Professional Documents
Culture Documents
CDL Teh. Transporturi Clasa A Xa Liceu PDF
CDL Teh. Transporturi Clasa A Xa Liceu PDF
CURRICULUM
pentru
CLASA a X-a
TEHNICIAN TRANSPORTURI
FILIERA TEHNOLOGICĂ
2018
Titlul:
Montarea mecanismului motor, mecanismului de distribuție
la motoarele cu ardere internă
TIPUL: extindere
AUTORI:
2
NOTĂ DE PREZENTARE
3
MODULUL IV: MONTAREA MCANISMULUI MOTOR, MECANISMULUI DE DISTRIBUȚIE LA MOTOARELE CU
ARDERE INTERNĂ
1. Nota introductivă
Modulul „Montarea mecanismului motor, mecanismului de distribuție la motoarele cu ardere internă”, componenta ofertei
educaționale (curriculare) pentru calificări profesionale din domeniul de pregătire profesională Mecanică (tehnician transporturi) face parte
din cultura de specialitate și pregătirea practică comasată aferente clasei a X-a, învățământ liceal, filiera tehnologică. Modulul „Montarea
mecanismului motor, mecanismului de distribuție la motoarele cu ardere internă” are alocat un număr de 90/an de ore de instruire
practică din stagiile de pregătire practică, conform planului de învățământ, 3 săptămâni, a 5 zile pe săptămână a 6 ore/zi şi a fost elaborat
în parteneriat cu S.C. MOBIL TAXI S.R.L. S.C. COVEANU S.R.L. MARPRYS TESTER S.R.L.
Modulul „Montarea mecanismului motor, mecanismului de distribuție la motoarele cu ardere internă” este centrat pe rezultate
ale învățării și vizează dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare angajării pe piața muncii în una din ocupațiile specificate în
SPP-urile corespunzătoare calificării profesionale de nivel 4 – tehnician transporturi, din domeniul de pregătire profesională mecanică sau
continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior.
2. Structură modul
5
- şuruburi (rol, clasificare, - alegerea şuruburilor, piuliţelor şi - colaborarea cu membrii echipei - șaibe (asamblări filetate m.a.i.)
materiale) şaibelor conform documentaţiei tehnice, de lucru, în scopul îndeplinirii - pene (asamblări prin pene m.a.i.)
- şaibe (rol, clasificare, în vederea executării asamblărilor filetate sarcinilor de la locul de muncă - arcuri (asamblări elastice m.a.i.)
materiale) - alegerea penelor conform
- pene (rol, clasificare, documentaţiei tehnice, în vederea
materiale) executării asamblărilor prin pene
- arcuri (rol, clasificare, - alegerea arcurilor conform
materiale) documentaţiei tehnice, în vederea
executării asamblărilor elastice
- utilizarea corectă a vocabularului
comun şi a celui de specialitate
6. Mecanisme pentru - identificarea elementelor componente - preocuparea pentru 6.1. Definiția mecanismului motor al m.a.i.
transformarea mișcării de ale mecanismului bielă-manivelă. documentare folosind tehnologia 6.2. Elementele componente ale mecanism
rotație în mișcare de - citirea schemei mecanismului bielă- informaţiei motor al m.a.i.
translație rectilinie manivelă. - colaborarea cu membrii echipei 6.3. Demontarea organelor fixe ale
alternativă - executarea operațiilor de montare, de lucru, în scopul îndeplinirii mecanismului motor (bloc motor, chiulasă,
Mecanismul bielă-manivelă demontare a mecanismelor bielă- sarcinilor de la locul de muncă. cilindri)
- schema mecanismului bielă manivelă. 6.4. Demontarea organelor mobile ale
manivelă, elemente - verificarea funcționării montajului mecanismului motor (pistoane, biele, bolțuri,
componente, roluri mecanismului bielă-manivelă segmenți, arbore cotit, volant)
funcționale 6.5. Montarea organelor fixe ale mecanismului
- montarea demontarea motor(bloc motor, chiulasă, cilindri)
mecanismelor bielă-manivelă 6.6. Montarea organelor mobile ale
(montarea pistoanelor, mecanismului motor (pistoane, biele, bolțuri,
montarea bielei, montarea segmenți, arbore cotit, volant)
arborelui cotit, montarea 6.7. Verificarea funcționării montajului
volantului), verificarea mecanismului bielă-manivelă
montajului, recomandări de 6.8. Definiția mecanismului de distribuție al
exploatare. m.a.i.
