Rink Cale WE el Re Ecce babe ANATOLI HRISTEY “DUMITRU MANDA LUCIAN GEORGESCU DORIN BORSAN MARIN SANDU, NICOLAE GHERBANOVSCHi |: i | PROBL EME PL FIZ PENTRU CLASELE IXX 9 EDITURA DIDACTICK $1 {EDAGOGICR BUCURESTI, 1Referenf: colectivel veledme de fied a Licewli eX: BALGESCUM = Bi “Luerarea a fost elaboratd fy felul urmitor: Parten I. Capitolele 16: cont. univ, de A. Mester Coptolle 7, 8,10: peo. Manda atoll 9 te des Ee Georges Parten I. Capitoele 142 tector dr. Ds Borgan Capitolete 57: prof. Me Sandu Gopitelele 8—11: lector de. X. Gherbanorsehi Portea 111: A. Hrister, D. Boryan, N. Gherbanevseki Condepot Coperta: Mleolae Sirbu Coli de tipars 15 Bun de sipar: 28.00.63 ‘Com, 30 23977128, PARTEA apa stdtoure (1) $ legea misclr $i viteza ape ty, 58 ee repewzint 960 kenph fata de ner. CHL timp due aborul daca vintul sulla eu vitera 0 a) perpendicular’ pe dire }) de-a lungul directied parcurse: ¢) dar dack nu sufld vintal ia parcursi MECANICA SI ACUSTICA (Clasa_a IX-a) ENUNTUR argeri tulut este #4 = 20 kmfh, ine a iter eink, Cave esis wilezs ape gi viteta gtlupel Toth sn sensu) opus 2 = 16 ke aH vapor pe roprewontates legen migoasit una vapor pi Tatoo i tai uni i (2). Sh ale viteza waporubut ty su in sensu trafic legen migedrit waporuui pe sia in Ba Te th de timp = 0 mn ieee ead fe adtincime se afl linia, metroului oe soon wi eur Vinwan vq = 380 lers[h fai de noe, Stiind ch we a a ci Nand ad ne xtin witean mC! 4 tt de pe ne | LeLZ. Pana din figura 407. 00 Uunghiul! @ = 30°, ahuneca orizantal ot vitera_ 9 — 0.30" my serie tija ~ LLB. Doni 4 ae La icule meng paralel i - seiguti copuse i vilen = 36 kmh oy 346 kinfh, Din primal vehicul se arunea in al doen un packet eu vileza ry = 50 ms, rizamtal si Dperpenslicolir fata dow wes Care este hnulnime vitezoi pachotisa xi ee ugh orawwaza ee tala de al ailen vehieul? Fig 349 1.1.9. 00 bares insintenad xpre nant Wise Tungul unis meridian se viteze v= 10 mis. Care este nudtimen sh diwetia, fali de bare vitece vintului care sulla dinspre WV ext vitez a= 10.0 mis! 1.1.10, Intre dowd oruge 4, H situate woul fata de altal tn sistanla a 200 km circula autobuze, vare pornesi: din stalia A ht iatervale eyule: de timp = = 1,0 h gi cievula cu vitezn medic # = 500 kaif. Newiijind. impurile de stationare ale autobuzelor, sa se afle cite autabuze sint tn tala pe. teases 1 elte autobuze va intilni un elstor dintr-un anlubur ean plewed dint ‘orag si ajunge in celdlolt, carro. 2 1.2.1. ‘Dupi deschiderea paragutei, parasutistut ajunge sped si enbnare cu viteadi constanta, desi usupra lui aclioneaza forta de wrentate, Cum explicati aceasta? 1.2.2. In figura 1.2.2 sint roprezentate tre eazuri, find indicate gro {aiilecorpurilor si forte eare actimensa. Si se spuna eu. co aeoleruid ae vor migea cole tre corpu 1.2.8. Se schimba forja de tractinne « Iocomativel dav locomotive cate Plasati in spatele trenului sau undeva la mijlocul trenalui? a Gess0M or }—______- Fanon Fig 122, “at 1g osie tows uniform de dou tractoare ca in figura 1.2.4, 10 KN, Care este forja de rezistenta a 18d. Un 9 tonsiunea Hin feepre cablo bind 7 avon une teew pte on sre io exe int uni ' eee i lui orientati orizontal, Care este to de traetinne Fa form un carp eu vs vsuyprn seripetebni? forta de mpisare a fir 1.26, In oxperenla fui Ott» Guercke eu! eirerle din Moseborg 854) de fiecare emisferd Leiigean opt cai. Se schimba forta de tractiune cee lor Gt ni cise wee gn de un sp? Dar dct cemisfera este lena de slilp, iar de coalalta trag 16 cai? 1.257. Cu cr accoteratie sa migeatan lift de maxi m = 1,00 1, dacd tensiunen ‘ inore a last: a) T= 43.8 KN, b) T= 6A WN? din vabind ci de ae 100 e cobwrt inty-0 mind ev ayu= 12.8, Un corp de graitute G = 100 KN este eoborit int Lorut unui able, Viters enrputii soriat In timp dupé praficul din figura 1.2.8, 84 se alle Lor Juha in eve frei intorvale de timp, ranean in 12.9, Pe toler uaui eintar se agazat um vas cu apa gi apot se face echi- libro. Se sired ochibbral daca bigam mina in apa din vas, farsa atinge iundut gi Eira si se verse apa. poe ‘ Fig. 12. i a} ! {3 ' ‘ ~urtai12.40. Pe talerul unei balante a» aftd un ves ew pi un stativ'de-care este prins un fir oun corp atimat Je capat, deatupra ape Balanfa este ech bata ou ctaloane, Se strict echilibrul balan’ cin coborim' fir! astiel incl corpul si se” scuftede Ia " Dar dac& stativul se afla pe celélalt taler dar are « it "ovizontala cn fir scp, ttl. Tuk patorn Cufunda eorpol, ea i mai nants In vasul capa dee prmul ter? L241, De tavan este atirnet printr-un fir un corp de masé mare. De acest corp este prins un alt fir (de acelasi fel ew primul fir) de care tragem in jos (lig. 1.241). Dacd tragem incot, se rupe firul superior, dacé smucim bruse, se rupe firul inferior. De ce? 1.2.12. Cu ot aoceleratie trebuie ridient yertical in sus un corp cu ajutorul unui fir, pentru ca tensiunea Pee din fir si fie de m= 3 oni mai mare decit grevtaten corpului? 1.2.18. Un fir rezistaé Ja un corp atienat de masi masi Jn con ridicani corpului cu.o anumité scceerajic ¥i la mask maxing mz = 12 kg in cazul coboririi cu aceeagi acceleratic, Co mash maxima putem ridica sau coborl uniform? 80 ke A214, De un fir este atirnat un corp. Daci ridicam corpul eu accelerafia a= 24 mje, atunci tensiunea din fir este de n = 2 ori mai mick decit ten siunee de rupere, Cu ce aceeleratie minima trebuie ridicat corpul pentru ce firul si se rupa? 7 ple215. Dou corpuri de mase m= 10 kg si m, = 2.0 kg, agezate pe un plan orizontal fara frecari, sint legate intre ele printrun fir oriaontal vind inserat, un dinamometra usor. De corpu! ms se teage crizontal cu 0 for F =12N, Co forga indica dinamometrul? 12.16, Un camion de masi'm = 8,0 t tracteadaccslerat 0 remorea de us ose 20 Tansnen dn cabil do romernre ete 7 1.0 ER Sak erin ck forjee de revistentAxint proportinele ce grevtiile, awe of de tractiune dezvoltatd de motoeul coment a | 1.2.17, Dous eorpuri de mase m, fir sint trae in jos eu o fort P= 4.0 rafia sistemului gi tensiunea din fir? 100 my = 200 g, legate printe-un a in figuea 1.2.17. ‘Care este accele- 1.2.18. Un corp de mask m; este tras in sus eu o fort’ F. De corpul im este print un corp de masi my prin intermediul unei sfori de mast my {fig. 1.2.18). Sa se afle tensiunea din fir Intr-o sectiune depirtat’ de eapatul inferior ou 0 distant egala cu o fracfiune f din lungimen slori 1.249. De tavanul unui vagon este sus 1,00 kg prin intermediul a doua fire de ac -ndat_un corp de mest m eeagt Jngime agezate simetric in 6 ee ny : : | : Lt Ad * 9 mist? fiune! ¢ind vagonul merge ew aceclersia calla int hore se mast M = 40 he on a oe ees taf io da bark, Ste wh eetibeute co enne se vor misen omol gi barea fata’ de api, precurn st forte on care omul impinge barca i reese orintal een L221, De tavanal nei sf de «pa st pine i vob cr actlaie 4.0 ke, O pivied de mass m = 0.50 80 rape $i Aly de mati dar in acelagi moment fir de Iparitasthel incl, ramming meray bu a Je vertical, Ea intimping din partes inala cu pitewtul vitezei. In momentul mist, vibera ef ora 7 == 20 mis. Ling ronstanta vy $8 nimerind pe ii inclinata eu unghil « = 3 © estar depo « sta Ue resistent propor cia panini pists 9 stn viene fear lara al un auton 9 Ina wert inch Faure etvay Core fst viteza automobile 122 printeann fr tren poste Uensimen dia fr Se dee ; tare fom eyala cu geelaten comput P= sacrulai © Ie grovtate Gy ~ 40 N, y= 90. sot Togate “a pebeu cpt ea Cave owt goer sistema cavum corpo Gy 8 in focal AaW $6 trage in jos ° Care wa fi acum acceleratia gh recut an far ev doa eorpuri de asi 2.24 este wn scripete il vate tree un fir cw do corp de mas Sig feenre: Peste vont din corpurile Ewe ageaa un . a \dijional m asupra eorpului Mf i) g Gs ork ap compl adalat coe a festa care ol i ngrzot? Cn ce fora F apa senpetete Bie?1.2.85. De tavanul unui lif. este agatat un seripete ideal prin intermediul unui dinamometru. Peste seripete este tnecut in fir eu doug eorpun Ia cape do nase my = 100° g, ma = 900 g. Liflul urct acrilerat ov acecieratin ay = = 2,2 mis Ce fort indica dinamometrul? 1.2.86. Peste un scripote ideal este treeut un fin. De un eapit al firulul este atimatit o mas my = 300 g, iar de-& lungul éeiuilall capal alunecd un manson de masi my = 200 g cu acceleratia iz ~ 2, ins (in jos) lata de fir, Si se afle acceleratia a; a masei my gi fora de Irecare itintre marigen $0 fr 1.2.27. Un lant de lunsime 1 = 16 m gi masii m = 80 kg oste trecut peste un sripete idea.-Care va fi tensiunea din lant In sectiunes din mijioctl Janfutui in momentul in care de s parte a seripeelti tirade hungione fy = 10 de lant (fig. 1.2.27), Care va fi acceleratia lantuiui in acest moment 1.2.28, Pesto un scripete ideal este treeuta @ svar de mast noglijabila de capetele cireia se agat doi sportivi de mise m, — 40 ka me = il ke cane Incep simultan si uree cu avesieratii constante w, = 0.90 mjs%, rospeetiy wp = 0,70 mys" fatd de sfoard. Si se afle 4) tensiunea gi acceleratia sfor b) accelerajiiie sportivilor fa,4 de pimint ¢) care sportiv ajunge primul la seripete 1.2.29. Peste un soripete ideal, fixot de tavan, este tre un capital sforil este atirnat un corp de mast AY = G0 ky iar Ta welll capi este atimnsté o scara pe care sta un sportiv de mas m2 50 ky. Initial sistemul este in echilibru, Cu ce acceleratie fatii de sfoard teebuie si urve spor- tivul pentru ca scripetele si nn apese asupra laxievior sale: o sfonrds ta 1.2.30. In sisternul din figura 4.2.30, serio sin ideal (le rowel nog ibd). SH se determine gcceleratiie varpurilor $i tensiune ‘in Tire (mr 100 Fig 12.27 Paes Pig. 12.32 LBA. Sa se afie acceleratile corpurilor my = 1,00 kg, ms = 16,0 kg din sistonul de seripoti ideal din figura 4.2.34 - 2.8. Si se afie acceleratile si tensiunile din fire pentru sistemul din figues 232, Sonpelil sit Heal my — O00 Kg, me'= 0100 Ka, a 20 ky. Ce valere trebuile si alba ms pentru ca ma si ring In repa fata de pamint? cAPoWwL 3 WLU) MATER RTIPURL DE Foi CAKE: MISCAREA RECTILINIE UNIFORMK ieist « pareurs 0 distant cu viteza oy = 42 kan/h gi tn congnuare 0 dsiana gui cu vitest y= 80 fhe Care «fot vara sredie a bieestulyl pe tntreaga distan\é paroursl? " ~ 18.2. Un carson mers de ly A a Bc vitora 25 ~ 00 km ae Inapoi ce vite vg = 40 nfl, Garo @ fost viteze medie @ camionulu? 0,40 din dramal sé ou 4 rnp Gare Fost iene Ty iv eerste ena THESE “tie kon = 1.84, Un biciglist a plecat intr 10 excursie din oragul A in oragul B. Irvne ier cu viteet ty = 42 Kr Jumatate din Prime Jaina merc vtec ty = 80 km/h, Yor rst dromulu« mer pe Js U0 Vitera vy = 40 kmh. Care a fost viteza medie a biciclistului?~ 1.3.5. Un autobesx se mie t, 0,5 min ov Supgtalen). anol fe = 4.0 min eu vitera 25 = 20 kmh (treapta IN) gle ce, ou vitoss rs = 40 Kunth (treepta 111), Sivan afle Viteea malic pe 104 timpul migeéeii, noglijind timpurile de trevore de lao vated Te alte 2a 0 = 10 kmjb (beeapta T de mine M = 0 kg, ou un am de mast m= 60 kg aft Sn eth i reps pe un Ine Out net sk mene shoes yo Sg foha do bart, parcrsind tonne Dini TSA Se ake vies cares mig lg bare fae np, precum dolar eto fy . Dou eal sin site pe eal Limp sit povtur ye aosieg is. Viton medie de coraene nef Ho mf Inu vstnaiat cal tte anges ji" ms Fal de apa unl pe la, ath pe, Dana dite eet Be cele dou i es ph id 108 km. C dsl Intrs inte cele dd lata, pe ele du eit? St ge doreeg te fotdeninn ft ~ LB.8. Un elev investi ew vitere p= 05 mfg. In oe di Inoate spre. celalult n Sil deplaseze cit ui tae de acumulare gi in ie trebuie sa i pewitru en apn care curge ev vilera ty = 140 me na putin ka vai! 7 EB. Tin or aflat la distanja b — 50 1 de o gosea observa la un moment Gat un autobuz venind en vitezn vy tanta rr de ont. Sub ce ungghi (lata de directia initiald. 1 frebuie si alerge rertiliniy omut, co vitezn v= Al mie; pentew burul? (Fig. 1.3.) Cu ce viteza minim trebuie #4 ‘alorae putea inti atobnrul? tabuz) intilni auto- nul pentru a and, Pet camioane yleaca simultan unol spre celalal din oragul A, Hee, 2. Bk Intiinese tw distanya d ee 45 "kin de B, pon, ajenciod Heeare la destinatc se intore si sv ntlinese » doun oaré dup so 3 ent de 1 prima intiinire. Si so afle vite evil deal deilos eamie fot BH O ecloanii de pionieri de iungime ¢ = 400m se deplaseazt om {itera © = 40 kin/h de-a Jungul une sosele, in timpul tine! exeeeah Profe Ga dit coada coloanei timite la un moment dat um bicicst cite proferora din cepul eoloanei va aii ccnra planul exoursia. Bicilistul merge te tar eu iteza t= 42 kmfh. In eft timp se intoarce hicielisial” ee se ange problema in’ sistemul de referinta leat de a) nina b) dicielist, ©) paanint, Care sistem de referin}a este mai convenabil? Fig. 1.20 timp dureaz drumul © 12 ms si nflat in acel moment le dise 12, ‘Dow coloune de portivi. merg pe 0 gosea In sensuri opuse, eu vita ty Lomi apectr sg smn Be fear nda = spor tivi si distanfa dinire rindusi d — 1.5 m, Ci sportivi din cealalta colean Innate nl din witeun timp == 36? Car aston de eaehanae ae mai povrivit? MISCAREA RECTILINIE UNIFORM VARIATA ile reprezentate in figura 1.3.43. 1.313, SA se deserie mi alain Fig, 4.2.15 Fig, 49.46 caren pentru care graficul acceleraliei este repre: © 1.3.14. Sai se deserie aoe rentat in figuea 1.3.04, viteza inifiald fiind 1815. In figura 1.345. se di genfioul accoloratiei. SK se repredinte coordonata 2'in functie de viteza , sive iil fied hy 1.3.16. Un corp porneste fir viteza initiala avind acceleratia reprezen- {ata in figura 4.3.16, In co intervale de timp corpul este accelerat iin ee inter vale de timp wste frinat? In ee moment viteza sa va fi maxima? Mw~ LAAT, Este posibila 1.3.18. Un mobil, porvind fig vitexs initiala, pareurge in prima secunda 4m, in a doue secundi 2m, Ine ma secunda pwreurue melt, Este aceasti migeare uniform accelorati? nigeare uniform frinatd co vitex’ initial on 1.3.19. Trenul unui motrou dervoltice decoleatie a= 1.5 mist fa eb timp acest tren atinge viteza de regi v — SD krafh 1.3.20. Un corp pornind uniform aveslorat fara viters initial, parcorse odistanté Az = 40 m in intervalul ite timp de lif) ~ Lista fy = 30s Cit esto accoleratin ? = 18.21. Un tramvai prorneste eu aceoteratia a — 1.0 js! La ce d viteza tramvaiului atinge valoaren de rein viteza la mijlocul acesies distante? 1.3.22, Un mobil, migcindu-se cy swesloratia a distanta d = 100 m in timpul t= 51s, Care a fe + 1.3.83. Co distanta a parcours yn autorobil in dela a istanta 36 kuwfhi? Ge" vainare are 2.0 mist. a parewrs vilera initiala? timp ev vile so a erescut 0 mjs ta vg = 1G ms, acceleratin Find a 24) mf — 13.24. Ce acceleratie trebuie si dezvalte un automnohil penta a mari viteza dela oy = 18 km/h la 2— -= 72 kmh poodistantad. 7m Ge valuane are viteza la mijlocul acestet distant ~ 1.8.25. Ce distantaparcurge un v viteza constanta 9 =: 10 mis st in eo) 20 mis? : = 1.8.26. Un camion a frinat pe o distant d ~ 75m inte-un limps = 10 Care a fest viteza camionului inainte de frinare © 18.27. 0 accelerapie de frinare scceptabili pentru automobil este nmnet dacs ol se migedt fy = 20s ew are t,~ 40's ew accelerate a= 4 = ~ 2 mfst In et timp un automobil ii reduce stanza de la vitexa Tein ¥% = 60 kinfh pind Ja restrictia de vitezs v= 3D kinjh! Tn elt timp peat op? 1.3.28. 0 acceteratie plausibila de trinare ‘= — 5 mje. In eit timp si pe ce distanta poate vitera inifialé vg = 72:km/h? 1.8.99. Ur tren frincani en acceleratia w = — O50 mifs! si dupa ty = 405 se opreste, Care a Tost viteza initiala wi ce distanta s parcurs pind iy opie? = 1.8.30, Un avion aterizenzi eu vitexa initista vy = 288 km/h peo pista delungime d= 1 kon Care este accalorstia ti Limpnil de atceieare! Care ate Yiteza avionului la mijlocut pistei? Ge distantaparcurae avtomul in palma jumatete @ timpului de frinare? = L831. Un vagon, desprins de tren, a parcurs 0 distantit ty = 720 m Jn timpul fy = 2,00 min, pind la oprite, Care fost vitezniniliala 4-vayonula 4 accelerafia. migeii ~1.8.82. Un vagon a inceput si frineze In vileaa xq ~ 20 mis si sa wprit dupa fy = 20 & Care a fost acceleratia gi ce distant a parcurs vagonul? Jn cit mp a parcurs prima jumatate din aceasta distanta? Cor distantit Parcurs vagonul In prima jumatate a tiinpului de frinare f, __ “1.8.83. Intr-o migeare uniform variata in timpol £ = 10s eorpul parcarge! Gistanta, d= 18 m, viteza tui ereseind de m= 9 wii Care este aceoerain corpului? raz de porivol este a = prit un attLaturism cane are 2 <1,884.. Un mobil, pornind uniform acoslerat fr vitezd initial, parcunge fn al Alea interval 26 distanba 5,. Ce distanja va parourge mobilut in al n-lea interval =? + 1.8.35. Peate un seripite ideal este trecat un fir ev dowd corpuri la capete Ado mase my» 7.0 kg si mg ~ 11 keg, aflete la aoalai nivel, Duph elt timp Giloronga dé nivel dintre corpusi va'devent k= 10 em? = 1.8.36. Intr-o mina este lasat 84 coboare uniform accelerat un corp de asim = 301) ky, cane int = 10,0 5 ajunge le 0 adincime h-— 40 m, Care ‘este Uensiunes din cablul de suspensie? = 1.8.87. Un tren de mast m = 500 1 se mised cu viteze v9 Gare & fost fora de frinnwe daca distanga de frinare a fost d at fost timp de Trinare 1.3.88. Pr punten unui bac porneste uniform accelerat fii vitex un eamion de mas m = 6,0 bg) pareurge o distanta d= 60 m in timpul f= 1) min, Ce forta suplinentari apare in eabiul care leaga bacul de jarm? ~ 1.3.89, Ue paragutist ew masa m = 80 kg deschide paragute in momentul ind atinge vitern 1 = 6b mis. Dupa = 3,0 8 viteza hut sonde In vp = = 4.2 mis. Si se whe de elle nn este ma mare tensiunes maxima din cablurile paragulel deeit wevutatew pragulistal = 1340, Un iron dle mast m = 100-1 porneste aceelerat din repaus si Ja distania d= 25) m tinge viteza » = 36 kmfh. Fortele de rezistenta constituie » Tractiune f= 1,0% din greutatea trenului. Care este forka de tractiune dezvoliati de locomotive? LAL. fe un tren se desprinde la un moment dat ultimul vagon care se riged incetinil pina se oprests. @) Considerind e& din momentul desprinderit ‘remul se mise ew avceleratia my, iar vagonul ex acceleratia dy, 8% se afle raportal dintre distants parcurse de tron dupa desprindere pina in momentul opritit Vaginului si distanta parcarsi de vagon ping la oprire. 6) Stiind masa t nului AF sia sazonului m i considerind ed fortele de resistenta sint. prop tionale eu greulatea, si se ealealeze raportal cerut (forla de tractiune este ceomstant 1.842, Un tren clectrie de musi AT = 100 t se migcd orizontal reetiliniy aanitoro, La un inuriont det ae deeprinde ultimul vagon de mash m — 10 t, Mocunicul observis aceasta abia dupa ce parcurge 0 distanta d = 270 m gi atunci Jnlrerupe curenual elestric, Conaiderind ef toate fortele de rezistenta Sint proportionale cw greutetee, sa se afle Je ee distanfs de vagonul Aexprins eee ope trent MISCAREA CORPURILOR SUB ACTIUNEA GREUTATIL ~ 1343. in eo roport este timpul de cidere pe Lund gi pe Pamint a doad dle In acveagi indlfime, ira viterd inibialé (gy = 1,62 mjs!)? AM. Un ciocan este ridicat le inittimea & = 44 em in timpal + = 0.20 s, dupa care este Iisal ber sa ead peste piesa Torjats. Ce freeventa de lovine are cioeanul” ~ 1.845, Pentro & verifica timpul de expunere + = 4/205 al unui aparat foto, a fost fotozratinta cideroe liberd a unei bile mici de-a lungul unet rigle 3verticale (de la diviziunea zero in jos). $tiind it imaginea bilei a apicut sub forma unei dungi intre divigiunile 24 = 16 em si zy 25 cm, ai ae alle timpul real de expunere — 1.846. In ultimul interval de timp += 1,0 s de efidere liberi un corp parcurge o distant de n= 2 ori mai mate dectt In intervalul = precedent De la ee. inaltime @ edit vorpu!? ~ 1.847. Dinte-an aerostat, aflat In tnalyimea k= verticala nfs, end fi suprafobei Pi Dm si ayind viteza ro plntra. Ce viluzi va aven pintea be atiogenea intului si ewre 1.8.62, Un corp este aruncat vertical in sus de tn o indltime k= 49 m, Care este vitoza initial si cea Finals (Ia viagnioa cir paint) in cazal in ears corpul s paronrs 0 distants dirn — 3 oi mai nine devit fe ~ 1.8.68, De cite ori trebuie miiriti vitezs initial « une pietre” arutivate vertical in sus pentru & miri den = ‘ori timpul de urcare, respwetiv iniltimen =, 1.2.64, Un corp este eruncat vertical in sus atinge inélyinen maxims cade Inapoi pe pimint. Corpul intimpind din partew aorului n for de nee tenfa care enesteo dats exreregiones vitor, Ince sleraia carpal are alum extreme? 1.3.65. Hn corp este aruneat vertical in sus, I monentul cind ating indltimea sa maximi k= 49m, car aewvasd vileni initia se arunca un al doilea corp. La ce inaltime’ se vor intilni earpurite? + 1.3.68. Dinte-un turn se arunci simuttan si vertical dims corpunis unul {in jos cu viteza 24, iar eoldlall in sus ea sites ey, Care este legen de 4 unui eorp fat de colalall? 1.8.67. Un corp este aruneat de lao iniltime k = 40.0 m vertical in tus eu Viteza 2; = 8,0 m/s. Simultan se arunci vertical in susgle pe supralata Pamintulai un al doilea corp eu vitezn #= = 150 ms. Dupa ait timp ai lace fnaltime se intilnese eorpurile? Care este vomigin ca ele si se dntlinensca in ger? = 1.8.68. Unui constructor i sa cpral si priecteze snghiul de jnctinary ab acoperiqului unei case, astfeineit ploain si se seuega vil mai reprde (uvglijind frecirle). Care trebuie si fie acest unghi® 5 1.3.69, Dowd siniute sint Jansate una spre cealalta. de ba extromitatile ‘unui plan inclinat meted (far frevaei) de lunainw f= £05 m, vitezele inibals fiind = 1,5 m/s (cea de sus). typ = ih mje (own de jm). st neccleratia @ = 0,20 mjs?. Dupa eit timp se'intiiness siniutele 38 in cr distan{a de- bac planlui? 1.3.70. Un corp luneoa fari frecari, o data je cnanda AB (AB RY 9 4 dou oar po areul 4'B al sferel te rai. Care tote durata mised 18.71. Cu ee vitexi oy teebuie arunes! oti © zontal un corp de la inainven entra ta. bi {aia ‘ovizontalé st fie de mor inti mare. deci a ans 18.72. De cite ori trcbuie misité inalfimee turnulaido-trayere ‘vizontalt- puntea en bata Conizontala proved xt roan’ de mai? 1.8.78. 0 pintrd este aruneata dintraun turn, 48 orizontal cw viteza initial vy = 14.7 ms. Dupa cit Limp vitezs pietrei formenza un unghit 6 = 45° Fu. 43.70 cu orizontala? 16 480 kuch. Din ehiraptor te an poiehel pro eokoge vane LBTZ. Din vista on F378. Asap anni prerote situat fa distanta d= {0m se danse bile. una dupa alta. sinrinal pe puerto. est vitae sy — 10 mvs fs. Care vu fi distant ifintre pumetole ae rcire a peeve 1.8.79, Dintrsan tere se lass st vada for on very si simnltane aw fnecai trial eu vitwza initnds vy is af eikew euep, Ven alee ation, oury pe Hanint LBA, Din dos birt uu vitezele ty = A ails 3h te” 4B ma Aumheln opus ead pe Pamniel, corpal F eszind ly distanta uy SO mde blac, Sa alle Unalgie de be vate ead! vorpnarite, lusjueie te eaubore i stant ee eee se corp 2 TBAT. Si se repeesinte wsafie (eltatie) carintia eampoawnnston viberet TBAB te oi aia unui pesiewt che vitor su initinks 1.8.88. Sub oo be rune an eur pentru va nitaun si fe ainda dosti 1 fe Bile inte, caress 13.85. Uy proectil mnsal oa ster fata de vein SN) 1, Cane eat slo viel nae sad de inline distanja orizentald pine da Gaol ge durant caeneil yey tiluluk 1.3.86. () yusire zbrurd orizoutal, evetilindy unifurme eu viteie 3.0 as, Un elev a ubsorea hi ui racauent dl sf arin spre ea 8 pint Yitwsa 3 10 mis subs engeial a 6 sew veele bunch, bate ind Yawe chimes paar. des) ait wimonestie tote bi LAT. Cugearp vste arueat sub un unghi a = 30° Le boul elder este o ripal de Aincime o> 3 min care carpal cade timp de = = OM se Co viteza mnitiald a aval corpul gi ke ve distant pe arizuntala® cau eoeu W 2 Prosiewe te nuts ot eh. XN.A.88. Un corp, arument osbznntal din 3 Vieful uni plan tneling We unghie — Si a cézut pe planul Ineinat. bn distanta f= G8 im dela vid (hig. 13.88). Gu ce vie texd iniiald a Fost. araneat” corpul? 1.8.89, La ce distan{s maxima se poate, faruneca 0 bil Inte sald de spor care. are indllimea H = 7.5 m, dacit bile are vitexa initial x = 20-mnfy ‘si se aruned de law s inaltime b= 1,5 m? Fig. 13.88 1.8.90. 0 bila, aruneata eu viteza sub unghiut 2 = aU, eade la baw unui tum. Marind viteza cu f= 0,05 = 5%, bilu loveste turnul In inaltimen ho 20 m, Care a fost vitezn 0? LBL. O piatrd aruncata eu viteza 2% foya de orizontalé, dupa ce parcunge 6 distan un stilp. La ce indlfime deasupra solului? 1.8.92. Din virful unui munte de inaltime == 4.00 km se trage un proiee til eu’ viteza ty = 700 imjs sub unghiul 2 = 30° faja de onizoniala, La ce distanté (pe orizontala) ve cidea proiectilul gi care va fi timpul de zbor? 1.3.98, 0 fintd de pe un deol se vede sub unghiul 8 = 30° fata de orie zontaid, Distanja pe orizontald plat la tinta este d= 4,4 km. Stiind unghiul de tragere « = 45", si se afle viteza obuzulu ° 1.8.94. Dintr-un punet se arunca simultan 0 muitime de bile identico, ‘tena vp = 4,0 m/s, simetric in toate partile. Care sto raza corculut (situat. pe suprafata Pémintulai) im interiorul caruia ead = 50%, din mumarul total de bile? . 1.8.95. Dous corpuri sint a 80 mje sub unghiul «= 60° Orizontalé d = 4,0 m lovegte asi Toe cu aceeusi vitetil tm = 2,0mjs, dar sub ny % vas =~ 40%, Care esto viteza relative’ a corpulai 2 fats de Z? 1.8.96. Un corp este aruncat vertical in sus cu vitera 29 = 39 m/e. Dupit un timp +, In distanfa d = 20 m, dintr-un tum de indlyime k = 40 m ee arunck orizontal spre primal corp, un al doilea corp ov viteza w= 20 m/s. Cit trebuie si fie intervalul de timp + tnctt cele dous corpuri s& se intlinessoa In ser? . 7 & 4 af Pig. 1.8.96 ig. 43.09 18 1.8.97. Un corp este arunoat cu viteza oy = 20 m/s sub unghiul x = 30°. Simulten dintrun turn de inaltime & = 10°, situat la distante d (pe oF zontal) de la locut aruncirit primului corp. s© aruncé crizoutal spre primul orp un alt corp cu vilera ty = 23 mis. Care eate distentad. Gach cele dou carpuri se"Intiinesc in act? 1.8.98. Dintr-un turn de inaltime # = 40 m cade liber un corp. Simultan die pe pimint, Ino distanté d = 47,3 m fa} de baza turnulvi, se lansvaz’ tun alt corp, aitfel neit cele dud corpuri aX se intiIneascd tn aer. Sa st alle ‘Reza gi ungiol de lansare, FORTELE DE FRECARE ~ 1.8.09. Un copit trage rect orizontal cu 0 fork F = 20 N oi zontald. Care este forja de frecere? =, 13.100. Un corp de masi m se migek uniform pe un plan orizontal sub achunen fori F diratt|aub vnghiul & fade sera Corpus Fora de frecare este: a) umg,) uF sina, ¢) F cosa, d) uF oot 2,¢) img — Fin 0). Care rispuns este corect? Dar daci migearea corpului este accelorati? ~ LB.101. Pe o masi sti un corp de masi m = 1,02 lke. supra sa actio- eax orizontal 0 forti, reprezentata in figura 4.3401, a. Coeficientul de tre. care Ja alunecare este = 0,20. Care din graficele ra 13404, b repre: inté corect varafia fori de fecare-dntve corp #¥ pan? iniu uniform o sanie pe un dram tata sub un unghi a = 607 fala de ori fu / { + 4 $a a | “4 — 4 44 Poo Cor ve roo | KI ae Lili OTE ao ae A Pig. 1.8.0, 6 9_ Y1,8.102. Un dise, lansat orizontal pe supratata ghotii, ke oprogte in timpul fy, = 10 5, parcurgind distanta s, = 49 m, SA se alle covficientul de frocare 1 aluncente. > 1,8.108. Pentru a afla coeticiental de frvcare Ia alunecare intee anvelope si asfall, un automobil, cu viteza inifiala vy = 4 kmfby trineazd cu opie locate, parcurgind o distant sq, = 4 an pinicla oprive, Sé ee afle coeficiental de frevare In alunecare. L804. Cn tren eu viteza 2y = 72 kmh inoepe 8h frineze unilorm, Care tevbain sa fie timp minim-de frinuee positra ca « farfusie agezala pen masa Jn tren s& mu aluneee (axind 4 = 0,20); ~ 18.505, Douii magini identice merg en acconsi viteai pe gosea, ane find inciireata cu marfa, iar cealalta ford bogaje. La observarea unui obstacol lambele masini frineaxd simultan, blocind rile. Can din magini se opresle rial repede? © 18.006. Un corp de masa m = 100 ky este tras deo forts F = 400.8 sub ur unpbi a = 30° fat de orizontali, ex In liguea 1.3106, Care este acce levatia conpului, dacs unghiul de Irecare este 9 rebuie si tragem eorpul astfet ew acosleratia sf fie maxima? ~ 1.3107. Un corp de mass m = 20 ky este rit pe o suprafala orizontala 1 0 fort F = 120 N, Duca aceasta forts este aplicata corpului seb unghiul 4 = 60" (fad de ovizontala), atuned corpul se miged uniform, Gu ve acselerahie 0 va migca corpul, dack aceensi forta se aplicd sub unghiul ay = a0"? ~ 1.8108. Pe pole putem merge doar favind ash mii penirs « nu alunces Ce lunggime trou sib pasul duck Hugin picionutut este f= 1,0m, far bngbial de frecare @ = 1.8.109. Daca Ia 0 Incomotivis de masi m == 100 to feactiune din greviatea sa revine nufilor motoare si eoeficientul de frevare le alunecere este je = 0.20, iar forjole de sezistenta intimpinate de tren reprezinti «Trace fiune f= 0,010 din greutates trenulvi, op masd moximi ponte avea trenul pe un drum orizontal, daca accelerayile sinh sul Gro = O20 mis? = 1.8.110. Un ant este agozat pe o masi, astfel incit 0 parte a sa_atiend liber. Lantul incepe 88 alunece in moinentul cind aceasta parte eonstituie 0 fractinne f= 0,20 din lungimes Janjului, Care este oveficientul de frecere le alunecsre? 4 Fig 15406 = 1.B.111. 0 ars este Impinsa spe pore ow ajutoral anes : figure TAIL. Si se demonstreze wh dned 2° 2” anh de trav bu Wu vi pute sf alunnce orieare ne fi alae 8612. Un corp cdliudtic: amen dee ungine Fste tus on ‘ fortis P. Carticient is de: irevar stint fil ‘ este i. Care este teusiupen in ville alten sethantes br aflesan de eapatub opis ~ 18.178. Pro selnduri oninintali sta un orp, Gunficwst alunecere dintre cory si seindurd este a OM Cu ev ftrebuie trast senda pentru ca sit alunwee eneqal > ESI14, Pe plottorma unui wagnet de musi af uae me == 2.0 ke de eae ar elu se miged Fit ar dite lad si lt ulunecare y= O25. Care va Hi aecolenia stent! Da 2 TBAT. Pew masa ao selndue f fesezat un eoep de ash mee = 20 hye Cela Foot minim treba tres sind yet st ale = SIE Ur wun de masa sea mg = 40 Fe ene J to ja oe is tr de frecare Ja aluiwenew ite carp si senha . iY eserelia artiamznntal Booey unde e re 7 fonrpaiilon (Fags La tH ~ 1.8.17. Un corp este arumeat, «dati suby tiudiinl ay <4 st ad toned orizontal. cu acvrast viters, pe a Sipralata prizantaki ew evelicien Froente = 0.25. Dr cite ati este mai hare distant tit ultima! eat print = TBATS. © tifa uniform so afl in infor ned ster costo exali'ra raza sferei, ie eaeticint at se row lea I msi fata de onizenta pate ast 21 UALI, Siese nfle acevterain eompmtai he nas Gif for in cele dvi wariante din figure 13.419 (nee frecare Ja alumerare u = 0.10. * . Corfierentit deSf 1,8.120. ‘Pe un plan orizontal sint legate unul de altul printraun fir douk eorpurl de mace m0 kg, ma — 30 ke. De-corpal m, est legat tin corp de mask M = 200 kg cu un fir Lreout pesie un scripete ideal (fig. 1.3.120, Cocficiental de frecare Ja alunecare 4 = 0,20. Si se alle acceloratia sistemalul ‘i tensiunile din fire, Ce fort de apisare Se axereild-asupra scripetelui? 