AMANDA QUICK companiePROLOG: ARTHUR Arthur Lancaster; conte de St. Merryn, sedea la clubul sau in fata unui foc in care trosneau lemnele, bind un pahar de excelent vin de porto gi citind un ziar, cind i se anunta ca logodnica lui fugise cu un alt: barbat. + Mi s-a spus ca tindrul Burnley a folosit o scara pentru a se cafara pind la fereastra ei sia o ajuta pe domnisoara Juliana s4 coboare la trasura. Bennett Fleming isi las4 trupul scurt si zdravan pe scaunul din fata lui Arthur $i intinse mina c&tre sticla de porto. Dupa cit se pare, cei doi au luat-o spre nord. Nu incape indoiala ca se indreapta catre Gretna Green. Tatal Julianei a pomit deja in urmarirea fugarilor, insd trasura acestuia e veche si inceata. O tacere absolutd se lis& peste intreaga incdpere. Toate discufiile incetara. Nici un ziar nu mai fognea, nici un pahar nu se mai migca. Era aproape de miezul noptii gi clubul era ticsit de lume. Toti barbatii din apropiere pareau sa fi inghetat in scaun, incofdindu-se din rdsputeri sA tragd cu urechea la conversatia care se desfagura ling& semineu. _Cuun oftat, Arthur {si fmpaturi ziarul, fl las& deoparte si lua 0 inghitituri de vin. Apoi privi fn directia ferestrei, la rafalele de ploaie pe care vintul dezlanuit le izbea de geamuri. — Pe o asemenea furtuna vor fi foarte norocogsi dac& vor izbuti s& strabaté macar cincisprezece kilometri, zise barbatul. Dupa cum avea sa se intimple cu tot ce va spune el in noaptea aceea, remarca deveni gi ea o parte a legendei lui 5St. Merryn... Un om dotat cu atita stapinire de sine incit, atunci cind i s-a spus ca logodnica lui fugise cu un alt barbat, el s-a mulfumit sd facad un comentariu asupra vremii umede de-afard. Bennett dadu repede pe git o dusca de porto, dupa care insofi privirea lui Arthur, uitindu-se gi el pe fereastra. — Tinarul Burnley si domnisoara Juliana au o trasura excelenta gi rapidi, precum si un atelaj puternic si odihnit. Barbatul isi drese glasul. Este putin probabil ca tatl ei sd-i mai poata ajunge din urma, dar un calaret bun, cu un cal sprinten, ar fi capabil sa puna mina pe fugari- Asteptarea mocnea in linistea limpede ca de cristal. St. Merryn era un burlac ale carui grajduri adaposteau citiva cai de mare clasi, ceea ce nu era pentru nimeni un secret. Toti agteptau sa afle dacd insusi contele va decide sa porneasca pe urmele cuplului fugar. Arthur se ridicd cu un aer nonsalant, luind cu el sticla de vin pe jumatate goala. ' — Stii, Bennett, in seara asta constat ci m-a cuprins 0 imensa plictiseala. Cred ci am s4 ma duc sa vad daca se tntimpla ceva interesant in sala pentru jocuri de carti. Sprincenele lui Bennett se inaltara brusc spre marginea parului. — Dar tu nu joci niciodatd. Nu ma incumet nici macar si incep s4 numéar de cite ori te-am auzit sustinind cd este ilogic sa pariezi niste bani pe rostogolirea zarului ori pe o mind de carti de joc. — Azi ma simt neobigsnuit de norocos. Arthur o lua din loc in directia anuntata. : — Naiba s-o ia de treaba! murmura Bennett. Trasdaturile lui grosolane se adincira in semn de ingrijorare, sari in picioare, fsi insfaca paharul de vin pe jumitate plin si se urni pentru a-l ajunge din urmd pe conte. — $tii, spuse Arthur pe cind cei doi ajunsesera la mijlocul incaperii nefiresc de tacute, imi trece acum prin minte cd am 6 apreciat mai degraba gresit cind i-am cerut lui Graham mina icei sale. . meet Cum aga? Bennett se uita piezis la Arthur cu 0 privire inistita, cdutind parca semne de febra. : eee yed ed data urtoare cindo s& mi mai hotérasc smi gasesc o nevast’, voi aborda problema de o manieré mai logica, adicd aga cum ag proceda cu una dintre investifiile mele. . “Bennett se strimb, constient fiind ca asistenfa prezenta qnc& atenta la tot ce spunea Arthur. aA . = ° $i cum dracu’ intentionezi s& aplici logica in gasirea i neveste? . ; . men Ma gindesc ca acele calitati pe care cineva le cere unei neveste nu sint diferite de calitatile pe care se asteapta sale intilneasca la o insofitoare platita. a Bennett, care tocmai inghitea o gura de porto, se inecd si incepu sa tugeascd, improgcind in jur ou stropi de vin. — O insofitoare? izbuti el s& ingaime intr-un tirziu. — Te rog doar s& analizezi atent chestiunea. Paharul lui Arthur scoase un clinchet in momentatin care barbatul apleci. sticla de vin si atinse buza cu gitul. O insofitoare ideala este o doamna manierati si cultd, cu o reputafie nepatata si un psihic solid $i linistit, precum si cu modestie $i echilibru in comportament $i fel de a se imbraca. Iar acesté insugini mu sint ele oare aceleasi prin care oricine ar caracteriza o nevas erfecta? 7 . . P — O insofitoare platit’ este, prin definitie, 0 persoana araicit i a amas singur’ pe lume. ; : oe Bineinjeles c& este saraca gi lipsita de orice mijloace de subzistenti, didu din umeri Arthur. Altminteri de ce ar icita o atit de umila pozitie? . soles Majoritatea domnilor ar prefera o nevasta care sa le poati aduce o oarecare avere sau ceva proprietati imobiliare, i ett. . : ae eo, dat tocmai in privinta asta am eu un Imens avantaj, nv-i aga? Arthur se opri in usa sdlii de jocuri si trecu in revista 7