ntorzist Repreduceres E Nenerpeetsrea Standardelor de Stat este urmarité cont 10 Peg. PRETUL LEI 550 ony 624.191. TEFODIIGR OGiAUSTA STANDARD DE STAT AN EDITIE OFICIALA STAS 3300/1-85 consttavs. NATIONAL, ‘ams be FEXDARE ae PENTRU STINTA pe Si TetwoLcels PRINCIPIT GENERALS DE i TEUTUL ROMAN PRINCIPH GENERALE DE CALCUL ro | Ciastcaren altanonesek sanparpizane | ite Foundation grouna Ferain ae onion Oona BASIC PRINCIPLES Fon ANatsIs | PRINGIPES PoxDAMESTAG — | ocHoBHBAY HOTOAREIDIM Ait DE CALCUL. PACUBnA, 1 OBIE $I DOMENIU DE APLICARE 1.1 Prezentul standard stabileste principiile generale de caloul al terenului de fundare pentru constructi Caloulu! terenului de fundare se efectueazit in scopul limitivii solieittrilor asupra tere- nnlgi de fandare astfel Incit si fie indeplinite condifiile de sigurant’-si de exploatare normal a construct cH (erenului de fandare, indiferent de natura’ 12 Prevederile prezentutni standard se ap acestuin, pentra toate entegorile de eoustretit. In eazul terenrilor de fundave aledtuite din pAminuuri eu caracteristici speciale (ptimin- turi sensibile la umezire, piminturi ou wmiliri sf contracfii mari, piiminturi in umphitutl orga- nizate, pioninturt imbunttitite), in eazail ecoustrucfiilor cu caracter deosebit (construchii hidro- tehnico importante, contrale ntieleare electriee, platforine fixe de foraj marin, stilpil lintilor elketrice aerieno de inalté tensiune, construofii monumentale efe.), ia cazul eonstrucfiilor sub- terane preeum gi in eazul constructiilor supuse 1x actiuni predominant dinamiee (de exempla fondatii de masini) trebuie si se ab’ in vedere gi prevederile din reglomentirile tehnice specitice referitoare la asemenea piiminturi si constructii. Prevederile prezentului standard, adaptate condifillor specifice, se apliek {i In caleulele privind deformatiile gf stabilitatea Iucriirilor de sustinere, taluzurilor gi versanfilor. 2 TERMINOLOGIE, 1 _ Definifiile termenilor prineipali. in legitm’ cu terenul de fundare, sint conform SAS 3950-81 si prevederitor din prezenrul. standard. 2.2 ‘Terenul de fundare constituie suportul constructiilor si reprezinti volumul de rook sat de pimint influenjat de inetredvile transmise de fundafii. In cazul neriajlor de suspinere san al constraefiflor ingropate, terenul exereith si asplun f asupra construcfillor, In eazul taluzurilor si versanfilor, terenul reptezinti parte constitutiv’s a acestora, : ‘Rerenul de fundare poate fi alextult din soci compacte sau din pamintin (rock dozagee- « gate). 28 — Rocile compacte sint roci evuptive, metamorfice sau sedimentare cu legituri puternice fntre particulele minerale, alcituind masive continue sau fisurate. ine axial in stare saturati o,., rocile compacte ‘In fnefie de rezistenja a compre se clasificd in; = roei stincoase, avind 6... > 5000 KPa; —roci semistincoase, avind oj. < 5000 kPa. PAS 1243-83. conform § Piantnturite se clasifies *) impreund eu STAS $900/2-88, inlocuicsle STAS $300-77 si STAS 6510-77 Hloborot de: MINISTERUL EDUCATIEI $1 INVATAMINTULUL | Aprobat de: a ITUTUL ROMAN DE STAI ata inteielt in vigoare : isnrutuc ceurali ne ceacerane, | !NSTHUTUL ROWAN DE STANDARDIZARE | Data inteeit im vig PROIECTARE SI DIRECTIVARE Bd. Hie je nr, 5 BUCURESTI , iy CONSTRUCT ‘rie 1107 CNST RY 1995-11-01 pula Ista Se ComteSTAS a800/1 aoe 2.4 Fundafia reprozint’ phrtea inferioar’ x constructiel, prin eare se transmnite si repart terenului incitcarea adustt de constructic, ‘Dup% modul in care transmit terenului de fundare inekrearea adusi de constrnetii, fun: dafiile se olasifiek in: oat = fundatii direete; fundafii indirecte. 