7. Mecanisme cu came - identificarea elementelor componente - preocuparea pentru 7.1. Definiția mecanismului de distribuție
Montarea și demontarea ale mecanismelor cu came (mecanismul documentare folosind tehnologia utilizat la m.a.i.
mecanismelor cu came de distribuție al m.a.i.) informaţiei 7.2. Clasificarea mecanismelor de distribuție
utilizate la m.a.i. - executarea operațiilor de montare, - colaborarea cu membrii echipei utilizate la m.a.i.
Recomandări de exploatare demontare a mecanismelor de distribuție de lucru ,în scopul îndeplinirii 7.3. Elementele componente ale mecanismului
ale m.a.i. sarcinilor de la locul de muncă de distribuție
7.4. Soluții constructive ale mecanismelor de
distribuție utilizate la m.a.i.
7.5..Demontarea mecanismului de distribuție
6
7.6.Montarea mecanismului de distribuție
7.7.Verificarea montării mecanismului de
distribuție al m.a.i.
8. Transmisii mecanice - stabilirea caracteristicilor transmisiilor - preocuparea pentru 8.1. Definiția mecanismului de acționare al
(definiție, clasificare, mecanice documentare folosind tehnologia mecanismului de distribuție al m.a.i.
transmisii de largă informaţiei 8.2. Tipuri constructive de mecanisme de
utilizare) utilizate la - colaborarea cu membrii echipei acționare
motoarele cu ardere de lucru ,în scopul îndeplinirii 8.3. Montarea mecanismului de acționare cu
internă sarcinilor de la locul de muncă lanț
8.4. Montarea mecanismului de acționare prin
curele
8.5. Montarea mecanismului de acționare prin
roți dințate
7
3. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Trăsătura esenţială a laboratoarelor, cabinetelor şi atelierelor şcolare o constituie tehnicile noi, a căror
introducere reprezintă o necesitate în concordanţă cu procesul de dezvoltare continuă a tehnicii.
Mijloacele tehnice moderne determină câştigul în eficienţă a procesului de învăţământ, familiarizarea
elevilor nu numai cu mânuirea unor utilaje, maşini, dispozitive, aparate şi tehnici moderne dar şi cu
utilizarea creatoare a cunoştinţelor teoretice însuşite.
La baza dotării trebuie să se afle normative elaborate de unităţi specializate, defalcate pe:
- aparate şi instrumente de măsura si control
- mijloace audio-vizuale
- material demonstrative: m.a.i. in construcția cărora se regăsesc diferite tipuri de organe de masini
- mobilier
- echipament de protectie
- organe de asamblare simple si complexe (arbori, osii, rulmenti, etc.)
- lubrefianți (uleiuri, unsori)
- truse de scule universale pentru mecanicul auto;
- truse specifice lucrărilor de montare, demontare a m.a.i.;
- utilaje: presa, mașini autofiletante
Se pune accentul cuvenit pe dotarea necesară asigurării protecţiei muncii şi sănătăţii elevilor, precum
şi pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.
4. Sugestii metodologice
8
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate,
prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:
aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale elevilor,
pe exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului în coparticipant la propria
instruire şi educaţie;
îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea
programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul
colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;
folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii,
prin recurgere la modele concrete;
însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre
autoinstruire, spre învăţare continuă.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare
dintre rezultatele învăţării.
Pentru modulul “Montarea mecanismului motor, mecanismului de distribuție la motoarele cu
ardere internă” pot fi uilizate pe lângă metodele de învățământ clasice și metodele alternative , specifice
învățării centrate pe elev , ca de exemplu:
Metode cu valenţe creatoare: Brainstormingul; Metoda ,,ciorchinelui”; Metode Frisco,
Turul galeriei; Metoda Phillips 6/6 sau 6-3-6; Dezbaterea panel; Jocul de rol;
Metode cu valenţe activizatoare: Metoda cadranelor; Ştiu/vreau să ştiu/am învăţat; Mozaicul;
Discuţia; Reţeaua de discuţie; Cubul; Organizatorii grafici; Problematizarea; Studiul de caz.
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul va măsura
eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină măsura în care elevii au atins
rezultatele învăţării stabilite în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea rezultatelor învăţării poate fi:
a. Continuă: instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul temei, de modalitatea
de evaluare–probe orale, scrise, practice–de stilurile de învăţare ale elevilor. Planificarea evaluării
trebuie să se deruleze după un program stabilit, evitându-se aglomerarea mai multor evaluări în aceeaşi
perioadă de timp. Va fi realizată de către profesor pe baza unor probe care se referă explicit la
cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile specificate în standardul de pregătire profesională.
b. Finală: realizată printr-o probă cu caracter integrator la sfârşitul procesului de predare/învăţare,
pe baza criteriilor și indicatorilor de realizare și ponderea acestora, precizați în standardul de pregătire
profesională al calificării şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor,
abilităţilor şi atitudinilor.
