MANIFESTARILE HEMATOLOGICE IN CURSUL BOLILOR

SISTEMICE (MHBS)

MHBS reprezinta rasunetul hematologic in unele grupe de boli:

- infectii acute si cronice;
- boli cardiace, digestive, renale, endocrine, pulmonare;
- suferinte cronice: artrita cronica juvenila LED;
- boli de stocaj;
- boli neoplazice.
Mecanismele acestor grupe de boli, dar si altele asupra sistemului hematologic
sunt realizate prin:
1. disfunctii ale maduvei hematogene:
 anemii sau policitemii
 trombocitopenii sau trombocitoze
 leucopenii sau leucocitoze
2. hemolize
3. citopenii autoimune
4. alterari ale hemostazei:
 disfunctii trombocitare dobandite
 inhibitori ai factorilor cuagularii
 boala Von Willebrand dobandita
5. functii leucocitare alterate
I. Infectiile acute si cronice

1. Anemii
 anemii in infectii – infectia cronica TBC moderata
 anemii hipoplastice – hepatitele virale
 aplazii pure tranzitorii – infectii cu parvo virus B 19
 fibroza medulara – tuberculoza cu evolutie indelunga
 agresare directa asupra hematiei sau macroangiopatiile
 septicemii bacteriene (cu CID asociat), malarie, virusuri: Sindrom
hemolitic – urenic si purpura trombocitopenica trombotica
 anemii sideroblastice – terapie cu tuberculostatice (HIN,
Cicloserina)
 hipersplenism – valoare cronica leishmaniaza
2. Leucocite
 Leucocitoza cu neutrofilie
- infectii acute bacteriene
- infectii severe ale sugarului
- TBC miliara
- TBC din infectare HIV/SIDA
 Eozinofile – infectii parazitare
 Monocitoze – infectii bacteriene cronice, toxoplasmoza, citomegalie,
tuse convulsiva, TBC, hepatite virale
 Limfopenii – HIV/SIDA, infectii cu Legionela pneumofili
 3. Trombopenii
- depresie megacariocitara produsa prin diminuarea productiei medulare
(imune, CID)- -infectii virale la copii
(rujeola, rubeola, varicela, infectii severe bacteriene ).
In unele infectii virale raman markeri de suferinta hematologice:
 virusul Epstein Borr cu: anemii hemolitice, limfocitoze, organulocitoze,
limfodenomegalie, trombopenii imune
 virusurile HIV pot realiza: trombopenii, anemii, neutropenii, limfoame.
Unele terapii cu: eritropoietina, G-CSF, GM-CSF, IL-3, aduc beneficii in terapia
HIV/SIDA.
 limfomul MALT poate beneficia de terapia cu Interferon si Rituxan (anticorpi
monoclonali anti CD 20) 350mg/m2 pe saptamana venos.
II. Boli ale aparatelor
1. Boli cardiace
 cordul sufera prin:
 hemoliza la purtatorii de valve sau petice sintetice, care genereaza fragmentarea
hematiilor cu hemoglobinurie si hemoliza intravasculara
 deficit de fier prin pierderi renale
 trombopenii prin adeziune plachetara la suprafetele protezelor sau petecilor; terapia
consta in administrarea de Fe, folati, transfuzii si uneori este necesar abordul
chirurgical
 in malformatiile congenitale de cord ceanogene poate apare tulburare de cuagulare
 exista si risc de accidente vasculare cerebrale care apar in policitemii generatoare de
hipervascozitate
2. Boli digestive
 sunt semnalate gastrite atrofice in carente de vitamina B12 sau acid folic
 in sindromul Zollinger-Ellison datorita sporului de celule parietale gastrice
prin hiperaciditate pot apare hematemeza-anemii
 sindromul malabsorbtiei (boala celiaca) tulburari absorbtia fierului si
folatilor, stare care se poate produce si in colita ulceroasa, telangiectazii
 in sindromul Schwackmann-Diamond fibroza chistica si sindromul
Pearson sunt implicatii hematologice.
3. Bolile hepatice produc:
 anomaliile hematologice in insuficientele hepatice, icter obstructiv,
hipertensiune portala sunt: anemii refractare obisnuit macrocitare asociate
cu: - pierderi sanguine
- sideroblasti in inel
- hemolize (sindrom Zieve, boala Wilson)
- hipersplenism prin hipotensiune portala
 tendinte de sangerare prin: - deficit cu Vit. K1, de factor V si de fibrinogen
- trombocitopenie prin hipersplenism imun
- deficite functionale trombocitare
- defite functionale ale Fg
- cresterea fibrinolizei
- hemoragii prin rupturi de varice esofagiene
 neoformatiuni hepatice: - policilemii
 - neutrofilie si reactii leucemoide
Terapii:
- transfuzii de sange, concentrate plachetare
- sunt portocav in hipertensiunea portala
- tratamentul anemiei aplazice produsa de virusurile hepatice A, B, C
Suferintele hepatice pot produce: hipofigrinogenemii, scaderea factorului II,
V,VII, X, plasminogen, antitrombina III.
Timpul de protrombina alterat
Tratamente: plasma proaspata 10-15ml/kg, uneori administrare de concentrati de factori
cuagulanti.
4. Bolile aparatului urinar
Bolile severe cu insuficienta renala produc anemii sau chiar pancitopenii,
anomalii trombocitare, policitemii.
Anemiile sunt produse prin :
- reducerea productiei de eritropoietina
- exces de aluminium la dializati
- boli cronice renale
- deficit de fier (sangerari, dializa, venisectie, deficit functional
trombocitar )
- deficit de folati din hemodialize cronice fara a fi corectat deficitul
- anomalii de functie trombocitara
Trombocitopenii prin:
- complexe imune LED, AJR, PAN
- unele nefrite sau grefa renala
- sindromul hemolitic si uremic si purpura trombocitopenica trombotica
trombocilioze
- unele sindroame nefrotice
- polecitemii la cei cu grefa renala
Terapii: - eritropoietina 150U/kg/zi de 3 /saptamana
- acid folic 1mg/zi
- Fe 6mg/kg/zi pentru a mentine feritina la valori de 100n/ml
- Transfuzii
5. Boli endocrine
In hipotiroidism se produc anemii prin deficit de vitamina B12 pe langa Fe.
Poliendocrinopatii genereaza anemii pericioase juvenile.
6. Aparat respirator
Hipoxia de durata produce policitemie.
Hemosideroza pulmonara idiopatica- retragerea de Fe din circuitul heminic.
Tratament: corticoizi, abtinerea de la folosirea laptelui de vaca, transfuzii.