1.8.21. Pe un plan orizontal, eu coeficientul de frecare le alunecaro 20,80, sint agezate dou corpuri de mase m= 200 & me = 300 g, legate printe-un fir, De corpul m; este legat un alt corp de masé Af — 200 printram fir trecut peste un seripete ideal ox in figura 1.3.120. Sa se afle acceleratia sistemului 91 tensiunile din fire. Care ve fi nconloatia sistemului gf tensiunile din fire, in ezul in care corpul M se dezieaga si in looul su se trage in jos eu 0 forta exali cu greutatea si, Ms? = 1.828. Pe platforma ungi vagonot de msi M = 6,0 ke este apenas un carp de mari m= 30 Kp. Compal m este tone printran fir cot peste do Senpell Heal ca tn figira 12438: Coben de tcare In alonecre flee orp si platforma este n~ 030, Care este Torta nimi nocenra, Tn cle dove veriante 2) for orizontal; 8} fora werden, . anifel init conpal m 8 alunece pe platform ¥18.188, Un oorp aluneed pe un plan fneinat de unghi « = 45, nk iter tains, Dupo pareunge distant € = 03m, compl sapata viteza DE'RO tf Care este foveal de trecare? = 1.8124. Un corp alunecd pe un plan inclinat de unghi x = 45° dupa Jegea-a #,undec = 2,42 m/s*. Care este coeficientul de frecare la alunecare? i f ” . oe ow f 5 Fi saat Zz 5 = LL L rr, - » vie ta Fi tn 71.8:125. Ce lungime 1 tvebuie 58 sida un plan tnelinat, de pant p = 0.060 (= tg), pentra ea viteza atinsé le bozn planulul de un corp care fluneed Tiber in jos, f8ra viteza initialé, 28 fie ay —"&0 mjs? Coeficientol de {recare la nlunecare este y= 0,020. © 1.8:136. De pe un deal de inaltime h = 2,0 m gi baad b= 5,0 m eoboara © siniuta care se opreste parcurgind un drum orizontal @— a5 m de la baze planului. Care este enefivientul de frecare? + 1.8.197. In elt timp un corp echoard liber pe un plan inelinat de unghi a= GP si indltime f= 1.0 m, daca pe acelagi plan inchnat de. unghi = 30° ol caboara uniform? ~ LB.A28. Pe un plan inclinat sta liber un corp fra si aluneee, Putem face si alunece corpul in jos apasindy-1 ew o Tarja verticala? ~ 1..129, Acaperigal ane ens este inctnet cw x = 45° fa do orinntalia Ya piten mea inn pe wonperi on om, coeiienta de fear ia nar find «= 080? Dar dacs scoperiqal on aeopert ou pote H cotton ie frecare Ja alunecare este scum pi" 10302 ' ~ 1.8.130. Un corp et: masa ms 20 | este Hisal sit alunece uniform in jos etn plan énctinat cu ajutoral unui cablu, intins paralel ew planul inclinate Unghiul planului@ = 45°, cooficientul de frecare Ia alunecare a — 0, Care este tensiunen din cabiu? Dar decd celai corp este tras unfrin in sus? ~ 1.8.31. Un corp de masi m= 120 ke este sit uniform in sus dea Jungul unui plan inchinal de unghi « = 30° cu ajutorul unei fore F — 60 N. Cu ce acceleratie va aluneca In jos eorpul dacit Ml isi liber? ~ 1.3.132. Pe un plan este agezat un corp de masii m, covficiontul de frecare Ja alunecare find». Cum depinde forta de frecare de unghiul de inclinare al planwiui? S8 se reprezinte grafic variajia Forjel de frecare in funolie de unghiul de inelinare. . 133. Pentru a separa semingole de imp rulantd inclinaté convenabit eare se migcd in Sus gi pe care se Loarnd treptat seminjele cu imporitati. Ce unghi de inelinare trebuie sa aiba aceasta banda, ccoeficientit de frecare la alunecare penteu seminte si impurititi find respectiv vy = 043, us = 0,382? LBA. Co panta Urebuie si aid planul din figure 1.3136 pentru ca Jada incéreata, de masi M = 1,00 4, si ridice prin intermediut eripetelui ideal, N= 16 Ici goale, de mast’ My = 20 ke fivcare, Coeficientel He Trecare fa alunocare osfe p= 0,29, ti 60 poate folosi o hand’Cu ev fonda mien’ on conpul sd rman In repaus? On = 18.136. 0 nie de mas m fnclinat de unghi a = 45", es) euefieienty din purtea worului fork de rezistenté F, ~ohke Ge vitexi masion’ poste atin pal Am = 1,00 kag agian pe un p ink ie Fone fa tunerare @ — 11°20" tu i netie fan esupea unui kan inchnat de anghi a — 30 inet 76 ke abunccd liber in jos pe un plan 0.0. B k= oi ae Frecare Intimpina Nolo = L187. Un corp de, mnsim = 20 ky este imipins th sus de-n unigul wi plan inelinal deunghi 2 = 30% ewefivivntul de frecure fa alunecare p= {050 fu ajutirul une fore orizagtale B= 5IMN. Ce acceleraie: are cory ~ 18.438, Un cilindry aly jgheab sub forma de unghi died rect, wo un jithwals Inelial de ong ae == HP, deschiderea $= GF, Carfieiental de Frocare In aluneeare y= U2, Co aevelerafie vue uyee vitindral? = LLIB8, Peal oe valonne a enefivinatulvl de trocar gwoote un om. si uuree uniform) accclernt (Eiri vitera initialns wn plan inelinat de indlfim Je= 40m, de unghi «= 6.40 rad, in timpal t= Ms? C arvea omul care enboara Inno uniform acceletat celal plan, woeti Freeney find j= 0.0502 ~ 1.8140, Intee oo Timite trebuie sa tin « uni plan inelinat de unghie = 45° penta eu rimina tn echilibra relutiv fata de plan, anghid de frevare le alune ene? vilexi minima ul de op ag pe acest plan 8 ic a fiind LB1EL Cu co acceleratie cobuard fiber pe wn plan Inelinat, de wnghi 2 — 60" dou corpus de mase my = 200 ¢, mg 90 whee {hja rigid’ usuard, pavalel en planal? C penton corpuri sint respectiv jy ~ 00, = LR12. Un corp este tet on nce nine ee printr-o veficientii de frerare ly alunceare 0.20. Care este teasimmen din fija? alia @ ~ 20 ms? in sus de-k Tungul nisi plan inelinat de winghi @ = 30° oo fork B care face wnghial BS cv orizontals, Unghiul de frecare en plannl g — 15°. P va fi minima? Dar pentra neevlerat truco unyghi G Forte F a= MOA mst 7 1.86148. 0 plattorma de masa AF = 1/40 kez alunoed fiber in jos pean plan fnelinal ste wnghila 6 en eaefivientd de Iron a 0.20, Pe platforna fom de masii m — 70 kg penis on platforms si akinee unifernn? ~ L844. Cu co averlevatie: trebuie M = 033 kg pe o seindor’ de maxim = de wnghi « = 30" pentru en scindu im trebuie si mean ota pe platform a obvi wo nutemobil de mast Teg agezata pe un plan inelinat na alunsco uniform tn cts? Cocfisienta de frecare Is alunecare dintse seindura gi planul inelinat x = 0,20. Pig bas Py ‘= 18.145. Pe un plan inelinat de unghi'a’ = 36° este agezat un corp de masd M = 3,0 kg oat eooficientul de Iroenre In Tanceare «= 0,20. De corp este legat un fie inting paralel cca plnul, tieeut peste un seripete ideal din’ virful planulat si legat de vn corp de mask m = 4,0 ke Mig. 1.3.149). a) Cure este accelerajia siste- mului $i fensiunen din fir? b) Ce furta de apasare se exer- Gila abupra serpetelun? 13.146. Dus corpar! de mate my = 409g, m= 200 tnt lopnte prntioon fr toc Tt seta el na In irl) nut dublu” plat Ineinat.(onghy aiedru) de anghive ay = 30 ae oa tn Figure 13.148. Cosfcieni de fe- fare sint respec tn = 020, fy = 0.9, Sa se afle: . ‘4)"aceleratia sistem gi tensiunea din fig 3)" ce fortd de apasare se exerci Fig tae asupr stripe 18.147. Intron vagon este suspendat un comp de masii m = 4,00 kg Brintr-un fi prine de avon. Vagonal merge cu acdlraia 1 O-dath pe pian oriontah pol ye un pla nchost ae oti Sin josh. Care vif anche Novia relat oy SU teniunen din Te Da de Aunecare tind y= 13 me’, 30°" (in sus . ie fala de vertical ‘e4 vagonul aluneci liber, unghiul de frecare la HISCAREA CIKCULARA UNIFORMA = 1148, Gr vitext are un tractor ou geile dc toate motaare ape dia: smetrul D = 60 cm 31 turaia == otfmins [oaks motoare are dia fo puRl®. Care este vitor momentand (ati de twren} a punctelor A, B de pe roeta de sutomodil din figura 1.3449, daca i de Pe roote de eutomobil din figura 1.3.14%, dack automabilul merge’ cu 7 18150. Peste un mosor orizontal de razi R—10 em este infagurataé © ats. De un capi se trage orizontal cu viteza % — 20 mjs, iar de celdlalt 0 Me == 4.0 mis (fig. 4.3150). Care va fi vitera unghiular’ “desolate ou vem : } tera ungbiulard “de rola Fig. tang Fig, 13.1501.3:152. Globul terestru ore perioada de rotatie proprie T = 23 b 86 min 4s. De ce atunci ceasornicele noastee sint prevézule pentru 24 h ~ durata tunei zile si nopti — st mu inlirzie eu = 4 min pe Hi? 1.8.58. Din cauza rotafiei Pamintului, corpurite mu cad dups directia forjei de greviote (a firalui eu plumb). S& se evalueze deviatia unui corp care cade de Ino inalyime A = 490 m la latitudinea 1.8:154. Care este perioada de rotatie proprie a Lunii gtiind porioada de rovolufie a Luni in jurul Pimintului T= 28 zile? 1.3155, Gu ce vileat a0 deplaseazi umbre Lunit pe suprafata terested in timpul ecliptei de Soare, observati la ecustor? Se va considera & axa teresirh este perpendiculard pe planul orbitelor Pémintului si Lunil, Se dau Rp = 384-40 ka, TL 28 alle, Ry = 6 400 km. 1.8156. 0 planets are pericada rotatiei prop 2% h, jar perioada do rovniuie in jurul stole F fan. Satelit planetel are perioada de revo- Jujie in jurul planetei 7" = 20 zile. Considerind cf toate corpurile se rotese {nvacelay plan, si se afle perioada de repetije a eclipse satlituli, observat de pe planeti. Dar observata dintrun anumit loc al planete 1.3157. De un stilp vertical cu seeyiune pAtrati de laturs b = 20 em ‘este lgat un fir orizontal de langime t = nb, unde n = 10, ou o bil la capa, fagezata pe on plan orizontal ca in figura 1.3.187, T ge imprima bile o vitext v= 10 mis perpendicular pe fir. Unghiul x = 90°. Neghjind trecarile, si se fafle dupa eit timp firul se va tnfégura pe stp. . ~_LB158, Ce raz minimi do viraj poate Tua un biciclst, ou viteza » = 24"Irmjh, dacd unghiul maxim de tnelinare poste fi « = 30°? ~ 1.3.159, Un om suporti aoceptabil o sporirea greutitii sale de m = 8 or Ge raza minimi de Vira] este atunci pormish unui avion cu rescfie care hoard cu viteza ¢ = 1080 km/h? * 1,8.160. Gu ce unghi se tnclin’ un pi R= 250 m eu viteza 9 = 180 kph? = LBAGL. De ce 0 moneda, care se rostogoleste pe masé, isi curbeari traiectoria inainte de a cidea? ~ 18.162. Cu ce unghi ve devia bile un ( Wja de Tungime f= 22 cm, avin turati = 1.8.168. La marginea unui dise de razk R= 0,50 m este fixa 1 avind un fir de lungime 1 ~ 0,40 ra, la capatul ciruia este “io bila. Gu co turatie se roteste fe discul decd firal a deviat eu unghiol 1 a 60"? D.~at6t tnteun vagon cate virenst is eu viteza 9 = 72 kmjh pe o curb de Fark R= 400 m este eintarit un corp cu ‘jutorul unui dinamometra, Cu elt la sui ’ ‘ste mai mare greutatea aparenti, misu- até, dectt cea reala? 1.3.165. 0 tij4 uniforma de mast m Fig, 13.157 si lungime | so rotegte cu viteza unghiu- jor care face un viraj de raz regulator centrifugal, fixaté pe n= 90 rotfmin? 26 Jord intrun plen orizontal In. jurol unei axe verticals trecind printrun jn uunei axe verticale trecind cepa al tijei. Care ve fi tensionea T in tijA in sectiunen depiriala'eu 2 de pal alti i tensiunes efi 1.8.66. In moginile centrifuge cele i anand. In rise contrtuge cole duet eprubeta diametral opus 1.8.167."De ce piesele turn: it i 1p ubHWE.’De ce pete tuoate prin cetritugare nu conjin bale de gaz = L818. Un uscitor conttagal centitgal are turatia m i forta Sent gate mat mare deci prow : Gilat jee al ame deci grata oot pe tae = 18.168. Un vapor en masa m = 3000 = res masa m = 3000 8 trecut din Arctica tn regunes arial: Cu ot be schimba greulaten sa? Se schimbs late de pines ~ 18.170, Uin corp de mas m nea Sortical. 1200 rot/min. De cite 1.0, fsa capital une tie de or 4.0m era rth uniform on Gin MED vel inca Han fare este Lensiunea din bard In punctole inferior sf superior? eg ERITH Gu co views uebuie sk meangé un motocaist pe un pod convex Gertie eurbarttace unphicl 260° oye Renirh care rez Gerla de eurburk fae unghioi = 60" cu vertical, prunes aupra + 1BIT. Us ° ‘ : 1 canon poate dezvlta 0 fora de tractiune meximi Faas = 15 AN peg drum orontl Ce fort de tracivne maxi rmta desvala carom meget ier 0 = 72 nh pe on drum (pd) carbs, conver ~ 18178. Un aviator de masi'm «= 70 kg 88 m == 70 ig exeoutd o bucl (loop) de raz aviators op im punctual uperion, reapectiy inferior al trae: J, LAIMA, Gu oo vtexk constant masimd ge poate migen vn eamion pe un pod convex de taxi a= 200m i'de tungime 1 = 100 my cofcental Ge recare intre envelope sf gosea lind w= 6,07 : , 1.175. Un gofer observa la un moment dat goseaua baratii. Cum este ‘mai avantajos: si frineze sau si vireze pentra a evita 0 cioent 1.8176, Cu, e unghi masim (ah de verti cic Te vito} decd uoghlul do frecare wate 9h poate inelina un moto- a . Un patinator are viteza 9 = 36 km/h, eoeficientul de frecare ia it o= 00. Gu ce unghi maxim se poate Incline ? Care este raza minima de viraj? m ele + _1,8.178. Pe un disc orizontal eare se roteste in jurul axei sale cu turatia Bar tlmin, ese agezat un corp la distanja — 498. om do. contra eee wul de frecare la alunecare pentru ca sd mu aluncce 18.179. La un viraj de raz R = 100 = 100 m goseas ste nai (i artes ‘pad Aupraiaate) “ey unghal Ie, Din couse pall nil heir deve ao Ut nga de incre Du ia smaing poi vig ee nee 77 nf ene eve gb 6 sae 2E.ANO, F hanutaeaant a are ah unahial : = aF Nea either teebate st ree ban ) eeu cin,rulant iat eer J. Stedprints de batt in punetal \ J de feniart ak hated en tamba- ° ‘sunt die riea A= OAD rm Lait aX hadistantiy l= 24m I jonaied es ani, Saale F . tsi ise este deptasal et antl, ibd eo i avd A168 one si unin ie , oe ta de veel vaya para ured sfore de R= BO ery ponte ee cane ure nc Inet ena P30. Care sa gain ihe biter fansite dase ran sai voter ead ee Mendes a Considerini fos Tire aie wisp, Cn a : fev ews eI NTR ins de plata Cit eho st fe eonfcnent ut ere : an pla wpivntal, 1 se imprini 0 Se i ae atte, Wo tniecore"vn ven contr fave ur ical pra data Jovan a anni von ca desehidernse 2 = 90° pee eaineie 1AM ky i fungime PLO tm eee ee ! vaste ronal ew viteaa agit J sale vertical, Go fonsiune se fh im lantigie? Gane (relies fie coufiiental maninn die frecare fa aluneeare il eaterisara a uni cnn ciredbay (eu Vieful in sus) wtawselish spat 120" poten aoe a inven ¢ = 10 mls. esr doschintonra 2 ah des tans FB == HD 8 = og nt 18.189. 0 tijd veitinala de lungime f= 1,00 m are prinse fe eapete douis fire de acolagi fol sub ‘unghiurile a = 60°, respectiy $= 30°, astfel Incite ccapaitul comun este prinsi » bila de mash m = 6,200 ke (lig. 4.1489), Sistoroul Se pune in rotatie eu viteze unghiulare din gx int ee mai man, Care dinure fire se va supe primal” OM, Un cifindes de mask a = 100 este agevat intmun unghi diedry 2 — Gt cu planele, p= 15" (fig. 12.190), L319, Prin .suprainatlarea” psrtii esteringre a gaselei, In eurbe, ew Unhiul a viteza muzsimi realizabil’ eregte, Si xe afle de: cite uri creste nerasta vitexii maxima daew y= Wi unghtul de frecare fa alunecare 9 20" 3.192. Co vibera Lmbuie s& abit suprafata terioar aitus in migeare dle rotatie Cunoscind _unuhiud de frovare Si so alle forlole care Iueread asupra eindralai rmntocielist mi cilinde verti Gru a putter mone pe central sam de mast’ deseriind re orizontal de razi A — $0, stiind vit peo gosen orizontald, la neelagh seeficiens de freemen In alunevare raza minima tle viral la vilwaa v= 8 ine este Ry = 40 m, Cu cn uayghi fala de orizoniadd se inclin® matocielistal teed merge en viterw P pe cilindrul amaintit? 18.193. Us pendul conie dabiu are velo din de wrest fini 2 = 0.40 i, care tormeaza unghiurile a = 60 gi 3 45° vu ane verticals de olatie (Bg. 4.5.193). $a xe afle viteza unghiulard de rotatio, fire 1.3194, De pe visful unel emisfore notede fise do roa A lihor, Tan vitezal cemister’ 1.8.19. Din vieful unei emisfene fixe absolut noted {ki R= 4.86 m, agezate pe 3.0m alune wali, un mie corp. La ce inaltin ef gr va desprinde reer) de raz n plan orizental, aluneck fara vitend initiala un c. Cit va dure civlerea fiheea a canputui, Hop desprinde 49.4891.8196, Trei corpuri mii, identice, sint Jegate unut dupi altul prin dowd fire de scpeagi langime 1 = 40 cm gi agerate de-a lungul unui meridian al uaei ‘emisfere fixe, netede, de razk R= 98 om, astfel inclt al treilea corp este In jpol. Care va fi acceleratia inifialé a sistemului? Pentru co coeticient de frecare Intro corpuri gi emisfera, corpurile vor rimaine in, repaus? . 1.3.97. Un automobil porneste uniform. accelerat "pe. un are de cere de unghi a= 30° si de rard = 100 m, Ce vitexi_ maximé finald poate ‘tinge, cocficientul de frecare intre envelope gi gosea flind p = 0,30? 1.84198. Un autoturism se migek pe un pod convex (respectiv concav) do raz R = 50 m, cu viteza 9 ~ 54 kinjh, Cu ee acceleratie orizontaldi maxima poate frina autoturismul la mijlocul podului, coeficientul de frecare la alune- fare en soscana este = 0,30? 1.8.4199. La un dise de polizor de mask m = 1,00 ke, uzat neuoiform, ‘contra de gretate sa deplasat cu z= 2,0 mm de la axa de rotatie. Care ‘Ya fi apdcatea maxima exercitati asupra lagérelor Ja rotatia diseului eu tura- fia m= 1200 rov/min? 1.8200. La un viraj de razi R = 100 m, efectuat cu vitera go = 10 mis, goforul observa Ja un moment dat un obstacol si frineai cu-ncoeleratie liniard Constant maxima (astfel ea simu alvnece rote), coeficientul de frecare ta flunecare fiind y= 0,20. Ce distanja parcurge sutomobilul? 1.3.201. Un cilindru eu pereti foarte subtiri se rostogologte fard alunecare cu acceierajia a = 4.9 mjs*. Pe suprafata sa interioari aluneck un mic corp cu coeficiental de frecare 1 = 0,33, astfel incit raza sa vectoare (dusa din ‘central cilindrului) face un unghi « constant cu orizontala. Cit este doest unghi? 1.3202. Un tub cilindric de razi R = 1,00 m se rostogoleste pe un plan orizontal, astfel inctt. axa Tui go migcd accelerat cu acceleragia @ <= 4.9 m/s Pe cuprafata interioaré a tubului se afl un mic corp, care are cneficiental Trecare la alunceare cu supralaja tubulut = 0,50. La oe tniljime se va gist corpal? 1.8.208. Un acrobat de masi m = 60 kg sta pe un cilindru orizontal si Ancope sk meargi uniform pe cilindru, in timp ce cilindrul se rostolgolegte uniform In sens opus fér& sé alunece. Unghiul de frecare tntre talpile acro- Dratuloi gi ciindru este @ = 90°. Care este unghivl maxim fad de verticala format de raze voctoare dusd din eentrul cilindrului spre punctul unde alot ‘acrobatul si ct. va fi forte de frecare in acest caz? = 1,8.204. La periferia unui disc de raza R = 0,50 m de mast Mf = 10 ky este lipit un corp Toarte mic de mash m = 100 g. Cu ce vilexd trebuie si se ottogolensod discul pentru ca el, Ie fiecare rotafie, x8 se desprindé de pmint? 1.8.205. 0 Dili de mask m; = 10 g, suspendat& printr-un fir, este men- inutd in repaus, in pozifie deviatd cuz = 60° a firului fajé de verticald. De bile m, este suspendata printr-vn alt fir altd bil8 de masé m, = 20 g. Si se afle accelerafio bilei 2 imediat oe i se 4 drumul bilei m, FORTE ELASTICE ~ 1.8.206. Tensiunea alestica dintr-o bard de ofel este o = 30 MN/m* Jao sarcind (forfé de tntindere) F = 42 KN. Care va fi Lensiunea elastic’ la © sarcind Fes 18 kN? 30 > 18.207. Tensiunea elastics Int ~ 1.8.208. Cum se schimbit def a Spl deed nant Se Schimbt detormatia elation « = Alfl muna seme de p ) sarcina, J soctiunea, ¢) diameteul, d) lungimes? ; 18.210. Doui discuri de mase my 100g sig : I ia de Ges Suspendind sistemul de discus veri ingimen 40 cm, agezindu-l pe 0 mast eu disoul Inferior, recertcl ow 20 om, Care este hingimea resortala nedetormai Se 13211, Expevienta areta ot 0 bard Ha; Ia Te, Bure eomprinata suterd 0 vumflan ane oi Variatia relativis @ dimensiunilor Navin rai a ior transversale este proportionalé cu vari unde b este dimensiunea transversali (x ~ 03). Sa se deduct variatia rel comprimate (pentru deformatii miei 18.212. Doni plici de mase m, printe-un resort. ca in figura £.3.212. Gu e eniru ea apoi lisind liber sistemul, c Fu este coefivientul lui Poisson voiumului une! bare intinse sau 0.80 kg gi ma = 0,20 kg sint legato = fr} tree sf apis pe corp my plas ‘orpul mg sii se dseprinda de. mast? L218, Un corp de mast m = 30 kg este agozat. pe t of R,coep de men m = 3.0 ky este agozet pe telerul de mas A Sat al cater on rerio figura 43 "Guo forbes ul m, pontru ca dupa incetares apasari cl 88 se desprind de toler) L204 Do cou intra rout pain siete et Tn tld cre et eet sore ‘Ravina a anaes at SSSR Ta veal, Lisind sistemul liber, si se afle ou elt se langegte resortul, ruin, tt ft do et fanueon Ret age Sera ruin at Bnet eid Fa ae Seg 2m never pul rotatie’, stiind ci la o forkd F, = 10 N fire AMIE. 0 hl dom n= pont a fr al te iol it je omnia ae sai irl ta ane wre ca unghiulord «= 200 rads. Bil ete tat fe ata de tne pte ret rma i "rata C0 Nim Yoga deformat fy = 20'em. Care va fi alun- Se i 3 mm, Pig. Lage Fig. 19.219 218.21%. Dimi hile de mase a: “ my BOD sme =! 3 gpa pevrsre Sram eda deve haga ane tje noted cob acinuen noe resortue iden thee jw onte Trent pe un suport ie maga Af = 100 ke Ini Bi Ine st legate nee le pina fies trnsiunee di fi nd P 'y0'N- Ce voeliient. recor suinim vst neeesae inte suport Ws msi patra mapa dhe ake i Timp etl Fnteloe: dup ce.at arto firal de aura? (fig. 173.217), L218, Vo fer wlastie de fangime f= 1.8m maa m= 400 g RE com citainick ho 30 Nim este Inehis cub forma de incl ps in migenre wentatktin tena uoginnlani a 30 rule fnteaun plan exizonta Gare va = LB.218. Un pendat conic ate fini de suspensie Format dintroum fir de chingime nedotarmata fy —60 em si constanta elastic’ Bila are masa m — 0.200 kg, Co vilexa unghiulara are pend] = 15.220, Un corp mic de mast m = 0.50 kg este onzontalé si in acslusi timp suspendat printrova resort vert de hngime fy = 0,00 msi constanta elastics k= 10 Nim, Seindura este Torimatal uniform, ar resnrtuk deviaza ex unghiul x = 60° fata de vert Care este ctoliciental de frecare dinkre corps scindued ? LEGEA ATRACTIEN UNIVERSALE. ma, ma 3 ma), si se afle viterale maxime pe care le pot cigtiga corpurile extreme daca inifial ele erau in repaus, iar corpul ime avea viteza orizontala 0 (lig. 1.5.42). 1.5.43. 0 sferk de lemn de masi m‘= 1,00 kg este agezata pe un suport. inelar, De jos in sus se trage un glonf de masi my = 20 g gi vitexd ty = = 380 m/s. Glontul strapunge sera, care sata piné la o indljime h = 4,60 m. La ce indlfime va urea glonjul? 1.544, Un corp este aruncat vertical in sus ou viteta t= 10,0 m/s. {In punctul de indltime maxima el se dezintegreard in dovi fragments. Frag” mentul de masd egala ot 0 frectiune f = 0,20 din masa corpului cade veri cal in jos gi loveste Pamintul cu viteza v” ='20 m/s. Cu ee vitezd cade pe Pa- mint cel de-al doles fragment gi dupa clt timp de la eéderen primului? 1.5.45. Unui corp de masi m = 1,0 kg aflat Ja Indltimea = 49 m i se aplic’ o lovituré cu 0 fortd onizontala F = 1,0 KN care dureata + = 1,0 ms La ce distana (pe orizontald) va cides oorpul? 1.5.46. 0 mingo este aruncata orizontal de la o inditime h = 10 m, Ea aulerd n = 9 ciocniri perfect elastice pe cei doi pereli verticali situati la distanfa d = 2,0 m gi cade In haza peretelui opus, ca in figura 1.5.46. Cu ce vvitezi a fost aruncaté mingea? 1.5.47. 0 minge este aruncati cu viteza vp = 40 m/s sub un unghi x = 30° fata de orizontelé. La distanja d= 1,0°m se afl un percte, Le oe ddistan\a de perete va cdden mingee dupa ciocnires perfect clasticd cu peretele? L548, La capitul unei barci ugoare de lungime 1 = 20m si de mask M = 20 kg sti un om de mask m = b0 kg” Co ce viteza minima trebuie sa sara ca s& ajunga la celalalt capat al barci 1.5.49. Un_atlet tsi ie vint intr-un timp {= 40s si sare In Tungime. $i se evalueze Iungimea_maximé posiblé a sinturii sale stiind cd el atinge inalimes maximé (fata de centrul de greutete) pe care o poate realiza h = 80 om, iar coeficientul de frecare le glune- care este w= 0, 1.5.50. Un atlot_ de masii m = 60 kg finind in rolini_o bild de mass. my = 40 kg sare sub un anghi a= 60" cu viteza initialé » = 6,0 m/s. Cind ajunge la fnalfimes maxima, el azvirle bile orizontal in sens opt cu, itera oy = 4.6 mfp fad dee, ou scopol de eh mari lungimea sariiuri, Cu cit se lungeste séritura?1.5.61. O mingo este arunceta cu vitezn ve = 12 mje sub unghiul x = 60° Jai de orizontalé intr-o sald de sport de inaltime hk = 4,0 m. La oo distant ‘va cfiden mingea dupé ciocnires perfect elastic cu tavanul? 1.5.62. Un juoltor lanseaai mingea eu vitoza op = 14 rns spre un porto flat Ia distanta d= 40 m, Mingea se reflocté perfect clastic atinge ind {imea maximf la distanja d= 6,0 m de porete, Sé se alle unghiul de lansare 4,9 m/s sub unghiul de incident = = 20° 0 masa orizontali neteda gi pierde prin cioenire o fracfiune f = 0,11 din ‘energia sa cineticé. La ce distantd bile va lovi din now masa? 1.5.54. De i o altitudine H = 10 m cade liber o sferi. Cind sfera ajunge In atitutines A = 5,0:m, en este lovita plastic, orizontal, eu viveza tp = 10 mls, de o Bild. Cu ce viteza ajunge sfera Ia Paint dacé masa ci este dem — 4 on} mai mary dectt a bilei? 1.5.56. Dout bile de mase m, = 100 g, m; = 200 g sint suspendate pe ous fire de lungime fy = 1,5 m, ly = 4,0-m, astfel tne bilele se ating. Psima Dil& este deviaté ou unghiul ay ~ 60° 3 lasata liber, Sa se afle unghiurile eu care deviazdbilele dupa ciocnire elastic, respectiv plastid 1.8.56. Doud corpuri mici de mase m; = 100 g si me = 300 g alunect liber far feecare po interioral unei sfere, pornind de la capetsle diametral opuse ale unui diametru orizontal al aferei, Cu ce unghi faja de verticala vor devia corpurile dups cioeniren lor plastica? 1.5.57. 0 Bild de ofc! suspendati pe un fir de Tungime 2 = 0,80 m a fost {pind cind firul de suspensie a devenit orizontal, apoi lisa liber. La revenire cind firul formeazd un unghi x = 30° ca verticala, bila loverte perfect elastic un perete vertical. Le ce insljime se va ridiea bila? 1.5.58. Dintr-o pugedi de masii m = 240 kg, suspendati orizontal, se trage un glon{ de masa my = 20 g, Ce fractiune din energia exploziei xe piente inutil pentru reculul pus 1.559. Pentru a afla vitera unvi glont do masi ‘my = 10 g, se suspends puea de masé m= 2,0 kg in podjie orizontala prin doua fire paralele. Dupa teagere, ujea se ridicd cu k= 20,2 om. Ce vitez a aval slongul? 1.5.60, Un glon de masi._ my = 20 g loveste o Dil de Jomn de masé m —= 4,0 kg si ramine infipt in a, Bila de lemn este suspondat& printr-un fir de lun- gimme ! = 40,4 em si deviazs eu x = 60° (pendulul Dalistic). Ce vitexé a avut glontul? YY 1.5.61. O sferd de mast M = 20 kg esto suspen- dati de un fir de lbngime ! = 5,0 m. Firul este deviat Fig. 15.57 ou unghiul « = 60° si lsat, liber. Cind sfera trece 48 yin pozitia de echilibru ee se cineneste plastic eu o bila de mask m = 80 care vine Jn sens opus vitozei sforei, Stiind unghiul de deviere #” = 30° a corpurilor #8 se afle.viteza bil 1.5.62. Inir-un leagiin gacte un elev tintnd tn mini o bil de mas my = = 20 ke, masa elevulni cu scaunul leaginutut find me = 60 kg, iar Iungimes tijel de suspensie a leaginului ‘= 4,0, Cu ce viterd ar trebui 88 arunce cleval orizontal bila my pentra a devia cu unghiul a = 15°? Ce lucra mecanic fr trebui si ofectueze leval pentru aceasta? 1.5.68. 0 bili suspendata pe un fir de lungime 1 = 32 om se aflé Ie inaljimes ft = 18 em deasupra unet mese orizontale. Bila este deviata cu 90° $i lisata liber. Ciod cul trece prin poritia devieta eu a = GO, el se rupe. SA fe alle lace iniltime se va ridiea bila dups ciocnirea perfect elasticé cu mass. 1.5.64, © bild de lem de magy M = 1,0 keg este suspendata pe un fir. Un giant de masé me = 20 g strapmige bila dacd viteza set > ¥9 = 200 m/s. Cu ce vitezd se va migea bila dacd glonjul are viteza = nv, unde n = Pentru ce vitezi @ gloniului bila va aves vitezd maxima? 1.5.65. Un Sontigor inchis suapendat. printr-un fir se rotegte in plan orizontal ou viteza unghiuleré = 10,0 radjs. Firul de suspensie face unghiul x = 45° cu verticals (fig, 1.5.65). Care este distanta centrului de masa al Tintigorului pind la asa de rotapie? 1.5.66. © bill de masii m= 10 g suspendati pe un fir de lungime 4.0m a fost deviati ping Ia poritia ontzontala a firului de suspense 41 sata liber. In punctual inferior al traiectoriei bila loveste un corp de masa ‘= 200 ¢ care parcurge 0 distanja s = 20 m pind se opregta, In timp ce bila ricoyeazd, firul deviind pind la x— 45". Care este valoares maxima posibilé a cosficientului de frecare dintre corp gi planul orizontal? 1.5.87. Se div pondulal conic din figura 4.5.67, 1 = 40 em, m = 300 masa discuiui Af = 0,50 kg si raza A = 15 em. Ge unghi 2 maxim este adm) sibil pentru ca diseul'si mu se desprinda de masé (frecarea este suficient de rare ca disoul s4 nm alunace)? 1.5.68. Un core de butoi de raza R = 1,0 m, rostogolindu-se (far4 alune- care) ou viteza «= $0 m/e pe un drum orizomtal, lovegte inelastic un prag de Indijime é ~ £0 om, astfelincit, componenta radiald e vitezsi (cdtre virful prayuli) se anuleazd. Ge vitez’ va avea ceroul dupa oe ured pragul? Ce vitez’ minima trebuie sa sib& coreul pentru a putea urea pragul? et Fig. 15.67 49: q , ' | ny ae — i Fig. 15:70 Fig. 15.09 1.5.69, O halter format din doud bile identice legate_printro ja subfire de lungime ! = 0.80 m gi de masi neglijabild, eade in pozitie orizontall de Ja o iniltime = 1,00 m, dup& care una din bile loveste perfect. elastic marginea mesei (fig. 1.5.69). Ce distan}a parcurge haltera de ta cioenire pina clnd a doua bilé loveste partea verticals, laterali, a mesel? 1.5.70. sanie de mas m, = 40 kg intr cu viteza 9, = 10 m/s pe un suport de masi my = 60 kg avind forme do sfert de cere, $i ajunge exuet in punetul superior. Neglijind frecdrile, #4 se afie vitezele finale ale corpueilor, 1.5.71. Un schior de mac m = 60 ke coboaré liber pe o pista de unghi « = 30° cu coxficiental de frecare j= 0,040, finn in mini un corp de mash ‘mq = 9.0 kg. Dupé ce parcurge o distant d 19,6 m, schiorul arinea vertical corpul, in sus cu viteza w = 40 mjs fafa de el. Ce viterd va clpata schiorul dupa aovasta? 1.5.72. Un schior de mast = 60 kg coboara liber o pists fintnd in rink o Dili de mast m = 2,0 kg. Unghiol de lncinare al planalui 2 ~ 30° i ooeficientul de frecare x= 0.40. Dupi parcurgerea distante! #— 9,8 m, fehioral aruned bila orzontal faf8 de al. Cu ce vita ar anebut sh avunce ‘eorpul pentru ca 88 £6 oproascd: 1.5.78, Doud corpuri de mase m; = 100 g, me = 200 g situate Ja aceeasi ‘nalyime i = 90 cm aluneci la un moment dat, simultan, pe-profitul din figura 1.5.73 gi se cioenese plastic. La oe infltime se va ridicn ulterior sistemoul? L524. Un sae on find alunees ber, "fir vitesd nis dee Inaltime & =20.m pe un plan incli- rat de unghie = 43% Dupa cabo: rire, sacul enntinud, ‘misearee pe ‘un plan orizontal. Coeficiental de frecare este peste tol a — 0,50, La co distanja de baza pl fncinat #0 va opri sacul? 1.5.75. Un sac ev fain’ Tuneck liber, fra vtezs inifiala, pe un plan Inclinat de unghie = 60°. Planul Inclinat continad cu un plan oni zontal unde cosficiental de frecere Fig, 15.78 ‘este =0,70. Unde se va opr sacul? 4 2 as a Fig. 15.76 Fig. 45.78 1.5.76. Un corp aluncc’ liber de la 0 indltime h = 98 m po un plan tncli- nat de unghi «= 45° ea eoeficientul de frecare Je alunecare = 0,20. La boza planului corpal se ciocueste elastic ou un perete agezat perpendicular pe planul inelinet (fig. 1.5.76). La ce indllime ve urea acel corp? Git timp ve dura migearea plat lo oprirea definitiva a coxpulut (neghijind Limpurile do cioonire}? 1.5.77. Un corp mie alunecd liber Fira freciri pe un plan Inclinat de Jun- gime ? = 16 om si unghi de inclinare « — 30°. Dupa pardsirea plenului inclinat corpul eade pe ur plan erizontal fer frecari situat cu A = 20 em mai jos de cepatul inferior a! pianuivi inclinat. La ce inAltime maxim& ure acest corp dupa cioemrea perfect elasticd ca planul orizontal? 1.5.78. O bila de mas m, = 100 g, zburind orizontal cu vilera_ 1 = = 10'mjs loveste perfect elastic o prisma echilaterd de masa m, = 0,50 kg, aflata in repaus pe o mask orizontala neteda (fig. 1.5.78). Dupa cioenire bila zboara vertical in sus. Sa se afle vitezole corpurilor dupa ciocaite 1.8.79, 0 bili de mast’ m = 20 kg lovegte orizontal, perfect elastic un plan inclinat de masa M = 98 kg gi ricogeazd vertical in sus. Le ce indltime se ridicd bila, daca plaru inclinat capata dupé lovire vitezs v” = 20 mje? 1.5.80, © ila cade liber de lao inaltime H = 10,0 m. La inalyimes fh = 6,0 m ea loveste absolut elastic o placé fixa inolinata sub unghiul « = 30° {ete de orizontaia, La ce inéljime fo} de placa se ridicd bila dupa cioenire? LE.BL. Pe un plan inclinat de unghi « = 30° cade vertical, fir vitert inipiala, de la u tnaljime k= 10 an, v bila Comsiderind cioenire perfect elasticd, 86 se afle la ee departare pe planul tnclinat va lovi bila a doua oars plan 1.5.82, Doua bile sint azvirlite orizontal cu aceeagi vitezd peste un plan Iinelinat, sourt, Prima bila loveste plamul perfect elastic, iar a doua inelastic. {doar components normald a vitezsi se anuleazi). Ce unghi trebuie sé sib planul pentru ca bilele si cada le aceeesi distanté de plan? 1.5.88. 0 bila loveyie perfect elastic, cu viteza 2 = 20 m/s sub un unghi de incidenta 2 = 60°, un perete de masa mare care se migcd spre ill, go viteza vg = 4,00 ms, sub-unghiul # = 30° fata de normala sa. S& se afle ‘unghiul de reflesie gi vitera bilei dupa eioonire (Se reaclvé Inti in S.C. legat de perete,) BI : } t t ‘ ‘CAPITOLUL 6 MOMENTUL FORTE: MOMENTUL CINETIC 1.0.1. Ce forja trobuie aplicata Ia capitul unei fevi de gruvtate G = pentru a ridica acest eapit? 1.6.2. Dowd conductoare sint fixate pe esle dona izolatoare in figura 1.6.2. Cind conductoarele sint intinse, unul din elrlige se va risucd, Care din fle este fabricat, incorect? rw 0 KN Big 162 Fig. 16.3 1.6.8. Dovd lizi identice, agezate pe un pian orizontal.esint deplasate ‘ou ajutorul unei tije ca in figura 1.6.3. Care din lazi se va deplasa? 1.64. Cu ov forfd este comprimatit © scinduré Intec menghing, dacé pasul surubalui menghinii este h = 1,0 em, lungimes minerului ft — 20 cm $i forja de la eapatul minerului F = 10.N? Se neglieuna freckle. 1.6.5. Un surub este suspendat pe un fir ea In figura 4.6.5. Daed téiem gurubul dupa planul bucle firului, vor fi egale greutatile celor dond part: obfinute? 1.6.6. Vrem si clntarim pe un clntar cu platforma, de 10 t, un carnion care a fost Incdrcat peste 10't. Cum sii prooedam? 1.6.7. Cum se va migea barca dac& migcim vislole in sensuri opuse? 1.6.8. 0 lada cu dimensiunile a = 1,00 m si b = 2,00 m este tirita ori. zontal uniform on a forts F sub uaghisl « fa}a do orizontald, ca in figura 1.6.8, Coeficientul de frecare la alunecare este x = 0,40. Peutra ce unghi x Jada incepe s& se ridice? Fig. 165 Fig. 1.6.8 52 | Fig. 1.09 Fig. 16.13, 1.6.9. 0 tijd subtire rigid de lungime J == 0,50 m este prinst_ rigid, sub wun unghi # = 30°, de un ax vertical. La capital tijei este prinsa o bilé de asi m = 100 g (lg. 1.6.9), Sistemul se roteyte eu vurajia n= 60 rotfmin. Sit se calouloze reac{iunea hilel asupra tijel $i momental reacfiunii Taya de panctul de fixare de ux Pentru ce perioeda de rotate acest moment este mul? 1.6.10, La ce viterd un automobil care vireaud eu raza R= 130 m se poate risturna, daci eentrul situ de greutate este la indljimea & = 1,00 m, tar distanta dintre royi d = 4,5 m? 1.6.11. 0 scar uniformi de masi m ~ 4,0 kg este sprijinité de un perete absolut: need (Jara frecari), capatul inferior fiind agezat pe 0 podea cu frecliri, Unghiul de inctingre al scarit fal de oriznntali w = 45" Co forth se oxercit’ ‘emapra capatului inferior al scirii gi sub ce unghi fap de orizontala? 1.6.12, Ce valoare minima trebuie si aia forfa orizontali F aplicata axuloi rolit, de masi m = 10 kg si raz R = 50 em, pentru ca roata a8 -urce treapte (pragul) de inilime h = 19 om (fig, 1.6.12)?" 1.6.18. Pe o scart dubli foarte usoard (de masa neglijabila) artioulata us si legal printr-un fir la capetale inferioare, se suie un om de masd m = = 60 leg pini In mijlocul scart. S& se afle tensiunea din fir, neglijind toate (lig. 1.613) 4, O scart neuniforma de lungime 1 = 2,0 m poste sta in echilibra sprifinita de un perete vertical pind la un unghi maxim a = 45°, format cu podeaua, $tiind coeficientul de frecare la alunecare cu peretale’ gi podeaua == 1) 7G, sf se alle indlfimen la care se afli contrul de mast al sedi frecatile. Unghiul format de fiecare Jaturd ew podeaua a = 53Fig. 46.8 Pig. 1645 1.6.15. Pe o tijk do mest noglijabild sint fixate dout bile de mase ‘200 g, ma = 100 g la distantele d, = 20 em, dy = 50 em, ca in figura 41.645. Tije se roteste ou vitezn unghiulard « — 1,28 radje in jurul axei verti cale treoind printr-o articulatie Ia capatul superior al Uijei, Sa se afle unghiul de deviare a tije 1.6.16, 0 tij8 subfire de masd neglijabilé are Ia capete dovs corpuri de ase my = 1,00 ke . Tija este sprijinité la mijioc pe un reazem. Initial {inut& ‘In pozitie orizontala, apoi se lash liber. $8 se afle nara oxariatl de JN pe rnem imediat oe je ene liste liber (ig __ 1.6.17. 0 sctndurd omogeni de maim gi lungime F este ayezati pe o mask corizontald ou opeficientul de freosre la alunecare a. La un capat al scinduri ipliok o for} orinonteld F, perpendicular& pe acindurs. Care este valoarea rminimi a forjel F necesard pentru ca scindura si se roteasct gi in jurul cdrui punol se va roti atunci sclndura? 1.6.18. 0 slrmd do ofa fixats lo un capt, find rixucitd In oslilalt capa I 8, generoazd un cuplu de forfe elastice ov momentul M <= (8, unde C este constanta de torsiune. Din acoasté tlrmé se confectionean’ un resort spitalat de raz R gi ct. pasul mic (h-< A). Sa se calculeze constanta elastic& a resortulul objinut. 1.6.18, S& se calouloze momentul cinstic orbital at Lunii gf Pémintului. Se daw mascle: M, = 73-10! kg, Mp = 6,0- 10" kg, distanjele: Rp: = 384.000 km, Rpg = 150-40" km’ gi vitezele orbitale: ny = 4,0 km/s, tp = 30 km/s. 1.6.20. La un satoit artificial al Pamintului distanta minima a traioe- ‘oriel (perigen) este la altitudinea fg, = 600 km gi cea maximé (apogee) Ia ‘hnax = 7 600 km. Care este raportul vitezelor la apogeu si perigeu? (Raza Pémintului R = 6400 km.) 1.6.21. 0 particulé este aruncsti oblic In cimpul gravitational terestru (in vid) ou viteza %p sub unghiul 2p fo}4 de orizontali. Care eate momentul forjei gi momentul cinetic fai de punctul de lansare? Si ae verifice ct Ht = abjar, a cAPITOLUL 7 1.7.1, Ce fel de migearw descrin parfile componente ale bicieletel fata de eadrul sau? (Se considera cazul eind biciclela xe miged rectliniy gi uniform.) 1.7.2, Care punct al rotilor unui tractor aflat in migeare uniforma se ‘loplaseard cu o vites’ porifericd mai mare? Cal de la periferia roi din spate ont cel de la periferia roti din fafa? Care din aceste puncte desorlu un numar mai mic de rotafii intr-un minut? Exist vreun punct al rojllor eare nu se rmiged fata do tractor? L.ZA. Se tie eX Luna executa o migcare de revolugie In jurul Pamin- tului, Gum se expliea feptul cd este vizibilé rumai o anumita parte a Luni pe cind cealalta parte mu? 1.74, Una din condifile functionarii corecte a unui magnetotfon este aceea ‘ca viteza de deplasare » bensii si fie riguros constanta. Ce. migcéri executa punclele.rolelor pe eare se infégoard, respectiv pe care se desfagcaré banda? 1.7.8, In tehnica turnarii unei piese cu. forme rotunde se toarnd metalul topit in forme care sint supuse unei migedri de rotafie. Si se explice de ce piesele turnate prin acest procedeu sint compacte 41 reproduc cele mai mici otal ale perejilor formet. 1.7.8. Cum tee modifica indicatia unui dinemometru de care attend un corp oatecere aflat Ia suprafata Pamintului (de exemplu la Eouator), daok Parintul sar roti rai repede In jurul xe sale? 1.2.7. Tija unui pendul este supusk une ‘orto fe tnlinder Lot timput in cane aocsta descrie 0 oscilatio? De va? Mi 1.7.8, Se obignuieyte on pentru a deosebi un ou fiert de unul crud #& xe agoze ou] pe masi gi sk i se dea o migcare de rotatie. Oul fiert we roteste un timp mai indelungat dectt oot crud, Cur se explicd acest fapt? 1.7.10. De o¢ 0 moneda, vn cere, 0 roats, se rostogolesc In plan vertical potind parcurge distanje meri fara #8 cada? L711, Pentru oe atunci cind ae imprima o migoare de rotatie unui lant cou chei orf unet afori de oare este legato piatrd, aga incit sé #0 Infégoare pe tan dogel, viteza do rotatie crapte? 1.7.12, Dack vn patinator executé o piruetd steingindu-gi bratele linga corp gi mirindu-gi viteza de rotatie, energia sa cineticd se maregte? De ce 1.7.18. De ce un gut puternic nu trimite totugi minges prea departe dack piciorul n-a lovit belonu central, ficind-o in sohimb si se invirteaseé foarte repede? 1.7.14. Pentru ce 0 monedé citeia i se imprima o migcare de rotatie suficient de rapid tn jurul unui diametru vertical se roteste un timp Indelunget fi nu cade? 17.15. Un dise executs 0 migcare uniforms de rotatie in jurul axutui stu central. Un punct do la periferia discului se deplaseazi cu v = 1,2 mjs constantit in 8. De o0 In viraje goferal sau bicictintul micgoreoaa viteza? 55iar un all punct situat le distanta r = 0,125 m de ax se deplaseazi en 2° = 0,6 mis. Caleulati 2) raza Ra discului; 4) vitexa unghivlara; ¢) acceleratile normale (contripete) ale celor dou puncte. 1.2.16, 0 placd plank ABCD are dimensinnile 1,2 x24 m. Placa se roteyte uniform in planul sia in jurul unui ax ce trece prin. facind-n — 60 rotatit intron minut, Calclativiversleunghiolarep.lintere, precamn 41 necele rafiile punctelor B, C, D si a centrului O al placii. Figurati vectorii vitezi gi sccelorie pentru ‘punetele indicate 1.7.17, Pesto un seripete fix de razit R si mast M este trevutai o sfoara, iar In capetele ei sint prinse dowd mase m, si my. Sa se alle 4) acoeleratia corpurilor. msi mas 6) acceleratia unghivlard a seripetelui; c) tensiunile din fire; 4) efortal din punctul de sprijin al seripetelui 1.718, O ronté care se invietoste en turalin 1500 rotfain, se opreste prin frinare dupa 30's migeindu-se cu acceleratin unghiulara constant. SH se siseased accsleratia unghivlara i numaral de rotati efectuete pind la eprire. 1.2.19, Un corp incepe si se roteascd ou 0 acceleroic unghiulard constanta de 0,04's-, Dupa cit timp de le inceperea migedsi acceleratia tald @ unui pPunct oarecare al corpulut poate fi ovientat sub unighiul de 762 fal de viteza Aceluiagipunct? 1.7.20. Doi cilindri, unul gol gi cellelt plin, au acelasi moment de inertie si aceeagivitesX liniard, dar raze diferite. ‘Stiind ca cel gol are masa de 1 kg si momentul cinetic 0.4 ke ~m-s%, iar cel plin are momental tinelic D6 kg =m, #8 20 clcolere masa clindeuli pln, 1.7.21, Momentul de inertie al unui cilindru plin, omogen, in raport en axul siu este J = 1/2 MAE Si se caleuleze momentul de inertie al unui eilindea plin depleting eu rasn R= 2om, inaltimen = om gi p= 25-10" egim?, 1.7.22. Dowd corpuri cu mascle m, gi ms sint legate de capetele unui fir care trece peste un scripote eu inasa AM gi cu momentul de inertie J (fig. 1.7.22. Se considera c& firul nu elunecd pe seripete. Si se calouleze: 4) acceleratia worpuritor, 4) tensiunea in fir si efortul in suportul scripetelui, 1.7.28. Un cilindeu omogen de razk R se roteste, Sard alunecare, pe un plan inclinat cu unghiul « fati de orizontald. Cilindrul este Iasat. liber de Ia inal} mea h(t > R). Viteza inijiala a cilindrului este mula, Sk se calculeze: a) Vitera central de masé si vitera vnghiulard ™ de rotatie ¢ cilindrului bn momental cind acesta atinge plarsul orizontal; ae }) Torta de trecare a cilindrului pe plan; €) cosficientil de frecare pentru care cilindrut Fig. 1232 se poate rostogoli fant alunecaro, pe planol tnclinat, 56 or a a) lan — Fig. 1.227 1.7.24. 0 roaté sub forma unui dise gu masa M = se fli in fopaus. Si ne ealeueves SNM = 8 ke Hh R= 30 em cv ofan pcan near petra a atue roata im igor de rotaie 4) tuorl mecanie cheltit dacd disc arf ayut grosime mai mi © raza de 2 ori mai mare, musa réminind aceeagi. a st miek der Lat Sorputale und magi Arnot area mest my = 1091 R = 10cm nds “pura Ue capetl ir treat peste sept a fears img Pein ee pletonna w bash Tope smosd me 30 x sa flv este negljailas 74 *¥Prearend de 2) Sete esiepae In mere Hen a ead platforms, Care va vied eh seetin amen n cr endel ae fa ee sorana'n parr dani S'= kn Sou ral ee et in np ni an wen 2) Sioa din Sina eon die rail ere wed hd Svc pn gn AB, Icon "unghie = 30 tage be beens 735) Cra ay nad m= Be wf CD tre ened aceleasi intrebiiri ca la qpunetul a. eae ae eee 1.7.26 Un citindeu omogen de mast AL gi rea A este mobil in jue tase sole stunt ovizontal, Cia eate pus in mageate et ajutovel uaa ha de aiametr mast neghabilo infgurat rygulat pe cilindra, fiat a un capat etn pun de In manginn vind fe celta expat cory daa aga scfiun gravitas, Neplijind reckrile st caleulezes"? O° MAN MUP 4) Dups et tip tat elindguli va fe de 9c, rep Ef a a m = 30 tia inte si m pent ca aceseratia compu net 1m pentn"ca accelertia corpului de- mass m xk 17.22. Dowi discus idention ee otere to jurul axel vertcale 00" iene nghiolare oy gay lige 1727). Diseul A cade Ineal pe doe Yeza pe erin titel sind ajrge pe B se oats mule Dies Ab inte discus se negijars, Din momenta atingeri scunoe gle oe eats orm dari ccna ated ear ire setae Ses of gH ung uae cole we vole imprund sae 45) s& se compare eu ciocnirea neelastics a doud corpuri de im emul pleeind din gale, 57mash totald do 530-10" leg gi un ~~ moment de inertie de itt pa kg. 7 t Ie ent ae so he 8 : ” are o viterdi medie de 500 m/s gi of ener- cineticd de rotafie este egais cu 2/3. 1708 & ‘energia sa cinetict de translatie. Si 7.29. Un or az de 3m ar rand 190 he Corel rotoglgte Freee an tha teen penu's apt caval din ene ws tJ eared charg se Cnbek de wotae (Be ee 10 kor = 6-10" kg); MF preston o acest emg a tial de om, i timp er ae pe Pain (F-= 2 a) 7.1, Motor nai automo, otinduse x tri de 1900 etn desvtta pure de 100'GR Care ete valesee owes Ue de sat moto carirowut & HILIBRUL MECANIC AL CORPURILOR 31. De co ne este mai greu si tragem 0 sanie san un clrucior ind ifoara eta me scurtd? De conga, de eebmans, gre tears mina prea sus? 1.8.2. Cind trebuie si fie, mai reristenta sfoara care sustine un tablou? C§ind este mai lungé, sau cind este mai sourts? : 8.8. Un biciclist pune bicicleta tn , apisind pedala cu piciorul Do ce a pio pela atin por kn Ree ae cca pore mai ugor In migcare deott cind sint in porifia din figura 1.8.3, 6? In ce pozigic 4 pedalei apésaree piciorului nu determing nici o migeare? Fig. 48.8 1.8.4, De ve putom desface gucuburile mai ugar eu_o gurubelaifa care are ‘mineral grot declt cw 0 qurubelnita cu miner subtire? 18.5. Se schimba poritin contrul a de greutate al unui ereion dacd folosim 6? In co divochie we doplaneaza gi eu elt? 8. De ce ne este mult mai grew si mergim pe un fir deett pe 0 gink? 7. Douk camioane identice, s¢ incarcd, unul cu beloturi de bumbec jar altal eu saci ou griu, Inedrcatura celor doud eamioane are aceeagi mast, Care din cele doud camioane are stabilitate mai mare? 8.8. Pentru ce cind vrem si ne ridickm de pe acaun este nesparat, necetar sine aplecim inainte? De ex ormul care poarté un corp greu in spate se aplesci Inainie? 1.8.8. Care corp alunec, ajungind cv 0 vitezi mai mare la baza unui plan Inclinet: unul mai grew sau unul mai ugor (Coefciontul de Trecare ete fcelagi iar enrparile plesed din acalasi punet al plomull)? 1.8.10. Tntr-un punt A sctionoasd dowd forte Fy = $6.N ai Fe = 4N ale ciror directii fac unghiu! 2 = 60°. $8 se calculeze valoarea rezultantet & acestor fopte, L8.11, Siow caleuleze valourea rezullantel « trei forte egale, Fy — Fy = = Fy aplicate in acotasi punct, care farmeaza Intre ele unghiuri’ de 430°, 1.8:12, Dou forje ogale Fy Fyonreformeazd inte ele unghiul a, = 90° Sint aplcaie unui corp. Sub ce'unghi trebute apliete,acelulag oa, ia lanl primeloe dou Tot, alte dows ose egie Fe pea ce eal ol ie in echilibes 1.818. Un corp de prevate G te aft pe un plan inclnat co unghial a Inga de evizonalt Se "an 4) componentele rest: in longul plamuui gi normal pe plans 5) unghiul planului pentrn care componenta normela a greutat 7 ste de dowd. or! mat mace desl componenta in lungul planui. Se dau G~ 300 N. Poate fi mentinut In echitibra pe un plan inclinat cu 3'N paraielé cu pianul sau cu forte Fe ='5 N orizontalé. Stiind eX Intre corp 3i plan nu evista frecdri st se afte a) greutates corpuluis 4) singhial format de plan eu direeyia orizontalé; ¢) reactiunea normala planului in cele dovd eazuri 1.6.15. 0 scindurd de greutate G este fixatd pe un perete vertical, prin apisare, cu 0 fort F care face unghivl x cv orizontala. Coeficientul de frevers Intre scindura si perete este j. Si se stabileasca intre ce limite poate vera valoarea forfei # pentru ea scindura ea rémind In echilibru pe perete. 1.8.16. 0 plac patraté de masi_m = 20 kx presupust omogens eate suspendatd in pozitie crizontald eu ajatorul a patru fire de Jungime 1 = 9m Diagonsla patratutii tiind d = 2|/S m sé se determine valorile tensiunilor c@ se exercité in firele suspendate in scelagi punet. 1.8.17, Un corp de mas m se afld pe o supratatii orizontald pe care se poate deplasa far& frecare. Corpul este legat printe-un resort. oefzontal cs gonstante clesticd . Lungimes resortulni in stare netensionalé estes. Incepind cu momentul f = 0 asupra corpului actioneazdé forta constant Tt 39Fi 1419 Fe, 18.0 Se cleutee: 1) deplasren maxim de In pot de eeiibru sub aciunen fori 5} dsblecaren mestma de la posta Ge echlibra acs fora Pre foarte ick tea vero tn valiaree 18:18. O righ de un metru eae in echilibeu pe muchia unui cutt tn dreptl vito 50'em. acd dows monede aint pie pr. diviiunes 13 cm Hg eal Incdeat ents In ech In rept diviunl 5.5 cin. © mone me nase de Sg Cave este masa rele? TL8A9. Un fir leet in A pour o grulate P in B, tre nC pete un scripete cate nts deo grouate G'ln anpital shu liber GrewtatenP Siidducss pe perpondcalara Aitetd po mfloelsopmentalty AC, sas doter- tninorapenuPitee PQ led stents afin ec (ig. 1818), 1.820. Pe un plan inclinat de onghi x = 45° faa de orizontalé se afa uy chop retin GEO Cop eI dw Hee plat Incbnat unghiul 6 40" Cunoelad coefsital de Toca intoe cap plan pas OF ee cre 3) ire oo Tita: veviard Q pentru a wenfine corpul In echiibra?; 5} fone maxima de apiare pe plans 2) fore do freare msi. L881. Un eadra rigid do sr tn frm de tiunghi, ADC, este eget ann plan vere, Pe lato 8 lng soe frocre doud ie de ase ma sims legate inte ee print fir ig. 18.21). iol ete mat mig deal lover IG. St se determine! 2) unghiel fort. de Ti ru Yan A. tn enna sili: 5) tensinnen din fir in acest caz. Aplicayie numeric my = kg ma = tgp 18.22, Un fir ese suapendet in dows puncte A si. Pe el poate alunece tara trecare un ine de greviae G- de care e prine onal fir, ear trect pesto tn-ea Dig 1822). Bo eapatal irl tint un corp de greutate P. 2) Se cee greulaen P pentru a ira ise age sub unghi deep frmind cu ondontaln unghie tn A's angi (90 ~ a) In Bs 3) aeprenypune et cele dout prtivni de fr AC 41 BC aint Ingle separa dda ponetul’C. In acest cas nu mei enle necrtay corpul de greutaie 2 Se servtensunile Tr iv AC 91 Ty ln BC 1.8.28. Doué fire identice (A.B) sintfinute sub unghiul « prin firul desenat punctat, de care atimna, Ie capete, corpurile de greutate G si care trece prin 60 Fis. ta Fig. t8.24 Pig. 1.6.25 S& se rezolve aceeasi problema presupunind inelele au gee firulai (desenat nnctat tn fig. 1.8.24), care are la capete doud compu, fccare tensiunea 7 in firwl pendulelor. os Be Sua }). Se core forta F, la echilibru, in funce de BA . cia a1.8.28. 0 rigls omogend AB este inobilé tn jurl unoi axe orizontale co trece prin ontrul aftr On punctol Mf atlat le jumatates distentet AO se 2 un orp ou greviaten Gy de 1-N, Ce fri Cy toebuie sf wcfoneae la cNtremitatoe 2B. pentra. a menjinn rigio. onzontall’ L820. Pentra a ridie rofile din fet ele uni automotil tebuie 58 se splice in mijloeuldrepte care vate asae rofiloro forade 439 Ny Acees pert tn oor dn spate eben ofr S68 Ns Care et rate ‘stomobitt ou masa Sf = 6000 kg s0 deplaseaz cu vitezn 9 ntrerea pe un pod orizontal cu fungimes t= 120-m, fe] Inelt‘aoeste se doplaseens pind la oprire pe pod in ‘impul t = 8 s, Coeficientul de frecare pe pod este y= 0.25. $8 se caleuleze: 12) viteza ‘camionului la intzares pe pod; ) forfele de apisare exercitate de camion pe ele dus eapete de pod, apt oprire. Se considers g = 10 m= e- 1.881. 0 baré omogen& de lungime 1 se spring in punctele A gi B. Distanjole de Ja punctele A gi B pind la capetele barei sint fy si respectiy fe Greutatea barei ests. $4 secaleuleze reactiunile Fs F; in punctele de spijin. 1.8.2. Se considers o bord AF rigida gi de greutate noglijabili. Asupsa bari actionenzt un sistem de forj puree: Py = 2Ni Fa = 1 NPs 9, A i, Fy = 5.N. Bara are lungimea AB = Ga. Sé se calculeze fortelo paralele F, i Fy eu care trebuie actionat Ie capetele bareiartfel inolt aceasta Sse aflein echilibru sub aotiunea sistemulus formet din cele gapte forje 1.8.83. 0 scart de lungime 1 = 6 m si mass m, = 50 ke se sprijind pe wo perete Sntr-un punet situat la indljimea h = 4,8 m deasupra solului, Cenirul e greutate al scdrii este la o treime de baza. Un om cu masa m = 80 kg.s6 ‘urod pind le jumétaton scéti 2) Presupunind ci tntre scard yi perete nu exist frociri, si de frecare dinire scart gi 10). ) Coeficientul de frecare dintre sol gi toard tind wa 0,4, elt de eur xe poate urea omul, flrd on scarn sé elunece iG =10 a) He forte ~ 1.8.94. 0 locomotivi avind groutaten de 12+ 10 N se opreste pe un pod cou deschiderea de 30 m. Dac unul din piciosrele podului suporta 8 + 10° N 1 wo calculeze 1a ce distant do pioioarele podulul sa oprit. locomotive, ~ 1.885. Avupra unui corp acionssni dowd forte. peraele Fy = 20. Fam 50 N tndreplate In sens conran, St so gleeasedinarimea 41 puncil fo epicatio at rerukante, dstanjadintre eel dout fore find de 5 om, ~ 1.6.86, Pirghin une balane ae brafcleneegnle. Daca e aya un_obiect Fe platens din tinge el cotarayte 3618 iar dace I purer pe bl din dena obiectul cintarepte 39 N. Care este greutatea realé a cbiectalui (tig. 18.33)F ~ 188%. Trei muncitortranaporté o grind eu jungimea de 4 m si grau- tates do 900 N. Unol o sutine fa un capat iar colalg dot, prin intermedi Une! bare, surfin celle copet al grinds 4) Sk ve detarine dstanga In care 4 apézat bere sub grind tind ci oa tri munciton depun eesag efort, 8) Se spnjing eapetse grind: pe dol pret; Je 4 m fa de cepétal din reapia ge alma un corp ev greutatea ie SEN. Care sat fovele de apisare e pene? 62 A ’ 4 5 { | , ; | , Fig. 4.8.96 1.8.88, Un wip vertical A oat tras sub un unghi «cu un exblu de lan- gime constants 1. Forte cu care este trae este de asemence constantd si epald tu (hig. 18.38. Capa D al cahfull se affa tot tmpul pe oneontale. Sere afle in funotie de unghiul« valoarea momentulul forte Fin report eu punctul A, Pentru ce unghi a’ momentul forfei este maxim? 1.8.39. 0 bari omogent de lungime f= 2 m are densitates liniark de rns fy © Salm: Bart ate fsa Ja capetele wit suspendato masse im = 4 kg respeotiv ms — 6 kg. Sé se determine punctul In care, suspendind Dara, aceasta imine orizontal , “mane = 1,840. © bard de lungime 1 = 0,7 m este format prin sudarea a doud buci{i de lungimi epale si de mase m; = 10 ky $i respectiv my = 20 leg. Sa te determine poaitia contrului de greutate a bare LT LSA. O bert orogens are grevteten Gy = 40 N gi lungimen J = 2 11 capetnle barei nt agezate dows corpuni de greutili Gy = 60 N §i reapectiv Gy = 100 N, S& se atle: mee ae ¢) punctul unde trebuie sprijinita bara pontru a fiin echilibru orizontal; 4) logew de migeare a vorpului de geeutate Gy astfeltnclt bare a8 rdmind orizontalé'dacit i s¢ imprima corpului de greutate G, o migoare unlformk cu viteut v, spre punctul de suspensie (v, = 0. mje); €) tn oe moment echilibrul barei ae modifica ~ 1842, Patry bilo de mate my = 1 kg, my = 2 kg, my = 3 kg $i reer la sin disuse iste Ina cate oho atela Maan ba @% 0,0 m. $4 se alle pozitia. centrului de mast al sislamului formet de cele patra bila, dncd ele sint dispuse: ‘2) in linie dreapta, 5) tn virtue unui patrat, 1.848. Dintr-un punct 4 situet le tnfl- fimea b= 1280 m fatd de Pamint 0 land tan corp e& cada liber. In aoclagi moment se Janseaai un oorp identie cu primul, eu vitere inifiald ty = 80 mjs, In directie orizonteld. :) Exprimati dependents de timp centrului de maei al sistemolui fore posi tat de cele doud gorpuri in timpul migedris b) aflati traisctorie centrului de masa al sistermuls, Fig. 1.8.88 631.8.44. La capetale unei bare cu lungimes de 12 m se glsese dovs corpuri cen grouidtile Gy = 500 N iG, = 700. Corpurile se migc& unl spre celBlalt teu vitezele 0, — 2 emis give ~ 4 emjs. Neghjind greutatea barci si se deter mine: () potifia centrului de mast al sistemului In Inceputal migekelis 5) poritia eentrului de mast In momental intilnirit corpurilor; ¢) Vitera cu care #e deplasat centrul de masd. 1.8.45. Treiluoritori trebuie si duc 9 plaed pitrata, omogen, de la- ture qi greutete 3 P, menjinind planul sdu orizontal. Uno! ine de virful A cela fe de pantera lic plsndwee pe ¢ perpondiolar in dagonia ‘AC (fig. 1.8.45) 58 se alle porifn color doi kterstori care fin de periferie astel inci toi tre #€ fe egal incdrcag ~ 1.66. Un dise circular de 5 ram grosime avind 89 em diametry_ este suspendat de un firintraun punet situat la 4 em de coniral sho (fig. 18.48) in'ee porije ieebuie si xe ageze pe acest dise un altul de 20 mm grosime, 20 om dlametr gi din aoelagi material pontra ca istemal de discuri si ston orizontal? ‘~ 1.847. Care este poritia centrului de grentate al une pléct omogene a forma gi dimensiunile date in figura 1.8.47, dacé greutatile portiunilor plicit sint proporfionale ca suprafetele lor? = 1.848 0 hari do 20 cm lungime este formata din douk buci{i egale de cupre fi aluminiu. Care este pozitia centrului de greutate al barei dac& seofiu- nea barei este constants pe toal& ungimen? 4 lo A x F it Fig 84s ve 346 Fe. 180 64 NL Fig 1.659 Fig. 1.0.50 1.819, Inte-un diso omogen de razit se practici o deschidere sub forma unui core de raza r-< R/2 (hg. 1.8.9). Central O al deschideri se afl fe 0 istants 00" exala cu R/2 de control discului. Si ge caleuleze distanja. x do In central Q ef dnt in central de preutote Cal coral in foneie de 1.8.50. Sa se determine pori seojiunea de forma unui segment dh Ie eontru 2a rade, centrului de grentate al unui corp cu ere de razit R (fig, 1.8.50) evind unghiul cAPITOLUL 9 MECANICA. FLUIDELOR STATICA FLUIDELOR 1.9.1. Presiunes esta o matime sealant, In timp ce forja care 0 determin: este mirime vectariala, Cum se explicd aceasta? Exemplificati. L9.2, Avem trei vase, co tn figure 1.9.2, care au acceagi suprafafa a baz Fig. 192 82) Se toarni tn cele trei vase un lichid, pind la aceeas indlyime. Clots Jichidele din fiecare vas, se constatd cf ele au mase diferite, Presiunea la bara ‘vasului va fi diferité sau nu? Explicali. 4) Dack tn cele trei vase se toarni lichide diferite cu densitatile ex > Pe > px pind Ia aceensi inaltime, greutafile lichidelor vor fi diferite. Cum va fi presiunes la baza flecdirui vas? 1.9.8, Un vas cilindric ov raza R= 8 em gi indllimea h = 60 em se tumple eu api. Si se determine forja de apisare exercitatd de apa 4a) Ia data ellindrelui; 4) pe suprafata laterala a cilindrulul 1.94. La baza unui cilindru se afi un piston ou masa M= 2 kg si raza A= 5 cm, care se poate misca In cilindru fark frecare, In mijlocul piste nlf ti un ity ou cama r= 4 om. deca uo eudezd oat. Fi aceasta se toarnd 1 kg de apa (Bix. ‘a ce lnaltime k fai de baza ell Adrului se ridies pistomnl? 1.9.5. Cu ajutorul unui manometen in formi de U eu eapetele deschise on diametrele ramurilor diferite, se misoar’ presiunes dintr-o incinta, Legin- du-se la incinta ramura eu diametrul mai mio manometral indica o presiune p= H ~ pgh. Ce presiune va indica manometrul daca se cuplenzi Ia ineints ramura de diametra mai mare? Trebuie reotalonat manometrul, sau Pu? 1.9.6. Cu un msnometru in formi de U se misoari presiunea dintr-o incinta, Diferenja de nivel a lichiduli doni ramuri, A si B, este h, iar Jungimea coloanei de lichid din ramura Beste Ly 17 em (lig. 1.2.6), Se inclina ramura B cu un unghi « = 45° fata de orizontalA! Sa se determine: 4) presivnea din incinta; 5) lngimea colonel de ichid din ramure Bs cc) presiunea din incinta si lungimea coloanel de Tichid din ramur dct ‘acensta 46 alld In poze orizontal nm 1.9. Toten tub vertical jn form de Us introduce om ied carui coloang are lungimes J. Printr-un mijlae oarecare lichidal din tub. S& se calouleze perioada suicilor oscilatih ‘tub, dacit se neglijeazi forjele de frecare gi foryelo eapilare. 1.9.8. S& se calculeze lucrul mecanic consumat pentru a ridica pistonul mare al unei prese hidraulice pe distanja J, = 0,7 m, dacd raportal diame- 66 tralor pistooncor este dd = 10, ir pistonut mic este acfionat deo pirzhie Invearelundl din braje eave de n'= Soni mai mare deott eaallt, Forte care hejioneasa hrajol mare.este de 600 1, iar randamental press) kicrauice de 70°%, 1.9.9, Cu ajutorul unei pres hidraulce trebuie sf comprimim un corp cu farti Fy = 10°N, Dacd raportal tuprafesio pstoanelor este Sy — 10, pruterea toneumats de kW, can randament de 70%, sar pstonol mit eabuar Bit = 'tO'em leo aplcare, sa se caloueaeTrecvena pastor pe acess piston, 1.9.10. Inie-un vas cilindrie se toarnd mercur, dupi care se toarnd api, asttel int grevisile clor cous Hchide st fie egie. Toullimen pe care oat Gele dont lichide in vast clinic exe de h-— Laem. S4 se determine: pre siunea pe care 0 exercita cele doud lichide la baza vasului cilindric, daod se senate oe oe 10" kg/m®, densitatea mercurului p = 13,6-10" kg/m’, 1.9.11, Un vas in care se gisegte un fuid de denitate p se migedastel: ) pe verioalé in tus cu'o accelerate; 5} po, vertical fm joo ou accoleratin 6; ©) bade liber 3% se deduct pentra toate acest tei eazuri exprsia_prsivn hidrosta tice Ia adiocimea B tin tai. 19.12. Un cory paralelipipedic este introdys in poviie verticals tute vas car se afl co Tlld,astel int se cufand pail In fig. Se xchimba [velit ukduti din vas, decd se introduce corpl fn poate oieontala? Esp cati. Dar cind corpul are alla forma? 1.9.13. 0 bueata de gheata pltegte intrn pahar ev api. Daca gheaja be tapeste comple, nivel apel din paar se schumbu? Rispuntei fm came 2) ghenta este, perfect omogen; 1} gheaia conte imran. corp strain; ©} feaja eontine ule de ae. 1.9.14, Inte-un paar cu apa ge aflécufundaté o cote in care se afla wn corp cu'densitatea g¢ >> pg, Se schimba nivelal apei din pahar, daca se scoate Sorpul din cutie qi 6 inteduce In pabnral eu apa? 1.9.45. Un corp de forma silindricd pluto int-un vas co aps, atiet Init apa ocopers 62 din inijmnea ‘corpo. Se toarna apo lel tn vase u pd, pins int corpol este complst acopert de wet "36 se determine ck din Ilgdeog ifadrulat no afta tn op& fet ce ald tn ule dood denwitatan pet py = 10° kgim?, iar densitatea ulelului py ~= 8-10" kg/m’. Rezultatal se chieaka ind oepul ane alth form? 19.16. Un corp deforma paralelipipeicspluteste pe ap ind ound. jomatate din voforol si, Ingodus in vl, se cufunda G62 din volomul ss. Si'se determine. densitatea corpul si densitatew tleula, dack denstates apei este p, = 10° kg/m’. 1.9.17. Un corp avind donsitaten 27-40% kgim?, de form& conioi, ev raza hazel R= 30 om, introdus intr Vieful conului in sus, se cufunda par de intersectie a suprafetel apei eu conul. 1.9.18. Un corp de forma sferic8, eu densitaten gy = 800 kg/m?, gol pe dindunteu, are raza interioaré R,= "1 cm gi raza extevioart R, vas cu apa tn, povitie verticals, cu Sa se determine raza ra cerculuiCe valoare trebuie si aba densitotea materialului, ge, eu care se umple corput sfovie pentru va acesta sii pluteasca in: interioru) lichidulu? 1.9.19. Se cintivegte un corp cu o halanti aflata sub un elepot de sticla, Corpur are mase m =- 200 giar voluraul ¥ = 1 1, multmai mare dectt volumul, corpurilor de masa etalon cu care s-4 facut cintdvinea. S& se determine greu- tatea reala.a corpului, daca se fine seamé de legea lui Arhimede si dac8 sub Dalon se afla ser la presiunea stmosfericd. Care este eroaroa de anisurit fal de cazul initial? ‘Co se Intimpla ou braele balantel dnc 2) presiunea aerului de sub clopotul de sticla este mai mic& deeit presiunea atmosferica; G ’)) presiunea aerati de sub clopotul de stielé este mai mare deft. pre- siunea atmosfericd, ‘Se da: densitatea aerolui le presiunes atmosferici, fo = 1,25 kglim, densitates etaloanclor de cintarire gy == 8 800 kg/m 1.8.20. Un corp se cintareste eu o balan analities de precizie, aflat ob un elopot de sticli. Cind sub clopotul de sticla se afli ser la_presiunes ftmosterica, bratele balaniei sint in echifibra, Ce se intimpli eu brajele Dalantei deck: ‘a) este scoasi © parte din aerul de sub elopotul de stil; 5) este pompat aer din exterior sub clopotul de stil’ Sé ae stUdieze toate cazurile posibile si s& se comenteze. 1.9.21. Un suc mare de hirtic, Impaturit, se elntéreste cu ajutorul unei Dalanje de precizie, Dupa acee, tacul se desface, ol se umple eu aer si se Sntireste din now. Va avea aceeasi geeutate ea in primul caz? Dar dack balants te acoperité cu un clopot de sticlé din care s-a scos compl&t aerul (vid), eum vor fi cele dows cintarii? 1.9.28, Un pahar cu api este pus pe bratul unei balanye gi balanta se ‘echilibreaza. Se cufunda in paharul cu apa un corp metalic suspendat de un fir. Se schimba echilibrul balaniei? Dar daca se inlocuiegte corpui metalic cu tun dop de plnta, ce se intimpla? 1.9.23. Apa unui flavin este oprita de un dig care are forma unui, paral piped, cu lungimea L = 20 m, avind densitatea p = 3+ 10° ke/m®. Si a6 determine: fa) forta exercitata de apa asupra digului, dact inaltimen fluviului este dea ori del de curgere avila ete prpeniclar pe angina Higului; 3b) ‘grosimea minimé D pe care Urebuie 88 0 aib& digul pentru ca apa si mur] réstoarne, daca Torta de-presiune are punctol de aphicafie Ia o trsime din Indl\imea apei, masurata de Ie albia fluviulu, 1.9.24. 