Sugerăm următoarele instrumente de evaluare continuă:
- fişe de observaţie;
- fişe de lucru;
- fişe de documentare;
- fişe de autoevaluare/interevaluare;
- proiectul;
- activităţi practice;
9
- lucrări de laborator/ practice.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
- proiectul,
- studiul de caz,
- portofoliul,
Se recomandă, ca pe măsura parcurgerii modulului, să se utilizeze atât evaluarea de tip formativ, cât
și evaluarea de tip sumativ, pentru verificarea atingerii rezultatelor învățării, în conformitate cu criteriile
și indicatorii de realizare prevăzuți în Standardul de pregătire profesională. Aplicarea metodelor, va
consolida caracterul interactiv al învățării si va contribui la formarea elevilor ca persoane active, care să
ia decizii si sa rezolve problemele vieții prin acțiune.
Vom exemplifica metoda Frisco.
Prezentarea sintetică a metodei Frisco are la bază interpretarea din partea participanților a unui rol
specific, care să acopere o dimensiune a personalității, abordând o problemă din mai multe perspective.
Astfel membri grupului trebuie să joace fiecare, pe rând rolul conservatoristului, rolul exuberantului,
rolul pesimistului, rolul optimistului,
Metoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of San Fransico (Cei patru băieți din San
Francisco), scopul ei era de a identifica problemele complexe și dificile și de a le rezolva pe căi simple
și eficiente. Ea are la bază braistormingul-ul regizat și solicit din partea elevilor capacitate empatice,
spirit critic, punând accentual pe stimularea gândirii, a imaginației sau a creativității.
Etapele metodei:
1. Etapa punerii metodei : profesorul sau elevii sesizează o situație- problemă sau o controversă și o
propuse spre analiză.
2. Etapa organizării colectivului: se stabilesc rolurile , rolul conservatoristului, rolul exuberantului,
rolul optimistului, rolul pesimistului și cine le joacă, rolul poate fi individual sau poate fi distribuit pe
echipe in cazul colectivelor mai mari.
3. Etapa dezbaterii colective: fiecare interpretează rolul ales și își susține punctual de vedere în
conformitate cu rolul.
4. Etapa sistematizării ideilor emise și a concluzionării asupra ideilor găsite.
De exemplu, la tema ”Soluții practice de demontare a segmenților pistonului” se propune o discuție
”pro sau contra” despre soluțiile practice de demontare a segmenților care utilizează mijloace tehnice
clasice și mijloace tehnice moderne (truse de scule).
Cel care are rolul conservatorului trebuie să aprecieze metodele clasice de demontare a segmenților,
pronunțându-se pentru menținerea lor dar poate admite anumite îmbunătățiri.
Exuberantul privește în viitor susținând metodele și mijloacele moderne de demontare a segmenților,
se bazează pe fenomenul de contagiune. Pesimistul este cel care nu este de acord cu ceea ce se discută
cenzurând ideile și soluțiile inițiale propuse. El relevă aspectele nefaste ale oricăror îmbunătățiri.
Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist, îndemnând participanții să privească lucrurile dintr-
o perspectivă reală, concretă, realizabilă. El găsește fundamentări realiste și posibilități de realizare a
soluțiilor propuse de exuberant, stimulând participanții să gândească pozitiv.
Fiecare interpretează rolul ales și-și susține punctual de vedere în acord cu rolul primit. Urmează
ultima etapă în care sunt sistematizate ideile emise după care se ajunge la concluzionări ale soluțiilor
găsite.
Modalitate de evaluare a temei în cazul metodei Frisco.
Abilități/deprinderi Comentariu
Evaluează
Generalizează
Intervine
Interpretează
Analizează
Elaborează
Abstractizează
Analizează perspectivele
Ia decizii
Rezolvă probleme
10
METODA CUBULUI
1. Definește
Mecanismul
motor
2. Enumeră
6. Argumentează
ordinea de montaj
aleasă pentru
asamblarea
mecanismului motor
11
Un exemplu de instrument de evaluare pentru o probă practică complexă.
Grila de evaluare
Criterii de evaluare Indicatorii de realizare a probei practice Punctaj
acordat
1. Primirea sarcinilor de lucru și Identificarea mijloacelor de lucru necesare executării 10
organizarea locului de muncă lucrării
2. Realizarea sarcinii de lucru Respectarea algoritmului logic si tehnologic de 20
realizare a operațiilor
Realizarea corectă a operațiilor 40
Utilizarea corespunzătoare a mijloacelor de lucru 20
necesare lucrării
Respectarea normelor de SSM și PSI 10
Total punctaj 100
7. Bibliografie
12