Motoare pentru auiomubile $i ractoare 109 44, Arderea in matarul cu aprindere prin comprimare Arderea amestecului neomogen se deosebeste esenfil de arderea amesteculu: omogen. Procesul formAni amestecului $i pregatirea sa peatru aprinderea in motors! ev aprindere prin comprimare, incepe din :nomentul injectirii combustibilului in camera de ardere, adici de la 10-40" RAC inainte dea ajunge pistonal in pms ig. 4.23) Timpul — desponibil pentru "toate procesele de regitire a amestecului pentra auicaprindere este foarte scurt fi in. motoarele cx aprindere prin = comprimare —_aceste rocese se reaizesz in (0,04- vet 0,001)s, —valorile mari “#87 ‘feferindu-se la motoarele lente, jar cole mici la motoarete rapide Timpul —_disponiti Pent pregitirea si formarea ‘amesteculai pemira aprindere — Fig. 4.23. Camera de ardere cu Ja motoarele cu carburator este aprindere prin flacdré de céteva ori mai mare decét la ‘motoarele cu aprindare prin comprimare, Fazele de formare gi pregitire a amestectlui pentru autoaprindere 1a motoarele cu aprindere prin comprimare (puiverizarea combustibiluls din injector i proiectarea sa in camera de ardere, incdizirea Picatwilor $1 vaporizarea lor, formarea produselor intermediare de oxidare si in final, aprinderea) s0 suprapan in timp una cu alta si se prelungese pink dup aprindere, in aceasta consid particulartatea gi in acelas timp complexitatea stucierii proceselar de ardere in aceste motoare ‘Combustibiul injectat in cilindra ajunge in mediul comprimat gi prin urmare incaizit, aerul avand in general presiuni de (3-4) MPa si temperaturi de 800-1000K. 110 Volumuil I~ Teorie si caracteristict 4.4.1, Factorii care influenjeaz4 intérzierea ta autoaprindere Aprinderea amestecului neomogen se realizeaz nu de Ia o sursi exterior, ci prin accelerarea reacfilor exoterme de oxidare pint la realizarea uprinderi In principal aceasta se realizeart datcriti activisii termice, Acest tip de uprindere poate fi obfinut prin injectacea combustibilului in werul comprimat si incdlzt pla la tecnperatuci ridicate, In amestecurile de compozitie neomogent aprinderea poate s% se produc in primo rind in volumll in care concentratia combustibitului este cea mai favorabil (A<7). In afar de aceasta, concentrate combustibilulai (piciturite care se vaporizeazi) trebuie 5k ocupe cea mai favorabild pozitie fin camera de ardere, din puoctal de vedere al cdmpulei de temperaturi entra a so asigura o suficienth intensitate @ resctillor de preardere gi 0 vitezk corespunzitoare a degsiirii de cldurd, De asemenea trebuie ca aceast® pozifie s% permith 0 vitezS de deplasare # pictturilor prin aerul fincilcit deoarece manifest o importanti influenfi asupra controlului forme’) campolui de concentratie a vaporilor de combustibil si cémpalui termi. Pe cale experimental s-a remarcat c& amestecul in spafiul dintre pickturi care se gisese Ia periferia jetului de combustibil na atinge concentiatia de ardere (trece sub limita de autcaprindere « amestecuritor sérace), In zona central a jetului de combustibil conceatratia vaporilor de combustibil creste deoarece picdturile se deplaseaza complet tna langd alta si de aceea amestecul in acest caz depiseste limita de autosprindere a amestecurilor bogate, iar temperatura in iateriorui jetubui de combustibil datoritt vaporizArii picttusilor scade, adic& condipile devin nefavorabile sutoaprinderi, Cea mai favorabilk zomi pentru autosprindere poate fi partea exterioard a jetului de combustibi in care se deplaseazs cui aerul pictur de diametr mic, In aceasth parte a spaiiului camerei de ardere sfirsitul reac{iilor progititoare si formarea zonelor de autoaprindere va depinde de viteza de deplasare « piciturilor gi de condigile schimbului de edlduré cu peretil meta Extremitates jetului de combustibil ajunge in contact cu piesele Piternic incdlzite, ceea ce poate accelera reacfiile prepititoare ji trecereaMotoare pentru automobile si tractoare 171 Lee aly 6.60) se poate serie: Ne = May 6.61) Pentru motoarele care lucreaz& cu combustibili lichizi, inlocuind in ‘ecuatin (6.61) randamentul indicat din ecuafia (6.33) se poate sorie: brea M' Ps Loin’ Onre OmyPo ‘Consummul specific efectiv de combustibil ee poate determina duph randamentul efectiv, adic | 5 a et | (653) ‘Dick test elas nocnie expres (6.52) renal Te" (6.62) B= Pe-mAPy (4 | (6.64) In aun cind presinnca se inlocuieste tn MPa si se doraste ‘exprimarea consumului specific in 2, formola capSit forma uersitoare: 9, = 3600--2._Ne (6.65) Foun bP, Pentru motoarede cae lvereaat cu combustibil gazosirandamentul feotv are unmitoares expresie: nee arias MeTor (6. OrPs ise) iar consumul volumic specific de combustibil devine: we (a + * Dacd se exprimd consumul volumic specific in —™— formula capita urmitoarea formé: Lo 172 Votumul I - Teorie $i caracteristici = (6.68) Wate Pe ts poe (6.69) Pentru motoarele cu combustibili gazogi ciidura consunat’ pe anita de pe init are ao de 10.812. Aa cen coma pen de ye sie en do 4417 vt e- damentului indicat, randamentulsi efectiv, consumului specific indicat de combustibil si consumuli specific efectiv pentru dfertetipari de motoare la regimul nominal de funcfionare, se prezints in tabelul 6.3, Tabelut 6.3. Consumurile specifice gi randamentele motoarelor Tiput motorului 0,28-0,39 | 0,25-0,33 | 245-300 | 300-325 0,23-0,28 0,42-0,48 6.4, Bilanful (ermic 2] motorului Din anatiza ciclului motorului se observa ca pentru realizareaMotoare pentre auiomobile $1 tractoare 1B 14 Volumut 1 - Teorie $4 caracteristici lucrutui mecaniec efectiv se arderea combustibilului. Pentru stabilirea posibilitjitor de tmbundtajire a performantelor energetice si pentru a se cuinoaste unele mirimi necesare calculului sistemului de ricire si sistemului de ungere, trebuie si se determine repartitia calducii pe diverse compartimente. In acest scop prin tncercarea motosrelor se determind varietis. componentelor sistemului termic al ‘motorului in fumotie de dlferiji parametri ce caracterizcaz’ condiile $i regimul de funcfionare a motorului (sareina, turafia, dozajul etc.) Ecuatia bilanfului termic se poate scrie astfel: =O, + Ogg + Oy + Ay + O, + O, (6.70) unde: Q,- cildora otal” dezvoltata fn motor prin acderea combustibilului la regimu] de fncfionare considerat; Q, - cildura transformatt in Iucrul mecanic efectivs Qj¢ ~ cBldura cedatd exterioniiui prin sistemul de ricire; Q,, ~ cidura codatt exteriorului prin gazele de evacuate; Qy - cXldura pierduta datorith arderii incomplete; Q, - caldura cedati wleivli prin sistomul de ungeres Q,- restul de pierderi neluate in cousiderare prin celelalte ‘componente ale bilantului termic. Toate componentele bilanfului termic se expriat ca debite, respectiv cilduck pe unitatea de timp. Bilanjul termic se poate determina yi in procente din cildura total ceca nas ea Sco: ae H00%; ay iaeaz o parte din cildura dezvoltata prin @, Q =~ S400%; = 410%: 9+ Ww a, 100%; wy que 7 » Remilet cd Gy + Gac * Gee * Iu + Wy + Ge = 100 % 6.71) Caldura totalt dezvottai in timp de 1s este: Q, = GG, [Ws] 2 unde: @, - consumul de combustibil tn ky: ;- poteres calorich inferioars in J CAldora transforma in lara mecanicefectiv Q., find exprimalt ta 2 este echivalents cu puteres efectiva tn KW, deci: O,-P, KM (6.73) iar valoaren procentuald s acestei componente 4, = Ay Cldura cedat4 sistemului de etcie prin perefi cilindrul i chivlasei se poate calcula cu urmitoaren expres ee = GeGetTe ~ bod) (64) unde: G, = deitul de ici de ricire nf 6, -elldurn specific lichidului (pentru aps 6, = 4186 kg); thy: = temaperabura Hichidul I egiren din motor in °C: the ~ tomperatoralichiduui Ia intraea fa motor °C. Cidura conjnust ta gazele de evacuare este: Oy, = G[Mal tev ~ Myatt] (6.75) unde: Gy, - debitul de gaze de evacuare in kg/s; ‘M, ~ numiirul de kmoli de gaze de evacuare pentru kg combustibil we > cildure svesifet molard le presiune constant pentru gazele de‘evacuare in + knol?C fyy ~ temperatura gazelor de evacuare; ‘Mz, ~ wumieul de Kmoli de gaze proaspete aspirate corespunzitor a 1 kg combustibil; {, ~ temperatura gazelor prosspete aspirate din exterior in °C; Hay ~ c8dura specifica molar Ia presiune constants pentnt gazele roaspete fn ‘kanol*C (CAldura codath uleiului Q, se determin de obicei dup’ cildura preluati de la acesta prin radiatorul do ulei, (Cllduta pierdutd datorit& arderii incomplete Qy in cazul dozajelor Slrace (A>>1), de obicei ne se calculeazA separat, ci se introduce in termenul Q,, care se determin cu expresia: Q, = Q ~ (2, + Orgs *Qxy *2y) 6.76) ack determindrile experimentale se efectueani la dozajé bogate