CAP, XY. POPULATIA. 1. Numidrul populatici. 2. Crestere, Natalitate. Mortalitate. — 3 Densitatea populatici. —4. Migeari.— 5. Migeari_ pastorate. — 6. Emigriini, 1, —Pe o supratata de 295.000 km®, cam 3% din Europa, triiaw in Romania din 1930 peste 18 milioane locuitori, aproape 4,5% din populatia Europei, intrecuti numai de 7 state. Din populatia totati dela 1930, marea majoritate (81%) aparfine mediuluj rural. Din rest aproape 3 milioane traiese in capitalele jude- {elor si numai 759,000 in celelalte comune urbane. Suntém mai rurati decat fosta Polonie (76,2%) si Ungaria (55.7%), cam cAt Bulgaria (81%) oti Jugoslavia (824%). Dup5 provineti repartifia este urmitoarea: La sata Vechinl Regat 76,4 rurali Ardeal_cu Banat 827» : 72» Bueovina » 2). TBA + Din intreaga populatic sunt mai multe femei decit birbati (49%); exee- dentul femeilor © mai mare la sate dect in orase. Romania fn aceasta privinta are o valoare medic. Dupa grape de varsta se constatd marele numar al copiilor ‘i tineretului, mai ales la sate. Peste 90 ani nu traiese decat cam 10.000, peste 100 vreo mie. Arborele varstelor are forma piramidala cu baza larga prin ma- rele numir de tineret intre 0 si 19 ani (46,4%). Ea aratd o crestere viguroas& a populafiei in general, desi in unele parli se constat o regresiune daunatoare. In Banat bunioard tineretul pani 1a 19 ani nu intré decat in proportie de aproape 30%, pe cand populajia adult (20—64 ani) trece de 61%. Necisitoriti (intre 24—64 ani) sunt mai mult Darbati (peste 800.000), decdt femei; vaduve de vreo 5 ori mai multe decat viduvi (peste 130.000). Din intreaga populatic activa (peste 10. mil. loc.) majoritatea (78,2%) se ocupi cu exploatarea solului (90,4% cade mediului rural), numab 7.2% la industrif, 3.2% Ja comert, 46% ca funcfionari. Ca profesiune din populatia activi’ pre- domin& acea care munceste pe sama sa (31,5%) si salariati (97%). Vin la rind rentieri si pensionari (2%), dar si servitori (2,8%),POPULATES, 201 2. —Fafii de recensiimantul dela 1930, in 1933 se aflau 18.652. locuitori; in 1935 19.087.770; in 1937 (Octomvrie), 19.535.398. In 15 ani populatia a sporit cu 3.500.000 locuitori, anual cu 230.000. La vecinii_ nostri sporul anual numai dupa 10 ani (1921— 1981) este: Bulgaria 91.800, Jugoslavia 191.400, Ungaria 68.700, fosta Cehoslovacie 112.200, Roménia 251.000. Populafia reste pe ficeare an simfitor prin pri- sosul insemnat al nasterilor asupra morfilor, dato- rita puterii vital itoasi a neamului. Exce- dentul era de 15,6 la mia de locuitori (1930), 0 cifri imbucuratoare, cu mult mai mare decat a celor mai multe tari din Europa (Franfa 1,1°/sq tn 1931, Ungaria 6,7%Joq, Bulgaria 14,8%Jo9 (1930), Cehoslovacia 6°/oo, Jugoslavia 13,64, (1935). Din picate acest exce- dent se tot miesoreazi. De 12%/yg in 1931, se reduce la 11,7°/go in 1934 si chiar 9,6%J9, in 1935. Excedentul este mai mare in Vechiul Regat (17,6, in 1932) decat in celelalte provincii (Basarabia 15,8, Bueovina 11,4, Ardeal 8,2). Cum e firese, exeedentul ¢ mai puternic in mediul rural (16,8%99) decat in cel urban (13,4%Jog in 1932). 3. —Cresterea populafiei in Romania scade. Inc BONAR nu se poate pune la noi problema despopularizii ' atdt de ameninfaitoare in alte fri, ca in Franta si _ Fig. 170. —~ chiar in Germania, dar ingrijorarea trebuie sii ne cu- Populatia Roma- nar f y nied in 1933 (4. Dr. prind& ca_prevedere. Cresterea anuaki a populafi- "itu Norm, unii cu 250.000 in mijlociu (262.000 in 1932) ar total; dungi © ra. putea fi si mai important’, daci din picate in rali: punctal himb mortalitatea copiilor n’ar fi la noi urban din cale afar de mare. Au fost ani si cu 662.000 nascuti, ceea ce inseamnai un coeficient de aproape 36 la mia de locuitori (1932; 30,85 in 1937). Totusi se constati o sc&dere continu: destul de pronunjati a natalitat fat de mortalitatea aproape sta- fionarti (37,9%,g intre 19281932, la 33,9%oo intre 1933-1937). - Cifra nasterilor este eu mult mai wo 7 eset ts ridicat decit_mai in toate {arlle io din Europa. Tn 1930. stiteam in Fig, 171. — Cresterea populatiei in oe) ; Roindnia de adinainte "de rasbora, TUNE (254); Intreceam nu numa pe vecinii nostri (Bulgaria, cea mai apropiata, cu 30,6°/,,), dar si farile vestite prin inmultirea populatiunii (Japonia 32,4, Ttalia 24,7).we GS ST eae 1933190" 995 1936297 Fig. 17 litatea, mortalitatea si exeedentul natural la ale (1928-1937) {@. Golopenfa si Georyescu). In 1933 Romania are un procent de 18,7°/,. mor} Toc ; dintre vecini, Bulgaria nare decit 16,3"/,93 Cehoslovacia cu 13,3"/,,, Polonia cu 13,8%/,, stiteau departe de noi. Partea dureroasii e ci mortalitatea ¢ piilor pan fa 5 ani la noi este excesiva, dand mai mult de 60%, din numirul to- tal al morfilor, iar mortalitatea copiilor pani la un an este cam 1/3 din cea to- tala. Curba mortali- = rie titii se prezinti cu EE totul deosebiti de cea Fig. 173.—Piramida varstelor in 1930 (d. S. Mannila). din alte iri; max mum coincide varsta dela 1—5 ai Mortalitatea infantil im genere atinge in unele sate peste 30% din numirul niscufilor-vii sau peste 40%/, din mortalitatea general. mascuuin eemuein a