0 tija subtire are un capat fixat Intro articulatie fa}& de care se poate roti fra frecare, articulatia find prinsd de peretele unui vas in carerse fflé un lichid de densitate py. SA se determine densitatea tijei p daci accasta fcatunda portal in leks ase inet Ta eviibru'o ractiuoe K <1 din Tungimea tolala a tijei se afla in aer. Se neglijewza foryele capilare 1.9.25. Un corp aflat deasupra unui bazin cv apa este aruncat pe verticald, in jos, cu viteza de 1 mjs. Pitrunaind in apa, se constata c& in tmp de 0,6 § pereurge un spatiu dem. Sé ge devermine densitates corpului, dack se negli- Jeaud toate forjele de frecare (in ner gi in apa), gi se comsiderd g = 10 mje 1.9.26. Un submarin se afla lao adincime h = 50 m sub nivelul mari Pontru ea un seafandru ai iasé din submarin tn mare, el intr nial inte-o ‘camer de-evaeunre care este” previzata ca Un capac metalig eireviar eu masa m= 5 kg si cu diamietrul d= 4 m, find Inclina fala de orizentala eu un! hind x = 45°. Se umple comora de eva fevare ea apa apoi, en mula usuringa, Seatandrul poste si siice capac insii In mare. Daci ins In camera evqcuane se aid aer Ja présiunen atmo sferica. rw ce forlA F trebuie impins «x paul, de la parlew fui inferioara, find Pig. 927 Artioulat Ja parten superioard, cal el si te deschid, Se da: densitatea apei de mare eq = 1026 kg/m’, ¢ = 10m/s*. _ 1.9.97. 0 tijd subtine de Tungime L si densitate peste sprijinita ca in figura 1.8.27 intrind paral in apa, distanta de Je punetal de spnjin, 4, Ja partea superioara « tel find £. Sa te determine eft din lungimen tijei se afl In npd duck se neghjenza Forteln eapilare. 1.9.28. Un densimetr are volun balanvbui de sticks ¥, de dows ori mai mare decit volurwut Ujet de sticti situata Ja capatul superior al densi- metrului, Introductnd sdensimetral inten vas cu apa, tija tui inteé in eps pina leo tevime dit hungimea sa. Si se determine aj densitajiie, minima si masima, enre pot fi misurate cu acest densi- intra ‘) Gt plitrunde tija densimetrului Intr-un fichid cu densitatea ‘ND glen 1.9.29. Se introduce densimetrul din problema precedent vertical intr-un vas ot lichid si pe soar geadata a tijst de stiela se citeste diviziunes d= {5, Se seoate liohid din vas suficiont do mutt en densimetral 84 nu mai posta pila Vertical, acrsta inclinindy-se ea unghiul « fat de orizontala, astfel ineit supratnta lichidulué sa fie in droptul sealei gradate a tijei. SA se arate ci noua diviziune nu depinde de unghial de inclinare a. SA se determine fliviniunea d’ daca se conose: Lungioea vasulul V, 4, = 10 om, distanta de Ia ara deasimetratit ta cantrul de presiune, t donsimetrului la centrul siu de geeulate, ly P= 10 cm. 1.9.30. 0 tija vilindried din iemn, care are prinsi. © bucett de plumb to portes inforioard se introduc Intrun vas umplut cu ua Tichid. La echilibra lije se cufvndi parte tn lihid, tn positie vertical8. Apgedm ugor pe capatul Supenr al Giri avensta intra In lich, dupa vare se last tija liber’. Ea inoepe Sioseilere. 3a se arave of migcares dy oscilalve & tijel este migcare oscila- lorie armonicé si si xe celeuleze periouda de usclaje. Se negljeaza Torjele die frecare s) forgele capilare. = bem, distanja de la baa em, lungimea Ujet superioare, DINAMICA FLUIDELOR 1.981. De ce apa, printr-o conductit vertical’, curge in jos ea un curent ‘continu, in titnp ee apa In o&dere Libera se sparge In piedturi? 1.9.82. Fie doua vase cilindrice mari. In primul vas se introduce apa fi tn al dolla so intmduce un lichid necunoseut. Pe faja Iatorald @ fecérai 69vas se face elte un orifciu, Sy i Sp astled tnclt Sy — 1,25 Sy, la coveasi adincime h = 20 cm fat de suprafaja lichidelor. Si s0 determine 12) densitatea lichidului neomoscut, dack debitele masice ale lichidelor ce ies prin orifci ant ogale; ') debitale valuniice, dack Sy = 4 cmt ¢} Ce patem face pentru en debitele volumice prin cele dou otic st fie gale! Se dau: densitaten apet px = 10" kgim?, g = 10 ms? 1.93. Intro gileata cargo api de la un robinet cu debital volumic Ge 10% ell Ste determine nivel maxim pe cae tating apa in Beats acd aceasta are Ta bark vn orificiu eu sectiunea S = 0,5 om® (g-— 10 m/s! 1.9.44, Un var te umple ou api de la 0 conducts de sectiune S. In vas te fac dou orifci, unal de sectiune Sy, la jumétstea distantei dintre nivelul apei si baza vasului gi altul, de sectiune Se = Sy/1/2ula baza lui. Si se deter- mine sectiunea a eonduotei astfel incit nivelul epei din. vas sk réming constant, Vileza apei la iegitea din conduotd este egalé cu viteza ei Ja trecerea prin seojiunea Sp. 1.9.85. Dous vase av Ia bezs lor efte un orficu ciroular g sin pase unut poste ltul, Se di drumul la un robinel. de apd aceasta inted in primul vas, {ese prin primul orificu de raz’ Ry = 1 cm, intra in al doilea vas si prin al doilen orificiy de raz8 Me = 11 om, ise. [n regim stationar, apa din primul Yas are 0 adincime Hy = 20 om, Si se determine @) debitul volumic al robinetului de-umpleres 4) inalyimes Tichidutui din al dolea vas. 1.9.86, 0 fintina arteriand ridicd apa lao indltime k= 30 m. $tiind 4 secfiunes conductet de apd la ieyire este de 20 cmt, 88 se ealouleze 1a) viteza jetlui de apa la iesre; 4) debitut volumie al jetului; c} puterea necesar& pentra « putea ridiea apa la indltimen 1.9.37. Un vas cilindric are dovit oriicit plasate pe acveosi generatoare. De la un robinet se umple vasul clindric eo epa, astfel ncit in regi stavionar nivelul ichidului ramine constant, io distanta Ay de primul onficiy gi ln di tanta he felé de orficul al doilea, S& se determine coordonotele punctului de intersectie al eelor doud jeturi de api care ies prin cele doua erfic 1.9.38. Un vas ciindric ere dous orifcii agozate pe aceeugi_ vertical, Je distanfa’d— 10 em smu do altol. Se omple ew ap de in un rohinet vasul Cilindrio, far i regi stafionar nivelul apel se menjine constant, la Inafimea he='20 im, Prin onifieii curg dous jetur de api care se Intiinesetntr-un punct faflat pe acelagi plan cu beza. vasului Si se determine distanja de la supra- fata lichidulut Ia primul officio 1.9.89. De ce asupra a doua ve- hicule (autoturisme, Darci, vapoare) care se migei parelel intre ele si in eelagi sens, apare 0 fork care tinde sa le apropie? 1.9.40. Printr-o condueti cu secli- ‘une variabiliea aceea din figura 1 cireuld un lichid. Sectiurea Sy, = 510m, seetiunea Sy= 4-10 Fig, 1.9.60 jar diferente de nivel indicata de cele dous manometre este Ak = 20 om. Si se determine debitul yolumic al conduetel (g = 10 m/e). 1.9.41, Printr-un furtun de gradind, cu seotiunea S, = 2 em, tinut te nivelul ‘sofului, iese un jet de apa, vertical, cu debitul volumic Qy = 69 I/min. Sa ee determine sectiuniea See jotului de ap& la inalfimea hk = 1m, dack se negjeed fecal cu oralg se presopune eet mse dispersant (¢ = = 10 mie). 1.9.42, © ieringd aflata in poritie orizontald, pliné eu apa, de tungime 1 = 5 em, are suprefeta pistonului 5; —2 m4, iar suprafatg osficiuhal de iegire Sp—1_mmé. In cit timp va fi scoasd apa din seringi, dact asupra pivtnnloi acon ou fora eonstanta F— 36 N 19.48. Si se determine debitul volumic dintr-o conduct cu sectiune ‘hia, prin care circula apa, daci tubul Venturi aplicat la doug secfiuni Giferite ale conductei, $) = 0,2 m* gi Sp =O, m4, indica o diferent de presiune Ap — 10° Nim A4, Pentru a determine viteze unui avion fafa de aer, se monteazt pe avion un tub Pitot (fig. 1.9.44). Tubul Pitot masoara presiunea totala a ferului gi indic& o diferent de nivel, Sk — 13 om, a lichidului ew care este tmnplat §1 care are o densitate de 800 kgim®, Si se determine viteza avionului {aff de aor (g — 10 anjst), dao& donsitatea aerului este py = 1,3 kg/m. 1.9.45. Printr-o conduct orizontal®, ca acces din figura 1.945, curge un fluid. Inaltimile de fluid in cele dood toburi verteale sint: hy = 10m, hy = 20 om, Sa se determine viteza de cungere a fluidulti, deci se ia g == 10 mst. 1.9.46. Cum este mai hine si decoleze un avion: impotriva vintului sau Jn sensu vintului? Dar si aterizeze? 1.9.47. © sferd de plumb, cu diametrul d = 2 mm, este lasata sk cada liber intr-un vas cu glicerina ware are adincimee & = 2m. S& se determine timpul necosar ea sfera de plumb s& parcarg’ uniform vasul eu glicerina (curgere laminar’ pentru care forta de rezistenta F = 6rrre), daca se cunose SAS" 10° kein, pg = 13° 10" kejmé, cootielental de viscozitate al fltcerine? = 15+ 40-8 kegjm-s, ¢ = 10 mist 1.948. 0 pickturd sferiot de aps, eu diametrul d= 2 mm, este lsat si cada liber in aer, Sa se calculeze viteza de cddere a piciturii de apa, in canaries 1) curgero este laminar’ gi forja de reristentit este F = 6x 9704 1) Gangorea este turbionerd iar resistente Ia ineintarca in er este Seo. Se dau: densitates aeruui py ser 4.3 kgim?, densitates Pig. 19.46Im?, coeficientul de viscozitate al aerului 4 = 16+ 10" gma, coficientul de forma in regi Warbulent C = 0,256, ¢ = 10 met. 1.9.49. O sferi de sticli, de densitatea p, = 23-10" kgim®, este Hisati si endl liber intrain vas cu ghewing, In cre are 0 vitezi constanté ¥ “M0-! ms, Sa se determine raza'sfere de sticl, dacd se cunOSE: by: Beto? kg)m, eoefisientul de viscoritate al glivrineh on == 15-10 iuimes, g 10 ajo 1.9.50. Un avion,rburind ca viteri constant, antreneazi prin freeare oral din jurul shu pe'o distanjas ~ 4 cin. Stind ca fora de frevare po Uni- pei, pg = 10" tatea de suprafata este"f 4-10 Njm? iar coeficientul de viseoritate al aorului 1» = 1,6-10- kglm-s, si se determine vitera de chor a avionului. 1.9.51. Den fir vertical se prinde o sferd de diametru d = 3.em si densi- tale p = 3-10? kgjm?. Sub actiunea unui jot. de aer orizontal, firul forrueant lun unghi x = 40° ald de pozitininijial, in acelasi plan vertical. Sa se deter- ‘mine viteza jetului de aer, dacd se cunose: densitatea aerulut pp — 1.3 kg/m’, coeficientul de form in regim turbulent C= 0,23 gt g = 40-mis% 1.9.82. Si se calculere vitera maxima pe care o poate atinge un auto: turism de putere P = 80 CP., dact sectiunea so normala este $= 2 m?, coeficiontul de forma in regim turbulent C = 0,8, iar densitatea aeralul po = 1.3 kgim’, Se va lua in considerare numai rezistenta pe care o Intimping Aototurismul tn” migcare datorita prezentei acrului si se neglijeaut wate celeatte tipuri de freed f CAPHTOLUL 10 ASTICE DE ACUSTICA Thu 1.10.1. Doi elevi, unul mai inalt gi celilalt mai sennd, se gin eu miinile de acceagi bara arizontala, eduLind sa se fegene eu wereas) freeventa, Vor reusi facoasta? 1.10.2. Un fir do iarbi descrie oscilalit repezi cind suff vintul. Daci se goed po el o insvetd mui mare, atuncs firal de iarba nu mai oacilcasd docit lent. De ce? 1.10.8. Perioada gi amplitudines unui pendul elastic s-er modifica tunel ind pendutul ae fi dus de pe Pamint pe Luna? 1.10.4. Uneori, a o anumivs viter’i a maginii de cusut, masa pe care este ageratd oscileazs puternic, Gum se explica acest fenomen? 110.5, De ce duck stim Inte-un anumit rim peo selndurd destul de Jungi,sprijinita Ja capete, © putem rupe cu usurinta? 1.10.6. De ce un vagon de vale feratd incepe si oscileze vertical cu ampli- tudini mari Jao anumita vitez? 1.10.7. Un tenor a ficut urmétoaren demonstratie: ol a lust un pehar de cristal, Ia lovit ugor escultind sunctul produs, apoi duetnd paharal in n ddreptal gurii @ cintat aces moti muzicalk pe care o putea da si paharul Jovit, pin cind paharal e-a.spart. Cum explicati acest fapt? 1.10.8. Grecii antici, ca sa amplifice sunetale din amfiteatrele de spec- ‘col, ajezau in loca potrivite amfore mari sau faceaw eonstruchia. tn aga fel Snt'inunele Toca ramtneat golus uije- Dec, tn acest fel, te amplifcay 1.10.9. Co simp aparte permite meduzclor si descopere cu multe ore Anainte apropierea unei furtuni pe mare? 1.10.10. De ce acervurile care se depirtea2’ de locul unde a cizut 0 fisted tm api mu slik lungite de curentol epei gi rimin mereu de acteai 1.10.11. Un cosmonaut ajuns pe Lund ar putes auzi zgomotul produs Ja plecarea de acolo a unei rachete? " ae 1.10.12. Sunetele se nud mai grew, sau chiar delo, cind vintul bate dinspre cel care ascultit spre sursa sonora. De ce? 1.10.13, Co se intimplii ca energia unci unde sonore cind sunetul a fineetat si se mai auda? 1.10.14, Cum se explicit faptol ci auzim etnd zhoari 0 musck sau un infor, dor no auzim wn flature? A405. De oe cind vrem si auzim mai bine, nem ming plnie pe dupa 140.6, De ce in pidure ete grou st defini direayia do undo. vine sunetal 1.10.17. Cum explicati faptul c& tn timpol umplerit unui vas eu api se ade un sunet a cir feeventa (inal) varaga? fn oe sens veiond Tec: venta? 1.1018. Din intiiniren « doua unde somore poate 84 rezulte linigte? 1.10.19. De un resort elicoidal se suspandi un corp cu masa de 4 ke sab aetiunes elivin resortal se aimgegte eu om. S& se calculeze freeventa oscilatilor unui corp, cu masa de 1 kg, kaspendat de acelagi resort. 1.10.20, Un oscilator liniar cu amplitudinea oscilafiei de 8 fam se afl dupa 0.01 s de la inceperea oscilatiel la distanga de 4mm de pozitia de echi- libra. Sa se calouleze: ‘@) pulsajia oscilatoraluis B) frecventa oscilatie; €) perioada oscilaticss | ef) Mitcsn oseilatorutos tn posifia data: €) acceloratia oscilatorului in pozitia data, 1.10.21, Un punct material executi 150 oscilajii pe minut, eu 0 ampli- tudine A = 0,05 m. Sa se caleule 4@) frecvenfa si palsafia osciatiilor: 6) vitezo st acceleratia maxima a punctului, material, scriindu-se ecuatia migediit oscilatorii, dact faza initial gp = 15%; ¢) raportal intre energia, ineticX gi energia potential’ a ponctuiui material in momentul in care elon- gain este jumatate din amplitudine. 1.10.22. Un oscilalor constituit dintr-un punct material en masa m = 16 10 kg,atirnat Ia capatul unai resort, Vibreaza sub aotiunes forjsi latioe «vst, conform cena: y = 10" sin (E+ F) io. 3Se cere 2) peniosda qi freoventa oscilateis 5} Wiese madi ocgeeria maxim’ a purctuli materia; ¢) valoarea maximé a forjei care aclionesed asupra punctului material; d) relajill care expriml dependenja de timp a energillor: cinetil, poten fiata‘gi totala ale punctalui material; ) timpul in care punctal material efectueazs drumul de la jumatatea eres Sees 1.10.23. Un punet material ex 5 sin t (cm). Sa se stabileascd: g te masa m= 10 g oscilear’ dups legea 2) tmpol& dup care este atin vtera maxim este Stine aceirafia tnxim BPM hte tind ar aclonast agra poncaa fri; ©) exprsie pentru energin snes, potential energie tot 1.10.24, Un corp de masd_m — 2 g; plesind din repaus, efectueazit o rigcare osclatorie armonica. Se cere 12) si se serie ecualia de migcare a corpului, stiind ca pentra a indeparte conpu din poritia de echitibra pind intr-un punet situat to distenka maxima do aceasta pozitie se cheltuieste Iucrul mecanie L = 23-10 J, iar forla elasticd maxims, Page = 115 N5 5) perioada migcaeis ) energia cineticd $i energia potential cind corpul trece prin punctut aflat {a distanja y = 2 cm de pozitia de echilibru 1.10.85. Un. mobil efectucazi 0 migcare osciletorie armonivd. $tiind 4 pontra clongatiile 2, = 2m gi ze = 3 om, mobilal ere vitezele 2) = 5 m-s7 fi rospectiv 2, = 4 mor, si s9 ealeuleze amplitudinea gi perioada migoari oseilatoni a mobilului. impul f, dupa care 1.10.26. Acccleratia unui punct ce executd 0 migeare oscilatorie armoniek este data de legea a= —=* sin 1, La momentui initial punctul se aflk In centrul de oscilatie gi are viteza 2 = 2x m-s*, S& se afle ecuatia migcarii ilatorii si si se reprezinte grafic dependenta de timp a elongatiel si vitezet 1.10.27. Do un resort aliens un astfel de corp Sneit perioada do oscilatie a sistemului este de 0.5 s, Se atirna de resort ined un corp, perioada de oscie Jatie devenind 0,6 s, S& se determine slungirea resortului dupa adiugarva celui de-al doilea corp. 1.10.28. Un oorp suspendat de un resort oscleazi armonic ou perionda Ty = 0,2. Se leaga, Inti in serie gi apoi in paralel cu resortul, un alt: resort de constant elastici ky = 2k. Calculai perioada de oscilafie a sistemului now format. 1.10.29, $8 se afle raportul 7,7, dintre pericadele de oscitajie ele unui corp suspendat de dou resorturi (de mast neglijabila) de eonstante elastice ‘ksi ks legate inti in serie (7) si apoi in paralel (75). Si'se arate ci perioada T, este col putin dublul perioadei Tp. n 1.10.20, Un motor eu masa de 992 kg este montat pe patra resorturi fisoare avind acelasi coeficient. de elesticitate. Motorul este asifel_amplasat incit nu poate oscila pe resortari, dectt pe directie verticala. Stiind ek perioads de oscilatie propric.a sistemului astiel format este de 0.1256 5, s& se determine covficientul de elasticitate al resortului, 1.10.81. Un motor cu masa de 128 kg este montat pe patru resorturi identice avind constanta elastic & = 2+ 10" N/m. Si se determine perioada si freeventa de oscilaie a fistemul 1.10.82. 0 masa de 10 g suspendata de un fir de cauciue oscileazi eu porioada T= 6.2. Din dou fire elastice de acest fel se confectioneaza un are, Cit se va Intinde coarda arcului, dacé o piatré de 5 ke este aruncata le 0 Indljime de 32m, vertical, in sus? ‘Se presupune of intreaga energie poten- tial a conndei se’ transforma in energie potentiala a pietre 1.10.88. Un punct material de masiim = 5 kg efectueaz o migcare_osei- latorie armonivd cu frecventa v= 0,5 Hz. i amplitudinea A = 3 cm, Si se cealeuleze 4) viteza v a oscilatorului in momentul eind elongatia sa este y = 1,5 cm: 4) forta elasticd maxima care actioneazé asupra punotului material; cc) energia ‘otal oscillator 1.10.34. Un corp de masa m = 8 kg suspendat de un are oscileara rec- ‘ini fn jurul pozitiel de echilibru, Areul se intinde ov 0.2 m sub actiunes unei forte F = 98 N. Se vor a) perioada de oscilatie a conpuluis b) Irecvenja si puisalia oscilatilor; €) amplitudines oscilayiilor in absenja amortizarilor; d) energia de oscilatie a corpului suspendat; 2) vileza corpului de mas m in punetul in care acesta ar fi in echilibra in absenfa oscilatillor si viteza eorpului In punetul in care elongatia este 1.10.85. De un resort elastic, k= 40" Nm, este suspendat un corp 4 m= 04 ka. Se produc oslo astel inci, Ja distania_y; = 3.om faja de punetul de echilibra, impulsul corpulut esto pr = 0,3 //3 kg m-s7 12) Serieli ecuatin de oscilatie a eorpulu (gq = 0). }) Celeulat? valosrea maxima a impulsuluicorpului in timpul migetri ©) Calculat! energia cinetica si potentials a corpului cind elongata mises: i este yp = 2 em 1.10.86. In ce pozitie trebuie ai se afle un osclator liniar armonic fati de poritia de echilibra, pentru ea energia lui cinstied 24 fie egala cu energia ‘st potentiali. Se presupune cunoscuté amplitudines osciletorului, 1.40.87. Un osclator liniar armonic, dupi 0,04 s, se afl Ia 3 mm fata de ponitia de echilibru, Amplitudinea oscilatiei find de 0,6"em s8 se ealeuleze: 12) viteze oscilaterulut corespunzatoare elongatiei date; 4) raportal dine energie cinetiea yi cea potential corespunzitoare clon- gaye date; ‘¢) la ce-valoare # elangafiei energia cineticd va fi egali cu cea potentiala 1.10.88, Un punet material desorie © migeare oscilatorie dupa legos Asin (= +3) Sa se euler: 2) morontul In care energie potontial® este egal cu enorgia cinetici; Ey) onengia totala a punctului material de masa m; ¢) forta sub activnos cireta corpal descste migcara oscilatorie dat 1.10.89. Un pendul elastic cu masa m = 10 y incepe si osciléze, Cind longajia sa este jumatate din amplitudine, viteza sn este ay @Qt7 emis, iar acceleratin sa esto a, —|/F emis So vere < a) Trocvonta si amplitudinen misc 4) fara initials gi energia totala a osclatorlais ¢) constanta elastics «_ pendululi 1.10.40. Un pendul elastic executa 0 migeare oscilatorin armonir avind amplivudinea de Ben gi perioada de 4 sa momintal ial pendula are viteza v = 6,28 cm/s. Si se scrie ecuatia acestel migciri. 1.10.41. 0 Dili din fier eu raza de 20 mmm este suspendats de un resort Legea de migcare « sislermului bili-resort este y —~ A sin wt. Si se determine 4) forja care scoate bila din posifia de echilibeu sind cf frecventa cu ‘care oscileans bila este 2 Hz; +) onorgia cnetick s hilei dup un sfert de perioads de In inceperea misesrii; ¢} valorle lui « penteu care bila are energie einetick maxima gt veloarea rmaximil a energies cintice 1.1042. Un mobil executa o migeare oscilatorie arinonica dati de legen y = A sin ot. in momontul in care elongatia migcati este jomatate din. amph dudine, un soe instantaneu face ca viteza mabitului sa st dubleze. Caleulat noya.amplitudine « migcari. 1.1048. Un pondal lung de 0,5 m gi avind masa de 200 oscileaztt dup ‘un are de cere, $a so afle veloarea forjei care produce mijenera pendululu, pentrn elongatille: a) 30 om; b) 15 em 4 ¢) 6 ean, 1.1044. Un pendut simplu efectueazs 200 oscilatii pe minut iar altul, in nosagi lo, efettuvazh 300 oscilett pe minut, So se calleze raportl Ia imilor celor dowd pendule 1.10.45. Doud pendule gravitational oscilears in acelagi timp si In 9 lasi loc. In geelagi interval de timp primul face 10 oscilayi tar al doiten face 6 oxclatfi. Si se calculeze Jungimile celor douk pendule, gliind ct unul este ‘mai hing decit eelalalt eu 20 em. 1.1046. $i © calouleze accelerating intrun punct oarecare A de po Pamint, stiind c8 un cassornie ev pendul care indicé ora exactd in_punctul 2, Intivzie in Aca 35 8 In 24 ore. Pentru punctal B, gy = 881.5 cms L.AOAZ. Tin pendul gravitational efectoear’ osclaiii cu amplitudines unghivlord «= 45°. Pendulul revine in” pouitia, de echilibra. on viteza 9 = 3,39 ms. In locl eonsiderat, ¢— 981 ms, iar mata bile suspendate de capitul firului este m — 0,5 kg. Sé se determine ‘c) lungimea pendulului $1 porioada oscilailer sale; 4) energia potenfiala in puinctul de slongotie maximi, 1.1048. Sz s0 celculere energia cinelicd si potentialé a unui pendul g tational pentra elongatia unghiulerd de 5°. Se da: ene pendulului ‘3m, mata pendulukii m= 800g si ampiitudinea unghivlard de 8°. (Se considera lungimes ercului deteris de pendal egali cu lungimea corzis subin= tinse.) 1.10.49. Impulsul p, sub actiunea céruia un pendul eu masa m — 0,5 kg Incepe si oscileze ch amplitudinea unghiulara x = 20°, are valoacea 6 4.5 kyg-m-s-% Stiind cig, in focul in care oscileezi pendulul, ace valoarea 9,8 mss sa se determine: a} energia primit& de pendul. sub. actiunea exterioaris }) acorleratia maxima. « “pentulalui;, ¢) Jungimes pendululvi 1.10.50. Un pendul de lungime 1, care bate secunda inte-o lovolitate ou 98 m-s*, are amplitudinea unghivleré de 45°. Fiind lasat liber, in mo- rentul in eare'troce prin pozifie de cchilibru, firul Intieste un cui bitut la © distenta 2 sob punetul de sprjin gi pe aceeasi verticalé ov el, Din aceasta ccauzi igi continu migcarea ea un now pendol ox Kingimea 1 ~ 2. Si se caleu- Tose: 2) distanta 2, astfet Incit amofitudinea unghiulard a nowkui pendul si fie 60"; by perionde noalui pendul, in condi de izocronism, 1.10.51. Un corp de mast m = 04 kg este suspendat Ja capital unui fie eu Tungimes [= 0,64 m. Se senate firal din pozitia de echilibru astfel incit 8h formeze ou directia verticila unghiul «= 43°. Sé se alle a) perioads _pendulului in conditii de izocroniam; 1) energie cinetica i potentialé in momental in eare Firul formeazd ot verticala unghiul a = 30° (ee considers energia potentials nula pentru « — 0); ¢) tonsiunea din fir cind vnghiul format de fir ou verticala este 2 = 30", 1.10.52. Un pendul de longime {= 50 em este montat pe platforma unui vyagon de cale ferata, care so sleplaseaza uniiorm ett viteaa y= 80. km = h-. In timpul finan vagonului, pendula) face ctv vertieala. unghiul a — 3 ‘Masa penduluiui este m= 3-10"? kg. Dupa oprires vagonului, pendubul osei- Teazé in jueut positiei de echilibra, Sa se catculeze: 4) distanta parcursi de vogun ping la opie, din momentul in care se aplici’ Sina ') energin cineticd masini in miscaren de oscilatie a pendululuis ¢) potioada de escilalie @ pendulalui, considerind oscilatile izocrone: 1.10.58, Un pendul @ cérui perioadi de oscilatie este 05 s se fixeazd de un crucior eo enboaré pe un plan inclinat si apoi se mised pe un plan cri- zontal. Ungbiol format de plano! inclinat cu orizantala este de! 43°, Neglijind frecivile si se determine perinuca de oscilatie & pendulului gravitational ind: 42) ciracioral coboora pe plan inelinats 4) cinucioral se deplastazd pe plan orizontal. 1.10.54. Un resort elastic ew eoeticientul de elasticitate = 400 N= mt avind iu eapit o masi det kg suspendat cu celalalt eapit de tavanul eabinei Tun ascontor, Cabina ured sinilorm aecelorat ca a — 9 me? timp de 10's, ‘pot igi continua migcarea uniforms. 4) Cu elt se va lungi resortal in timpul acceleritii? 4) Ge valonre are perioada de vscilalie a pendutului vniforme? 1.10.53. Un_pendul gravitationel ou lungimes ly — 0,2 m eata plasat tn- ‘trun ascentor. Chiesa ascencorulu) este k = 200m. Pledind din repaus ascon- sorul se deplases78 cu avcelerstia ay = g/10 un timp f= 8 s, dupa care Ig continu migcerea uniform gi epre ase opri Ia inaltimen h frineaza vou aczengi valoare ocooleratiel, ay = g/t0. Detorminati numérul oscilajilor efectuate de pendul in decurstl migedsii ascensorelui timpul migedrii n140.56. Un rusort elastic cu Tangier nial, zy si on. puleain de osenie propre op are un capt fiat po un far i callalt copa fre un corp en masa m Aces onl Intos este rotit "uniform vitera {aghivlars 2) Deterninati postin de echi- Bru’ onclatoralat pentra itera vinghiiaea 1) Oe se intimpla_ in canal tn cave oo = 0 flig. 11636)? 1.1087, Un pendul, care in Bucuresti bate secunds, este rticat la atitadines de 3000 m. Si se arate te se va intimpla om pendulul le sceests alutivdine? Ce. modifica tebute Fecnte pentru'ca pendulalgravitaional si bata din now secunda Ja eces attadine? 1.10.58. Un evas eu pendul gravitational care bate secunds Ia suprafata Pamintului este mutat la 0 altitudine de 200 m in aceeagi localitate. Ce in- fluen{a va aver aceasta mutare asupra mersului ceasului si cu cite secunde se val modifica mersul lui in 24 ore? Ry = 6400 km, 1.10.59. Un pendu! matematie bate secunda la ecnator sla nivelul mari, Se trangporta pendulul Ia altitudines k= 3185 kin @) Ce diferenja de timp va inregistra acest pendul fa}4 de un pendul identic aflat la sol in decurs de t = 4 ore? (ty = 6370 km.) ') Ge lungime ar trebui sé aibi pendulul transportat la altitudines & pentru a avea aceeasi perivada ca la sol? (x! = g.) Fig, 110.86 1.10.60. Un punct material este supus simullan oscilatilor yy = sin xt gi ve = 2sin x (¢ + 0,5), unde ys si ys sint exprimati in em. S& se afle ampli tudinea si faza misedrii rezultante, 1.10.61. Se compun urmatoarele migcari oscilatorii armonice, paralele: 2 cos (nt +3) oscilatorii rezultante. 1.10.62, Un mobil cote supur simultan urmitoarslor migodsi oscilatarti oe hoon 124; a = 8 cos 12 3) Aflafi amplitudinea si faza inijialé a 30s (+ 2) om, S& se sorie ecuatia misedsit ‘migeasii rezultante atit analitic eit gi fazorial 1.10.68, Prin compunerea a dou migcari oscilatorit de aceeagi directie fi de aceeagi freeventa, cu amplitudinile Ay = 2 cm gi Ay = 4 em se obtine 6 oscilatie armoniea cu! amplitudines A = 5 em. Si se calculeze diferenja. de faza dintre cele doud migcéri osclatoril eare se compun. 1.10.64. Un punct material exeout o migcare oscilatorie armonicd for mata din doui oscilapii care se propaga pe acceagi directie gi care au ecuatiile: 1 * ; ; = 4ain 2nft-4 4) gi ye = 8 sin (2et + 2). ie ceuagia osilaiet yaa Sein 2: t+ g)ee +5) Si sé se ia oscilay renullante, 9 8 1.10.65, 0. perturbare se propagi intr-un mediu elastic si strabate 9900 m in 3 s. S& se calculeze a) viteza de propagare @ acestei migeari; 15) perioada si frecventa ei, stiind @ lungimea de unda este % = 33 m 1.10.66, Intr-un mediu elsstic, cu modulul de elasticitete = 67089 -A0°N'- mr si densitates ¢=2,7 "10" kgm’, se propaga vibratii cu frecvente dle 50 Hz, S& se catculeze lungimea de unda'a perturbatiilor propagate, 1.10.67. Oscilafii longitudinale eu free 500 Hz se transmit intr-un mediu elastic al carui modal de elastic 432-108 Nom? 5 care are densitaten = 2,7 +10" . Si se determine: 4) viteza de propagaro a oscilajilor in modiul respectiv; 4) jungimea de unda >; e) distanta dintre douk puncte ale mediului elastic intre care diferenta de tani este Ag 1.10.68. Si. ageriim pe masé, alaturi, dou’ pahare identice umplute un sfert ca apa. Pe margines unui paher agezim o simulta subjire, indoits. Din ‘9 cav2ii dacd lovim cu un cidcanel caldlelt pahar, paharul eu'sirma incepe SA vibreze, fapt ce s© poate ugor observa privind atent sirmulifa. indoith? 1.10.69. Legea de propagare a unei aa nea te y =A dndel EZ Wepiewatey = A sind 52) 4) Cam rth plantation ws aco expen? 3} Gitano pus interna tiny penta x expen Trio acimnl Wes gn de oi ots poe dn re sc de teagan or de 1.10.20. Vitex co care 0 und se propagt intro coand de donsitate ¢ $8 lungime f Intinsé sub actiunca une Torte F, este &. So cer a) raza secliunit coral: 1) froovenja sunetului fundamental si a primelor sale dows armonied 1.10.71. Dons curse do oseilotit, aflote Ja distanta d (fig. 4.40.71), oseiloaxt dpi lezea y= Asin ot, SA te stabileasci ecuatia oscilatict in punetul B aflat pe dreapta care uneste cele dowd surse. 1.10.72. O nda tranoverald 60 propagé in lungal unui cablu elastic cu vitera v= 15 m-s" Perivada vibratillor punetelor cablului aste 7 41,2 s, iar amplitudinea A = 2 em. Sd se caleuleze: 0) lungimea de unda 4; 45) faxa g elongata y, vileza « gi accelerafia a, pentru un punct al cablu- lui aflat Ja distanta x= 43 m de sursa de oscilatie, Ia momentul t= 4 5; cjpiitorena de fant Ap a dow puncte de pe cabluaflate Ta divtantele ny = 40 m gi rospectiv 7; = 24,5 m de sursa de unde. Fig. 140.311.10.78. 1) Extromitatea A uni coarde elas migcare osclatorie de forma y = 4 sin 20nt (om). nnoa, freeventa si perioeda migeitii oscilatorl, 2) Migcarca osellatorie se_ pr ppagk in lungol coraii eu viteza ¢ = 25 m=, S§ se determine lungimea ce Unda perturbatiei, Care este ecuetia migcdrii unui punct Mf situat la 62,5 em de extremitaten A? 3) Sé se calvoleze, in zrade, diferenla de faz conmpun 4avoare punctelor M 9M" separate prin distanja do 40) em, aflate pe wccoast invofie de propagar? a perturbatie ice, lungi, este pus tnte-c se determine amplituti 1.30.74. 0 sors de os aaa tntrun medi elastic ete unde plane de torma'y = 0223380 100'r nin). Langinea de und 2 melo longitudinale fare ne formeata in acest meiy este X= 40 m, 4) Dupa cit imp va incepe si osdloze un punet situate distant z= 8m faja‘de suas here 8) Ge dofazaj exist inive oxcilile punctula aft In dstanja. zy de sors gale sure? ¢) ace distal oe afi dows puncte ale citur osilay int defvzate ou io rad? 4) Evaluafi detuzajul dintre doui puncte situate la a distan{ie d= 3, 1.10.75. Sub avtiunea unei forke F = 22 N un corp elastic este deformat eu AL = 16 om fata de positia libra, Laisat liber eorpul oscileaza emitind un sunet cu frecventa v= 400 Hz. Vileza sunetului in ger fiind ¢ 320 m= 5", sh se afl ‘2) constanta elasticd a sistemului oscilant; 4) lungimea de nda a sunetului emis; ¢) vileza maximis gi acceleralie maxima a unei molecule de ser adus in stare de oscilatie considerind ei transmitarva unviei ge face far amortizare. 1.10.76. 0 und longituainals se propa ye directa Os: inte-un media elastic de dette = 26-10 jn dp legen (Its = .2in (40% — = 22); bia de sk te dat pe pase a tana = = 82 m este dp ~ (5) x. Se co 6 se calevtene san eerie ioe st er pani op aha fatal de'tasd m= fg care onsen duy toga 1) tn punto de abscisé x = 0; . as 3) luagimen de onda, frevenfa gi vile de propagare «unde Jong tudinale modula de clsticitate a yd elas in cnt propaga und (1); 4) "tropltadine gi defozajul osoaticl revultate. prin compuncren Is neti A'de abacid £'m a oncae y 8 oeclaticl yy care, in punclal Ay 42 sin (1-3) om. ere forma ys 1.10.77. 