor, fiindcă încă Sfânta Sfintelor nu era să fie
ὁδόν, ἔτι τῆς πρώτης σκηνῆς sta cortul cel dintâi, arătat, câtă vreme cortul întâi
ἐχούσης στάσιν· mai sta în picioare,
Εβ Θ-9 ἥτις παραβολὴ εἰς τὸν καιρὸν 9. Care era pildă în vremea de Evr.9:9. Care era o pildă pentru
τὸν ἐνεστηκότα, καθ᾿ ὃν δῶρά τε atunci, întru care daruri şi timpul de faţă şi însemna că
καὶ θυσίαι προσφέρονται μὴ jertfe se aduc, cele ce nu darurile şi jertfele ce se
δυνάμεναι κατὰ συνείδησιν puteau după ştiinţă să facă aduceau n-aveau putere să
τελειῶσαι τὸν λατρεύοντα, desăvârşit pe cel ce slujea, desăvârşească cugetul
închinătorului.
Εβ Θ-10 μόνον ἐπὶ βρώμασι καὶ 10. Numai pentru mâncări şi Evr.9:10. Acestea erau numai
πόμασι καὶ διαφόροις βαπτισμοῖς băuturi şi multe feluri de legiuiri pământeşti - despre
καὶ δικαιώμασι σαρκός, μέχρι spălări şi îndreptări ale mâncăruri, despre băuturi,
καιροῦ διορθώσεως ἐπικείμενα. trupului, erau puse până la despre felurite spălări - şi erau
vremea îndreptării. porunci până la vremea
îndreptării.
Εβ Θ-11 Χριστὸς δὲ παραγενόμενος 11. Iar Hristos venind arhiereu Evr.9:11. Iar Hristos, venind
ἀρχιερεὺς τῶν μελλόντων ἀγαθῶν bunătăţilor celor viitoare, Arhiereu al bunătăţilor celor
διὰ τῆς μείζονος καὶ τελειοτέρας prin cortul cel mai mare şi viitoare, a trecut prin cortul
σκηνῆς, οὐ χειροποιήτου, τοῦτ᾿ mai desăvârşit, nu de mână cel mai mare şi mai desăvârşit,
ἔστιν οὐ ταύτης τῆς κτίσεως, făcut, adică nu al acestei nu făcut de mână, adică nu din
zidiri, zidirea aceasta;
Εβ Θ-12 οὐδὲ δι᾿ αἵματος τράγων καὶ 12. Nici prin sânge de ţapi şi de Evr.9:12. El a intrat o dată pentru
μόσχων, διὰ δὲ τοῦ ἰδίου αἵματος viţei, ci prin sângele său au totdeauna în Sfânta Sfintelor,
εἰσῆλθεν ἐφάπαξ εἰς τὰ ῞Αγια, intrat o dată întru cele Sfinte, nu cu sânge de ţapi şi de viţei,
αἰωνίαν λύτρωσιν εὑράμενος. veșnică răscumpărare ci cu însuşi sângele Său, şi a
aflând. dobândit o veşnică
răscumpărare.
Εβ Θ-13 εἰ γὰρ τὸ αἷμα ταύρων καὶ 13. Că de vreme ce sângele Evr.9:13. Căci dacă sângele
τράγων καὶ σποδὸς δαμάλεως taurilor şi al ţapilor, şi ţapilor şi al taurilor şi cenuşa
ῥαντίζουσα τοὺς κεκοινωμένους cenuşa de junice stropind pe junincii, stropind pe cei
ἁγιάζει πρὸς τὴν τῆς σαρκὸς cei spurcaţi, îi sfinţeşte spre spurcaţi, îi sfinţeşte spre
καθαρότητα, curăţenia trupului, curăţirea trupului,
14. Cu cât mai vârtos sângele lui Evr.9:14. Cu cât mai mult sângele
Εβ Θ-14 πόσῳ μᾶλλον τὸ αἷμα τοῦ Hristos, care prin Duhul cel lui Hristos, Care, prin Duhul
Χριστοῦ, ὃς διὰ Πνεύματος αἰωνίου vecinic pe sine s-au adus cel veşnic, S-a adus lui
ἑαυτὸν προσήνεγκεν ἄμωμον τῷ fără de prihană lui Dumnezeu pe Sine, jertfă fără
Θεῷ, καθαριεῖ τὴν συνείδησιν Dumnezeu, va curăţi ştiinţa de prihană, va curăţi cugetul
ὑμῶν ἀπὸ νεκρῶν ἔργων εἰς τὸ voastră de faptele cele vostru de faptele cele moarte,
558
λατρεύειν Θεῷ ζῶντι; moarte, ca să slujiţi ca să slujiţi Dumnezeului celui
Dumnezeului celui viu? viu?
Εβ Θ-15 Καὶ διὰ τοῦτο διαθήκης 15. Şi pentru aceasta este Evr.9:15. Şi pentru aceasta El este
καινῆς μεσίτης ἐστίν, ὅπως, mijlocitor aşezământului de Mijlocitorul unui nou
θανάτου γενομένου εὶς lege celui nou, ca făcându-se testament, ca prin moartea
ἀπολύτρωσιν τῶν ἐπὶ τῇ πρώτῃ moartea spre răscumpărarea suferită spre răscumpărarea
διαθήκῃ παραβάσεων, τὴν greşalelor ce erau în greşealelor de sub întâiul
ἐπαγγελίαν λάβωσιν οἱ κεκλημένοι aşezământul de lege cel testament, cei chemaţi să ia
τῆς αἰωνίου κληρονομίας. dintâi, să ia cei chemaţi făgăduinţa moştenirii veşnice.
făgăduinţa moştenirii celei
veșnice.
Εβ Θ-16 ὅπου γὰρ διαθήκη, θάνατον 16. Că unde este diată, acolo Evr.9:16. Căci unde este
ἀνάγκη φέρεσθαι τοῦ διαθεμένου· trebuie să fie moarte celui ce testament, trebuie neapărat să
face diata. fie vorba despre moartea celui
Εβ Θ-17 διαθήκη γὰρ ἐπὶ νεκροῖς 17. Că diata întru cei morţi este ce a făcut testamentul.
βεβαία, ἐπεὶ μήποτε ἰσχύει ὅτε ζῇ ὁ întărită, de vreme ce încă Evr.9:17. Un testament ajunge
διαθέμενος. nici o putere nu are până temeinic după moarte, fiindcă
când este viu cel ce face nu are nici o putere, câtă
diata. vreme trăieşte cel ce l-a făcut.
Εβ Θ-18 ῞Οθεν οὐδ᾿ ἡ πρώτη χωρὶς 18. Pentru aceea nici cea dintâi Evr.9:18. De aceea, nici cel dintâi
αἵματος ἐγκεκαίνισται· fără de sânge nu s-a înnoit; n-a fost sfinţit fără sânge.
Εβ Θ-19 λαληθείσης γὰρ πάσης 19. Că după ce s-a grăit toată Evr.9:19. Într-adevăr Moise, după
ἐντολῆς κατὰ τὸν νόμον ὑπὸ după lege de către Moise la ce a rostit faţă cu tot poporul
Μωῡσέως παντὶ τῷ λαῷ, λαβὼν τὸ tot poporul, luând sângele toate poruncile din Lege, luând
αἷμα τῶν μόσχων καὶ τράγων μετὰ cel de viţei şi de ţapi, cu apă sângele cel de viţei şi de ţapi,
ὕδατος καὶ ἐρίου κοκκίνου καὶ şi cu lână roşie şi cu isop, şi cu apă şi cu lână roşie şi cu
ὑσσώπου, αὐτό τε τὸ βιβλίον καὶ pe însăşi cartea şi pe tot isop, a stropit şi cartea şi pe
πάντα τὸν λαὸν ἐρράντισε poporul a stropit, tot poporul,
Εβ Θ-20 λέγων· τοῦτο τὸ αἷμα τῆς 20. Zicând: Acesta este sângele Evr.9:20. Şi a zis: "Acesta este
διαθήκης ἧς ἐνετείλατο πρὸς ὑμᾶς legii care au poruncit vouă sângele testamentului pe care
ὁ Θεός· Dumnezeu. l-a poruncit vouă Dumnezeu".
Εβ Θ-21 καὶ τὴν σκηνὴν δὲ καὶ πάντα 21. Încă şi pe cort şi pe toate Evr.9:21. Şi a stropit, de
τὰ σκεύη τῆς λειτουργίας τῷ αἵματι vasele cele de slujbă asemenea, cu sânge, cortul şi
ὁμοίως ἐρράντισε. aşijderea cu sângele le-a toate vasele pentru slujbă.
stropit.
Εβ Θ-22 καὶ σχεδὸν ἐν αἵματι πάντα 22. Şi mai toate cu sânge se Evr.9:22. După Lege, aproape
καθαρίζεται κατὰ τὸν νόμον, καὶ curăţesc după lege, şi fără de toate se curăţesc cu sânge, şi
χωρὶς αἱματεκχυσίας οὐ γίνεται vărsare de sânge nu se face fără vărsare de sânge nu se dă
ἄφεσις. iertare. Iertare.
Εβ Θ-23 ᾿Ανάγκη οὖν τὰ μὲν 23. Trebuia dar ca chipurile Evr.9:23. Trebuie dar ca chipurile
ὑποδείγματα τῶν ἐν τοῖς οὐρανοῖς celor din ceruri cu acestea să celor din ceruri să fie curăţite
τούτοις καθαρίζεσθαι, αὐτὰ δὲ τὰ se curăţească, iar singure prin acestea, iar cele cereşti
ἐπουράνια κρείττοσι θυσίαις παρὰ cele cereşti cu jertfe mai înseşi cu jertfe mai bune decât
ταύτας. bune decât acestea. acestea.
Εβ Θ-24 οὐ γὰρ εἰς χειροποίητα ῞Αγια 24. Că nu în sfinte făcute de Evr.9:24. Căci Hristos n-a intrat
εἰσῆλθεν ὁ Χριστός, ἀντίτυπα τῶν mâini au intrat Hristos, care într-o Sfântă a Sfintelor făcută
ἀληθινῶν, ἀλλ᾿ εἰς αὐτὸν τὸν erau chipuri celor adevărate, de mâini - închipuirea celei
οὐρανόν, νῦν ἐμφανισθῆναι τῷ ci în singur cerul, ca să se adevărate - ci chiar în cer, ca
προσώπῳ τοῦ Θεοῦ ὑπὲρ ἡμῶν· arate acum feţei lui
să Se înfăţişeze pentru noi
Dumnezeu pentru noi. înaintea lui Dumnezeu;
Εβ Θ-25 οὐδ᾿ ἵνα πολλάκις προσφέρῃ 25. Nici ca de multe ori să se Evr.9:25. Iar nu ca să Se aducă pe
ἑαυτόν, ὥσπερ ὁ ἀρχιερεὺς aducă pe sineşi, precum Sine însuşi jertfă de mai multe
εἰσέρχεται εἰς τὰ ῞Αγια κατ᾿ arhiereul intră în cele sfinte ori - ca arhiereul care intră în
ἐνιαυτὸν ἐν αἵματι ἀλλοτρίῳ în tot anul cu sânge străin; Sfânta Sfintelor cu sânge
străin, în fiecare an.
Εβ Θ-26 ἐπεὶ ἔδει αὐτὸν πολλάκις 26. De vreme ce i s-ar fi căzut Evr.9:26. Altfel, ar fi trebuit să
παθεῖν ἀπὸ καταβολῆς κόσμου· νῦν lui de multe ori să pătimească de mai multe ori,
559
δὲ ἅπαξ ἐπὶ συντελείᾳ τῶν αἱώνων pătimească de la întemeierea de la întemeierea lumii; ci
εἰς ἀθέτησιν ἁμαρτίας διὰ τῆς lumii; ci acum o dată la acum, la sfârşitul veacurilor,
θυσίας αὐτοῦ πεφανέρωται. sfârşitul veacurilor spre S-a arătat o dată, spre
surparea păcatului prin ştergerea păcatului, prin jertfa
jertfa sa s-au arătat. Sa.
Εβ Θ-27 καὶ καθ᾿ ὅσον ἀπόκειται τοῖς 27. Şi precum este rânduit Evr.9:27. Şi precum este rânduit
ἀνθρώποις ἅπαξ ἀποθανεῖν, μετὰ oamenilor o dată să moară, oamenilor o dată să moară, iar
δὲ τοῦτο κρίσις, iar după aceea judecata, după aceea să fie judecata,
Εβ Θ-28 οὕτω καὶ ὁ Χριστός, ἅπαξ 28. Aşa şi Hristos, o dată fiind Evr.9:28. Tot aşa şi Hristos, după
προσενεχθεὶς εἰς τὸ πολλῶν jertfit ca să ridice păcatele ce a fost adus o dată jertfă, ca
ἀνενεγκεῖν ἁμαρτίας, ἐκ δευτέρου multora, a doua oară fără de să ridice păcatele multora, a
χωρὶς ἁμαρτίας ὀφθήσεται τοῖς păcat se va arăta celor ce doua oară fără de păcat Se va
αὐτὸν ἀπεκδεχομένοις εἰς aşteaptă pe el spre mântuire. arăta celor ce cu stăruinţă Îl
σωτηρίαν. aşteaptă spre mântuire.

Εβ Ι-1 Σκιὰν γὰρ ἔχων ὁ νόμος τῶν 1. Pentru că legea având umbra Evr.10:1. În adevăr, Legea având
μελλόντων ἀγαθῶν, οὐκ αὐτὴν τὴν bunătăţilor celor viitoare, iar umbra bunurilor viitoare, iar
εἰκόνα τῶν πραγμάτων, κατ᾿ nu însuşi chipul lucrurilor, nu însuşi chipul lucrurilor, nu
ἐνιαυτὸν ταῖς αὐταῖς θυσίαις ἃς cu aceleaşi jertfe care în poate niciodată - cu aceleaşi
προσφέρουσιν εἰς τὸ διηνεκές, fiecare an aduc pururea, jertfe, aduse neîncetat în
οὐδέποτε δύναται τοὺς niciodată poate pe cei ce vin fiecare an - să facă desăvârşiţi
προσερχομένους τελειῶσαι· să-i facă desăvârşiţi; pe cei ce se apropie.
Εβ Ι-2 ἐπεὶ οὐκ ἂν ἐπαύσαντο 2. De vreme ce ar fi încetat a se Evr.10:2. Altfel, n-ar fi încetat
προσφερόμεναι, διὰ τὸ μηδεμίαν aduce, pentru că nu ar mai oare jertfele aduse, dacă cei ce
ἔχειν ἔτι συνείδησιν ἁμαρτιῶν τοὺς avea nici o ştiinţă de păcate săvârşesc slujba
λατρεύοντας, ἅπαξ κεκαθαρμένους; cei ce slujesc, o dată fiind dumnezeiască, fiind o dată
curăţiţi? curăţiţi, n-ar mai avea nici o
conştiinţă a păcatelor?
Εβ Ι-3 ἀλλ᾿ ἐν αὐταῖς ἀνάμνησις 3. Ci întru dânsele pomenire de Evr.10:3. Ci prin ele, an de an, se
ἁμαρτιῶν κατ᾿ ἐνιαυτόν· păcate în fiecare an se face; face amintirea păcatelor.
Εβ Ι-4 ἀδύνατον γὰρ αἷμα ταύρων καὶ 4. Că cu neputinţă este sânge de Evr.10:4. Pentru că este cu
τράγων ἀφαιρεῖν ἁμαρτίας. tauri şi de ţapi să ridice neputinţă ca sângele de tauri şi
păcatele. de ţapi să înlăture păcatele.
Εβ Ι-5 Διὸ εἰσερχόμενος εἰς τὸν 5. Pentru aceea intrând în lume, Evr.10:5. Drept aceea, intrând în
κόσμον λέγει· θυσίαν καὶ zice: Jertfa şi prinosul nu ai lume, zice: "Jertfă şi prinos n-
προσφσρὰν οὐκ ἠθέλησας, σῶμα δὲ voit, iară trupul mi-ai ai voit, dar mi-ai întocmit
κατηρτίσω μοι· săvârşit; trup.
Εβ Ι-6 ὁλοκαυτώματα καὶ περὶ 6. Arderile de tot şi pentru păcat Evr.10:6. Arderi de tot şi jertfe
ἁμαρτίας οὐκ εὐδόκησας· nu ai voit. pentru păcat nu ţi-au plăcut;
Εβ Ι-7 τότε εἶπον· ἰδοὺ ἥκω, ἐν 7. Atunci am zis: Iată viu, în Evr.10:7. Atunci am zis: Iată vin,
κεφαλίδι βιβλίου γέγραπται περὶ capul cărţii scris este pentru în sulul cărţii este scris despre
ἐμοῦ, τοῦ ποιῆσαι, ὁ Θεός, τὸ mine, ca să fac voia ta mine, să fac voia Ta,
θέλημά σου. Dumnezeule. Dumnezeule".
Εβ Ι-8 ἀνώτερον λέγων ὅτι θυσίαν καὶ 8. Mai sus zicând: Jertfa şi Evr.10:8. Zicând mai sus că:
προσφορὰν καὶ ὁλοκαυτώματα καὶ prinosul şi arderile de tot şi "Jertfă şi prinoase şi arderile
περὶ ἁμαρτίας οὐκ ἠθέλησας οὐδέ pentru păcat nu ai voit, nici de tot şi jertfele pentru păcat
εὐδόκησας, αἵτινες κατὰ τὸν νόμον ai poftit; care se aduc după n-ai voit, nici nu Ţi-au plăcut",
προσφέρονται, lege; care se aduc după Lege,
Εβ Ι-9 τότε εἴρηκεν· ᾿Ιδοὺ ἥκω τοῦ 9. Atunci au zis: Iată viu ca să Evr.10:9. Atunci a zis: "Iată vin ca
ποιῆσαι ὁ Θεός, τὸ θέλημά σου. fac voia ta, Dumnezeule. El să fac voia Ta, Dumnezeule".
ἀναιρεῖ τὸ πρῶτον ἵνα τὸ δεύτερον ridică pe cea dintâi, ca să El desfiinţează deci pe cei
στήσῃ. puie pe cea de a doua, dintâi ca să statornicească pe
al doilea.
Εβ Ι-10 ἐν ᾧ θελήματι ἡγιασμένοι 10. Întru care voie suntem sfinţiţi Evr.10:10. Întru această voinţă
ἐσμὲν διὰ τῆς προσφορᾶς τοῦ prin jertfirea trupului lui suntem sfinţiţi, prin jertfa
σώματος τοῦ ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ Iisus Hristos o dată. trupului lui Iisus Hristos, o
560
ἐφάπαξ. dată pentru totdeauna.
Εβ Ι-11 Καὶ πᾶς μὲν ἱερεὺς ἕστηκε 11. Şi tot preotul stă în toate Evr.10:11. Şi orice preot stă şi
καθ᾿ ἡμέραν λειτουργῶν καὶ τὰς zilele slujind şi aceleaşi slujeşte în fiecare zi şi aceleaşi
αὐτὰς πολλάκις προσφέρων θυσίας, jertfe de multe ori aducând, jertfe aduce de multe ori, ca
αἵτινες οὐδέποτε δύνανται περιελεῖν care niciodată pot să unele care niciodată nu pot să
ἁμαρτίας· curăţească păcatele; înlăture păcatele.
Εβ Ι-12 αὐτὸς δὲ μίαν ὑπὲρ ἁμαρτιῶν 12. Iar acesta o jertfă aducând Evr.10:12. Acesta dimpotrivă,
προσενέγκας θυσίαν εἰς τὸ διηνεκὲς pentru păcate, pururea au aducând o singură jertfă
ἐκάθισεν ἐν δεξιᾷ τοῦ Θεοῦ, şezut de-a dreapta lui pentru păcate, a şezut în vecii
Dumnezeu; vecilor, de-a dreapta lui
Dumnezeu,
Εβ Ι-13 τὸ λοιπὸν ἐκδεχόμενος ἕως 13. De aceea aşteptând până se Evr.10:13. Şi aşteaptă până ce
τεθῶσιν οἱ ἐχθροὶ αὐτοῦ ὑποπόδιον vor pune vrăjmaşii lui vrăjmaşii Lui vor fi puşi
τῶν ποδῶν αὐτοῦ. aşternut picioarelor lui. aşternut picioarelor Lui.
Εβ Ι-14 μιᾷ γὰρ προσφορᾷ τετελείωκεν 14. Că cu o jertfă au săvârşit Evr.10:14. Căci printr-o singură
εἰς τὸ διηνεκὲς τοὺς ἁγιαζομένους. pururea pe cei ce se sfinţesc. jertfă adusă, a adus la veşnică
desăvârşire pe cei ce se
sfinţesc;
Εβ Ι-15 Μαρτυρεῖ δὲ ἡμῖν καὶ τὸ 15. Şi mărturiseşte nouă şi Evr.10:15. Dar şi Duhul cel Sfânt
Πνεῦμα τὸ ῞Αγιον· μετὰ γὰρ τὸ Duhul cel Sfânt, că după ce ne mărturiseşte aceasta,
προειρηκέναι, au zis mai înainte: fiindcă după ce a zis:
Εβ Ι-16 αὕτη ἡ διαθήκη ἣν διαθήσομαι 16. Acesta este aşezământul de Evr.10:16. "Acesta este
πρὸς αὐτοὺς μετὰ τὰς ἡμέρας lege care voi face cu dânşii aşezământul pe care îl voi
ἐκείνας, λέγει Κύριος· διδοὺς după zilele acelea, zice întocmi cu ei, după acele zile -
νόμους μου ἐπὶ καρδίας αὐτῶν, καὶ Domnul, dând legile mele în zice Domnul: Da-voi legile
ἐπὶ τῶν διανοιῶν αὐτῶν ἐπιγράψω inimile lor, şi în cugetele lor Mele în inimile lor şi le voi
αὐτούς, scrie-voi pe ele, scrie în cugetele lor".
Εβ Ι-17 καὶ τῶν ἁμαρτιῶν αὐτῶν καὶ 17. Şi păcatele lor şi fărădelegile Evr.10:17. Şi adaugă: "Iar de
τῶν ἀνομιῶν αὐτῶν οὐ μὴ μνησθῶ lor nu le voi mai pomeni. păcatele lor şi de fărădelegile
ἔτι. lor nu-Mi voi mai aduce
aminte".
Εβ Ι-18 ὅπου δὲ ἄφεσις τούτων, οὐκέτι 18. Iar unde este iertare Evr.10:18. Unde este dar Iertarea
προσφορὰ περὶ ἁμαρτίας. acestora, nu mai este jertfă acestora, nu mai este jertfă
pentru păcate. pentru păcate.
Εβ Ι-19 ῎Εχοντες οὖν, ἀδελφοί, 19. Drept aceea, fraţilor, având Evr.10:19. Drept aceea, fraţilor,
παρρησίαν εἰς τὴν εἴσοδον τῶν îndrăzneală a intra întru cele având îndrăzneală, să intrăm
῾Αγίων ἐν τῷ αἵματι τοῦ ᾿Ιησοῦ, sfinte prin sângele lui Iisus, în Sfânta Sfintelor, prin
sângele lui Iisus,
Εβ Ι-20 ἣν ἐνεκαίνισεν ἡμῖν ὁδὸν 20. Pe cale nouă şi vie care o au Evr.10:20. Pe calea cea nouă şi
πρόσφατον καὶ ζῶσαν διὰ τοῦ înnoit nouă prin vie pe care pentru noi a înnoit-
καταπετάσματος, τοῦτ᾿ ἔστι τῆς catapeteasmă, adică prin o, prin catapeteasmă, adică
σαρκὸς αὐτοῦ, trupul său, prin trupul Său,
Εβ Ι-21 καὶ ἱερέα μέγαν ἐπὶ τὸν οἶκον 21. Şi având preot mare peste Evr.10:21. Şi având mare preot
τοῦ Θεοῦ, casa lui Dumnezeu, peste casa lui Dumnezeu,
Εβ Ι-22 προσερχώμεθα μετὰ ἀληθινῆς 22. Să ne apropiem cu adevărată Evr.10:22. Să ne apropiem cu
καρδίας ἐν πληροφορίᾳ πίστεως inimă întru deplină credinţă, inimă curată, întru plinătatea
ἐρραντισμένοι τὰς καρδίας ἀπὸ fiind stropiţi la inimi de credinţei, curăţindu-ne prin
συνειδήσεως πονηρᾶς, ştiinţă vicleană, şi spălaţi la stropire inimile de orice cuget
trup cu apă curată. rău, şi spălându-ne trupul în
apă curată,
Εβ Ι-23 καὶ λελουμένοι τὸ σῶμα ὕδατι 23. Să ţinem mărturisirea Evr.10:23. Să ţinem mărturisirea
καθαρῷ κατέχωμεν τὴν ὁμολογίαν nădejdii nesmintită, pentru nădejdii cu neclintire, pentru
τῆς ἐλπίδος ἀκλινῆ· πιστὸς γὰρ ὁ că credincios este cel ce au că credincios este Cel ce a
ἐπαγγειλάμενος· făgăduit, făgăduit,
Εβ Ι-24 καὶ κατανοῶμεν ἀλλήλους εἰς 24. Şi să cunoaştem unul pe altul Evr.10:24. Şi să luăm seama unul
παροξυσμὸν ἀγάπης καὶ καλῶν spre îndemnarea dragostei şi altuia, ca să ne îndemnăm la
ἔργων, a faptelor bune, dragoste şi la fapte bune,
561
Εβ Ι-25 μὴ ἐγκαταλείποντες τὴν 25. Nepărăsind adunarea Evr.10:25. Fără să părăsim
ἐπισυναγωγὴν ἑαυτῶν, καθὼς ἔθος noastră, precum au unii Biserica noastră, precum le
τισίν, ἀλλὰ παρακαλοῦντες, καὶ obicei, ci îndemnând unul pe este obiceiul unora, ci
τοσούτῳ μᾶλλον, ὅσῳ βλέπετε altul, şi cu atât mai vârtos cu îndemnători făcându-ne, cu
ἐγγίζουσαν τὴν ἡμέραν. cât vedeţi apropiindu-se atât mai mult, cu cât vedeţi că
ziua. se apropie ziua aceea.
Εβ Ι-26 ᾿Εκουσίως γὰρ ἁμαρτανόντων 26. Că păcătuind noi de bună Evr.10:26. Căci dacă păcătuim de
ἡμῶν μετὰ τὸ λαβεῖν τὴν ἐπίγνωσιν voie după ce am luat voia noastră, după ce am luat
τῆς ἀληθείας, οὐκέτι περὶ ἁμαρτιῶν cunoştinţa adevărului, nu cunoştiinţă despre adevăr, nu
ἀπολείπεται θυσία, mai rămâne jertfă pentru ne mai rămâne, pentru păcate,
păcate, nici o jertfă,
Εβ Ι-27 φοβερὰ δέ τις ἐκδοχὴ κρίσεως 27. Ci o aşteptare oarecare Evr.10:27. Ci o înfricoşată
καὶ πυρὸς ζῆλος ἐσθίειν μέλλοντος înfricoşată a judecăţii şi aşteptare a judecăţii şi iuţimea
τοὺς ὑπεναντίους· iuţimea focului, care va să focului care va mistui pe cei
mănânce pe cei protivnici. potrivnici.
Εβ Ι-28 ἀθετήσας τις νόμον Μωῡσέως 28. Lepădând cineva legea lui Evr.10:28. Călcând cineva Legea
χωρὶς οἰκτιρμῶν ἐπὶ δυσὶν ἢ τρισὶ Moise fără de milă prin doi lui Moise, e ucis fără de milă,
μάρτυσιν ἀποθνήσκει· sau trei martori moare; pe cuvântul a doi sau trei
martori;
Εβ Ι-29 πόσῳ δοκεῖτε χείρονος 29. Cât de mai amară muncă, Evr.10:29. Gândiţi-vă: cu cât mai
ἀξιωθήσεται τιμωρίας ὁ τὸν Υἱὸν socotiţi, va lua cel ce a aspră fi-va pedeapsa cuvenită
τοῦ Θεοῦ καταπατήσας καὶ τὸ αἷμα călcat pe Fiul lui Dumnezeu, celui ce a călcat în picioare pe
τῆς διαθήκης κοινὸν ἡγησάμενος, şi a socotit a fi de obşte Fiul lui Dumnezeu, şi a
ἐν ᾧ ἡγιάσθη, καὶ τὸ Πνεῦμα τῆς sângele legii, cu care s-a nesocotit sângele testamentului
χάριτος ἐνυβρίσας; sfinţit, şi a ocărât Duhul cu care s-a sfinţit, şi a
harului? batjocorit duhul harului.
Εβ Ι-30 οἴδαμεν γὰρ τὸν εἰπόντα· ἐμοὶ 30. Că ştim pe cel ce au zis: A Evr.10:30. Căci cunoaştem pe Cel
εκδίκησις, ἐγὼ ἀνταποδώσω, λέγει mea este răsplătirea, eu voi ce a zis: "A Mea este
Κύριος· καὶ πάλιν· Κύριος κρινεῖ răsplăti, zice Domnul. Şi răzbunarea; Eu voi răsplăti".
τὸν λαὸν αὐτοῦ. iarăşi: Domnul va judeca pe Şi iarăşi: "Domnul va judeca
poporul său. pe poporul Său".
Εβ Ι-31 φοβερὸν τὸ ἐμπεσεῖν εἰς χεῖρας 31. Înfricoşat lucru este a cădea Evr.10:31. Înfricoşător lucru este
Θεοῦ ζῶντος. în mâinile Dumnezeului celui să cădem în mâinile
viu. Dumnezeului celui viu.
Εβ Ι-32 ᾿Αναμιμνήσκεσθε δὲ τὰς 32. Iar aduceţi-vă aminte de Evr.10:32. Aduceţi-vă, dar, aminte
πρότερον ἡμέρας, ἐν αἷς zilele cele mai dinainte, întru mai întâi de zilele în care,
φωτισθέντες πολλὴν ἄθλησιν care luminându-vă, multă după ce aţi fost luminaţi, aţi
ὑπεμείνατε παθημάτων, luptă de patimi aţi suferit, răbdat luptă grea de suferinţe,
Εβ Ι-33 τοῦτο μὲν ὀνειδισμοῖς τε καὶ 33. De o parte cu ocări şi cu Evr.10:33. Parte făcându-vă
θλίψεσι θεατριζόμενοι, τοῦτο δὲ necazuri priveală făcându- privelişte cu ocările şi cu
κοινωνοὶ τῶν οὕτως vă, iar de altă parte, părtaşi necazurile îndurate, parte
ἀναστρεφομένων γενηθέντες. făcându-vă celor ce vieţuiesc suferind împreună cu cei ce
aşa. treceau prin unele ca acestea,
Εβ Ι-34 καὶ γὰρ τοῖς δεσμοῖς μου 34. Pentru că aţi şi pătimit Evr.10:34. Căci aţi avut milă de
συνεπαθήσατε καὶ τὴν ἁρπαγὴν τῶν împreună cu legăturile mele cei închişi, iar răpirea averilor
ὑπαρχόντων ὑμῶν μετὰ χαρᾶς şi jefuirea de averile voastre voastre aţi primit-o cu bucurie,
προσεδέξασθε, γινώσκοντες ἔχειν cu bucurie aţi primit, ştiind bine ştiind că voi aveţi o mai
ἐν ἑαυτοῖς κρείττονα ὕπαρξιν ἐν că aveţi voi avuţie în ceruri bună şi statornică avere.
οὐρανοῖς καὶ μένουσαν. mai bună şi stătătoare.
Εβ Ι-35 Μὴ ἀποβάλητε οὖν τὴν 35. Nu lepădaţi dar îndrăzneala Evr.10:35. Nu lepădaţi dar
παρρησίαν ὑμῶν, ἥτις ἔχει voastră, care are mare încrederea voastră, care are
μισθαποδοσίαν μεγάλην. răsplătire. mare răsplătire.
Εβ Ι-36 ὑπομονῆς γὰρ ἔχετε χρείαν, ἵνα 36. Că aveţi trebuinţă de Evr.10:36. Căci aveţi nevoie de
τὸ θέλημα τοῦ Θεοῦ ποιήσαντες răbdare ca voia lui răbdare ca, făcând voia lui
κομίσησθε τὴν ἐπαγγελίαν. Dumnezeu făcând, să luaţi Dumnezeu, să dobândiţi
făgăduinţa. făgăduinţa.
Εβ Ι-37 ἔτι γὰρ μικρὸν ὅσον, ὁ 37. Că încă puţin oarece cel ce Evr.10:37. "Căci mai este puţin
562
ἐρχόμενος ἥξει καὶ οὐ χρονιεῖ. este să vie va veni, şi nu va timp, prea puţin, şi Cel ce e să
zăbovi. vină, va veni şi nu va întârzia;
Εβ Ι-38 ὁ δὲ δίκαιος ἐκ πίστεως 38. Iar dreptul din credinţă va fi Evr.10:38. Iar dreptul din credinţă
ζήσεται· καὶ ἐὰν ὑποστείληται, οὐκ viu; şi de se va îndoi cineva, va fi viu; şi de se va îndoi
εὐδοκεῖ ἡ ψυχή μου ἐν αὐτῷ· nu va binevoi sufletul meu cineva, nu va binevoi sufletul
întru dânsul. Meu întru el".
Εβ Ι-39 ἡμεῖς δὲ οὐκ ἐσμὲν ὑποστολῆς 39. Iar noi nu suntem ai îndoirii Evr.10:39. Noi nu suntem (fii) ai
εἰς ἀπώλειαν, ἀλλὰ πίστεως εἰς spre pieire, ci ai credinţei îndoielii spre pieire, ci ai
περιποίησιν ψυχῆς. spre câştigarea sufletului. credinţei spre dobândirea
sufletului.

Εβ Ια-1 ῎Εστι δὲ πίστις ἐλπιζομένων 1. Iar credinţa este adeverirea Evr.11:1. Iar credinţa este
ὑπόστασις, πραγμάτων ἔλεγχος οὐ celor nădăjduite, dovedirea încredinţarea celor nădăjduite,
βλεπομένων. lucrurilor celor nevăzute. dovedirea lucrurilor celor
nevăzute.
Εβ Ια-2 ἐν ταύτῃ γὰρ ἐμαρτυρήθησαν 2. Că întru aceasta sunt Evr.11:2. Prin ea, cei din vechime
οἱ πρεσβύτεροι. mărturisiţi cei de demult. au dat buna lor mărturie.
Εβ Ια-3 Πίστει νοοῦμεν κατηρτίσθαι 3. Prin credinţă pricepem că s- Evr.11:3. Prin credinţă înţelegem
τοὺς αἰῶνας ῥήματι Θεοῦ, εἰς τὸ μὴ au întemeiat veacurile cu că s-au întemeiat veacurile
ἐκ φαινομένων τὰ βλεπόμενα graiul lui Dumnezeu, de s-au prin cuvântul lui Dumnezeu, de
γεγονέναι. făcut din cele nevăzute cele s-au făcut din nimic cele ce se
ce se văd. văd.
Εβ Ια-4 Πίστει πλείονα θυσίαν ῎Αβελ 4. Prin credinţă mai multă jertfă Evr.11:4. Prin credinţă, Abel a
παρὰ Κάῑν προσήνεγκε τῷ Θεῷ, δι᾿ Avel decât Cain a adus lui adus lui Dumnezeu mai bună
ἧς ἐμαρτυρήθη εἶναι δίκαιος, Dumnezeu, pentru care a fost jertfă decât Cain, pentru care
μαρτυροῦντος ἐπὶ τοῖς δώροις mărturisit că a fost drept, a luat mărturie că este drept,
αὐτοῦ τοῦ Θεοῦ, καὶ δι᾿ αὐτῆς mărturisind Dumnezeu de mărturisind Dumnezeu despre
ἀποθανὼν ἔτι λαλεῖται. darurile lui, şi prin aceea, darurile lui; şi prin credinţă
după ce a murit, încă grăieşte şi azi, deşi a murit.
grăieşte. Evr.11:5. Prin credinţă, Enoh a
Εβ Ια-5 Πίστει ᾿Ενὼχ μετετέθη τοῦ μὴ 5. Prin credinţă Enoh s-a mutat fost luat de pe pământ ca să nu
ἰδεῖν θάνατον, καὶ οὐχ εὑρίσκετο, ca să nu vadă moarte, şi nu vadă moartea, şi nu s-a mai
διότι μετέθηκεν αὐτὸν ὁ Θεός· πρὸ s-a aflat, pentru că l-au aflat, pentru că Dumnezeu îl
γὰρ τῆς μεταθέσεως αὐτοῦ mutat pe el Dumnezeu; că strămutase, căci mai înainte de
μεμαρτύρηται εὐηρεστηκέναι τῷ mai înainte de mutarea lui a a-l strămuta, el a avut mărturie
Θεῷ· fost mărturisit, că a bine că a bine-plăcut lui
plăcut lui Dumnezeu. Dumnezeu.
Εβ Ια-6 χωρὶς δὲ πίστεως ἀδύνατον 6. Şi fără de credinţă nu este cu Evr.11:6. Fără credinţă, dar, nu
εὐαρεστῆσαι· πιστεῦσαι γὰρ δεῖ τὸν putinţă a bine plăcea lui este cu putinţă să fim plăcuţi
προσερχόμενον τῷ Θεῷ ὅτι ἔστι Dumnezeu; că trebuie cel ce lui Dumnezeu, căci cine se
καὶ τοῖς ἐκζητοῦσιν αὐτὸν se apropie la Dumnezeu să apropie de Dumnezeu trebuie
μισθαποδότης γίνεται. creadă cum că este, şi celor să creadă că El este şi că Se
ce caută pe dânsul este face răsplătitor celor care Îl
dătător de plată. caută.
Εβ Ια-7 Πίστει χρηματισθεὶς Νῶε περὶ 7. Prin credinţă răspuns luând Evr.11:7. Prin credinţă, luând Noe
τῶν μηδέπω βλεπομένων, Noe despre cele care încă nu înştiinţare de la Dumnezeu
εὐλαβηθεὶς κατεσκεύασε κιβωτὸν erau văzute, temându-se, a despre cele ce nu se vedeau
εἰς σωτηρίαν τοῦ οἴκου αὐτοῦ, δι᾿ făcut corabie spre mântuirea încă, a gătit, cu evlavie, o
ἧς κατέκρινε τὸν κόσμον, καὶ τῆς casei sale, prin care a corabie spre mântuirea casei
κατὰ πίστιν δικαιοσύνης ἐγένετο osândit lumea şi dreptăţii sale; prin credinţă el a osândit
κληρονόμος celei după credinţă s-a făcut lumea şi dreptăţii celei din
moştenitor. credinţă s-a făcut moştenitor.
Εβ Ια-8 Πίστει καλούμενος ᾿Αβραὰμ 8. Prin credinţă chemându-se Evr.11:8. Prin credinţă, Avraam,
ὑπήκουσεν ἐξελθεῖν εἰς τὸν τόπον Avraam, a ascultat de a ieşit când a fost chemat, a ascultat
ὃν ἔμελλε λαμβάνειν εἰς la locul care era să-l ia spre şi a ieşit la locul pe care era
κληρονομίαν, καὶ ἐξῆλθε μὴ moştenire, şi a ieşit, neştiind să-l ia spre moştenire şi a ieşit
563
ἐπιστάμενος ποῦ ἔρχεται. unde merge. neştiind încotro merge.
Εβ Ια-9 Πίστει παρῴκησεν εἰς τὴν γῆν 9. Prin credinţă a nemernicit în Evr.11:9. Prin credinţă, a locuit
τῆς ἐπαγγελίας ὡς ἀλλοτρίαν, ἐν pământul făgăduinţei, ca vremelnic în pământul
σκηναῖς κατοικήσας μετὰ ᾿Ισαὰκ într-un pământ străin, în făgăduinţei, ca într-un pământ
καὶ ᾿Ιακὼβ τῶν συγκληρονόμων corturi locuind cu Isaac şi cu străin, locuind în corturi cu
τῆς ἐπαγγελίας τῆς αὐτῆς· Iacov, cei dimpreună Isaac şi cu Iacov, cei
moştenitori ai aceleiaşi dimpreună moştenitori ai
făgăduinţe; aceleiaşi făgăduinţe;
Εβ Ια-10 ἐξεδέχετο γὰρ τὴν τοὺς 10. Că aştepta cetatea care are Evr.11:10. Căci aştepta cetatea cu
θεμελίους ἔχουσαν πόλιν, ἧς temelii, al căreia meşter şi temelii puternice, al cărei
τεχνίτης καὶ δημιουργὸς ὁ Θεός. lucrător este Dumnezeu. meşter şi lucrător este
11. Prin credinţă şi însăşi Sarra, Dumnezeu.
Εβ Ια-11 Πίστει καὶ αὐτὴ Σάρρα stearpă fiind, putere spre Evr.11:11. Prin credinţă, şi Sara
δύναμιν εἰς καταβολὴν σπέρματος zămislirea sămânţei a luat, şi însăşi a primit putere să
ἔλαβε καὶ παρὰ καιρὸν ἡλικίας afară de vremea vârstei a zămislească fiu, deşi trecuse de
ἔτεκεν, ἐπεὶ πιστὸν ἡγήσατο τὸν născut, de vreme ce a socotit vârsta cuvenită, pentru că ea
ἐπαγγειλάμενον. că este credincios cel ce au L-a socotit credincios pe Cel
făgăduit. ce făgăduise.
Εβ Ια-12 διὸ καὶ ἀφ᾿ ἑνὸς 12. Pentru aceea şi dintru unul, Evr.11:12. Pentru aceea, dintr-un
ἐγεννήθησαν, καὶ ταῦτα şi acela încă fiind omorât, s- singur om, şi acela ca şi mort,
νενεκρωμένου, καθὼς τὰ ἄστρα τοῦ au născut ca stelele cerului s-au născut atâţia urmaşi -
οὐρανοῦ τῷ πλήθει καὶ ὡς ἡ ἅμμος cu mulţimea şi ca nisipul cel mulţi "ca stelele cerului şi ca
ἡ παρὰ τὸ χεῖλος τῆς θαλάσσης ἡ fără de număr de pe lângă nisipul cel fără de număr de pe
ἀναρίθμητος. mare. ţărmul mării".
Εβ Ια-13 Κατὰ πίστιν ἀπέθανον οὗτοι 13. După credinţă au murit Evr.11:13. Toţi aceştia au murit
πάντες, μὴ λαβόντες τὰς aceştia toţi, neluând întru credinţă, fără să
ἐπαγγελίας, ἀλλὰ πόρρωθεν αὐτὰς făgăduinţele, ci de departe primească făgăduinţele, ci
ἰδόντες καὶ ἀσπασάμενοι, καὶ văzându-le şi sărutându-le şi văzându-le de departe şi
ὁμολογήσαντες ὅτι ξένοι καὶ mărturisind că streini şi iubindu-le cu dor şi
παρεπίδημοί εἰσιν ἐπὶ τῆς γῆς. nemernici sunt pe pământ. mărturisind că pe pământ ei
sunt străini şi călători.
Εβ Ια-14 οἱ γὰρ τοιαῦτα λέγοντες 14. Că cei ce grăiesc unele ca Evr.11:14. Iar cei ce grăiesc unele
ἐμφανίζουσιν ὅτι πατρίδα acestea arată că patrie ca acestea dovedesc că ei îşi
ἐπιζητοῦσι. caută. caută lor patrie.
Εβ Ια-15 καὶ εἰ μὲν ἐκείνης 15. Şi de şi-ar fi adus aminte de Evr.11:15. Într-adevăr, dacă ar fi
ἐμνημόνευον, ἀφ᾿ ἧς ἐξῆλθον, aceea dintru care au ieşit, ar avut în minte pe aceea din care
εἶχον ἂν καιρὸν ἀνακάμψαι· fi avut vreme a se întoarce; ieşiseră, aveau vreme să se
întoarcă.
16. Iar acum de cea mai bună Evr.11:16. Dar acum ei doresc
Εβ Ια-16 νῦν δὲ κρείττονος ὀρέγονται, doresc, adică de cea una mai bună, adică pe cea
τοῦτ᾿ ἔστιν ἐπουρανίου. διὸ οὐκ cerească, pentru aceea nu se cerească. Pentru aceea
ἐπαισχύνεται αὐτοὺς ὁ Θεὸς Θεὸς ruşinează de dânşii Dumnezeu nu Se ruşinează de
ἐπικαλεῖσθαι αὐτῶν· ἡτοίμασε γὰρ Dumnezeu a se numi ei ca să Se numească
αὐτοῖς πόλιν. Dumnezeul lor, că au gătit Dumnezeul lor, căci le-a gătit
lor cetate. lor cetate.
Εβ Ια-17 Πίστει προσενήνοχεν 17. Prin credinţă a adus Avraam Evr.11:17. Prin credinţă, Avraam,
᾿Αβραὰμ τὸν ᾿Ισαὰκ πειραζόμενος, pe Isaac când a fost ispitit şi când a fost încercat, a adus pe
καὶ τὸν μονογενῆ προσέφερεν ὁ τὰς pe cel unul născut îl aducea Isaac (jertfă). Cel ce primise
ἐπαγγελίας ἀναδεξάμενος, jertfă, cel ce luase făgăduinţele aducea jertfă pe
făgăduinţele, fiul său unul născut!
Εβ Ια-18 πρὸς ὃν ἐλαλήθη ὅτι ἐν 18. Către care s-au zis că: Întru Evr.11:18. Către el grăise
᾿Ισαὰκ κληθήσεταί σοι σπέρμα, Isaac se va numi ţie sămânţă. Dumnezeu: "Că în Isaac ţi se
va chema ţie urmaş".
Εβ Ια-19 λογισάμενος ὅτι καὶ ἐκ 19. Socotind că şi din morţi a-l Evr.11:19. Dar Avraam a socotit
νεκρῶν ἐγείρειν δυνατὸς ὁ Θεός· învia puternic este că Dumnezeu este puternic să-l
ὅθεν αὐτὸν καὶ ἐν παραβολῇ Dumnezeu, drept aceea pe învieze şi din morţi; drept
ἐκομίσατο. acela şi întru pildă l-a luat. aceea l-a dobândit înapoi ca
564
un fel de pildă (a învierii) Lui.
Εβ Ια-20 Πίστει περὶ μελλόντων 20. Prin credinţă pentru cele Evr.11:20. Prin credinţa despre
εὐλόγησεν ᾿Ισαὰκ τὸν ᾿Ιακὼβ καὶ viitoare a binecuvântat Isaac cele viitoare a binecuvântat
τὸν ᾿Ησαῦ. pe Iacov şi pe Isav. Isaac pe Iacov şi pe Esau.
Εβ Ια-21 Πίστει ᾿Ιακὼβ ἀποθνήσκων 21. Prin credinţă Iacov murind, Evr.11:21. Prin credinţă Iacov,
ἕκαστον τῶν υἱῶν ᾿Ιωσὴφ pe fiecare din fiii lui Iosif a când a fost să moară, a
εὐλόγησε, καὶ προσεκύνησεν ἐπὶ τὸ binecuvântat, şi s-a închinat binecuvântat pe fiecare din fiii
ἄκρον τῆς ῥάβδου αὐτοῦ. pe vârful toiagului lui. lui Iosif şi s-a închinat,
rezemându-se pe vârful
toiagului său.
Εβ Ια-22 Πίστει ᾿Ιωσὴφ τελευτῶν περὶ 22. Prin credinţă Iosif, murind, a Evr.11:22. Prin credinţă Iosif, la
τῆς ἐξόδου τῶν υἱῶν ᾿Ισραὴλ făcut pomenire pentru ieşirea sfârşitul vieţii, a pomenit
ἐμνημόνευσε καὶ περὶ τῶν ὀστέων fiilor lui Israel, şi pentru despre ieşirea fiilor lui Israel
αὐτοῦ ἐνετείλατο. oasele sale a poruncit. şi a dat porunci cu privire la
oasele sale.
Εβ Ια-23 Πίστει Μωῡσῆς γεννηθεὶς 23. Prin credinţă Moise când s-a Evr.11:23. Prin credinţă, când s-a
ἐκρύβη τρίμηνον ὑπὸ τῶν πατέρων născut, trei luni a fost ascuns născut Moise, a fost ascuns de
αὐτοῦ, διότι εἶδον ἀστεῖον τὸ de părinţii săi, căci l-au părinţii lui trei luni, căci l-au
παιδίον, καὶ οὐκ ἐφοβήθησαν τὸ văzut prunc frumos şi nu s-au văzut prunc frumos şi nu s-au
διάταγμα τοῦ βασιλέως. temut de porunca temut de porunca regelui.
împăratului.
Εβ Ια-24 Πίστει Μωῡσῆς μέγας 24. Prin credinţă Moise, mare Evr.11:24. Prin credinţă, Moise,
γενόμενος ἠρνήσατο λέγεσθαι υἱὸς făcându-se, s-a lepădat a se când s-a făcut mare, n-a vrut
θυγατρὸς Φαραώ, numi fiu fiicei lui Faraon, să fie numit fiul fiicei lui
Faraon,
Εβ Ια-25 μᾶλλον ἑλόμενος 25. Mai vârtos alegând a pătimi Evr.11:25. Ci a ales mai bine să
συγκακουχεῖσθαι τῷ λαῷ τοῦ Θεοῦ cu poporul lui Dumnezeu, pătimească cu poporul lui
ἢ πρόσκαιρον ἔχειν ἁμαρτίας decât a avea dulceaţa Dumnezeu, decât să aibă
ἀπόλαυσιν, păcatului cea trecătoare; dulceaţa cea trecătoare a
păcatului,
Εβ Ια-26 μείζονα πλοῦτον ἡγησάμενος 26. Mai mare bogăţie socotind a Evr.11:26. Socotind că
τῶν Αἰγύπτου θησαυρῶν τὸν fi ocara lui Hristos decât batjocorirea pentru Hristos
ὀνειδισμὸν τοῦ Χριστοῦ· ἀπέβλεπε vistieriile Egiptului, că se este mai mare bogăţie decât
γὰρ εἰς τὴν μισθαποδοσίαν. uita la răsplătire. comorile Egiptului, fiindcă se
uita la răsplătire.
Εβ Ια-27 Πίστει κατέλιπεν Αἴγυπτον μὴ 27. Prin credinţă a lăsat Evr.11:27. Prin credinţă, a părăsit
φοβηθεὶς τὸν θυμὸν τοῦ βασιλέως· Eghipetul, netemându-se de Egiptul, fără să se teamă de
τὸν γὰρ ἀόρατον ὡς ὁρῶν urgia împăratului, că pe cel urgia regelui, căci a rămas
ἐκαρτέρησε. nevăzut ca şi cum l-ar fi neclintit, ca cel care vede pe
văzut îl aştepta. Cel nevăzut.
Εβ Ια-28 Πίστει πεποίηκε τὸ πάσχα καὶ 28. Prin credinţă a făcut paştele Evr.11:28. Prin credinţă, a rânduit
τὴν πρόσχυσιν τοῦ αἵματος, ἵνα μὴ şi vărsarea sângelui, ca nu Paştile şi stropirea cu sânge,
ὁ ὀλοθρεύων τὰ πρωτότοκα θίγῃ cel ce pierdea pe cei întâiu ca îngerul nimicitor să nu se
αὐτῶν. născuţi să se atingă de atingă de cei întâi-născuţi ai
dânşii. lor.
Εβ Ια-29 Πίστει διέβησαν τὴν 29. Prin credinţă au trecut Evr.11:29. Prin credinţă au trecut
᾿Ερυθρὰν θάλασσαν ὡς διὰ ξηρᾶς, Marea Roşie ca pe uscat, a israeliţii Marea Roşie, ca pe
ἧς πεῖραν λαβόντες οἱ Αἰγύπτιοι cărei ispitire luând uscat, pe care egiptenii,
κατεπόθησαν. Eghiptenii s-au înecat. încercând şi ei s-o treacă, s-au
înecat.
Εβ Ια-30 Πίστει τὰ τείχη ῾Ιεριχὼ ἔπεσε 30. Prin credinţă zidurile Evr.11:30. Prin credinţă, zidurile
κυκλωθέντα ἐπὶ ἑπτὰ ἡμέρας. Ierihonului au căzut, cu Ierihonului au căzut, după ce
încunjurarea în şapte zile. au fost înconjurate şapte zile.
Εβ Ια-31 Πίστει ῾Ραὰβ ἡ πόρνη οὐ 31. Prin credinţă Raav curva n-a Evr.11:31. Prin credinţă Rahav,
συναπώλετο τοῖς ἀπειθήσασι, pierit împreună cu cei desfrânata, fiindcă primise cu
δεξαμένη τοὺς κατασκόπους μετ᾿ neascultători, primind pace iscoadele, n-a pierit
εἰρήνης. iscoadele cu pace. împreună cu cei neascultători.
565
Εβ Ια-32 Καὶ τί ἔτι λέγω; ἐπιλείψει γάρ 32. Şi încă ce voi mai zice? Că Evr.11:32. Şi ce voi mai zice?
με διηγούμενον ὁ χρόνος περὶ nu-mi ajunge vremea a spune Căci timpul nu-mi va ajunge,
Γεδεών, Βαράκ τε καὶ Σαμψὼν καὶ de Ghedeon şi de Varac şi de ca să vorbesc de Ghedeon, de
᾿Ιεφθάε, Δαυΐδ τε καὶ Σαμουὴλ καὶ Samson şi de Iefthae şi de Barac, de Samson, de Ieftae,
τῶν προφητῶν, David şi de Samuil şi de de David, de Samuel şi de
proroci, proroci,
Εβ Ια-33 οἳ διὰ πίστεως 33. Care prin credinţă au biruit Evr.11:33. Care prin credinţă, au
κατηγωνίσαντο βασιλείας, împărăţii, au lucrat dreptate, biruit împărăţii, au făcut
εἰργάσαντο δικαιοσύνην, ἐπέτυχον au dobândit făgăduinţele, au dreptate, au dobândit
ἐπαγγελιῶν, ἔφραξαν στόματα astupat gurile leilor, făgăduinţele, au astupat gurile
λεόντων, leilor,
Εβ Ια-34 ἔσβεσαν δύναμιν πυρός, 34. Au stins puterea focului, au Evr.11:34. Au stins puterea
ἔφυγον στόματα μαχαίρας, scăpat de ascuţitul sabiei, s- focului, au scăpat de ascuţişul
ἐνεδυναμώθησαν ἀπὸ ἀσθενείας, au întărit din slăbiciune, s-au sabiei, s-au împuternicit, din
ἐγενήθησαν ἰσχυροὶ ἐν πολέμῳ, făcut tari în războaie, au slabi ce erau s-au făcut tari în
παρεμβολὰς ἔκλιναν ἀλλοτρίων· întors taberele vrăjmaşilor în război, au întors taberele
Εβ Ια-35 ἔλαβον γυναῖκες ἐξ fugă. vrăjmaşilor pe fugă;
ἀναστάσεως τοὺς νεκροὺς αὐτῶν· 35. Au luat femeile dintru înviere Evr.11:35. Unele femei şi-au luat
ἄλλοι δὲ ἐτυμπανίσθησαν, οὐ pe morţii lor; şi unii s-au pe morţii lor înviaţi. Iar alţii
προσδεξάμενοι τὴν ἀπολύτρωσιν, omorât neprimind au fost chinuiţi, neprimind
ἵνα Κρείττονος ἀναστάσεως slobozirea, ca mai bună izbăvirea, ca să dobândească
τύχωσιν· înviere să dobândească. mai bună înviere;
Εβ Ια-36 ἕτεροι δὲ ἐμπαιγμῶν καὶ 36. Iar alţii de batjocuri şi de Evr.11:36. Alţii au suferit
μαστίγων πεῖραν ἔλαβον, ἔτι δὲ bătăi ispitire au luat, încă şi batjocură şi bici, ba chiar
δεσμῶν καὶ φυλακῆς· de legături şi de temniţe; lanţuri şi închisoare;
Εβ Ια-37 ἐλιθάσθησαν, ἐπρίσθησαν, 37. s-au ucis cu pietre, s-au Evr.11:37. Au fost ucişi cu pietre,
ἐπειράσθησαν, ἐν φόνῳ μαχαίρας ferestruit, ispitiţi au fost, cu au fost puşi la cazne, au fost
ἀπέθανον, περιῆλθον ἐν μηλωταῖς, ucidere de sabie au murit, în tăiaţi cu fierăstrăul, au murit
ἐν αἰγείοις δέρμασιν, ὑστερούμενοι, cojoace au umblat şi în piei ucişi cu sabia, au pribegit în
θλιβόμενοι, κακουχούμενοι, de capre, lipsiţi fiind, piei de oaie şi în piei de capră,
necăjiţi, de rău supăraţi; lipsiţi, strâmtoraţi, rău
primiţi.
Εβ Ια-38 ὧν οὐκ ἦν ἄξιος ὁ κόσμος, ἐν 38. Cărora nu era lumea Evr.11:38. Ei, de care lumea nu
ἐρημίαις πλανώμενοι καὶ ὄρεσι καὶ vrednică, în pustii rătăcind şi era vrednică, au rătăcit în
σπηλαίοις καὶ ταῖς ὀπαῖς τῆς γῆς. în munţi şi în peşteri şi în pustii, şi în munţi, şi în peşteri,
crăpăturile pământului. şi în crăpăturile pământului.
Εβ Ια-39 Καὶ οὗτοι πάντες 39. Şi aceştia toţi mărturisiţi Evr.11:39. Şi toţi aceştia,
μαρτυρηθέντες διὰ τῆς πίστεως οὐκ fiind prin credinţă, n-au luat mărturisiţi fiind prin credinţă,
ἐκομίσαντο τὴν ἐπαγγελίαν, făgăduinţa, n-au primit făgăduinţa,
Εβ Ια-40 τοῦ Θεοῦ περὶ ἡμῶν κρεῖττόν 40. Dumnezeu ceva mai bun Evr.11:40. Pentru că Dumnezeu
τι προβλεψαμένου, ἵνα μὴ χωρὶς pentru noi mai înainte rânduise pentru noi ceva mai
ἡμῶν τελειωθῶσι. văzând, ca să nu ia fără de bun, ca ei să nu ia fără noi
noi săvârşirea. desăvârşirea.

Εβ Ιβ-1 Τοιγαροῦν καὶ ἡμεῖς, τοσοῦτον 1. Drept aceea şi noi având Evr.12:1. De aceea şi noi, având
ἔχοντες περικείμενον ἡμῖν νέφος atâta nor de mărturii pus împrejurul nostru atâta nor de
μαρτύρων, ὄγκον ἀποθέμενοι împrejurul nostru, lepădând mărturii, să lepădăm orice
πάντα καὶ τὴν εὐπερίστατον toată sarcina şi păcatul cel povară şi păcatul ce grabnic
ἁμαρτίαν, δι᾿ ὑπομονῆς τρέχωμεν ce lesne ne încunjură, prin ne împresoară şi să alergăm
τὸν προκείμενον ἡμῖν ἀγῶνα, răbdare să alergăm în lupta cu stăruinţă în lupta care ne
care este pusă înaintea stă înainte.
Εβ Ιβ-2 ἀφορῶντες εἰς τὸν τῆς πίστεως noastră,
ἀρχηγὸν καὶ τελειωτὴν ᾿Ιησοῦν, ὃς 2. căutând la Iisus începătorul şi Evr.12:2. Cu ochii aţintiţi asupra
ἀντὶ τῆς προκειμένης αὐτῷ χαρᾶς plinitorul credinţei, care în lui Iisus, începătorul şi
ὑπέμεινε σταυρόν, αἰσχύνης locul bucuriei ce era pusă plinitorul credinţei, Care,
καταφρονήσας, ἐν δεξιᾷ τε τοῦ înaintea lui, a răbdat crucea, pentru bucuria pusă înainte-I,
566
θρόνου τοῦ Θεοῦ κεκάθικεν. de ocară nebăgând seamă, şi a suferit crucea, n-a ţinut
de-a dreapta scaunului lui seama de ocara ei şi a şezut
Dumnezeu a şezut. de-a dreapta tronului lui
Dumnezeu.
Εβ Ιβ-3 ἀναλογίσασθε γὰρ τὸν 3. Că socotiţi de cel ce a răbdat Evr.12:3. Luaţi aminte, dar, la Cel
τοιαύτην ὑπομεμενηκότα ὑπὸ τῶν de la păcătoşi asupra sa ce a răbdat de la păcătoşi,
ἁμαρτωλῶν εἰς αὐτὸν ἀντιλογίαν, împotrivire ca aceea, ca să asupra Sa, o atât de mare
ἵνα μὴ κάμητε ταῖς ψυχαῖς ὑμῶν nu vă osteniţi slăbind cu împotrivire, ca să nu vă lăsaţi
ἐκλυόμενοι. sufletele voastre. osteniţi, slăbind în sufletele
voastre.
Εβ Ιβ-4 Οὔπω μέχρις αἵματος 4. Că încă nu aţi stătut până la Evr.12:4. În lupta voastră cu
ἀντικατέστητε πρὸς τὴν ἁμαρτίαν sânge împrotiva păcatului păcatul, nu v-aţi împotrivit
ἀνταγωνιζόμενοι, luptându-vă. încă până la sânge.
Εβ Ιβ-5 καὶ ἐκλέλησθε τῆς 5. Şi aţi uitat mângâierea, care Evr.12:5. Şi aţi uitat îndemnul
παρακλήσεως, ἥτις ὑμῖν ὡς υἱοῖς vouă ca unor fii vă grăieşte: care vă grăieşte ca unor fii:
διαλέγεται· υἱέ μου, μὴ ὀλιγώρει Fiul meu, nu defăima "Fiul meu, nu dispreţui
παιδείας Κυρίου, μηδὲ ἐκλύου ὑπ᾿ certarea Domnului, nici slăbi certarea Domnului, nici nu te
αὐτοῦ ἐλεγχόμενος. mustrându-te de dânsul; descuraja, când eşti mustrat de
El.
Εβ Ιβ-6 ὃν γὰρ ἀγαπᾷ Κύριος παιδεύει, 6. Că pe care iubeşte Domnul, îl Evr.12:6. Căci pe cine îl iubeşte
μαστιγοῖ δὲ πάντα υἱὸν ὃν ceartă, şi bate pe tot fiul pe Domnul îl ceartă, şi biciuieşte
παραδέχεται care primește. pe tot fiul pe care îl primeşte".
Εβ Ιβ-7 εἰ παιδείαν ὑπομένετε, ὡς υἱοῖς 7. De veţi suferi certarea, ca Evr.12:7. Răbdaţi spre înţelepţire,
ὑμῖν προσφέρεται ὁ Θεός· τίς γάρ unor fii vouă se va afla Dumnezeu se poartă cu voi ca
ἐστιν υἱὸς ὃν οὐ παιδεύει πατήρ; Dumnezeu. Căci care fiu este faţă de fii. Căci care este fiul
pe care nu-l ceartă tatăl? pe care tatăl său nu-l
8. Dară de sunteți fără de pedepseşte?
Εβ Ιβ-8 εἰ δὲ χωρίς ἐστε παιδείας, ἧς certare, căreia s-au făcut Evr.12:8. Iar dacă sunteţi fără de
μέτοχοι γεγόνασι πάντες, ἄρα νόθοι părtaşi toţi, iată dar că certare, de care toţi au parte,
ἐστὲ καὶ οὐχ υἱοί. sunteți feciori din curvie, iar atunci sunteţi fii nelegitimi şi
nu fii. nu fii adevăraţi.
Εβ Ιβ-9 εἶτα τοὺς μὲν τῆς σαρκὸς ἡμῶν 9. Apoi pe părinţii trupului Evr.12:9. Apoi dacă am avut pe
πατέρας εἴχομεν παιδευτὰς καὶ nostru i-am avut pedepsitori părinţii noştri după trup, care
ἐνετρεπόμεθα· οὐ πολλῷ μᾶλλον şi îi cinsteam pe dânşii; au să ne certe, şi ne sfiam de ei,
ὑποταγησόμεθα τῷ πατρὶ τῶν nu ne vom pleca cu mult mai oare nu ne vom supune cu atât
πνευμάτων καὶ ζήσομεν; vârtos Tatălui duhurilor, şi mai vârtos Tatălui duhurilor,
să fim vii? ca să avem viaţă?
Εβ Ιβ-10 οἱ μὲν γὰρ πρὸς ὀλίγας 10. Că aceia întru puţine zile, Evr.12:10. Pentru că ei, precum
ἡμέρας κατὰ τὸ δοκοῦν αὐτοῖς precum le plăcea lor, găseau cu cale, ne pedepseau
ἐπαίδευον, ὁ δὲ ἐπὶ τὸ συμφέρον, pedepseau pe noi; iar acesta pentru puţine zile, iar Acesta,
εἰς τὸ μεταλαβεῖν τῆς ἁγιότητος spre folos, ca să ne spre folosul nostru, ca să ne
αὐτοῦ. împărtăşim sfinţirii lui. împărtăşim de sfinţenia Lui.
Εβ Ιβ-11 πᾶσα δὲ παιδεία πρὸς μὲν τὸ 11. Toată certarea în vremea cea Evr.12:11. Orice mustrare, la
παρὸν οὐ δοκεῖ χαρᾶς εἶναι, ἀλλὰ de faţă se pare că nu este de început, nu pare că e de
λύπης, ὕστερον δὲ καρπὸν bucurie, ci de mâhnire; iar bucurie, ci de întristare, dar
εἰρηνικὸν τοῖς δι᾿ αὐτῆς mai pe urmă roadă de pace a mai pe urmă dă celor încercaţi
γεγυμνασμένοις ἀποδίδωσι dreptăţii dă celor pedepsiţi cu ea roada paşnică a
δικαιοσύνης. printr-însa. dreptăţii.
Εβ Ιβ-12 Διὸ τὰς παρειμένας χεῖρας 12. Pentru aceea mâinile cele Evr.12:12. Pentru aceea,
καὶ τὰ παραλελυμένα γόνατα slăbite, şi genunchele cele "îndreptaţi mâinile cele
ἀνορθώσατε slăbănoage vi le îndreptaţi, ostenite şi genunchii cei
slăbănogiţi.
Εβ Ιβ-13 καὶ τροχιὰς ὀρθὰς ποιήσατε 13. Şi cărări drepte faceţi Evr.12:13. Faceţi cărări drepte
τοῖς ποσὶν ὑμῶν, ἵνα μὴ τὸ χωλὸν picioarelor voastre, ca nu ce pentru picioarele voastre", aşa
ἐκτραπῇ, ἰαθῇ δὲ μᾶλλον. este şchiop să rătăcească, ci încât cine este şchiop să nu se
mai vârtos să se vindece. abată, ci mai vârtos să se
vindece.
567
Εβ Ιβ-14 Εἰρήνην διώκετε μετὰ 14. Pacea să urmaţi cu toţii şi Evr.12:14. Căutaţi pacea cu toţi şi
πάντων, καὶ τὸν ἁγιασμόν, οὗ sfinţenia, fără de care nimeni sfinţenia, fără de care nimeni
χωρὶς οὐδεὶς ὄψεται τὸν Κύριον, nu va vedea pe Domnul. nu va vedea pe Domnul,
Εβ Ιβ-15 ἐπισκοποῦντες μή τις 15. Socotind ca nimeni să nu se Evr.12:15. Veghind cu luare
ὑστερῶν ἀπὸ τῆς χάριτος τοῦ Θεοῦ, lipsească de harul lui aminte ca nimeni să nu
μή τις ῥίζα πικρίας ἄνω φύουσα Dumnezeu, ca nu vreo rămână lipsit de harul lui
ἐνοχλῇ καὶ διὰ ταύτης μιανθῶσι rădăcină a amărăciunii Dumnezeu şi ca nu cumva,
πολλοί, odrăslind în sus să facă odrăslind vreo pricină de
sminteală, şi prin aceea să se amărăciune, să vă tulbure, şi
spurce mulţi; prin ea mulţi să se
molipsească.
Εβ Ιβ-16 μή τις πόρνος ἢ βέβηλος ὡς 16. Să nu fie cineva curvar, sau Evr.12:16. Şi să nu fie vreunul
᾿Ησαῦ, ὃς ἀντὶ βρώσεως μιᾶς spurcat ca Isav, care pentru desfrânat sau întinat ca Esau,
ἀπέδοτο τὰ πρωτοτόκια αὐτοῦ. o mâncare a vândut naşterea care pentru o mâncare şi-a
sa cea dintâi. vândut dreptul de întâi născut.
Εβ Ιβ-17 ἴστε γὰρ ὅτι καὶ μετέπειτα, 17. Că ştiţi că şi după aceea Evr.12:17. Ştiţi că mai pe urmă,
θέλων κληρονομῆσαι τὴν εὐλογίαν, vrând să moştenească când a dorit să moştenească
ἀπεδοκιμάσθη· μετανοίας γὰρ binecuvântarea, a fost binecuvântarea, nu a fost luat
τόπον οὐχ εὗρε, καίπερ μετὰ neprimit, de vreme ce loc de în seamă, căci, deşi cu lacrimi
δακρύων ἐκζητήσας αὐτήν. pocăinţă nu a aflat, măcar că a căutat, n-a mai avut cum să
şi cu lacrimi o căuta pe ea. schimbe hotărârea.
Εβ Ιβ-18 Οὐ γὰρ προσεληλύθατε 18. Pentru că nu v-ați apropiat Evr.12:18. Căci voi nu v-aţi
ψηλαφωμένῳ ὄρει καὶ κεκαυμένῳ de muntele ce se putea pipăi, apropiat nici de muntele ce
πυρὶ καὶ γνόφῳ καὶ σκότῳ καὶ şi de focul ce ardea, şi de nor putea fi pipăit, nici de focul
θυέλλῃ şi de ceaţă şi de vifor, care ardea cu flacără, nici de
nor, nici de beznă, nici de
vijelie,
Εβ Ιβ-19 καὶ σάλπιγγος ἤχῳ καὶ φωνῇ 19. Şi de viersul trâmbiţei şi de Evr.12:19. Nici de glasul
ῥημάτων, ἧς οἱ ἀκούσαντες glasul graiurilor care cei ce trâmbiţei, nici de răsunetul
παρῃτήσαντο μὴ προστεθῆναι au auzit s-au rugat ca să nu cuvintelor despre care cei ce îl
αὐτοῖς λόγον· se mai adauge lor cuvânt, auzeau s-au rugat să nu li se
mai grăiască,
Εβ Ιβ-20 οὐκ ἔφερον γὰρ τὸ 20. Că nu puteau suferi ceea ce Evr.12:20. Deoarece nu puteau să
διαστελλόμενον· κἂν θηρίον θίγῃ li se zicea: Măcar fiară de s- sufere porunca: "Chiar dacă şi
τοῦ ὄρους, λιθοβοληθήσεται· ar atinge de munte, cu pietre fiară de s-ar atinge de munte,
se va omorî, sau cu săgeata să fie ucisă cu pietre, sau să fie
se va săgeta; străpunsă cu săgeata",
Εβ Ιβ-21 καί· οὕτω φοβερὸν ἦν τὸ 21. Şi aşa înfricoşat lucru era Evr.12:21. Şi atât de
φανταζόμενον! Μωῡσῆς εἶπεν· cel ce se vedea, că Moise a înfricoşătoare era arătarea,
ἔκφοβός εἰμι καὶ ἔντρομος· zis: Spăimântatu-m-am şi mă încât Moise a zis: "Sunt
cutremur. înspăimântat şi mă
cutremur!".
Εβ Ιβ-22 ἀλλὰ προσεληλύθατε Σιὼν 22. Ci v-ați apropiat de muntele Evr.12:22. Ci v-aţi apropiat de
ὄρει καὶ πόλει Θεοῦ ζῶντος, Sionului şi de cetatea muntele Sion şi de cetatea
῾Ιερουσαλὴμ ἐπουρανίῳ, καὶ Dumnezeului celui viu, Dumnezeului celui viu, de
μυριάσιν ἀγγέλων, Ierusalimul cel ceresc, şi de Ierusalimul cel ceresc şi de
zeci de mii de îngeri, zeci de mii de îngeri, în
adunare sărbătorească,
Εβ Ιβ-23 πανηγύρει καὶ ἐκκλησίᾳ 23. Şi de adunarea celor întâiu Evr.12:23. Şi de Biserica celor
πρωτοτόκων ἐν οὐρανοῖς născuţi care sunt scrişi în întâi născuţi, care sunt scrişi în
ἀπογεγραμμένων, καὶ κριτῇ Θεῷ ceruri, şi de Judecătorul ceruri şi de Dumnezeu,
πάντων, καὶ πνεύμασι δικαίων tuturor, Dumnezeu, şi de Judecătorul tuturor, şi de
τετελειωμένων, duhurile drepţilor celor duhurile drepţilor celor
desăvârşiţi, desăvârşiţi,
Εβ Ιβ-24 καὶ διαθήκης νέας μεσίτῃ 24. Şi de Iisus mijlocitorul Evr.12:24. Şi de Iisus, Mijlocitorul
᾿Ιησοῦ, καὶ αἵματι ῥαντισμοῦ aşezământului de lege celui noului testament, şi de sângele
κρεῖττον λαλοῦντι παρὰ τὸν ῎Αβελ. nou, şi de sângele stropirii, stropirii care grăieşte mai bine
568
care grăieşte mai bine decât decât al lui Abel.
al lui Avel. Evr.12:25. Luaţi seama să nu vă
Εβ Ιβ-25 Βλέπετε μὴ παραιτήσησθε τὸν 25. Vedeţi să nu vă lepădaţi de lepădaţi de Cel care vorbeşte.
λαλοῦντα. εἰ γὰρ ἐκεῖνοι οὐκ cel ce grăieşte; că de n-au Căci dacă aceia n-au scăpat
ἔφυγον τὸν ἐπὶ τῆς γῆς scăpat aceia lepădându-se de de pedeapsă, nevoind să
παραιτησάμενοι χρηματίζοντα, cel ce grăia pe pământ, cu asculte pe cel ce le grăia pe
πολλῷ μᾶλλον ἡμεῖς οἱ τὸν ἀπ᾿ mult mai vârtos noi pământ, cu atât mai mult noi -
οὐρανῶν ἀποστρεφόμενοι· întorcându-ne de la cel ce îndepărtându-ne de Cel ce ne
grăieşte din cer, grăieşte din ceruri -
Εβ Ιβ-26 οὗ ἡ φωνὴ τὴν γῆν ἐσάλευσε 26. Al căruia glas pământul a Evr.12:26. Al Cărui glas,
τότε, νῦν δὲ ἐπήγγελται λέγων· ἔτι cutremurat atunci, iară acum odinioară, a zguduit pământul,
ἅπαξ ἐγὼ σείω οὐ μόνον τὴν γῆν, a făgăduit, zicând: Încă o iar acum, vorbind, a făgăduit:
ἀλλὰ καὶ τὸν οὐρανόν. dată eu voi clăti nu numai "Încă o dată voi clătina nu
pământul, ci şi cerul. numai pământul, ci şi cerul".
Εβ Ιβ-27 τὸ δὲ ἔτι ἅπαξ δηλοῖ τῶν 27. Iară acest „Încă o dată”, Evr.12:27. Iar prin aceea că zice:
σαλευομένων τὴν μετάθεσιν ὡς arată schimbarea celor ce se "Încă o dată" arată
πεποιημένων, ἵνα μείνῃ τὰ μὴ clătesc ca a unor lucruri schimbarea celor clătinate, ca
σαλευόμενα. făcute, ca să rămâie cele ce a unor lucruri făcute, ca să
nu se clătesc. rămână cele neclintite.
Εβ Ιβ-28 Διὸ βασιλείαν ἀσάλευτον 28. Drept aceea, împărăţie Evr.12:28. De aceea, fiindcă
παραλαμβάνοντες ἔχωμεν χάριν, nemişcată luând, să avem primim o împărăţie neclintită,
δι᾿ ἧς λατρεύωμεν εὐαρέστως τῷ Mulțumire, prin care să să fim mulţumitori, şi aşa să-I
Θεῷ μετὰ αἰδοῦς καὶ εὐλαβείας· slujim lui Dumnezeu întru aducem lui Dumnezeu
bună plăcere, cu bună închinare plăcută, cu evlavie şi
cucernicie şi cu sfială; cu sfială.
Εβ Ιβ-29 καὶ γὰρ ὁ Θεὸς ἡμῶν πὺρ 29. Că Dumnezeul nostru este Evr.12:29. Căci "Dumnezeul
καταναλίσκον. foc mistuitor. nostru este şi foc mistuitor".

Εβ Ιγ-1 ῾Η φιλαδελφία μενέτω, 1. Iubirea de fraţi să rămâie. Evr.13:1. Rămâneţi întru
Εβ Ιγ-2 τῆς φιλοξενίας μὴ 2. Iubirea de streini să nu o dragostea frăţească.
ἐπιλανθάνεσθε· διὰ ταύτης γὰρ uitaţi, că prin aceasta Evr.13:2. Primirea de oaspeţi să
ἔλαθόν τινες ξενίσαντες ἀγγέλους. oarecare neştiind au primit n-o uitaţi căci prin aceasta
oaspeţi pe îngeri. unii, fără ca să ştie, au primit
în gazdă, îngeri.
Εβ Ιγ-3 μιμνήσκεσθε τῶν δεσμίων ὡς 3. Aduceţi-vă aminte de cei Evr.13:3. Aduceţi-vă aminte de cei
συνδεδεμένοι, τῶν κατηχουμένων legaţi, ca şi cum aţi fi legaţi închişi, ca şi cum aţi fi închişi
ὡς καὶ αὐτοὶ ὄντες ἐν σώματι. cu dânşii; de cei necăjiţi, ca cu ei; aduceţi-vă aminte de cei
şi cum voi înşivă aţi fi în ce îndură rele, întrucât şi voi
trup. sunteţi în trup.
Εβ Ιγ-4 Τίμιος ὁ γάμος ἐν πᾶσι καὶ ἡ 4. Cinstită este nunta întru toate, Evr.13:4. Cinstită să fie nunta
κοίτη ἀμίαντος· πόρνους δὲ καὶ şi patul nespurcat; iar pe întru toate şi patul nespurcat.
μοιχοὺς κρινεῖ ὁ Θεός. curvari şi pe preacurvari va Iar pe desfrânaţi îi va judeca
judeca Dumnezeu. Dumnezeu.
Εβ Ιγ-5 ᾿Αφιλάργυρος ὁ τρόπος, 5. Să vă fie obiceiurile fără Evr.13:5. Feriţi-vă de iubirea de
ἀρκούμενοι τοῖς παροῦσιν· αὐτὸς iubire de argint, argint şi îndestulaţi-vă cu cele
γὰρ εἴρηκεν· οὐ μή σε ἀνῶ οὐδ᾿ οὐ îndestulându-vă cu cele ce ce aveţi, căci însuşi Dumnezeu
μή σε ἐγκαταλίπω· aveţi. Că însuşi au zis: Nu te a zis: "Nu te voi lăsa, nici nu te
voi părăsi, nici te voi lăsa. voi părăsi".
Εβ Ιγ-6 ὥστε θαρροῦντας ἡμᾶς λέγειν· 6. Pentru aceea, îndrăznind noi, Evr.13:6. Pentru aceea, având
Κύριος ἐμοὶ βοηθός, καὶ οὐ să zicem: Domnul este mie bună îndrăzneală, să zicem:
φοβηθήσομαι· τι ποιήσει μοι ajutor, şi nu mă voi teme, ce "Domnul este într-ajutorul
ἄνθρωπος; va face mie omul? meu; nu mă voi teme! Ce-mi va
face mie omul?".
Εβ Ιγ-7 Μνημονεύετε τῶν ἡγουμένων 7. Aduceţi-vă aminte de mai- Evr.13:7. Aduceţi-vă aminte de
ὑμῶν, οἵτινες ἐλάλησαν ὑμῖν τὸν marii voştri, care au grăit mai-marii voştri, care v-au
λόγον τοῦ Θεοῦ, ὧν vouă cuvântul lui Dumnezeu; grăit vouă cuvântul lui
569
ἀναθεωροῦντες τὴν ἔκβασιν τῆς la a cărora săvârşire a vieţii Dumnezeu; priviţi cu luare
ἀναστροφῆς μιμεῖσθε τὴν πίστιν. privind, să le urmaţi aminte cum şi-au încheiat viaţa
credinţa. şi urmaţi-le credinţa.
Εβ Ιγ-8 ᾿Ιησοῦς Χριστὸς χθὲς καὶ 8. Iisus Hristos ieri şi astăzi Evr.13:8. Iisus Hristos, ieri şi azi
σήμερον ὁ αὐτὸς καὶ εἰς τοὺς acelaşi, şi în veci. şi în veci, este acelaşi.
αἰῶνας. 9. La învăţături streine şi de Evr.13:9. Nu vă lăsaţi furaţi de
Εβ Ιγ-9 διδαχαῖς ποικίλαις καὶ ξέναις multe feluri să nu vă mutaţi; învăţăturile străine cele de
μὴ παραφέρεσθε· καλὸν γὰρ χάριτι că bine este cu harul să se multe feluri; căci bine este să
βεβαιοῦσθαι τὴν καρδίαν, οὐ întărească inima, iar nu cu vă întăriţi prin har inima
βρώμασιν, ἐν οἷς οὐκ ὠφελήθησαν mâncările, dintru care nu s- voastră, nu cu mâncăruri, de
οἱ περιπατήσαντες. au folosit cei ce au umblat la care n-au avut nici un folos
întru dânsele. cei ce au umblat cu ele.
Εβ Ιγ-10 ἔχομεν θυσιαστήριον ἐξ οὗ 10. Avem altar, dintru care a Evr.13:10. Avem altar, de la care
φαγεῖν οὐκ ἔχουσιν ἐξουσίαν οἱ τῇ mânca n-au volnicie cei ce nu au dreptul să mănânce cei
σκηνῇ λατρεύοντες· slujesc cortului. ce slujesc cortului.
11. Pentru că al cărora Evr.13:11. Într-adevăr, trupurile
Εβ Ιγ-11 ὧν γὰρ εἰσφέρεται ζῴων τὸ dobitoace sângele se bagă dobitoacelor - al căror sânge e
αἷμα περὶ ἁμαρτίας εἰς τὰ ῞Αγια διὰ înlăuntru în cele sfinte adus de arhiereu, pentru
τοῦ ἀρχιερέως, τούτων τὰ σώματα pentru păcate, de arhiereul, împăcare, în Sfânta Sfintelor -
κατακαίεται ἔξω τῆςπαρεμβολῆς· ale acelora trupurile se ard sunt arse afară din tabără.
afară de tabără.
Εβ Ιγ-12 διὸ καὶ ᾿Ιησοῦς, ἵνα ἁγιάσῃ 12. Pentru aceea şi Iisus, ca să Evr.13:12. Pentru aceea şi Iisus,
διὰ τοῦ ἰδίου αἵματος τὸν λαόν, sfinţească pe norod cu ca să sfinţească poporul cu
ἔξω τῆς πύλης ἔπαθε. sângele său, afară de poartă sângele Său, a pătimit în afara
au pătimit. porţii.
Εβ Ιγ-13 τοίνυν ἐξερχώμεθα πρὸς 13. Deci dar să ieşim la dânsul Evr.13:13. Deci dar să ieşim la El,
αὐτὸν ἔξω τῆς παρεμβολῆς τὸν afară de tabără, ocara lui afară din tabără, luând asupra
ὀνειδισμὸν αὐτοῦ φέροντες· purtând. noastră ocara Lui.
Εβ Ιγ-14 οὐ γὰρ ἔχομεν ὧδε μένουσαν 14. Că nu avem aici cetate Evr.13:14. Căci nu avem aici
πόλιν, ἀλλὰ τὴν μέλλουσαν stătătore, ci pe aceea ce va cetate stătătoare, ci o căutăm
ἐπιζητοῦμεν. să fie căutăm. pe aceea ce va să fie.
Εβ Ιγ-15 δι᾿ αὐτοῦ οὖν ἀναφέρωμεν 15. Printr-Însul dar să aducem Evr.13:15. Aşadar, prin El să
θυσίαν αἰνέσεως διὰ παντὸς τῷ jertfă de laudă pururea lui aducem pururea lui Dumnezeu
Θεῷ, τοῦτ᾿ ἔστι καρπὸν χειλέων Dumnezeu, adică roada jertfă de laudă, adică rodul
ὁμολογούντων τῷ ὀνόματι αὐτοῦ. buzelor ce se mărturisesc buzelor, care preaslăvesc
numelui lui. numele Lui.
Εβ Ιγ-16 τῆς δὲ εὐποιΐας καὶ κοινωνίας 16. Şi facerea de bine şi Evr.13:16. Iar facerea de bine şi
μὴ ἐπιλανθάνεσθε· τοιαύταις γὰρ împărtăşirea să nu uitaţi; că întrajutorarea nu le daţi
θυσίαις εὐαρεστεῖται ὁ Θεός. cu jertfe ca acestea se uitării; căci astfel de jertfe
îmblânzeşte Dumnezeu. sunt bine plăcute lui
Dumnezeu.
Εβ Ιγ-17 Πείθεσθε τοῖς ἡγουμένοις 17. Ascultaţi pe învăţătorii Evr.13:17. Ascultaţi pe mai-marii
ὑμῶν καὶ ὑπείκετε· αὐτοὶ γὰρ voştri, şi vă supuneţi lor, că voştri şi vă supuneţi lor,
ἀγρυπνοῦσιν ὑπὲρ τῶν ψυχῶν ὑμῶν ei priveghează pentru fiindcă ei priveghează pentru
ὡς λόγον ἀποδώσοντες· ἵνα μετὰ sufletele voastre, ca cei ce sufletele voastre, având să dea
χαρᾶς τοῦτο ποιῶσι καὶ μὴ vor să dea seamă, ca cu de ele seamă, ca să facă
στενάζοντες· ἀλυσιτελὲς γὰρ τοῦτο. bucurie aceasta să facă, iar aceasta cu bucurie şi nu
nu suspinând; că aceasta nu suspinând, căci aceasta nu v-
vă este de folos. ar fi de folos.
Εβ Ιγ-18 Προσεύχεσθε περὶ ἡμῶν· 18. Rugaţi-va pentru noi; că Evr.13:18. Rugaţi-vă pentru noi;
πεποίθαμεν γὰρ ὅτι καλὴν nădăjduim că bună ştiinţă căci suntem încredinţaţi că
συνείδησιν ἔχομεν, ἐν πᾶσι καλῶς avem, întru toate bine vrând avem un cuget bun, dorind ca
θέλοντες ἀναστρέφεσθαι. a vieţui. întru toate cu cinste să trăim.
Εβ Ιγ-19 περισσοτέρως δὲ παρακαλῶ 19. Şi mai mult vă rog să faceţi Evr.13:19. Şi mai mult vă rog să
τοῦτο ποιῆσαι, ἵνα τάχιον aceasta, ca fără de zăbavă să faceţi aceasta, ca să vă fiu dat
ἀποκατασταθῶ ὑμῖν. mă întorc la voi. înapoi mai curând.
Εβ Ιγ-20 ῾Ο δὲ Θεὸς τῆς εἰρήνης, ὁ 20. Iar Dumnezeul păcii, cel ce Evr.13:20. Iar Dumnezeul păcii,
570
ἀναγαγὼν ἐκ νεκρῶν τὸν ποιμένα au sculat din morţi pe Cel ce, prin sângele unui
τῶν προβάτων τὸν μέγαν ἐν αἵματι Domnul nostru Iisus, pe testament veşnic, a sculat din
διαθήκης αἰωνίου, τὸν κύριον Păstorul oilor cel mare, prin morţi pe Păstorul cel mare al
ἡμῶν ᾿Ιησοῦν, sângele legii celei veșnice, oilor, pe Domnul nostru Iisus,
Εβ Ιγ-21 καταρτίσαι ἡμᾶς ἐν παντὶ 21. Să facă pe voi desăvârşiţi Evr.13:21. Să vă întărească în
ἔργῳ ἀγαθῷ εἰς τὸ ποιῆσαι τὸ întru tot lucrul bun, ca să orice lucru bun, ca să faceţi
θέλημα αὐτοῦ, ποιῶν ἐν ὑμῖν τὸ faceţi voia lui, făcând întru voia Lui, şi să lucreze în noi
εὐάρεστον ἐνώπιον αὐτοῦ διὰ voi ce este plăcut înaintea lui ceea ce este bine plăcut în faţa
᾿Ιησοῦ Χριστοῦ, ᾧ ἡ δόξα εἰς τοὺς prin Iisus Hristos, căruia Lui, prin Iisus Hristos, Căruia
αἰῶνας τῶν αἰώνων· ἀμήν. este slava în vecii vecilor, fie slava în vecii vecilor.
Amin. Amin!
Εβ Ιγ-22 Παρακαλῶ δὲ ὑμᾶς, ἀδελφοί, 22. Şi vă rog pe voi, fraţilor, Evr.13:22. Şi vă rog, fraţilor, să
ἀνέχεσθε τοῦ λόγου τῆς primiți cuvântul mângâierii; îngăduiţi acest cuvânt de
παρακλήσεως· καὶ γὰρ διὰ că pe scurt am scris vouă. îndemn, căci vi l-am scris pe
βραχέων ἐπέστειλα ὑμῖν. scurt.
Εβ Ιγ-23 Γινώσκετε τὸν ἀδελφὸν 23. Să ştiţi că fratele Timotei Evr.13:23. Să ştiţi că fratele
Τιμόθεον ἀπολελυμένον, μεθ᾿ οὗ, este slobod; cu care, de va Timotei este slobod. Dacă vine
ἐὰν τάχιον ἔρχηται, ὄψομαι ὑμᾶς. veni mai curând, vedea-voi mai degrabă, vă voi vedea
pe voi. împreună cu el.
Εβ Ιγ-24 ᾿Ασπάσασθε πάντας τοὺς 24. Spuneţi închinăciune tuturor Evr.13:24. Îmbrăţişaţi pe toţi mai-
ἡγουμένους ὑμῶν καὶ πάντας τοὺς mai-marilor voştri şi tuturor marii voştri şi pe toţi sfinţii. Vă
ἁγίους. ᾿Ασπάζονται ὑμᾶς οἱ ἀπὸ sfinţilor. Închină-se vouă cei îmbrăţişează cei din Italia.
τῆς ᾿Ιταλίας. ce sunt din Italia.
Εβ Ιγ-25 ῾Η χάρις μετὰ πάντων ὑμῶν· 25. Harul cu voi toţi! Amin. Evr.13:25. Harul fie cu voi cu toţi!
ἀμήν. Amin.
571
ΚΑΘΟΛΙΚΑΙ ΕΠΙΣΤΟΛΑΙ EPISTOLIA SOBORNICEASCĂ IACOV
ΚΑΘΟΛΙΚΗ ΙΑΚΩΒΟΥ A EPISTOLA SOBORNICEASCĂ
SFÂNTULUI APOSTOL IACOV
Ιακ Α-1 ᾿Ιάκωβος, Θεοῦ καὶ Κυρίου 1. Iacov, rob al lui Dumnezeu şi Iac.1:1. Iacov, robul lui Dumnezeu
᾿Ιησοῦ Χριστοῦ δοῦλος, ταῖς al Domnului Iisus Hristos, şi al Domnului Iisus Hristos,
δώδεκα φυλαῖς ταῖς ἐν τῇ διασπορᾷ celor douăsprezece seminţii celor douăsprezece seminţii,
χαίρειν. care sunt întru risipire, să se care sunt în împrăştiere,
bucure. salutare.
Ιακ Α-2 Πᾶσαν χαρὰν ἡγήσασθε, 2. Toată bucuria să socotiţi, Iac.1:2. Mare bucurie să socotiţi,
ἀδελφοί μου, ὅταν πειρασμοῖς fraţii mei, când în multe fraţii mei, când cădeţi în
περιπέσητε ποικίλοις, feluri de ispite cădeţi, felurite ispite,
Ιακ Α-3 γινώσκοντες ὅτι τὸ δοκίμιον 3. Ştiind că lămurirea credinţei Iac.1:3. Ştiind că încercare
ὑμῶν τῆς πίστεως κατεργάζεται voastre lucrează răbdare. credinţei voastre lucrează
ὑπομονήν· răbdarea;
Ιακ Α-4 ἡ δὲ ὑπομονὴ ἔργον τέλειον 4. Iar răbdarea lucru desăvârşit Iac.1:4. Iar răbdarea să-şi aibă
ἐχέτω, ἵνα ἦτε τέλειοι καὶ să aibă, ca să fiţi desăvârşiţi lucrul ei desăvârşit, ca să fiţi
ὁλόκληροι, ἐν μηδενὶ λειπόμενοι. şi întregi, întru nimic lipsiţi. desăvârşiţi şi întregi, nelipsiţi
Ιακ Α-5 Εἰ δέ τις ὑμῶν λείπεται σοφίας, 5. Iar de este cineva dintru voi fiind de nimic.
αἰτείτω παρὰ τοῦ διδόντος Θεοῦ lipsit de înţelepciune, ceară Iac.1:5. Şi de este cineva din voi
πᾶσιν ἁπλῶς καὶ οὐκ ὀνειδίζοντος, de la Dumnezeu care dă lipsit de înţelepciune, să o
καὶ δοθήσεται αὐτῷ· tuturor din destul şi nu ceară de la Dumnezeu, Cel ce
înfruntează, şi se va da lui. dă tuturor fără deosebire şi
fără înfruntare; şi i se va da.
Ιακ Α-6 αἰτείτω δὲ ἐν πίστει, μηδὲν 6. Dar să ceară cu credinţă, Iac.1:6. Să ceară însă cu credinţă,
διακρινόμενος· ὁ γὰρ nimic îndoindu-se; pentru că fără să aibă nici o îndoială,
διακρινόμενος ἔοικε κλύδωνι cel ce se îndoieşte asemenea pentru că cine se îndoieşte este
θαλάσσης ἀνεμιζομένῳ καὶ este cu valul mării care de asemenea valului mării, mişcat
ῥιπιζομένῳ. vânturi se aruncă şi se de vânt şi aruncat încoace şi
învăluieşte. încolo.
Ιακ Α-7 μὴ γὰρ οἰέσθω ὁ ἄνθρωπος 7. Ca să nu gândească omul Iac.1:7. Să nu gândească omul
ἐκεῖνος ὅτι λήψεταί τι παρὰ τοῦ acela că va lua ceva de la acela că va lua ceva de la
Κυρίου. Domnul, Dumnezeu.
Ιακ Α-8 ἀνὴρ δίψυχος ἀκατάστατος ἐν 8. Bărbatul îndoit la suflet, Iac.1:8. Bărbatul îndoielnic este
πάσαις ταῖς ὁδοῖς αὐτοῦ nestatornic întru căile sale. nestatornic în toate căile sale.
Ιακ Α-9 καυχάσθω δὲ ὁ ἀδελφὸς ὁ 9. Dar laude-se fratele cel smerit Iac.1:9. Iar fratele cel smerit să se
ταπεινὸς ἐν τῷ ὕψει αὐτοῦ, întru înălţimea sa, laude întru înălţimea sa,
Ιακ Α-10 ὁ δὲ πλούσιος ἐν τῇ 10. Şi cel bogat întru smerenia Iac.1:10. Şi cel bogat întru
ταπεινώσει αὐτοῦ, ὅτι ὡς ἄνθος sa, căci ca floarea ierbii va smerenia sa, pentru că va trece
χόρτου παρελεύσεται. trece. ca floarea ierbii.
Ιακ Α-11 ἀνέτειλε γὰρ ὁ ἥλιος σὺν τῷ 11. Că a răsărit soarele cu Iac.1:11. Căci a răsărit soarele
καύσωνι καὶ ἐξήρανε τὸν χόρτον, zăduful şi a uscat iarba şi arzător şi a uscat iarba şi
καὶ τὸ ἄνθος αὐτοῦ ἐξέπεσε, καὶ ἡ floarea ei a căzut şi floarea ei a căzut şi frumuseţea
εὐπρέπεια τοῦ προσώπου αὐτοῦ frumuseţea feţei ei a pierit: feţei ei a pierit; tot aşa se va
ἀπώλετο. οὕτω καὶ ὁ πλούσιος ἐν aşa şi bogatul întru veşteji şi bogatul în
ταῖς πορείαις αὐτοῦ μαρανθήσεται. umbletele sale se va veşteji. alergăturile sale.
Ιακ Α-12 Μακάριος ἀνὴρ ὃς ὑπομένει 12. Fericit bărbatul care rabdă Iac.1:12. Fericit este bărbatul
πειρασμόν· ὅτι δόκιμος γενόμενος ispită, căci lămurit făcându- care rabdă ispita, căci lămurit
λήψεται τὸν στέφανον τῆς ζωῆς, ὃν se, va lua cununa vieţii care făcându-se va lua cununa
ἐπηγγείλατο ὁ Κύριος τοῖς o au făgăduit Dumnezeu vieţii, pe care a făgăduit-o
ἀγαπῶσιν αὐτόν. celor ce iubesc pe el. Dumnezeu celor ce Îl iubesc pe
El.
Ιακ Α-13 Μηδεὶς πειραζόμενος λεγέτω 13. Nimeni ispitindu-se să zică: Iac.1:13. Nimeni să nu zică, atunci
ὅτι ἀπὸ Θεοῦ πειράζομαι· ὁ γὰρ De la Dumnezeu mă ispitesc; când este ispitit: De la
Θεὸς ἀπείραστός ἐστι κακῶν, că Dumnezeu este neispitit Dumnezeu sunt ispitit, pentru
πειράζει δὲ αὐτὸς οὐδένα. de rele, şi el pe nimenea că Dumnezeu nu este ispitit de
ispiteşte. rele şi El însuşi nu ispiteşte pe
572
nimeni.
Ιακ Α-14 ἕκαστος δὲ πειράζεται ὑπὸ 14. Ci fiecare se ispiteşte de a sa Iac.1:14. Ci fiecare este ispitit
τῆς ἰδίας ἐπιθυμίας ἐξελκόμενος poftă fiind tras şi amăgit; când este tras şi momit de
καὶ δελεαζόμενος· însăşi pofta sa.
Ιακ Α-15 εἶτα ἡ ἐπιθυμία συλλαβοῦσα 15. După aceea pofta zămislind, Iac.1:15. Apoi pofta, zămislind,
τίκτει ἁμαρτίαν, ἡ δὲ ἁμαρτία naşte păcat, iar păcatul naşte păcat, iar păcatul, odată
ἀποτελεσθεῖσα ἀποκύει θάνατον. săvârşindu-se, naşte moarte. săvârşit, aduce moarte.
Ιακ Α-16 Μὴ πλανᾶσθε, ἀδελφοί μου 16. Nu vă înşelaţi, fraţii mei cei Iac.1:16. Nu vă înşelaţi, fraţii mei
ἀγαπητοί· iubiţi. prea iubiţi:
Ιακ Α-17 πᾶσα δόσις ἀγαθὴ καὶ πᾶν 17. Toată darea cea bună şi tot Iac.1:17. Toată darea cea bună şi
δώρημα τέλειον ἄνωθέν ἐστι darul desăvârşit de sus este, tot darul desăvârşit de sus este,
καταβαῖνον ἀπὸ τοῦ Πατρὸς τῶν pogorându-se de la Părintele pogorându-se de la Părintele
φώτων, παρ᾿ ᾧ οὐκ ἔνι παραλλαγὴ luminilor, la care nu este luminilor, la Care nu este
ἢ τροπῆς ἀποσκίασμα. schimbare sau umbră de schimbare sau umbră de
mutare. mutare.
Ιακ Α-18 βουληθεὶς ἀπεκύησεν ἡμᾶς 18. El voind ne-au născut pe noi Iac.1:18. După voia Sa ne-a
λόγῳ ἀληθείας εἰς τὸ εἶναι ἡμᾶς cu cuvântul adevărului, ca să născut prin cuvântul
ἀπαρχήν τινα τῶν αὐτοῦ fim noi o începătură adevărului, ca să fim
κτισμάτων. oarecare a zidirilor lui. începătură făpturilor Lui.
Ιακ Α-19 ῞Ωστε, ἀδελφοί μου ἀγαπητοί, 19. Drept aceea, fraţii mei cei Iac.1:19. Să ştiţi, iubiţii mei fraţi:
ἔστω πᾶς ἄνθρωπος ταχὺς εἰς τὸ iubiţi, să fie tot omul grabnic orice om să fie grabnic la
ἀκοῦσαι, βραδὺς εἰς τὸ λαλῆσαι, spre a auzi, şi zăbavnic spre ascultare, zăbavnic la vorbire,
βραδὺς εἰς ὀργήν· a grăi, zăbavnic spre mânie; zăbavnic la mânie.
Ιακ Α-20 ὀργὴ γὰρ ἀνδρὸς δικαιοσύνην 20. Că mânia omului nu Iac.1:20. Căci mânia omului nu
Θεοῦ οὐ κατεργάζεται. lucrează dreptatea lui lucrează dreptatea lui
Dumnezeu. Dumnezeu.
Ιακ Α-21 διὸ ἀποθέμενοι πᾶσαν 21. Pentru aceea lepădând toată Iac.1:21. Pentru aceea, lepădând
ῥυπαρίαν καὶ περισσείαν κακίας ἐν spurcăciunea şi prisosinţa toată spurcăciunea şi
πραΰτητι δέξασθε τὸν ἔμφυτον răutăţii, întru blândeţe prisosinţa răutăţii, primiţi cu
λόγον τὸν δυνάμενον σῶσαι τὰς primiți cuvântul cel înlăuntru blândeţe cuvântul sădit în voi,
ψυχὰς ὑμῶν. sădit, care poate să care poate să mântuiască
mântuiască sufletele voastre. sufletele voastre.
Ιακ Α-22 Γίνεσθε δὲ ποιηταὶ λόγου καὶ 22. Şi fiţi făcători cuvântului, iar Iac.1:22. Dar faceţi-vă împlinitori
μὴ μόνον ἀκροαταί, nu numai ascultători, ai cuvântului, nu numai
παραλογιζόμενοι ἑαυτούς. amăgindu-vă înşivă pe voi. ascultători ai lui, amăgindu-vă
pe voi înşivă.
Ιακ Α-23 ὅτι εἴ τις ἀκροατὴς λόγου ἐστὶ 23. Pentru că de este cineva Iac.1:23. Căci dacă cineva este
καὶ οὐ ποιητής, οὗτος ἔοικεν ἀνδρὶ ascultător cuvântului şi nu ascultător al cuvântului, iar nu
κατανοοῦντι τὸ πρόσωπον τῆς făcător, unul ca acesta şi împlinitor, el seamănă cu
γενέσεως αὐτοῦ ἐν ἐσόπτρῳ· asemenea este cu omul care omul care priveşte în oglindă
îşi caută faţa sa trupească în faţa firii sale;
oglindă;
Ιακ Α-24 κατενόησε γὰρ ἑαυτὸν καὶ 24. Pentru că s-a căutat pe sine Iac.1:24. S-a privit pe sine şi s-a
ἀπελήλυθε, καὶ εὐθέως ἐπελάθετο şi s-a dus şi îndată şi-a uitat dus şi îndată a uitat ce fel era.
ὁποῖος ἦν. în ce chip era.
Ιακ Α-25 ὁ δὲ παρακύψας εἰς νόμον 25. Iar cel ce priveşte în legea Iac.1:25. Cine s-a uitat, însă, de
τέλειον τὸν τῆς ἐλευθερίας καὶ cea desăvârşit a slobozeniei aproape în legea cea
παραμείνας, οὗτος οὐκ ἀκροατὴς şi rămâne într-însa, acesta desăvârşită a libertăţii şi a
ἐπιλησμονῆς γενόμενος, ἀλλὰ nu ascultător cu uitare stăruit în ea, făcându-se nu
ποιητὴς ἔργου, οὗτος μακάριος ἐν făcându-se, ci făcător ascultător care uită, ci
τῇ ποιήσει αὐτοῦ ἔσται. lucrului, acesta fericit va fi împlinitor al lucrului, acela
întru fapta sa. fericit va fi în lucrarea sa.
Ιακ Α-26 Εἴ τις δοκεῖ θρῆσκος εἶναι ἐν 26. De se pare cuiva între voi că Iac.1:26. Dacă cineva socoteşte că
ὑμῖν μὴ χαλιναγωγῶν Γλῶσσαν este cucernic (închinător) şi e cucernic, dar nu îşi ţine
αὐτοῦ, ἀλλ᾿ ἀπατῶν καρδίαν αὐτοῦ, nu îşi înfrânează limba sa, ci limba în frâu, ci îşi amăgeşte
τούτου μάταιος ἡ θρησκεία. îşi înșeală inima sa, acestuia inima, cucernicia acestuia este
zadarnică-i este cucernicia. zadarnică.
573
Ιακ Α-27 θρησκεία καθαρὰ καὶ 27. Cucernicia cea curată şi Iac.1:27. Cucernicia curată şi
ἀμίαντος παρὰ τῷ Θεῷ καὶ πατρὶ nespurcată înaintea lui neîntinată înaintea lui
αὕτη ἐστίν, ἐπισκέπτεσθαι Dumnezeu şi Tatălui aceasta Dumnezeu şi Tatăl, aceasta
ὀρφανοὺς καὶ χήρας ἐν τῇ θλίψει este: a cerceta pe cei orfani este: să cercetăm pe orfani şi
αὐτῶν, ἄσπιλον ἑαυτὸν τηρεῖν ἀπὸ şi pe văduve întru necazurile pe văduve în necazurile lor, şi
τοῦ κόσμου. lor, şi a se păzi pe sine să ne păzim pe noi fără de pată
nespurcat de către lume. din partea lumii.

Ιακ Β-1 ᾿Αδελφοί μου, μὴ ἐν 1. Fraţii mei, nu întru alegerea Iac.2:1. Fraţii mei, nu căutând la
προσωποληψίαις ἔχετε τὴν πίστιν feţelor să aveţi credinţa faţa omului să aveţi credinţa în
τοῦ Κυρίου ἡμῶν ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ Domnului nostru Iisus Domnul nostru Iisus Hristos,
τῆς δόξης. Hristos al slavei. Domnul slavei.
Ιακ Β-2 ἐὰν γὰρ εἰσέλθῃ εἰς τὴν 2. Că de va intra întru adunarea Iac.2:2. Căci, dacă va intra în
συναγωγὴν ὑμῶν ἀνὴρ voastră vreun om având inel adunarea voastră un om cu
χρυσοδακτύλιος ἐν αἰσθῆτι λαμπρᾷ, de aur, cu haină luminoasă, inele de aur în degete, în haină
εἰσέλθῃ δὲ καὶ πτωχὸς ἐν ῥυπαρᾷ şi va intra vreun sărac cu strălucită, şi va intra şi un
ἐσθῆτι, haină proastă, sărac, în haină murdară,
Ιακ Β-3 καὶ ἐπιβλέψητε ἐπὶ τὸν 3. Şi veţi căuta la cel ce poartă Iac.2:3. Iar voi puneţi ochii pe cel
φοροῦντα τὴν ἐσθῆτα τὴν λαμπρὰν haina cea luminoasă şi veţi care poartă haină strălucită şi-
καὶ εἴπητε αὐτῷ, σὺ κάθου ὧδε zice lui: Tu şezi aici bine, şi i ziceţi: Tu şezi bine aici, pe
καλῶς, καὶ τῷ πτωχῷ εἴπητε, σὺ săracului veţi zice: Tu stai când săracului îi ziceţi: Tu stai
στῆθι ἐκεῖ ἢ κάθου ὧδε ὑπὸ τὸ acolo, sau şezi aici sub acolo, în picioare, sau: Şezi
ὑποπόδιόν μου, aşternutul picioarelor mele, jos, la picioarele mele,
Ιακ Β-4 καὶ οὐ διεκρίθητε ἐν ἑαυτοῖς 4. și nu v-ați luat aminte întru Iac.2:4. N-aţi făcut voi, oare, în
καὶ ἐγένεσθε κριταὶ διαλογισμῶν voi şi v-ați făcut judecători gândul vostru, deosebire între
πονηρῶν; de gânduri viclene? unul şi altul şi nu v-aţi făcut
judecători cu socoteli viclene?
Ιακ Β-5 ᾿Ακούσατε, ἀδελφοί μου 5. Ascultaţi, fraţii mei cei iubiţi: Iac.2:5. Ascultaţi, iubiţii mei fraţi:
ἀγαπητοί. οὐχ ὁ Θεὸς ἐξελέξατο au nu Dumnezeu au ales pe Au nu Dumnezeu i-a ales pe
τοὺς πτωχοὺς τοῦ κόσμου săracii lumii acesteia bogaţi cei ce sunt săraci în ochii
πλουσίους ἐν πίστει καὶ în credinţă şi moştenitori lumii, dar bogaţi în credinţă şi
κληρονόμους τῆς βασιλείας ἧς împărăţiei care o au făgăduit moştenitori ai împărăţiei pe
ἐπηγγείλατο τοῖς ἀγαπῶσιν αὐτόν; celor ce iubesc pe el? care a făgăduit-o El celor ce Îl
iubesc?
Ιακ Β-6 ὑμεῖς δὲ ἠτιμάσατε τὸν 6. Iar voi aţi necinstit pe cel Iac.2:6. Iar voi aţi necinstit pe cel
πτωχόν. οὐχ οἱ πλούσιοι sărac. Au nu bogaţii sărac! Oare nu bogaţii vă
καταδυναστεύουσιν ὑμῶν, καὶ asupresc pe voi şi ei trag pe asupresc pe voi şi nu ei vă
αὐτοὶ ἕλκουσιν ὑμᾶς εἰς κριτήρια; voi la judecăţi? târăsc la judecăţi?
Ιακ Β-7 οὐκ αὐτοὶ βλασφημοῦσι τὸ 7. Au nu ei hulesc numele cel Iac.2:7. Nu sunt ei cei ce hulesc
καλὸν ὄνομα τὸ ἐπικληθὲν ἐφ᾿ bun care s-a chemat peste numele cel bun întru care aţi
ὑμᾶς; voi? fost chemaţi?
Ιακ Β-8 εἰ μέντοι νόμον τελεῖτε 8. Însă de împliniţi legea cea Iac.2:8. Dacă, într-adevăr,
βασιλικὸν κατὰ τὴν γραφήν, împărătească după împliniţi legea împărătească,
ἀγαπήσεις τὸν πλησίον σου ὡς scriptură: Să iubeşti pe potrivit Scripturii: "Să iubeşti
σεαυτόν, καλῶς ποιεῖτε· aproapele tău ca însuţi pe pe aproapele tău ca pe tine
tine, bine faceţi; însuţi", bine faceţi;
Ιακ Β-9 εἰ δὲ προσωποληπτεῖτε, 9. Iar de vă uitaţi în faţă, păcat Iac.2:9. Iar de căutaţi la faţa
ἁμαρτίαν ἐργάζεσθε, ἐλεγχόμενοι faceţi, mustrându-vă de lege omului, faceţi păcat şi legea vă
ὑπὸ τοῦ νόμου ὡς παραβάται. ca nişte călcători de lege. osândeşte ca pe nişte călcători
de lege.
Ιακ Β-10 ὅστις γὰρ ὅλον τὸν νόμον 10. Că oricine va păzi toată Iac.2:10. Pentru că cine va păzi
τηρήσῃ, πταίσῃ δὲ ἐν ἑνί, γέγονε legea şi va greşi întru una, s- toată legea, dar va greşi într-o
πάντων ἔνοχος. a făcut tuturor vinovat. singură poruncă, s-a făcut
vinovat faţă de toate
poruncile.
Ιακ Β-11 ὁ γὰρ εἰπὼν μὴ μοιχεύσῃς, 11. Că cel ce au zis: Să nu Iac.2:11. Căci Cel ce a zis: "Să nu
574
εἶπε καὶ μὴ φονεύσῃς· εἰ δὲ οὐ curveşti, au zis şi: Să nu săvârşeşti adulter", a zis şi:
μοιχεύσεις, φονεύσεις δέ, γέγονας ucizi; şi de nu curveşti dar "Să nu ucizi". Şi dacă nu
παραβάτης νόμου. ucizi, te-ai făcut călcător săvârşeşti adulter, dar ucizi,
legii. te-ai făcut călcător de lege.
Ιακ Β-12 οὕτω λαλεῖτε καὶ οὕτω 12. Aşa să grăiţi şi aşa să faceţi, Iac.2:12. Aşa să grăiţi şi aşa să
ποιεῖτε, ὡς διὰ νόμου ἐλευθερίας ca şi cum prin legea lucraţi, ca unii care veţi fi
μέλλοντες κρίνεσθαι· slobozeniei aveţi să vă judecaţi prin legea libertăţii.
judecaţi.
Ιακ Β-13 ἡ γὰρ κρίσις ἀνέλεος τῷ μὴ 13. Că judecată fără de milă este Iac.2:13. Căci judecata este fără
ποιήσαντι ἔλεος· κατακαυχᾶται celuia ce nu face milă; şi se milă pentru cel care n-a făcut
ἔλεος κρίσεως. laudă mila asupra judecăţii. milă. Şi mila biruieşte în faţa
judecăţii.
Ιακ Β-14 Τί τὸ ὄφελος, ἀδελφοί μου, 14. Ce folos este, fraţii mei, de Iac.2:14. Ce folos, fraţii mei, dacă
ἐὰν πίστιν λέγῃ τις ἔχειν, ἔργα δὲ μὴ ar zice cineva că are zice cineva că are credinţă, iar
ἔχῃ; μὴ δύναται ἡ πίστις σῶσαι credinţă, iar fapte nu are? fapte nu are? Oare credinţa
αὐτόν; Au poate credinţa să poate să-l mântuiască?
mântuiască pe dânsul?
Ιακ Β-15 ἐὰν δὲ ἀδελφὸς ἢ ἀδελφὴ 15. Că de va fi fratele sau sora Iac.2:15. Dacă un frate sau o soră
γυμνοὶ ὑπάρχωσι καὶ λειπόμενοι goli şi lipsiţi de hrana cea de sunt goi şi lipsiţi de hrana cea
ὦσι τῆς ἐφημέρου τροφῆς, toate zilele de toate zilele,
Ιακ Β-16 εἴπῃ δέ τις αὐτοῖς ἐξ ὑμῶν, 16. Şi va zice lor cineva dintru Iac.2:16. Şi cineva dintre voi le-ar
ὑπάγετε ἐν εἰρήνῃ, θερμαίνεσθε καὶ voi: Mergeţi cu pace, zice: Mergeţi în pace!
χορτάζεσθε, μὴ δῶτε δὲ αὐτοῖς τὰ încălziţi-vă şi vă săturaţi, şi Încălziţi-vă şi vă săturaţi, dar
ἐπιτήδεια τοῦ σώματος, τί τὸ nu ar da lor cele de treabă nu le daţi cele trebuincioase
ὄφελος; trupului, ce folos ar fi? trupului, care ar fi folosul?
Ιακ Β-17 οὕτω καὶ ἡ πίστις, ἐὰν μὴ 17. Aşa şi credinţa, dacă nu are Iac.2:17. Aşa şi cu credinţa: dacă
ἔργα ἔχῃ, νεκρά ἐστι καθ᾿ ἑαυτήν. fapte, moartă este singură. nu are fapte, e moartă în ea
însăşi.
Ιακ Β-18 ἀλλ᾿ ἐρεῖ τις· σὺ πίστιν ἔχεις, 18. Ci va zice cineva: Tu ai Iac.2:18. Dar va zice cineva: Tu ai
κἀγὼ ἔργα ἔχω· δεῖξόν μοι τὴν credinţă, iar eu am fapte; credinţă, iar eu am fapte;
πίστιν σου ἐκ τῶν ἔργων σου, κἀγὼ arată-mi credinţa ta din arată-mi credinţa ta fără fapte
δείξω σοι ἐκ τῶν ἔργων μου τὴν faptele tale, şi eu voi arăta şi eu îţi voi arăta, din faptele
πίστιν μου. ţie din faptele mele credinţa mele, credinţa mea.
mea.
Ιακ Β-19 σὺ πιστεύεις ὅτι ὁ Θεὸς εἷς 19. Tu crezi că Dumnezeu unul Iac.2:19. Tu crezi că unul este
ἐστι· καλῶς ποιεῖς· καὶ τὰ δαιμόνια este, bine faci: şi demonii Dumnezeu? Bine faci; dar şi
πιστεύουσι καὶ φρίσσουσι. cred şi se cutremură. demonii cred şi se cutremură.
Ιακ Β-20 θέλεις δὲ γνῶναι, ὦ ἄνθρωπε 20. Voieşti dar să înţelegi, o, Iac.2:20. Vrei însă să înţelegi,
κενέ, ὅτι ἡ πίστις χωρὶς τῶν ἔργων omule deşarte, că credinţa omule nesocotit, că credinţa
νεκρά ἐστιν; fără de fapte moartă este? fără de fapte moartă este?
Ιακ Β-21 ᾿Αβραὰμ ὁ πατὴρ ἡμῶν οὐκ 21. Avraam, părintele nostru, au Iac.2:21. Avraam, părintele
ἐξ ἔργων ἐδικαιώθη, ἀνενέγκας nu din fapte s-a îndreptat, nostru, au nu din fapte s-a
᾿Ισαὰκ τὸν υἱὸν αὐτοῦ ἐπὶ τὸ suind pe Isaac fiul său pe îndreptat, când a pus pe Isaac,
θυσιαστήριον; jertfelnic? fiul său, pe jertfelnic?
Ιακ Β-22 βλέπεις ὅτι ἡ πίστις συνήργει 22. Vezi că credinţa lucră Iac.2:22. Vezi că, credinţa lucra
τοῖς ἔργοις αὐτοῦ, καὶ ἐκ τῶν dimpreună cu faptele lui şi împreună cu faptele lui şi din
ἔργων ἡ πίστις ἐτελειώθη, din fapte s-a împlinit fapte credinţa s-a desăvârşit?
credinţa,
Ιακ Β-23 καὶ ἐπληρώθη ἡ γραφὴ ἡ 23. Şi s-a împlinit scriptura care Iac.2:23. Şi s-a împlinit Scriptura
λέγουσα· ἐπίστευσε δὲ ᾿Αβραὰμ τῷ zice: Şi a crezut Avraam lui care zice: "Şi a crezut Avraam
Θεῷ, καὶ ἐλογίσθη αὐτῷ εἰς Dumnezeu, şi s-a socotit lui lui Dumnezeu şi i s-a socotit
δικαιοσύνην, καὶ φίλος Θεοῦ întru dreptate, şi prieten lui lui ca dreptate" şi "a fost numit
ἐκλήθη. Dumnezeu s-a chemat. prieten al lui Dumnezeu".
Ιακ Β-24 ὁρᾶτε τοίνυν ὅτι ἐξ ἔργων 24. Vedeţi dar că din fapte se Iac.2:24. Vedeţi dar că din fapte
δικαιοῦται ἄνθρωπος καὶ οὐκ ἐκ îndreptăţeşte omul, iar nu este îndreptat omul, iar nu
πίστεως μόνον. numai din credinţă. numai din credinţă.
Ιακ Β-25 ὁμοίως δὲ καὶ ῾Ραὰβ ἡ πόρνη 25. Aşijderea încă şi Raav curva, Iac.2:25. La fel şi Rahav,
575
οὐκ ἐξ ἔργων ἐδικαιώθη, au nu din fapte s-a desfrânata, au nu din fapte s-a
ὑποδεξαμένη τοὺς ἀγγέλους καὶ îndreptăţit primind pe îndreptat când a primit pe cei
ἑτέρᾳ ὁδῷ ἐκβαλοῦσα; vestitori şi pe altă cale trimişi şi i-a scos afară, pe altă
scoţându-i? cale?
Ιακ Β-26 ὥσπερ γὰρ τὸ σῶμα χωρὶς 26. Că precum trupul fără de Iac.2:26. Căci precum trupul fără
πνεύματος νεκρόν ἐστιν, οὕτω καὶ ἡ duh mort este, aşa şi credinţa suflet mort este, astfel şi
πίστις χωρὶς τῶν ἔργων νεκρά ἐστι. fără de fapte moartă este. credinţa fără de fapte, moartă
este.

Ιακ Γ-1 Μὴ πολλοὶ διδάσκαλοι γίνεσθε, 1. Nu fiţi mulţi dascăli, fraţii Iac.3:1. Nu vă faceţi voi mulţi
ἀδελφοί μου, εἰδότες ὅτι μεῖζον mei, ştiind că mai mare învăţători, fraţii mei, ştiind că
κρῖμα ληψόμεθα· judecată vom să luăm. (noi, învăţătorii) mai mare
osândă vom lua.
Ιακ Γ-2 πολλὰ γὰρ πταίομεν ἅπαντες. 2. Că multe greşim toţi. De nu Iac.3:2. Pentru că toţi greşim în
εἴ τις ἐν λόγῳ οὐ πταίει, οὗτος greşeşte cineva în cuvânt, multe chipuri; dacă nu
τέλειος ἀνήρ, δυνατὸς acesta este bărbat greşeşte cineva în cuvânt,
χαλιναγωγῆσαι καὶ ὅλον τὸ σῶμα. desăvârşit, puternic a-şi acela este bărbat desăvârşit, în
înfrâna şi tot trupul. stare să înfrâneze şi tot trupul.
Ιακ Γ-3 ἴδε τῶν ἵππων τοὺς χαλινοὺς 3. Că iată şi cailor frâiele în guri Iac.3:3. Dar, dacă noi punem în
εἰς τὰ στόματα βάλλομεν πρὸς τὸ le punem ca să se supună ei gura cailor frâul, ca să ni-i
πείθεσθαι αὐτοὺς ἡμῖν, καὶ ὅλον τὸ nouă, şi tot trupul lor îl supunem, ducem după noi şi
σῶμα αὐτῶν μετάγομεν. întoarcem. trupul lor întreg.
Ιακ Γ-4 ᾿Ιδοὺ καὶ τὰ πλοῖα, τηλικαῦτα 4. Iată şi corăbiile mari fiind şi Iac.3:4. Iată şi corăbiile, deşi sunt
ὄντα καὶ ὑπὸ σκληρῶν ἀνέμων de iuţi vânturi împingându- atât de mari şi împinse de
ἐλαυνόμενα, μετάγεται ὑπὸ se, se întorc de prea mică vânturi aprige, sunt totuşi
ἐλαχίστου πηδαλίου ὅπου ἂν ἡ cârmă încotro voieşte purtate de o cârmă foarte mică
ὁρμὴ τοῦ εὐθύνοντος βούληται. pornirea cârmaciului, încotro hotărăşte vrerea
cârmaciului.
Ιακ Γ-5 οὕτω καὶ ἡ Γλῶσσα μικρὸν 5. Aşa şi limba mic mădular este Iac.3:5. Aşa şi limba: mic mădular
μέλος ἐστὶ καὶ μεγαλαυχεῖ. ἰδοὺ şi mari se laudă. Iată puţin este, dar cu mari lucruri se
ὀλίγον πῦρ ἡλίκην ὕλην ἀνάπτει! foc, şi cât de mare materie făleşte! Iată puţin foc şi cât
aprinde; codru aprinde!
Ιακ Γ-6 καὶ ἡ Γλῶσσα πῦρ, ὁ κόσμος 6. Şi limba este foc; lumea Iac.3:6. Foc este şi limba, lume a
τῆς ἀδικίας. οὕτως ἡ Γλῶσσα nedreptăţii, aşa limba este fărădelegii! Limba îşi are locul
καθίσταται ἐν τοῖς μέλεσιν ἡμῶν ἡ aşezată întru mădularele ei între mădularele noastre,
σπιλοῦσα ὅλον τὸ σῶμα καὶ noastre, care spurcă tot dar spurcă tot trupul şi aruncă
Φλογίζουσα τὸν τροχὸν τῆς trupul şi aprinde roata firii şi în foc drumul vieţii, după ce
γενέσεως καὶ Φλογιζομένη ὑπὸ τῆς se aprinde de gheena. aprinsă a fost ea de flăcările
γεέννης. gheenei.
Ιακ Γ-7 πᾶσα γὰρ φύσις θηρίων τε καὶ 7. Că toată firea şi a fiarelor şi a Iac.3:7. Pentru că orice fel de
πετεινῶν ἑρπετῶν τε καὶ ἐναλίων pasărilor, şi a celor ce se fiare şi de păsări, de târâtoare
δαμάζεται καὶ δεδάμασται τῇ φύσει târăsc, şi a peștilor, se şi de vietăţi din mare se
τῇ ἀνθρωπίνῃ, domoleşte şi s-a domolit de domoleşte şi s-a domolit de
firea omenească, firea omenească,
Ιακ Γ-8 τὴν δὲ Γλῶσσαν οὐδεὶς 8. Dar limba nimeni din oameni Iac.3:8. Dar limba, nimeni dintre
δύναται ἀνθρώπων δαμάσαι· nu poate să o domolească, oameni nu poate s-o
ἀκατάσχετον κακόν, μεστὴ ἰοῦ neînfrânată răutate, plină de domolească! Ea este un rău
θανατηφόρου. otravă aducătoare de fără astâmpăr; ea este plină de
moarte. venin aducător de moarte.
Ιακ Γ-9 ἐν αὐτῇ εὐλογοῦμεν τὸν Θεὸν 9. Cu dânsa binecuvântăm pe Iac.3:9. Cu ea binecuvântăm pe
καὶ πατέρα, καὶ ἐν αὐτῇ Dumnezeu şi Tatăl, şi cu Dumnezeu şi Tatăl, şi cu ea
καταρώμεθα τοὺς ἀνθρώπους τοὺς dânsa blestemăm pe oameni blestemăm pe oameni, care
καθ᾿ ὁμοίωσιν Θεοῦ γεγονότας· care sunt făcuţi după sunt făcuţi după asemănarea
asemănarea lui Dumnezeu, lui Dumnezeu.
Ιακ Γ-10 ἐκ τοῦ αὐτοῦ στόματος 10. Dintru aceeaşi gură iese Iac.3:10. Din aceeaşi gură ies
ἐξέρχεται εὐλογία καὶ κατάρα. οὐ binecuvântarea şi blestemul. binecuvântarea şi blestemul.
576
χρή, ἀδελφοί μου, ταῦτα οὕτω Nu trebuie, fraţii mei, Nu trebuie, fraţii mei, să fie
γίνεσθαι. acestea aşa să fie. acestea aşa.
Ιακ Γ-11 μήτι ἡ πηγὴ ἐκ τῆς αὐτῆς ὀπῆς 11. Au doară izvorul dintru Iac.3:11. Oare izvorul aruncă din
βρύει τὸ Γλυκὺ καὶ τὸ πικρόν; aceiaşi vână izvorăşte dulce aceeaşi vână, şi apa dulce şi
şi amar? pe cea amară?
Ιακ Γ-12 μὴ δύναται, ἀδελφοί μου, 12. Au doară poate, fraţii mei, Iac.3:12. Nu cumva poate
συκῆ ἐλαίας ποιῆσαι ἢ ἄμπελος smochinul să facă măsline? smochinul, fraţilor, să facă
σῦκα; οὕτως οὐδεμία πηγὴ ἁλυκὸν Sau viţa viei, smochine? Aşa măsline, sau viţa de vie să facă
καὶ Γλυκὺ ποιῆσαι ὕδωρ. nici un izvor poate a face smochine? Tot aşa, izvorul
apă sărată şi dulce. sărat nu poate să dea apă
Ιακ Γ-13 Τίς σοφὸς καὶ ἐπιστήμων ἐν 13. Cine este înţelept şi dulce.
ὑμῖν; δειξάτω ἐκ τῆς καλῆς bineştiutor între voi? Să-şi Iac.3:13. Cine este, între voi,
ἀναστροφῆς τὰ ἔργα αὐτοῦ ἐν arate din viaţa cea bună înţelept şi priceput? Să arate,
πραΰτητι σοφίας. faptele sale întru blândețea din buna-i purtare, faptele lui,
înţelepciunii. în blândeţea înţelepciunii.
Ιακ Γ-14 εἰ δὲ ζῆλον πικρὸν ἔχετε καὶ 14. Iar de aveţi râvnire amară şi Iac.3:14. Iar dacă aveţi râvnire
ἐριθείαν ἐν τῇ καρδίᾳ ὑμῶν, μὴ prigonire întru inimile amară şi zavistie, în inimile
κατακαυχᾶσθε καὶ ψεύδεσθε κατὰ voastre, nu vă lăudaţi, nici voastre, nu vă lăudaţi, nici nu
τῆς ἀληθείας. minţiţi împrotiva adevărului. minţiţi împotriva adevărului.
Ιακ Γ-15 οὐκ ἔστιν αὕτη ἡ σοφία 15. Nu este înţelepciunea Iac.3:15. Înţelepciunea aceasta nu
ἄνωθεν κατερχομένη, ἀλλ᾿ aceasta de sus pogorându-se, vine de sus, ci este
ἐπίγειος, ψυχική, δαιμονιώδης. ci este pământească, pământească, trupească,
sufletească, drăcească. demonică.
Ιακ Γ-16 ὅπου γὰρ ζῆλος καὶ ἐριθεία, 16. Pentru că unde este râvnire Iac.3:16. Deci, unde este pizmă şi
ἐκεῖ ἀκαταστασία καὶ πᾶν φαῦλον şi prigonire, acolo este zavistie, acolo este
πρᾶγμα. neaşezare şi tot lucrul rău. neorânduială şi orice lucru
rău.
Ιακ Γ-17 ἡ δὲ ἄνωθεν σοφία πρῶτον 17. Iar înţelepciunea cea de sus Iac.3:17. Iar înţelepciunea cea de
μὲν ἁγνή ἐστιν, ἔπειτα εἰρηνική, întâi este curată, apoi sus întâi este curată, apoi
ἐπιεικής, εὐπειθής, μεστὴ ἐλέους făcătoare de pace, blândă, paşnică, îngăduitoare,
καὶ καρπῶν ἀγαθῶν, ἀδιάκριτος plecată, plină de milă şi de ascultătoare, plină de milă şi
καὶ ἀνυπόκριτος. roduri bune, fără de de roade bune, neîndoielnică şi
judecată, şi nefăţarnică. nefăţarnică.
Ιακ Γ-18 καρπὸς δὲ τῆς δικαιοσύνης ἐν 18. Iar roada dreptăţii cu pace Iac.3:18. Şi roada dreptăţii se
εἰρήνῃ σπείρεται τοῖς ποιοῦσιν se seamănă celor ce fac seamănă întru pace de cei ce
εἰρήνην. pace. lucrează pacea.

Ιακ Δ-1 Πόθεν πόλεμοι καὶ μάχαι ἐν 1. De unde sunt războaie şi sfezi Iac.4:1. De unde vin războaiele şi
ὑμῖν; οὐκ ἐντεῦθεν, ἐκ τῶν ἡδονῶν între voi? Au nu de aici, din de unde certurile dintre voi?
ὑμῶν τῶν στρατευομένων ἐν τοῖς dezmierdările voastre care se Oare, nu de aici: din poftele
μέλεσιν ὑμῶν; oştesc întru mădularele voastre care se luptă în
voastre? mădularele voastre?
Ιακ Δ-2 ἐπιθυμεῖτε, καὶ οὐκ ἔχετε· 2. Poftiţi şi nu aveţi, ucideţi şi Iac.4:2. Poftiţi şi nu aveţi; ucideţi
φονεύετε καὶ ζηλοῦτε, καὶ οὐ pizmuiți şi nu puteţi dobândi, şi pizmuiţi şi nu puteţi dobândi
δύνασθε ἐπιτυχεῖν· μάχεσθαι καὶ vă sfădiţi şi faceţi războaie, ce doriţi; vă sfătuiţi şi vă
πολεμεῖτε, καὶ οὐκ ἔχετε, διὰ τὸ μὴ şi nu aveţi pentru că nu războiţi, şi nu aveţi, pentru că
αἰτεῖσθαι ὑμᾶς· cereţi, nu cereţi.
Ιακ Δ-3 αἰτεῖτε καὶ οὐ λαμβάνετε, διότι 3. Cereţi şi nu luaţi pentru că Iac.4:3. Cereţi şi nu primiţi,
κακῶς αἰτεῖσθε, ἵνα ἐν ταῖς ἡδοναῖς rău cereţi, ca întru pentru că cereţi rău, ca voi să
ὑμῶν δαπανήσητε. dezmierdările voastre să risipiţi în plăceri.
cheltuiţi.
Ιακ Δ-4 μοιχοὶ καὶ μοιχαλίδες! οὐκ 4. Precurvarilor şi preacurvelor, Iac.4:4. Preadesfrânaţilor! Nu
οἴδατε ὅτι ἡ φιλία τοῦ κόσμου au nu ştiţi că dragostea lumii ştiţi, oare, că prietenia lumii
ἔχθρα τοῦ Θεοῦ ἐστιν; ὃς ἂν οὖν acesteia vrajbă este către este duşmănie faţă de
βουληθῇ φίλος εἶναι τοῦ κόσμου, Dumnezeu? Deci oricare va Dumnezeu? Cine deci va voi să
ἐχθρὸς τοῦ Θεοῦ καθίσταται. vrea să fie prieten lumii, fie prieten cu lumea se face
577
vrăjmaş lui Dumnezeu se vrăjmaş lui Dumnezeu.
face.
Ιακ Δ-5 ἢ δοκεῖτε ὅτι κενῶς ἡ γραφὴ 5. Au vi se pare că în deşert Iac.4:5. Sau vi se pare că
λέγει, πρὸς φθόνον ἐπιποθεῖ τὸ scriptura grăieşte: Spre Scriptura grăieşte în deşert?
πνεῦμα ὃ κατῴκησεν ἐν ἡμῖν; zavistie pofteşte duhul care Duhul, care sălăşluieşte în noi,
locuiește întru noi? ne pofteşte spre zavistie?
Ιακ Δ-6 μείζονα δὲ δίδωσι χάριν· διὸ 6. Iar mai mare har dă; pentru Iac.4:6. Nu, ci dă mai mare har.
λέγει· ὁ Θεὸς ὑπερηφάνοις aceea zice: Dumnezeu celor Pentru aceea, zice: "Dumnezeu
ἀντιτάσσεται, ταπεινοῖς δὲ δίδωσι mândri le stă împrotivă, iar celor mândri le stă împotrivă,
χάριν. celor smeriţi le dă har. iar celor smeriţi le dă har".
Ιακ Δ-7 ῾Υποτάγητε οὖν τῷ Θεῶ. 7. Supuneţi-vă, drept aceea, lui Iac.4:7. Supuneţi-vă deci lui
ἀντίστητε τῷ διαβόλῳ, καὶ φεύξεται Dumnezeu, staţi împrotiva Dumnezeu. Staţi împotriva
ἀφ᾿ ὑμῶν· diavolului, şi va fugi de la diavolului şi el va fugi de la
voi, voi.
Ιακ Δ-8 ἐγγίσατε τῷ Θεῷ, καὶ ἐγγιεῖ 8. Apropiaţi-vă de Dumnezeu şi Iac.4:8. Apropiaţi-vă de
ὑμῖν. καθαρίσατε χεῖρας ἁμαρτωλοὶ se va apropia de voi. Dumnezeu şi Se va apropia şi
καὶ ἁγνίσατε καρδίας δίψυχοι. Curăţiţi-vă mâinile, El de voi. Curăţiţi-vă mâinile,
păcătoşilor, şi vă curăţiţi păcătoşilor, şi sfinţiţi-vă
inimile voastre, cei îndoiţi la inimile, voi cei îndoielnici.
suflet.
Ιακ Δ-9 ταλαιπωρήσατε καὶ πενθήσατε 9. Pătimiţi şi lăcrămaţi şi Iac.4:9. Pătrundeţi-vă de durere.
καὶ κλαύσατε· ὁ γέλως ὑμῶν εἰς plângeţi. Râsul vostru spre Întristaţi-vă şi vă jeliţi. Râsul
πένθος μεταστραφήτω καὶ ἡ χαρὰ plâns să se întoarcă şi întoarcă-se în plâns şi bucuria
εἰς κατήφειαν. bucuria întru tânguire. voastră în întristare.
Ιακ Δ-10 ταπεινώθητε ἐνώπιον τοῦ 10. Smeriţi-vă înaintea lui Iac.4:10. Smeriţi-vă înaintea
Κυρίου, καὶ ὑψώσει ὑμᾶς. Dumnezeu şi va înălţa pe voi. Domnului şi El vă va înălţa.
Ιακ Δ-11 Μὴ καταλαλεῖτε ἀλλήλων, 11. Nu grăiţi de rău unul pe Iac.4:11. Nu vă grăiţi de rău unul
ἀδελφοί. ὁ καταλαλῶν ἀδελφοῦ καὶ altul, fraţilor. Că cel ce pe altul, fraţilor. Cel ce
κρίνων τὸν ἀδελφὸν αὐτοῦ grăieşte de rău pe fratele său grăieşte de rău pe frate, ori
καταλαλεῖ νόμου καὶ κρίνει νόμον· şi judecă pe fratele său judecă pe fratele său, grăieşte
εἰ δὲ νόμον κρίνεις, οὐκ εἶ ποιητὴς grăieşte de rău legea şi de rău legea şi judecă legea;
νόμου, ἀλλὰ κριτὴς. judecă legea; iar dacă judeci iar dacă judeci legea nu eşti
legea nu eşti făcător legii, ci împlinitor al legii, ci
judecător. judecător.
Ιακ Δ-12 εἷς ἐστιν ὁ νομοθέτης καὶ 12. Unul este puitorul legii şi Iac.4:12. Unul este Dătătorul legii
κριτής, ὁ δυνάμενος σῶσαι καὶ judecătorul care poate să şi Judecătorul: Cel ce poate să
ἀπολέσαι· σὺ δὲ τίς εἶ ὃς κρίνεις mântuiască şi să piardă; iar mântuiască şi să piardă. Iar tu
τὸν ἕτερον; tu cine eşti care judeci pe cine eşti, care judeci pe
altul? aproapele?
Ιακ Δ-13 ῎Αγε νῦν οἱ λέγοντες· σήμερον 13. Veniţi acum cei ce ziceţi: Iac.4:13. Veniţi acum cei care
καὶ αὔριον πορευσόμεθα εἰς τήνδε Astăzi sau mâine vom merge ziceţi: Astăzi sau mâine vom
τὴν πόλιν καὶ ποιήσομεν ἐκεῖ întru acea cetate şi vom face merge în cutare cetate, vom sta
ἐνιαυτὸν ἕνα καὶ ἐμπορευσόμεθα acolo un an şi vom acolo un an şi vom face negoţ
καὶ κερδήσομεν· neguţători şi vom dobândi; şi vom câştiga,
Ιακ Δ-14 οἵτινες οὐκ ἐπίστασθε τὸ τῆς 14. Care nu ştiţi ce se va Iac.4:14. Voi, care nu ştiţi ce se va
αὔριον· ποία γὰρ ἡ ζωὴ ὑμῶν; întâmpla mâine. Că ce este întâmpla mâine, că ce este
ἀτμὶς γὰρ ἔσται ἡ πρὸς ὀλίγον viaţa voastră? Că abur este viaţa voastră? Abur sunteţi,
φαινομένη, ἔπειτα δὲ καὶ care întru puţin se arată, şi care se arată o clipă, apoi
ἀφανιζομένη· după aceea piere. piere.
Ιακ Δ-15 ἀντὶ τοῦ λέγειν ὑμᾶς, ἐὰν ὁ 15. În loc de a zice voi: De va Iac.4:15. În loc ca voi să ziceţi:
Κύριος θελήσῃ, καὶ ζήσομεν καὶ vrea Domnul şi vom fi vii, Dacă Domnul voieşte, vom trăi
ποιήσομεν τοῦτο ἢ ἐκεῖνο. vom face aceasta sau aceea. şi vom face aceasta sau aceea.
Ιακ Δ-16 νῦν δὲ καυχᾶσθε ἐν ταῖς 16. Iar acum vă lăudaţi întru Iac.4:16. Şi acum vă lăudaţi în
ἀλαζονείαις ὑμῶν· πᾶσα καύχησις trufiile voastre; toată lauda trufia voastră. Orice laudă de
τοιαύτη πονηρά ἐστιν. de acest fel vicleană este. acest fel este rea.
Ιακ Δ-17 εἰδότι οὖν καλὸν ποιεῖν καὶ 17. Drept aceea celui ce ştie a Iac.4:17. Drept aceea, cine ştie să
μὴ ποιοῦντι, ἁμαρτία αὐτῷ ἐστιν. face bine şi nu-l face, păcat facă ce e bine şi nu face păcat
578
este lui. are.

Ιακ Ε-1 ῎Αγε νῦν οἱ πλούσιοι, κλαύσατε 1. Veniţi acum, bogaţilor, Iac.5:1. Veniţi acum, voi
ὀλολύζοντες ἐπὶ ταῖς ταλαιπωρίαις plângeţi şi vă tânguiţi de bogaţilor, plângeţi şi vă
ὑμῶν ταῖς ἐπερχομέναις. necazurile ce vor să fie tânguiţi de necazurile care vor
asupra voastră. să vină asupra voastră.
Ιακ Ε-2 ὁ πλοῦτος ὑμῶν σέσηπε καὶ τὰ 2. Bogăţia voastră a putrezit şi Iac.5:2. Bogăţia voastră a putrezit
ἱμάτια ὑμῶν σητόβρωτα γέγονεν, haine voastre le-au mâncat şi hainele voastre le-au mâncat
moliile, moliile.
Ιακ Ε-3 ὁ χρυσὸς ὑμῶν καὶ ὁ ἄργυρος 3. Aurul vostru şi argintul s-au Iac.5:3. Aurul vostru şi argintul au
κατίωται, καὶ ὁ ἰὸς αὐτῶν εἰς ruginit, şi rugina lor va fi ruginit şi rugina lor va fi
μαρτύριον ὑμῖν ἔσται καὶ φάγεται mărturie asupra voastră, şi mărturie asupra voastră şi ca
τὰς σάρκας ὑμῶν. ὡς πῦρ va mânca trupurile voastre focul va mistui trupurile
ἐθησαυρίσατε ἐν ἐσχάταις ἡμέραις. ca focul. Aţi strâns comoară voastre; aţi strâns comori în
la zilele cele de apoi. vremea din urmă.
Ιακ Ε-4 ἰδοὺ ὁ μισθὸς τῶν ἐργατῶν 4. Iată plata lucrătorilor celor ce Iac.5:4. Dar, iată, plata
τῶν ἀμησάντων τὰς χώρας ὑμῶν ὁ au secerat ţarinile voastre, lucrătorilor care au secerat
ἀπεστερημένος ἀφ᾿ ὑμῶν κράζει, care o opriţi voi, strigă; şi ţarinile voastre, pe care voi aţi
καὶ αἱ βοαὶ τῶν θερισάντων εἰς τὰ strigările secerătorilor în oprit-o, strigă; şi strigătele
ὦτα Κυρίου Σαβαὼθ urechile Domnului Savaoth secerătorilor au intrat în
εἰσεληλύθασιν. au intrat. urechile Domnului Sabaot.
Ιακ Ε-5 ἐτρυφήσατε ἐπὶ τῆς γῆς καὶ 5. Desfătatu-v-ați pe pământ şi Iac.5:5. V-aţi desfătat pe pământ
ἐσπαταλήσατε, ἐθρέψατε τὰς v-ați dezmierdat, hrănit-aţi şi v-aţi dezmierdat; hrănit-aţi
καρδίας ὑμῶν ὡς ἐν ἡμέρᾳ σφαγῆς. inimile voastre ca în ziua inimile voastre în ziua
junghierii, înjunghierii.
Ιακ Ε-6 κατεδικάσατε, ἐφονεύσατε τὸν 6. Osândit-aţi, omorât-ați pe cel Iac.5:6. Osândit-aţi, omorât-aţi pe
δίκαιον· οὐκ ἀντιτάσσεται ὑμῖν. drept, nu s-a pus împrotiva cel drept; el nu vi se
voastră. împotriveşte.
Ιακ Ε-7 Μακροθυμήσατε οὖν, ἀδελφοί, 7. Drept aceea fiţi îndelung Iac.5:7. Drept aceea, fiţi îndelung-
ἕως τῆς παρουσίας τοῦ Κυρίου. răbdători, fraţii mei, până la răbdători, fraţilor, până la
ἰδοὺ ὁ γεωργὸς ἐκδέχεται τὸν venirea Domnului. Iată venirea Domnului. Iată,
τίμιον καρπὸν τῆς γῆς, plugarul aşteaptă roada cea plugarul aşteaptă roada cea
μακροθυμῶν ἐπ᾿ αὐτῷ ἕως λάβῃ scumpă a pământului scumpă a pământului, îndelung
ὑετὸν πρώῑμον καὶ ὄψιμον. îndelung răbdând pentru răbdând, până ce primeşte
dânsa, până ce ia ploaie ploaia timpurie şi târzie.
timpurie şi târzie.
Ιακ Ε-8 μακροθυμήσατε καὶ ὑμεῖς, 8. Deci îndelung răbdaţi şi voi, Iac.5:8. Fiţi, dar, şi voi îndelung-
στηρίξατε τὰς καρδίας ὑμῶν, ὅτι ἡ întăriţi inimile voastre, că răbdători, întăriţi inimile
παρουσία τοῦ Κυρίου ἤγγικε. venirea Domnului s-a voastre, căci venirea Domnului
apropiat. s-a apropiat.
Ιακ Ε-9 μὴ στενάζετε κατ᾿ ἀλλήλων, 9. Nu oftaţi unul asupra altuia, Iac.5:9. Nu vă plângeţi, fraţilor,
ἀδελφοί, ἵνα μὴ κριθῆτε· ἰδοὺ ὁ fraţilor, ca să nu vă osândiţi: unul împotriva celuilalt, ca să
κριτὴς πρὸ τῶν θυρῶν ἕστηκεν. iată judecătorul înaintea nu fiţi judecaţi; iată
uşilor stă. judecătorul stă înaintea
uşilor.
Ιακ Ε-10 ὑπόδειγμα λάβετε, ἀδελφοί 10. Luaţi pildă de patimă rea, Iac.5:10. Luaţi, fraţilor, pildă de
μου, τῆς κακοπαθείας καὶ τῆς fraţii mei, şi de îndelungă suferinţă şi de îndelungă
μακροθυμίας τοὺς προφήτας, οἳ răbdare, pe prorocii care au răbdare pe prorocii care au
ἐλάλησαν τῷ ὀνόματι Κυρίου. grăit în numele Domnului. grăit în numele Domnului.
Ιακ Ε-11 ἰδοὺ μακαρίζομεν τοὺς 11. Iată fericim pe cei ce au Iac.5:11. Iată, noi fericim pe cei ce
ὑπομένοντας· τὴν ὑπομονὴν ᾿Ιὼβ răbdat; răbdarea lui Iov aţi au răbdat: aţi auzit de
ἠκούσατε, καὶ τὸ τέλος Κυρίου auzit şi sfârşitul Domnului răbdarea lui Iov şi aţi văzut
εἴδετε, ὅτι πολύσπλαγχνός ἐστιν ὁ aţi văzut, căci mult milostiv sfârşitul hărăzit lui de
Κύριος καὶ οἰκτίρμων. este Domnul şi îndurat. Domnul; că mult-milostiv este
Domnul şi îndurător.
Ιακ Ε-12 Πρὸ πάντων δέ, ἀδελφοί μου, 12. Iar mai înainte de toate, Iac.5:12. Iar înainte de toate, fraţii
579
μὴ ὀμνύετε μήτε τὸν οὐρανὸν μήτε fraţii mei, nu vă juraţi nici pe mei, să nu vă juraţi nici pe cer,
τὴν γῆν μήτε ἄλλον τινὰ ὅρκον· cer nici pe pământ nici cu alt nici pe pământ, nici cu orice
ἤτω δὲ ὑμῶν τὸ ναὶ ναί, καὶ τὸ οὒ jurământ oricare; ci să fie alt jurământ, ci să vă fie vouă
οὔ, ἵνα μὴ εἰς ὑπόκρισιν πέσητε. vouă ce este Aşa (Da) aşa ce este da, da, şi ce este nu, nu,
(da), şi ce este Nu nu, ca să ca să nu cădeţi sub judecată.
nu cădeţi întru făţărnicie. Iac.5:13. Este vreunul dintre voi în
Ιακ Ε-13 Κακοπαθεῖ τις ἐν ὑμῖν; 13. Pătimeşte rău cineva între suferinţă? Să se roage. Este
προσευχέσθω· εὐθυμεῖ τις· voi? Să se roage. Este cineva cineva cu inimă bună? Să
ψαλλέτω. cu inimă bună? Să cânte. cânte psalmi.
Ιακ Ε-14 ἀσθενεῖ τις ἐν ὑμῖν; 14. Este bolnav cineva între voi? Iac.5:14. Este cineva bolnav între
προσκαλεσάσθω τοὺς Să cheme preoţii Bisericii şi voi? Să cheme preoţii Bisericii
πρεσβυτέρους τῆς ἐκκλησίας, καὶ să se roage pentru dânsul, şi să se roage pentru el,
προσευξάσθωσαν ἐπ᾿ αὐτὸν ungând pe dânsul cu ungându-l cu untdelemn, în
ἀλείψαντες αὐτὸν ἐλαίῳ ἐν τῷ untdelemn întru numele numele Domnului.
ὀνόματι τοῦ Κυρίου· Domnului,
Ιακ Ε-15 καὶ ἡ εὐχὴ τῆς πίστεως σώσει 15. Şi rugăciunea credinţei va Iac.5:15. Şi rugăciunea credinţei
τὸν κάμνοντα, καὶ ἐγερεῖ αὐτὸν ὁ mântui pe cel bolnav şi îl va va mântui pe cel bolnav şi
Κύριος· κἂν ἁμαρτίας ᾖ ridica pe dânsul Domnul; şi Domnul îl va ridica, şi de va fi
πεποιηκώς, ἀφεθήσεται αὐτῷ. de va fi făcut păcate, se vor făcut păcate se vor Ierta lui.
ierta lui.
Ιακ Ε-16 ἐξομολογεῖσθε ἀλλήλοις τὰ 16. Mărturisiţi-vă unul altuia Iac.5:16. Mărturisiţi-vă deci unul
παραπτώματα, καὶ εὔχεσθε ὑπὲρ păcatele şi vă rugaţi unul altuia păcatele şi vă rugaţi
ἀλλήλων, ὅπως ἰαθῆτε· πολὺ ἰσχύει pentru altul ca să vă unul pentru altul, ca să vă
δέησις δικαίου ἐνεργουμένη. vindecaţi. Că mult poate vindecaţi, că mult poate
rugăciunea dreptului cea rugăciunea stăruitoare a
fierbinte. dreptului.
Ιακ Ε-17 ᾿Ηλίας ἄνθρωπος ἦν 17. Ilie om era asemenea nouă Iac.5:17. Ilie era om, cu slăbiciuni
ὁμοιοπαθὴς ἡμῖν, καὶ προσευχῇ pătimaş, şi cu rugăciune s-a asemenea nouă, dar cu
προσηύξατο τοῦ μὴ βρέξαι, καὶ οὐκ rugat să nu plouă, şi nu a rugăciune s-a rugat ca să nu
ἔβρεξεν ἐπὶ τῆς γῆς ἐνιαυτοὺς τρεῖς plouat pe pământ ani trei şi plouă şi nu a plouat trei ani şi
καὶ μῆνας ἕξ· luni şase; şase luni.
Ιακ Ε-18 καὶ πάλιν προσηύξατο, καὶ ὁ 18. Şi iarăși s-a rugat, şi cerul a Iac.5:18. Şi iarăşi s-a rugat şi
οὐρανὸς ὑετὸν ἔδωκε καὶ ἡ γῆ dat ploaie şi pământul a cerul a dat ploaie şi pământul
ἐβλάστησε τὸν καρπὸν αὐτῆς. odrăslit roada sa. a odrăslit roada sa.
Ιακ Ε-19 ᾿Αδελφοί, ἐάν τις ἐν ὑμῖν 19. Fraţilor, de se va rătăci Iac.5:19. Fraţii mei, dacă vreunul
πλανηθῇ ἀπὸ τῆς ἀληθείας, καὶ cineva între voi de la adevăr va rătăci de la adevăr şi-l va
ἐπιστρέψῃ τις αὐτόν, şi îl va întoarce cineva pe el, întoarce cineva,
Ιακ Ε-20 γινωσκέτω ὅτι ὁ ἐπιστρέψας 20. Să ştie că cel ce a întors pe Iac.5:20. Să ştie că cel ce a întors
ἁμαρτωλὸν ἐκ πλάνης ὁδοῦ αὐτοῦ păcătos de la rătăcirea căii pe păcătos de la rătăcirea căii
σώσει ψυχὴν ἐκ θανάτου καὶ lui va mântui suflet din lui îşi va mântui sufletul din
καλύψει πλῆθος ἁμαρτιῶν. moarte şi va acoperi mulţime moarte şi va acoperi mulţime
de păcate. de păcate.
580
EPISTOLIA SOBORNICEASCĂ
ÎNTÎIA ÎNTÂIA PETRU EPIST.
ΠΕΤΡΟΥ Α A SOBORNICEASCĂ
SFÂNTULUI APOSTOL PETRU
Πτ Α Α-1 Πέτρος, ἀπόστολος ᾿Ιησοῦ 1. Petru apostol al lui Iisus I.Petr.1:1. Petru, apostol al lui
Χριστοῦ, ἐκλεκτοῖς παρεπιδήμοις Hristos, aleșilor celor care Iisus Hristos, către cei ce
διασπορᾶς Πόντου, Γαλατίας, petrec împrăștiați în Pont, trăiesc împrăştiaţi printre
Καππαδοκίας, ᾿Ασίας καὶ Βιθυνίας, Galatia, Capadocia, Asia şi străini, în Pont, în Galatia, în
Bitinia, Capadocia, în Asia şi în
Bitinia,
Πτ Α Α-2 κατὰ πρόγνωσιν Θεοῦ 2. După cea mai înainte I.Petr.1:2. Aleşi după cea mai
πατρός, ἐν ἁγιασμῷ Πνεύματος, εἰς cunoştinţă a lui Dumnezeu dinainte ştiinţă a lui
ὑπακοὴν καὶ ῥαντισμὸν αἵματος Tatălui, întru sfinţirea Dumnezeu-Tatăl, şi prin
᾿Ιησοῦ Χριστοῦ· χάρις ὑμῖν καὶ Duhului, spre ascultarea şi sfinţirea de către Duhul, spre
εἰρήνη πληθυνθείη. stropirea sângelui lui Iisus ascultare şi stropirea cu
Hristos: har vouă şi pace să sângele lui Iisus Hristos: har
se înmulţească. vouă şi pacea să se
înmulţească!
Πτ Α Α-3 Εὐλογητὸς ὁ Θεὸς καὶ Πατὴρ 3. Bine este cuvântat Dumnezeu I.Petr.1:3. Binecuvântat fie
τοῦ Κυρίου ἡμῶν ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ, ὁ şi Tatăl Domnului nostru Dumnezeu şi Tatăl Domnului
κατὰ τὸ πολὺ αὐτοῦ ἔλεος Iisus Hristos, care după nostru Iisus Hristos, Care,
ἀναγεννήσας ἡμᾶς εἰς ἐλπίδα mare mila sa a doua oară după mare mila Sa, prin
ζῶσαν δι᾿ ἀναστάσεως ᾿Ιησοῦ ne-au născut pe noi spre învierea lui Iisus Hristos din
Χριστοῦ ἐκ νεκρῶν, nădejde vie prin învierea lui morţi, ne-a născut din nou,
Iisus Hristos din morţi, spre nădejde vie,
Πτ Α Α-4 εἰς κληρονομίαν ἄφθαρτον 4. Spre moştenire nestricăcioasă I.Petr.1:4. Spre moştenire
καὶ ἀμίαντον καὶ ἀμάραντον, şi nespurcată şi neveştejită, nestricăcioasă şi neîntinată şi
τετηρημένην ἐν οὐρανοῖς εἰς ὑμᾶς păzită în ceruri pentru voi neveştejită, păstrată în ceruri
pentru voi,
Πτ Α Α-5 τοὺς ἐν δυνάμει Θεοῦ 5. Care sunteți păziţi cu puterea I.Petr.1:5. Cei ce sunteţi păziţi
φρουρουμένους διὰ πίστεως εἰς lui Dumnezeu prin credinţă cu puterea lui Dumnezeu, prin
σωτηρίαν ἑτοίμην ἀποκαλυφθῆναι spre mântuire gata a se arăta credinţă, spre mântuire, gata
ἐν καιρῷ ἐσχάτῳ· în vremea de apoi. să se dea pe faţă în vremea de
apoi.
Πτ Α Α-6 ἐν ᾧ ἀγαλλιᾶσθε, ὀλίγον 6. Întru care vă bucuraţi acum I.Petr.1:6. Întru aceasta vă
ἄρτι, εἰ δέον ἐστί, λυπηθέντες ἐν puţin, de se cuvine, necăjiţi bucuraţi, măcar că acum ar
ποικίλοις πειρασμοῖς, fiind întru multe feluri de trebui să fiţi trişti, încercaţi
ispite, fiind de multe feluri de ispite
pentru puţină vreme,
Πτ Α Α-7 ἵνα τὸ δοκίμιον ὑμῶν τῆς 7. Ca lămurirea credinţei I.Petr.1:7. Pentru ca credinţa
πίστεως πολυτιμότερον χρυσίου τοῦ voastre cea cu mult mai voastră încercată, mult mai de
ἀπολλυμένου διὰ πυρὸς δὲ scumpă decât aurul cel preţ decât aurul cel pieritor,
δοκιμαζομένου εὑρεθῇ εἰς ἔπαινον pieritor şi prin foc lămurit, dar lămurit prin foc, să fie
καὶ τιμὴν καὶ δόξαν ἐν ἀποκαλύψει să se afle spre laudă şi cinste găsită spre laudă şi spre slavă
᾿Ιησοῦ Χριστοῦ, şi slavă întru arătarea lui şi spre cinste, la arătarea lui
Iisus Hristos; Iisus Hristos.
Πτ Α Α-8 ὃν οὐκ εἰδότες ἀγαπᾶτε, εἰς 8. Pe care nevăzându-l îl iubiţi, I.Petr.1:8. Pe El, fără să-L fi
ὃν ἄρτι μὴ ὁρῶντες, πιστεύοντες δὲ întru care acum neprivind, ci văzut, Îl iubiţi; întru El, deşi
ἀγαλλιᾶσθε χαρᾷ ἀνεκλαλήτῳ καὶ crezând, să vă bucuraţi cu acum nu-L vedeţi, voi credeţi şi
δεδοξασμένῃ bucurie negrăită şi vă bucuraţi cu bucurie
preaslăvită, negrăită şi preamărită,
Πτ Α Α-9 κομιζόμενοι τὸ τέλος τῆς 9. Luând sfârşitul credinţei I.Petr.1:9. Dobândind răsplata
πίστεως ὑμῶν, σωτηρίαν ψυχῶν. voastre mântuirea sufletelor. credinţei voastre, mântuirea
sufletelor.
Πτ Α Α-10 περὶ ἧς σωτηρίας 10. Pentru care mântuire au I.Petr.1:10. Această mântuire au
ἐξεζήτησαν καὶ ἐξηρεύνησαν căutat şi au cercat prorocii căutat-o cu stăruinţă şi au
581
προφῆται οἱ περὶ τῆς εἰς ὑμᾶς care au prorocit de harul ce cercetat-o cu de-amănuntul
χάριτος προφητεύσαντες, era să vie spre voi, prorocii, care au prorocit
despre harul ce avea să vină la
voi.
Πτ Α Α-11 ἐρευνῶντες εἰς τίνα ἢ ποῖον 11. Cercetând în care şi în ce fel I.Petr.1:11. Cercetând în care şi în
καιρὸν ἐδήλου τὸ ἐν αὐτοῖς Πνεῦμα de vreme le arăta Duhul lui ce fel de vreme le arăta Duhul
Χριστοῦ προμαρτυρόμενον τὰ εἰς Hristos, care era întru lui Hristos, Care era întru ei,
Χριστὸν παθήματα καὶ τὰς μετὰ dânşii, mai înainte când le mărturisea de mai
ταῦτα δόξας· mărturisind de patimile lui înainte despre patimile lui
Hristos şi de slavele cele Hristos şi despre măririle cele
după aceea. de după ele,
Πτ Α Α-12 οἷς ἀπεκαλύφθη ὅτι οὐχ 12. Cărora s-a descoperit că nu I.Petr.1:12. Lor le-a fost
ἑαυτοῖς, ὑμῖν δὲ διηκόνουν αὐτά, ἃ lor însuşi, ci nouă slujeau descoperit că nu pentru ei
νῦν ἀνηγγέλη ὑμῖν διὰ τῶν acestea, care acum s-au înşişi, ci pentru voi slujeau ei
εὐαγγελισαμένων ὑμᾶς ἐν Πνεύματι vestit vouă prin cei ce bine aceste lucruri, care acum vi s-
῾Αγίῳ ἀποσταλέντι ἀπ᾿ οὐρανοῦ, au vestit vouă întru Duhul au vestit prin cei ce, întru
εἰς ἃ ἐπιθυμοῦσιν ἄγγελοι Sfânt cel trimis din cer, spre Duhul Sfânt trimis din cer, v-
παρακύψαι. care doresc îngerii să au propovăduit Evanghelia,
privească. spre care şi îngerii doresc să
privească.
Πτ Α Α-13 Διὸ ἀναζωσάμενοι τὰς 13. Pentru aceea încingând I.Petr.1:13. Pentru aceea,
ὀσφύας τῆς διανοίας ὑμῶν, mijloacele cugetului vostru, încingând mijloacele cugetului
νήφοντες, τελείως ἐλπίσατε ἐπὶ τὴν trezindu-vă desăvârşit, vostru, trezindu-vă, nădăjduiţi
φερομένην ὑμῖν χάριν ἐν nădăjduiţi spre harul care se desăvârşit în harul care vi se
ἀποκαλύψει ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ, aduce vouă prin arătarea lui va da vouă, la arătarea lui
Iisus Hristos. Iisus Hristos.
Πτ Α Α-14 ὡς τέκνα ὑπακοῆς μὴ 14. Ca fiii ascultării, I.Petr.1:14. Ca fii ascultători, nu
συσχηματιζόμενοι ταῖς πρότερον ἐν neprefăcându-vă cu poftele vă potriviţi poftelor de mai
τῇ ἁγνοίᾳ ὑμῶν ἐπιθυμίαις, cele mai dinainte ale înainte, din vremea neştiinţei
necunoştinţei voastre, voastre,
Πτ Α Α-15 ἀλλὰ κατὰ τὸν καλέσαντα 15. Ci după sfântul care v-a I.Petr.1:15. Ci, după Sfântul Care
ὑμᾶς ἅγιον καὶ αὐτοὶ ἅγιοι ἐν πάσῃ chemat pe voi, şi voi fiţi sfinţi v-a chemat pe voi, fiţi şi voi
ἀναστροφῇ γενήθητε, întru toată petrecerea, înşivă sfinţi în toată petrecerea
vieţii.
Πτ Α Α-16 διότι γέγραπται· ἅγιοι 16. Căci scris este: Fiţi sfinţi, că I.Petr.1:16. Că scris este: "Fiţi
γίνεσθε, ὅτι ἐγὼ ἅγιός εἰμι. eu sfânt sunt. sfinţi, pentru că Eu sunt
Sfânt".
Πτ Α Α-17 καὶ εἰ πατέρα ἐπικαλεῖσθε 17. Şi dacă chemaţi Tată pe cel I.Petr.1:17. Şi dacă chemaţi Tată
τὸν ἀπροσωπολήπτως κρίνοντα ce judecă fără de alegerea pe Cel ce judecă cu
κατὰ τὸ ἑκάστου ἔργον, ἐν φόβῳ feţelor după lucrul fiecăruia, nepărtinire, după lucrul
τὸν τῆς παροικίας ὑμῶν χρόνον întru frică vremea vieţii fiecăruia, petreceţi în frică
ἀναστράφητε, voastre să o petreceţi, zilele vremelniciei voastre,
Πτ Α Α-18 εἰδότες ὅτι οὐ φθαρτοῖς, 18. Ştiind că nu cu argint sau cu I.Petr.1:18. Ştiind că nu cu lucruri
ἀργυρίῳ ἢ χρυσίῳ, ἐλυτρώθητε ἐκ aur care se strică v-ați stricăcioase, cu argint sau cu
τῆς ματαίας ὑμῶν ἀναστροφῆς izbăvit de petrecerea voastră aur, aţi fost răscumpăraţi din
πατροπαραδότου, cea deşartă care era de la viaţa voastră deşartă, lăsată
părinţi dată, de la părinţi,
Πτ Α Α-19 ἀλλὰ τιμίῳ αἵματι ὡς ἀμνοῦ 19. Ci cu scumpul sânge al lui I.Petr.1:19. Ci cu scumpul sânge
ἀμώμου καὶ ἀσπίλου Χριστοῦ, Hristos, ca al unui miel al lui Hristos, ca al unui miel
nevinovat şi nespurcat, nevinovat şi neprihănit,
Πτ Α Α-20 προεγνωσμένου μὲν πρὸ 20. Care era cunoscut mai I.Petr.1:20. Care a fost cunoscut
καταβολῆς κόσμου, φανερωθέντος înainte de întemeierea lumii, mai dinainte de întemeierea
δὲ ἐπ᾿ ἐσχάτων τῶν χρόνων δι᾿ dar s-au arătat în anii cei lumii, dar Care S-a arătat, în
ὑμᾶς mai de apoi pentru voi anii cei mai de pe urmă, pentru
voi,
Πτ Α Α-21 τοὺς δι᾿ αὐτοῦ πιστεύοντας 21. Cei ce printr-Însul aţi crezut I.Petr.1:21. Cei ce prin El aţi
εἰς Θεὸν τὸν ἐγείραντα αὐτὸν ἐκ întru Dumnezeu care au crezut în Dumnezeu, Care L-a
582
νεκρῶν καὶ δόξαν αὐτῷ δόντα, înviat pe el din morţi şi au înviat pe El din morţi, şi I-a
ὥστε τὴν πίστιν ὑμῶν καὶ ἐλπίδα dat lui slavă, ca credinţa dat Lui slavă, ca să vă fie
εἶναι εἰς Θεόν. voastră şi nădejdea să fie credinţa şi nădejdea voastră în
întru Dumnezeu. Dumnezeu.
Πτ Α Α-22 Τὰς ψυχὰς ὑμῶν ἡγνικότες 22. Curăţind sufletele voastre cu I.Petr.1:22. Curăţindu-vă sufletele
ἐν τῇ ὑπακοῇ τῆς ἀληθείας διὰ ascultarea adevărului prin prin ascultarea de adevăr, spre
Πνεύματος εἰς φιλαδελφίαν Duhul spre nefăţarnică nefăţarnică iubire de fraţi,
ἀνυπόκριτον, ἐκ καθαρᾶς καρδίας iubire de fraţi, din inimă iubiţi-vă unul pe altul, din
ἀλλήλους ἀγαπήσατε ἐκτενῶς, curată iubiţi-vă unul pe altul toată inima, cu toată
cu dinadinsul, stăruinţa,
Πτ Α Α-23 ἀναγεγεννημένοι οὐκ ἐκ 23. Fiind născuţi a doua oară, I.Petr.1:23. Fiind născuţi din nou
σπορᾶς φθαρτῆς, ἀλλὰ ἀφθάρτου, nu din sămânţă stricăcioasă, nu din sămânţă stricăcioasă, ci
διὰ λόγου ζῶντος Θεοῦ καὶ ci din nestricăcioasă, prin din nestricăcioasă, prin
μένοντος εἰς τὸν αἰῶνα· cuvântul lui Dumnezeu celui cuvântul lui Dumnezeu cel viu
viu şi care petrece în veac. şi care rămâne în veac.
Πτ Α Α-24 διότι πᾶσα σὰρξ ὡς χόρτος, 24. Pentru că tot trupul este ca I.Petr.1:24. Pentru că tot trupul
καὶ πᾶσα δόξα ἀνθρώπου ὡς ἄνθος iarba şi toată slava omului este ca iarba şi toată slava lui
χόρτου· ἐξηράνθη ὁ χόρτος, καὶ τὸ ca floarea ierbii: uscatu-s-a ca floarea ierbii: uscatu-s-a
ἄνθος αὐτοῦ ἐξέπεσε· iarba şi floarea ei a căzut; iarba şi floarea a căzut,
Πτ Α Α-25 τὸ δὲ ῥῆμα Κυρίου μένει εἰς 25. Iar graiul Domnului rămâne I.Petr.1:25. Iar cuvântul Domnului
τὸν αἰῶνα. τοῦτο δέ ἐστι τὸ ρῆμα τὸ în veac. Şi acesta este graiul rămâne în veac. Şi acesta este
εὐαγγελισθὲν εἰς ὑμᾶς. cel ce bine s-a vestit întru cuvântul, care vi s-a
voi. binevestit.