III Suferinte cronice in boli inflamatorii si imune

In cursul poliartritelor reumatoide, sindromul inflamator este responsabil de

anemie aregenerativa cu hiposideremie indeosebi dupa ani de evolutie a ACJ.
Hiperplachetoza si hiperleucocitoza cu neutrofilie se asociaza mai ales cu puseele
de boala.
 Terapiile cu antiinflamatorii non steroidiene si salicilati, inhibitori ai
prostoglandinelor pot induce trombopenii cu tip de sangerare alungit.
Terapiile cu D penicilamina si fenilbutazona pot induce agranulocitoze si chiar
aplazii medulare. In sindromul FELT este obisnuita leuconeutropenia cu splenomegalia.
In calogenoze si boli autoimune se gasesc postoperatoriu hematologic. In
periarterita venoasa se pot observa hiperleucocitoza cu neutrofilie si eozinofilie.
Hipereozinofilia poate fi semnalata si in dermatomiozita si vasculante sistemice(Angeita
Wegener sau boala Churg Stranss).
Lupusul eritematos diseminat se insoteste de leuconeutropenie precum si
manifestari autoimune ( trombo. si anemii hemolitice autoimune) si crioglobulinemie
mixta policlonala, anticorpi cuagulanti circulanti de tip antiprotrombinaza.
Sindromul Sgozgren asociaza sindromului analo-bucal secundar poliadenopatii,
anemii, VSH, etc.
Sarcoidoza asociaza adenomegalii si leucotrombopenii moderate precum si o
hiperactivitate a limfocitului T auxiliare care stimuleaza macrofagele si transformare
epitelioida a acestora.
Amiloidaza prezinta si depozite viscerale de imunoglobuline anormale sau
incomplete.
In alergii pot sa se constate: sindrom mononucleozic( boala serului) reactii
alergice la medicamente( anemie autoimuna, trombopenie etc).

IV. Boli de stocaj

Constau din acumularea in citoplasma celulelor reticulare a unui material de

incarcare in raport cu o tezaurizare obisnuit lipidica.
Sunt deobicei consecinta unei afectari congenitale si familiale.
1. Boala Niemann-Pick
- apare din primele luni de viata si se manifesta prin
hepatosplenomegalie, eruptie xantomatoasa, tulburari neurologice
(hipoxie) cecitate, surditate, evolutie fetala.
- limfocitele sunt vascularizate evidentiate prin medulograma care
contine celule reticulare cu citoplasma vacuolizata – spumoasa, burata
de sfingomielina. Se dozeaza activitatea sfingomielinazei in leucocite.
2. Boala Gaucher
- splenomegalia masiva si hipersplenismul sunt constante si uneori
insotite de pigmentari cutanate ocre.
- evolutia cronica, medulograma si biopsia hepatica evidentiaza celulele
Gaucher (celule reticulare cu citoplasma clara, incarcate cu
cerebroside si dozare de beta glicozidaza in leucocite)
3. Alte lipidoze familiale pur neurologice Tay-Sachs, altele au afectare hepato
splenica si medulara (gangliozidoza generalizata, boala Wolman)
4. Sindromul histocitelor bleu se concretizeaza prin hapatosplenomegalie si
incluzii intens colorate bleu marin si prin giensa in citoplasma celulelor
reticulare medulare. Se poate gasi in boala Gaucher si in sindroamele
mieloproliferative.
 V. Neoplaziile copilului

Au importate si frecvente anomalii hematologice.