0 unda se propagi’ intr-un mein de modul de elasticitate Ey = 10" Nim? gh densitates or = 7000 kg/m?. Sub ineidenta {= 30° wnda trece intr-un mediu de ‘nsitate ep = 113-10" ka/m® gi de modul de ei citate Ey = 017-10! Njm*. Sa'se calculezs unghiul sub care se refrecta unda. 80 1.10.78. Dowd surse sincrone 5 gi Spaflate la distanja d= 1,6 cm una de coatelta, produc oscilaji de frvevents y= 200 He gi de amplitudini A mm ai respectiv Ag = 2 mm, Calculati amplitudinea de osolatie a un punct situat le distange 2 ="48 om de sursa Se situat pe perpendiculara dust din Sy pe digectia ce unegte cele dud surse. Viteza de propagare a undelor prin medial in care se afl sursele este e = 14.4 mje 1.10.79, Donk surse de oscileji, Sy si Ss, emit unde ale cdror amplitudini sint A,,= £ moi si dy = 5 mm, Frecvenja undelor emise este v= 160 Hz jar viteda de propagare este ¢ — 320 mis. Sa se afle_ ecuatia de oseilagie a unui punct situat le distante 2, = 6,5 m de S; si 2 = 32/3 mde $2, dacd sursele “scilewzi ie fe 1.10.80. Doi cbservatori se afla in punctele A gi B situate le distanta 1 uunul de éolilalt si ambi le aceeagi distant d fai de un perete plan, refiec- Lito. Din A'se emite un snot scurt pe care absorvatorul din B il aude de doud ori dupa un interval Af = 0,2 £ tntre cele doua peroeptii. Calealati distanja d daca = 66 m si viteza de propagare a sunetului in aer este c= = 340 ms, 1.10.81. 0 coarda S de lungime 1 = 9 m este fixati In capatul BL Capi- tul Soseilenza transversol cu amplitudinea A= dem seu freoventa v = 10 He. Viteza dle propagare @ undei in lungul coardei este e = 45 mjs. SA se alle: ‘c) lungionea de unda a perturbatiei care se propaga in hungol coardei: 1) couatia de oseilatie & mui punct situat Ja distanja z= 98,79 em de vapatul B. LJUA2. Spre un perete reflectitor se trimite © unda sonori pland de frcevenfii v = 800 Hz. Distonta dintre sursd gi porote este t= 40 m. Ampli- tudinea oscilatilor particulelor mediului este A= 24 mm gi viteza de pro- payare « undelor ¢ = 820 m/s. Sa se afl 2) Tungimea de unda a undelor sonore: 4) distanta taj de porote ln care, in urma interforentei dintre und incidenta si unda reflectath presopnsi de aceoast amplitudine, se produc maxi- me (ventre) §1 minime (noduri); ‘de otcilagic « punetelor medivlui aflate Ia distana a, = 5,2 m de perste, 1.10.68. Exiceritatea 4 a unui resort este pusi in migcare oscilatorie cou elongatia y= sin 20 af. Si ee caleuleae: a) amplitudinea, freoventa 9 perioada; #1 Mienre selotore co prepegd In upg resort ea vitera de 8 ‘se determine lungimen de Unda; ‘c) eouniia under intr-an punct 2 situat la 80 em de extremitates A; ) in punctal Bunda intilnesle o alts undi a clrei ecuatje este y= ‘2n(101— 2, Le Intinire va exista un maxim sau un minim de inter- forenya. dack de la prodwcerea undelor pind la intinires lor eu trecut 2 s? Te 4 — Probleme de tle pe =X82 RASPUNSURI frotul 1, MUSCAREA $1 REPAUSUL LAA y= Fly a) = 20 keh, @ F402) = 18 kmh, L.L2, 2 = 20 kmh, ry = Skemfh, v = vy + ve = 25 kenfhs figura 14.2,72 LLB. 9 4 1 (ts FH) = 20 ls, ve Ely — te) = 10 ms 11d, how otsin a = 24 m, 11S. w= VP F = 98 mj, sin = voy = 1% LAG, a) T= 24) =H = 5A ming) T= Baosloh ©) T = 2djte = 50 min, AZ. op = nity a = 0473 mis LAS, of = VEE WF wt = 155 mis; tge = va 4am] vt) = 52,2 min; + Me = 1158 o ? 2 3 tft} Fig. 1643, 8 LL,» ‘Dengoos GS = 18,5 m/s, cin a! sin 45°, a = 25° (dupa NV — WV). LALO, N = Qdfor = 8 = 7, (N" = N— 4 pentru N par gi W = pentra AV impar) 1 2. PRINCIPILE HECANICI: HEWTONIENE 121 Asupra paragutistului mai sctioneani si forte de rezistenja din partea aerului, caro creste repede cu viteza gi ajunge sé echilibreze forte de sreutate, = 9.8 mist, Qe, g/2. 2F con 2 2 WaPYV2 .2.6. Nu; se dubleara 1.27. a = Tim — g = 40 mst, respectiv —3,0 mist a= Amst; T=6(~ aig) = 17,3 kN. . 1.2.9. Da (coboari talerul cu apa in care am biget mina), 1.2.10, Nu; de (coboari telerul eu vasul in care se scufundi corpul). 1.2.11, Daci tragem tncet, sintem aproape in conditile de echilibew si asupra firului suporior wctioneaza forja de tractiune F plus groutaten corpus img, de aceea el se rupe primal. Daca sraueim bruse, forta de tractiune Feregte aproape instantanev le valoaren critica de rupere a firulu, in timp ce figul superior continud si” raimind sub aetiunea’ greutiii mg, * deoarcee corpul_m pravtie nu cobosrd in timpul foarte scurt de smucire, idect nu provluce alingirea (gi for{e) necesard pentru ruperea firuiul superior. L212. @ = (n— tg = 2g, 218. my = =96 im + ms . gin — 1) + na = 44 jst, LL. dam 125. f= F ON. m+ me TA + mijn) = 2,5 KN. MEAT. a = gt Films +m) = 198 ms’, T= F mlm +m) = 1216, F 1.2.13, T= pM t tio my + ma + mye t 1219. Tha = miglos « ¥ alsin e) = 0,76, respectiv 105 N.420 mst, + i = 2GiGs - G+ Gy = 196 mpst, T= 6, = 30N. 15 Ns respectiv 12.2, fm 2ME _ ose yp SMM + me gy 2M + m 2m 1.2.95, F Siete ,6.N (deci tnte-un $C eccelerat total se petroce ca gi cum SC n-ar fi accelerat, dar in schimb apare un clmp gravite- onal echivalent grey 4 my + me ty = MMe + mls FH) gag my + me # ¢) cel cu masa mai mici. 1.2.29. Trebuie si eoboare cu acceleratia 1.282, 2ay + af ag = 05 ay = g = 7 ‘mi(ms + m3) + Ames 1,96 mel apo g ulm = Bm) + Amae _ _5.66 net 41,96 mst; Ty = — Sma a7, = 27, = a4 NS ‘my(mig ++ ms) “+ mgmg Capitelal 3. MISCAREA PUNCTULUS MATERIAL SUB ACTIUNEA UNOR TIPURL DE FORTE Migcarea rectilinie uniforms. LBL. by, = 7 9.6 km abe 48 keh = 60 mp 1A, og = 2AM), hen a +ute $5 Oh 3p pm bt tts M 186 yo Mm 060 mis, y= — = — 060 mj Mm Mim i u fs aM = 090 m, dye 1 = 10m, Mim SG M+m sh = 20h, ty = 20h 75 min. go 1.8.12. SR logat de sportivul considerat; N= n ae 85Migcarea rectilinie uniform variat 1.818. 1) = 15 ms, a= 0; 2) = 40 mst v= 15 +6 3) a= = ~0,50 mjs') » = 10 — 055 & 4.8.14, Penta ¢€ (0, 5) 8 — migcare_incetinita (0 = —20 + 4); Petra € (6 10) —repauss entra © (10,15) — mig ace: rata to 1815. Figura 1.35, R. 1.8.16. Corpul este tot timpul accolerat; vitoxa maximi este la mo- mental t= 14 5. 1.8.17, Nu; dacd viteze iniialé este nulé corpul va cipata vitexi in sonsal decdleratii. 1.8.18, Na, céci in al n-lea interval de timp + distanta percursi ar trebui 8 fie sy main = thes + Fact mE artan — 1) 1.8.19. i 148 s. 13.20, « = 10 mt 1321 2 30 m0! = o//2= 255 kanfh, 1322. y= dt— a2 = 15 me 1.8.88, d = (ef — of)f2a = 55 m. 1824, a = (of — of) = 25 mph, vf = fe +08) = 525 kinjh 1828. d= ot +1) +E alt = 400 m, 1.8326, 2) = 2ae = 54m, 1RGT Aim (o— we = 42 05 ty = — mle = 84 8 TB28. r= —fe= 45, ty =~ ae wd LRGO, ty = ~ ly = 20 mls, d= — Lath = 400 m. = 84/4 = 750m. ely = 12 ms, a= Den | = 040 met. tolty = — 1,0 ms, © ulm = 200 1m, f= ty (4—1/ V2) =6 8, = 3/6 = 150 m. 1.3.83. a= 2 mjst. mee Fig. 1.045, B 1.8.86. P= mig — 24)" 8.37, F, = mef[2d = 500 KN, ty = 2 djop = 20s, 13.88. T = m- 2djt® = 200 N. 1.8.89. T)mg = 1 +(e — alge = 2, 1340. F 292 kN. LAL. ay)ay = 2— aja, = 2 ee 4;/| a5 | = QM — mM — m). 1.8.48. 5 = aif/(M — m) = 300 m, ‘Miscarea corpucilor sub acyiunes greutiyi 1848. trite = V selene V6 ox 2,46. ABM v= tile + VTE) = 20 4 1845, %-Va)a de Va-V a = 25 6; hm gii/2 = 306 m. LSAT. of = VFL TA = 36 mje, t= (oF odlg = 2A + sau 48 8 B48. b= or +2 (1 — VPP I) wt : a 1349, F, = mig — a) =30 N. 1.8.0. F, = mg — m- Bh = 1,8 N, LBL. Fy = mig + Heit + 822) = 202 N. 18.58. 2, — x, +t gr'/2 reste liniar cu timpul. 1B.88, Corpol 4 fata de corpo! 2: oy — my = gr = oonety 2 ~ z= Sap. 13.54. VF + Big — 1 = 005 ‘1.3.55. H = (d + a 160 my hod 1.8.56. T= mg me(t + toeiatt = vai) = 1,25 KN, 1.357, = Tat med 0,45 5. 2gtdm, +m) a71.8.58. Figure 1.2.58, R, Migonrea ,periodica va fi amortizata. 13.59. 1, = 2/ale = 50 6. 1.8.60. ¢). 1.3.61, Zero, respectiv —Bhmaxi In ecuatia migedsii y este coordonata corpului Ia momentul ¢ simu distanta parcursa! 13.62. v= w= Tigh = 98 mis; 0 = Von F Tek = 138 mis. n+ 0 = 4 oq respectiv m= n° ty = 2 0. 13.64. ogg in momenta! Tans gi dqgq In omental atoriksi 1.865, = SAG = 3.7 m ee i a “Dosloa = 09) — gh Av, — 04) 104 m, oglve — vy) > gh. 1.868. 0 = //UEig ain Te este: maxim penta «= 48° 1.8.69. £ = I(v01 + Yea) = 30s, eat — at?/2 = 60 m. 2V Rie. 5 Vee Lat. 9 =n Vig. ; 18.72. De n* ost LATB t= neta P— 18 & 1374. vy = d gill = 75 mls; of — VEER = A mp, 1.8.75, SC legat de galupi; d = (v + 0°) |/Bhjg = 180 m. 1.8.70. 1 Pig. 63.58, 08 14 \ % Ja , ' ' | | r Y i 7 ' alg le t i | bt i ' | | Fre. 1204, R 18.76, b= by -& (2d + Ax) = 44 cm deasupra contrutui fintei. 1877. t= agi x = 23 1.3.78, f= gd? (af — 1f)PQufed = 27 m. 1.8.79 Da, timpul de eddere t, = // Ze. 1.8.80. by = hy = 19,6 mj = = dyes — LBSL. Figura 1.381, R. 1.8.82, De n? oi. Den ori. 1.3.88. tg a = 4m, a == 53°, 1384 d soedecon, = eosin + 2, de unde d 1.3.85. h = sglsina — gt /2, y= 25 6, te = 40.4, d = selcosn = 200 m, respectiv 48 km. dy = dyoafoy = 12,0 m. 405 km (t= 1.386. bh =™ (ocose ~ age = 8,7 m. ¥ LBST. vg = (2h — gr})fesina = 67 mf, 435 im. 1.8.86. 59 = cose //glfsina = 88 m/s. so sin« +=]H—h, trebuie aruneat_ sub unghiul det de 4, atunci distanfa maxima se obfine din eouatia 1 get zs h= rtgey 4-87, 292-104 =0, hm Hee — 3 aeonag 2=26 m. (Dood or fi t8/dg.< H — hy atunci a 1890, 0 = at ALL — 20 mys ditgx — gdfdugeostz) = 2,0 m, . —h = digs — gd*[Pugoos's, do unde d= 45 km; — = gti/2, de unde t= 74,2's (d = vgteosa) 1.8.98, Coordonatele fintei (d, dig6) verfick ecuatia treictoriei digg = = dige — gift, do unde » = ROTC tge) = 316%. 408 Devares Ske ibintalte = HDs a traiectoriei pentru y S* si tmox = tile.) eutsing — 18.94. R 4 1-a- ne | = 1,53 m. 1.8.95. 1, = doings = 28 mje veri 18.96. + = tole — dla at Vb? — oh 12.92. d= htos + 11 cove)/y sina 0.60 s mau 34 5. 1.3.98. tge = Hd, «= 90°; x > \. (I+ dH) = 16 mis Forgele de frecare 1.8.99. Fy = F com = 10.N, 1.8:100, ¢) gi 0)5 ¢)- 1.801. Cazul 2 1.3102, = Bry ipth = 0.10. 18.108. 1 = o§/24eq — 0,28. L.B.104, > tylag = 10 5. 1.8.105. Se vor opri simultan. Fring) Fonte 18.106, = 14 mjst; 0,30 m/s*; dna ‘mooey F ty a Peony L107 0 mF (come + psn) — ag m= 070 miu = SOE = 068. 1.8.108. p =I sing = 10 em. = omg — [lg = Manin, M = PE 3901, TAI, Fama fe + Gmex 0,25. = gtge = 1,5 m/s*, cind « = 9 = 15°. LUI. Ar trobui ce F sing > wimg + F cose) sau F sin(a— 9) > gatigin® #8 66 mu se poate dact <9 cdei membruP sting ar devent negativ. LB.112. T(x) 13118 a > ye 13.014. (0-* omjst, respectiy O28 mitt, 0, =u mglM = 0,25 mjet, (as + vadim, + mag = 14,7 N 1.8.116. Pind in momental & 13.15, Som + ms) = 1,96 5, a; = a; = t= am, m/s®, dups care ay = ug = 1,96 mjs*, as m + mz 4,25 — 0,49, myst an, 1 2 sina, LBL. tge Fim — yg = 402 mst; 0) a= ¢ Gwe 93 C+ me gor EtHDem + ma) Mt mim tN; N= Ti/3= 265 N. ~ O08 we’, T= meg ——M_—0.49N, 7, ea) Feu mt 12% 0) Feo amg 18.193. w= teu — oF/Agdonex = 0,20. 1B.124. p= tg — dejgeona = 0,30, 13.125, = s82g(sina ~ pooss) = <¥f2e(p — u) = AL m. (Pentru vn shiori mici « <6", tga a: sing axa in rad gi cosa a 1.) 18.126. 4 = hjlb + d) = 0.050. 18.187. 6 = | ‘g/g sina § LB128. No, cbsi a

tg 15° = 0.27. Nu, dooarece w1.8190, T = mg (sin @ = FF woosa) = 1M kN; 168 KN. LBABL. a= 2gsina— Fm = = 48 mist 1.8.132, Figura 1.3.32, R. 18.133, tgs = 2718" 2s aretg up = 17%45', dec Fig, 18.192, 1.8185. Fain = metal — 9) = 3,3 N. 18196. omer = | (sina uooss) = 25 inj tsais. «= 7 eos — psna) ~ gsina + oss) = $5.7 mist hig sin’ 131%, p= AE 5 min = V 2g — etee) = = 10 m/s (dacti ar fi w > tg a, atunci ar putes coboriorielt de inst). 18.140. « & (ea), a12 = glele + 9) = 8 mst, respectiv £2 1.8.38, @ af ine — Smet, 73m, L841. a = cf sina = Com pam) m+ me pa Gam 08 & m+ te 18142. Dacia < ¢ as altfel tg (@ ~ 2) = = 6,0 mN, = 288 mjs*, stunci B =a + 9 = 45° 1.8143, Si meargi ou accelerayia (ina ~ ueosa) = = = 8 mp 1.3.14, Gp (sina + woos) = 6:86 mst = Misine : mM 18.145, a) am g@— Mising + Hoos) 9g paige p em Mm Mim (4 + sine + woose) = 28.N, b) N = 2Teos(n/é — a/2) = 48,44 N. 92 13.148 a) a= — = 248 mst, T= gM Ling, + sina + ny0080y — sense] = m+ ma = 0,906 N, 6) W = 27 sin(ay + as)/2 = 1,23 N. LBMT. o) te0 = ¥ ole, 0 = F265, T= mV EEE = 112 Ny p= 15%, ob a = 45°, respectiv — 15°, 1.8148. 94 1.8.150. & = (05 + y)/2R = 30 rads L151. d=2= 10m {3152 Pevionda 7 este tn raport cu stolele sfixe’. Patti de Soare, Giimintal are © migcare de revolujie si intro perioada evanseazt cu 1/305 Gin orbits ‘circumsolara, de aceea trecerea Soarell la meridian lntitie™ JA158. Tala de Soare vitezole punctului inferior (baza turnului) yi Superior (virul tarualui) int vy — @Reosp, ve = cl + Roonp, det corpel zp Jn Punctul superior (vieful turnului) © vitez relativa taja de punceul inferior (fa de baza turnuui) v, = vy — 0 = askoosp, ca gi cum ar fi bronent orizontal (spre est) din turn cu aceasta vitexd. Timpul de cédere t, = "jg, dn seaca x 2: tite tile —~ ode = VERE woosp = 18 om spre est. Colonial ‘mai riguros da un coeficient 3/3, LBB, Ty = 7 = 28 ale, 14.105, 0 = Qe Rip/Ty, ~ 2xRp|Tp = 995 m/s — 455 m/s = 530 m/s 1.3.56. 7, = 7 ile, 7; = 2RNT,, unde N ~ numara- 7 wile, T; = 2nN7,, unde V ~ numi Tr = Ty, 367 toral fractiot .rationaizatos TUT — Td. 967. rel foci oratonalieaes sae My Ean] tase 18158, R= vigiga = 7,85 m. deci Ty = 234 ani1.3.159. Roin = Ving = 1,86 km. 1300. te = oy = Wong 1.8.161, Inclinindu-se pentru a cidea, mg ge va aparea 0 componenta orizontald a gre- utatit care curbeazi traiectoria (cealalta \ Somporenté ete bho 'apre punta de LN Somber tt lana tae eabets do oie reacfiunes normala si de forta de frecare estan Peer a 1.168 » 0,74 rotjs. Lae, VTE CRG ~ to Etta 18165. T= % oX — 24), 2 505 = 60" 1.8.162. cos a=g/an'nt 1 VatealT Taina) 05%, 1.8.16. Pentru a echilibra forjele centrifuge. 1.3.167. Forta arhimediod: Fy = mgur pnclema ~ fen 2 R ~ of, devine foarte mare le turatii mari. 1.3168. matR/mg = dntn* Rig = 220. 1.8.169, AG = m+ Sn? R/T? = GntmR|T? = 102 KN. Ni jeazi Variatia de temperatura. 1B170. T= mg 4 mor (ijn comprimata). LB.ITL. 9 = /Rgoowa = 15,7 m/s = 56,6 km/h LBA72. Far = Far (1 0#/Rg) = 2oro, rospoctiv 30 KN. LBATB. 1 = mo*[RF mg = 28 KN, respectiv 4,2 kN LB.ATA tmax = |pR(oost/2R — + sint/2R) = 168 mje » 1.8.17. Forja necrserd in xeul frindsii F — mo/24, iar in onzul vira- jului F'= mot, deci este mai bine si Trinezo. 1.8.176. amas = 9 = 16. T8177, tga =u, 26, R= vag = 10 m/s. 18.178. u > dntn?Rlg = 0,20. 18.110. nas V FREED, § = 10 toe VRB @) = 95 1.8180, 9 VTg cor @ = 14 m/s. 1.8181, v = 2end/8 = 600 mis. Laden. n > 2 VRDIea = 22 rot. 1 decd se neti mig +: 4x*nl) = SON (tija intinsa); — 30.N | | | 13.188, cose = glint" — 7), « = 60" 1.3.184. a) Firele de nisip raroin la fundul sferei; 6) formeaza un inel ew anghiu! format de raza voctaare ei verticla: tea — glut Re ee se 1.3185. u > (w — Inn Ry/Re = 0,40, A.BIRG. Traiectorie rectlinie; distanfa mai mare eind wy 4 0. L887. 7 = B efige + wtfin)= 10 N. 1.8188. wm (eR + viga)/(oR tga — v4) = 0,72. 18.189, 7, = MO*Roosp + mgsing | sio(e +p) sin (2 +8) Dac 6 < a, cain emun, erupt il superior (7, ST Tn anu > 4, dash tensunea de rupare Fe mina on ho Tye deere atl firal superior, Da Ty, se rupe inti gin Roos a— oe 8} deci se va rape & T, > Ty i viter unghiulari of tensianile devin eyele Ty = 7, = Ty, dupi care inti firul de jos. * a Leet 18.190. Py. hye 1-2 cone ok 9) me 0,207 Gn de (a £ g) = 0,20; ras. 1 = ne 18.198, 0 = ¢ VRRolcy = 20 ms, tga = Aglv’?, « = 18.198, 6 = liz tb ‘isin + sin 3) LIM, b= 2/3 = 20 m, 13.195. 278 = 4 /idgRS 13.196, a = gl/R = 0,40 m/s? TB.197. Chaps 1B108. ne 18.199. & 3,95 radjs. + ats 1= 035. Be YR = 0041, BR] VA GS, tar = 53 kmh. (gt) = 1,0 mj, respectiv. 3 mf mg +m arin = 42 N 18.200. d = <§ RID |/TughF a = 30 m 13201 tga ==, 1.3.202, th 13.208. oxno0 LB208 o> [/ Re(Mjm £7) = 22,4 mys. L205. oy = gsint a BEM vosForge elastica 18.200, 0! =o Fp = 49 MNim*. 13.207. 0! = 9 dia? =8 MNjm* . 12.208. ¢) Croste den oF, b) scade de mori, ¢) scade de n* oti, 2) nu se. schism at Ly 1.3.09, k= = — = 50 mn, 1.3.210. 25. om, 18.211, A +e) — ys)*— 1 ae eff — 2u), Deoarece: <05, volumul creple la alungire gi soade la comprimare, SS TABIa. F > (mt map = 298 N frsoral ebute doting ca magik fay de lungimes sa nedeformata). TB218. F = (IF + mg = 130 N. 214. peat taee sor 132M. Az a 13.215. ¢ = Z = 10 %. Fileymdntn® — 1 13.216, de = 2h or 13217. p> = 04. BAU > Fm nasi, R= LBEI9. w = //EMllgoos a F malR) = 4.00 rad Holt oosa — t)sine 18200. = TE Hl = cosa) 0,20. legen atractict universale, Cimpul_ gravitational 13.221, F = KMpMy [F2 = 2,0-10® WN, — 3 Lani ® 60 __ R— R=58 i, (200 6 de ta oontrul Lani. rs Vat Mp | But iu = geley = ie. ( Pe 25, 1228. GolGu = tren = ( | 2 1B2H. Aglp oe AM/M ~2-40-7%, 18.895. ¢ = gull +m) R =a (FA -} woo (t — 18.226. ¢ a a 4 ( 1.3.997. h = R:/T—3Ke PR 96, VB288. 12 (Gp —~ se) Fiey = 16 km, e 45. mist {E200 RTs = 0.35%: T= 2x Aly = 1 h 25 min, LBBB. ¢ = 3n/KT* = 2.73 fom’, TB2B. K = Spey = 6710-9 N meg 1.8.983. ¢ p Red = 77-104 mist, a 3 Ke se Satelit) aru 13.296. Gay = 5 mg. 18.287. La lansarea verticalé ge Verticalé 6 2), Poniru a folosi vitera periferid de roti FA) Vr ne L800, te 8 tas eG VE VR 4 g.1n spatiul cosmic 5 g(le aterizare 1.3.238, tafie a Pimintului, 13.239, =u = Vek = 79 kms — prima vite T)=1h25 min, 1 - ay FB Vie te ~ ye, Ve yr 13.241. v= | 7 kms TB2. v = Vee] Vn = 5,6 kml, 45.248, In planul scuatorial, spre est, la. altitudinen (T= % bh): ViPT Feet — R= 356-408 m. 9 = PY Tag AT n/24 hy 13.24, Poop Ath REE - = 6rot a & E26, 0) tem VG ok aT «2836 kmh (are vt, 7.43 km/s (spre est), 6 Gp “ 13.26. T= IR: ~2 UBT p= 56} /4KS ~ 3 40° kal 1B28. p= 4A + WYRE 12 mje LB219. M = foi K = 2-10 Age 18.250, M = DERIK 05 5,8-40" eg, respectiv 2.40 kg. 13251. 7 = 26 Z Rigs = 27,4 rite, T= Probleme de tate pr, et Beast 9798 1B258. mg = SPARE RTE = 3-10 eg : Po 8 10" i 5 s Bips) Rup)? (Fe Tpit = 35-10. 52 ori VB2BG Tom [ms Ty AMA ani, ane RE | yas. r= 3 BME goa than Caplvorel 4 ENERGIA MECANICA TAL m= Ligd = 102 g. LAB. f= mie + ph EAS, a= g(LIGh — 1) 145. P= Fe = Poona = 290 kW. LAG. Lm gt (m+ my) = 127 d. . IAD bo mig ah = 96 ke 4s. F, oF, AQ. F = mio} ~ 99/21 — mg = 50 1430. b> § nod — 08) 4 Fy == 72 y Me Dt Prd 13 1. LAM. F = nme?/Q TAAL. b= Ng LIB, L = (G+ by/MA = 26 MI, 4 = ORL = 83%, Add, P= peo’ = BE kW. 1415. P= Rip = 7,5 kW, L So nom ms, 116, N= Ros/Pr = 25, AIT. PUP = ealfitgn = 400, TAS, wmg-d = miff2, d= of/ag = 100 m. 1419. 0 = jee l= 7,0 mie. Mg tm L480. op, = Ping = 400 m)s; a = Pine —fg LABL d= (= m)'/240P = 30 m. 1492, 4M Dn Fh, P= leq Mfh= 35 KN, Ly = Fb = 340 J. 80 met, oa acca em 8 LA23, Q = Pjogh = 10 Uf. LAS, P = B¢')n*DYp! + ggh ~ 80 W. Dac nu folosim tub: Pia gh W/E ality, ey > 48°30 L484, E, = mgh Spa 40 mle, LAB. L = mbg/2sin Que = 98 J. 14.86. mist/2'= mgh. 0 = OR, n= LAAT. AE, = mig! sin — 04/2) 1A88, P= 2gr(hy hy) | = 200 KW TA89. E, = mph, = Veh AMO, pm tena oe Pig = 005 IAAL, F = 2ume sin &¢ 2emgp = 46,7 KW. TAA. mid = mgh + mg cow a hjsin a = mgh + vl 5% (sin a em, OB a =) LAMA. (—P, 7 mg sin ald = —mufy2, doe —_™_ m; RIF, = ep) 200m. me 1445, = SESE? ne sale + 9) 1446. 09 = 2 cos 2 M2. ge Qt = 48 ms. Ath te 98i 14.5, | 1.4.76. L \ LAT. » BAAD, AE me — mets — he) = 1i8 Md TATS. tneg <2 + VET = 2 om. 14.50, T= mg(dens® — 2008}, Ty == met — 2 | HATO. Trae = mg +2 Tm = 32-108 N. == 00", Tae = Omg; & Tre 3 | TS.80. = Amg(l + 2/2 = 30 Nj. BABI. Traci Tint = 3/008 @ — 2 1 ASL. v= 2 VFefte = 15 ms. Lbs. oe «2G — na « = a 1A.82. oy 42) — elt — hyo = 0 sau 2p, VTi eA, om. 438. hoe [7Pane — U2 i iGamg ~ F) + (Gg — 22) . Lash i= Ting — ae 14.88. cos 2 = Sma — F: = ime — 2P) _ 0955 a = 6°30" TASB, Tyas = me(9-— Boose } ts) ~ 6 = TP mg =a eae 1A.84, Firul se rupe la un unghi 6, fafi de vertioald: eos ®, = 7/3 mg, M66 Ping = 298 WN i 6, = 60%; d= (h—L con 0) clg 0, —T sin 6, =O. 4.57. In punetut superior a/R, to. pu mare 1A.85. k= almg/F + Fi2mg — 1) = 2,5. em. mol/H, unde of = of + 3y-2H, de wade Py me TAS. 5 = mo? — 4h) P2fng ~ 60m, 14.68, b= 5RI2 = 1,00 m, L = melt 5812) 50 14.50. o9 = V2, respectiv op = 2 1/; 14.60. 9 > V/5—l = 70 mje pital ” 1461. 21/2 in z_). . 2 i} 1.541. Vo indica mai putin j mai mut 1.5.2. Gind ridicé piciorul pentru a face pasul, cintarul va arate mai mult, 1, = 343 m/s; By peepee he! ‘ ™. jar ciud coboaré piciorul, va aréta mai putin. SFP VAn/KAN = 2 1.5.8. Arata mai mull-cnd omul ridieg piciorul gi mai pujin eind tl eoboard f (conserverea impulsului total} el) = 2.3% mf 1.54, In ambole etape ale cioenirii forka de reactiune normal a peretelui (md) # 0, in timp ee pentru Tucrul ‘apoio decomprimare earé dan Tucruri fare aoceagi direetie gi sens: F At mecanic avem intlt © comprmare mecanice egale in modul dar de sensuri opuse: F A? + F(—Ar) = 0. ti bn an wat pan — a MES 1A67, © = 2 sin & Pe 1.86. ¢) toa = ——2 2 reine 65 rh , Dt aTa - hea Mon 1m PEE pat +300 1 3F 4 af . | ten =n 1.4.69. Ny = mg cov « (Bin a — 2). 14.20. © = PjSo = 2, = 1,03 myst. 140" Nat sn. ona! a. me W498, L = (Fy 4 Fan = 24. 1.5.8. mya = (01+ ¥9)?%0u Tid K = 5,7 - 10 kg, rospoctiv 6,85 +10 kg, 1ATB. Do 3 on re Bla beg =A 10" km on 7 7 VATA, Byy | Eg = halt, 100 302, trdgind in jos de ut inet ales devi tije, efeotaind ula (pe onre tl nidtedin punaior, pute tuprapune {oygorl peste astfel). 15.10, L648, = BAK, By = Ap/At = mv At = 0,50 MN, py = 100 atm! 1.3.15, Timpurile de soe erene, soad fo eariatile accelerai’, cars Sint spiral 1B16. a 2 oolm = 5 inlet Lad? F, = 0'Q, unde o’ 22 vitera ganeloe faja d = £0 kN LSA. Forja reactivé este proportionslé ov debitul masic al gaze: ojectate, care ecade odatit ou densitatea, constant. LBB, ay = ty + EE ds unde eg = 96 ate [-— +e — Ie, oe id ‘olamt camerelor de andere + Desorece nmjiie <1, aver apro Mg-~ mM, int totel diterite: Pary — Fars jar yt) ar} LB21, Se va fine seama ci uP = i = (by — vel? = of — Deine + oh 5.5.22. Cind masela eslor dout bilo aint epale 1.5.28, P= : Somp(og — v9} = 4 ge 288 EW. 279 Ap[At = Sup{e—u), P = Fa = Supiv—u} este maxim pen- 2, 15.94. trae 4, deci u 0.64 rete. inh 29.4 KN/in*, respeotiv 45. kNjoot 15.25. p = (2 — fymnlo 4 w)* 1.8.28. F = mgh|l = 35. kN. 102 Baten = aT em M 15.28. v9 > V/ Bagh + me) 15.29. 0 = Forfm = 10 mJs. 0.67 m. 2,08. ms of = Mick 97 anjs sau 4,5 mp. 15:90, of = Beem fs sau —4,5 mje tf arty FE = 4,0 mas s00 30 mo. Lb.a, Fo 1 i 1.5.82. ms mee) 100 kg. 15.08. L = melts j= 82 a 2 i sat Qn dine (t= h)aare 3 p= m(t 15.85. t= jt yBa2s, Q = mgh =, ' = 134 m. 1.5.88, d= Bugtma + me) B87. AP = gr = 40 LWW. 1.538. 01-2 0 — Fer[tm = 80 ms; ve= FPR = 10 m/s; 4 1 ae Mim — ag, = 41 ore — 4 wpe =i .% me & Mm 1.6.39, mlm 1.540, majm; = 1+ 2) imal +m) a LBA. type = V MBI Fm) == 2,57 mis, 7 1031.5.49, Timpul £ s¢ compunr din timpul ty cit fuse \ opinteste ce si fac’ sériture, In primul imp astpra Ini pont zontala forts maxim amg (inaintel), iar fo al doslea timy normali de apasare V. Feorema impulsulus di ugh + WW — mete Dar +6 4, de unde timpot do abort reultd din talyimen max deci vy oe (et + VG) 9 tn = tite -2 | Vii » 2h) = 10 m. : Lb.50. z= ™ yy MA OK m. mg wbsin / Qe rast = M82 (yA) Gar T= 4. 5 Vier Be at Behe |e of am Wf 1 aA / . 2 ami ms Vi rae. LBB7. hm feos 2 ons! 2x 173 «rn 1558. maim = 00 1 LB0. «5 = 35h mim = 500 rf, MOY ge sin % = 400 mils Vitesn ae Loy, me in Edm 4 ma) sn) 370 me sn Bn 1.5.62. 0 = ome 2 sin Vet Ws mjs, Lt meal +e) 616 J, 15.63. weit outa) 46 om. ‘1.5.64. 0” (u~ Vint 4) vy = 1,06 mj, 2° este maxim pom me tru n= 4. 104 ali VB Gin op eae whe 15-107 (egalitates are Joc pentre eioc- Beh ~ 8.9 mJ, Pig (ty + mag) 310 mjsit Fi = 16 om: VO) 65 m, hea) 4th 2a = 10 m 35° san cosa = VB 0,634, a” ere a7 mis Mw sin = 7,0 mje. 20 mjs. 50"40" ms. 105LG. F = G/2 = 4,0kN, 16.2. Gel inferior. 163. Lada din dreapte LGA, N= 2eRFji 1.26 WN, 1.6.5. Gry = Gala, deoarece dy ¥ dy, rezulta Gy # Ge. 4.66. Inti rciim pe platforms cintarului eu roile din fap, epoi cu osle din spate si adundm rezultatele citive. 1167. Se rotate In jurul Ci 168. igo = afb + Hu, x= 180 169, Ram VEE GT ay 1.90 N; tgp = SAAN, cil cos x — s) = 049 N-m, 4,324 (pendulul coe). 8 = 465% ME = mb sin 2 (4 1.6.10. » 110 amfl (este necesar p > v4ig2), 6th. F N; (eB = 2iga, 9 = 6a", 1.6.12. F 1.6.18. 1 page = 85 1.6.19. L = MoR = 28-10"J+s (Luna); 2,710! J+s (Pamint). 1.6.20. 5p/0 = Mmesltmin = 2 (conservarea momentului cinetic). 1681. Mo —mgig cos ay L = — 5 mete oon a M = ALO Capitetul 7. CINEMATICA st DINAMICA Rig ht 17.1. Saun—repane faji de cadru; diferitele puncte ale lanfulai — rigeare curbilinie; portioni antermediare ele lanjulus Intre ro{i — migcare rectilinie; pedala ~ migcare de rotetie; spifele rojli — migcare de rotati 106 wife 17.2. Cind au alan ind se depiaseust, cot fat. Penci le situate chiar in flor nu se depleseazi fa}X de tractor. 1.7.8 Lung are sion acesaei perioadi on mica 1.74, Unitorm sooelersta si unsturm sncctinit (mig LTS, Lieki r0" pire peril jul este maps forte erige ale pu _ BF.6, Dack sar moet mii report a determing latinteres dinamorat ui aj ire i a eentruga de inertic. 17.9. ba out f nevicd de rotatie Yiunea cane we ruveste devine mat scurid (A sade), dé wnerfie iar vitexa unghiulara oreste (Zsa == constant) Yea unghiuiers cregte, nai mime pentey ed ey a cnesauts Bonar = oy der os > oy |, petra ci patinatoral efeetu: fwcanis imposivs foryel centrifuge priita de © patie peairy puneres core do rotate (ny). cedlata. parte pont Punerea fa migeare de teansiatie (2) Eqn + Ee In cal de tat Ena, > E 1.7.14, Consorvarea momenvah 5. Vori figura 4.7.15, Ro a) R= 32 radis5 Guy = 9:84 m/e; = 0,375 ms 8) yy = 1.28 mee = rt z \ 7 & sl +, a ? le is ) : E a it im, 2 on ' 5 In, o 18 Fig, 1248, 8 Fig 1941, L716. Veri figura 1.7.16, BR. @ = 6,28 radjs; zy = $4,3m/s5 ve = 9,24 mss vp = 15,07 m/s; ay = 7 mjsts og = 118,32 ms 5916 mist cL Ty mfate); Pos mag — as Ts LTB 6 = 52S 17.19, (= 10s. 1.7.20. M = 45 kg. LFBL. 1 1,004 40-4 kg = 375 rota. 1.7.22. a) a= —™ 7 mit met 284 ks * eas rads: 13 rads, op MA ead atmos ya, vouservinit momentulul cinetic. a) @ AE t= ob. = a (a, ag?) >) © 710% fon Me 16 4 Bot = 259-10" J, 8) P= 38 10"W; t= rile = 2,945 40 ani P= Po, In migcaren de translatie); M = a forte! F este mai mica (fig. 1.8 a iol past anne? cind slanea este mak sents (lig. 4.8.2, R) ontul lorlel esoeeltate de picior este mai mare deosrece si eee nim mare. 6) Laes bratul pedslel este in prelungiroa fortei setcstaue de pasion, inatul Sorte’ Find uk gi momental este nal. Lb. Ponti w destice malui.’3 vtvul se aplied un cupla de-forje asupra mine- nai mre in cazul gurubelnifet cu miner mai sl fina mgs rents). Se poate invinge o forte rerstenta mel cae contact gurubaluy ev matenfal ne fe supra 1.8.5. Central eutate se va deylase de ta mijiocul ereio ee spre 1081.8.6, Pentru oi baza de sustinere are o erie foarte micd si pentru ef ne fi migeam, 1.83. Cele de bumbac avind densitatéea mai micd vor ocupa un volam mai mare dectt saci cu gr. Central de_greutate al camionulll Inout eu bumbac va fi situet mai doparte de buzs de sustinere, deci va even 0 stabi tate ma) micd. 1.8.8, Aplecindu-se in. fata, vertical dust din central de greutate cade {in imterioral bazei de sustinere, | 1.8.9. Accelorajile nu depind de mase, deci este doud corpuri ajung i simulian, 1810. A = 18,33 N, 400 Ns 8) a! = 26°34 375Ny b) @ = 53°8; e) Ny = 2,25 N, 4 (tig. 18.47, R). ——< F «© _. (ig. 4.846, R). sna} pose Sina —wewe “* = KIN; Coin Fig LA, a, be Pig. 1.845, R Fig. 18.20, 8 Fig. 14.28, B i ni 101.828, «) = 45° Disoutie: a nu depinde de G, dar T= G //2 depinde de G. Deck AA’ < ABE 2 > 45%. by ge SAP Bee ee: e a. Alig. 1823, a See HED OF RB) 6 a depinde de G si Ps T F va nofiona in jo. 1828. Py = 05 N. 1.8.29. G = 800 N. 1.8.80. a) 9 20 mss 6) Fy m= 20-4 4), (4) Fy = 40+ 408N. Lash. F, Pi 18.28, 0 Be a “f > Fig 1.826, 8 Fig. 48.26, na. LSB2, Fy = 3N; Fy 0. thie, 802, NY. 1.88% 0) Ryth—G LEE cin Os Be = By By aerial poate urea mul. Ry k= ag BoM AG 4G 395, 395 mul poate urea te = 348 wy Hig. 1.98, 1, 600" ee ‘ USB. = 10 ms y= 0 LBG, R= BONS [y= 128 ems fy 9 om. 18.96. 6 = VPP, ~ 36,07 8. 1.8.87, a) x= Am de capital din stiozes 1) eo SBN) By = AEH Ra, b, Fee may Ty AW Wg UO He (fig, $8.09, 1) 18.40, © m (fig. 1.8.40, 1). 1.841. a) 2 nz b) Sy 0.895 €5. 6) sistent rut harei nu se modifick (in timp ce corpurit se afl pe bass 1.849. e) Notm cu 1, nbscisa content se gelato 2d; m= ad’ (lig. 18.02, BY; Wx, = 1 Ye = O82 m5 Yy ta 5 y= He SA ary Fig, RAT. Tah b= Probleme de fises pte 1 jPig, 040, end a 4 184K @) ye yee hs 40 6 yet 280—5 0; H y= 820 - ig. v8 ) a Me er Km Amsil = 8m; 9 = 15emfs. 18.45. OF = “ 86, 00, = 16 om; 0,05 = 20 om 18d? 2, = 1,58 em; 25 = 862 om, A848. xy 2,20 com; 19. Veui det 1.8.2, 6} Cu toute of preuistie lichidulor int diferite, presi ba bar voselor este acooesi (paredozu! hidmostatic) » = p ghy pes cele Livi” vase Fs & hau aceeasi valoare; #) py > ps > ro, deoarece 9 > pp aa patlyr RE — 8) = Mg. sau ] 11,67 om, to, ur aie Fe 1.945. Aceonsiprasiune, Ne 1.9.8. a) Bato. p =H eph 8) Taongimoa gloom de Hichid (ig. 1.6.6) ste L= ht Uy Cind ramura B se incling, L = hE! sin x + L's ome lind relate objiner: By 0 om; «) Esto aooeosi, p= Heh; a ~ 0 Tedipa ti om 2) Bate oooear, p val = Uy = 34,14 om. U5gta = olSey, mu ay +28 6, de unde reavlta pe LMG, Fie thy Indltimes mercuradat din vs spsi, sited Incit = hy + hy. Presiunion loti Ab cllindsic. ge Hy inainn fa bi cin rab » + Prosiunea hidvostatio’ a fiowivuiichid este py gg , = 2720 Nini J9.11. 0) p= phlg + 0); 6) p= phe — 0): ) p= 6. 1.9.41. Nu ' 1.9.18. g} Nu se schimbas A) nivelul apei seades e} niveldl apet ou Vinibii edvi greutatos bulelor de aer este fastie mind si pale fi nelljaba 1.9.14. Dupit sconterea enrpului din eutie, acmsta devine mai uguard volumnul deslocwit seade ex Vy — mel, nivelul apes sides Ci introduce corpal in apa, acesla desineuiegte wis volun Vy Pe utunel Vp< Vy, astfel Ineil nivelul apei din pahar se wedi, ign, 1.9.15. Cind corpul se afl numai in apa, soniti tibew ote Gm Ky sau Veg = 0.9 Vege, de unde = Oi @,. Dupi or se tournd i lei, cbnditia de eohilibra devine: Veg View 1. ¥ + nies + Rog, de unde renuta: BoP PF >t Ia p= be Oe deci eorpul se afl jumatate in apa gi jum 19.16. 6, = 500 egjin’, 9, = B00 keen 0 ale, 4 2) nm 92+ 1.20 (10 an) Eroarea de miisuré este vied, neglijobilé in az) cihtorivilor obi a) m! =m + av ae rngul balanfei pe care se afld corp de cint Sm" > m, brabul fralantei pe came ae off 1.9.20, Pentre fieeare din eazurite 6} distincte in Funetie de raportl iy cvre se fli densitatea corpulul de vintiri fagis de densitates materiaolyt din cure musa latory, adicd? @, 2 Om Re 2 fas Pe 8 gale, ronal ol qt volumete git apeoxiniat in pouifia de eclilibro. Diels Re 2 & pe cores iseyie conpul de enki Eaboari bral balan pr oere RO BSH « 1) tn prim a2, 9 = 2 libra; in wlalte dows exaus L921, Vex problema mm 1.9.20, 1.9.22, Da, balante Tanta nu se dezechitibreaza deaureae dlopul ‘spel, iar grontat o envohiltsresr 1.9.8. «) F Som Paw re eG Btn ene @ ot 3° 3 simon sa, Din retain dle mui sus reat 1.924. @ = pat — HA) (veut ah probe 1 f = Ak — tol} 1.9.26. Capaoul metalic este prerenta fortele care setionenza ssupra lui, in punet wil 4 stebiiag aphicats fort exte tioard F. Condijia de rotine a enpoeulai in jurul punetohii O este a ot HSE > mgS ox w+ (Ht Foca a + 13% > m4 ws a + | apy b my 8M, + OBST Fe aM a | care S = rt este suprafata capacult Numeric: F > 285- 10° N, de circa 10" tai mai are fay de canal ini ind ore de mural 25.N 1a Jui este prelitsi de fiewl de printer Renton eh my mt om at cub. #) 0 ee mn pul de eintirit oi pot existe frei pest shot ponte ianate corporile de 8) Dac. 2, = Pex hy eggale; bentele batanted imine 2 V2, se fadies) bra(ualantet 2, alumi V, SV, 3 tbe chitavit (ost pt walk Tinks de ea doko and forte de puts ploteste pe ppresugpns Jeti eytht = 38 HEN Vga a ttn Figura 49.28, Ky en toate 1G faind avizonkagia twabits ine Pig 192K 18Swoarvoe 2 << Lf en ia Pentre (== 9 557. 1.9.28. ¢) dita Ge chitin Penitra © deusitaw reinimna, p, ene moa sie ia forian omg eve tosig: i =f 1.9.20, Poritin donsissearutui tn fai 8 a Juisint peaeninte fotze #325. Se cu pedal ce rete 0 esta: mgle vos a = p¥, ose + Ee wea, tm care 5 este sae. jjiunea fei, sau mig p¥le Eh | gia’ Results depinde Ge inciinara & Cid “dons problema preceasatal ds if, avon Felafit se Soja: al este in , caitio: vertioalé (vezi Din wlimele dowd [et G]e wie te. dea = A om, vaca tbs Se tine seins ve Scjeie Jegea a doua a dinumeei na se yor forme noduri (Aye = 0), si Be (On +1) ge wr forme venire (Any st 24) i ii wil icon non 0 Ay = 24 sin key = 3,386 mm. (Na > ws } ) y= 4 sin Qn(t0r — 1); @) maxim. areuseae [hale paseee aimee pieeea 1 = 6020-4 a? J B18. Sa o0 detaining » cits paste din vahumut acupat sem pay tn caitdiit Seles moemmale, resine mnie pete Dianetel mo 128 f | | | | I | i 1.10.88. 