241 Funiafie direct este fundafin la care inetinedrile se transmit. prin intermedinl bozed din aceasta categorie fae parte toate fundatiile.de suprafa{ precum gi fundafiile pe eMesoane. 2 Pundatie indirectit este fundafia la eave inekretirile se pot transmite atit prin baza fun- dafiei cit si prin supmafafa Interali s acesteins din aceastit categorie fae parte pilofii, coloanclé si Daretele. 2.5 Luerinile de susfinere sint lucriti de constractii_ avind drept obieet sprijinire unor ver- sani, a unel umpluturi de pimint sat a perefilor wnei exeavafil Prinefpala solicitare asupra Inerfrilor de susfinere este dati de impingerea phmintulai, Tmeririle de sustinere pot fi: = cu cmacter temporar (sprijiniti, pereti din palplanse, perefi ingropati, batardouri eto.) ; — en earaeter definitiy (ziduri de sprijin, cheuri poritare, galerii subterane, conducte magisérale ete.) 7 26 — Taluzuuile sint suprafefe libere ale tereaului care delimiteazit exeavafii in teren natural sail umpluturi, OT Versanfii sint suprafete inclinate ale terenurilor ale edror pante au vezultat in uma unor procese geologice naturale 2.8 _ Deplasitile si deformafiile fundatiilor provocate do doplasitrile gi deformatiilo teremului pot fi: — fasaren ubsolutiy 3, care este deplasarea pe vertical’: a unui punct al fundafiei, saw depiasarea" pe vertical’ a intregii fundapit izolate saul continue ; —tusarea medie a constructici, sq, oare este media tasteilor absolute ale fundafiilor izolate ale constructiet ven relat Ja distanja dintre ele; —{nelinaren fundafiel, tg ©, care reprezint& diferenfa intre tasitile absolute a dow puncte extreme ale fundatiei, raportata la distanta intre cle (lungimea, léfimea sau diametral tundafiei) ; — incovoierea relativa, f, care reprezint raportul intre sigeata maxima si lungimea parfit de fundapie care se inconvoaie; , care este diferenfa intre tastirile absolute a dow ndafil, raportat’ — transiafia absolut y, care este deplasarea pe orizontalé a umai punct al funda 8 NOPIUNI DR BAZA 3.1 Comportarea sub inefreare a terenului de fundare 8.1.1 Sub acfiunea ineiieitrilor, teremul de fundare so deformeasit, Deformatiile terenului de fandare se produe datorit& variafitlor de volun si de forma. In acest proces se pob intilni urmi- toarele stadii caracteristice : 4a) Stadinl comport in acest stadin, deformafiile teremului se datoreaz’ preponderent yatiafiilor de volum, iar comportarea depinde in mod hotiritor de caructeristictle de deformabilitate ale acestuin, b) Stadinl dezvoltiinit zonelor plastice a In acest stadin, variatiile de form’ devin semnifieative, iar eomportarea terenului este influon{ati si de earacteristicile de rezisten{it ale acestuta, OBSERVATI — Zone plastics stat ncele zone pe conural si in faterional edzora este sndeplinita. conan fe eupere, adied efortul tangential efeciv este egal cu rezistenta la forfecare a piotaluiut 6) Siadial de rup Atingerea acestui stadin este insofiti, de regula, de deplasivi importante saw disloctri le terenului, Ruperea poate conduce la desprinderen unet pirfi din teren de restul teremlui, dupi o suprafajg, demmité suprafatit de alunecare, pe care efortul tangential efeetiv egaleagt in fieoare punet rezistenfa Ia forfecare a materialulu, i ‘ \ i~3e 8 Modul in cae, la exesteren progresivit a ineiredvilor, evolueazi si apar staditle montionate, depiude de natura terenului, de natura inekredrilor gi viteza de aplicare a acestora, de tipul