Anoamlii Neoplazii
a. pancitopenia
– hipoplazia medulara - chemo si/sau radioterapia
– mielodisplazia - idem
– leuco-eritroblastoza - metastaze medulare
– megaloblastoza - deficit de folati sau de Vit. B12 (limf. Malt)
Hematii
- anemii cronice - multe tumori
- anemii feriprive - limfom Malt
- aplazia liniei hematice - timom
- anemie hemolitica autoimuna - carcinoame secretante de mucina
- policitemie - tumori renale, hepatice, cerebeloase
Leucocite
- leucocitoza cu polinucleoza - multe tumori
- reactiile leucemoide - tumori diseminate
- neutropenii - chimioterapie
- eozinofilie - boala Hodgkin
- monocitoze - diverse tumori
Trombocitele si coagulare
- trombocitoze - tumori gastrointestinale cu sangerare
- CID - carcinoame secretante de mucina
- activarea fibrinolizei - carcinoame germinale
- activatori, inhibitori ai cuagularii - numeroase tumori
Asa zisele sindroame paranoeplazice contin:
- reactiile leucemoide care contin hiperleucocitoze importante peste
50.000/ml cu neutrofilii mai rar asociate cu mielemie si/sau
trombocitemii intalnite in tumori diseminate cu sau fara localizari
medulare: adenocarcinoame profunde favorizate de necroza tumorala.
Revenirea la valori normale are loc dupa tratamente antitumorale
eficace.
- Poliglobulia de tip secundar complica neoplaziile renale (T.WILMS)
hemangioblastoamele cerebeloase, adenocarcinoamele hepatice; cauza
este o substanta eritropoetica produsa de tumora, dispare prin terapia
tumorii
- Eozinofilia este proprie Bolii Hodgkin dar si tumorilor ovariene si
hepatice
- Defibrinarea este semnalata in hemangiosarcoame si are loc
intratumoral complicand atat diagnosticul dar si tratamentul.
Frecvente sunt consecintele hematologice produse prin tratamentele
anticanceroase (radio, chimio si imunoterapia). In terapia acestora rol important au
factorii de crestere (G-CSF, GM-CSF, eritropietina) antibioticele si produsele de sange.
In final, pe scurt, despre indicatorii generali ai bolilor sistemice si anume
despre testele de monitorizare ai raspunsului fazei acute.
 Raspunsul inflamator al tesutului injuriat consta in modificari a unor proteine
plasmatice, asa zisele proteine ale fazei acute. Aceste proteine sunt: fibrinogenul, alti
factori “CLOTTING”, componente complementare si CPR, haptoglobina, feritina serica
si amiloidul A seric (SAA).
Sporul acestora au ca raspuns febra, leucocitoza si reactivitatea imuna crescuta.
Raspunsul fazei acute este mediat de interleukine (IL-1)si TNF (factorul de
necroza tumorala ), macrofage si alte celule.
Bolile cronice cu raspunsul hematologic depind de existenta si intesitatea
inflamatiei.
In inflamatia acuta (sub 24h) CPR are valoare deosebita – CPR este o
imunoblobulina nefinisata care initiaza reactia inflamatorie. CPR – complexe antigenice
pot inlocui toti anticorpii in filarea C1q si trigerul initierii cascadei complementare la
agresarea antigenica sau afectarea tisulara.
Dupa afectarea tisulara cresterea CPR a SAA proteina si alti reactanti de faza
acuta pot fi detectati in 6-10h.
Valoarea normala a CPR este sub 8 mg%, valoarea nu este influentata de anemie
si insuficienta cardiaca si in infectiile acute poate atinge valori pana la 1.000 ori valorarea
normale. Se masoara in mici cantitati de ser, are mare sensibilitate.
Vascozitatea plasmei poate inlocui VSH. Valorile normale sunt intre 1,50-
1,70mPa/sec., nu este influentata de anemie. Se foloseste pentru inflamatii cronice,
rezultat investigatiei in 15 min.
Viteza de sedimentare a hematiilor pe timp de 60min. depinde de concentrarea
unor proteine din plasma (Fg. si imunoglobuline) valori normale 5-15mm/60min.
Valori crescute se intalnesc in inflamatii sistemice cronice si neoplazii. Valori
mari peste 100mm/60min. se intalnesc in infectii cronice TBC, mielom, conectivite,
cancere .
Anemia da valori mari ale VSH cu cat este mai severa.
 Bibliografie

1. Bagby G.C, Hematologic aspects of systemic desease, Hemato/Oncol of Nord

American, 1987, nr. 1, p. 167-350
2. Delamore L.W., Lin Vin, Hematological aspects of systemic desease,
Bailliere, Tindall London, 1991