0) A = 4 om; v= 10 He; T= Ot 93 8) 2 = O5 mj |cincnul, ©) digmeteul molecutel de sutfura jorind molecule store rigide, dispose una facti dv.carban este @ = 1,26- 10° kg/m? vetral d al atomitor do aluminiuy consis 2,7 = 40% legis shot fe. Pursitawa wlaminiuluh este: g GAZULU TRANSFORMAREA IZOTERMA 1D, ponte P= Ty gi T= 2% seafio, ia coordonate p, V, procesul izoterr, ®), Sa xe determine varialia AV a volu: i acupal ae ge da ‘vcste de {jn oni (cex particular 4/6 oni) 2.2.8. Un wus, aflal in conditii frtew swerate, ecups volumul Va = 4m’ se afle yolusnnt Vy pe eave il vn ocupa saul la presiomea py = $9 10° Nien, 1-108 Nin’ peratara gazube rote 2.24, Un ce este comprimat izotwem de Ja volumol Fy = 8- 10m? Slunial Ve = 6-408 Datosita comprimasti prosiunen “a erescut «x 8-408 jest Sic se ale presiunes uakiald py a ganna Tntran cifindru ex piston, figura 2.2.5, se afl inehis aer. Masa © ky, lar anu sectiunih eifindrului Sy = 20 cme Si se ‘vine mesa my ce Urebuie agexata pe piston pentru Co volume esol sae megane do. dou oF ssiunea atmosteri este py = 10'N/m4, temperatura emul easatine constant, ae Freciile Se neglijear 2.2.6, Capiitul unui tub cilindric, de nasi r = 1 em y iungime = 25 em, este inchis ow un dop de aucine. Gellals. eapat este incbis. eu ajutorul unui piston, Cind pistonnl este tmpins in interiorul tubulot fe a distan|a d= Bem, dopul sare. Considering Temperatura constanta, si se afle forfa de frecare dtintre dip si perete in -momentul cind sare dopul. Presiunea aimosferick este po = 10 Nj, grosimea dopului 5 @ pistonulut se neglijeand. 2.2.7. Un tub de sticld vertical de jun: gime E, inchis la un. capt, contine cer Separat de exterior cu ajittorul unei coloone de mercur de lungime A (Fig. 2.2.7). Si se determine lungimea 1 a coloanci de aer dack prin ristuenarea tubului cu eapitul deschis {in jos, jumétate din coloana de mercur se varsi. Densitatea merourului este g, pro siunea atmosferica 2.8, Intron tub sublire de stilt, Inchis’ lun capa, se afl ner, separat de exterior ex ajutoral ‘unei coloane de rmercur de lungime = 2 om, Cind. tubul este afezal vertical, cu capatul doschis in jos, lungimea coloanei do. aer este 2, = 0,39 m. Cind tubul este vertical dar cu capatul deschis in cus, lun gimea coloanei de aer este ly = 0,37 m. Sa ge determine presiunea atmosforicd, cunoscind densitatea mercurulul p = 13,6- 40" kg/m 2.2.9. Un tub de sticli, vertical, deschis la ambele capete, de Tungime 30 om, este cufundat in mercur astfel inelt lungimea parfii cufundate este U8. Apo, capital superior al tulle ecoperd cu dogetul i Lubul ete scos din mereur. © parte din mercurul din tub va curge. Sa se afle lungimea 2 a coluanei dle mercur ee rimine in tub. Presiunea atmosfericd este Po 10° N/m?, iar densitatea mercurului p = 13,6 + 40° kg/m. 2.2.10. Un tub de sticli deschis Ia ambele eapete este introdus in poriie vertical intr-un vas eu merenr. Nivelul menourului in vas gi in tub este acelasi. Lungimea parjii de tub de deasupra merournlui este ly = 100 em. Capiitul superior se acoperd, apoi tubul este ridicat cu k = 10 om, SK se alle inaltimen 2 a colvan i Fig. 2.27 2.2.11. La mijlooul unui tub agezat orizontal, inchis le ambele capete si vidal, de hingime L == 1 m, se afl 0 eoloana de merour de lungime h = 0,2-m. Gind ‘tubul este adus tn pozitie verticals, coloana de mercur se doplasoazi uf = 0.4 m. Si'se afle presiunea pind 1a care tubul a fost vidat. Densitatea mereurului este p= 13,6" 40°g/m 2.2.12. Un cilindra orizontal, de lungime L = m gi secfiune S = = 2-40-'m?, este, impartit. in donk parft egale printrun piston’ mobil. In cele dous compartimente se afl aor ld presitinea pp —=10*N/m? i In aceeagi temperavard, Se deplaseaz’ pistonul pe distanja k'— 0.4 m fat de positia initial. @) Ce presiune are aorul din fiscare compartiment? 2) Co forts trebuie eX acfioneze asupra pistonului pentru a-l mentine in aceasta pozitie? 2.2.18. Un cilindru otizontal, inchis 1a capete, este impirtit in trei com: partimente cu ajutorul a doud pistoane blocate. Presiunea §i volumul aerului din fiecare compertiment sint egato cu: py = 2+ 10°Njm*; V, = 36- 10-m'; Px = 0.6-10°N/mn?; Ve = 60° 40-%m?; py = 0,5- 108 Nimt; Ve = 404° 40-%m?, S& se afle presiunea gi volumul gazului din fiecare compartiment dupa ce pistoanele se deblocheazd. Temperatura sistemului nu se modified, 129Fig. 2.246 2.2.14. Indicafile unui barometru cu mercur sint eronate din cauzé of 4n tubul barometric a intrat o bul de aer. Cind presiunea atmosfericd este Bo = 4,013- 10°N/m®, barometrul indica presiunea py = 0,074 * 10°N fn? iar ind presiunea atmosterics este p = 0,957 10°Njmi, barometrul indicd pre- siunea.p’ = 0,034- 108Njm®. Sa se afle Jungimea H « tubului barometric (Gig. 2.2.14), Densitatea mercuralui este p = 13,6" 10°kgim? iar ¢ = 931 mis 2.2.15, Dout tuburi comunicante identice aint umplute perfal cv un lichid ‘de densitatep. Tn fieonre tub, deacupre lichidulut oe allt nee sspanat de exterior eu ajotoral unut piston. Psu aorta din ale dou babee inalimen coloanl de aer sin acloapepae co prerpeciv 20 tag: TaTSe Un piston et boon. iar celle ete vical pe distnta a. Ss alo pentes co valoare slitz eierenadintre nivel liehtvlu deals lou abuse tgl cub. Temperatura sistamul rdmioe contantd, }-2.2.16. Intrun tub in formé de U, avind un eapat inchis si prevazut ou robinet,te afl mercur (fig, 2.2.16). Distanfa dintre nivelul mereurului si capa tul tubului este acceasi in ambele tuburi fy = 20 cm. Sk te afle distanta Je pe care coboard nivelul mercuralui in tubul deschis dacé, dupt ce din sistem ‘a sours o cantitate de merour prin robinetal Ff, nivelul mereurului din tubul Inchis a coborit pe distanta fz = 18 om. Presiunea atmosfericd py = 10°N/m*, densitatea mercurului p = 43,6 10%kg/m?, 2.2.17, Intrun cilindra orizontal, do lungime 21 — 0,¢ m si volum = 12- 10-4 inchis la ambele capete, se afié aor la prosiunea py => 10°N Cilindrat este imparyit in doug paryi ogale de un piston avind masa m = 0, kg si grosime negljabils. Cilindril esta pus intro migeare de sotatic ou vitone ‘unghiulara « fat de o axd vertical’ ce trece prin contrul Iui. $4 so afle « ack pistonul se stabileste In distanja r = 0,1 m fafé de axa 130 TRANSFORMAREA IZOBARK 2.2.18. Si so reprezinte ‘grafic un proces inobar in coordonatele: a) V3 bp. Ti OV, 7 2.2.19. Un gaz ocupa volumul V; = 0,25-40-'m* In temperatura Ty = 300 K. Ce volum V va ocupa gezul dack temperatura: a) ereste'la 7, = 324 K b) seade Ia 7s = 270 K. Presiunoa gazului rimine constant. 2.2.90. Volumul ooupat de un gaz este Vy = 20+ 10~'m*, Gazul este ricit izobar la temperatura 7’, = 100 K, iar volumul sku devine Vz = 5+ 10-%m'. Si se afle temperatura initial Ty a gazului. 2.8.91. Un gaz inchis totr-un cilindrs cu piston mobil se afla la tempera- ‘ture Ty = 900 K. Sé se afle ou clte grade AT variazd temperatura gazului, ‘mentinut Ja presiunes constanté, dacd: 4) volumal ereste cu ¥) volumul scade cu 2.2.92. Un gaz este Incilzit Ja presiune constanté de le temperatura T, = 300 K Ia temperatura T, = 400 K. Sé se afle cu clt la euth se modifick volumel gazului. 2.2.28. Un termometra ou gar Ia prosiune constant aratd ca tn figura 1. Balonul A are volumul V= 10~'m*, iar volomul tubului cuprins intre oud diviziuni suocesive este AV = 0,2- 40-fm4, In elon gi in tub se afla act, separat de exterior cv ajutoral unei coloane de mercur. La temperatura T — 278 K marginea « a picituri se oflé in dreptul diviziunii n = 20, Intre ce valori Ty si 7: poate fi masuratd temperatura cu acest termometru dack seala tubului are un mumér de divisiuni V = 100? Dilatarea balonului gi & ‘ubalui se noghijon2s. 2.2.24, Intr-un tub cilindric, orizontal Inchis la ambele capete se afld aer ice norrasle. Tubul este impirfit in dowd parti neogele cv aju- piston core se poste deplasa fara frecdri (fig. 2.2.24). Volumele V; $i Vo ale celor doud parti sint legate prin rolatia Vz = 27. Si se afle tom- perature 7; la care trebuie incéleit, aerul din compertimental mai mic si ‘temperatura T, pind la care trebuie récit aerul din compartimentul mai rmure pentra ca pistonul si fmperté tubul in dowd parfi egale. Procesul de Sndlzire respeotiv de récire a aerului se face astfel Incit V/T = const. Fig. 2.2.28 Fig. 2.2.6 1312.25. Tri stiri de echilibra ale unui ger de math dati sint reprezen- tate prin punctele 1, 2 gi 3 in coordonate Vi 7’ (fig, 2.2.25). {n care dintre tale fet stn presunes gazulul eave mai-mare? TTRANSFORMAREA IZOCORK 2.2.96, Si se reprezinte grafic un proves izocor in coordonatele: a) p, Vib) p, Tye) V, 7. 2.2.97. Un gex mentinut Ia volum constant se afl Ja temperatura’ 193 Kila presiunen p= 10*N/m?. —Sé ge afle presiunea gazului oind: 4@) este Incdlit la temperatura Ty = 423 K; 0) este ricit la temperatura T, = 250 K. Tr eer Terres to te nes Ps = 10°N/m*. 2.2.29. Temperatura unui gaz scade inocor de la valoarea 7, = 490 K. la 7, 200 K. Sa se afle cu elt Ja sutd scede prosiunea gazului. 2.2.80. Presiunes gazului dintr-un balon, mésuratA curun manometry Giferenfial, este py = 28-10'N/m* Dack temperatura gazuluiscade cu AT = 85 K, indicatia manometralut scade cu Ap = 10!N/m?. Sa se afle ~femperaturile 7 si Ts ale gazului in cele doua stari, considerind ca balonul ‘ug modiiok voluml, ar presiunes etmostried este normal. (Menometral erential aratd diferena dintre presiunea gazului din balon si presiunea atmosfericd.) ‘* . 22,31. Intrun cilndre cu piston mobil de erie S — 20 em? se afl inchis uum gaz la temperatura T, = 300 K. Forja ce acfioncazi avupra pistonulul este Fy = 3 N. Sa se afle cu cit trebuie st ereasca forta vo acfionoacl asupra pistonuiui pentru ea volumul gezulvi sh nu ae schimbe daca esto fncdiit la temperatura 7, ~ 400 K. Presiunea atmosferica este normally 2.2.82, In figura 2.2.32 sint, prezentate dovk izocore Va = const. si Va = cons. trasite pentru aooonsi mast de gez. Care dintre cele doug volume 7 sau Vs este mai mare? Fig, 22.82 192 ppreeechenes 2.88. In dows recipiente so afla ser la tomperatura Ty = 300 K gi iy Ta= 400 K. Report dintre presume aerate din cle dow 3. Sic se afle raportul dintee.prosiunile celor doud gave dupa ce sint aduse le acaeasi temperatura, TRANSFORMAREA GENERALK. ECUATIA TERMICK DE STARE 2.2.34. Si se reprezinte grafic ciclurile din figura 2.2.34 in coordonate W. Di, D. 2.2.85. Un gaz este supus unei transformisi ciclice reprezentate in figura 2.2.35, Cunoscind temperaturile Ty si Tz in starile 1 gi 2 ale guzu- Iu, 8 s@ alle temperatura gazului Ty in starea 3. 2.2.86. Un gez co coupé volumul Vy = 2+ 10m? la temperatura 7) = 400 K gi presiunea py = 10°N/m* este supus la urmatoarele transform 4) comprimere izoterma pind volumul devine Vz iar presiunea pyj 2) rici iaobara pina le tempersturs Ts — 200 K; 8) destindere terme (Fs const) pind volumul devine V, = 40-%m®, Sa go afle presiunea finelé p, « gazului Sa se reprezinte grafic procosul in (p, V), (p, 7), (Vy T)- 22.37. Un balon din caucine este umplut cu ser. Parametrii de stare ai aerului_ din balon sint: py = 0,98 40Nim*; Vy = 25-10%'m? i 300K. Cind belonul este scufundat in api, a ciret temperatura este 278 K, presiunea eervlui devine pe = 2+ 10'N/m?, Si se afle variatia AV volumului aeralui (R= sat-t0 el }: kamol K 2.2.38, Intr-un rezervor pentru pistrat oxigenul, gazos, de volum V3 = 6m se afl oxigen In presiunea py = 120-10" N/m! si temperatura 300 K. Si se ale: @) volumal pe care il ocup& oxigenul in conditii fizice normale, >) masa oxigenului (2 = sat to 4 ikmol KJ" 2.2.89. S& se afle msse bioxidului de carbon (COs) inchis intr-o butelie de volum’ V = 4-40 m#, la temperatura T= 400 K gi la presiunea p= 83-108 Nat (" gat tor }: Kul Fig. 2.2.85, 133,2.2.40. Si se aflo masa molark 1 @ butanului (gex), cunoscind ck pre- slunee noi mase de gaz,m = 42-10" g, inchisé intr-un balon de volum Vio 2°40 mé, le temperatura T='300K este p = 0,9-10" Nim? H = sat- 10 4), (#= 89-10 oe} 2.241. Si so afle densitatea hioxidului de carbon, aflat la presiunen P= 176-40 N/m* si temperatura 7 = 200K (R= 831-10" : imeie} 2.2.42, Un gaz este adus din starea initil& 4 in starea finalé 2 in care densitaten este ps = 4/2. Trecerea din 1 in 2 se face printr-un proces repre- rentat grafic In figura 2.2.42. Presiunea maxima in timpul proceaului Paz = Py. Sk 60 determine ‘@) ce transformari simple au fost folosite la trecerea gazului din stares £ fn starea 2; 1) temperature maxim& atinsk de gaz, exprimatd in funcfie de T, 2.243. 0 butelie de ofel oe confine oxigen, de volum ¥ = 30-10" m?, nefiind inchisd ermetie, pierde gaz. La temperatura 7 = 300 K manometrul indicd presiunea p; ='72-10® Njm®, Dupa un timp, In temperatura T, 190 K, manometrul indica presiunea ps = 29° 10 N/m? SA se afle masa a oxigenului care a iegit in acest timp din butelie (R = 8,3t- 10° — 7 = * a ( Fao k) 2.2.44. Un balon de volum Vy=10- 10- m? confine acr la presiunea py. Un al doilea balon de volum V; = 30-10 m® confine aer Ja. presiunes Px=10°N/m*. Dupa ce se face legitura tntre cele doui baloane, presiunea comund devine p = 2-10" N/m?. Sk sn afle presiunes py din primul balon Temperatura rimine constant 2.2.45, Doui baloane identice contin ger. Temperatura gi presiunea in cale dowd baloane sint 1, px si,respectiv. Ts, pe Baloanele sint puse in lege turd. iar gazele se amesteod, ajunglnd Ia aceeasi_presiune i temperatura Din aceasta stare gazul din sistem este incélzt. la temperatura 7. Si se afle protiunes p din sistom dupt inodlsie, 2.240. Un cilindru orizontal, tnchis la ambele capete, de lungime 1= 0,84 m este Imparyit in dous compartimente egale cu ajutorul unui ‘ston termoizolant, mobil fard.freeare, In ambele compertimente so aflé acelasi gaz la temperatura 7 = 300 K si. pro- siunea p, = 1+ 40'N/m®. Gazal dinttun compartiment este Incdait le tempera tura. 7; = 330 K, iar temperatura. in celilalt compartinient muse modificé. Sis ate: 4) distante 2 pe care se deplaseani pistonols 2) presiunes finel& din cilindra, sisinerescsincscigmebasastasiaetbaltil Fig. 22.47 2.2.47. Intron tub orzontal fixat, avind forma din figura 2.2.47, se afl dowd pstogne Jegate printr-o jd subir, Hgids, “Asa pistonncior exe 51 = 10-404 m* si Sy = 40-40“ m*, Pistonul din dreapta este legat de un punct O printr-un resort, avind constanta elasticd k = 400 N/m. Tnitial, temperatura si presiunea'aerului dintre pistoane sint ogale cu temperatura gi presiunee uerului exterior care sint: 7, + Po = A0°N/m*, iar Tesortal nu este deformat. Apoi, aerul dintre pistoane este Inctlzit cu AT = 100 K. Si se alle ) in ce parte si pe ce distant x trebuie deplaset punctul O pentru ca poritia pistoanelor sé nu se modifice; 4) Tusrul mecanie pe care fl efectusim. 2.248. Un ciindru orizontal, inchis la ambele eapete, de lungime 22 m 4 seofiunea 5 = 20- 10- m? este imparjt in dovd pirfi egale cu ajutorul unui Piston mobil. In ambele compartimente ale cilindrului so afl& ae Ia prositinea P= 10'N)m® si temperatura T= 290 K. Se doplaseazd pistonul spre reapta pe distanta Al = 0.4m, temperatura riminind constant. Si se afle: 4) presiunea gazului din fiecare compartiment; 5) fora ce trebuie sa actioneze asupra pistonului pentra nove pozitie; ) masa de gaz co trebuie sooasa dintr-un compartment pentru ca dupa ce lisim pstonol fiber acesta ri nu se doplseze (7 = 8.34 10%), oe him pases (7 = 8; an Ia ambele ceapete, de lungime Ampartit 1n dou’ compartimente cu ajutorul unui piston ter tmigea f8r& freciri. [nte-un compartiment. se af1A oxigen 400 K iar in celdialt aceeasi mas de hidrogen, le tem- peratura 7, = 200 K. Si se alle distanta la care se afla pistonul fai de unui din capetale. 4 o fF 290, Unga vd iret Cy = 2, ch von ¥; = 10°F m®, Ja prosiuner py = 10" Nim? gi temperatura Ty = 300 K. Gazul este incilaitizocor pind la temperatura Ts = 330 K, apoi izobar ping Ja temperatura Ty — 350 K. Sa se afle pontra procesul 1-73: @) cildura absonbita 5) iucrul mecanie efect ©) variayia energiei interne iG = 8a 10° a }: 2.8.21. Prosiunea ume gas, ce ooupa voluml V; do 1a valoarea py = 8-108N/m* fa valoarea {) Toons! meconioefactuat do goss Pt 5) ealdure absorbita;, ¢) variajia energie interme, » 28.92. O mast m — 2,8 kg de azot (Ns) aflata in condi firice normale este comprimati szoterm pind lun volom final Py ~ V2. Sa ge afl: 4) presiunea qi volummul final; 5) htoral'mectnic si caldora cz intervin in acest proces; : 1 ¢) varia ici interne a gamului (R= 834 - 10° : eaemene ® ( imark) 2.8.28, Un ger, avind masa m = 4,6 kg, este inchis inteun cilindru. ou ston. Presivnes guzuiui Ia temperatura 7, = 300 K este. py = 9° 10°N/mt. Gaanl este eomprimat izoterm pind la. prestunea ps = 2py, iar lucral moeenis cheltuit este L'—= — 0,693" 1083. Sa ge afle: 2) masa molaré a. garui; 8) volumal gezului in staren iniinls 2 m*,scade izoterm “A0IN/m?. S& ee atl: 139gat to» —_4 2.3.24. 0 masi de azot (Ny) m= 1,4 aflaté la temperatura 6) iors shimbela, Pentru asot y= 3 R (A= 821-10 eax} one i ima 425. Aerul ce ocupé volumul V, = 5+ 40-® m® se destinde adiabatic ingle voluml Vg — Om? gi prestunes pa = 2- 40°Nfms. So ales d) cdldura schimbata. Ps 4) variatia onergiei interne (8 ru aer Cy 2.8.26. 0 mani de azot (Ns) m = 2 kg, ce ocupk volumal Vy — 088 m* 44 temperture 7, = 280 K ee supus’ une eamprimanaabatio. In rma, test roots temperatara garaluy dovine Tee SDD K sas acon Pr=152-10N m2 Site fle. SE @) exponentul adiabatic entra azot; ey. 4) Iucral mecanic efectuat de gaz; 6) Variafia energie’ interne; @) caldura schimbata ( = 83- 40° } kanoi K 2.8.27. O masi m — 44 kg de COs, aflatd la temperatura 7, = 290 K 4i presiunea p; = 2-40'N/m* este comprimata adiabatic pint la o presiune py, SET a cn eg empath oo ein comprimere gazul se destinde izoterm. S& se afle parametri- gazulul in stares final daca, tn proceeul ixoterm, cildura absorbit este ogali ou Yarietia energie! interne In procesul adiabatic. Pentru bioxid de carbon rents (Hm at 10" 2 ey Toi Y 23.28. 0 mosh dati de azot trege din staren inifialé, earactorizata CON) gi Vi = 540° me In staren finally cractensat de 3 A0N/m* si Vs = 210° m*, prin dowd procese distinete: a) o trans formare izocord, urmata de o transformare izobard, b) o transformare izoberd urmata de o transformare izocord, Si se afle pentru. cale dowd procese: ia energici interne; 2) elldura echimbata; 3) lucrul mecanic. Pentru ezot molecular Cy Za(a gat. 2.8.29. Un gaz, de masi daté, este comprimat dé la volumu) V, pina Je volummul Ve = Fyjn, in dod moduri 5 4) izolerm gi) adigbatic. Si se afle raportul dintre Iucrul mecanic necesar comprimért adiabatioe gi cel neoesar comprimérit izoterme. Se va wre sorie er} considera n= 5 §i Cy = 2 2.8.80. Un gar, de masi data, trove din starea initials, caracterizatt: de parametrii_p, = 10°N/m® si Vy = 5-10 m*, in starea finalé, caracterizata ds parametrit py = 3-10°N/m? si Ve = 2-10? m® prin dou’ procese dis- tincte: a) 0 transformare adiabatica, urmata de 0 transformare izooord, Si se alle b} 0 transformare izocord, urmata deo transformare adiabat pentry cele doud, procese 4) vasietia energie’ interne: 2) ealdura schimbati; 3) Tucrul meeanie; 44) 8% s0 reprezinte grafic procesele a) si 2). Se considers caldura molar n[ R= sat 10" inooorit Cy io ink) 2 SL. Un gus de mash dtd gi cliera molark inom = © raz care ocupi volumul V; = 50-10 m® Ia presiunoa py = 3 10°N/m’ ste supus unui sir de transformanisitple succesive: a) inedlzire izocord_ ping tind presiunea devine ps = 2p. 0) destindere izoterms pind cind_ presiunea ovine pa — pr. ¢) rhcite iaobard pink cind V, — Vy. S& se repretinte grafic procest in coordonate p, V. Si se afle penis fiecdre transformare: 4) Iuerak mecanie 2} variajia energie interne; J 3) cildura schimbets (R= 83t - 10° ——— 3) cal ( a MASURAREA CALDURII, CALORIMETRIE 2.8.82. Si eo ailo temporutura Ta ape, obfinuti prin amestocaren une rmase de pt my = 39 keg alata la temperatura Ty ~ 338 K,ca mast de Gpe my == ey allot Ta lemperatura fy = 208K. 2.3.88, Si oe alle masclo msi me de aps, aflate in temperaturile Ty == 209 Ks rospestiv Ty = 373K care trebuie amestecate pentra a obtine 3 yg-de api in temperatura T'= 310 K. |. Intrun ealorimetru de lama, avind 2 it alt api, avind masa m= 0,3 kg, In temporoture. Ty = In calorimetra Se introduce bucati de fier, avind. masa m=O kg” gi temperatara T, — 300 K. Si se ale temperatura de echihbru care se stabilete tn calori- motru. Se cun08s Cyiama = 380 Jjke K, caps = 4180 Fk K, efter = 460 J/kg K. 2. » Un calorimeten de aluminiu avind masa m, = 4-40"? kg con- ine opi. avind masa my = 0.24 kg, la temperatura 7; = 288 K. In apa Sa? tBdamut ot itred0 Dest de plum, le ask my = 0 kai uttemperatura Zs = 373 K. Temperatura de echilibra din calorimetru. devine T= 280 K. Si se alle cildura specifica a phumbului, Se cunose eq, — = 920 Fk K, capa = 4180 J/kg K. 2.8.36. Intr-un vas colorimetric din alama, de mas m; afl 0 mask my = 0,4 kg ulei do parafind la’ temperatura Ts Tn vas este aditugaté o mas ms, kg de wlei la temperatura 73 = Si se afle cdldura specifics a uleiulu: daci temperatura do echilibra din ealo: rimetra este T= 293 Kegicildurs specttiea a lamer este ¢, = 9400 J/kg K PRINCIPIUL AL DOILEA AL TERMODINAMICIL 2.8.87. O magind termicd ideali funcfioneaui dupa ciclul Carnot, Magina produce in timpul unui cicla un lucru mecanic L = 4,9 kI si cedear sursei reci cdldura Q, = 22,6 KI. S& eo afle randamentul cictului 2.3.88. O masin’ termick ideald functioneaxi dupa ciclul Carnot intre temperaturile 7, = nT. Si se afle a clta parte din cildura primita de la sursa caldi intr-un ciclu este codata sursei reci. Caz particular n 2.8.80. Un gaz ce efectueazi un cicly Carnot absoarbe tntr-un ciclu de In sursa calda céldura Q, = 60 kJ si efectueazi Iucrul mecanic L = 20 kd. Sia se afle de cite ori temperatura sursei calde este mai mare declt temperatura Y 2.8.40. 0 magina termica ideal’, ce tunctiones24 dupa un cits Carnot intre temperaturile 7; = 400 K si T,= 300 K produce in timpu! unui ciclu Iueral mecanie L = 8) kJ. $i se afle: a) randamentul ciclului, 8) e&ldura primita pe ciclu de Ja sursa calda, c) cildura cedata sursei reci intr-un ciel, 2.3.41.0 masina tormica ideala functioneazs dupa un cicka Carnot rever- i intre Lemperaturile sursei calde 7, = 1172 K gia sursei reci Tz = 293 K, avind substan{a de lucru o mask m = 2 kg de aer. Presiunoa acrului la stir- situl destinderii izoterme este egela cu presiunea aerului la inceputyl com: primérii adiabatice. Cunoscind c& un ciclu se efertueazi tn timpul ¢= 1, si se afle: a) puterea consumatii de maging; b) puterea utilé a maginii, Pentru Co 4 (R= 831 “10°F /kmot K). acer y 23.42. Un kmol de gaz perfect, ‘ind eildura molart izncord Cy participa la 0 transformare citica, formata din dou izocore de ecuatii Vy 25 m® gi Va = 50 m gi doud izobare de ecuatfi p, == 4+ 10°N/m? gi pa = 2 py. Si se afle de clte ori lucrul_ mecanie efectuat in acest ciclu L este mai mie deott lucrul efectuat intr-un ciclu CarnotyZc,care er funefiona Intre tempe- raturile maxima respectiv minima, atinse in tiolul eonsiderat, dack gezul primegte In cele dou cicluri-aceeagi cantitate de cildurd de Ie sursa celdé (R = 831 - 10" J/kmol K). 2 2.3.48. Si so calculoze randamentul unei masini ce functioneaz’t dupa un cielu format din dowd izoterme 7; = const, Ts = const. (Ty > 7) si douk izobare p,=,const., ps = const. (p, > ps), substanja de Iucru find geral pentru care Cy, este eunoseut (Fig. 2.8.43). $8 se compare rezultatul cu rand ‘mentul ciclului Carnot ce ar funcfiona tntre temperaturile Ty si Ts (It 831-10" J/kmol-K). 2.8.44. Si se calculeze randamentul unei magini ce funetioneaxé dupa un ciclu format din doud izoterme 7; = const; T, = const., Ty > T si douk Snocore Vy = const, V2 = const., Vz > Vy (fig. 2.3.44), substanja de Iuors fiind acral pentru ‘care Cy este cunoscut. Sa se compare rezultatul cu randamentul eiclului Carnot realizat. intre aceleesi temperaturt UR = = 831 -40*%J/kmol K). 2.2.45. In figura 2.3.45 esto reprezentat cichul de functionere a motorului ex aprindere prin scinteia (motoral Otto}, format. din doud izocore 2. 51 4—1 4i doud adiahate 1—2 si 3—4. SA soafle randamentul motorului daca se cumoaste raportitl de compresie @ substanjei de Iueru ¥,/Vs = 8 si expo- nental adiabatic y = {4 2.8.46. Un motor termic ou aprindere prin scinteie functioneazk dupa 10 (fig. 2.3.45). Substanja de Iueru este un gaz, perfect, avind masa = 28 kg/kmol. Cunoscind ‘Ty = 373 K, py = a) parametrii gazului tn starile 42384 A) >) randamentul motorului (R= | = at "10" d)iunol K). | 2847, Un motor Diesel in | patra timpi functionea2a dupé cielul | Feprezentat. tn figura 23.47. Sub- | stanja deluora este gerul pentru care | 6, ; > = 4,6. Se eunose parametrit G gazului in starea 4: Ty = 310 K, pr = 1O'N/m?, Vy = 4m, raportul Fig, 2.2.45,Fig. 2346 de compresie adiabatict a = 12 gi raportul de destindere proliminaré ka Tee Si se afle: 4) valorle parametsilor gazului tn stérile 2,3 gi 4s 2) vandamentul ciclui. 2.348. Si s0 efle randamentul unci masini termice care functioneari upi ciclal Jui Lenour, figura 2.3.48, parametral cielului fiind coeficiental de crestere a presiunii substantei de lueru Cp cy FE. Se cunoaste indicele a pa atic al substanei de Tucrw y capirouuL 4+ TEORIA CINETICO-MOLECULARA 24.1. Un vas conting heliu, Densitatea gazulut este p = 0,12 kg/m’, iar prosiunea p = 40°N/m®, Si se afle energia medie a migcdrii de translatie a ‘unei molecule de heliu flat in conditile date (1, 023 gone) ‘mol 2.4.2. Sii se afle presiunea la care se aflé un gaz, cunoscind ci densitatea sa este p = 03 kg/m? iar vitora termick a woleculdlor este op = VE = 500 mis (% = 6023+ sow mene). imo! 2.4.8. Si so aflo concentiajia moleculelor ge oxigen gi densitates oxige- nului dacd se cunoaste presiunea p = 10°N/m® gi viteza termici a molecu lelor de oxigen vy = 600 mis (NV, = 6,023- tom male.) ml 146 aE 244, Inte-o butelie se afl o masg m= 72 kg de acetilent (Calls) Densitates acetilenel este, p= 18 kgim’, ier viteas termica a moleculeloy este tp = 500 mjs. Sé s9 afl 4) presiunee gazulut; 1B) energin cincticg medie migedrii.de translatic a unei motecuie: 4) energia de translatie medie a tuturor moleculelor (W', -= 6023 = soe Molowwle 498-408 1K). nol 24.5. Inteun bolon de volum V —40-%né se afl azot la presivm P= 2-40'N/m* Concentratia moleculelor de azot din vas ste n— 6 “10%, Si se afle: 4) energia medie a migcarii de translatic a unei molecule de ars 5) energia tuturor moleculelor din vas; ©) viteza termici a molecuislor de szot; @) densitaten gazului (" = 6,023 - 10% oleeule 2.4.6. Intr-un vas se alld inchis un amestoc go2os format din osigen si hidrogen. SH se afle: 4) raportul dintre vitezele termice ale moleculelor de hidrogen i de oxigen; B) raportal dintre energile cinetice medit de trenslajin, 2.4.7. S& se afle presiunea unui gaz dacé un volum ¥ = 4m contine un numér NV = 2,5- 10" molecule Ja temperatura T= 50) 1 (k= 138° 10-* J/k). 2.4.8, SH so afle temperatura unui gaz dack Intrun volum V = 10-tn? 6 afla wn numir N= 10% molecule la presiunes p = 1,38 10!N a. Com se va modifica presiunea gazului dack jumitate din numirul de ialecale tinute de gaz sint Snlocuive-cu moleculele unui alt. gaz, avinid mas: ‘mai mare, volumul g temperatura rdminind neschimbaie ( — 138° 10 1G 24.9. In conditii de laborator gazsle pot fi peternic rorefiate, astfe! fnctt presiimes gazafui_ este foarte coborita (starea de rarefiere © zazului poarti denumirea de vid). Sa se afle cite molecule de gaz aint confinut fntrun volun V = 1 m® la temperatura 7 = 300 K, dace presiunes gazulul rarefiat este p= 1,38-40-*N/m® (k= 1,38- 10" J/K) J 24.10, Un balon de volum ¥ = 210m? gontine azot la temperature 300 Ki presiunea p= 1.38 10-4N/m? Sa se afle: ‘@) numarul molecalelor de azot din vas; 2B) masa_azotutui din vas; ¢) energia migetii de ‘translayie a tuturor moleculelor “tin var =1,88-10-8 JK; Ny = 6,023- som molecule) (e=488 T ow eee * 24.11. Intrun balon de volom V = 5-10? ee aflé un amestec goaos format. din: Ny ~ 40 molecule de oxigen, NV, = 4-10} molecule de atc 3 Ng = 49- {0 molecule de argon (Ar), la Lomporatura T= 400 K. Si se alle 4) presiunea amesteculut; 4) masa molars @ amesteculuis ) energia medie a migcdrii de translafie a tuturar moleculelor din ames- tee (k= 1,38- 10" JK). 10 — Probleme de Aateh pt es KH.x fntr-un cilindre cu piston mobil se aflk o mast m = 3+ 40-* kg = 2-40°N/m* si volumul Vp = 4- 40-'m*. Sa se afle: ‘a) de clto ori eroste energia cinetiok medie a unei molecule; 2.4.18. 0 masioarecare de azot so afld le temperatura 1 = 300 K gi 2 = 10°N/m#, Energia cineticd medie e moleculelor gazului este E=63 5. 8é ve alle: ” 2) numarul total de molecules 1) masa gazalui; 6) volumol goraiui (ke = 4,38- 40° J/R). 24.14, Intrun bolon, de volum V = 25-10¥m’, se afl un amestec ‘2220s, format din bioxid de carbon si vapori de api, le temperatura 7 = 600 K. Numarul moleculelor de bioxid de carbon este Ny = 66-10%, iar numaral moleculelor de vapori de apa este Vz = 0,9- 10. Sa so afle: 4) presiunes exercitati asupra peretilor vasuluis b) energia cineticd medie de translatie a moleculelor din vas (k= 138-10 JK). 24.15, Intrun balon de volum VW, = 10-%m® ve afl un numir N= 41,62 40% molecule de gaz, la temperatura T; = 400 K. Sase afle pre- junea din halon dupa ce pazul se destinde izoterm pina la volumul Ve = nV (se va lua n 8-10 JK), ‘caprrowue 5 DILATAREA CORPURILOR, 2.5.1. Lungimea unsi sirme din ofel, la temperatura Ty = 273 K este 1, = {0m Si se afle lungimes siemei la temperatura T= G73 K (ey = At + 10% 25.2. Un fir de cupra, pentru transportul energiei electrice, suspendat {ntre doi stilpi de sustinere, are lungimea ty de 60 m le temperatura Ty=283 K, Si se afle ou cit variazd lungimen firului eind. temperatura: a) ‘cregte in Ty = 33K; W) ocade In Ty = 262 K (seayry = 17 107K 25.8. 0 bari de ofel, avind Iungimes lg = 60 cm le temperatura Ty = 273 K este introdusa intr-un euptor gi Incalzita. tn felul aoesta bara se alungeste ou 6,5 mm. Siseafle temperatura cuptorui (a = 11° 40-°K), | 2.54. 0 rigli de ofel este gradata la temperatura de 273 K. Se mésoar’ x aceasti rigid lungimea not corp, In temperatura de 300 K gi se gaseste ‘atoarea {= 128mm. Si se afle Vanpimen corpo In verperatora de eta Tonare a rigle, admifind ed acesta nu se diletd sensibil (za = 44 > 10K) 46 25.5. Dowd hare, una de otel si alta de copra, sint sudate cap Ia cop. La temperatura To. lungimea sisjemului este Ly. Le temperatura 7), iungime este Ly. Si se afle langimea fiecdrei bare la temperatura To, lo $i lee. Se i 8 = Hats 23 = Bou 2.5.8. © bari de cupru aflati ts temperatura de 273 K este en 28 em ‘mai lungi decito bard de aluminia aflata fa aceeasi Lemperatur, Sa. se fle care trebuie si fie lungimile eelor dawa bare, fey $ loa la 273K, astel inclt diferenga de Tungite fnire bare si rimind geeeagt In orice temperatar’ (ay = = aay = 22 10K, oy = acy = 17 104K), 2.5.7. Lungimee coloanei de morcur dintr-un barometra, masurati ou 0 riglt de alema, Ja temperalura 7s este Hy em. Si-se afle ce lungime Hy are eoloana de merour la 273 K. Se eunose voeficientit de iilatare y pentra alama fas pentru mercur. Se presupune cit rigla este etalonatd la 213 K. 2.5.8, Diamotrul interior al unui inet de cupre, la temperatura Ty = = 215 K este dy = 0,5 em. Le ce temperatura, 1, trobuie adus inelul pentra ‘a prin alsa poata trove o sferd avind dinmetoul d= 5,01 em (agy = 17-10°K 9), 2.5.9. Sh se afle forta de intinderr F ew twehaie aplicats nei tije de ofel a sectiunea 4 em, penizy a-i prexducr scrwasi alungire ca 9 tn cazl Incdlsini-tjei ow AT = 1K (agar = 11 10*K; B= 22-10!" N- me), 25.10. Rofile de tramvai se imbraci inteun banda] de otel pentru pro- tectie Cs Torta, F. ie nastere in bendaj li\temperatura de 203K, daca el 4 fost montat. pe roatd te cald, Ja temperaturd de 573K, iar secjiunes se este de 20 om? (Ey = 22-10 N+ ms aye = 110K)? 25.11, 0 bard de ote) are capotole in pian oriznntal, fixate intro doi peroti de heton. Si se caleuleze presivnea pe are 0 Pxercita bora. asupra peretilor, dick ‘temporetnea ci eregte om JO K (Hy = 2° 10 N= mt oye = AL OF, 2.0 bucatit de tabli de ofc] are aria suprafetel de 2m? le tempe yatura de’ 273 K. Dopit inedlzire aria supratefel reste cu 6-108 me Si se afle ou elte grade sa modificnt tomprratura in acest timp (toga = 1 = “KH, 2.5.18, 0 sferd de cupru are diametrul de 200 mm In temperatura de 273K. Si se determine variate volumului slerei end Lemperatura ereste la 873K Geapre = 17 10K), 25.14. Un borcan de sticlt are volumul ¥ = 3500 em® Jn temperatura T = 323 K. Cu att se micsoreazé volumul borcanului dac ncesta ea ricit Ia temperatura 7, = 283K ayaa 8" 10K} 2.5.15. Si se afle densitaten aurului incalzit plait la temperatura de opie (Tiere = 1 327 Kj egy = 19300 keen In UB Ks ay = 441K 2.5.16, S¥ se afle masa unui cilindrn ce ofa ge axw volumul V ~ 425 Ja temperatura de 273K (aya = 14 -16-K, pgp = 7.000 kee? fn 2663 7. Si ee afle densitatea ofelului tn temperaturile Ty = 543 K gi Tyme BAB K (eget = MLO KS bye = 7900 kg” me, lat temporatura ‘camerei). — 2.5.18. Un vas, avind volumul Vp = 250 cm Ja temperatura de 273 K, este umplut cu un lichid. Vasul gi lichidul se incdlzesc pini la. temperatura T = 373 K, gi se constat’ of din vas s-a scurs lichid, avind volumul AV = = 35 cm®, Sk se aflé covficiensul mediu de dilatare al lichidului, Dilatarea vasului se neglijeazi. e 147 1Jotr-un rezervor cifindeie agozat vertical se afla potrol la tempe- ature de 263K nivelul pricoiviul era cu 24-em mai jos fat de marginee este umipivt complet ca ula de transformator la acceagi temperatura. SH se Gi Uneicentl ue dilatere aparonti a uleuiot de transformotor daca in ‘irme Ineaisirsistemulty ping la temperatura ? = 253 K se scurg din vas 0,85 Hite ule ; 5.21. Dovid vase eomuniante sint umphite en un Tiehid, avind_ tempe sotoat Pe Und dim vane prea eu el din este nel pi a Comparatien Ty Inilfimea ichidului in acest. vas devine he, isr in celdlalt by. Stay afle cooficientul de dilatare volumicit a fichidului, 2.5.22, Sa so afle volun inigial al rezervorului unui termometra eu trie rezervoral termometgului; volurul initial af eapilarala, Ine divizinnea Og 100 este v9 == 3 mm® (Ye = 182° 10°K% oie = 9 10-4K), 2.5.98, Un vas cilindric de cuart, de volum Vy = 1 litru si dismeteu ‘G cm este umnplut pind la jumétate cu apa. In vas s9 introduce o sferd din ebonité de volum V; = 100 em®. S& se afle eu cit cregte nivelul apei in ‘os cind sistemul este init de le temperatura 7, = 283 K la temperatur 7, = 83K. Dilotarea cvarjului poste fi neghijaté (yeni = 3,5 + 10-4K- evonisa = 7° OK, 905 > gape): 25:84, Intewn vas de oar, de volar V4 25 it ete introdup un nde alamé, de tausd m— 8 ke. Vasul este apo! umplut. cu apa. jal este Ineblait cu 3 K, nivelul apei in vas nu se modifies. Sa se rl de dilate volumiet Apel (ean = 7.9 14K Yon = 3 atime = 18,5° 10K" em = 8.500 kgm). i Dacii si alle, covticie = 70K carrTouut 6 NOMENE. SUPERFICIA de forma unui triunghi echilatoral, ew 2.6.1. 0 rami de sirmi sub si fesle agezati cu grijt pe suprafata liberi tatura de om iG = 1,95-10- 8 apei dinte-un vas. Si se afle: 1a) valoarea forlei ce mentine rama la suprefote «pel; 3B) forja. necesard pentru ridicarea ramei de sub suprafata apel (Cops = 3 40-* Nm). 2.6.2. Un cub de phuta, cu latura de 2 om.pluteste la suprafata apei ‘Si se afle adincimea de soufundare a cubului in apa (Ppaue = 200 kgm; @ aps = 73°10 Nim). 2.6.3. Pe un cadru metalic cu aria de 40 om* este formata o pelicull de api eu sipan, Sé se aflo ox eft se mosifick energia peliculei dacd aria eadvalui se micsoreazi In jumétato. Procesul se considera izoterm (o = 48-10" N/m). 148 pees 2.6. Si se alle energia potenfald superficial’ a unei bule le spi vw sipon de diamatru d='80 mh (oe WS. 10-9 Now " 2.65, Pentru tndsurarea coficentalai de lnsiane superficial» scoot se folosesie 0 biureta avind diamotral de 4,6 min, agezata vorvoel, win care sloootuleurgeforaind pictur 8 constatat prin einuvive ca mata # Uh yee tur este de 1,02 Sk ee ealculeae vocticiental “do tensiune auporficild « alooolului - 2.86, Dintr-o biureté, avind diamotrut de 2mm, curge beuciwi sub form depict caressed Ian Interval det To np scurge ‘un volum de benzina egal ci 25. cm (praca = Si) ke honing = 23,710"? Nm). . a 2.67. Pentru misurarea coeficiontului de tensione superficials «ap se folososte un dinamometru de care este pins un inel metalic Ine wie. sees pe suprafaja apei, apoi este dosprins prin ridicares dioamomirulic, La Drinderea inelulu’ do suprafata apes, dinamometral indice fore 1 = 08 5 Mase inelului este m ~ 5,7 gy iar diametrul medi este te 200 tars. St co a coeficiental de. tensione’‘superticiald. pute api. 2.6.8. Sk s0 calculere coeficientul de Uonsiune superficisi® « unui lehic daci stim ea pontru desprincerea de la suprafata lui 4 une tame. oloine de forma unui patrat ou lature de 875 cms masa de 2 y ele nevis le 0 forft F = 0,000 N 2.69, Un tub eapilar de diametru d — 0,15 mm osto seutnidat vertis tn lo oan ie cares iit alsa mtu se h =78 om 9 ratura 7 = 263K. Suse calouleze coeficiental Je tensiune. supertiiels leoataii (Pani = 970 Kgs mn} 2.6.10, Tnaljimes Is care ute apa in trv tuburi capil este suspect dy = 2,5 om, fig = 50 mim gh hy = BU rom, le lemperatane T= 240) K'Ss ce ale diametree tuburilr capilare (eaps = 78 10"° Nan) 26.11. Un tub capilar are diametral d = 0,2 mm. Si se alle 4) iniyimen la caro ures petrol ty capilars 8) adineimen Ia eare coboaraniveul mereurutal tn capiars 6} Jucrul mecanie efectunt de fortle superficiale le rcicares yelyolu tn, jobul capllar 9 energiapotenjials a olomnel de petro foyrs 2 “10-9 Nim; cae = 47 = 10-* Nims Pye =800 lees ms pyag 13 60 eg ne) ‘Temperatura se considera egalii ow 283 K. - 2.6.12. Un vas comunicant avind forma literei U are ranvurile formate din doud tubuei capitare. Cel din stinga are diameteul A mrp iar eet sin drew 9,2 mm. Sa se alle diferenta intre nivelul lichidului in cale dovd ramur cle! {in yas so afli: a) api; B) benzinas; c) merour. Temperatura se consider 00 273 K (Gaya 1.900 kg + mF; Ghnsioa B00 kgm; grip AS 6) een caPrrowuL 7 TRANSFORMAR! DE FAZE 2.7.1, Si so afle vildura necesara pentru transformarea masei m = 5 keg api, aflaté lo temperatura de 373 K, in vapori, la presiunea atrosferics ormnalé (hope = 28° 10" J/kg), ani aaaallot le temperatura de 7 = 999 K. my 475 ke temperatura 7; — 204 Ke in orma schitabuiui'de edldurd, lemperatura apel a crescut In 7s — 373 K, iar 0 masa mae ge pwn evoprat. 54 state tun es la melo qa aist Ike ~ HOS Fike Ke haga == 23 10 Tf). 27.3, Pontra a ti 24 kg de ap de Je temperatura Ty = 262K ta temperatura Tz = 393K eau consumat 9,0 1000, Suind cb 0 parte din apa ge trunfortat in vapor sé se afle aceastd mari de apd Choge = 23-10" T+ ke), 12.7.4. Inte-on distilator-ee afti api, avind masa m, — 48 kg $i tempera- tora 7; = 289 Ky iso afi caldura-nocesara pentrv'a obfine iy = 20 kg do apt dislata 1302. 227.5. Apa sub presinnea p = 16 atm fierbe Ta temperatara de 437 K. Sa se afle: 2) dldure necesrd evapo i 50 kg de apt, avind tomperovure inigielt de 263 IC; " "S) masa do cltbune neteeeré pentra evaporarea apsi dach randemental erst ete“ ny io pty ane de rn a! ders caldure ¢ = 9.3" 10° J (epg = 4481 Tjkge Ky Yoga = 2049,35 Kd kg). 2.7.6, Pentru misuraroa cildurit Iatente de vaporizare (condensare) apsi va Iuat un calorinetea de cupru, de masd.my\-- Od kg ce contine © masa'my = 04 kg de ap la temperature Ty = 289 Ry in cre au fost introdut ‘apori de api la tomporatura Ty ~ 373 kg: Mose vapor ce se condenseas tao ms ~ 002 kg iar temperatura caloimetrului ot apa dovine = 33 K. Si se determine cildure latentd do vaporizare # apet (ecu = 305 Jjkg-K; oye ota Jpeg: K). 2.2. w fle cdr neces pnt eaafoma in vapor o but de ghost de mast m= 125g allta. le temperatura. de cm E00 ye 28 108s ny D410" Jee 4184 Sg 27.8. Un calorimetra din aluminia de masi my ~ 240 g confine api favind masa my = 360 g, la temperature Ty — 298 K. In apa se introduce 6 Bucata de ghoajd cu asa ma 20 g | tomporatura dy = 373 Ke Dacd temperatura finelé a sntemofet format devine To 209 1, ef se calulere celdura latent de topire a gheji (eq, = 805 J/kg: K; capa ~= 4 181 J fkg-K) 7.9. Pe un bloc de gheata care se afld la temperatura 7; = 253 K se une booed iss suf inde my =O. ag ompurare 7y = 308 x'te caloulee ce mata de gheutl, ms, topes esiel; we presupue ch restul ghetii_ramine Ia temperatura T, 258 K (cy = 2090 J/kg > K; cry 407 T)ka-K; be = 3:4" 10" Ika}. 2.7.40. Un asregat frgorfc transforms m= 0.2 ke de epi, Ia tempo: ratura Ty ~ 288 Ky in gheafd la temperatura 7y— 271 K. Sa no ealuleze potas Hoos putra provnel Un fghatty ak ena, damask t= DED ore (ore — 4481 SpigeK; eg = 2000 Sige Dy = 34°40" Ika. 2.7.11, Intr-un vas se afl m= 20 kg la temperatura Ty = 283 K. In api ve introduc ma — 50 ke plumb topit la temperatura de topire. Si se ‘ealeuleze temperatura de echilibru a sistemului $s se. traseze graficul Tfigh, Mase vesulsi pe nephiaah. (yma 129 dfks-Ks Toy 600,3 Ky Apron = 25+ 10° J/kg; taps = 4181 dike: K). 22.12. Inte adinciturd fdeutd inu-on bloe “te gheatf, avind tempera: tara Ty = 273 Ke wag tarnat m, = 0,058 kg pluk> topit la temperature 2.7.2, O piest de enpru, id mi in aceste condi 150 1 = 600 K. Sk se fle masa de gheati care s-a topit dacdi temperatura finali & plumbului, devine Tym 273K lepy = 125 d)kg. Ky hen = 2 kd/kg: Yo = 34-108 3k). 23.18, Un colorimetra avind capacitaten esloriei C= 200 Jfkg con- fine o mas m, = 0,5 kg gheata la tomperatura 7 = 263 K. In calonmetra 50 toarné ms =» 0,25 kg api la temperatura Ts = 393 K. Si so determine starea finali a sistomului (4g a 3,4 10° Jky: ey = 2000 J/kg K). 2.2.14, Intrun calorimeteu se aflam, = 2 kg de apa ja temperature 118 K. In apii se introduce o bucati de ghealé cu masa m, = 5 ke st temperatura Ts = 233 K, Sa se determine temperatura finala ce se stabilegt {n ealorimetru 9 volumul ocupat. de substania din ealorimetra, Capacitaten caloricd a calorimetruiui se neglijeazi. Se dau: ty — 34°10" J/kg; py = = OT kgim'; cy = 2000 Hg-K; ¢, = 4181 Ike K. 27.15. 0 cada, avind volumul ¥ = 400,litri trebuie umplutd ew apa x temperatura 7 — 303K. Pentru aceasta st fologeste apa la emperetira T, = 353 K si gheaté la temperatura T; = 253K. Si se determine cant. tatea de gheata folosita. Capacitaten caloried n cizii se neghijeaza. Se cunose & = 200 Ska Ky dy = 34-10" Sigs cy = A481 Ske K 2.7.16, Intr-un vas ce confine m, = 10 kg «pit ts temporatura ty se introduce gheata In temporaiara. Ty = 223 K: Apa din vas ingheata si la echilibru temperatura sistemului este @ = 269 K. Sé se determine masa de gheajd introdusé in vas. Se neglijeszi capacitatea calorica a. vasului ang = 4184 Tk ~ Kj cy = 2090 dk Ky Dy = 3,4 10" Js). 2.4.17. Intr-un vas se alld o buoati de gheat’, avind greutatea G, = 98 N i temperatura 7, = 263 K. Si se afle grvutaten Gy a apei din vas daca Sisterulai i se transmite eidura Q = 2- 107J. Capacitatea calorica a vasului © neplijeani. Se conose: tou = 42 kJ; tq — 24 kJfke" Ks. y 34 Mijkigs hy = 2.3 MI, 2.7.18, Tnts-o tavi ov Fungimea Z = 26 em si latimea ! = 20 om, in care se aflé un litru de api la temporatura 7; ~ 208 K, se toarni m= 08 ke azo lichid la temperatura de fierbere # acestuia T, = "77 K. Dupa evaporar azotutot lichid, apa din tava sa racit, ajungind ia temperatura Ty w= 273 fi sa acoperit.cu 9 pojzhif& de gheald Ia acseasi temperatura, Si se determine {grosimea stratului de gheafé considerind ci vaporit de azot pirdsese ghea‘n J temperatura de 273K, Se eumost: yg 02 MI- MSS sue = 0B Kd fee KG “py = GAT kins by RA» 408 Teg, 2.7.19. Tntr-un oalorimetru se aflé un amestec de api en gheat& Ia tem. poratura Ty = 273 K. Masa apei este m, . far masa ghefii este ‘mg = 0,054 kg. In vas se introduc my = 6,6 g vapori saturaji de epi le temperatura 7” = 373 K. Si se determine 0, temperatura la echilibru Ler. Ire al set, preupuring cle nohand capacitaten calcd vas (ap = 4481 J/kg Kj Aoaporsare = 28 MI/kegy hy ~ 34-40 Jka). 2.7.80. 0 metodi de ricire a unui lichid este metoda evaporirit forjate sau intensive. Ea se realizeaz8 punind sub un elopot de sticlé un vas cu apa (de exemplu), iar cu ajutorul unei pompe se evacueaza aerul gi vapor de sub clopot. $é se calculeze: 4a) fractiunea din masa initila a apei aflata Ia temperatura’ de 273 K, ce poate fi inghefata ‘prin acest. procedeu; 5 cuoscind ch. mana de epi evaporats ere 271g, shan determine masa initial’ a apei (ty = 3,4- 10" J/kg; 2, = 2.3 Mfg)” sore 1812.7.21. Dovd buciti de gheata de acceagi masa se mised una spre ceaalt, ex gceeasi viiexi, intron plan evizontal, fard frecin. Cele douk bucdti de cinenose, iar dpi cioenite se transforma in vapor. Si se determine minim’ cu-care trebuie sa se migte buedtile de gheati. pentru ca proccsul si aida loc. Temperatura iniyiole @ eelor douk buesti de. gheala este. Ty = 261 Ky = O36 MU)kgs hy = 23 MUkay oy — A18L Jfkg Ky cp = 2090 Tfeg K), 2.7.22, De le inalfimen de 100 m este lansat vertical in jov un corp de pinmb avind temporatuea 7 = 500 K. ln rma cienini neclastien eu supratata Bimaintalui, compo s° topeste. SA se calculeze en os vitezi este lansat corpul, fact jumitate din caldura degejata In orma clocnini este preluata de corp. Se cunuse: Tym, = 600 Ks epy = 130 Jfkg- K; yyy = 25 kd fey. 2.7.28. Un glonte de plomb, evind viteza initial * = 430 mis si temperatura, = 823 K, trove printiwun perete din lemn unde igi reduce itera tad, = 200 ms. Caldura degajati fn timpul acestui proces este prelucta do glorte numal 50% 3 folosita pentru inedlairea acestuna. Si se calouleze 0) co fractiune exprimata. in procente din masa glontelii se lopeyte; ¥) dack glontoia sar ape in porete ce Fractiun opi? On = 25 KB/s toy = 420 S/he Ky Trpie pn = 600 2.2.24. Un tron are masa m = 100 t gi se mised orizontal cu_¥ do 72 mph. Sa se afle ce masa de api s-ar putea transforma in vapor, sar folosi numa jumatate din céldure dogajati lu frnarea trenulti pind la optire, “Temperatura initiala a apei se consider’ T= 203 K (Capa = = 4481 dpkg: K; 2, = 23 MIke). 2.7.25. Pe_un plan inclinat cu unghivl de 60° aluneed un corp ett masa de 4 kg. Tangimes plenulus este de 6 m, iar eoefiientel de frecare dintre corp 91 plan este de ,2. La capita planului se afi un_vas co confine ap ia temporeturs de 273K” Compl cade in acts. vas. Sé so afle masa de gheatd, co temperatura de 273 K, co treboie introdusé in vas pentru ea dupa céderen corpo, temperatura fo vasul calorimetric si'n-se modifice. Se presupane tout energia mecanica se transforma In cfldurd. Capacitaten.calo- a yasului calorimetric se neglijeazé. Se cunose: Corp = 130 J/kg K; ‘34°40 Ike. carrroLuL 6 ELECTROSTATCA 2.8.1. Care trobuie si fio sarcina elected a dovd corpuri punetiforme pentru ce acestea sii se respinga cu o forts F = 4 N, cind #6 gisese In petrol (c= 2) lar =f m distan{a unul de altul? 2.8.2. Dowd corpuri punetiforme A si B sint afezate In aer la distanta d vunul de celilalt. Corpul A are sarcina g, iar B sarcina 2g. Cit exte de mare forfa exercitata de A asupra lui B, in comparatie cu forfa exercitata de B asupra Jui A? 182 2.8.8. Dont sfere metalice identicn, mici, A gi C sint fixate ps o plecd ioianti la distanja r = 20 em. une de alts. Sfera A este clectrivat neutri. Se atinge A cu o-sferi de cupra identicg, neutri, B, apoi se ating C si B. In ce punct al droptei AC trebuio agezata sfera Z, fata de. sfera A, fnelt aceasta si ramind In repaus? 284, Dov corpuri punctiforme identice avind aceoagi sarcina electricd se afl Ia distante d. Care trebuie si fie raportul dintre sarcina electrich si masa_m a unui corp pentra care for{a couiombiand de respingere i Torta Atractiei universale care acfioneaza intre eale doud corpun sa, fie’ egele? 2.8.5. Trei corpuri punctiforme electrizate sint situate in acr. Distanta intre primul si al doilea corp este rye iar forta de interacfie Fy. Distanta tre primmul corp si al treiles este 745, forta de atzactie find Fr. distania dintre al doiles si al treilen ry, forto do interactie fiind Pig, Care este sarcina electried a calui do-at txsileay go? 2.8.6. Doui sfere identice, mici, situate in aer, avind fiecare masa m = = Of g sint suspendate in actlasi puncy cu ajutorul a doui fire izolante de masi noglijabild si avind acoeagt Iungime { = 20 cm. 4) Care este valoarea sarcinilor egale ale celor doui sfere pentru ca unghiul format de cele doua fire si fie «= 90°? ___#) Care va fi valoaree unghiului B dintre cele dou fire dup scufondarve sistemului de la punetai a in petrol (ge =- 800 kg/m’, e, == 2), dnck dunsitatea ‘materialului din care sint confectionate bilele este ¢ <= 4» 10* kg/m®? ¢) Se introduce sisterul in ulei (6 = 5, po = 900 kg/m). Care trebuie si fie densitetes materialului sferelor pentra’ ca unghiul dintre firele de sus ensie 6X rlmind egal cu cel din aer? @) Tntroducind acum sistemul intr-un lichid dielectric avind densitaten egal cu un sfert din densitatea materialului sferelor, unghia) dintre fire devine § = 60°. Sk xe calculeze pormitiviiatea relativa a lichidut 2) Dupa un timp, datorita efiuvillor, electrizarea sistemului, descris Ja punetul a, scade gi sferele se apropie. Sa se celeuieze cu cit 4 micgoraé sarcina fiecdretsfere pind in momentul ind unghiul dintre firele de suspensie devine = 45°, 2.8.7. Un totreedru rogulat, situat tn aer, cu latura 1 = 0,3 m are una intee foe orizontala si virful- opus acesteia orientat in jos. In visfurile din planul onzontal sint,plasate trei corpuri punctiforme rit sarcini oyale gi de acelast seman g= 4 4G, ine in al patralea vit un corp punctiform cu arcing ~ 9. Go mast teebuie sail corpul pentra a fi in echiibra sub scfiunes forjelor lectrostatice gi a greutajii? Se considerd g = 9,81 m/s? 2.8.8. Corpul punetiform A avind sarcina q se afli la distanta d = { m de corpul punctiform B cu sarcina 9’ = ng. La ce distanja de A intensitatea slmpulu) electric creat de cele dous corpuri elestrizate este nals, daca n= 2.8.9. Doud corpuri punctiforme A si B avind — respectiv — sarcinile G4 = uC $i go = SC se afta in or In distanta d— 4,8 m unl de cellelt, Si se caleueze intensitatea clmpului electric im punctele de pe droapta A unde potenfialul este'nul gi apoi veloares potentielului electre al panetelor ‘unde intensitates clmpuhn electric este nulé. 153.6.10, In cimpul electric af unui corp punctiform evind sarcina g = 3xC te conadeh uk pons, ila In dstanga y= Och WB la ry 80 om de corp. S& se dotermine: ‘a) intensitatea clmpului electric in punctul unde valoarca acesteia este Ta" Wer mecanie Lap necesar doplastrit” unui-purtitor de sarcint eu gf = 10 aC intee punctele A si B. (Se considera e, = 1.) 2.8.11. In clmpul electrie al unui corp punotiform avind saroina g= = 1,96" 40-4, situat In aer, so aflé um corp punctiform eu 9 = 10C care se deplascaza sub acjiunee fortei exercitate de cimpul electric intre punctele A si B situate ls distanfo 0,4 m unul de altul pe divectia radiala. Intensitaten elmpului electric in A tiind’ Ey = 17,65- 40°V/m, s& so alle: 12) potentialole electrico in punctele A gi Bs , 2) Incral mecanie Lan efectuat pentra deplasarea intre punctele A gi B @ corpului punctiform oo sarcina 4’; ‘) for edie corespunsttoat’deplasri, 2.8.12, Mirind ca d — 0, m distanta dintre dood corpuri punetiforme electrizate, forja de atraofie scade de la Fy = 8 7N la F; = 2 mwN. Care este Iucral mecanic Z efectuat pentra aceasta deplasare? 2.8.19. a) SE se calculeze potentistu sintensitatea cimputui electric In virful ranmas liber, A, al unui pitrat cu latura 1= 20cm, cunoseind cé tn cele- lalte virfuci se aflé corpuri punetiforme, doud dintre ele avind fiecare sarcina q= 4 n€ sicrespectiv, g’ = —1 nC, pentru corpul punetiform situat In virful ‘opus virfului liber. Sistemul este situat intr-un mediu dislectee lichid eu per- mitivitetes relative, = 2. * 2) Sistemul fiind situat in aer, si se ealculeze Tucrul mecanie Lao nece- sar pentru deplasrea unui corp panctiform eu sarcina gy = 1uC din punctul A {in centrul al patratului. 2.8.14. Tensiunea electricd intre douk puncte A si B, situate la dis- tanja ‘d= 5 om, intro rogiune a epajiulvi tn care exist un clmp electric uniform de intensitate Z = 10" Vim este !7 = 250 V. Sa se gisenscd orien- ‘area linilor de eimp fai de segmentul B. 2.8.15. Tre sfore metalice miei identice suspendate tn eer, In acelagi puncl, prin fire izolante eu fungimea = 10 em ail aceensi sarcind electrici 9 Ceptrole celor trei sfere sint afezate pe un core cu raze Jt = 6 cm. Sk se cake culeze: #) aria (oll A, a piramidel eu virful in punctol de suspensie, avind baza determinsta de centrele sferelor, preoum $i unghial dintwe mushia gi za, prismel; 4) Iuerul mecanic L necesar pentru deplasarea corpului punctiform, avind sarcina qo, din virful piramidei ping la baza ei, eunoseind produsul geg = 10°C. 2.8.16. Cit de mare trebuie si fie raze R a unci sfore metalice, situate 4n ager, care pentru sarcine q = 10-*C s& capete potenfiaiul de 10 kV? 2.8.17, Intensitatea clmpului electric le care apar descircdrile electrice prin scinteie in aer este Ep — 30 kVjem. Caro este potentialul maxim pe ‘care 11 poate avea o sferd conductoare, de rezk A = 40 em, izolali de alte ‘corpuri conductoare, situata in ser? 2.818. Lucrul mecanic efectuet pentru deplasarea unui corp punctiform ou sarcina q = 1uC intr-un clmp electric uniform de intensitate K = 40°V/m este L =O J. Care este deplasarea d? 154 2.8.19. Peo supralata echipotentioli sfericd de razh Ry = 4 em, In cenul cclreia se afl corpul punctiform eu enreina 4, intensitatea elmpuiui clectrie este E, = 6000 Vim. Cite suprafeje sferioa echipotentiale dv raze 2, > By pot fi construite, astfel inott diferenta de potential intre doud suprafete echipotenfiale consecutive sa fie AV = 20 V? 2.8.20, O mie de picituri de mercur identice se unese intr-v singuri pied tori. Fiecare picdtura avea acocasi sarcina electrics, De cite ori este mai mare potenfialul piciturii mari dectt potentielul unei piedturi miei inainte de unine! 2.8.21. Dowd sfere metalice de raze Ft —1 om gi Re — 20 em, avind potenfialele V; = 9000 V si respoctiv Vy 900 V, sint situate in’ aer la distan}a mare una de alts, Admizind e& sferele sint in afara altor influente de noturd electrici si se ealculeze potontialul V" al sisvemulus obfinut prin ligarea sferelor printr-un fir conductor foarte subtire Jn problema precedontase considera carul pontra care numaisfera {, sfora 2, este eloctrizata (q, x 0). Daci aceasta we pane in enetel 2 initial nsinebreata (ge = 0), a4 se arate ei, practic, sqrene elociica 8 slereits@ transmite In intragime afer 3. 2.8.23, Doui sfere metaliee cu razele Ry cinile 9; = 0,3 uC 3 respoctiv 9, subjire conductor. Care sint surcinile Jor in contact? 8 em si Ay = 2 om av sar- uC. Se Jeagi cele dows sfere ev un fir si gale color dons siere dupa ponerea 2.8.24, Trei sfere metalice, gonle In interior, formind tevi straturi sferice ‘subjini, au, respectiv, razele 2) = 1 cm, Ry = 3 em si Ry — 4 om. Sfera de rand Ry are 0 sarcina electrica g, = 1 nC, iar sfera mijiovie gy 5/3 nC Straturile sferice sint dispuse concentric, stratul exterior find legal la piming. Si se calculeze potentialut sfercicr interioare 2.8.85, In interiorat une sfere metalico gole 96 ato sferd metalic In can stemalt derni wo arate ere sat tonite pnt cau smd tor-sh poatdayea (a) sarcina elestricd y 0 gf pou toro, (@) poles V'# 0'gi sarcina electries nul gees ” 2.6.26, fn intesioral unel store metalioe goale este fixatéosford metation avind sarcina electrica g. Gentrele celor doi afere nu coined. Poton{ialul Intrun ponct P situat In distanta r— 5 em de centr ater! ma, weer ci, este Vp = — 8 V. Si go caloulze carcina @. 2.8.27. 0 sferk metaliod mick de mask m = 05 g avind oercina q = = 1 nC este suspendata ta extremitaten unui fir subfire de initase. Celdalt capital firuli este fixat in punctul cet mai de sus al uoul inel do rash H = 10 cm, agezat vertical, format dintrun fir metalic de sectiuno neslije: Di. Inelul esto wniform electrizat avind tarcina = 40 uC de acclags sem ou sarcina 9. Si s» dotermine Iungimen Zn firukii de suspensie pentru care Borie finale centruluisfere: si ke gisesck ints-un punct de pe axa tla, stemul este situat tn aer (cy = 1). 2.82%, Cae ee lea cn soto petra deplan corp! pane utorn ce stant neers ets vt ey coral pune Sepa ent Slt gS i ety na Fe spec aillgatate¢— fogn de 1882.8.29, Dovd sfere metalice mici avind aceeasi sarciné electricd situaté fe distan 50cm intre ceptrele Jor, interaclionead eu forja de res pingere # = fuN. Care este potentiahil sferelor, V, dack diametrul Jor tste D = om? £30, Care este ent cia potentiala clectrostatici’ a unui sistem izolat ‘ormat. din trei corpuei punctiforme avind sarcinile gy qa = 126, jtuate in aer, in virturile unui triunghi echilateral cu latura ! = 40 em? ‘31, Cu ce energie cineticd trebuie lansat dintr-un panel foarte depir- vorp pnctiform avind sareina gy = 1 nG pontru a se putea apropia ta uate d= 5 mm de un corp punctiform fix avind sarcina. ge = 25 uC? Deptasares se Fave in vid. 2.8.82. Cu ce vilezk,», ajunge Inte-un punct Lun electron flat initial 8 repaus intr-un punet 2, daca diferente de potential (Vx — Vs) = — 1 V? Sarina wlectronului este ¢ = — 1,6 40°C, iar masa electronului m = 9 40" ke, Deplasarea se Taco in vid. 288, Co decean = 1.6 40M, m = S110" 6 droapti orientata spre un corp punciiform fix avind sarcina g = “stata de = 05 my ilo eleotonulu este y = 40" mj. Sk carla minimis Gig Ja care se apropie electronul de corpal fi 2.8.81. Q particulé nuclearé a avind sarcina g = 2 ¢ [, masa m = = 6.65" U0-kg si vitera te = 10" mls cade pe o fintd de ahiminiu, La oe isan minima s» ponte apropia particule @ de un nucleu de aluminiu? Care weste forte maxima de interactie (respingere) Intre particula « gi mucleu? Sar- int nuclealui de aluminiy este qy = Z | |, unde Z = 46 este numérul atomic al aluminiuhit (| e| = 1,6 + 10-*C) * 2.5.5. Dintr-o sford metalicd de vazk A = 10 om, inifial neutr’, se scot Fintm prod ourecare Graiere eu tadiaty ultevielot, do cxomphy) pvuiton de sarcina (eleetroni) care se departeaza pind la distanja r= 0.9m. Je central sferei, Sareina totala e purtatorilor reprezinta. g = 3.2- 40-%C, Incr mecani¢ este neoesar pentru a efectun operatia de indepdrtare a puskitorilor de sarcini? 4.86, Inte-wn experiment, Millikan de determinars a sarcinii elementare sarcina electionului}, pontre un anumit sens al cimpului electric uniform de iniensitate E = 6,82 kV/m,"o picdturé de ulei electrizati, de densitate 2 = 951.2 kg/m’, se miged uniform in gus cu viteza vy = 4+ 40-%njs. Inversind sensu eimpolui electri, piedtura se miged uniform in jos eu viteza % = 9,26 - 1(-%in/s. Tinind seama ef forja do frecare intre picatura de ulei gi ecr este ala de relatia lui Stokes F = Genre, unde » este coeficiental de viscoritate Gnamios egai co 182+ 40-%gimg, pentra aer, 84 se determine: ‘) raza 7 a. particulei; }) cite sarcini clementare are picitura; ) itera v a picituni in absenfa cimpului electric. Se va lua densitaten acrului ps = 1,2 kgim, iar ecceloratia gravitatio- nal g = 98 mist, 5 1 10-% kg) se miged in vid 0 pC caleulexe CAPACITATEA ELECTRICK, 2.8.87. Folosind definitia capacitatii lectrice « unui corp izolat gi dopartat de alte corpuri si se deduod formula copacititii Ca unui corp conductor eferic in funcfie de rari, 156 : 2.8.88. O slerdi metalici de maxi Ft potential V = £000 V. $8 se ealeuleze: @) sarcina electric pe unitaten de azie o = 9/5, pe sfords 2) intensitatea E @ cimpului electric pe supratate sferei; ) potentialul V, si intensitaiea clmpului electric £y Intrun punct situat Ja distanja r= 1'm de central sterei; 4) potentialul maxim Vas pe care Hl poate aves sfers, daci inton- sitatea clmpului electric 1a care se produce sirlipungerea aorului este Emax = 30 kV om. 2.8.39. Un condensator plan avind ca dielectric werul, de capacitate 5 pF, este scufundat tntr-o baie de uli (6, 4 cm izolata, situata in aer, are un ) care umple regiunen Gy delimitata de arméturi, Care esto nous . valoare Coa -capnctift condensao. tks rului? a 2.840, Si se caleilexe eapacte- rin 2800 tea Can a rejelei de condensatori reprezentata in figura 2.8.40 ennoselnd c& Cy = 24F, ior Cy = 1h, rc 281. $i se determine tensi hy nile Uy si Us In homole conden. satorilor din schema prozentati in fire 28.41, cane of tena he surselor sint Uy = 4V i retpectiv Un = 6 V, iar Cy SuF gi Cy = TuP. Fe Fig. 28st 2.842. In intoriorul unsi sfere * de metal de razk Ry = 20 om goal 1m interior se dispune concentric 0 aferi metaliod de raxd Ry = 10 om, Stora exterioara are sarcina g= 10°C. Printrun orificia din peretele.sferei 2 exterioare, sfera interioaré este Ie geld la pimint printe-un fir metalic (lig. 2.8.42). Si se dotormin 4) sarcina qa sforei interioares ) potentialul ¥ al sforci exte- vioares : «) wehema dlectric& si capacite- tea C a sistemulul descris, Fig. 2.842 1872.848, $4 se celeuleze capacita- tea Can a sistomului de condensatori c 4 g A “i - din figura 2.8.43, Fiecare condensator orale “Late aceeasi capacitate C= 10 nF, =e 2.844, Si se determine ener c ke c i, a unui “corp stove mialic avind fayeinag =f WC $i ca 5 C= R 7 toa 7 « 2.8.45. Capacitaten condensatoru- Pete c 2 li slerie este C = 4neR,Ral Rs — By). Fig. 28.40 Si se calculeze vara R'a unei sfero . a, metalice care, plasata intr-un mediu Aicloctrio de permitivitate ¢, si aib& aceeagi capacitate ea accea a condense: torulai sferie. 2.8.46. Si se caleuleze energia unui condensator plan inodreat, cunoscind intensitetea cimpului electric in condensator £ = 5-10" Vin distanta Ainico plici d'=2 em, atin unei plici $ = 200 cn, dielectric find’ aerl fe = 1). 2.847. Douil slere metalice avind razele Ry = 1 om si Ry = 2 om sint gonectate la 0 sured cu tensiunea 0 = 3000 V. Si se deiermine forte de interactie dintre sfere in eauurile in care mediul dielectric este (a) aerul, (8) petrolul (c, = 2), distanta dintre centrele sferelor fiind r — 400 em, 3.848. 0 sfork motalick avind raza R= 20 em are potentialul V == = 3.000 V. Un corp conductor avind potential Vy = 1800 V este pus in contact eu sfere, de Ia o distant mare de ea, prinir-un fir conductor Toarte subtire, cfpatind astfel un potential "= 2400 V. AU sfera elt 4f compl conductor sint situate in aer. Care este eapacitaten C_ a corpulul conductor? 2.8.49, So considera trei condensatori. Capacitatea unuia dintre ei est ©) = SuF. Dacd so leagi condensatorii in serie, capacitates grupsrii eerie este C, == 0,75 uF; iar tensiunea ls bornele condensatorulai 4 ecte Uy = 30'V, lensiunea sursei fiind U. Daci se leagi condensatorii in paralel, capacitates grupiiii paralel este Cy = 7 uF. Care este tensiunea U a strsei de alimentaré? £.0.60, Dui condensatori en ace, fiecare avind capacitatea C= 100 pF tint legati in serie si conectati la o sursa ou tensiunoa U = 60 V. Dack usu: din condensatori se introduce In ulei (e, = 2), si se valouleze: @) tensiunile la bornele condensatorilor; 2) cu elt variaza sarcina armaturilor fieciirui condensator. 2.8.61, Doi condonsatori avind, respectiv, capacititile Cy = 4uF 552 EE Sint lent in serie, tonsiunen Ia hornetegrugii sono ind 0 = 12 V. SA se determine: 4@) tensiunile Us gi Us Ia bornele condensatoritor; 2D) sarcinile qs si ge ale armaturilor. 2.8.52. Intro ce limite poate varia capacitatea unui sistem de doi con- eiuatori primal avind capacitatca Cs = 60 pF ir cel de-al doila eapact ‘tatea variabili In raportal 1 : 10, cu capacitatea minima Cun = 50 pF? 158 Fig. 28.58, Pig. 2.855, 2.8.58, Caro trebaie si fio capacitaten condensatorului Cy din figura 28255 pentru ca tensiunen le bornele condensatorului 2 a8 fie’ Use 10 V, dock C; = O,t uF gi tensiunen le bornole circuit este U-— 140 V2 2.8.64. So considers rejeaua de condensatori din figura 28.54 unde Cy = Suk, Cy = 2 uF i Cy— 3 uF, potentiatel punctuh A find Ve V. Sa se determine: 4 a) potentialal Vp al punetului Bs 8) sarcinile electrice g1 gsi gs ale armiturilor condensatorlor. 