lucrivit (fandatic directa sau indirect, Inerare de susfinere, taluz ete). , 9.1.2 In tunctie de natura lucriiit si de stavea limit considerata, ealeutul terenului de fandare se efectueazit pentru wnut din stadiite monfionate In pet. 3.1.1, ea de exenypht : 4) evaluaren deformatiilor probabile ale fundafiilor se poate face corespunziitor stadiulai de compontare Tiniard sau evast-iniar’ san corespunaittor stadiulai dezvoltfiii zonelor plastiee, cu adiniterea unnr zone plastice en extindere limitatit; 2) caleulal capacitiii portante a fandafiilor se face eorespunziitor stadintui de rupere ; ¢) veriticanes Stabilitagii Giluzuvilor ¢ vertantilor se face covespunziitor stadiului de rupere. 2 Su rile Fimiti ale torenului de fundare 3.2.1 Corespunaiitor diferitelor stadii ale procesului de deformare sub incireare, terenul de Fundare poate atinge diferite stiri limit, 2 Starea limit a terenului de funtire corespunde sitaatici in care, en urmare a deformatiilor sau cediinii terenalu de taudare, se induc diferite sted limita Ia eonstruefii. 3.2.2 Suivile limita ate cerenulni de fundare sinb: —starea iimiti de deformayii, simbolizatit SLD starea limit de capacitate’ portant, simbolizart SL 3.2.3 Stivile Timiti ale terenulai de fandare pot fi de nama unei stiti limit wltime i ineversibilt, im parte seu in totalitares at bolizatt SLU), a civei depasire conduce la pierderea, ipacitiyii funefionale & eonsteu unei stiri limita a exploatitii normale (simbolizatk SLBN) a elirei depiyire conduce Ja Intreraperea exploatirii normale a construefie S24 Starea limiti de de formatii a terenului de fundare (SED) este de nacua wel stn jt ultime (SLU), daed deformatiile terentai condue In deplasii si deformatii ale construetici, incom- patibile ew structura de rezistentil, sau a unci sti limita a exploatirii normale (SLEN), dack deformafiile terenului impiedies exploatarea normal a constructiel. 3.2.5 — Starea limité de capacitare portant a terenalai de iundare (SLCP).corespunde wnei extindeti a sonelor in eare se indepiiieste conditia de ruporo (efortal tangential efeetiy esto egal cu rezistenta In forfecare « matevialului) astfel inett ave loc pierderea stabilitzifii terenului gi @ constructici, in parte sau in totalitate. Starea limit de cupacitate portant’ de natura une stiri limit ultime (SLU), a terenuini de fundare (SLCP) este intotdeauna TASUPRA TEREN 4 ACTIUD LUL 8 FUNDARE 44 Actiunile asupra terenului de fundare provin din: — ineretri transmise de fundajii si de Imerixi de sustinere ; reututen proprie a terenulu — efeetele meeanice (statice sf dinamiee) ale apelor subterane gi de supratafi 5 — socuri, vibrafii, seismes — efeete climatice ete, 4.2 Actiunile se grupeaztt in grupini fondamentale i grupiri speciale conform STAS 10101/0-75. Intensitifile acfiunilor intervin in caloule eu valori de caleul, Valorile vormate ale actiunilor, coeficienfii actiunilor, valorile de caleul ale incire! zilor si modul lor de grupare se stabilese conform reglementisilor tehnice specifice pentru diferite categorii de constructii (construc(ii eivile si industriale, poduri, construetii hidvotelice ete.), 5 DATE NBCESARE PRIVIND TERENUL DB FUNDARB 5. Caleutul teremalni de fundare se efeetuenzit ‘pe baza datelor veferitoare Ia stratifieatin terenutui, caracteristicile geotehnice ale roeilor si piminturilor, reginnul apelor subterane ete. Aceste date se obtin, Ia comanda proiestantulni construetiei, prin cercetarea teremului de fundare de citre organizatif san formatii de specialitate S S300/1-85