Πτ Α Β-1 ᾿Αποθέμενοι οὖν πᾶσαν 1. Deci lepădând toată răutatea I.Petr.2:1. Deci, lepădând
κακίαν καὶ πάντα δόλον καὶ şi tot vicleşugul şi toată răutatea şi tot vicleşugul
ὑποκρίσεις καὶ φθόνους καὶ πάσας făţărniciile şi pizmele şi făţărniciile şi pizmele şi
καταλαλιάς, (invidiile) şi toate clevetirile, toate clevetirile,
Πτ Α Β-2 ὡς ἀρτιγέννητα βρέφη τὸ 2. Ca nişte prunci de curând I.Petr.2:2. Ca nişte prunci de
λογικὸν ἄδολον γάλα ἐπιποθήσατε, născuţi să iubiţi laptele cel curând născuţi, să doriţi
ἵνα ἐν αὐτῷ αὐξηθῆτε εἰς cuvântător şi fără de laptele cel duhovnicesc şi
σωτηρίαν, vicleşug, ca printr-Însul să neprefăcut, ca prin el să
creşteţi spre mântuire, creşteţi spre mântuire,
Πτ Α Β-3 εἴπερ ἐγεύσασθε ὅτι χρηστὸς 3. De vreme ce aţi gustat că este I.Petr.2:3. De vreme ce aţi
ὁ Κύριος. bun Domnul. gustat şi aţi văzut că bun este
Domnul.
Πτ Α Β-4 Πρὸς ὃν προσερχόμενοι, 4. Către care apropiindu-vă, cel I.Petr.2:4. Apropiaţi-vă de El,
λίθον ζῶντα, ὑπὸ ανθρώπων μὲν ce este piatra cea vie, de piatra cea vie, de oameni într-
ἀποδεδοκιμασμένον, παρὰ δὲ Θεῷ oameni cu adevărat adevăr neluată în seamă, dar
ἐκλεκτόν, ἔντιμον, nebăgată în seamă, iar la la Dumnezeu aleasă şi de
Dumnezeu aleasă şi scumpă, preţ;
Πτ Α Β-5 καὶ αὐτοὶ ὡς λίθοι ζῶντες 5. Şi voi înşivă ca nişte pietre vii, I.Petr.2:5. Şi voi înşivă, ca
οἰκοδομεῖσθε οἶκος πνευματικός, vă zidiţi casă duhovnicească, pietre vii, zidiţi-vă drept casă
ἱεράτευμα ἅγιον, ἀνενέγκαι preoţie sfântă, ca să aduceţi duhovnicească, preoţie sfântă,
πνευματικὰς θυσίας εὐπροσδέκτους jertfe duhovniceşti, plăcute ca să aduceţi jertfe
τῷ Θεῷ διὰ ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ· lui Dumnezeu, prin Iisus duhovniceşti, bine-plăcute lui
Hristos. Dumnezeu, prin Iisus Hristos;
Πτ Α Β-6 διότι περιέχει ἐν τῇ γραφῇ· 6. Pentru că scris este în I.Petr.2:6. Pentru că scris este
ἰδοὺ τίθημι ἐν Σιὼν λίθον scriptură: Iată pun în Sion în Scriptură: "Iată, pun în Sion
ἀκρογωνιαῖον, ἐκλεκτόν, ἔντιμον, piatră în capul unghiului Piatra din capul unghiului,
καὶ ὁ πιστεύων ἐπ᾿ αὐτῷ οὐ μὴ aleasă, scumpă, şi cel ce va aleasă, de mare preţ, şi cel ce
καταισχυνθῇ· crede întru dânsa nu se va va crede în ea nu se va
ruşina. ruşina".
Πτ Α Β-7 ὑμῖν οὖν ἡ τιμὴ τοῖς 7. Drept aceea, vouă celor ce I.Petr.2:7. Pentru voi, deci,
πιστεύουσιν, ἀπειθοῦσι δὲ λίθον ὃν credeţi, cinstea, iar celor care credeţi, (Piatra) este
ἀπεδοκίμασαν οἱ οἰκοδομοῦντες, necredincioşi, piatra care nu cinstea; iar pentru cei ce nu
583
οὗτος ἐγενήθη εἰς κεφαλὴν γωνίας o au băgat în seamă ziditorii, cred, piatra pe care n-au
καὶ λίθος προσκόμματος καὶ πέτρα aceasta s-a făcut în capul băgat-o în seamă ziditorii,
σκανδάλου· unghiului şi piatră de aceasta a ajuns să fie în capul
poticnire şi piatră de unghiului,
sminteală; I.Petr.2:8. Şi piatră de
Πτ Α Β-8 οἳ προσκόπτουσι τῷ λόγῳ 8. de care se poticnesc cei care poticnire şi stâncă de
ἀπειθοῦντες, εἰς ὃ καὶ ἐτέθησαν. nu se pleacă cuvântului, spre sminteală, de care se
care şi puşi sunt. poticnesc, fiindcă n-au dat
ascultare cuvântului, spre care
au şi fost puşi.
Πτ Α Β-9 ὑμεῖς δὲ γένος ἐκλεκτόν, 9. Iar voi rod ales, preoţie I.Petr.2:9. Iar voi sunteţi
βασίλειον ἱεράτευμα, ἔθνος ἅγιον, împărătească, neam sfânt, seminţie aleasă, preoţie
λαὸς εἰς περιποίησιν, ὅπως τὰς norod spre câştigare, ca să împărătească, neam sfânt,
ἀρετὰς ἐξαγγείλητε τοῦ ἐκ σκότους vestiţi bunătăţile celui ce au popor agonisit de Dumnezeu,
ὑμᾶς καλέσαντος εἰς τὸ θαυμαστὸν chemat pe voi dintru ca să vestiţi în lume bunătăţile
αὐτοῦ φῶς· întuneric la minunata sa Celui ce v-a chemat din
lumină; întuneric, la lumina Sa cea
minunată,
Πτ Α Β-10 οἵ ποτε οὐ λαός, νῦν δὲ λαὸς 10. Care odinioară nu eraţi I.Petr.2:10. Voi care odinioară nu
Θεοῦ, οἱ οὐκ ἠλεημένοι, νῦν δὲ norod, iar acum norodul lui eraţi popor, iar acum sunteţi
ἐλεηθέντες Dumnezeu; care eraţi poporul lui Dumnezeu; voi
nemiluiţi, iar acum miluiţi. care odinioară n-aveaţi parte
de milă, iar acum sunteţi
miluiţi.
Πτ Α Β-11 ᾿Αγαπητοί, παρακαλῶ ὡς 11. Iubiţilor, rogu-vă ca pe nişte I.Petr.2:11. Iubiţilor, vă îndemn ca
παροίκους καὶ παρεπιδήμους, nemernici şi streini să vă pe nişte străini ce sunteţi şi
ἀπέχεσθε τῶν σαρκικῶν ἐπιθυμιῶν, feriţi de poftele cele trupeşti călători aici pe pământ, să vă
οἵτινες στρατεύονται κατὰ τῆς care se ostenesc asupra feriţi de poftele cele trupeşti
ψυχῆς, sufletului; care se războiesc împotriva
sufletului.
Πτ Α Β-12 τὴν ἀναστροφὴν ὑμῶν 12. Petrecerea voastră avându-o I.Petr.2:12. Purtaţi-vă cu cinste
ἔχοντες καλὴν ἐν τοῖς ἔθνεσιν, ἵνα bună întru neamuri, ca, întru între neamuri, ca în ceea ce ei
ἐν ᾧ καταλαλοῦσιν ὑμῶν ὡς care vă clevetesc pe voi ca acum vă bârfesc ca pe nişte
κακοποιῶν, ἐκ τῶν καλῶν ἔργων pe nişte făcători de rău, din făcători de rele, privind ei mai
ἐποπτεύσαντες δοξάσωσι τὸν Θεὸν faptele voastre cele bune de aproape faptele voastre cele
ἐν ἡμέρᾳ ἐπισκοπῆς. văzând, să slăvească pe bune, să preamărească pe
Dumnezeu în ziua cercetării. Dumnezeu, în ziua când îi va
cerceta.
Πτ Α Β-13 ῾Υποτάγητε οὖν πάσῃ 13. Deci supuneţi-vă la toată I.Petr.2:13. Supuneţi-vă, pentru
ἀνθρωπίνῃ κτίσει διὰ τὸν Κύριον, omeneasca zidire pentru Domnul, oricărei orânduiri
εἴτε βασιλεῖ, ὡς ὑπερέχοντι, Domnul, ori împăratului, ca omeneşti, fie împăratului, ca
celui ce este mai presus, înalt stăpânitor,
Πτ Α Β-14 εἴτε ἡγεμόσιν, ὡς δι᾿ αὐτοῦ 14. Ori domnilor, ca celor ce I.Petr.2:14. Fie dregătorilor, ca
πεμπομένοις εἰς ἐκδίκησιν μὲν sunt de el trimişi spre unora ce sunt trimişi de el,
κακοποιῶν, ἔπαινον δὲ izbânda făcătorilor de rău şi spre pedepsirea făcătorilor de
ἀγαθοποιῶν· spre lauda făcătorilor de rele şi spre lauda făcătorilor
bine: de bine;
Πτ Α Β-15 ὅτι οὕτως ἐστὶ τὸ θέλημα 15. Că aşa este voia lui I.Petr.2:15. Căci aşa este voia lui
τοῦ Θεοῦ, ἀγαθοποιοῦντας φιμοῦν Dumnezeu, ca bine făcând, Dumnezeu, ca voi, prin faptele
τὴν τῶν ἀφρόνων ἀνθρώπων să înfrânaţi necunoştinţa voastre cele bune, să închideţi
ἀγνωσίαν· oamenilor celor fără de gura oamenilor fără minte şi
minte, fără cunoştinţă.
Πτ Α Β-16 ὡς ἐλεύθεροι, καὶ μὴ ὡς 16. Ca cei slobozi şi nu ca şi I.Petr.2:16. Trăiţi ca oamenii
ἐπικάλυμμα ἔχοντες τῆς κακίας τὴν cum aţi avea slobozenia liberi, dar nu ca şi cum aţi
ἐλευθερίαν, ἀλλ᾿ ὡς δοῦλοι Θεοῦ, acoperemânt răutăţii, ci ca avea libertatea drept
robii lui Dumnezeu. acoperământ al răutăţii, ci ca
robi ai lui Dumnezeu.
584
Πτ Α Β-17 πάντας τιμήσατε, τὴν 17. Pe toţi cinstiţi, frăţia iubiţi, I.Petr.2:17. Daţi tuturor cinste,
ἀδελφότητα ἀγαπᾶτε, τὸν Θεὸν de Dumnezeu vă temeţi, pe iubiţi frăţia, temeţi-vă de
φοβεῖσθε, τὸν βασιλέα τιμᾶτε. împăratul cinstiţi. Dumnezeu, cinstiţi pe împărat.
Πτ Α Β-18 Οἱ οἰκέται ὑποτασσόμενοι 18. Slugile supunându-vă cu I.Petr.2:18. Slugilor, supuneţi-vă
ἐν παντὶ φόβῳ τοῖς δεσπόταις, οὐ toată frica stăpânilor, nu stăpânilor voştri, cu toată
μόνον τοῖς ἀγαθοῖς καὶ ἐπιεικέσιν, numai celor blânzi şi buni, ci frica, nu numai celor buni şi
ἀλλὰ καὶ τοῖς σκολιοῖς. şi celor năsilnici. blânzi, ci şi celor urâcioşi.
Πτ Α Β-19 τοῦτο γὰρ χάρις, εἰ διὰ 19. Pentru că aceasta este plăcut I.Petr.2:19. Căci aceasta este
συνείδησιν Θεοῦ ὑποφέρει τις înaintea lui Dumnezeu de plăcut lui Dumnezeu, să sufere
λύπας, πάσχων ἀδίκως. rabdă cineva scârbă pentru cineva întristări, pe nedrept, cu
ştiinţa lui Dumnezeu, gândul la El.
pătimind cu nedreptate.
Πτ Α Β-20 ποῖον γὰρ κλέος, εἰ 20. Că ce laudă este dacă I.Petr.2:20. Căci, ce laudă este
ἁμαρτάνοντες καὶ κολαφιζόμενοι greşind şi pedepsindu-vă veţi dacă, pentru greşeală, primiţi
ὑπομενεῖτε; ἀλλ᾿ εἰ ἀγαθοποιοῦντες răbda? Ci dacă bine făcând bătaie întru răbdare? Iar dacă,
καὶ πάσχοντες ὑπομενεῖτε, τοῦτο şi pătimind veţi răbda, pentru binele făcut, veţi pătimi
χάρις παρὰ Θεῷ. aceasta este har înaintea lui şi veţi răbda, aceasta este
Dumnezeu. plăcut lui Dumnezeu.
Πτ Α Β-21 εἰς τοῦτο γὰρ ἐκλήθητε, ὅτι 21. Că spre aceasta v-ați I.Petr.2:21. Căci spre aceasta aţi
καὶ Χριστὸς ἔπαθεν ὑπὲρ ἡμῶν, chemat, că şi Hristos au fost chemaţi, că şi Hristos a
ὑμῖν ὑπολιμπάνων ὑπογραμμὸν ἵνα pătimit pentru noi, nouă pătimit pentru voi, lăsându-vă
ἐπακολουθήσητε τοῖς ἴχνεσιν lăsându-ne pildă, ca să pildă, ca să păşiţi pe urmele
αὐτοῦ· urmaţi urmelor lui, Lui,
Πτ Α Β-22 ὃς ἁμαρτίαν οὐκ ἐποίησεν, 22. Care păcat nu au făcut, nici I.Petr.2:22. Care n-a săvârşit nici
οὐδὲ εὑρέθη δόλος ἐν τῷ στόματι s-a aflat vicleşug în gura lui, un păcat, nici s-a aflat vicleşug
αὐτοῦ· în gura Lui,
Πτ Α Β-23 ὃς λοιδορούμενος οὐκ 23. Care ocărându-se, împrotivă I.Petr.2:23. Şi Care, ocărât fiind,
ἀντελοιδόρει, πάσχων οὐκ ἠπείλει, nu a ocărât, pătimind, nu a nu răspundea cu ocară;
παρεδίδου δὲ τῷ κρίνοντι δικαίως· îngrozit, ci da celui ce judecă suferind, nu ameninţa, ci Se
cu dreptul; lăsa în ştirea Celui ce judecă
Πτ Α Β-24 ὃς τὰς ἁμαρτίας ἡμῶν αὐτὸς cu dreptate.
ἀνήνεγκεν ἐν τῷ σώματι αὐτοῦ ἐπὶ 24. Care păcatele noastre însuşi I.Petr.2:24. El a purtat păcatele
τὸ ξύλον, ἵνα ταῖς ἁμαρτίαις le-a ridicat în trupul său pe noastre, în trupul Său, pe lemn,
ἀπογενόμενοι τῇ δικαιοσύνῃ lemn, ca păcatele murind, pentru ca noi, murind faţă de
ζήσωμεν· οὗ τῷ μώλωπι αὐτοῦ dreptăţii să vieţuim, cu a păcate, să vieţuim dreptăţii: cu
ἰάθητε. căruia rană v-ați vindecat. a Cărui rană v-aţi vindecat.
Πτ Α Β-25 ἦτε γὰρ ὡς πρόβατα 25. Că eraţi ca nişte oi rătăcite, I.Petr.2:25. Căci eraţi ca nişte oi
πλανώμενα, ἀλλ᾿ ἐπεστράφητε νῦν ci v-ați întors acum la rătăcite, dar v-aţi întors acum
ἐπὶ τὸν ποιμένα καὶ ἐπίσκοπον τῶν păstorul şi păzitorul la Păstorul şi la Păzitorul
ψυχῶν ὑμῶν. sufletelor voastre. sufletelor voastre.

Πτ Α Γ-1 ῾Ομοίως αἱ γυναῖκες 1. Aşijderea şi femeile, I.Petr.3:1. Asemenea şi voi,
ὑποτασσόμεναι τοῖς ἰδίοις plecându-vă bărbaţilor femeilor, supuneţi-vă
ἀνδράσιν, ἵνα καὶ εἴ τινες voştri, că deşi nu se pleacă bărbaţilor voştri, aşa încât,
ἀπειθοῦσι τῷ λόγῳ, διὰ τῆς τῶν oarecare cuvântului, prin chiar dacă sunt unii care nu se
γυναικῶν ἀναστροφῆς ἄνευ λόγου viaţa femeilor fără de cuvânt pleacă cuvântului, să fie
κερδηθήσονται, să se dobândească, câştigaţi, fără propovăduire,
prin purtarea femeilor lor,
Πτ Α Γ-2 ἐποπτεύσαντες τὴν ἐν φόβῳ 2. Văzând viaţa voastră cea I.Petr.3:2. Văzând de aproape
ἁγνὴν ἀναστροφὴν ὑμῶν dimpreună curată întru frică. viaţa voastră curată şi plină de
sfială.
Πτ Α Γ-3 ὧν ἔστω οὐχ ὁ ἔξωθεν 3. A căror podoabă să fie nu cea I.Petr.3:3. Podoaba voastră să nu
ἐμπλοκῆς τριχῶν καὶ περιθέσεως din afară a împletiri părului fie cea din afară: împletirea
χρυσίων ἢ ἐνδύσεως ἱματίων şi a înfăşurăturii aurului sau părului, podoabele de aur şi
κόσμος, a îmbrăcămintei hainelor, îmbrăcare hainelor scumpe,
Πτ Α Γ-4 ἀλλ᾿ ὁ κρυπτὸς τῆς καρδίας 4. Ci omul cel ascuns al inimii I.Petr.3:4. Ci să fie omul cel tainic
585
ἄνθρωπος ἐν τῷ ἀφθάρτῳ τοῦ întru nestricăciunea duhului al inimii, întru nestricăcioasa
πραέος καὶ ἡσυχίου πνεύματος, ὅ celui blând şi lin, care este podoabă a duhului blând şi
ἐστιν ἐνώπιον τοῦ Θεοῦ πολυτελές. înaintea lui Dumnezeu de liniştit, care este de mare preţ
mult preţ. înaintea lui Dumnezeu.
Πτ Α Γ-5 οὕτω γάρ ποτε καὶ αἱ ἅγιαι 5. Că aşa odinioară şi sfintele I.Petr.3:5. Că aşa se împodobeau,
γυναῖκες αἱ ἐλπίζουσαι ἐπὶ τὸν femei care nădăjduiau întru odinioară, şi sfintele femei,
Θεὸν ἐκόσμουν ἑαυτάς, Dumnezeu se împodobeau pe care nădăjduiau în Dumnezeu,
ὑποτασσόμεναι τοῖς ἰδίοις sine plecându-se bărbaţilor supunându-se bărbaţilor lor,
ἀνδράσιν, lor,
Πτ Α Γ-6 ὡς Σάρρα ὑπήκουσε τῷ 6. Precum Sarra asculta pe I.Petr.3:6. Precum Sarra asculta
᾿Αβραάμ, κύριον αὐτὸν καλοῦσα· Avraam, domn pe acela de Avraam şi-l numea pe el
ἧς ἐγενήθητε τέκνα· - chemându-l, căreia v-ați domn, ale cărei fiice sunteţi,
ἀγαθοποιοῦσαι καὶ μὴ φοβούμεναι făcut fiice făcând bine şi dacă faceţi ce e bine şi nu vă
μηδεμίαν πτόησιν. netemându-vă nici de o frică. temeţi de nimic.
Πτ Α Γ-7 Οἱ ἄνδρες ὁμοίως 7. Bărbaţii aşijderea, împreună I.Petr.3:7. Voi, bărbaţilor, de
συνοικοῦντες κατὰ γνῶσιν, ὡς locuind cu femeile lor cu asemenea, trăiţi înţelepţeşte cu
ἀσθενεστέρῳ σκεύει τῷ γυναικείῳ cunoştinţă, ca unui vas mai femeile voastre, ca fiind făpturi
ἀπονέμοντες τιμήν, ὡς καὶ slab celui femeiesc dându-le mai slabe, şi faceţi-le parte de
συγκληρονόμοι χάριτος ζωῆς, εἰς cinste ca şi celor împreună cinste, ca unora care,
τὸ μὴ ἐγκόπτεσθαι τὰς προσευχὰς moştenitoare harului vieţii, împreună cu voi, sunt
ὑμῶν. ca să nu se curme moştenitoare ale harului vieţii,
rugăciunile voastre. aşa încât rugăciunile voastre
să nu fie împiedicate.
Πτ Α Γ-8 Τὸ δὲ τέλος πάντες 8. Iar la sfârşit toţi să fiţi cu un I.Petr.3:8. În sfârşit, fiţi toţi într-
ὁμόφρονες, συμπαθεῖς, φιλάδελφοι, gând, milostivi, iubitori de un gând, împreună-pătimitori,
εὔσπλαγχνοι, φιλόφρονες, fraţi, îndurători, blânzi, iubitori de fraţi, milostivi,
smeriţi, smeriţi.
Πτ Α Γ-9 μὴ ἀποδιδόντες κακὸν ἀντὶ 9. Nerăsplătind rău pentru rău I.Petr.3:9. Nu răsplătiţi răul cu
κακοῦ ἢ λοιδορίαν ἀντὶ λοιδορίας, sau ocară pentru ocară, ci rău sau ocara cu ocară, ci,
τοὐναντίον δὲ εὐλογοῦντες, εἰδότες împrotivă binecuvântând, dimpotrivă, binecuvântaţi, căci
ὅτι εἰς τοῦτο ἐκλήθητε, ἵνα εὐλογίαν ştiind că spre aceasta sunteți spre aceasta aţi fost chemaţi,
κληρονομήσητε. chemaţi, ca să moşteniţi ca să moşteniţi
blagoslovenia. binecuvântarea.
Πτ Α Γ-10 ὁ γὰρ θέλων ζωὴν ἀγαπᾶν 10. Că cel ce voieşte să iubească I.Petr.3:10. Cel ce voieşte să
καὶ ἰδεῖν ἡμέρας ἀγαθὰς παυσάτω viaţa şi să vadă zile bune, să iubească viaţa şi să vadă zile
τὴν Γλῶσσαν αὐτοῦ ἀπὸ κακοῦ καὶ oprească limba sa de la rău bune să-şi oprească limba de
χείλη αὐτοῦ τοῦ μὴ λαλῆσαι δόλον, şi buzele sale ca să nu la rău şi buzele sale să nu
grăiască vicleşug, grăiască vicleşug;
Πτ Α Γ-11 ἐκκλινάτω ἀπὸ κακοῦ καὶ 11. Să se depărteze de la rău şi I.Petr.3:11. Să se ferească de rău
ποιησάτω ἀγαθόν, ζητησάτω să facă bine, să caute pacea şi să facă bine; să caute pacea
εἰρήνην καὶ διωξάτω αὐτήν· şi s-o urmeze pe ea; şi s-o urmeze;
Πτ Α Γ-12 ὅτι ὀφθαλμοὶ Κυρίου ἐπὶ 12. Pentru că ochii Domnului I.Petr.3:12. Căci ochii Domnului
δικαίους καὶ ὦτα αὐτοῦ εἰς δέησιν sunt spre cei drepţi şi sunt peste cei drepţi şi urechile
αὐτῶν, πρόσωπον δὲ Κυρίου ἐπὶ urechile lui spre rugăciunea Lui spre rugăciunile lor, iar
ποιοῦντας κακά. lor, iar faţa Domnului faţa Domnului este împotriva
asupra celor ce fac rele. celor ce fac rele.
Πτ Α Γ-13 Καὶ τίς ὁ κακώσων ὑμᾶς, 13. Şi cine este cel ce va face I.Petr.3:13. Şi cine vă va face vouă
ἐὰν τοῦ ἀγαθοῦ μιμηταὶ γένησθε; vouă rău de veţi fi următori rău, dacă sunteţi plini de râvnă
binelui? pentru bine?
Πτ Α Γ-14 ἀλλ᾿ εἰ καὶ πάσχοιτε διὰ 14. Că de şi veţi pătimi pentru I.Petr.3:14. Dar de veţi şi pătimi
δικαιοσύνην, μακάριοι. τὸν δὲ dreptate, fericiţi veţi fi. Iar pentru dreptate, fericiţi veţi fi.
φόβον αὐτῶν μὴ φοβηθῆτε μηδὲ de îngrozirea lor să nu vă Iar de frica lor să nu vă temeţi,
ταραχθῆτε, temeţi nici să vă turburaţi, nici să vă tulburaţi.
Πτ Α Γ-15 Κύριον δὲ τὸν Θεὸν 15. Ci pe Domnul Dumnezeu să I.Petr.3:15. Ci pe Domnul, pe
ἁγιάσατε ἐν ταῖς καρδίαις ὑμῶν, sfinţiţi întru inimile voastre, Hristos, să-L sfinţiţi în inimile
ἕτοιμοι δὲ ἀεὶ πρὸς ἀπολογίαν şi să fiţi gata pururea spre voastre şi să fiţi gata
παντὶ τῷ αἰτοῦντι ὑμᾶς λόγον περὶ răspuns la tot cel ce vă totdeauna să răspundeţi oricui
586
τῆς ἐν ὑμῖν ἐλπίδος μετὰ πραΰτητος întreabă pe voi cuvânt pentru vă cere socoteală despre
καὶ φόβου, nădejdea cea întru voi, însă nădejdea voastră,
cu blândeţe şi cu frică, I.Petr.3:16. Dar cu blândeţe şi cu
Πτ Α Γ-16 συνείδησιν ἔχοντες ἀγαθήν, 16. Având ştiinţă bună, ca întru frică, având cuget curat, ca,
ἵνα ἐν ᾧ καταλαλοῦσιν ὑμῶν ὡς ceea ce vă clevetesc pe voi tocmai în ceea ce sunteţi
κακοποιῶν, καταισχυνθῶσιν οἱ ca pe nişte făcători de rău să clevetiţi, să iasă de ruşine cei
ἐπηρεάζοντες ὑμῶν τὴν ἀγαθὴν ἐν se ruşineze cei ce grăiesc de ce grăiesc de rău purtarea
Χριστῷ ἀναστροφήν. rău viaţa voastră cea bună voastră cea bună întru
întru Hristos. Hristos.
Πτ Α Γ-17 κρεῖττον γὰρ 17. Că mai bine este făcând cele I.Petr.3:17. Căci e mai bine, dacă
ἀγαθοποιοῦντας, εἰ θέλοι τὸ bune, de este aşa voia lui aşa este voia lui Dumnezeu, să
θέλημα τοῦ Θεοῦ, πάσχειν ἢ Dumnezeu, a pătimi, decât pătimiţi făcând cele bune,
κακοποιοῦντας. făcând cele rele. decât făcând cele rele.
Πτ Α Γ-18 ὅτι καὶ Χριστὸς ἅπαξ περὶ 18. Pentru că şi Hristos odată I.Petr.3:18. Pentru că şi Hristos a
ἁμαρτιῶν ἔπαθε, δίκαιος ὑπὲρ pentru păcate au pătimit, cel suferit odată moartea pentru
ἀδίκων, ἵνα ἡμᾶς προσαγάγῃ τῷ drept pentru cei nedrepţi, ca păcatele noastre, El cel drept
Θεῷ, θανατωθεὶς μὲν σαρκί, pe noi să ne aducă la pentru cei nedrepţi, ca să ne
ζωοποιηθεὶς δὲ πνεύματι· Dumnezeu omorându-se cu aducă pe noi la Dumnezeu,
trupul şi înviind cu Duhul; omorât fiind cu trupul, dar viu
făcut cu duhul,
Πτ Α Γ-19 ἐν ᾧ καὶ τοῖς ἐν φυλακῇ 19. Întru care şi duhurilor ce I.Petr.3:19. Cu care S-a coborât şi
πνεύμασι πορευθεὶς ἐκήρυξεν, erau în temniţă, pogorându- a propovăduit şi duhurilor
se, au propovăduit, ţinute în închisoare,
Πτ Α Γ-20 ἀπειθήσασί ποτε, ὅτε 20. Celor ce fuseseră odinioară I.Petr.3:20. Care fuseseră
ἀπεξεδέχετο ἡ τοῦ Θεοῦ necredincioase când neascultătoare altădată, când
μακροθυμία ἐν ἡμέραις Νῶε aşteptau îndelungă răbdarea îndelunga-răbdare a lui
κατασκευαζομένης κιβωτοῦ, εἰς ἣν lui Dumnezeu în zilele lui Dumnezeu aştepta, în zilele lui
ὀλίγαι, τοῦτ᾿ ἔστιν ὀκτὼ ψυχαί, Noe, făcându-se corabia Noe, şi se pregătea corabia în
διεσώθησαν δι᾿ ὕδατος. întru care puţine, adică opt care puţine suflete, adică opt,
suflete, s-au mântuit de apă. s-au mântuit prin apă.
Πτ Α Γ-21 ὃ ἀντίτυπον νῦν καὶ ἡμᾶς 21. A căreia lucrul cel închipuit, I.Petr.3:21. Iar această mântuire
σῴζει βάπτισμα, οὐ σαρκὸς botezul, şi pe noi acum ne prin apă închipuia botezul,
ἀπόθεσις ῥύπου, ἀλλὰ συνειδήσεως mântuieşte, nu lepădarea care vă mântuieşte astăzi şi pe
ἀγαθῆς ἐπερώτημα εἰς Θεόν, δι᾿ spurcăciunii celei trupeşti, ci voi, nu ca ştergere a necurăţiei
ἀναστάσεως ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ, întrebarea ştiinţei celei bune trupului, ci ca deschiderea
către Dumnezeu, prin cugetului bun către Dumnezeu,
învierea lui Iisus Hristos, prin învierea lui Iisus Hristos,
Πτ Α Γ-22 ὅς ἐστιν ἐν δεξιᾷ τοῦ Θεοῦ 22. Care este deadreapta lui I.Petr.3:22. Care, după ce S-a suit
πορευθεὶς εἰς οὐρανόν, Dumnezeu după ce s-au suit la cer, este de-a dreapta lui
ὑποταγέντων αὐτῷ ἀγγέλων καὶ la cer, plecându-se lui îngerii Dumnezeu, şi se supun Lui
ἐξουσιῶν καὶ δυνάμεων. şi stăpânirile şi puterile. îngerii şi stăpâniile şi puterile.

Πτ Α Δ-1 Χριστοῦ οὖν παθόντος ὑπὲρ 1. Hristos dar pătimind pentru I.Petr.4:1. Aşadar, fiindcă Hristos
ἡμῶν σαρκὶ καὶ ὑμεῖς τήν αὐτήν noi cu trupul, şi voi după a pătimit cu trupul, înarmaţi-
ἕννοιαν ὁπλίσασσθε, ὅτι ὁ παθών acelaşi gând vă înarmaţi, vă şi voi cu gândul acesta: că
ἐν σαρκί πέπαυται ἁμαρτίας, pentru că cel ce au pătimit cine a suferit cu trupul a
cu trupul au încetat despre isprăvit cu păcatul,
păcat,
Πτ Α Δ-2 εἰς τὸ μηκέτι ἀνθρώπων 2. Ca să nu mai vieţuiască I.Petr.4:2. Ca să nu mai trăiască
ἐπιθυμίαις, ἀλλὰ θελήματι Θεοῦ cealaltă vreme în trup timpul ce mai are de trăit în
τὸν ἐπίλοιπον ἐν σαρκὶ βιῶσαι poftelor omeneşti, ci după trup după poftele oamenilor, ci
χρόνον. voia lui Dumnezeu. după voia lui Dumnezeu.
Πτ Α Δ-3 ἀρκετὸς γὰρ ὑμῖν ὁ 3. Că destul este nouă celor ce în I.Petr.4:3. Destul este că, în
παρεληλυθὼς χρόνος τοῦ βίου τὸ vremea cea trecută a vieţii vremurile trecute, aţi făcut cu
θέλημα τῶν ἐθνῶν κατεργάσασθαι, am făcut voia păgânească desăvârşire voia neamurilor,
πεπορευμένους ἐν ἀσελγείαις, umblând întru necurăţii, umblând în desfrânări, în
587
ἐπιθυμίαις, οἰνοΦλυγίαις, κώμοις, întru pofte, întru beţii, întru pofte, în beţii, în ospeţe fără
πότοις καὶ ἀθεμίτοις ospeţe, întru băuturi şi întru măsură, în petreceri cu vin
εἰδωλολατρείαις. urâte slujiri idoleşti. mult şi în neIertate slujiri
idoleşti.
Πτ Α Δ-4 ἐν ᾧ ξενίζονται μὴ 4. Întru care se minunează căci I.Petr.4:4. De aceea ei se miră că
συντρεχόντων ὑμῶν εἰς τὴν αὐτὴν nu vă adunaţi voi la aceeaşi voi nu mai alergaţi cu ei în
τῆς ἀσωτίας ἀνάχυσιν, tulburare a curviei hulind, aceeaşi revărsare a desfrâului
βλασφημοῦντες· şi vă hulesc.
Πτ Α Δ-5 οἳ ἀποδώσουσι λόγον τῷ 5. Care vor da seama la cel ce I.Petr.4:5. Ei îşi vor da seama
ἑτοίμως ἔχοντι κρῖναι ζῶντας καὶ este gata să judece pe cei vii înaintea Celui ce este gata să
νεκρούς. şi pe cei morţi. judece viii şi morţii.
Πτ Α Δ-6 εἰς τοῦτο γὰρ καὶ νεκροῖς 6. Că spre aceasta şi morţilor s- I.Petr.4:6. Că spre aceasta s-a
εὐηγγελίσθη, ἵνα Κριθῶσι μὲν κατὰ au binevestit, ca să se judece binevestit morţilor, ca să fie
ἀνθρώπους σαρκί, ζῶσι δὲ κατὰ cu trupul după om şi să vieze judecaţi ca oameni, după trup,
Θεὸν πνεύματι. după Dumnezeu cu Duhul. dar să vieze, după Dumnezeu
cu duhul.
Πτ Α Δ-7 Πάντων δὲ τὸ τέλος ἤγγικε. 7. Şi sfârşitul tuturor s-a I.Petr.4:7. Iar sfârşitul tuturor s-a
σωφρονήσατε οὖν καὶ νήψατε εἰς apropiat. Deci fiţi cu apropiat; fiţi dar cu mintea
τὰς προσευχάς· întreagă înţelepciune şi întreagă şi privegheaţi în
privegheaţi întru rugăciuni; rugăciuni.
Πτ Α Δ-8 πρὸ πάντων δὲ τὴν εἰς 8. Iar mai înainte de toate unul I.Petr.4:8. Dar mai presus de
ἑαυτοὺς ἀγάπην ἐκτενῆ ἔχοντες, ὅτι spre altul dragoste cu toate, ţineţi din răsputeri la
ἡ ἀγάπη καλύψει πλῆθος ἁμαρτιῶν· osârdie având, căci dragostea dintre voi, pentru că
dragostea acoperă mulţime dragostea acoperă mulţime de
de păcate. păcate.
Πτ Α Δ-9 φιλόξενοι εἰς ἀλλήλους ἄνευ 9. Iubitori de streini fiţi între voi I.Petr.4:9. Fiţi, între voi, iubitori
γογγυσμῶν· fără de cârtire, de străini, fără cârtire.
Πτ Α Δ-10 ἕκαστος καθὼς ἔλαβε 10. Fiecare precum a luat har, I.Petr.4:10. După darul pe care l-
χάρισμα, εἰς ἑαυτοὺς αὐτὸ între voi cu acela slujind, ca a primit fiecare, slujiţi unii
διακονοῦντες ὡς καλοὶ οἰκονόμοι nişte buni iconomi ai harului altora, ca nişte buni iconomi ai
ποικίλης χάριτος Θεοῦ· celui de multe feluri al lui harului celui de multe feluri al
Πτ Α Δ-11 εἴ τις λαλεῖ, ὡς λόγια Θεοῦ· 11. De grăieşte cineva, ca I.Petr.4:11. Dacă vorbeşte cineva,
εἴ τις διακονεῖ, ὡς ἐξ ἰσχύος, ὡς cuvintele lui Dumnezeu; de cuvintele lui să fie ca ale lui
χορηγεῖ ὁ Θεός· ἵνα ἐν πᾶσι slujeşte cineva, ca din Dumnezeu; dacă slujeşte
δοξάζηται ὁ Θεὸς διὰ ᾿Ιησοῦ puterea care o dă Dumnezeu, cineva, slujba lui să fie ca din
Χριστοῦ, ᾧ ἐστιν ἡ δόξα καὶ τὸ ca întru toate să se slăvească puterea pe care o dă
κράτος εἰς τοὺς αἰῶνας τῶν Dumnezeu prin Iisus Hristos, Dumnezeu, pentru ca întru
αἰώνων· ἀμήν. căruia este slava şi toate Dumnezeu să se
stăpânirea în vecii vecilor, slăvească prin Iisus Hristos,
Amin. Căruia Îi este slava şi
stăpânirea în vecii vecilor.
Πτ Α Δ-12 ᾿Αγαπητοί, μὴ ξενίζεσθε τῇ 12. Iubiţilor, nu vă miraţi de Amin.
ἐν ὑμῖν πυρώσει πρὸς πειρασμὸν aprinderea care este întru I.Petr.4:12. Iubiţilor, nu vă miraţi
ὑμῖν γινομένῃ, ὡς ξένου ὑμῖν voi, care se face vouă spre de focul aprins între voi spre
συμβαίνοντος, ispită, ca şi cum s-ar ispitire, ca şi cum vi s-ar
întâmpla vouă ceva străin, întâmpla ceva străin,
Πτ Α Δ-13 ἀλλὰ καθὸ κοινωνεῖτε τοῖς 13. Ci pentru că vă faceţi părtaşi I.Petr.4:13. Ci, întrucât sunteţi
τοῦ Χριστοῦ παθήμασι, χαίρετε, ἵνα patimilor lui Hristos, părtaşi la suferinţele lui
καὶ ἐν τῇ ἀποκαλύψει τῆς δόξης bucuraţi-vă, ca şi întru Hristos, bucuraţi-vă, pentru ca
αὐτοῦ χαρῆτε ἀγαλλιώμενοι. arătarea slavei lui să vă şi la arătarea slavei Lui să vă
bucuraţi, veselindu-vă. bucuraţi cu bucurie mare.
Πτ Α Δ-14 εἰ ὀνειδίζεσθε ἐν ὀνόματι 14. De sunteți ocărâți pentru I.Petr.4:14. De sunteţi ocărâţi
Χριστοῦ, μακάριοι, ὅτι τὸ τῆς δόξης numele lui Hristos, fericiţi pentru numele lui Hristos,
καὶ δυνάμεως καὶ τὸ τοῦ Θεοῦ sunteți, căci duhul slavei şi fericiţi sunteţi, căci Duhul
Πνεῦμα ἐφ᾿ ὑμᾶς ἀναπαύεται· κατὰ al lui Dumnezeu peste voi slavei şi al lui Dumnezeu Se
μὲν αὐτοὺς βλασφημεῖται, κατὰ δὲ odihneşte; după aceea se odihneşte peste voi; de către
588
ὑμᾶς δοξάζεται. huleşte, iar după voi se unii El se huleşte, iar de voi se
proslăveşte. preaslăveşte.
Πτ Α Δ-15 μὴ γάρ τις ὑμῶν πασχέτω 15. Iar nimeni din voi să nu I.Petr.4:15. Nimeni dintre voi să
ὡς φονεὺς ἢ κλέπτης ἢ κακοποιὸς ἢ pătimească ca un ucigaş sau nu sufere ca ucigaş, sau fur,
ὡς ἀλλοτριοεπίσκοπος· fur sau făcător de rău, sau ca sau făcător de rele, sau ca un
un ispititor de lucruri râvnitor de lucruri străine.
streine;
Πτ Α Δ-16 εἰ δὲ ὡς Χριστιανός, μὴ 16. Iar dacă pătimeşte ca un I.Petr.4:16. Iar de suferă ca
αἰσχυνέσθω, δοξαζέτω δὲ τὸν creştin, să nu se ruşineze, ci creştin, să nu se ruşineze, ci să
Θεὸν ἐν τῷ μέρει τούτῳ. să proslăvească pe preamărească pe Dumnezeu,
Dumnezeu în partea aceasta. pentru numele acesta.
Πτ Α Δ-17 ὅτι ὁ καιρὸς τοῦ ἄρξασθαι 17. Căci vremea este a se începe I.Petr.4:17. Căci vremea este ca
τὸ κρῖμα ἀπὸ τοῦ οἴκου τοῦ Θεοῦ· judecata de la casa lui să înceapă judecata de la casa
εἰ δὲ πρῶτον ἀφ᾿ ἡμῶν, τί τὸ τέλος Dumnezeu; iar dacă este lui Dumnezeu; şi dacă începe
τῶν ἀπειθούντων τῷ τοῦ Θεοῦ întâiu de la noi, care este întâi de la noi, care va fi
εὐαγγελίῳ; sfârşitul celor ce se sfârşitul celor care nu ascultă
împrotivesc evangheliei lui de Evanghelia lui Dumnezeu?
Dumnezeu?
Πτ Α Δ-18 καὶ εἰ ὁ δίκαιος μόλις 18. Şi de vreme ce dreptul abia I.Petr.4:18. Şi dacă dreptul abia
σῴζεται, ὁ ἀσεβὴς καὶ ἁμαρτωλὸς se mântuieşte, cel necinstitor se mântuieşte, ce va fi cu cel
ποῦ φανεῖται, şi păcătos unde se va arăta? necredincios şi păcătos?
Πτ Α Δ-19 ὥστε καὶ οἱ πάσχοντες κατὰ 19. Pentru aceea şi cei ce I.Petr.4:19. Pentru aceea, şi cei ce
τὸ θέλημα τοῦ Θεοῦ, ὡς πιστῷ pătimesc după voia lui suferă, după voia lui
κτίστῃ παρατιθέσθωσαν τὰς ψυχὰς Dumnezeu, ca credinciosului Dumnezeu, să-şi încredinţeze
αὐτῶν ἐν ἀγαθοποιΐᾳ. Ziditor să îşi încredinţeze Lui, credinciosului Ziditor,
sufletele sale prin fapte bune. sufletele lor, săvârşind fapte
bune.

Πτ Α Ε-1 Πρεσβυτέρους τοὺς ἐν ὑμῖν 1. Pe presviterii cei dintru voi îi I.Petr.5:1. Pe preoţii cei dintre voi
παρακαλῶ ὁ συμπρεσβύτερος καὶ rog, ca cel ce sunt împreună îi rog ca unul ce sunt
μάρτυς τῶν τοῦ Χριστοῦ presviter şi mărturisitor al împreună-preot şi martor al
παθημάτων, ὁ καὶ τῆς μελλούσης patimilor lui Hristos, şi patimilor lui Hristos şi părtaş
ἀποκαλύπτεσθαι δόξης κοινωνός, părtaş al slavei celei ce va să al slavei celei ce va să se
se descopere: descopere:
Πτ Α Ε-2 ποιμάνατε τὸ ἐν ὑμῖν 2. Păstoriţi turma lui Dumnezeu I.Petr.5:2. Păstoriţi turma lui
ποίμνιον τοῦ Θεοῦ, ἐπισκοποῦντες cea dintru voi, purtând grija Dumnezeu, dată în paza
μὴ ἀναγκαστῶς, ἀλλ᾿ ἑκουσίως. de dânsa, nu cu sila, ci de voastră, cercetând-o, nu cu
μηδὲ αἰσχροκερδῶς, ἀλλὰ voie, nu cu agoniseli urâte, ci silnicie, ci cu voie bună, după
προθύμως, cu osârdie, Dumnezeu, nu pentru câştig
urât, ci din dragoste;
Πτ Α Ε-3 μηδ᾿ ὡς κατακυριεύοντες τῶν 3. Nici ca şi cum aţi stăpâni I.Petr.5:3. Nu ca şi cum aţi fi
κλήρων, ἀλλὰ τύποι γινόμενοι τοῦ peste cliruri (căzuți la sorți), stăpâni peste Biserici, ci pilde
ποιμνίου· ci pilde făcându-vă făcându-vă turmei.
păstoriților;
Πτ Α Ε-4 καὶ φανερωθέντος τοῦ 4. Şi când se va arăta mai I.Petr.5:4. Iar când Se va arăta
ἀρχιποίμενος κομιεῖσθε τὸν marele păstorilor veţi lua Mai-marele păstorilor, veţi lua
ἀμαράντινον τῆς δόξης στέφανον. cununa slavei cea cununa cea neveştejită a
neveştejită. măririi.
Πτ Α Ε-5 ῾Ομοίως νεώτεροι ὑποτάγητε 5. Aşijderea, şi voi cei tineri, I.Petr.5:5. Tot aşa şi voi, fiilor
πρεσβυτέροις, πάντες δὲ ἀλλήλοις plecaţi-vă celor bătrâni; şi duhovniceşti, supuneţi-vă
ὑποτασσόμενοι τὴν toţi unul altuia plecându-vă, preoţilor; şi toţi, unii faţă de
ταπεινοφροσύνην ἐγκομβώσασθε· smerita cugetare să alţii, îmbrăcaţi-vă întru
ὅτι ὁ Θεὸς ὑπερηφάνοις agonisiţi, de vreme ce smerenie, pentru că Dumnezeu
ἀντιτάσσεται, ταπεινοῖς δὲ δίδωσι Dumnezeu celor mândri le celor mândri le stă împotrivă,
χάριν. stă împrotivă, iar celor iar celor smeriţi le dă har.
smeriţi dă har.
589
Πτ Α Ε-6 Ταπεινώθητε οὖν ὑπὸ τὴν 6. Drept aceea smeriţi-vă sub I.Petr.5:6. Deci, smeriţi-vă sub
κραταιὰν χεῖρα τοῦ Θεοῦ, ἵνα ὑμᾶς mâna cea tare a lui mâna cea tare a lui Dumnezeu,
ὑψώσῃ ἐν καιρῷ. Dumnezeu, ca să vă înalţe pe ca El să vă înalţe la timpul
voi în vreme, cuvenit.
Πτ Α Ε-7 πᾶσαν τὴν μέριμναν ὑμῶν 7. Toată grija voastră aruncând I.Petr.5:7. Lăsaţi-I Lui toată grija
ἐπιρρίψαντες ἐπ᾿ αὐτόν, ὅτι αὐτῷ spre dânsul, că acela se voastră, căci El are grijă de
μέλει περὶ ὑμῶν, grijeşte pentru voi. voi.
Πτ Α Ε-8 νήψατε, γρηγορήσατε· ὁ 8. Fiţi treji, privegheaţi; pentru I.Petr.5:8. Fiţi treji, privegheaţi.
ἀντίδικος ὑμῶν διάβολος ὡς λέων că protivnicul vostru, Potrivnicul vostru, diavolul,
ὠρυόμενος περιπατεῖ ζητῶν τίνα diavolul, ca un leu răcnind umblă, răcnind ca un leu,
καταπίῃ. umblă căutând pe cine să căutând pe cine să înghită,
înghită;
Πτ Α Ε-9 ᾧ ἀντίστητε στερεοὶ τῇ πίστει, 9. Căruia staţi împrotivă întăriţi I.Petr.5:9. Căruia staţi împotrivă,
εἰδότες τὰ αὐτὰ τῶν παθημάτων τῇ fiind în credinţă, ştiind că tari în credinţă, ştiind că
ἐν κόσμῳ ὑμῶν ἀδελφότητι aceleaşi patimi se întâmplă aceleaşi suferinţe îndură şi
ἐπιτελεῖσθαι. frăţimii voastre celei din fraţii voştri în lume.
lume.
Πτ Α Ε-10 ῾Ο δέ Θεός πάσης χάριτος, 10. Iar Dumnezeu a tot harul, I.Petr.5:10. Iar Dumnezeul a tot
ὁ καλέσας ὑμᾶς εἰς τήν αἰώνιον care ne-au chemat la slava harul, Care v-a chemat la
αὐτοῦ δόξαν ἐν Χριστῷ ᾿Ιησοῦ sa cea veșnică prin Hristos slava Sa cea veşnică, întru
ὀλίγον παθόντας, αὐτὸς καταρτίσει Iisus, acela pe voi, care aţi Hristos Iisus, El însuşi, după
ὑμᾶς, στηρίξει, σθενώσει, pătimit puţin, să vă facă ce veţi suferi puţină vreme, vă
θεμελιώσει· desăvârşit, să vă întărească, va duce la desăvârşire, vă va
să vă facă puternici, să vă întări, vă va împuternici, vă va
întemeieze. face neclintiţi.
Πτ Α Ε-11 αὐτῷ ἡ δόξα καὶ τὸ κράτος 11. Aceluia slava şi stăpânirea I.Petr.5:11. A Lui fie slava şi
εἰς τοὺς αἰῶνας τῶν αἰώνων· ἀμήν. în vecii vecilor, Amin. puterea în vecii vecilor. Amin!
Πτ Α Ε-12 Διὰ Σιλουανοῦ ὑμῖν τοῦ 12. Prin Siluan, vouă I.Petr.5:12. V-am scris aceste
πιστοῦ ἀδελφοῦ, ὡς λογίζομαι, δι᾿ credinciosul frate, precum puţine lucruri, prin Silvan, pe
ὀλίγων ἔγραψα, παρακαλῶν καὶ socotesc, puţin am scris, care îl socotesc frate
ἐπιμαρτυρῶν ταύτην εἶναι ἀληθῆ îndemnându-vă şi credincios, ca să vă îndemn şi
χάριν τοῦ Θεοῦ, εἰς ἣν ἑστήκατε. mărturisind că acesta este să vă mărturisesc că
harul cel adevărat al lui adevăratul har al lui
Dumnezeu întru care staţi. Dumnezeu este acesta, în care
staţi.
Πτ Α Ε-13 ᾿Ασπάζεται ὑμᾶς ἡ ἐν 13. Închină-se vouă biserica din I.Petr.5:13. Biserica cea aleasă
Βαβυλῶνι συνεκλεκτὴ καὶ Μᾶρκος Babilon cea împreună aleasă din Babilon şi Marcu, fiul meu,
ὁ υἱός μου. şi Marcu fiul meu. vă îmbrăţişează.
Πτ Α Ε-14 ἀσπάσασθε ἀλλήλους ἐν 14. Închinaţi-vă unul altuia cu I.Petr.5:14. Îmbrăţişaţi-vă unul pe
φιλήματι ἀγάπης. Εἰρήνη ὑμῖν πᾶσι sărutare a dragostei. Pace altul cu sărutarea dragostei.
τοῖς ἐν Χριστῷ ᾿Ιησοῦ· ἀμήν. vouă tuturor celor întru Pace vouă tuturor, celor întru
Hristos Iisus, Amin. Hristos Iisus. Amin.
590
A DOUA A DOUA PETRU EPISTOLA
ΚΑΘΟΛΙΚΗ ΠΕΤΡΟΥ Β A SOBORNICEASCĂ
SFÂNTULUI APOSTOL PETRU
Πτ Β Α-1 Συμεὼν Πέτρος, δοῦλος καὶ 1. Simon Petru, rob şi apostol al II.Petr.1:1. Simon Petru, slujitor şi
ἀπόστολος ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ, τοῖς lui Iisus Hristos, celor ce au apostol al lui Iisus Hristos,
ἰσότιμον ἡμῖν λαχοῦσι πίστιν ἐν dobândit împreună cu noi celor ce prin dreptatea
δικαιοσύνῃ τοῦ Θεοῦ ἡμῶν καὶ credinţă întocmai cinstită Dumnezeului nostru şi a
σωτῆρος ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ· întru dreptatea Dumnezeului Mântuitorului Iisus Hristos au
nostru şi a Mântuitorului dobândit o credinţă de acelaşi
Iisus Hristos: preţ cu a noastră:
Πτ Β Α-2 χάρις ὑμῖν καὶ εἰρήνη 2. Har vouă şi pace să se II.Petr.1:2. Har vouă şi pacea să
πληθυνθείη ἐν ἐπιγνώσει τοῦ Θεοῦ înmulţească întru cunoştinţa se înmulţească, întru
καὶ ᾿Ιησοῦ τοῦ Κυρίου ἡμῶν. lui Dumnezeu şi a lui Iisus cunoştinţa lui Dumnezeu şi a
Hristos Domnului nostru. lui Iisus, Domnul nostru.
Πτ Β Α-3 ῾Ως πάντα ἡμῖν τῆς θείας 3. Precum nouă dumnezeiasca II.Petr.1:3. Dumnezeiasca Lui
δυνάμεως αὐτοῦ τὰ πρὸς ζωὴν καὶ putere a lui toate cele spre putere ne-a dăruit toate cele ce
εὐσέβειαν δεδωρημένης διὰ τῆς viaţă şi bună credinţă ne-au sunt spre viaţă şi spre bună
ἐπιγνώσεως τοῦ καλέσαντος ἡμᾶς dăruit, prin cunoştinţa celui cucernicie, făcându-ne să
διὰ δόξης καὶ ἀρετῆς, ce au chemat pe noi prin cunoaştem pe Cel ce ne-a
slavă şi prin fapta bună, chemat prin slava Sa şi prin
puterea Sa,
Πτ Β Α-4 δι᾿ ὧν τὰ τίμια ἡμῖν καὶ 4. Prin care cele scumpe şi mari II.Petr.1:4. Prin care El ne-a
μέγιστα ἐπαγγέλματα δεδώρηται, făgăduinţe s-au dăruit nouă, hărăzit mari şi preţioase
ἵνα διὰ τούτων γένησθε θείας ca prin acestea să vă faceţi făgăduinţe, ca prin ele să vă
κοινωνοὶ φύσεως ἀποτυγόντες τῆς părtaşi dumnezeieştii firi, faceţi părtaşi dumnezeieştii
ἐν κόσμῳ ἐν ἐπιθυμίᾳ φθορᾶς. fugind de stricăciunea poftei firi, scăpând de stricăciunea
celei din lume. poftei celei din lume.
Πτ Β Α-5 καὶ αὐτὸ τοῦτο δὲ σπουδὴν 5. Şi întru aceasta singură toată II.Petr.1:5. Pentru aceasta, puneţi
πᾶσαν παρεισενέγκαντες nevoinţa puind, sporiţi întru şi din partea voastră toată
ἐπιχορηγήσατε ἐν τῇ πίστει ὑμῶν credinţa voastră fapta bună, sârguinţa şi adăugaţi la
τὴν ἀρετήν, ἐν δὲ τῇ ἀρετῇ τὴν iar întru fapta bună credinţa voastră: fapta bună,
γνῶσιν, cunoştinţa, iar la fapta bună: cunoştinţa,
Πτ Β Α-6 ἐν δὲ τῇ γνώσει τὴν 6. Iar întru cunoştinţă II.Petr.1:6. La cunoştinţă:
ἐγκράτειαν, ἐν δὲ τῇ ἐγκρατείᾳ τὴν înfrânarea, iar întru înfrânarea; la înfrânare:
ὑπομονήν, ἐν δὲ τῇ ὑπομονῇ τὴν înfrânare răbdarea, iar întru răbdarea; la răbdare: evlavia;
εὐσέβειαν, răbdare buna credinţă,
Πτ Β Α-7 ἐν δὲ τῇ εὐσεβείᾳ τὴν 7. Iar întru buna credinţă II.Petr.1:7. La evlavie: iubirea
φιλαδελφίαν, ἐν δὲ τῇ φιλαδελφίᾳ iubirea de fraţi, iar întru frăţească, iar la iubirea
τὴν ἀγάπην. iubirea de fraţi dragostea. frăţească: dragostea.
Πτ Β Α-8 ταῦτα γὰρ ὑμῖν ὑπάρχοντα 8. Că acestea întru voi fiind şi II.Petr.1:8. Căci dacă aceste
καὶ πλεονάζοντα οὐκ ἀργοὺς οὐδὲ înmulţindu-se, nu deşerţi, lucruri sunt în voi şi tot
ἀκάρπους καθίστησιν εἰς τὴν τοῦ nici fără de roadă vor face sporesc, ele nu vă vor lăsa nici
Κυρίου ἡμῶν ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ pe voi spre cunoştinţa trândavi, nici fără roade în
ἐπίγνωσιν· Domnului nostru Iisus cunoaşterea Domnului nostru
Hristos; Iisus Hristos.
Πτ Β Α-9 ᾧ γὰρ μὴ πάρεστι ταῦτα, 9. Că cel ce nu are acestea, orb II.Petr.1:9. Iar cel ce nu are
τυφλός ἐστι, μυωπάζων, λήθην este, nevăzând departe, acestea este slab văzător şi orb
λαβὼν τοῦ καθαρισμοῦ τῶν πάλαι uitare luând de curăţia şi a uitat de curăţirea
αὐτοῦ ἁμαρτιῶν. păcatelor sale celor de păcatelor lui de demult.
demult.
Πτ Β Α-10 διὸ μᾶλλον, ἀδελφοί, 10. Pentru aceea, fraţilor, mai II.Petr.1:10. Pentru aceea,
σπουδάσατε βεβαίαν ὑμῶν τὴν vârtos nevoiţi-vă ca să faceţi fraţilor, siliţi-vă cu atât mai
κλῆσιν καὶ ἐκλογὴν ποιεῖσθαι· adeverită chemarea şi vârtos să faceţi temeinică
ταῦτα γὰρ ποιοῦντες οὐ μὴ πταίσητέ alegerea voastră; că acestea chemarea şi alegerea voastră,
ποτε. făcând nu veţi greşi căci, făcând acestea, nu veţi
591
niciodată. greşi niciodată.
Πτ Β Α-11 οὕτω γὰρ πλουσίως 11. Că aşa din destul se va da II.Petr.1:11. Că aşa vi se va da cu
ἐπιχορηγηθήσεται ὑμῖν ἡ εἴσοδος vouă intrarea întru vecinica bogăţie intrarea în veşnica
εἰς τὴν αἰώνιον βασιλείαν τοῦ împărăţie a Domnului nostru împărăţie a Domnului nostru şi
Κυρίου ἡμῶν καὶ σωτῆρος ᾿Ιησοῦ şi Mântuitorului Iisus Mântuitorului Iisus Hristos.
Χριστοῦ. Hristos.
Πτ Β Α-12 Διὸ οὐκ ἀμελήσω ἀεὶ ὑμᾶς 12. Pentru aceea nu mă voi II.Petr.1:12. Drept aceea, vă voi
ὑπομιμνήσκειν περὶ τούτων, καίπερ lenevi a vă aduce aminte aminti pururea de acestea, cu
εἰδότας καὶ ἐστηριγμένους ἐν τῇ vouă pururea de acestea, toate că le ştiţi şi sunteţi
παρούσῃ ἀληθείᾳ măcar că şi ştiţi şi sunteţi întăriţi întru adevărul în care
întăriţi întru adevărul acesta. staţi.
Πτ Β Α-13 δίκαιον δὲ ἡγοῦμαι, ἐφ᾿ 13. Însă mi se pare a fi cu II.Petr.1:13. Socotesc, dar, că este
ὅσον εἰμὶ ἐν τούτῳ τῷ σκηνώματι, dreptul, până când sunt întru drept, câtă vreme sunt în acest
διεγείρειν ὑμᾶς ἐν ὑπομνήσει, acest trup, a vă deştepta pe cort, să vă ţin treji, prin
voi cu aducere aminte, aducerea aminte,
Πτ Β Α-14 εἰδὼς ὅτι ταχινή ἐστιν ἡ 14. Ştiind că fără de zăbavă este II.Petr.1:14. Fiindcă ştiu că
ἀπόθεσις τοῦ σκηνώματός μου, lepădarea trupului meu, degrabă voi lepăda cortul
καθὼς καὶ ὁ Κύριος ἡμῶν ᾿Ιησοῦς precum şi Domnul nostru acesta, precum mi-a arătat
Χριστὸς ἐδήλωσέ μοι. Iisus Hristos au arătat mie, Domnul nostru Iisus Hristos.
Πτ Β Α-15 σπουδάσω δὲ καὶ ἑκάστοτε 15. Dar mă voi nevoi şi pururea II.Petr.1:15. Dar mă voi sili ca, şi
ἔχειν ὑμᾶς μετὰ τὴν ἐμὴν ἔξοδον a vă avea pe voi după ieşirea după plecare mea, să vă
τὴν τούτων μνήμην ποιεῖσθαι. mea, ca să faceţi pomenire amintiţi necontenit de acestea,
Πτ Β Α-16 οὐ γὰρ σεσοφισμένοις de acestea. II.Petr.1:16. Pentru că noi v-am
μύθοις ἐξακολουθήσαντες 16. Că nu urmând basnelor celor adus la cunoştinţă puterea
ἐγνωρίσαμεν ὑμῖν τὴν τοῦ Κυρίου meşteşugite am spus vouă Domnului nostru Iisus Hristos
ἡμῶν ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ δύναμιν καὶ puterea şi venirea Domnului şi venirea Lui, nu luându-ne
παρουσίαν, ἀλλ᾿ ἐπόπται nostru Iisus Hristos, ci după basme meşteşugite, ci
γενηθέντες τῆς ἐκείνου singuri văzători fiind slavei fiindcă am văzut slava Lui cu
μεγαλειότητος. aceluia. ochii noştri.
Πτ Β Α-17 λαβὼν γὰρ παρὰ Θεοῦ 17. Că au luat de la Dumnezeu II.Petr.1:17. Căci El a primit de la
Πατρὸς τιμὴν καὶ δόξαν φωνῆς Tatăl cinste şi slavă, glas ca Dumnezeu-Tatăl cinste şi slavă
ἐνεχθείσης αὐτῷ τοιᾶσδε ὑπὸ τῆς acesta venind către dânsul atunci când, din înălţimea
μεγαλοπρεποῦς δόξης, οὗτός ἐστιν de la slava cea cu mare slavei, un glas ca acesta a
ὁ υἱός μου ὁ ἀγαπητός, εἰς ὃν ἐγὼ cuviinţă: Acesta este Fiul venit către El: "Acesta este
εὐδόκησα, - meu cel iubit întru care bine Fiul Meu cel iubit, întru Care
am voit, am binevoit".
Πτ Β Α-18 καὶ ταύτην τὴν φωνὴν ἡμεῖς 18. Şi acest glas noi l-am auzit II.Petr.1:18. Şi acest glas noi l-am
ἠκούσαμεν ἐξ οὐρανοῦ ἐνεχθεῖσαν, din cer pogorându-se, fiind auzit, pogorându-se din cer, pe
σὺν αὐτῷ ὄντες ἐν τῷ ὄρει τῷ ἁγίῳ. cu dânsul în muntele cel când eram cu Domnul în
sfânt. muntele cel sfânt.
Πτ Β Α-19 καὶ ἔχομεν βεβαιότερον τὸν 19. Şi avem mai adevărat II.Petr.1:19. Şi avem cuvântul
προφητικὸν λόγον, ᾧ καλῶς ποιεῖτε cuvântul cel prorocesc, la prorocesc mai întărit, la care
προσέχοντες ὡς λύχνῳ φαίνοντι ἐν care bine faceţi luând aminte bine faceţi luând aminte, ca la
αὐχμηρῷ τόπῳ, ἕως οὗ ἡμέρα ca la o lumină ce străluceşte o făclie ce străluceşte în loc
διαυγάσῃ καὶ φωσφόρος ἀνατείλῃ în loc întunecos, până ce întunecos, până când va
ἐν ταῖς καρδίαις ὑμῶν, ziua va lumina şi luceafărul străluci ziua şi Luceafărul va
va răsări întru inimile răsări în inimile voastre,
voastre,
Πτ Β Α-20 τοῦτο πρῶτον γινώσκοντες, 20. Aceasta mai întâiu ştiind că II.Petr.1:20. Aceasta ştiind mai
ὅτι πᾶσα προφητεία γραφῆς ἰδίας toată prorocia scripturii cu a dinainte că nici o prorocie a
ἐπιλύσεως οὐ γίνεται. sa dezlegare nu se face; Scripturii nu se tâlcuieşte după
socotinţa fiecăruia;
Πτ Β Α-21 οὐ γὰρ θελήματι ἀνθρώπου 21. Pentru că nu prin voia II.Petr.1:21. Pentru că niciodată
ἠνέχθη ποτὲ προφητεία, ἀλλ᾿ ὑπὸ oamenilor s-a făcut cândva prorocia nu s-a făcut din voia
Πνεύματος ῾Αγίου φερόμενοι prorocie, ci purtându-se de omului, ci oamenii cei sfinţi ai
ἐλάλησαν ἅγιοι Θεοῦ ἄνθρωποι. Duhul Sfânt au grăit oamenii lui Dumnezeu au grăit, purtaţi
cei sfinţi ai lui Dumnezeu. fiind de Duhul Sfânt.
592
Πτ Β Β-1 ᾿Εγένοντο δὲ καὶ 1. Însă au fost şi proroci II.Petr.2:1. Dar au fost în popor şi
ψευδοπροφῆται ἐν τῷ λαῷ, ὡς καὶ mincinoşi întru norod, proroci mincinoşi, după cum şi
ἐν ὑμῖν ἔσονται ψευδοδιδάσκαλοι, precum şi între voi vor fi între voi vor fi învăţători
οἵτινες παρεισάξουσιν αἱρέσεις învăţători mincinoşi, care mincinoşi, care vor strecura
ἀπωλείας, καὶ τὸν ἀγοράσαντα vor băga eresuri de pierzare eresuri pierzătoare şi,
αὐτοὺς δεσπότην ἀρνούμενοι, şi se vor lepăda de stăpânul tăgăduind chiar pe Stăpânul
ἐπάγοντες ἑαυτοῖς ταχινὴν cel ce au răscumpărat pe Care i-a răscumpărat, îşi vor
ἀπώλειαν· dânşii, aducându-şi grabnică aduce lor grabnică pieire;
pierzare.
Πτ Β Β-2 καὶ πολλοὶ 2. Şi mulţi vor merge în urma II.Petr.2:2. Şi mulţi se vor lua
ἐξακολουθήσουσιν αὐτῶν ταῖς înverşunărilor lor prin care după învăţăturile lor rătăcite
ἀσελγείαις, δι᾿ οὓς ἡ ὁδὸς τῆς se va huli calea adevărului, şi, din pricina lor, calea
ἀληθείας βλασφημηθήσεται· adevărului va fi hulită;
Πτ Β Β-3 καὶ ἐν πλεονεξίᾳ πλαστοῖς 3. și în lăcomie cu cuvinte II.Petr.2::3. Şi din poftă de avere
λόγοις ὑμᾶς ἐμπορεύσονται, οἷς τὸ amăgitoare (prefăcute) pe şi cu cuvinte amăgitoare, ei vă
κρῖμα ἔκπαλαι οὐκ ἀργεῖ, καὶ ἡ voi vă vor precupi vor momi pe voi. Dar osânda
ἀπώλεια αὐτῶν οὐ νυστάξει. (cumpăra), a căror judecată lor, de mult pregătită, nu
încă de demult nu zăboveşte zăboveşte şi pierzarea lor nu
şi pierzarea lor nu dormitează.
dormitează.
Πτ Β Β-4 εἰ γὰρ ὁ Θεὸς ἀγγέλων 4. Că de vreme ce Dumnezeu pe II.Petr.2:4. Căci dacă Dumnezeu
ἁμαρτησάντων οὐκ ἐφείσατο, ἀλλὰ îngerii care au greşit nu i-au n-a cruţat pe îngerii care au
σειραῖς ζόφου ταρταρώσας cruţat, ci cu lanţurile păcătuit, ci, legându-i cu
παρέδωκεν εἰς κρίσιν τηρουμένους, întunerecului în tartar legăturile întunericului în iad,
legându-i, i-au dat spre i-a dat să fie păziţi spre
judecată a se păzi, judecată,
Πτ Β Β-5 καὶ ἀρχαίου κόσμου οὐκ 5. Şi lumea cea dintâi nu o au II.Petr.2:5. Şi n-a cruţat lumea
ἐφείσατο, ἀλλὰ ὄγδοον Νῶε cruţat, ci pe Noe, al optulea veche, ci a păstrat numai pe
δικαιοσύνης κήρυκα ἐφύλαξε, mărturisitor al dreptăţii, l-au Noe, ca al optulea
κατακλυσμὸν κόσμῳ ἀσεβῶν păzit, potop în lume acelor propovăduitor al dreptăţii,
ἐπάξας, necinstitori aducând, când a adus potopul peste cei
fără de credinţă,
Πτ Β Β-6 καὶ πόλεις Σοδόμων καὶ 6. Şi cetăţile sodomenilor şi ale II.Petr.2:6. Şi cetăţile Sodomei şi
Γομόρρας τεφρώσας καταστροφῇ gomorenilor arzându-le, cu Gomorei, osândindu-le la
κατέκρινεν, ὑπόδειγμα μελλόντων sfărâmare le-au osândit, nimicire, le-a prefăcut în
ἀσεβεῖν τεθεικώς, pildă puindu-le celora ce vor cenuşă, dându-le ca o pildă
să petreacă întru păgânătate, nelegiuiţilor din viitor;
Πτ Β Β-7 καὶ δίκαιον Λὼτ 7. Şi pe dreptul Lot, ce era II.Petr.2:7. Iar pe dreptul Lot,
καταπονούμενον ὑπὸ τῆς τῶν necăjit de petrecerea cea chinuit de petrecerea în
ἀθέσμων ἐν ἀσελγείᾳ ἀναστροφῆς dimpreună a celor fără de desfrânare a celor nelegiuiţi, l-
ἐρρύσατο· lege întru înverşunare, l-au a izbăvit,
izbăvit;
Πτ Β Β-8 βλέμματι γὰρ καὶ ἀκοῇ ὁ 8. Pentru că cu vederea şi cu II.Petr.2:8. Pentru că dreptul
δίκαιος, ἐγκατοικῶν ἐν αὐτοῖς, auzul dreptul acela vieţuind acesta, locuind între ei, prin ce
ἡμέραν ἐξ ἡμέρας ψυχὴν δικαίαν între dânşii din zi în zi, îşi vedea şi auzea, zi de zi, chinuia
ἀνόμοις ἔργοις ἐβασάνιζεν·- muncea sufletul cel drept cu sufletul său cel drept, din
faptele lor cele fără de lege; pricina faptelor lor nelegiuite.
Πτ Β Β-9 οἶδε Κύριος εὐσεβεῖς ἐκ 9. Ştie Domnul pe cei bine- II.Petr.2:9. Domnul poate să scape
πειρασμοῦ ῥύεσθαι, ἀδίκους δὲ εἰς cinstitori izbăvi de ispită, iar din ispite pe cei credincioşi,
ἡμέραν κρίσεως κολαζομένους pe cei nedrepţi a-i păzi la iar pe cei nedrepţi să-i
τηρεῖν, ziua judecăţii ca să se păstreze, ca să fie pedepsiţi în
muncească, ziua judecăţii,
Πτ Β Β-10 μάλιστα δὲ τοὺς ὀπίσω 10. Iar mai vârtos pe cei ce II.Petr.2:10. Şi mai vârtos pe cei
σαρκὸς ἐν ἐπιθυμίᾳ μιασμοῦ umblă după trup întru pofta ce umblă după îmboldirile
πορευομένους καὶ κυριότητος spurcăciunii şi de domnie nu cărnii, în pofte spurcate şi
593
καταφρονοῦντας. τολμηταί, bagă seamă. Îndrăzneţi, dispreţuiesc domnia cerească.
αὐθάδεις! δόξας οὐ τρέμουσι obraznici, slavele hulind nu Îndrăzneţi, îngâmfaţi, ei nu se
βλασφημοῦντες, se cutremură, cutremură să hulească
măririle (din cer),
Πτ Β Β-11 ὅπου ἄγγελοι, ἰσχύῑ καὶ 11. Unde îngerii cu tăria şi cu II.Petr.2:11. Pe când îngerii, deşi
δυνάμει μείζονες ὄντες, οὐ φέρουσι puterea mai mari fiind, nu sunt mai mari în tărie şi în
κατ᾿ αὐτῶν παρὰ Κυρίῳ aduc asupra lor înaintea putere, nu aduc în faţa
βλάσφημον κρίσιν. Domnului judecată cu hulă. Domnului judecată
defăimătoare împotriva lor.
Πτ Β Β-12 οὗτοι δέ, ὡς ἄλογα ζῷα 12. Iar aceştia ca nişte dobitoace II.Petr.2:12. Aceştia însă, ca nişte
φυσικὰ γεγενημένα εἰς ἅλωσιν καὶ necuvântătoare fireşti, dobitoace fără minte, din fire
φθοράν, ἐν οἷς ἀγνοοῦσι născute spre vânare şi făcute să fie prinse şi nimicite,
βλασφημοῦντες, ἐν τῇ φθορᾷ αὐτῶν stricăciune, întru cele ce nu hulind cele ce nu cunosc vor
καταφθαρήσονται, înţeleg hulind, întru pieri în stricăciunea lor;
stricăciunea lor vor pieri, II.Petr.2:13. Ei înşişi fiind
Πτ Β Β-13 κομιούμενοι μισθὸν 13. Luând plata nedreptăţii, nedrepţi îşi vor lua plata
ἀδικίας, ἡδονὴν ἡγούμενοι τὴν ἐν dulceaţă socotind pe nedreptăţii, socotind o plăcere
ἡμέρᾳ τρυφήν, σπίλοι καὶ μῶμοι, desfătarea cea din toate desfătarea de fiecare zi; ei sunt
ἐντρυφῶντες ἐν ταῖς ἀπάταις zilele, spurcaţii şi necuraţii pete şi ocară, făcându-şi
αὐτῶν, συνευωχούμενοι ὑμῖν, care se hrănesc cu plăcere, în rătăcirile lor, să
înşelăciunile lor mâncând cu ospăteze cu voi la mesele
voi, voastre;
Πτ Β Β-14 ὀφθαλμοὺς ἔχοντες μεστοὺς 14. Ochi având plini de II.Petr.2:14. Având ochii plini de
μοιχαλίδος καὶ ἀκαταπαύστους preacurvie şi de păcat pofta desfrânării şi fiind
ἁμαρτίας, δελεάζοντες ψυχὰς nepărăsit, amăgind sufletele nesăţioşi de păcat, ei amăgesc
ἀστηρίκτους, καρδίαν cele neîntărite, inimă sufletele cele nestatornice;
γεγυμνασμένην πλεονεξίας ἔχοντες, deprinsă în lăcomie având, inima lor e deprinsă la lăcomie
κατάρας τέκνα! copiii blestemului; şi sunt fiii blestemului.
Πτ Β Β-15 καταλιπόντες εὐθεῖαν ὁδὸν 15. Care lăsând calea cea II.Petr.2:15. Părăsind calea cea
ἐπλανήθησαν, ἐξακολουθήσαντες dreaptă au rătăcit, urmând dreaptă, au rătăcit şi au
τῇ ὁδῷ τοῦ Βαλαὰμ τοῦ Βοσόρ, ὃς calea lui Balaam a lui Bosor, apucat calea lui Balaam, fiul
μισθὸν ἀδικίας ἠγάπησεν, care plata nedreptăţii a iubit lui Bosor, care a iubit plata
nedreptăţii,
Πτ Β Β-16 ἔλεγξιν δὲ ἔσχεν ἰδίας 16. Iar mustrare pentru II.Petr.2:16. Dar a primit
παρανομίας· ὑποζύγιον ἄφωνον ἐν fărădelegea sa a avut: asin mustrare pentru călcare lui de
ἀνθρώπου φωνῇ φθεγξάμενον necuvântător, cu glas lege; căci dobitocul fără grai,
ἐκώλυσε τὴν τοῦ προφήτου omenesc grăind, a oprit pe care era călare, grăind cu
παραφρονίαν. nebunia prorocului. glas omenesc, a oprit nebunia
prorocului.
Πτ Β Β-17 οὗτοί εἰσι πηγαὶ ἄνυδροι, 17. Aceştia sunt izvoare fără de II.Petr.2:17. Aceştia sunt izvoare
νεφέλαι ὑπὸ λαίλαπος ἐλαυνόμεναι, apă, nori care se poartă de fără de apă şi nori purtaţi fără
οἷς ὁ ζόφος τοῦ σκότους εἰς αἰῶνα vifor, cărora negura de furtună, cărora li se
τετήρηται. întunerecului în veac se păstrează, în veac, întunericul
păzeşte. cel de nepătruns,
Πτ Β Β-18 ὑπέρογκα γὰρ ματαιότητος 18. Pentru că cele semeţe ale II.Petr.2:18. Căci rostind vorbe
φθεγγόμενοι δελεάζουσιν ἐν deşertăciunii spunând, trufaşe şi deşarte, ei momesc
ἐπιθυμίαις σαρκὸς ἀσελγείαις τοὺς amăgesc cu pofte trupeşti şi întru poftele trupului, cu
ὄντως ἀποφυγόντας τοὺς ἐν πλάνῃ cu înverşunări, pe cei ce cu desfrânări, pe cei care de abia
ἀναστρεφομένους, adevărat au scăpat de la cei au scăpat de cei ce vieţuiesc în
ce vieţuiesc întru rătăcire.
înşelăciune,
Πτ Β Β-19 ἐλευθερίαν αὐτοῖς 19. Făgăduindu-le slobozenia, II.Petr.2:19. Ei le făgăduiesc
ἐπαγγελλόμενοι, αὐτοὶ δοῦλοι singuri robi fiind ai libertate, fiind ei înşişi robii
ὑπάρχοντες τῆς φθορᾶς· ᾧ γάρ τις stricăciunii: pentru că ori de stricăciunii, fiindcă ceea ce te
ἥττηται, τούτῳ καὶ δεδούλωται. ce este cineva biruit, de biruieşte, aceea te şi
aceea s-a şi robit. stăpâneşte.
Πτ Β Β-20 εἰ γὰρ ἀποφυγόντες τὰ 20. Că dacă după ce au scăpat II.Petr.2:20. Căci dacă, după ce
594
μιάσματα τοῦ κόσμου ἐν ἐπιγνώσει de la spurcăciunile lumii au scăpat de întinăciunile
τοῦ Κυρίου καὶ σωτῆρος ᾿Ιησοῦ prin cunoştinţa Domnului şi lumii, prin cunoaşterea
Χριστοῦ, τούτοις δὲ πάλιν Mântuitorului nostru Iisus Domnului şi Mântuitorului
ἐμπλακέντες ἡττῶνται, γέγονεν Hristos, cu acelea iarăşi nostru Iisus Hristos, iarăşi se
αὐτοῖς τὰ ἔσχατα χείρονα τῶν împleticindu-se se biruiesc, încurcă în acestea, ei sunt
πρώτων. s-au făcut lor cele de pe învinşi; li s-au făcut cele de pe
urmă mai rele decât cele urmă mai rele decât cele
dintâi, dintâi.
Πτ Β Β-21 κρεῖττον γὰρ ἦν αὐτοῖς μὴ 21. Pentru că mai bine era lor a II.Petr.2:21. Căci mai bine era
ἐπεγνωκέναι τὴν ὁδὸν τῆς nu fi cunoscut calea pentru ei să nu fi cunoscut
δικαιοσύνης ἢ ἐπιγνοῦσιν dreptăţii, decât după ce o au calea dreptăţii, decât, după ce
ἐπιστρέψαι ἐκ τῆς παραδοθείσης cunoscut, a se întoarce au cunoscut-o, să se întoarcă
αὐτοῖς ἁγίας ἐντολῆς. înapoi de la sfânta poruncă de la porunca sfântă, dată lor.
ce li s-a dat lor.
Πτ Β Β-22 συμβέβηκε δὲ αὐτοῖς τὸ τῆς 22. Că s-a întâmplat lor pilda II.Petr.2:22. Cu ei s-a întâmplat
ἀληθοῦς παροιμίας, κύων cea adevărată: Câinele s-a adevărul din zicală: Câinele se
ἐπιστρέψας ἐπὶ τὸ ἴδιον ἐξέραμα, întors la borâtura sa şi întoarce la vărsătura lui şi
καί, ὗς λουσαμένη εἰς κύλισμα porcul scăldat la mocirla porcul scăldat la noroiul
βορβόρου. tinei. mocirlei lui.

