Ne 012-1999

BULE,.INUL CONS,.
RUCTIILOR

Vol. 8-9

1999

1. PRESCRIPTII TEHNICE

1. "Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton annat si beton precomprimat", indicativ NE 012-99, aprobat de

,

MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999 2

Editat de:

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare

,

in Constructii ~i Economia Constructiilor Bucuresti - $05. Pantelimon nr. 266 Telefon: 2 55 10 20; 2 55 22 50/176 - redactie

.

1116 - difuzare

Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate INCERC Bucuresti, Nu este permisa reproducerea integrala sau par~iala a materialelor din Buletinui Constructiilor tara consimtamantul scris al INCERC Bucuresti,

1

ORDIN nr. S9/N din 24.08.1999

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENAJARII TERITORIULUI

-MLPAT-

MINISTERUL LucRARILOR PUBLICE ~I AMENAJARII TEIUTORIULUI

Avand in vedere:

Avizul Comitetului Tehnieo-Stiintifie al MLPAT nr. 58/02.08.1999,

, ,

In temeiul Hotararii Guvernului nr. 456/1994 republicata privind

organizarea si funetionarea Ministerului Lucrarilor Publiee si Amenaiarii

, , ,

T eri tori ul ui,

In eonformi tate eu Hotararea Parlamen tului nr. 6/1998 si a Deeretului

,

nr. 132/1998, Ministrul Lucrarilor Publiee ~i Amenaiarii Teritoriului emite urmatorul:

COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LucRARILOR DIN BETON ~I BETON ARMAT INDICATIV NE 012-99

E1aborat de :

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOL TARE iN CONSTRUCTII ~i ECONOMIA CONSTRUCTIILOR-INCERC Bucuresti-

ORDIN

Departamentul Protectle Antiseismica ~i Siguranta Structurala Laboratorul de cercetare ~i incercart privind tehnologia ~i durabilitatea betoanelor ~i mortareler, betoane speciale

Art.l. - Se aproba "Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, bet on armat si beton precomprimat", indicativ NE 012-99.

,

Art.2. - Partea I a Codului de practica inlocuieste ~i anuleaza "C 140-

86, Normativ pentru exeeutarea lucrarilor de beton ~i beton armat", elaborat de INCERC.

- Partea a II-a a Codului de practica inlocuie~te ~i anuleaza "C 21-85, Normativ pentru exeeutarea lucrarilor de beton preeomprimat" ~i respectiv "C 2(16-85, Instructiuni tehnice pentru aplicarea proeedeului de precomprimare prin infii~urare cu masina PROCEQ", elaborate de INCERC.

Art.3. - Codul de practica de la art.l se publica in Buletinul Constructiilor ~i in bro~ura separata de catre INCERC Bucuresti.

Art.4. - Prezentul ordin intra in vigoare la data publicarii lui in Buletinul Constructiilor.

Art.S. - Directia de Programe de Cereetare ~i Reglementari Tehnice va duce la indeplinire prezentul ordin.

DIRECTOR GENERAL: dr. ing. Radu Pascu

DIRECTOR DEPART AMENT: prof.dr.ing. Augustin Popaescu

~EF LABORA TOR: . ing. Dan Georgescu

COLECTIV ELABORARE: I ing. Angela Stanescul ing. Dan Georgescu ing. Liliana Corlateanu

COLABORA TORI: ing. Mihalache Paun

ing. Sabina Stan

Coordonat de:

DIRECTIA CO_?RDONARE CERCET ARE ~TIINTIFICA ~I REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTII

DIRECTOR GENERAL: ing. Ion Stanescu '

RESPONSABIL TEMA: ing. Sabina Stan .

MINISTRU, NICOLAE NOICA

Avizat de:

CONSILIUL TEHNICO-~TIINTIFIC AL MINISTERULUI LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENAJARII TERITORIULUI

2

3

CUPRINS

8.4. Beton cu rezistenta mare la uzura 58

9. PREPARAREA BETONULUI 59

9. I. Personal, echipament, Instalatii ,laboratoare 59

9.2. Statii de betoane 59

9.3. Dozare 64

9.4. Amestecare : 65

10. ARMAREA BETONULUI 68·

10.1. Oteluri pentru armiituri 68

10.2. Livrare ~i marcare 68

10.3. Transport si depozitare 69

10.4. Controlul calitatii 69

10.5. Fasonarea , montarea ~i legarea armaturilor 69

10.6. Tolerante la executie 70

10.7. Particularitati privind armarea cu plase sudate 70

10.8. Reguli constructive pentru armare 71

10.9. Inniidirea armiiturilor 71

10.10. Stratul de acoperire cu beton ...............................•... 72

10.11. Inlocuirea armaturilor , 73

I I. COFRAJE 74

11.1. Cerinte de bazii 75

11.2. Tipuri de cofraje , dimensioriare ,transport 76

11.3. Pregatirea lucrarilor : 77

11.4. Montarea cofrajelor 77

11.5. Controlul si receptia lucrarilor de cofraje 78

12. TRANSPORTUL $1 PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 78

12. I. Transportul betonului 79

12.2. Pregiitirea turnarii betonului 71

12.3. Reguli generale de betonare 83

12.4. Compactarea betonului 84

13. ROSTURI DE LUCRU ; 85

14. DECOFRAREA 88

15. TRATAREA BETONULUI 88

15.1.Generalitiiti 89

15.2. Durata tratiirii 93

16. BETOANE CU COMPOZITII SPECIALE $1 BETOANE PUSE tN OPERA

PRIN PROCEDEE SPECIALE 93

16. I. Betoane ce contin 0 combinatie de aditivi : 93

16.2-. Betoane tumate in apii ' 93

16.3. Betoane turnate prin pompare . ~ 95

16.4. Betoane turnate in cofraje glisante ; .. 96

16.5. Betoane ciclopiene 100

17. SISTEMUL DE ASIGURARE $1 CONTROL AL CALIT ATn 102

17.1. Clasificarea controlului : ' 102

I. PREVEDERI GENERALE 9

2. PRINCIPALELE REGLEMENTARI TEHNICE IN DOMENIU 12

3. TERMENI - DEFINITII _ ., __ 20

4. MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR 23

4.i. Cimenturi _ _ 23

4.2. Agregate _ 28

4.3. Apa 31

4.4. Aditivi 31

. 4.5. Adaosuri 34

5. CERINTE PENTRU CARACTERISTICILE BETOANELOR _ .. 35

5.1. Cerinte pentru rezistenta 36

5.2. Cerinte pentru durabilitate 36

5.2.1. Conditii de expunere 37

5.2.2. Dozaj de ciment minim ~i raport AlC maxim 37

5.2.3. Cantitatile maxime admise de sub stante ce pot afecta durabilitatea

betonului _ 38

6. CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI 45

6.1. Conditii generale 45

6.2. Proiectarea amestecului _ 49

6.2.1. Cerinte privind consistenta betonului ~ 49

6.2.2. Cerinte privind granulozitatea agregatelor 49

6.2.3. Cerinte privind alegerea tipului de ciment, a dozajului ~i a raportului

AlC · 50

6.2.4. Cerinte privind alegerea aditivilor ~i adaosurilor _ ' 51

7. NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI 52

7.1. Betonul proaspiit 52

7.1.1. Consistenta betonuluii 52

7.1.2. Continutul de aer oclus 53

7.1.3. Densitatea aparentii 53

7.2. Betonul intiirit 53

7.2.1. Rezistenta la compresiune : 53

7.2.2. Evolutia rezistentei betonului 54

7.2.3. Rezistenta la penetrarea apei ' - 55

7.2.4. Rezistenta la inghet - dezghet 55

7.2.5. Densitatea betonului 55

8. BETOANE CU PROPRIETATI SPECIALE , 56

8.1. Beton rezistent la penetrarea apei 56

8.2. Beton cu rezistenta mare la inghet-dezghet si la agenti chimici de

dezghetare ; 56

8.3. Beton rezistent la atac chimic 56

4

5

17.2. Procedee de control al calitatii 103

17.2.1. Controlul productiei si executiei 103

17.2.1.1. Controlul materialelor componente , echipamentului, fabricarii si

caracteristicilor betonului 104

17.2.1.2. Controlul inainte de punerea in opera a betonului 106

17.2.1.3. Controlul in timpul transportului, punerii in opera ~i tratarii

betonului 106

17.2.2. Criterii de conformitate 107

17.2.2.1. Sisteme de verificare 107

17.2.2.2. Planul de prelevare si criterii de conformitate pentru rezistenta la

compresiune a betonului 108

A) In cazul betonului preparat pe santier 108

B) In cazul utilizarii betonului livrat de statie 109

C) In cazul producerii betonului in statii 109

17.2.2.3. Criterii de conformitate pentru rezistenta la compresiune 110

NOTA DE PREZENT ARE

ANEXE:

Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat ~i beton precomprimat, face parte din sistemul de ansamblu al reglementarilor tehnice in constructii elaborat de MLPAT - IN~ERC, sistem ce are la baza Legea 10/1995 privind calitatea in constructii .

Codul de practica este structurat pe 2 parti si anume :

* Partea A - " BETON ~I BETON ARMA T "

* Partea B -" BETON PRECOMPRIMAT"

La elaborarea Codului , Partea A (revizuire Normativ C 140-86), au fost luate in considerare :

- reglementarile tehnice romanesti, in special :

* Specificatiile tehnice privind cerintele ~i criteriile de performanta pentru beton si armatura

* Normativul pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat C140 -86 * Noile standarde de cimenturi

* Noile reglementari privind asigurarea calitatii constructiilor - reglementarile '~i recomandarile CEN ~i CEB :

* Prestandardul european ENV 206- Beton - nivele de performanta, producere, punere in opera si criterii de conformitate

* Codul Model CEB - FIP/1990 nr 205, partea D - Tehnologia betonului * EUROCOD 2 - Ca1culul si alcatuirea structurilor din beton

Codul ce cuprinde 17 capitole si 20 anexe defineste cerintele de rezistenta ~i durabilitate si stabileste criteriile de satisfacere a acestora precum si conditiile minime de calitate care trebuie avute in vedere la executarea si controlul lucrarilor din beton ~i beton armat .

Cea mai mare parte din capitolele vechiului normativ au fost restructurate pe baza rezultatelor cercetarilor efectuate pe plan national si international, prezentul cod continand oserie de notiuni si date cu caracter de noutate dintre care cele mai importante sunt :

* definirea notiunilor (terminologie) ;

* 'introducerea la prepararea betoanelor, a cimenturilor fabricate conform standardelor romanesti aliniate la eele europene ;

* precizarea cerintelor privind caracteristicile de rezistenta si durabilitate ale betonului ; cerintele de durabilitate sunt determinate fata de conditiile de expunere prin precizarea raportului NC maxim;

* introducerea notiunilor de amestec de beton proiectat si prescris ;

ANEXA 1.1. Sortimente de cimenturi ; Descriere, caracterizare; 112

ANEXA 1.2. Domenii ~i conditii de utilizare ale cimenturilor ; 118

ANEXA1.3. Efecte principale si secundare ale aditivilor asupra proprietatilor

betonului; 125

ANEXA IA. Stabilirea compozitiei betonului - Parametrii de compozitie; 128

ANEXA 1.5. Stabilirea compozitiei betonului - Efectuarea incercarilor

preliminare; 140

ANEXA 1.6. Sarcinile si calificarea personalului care deserveste statia de

betoane; 146

ANEXA 1. 7. Gradul de omogenitate al betonului; 149

ANEXA 11.1. Fasonarea , montarea si legarea armaturilor ; 150

ANEXA 11.2. Abateri limita la armaturi ; 153

ANEXA 11.3. Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii (Zona Litoralului

Marii Negre); 154

ANEXA III. I. Abateri admisibile pentru elemente de beton si beton armat; .. 157

ANEXA III.2. Defecte admisibile; 160

ANEXA IV.I. Betonarea diferitelor elemente si parti ale constructiei; 161

ANEXA IV.2. Procedee de vibrare mecanica ; 165

ANEXA IV.3. Recomandari privind stabilirea pozitiei rostului de lucru; ." 167

ANEXA V.I. Reguli privind operatia de decofrare; 170

ANEXA Vl.fFrecventa ~i masuri ce se adopta in cadrul controlului calitatii

materialelor si betoanelor; 171

ANEXA V1.2. Controlul calitatii lucrarilor de executie ; 189

ANEXA VI.3. Controlul operativ al calitatii betonului; 195

ANEXA VIA Sinteza trimestriala a rezultatelor obtinute 200

6

7

* precizarea nivelelor de performanta ale betonului cu definirea c1asei betonului conform reglementarilor europene;

* revizuirea ~i detalierea capitolului privind tratarea betonului;

* introducerea cerintelor, nivelelor de performanta ~i controlului armaturilor conform" Specificatiei tehnice pentru oteluri utilizate in structuri din beton "; * introducerea unui nou sistem de asigurare si control al calitatii ;

* criteriile de conformitate pentru rezistenta la compresiune a betonului au fost aliniate la cele prevazute in Euronorme .

Detalierea unor prevederi legate de materialele componente ale betonului, compozitia betonului, caracteristici si metode de determinare, va fi Iacuta prin specificatii, ghiduri, manuale.specifice .

1. PREVEDERIGENERALE

J . J. Prevederile prezentului cod de practica se aplica la executarea elementelor sau structurilor din beton simplu sau beton armat pentru constructii de locuinte, social - culturale, industriale si agrozootehnice. Astfel sunt specificat~ cerintele de baza ce trebuie indeplinite in ceea ce priveste b~t~n~l. (matenalele componente, compozitia, proprietatile betonului proaspat ~I mtant, producerea, turnarea, tratarea) cofrajele, armatura; sunt stabilite criteriile pentru satisfacerea acestor cerinte in contextul sistemului de control si asigurare a calitatii, in vigoare.

Autorii considera ca deosebit de utile observatiile din partea specialistilor din proiectare,. executie.productie beton, diriginti santier, inspectori de specialitate etc. privind aplicarea COD-ului.

1.2. P~e~ederi.'e codul~i ~e practice vor fi adaptate si completate prin reglementan specifice sau m lipsa acestora prin caiete de sarcini, intocmite de Proiectant in urmatoarele cazuri :

- constructii specifice cailor de comunicatii rutiere, feroviare, maritime si aeriene (drum uri, poduri, tunele, piste aeroporturi, arnenajari portuare, canale navigabile), constructii hidrotehnice, recipienti de presiune pentru centrale nucleare, platforme maritime etc.;

-. a.he constructii cu structuri de rezistenta speciale sau conditii speciale de serviciu pentru care se elaboreaza prescriptii specifice. Caracterul de constructie specials se stabileste de catre proiectant;

- construc.t.ii proiectate dupa alte reglernentari tehnice dedit cele romanesti, sau .constructii la exec uti a carora sunt prevazute a se utiliza produse, procedee, ~chl.pamente cu caracter de noutate ce trebuie agrementate conform legislatiei m vtgoare:

- b~toa~e speciale: betoane foarte grele, betoane usoare, betoane pe baza de polimeri, betoane refractare, betoane cu armare dispersa. precum si betoane de ina Ita performanta;

- procedee tehnologice speciale: torcretare, vacuumare etc.

1.3. Caictele de sarcini elaborate pentru categoriile de lucrari mentionate la

punctul J .2. vor cuprinde : .

- ~erinte pentru materialele componente ale betonului, armaturile sau alte matenale care se vor utiliza;

- cerinte impuse betonului si parametrii de baza ai compozitiei acestuia;

8

9

- cerinte tehnologice pentru betonare (ordinea ~i ritmul de turnare.masurile obligatorii in cazul unor conditii climatice deosebite sau intreruperi

neprogramate); .

- proiect de cofraj si sustineri (dacii este cazul);

- pozitia rosturilor de lucru si modul de tratare a acestora;

- termenele de decofrare;

- miisurile de protectie a betonului proaspat;

- tratarea betonului intarit;

- tolerante de executie;

- reguli de control al calitatii lucriirilor inclusiv precizarea fazelor

determinante etc.

In aceste cazuri se recomanda colaborarea la proiectarea si executarea lucrarilor, a institutelor de cercetare, a catedrelor de specialitate din inviitiimantul superior si a laboratoarelor autorizate.

1.6. lnainte de inceperea lucrarilor, executantul este obligat sii examineze amanuntit proiectul si sii aducii la cunostinta investitorului, eventualele lipsuri, nepotriviri intre diferite planuri sau dificultati de adaptare la teren si executie a proiectului.

1.7. In cazul lucrarilor executate pe timp friguros, se vor respecta prevederi!e normativului C 16 - 84.

1.8. Pe intreaga perioadii de executare a lucrarilor se vor respecta normele genera Ie ~i normele specifice de protectia muncii in vigoare (Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, tumarea betonului si executarea lucriirilor de RA. si B.P. aprobate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale cu Ordinul Nr. 136/14.04.1995), precum si normele de paza contra incendiilor.

1.4. Pentru asigurarea durabilitatii constructiilor Proiectantul va analiza atat regimul de serviciu si de expunere, cat ~i gradul de agresivitate a mediului stabilind clasa de expunere, conform tabelului 5.1. si cerintele impuse betonul~i corespunzatoare clasei de expunere respective conform tabelului 5.4.:

In caietul de sarcini ~i dupa caz in plansele de executie, Proiectantul va me~tiona pe lan~a clasa de rezistenta a betonului ~i tipul de otel beton si cerintele de durabilitate astfel: .

- clasa de expunere;

- gradul de impermeabilitate;

- gradul de gelivitate;

- tipul de ciment;

- valoarea maxima a raportului AlC.

1.9. Toate echipamentele utilizate pentru prepararea, transportul si punerea in opera a betonului, inclusiv a celor pentru prepararea agregatelor si fasonarea armaturilor, trebuie sii fie atestate de Comisia Nationala de Atestare a Masinilor si Echipamentelor de Constructii - CNAMEC din MLPAT pentru a asigura calitatea lucrarilor executate precum si protectia vietii, a siiniitiitii si a mediului in conformitate cu prevederile HG 1046-1996.

1.5. Detalierea regulilor de executie si de control al calitatii se va face de catre Executant cu respectarea prevederilor prezentului Cod, prin proceduri specifice sistemului de asigurare a calitatii.

Executantul Iucrarii va transmite Investitorului Planul calitatii care include Planul de control al calitatii, verificari si incercari (P.C.C.V.I.) ~i va anexa la cerere si procedurile de executie si control.Investitorul va cere dupa caz ~i acordul Proiectantului.

10

11

CAPITOLUL2

Nr.crt Indicativ Titlul reglementarilor Publicata in :
C.3. C 11-74 Instructiuni tehnice privind Buletinul
alcatuirea si folosirea in Constructiilor
constructii a panourilor din placaj nr.4175
pentru cofraje.
C.4. (in curs de aparitie) Ghid pentru proiectarea ~i
utilizarea cofrajelor
O. Reglementari privind exeeutarea lucrarilorde beU>ane
D.1. C 16-84 Normativ pentru realizarea pe Buletinul
timp friguros a lucrarilor de con- Constructiilor
structii si a instalatiilor aferente. nr.6/86
0.2. P 59-86 Instructiuni tehnice pentru proiec- Buletinul
tarea si folosirea armarii eu plase Constructiilor
sudate a elementelor de betori. nr. 10/86
0.3. C 28-83 lnstructiuni tehnice pentru .Buletinul
sudarea armaturilor de otel beton. . Constructiilor
nr.7/83
0.4. P 73-78 Instructiuni tehniee pentru Buletinul
proiectarea si executarea recipi- Constructiilor
entilor din beton armat si beton nr.12178
precomprimat pentru lichide.
0.5. C 212-87 Instructiuni tehnice pentru Buletinul
aplicarea procedeului tehnologic Constructiilor
de vacuumare a betonului. nr.9/87
aplicarea prin torcretare a Constructiilor
mortarelor ~i betoanelor. nr.8179
proiectarea si executarea Constructiilor
lucrarilor de constructii din beton nr.2/91
aparent cu parament natural.
D.8. C156-89 [Indrumator pentru aplicarea Buletinul
prevederilor STAS 6657/3-89. Constt:uctiiloc
Elemente prefabricate din beton, nr. 1191
beton armat ~i beton
precomprimat. Procedee si
dispozitive de verificare a
caracteristicilor geometrice. PRINCIPALELE REGLEMENTARI TEHNICE in DOMENIU

Nr.crt Indicativ Titlul reglementiirilor Publicatii in :
A. Reglementari cu earaeter general
A.I. STAS 10107/0-90 Calculul ~i alcituirea elementelor
din beton, beton armat ~i beton
precomprimat
A.2. P 100-92 Normativ pentru proiectarea Buletinul
antiseismica a constructiilor de Constructiilor
locuinte, social-culturale, nr. 1-2/92
agrozootehnice si industriale.
B. Reglementari privind executia lucrarilor de fundatii
B.I. P 10-86 Normativ privind proiectarea si Buletinul
, executarea lucrarilor de fundatii Constructiilor
directe la constructii, nr. 1/87
B.2. C 160-75 Normativ privind alcatuirea si Buletinul
executarea pilotilor pentru Constructiilor
fundatii. nr.6175
elemente de fundatii din beton cu Constructiilor
adaos de cenusa de centra Iii nr. 6/88
termoelectrica, situate in terenuri
cu agresivitati naturale ~i
industriale.
C. Reglementari privind exeeutarea lucrarilor de eofraje
c.l. C 41-86 Normativ pentru alcatuirea, auletinul
executarea si folosirea eofrajelor Constructiilor
glisante. nr. 7/86
C.2. C 162-73 Normativ pentru alcatuirea, Buletinul
executarea si folosirea eofrajelor Constructiilor
meta lice plane pentru peretii din nr.7174
beton monolit la cladiri. 12

13

Nr.crt Indicativ Tidul reglementarilor Publicata in :
0.9. C 149-87 lnstructiuni tehnice privind Buletinul
procedee de remediere a Constructiilor
defectelor pentru elemente de nr.5/87
beton si beton armat.
0.10. PE 713-90 Instructiuni tehnice RENELI
departamentale pentru executia ~i ISPH-BPE
controlul betoanelor constructiilor 1/90
hidrotehnice.
0.11. C 155-89 Normativ privind prepararea si Buletinul
utilizarea betoanelor cu agregate Constructiilor
usoare, nr.2/91
folosirea profilului incastrat PVC Constructiilor
plastifiat, la etansarea rosturilor in nr.2/74
, cadrul constructiilor hidrotehnice.
utilizarea aditivului complex constructiilor
ADCOM la prepararea betoanelor 1193
de ciment.
0.14. C 238-92 Instructiuni tehnice provizorii Buletinul
privind realizarea betoanelor de constructiilor
clasa (Bc 60-Bc 80). 1193
realizarea betoanelor de nisip. constructiilor
2/94
0.16. (In curs de aparitie) Specificatie tehnicii privind
betoanele utilizate la realizarea
elementelor prefabricate
0.17. NP 007 -97 Cod de proiectare pentru structuri Reglementari
si cadre din beton armat. in constructii
INCERCnr.
. .' 70/97
0.18. P 85 -97 Cod de proiectare pentru structuri Buletinul
cu pereti structurali. constructiilor
10/96 Nr.crt Indicativ Titlul reglementarilor Publicata in :
E. Reglementari privind verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii
si instalatii
E.1. C 56-85 Normativ pentru verificarea Buletinul
calitatii ~i receptia lucrarilor de Construetiilor
constructii. tv. 1-2186
E.2. C 26-85 Normativ pentru incercarea Buletinul
betonului prin metode Coastructiilor
nedistructive. nr. 8/85 si
2/87
E.3. C 54-81 Instructiuni tehnice pentru Buletinul
incercarea betonului cu ajutorul Constructiilor
carotelor. nr.2/82
folosirea radiografiei la Constructiilor
determinarea defectelor din nr.9/70
elementele de beton armat.
controlul calitatii betonului la Constructiilor
constructii ingineresti ingropate, nr.6/82
prin metoda carotajului sonic.
E.6. C 150-84 Normativ privind calitatea Buletinul
imbinarilor sudate din otel ale Constructiilor
constructiilor civile, industriale '~i nr.7/84
agricole.
F. Reglementari privind executarea lucrarilor de protectie a constructiilor in
conditii de agresivitate.
F.l. C 170-87 Instructiuni tehnice de protectia Buletinul
eletnentelor din beton armat si Constructiilor
beton precomprimat supraterane nr.7/88
situate in medii agresive naturale
~i industriale.
F.2. C 210-82 Norme tehnice privind protectia Buletinul
anticoroziva a bazinelor de beton Constructiilor
armat pentru neutralizarea si nr. 7/82 si
epurarea apelor industriale. 4/85 15

14

Nr.crt Indicativ Titlul reglementiirilor
G. Standarde
CIMENT
G.1. SR 388/95 Ciment Portland.
G.2. SR 1500 / 96 Cimenturi compozite uzuale de tip II, 1Il, IV, V.
G.3. SR 3011/96 Cimenturi hidrotehnice ~i cimenturi rezistente la
sulfati.
G.4. SREN 196-7/95 Metode de incercare a cimenturilor. Metode de
prelevare si pregiitirea probelor de ciment.
G.5. SREN ]96-6/94 Metode de incercare a cimenturilor. Determinarea
finetei.
G.6. SREN 1%-3/97 Metode de incercare a cimenturilor. Determinarea
timpului de prizii si a constantei de volum.
G.7. SR 227-51 96 Cimenturi. lncercari fizice. Determinarea caldurii
de hidratare.
G.8. SREN 196-1/95 Metode de incercare a cimenturilor. Determinarea
rezistentelor mecanice.
G.9. SR 6232-96 Cimenturi, adaosuri minerale si aditivi.Vocabular.
G.I0. SREN 196-2/95 Metode de incercare a cimenturilor. Analiza
chimica a cimenturilor.
G.l1. SREN 196-4 / 95 Metode de incercare a cimenturilor. Determinarea:
cantitativii a constituientilor,
G.12. SREN 196-5/95 Metode de incercare a cimenturilor. Testul de
puzzolanicitate pentru cimenturile puzzolanice.
G.13. SREN 196-21/94 Metode de incercare a cimenturilor. Determinarea
continutului in c1oruri, in CO2 si alcalii in
cimenturi.
G.14. SR 7055/96 Ciment Portland alb.
G.15 SPI - 1994 Cimenturi cu adaos de calcar sau calcar
dolomitic.
G.16. SP3 - 1995 Ciment Portland de tip BS 12-78
G.17. SP4 - 1997 Cimenturi Portland colorate.
G.18. SP5 - 1995 Ciment Portland aditivat.
G.19. SP6-1995 Cimenturi hidrotehnice aditivate.
G.20. SP7 - 1995 Cimenturi pentru drumuri cu adaos CD 345)
G.21. SP8 - 1995 Cimenturi pentru drumuri Cll adaos/aditivate. Nr.crt Indicativ I Titlul reglementiirilor

AGREGATE
G.22. STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane ~i mortare
cu lianti minerali.
G.23. STAS 662-89 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de
balastiera.
G.24. SR667-97 Agregate ~i piatrii prelucrata pentru drumuri.
Conditiitehnice generale de ealitate.
G.25. ST AS 4606-80 Agregate naturale grele pentru betoane ~i mortare
eu lianti minerali .. Metode de ineereare.
G.26. STAS 2386-79 Agregate minerale usoare. Conditii tehniee
generale de ealitate.
G.27. ST AS 7343-80 Agregate minerale usoare. Granulit.
G.28. STAS 8177-68 Agregate din zgurii expandatii pentru betoane
usoare.
APA
G.29. STAS 790-84 Apii pentru betoane ~i mortare.
ADITIVI
G.30. ST AS 8573-78 Aditiv impermeabilizator pentru mortare de
eiment.
G.3l. ST AS 8625-90 Aditiv plastifiant mixt pentru betoane.
..
BETOANE "
G.32. (in curs de aparitie) Specificatie tehnica, Betoane - Terminologii,
cerinte, niveluri de performanta.
G.33. ST AS 3349/1-83 Betoane de eiment. Prescriptii pentru stabilirea
gradului de agresivitate a apei.
G.34. ST AS 3349/2-83 Betoanede eiment. Prescriptii pentru stabilirea
agresivitiitii. apei falii de betoa~ele constructiilor
hidroenergetiee.
G.35. ST AS 1759-88 [Incercari pe betoane.rlncercari pe betonul
proaspiit. Determinarea densitatii aparente a
lucrabilitatii, a continutului de agregate fine ~i a
lnceputului de prizii. 16

17

Nr.crt Indicativ Titlul reglementarilor
G.36. STAS 5479-88 Iincerciiri pe betoane. Incerciiri pe betonul
proaspiit. Determinarea continutului de aer oclus.
G.37. ST AS 2320-88 Incerciiri pe betoane ~i mortare. Tipare metal ice
demontabile pentru confectionarea epruvetelor ..
G.38. STAS 1275-88 ! Incerciiri pe betoane. lncerciiri pe betonul intarit,
Determinarea rezistentelor mecanice.
G.39. STAS 2414-91 IIncerciiri pe betoane. Determinarea densitatii,
compactitatii ~i porozitatii betonului intarit.
G.40 .. STAS 3519-76 IIncerciiri pe betoane. Verificarea
impermeabilitatii la apii.
G.41. STAS 3518-89 IIncerciiri de laborator ale betoanelor.
Determinarea rezistentei la inghet-dezghet
(gelivitate ).
G.42. ST AS 5440-70 Betoane de ciment. Verificarea reactiei alcalii-
agregate.
G.43. STAS 2833-80 Incercari pe betoane. Determinarea contractiei
axiale a betonului intmt.
G.44. STAS 5585-71 IIncerciiri pe betoane. Determinarea modulului de
elasticitate static la compresiune al betonului.
G.45. ST AS 6652/1-82 Incercari nedistructive ale betonului. Clasificare
~i indicatii generale.
G.46. STAS 9.602-90 Beton de referinta. Prescriptii pentru
confectionare ~i incercari,
G.47. STAS 6102-86 Beton pentru constructii hidrotehnice.Clasificare
~i conditii tehnice de calitate.
G.48. SR 183/1 - 95 Lucriiri de drumuri. Imbriiciiminti din beton de
ciment. Conditii tehnice generale de calitate.
G.49. ST AS 1799-88 Constructii de beton, beton armat ~i beton
precomprimat, Tipul ~i frecventa verificarilor
calitatii materialelor ~i betoanelor destinate
executarii lucriirilor de constructii din beton,
beton armat ~i beton precomprimat.
G.50. ST AS 3622 - 86 Betoane de ciment - c1asificare
G.51. STAS 5511-89 Iincerciiri pe betoane. Determinarea aderentei
beton-armatura, Nr.crt Indicativ Titlul reglementarilor
G.52. ISO 9812 Consistenta betonului, Metoda raspandirii,
G.53. ISO 7031 Determinarea impermeabilitatii betonului.
G.54. ENV206 Specificatie tehnica. Betoane - teminologii,
cerinte, niveluri de performanta,
G.55. CEB-FIP- Model code 1990 nr.205 Partea D- Tehnologia
betonului.
G.56. Eurocode 2 Calculul si alcatuirea structurilor de beton.
G.57. ST AS 6605-78 Incercarile metalelor. Incercarea la tractiune a
otelului beton, a sarmei si a produselor din sarmii
pentru beton precomprimat.
G.58. SR-ISO 7438-92 Materiale metalice. Incercarea la indoire,
G.59. SR-ISO 7801-93 Materiale metalice. Incercarea la indo ire
alternants.
G.60 STAS 43811-89 Otel beton laminat la cald.
G.61. STAS 438/2-91 Sarni.a rotunda profilata.
G.62 SR 438/3-98 Plase sudate.
G.63. SR 438/4-98 Sarma cu profil periodic obtinuta prin deformare
plastica la rece.
0.64. ST009-96 , Specificatie privind cerinte si criterii de
performanta pentru armiituri.(Buletinul
constructiilor nr.11197)
G.65. (in curs de aparitie) Ghid pentru utilizarea cimenturilor romanesti
fabricate conform normelor europene si stabilirea
compozitiei betoanelor.
G.66. (in curs de aparitie) Specificatie tehnica, Glosar de termeni privind
degradiirile ~i lucriirile de interventie la
constructii, 19

18

3. TERMENI - DEFINITII

Nr.crt TERMEN DEFINITIE >
7. BETON Beton preparat intr-o instalatie in santierul de
PREPARATIN constructii,
SANTIER
8. BETONUSOR Beton cu densitate aparenta in stare uscata
(10So C) de maxim 2000 kg / m" Este produs in
intregime sau partial' prin utilizarea agregatelor cu
structura poroasii (usoara).
9. BETONCU Beton cu densitate aparenta in stare uscata
DENSITATE (1OS0 C) mai mare de 2000 kg/m': dar nu mai
NORMALA mult de 2S00 kgi'm3.
(SEMIGREU SI
GREU)
10. BETON FOARTE Beton cu densitate aparenta in stare uscata
GREU (10So C) maimare de 2S00 kg/m"
11. ADITIV Produs chimic care se adauga in. beton, in
cantitati rnici falii de masa cimentului, inainte sau
in timpul amestecsrii betonului in scopul
modificarii dupa necesitati a proprietatilor in
stare proaspata ~ilsau intarita ale betonului.
12. ADAOS Material anorganic fin ce se adauga in beton
pentru a imbuniti anumite proprietati sau pentru
a obtine proprietati speciale. Exista douii tipuri de
adaosuri adaosuri practic inerte, respectiv
puzzolanice (hidraulice) in conditii de
temperatura ,i presiune normala,
13. AGREGATE Materiale granulare naturale (de balastiera sau
concasate) sau artificiale cu forma ~i marimea
granulelor adecvate realiziirii betonului. .
14. AGREGATE Agregate. naturale semiartificiale constind din
USOARE granule cu 0 structure poroasa ~i cu densitate
aparenta mai mica de 900 kg/m"
IS. AGREGATECU Agregate cu densitatea aparenta cuprinsa intre
DENSITATE 1201 kg/nr' ~i 2000 kg/m"
NORMALA
(GRELE) Nr.crt

4.

S.

6.

1.

2.

3.

TERMEN

BETON DE CIMENT

BETON PROASpAT

BETON INTARIT

SARJA

BETON MARFA

BETONPUS'fN OPERA

DEFINITIE

Material compozit obtinut prin omogenizarea amestecului de ciment, agregate ~i apa format prin intarirea pastei de ciment (ciment ~i apa). Pe Hinga aceste componente de baza, betonul mai poate contine adaosuri si/sau aditivi.

Nota Daca marimea maxima a granulei de agregate este de 3(S)mm., materialul care rezulta este denumit mortar.

Starea betonului din momentul amesteciirii componentilor pana la inceputul prizei cimentului din beton.

In aceasta perioada betonul are deformatie plastica sipoate fi compactat prin diverse metode specifice.

Material compozit format din pietris ~i 0 matrice (piatra de ciment ~i agregate fine) cu structure de conglomerat, proprietati de piatra artificiala si caracterizat prin rezistente mecanice evolutive.

Cantitatea de beton amestecat intr-un ciclu de amestecare a malaxoruluil sau cantitatea de beton transportat ca beton marfa intr-un vehicull sau cantitatea de beton descarcata sub 0 amestecare continua intr-un minut.

Beton preparat intr-o instalatie care . produce beton, in afara santierului de constructie ~i livrat de producator ca beton proaspat, Responsabilitatea livrarii amestecului specificat (amestec de beton prescris) sau a furnizarii unui beton cu performantele cerute (amestec de beton proiectat) revine producatorului de beton.

Beton preluat de executant de la producator ~i pus in opera. Responsabilitatea realizarii performantelor betonului in structura (prin tumare, compactare, tratare, etc.) revine executantului.

20

21

Nr.crt TERMEN DEFINITIE
16. AGREGATE Agregate care au 0 densitate aparenta mai mare
FOARTE GRELE de 2001 kg/m':
17. CIMENT Liant hidraulic, sub forma de material anorganic
fin macinat, In amestec cu apa fermeaza 0 pasta
care face priza ~i se intareste prin reactiile si
procesele de hidratare. Dupa intarire i~i mentine
rezistenta ~i stabilitatea chiar ~i sub apa,
18. CANTIT ATEA DE Apa de amestecare plus apa continuta de
APA agregate, de aditivi ~i adaosuri (uneori posibil apa
provenita din gheata adaugata).
19. RAPORTUL Raportul dintre cantitatea de apa ~i continutul de
APAI CIMENT ciment din beton.
20. AER ANTRENAT Aerul incorporat in beton in mod intentionat in
timpul amestecarii, utilizand un agent de
suprafata activo De regula, porii au un diametru
10 _ 1000 J.lIIl, fiind sferici sau aproape sferici.
21. AEROCLUS Goluri deaer in beton care nu sunt antrenate in
mod intentionatsi care sunt semnificativ mai mari
decat porii deaer antrenat, dimensiunea lor fiind
mai. mare sau egala cu 1 mm.
22. AMESTECDE Un amestec pentru care beneficiarul specifics
BETON performantele necesare ale betonului, iar
PROIECTAT. producatorul este responsabil sa furnizeze un
amestec care sa asigure aceste performante,
23. AMESTECDE Un amestec pentru care beneficiarul specified
BETON compozitia amestecului ~i materialele ce se
PRESCRIS folosesc. Produciitorul este responsabil sa
furnizeze amestecul specificat, dar nu riispunde
de performantele acestuia.
24. LUCRABILITATE Proprietatea betonului proaspat (cu piistrarea
ABETONULUI omogenitatii) dea asigura umplerea cofrajelor ~i
PROASpAT inglobarea armiiturilor. Se apreciazii pe baza
consistentei betonului determinati prin metode
specifice : tasare, remodelare, grad de compactare
~i rispandire. 4. MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR

4.1. CIMENT

4.1.1.Tipuri de ciment. Clase ,i eerlnte

Cimenturile vor satisface cerintele din standardele nationale de produs sau

din standardele profesionale.

Cirnenturile uzuale se clasifica dupa cum urmeaza : _ cirnent Portland (tip I.)

• ciment Portland compozit (tip II.) - ciment de furnal (tip III.)

., ciment puzzolanic (tip IV.) _ ciment compozit (tip V.)

Denurnirea cimentului este data de nucleul aeestuia,

Nueleul cimentului este denumirea datiiarnestecului de clincher Portland cu alte componente principale in proportie de 95 _ 100 % ~i cu cornponente rninore in proportie de 0 _ 5 %, exelusiv sulfatul de calciu ~i aditivii.

Cornponentele principale care intra in compozitia nuclenlui de ciment sunt clincherui Portland, zgura granulatii de furnal, puzzolane naturale ~i .industriale, cen~ determocentralii, sisturi calcinate, calcare, praf de silice, filere.

Noile tipuri de cirnenturi sunt prezentate in ANEXA 1.1..

Fiecare tip de cirnentcu adaosuri se produce in mai multe variante de eompozitie, care se diferentiaza prin procentele . de elincher ~i celeialte componente principale. Aceste procente, de regula, pot fi :

.80 _ 94 %elincher ~i (i -.20. %.l!-lte cornponente principale; _ 65 _ 79 % clincher ~i 21 _ 35 % alte componente principale.

FUJM:tie de rezistenta standard, se pot defini trei clase de rezistenta pentru oimenturi: 32,5; 42,5 ~i 52,5. Functie de rezistenta initiala pentru fiecare clasa de rezistenti standard sunt·defi~ite: 0 clasa cu rezistenta il\itiala normals ~i 0 clasii cu rezistenta initiala mare (simbolizata R).

Clasa de rezistentii este definita prin rezistenta standard fa 28 de zile. Cerintele pentru clasele de rezistenta sunt prezentate in tabelul 4.1.

22

23

TABELUL4.3

T ABELUL 4.1.

Caracteristica Tip ciment Clasa de rezistenta Conditii
a cimentului (%)
Pierderi la calcinare L toate clasele
III/A. ~ 5,0
Rezidul insolubil L toate clasele
III/A.
Continut in sulfati I. 32,5
(S03) II. 32,5 R ~ 3,5
IV/A. 42,5
VIA. toate clasele
III/A. toate clasele
toate tipurile 42,5 R
52,5 ~4,0
52,5 R
Continut in cloruri toate tipurile toate clasele s 0,1
Puzzolanicitate IV/A. toate clasele sa satisfaca
incercarea de
puzzolanicitate Clasa Rezistenta la compresiune Nzmrrr'
Rezistenta inipala Rezistenta standard
2 zile 7 zile 28 zile
32,5 - ~16 ~ 32,5 s 52,5 \
32,5 R ~ 10 -
42,5 ~10 - ~42,5 s 62,5
42,5R ~20 -
52,5 . ~20 - ~ 52,5-
·52,5 R ~30 - Cerintele fizice ale cimenturilor uzuale sunt prezentate in tabelul 4.2.

T ABELUL 4.2.

Clasa de rezistenta Timpul initial de prizii Stabilitate
(min.) (mm.)
32,5 ~60 s 10
32,5 R
42,5
42,5R
52,5 ~45 s 10
52,5 R 4.1.2. Alegerea tipului de ciment

Cerintele chimice pentru cimenturile uzuale sunt prezentate in T ABELUL 4.3.

In stadiul de proiectare a elementului sau structurii de rezistenta trebuic sa se tina seama d~ criterii semnificative pentru alegerea. tipului si clasei de rezistenta a cimentului utilizat :

- rezistenta caracteristica necesara betonului;

- viteza de dczvoltare a rezistentei;

- conditii de executie si tehnologie adoptata;

- conditii de serviciu si expunere a structurii (de ex. mediu agresiv, inghet -

dezghet cu sau tara agenti chimici, etc.)

In anexa 1.2. tabelele 1.2.1. 1.2.2. si 1.2.3: se indica tipurile de ciment functie de conditiile de expunere, avand in vedere urmatoarele:

Daca se urmareste obtinerea unor clase superioare pentru beton se recomanda folosirea cimenturilor de clasa superioarii si a aditivilor reducatori de apii.

24

25

Cimcnturile Portland, tip I. sau alte tipuri de cimenturi cu continut ridicat de ~Iinchcr si in particular cimenturile cu rezistenta initiala mare (R) dezvolta o viteza de intarire mult mai rapids dedit a cimenturilor avand un continut ridicat de componente. Acestea sunt recomandate 'in situatiile 'in care' este ncc:sara obtinerea rczistentei prestabilite la 0 varst,l infcrioar~ celei de 28 zile.

In cazul unor elemente masive se vor folosi cimcnturi care prezinta valori mici ale caldurii de hidratare in vederea evitarii fisurarii termice si aditivii intarzietori de priza,

In cazul In care temperatura in timpul turnarii este scazuta, se vor folosi c.imentllrile cu intarire rapida (R) ~i aditivii acceleratori, iar in cazul turnarii pe timp calduros, cimenturile cu intarire lentil si aditivii intarzietori,

I? conditii speci~le de expunere, dad betonul este in contact cu apa ce contme de ex. sulfati peste 500 mg.!!. sau cu solul cu continut de peste 3000 mg. !kg. se recomanda folosirea cimenturilor rezistente la sulfati.

Daca folosirea agregatelor reactive nu poate fi evitata,' trebuie folosite cimenturi cu un conti nut scazut in Na2 0, K, ° conform specificatiei tehnice pentru betoane.

. In . cazu~i speciale ale conditiilor de exploatare sau de executie, alegerea tipului de ciment se va face pe baza unor reglementari tehnice specifice sau cu avizul unui institut de cercetari sau laborator de specialitate.

- numarul certificatului de calitate eliberat de producator si datele inscrise in acesta;

- garantia respectarii condit iiI or de pastrare;

- numarul buletinului de analiza a calitatii cimentului efectuata de un

laborator autorizat si datele continute in acesta inclusiv precizarea conditiilor de utilizare in toate cazurile in care termenul de garantie a expirat.

Obligatiile furnizorului referitoare la garantarea cimentului se vor inscrie in contractul intre furnizor si utilizator.

Conform standardului SREN 196 - 7 pentru verificarea conformitatii unei livrari sau a unui lot cu prevederile standardelor, cu cerintele unui contract sau cu specificatiile unei comenzi, prelevarea probelor de ciment trebuie sa aiba loc in prezenta producatorului (vanzatorului) ~i a utilizatorului. De asemenea, prelevarea probelor de ciment poate sa se faca in prezenta utilizatorului si a unui delegat a carui impartialitate sa fie recunoscutii atat de producator cat si de utilizator.

Prelevarea probelor se face in general inaintea sau 'in timpul livrarii, Totusi daca este necesar, se poate face dupa livrare, dar cu 0 intarziere de maximum 24 ore.

4.1. 4. Depozitarea

4.1.3. Livrare ~i transport

Depozitarea cimentului se face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa a cimentului conform prevederilor din Anexa Vl.l. inclusiv prin constatarea existentei si examinarea documentelor de certificare a calitatii si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau in incaperi special amenajate.

Pana la terminarea efectuarii determinarilor acesta va fi depozitat in depozitul tampon inscriptionat.

Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate anterior alte materiale, marcate prin inscriere vizibila a tipului de ciment. Depozitarea cimentului ambalat in saci trebuie sa se faca in incaperi inchise. Pe intreaga perioada de exploatare a silozurilor se va tine evidenta loturilor de ciment depozitate pe fiecare siloz prin inregistrarea zilnica a primirilor si a livrarilor, Sacii vor fi asezati in stive pe scanduri dispuse cu interspatii pentru a se asigura circulatia aerului la partea inferioara a stivei si la o distants de 50 em de la peretii exteriori, pastrand imprejurul lor un spatiu

~itnentu~ se livreaza ambalat in saci de hartie sau in vrac transportat in vehicule rutiere, vagoane de cale ferata, insotit de documentele de certificare a calitatii,

In cazul cimentului vrac transportul se face numai in vehicole rutiere eu recipiente speciale sau vagoane de cale ferate speciale tip Z. V. C. cu descarcare pneumaticii.

Cimentul va fi protejat de umezeala si impuritati in timpul depozitarii si transportului.

In cazul in care utilizatorul procura eimentul de la un depozit (baza de livrare) livrarea cimentului va fi insotita de 0 declaratie de conformitate, in care se va mentiona :

- tipul de ciment ~i fabrica producatoare;

- data sosirii in depozit;

26

27

suficient pentru circulatie. Stivele vor avea cel mult 10 randuri de saci suprapusi,

. Nu se.~a depasi termenul de garantie prescris de producator pentru tipul de ciment utilizat,

Cimentul ramas In depozit peste termenul de garantie sau in conditii improprii de depozitare va putea fi intrebuintat la lucrari de beton si beton armat numai dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice.

4.2.2.2. Pentru obtinerea atestatului, statiile de producere a agregatelor trebuie sa aiba un sistem propriu de asigurare a' calitatii (sau sa functioneze In cadrul unui agent economic cu sistem de asigurare a calitatii care sa cuprinda si aceasta activitate) care sa fie cunoscut, implementat, si sa asigure calitatea produsului livrat la nivelul prevederilor din reglementari, comenzi, sau contracte. Seful statiei va fi atestat de I.S.c.L.P.U.A.T.prin inspectiile teritoriale.Reatestarea statiei se va face dupa aceiasi procedura la fiecare 2(doi)ani.

Pentru aceasta, statiile de producere a agregatelor trebuie sa dispuna de: autorizatiile necesare exploatarii balastierii si documentele care sa dovedeasca natura zacamantului;

documentele cu privire la sistemul de asigurare a calitatii adoptat (de exemplu: manualul de calitate, proceduri generale de sistem, proceduri operationale, plan de calitate, regulament de functionare, fisele posturilor etc.);

depozite de agregate, cu platforme amenajate si avand compartimente separate si marcate pentru numarul necesar de sorturi rezultate;

utilaje de sortare, spalare etc, In buna stare de functionare, ate state CNAMEC;

personal care va avea cunostintele si experienta necesare pentru acest gen de activitati ce se va dimensiona In concordanta cu prevederile sistemului de asigurare a calitatii;

laborator autorizat sau dovada colaborarii prin conventie sau contract cu alt laborator autorizat.

4.2.2.3 Comisia de atestare interna va avea urmatoarea componenta:

presedinte- conducatorul tehnic al agentului economic (cu studii de specialitate) sau in lipsa acestuia un specialist atestat de MLPA T ca "Responsabil tehnic cu executia", angajat permanent sau in regim de colaborare;

rnernbrii;

specialist cu atributii in domeniul controlului de calitate; specialist cu atributii in domeniul de mecanizare;

.seful laboratorului autorizat al unitatii tutelare sau allaboratorului cu care s-a incheiat 0 conventie sau un contract de colaborare.

4.1.5. Controlul calitatl] cimentului

Controlul calitatii cimentului se face:

.- la aprovizi¥onare inclusiv prin ~erificarea certificatului de calitate/garantie errus de producator sau de baza de hvrare conform punctului 4.1.3.;

- inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat.

Controlul calitatii cimentului este prezentat la punctul 17.2.1.1. ~l in ANEXA VI. 1.

4.2. AGREGATE

4.2.1. Conditii generale

4.2.1.1 La executarea elementelor ~i constructiilor din beton si beton armat cu d~nsitate aparenta normal a (2001 - 2500 kg/rrr'), se folosesc agregate eu densitate normala (1201 - 2000 kg/rrr') provenite din sfaramarea naturala si/sau coneasarea rocilor.

4.2.1.2AgI::gatele vor satisface cerintele prevazute in reglementarile tehnice specifice (STAS 1667- 76 ~i dupa caz STAS 662-89 si SR 667-98).

4.2.2 Producerea ~i Iivrarea agregatelor

Detinatorj] de balastiere/eariere sunt obligati sa prezinte la .Iivrare certificatul de calitate pentru agregate si certificatul de conformitate eliberat de un organism de eertificare acreditat.

4.~.2.1. Statiile de producere a agregatelor (balastierele) vor functiona numai pe baza de ate stat eliberat de 0 comisie interna In prezenta unui reprezentant desemnat de ISCLPUAT.

28

29

In cazul 'in care atributiile specialistului din domeniul controlului de calitate sunt exercitate prin cumul de functii (in conformitate cu sistemul de asigurare a calitatii adoptat) de una din persoanele nominalizate in comisie nu va mai fi necesara participarea unui aft specialist.

Specialistul din domeniul mecanizarii va putea fi angajat 'in regim de colaborare pentru participarea la actiunile privind atestarea balastierei si va avea cunostintele necesare verificarii tehnice a utilajelor si aparaturii utilizate, 4.2.2.4 Verificarile period ice se vor face trimestrial de catre comisia de atestare pentru mentinerea oonditiilor avute In vedere la atestare si functionarea sistemului de asigurare a calitatii.

4.2.2.5 In vederea rezolvarii neconformitatilor constatate cu ocazia auditului intern, a verficarilor trimestriale, sau a inspectiilor efectuate de organismele abilitate.agentul economictstatia de preparare agregate sau forul tutelar) va lua masuri preventive sau corective dupa caz. Aducerea la indeplinire a actiunilor corective se comunica in maximum 24 ore organului constatator p;ntru a decide in conformitate cu prevederile punctului 4.2.2.6.

4.2.2.6. In situatia constatiirii unor deficiente cu implicatii asupra calitatii agregatelor se vor lua urmatoarele masuri:

a) OPRIREA livrarii de agregate pentru betoane dacii se constatii cel

putin una din urmiitoatele deficiente:

deteriorarea peretilor padocuril~r de depozitare a agregatelor; deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor;

lipsa personalului calificat ce deserveste statia;

nerespectarea instructiunilor de intretinere a utilajelor;

alte deficiente ce pot afecta nefavorabil calitatea agregatelor;

b) OPRIREA functionarii statiei de producere a agregatelor in baza

uneia din urmatoarele constatari:

dereglarea utilajelor de sortare/spalare a agregatelor; obtinerea de rezuftate necorespunzatoare privind calitatea agregatelor;

nerespectarea efectuarii incercarilor conform reglementiirilor in vigoare;

A - nefunctionarea sistemului de asigurare a calitatii,

In ace~t~ ca~ri relua~ea activitatii in conditii normale se 'va face pe baza reconfirmam certificatului de atestare de catre comisia de atestare.

4.2.3. Alegerea dimensiunii maxime a agregatelor se va face conform punctului 6.2.2.

4.2.4 Agregatele ce sunt utilizate la prepararea betoanelor care vor fi expuse in medii umede trebuie verificate in prealabil prin analiza reactivitiitii

cu alcaliile din beton.

4.2.5. Transportul ~i depozitarea

Agregatele nu trebuie sii fie contaminate cu alte materiale 'in timpul transportului sau depozitarii.

Depozitarea agregatelor trebuie Iacuta pe platforme betonate avand pante si

rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu 'iniiltime corespunziitoare pentru evitarea amestecarii cu alte sorturi. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort

depozitat.

Nu se admite depozitarea direct pe piimiint sau pe platforme balastate.

4.2.6. Controlul calitiipi agregatelor

Controlul calitatii agregatelor este prezentat la punctul 17 .2.1.1. ~iin ANEXA VI. 1., iar metodele de verificare sunt reglementate 'in ST AS 4606/80.

4.3.APA

Apa de amestecare utilizata la prepararea betoanelor poate sa provinii din reteaua publica sau din altii sursii, dar in acest ultim caz trebuiei '\ indeplineascli conditiile tehnice prevazute in ST AS 790 / 84

4.4. ADITIVI

4.4.1. Tlpurl de aditivi ,i efectt asupra betoanelor

4.4.1.1. Aditivii sunt produse chimice care se adauga in beton in cantitati mai mici- sau egale 'cu 5 % substanta uscata falii de masa cimentului In scopul imbunatiitirii 1 modificiirii proprietatilor betonului in stare proaspatii ~i 1 sau

intarita.

30

31

4.4. I.2.Aditivii trebuie sa indeplineasca cerintele din reglernentarile specifice sau agrementele tehnice in vigoare. Aditivii nu trebuie sa contina sub stante care sa influenteze negativ proprietatile betonului sau sa produca coroziunea armaturii.f ex. : clor)

4.4.1.3. Principalele grupe (clase) de aditivi care se intalnesc inpractica curenta a betoanelor sunt diferite in functie de efectul principal pe care aditivul il are asupra proprietatilor betonului.

Aceste grupe de baza sunt : - aditivi reducatori de apa

- aditivi intens reducatori de apa

- aditivi plastifianti

- aditivi superplastifianti

- aditivi acceleratori de priza

- aditivi intarzietori de priza

- aditivi acceleratori de intarire

- aditivi antrenatori de aer

- aditivi anti-inghet

- aditivi impermeabilizatori

- aditivi inhibitori de coroziune

4.4.1.4. Efectul aditivilor asupraproprietatilor betonului este in realitate un efect complex - pe liinga efectul principal existand ~i unul sau mai multe efecte secundare mai mult sau mai putin pronuntate.

Efectele principale si secundare ale aditivilor curent utilizati precum si influenta acestoraasupra caracteristicilor betonului in stare proaspata si intarita sunt prezentate in ANEXA I 3.

- reglarea procesului de intarire, intarziere sau accelerare de priza in functie

de cerintele tehnologice; .

- cresterea rezistentei ~i a vdurabilitatii prin imbunatatirea structurii betonului;

4.4.2.2.Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie in cazurile mentionate in tabelul 4.4.

BETOANE PREPARATE OBLIGATORIU CU ADITIVI

Tabelul 4.4.

NT. crt. Categoria de betoane Aditiv recomandat Observatii
1 Betoane supuse la inghet antrenor de aer
- dezghe] repetat
2 Betoane cu reducator de apa - dupa caz:
permeabilitate redusa plastifiant - intens reducator -
superplastifiant
- impermeabilizator
3 Betoane expuse in Idem dupa caz:
conditii de agresivitate - intens reducator -
intensa si foarte intensa superplastifiant
- inhibitor de
coroziune
4 Betoane de rezistenta plastifiant sau Tasarea betonului :
aviind clasa cuprinsa superplastifiant T3- T 3ff4
intre C 12 / I 5 si C 30 / sau T4 / T5 -T5
37 inclusiv
5 Betoane executate superplastifiant -
monolit avand clasa ~ C intens reducator de
35/45 apa
6 Betoane fluide - cu superplastifiant
tasare egala cu T5
7 Betoane masive (Plastifiant)
Betoane tumate prin Superplastifiant +
tehnologii speciale (lara Intiirzietor de priza
vibrare)
8 Betoane tumate pe timp Intarzietor de priza
calduros +Superplastifiant
(Plastifiant) 4.4:2. Condipi de utilizare

4.4.2. I. Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are drept scop :

- imbunatatirea lucrabilitatii betoanelor destinate executarii elementelor cu armaturi dese, sectiuni subtiri, inal!ime mare de tumare;

- punerea in opera a betoanelor prin pompare;

- imbunatatirea gradului de impermeabilitate in cazul recipientilor sau a

elementelor expuse la intemperii sau situate in medii agresive; - imbunatatirea comportarii la Inghet - dezghet;

- realizarea de betoane de clasa superioara;

32

33

Nr.crt. Categoria de betoane Aditiv recomandat Observatii
9 Betoane turnate pe timp Anti-inghet +
friguros accelerator de priza
10 Betoane cu rezistente Acceleratori de
mari la tennene scurte intarire
Observatii . . _ , , .. Adaosurile pot imbunatati urmatoarele caracteristici ale betoanelor: lucrabilitatea, gradul de impenneabilitate, rezistenta la agenti chimici agresivi.

Exists doua tipuri de adaosuri :

_ inerte, inlocuitor partial al partii fine din agregate, caz in care se reduce cu cca 10 % cantitatea de nisip 0 - 3 mm din agregate. Folosirea adaosului inert conduce la imbunatatirea lucrabilitatii si compactitatii betonului;

_ active, caz in care se conteaza pe proprietatile hidraulice ale adaosului.

Adaosuri active sunt : zgura granulata de furnal, cenusa, praful de silice, etc .

In cazul adaosurilor cu proprietati hidraulice, la calculul raportului A / C se ia in considerare cantitatea de adaos din beton ca parte lianta.

Utilizarea adaosurilor se face in confonnitate cu reglementarile tehnice specifice in vigoare, agremente tehnice sau pe baza unor studii mtocrnite de laboratoarele de specialitate. Conditiile de utilizare, conditiile tehnice pentru materiale componente, prepararea, transportul.. punerea in lucrare si tratarea betonului se stabilesc de la caz la caz, functie de tipul si proportia adaosului

utilizat.

Adaosurile nu trebuie sa contina substante care sa influenteze negativ

proprietatile betonului sau sa provoace corodarea armaturii.

Utilizarea eenuselor de termocentrala se va face numai pe baza unor aprobari speciale cu avizul sanitar eliberat de organismele abilitate ale

Ministerului Sanatatii.

4.5.2. Transportul ~i depozitarea adaosurilor trebuie Iacutii in asa fel incat

proprietatile fizico - chimice ale acestora sa nu sufere modificari.

. ,,~I . Prevederea se aphca m tennen cat mal scurt posibil de la mtrare~ m vigoare a prezentului cod de practica, dar nu mai mult de 3 luni de la pubhcare.

. 4.4.2.3. In ~azurile in care Proiectantul apreciaza ca pentru realizarea <:.erm~elor de. r~~lstenta ~i durabilitate este obligatorie folosirea numai anumitor tipun de aditivi, atunci documentatia proiectului trebuie sa prevada expres acest lucru .

4.4.2.4. In c~rile in care desi nu sunt mentionate in tabelul 4.4. - Ex~cutan~l a~~e~laza ca din motive tehnologice trebuie sa foloseasca ~bhgatonu aditivi ,de un anumit tip, va solicita avizul proiectantului ~i includerea acestora m documentatia de executie

~.4.2.5. Stabilir~a tipului de ;ditivi sau a 'c~mbinatiei de aditivi se va face dupa. caz de Proiectant, Executant sau Furnizorul de beton luand in considerare recomandarile din tabelul 4.4. ANEXA 13 si ANExA I 4-

3.2.2. ' y pet,

_ 4.4.2.6.1n ~~rile in .care se folosesc concomitent doua tipuri de aditivi a car~r c~mpahblhtate ~I comportare irnpreuna nu este cunoscuta este obh~at~ne efectuarea de incercari preliminare ~i avizul unui institut de

specialitate. -

4.4.2.7. Conditiile concrete de utilizare

. Co~ditiile tehnice pentru materialele componente (altele decat cele obl~nu~t~) prepararea, transportul, punereain lucrare ~i tratarea betonului, vor fi st~blhte ~e la caz la caz in functie de tipul de aditiv utilizat ~i vor fi

mentionate m fisa tehnologica de betonare. .

5. CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI

,

Compozitia unui beton va fi aleasa in asa fel incat cerintele privind rezistenta si durabilitatea acestuia sa fie asigurate conform tabelului 5.4. .-eerintele pentru durabilitatea betonului vor fi exprimate pe baza unor reguli care privesc compozitia betonului si alegerea materialelor. Alegerea tipului de ciment, domeniile ~i conditiile de utilizare ale cimenturilor sunt prezentate in

ANEXAI.2.

4.5. ADAOSURI

4.5.1.Condipi generale

~~a.osurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in ~antIta!1 _ d.e . ~este 5 ~ ~ubstanlii uscata falii de masa cimentului, in vederea imbunatatirii caracteristicilor acestuia sau pentru a realiza proprietati speciale.

34

35

5.2.2. Dozaj de ciment ,i raportul AlC maxim

5.1. CERINTE PENTRU REZISTENTA

prezentat In cod In tabelul 5.4. Nivele de performanta la impermeabilitate ale betoanelor sunt prezentate la punctul 7.2.3.

Rezistenta la inghet - dezghet a betonului caracterizata prin gradul de gelivitate functie de numarul de cicluri de inghet - dezghet, trebuie sa se incadreze In prevederile tabelului 5.4.

Nivelele de performanta la gelivitate a betoanelor sunt prezentate la punctul 7.2.4.

Valoarea de baza a deformatiei specifice la 28 zile a betonului datorita contractiei pentru betoane obisnuite in conditii normale de intarire este de 0,25°/00 conform STAS 1010710-90.

Relatia intre raportul AlC si rezistenta la compresiune a betonului trebuie determinata pentru fiecare tip de ciment, tip de agregate si pentru 0 varsta data a betonului. Adaosurile din beton pot interveni in determinarea efectiva a raportuluiAlC (vezi punctuI4.5.1.)

Clasele de rezistenta ~i rezistentele caracteristice fck determinate pe cilindru saucub sunt prezentate la punctul 7.2.1.

5.2. CERINTE PENTRU DURABILITATE

Pentru a produce un beton durabil care sa reziste expunerii la anumite conditii de mediu prezentate la punctul 5.2.1. si care sa protejeze armatura impotriva coroziunii trebuie respectate urmatoarele cerinte :

a) Selectarea materialelor componente ale betonului astfel incat sa nu contina impuritati care pot dauna durabilitatii sau sa produca coroziunea armaturii.

b) Alegerea compozitiei astfel lncat betonul :

- sa satisfaca toate criteriile de performanta specificate pentru betonul intarit;

- sa poata fi turnat si compactat pentru a forma 0 structure compacta pentru protejarea armaturii;

- sa se evite actiunile interne ce dauneaza betonului (ex. reactia alcalii _ agregate);

- sa reziste actiunilor externe cum ar fi influentele mediului inconjurator.

c) Amestecarea, transportul, punerea in opera ~i compactarea betonului proaspat sa se faca astfel incat materialele componente ale betonului sa fie uniform distribuite In amestec, sa nu segrege ~i betonul sa realizeze 0 structura compacta.

d) Tratarea corespunzatoare a betonului pentru obtinerea proprietatilor dorite ale betonuluisi protejarea corespunzlitoare a armaturii, .

Cerintele de durabilitate necesare protejarii armaturii impotriva coroziunii, precum ~i pastrarea caracteristicilorbetonuluila actiunile fizico - chimice in timpul duratei de serviciu proiectate sunt legate In primul rand de permeabilitatea betonului.

In acest sens gradul de impermeabilitate al betonului va fi stabilit functie de clasa de expunere In care este incadrata constructia. Acest aspect este

5.2.1. Conditii de expunere

Cerintele impuse betonului depind de mediul In care este expus betonul. In acest context mediul implies actiuni fizice ~i chimice ale caror efecte nu au fost considerate ca "incarcari" In proiectarea structurii.

In multe cazuri, paqi ale structurii pot fi expuse la diferite conditii de expunere. tn unele cazuri efecte locale produse de " microclimat " pot fi determinante pentru durabilitatea intregii structuri.

Clasele de expunere pentru beton raportate la conditiile de mediu sunt prezentate in tabelul 5.1.

Criteriile pentru aprecierea gradelor de agresivitate ale apelor naturale sunt prezentate in tabeluI5.2., iar pentru mediul marin In tabelul 5.3.

In general betonul nu este caracterizat inca in mod direct prin clase de durabilitate.

Durabilitatea unui beton poate fi raportata la clasa sa de rezistenta, la compozitia sa, in particular la tipul de ciment, raportul AlC maxim, gradul de impermeabilitate, contractia axiala. ~i rezistenta la Iaghet-dezghet,

Pentru a asigura 0 rezistenta mare la patrunderea substantelor agresive, raportul AlC va fi mai mic .la expuneri mai severe la care este supusa structura din beton.

Un dozaj minim de ciment trebuie adoptat in vederea asigurarii alcalinitatii betonului, conditie necesara pentru protectia impotriva coroziunii armaturii ~i pentru a asigura lucrabilitatea betonului proaspat la un raport AlC dat. Valorile

36

37

pH-ului sunt mai mari de 12 pentru elemente din beton annat ~i mai mari de 12,5 pentru elementele din beton precomprimat.

" Valorile recomandate pentru raportul AlC maxim pentru diferite clase de expunere sunt prezentate in tabelul 5.4.,iar pentru dozajul minim de ciment in

tabelul 5.5. .

5.2.3. Cantitaple maxime admise de substante ce pot afecta • durabilitatea betonului

Durabilitatea betonului inclusiv protectia armaturii pot fi afectate de anumite substante dacii aces tea depii~esc anumite limite. Cantitiitile admise depind de 0 serie de factori cum ar fi : conditiile de mediu la care' este expus betonul, tipul si compozitia componentilor betonului. De exemplu : sulfatii in anumite limite pot conduce la deteriorarea betonului prin fisurari datorita expansiunii, iar ionii de clor din beton pot produce coroziunea anniiturii.

Continutul de ioni de clor solubili in apii din betonul proaspat nu trebuie sa depa~easca valorile precizate in specificatia tehnica pentru betoane si anume :

1 % fatii de masa cimentului pentru betonul simplu;

0,4 % fatii de masa cimentului pentru betonul annat exploatat In mediu uscat sau protejat contra umiditatii;

0,15% fatii de masa cimentului pentru betonul annat exploatat in mediu cu clor;

0,30% fatii de masa cimentului pentru beton annat exploatat In alte conditii de mediu;

0,06% fata de masa cimentului pentru beton precomprimat.

3~

CLASE DE EXPUNERE A CONSTRUCTIILOR IN CONDITIILE DE MEDIU

Tabelul5.1

Clasa de expunere Ex emp le de constructi i
0 1 2
Constructii sau elemente de constructii situate In
spatii inchise, ferite de actiunea direc~ a
1 intemperiilor sau umiditatii cu exceppa unor scurte
a perioade in timpul executiei, respectiv constructii
MEDIU Moderat cu inchideri perimetrale si incalzite iama (ex: fetele
USCAT spre interior ale elementelor structurale din. cladirile
civile, inclusiv cele din grupurile sanitare si
buciitiiriile apartamentelor de locuit ~i din halele
industriale inchise, cu umiditiij_i interioare ~75%).
Constructii si elemente de constructii expuse
b permanent la temperaturi mai mari de 3O°C:_
Sever (incaperi cu utilaje sau aparatura care degaja
caldura, hale cu _P_TOcese calde etc.).
Constructii sau elemente de constructii expuse la
inghet in stare nesaturatii sau expuse umiditatii
respectiv : constructii neincalzite In perioada de
a iarna, cu sau rara inchideri perimetrale (ex:
Moderat depozite acoperite), elemente de constructii in '
contact permanent cu apa (ex: fundatii sub nivelul
apelor freatice rara agresivitate sulfat~ca), elemente
de constructii situate in zonele de vanatie a
nivelului apelor, dar rara posibilitate de i~ghet ~ e~:
2 fundatii radiere, pereti de contur etc.) rara conditii
de impenneabilitate pentru beton.
MEDIU Constructii sau elemente de constructii expuse la
inghet in stare saturatii cu apa (ex: cheiuri,
UMED estacade, canale deschise, diguri, stalpi pentru
b estacade, scari exterioare, platfonne) ...
Sever Constructii sau elemente de constructu ~~puse l.a
condens sau alternanta frecventii de umiditate ~l
uscaciune generatii de procese tehnologice (ex: hale
in care umiditatea depaseste 90% sau se produc
frecvent degajari de abur). '
Construg_ii s':T.use_~resiunii apei_pe una din fete. 39

40

41

0 1 2
3 Constructii sau elemente de constructii interioare
MEDIU UMED CU sau exterioare expuse la inghet-dezghet si actiunea
INGHET SI AGENTI sarii pentru dezghet,
DE DEZGHETARE
normal Betonul aflat permanent sub apa marii.
a moderat Betonul de deasupra zonei de variatie a
agresivitatea nivelului apei de mare (pe 0 inaltime a
apei de mare 1 elementului de cca. 2 m, respectiv intre
cotele +3 ... +5 de la nivelul marii.
Betonul din zona variatiei nivelului apei
sever de mare, considerata ca fiind de cca 3 m
deasupra nivelului marii,
2
b moderat Constructii expuse indirect agresivitatii
agresivitate manne.
4 atmosferica 1 Constructii expuse inghet-dezghetului
inclusiv cu lara posibilitate de stropire.
MEDIU posibilitate Constructii inchise care nu se incalzesc
MARIN de inghet- pe timp de iarna,
dezghet
sever Constructii situate la nivelul marii
expuse direct intemperiilor si salinitatii
2 prin strop ire ~i alternanta frecventa a
umiditatii ~i uscaciunii, precum si
posibilitatii de inghet in stare saturata.
Condens puternic generat de procesul
tehnologic.
a Mediu chimic cu agresivitate foarte slabii (FS).
5 b Mediu chimic cu agresivitate slaba (S).
MEDIU c Mediu chimic cu agresivitate
CHIMIC intensa (I).
AGRESIV d Mediu chimic cu agresivitate foarte
intensa (FI) .. CRITERII PENTRU APRECIEREA GRADELOR DE AGRES!yIT ATE ALE APELOR NATURALE (CU EXCEPTIA APEI DIN MAREA ~EAGRA)

Tabelul5.2

Nr. N anrraagresivitatii f. slaba slaba intense f. intensa
crt.
1. General acida, pH - 6,5-5,6 5,5-4,5 <4,5
2. Carbonica (C02 liber) in
mg/drrr' pentru duritate
temporara in °G de : 31-60 > 60
~2 10-14 15-30.
2,1....6 15-29 30-60 61-90 >90
6,1....15 15-29 30~90 91-150 > 150
> 15 < 300 :?: 300 - -
3. Saruri de amoniu(NH4 +) 50-99 100-200 201-500 >500
mg/dnr'
4. Magneziana (Mg2+) in 100-199 200-1000 1001-3000 > 3000
mg/dnr'
5 . Sulfatica' (SO/) in 150-249 250-500 501-1000 > 1000·
..
mg/dnr'
6. Dezalcalinizare < 120 -
(HC03·) in mg/dnr' - -
duritate, eG) « 7)
7. Oxizi alcalini (OH-) in 17,5-25 >25
- -
g/drrr'
8. Continut total de saruri 10-20 20,1-50 > 50
in g/dnr' -
. . .. . - *Pentru stabilirea tIPUIUl ~l dozajului de ciment pentru agresrvitatea sulfatica foarte intensa se diferentiaza trei cazuri functie de continutul de (SO/)

mg/dm' astfel: Foarte intensa 1 1001-2500 Foarte intensa 2 2501-5000 Foarte intensa 3 >5000

OBSERVATIE :

Clasele de expunere 5 (a,b,c,d) se pot intalni in practica singure sau in combinatie cu celelalte clase de expunere.

CRITERII PENTRU APRECIEREA GRADELOR DE AGRESIVITATE ZONA MAREA NEAGRA.

CERINTE MINIME DE ASIGURARE A DURABILITATII PENTRU BETON iN FUNCTIE DE CLASELE DE EXPUNERE Tabel54

Tabelul5.3

..
Clasa Grad Grad Agre- A --- Raport Tip de ciment
Clasa er
de de de de gate antre- AlC, conform
expu- beton, imperm gelivita rezis- nat max. Tabelelor
nere min. eabi- te, tente din Anexa 1.2
litate, mm. la
mm, inghet
dez-
ghet
1 C12/15- P4- - - - 0,65* 1.2.1
2 a C 16/20** P4 - - - 0,50 I.2.l
b C 18/22,5 P8 G 100 da da 0,45 1.2.2
(150)
3 C 25 / 30 P 12 G 150 da da 0,40 1.2.2
4 a C 20/25 P8 - - - 0,45
b1 C 25 / 30 P 12 G 100 da da 0,40 1.2.3
b2 C 25 /30 P 12 G 150 da da 0,40
5 a C 18/22,5 P8 0,50
b C 18/22,5 P8 - - - 0,50 1.2.3
c C 18/22,5 P 12 0,45
d C 25 / 30 P 12 0,45 -
Zona de salinitate
Clasa Sui ina Sf. Cap Midia
Nr. expunere Regimde Gheorghe
Beton + +
crt (conf. expunere Sf. +
TabeI5.1.) Varna
Gheorghe Cap Midia Veche
1. 4a mediu N - S S
Agresivita- .M simplu - S S
tea apei de armat - S I
mare
S - S I
2. 4b mediu N - - -
Agresivita- M simplu - S S
tea atmos- armat S I
-
ferica
S - S I NOTA: * - pentru betonul simplu nu exista conditie;

** _ se poate adopta clasa de beton minimC 12/ 15,cu conditia indeplinirii simultane a celorlalte cerinte minime pentru asigurarea

durabilitatii.

*** - conform tabel 1.5.3 (Anexa 1.5)

OBSERV ATIE: tn clasele de expunere 1.5 daca se indeplinesc conditia de impermeabilitate minimum P 12 sicelelalte conditii minime de asigurare a durabilitatii, se poate adopta pentru betonul precomprimat clasa minima de beton C 20/25 sau C25 / 30, functie de tipul de armaturi utilizate.

OBSERVATII :

N - normal M - moderat S - sever

I - agresivitate intensa S - agresivitate slaba,

Agresivitatea atmosferica actioneaza asupra constructiilor din beton, beton armat pe 0 distanta de 1 km falii de liirm.

42

43

45

DOZAJUL MINIM DE CIMENTPENTRU ASIGURAREA CERINTELOR DF; DURABILITATE

Tabel55

6. CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI

6.1. CONDITII GENERALE

Clasa de Grad de Dozajul minim de ciment (kg/m') pentru
expunere agresivitate Beton simplu Beton armat
I a - 150 250
b - 180 275
2 a - 200 290
b - 300 325
3 - 325 365
4 a S 300 325
I 350 390
b S 300 325
I 325 365
ANA AS ANA AS
5 a FS 225 2401) 260 2701)
(180)
b S 300 3301) 325 3601)
(230) .3002) 3402)
c I 350 3302) 3?~. 3652)
(280) 3103) 3503)
FI-I 4102) 45Q2)
3703) 4103)
d FI-2 350(+) 4102)(+) 390(+) 4592)(+)
(280) 41oJ) 4503)
FI-3 4103)(+) 4503)(+) Betonul poate fi realizat pe baza unor compozitii stabilite in doua moduri principale:

_ amestecul de beton proiectat la statie de producator printr-un laborator

autorizat;

_ amestecul de beton prescris (de catre proiectant si/sau utilizator) printr-un

laborator autorizat.

6.1.1. Amestecul de beton proiectat .

NOTATII:

A.N.A. - ape naturale agresive, cu exceptia celor cu agresivitate sulfatica si apa Marii Negre

A.S . ..:. agresivitate sulfatica

1) CIMENT II A-S

2) CIMENT H I; H II A-S

3) CIMENT SR I;SR II A-S

(+) - masuri suplimentare de protectie

o - valorile din parantezi se vor adopta pentm betoane suport sau de egalizare OBSERV AIlE: In cazurile in care nu se mentioneazi tipul de ciment, acesta se stabileste conform anexei 1.2.

6.1.1.1. Cerinte generale

Alegerea componentilor ~i stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de catre producator pe baza unor amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un laborator autorizat. In absenta unor date anterioare se recomanda efectuarea unor amestecuri preliminare. in acest caz, producatorul stabileste compozitia betonului astfel incat sa aibe 0 consistenta necesara, sa nu segrege si sa se compacteze usor, Betonul intiirit trebuie sa corespunda cerintelor tehnice pentru care a fost proiectat si in mod special sa aiba rezistenta la compresiune ceruta, In aceste cazuri, amestecurile de proba ale betonului in stare intiiritii trebuie sa fie supuse incercarilor pentru determinarea caracteristicilor pentru care au fost proiectate. Betonul trebuie sa fie durabil, sa realizeze 0 buna protectie a armaturii.

Compozitia betonului trebuie proiectatii avand In vedere prevederile

prezentei reglementari tehnice.

6.1.1.2. Date privind compozitia betonului

In cazul amestecului proiectat trebuie specificate urmatoarele date de baza:

a) Clasa de rezistenta;

b) Dimensiunea maxima a granulei agregatelor;

c) Consistenta betonului proaspat,

d) Date privind compozitia betonului (de exemplu raportul AlC maxim, tipul ~i dozajul minim de ,ciment)-functie de modul de utilizare a betonului (beton simplu, beton armat), conditiile de expunere etc. in concordanta cu prevederile prezentului cod de practica.

44

. De exemplu: un beton de clasa C16/20 cu consistenta T3 preparat cu clm:nt I32,~ si aviin~ a~r~gate 0 - 31mm se va nota: C16/20 - T3'- 132,5/0-31.

I~ anumite cazun privind conditiile speciale de utilizare a betonului trebuie spec~ficate caracteristici suplimentare (ce trebuie sa faca obiectul unor teste specifice), cum ar fi:

a) Caracteristici ale betonului Intarit, de exemplu: - densitate

- rezistenta la penetrarea apei (impermeabilitatea betonului)

- rezistenta la inghet - dezghet

- rezistenta la atacul chimic

- rezistenta la uzurii, etc.

b) Caracteristici de compozitie: - tipul de ciment

- continutul de aer antrenat

- evolutia rezistentei

- cantitatea de caldurii degajata in timpul hidratarii

- conditii speciale pentru agregate

- ce~nte speciale privind reactia alcalii - agregate

- cennte speciale privind temperatura betonului proaspiit.

.I~ cazul in car~ se cere obtinerea unui anumit grad de impermeabilitate gelivitate etc. notatia betonului va cuprinde si aceste caracteristici (de exem I' pentru gradul P8 de impermeabilitate: C16/20 _ P8 _ T3 _ 132,5/0-31). p u

6.1.2. Amestecul de beton prescris

b) Tipul ~i c1asa cimentului;

. , , c) Consistenta ~i raportul AlC ale betonului proaspat;

d) Tipul de agregate;

e) Dimensiunea maxima a agregatelor si zona de granulozitate;

f) Tipul ~i cantitatea de aditiv sau adaos.

6.1.2.3. Date suplimentare privind amestecul de beton prescris Daciieste necesar pot fi specificate si date suplimentare cum ar fi:

a) date privind compozitia

_ conditii speciale pentru agregate incluzand si 0 anumitii granulozitate

_ continutul de aer antrenat din betonul proaspiit

_ cerinte suplimentare privind temperatura betonului pro asp at b) informatii privind transportul sau/si procedurile de tumare _ ritmul de livrare al betonului

-indicarea tipului (cu sau tarii amestecare) gabaritului ~i in general

caracteristicilor mijlocului de transport

6.1.3. Statia precum si utilizatorul au obligatia de a livra, respectiv comanda beton numai pe baza unor comenzi in care se va tnscrie tipul de beton si detalii privind compozitia betonului conform punctelor 6.1.1 si 6.1.2., ptogramul si ritmul de livrare precum si obiectul (partea de structurii la care

urmeaza a se folosi).

6.1.4. Livrarea betonului trebuie insotitii de un bon de livrare-transport beton.

6.1.5. Compozitia betonului se stabileste si/sau verifies de un laborator

autorizat; stabilirea compozitiei trebuie sii se faca:

* la intrarea in functiune a unei statii de betoane; * la schimbarea tipului de ciment si/sau agregate; * la schimbarea tipului de aditiv;

*la pregiitirea executiirii unei lucrari care necesitiiun beton cu caracteristici

deosebite de cele curent preparate, sau de clasa egalii sau mai mare de C20/25.

6.1.2.1. Cerinte generale

Proi~~tantul ~i/~a~ utilizatorul i~i asumii responsabilitatea pentru cornpozipa betonului. In acest caz trebuie verificate intr-un laborator autorizat ale~erea com~onentilor, stabilirea compozitiei betonului si indeplinire~ cerintelor tehmce pentru betoane.

In .ge~eral datele de baza specificate in cazul amestecului de beton prescris

sunt similare cu cele ale amestecului de beton proiectat. .

~.1.2.2. Date specifice privind amestecurile de beto~ prescrise

I~ cazul amestecului de beton (compozitia betonului) prescris trebuie sii se specifice cel putin urmatoarele date de baza:

a) Dozajul de ciment la mc de betonlclasa betonului:

,

6.1.6. In cazul constructiilor speciale precum ~i in cazul utilizarii unor tipuri de ciment, agregate, aditivisau adaosuri care nu sunt prevazute in prezentul cod de practica sau care nu au reglementiiri speciale, stabilirea

46

47

48

49

compozitiei betoanelor se va face' pe baza de studii elaborate de institute de cercetare,

Dacii se impune 0 corectare a cantitatii de apa de amestecare cu max. ± 5% ., admite ca pentru celelalte componente sa se mentina cantitatile stabilite

anterior.

6.1.7. Lunar, laboratorul statiei va analiza rezultatele incercarilor efectuate la varsta de 28 de zile si va efectua, cu acordul scris al laboratorului care a efectuat si/sau verificat reteta, eventualele corectii ale dozajului de ciment sau alte masuri necesare in vederea asigurarii calitatii betonului.

Analiza se va face pe tipuri de betoane de clasa ;::: C 8/10 luand in

considerare rezultatele obtinute. .

In prima etapa de analiza se vor aplica urmatoarele criterii orientative:

a) max. unul din 20 rezultate se situeaza sub clasa betonului C

b) max. 33 % din rezultate sunt mai mici decat(/3/fcub33

c) max. 10 % din rezultate depa~escfciIIO/fcublo

Valorile fCi133/ fcub33 ~i fcillO/ fcublO (rezistenta betonului in Nzmrrr" sunt urmatoarele:

6.2. PROIECTAREA AMESTECULUI

6.2.1. Cerinte privind consistenta betonului

6.1.8. Cantitatile de materiale corespunzatoare unui amestec se vor stabili pentru un volum de beton proaspat de max. 80 % din capacitatea nominala a utilajului folosit pentru malaxare sau conform indicatiilor prevazute in cartea tehnica a utilajului.

6.2.1.1. Lucrabilitatea reprezinta capacitatea betonului proaspat de a putea fi turnat in diferite conditii prestabilite ~i a fi compactat corespunzator. Lucrabilitatea se apreciaza pe baza consistentei betonului. .

6.2.1.2. Consistenta ceruta betonului depinde de felul elementului, dimensiunile elementelor structurale, prezenta ~i amplasarea armaturii, tipul echipamentului de transport si punerea in opera a betonului, de posibilitatile de compactare ~i conditiile de mediu in timpul turnarii. .

In ANEXA 1.4., Tabelul 1.4.3. se prezinta orientativ consistenta betonului

functie de tipul elementului si betonulu_i. . w ••

Consistenta betonului proaspat depinde de continutul de apa, de frac~lUmle fine ale agregatelor, de granulozitate, ~i de natura agregatelor. Consistenta

poate fi influentata prin adaugarea unor aditivi sau adaosuri, .

In ANEXA 1.4., Tabelul 1.4.5. se recomanda incadrarea in anumite zone de granulozitate, functie de dozajul de ciment pentru obtinerea unui anumit tip de consistenta. . .

6.2.1.3. Imediat dupa amestecare este posibila 0 reducere a consistentei

betonului. Acest fenomen poate apare in medii uscate si la temperaturi mari sau in cazul in care se folosesc anumite tipuri de cimenturi sau aditivi cum ar fi aditivii mari reducatori de apii sau superplastifianti.

6.2.1.4. Consistenta poate fi masurata prin diferite metode prezentate la punctul 7.1.1.

Clasa C 8110 C 12/15 C 16/20 CI8/22,5 C 20/25 C 25/30 C 32/40
fCi133/ (ub33 11/13 15,5/18,5 20124 ,22/27 25/30 30/35 38/46
fcillo/ fcub 10 22/24 27/30 32/36 34/39 37/42 43/48 51/60
.. .. Pentru tipurile de beton la care nu este indeplinit unul dintre cnternle mentionate se va proceda la 0 analiza conform criteriilor de conformitate prezentate la capitolul 17" Controlul Calitatii " si se va determina clasa de beton efectiv realizata. In situatiile in care se constata ca C efectiv > Cproiect se va reduce dozajul de ciment pe baza de incercari preliminare.

6.1.9. In cursul prepararii betonului, compozipa se va corecta de catre

laboratorul statiei in functie de rezultatele incercarilorprivind: * umiditatea agregatelor;

* granulozitatea sorturilor;

* dens ita tea aparenta a betonului proaspat; * consistenta betonului.

6.2.2. Cerlnte privind granulozitatea agregatelor

* Granulozitatea agregatelor

Granulozitatea agregatelor este verificata cu ajutorul sitelor sau ciururilor cu dimensiunile ochiurilor conform reglementarilor in vigoare STAS 1667 - 76: 0,2; 0,5; 1; 2; 3(5); 7; 10; 16; 20; 31; 40; 50; 63; 71.

50

51

* Cerinte privind granulozitatea agregatelor

- Pentru obtinerea unui amestec cu un dozaj optim de ciment si 0 cantitate midi de apa se recomanda utilizarea unei combinatii de agregate care sa contina 0 cantitate redusa de nisip si 0 proportie mai mare a agregatelor mari.

- In general granulozitatea agregatelor se alege functie de conditiile de

, tumare, compactare precum ~i de tipul agregatelor ce se folosesc. In anumite cazuri, pentru ca betonul sa nu segrege in timpul transportului, turnarii si compactarii, pentru a fi suficient de lucrabil ~i usor de compactat trebuie sporita cantitatea de parte fina. In ANEXA 1.4. referitoare la consistenta betonului se prezinta recomandari privind respectarea acestor conditii.

- Dimensiunea granulei maxime a agregatelor se stabileste in functie de

dimensiunile caracteristice ale elementelor, respectiindu-se conditiile: 4>max.::; 114 D·

~max.::; d - 5 mm"

~max.::; 1,3 c' unde

D- dimensiunea cea mai mica a elementului structural d - distanta intre barele de armature

c - stratul de acoperire cu beton al armaturii

* In cazul placilor se poate adopta relatia ~max. ::; 1/3 D, iar in cazul recipientilor si/sau monolitizarilor ~max,::; 1/6 D;

** Se aplica cu exceptia cazurilor in care se iau masuri speciale de exemplu gruparea barelor de armatura;

In ANEXA 1.4. (TABELELE I. 4.6 1. 4.11.) se prezinta zonele de

granulozitate pentru agregate 0 -16; 0 - 20; 0 - 31; 0 - 40; 0 - 7; 0 - 71.

Dozajul de ciment este determinat functie de clasa de rezistenta a betonului, precum si de cantitatea de apa necesara pentru a se obtine 0 anumita consistenta a betonului proaspat,

Alegerea compozitiei se va face prin incercari preliminare urmarindu-se realizarea cerintelor,

6.2.4. Cerlnte privind alegerea aditivilor ~i adaosurilor

Aditivii si adaosurile vor fi adaugate in amestec numai in asemenea cantitati tncat sa nu reduca durabilitatea betonului sau sa produca coroziunea armaturii,

Cantitatea totala de aditivi nu va depasi 50 g/kg ciment si nu va fi mai mica de 2 g/kg ciment. Aditivii lichizi in cantitati inai mari de 3 dm3/m3 trebuie luati in considerare in calcularea raportului AlC.

Utilizarea aditivilor pentru betoanele ce intra in componenta elementelor din beton armat si beton precomprimat este obligatorie pentru 'clase mai mari de C12/15 ~i se va face conform punctului 4.4, Anexei 1.3 pe baza instructiunilor de folosire ce trebuie sa fie in a.cord cu reglementari specifice sau agremente tehnice bazate pe determinari experimentale.

Adaosurile trebuie sa respecte prevederile pet, 4.5.

* In ANEXELE 1.4. ~i 1.5. se prezinta recomandari privind stabilirea compozitiei betoanelor.

6.2.3 Cerlnte privind alegerea tipului, dozajului de ciment ~i raportului AlC

* Recomandari privind alegerea tipului de ciment sunt prezentate in ANEXAI. 2.

* Raportul AlC este stabilit functie de conditiile de rezistenta impuse betonului. Valorile orientative ale raportului AlC functie de clasa cimentului folosit pentru obtinerea unei anumite clase de beton sunt prezentate in tabelul 1.4.2., ANEXA 1.4. Chiar in cazurile in care obtinerea unei anumite rezistente a betonului ar permite utilizarea unui raport apa/ciment mai mare, el nu trebuie sa depaseasca valorile limita prezentate la capito lui privind durabilitatea betonului (functie de clasa de expunere a structurii)(tabelul 5.4., cap. 5)

7. NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI 7.1. BETONUL PROASpA T

Tabelul 7.1.4.

7.1.1. Conslstenta

Riispan Ire eterminatii conform ISO 9812
Clasa Riispandire
(mm)
FI < 340
FI 350 - 410
F2 420 - 480
F3 490 - 600 d' d

Consistenta betonului proaspiit (- -

determinatii prin urmiitoarele metod . t masura a ~ucrabilitiitii) poate fi

d d . e. asarea conului remodel are VE BE

gra e compactare si raspandire.Clasificarea in cia; functi '. -. ' metode, este prezentatii in tabelele 7.1.1.. ..... 7.1.4. e, netic de diferitele

TabeluI7.1.1.

Tasarea conului

Determinarea consistentei prin metoda tasarii conului nu este recomandatii pentru betoane cu lucrabilitate redusii. Daca valoarea tasarii conului este mai mica de 10 mm, rezultatul va fi inregistrat ca fiind inferior acestei valori ~i se va utiliza 0 alta metodii (grad de compactare, remodelare VE - BE etc.).

In cazul betoanelor cu lucrabilitate mare se recomandii utilizarea metodei

tasiirii conului sau metoda riispandirii.

In general nu existii 0 corelare intre cele patru metode, astfel consistenta

betonului fiind stabilitii de la caz la caz cu una din metodele prezentate in

tabelele 7.1.1... .... ·7.1.4.

A vand in vedere cii cea mai folositii metoda este cea a tasiirii conului, cu

. exceptia betoanelor foarte vartoase, in prezenta reglementare tehnica s-au facut

referiri in special la clasa de consistenfii T.

Clasa Tasarea conului
T2 (mm)
30 + 10
T3 70±20
T3/T4 100 + 20
T4 120 + 20
T4! r, 150 + 30
Ts 180 ± 30 7.1.2. Continutul de aer odus

TabeluI7.1.2. Remodelare VE BE dete . tii

Continutul de aer .oclus poate fi determinat conform STAS 5479 - 88 folosind metoda gravimetricii sau metoda volumetricii cu presiune.

- rmma con orm STAS 1759 - 88
Clasa Remodelare VE - BE (s)
Vo > 31
VI 30 - 21
V2 20 - 11
V3 10 - 5
, V4 <4 7.1.3. Densitatea aparenti

Determinarea densitatii aparente pe betonul proaspiit se efectueazii in conformitate cu ST AS 1759 - 80.

7.2. BETONUL !NT ARIT

TabeluI7.1.3. Grad de compactare determi

ti

7.2.1. Rezistenta la compresiune

lOa con orm STAS 1759 - 88
Clasa Grad de compactare (Waltz Gc)
Co > 1,46
CI 1,45 - 1,26
C2 1,25 - I,ll
C3 1,10 - 1,04 Clasa betonului este definitii pe baza rezistentei caracteristice fck cil (fck cub)' care este 'rezistenta la compresiune in N/mm2 determinatii pe cilindrii de 150/300 mm (sau pe cuburi cu latura de 150 mm) la varsta de 28 zile, sub a carei valoare se pot situa statistic eel mult 5% din rezultate. Definirea clasei

52

53

Iacutii In prezenta reglementare tehnica are In vedere pastrarea epruvetelor conform STAS 1275/88.

In tabelul 7.2.1. se prezinta clasele de beton definite In acest mod si corespondenta orientativa cu clasele definite In Normativul C 140/86.

7.2.3. Rezistenta la penetrarea apei

ST AS 3622 - 86 stabileste nivelele de perfo~antii ale betoanelor functie de gradullor de impermeabilitate conform tabelului 7.2.2.

Tabelul721

..
Clasa de
rezistentii C C C C C C C C C C C
a betonului 4/5 8(10 12/15 16/20 20/25 25/30 30/37 35/45 40/50 45/55 50/60
fckcil 4 8 12 16 20 25 30 35 40 45 50
fck t:ub 5 10 15 20 25 30 37 45 50 55 60
C 140/86 Be5 BelO Bel5 Be20 Be25 Be30 - - Be50 - Be60
Clasa de
rezistenpt" C' C' C' C' C'
a betonului
2,8/3,5 6/7,5 18/22,5 28/35 32/40
fckcil
2.8 6 18 28 32
fet cub 3,5 7,5 22,5 35 40
C 140/86 Be3,5 Be7,5 Be22,5 Be35 Bc40 Tabelul 7.2.2. Presiunea
Adancimea limita de piitrundere a apei (mm)
100 J 200 apei
Gradul de impermeabilitate (bari)
p410 P/o 4
P, 10 P/o 8
P 20 12
PI2 10 12 *Clase de beton care nu se regiisesc In normele europene ~i care riiman valabile numai panii la intrarea In viguare a Romcodurilor de proiectare (armonizare cu Eurocodul2)

In cazuri speciale (pe baza documentelor tehnice sau cu acordul unui institut de specialitate) clasa betonului poate fi determinatii pe epruvete de alte dimensiuni si/sau varste sau In alte conditii de pastrare a epruvetelor, cu aplicarea coeficientilor de conversie corespunziitori.

Panii' la introducerea tiparelor pentru confectionarea epruvetelor cubice de 150x 150x 150 mm ~i cilindrice de 150x H300 mm se acceptii pe 0 perioada de 2 (doi) ani de la intrarea In viguare a prezentei reglementiiri determinarea c1asei betonului pe epruvete cub ice de 141x141x141 mm.

. . bili dului de

In prezenta reglementare tehnica se fac refenn la sta I irea gra fi

. eabilitate necesar betonului functie de clasa de ~xpunere, con orm ImbPelrml . 54 ( 5) Gradul de impermeabilitate este stabilit conform STAS ta e u Ul . . cap. .

362~ - 86.. iale se ot stab iii ~i alte grade de impermeabilit~te, iar imp~:::::;:;'~~ie:c betonuh:: se poate stabili si la alte varste decat 28 zile (60, 90, 180 zile).

7.2.4. Rezistenta la Inghet - dezghet

, . . I I d rformanta ale betoanelor

In ST AS 3622 - 86 sunt stabilite mve e e . e pe r-

functie de gradul de gelivitate, conform tabelului 7.2.3.

7.2.2. Evolutia rezistentei betonului

TabeluI7;2.3. Numar de cicluri
Gradul de gelivitate al betonului Inghet-dezghet
G50 50
G 100 100
G 150 - 150 7.2.5. Densitatea betonului

F t· d densitate betoanele se clasifica In betoane usoare, .normale ~i unc ie e .... , 8 3 9 . 3 10) din prezenta foarte grele, conform precizarilor cap. 3 (pet. 3., . ~l .

reglementare tehnica. . iii (p 'a

Cate oria dedensitate este stabiliti:~nc!ie de densitatea aparen ap)

betonul! intarit la 28 zile, determinata conform STAS 2414 / 91.

In unele situatii speciale este necesar sii se urmiireascii evolutia rezistentei betonului la anumite intervale de timp, pe epruvete de dimensiuni similare cu cele pe care s-a determinat clasa betonului. In aceste cazuri epruvetele vor fi piistrate In conditii similare cu cele la care este expusa structura si vor fi Incercate la intervale de timp prestabilite. In cazurile In care nu se dispune de epruvete, se vor efectua Incerciiri nedistructive sau incercari pe carote extrase din elementele structurii.

54

55

8. BETOANE CU PROPRIETArrSPECIALE

Severitatea atacului chimic, a diferitelor substante din apele na~~al;, prezentatii in tabelul 5.2., cap. 5 este clasificatii in patru grade de agres~vlta e chimica:

• agresivitate foarte slaba

• agresivitate siaM

• agresivitate intensa

• agresivitate foarte intensa . I

In tabelul 5.2. gradul de severitate stabilit este valabil pentru ape e

stationare (sau cu viteza lenta) in conditii climatice moderate.. I . d

In tabelul 8.3.1. se prezintii valori limitii pentru aprecierea gradu Ul e severitate a atacului chimic al ~olurilor.

Cerintele generale privind rezistenta ~i durabilitatea betonului au fost tratate in prezentul cod de practica; in cazul unor betoane cu proprietati speciale pot apare cerinte suplimentare functie de nivelele de performanta cerute.

8.1. BETON REZISTENT LA PENETRAREA APEI

Determinatea rezistentei betonului la penetrarea apei se face in acord cu reglementarile tehnice in vigoare. Rezistenta la penetrarea apei depinde in cazul betonului de porozitatea pastei de ciment intiirite. In acest caz trebuie limitatii valoarea raportului apiilciment. Se recomandii ca in general raportul apa/ciment sii aibii valori reduse ~i anume sii nu depaseasca 0,50 in elementele cu grosime intre 1 00 ~i 400 mm. sau 0,60 in cazul elementelor cu grosimi mai mario Trebuie de asemenea acordatii 0 atentie deosebitii tratiirii betonului.

In cazul definirii gradului de impermeabilitate ca in ST AS 3622/86 se dau urmiitoarele valori orientative ale raportului AlC maxim :

- 0,50 pentru gradul de impermeabilitate PslO (de exemplu beton simplu / armat expus in conditii de agresivitate chimicii slabii).

- 0,45 pentru gradul de impermeabilitate PI210 (de exemplu beton simplu /

armat expus iri conditii de agresivitate chimica intensa), .

T ABELUL 8.3.1.
Criteriul Gradul de severitate
scazut mediu
1) Gradul de aciditate >20 -
BAUMANN ~ CALLY >5000
2) Sulfati S 042• (mglkg) 2000 - 5000.
BAUMANN - CALLY 8.3. BETONUL REZISTENT LA ATACUL (:HIMIC

Gradul de severitate al atacului chimic poate fi redus cu scaderea

permeabilitatii solurilor. 2. k

In cazul in care continutul de sulf din sulfuri depaseste I?O mg S per g

, I t ( . mult de 001% S·2) sau in cazul depozitelor de produse

de aer= so usca mal ,'. I.

reziduale industriale, efectele chimice potentiale produse asupra betonu Ul

trebuie analizate de un institut de specialitate. .. ..

t e eral atacul chimic este mult mai sever la temperatun ~l presium n g n . ' b . ii sau Ia ridicate saU/~idacii betonul este supus ~l Ia a raziune mecamc

alternanta lnghet-dezgbet, .. _ dacii

Gradul de severitate aI atacului chimic poate fi considerat mal. s~azut ~ temperatura apei este sciizuta, cantitatea de a~~ ~i vitez~s sa sunt limitate ca In cazul unor soluri cu un coeficient de perme~blhtate.> 1 0 ~rnIs. . ~ de Rezistenta betonului la atacul chimlc'dep!.nde In. pn~ul rand

impermeabiIitatea sa; se vor respecta astfel conditiile precizate In tabelul 5.4.

(capito lui 5.): I . - f tueze , Trebuie de asemenea avut in vedere ca tratarea .b:tonu Ul sa se e ec

confo~ prevederilor din prezenta reglementare tehmca.

8.2. BETON CU REZISTENTA MARE LA INGHET - DEZGHET SI LA AGENTI CHIMICI DE DEZGHETARE

A vand in vedere efectele acestui tip de actiune asupra betonului, limitarea raportuhn AlC este mai severii decat in cazul actiunii inghet - dezghet rarii folosirea agentilor chimici de dezghetare. Valorile maxime ale raportului AlC recomandate in acest caz sunt prezentate in tabelul 5.4. (cap. 5).

Folosirea aditivilor antrenori de aer ~i reduciitori de apii este obligatorie. Utilizarea cimenturilor cu un continut de clincher sub 95% este exclusii in acest caz.

Severitatea atacului chimic depinde in principal de natura substantelor agresive (compozitie chirnica, stare solidii, gazoasii sau lichidii) presiunea si viteza de curgere a lichidelor precum ~i de temperatura si umiditatea mediului.

56

57

9. PREPARAREA BETONULUI

In cazuri speciale de expunere la substante chimice cu agresivitate mare la proiectarea compozitiei se vor respecta reglementarile tehnice specifice, inclusiv prin luarea unor masuri suplimentare de protectie, cum ar fi aplicarea unor pelicule impermeabile.

Pentru un continut de sulfati depasind 600mgll in apii sau 3000 mg/kg in sol se recomanda folosirea cimenturilor rezistente la sulfati,

Pentru solurile care prezintii 0 cantitate importantii de sulfati si cloruri trebuie acordata 0 atentie specialii alegerii cimentului care va intra in componenta betonului.

Betonul preparat cu ciment Portland rezistent la sulfati are in general 0 rezistenta mai mica la penetrarea ionilor de clor dedit betonul preparat cu cimenturi cu adaosuri (zgurii de furnal),

In cazul structurilor in contact cu apele miirii sau expuse atmosferei marine sevor respecta conditiile precizate in tabelul 5.4. (capitoluI5).

In g~eral trebuie acordatii 0 atentie deosebita stabilirii compozitiei betonului supus la actiuni agresive chimice si ori de cate ori apare necesar se va cere unui institut de specialitate efectuarea unor studii pentru stabilirea acestei compozitii, Se vor respecta de asemenea recomandarile din prezenta reglementare tehnicii si din alte reglementari specifice.

aceste cazuri, criblurii din roci granitice sau bazaltice in proportie de eel putin 20-25% din masa agregatului din compozitia betoanelor rezistente la uzurii.

Pentru a se asigura cii suprafata betonului nu va fi friabilii, betonul trebuie protejat 0 perioadii suficientii, uneori dublii fatii de perioada propusii la capitolul 15 Tratarea betonului.

In cazuri severe ale actiunii de uzurii se vainlocui partial sau total agregatul cu cuart (duritate 8) sau electrocorindon normal, eventual carburii de siliciu (duritate 9-1 O), dupii caz, cu avizul unui institut de specialitate.

In stadiul intiirit zonele de suprafata necorespunziitoare pot fi inlaturate prin polizare, in special in cazul pardoselilor aflate la constructii inchise neexpuse.

9.1. PERSONAL, ECHIPAMENT ~I INST ALA TIl , LABORA TOARE

8.4. BETON CU REZISTENTA MARE LA uzuRA

9.1.1. Persona lui implicat in activitatea de producere ~i control al betonului va avea cunostintele si experienta necesare ~i va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitate.

Conducerea activitatii statiei de betoane se realizeazii de un sef de statie atestat de I.S.C.L.P.U.A.T. prin inspectiile teritoriale, care trebuie sii indeplineascii conditiile de studii si are atributiile prezentate in Anexa 1.6.

Personalul de deservire al statiei se va dimensiona in concordanta cu prevederile sistemului de asigurare a ciilitiitii.

Betonul poate fi folosit in medii in care este supus unor actiuni severe de uzura ("scurgerea" unor materiale pulverulente la incarcarea 1 desciircare, contactul cu ape curgatoare ce antreneazii nisip si/sau gheata, etc.)

In aceste cazuri se recomanda ca betonul sa aiba 0 c1asii mai mare decat C 30/37, avandu-se in vedere faptul c~ betonul cu rezistenta mare la compresiune are ~i 0 rezistenta mare la uzura,

La suprafata expusa direct uzurii, agregatele mari trebuie sa. fie bine inclestate in beton. Astfel se recomanda sii se includa 0 proportie mare de agregate mari iar agregatele fine sa fie Intr-o proportie suficienta astfel incat sa se obtina cat mai putine goluri intergranulare. Textura suprafetei agregatelor trebuie sii fie rugoasa. Este preferabil sii se evite scurgerile de lapte de ciment prin folosirea unui beton de. consistenta plasticii ~i tratarea aditionala a suprafetei betonului proaspat printr-un tratament de "vacuumare sau 0 compactare suplimentara conform unor reglementari specifice. Se va folosi in

9.1.2. Pentru operatiunile de dozare si amestecare ale betonului toate instalatiilesi echipamentele din dotarea unitatilor de producere a betonului trebuie sa asigure prin buna lor functionare cerintelepentru aceste genuri de operatii formulate in prezenta reglementare tehnica si sa fie atestate de C.N.A.M.E.C. din cadrul MLPAT.

9.1.3. In cazul betonului livrat de la statii atunci cand este specificat in contract, investitorul ~i executantul sau reprezentantii acestora pot sa aibii dreptul sii verifice la producator buna functionare a echipamentelor si instalatiilor si de asemeneasii verifice daca betonul in momentul livrarii indeplineste conditiile tehnice cerute si daca bonul de livrare contine toate informatiile necesare. Verificarea efectuata nu trebuie utilizatii de statia de

58

59

betoane ca dovada a controlului calita ii . . .

preparare a betoanelor de raspunderea li~ra ~.eton~I~1 ~I nu absolva statia de

nici nu va exclude 0 respingere ulterioara a ~~t~~~~Uie~~:~:~f~:n;.erintelor si

9.1.4. Laboratoare de betoane

membrii

specialist cu atributii in domeniul controlului de calitate specialist cu atributii in domeniul de mecanizare

seful laboratorului autorizat al unitatii tutelare sau al laboratorului cu care s-a incheiat 0 conventie sau un contract de colaborare

seful statiei

in cazul in care atributiile specialistului din domeniul controlului de calitate sunt exercitate prin cumul de functii (in conformitate cu sistemul de asigurare a calitatii adoptat) de una din persoanele nominalizate in comisie nu va mai fi necesara participarea unui aIt specialist.

Specialistul din domeniul mecanizarii va putea fi angajat in regim de colaborare pentru participarea la actiunile privind atestarea statiei ~i va avea cunostintele necesare verificarii tehoice a utilajelor ~i aparaturii utilizate.

Pentru asigurarea nivelului de lit t

lucrarilor de constructii sa .ca It~ e clores~unzator cerintelor, executantii

, U lOves itoru pnn repre tanti ~ .

colaboreze cu un laborator de beton autorizat, altul deca~e~ ;t:~ . S~I tot sa

. pentru acest gen de lucrari care est hi ~ s a,lel e etoane

, e ec ipat cu toata aparatu " I"

necesare efectuarii unor determi ~ . . fi . ra ~I msta atule

Daca executantul apeleaza Ilanan slPbecl Ice ~~ controlului calitatii betonului.

. un a orator mdepende t t . .

trebuie specificate prin contract toate d t . ~. n , ex ern antrepnzel,

controlului calitati! betonului functie d e .ific mlalnle ~ ~~cesare asigurarii si

, e speer ICU ucranl...

9.2. STATIILE DE BETOANE

, 9.2.4.Pentru obtinerea atestarii, statiile de betoane trebuie sa aiba un sistem propriu de asigurare a calitatii (sau sa functioneze in cadrul unui agent economic cu sistem de asigurare a calitatii care sa cuprinda si aceasta activitate) care sa fie cunoscut, implementat sa functioneze si sa asigure calitatea produsului livrat la nivelul prevederilor din reglementari, comenzi sau contracte.

Pentru aceasta statiile de betoane trebuie sa dispuna de:

a) documente cu privire la sistemul de asigurare a calitatii adoptat (exemplu: manualul de calitate, proceduri generale de sistem, proceduri operationale, plan de calitate, regulament de functionare, fise posturi etc.);

b) depozite . de agregate, de rezerva ~i consum conform prevederilor prezentului cod ~i avand compartimente separate si marcate pentru numarul necesar de sorturi rezultate in functie de granula maxima utilizatii;

c) silozuri marcate cu tipul de ciment depozitat care sa permita depozitarea simultana a minimum 2 tipuri de ciment ~i avand capacitatea total a de depozitare corelata cu capacitatea de productie a statiei pe un interval de minim 3 zile; in cazurile in care se foloseste ~i ciment in saci, dotarile vor fi corespunzatoare prevederilor prezentei reglementari tehoice.

d) silozuri pentru adaosuri (in cazul in care se folosesc adaosuri);

e) sisteme de dozare a materialelor componente care sa corespunda clasei de precizie din documentatia tehnica a acestora;

t) utilaje de preparare a betonului, in stare buna de functionare; g) instalatii de preparare, rezervoare si dozatoare pentru aditivi;

9.2.1. Prin statie de betoane se intele e' .

livreaza beton fiind dotata . g once unitate care produce si

, cu una sau mal multe i tit" ( ..

beton sau betoniere. Certificarea ref" beti I~S a a u. sectii) de preparat

producatorului in conformitate cu :e;o~:lo ~~n~IUl trebu~e fiicu~a. prin grija Legii lOa lit ~t" • '" g ~I procedunle stabilite pe baza

ca I atu 10 construcp] din 1995' R " .

certificarea calitati] in construct" ~I a egulamennnu; privind

, u.

9.2.2 Statiile de betoane vor function~ . ~

punerea in funcpune de '" numai pe baza de atestat e.liberat la

o comisie mterna in prez +e .

desemnat de ISCLPUAT b . en", unur reprezentanr

. pe aza unor procedun de evalu . • d I"

cerintelor mentionate la punctul 9 2 4 R " are ~I 10 ep mire a

. . . . . eatestarea statulor se v ti d ~

acerasi procedura la fiecare 2(doi} ani. a ace upa

Certificarea conformitiitii produsului (beton) este bli '.

de catre un organism independent autorizat in conf:~~~:o;e ~I se va fa.ce legale, cu respectarea prevederilor din prezentul COD. cu prevedenle

9.2=3 Comisia de atestare interna va avea

nresed t d urmatoarea componentii:

;peCial~~;e - s~:n. uca~orul tehni~ al agentului economic ( cu studii de

"R b)'l hol.n hpsa acestuia un specialist atestat de MLPA T

esponsa I te IC cu exe t'''' . ca

colaborare: cu ia ,angaJat permanent sau in regim de

,

60

61

h) dotiiri care sii asigure spalarea be' . ~

transport; . tomerelor, buncarelor ~i mijloacelor de

i) dotiiri care sa permita Incalzirea "

functionarea statiei pe timp fri apei ~I a agregatelor, daca se prevede

.' , guros;

J) personal de deservire in conformitate cu prevederile din ANE . k) nomenclator al claselor sau ti uril d XA 1.6.,

fiecare instalatie (sectie) si inregistra ~ n o~ .e bletoa~e ce se vor produce la

I) I '. n cu pnvire a cahtate;

aborator autonzat amenajat cu ti d .

b I . "spa 11 estinate pentru c.'

pro e or ~I respectiv conditiilor d '~ conlectlOnarea

, e expunere prevazut d t~'1 . .

necesare si incadrat cu personal t h '( '. cu 0 an e ~I utilitatile

e rue atestat) ~I m it '

punct de vedere profesional "1' n . d unci or, corespunzator din

'i umenc sau ovada col b ,. .

sau contract cu alt laborator auto' t care-si a orarn pnn conventie

. . nza care-si va desfasu ti •.

statiei pe toatii durata de fu ti , . 'i ra ac rvitatea m incinta

, nC,lOnare a statiei,

m) nomenclatorul ~i frecventa operatiilo '. ~ .

efectueaza laboratorul: ' r ~I mcercanlor pe care Ie

n) laboratorul trebuie sa fie auto' t d' .

conform Legii IOdin 1995 0 . nza e orgamsmele de autorizare

. rgamsmul de tori ,

MLPAT - ISCLPUAT At' . . au onzare a laboratorului este

. u onzarea ~I reautonza lb'

conform procedurilor de I' rea a oratorulu] se desfasoara

. ap tcare a regulamentul' " d .

acreditarea laboratoarelor din constructii. UI pnvin autonzarea si

9.2.5. Verificarile periodice c.'

t se vor lace tnmestrial d ~tr . .

a estare pentru mentinerea c ditiil . e ca e comisra de

f . on 1 11 or avute in ved I

unctionarea sistemului de asigura ' I' ~ .. ere a atestare si

re a ca Itat11.

9.2.6. Ca urmare a constatiirilor efec '.

verificarilor periodice sau a contr I I tu:te cu ocazra auditurilor interne,a

~ .. oa e or etectuats de ISCLPUAT' . ,

constatiirn unor deficiente cu impli t'" I' in situatia

. • rca 11 In ca itatea beto I'

comumca m 24 ore organismulul' d t nu UI, acestea s.e vor

e a estare care va lua ~ , •

cu prevederile punctului 9 2 7 . masun In concordant;;;

. . . ~I anume: t"

9.2.7.

a) CONTINUAREA functionaril statiei daca s .

pentru realizarea calitatii betoanelor r unt .asIgu~ate toate conditiile prevazute la pet, 9.2.4. p eparate, inclusiv toate cerintele

62

b) LIMIT AREA productiei de betoane calitativ si/sau cantitativ functie de posibilitiitile de asigurare a calitatii sau cerintelor de executie in situati'ile in care se constatii eel putin una din urmiitoarele deficiente :

- deteriorarea peretilor padocurilor depozitului de agregate care pot conduce la amestecarea sorturilor;

- deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor sau a pantei si rigolelor de evacuare a apelor;

- lipsa tipului de ciment corespunziitor c1asei betonului sau prevederilor

proiectului;

-lipsa personalului calificat ce deserveste statia de betoane;

- nerespectarea instructiunilor de mentenanta a utilajelor;

- alte deficiente care pot afecta nefavorabil calitatea betoanelor;

c) OPRIREA functionarii statiei in baza uneia din urmatoarele constatari :

- dereglarea mijloacelor de dozare a componentelor betonului ~i neasigurarea preciziei de miisurare din documentatia tehnicii a acestora; -depasirea abaterilor conform Anexei Vl.3/1 in ceea ce priveste

caracteristicile betonului proaspiit prevazute prin controlul operativ.

- analizarea rezultatelor incercarilor efectuate pe probele prelevate la static aratii cii pentru betoanele de class > C 8/10 la un volum mai mare de 15 % din . totalul cantitatii produse s-a inregistrat gradul III de omogenitate sau nu s-a realizat clasa betonului (Anexa VI.4); Stabilirea gradului de omogenitate al betonului este prezentat in ANEXA l. 7

- nefunctionarea sistemului de asigurare a calitatii;

9.2.8. In vederea rezolvarii neconformitatilor constatate cu ocazia auditului • intern,a verificarilor periodice sau a inspectiilor efectuate de organismele abilitate, agentul economic (statia de betoane sau fond tutelar) va lua masuri preventive sau corective dupi caz. Aducerea la indeplinire a actiunilor corective se comunica in maximum 24 ore organului constatator pentru a

decide, .

In cazul limitiirii productiei ~f opririi functionarii, relu~rea activitatii in conditii normale se va face pe ·baza 'reconfirmarii certificatului de atestare de

catre comisia de ·atestare. -

63

9.3.1. La dozarea

urmatoarele abateri : - agregate ± 3 %

- ciment ~i apa ± 2 %

- adaosuri ± 3 %

- aditivi ± 5 %

Nota: Abaterile ti

co ~en onate la pet 9.3.1. se referi I

mponentelor, respectrv la erori ale oeeratorului I a dozarea

y_. a preparare.

9.3.2. Pentru realizarea acestor precizii la· .. ,

trebuie sa fie in buna sta . d functi ~o~e, mijloacele de dozare

iodi re e tlOnare ~I sa se su W ifi W •

pen Ice dupa cum urmeaza : puna yen icarilor

~ mijloacele de dozare vor fi verificate eel uti W W ~ W '

un mterval de eel mult 50 ore de fun ' p tID odatii pc saptamana ~I la

folosindu-se greutiifi verificate In reala~!IO~ p~n~ fiecare betoniera, operative. Statiile trebuie sa fie dota': II, W ~uraton sau alte procedee

D W cu greutafi etalon

aca se constata depasirea abaterilor menti te .

_ daca defectiunea se constata Idona se va proceda astfel :

. a ozatoatele de ciment sa

SISta prepararea betonului la instalatiile r ' ~ W u ~gregate se va

_ ~aca defectiunea se constata la doza:::ve pana la rem~l~rea lor; functionarea in continuare a instal ti . d de apa sau aditivi se va admite maxim 5 zile, perioada in care d a ei e preparare ,p~n~ un interval de

Cel putin 0 d tii ozarea se va face cu recipientr gradati;

a pc an se va proceda la v ifi

mijloacelor de dozare si ori d ~t' en. carea metrologies a

fii d ~ y e ca e on apare necesar (de '

m mtreruperile efectuate pc ti fri ex. semestnal, dat

Imp guros)

9.3.3. In general se recomanda dozarea . 'w .

cu arcuri sau cu doze tensometrice). gravnnetnca (cu balante cu parghii,

In cazul betonierelor mobile (de santi . ,

care prepara betoane de clad S C ~i:sti~r)1 cu ~~paclta~e maxima de 250 litri

permisa ~i dozarea volwnetrica a uc~le d~ importanta redusa este altemativ avandu-se In vedere ~:t accepl tul scnsal investitorului, ca sistem

* urma oare e :

~ pentru agregate se pot folosi ca unitate d W W ' •

In prealabil sau cutii etalonate: e masura cupa betonierei gradatii

,

materialelor componente ale betonului

se admit

• pentru ciment se pot folosi ca unitate de masura sacul, cutii etalonate sau simultan ambele procedee ;

* pentru apa si aditivi se vor folosi recipienti gradati.

Pentru nisip, pe baza curbei de infoiere, laboratorul va preciza corecliile

necesare in functie de starea de umiditate.

Abaterile la dozarea volumetricii nu vor depasi ± 5 % pentru agregate si

aditivi respectiv ± 3 % pentru ciment ~i apa.

9.3. DOZAREA

9.4. AMESTECAREA ~I INCARCAREA IN MIJLOCUL DE TRANSPORT

9.4.1.Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau cu cadere libera. In cazul urilizarii agregatelor cu granule mai mari de 40 mm., se vor folosi numai betoniere cu cadere libera.

9.4.2. Prin amestecare trebuie sa se obtina 0 distnbutie omogena a materialelor componente ~i 0 lucrabilitate constanta.

9.4.3. Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera se va face 'incepfmd cu sortul de agregate cu granula cea mai mare.

9.4.4. Amestecarea componentilor betonului se va face pana la obtinerea unui amestec omogen. Durata amestecarii depinde de tipul si compozitia

betonului, de conditiile de mediu si de tipul instalatiei-

Durata de amestecare va fi de eel putin 45 sec. de la introducerea ultimului

component.

Durata de amestecare se va majora dupa caz pentru :

_ utilizarea de aditivi sau adaosuri

_ perioade de timp frigoros

_ utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm.

_ betoane cu lucrabilitate redusa (tasare mai mica de 50 mm.)

.

9.4.5. Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea tumarii

sa fie cuprinsa tntre 5 0 C ~i 30 0 C.

9.4.6. Durata de'incarcare a unui mijloc de transport sau de rnentinerc a betonului in buncarul tampon va fi de maximum 20 minute.

65

64

9.4.7. La tenninarea unui schimb sau la intreruperea prepararii betonului pe 0 durata mai mare de 0 ora este obligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu jet putemic de apii sau apii amestecatii cu pietris ~i apoi imediat golitii complet.

- clasa de consistenla. . t A bonul de [ivrare data ~i ora sosirii

. tr buie consemna e In

tn ambele cazun e f a de primire a betonului, temperatura

betonului la punctul de lucru, con lnn~re. bi t

. . t eratura medmlUl am Ian.

betonului la livrare §l e~p 1 I' betonului producatorul este obligat sa

Dupa maximum 30 zile de a rvrarea ..&::

. d nat pentru betonul marta.

elibereze un certlftcat e ca I e bti te pentru probele de beton intiirit vor

I espunzatoare 0 tmu .

Rezultate e necor. d 30 zile de la [jvrarea betonulUl.

. .\. t rului in tennen e .

fi comunlcate uti rza 0 C bli atoriu in contractul inchelat intre

Aceastii conditie va fi consemna a 0 19

parti·

9.4.8. In cazul betonului deja amestecat (preparat la statii, fabrici de betoane) utilizatorul (executantul) trebuie sa aiba informatii de la producator in ceea ce priveste compozitia betonului pentru a putea efectua turnarea si tratarea betonului In conditii corespunzatoare, pentru a putea evalua evolutia In timp a rezistentei ~i durabilitatii betonului din structurii.

Aceste informatii trebuie fumizate utilizatorului inainte de livrare sau la livrare, Produciitorul va fumiza utilizatorului la cerere, pentru fiecare livrare a betonului urmatoarele informatii de bazii :

- denumirea statiei (fabricii) producatoare de beton;

- denumirea organismului care a efectuat certificarea de confonnitate a

betonului, seria inregistrarii certificatului si conform punctului 9.2.2. actul doveditor al atestarii statiei;

- data si ora exacta la care s-a efectuat incarcarea (si dacii este cazul

precizarea orei la care s-a realizat primul contact intre ciment si apa); - numarul de inmatriculare al mijlocului de transport;

- cantitatea de beton (m";

Bonul de livrare trebuie sii dea urmatoarele date: * Pentru amestecul (compozitia) proiectat(ii) :

- c1asa de rezistenta

- clasa de consistenta a betonului

- tipul, c1asa, precum ~i dozajul cimentului

- tipul de agregate si granula maxima

- tipurile de aditivi ~i adaosuri

- date privind caracteristici speciale ale betonului, de exemplu gradul de

impenneabilitae,gelivitate,etc. Toate datele privind caracteristicile betonului vor fi notate in confonnitate cu prevederile punctului 6.1.1.2.

Aceste informatii pot proveni din catalogul producatorului de beton care trebuie sa contina informatii cu privire la rezistenta' si consistenta betonului, dozare ~i alte date relevante privind compozitia betonului.

* Pentru amestecul prescris :

- detalii privind compozitia betonului, de exemplu, continutul de ciment si tipurile de aditivi sau adaosuri;

67

66

10. ARMAREA BETONULUI 10.1. 0TELURI PENTRU ARMATURI

Otelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze "S 'fi ti

t h ' .. d ' '" peCI Ica lei

e mce ,pr~vIn cennte ~I criterii de performanta pentru oteluril tili t'.

structun din beton ". 't e u I rza e In

Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat (c teri ti 'I

' d 1" arac ens ICI e

mecamce e, ivrare) sunt indicate In standardele de produs ST AS 438/1 _ 89

:entru.o1elun cu profil neted 0!3 37 si profilate PC 52, PC 60 respectiv 438 12 91 ~I ,~38/3,/4 .-,98 pentru sarme trase ~i plase sudate pentru beton armat Domenule de utilizare ale acestor tipuri de armaturi t '. . 1010 1 • sun precizate In ST AS 7 0 - 90 sau In alte reglementari specifice.

1 0.1.1. Olelu~ile de alt~ tipuri, inclusiv provenite din import, trebuie sa fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare.

10.2 LIVRAREA ~I MARCAREA

• 1~.2.1. Liv~area ~!elului beton se va face in conformitate cu reglementarile In . vIg~are, . Insotlta de un document de calitate (certificat de cahtateh~spectle,d~claratie de ~onformitate) si dupa certificarea produsului de un organism acreditat, de 0 copie dupa certificatul de conformitate.

bui ~Docu~:ntele ~ ce ins~tesc livrarea otelului beton de la producator

tre uie sa contma urmatoarele informapi:

• denumirea ~i tipul de otel, standardul utilizat:

• toate informatiile pentru identificarea loturilor:

• greutatea neta; ,

• valorile determinate privind criteriile de performanta.

10.2.2. Fiecare colac sau legatura d b '1

' h e are sau p ase sudate va purta 0

etic eta, bine legata care va contine :

* marca produsului;

* tipul armaturii;

* numarului lotului ~i al colacului sau legaturii; * greutatea neta; ,

* semnul eTC,

68

I. '

10.2.3.01elul livrat de fumizori intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea produselor care va contine toate datele din documentele de calitate eliberate de producatorul otelului beton.

10.3. TRANSPORTUL $1 DEPOZITAREA

10.3.1. Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armature vor fi transportate si depozitate astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte sub stante care pot afecta armatura si/sau betonul sau aderenta beton - armatura,

Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri si

diametre in spatii amenajate si dotate corespunzator, astfel incdt sa se asigure : * evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturii;

* evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;

* asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment ~i diametru.

10.4, CONTROLUL CALlTATIl

Controlul calitatii otelului se va face conform prevederilor prezentate la capitolul 17.

10,5 F ASONAREA, MONT AREA $1 LEGAREA ARMATURILOR,

10.5.1. Fasonarea barelor, confectionarea ~i montarea carcaselor de armatura se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului.

10.5.2. Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor, executantul va analiza prevederile proiectului, tinand seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor, precum ~i de aspecte tehnologice de betonare ~i compactare. Daca se considera necesar se va solicita reexaminarea de catre proiectant a dispozitiilor de armare prevazute in proiect.

10.5.3. Armatura trebuie taiata, indoita, manipulate astfel tncat sa se evite: * deteriorarea mecanica (de ex. crestaturi, loviri);

* ruperi ale sudurilor in carcase si plase sudate;

69

. * contactul cu substa.nte care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese de coroziune.

10.7.3. Plasele sudate se vor depozita in locuri acoperite lara contact direct eu piimantul sau cu substante care ar put~a afecta armatura sau betonul, pe loturi de aceleasi tipuri si notate corespunzator.

10.7.4. Incarcarea, descarcarea si transportul plaselor sudate se.~or face cu atentie. evitandu -se izbirile si deformarea lor sau desfacerea sudurii,

10.7.5. Incercarile sau determinarile specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calitatii sudarii nodurilor se vor efectua conform ST AS 438/3 -

1989.

10.5.4. Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte; in acest scop se vor indeparta :

* eventuale impuritati de pe suprafata barelor ;

* indepartarea ruginii, in special in zonele in care barele urmeaza a fi

innadite prin sudura. .

Dupa indepartarea ruginii reducerea sectiunilor barelor nu trebuie sa depaseasca abaterile prevazute in standardele de produs.

Otelul - beton livrat 'in colaci sau barele lndoite trebuie sa fie indreptate inainte de a se proceda la taiere ~i fasonare lara a se deteriora profilul (Ia 'intinderea cu troliul alungirea maxima nu va depasilrnm/m).

10.7.6. In cazurile in care plasele sunt acoperite cu rug ina se va proceda la

10.5.S.Barele taiate ~i fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, In asa fel incat sa se evite confundarea lor ~i sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii.

Inlaturarea acesteia prin periere. . ., . Dupa indepartarea ruginii reducerea dimensiunilor sectiunu

trebuie sa depa~easca abaterile prevazute in standardele de produs.

barei nu

10.8. REGULI CONSTRUCTIVE

10.S.6.Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub - 10° C. Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm. se vor fasona la caId.

Recomandari privind fasonarea, montarea si legarea armaturilor sunt prezentate in ANEXA 11.1.

Distantele minime intre armaturi precum ~i diametrele ~mlme . ad~ise pentru armaturile din beton armat monolit sau preturnat 'in functie dew diferitele tipuri de elemente se vor considera conform ST AS 10107/0 - 90.

10.6. TOLERANTE DE EXECUTIE

10.9. INNADIREA ARMA TURILOR

10.7. PARTICULARITATI PRNIND ARMAREA CU PLASE SUDATE

10.9.1. Alegerea sistemului de innadire se face conf~~ preve_de~lor proiectului ~i prevederilor ST AS 1010710 - 90. D~ regula _'innadl~ea a~atunlor se realizeaza prin suprapunere lara sudura sau pnn su~ura functie de dlamet~l I tipul barelor; felul solicitarii, zonele eleme~tul~l ~de. ex. zone plastice potentiale ale elementelor participan~e la s~ctun 'antIselsmlce ).,

Procedeele de innadire pot fi realizate pnn : * suprapunere;

* sudura;

* man~oane metalo - termice;

* mansoane prin presare. . _ _ A •

Innadirea armaturilor prin suprapunere trebuie sa se faca m conforrnitatc cu

prevederile STAS 10107/0 - 90.

In anexa 11.2. sunt indicate abaterile limita la fasonarea ~i montarea

armaturilor,

Daca prin proiect se indica abateri mai mici se respects aces tea.

10.7.1. Plasele sudate din sarma trasa neteda STNB sau profilata STPB se utilizeaza ori de cite ori este posibil la armarea elementelor de suprafata in

conditiile prevederilor STAS 10107/0 - 90. .

10.7.2. Executarea ~i utilizarea plaselor sudate se va face in conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare,

71

70

Innadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obisnuita (sudura electrica prin puncte, sudare electrica cap la cap prin topire intermediara, sudare manuala cu arc electric prin suprapunere cu eclise, sudare manuals cap la cap cu arc electric - sudare in cochilie, sudare in semimanson de cupru - sudare in mediu de bioxid de carbon) conform reglementarilor tehnice specifice referitoare la sudarea armaturilor din otel - beton (C 28 - 1983 si C 150 - 1984), in care sunt indicate si lungirnile minime necesare ale cordonului de sudura si conditiile de executie,

10.9.2. Nu sepennite folosirea sudurii la innadirile armaturilor din oteluri ale caror calitati au fost imbunatatite pe cale mecanica (sarma trasa), Aceasta interdictie nu se refera si la sudurile prin puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial.

10.9.3. La stabilirea distantelor intre barele armaturii longitudinale trebuie sa se tina seama de spatiile suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., functie de sistemul de innadire utilizat.

10.9.4. Utilizarea sistemelor de innadire prin dispozitive mecanice (mansoane metalo - tennice, prin presare sau alte procedee) este admisa numai pe baza reglementarilor tehnice specifice sau agrementelor tehnice.

10.9.5. La innadirile prin bucle, raza de curbura interioara a buclelor trebuie sa respecte prevederile STAS 10107/0 - 90.

10.10. STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON

10.10.1. Pentru asigurarea durabilitatii e!ementelorlstructurilor prin protectia armaturii contra coroziunii si 0 conlucrare corespunzatoare cu betonul este necesar ca la elementele din beton annat sa se realizeze un strat de acoperire cu beton minim. Grosimea minima a stratului se determina functie de tipul elementului, categoria elementului, conditiile de expunere, diametrul armaturilor.clasa betonului, gradul de rezistenta la foe, etc. Grosimea stratului de acoperire cu beton va fi stabilita prin proiect.

10.10.2. Grosimea stratului de acoperire cu beton in medii considerate rara agresivitate chirnica se va stabili conform prevederilor STAS 10107/0 - 90.

72

.,' . 0 erire cu beton in mediiIe cu agresivitate chimica !(irosimea stratulm de ac p _ . . . I 1 ANEXA 11.3. se prezinta

" ecizata in reglementan tehnice specta e. n _ . I t

, ' lite .pr stratului de acoperire cu beton a annatunlor pentru e emen e

sroslmea .'

latrUcturi situate in zona LItoralulm.

,i" tru si rarea la executie a stratului de acoperire proiectat i': 10.10.3 .. Pe~ a.lgu cores u~atoare a distanlierilor din materiale

~bu.ie rea~:t~s~e 7~~:~~:~eutiliza!a distantierilor din cupoane metalice sau

plastlce,mo .

, din lemn.

10.11. INLOCUIREA ARMATURILOR PREY AZUTE IN PROIECT

In cazul in care nu se dispune de sortimentele si ~iamet~ele pre~:~:;li~ proiect, se poate proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul

proiectantului, .' Itate intre bare precum si

Distantele minime respectlv maxime re~ _ ditiil din STAS

di etrele minime adoptate trebuie sa ind~phneasca con I,ll e

lam - . fi e:

1010710 - 1990 sau din alte reglementan speci IC , . d la Cartea

Inlocuiree se va inscrie in planurile de executie care se epun

constructiei.

73

11. COFRAJE ~I SUSTINERI

,

11.1. CERINTE DE BAZA

. 11.~.I.. Co~rajele ~i. sus!i~erile trebuie sa asigure obtinerea formei, dlmens~ullIlor ~l gradului de finisare prevazute In proiect pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea In tolerantele admisibile

conform ANEXEI 111.1. '

.11.1.2. Cofrajel~ ~i. sustinerile vor fi proiectate asfel incat sa fie capabile sa rezlst~ la toate actiunile ce pot apare In timpuI procesului de executie. Ele trebuie sa ramana stabile pana cand betonul atinge 0 rezistenra suficienta pentru a. ~upo~a eforturile la care va fi supus la decofrare, 'cu 0 limita acceptabIia de siguranta (conform capitolului 14).

. 11.1.3 ". Cofrajele si sus!inerile trebuie sa fie suficient de rigide pentru a asrgura sahsfacerea tolerantelor pentru structura ~i a nu afecta capacitatea sa portanta.

11.1.4. Cofrajele vor fi. disp~se astfel Incat sa fie posibila amplasarea corecta a armaturii, cat ~l reahzarea unei compactari corespunzatoare a betonului.

11.1.5. Cofrajele ~i sustinerile vor fi proiectate si montate In conformitate cu ~eglementari.le te~nice In vigoare. Supravegherea si controlul vor asigura reah~area c~fraJelor III conformitate cu planurile de executie ~i reglementarils tehnice specifice.

, ! 1.!.6. Ordinea de montare si demontare a cofrajelor trebuie stabilita astfel meat .sa nu ~rod~ca degradarea elementelor de beton cofrate sau componentele cofrajelor ~l sustinerilor,

11.1. 7. Cofrajele vor fi proiectate si montate astfel incat sa permits decofrarea rara deteriorarea sau lovirea betonului.

11.1.8. Imbinarile dintre panourile cofrajului trebuie sa fie etanse,

74

11.1.9. Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata, Substantele de ungere a cofrajului trebuie aplicate In straturi uniforme pe suprafata interioara a cofrajului, iar betonul trebuie tumat cat timp acesti agenti sunt eficienti. Trebuie luata In considerare orice influenta daunatoare posibila asupra suprafetei betonului, a acestor substante de decofrare. Agentii de decofrare nu trebuie sa pateze betonul, sa afecteze durabilitatea betonului sau sa corodeze cofrajul.

Agentii de decofrare trebuie sa se aplice usor §i sa-§i pastreze proprieta.tile neschimbate, In conditiile climatice de executie a lucrarilor, Alegerea agentilor de decofrare se va face pe baza reglementarilor tehnice sau agrementelor.

11.1.10. Distantierii cofrajului, lasati in beton, nu trebuie sa afecteze durabilitatea sau aspectul betonului.

11.1.11. Cofrajul va fi executat si finisat astfelincat sa nu existe pierderi de paTti fine sau sa produca pete pe suprafata betonului.

Gradul sau tipul particular de. finisare necesar a fi realizate din motive practice sau estetice trebuie specificate ca cerinte suplimentare prin proiect.

11.1.12. Piesele inglobate provizoriu pot finecesare pentru mentinerea fixa a cofrajului sau a barelor de armatura pana la intarirea betonului. Distantierii nu trebuie sa introduca incarcari suplimentare inacceptabile asupra structurii, nu vor reactiona cu constituentii betonului sau cu armatura §i nu trebuie sa produca patarea suprafetei de beton.

11.2. TIPURI DE COFRAJE, DIMENSIONARE, TRANSPORT

11.2.1. Cofrajele se pot confectiona din: lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau produse pe baza de polimeri. Materialele utilizate trebuie sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare.

Cofrajele se clasifica din urmatoarele puncte de vedere:

a) fata de pozitia cofrajului de la tumarea betonului la decofrare: cofraje stationare;

cofraje mobile (de exemplu: cofraje glisante, pasitoare, etc.) b) din punct de vedere al utilizarii componentelor: .

cofraje de inventar, la care componentele sunt mijloace de inventar si se folosesc de mai multe ori;

75

- cofraje unicat I ' ,

regula a ' a care componentele se utilizeaza 0 singura data De

cestea sunt d' , I '

scandur; pentru I,n, matena e lemnoase (de exemplu: cofraje din

cofraj, ' d monohhzarea pe reazem a unei grinzi prefabricate etc )'

pIer ute la care I ' - ' ,

din beto· , componente e mtra in alciituirea elementelor

ncaresetoa _A '(d

armat); rna 10 santier e exemplu: predale din beton

- cofraje virtual I

(de exen, lu: e, a Acare betonul se toarnii in spatii construite anterior Pentru" ~~, ,groapa 10 care se toarnii fundatia de beton];

COllajele virtu I" b ' - .' , '

proiect sunt cele if a e a ~tenle fata de dlmensmnile de referinta din

turnat in "cofraie 'eale" Ice lucriinlor de piimant si nu elementelor din beton " rea e

c) fata de calitatea' ,

_ cofrais suprafetel de beton obtinutii dupii decofrare:

~ pentru beton aparent;

- cofraje pentru b

tencuialii I ' etoane b~te, su~rafetele obtinute fiind acoperite cu

, p acaje, plafoane ~I pereti falsi etc,

11.2.2. Cofrajele sust' 'I '.' '

seama de prec' -:1 men e ~I piesele de fixare se vor dimensiona tinand

tzan e date A "Ghid I '

cofrajelor", 10 I U pentru proiectarea si utilizarea

In cazul constructiil d '

celor previizute . or eosebite ca forma, iniiltime sau deschidere sau a

, a se executa cu proced ' I '

cupnnde si prec' -' ". ee specia e, proiectul lucriirii va

precum si tehnollza~ pnvmd alciituirea cofrajelor, a sustinerilor acestora

'f ogla de t 'd ' ,

cofrajelor se vor I b m~n are ~I emontare, Detaliile de alciituire a

de executie sau d e ~t ora d~ ca,tre constructor in cadrul prciiectului tehnologic

. e ca re un institut specializat,

. 11.2.3. Manipularea t "

incat sii se evite d t; , ranspo~1 ~I depozitarea cofrajelor se va face astfel

cofrajelor direct e e o_rm~rea ~I degra~area lor, Este interzisa depozitarea panouri de cofra] p pamant sau depozitarea altor materiale pe stivele de

e,

11.3, PREGA TIREA Ll~CRARILOR

In baza analiza' , ,

executantul va stab iliti proiectulu] ~i a conditiilor specifice de executia necesare realiziirii I~:r-I~~I de cofra~ ce se va adopta ~i va elabora proceduri * lucriirile pre _, an or de cofraje ce vor cuprinde :

* . gatltoare'

fazele de eXecutie; ,

76

* pozitia eventualelor ferestre de curatire sau betonare;

* programul de control al calitatii in fazele de executie a cofrajelor;

* resursele necesare (echipamente de cofrare si sustineri, utilaje, scule, personal etc.);

* organizarea locului de munca,

11.4, MONTAREA COFRAJELOR

Inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor, se vor curati si pregati suprafetele care vor veni in contact cu betonul ce urmeazii a se turna si se va verifica si corecta pozitia arrnaturilor. Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii :

* trasarea pozitiei cofrajelor;

* asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor; * verificarea si corectarea pozitiei panourilor;

* incheierea, legarea ~i sprijinirea definitivii a cofrajelor,

In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se va asigura repartizarea solicitarilor tinand seama de gradul de compactare si de posibilitatile de inmuiere, astfel incat sa se evite producerea tasarilor, in cazurile in care terenul este inghetat sau expus inghetului rezemarea sustinerilor se va face astfel incat sii se evite deplasare,a acestora in functie de conditiile de temperatura,

11.5, CONTROLUL $1 RECEPTIA LUCRA.RILOR DE COFRAJE

In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor, sevor efectua verificari etapizate astfel :

* preliminar, cotrolandu-se lucrarile pregiititoare ~i elementele sau subansamblurile de cofraj si sustineri;

* in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea ~i modul de fixare a elementelor;

* final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor mtr-un registru de procese verbale pentru verificarea cslitatii lucrarilor ce devin ascunse (proces verbal de receptie calitativa), tinandu-se seama si de prevederile capitolului 17, Controlul calitatii lucrarilor

In cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se va redacta un proces verbal comun pentru cofraje si armaturi,

77

12. TRANSPORTUL ~i PUNEREA IN OPERA A BETON~LUI 12.1. TRANSPORTUL BETONULUI

Transportul betonului trebuie efectuat lua d ~ .

preveni segregarea, pierderea compo til n masu~Ile necesare pentru a

nenn or sau contarmnarea betonului.

. 12.1.1. Mijloacele de transport trebuie sa fi

pierderea laptelui de ciment. e etanse, pentru a nu pennite

12.~.2. Transportulbetoanelor cu tasare mai ma

autoagrtatoare, iar a betoanelor cu t d . re de 50 mm. se va face cu

b ~ asare e maxim 50

cu ena, amenajate corespunzator. mm. cu autobasculante

T.ransportul local al betonului se poate efectu

benzi transportoare jgheaburi sau t b a cu bene, pompe, vagoneti,

, o~ eroane. '

12.1.3. Pe timp de a~ita sau Ioaie - '

a~tobasculante pe distants mai mare de 3 to ' m ca~l transportului cu sa fie protejata, astfel 'incat ~ . :' suprafata libera de beton trebuie

sa se evite modificarea teri .

urmare a modificarii continutului de apa, carac eristicilor betonului

12.1.4. Durata maxima posibila d .

. . I a e transport depind - .

compozitra betonului si conditiil . e m special de

id ~ I II e atmosfence Durat d

consl era din momentul _ ~ ~".. . a e transport se

d ~ mcarcam mijlocului de t .

escarcarii acestuia ~i nu poate depa i valoril . . ransport ~I sfarsitul

12.1., pentru cimenturi de clase 32~ 5 / :;15e ;ne_ntahve prezentate 'in tabelul intarzietori, ' ,ecat daca se utilizeaza aditivi

Tabelul 12.1. Du~ata maxima de t

ranspo a etonului cu autoagitatoare
Temperatura Durata maxima de transport
amestecului de
beton (minute)
(0 C) cimenturi de clasa cimenturi de
32,5 clasa > 42,5
10° < t < 30° 50
35
t < 10° 70
50 rt b

78

In general se recomanda ca temperatura betonului proaspat, 'inainte de rurnare, sa fie cuprinsa intre (5+30t C.

In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30°, C sunt necesare

masuri sup limen tare precum :

J _ stabilirea de catre un institut de specialitate sau un laborator autorizat a

unei iehnologii adecvate de preparare, transport, punere in opera si tratare a betonului si folos:rea unor aditivi intarzietori eficienti etc.

In cazul transportului cu autobasculante, durata maxima se reduce cu 15

minute fala de limitele din tabelul 12.1.

12.1.5. Ori de cate ori intervalul de timp dintre descarcarea ~i retncarcaree cu beton a mijloacelor de transport depaseste 0 ora precum si la 'intreruperea lucrului, acestea vor fi curatate cu jet de apa. in cazul autoagitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 m' de apa si se vor roti cu viteza maxima timp de 5

minute dupa care se vor goli complet de apa.

12.2. PREGA.TlREA TURNA.RIl BETONULUI

\ \

12.2.1. Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa nurnai daca sunt 'indeplinite unnatoarele conditii :

a) 'intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza si acceptarea

acesteia de catre investitor;

b) sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate ~i verificate

materialele componente (agregate, ciment, aditivi, adaosuri etc.) si sunt 'in stare de functionare utilajele ~i dotarile necesare, 'in conformitate cu prevederile procedurii de executie 'in cazul betonului preparat pe santier;

c) sunt stabilite si instruite formatiile de lucru, in ceea ce priveste tehnologia de executie si masurile privind securitatea muncii ~i PSI;

d) au fost receptionate calitativ lucrarile de sapiituri, cofraje si armaturi

(dupa caz);

e) in cazul in care, de la montarea la receptionarea armaturii, a trecut 0

perioada indelungata (peste 6 luni) este necesara 0 inspectare a starii armaturii de catre 0 comisie alcatuitii din beneficiar, executant, proiectant ~i reprezentantul ISCLPUAT care va decide oportunitatea expertizarii starii armaturii de catre un expert sau un institut de specialitate ~i va dispune efectuarea ei; 'in orice caz, daca se constatii prezenta frecventa a ruginei neaderente, armature -dupa curatire - nu trebuie sii prezinte 0 reducere a

79

sectiunii sub abaterea minima prevazuta in standardele de produs; se va proceda apoi la 0 nona receptie calitativa;

f) suprafetele de beton turnat anterior ~i intarit, care vor veni in contact cu betonul proaspat, vor fi curatate de pojghita de lapte de ciment (sau de impuritati); suprafetele nu trebuie sa prezinte zone necompactate sau segregate ~~ trebuie sa aibe rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturiintre cele doua betoane;

g) sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a betonului;

h) sunt stabilite, dupa caz, ~i pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul interventiei unor situatii accidentale (statie de betoane si mijloace de transport de rezerva, sursa suplimentara de energie electrica, materiale pentru protejarea betonului, conditii de creare a unui rost de lucru etc.);

I) nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii c1imatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtuna etc.)

j) in cazul fundatiilor, sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii, astfel incat acestea sa nu se acumuleze in zonele ce urmeaza a se betona;

k) sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera ~i efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat, la descarcarea din mijlocul de transport;

I) este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu indeplinesc conditiile tehnice stabilite ~i sunt refuzate.

12.2.4. Inainte de turnarea betonului, trebuie verificata functionarea corecta a utilajelor pentru transportul local si compactarea betonului.

12.2.5. Se interzice inceperea betonarii inainte de efectuarea verificarilor si masurilor indicate la punctul 12.2.1.

12.3. REGULI GENERALE DE ~ETONARE

12.3.1. Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de conducatorul tehnic al punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de tumare si va supraveghea respectarea stricta a prevederilor prezentului cod si procedurii de

executie.

12.3.2. Betonul vafi pus in lucrare la un interval cat mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare.Nu se admite depasirea duratei maxime de transport si modificarea consistentei betonului.

12.2.2. In baza verificarii indeplinirii conditiilor de la punctuI12.2.1., se va consemna aprobarea inceperii betonarii de catre: responsabilul tehnic cu executia, reprezentantul beneficiarului ~i in cazul fazelor determinante proiectantul, reprezentantul ISCLPUAT, in conformitate cu prevederile programului de control al calitatii lucrarilor - stabilite prin contract.

12.3.3. Laturnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:

a) cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile - care vor veni In contact

cu betonul proaspat - vor fi udate cu apii cu (2+3) ore inainte ~i imediat inainte de turnarea betonului, dar apa ramasa In denivelari va fi inlaturata;

b) din mijlocul de transport, descarcarea betonului se va face in: bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct In lucrare;

c) daca betonul adus la locul de punere in lucrar~ nu se incadreaza. in limite1e de consistenta admise sau prezinta segregari, va fi refuzat fiind interzisa punerea lui in lucrare; se admite lmbunatatirea consistentei numai prin folosirea unui superplastifiant;

d) inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3,00 m.- In cazul elementelor cu latime de maximum 1.00 m. - ~i 1,50 m. -in celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafata (placi, fundatii etc.);

e) betonarea elementelor cofrate pe Inaltimi mai mari de 3,00 m. se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun. sau tub (a!dituit din tronsoane de forma tronconica), avand capatul inferior situat la maximum 1,50 m. de zona care se betoneaza;

12.2.3. Aprobarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata, pe baza unor noi verificari, in cazurile in care :

• au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la data aprobarii (intemperii, accidente, reluarea activitatii la lucrari sistate ~i neconservate );

• betonarea nu a inceput in intervalul de 7 zile, de la data aprobarii,

80

81

f) betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm. inaltime si tumarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului tumat anterior·

g) se vor lua masuri pentru a se evita defonnarea sau deplasarea armaturilor ~ala _de pozi~ia prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea supenoara a placilor In consola; daca totusi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate In timpul turnarii;

. h) se va urmari cu atentie inglobarea completa In beton a armaturii respectandu-se grosimea stratului de acoperire, 'in conformitate cu prevederile proiectului;

. .i) nu este permisa ciocanirea sau scuturarea arrnaturii In timpul betonarii ~i mCI asezarea pe armaturi a vibratorului;

j) in zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; In cazul In care aceste masuri nu sunt efici~n~e, ~e vor crea posibilitati de acces lateral al betonului, prin spatii care sa permita patrunderea vibratorului;

~) s~ va urmari comportarea si mentinera pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor acestora, luandu-se masuri operative de remediere In cazul unor deplasari sau cedari;

I) circulatia muncitorilor si utilajului de transport In timpul betonarii se va face pe podine astfel rezemate Incat sa nu modifice pozitia armaturii: este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat; ,

~) betonarea se va face continuu, pana la rosturile de lucru prevazute In proiect sau procedura de executie;

n) durata maxima adrnisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului; In lipsa unor determinari de laborator, aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului - In cazul cimenturilor cu adaosuri - ~i respectiv 1,5 ore, in cazul cimenturilor rara adaos:

0) In cazul cand s-a produso intrerupere de betonare mai mare reluarea turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor' conform

cap. l3 "Rosturi de lucru" ; ,

p) instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transport local al betonului pe planseele betonate, precum ~i depozitarea pe ele a un or schele, cofrajesau armaturi este permisa numai dupa (24 + 48) ore, in

functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (de exemplu, 24 ore daca temperatura este de peste 20° C si se foloseste ciment de tip I de clasa

mai mare de 32,5).

12.3.4. Betonarea diferitelor elemente de constructie este prezentatii 'in ANE(CA IV. 1.

12.4. COMPACTAREA BETONULUI

12.4.1. Betonul va fi astfel compactat Incat sa contina 0 cantitate minima de aer oclus.

12.4.2. Compactarea betonului este obligatorie si se poate face p~in diferite procedee, functie de consistenta betonului, tipul elementului etc. In general compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare.

Se admite compactarcra manual a (cu maiul, vergele sau sipci, In paralel,

dupa caz cu ciocanirea cofrajelor) In unnatoarele cazuri : .

* introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau desimii armaturii ~i nu se poate aplica eficient

vibrarea externa;

* intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive, caz in care

betonarea trebuie sa continue pana la pozitia corespunziitoare a unui rost;

* se prevede prin reglementiiri speciale (beton fluid, betoane

monogranulare ).

12.4.3. In timpul compactiirii betonului proaspat se va avea grijii sii se evite

deplasarea si degradarea armaturilor si/sau cofrajelor. .

12.4.4. Betonul trebuie compactat numai atata timp cat este lucrabil.

12.4.5. Detalii privind .procedeele de vibrare mecanica sunt prezentate in ANEXAIV.2.

83

82

13. ROSTURI DE LUCRU (DE BETONARE)

13.1. In masura in care este posibil se vor evita rosturile de lucru organizandu-se exec uti a astfel incat betonarea sa se faca lara intrerupere I~ nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatare. Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate pozitia lor trebuie stabilita prin proiect sau procedura de executie,

13.6. La structurile din beton, impermeabile, rosturile trebuie de asemenea realizate impermeabile.

13.7. Cerintele enuntate la punctele 13.2 13.6. trebuie sa fie indeplinite

si 'in cazul rosturilor !:neintentionate" ce au aparut ca urmare a conditiilor climaterice, din cauza unor defectiuni, nelivrarii la timp a betonului, etc.

13.2. Numarul rosturilor trebuie sa fie minim pentru ca ele pot avea rezistenta mai mica la intindere si forfecare 'in comparatie cu restul structurii 'in cazul 'in care rosturile sunt tratate necorespunzator. De asemenea exista riscul de diminuare a impermeabilitatii in rost cu consecinte In reducerea gradului de protectie impotriva coroziunii armaturii,

B.S. In ANEXA IV. 3. se fac recomandari privind stabilirea pozitiei rostului de lucni.

13.3. Rosturile de lucru vor fi localizate in zone ale elementelor (structurii) care nu sunt supuse la eforturi mari in timpul exploatarii.

14. DECOFRAREA

13.4. Pentru constructii cu caracter special, elemente de mare deschidere, constructii masive, rezervoare, silozuri, cuve, radiere, etc. pozitia rosturilor de lucru trebuie indicate 'in proiect precizandu-se ~i modul de tratare (benzi de etansare, prelucrare etc.)

14.1. Elementele de constructii pot 'fi decofrate atunci cand betonul a atins o anumita rezistenta. Trebuie avute 'in vedere conditiile speciale ale decofrarii elementelor din beton care au fost supuse inghetului 'in faza intaririi (pentru betonul neprotejat).

13.5. Rosturile de lucru vor fi realizate tinandu-se seama de urmatoarele cerinte :

a) suprafata rosturilor de lucru la stalpi si grinzi va fi de regula perpendiculara pe axa acestora, iar la placi si pereti perpendiculara pe suprafata lor;

b) Tratarea rosturilor de lucru:

• . spalare cu jet de apa ~i aer sub presiune dupa sfarsitul prizei

betonului (cca. 5 ore de la betonare, functie de rezultatele incercarilor de

laborator); .

• inainte de betonare suprafata rostului de lucru va fi bine curatata

indepartandu-se betonul ce nu a fost bine compactat si/sau se va freca cu peria de sarma pentru a inlatura pojghita de lapte de ciment si oricare aIte impuritati

dupa care se va uda; ,

_. in_aintea betonarii betonul mai vechi trebuie uscat la suprafata ~i lasat

sa absoarba apa dupa regula " betonul trebuie sa fie saturat dar suprafata zvantata ".

14.2. Elementele pot fi decofrate 'in momentul 'in care betonul are 0 rezistenta suficienta pentru a putea prelua integral sau partial, dupa caz sarcinile pentru care au fost proiectate.

14.3. Trebuie acordata 0 atentie deosebita elementelor de constructie, care dupa decofrare suporta aproape intreaga sarcina prevazuta 'in cal cuI.

14.4. Se recomanda urmatoarele valori ale rezistentei la care se poate decofra:

-partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins 0 rezistenta de minimum 2,5 N/mm2• astfel inciit fetele ~i muchiile elementelor sa nu fie deteriorate.

-cofrajele fetelor inferioare la placi si grinzi se vor indeparta mentinand sau remontand popi de siguranta, atunci cand rezistenta betonului a atins fata de clasa, urmatoarele procente :

* 70 % pentru elemente cu deschideri de maximum 6 m. . * 85 % pentru elemente cu deschideri mai mari de 6 m.

84

85

Popii de siguranta se vor Indeparta atunci cand rezistenta betonului a atins

fata de clasa urmatoarele procente :

* 95 % pentru elemente cu deschideri de maximum 6 m.

* -112 % pentru e1emente cu deschideri de 6 12 m

* 115· % pentru elemente cu deschideri mai mari de 12 m.

T bel 1142

'14.5. Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie in vederea decofrarii seface prin incercarea epruvetelor de control, pe faze, confectionate in acest scop si pastrate in conditii similare elementelor in cauza. conform STAS 1275 - 88. La aprecierea rezultatelor obtinute pe epruvetele de control trebuie sa se tina seama de faptul ca poate exista 0 diferenta Intre aceste rezultate ~i rezistenta reala a betonului din element (evolutia diferita a caldurii 'in beton 'in cele doua situatii, tratarea betonului, etc.)

In cazurile in care exists dubii in legatura cu aceste rezultate, se recomanda incercari nedistructive. In tabelele 14.1,14.2,14,3, se prezinta recomandsri cu privire la tennenele minime de decofrare si de indepartare : a popilor de siguranta.precum ~i a termenelor orientative de incercare a probelor de beton 'in vederea stabilirii rezistentei betonului, functie de temperatura mediului si viteza de dezvoltare arezistentei betonului,

a u ..
Conditii tehnologice Termenul (in zile) de la tumare
Viteza de dezvoltare a Lenta Medie
rezistentei betonului
Temperatura mediului e C) +5 +10 +15 +5+10+15
Grinzi cu deschiderea de max. 654 553
6,00m
Grinzi cu deschidere > 6,00 m 1086 654 In tabelul 14.3. se prezinta tennenele minime recomandate pentru indepartarea popilor de siguranta.

Tabelul 14.3.

Viteza de dezvoltare a rezistentei betenului se va considera conform tabelului 15.2( capito lui 15).

Conditii tehnologice Tennenul (in zile) de la tumare
Viteza de dezvoltare a Lenta Medie
rezistentei betonului
Temperatura mediului e C) +5 +10 +15 +5 +10 +5
Grinzi cu deschiderea de max. 18 14 9 10 8 5
6,00m
Grinzi cu deschideri de 21 18 12 14 11 7
6 ....... 12 m
Grinzi cu deschidere > 12,00 m 36 28 18 28 21 14 In tabelul 14.1 se prezinta recomandari cu privire la tennenele minime de decofrare ale fetelor laterale functie de temperatura mediului ~i viteza de dezvoltare a rezistentei betonului.

OBSERV ATII :

TABELUL 14.1.

T . I ntate tn tabele sunt orientative, decofrarea urmand a se

ermene e preze. . . . ..

f b edurilor de executie (functie de tipul cimentului utilizat,

ace pe aza proc I' _ .

d· lUI· exterior) in momentul 10 care elementele au atms

temperatura me 1U • ~ • •

. t I . ime indicate in prezenta reglementare tehmca 10 functie de

rezisten e e mmi .

tipul de 'element si dimensiunile des~hiderilor confo~ punc~IUl 14.~ .

D ~ - ti I -nta~rl·n·l· betonului temperatura se situeaza sub + 5 C atunci

aca 10 impu I ~ ~

d~ durata minima de decofrare sa se prelungeasca cu

se recoman a ca

aproxirnativ durata inghetului. •

Regulile privind operatiunile de decofrare sunt prezentate 10 ANEXA V.I.

Viteza de Termenul de decofrare (zile) pentru temperatura
dezvoltare a rezistentei mediului (0 C)
, '
betonului
+5 +10 + 15
Lenta 2 I 1/2 1
Medie 2 1 I In tabelul 14.2. se prezinta termenele mmime recomandate pentru decofrarea fetelor inferioare ale cofrajelor cu mentinerea popilor de siguranta.

87

86

15. TRATAREA BETONULUI DupA TURNARE

15.2. DURAT A TRA T ARII

15.1. GENERALITATI

Durata tratarii depinde de :

1.5.1.1. In vederea. obtin~rii proprietatilor potentiale ale betonului, (in specI~I) zon~ suprafetei n:~bUle tratata ~i protejata 0 anumita perioada de timp, funcy~. ~e tJp~l .. structuru, elementului, conditiile de mediu din momentul turnarii ~I conditiile de expunere in perioada de serviciu a structurii.

a) Sensibilitatea betonului la tratare, functie de compozitie,

Cele mai importante caracteristici ale compozitiei betonului, care influenteaza durata tratarii betonului, sunt : raportul apa/ciment, tipul si clasa cimentului, tipul si proportia aditivilor.

Betonul cu un continut redus de apa (raport AlC mic) si care are in compozitie cimenturi cu intarire rapids (R) atinge un anumit nivel de impermeabilitate mult mai rapid dedit un beton preparat cu un raport AlC ridicat si cu cimenturi cu intarire normala, durata tratarii diferind in consecinta.

De asemenea, avand in vedere ca, functie de clasa de expunere, betoanele preparate cu cimenturi de tip II - V compozite, sunt mai sensibile la carbonatare dedit betoanele preparate cu cimenturi portland de tip I., in cazul folosirii aceluiasi raport AlC se recomanda prelungirea duratei de tratare pentru primul caz.

b) Temperatura betonului

In general, cu cat temperatura exterioara este mai scazuta cu atat timpul necesar de tratare este mai mic. Temperatura betonului dupa tumare depinde de temperatura mediului ambiant, tipul si clasa cimentului, dimensiunile elementelor structurale si proprietatile de izolator ale cofrajului.

c) Conditiile atmosferice in timpul si dupa tumare

Durata de tratare depinde de temperatura mediului ambiant, umiditate ~i viteza vantului, care pot accelera uscarea prematura a betonului.

d) Conditiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii

Cu cat conditiile de expunere sunt mai severe cu atat este necesar ca durata de tratare sa fie prelungita.

In figura 15.1. se prezinta schematic durata de tratare, functie de urmatorii

parametri:

* agresivitatea mediului pe timpul duratei de serviciu; * conditiile de mediu in timpul tratarii betonului;

* sensibilitatea amestecului (functie de tipul de ciment si raportul apa/ciment); pentru a se obtine un amestec mai putin sensibilia tratare trebuie in general redus raportul apa/ciment,

~~.1.2. Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat maio curand posibil dupa compactare.

15.1.3. Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza de indata ce betonul a capatat 0 suficienta rezistenta pentru ca materia lui sa nu adere la suprafata acoperita.

!5.1.~ .. !ratarea beto~ului ~ste 0 masura de protectie impotriva : usca~I premature, In particular, datorita radiatiilor solare si vantului.

ProtectI~ betonului este 0 masura de prevenire a efectelor:

*~ antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii (sau apelor

curgatoare); .

* diferentelo~ mari de temperatura in interiorul betonului: * temperaturii sciizute sau inghetului; ,

* ev~ntualelor socuri sau vibratii care ar putea conduce la 0 diminuare a

aderentei beton-armatura (dupa intarirea betonului).

.15.1.5. Principalele metode de tratare/protectie sunt :

* mentinerea in cofraje; .

*. .

acopenrea cu matenale de protectie, mentinute in stare umeda:

* stropirea periodica cu apa; ,

* aplicarea de pelicule de protectie.

88

89

Tabelul 15.1.

Durata orientativd (In zile) a tratdrii betonului

I ii _m dU/"a'tei d- . st>rwl:-IV

'ffl I If I

,..1..:. - -f- - -7

,/ I ,/

"" I /

/ ,

r,;;:-I '

- --- _l!!!_V'

Dezvoltarea rezistentei
betonului rapidii medie lentii
Temperatura betonului
in timpul tratarii e C) 5 10 15 5 10 15 5 10 15
Conditii de mediu in timpul
tratiirii
Elemente expuse indirect
razelor solare, umiditate sub 80% 2 2 1 3 3 2 4 4 2
Elemente expuse razelor solare
sau vantului cu viteza medie, 4 3 2 6 4 3 8 5 4
umiditate peste 50%
Elemente expuse la razele intense
ale soarelui sau la 0 vitezli mare a van- 4 3 2 8 6 5 10 8 5
tului sau la 0 umiditate sub 50% Tabelul 152

.l}l/rafct dt!" tra/aaz- reco/J7a/Jc7crlci

.I I 3zilt!"

17 5" 72/~

!li 10 .. ,/1,tz/1e

Viteza de dezvoltare Raport Clasa de
a rezistentei betonului apa / ciment rezistenta
a cimentului
rapida < 0,5 42,5 R-52,5 R
medie 0,570,6 42,5 R
< 0,5 32,5 R - 42,5
lenta toate celelalte cazuri
.. - " Durata tratiiru expnmata ill tabelul 15.1. are un caracter onentatrv, aceasta stabilindu-se pentru fiecare caz in parte, functie de consideratiile prezentate in prezentul cod.

In tabelul 15.1. sunt prezentate recomandari privind durata tratarii betonului pentru cimenturi de tip I (Portland) si pentru temperaturi de 5° C, 10° C si 15° C. Durata de tratare depinde in mod substantial de temperatura betonului; de exemplu la 30° C durata tratiirii poate fi aproximativ jumiitate din durata tratarii betonului la 20° C. Astfel izolarea prin cofraj poate fi 0 metoda de reducere a timpului de tratare.

Betonul preparat cu cimenturi continand si alte componente decat clincher (tip II 32,5; III 32,5; IV 32,5 etc.) sau continand annmite tipuri de adaosuri este mult mai sensibilia tratament decat betonul preparat cu ciment de tipul I,

Fig. 15. 1. DURATA DE TRATARE A BETONULUI DupA TURNARE

In tabelul 15.1. se prezinta durata orientativa (in zile) a tratarii betonului functie de dezvoltarea rezistentei betonului, temperatura betonului ~i conditiile

de mediu in timpul tratlirii. '

In tabelul 15.2. se prezinta aprecieri asupra dezvoltarii rezistentei betonului functie de raportul apa/ciment si clasa de rezistenta a cimentului. '

90

91

la acelasi raport apa/ciment. in aceste cazuri se recomanda, fata de conditiile date in tabel, ca durata tratarii sa creasca in medie cu doua zile pentru betonul preparat cu cimenturi de tip II, III, IV sau v.

In cazul in care betonul este supus intens la uzura sau structura se va afla in conditii severe de expunere, se recomanda cresterea duratei de tratare cu (3 + 5) zile.

Nota:

In lipsa unor date referitoare la compozitia betonului, conditiile de expunere in timpul duratei de serviciu a constructiei - pentru a asigura conditii favorabile de intarire si a reduce deformatiile din contractie - se va mentine umiditatea timp de minimum 7 zile dupa turn are (cu exceptia recipientilor pentru lichide).

In cazul recipientilor pentru lichide mentinerea umiditatii va fi asigurata (14+28) zile, in functie de anotimp si conditiile de expunere.

16. BETOANE CU COMPOZITII SPECIALE

~I BETOANE PUSE TN OPERA PRIN PROCEDEE SPECIALE

16.1. BETOANE CONTINAND 0 COMBINATIE DE ADITIVI

16.1.1. In multe situatii cum ar fi : betonul masiv, betonul cu rezistenta mare la inghe] - dezghet si la agentii de dezghetare, betona:ea ~u vit~za ~~a~e mica, este avantajos sa se foloseasca la prepararea betonului mal multi aditivi,

15.3. Protectia betonului se va realiza cu diferite materiale (prelate, strat de nisip, rogojini etc.). Materialul de protectie trebuie mentinut permanent in stare umeda,

16.1.2. Efectele aditivilor asupra proprietatilor betonului proaspat sau intarit (prezentate la capitoluI4.4.) sunt in general cun~scute in ca~rile!n car~ se foloseste un singur tip de aditiv in amestec. Folosirea concomitenta a mal multor tipuri de aditivi poate influenta eficacitatea fiecarui aditiv luat separat

asupra proprietatilor betonului. ., . .

Exista cazuri in care folosirea a doua tipuri de aditivi este chiar

incompatibila, de exemplu aditivii mari reducatori de apa ~i aditivii antrenori

de aeT.

In cazul folosirii unei combinatii de aditivi pot fi semnalate schimbari

esentiale in ce priveste timpul de priza sau dezvoltarea rezistentei in timp.

16.1.3. in cazul in care se foloseste 0 combinatie de aditivi trebuie sa se ceara de catre utilizator efectuarea de experimentari suplimentare unor institute specializate si sa se consulte producatorii de aditivi asupra compatibilitatii

folosirii lor.

Stabilirea compozitiei betoanelor ~i verificarea nivelelor de performanta

stabilite prin proiect in cazul utilizarii unei combinatii de aditivi, se va face:

a) pe baza studiilor elaborate de catre institute de cercetare. s_au de invatamant superior, pentru constructii de importanta deosebita sau

exceptional a;

b) pe baza de studii elaborate de catre laboratoare autorizate, pentru

constructii de importanta normals sad redusa,

15.4. Stropirea cu apa va incepe dupa (2+ 12) ore de la turnare, in functie de tipul de ciment utilizat si temperatura mediului, dar imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pentru ca prin aceasta opera tie sa nu fie antrenata pasta de ciment.

Stropirea se va repeta la intervale de (2+6) ore in asa fel incat suprafata sa se mentina permanent umeda. Se va folosi apa care indeplineste conditiile de calitate similare cu conditiile de la apa de amestecare.

In cazul in care temperatura mediului este mai mica de +5° C, nu se va proceda la strop ire cu apa ci se vor aplica materiale sau pelicule de protectie. In general, in momentul in care se obtine 0 rezistenta a betonului de 5 Nzmrrr' nu mai este necesara protectia. Peliculele de protectie se aplica in conformitate cu reglementarile speciale.

Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena atata timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.

Betonul ce ar urma sa fie in contact cu ape curgatoare va fi protejat de actiunea acestora, printr-o deviere provizorie de eel putin 7 zile sau prin sisteme etanse de protectie (palplanse sau batardouri).

16.2. TURNAREA BETONULUI SUB APA.

16.2.1. Betonul turnat sub apa trebuie sa aiba proprietati speciale in stadiile proaspat si intiirit; trebuie sa aibii co~sist~nta _necesara de a. p~tea fi pus in . opera usor, sa aiba 0 structura densa chiar ~I rara compactare ~I sa nu segrege.

93

92

16.2.2. Tumarea betonului sub apa se face numai In incinte cu apa statatoare sau care a fost adusa in aceasta stare prin masuri corespunzatoare.

16.2.5. In cazuri speciale pe baza unor experimentari de laborator si a unor proceduri pentru amestecuri special proiectate prin folosirea unor aditivi speciali ~i de adaosuri betonul poate fi tumat prin cadere libera prin apa,

In cazul fundatiilor la care sapaturile se executa cu epuismente daca apa nu se poate evacua complet ~i pe fundul gropii ramane un strat de apa de cca. 10 .... 15 em. grosime, se admite in mod exceptional, tumarea betonului sub apji.

In acest caz betonarea se va incepe de la un colt al fundatiei turnandu-se un prim strat de beton care iese deasupra nivelului apei ~i care se extinde treptat pe intreaga suprafata. In acest caz se va tuma beton cu tasare zero sau uscat (preparat la umiditatea saturata a agregatelor, cu spor de ciment 10- 15 %).

Betonarea va continua apoi in uscat prin tumarea betonului deasupra stratului tumat anterior.

16.2.3. In cazul in care nu se folosesc aditivi speciali sau adaosuri nu este admisa caderea libera a betonului prin apa chiar pe distante foarte scurte.

Pentru a nu se solubiliza sau segrega betonul se poate tuma prin tuburi. Tumarea prin tuburi fixe sau mobile trebuie sa se faca continuu, capatul inferior al tubului trebuie sa fie imersat in beton cu minimum 40 em in cazul caderii libere a betonului prin tuburi si cu cca. 100 ern. in cazul pornparii acestuia.

16.2.4. La stabilirea compozitiei betonului tumat sub apa se fac urmatoarele recomandari :

* Consistenta

Pentru betoane tumate sub apa se va folosi 0 consistenta corespunzatoare unei c1ase T3 sau T4 functie de tehnologia de tumare prin cadere libera prin tuburi sau prin pompare. In cazul betoanelor pompate pentru a se preveni blocajul furtunelor, betonul nu trebuie sa contina 0 cantitate mare de apa, impunandu-se utilizarea aditivilor mari reducatori de apa.

* Agregate

Pentru a se obtine 0 buna lucrabilitate la un raport apa/ciment mic, amestec compact lara mijloace suplimentare de compactare se recomanda folosirea de agregate rotunde cu 0 suprafata neteda. Se recomanda folosirea unei granulozitati continue, avand in vedere pericolul mai mic de segregare fata de amestecurile cu granulozitate discontinua, Se recomanda pentru a nu provoca dificultati la tumare ca dimensiunea maxima a agregatelor sa fie de 31 mm.

* Ciment

In general se recomanda majorarea cu cca. 10 % a dozajului de ciment in com para tie cu cerintele norma Ie pentru a imbunatati coeziunea betonului proaspat, diminuarea pericolului pierderii de cimentprin solubilizare ~i pentru a asigura 0 cantitate suficienta de ciment dupa 0 posibila solubilizare care apare aproape inevitabil. Continutul de ciment trebuie stabilit tinand seama ca un dozaj mare poate provoca fisuri termice. Folosirea cimenturilor cu adaosuri este recomandata pentru betonul tumat sub apa in vederea cresterii rezistentei sale la atacul chimic si reducerii caldurii de hidratare.

16.3.BETOANE TURNATE PRIN POMPARE

16.3.1. Materialele utilizate pentru prepararea betonului tumat prin pompare trebuie sa fie dozate si amestecate in mod corespunzator, Controlul calitatii materialelor componente ale dozarii si amestecarii este esential pentru realizarea unui beton corespunzator tehnologiei prin pompare.

16.3.2. Dimensiunea maxima a agregatelor va fi limitata la 1/3 din diametrul conductei de refulare. In cazul agregatelor bine rotunjite se poate admite ca dimensiunea maxima a agregatelor sa fie 40 % din diametrul conductei.

16.3.3. Clasele de beton recomandate peritru realizarea in mod curent prin acest procedeu de punere in opera sunt C 8/10 ... C 20/25. Pomparea betoanelor de alta clasa situata in afara acestui domeniu se va face numai dupa efectuarea unor mcercari experimentale preliminare care sa dovedeasca aplicabilitatea procedeului.

16.3.4. Lucrabilitatea betoanelor pompate se va stabili astfel incat procesul de pompare sa se realizeze normal si continuu lara a se depasi insa valorile limita care conditioneaza realizarea rezistentei ~i durabilitatea betonului intarit.

Consistenta betonului proaspat trebuie sa fie uniforma pentru a realiza 0 pompare fluenta a betonului. In general se recomanda ca tasarea betonului proaspat sa nu depaseasca urmatoarele valori :

95

94

* maximum 120 mm. pentru betoanele cu aditivi plastifianti; * . 180 ' ,

maximum mm. pentru betoanele preparate cu aditivi superplastifianti.

16.3.5. Continutul in parti fine (ciment + agregate mai mici de 0,2 mm.) se rec~manda sa fie de minimum 350 kg/m':

In general fractiunea fina mai mica de 0,2 mm se recomanda sa fie in proportie de 15 - 30 % fata de masa betonului.

16.4.1.2. Cerinte tehnologice

In prima faza de intarire betonul trebuie sa atinga rezistentele necesare desprinderii de cofraj, mentinerii formei si consolidarii tijelor de sustinere.

La stabilirea vitezei de glisare se vor lua In considerare timpul necesar

atingerii unei rezistente de :

* 0,15 ... 0,2 Nzmrrr la desprinderea de cofraj; * cca. 0,4 Nzmm+Ia iesirea din cofraj.

aceasta se va aprecia mai Intai prin efectuarea incercarilor preliminare, iar in timpul executiei prin impungerea betonului cu 0 vergea din otel - beton cu

diametrul 10 12 mm.

16.4.1.3. Cerinte pentru betonul proaspat

* Consistenta betonului la locul de punere In lucrare va fi de :

- T3 (tasare 70 ± 20 mm.) cand punerea In opera a betonului se face cu bena, iar armaturile sunt rare;

- T3/T4 (tasarel00 ± 20 mm.) cand punerea In opera a betonului se face prin pompare;

- T4 (tasare 120 ± 20 mm.) cand se folosesc aditivi superplastifianti sau elemente cu armaturi dese.

Temperatura betonului proaspat la locul de punere in lucrare, In functie de dimensiunea cea mai mica a sectiunii elementului va fi cuprinsa intre limitele indicate In tabelul 16.4.1.

. 16.~.6. Dozajul de ciment se alege pe aceleasi principii ca ~i pentru betoane obisnuite cu uneJe cresteri datorate consistentei betonului si continutului de

partifine. '

16.3.7. La prepararea betoanelor pompate este obligatorie utilizarea aditivilo_r plasti~anti si supe~l~stifi~nti. In functie de conditiile de transport si punere m opera se poate utiliza ~I 0 combinatie de aditivi dar cu conditia efectuarii unor studii experimentale preliminare conform punctului 16.1.3. '

16.3.8. Inainte de inceperea pomparii betonului conductele de pompare vor ~ am~r~a.te cu lapte de ciment avand compozitia : 2 parti ciment si 0 parte apa (in umtatl de mas a).

16.3.? La puner~a In opera a betoanelor pompate In functie de mediu si complexitatea lucrarii se vor lua toate masurile in asa fel incat :

* . procesul de pompare sa se desfasoare continuu lara intreruperi care

favorizeaza blocareabetonului In conducte·

* inaltimea libera de cadere a betonului sa fie de max. ° 5 m· * grosimea stratului de beton sa fie maximum 40 em. ' , * betonul sa fie bine compactat prin vibrare

Tabelul 16.4.1.

16.4. BETOANE TURNATE IN COFRAJE GLISANTE

Dimensiunea minima a Temperatura betonului proaspat
sectiunii elementului (0 C)
mm. max.
<0,3m 10 30
0,3 ... 1 m 5 30
1...2 m 5 25
>2 5 20 16.4.1. Cerinte

* Executantul va stabili consistenta betonului proaspat ce trebuie obtinuta la statia de betoane, astfel incat tinand seama de conditiile de mediu si de durata total a de transport pana la punerea In opera, sa se realizeze conditiile impuse la locul de tumare .

16.4.1.4. Cerinte privind materialele componente si compozitia betonului * Ciment

Daca prin proiect sau proceduri nu sunt prevazute conditii speciale care sa impuna folosirea altor cimenturi se recomanda utilizarea cimenturilor de tip I

16.4.1.1. Cerinte de proiect (procedura)

. Pe probe pastrate In conditii standard la varsta de 28 zile, betonul va realiza rez~stenta cor~s~unza~oare clasei de beton prescrise si unde este cazul, gradul de tmpermeabilitate si/sau gelivitate prevazut,

96

97

(clasa ~32,5) cu exceptia perioadelor de timp friguros ciind este recomandata folosirea cimenturilor rara adaosuri tip I cu clasa ~ 42,5.

* Agregate

In general se vor folosi agregate de balastiera, sorturile 0 - 3' 3 - 7' 7 - 16' 16 -3 ~ astfel.'inciit dimensiunea maxima a granulelor de agregat ~a fie ~el mul~ II? . din ~roslmea elementului de beton ce se gliseaza, In cazurile in care se utilizeaza ~gregate de concasaj (sorturile 7 - 16 si/sau 16/31) granulozitatea a~~egatuIUJ total se va inscrie in zona imediat superioara (cu continut mai ridicat i~ ~a~i fine) celei indicate normal la dozajul de ciment respectiv;

* Adlhvl

In .ve.d~rea 'imb~natat~ii. lucrabilitatii . betonului proaspat ~I ale caracteristicilor de rezistenta ~I durabilitate ale betonului intarit se impune folosirea unuia din urmatoarele tipuri de aditivi :

- aditiv plastifiantlantrenor de aer pentru betoane cu consistenta de max

ru~; , .

- aditiv superplastifiant pentru betoane de clasa > C 25/30' . t t-

T31T4; - ~I cons IS enta

-. aditi~ intarzietor in cazurile "in care din diferite motive (transport, glisare ~e ~I~P cal~~ro~, adoptarea unor viteze mici de glisare) se depaseste durata limita adrnisa mtre tumarea a doua straturi succesive sau se intrevede realiz~rea un~i rezistente mai mari de 0,2 Nzmrrr' la desprinderea de cofraj; se va evita asocierea cu un alt tip de aditiv.

In cazurile in care la betoane preparate cu aditivi plastifiantilantrenori de aer sau s.u~erplastifianti apare necesara si prelungirea duratei d~ mentinere a beton~~UJ ." "st~re pr~as!,ata a~nci pe liinga aditivul de baza se poate' adauga un ~~lhV. intarzietor msa numai pe baza de incercari preliminare ~i cu acordul unui institut de specialitate.

* trebuie sa se tina seama de posibilele efecte pe care le pot avea aditivii (conform capitolului 4.4. materiale componente - aditivi).

* transportul betonului de la statie piina la locul de punere in opera se va

face cu autoagitatorul .

* transportul betonului pe vertical a se va face cu bene ridicate cu

macaraua, pompe de beton, skipuri, boburi, etc.

* betonul se va descarca prin mijloace de transport pe orizontala (roabe,

tomberoane) si repartiza uniform in cofrajul glisant.

In cazul utilizarii pompelor de beton, descarearea se poate face direct in

cofrajul glisant.

16.4.4. Punerea in opera a betonului

. 16:4.2. Cornpozitia betonului se va stabili pe baza de incercari preliminare, inclusiv pe baza recomandarilor efectuate in prezenta reglementare tehnica.

16.4.4.1. Turnarea betonului se va face in straturi orizontale uniforme de 20 ..... 25 cm. grosime, care se succed la intervale de timp - stabilite in functie de compozitia betonului, de conditiile de mediu si de viteza de glisare - astfel incat sa se asigure 0 buna legatura intre straturi si deci, continuitatea

elementului.

16.4.4.2. Compactarea betonului se va face prin vibrare cu vibratoare de

interior, de catre 0 echipa instruita special in acest scop. Acolo unde este cazul se va suplimenta cu compactarea manuala cu sipci/vergele etc.

16.4.4.3. Viteza de glisare 'in conditii normale de temperatura ~i de lucru va

fi cuprinsa intre 10 25 em/ora.

Aceasta poate fi redusa pana la 5 em pe ora in cazuri excepttonale (conditii

de timp friguros, zone de lucru aglomerate, eventuale intemperii).

16.4.4.4. Executantul va lua toate masurile tehnico - organizatorice pentru ca operatia de glisare sa se desfasoare continuu si 'in bune conditii.

In acest scop se va corela ritmul de preparare, transport ~i punere in opera a betonului cu viteza de glisare, tinand seama de conditiile de mediu, de complexitatea si durata operatiilor ce trebuie executate imediat inaintea

turnarii betonului .

16.4.3. Prepararea ~i transportul betonului

16.4.5. Tratarea ultertoara a betonului

Prepararea si transportul betonului destinat executarii constructiilor prin met~da cofrajelor glisante se va face conform recomandarilor ef~ctuate la capitolul 12 precum si a precizarilor ce urmeaza :

16.4.5.1. In conditii normale de temperatura, dupa iesirea din cofrajul glisant betonul va fi rnentinut 'in stare umeda minimum 7 zile ~i protejat de actiunea razelor solare si a vantului minimum 24 ore.

99

98

16.4.5.2. In perioada de timp friguros se vor lua masuri de protectie astfel incat betonul recent decofrat sa se mentina la 0 temperatura de + 10 ..... + 15° C timp de minimum 3 zile de la tumare sau pe baza de proiect conform normativ C 16/84.

16.4.5.3. In toate cazurile se va tine seama si de recomandarile formulate in capitolul 15 " Tratarea betoanelor "

masivului, distanta dintre bolovani va fi cea mmnna necesar~ introducerii

. se efectueaza compactarea betonului in care se

pervibratorulm cu care

inglobeaza bolovanii;

b) Straturile urmatoare se executa la fel ca eel de mai sus, la ultimul strat se va realiza 0 acoperire cu beton de eel putin 20 cm.;

16.5. EXECUTAREA BETOANELOR CICLOPIENE

c) La betonarea fundatiilor masive se vo~ l~sa, ~ in ros.turile de lucru orizontale, bolovanii iesiti in afara cu eel putm jumatate din volumul lor, pentru asigurarea unei bune legaturi. Betonul se va vib~a sau se va bate ~ c~ maiul intre pietre lara a Ie disloca insji din masa betonului. La~reluarea t_umaru intreaga suprafata a betonului, inclusiv a pietrelor se va curata, ~da ~I ~ se va asterne un strat de mortar de ciment de cca. 2 - 3 cm. de aceeasi clasa cu a

betonului;

16.5.1. In elementele masive de beton care nu sunt supuse la solicitari importante se pot ingloba bolovani de piatra, realizandu-se betonul ciclopian.

Proportia de bolovani inglobati este de maximum 50 % din volumul elementelor de constructie, in cazul folosirii betonului de clasa pana la C 4/5 inclusiv, ~i de maxim 30 % in cazul folosirii betonului de clasa mai mare ca C 4/5.

In medii cu agresivitate chimica sau cand se impun conditii de impermeabilitate nu este permisa utilizarea betonului ciclopian la realizarea elementelor de constructii,

d) Nu se recomanda stropirea bolovanilor cu lapte de ciment inainte de introducerea lor in beton;

16.5.2. Bolovanii ce urmeaza a fi inglobati trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

a) nu trebuie sa aiba crapaturi;

b) dimensiunile nu trebuie sa depaseasca 116 din cea mai midi dimensiune a elementului de constructie;

c) raportul dintre dimensiunea maxima ~i minima nu trebuie sa depaseasca 2,5;

d) roca din care provin sa fie stabila si negeliva;

e) Inainte de a fi introdusi in beton, trebuie sa fie curatati si spalati , de preferinta cu jet de apa sub presiune.

e) Nu se admite asezarea bolovanilor in amestecul de beton care a inceput sa faca priza;

t) Contactul intre bolovani si eventuale armaturi de siguranta nu este permis;

16.5.3. La executarea betonului ciclopian trebuie respectate urmatoarele reguli:

a) Se toarna un prim strat de beton in grosime de 25 em. care se bate cu maiul, se vibreaza cu pervibratoare. Peste acesta se toarna al doilea strat de beton de cca. 15 em, grosime, in care se indeasa prin batere cu maiul de lemn, bolovanii sau blocurile asezate la 0 distanta de cel putin 20 cm. de marginea

101

100

17. CONTROLUL CALITATII LucRARILOR

•

Controlul de confonnitate este in general 0 parte din controlul exterior ~i efectueaza de catre organisme independente autorizate pentru efectuarea activitatii de certificare a calitatii produselor folosit in constructii conform HG 728/94.

Domeniu si obiective

Aceasta reglementare tehnica prevede niasurile millime obligatorii necesare controlului executiei structurilor din beton, beton annat. Controlul cuprinde actiunile si deciziile esentiale ca si verificarile ce trebuie facute in confonnitate cu reglementarile tehnice specifice pentru a asigura satisfacerea tuturor cerintelor specificate.

17.1.2. Frecventa ~i intensitatea controlului depind de consecintele cauzate de unele posibile erori 'in diferite stadii ale procesului de executie / productie a betonului si se stabilesc prin programe de control ale factorilor implicati,

17.1.CLASIFICAREA CONTROLULUI

17.1.3. Controlul calitatii lucrarilor de executie se face avand ca baza Legea 10 privind calitatea in constructii din 1995. Obligatiile si raspunderile ce revin investitorilor, proiectantilor, executantilor, specialistilor verificatori de proiecte, ale responsabililor tehnici cu executia, ale expertilor tehnici atestati, precum si ale proprietarilor, administratorilor si ale utilizatorilor constructiilor sunt stipulate in Legea calitatii, HG.925/95 si HG. 766/97.

17.1.1. Generalitatt

Pot fi identificate trei sisteme de control, functie de partile care le exercita fiind definite obiective diferite pentru fiecare sistem.

Controlul de calitate se po ate face astfel :.../' * control interior ............... ~ control intern ~

~ontrol extern (CQ) * control exterior

* control de confonnitate 17.1.1.1. Controlul interior

autocontrol

17.2. PROCEDEE DE CONTROL A CALIT ATII IN CONSTRUCTII

control ierahic

17.2.1.Controlul productiei ~i executiei

Controlul interior este desfasurat de catre producator si / sau executant, fiecare 'in domeniul siiu din cadrul activitatii de constructii. Acest control este exercitat:

* din initiative proprie (proceduri interne de control)

* in confonnitate cu reguli externe stabilite de investitor sau de catre 0 organizatie independenta, la cererea investitorului.

17.1.1.2. Controlul exterior

Controlul exterior - controlul care se efectueaza asupra unei intreprinderi de catre un organism independent de aceasta.

Controlul exterior poate consta din:

* verificarea masurilor de control interior (atata timp cat acestea sunt in confonnitate cu procedurile de verificare de control exterior) sau

* procedee de verificare suplimentare independente de sistemele de control interior.

17.1.1.3. Controlul de confonnitate

Controlul de confonnitate este exercitat pentru a verifica daca functionarea unei unitati sau a productiei se desfasoara 'in confonnitate cu regulile st~bilite.

Prin controlul productiei si executiei se inteleg toate masurile necesare pentru mentinerea la un nivel corespunzator a calitatii betonului in confonnitate cu cerintele specificate. Ea include inspectiile in diferite etape ale producerii / punerii 'in lucru a betonului ~i deterrninarile (utilizarea ~i interpretarea rezultatelor) privind echipamentul, materialele componente, betonul proaspat si betonul intarit,

Controlul productiei si/sau executiei poate fi efectuat de executant cu asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor printr-un sistem de calitate conceput si realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu sarcini specifice, functie de natura lucrarilor (productie, betonare, tratare, etc.) _ (control interior) - sau printr-un organism independent (control exterior), conform pet, 17.1.

In ambele cazuri trebuie sa se dispuna de dotari corespunzatoare (echipament, aparatura, personal) pentru realizarea inspectiilor ~i determinarilor. Date relevante asupra controlului productiei in statii de betoane sau controlulexecutiei pe santiere, trebuie consemnate sub forma unor procesc verbale sau 'in alte tipuri de documente.

103

102

De exemplu pot fi consemnate urmatoarele :

* numele producatorilor (fumizorilor) de ciment, agregate, aditivi sr adaosuri;

* numarul (seria) documentelor de livrare si certificare a calitatii pentru

ciment, agregate, adaosuri si aditivi; * sursa de apii de amestecare;

* consistenta betonului;

* densitatea betonului proaspat;

* raportul apa / ciment al betonului proaspat; * cantitatea de apa;

* continutul de ciment;

* data si ora la care s-au prelevat probe; * numarul de probe;

* programarea si etapele punerii in opera si tratarii betonului;

* temperatura ~i conditiile atmosferice in timpul betonarii ~l tratarii

betonului, etc.

Informatii suplimentare in cazul betonului marfa (gata preparat) : * numele fumizorului;

* numarul (seria) bon livrare-transport-primire.

* inainte de utilizare, conform prevederilor din ANEXA VI.I.,punctul B.I. (in ambele cazuri se va tine seama ~i de precizarile facute la punctuI4.1.3.) Metodele de incercare sunt reglementate prin standardele SREN 196 - I,

196 - 2,196 - 3,196 - 4,196 - 5,196 - 6,196 -7,196 - 21. b) Controlul calitatii agregatelor

Verificarea calitatii agregatelor se va face:

* la aprovizionare, conform prevederilor din ANEXA VI.I., punctul A.2.; * inainte de utilizare, conform prevederilor din ANEXA VI.I., punctul B.2. Metodele de incercare sunt reglementate in ST AS 4606 - 80.

c) Controlul calitatii aditivilor

Verificarea caracteristicilor aditivilor se va face conform prevederilor din ANEXA VI. I., punctul A 4 (Ia aprovizionare) si 13 3 (inainte de utilizare).

d) Controlul calitatii adaosurilor (cenusa de termocentrala)

Utilizarea cenusilor de termocentrala se poate face numai pe baza unor avize speciale, conform celor precizate la punctul 4.5.1.

Verificarea calitatii adaosurilor se va face conform prevederilor din ANEXA VI. I., punctul A 3.

Nota: in cazul in care la prepararea betonului-nu se foloseste apa din reteaua de apii potabilii este obligatoriu controlul calitiuii apei pentru indeplinirea conditiilor tehnice prevdzute in STAS 790/84.

e) Controlul calitatii cofrajelor

Este prezentat la capitolulll, punctull1.5. f) Controlul calitatii armaturilor

* Armaturile vor fi verificate conform Specificatiei tehnice privind cerinte si criterii de performanta pentru oteluri utilizate in constructii;

* Pentru fiecare cantitate ~i sortiment aprovizionat, operatia de control va tine seama de prevederile din ANEXA VI.I.,punctul A.5. :

- examinarea continutului documentelor de certificare a calitatii ~i compararea date lor inscrise in certificat cu cerintele reglementate pentru produs;

- examinarea aspectului;

- verificarea prin indo ire la rece;

- verificarea caracteristicilor m:ecanice (rezistenta la rupere, limita de

curgere, alungirea la rupere).

Plasele sudate vor fi verificate conform Specificatiilor tehnice privind cerinte si criterii de performanta pentru oteluri utilizate in constructii tinanduse seama ~i de prevederile din ANEXA VI. I. pet. A 6.

Toate abaterile de la procedurile specificate in ceea ce priveste transportul, descarcarea, betonarea, compactarea, tratarea betonului, etc., trebuie consemnate si raportate responsabililor cu executarea lucrarilor.

Procedurile de control al productiei si/sau executiei intocmite de executant vor fi verificate de un investitor sau de un .organism autorizat, ca parte a controlului de conformitate,

Incercarile ~i determinarile efectuate in cadrul controlului productiei si / sau executiei pot fi luate in considerare pentru controlul de conformitate.

17.2.1.1. Controlul materialelor constituente. echipamentelor. executarii si proprietatilor betonului

Materialele constituente, echipamentul, executia lucrarilor si betonul vor fi supuse controlului pentru a se veri fica conformitatea lor cu procedurile, reglementarile ~i cerintele specific.e.

a) Controlul calitatii cimentului

Verificarea calitatii cimentului se va face:

* la aprovizionare, conform prevederilor din ANEXA VI.I.,punctul A.I.;

104

105

. Frecventa si miisurile ce se .adopta in cadrul controlului calitatii betonului

sunt prezentate in anexa VI.I. pet. C. si D. '

Con~~~ul echipamentelor va asigura conditiile necesare stocarii, cantaririi, amestecar~, etc. ~l va veri fica dacii sunt in conditii de functionare

corespunzatoare conform reglementiirilor specifice. '

_ Pr~duciitorii si u!i~izatorii de betoane trebuie sii respecte frecventa si mas~nle c_e se adopta m cazul controlului calitiitiimaterialelor si betoanelor prevazute m anexa VI. I.

* miisuri speciale in cazul rosturilor de lucru; * tratarea rosturilor inainte de tumare;

* metode de tratare si durata tratarii betonului functie de conditiile atmosferice si evolutia rezistentei;

* evitarea unor eventuale deteriorari ce pot apare ca urmare a unor socuri sau vibratii asupra betonului proaspiit;

In ANEXA VI. 2. se prezinta in detaliu verificarile ce trebuie efectuate in diferite etape ale executiei.

! 7.~.1.2. Controlul inainte de punere in operii a betonului

Inainte de punere in opera a betonului, inspectiile trebuie sii aiba in vedere urmiitoarele aspecte esentiale :

* geometria cofrajului si pozitionarea armaturii;

* .inlii~rarea impuritatilor si substantelor de orice natura de pe suprafata

cofrajelor m contact cu betonul: '

* stabilitatea cofrajelor; ,

* integritatea cofrajelor pentru a impiedica scurgerea pastei de ciment: * tratarea suprafetei cofrajelor; ,

* c~riitirea armiiturilor de impuritati ~i substante care ar slabi aderenta: * dimensiunea distantierilor; , ,

* condit~ile neces~re unui transport eficient, masurile de compactare si

tratare functie de consistenta specificata a betonului; * receptionarea calitativii a betonului·

* rezultatele ~i concluziile verificarilor efectuate panii la acesta faza: * asigurarea unui personal instruit; ,

* asigurare unor miisuri pentru situatii accidentale.

17.2.2. Criterii de conformitate

! 7 .~.1.3. Controlul in timpul transportului, compactiirii si tratiirii betonului In hmpul. acestor operatii, inspectia trebuie sii aiba in vedere urmiitoarele aspecte esentiale :

*_ mentinerea omogenitatii betonului in timpul transportului ~i punerii in opera;

* distributia uniforma a betonului in cofraj;

: ~o~~actarea u~i~ormii si evitarea segregiirii in timpul compactiirii; inaltimea maxima de ciidere a betonului·

. . - .. '

* vlteza?e tumare, tinand seama de actiunea betonului asupra cofrajelor;

durata mtre etapele de amestecare, descarcare ~i tumarea betonului:

* miisuri speciale in cazul tumarii in conditii de vreme rece sau calduroasa:

,

Verificarea indeplinirii nivelelor de performanta prin aplicarea criteriilor de conformitate trebuie sii se facii de catre producatorii de beton.executanti (control interior) si/sau prin controlul exterior/de conformitate.

La pet. 17.2.2.3. se prezintii criteriile de conformitate pentru rezistenta la compresiune a betonului. Criteriile de conformitate pentru alte caracteristici ale betonului precum si pentru materialele componente se efectueaza conform unor reglementari specifice avandu-se in vedere si prevederile mentionate in anexa VI.I.

In cazul in care rezultatele determinarilor nu indeplinesc conditiile de conformitate, nu au fost efectuate determiniiri, in cazul unor defecte de executie, influentei unor conditii atmosferice sau in oricare cazuri in care exista dubii cu privire la realizarea rezistentei, trebuie efectuate incercari suplimentare (preleviiri de carote, incercari nedistructive, etc.) - (ANEXA VI.2., punctul 17). Se vor avea in vedere prevederile normative lor C 54/81 si C 26/85.

17.2.2.1. Sisteme de verificare

Controlul pentru betonul preparat in statiile 1 fabriciIe de beton precum si pentru betonul preparat 1 utilizat pe santier, poate fi efectuat prin unul din urmatoarele sisteme :

CAZUL 1 : Verificarea efectuata de producatorul de beton sau de executant,

CAZUL 2: Verificarea efectuata de a terta parte.

In acest caz verificarea criteriilor de conformitate este efectuatii de un corp de control acreditat de stat (organism independent de certificare a calitatii produselor folosite in constructii), care verifies dacii sunt indeplinite conditiile formulate la controlul productiei si daca rezultatele determinarilor indeplinesc proprietatile cerute betonului.

106

107

Ca parte a acestei verificari, corpul de control poate efectua determinarile pe epruvete prelevate de acesta in timpul productiei (executiei) pentru a verifica rezultatele controlului productiei.

CAZUL 3 : Verificarea efectuatii de investitor.

Verificarea poate fi efectuatii de investitor sau reprezentantul autorizat al acestuia, utiliziind personal calificat corespunziitor. Si in acest caz trebuie verificate dacii rezultatele determinarilor efectuate in cadrul controlului productiei riispund cerintelor impuse betonului

Ca parte a verificarii, investitorul poate testa epruvetele prelevate de el insusi pentru a veri fica rezultatele controlului productiei.

Verificarile pot fi efectuate de laboratoare autorizate in confonnitate cu Ordinul311N195 aIISC-MLPAT si HG 766/97.

17.2.2.2. Planul de prelevare si criterii de confonnitate pentru rezistenta la compresiune a betonului

A. Plan de prelevare si criterii de con(ormitate In cazul betonului preparat

in betoniere mobile (de san tier) .

a). Verificarea de confonnitate trebuie sii se bazeze pe contractu I intr~ executant si investitor.

b). In scopul analizarii conformitatii rezistentei betonului utilizat intr-o structurii, betonul trebuie impiiqit in loturi pe care se analizeaza confonnitatea. c). Volumul total de beton pentru un lot trebuie astfel ales inciit sii fie asigurate conditiile de omogenitate ~i unifonnitate a compozitiei. Miirimea unui lot de beton trebuie sii fie :

* betonul tumat pentru fiecare clasa de beton, parte de structura (fundatie, nivel al unei cladiri sau grup de grinzi I stiilpi sau stiilpi I pereti structurali ale unui nivel).

* nu mai mult de un anum it volum functie de c1asii (conform ANEXEI VI.I., punctul D.2.a), dar eel putin 0 probii pe zi de tumare.

In cazul in care detenniniirile de acceptabilitate se fac de investitor, lotul

poate fi stabilit de acesta.

d) Pentru fiecare lot trebuie luate eel putin 6 probe.

Se aplicii Criteriul I de confonnitate conform punctului 17.~.2.3.

Proba de control va fi numita pe scurt " probii " si reprezinta cantitatea de bet~n necesarii pentru obtinerea unui rezultat (medie pe 3 cilindrii I cuburi).

In cazul in care betonul are 0 c1asii de rezistenta C < C 16/20 ~i pentru loturi piinli la 50 rrr' , se pot preleva 3 probe. Se aplica Criteriul 2 de

confonnitate. Criteriile de confonnitate pentru rezistenta la compresiune sunt prezentate la punctul 17.2.2.3.

B. Planul de prelevare si criterii de con(ormitate In cazul utiliziirii betonului livrat de statie

Planul de prelevare si criteriile de confonnitate in cazul in care este folosit betonul preparat in statii se face aviind in vedere 2 optiuni :

OPTIUNEA 1- confonnitate bazata pe probele prelevate din lot:

- se aplicii acelasi plan de prelevare si criterii de eonfonnitate eu cele prezentate la punctul anterior,prelevarea probelor se va face la locul de punere in opera;

Ciind eonfonnitatea betonului livrat de la statie a fost verificata de a terta parte si eiind verificarea se bazeazii pe 15 rezultate, atunci verifiearea de confonnitate se efectueaza aviind in vedere unniitoarele aspeete :

* se aplica Criteriul 1 (prezentat la punctul 17.2.2.3.) luiind valoarea A = 1,48 pentru oricare numiir de probe ~ 6 (beton de c1asa ~ C 16/20).

* in cazul in care se folosesc 3 probe se aplicii Criteriul 2, rezistenta betonului de clasa C < C 16/20 putand fi considerate satisfacatoare dad:

X3~ fck + 3

xmin. ~ fck - l(sernnificatiile indicilor xmin.' x3• fck sunt prezentate la punctul 17.2.2.3.)

OPTIUNEA 2 - Confonnitate bazata pe eertificatul de calitate a betonului: -in anumite cazuri, cu acceptul scris al investitorului, confonnitatea betonului utilizat, preparat in statie poate fi stabilitii pe baza unei declaratii (eertifieat de calitate) Iacutii de produciitorul betonului dacii :

* eonfonnitatea betonului produs este verificatii la static de a terta parte * c1asa de rezistenta a betonului este C < C 8/10.

* betonul fumizat prezintii rezultate satisfacatoare in timpul produeerii si la loeul de punere in opera, pe probe prelevate din acelasi tip de beton in ultimele 7 zile ale productiei.

C) Plan de prelevare si eriterii de confonnitate in cazul producerii betonului in statii atestate

Verificarea de confonnitate pentru clasa betonului trebuie efectuatii pe baza unui contract intre exeeutant ~i producatorul betonului.

108

109

TABELUL171

fck - rezistenta caracteristica la compresiune a betonului la 28 zile (clasa betonuluij.determinata pe cilindrii sau cuburi;

A ~i K - constante ce depind de numarul de probe si gradul de asigurare cerut (tabelul 17.2.)

n = numarul de probe de control

Probele trebuie prelevate pentru fiecare tip de beton produs (in conditii care cer 0 uniformitate a productiei) conform tabelului 17.1., respectiv ANEXEI VI. 1., punctul C 2.a.

..
Clasa de rezistenta Volum beton Frecventa
Numarul de probe minima
s 8/10 [1/ 100m3] **) lIzi *)
dar nu mai mult de 6 probe pe zi (schimb)
> 8/10 [1/50 m"] **)
dar nu mai mult de 15 probe pe zi
.. **) in cazul in care nu se specified alte conditii de prelevare.

..
n A k
6 1,87 3
7 1,77 3
8 1,72 3
9 1,67 3
10 1,62 4
11 1,58 4
12 1,55 4
13 1,52 4
14 1,50 4
15 1,48 4 TABELUL172

Observatii: *) se vor face prelevari eel putin 0 data pe zi (schimb) pentru fiecare tip de beton.. in conditiile de volum si de productie indicate in tabel.

Conformitatea este asigurata daca rezultatele determinarilor satisfac cerintele CRITERIULUI 1. (conform punctului 17.2.2.3.)

x."in. ~ fck - K, unde :

CRITERlUL2

Acest criteriu se aplica in cazul in care conformitatea este apreciatii considerand rezultatele a 3 probe: XI. X2• X3.

Rezistenta la compresiune in acest caz trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

X3~ fck+ 5

x."in. ~ fck-l, unde X, este consideratii valoarea medie a rezultatelor obtinute.

NOTA: In cazurile in care se dispune de mai putin de 3 rezultate se considers realizatii clasa betonului daca rezistenta medie obtinuta pe oricare serie de probe indeplineste relatia:

17.2.2.3. Criterii de conformitate pentru rezistenta la compresiune CRITERlUL 1

Acest criteriu se aplica in cazul in care conformitatea este verificata

considerand rezultatele a 6 sau mai multe probe notate XI. X2 X;

Rezistenta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

X, - valoarea medie a rezistentelor obtinute x."in - valoarea minima a rezistentelor obtinute

Sn - abaterea standard "

Xi~fck+3 X;~(k+5

pentru clase de beton C ~. C 16/20 pentru clase de beton C > C 16/20

n -I

unde Xi - rezistenta medie obtinuta pe oricare serie de probe.

Prelevarea de mai putin de 3 probe se face numai in cazuri bine justificate pentru volume mai mici de 20 m' de beton preparat ~i pus in opera ~i numai cu acordul scris al investitorului.

S =

n

110

111

ANEXA 1.1.

ANEXAl.I.

SORTIMENTE DE CIMENTURI - CARACTERIZARE -

3. Cimenturi agrementate.

I. Cimenturi conform standardelor nationale S.R.

• cimenturi Portland lara adaos, conform SR 388,

caracterizate prin rezistente initiale si finale mario

• cimenturi compozite (cu adaos) - conform SR 1500,

reprezintii cimenturile pentru lucrari curente, la care nu se impun cerinte speciale.

• cimenturi hidrotehnice, conform SR 3011,

caracterizate prin ciildurii de hidratare limitata.

• cimenturi cu rezistenta la agresivitatea apelor cu

continut de sulfati, conform SR 30 II.

3.1. Pe piata cimenturilor pot apare si alte tipuri de cimenturi, fabricate fie dupii prenorma europeanii ENV 197, fie cimenturi speciale fabricate la cerere.

Acestea trebuie agrementate conform legislatiei in vigoare.

1.1. Sorturile, respectiv tipurile de ciment ce se pot teoretic produce, sunt prezentate in Tabelul Ll.I, grupate astfel:

3.2: La stabilirea domeniului de utilizare pentru aceste cimenturi se vor lua in considerare (pe Hingii rezultatele studiilor si incercarilor de laborator) si prevederile din prezentul cod.

4. Ciment alb si cimenturi colorate.

1.2. Corespondenta orientativa intre tipurile uzuale de ciment care se produc conform noilor standarde S.R. si cimenturile produse conform ST AS este prezentatii in Tabelull.l.2

• Ciment alb - conform S.R. 7055.

• Cimenturi colorate conform S.P.4-97.

2. Cimenturi conform standardelor profesionale S.P.

Aceste cimenturi pot fi folosite la realizarea de betoane (microbetoane) decorative pe baza de studii elaborate de institute de cercetare ~i de invatamant superior.

Sorturile, respectiv tipurile de ciment din aceastii categorie sunt prezentate in Tabelull.l.3.

Se disting urmiitoarele grupe decimenturi :

• cimenturi lara adaos tip BS 12-78.

• cimenturi cu adaos de calcar dolomitic sau zgura .

• cimenturi aditivate (cu sau larii adaos).

• cimenturi cu adaos pentru drumuri (inclusiv varianta aditivat).

113

112

CIMENT DE FURNAL

ANEXA I. I.

zgura granu- 32,5;
IlIA Cimcnt de fumal SR 36+65 lata dc fuma!. 32,5R.
1500 TIPURI DE CIMENT

CONFORM STANDARDELOR NATIONALE S.R. TABELUL I 1

CIMENT PUZZOLANIC

TIP SORT SR ADAOS CLASEDE
% TIP REZISTENTA
I 2 3 4 5 6
CIMENT PORTLAND (FARA ADAOS)
32,5; 42,5; 52,5;
I Cimcnt Portland SR388 - - 32,5R; 42,5R; 52,5R.
CIMENTURI COMPOZITE (CU ADAOS)
amcstec de:
II A-M Ciment Portland zgura, cenusa
compozit puzzolana, 32,5; 42,5;
calcar
II A-S Ciment Portland zgura granu-
cu zgura lata de fuma!. 52,5;
II A-V Ciment Portland SR 6+20 ccnusa de
cu ccnusa 1500 termocentrala 32,5R; 42,5R;
II A-P Ciment Portland
cu puzzo lana puzzolana 52,5R.
naturala naturals
IIA-L Ciment Portland
cu calcar calcar
amestec de:
II B-M Ciment Portland zgura, cenusa,
compozit puzzolana,
calcar. 32,5; 42,5;
II B-S Ciment Portland SR 21+35 zgura granu-
cu zgura 1500 lata de furnal. 32,5R; 42,5R.
II B-P Ciment Portland puzzolana
cu puzzo lana natural a
naturals
II B-L Ciment Portland
cu calcar calcar puzzolana ~1 32,5; 42,5;
IVA Ciment SR 11+35 ccnu~a 32,5R.
puzzolanic 1500 ANEXA 1.1.

I I 2 3 4 5 6
I CIMENT COMPOZIT I
zgura granu -
VA Ciment SR 18+30 lata de fumal 32,5;
cornpozit 1500 + puzzo lana + 32,5R.
ccnusa
CIMENTURI CU CALDURA DE HIDRATARE LIMITATA
HI Cimcnt fara - -
adaos
H II1A-S Ciment 6+20 zgura 32,5;
H II1B-S eu SR 21+35 granulata 42,5;
3011
H III/A zgura 36+65 de fumal 52,5.
CIMENTURI CU REZISTENTA LA AGRESIVIT ATEA APE LOR CU
CONTINUT DE SULF ATI
SR I Ciment rara - -
adaos
SR III Ciment eu zgura 6+20 ~gura
granulata de 32,5
A-S fumal
Ciment eu puzzolana
SR III puzzo lana SR 6+20 naturals 42,5
A-P 3011
SR III Ciment eu 21+35 zgura 52,5
B-S zgura granulata
SR Ill/A Ciment eu 36+65 de fumal
zgura, 114

115

ANEXA 1.1.

CORESPONDENTA ORIENTA TIV A A CIMENTURILOR PRODUSE CONFORM S.R. CU CIMENTURILE STAS

ANEXA 1.1.

TIPURI DE CIMENT

CONFORM STANDARDELOR PROFESIONALE S.P.

TABELUL 1.1.3.

a e u
Nr. Cimenturi produse conform Corespondent aproximativ cu
S.R. ciment STAS
crt.
TIP S.R. TIP STAS
1. II IA-S 32,5R 1500 Pa35 1500
2. I 42,5 1 I 42,5 R 388 P40 1 P 45
388
3. I 52,5 1 I 52,5 R P 50 1 P 55
4. HI32,5 3011 H35
3011
5. HIli A-S 32,5 Hz 35
6. SR I 32,5 3011 SR 35
3011
,
7. SR II 1 A-S 32,5 SRA35 TbllI12

TIP SORTUL STANDARD ADAOS SAUlS I CLASE DE
CIMENT DE PROFESIO- ADITIV REZISTENTA
CIMENT NAL
(simbol) SP TIP %
Ciment
Pcd Portland cu SP I : 1994 calcar max. 20 32,5R; 42,5R.
adaos de dolomi-
calcar
dolomitic tic
as 12-78 Ciment SP 3 : 1995 - - 32,5'
Portland
Ciment roma-tan 42,5; 52,5;
I - A Portland SP5 : 1995 NSF 0,4-0,5 42,5R; 52,5R.
aditivat
Ciment zgurii + 35-40 42,5; 52,5;
Hz - A hidrotehnic SP 6 : 1995 rorna- 0,3-0,4 42,5R; 52,5 R.
aditivat tan NSF
Ciment zgurii
CD pentru SP7:1995 max. 40 32,5
drumuri cu
adaos
Cimenturi zgurii +
CD - A pentru SP 8 : J 995 romatan 40 42,5; 52,5;
drumuri cu NSF 0,3-0,4 42,5R; 52,5R.
adaos
aditivat OBSERVATII:

1. Corespondenta prezentatii la punctele 3 si 4 este conform SR 388/95.

2. Ori de cate ori exista dubii cu privire la domeniul de utilizare a unui ciment se va solicita colaborarea unui institut de cercetare sau de inviitiimant superior.

LEGENDA:

A - Aditivat

R - Rezistenta .initiala mare

* - Clasii echivalenta - conditia de rezistenta din standardul SP 3: 1995, fiind cea prevazuta in B.S. - 12 - 78.

116

117

ANEXA I. 2

ANEXA I. 2

DOMENII SI CONDITII DE UTILIZARE ALE CIMENTURILOR

1. PREVEDERI GENERALE.

2.2. Conditiile de serviciu luate in considerare se refera la urmatoarele cazun:

a) elemente de constructii care .au conditii nonnale de serviciu, respectiv

nu se incadreaza in cazurile (b) sau (c);

b) elemente de constructii care sunt expuse la inghet in stare saturata cu apa de exemplu: decantoare, rezervoare, castele de apa, diguri, stratul de uzura al imbracamintilor rutiere etc.

'c) elemente de constructii expuse apelor naturale in functie de gradul de

agresivitate.

1.1. Prezentele prevederi stabilesc domeniul si conditiile de utilizare ale cimenturilor destinate executarii lucrarilor de betoane si mortare.

1.2. Domeniul de aplicare cuprinde betoane pentru elemente si structuri de beton si beton annat.

Pentru constructii hidrotehnice, imbracaminti rutiere sau alte lucrari speciale se va tine seama si de prevederile reglementarilor in vigoare corespunzatoare fiecarui caz in parte.

1.3. Cimenturile pot fi clasificate conventional in urmatoarele grupe :

1. Cimenturi pentru lucrari curente, la care nu se impun

cerinte speciale;

IL. Cimenturi caracterizate prin rezistente initiale si finale mari;

!IL. Cimenturi caracterizate prin caldura de hidratare lirnitata si cimenturi cu rezistenta la agresivitatea apelor cu continut de sulfati;

IV. Alte tipuri de ciment speciale.

2.3. Conditiile de executie luate in considerare se refera la lucrari executate in conditii nonnale; lucrari executate pe timp friguros, lucrari masive; betoane executate in cofraje glisante etc.

2.4. Pentru conditii speciale de executie care nu se incadreaza in cele mentionate la punctele 2.2 sau 2.3 alegerea tipului de ciment se va face pe baza de reglementari tehnice speciale (proceduri speciale) sau cu avizul unui institut de specialitate.

1.4. La elaborarea proiectelor se va preciza tipul de ciment care urmeaza a fi utilizat tinand seama de precizarile de Ia punctul 2.

1.5. Inlocuirea tipului de ciment prevazut in proiect se poate face numai cu acordul proiectantului.

2.5. Alegerea tipului de ciment se va face pe baza prevederilor din

tabelele 1.2.1, 1.2.2, 1.2.3.

2. ALEGEREA TIPULUI DE CIMENT

2.1. Stabilirea tipului de ciment se face tinand seama de urmatoarele criterii:

•

conditiile de serviciu si expunere;

conditiile de executie si tehnologia adoptata; clasa betonului.

•

•

118

119

ANEXA 1.2.

T ABEL I. 2.1. ~tabilirea tipului de eiment pentru beton simplu, beton armat si beton preeompnmat, tum ate monolit, aflate in clasele de expunere I si 2a

Nr. Conditiile de Clasa Tipul
crt. exeeutare ~il sau de de Tip de eiment
earaeteristieile beton beton
elementelor
0 I 2 3 4
I. simplu II I B, III A, liliA,
IV/A, VIA
32,5
C4/5
C 81 10
CI2/15 armat I,ll I A,
32,5
CI6/20
Elemente sau, C18/22,5
constructii eu C20/25 armat 132,5,
grosimi mai miei de II1A-S, II/A-L, II/A-V
1,5 m exeeutate in C25/30 32,5 Rl42,5
afara perioadei de
timp friguros C28/35
C30/37 armat 142,5(R)
I
C32/40
pre-
C35/45 eompri-
mat
C40/50
C45/55 152,5
C50/60 1~'

,

, ~,~.,' .

'!#l

!~;::I"

~;,

ANEXA 1.2.

Continuare T ABEL 1.2.1.

0 I 2 3 4
2. S Cl2/15 simplu H II1A-S
H IIIB-S, HIIII A
32,5
CI6/20 armat HI
H II1A-S
Elemente sau C18/22,5 32,5
constructii masive C20/25 armat H I 32,5/42,5
avand grosimea C25/30
egalii sau mai mare
de 1,5 m C28/35
C30/37 armatl HI42,5
C32/40 pre-
C35/45 eompn-
mat
C40/50 HI52.5
C45/50
C50/60 OBSERVATII:

I. Pentru exeeutarea elementelor eu grosimi mai miei de 1,5 m pe timp friguros, se recomanda utilizarea eimenturilor eu intarire rapida (R).

120 121

ANEXA 1.2.

T ABEL 1.2.2. Stabilirea tipului de ciment pentru beton simplu, beton armat si beton precomprimat, tumate mono lit, atlate In clasele de ex pun ere 2b si 3.

ANEXA 1.2.

Nr. Conditiile de Clasa Tipul
crt. executare si/sau de de Tip de ciment
caracteristicile beton beton
elementelor
0 1 2 3 4
l. Elemente sau constructii cu < C 16/20 simplu IIIA-S
.. 32,5(R)
grosirm mal rmci
de 1,5 m
C 16/20 : armat I32.5(R)
C 28/35 II A-S 32.5(R)
C30/37 armatl 142,5(R)
C32/40 pre-
C35/45 compri-
mat
C40/50 I52,5(R)
C45/50
C50/60
2. Elemente sau constructii < C 16/20 simplu H III A-S 32,5
masive avand grosimea
egala sau mai mare
de 1,5 m
C 16/20: armat HI 32,5
C 28/35
C 30/37: armatl HI42,5
C C35/45 precom-
primat
C40/50 HI 52,5
C45/50
C50/60 ,
Nr. Natura Gradul Tip de ciment
crt. agresivitatii de agresivitate beton
simplu almat
0 1 2 3 4
1. Agresivitate slaba IlIA-S IlIA-S
de 32,5(R)/ 32,5(R)/
dezalcalini - 42,5 42,5
zare
2. Agresivitate slaba IIIA-S II1A-S
carbonica 32,5/ 32,5(R)/
42,5 42,5(R)
intensa 142,5 I42,5(R)
sau foarte
intensa
3. Agresivitate foarte II1A-S, lIlA-V, HI
sulfatica slaba, 1I1B-S H IlIA-S
slaba 32,5/ 32,5/42,5
42,5
intensa SR 1I1B-S SR I
sau foarte SR IIIA-S 32,5/
intensa 32,5/ 42,5
(to ate 42,5
cazurile)
4. Agresivitate slaba H 1I1B-S H IIIA-S,
magneziana 32,5/ SR II1A-P
42,5 32,5/42,5
intensa SR II1A-S SR I
sau foarte 32,5/ 32,5/
intensa 42,5 42,5
5. Agresi vitate slaba H IIIB-S H II1A-S
a sarurilor 32,5/ 32,5/
de amoniu 42,5 42,5 T ABEL 1.2.3. Stabilirea tipului de ciment pentru beton simplu si beton arm at tumate monolit atlate In clasele de expunere 4 si 5

122

123

ANEXA 1.2.

Continuare T ABEL 1.2.3

0 I 2 3 4
5. Agresivitate intensa SR IIIB-S SR II1A-S
a sarurilor sau foarte 32,51 32,51
de amoniu intensa 42,5 42,5
6. Agresivitate slaba H II/A-S HI
bazica 32,51 32,51
42,5 42,5
intensa SR II1A-S SR I
32,51 32,51
42,5 42,5 OBSERV A TIE:

Cimentul de clasa 42,5 se utilizeaza la betonul de clasa egala sau mai mare de C30/37.

124

... ..
0
=3,,~
>'" (")
- .
0 .....
·c :;
0.._
o 0
~ ... .0
0.. '"
° '" E-<
.....:I ... ~
..... 0.. <-
> ., >'"
..... en ~
E-< '"
.......... -
O~ .- ~
_. 0
-<.....:I '" N
~~ ~ ~
.....:IZ - 0..
-<0 ., 0
-
~~ 1:: en
0
~ ]
-<~ .,
O~ o .,
~
5~ ... 0
.s -
:~ 0
u E-<. .0
~>-< - ...
r/JE-< :.a ~
..... ~ '" -.
r_n.. ..... >'"
~~ 0 -
-; 0
.....:I~ .t::
-<0 ~ 8'
~~ ;§ ...
..... ~ 0..
u~ '" e
0
~~ 0.. §'
~ en
~~ '"
~r/J '" '"
'"0 -.
.....:1-< ~ ~
~ ., 0
o .,
E-< 0 t;:::
U en .S
~ .;;;.. ...
~ '"
~ o .-
--; ~"
0.. .
. - (")
u .
~ .....
. t:: -
0.."=
0
~.g
2r-.
o
~ (E
~ ~
.!:::l
-
0
.....
. S
en ,Cd

-

o

Z

125

126

';:: Q)
.... x x
0 .... Q) C<:I ~ '""'
s:: Q) N "'0 u + 0
Q) C<:I 0 C<:I E + '-' '-' .__._ +
.... 0' ~ !:i -<,
i:: Q) 0.. VJ 0 0
"'0 ~ Q) ~ ~
~ E 0 r
'-' '-'
C<:I
';:: Q)
0 ....
~ Q) C<:I
II') "'0 u
'S 0" C<:I E -:t -:t -; .__._ + -:t
0.. VJ 0 0 0 0
<C<:I V ~ Q) 0
(] E
C<:I
r f:!
C<:I
.... Q) C<:I
Q) ';:: II') "'0 u
"0 0" C<:I E r
B 0 '<, 0 0 r
U V 0.. VJ 0
of U ~ Q)
~ E
:.a C<:I
C<:I
Q)
"'0 .~
"5 s::
VJ <-
0.. C<:I ,- M Q) 'C<:I x
fr r r .... ~ " ~
E: II') .... Q) + +' ~ + -:t
Q) 0.. 0 '-'
[tC 0' s:: 0 '-' '-' -<, 0
~ 0
~ 0...
C/'J
r
'C<:I ,<Ii Q)
o 0.. ....
~ Q) C<:I
"'0 C<:I M "'0 o ~ x
Q) Q) r E ~ x -:t -:t
II') C<:I + ~ "
.... "'0 -'""' ~
0" 0.. VJ 0 r r 0 0
';:: ';:: ~ Q) '-' '-' '-'
C<:I E
z B C<:I
'': Q)
B .... " " x
,<Ii Q) C<:I +' -'""' ~
'C<:I 0.. II') "'0 u + 0
o C<:I 0" C<:I E + '-' '-' '-' + +
~ 0.. VJ " x ~ -<, -<,
"'0 Q) V x x 0 0
"'0 ~ Q) ~ ~ -'""'
Q) E 0 r r
~ '-' '-' '-'
C<:I
...-. Q)
'C<:I .... ]~
...- Q) «l
'2 o Q) s::
~ ~ .... Q) :§
"'0 .... tC
C<:I '-' ,S Q) C<:I
.~ - 0 VJ ~ U Q)
s:: ~ .b 5 ',S E ....
VJ Q) 'C<:I ,S C<:I
'': E '" lro :..::: '" co
C<:I 0.. ,- Q) Q)
Q) 'u E Q) -. ",.£i E ....
- "'0 ',S '" C<:I co
o o .... C<:I
C<:I Q) Q) C<:I 'iii Q)
.... "'0 "'0 "'0 s:: .... ~ C<:I C/'J
C<:I 0..0 0.. '"
U 'C<:I C<:I Q) N
rE~ 0 0 ~ 'c
';:: 0...
~ Q)
0... ';:: ~

g i:l ....;

f:! '" ...; 0

i:: ~ ~ ~ 04:)

!:!

- ~ 1---+-----4-------+--+--+---1--11

';:: ...

o ~

~ ;:

·S .~ I

<C<:I :::

i:: ~

<- "

- I---+--------+----------+-~---+--~~I

+

+

..--!._o-to-!.. o 0 0

-:t

o

o

"-""'I....!_

'±-oooo

+

o 0

x x ~~

00

'-' .._,

;:;-;-

~~

r r

'-' '-'

127

ST ABILIREA COMPOZITIEI BETONULVI • PARAMETRII DE COMPOZITIE.

ANEXA I. 4

1. Compozitia betonului trebuie sa fie astfel alcatuita incat, in conditiile unui dozaj minim de ciment si ale unor caracteristici in stare proaspata ale betonului, impuse de tehnologia de executie, sa se asigure realizarea cerintelor de rezistenta, durabilitate si dupa caz, a altor cerinte speciale prevazute prin proiect.

2. Stabilirea compozitiei betoanelor se face numai de catre laboratoare autorizate, parcurgandu-se urmatoarels etape:

a. stabilirea parametrilor compozitiei

b. calculul componentiln-

c. efectuarea de incercari preliminare

d. finalizarea compozitiei prin recalcularea componentilor ca urmare a rezultatelor incercarilor preliminare.

3. Parametrii compozitiei si factorii de care trebuie sa se tina seama la stabilirea acestora sunt prezentati in tabelul lA.1.

3.1. Tipul de ciment

3.1.1. Stabilirea tipului de ciment se face conform prevederilor din cap. 4 pet, 4.1.2 si anexele 1 1, I 2.

3.1.2. In toate cazurile in care, tipul de ciment nu este precizat prin proiect sau tipul de ciment stabilit prin proiect nu este disponibil, Executantul este obligat sa obtina avizul Proiectantului pentru tipul de ciment ce se va utiIiza.

3.2. Tipul de aditiv

3.2.1. Stabilirea tipului de aditiv se va face [inand seam a de prevederile din capA, pct.4A si anexa 1.3.

3.2.2. Stabilirea tipului de aditiv se face de catre:

- Proiectant, in to ate cazurile in care utilizarea aditivului este irnpusa de realizarea cerintelor de rezistenta si durabilitate si dupa caz, a unor tehnologii speciale de executie prevazute prin proiect.

Executant, in urmatoarele cazuri:

• realizarea cerintelor impuse de tehnologii speciale de executie, iar tipul de aditiv nu este prevazut prin proiect;

• executarea lucrarilor in alte conditii decat cele norma Ie (timp calduros,

timp friguros);

• obtinerea rezistentelor de control pe faze la termene mai scurte;

• prepararea betonului in santier, iar prin proiect nu este stabilit tipul de aditiv.

- Fumizorul de beton, pentru realizarea cerintelor de lucrabilitate, rezistenta, imbuflatatirea omogenitatii betonului si dupa caz, a maririi duratei de transport.

128

ANEXA I. 4 3.2.3. Alegerea produsului sau produselor, in ved.erea efectuarii ~e incercari preliminare, se face de catre Fumizorul de b~t~n l~sau ix.ecu~a~t din

ama roduselor agrementate, cu avizul Proiectantului ~l a e~e iciaru ui, _

g f.2A. In cazurile in care, pentru obtinerea ~f:ctelor dor.lte este necesara utilizarea de combinatii de aditivi, atunci se aphca prevedenle de la cap.16,

pct.l6.1. Tabelul 1.4.1 PARAMETRII COMPOZITIEI BETONULUI

,
Parametrul Factorii pe baza caruia se stabileste Prevederile care
Nr. se aplica
crt. cornpozitiei capA, pct.4.1-2
1 Tipul de • c1asa betonului Anexa 1.2
ciment • conditiile de serviciu si expunere
• caracteristicile elementului (masivitate) cap. 4, pet, 4A
2 Tipul de • conditiile de transport si punere in opera
aditiv • ceri~tele de rezistenta si durabili- cap.16, pct.l S.I
tate, impuse prin proiect . . Anexa 1.3
• caracteristicile elementului (secti-
une, armare) pct.3.3.1
3 Raportul • c1asa betonului
AlC, max • gradul de omogenitate asigurat la. Tabelul 1.4.2
Anexa 1.7
prepararea betonului .. impus pet. 3.3.2
• gradul de impermeabilitate pet. 3.3A
prin proiect Tabelul 5A.
• conditiile de expunere cap. 5, pet. 5.2.2
4 Dozajul • conditiile de serviciu si expunere
Tabelul 5.5,
minim de pet. 3A
ciment
5 Consistenta • conditii de transport ~i punere in opera pet. 3.5
Tabelul 1.4.3
betonului • form~ si dimensiunile elementelor
• desimea armaturilor
6 Cantitatea de • consistenta adoptata pet. 3.6
apa de • miirimea ~u1ei maxime a agregatului Tabelul 1.4A
amestecare • tipul de aditiv folosit
7 Granula • forma si dimensiunile elementelor pet. 3.7
maxima a • desimea armaturilor
agregatelor • conditiile de preparare si transport
8 Granulozi- • dozajul de ciment pet. 3.8
Tabelul 1.4.5
tatea agre- • consistenta
gatului total • tehnologia de punere in opera 129

ANEXA I. 4

ANEXA I. 4.

3.3.1. Valoarea maxima a raportului A I C pentru realizarea c1asei betonului se stabileste in functie de clasa cimentului si gradul de omogenitate al betonului, conform tabelului I.4.2, cu urmatoarele precizari:

- valorile din tabel sunt V'alabile pentru gradul II de omogenitate al betonului: pentru gradul I, valorile cresc cu 0,05, iar pentru gradul III, scad cu 0,05;

- in cazul utilizarii agregatelor de concasaj, valorile din tabel se miiresc cu 10%:

- in cazul accelerarii intaririi betonului prin tratare termica tinand seama de reducerea rezistentelor finale, valorile raportului A I C p;~vazute in tabel, vor fi considerate valabile pentru gradul I de omogenitate, urmand ca pentru gradul II sa fie diminuate cu 0,05.

3.3.2. Gradul de omogenitate al betonului se apreciaza astfel:

- pentru statiile de betoane in functiune se considera gradul de omogenitate din luna precedents pentru tipuri sau clase de beton similare, determinat conform anexei I.7:

- pentru statiile noi se apreciaza in functie de nivelul de dotare si calitatea sorturilor de agregate, urmand a fi reanalizat in functie de rezultatele obtinute in prima perioada de producere a betonului.

3.3. Raportul A / C maxim

3.3.3. Valoarea maxima a raportului A / C, pentru asigurarea cerintelor de durabilitate, in functie de clasa de expunere, nu va depasi valorile din tabelul 5A, cap.5.

Tabelul1.4.2

3.3A. In cazul In care betoanele trebuie sa indeplineasca, conditii speciale, In ceea ce priveste gradul de impermeabilitate, nu se admite ca raportul A I C sa depaseasca valorile:

.0,6 pentru gradul de impermeabilitate p;o ;

• 0,55 pentru gradul de impermeabilitate p;o, in cazul betoanelor simple expuse la agresivitate;

• 0,50 pentru gradul de impermeabilitate P ~o ;

• 0,45 pentru gradul de impermeabilitate PII~' .

V ALORILE MAXIME ALE RAPORTULUI A / C PENTRU REALIZAREA CONDITIEI DE CLASA.

(pentru efectuarea incercarllor preliminare)

Clasa Clasa cimentului
betonului 32,5 42,5 52,5
C 8/10 0,75
C 12/15 0,65
C 16/20 0,55 0,65
C 18/22,5* 0,53 0,62
C 20/25 0,50 0,60
C 25/30 0,45 0,55 0,60
C 28/35* 0,40 0,50 0,55
C 30/37 0,47 0,53
C 32/40* 0,45 0,50
C 35/45 0,40 0,47
C 40150 0,45
C 45155 0,42
C 50/60 0,40 3.4. Dozajul minim de ciment

3 A.1. Dozajul minim de ciment pentru betonul simplu si betonul armat, in functie de conditiile de expunere, se stabileste conform tabelului 5.5, cap. 5 si precizarile de la pet. 3A.1. ~i 3A.2.

3A.2. Dozajele de ciment sunt valabile in cazul folosirii agregatelor 0.31 mm, pentru agregate 0 . .16 mm, dozajele se sporesc cu 10%, iar pentru agregatele 0.11mm se reduc cu 10%.·

* Clase de beton care nu se regiisesc in normele europene.

130

131

ANEXA I. 4.

3.4.3. In cazul folosirii de adaosuri la· prepararea betoanelor, se admite adoptarea _ u~or dozaje de ciment inferioare celor din tabel, pe baza de reglementan tehnice speciale sau cu avizul unui institut de speciaJitate.

3.4.4. In cazul folosirii de aditivi reducatori de apa, cu avizul unui institut de s~ecialit~te ~~ acordul Proiectantului, se admite adoptarea unor dozaje de ciment inferioare celor rezultate din tabel, respectandu-se urmatoarele conditii:

a) agresivitatea sulfaticii - intensa si foarte intensa (I, 2, 3):

" - reducerea dozajului de ciment va fi de S . .1S%, functie de aditivul utilizat;

- dozajul de ciment nu va fi mai mic de 3S0 kg/rrr' pentru betoanele armate, respectiv 310 kg/nr' pentru betoanele simple.

b) alte agreslvitatt - reducerea dozajului va fi de pana la 5% in ~azul agresivitapi slabe, respectiv pana la 10%, in cazul agresivitatii

mtense si foarte intense; .

c) nu s~ va depa~i limi~a prevazuta pentru raportul A / C, din tabeluIS.4;

d) consistenta betonului, la locul punerii in opera, va corespunde unei tasari de eel putin 7 em.

ANEXA I. 4.

TabeluI1.4.3.

CONSISTENTA BETONULUI

3.5. Consistenta betonului

Nr. Tipul de elemente Clasa de Tasare
crt. conslstenta (mm)
1 Fundatii din beton simplu sau slab T2 sau 30± 10
annat, elemente masive T3 70±20
2 Fundatii din beton armat, stalpi, T3 sau 70±20
grinzi, pereti structurali T3/T4 100 ± 20
3 Idem, realizate cu beton pompat, T4 120 ± 20
recipienti, monolitizari
Elemente sau monolitizari cu
4 armaturi dese sau dificultati de T4/TS ISO ± 30
compactare, elemente cu sectiuni
reduse
Elemente, pentru a caror realizare,
S tehnologia de executie impune TS* 180 ± 30
betoane foarte fluide , 3.5.1.Consistenta betonului la locul punerii in opera se stabileste de catre Executant, in conformitate cu prevederile din tabelul 1.4.3., astfel inc at beto~ul sa_ poata fi transportat si pus in opera in conditii optime. Clasa d; consistenta va fi precizata in comanda catre statia de betoane.

* Este obligatorie utilizarea de aditivi superplastifianti,

Observatie:

Betoanele avand cJasa de consistenta mal mare de T3, se

transporta cu autoagitatoare.

3.6. Cantitatea de apii de amestecare

3.6.1. Cantitatea orientativa de apa de amestecare pentru efectuarea incercarilor preliminare se stabileste in functie de clasa de rezistenta si clasa de consistenta a betonului conform prevederilor din tabelul 1.4.4.

132

133

ANEXA I. 4

ANEXA I. 4

3.7.2. In cazul placilor se poate adopta relatia 0max ~ 1,3 D, iar In cazul recipientilor si/sau monolitizarilor relatia 0max s 1,6 D.

Tabelul 1.4.4 CANTIT ATEA ORIENTATIV A. DE APA. DE AMESTECARE

3.8. Granulozitatea agregatului total

3.8.1. Curba de granulozitate a agregatului total se stabileste astfel incat sa se incadreze - functie de dozajul de ciment si consistenta betonului - in zona recomandata conform tabelului 1.4.5.

Tabelul1.4.5 ZONELE DE GRANULOZITATE RECOMANDATE

Clasa Cantitatea de apa (N) _11m3, pentru c1asa de consistenta
betonului T2 T3 T31T4 T4
<C 8/10 160 170 - -
C 8/10 .. C.20/25 170 185 200 220
~ C 25/30 185 200 215 230 3.6.2. Valorile privind cantitatea de apa de amestecare prevazute in tabelul 1.4.4 sunt valabile in cazul agregatelor de balastiera 0.31 mm.

Cantitatile de apa se vor corecta prin reducere sau sporire dupa cum

urmeaza:

• reducere 10% In cazul agregatelor 0 .. 71 mm

• reducere 5% in cazul agregatelor O. AO mm

• reducere 10+20% in cazul folosirii de aditivi

• spor 10% In cazul folosirii pietrei sparte

• spor 20% in cazul agregatelor 0 .. 7 mm

• spor 10% in cazul agregatelor 0 . .l6 mm

• spor 5% in cazul agregatelor 0.20 mm.

Clasa Dozajul de ciment (kg 1m3)
de tasare < 200 200 - 300 300 - 400 >400
T2 I I (II)" II (lIIf III
T3, T3 IT4 I I (II)" II (III)" III
T4, T4 I T5, T5 - I I (II)" II (III)" Observatie: Zonele indicate In paranteza se adopta cu precadere, daca la incercarile preliminare se constata ca amestecul de beton nu prezinta tendinta de segregare.

3.8.2. Limitele celor trei zone de granulozitate sunt prevazute in:

Tabelul 1.4.6 pentru agregate 0 . .l6 mm Tabelul 1.4.7 pentru agregate 0.20 mm Tabelul1.4.8 pentru agregate 0.31 mm Tabelul 1.4.9 pentru agregate O. AO mm.

3.7. Granula maxima a agregatelor

3.7.1. Dimensiunea maxima a granulei agregatelor se stabileste in functie de dimensiunea cea mai mica a elementelor, distanta dintre barele de armature si marirnea stratului de acoperire cu beton a armaturilor aplicand relatiile:

0max~ 1/4 D 0max~ d-5 mm 0max~ 1,3 c unde:

D - dimensiunea cea mai mica a elementului structural

d - distanta dintre barele de armatura (cu exceptia cazului gruparii barelor) c - marimea stratului de acoperire cu beton

Tabelul1.4.6 LIMITELE ZONELOR DE GRANULOZIT ATE

PENTRU AGREGATE 0 . .l6 mm

Zona Limita % treceri in masa prin sita sau ciurul
0,2 1 3 7 16
I max 11 45 60 80 100
min 3 35 51 71 95
II max 8 35 50 70 100
min 2 25 41 61 95
III max 6 25 40 60 100
min 1 15 30 50 95 134

135

ANEXA I. 4

ANEXA I. 4

Tabelul1.4.9

Tabelul IA.7

LIMITELE ZONELOR DE GRANULOZIT ATE PENTRU AGREGATE 0.40 mm

LIMITELE ZONELOR DE GRANULOZIT ATE PENTRU AGREGATE 0.20 mm

Zona Limita % treceri In masa prin sita sau ciurul
0,2 1 3(5) 7(10) 20 40
I max 10 30 45 60 80 100
mill 3 21 36 51 71 95
II max 7 25 35 50 70 100
mill 2 16 26 41 61 95
III max 5 15 25 40 60 100
mill 1 5 15 30 50 95 Zona Limita % treceri In masa prin sita
sau ciur
0,2 1 3(5) 7 20
I max 10 40 55 75 100
mill 3 30 46 66 95
II max 7 30 45 65 100
min 2 20 36 56 95
III max 5 20 35 55 100
mill 1 IO 25 45 95 3.8.3. La prepararea betoanelor se poate adopta 0 curba de granulozitate discontinua 'in domeniul 3.1 mm sau 3.16 mm. In aceste cazuri, se va asigura incadrarea agregatului total pentru treceri pana la 3 mm inclusiv, In zona I de granulozitate.

Tabelul 1.4.8

3.8A. Pentru agregate 0.1 mm, respectiv 0.11 mm, domeniul de granulozitate este prezentat In tabelul IA.l 0, respectiv IA.ll.

LIMITELE ZONELOR DE GRANULOZIT A TE PENTRU AGREGATE 0.31 mm

Tabelul 1.4.10

Zona Limita % treceri In masa prin sita sau ciur
0,2 1 3 7 16 31
I max 10 40 50 70 90 100
mill 3 31 41 61 81 95
II max 7 30 40 60 80 100
mill 2 21 31 51 71 95
III max 5 20 30 50 70 100
mill 1 10 20 40 60 95 LIMITELE DOMENIULUI DE GRANULOZIT ATE PENTRU AGREGATE 0.1 mm

Limita % treceri In masa prin sita sau ciurul
0,2 1 3 7
max 12 40 70 100
mill 3 25 54 95 136

137

ANEXA I. 4

ANEXA I. 4

Tabelul 1.4.11

3.8.7. Granulozitatea nisipului 0.3 mm, trebuie sa se incadreze in limitele prevazute in tabelul 1.4.13.

LIMITELE DOMENIULUI DE GRANULOZIT ATE PENTRU AGREGATE 0 .. 71 mm

Tabelul 1.4.13

Limita % treceri in masa prin sita sau ciurul
0,2 I 3 7 16 25 31 40 71
max 8 18 32 45 61 70 77 84 100
mm 1 6 13 22 38 50 57 68 95 Sortul de nisip Treceri (%) prin sita sau ciurul, nr.
0,2 1 3
0-3 min. 5 min.35 min.90
max. 30 max. 75 100 3.8.5. La incadrarea agregatului total in zona de granulozitate recomandata se va line seama in principal de respectarea limitelor impuse in zona partii fine. Proportia de nisip 0.3 mm, se va alege astfel incat, in cazul nisipurilor fine sa fie respectata limita maxima a trecerilor pe 0,2 si 1 mm, iar in cazul nisipurilor grosiere, sa fie respectata limita minima, chiar daca trecerea prin ciurul de 3 mm se situeaza sub, respectiv deasupra limitei zonei respective.

3.8.8. Utilizarea nisipului 0 .. 7 mm, in locul sorturilor 0.3 mm si 3.1 mm, se poate face numai la betoane de clasa s Bc 8/~0 si nu~ai daca acest~ s~ aprovizioneaza dintr-o singura sursa, granulozitatea I~l este constanta si permite incadrarea agregatului total in zonele de granulozitate recomandate.

3.8.9. Daca la prepararea betoanelor simple de egalizare,. se ~ti~izeaz~ balas! 0.31 mm sau O .. 71 mm, granulozitatea acestora trebuie sa mdeplmeasca conditiile din tabelul 1.4.14.

3.8.6. Cantitatea total a de patti fine (ciment + nisip < 0,2 mm) se recomanda sa nu depaseasca in functie de dozajul de ciment valorile din tabelulI.4.12:

Tabelul1.4.14

Tabelul1.4.12

Balast pentru Treceri (%) prin sita sau ciurul, llf.
betoane 3 16 Corespunde cu 0max
0- 31 min 20 min 55 min 80
max 50 max 85 100
0-71 min 10 min 35 min 80
max 30 max 65 100 Dozaj de ciment Cantitate totala de parti fine
kg/rrr' (ciment + nisip < 0,2 mm)
kg/rrr'
200 400
300 450
400 500
500 550 \

Observatii:

1. Pentru valori intermediare, se interpoleaza linear.

2. Cantitatea minima recomandata este de 350 kg/m'.

138

139

ANEXA I. 5

1.4. Alegerea compozitiei se va face prin incercari preliminare urmarindu-se realizarea rezistentelor cerute. In acest scop se prepara doua amestecuri de beton de cate minimum 30 I;

- primul amestec avand compozitia de baza stabilita conform pet. 1.3.

- al doilea amestec avand dozajul de ciment sporit cu 20 kg/m' fatii de eel al

compozitiei de baza si mentinand constante cantitatile de apii ~i de agregate.

STABILIREA COMPOZITIEI BETONULUI

• EFECTUAREA INCERCARILOR PRELIMINARE •

1. Stabilirea compozitiei pentru betoane de clasa < C 8/10

1.1. Compozitia betoanelor de clasa mai mica dec at C8/10 se stabileste conform datelor din tabeluI1.5.1.

1.5. Din fiecare amestec se confectioneaza minimum 6 epruvete. Confectionarea si pastrarea epruvetelorse va face conform STAS 1275-88.

Tabelul1.5.1

1.6. Epruvetele se incearca la 7 zile, iar pe baza rezultatelor obtinute se adopts dozajul de ciment care la aceasta varstii asigura 0 rezistenta eel putin egala cu clasa betonului. Se definitiveaza compozitia betonului aplicand relatia de la pet. 1.3.

BETOANE DE CLASA < C 8/10

Clasa Domeniul de e., Dozaj Total agregat (in Apa
betonului utilizare agregat ciment •• stare uscata) Ag ( orientativ)
min (kg/rrr') 11m3
(kg/rrr')
C 2,8/3,5· umplutura 31 115 2055 160
sau egalizare 71 105 2115 140
C 4/5 fundatii 31 150 2020 160
71 135 2085 140
C 617,5· fundatii sau 31 180 1990 160
elevatii 71 160 2060 140 2. Stabilirea compozitiei pentru betoane de clasa ~C 811 0

2.1. Pentru stabilirea compozitiei betoanelor de clasa eel putin egala cu C 8/10 se stabilesc mai intai parametrii conform prevederilor din tabelul 1.4.1, iar apoi se trece la calculul cornpozitiei initiale,

* Aceste clase de beton nu se regasesc in normele europene ** Independent de tipul de ciment

2.2. Cantitatea de ciment (CI) se evalueaza aplicand relatia:

C 1= Vc

unde:

1.2. Proportia dintre diferitele sorturi de agregate, se adopta astfel incat agregatele sii se incadreze in limitele prevazute in anexa 1.4., tabelul 1.4.8. (0 _ 31 mm),

1.4.11 (0-71 mmjsau dupa caz 1.4.14.

• N - cantitatea orientativa de apii de amestecare determinata conform tabelului 1.4.4.

• A I C - valoarea cea mai mica a raportului maxim pentru asigurarea cerintelor de rezistenta (clasa) ~i durabilitate,

Cantitatea de ciment rezultata se compara cu dozajul minim admis conform tabelului 5.5, adoptiindu-se valoarea cell mai mare dintre acestea.

1.3. Cu compozitia astfel stabilita se prepara un amestec pentru definitivarea cantitatii de apii de amestecare (A) corespunzatoare lucrabilitatii cerute. Totodata se determina densitatea aparenta a betonului proaspat (p b) ~i se corecteaza cantitatea de agregate (Ag) aplicand relatia

Ag=pb-C-A .

2.3. Cantitatea de agregate in stare uscata AIg se evalueaza aplicand relatia:

140

141

In care:

p, - densitatea cimentului egalii cu 3,0 kg/drrr'

Pag- densitatea aparentii a agregatelor, In kg/rrr', adoptata conform tabelului I.S.2. dacii nu se dispune de determinari In confonnitate cu STAS 4606-80. P - volumul de aer oclus ega I cu 2 % respectiv 20 dm3/m3; In cazul utilizarii de aditivi antrenori de aer,aerul antrenat se stabileste conform tabelului I.S.3.

2.3., la care se introduce apa de amestecare treptat consistentei dorite, determinandu-se astfel cantitatea de introduce dupii prima cantitate de apa);

- se determina densitatea aparenta Pb

- se recalculeaza cantitatea de ciment:

panii la obtinerea apa A (aditivul se

Tabelul I.S.2

A

A/c

- se recalculeaza cantitatea de agregate conform relatiei:

A =(p1b+Pb)_A_C

I 2

C I =

Densitatea aparenta a agregatelor

TIPUL ROC II DENSIT ATEA APARENT A -Pag
(kg/dm')
Silicioasii (agregate de balastiera) 2,7
Calcaroasa 2,3.2,7
Granitica 2,7
Bazaltica 2,9 Atat la prepararea amestecului infonnativ cat ~i a amestecurilor preliminare prevazute la pet. 2.7. se vor utiliza agregate uscate.

Tabelull.S.3

2.7. Pentru verificarea rezistentelor mecanice se prepara cate 3 amestecuri de betofi de minimum 30 litri fiecare, pentru fiecare din urmatoarele compozitii:

- compozitia de baza rezultata conform pet, 2.6.

- 0 compozitie suplimentarii avand dozajul de ciment sporit cu 7 % dar minim

20 kg/rrr' fatii de eel al compozitiei de bazii, dar mentinand cantitatile de apii ~i agregate conform compozitiei de baza;

- 0 a doua compozitie suplimentara avand dozajul de ciment redus cu 7 % dar minim 20 kg/rrr', (numai dacii dozajul rezultat nu este sub eel minim admis) mentinandu-se cantitatile de apii ~i agregate conform compozitiei de bazii.

Volumul de aer antrenat

DIMENSIUNEA 7 10 16 20 31 40 71
MAXIMA A
AGREGATELOR (mm)
Aer antrenat % (± O,S) 6 6 S S 4,S 4 3,S 2.8. Din fiecare amestec de beton se confectioneaza minimum 4 epruvete, rezultand In total cate 12 epruvete pentru fiecare compozitie. Confectionarea, pastrarea si incercarea epruvetelor se vor efectua conform prevederilor din STAS 127S-88.

2.4. Densitatea aparentii a betonului proaspiit se calculeaza cu relatia:

2.S. Proportiile dintre diferitele sorturi de agregate ~i cantitatile corespunzatoare, se stabilesc astfel incat sii se asigure inscrierea In zona de granulozitate adoptatii.

2.6. Pentru stabilirea compozitiei de baza se procedeaza In modul urmator:

- se prepara un amestec infonnativ de beton de minimum 30 litri, luand in considerare cantitatile de ciment si agregate evaluate conform punctelor 2.2. ~i

2.9. Cite 6 din epruvetele confectionate pentru fiecare compozitie se incearca la varsta de 7 zile. Se adoptii compozitia preliminara pentru care, cu dozajul minim de ciment, rezistenta betonului la varsta de 7 zile este eel putin egala cu valoarea indicata la pet, 2.13.

142

143

2.10. Rezultatele obtinute la varsta de 28 de zile pe restul de cate 6 epruvete vor fi analizate 'in vederea definitivarii compozitiei. Rezistenta medie pentru fiecare compozitie se corecteaza 'in functie de rezistenta efectiva a cimentului, aplicand relatia:

2.12. Pentru gradul I, respectiv III de omogenitate la valorile prevazute 'in tabeluI1.5.4., se scade, respectiv se adauga valoarea ~, conform tabelului 1.5.5.

Tabelul 1.5.5

for = c X (' , unde:

Clasa betonului ~ (Nzmrrr') ~ (Nzmrrr')
(cilindru) (cub)
C 8110 + C 20/25 2,5 3
C 28/35· + C 35/45 3 4
C 40150 +C 50/60 4 5 c = (1,15 X clasa cimentului) I feimef

fe' - rezistenta betonului la 28 zile obtinuta la incercarile preliminare feimef - rezistenta efectiva a cimentului

2.11. Se adopta compozitia pentru care valoarea rezistentei corectata este mai mare sau eel putin egala cu rezistenta la 28 de zile, indicata 'in tabelulI.5.4.

Tabelul 1.5.4

2.13. In cazurile urgente, se poate adopta preliminar compozitia betonului pe baza rezistentei obtinute la varsta de 7 zile, daca aceasta atinge eel putin urmatoarele procente din rezistenta la 28 zile prevazuta 'in tabelul 1.5.4, sau corectata dupa caz conform punctului 2.12:

Rezistenta la compresiune la 28 de zile minimii pentru 'incerciiri preliminare

- 55 % pentru cimenturi tip H,lI B,SR;

- 65 % pentru cimenturi tip II A,I;

- 75 % pentru cimenturi tip R;

Clasa betonului fe preliminara (Nzmnr')
cilindru cub
C 8/10 14,5 18
C 12/15 19 23,5
C 16/20 23 29
CI8/22,5· 26 32
C 20125 29 36
C 25/30 33,5 42
C 28/35' 37,5 47
C 30/37 38,5 48
C 32/40· 41 51,5
C 35/45 45 56,5
C 40150 50 62,5
C 45155 54 67,5
C 50/60 58 73 2.14. Compozitia astfel stabilita se va corecta pe baza rezultatelor incercarilor la varsta de 28 de zile.

Observatie: Valorile sunt valabile pentru gradul II de omogenitate.

144

145

ANEXA 1.6.

ANEXA 1.6.

SARCINILE SI CALIFICAREA PERSONALULUI CARE DESERVESTE ST A TIA DE BETOANE

m) identificarea beneficiarilor la care a livrat betonul ai carui parametri au rezultat necorespunzatori, pe betonul <intarit, si sa Ie comunice datele.

1. Seful statiei

c) asigurarea intretinerii instalatiilor de preparare a betonului ;

d) verificarea metrologica a instalatiilor de dozare, in conformitate cu prevederile legale;

e) verificarea operativa, eel putin 0 data pe saptamana, a instalatiilor de dozare -prin procedee corespunzatoare (greutati etalonate, masuratori etc.); f) respectarea caracteristicilor sortimenttilui de beton comandat in ceea ce priveste granulozitatea agregatelor, tipul si dozajul de ciment, tasarea, temperatura etc. ;

g) efectuarea in conditii corespunzatoare a transportului betonului ;

h) respectarea ritmului de livrare ;

i) efectuarea si frecventa incercarilor, pentru controlul productiei ;

j) eliberarea certificatelor de calitate pentru betoanele livrate ;

k) evidenta productiei;

I) adoptarea masurilor corespunzatoare la sesizarea laboratorului privind aparitia unor rezultate necorespunzatoare pe componentii betonului sau betonul proaspat ;

1.3. in cazurile in care se lucreaza in mai multe schimburi, seful statiei va fi sup lin it in schimburile 2 si 3 de catre un sef de tura (sef adjunct de statie), caruia Ii revin aceleasi sarcini ca la punctul 1.2., insa numai pentru schimbul in care este programat .

Sefii de tura trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute la punctul 1.1.

2. Operatorul este in subordinea directa a sefului de static sau inlocuitorului acestuia si raspunde de:

* dozarea componentilor, in conformitate cu retetele si aducerea periodica a cantarelor pe 0 dupa golirea cupei;

* malaxarea corespunzatoare a betonului ;

* intretinerea utilajelor pe care Ie are in pnrmre, manipularea lor corecta, sesizarea imediata a oricarei defectiuni, spalarea tobei betonierei la terminarea schimbului sau In cazul unei intreruperi de functionare mai mare de 112 ora, golirea completa si spalarea buncarelor de beton eel putin de doua ori pe schimb, dupa intreruperi de alimentare mai mari de 1/2 ora sau la modificarea sortimentului de beton.

Functia de operator nu poate fi incredintata decat unui tehnician sau muncitor calificat (atestati intern) .

1.1. Statia de betoane este condusa de catre un inginer sau subinginer atestati, in cazul in care volumul productiei nominale este mai mare de 35 m' lora, sau eventual de un tehnician I maistru constructor atestati, daca volumul productiei nominale este mai mic sau eel mult egal cu 35 rrr' lora.

In cazuri bine justificate ISCLPUAT, la solicitarea agentului economic, poate da derogari cu privire la nivelul studiilor sefului de statie.

1.2. Seful statiei raspunde de:

a) receptionarea, depozitarea ~l gospodarirea materialelor componente: agregate, ciment, aditivi, apa ( cand nu se utilizeaza 0 sursa de apa potabila ), in vederea asigurarii caracteristicilor calitative impuse ;

b) aplicarea dupa caz a masurilor ce se impun pentru pregatirsa agregatelor: sortare, spalare, incalzirea sau racirea componentilor betonului etc. ;

3. in functie de sistemul de asigurare al calitatii adoptat, personalul statiei se va completa dupa caz cu:

* responsabil pentru gospodarirea de materiale ( agregate, ciment, aditivi, adaosuri)

* tehnician pentru evidenta transporturilor si livrarilor ; * mecanici si electricieni de intretinere .

Prin procedurile organizatorice, ROF si fisele posturilor se vor preciza in detaliu obligatiile ce revin fiecarei functii.

4. Laboratorul statiei trebuie sa fie autorizat si sa functioneze conform procedurilor aprobate prin Ordin MLPAT.

146

147

ANEXA 1.6.

ANEXA 1.7.

La fiecare schimb de lucru laboratorul va fi incadrat obligatoriu cu un numiir suficient de tehnicieni si laboranti pentru realizarea frecventei in cadrul controlului calitatii materialelor si betoanelor conform anexei Vl.l.

Statia de betoane in cazul in care nu are asigurat un laborator propriu care sii asigure efectuarea incercarilor stabilite prin planul de calitate la frecventa din reglementari, trebuie sii aibii 0 conventie sau un contract de colaborare cu laboratoare autorizate si sii demonstreze prin sistemul de asigurare al calitatii adoptat cii prevederile acestuia asigurii efectuarea incercarilor stabilite prin reglementiiri pe materialele componente si pe betonul proaspat si intarit,

GRADUL DE OMOGENIT ATE AL BETONULUI

1. Gradul de omogenitate al betonului se determinii in functie de valorile exprimate in N / mnr' ale abaterii S si a rezistentei medii, X, conform prevederilor din tabelul 1.7.1.

TABELUL 1.7.1.

5. Auditul intern privind mentinerea conditiilor de atestare si implementare a sistemului de asigurare a calitatii la statie se va efectua de personal calificat, independent fatii de activitatea statiei in conformitate cu prevederile sistemului de asigurare a calitatii adoptat. Auditul intern se va efectua trimestrial si ori de cate ori va fi cazul (reclamatii, modificari majore in sistemul calitatii privind aparatura, utilajele, tehnologiile de fabricatie, personalul cu impact major asupra calitatii betonului preparat).

Gradul de omogenitate Valoarea raportului
rr
I < 0,670
II 0,670 ... 0,975
III > 0,975
• w w .. 2. Abaterea standard So se determma pentru un numar de rmmmum 16 rezultate inregistrate intr-o perioada de maximum 3 luni.

X:)2

S=ASo=A n-1 in care : A depinde de numarul rezultatelor analizate ~i de valorile din tabelul 1.7.2.

6.~eful statiei va fi atestat de I.S.C.L.P.U.A.T. prin inspectiile teritoriale. Perioada de valabilitate a atestarii va fi de 2 ani.

• X, un rezultat oarecare din grupul analizat

• x" valoarea medie a rezultatelor obtinute

• n numiirul total de rezultate

3. Pentru evaluarea gradului de omogenitate se admite neglijarea a eel mult 10% din numiirul total de rezultate analizate in situatia in care acestea se situeaza in afara intervalului.

x" ± 2 V~ ; valori in N / mm"

NOTA: Coeficientii A previizuti in tabelulI.7.2. se aplicii numai la stabilirea gradului de omogenitate al betonului ; pentru stabilirea clasei betonului se aplicii coeficientii A prezentati in tabelul 17.2. (capitolul 17).

148

149

ANEXA 11.1.

ANEXA ILl

F ASONAREA, MONT AREA Sf LEGAREA ARMATURfLOR

- crearea la intervale de maxim 3 m a unor spatii libere intre armaturile de la partea superioara care sa permita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se descarca betonul;

- crearea spatiilor necesare patrunderii vibratoarelor (min 2,5 x vibrator) la interval de maxim 5 ori grosimea elementului uzual diametrele vibratoarelor fiind de 38 sau 58 mm.

In acest scop dupa caz :

- se va monta sau incheia partial armatura superioara, urmand a Se completa inainte de ultima etapa de betonare;

- se va solicita, daca este cazul, reexaminarea dispozitiilor de armare prevazute in proiect.

Fasonarea armaturilor

1. Armaturile vor fi sau nu prevazute la capete cu carlige conform prevederilor din proiect si prevederilor ST AS 10107/0-90.

Formele de carlige utilizate sunt :

• cu indoire la 1800 pentru barele din OB 37

• cu indoire la 900 pentru barele din PC 52 si PC 60.

Pentru etrieri si agrafe ancorarea se realizeaza prin carlige indoite la 1350 sau 1800 in cazul etrierilor din OB 37~i numai la 1350 in cazul celor din PC52 sau PC60.

Detalii referitoare la aceste tipuri de carlige sunt prezentate in ST AS 10107/0-90.

Montarea armiiturii

6. Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect luindu-se masur] care sa asigure mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, capre).

Se vor prevede :

- eel putin patru distantieri la fiecare m2 de placa sau perete;

- eel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stalp,

pentru > 12 mm, si eel putin doi distantieri la fiecare metru pentru ~ IOmm; - eel putin un distantier intre randurile de armaturi la fiecare doi metri liniari de grinda in zona de armatura pe doua sau mai multe randuri.

Distantieri pot fi confectionati din mortar de ciment in forma de prisme prevazute a fi legate de armaturi sau confectionati din masa plastica.

Este interzisa folosirea ca distantieri a cupoanelor din otel beton cu exceptia cazului in care sunt asezati intre randuri de armaturi.

Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilose vor folosi "capre" din otel-beton sprijinite pe armatura inferioara sau pe distantieri-si dispuse intre ele la distante de maxim 1m (I buc/m') in camp, respectiv de 50 em (4 buc/m') in zonele in consola.

In cazul placilor cu grosime mai mare de 40 em si-al armaturilor cu diametre mai mari de 14 mm se admite depasirea distantelor mentionate, dar astfel incat sa se asigure pastrarea pozitiei armaturii.

2. Indoirea barelor inclinate si lungimea portiunii drepte ale acestor tipuri de bare trebuie sa se conformeze prevederilor proiectului si a ST AS-ului 10107/0-90.

3. Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa cu miscari lente rara socuri. La masinile de indo ire cu doua viteze, nu se admite curbarea barelor din otel cu profil periodic la viteza mare a masinii,

4.

Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa :

, receptionarea calitativa a cofrajelor (verificarea pozitiei cofrajelor, daca acestea se inchid dupa montarea armaturii, sau incheierea P.V. de receptie a

cofrajelor); ,

- acceptarea de catre proiectant a procedurii de betonare in cazul elementelor sau partilor de structura al carer volum depaseste 100 rrr' si este necesar sa fie prevazute rosturi de betonare.

5. La montarea armaturilor se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a tumarii si compactarii betonului prin :

150

151

ANEXA 11.1

ANEXA 11.2

7. Praznurile si piesele metal ice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura (in cazul otelurilor sudabile, rara altercarea caracteristicilor initiale ale otelurilor) sau legaturi cu sarma de armatura elernentului sau vor fi fixate de cofraj, astfel incat sa se asigure mentinerea pozitiei lor in timpuI turnarii betonului.

ABATERI LIMIT A LA ARMATURI

8. Se recomanda ca atunci cand se dispune de mijloace de ridicare si montaj armatura sa se monteze sub forma de carcase preasamblate.

Abateri in mm
Element Dist. Grosi Lungimi partiale sau Lung. Pozitia
intre me totale fata de proiect petrecere innadi- OBS.
axele strat la innadire turii
bare- acope prm
lor nre sudare
<1m 1.. 10m >10m
Fundatii ±10 +10 La
imbinari
si
- innadiri
Pereti ±5 +3 sudate
cf. C 28-
83
Stalpi ±3 +3 ±5 ±20 ±30 ±3d 50
Grinzi
Placi ±5 +2
Intre
etrieri si ±10 -
la pasul
fretelor • Legarea armaturilor

9. La incrucisari barele de armare trebuie sa fie legate intre ele prin legaturi de sarma neagra (ST AS 889-80) sau prin sudura electrica prin puncte (in cazul otelurilor sudabile, rara alterarea caracteristicilor initiale ale armaturilor), Cand legarea se face cu sarma se vor utiliza doua fire de sarma de 1.. .. 1,5 mm diametru.

10. Retelele de armaturi din placi si din pereti vor avea legate in mod obligatoriu doua randuri de incrucusari marginale pe intreg conturui.

Restul incrucisarilor, din mijlocul retelelor vor fi legate din 2 in 2 in ambele sensurifin sah),

Retelele din placi curbe subtiri se vor lega in toate punctele de incrucisare.

11. La grinzi si stalpi vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii in colturile etrierilor sau cu carligele agrafelor. Restul incrucisarilor acestor bare cu portiunile drepte ale etrierilor pot fi legate in sah (eel pultin din 2 in 2).

Barele inclinate vor fi legate in mod obligatoriu de primii etrieri cu care se incruciseaza, Etrierii si agrafele montate inclinat fata de armaturile longitudinale se vor lega de toate barele cu care se incruciseaza. Fretele vor fi legate de regula de toate barele longitudinale cu care se incruciseaza, La legarea etrierilor la colturi se va tine seam!l si de precizarile suplimentare formulate in reglementarile specifice de proiectare.

152

153

ANEXA 11.3 GROSIMEA STRATULUI DE ACOPERIRE CU

BETON A ARMATURILOR

(zona litoralului Mar i i Negre)

ANEXA n.3.

In Tabelul 11.3.2 se prezinta regimurile de expunere a constructiilor situate in zona litoralului.

Tabelul Ii.3.2.

Regim de expunere

. Elementele din beton armat situate in zona litoralului se vor proiecta

~l executa in asa fel incat stratul de acoperire cu beton a armaturilorsa aiba valorile din TabelullI.3.1.

Nr. Clasa

expunere~ ~ ~~ ~1

crt. (Conf.

Tabel 5.1.)

Tabelul II 3 1

N - normal

M - moderat

S - sever

2

2 Elementele ink- Constructii expuse Constuctii situate la

4b mediu noare din con- indirect agresivitatii nivelul marii expuse

mann structiile inchise maritime (deschise). direct intemperiilor

Agresivi- ~l incalzite pe Conditii expunere si salinitatii prin

tatea timp de iarna, inghet-dezghet lara stropire si alternants

atmosfe- neexpuse la m- posibilitati de stropire. frecventa a

rica temperii cu ex- Constructii inchise umiditatii si

ceptia unor peri- care nu se incalzesc pe uscaciunii precum

oade scurte in timp de iarna. si posibilitatii de

timpul executiei. inghet in stare

Elementele care saturata,

..
Clase Gradul Regim Tipul Stratul de Observatii
expunere de expunere de acoperire
(conf. Tabel agresivi beton (mm.)
5.1.) tate
0 1 2 3 4 5
beton grosimea
slaba - armat 40 (30)* stratului va
4a mediu beton 70 (50)* fi eel putin
marin armat egala cu
Agresivitatea piloti 1,2~ dar nu
apei de mare intensa prefa- 40 (30)* mai mica
bricati de valoarea
indicata.
valori din
STAS agresivita-
moderat beton 10107/0-90
armat plus 5mm te slaba
4 b mediu marin monolit idem plus agresivita-
Agresivitate 10mm te intensa
atmosferica valori din
beton STAS agresivita-
sever armat 10107/0-90 te slaba
monolit plus 10mm
idem plus agresivita-
15mm te intensa
* .. " . . ... .. . .. " Valonle din paranteza sunt valabile in cazul utilizarii inhibitorilor, In cazul in care nu se pot asigura valorile din Tabelul II.3.1 elementele se vor tencui cu mortar M 1 00 si proteja corespunzator,

~ = diametrul armaturii

154

4a mediu permanent sub

mann apa marii.

Agresivitatea apei de mare

o 1

Beton aflat

nu sunt supuse unor variatii sensibile de umiditate, in cursul exploatarii.

Betonul de deasupra Betonul din zona zonei de variatie a nive- variatiei nivelului lului apei de mare (pe 0 apel de mare, inaltime a elementului considerata de cca. de cca. 2 m respectiv la 3 m deasupra cotele +3 ... +5 m de la nivelului marii. nivelul marii),

155

OBSERVATII la Tabelul II.3.2 :

ANEXA II. 3.

a) Partile construcliilor din beton din zone in care au loc infiltratii ale apei de mare, sunt solicitate ca ~i betonul de sub apa.

b) In cazul elementelor avand piirti expuse concomitent in dona sau trei din regiunile aratate in Tabelul 11.3.2 la proiectare se va considera intregul element in conditiile cele mai severe.

Gradul de agresivitate se apreciaza conform Tabelului 5.3(capitolul 5), in functie de natura agresivitani, regimul de expunere si zona de salinitate.

156

'1:

f

_.

-

-

~ ~

'=:tM -H: -H:

G) :

.! ~

= . .::.. E!!

.r;;.

157

158

\0

.....

\0

.....

I

E

00

..... 0

~~

o

.....

o

.....

o

.....

o

.....

o N

'«i

c;

15

o N ·C

o

\0

.....

.;;;.

'«i

c;

U

.f:

<1.)

>

o

.....

\0

.....

.,.., 00 -tl -tl

E E

u u 00 .,.., .,..,

V /\

o '<t

o

.....

o

.....

<1.) •

. § .r: ~

~ e ..50

-

o

.....

o

M .....

-tl -tl

159

ANEXA III. 2.

ANEXAIV.l

DEFECTE ADMISIBILE

BETONAREA DIFERITELOR ELEMENTE ~I pARTI DE CONSTRlJCTII

1. Sunt admise urmatoarele defecte privind aspectul elementelor din beton si beton annat:

1) La betonarea diferitelor elemente sau piirti de constructii in afara regulilor generale prevazute la capitolul 12.3. "REGULI GENERALE DE BETON ARE" se vor respecta dupa caz, prevederile suplimentare din prezenta anexa,

2) Betonarea elementelor de fundatii din beton annat se va face pe un strat de egalizare conform proiectului.

3) Betonarea elementelor vertic ale (stalpi, diafragme, pereti) se va face respectandu-se urmatoarele prevederi suplimentare:

a) in cazul elementelor cu inaltimea de rna". 3 m, daca vibrarea betonului nu este stanjenita de grosimea redusa a elementului sau desimea armaturilor se admite cofrarea tuturor fetelor pe intreaga iniiltime si betonarea pe la partea superioara a elementului.

b) in cazul in care se intrevad dificultati la compactarea betonului precum si in cazul elementelor cu iniiltime mai mare de 3,00 m se va adopta una din solutiile:

- cofrarea unei fete de max 1,00 m inaltirne si completarea cofrajului pe masura betonarii elementului sau:

- betonarea conform punctului 12.3.3 e (subcapitolul reguli generale de betonare) compactarea facandu-se prin ferestrele Iaterale sau din interiorul elementului

c) in cazul peretilor de recipienti, cofrajul va fi montat pe una din fete pe intreaga iniiltime, iar pe cealalta pe inaltime de maximum 1,0 m, completanduse pe masura betonarii;

d) primul strat de beton va avea 0 consistenta la limita maxima admisa prin procedura de executie si nu va depasi inaltimea de 30 cm.

e) nu se admit rosturi de lucru inclinate rezultate din curgerea libera a betonului.

4) Betonarea grinzilor si placilor se va face cu respectarea urmatoarelor precizari suplimentare:

a) tumarea grinzilor si a placilor va incepe dupa 1- 2 ore de Ia tenninarea turnarii stalpilor sau a peretilor pe care reazerna, daca procedura de executie

nu contine alte precizari ; .

, . -d.efecte de suprafata (pori, segregari, denivelari) avand

adancimea de maximum 1 ern ~i suprafata de maximum 400 crrr', iar total ita tea defectelor de acest tip fiind limitata la maximum 10% din suprafata fetei

elementului pe care sunt situate; .

-defecte [n statuI de acoperire al armaturilor (stirbiri locale segr~giiri) c~ adancimea. mai ~icii dedit grosimea stratului de acoperir; lungime maximum 5 em Jar totahtatea defectelor de acest tip fiind limitata la maximum 5% din lungimea muchiei respective.

2. Defectele care se incadreaza in limitele mentionate la punctul 1. pot sii nu se inscrie in procesul verbal care se intocmeste, dar vor fi in mod obli~a.t.oriu remediate conform nonnativului C149/87 pana la receptionarea lucrarn.

Defectele care depasesc limitele de la punctul 1. se inscriu in procesul verbal. care se intocmeste la examinarea elementelor dupa decofrare si vor fi remediate conform solutiilor stabilite de proiectant si/sau expert dupa caz.

160

161

ANEXA IV.I b) grinzile si placile Care Yin in legatura se vor tuma de regula in acelasi timp; se admite crearea unui rost de lucru la 115 - 113 din deschiderea placii ~i tumarea ulterioara a acesteia;

c) la tumarea placii se vor folosi reperi dispusi la distante de max 2,0 m pentru a se asigura respectarea grosimilor prevazute prin proiect

5) Betonarea cadrelor se Va face dand 0 deosebita atentie zonelor de la noduri, pentru a se asigura umplerea completa a acestora.

6) Betonarea elementelor masive, respectiv a elementelor la care cea mai mica dimensiune este eel putin egala cu 1,5 m, se va face avand in vedere aspectele

particulare ce vor fi prezentate in continuare; .

7) Pentru asigurarea calitiitii lucrarii este necesar sa se adopte masuri speciale, la stabilirea compozitiei betonului si a tehnologiei de betonare.

Astfel in scopul reducerii eforturilor din temperatura si contractie la stabilirea compozitie] si prepararii betonului se va urmarii: .

- adoptarea unui tip de ciment cu termicitate redusa (corelat cu clasa betonului) si un dozaj cat rnai scazut, folosind in acest scop un aditiv reducator de apa si agregate cu dimensiuni cat mai mario

- asigurarea unei temperaturi cat mai scazute pentru betonul proaspat, pri~ evitarea folosirii loturilor de ciment cu temperaturi ridicate, reducerea temperaturii agregatelor prin stropire artificiala, folosirea de apa rece, fulgi de gheata, etc.

8) Betonarea elementelor masive se va face pe un strat continuu, fie in trepte conform detaliilor din figura IV.I.

Prezentele prevederi se aplica si in cazul elementelor cu grosimea de 0,9 -

1,50 m., daca volumul acestora depaseste 100 me. .

Detalierea tehnologiei de betonare se va face in mod obligatoriu prin caiete de sarcini sau proceduri de executie tinand seama de:

- capacitatea de betonare "Cb'; exprimata in me/ora, respectiv cea mai mica dintre valorile capacitatilo- de preparare, de transport de la statie sau de la locul de descarcare la cel de punere in opera.

- durata de timp "Ta" max. admisa, pentru acoperirea cu un nou strat sau

treapta de beton

- grosimea stratului sau treptei, care nu poate depasi 50 em;

- numarul de trepte suprapuse

Durata de timp "Ta" se stabileste cu ajutorul realatiei:

Ta '= T - Tt - Ts,

162

ANEXAIV.I

in care: T - durata de timp pana la inceperea prizei betonului;

Tt - durata de transpol't, intre terminarea incarcarii la statia de betonare si terminarea descarcarii Ia santier a mijlocului de transport

Ts - durata de stationat-e si de transport local la santier, pana la

punerea in opera a beto~u~ui , .. .

Durata de timp T, pana la mC~perea prize 1 betonului se va determina de un laborator de specialitate autorizat conform STAS 1759/80

In lipsa un or asemenea dete.-minari se pot avea in vedere urmatoarele valori orientative:

Tabelul IV.I

Beton T (Ol'e) pentru temp. medie de :
<I()o C 10° - 20°C > 20°C
tara aditivi intarzietori 3 2,1/2 2
cu aditivi intarzietori 6 5 4
v v v , - Se recomanda ca temperatura betonulm la tumare sa fie cupnnsa intre 5 30° C.

Grosimea stratului sau dimef}siunile treptei (latime, grosime) se stabilesc prin respectarea conditiilor mentionate in figura IV.I.

9) Inceperea betonarii este a.~misa numai dupa verificarea adoptarii. tuturor masurilor necesare executarii aces tor operatii tara intrerupere; asigurarea materialelor componente, functionarea statiei, numar suficient de mijloace de transport si compactare, instruirea personalului executant si asigurarea efectivelor de lucru pe intreaga Perioada de betonare .

10) La 2 - 4 ore de la terminar~a betonari] unei zone (in functie. de stadiul. de intarire ) se va proceda la proteJarea suprafetei libere a betonului cu matenale care sa asigure evitarea evaporarii apei din beton si racirea rapida (saltele alcatuite din rogojini dispuse intre folii de polietilena sau prelate, strat de minimum 10 em nisip umed acoPerit cu prelate, sau orice alt sistem care poate proteja suprafata libera a beto~ului) . .

Protectia va fi indepartata dupa minimum 7 zile (conform capitolului tratarea b~tonului) si numai daca intre temperatura suprafetei betonului si ce a mediului nu este 0 diferenta mai mare de 120C.

163

~I~ 8

dq;) ~

VI VI '(;:: '(;::

ANEXA IV.2

PROCEDEE DE VIBRARE MECANICA

1) Compactarea mecanica prin vibrare poate fi realizata prin urmatoarele procedee:

• vibrare intemii folosind vibratoare de interior (pervibratoare)

• vibrare extemii cu ajutorul vibratoarelor de cofraj

• vibrare de suprafata cu ajutorul vibratoarelor placii sau a riglelor vibrante.

2) Vibrarea intemii este principalul procedeu de compactare a betonului.

3) Alegerea tipului de vibrator ( marimea capului vibrator, forta perturbatoare ~i frecventa corespunzatoare a acestuia) se va face functie de dimensiunile elementului si de posibilitatile de introducere a capului vibrator (butelia) printre barele de armiiturii.

4) Consistenta betoanelor compactate prin vibrare intemii depinde de forma elementului si desimea armiiturilor.

5) Durata de vibrare optima se situeazii intre minim S sec. ~i 30 sec. in functie de tasarea betonului si tipul de vibrator utilizat.

6) Semnele dupii care se recunoaste cii vibrarea s-a terminat, sunt urmiitoarele :

• betonul nu se mai taseazii;

• suprafata betonului devine orizontalii si usor lucioasii

• inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului.

7) Distanta intre douii puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de maximum 1,Om, reducandu-se in functie de caracteristicile sectiunii si desimea armiiturii .

8) - Grosimea stratului de beton supus vibrarii se recomanda sii nu depaseasca 3/4 din lungimea capului vibrator (buteliei); la compactarea unui nou strat, butelia trebuie sii piitrundii (SO .... .lSO)mm in stratul compactat anterior.

9) Vibrarea extema este indicata la executarea elementelor prefabricate sau in cazul elementelor tumate mono lit de grosimi reduse si cu armiituri dese, sau care nu pot fi compactate prin vibrare intemii. In zonele in care este posibil se

. pot folosi suplimentar si vibratoare de interior.

~
-~ "
~
~ J.
§ I ~
t<. , I ~
k I ' 'I ~
~ '(~
t; I ~
~ I I : I ti
~ I I I ~
I " "
I I t1
~ I I I ~
" I ~
~ I I ~
I : 1: !
"- ......
\ I~I
I~I ~
t~ -t
!:It:! l:S~
:OS!:! .~~
r~
~~ l~
164 165

ANEXAIV.2

10) In cazul elementelor compactate cu ajutorul vibratoarelor de exterior, se vor lua masuri constructive speciale prin marirea rigiditatii cofrajelor si prin prevederea In masura In care este posibil de legaturi elastice intre cofraje si elementele de sustinere si rezemare.

11) Consistenta betoanelor compactate prin vibrare externa se recomanda sa fie cu tasare minima 50 mm.

12) Vibrarea de suprafata se va utiliza la compactarea placilor cu grosimea de maximum 200 mm.

13) Consistenta betoanelor compactate prin vibrarea de suprafata se recomanda sa fie cu tasare de minimum 20 mm.

14) Se recomanda ca durata vibrarii sa fie de 30 ... 60 sec. Timpul optim de vibrare se va stabili prin determinari de proba efectuate In opera la prima ~arja de beton ce se compacteaza,

15) Grosimea stratului de beton tumat (inainte de compactare) trebuie sa fie de 1,1 - 1,35 ori mai mare decat grosimea finala a stratului compactat, In functie de consistenta betonului. In cazul determinarilor de proba prevazute la punctul 14 se stabileste ~i grosimea stratului de beton tumat necesara pentru realizarea grosimii finite a elementului,

16) Distanta intre doua pozitii succesive de lucru ale placilor vibrante trebuie sa fie astfel stabilita incat sa fie asigurata suprapunerea de minimum 50 mm In raport cu pozitia precedenta.

166

ANEXA IV.3.

RECOMANDARI PRIVIND ST ABILIREA POZITIEI ROSTULUI DE LUCRU

La stabilirea pozitiei rostului de lucru se vor respecta urmatoarele

reguli:

1) La stiilpi se vor prevede rosturile numai la baza (fig. IV.3.1 sectiu~ea~I-I); in cazul unor tehnologii speciale se admit rosturi la 30 ... .50 mm sub gnnda sau

placa .

I [

-

Fig. /v. 3.f. Pozitia r05ft/ri/or de /acrc: let std(,o/;

- sf r;,9/e/e cctd /p/or

~

2) La grinzi, daca din motive justificate nu se poate evit~ intreruperea, aceasta se va face in regiunea de moment minim (fig.IV.3.1 sectiunea II-II).

3) In cazul In care grinzile se betoneaza separat, rostul de lucru se lasa la 30 .... 50 mm sub nivelul inferior al placii sau vutei placii, ..

4) La placi, rostul de lucru va fi situat la 1/5 ..... 1/3 din deschiderea placii,

167

ANEXA IV.3. 5) La plansee cu nervuri cand betonarea se face in directia nervurilor, rostul se face in zona cuprinsa intre 115 ~I 1/3 din deschiderea nervurilor (fig. IV.3.2).

6) La plansee cu nervuri cand betonarea se face perpendicular pe directia nervurilor rostul se va face in zona cuprinsa intre 115 ~I 1/3 din deschiderea grinzii principale ; se va cauta pe cat posibil, ca in placa rostul sa fie 115 .... 1/3 din deschiderea acesteia (fig. IV.3.2 ).

7) La bolti ~I arce se admit rosturi perpendiculare pe directoare, impartinduse bolta sau arcul in boltari dispusi simetric fata de cheie ; nu se admit rosturi avand fata in plan orizontal.

8) La bolti cu latime mare, rosturile de lucru se pot face impartindu-se bolta intr-o serie de bolti mai inguste,

9) La placi curbe subtiri ~I la peretii rezervoarelor pentru lichide nu se admit rosturi de lucru ; tumarea betonului se va face fiira intrerupere.

10) La fundatiile de utilaje supuse la solicitari dinamice pot fi prevazute rosturi in zona cu eforturi minime numai daca se adopts dispozitii de armare corespunzatoare.

11) In cazul peretilor structurali sau peretilor de lungime mare, se vor prevedea rosturi verticale pentru evitarea fisurarii din contractie sau limitarea frontului de lucru ; asemenea rosturi se vor dispune la maximum 15m intre ele ~I vor fi realizate cu un cofraj interior cu sicane (din lemn sau tabla) sau cu tabla expandata.

12) In cazul elementelor masive cu lungimea mai mare de 20,Om se vor prevedea rosturi verticale cu tabla expandata sau cofraje creindu-se ploturi care se betoneaza altemativ; dimensiunile ploturilor se vor stabili cu acordul ambelor parti proiectant ~I executant.

13) In cazul elementelor masive avand grosime mare (de regula peste 2,5m) se va prevedea un rost orizontal, creindu-se doua lamele suprapuse ; pentru asigurarea conlucrarii lamelelor se vor adopta una (sau eventual doua) dintre urmatoarele solutii : se vor crea la betonare denivelari (praguri) sau se vor dispune armaturi suplimentare de legatura intre lamele ; in asemenea cazuri armaturile situate la partea superioara vor fi montate partial urmand a se completa inainte de betonarea stratului care se inglobeaza.

