PIERRE CHAU 1 eituction de vero dee Eire ‘OB. Arthaug, Pars 19t: “repturte ounce prernte eat sn iinoe romane Hee aise peasrvate walweN Morgane Pierre Chaunu civilizatia europei in secolul luminilor Volumul 1 Traducere si cuvint taainle de IRINA MAVRODIN 315.082 EDITURA MERIDIANE BUCURESTI, 1986es Pe coperti : cabinetar do fisted" at domnutut sionnier de ta. Bosson Goischa sir alfred. Belt mane CUVINT INAINTE Cred in libertate, in respectul faté de viata din insisi clipa cind este data in pintecele ma- mei, purtind in sine ceea ce va fi in timp gi dincolo de timp, cred c& civilizatia din care ne tragem mai are inc& de adus lumii ceva. [..] Cobor din {arahi ce au trudit veacuri in gir spre a face s4 rodeascd ovaaul si castanii, griul si vita de vie. [..] Imi iubese familia si iubese aceasta tari si, prin mijlocirea patriel_mele, toate celelalte patrii ale oamenilor. Universa~ lismul meu este tirdnese, prects si concret.& * Regisim in aceasta profesiune de credinta principalele ,teme ale cercetarii si meditatiel din monumentala opera de referinta La Civili sation de Europe des Lumiéres de Pierre Chaunu : afirmarea valotii vielii umane in sini ca prima sursi de progres, inerederea in desti nul civilizatiei europene si tn dialogul el per- manent cu celelalte civilizatii, memoria tre- cutului integraté unui prezent trait mereu ca Viitor al acelui trecut, dar si ca trecut al unui vitor previzibil si controlabil de ratiunea uma~ na, patriotismul ardent ca deschidere c&tre alte patriotisme. Si, de asemenea, un mod profund si sustinut, devenit instisi metoda de investi- 4 Pierre Chaunt, Ce que je crois, Paris, Grasset, 1982, p. 15, 5gare, de a se solidariza cu munca multimilor ntacute%, @ celor care abia acum ineep sd vor- beasca, datorita istoriei cantitative, sau seriale. Pierre Chatmu este unul din intemeietorii acesteia, poate cel mai important. Lucrul cel mai remareabil si probabil si cel mai caracte- ristic fn cazul lui este tocmai cea ce el numeste wuniversalismul* sdu_,fArdinesc, precis si con- cret, Situindu-se la ‘confiuenfa mai_ multor discipline, cunoseind si mantpulind din. pers- pectiva istoricului datele cele mai recente ale stiintelor exacte, mai cu seama ale biologici, fizicii si astronomiei, in care aproape am putes spune c& sa specializat, numarind, inventari- , mésurind, folosind' toate armele statist cii, Pierre Chaunu stie totodata si-si depaseascd rezultatele ,,precise", concrete, prin interpre- tari de mare anvergura, ce le deschid c&tre un suniversalism* spatial si temporal, care este si unul al cunoasteri Sprijinindu-se pe fapte pozitive, tisnese ipo- tezele cele mai pasionante si mai incredibile pentru o istorie traditionala, lipsit’ de noile mijloace ale istoriei cantitative. Una dintre ele, dovedita a fi exact prin indelungi cercetari ale actelor civile (nasteri, casatorii, decese, tes: tamente etc) si prin metodele statistici baza intregii car{i, constituind) sistematic, cartezian sustinuta structura ‘care duce la configu al Luminiilor se produce ca urmare a unei mu- tatif ce‘are loc in citeva {ari din vestul Euro: el — in Anglia, in primul rind — la nivel demografic, Dupa cum spune Pierre Chaunu, in chip cum nu se poate mai expresiv, secolul al_ XVItI-lea ,,inventeazd oament" fnainte de a inventa orice altceva. Sporul de populatie — demonstrat de 0 istorie demograficd pe cale de a se constitui — Inseamna o speranja de viatA. mai lungd, prin cultivarea unor noi de- prinderi de igiend, meticulos dovedite, pe ba: de documente, de cdtre istoric, dar si mai mulfi copii, o' mortalitate infantilé mai mica, ‘ incitfnd societatea si investeasca: mai mult in educatie. ,,Copilul educat', alfabetizat, in pri mil rind, ‘ne apare in comentariul, nu o data, poetic, al Ini Chaunu, drept o adevaraté efigie a Secolului Luminilor. Poetic si totodata s intific (,universalist® si: totodata _concret*), textul lui Chaunu ne obliga s& construim gi sa intelegem istoria pornita si de la maruntul fapt de viata cotidian, care, insumat, poate ajunge s& joace rolul unui ,multiplicator* de progres: de la programul vilei unui copil, de exemplu, O alta efigie, nu mai putin anonima mestesugarul care isi cunoaste in chip dest- virgit meseria tocmai pentru c& tie s& citeasc’, fapt ce fi conferé sansa unui plus He compe- tent. Copilul, mestesugarul, amindoi ,,educati* ~ iat noii eroi ai Secolutul Luminilor: pe care ni-i propune Chaunu aldturi de Voltaire si de Newion, sau de Bach, reprezentant sublim al _unei arte atit de profund asimilata, in anu- mite regiuni geografice, de comunitati nespecia- lizate, incepind cu familiile cele mai modeste, incit devine un mijloc si o dovad’ de progres. Viziunea universalista a Iwi Chaunu in tegreaz& conceptului de civilizatie si pe cel de cultura. Literatura, muzica, pictura, arhitec- tura, sculptura isi glsese astfel, ca elemente de civilizatie, 0 functie utilitar sociala. Ele sint totodata moduri de a exprima structurile pro- funde ale secolului prin configuratii izomorfe, adic& prin stil(uri). Evantaiul domenillor explo~ rate — incepind cu cel al climatului pe lung durat si cu cel al numarului de nou-niscuti si de. morfi si terminind cu cel al muzicii — cunoaste astfel o uirtitoare si magnifica des- chidere. Imi dau seama ca ‘utilizez din nou acest cuvint: da, cartea ui Chaunu este im- portanta si printr-o stiinté a deschiderii care face din ea mult mai mult decit un tratat de civilizatie: un manual de eticd — 0 eticd a muneii — bun spre a fi ul noastra, 7