Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 18 views

    Durkheim - Diviziunea Muncii. Cartea 2, Cap 1.2 PDF

    Uploaded by

    Marius Andrei Spînu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content

    You might also like

    Durkheim - Diviziunea Muncii. Cartea 2, Cap 1.2 PDF

    Uploaded by

    Marius Andrei Spînu
    18 views27 pages

    Original Title

    Durkheim.Diviziunea muncii. Cartea 2, cap 1.2.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    18 views27 pages

    Durkheim - Diviziunea Muncii. Cartea 2, Cap 1.2 PDF

    Uploaded by

    Marius Andrei Spînu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 27
    ne exterioare, devenim legati: interioard si s-a tradus in consec e-am dorit in mod expres. Ele CARTEA 4 DOUA ini se impun indatoriri pe care ny aa ie eayt totusi daforté unui act voluntar. fa fine, finde! doeste reguli de conduit se referd nu la conditiile vietii CAUZELE SI C1 sees gat la diferitele forme de activitate profesional, el 2° ‘ONDITHLE frin chiar acest fpt, un earacter mai temporal, RTE spune Pe, care, lasanducle intact forté coeroitva, te face m aocesibile actiunii oamenilor. Existd deci dou’ mari curente ale vietii sociale carora le coreopund dow tipuri de structuri nu mai putin diferite Capitotut 1 Dintre aceste curente, cel care igi are ‘originea in similitu- PROGRESUL dinile sociale este, la inceput, singur si fara rivals fin acest "SUL DIVIZIUNT MUNCH S$} ainrent el se confunda chiar cu viata societatil. Apoi Putt été FERICIR VOLS! CEL AL putin, curentul se canalizeaz, se rarefiazA, in tnP ce al doilea reste Aste, strutara segmentard este, dip = jn ce mai mult, Cor Zanes acoperiti de cealeld, dar fird a dispérea vreodats complet: Faby Sabze se datoreaza progres dvi ‘Mai devreme am stabilit acest raport de variatie inversi. nice care s4 dea * nu poate fi vorba de arian muneii? "ama de toate mode irea unei formule "uni muneii, 0 . it : depinde de cae ee mula ne exists tile posibile ale dvi- particula - issarecaz particular fi determinate deca ecat Cauzele le vom afla in cartea urmatoare. are sunt mai bune. Or, omul i ie si fie i ei cel trebuie 58 Fe : M ce poseda mah el de lueruri si, nevoie de 2 fe cu cat posed mai multe satel usr ha gee oe ca ‘0 cori se expla imediat reglasitaten coe Aman ne niet set aN CO Ginna re mai Pusira ca ei sé cate eirumstant, wr este vata pens cA ©) 38 despre ev je mal mult fenomentl, Pent» en ub Mere iviziunes MUR! & Pee tot profit pogauze exclusty Individuals eee el inte const i teoria acestul fenomen ou at satel mal hedade sretailor si a structuril lor: ins ent pete esrsime fund mental al sufletului uman A Savill oe banal a ae, Nevoia feriinit ar impinge eg 7 2 da seam ein ce mai mult. eee on a re Sona pro eee oe jn afara unei socie- ‘arolabo te post See area lor, ea nu est os er Mz Se de fi cauza determinant oe Soviet arn milo Pn ta ar ia soc or Ja organizarea muncil lin fia mec*fenomenului mai degraba fenomnenvTui mai degrabs de selina fa , jetitilor?. Ace ce sociation? Acestea St marca ose poats divza sin mas din MORNE 0B aca roeen ceastis explicatie este clas chin eo ale te Sa oe ea on™ co tune de ganaitor ae zoe Cone inconstient de oena este necesar ma astfel alterate. Jace mai mult, iar produsele are a fost cea care a dat 53, adic& diviziunea s& S¢ 1 ie se bazeaza conceptia de mai sus. ‘ emai putt ‘ Ps vate atribui o granité rational pure P roduc ‘Nu sep tare al teh St Desigur, ea depinde de stadiul de dez0) 250 wviziunii muncii, se realizeazi ea, male coat cauza sa. Nu se repel ‘f format deci pent © nomia politics: E& incat este admis | adeviratd si in © wad thea de capital etc. Aceste obstacole ins sunt int totdeauna provi- Zorli, asa cum © dovedeste experienta, si fiecare generatic impinge inainte limita la care sa oprit generatia precedenta. Chiar dac& ea ar ajunge intr-o zi a un maximum pe care au lar putea depisi - ceea ce este o presipunere cu totul gratuita cel butin este sigur e, ined de acum, ca are in spatele sit un edmp de dezvoltare imens. Daca deci, asa cum se presupune, feri. Cirea ar creste o daté cu diviziunea muncii, ar trebui ca prima SA poata creste la infinit sau ca, cel putin, cresterea sa 8 fie Proportional cu cea a diviziunii muncii, Daca fericirea ar reste pe masura ce elementele deexcitabilitate agreabila devin ‘mai numeroase si mai intense, ar fi natural ca omul s& caute

    You might also like