WML STI POLIROM: Pentru o istorie intelectuala a tiranofiliei moderne Sorin Antohi _ Aparitia in Versiune romaneasca a unei c&rti strdine cu adevirat importante este ocazia ideal de a incerca si analizim ideile altora in contextul lor de emergenta si de a le transpune apoi in lumea noastra, pentru. a © intelege mai bine. Un asemenea exercitiu este si textul de fata, prilejuit de aparitia, sub titlul Spiritul nesibuit. Intelectualii in politica, a versiunii romanesti date de Mona Antohi frumoasei, inteligentei si judicioasei carti a lui Mark Lilla, The Reckless Mind. Intellectuals in Politics (New York Review Books, New York, 2001 ; editie paperback in 2004). Contributia mea incepe cu o prezentare a autorului si o pregitire intelectual-ideologica a cititorului pentru lectura cartii sale, cu oarecare insistenta asupra spiritului public din America de Nord, precum si asupra influentei franceze in acel spatiu ; urmeaza o analiza a raportului dificil dintre doctrinarii liberalismului si intelectuali in general, in care mA opresc la controversata istorie postbelica a liberalismului european ; textul continua cu descrierea succinta a substantei cArtii - critica unor ginditori europeni ,tiranofili” ai secolului trecut, angajati nesbuit in ideologie si politica, atit la stinga, cit si la dreapta : Heidegger, Carl Schmitt, Walter Benjamin, Kojéve, Foucault si Derrida; se incheie cu niste reflectii sumare pe terenul de unde incep si la care ma intorc mereu, Romania. 1. Autorul. Ce trebuie sd mai stim pentru a-l citi nomie politica si stiinje economice la | in politici publice si doctoratul in mai intii la New York University 999, profesor de filozofie Mark Lilla a obtinut licenta in eco University of Michigan, masteratul stiinfe politice la Harvard; a preda din 1 (sigla e si mai notorie : NYU) si este,8 srupIy INTRODUCTIV ago, membrs al celebrului Comm Fare ah a program doctoral ntrdiscplinar si nergy Social Thought, um progr oa Hoh U. Net seconde eta sara Frank Knight ide atropologu! Robert Redfield ft te conving, mista Frank Knight alanel teme poste incepe numai dupa s Saat ine uniamenall, Dazat pe cunoaserea deed a marlor solid reat ine nla veme antemizat de postmodern ea aisrana de Nord nee dine ultimele expres ale ae annie precu cole de art ier, si Simaritor el, «marilor dei” et politicd la University of Chis mmcga rie a acestor price racic Fd cou fn cea pseu In incaga Europ. Colegite de reams cps ane erin Sa gee Lita As, Bel) corp arial yal de iar american (une Cole Sron de sma depend a de Funda Soros 8 patonat de Bard College = Jat. Pees Oe aubvenionat de George Soros. dei funcional teint Se Rr ow), Disa degre un curclum de tard (oe seeps Aan in Barops, um ecivalent relative acta de ceri ponte un runch comun” de discipline Socio-umane pein eu ia ners pate Witen/Herdecke, de oretre Sa opal ut fair sf, a fost proictt de umanig sarrrmam ca Koen Risen); programe cu nume asemindtoare, dar mult ve, ini ila universitaie din Bremen, Sankt-Gallen, Oldenburg, Se i ical Aarhus, in Davemarc, ext umes er re Pin Satie Unte exit formula cea mai radial a i er rae, n care next deparaee, major chia: sees percent stale weld pin program de seers st Jonny Cote, cu doutcampusurigemene Annapolis, See nnn 1788+ Sana Fe, New Mexico, infin in 1960): crt tn 1987 de Stringfellow Barr Scott Buchanan, Pima ales dnote dren, se ites rdinea cronologed ‘pic clos in oii ne 192 am av oeaza sat a Sit embarhsedal n Annaplis, pe cnd cram constant al Bic Montate pent refria educa in Europa de Ext. Vel wow sesh La Unestiy of Chicago exis isnt de Commitee on Social Thought Sit Sas mi cl aso nat sb ‘Seat phinopher a large (opi formu), enielpedist ~ a condis Sino Ba of Er a noclopaeda Baca esr Fe sma pact Morime 1. Ar (1902 200), Rosomand toe St van wwwbegretdas Tn al mule mark univers america, 1. Nu pot rezuma a omnia si, in or ine iberale dn State Uni PENTRU 0 ISTORIEINTELECTUALK A TIRANOFILIEI MODERNE 9 Programul de ta University of Chicago - o institutie consideratt conservatoare si chiar reactonara in medile de stinga = a fost ilustrat in medile de stinga = a fost de personalititi ca Hannah Arendt, TS. Eliot, Hayek, Leo Strauss, Riceur, Leszek Kolakowski, Edward Shils, Arnaldo Momigliano, Mircea Eliade, Allan Bloom, Saul Bellow, Francois Furet si alti. Asti, cind acest Committee nu mai are aura din primele decenii de existent ~ ‘din motivele expuse intr-o manierd apocaliptici de Allan Bloom in The {Closing of the American Mind (1987) ~, printre membrii sai se mumara totusi figuri ca Wendy Doniger, fosté colega si prietend a lui Mircea liade (casi, dintre actualii membyi, specialist in studi eligioase prec David Tracy si Anthony C. Yu), numiti pe catedra care inci poarts ‘numele savantului roman, in pofida revelatilor privind tinere(ea lui politic, reprobati energic de titular’; inteligentul si spumosul Marc ‘Fumaroli, o importants legitura cu mediul parizian; temeinicul Ralph Lerner, filozof politic specializt in Evul Mediu sin secolul al XVIT-ea, cexeget al [ui Tocqueville si avtorul une excelente compara ul Jean-Luc Marion. tradus sncez i ali intre revoluile america i francez8; sub $1 la noi, conexiunea cu medial filozofico-teologic fa ‘Coleg eu Lilla est $i straluctul nostru compatriot, Toma Pavel, att ‘de ,acasi” in cultura francezi, Pavel si Lila au dria intre 1991 si 1999 SSicetia -New French Thought” la Princeton University Press, incare Lill $ coordonat excelentul volum colectiv New French Thought: Political Philosophy (1994), 0 antologie de texte cu adevirat reprezentative pentru ceca ce era nu 5 valoros in flzofia polities france datorate Pa Tavetan Todorov, Luc Ferry si Alain Renaut, Philippe Raynaud. Marcel Gauchet, Pierre Manent, Jean-Mare Ferry, Blandine Kriegel- ‘Stephane Rials, Berard Manin, Gilles Lipovesky. Anne Godignon si se Touis Thiet. Carle colectei sin la fel de revelatoare pentru easing dies ser eat ordeal cosine o formate general, cia Print Sore rn inertial emirate ic animate tlle ‘rao oral erence dee ese pe underradut). orpul oer Gera Snr, uri german Gshart Cat Fo el pee a esi ara, cones Lavrcse rec 3a ar pest il de core cura o 4, Summers gape ees se ash de rma ind a easel tm ia a pions fe eg. Jere al caro alse cen due a a eneelo pedis, nella spciizar: