DUBLUL. DON JUAN.
ci acel care pune piciorul pe propria sa umbra trebuie si moar’.
In opozitie cu credinta conform cireia cel a cfrai umbré nu se
proiecteaza deloc trebuie s4 moard, exista o alta credin\S ger-
mand dupa care cel care, la intrarea in bisericd, isi vede umbra.
dubld, va fi inmormintat inainte de sfirsitul anului?
Aceste supersti
din
REPREZENTARE ASUFLETULUI
si
amcrezut oA umbra omului
este anitatea Sa aie
zsche
"Ideile supersttioase refertoare
“noi, Poefii Chamisso, Andersen, Gi
‘eind se refereau la cle.
robé asemanatoare in a sapieanoapte a sii
lumina lunii. Cel a carui umbra este
Smpul anului.* In citeva tari germanice se crede
27), in urma n
rea, 3 ondonat ca umbra tindnutut sa fie bieiuit
Bokhoris, cel mai injelept judecator din
‘remea sa, faimoasa judecati care a ineeput, la cererea de:
unei curtezane ce se plingea cd un amant ar fi profitat de.
indicafia de a-si adresaDUBLUL. DON JUAN. 3s
Fo na Jal Sus de Sievensoii: Credinta Conform ela
sanitatea $1 fora crese proportional cu umbra sa
(Frazer, p: 86 si urm, din aceeasi sursa ea $i deose-
(bra mare a unui om care-va
$i cea scurta, care va ramine
- sedi 0
eda p. 508) Popostel PIES ced €
ide tabuur afertoare It
ste Innoul naseut
mare aseminare a
bet Sspayc i noces opie
etal (Frazer, p. 87). in aceste
jumbre fungi sau scurte, ale une! umest opoarcle
4
precum si toate
pe care Ie prover
mt larea, plete
Jor se expt
de moarte. Try! fa urnbra pe
‘unmatd, obligatoritt,
tificarea sufletulut
for in legaturd ou identifi ndigenii din T
decit cuvintul Joakal pentru umbri,
‘pul Basutos aumesteserif sa umbra spirit
moarte. Acest popor crede ca, daci un om se plimbi
unui fluviu, un crocodil poate traze st Ing
se plimba. in vechiul Calabar poate fi
jdentificare intre spirit si umbra. Se crede, de aseme:
srderea umbrei este foarte peviculoasa pen
‘citiva indigeni din
zat in inimé (ngai) si altul strins leg:
‘Masim din Noua Guinee b
——-_ 7
—= DUBLUL. DON JUAN 87
pentru umbra es
oe este 0 repetare a cuvintului yalo are inseamnd
i pentru a desemna spiritul
Slate: Umbra si reflectarea, Frazer spune 4 multe
popoare salbatice folosese pentru a desemna sufletul omenese,
care numese, de asemenca, umibra sau reflectarea
corpului in aj
merg la soare”,
La fel Spieht spune despre
ate fi vazut in umbra
din Batak: ,,Bi cred
Klamroth, despre
proiectat-o se uneste cu
leveni kungu, spirit, cici
sufletu
se gind
spune despre negrii din Dschagga:
coboara in tara mortilor este um-
‘Accasta nu este doar 0 imagine pentru persona=
terialé prin moarte, ci inseamna, de
umbra omului, aga cum se arath ea pe
Ja triburilePUBLUL. DON JUAN
nda si care
i oglin
say intt-O
nap sav in
de l'dme chez les Grecs et leur croyance
1 credints loin :
ai"
7 O°TO RANK
90
cere n mod expres umbra drept
| Maurer, Islamische Sager) $i it
via fel oarecare Va rimine apoi toatl
5 opscit, pp 976).
escoperit premalur si
‘Subject, memoriut IuDPUBLUL, DON JUAN
aceasti credinti totemica des;
ned niciun rol, dar pe de alta par
‘prin intermediul unui ani
‘Totemismul pare astfel
‘acceptare a mortii, prima
De aceea, vedem
‘auna vorba despre aceasta reconstiquire
ca Tamaz la fe—ZBLUL DON JUAN
tH ocazic locutiunea: