Susana Coman Bosica Augustin Bena Contributii documentare Omul gi opera in documente si evocari Casa Cartii de Stiinta Cluj, 2000COPILARIA SI ANI TINERETII Motto: Daca vrei s& cunosti pe analizeaz-i copilaria (in profunzime nn.) Victor tg, Mama sa Rachila, nascuti Blaga, din Lancrim, langa Sebes, era sori q preotul Blaga, tata! lui Lucian Blaga, var primar cu Augustin Bena. Mama lui s cAsitorit cu preotul Ion Bena, avand 15 copii. Preotul Ion Bena era preot in comuna Pianul de Jos, plasa Sebes si find : patra generafie de preofi. te P&rintele Ion Bena era mare iubitor de muzica gi literatura. CAnta frumos a glasul lui de bariton si la fluier si flaut, asemenea lui popa Blaga, din Lancram, a care impreuna a invajat carte la gimnaziul sasesc din Sebes-Alba si locuiau lao gazdi, impreund, devenind mai tarziu cumetri. A notat si armonizat céntece populare si bisericesti. A scris monografia Pianului de Jos, publicaté mai tarziu de fiul séu Augustin Bena, si un tratat de morala gi folclor. A tradus un tratat de agricultura din limba germana. Augustin Bena s-a nascut la 29 octombrie 1880 la Pianul de Jos, fiind primul nascut dintre cei 15 copii. De mic copil s-a manifestat cu mari inclinafii pentru muzica. Canta cu ¢ sfoara finutd de un capat cu dingii si celilalt capat il intindea cu mina dreapté, iar cu degetul de la mana stanga (era stangaci) pisca sfoara pentru a scoate niste suneté destul de bomaite care-i faceau mare placere. In cea ce priveste pe stangaci, am observat, oA sunt mai complex inzestraj $i tatal meu era sténgaci. Bunicul meu, féran mai inzestrat si mai citit decat alft # dus la doctor si vad’ nu cumva e stricat ceva in el. Medicul care din intamplare &* wml ten explicat sténgacia in felul urmitor: la oameni aratatoarele din > re ata in intii lui Si faa fase ees iar eae din ceasul mingii lui Simion, — - Da, Gemaule|doticy, el scrie gi pe sténga si pe dreapta. Numai cé toate HW a’, di to pe sting Ti tot spunem sa facd pe dreapta, face o data, de dou ” - Dacd- ‘arity : i a 22, stunciarititoarele lui merg gi pe dreapta gi pe stanga. As w pia? Anunei is impicat 8 mu-iriu, A jupa aceasta parantezA sa trecem la Au; stin Bena care in ilarie ef Indrizmey acrobat. Mama lui gi alfit din sat fi siceau “acapztura”, decd so sib PPacoperig de casa, in plopi, cobora in ffinténi mai adi 7 scorburi cu giuri mari, cfuta in stupind gongi gi eae S® prindea de grinzi, de De mic tia canta frumos. La § ani 4 primit de la 'eaz pescuia raci. sisoaicd, 0 vioara mic& rémasé de la un fiu al ci caren mary at Sofia Lang, Copilul Bena fiind stangaci, arcugul era finut ay Si 5 AG coardele neacordate mana stnga, scaryaind Curind a descoperit c&, coardele trel lecii serioase de armonie si compozitie. Ca student teolog, deja din anul I si-a impus a . A lutoritatea ta colegi # fe format ihe bine organizat, prezenténd cu el concerte aes Fe acann n cOmpUs un cfintec pentru cor mixt pe textul poezici “I de nufar” de Alecsandri pe care l-a prezentat profesorului siu, T Popovici sa-l execute cu corul seminarului, ins& a fost refuzat pe motivul c& poezia e indecenta pentru colegii sai, dar daca ai alti cantare mai Potrivita “pentru teologi” fi-o cant Bena, incurajat cu mare insistenpi de colegii sai, a compus atunci, intr-o noapte, coral sau “Imn religios”, si a doua zi, toati clasa scria din rasputeri la parti de voci, din noua compozifie, fiindcd era numai o siptimand pind la Productia la care avea si fie executat “Imnul religios”’ Bena a studiat compozitia sa cu corul seminarial si cand a venit profesorul Popovici si a vazut cum dirijeaza Bena, I-a ins&rcinat si conduca el productia si celelalte bucati din program: “Pribeagul” de Flechtenmacher armonizat de T. Popovici In 12 noiembrie 1902 in calitate de student teolog la Sibiu, cu corul Asociagiei de muzica “Andrei Saguna” prezinta la Sibiu un concert dirijat de el In 22 februarie 1903 cu corul teologilor din Sibiu prezinta un concert la Avnig dirijat de Augustin Bena, in program Gh. Dima, N. Popovici si T. Popovici In 29 noiembrie 1903 tot la Avrig prezinta al doilea concert cu corul teologilor cu programul concertului dat de asociafia de lecturd “Andrei Saguna” care a avut loc la Sibiu in 12 noiembrie 1902. . . Urmarea a fost ca, la inceputul anului scolar urmitor, in anul I, Societatea de Lectura “Andrei Saguna” a teologilor I-a ales pe Bena dirijorul corului, care pana atunci a fost condus totdeauna de profesori de muzica, incepand cu D. Cunjan, apoi G. Dima gi pe urma T. Popovici. . . Bena a terminat teologia in 1903, cu mengiunea f. bine si a fost nae Sit din cele patra po care statul ungar le puse la dispozifia Mitropoliet Sibiu pentru continuarea studiilor de apreciere a absolvengilor seminarului teologic din Sibiu, ee ; ' 4 insistenyele profesorului Find bursé liber’, gi la recomandarea $i insistenjele Dr. 1. Stoica bursa ea conferit pe trei ani lui Bena, pentru muzic& (asa cum Plrintele I. Bena credea cd s-ar putea intimpla). iB Bursienit erau obliga i-gi continue studile I Cluj 8 BOGE any, Cu Bena s-a fiicut o exceptie caci parintele — despre bursieris jgx2rul consistoriului care ficea rapoartele la ministers! WB TT ssi cd ‘or, a anunjat ministerul c& Bena vrea si se specialize W buiesc acordate cumva Instinctiy a luat