168

"

,,<>-' ~
'1"'1 ...... 1"'"
'11t-, ...... '~ ~I
" ~
l::s "!
-Q ~
~ _. r-' I
~
.- ,- I
IN r--- I
~ I
I
_- !-' 1
I I
~I I
I
- ....
'- I 169

REGULI PRIVIND OPERA TIA DE DECOFRARE

ANEXA V.

t::

Z u

o

-

I. in cursul opcratiei de dccofrare sc vor rcspccta urmiitoarele reguJi :

I) dcsfisurarca opcratici va ti supravcghcara direct de catre conduciitorul punctului de lucru; in cazul in care se constatii defecte de turnarc (goluri, zone segregate) care pot afecta stabilitatea constructici dccofrate, se va sista dcmontarea clcmcntclor de sustincrc p,lna la aplicarca miisurilor de remediere sau consul idarc.

2) sustinerilc cofrajclor se vor dcsface inccpand din zona ccntrala a deschiderii elcmentclor si continuand simetric ciitre rcazcme,

3) sliibirea piesclor de descintrarc (pcnc, vinciuri) sc va face treptat Tara :;;OCUIi. 4) dccofrarca se va face astfcl incat sii se evite prcluarea brusca a inciircarilor de ciitre clcrncntclc care sc dccofreaza, rupcrea muchiilor betonului sau dcgradarca materialului cofrajului :;;i sustinerilor.

Il. in cazul constructiilor ctajate avand deschidcri mai mari de 3,00m, la dccofrarc se vor lasa popi de siguranta care vor ti mcntinuti orientativ conform tabelului 14.3 (de la capitolul 14-decoti·are) iar pozitia acestora sc recornanda a sc stabili astfel:

• la grinzi avand pana la 6,00m deschidcre se lasa un pop de siguranta la mijlocul accstora ; la dcschidcri mai mari nurnaru] lor se va spori astfel incat distanta intrc popi sau de la popi la reazcmc sii nu depa:;;eascii 3,00m ;

• la placi se va laxa eel putin un pop de siguran(a la mijlocul lor si eel putin

un pop la 12m2 de placa;

• intre difcritc ctajc popii de sigurantii se vor ascza pe cat posibil unul sub altul,

"I. Nu cstc pcrmisa indcpartarca popilor de siguran(a ai unui planseu atlat imcdiat sub altul care sc cofi·eaza sau sc bctoncaza.

IV. Pcntru dccofrarca clcmcntclor cu deschidcri mai mari de 12,00m; precum :;;i pcntru descintrarea csafodajclor care sustin cintrelc boltilor, arcclor, placilor subtiri etc. proicctul va trebui s,j contina preciziiri in legatura cu exccutarea acestor opcratii: numiirul de rcprizc de descintrare, inaltimile de coborare, etc. V. ill termon de 24 ore de la decoti·area oriciirei piirti de constructie se va proccda, dc catrc conduciitorul punctului de lucru, reprezentantul investitorului :;;i de catrc proicctant (dad acesta a solicitat sa tie convocat), la 0 exarninare al1l,inUIl!itii a tuturor clcmcntclor de rczistenta ale structurii incheindu-se un proces-verbal ill care se vor conscmna calitatea lucrarilor precum ~i eventuale dcfcctc constatatc, Estc intcrzisa cfcctuarea de rcmcdicri inaintc de aceasta e,allllllare.

170

171

I---

,9 E

'<':1 :::l

"1;) ~

Q) 0 C/l u

u z

UU Z

~----------------------------------~------------~

a

'--

U Z

<':I U u

E ;;

u u at;: a

If)

>< <':I

o E

172

a

173

J
I~ . ~ .", ~ CJ ):::; . .!.. --"
_; " :~ r-I N ._ ;J, -r: CJ :-::: . .!.. ~ f'j
:-::: § .rJ )~ ~
~ ~ :-::: '" " .", ~ ~ N :>
U U .~ ~ ~ .~ ~ N :> '0 CJ
u ;.... '0 c.. :-::: '0 CJ '"
0 " U " 01 '" r<) U
U § :: ; CJ ~ ......: u ~ u CJ eo .", < " ~ '"
CJ u IE ~ " ~ CJ .", ><
':": leo: ...; > 15 :-::: CJ :-::: " .", ~ CJ U
-c :::: c ,..; t::! 0 u u ~ N ),8 '-0 CJ ti "0 ~ § t::! ~ §
o..p u <:: u '- 0 E N CJ
~ c.. r:: r:: ~ c.. 0.. '- :oJ 0 U '" .[0 U '" '" ,B t2 CJ 0.. ;:: r:: ~ 0 0..
E '" I:::; ~ C >< t;: 8 '" ::iJ c.. 0 ~ ... <2 ~~
2 ..::3 ~ <...; u CJ .t::! "f; '- 0 .", :::l '-<...; c -6 c
0 r:: 'f, r:: c '" '" N 0 " o..r:: 0 := r::
~ ~ r:: -r: ~J p:: r:: o u c ~ _,
u u '" u 0 u 0 '" u C _ u r:: <:: ED " u 0 < ~ '0
~ :-::: ....:. 0
E ~ 0
u 23 u N
'" 0.. t: u :-:::
':';: ..::3 '- r::
-r ,_ ,... 0 u B 0
l~ ~ 'f. =r ):::;
N 0 c' .D r:: ~ .D E o .::::
Of. u 2 0 t;: >
B .D N :-::: 0- 0
0 ~ 0.. 0 (.) c..
r:: u 0 u 0 '"
or. 0.. 0 tr) .- .....J '" I C .
:::l 0 '"
'i: " u .§ ~
0 .", 23 _,
.", 1£3
C 0- -r: >
U .",
'" ~ o~ '" " u c
0; _g :::l ';; ):;'0
'" V;
rr, ~ .", u 25 '- U
r". U ;:: U .~
'" %~ ~
u u u ~
;:; " ;:; ._ u ~
2 u ::D ... .D
.l~ 0 .~ '" 'f.
." 2
c .", CJ c
0 ~ ,:: r:: (j
.", '" ~
v u u 'r. r:: o

o

174

175

l.i Z

u z

Vll.i

E

"1" I'.) "0

o

176

u z

,5 g

)(I;j V;

"0 C I'.) 0 Vl (,)

u z

u z

o

177

'!~
<.-: ""1: 0 ' . '.....: .J.. ~ .J.. ~ <.-: 0
g - t: _; ~ t:
It::: c, g '<'0 '<'0 :; I~
N 'n '" 0 :::I N -;; ~ N 0 ::: B
u '" 6 u u '0 <'0 U ;> '0 <'0 U > u -0 ] '"
I~ U _:_ U U I~ U ><
I~ ,'" <'0 -0 :::I ~
'C u -0 ..; u u ,OJ -0 'd :::I t; -c ,OJ u U U -r- '<'0 -0 ..; g
,- u 0.;: U u '0 ~ 0 0.;: ~ u C
+- u 0.;: ~ ~ U U
U u ,::: c, - u U <'0
~ 0 c, I~ t; <.0::: c, .:: i '..:: 9 C :-: t; '..:: 0 c, ~
.. t; 0 .L ~
u <.-: E u -0 2 5. t: l~ ~ c.. '- u c.. <.-: s
c, ~ ;.. <.-: 0 -0 ::. - ~ 0 ;.. .. ("~
t:
U on U 0 <: or, u on u t: y 0 U U 0 Y u 'C u u 0 ?--

v: C/l U 'f. C/l v: C/l u 'S v: u u o: v: u

on v v v v ir, v v
z z z Z
t: U '0
'f'r '(;; . C,)
~ .. u 0 .s:
~ z, ~ .2 :-: ;.. 0
U t: U c.. 2 ~
~ -0 .2 '" u U I~ .- § <'0 '<'0 -0 U
-0 § '- ~ '" 0
'"t' -0 "" E :-: (5 ,'" :::I c.. 'n u
1. '0 .. :::I 0 C,) u :~
c -0 '~ 'f. :::I -0 ti 'f. .5
~ u .=:: t: -r: C,) '0 '..= ;..
rl '~ u ~ ~ ~ C,) )~ '" u
'" ':0:: rl ':":: B 'f. ~ E 0.;: E ;:: "2 ro t: c
"0 ':0 U ':0 'E t: 0 (J) 0.. '0 ~ C,) ro a
U U rl -0 is.. -0 <'0
~ u -0 -0 -0 0 C,) .n u c, ....J
, '.J
U 2 -0
2
B N ..
.- 13 ',2
1:0:: I t:
.~ :-: 2
-0 §
.- t: 0 <'0
rr, ~ ;3 U cr, ':lJ 'co
"" "" u
"" u 'f. u .~ '(;; '" .§
.. u
u 0 .. N ..
'" ro 'f. ~ '" 9
>= E .. E
c.. c u C,) z,
u 0.;: 0.;: u '" ,.... 'J:.
U t: .:!: ro -0 t: t: ~
t: t: C,)
u 0 ~ 0 .... E ~ 0 ,OJ
<: v v <'0 V U
U '"
~ 3 v; '" u
<: C/l <0..: ~ 0 u u
.:.J '" f- < '" c .g -0
t: c' U
,- C/l f- 0 <'0 '(;; (J) -;; u
u '.....: C/l u ,::: 2 2 -0 5 u .~
'J ~ -r- <'0 E 0 'f. U ,....
> <'0 <.-: 0 'N -0 ':0 ~ U ro t: ~
0 () 0 t: OJ 0 OJ ::: 0 U
rl U rl 2 u 2 :::I .. U :;,
.. 0 2 -0 u .. -0 .. . S!
B u .. ~ '" '"
<'0 '<'0 B .... .5 .. :::
::: C,) C 'J: C,) U ,::: u c' 'f'r
~ ~. 0' 0.;: a:- u .
:::I t; 0.. '..= t; o ti E 0.;: '" 0 l~
,-2 oc 'f. cc C,) U '.J C,) 't
, (j ;:; ~ I U (J) E .... ~ ti u ~ u OJ 'f. ;:; .~ ~
u 2 - ,E .... OJ '" t; ~ >< C,) en
u JC > E 0.;: ;C 0 u 0 > OJ u ':lJ I.Ll u u E -0
c.. s- o -0 "SJ .~ .. ~ 2 .. 2- 'f. ~ 0
'f. cr, U is.. t'<) '" ~ ,::: u <'0 is..
.s: '" 'f. -r -0 "1' .:0- t: 2 ;.. u u U <'0 -0 '/J <.0:::
,- o

178

179

U

U

U Z

<.-: c o o

U Z

V"lU

U Z

U Z

o

180

U

u z

U

i:

Q)

- .5

u

o

b

~----------------------~--------~181

g 5 ti (j .L

r-

'-'

} p'

or,

.~ (.J

_. ""0

.~ >2. ()

~ 2

re-, O'~..c

'...J 0

,-

~ u

";J _. 3

-

,.. ~ -

;;:: <. 1 2

-z:

-t

~ >1 if.

<

3 ~ ,;

.s: ~J 8 g

'-' z

N '" u

r, "'"

182

lflU

"T )~ .L o

...

0-

o

('~ . .3.

ON F

o _

E"<2

o s::

U 8

'.3 '" o

,'"

:;

~ IC-=

U 'f:

...

U ~ C/l 'f.

U Z

...t: u

o

o

183

·eIl N

ell °0

o ~ "'0 0 o s:: g ell

5.."2

o 0 C/J u

u z

u

u z

:~~

ON o 0..

E

o u

2 0

'"

u

._;:

_O

"'0

~ 8

_

°u

N U

o

N U

184

U Z

U

U Z

'flU

.« ~ I.J.l 0..

o Z

,_

• u

g ~

~ c.. U E

:::: ;-:

U 0

o C-

Of.

:=' c

E g

s:: u "'0"'0

o

185

v

Z

v

Z

u "0

I

I

rl ,....

I

rJ

C

186

,

-r. ~ '::

I. =.~ ~ _ 'J

_ "J :....

o

u R

1.- ;:::

~ S ;:;

:::L

'J .-

r. '::":

'J )3

~ '~

~

'-

'';: '..J;J

;:1. ~ :... .. ~

'J :::;-

/:.Jc..c-

rl

;;;)~ -=~ ~J -r.

rr,

o

.~ z :.JJ 2 X ;j

rr ,

--;_j:.r.

_ ':IJ"'-:-:

'J 'J

'::j"O:r.

,......, ::: r-

'..J '"C ._;::

.L :::

,

rl ,....

or,

187

'J

-, ':":

,'J

c.~

U - ':.J 'J

= ==

rf. 'J

c,

f. 'J

'-, 'J

188

23 5 '!-J.

'f.

)~ ~ ,.... a u u '''::

I "II.

i·'·

ANEXA._ VI. 2.

CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE EXECUTIE

I) In cazul in care loturile de materiale aprovizionate (otel - ~eton ciment , agregate , adaosuri , aditivi) nu indeplinesc conditiilc de calitat; se va interzice utilizarea lor si se va instiinta producatorul , heneficiarul ;;i Ol-ganele lnspcctici judctene in Constructii, Lucrari Publice , Urbanism si Ame,, .'

..' y q~area

Teritoriului in termen de maximum 48 de ore.

2) Fazele procesului de executie a lucrarilor de beton si beton armat constituie in majoritate lucriiri care devin ascunse , astfel incat verificarea calitatii acestora trebuie sii fie consemnatii in Registrul de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor cc devin ascunse incheiats intre ~'eprezentantul investitorului si executant (Proccs verbal de receptie calitativii). In cazul fazelor determinante cste obligatorie participarea : beneficiarului proiectantului, executantului si a inspcctici in constructii care in fUl)ctie d~ rezultatul controlului va autoriza sau nu continuarea lucrarilor. Nu se admite trecerea la 0 nouii faza de cxccutie inainte de inchcierea procesului verbal referitor la faza precedentii daca aceasta urmcaza sii devina 0 lucrare aS~lin'-

- ~,

In procescle verbale se vor preciza concret verificarile si maslll'iitorilc

efectuate, abaterile constatate iar dupa caz, incadrarea in tolcrantcle adlfJisibile fata de proiect.

Verificarilc care sc efcctueaza sunt prcvazute la punctele 3 I ~

Daca sc constata ncconcordante fatii de proiect sau prcvcderile reglemcntarilor tehnice se vor stabili Sl consemna masurilc necesqre de remediere. Dupa executa rca accstora se va proceda la 0 noua veri~care '1 - I ., b I ~ me rcicrca umu nou proces - ver a .

3) La terminarea cxecutarii sapaturilor pcntru fundatii sc va veritica , in raport cu prevederile proiectului :

* adancimca si cota de fundare

* natura terenului (cu pal1iciparea, obligatorie a proleqantului

gcotehnician)

* pozitia in plan

* dimcnsiunilc sapaturilor

Cu privirc la vcrificarea cotei de fundare ~l a naturii tercnulu se vor intocmi procesc verbale distincte .

4) La tenninarea cxecutarii cofrajelor se va veri fica :

189

ANEXA VI. 2.

a) .ilcatuirca clcrncntclor de sustincrc ~i sprijinirc ;

h] inchcicrca corccta a clcmcntclor cofrnjclor ~i asigurarca ctanscitatii accstora

c) dimcnsiunilc intcrionrc ale cofr.ijclor in rupert Cll cdc ale clcmcntclor care urmcuz.i a sc bctona ;

d) pO/ilia cofrajclur , in raport Cll cca a clcmcntclor corcspunzatoarc

-atuatc la nivclclc infcrioarc ; c) pO/itia golurilo!;

:') la tcrrninarca mont.uii urmuturilor sc va vcrifica :

a) num.irul , diamctrul ~i pozitia arrnaturii 111 difcritc scctiuni trallSI crs.rlc ale clcmcntclor structurii ;

h) distanla dintre ctricri .xli.unctrul accstora ~i modul de fixarc :

c) lunuimc« porriunilor de hare can: dep.l~esc rcazcrnclc sau care

IInlleaZ:1 a fi inglob.uc in clemente cc sc toarn;1 ulterior ;

d) pO/itl;1 inn.idirilor ~i lungunilc de pctrcccrc ale barclor l') calltaka sudurilor ;

j"1 1111111;'11111 .si calitatca Icg:ltllrilor dintrc bare;

~) dispoz itivc]c de mcntincrc a pozitici .mu.iturilor in cursul bctoruirii ; h) modul dc asigurare a grosimii str.itului de acopcrirc cu bel on si

dimcu-aunilc acestllia

I} pll/qia . mod II I de fixarc ~i dimcnsiunilc picsclor inglobatc .

h) in cur-ul bcton.uii clcmcntclor de constructii sc va vcrifica dad:

a) d.uclc inSLThC in bonurilc de livrarc-transport ale bctonului

L'Il!CSI'"lld ('(lnlClllii ~I 1111 s-a dep:l~it durata admisa de transport; h) L'IlIlShlL"llta bcronului corcspundc cclci prcviizutc ;

C·) condiriilc de tum.uc ~i compucrarc aSlgllr:1 cvitarca oricuror dcfcctc ; d) sc I cSPCCt;1 frcn cll!a de cfcctuurc a inccrc.irilor ~i a prclcvarilor de

l'IOhL' . cOIlI'lIlll pi cvcdcrilor dill ANI':'\A \"1. I.

c I xunt ('(lII:SPIIIl/:ltoare rnasurilc .idoptatc de mcntincrc a pozirici .u m.ruu ilor, dimcnviumlo! ~I lormci cofrajclor ;

1") <c dpllc:1 corc-pun.cuor 1l1;"tsurilc de protccric ( tr.u.uc ) a suprafctclor Ilhl'll' .Iie- bcronului pro.isp.u.

"l' \ or C'onscmnd ill condica de bctoanc

'l·II.1 t.uonului II\T:llli ('(llCSPllllz;ltoare bcionului PIiS in opera ;

190

"'.'

if

A!\;E.\A \'1. ..,

* locul undc a fost pus in lunare;

* ora inccpcrii si tcrminarii bcton.irii ; "probclc de bcton prclcvatc ;

* rniisurilc adopt ate pcntru protcctia.bctonului proasp:lt ; "cvcnimcntc intcrvcnitc ( intrcrupcrca tumarii, intcmpcrii etc. ) ; * temperatura mcdiului ;

* pcrsonalul care a supravcghcat bctonarea .

in cazul in care conducatorul punctului de lucru raspundc direct ~i de prepararea betonului , accsta cstc obligat sa vcrificc in parulcl cul it.uca cimentului "i agrcgatclor prccum ~i modul de dozarc , amcstccarc si transport al betonului .

7) La dccofrararca oricarci parti de constructic sc va vcrifica :

a) aspcctul clcmcntclor , scrnnalandu-sc dad sc intalncsc zone cu bcton nccorcspunzator (bcton nccompactat , scgrcgat , goluri , rostun de hctonarc , ctc.) ;

b) dimcnsiunilc scctiunilor transversale ale clcmcnrclor:

c) distants intrc di fcritclc clemente ;

d) pozitia clcmcntclor vcrticalc (st;jlpi , diafragme,' pcrct i ) in raport ,'11 cclc corcspunzatoarc situate la nivclul imcdiat inferior ;

c) pozitia golurilor ;

I) pozitia armaturilor care urmcaza a toarnii ulterior .

Vcrificarilc de la pozitiilc b) .... 1) se

ti inglobate In clcmcntclc cc xc

Sc I a

conscmna in procesul verbal dad sunt rcspcctaic prel cdcrilc proicctului l.a conscmnarca constatarilor sc va tine scama de prcvcdcrilc a 11\:.\ I: 1 III. I rcfcritoarc la abaterile admisibilc .

X) in vcdcrca asigurarii calitatii lucrarilor de heron ~I hcton annat cxtc obligutoric cfcctuarca unui control opcrativ ~i adoptarca IInOl m.isuri contoun ANEXEI VI.3. urnuirindu-sc :

• cvitarca livr.irii sail puncrii in opera a unui hcton all: C:UIII caractcristici in stare proasp.na nu indcplincsc coudiiii!c impu-.c.

191

ANEXA VI. 2. * adoptarea de masuri operative la statia de betoane pentru corectarea cornpozitiei betonului sau a conditiilor de prcpararc .

*sesizarea cazurilor in care betonul prczinta rczistente sub limitele admise , fiind necesara analizarea de catre proiectant a masurilor sau conditiilor ce se impun pentru asigurarca rezistcntci , stabilitiitii si durabilitatii elementului sau a structurii .

9) Calitatea betonului pus in lucrare se va aprecia , tinand scarna de concluziile analizei efectuate conform controlului de conforrnitate , asupra rezultatelor incercarilor probclor de vcrificare a c1asei prezentate in buletinul emis de laborator si concluziile intcrprctarii rezultatelor inccrcarilor nedistructive sau incercarilor pe carote , dad s-a cerut efectuarea lor in cadrul controlului operativ sau prin proiect .

10) Rezultatul aprecierii calitatii betonului pus in lucrarc sc conscmncaza in procesul verbal de rcccptic a structurii de rczistcnta inchciat intrc proiectant , invcstitor si constructor.

Dad nu sunt indcplinite conditiile de calitate sc vor analiza de catrc proicctant rnasurilc cc sc impun .

I I) Rcccptionarca structuri i de rczistcnta se va cfcctua pc intrcaga constructic sau pc parli din constructie (fundatic , tronson , scara) potrivit Norrnativului C 56 -.85, anexa 1.1.

Accasta rcccptic arc la baza examinarea dirccta cfcctuata pc parcursul cxccutici in eadrul controlului interior sau exterior; suplirncntar sc vor verifica: * documentcle de certificate a calitatii prevazutc dc reglementarile in vigoarc pcntru materialele I ivratc ;

* cx istcnta si continutul proccsclor verbale de rcccptic calitativa privind cofrajclc , armarea , aspcctul elementelor dupa dccofrarc , aprecierea calitatii bctonului pus in lucrarc , precum si cxistcnta ~i continutul procesclor verbale pcntru fazelc determinante

* cxistcnta ~i continutul documentelor de certificate a calitatii in cazul betonului livrat ;

* constatarilc consemnate in cursul cxccutici in cadrul controlului interior si/sau exterior;

* confirmarca prin proccsc vcrbalc a cxccutarii corectc a miisurilor de rcmcdicrc prcvazutc in difcritclc documcnte examinatc ;

* conscmnarilc din condica de betoane ;

* bulctin privind calitatea betoanelor ;

192

ANEXA VI. 2.

* dimensiuni de ansamblu si cotclc de nivel ;

* dirncnsiunilc diferitelor elemente in raport cu prcvcdcrilc proicctului ; * pozitia golurilor prcvazutc in proicct ;

* pozitia rclativa pe intreaga iniiltimc a constructici , a elemcntclor

verticale (stalpi , pcrcti structurali) conscmnandu-sc cvcntualc dczaxari ; * incadrarca in abatcrile admisc conform ANEXEI "1.1.;

* cornportarca la proba de umplcrc cu apii , in cazul rccipicntilor ;

* rcspcctarca conditiilor tchnice spccialc impusc prin project privind matcrialclc utilizate , cornpozitia betonului , gradul de irnpcrmcabilitatc , gradul de gelivitate , ctc.;

• oricc alta vcrificare care se considers ncccsara .

in vedcrca rcccptiei structurii unci constructii, in cazurile in care se solicita de catrc proiectant, cxccutantul va prczcnta bcncficiarului buletinc de analiza pc bcton intarit prin incercari ncdistructivc.

Alcgcrea clementclor si numarului ncccsar de inccrcari sc va face de catre proicctant

Inccrcarilc nedistructive sc vor efectua in conformitatc cu Normativul C26-85.

12) Vcrificiirilc cfcctuatc ~i constatarilc rczultatc la rcccptia structurii dc rczistcnta sc conscmncaza intr-un proccs verbal inchei,;t intrc invcstitor , proiectant ~i cxccutant , prccizandu-sc in concluzie daca structura in cauza sc rcccptioncaza sau se respinge .

in cazurile In care sc constntii dcficicntc in cxccutarca structurii , sc vor stabili miisurilc de rcmcdicrc , iar dupa cxccutarca accstora sc va proceda la 0 noua recepli.~ .

Il) Acopcrirca clcmcntclor structurii cu altc lucrari (ziduri , tcncuicli , protcctii , finisajc) cstc admisa numai pc baza dispozitici date de invcstitor sau de proicctant.

Accasta dispozitic sc va cia dupfi inchcicrca rcccptici structurilor de rczistcnta sau , in cazuri justificatc , dup.i inchcicrca rcccptici purtialc a structurii de rczistcnta.

Rcccptia partial{, va consta in cfcctuarca tuturor vcrificarilor aratatc la punctul II , cu cxccptia cxaminiirii rczistcntci la 28 zilc a hctonului care sc va face la rcccptia definitivii a structurii dc rczistcnta .

193

ANEXA VI. 2. in ascmcnca situarii , proicctantul va prcciza uncle p,lrli din clemente aSlipra c.iroru S,I sc poat:1 clcctuu dctcrminari ultcrioarc ~i care 1111 sc \'01' acopcri dccat dupa inchcicrcu rcccptici definitive a structurii .

I~) RL'cL'ptia constructiilor din bcton !ii bcton annat sc va face In confurmitatc cu prcvcdcrilc le!:!ii nr 10/1995 privind caluutcu ill constructii . 15) Cul itutca bctonului livrat de stalia de bctoanc sc va lace conform critcriilor stahilitc la Cap. 17 ~i in ANEXA VI. I.

1(,) Aprccicrca cal it.itii bctunului pliS in opera in vcdcrca rcccptici sc face conform punctului 17.2.2. - controlul calitatii pc ohicct sau p,lrli de obicct .

Prill p,hli de ohicct xc inrclcg :

* partilc de constructii delimitate prin rosturi de dilatarc ;

* P;lIlik de constructii difcrcntiutc prin clasa de bcton pre\;izut,1 sau * p.irtilc de constructii prccizatc prin proccduri spccialc sau protect .

17) pcntru uprccicrca calitil!ii bctonului sc \'01' Ilia In conxidcrarc prcciziirilc de la punctul 17.2.2. , capitolul " Controlul calil<ilii " , avandu-sc de ascmcnca ill vcdcrc:

A) rczultatclc inccrc.irilor pc cilindrii ! cuburi cfcctuatc pc probe pielevate la locul de puncrc in opera 'iisall la stalia de bctoanc ;

B) rczultatclc mcnuon.uc la punctul A) prccurn !ii rczultatclc inccrc.irilor ncdistructivc obtinutc pc uncle din clcmcntclc xtructurii in callZ;1 ;

(')daC<i nu x-nu cfcctuat inccrcarj lc obligatorii pc cilindriicuburi la locul de puncrc in olln,1 la frccvcntclc stabilitc sau dac;1 rczultutclc sc situcaza suh clasa presClis:' trchuic s;i xc cf cctuczc inccrcari ncdistructix eextrageri de curotc.inccrc.ui in-situ care S;-I confirrnc calitatca lucrarilor cxccutatc.

IX) ill cazul punctului 17 - A) rczultatelc sc an,tiizea/,I pc haza

critcri i lor de con form i tate, i nsni indu - xc in bulct inul inccrcari lor * rczult.uclc inrcuistratc

* \ alori!c dctcrnun.uc pc ficcarc critcriu * conformit.uca rczultatclnr

• clasa de hcton cfcctiv realizat;1

* concluzr: . BIION CORI-SI'IIN/AIOR NFCORI-Sl'lJNhTOR 1<)) in c.rzul indic.u la punctul 17 - B) sc analiz.:az,1 scparat

* inccrc.urlc pc corpurilc de pro[,;1 corcl.indu-sc cu rczultatclc afcrcntc lonel mccrc.uc nc'd"tlllcti\' ;

* IIlCell·;·1I tic ncdisuuctivc (mcdiilc pe scctiunc sau iudividu.il pc

C ill ore )

\nalizek <c m-.criu xcparat in bulcriuul privind calitatca bctoanclor. l nccr c.uilc i1l'dlstlllctl\C xc ef'ccllleazj conform Norm.uivului C 2() - X5

194

11··· .. ·.·'.·.··

I j,;,

I ~i

t:

ANFXA VI. .'

CONTROUJI. OPERATIV AI. (,ALITATIl BETONlIl.lJI

I) Activitatca de control opcrativ cuprindc :

* dctcrrninari pc bctonul prousput in scopul cvitarii puncru 111 opera a unui heron nccorcspunzator

* analiznrca imcdiat dupa inrcgistrarc , a rczultatclor privind rcz ixtcnt» la comprcsiunc la varsta de 2X de zilc in scopul rcmcdicrii operative a unor cazuri nccorcspunzatoarc

* inccrc.iri oricntativc clcctuatc la tcrmcnc scurtc 2) Dctcrminari pc bctonul proasp:lt

2. I. Condiiiilc tchnicc privind caracrcristicilc bctonului rroasp;H sunt stahilitc in tubclul VI.3.1.

Tabclul VI. 3.1.

Nr. ( 'arncrcristica Vuloarc de l.imitclc de rctcriuta admise
crt. rcfcrinta
I. ( 'onsistcnta t rasure medic tasarc met! ic abarcrca admisa
(,11m)
t I 0 .. .40mm ± I 0 nun
t 50 .. 120 nun ± 20 mm
t > 120 111111 ± .l () mrn
" gradul de
z-
Cl nnpacta rc met! i II g ± 0,5
') Temperatura tlll111 Still 111\111 - 1° C
till," i., I 2° ('
.', Dcnsitatca p" ( kgim' ) Ph j~ ~o kg III ;
aparent:1
~. ( 'ontinut de acr p"" r" 41 + 1,5
oclus antrcnat val. medic
5. Granulozitatca glllill • !lIIU\ " - ')
':-1'111\ -
agregalclor conn- (00) " I 2
C'III.\\
nutc in heron SOI'l
tl - .\ 195

ANEXA VI.:I.

2.2. Detennimiri efeetuate la statia de betoane

2.2.1. Caractcristicilc care sc vcrifica si valorile de rcfcrinta ale acestora se prccizcaza de laborator odatii cu stabil irca cornpozitici betol1l;lui si sc inscriu in re,teta bctonului prcdata scfului de static care 0 va afisa .

In accst scop se vor uvea in vcdcrc :

* prcvcdcrilc din protect sau proccduri spccialc ;

* ccrintclc formulate de executant privind bctonul folosit ; * conditii clirnaticc .

Ccrintclc vor Ii stabilite astfel inca: s,i se asigure rcspccturca cclor prcvazutc la puncrca in opera.

2.2.2. Ori de catc ori un rezultat sc situcaza in afara limitelor

admise conform prcvcdcrilor din tabclul VI.:I.I. se va rcpcta imcdiat

dctcrminarca rcspcctiva.

2.2.:1. Dad :;;i la noua dctcrminarc rczultatul nil se incric in limirclc admisc sc va sista prcpararca beto;lIIll1i :;;i se vor stabili masurilc teilnologice cc xc impun : corcctarca cantitatilor de ap,i , a proportici sorturilor de agregate sail aditiv , a tcmpcraturii cornponcntilor ~i vcnficarca instalatici, avandu-sc in vcdcrc ~i prccizarilc de la pct. 6.1.5. cap. ().

2.2.-l. Dupa aphcnrca m.isurilor stabilite ~i rcluarca prcpar.uii hetonului , dctcrminarca caractcristicii respective se va face 1;1 ficcarc amestec , adoptandu-sc eventuate corccrii ncccsarc p,in,-I cand SL' con.~tat:1 c,i eel putin 3 rczultate consecutive se inscriu in limitclc admise .

in continuare determinarea sc \a face cu frccvcnta pn:v,izut,i III project sau conform ANEXEI VI. I.

2.3. Dctcrminiiri efectuatc la locul de punere in openi

2.3.1. Dctcrminarilc sc rcfcra la vcrificarca consistentei bctonului iar daca cstc prcvazut prin proiect sau in perioada de timp friguro~ , la dctcrminarca temperaturii bctonului .in cazui spccialc pot Ii prcvazutc ~i altc caractcrisr ici .

2.3.2. Caructcristicilc carl' se vcrifica ~i valorilc de rcfcriut.i ale acestuia , sc pn:ci/ea/:1 de catrc cxccutant ~i xc inscriu in proccdura de cxccuric ~i nota de cornunda a hetonului .

in accst scop sc \or uvea in vcdcrc dupii cal:

* prcvcdcrilc din project sau proccduri spcciulc

196

ANEXA VI.:I. * mijloace folositc pcntru transportul bctonului (hasculanta, autoagitator, bcna , pornpa , ctc.)

* conditiile de puncrc in opera a bctonului (dimcnsiunilc clcmcntclor , desim~a armaturilor , posibil itatilc de .compactarc).

2.:1.3. Ori de catc ori un rczultat nu se inscric in limitclc adrnisc conform prcvcdcrilor din tabclul VI. :1.1. se vor cfcctua pcntru acclasi transport de beton inca doua dctcrminari . Daca valoarca medic a trci dctcrminari sc inscrie in limitele admisc se va acccpta puncrca in opera a bctonului ; dad este depa:;;ita limita admisfi , transportul rcspcctiv de beton se rcfuza . Se acccpta ca in cazul in care valoarca consistcntci cstc mai mica dccat cca indicata, accasta sa se poata Imbunatati numai prin adaugarc de aditivi plastifianti (supcrplastifianti).

:I. Incerc<iri pc beton int,irit la 2X zile

3.1. Rczistcnta la cornprcsiunc , dctcrminata ca medic pc ficcarc scric de trei cilindri/cuburi ,se analizcaza de laboratorul care cfcctucaza inccrcarca imediat dupa inrcgistrarca rczultatului.

:I. 2, In cazul in care rczultatul cstc mai mic dccat clasa bctonului (rccvaluut conform tabclului VI. 3.2.) laborutorul va cornunica rczultatul in cauz,-I statiei de bctoanc si cxccurantului (bcton prcparat in statii) , rcspcctiv num.ii cxccut.mtului (bcton prcp.uat pc santicr), in termon de 4X de ore.

3."~, I lrm.uc a comunicarii primite la stalia de bctoanc , ill tcrmcn de 4X ore , ~eful static i iniprcuu.i cu dclcgatul compartimcntului de vcrificarc a calit;itii vor idcntific.: obicctivclc la care s-a livrat tipul rcspcctiv de beton :;;i vor comunica cxccutantului rczultatul inregistrat Comunicarcu sc va LIce pcntru Iicc.nc obicctiv entre cxccutunt (conduc.uorul anti cprizci, responsahillli tcluu,: cu cxccutia.rcsponsahilul compartimcntului controlul c.ilitatii) .

;4. in termon de 5 zilc, rcsponsabilul tchnic CII cxccuua impreun,-I cu reprc/cntantllllll\'estitorului vor proccda ill fclul urmator

a) idcntifica clcmcntclc la care s-a folosil bcronul ill call/:I

h) dad proba rcspcctiv.i a fost prclcv at;-I la st;1\ ia de bcto.me sc vcrifica in paralel dac;-I all I(lst prclcvurc probe la santicr )1 d;lc:1 n:zistenla ohtinllt;-I pc aceasta cstc eel putin egal:1 CII clasa h~'tollUlul dctcrnun.n) COliform ciitcriilor de conformitutc de la punctul 172.2;. In Cd/Ui cx r-tcntc: de mai puun de uci rczultatc; ill cuzul indcplinir ii al'eslel co1H11l1l 'c' l'olhellllle;lz;-1 C.-I 1111 cste ncccsar "-I <c ctcctucvc \ ~'1liiC;'1I1 ,"pllllL'lltal e.

197

ANEXA VI. 3.

c) daca proba rcspcctiva a fost prclcvata la santicr sau nu cstc indcplinita conditia de la punctul b) , sc va decide:

* cfcctuarca de vcrificari supl imcntarc pun inccrcari

ncdistructivc sau cxtragcrl de carote

* convocarca proiectantului pcntru analizarea cazului , daca nu cstc posibil<i efcctuarea de inccrcari suplimcntarc .

3.5. Daca din vcrificarilc suplimcntarc rczult.i dl bctonul nu indcplincstc conditiilc prcvazutc conform rcglcmcntarilor tchnicc in vigoarc , va ti convocat proieetantul care va analiza :;;i decide dupn eaz :

* cfcctuarca de vcrific.iri suplimcntarc prin metode ncdistructivc s.iu cxtragcrcu de earote :;;i rcanalizarc

* cxpcrtizarca lucr.irii hi masuri privind rcfaccrcu sau consolidarca clcmcntclor nccorcspunzatourc, adoptarca unor rcstrictii in selVICIU acccptarca rcccption.uii lucrarii daca din vcnficarilc efcctuate sc dovcdcstc ca satisfacatoarc clasa de bcton cfcctiv rcalizata , ctc.)

~, inccrciiri orientatiYe pc heton int<irit erectuate la termene scurtc

~.I. in cazurilc in care sc urrnarcstc obtincrca de informatii oricntativc asupra rczistcmci care va ti atinsil la v.usta de 2X zile se pot cfcctua inccrcari pc cilindri icuhmi de proh,'1 la 3 z ilc (72 ± 3 ore) sauhi 7 zile.

Ascmcnca inccrc.ui prezint,i intcrcs in prima pcnoad.i de aplicarc a unci noi compoz iti: de bcton :;;i in special pcntru bcto.mc!c de clas,'1 supcrioara clusci c 202S.

~.2. Probc]c destinate dctcrminarilor oricnt.uivc vor ti prelevatc, confcctionarc. pastratc :;;i inccrcarc cu 0 supravcghcrc compctcnta . in special se \<1 \ ell tica temperatura apci din bazinul de p,istrare . Pcntru ficcarc cpruvct.i sc \a nota data :;;i ora confcctionfuii ~i inccrcarii .

~ .. ~. Sc rccomandu ca in cadrul unui schimb de lucru sil sc prclcvczc minimum .~ probe de heton din :;;arje difcritc in interval de maximum 3 ore; din liccarc proh;1 sc \'01' con lcct iona eel put in 2 cilindri /cuburi,

~.~. SL' po.uc considcr.r d cxtc asigurat,i rcalizarca clasci de beton pre\;'lzute , d;lc:1 rczistcntu cvaluata pcntru \;'u'sta de 2X zilc conform datclor din tahelul VI..\.2. , pc haza medici ohtinutc pc cilindricuhmi confcctionatc in cudrul unui schimb , cxtc eel putin egal;1 cu 1,2 c1asa bctonului .

198

ANI'XA VI. 3.

LVALlJAREA REZISTFNTFI BFTONULLJI LA 2X ZILt: iN CONDITII NORMAI.E Dr iNTARIRL

Tabclul VI.3.2.

fl __ ,:-. 111<." ~tJ l I :C' f,." "Ie 1111
Tipul de till temperatura Valorilc cocficicntului "C", varsta
cimcnt utili/at medic dill primclc 7 bciouului de inccrcarc " n " zilc fiind :
zile (0 C)
3 7 I~ 2X 56 1)0 IXO
I1!(3 - S,~2,5 t 5 0,15 0,30 0,47 0,72 I, I 0 1,25 1,30
II I ,\2,5 I 10 0,25 0,43 O,(,~ 0,1)0 1.15 1,25 1,30
II IliA - S 32,5 t 20 0,35 0,55 O,75J 1.00 1.15 1,25 I ,~O
SRIIA-S I 30 O,~3 (l,(,J O,XO I 1,03 1,15 . 1,251 I .. ~O
! I
"
32,5 , ,
t 5 0,20 0,40 0,55 O,7X 1,05 1.15 1.17
I1.A - S .~2,5 t 10 (l,15 0,55 o,n 0, ()5 I ,10 1,15 1.17
t 20 (U5 O,h5 O,X2 1,00 I, I 0 1.1 ) 1.17
t ,0 0,)0 o,n 0, ()O 1,03 I , I 0 1.1 ) '1]7
t ) (UO (I,SO O,C>7 O,XS 1,0) I , I 0 1.12
I ~2,5 t 10 O,~5 OJ,S O,X2 0,()7 1,07 I , I 0 1,12
t 20 O,5S 0,7) 0, ()O 1,00 1,07 1,1 () 1.12
t ,0 0,(,3 O,XO O,'>J 1,02 I ,07 I , I 0 1,12 Ohservatii :

- Valorilc indicate in tabcl xunt oricnt.uivc.

- in cazurilc in care in cadrul inccrc.irilor prcliminarc s-au cfcctuat

dctcnuinari la 3 :;;i 7 zilc , sau sc dispune de date obrinutc pc cornpozitii de heron la care s-a folosit acclusi tip de cimcnt , critcriilc de aprccicrc oricntativa sc V(lI' stahil i de laborator pc haza anulizarii rcvultutclor inrcgistratc .

- Pcntru vnlori intcrmcdinrc xc intcrpolcaza liniar.

199

Ne 012-1999

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like

Ne 012-1999

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Ne 012-1999

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

BULE,.INUL CONS,.

You might also like

Ne 012-1999

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like

Ne 012-1999

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Ne 012-1999

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

﻿BULE,.INUL CONS,.

You might also like

BULE,.INUL CONS,.