Πτ Β Γ-1 Τοιαύτην ἤδη, ἀγαπητοί, 1. Şi aceasta acum, iubiţilor, a II.Petr.3:1. Iubiţilor, aceasta este
δευτέραν ὑμῖν γράφω ἐπιστολήν, ἐν doua epistolie scriu vouă, acum a doua epistolă pe care
αἷς διεγείρω ὑμῶν ἐν ὑπομνήσει întru care deştept cu v-o scriu. În ele caut să
τὴν εἰλικρινῆ διάνοιαν, aducerea aminte mintea trezesc, în amintirea voastră,
voastră cea curată dreapta voastră judecată,
Πτ Β Γ-2 μνησθῆναι τῶν 2. Ca să vă aduceţi aminte de II.Petr.3:2. Ca să vă aduceţi
προειρημένων ῥημάτων ὑπὸ τῶν graiurile cele mai înainte aminte de cuvintele cele mai
ἁγίων προφητῶν καὶ τῆς τῶν grăite de sfinţii proroci şi de înainte grăite de sfinţii proroci
ἀποστόλων ὑμῶν ἐντολῆς τοῦ porunca noastră, care şi de porunca Domnului şi
Κυρίου καὶ σωτῆρος, suntem apostoli ai Domnului Mântuitorului, dată prin
şi Mântuitorului. apostolii voştri.
Πτ Β Γ-3 τοῦτο πρῶτον γινώσκοντες, 3. Aceasta mai înainte ştiind că II.Petr.3:3. Întâi, trebuie să ştiţi
ὅτι ἐλεύσονται ἐπ᾿ ἐσχάτων τῶν vor veni în zilele cele de apoi că, în zilele cele de apoi, vor
ἡμερῶν ἐμπαῖκται, κατὰ τὰς ἰδίας batjocoritori care vor umbla veni, cu batjocură,
ἐπιθυμίας αὐτῶν πορευόμενοι după poftele lor batjocoritori care vor umbla
după poftele lor,
Πτ Β Γ-4 καὶ λέγοντες· ποῦ ἐστιν ἡ 4. Şi vor zice: Unde este II.Petr.3:4. Şi vor zice: Unde este
ἐπαγγελία τῆς παρουσίας αὐτοῦ; făgăduinţa venirii lui? Că de făgăduinţa venirii Lui? Că de
ἀφ᾿ ἧς γὰρ οἱ πατέρες când părinţii au adormit, când au adormit părinţii, toate
ἐκοιμήθησαν, πάντα οὕτω διαμένει toate aşa rămân precum au aşa rămân, ca de la începutul
ἀπ᾿ ἀρχῆς κτίσεως. fost dintru începutul zidirii. făpturii.
Πτ Β Γ-5 λανθάνει γὰρ αὐτοὺς τοῦτο 5. Că ei nu voiesc a şti aceasta, II.Petr.3:5. Căci ei în chip voit
θέλοντας ὅτι οὐρανοὶ ἦσαν ἔκπαλαι că prin cuvântul lui uită aceasta, că cerurile erau
καὶ γῆ ἐξ ὕδατος καὶ δι᾿ ὕδατος Dumnezeu cerurile au fost de de demult şi că pământul s-a
συνεστῶσα τῷ τοῦ Θεοῦ λόγῳ, demult şi pământul din apă şi închegat, la cuvântul
prin apă s-a aşezat, Domnului, din apă şi prin apă,
Πτ Β Γ-6 δι᾿ ὧν ὁ τότε κόσμος ὕδατι 6. Prin care lumea cea de atunci II.Petr.3:6. Şi prin apă lumea de
κατακλυσθεὶς ἀπώλετο· cu apă înecându-se a pierit; atunci a pierit înecată,
Πτ Β Γ-7 οἱ δὲ νῦν οὐρανοὶ καὶ ἡ γῆ τῷ 7. Iar cele de acum ceruri şi II.Petr.3:7. Iar cerurile de acum şi
αὐτοῦ λόγῳ τεθησαυρισμένοι εἰσὶ pământul cu acelaşi cuvânt pământul sunt ţinute prin
πυρὶ τηρούμενοι εἰς ἡμέραν sunt puse sub păstrare, acelaşi cuvânt şi păstrate
κρίσεως καὶ ἀπωλείας τῶν ἀσεβῶν păzindu-se focului la ziua pentru focul din ziua judecăţii
ἀνθρώπων. judecăţii şi a pierderii şi a pieirii oamenilor
oamenilor celor necinstitori. necredincioşi.
Πτ Β Γ-8 ᾿Εν δὲ τοῦτο μὴ λανθανέτω 8. Iar aceasta una să nu se II.Petr.3:8. Şi aceasta una să nu
ὑμᾶς, ἀγαπητοί, ὅτι μία ἡμέρα παρὰ tăinuiască de voi, iubiţilor, vă rămână ascunsă, iubiţilor,
595
Κυρίῳ ὡς χίλια ἔτη, καὶ χίλια ἔτη că o zi înaintea Domnului că o singură zi, înaintea
ὡς ἡμέρα μία, este ca o mie de ani, şi o mie Domnului, este ca o mie de ani
de ani ca o zi. şi o mie de ani ca o zi.
Πτ Β Γ-9 οὐ βραδύνει ὁ Κύριος τῆς 9. Nu va zăbovi Domnul II.Petr.3:9. Domnul nu întârzie cu
ἐπαγγελίας, ὥς τινες βραδυτῆτα făgăduinţa, precum oarecare făgăduinţa Sa, după cum
ἡγοῦνται, ἀλλὰ μακροθυμεῖ εἰς zăbavă o socotesc, ci socotesc unii că e întârziere, ci
ἡμᾶς, μὴ βουλόμενός τινας îndelung rabdă pentru noi, îndelung rabdă pentru voi,
ἀπολέσθαι, ἀλλὰ πάντας εἰς nevrând ca să piară cineva, nevrând să piară cineva, ci toţi
μετάνοιαν χωρῆσαι. ci toţi să vie la pocăinţă. să vină la pocăinţă.
Πτ Β Γ-10 ῞Ηξει δὲ ἡ ἡμέρα Κυρίου ὡς 10. Dar va veni ziua Domnului II.Petr.3:10. Iar ziua Domnului va
κλέπτης ἐν νυκτί, ἐν ᾗ οὐρανοὶ ca un fur noaptea, întru care veni ca un fur, când cerurile
ῥοιζηδὸν παρελεύσονται, στοιχεῖα cerurile cu sunet vor trece, vor pieri cu vuiet mare,
δὲ καυσούμενα λυθήσονται, καὶ γῆ stihiile arzând se vor strica şi stihiile, arzând, se vor desface,
καὶ τὰ ἐν αὐτῇ ἔργα κατακαήσεται. pământul şi cele de pe dânsul şi pământul şi lucrurile de pe
lucruri vor arde. el se vor mistui.
Πτ Β Γ-11 Τούτων οὖν πάντων 11. Deci dacă au acestea toate a II.Petr.3:11. Deci dacă toate
λυομένων ποταποὺς δεῖ ὑπάρχειν se strica, în ce fel trebuieşte acestea se vor desfiinţa, cât de
ὑμᾶς ἐν ἁγίαις ἀναστροφαῖς καὶ să fiţi voi întru sfintele mult vi se cuvine vouă să
εὐσεβείαις, petreceri cele dimpreună şi umblaţi întru viaţă sfântă şi în
întru faptele bunei cinstiri, cucernicie,
Πτ Β Γ-12 προσδοκῶντας καὶ 12. Aşteptând şi dorind a fi mai II.Petr.3:12. Aşteptând şi grăbind
σπεύδοντας τὴν παρουσίαν τῆς τοῦ degrab venirea zilei lui venirea zilei Domnului, din
Θεοῦ ἡμέρας, δι᾿ ἣν οὐρανοὶ Dumnezeu, pentru care pricina căreia cerurile, luând
πυρούμενοι λυθήσονται καὶ cerurile arzând se vor strica foc, se vor nimici, iar stihiile,
στοιχεῖα καυσούμενα τήκεται! şi stihiile aprinzându-se se aprinse, se vor topi!
vor topi?
Πτ Β Γ-13 καινοὺς δὲ οὐρανοὺς καὶ 13. Că ceruri nouă şi pământ II.Petr.3:13. Dar noi aşteptăm,
γῆν καινὴν κατὰ τὸ ἐπάγγελμα nou după făgăduinţa lui potrivit făgăduinţelor Lui,
αὐτοῦ προσδοκῶμεν, ἐν οἷς aşteptăm, întru care ceruri noi şi pământ nou, în
δικαιοσύνη κατοικεῖ. dreptatea locuiește. care locuieşte dreptatea.
Πτ Β Γ-14 Διό, ἀγαπητοί, ταῦτα 14. Pentru aceea, iubiţilor, II.Petr.3:14. Pentru aceea,
προσδοκῶντες σπουδάσατε ἄσπιλοι acestea aşteptând, nevoiţi-vă iubiţilor, aşteptând acestea,
καὶ ἀμώμητοι αὐτῷ εὑρεθῆναι ἐν să vă aflaţi lui nespurcaţi şi sârguiţi-vă să fiţi aflaţi de El în
εἰρήνῃ, neîntinaţi în pace pace, fără prihană şi fără
vină.
Πτ Β Γ-15 καὶ τὴν τοῦ Κυρίου ἡμῶν 15. Şi pe îndelunga răbdare a II.Petr.3:15. Şi îndelunga-răbdare
μακροθυμίαν σωτηρίαν ἡγεῖσθε, Domnului nostru mântuire să a Domnului nostru socotiţi-o
καθὼς καὶ ὁ ἀγαπητὸς ἡμῶν o socotiţi, precum şi iubitul drept mântuire, precum v-a
ἀδελφὸς Παῦλος κατὰ τὴν αὐτῷ nostru frate Pavel după scris şi iubitul nostru frate
δοθεῖσαν σοφίαν ἔγραψεν ὑμῖν, înţelepciunea cea dată lui a Pavel după înţelepciunea dată
scris vouă, lui,
Πτ Β Γ-16 ὡς καὶ ἐν πάσαις ταῖς 16. Precum şi întru toate II.Petr.3:16. Cum vorbeşte despre
ἐπιστολαῖς λαλῶν ἐν αὐταῖς περὶ epistoliile sale grăind de acestea, în toate epistolele
τούτων, ἐν οἷς ἐστι δυσνόητά τινα, acestea, întru care sunt unele sale, în care sunt unele lucruri
ἃ οἱ ἀμαθεῖς καὶ ἀστήρικτοι cu anevoie a se înţelege, pe cu anevoie de înţeles, pe care
στρεβλοῦσιν ὡς καὶ τὰς λοιπὰς care cei neînvăţaţi şi cei neştiutori şi neîntăriţi le
γραφὰς πρὸς τὴν ἰδίαν αὐτῶν neîntăriţi le răzvrătesc ca şi răstălmăcesc, ca şi pe celelalte
ἀπώλειαν. pe celelalte scripturi spre a Scripturi, spre a lor pierzare.
lor pierzare.
Πτ Β Γ-17 ῾Υμεῖς οὖν, ἀγαπητοί, 17. Deci voi, iubiţilor, acestea II.Petr.3:17. Deci voi, iubiţilor,
προγινώσκοντες φυλάσσεσθε, ἵνα mai înainte ştiind, păziţi-vă, cunoscând acestea de mai
μὴ τῇ τῶν ἀθέσμων πλάνῃ ca nu cu înşelăciunea celor înainte, păziţi-vă, ca nu cumva,
συναπαχθέντες ἐκπέσητε τοῦ ἰδίου fără de lege fiind strămutaţi, lăsându-vă târâţi de rătăcirea
στηριγμοῦ, să cădeţi de la întărirea celor fără de lege, să cădeţi
voastră, din întărirea voastră,
Πτ Β Γ-18 αὐξάνετε δὲ ἐν χάριτι καὶ 18. Ci să creşteţi întru harul şi II.Petr.3:18. Ci creşteţi în har şi în
γνώσει τοῦ Κυρίου ἡμῶν καὶ cunoştinţa Domnului nostru cunoaşterea Domnului nostru
596
σωτῆρος ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ. αὐτῷ ἡ şi Mântuitorului Iisus şi Mântuitorului Iisus Hristos.
δόξα καὶ νῦν καὶ εἰς ἡμέραν Hristos. Acestuia slava şi A Lui este slava, acum şi în
αἰῶνος· ἀμήν. acum şi în ziua veacului, ziua veacului! Amin.
Amin.
597
EPISTOLIA SOBORNICEASCĂ IOAN ÎNTÂIA EPIST.
ΚΑΘΟΛΙΚΗ ΙΩΑΝΝΟΥ Α ÎNTÂIA A SFÂNTULUI SOBORNICEASCĂ
APOSTOL IOAN
Ιω Α Α-1 ῝Ο ἦν ἀπ᾿ ἀρχῆς, ὃ 1. Ce era dintru început, ce am I.Ioan 1:1. Ce era de la început, ce
ἀκηκόαμεν, ὃ ἑωράκαμεν τοῖς auzit, ce am văzut cu ochii am auzit, ce am văzut cu ochii
ὀφθαλμοῖς ἡμῶν, ὃ ἐθεασάμεθα καὶ noștri, ce am privit și mâinile noştri, ce am privit şi mâinile
αἱ χεῖρες ἡμῶν ἐψηλάφησαν, περὶ noastre au pipăit, despre noastre au pipăit despre
τοῦ λόγου τῆς ζωῆς· Cuvântul vieții; Cuvântul vieţii aceea vă
vestim.
Ιω Α Α-2 - καὶ ἡ ζωὴ ἐφανερώθη, 2. și Viața s-a arătat și am văzut- I.Ioan 1:2. Şi Viaţa s-a arătat şi
καὶ ἑωράκαμεν καὶ μαρτυροῦμεν o și mărturisim și vă vestim am văzut-o şi mărturisim şi vă
καὶ ἀπαγγέλλομεν ὑμῖν τὴν ζωὴν vouă Viața cea veșnică, care vestim Viaţa de veci, care era
τὴν αἰώνιον, ἥτις ἦν πρὸς τὸν era la Tatăl și s-a arătat la Tatăl şi s-a arătat nouă.
πατέρα καὶ ἐφανερώθη ἡμῖν· - nouă;
Ιω Α Α-3 ὃ ἑωράκαμεν καὶ 3. ce am văzut și am auzit, vă I.Ioan 1:3. Ce am văzut şi am
ἀκηκόαμεν, ἀπαγγέλλομεν ὑμῖν, ἵνα vestim vouă, ca și voi auzit, vă vestim şi vouă, ca şi
καὶ ὑμεῖς κοινωνίαν ἔχητε μεθ᾿ împărtășire să aveți cu noi; voi să aveţi împărtăşire cu noi.
ἡμῶν καὶ ἡ κοινωνία δὲ ἡ ἡμετέρα și împărtășirea noastră este Iar împărtăşirea noastră este
μετὰ τοῦ Πατρὸς καὶ μετὰ τοῦ υἱοῦ cu Tatăl și cu Fiul Său Iisus cu Tatăl şi cu Fiul Său, Iisus
αὐτοῦ ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ. Hristos. Hristos.
Ιω Α Α-4 καὶ ταῦτα γράφομεν ὑμῖν, ἵνα 4. Și acestea scriem vouă, ca I.Ioan 1:4. Şi acestea noi vi le
ἡ χαρὰ ἡμῶν ᾖ πεπληρωμένη. bucuria noastră (voastră) să scriem, ca bucuria noastră să
fie deplină. fie deplină.
Ιω Α Α-5 Καὶ αὕτη ἐστὶν ἡ ἐπαγγελία 5. Și aceasta este vestirea care I.Ioan 1:5. Şi aceasta este vestirea
ἣν ἀκηκόαμεν ἀπ᾿ αὐτοῦ καὶ am auzit de la Dânsul și pe care am auzit-o de la El şi
ἀναγγέλλομεν ὑμῖν, ὅτι ὁ Θεὸς φῶς vestim vouă că Dumnezeu v-o vestim: că Dumnezeu este
ἐστι καὶ σκοτία ἐν αὐτῷ οὐκ ἔστιν lumină este și nici un lumină şi nici un întuneric nu
οὐδεμία. întuneric întru Dânsul nu este întru El.
este.
Ιω Α Α-6 ἐὰν εἴπωμεν ὅτι κοινωνίαν 6. De vom zice că împărtășire I.Ioan 1:6. Dacă zicem că avem
ἔχομεν μετ᾿ αὐτοῦ καὶ ἐν τῷ σκότει avem cu Dânsul și întru împărtăşire cu El şi umblăm în
περιπατῶμεν, ψευδόμεθα καὶ οὐ întuneric umblăm, mințim și întuneric, minţim şi nu
ποιοῦμεν τὴν ἀλήθείαν· nu facem adevărul; săvârşim adevărul.
Ιω Α Α-7 ἐὰν δὲ ἐν τῷ φωτὶ 7. iar de vom umbla întru I.Ioan 1:7. Iar dacă umblăm întru
περιπατῶμεν, ὡς αὐτός ἐστιν ἐν τῷ lumină, precum El este întru lumină, precum El este în
φωτί, κοινωνίαν ἔχομεν μετ᾿ lumină, împărtășire avem lumină, atunci avem
ἀλλήλων, καὶ τὸ αἷμα ᾿Ιησοῦ unii cu alții, și sângele lui împărtăşire unul cu altul şi
Χριστοῦ τοῦ υἱοῦ αὐτοῦ καθαρίζει Iisus Hristos, Fiului Lui, ne sângele lui Iisus, Fiul Lui, ne
ἡμᾶς ἀπὸ πάσης ἁμαρτίας. curățește pe noi de tot curăţeşte pe noi de orice
păcatul. păcat.
Ιω Α Α-8 ἐὰν εἴπωμεν ὅτι ἁμαρτίαν 8. De vom zice că păcat nu I.Ioan 1:8. Dacă zicem că păcat
οὐκ ἔχομεν, ἑαυτοὺς πλανῶμεν καὶ avem, pe noi înșine ne nu avem, ne amăgim pe noi
ἡ ἀλήθεια οὐκ ἔστιν ἐν ἡμῖν. înșelăm și adevărul nu este înşine şi adevărul nu este întru
întru noi. noi.
Ιω Α Α-9 ἐὰν ὁμολογῶμεν τὰς 9. De vom mărturisi păcatele I.Ioan 1:9. Dacă mărturisim
ἁμαρτίας ἡμῶν, πιστός ἐστι καὶ noastre, credincios este și păcatele noastre, El este
δίκαιος, ἵνα ἀφῇ ἡμῖν τὰς ἁμαρτίας drept, ca să ierte nouă credincios şi drept, ca să ne
καὶ καθαρίσῃ ἡμᾶς ἀπὸ πάσης păcatele și să ne curățească Ierte păcatele şi să ne
ἀδικίας. pe noi de toată nedreptatea. curăţească pe noi de toată
nedreptatea.
Ιω Α Α-10 ἐὰν εἴπωμεν ὅτι οὐχ 10. De vom zice că nu am I.Ioan 1:10. Dacă zicem că n-am
ἡμαρτήκαμεν, ψεύστην ποιοῦμεν păcătuit, mincinos facem pe păcătuit, Îl facem mincinos şi
αὐτόν, καὶ ὁ λόγος αὐτοῦ οὐκ ἔστιν Dânsul și cuvântul Lui nu cuvântul Lui nu este întru noi.
ἐν ἡμῖν. este întru noi.
598
Ιω Α Β-1 Τεκνία μου, ταῦτα γράφω 1. Fii mei, acestea scriu vouă ca I.Ioan 2:1. Copiii mei, acestea vi
ὑμῖν ἵνα μὴ ἁμάρτητε· καὶ ἐάν τις să nu păcătuiți; și dacă le scriu, ca să nu păcătuiţi, şi
ἁμάρτῃ, παράκλητον ἔχομεν πρὸς cineva va păcătui, mângâitor dacă va păcătui cineva, avem
τὸν πατέρα, ᾿Ιησοῦν Χριστὸν avem către Tatăl, pe Iisus mijlocitor către Tatăl, pe Iisus
δίκαιον· Hristos cel drept; Hristos cel drept.
Ιω Α Β-2 καὶ αὐτὸς ἱλασμός ἐστι περὶ 2. și Acesta este curățire pentru I.Ioan 2:2. El este jertfa de
τῶν ἁμαρτιῶν ἡμῶν, οὐ περὶ τῶν păcatele noastre, iar nu ispăşire pentru păcatele
ἡμετέρων δὲ μόνον, ἀλλὰ καὶ περὶ numai pentru ale noastre, ci noastre, dar nu numai pentru
ὅλου τοῦ κόσμου. și pentru a toată lumea. păcatele noastre, ci şi pentru
ale lumii întregi.
Ιω Α Β-3 Καὶ ἐν τούτῳ γινώσκομεν ὅτι 3. Și întru aceasta cunoaștem că I.Ioan 2:3. Şi întru aceasta ştim că
ἐγνώκαμεν αὐτόν, ἐὰν τὰς ἐντολὰς L-am cunoscut pe Dânsul, L-am cunoscut, dacă păzim
αὐτοῦ τηρῶμεν. dacă poruncile Lui păzim. poruncile Lui.
Ιω Α Β-4 ὁ λέγων, ἔγνωκα αὐτόν, καὶ 4. Cel ce zice: Am cunoscut pe I.Ioan 2:4. Cel ce zice: L-am
τὰς ἐντολὰς αὐτοῦ μὴ τηρῶν, Dânsul, și poruncile Lui nu cunoscut, dar poruncile Lui nu
ψεύστης ἐστί, καὶ ἐν τούτῳ ἡ păzește, mincinos este și le păzeşte, mincinos este şi
ἀλήθεια οὐκ ἔστιν· întru acesta adevărul nu întru el adevărul nu se află.
este;
Ιω Α Β-5 ὃς δ᾿ ἂν τηρῇ αὐτοῦ τὸν 5. dar cel ce va păzi cuvântul I.Ioan 2:5. Iar cine păzeşte
λόγον, ἀληθῶς ἐν τούτῳ ἡ ἀγάπη Lui, cu adevărat întru acela cuvântul Lui, întru acela, cu
τοῦ Θεοῦ τετελείωται. ἐν τούτῳ dragostea Lui Dumnezeu adevărat, dragostea lui
γινώσκομεν ὅτι ἐν αὐτῷ ἐσμεν. deplin este. Întru aceasta Dumnezeu este desăvârşită.
cunoaștem că întru Dânsul Prin aceasta, cunoaştem că
Ιω Α Β-6 ὁ λέγων ἐν αὐτῷ μένειν suntem. suntem întru El.
ὀφείλει, καθὼς ἐκεῖνος 6. Cel ce zice că petrece întru I.Ioan 2:6. Cine zice că petrece
περιεπάτησε, καὶ αὐτὸς οὕτω Dânsul, dator este precum întru El dator este, precum
περιπατεῖν. acela a umblat, și el așa să Acela a umblat, şi el aşa să
umble. umble.
Ιω Α Β-7 ᾿Αδελφοί, οὐκ ἐντολὴν καινὴν 7. Fraților, nu scriu vouă I.Ioan 2:7. Iubiţilor, nu vă scriu
γράφω ὑμῖν, ἀλλ᾿ ἐντολὴν poruncă nouă, ci poruncă poruncă nouă, ci o poruncă
παλαιάν, ἣν εἴχετε ἀπ᾿ ἀρχῆς· ἡ veche care ați avut dintru veche pe care o aveaţi de la
ἐντολὴ ἡ παλαιά ἐστιν ὁ λόγος ὃν început; porunca cea veche început; porunca cea veche
ἠκούσατε ἀπ᾿ ἀρχῆς. este cuvântul care l-ați auzit este cuvântul pe care l-aţi
dintru început. auzit.
Ιω Α Β-8 πάλιν ἐντολὴν καινὴν γράφω 8. Iarăși poruncă nouă scriu I.Ioan 2:8. Iarăşi, vă scriu
ὑμῖν, ὅ ἐστιν ἀληθὲς ἐν αὐτῷ καὶ ἐν vouă, care este adevărată poruncă nouă, ceea ce
ὑμῖν, ὅτι ἡ σκοτία παράγεται καὶ τὸ întru Dânsul și întru voi, că adevărat întru El şi întru voi,
φῶς τὸ ἀληθινὸν ἤδη φαίνει. întunerecul a trecut și lumina pentru că întunericul se duce şi
cea adevărată iată răsare. lumina cea adevărată începe
să răsară.
Ιω Α Β-9 ὁ λέγων ἐν τῷ φωτὶ εἶναι, καὶ 9. Cel ce zice că este întru I.Ioan 2:9. Cine zice că este în
τὸν ἀδελφὸν αὐτοῦ μισῶν, ἐν τῇ lumină și pe fratele său lumină şi pe fratele său îl
σκοτίᾳ ἐστὶν ἕως ἄρτι. urăște, întru întuneric este urăşte, acela este în întuneric
până acum. până acum.
Ιω Α Β-10 ὁ ἀγαπῶν τὸν ἀδελφὸν 10. Cel ce iubește pe fratele său I.Ioan 2:10. Cine iubeşte pe fratele
αὐτοῦ ἐν τῷ φωτὶ μένει, καὶ întru lumină petrece și său rămâne în lumină şi
σκάνδαλον ἐν αὐτῷ οὐκ ἔστιν· sminteală întru dânsul nu sminteală nu este în el.
este;
Ιω Α Β-11 ὁ δὲ μισῶν τὸν ἀδελφὸν 11. iar cel ce urăște pe fratele I.Ioan 2:11. Iar cel ce urăşte pe
αὐτοῦ ἐν τῇ σκοτίᾳ ἐστὶ καὶ ἐν τῇ său întru întuneric este și fratele său este în întuneric şi
σκοτίᾳ περιπατεῖ, καὶ οὐκ οἶδε ποῦ întru întuneric umblă și nu umblă în întuneric şi nu ştie
ὑπάγει, ὅτι ἡ σκοτία ἐτύφλωσε τοὺς știe încotro merge, că încotro se duce, pentru că
ὀφθαλμοὺς αὐτοῦ. întunerecul a orbit ochii lui. întunericul a orbit ochii lui.
Ιω Α Β-12 Γράφω ὑμῖν, τεκνία, ὅτι 12. Scriu vouă, fiilor, că se iartă I.Ioan 2:12. Vă scriu vouă,
ἀφέωνται ὑμῖν αἱ ἁμαρτίαι διὰ τὸ vouă păcatele pentru numele copiilor, fiindcă iertate v-au
599
ὄνομα αὐτοῦ. Lui. fost păcatele pentru numele
Lui.
Ιω Α Β-13 γράφω ὑμῖν, πατέρες, ὅτι 13. Scriu vouă, părinților, că ați I.Ioan 2:13. Vă scriu vouă,
ἐγνώκατε τὸν ἀπ᾿ ἀρχῆς. γράφω cunoscut pe Cel dintru părinţilor, pentru că aţi
ὑμῖν, νεανίσκοι, ὅτι νενικήκατε τὸν început. Scriu vouă, tinerilor, cunoscut pe Cel ce este de la
πονηρόν. ἔγραψα ὑμῖν, παιδία, ὅτι că ați biruit pe cel viclean. început. Vă scriu vouă,
ἐγνώκατε τὸν πατέρα. tinerilor, fiindcă aţi biruit pe
cel viclean. V-am scris,
Ιω Α Β-14 ἔγραψα ὑμῖν, πατέρες, ὅτι 14. Scris-am vouă, pruncilor, că copiilor, pentru că aţi cunoscut
ἐγνώκατε τὸν ἀπ᾿ ἀρχῆς. ἔγραψα ați cunoscut pe Tatăl. Scris- pe Tatăl.
ὑμῖν, νεανίσκοι, ὅτι ἰσχυροί ἐστε am vouă, părinților, că ați I.Ioan 2:14. V-am scris, părinţilor,
καὶ ὁ λόγος τοῦ Θεοῦ ἐν ὑμῖν μένει cunoscut pe Cel dintru fiindcă aţi cunoscut pe Cel ce
καὶ νενικήκατε τὸν πονηρόν. început. Scris-am vouă, este de la început. Scris-am
tinerilor, că sunteți tari și vouă, tinerilor, căci sunteţi tari
cuvântul lui Dumnezeu şi cuvântul lui Dumnezeu
petrece întru voi și ați biruit rămâne în voi şi aţi biruit pe
pe cel viclean. cel viclean.
Ιω Α Β-15 μὴ ἀγαπᾶτε τὸν κόσμον 15. Nu iubiți lumea nici cele din I.Ioan 2:15. Nu iubiţi lumea, nici
μηδὲ τὰ ἐν τῷ κόσμῳ. ἐάν τις lume. De iubește cineva cele ce sunt în lume. Dacă
ἀγαπᾷ τὸν κόσμον, οὐκ ἔστιν ἡ lumea, nu este dragostea cineva iubeşte lumea, iubirea
ἀγάπη τοῦ Πατρὸς ἐν αὐτῷ· Tatălui întru dânsul; Tatălui nu este întru el;
Ιω Α Β-16 ὅτι πᾶν τὸ ἐν τῷ κόσμῳ, ἡ 16. pentru că tot ce este în lume, I.Ioan 2:16. Pentru că tot ce este
ἐπιθυμία τῆς σαρκὸς καὶ ἡ ἐπιθυμία adică pofta trupului și pofta în lume, adică pofta trupului şi
τῶν ὀφθαλμῶν καὶ ἡ ἀλαζονεία τοῦ ochilor și trufia vieții, nu este pofta ochilor şi trufia vieţii, nu
βίου, οὐκ ἔστιν ἐκ τοῦ πατρός, ἀλλ᾿ de la Tatăl, ci din lume este. sunt de la Tatăl, ci sunt din
ἐκ τοῦ κόσμου ἐστί. lume.
Ιω Α Β-17 καὶ ὁ κόσμος παράγεται καὶ 17. Și lumea trece și pofta ei, iar I.Ioan 2:17. Şi lumea trece şi pofta
ἡ ἐπιθυμία αὐτοῦ· ὁ δὲ ποιῶν τὸ cel ce face voia lui ei, dar cel ce face voia lui
θέλημα τοῦ Θεοῦ μένει εἰς τὸν Dumnezeu petrece în veac. Dumnezeu rămâne în veac.
αἰῶνα. 18. Copii, ceasul cel de apoi I.Ioan 2:18. Copii, este ceasul de
Ιω Α Β-18 Παιδία, ἐσχάτη ὥρα ἐστί, este, și precum ați auzit că pe urmă, şi precum aţi auzit că
καὶ καθὼς ἠκούσατε ὅτι ὁ antihrist vine, și acum vine antihrist, iar acum mulţi
ἀντίχριστος ἔρχεται, καὶ νῦν antihriști mulți s-au făcut; antihrişti s-au arătat; de aici
ἀντίχριστοι πολλοὶ γεγόνασιν· ὅθεν dintru aceasta cunoaștem că cunoaştem noi că este ceasul
γινώσκομεν ὅτι ἐσχάτη ὥρα ἐστίν ceasul cel de apoi este. de pe urmă.
Ιω Α Β-19 ἐξ ἡμῶν ἐξῆλθον, ἀλλ᾿ οὐκ 19. Dintru noi au ieșit, ci nu I.Ioan 2:19. Dintre noi au ieşit,
ἦσαν ἐξ ἡμῶν· εἰ γὰρ ἦσαν ἐξ erau dintru noi; că de ar fi dar nu erau de-ai noştri, căci
ἡμῶν, μεμενήκεισαν ἂν μεθ᾿ ἡμῶν· fost dintru noi, ar fi rămas cu de-ar fi fost de-ai noştri, ar fi
ἀλλ᾿ ἵνα φανερωθῶσιν ὅτι οὐκ εἰσὶ noi; ci au ieșit ca să se arate rămas cu noi; ci ca să se arate
πάντες ἐξ ἡμῶν. că nu sunt toți dintru noi. că nu sunt toţi de-ai noştri, de
aceea au ieşit.
Ιω Α Β-20 καὶ ὑμεῖς χρῖσμα ἔχετε ἀπὸ 20. Și voi ungere aveți de la Cel I.Ioan 2:20. Iar voi, ungere aveţi
τοῦ ἁγίου, καὶ οἴδατε πάντα. Sfânt și știți toate. de la Cel Sfânt şi ştiţi toate.
Ιω Α Β-21 οὐκ ἔγραψα ὑμῖν ὅτι οὐκ 21. Nu am scris vouă că nu ști I.Ioan 2:21. V-am scris vouă, nu
οἴδατε τὴν ἀλήθειαν, ἀλλ᾿ ὅτι adevărul, ci că îl știți pe el, și pentru că nu ştiţi adevărul, ci
οἴδατε αὐτήν, καὶ ὅτι πᾶν ψεῦδος cum că toată minciuna din pentru că îl ştiţi şi ştiţi că nici
ἐκ τῆς ἀληθείας οὐκ ἔστι. adevăr nu este. o minciună nu vine din
adevăr.
Ιω Α Β-22 τίς ἐστιν ὁ ψεύστης εἰ μὴ ὁ 22. Cine este mincinosul, fără I.Ioan 2:22. Cine este mincinosul,
ἀρνούμενος ὅτι ᾿Ιησοῦς οὐκ ἔστιν ὁ numai cel ce tăgăduiește că dacă nu cel ce tăgăduieşte că
Χριστός; οὗτός ἐστιν ὁ ἀντίχριστος, Iisus este Hristos? Aceasta Iisus este Hristosul? Acesta
ὁ ἀρνούμενος τὸν πατέρα καὶ τὸν este antihrist, care este antihristul, cel care
υἱόν. tăgăduiește pe Tatăl și pe tăgăduieşte pe Tatăl şi pe
Fiul. Fiul.
Ιω Α Β-23 πᾶς ὁ ἀρνούμενος τὸν Υἱὸν 23. Tot cel ce tăgăduiește pe I.Ioan 2:23. Oricine tăgăduieşte
οὐδὲ τὸν πατέρα ἔχει. Fiul, nici pe Tatăl nu are, iar pe Fiul nu are nici pe Tatăl;
cel ce mărturisește pe Fiul și cine mărturiseşte pe Fiul are şi
600
pe Tatăl are. pe Tatăl.
Ιω Α Β-24 ῾Υμεῖς οὖν ὃ ἠκούσατε ἀπ᾿ 24. Drept aceea voi ce ați auzit I.Ioan 2:24. Deci, ceea ce aţi auzit
ἀρχῆς, ἐν ὑμῖν μενέτω. ἐὰν ἐν ὑμῖν dintru început, întru voi să de la început, în voi să
μείνῃ ὃ ἀπ᾿ ἀρχῆς ἠκούσατε, καὶ rămâie. Și de va rămânea rămână; de va rămâne în voi
ὑμεῖς ἐν τῷ υἱῷ καὶ ἐν τῷ πατρὶ întru voi ce ați auzit dintru ceea ce aţi auzit de la început,
μενεῖτε. început, și voi în Fiul și în veţi rămâne şi voi în Fiul şi în
Tatăl veți rămânea. Tatăl.
Ιω Α Β-25 καὶ αὕτη ἐστὶν ἡ ἐπαγγελία 25. Și aceasta este făgăduința I.Ioan 2:25. Şi aceasta este
ἣν αὐτὸς ἐπηγγείλατο ἡμῖν, τὴν care Însuși a făgăduit nouă, făgăduinţa pe care El ne-a
ζωὴν τὴν αἰώνιον. viața cea veșnică. făgăduit-o: Viaţa veşnică.
Ιω Α Β-26 Ταῦτα ἔγραψα ὑμῖν περὶ τῶν 26. Acestea am scris vouă pentru I.Ioan 2:26. Acestea v-am scris
πλανώντων ὑμᾶς. cei ce vă înșeală pe voi. vouă despre cei ce vă
amăgesc.
Ιω Α Β-27 καὶ ὑμεῖς, τὸ χρῖσμα ὃ 27. Și voi ungerea care ați luat I.Ioan 2:27. Cât despre voi,
ἐλάβετε ἀπ᾿ αὐτοῦ, ἐν ὑμῖν μένει, de la Dânsul, întru voi să ungerea pe care aţi luat-o de
καὶ οὐ χρείαν ἔχετε ἵνα τις διδάσκῃ rămâie, și nu aveți trebuință la El rămâne întru voi şi n-
ὑμᾶς, ἀλλ᾿ ὡς τὸ αὐτὸ χρῖσμα ca să vă învețe pe voi cineva, aveţi trebuinţă ca să vă înveţe
διδάσκει ὑμᾶς περὶ πάντων, καὶ ci precum aceeași ungere vă cineva, ci precum ungerea Lui
ἀληθές ἐστι καὶ οὐκ ἔστι ψεῦδος, învață pe voi pentru toate și vă învaţă despre toate, şi
καὶ καθὼς ἐδίδαξεν ὑμᾶς μενεῖτε ἐν adevărată este și nu este adevărat este şi nu este
αὐτῷ. mincinoasă, și precum va minciună, rămâneţi întru El,
învățat pe voi, rămâneți întru aşa cum v-a învăţat.
aceea.
Ιω Α Β-28 Καὶ νῦν, τεκνία, μένετε ἐν 28. Și acum, fiilor, rămâneți I.Ioan 2:28. Şi acum, copii,
αὐτῷ, ἵνα ὅταν φανερωθῇ ἔχωμεν întru aceasta, ca să avem rămâneţi întru El, ca să avem
παρρησίαν καὶ μὴ αἰσχυνθῶμεν îndrăzneală când se va arăta îndrăzneală când Se va arăta
ἀπ᾿ αὐτοῦ ἐν τῇ παρουσίᾳ αὐτοῦ. și să nu ne rușinăm de şi să nu ne ruşinăm de El, la
Dânsul la venirea Lui. venirea Lui.
Ιω Α Β-29 ἐὰν εἰδῆτε ὅτι δίκαιός ἐστι, 29. De știți că este drept, I.Ioan 2:29. Dacă ştiţi că este
γινώσκετε ὅτι πᾶς ὁ ποιῶν τὴν cunoașteți că tot cel ce face drept, cunoaşteţi că oricine
δικαιοσύνην ἐξ αὐτοῦ γεγέννηται. dreptate de la (din) Dânsul s- face dreptate este născut din
a născut. El.

Ιω Α Γ-1 ῎Ιδετε ποταπὴν ἀγάπην 1. Vedeți ce fel de dragoste ne-a I.Ioan 3:1. Vedeţi ce fel de iubire
δέδωκεν ἡμῖν ὁ Πατὴρ ἵνα τέκνα dat nouă Tatăl, ca fii ai lui ne-a dăruit nouă Tatăl, ca să
Θεοῦ κληθῶμεν. διὰ τοῦτο ὁ Dumnezeu să ne numim. ne numim fii ai lui Dumnezeu,
κόσμος οὐ γινώσκει ὑμᾶς, ὅτι οὐκ Pentru aceasta lumea nu şi suntem. Pentru aceea lumea
ἔγνω αὐτόν. ne cunoaște pe noi, căci nu nu ne cunoaşte, fiindcă nu L-a
L-a cunoscut pe Dânsul. cunoscut nici pe El.
Ιω Α Γ-2 ᾿Αγαπητοί, νῦν τέκνα Θεοῦ 2. Iubiților, acum fii ai lui I.Ioan 3:2. Iubiţilor, acum suntem
ἐσμεν, καὶ οὔπω ἐφανερώθη τί Dumnezeu suntem, și încă nu fii ai lui Dumnezeu şi ce vom fi
ἐσόμεθα· οἴδαμεν δὲ ὅτι ἐὰν sa arătat ce vom fi; iar știm nu s-a arătat până acum. Ştim
φανερωθῇ, ὅμοιοι αὐτῷ ἐσόμεθα, că de se va arăta, asemenea că dacă El Se va arăta, noi
ὅτι ὀψόμεθα αὐτὸν καθώς ἐστι. Lui vom fi, că îl vom vedea vom fi asemenea Lui, fiindcă Îl
pe El precum este. vom vedea cum este.
Ιω Α Γ-3 καὶ πᾶς ὁ ἔχων τὴν ἐλπίδα 3. Și tot cel ce are nădejdea I.Ioan 3:3. Şi oricine şi-a pus în El
ταύτην ἐπ᾿ αὐτῷ ἁγνίζει ἑαυτόν, aceasta întru Dânsul se nădejdea, acesta se curăţeşte
καθὼς ἐκεῖνος ἁγνός ἐστι. curățește pe sine, precum și pe sine, aşa cum Acela curat
El curat este. este.
Ιω Α Γ-4 Πᾶς ὁ ποιῶν τὴν ἁμαρτίαν 4. Tot cela ce face păcatul și I.Ioan 3:4. Oricine făptuieşte
καὶ τὴν ἀνομίαν ποιεῖ, καὶ ἡ fărădelegea face, și păcatul păcatul săvârşeşte şi
ἁμαρτία ἐστὶν ἡ ἀνομία. este fărădelegea. nelegiuirea, şi păcatul este
nelegiuirea.
Ιω Α Γ-5 καὶ οἴδατε ὅτι ἐκεῖνος 5. Și știți că El sa arătat ca să I.Ioan 3:5. Şi voi ştiţi că El S-a
ἐφανερώθη ἵνα τὰς ἁμαρτίας ἡμῶν ridice păcatele noastre, și arătat ca să ridice păcatele şi
ἄρῃ, καὶ ἁμαρτία ἐν αὐτῷ οὐκ ἔστι. păcat întru El nu este. păcat întru El nu este.
601
Ιω Α Γ-6 πᾶς ὁ ἐν αὐτῷ μένων οὐχ 6. Tot cel ce petrece întru I.Ioan 3:6. Oricine rămâne întru
ἁμαρτάνει· πᾶς ὁ ἁμαρτάνων οὐχ Dânsul nu păcătuiește; tot El nu păcătuieşte; oricine
ἑώρακεν αὐτὸν οὐδὲ ἔγνωκεν cel ce face păcatul nu L-a păcătuieşte nu L-a văzut nici
αὐτόν. văzut pe El nici nu L-a nu L-a cunoscut.
cunoscut pe El.
Ιω Α Γ-7 Τεκνία, μηδεὶς πλανάτω 7. Fiilor, nimenea să nu vă I.Ioan 3:7. Copii, nimeni să nu vă
ὑμᾶς· ὁ ποιῶν τὴν δικαιοσύνην înșele pe voi: cel ce face amăgească. Cel ce săvârşeşte
δίκαιός ἐστι, καθὼς ἐκεῖνος dreptate drept este, precum dreptatea este drept, precum
δίκαιός ἐστιν· și Acela drept este; Acela drept este.
Ιω Α Γ-8 ὁ ποιῶν τὴν ἁμαρτίαν ἐκ τοῦ 8. cel ce face păcatul din I.Ioan 3:8. Cine săvârşeşte păcatul
διαβόλου ἐστίν, ὅτι ἀπ᾿ ἀρχῆς ὁ diavolul este, că dintru este de la diavolul, pentru că
διάβολος ἁμαρτάνει. εἰς τοῦτο început diavolul păcătuiește. de la început diavolul
ἐφανερώθη ὁ υἱὸς τοῦ Θεοῦ, ἵνα Spre aceasta sa arătat Fiul păcătuieşte. Pentru aceasta S-
λύσῃ τὰ ἔργα τοῦ διαβόλου. lui Dumnezeu, ca să strice a arătat Fiul lui Dumnezeu, ca
lucrurile diavolului. să strice lucrurile diavolului.
Ιω Α Γ-9 Πᾶς ὁ γεγεννημένος ἐκ τοῦ 9. Tot cel născut din Dumnezeu I.Ioan 3:9. Oricine este născut din
Θεοῦ ἁμαρτίαν οὐ ποιεῖ, ὅτι păcat nu face, că sămânța Dumnezeu nu săvârşeşte păcat,
σπέρμα αὐτοῦ ἐν αὐτῷ μένει· καὶ Lui întru Dânsul petrece, și pentru că sămânţa lui
οὐ δύναται ἁμαρτάνειν, ὅτι ἐκ τοῦ nu poate să păcătuiască, că Dumnezeu rămâne în acesta; şi
Θεοῦ γεγέννηται. din Dumnezeu sa născut. nu poate să păcătuiască,
fiindcă este născut din
Dumnezeu.
Ιω Α Γ-10 ἐν τούτῳ φανερά ἐστι τὰ 10. Întru acesta arătați sunt fiii I.Ioan 3:10. Prin aceasta
τέκνα τοῦ Θεοῦ καὶ τὰ τέκνα τοῦ lui Dumnezeu și fiii cunoaştem pe fiii lui Dumnezeu
διαβόλου. πᾶς ὁ μὴ ποιῶν diavolului. Tot cel ce nu face şi pe fiii diavolului; oricine nu
δικαιοσύνην οὐκ ἔστιν ἐκ τοῦ Θεοῦ, dreptate nu este din face dreptate nu este din
καὶ ὁ μὴ ἀγαπῶν τὸν ἀδελφὸν Dumnezeu, și nici cel ce nu Dumnezeu, nici cel ce nu
αὐτοῦ. iubește pe fratele său. iubeşte pe fratele său.
Ιω Α Γ-11 ὅτι αὕτη ἐστίν ἡ ἀγγελία ἣν 11. Căci aceasta este vestirea I.Ioan 3:11. Pentru că aceasta este
ἠκούσατε ἀπ᾿ ἀρχῆς, ἵνα ἀγαπῶμεν care ați auzit dintru început, vestea pe care aţi auzit-o de la
ἀλλήλους, ca să ne iubim unul pe altul, început, ca să ne iubim unul pe
altul,
Ιω Α Γ-12 οὐ καθὼς Κάϊν ἐκ τοῦ 12. nu precum Cain care era din I.Ioan 3:12. Nu precum Cain, care
πονηροῦ ἦν καὶ ἔσφαξε τὸν vicleanul și a ucis pe fratele era de la cel viclean şi a ucis
ἀδελφὸν αὐτοῦ· καὶ χάριν τίνος său; și pentru care pricină la pe fratele său. Şi pentru care
ἔσφαξεν αὐτόν; ὅτι τὰ ἔργα αὐτοῦ ucis pe el? Căci lucrurile lui pricină l-a ucis? Fiindcă
πονηρὰ ἦν, τὰ δὲ τοῦ ἀδελφοῦ erau viclene iar ale fratelui faptele lui erau rele, iar ale
αὐτοῦ δίκαια. său drepte. fratelui său erau drepte.
Ιω Α Γ-13 Μὴ θαυμάζετε, ἀδελφοί μου, 13. Nu vă mirați, frații mei de vă I.Ioan 3:13. Nu vă miraţi, fraţilor,
εἰ μισεῖ ὑμᾶς ὁ κόσμος. urăște pe voi lumea. dacă lumea vă urăşte.
Ιω Α Γ-14 ἡμεῖς οἴδαμεν ὅτι 14. Noi știm că am trecut din I.Ioan 3:14. Noi ştim că am trecut
μεταβεβήκαμεν ἐκ τοῦ θανάτου εἰς moarte în viață, că iubim pe din moarte la viaţă, pentru că
τὴν ζωήν, ὅτι ἀγαπῶμεν τοὺς frați; cela ce nu iubește pe iubim pe fraţi; cine nu iubeşte
ἀδελφούς· ὁ μὴ ἀγαπῶν τὸν fratele petrece în moarte. pe fratele său rămâne în
ἀδελφὸν μένει ἐν τῷ θανάτῳ. moarte.
Ιω Α Γ-15 πᾶς ὁ μισῶν τὸν ἀδελφὸν 15. Tot cel ce urăște pe fratele I.Ioan 3:15. Oricine urăşte pe
αὐτοῦ ἀνθρωποκτόνος ἐστί, καὶ său ucigător de oameni este, fratele său este ucigaş de
οἴδατε ὅτι πᾶς ἀνθρωποκτόνος οὐκ și știți că tot ucigătorul de oameni şi ştiţi că orice ucigaş
ἔχει ζωὴν αἰώνιον ἐν ἑαυτῷ oameni nu are viață veșnică de oameni nu are viaţă
μένουσαν. întru dânsul petrecând. veşnică, dăinuitoare în El.
Ιω Α Γ-16 ἐν τούτῳ ἐγνώκαμεν τὴν 16. Întru aceasta am cunoscut I.Ioan 3:16. În aceasta am
ἀγάπην, ὅτι ἐκεῖνος ὑπὲρ ἡμῶν τὴν dragostea, că El Și-a pus cunoscut iubirea: că El Şi-a
ψυχὴν αὐτοῦ ἔθηκε· καὶ ἡμεῖς sufletul Său pentru noi; și noi pus sufletul Său pentru noi, şi
ὀφείλομεν ὑπὲρ τῶν ἀδελφῶν τὰς datori suntem pentru frați să noi datori suntem să ne punem
ψυχὰς τιθέναι. ne punem sufletele. sufletele pentru fraţi.
Ιω Α Γ-17 ὃς δ᾿ ἂν ἔχῃ τὸν βίον τοῦ 17. Iar cel ce are bogăția (viața) I.Ioan 3:17. Iar cine are bogăţia
κόσμου καὶ θεωρῇ τὸν ἀδελφὸν lumii acesteia și vede pe lumii acesteia şi se uită la
602
αὐτοῦ χρείαν ἔχοντα καὶ κλείσῃ τὰ fratele său având trebuință și fratele său care este în nevoie
σπλάγχνα αὐτοῦ ἀπ᾿ αὐτοῦ, πῶς ἡ își închide inima sa despre şi îşi închide inima faţă de el,
ἀγάπη τοῦ Θεοῦ μένει ἐν αὐτῷ; dânsul, cum rămâne cum rămâne în acela
dragostea lui Dumnezeu dragostea lui Dumnezeu?
întru dânsul?
Ιω Α Γ-18 Τεκνία μου, μὴ ἀγαπῶμεν 18. Fiii mei, să nu iubim cu I.Ioan 3:18. Fiii mei, să nu iubim
λόγῳ μηδὲ τῇ γλώσσῃ, ἀλλ᾿ ἐν ἔργῳ cuvântul, nici cu limba, ci cu cu vorba, numai din gură, ci cu
καὶ ἀληθείᾳ. fapta și cu adevărul. fapta şi cu adevărul.
Ιω Α Γ-19 καὶ ἐν τούτῳ γινώσκομεν ὅτι 19. Și întru aceasta cunoaștem I.Ioan 3:19. În aceasta vom
ἐκ τῆς ἀληθείας ἐσμέν, καὶ că din adevăr suntem, și cunoaşte că suntem din adevăr
ἔμπροσθεν αὐτοῦ πείσομεν τὰς înaintea Lui vom încredința şi în faţa lui Dumnezeu vom
καρδίας ἡμῶν, inimile noastre, afla odihnă inimii noastre,
Ιω Α Γ-20 ὅτι ἐὰν καταγινώσκῃ ἡμῶν 20. că de ne arată pe noi inima I.Ioan 3:20. Fiindcă, dacă ne
ἡ καρδία, ὅτι μείζων ἐστὶν ὁ Θεὸς noastră vinovați, Dumnezeu osândeşte inima noastră,
τῆς καρδίας ἡμῶν καὶ γινώσκει mai mare este decât inima Dumnezeu este mai mare decât
πάντα. noastră și cunoaște toate. inima noastră şi ştie toate.
Ιω Α Γ-21 ἀγαπητοί, ἐὰν ἡ καρδία 21. Iubiților, de nu ne va arăta I.Ioan 3:21. Iubiţilor, dacă inima
ἡμῶν μὴ καταγινώσκῃ ἡμῶν, pe noi vinovați inima noastră nu ne osândeşte, avem
παρρησίαν ἔχομεν πρὸς τὸν Θεόν, noastră, îndrăznire avem îndrăznire către Dumnezeu.
către Dumnezeu,
Ιω Α Γ-22 καὶ ὃ ἐὰν αἰτῶμεν 22. și orice vom cere vom lua de I.Ioan 3:22. Şi orice cerem,
λαμβάνομεν παρ᾿ αὐτοῦ, ὅτι τὰς la Dânsul, pentru că păzim primim de la El, pentru că
ἐντολὰς αὐτοῦ τηροῦμεν καὶ τὰ poruncile Lui și cele plăcute păzim poruncile Lui şi cele
ἀρεστὰ ἐνώπιον αὐτοῦ ποιοῦμεν. înaintea Lui facem. plăcute înaintea Lui facem.
Ιω Α Γ-23 καὶ αὕτη ἐστὶν ἡ ἐντολὴ 23. Și aceasta este porunca Lui, I.Ioan 3:23. Şi aceasta este
αὐτοῦ, ἵνα πιστεύσωμεν τῷ ὀνόματι ca să credem întru numele porunca Lui, ca să credem
τοῦ υἱοῦ αὐτοῦ ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ καὶ Fiului Lui, Iisus Hristos, și întru numele lui Iisus Hristos,
ἀγαπῶμεν ἀλλήλους καθὼς ἔδωκεν să ne iubim unul pe altul, Fiul Său, şi să ne iubim unul
ἐντολήν. precum a dat nouă poruncă. pe altul, precum ne-a dat
poruncă.
Ιω Α Γ-24 καὶ ὁ τηρῶν τὰς ἐντολὰς 24. Și cel ce păzește poruncile I.Ioan 3:24. Cel ce păzeşte
αὐτοῦ ἐν αὐτῷ μένει καὶ αὐτὸς ἐν Lui întru Dânsul petrece și poruncile Lui rămâne în
αὐτῷ. καὶ ἐν τούτῳ γινώσκομεν ὅτι Acela întru el; și întru Dumnezeu şi Dumnezeu în el;
μένει ἐν ἡμῖν, ἐκ τοῦ Πνεύματος οὗ aceasta cunoaștem că şi prin aceasta cunoaştem că
603
ἡμῖν ἔδωκεν. petrece întru noi, din Duhul El rămâne în noi, din Duhul pe
care L-a dat nouă. care ni L-a dat.

Ιω Α Δ-1 ᾿Αγαπητοί, μὴ παντὶ πνεύματι 1. Iubiților, să nu credeți pe tot I.Ioan 4:1. Iubiţilor, nu daţi
πιστεύετε, ἀλλὰ δοκιμάζετε τὰ duhul, ci să ispitiți (cercetați) crezare oricărui duh, ci cercaţi
πνεύματα εἰ ἐκ τοῦ Θεοῦ ἐστιν, ὅτι duhurile de sunt de la (din) duhurile dacă sunt de la
πολλοὶ ψευδοπροφῆται Dumnezeu, că mulți proroci Dumnezeu, fiindcă mulţi
ἐξεληλύθασιν εἰς τὸν κόσμον. mincinoși au ieșit în lume. proroci mincinoşi au ieşit în
lume.
Ιω Α Δ-2 ἐν τούτῳ γινώσκετε τὸ 2. Întru aceasta să cunoașteți I.Ioan 4:2. În aceasta să
πνεῦμα τοῦ Θεοῦ· πᾶν πνεῦμα ὃ Duhul lui Dumnezeu: tot cunoaşteţi duhul lui
ὁμολογεῖ ᾿Ιησοῦν Χριστὸν ἐν σαρκὶ duhul care mărturisește pe Dumnezeu: orice duh care
ἐληλυθότα, ἐκ τοῦ Θεοῦ ἐστι· Iisus Hristos că a venit în mărturiseşte că Iisus Hristos a
trup, de la (din) Dumnezeu venit în trup, este de la
este; Dumnezeu.
Ιω Α Δ-3 καὶ πᾶν πνεῦμα ὃ μὴ 3. și tot duhul care nu I.Ioan 4:3. Şi orice duh, care nu
ὁμολογεῖ τὸν ᾿Ιησοῦν Χριστὸν ἐν mărturisește pe Iisus Hristos mărturiseşte pe Iisus Hristos2,
σαρκὶ ἐληλυθότα, ἐκ τοῦ Θεοῦ οὐκ că a venit în trup, de la (din) nu este de la Dumnezeu, ci este
2
Vedem că tocmai aici, unde ni se arată cum deosebim Duhul lui Dumnezeu de duhul lui Antihrist,
găsim cea mai mare greșeală, în edițiile mai noi ale Bibliei nu mai găsim scris nici cuvântul Hristos.
Scoaterea acestor cuvinte nu poate fi îndreptățită cu faptul că ele sunt scrise și în versetul 2. În versetul
3 ni se face și mai bine lămurit adevărul că pentru a fi, a lucra în Duhul lui Dumnezeu, și, deci, a ne
mântui nu este suficient numai al mărturisi într-un fel pe Iisus Hristos, aceasta o fac și ereticii, au făcut-
o și dracii (Matei 8, 29); adevărata mărturisire a lui Iisus Hristos se face numai în unitatea credinței, în
Trupul Său – Biserica, după cum a arătat-o aceasta Domnul nostru Iisus Hristos și prin cuvintele: „Ca
toți una să fie; precum Tu, Părinte, întru Mine, și Eu întru Tine, ca și aceştia întru Noi una să fie; ca să
creadă lumea că Tu M-ai trimis” (Ioan 17, 21). Ni se face lămurit că duhul lui Antihrist luptă
împotriva Trupului lui Hristos - Biserica, el după ce i-a rupt de Biserică pe unii, prin ei a scornit mai
apoi că Biserica – Trupul lui Hristos este dezbinată, știut fiind că dovada venirii lui Hristos în trup și a
Dumnezeirii Lui este tocmai unitatea Bisericii - Trupul Său, au deschis șantier de refacere a Ei și au
înființat Societatea Biblică prin care au „corectat” și se străduiesc să arate ca fiind „originală” această
versiune a Bibliei. Noi credem și înțelegem că în Biserică, prin purtarea de grijă a Duhului Sfânt, s-a
păstrat cuvântul Adevărului lui Dumnezeu, în limba greacă, în Biserica Ortodoxă Greacă, în versiunea
după care s-au făcut traducerile Bibliei, la noi, în Biserica Ortodoxă Română, pănă în anul 1914
inclusiv.
604
ἔστι· καὶ τοῦτό ἐστι τὸ τοῦ Dumnezeu nu este; și acela duhul lui antihrist, despre care
ἀντιχρίστου ὃ ἀκηκόατε ὅτι este al lui antihrist, de care aţi auzit că vine şi acum este
ἔρχεται, καὶ νῦν ἐν τῷ κόσμῳ ἐστὶν ați auzit că va veni, și acum chiar în lume.
ἤδη. în lume este.
Ιω Α Δ-4 ῾Υμεῖς ἐκ τοῦ Θεοῦ ἐστε, 4. Voi de la (din) Dumnezeu I.Ioan 4:4. Voi, copii, sunteţi din
τεκνία, καὶ νενικήκατε αὐτούς, ὅτι sunteți, fiilor, și ați biruit pe Dumnezeu şi i-aţi biruit pe
μείζων ἐστὶν ὁ ἐν ὑμῖν ἢ ὁ ἐν τῷ aceia, căci mai mare este Cel acei proroci, căci mai mare
κόσμῳ. ce este întru voi decât cel ce este Cel ce e în voi, decât cel
este în lume. ce este în lume.
Ιω Α Δ-5 αὐτοὶ ἐκ τοῦ κόσμου εἰσί· διὰ 5. Aceia din lume sunt, pentru I.Ioan 4:5. Aceia sunt din lume, de
τοῦτο ἐκ τοῦ κόσμου λαλοῦσι καὶ ὁ aceea din lume grăiesc și aceea grăiesc ca din lume şi
κόσμος αὐτῶν ἀκούει. lumea pe dânșii îi ascultă. lumea îi ascultă.
Ιω Α Δ-6 ἡμεῖς ἐκ τοῦ Θεοῦ ἐσμεν· ὁ 6. Noi din Dumnezeu suntem; cel I.Ioan 4:6. Noi suntem din
γινώσκων τὸν Θεὸν ἀκούει ἡμῶν· ce cunoaște pe Dumnezeu ne Dumnezeu; cine cunoaşte pe
ὃς οὐκ ἔστιν ἐκ τοῦ Θεοῦ οὐκ ascultă pe noi, care nu este Dumnezeu ascultă de noi; cine
ἀκούει ἡμῶν. ἐκ τούτου din Dumnezeu, nu ne ascultă nu este din Dumnezeu nu
γινώσκομεν τὸ πνεῦμα τῆς pe noi. Dintru aceasta ascultă de noi. Din aceasta
ἀληθείας καὶ τὸ πνεῦμα τῆς πλάνης. cunoaștem duhul adevărului cunoaştem Duhul adevărului şi
și duhul înșelăciunii. duhul rătăcirii.
Ιω Α Δ-7 ᾿Αγαπητοί, ἀγαπῶμεν 7. Iubiților, să ne iubim unul pe I.Ioan 4:7. Iubiţilor, să ne iubim
ἀλλήλους, ὅτι ἡ ἀγάπη ἐκ τοῦ Θεοῦ altul, că dragostea de la unul pe altul, pentru că
ἐστι, καὶ πᾶς ὁ ἀγαπῶν ἐκ τοῦ Θεοῦ (din) Dumnezeu este, și tot dragostea este de la Dumnezeu
γεγέννηται καὶ γινώσκει τὸν Θεόν. cel ce iubește din Dumnezeu şi oricine iubeşte este născut
este născut și cunoaște pe din Dumnezeu şi cunoaşte pe
Ιω Α Δ-8 ὁ μὴ ἀγαπῶν οὐκ ἔγνω τὸν Dumnezeu. Dumnezeu.
Θεόν. ὅτι ὁ Θεὸς ἀγάπη ἐστίν. 8. Cel ce nu iubește n-a cunoscut I.Ioan 4:8. Cel ce nu iubeşte n-a
pe Dumnezeu, că Dumnezeu cunoscut pe Dumnezeu, pentru
dragoste este. că Dumnezeu este iubire.
Ιω Α Δ-9 ἐν τούτῳ ἐφανερώθη ἡ ἀγάπη 9. Întru aceasta s-a arătat I.Ioan 4:9. Întru aceasta s-a arătat
τοῦ Θεοῦ ἐν ἡμῖν, ὅτι τὸν Υἱὸν dragostea lui Dumnezeu dragostea lui Dumnezeu către
αὐτοῦ τὸν μονογενῆ ἀπέσταλκεν ὁ întru noi, că pe Fiul Său cel noi, că pe Fiul Său cel Unul
Θεὸς εἰς τὸν κόσμον ἵνα ζήσωμεν unul născut L-a trimis Născut L-a trimis Dumnezeu în
δι᾿ αὐτοῦ. Dumnezeu în lume ca să lume, ca prin El viaţă să
viem printr-Însul. avem.
Ιω Α Δ-10 ἐν τούτῳ ἐστὶν ἡ ἀγάπη, οὐχ 10. Întru aceasta este dragostea, I.Ioan 4:10. În aceasta este
ὅτι ἡμεῖς ἠγαπήσαμεν τὸν Θεόν, nu că noi am iubit pe dragostea, nu fiindcă noi am
ἀλλ᾿ ὅτι αὐτὸς ἠγάπησεν ἡμᾶς καὶ Dumnezeu, ci căci El ne-a iubit pe Dumnezeu, ci fiindcă
ἀπέστειλε τὸν Υἱὸν αὐτοῦ ἱλασμὸν iubit pe noi și a trimis pe El ne-a iubit pe noi şi a trimis
περὶ τῶν ἁμαρτιῶν ἡμῶν. Fiul Său curățire pentru pe Fiul Său jertfă de ispăşire
păcatele noastre. pentru păcatele noastre.
Ιω Α Δ-11 ᾿Αγαπητοί, εἰ οὕτως ὁ Θεὸς 11. Iubiților, dacă Dumnezeu I.Ioan 4:11. Iubiţilor, dacă
ἠγάπησεν ἡμᾶς, καὶ ἡμεῖς așa ne-a iubit pe noi, și noi Dumnezeu astfel ne-a iubit pe
ὀφείλομεν ἀλλήλους ἀγαπᾶν. datori suntem să ne iubim noi, şi noi datori suntem să ne
unul pe altul. iubim unul pe altul.
Ιω Α Δ-12 Θεὸν οὐδεὶς πώποτε 12. Pe Dumnezeu nimeni I.Ioan 4:12. Pe Dumnezeu nimeni
τεθέαται· ἐὰν ἀγαπῶμεν ἀλλήλους, niciodinioară nu L-a văzut; nu L-a văzut vreodată, dar de
ὁ Θεὸς ἐν ἡμῖν μένει καὶ ἡ ἀγάπη de ne iubim unul pe altul, ne iubim unul pe altul,
αὐτοῦ τετελειωμένη ἐστὶν ἐν ἡμῖν. Dumnezeu întru noi petrece Dumnezeu rămâne întru noi şi
și dragostea Lui desăvârșit dragostea Lui în noi este
este întru noi. desăvârşită.
Ιω Α Δ-13 ἐν τούτῳ γινώσκομεν ὅτι ἐν 13. Întru aceasta cunoaștem că I.Ioan 4:13. Din aceasta
αὐτῷ μένομεν καὶ αὐτὸς ἐν ἡμῖν, petrecem întru Dânsul și El cunoaştem că rămânem în El şi
ὅτι ἐκ τοῦ Πνεύματος αὐτοῦ întru noi, că din Duhul Său a El întru noi, fiindcă ne-a dat
δέδωκεν ἡμῖν. dat nouă. din Duhul Său.
Ιω Α Δ-14 Καὶ ἡμεῖς τεθεάμεθα καὶ 14. Și noi am văzut și mărturisim I.Ioan 4:14. Şi noi am văzut şi
μαρτυροῦμεν ὅτι ὁ Πατὴρ că Tatăl a trimis pe Fiul mărturisim că Tatăl a trimis pe
ἀπέσταλκε τὸν Υἱὸν σωτῆρα τοῦ mântuitor lumii. Fiul, Mântuitor al lumii.
605
κόσμου.
Ιω Α Δ-15 ὃς ἂν ὁμολογήσῃ ὅτι 15. Oricare mărturisește că Iisus I.Ioan 4:15. Cine mărturiseşte că
᾿Ιησοῦς ἐστιν ὁ υἱὸς τοῦ Θεοῦ, ὁ este Fiul lui Dumnezeu, Iisus este fiul lui Dumnezeu,
Θεὸς ἐν αὐτῷ μένει καὶ αὐτὸς ἐν τῷ Dumnezeu întru acela Dumnezeu rămâne întru el şi el
Θεῷ. petrece și acela întru în Dumnezeu.
Dumnezeu.
Ιω Α Δ-16 καὶ ἡμεῖς ἐγνώκαμεν καὶ 16. Și noi am cunoscut și am I.Ioan 4:16. Şi noi am cunoscut şi
πεπιστεύκαμεν τὴν ἀγάπην ἣν ἔχει ὁ crezut dragostea care o are am crezut iubirea, pe care
Θεὸς ἐν ἡμῖν.῾Ο Θεὸς ἀγάπη ἐστί, Dumnezeu întru noi. Dumnezeu o are către noi.
καὶ ὁ μένων ἐν τῇ ἀγάπῃ ἐν τῷ Dumnezeu dragoste este, și Dumnezeu este iubire şi cel ce
Θεῷ μένει καὶ ὁ Θεὸς ἐν αὐτῷ. cela ce petrece întru rămâne în iubire rămâne în
dragoste, întru Dumnezeu Dumnezeu şi Dumnezeu
petrece și Dumnezeu întru rămâne întru el.
dânsul.
Ιω Α Δ-17 ᾿Εν τούτῳ τετελείωται ἡ 17. Întru aceasta s-a săvârșit I.Ioan 4:17. Întru aceasta a fost
ἀγάπη μεθ᾿ ἡμῶν, ἵνα παρρησίαν dragostea cu noi, ca desăvârşită iubirea Lui faţă de
ἔχωμεν ἐν τῇ ἡμέρᾳ τῆς κρίσεως, îndrăznire să avem în ziua noi, ca să avem îndrăznire în
ὅτι καθὼς ἐκεῖνός ἐστι, καὶ ἡμεῖς judecații, căci precum Acela ziua judecăţii, fiindcă precum
ἐσμεν ἐν τῷ κόσμῳ τούτῳ. este, și noi suntem în lumea este Acela, aşa suntem şi noi,
aceasta. în lumea aceasta.
Ιω Α Δ-18 φόβος οὐκ ἔστιν ἐν τῇ 18. Frică nu este întru dragoste, I.Ioan 4:18. În iubire nu este frică,
ἀγάπῃ, ἀλλ᾿ ἡ τελεία ἀγάπη ἔξω ci dragostea cea desăvârșită ci iubirea desăvârşită alungă
βάλλει τὸν φόβον, ὅτι ὁ φόβος scoate afară pe frică, că frica, pentru că frica are cu
κόλασιν ἔχει, ὁ δὲ φοβούμενος οὐ frica pedeapsă are, iar cela sine pedeapsa, iar cel ce se
τετελείωται ἐν τῇ ἀγάπῃ. ce se teme nu este deplin teme nu este desăvârşit în
întru dragoste. iubire.
Ιω Α Δ-19 ῾Ημεῖς ἀγαπῶμεν αὐτόν, ὅτι 19. Noi îl iubim pe Dânsul, căci I.Ioan 4:19. Noi iubim pe
αὐτὸς πρῶτος ἠγάπησεν ἡμᾶς. El întâi ne-a iubit pe noi. Dumnezeu, fiindcă El ne-a
iubit cel dintâi.
Ιω Α Δ-20 ἐάν τις εἴπῃ ὅτι ἀγαπῶ τὸν 20. De va zice cineva că iubește I.Ioan 4:20. Dacă zice cineva:
Θεόν, καὶ τὸν ἀδελφὸν αὐτοῦ μισῇ, pe Dumnezeu, și pe fratele iubesc pe Dumnezeu, iar pe
ψεύστης ἐστίν· ὁ γὰρ μὴ ἀγαπῶν său urăște, mincinos este; că fratele său îl urăşte, mincinos
τὸν ἀδελφὸν ὃν ἑώρακε, τὸν Θεὸν cela ce nu iubește pe fratele este! Pentru că cel ce nu
ὃν οὐχ ἑώρακε πῶς δύναται său pe care l-a văzut, pe iubeşte pe fratele său, pe care
ἀγαπᾶν; Dumnezeu pe care nu L-a l-a văzut, pe Dumnezeu, pe
văzut cum poate să-L Care nu L-a văzut, nu poate
iubească? să-L iubească.
Ιω Α Δ-21 καὶ ταύτην τὴν ἐντολὴν 21. Și această poruncă avem de I.Ioan 4:21. Şi această poruncă
ἔχομεν ἀπ᾿ αὐτοῦ, ἵνα ὁ ἀγαπῶν la Dânsul, ca cela ce iubește avem de la El: cine iubeşte pe
τὸν Θεὸν ἀγαπᾷ καὶ τὸν ἀδελφὸν pe Dumnezeu să iubească și Dumnezeu să iubească şi pe
αὐτοῦ. pe fratele său. fratele său.

Ιω Α Ε-1 Πᾶς ὁ πιστεύων ὅτι ᾿Ιησοῦς 1. Tot cel ce crede că Iisus este I.Ioan 5:1. Oricine crede că Iisus
ἐστιν ὁ Χριστός, ἐκ τοῦ Θεοῦ Hristos, din Dumnezeu este este Hristos, este născut din
γεγέννηται, καὶ πᾶς ὁ ἀγαπῶν τὸν născut, și tot cel ce iubește Dumnezeu, şi oricine iubeşte
γεννήσαντα ἀγαπᾷ καὶ τὸν pe Cel ce a născut, iubește și pe Cel care a născut iubeşte şi
γεγεννημένον ἐξ αὐτοῦ. pe Cel ce S-a născut dintr- pe Cel ce S-a născut din El.
Însul.
Ιω Α Ε-2 ἐν τούτῳ γινώσκομεν ὅτι 2. Întru aceasta cunoaștem că I.Ioan 5:2. Întru aceasta
ἀγαπῶμεν τὰ τέκνα τοῦ Θεοῦ, ὅταν iubim pe fiii lui Dumnezeu, cunoaştem că iubim pe fiii lui
τὸν Θεὸν ἀγαπῶμεν καὶ τὰς când iubim pe Dumnezeu și Dumnezeu, dacă iubim pe
ἐντολὰς αὐτοῦ τηρῶμεν. poruncile Lui păzim. Dumnezeu şi împlinim
poruncile Lui.
Ιω Α Ε-3 αὕτη γάρ ἐστιν ἡ ἀγάπη τοῦ 3. Că aceasta este dragostea lui I.Ioan 5:3. Căci dragostea de
Θεοῦ, ἵνα τὰς ἐντολὰς αὐτοῦ Dumnezeu, ca poruncile Lui Dumnezeu aceasta este: Să
τηρῶμεν· καὶ αἱ ἐντολαὶ αὐτοῦ să păzim; și poruncile Lui păzim poruncile Lui; şi
606
βαρεῖαι οὐκ εἰσίν, grele nu sunt, poruncile Lui nu sunt grele.
Ιω Α Ε-4 ὅτι πᾶν τὸ γεγεννημένον ἐκ 4. căci tot cel născut din I.Ioan 5:4. Pentru că oricine este
τοῦ Θεοῦ νικᾷ τὸν κόσμον καὶ αὕτη Dumnezeu biruiește lumea; născut din Dumnezeu biruieşte
ἐστὶν ἡ νίκη ἡ νικήσασα τὸν și aceasta este biruința care lumea, şi aceasta este biruinţa
κόσμον, ἡ πίστις ἡμῶν. biruiește lumea, credința care a biruit lumea: credinţa
noastră. noastră.
Ιω Α Ε-5 τίς ἐστιν ὁ νικῶν τὸν κόσμον 5. Cine este cel ce biruiește I.Ioan 5:5. Cine este cel ce
εἰ μὴ ὁ πιστεύων ὅτι ᾿Ιησοῦς ἐστιν lumea, fără numai cel ce biruieşte lumea dacă nu cel ce
ὁ υἱὸς τοῦ Θεοῦ; crede că Iisus este Fiul lui crede că Iisus este Fiul lui
Dumnezeu? Dumnezeu?
Ιω Α Ε-6 Οὗτός ἐστιν ὁ ἐλθὼν δι᾿ 6. Acesta este care a venit prin I.Ioan 5:6. Acesta este Cel care a
ὕδατος καὶ αἵματος, ᾿Ιησοῦς apă și prin sânge, Iisus venit prin apă şi prin sânge:
Χριστός· οὐκ ἐν τῷ ὕδατι μόνον, Hristos; nu numai prin apă, Iisus Hristos; nu numai prin
ἀλλ᾿ ἐν τῷ ὕδατι καὶ τῷ αἵματι· καὶ ci prin apă și prin sânge; și apă, ci prin apă şi prin sânge;
τὸ Πνεῦμά ἐστι τὸ μαρτυροῦν, ὅτι Duhul este cel ce şi Duhul este Cel ce
τὸ Πνεῦμά ἐστιν ἡ ἀλήθεια. mărturisește, căci Duhul este mărturiseşte, că Duhul este
adevărul. adevărul.
Ιω Α Ε-7 ὅτι τρεῖς εἰσιν οἱ 7. Căci trei sunt care I.Ioan 5:7. Căci trei sunt care
μαρτυροῦντες ἐν τῷ οὐρανῷ, ὁ mărturisesc în cer: Tatăl, mărturisesc în cer: Tatăl,
Πατήρ, ὁ Λὸγος καὶ τὸ ῞Αγιον Cuvântul și Sfântul Duh, și Cuvântul şi Sfântul Duh, şi
Πνεῦμα, καὶ οὗτοι οἱ τρεῖς ἕν εἰσι· Acești trei Una sunt; Aceşti trei Una sunt.
Ιω Α Ε-8 καὶ τρεῖς εἰσιν οἱ 8. și trei sunt care mărturisesc I.Ioan 5:8. Şi trei sunt care
μαρτυροῦντες ἐν τῇ γῇ, τὸ Πνεῦμα pe pământ: Duhul și apa și mărturisesc pe pământ: Duhul
καὶ τὸ ὕδωρ καὶ τὸ αἷμα καὶ οἱ sângele și acești trei întru şi apa şi sângele, şi aceşti trei
τρεῖς εἰς τὸ ἕν εἰσιν. una sunt. mărturisesc la fel.
Ιω Α Ε-9 εἰ τὴν μαρτυρίαν τῶν 9. De primim mărturia I.Ioan 5:9. Dacă primim mărturia
ἀνθρώπων λαμβάνομεν, ἡ oamenilor, mărturia lui oamenilor, mărturia lui
μαρτυρία τοῦ Θεοῦ μείζων ἐστίν· Dumnezeu mai mare este; că Dumnezeu este mai mare, că
ὅτι αὕτη ἐστίν ἡ μαρτυρία τοῦ Θεοῦ aceasta este mărturia lui aceasta este mărturia lui
ἣν μεμαρτύρηκε περὶ τοῦ υἱοῦ Dumnezeu care a mărturisit Dumnezeu: că a mărturisit
αὐτοῦ. pentru Fiul Său. pentru Fiul Său.
Ιω Α Ε-10 ὁ πιστεύων εἰς τὸν Υἱὸν τοῦ 10. Cel ce crede întru Fiul lui I.Ioan 5:10. Cine crede în Fiul lui
Θεοῦ ἔχει τὴν μαρτυρίαν ἐν αὐτῷ· Dumnezeu are mărturia întru Dumnezeu are această
ὁ μὴ πιστεύων τῷ Θεῷ ψεύστην sine; cela ce nu crede lui mărturie în el însuşi. Cine nu
πεποίηκεν αὐτόν, ὅτι οὐ Dumnezeu, mincinos l-a crede în Dumnezeu, L-a făcut
πεπίστευκεν εἰς τὴν μαρτυρίαν ἣν făcut pe Dânsul, pentru că mincinos, pentru că n-a crezut
μεμαρτύρηκεν ὁ Θεὸς περὶ τοῦ υἱοῦ nu a crezut la (în) mărturia în mărturia pe care a
αὐτοῦ. care a mărturisit Dumnezeu mărturisit-o Dumnezeu pentru
pentru Fiul Său. Fiul Său.
Ιω Α Ε-11 καὶ αὕτη ἐστίν ἡ μαρτυρία, 11. Și aceasta este mărturia, că I.Ioan 5:11. Şi aceasta este
ὅτι ζωὴν αἰώνιον ἔδωκεν ἡμῖν ὁ viață veșnică ne-a dat nouă mărturia, că Dumnezeu ne-a
Θεός, καὶ αὕτη ἡ ζωὴ ἐν τῷ υἱῷ Dumnezeu, și această viață dat viaţă veşnică şi această
αὐτοῦ ἐστιν. întru Fiul Lui este. viaţă este în Fiul Său.
Ιω Α Ε-12 ὁ ἔχων τὸν Υἱὸν ἔχει τὴν 12. Cel ce are pe Fiul are viața; I.Ioan 5:12. Cel ce are pe Fiul are
ζωήν· ὁ μὴ ἔχων τὸν Υἱὸν τοῦ Θεοῦ iar cela ce nu are pe Fiul lui viaţa; cel ce nu are pe Fiul lui
τὴν ζωὴν οὐκ ἔχει. Dumnezeu viața nu are. Dumnezeu nu are viaţa.
Ιω Α Ε-13 Ταῦτα ἔγραψα ὑμῖν τοῖς 13. Acestea am scris vouă, celor I.Ioan 5:13. Acestea am scris
πιστεύουσιν εἰς τὸ ὄνομα τοῦ υἱοῦ ce credeți întru numele vouă, care credeţi în numele
τοῦ Θεοῦ, ἵνα εἰδῆτε ὅτι ζωὴν Fiului lui Dumnezeu, ca să Fiului lui Dumnezeu, ca să ştiţi
αἰώνιον ἔχετε, καὶ ἵνα πιστεύητε εἰς știți că viața veșnică aveți, și că aveţi viaţă veşnică.
τὸ ὄνομα τοῦ υἱοῦ τοῦ Θεοῦ. ca să credeți întru numele
Fiului lui Dumnezeu.
Ιω Α Ε-14 καὶ αὕτη ἐστὶν ἡ παρρησία 14. Și aceasta este îndrăznirea I.Ioan 5:14. Şi aceasta este
ἣν ἔχομεν πρὸς αὐτόν, ὅτι ἐάν τι care o avem către Dânsul, că încrederea pe care o avem
αἰτώμεθα κατὰ τὸ θέλημα αὐτοῦ, de vom cere ceva după voia către El, că, dacă cerem ceva
ἀκούει ἡμῶν. Lui, ne aude pe noi. după voinţa Lui, El ne ascultă.
Ιω Α Ε-15 καὶ ὰν οἴδαμεν ὅτι ἀκούει 15. Și dacă știm că ne aude pe I.Ioan 5:15. Şi dacă ştim că El ne
607
ἡμῶν ὃ ἂν αἰτώμεθα, οἴδαμεν ὅτι noi, orice vom cere, știm că ascultă ceea ce Îi cerem, ştim
ἔχομεν τὰ αἰτήματα ἃ ᾐτήκαμεν vom avea cererile care le că dobândim cererile pe care I
παρ᾿ αὐτοῦ. cerem de la Dânsul. le-am cerut.
Ιω Α Ε-16 ᾿Εάν τις ἴδῃ τὸν ἀδελφὸν 16. De va vedea cineva pe I.Ioan 5:16. Dacă vede cineva pe
αὐτοῦ ἁμαρτάνοντα ἁμαρτίαν μὴ fratele său păcătuind păcat fratele său păcătuind - păcat
πρὸς θάνατον, αἰτήσει, καὶ δώσει nu spre moarte, să ceară, și nu de moarte - să se roage, şi
αὐτῷ ζωήν, τοῖς ἁμαρτάνουσι μὴ va da lui viață – celor ce Dumnezeu va da viaţă acelui
πρὸς θάνατον. ἔστιν ἁμαρτία πρὸς păcătuiesc nu spre moarte. frate, anume celor ce nu
θάνατον· οὐ περὶ ἐκείνης λέγω ἵνα Este păcat spre moarte: nu păcătuiesc de moarte. Este şi
ἐρωτήσῃ. pentru acela zic ca să se păcat de moarte; nu zic să se
roage. roage pentru acela.
Ιω Α Ε-17 πᾶσα ἀδικία ἁμαρτία ἐστίν· 17. Toată nedreptatea păcat I.Ioan 5:17. Orice nedreptate este
καὶ ἔστιν ἁμαρτία οὐ πρὸς θάνατον. este, și este păcat nu spre păcat, dar este şi păcat care nu
moarte. e de moarte.
Ιω Α Ε-18 Οἴδαμεν ὅτι πᾶς ὁ 18. Știm că tot cel născut din I.Ioan 5:18. Ştim că oricine e
γεγεννημένος ἐκ τοῦ Θεοῦ οὐχ Dumnezeu nu păcătuiește, ci născut din Dumnezeu nu
ἁμαρτάνει, ἀλλ᾿ ὁ γεννηθεὶς ἐκ τοῦ cela ce s-a născut din păcătuieşte; ci cel ce s-a
Θεοῦ τηρεῖ ἑαυτόν, καὶ ὁ πονηρὸς Dumnezeu păzește dânsul, și născut din Dumnezeu se
οὐχ ἅπτεται αὐτοῦ. cel viclean nu se atinge de el. păzeşte pe sine, şi cel rău nu se
atinge de el.
Ιω Α Ε-19 οἴδαμεν ὅτι ἐκ τοῦ Θεοῦ 19. Știm că din Dumnezeu I.Ioan 5:19. Ştim că suntem din
ἐσμεν, καὶ ὁ κόσμος ὅλος ἐν τῷ suntem, și lumea toată întru Dumnezeu şi lumea întreagă
πονηρῷ κεῖται. cel viclean zace. zace sub puterea celui rău.
Ιω Α Ε-20 οἴδαμεν δὲ ὅτι ὁ υἱὸς τοῦ 20. Iar știm că Fiul lui I.Ioan 5:20. Ştim iarăşi că Fiul lui
Θεοῦ ἥκει καὶ δέδωκεν ἡμῖν τῷ Dumnezeu a venit și ne-a dat Dumnezeu a venit şi ne-a dat
ἀληθινῷ, ἐν τῷ υἱῷ αὐτοῦ ᾿Ιησοῦ nouă pricepere ca să nouă pricepere, ca să
Χριστῷ. οὗτός ἐστιν ὁ ἀληθινὸς cunoaștem pe Cel adevărat, cunoaştem pe Dumnezeul cel
Θεὸς καὶ ζωὴ αἰώνιος. și suntem întru Cel adevărat, adevărat; şi noi suntem în
întru Fiul Lui Iisus Hristos. Dumnezeul cel adevărat, adică
Acesta este Dumnezeul cel întru Fiul Său Iisus Hristos.
adevărat și viața veșnică. Acesta este adevăratul
Dumnezeu şi viaţa de veci.
Ιω Α Ε-21 Τεκνία, φυλάξατε ἑαυτοὺς 21. Fiilor, păziți-vă pe voi înșivă I.Ioan 5:21. Fiilor, păziţi-vă de
ἀπὸ τῶν εἰδώλων· ἀμήν. de idoli. Amin. idoli.
608
EPISTOLIA
SOBORNICEASCĂ A
DOUA IOAN A DOUA EPIST.
ΚΑΘΟΛΙΚΗ ΙΩΑΝΝΟΥ Β A SOBORNICEASCĂ
SFÂNTULUI APOSTOL IOAN
Ιω Β Α-1 ῾Ο πρεσβύτερος ἐκλεκτῇ 1. Bătrânul, alesei Doamne şi II.Ioan 1:1. Preotul, către aleasa
κυρίᾳ καὶ τοῖς τέκνοις αὐτῆς, οὓς fiilor ei, pe care eu iubesc Doamnă şi către fiii ei, pe care
ἐγὼ ἀγαπῶ ἐν ἀληθείᾳ, καὶ οὐκ ἐγὼ întru adevăr, şi nu numai eu, ei îi iubesc întru adevăr şi nu
μόνος, ἀλλὰ καὶ πάντες οἱ ci şi toţi care au cunoscut numai eu, ci şi toţi care au
ἐγνωκότες τὴν ἀλήθειαν, adevărul, cunoscut adevărul,
Ιω Β Α-2 διὰ τὴν ἀλήθειαν τὴν 2. Pentru adevărul ce petrece II.Ioan 1:2. Pentru adevărul care
μένουσαν ἐν ἡμῖν, καὶ μεθ᾿ ἡμῶν întru noi, şi cu noi va fi în rămâne înn noi şi va fi cu noi
ἔσται εἰς τὸν αἰῶνα· veac. în veac:
Ιω Β Α-3 ἔσται μεθ᾿ ὑμῶν χάρις, ἔλεος, 3. Fie cu voi har, milă şi pace de II.Ioan 1:3. Har, milă, pace fie cu
εἰρήνη παρὰ Θεοῦ Πατρὸς καὶ la Dumnezeu Tatăl şi de la voi, de la Dumnezeu-Tatăl şi
παρὰ Κυρίου ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ τοῦ Domnul Iisus Hristos, Fiul de la Iisus Hristos, Fiul
υἱοῦ τοῦ πατρός, ἐν ἀληθείᾳ καὶ Tatălui, întru adevăr şi întru Tatălui, în adevăr şi în
ἀγάπῃ. dragoste. dragoste.
Ιω Β Α-4 ᾿Εχάρην λίαν ὅτι εὕρηκα ἐκ 4. M-am bucurat foarte căci am II.Ioan 1:4. M-am bucurat foarte,
τῶν τέκνων σου περιπατοῦντας ἐν aflat din fiii tăi umblând că am aflat pe unii din fiii tăi
ἀληθείᾳ, καθὼς ἐντολὴν ἐλάβομεν întru adevăr, precum umblând întru adevăr, precum
παρὰ τοῦ πατρός. poruncă am luat de la Tatăl. am primit poruncă de la Tatăl.
Ιω Β Α-5 καὶ νῦν ἐρωτῶ σε, κυρία, οὐχ 5. Şi acum te rog, doamnă, nu ca II.Ioan 1:5. Şi acum te rog,
ὡς ἐντολὴν γράφων σοι καινήν, şi cum aş scrie ţie poruncă Doamnă, nu ca şi cum ţi-aş
ἀλλὰ ἣν εἴχομεν ἀπ᾿ ἀρχῆς, ἵνα nouă, ci care avem dintru scrie poruncă nouă, ci pe
ἀγαπῶμεν ἀλλήλους. început, ca să iubim unul pe aceea pe care noi o avem de la
altul. început, ca să ne iubim unii pe
alţii.
Ιω Β Α-6 καὶ αὕτη ἐστὶν ἡ ἀγάπη, ἵνα 6. Şi aceasta este dragostea, ca II.Ioan 1:6. Şi aceasta este
περιπατῶμεν κατὰ τὰς ἐντολὰς să umblăm după poruncile iubirea, ca să umblăm după
αὐτοῦ. αὕτη ἐστὶν ἡ ἐντολή, καθὼς lui. Şi aceasta este porunca, poruncile Lui; aceasta este
ἠκούσατε ἀπ᾿ ἀρχῆς, ἵνα ἐν αὐτῇ precum aţi auzit dintru porunca, precum aţi auzit
περιπατῆτε. început, ca întru dânsa să dintru început, ca să umblaţi
umblaţi. întru iubire.
Ιω Β Α-7 ὅτι πολλοὶ πλάνοι εἰσῆλθον 7. Pentru că mulţi amăgitori au II.Ioan 1:7. Pentru că mulţi
εἰς τὸν κόσμον, οἱ μὴ ὁμολογοῦντες intrat în lume, care nu amăgitori au ieşit în lume, care
᾿Ιησοῦν Χριστὸν ἐρχόμενον ἐν mărturisesc pe Iisus Hristos nu mărturisesc că Iisus Hristos
σαρκί· οὗτός ἐστιν ὁ πλάνος καὶ ὁ să fie venit cu trupul; acesta a venit în trup; acesta este
ἀντίχριστος. este amăgitor şi antihrist. amăgitorul şi antihristul.
Ιω Β Α-8 βλέπετε ἑαυτούς, ἵνα μὴ 8. Păziţi pe înşivă, ca să nu II.Ioan 1:8. Păziţi-vă pe voi înşivă,
ἀπολέσωμεν ἃ εἰργασάμεθα, ἀλλὰ pierdem cele ce am lucrat, ci ca să nu pierdeţi ceea ce aţi
μισθὸν πλήρη ἀπολάβωμεν. să luăm plată desăvârşit. lucrat, ci să primiţi plată
deplină.
Ιω Β Α-9 πᾶς ὁ παραβαίνων καὶ μὴ 9. Tot cel ce calcă porunca şi nu II.Ioan 1:9. Oricine se abate şi nu
μένων ἐν τῇ διδαχῇ τοῦ Χριστοῦ rămâne întru învăţătura lui rămâne în învăţătura lui
Θεὸν οὐκ ἔχει· ὁ μένων ἐν τῇ Hristos, pe Dumnezeu nu Hristos nu are pe Dumnezeu;
διδαχῇ τοῦ Χριστοῦ, οὗτος καὶ τὸν are; iar cel ce rămâne întru cel ce rămâne în învăţătura
πατέρα καὶ τὸν Υἱὸν ἔχει. învăţătura lui Hristos, acela Lui, acela are şi pe Tatăl şi pe
şi pe Tatăl şi pe Fiul are. Fiul.
Ιω Β Α-10 εἴ τις ἔρχεται πρὸς ὑμᾶς καὶ 10. Oricine va veni la voi şi nu II.Ioan 1:10. Dacă cineva vine la
ταύτην τὴν διδαχὴν οὐ φέρει, μὴ va aduce învăţătura aceasta, voi şi nu aduce învăţătura
λαμβάνετε αὐτὸν εἰς οἰκίαν, καὶ să nu-l primiți în casă şi să aceasta, să nu-l primiţi în casă
χαίρειν αὐτῷ μὴ λέγετε· nu ziceţi lui: Bucură-te; şi să nu-i ziceţi: Bun venit!
Ιω Β Α-11 ὁ γὰρ λέγων αὐτῷ χαίρειν 11. Că cel ce va zice lui: II.Ioan 1:11. Căci cel ce-i zice:
κοινωνεῖ τοῖς ἔργοις αὐτοῦ τοῖς Bucură-te, se va face părtaş Bun venit! se face părtaş la
πονηροῖς. faptelor lui celor viclene. faptele lui cele rele.
609
Ιω Β Α-12 Πολλὰ ἔχων ὑμῖν γράφειν, 12. Multe având a vă scrie vouă, II.Ioan 1:12. Multe având a vă
οὐκ ἠβουλήθην διὰ χάρτου καὶ nu am voit pe hârtie şi cu scrie, n-am voit să le scriu pe
μέλανος, ἀλλὰ ἐλπίζω ἐλθεῖν πρὸς cerneală, ci nădăjduiesc că hârtie şi cu cerneală, ci
ὑμᾶς καὶ στόμα πρὸς στόμα voi veni la voi, şi gură către nădăjduiesc să vin la voi şi să
λαλῆσαι, ἵνα ἡ χαρὰ ἡμῶν ᾖ gură voi grăi, ca bucuria vorbesc gură către gură, ca
πεπληρωμένη. noastră să fie deplină. bucuria noastră să fie deplină.
Ιω Β Α-13 ἀσπάζεταί σε τὰ τέκνα τῆς 13. Închină-se ţie copiii surorii II.Ioan 1:13. Te îmbrăţişează fiii
ἀδελφῆς σου τῆς ἐκλεκτῆς· ἀμήν. tale celei alese, Amin. surorii tale celei alese.
610
A TREIA IOAN A TREIA EPIST.
ΚΑΘΟΛΙΚΗ ΙΩΑΝΝΟΥ Γ A SOBORNICEASCĂ
SFÂNTULUI APOSTOL IOAN
Ιω Γ Α-1 ῾Ο πρεσβύτερος Γαΐῳ τῷ 1. Bătrânul, lui Gaie cel iubit, pe III.Ioan 1:1. Preotul, către Gaiu
ἀγαπητῷ, ὃν ἐγὼ ἀγαπῶ ἐν care-l iubesc eu întru adevăr. cel iubit, pe care îl iubesc întru
ἀληθείᾳ. adevăr:
Ιω Γ Α-2 ᾿Αγαπητέ, περὶ πάντων 2. Iubitule, pentru toate fac III.Ioan 1:2. Iubitule, mă rog să ai
εὔχομαί σε εὐοδοῦσθαι καὶ rugăciune ca să sporeşti şi să spor în toate şi să mergi bine
ὑγιαίνειν, καθὼς εὐοδοῦταί σου ἡ fii sănătos, precum sporeşte cu sănătatea, precum bine
ψυχή. sufletul tău. mergi cu sufletul.
Ιω Γ Α-3 ἐχάρην γὰρ λίαν ἐρχομένων 3. Pentru că foarte m-am III.Ioan 1:3. M-am bucurat mult
ἀδελφῶν καὶ μαρτυρούντων σου τῇ bucurat, după ce au venit când au venit fraţii şi au
ἀληθείᾳ, καθὼς σὺ ἐν ἀληθείᾳ fraţii şi au mărturisit de mărturisit despre adevărul tău,
περιπατεῖς. adevărul tău, precum tu întru aşa cum umbli tu întru adevăr.
adevăr umbli.
Ιω Γ Α-4 μειζοτέραν τούτων οὐκ ἔχω 4. Mai mare bucurie decât III.Ioan 1:4. Mai mare bucurie
χαράν, ἵνα ἀκούω τὰ ἐμὰ τέκνα ἐν aceasta nu am, când aud că decât aceasta nu am, ca să aud
ἀληθείᾳ περιπατοῦντα. copiii mei întru adevăr că fiii mei umblă întru adevăr.
umblă.
Ιω Γ Α-5 ᾿Αγαπητέ, πιστὸν ποιεῖς ὃ ἐὰν 5. Iubitule, cu credinţă faci orice III.Ioan 1:5. Iubitule, cu credinţă
ἐργάσῃ εἰς τοὺς ἀδελφοὺς καὶ εἰς lucrezi către fraţi şi către cei faci oricâte faci pentru fraţi şi
τοὺς ξένους, streini, aceasta pentru străini,
Ιω Γ Α-6 οἳ ἐμαρτύρησάν σου τῇ ἀγάπῃ 6. Care au mărturisit de III.Ioan 1:6. Care, în faţa
ἐνώπιον ἐκκλησίας, οὓς καλῶς dragostea ta înaintea Bisericii, au dat mărturie
ποιήσεις προπέμψας ἀξίως τοῦ Bisericii, pe care bine vei despre dragostea ta. Bine vei
Θεοῦ. face de îi vei petrece cu face să-i ajuţi în călătoria lor,
vrednicie lui Dumnezeu; după cum se cuvine înaintea
lui Dumnezeu.
Ιω Γ Α-7 ὑπὲρ γὰρ τοῦ ὀνόματος 7. Că pentru numele lui au ieşit, III.Ioan 1:7. Căci pentru numele
ἐξῆλθον, μηδέν λαμβάνοντες ἀπὸ nimic luând de la neamuri. lui Hristos au plecat la drum,
τῶν ἐθνικῶν. fără să ia nimic de la neamuri.
Ιω Γ Α-8 ἡμεῖς οὖν ὀφείλομεν 8. Noi dară datori suntem să III.Ioan 1:8. Noi, deci, datori
ἀπολαμβάνειν τοὺς τοιούτους, ἵνα primim pe unii ca aceştia, ca suntem să sprijinim pe unii ca
συνεργοὶ γινώμεθα τῇ ἀληθείᾳ. împreună lucrători să fim aceştia, ca să fim împreună-
adevărului. lucrători pentru adevăr.
Ιω Γ Α-9 ῎Εγραψα τῇ ἐκκλησίᾳ· ἀλλ᾿ ὁ 9. Scris-am Bisericii; dar III.Ioan 1:9. Am scris ceva
φιλοπρωτεύων αὐτῶν Διοτρεφὴς Diotref, cel ce iubeşte să fie Bisericii, dar Diotref, care ţine
οὐκ ἐπιδέχεται ἡμᾶς. lor căpitenie, nu ne primește să fie cel dintâi între ei, nu ne
pe noi. primeşte.
Ιω Γ Α-10 διὰ τοῦτο, ἐὰν ἔλθω, 10. Pentru aceasta, de voi veni, III.Ioan 1:10. Pentru aceea, când
ὑπομνήσω αὐτοῦ τὰ ἔργα ἃ ποιεῖ, voi pomeni lui faptele care voi veni, îi voi pomeni de
λόγοις πονηροῖς φλυαρῶν ἡμᾶς· face ocărând pe noi cu faptele pe care le face,
καὶ μὴ ἀρκούμενος ἐπὶ τούτοις οὔτε cuvinte viclene, şi defăimându-ne cu vorbe urâte;
αὐτὸς ἐπιδέχεται τοὺς ἀδελφοὺς καὶ neîndestulat fiind cu acestea, şi nemulţumit fiind cu acestea,
τοὺς βουλομένους κωλύει καὶ ἐκ nici însuşi primește pe fraţi, nici el nu primeşte pe fraţi, nici
τῆς ἐκκλησίας ἐκβάλλει. ci pe ceia ce vor îi opreşte şi pe cei care voiesc să-i
din biserică îi scoate. primească nu-i lasă, şi-i dă
afară din Biserică.
Ιω Γ Α-11 ᾿Αγαπητέ, μὴ μιμοῦ τὸ 11. Iubitule, nu urma răului, ci III.Ioan 1:11. Iubitule, nu urma
κακόν, ἀλλὰ τὸ ἀγαθόν. ὁ binelui. Cel ce face bine din răul, ci binele. Cel ce face bine
ἀγαθοποιῶν ἐκ τοῦ Θεοῦ ἐστιν· ὁ Dumnezeu este; iar cel ce din Dumnezeu este; cel ce face
κακοποιῶν οὐχ ἑώρακε τὸν Θεόν. face rău nu a văzut pe rău n-a văzut pe Dumnezeu.
Dumnezeu.
Ιω Γ Α-12 Δημητρίῳ μεμαρτύρηται ὑπὸ 12. Lui Dimitrie i s-a dat III.Ioan 1:12. Lui Dimitrie datu-i-
πάντων καὶ ὑπ᾿ αὐτῆς τῆς mărturie de către toţi şi de s-a mărturie de către toţi şi de
611
ἀληθείας· καὶ ἡμεῖς δὲ către însuşi adevărul; şi noi către însuşi adevărul; mărturie
μαρτυροῦμεν, καὶ οἴδατε ὅτι ἡ încă mărturisim, şi ştiţi că îi dăm şi noi şi ştii că mărturia
μαρτυρία ἡμῶν ἀληθής ἐστι. mărturia noastră adevărată noastră este adevărată.
este.
Ιω Γ Α-13 Πολλὰ εἶχον γράφειν, ἀλλ᾿ 13. Multe am avut a scrie, ci nu III.Ioan 1:13. Multe lucruri aveam
οὐ θέλω διὰ μέλανος καὶ καλάμου voiesc cu cerneală şi cu să-ţi scriu; totuşi, nu voiesc să
σοι γράψαι· condei a-ţi scrie; ţi le scriu cu cerneală şi
condei,
Ιω Γ Α-14 ἐλπίζω δὲ εὐθέως ἰδεῖν σε, 14. Ci nădăjduiesc că fără de III.Ioan 1:14. Ci nădăjduiesc să te
καὶ στόμα πρὸς στόμα λαλήσομεν. zăbavă te voi vedea şi gură văd în curând, şi atunci vom
către gură vom grăi. grăi gură către gură.
Ιω Γ Α-15 εἰρήνη σοι. ἀσπάζονταί σε 15. Pace ţie. Închină-se ţie III.Ioan 1:15. Pace ţie! Prietenii te
οἱ φίλοι. ἀσπάζου τοὺς φίλους κατ᾿ prietenii. Spune închinăciune îmbrăţişează. Îmbrăţişaţi pe
ὄνομα. prietenilor pe nume. prieteni, pe fiecare după
numele lui.
612
ΚΑΘΟΛΙΚΗ ΙΟΥΔΑ A IUDA EPISTOLA
SFÂNTULUI APOSTOL IUDA SOBORNICEASCĂ
Ιου Α-1 ᾿Ιούδας, ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ 1. Iuda, rob lui Iisus Hristos şi Iuda 1 Iuda, rob al lui Iisus
δοῦλος, ἀδελφὸς δὲ ᾿Ιακώβου, τοῖς frate lui Iacov, celor sfinţiţi Hristos şi frate al lui Iacov,
ἐν Θεῷ πατρὶ ἡγιασμένοις καὶ întru Dumnezeu Tatăl şi de celor ce sunt chemaţi, iubiţi în
᾿Ιησοῦ Χριστῷ τετηρημένοις Iisus Hristos păziţi şi Dumnezeu-Tatăl şi păstraţi
κλητοῖς· chemaţi: pentru Iisus Hristos:
Ιου Α-2 ἔλεος ὑμῖν καὶ εἰρήνη καὶ 2. Milă vouă şi pace şi dragoste Iuda 2 Milă vouă şi pace şi
ἀγάπη πληθυνθείη. să se înmulţească. iubirea să se înmulţească!
Ιου Α-3 ᾿Αγαπητοί, πᾶσαν σπουδὴν 3. Iubiţilor, toată nevoinţa Iuda 3 Iubiţilor, punând toată
ποιούμενος γράφειν ὑμῖν περὶ τῆς făcând a scrie vouă de cea râvna să vă scriu despre
κοινῆς σωτηρίας, ἀνάγκην ἔσχον de obşte mântuirea voastră, mântuirea cea de obşte, simţit-
γράψαι ὑμῖν παρακαλῶν nevoie am avut a vă scrie, am nevoie să vă scriu şi să vă
ἐπαγωνίζεσθαι τῇ ἄπαξ rugându-vă să staţi vitejeşte îndemn ca să luptaţi pentru
παραδοθείσῃ τοῖς ἁγίοις πίστει. pentru credinţa ceea ce o credinţa dată sfinţilor, odată
dată s-a dat sfinţilor. pentru totdeauna.
Ιου Α-4 παρεισέδυσαν γάρ τινες 4. Căci au intrat oarecare Iuda 4 Căci s-au strecurat printre
ἄνθρωποι, οἱ πάλαι oameni, care de demult mai voi unii oameni nelegiuiţi, care
προγεγραμμένοι εἰς τοῦτο τὸ κρῖμα, înainte au fost scrişi spre de mai înainte au fost rânduiţi
ἀσεβεῖς, τὴν τοῦ Θεοῦ ἡμῶν χάριν această osândă, necinstitori, spre această osândă,
μετατιθέντες εἰς ἀσέλγειαν καὶ τὸν care schimbă harul schimbând ei harul
μόνον δεσπότην καὶ Κύριον ἡμῶν Dumnezeului nostru întru Dumnezeului nostru în
᾿Ιησοῦν Χριστὸν ἀρνούμενοι. înverşunare şi pe cel unul desfrânare, şi care tăgăduiesc
Stăpânul Dumnezeu şi pe singurul nostru Stăpân şi
Domnul nostru Iisus Hristos Domn, pe Iisus Hristos.
tăgăduiesc.
Ιου Α-5 ῾Υπομνῆσαι δὲ ὑμᾶς βούλομαι, 5. Şi voi să vă aduc aminte, Iuda 5 Voiesc dar să vă aduc
εἰδότας ὑμᾶς ἅπαξ τοῦτο, ὅτι ὁ ştiind şi voi aceasta o dată, aminte vouă celor ce aţi ştiut
Κύριος λαὸν ἐκ γῆς Αἰγύπτου că Domnul după ce au scos odată toate acestea că
σώσας, τὸ δεύτερον τοὺς μὴ pe norod din pământul Domnul, după ce a izbăvit pe
πιστεύσαντας ἀπώλεσεν, Egiptului, mai pe urmă pe poporul Său din pământul
cei ce nu au crezut i-au Egiptului, a pierdut, după
pierdut, aceea, pe cei ce n-au crezut.
Ιου Α-6 ἀγγέλους τε τοὺς μὴ 6. Şi pe îngerii care nu au păzit Iuda 6 Iar pe îngerii care nu şi-au
τηρήσαντας τὴν ἑαυτῶν ἀρχήν, dregătoria lor, ci au lăsat al păzit vrednicia, ci au părăsit
ἀλλὰ ἀπολιπόντας τὸ ἴδιον lor lăcaş, spre judecata zilei locaşul lor, i-a pus la păstrare
οἰκητήριον εἰς κρίσιν μεγάλης celei mari cu legături veșnice sub întuneric, în lanţuri
ἡμέρας δεσμοῖς ἀῑδίοις ὑπὸ ζόφον sub întuneric îi ţine, veşnice, spre judecata zilei
τετήρηκεν· celei mari.
Ιου Α-7 ὡς Σόδομα καὶ Γόμορρα καὶ 7. Precum Sodoma şi Gomorra Iuda 7 Tot aşa, Sodoma şi
αἱ περί αὐτὰς πόλεις τὸν ὅμοιον şi cetăţile cele dimprejurul Gomora şi cetăţile dimprejurul
τούτοις τρόπον ἐκπορνεύσασαι καὶ lor, care întru acelaşi chip lor care, în acelaşi chip ca
ἀπελθοῦσαι ὀπίσω σαρκὸς ἑτέρας curveau şi umblau în urma acestea, s-au dat la desfrânare
πρόκεινται δεῖγμα, πυρὸς αἰωνίου altui trup, sunt puse înainte şi au umblat după trup străin,
δίκην ὑπέχουσαι. întru pildă, a focului celui stau înainte ca pildă, suferind
vecinic muncă luând. pedeapsa focului celui veşnic.
Ιου Α-8 ὁμοίως μέντοι καὶ οὗτοι 8. Asemenea şi aceştia vise Iuda 8 Asemenea deci şi aceştia,
ἐνυπνιαζόμενοι σάρκα μὲν visând, trupul îşi spurcă şi visând, pângăresc trupul,
μιαίνουσι, κυριότητα δὲ ἀθετοῦσι, domnia leapădă şi slavele leapădă stăpânirea şi hulesc
δόξας δὲ βλασφημοῦσιν. hulesc. măririle (cereşti).
Ιου Α-9 ὁ δὲ Μιχαὴλ ὁ ἀρχάγγελος, ὅτε 9. Iar Mihail arhanghelul, când Iuda 9 Dar Mihail Arhanghelul,
τῷ διαβόλῳ διακρινόμενος cu diavolul pricindu-se grăia când se împotrivea diavolului,
διελέγετο περὶ τοῦ Μωσέως pentru trupul lui Moise, n-a certându-se cu el pentru trupul
σώματος, οὐκ ἐτόλμησε κρίσιν îndrăznit să aducă judecată lui Moise, n-a îndrăznit să
ἐπενεγκεῖν βλασφημίας, ἀλλ᾿ εἶπεν· de hulă, ci a zis: „Ceată-te aducă judecată de hulă, ci a
613
ἐπιτιμήσαι σοι Κύριος. pe tine Domnul!”. zis: "Să te certe pe tine
Domnul!"
Ιου Α-10 οὗτοι δὲ ὅσα μὲν οὐκ οἴδασι 10. Iar aceştia câte nu ştiu Iuda 10 Aceştia însă
βλασφημοῦσιν, ὅσα δὲ φυσικῶς ὡς hulesc, şi câte după fire, ca defaimă cele ce nu cunosc, iar
τὰ ἄλογα ζῷα ἐπίστανται, ἐν nişte dobitoace cele ce, - ca dobitoacele
τούτοις φθείρονται. necuvântătoare ştiu, întru necuvântătoare, - ştiu din fire,
acelea se strică. într-acestea îşi găsesc pieirea.
Ιου Α-11 οὐαὶ αὐτοῖς, ὅτι τῇ ὁδῷ τοῦ 11. Vai lor, că în calea lui Cain Iuda 11 Vai lor! Că au
Κάῑν ἐπορεύθησαν, καὶ τῇ πλάνῃ au umblat şi întru umblat în calea lui Cain şi,
τοῦ Βαλαὰμ μισθοῦ ἐξεχύθησαν, înşelăciunea lui Valaam prin pentru plată, s-au dat cu totul
καὶ τῇ ἀντιλογίᾳ τοῦ Κορὲ mită s-au vărsat şi întru în rătăcirea lui Balaam şi au
ἀπώλοντο. împotrivirea în cuvinte a lui pierit ca în răzvrătirea lui
Core au pierit. Core.
Ιου Α-12 Οὗτοί εἰσιν ἐν ταῖς ἀγάπαις 12. Aceştia sunt între dragostele Iuda 12 Aceştia sunt ca nişte
ὑμῶν σπιλάδες, συνευωχούμενοι voastre ca nişte pietre în pete de necurăţie la mesele
ἀφόβως, ἑαυτοὺς ποιμαίνοντες, mare acoperite de apă, voastre obşteşti, ospătând fără
νεφέλαι ἄνυδροι ὑπὸ ἀνέμων împreună cu voi mâncând, sfială împreună cu voi,
παραφερόμεναι, δένδρα fără de frică pe sine îmbuibându-se pe ei înşişi,
φθινοπωρινά, ἄκαρπα, δὶς păscându-se, nori fără de nori fără apă, purtaţi de
ἀποθανόντα, apă ce se poartă de vânturi, vânturi, pomi tomnatici fără
copaci tomnatici neroditori, roade, de două ori uscaţi şi
de două ori morţi şi dezrădăcinaţi,
dezrădăcinaţi, Iuda 13 Valuri sălbatice ale
Ιου Α-13 κύματα ἄγρια θαλάσσης 13. Valuri sălbatice de mare mării, care îşi spumegă
ἐπαφρίζοντα τάς ἑαυτῶν αἰσχύνας, spumegându-şi rășinile lor, ruşinea lor, stele rătăcitoare,
ἀστέρες πλανῆται, οἷς ὁ ζόφος τοῦ stele rătăcitoare cărora cărora întunericul
σκότους εἰς τόν αἰῶνα τετήρηται. negura întunerecului în veac întunericului li se păstrează în
se păzeşte. veşnicie.
Ιου Α-14 προεφήτευσε δέ καί τούτοις 14. Şi a prorocit de aceştia şi Iuda 14 Dar şi Enoh, al
ἕβδομος ἀπό Ἀδάμ Ἐνώχ λέγων· Enoh, cel al şaptelea de la şaptelea de la Adam, a
ἰδού ἦλθε Κύριος ἐν ἁγίαις Adam, zicând: Iată va veni prorocit despre aceştia,
μυριάσιν αὐτοῦ, Domnul întru mii de sfinţii zicând: Iată, a venit Domnul
săi cu zecile de mii de sfinţi ai
Lui,
Ιου Α-15 ποιῆσαι κρίσιν κατά πάντων 15. Să facă judecată împrotiva Iuda 15 Ca să facă judecată
καί ἐλέγξαι πάντας τούς ἀσεβεῖς tuturor şi să mustre pe toţi împotriva tuturor şi să mustre
αὐτῶν περί πάντων τῶν ἔργων necinstitorii de toate faptele pe toţi nelegiuiţii de toate
ἀσεβείας αὐτῶν ὧν ἠσέβησαν καί păgânătăţii lor cu care au faptele nelegiuirii lor, în care
περί πάντων τῶν σκληρῶν ὧν făcut fărădelege şi de toate au făcut fărădelege, şi de toate
ἐλάλησαν κατ' αὐτοῦ ἁμαρτωλοί cuvintele lor cele aspre care cuvintele de ocară pe care ei,
ἀσεβεῖς. au grăit împrotiva lui păcătoşi, netemători de
păcătoşii cei necinstitori. Dumnezeu, le-au rostit
Ιου Α-16 Οὗτοί εἰσι γογγυσταί, 16. Aceştia sunt cârtitori, împotriva Lui.
μεμψίμοιροι, κατά τάς ἐπιθυμίας grăitori de rău, care umblă Iuda 16 Aceştia sunt
αὐτῶν πορευόμενοι, καί τό στόμα după poftele lor cu cârtitori, nemulţumiţi cu starea
αὐτῶν λαλεῖ ὑπέρογκα, păgânătate şi cu călcare de lor, umblând după poftele lor
θαυμάζοντες πρόσωπα ὠφελείας lege, şi gurile lor grăiesc şi gura lor grăieşte lucruri
χάριν. cele cu semeţie, mirându-se trufaşe, deşi, pentru folos, dau
de feţe pentru vreo dobândă. unor feţe mare cinste.
Ιου Α-17 Ὑμεῖς δέ, ἀγαπητοί, μνήσθητε 17. Iar voi, iubiţilor, aduceţi-vă Iuda 17 Voi, însă, iubiţilor,
τῶν ῥημάτων τῶν προειρημένων aminte de graiurile care s-au aduceţi-vă aminte de cuvintele
ὑπό τῶν ἀποστόλων τοῦ Κυρίου zis mai înainte de apostolii zise mai dinainte de către
ἡμῶν Ἰησοῦ Χριστοῦ, Domnului nostru Iisus apostolii Domnului nostru
Hristos, Iisus Hristos,
Ιου Α-18 ὅτι ἔλεγον ὑμῖν ὅτι ἐν ἐσχάτῳ 18. Că au zis vouă că: În vremea Iuda 18 Că ei vă spuneau:
χρόνῳ ἔσονται ἐμπαῖκται κατά τάς de apoi vor fi batjocoritori, În vremea de pe urmă vor fi
ἑαυτῶν ἐπιθυμίας πορευόμενοι τῶν care vor umbla după poftele batjocoritori, umblând potrivit
614
ἀσεβειῶν. lor cele necurate. cu poftele lor nelegiuite.
Ιου Α-19 Οὗτοί εἰσιν οἱ 19. Aceştia sunt care se osebesc Iuda 19 Aceştia sunt cei ce
ἀποδιορίζοντες, ψυχικοί, Πνεῦμα pe sine, sufleteşti, duh fac dezbinări, (oameni) fireşti,
μή ἔχοντες. neavând. care nu au Duhul.
Ιου Α-20 Ὑμεῖς δέ, ἀγαπητοί, τῇ 20. Iar voi, iubiţilor, întru sfântă Iuda 20 Dar voi, iubiţilor,
ἁγιωτάτῃ ὑμῶν πίστει credinţa voastră zidindu-vă zidiţi-vă pe voi înşivă, întru a
ἐποικοδομοῦντες ἑαυτούς, ἐν şi întru Duhul Sfânt voastră prea sfântă credinţă,
Πνεύματι Ἁγίῳ προσευχόμενοι, rugându-vă, rugându-vă în Duhul Sfânt.
Ιου Α-21 ἑαυτούς ἐν ἀγάπῃ Θεοῦ 21. Pe voi singuri întru Iuda 21 Păziţi-vă întru
τηρήσατε, προσδεχόμενοι τό ἔλεος dragostea lui Dumnezeu vă dragostea lui Dumnezeu şi
τοῦ Κυρίου ἡμῶν Ἰησοῦ Χριστοῦ, păziţi, aşteptând mila aşteptaţi mila Domnului nostru
εἰς ζωήν αἰώνιον. Domnului nostru Iisus Iisus Hristos, spre viaţă
Hristos spre viaţa cea veşnică.
veșnică.
Ιου Α-22 καί οὕς μέν ἐλεεῖτε 22. Şi pe unii să-i vădiţi de se Iuda 22 Şi pe unii, şovăitori,
διακρινόμενοι, vor despărţi, mustraţi-i,
Ιου Α-23 οὕς δέ ἐν φόβῳ σώζετε ἐκ τοῦ 23. Iar pe alţii cu frică să-i Iuda 23 Pe alţii, smulgându-
πυρός ἁρπάζοντες, μισοῦντες καί mântuiţi răpindu-i din foc, şi i din foc, mântuiţi-i; de alţii,
τόν ἀπό τῆς σαρκός ἐσπιλωμένον să-i certaţi cu temere, urând însă, fie-vă milă cu frică,
χιτῶνα. şi haina cea de la trup urând şi cămaşa spurcată de
spurcată. pe trupul lor.
Ιου Α-24 Τῷ δέ δυναμένῳ φυλάξαι 24. Iar celui ce poate să Iuda 24 Iar Celui ce poate
ὑμᾶς ἀπταίστους καί στῆσαι păzească pe voi fără de să vă păzească pe voi de orice
κατενώπιον τῆς δόξης αὐτοῦ păcat şi nespurcaţi şi să vă cădere şi să vă pună înaintea
ἀμώμους ἐν ἀγαλλιάσει, puie înaintea slavei sale fără slavei Lui, neprihăniţi cu
prihană întru bucurie, bucurie mare,
Ιου Α-25 μόνῳ σοφῷ Θεῷ σωτῆρι 25. Unuia înţeleptului Dumnezeu Iuda 25 Singurului
ἡμῶν, δόξα καί μεγαλωσύνη, şi Mântuitorului nostru prin Dumnezeu, Mântuitorul nostru,
κράτος καί ἐξουσία καί νῦν καί εἰς Iisus Hristos Domnul nostru, prin Iisus Hristos, Domnul
πάντας τούς αἰῶνας· ἀμήν. slavă şi mărire, stăpânire şi nostru, slavă, preamărire,
putere, mai înainte de tot putere şi stăpânire, mai înainte
veacul şi acum şi întru toţi de tot veacul şi acum şi întru
vecii, Amin. toţi vecii. Amin!
615
A P O C A L I P SA APOCALIPSA SFANTULUI IOAN
ΑΠΟΚΑΛΥΨΙΣ ΙΩΑΝΝΟΥ SFÂNTULUI IOAN TEOLOGUL
TEOLOGUL
Απ Α-1 ᾿Αποκάλυψις ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ, 1. Descoperirea lui Iisus Hristos, Apoc.1:1. Descoperirea lui Iisus
ἣν ἔδωκεν αὐτῷ ὁ Θεός, δεῖξαι τοῖς pe care Dumnezeu I-a dat-o Hristos, pe care I-a dat-o
δούλοις αὐτοῦ ἃ δεῖ γενέσθαι ἐν Lui, ca să le arate robilor Dumnezeu, ca să arate robilor
τάχει, καὶ ἐσήμανεν ἀποστείλας διὰ Lui cele ce trebuie să fie Săi cele ce trebuie să se
τοῦ ἀγγέλου αὐτοῦ τῷ δούλῳ αὐτοῦ degrab, şi prin trimiterea petreacă în curând, iar El, prin
᾿Ιωάννῃ, îngerul Său i-a destăinuit- trimiterea îngerului Său, a
orobului Său Ioan, destăinuit-o robului Său Ioan,
Απ Α-2 ὃς ἐμαρτύρησε τὸν λόγον τοῦ 2. Care a mărturisit cuvântul lui Apoc.1:2. Care a mărturisit
Θεοῦ καὶ τὴν μαρτυρίαν ᾿Ιησοῦ Dumnezeu şi mărturia lui cuvântul lui Dumnezeu şi
Χριστοῦ, ὅσα εἶδε. Iisus Hristos, câte a văzut. mărturia lui Iisus Hristos, câte
a văzut.
Απ Α-3 μακάριος ὁ ἀναγινώσκων καὶ 3. Fericit cel ce citeşte şi ceia ce Apoc.1:3. Fericit este cel ce citeşte
οἱ ἀκούοντες τοὺς λόγους τῆς aud cuvintele prorociei şi cei ce ascultă cuvintele
προφητείας καὶ τηροῦντες τὰ ἐν acesteia şi păzesc cele scrise prorociei şi păstrează cele
αὐτῇ γεγραμμένα· ὁ γὰρ καιρὸς întru dânsa, că vremea scrise în aceasta! Căci vremea
ἐγγύς. aproape este. este aproape.
Απ Α-4 ᾿Ιωάννης ταῖς ἑπτὰ ἐκκλησίαις 4. Ioan celor şapte biserici care Apoc.1:4. Ioan, celor şapte
ταῖς ἐν τῇ ᾿Ασίᾳ· χάρις ὑμῖν καὶ sunt în Asia: Har vouă şi Biserici, care sunt în Asia: Har
εἰρήνη ἀπὸ Θεοῦ, ὁ ὢν καὶ ὁ ἦν καὶ pace de la cel ce este şi cel vouă şi pace de la Cel ce este
ὁ ἐρχόμενος, καὶ ἀπὸ τῶν ἑπτὰ ce era şi cel ce vine, şi de la şi Cel ce era şi Cel ce vine şi
πνευμάτων, ἃ ἐνώπιον τοῦ θρόνου cele şapte Duhuri care sunt de la cele şapte duhuri, care
αὐτοῦ, înaintea Scaunului lui; sunt înaintea scaunului Lui,
Απ Α-5 καὶ ἀπὸ ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ, ὁ 5. Şi de la Iisus Hristos, Apoc.1:5. Şi de la Iisus Hristos,
μάρτυς ὁ πιστός, ὁ πρωτότοκος τῶν martorul cel credincios, cel Martorul cel credincios, Cel
νεκρῶν καὶ ὁ ἄρχων τῶν βασιλέων întâiu născut din morţi şi întâi născut din morţi, şi
τῆς γῆς. τῷ ἀγαπῶντι ἡμᾶς καὶ stăpânul împăraţilor Domnul împăraţilor
λούσαντι ἡμᾶς ἀπὸ τῶν ἁμαρτιῶν pământului. Care au iubit pe pământului. Lui, Care ne
ἡμῶν ἐν τῷ αἵματι αὐτοῦ, noi şi cu sângele său ne-au iubeşte şi ne-a dezlegat pe noi
spălat de păcatele noastre, din păcatele noastre, prin
Απ Α-6 καὶ ἐποίησεν ἡμᾶς βασιλείαν, sângele Său,
ἱερεῖς τῷ Θεῷ καὶ πατρὶ αὐτοῦ, 6. Şi au făcut pe noi împăraţi şi Apoc.1:6. Şi ne-a făcut pe noi
αὐτῷ ἡ δόξα καὶ τὸ κράτος εἰς τοὺς preoţi lui Dumnezeu şi împărăţie, preoţi ai lui
αἰῶνας τῶν αἰώνων· ἀμήν. Tatălui său, lui slava şi Dumnezeu şi Tatăl Său, Lui fie
puterea în vecii vecilor, slava şi puterea, în vecii
Amin. vecilor. Amin!
Απ Α-7 ᾿Ιδοὺ ἔρχεται μετὰ τῶν 7. Iată, vine cu norii, şi va vedea Apoc.1:7. Iată, El vine cu norii şi
νεφελῶν, καὶ ὄψεται αὐτὸν πᾶς pe el tot ochiul şi cei ce l-au orice ochi Îl va vedea şi-L vor
ὀφθαλμὸς καὶ οἵτινες αὐτὸν împuns, şi vor plânge vedea şi cei ce L-au împuns şi
ἐξεκέντησαν, καὶ κόψονται ἐπ᾿ înaintea lui toate seminţiile se vor jeli, din pricina Lui,
αὐτὸν πᾶσαι αἱ φυλαὶ τῆς γῆς. ναί, pământului. Aşa, Amin. toate seminţiile pământului.
ἀμήν. Aşa. Amin.
Απ Α-8 ᾿Εγώ εἰμι τὸ Α καὶ τὸ Ω, λέγει 8. Eu sunt Alfa şi Omega, Apoc.1:8. Eu sunt Alfa şi Omega,
Κύριος ὁ Θεός, ὁ ὢν καὶ ὁ ἦν καὶ ὁ începutul şi sfârşitul, zice zice Domnul Dumnezeu, Cel ce
ἐρχόμενος, ὁ παντοκράτωρ. Domnul Dumnezeu, cel ce este, Cel ce era şi Cel ce vine,
este şi cel ce era şi cel ce Atotţiitorul.
vine, atotţiitorul.
Απ Α-9 ᾿Εγὼ ᾿Ιωάννης, ὁ ἀδελφὸς 9. Eu Ioan, cel ce sunt şi fratele Apoc.1:9. Eu Ioan, fratele vostru
ὑμῶν καὶ συγκοινωνὸς ἐν τῇ vostru şi părtaş întru necazul şi împreună cu voi părtaş la
θλίψει καὶ βασιλείᾳ καὶ ὑπομονῇ ἐν şi întru împărăţia şi întru suferinţa şi la împărăţia şi la
᾿Ιησοῦ Χριστῷ, ἐγενόμην ἐν τῇ răbdarea întru Iisus Hristos, răbdarea în Iisus, fost-a în
νήσῳ τῇ καλουμένῃ Πάτμῳ διὰ τὸν fost-am în ostrovul ce se insula ce se cheamă Patmos,
λόγον τοῦ Θεοῦ καὶ διὰ τὴν cheamă Patmos, pentru pentru cuvântul lui Dumnezeu
μαρτυρίαν ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ. cuvântul lui Dumnezeu şi şi pentru mărturia lui Iisus.
616
pentru mărturia lui Iisus
Hristos.
Απ Α-10 ἐγενόμην ἐν πνεύματι ἐν τῇ 10. Fost-am în Duh într-o zi de Apoc.1:10. Am fost în duh în zi de
κυριακῇ ἡμέρᾳ, καὶ ἤκουσα φωνὴν Duminică şi am auzit după duminică şi am auzit, în urma
ὀπίσω μου μεγάλην ὡς σάλπιγγος mine glas mare ca de mea, glas mare de trâmbiţă,
trâmbiţă
Απ Α-11 λεγούσης· ὃ βλέποις γράψον 11. Zicând: Eu sunt Alfa şi Apoc.1:11. Care zicea: Ceea ce
εἰς βιβλίον καὶ πέμψον ταῖς ἑπτὰ Omega, cel dintâi şi cel de pe vezi scrie în carte şi trimite
ἐκκλησίαις. εἰς ᾿Εφεσον καὶ εἰς urmă, şi ce vezi, scrie în celor şapte Biserici: la Efes, şi
Σμύρναν καὶ εἰς Πέργαμον καὶ εἰς carte şi o trimite celor şapte la Smirna, şi la Pergam, şi la
Θυάτειρα καὶ εἰς Σάρδεις καὶ εἰς biserici ce sunt în Asia, la Tiatira, şi la Sardes, şi la
Φιλαδέλφειαν καὶ εἰς Λαοδίκειαν. Efes şi la Smirna şi la Filadelfia, şi la Laodiceea.
Pergam şi la Thiatira şi la
Sardes, şi la Filadelfia şi la
Laodiceea.
Απ Α-12 Καὶ ἐκεῖ ἐπέστρεψα βλέπειν 12. Şi m-am întors să văd glasul Apoc.1:12. Şi m-am întors să văd
τὴν φωνὴν ἥτις ἐλάλει μετ᾿ ἐμοῦ· cel ce grăia cu mine, şi al cui este glasul care vorbea
καὶ ἐπιστρέψας εἶδον ἑπτὰ λυχνίας întorcându-mă am văzut cu mine şi, întorcându-mă, am
χρυσᾶς, şapte sfeşnice de aur văzut şapte sfeşnice de aur.
Απ Α-13 καὶ ἐν μέσῳ τῶν ἑπτὰ λυχνιῶν 13. Şi în mijlocul celor şapte Apoc.1:13. Şi în mijlocul
ὅμοιον υἱῷ ἀνθρώπου, sfeşnice asemenea Fiului sfeşnicelor pe Cineva
ἐνδεδυμένον ποδήρη καὶ Omului, îmbrăcat cu haină asemenea Fiului Omului,
περιεζωσμένον πρὸς τοῖς μαστοῖς lungă şi încins pe la ţâţe cu îmbrăcat în veşmânt lung până
ζώνην χρυσῆν· brâu de aur. la picioare şi încins pe sub sân
cu un brâu de aur.
Απ Α-14 ἡ δὲ κεφαλὴ αὐτοῦ καὶ αἱ 14. Iar capul lui şi părul alb ca Apoc.1:14. Capul Lui şi părul Lui
τρίχες λευκαὶ ὡς ἔριον λευκόν, ὡς lâna cea albă, ca zăpada, şi erau albe ca lâna albă şi ca
χιών, καὶ οἱ ὀφθαλμοὶ αὐτοῦ ὡς ochii lui ca para focului zăpada, şi ochii Lui, ca para
φλὸξ πυρός, focului.
Απ Α-15 καὶ οἱ πόδες αὐτοῦ ὅμοιοι 15. Şi picioarele lui asemenea cu Apoc.1:15. Picioarele Lui erau
χαλκολιβάνῳ, ὡς ἐν καμίνῳ arama de Livan, ca într-un asemenea aramei arse în
πεπυρωμένοι, καὶ ἡ φωνὴ αὐτοῦ ὡς cuptor fiind arse, şi glasul lui cuptor, iar glasul Lui era ca un
φωνὴ ὑδάτων πολλῶν, ca glas de ape multe, vuiet de ape multe;
Απ Α-16 καὶ ἔχων ἐν τῇ δεξιᾷ χειρὶ 16. Şi având în mâna sa cea Apoc.1:16. În mâna Lui cea
αὐτοῦ ἀστέρας ἑπτά, καὶ ἐκ τοῦ dreaptă şapte stele şi din dreaptă avea şapte stele; şi din
στόματος αὐτοῦ ῥομφαία δίστομος gura lui ieșea o sabie ascită, gura Lui ieşea o sabie ascuţită
ὀξεῖα ἐκπορευομένη, καὶ ἡ ὄψις cu două tăișuri, şi faţa lui cu două tăişuri, iar faţa Lui
αὐτοῦ ὡς ὁ ἥλιος φαίνει ἐν τῇ precum soarele luminează era ca soarele, când
δυνάμει αὐτοῦ. întru puterea sa. străluceşte în puterea lui.
Απ Α-17 Καὶ ὅτε εἶδον αὐτόν, ἔπεσα 17. Şi dacă l-am văzut pe el, am Apoc.1:17. Şi când L-am văzut, am
πρὸς τοὺς πόδας αὐτοῦ ὡς νεκρός, căzut la picioarele lui ca un căzut la picioarele Lui ca un
καὶ ἔθηκε τὴν δεξιὰν αὐτοῦ χεῖρα mort, şi au pus mâna sa cea mort. Şi El a pus mâna dreaptă
ἐπ᾿ ἐμὲ λέγων· μὴ φοβοῦ· ἐγώ εἰμι dreaptă peste mine zicând peste mine, zicând: Nu te teme!
ὁ πρῶτος καὶ ὁ ἔσχατος mie: Nu te teme; eu sunt cel Eu sunt Cel dintâi şi Cel de pe
dintâi şi cel de pe urmă urmă,
Απ Α-18 καὶ ὁ ζῶν, καὶ ἐγενόμην 18. Şi cel ce sunt viu, şi am fost Apoc.1:18. Şi Cel ce sunt viu. Am
νεκρός, καὶ ἰδοὺ ζῶν εἰμι εἰς τοὺς mort şi iată sunt viu în vecii fost mort, şi, iată, sunt viu, în
αἰῶνας τῶν αἰώνων, καὶ ἔχω τὰς vecilor, amin, şi am cheile vecii vecilor, şi am cheile
κλεῖς τοῦ θανάτου καὶ τοῦ 'δου. iadului şi ale morţii. morţii şi ale iadului.
Απ Α-19 γράψον οὖν ἃ εἶδες, καὶ ἅ εἱσι 19. Scrie cele ce ai văzut şi cele Apoc.1:19. Scrie, deci, cele ce ai
καὶ ἃ μέλλει γίνεσθαι μετὰ ταῦτα· ce sunt şi cele ce vor să fie văzut şi cele ce sunt şi cele ce
după acestea. au să fie după acestea.
Απ Α-20 τὸ μυστήριον τῶν ἑπτὰ 20. Taina celor şapte stele care Apoc.1:20. Taina celor şapte stele,
ἀστέρων ὧν εἶδες ἐπὶ τῆς δεξιᾶς ai văzut în dreapta mea şi pe care le-ai văzut în dreapta
μου, καὶ τὰς ἑπτὰ λυχνίας τὰς cele şapte sfeşnice de aur: Mea, şi a celor şapte sfeşnice
χρυσᾶς. οἱ ἑπτὰ ἀστέρες ἄγγελοι cele şapte stele îngerii celor de aur este: Cele şapte stele
τῶν ἑπτὰ ἐκκλησιῶν εἰσι, καὶ αἱ şapte biserici sunt, şi cele sunt îngerii celor şapte
617
λυχνίαι αἱ ἑπτὰ ἐκκλησίαι εἰσίν. şapte sfeşnice care ai văzut Biserici, iar sfeşnicele cele
şapte biserici sunt. şapte sunt şapte Biserici.

Απ Β-1 Τῷ ἀγγέλῳ τῆς ἐν ᾿Εφέσῳ 1. Îngerului Bisericii Efesului Apoc.2:1. Scrie îngerului Bisericii
ἐκκλησίας γράψον· τάδε λέγει ὁ scrie: Acestea zice cel ce ţine din Efes: Acestea zice Cel ce
κρατῶν τοὺς ἑπτὰ ἀστέρας ἐν τῇ şapte stele în dreapta sa, cel ţine cele şapte stele în dreapta
δεξιᾷ αὐτοῦ, ὁ περιπατῶν ἐν μέσῳ ce umblă în mijlocul celor Sa, Cel care umblă în mijlocul
τῶν ἑπτὰ λυχνιῶν τῶν χρυσῶν· şapte sfeşnice de aur: celor şapte sfeşnice de aur:
Απ Β-2 οἶδα τὰ ἔργα σου καὶ τὸν κόπον 2. Ştiu lucrurile tale şi osteneala Apoc.2:2. Ştiu faptele tale şi
σου καὶ τὴν ὑπομονήν σου, καὶ ὅτι ta şi cum că nu poţi suferi pe osteneala ta şi răbdarea ta şi
οὐ δύνῃ βαστάσαι κακούς, καὶ cei răi, şi ai ispitit pe cei ce cum că nu poţi suferi pe cei răi
ἐπείρασας τοὺς λέγοντας ἑαυτοὺς se zic pe sine apostoli şi nu şi ai cercat pe cei ce se zic pe
ἀποστόλους εἶναι, καὶ οὐκ εἰσί, καὶ sunt, şi ai aflat pe ei sine apostoli şi nu sunt şi i-ai
εὗρες αὐτοὺς ψευδεῖς· mincinoşi, aflat mincinoşi;
Απ Β-3 καὶ ὑπομονὴν ἔχεις, καὶ 3. Şi ai purtat şi ai răbdare, şi Apoc.2:3. Şi stărui în răbdare şi ai
ἐβάστασας διὰ τὸ ὄνομά μου, καὶ pentru numele meu te-ai suferit pentru numele Meu şi
οὐ κεκοπίακας. ostenit şi nu ai încetat. nu ai obosit.
Απ Β-4 ἀλλὰ ἔχω κατὰ σοῦ, ὅτι τὴν 4. Ci am asupra ta că dragostea Apoc.2:4. Dar am împotriva ta
ἀγάπην σου τὴν πρώτην ἀφῆκας. ta cea dintâi o ai părăsit. faptul că ai părăsit dragostea
ta cea dintâi.
Απ Β-5 μνημόνευε οὖν πόθεν 5. Drept aceea adu-ţi aminte de Apoc.2:5. Drept aceea, adu-ţi
πέπτωκας, καὶ μετανόησον καὶ τὰ unde ai căzut şi te pocăieşte aminte de unde ai căzut şi te
πρῶτα ἔργα ποίησον· εἰ δὲ μή, şi fă lucrurile cele dintâi; iar pocăieşte şi fă faptele de mai
ἔρχομαί σοι ταχὺ καὶ κινήσω τὴν de nu, vin la tine curând şi înainte; iar de nu, vin la tine
λυχνίαν σου ἐκ τοῦ τόπου αὐτῆς, voi mişca sfeşnicul tău din curând şi voi mişca sfeşnicul
ἐὰν μὴ μετανοήσῃς. locul său, de nu te vei pocăi. tău din locul lui, dacă nu te vei
pocăi.
Απ Β-6 ἀλλὰ τοῦτο ἔχεις, ὅτι μισεῖς τὰ 6. Ci aceasta ai, că urăşti Apoc.2:6. Ai însă partea bună că
ἔργα τῶν Νικολαῑτῶν, ἃ κἀγὼ lucrurile nicolaiților care şi urăşti faptele nicolaiţilor, pe
μισῶ. eu urăsc. care le urăsc şi Eu.
Απ Β-7 ῾Ο ἔχων οὖς ἀκουσάτω τί τὸ 7. Cel ce are ureche audă ce Apoc.2:7. Cine are urechi să audă
Πνεῦμα λέγει ταῖς ἐκκλησίαις. Τῷ Duhul zice bisericilor: Celui ceea ce Duhul zice Bisericilor:
νικῶντι δώσω αὐτῷ φαγεῖν ἐκ τοῦ ce va birui voi da lui să Celui ce va birui îi voi da să
ξύλου τῆς ζωῆς, ὅ ἐστιν ἐν τῷ mănânce din pomul vieţii, mănânce din pomul vieţii, care
παραδείσῳ τοῦ Θεοῦ μου. care este în mijlocul Raiului este în raiul lui Dumnezeu.
lui Dumnezeu.
Απ Β-8 Καὶ τῷ ἀγγέλῳ τῆς ἐν Σμύρνῃ 8. Şi îngerului Bisericii Apoc.2:8. Iar îngerului Bisericii
ἐκκλησίας γράψον· τάδε λέγει ὁ Smirnenilor scrie: Acestea din Smirna, scrie-i: Acestea
πρῶτος καὶ ὁ ἔσχατος, ὃς ἐγένετο zice cel dintâi şi cel de pe zice Cel dintâi şi Cel de pe
νεκρὸς καὶ ἔζησεν· urmă, care au murit şi au urmă, Cel care a murit şi a
înviat: înviat:
Απ Β-9 οἶδά σου τὰ ἔργα καὶ τὴν θλῖψιν 9. Ştiu lucrurile tale şi necazul şi Apoc.2:9. Ştiu necazul tău şi
καὶ τὴν πτωχείαν· ἀλλὰ πλούσιος εἶ sărăcia, ci bogat eşti, şi hula sărăcia ta, dar eşti bogat, şi
καὶ τὴν βλασφημίαν ἐκ τῶν celor ce se zic pe sine Iudei hula din partea celor ce zic
λεγόντων ᾿Ιουδαίους εἶναι ἑαυτούς, şi nu sunt, ci sinagogă a despre ei înşişi că sunt iudei şi
καὶ οὐκ εἰσίν, ἀλλὰ συναγωγὴ τοῦ satanei. nu sunt, ci sinagogă a satanei.
σατανᾶ. 10. Nimica nu te teme de cele ce Apoc.2:10. Nu te teme de cele ce
Απ Β-10 μηδὲν φοβοῦ ἃ μέλλεις vrei să pătimeşti. Că iată ai să pătimeşti. Că iată
παθεῖν. ἰδοὺ δὴ μέλλει βαλεῖν ὁ diavolul va să arunce dintru diavolul va să arunce dintre
διάβολος ἐξ ὑμῶν εἰς φυλακὴν ἵνα voi în temniţă ca să vă voi în temniţă, ca să fiţi ispitiţi,
πειρασθῆτε, καὶ ἕξετε θλῖψιν ispitiţi, şi veţi avea necaz în şi veţi avea necaz zece zile. Fii
ἡμέρας δέκα. γίνου πιστὸς ἄχρι zece zile. Fii credincios până credincios până la moarte şi îţi
θανάτου, καὶ δώσω σοι τὸν la moarte, şi voi da ţie voi da cununa vieţii.
στέφανον τῆς ζωῆς. cununa vieţii. Apoc.2:11. Cine are urechi să
Απ Β-11 ῾Ο ἔχων οὖς ἀκουσάτω τί τὸ 11. Cel ce are ureche audă ce audă ceea ce Duhul zice
Πνεῦμα λέγει ταῖς ἐκκλησίαις. ῾Ο Duhul zice bisericilor: Cel ce Bisericilor: Cel ce biruieşte nu
618
νικῶν οὐ μὴ ἀδικηθῇ ἐκ τοῦ biruieşte nu se va nedreptăţi va fi vătămat de moartea cea
θανάτου τοῦ δευτέρου. de moartea cea de a doua. de-a doua.
Απ Β-12 Καὶ τῷ ἀγγέλῳ τῆς ἐν 12. Şi îngerului Bisericii celei Apoc.2:12. Iar îngerului Bisericii
Περγάμῳ ἐκκλησίας γράψον· τάδε din Pergam scrie: Acestea din Pergam scrie-i: Acestea
λέγει ὁ ἔχων τὴν ῥομφαίαν τὴν zice cel ce are sabia ascuţită zice Cel ce are sabia ascuţită
δίστομον τὴν ὀξεῖαν· de amândouă părţile: de amândouă părţile:
Απ Β-13 οἶδα τὰ ἔργα σου καὶ ποῦ 13. Ştiu lucrurile tale şi unde Apoc.2:13. Ştiu unde sălăşluieşti:
κατοικεῖς· ὅπου ὁ θρόνος τοῦ locuiești, unde este scaunul unde este scaunul satanei; şi ţii
σατανᾶ· καὶ κρατεῖς τὸ ὄνομά μου, satanei, şi ţii numele meu şi numele Meu şi n-ai tăgăduit
καὶ οὐκ ἠρνήσω τὴν πίστιν μου καὶ nu ai lepădat credinţa mea în credinţa Mea, în zilele lui
ἐν ταῖς ἡμέραις αἷς ᾿Αντίπας ὁ zilele în care era Antipa Antipa, martorul Meu cel
μάρτυς μου πιστός, ὃς ἀπεκτάνθη martorul meu cel credincios, credincios, care a fost ucis la
παρ᾿ ὑμῖν, ὅπου ὁ σατανᾶς care-a fost ucis la voi, unde voi, unde locuieşte satana.
κατοικεῖ. locuiește satana. Apoc.2:14. Dar am împotriva ta
Απ Β-14 ἀλλὰ ἔχω κατὰ σοῦ ὀλίγα, ὅτι 14. Ci am asupra ta puţine, că ai câteva lucruri, că ai acolo pe
ἔχεις ἐκεῖ κρατοῦντας τὴν διδαχὴν acolo pe cei ce ţin învăţătura unii care ţin învăţătura lui
Βαλαάμ, ὃς ἐδίδαξε τὸν Βαλὰκ lui Valaam, care învăţa pe Balaam, cel ce învăţa pe Balac
βαλεῖν σκάνδαλον ἐνώπιον τῶν Valac să puie sminteală să pună piatră de poticneală
υἱῶν ᾿Ισραὴλ καὶ φαγεῖν înaintea fiilor lui Israel ca să înaintea fiilor lui Israel, ca să
εἰδωλόθυτα καὶ πορνεῦσαι. mănânce de cele jertfite mănânce care jertfită idolilor
idolilor şi să curvească. şi să se dea desfrânării.
Απ Β-15 οὕτως ἔχεις καὶ σὺ 15. Aşa ai şi tu pe cei ce ţin Apoc.2:15. Astfel ai şi tu pe unii
κρατοῦντας τὴν διδαχὴν τῶν învăţătura nicolaiților, care care, de asemenea, ţin
Νικολαῑτῶν ὁμοίως, eu o urăsc. învăţătura nicolaiţilor.
Απ Β-16 μετανόησον οὖν· εἰ δὲ μή, 16. Pocăieşte-te; iar de nu, vin Apoc.2:16. Pocăieşte-te deci, iar
ἔρχομαί σοι ταχὺ καὶ πολεμήσω la tine curând şi voi face cu de nu, vin la tine curând şi voi
μετ᾿ αὐτῶν ἐν τῇ ῥομφαίᾳ τοῦ ei război cu sabia gurii mele. face cu ei război, cu sabia
στόματός μου. gurii Mele.
Απ Β-17 ῾Ο ἔχων οὖς ἀκουσάτω τί τὸ 17. Cel ce are ureche audă ce Apoc.2:17. Cine are urechi să
Πνεῦμα λέγει ταῖς ἐκκλησίαις. Τῷ Duhul zice bisericilor: Celui audă ceea ce Duhul zice
νικῶντι δώσω αὐτῷ τοῦ μάννα τοῦ ce biruieşte voi da lui să Bisericilor: Biruitorului îi voi
κεκρυμμένου καὶ δώσω αὐτῷ mănânce din mana cea da din mana cea ascunsă şi-i
ψῆφον λευκήν, καὶ ἐπὶ τὴν ψῆφον ascunsă şi voi da lui piatră voi da lui o pietricică albă şi
ὄνομα καινὸν γεγραμμένον, ὃ albă, şi pe piatră nume nou pe pietricică scris un nume
οὐδεὶς οἶδεν εἰ μὴ ὁ λαμβάνων. scris, care nimeni nu-l ştie nou, pe care nimeni nu-l ştie,
fără numai cel ce îl ia. decât primitorul.
Απ Β-18 Καὶ τῷ ἀγγέλφ τῆς ἐν 18. Şi îngerului Bisericii celei Apoc.2:18. Iar îngerului Bisericii
Θυατείροις ἐκκλησίας γράψον· din Thiatira scrie: Acestea din Tiatira scrie-i: Acestea zice
τάδε λέγει ὁ υἱὸς τοῦ Θεοῦ, ὁ ἔχων zice Fiul lui Dumnezeu, cel Fiul lui Dumnezeu, ai Cărui
τοὺς ὀφθαλμοὺς αὐτοῦ ὡς φλόγα ce are ochii săi ca para ochi sunt ca para focului şi
πυρός, καὶ οἱ πόδες αὐτοῦ ὅμοιοι focului şi picioarele lui picioarele asemenea aramei
χαλκολιβάνῳ· asemenea cu arama de strălucitoare:
Livan:
Απ Β-19 οἶδά σου τὰ ἔργα καὶ τὴν 19. Ştiu lucrurile tale şi Apoc.2:19. Ştiu faptele tale şi
ἀγάπην καὶ τὴν πίστιν καὶ τὴν dragostea şi slujba şi dragostea şi credinţa şi
διακονίαν καὶ τὴν ὑπομονήν σου, credinţa şi răbdarea ta, şi slujirea şi răbdarea ta şi ştiu
καὶ τὰ ἔργα σου τὰ ἔσχατα πλείονα lucrurile tale cele de pe urmă că faptele tale cele de pe urmă
τῶν πρώτων. sunt mai multe decât cele sunt mai multe decât cele
dintâi. dintâi.
Απ Β-20 ἀλλὰ ἔχω κατὰ σοῦ ὀλίγα, ὅτι 20. Ci am asupra ta puţine, că Apoc.2:20. Dar am împotriva ta
ἀφεῖς τὴν γυναῖκά σου ᾿Ιεζάβελ, ἣ laşi pe muierea Iezavel, care faptul că laşi pe femeia
λέγει ἑαυτὴν προφῆτιν, καὶ διδάσκει se zice pe sine prorociţă, a Izabela, care se zice pe sine
καὶ πλανᾷ τοὺς ἐμοὺς δούλους învăţa şi amăgi pe robii mei prorociţă, de învaţă şi
πορνεῦσαι καὶ φαγεῖν εἰδωλόθυτα. să curvească şi să mănânce amăgeşte pe robii Mei, ca să
cele jertfite idolilor. facă desfrânări şi să mănânce
21. Şi am dat ei vreme ca să se cele jertfite idolilor.
Απ Β-21 καὶ ἔδωκα αὐτῇ χρόνον ἵνα pocăiască de curvia sa, şi nu Apoc.2:21. Şi i-am dat timp să se
619
μετανοήσῃ, καὶ οὐ θέλει voieşte a se pocăi de curvia pocăiască şi nu voieşte să se
μετανοῆσαι ἐκ τῆς πορνείας αὐτῆς. ei. pocăiască de desfrânarea ei.
Απ Β-22 ἰδοὺ βάλλω αὐτὴν εἰς κλίνην 22. Iată eu o pun pe ea în pat, şi Apoc.2:22. Iată, o arunc pe ea
καὶ τοὺς μοιχεύοντας μετ᾿ αὐτῆς εἰς pe cei ce curvesc cu ea în bolnavă la pat şi pe cei ce se
θλῖψιν μεγάλην, ἐὰν μὴ necaz mare, de nu se vor desfrânează cu ea, în mare
μετανοήσωσιν ἐκ τῶν ἔργων αὐτῆς, pocăi de lucrurile lor. strâmtorare, dacă nu se vor
Απ Β-23 καὶ τὰ τέκνα αὐτῆς ἀποκτενῶ 23. Şi pe fiii ei îi voi ucide cu pocăi de faptele lor.
ἐν θανάτῳ, καὶ γνώσονται πᾶσαι αἱ moarte, şi vor cunoaşte toate Apoc.2:23. Şi pe fiii ei cu moarte îi
ἐκκλησίαι ὅτι ἐγώ εἰμι ὁ ἐρευνῶν bisericile că eu sunt cel ce voi ucide şi vor cunoaşte toate
νεφροὺς καὶ καρδίας, καὶ δώσω cerc rărunchii şi inimile, şi Bisericile că Eu sunt Cel care
ὑμῖν ἑκάστῳ κατὰ τὰ ἔργα ὑμῶν. voi da vouă fiecăruia după cercetez rănunchii şi inimile şi
lucrurile voastre. voi da vouă, fiecăruia, după
faptele voastre.
Απ Β-24 ὑμῖν δὲ λέγω τοῖς λοιποῖς τοῖς 24. Iar vouă zic, şi celorlalţi din Apoc.2:24. Iar vouă şi celorlalţi
ἐν Θυατείροις, ὅσοι οὐκ ἔχουσι τὴν Thiatira, câţi n-au învăţătura din Tiatira câţi nu au
διδαχὴν ταύτην, οἵτινες οὐκ aceasta, şi care n-au învăţătura aceasta, ca unii
ἔγνωσαν τὰ βαθέα τοῦ σατανᾶ, ὡς cunoscut adâncurile satanei, care n-au cunoscut adâncurile
λέγουσιν· οὐ βάλλω ἐφ᾿ ὑμᾶς ἄλλο precum zic: nu voi pune satanei, după cum spun ei, vă
βάρος· peste voi altă greutate, zic: nu pun peste voi altă
greutate.
Απ Β-25 πλὴν ὃ ἔχετε κρατήσατε ἄχρις 25. Însă ce aveţi ţineţi până voi Apoc.2:25. Însă, ceea ce aveţi,
οὗ ἂν ἥξω. veni. ţineţi până voi veni.
Απ Β-26 Καὶ ὁ νικῶν καὶ ὁ τηρῶν ἄχρι 26. Şi celui ce biruieşte şi celui Apoc.2:26. Şi celui ce biruieşte şi
τέλους τὰ ἔργα μου, δώσω αὐτῷ ce păzeşte până în sfârşit celui ce păzeşte până la capăt
ἐξουσίαν ἐπὶ τῶν ἐθνῶν, lucrurile mele, voi da lui faptele Mele, îi voi da lui
stăpânire peste neamuri stăpânire peste neamuri.
Απ Β-27 καὶ ποιμανεῖ αὐτοὺς ἐν ῥάβδῳ 27. Şi va păstori pe ele cu toiag Apoc.2:27. Şi le va păstori pe ele
σιδηρᾷ, ὡς τὰ σκεύη τὰ κεραμικὰ de fier, ca vasele de lut se cu toiag de fier şi ca pe vasele
συντριβήσεται, ὡς κἀγὼ εἴληφα vor zdrobi, precum şi eu am olarului le va sfărâma, precum
παρὰ τοῦ πατρός μου, luat de la Tatăl meu, şi eu am luat putere de la Tatăl
Meu.
Απ Β-28 καὶ δώσω αὐτῷ τὸν ἀστέρα 28. Şi voi da lui steaua cea de Apoc.2:28. Şi-i voi da lui steaua
τὸν πρωῑνόν. dimineaţă. cea de dimineaţă.
Απ Β-29 ῾Ο ἔχων οὖς ἀκουσάτω τί τὸ 29. Cel ce are ureche audă ce Apoc.2:29. Cine are urechi să
Πνεῦμα λέγει ταῖς ἐκκλησίαις. Duhul zice bisericilor. audă ceea ce Duhul zice
Bisericilor.

Απ Γ-1 Καὶ τῷ ἀγγέλῳ τῆς ἐν Σάρδεσιν 1. Şi îngerului Bisericii celei din Apoc.3:1. Iar îngerului Bisericii
ἐκκλησίας γράψον· τάδε λέγει ὁ Sardes scrie: Acestea zice cel din Sardes scrie-i: Acestea zice
ἔχων τὰ ἑπτὰ πνεύματα τοῦ Θεοῦ ce are cele şapte Duhuri ale Cel ce are cele şapte duhuri
καὶ τοὺς ἑπτὰ ἀστέρας· οἶδά σου τὰ lui Dumnezeu şi cele şapte ale lui Dumnezeu şi cele şapte
ἔργα, ὅτι ὄνομα ἔχεις ὅτι ζῇς, καὶ stele: Ştiu lucrurile tale, că stele: Ştiu faptele tale, că ai
νεκρὸς εἶ. ai nume că trăieşti, şi eşti nume, că trăieşti, dar eşti
mort. mort.
Απ Γ-2 γίνου γρηγορῶν, καὶ στήρισον 2. Priveghează şi întăreşte pe Apoc.3:2. Priveghează şi întăreşte
τὰ λοιπὰ ἃ ἔμελλον ἀποθνήσκειν· celelalte care vreau să ce a mai rămas şi era să
οὐ γὰρ εὕρηκά σου τὰ ἔργα moară, că n-am aflat moară. Căci n-am găsit faptele
πεπληρωμένα ἐνώπιον τοῦ Θεοῦ lucrurile tale deplin înaintea tale depline înaintea
μου. lui Dumnezeu. Dumnezeului Meu.
Απ Γ-3 μνημόνευε οὖν πῶς εἴληφας καὶ 3. Drept aceea adu-ţi aminte Apoc.3:3. Drept aceea, adu-ţi
ἤκουσας, καὶ τήρει καὶ μετανόησον. cum ai luat şi ai auzit, şi ţine aminte cum ai primit şi ai auzit
ἐὰν οὖν μὴ γρηγορήσῃς, ἥξω ἐπὶ σὲ şi te pocăieşte. Iar de nu vei şi păstrează şi te pocăieşte. Iar
ὡς κλέπτης, καὶ οὐ μὴ γνώσῃ ποίαν priveghea, voi veni asupra ta de nu vei priveghea, voi veni
ὥραν ἥξω ἐπὶ σέ. ca furul, şi nu vei cunoaşte în ca un fur şi nu vei şti în care
care ceas voi veni asupra ta. ceas voi veni asupra ta.
Απ Γ-4 ἀλλὰ ἔχεις ὀλίγα ὀνόματα ἐν 4. Ai puţine nume şi în Sardes Apoc.3:4. Dar ai câţiva oameni în
620
Σάρδεσι, ἃ οὐκ ἐμόλυναν τὰ ἱμάτια care nu au întinat hainele Sardes, care nu şi-au mânjit
αὐτῶν, καὶ περιπατήσουσι μετ᾿ lor, şi vor umbla împreună hainele lor, ci ei vor umbla cu
ἐμοῦ ἐν λευκοῖς, ὅτι ἄξιοί εἰσιν. cu mine în albe, că vrednici Mine îmbrăcaţi în veşminte
sunt. albe, fiindcă sunt vrednici.
Απ Γ-5 ῾Ο νικῶν οὕτως περιβαλεῖται 5. Cel ce biruieşte, acela se va Apoc.3:5. Cel ce biruieşte va fi
ἐν ἱματίοις λευκοῖς, καὶ οὐ μὴ îmbrăca în haine albe şi nu astfel îmbrăcat în veşminte
ἐξαλείψω τὸ ὄνομα αὐτοῦ ἐκ τῆς voi şterge numele lui din albe şi nu voi şterge deloc
βίβλου τῆς ζωῆς, καὶ ὁμολογήσω τὸ cartea vieţii, şi voi mărturisi numele lui din cartea vieţii şi
ὄνομα αὐτοῦ ἐνώπιον τοῦ πατρός numele lui înaintea voi mărturisi numele lui
μου καὶ ἐνώπιον τῶν ἀγγέλων Părintelui meu şi înaintea înaintea părintelui Meu şi
αὐτοῦ. îngerilor lui. înaintea îngerilor Lui.
Απ Γ-6 ῾Ο ἔχων οὖς ἀκουσάτω τί τὸ 6. Cel ce are ureche audă ce Apoc.3:6. Cel ce are urechi să
Πνεῦμα λέγει ταῖς ἐκκλησίαις. Duhul zice Bisericilor. audă ceea ce Duhul zice
Bisericilor.
Απ Γ-7 Καὶ τῷ ἀγγέλῳ τῆς ἐν 7. Şi îngerului Bisericii celei din Apoc.3:7. Iar îngerului Bisericii
Φιλαδελφείᾳ ἐκκλησίας γράψον· Filadelfia scrie: Acestea zice din Filadelfia scrie-i: Acestea
τάδε λέγει ὁ ἅγιος, ὁ ἀληθινός, ὁ cel sfânt, cel adevărat, care zice Cel Sfânt, Cel Adevărat,
ἔχων τὴν κλεῖν τοῦ Δαυΐδ, ὁ are cheia lui David, cel ce Cel ce are cheia lui David, Cel
ἀνοίγων καὶ οὐδεὶς κλείσει, καὶ deschide şi nimeni nu ce deschide şi nimeni nu va
κλείων καὶ οὐδεὶς ἀνοίξει· închide, şi închide şi nimeni închide şi închide şi nimeni nu
nu deschide; va deschide:
Απ Γ-8 οἶδά σου τὰ ἔργα· - ἰδοὺ 8. Ştiu lucrurile tale, iată am dat Apoc.3:8. Ştiu faptele tale; iată,
δέδωκα ἐνώπιόν σου θύραν înaintea ta uşă deschisă, şi am lăsat înaintea ta o uşă
ἀνεῳγμένην, ἣν οὐδεὶς δύναται nimenea poate s-o închidă pe deschisă, pe care nimeni nu
κλεῖσαι αὐτήν· - ὅτι μικρὰν ἔχεις ea, că mică putere ai şi ai poate să o închidă, fiindcă,
δύναμιν, καὶ ἐτήρησάς μου τὸν păzit cuvântul meu şi nu ai deşi ai putere mică, tu ai păzit
λόγον καὶ οὐκ ἠρνήσω τὸ ὄνομά tăgăduit numele meu. cuvântul Meu şi nu ai tăgăduit
μου. 9. Iată dau din sinagoga satanei numele Meu.
Απ Γ-9 ἰδοὺ δίδωμι ἐκ τῆς συναγωγῆς acelor ce se zic pe sine a fi Apoc.3:9. Iată, îţi dau din
τοῦ σατανᾶ τῶν λεγόντων ἑαυτοὺς Iudei, şi nu sunt, ci mint; iată sinagoga satanei, dintre cei
᾿Ιουδαίους εἶναι, καὶ οὐκ εἰσίν, voi face pe ei ca să vie şi să care se zic pe sine că sunt
ἀλλὰ ψεύδονται· ἰδοὺ ποιήσω se închine înaintea iudei şi nu sunt, ci mint; iată, îi
αὐτοὺς ἵνα ἥξουσι καὶ picioarelor tale şi vor voi face să vină şi să se închine
προσκυνήσουσιν ἐνώπιον τῶν cunoaşte că te-am iubit pe înaintea picioarelor tale şi vor
ποδῶν σου, καὶ γνῶσιν ὅτι ἐγὼ tine. cunoaşte că te-am iubit.
ἠγάπησά σε. 10. Pentru că ai păzit cuvântul Apoc.3:10. Pentru că ai păzit
Απ Γ-10 ὅτι ἐτήρησας τὸν λόγον τῆς răbdării mele, şi eu voi păzi cuvântul răbdării Mele, şi Eu
ὑπομονῆς μου, κἀγώ σε τηρήσω ἐκ pe tine de ceasul ispitei ce va te voi păzi pe tine de ceasul
τῆς ὥρας τοῦ πειρασμοῦ τῆς să vie peste toată lumea ca ispitei ce va să vină peste toată
μελλούσης ἔρχεσθαι ἐπὶ τῆς să ispitească pe cei ce lumea, ca să încerce pe cei ce
οἰκουμένης ὅλης, πειράσαι τοὺς locuiesc pe pământ. locuiesc pe pământ.
κατοικοῦντας ἐπὶ τῆς γῆς. 11. Iată vin curând; ţine ce ai, Apoc.3:11. Vin curând; ţine ce ai,
Απ Γ-11 ἔρχομαι ταχύ· κράτει ὃ ἔχεις, ca nimeni să nu-ţi ia cununa ca nimeni să nu ia cununa ta.
ἵνα μηδεὶς λάβῃ τὸν στέφανόν σου. ta.
Απ Γ-12 ῾Ο νικῶν, ποιήσω αὐτὸν 12. Cel ce biruieşte, îl voi face Apoc.3:12. Pe cel ce biruieşte îl
στῦλον ἐν τῷ ναῷ τοῦ Θεοῦ μου, pe el stâlp în biserica voi face stâlp în templul
καὶ ἔξω οὐ μὴ ἐξέλθῃ ἔτι, καὶ Dumnezeului meu, şi nu va Dumnezeului Meu şi afară nu
γράψω ἐπ᾿ αὐτὸν τὸ ὄνομα τοῦ ieşi afară mai mult şi voi va mai ieşi şi voi scrie pe el
Θεοῦ μου καὶ τὸ ὄνομα τῆς πόλεως scrie peste el numele numele Dumnezeului Meu şi
τοῦ Θεοῦ μου, τῆς καινῆς Dumnezeului meu şi numele numele cetăţii Dumnezeului
῾Ιερουσαλήμ, ἣ καταβαίνει ἐκ τοῦ cetăţii Dumnezeului meu, Meu, - al noului Ierusalim ,
οὐρανοῦ ἀπὸ τοῦ Θεοῦ μου, καὶ τὸ Ierusalimului celui nou care care se pogoară din cer, de la
ὄνομά μου τὸ καινόν. se pogoară din cer de la Dumnezeul Meu - şi numele
Dumnezeul meu, şi numele Meu cel nou.
meu cel nou. Apoc.3:13. Cine are urechi să
Απ Γ-13 ῾Ο ἔχων οὖς ἀκουσάτω τί τὸ 13. Cel ce are ureche audă ce audă ceea ce Duhul zice
Πνεῦμα λέγει ταῖς ἐκκλησίαις. Duhul zice bisericilor. Bisericilor.
621
Απ Γ-14 Καὶ τῷ ἀγγέλῳ τῆς ἐν 14. Şi îngerului Bisericii celei Apoc.3:14. Iar îngerului Bisericii
Λαοδικείᾳ ἐκκλησίας γράψον· τάδε din Laodiceea scrie-i: din Laodiceea scrie-i: Acestea
λέγει ὁ ἀμήν, ὁ μάρτυς ὁ πιστὸς καὶ Acestea zice cel ce este zice Cel ce este Amin, martorul
ἀληθινός, ἡ ἀρχὴ τῆς κτίσεως τοῦ Amin, martorul cel cel credincios şi adevărat,
Θεοῦ· credincios şi adevărat, începutul zidirii lui
începutul zidirii lui Dumnezeu:
Dumnezeu: Apoc.3:15. Ştiu faptele tale; că nu
Απ Γ-15 οἶδά σου τὰ ἔργα, ὅτι οὔτε 15. Ştiu lucrurile tale, că nici eşti nici rece, nici fierbinte. O,
ψυχρὸς εἶ οὔτε ζεστός· ὄφελον rece eşti nici fierbinte. Doară de ai fi rece sau fierbinte!
ψυχρὸς ἦς ἢ ζεστός de ai fi rece sau fierbinte! Apoc.3:16. Astfel, fiindcă eşti
Απ Γ-16 οὕτως ὅτι χλιαρὸς εἶ, καὶ οὔτε 16. Iar fiindcă eşti cald şi nici căldicel - nici fierbinte, nici
ζεστὸς οὔτε ψυχρός, μέλλω σε fierbinte nici rece, te voi rece - am să te vărs din gura
ἐμέσαι ἐκ τοῦ στόματός μου. arunca din gura mea. Mea.
Απ Γ-17 ὅτι λέγεις ὅτι πλούσιός εἰμι 17. Că zici: Bogat sunt şi m-am Apoc.3:17. Fiindcă tu zici: Sunt
καὶ πεπλούτηκα καὶ οὐδενὸς χρείαν îmbogăţit şi de nimic am bogat şi m-am îmbogăţit şi de
ἔχω, - καὶ οὐκ οἶδας ὅτι σὺ ὁ lipsă, şi nu ştii că tu eşti cel nimic nu am nevoie! Şi nu ştii
ταλαίπωρος καὶ ὁ ἐλεεινὸς καὶ ticălos şi mişel şi sărac şi că tu eşti cel ticălos şi vrednic
πτωχὸς καὶ τυφλὸς καὶ γυμνός, - orb şi gol. de plâns, şi sărac şi orb şi gol!
Απ Γ-18 συμβουλεύω σοι ἀγοράσαι 18. Sfătuiescu-te să cumperi de Apoc.3:18. Te sfătuiesc să cumperi
παρ᾿ ἐμοῦ χρυσίον πεπυρωμένον ἐκ la mine aur lămurit din foc de la Mine aur lămurit în foc,
πυρὸς ἵνα πλουτήσῃς, καὶ ἱμάτια ca să te îmbogăţeşti, şi haine ca să te îmbogăţeşti, şi
λευκὰ ἵνα περιβάλῃ καὶ μὴ albe ca să te îmbraci şi să nu veşminte albe ca să te îmbraci
φανερωθῇ ἡ αἰσχύνη τῆς se arate ruşinea goliciunii şi să nu se dea pe faţă ruşinea
γυμνότητός σου, καὶ κολλύριον ἵνα tale, şi cu collirion (alifie) goliciunii tale, şi alifie de ochi
ἐγχρίσῃ τοὺς ὀφθαλμούς σου ἵνα unge ochii tăi ca să vezi. ca să-ţi ungi ochii şi să vezi.
βλέπῃς.
Απ Γ-19 ἐγὼ ὅσους ἐὰν φιλῶ, ἐλέγχω 19. Eu ori pe câţi iubesc, îi Apoc.3:19. Eu pe câţi îi iubesc îi
καὶ παιδεύω· ζήλευε οὖν καὶ mustru şi îi cert; râvneşte mustru şi îi pedepsesc;
μετανόησον. dar şi te pocăieşte. sârguieşte dar şi te pocăieşte.
Απ Γ-20 ἰδοὺ ἕστηκα ἐπὶ τὴν θύραν καὶ 20. Iată stau la uşă şi bat; de va Apoc.3:20. Iată, stau la uşă şi bat;
κρούω· ἐάν τις ἀκούσῃ τῆς φωνῆς auzi cineva glasul meu şi va de va auzi cineva glasul Meu şi
μου καὶ ἀνοίξῃ τὴν θύραν, καὶ deschide uşa, voi intra la el va deschide uşa, voi intra la el
εἰσελεύσομαι πρὸς αὐτὸν καὶ şi voi cina cu el şi el cu mine. şi voi cina cu el şi el cu Mine.
δειπνήσω μετ᾿ αὐτοῦ καὶ αὐτὸς μετ᾿
ἐμοῦ.
Απ Γ-21 ῾Ο νικῶν, δώσω αὐτῷ 21. Celui ce biruieşte voi da lui Apoc.3:21. Celui ce biruieşte îi voi
καθίσαι μετ᾿ ἐμοῦ ἐν τῷ θρόνῳ să șadă cu mine pe Scaunul da să şadă cu Mine pe scaunul
μου, ὡς κἀγὼ ἐνίκησα καὶ ἐκάθισα meu, precum şi eu am biruit Meu, precum şi Eu am biruit şi
μετὰ τοῦ πατρός μου ἐν τῷ θρόνῳ şi am şezut cu Tatăl meu pe am şezut cu Tatăl Meu pe
αὐτοῦ. Scaunul lui. scaunul Lui.
Απ Γ-22 ῾Ο ἔχων οὖς ἀκουσάτω τί τὸ 22. Cel ce are ureche audă ce Apoc.3:22. Cine are urechi să
Πνεῦμα λέγει ταῖς ἐκκλησίαις. Duhul zice bisericilor. audă ceea ce Duhul zice
Bisericilor.

Απ Δ-1 Μετὰ ταῦτα εἶδον, καὶ ἰδοὺ 1. După acestea am văzut, şi iată Apoc.4:1. După acestea, m-am
θύρα ἀνεῳγμένη ἐν τῷ οὐρανῷ, καὶ uşă deschisă în cer, şi glasul uitat şi iată o uşă era deschisă
ἡ φωνὴ ἡ πρώτη ἣν ἤκουσα ὡς cel dintâi care l-am auzit ca în cer şi glasul cel dintâi -
σάλπιγγος λαλούσης μετ᾿ ἐμοῦ, de trâmbiţă, ce vorbea cu glasul ca de trâmbiţă, pe care
λέγων· ἀνάβα ὧδε καὶ δείξω σοι ἃ mine zicând: Suie-te aici, şi l-am auzit vorbind cu mine -
δεῖ γενέσθαι μετὰ ταῦτα. voi arăta ţie cele ce trebuie mi-a zis: Suie-te aici şi îţi voi
să fie după acestea. arăta cele ce trebuie să fie
Απ Δ-2 καὶ εὐθέως ἐγενόμην ἐν după acestea.
πνεύματι· καὶ ἰδοὺ θρόνος ἔκειτο ἐν 2. Şi îndată am fost în Duh, şi Apoc.4:2. Îndată am fost în duh; şi
τῷ οὐρανῷ, καὶ ἐπὶ τὸν θρόνον iată scaun era pus în cer, şi iată un tron era în cer şi pe
καθήμενος, peste Scaun cel ce şedea, tron şedea Cineva.
Απ Δ-3 ὅμοιος ὁράσει λίθῳ ἰάσπιδι καὶ 3. Şi cel ce şedea, la vedere era Apoc.4:3. Şi Cel ce şedea semăna
622
σαρδίῳ· καὶ ἶρις κυκλόθεν τοῦ asemenea pietrei de iaspis şi la vedere cu piatra de iasp şi
θρόνου, ὁμοίως ὅρασις de sardin, şi curcubeu de sardiu, iar de jur împrejurul
σμαραγδίνων. împrejurul Scaunului tronului era un curcubeu, cu
asemenea la vedere înfăţişarea smaraldului.
smaragdului.
Απ Δ-4 καὶ κυκλόθεν τοῦ θρόνου 4. Şi împrejurul Scaunului Apoc.4:4. Şi douăzeci şi patru de
θρόνοι εἴκοσι τέσσαρες, καὶ ἐπὶ douăzeci şi patru de scaune, scaune înconjurau tronul şi pe
τοὺς θρόνους τοὺς εἴκοσι τέσσαρας şi pe scaune am văzut scaune douăzeci şi patru de
πρεσβυτέρους καθημένους, douăzeci şi patru de bătrâni bătrâni, şezând, îmbrăcaţi în
περιβεβλημένους ἐν ἱματίοις şezând îmbrăcaţi cu haine haine albe şi purtând pe
λευκοῖς, καὶ ἐπὶ τὰς κεφαλὰς αὐτῶν albe şi aveau pe capetele lor capetele lor cununi de aur.
στεφάνους χρυσοῦς. cununi de aur.
Απ Δ-5 καὶ ἐκ τοῦ θρόνου 5. Şi din Scaun ies fulgere şi Apoc.4:5. Şi din tron ieşeau
ἐκπορεύονται ἀστραπαὶ καὶ φωναὶ tunete şi glasuri, şi şapte fulgere şi glasuri şi tunete; şi
καὶ βρονταί· καὶ ἑπτὰ λαμπάδες făclii de foc arzând înaintea şapte făclii de foc ardeau
πυρὸς καιόμεναι ἐνώπιον τοῦ Scaunului, care sunt cele înaintea tronului, care sunt
θρόνου, αἵ εἰσι τὰ ἑπτὰ πνεύματα şapte Duhuri ale lui cele şapte duhuri ale lui
τοῦ Θεοῦ· Dumnezeu. Dumnezeu,
Απ Δ-6 καὶ ἐνώπιον τοῦ θρόνου ὡς 6. Şi înaintea Scaunului, ca o Apoc.4:6. Şi înaintea tronului, ca
θάλασσα ὑαλίνῃ , ὁμοίᾳ κρυστάλῳ· mare de sticlă asemenea cu o mare de sticlă, asemenea cu
καὶ ἐν μέσῳ τοῦ θρόνου καὶ κύκλῳ cristalul. Şi în mijlocul cristalul. Iar în mijlocul
τοῦ θρόνου τέσσαρα ζῷα γέμοντα Scaunului şi împrejurul tronului şi împrejurul tronului
ὀφθαλμῶν ἔμπροσθεν καὶ ὄπισθεν· Scaunului patru vieţuitori patru fiinţe, pline de ochi,
plini de ochi dinainte şi dinainte şi dinapoi.
dinapoi.
Απ Δ-7 καὶ τὸ ζῷον τὸ πρῶτον ὅμοιον 7. Şi vieţuitorul cel dintâi Apoc.4:7. Şi fiinţa cea dintâi era
λέοντι, καὶ τὸ δεύτερον ζῷον asemenea leului, şi al doilea asemenea leului, a doua fiinţă
ὅμοιον μόσχῳ καὶ τὸ τρίτον ζῷον vieţuitor asemenea viţelului, asemenea viţelului, a treia
ἔχον τὸ πρόσωπον ὡς ἀνθρώπου, şi al treilea vieţuitor avea fiinţă avea faţă de om, iar a
καὶ τὸ τέταρτον ζῷον ὅμοιον ἀετῷ faţă ca de om, şi al patrulea patra fiinţă era asemenea
πετομένῳ· vieţuitor asemenea vulturului vulturului care zboară.
ce zboară.
Απ Δ-8 καὶ τὰ τέσσαρα ζῷα, ἓν καθ᾿ ἓν 8. Şi cei patru vieţuitori, unul Apoc.4:8. Şi cele patru fiinţe,
αὐτῶν ἔχον ἀνὰ πτέρυγας ἕξ, fiecare aveau câte şase aripi având fiecare din ele câte şase
κυκλόθεν καὶ ἔσωθεν γέμουσιν împrejur, şi înlăuntru erau aripi, sunt pline de ochi, de jur
ὀφθαλμῶν, καὶ ἀνάπαυσιν οὐκ plini de ochi, şi odihnă nu au împrejur şi pe dinăuntru, şi
ἔχουσιν ἡμέρας καὶ νυκτὸς ziua şi noaptea zicând: Sfânt, odihnă nu au, ziua şi noaptea,
λέγοντες· ἅγιος, ἅγιος, ἅγιος sfânt, sfânt Domnul zicând: Sfânt, Sfânt, Sfânt,
Κύριος ὁ Θεὸς ὁ παντοκράτωρ, ὁ Dumnezeu atotţiitorul, cel ce Domnul Dumnezeu,
ἦν καὶ ὁ ὢν καὶ ὁ ἐρχόμενος. era şi cel ce este şi cel ce Atotţiitorul, Cel ce era şi Cel
vine. ce este şi Cel ce vine.
Απ Δ-9 Καὶ ὅταν δῶσι τὰ ζῷα δόξαν 9. Şi când vor da vieţuitorii Apoc.4:9. Şi când cele patru fiinţe
καὶ τιμὴν καὶ εὐχαριστίαν τῷ aceştia slavă şi cinste şi dădeau slavă, cinste şi
καθημένῳ ἐπὶ τοῦ θρόνου, τῷ mulțumită celui ce şade pe mulţumită Celui ce şade pe
ζῶντι εἰς τοὺς αἰῶνας τῶν αἰώνων, scaun, celui ce este viu în tron, Celui ce este viu în vecii
vecii vecilor, vecilor,
Απ Δ-10 πεσοῦνται οἱ εἴκοσι τέσσαρες 10. Vor cădea cei douăzeci şi Apoc.4:10. Atunci cei douăzeci şi
πρεσβύτεροι ἐνώπιον τοῦ patru de bătrâni înaintea patru de bătrâni, căzând
καθημένου ἐπὶ τοῦ θρόνου, καὶ celui ce şade pe Scaun şi se înaintea Celui ce şedea pe
προσκυνήσουσι τῷ ζῶντι εἰς τοὺς vor închina celui ce este viu tron, se închinau Celui ce este
αἰῶνας τῶν αἰώνων, καὶ βαλοῦσι în vecii vecilor şi vor pune viu în vecii vecilor şi aruncau
τοὺς στεφάνους αὐτῶν ἐνώπιον τοῦ cununile lor înaintea cununile lor înaintea tronului,
θρόνου λέγοντες· Scaunului zicând: zicând:
Απ Δ-11 ἄξιος εἶ, ὁ Κύριος καὶ Θεὸς 11. Vrednic eşti, Doamne şi Apoc.4:11. Vrednic eşti, Doamne
ἡμῶν, λαβεῖν τὴν δόξαν καὶ τὴν Dumnezeul nostru, a lua şi Dumnezeul nostru, să
τιμὴν καὶ τὴν δύναμιν, ὅτι σὺ slava şi cinstea şi puterea, că primeşti slava şi cinstea şi
ἔκτισας τὰ πάντα, καὶ διὰ τὸ tu ai zidit toate şi pentru voia puterea, căci Tu ai zidit toate
623
θέλημά σου ἦσαν καὶ ἐκτίσθησαν. ta sunt şi s-au zidit. lucrurile şi prin voinţa Ta ele
erau şi s-au făcut.

Απ Ε-1 Καὶ εἶδον ἐπὶ τὴν δεξιὰν τοῦ 1. Şi am văzut în dreapta celui ce Apoc.5:1. Am văzut apoi, în mâna
καθημένου ἐπὶ τοῦ θρόνου βιβλίον şedea pe Scaun carte scrisă dreaptă a Celui ce şedea pe
γεγραμμένον ἔσωθεν καὶ ἔξωθεν, dinlăuntru şi dinafară, tron, o carte scrisă înăuntru şi
κατεσφραγισμένον σφραγῖσιν ἑπτά, pecetluită cu şapte peceţi. pe dos, pecetluită cu şapte
peceţi.
Απ Ε-2 καὶ εἶδον ἄγγελον ἰσχυρὸν 2. Şi am văzut pe un înger tare Apoc.5:2. Şi am văzut un înger
κηρύσσοντα ἐν φωνῇ μεγάλῃ· τίς strigând cu glas mare: Cine puternic, care striga cu glas
ἄξιός ἐστιν ἀνοῖξαι τὸ βιβλίον καὶ este vrednic a deschide mare: Cine este vrednic să
λῦσαι τὰς σφραγῖδας αὐτοῦ; cartea şi a dezlega peceţile deschidă cartea şi să desfacă
ei? toate peceţile ei?
Απ Ε-3 καὶ οὐδεὶς ἐδύνατο ἐν τῷ 3. Şi nimenea putea în cer, nici Apoc.5:3. Dar nimeni în cer, nici
οὐρανῷ οὔτε ἐπὶ τῆς γῆς οὔτε pe pământ, nici sub pământ, pe pământ, nici sub pământ nu
ὑποκάτω τῆς γῆς ἀνοῖξαι τὸ βιβλίον a deschide cartea, nici a o putea să deschidă cartea, nici
οὔτε βλέπειν αὐτό. vedea pe ea. să se uite în ea.
Απ Ε-4 καὶ ἐγὼ ἔκλαιον πολύ, ὅτι 4. Iar eu plângeam mult, că Apoc.5:4. Şi am plâns mult,
οὐδεὶς ἄξιος εὑρέθη ἀνοῖξαι τὸ nimeni nu s-a aflat vrednic a fiindcă nimeni n-a fost găsit
βιβλίον οὔτε βλέπειν αὐτό. deschide şi a ceti cartea şi să vrednic să deschidă cartea,
dezlege cele şapte peceţi ale nici să se uite în ea.
ei.
Απ Ε-5 καὶ εἷς ἐκ τῶν πρεσβυτέρων 5. Şi unul din bătrâni zice mie: Apoc.5:5. Şi unul dintre bătrâni
λέγει μοι· μὴ κλαῖε· ἰδοὺ ἐνίκησεν ὁ Nu plânge, iată a biruit leul mi-a zis: Nu plânge. Iată, a
λέων ὁ ἐκ τῆς φυλῆς ᾿Ιούδα, ἡ ῥίζα cel din seminţia lui Iuda, biruit leul din seminţia lui
Δαυΐδ, ἀνοῖξαι τὸ βιβλίον καὶ τὰς rădăcina lui David, ca să Iuda, rădăcina lui David, ca să
ἑπτὰ σφραγῖδας αὐτοῦ. deschidă cartea şi să dezlege deschidă cartea şi cele şapte
cele şapte peceţi ale ei. peceţi ale ei.
Απ Ε-6 Καὶ εἶδον ἐν μέσῳ τοῦ θρόνου 6. Şi am văzut, şi iată în mijlocul Apoc.5:6. Şi am văzut, la mijloc,
καὶ τῶν τεσσάρων ζῴων καὶ ἐν Scaunului şi al celor patru între tron şi cele patru fiinţe şi
μέσῳ τῶν πρεσβυτέρων ἀρνίον vieţuitori, şi în mijlocul în mijlocul bătrânilor, stând un
ἑστηκὸς ὡς ἐσφαγμένον, ἔχον bătrânilor, un Miel stând ca Miel, ca înjunghiat, şi care
κέρατα ἑπτὰ καὶ ὀφθαλμοὺς ἑπτά, ἅ şi cum ar fi fost junghiat, avea şapte coarne şi şapte
εἰσι τὰ ἑπτὰ πνεύματα τοῦ Θεοῦ având coarne şapte şi ochi ochi, care sunt cele şapte
ἀποστελλόμενα εἰς πᾶσαν τὴν γῆν. şapte, care sunt cele şapte duhuri ale lui Dumnezeu,
duhuri ale lui Dumnezeu trimise în tot pământul.
trimise în tot pământul.
Απ Ε-7 καὶ ἦλθε καὶ εἴληφεν ἐκ τῆς 7. Şi au venit şi au luat cartea Apoc.5:7. Şi a venit şi a luat
δεξιᾶς τοῦ καθημένου ἐπὶ τοῦ din dreapta celui ce şedea pe cartea, din dreapta Celui ce
θρόνον. Scaun. şedea pe tron.
Απ Ε-8 καὶ ὅτε ἔλαβε τὸ βιβλίον, τὰ 8. Şi când au luat cartea, cei Apoc.5:8. Şi când a luat cartea,
τέσσαρα ζῷα καὶ οἱ εἴκοσι patru vieţuitori şi cei cele patru fiinţe şi cei douăzeci
τέσσαρες πρεσβύτεροι ἔπεσαν douăzeci şi patru de bătrâni şi patru de bătrâni au căzut
ἐνώπιον τοῦ ἀρνίου, ἔχοντες au căzut înaintea Mielului, înaintea Mielului, având
ἕκαστος κιθάραν καὶ φιάλας având fiecare alăute şi cupe fiecare alăută şi cupe de aur
χρυσᾶς γεμούσας θυμιαμάτων, αἵ de aur pline de tămâieri, pline cu tămâie care sunt
εἱσιν αἱ προσευχαὶ τῶν ἁγίων· care sunt rugăciunile rugăciunile sfinţilor.
sfinţilor,
Απ Ε-9 καὶ ᾄδουσιν ᾠδὴν καινὴν 9. Şi cântă cântare nouă, zicând: Apoc.5:9. Şi cântau o cântare
λέγοντες· ἄξιος εἶ λαβεῖν τὸ βιβλίον Vrednic eşti să iei cartea şi nouă, zicând: Vrednic eşti să
καὶ ἀνοῖξαι τὰς σφραγῖδας αὐτοῦ, să deşchizi peceţile ei, că te- iei cartea şi să deschizi
ὅτι ἐσφάγης καὶ ἠγόρασας τῷ Θεῷ ai junghiat şi ai răscumpărat peceţile ei, fiindcă ai fost
ἡμᾶς ἐν τῷ αἵματί σου ἐκ πάσης pe noi lui Dumnezeu cu înjunghiat şi ai răscumpărat
φυλῆς καὶ γλώσσης καὶ λαοῦ καὶ sângele tău din toată lui Dumnezeu, cu sângele Tău,
ἔθνους, seminţia şi limba şi norodul oameni din toată seminţia şi
şi neamul; limba şi poporul şi neamul;
624
Απ Ε-10 καὶ ἐποίησας αὐτοὺς τῷ Θεῷ 10. Şi ai făcut pe noi Apoc.5:10. Şi I-ai făcut
ἡμῶν βασιλεῖς καὶ ἱερεῖς, καὶ Dumnezeului nostru împăraţi Dumnezeului nostru împărăţie
βασιλεύσουσιν ἐπὶ τῆς γῆς. şi preoţi, şi vom împărăţi pe şi preoţi, şi vor împărăţi pe
pământ. pământ.
Απ Ε-11 καὶ εἶδον καὶ ἤκουσα ὡς 11. Şi am văzut, şi am auzit glas Apoc.5:11. Şi am văzut şi am auzit
φωνὴν ἀγγέλων πολλῶν κύκλῳ τοῦ de îngeri mulţi împrejurul glas de îngeri mulţi, de jur
θρόνου καὶ τῶν ζῴων καὶ τῶν Scaunului şi vieţuitorilor şi împrejurul tronului şi al
πρεσβυτέρων, καὶ ἦν ὁ ἀριθμὸς bătrânilor, şi era numărul fiinţelor şi al bătrânilor, şi era
αὐτῶν μυριάδες μυριάδων καὶ lor zeci de mii de zeci de mi numărul lor zeci de mii de zeci
χιλιάδες χιλιάδων, şi mii de mii de mii şi mii de mii,
Απ Ε-12 λέγοντες φωνῇ μεγάλῃ· ἄξιόν 12. Zicând cu glas mare: Apoc.5:12. Zicând cu glas mare:
ἐστι τὸ ἀρνίον τὸ ἐσφαγμένον „Vrednic este Mielul care s- Vrednic este Mielul cel
λαβεῖν τὴν δύναμιν καὶ τὸν au junghiat ca să ia puterea înjunghiat ca să ia puterea şi
πλοῦτον καὶ σοφίαν καὶ ἰσχὺν καὶ şi bogăţia şi înţelepciunea şi bogăţia şi înţelepciunea şi
τιμὴν καὶ δόξαν καὶ εὐλογίαν. tăria şi cinstea şi slava şi tăria şi cinstea şi slava şi
binecuvântarea!”. binecuvântarea.
Απ Ε-13 καὶ πᾶν κτίσμα ὃ ἐν τῷ 13. Şi toată zidirea care este în Apoc.5:13. Şi toată făptura care
οὐρανῷ καὶ ἐπὶ τῆς γῆς καὶ cer şi pe pământ şi sub este în cer şi pe pământ şi sub
ὑποκάτω τῆς γῆς καὶ ἐπὶ τῆς pământ şi cele ce sunt în pământ şi în mare şi toate câte
θαλάσσης ἐστί, καὶ τὰ ἐν αὐτοῖς mare şi cele ce sunt într- sunt în acestea le-am auzit,
πάντα, ἤκουσα λέγοντας· τῷ însele toate am auzit zicând: zicând: Celui ce şade pe tron şi
καθημένῳ ἐπὶ τοῦ θρόνου καὶ τῷ „Celui ce şade pe tron şi Mielului fie binecuvântarea şi
ἀρνίῳ ἡ εὐλογία καὶ ἡ τιμὴ καὶ ἡ Mielului fie binecuvântarea cinstea şi slava şi puterea, în
δόξα καὶ τὸ κράτος εἰς τοὺς αίῶνας şi cinstea şi slava şi puterea vecii vecilor!
τῶν αἰώνων. în vecii vecilor!”.
Απ Ε-14 καὶ τὰ τέσσαρα ζῷα ἔλεγον, 14. Şi cei patru vieţuitori ziceau: Apoc.5:14. Şi cele patru fiinţe
ἀμήν· καὶ οἱ πρεσβύτεροι ἔπεσαν „Amin!” Şi Bătrânii au căzut ziceau: Amin! Iar bătrânii
καὶ προσεκύνησαν. şi s-au închinat. căzură şi se închinară.

Απ Στ-1 Καὶ εἶδον ὅτι ἤνοιξε τὸ ἀρνίον 1. Şi am văzut când au deschis Apoc.6:1. Şi am văzut când Mielul
μίαν ἐκ τῶν ἑπτὰ σφραγίδων· καὶ Mielul una din cele şapte a deschis pe cea dintâi din cele
ἤκουσα ἐνὸς ἐκ τῶν τεσσάρων peceţi, şi am auzit pe unul şapte peceţi, şi am auzit pe una
ζῴων λέγοντος, ὡς φωνὴ βροντῆς· din cei patru vieţuitori din cele patru fiinţe zicând cu
ἔρχου. zicând cu glas ca de tunet: glas ca de tunet: Vino şi vezi.
Vino şi vezi.
Απ Στ-2 καὶ εἶδον, καὶ ἰδοὺ ἵππος 2. Şi am văzut, şi iată un cal alb, Apoc.6:2. Şi m-am uitat şi iată un
λευκός, καὶ ὁ καθήμενος ἐπ᾿ αὐτὸν şi cel ce şedea pe el avea arc cal alb şi cel care şedea pe el
ἔχων τόξον· καὶ ἐδόθη αὐτῷ şi s-a dat lui cunună, şi a avea un arc; şi i s-a dat lui
στέφανος, καὶ ἐξῆλθε νικῶν καὶ ἵνα ieşit biruind şi ca să cunună şi a pornit ca un
νικήσῃ. biruiască. biruitor ca să biruiască.
Απ Στ-3 Καὶ ὅτε ἤνοιξε τὴν σφραγῖδα 3. Şi când a deschis a doua Apoc.6:3. Şi când a deschis
τὴν δευτέραν, ἤκουσα τοῦ δευτέρου pecete, am auzit pe al doilea pecetea a doua, am auzit,
ζῴου λέγοντος· ἔρχου. vieţuitor zicând: Vino şi vezi. zicând, pe a doua fiinţă: Vino
Απ Στ-4 καὶ ἐξῆλθεν ἄλλος ἵππος 4. Şi a ieşit alt cal, roib, şi celui şi vezi.
πυρρός, καὶ τῷ καθημένῳ ἐπ᾿ ce şedea pe el s-a dat lui să Apoc.6:4. Şi a ieşit alt cal, roşu ca
αὐτὸν ἐδόθη αὐτῷ λαβεῖν τὴν ia pacea de pe pământ şi ca focul; şi celui ce şedea pe el i
εὶρήνην ἐκ τῆς γῆς καὶ ἵνα unul pe altul să se junghie, şi s-a dat să ia pacea de pe
ἀλλήλους σφάξωσι, καὶ ἐδόθη αὐτῷ s-a dat lui sabie mare. pământ, ca oamenii să se
μάχαιρα μεγάλη. junghie între ei; şi o sabie
mare i s-a dat.
Απ Στ-5 Καὶ ὅτε ἤνοιξε τὴν σφραγῖδα 5. Şi când a deschis pecetea a Apoc.6:5. Şi când a deschis
τὴν τρίτην, ἤκουσα τοῦ τρίτου treia, am auzit pe vieţuitorul pecetea a treia, am auzit pe a
ζῴου λέγοντος, ἔρχου. καὶ εἶδον, al treilea zicând: Vino şi treia fiinţă, zicând: Vino şi
καὶ ἰδοὺ ἵππος μέλας, καὶ ὁ vezi. Şi am văzut, şi iată un vezi. Şi m-am uitat şi iată un
καθήμενος ἐπ᾿ αὐτὸν ἔχων ζυγὸν ἐν cal negru, şi cel ce şedea pe cal negru şi cel care şedea pe
τῇ χειρὶ αὐτοῦ. el avea cumpănă în mâna sa. el avea un cântar în mâna lui.
625
Απ Στ-6 καὶ ἤκουσα ὡς φωνὴν ἐν μέσῳ 6. Şi am auzit glas în mijlocul Apoc.6:6. Şi am auzit, în mijlocul
τῶν τεσσάρων ζῴων λέγουσαν· celor patru vieţuitori zicând: celor patru fiinţe, ca un glas
χοῖνιξ σίτου δηναρίου, καὶ τρεῖς Măsura de grâu într-un care zicea: Măsura de grâu un
χοίνικες κριθῆς δηναρίου· καὶ τὸ dinar şi trei măsuri de orz dinar, şi trei măsuri de orz un
ἔλαιον καὶ τὸν οἶνον μὴ ἀδικήσῃς. într-un dinar, şi untdelemnul dinar. Dar de untdelemn şi de
şi vinul să nu vătămaţi. vin să nu te atingi.
7. Şi când a deschis pecetea a
Απ Στ-7 Καὶ ὅτε ἤνοιξε τὴν σφραγῖδα patra, am auzit glasul Apoc.6:7. Şi când a deschis
τὴν τετάρτην, ἤκουσα φωνήν τοῦ vieţuitorului celui al patrulea pecetea a patra, am auzit
τετάρτου ζῴου λέγοντος· ἔρχου. zicând: Vino şi vezi. glasul fiinţei a patra, zicând:
8. Şi am văzut, şi iată un cal Vino şi vezi.
Απ Στ-8 καὶ εἶδον, καὶ ἰδοὺ ἵππος galben, şi celui ce şedea pe Apoc.6:8. Şi m-am uitat şi iată un
χλωρός, καὶ ὁ καθήμενος ἐπάνω el îi era numele Moartea, şi cal galben-vânăt şi numele
αὐτοῦ, ὄνομα αὐτῷ ὁ θάνατος, καὶ Iadul urma cu ea, şi s-a dat celui ce şedea pe el era:
ὁ 'δης ἠκολούθει μετ᾿ αὐτοῦ· καὶ lor putere ca să omoare Moartea; şi iadul se ţinea după
ἐδόθη αὐτῷ ἐξουσία ἐπὶ τὸ peste a patra parte a el; şi li s-a dat lor putere peste
τέταρτον τῆς γῆς, ἀποκτεῖναι ἐν pământului cu sabie şi cu a patra parte a pământului, ca
ῥομφαίᾳ καὶ ἐν λιμῷ καὶ ἐν θανάτῳ foamete şi cu moarte şi de să ucidă cu sabie şi cu
καὶ ὑπὸ τῶν θηρίων τῆς γῆς. fiarele pământului. foamete, şi cu moarte şi cu
9. Şi când a deschis a cincea fiarele de pe pământ.
Απ Στ-9 Καὶ ὅτε ἤνοιξε τὴν πέμπτην pecete, am văzut sub Apoc.6:9. Şi când a deschis
σφραγῖδα, εἶδον ὑποκάτω τοῦ jertfelnic sufletele celor pecetea a cincea, am văzut,
θυσιαστηρίου τὰς ψυχὰς τῶν junghiaţi pentru cuvântul lui sub jertfelnic, sufletele celor
ἐσφαγμένων διὰ τὸν λόγον τοῦ Dumnezeu şi pentru mărturia înjunghiaţi pentru cuvântul lui
Θεοῦ καὶ διὰ τὴν μαρτυρίαν τοῦ ce aveau. Dumnezeu şi pentru mărturia
ἀρνίου ἣν εἶχον· 10. Şi strigau cu glas mare pe care au dat-o.
Απ Στ-10 καὶ ἔκραξαν φωνῇ μεγάλῃ zicând: Până când, Stăpânul Apoc.6:10. Şi strigau cu glas mare
λέγοντες· ἕως πότε, ὁ δεσπότης ὁ cel sfânt şi adevărat, nu şi ziceau: Până când, Stăpâne
ἅγιος καὶ ὁ ἀληθινός, οὐ κρίνεις judeci şi nu izbândeşti sfinte şi adevărate, nu vei
καὶ ἐκδικεῖς τὸ αἷμα ἡμῶν ἐκ τῶν sângele nostru de la cei ce judeca şi nu vei răzbuna
κατοικούντων ἐπὶ τῆς γῆς; locuiesc pe pământ? sângele nostru, faţă de cei ce
11. Şi fiecăruia s-au dat locuiesc pe pământ?
Απ Στ-11 καὶ ἐδόθη αὐτοῖς ἑκάστῳ veşminte albe şi s-a zis lor ca Apoc.6:11. Şi fiecăruia dintre ei i
στολὴ λευκή, καὶ ἐρρέθη αὐτοῖς ἵνα să se odihnească încă puţină s-a dat câte un veşmânt alb şi
ἀναπαύσωνται ἔτι χρόνον μικρόν, vreme, până ce se vor plini şi li s-a spus ca să stea în tihnă,
ἕως πληρώσωσι καὶ οἱ σύνδουλοι cei dimpreună robi cu ei şi încă puţină vreme, până când
αὐτῶν καὶ οἱ ἀδελφοὶ αὐτῶν οἱ fraţii lor care vor să se vor împlini numărul şi cei
μέλλοντες ἀποκτείνεσθαι ὡς καὶ omoare ca şi ei. împreună-slujitori cu ei şi
αὐτοί. fraţii lor, cei ce aveau să fie
12. Şi am văzut când a deschis omorâţi ca şi ei.
Απ Στ-12 Καὶ εἶδον ὅτε ἤνοιξε τὴν pecetea a şasea, iată Apoc.6:12. Şi m-am uitat când a
σφραγῖδα τὴν ἕκτην, καὶ σεισμὸς cutremur mare s-a făcut şi deschis pecetea a şasea şi s-a
μέγας ἐγένετο, καὶ ὁ ἥλιος μέλας soarele s-a făcut negru ca un făcut cutremur mare, soarele
ἐγένετο ὡς σάκκος τρίχινος, καὶ ἡ sac de păr şi luna s-a făcut s-a făcut negru ca un sac de
σελήνη ὅλη ἐγένετο ὡς αἷμα, ca sângele păr şi luna întreagă s-a făcut
13. Şi stelele cerului au căzut pe ca sângele,
Απ Στ-13 καὶ οἱ ἀστέρες τοῦ οὐρανοῦ pământ, precum smochinul Apoc.6:13. Şi stelele cerului au
ἔπεσαν εἰς τὴν γῆν, ὡς συκῆ leapădă smochinele cele căzut pe pământ, precum
βάλλουσα τοὺς ὀλύνθους αὐτῆς, crude ale lui când se clăteşte smochinul îşi leapădă
ὑπὸ ἀνέμου μεγάλου σειομένη, de vânt mare, smochinele sale verzi, când
14. Şi cerul s-a osebit este zguduit de vijelie.
Απ Στ-14 καὶ ὁ οὐρανὸς ἀπεχωρίσθη (îndepărtat) ca o carte Apoc.6:14. Iar cerul s-a dat în
ὡς βιβλίον ἐλισσόμενον, καὶ πᾶν învălătucindu-se şi tot lături, ca o carte de piele pe
ὄρος καὶ νῆσος ἐκ τῶν τόπων muntele şi ostrovul din care o faci sul şi toţi munţii şi
αὐτῶν ἐκινήθησαν· locurile sale s-au mişcat. toate insulele s-au mişcat din
15. Şi împăraţii pământului şi locurile lor.
Απ Στ-15 καὶ οἱ βασιλεῖς τῆς γῆς καὶ οἱ domnii şi bogaţii şi căpitanii Apoc.6:15. Şi împăraţii
626
μεγιστᾶνες καὶ οἱ χιλίαρχοι καὶ οἱ şi cei puternici, şi tot cel rob pământului şi domnii şi
πλούσιοι καὶ οἱ ἰσχυροὶ καὶ πᾶς şi cel slobod, s-au ascuns în căpeteniile oştilor şi bogaţii şi
δοῦλος καὶ ἐλεύθερος ἔκρυψαν peşteri şi în pietrele munţilor cei puternici şi toţi robii şi toţi
ἑαυτοὺς εἰς τὰ σπήλαια καὶ εἰς τὰς slobozii s-au ascuns în peşteri
πέτρας τῶν ὀρέων, 16. Şi zic munţilor şi pietrelor: şi în stâncile munţilor,
Απ Στ-16 καὶ λέγουσι τοῖς ὄρεσι καὶ Cădeţi peste noi şi ne Apoc.6:16. Strigând munţilor şi
ταῖς πέτραις· πέσατε ἐφ᾿ ἡμᾶς καὶ ascundeţi pe noi de către faţa stâncilor: Cădeţi peste noi şi
κρύψατε ἡμᾶς ἀπὸ προσώπου τοῦ celui ce şade pe Scaun şi de ne ascundeţi pe noi de faţa
καθημένου ἐπὶ τοῦ θρόνου καὶ ἀπὸ mânia Mielului, Celui ce şade pe tron şi de
τῆς ὀργῆς τοῦ ἀρνίου, 17. Că a venit ziua cea mare a mânia Mielului;
Απ Στ-17 ὅτι ἦλθεν ἡ ἡμέρα ἡ μεγάλη mâniei lui, şi cine va putea Apoc.6:17. Că a venit ziua cea
τῆς ὀργῆς αὐτοῦ, καὶ τίς δύναται să stea? mare a mâniei lor, şi cine are
σταθῆναι; putere ca să stea pe loc?
CAPITOLUL 7
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Ζ 1. Şi după acestea am văzut CAPITOLUL 7
Απ Ζ-1 Καὶ μετὰ τοῦτο εἶδον τέσσαρας patru îngeri stând în cele Apoc.7:1. După aceasta am văzut
ἀγγέλους ἑστῶτας ἐπὶ τὰς τέσσαρας patru unghiuri ale patru îngeri, stând la cele
γωνίας τῆς γῆς, κρατοῦντας τοὺς pământului, ca să nu sufle patru unghiuri ale pământului,
τέσσαρας ἀνέμους τῆς γῆς, ἵνα μὴ vântul pe pământ nici peste ţinând cele patru vânturi ale
πνέῃ ἄνεμος ἐπὶ τῆς γῆς μήτε ἐπὶ mare nici peste tot copacul. pământului, ca să nu sufle vânt
τῆς θαλάσσης μήτε ἐπὶ πᾶν pe pământ, nici peste mare,
δένδρον. 2. Şi am văzut alt înger suindu- nici peste vreun copac.
Απ Ζ-2 καὶ εἶδον ἄλλον ἄγγελον se de la răsăritul soarelui Apoc.7:2. Şi am văzut un alt înger
ἀναβαίνοντα ἀπὸ ἀνατολῆς ἡλίου, având pecetea lui Dumnezeu care se ridica de la Răsăritul
ἔχοντα σφραγῖδα Θεοῦ ζῶντος, καὶ celui viu, şi a strigat cu glas Soarelui şi avea pecetea Viului
ἔκραξε φωνῇ μεγάλῃ τοῖς mare celor patru îngeri Dumnezeu. Îngerul a strigat cu
τέσσαρσιν ἀγγέλοις, οἷς ἐδόθη cărora s-a dat să vatăme glas puternic către cei patru
αὐτοῖς ἀδικῆσαι τὴν γῆν καὶ τὴν pământul şi marea îngeri, cărora li s-a dat să
θάλασσαν, 3. Zicând: Nu vătămaţi nici vatăme pământul şi marea,
Απ Ζ-3 λέγων· μὴ ἀδικήσητε τὴν γῆν pământul nici marea nici Apoc.7:3. Zicând: Nu vătămaţi
μήτε τὴν θάλασσαν μήτε τὰ δένδρα, copacii, până ce vom pământul, nici marea, nici
ἄχρις οὗ σφραγίσωμεν τοὺς pecetlui pe robii copacii, până ce nu vom
δούλους τοῦ Θεοῦ ἡμῶν ἐπὶ τῶν Dumnezeului nostru peste pecetlui, pe frunţile lor, pe
μετώπων αὐτῶν. frunţile lor. robii Dumnezeului nostru.
4. Şi am auzit numărul celor
Απ Ζ-4 Καὶ ἤκουσα τὸν ἀριθμὸν τῶν pecetluiţi, o sută patruzeci şi Apoc.7:4. Şi am auzit numărul
ἐσφραγισμένων· ἑκατὸν patru de mii, pecetluiţi din celor pecetluiţi: o sută
τεσσαράκοντα τέσσαρες χιλιάδες toată seminţia fiilor lui patruzeci şi patru de mii de
ἐσφραγισμένοι ἐκ πάσης φυλῆς Israel: pecetluiţi, din toate seminţiile
υἱῶν ᾿Ισραήλ· 5. Din seminţia lui Iuda fiilor lui Israel:
Απ Ζ-5 ἐκ φυλῆς ᾿Ιούδα δώδεκα douăsprezece mii pecetluiţi, Apoc.7:5. Din seminţia lui Iuda,
χιλιάδες ἐσφραγισμένοι, ἐκ φυλῆς din seminţia lui Ruben douăsprezece mii de pecetluiţi;
῾Ρουβὴν δώδεκα χιλιάδες, ἐκ φυλῆς douăsprezece mii pecetluiţi, din seminţia lui Ruben,
Γὰδ δώδεκα χιλιάδες, din seminţia lui Gad douăsprezece mii; din seminţia
douăsprezece mii pecetluiţi, lui Gad, douăsprezece mii;
6. Din seminţia lui Asir
Απ Ζ-6 ἐκ φυλῆς ᾿Ασὴρ δώδεκα douăsprezece mii pecetluiţi, Apoc.7:6. Din seminţia lui Aşer,
χιλιάδες, ἐκ φυλῆς Νεφθαλεὶμ din seminţia lui Nefthalim douăsprezece mii; din seminţia
δώδεκα χιλιάδες, ἐκ φυλῆς douăsprezece mii pecetluiţi, lui Neftali, douăsprezece mii;
Μανασσῆ δώδεκα χιλιάδες, din seminţia lui Manassi din seminţia lui Manase,
douăsprezece mii pecetluiţi, douăsprezece mii;
7. Din seminţia lui Simeon
Απ Ζ-7 ἐκ φυλῆς Συμεὼν δώδεκα douăsprezece mii pecetluiţi, Apoc.7:7. Din seminţia lui Simeon,
χιλιάδες, ἐκ φυλῆς Λευῒ δώδεκα din seminţia lui Levi douăsprezece mii; din seminţia
χιλιάδες, ἐκ φυλῆς ᾿Ισσάχαρ douăsprezece mii pecetluiţi, lui Levi, douăsprezece mii; din
δώδεκα χιλιάδες, din seminţia lui Issahar seminţia lui Isahar,
douăsprezece mii pecetluiţi, douăsprezece mii;
627
8. Din seminţia lui Zavulon
Απ Ζ-8 ἐκ φυλῆς Ζαβουλὼν δώδεκα douăsprezece mii pecetluiţi, Apoc.7:8. Din seminţia lui
χιλιάδες, ἐκ φυλῆς ᾿Ιωσὴφ δώδεκα din seminţia lui Iosif Zabulon, douăsprezece mii;
χιλιάδες, ἐκ φυλῆς Βενιαμὶν douăsprezece mii pecetluiţi, din seminţia lui Iosif,
δώδεκα χιλιάδες ἐσφραγισμένοι. din seminţia lui Veniamin douăsprezece mii; din seminţia
douăsprezece mii pecetluiţi. Veniamin, douăsprezece mii de
9. După acestea am văzut, şi iată pecetluiţi.
Απ Ζ-9 Μετὰ ταῦτα εἶδον, καὶ ἰδοὺ gloată multă, pe care să o Apoc.7:9. După acestea, m-am
ὄχλος πολύς, ὃν ἀριθμῆσαι αὐτὸν numere nimenea putea, din uitat şi iată mulţime multă, pe
οὐδεὶς ἐδύνατο, ἐκ παντὸς ἔθνους tot neamul şi seminţiile şi care nimeni nu putea s-o
καὶ φυλῶν καὶ λαῶν καὶ γλωσσῶν, noroadele şi limbile, stând numere, din tot neamul şi
ἑστῶτας ἐνώπιον τοῦ θρόνου καὶ înaintea Scaunului şi seminţiile şi popoarele şi
ἐνώπιον τοῦ ἀρνίου, înaintea Mielului îmbrăcaţi limbile, stând înaintea tronului
περιβεβλημένους στολὰς λευκάς, în veşminte albe şi finici în şi înaintea Mielului, îmbrăcaţi
καὶ φοίνικες ἐν ταῖς χερσὶν αὐτῶν· mâinile lor. în veşminte albe şi având în
10. Şi strigau cu glas mare mână ramuri de finic.
Απ Ζ-10 καὶ κράζουσι φωνῇ μεγάλῃ zicând: Mântuirea Apoc.7:10. Şi mulţimea striga cu
λέγοντες· ἡ σωτηρία τῷ Θεῷ ἡμῶν Dumnezeului nostru celui ce glas mare, zicând: Mântuirea
τῷ καθημένῳ ἐπὶ τοῦ θρόνου καὶ şade pe Scaun şi Mielului. este de la Dumnezeul nostru,
τῷ ἀρνίῳ. Care şade pe tron, şi de la
11. Şi toţi îngerii stau împrejurul Mielul.
Απ Ζ-11 καὶ πάντες οἱ ἄγγελοι scaunului şi a bătrânilor şi a Apoc.7:11. Şi toţi îngerii stăteau
εἱστήκεισαν κύκλῳ τοῦ θρόνου καὶ celor patru vieţuitori şi au împrejurul tronului bătrânilor
τῶν πρεσβυτέρων καὶ τῶν căzut înaintea Scaunului pe şi al celor patru fiinţe, şi au
τεσσάρων ζῴων, καὶ ἔπεσαν feţele lor şi s-au închinat lui căzut înaintea tronului pe
ἐνώπιον τοῦ θρόνου ἐπὶ τὰ Dumnezeu feţele lor şi s-au închinat lui
πρόσωπα αὐτῶν καὶ προσεκύνησαν 12. Zicând: „Amin! Dumnezeu,
τῷ Θεῷ Binecuvântarea şi slava şi Apoc.7:12. Zicând: Amin!
Απ Ζ-12 λέγοντες· ἀμήν· ἡ εὐλογία καὶ înţelepciunea şi mulțumirea Binecuvântarea şi slava şi
ἡ δόξα καὶ ἡ σοφία καὶ ἡ şi cinstea şi puterea şi tăria înţelepciunea şi mulţumirea şi
εὐχαριστία καὶ ἡ τιμὴ καὶ ἡ δύναμις Dumnezeului nostru în vecii cinstea şi puterea şi tăria fie
καὶ ἡ ἰσχὺς τῷ Θεῷ ἡμῶν εἰς τοὺς vecilor. Amin!” Dumnezeului nostru, în vecii
αἰῶνας τῶν αἰώνων· ἀμήν. 13. Şi a răspuns unul din cei vecilor. Amin!
Απ Ζ-13 Καὶ ἀπεκρίθη εἷς ἐκ τῶν bătrâni zicând mie: Aceştia Apoc.7:13. Iar unul dintre bătrâni
πρεσβυτέρων λέγων μοι· οὗτοι οἱ care sunt îmbrăcaţi cu a deschis gura şi mi-a zis:
περιβεβλημένοι τὰς στολὰς τὰς veşmintele cele albe cine Aceştia care sunt îmbrăcaţi în
λευκὰς τίνες εἰσὶ καὶ πόθεν ἦλθον; sunt şi de unde au venit? veşminte albe, cine sunt şi de
14. Şi am zis lui: Doamne tu ştii. unde au venit?
Απ Ζ-14 καὶ εἴρηκα αὐτῷ· κύριέ μου, Şi mi-au zis mie: Aceştia sunt Apoc.7:14. Şi i-am zis: Doamne,
σὺ οἶδας. καὶ εἶπέ μοι· οὗτοί εἰσιν cei ce vin din necazul cel Tu ştii. El mi-a răspuns:
οἱ ἐρχόμενοι ἐκ τῆς θλίψεως τῆς mare şi au spălat veşmintele Aceştia sunt cei ce vin din
μεγάλης, καὶ ἔπλυναν τὰς στολὰς lor şi au albit veşmintele lor strâmtorarea cea mare şi şi-au
αὐτῶν καὶ ἐλεύκαναν αὐτὰς ἐν τῷ în sângele Mielului. spălat veşmintele lor şi le-au
αἵματι τοῦ ἀρνίου. 15. Pentru aceasta sunt înaintea făcut albe în sângele Mielului.
Απ Ζ-15 διὰ τοῦτό εἰσιν ἐνώπιον τοῦ Scaunului lui Dumnezeu şi Apoc.7:15. Pentru aceea sunt
θρόνου τοῦ Θεοῦ καὶ λατρεύουσιν slujesc ziua şi noaptea în înaintea tronului lui
αὐτῷ ἡμέρας καὶ νυκτὸς ἐν τῷ ναῷ biserica lui, şi cel ce şade pe Dumnezeu, şi Îi slujesc ziua şi
αὐτοῦ. καὶ ὁ καθήμενος ἐπὶ τοῦ Scaun se va sălăşlui peste ei. noaptea, în templul Lui, şi Cel
θρόνου σκηνώσει ἐπ᾿ αὐτούς. ce şade pe tron îi va adăposti
16. Nu vor mai flămânzi mai în cortul Său.
Απ Ζ-16 οὐ πεινάσουσιν ἔτι οὐδὲ mult nici vor însetoşa mai Apoc.7:16. Şi nu vor mai flămânzi,
διψήσουσιν ἔτι, οὐδ᾿ οὐ μὴ πέσῃ mult, nici va cădea peste ei nici nu vor mai înseta, nici nu
ἐπ᾿ αὐτοὺς ὁ ἥλιος οὐδὲ πᾶν καῦμα, soarele, nici tot zăduful, va mai cădea soarele peste ei
17. Că Mielul cel din mijlocul şi nici o arşiţă;
Απ Ζ-17 ὅτι τὸ ἀρνίον τὸ ἀνὰ μέσον Scaunului va paşte pe ei şi va Apoc.7:17. Căci Mielul, Cel ce stă
τοῦ θρόνου ποιμανεῖ αὐτούς, καὶ povăţui pe ei la izvoare de în mijlocul tronului, îi va paşte
ὁδηγήσει αὐτοὺς ἐπὶ ζωῆς πηγὰς ape vii, şi va şterge pe ei şi-i va duce la izvoarele
628
ὑδάτων, καὶ ἐξαλείψει ὁ Θεὸς πᾶν Dumnezeu toată lacrăma de apelor vieţii şi Dumnezeu va
δάκρυον ἐκ τῶν ὁφθαλμῶν αὐτῶν. la ochii lor. şterge orice lacrimă din ochii
lor.
CAPITOLUL 8.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Η 1. Şi când a deschis pecetea a CAPITOLUL 8
Απ Η-1 Καὶ ὅτε ἤνοιξε τὴν σφραγῖδα şaptea, s-a făcut tăcere în Apoc.8:1. Şi când Mielul a deschis
τὴν ἑβδόμην, ἐγένετο σιγὴ ἐν τῷ cer ca la o jumătate de ceas. pecetea a şaptea, s-a făcut
οὐρανῷ ὡς ἡμιώριον. tăcere în cer, ca la o jumătate
2. Şi am văzut pe cei şapte îngeri de ceas.
Απ Η-2 Καὶ εἶδον τοὺς ἑπτὰ ἀγγέλους care stau înaintea lui Apoc.8:2. Şi am văzut pe cei şapte
οἳ ἐνώπιον τοῦ Θεοῦ ἑστήκασι, καὶ Dumnezeu, şi s-a dat lor îngeri, care stau înaintea lui
ἐδόθησαν αὐτοῖς ἑπτὰ σάλπιγγες. şapte trâmbiţe. Dumnezeu şi li s-a dat lor
3. Şi alt înger a venit şi a stătut şapte trâmbiţe.
Απ Η-3 καὶ ἄλλος ἄγγελος ἦλθε καὶ la jertfelnic având cădelniţă Apoc.8:3. Şi a venit un alt înger şi
ἐστάθη ἐπὶ τοῦ θυσιαστηρίου ἔχων de aur, şi s-a dat lui tămâi a stat la altar, având cădelniţă
λιβανωτὸν χρυσοῦν, καὶ ἐδόθη multe, ca să dea cu de aur, şi i s-a dat lui tămâie
αὐτῷ θυμιάματα πολλά, ἵνα δώσει rugăciunile tuturor sfinţilor multă, ca s-o aducă împreună
ταῖς προσευχαῖς τῶν ἁγίων πάντων peste jertfelnicul cel de aur cu rugăciunile tuturor sfinţilor,
ἐπὶ τὸ θυσιαστήριον τὸ χρυσοῦν τὸ care este înaintea Scaunului. pe altarul de aur dinaintea
ἐνώπιον τοῦ θρόνου. 4. Şi s-a suit fumul tămâii, cu tronului.
Απ Η-4 καὶ ἀνέβη ὁ καπνὸς τῶν rugăciunile sfinţilor, din Apoc.8:4. Şi fumul tămâiei s-a
θυμιαμάτων ταῖς προσευχαῖς τῶν mâna îngerului înaintea lui suit, din mâna îngerului,
ἁγίων ἐκ χειρὸς τοῦ ἀγγέλου Dumnezeu. înaintea lui Dumnezeu,
ἐνώπιον τοῦ Θεοῦ. împreună cu rugăciunile
5. Şi a luat îngerul cădelniţa şi o sfinţilor.
Απ Η-5 καὶ εἴληφεν ὁ ἄγγελος τὸν a umplut din focul Apoc.8:5. Şi îngerul a luat
λιβανωτὸν καὶ ἐγέμισεν αὐτὸν ἐκ jertfelnicului şi o a aruncat cădelniţa şi a umplut-o din
τοῦ πυρὸς τοῦ θυσιαστηρίου καὶ pe pământ, şi s-au făcut focul altarului şi a aruncat pe
ἔβαλεν εἰς τὴν γῆν. καὶ ἐγένοντο glasuri şi tunete şi fulgere şi pământ; şi s-au pornit tunete şi
βρονταὶ καὶ φωναὶ καὶ ἀστραπαὶ cutremuri. glasuri şi fulgere şi cutremur.
καὶ σεισμός. 6. Şi cei şapte îngeri care aveau
Απ Η-6 Καὶ οἱ ἑπτὰ ἄγγελοι οἱ ἔχοντες cele şapte trâmbiţe s-au gătit Apoc.8:6. Iar cei şapte îngeri, care
τὰς ἑπτὰ σάλπιγγας ἡτοίμασαν ca să trâmbiţeze. aveau cele şapte trâmbiţe, s-au
ἑαυτοὺς ἵνα σαλπίσωσι. 7. Şi îngerul cel dintâi a gătit ca să trâmbiţeze.
Απ Η-7 Καὶ ὁ πρῶτος ἐσάλπισε, καὶ trâmbiţat, şi s-a făcut Apoc.8:7. Şi a trâmbiţat întâiul
ἐγένετο χάλαζα καὶ πῦρ μεμιγμένα grindină şi foc amestecat cu înger, şi s-a pornit grindină şi
ἐν αἵματι, καὶ ἐβλήθη εἰς τὴν γῆν· sânge şi s-au aruncat pe foc amestecat cu sânge şi au
καὶ τὸ τρίτον τῆς γῆς κατεκάη, καὶ pământ, şi a treia parte din căzut pe pământ; şi a ars din
τὸ τρίτον τῶν δένδρων κατεκάη, pământ a ars, şi a treia parte pământ a treia parte, şi a ars
καὶπᾶς χόρτος χλωρὸς κατεκάη. din copaci a ars şi toată din copaci a treia parte, iar
iarba verde a ars. iarba verde a ars de tot.
Απ Η-8 Καὶ ὁ δεύτερος ἄγγελος 8. Şi al doilea înger a trâmbiţat,
ἐσάλπισε, καὶ ὡς ὄρος μέγα πυρὶ şi ca un munte mare arzând Apoc.8:8. A trâmbiţat, apoi, al
καιόμενον ἐβλήθη εἰς τὴν cu foc s-a aruncat în mare, şi doilea înger, şi ca un munte
θάλασσαν, καὶ ἐγένετο τὸ τρίτον a treia parte din mare s-a mare arzând în flăcări s-a
τῆς θαλάσσης αἶμα, făcut sânge prăbuşit în mare şi a treia
parte din mare s-a prefăcut în
9. Şi a murit a treia parte din sânge;
Απ Η-9 καὶ ἀπέθανε τὸ τρίτον τῶν zidiri în mare, care aveau Apoc.8:9. Şi a pierit a treia parte
κτισμάτων τῶν ἐν τῇ θαλἀσσῃ, τὰ suflete, şi a treia parte din din făpturile cu viaţă în ele,
ἔχοντα ψυχάς, καὶ τὸ τρίτον τῶν corăbii s-au stricat. care sunt în mare, şi a treia
πλοίων διεφθάρη. 10. Şi al treilea înger a parte din corăbii s-a sfărâmat.
Απ Η-10 Καὶ ὁ τρίτος ἄγγελος trâmbiţat, şi a căzut din cer o Apoc.8:10. Şi a trâmbiţat al treilea
ἐσάλπισε, καὶ ἔπεσεν ἐκ τοῦ stea mare arzând ca o făclie, înger, şi a căzut din cer o stea
οὐρανοῦ ἀστὴρ μέγας καιόμενος ὡς şi a căzut peste a treia parte uriaşă, arzând ca o făclie, şi a
λαμπάς, καὶ ἔπεσεν ἐπὶ τὸ τρίτον din râuri şi peste izvoarele căzut peste izvoarele apelor.
τῶν ποταμῶν καὶ ἐπὶ τὰς πηγὰς apelor,
629
τῶν ὑδάτων. 11. Şi numele stelei se zice Pelin, Apoc.8:11. Şi numele stelei se
Απ Η-11 καὶ τὸ ὄνομα τοῦ ἀστέρος şi s-a făcut a treia parte din cheamă Absintos. Şi a treia
λέγεται ὁ ῎Αψινθος. καὶ ἐγένετο τὸ ape ca pelinul, şi mulţi din parte din ape s-a făcut ca
τρίτον τῶν ὑδάτων εἰς ἄψινθον, καὶ oameni au murit de ape că se pelinul şi mulţi dintre oameni
πολλοὶ τῶν ἀνθρώπων ἀπέθανον făcuseră amare. au murit din pricina apelor,
ἐκ τῶν ὑδάτων, ὅτι ἐπικράνθησαν. 12. Şi al patrulea înger a pentru că se făcuseră amare.
Απ Η-12 Καὶ ὁ τέταρτος ἄγγελος trâmbiţat, şi s-a rănit a treia Apoc.8:12. Şi a trâmbiţat al
ἐσάλπισε, καὶ ἐπλήγη τὸ τρίτον τοῦ parte a soarelui şi a treia patrulea înger; şi a fost lovită
ἡλίου καὶ τὸ τρίτον τῆς σελήνης καὶ parte a lunii şi a treia parte a a treia parte din soare, şi a
τὸ τρίτον τῶν ἀστέρων, ἵνα stelelor, cât să se întunece a treia parte din lună, şi a treia
σκοτισθῇ τὸ τρίτον αὐτῶν, καὶ τὸ treia parte a lor şi ziua să nu parte din stele, ca să fie
τρίτον αὐτῆς μὴ φανῇ ἡ ἡμέρα, καὶ lumineze a treia parte a ei şi întunecată a treia parte a lor şi
ἡ νὺξ ὁμοίως. noaptea aşijderea. ziua să-şi piardă din lumină a
13. Şi am văzut, şi am auzit pe treia parte, şi noaptea tot aşa.
Απ Η-13 Καὶ εἶδον καὶ ἤκουσα ἑνὸς un înger zburând în mijlocul Apoc.8:13. Şi am văzut şi am auzit
ἀετοῦ πετομένου ἐν μεσουρανήματι, cerului, zicând cu glas mare: un vultur, care zbura spre
λέγοντος φωνῇ μεγάλῃ· οὐαί, οὐαί, Vai, vai, vai celor ce locuiesc înaltul cerului şi striga cu glas
οὐαὶ τοὺς κατοικοῦντας ἐπὶ τῆς γῆς pe pământ de celelalte mare: Vai, vai, vai celor ce
ἐκ τῶν λοιπῶν φωνῶν τῆς glasuri de trâmbiţă ale celor locuiesc pe pământ, din
σάλπιγγος τῶν τριῶν ἀγγέλων τῶν trei îngeri care vor să pricina celorlalte glasuri ale
μελλόντων σαλπίζειν. trâmbiţeze. trâmbiţei celor trei îngeri, care
sunt gata să trâmbiţeze!
CAPITOLUL 9
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Θ 1. Şi al cincilea înger a CAPITOLUL 9
Απ Θ-1 Καὶ ὁ πέμπτος ἄγγελος trâmbiţat, şi am văzut o stea Apoc.9:1. Şi a trâmbiţat al cincilea
ἐσάλπισε· καὶ εἶδον ἀστέρα ἐκ τοῦ din cer căzând pe pământ, şi înger, şi am văzut o stea căzută
οὐρανοῦ πεπτωκότα εἰς τὴν γῆν, i s-a dat cheia fântânii din cer pe pământ şi i s-a dat
καὶ ἐδόθη αὐτῷ ἡ κλεὶς τοῦ adâncului cheia fântânii adâncului.
φρέατος τῆς ἀβύσσου, 2. Şi a deschis fântâna
Απ Θ-2 καὶ ἤνοιξε τὸ φρέαρ τῆς adâncului, şi s-a suit fum din Apoc.9:2. Şi a deschis fântâna
ἀβύσσου, καὶ ἀνέβη καπνὸς ἐκ τοῦ fântână ca fumul unui cuptor adâncului şi fum s-a ridicat din
φρέατος ὡς καπνὸς καμίνου mare, şi s-a întunecat soarele fântână, ca fumul unui cuptor
καιομένης, καὶ ἐσκοτίσθη ὁ ἥλιος şi văzduhul de fumul fântânii. mare, şi soarele şi văzduhul s-
καὶ ὁ ἀὴρ ἐκ τοῦ καπνοῦ τοῦ au întunecat de fumul fântânii.
φρέατος. 3. Şi din fum au ieşit lăcuste pe
Απ Θ-3 καὶ ἐκ τοῦ καπνοῦ ἐξῆλθον pământ, şi s-a dat lor putere Apoc.9:3. Şi din fum au ieşit
ἀκρίδες εἰς τὴν γῆν, καὶ ἐδόθη precum au putere scorpiile lăcuste pe pământ şi li s-a dat
αὐταῖς ἐξουσία ὡς ἔχουσιν pământului. lor putere precum au putere
ἐξουσίαν οἱ σκορπίοι τῆς γῆς· 4. Şi s-a zis lor să nu vatăme scorpiile pământului.
Απ Θ-4 καὶ ἐρρέθη αὐταῖς ἵνα μὴ iarba pământului, nici toată Apoc.9:4. Şi li s-a poruncit să nu
ἀδικήσωσι τὸν χόρτον τῆς γῆς οὐδὲ verdeaţa, nici tot copacul, vatăme iarba pământului şi
πᾶν χλωρὸν οὐδὲ πᾶν δένδρον, εἰ fără numai pe oamenii care nici o verdeaţă şi nici un
μὴ τοὺς ἀνθρώπους οἵτινες οὐκ nu au pecetea lui Dumnezeu copac, fără numai pe oamenii
ἔχουσι τὴν σφραγῖδα τοῦ Θεοῦ ἐπὶ pe frunţile lor. care nu au pecetea lui
τῶν μετώπων αὐτῶν. 5. Şi s-a dat lor ca să nu omoare Dumnezeu pe frunţile lor.
Απ Θ-5 καὶ ἐδόθη αὐταῖς ἵνα μὴ pe ei, ci ca să se chinuiască Apoc.9:5. Şi nu li s-a dat ca să-i
ἀποκτείνωσιν αὐτούς, ἀλλ᾿ ἵνα luni cinci, şi chinul lor ca omoare, ci ca să fie chinuiţi
βασανισθῶσι μῆνας πέντε· καὶ ὁ chinul scorpiei când loveşte cinci luni; şi chinul lor este la
βασανισμὸς αὐτῶν ὡς βασανισμὸς pe om. fel cu chinul scorpiei, când a
σκορπίου, ὅταν παίσῃ ἄνθρωπον. 6. Şi în zilele acelea vor căuta înţepat pe om.
Απ Θ-6 καὶ ἐν ταῖς ἡμέραις ἐκείναις oamenii moartea şi nu o vor Apoc.9:6. Şi în zilele acelea vor
ζητήσουσιν οἱ ἄνθρωποι τὸν afla, şi vor pofti să moară şi căuta oamenii moartea şi nu o
θάνατον καὶ οὐ μὴ εὐρήσουσιν moartea va fugi de la ei. vor afla şi vor dori să moară;
αὐτόν, καὶ ἐπιθυμήσουσιν moartea însă va fugi de ei.
ἀποθανεῖν, καὶ φεύξεται ἀπ᾿ αὐτῶν
ὁ θάνατος. 7. Şi asemănările lăcustelor erau
Απ Θ-7 καὶ τὰ ὁμοιώματα τῶν asemenea cailor celor gătiţi Apoc.9:7. Iar înfăţişarea
630
ἀκρίδων ὅμοια ἵπποις spre război, şi pe capetele lăcustelor era asemenea unor
ἡτοιμασμένοις εἰς πόλεμον, καὶ ἐπὶ lor ca nişte cununi asemenea cai pregătiţi de război. Pe
τὰς κεφαλὰς αὐτῶν ὡς στέφανοι aurului, şi feţele lor ca feţele capete aveau cununi ca de aur,
ὅμοιοι χρυσίῳ, καὶ τὰ πρόσωπα oamenilor, şi feţele lor erau ca nişte feţe
αὐτῶν ὡς πρόσωπα ἀνθρώπων, 8. Şi aveau păr ca părul de oameni.
Απ Θ-8 καὶ εἶχον τρίχας ὡς τρίχας muierilor, şi dinţii lor erau Apoc.9:8. Şi aveau păr ca părul de
γυναικῶν, καὶ οἱ ὀδόντες αὐτῶν ὡς ca ai leilor, femei şi dinţii lor erau ca dinţii
λεόντων ἦσαν, 9. Şi aveau zale ca zalele cele de leilor.
Απ Θ-9 καὶ εἶχον θώρακας ὡς fier, şi sunetul aripilor lor ca Apoc.9:9. Şi aveau platoşe ca
θώρακας σιδηροῦς, καὶ ἡ φωνὴ sunetul de care cu mulţi cai platoşele de fier , iar vuietul
τῶν πτερύγων αὐτῶν ὡς φωνὴ care aleargă la război, aripilor era la fel cu vuietul
ἁρμάτων ἵππων πολλῶν τρεχόντων unei mulţimi de care şi de cai,
εἰς πόλεμον. 10. Şi au coade asemenea care aleargă la luptă.
Απ Θ-10 καὶ ἔχουσιν οὐρὰς ὁμοίας scorpiilor, şi bolduri erau în Apoc.9:10. Şi aveau cozi şi bolduri
σκορπίοις καὶ κέντρα, καὶ ἐν ταῖς coadele lor, şi stăpânirea lor asemenea scorpiilor; şi
οὐραῖς αὐτῶν ἐξουσίαν ἔχουσι τοῦ a vătăma pe oameni luni puterea lor e în cozile lor, ca
ἀδικῆσαι τοὺς ἀνθρώπους μῆνας cinci, să vatăme pe oameni cinci
πέντε. 11. Şi au peste ele împărat pe luni.
Απ Θ-11 ἔχουσι βασιλέα ἐπ᾿ αὐτῶν τὸν îngerul adâncului, numele lui Apoc.9:11. Şi au ca împărat al lor
ἄγγελον τῆς ἀβύσσου· ὄνομα αὐτῷ evreieşte este Abaddon, iar pe îngerul adâncului, al cărui
῾Εβραῑστὶ ᾿Αβαδδών, ἐν δὲ τῇ în elinește are numele nume, în evreieşte, este
῾Ελληνικῇ ὄνομα ἔχει ᾿Απολλύων. Apollion. Abaddon, iar în elineşte are
numele Apollion.
Απ Θ-12 ῾Η οὐαὶ ἡ μία ἀπῆλθεν· ἰδοὺ 12. Un vai a trecut. Iată mai vin Apoc.9:12. Întâiul "vai" a trecut;
ἔρχονται ἔτι δύο οὐαὶ μετὰ ταῦτα. încă două vaiuri după iată vine încă un "vai" şi încă
acestea. unul, după acestea.
Απ Θ-13 Καὶ ὁ ἕκτος ἄγγελος 13. Şi al şaselea înger a Apoc.9:13. Şi a trâmbiţat al
ἐσάλπισε· καὶ ἤκουσα φωνὴν μίαν trâmbiţat, şi am auzit un glas şaselea înger. Şi am auzit un
ἐκ τῶν τεσσάρων κεράτων τοῦ din cele patru cornuri ale glas, din cele patru cornuri ale
θυσιαστηρίου τοῦ χρυσοῦ τοῦ Jertfelnicului celui de aur altarului de aur, care este
ἐνώπιον τοῦ Θεοῦ, care este înaintea lui înaintea lui Dumnezeu,
Dumnezeu,
Απ Θ-14 λέγοντος τῷ ἕκτῳ ἀγγέλῳ· ὁ 14. Zicând îngerului al şaselea, Apoc.9:14. Zicând către îngerul al
ἔχων τὴν σάλπιγγα, λῦσον τοὺς care avea trâmbiţă: şaselea, cel ce avea trâmbiţa:
τέσσαρας ἀγγέλους τοὺς δεδεμένους Dezleagă pe cei patru îngeri Dezleagă pe cei patru îngeri
ἐπὶ τῷ ποταμῷ τῷ μεγάλῳ legaţi la râul cel mare care sunt legaţi la râul cel
Εὐφράτῃ. Eufratul. mare, Eufratul.
Απ Θ-15 καὶ ἐλύθησαν οἱ τέσσαρες 15. Şi s-au dezlegat cei patru Apoc.9:15. Şi au fost dezlegaţi cei
ἄγγελοι οἱ ἡτοιμασμένοι εἰς τὴν îngeri care erau gătiţi spre patru îngeri, care erau gătiţi
ὥραν καὶ εἰς τὴν ἡμέραν καὶ μῆνα ceasul şi ziua şi luna şi anul, spre ceasul şi ziua şi luna şi
καὶ ἐνιαυτόν, ἵνα ἀποκτείνωσι τὸ ca să omoare a treia parte anul acela, ca să omoare a
τρίτον τῶν ἀνθρώπων. din oameni. treia parte din oameni.
Απ Θ-16 καὶ ὁ ἀριθμὸς τῶν 16. Şi numărul oştilor călărimii Apoc.9:16. Şi numărul oştilor era
στρατευμάτων τοῦ ἵππου δύο două zeci de mii de zeci de de douăzeci de mii de ori câte
μυριάδες μυριάδων· ἤκουσα τὸν mii, şi am auzit numărul lor. zece mii de călăreţi, căci am
ἀριθμὸν αὐτῶν. auzit numărul lor.
Απ Θ-17 καὶ οὕτως εἶδον τοὺς ἵππους 17. Şi aşa am văzut caii în Apoc.9:17. Şi aşa am văzut, în
ἐν τῇ ὁράσει καὶ τοὺς καθημένους vedenie şi pe cei ce şedeau vedenie, caii şi pe cei ce
ἐπ᾿ αὐτῶν, ἔχοντας θώρακας pe ei, având zale de foc şi de şedeau pe ei, având platoşe ca
πυρίνους καὶ ὑακινθίνους καὶ iachint şi de piatră pucioasă, de foc şi de iachint şi de
θειώδεις· καὶ αἱ κεφαλαὶ τῶν şi capetele cailor ca capetele pucioasă; iar capetele cailor
ἵππων ὡς κεφαλαὶ λεόντων, καὶ ἐκ leilor, şi din capetele lor semănau cu capetele leilor şi
τῶν στομάτων αὐτῶν ἐκπορεύεται ieşeau foc şi fum şi piatră din gurile lor ieşea foc şi fum
πῦρ καὶ καπνὸς καὶ θεῖον pucioasă. şi pucioasă.
Απ Θ-18 ἀπὸ τῶν τριῶν πληγῶν 18. De acestea trei bătăi s-a Apoc.9:18. De aceste trei plăgi: de
τούτων ἀπεκτάνθησαν τὸ τρίτον omorât a treia parte din focul şi de fumul şi de
τῶν ἀνθρώπων, ἐκ τοῦ πυρὸς καὶ oameni, de foc şi de fum şi de pucioasa, care ieşea din gurile
631
τοῦ καπνοῦ καὶ τοῦ θείου τοῦ piatră pucioasă ce ieşeau din lor, a fost ucisă a treia parte
ἐκπορευομένου ἐκ τῶν στομάτων gurile lor. din oameni.
αὐτῶν.
Απ Θ-19 ἡ γὰρ ἐξουσία τῶν ἵππων ἐν 19. Că stăpânirea cailor lor în Apoc.9:19. Pentru că puterea
τῷ στόματι αὐτῶν ἐστι καὶ ἐν ταῖς gura lor este şi în coadele cailor este în gura lor şi în
οὐραῖς αὐτῶν· αἱ γὰρ οὐραὶ αὐτῶν lor, că coadele lor asemenea cozile lor; căci cozile lor sunt
ὅμοιαι ὄφεσιν, ἔχουσαι κεφαλάς, şerpilor, având capete, şi cu asemenea şerpilor, având
καὶ ἐν αὐταῖς ἀδικοῦσι. acestea vatămă. capete, şi cu acestea vatămă.
Απ Θ-20 καὶ οἱ λοιποὶ τῶν ἀνθρώπων, 20. Şi ceilalţi oameni, care nu au Apoc.9:20. Dar ceilalţi oameni
οἳ οὐκ ἀπεκτάνθησαν ἐν ταῖς murit de ranele acestea, nu care nu au murit de plăgile
πληγαῖς ταύταις, οὐ μετενόησαν ἐκ s-au pocăit de lucrurile acestea, nu s-au pocăit de
τῶν ἔργων τῶν χειρῶν αὐτῶν, ἵνα mâinilor lor, ca să nu se faptele mâinilor lor, ca să nu
μὴ προσκυνήσωσι τὰ δαιμόνια καὶ închine demonilor şi idolilor se mai închine idolilor de aur
τὰ εἴδωλα τὰ χρυσᾶ καὶ τὰ ἀργυρᾶ celor de aur şi de argint şi de şi de argint şi de aramă şi de
καὶ τὰ χαλκᾶ καὶ τὰ λίθινα καὶ τὰ aramă şi de piatră şi de piatră şi de lemn, care nu pot
ξύλινα, ἃ οὔτε βλέπειν δύναται οὔτε lemn, care nici a vedea pot, nici să vadă, nici să audă, nici
ἀκούειν οὔτε περιπατεῖν, nici a auzi, nici a umbla, să umble.
Απ Θ-21 καὶ οὐ μετενόησαν ἐκ τῶν 21. Şi nu s-au pocăit de uciderile Apoc.9:21. Şi nu s-au pocăit de
φόνων αὐτῶν οὔτε ἐκ τῶν lor, nici de fermecătoriile uciderile lor, nici de
φαρμακειῶν αὐτῶν οὔτε ἐκ τῆς lor, nici de curvia lor, nici de fermecătoriile lor, nici de
πορνείας αὐτῶν οὔτε ἐκ τῶν furtişagurile lor. desfrânarea lor, nici de
κλεμμάτων αὐτῶν. furtişagurile lor.

Απ Ι-1 Καὶ εἶδον ἄλλον ἄγγελον 1. Şi am văzut alt înger tare Apoc.10:1. Şi am văzut alt înger
ἰσχυρὸν καταβαίνοντα ἐκ τοῦ pogorându-se din cer puternic, pogorându-se din
οὐρανοῦ, περιβεβλημένον νεφέλην, îmbrăcat cu nor, şi curcubeu cer, învăluit într-un nor şi pe
καὶ ἡ ἶρις ἐπὶ τῆς κεφαλῆς αὐτοῦ, era pe capul lui şi faţa lui ca capul lui era curcubeul, iar
καὶ τὸ πρόσωπον αὐτοῦ ὡς ὁ ἥλιος, soarele şi picioarele lui ca faţa lui strălucea ca soarele şi
καὶ οἱ πόδες αὐτοῦ ὡς στύλοι stâlpii de foc, picioarele lui erau ca nişte
πυρός, stâlpi de foc,
Απ Ι-2 καὶ ἔχων ἐν τῇ χειρὶ αὐτοῦ 2. Şi avea în mâna sa cărticică Apoc.10:2. Şi în mână avea o
βιβλίον ἀνεῳγμένον. καὶ ἔθηκε τὸν deschisă. Şi a pus piciorul lui carte mică, deschisă. Şi a pus
πόδα αὐτοῦ τὸν δεξιὸν ἐπὶ τῆς cel drept pe mare, iar cel piciorul lui cel drept pe mare,
θαλάσσης, τὸν δὲ εὐώνυμον ἐπὶ τῆς stâng pe pământ, iar pe cel stâng pe pământ,
γῆς, Apoc.10:3. Şi a strigat cu glas
Απ Ι-3 καὶ ἔκραξε φωνῇ μεγάλῃ ὥσπερ 3. Şi a strigat cu glas mare, puternic, precum răcneşte leul.
λέων μυκᾶται. καὶ ὅτε ἔκραξεν, precum răcneşte leul. Şi când Iar când a strigat, cele şapte
ἐλάλησαν αἱ ἑπτὰ βρονταὶ τὰς a strigat, au grăit cele şapte tunete au slobozit glasurile
ἑαυτῶν φωνάς. tunete glasurile sale. lor.
Απ Ι-4 Καὶ ὅτε ἐλάλησαν αἱ ἑπτὰ 4. Şi când au grăit cele şapte Apoc.10:4. Şi când au vorbit cele
βρονταί, ἔμελλον γράφειν· καὶ tunete glasurile lor, vream să şapte tunete, voiam să scriu,
ἤκουσα φωνὴν ἐκ τοῦ οὐρανοῦ scriu, şi am auzit glas din cer dar am auzit o voce care zicea
λέγουσαν· σφράγισον ἃ ἐλάλησαν zicând mie: Pecetluieşte cele din cer: Pecetluieşte cele ce au
αἱ ἑπτὰ βρονταί,καὶ μὴ αὐτὰ ce au grăit cele şapte tunete, spus cele şapte tunete şi nu le
γράψῃς. şi acestea nu le scrie. scrie.
Απ Ι-5 Καὶ ὁ ἄγγελος, ὃν εἶδον ἑστῶτα 5. Şi îngerul, pe care l-am văzut Apoc.10:5. Iar îngerul pe care l-
ἐπὶ τῆς θαλάσσης καὶ ἐπὶ τῆς γῆς, stând pe mare şi pe pământ, am văzut stând pe mare şi pe
ἦρε τὴν χεῖρα αὐτοῦ τὴν δεξιὰν εἰς a ridicat mâna sa spre cer pământ, şi-a ridicat mâna
τὸν οὐρανὸν dreaptă către cer,
Απ Ι-6 καὶ ὤμοσεν ἐν τῷ ζῶντι εἰς τοὺς 6. Şi s-a jurat pe cel ce este viu Apoc.10:6. Şi s-a jurat pe Cel ce
αἰῶνας τῶν αἰώνων, ὃς ἔκτισε τὸν în vecii vecilor, care au zidit este viu în vecii vecilor, Care a
οὐρανὸν καὶ τὰ ἐν αὐτῷ καὶ τὴν γῆν cerul şi cele ce sunt într-însul făcut cerul şi cele ce sunt în
καὶ τὰ ἐν αὐτῇ καὶ τὴν θάλασσαν şi pământul şi cele ce sunt cer şi pământul şi cele ce sunt
καὶ τὰ ἐν αὐτῇ, ὅτι χρόνος οὐκέτι într-însul şi marea şi cele ce pe pământ şi marea şi cele ce
ἔσται. sunt într-însa, că vreme mai sunt în mare, că timp nu va
mult nu va fi, mai fi,
632
Απ Ι-7 ἀλλ᾿ ἐν ταῖς ἡμέραις τῆς φωνῆς 7. Ci în zilele glasului îngerului Apoc.10:7. Ci, în zilele când va
τοῦ ἑβδόμου ἀγγέλου, ὅταν μέλλῃ al şaptelea, când va vrea să grăi al şaptelea înger - când va
σαλπίζειν, καὶ ἐτελέσθη τὸ trâmbiţeze, se va săvârşi fi să trâmbiţeze - atunci va fi
μυστήριον τοῦ Θεοῦ, ὡς εὐηγγέλισε taina lui Dumnezeu, precum săvârşită taina lui Dumnezeu,
τοὺς δούλους αὐτοῦ τοὺς προφήτας. bine au vestit robilor săi precum bine a vestit robilor
prorocilor. Săi, prorocilor.
Απ Ι-8 Καὶ ἡ φωνὴ ἣν ἤκουσα ἐκ τοῦ 8. Şi glasul care l-am auzit din Apoc.10:8. Iar glasul din cer, pe
οὐρανοῦ, πάλιν λαλοῦσα μετ᾿ ἐμοῦ cer iarăşi a vorbit cu mine şi care-l auzisem, iarăşi a vorbit
καὶ λέγουσα· ὕπαγε λάβε τὸ a zis: Mergi de ia cărticica cu mine, zicând: Mergi de ia
βιβλιδάριον τὸ ἀνεῳγμένον ἐν τῇ cea deschisă în mâna cartea cea deschisă din mâna
χειρὶ τοῦ ἀγγέλου τοῦ ἑστῶτος ἐπὶ îngerului ce stă pe mare şi pe îngerului, care stă pe mare şi
τῆς θαλάσσης καὶ ἐπὶ τῆς γῆς. pământ. pe pământ.
Απ Ι-9 καὶ ἀπῆλθα πρὸς τὸν ἄγγελον, 9. Şi m-am dus la înger şi am zis Apoc.10:9. Şi m-am dus la înger şi
λέγων αὐτῷ δοῦναί μοι τὸ lui: Dă-mi mie cărticica. Şi i-am zis să-mi dea cartea. Şi
βιβλιδάριον. καὶ λέγει μοι· λάβε καὶ mi-a zis: Ia-o şi o mănâncă mi-a răspuns: Ia-o şi mănânc-
κατάφαγε αὐτό, καὶ πικρανεῖ σου pe ea, şi va amărî pântecele o şi va amărî pântecele tău,
τὴν κοιλίαν, ἀλλ᾿ ἐν τῷ στόματί σου tău, iar în gura ta va fi dulce dar în gura ta va fi dulce ca
ἔσται γλυκὺ ὡς μέλι. ca mierea. mierea.
Απ Ι-10 καὶ ἔλαβον τὸ βιβλίον ἐκ τῆς 10. Şi am luat cărticica din Apoc.10:10. Atunci am luat cartea
χειρὸς τοῦ ἀγγέλου καὶ κατέφαγον mâna îngerului şi o am din mâna îngerului şi am
αὐτό, καὶ ἦν ἐν τῷ στόματί μου ὡς mâncat pe ea, şi era în gura mâncat-o; şi era în gura mea
μέλι γλυκύ· καὶ ὅτε ἔφαγον αὐτό, mea dulce ca mierea, şi după dulce ca mierea, dar, după ce-
ἐπικράνθη ἡ κοιλία μου. ce o am mâncat, s-a amărât am mâncat-o pântecele meu s-
pântecele meu. a amărât.
Απ Ι-11 καὶ λέγουσί μοι· δεῖ σε πάλιν 11. Şi zice mie: Trebuie tu iarăşi Apoc.10:11. Şi apoi mi-a zis: Tu
προφητεῦσαι ἐπὶ λαοῖς καὶ ἔθνεσι să proroceşti la noroade şi la trebuie să proroceşti, încă o
καὶ γλώσσαις καὶ βασιλεῦσι neamuri şi la limbi şi la dată, la popoare şi la neamuri
πολλοῖς. împăraţi mulţi. şi la limbi şi la mulţi împăraţi.

Απ Ια-1 Καὶ ἐδόθη μοι κάλαμος ὅμοιος 1. Şi s-a dat mie trestie Apoc.11:1. Apoi mi-au dat o
ῥάβδῳ λέγων· ἔγειρε καὶ μέτρησον asemenea unui toiag, şi a trestie, asemenea unui toiag,
τὸν ναὸν τοῦ Θεοῦ καὶ τὸ stătut îngerul zicând: Scoală- zicând: Scoală-te şi măsoară
θυσιαστήριον καὶ τοὺς te şi măsoară biserica lui templul lui Dumnezeu şi
προσκυνοῦντας ἐν αὐτῷ· Dumnezeu şi jertfelnicul şi altarul şi pe cei ce se închină
pe cei ce se închină într-însa. în el.
Απ Ια-2 καὶ τὴν αὐλὴν τὴν ἔξωθεν τοῦ 2. Şi curtea cea dinafară de Apoc.11:2. Iar curtea cea din
ναοῦ ἔκβαλε ἔξω καὶ μὴ αὐτὴν biserică o scoate afară, şi să afară a templului, scoate-o din
μετρήσῃς, ὅτι ἐδόθη τοῖς ἔθνεσι, nu o măsori pe ea, că s-a dat socoteală şi n-o măsura,
καὶ τὴν πόλιν τὴν ἁγίαν πατήσουσι neamurilor, şi cetatea cea pentru că a fost dată
μῆνας τέσσαράκοντα δύο. sfântă o vor călca patruzeci neamurilor, care vor călca în
şi două de luni. picioare cetatea sfântă
patruzeci şi două de luni.
Απ Ια-3 καὶ δώσω τοῖς δυσὶ μάρτυσί 3. Şi voi da celor doi martori ai Apoc.11:3. Şi voi da putere celor
μου, καὶ προφητεύσουσιν ἡμέρας mei şi vor proroci zile o mie doi martori ai mei şi vor
χιλίας διακοσίας ἑξήκοντα, două sute șaizeci, îmbrăcaţi proroci, îmbrăcaţi în sac, o
περιβεβλημένοι σάκκους. cu saci. mie două sute şi şaizeci de
zile.
Απ Ια-4 οὗτοί εἰσιν αἱ δύο ἐλαῖαι καὶ αἱ 4. Aceştia sunt cei doi măslini şi Apoc.11:4. Aceştia sunt cei doi
δύο λυχνίαι αἱ ἐνώπιον τοῦ Κυρίου cele două sfeşnice care stau măslini şi cele două sfeşnice
τῆς γῆς ἑστῶσαι. înaintea Dumnezeului care stau înaintea Domnului
pământului. pământului.
Απ Ια-5 καὶ εἴ τις αὐτοὺς θέλει 5. Şi de va vrea cineva să vatăme Apoc.11:5. Şi dacă voieşte cineva
ἀδικῆσαι, πῦρ ἐκπορεύεται ἐκ τοῦ pe ei, foc iese din gura lor şi să-i vatăme, foc iese din gura
στόματος αὐτῶν καὶ κατεσθίει τοὺς mistuieşte pe vrăjmaşii lor; lor şi mistuieşte pe vrăjmaşii
ἐχθροὺς αὐτῶν· καὶ εἴ τις θέλει şi de va vrea cineva să lor; şi dacă ar voi cineva să-i
αὐτοὺς ἀδικῆσαι, οὕτω δεῖ αὐτὸν vatăme pe ei, aşa trebuie vatăme, acela trebuie ucis.
633
ἀποκτανθῆναι. acela să se omoare.
Απ Ια-6 οὗτοι ἔχουσιν ἐξουσίαν τὸν 6. Aceştia au stăpânire a închide Apoc.11:6. Aceştia au putere să
οὐρανὸν κλεῖσαι, ἵνα μὴ ὑετὸς cerul, ca să nu plouă ploaie închidă cerul, ca ploaia să nu
βρέχῃ τὰς ἡμέρας τῆς προφητείας în zilele prorociei lor, şi plouă în zilele prorociei lor, şi
αὐτῶν, καὶ ἐξουσίαν ἔχουσιν ἐπὶ stăpânire au peste ape a le putere au peste ape să le
τῶν ὑδάτων στρέφειν αὐτὰ εἰς αἷμα întoarce în sânge şi a bate schimbe în sânge şi să bată
καὶ πατάξαι τὴν γῆν ἐν πάσῃ πληγῇ, pământul cu toată rana ori pământul cu orice fel de urgie,
ὁσάκις ἐὰν θελήσωσι. de câte ori vor voi. ori de câte ori vor voi.
Απ Ια-7 καὶ ὅταν τελέσωσι τὴν 7. Şi dacă vor sfârşi mărturia Apoc.11:7. Iar când vor isprăvi cu
μαρτυρίαν αὐτῶν, τὸ θηρίον τὸ lor, fiara care se suie din mărturia lor, fiara care se
ἀναβαῖνον ἐκ τῆς ἀβύσσου ποιήσει adânc va face război cu ei şi ridică din adânc va face război
μετ᾿ αὐτῶν πόλεμον καὶ νικήσει va birui pe ei şi va omorî pe cu ei, şi-i va birui şi-i va
αὐτοὺς καὶ ἀποκτενεῖ αὐτούς. ei. omorî.
Απ Ια-8 καὶ τὸ πτῶμα αὐτῶν ἐπὶ τῆς 8. Şi trupurile cele căzute ale lor Apoc.11:8. Şi trupurile lor vor
πλατείας τῆς πόλεως τῆς μεγάλης, vor zăcea în uliţa cetăţii celei zăcea pe uliţele cetăţii celei
ἥτις καλεῖται πνευματικῶς Σόδομα mari, care duhovniceşte se mari, care se cheamă,
καὶ Αἴγυπτος, ὅπου καὶ ὁ Κύριος cheamă Sodoma şi Egipt, duhovniceşte, Sodoma şi Egipt,
αὐτῶν ἐσταυρώθη. unde Domnul nostru s-a unde a fost răstignit şi Domnul
răstignit. lor.
Απ Ια-9 καὶ βλέπουσιν ἐκ τῶν λαῶν 9. Şi vor vedea din noroade şi Apoc.11:9. Şi din popoare, din
καὶ φυλῶν καὶ γλωσσῶν καὶ ἐθνῶν din seminţii şi din limbi şi seminţii, din limbi şi din
τὸ πτῶμα αὐτῶν ἡμέρας τρεῖς καὶ din neamuri trupurile cele neamuri vor privi la trupurile
ἥμισυ, καὶ τὰ πτώματα αὐτῶν οὐκ moarte ale lor zile trei şi lor trei zile şi jumătate şi nu
ἀφήσουσι τεθῆναι εἰς μνῆμα. jumătate, şi trupurile cele vor îngădui ca ele să fie puse
moarte ale lor nu le vor lăsa în mormânt.
să se puie în mormânturi. Apoc.11:10. Iar locuitorii de pe
Απ Ια-10 καὶ οἱ κατοικοῦντες ἐπὶ τῆς 10. Şi cei ce locuiesc pe pământ pământ se vor bucura de
γῆς χαίρουσιν ἐπ᾿ αὐτοῖς, καὶ se vor bucura de ei şi se vor moartea lor şi vor fi în veselie
εὐφρανθήσονται καὶ δῶρα veseli şi vor trimite daruri şi îşi vor trimite daruri unul
πέμψουσιν ἀλλήλοις, ὅτι οὗτοι οἱ unul altuia, că aceşti doi altuia, pentru că aceşti doi
δύο προφῆται ἐβασάνισαν τοὺς proroci au chinuit pe cei ce proroci au chinuit pe locuitorii
κατοικοῦντας ἐπὶ τῆς γῆς. locuiesc pe pământ. de pe pământ.
Απ Ια-11 καὶ μετὰ τὰς τρεῖς ἡμέρας καὶ 11. Şi după acele trei zile şi Apoc.11:11. Şi după cele trei zile
ἥμισυ, πνεῦμα ζωῆς ἐκ τοῦ Θεοῦ jumătate duh de viaţă de la şi jumătate, duh de viaţă de la
εἰσῆλθεν εἰς αὐτούς, καὶ ἔστησαν Dumnezeu a intrat întru ei, şi Dumnezeu a intrat în ei şi s-au
ἐπὶ τοὺς πόδας αὐτῶν, καὶ φόβος au stătut pe picioarele lor, şi ridicat pe picioarele lor şi
μέγας ἐπέπεσεν ἐπὶ τοὺς frică mare a căzut peste cei frică mare a căzut peste cei ce
θεωροῦντας αὐτούς. ce vedeau pe ei. se uitau la ei.
Απ Ια-12 καὶ ἤκουσα φωνὴν μεγάλην 12. Şi au auzit glas mare din cer Apoc.11:12. Şi din cer au auzit
ἐκ τοῦ οὐρανοῦ λέγουσαν αὐτοῖς· zicând lor: Suiţi-vă aici. Şi s- glas puternic, zicându-le:
ἀνάβητε ὧδε. καὶ ἀνέβησαν εἰς τὸν au suit în cer pe nor, şi i-au Suiţi-vă aici! Şi s-au suit la
οὐρανὸν ἐν τῇ νεφέλῃ, καὶ văzut pe ei vrăjmaşii lor. cer, în nori, şi au privit la ei
ἐθεώρησαν αὐτοὺς οἱ ἐχθροὶ duşmanii lor.
αὐτῶν.
Απ Ια-13 Καὶ ἐν ἐκείνῃ τῇ ἡμέρᾳ 13. Şi întru acel ceas s-a făcut
ἐγένετο σεισμὸς μέγας, καὶ τὸ cutremur mare şi a căzut a
Apoc.11:13. Şi în ceasul acela s-a
δέκατον τοῖς πόλεως ἔπεσε, καὶ zecea parte din cetate şi s-a
făcut cutremur mare şi a zecea
ἀπεκτάνθησαν ἐν τῷ σεισμῷ parte din cetate s-a prăbuşit şi
omorât întru acel cutremur
ὀνόματα ἀνθρώπων χιλιάδες ἑπτά, au pierit în cutremur şapte mii
nume de oameni şapte mii, şi
καὶ οἱ λοιποὶ ἔμφοβοι ἐγένοντο καὶ ceilalţi s-au înfricoşat şi au
de oameni, iar ceilalţi s-au
ἔδωκαν δόξαν τῷ Θεῷ τοῦ dat slavă Dumnezeului
înfricoşat şi au dat slavă
οὐρανοῦ. cerului. Dumnezeului cerului.
Απ Ια-14 ῾Η οὐαὶ ἡ δευτέρα ἀπῆλθεν· ἡ 14. Al doilea vai a trecut; al
Apoc.11:14. Al doilea "vai" a
οὐαὶ ἡ τρίτη ἰδοὺ ἔρχεται ταχύ. treilea vai iată vine degrab.
trecut; al treilea "vai", iată,
vine degrabă.
Απ Ια-15 Καὶ ὁ ἕβδομος ἄγγελος 15. Şi al şaptelea înger a Apoc.11:15. Şi a trâmbiţat al
ἐσάλπισε· καὶ ἐγένοντο φωναὶ trâmbiţat, şi s-au făcut şaptelea înger şi s-au pornit, în
634
μεγάλαι ἐν τῷ οὐρανῷ λέγουσαι· glasuri mari în cer zicând: cer, glasuri puternice care
ἐγένετο ἡ βασιλεία τοῦ κόσμου τοῦ Făcutu-s-au împărăţiile ziceau: Împărăţia lumii a ajuns
Κυρίου ἡμῶν καὶ τοῦ Χριστοῦ lumii ale Domnului nostru şi a Domnului nostru şi a
αὐτοῦ, καὶ βασιλεύσει εἰς τοὺς ale Hristosului lui, şi va Hristosului Său şi va împărăţi
αἰῶνας τῶν αἰώνων. împărăţi în vecii vecilor. în vecii vecilor.
Απ Ια-16 καὶ οἱ εἴκοσι τέσσαρες 16. Şi cei douăzeci şi patru de Apoc.11:16. Şi cei douăzeci şi
πρεσβύτεροι οἱ ἐνώπιον τοῦ θρόνου bătrâni, care înaintea lui patru de bătrâni, care şed
τοῦ Θεοῦ, οἳ κάθηνται ἐπὶ τοὺς Dumnezeu şed pe scaunele înaintea lui Dumnezeu pe
θρόνους αὐτῶν, ἔπεσαν ἐπὶ τὰ lor, au căzut pe feţele lor şi scaunele lor, au căzut cu feţele
πρόσωπα αὐτῶν καὶ προσεκύνησαν s-au închinat lui Dumnezeu la pământ şi s-au închinat lui
τῷ Θεῷ Dumnezeu,
Απ Ια-17 λέγοντες· εὐχαριστοῦμέν σοι, 17. Zicând: Mulțumim ţie, Apoc.11:17. Zicând: Mulţumim
Κύριε ὁ Θεὸς ὁ παντοκράτωρ, ὁ ὢν Doamne Dumnezeule Ţie, Doamne Dumnezeule,
καὶ ὁ ἦν καὶ ὁ ἐρχόμενος, ὅτι atotţiitorule, cel ce eşti şi cel Atotţiitorule, Cel ce eşti şi Cel
εἴληφας τὴν δύναμίν σου τὴν ce erai şi cel ce vii, că ai luat ce erai şi Cel ce vii, că ai luat
μεγάλην καὶ ἐβασίλευσας, puterea ta cea mare şi ai puterea Ta cea mare şi
împărăţit. împărăţeşti.
Απ Ια-18 καὶ τὰ ἔθνη ὠργίσθησαν, καὶ 18. Şi neamurile s-au mâniat, şi Apoc.11:18. Şi neamurile s-au
ἦλθεν ἡ ὀργή σου καὶ ὁ καιρὸς τῶν a venit mânia ta şi vremea mâniat, dar a venit mânia Ta şi
ἐθνῶν κριθῆναι καὶ δοῦναι τὸν celor morţi ca să se judece şi vremea celor morţi, ca să fie
μισθὸν τοῖς δούλοις σου τοῖς să dai plată robilor tăi judecaţi, şi să răsplăteşti pe
προφήταις καὶ τοῖς ἁγίοις τοῖς prorocilor şi sfinţilor şi celor robii Tăi, pe proroci şi pe sfinţi
φοβουμένοις τὸ ὄνομά σου, τοῖς ce se tem de numele tău, şi pe cei ce se tem de numele
μικροῖς καὶ τοῖς μεγάλοις, καὶ celor mici şi celor mari, şi să Tău, pe cei mici şi pe cei mari,
διαφθεῖραι τοὺς διαφθείροντας τὴν strici pe cei ce strică şi să pierzi pe cei ce prăpădesc
γῆν. pământul. pământul.
Απ Ια-19 Καὶ ἠνοίγη ὁ ναὸς τοῦ Θεοῦ 19. Şi s-a deschis biserica lui Apoc.11:19. Şi s-a deschis templul
ὁ ἐν τῷ οὐρανῷ, καὶ ὤφθη ἡ Dumnezeu cea din cer şi s-a lui Dumnezeu, cel din cer, şi s-
κιβωτὸς τῆς διαθήκης Κυρίου ἐν văzut chivotul legământului a văzut în templul Lui chivotul
τῷ ναῷ αὐτοῦ, καὶ ἐγένοντο lui în biserica lui, şi s-au legământului Său, şi au fost
ἀστραπαὶ καὶ φωναὶ καὶ βρονταὶ făcut fulgere şi glasuri şi fulgere şi vuiete şi tunete şi
καὶ σεισμὸς καὶ χάλαζα μεγάλη. tunete şi cutremur şi cutremur şi grindină mare.
grindină mare.

Απ Ιβ-1 Καὶ σημεῖον μέγα ὤφθη ἐν τῷ 1. Şi semn mare s-a văzut în cer, Apoc.12:1. Şi s-a arătat din cer un
οὐρανῷ, γυνὴ περιβεβλημένη τὸν femeie îmbrăcată cu soarele, semn mare: o femeie
ἥλιον, καὶ ἡ σελήνη ὑποκάτω τῶν şi luna sub picioarele ei şi pe înveşmântată cu soarele şi
ποδῶν αὐτῆς, καὶ ἐπὶ τῆς κεφαλῆς capul ei cunună din luna era sub picioarele ei şi pe
αὐτῆς στέφανος ἀστέρων δώδεκα, douăsprezece stele, cap purta cunună din
douăsprezece stele.
Απ Ιβ-2 καὶ ἐν γαστρὶ ἔχουσα ἔκραζεν 2. Şi având în pântece striga, Apoc.12:2. Şi era însărcinată şi
ὠδίνουσα καὶ βασανιζομένη τεκεῖν. chinuindu-se şi muncindu-se striga, chinuindu-se şi
să nască. muncindu-se ca să nască.
Απ Ιβ-3 καὶ ὤφθη ἄλλο σημεῖον ἐν τῷ 3. Şi s-a văzut alt semn în cer, şi Apoc.12:3. Şi alt semn s-a arătat
οὐρανῷ, καὶ ἰδοὺ δράκων πυρρὸς iată balaur mare roşu, având în cer: iată un balaur mare,
μέγας, ἔχων κεφαλὰς ἑπτὰ καὶ capete şapte şi coarne zece, roşu, având şapte capete şi
κέρατα δέκα, καὶ ἐπὶ τὰς κεφαλὰς şi pe capetele lui şapte zece coarne, şi pe capetele lui,
αὐτοῦ ἑπτὰ διαδήματα, steme, şapte cununi împărăteşti.
Απ Ιβ-4 καὶ ἡ οὐρὰ αὐτοῦ σύρει τὸ 4. Şi coada lui trage a treia Apoc.12:4. Iar coada lui târa a
τρίτον τῶν ἀστέρων τοῦ οὐρανοῦ, parte din stelele cerului şi le- treia parte din stelele cerului şi
καὶ ἔβαλεν αὐτοὺς εἰς τὴν γῆν. καὶ a aruncat pe ele pe pământ. le-a aruncat pe pământ. Şi
ὁ δράκων ἕστηκεν ἐνώπιον τῆς Şi balaurul a stătut înaintea balaurul stătu înaintea femeii,
γυναικὸς τῆς μελλούοης τεκεῖν, ἵνα, femeii celei ce vrea să nască, care era să nască, pentru ca să
ὅταν τέκῃ, τὸ τέκνον αὐτῆς ca când va naşte pe copilul înghită copilul, când se va
καταφάγῃ. ei, să-l mănânce. naşte.
Απ Ιβ-5 καὶ ἔτεκεν υἱὸν ἄρρενα, ὃς 5. Şi a născut fiu parte Apoc.12:5. Şi a născut un copil de
635
μέλλει ποιμαίνειν πάντα τὰ ἔθνη ἐν bărbătească, care va să parte bărbătească, care avea
ῥάβδῳ σιδηρᾷ· καὶ ἡρπάσθη τὸ pască toate neamurile cu să păstorească toate neamurile
τέκνον αὐτῆς πρὸς τὸν Θεὸν καὶ toiag de fier. Şi s-a răpit cu toiag de fier . Şi copilul ei
πρὸς τὸν θρόνον αὐτοῦ. copilul ei la Dumnezeu şi la fu răpit la Dumnezeu şi la
Scaunul lui. tronul Lui,
Απ Ιβ-6 καὶ ἡ γυνὴ ἔφυγεν εἰς ἔρημον, 6. Şi muierea a fugit în pustie, Apoc.12:6. Iar femeia a fugit în
ὅπου ἔχει ἐκεῖ τόπον ἡτοιμασμένον unde are loc gătit de la pustie, unde are loc gătit de
ἀπὸ τοῦ Θεοῦ, ἵνα τρέφωσιν αὐτὴν Dumnezeu, ca acolo să o Dumnezeu, ca să o hrănească
ἡμέρας χιλίας διακοσίας ἑξήκοντα. hrănească pe ea zile o mie pe ea, acolo, o mie două sute şi
două sute șaizeci. şaizeci de zile.
Απ Ιβ-7 Καὶ ἐγένετο πόλεμος ἐν τῷ 7. Şi s-a făcut război în cer, Apoc.12:7. Şi s-a făcut război în
οὐρανῷ· ὁ Μιχαὴλ καὶ οἱ ἄγγελοι Mihail şi îngerii lui au dat cer: Mihail şi îngerii lui au
αὐτοῦ - τοῦ πολεμῆσαι μετὰ τοῦ război cu balaurul. Şi pornit război cu balaurul. Şi se
δράκοντος· καὶ ὁ δράκων balaurul a dat război şi războia şi balaurul şi îngerii
ἐπολέμησε καὶ οἱ ἄγγελοι αὐτοῦ, îngerii lui, lui.
Απ Ιβ-8 καὶ οὐκ ἴσχυσεν, οὐδὲ τόπος 8. Şi nu au biruit, nici loc s-a Apoc.12:8. Şi n-a izbutit el, nici nu
εὑρέθη αὐτῷ ἔτι ἐν τῷ οὐρανῷ. aflat lor mai mult în cer. s-a mai găsit pentru ei loc în
cer.
Απ Ιβ-9 καὶ ἐβλήθη ὁ δράκων, - ὁ ὄφις 9. Şi s-a aruncat balaurul cel Apoc.12:9. Şi a fost aruncat
ὁ μέγας ὁ ἀρχαῖος, ὁ καλούμενος mare, şarpele cel vechi, care balaurul cel mare, şarpele de
Διάβολος καὶ ὁ Σατανᾶς, ὁ πλανῶν se cheamă diavolul şi satana, demult, care se cheamă diavol
τὴν οἰκουμένην ὅλην, ἐβλήθη εἰς cel ce înșeală toată lumea, s- şi satana, cel ce înşeală pe
τὴν γῆν, καὶ οἱ ἄγγελοι αὐτοῦ μετ᾿ a aruncat pe pământ, şi toată lumea, aruncat a fost pe
αὐτοῦ ἐβλήθησαν. îngerii lui cu el s-au aruncat. pământ şi îngerii lui au fost
Απ Ιβ-10 καὶ ἤκουσα φωνὴν μεγάλην 10. Şi am auzit glas mare în cer aruncaţi cu el.
ἐν τῷ οὐρανῷ λέγουσαν· ἄρτι zicând: Acum s-a făcut Apoc.12:10. Şi am auzit glas mare,
ἐγένετο ἡ σωτηρία καὶ ἡ δύναμις mântuirea şi puterea şi în cer, zicând: Acum s-a făcut
καὶ ἡ βασιλεία τοῦ Θεοῦ ἡμῶν καὶ împărăţia Dumnezeului mântuirea şi puterea şi
ἡ ἐξουσία τοῦ Χριστοῦ αὐτοῦ, ὅτι nostru, şi stăpânirea împărăţia Dumnezeului nostru
ἐβλήθη ὁ κατήγορος τῶν ἀδελφῶν Hristosului lui, că s-a şi stăpânirea Hristosului Său,
ἡμῶν, ὁ κατηγορῶν αὐτῶν ἐνώπιον aruncat pârâtorul fraţilor căci aruncat a fost pârâşul
τοῦ Θεοῦ ἡμῶν ἡμέρας καὶ νυκτός. noştri, cel ce pâra pe ei fraţilor noştri, cel ce îi pâra pe
înaintea Dumnezeului nostru ei înaintea Dumnezeului
ziua şi noaptea. nostru, ziua şi noaptea.
Απ Ιβ-11 καὶ αὐτοὶ ἐνίκησαν αὐτὸν διὰ 11. Şi ei au biruit pe el cu Apoc.12:11. Şi ei l-au biruit prin
τὸ αἷμα τοῦ ἀρνίου καὶ διὰ τὸν sângele Mielului şi cu sângele Mielului şi prin
λόγον τῆς μαρτυρίας αὐτῶν, καὶ cuvântul mărturiei lor, şi nu cuvântul mărturiei lor şi nu şi-
οὐκ ἠγάπησαν τὴν ψυχὴν αὐτῶν au iubit sufletele lor până la au iubit sufletul lor, până la
ἄχρι θανάτου. moarte. moarte.
Απ Ιβ-12 διὰ τοῦτο εὐφραίνεσθε 12. Pentru aceasta, bucuraţi-vă Apoc.12:12. Pentru aceasta,
οὐρανοὶ καὶ οἱ ἐν αὐτοῖς cerurile şi cei ce locuiți într- bucuraţi-vă ceruri şi cei ce
σκηνοῦντες· οὐαὶ τὴν γῆν καὶ τὴν însele. Vai celor ce locuiesc locuiţi în ele. Vai vouă,
θάλασσαν, ὅτι κατέβη ὁ διάβολος pământul şi marea, că s-a pământule şi mare, fiindcă
πρὸς ὑμᾶς ἔχων θυμὸν μέγαν, pogorât diavolul la voi diavolul a coborât la voi având
εἰδὼς ὅτι ὀλίγον καιρὸν ἔχει. având mânie mare, ştiind că mânie mare, căci ştie că timpul
puţină vreme are. lui e scurt.
Απ Ιβ-13 Καὶ ὅτε εἶδεν ὁ δράκων ὅτι 13. Şi când a văzut balaurul că Apoc.12:13. Iar când a văzut
ἐβλήθη εἰς τὴν γῆν, ἐδίωξε τὴν s-a aruncat pe pământ, a balaurul că a fost aruncat pe
γυναῖκα ἥτις ἔτεκε τὸν ἄρρενα. gonit pe muierea care a pământ, a prigonit pe femeia
născut parte bărbătească. care născuse pruncul.
Απ Ιβ-14 καὶ ἐδόθησαν τῇ γυναικὶ δύο 14. Şi femeii s-au dat două aripi Apoc.12:14. Şi femeii i s-au dat
πτέρυγες τοῦ ἀετοῦ τοῦ μεγάλου, de vultur mare, ca să zboare cele două aripi ale marelui
ἵνα πέτηται εἰς τὴν ἔρημον εἰς τὸν în pustie la locul său, unde se vultur, ca să zboare în pustie,
τόπον αὐτῆς, ὅπως τρέφηται ἐκεῖ hrăneşte acolo vreme şi la locul ei, unde e hrănită
καιρὸν καὶ καιροὺς καὶ ἥμισυ vremi şi jumătate de vreme, acolo o vreme şi vremuri şi
καιροῦ ἀπὸ προσώπου τοῦ ὄφεως. de către faţa şarpelui. jumătate de vreme, departe de
Απ Ιβ-15 καὶ ἔβαλεν ὁ ὄφις ἐκ τοῦ faţa şarpelui.
636
στόματος αὐτοῦ ὀπίσω τῆς 15. Şi a slobozit şarpele după Apoc.12:15. Şi şarpele a aruncat
γυναικὸς ὕδωρ ὡς ποταμόν, ἵνα femeie din gura sa apă ca un din gura lui, după femeie, apă
αὐτὴν ποταμοφόρητον ποιήσῃ. râu, ca să o ducă râul pe ea. ca un râu ca s-o ia apa.
Απ Ιβ-16 καὶ ἐβοήθησεν ἡ γῆ τῇ 16. Şi a ajutat pământul femeii, Apoc.12:16. Şi pământul i-a venit
γυναικί, καὶ ἤνοιξεν ἡ γῆ τὸ στόμα şi a deschis pământul gura femeii într-ajutor, căci
αὐτῆς καὶ κατέπιε τὸν ποταμὸν ὃν sa şi a înghiţit râul care l-a pământul şi-a deschis gura sa
ἔβαλεν ὁ δράκων ἐκ τοῦ στόματος slobozit balaurul din gura şi a înghiţit râul pe care-l
αὐτοῦ. sa. aruncase balaurul, din gură.
Απ Ιβ-17 καὶ ὠργίσθη ὁ δράκων ἐπὶ τῇ 17. Şi s-a mâniat balaurul pe Apoc.12:17. Şi balaurul s-a aprins
γυναικί, καὶ ἀπῆλθε ποιῆσαι femeie şi s-a dus să facă de mânie asupra femeii şi a
πόλεμον μετὰ τῶν λοιπῶν τοῦ război cu ceilalţi din pornit să facă război cu ceilalţi
σπέρματος αὐτῆς, τῶν τηρούντων sămânţa ei, care păzesc din seminţia ei, care păzesc
τὰς ἐντολὰς τοῦ Θεοῦ καὶ ἐχόντων poruncile lui Dumnezeu şi au poruncile lui Dumnezeu şi ţin
τὴν μαρτυρίαν ᾿Ιησοῦ. mărturia lui Iisus Hristos. mărturia lui Iisus.
Apoc.12:18. Şi a stat pe nisipul
mării.
Απ Ιγ-1 Καὶ ἐστάθην ἐπὶ τὴν ἄμμον τῆς 1. Şi am stătut pe nisipul mării, Apoc.13:1. Şi am văzut ridicându-
θαλάσσης· καὶ εἶδον ἐκ τῆς şi am văzut suindu-se din se din mare o fiară, care avea
θαλάσσης θηρίον ἀναβαῖνον, ἔχον mare o fiară, care avea zece coarne şi şapte capete şi
κέρατα δέκα καὶ κεφαλὰς ἑπτά, καὶ capete şapte şi coarne zece, pe coarnele ei zece cununi
ἐπὶ τῶν κεράτων αὐτοῦ δέκα şi peste coarnele ei zece împărăteşti şi pe capetele ei:
διαδήματα, καὶ ἐπὶ τὰς κεφαλὰς steme, şi peste capetele ei nume de hulă.
αὐτοῦ ὀνόματα βλασφημίας. nume de hulă.
Απ Ιγ-2 καὶ τὸ θηρίον ὃ εἶδον ἦν 2. Şi fiara care o am văzut era Apoc.13:2. Şi fiara pe care am
ὅμοιον παρδάλει, καὶ οἱ πόδες asemenea pardosului şi văzut-o era asemenea
αὐτοῦ ὡς ἄρκου, καὶ τὸ στόμα picioarele ei ca şi ale ursului leopardului, picioarele ei erau
αὐτοῦ ὡς στόμα λέοντος. καὶ şi gura ei ca gura leului. Şi i- ca ale ursului, iar gura ei ca o
ἔδωκεν αὐτῷ ὁ δράκων τὴν a dat ei balaurul puterea sa gură de leu. Şi balaurul i-a dat
δυναμιν αὐτοῦ καὶ τὸν θρόνον şi scaunul său şi stăpânire ei puterea lui şi scaunul lui şi
αὐτοῦ καὶ ἐξουσίαν μεγάλην· - mare. stăpânire mare.
Απ Ιγ-3 καὶ μίαν ἐκ τῶν κεφαλῶν 3. Şi am văzut unul din capetele Apoc.13:3. Şi unul din capetele
αὐτοῦ ὡς ἐσφαγμένην εἰς θάνατον. ei ca şi cum ar fi junghiat fiarei era ca înjunghiat de
καὶ ἡ πληγὴ τοῦ θανάτου αὐτοῦ spre moarte, şi rana morţii ei moarte, dar rana ei cea de
ἐθεραπεύθη, καὶ ἐθαύμασεν ὅλη ἡ s-a vindecat. Şi s-a mirat tot moarte fu vindecată şi tot
γῆ ὀπίσω τοῦ θηρίου, pământul dinapoia fiarei pământul s-a minunat mergând
după fiară.
Απ Ιγ-4 καὶ προσεκύνησαν τῷ δράκοντι 4. Şi s-au închinat balaurului, Apoc.13:4. Şi s-au închinat
τῷ δεδωκότι τὴν ἐξουσίαν τῷ celui ce a dat stăpânire balaurului, fiindcă i-a dat
θηρίῳ, καὶ προσεκύνησαν τῷ fiarei, şi s-au închinat fiarei fiarei stăpânirea; şi s-au
θηρίῳ λέγοντες· τίς ὅμοιος τῷ zicând: Cine este asemenea închinat fiarei, zicând: Cine
θηρίῳ; τίς δύναται πολεμῆσαι μετ᾿ fiarei? Cine poate să se bată este asemenea fiarei şi cine
αὐτοῦ; cu ea? poate să se lupte cu ea?
Απ Ιγ-5 καὶ ἐδόθη αὐτῷ στόμα λαλοῦν 5. Şi s-a dat ei gură care grăia Apoc.13:5. Şi i s-a dat ei gură să
μεγάλα καὶ βλασφημίαν· καὶ ἐδόθη mari şi hule şi s-a dat ei grăiască semeţii şi hule şi i s-a
αὐτῷ ἐξουσία πόλεμον ποιῆσαι stăpânire să facă război luni dat putere să lucreze timp de
μῆνας τεσσαράκοντα δύο. patruzeci şi două. patruzeci şi două de luni.
Απ Ιγ-6 καὶ ἤνοιξε τὸ στόμα αὐτοῦ εἰς 6. Şi a deschis gura sa spre hulă Apoc.13:6. Şi şi-a deschis gura sa
βλασφημίαν πρὸς τὸν Θεόν, asupra lui Dumnezeu, ca să spre hula lui Dumnezeu, ca să
βλασφημῆσαι τὸ ὄνομα αὐτοῦ καὶ hulească numele lui şi cortul hulească numele Lui şi cortul
τὴν σκηνὴν αὐτοῦ, τοὺς ἐν τῷ lui, şi pe cei ce locuiesc în Lui şi pe cei ce locuiesc în cer.
οὐρανῷ σκηνοῦντας. cer.
Απ Ιγ-7 καὶ ἐδόθη αὐτῷ πόλεμον 7. Şi s-a dat ei să facă război cu Apoc.13:7. Şi i s-a dat să facă
ποιῆσαι μετὰ τῶν ἁγίων καὶ sfinţii şi să biruiască pe ei, şi război cu sfinţii şi să-i
νικῆσαι αὐτούς, καὶ ἐδόθη αὐτῷ s-a dat ei stăpânire peste biruiască şi i s-a dat ei
ἐξουσία ἐπὶ πᾶσαν φυλὴν καὶ λαὸν toată seminţia şi limba şi stăpânire peste toată seminţia
καὶ γλῶσσαν καὶ ἔθνος. neamul. şi poporul şi limba şi neamul.
637
Απ Ιγ-8 καὶ προσκυνήσουσιν αὐτὸν 8. Şi se vor închina ei toţi cei ce Apoc.13:8. Şi i se vor închina ei
πάντες οἱ κατοικοῦντες ἐπὶ τῆς γῆς, locuiesc pe pământ, ale toţi cei ce locuiesc pe pământ,
ὧν οὐ γέγραπται τὸ ὄνομα ἐν τῷ căror nume nu sunt scrise în ale căror nume nu sunt scrise,
βιβλίῳ τῆς ζωῆς τοῦ ἀρνίου τοῦ cartea vieţii Mielului celui de la întemeierea lumii, în
ἐσφαγμένου ἀπὸ καταβολῆς înjunghiat de la întemeierea cartea vieţii Mielului celui
κόσμου. lumii. înjunghiat.
Απ Ιγ-9 Εἴ τις ἔχει οὖς, ἀκουσάτω. 9. De are cineva ureche, audă. Apoc.13:9. Dacă are cineva urechi
Απ Ιγ-10 εἴ τις εἰς αἰχμαλωσίαν ἀπάγει, 10. De va duce cineva în robie, - să audă!
εἰς αἰχμαλωσίαν ὑπάγει· εἴ τις ἐν în robie va merge; de va Apoc.13:10. Cine duce în robie de
μαχαίρᾳ ἀποκτέννει, δεῖ αὐτὸν ἐν ucide cineva cu sabia, robie are parte; cine cu sabia
μαχαίρᾳ ἀποκτανθῆναι. ὧδέ ἐστιν trebuie şi el de sabie să se va ucide trebuie să fie ucis de
ἡ ὑπομονὴ καὶ ἡ πίστις τῶν ἁγίων. ucidă. Aici este răbdarea şi sabie. Aici este răbdarea şi
credinţa sfinţilor. credinţa sfinţilor.
Απ Ιγ-11 Καὶ εἶδον ἄλλο θηρίον 11. Şi am văzut altă fiară Apoc.13:.11. Şi am văzut o altă
ἀναβαῖνον ἐκ τῆς γῆς, καὶ εἶχε suindu-se de pe pământ, şi fiară, ridicându-se din pământ,
κέρατα δύο ὅμοια ἀρνίῳ, καὶ avea două coarne asemenea şi avea două coarne asemenea
ἐλάλει ὡς δράκων. mielului şi grăia ca un mielului, dar grăia ca un
balaur. balaur
Απ Ιγ-12 καὶ τὴν ἐξουσίαν τοῦ πρώτου 12. Şi toată stăpânirea fiarei Apoc.13:12. Şi toată stăpânirea
θηρίου πᾶσαν ποιεῖ ἐνώπιον αὐτοῦ. celei dintâi o face înaintea celei dintâi fiare ea o pune în
καὶ ποιεῖ τὴν γῆν καὶ τοὺς ἐν αὐτῇ ei, şi face pământul şi pe cei lucrare, în faţa ei. Şi face
κατοικοῦντας ἵνα προσκυνήσωσι τὸ ce locuiesc pe dânsul ca să pământul şi pe locuitorii de pe
θηρίον τὸ πρῶτον, οὗ ἐθεραπεύθη se închine fiarei celei dintâi, el să se închine fiarei celei
ἡ πληγὴ τοῦ θανάτου αὐτοῦ. a căreia rana cea de moarte dintâi, a cărei rană de moarte
s-a vindecat. fusese vindecată.
Απ Ιγ-13 καὶ ποιεῖ σημεῖα μεγάλα, καὶ 13. Şi face semne mari, ca şi foc Apoc.13:13. Şi face semne mari,
πῦρ ἵνα ἐκ τοῦ οὐρανοῦ καταβαίνῃ să facă să se pogoare din cer încât şi foc face să se pogoare
εἰς τὴν γῆν ἐνώπιον τῶν pe pământ înaintea din cer, pe pământ, înaintea
ἀνθρώπων. oamenilor, oamenilor,
Απ Ιγ-14 καὶ πλανᾷ τοὺς κατοικοῦντας 14. Şi înșeală pe cei ce locuiesc Apoc.13:14. Şi amăgeşte pe cei ce
ἐπὶ τῆς γῆς διὰ τὰ σημεῖα ἃ ἐδόθη pe pământ pentru semnele locuiesc pe pământ prin
αὐτῷ ποιῆσαι ἐνώπιον τοῦ θηρίου, care i s-au dat ei să facă semnele ce i s-au dat să facă
λέγων τοῖς κατοικοῦσιν ἐπὶ τῆς γῆς înaintea fiarei, zicând celor înaintea fiarei, zicând celor ce
ποιῆσαι εἰκόνα τῷ θηρίῳ, ὃς εἶχε ce locuiesc pe pământ să locuiesc pe pământ să facă un
τὴν πληγὴν τῆς μαχαίρας καὶ ἔζησε. facă chip fiarei, care are chip fiarei care a fost rănită cu
Απ Ιγ-15 καὶ ἐδόθη αὐτῷ πνεῦμα rana sabiei şi a trăit sabia şi a rămas în viaţă.
δοῦναι τῇ εἰκόνι τοῦ θηρίου, ἵνα 15. Şi s-a dat ei a da duh Apoc.13:15. Şi i s-a dat ei să
καὶ λαλήσῃ ἡ εἰκὼν τοῦ θηρίου καὶ chipului fiarei, ca să şi insufle duh chipului fiarei, ca
ποιήσῃ, ὅσοι ἐὰν μὴ προσκυνήσωσι grăiască chipul fiarei, şi să chipul fiarei să şi grăiască şi
τῇ εἰκόνι τοῦ θηρίου, ἵνα facă ca câţi nu se vor închina să omoare pe toţi câţi nu se
ἀποκτανθῶσι. chipului fiarei să se omoare. vor închina chipului fiarei.
Απ Ιγ-16 καὶ ποιεῖ πάντας, τοὺς 16. Şi face pe toţi, pe cei mici şi Apoc.13:16. Şi ea îi sileşte pe toţi,
μικροὺς καὶ τοὺς μεγάλους, καὶ pe cei mari, şi pe cei bogaţi pe cei mici şi pe cei mari, şi pe
τοὺς πλουσίους καὶ τοὺς πτωχούς, şi pe cei săraci, şi pe cei cei bogaţi şi pe cei săraci, şi pe
καὶ τοὺς ἐλευθέρους καὶ τοὺς slobozi şi pe cei robi, ca să le cei slobozi şi pe cei robi, ca să-
δούλους, ἵνα δώσωσιν αὐτοῖς dea lor semn peste mâna lor şi pună semn pe mâna lor cea
χάραγμα ἐπὶ τῆς χειρὸς αὐτῶν τῆς cea dreaptă sau peste dreaptă sau pe frunte.
δεξιᾶς ἢ ἐπὶ τῶν μετώπων αὐτῶν, frunţile lor
Απ Ιγ-17 καὶ ἵνα μή τις δύνηται 17. Şi ca nimeni să nu poată Apoc.13:17. Încât nimeni să nu
ἀγοράσαι ἢ πωλῆσαι εἰ μὴ ὁ ἔχων cumpăra sau vinde, fără poată cumpăra sau vinde,
τὸ χάραγμα, τὸ ὄνομα τοῦ θηρίου ἢ numai cel ce are semnul sau decât numai cel ce are semnul,
τὸν ἀριθμὸν τοῦ ὀνόματος αὐτοῦ. numele fiarei, sau numărul adică numele fiarei, sau
numelui ei. numărul numelui fiarei.
Απ Ιγ-18 ῟Ωδε ἡ σοφία ἐστίν· ὁ ἔχων 18. Aici este înţelepciunea. Cel Apoc.13:18. Aici este
νοῦν ψηφισάτω τὸν ἀριθμὸν τοῦ ce are minte socotească înţelepciunea. Cine are
θηρίου· ἀριθμὸς γὰρ ἀνθρώπου numărul fiarei, că număr de pricepere să socotească
ἐστί· καὶ ὁ ἀριθμὸς αὐτοῦ χξς'. om este, şi numărul ei şase numărul fiarei; căci este
638
sute șaizeci şi şase. număr de om. Şi numărul ei
este şase sute şaizeci şi şase.

Απ Ιδ-1 Καὶ εἶδον, καὶ ἰδοὺ τὸ ἀρνίον 1. Şi am văzut, şi iată un Miel Apoc.14:1. Şi m-am uitat şi iată
ἑστηκὸς ἐπὶ τὸ ὄρος Σιών, καὶ μετ᾿ stând pe muntele Sionului, şi Mielul stătea pe muntele Sion
αὐτοῦ ἑκατὸν τεσσαράκοντα cu el o sută patruzeci şi şi cu El o sută patruzeci şi
τέσσαρες χιλιάδες, ἔχουσαι τὸ patru de mii care aveau patru de mii, care aveau
ὄνομα αὐτοῦ καὶ τὸ ὄνομα τοῦ numele lui şi numele Tatălui numele Lui şi numele Tatălui
Πατρὸς αὐτοῦ γεγραμμένον ἐπὶ τῶν lui scris pe frunţile lor. Lui, scris pe frunţile lor.
μετώπων αὐτῶν. Apoc.14:2. Atunci am auzit un glas
Απ Ιδ-2 καὶ ἤκουσα φωνὴν ἐκ τοῦ 2. Şi am auzit glas din cer ca un din cer, ca un vuiet de ape
οὐρανοῦ ὡς φωνὴν ὑδάτων glas de ape multe şi ca un multe şi ca bubuitul unui tunet
πολλῶν καὶ ὡς φωνὴν βροντῆς glas de tunet mare; şi glas puternic, iar glasul pe care l-
μεγάλης· καὶ ἡ φωνὴ ἦν ἤκουσα, am auzit, ca al ținterașilor am auzit ca glasul celor ce
ὡς κιθαρῳδῶν κιθαριζόντων ἐν ținterindu-și ținterele lor. cântă cu alăutele lor.
ταῖς κιθάραις αὐτῶν. 3. Şi cântă ca o cântare nouă Apoc.14:3. Şi cântau o cântare
Απ Ιδ-3 καὶ ᾄδουσιν ᾠδὴν καινὴν înaintea Scaunului şi nouă, înaintea tronului şi
ἐνώπιον τοῦ θρόνου καὶ ἐνώπιον înaintea celor patru înaintea celor patru fiinţe şi
τῶν τεσσάρων ζῴων καὶ τῶν vieţuitori şi a bătrânilor, şi înaintea bătrânilor; şi nimeni
πρεσβυτέρων· καὶ οὐδεὶς ἐδύνατο nimeni nu putea cunoaşte nu putea să înveţe cântarea
μαθεῖν τὴν ᾠδὴν εἰ μὴ αἱ ἑκατὸν cântarea, fără numai cele o decât numai cei o sută
τεσσαράκοντα τέσσαρες χιλιάδες, sută patruzeci şi patru de patruzeci şi patru de mii, care
οἱ ἠγορασμένοι ἀπὸ τῆς γῆς. mii, cei cumpăraţi de pe fuseseră răscumpăraţi de pe
pământ. pământ.
Απ Ιδ-4 οὗτοί εἰσιν οἳ μετὰ γυναικῶν 4. Aceştia sunt care cu femei nu Apoc.14:4. Aceştia sunt care nu s-
οὐκ ἐμολύνθησαν· παρθένοι γάρ s-au întinat, că sunt au întinat cu femei, căci sunt
εἰσιν. οὗτοί εἰσιν οἱ ἀκολουθοῦντες feciorelnici. Aceştia sunt feciorelnici. Aceştia sunt care
τῷ ἀρνίῳ ὅπου ἂν ὑπάγῃ. οὗτοι care merg după Miel ori merg după Miel ori unde se va
ἠγοράσθησαν ἀπὸ τῶν ἀνθρώπων unde se va duce. Aceştia sunt duce. Aceştia au fost
ἀπαρχὴ τῷ Θεῷ καὶ τῷ ἀρνίῳ· cumpăraţi din oameni, pârgă răscumpăraţi dintre oameni,
lui Dumnezeu şi Mielului, pârgă lui Dumnezeu şi
Απ Ιδ-5 καὶ οὐχ εὑρέθη ψεῦδος ἐν τῷ 5. Şi în gura lor nu s-a aflat Mielului.
στόματι αὐτῶν· ἄμωμοι γάρ εἰσιν. vicleşug, că nevinovaţi sunt Apoc.14:5. Iar în gura lor nu s-a
înaintea Scaunului lui aflat minciună, fiindcă sunt
Dumnezeu. fără prihană.
Απ Ιδ-6 Καὶ εἶδον ἄλλον ἄγγελον 6. Şi am văzut alt înger zburând Apoc.14:6. Şi am văzut apoi alt
πετόμενον ἐν μεσουρανήματι, în mijlocul cerului, având înger, care zbura prin mijlocul
ἔχοντα εὐαγγέλιον αἰώνιον evanghelie veșnică ca să cerului, având să
εὐαγγελίσαι ἐπὶ τοὺς καθημένους binevestească celor ce binevestească Evanghelia
ἐπὶ τῆς γῆς καὶ ἐπὶ πᾶν ἔθνος καὶ locuiesc pe pământ şi la tot veşnică celor ce locuiesc pe
φυλὴν καὶ γλῶσσαν καὶ λαόν, neamul şi seminţia şi limba şi pământ şi la tot neamul şi
norodul, seminţia şi limba şi poporul,
Απ Ιδ-7 λέγων ἐν φωνῇ μεγάλῃ· 7. Zicând cu glas mare: Temeţi- Apoc.14:7. Zicând cu glas
φοβήθητε τὸν Κύριον καὶ δότε vă de Dumnezeu şi daţi lui puternic: Temeţi-vă de
αὐτῷ δόξαν, ὅτι ἦλθεν ἡ ὥρα τῆς slavă, că a venit ceasul Dumnezeu şi daţi Lui slavă, că
κρίσεως αὐτοῦ, καὶ προσκυνήσατε judecăţii lui, şi vă închinaţi a venit ceasul judecăţii Lui, şi
τῷ ποιήσαντι τὸν οὐρανὸν καὶ τὴν celui ce a făcut cerul şi vă închinaţi Celui ce a făcut
γῆν καὶ τὴν θάλασσαν καὶ πηγὰς pământul şi marea şi cerul şi pământul şi marea şi
ὑδάτων. izvoarele apelor. izvoarele apelor.
Απ Ιδ-8 καὶ ἄλλος δεύτερος ἄγγελος 8. Şi alt înger a urmat zicând: A Apoc.14:8. Şi un al doilea înger a
ἠκολούθησε λέγων· ἔπεσεν, ἔπεσε căzut, a căzut Vavilonul, venit, zicând: A căzut, a căzut
Βαβυλὼν ἡ μεγάλη, ἣ ἐκ τοῦ οἴνου cetatea cea mare, că din Babilonul, cetatea cea mare,
τοῦ θυμοῦ τῆς πορνείας αὐτῆς vinul mâniei curviei ei a care a adăpat toate neamurile
πεπότικε πάντα ἔθνη. adăpat toate neamurile. din vinul furiei desfrânării
Απ Ιδ-9 Καὶ ἄλλος ἄγγελος τρίτος sale.
ἠκολούθησεν αὐτοῖς λέγων ἐν 9. Şi al treilea înger a urmat lor Apoc.14:9. Şi al treilea înger a
639
φωνῇ μεγάλῃ· εἴ τις προσκυνεῖ τὸ zicând cu glas mare: Oricine venit după ei, strigând cu glas
θηρίον καὶ τὴν εἰκόνα αὐτοῦ, καὶ se închină fiarei şi chipului puternic: Cine se închină fiarei
λαμβάνει τὸ χάραγμα ἐπὶ τοῦ ei şi ia semnul ei pe fruntea şi chipului ei şi primeşte
μετώπου αὐτοῦ ἢ ἐπὶ τὴν χεῖρα sa sau pe mâna sa, semnul ei pe fruntea lui, sau pe
αὐτοῦ, mâna lui,
Απ Ιδ-10 καὶ αὐτὸς πίεται ἐκ τοῦ οἴνου 10. Şi acesta va bea din vinul Apoc.14:10. Va bea şi el din vinul
τοῦ θυμοῦ τοῦ Θεοῦ τοῦ mâniei lui Dumnezeu, cel aprinderii lui Dumnezeu,
κεκερασμένου ἀκράτου ἐν τῷ dres neamestecat în păharul turnat neamestecat, în potirul
ποτηρίῳ τῆς ὀργῆς αὐτοῦ, καὶ mâniei lui, şi se va chinui cu mâniei Sale, şi se va chinui în
βασανισθήσεται ἐν πυρὶ καὶ θείῳ foc şi cu piatră pucioasă foc şi în pucioasă, înaintea
ἐνώπιον τῶν ἁγίων ἀγγέλων καὶ înaintea sfinţilor îngeri şi sfinţilor îngeri şi înaintea
ἐνώπιον τοῦ ἀρνίου. înaintea Mielului. Mielului.
Απ Ιδ-11 καὶ ὁ καπνὸς τοῦ βασανισμοῦ 11. Şi fumul chinului lor în vecii Apoc.14:11. Şi fumul chinului lor
αὐτῶν εἰς αἰῶνας αἰώνων vecilor se suie, şi nu au se siue în vecii vecilor. Şi nu
ἀναβαίνει, καὶ οὐκ ἔχουσιν odihnă ziua şi noaptea cei ce au odihnă nici ziua nici
ἀνάπαυσιν ἡμέρας καὶ νυκτὸς οἱ se închină fiarei şi chipului noaptea cei ce se închină fiarei
προσκυνοῦντες τὸ θηρίον καὶ τὴν ei şi cel ce ia semnul numelui şi chipului ei şi oricine
εἰκόνα αὐτοῦ, καὶ εἴ τις λαμβάνει ei. primeşte semnul numelui ei.
τὸ χάραγμα τοῦ ὀνόματος αὐτοῦ. 12. Aicea răbdarea sfinţilor este, Apoc.14:12. Aici este răbdarea
Απ Ιδ-12 ῟Ωδε ἡ ὑπομονὴ τῶν ἁγίων aicea cei ce păzesc poruncile sfinţilor, care păzesc poruncile
ἐστίν, οἱ τηροῦντες τὰς ἐντολὰς τοῦ lui Dumnezeu şi credinţa lui lui Dumnezeu şi credinţa lui
Θεοῦ καὶ τὴν πίστιν ᾿Ιησοῦ. Iisus. Iisus.
Απ Ιδ-13 Καὶ ἤκουσα φωνῆς ἐκ τοῦ 13. Şi am auzit glas din cer Apoc.14:13. Şi am auzit un glas
οὐρανοῦ λεγούσης· γράψον, zicând mie: Scrie: Fericiţi din cer, zicând: Scrie: Fericiţi
μακάριοι οἱ νεκροὶ οἱ ἐν Κυρίῳ cei morţi care în Domnul cei morţi, cei ce acum mor
ἀποθνήσκοντες ἀπ᾿ ἄρτι. ναί, λέγει mor de acum. Aşa, zice întru Domnul! Da, grăieşte
τὸ Πνεῦμα, ἵνα ἀναπαύσωνται ἐκ Duhul, ca să se odihnească Duhul, odihnească-se de
τῶν κόπων αὐτῶν· τὰ δὲ ἔργα de ostenelile lor, iar faptele ostenelile lor, căci faptele lor
αὐτῶν ἀκολουθεῖ μετ᾿ αὐτῶν. lor vor urma cu ei. vin cu ei,
Απ Ιδ-14 Καὶ εἶδον, καὶ ἰδοὺ νεφέλη 14. Şi am văzut, şi iată nor alb, Apoc.14:14. Şi am privit şi iată un
λευκή, καὶ ἐπὶ τὴν νεφέλην şi cel ce şedea pe nor nor alb şi Cel ce şedea pe nor
καθήμενος ὅμοιος υἱῷ ἀνθρώπου, asemenea cu Fiul Omului, era asemenea Fiului Omului,
ἔχων ἐπὶ τῆς κεφαλῆς αὐτοῦ având în capul lui cunună de având pe cap cunună de aur şi
στέφανον χρυσοῦν καὶ ἐν τῇ χειρὶ aur şi în mâna lui secere în mână seceră ascuţită.
αὐτοῦ δρέπανον ὀξύ. ascuţită.
Απ Ιδ-15 Καὶ ἄλλος ἄγγελος ἐξῆλθεν ἐκ 15.Şi alt înger a ieşit din Apoc.14:15. Şi iată un alt înger a
τοῦ ναοῦ, κράζων ἐν φωνῇ μεγάλῃ biserică strigând cu mare ieşit din templu, strigând cu
τῷ καθημένῳ ἐπὶ τῆς νεφέλης· glas celui ce şedea pe nor: glas mare Celui ce şedea pe
πέμψον τὸ δρέπανόν σου καὶ Trimite secera ta şi seceră, nor: Trimite secera şi seceră,
θέρισον, ὅτι ἦλθεν ἡ ὥρα τοῦ că a venit ţie ceasul a secera, că a venit ceasul de secerat,
θερίσαι, ὅτι ἐξηράνθη ὁ θερισμὸς că s-a uscat secerişul fiindcă s-a copt secerişul
τῆς γῆς. pământului; pământului.
Απ Ιδ-16 καὶ ἔβαλεν ὁ καθήμενος ἐπὶ 16. Şi a aruncat cel ce şedea pe Apoc.14:16. Şi Cel ce şedea pe nor
τὴν νεφέλην τὸ δρέπανον αὐτοῦ ἐπὶ nor secera sa pe pământ şi s- a aruncat pe pământ secera lui
τὴν γῆν, καὶ ἐθερίσθη ἡ γῆ. a secerat pământul. şi pământul a fost secerat.
Απ Ιδ-17 Καὶ ἄλλος ἄγγελος ἐξῆλθεν ἐκ 17. Şi alt înger a ieşit din Apoc.14:17. Şi un alt înger a ieşit
τοῦ ναοῦ τοῦ ἐν τῷ οὐρανῷ, ἔχων biserica cea din cer, având şi din templul cel ceresc, având şi
καὶ αὐτὸς δρέπανον ὀξύ. el seceră ascuţită. el un cuţitaş ascuţit.
Απ Ιδ-18 Καὶ ἄλλος ἄγγελος ἐξῆλθεν ἐκ 18. Şi alt înger a ieşit din Apoc.14:18. Şi încă un înger a
τοῦ θυσιαστηρίου, ἔχων ἐξουσίαν jertfelnic, având stăpânire ieşit din altar, având putere
ἐπὶ τοῦ πυρός, καὶ ἐφώνησε κραυγῇ peste foc, şi a strigat cu glas asupra focului, şi a strigat cu
μεγάλῃ τῷ ἔχοντι τὸ δρέπανον τὸ mare celui ce avea secera glas mare celui care avea
ὀξὺ λέγων· πέμψον σου τὸ cea ascuţită, zicând: Trimite cuţitaşul ascuţit, zicând:
δρέπανον τὸ ὀξὺ καὶ τρύγησον τοὺς secera ta cea ascuţită şi Trimite cuţitaşul tău cel ascuţit
βότρυας τῆς ἀμπέλου τῆς γῆς, ὅτι culege strugurii viei şi culege ciorchinii viei
ἤκμασεν ἡ σταφυλὴ τῆς γῆς. pământului, că s-au copt pământului, căci s-au copt.
strugurii ei. Apoc.14:19. Şi îngerul a aruncat,
640
Απ Ιδ-19 καὶ ἔβαλεν ὁ ἄγγελος τὸ 19. Şi a aruncat îngerul secera pe pământ, cuţitaşul lui şi a
δρέπανον αὐτοῦ εἰς τὴν γῆν, καὶ lui pe pământ şi a cules via cules via pământului şi
ἐτρύγησε τὴν ἄμπελον τῆς γῆς, καὶ pământului şi o a pus în strugurii i-a aruncat în teascul
ἔβαλεν εἰς τὴν ληνὸν τοῦ θυμοῦ τοῦ teascul cel mare al mâniei lui cel mare al mâniei lui
Θεοῦ τὴν μεγάλην. Dumnezeu. Dumnezeu.
Απ Ιδ-20 καὶ ἐπατήθη ἡ ληνὸς ἔξω τῆς 20. Şi s-a călcat teascul afară de Apoc.14:20. Şi teascul a fost
πόλεως, καὶ ἐξῆλθεν αἷμα ἐκ τῆς cetate şi a ieşit sânge din călcat afară din cetate şi a ieşit
ληνοῦ ἄχρι τῶν χαλινῶν τῶν ἵππων teasc până la frâiele cailor, sânge din teasc, până la
ἀπὸ σταδίων χιλίων ἑξακοσίων. de o mie şi şase sute de zăbalele cailor, pe o întindere
stadii. de o mie şase sute de stadii.

Απ Ιε-1 Καὶ εἶδον ἄλλο σημεῖον ἐν τῷ 1. Şi am văzut alt semn în cer, Apoc.15:1. Am văzut, apoi, în cer,
οὐρανῷ μέγα καὶ θαυμαστόν, mare şi minunat, şapte îngeri alt semn, mare şi minunat:
ἀγγέλους ἑπτὰ ἔχοντας πληγὰς ἑπτὰ având cele şapte rane cele de şapte îngeri având şapte
τὰς ἐσχάτας, ὅτι ἐν αὐταῖς ἐτελέσθη apoi, că întru acelea s-a pedepse - cele de pe urmă -
ὁ θυμὸς τοῦ Θεοῦ. săvârşit mânia lui căci cu ele s-a sfârşit mânia lui
Dumnezeu. Dumnezeu.
Απ Ιε-2 καὶ εἶδον ὡς θάλασσαν 2. Şi am văzut ca o mare de Apoc.15:2. Şi am văzut ca o mare
ὑαλίνην μεμιγμένην πυρί, καὶ τοὺς sticlă amestecată cu foc, şi de cristal, amestecată cu foc, şi
νικῶντας ἐκ τοῦ θηρίου καὶ ἐκ τῆς pe cei ce biruiau din fiară şi pe biruitorii fiarei şi ai
εἰκόνος αὐτοῦ καὶ ἐκ τοῦ ἀριθμοῦ din chipul ei şi din semnul ei chipului ei şi ai numărului
τοῦ ὀνόματος αὐτοῦ ἑστῶτας ἐπὶ şi din numărul numelui ei numelui ei, stând în picioare
τὴν θάλασσαν τὴν ὑαλίνην, ἔχοντας stând pe marea cea de sticlă, pe marea de cristal şi având
τὰς κιθάρας τοῦ Θεοῦ. având alăute ale lui alăutele lui Dumnezeu.
Dumnezeu.
Απ Ιε-3 καὶ ᾄδουσι τὴν ᾠδὴν Μωῡσέως 3. Şi cântă cântarea lui Moise Apoc.15:3. Şi ei cântau cântarea
τοῦ δούλου τοῦ Θεοῦ καὶ τὴν ᾠδὴν robului lui Dumnezeu şi lui Moise, robul lui Dumnezeu,
τοῦ ἀρνίου λέγοντες· μεγάλα καὶ cântarea Mielului zicând: şi cântarea Mielului, zicând:
θαυμαστὰ τὰ ἔργα σου, Κύριε ὁ Mari şi minunate sunt Mari şi minunate sunt lucrurile
Θεὸς ὁ παντοκράτωρ· δίκαιαι καὶ lucrurile tale, Doamne Tale, Doamne Dumnezeule,
ἀληθιναὶ αἱ ὁδοί σου, ὁ βασιλεὺς Dumnezeule atotţiitorule; Atotţiitorule! Drepte şi
τῶν ἐθνῶν. drepte şi adevărate căile adevărate sunt căile Tale,
tale, Împărate al sfinţilor; Împărate al neamurilor!
Απ Ιε-4 τίς οὐ μὴ φοβηθῇ, Κύριε, καὶ 4. Cine nu se va teme de tine, Apoc.15:4. Cine nu se va teme de
δοξάσῃ τὸ ὄνομά σου; ὅτι μόνος Doamne, şi nu va slăvi Tine, Doamne, şi nu va slăvi
ὅσιος, ὅτι πάντα τὰ ἔθνη ἥξουσι καὶ numele tău? Că tu eşti unul numele Tău? Că tu singur eşti
προσκυνήσουσιν ἐνώπιόν σου, ὅτι sfânt, că toate neamurile vor sfânt şi toate neamurile vor
τὰ δικαιώματά σου ἐφανερώθησαν. veni şi se vor închina veni şi se vor închina înaintea
înaintea ta, că dreptăţile tale Ta, pentru că judecăţile Tale s-
s-au arătat. au făcut cunoscute.
Απ Ιε-5 Καὶ μετὰ ταῦτα εἶδον, καὶ 5. Şi după acestea am văzut, şi Apoc.15:5. Şi după aceasta, m-am
ἠνοίγη ὁ ναὸς τῆς σκηνῆς τοῦ iată s-a deschis biserica uitat şi s-a deschis templul
μαρτυρίου ἐν τῷ οὐρανῷ, cortului mărturiei în cer, cortului mărturiei din cer.
Απ Ιε-6 καὶ ἐξῆλθον οἱ ἑπτὰ ἄγγελοι οἱ 6. Şi au ieşit cei şapte îngeri din Apoc.15:6. Şi au ieşit din templu
ἔχοντες τὰς ἑπτὰ πληγὰς ἐκ τοῦ biserică, care aveau cele cei şapte îngeri cu cele şapte
ναοῦ, οἳ ἦσαν ἐνδεδυμένοι λίνον şapte rane, îmbrăcaţi cu in pedepse, îmbrăcaţi în veşmânt
καθαρὸν λαμπρὸν καὶ curat şi strălucit şi încinşi de in curat, luminos, şi încinşi,
περιεζωσμένοι περὶ τὰ στήθη împrejurul pieptului cu brâie pe la piept, cu cingători de
ζώνας χρυσᾶς. de aur. aur.
Απ Ιε-7 καὶ ἓν ἐκ τῶν τεσσάρων ζῴων 7. Şi unul din cei patru vieţuitori Apoc.15:7. Şi una din cele patru
ἔδωκε τοῖς ἑπτὰ ἀγγέλοις ἑπτὰ a dat celor şapte îngeri şapte făpturi dădu celor şapte îngeri
φιάλας χρυσᾶς, γεμούσας τοῦ cupe pline cu mânia lui cele şapte cupe de aur pline de
θυμοῦ τοῦ Θεοῦ τοῦ ζῶντος εἰς Dumnezeu celui viu în vecii mânia lui Dumnezeu, Cel ce
τοὺς αἰῶνας τῶν αἰώνων. vecilor. este viu în vecii vecilor.
Απ Ιε-8 καὶ ἐγεμίσθη ὁ ναὸς ἐκ τοῦ 8. Şi s-a umplut biserica de fum Apoc.15:8. Iar templul se umplu
καπνοῦ ἐκ τῆς δόξης τοῦ Θεοῦ καὶ din slava lui Dumnezeu şi din de fum, din slava lui Dumnezeu
641
ἐκ τῆς δυνάμεως αὐτοῦ· puterea lui, şi din puterea Lui, şi nimeni nu
Απ Ιε-9 καὶ οὐδεὶς ἐδύνατο εἰσελθεῖν 9. şi nimeni nu putea să intre în putea să intre în templu, până
εἰς τὸν ναὸν ἄχρι τελεσθῶσιν αἱ biserică până ce se vor sfârşi ce se vor sfârşi cele şapte urgii
ἑπτὰ πληγαὶ τῶν ἑπτὰ ἀγγέλων. cele şapte rane ale celor ale celor şapte îngeri.
şapte îngeri.

Απ Ιστ-1 Καὶ ἤκουσα μεγάλης φωνῆς 1. Şi am auzit glas mare din Apoc.16:1. Şi am auzit glas mare,
ἐκ τοῦ ναοῦ λεγούσης τοῖς ἑπτὰ biserică zicând celor şapte din templu, zicând celor şapte
ἀγγέλοις· ὑπάγετε καὶ ἐκχέατε τὰς îngeri: Duceţi-vă şi vărsaţi îngeri: Duceţi-vă şi vărsaţi pe
ἑπτὰ φιάλας τοῦ θυμοῦ τοῦ Θεοῦ cupele mâniei lui Dumnezeu pământ cele şapte cupe ale
εἰς τὴν γῆν. pe pământ. mâniei lui Dumnezeu.
Απ Ιστ-2 Καὶ ἀπῆλθεν ὁ πρῶτος καὶ 2. Şi s-a dus cel dintâi şi a vărsat Apoc.16:2. Şi s-a dus cel dintâi şi
ἐξέχεε τὴν φιάλην αὐτοῦ εἰς τὴν cupa sa pe pământ, şi s-a a vărsat cupa lui pe pământ. Şi
γῆν· καὶ ἐγένετο ἕλκος κακὸν καὶ făcut rană rea şi cumplită în o bubă rea şi ucigătoare s-a
πονηρὸν ἐπὶ τοὺς ἀνθρώπους τοὺς oamenii cei ce aveau semnul ivit pe oamenii care aveau
ἔχοντας τὸ χάραγμα τοῦ θηρίου καὶ fiarei şi în cei ce s-au semnul fiarei şi care se
τοὺς προσκυνοῦντας τῇ εἰκόνι închinat chipului ei. închinau chipului fiarei.
αὐτοῦ. Apoc.16:3. Şi al doilea înger a
Απ Ιστ-3 Καὶ ὁ δεύτερος ἄγγελος ἐξέχεε 3. Şi al doilea înger a vărsat vărsat cupa lui în mare, şi
τὴν φιάλην αὐτοῦ εἰς τὴν cupa sa în mare, şi s-a făcut marea s-a prefăcut în sânge ca
θάλασσαν· καὶ ἐγένετο αἷμα ὡς sânge ca de mort, şi tot de mort, şi orice suflare de
νεκροῦ, καὶ πᾶσα ψυχὴ ζῶσα sufletul viu a murit în mare. viaţă a murit, din cele ce sunt
ἀπέθανεν ἐν τῇ θαλάσσῃ. în mare.
Απ Ιστ-4 Καὶ ὁ τρίτος ἐξέχεε τὴν 4. Şi al treilea înger a vărsat Apoc.16:4. Iar cel de al treilea a
φιάλην αὐτοῦ εἰς τοὺς ποταμοὺς cupa sa în râuri şi în vărsat cupa lui în râuri şi în
καὶ εἰς τὰς πηγὰς τῶν ὑδάτων· καὶ izvoarele apelor, şi s-a făcut izvoarele apelor şi s-au
ἐγένετο αἷμα. sânge. prefăcut în sânge.
Απ Ιστ-5 Καὶ ἤκουσα τοῦ ἀγγέλου τῶν 5. Şi am auzit pe îngerul apelor Apoc.16:5. Şi am auzit pe îngerul
ὑδάτων λέγοντος· δίκαιος εἶ, ὀ ὢν zicând: Drept eşti, Doamne, apelor, zicând: Drept eşti Tu,
καὶ ὁ ἦν, ὁ ὅσιος, ὅτι ταῦτα cel ce eşti şi cel ce erai şi cel Cel ce eşti şi Cel ce erai, Cel
ἔκρινας· cuvios, că ai judecat acestea, Sfânt, că ai judecat acestea:
Απ Ιστ-6 ὅτι αἷμα ἁγίων καὶ προφητῶν 6. Că sângele sfinţilor şi al Apoc.16:6. Fiindcă au vărsat
ἐξέχεαν, καὶ αἷμα αὐτοῖς ἔδωκας prorocilor au vărsat şi sânge sângele sfinţilor şi al
πιεῖν· ἄξιοί εἰσι. le-ai dat lor să bea, că prorocilor, tot sânge le-ai dat
vrednici sunt. să bea. Vrednici sunt!
Απ Ιστ-7 Καὶ ἤκουσα τοῦ θυσιαστηρίου 7. Şi am auzit pe altul din Apoc.16:7. Şi am auzit din altar,
λέγοντος· ναί, Κύριε ὁ Θεὸς ὁ jertfelnic zicând: Aşa grăind: Da, Doamne
παντοκράτωρ, ἀληθιναὶ καὶ δίκαιαι Doamne Dumnezeule Dumnezeule, Atotţiitorule,
αἱ κρίσεις σου. atotţiitorule, adevărate şi adevărate şi drepte sunt
drepte sunt judecăţile tale. judecăţile Tale!
Απ Ιστ-8 Καὶ ὁ τέταρτος ἐξέχεε τὴν 8. Şi al patrulea înger a vărsat Apoc.16:8. Şi al patrulea înger a
φιάλην αὐτοῦ ἐπὶ τὸν ἥλιον· καὶ cupa sa peste soare, şi s-a vărsat cupa lui în soare şi i s-a
ἐδόθη αὐτῷ καυματίσαι ἐν πυρὶ dat lui să pălească pe dat să dogorească pe oameni
τοὺς ἀνθρώπους, oameni cu foc. cu focul lui.
Απ Ιστ-9 καὶ ἐκαυματίσθησαν οἱ 9. Şi s-au pălit oamenii cu Apoc.16:9. Şi oamenii au fost
ἄνθρωποι καῦμα μέγα, καὶ pălitură mare şi au hulit dogoriţi cu mare arşiţă şi au
ἐβλασφήμησαν οἱ ἄνθρωποι τὸ numele lui Dumnezeu, celui hulit numele lui Dumnezeu,
ὄνομα τοῦ Θεοῦ τοῦ ἔχοντος ce are stăpânire peste ranele Care are putere peste urgiile
ἐξουσίαν ἐπὶ τὰς πληγὰς ταύτας, acestea, şi nu s-au pocăit ca acestea, şi nu s-au pocăit ca
καὶ οὐ μετενόησαν δοῦναι αὐτῷ să dea slavă lui. să-I dea slavă.
δόξαν.
Απ Ιστ-10 Καὶ ὁ πέμπτος ἐξέχεε τὴν 10. Şi al cincilea înger a vărsat Apoc.16:10. Şi al cincilea înger a
φιάλην αὐτοῦ ἐπὶ τὸν θρόνον τοῦ cupa sa peste scaunul fiarei, vărsat cupa lui pe scaunul
θηρίου· καὶ ἐγένετο ἡ βασιλεία şi s-a făcut împărăţia ei fiarei şi în împărăţia ei s-a
αὐτοῦ ἐσκοτωμένη, καὶ ἐμασῶντο întunecoasă, şi îşi muşcau făcut întuneric şi oamenii îşi
τὰς γλώσσας αὐτῶν ἐκ τοῦ πόνου, limbile lor de durere, muşcau limbile de durere.
642
Απ Ιστ-11 καὶ ἐβλασφήμησαν τὸν Θεὸν 11. Şi au hulit pe Dumnezeul Apoc.16:11. Şi au hulit pe
τοῦ οὐρανοῦ ἐκ τῶν πόνων αὐτῶν cerului de durerile lor şi de Dumnezeul cerului din pricina
καὶ ἐκ τῶν ἑλκῶν αὐτῶν, καὶ οὐ ranele lor şi nu s-au pocăit durerilor şi a bubelor lor, dar
μετενόησαν ἐκ τῶν ἔργων αὐτῶν. de faptele sale. de faptele lor nu s-au pocăit.
Απ Ιστ-12 Καὶ ὁ ἕκτος ἐξέχεε τὴν 12. Şi al şaselea înger a vărsat Apoc.16:12. Şi al şaselea înger a
φιάλην αὐτοῦ ἐπὶ τὸν ποταμὸν τὸν cupa sa peste râul cel mare vărsat cupa lui în râul cel
μέγαν τὸν Εὐφράτην· καὶ ἐξηράνθη Eufratul, şi a secat apa lui, mare Eufrat şi apele lui au
τὸ ὕδωρ αὐτοῦ, ἵνα ἑτοιμασθῇ ἡ ca să gătească cale secat, ca să fie gătită calea
ὁδὸς τῶν βασιλέων τῶν ἀπὸ împăraţilor celor de la împăraţilor de la Răsăritul
ἀνατολῆς ἡλίου. răsăriturile soarelui. Soarelui.
Απ Ιστ-13 Καὶ εἶδον ἐκ τοῦ στόματος 13. Şi am văzut din gura Apoc.16:13. Şi am văzut ieşind din
τοῦ δράκοντος καὶ ἐκ τοῦ στόματος balaurului şi din gura fiarei gura balaurului şi din gura
τοῦ θηρίου καὶ ἐκ τοῦ στόματος τοῦ şi din gura prorocului celui fiarei şi din gura prorocului
ψευδοπροφήτου πνεύματα τρία mincinos trei duhuri celui mincinos trei duhuri
ἀκάθαρτα, ὡς βάτραχοι· necurate asemenea necurate ca nişte broaşte.
broaştelor:
Απ Ιστ-14 εἰσὶ γὰρ πνεύματα δαιμονίων 14. Că sunt duhuri ale demonilor Apoc.16:14. Căci sunt duhuri
ποιοῦντα σημεῖα, ἃ ἐκπορεύεται ἐπὶ care fac semne, care merg la diavoleşti, făcătoare de semne
τοὺς βασιλεῖς τῆς οἰκουμένης ὅλης, împăraţii pământului şi a şi care se duc la împăraţii
συναγαγεῖν αὐτοὺς εἰς τὸν πόλεμον toată lumea ca să adune pe lumii întregi, să-i adune la
τῆς ἡμέρας ἐκείνης τῆς μεγάλης τοῦ ei la războiul zilei cei mari a războiul zilei celei mari a lui
Θεοῦ τοῦ παντοκράτορος lui Dumnezeu atotţiitorul. Dumnezeu, Atotţiitorul.
Απ Ιστ-15 ᾿Ιδοὺ ἔρχομαι ὡς κλέπτης· 15. Iată viu ca furul. Fericit cel Apoc.16:15. Iată, vin ca un fur.
μακάριος ὁ γρηγορῶν καὶ τηρῶν τὰ ce priveghează şi păzeşte Fericit este cel ce priveghează
ἱμάτια αὐτοῦ, ἵνα μὴ γυμνὸς veşmintele sale, ca să nu şi păstrează veşmintele sale, ca
περιπατῇ καὶ βλέπωσι τὴν umble gol şi vor vedea să nu umble gol şi să se vadă
ἀσχημοσύνην αὐτοῦ. ruşinea lui. ruşinea lui!
Απ Ιστ-16 καὶ συνήγαγεν αὐτοὺς εἰς τὸν 16. Şi a strâns pe ei la locul ce Apoc.16:16. Şi i-au strâns la locul
τόπον τὸν καλούμενον ῾Εβραϊστὶ se cheamă evreieşte ce se cheamă evreieşte
῾Αρμαγεδών. Armagheddon. Harmaghedon.
Απ Ιστ-17 Καὶ ὁ ἕβδομος ἐξέχεε τὴν 17. Şi al şaptelea înger a vărsat Apoc.16:17. Şi al şaptelea înger a
φιάλην αὐτοῦ ἐπὶ τὸν ἀέρα· καὶ cupa sa în aer, şi a ieşit glas vărsat cupa lui în văzduh şi
ἐξῆλθε φωνὴ μεγάλη ἐκ τοῦ ναοῦ mare din biserica cerului de glas mare a ieşit din templul
τοῦ οὐρανοῦ ἀπὸ τοῦ θρόνου la Scaun zicând: S-a făcut. cerului, de la tron, strigând: S-
λέγουσα· γέγονε. a făcut!
Απ Ιστ-18 καὶ ἐγένοντο ἀστραπαὶ καὶ 18. Şi s-au făcut glasuri şi Apoc.16:18. Şi s-au pornit fulgere
φωναὶ καὶ βρονταί, καὶ σεισμὸς fulgere şi tunete şi cutremur şi vuiete şi tunete şi s-a făcut
ἐγένετο μέγας, οἷος οὐκ ἐγένετο ἀφ᾿ mare s-a făcut, în ce fel nu s- cutremur mare, aşa cum nu a
οὗ οἱ ἄνθρωποι ἐγένοντο ἐπὶ τῆς a făcut de când oamenii s-au fost, de când este omul pe
γῆς, τηλικοῦτος σεισμὸς οὕτω făcut pe pământ ca acest pământ, un cutremur atât de
μέγας. cutremur aşa mare. puternic.
Απ Ιστ-19 καὶ ἐγένετο ἡ πόλις ἡ μεγάλη 19. Şi s-a făcut cetatea cea mare Apoc.16:19. Şi cetatea cea mare s-
εἰς τρία μέρη, καὶ αἱ πόλεις τῶν în trei părţi şi cetăţile a rupt în trei părţi şi cetăţile
ἐθνῶν ἔπεσαν.καὶ Βαβυλὼν ἡ neamurilor au căzut, şi neamurilor s-au prăbuşit, şi
μεγάλη ἐμνήσθη ἐνώπιον τοῦ Θεοῦ Vavilonul cel mare a venit Babilonul cel mare a fost
δοῦναι αὐτῇ τὸ ποτήριον τοῦ οἴνου întru pomenire înaintea lui pomenit înaintea lui
τοῦ θυμοῦ τῆς ὀργῆς αὐτοῦ. Dumnezeu, ca să dea lui Dumnezeu, ca să-i dea paharul
păharul vinului mâniei vinului aprinderii mâniei Lui.
iuţimii lui. Apoc.16:20. Şi toate insulele
Απ Ιστ-20 καὶ πᾶσα νῆσος ἔφυγε, καὶ 20. Şi tot ostrovul a fugit şi pieriră şi munţii nu se mai
ὄρη οὐχ εὐρέθησαν, munţii nu s-au aflat. aflară.
Απ Ιστ-21 καὶ χάλαζα μεγάλη ὡς 21. Şi grindină mare ca talantul Apoc.16:21. Şi grindină mare, cât
ταλαντιαία καταβαίνει ἐκ τοῦ s-a pogorât din cer peste talantul, se prăvăli din cer
οὐρανοῦ ἐπὶ τοὺς ἀνθρώπους· καὶ oameni, şi au hulit oamenii peste oameni. Şi oamenii
ἐβλασφήμησαν οἱ ἄνθρωποι τὸν pe Dumnezeu de rana huliră pe Dumnezeu, din
Θεὸν ἐκ τῆς πληγῆς τῆς χαλάζης, grindinei, că mare este rana pricina pedepsei cu grindină,
ὅτι μεγάλη ἐστὶν ἡ πληγὴ αὕτη ei foarte. căci urgia ei era foarte mare.
643
σφόδρα.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΖ CAPITOLUL 17 CAPITOLUL 17

Απ Ιζ-1 Καὶ ἦλθεν εἷς ἐκ τῶν ἑπτὰ 1. Şi a venit unul din cei şapte Apoc.17:1. Şi a venit unul din cei
ἀγγέλων τῶν ἐχόντων τὰς ἐπτὰ îngeri care aveau cele şapte şapte îngeri, care aveau cele
φιάλας, καὶ ἐλάλησε μετ᾿ ἐμοῦ cupe şi a grăit cu mine şapte cupe, şi a grăit către
λέγων· δεῦρο δείξω σοι τὸ κρῖμα zicând: Vino, să-ţi arăt ţie mine, zicând: Vino să-ţi arăt
τῆς πόρνης τῆς μεγάλης τῆς judecata curvei celei mari judecata desfrânatei celei
καθημένης ἐπὶ ὑδάτων πολλῶν, care şade peste apele cele mari, care şade pe ape multe,
multe, Apoc.17:2. Cu care s-au desfrânat
Απ Ιζ-2 μεθ᾿ ἧς ἐπόρνευσαν οἱ βασιλεῖς 2. Cu care au curvit împăraţii împăraţii pământului şi cei ce
τῆς γῆς, καὶ ἐμεθύσθησαν οἱ pământului şi s-au îmbătat locuiesc pe pământ s-au
κατοικοῦντες τὴν γῆν ἐκ τοῦ οἴνου de vinul curviei ei cei ce îmbătat de vinul desfrânării
τῆς πορνείας αὐτῆς. locuiesc pe pământ. ei.
Απ Ιζ-3 καὶ ἀπήνεγκέ με εἰς ἔρημον ἐν 3. Şi m-a dus pe mine în pustie în Apoc.17:3. Şi m-a dus, în duh, în
πνεύματι. καὶ εἶδον γυναῖκα duh, şi am văzut o femeie pustie. Şi am văzut o femeie
καθημένην ἐπὶ τὸ θηρίον τὸ şezând pe o fiară roşie, plină şezând pe o fiară roşie, plină
κόκκινον, γέμον ὀνόματα de numi de hulă, care avea de nume de hulă, având şapte
βλασφημίας, ἔχον κεφαλὰς ἑπτὰ capete şapte şi coarne zece. capete şi zece coarne.
καὶ κέρατα δέκα Apoc.17:4. Şi femeia era
Απ Ιζ-4 καὶ ἡ γυνὴ ἦν περιβεβλημένη 4. Şi muierea era îmbrăcată cu îmbrăcată în purpură şi în
πορφυροῦν καὶ κόκκινον καὶ porfiră şi cu roş şi poleită cu stofă stacojie şi împodobită cu
κεχρυσωμένη χρυσίῳ καὶ λίθῳ aur şi cu piatră scumpă şi cu aur şi cu pietre scumpe şi cu
τιμίῳ καὶ μαργαρίταις, ἔχουσα mărgăritare, având păhar de mărgăritare, având în mână un
ποτήριον χρυσοῦν ἐν τῇ χειρὶ aur în mâna ei plin de pahar de aur, plin de
αὐτῆς, γέμον βδελυγμάτων, καὶ τὰ urâciuni şi de necurăţia urâciunile şi de necurăţiile
ἀκάθαρτα τῆς πορνείας τῆς γῆς, curviei sale desfrânării ei.
Απ Ιζ-5 καὶ ἐπὶ τὸ μέτωπον αὐτῆς 5. Şi în fruntea ei nume scris: Apoc.17:5. Iar pe fruntea ei scris
ὄνομα γεγραμμένον· μυστήριον, Taină, Vavilonul cel mare, nume tainic: Babilonul cel
Βαβυλὼν ἡ μεγάλη, ἡ μήτηρ τῶν maica curvelor şi a mare, mama desfrânatelor şi a
πορνῶν καὶ τῶν βδελυγμάτων τῆς spurcăciunilor pământului. urâciunilor pământului.
γῆς.
Απ Ιζ-6 καὶ εἶδον τὴν γυναῖκα 6. Şi am văzut pe femeie beată de Apoc.17:6. Şi am văzut o femeie,
μεθύουσαν ἐκ τοῦ αἵματος τῶν sângele sfinţilor şi de beată de sângele sfinţilor şi de
ἁγίων καὶ ἐκ τοῦ αἵματος τῶν sângele marturilor lui Iisus, sângele mucenicilor lui Iisus,
μαρτύρων ᾿Ιησοῦ, καὶ ἐθαύμασα şi m-am mirat văzând-o pe şi văzând-o, m-am mirat cu
ἰδὼν αὐτὴν θαῦμα μέγα. ea, cu mirare mare. mirare mare.
Απ Ιζ-7 Καὶ εἶπέ μοι ὁ ἄγγελος· διατί 7. Şi mi-a zis îngerul: Pentru ce Apoc.17:7. Şi îngerul mi-a zis: De
ἐθαύμασας; ἐγὼ ἐρῶ σοι τὸ te-ai mirat? Eu voi spune ţie ce te miri? Eu îţi voi spune
μυστήριον τῆς γυναικὸς καὶ τοῦ taina femeii şi a fiarei ce o taina femeii şi a fiarei care o
θηρίου τοῦ βαστάζοντος αὐτήν, τοῦ poartă pe ea, care are cele poartă şi care are cele şapte
ἔχοντος τὰς ἑπτὰ κεφαλὰς καὶ τὰ şapte capete şi cele zece capete şi cele zece coarne.
δέκα κέρατα. coarne.
Απ Ιζ-8 Τὸ θηρίον ὃ εἶδες, ἦν καὶ οὐκ 8. Fiara care o ai văzut era şi nu Apoc.17:8. Fiara pe care ai văzut-
ἔστι, καὶ μέλλει ἀναβαίνειν ἐκ τῆς este, şi va să se suie din o era şi nu este şi va să se
ἀβύσσου καὶ εἰς ἀπώλειαν ὑπάγειν· adânc şi în pieire să meargă, ridice din adânc şi să meargă
καὶ θαυμάσονται οἱ κατοικοῦντες şi se vor mira cei ce locuiesc spre pieire. Şi se vor mira cei
ἐπὶ τῆς γῆς, ὧν οὐ γέγραπται τὸ pe pământ, ale căror nume ce locuiesc pe pământ ale
ὄνομα ἐπὶ τὸ βιβλίον τῆς ζωῆς ἀπὸ nu sunt scrise în cartea vieţii căror nume nu sunt scrise de la
καταβολῆς κόσμου, βλεπόντων τὸ de la întemeierea lumii, întemeierea lumii în cartea
θηρίον ὅτι ἦν, καὶ οὐκ ἔστι καὶ văzând pe fiara că era şi nu vieţii, văzând pe fiară că era şi
παρέσται. este, măcar că este. nu este, dar se va arăta.
Απ Ιζ-9 ῟Ωδε ὁ νοῦς ὁ ἔχων σοφίαν. αἱ 9. Aici este mintea ceea ce are Apoc.17:9. Aici trebuie minte care
ἑπτὰ κεφαλαὶ ὄρη ἑπτά εἰσιν, ὅπου înţelepciune. Cele şapte are înţelepciune. Cele şapte
ἡ γυνὴ κάθηται ἐπ᾿ αὐτῶν, capete sunt şapte munţi, unde capete sunt şapte munţi
şade muierea peste ei. deasupra cărora şade femeia.
Απ Ιζ-10 καὶ βασιλεῖς ἑπτά εἰσιν· οἱ 10. Şi împăraţi şapte sunt: cinci Apoc.17:10. Dar sunt şi şapte
644
πέντε ἔπεσαν, ὁ εἷς ἐστιν, ὁ ἄλλος au căzut, şi unul este, şi împăraţi: cinci au căzut, unul
οὔπω ἦλθε, καὶ ὅταν ἔλθῃ, ὀλίγον celălalt încă n-a venit, şi mai este, celălalt încă nu a
αὐτὸν δεῖ μεῖναι. când va veni, puţin trebuie el venit, iar când va veni are de
să rămâie. stat puţină vreme.
Απ Ιζ-11 καὶ τὸ θηρίον ὃ ἦν καὶ οὐκ 11. Şi fiara care era şi nu este, şi Apoc.17:11. Şi fiara care era şi nu
ἔστι, καὶ αὐτὸς ὄγδοός ἐστι, καὶ ἐκ acesta al optulea este, şi din mai este - este al optulea
τῶν ἑπτά ἐστι, καὶ εἰς ἀπώλειαν cei şapte este, şi întru pieire împărat şi este dintre cei şapte
ὑπάγει. merge. şi merge spre pieire.
Απ Ιζ-12 καὶ τὰ δέκα κέρατα ἃ εἶδες 12. Şi cele zece coarne care ai Apoc.17:12. Şi cele zece coarne pe
δέκα βασιλεῖς εἰσιν, οἵτινες văzut zece împăraţi sunt, care le-ai văzut sunt zece
βασιλείαν οὔπω ἔλαβον, ἀλλ᾿ care încă n-au luat împăraţi, care încă n-au luat
ἐξουσίαν ὡς βασιλεῖς μίαν ὥραν împărăţia, ci stăpânire ca împărăţia, dar care vor lua
λαμβάνουσι μετὰ τοῦ θηρίου. nişte împăraţi într-un ceas stăpânire de împăraţi, un ceas,
iau cu fiara. împreună cu fiara.
Απ Ιζ-13 οὗτοι μίαν γνώμην ἔχουσι, 13. Aceştia un gând au, şi Apoc.17:13. Aceştia au un singur
καὶ τὴν δύναμιν καὶ τὴν ἐξουσίαν puterea şi stăpânirea lor o cuget şi puterea şi stăpânirea
αὐτῶν τῷ θηρίῳ διδόασιν. vor da fiarei. lor o dau fiarei.
Απ Ιζ-14 οὗτοι μετὰ τοῦ ἀρνίου 14. Aceştia cu Mielul vor face Apoc.17:14. Ei vor porni război
πολεμήσουσι, καὶ τὸ ἀρνίον νικήσει război şi Mielul va birui pe împotriva Mielului, dar Mielul
αὐτούς, ὅτι Κύριος κυρίων ἐστὶ καὶ ei, că este Domnul domnilor îi va birui, pentru că este
Βασιλεὺς βασιλέων, καὶ οἱ μετ᾿ şi Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor şi Împăratul
αὐτοῦ κλητοὶ καὶ ἐκλεκτοὶ καὶ cei cu el sunt chemaţi şi aleşi împăraţilor şi vor birui şi cei
πιστοί şi credincioşi. împreună cu El - chemaţi şi
aleşi şi credincioşi.
Απ Ιζ-15 Καὶ λέγει μοι· τὰ ὕδατα ἃ 15. Şi îmi zice mie: Apele care ai Apoc.17:15. Şi mi-a zis: Apele pe
εἶδες, οὗ ἡ πόρνη κάθηται, λαοὶ καὶ văzut, unde şade curva, care le-ai văzut şi deasupra
ὄχλοι εἰσὶ καὶ ἔθνη καὶ γλῶσσαι. noroade şi gloate sunt, şi cărora şade desfrânata, sunt
neamuri şi limbi. popoare şi gloate şi neamuri şi
limbi.
Απ Ιζ-16 καὶ τὰ δέκα κέρατα ἃ εἶδες 16. Şi cele zece coarne care ai Apoc.17:16. Şi cele zece coarne pe
καὶ τὸ θηρίον, οὗτοι μισήσουσι τὴν văzut la fiară, acestea vor urî care le-ai văzut şi fiara vor urî
πόρνην καὶ ἠρημωμένην pe curvă şi pustie o vor face pe desfrânată şi o vor face
ποιήσουσιν αὐτὴν καὶ γυμνήν, καὶ pe ea şi goală, şi cărnurile ei pustie şi goală şi carnea ei o
τὰς σάρκας αὐτῆς φάγονται, καὶ vor mânca şi pe ea o vor vor mânca şi pe ea o vor arde
αὐτὴν κατακαύσουσιν ἐν πυρί. arde cu foc. în foc.
Απ Ιζ-17 ὁ γὰρ Θεὸς ἔδωκεν εἰς τὰς 17. Că Dumnezeu au dat în Apoc.17:17. Căci Dumnezeu a pus
καρδίας αὐτῶν ποιῆσαι τὴν γνώμην inimile lor ca să facă sfatul în inimile lor să facă voia Lui
αὐτοῦ, καὶ ποιῆσαι μίαν γνώμην lui şi să facă un gând şi să şi să se întâlnească într-un
καὶ δοῦναι τὴν βασιλείαν αὐτῶν τῷ dea împărăţia lor fiarei, gând şi să dea fiarei împărăţia
θηρίῳ, ἄχρι τελεσθῶσιν οἱ λόγοι până ce se vor sfârşi lor, până se vor împlini
τοῦ Θεοῦ. graiurile lui Dumnezeu. cuvintele lui Dumnezeu.
Απ Ιζ-18 καὶ ἡ γυνὴ ἣν εἶδες ἔστιν ἡ 18. Şi muierea pe care o ai văzut Apoc.17:18. Iar femeia pe care ai
πόλις ἡ μεγάλη ἡ ἔχουσα βασιλείαν este cetatea cea mare care văzut-o este cetatea cea mare
ἐπὶ τῶν βασιλέων τῆς γῆς. are împărăţia peste împăraţii care are stăpânire peste
pământului. împăraţii pământului.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΗ CAPITOLUL 18 CAPITOLUL 18

Απ Ιη-1 Μετὰ ταῦτα εἶδον ἄλλον 1. Şi după acestea am văzut Apoc.18:1. După acestea, am
ἄγγελον καταβαίνοντα ἐκ τοῦ înger pogorându-se din cer, văzut un alt înger, pogorându-
οὐρανοῦ, ἔχοντα ἐξουσίαν μεγάλην, care avea putere mare, şi se din cer, având putere mare,
καὶ ἡ γῆ ἐφωτίσθη ἐκ τῆς δόξης pământul s-a luminat de şi pământul s-a luminat de
αὐτοῦ, slava lui. slava lui,
Απ Ιη-2 καὶ ἔκραξεν ἐν ἰσχυρᾷ φωνῇ 2. Şi a strigat întru tărie cu glas Apoc.18:2. Şi a strigat cu glas
λέγων· ἔπεσεν, ἔπεσε Βαβυλὼν ἡ mare zicând: Căzut-a, căzut- puternic şi a zis: A căzut! A
μεγάλη, καὶ ἐγένετο κατοικητήριον a Vavilonul cel mare, şi s-a căzut Babilonul cel mare şi a
δαιμονίων καὶ φυλακὴ παντὸς făcut lăcaş demonilor şi pază ajuns locaş demonilor,
πνεύμαματος ἀκαθάρτου καὶ a tot duhul necurat şi pază a închisoare tuturor duhurilor
645
φυλακὴ παντὸς ὀρνέου ἀκαθάρτου toată pasărea necurată şi necurate, şi închisoare tuturor
καὶ μεμισημένου· urâtă, păsărilor spurcate şi urâte.
Απ Ιη-3 ὅτι ἐκ τοῦ οἴνου τοῦ θυμοῦ τῆς 3. Că din vinul mâniei ei au băut Apoc.18:3. Pentru că din vinul
πορνείας αὐτῆς πέπωκαν πάντα τὰ toate neamurile şi împăraţii aprinderii desfrânării ei au
ἔθνη, καὶ οἱ βασιλεῖς τῆς γῆς μετ᾿ pământului cu ea au curvit şi băut toate neamurile şi
αὐτῆς ἐπόρνευσαν, καὶ οἱ ἔμποροι neguţătorii pământului din împăraţii pământului s-au
τῆς γῆς ἐκ τῆς δυνάμεως τοῦ puterea desfătărilor ei s-au desfrânat cu ea şi neguţătorii
στρήνους αὐτῆς ἐπλούτησαν. îmbogăţit. lumii din mulţimea desfătărilor
ei s-au îmbogăţit.
Απ Ιη-4 Καὶ ἦκουσα ἄλλην φωνὴν ἐκ 4. Şi am auzit alt glas din cer Apoc.18:4. Şi am auzit un alt glas
τοῦ οὐρανοῦ λέγουσαν· ἔξελθε ἐξ zicând: Ieşiţi dintr-însa, din cer, zicând: Ieşiţi din ea,
αὐτῆς ὁ λαός μου, ἵνα μὴ norodul meu, ca să nu vă poporul meu, ca să nu vă faceţi
συγκοινωνήσητε ταῖς ἁμαρτίαις împărtăşiţi cu păcatele ei, şi părtaşi la păcatele ei şi să nu
αὐτῆς, καὶ ἵνα ἐκ τῶν πληγῶν ca să nu luaţi din bătăile ei, fiţi loviţi de pedepsele sortite
αὐτῆς μὴ λάβητε· ei;
Απ Ιη-5 ὅτι ἐκολλήθησαν αὐτῆς αἱ 5. Că au ajuns păcatele ei până Apoc.18:5. Fiindcă păcatele ei au
ἁμαρτίαι ἄχρι τοῦ οὐρανοῦ, καὶ la cer şi şi-au adus aminte ajuns până la cer şi Dumnezeu
ἐμνημόνευσεν ὁ Θεὸς τὰ ἀδικήματα Dumnezeu de nedreptăţile ei. Şi-a adus aminte de
αὐτῆς. nedreptăţile ei.
Απ Ιη-6 ἀπόδοτε αὐτῇ ὡς καὶ αὐτὴ 6. Răsplătiţi ei precum şi ea a Apoc.18:6. Daţi-i înapoi, precum
ἀπέδωκε, καὶ διπλώσατε αὐτῇ răsplătit vouă, şi îndoiţi ei v-a dat şi ea şi, după faptele ei,
διπλᾶ κατὰ τὰ ἔργα αὐτῆς· ἐν τῷ îndoite după lucrurile ei, cu cu măsură îndoită, îndoit
ποτηρίῳ ᾧ ἐκέρασε, κεράσατε αὐτῇ păharul cu care a dres măsuraţi-i; în paharul în care
διπλοῦν. dregeţi ei îndoite. v-a turnat, turnaţi-i de două
ori.
Απ Ιη-7 ὅσα ἐδόξασεν ἑαυτὴν καὶ 7. Cât s-a slăvit pe sine şi s-a Apoc.18:7. Pe cât s-a mărit pe
ἐστρηνίασε, τοσοῦτον δότε αὐτῇ desfătat, pe atâta daţi ei chin sine şi a fost în desfătări, tot pe
βασανισμὸν καὶ πένθος. ὅτι ἐν τῇ şi plângere. Că întru inima ei atâta daţi-i chin şi plângere.
καρδίᾳ αὐτῆς λέγει, ὅτι κάθημαι zice: Șed împărăteasă, şi Fiindcă în inima ei zice: Şed
καθὼς βασίλισσα καὶ χήρα οὐκ εἰμὶ văduvă nu sunt şi plângere ca împărăteasă şi văduvă nu
καὶ πένθος οὐ μὴ ἴδω, nu voi vedea. sunt şi jale nu voi vedea
nicidecum!
Απ Ιη-8 διὰ τοῦτο ἐν μιᾷ ἡμέρᾳ 8. Pentru aceea într-o zi vor veni Apoc.18:8. Pentru aceea într-o
ἥξουσιν αἱ πληγαὶ αὐτῆς, θάνατος ranele ei, moarte şi plângere singură zi vor veni pedepsele
καὶ πένθος καὶ λιμός, καὶ ἐν πυρὶ şi foamete, şi cu foc se va peste ea: moarte şi tânguire şi
κατακαυθήσεται· ὅτι ἰσχυρὸς arde, că tare este Domnul foamete şi focul va arde-o de
Κύριος Θεὸς ὁ κρίνας αὐτήν. Dumnezeu cel ce o judecă pe tot, căci puternic este Domnul
ea. Dumnezeu, Cel ce o judecă.
Απ Ιη-9 καὶ κλαύσουσιν αὐτὴν καὶ 9. Şi o vor plânge pe ea şi vor Apoc.18:9. Iar împăraţii
κόψονται ἐπ᾿ αὐτῇ οἱ βασιλεῖς τῆς tângui de ea împăraţii pământului, care s-au
γῆς οἱ μετ᾿ αὐτῆς πορνεύσαντες καὶ pământului cei ce au curvit şi desfrânat cu ea şi s-au
στρηνιάσαντες, ὅταν βλέπωσι τὸν s-au dezmierdat cu ea, când dezmierdat cu ea, se vor jeli şi
καπνὸν τῆς πυρώσεως αὐτῆς, vor vedea fumul arderii ei, se vor bate în piept pentru ea,
când vor vedea fumul focului
Απ Ιη-10 ἀπὸ μακρόθεν ἑστηκότες διὰ în care arde,
τὸν φόβον τοῦ βασανισμοῦ αὐτῆς, 10. Departe stând pentru frica Apoc.18:10. Stând departe de frica
λέγοντες· οὐαὶ οὐαί, ἡ πόλις ἡ muncii ei, zicând: Vai, vai, chipurilor ei, şi zicând: Vai!
μεγάλη Βαβυλών, ἡ πόλις ἡ ἰσχυρά, cetatea cea mare, Vavilonul, Vai! Cetatea cea mare,
ὅτι μιᾷ ὥρᾳ ἦλθεν ἡ κρίσις σου. cetatea cea tare, că într-un Babilonul, cetatea cea tare, că
ceas a venit judecata ta. într-un ceas a venit judecata
ta!
Απ Ιη-11 καὶ οἱ ἔμποροι τῆς γῆς 11. Şi neguţătorii pământului Apoc.18:11. Şi neguţătorii lumii
κλαύσουσι καὶ πενθήσουσιν ἐπ᾿ plâng şi o jelesc pe ea, că plâng şi se tânguiesc asupra ei,
αὐτῇ, ὅτι τὸν γόμον αὐτῶν οὐδεὶς povara lor nimeni nu o căci nimeni nu mai cumpără
ἀγοράζει οὐκέτι, cumpără mai mult, marfa lor,
Απ Ιη-12 γόμον χρυσοῦ καὶ ἀργύρου 12. Povară de aur şi de argint şi Apoc.18:12. Marfă de aur şi de
καὶ λίθου τιμίου καὶ μαργαρίτου, de piatră scumpă şi de argint, pietre preţioase şi
646
καὶ βυσσίνου καὶ πορφύρας καὶ mărgăritar şi de vison şi de mărgăritare, vison şi porfiră,
σηρικοῦ καὶ κοκκίνου, καὶ πᾶν porfiră şi de mătase şi de mătase şi stofă stacojie, tot
ξύλον θύϊνον καὶ πᾶν σκεῦος roş, şi tot lemnul de thuin şi felul de lemn bine mirositor şi
ἐλεφάντινον καὶ πᾶν σκεῦος ἐκ tot vasul de fildeș şi tot vasul tot felul de lucruri de fildeş, de
ξύλου τιμιωτάτου καὶ χαλκοῦ καὶ de lemn scump şi de aramă şi lemn de mare preţ şi marfă de
σιδήρου καὶ μαρμάρου, de fier şi de marmură, aramă şi de fier şi de
marmură,
Απ Ιη-13 καὶ κινάμωμον καὶ ἄμωμον 13. Şi scorţişoară şi tămâieri şi Apoc.18:13. Şi scorţişoară şi
καὶ θυμιάματα, καὶ μύρον καὶ mir şi tămâie şi vin şi balsam şi mirodenii şi mir şi
λίβανον καὶ οἶνον καὶ ἔλαιον καὶ untdelemn şi făină de grâu şi tămâie şi vin şi untdelemn şi
σεμίδαλιν καὶ σῖτον καὶ κτήνη καὶ grâu şi dobitoace şi oi, şi cai făină de grâu curat şi grâu şi
πρόβατα, καὶ ἵππων καὶ ῥεδῶν καὶ şi căruţe şi trupuri, şi suflete vite şi oi şi cai şi căruţe şi
σωμάτων, καὶ ψυχὰς ἀνθρώπων. de oameni. trupuri şi suflete de oameni.
Απ Ιη-14 καὶ ἡ ὀπώρα τῆς ἐπιθυμίας 14. Şi poama poftei sufletului tău Apoc.18:14. Şi roadele cele dorite
τῆς ψυχῆς σου ἀπώλετο ἀπὸ σοῦ, s-a dus de la tine, şi toate de sufletul tău s-au dus de la
καὶ πάντα τὰ λιπαρὰ καὶ τὰ λαμπρὰ cele grase şi luminate s-au tine şi toate cele grase şi
ἀπῆλθεν ἀπὸ σοῦ, καὶ οὐκέτι οὐ μὴ dus de la tine şi mai mult nu strălucite au pierit de la tine şi
αὐτὰ εὑρήσεις. vei mai afla pe ele. niciodată nu le vor mai găsi.
Απ Ιη-15 οἱ ἔμποροι τούτων, οἱ 15. Neguţătorii acestora care s- Apoc.18:15. Iar neguţătorii de
πλουτήσαντες ἀπ᾿ αὐτῆς, ἀπὸ au îmbogăţit de la ea departe aceste lucruri, care s-au
μακρόθεν στήσονται διὰ τὸν φόβον vor sta, pentru frica pedepsei îmbogăţit de pe urma ei, vor
τοῦ βασανισμοῦ αὐτῆς κλαίοντες ei, plângând şi tânguindu-se sta departe, de frica chinurilor
καὶ πενθοῦντες, ei, plângând şi tânguindu-se,
Απ Ιη-16 λέγοντες· οὐαὶ οὐαί ἡ πόλις ἡ 16. Şi zicând: Vai, vai, cetatea Apoc.18:16. Şi zicând: Vai! Vai!
μεγάλη, ἡ περιβεβλημένη βύσσινον cea mare, cea îmbrăcată cu Cetatea cea mare, cea
καὶ πορφυροῦν καὶ κόκκινον καὶ vison şi cu porfiră şi cu roş şi înveşmântată în vison şi în
κεχρυσωμενη ἐν χρυσίῳ καὶ λίθῳ poleită cu aur şi cu piatră porfiră şi în stofă stacojie şi
τιμίῳ καὶ μαργαρίταις, ὅτι μιᾷ ὥρᾳ scumpă şi cu mărgăritare, împodobită cu aur şi cu pietre
ἠρημώθη ὁ τοσοῦτος πλοῦτος. scumpe şi cu mărgăritare! Că
17. Că într-un ceas s-a pustiit
Απ Ιη-17 καὶ πᾶς κυβερνήτης καὶ πᾶς ὁ într-un ceas s-a pustiit atâta
ἐπὶ τόπον πλέων, καὶ ναῦται καὶ atâta bogăţie. Şi tot bogăţie!
ὅσοι τὴν θάλασσαν ἐργάζονται, ἀπὸ cârmaciul şi toată gloata cea Apoc.18:17. Şi toţi cârmacii şi toţi
μακρόθεν ἔστησαν, din corăbii şi corăbierii şi cei ce plutesc pe mare şi
oricâţi lucrează marea, de corăbierii şi toţi câţi lucrează
departe au stătut pe mare stăteau departe,
Απ Ιη-18 καὶ ἔκραζον βλέποντες τὸν 18. Şi strigau văzând fumul Apoc.18:18. Şi strigau, uitându-se
καπνὸν τῆς πυρώσεως αὐτῆς, arderii ei, zicând: Care era la fumul focului în care ardea,
λέγοντες· τίς ὁμοία τῇ πόλει τῇ asemenea cu cetatea cea zicând: Care cetate era
μεγάλῃ; mare! asemenea cu cetatea cea
mare!
Απ Ιη-19 καὶ ἔβαλον χοῦν ἐπὶ τὰς 19. Şi puneau ţărână pe capetele Apoc.18:19. Şi îşi puneau ţărână
κεφαλὰς αὐτῶν καὶ ἔκραζον lor şi strigau plângând şi pe capetele lor şi strigau
κλαίοντες καὶ πενθοῦντες, tânguindu-se, zicând: Vai, plângând şi tânguindu-se şi
λέγοντες· οὐαὶ οὐαί, ἡ πόλις ἡ vai, cetatea cea mare, întru zicând: Vai! Vai! Cetatea cea
μεγάλη, ἐν ᾗ ἐπλούτησαν πάντες οἱ care s-au îmbogăţit de preţul mare, în care s-au îmbogăţit
ἔχοντες τὰ πλοῖα ἐν τῇ θαλάσσῃ ἐκ ei toţi cei ce au corăbii în din comorile ei toţi cei ce ţin
τῆς τιμιότητος αὐτῆς· ὅτι μιᾷ ὥρᾳ mare, că într-un ceas s-a corăbii pe mare, că într-un
ἠρημώθη. pustiit. ceas s-a pustiit!
Απ Ιη-20 Εὐφραίνου ἐπ᾿ αὐτῇ, οὐρανέ, 20. Veseleşte-te de ea, cerule, şi Apoc.18:20. Veseleşte-te de ea,
καὶ οἱ ἅγιοι καὶ οἱ ἀπόστολοι καὶ οἱ voi sfinţi apostoli şi proroci, cerule şi voi sfinţilor, şi voi
προφῆται, ὅτι ἔκρινεν ὁ Θεὸς τὸ că au judecat Dumnezeu apostolilor, şi voi prorocilor,
κρῖμα ὑμῶν ἐξ αὐτῆς. judecata voastră despre pentru că Dumnezeu a
dânsa. pronunţat judecata voastră
asupra ei.
Απ Ιη-21 Καί ἦρεν εἷς ἄγγελος ἰσχυρὸς 21. Şi un înger tare a ridicat o Apoc.18:21. Şi un înger puternic a
λίθον ὡς μύλον μέγαν καί ἔβαλεν piatră mare ca de moară, şi ridicat o piatră, mare cât o
εἰς τήν θάλασσαν λέγων· οὕτως o a aruncat în mare zicând: piatră de moară, şi a aruncat-o
647
ὁρμήματι βληθήσεται Βαβυλὼν ἡ Aşa cu pornire se va arunca în mare, zicând: Cu astfel de
μεγάλη πόλις, καὶ οὐ μὴ εὑρεθῇ ἔτι. Vavilonul cetatea cea mare repeziciune va fi aruncat
şi nu se va mai afla. Babilonul, cetatea cea mare, şi
nu se va mai afla.
Απ Ιη-22 καὶ φωνὴ κιθαρῳδῶν καὶ 22. Şi glas de lăutari şi de muzici Apoc.18:22. Şi glasul celor ce
μουσικῶν καὶ αὐλητῶν καὶ şi de fluieraşi şi trâmbiţaşi cântă din chitară şi din gură şi
σαλπιστῶν οὐ μὴ ἀκουσθῇ ἐν σοὶ nu se va mai auzi întru tine, din flaut şi din trâmbiţă nu se
ἔτι, καὶ πᾶς τεχνίτης πάσης τέχνης și tot meșterul a tot va mai auzi de acum în tine şi
οὐ μὴ εὑρεθῇ ἐν σοὶ ἔτι, καὶ φωνὴ meșteșugul nu se va mai afla nici un meşteşugar de orice fel
μύλου οὐ μὴ ἀκουσθῇ ἐν σοὶ ἔτι, întru tine; și sunet de moară de meşteşug nu se va mai afla
nu se va mai auzi întru tine; în tine şi huruit de mori nu se
va mai auzi în tine niciodată!
Απ Ιη-23 καὶ φῶς λύχνου οὐ μὴ φανῇ 23. Şi lumină de făclie nu se va Apoc.18:23. Şi niciodată lumina
ἐν σοὶ ἔτι, καὶ φωνὴ νυμφίου καὶ mai ivi întru tine, şi glas de de lampă nu se va mai ivi în
νύμφης οὐ μὴ ἀκουσθῇ ἐν σοὶ ἔτι· mire şi de mireasă nu se va tine; şi glasul de mire şi
ὅτι οἱ ἔμποροί σου ἦσαν οἱ mai auzi întru tine; că mireasă nu se vor mai auzi în
μεγιστᾶνες τῆς γῆς, ὅτι ἐν τῇ neguţătorii tăi erau boierii tine niciodată, pentru că
φαρμακείᾳ σου ἐπλανήθησαν πάντα pământului, căci cu neguţătorii tăi erau
τὰ ἔθνη, fermecătoria ta s-au înşelat stăpânitorii lumii şi pentru că
toate neamurile, toate neamurile s-au rătăcit cu
fermecătoria ta.
Απ Ιη-24 καὶ ἐν αὐτῇ αἵματα προφητῶν 24. Şi într-însa s-a aflat sânge de Apoc.18:24. Şi s-a găsit în ea
καὶ ἁγίων εὑρέθη καὶ πάντων τῶν proroci şi de sfinţi şi de toţi sânge de proroci şi de sfinţi şi
ἐσφαγμένων ἐπὶ τῆς γῆς. cei junghiaţi pe pământ. sângele tuturor celor
înjunghiaţi pe pământ.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΘ CAPITOLUL 19 CAPITOLUL 19

Απ Ιθ-1 Μετὰ ταῦτα ἤκουσα ὡς φωνὴν 1. Şi după acestea am auzit ca Apoc.19:1. După acestea, am
μεγάλην ὄχλου πολλοῦ ἐν τῷ un glas mare de gloată multă auzit, în cer, ca un glas
οὐρανῷ λεγόντων· ἀλληλούῑα· ἡ în cer zicând: Alliluia, puternic de mulţime multă
σωτηρία καὶ ἡ δόξα καὶ ἡ δύναμις mântuirea şi slava şi cinstea zicând: Aliluia! Mântuirea şi
τοῦ Θεοῦ ἡμῶν, şi puterea, Domnului slava şi puterea sunt ale
Dumnezeului nostru, Dumnezeului nostru!
Απ Ιθ-2 ὅτι ἀληθιναὶ καὶ δίκαιαι αἱ 2. Că adevărate şi drepte sunt Apoc.19:2. Pentru că adevărate şi
κρίσεις αὐτοῦ· ὅτι ἔκρινε τὴν judecăţile lui; că au judecat drepte sunt judecăţile Lui!
πόρνην τὴν μεγάλην, ἥτις διέφθειρε pe curva cea mare care a Pentru că a judecat pe
τὴν γῆν ἐν τῇ πορνείᾳ αὐτῆς, καὶ stricat pământul cu curvia desfrânata cea mare, care a
ἐξεδίκησε τὸ αἷμα τῶν δούλων sa, şi a izbăvit sângele stricat pământul cu
αὐτοῦ ἐκ χειρὸς αὐτῆς. robilor săi din mâna ei. desfrânarea ei, şi a răzbunat
sângele robilor Săi, din mâna
ei!
Απ Ιθ-3 καὶ δεύτερον εἴρηκαν· 3. Şi a doua oară a zis: Alliluia; Apoc.19:3. Şi a doua oară au zis:
ἀλληλούῑα· καὶ ὁ καπνὸς αὐτῆς şi fumul ei se suie în vecii Aliluia! Şi fumul focului în
ἀναβαίνει εἰς τοὺς αἰῶνας τῶν vecilor. care arde ea se ridică în vecii
αἰώνων. vecilor.
Απ Ιθ-4 καὶ ἔπεσαν οἱ εἴκοσι καὶ 4. Şi au căzut bătrânii cei Apoc.19:4. Iar cei douăzeci şi
τέσσαρες πρεσβύτεροι καὶ τὰ douăzeci şi patru şi cei patru patru de bătrâni şi cele patru
τέσσαρα ζῷα καὶ προσεκύνησαν τῷ vieţuitori şi s-au închinat lui fiinţe au căzut şi s-au închinat
Θεῷ τῷ καθημένῳ ἐπὶ τῷ θρόνῳ Dumnezeu celui ce şade pe lui Dumnezeu, Cel ce şade pe
λέγοντες· ἀμήν, ἀλληλούῑα. Scaun, zicând: Amin Alliluia, tron, zicând: Amin! Aliluia!
Απ Ιθ-5 καὶ φωνὴ ἀπὸ τοῦ θρόνου 5. Şi glas din Scaun a ieşit Apoc.19:5. Şi un glas a ieşit din
ἐξῆλθε λέγουσα· αἰνεῖτε τὸν Θεὸν zicând: Lăudaţi pe tron, zicând: Lăudaţi pe
ἡμῶν πάντες οἱ δοῦλοι αὐτοῦ καὶ οἱ Dumnezeul nostru toţi robii Dumnezeul nostru toate slugile
φοβούμενοι αὐτόν, οἱ μικροὶ καὶ οἱ lui şi cei ce vă temeţi de Lui, cei ce vă temeţi de El, mici
μεγάλοι. dânsul, şi cei mici şi cei şi mari.
mari. Apoc.19:6. Şi am auzit ca un glas
Απ Ιθ-6 Καὶ ἤκουσα ὡς φωνὴν ὄχλου 6. Şi am auzit ca un glas de de mulţime multă şi ca un vuiet
648
πολλοῦ καὶ ὡς φωνὴν ὑδάτων gloată multă şi ca un glas de de ape multe şi ca un bubuit de
πολλῶν καὶ ὡς φωνὴν βροντῶν ape multe şi ca un glas de tunete puternice, zicând:
ἰσχυρῶν, λεγόντων· ἀλληλούῑα· ὅτι tunete tari, zicând: Alliluia, Aliluia! pentru că Domnul
ἐβασίλευσε Κύριος ὁ Θεὸς ὁ că au împărăţit Domnul Dumnezeul nostru, Atotţiitorul,
παντοκράτωρ. Dumnezeu atotţiitorul. împărăţeşte.
Απ Ιθ-7 χαίρωμεν καὶ ἀγαλλιώμεθα καὶ 7. Să ne bucurăm şi să ne Apoc.19:7. Să ne bucurăm şi să ne
δῶμεν τὴν δόξαν αὐτῷ, ὅτι ἦλθεν ὁ veselim şi să dăm slava lui, veselim şi să-I dăm slavă, căci
γάμος τοῦ ἀρνίου καὶ ἡ γυνὴ αὐτοῦ că a venit nunta Mielului şi a venit nunta Mielului şi
ἡτοίμασεν ἑαυτήν muierea lui s-a gătit pe sine mireasa Lui s-a pregătit,
Απ Ιθ-8 καὶ ἐδόθη αὐτῇ ἵνα 8. Şi s-a dat ei ca să se îmbrace Apoc.19:8. Şi i s-a dat ei să se
περιβάληται βύσσινον λαμπρὸν cu vison curat şi strălucit; că înveşmânteze cu vison curat,
καθαρόν· τὸ γὰρ βύσσινον τὰ visonul sunt îndreptările luminos, căci visonul sunt
δικαιώματα τῶν ἁγίων ἐστί. sfinţilor. faptele cele drepte ale
sfinţilor.
Απ Ιθ-9 Καὶ λέγει μοι· γράψον, 9. Şi zice mie: Scrie: Fericiţi cei Apoc.19:9. Şi mi-a zis: Scrie:
μακάριοι οἱ εἰς τὸ δεῖπνον τοῦ chemaţi la cina nunţii Fericiţi cei chemaţi la cina
γάμου τοῦ ἀρνίου κεκλημένοι. καὶ Mielului. Şi zice mie: Aceste nunţii Mielului! Şi mi-a zis:
λέγει μοι· οὗτοι οἱ λόγοι ἀληθινοὶ cuvinte adevărate sunt ale lui Acestea sunt adevăratele
τοῦ Θεοῦ εἰσι. Dumnezeu. cuvinte ale lui Dumnezeu.
Απ Ιθ-10 Καὶ ἔπεσα ἔμπροσθεν τῶν 10. Şi am căzut înaintea Apoc.19:10. Şi am căzut înaintea
ποδῶν αὐτοῦ προσκυνῆσαι αὐτῷ. picioarelor lui ca să mă picioarelor lui, ca să mă închin
καὶ λέγει μοι· ὅρα μή· σύνδουλός închin lui. Şi zice mie: Vezi lui. Şi el mi-a zis: Vezi să nu
σού εἰμι καὶ τῶν ἀδελφῶν σου τῶν să nu; împreună cu tine rob faci aceasta! Sunt împreună-
ἐχόντων τὴν μαρτυρίαν ᾿Ιησοῦ· τῷ sunt şi cu fraţii tăi care au slujitor cu tine şi cu fraţii tăi,
Θεῷ προσκύνησον· ἡ γὰρ μαρτυρία mărturia lui Iisus. Lui care au mărturia lui Iisus. Lui
τοῦ ᾿Ιησοῦ ἐστι τὸ πνεῦμα τῆς Dumnezeu te închină, că Dumnezeu închină-te, căci
προφητείας. mărturia lui Iisus este duhul mărturia lui Iisus este duhul
prorociei. prorociei.
Απ Ιθ-11 Καὶ εἶδον τὸν οὐρανὸν 11. Şi am văzut cerul deschis, şi Apoc.19:11. Şi am văzut cerul
ἀνεῳγμένον, καὶ ἰδοὺ ἵππος λευκός, iată un cal alb, şi cel ce deschis şi iată un cal alb, şi
καὶ ὁ καθήμενος ἐπ᾿ αὐτόν, şedea pe el se chema Cel ce şedea pe el se numeşte
καλούμενος πιστὸς καὶ ἀληθινός, credincios şi adevărat, şi Credincios şi Adevărat şi
καὶ ἐν δικαιοσύνῃ κρίνει καὶ întru dreptate judecă şi dă judecă şi se războieşte întru
πολεμεῖ· război. dreptate.
Απ Ιθ-12 οἱ δὲ ὀφθαλμοὶ αὐτοῦ ὡς 12. Ochii lui ca para focului, şi Apoc.19:12. Iar ochii Lui sunt ca
φλὸξ πυρός, καὶ ἐπὶ τὴν κεφαλὴν pe capul lui steme multe, para focului şi pe capul Lui
αὐτοῦ διαδήματα πολλά, ἔχων având nume scris care sunt cununi multe şi are nume
ὀνόματα γεγραμμένα, καὶ ὄνομα nimenea îl ştie, fără numai scris pe care nimeni nu-l
γεγραμμένον ὃ οὐδεὶς οἶδεν εἰ μὴ el, înţelege decât numai El.
αὐτός
Απ Ιθ-13 καὶ περιβεβλημένος ἱμάτιον 13. Şi îmbrăcat în haină văpsită Apoc.19:13. Şi este îmbrăcat în
βεβαμμένον ἐν αἵματι, καὶ cu sânge, şi se cheamă veşmânt stropit cu sânge şi
κέκληται τὸ ὄνομα αὐτοῦ, ὁ λόγος numele lui Cuvântul lui numele Lui se cheamă:
τοῦ Θεοῦ. Dumnezeu. Cuvântul lui Dumnezeu.
Απ Ιθ-14 καὶ τὰ στρατεύματα τὰ ἐν τῷ 14. Şi oştile cele din cer urmau Apoc.19:14. Şi oştile din cer
οὐρανῷ ἠκολούθει αὐτῷ ἐπὶ ἵπποις după el pe cai albi, îmbrăcaţi veneau după El, călare pe cai
λευκοῖς, ἐνδεδυμένοι βύσσινον fiind în vison alb şi curat. albi, purtând veşminte de vison
λευκὸν καθαρόν. alb, curat.
Απ Ιθ-15 καὶ ἐκ τοῦ στόματος αὐτοῦ 15. Şi din gura lui iese sabie Apoc.19:15. Iar din gura Lui ieşea
ἐκπορεύεται ῥομφαία ὀξεῖα ascuţită, ca cu dânsa să sabie ascuţită, ca să lovească
δίστομος, ἵνα ἐν αὐτῇ πατάσσῃ τὰ lovească neamurile, şi el le neamurile cu ea. Şi El îi va
ἔθνη· καὶ αὐτὸς ποιμανεῖ αὐτοὺς ἐν va paşte pe ele cu toiag de păstori cu toiag de fier şi va
ῥάβδῳ σιδηρᾷ· καὶ αὐτὸς πατεῖ τὴν fier, şi el calcă teascul călca teascul vinului aprinderii
ληνὸν τοῦ οἴνου τοῦ θυμοῦ τῆς vinului mâniei şi iuţimii lui mâniei lui Dumnezeu,
ὀργῆς τοῦ Θεοῦ τοῦ Dumnezeu atotţiitorului, Atotţiitorul.
παντοκράτορος. A
Απ Ιθ-16 καὶ ἔχει ἐπὶ τὸ ἱμάτιον καὶ ἐπὶ 16. Şi are peste haina şi peste poc.19:16. Şi pe haina Lui şi pe
649
τὸν μηρὸν αὐτοῦ ὄνομα coapsa sa numele scris: coapsa Lui are nume scris:
γεγραμμένον, Βασιλεὺς βασιλέων Împăratul împăraţilor şi Împăratul împăraţilor şi
καὶ Κύριος κυρίων. Domnul domnilor. Domnul domnilor.
Απ Ιθ-17 Καὶ εἶδον ἕνα ἄγγελον 17. Şi am văzut pe un înger stând Apoc.19:17. Şi am văzut un înger
ἑστῶτα ἐν τῷ ἡλίῳ, καὶ ἔκραξεν ἐν în soare, şi a strigat cu glas stând în soare; şi a strigat cu
φωνῇ μεγάλῃ λέγων πᾶσι τοῖς mare, zicând tuturor glas puternic, grăind tuturor
ὀρνέοις τοῖς πετομένοις ἐν pasărilor celor ce zboară în păsărilor care zboară spre
μεσουρανήματι· δεῦτε συνάχθητε mijlocul cerului: Veniţi şi vă înaltul cerului: Veniţi şi vă
εἰς τὸ δεῖπνον τὸ μέγα τοῦ Θεοῦ, adunaţi la cina marelui adunaţi la ospăţul cel mare al
Dumnezeu, lui Dumnezeu,
Απ Ιθ-18 ἵνα φάγητε σάρκας βασιλέων 18. Ca să mâncaţi trupuri de Apoc.19:18. Ca să mâncaţi trupuri
καὶ σάρκας χιλιάρχων καὶ σάρκας împăraţi şi trupuri de de împăraţi şi trupuri de
ἰσχυρῶν καὶ σάρκας ἵππων καὶ τῶν căpitani şi trupurile celor căpetenii de oşti şi trupurile
καθημένων ἐπ᾿ αὐτῶν, καὶ σάρκας tari şi trupurile cailor şi ale celor puternici, şi trupurile
πάντων ἐλευθέρων τε καὶ δούλων, celor ce şed pe ei şi trupurile cailor şi ale călăreţilor lor, şi
καὶ μικρῶν τε καὶ μεγάλων. tuturor celor slobozi şi celor trupurile tuturor celor slobozi
robi şi celor mici şi celor şi celor robi, şi ale celor mici
mari. şi celor mari.
Απ Ιθ-19 Καὶ εἶδον τὸ θηρίον καὶ τοὺς 19. Şi am văzut pe fiară şi pe Apoc.19:19. Şi am văzut fiara şi pe
βασιλεῖς τῆς γῆς καὶ τὰ împăraţii pământului şi oştile împăraţii pământului, şi
στρατεύματα αὐτῶν συνηγμένα lor adunate ca să facă război oştirile lor adunate, ca să facă
ποιῆσαι τὸν πόλεμον μετὰ τοῦ cu cel ce şade pe cal şi cu război ce Cel ce şade pe cal şi
καθημένου ἐπὶ τοῦ ἵππου καὶ μετὰ oastea lui. cu oştirea Lui.
τοῦ στρατεύματος αὐτοῦ.
Απ Ιθ-20 καὶ ἐπιάσθη τὸ θηρίον καὶ ὁ 20. Şi s-a prins fiara, şi cu ea Apoc.19:20. Şi fiara a fost răpusă
μετ᾿ αὐτοῦ ψευδοπροφήτης ὁ prorocul cel mincinos care a şi, cu ea, prorocul cel
ποιήσας τὰ σημεῖα ἐνώπιον αὐτοῦ, făcut semnele înaintea ei, cu mincinos, cel ce făcea înaintea
ἐν οἷς ἐπλάνησε τοὺς λαβόντας τὸ care a amăgit pe cei ce au ei semnele cu care amăgea pe
χάραγμα τοῦ θηρίου καὶ τοὺς luat semnul fiarei şi pe cei ce cei ce au purtat semnul fiarei
προσκυνοῦντας τῇ εἰκόνι αὐτοῦ· s-au închinat chipului ei. Vii şi pe cei ce s-au închinat
ζῶντες ἐβλήθησαν οἱ δύο εἰς τὴν s-au aruncat amândoi în chipului ei. Amândoi au fost
λίμνην τοῦ πυρὸς τὴν καιομένην ἐν iezerul cel de foc care arde aruncaţi de vii în iezerul de foc
θείῳ. cu piatră pucioasă. unde arde pucioasă.
Απ Ιθ-21 καὶ οἱ λοιποὶ ἀπεκτάνθησαν 21. Şi ceilalţi s-au ucis cu sabia Apoc.19:21. Iar ceilalţi au fost
ἐν τῇ ῥομφαίᾳ τοῦ καθημένου ἐπὶ celui ce şedea pe cal, care ucişi cu sabia care iese din
τοῦ ἵππου, τῇ ἐξελθούσῃ ἐκ τοῦ ieşea din gura lui, şi toate gura Celui ce şade pe cal, şi
στόματος αὐτοῦ· καὶ πάντα τὰ pasările s-au săturat din toate păsările s-au săturat din
ὄρνεα ἐχορτάσθησαν ἐκ τῶν trupurile lor. trupurile lor.
σαρκῶν αὐτῶν.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Κ CAPITOLUL 20 CAPITOLUL 20

Απ Κ-1 Καὶ εἶδον ἄγγελον 1. Şi am văzut înger pogorându- Apoc.20:1. Şi am văzut un înger,
καταβαίνοντα ἐκ τοῦ οὐρανοῦ, se din cer, având cheia pogorându-se din cer, având
ἔχοντα τὴν κλεῖν τῆς ἀβύσσου καὶ adâncului şi lanţ mare în cheia adâncului şi un lanţ
ἅλυσιν μεγάλην ἐπὶ τὴν χεῖρα mâna lui. mare în mâna lui.
αὐτοῦ.
Απ Κ-2 καὶ ἐκράτησε τὸν δράκοντα, 2. Şi a prins pe balaur, pe Apoc.20:2. Şi a prins pe balaur,
τὸν ὄφιν τὸν ἀρχαῖον, ὅς ἐστι şarpele cel vechi, care este şarpele cel vechi, care este
Διάβολος καὶ ὁ Σατανᾶς ὁ πλανῶν diavolul şi satana, şi l-a diavolul şi satana, şi l-a legat
τὴν οἰκουμένην, καὶ ἔδησεν αὐτὸν legat pe el o mie de ani pe mii de ani,
χίλια ἔτη, 3. Şi l-a băgat pe el în adânc şi l- Apoc.20:3. Şi l-a aruncat în adânc
Απ Κ-3 καὶ ἔβαλεν αὐτὸν εἰς τὴν a închis şi a pecetluit şi l-a închis şi a pecetluit
ἄβυσσον, καὶ ἔκλεισε καὶ deasupra lui, ca să nu înşele deasupra lui, ca să nu mai
ἐσφράγισεν ἐπάνω αὐτοῦ, ἵνα μὴ mai mult pe neamuri până se amăgească neamurile, până ce
πλανᾷ ἔτι τὰ ἔθνη, ἄχρι τελεσθῇ τὰ vor plini o mie de ani. Şi se vor sfârşi miile de ani. După
χίλια ἔτη· μετὰ ταῦτα δεῖ αὐτὸν după acestea trebuie el să se aceea, trebuie să fie dezlegat
λυθῆναι μικρὸν χρόνον. dezlege puţină vreme. câtăva vreme.
650
Απ Κ-4 Καὶ εἶδον θρόνους, καὶ 4. Şi am văzut scaune şi au şezut Apoc.20:4. Şi am văzut tronuri şi
ἐκάθησαν ἐπ᾿ αὐτούς, καὶ κρῖμα pe ele şi judecată s-a dat lor, celor ce şedeau pe ele li s-a
ἐδόθη αὐτοῖς, καὶ τὰς ψυχὰς τῶν şi pe sufletele celor tăiați dat să facă judecată. Şi am
πεπελεκισμένων διὰ τὴν μαρτυρίαν pentru mărturia lui Iisus şi văzut sufletele celor tăiaţi
᾿Ιησοῦ καὶ διὰ τὸν λόγον τοῦ Θεοῦ, pentru cuvântul lui pentru mărturia lui Iisus şi
καὶ οἵτινες οὐ προσεκύνησαν τὸ Dumnezeu, şi care nu s-au pentru cuvântul lui Dumnezeu,
θηρίον οὔτε τὴν εἰκόνα αὐτοῦ, καὶ închinat fiarei nici chipului care nu s-au închinat fiarei,
οὐκ ἔλαβον τὸ χάραγμα ἐπὶ τὸ ei, şi n-au luat semnul pe nici chipului ei, şi nu au primit
μέτωπον αὐτῶν καὶ ἐπὶ τὴν χεῖρα fruntea lor şi pe mâna lor. Şi semnul ei pe fruntea şi pe
αὐτῶν· καὶ ἔζησαν καὶ ἐβασίλευσαν au vieţuit şi au împărăţit cu mâna lor. Şi ei au înviat şi au
μετὰ τοῦ Χριστοῦ χίλια ἔτη· Hristos o mie de ani. împărăţit cu Hristos mii de
ani.
Απ Κ-5 καὶ οἱ λοιποὶ τῶν νεκρῶν οὐκ 5. Iar ceilalţi morţi nu au înviat Apoc.20:5. Iar ceilalţi morţi nu
ἔζησαν ἕως τελεσθῇ τὰ χίλια ἔτη. până nu se va sfârşi mia cea înviază până ce nu se vor
αὕτη ἡ ἀνάστασις ἡ πρώτη. de ani. Aceasta este învierea sfârşi miile de ani. Aceasta
cea dintâi. este învierea cea dintâi.
Απ Κ-6 μακάριος καὶ ἅγιος ὁ ἔχων 6. Fericit şi sfânt este cel ce are Apoc.20:6. Fericit şi sfânt este cel
μέρος ἐν τῇ ἀναστάσει τῇ πρώτῃ· parte întru învierea cea ce are parte de învierea cea
ἐπὶ τούτων ὁ δεύτερος θάνατος οὐκ dintâi; peste aceştia moartea dintâi. Peste aceştia moartea
ἔχει ἐξουσίαν, ἀλλ᾿ ἔσονται ἱερεῖς cea de a doua nu are putere, cea de a doua nu are putere, ci
τοῦ Θεοῦ καὶ τοῦ Χριστοῦ, καὶ ci vor fi preoţi ai lui vor fi preoţi ai lui Dumnezeu şi
βασιλεύσουσι μετ᾿ αὐτοῦ χίλια ἔτη. Dumnezeu şi ai lui Hristos, şi ai lui Hristos şi vor împărăţi
vor împărăţi cu el o mie de cu El mii de ani.
ani.
Απ Κ-7 Καί ὅταν τελεσθῇ τὰ χίλια ἔτη, 7. Şi dacă se va plini acea mie Apoc.20:7. Şi către sfârşitul miilor
λυθήσεται ὁ σατανᾶς ἐκ τῆς de ani, se va dezlega satana de ani, satana va fi dezlegat
φυλακῆς αὐτοῦ, din temniţa lui din închisoarea lui,
Απ Κ-8 καὶ ἐξελεύσεται πλανῆσαι τὰ 8. Şi va ieşi să înşele neamurile Apoc.20:8. Şi va ieşi să
ἔθνη τὰ ἐν ταῖς τέσσαρσι γωνίαις cele ce sunt în cele patru amăgească neamurile, care
τῆς γῆς, τὸν Γὼγ καὶ τὸν Μαγώγ, unghiuri ale pământului, pe sunt în cele patru unghiuri ale
συναγαγεῖν αὐτοὺς εἰς τὸν πόλεμον, Gog şi pe Magog, să adune pământului, pe Gog şi pe
ὧν ὁ ἀριθμὸς αὐτῶν ὡς ἡ ἄμμος pe ei la război, al căror Magog, şi să le adune la
τῆς θαλάσσης. număr este ca nisipul mării. război; iar numărul lor este ca
nisipul mării.
Απ Κ-9 καὶ ἀνέβησαν ἐπὶ τὸ πλάτος τῆς 9. Şi s-au suit pe latul Apoc.20:9. Şi s-au suit pe faţa
γῆς, καὶ ἐκύκλευσαν τὴν pământului şi au încunjurat pământului, şi au înconjurat
παρεμβολὴν τῶν ἁγίων καὶ τὴν tabăra sfinţilor şi cetatea cea tabăra sfinţilor şi cetatea cea
πόλιν τὴν ἠγαπημένην· καὶ κατέβη iubită, şi s-a pogorât foc de iubită. Dar s-a pogorât foc din
πῦρ ἐκ τοῦ οὐρανοῦ ἀπὸ τοῦ Θεοῦ la Dumnezeu din cer şi i-a cer şi i-a mistuit.
καὶ κατέφαγεν αὐτούς· mâncat pe ei.
Απ Κ-10 καὶ ὁ διάβολος ὁ πλανῶν 10. Şi diavolul cel ce înşela pe ei Apoc.20:10. Şi diavolul, care-i
αὐτοὺς ἐβλήθη εἰς τὴν λίμνην τοῦ s-a aruncat în iezerul cel de amăgise, a fost aruncat în
πυρὸς καὶ τοῦ θείου, ὅπου καὶ τὸ foc şi de piatră pucioasă, iezerul de foc şi de pucioasă,
θηρίον καὶ ὁ ψευδοπροφήτης, καὶ unde este fiara şi prorocul unde este şi fiara şi prorocul
βασανισθήσονται ἡμέρας καὶ cel mincinos, şi se vor chinui mincinos, şi vor fi chinuiţi
νυκτὸς εἰς τοὺς αἰῶνας τῶν ziua şi noaptea în vecii acolo, zi şi noapte, în vecii
αἰώνων. vecilor. vecilor.
Απ Κ-11 Καὶ εἶδον θρόνον μέγαν 11. Şi am văzut scaun alb mare Apoc.20:11. Şi am văzut, iar, un
λευκὸν καὶ τὸν καθήμενον ἐπ᾿ şi pe cel ce şedea pe el, de a tron mare alb şi pe Cel ce
αὐτῷ, οὗ ἀπὸ προσώπου ἔφυγεν ἡ cărui faţă a fugit pământul şi şedea pe el, iar dinaintea feţei
γῆ καὶ ὁ οὐρανός, καὶ τόπος οὐχ cerul, şi loc nu s-a aflat lor. Lui pământul şi cerul au fugit
εὑρέθη αὐτοῖς. şi loc nu s-a mai găsit pentru
ele.
Απ Κ-12 καὶ εἶδον τοὺς νεκρούς, τοὺς 12. Şi am văzut pe morţi, pe cei Apoc.20:12. Şi am văzut pe morţi,
μεγάλους καὶ τοὺς μικρούς, mici şi pe cei mari, stând pe cei mari şi pe cei mici,
ἑστῶτας ἐνώπιον τοῦ θρόνου, καὶ înaintea lui Dumnezeu, şi stând înaintea tronului şi
βιβλία ἠνοίχθησαν· καὶ ἄλλο cărţi s-au deschis, şi altă cărţile au fost deschise; şi o
651
βιβλίον ἠνοίχθη, ὅ ἐστι τῆς ζωῆς· carte s-a deschis, care este a altă carte a fost deschisă, care
καὶ ἐκρίθησαν οἱ νεκροὶ ἐκ τῶν vieţii, şi s-au judecat morţii este cartea vieţii; şi morţii au
γεγραμμένων ἐν τοῖς βιβλίοις κατὰ din cele scrise în cărţile fost judecaţi din cele scrise în
τὰ ἔργα αὐτῶν. acelea după lucrurile lor. cărţi, potrivit cu faptele lor.
Απ Κ-13 καὶ ἔδωκεν ἡ θάλασσα τοὺς 13. Şi marea a dat pe morţii cei Apoc.20:13. Şi marea a dat pe
νεκροὺς τοὺς ἐν αὐτῇ, καὶ ὁ dintr-însa, şi moartea şi morţii cei din ea şi moartea şi
θάνατος καὶ ὁ 'δης ἔδωκαν τοὺς iadul au dat pe morţii cei iadul au dat pe morţii lor, şi
νεκροὺς τοὺς ἐν αὐτοῖς, καὶ dintr-înși, şi s-au judecat judecaţi au fost, fiecare după
ἐκρίθησαν ἕκαστος κατὰ τὰ ἔργα fiecare după lucrurile lor. faptele sale.
αὐτῶν.
Απ Κ-14 καὶ ὁ θάνατος καὶ ὁ 'δης 14. Şi moartea şi iadul s-au Apoc.20:14. Şi moartea şi iadul au
ἐβλήθησαν εἰς τὴν λίμνην τοῦ aruncat în iezerul cel de foc. fost aruncate în râul de foc.
πυρός· οὗτος ὁ θάνατος ὁ δεύτερός Aceasta este moartea cea a Aceasta e moartea cea de a
ἐστιν. doua. doua: iezerul cel de foc.
Απ Κ-15 καὶ εἴ τις οὐχ εὑρέθη ἐν τῇ 15. Şi oricarele nu s-a aflat scris Apoc.20:15. Iar cine n-a fost aflat
βίβλῳ τῆς ζωῆς γεγραμμένος, în cartea vieţii, s-a aruncat scris în cartea vieţii, a fost
ἐβλήθη εἰς τὴν λίμνην τοῦ πυρός. în iezerul cel de foc. aruncat în iezerul de foc.

Απ Κα-1 Καὶ εἶδον οὐρανὸν καινὸν καὶ 1. Şi am văzut cer nou şi pământ Apoc.21:1. Şi am văzut cer nou şi
γῆν καινήν· ὁ γὰρ πρῶτος οὐρανὸς nou; că cerul cel dintâi şi pământ nou. Căci cerul cel
καὶ ἡ πρώτη γῆ ἀπῆλθον, καὶ ἡ pământul cel dintâi au trecut, dintâi şi pământul cel dintâi au
θάλασσα οὐκ ἔστιν ἔτι. şi marea nu mai este. trecut; şi marea nu mai este.
Απ Κα-2 καὶ τὴν πόλιν τὴν ἁγίαν 2. Şi eu Ioan am văzut cetatea Apoc.21:2. Şi am văzut cetatea
῾Ιερουσαλὴμ καινὴν εἶδον cea sfântă, Ierusalimul cel sfântă, noul Ierusalim ,
καταβαίνουσαν ἐκ τοῦ οὐρανοῦ nou, pogorându-se de la pogorându-se din cer de la
ἀπὸ τοῦ Θεοῦ, ἡτοιμασμένην ὡς Dumnezeu din cer, gătită ca Dumnezeu, gătită ca o
νύμφην κεκοσμημένην τῷ ἀνδρὶ o mireasă împodobită mireasă, împodobită pentru
αὐτῆς. bărbatului său. mirele ei.
Απ Κα-3 καὶ ἤκουσα φωνῆς μεγάλης ἐκ 3. Şi am auzit glas mare din cer Apoc.21:3. Şi am auzit, din tron,
τοῦ οὐρανοῦ λεγούσης· ᾿Ιδοὺ ἡ zicând: Iată cortul lui un glas puternic care zicea:
σκηνὴ τοῦ Θεοῦ μετὰ τῶν Dumnezeu cu oamenii, şi se Iată, cortul lui Dumnezeu este
ἀνθρώπων, καὶ σκηνώσει μετ᾿ va sălăşlui cu ei, şi ei vor fi cu oamenii şi El va sălăşlui cu
αὐτῶν, καὶ αὐτοὶ λαὸς αὐτοῦ noroade ale lui, şi însuşi ei şi ei vor fi poporul Lui şi
ἔσονται, καὶ αὐτὸς ὁ Θεὸς μετ᾿ Dumnezeu va fi cu ei, însuşi Dumnezeu va fi cu ei.
αὐτῶν ἔσται, Dumnezeu al lor,
Απ Κα-4 καὶ ἐξαλείψει ἀπ᾿ αὐτῶν ὁ 4. Şi va şterge Dumnezeu toată Apoc.21:4. Şi va şterge orice
Θεὸς πᾶν δάκρυον ἀπὸ τῶν lacrăma de la ochii lor, şi lacrimă din ochii lor şi moarte
ὀφθαλμῶν αὐτῶν, καὶ ὁ θάνατος moartea nu va fi mai mult, nu va mai fi; nici plângere,
οὐκ ἔσται ἔτι, οὔτε πένθος οὔτε nici plângere, nici strigare, nici strigăt, nici durere nu vor
κραυγὴ οὔτε πόνος οὐκ ἔσται ἔτι· nici durere nu va fi mai mult, mai fi, căci cele dintâi au
ὅτι τὰ πρῶτα ἀπῆλθον. că cele dintâi au trecut. trecut.
Απ Κα-5 Καὶ εἶπεν ὁ καθήμενος ἐπὶ τῷ 5. Şi au zis cel ce şedea pe Apoc.21:5. Şi Cel ce şedea pe tron
θρόνῳ· ἰδοὺ καινὰ ποιῶ πάντα. καὶ Scaun: Iată toate fac nouă. a grăit: Iată, noi le facem pe
λέγει μοι· γράψον, ὅτι οὗτοι οἱ Şi zice mie: Scrie, că toate. Şi a zis: Scrie, fiindcă
λόγοι πιστοὶ καὶ ἀληθινοί εἰσι. cuvintele acestea adevărate aceste cuvinte sunt vrednice de
şi credincioase sunt. crezare şi adevărate.
Απ Κα-6 καὶ εἶπέ μοι· γέγονεν. ἐγὼ τὸ 6. Şi a zis mie: Făcutu-s-a. Eu Apoc.21:6. Şi iar mi-a zis: Făcutu-
Α καὶ τὸ Ω, ἡ ἀρχὴ καὶ τὸ τέλος. sunt Alfa şi Omega, începutul s-a! Eu sunt Alfa şi Omega,
ἐγὼ τῷ διψῶντι δώσω ἐκ τῆς πηγῆς şi sfârşitul. Eu celui însetat începutul şi sfârşitul. Celui ce
τοῦ ὕδατος τῆς ζωῆς δωρεάν. voi da în dar din izvorul apei însetează îi voi da să bea, în
vieţii. dar, din izvorul apei vieţii.
Απ Κα-7 ὁ νικῶν, ἔσται αὐτῷ ταῦτα, 7. Cel ce va birui va moşteni Apoc.21:7. Cel ce va birui va
καὶ ἔσομαι αὐτῷ Θεὸς καὶ αὐτὸς toate şi eu voi fi lui moşteni acestea şi-i voi fi lui
ἔσται μοι υἱός. Dumnezeu şi el va fi mie fiu. Dumnezeu şi el Îmi va fi Mie
8. Dar celor fricoşi şi fiu
Απ Κα-8 τοῖς δὲ δειλοῖς καὶ ἀπίστοις necredincioşi şi spurcaţi şi Apoc.21:8. Iar partea celor fricoşi
652
καὶ ἐβδελυγμένοις καὶ φονεῦσι καὶ ucigaşi şi curvari şi şi necredincioşi şi spurcaţi şi
πόρνοις καὶ φαρμακοῖς καὶ fermecători şi închinători de ucigaşi şi desfrânaţi şi
εἰδωλολάτραις καὶ πᾶσι τοῖς idoli şi tuturor celor fermecători şi închinători de
ψευδέσι τὸ μέρος αὐτῶν ἐν τῇ λίμνῃ mincinoşi, partea lor în idoli şi a tuturor celor
τῇ καιομένῃ ἐν πυρὶ καὶ θείῳ, ὅ iezerul cel ce arde cu foc şi mincinoşi este în iezerul care
ἐστιν ὁ θάνατος ὁ δεύτερος. cu piatră pucioasă, care este arde, cu foc şi cu pucioasă,
moartea cea a doua. care este moartea a doua.
Απ Κα-9 Καὶ ἦλθεν εἷς τῶν ἑπτὰ 9. Şi a venit către mine unul din Apoc.21:9. Şi a venit unul din cei
ἀγγέλων τῶν ἐχόντων τὰς ἑπτὰ cei şapte îngeri care aveau şapte îngeri, care aveau cele
φιάλας τὰς γεμούσας τῶν ἑπτὰ cele şapte cupe care erau şapte cupe pline cu cele din
πληγῶν τῶν ἐσχάτων, καὶ ἐλάλησε pline de cele şapte rane cele urmă şapte pedepse, şi a grăit
μετ᾿ ἐμοῦ λέγων· δεῦρο δείξω σοι mai de pe urmă, şi a grăit cu către mine zicând: Vino să-ţi
τὴν νύμφην τὴν γυναῖκα τοῦ ἀρνίου. mine zicând: Vino, să-ţi arăt arăt pe mireasa, femeia
mireasa, muierea Mielului. Mielului.
Απ Κα-10 καὶ ἀπήνεγκέ με ἐν πνεύματι 10. Şi m-a dus pe mine în duh Apoc.21:10. Şi m-a dus pe mine, în
ἐπ᾿ ὄρος μέγα καὶ ὑψηλόν, καὶ într-un munte mare şi înalt, duh, într-un munte mare şi
ἔδειξέ μοι τὴν πόλιν τὴν ἁγίαν şi mi-a arătat mie cetatea înalt şi mi-a arătat cetatea cea
῾Ιερουσαλὴμ καταβαίνουσαν ἐκ τοῦ cea mare, Ierusalimul cel sfântă, Ierusalimul,
οὐρανοῦ ἀπὸ τοῦ Θεοῦ, sfânt, pogorându-se din cer pogorându-se din cer, de la
de la Dumnezeu, Dumnezeu,
Απ Κα-11 ἔχουσαν τὴν δόξαν τοῦ 11. Având slava lui Dumnezeu, Apoc.21:11. Având slava lui
Θεοῦ· ὁ φωστὴρ αὐτῆς ὅμοιος λίθῳ şi luminătorul ei asemenea Dumnezeu. Lumina ei era
τιμιωτάτῳ ὡς λίθῳ ἰάσπιδι cu piatră prea scumpă, ca asemenea cu cea a pietrei de
κρυσταλλίζοντι· piatra iaspis ce este ca mare preţ, ca piatra de iaspis,
cristalul. limpede cum e cristalul.
Απ Κα-12 ἔχουσα τεῖχος μέγα καὶ 12. Şi având zid mare şi înalt, Apoc.21:12. Şi avea zid mare şi
ὑψηλόν, ἔχουσα πυλῶνας δώδεκα, având porţi douăsprezece şi înalt şi avea douăsprezece
καὶ ἐπὶ τοῖς πυλῶσιν ἀγγέλους la porţi îngeri doisprezece şi porţi, iar la porţi douăsprezece
δώδεκα, καὶ ὀνόματα nume scrise deasupra, care îngeri şi nume scrise deasupra,
ἐπιγεγραμμένα, ἅ ἐστιν ὀνόματα sunt cele douăsprezece care sunt numele celor
τῶν δώδεκα φυλῶν τῶν υἱῶν seminţii ale fiilor lui Israel; douăsprezece seminţii ale fiilor
᾿Ισραήλ. lui Israel.
Απ Κα-13 ἀπ᾿ ἀνατολῶν πυλῶνες 13. Despre răsărit porţi trei, Apoc.21:13. Spre răsărit trei porţi
τρεῖς, καὶ ἀπὸ βορρᾶ πυλῶνες despre miazănoapte porţi şi spre miazănoapte trei porţi
τρεῖς, καὶ ἀπὸ νότου πυλῶνες τρεῖς, trei, despre miazăzi porţi şi spre miazăzi trei porţi şi
καὶ ἀπὸ δυσμῶν πυλῶνες τρεῖς. trei, şi despre apus porţi trei. spre apus trei porţi.
Απ Κα-14 καὶ τὸ τεῖχος τῆς πόλεως 14. Şi zidul cetăţii avea temelii Apoc.21:14. Iar zidul cetăţii avea
ἔχον θεμελίους δώδεκα, καὶ ἐπ᾿ douăsprezece şi într-însele douăsprezece pietre de temelie
αὐτῶν δώδεκα ὀνόματα τῶν numele celor doisprezece şi în ele douăsprezece nume,
δώδεκα ἀποστόλων τοῦ ἀρνίου. apostoli ai Mielului. ale celor douăsprezece
apostoli ai Mielului.
Απ Κα-15 Καὶ ὁ λαλῶν μετ᾿ ἐμοῦ εἶχε 15. Şi cel ce vorbea cu mine Apoc.21:15. Şi cel ce vorbea cu
μέτρον κάλαμον χρυσοῦν, ἵνα avea trestie de aur, ca să mine avea pentru măsurat o
μετρήσῃ τὴν πόλιν καὶ τοὺς măsoare cetatea şi porţile ei trestie de aur, ca să măsoare
πυλῶνας αὐτῆς καὶ τὸ τεῖχος αὐτῆς. şi zidul ei. cetatea şi porţile ei şi zidul ei.
Απ Κα-16 καὶ ἡ πόλις τετράγωνος 16. Şi cetatea este în patru Apoc.21:16. Şi cetatea este în
κεῖται, καὶ τὸ μῆκος αὐτῆς ὅσον καὶ colţuri, şi lungimea ei este patru colţuri şi lungimea ei
τὸ πλάτος. καὶ ἐμέτρησε τὴν πόλιν atâta cât şi lăţimea. Şi a este tot atâta cât şi lăţimea. Şi
ἐν τῷ καλάμῳ ἐπὶ σταδίους δώδεκα măsurat cetatea cu trestia, la a măsurat cetatea cu trestia:
χιλιάδων· τὸ μῆκος καὶ τὸ πλάτος stadii de douăsprezece mii. douăsprezece mii de stadii.
καὶ τὸ ὕψος αὐτῆς ἴσα ἐστί. Lungimea şi lăţimea şi Lungimea şi lărgimea şi
înălţimea ei întocmai sunt. înălţimea ei sunt deopotrivă.
Απ Κα-17 καὶ ἐμέτρησε τὸ τεῖχος αὐτῆς 17. Şi a măsurat zidul ei de o Apoc.21:17. Şi a măsurat şi zidul
ἑκατὸν τεσσαράκοντα τεσσάρων sută patruzeci şi patru de ei: o sută patruzeci şi patru de
πηχῶν, μέτρον ἀνθρώπου, ὅ ἐστιν coţi, măsură a omului, care coţi, după măsura omenească,
ἀγγέλου. este a îngerului. care este şi a îngerului.
Απ Κα-18 καὶ ἦν ἡ ἐνδόμησις τοῦ 18. Şi era zidirea zidului ei Apoc.21:18. Şi zidăria zidului ei
653
τείχους αὐτῆς ἴασπις, καὶ ἡ πόλις iaspis şi cetatea aur curat este de iaspis, iar cetatea este
χρυσίον καθαρόν, ὅμοιον ὑάλῳ asemenea sticlei celei curate. din aur curat, ca sticla cea
καθαρῷ. curată.
Απ Κα-19 οἱ θεμέλιοι τοῦ τείχους τῆς 19. Şi temeliile zidului cetăţii Apoc.21:19. Temeliile zidului
πόλεως παντὶ λίθῳ τιμίῳ erau cu toată piatra scumpă cetăţii sunt împodobite cu tot
κεκοσμημένοι· ὁ θεμέλιος ὁ împodobite: temelia cea felul de pietre scumpe: întâia
πρῶτος ἴασπις, ὁ δεύτερος dintâi iaspis, a doua safir, a piatră de temelie este de iaspis,
σάπφειρος, ὁ τρίτος χαλκηδών, ὁ treia calcedoniu, a patra a doua din safir, a treia din
τέταρτος σμάραγδος, smarald, halcedon, a patra de smarald,
Απ Κα-20 ὁ πέμπτος σαρδόνυξ, ὁ ἕκτος 20. A cincea sardonix, a şasea Apoc.21:20. A cincea de sardonix,
σάρδιον, ὁ ἕβδομος χρυσόλιθος, ὁ sardiu, a şaptea hrisolit, a a şasea de sardiu, a şaptea de
ὄγδοος βήρυλλος, ὁ ἔνατος opta viril, a noua topaz, a hrisolit, a opta de beril, a noua
τοπάζιον, ὁ δέκατος χρυσόπρασος, zecea hrisopras, a de topaz, a zecea de hrisopras,
ὁ ἑνδέκατος ὑάκινθος, ὁ δωδέκατος unsprezecea iachint, a a unsprezecea de iachint, a
ἀμέθυστος. douăsprezecea ametist, douăsprezecea de ametist.
Απ Κα-21 καὶ οἱ δώδεκα πυλῶνες 21. Şi cele douăsprezece porţi Apoc.21:21. Iar cele douăsprezece
δώδεκα μαργαρῖται· ἀνὰ εἷς erau douăsprezece porţi sunt douăsprezece
ἕκαστος τῶν πυλώνων ἦν ἐξ ἑνὸς mărgăritare, fiecare poartă mărgăritare; fiecare din porţi
μαργαρίτου. καὶ ἡ πλατεῖα τῆς era dintr-un mărgăritar. Şi este dintr-un mărgăritar. Şi
πόλεως χρυσίον καθαρὸν ὡς ὕαλος uliţa cetăţii era aur curat ca piaţa cetăţii este de aur curat,
διαυγής. sticla cea luminoasă. şi străvezie ca sticla.
Απ Κα-22 Καὶ ναὸν οὐκ εἶδον ἐν αὐτῇ· 22. Şi biserică nu am văzut întru Apoc.21:22. Şi templu n-am văzut
ὁ γὰρ Κύριος ὁ Θεὸς ὁ dânsa, că Domnul Dumnezeu în ea, pentru că Domnul
παντοκράτωρ ναὸς αὐτῆς ἐστι, καὶ atotţiitorul este biserica ei şi Dumnezeu, Atotţiitorul, şi
τὸ ἀρνίον. Mielul. Mielul este templul ei.
Απ Κα-23 καὶ ἡ πόλις οὐ χρείαν ἔχει 23. Şi cetatea nu are trebuinţă Apoc.21:23. Şi cetatea nu are
τοῦ ἡλίου οὐδὲ τῆς σελήνης ἵνα de soare nici de lună ca să trebuinţă de soare, nici de
φαίνωσιν αὐτῇ· ἡ γὰρ δόξα τοῦ lumineze întru ea, că slava lună, ca să o lumineze, căci
Θεοῦ ἐφώτισεν αὐτήν, καὶ ὁλύχνος lui Dumnezeu o a luminat pe slava lui Dumnezeu a luminat-
αὐτῆς τὸ ἀρνίον. ea, şi luminătorul ei este o şi făclia ei este Mielul.
Mielul.
Απ Κα-24 καὶ περιπατήσουσι τὰ ἔθνη 24. Şi neamurile celor ce se Apoc.21:24. Şi neamurile vor
διὰ τοῦ φωτὸς αὐτῆς, καὶ οἱ mântuiesc întru lumina ei vor umbla în lumina ei, iar
βασιλεῖς τῆς γῆς φέρουσι τὴν δόξαν umbla, şi împăraţii împăraţii pământului vor
καὶ τὴν τιμὴν αὐτῶν εἰς αὐτήν, pământului aduc slava şi aduce la ea mărirea lor.
cinstea lor întru dânsa,
Απ Κα-25 καὶ οἱ πυλῶνες αὐτῆς οὐ μὴ 25. Şi porţile ei nu se vor închide Apoc.21:25. Şi porţile cetăţii nu se
κλεισθῶσιν ἡμέρας· νὺξ γὰρ οὐκ ziua, că noaptea nu va fi vor mai închide ziua, căci
ἔσται ἐκεῖ· acolo, noaptea nu va mai fi acolo.
Απ Κα-26 καὶ οἴσουσι τὴν δόξαν καὶ 26. Şi vor aduce slava şi cinstea Apoc.21:26. Şi vor aduce în ea
τὴν τιμὴν τῶν ἐθνῶν εἰς αὐτήν. neamurilor întru dânsa. slava şi cinstea neamurilor.
Απ Κα-27 καὶ οὐ μὴ εἰσέλθῃ εἰς αὐτὴν 27. Şi nu va intra întru dânsa tot Apoc.21:27. Şi în cetate nu va
πᾶν κοινὸν καὶ ὁ ποιῶν βδέλυγμα ce este spurcat şi face intra nimic pângărit şi nimeni
καὶ ψεῦδος, εἰ μὴ οἱ γεγραμμένοι ἐν spurcăciune şi minciună, care e dedat cu spurcăciunea
τῷ βιβλίῳ τῆς ζωῆς τοῦ ἀρνίου. fără numai cei scrişi în şi cu minciuna, ci numai cei
cartea vieţii Mielului. scrişi în Cartea vieţii Mielului.
ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΚΒ CAPITOLUL 22 CAPITOLUL 22

Απ Κβ-1 Καὶ ἔδειξέ μοι ποταμὸν 1. Şi mi-a arătat mie râu limpede Apoc.22:1. Şi mi-a arătat, apoi,
ὕδατος ζωῆς λαμπρὸν ὡς al apei vieţii luminos ca râul şi apa vieţii, limpede cum
κρύσταλλον, ἐκπορευόμενον ἐκ τοῦ cristalul, ieşind din tronul lui e cristalul şi care izvorăşte din
θρόνου τοῦ Θεοῦ καὶ τοῦ ἀρνίου. Dumnezeu şi al Mielului. tronul lui Dumnezeu şi al
Mielului,
Απ Κβ-2 ἐν μέσῳ τῆς πλατείας αὐτῆς 2. În mijlocul uliţei ei, şi a râului Apoc.22:2. Şi în mijlocul pieţei din
καὶ τοῦ ποταμοῦ ἐντεῦθεν καὶ de o parte şi de alta, lemnul cetate, de o parte şi de alta a
ἐκεῖθεν ξύλον ζωῆς, ποιοῦν vieţii făcând roduri râului, creşte pomul vieţii,
καρποὺς δώδεκα, κατὰ μῆνα douăsprezece, în fiecare lună făcând rod de douăsprezece
654
ἕκαστον ἀποδιδοῦν τὸν καρπὸν dându-şi rodul său, şi ori pe an, în fiecare lună
αὐτοῦ, καὶ τὰ φύλλα τοῦ ξύλου εἰς frunzele lemnului spre dându-şi rodul; şi frunzele
θεραπείαν τῶν ἐθνῶν. tămăduirea neamurilor. pomului sunt spre tămăduirea
Απ Κβ-3 καὶ πᾶν κατάθεμα οὐκ ἔσται 3. Şi tot blestemul nu va mai fi neamurilor.
ἔτι· καὶ ὁ θρόνος τοῦ Θεοῦ καὶ τοῦ acolo; şi Scaunul lui Apoc.22:3. Nici un blestem nu va
ἀρνίου ἐν αὐτῇ ἔσται, καὶ οἱ δοῦλοι Dumnezeu şi al Mielului vor mai fi. Şi tronul lui Dumnezeu
αὐτοῦ λατρεύσουσιν αὐτῷ fi într-însa, şi robii lui vor şi al Mielului va fi în ea şi
sluji lui slugile Lui Îi vor sluji Lui.
Απ Κβ-4 καὶ ὄψονται τὸ πρόσωπον 4. Şi vor vedea faţa lui, şi Apoc.22:4. Şi vor vedea faţa Lui şi
αὐτοῦ, καὶ τὸ ὄνομα αὐτοῦ ἐπὶ τῶν numele lui pe frunţile lor. numele Lui va fi pe frunţile
μετώπων αὐτῶν. lor.
Απ Κβ-5 καὶ νὺξ οὐκ ἔσται ἔτι, καὶ οὐ 5. Şi noapte nu va fi acolo şi Apoc.22:5. Şi noapte nu va mai fi;
χρεία λύχνου καὶ φωτὸς ἡλίου, ὅτι trebuinţă nu au de făclie şi şi nu au trebuinţă de lumina
Κύριος ὁ Θεὸς φωτιεῖ αὐτούς, καὶ de lumina soarelui, că lămpii sau de lumina soarelui,
βασιλεύσουσιν εἰς τοὺς αἰῶνας τῶν Domnul Dumnezeu îi pentru că Domnul Dumnezeu
αἰώνων. luminează pe ei, şi vor le va fi lor lumină şi vor
împărăţi în vecii vecilor. împărăţi în vecii vecilor.
Απ Κβ-6 Καὶ λέγει μοι· οὗτοι οἱ λόγοι 6. Şi a zis mie: Aceste cuvinte Apoc.22:6. Şi îngerul mi-a zis:
πιστοὶ καὶ ἀληθινοί, καὶ Κύριος ὁ sunt credincioase şi Aceste cuvinte sunt vrednice de
Θεὸς τῶν πνευμάτων τῶν adevărate, şi Domnul crezare şi adevărate şi
προφητῶν ἀπέστειλε τὸν ἄγγελον Dumnezeul sfinţilor proroci Domnul, Dumnezeul duhurilor
αὐτοῦ δεῖξαι τοῖς δούλοις αὐτοῦ ἃ au trimis pe îngerul său să prorocilor, a trimis pe îngerul
δεῖ γενέσθαι ἐν τάχει. arate robilor săi cele ce Său să arate robilor Săi cele ce
trebuie să fie degrab. trebuie să se întâmple în
curând.
Απ Κβ-7 καὶ ἰδοὺ ἔρχομαι ταχύ. 7. Iată viu degrab. Fericit cel ce Apoc.22:7. Şi iată vin curând.
μακάριος ὁ τηρῶν τοὺς λόγους τῆς păzeşte cuvintele prorociei Fericit cel ce păzeşte cuvintele
προφητείας τοῦ βιβλίου τούτου. cărţii acesteia. prorociei acestei cărţi!
Απ Κβ-8 Κἀγὼ ᾿Ιωάννης ὁ ἀκούων καὶ 8. Şi eu Ioan cel ce văd şi aud Apoc.22:8. Şi eu, Ioan, sunt cel ce
βλέπων ταῦτα. καὶ ὅτε ἤκουσα καὶ acestea. Şi când am auzit şi am văzut şi am auzit acestea,
ἔβλεψα, ἔπεσα προσκυνῆσαι am văzut, am căzut să mă iar când am auzit şi am văzut,
ἔμπροσθεν τῶν ποδῶν τοῦ ἀγγέλου închin înaintea picioarelor am căzut să mă închin înaintea
τοῦ δεικνύοντός μοι ταῦτα. îngerului ce îmi arăta mie picioarelor îngerului care mi-a
acestea. arătat acestea.
Απ Κβ-9 καὶ λέγει μοι· ὅρα μή· 9. Şi îmi zice: vezi nu, că Apoc.22:9. Şi el mi-a zis: Vezi să
σύνδουλός σού εἰμι καὶ τῶν dimpreună cu tine rob sunt, nu faci aceasta! Căci sunt
ἀδελφῶν σου τῶν προφητῶν καὶ şi cu fraţii tăi prorocii şi cu împreună-slujitor cu tine şi cu
τῶν τηρούντων τοὺς λόγους τοῦ cei ce păzesc cuvintele cărţii fraţii tăi, prorocii, şi cu cei ce
βιβλίου τούτου· τῷ Θεῷ acesteia, lui Dumnezeu te păstrează cuvintele cărţii
προσκύνησον. închină. acesteia. Lui Dumnezeu
închină-te!
Απ Κβ-10 Καὶ λέγει μοι· μὴ σφραγίσῃς 10. Şi îmi zice: Să nu pecetluieşti Apoc.22:10. Apoi mi-a zis: Să nu
τοὺς λόγους τῆς προφητείας τοῦ cuvintele prorociei cărţii pecetluieşti cuvintele prorociei
βιβλίου τούτου· ὁ καιρὸς γὰρ ἐγγύς acesteia, că vremea aproape acestei cărţi, căci vremea este
ἐστιν. este. aproape.
Απ Κβ-11 ὁ ἀδικῶν ἀδικησάτω ἔτι, καὶ 11. Cel ce nedreptăţeşte mai Apoc.22:11. Cine e nedrept, să
ὁ ῥυπαρὸς ῥυπαρευθήτω ἔτι, καὶ ὁ nedreptăţească şi cel ce nedreptăţească înainte. Cine e
δίκαιος δικαιοσύνην ποιησάτω ἔτι, spurcă mai spurce, şi cel spurcat, să se spurce încă.
καὶ ὁ ἅγιος ἁγιασθήτω ἔτι. drept mai lucreze dreptate, şi Cine este drept, să facă
cel sfânt mai sfinţească-se. dreptate mai departe. Cine este
sfânt, să se sfinţească încă.
Απ Κβ-12 ᾿Ιδοὺ ἔρχομαι ταχύ, καὶ ὁ 12. Iată viu degrab, şi plata mea Apoc.22:12. Iată, vin curând şi
μισθός μου μετ᾿ ἐμοῦ, ἀποδοῦναι cu mine, ca să dau fiecăruia plata Mea este cu Mine, ca să
ἑκάστῳ ὡς τὸ ἔργον ἔσται αὐτοῦ. precum va fi lucrul lui. dau fiecăruia, după cum este
fapta lui.
Απ Κβ-13 ἐγὼ τὸ Α καὶ τὸ Ω, ὁ πρῶτος 13. Eu sunt Alfa şi Omega, Apoc.22:13. Eu sunt Alfa şi
καὶ ὁ ἔσχατος, ἀρχὴ καὶ τέλος. începutul şi sfârşitul, cel Omega, cel dintâi şi cel de pe
655
Απ Κβ-14 Μακάριοι οἱ ποιοῦντες τὰς dintâi şi cel de pe urmă. urmă, începutul şi sfârşitul.
ἐντολὰς αὐτοῦ, ἵνα ἔσται ἡ ἐξουσία 14. Fericiţi cei ce fac poruncile Apoc.22:14. Fericiţi cei ce spală
αὐτῶν ἐπὶ τὸ ξύλον τῆς ζωῆς, καὶ lui, ca să fie stăpânirea lor veşmintele lor ca să aibă
τοῖς πυλῶσιν εἰσέλθωσιν εἰς τὴν peste lemnul vieţii şi pe porţi stăpânire peste pomul vieţii şi
πόλιν. să intre în cetate. prin porţi să intre în cetate!
Απ Κβ-15 ἔξω οἱ κύνες καὶ οἱ 15. Iar afară câinii şi Apoc.22:15. Afară câinii şi
φαρμακοὶ καὶ οἱ πόρνοι καὶ οἱ fermecătorii şi curvarii şi vrăjitorii şi desfrânaţii şi
φονεῖς καὶ οἱ εἰδωλολάτραι καὶ πᾶς ucigaşii şi închinătorii de ucigaşii şi închinătorii de idoli
ὁ φιλῶν καὶ ποιῶν ψεῦδος. idoli şi tot cel ce iubeşte şi şi toţi cei ce lucrează şi iubesc
face minciună. minciuna!
Απ Κβ-16 ᾿Εγὼ ᾿Ιησοῦς ἔπεμψα τὸν 16. Eu Iisus am trimis pe îngerul Apoc.22:16. Eu, Iisus, am trimis
ἄγγελόν μου μαρτυρῆσαι ὑμῖν ταῦτα meu ca să mărturisească pe îngerul Meu ca să
ἐπὶ ταῖς ἐκκλησίαις. ἐγώ εἰμι ἡ ῥίζα vouă acestea în biserici. Eu mărturisească vouă acestea, cu
καὶ τὸ γένος Δαυΐδ, ὁ ἀστὴρ ὁ sunt rădăcina şi odrasla lui privire la Biserici. Eu sunt
λαμπρὸς ὁ πρωϊνός. David, steaua cea rădăcina şi odrasla lui David,
strălucitoare şi de dimineaţă. steaua care străluceşte
dimineaţa.
Απ Κβ-17 Καὶ τὸ Πνεῦμα καὶ ἡ νύμφη 17. Şi Duhul şi mireasa zic: Apoc.22:17. Şi Duhul şi mireasa
λέγουσιν· ἔρχου. καὶ ὁ ἀκούων Vino. Şi cel ce aude să zică: zic: Vino. Şi cel ce aude să
εἰπάτω· ἔρχου. καὶ ὁ διψῶν Vino. Şi cel însetat să vie. Şi zică: Vino. Şi cel însetat să
ἐρχέσθω, καὶ ὁ θέλων λαβέτω cel ce voieşte, să ia apa vieţii vină, cel ce doreşte să ia în dar
ὕδωρ ζωῆς δωρεάν. în dar. apa vieţii.
Απ Κβ-18 Μαρτυρῶ ἐγὼ παντὶ τῷ 18. Că mărturisesc la tot cel ce Apoc.22:18. Şi eu mărturisesc
ἀκούοντι τοὺς λόγους τῆς aude cuvintele prorociei oricui ascultă cuvintele
προφητείας τοῦ βιβλίου τούτου. ἐάν cărţii acesteia: De va prorociei acestei cărţi: De va
τις ἐπιθῇ ἐπὶ ταῦτα, ἐπιθήσει ὁ adăuga cineva la acestea, va mai adăuga cineva ceva la ele,
Θεὸς ἐπ᾿ αὐτὸν τὰς πληγὰς τὰς pune Domnul Dumnezeu Dumnezeu va trimite asupra
γεγραμμένας ἐν τῷ βιβλίῳ τούτῳ· peste el toate ranele cele lui pedepsele ce sunt scrise în
scrise în cartea aceasta, cartea aceasta;
Απ Κβ-19 καὶ ἐάν τις ἀφέλῃ ἀπὸ τῶν 19. Şi de va scoate cineva din Apoc.22:19. Iar de va scoate
λόγων τοῦ βιβλίου τῆς προφητείας cuvintele cărţii prorociei cineva din cuvintele cărţii
ταύτης, ἀφελεῖ ὁ Θεὸς τὸ μέρος acesteia, va scoate acestei prorocii, Dumnezeu va
αὐτοῦ ἀπὸ τοῦ ξύλου τῆς ζωῆς καὶ Dumnezeu partea lui din scoate partea lui din pomul
ἐκ τῆς πόλεως τῆς ἁγίας, τῶν cartea vieţii şi din cetatea vieţii şi din cetatea sfântă şi de
γεγραμμένων ἐν τῷ βιβλίῳ τούτῳ. cea sfântă şi din cele scrise la cele scrise în cartea
în cartea aceasta. aceasta.
Απ Κβ-20 Λέγει ὁ μαρτυρῶν ταῦτα· ναὶ 20. Zice cel ce mărturiseşte Apoc.22:20. Cel ce mărturiseşte
ἔρχομαι ταχύ. ἀμήν, ναὶ ἔρχου, acestea: Aşa (Da), vin acestea zice: Da, vin curând.
Κύριε ᾿Ιησοῦ. curând. Amin, aşa (da), vino Amin! Vino, Doamne Iisuse!
Doamne Iisuse!
Απ Κβ-21 ῾Η χάρις τοῦ Κυρίου ᾿Ιησοῦ 21. Harul Domnului nostru Iisus Apoc.22:21. Harul Domnului Iisus
Χριστοῦ μετὰ πάντων τῶν ἁγίων· Hristos cu voi toţi (toți Hristos, cu voi cu toţi! Amin
ἀμήν. sfinții)! Amin.
656

Noul Testament Greaca-Romana (Traducere 2 Versiuni) PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Noul Testament Greaca-Romana (Traducere 2 Versiuni) PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

ΚΑΙΝΗ ΔΙΑΘΗΚΗ NOUL TESTAMENT NOUL TESTAMENT

Corect, după original, Se observă că mai toate edițiile

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Α. CAPITOLUL 1. CAPITOLUL 1

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Β. CAPITOLUL 2. CAPITOLUL 2

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Γ. CAPITOLUL 3. CAPITOLUL 3

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Δ. CAPITOLUL 4. CAPITOLUL 4

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Ε. CAPITOLUL 5. CAPITOLUL 5

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Στ. CAPITOLUL 6. CAPITOLUL 6

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Ζ. CAPITOLUL 7. CAPITOLUL 7

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Η. CAPITOLUL 8. CAPITOLUL 8

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Θ. CAPITOLUL 9. CAPITOLUL 9

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Ι. CAPITOLUL 10. CAPITOLUL 10

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΑ. CAPITOLUL 11. CAPITOLUL 11

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΒ. CAPITOLUL 12. CAPITOLUL 12

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΓ. CAPITOLUL 13. CAPITOLUL 13

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΔ. CAPITOLUL 14. CAPITOLUL 14

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΕ. CAPITOLUL 15. CAPITOLUL 15

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΣΤ CAPITOLUL 16. CAPITOLUL 16

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΖ. CAPITOLUL 17. CAPITOLUL 17

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΗ. CAPITOLUL 18 CAPITOLUL 18

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΘ. CAPITOLUL 19. CAPITOLUL 19

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Κ. CAPITOLUL 20. CAPITOLUL 20

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΚΑ. CAPITOLUL 21. CAPITOLUL 21

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΚΒ. CAPITOLUL 22. CAPITOLUL 22

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΚΓ. CAPITOLUL 23. CAPITOLUL 23

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΚΔ. CAPITOLUL 24. CAPITOLUL 24

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΚΕ. CAPITOLUL 25. CAPITOLUL 25

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΚΣΤ. CAPITOLUL 26. CAPITOLUL 26

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΚΖ. CAPITOLUL 27. CAPITOLUL 27

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΚΗ. CAPITOLUL 28. CAPITOLUL 28

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Α. CAPITOLUL 1. CAPITOLUL 1

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Β. CAPITOLUL 2. CAPITOLUL 2

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Γ. CAPITOLUL 3. CAPITOLUL 3

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Δ. CAPITOLUL 4. CAPITOLUL 4

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΣΤ. CAPITOLUL 6, CAPITOLUL 6

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Η. CAPITOLUL 8. CAPITOLUL 8

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Θ. CAPITOLUL 9. CAPITOLUL 9

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΑ. CAPITOLUL 11. CAPITOLUL 11

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΒ. CAPITOLUL 12. CAPITOLUL 12

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΓ. CAPITOLUL 13. CAPITOLUL 13

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΔ. CAPITOLUL 14. CAPITOLUL 14

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΕ. CAPITOLUL 15. CAPITOLUL 15

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΣΤ. CAPITOLUL 16 CAPITOLUL 16

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Α CAPITOLUL 1. CAPITOLUL 1

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Β CAPITOLUL 2. CAPITOLUL 2

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Γ CAPITOLUL 3 CAPITOLUL 3

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Ε CAPITOLUL 5. CAPITOLUL 5

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΣΤ CAPITOLUL 6. CAPITOLUL 6

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Ζ CAPITOLUL 7. CAPITOLUL 7

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Η CAPITOLUL 8. CAPITOLUL 8

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΒ CAPITOLUL 12. CAPITOLUL 12

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΓ CAPITOLUL 13. CAPITOLUL 13

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΔ CAPITOLUL 14. CAPITOLUL 14

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΕ CAPITOLUL 15. CAPITOLUL 15

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΣΤ CAPITOLUL 16. CAPITOLUL 16

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΖ CAPITOLUL 17. CAPITOLUL 17

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΗ CAPITOLUL 18. CAPITOLUL 18

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΙΘ CAPITOLUL 19. CAPITOLUL 19

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ Κ CAPITOLUL 2O. CAPITOLUL 20

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΚΑ CAPITOLUL 21 CAPITOLUL 21

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΚΒ CAPITOLUL 22. CAPITOLUL 22

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΚΓ CAPITOLUL 23. CAPITOLUL 23

ΚΕΦΑΛΑΙΟΝ ΚΔ CAPITOLUL 24. CAPITOLUL 24