2.8.55. In figura 2.8.55, cifrele represinti, in uF, eapecitajile condensa- torilor, Dacé sarcina condensatorului de 5 uF ‘este de 120 uC, eare este dife. renja do potential (Lensiunea) Oqy— Va — Vy? 2.8.56. Troi plici motelice dreptunghiviare identice foarte subtivi, a, 4, e aint afezate in ordine, una in fala celelalte, le distanele day = 31mm 9, die = 1 mm, Plicile « gic sint egete Ja o sursi formata din‘trei elements legate tn. serie, fiecore element avind tensiunea U7 =-20 V, bomna pontivd id legata Ia placa a. Intre clementele 2 si 3 (ordinea elementelor lace.) se realizedzio prix le phmlnt. a se calculene pon 2.8.57. So introduce tntre armaturile unui condensator plan cu ser, paralel cu armaturile, o placiidielectric& care acoperd complet suprafata une! armétori gi are grosimoa ¢ = d/4, d fiind dictanta dinure armAturi. Crosterea Telativa a capacitatii condensatorului este (C — Ca)/Cy = 20% Sd se alle permitivitatea relativa c, © dieloctricului gi si se arate cd nu’se modifien capacitates C a condensatorului daca se deplaseazi placa mai aproape deo armaturé sau alte. 2.8.58. Sarcina electrici pe unitate de arie a armaturilor unui conden- sator plan eu ger, care in prealebil a fost incireat la tensiunee, U, este © — = 4,2 uCjm*. Cunoscind aria suprafejei unei armituri $= 1m? ier distanja dintre armétari d = {' mm, ai 56 calculeze: 4) tensiunes U la borneie condensatorului; 2) forfa. de atractie F dintre armaturi; ¢) elldura @ disipata prin. unirea bornelor condensatorului printr-o sirmé. 2.8.59. Un condensator plan, eu ser, se tncarcd sub tensiunea U = = 20 KV, dupa care se deconecteazd de la tursi. Se introduce In condensator © lam& de sticlé (c, = 5) avind grosimea dy egelii cu jumatate din distanta 138Fig, 28.58, Pig 28.60 2 om dinice armituei (lig. 2.859, a), apoi se mésoard tensiunea U, ia le condensatorului. Se seoate lama de sticl& gi se umple in intregime # Jumitate de condensator tot eu stield, astfel incit limita de separore aer-sticla ste perpendiculard po armatur (fig. 2.859, b).Tensiunea la bornele conden. satoralor devine Up 4) Si se caloulete tensianile Uy si Us 2) Sa se arate o¥ im al doilea caz capacitaten condensatorutui este tot- deauna mai mare, Cs > Cy «) Sk se calouleae intens fn cele dovd can 2.840. Doi condenstori avid — reaper = capadtile Cy ~ 4 a, 2-G, sint incdrcatt fiecare la tensiunea Ug — 500 V, dupa care se conce: ‘work in serie fig, 28.60), Sa se ealeuieze cédura disipata/Q in sirmele de leg’ ward, le cimpului electric ix wer’ Hy si sticli E,, 2.8.61. Doi condensatori cu aer, identici, de capacitate C = 8/9 nF, se Incarcd separat Ja tensiunea Up = 900 V. Unul din condensatoni se cufunda tre (e pi care condensatori se Jeaga in paralel, Si xe caleuleze Sldura Q disipata in sirmele de legaturd. 2.8.62. Un condensator plan cu aer are dimensivnile armiturilor 40 em gi <0 om i distane dint ee 6 ~ 0.8 em. Dupd increanea ootnsntaslg lensiunea U = 2 KV, so deconectenza de Je sursa si se deplaseasd armiturl Pind cind distanga dintre ele devine dy = 2 dy. Si se determine jucrul mecanic cheltuit L gi cildura Q disipata in firal prin care se deseerci condensatorul 2.8.68, Un corp, puntiform avind masa m = te i sarcing = 4 26, sm cadere libora in vid, péteunde ex vitera 9% = 1 m/s intr-un condensator plan orientat vertical, Sa so determine intensitavea etmpului electric E dintre Aarmaturi astfel ineit dupa ¢ = 01 s de Ia intrarea tn eimp teaiectoria corpului 4 fac un unghit « = 60° eu orizontala. 2.8.64. Un foscicul do particule avind masa m = 94 +40 kg, sarcina gq = 1,6 10°C st viteza x9 == 10° m/s pAtrunde Intr-un condensator plan la 0 treime din distanta d = 4em dintre armaturi, paralel cu acestea. Lungimea armiturilor este 1 = 5 om. Ce tensiune U trebuie aplicaté. condensstorului pentru ca fasciculul si loveased manginile opuse ale armaturilor. Migcaree are Joc in vid. 160 2.8.65. Un fascicul foarte ingust do electroni, care so miget in vid, cuprinde leetroni cu viteze avind,valori in intervalul vq) =.2 10" mjs gi top = 2,4 ~ 107 m/s. Fasciculol patronde tntre doud placi plane, p situate’ la distanja d = 4 cm una de cealalté’giIntre care existd o tensiune U = £82 V. Stiind o& distenta parcursé de fasciculin directie normald la linile cimpului leotric dintre plich este 1 = 0,t m, si se afle ldrgimea fascioulului le iegirea dintre plici. 2.8.66, Un pendul format dintr-un fir de mitase i o bilé de metsl cu masa m = 045 g are perioada osclatilor 7, = 1 s. Se plaseaz’ pendulul ‘ntre armaturile unui condensator plan orientat orizontal, ae electrizeara bile se tncare condensstorul, Porioeda oscildjiilor pendulului devine Ts = 1,2. 8& se caleuleze: '@) lungimea firului de suspensie 1; 2) forja F, exercitata de elmpul electric asupra bilel; ¢) perioada 75 a oscilatilor pendulului daca se inverseazé tensiunea sursei de incdtcare a condensatorului cAPTOLUL » 2.9.1. Un condilctor cu rezistente R = 5 este parcurs tn timpul t= Gib s He eerine g-= 200 C. Si se calouleze tensiunce U la eapetele conde torviui. 2.8.2. 0 str de cupru are rezistenta R= 100 si masa m = 0,6 kg. Cunoscind rezistivitatea cuprakui p= 1,7-40-'Q-m gi densitatea cupralui > E10" kai, s8 ee caluleze fngioen aia seeiuntS gi dianetal D alle sirmei. £498. O sirmi de cupru are rezistenfa Ry Ia temperatura de 0°C. Si se calculeze temperatura tg care rezistenja sirmei oregte ou 10% fata de. valoe- ree Re, Coeficientul de temperaturd al rexistivitagii cuprului Ja O°C este = 80-10 ged 2.94. Un bastonas de grafit pentru lampa electriod cu are (ox = 60° +10 tm, ay = — 5" 40+ ged“) se leaga in serie cu unul de aluminia (02 = 2,82-10-* Q-m, az = 3,9+ 40 grd-!) de aocensi grosime. Care trebuie 8 fie raportul lungimilor lor pentru ca reristena sistemului rezistor s& mu Varieze ou temperatura? 2.9.5, Un resistor avindrevstenta Rm 600 O ert format din dows, piri electric rezistive dispuse In serie. Prima parte jeste dintr-un material eu a; = — 0.01 ged iar a doua dintr-un material cu ap = 0,002 ged, Care trebuie sf fie valorile rezistentelor Roy gi Ros ale celor dou pirfi rezistive pentru ca rezistenfa R sd nu varieze en temperatura? 2.9.6, Daci la bornele unei surse se conectenzi un rezistor cu rezistenta Ay = 10, intensitatea curentului prin rezistor este Ty = 4 A; dacd se conec- ‘teazi un rezistor cu rezistenja Ay = 2,5 0, intensitaten curentului prin el este J,=08 A. Si se calculeze rezistents interioara r gi tem. F ale surse. 161 11 ~ Probleme Ge niet pt 8. Ko2.97. Pentra determinares t.e.m. E a unei surte, se leagi in serie ou sursa.o alta sured ou te.m. cunoseuta By = 2 V (surat etolon), dupa care Ta bornele grapérii se Teagi un rezistor. Intensitatea curontului prin cirouit, dBA. Daca so ough acslag verstor le vecle dou sue erupats intensitatea curentului devine Z, — 0,08 A gi are sonsul de la homna postiva a sursei eu Lean. £ la oraa positiva a surai etalon. Care este .9.8. In cazul problomei precedente, care este Le.m. Ea unei surse dack curentul de intensitate Z, = 0,08 A ar fi de sens contrar? ealere tensiunea U Ja homnele nei surse, cunoseind “SV, resistenja interioard r= 0,4 Q iar rezsten cirouitukei exterior R= 1.8 2 ar reanente 2.9.10. La bornele unui acumulator se conecteazé un rezistor format, Ginte-un fir metalic eu rezstivilatea p = 10-7 Q- m, aria seetiunil 8 = 5 mat si = 10m. Acumulatoral are tem. £ = 24'V $i rezisten|a, interioard = 0.04 Q. SK se calculeze tensiumea U la bornele acumulatorului. 2.9.11. Cind se introduce intr-un cireuit serie de rezistenja Run resistor de regstengé fy —t O, inlonntatea onrentall seade de ia Pe aie J.=1 A. Daca se inlocuiegte rezistorul My ou un rezistor cu resislenja necu oscuta 2, intensitatea curentului devine Zz = 0,5 A. Si se caleulese Re si Lem. £ ale sursei din circuit. 2.9.12. Reristenja circuitului exterior al unei surse ow tem. Z = 4,5 V este R= 2 Q. Tensiunea la bornole sursei este U = 1 V. Sé se caleuleze rezistenja interioara r @-sursei. 2.9.18, Doud surse au tem. egale E = 2 V gi rezistenja interioar’ r= 1 Q, respectiv ra = 0,5 . Se dispun sursele in serie iar Ta bornele grupirii se leagi un rezistor cu reristenja R. SK xe calculere rezistenta. Ht gi ‘ensiunea Us la bomele celei de-a doun surse, astfel ex tensiunea In bornele primei surse 88 fie Uy = 0. 2.9.14. O sursé are tensiunea Ia borne Uy = 4 V cind i se leagi la borne un resistor de rezistenjé Ry = 4 Q gi tensiunea Uy = 45 V cind resistorul Jegat la borne are rezistenja x = 6 (2. SA se calculeze revistenga inverioar® + si tem, £ ale sursei, 2.9.15, Sa se calouleze intensitatile curentilor J, gi J, in cazul refelei din figura 2945, daci se cmos 7= 24, B= 6 A Resa. {O46 Ampermetrle gi oltmetrele sist inetrumentale cletrice ex gare te masoard intensitatea curentului gi reepectiv tensiunea, In functie a eviatia unui sistem mobil proprit, ein sche de In tunctie de principiul de function le sistemului mobil (oumit gi echipaj )) pot fi proportionale cu intensitatea Ae ‘curentului care produce cuplul pentru rotirea chipejului mobil sau ou pétratul intensitatii facestul curent, ~+| In azul ampermetrelor si voltmetrelor Fig. 2946 eu magnet permanent gi cadru mobil (magneto: 168 leotrice) — a efvor construct (fig. 2.9.16) este asomandteare ea aceea a galvano- metrului ev cadru mobil deviatille « nie-echipajului mobil sint_proportionale Gu inersitatea curntulul care. parcure drul (de_ care depinde valoarea cuplulis) fi seasul lor depinde de sensul_scestut Curent: « = AZ; constanta de proporti- fonalitate & se rumeyte sensibilitatea in- strumentulu Tn general vnsibiteten aeestor in sirumente este mai mica deci aceea a frelvanometralui, fie datorita reducer fungimaii firelor ‘de. torsiune care sustin cadral, ie datorita inlocuint_ acestora tenor apie pivot de soir eadralui. Tn ambele cazuri, cuplul de rae torsane (antagonist) ene mai mare del Wvanometru. Rotirea_ echipajuiui a Montene ndieeé de un ec fixat pe axel codrolui gi al clr vit se dep feazi in fala unui cadran gradat. an ale intensitaiteurentuul sa ale Vnsiuns, raportate la waloarea' maxim pe fare 0 poute msura insirumentol expriantA tn procent, reprerinté casa de Drecaiew instramentulu electric de maura este dats pentru fiecare instr iment. Din aes punct de vedere, aparstle (instruments) de rsa a mde imine election qi Use impart in ge cle de precize: Of; 0.2; 00: 43 [5 si 23. Instrumentole magnetoclectsice, tn general, sin “de clasé: 0. su 0,5 gaint foloste le masurari de preciie se pnts 14) Ge valitata Urebuie 68 indeplineascd ampermetzete gi voltmetrele pen 6 bund fidelitate & masuratorilor? . b) Se poate verifica experimental legea Iui Ohm U = RF ex voltme- vole obignbite? / oe 4} Care trebuie s4 fc valoarearezstenfei R, a guntului unui mitiamper raotru care indicd doviatia maxima clad este parears de un curent de inten- Sate Fy — 10 mA gi ae rezatentaiterioard ly = 5 Q pentra a transforma fntrun ampermetra care ad indice In acoeafi deviate maxims wun earent. de intensitate T= 10 A? Co rezistenté 2 prerinté cireuitulutemperm cu sunt? | Nd) Cave ese valoarea Ry, a rexistorulutadifional care permite oxtinderes do m= 10 of a domeniului de roasurare x unt voltmetru cu reristenta inte- ioara Ry = 40k? Co resistenja Ry prezints cincuitului voltmetral ou scare mbsit? . ) Sensibiltates & a unui galvanometew cu cade mobil, ou rezistonja intesoar Hy = 250, eto nel oct un caren. de Intensitate Zo = 1 mA provonch deviagia maxima pe senld. Si se arate cum ponte fi adaptat acest alvanometra pentru a fifolosit ca: (e') voltmotra pentew mfsvraei pind la U = 1 Vj Ce") of ampernetru do 7 = 1 A. . Un eieut ete format din doi resistor’ tn ori, Re w= 169160. Ry = 20, eure fiind un element stalon tip Weston eu tren, Eo = 1,088 163 uwfi rezistontaintaroar8 r = { 000.2. In paralel pe rezistorul 2 este legat un ivanometra ou sonsbilitatea care indiek po seald.0 deviage. #100 unl ind icitl et inci Rosana itanoa a gxlvanomatra a on 8a, I. Fig. 2.9.25, Fig. 2.9.29, 168 } jEX he ——e- % % 3 OR re Fig. 2.9.28 2.9.27. In circuitul reprezentat in figura 9.27 se cunose y= Ry = 2.0; hy = 608, AV Ey = 8 VEE, etermine inten: sitatile curentilor din leturile ‘circuitului folosind legile lui Kirchhoff. 2.9.88, Sursele din circuit) reprezentat fn figura 2.9.28 ou tem. Ey = =10V;, dye BV, Bim OV A reantenjle ineroare ry 24s no 0,2 Q; rs = 0,12. Sa se calculeze tensiunile la bornele rezistoarelor avind rezistentele Ry OQ; Ry= 1 O; Ry Q. 2.9.99, Si se calculeze intensitatile curen(ilor din lature cirouitului reprezental in figura 2.0.29, dack Fy = 27 V; Ey = 30 V; r= 30 mQ; nT OmO. Rim R= R= 8 O; Ry 197 0; R= 2,950; R= #120; Ry =12 0. 2.9.80, S& te determine intensititile curentilor din lature cirvuitului. din figura 2.9.30 prin metoda. woremelor Kirchhoff, Se dau E, = 8V; Ey = 48 Vi r= 3 Q; rp =2 O; R= 2D. Sh oe mai determine: 4) tensiunea U'dintre noduriy >) Yensiunea Uy la bornele surselor Ja funcfionarea in gol (R -» 00); ) intensitatea ‘curentului J, la functionarea in sourteindvit (F = 0); 4) condiia care ar trebui indeplinité in cazul color doua surse legate te aralel pentru ca prin rezistorul legat la bornele lor sé nu treacd eure, oricare ar fi resisLenfa acestuia; ¢) pornind de la expresia pentru tensiunea U la bornele surselor, obfinuté Ja punstul a, s& se generalizeze acsastd relatie pentro carol gruparii in parelel fn surse avind tem, Ey gi retistengele interioare ra iat la bornele grapénii logat_un rezistor de rexintonga. Ri fe relma ar teu stabi route {inteneitates curantului prin aura 1 58 $6 art Hi eo 5 4 Fig. 2.9.20 168 = a Fig. 2932 Fig, 2.9.53 bornele surselor? 2.32, pathtn tile euoner dinate cit dn 20.8, Sh m caleloe intense curt ua ain ican Ease cipal ast Bree Seve Ee = 10; Ey~ 90s Ee se en SUS rg Oho; me 04 ym 02: My = OBO; By = 106; y= 640. Si se culculere si tensiunea Upp intre punctele sana as Vac nese report ed stenja 3, tensiunes la borne oregle cu n = 20%, S& se calcule Pe oR tN Doct we east Tn, mre uma den, volume, Geata idica Ug = 40'Ve Care este tensiunen vloctromatanne Ew aursel aN; caleu wuitul din figura 2.9.32, x cunose: | E Sy = 30: Ry = Ry 10; Ry= 22. Sh curentilor din leturile cirenitului Cirouitului exterior este egala cu rezistenfa interioard a sursed, 5 i “seems wget 028 8 dp, eva wed a ata He SIE pte Bre we rei eae te te se ee 1672.9.9. Se oonsiderd civouitul din figura 2.0.39, in 1 care B= 10 Vo r=1 2, R= 190 m= o j i Si so calculeze: t 4) valorile posibile pentru rezistenta rezistorului X LT astfel ca puterca disipaté de acesta sé fie P = 80 W: - 4) pentru ce vatoare a rezistentei rezistorului X coleulth fa punctal puteren decvolata do murs Be caus mal are Fig, 29.39 2.940. 0 sursa cu tem. £ = 10V si rexistenta interioerd r 1.0 disipa. pe un rezistor cu resistonja. Ht puteree P=9 W. 5k se calculena tensiunea Ia boraele suri. Si se interpreteze rezultatele objinute, 2841, O sured disiph in cirouitul exterior aceeasi_putere P — 80 W cind la borne este legat un rezistor eu rezisten{a, Ry —5'0 sau un reristor ou reristenta fy = 20 2. St se determine 4) reristenia interioara r si tonsiunen electromotoare E ale surseis 4) randamentele transferufui de putere cu care functioneazs surse pentra Ry Re gi in ce caz si cu ee randament ar furniza sursa puterea maximé: Byay? " 2.942, Se dau NV 4 acumuletori avind fiecare tem. B= 2V si rezistenfa interioara r =0,3 . Care sint posibilele prupari mixte ale acum: latorilor pentru ea inter lui prin cireuitul exterior de rezistenta # = 0.2 Osi aiba valoare maxim? Care este puterva disipala in circuital exterior? 2.9.48. Se considera dovd surse, prima eu Lem. Ey = 3°V §i rezistente, interioaré 7, = 0,6 , cealalté ou 68V fi ry =03 O Cum trebuie conectate sursele pentru a se transmite o putere maxima circuitului exterior avind rezistenta R= 0,20? 2.9.44. Dou surse, ou rezistentele interioare r; = 0,3 Q gi — respectiv— rs = 1.2 Q, transferd acovasi putere mayima circuituhii exterior, fie 8 sint legate in paralel, fie in serie. Site determine t.e.m, Bs, unoscind ed E, = 4 V. 2.945. De la o sursi, la bornole cireia tensiunea este Uy = 10°, ‘rebuie transmisi pe o linie de transport avind lungimea 0 = 5 kin puterce P= 5 MW, Considerind pierdorea de tonsiune pe linie de n = 12 68 ce calouleze care trebuie si fie diametrul secfiunii minime @ conductonor din care trebuie sé fie ficuts linia, 2.946, Reristenta unui bee electric ou filament. pe soclul odrua sta sei 80 "100 ate et tna mica me eat See AE Aleck in starea de incandencen|d, St se determine: 4) retistenja R, la root; 9) valoarea coeficientului de temporaturd x, dack temperature de incal- tire a filamentului este fy = 2 350°C, 2.9.47. O linie de argintare este alcituita din 40 bai electrolitice legate in ‘erie, prin care trece un curent de intensitate J = 5 A. Sdse calculere canti, tatea de argint produsti de linie in 1 = 8h (« 18-2), 2.948. Printro baie electrolticd care confine o soluye de sulft de niche! (i804) se treoe un curent de intensitato I = 45 A. Si te caleueze timpul in 168 i de nichel jit eloctolizd, (Mesa stomici a nichofului este 58,69; valonfa m= 2; F = 96 500 —° z) 2.9.49. Intr-o cuva (baie) electrolitied en o solujie de AuCls, unul_ din. lectrozi este un obiect care trebuie placat eu un strat de aur cu grosimen fs = 50 um. Suprafata obiectului este S = 5 dm®. In eft timp are loc. aurirea dack baia este strabatuta de un curent de intensitate J = 2A? Ce polaritate we hs (Sten ah 98-10 AE = ge) 2.9.50. Dou bai clectrolitice, una cu AgNOp, ceslalté eu AuCly, sint legate In serie, Daci la terminarea procesului de eloctrolizk ta depus Ta ontodul primei bai m, = 100 g de argint, care este masn ma a cantitayi de aur depust {a catodul ceeilalte bai (4y = 107,88; Ay = 197,23 m = 1; m= 3)? |. In cicuitul de alimentare a unei bai electrolitice, un_ampermetra Sa cutat ds tenis Po 090 & Care eas eng AE introdusé de instrument dack in timp de ¢ = 10 min la catodul bait au depus me = 0,632 g de argint (Eye = 1,118 mgiC)? caprToLut 10 2.10.1. Si se oalouleze forfa exercitata asupra unui conductor rectiliniu avind lungimen = 2m, parcurs de un curent de intensitate I= 10 A, intr-un elmp magnetic uniform B= 1 mT. In olmpul magnetic couductorul este orientat: @) perpendicular; b) sub un unghi « = 60°. 2.10.2. Inte-un cimp megnetic uniform orizontal ou B = 0,02 T se aflk tun conductor orizontal, orientat. sub unghiul *. Si se calculeze care trebuie si fie intensitater J @ curentulut prin conductor pentru ca acesta si raming suspendat, numei sub actiunea forjei magnetice. Masa pe unitatea de ungime @ conductorulut este m, = 0.01” kg/m. 2.10.8. Care este fluxul magnetic printr-o suprafata eu aria $= 100 em, orientata sub ungbiul 2 = 30° tnte-un clmp magnetic uniform eu induefia 1047? 2.4104, Si s0 ealowleze inductia cimpului magnetic intrun punct aflat Ja distanta r~ 10 em de un conductor rectlinin foarte lung, situat tn acr, parours de un curent do intensitate J=10 A (ise Ho = in 107 Him). 2:10 Pita ver ne eng slaeal op Ietara« — 10 om, tn erpendicular pe planul figurit, treé conductori rectilinii foarte lungi, situa fn ter, parcorg de curent ca intenstajile fy Jy 10.A'H Jy = — 104 ‘SX se calculeze inductia cimpului magnetic B in punctele ‘care determing H Areapte egal departatt de cei trei conductori (ig = 4-107 ah 1692.10. Doi conductor rectilin,paralelt i foarte lungl, ageza{i in aer Oem wnul de atu, sot parcurg de euron{i avind acooas 3D A, dar do seneoontrar Sas ealeulgeindusha. Bs cmp: Iai megnetc In punctul sivat la @) mijloeul distanjedintre oxi dot eoducoris 1 distanga ry = 18 cm de un conductor gi ry = 5 em de oelalalt, punet coplanar conductorlr. 2410.7, Prin treé conductori foarte Jungi situati in aer, coplaneri_ si echidistanti, distanja dintre doi conductori succesivi fiind a = 3 em, tree curenti avind intensitatile Jy Jy si Js ~~ (fy + J,). SA se determine fea ordine a conductoriior pentru cars se poate stabil porifia unei dropte situatd coplanar gi parolelé cu cei trei conductori, In punctele edreia inductin, cimpului magnetic rezultant B este zero 210.8. Doi conductori rectilini, foarte longi, paraleli,situati in aer Ie stanja d = 0,4 m unol de celalat, sint parcurgi de doi eurenti avind senauns contrane gi intensititi egale J, =~ T,— 100A. Si te caleuleze forta de interactie electromagnetica pe’ unitater de lungime, f (de atractie sau de respingere?), dintre sconduetori. 2.10.9. Un conductor rectiliniu foarte lung parcurs de un eurent de inten: sitate Z= 20.A este plasat in. plaml unei bobine-cadrudreptunghiuler, paralel cu doua din laturile acesteia, cx in figure 2.40.9. Intensitaten curentulul prin cadru este 1" == 10 A, fara = ¢ = 20¢m, b = 30 em. Ce sonsuri pot aven curentii Z gi 1” pentru ce forja F care actioneazi asupra cadmului sh fic de atraotio fi care este valoaren acestei forte? 2.10.10. Unci spire circulare din sirmé de cupru avind resistivitatoa p= 1673-10 Om 35 arin sectiunii S— 10 mm? i se aplick tensiunon Um 125 mV. Inducfio magnetica in centeul spirei este J'= 052+ 10-7. Cave tintin ureter arc i (= 6-407) 2.10.11. 0 bobiné-cadru patratick avind NV = 500 spire, cu aria seojiunii S = 4 om, paroured de un curont de intensitate J= 10 A, este orientatd Berpendicular pe nile de cmp magnetic uniform avind indutia B = 10° jobina este rotitk ou un unghi a = 90° fata de porifia se initial, in jurul ci perpendiculare pe linile de, cimp. Si se calculeze momentul cuplului exercitat, asupra bobinei In noua poritie gi tn pozitia inifils ! 210.12. Un conductor rectiliniu de Jungime t= 20 cin, parcurs de un curent do intensitate J = 5 A, se migok ou o vitexs 1» = 20 cm/s inte-un cimp magnetic uniform de induetie. B =0,6 T, orientata sub un unghi a = 30° fafa de directia conductoru- Jui, SH s0 caleuler 4) Forfa exercitaté asupra conducto ruluis }) puterea mecanio’ cheltuité pentru migearea conductorului 170 2.1048, Princpiu! de tunctionare « aparotolui de misurd magnetole tol Sond in noon sul ea magnetic produ de un ioagael permanent, tonpre uae boblaeeadeu mobile: parcure de curestal de masuret, do inten’ fitate Z. In aceste condifii, ia nagtere un cuplu, de moment. Mf, care imprima S taigeate de rottiobobjnc-oadnt prin apentta nol a indicator os se dep teath in Tale unui cedran ealonat, Cinpul magnetic diatre poll Gntraieral magnetului este orientat radial, astfel incit forja exercitata esupra unci latuni ‘obinei parelele cu axul de rototie (lature activa) este orientatd tangential. La‘ eahiibr, mémental cupluia Bf produ de forele slectromagnetce eta gga! on capil, opus (antago) i kx produs de dovs arcuri spirale ell eX intial » ete propor{isld cn ihtssttatee onrntulc do mlst- jetta = Ki; unde coostanta de proporionatate Tparstahi Constanta aperatuluimupetonlectte wate opel chreataha corepansttoare vod devise © divine a foul Aparatul magnetoelectric de masuré, reprezentat schematic in figura 2.9.46, are o bobiné-cadru cu V = 500 spire gi dimensiunile @ 0 om gi ¥'= 20 em, vnde este fungimes Iaturi aotive a ondrului, bobinel, Inductie ‘ctmpulul magnotio in Intrefier este B= 0,t T. Cuptul antagonist esto produs Ge douk arontl epirele aving, tmmprevni, consiante elestisk do torsiunes k= = 5°40 N= migiad, Si se caleulee: 46) unghiul « cu care se roteste acul indicator cind bobina-cadru este porous de un ousat continuo itandtaton T=! mA; 3) constanta © a aparaului, deck interval dintre doud diviiun depo wala aparealul ects do 2.10.14. Un proton avind viteza vu, ‘olmp ‘uniform de inductie magnetick B= 10-"T, sub un unghi « = 10° fal do" tinlle de imp. 84 ve celcolece raza F gi puna elcoidelh pe care se migod protonul in otmp. Sarcina si masa protonului sint q = [e| = 1,6-10-" hom = 1,67" 10" kg. 2.10.18. Un dectron pitrunde ou vitera vp = 8+ 40" m/s inteun olmy uniform de indvetie, magnetic B= 344-40 T, sub un unghi « <3 Yat& de orientarea linilor de clmp. S& se calculeze raza Ri pasul h al elicoidei pe care se migok electronul in elmp (Je | = 1,6: 407" C, m= Ot = 10-Mkp), 2.10.16, Dou ioule nucleare, un proton HO pertiould a, stint ccaitnata tit Coneaptanaiane ff na toe baie Rid sok Fp prea de acoelerare, particulele patrund perpendicular intr-un olmp magnetic uni- fore 84 ve ealulore raporal razelor Ry /R, a teaectorilor croulre a pert oulelor, Sarcina particule: « este qo=2/el, a protonului gy = je |; Mg = 6,05 ° 10°F keg, mp = 1,67 10°" kg. 2:10.17 Co vite ot aibl un proton, pontru ex migolndu-se orizontal ¢ perpsndicalat po dirt Woilor de cmp magnetic treetra,tralectoria hi : imagnetice treare revteionsld g'= O81 ms? Surcina i masa protonului sint ¢ 46-107 C, m = 167-10 kg, 2.10.18. Un fascicul electronic, accelerat Ja tensiunea U = 1000 V (viteza inipiald a electroniior se considerd nuld), intra perpendicular Inte-un 5:10 m/s pitrunde® intrun Se considerd c& micnree particule! ae face tn rogiunl eu id faatat, aga cum se presupune i in problesio unattoare. “ *Fig. 2.10.18 Fig. 2.40.19 elmp magnetic uniform eu inducfia B=10-°T (fig. 2.10.18). Langimea regivnii Unde exits cimpol magnetic ees = 5 cm. Leo distantt L © Ue ene la iepren din elmpsl magneto, fascioualloveyte un eoran luoresont F po cate fpare_o pata (spat) Tuminoass, $4. se caleulezs distanja D aintre postin Afplnsta"a peta posta ta im esta eepul magoete. Sarena masa eleotronulul sint fe = 16-100 fim = 9 0" kp, _ 2610.19, Se considers o regiune a spatiului in care de-a Tungul axei Oy perpendicular pe axa Oz exist o suprafalé de separafiehutre doud zone 1a Gare induct cpl mati are I zona din stings, renpecty in zo din dreapta axei Oy, valorile 2B gi B (fig. 2.40.19). Perpendicular pe B gi pe supra {aja de separgtic a eelor doud zone patrunde un ‘electron (\el = 1,6: A0-"C, m= 91-10" ke) cu viteza vp = 10" mjs. Care va fi traiectorle si vitezt a eletronutui tn Hongul axel Oy? caprrowuL #4 2.11.1 0 spin cu aria suprafejei = 3 cm® este situata intrun cimp meguetic uniform avind liniile de cimp perpendiculare pe planul spinei. Care este valoarea medie a tensiunii leotromotoare induse in spiri, ¢, d intervalul de timp At = 0,02 s inductia magnotic& desoreste de la By le By= 04 T? 2.11.2, Care este fluxul magnetic ® printr-o spird a unei bobine cu N = 1500 spire, daci prin anularea uniform’ # inductiei ctmpului magnetic uniform B, in intervalul At = O,{ s, in bobin’ se induce tensiunea electro- motoare ¢= 15 V? 2.11.8. © spirk circulard cu aria S = 5+ 10-* este situata intrun emp magnetic uniform cu induetie B = 0,3 T. Axa longitudinald a spirei face un lunghi « = 60° cu liniile de cimp. Care este veloarea medie a tem, induse, ¢, ddacd se suprima clmpul magnetic in intervalul de timp At = 0,02 8? 172 03 T 2.114. In regiunea do mijioe ‘unui soiencid lung se introduce, {ntre douk spire elaturate, o spiré condustoare ou raza de 5 em, Solenoidul are ungimes ! = 2m, NN = 1.000 spire gi este parcurs de ‘curentul de intensitate = 10 A. Si se eslouleze valoarea medic, ¢, Lem, induse dacd se intrerupe curentol prin cireuit tn intervalul do timp A1= 0001 8. 241.54 Intrn emp magne: tic uniform de inductie B= 0,0¢T } MI 2 afl 0 bobiné ondru cu N= Fig. 2.106 = 300 spire. Rezistenfa bobinei este R= 40 Qiar aria suprafetei nei spiro S = 16 om’, Axul bobinei face un unghi « = 60° cu directia liniilor de cimp. Co sarcing electric parcurge bobina la disparifia (anuiarea) cimpului magnetic? 2.11.6, Se considera cirouitul din figura 2.14.6, situat intr-un elmp mag- netic uniform de inductie B = 10-*T, perpendicular pe planul eireuitului. ‘Tija motalica radiald, de lungime R= 5 cm, se roteste uniform cu n= 20 rot/s. S& se caleuleze tensiunes Usp la bomnele circuitului 2.11.7. Unavion turboreactor zhoart,orizontal, ou 0 viteas v = 900 km/h. Distanja dintre oapetele aripilor este 1 = 50 m, iar componenta vertical’. « inducfiet megnoticg terestre este B= 5: 10-7.'SX ve determine tensiunea J intre aapetele aripitor. 2.11.8. Floxal magnetic printe-o spin « unei bobine cu N = 400 spire ‘variazé ov timpal aga cum eo svat in diagrams din figura 244.8. Si se deter- sine valoarea voa mai mare, é, gi valoarén ota mai mied, #4, diferits de sero, f bean. induse in bobink gi a8 t0 explice de ce pentru ¢ & (0,2; 0,4) 8, Lem, indusi tn bobind este zero. 2.11.8, Un conductor retlniy 44, cu lungimee t= 1.2.my oxte legat, prin sirme foarte eubjirigi flexible, la bornele unei eurse cu team. E = 24V AE rerntenga iteronrd r= 5 Og, 241.9), Condutoral ae migek “uniform, @u 0 vitezi v = 125 m/s, perpendicular pe liniile unui clmp magnetic de inductie B = 0,8 T. Sé te calouleze intensitatea curentului J prin conductor. aN by C/ Fig. 2.14.8 Fig. 2.419In oo raport se alla 1 taps de inten sitaten corentului J prin conduct, ind scesta se opreste? Rerist Céeeuitului exterior este FR 2411.10. Un conductor rectiliniu de’ lungime I fave parte dintrun cirouit. dreptunghiular inchis C. Cou: ductorul se poate migea uniform, eu vitera 8, sub acfiunes unei forte exterioare #, in chmpul magnetic Fig, 2.11.10 do induotie B, normala pe planul circuitulul (fig. 2.44.40). Sensul con turului C este asociat, dupa regula burghiului drept, sensului lui B. Experi mental se constata ci in circuit apare o tiem. de induefie gi un curent in sensul acestei t.e.m. Punind conditia de conservare a puterilor pentra experi- mentul deseris, si se deducd expresia e= ~ A@/Ar a legii inducfiei elec- tromagnetice. 21111, Troi sirme izclate (emailate) sint indoite in form de bucle, a in figura 2.11.11, a, 3, ¢ coreul mare al buelelor avind raza ry = 20 om, eal mie ry = 5 em, Buclele de sirma sint situate intr-un clmp magnetic, avind induofia normalé pe planul buclelor gi eu variajie uniform eresojtoare in timp, viteza de orestere fiind AB / At = 0.05 T. Si se determine: 42) tensiunea electromotoare indus, ¢, in cirouitul bucld si 8) tensiunea Veo intre punctele CD in cele trei eazun. 2.11.12. Pe un inel conductor (de rezisten{& foarte mio§), cv diametral D = 2% om (fig. 241.12), alumoci capotele CC’ ale unei bare conduetoare fixate de un ax conductor perpendicular pe centrul inelului, ax care se rotesie eu turafia constenta n= 300 rot/min, Rezistenta barei este + = 0,2 2 temul este plaset tntr-un etmp magnetic uniform cu inductia B = 10-*F, paralelé eu axul, Intre inel i ax oste leget un reristor ou rezistente R=02 0. oF of . 7 oF ( Fig, ah.tt Pig, 2.44.19 % Fig. 2.1146 b) Dac ee fixeazd bara pe incl, iar roata astfel format se roteste cu aceeagi turatic n, oare este valoarea cildurii disipate in rezistorul R? 2411.15. Un conductor unghiular a0} ox deschiderea 2x = 30° se afl inten clmp magnetic de inductie B= 04 T, perpendiculard pe planul doterminat de conductor, aga cum se arati in figura 2.11.43. Bara conductoare CD in permanent, contact ca condustorul unghiular se mised uniform eu viteza v=2 mje, riminind morea perpendicular po biseotoarea unghiului a0. Rezistonfe’ pe unitater de Tungime a circuitului astfel format este Re 33. Jn, Si so caloulezeintonsitaten Ze curentului care parcurge cirouitul csfonghiole 2.1114. Aga cum se svat in figura 241.44, pe carcasa cilindricit de cer- ton, C, v6 infigonré strma de pe mororul Meu viteza unghiulard @, Capétul sirmel de pe carcase © este fixat Ja un ine! metalic J care alunec8 sub o lameli de contact A, Intre lamela A gi o alti lameld A’ care face contact ou sirma care ue desfégoari de pe mosorul Mf se conecteszi un voltmetra V. Carcase se rotepte fn jurul axuloi ei longitudinal, orientet paralel ou linile clmpului dintre polii unui megnet, Co va indica voltmotrul? (Dispersia linilor de etrop ‘magnetio in intrefierul magnetalui se noglijeazt.) 2.11.15, Strma de cupru din care este format un solenoid cu lungimee Lm 2m 9 resistenta R= 20 are di p = 4,67- 10 Oem, 88 se celculens inductanja L a solencidului 2.11.16. O bobink Jungl, cu un singur strat, este derplrtitd in doud seotiuni, oa in figura 2.11.46. Masuraran induotantelor sectiu- nilor a dat pentro prima secjiune Jy = 0,04 H si Ly = 0,00 H pontra a dove ssctiune. a) Caro oxte inductanja Le a introgli bo- ‘bine? ¥) Cite spiro are bi tune are Ny = £00 spire? dae prime seohl Fig 2.146, 175of RASPUNSURI 2.1.1. a) mo, = an 3°10 eg: mg = z 2,85 - 10-Mkg. 2b) rayy = 465 10-Meg, me = 282 AO*ES A) may = 6:06 10-4 ‘ 21.2, a) N= Ng = 1,37- 10%; b) mo, = 22% = 7.31 10 kg; eon Na on = MAY, 27-408; a) d= (Be, 33+ 10-'m, Hoa Napo 21.3, a) mypy = = 27° 10-kg; 5) 0 is 214. No = 4 2 2,68- 108m, Via 2.1.5.d=|J4 = 3+ 10-%m (My — numérul tui Loschmidt), Naat 126 10-kg; b) vos, = BSP a 40- PN tess 5,76 10%, 10m!; d= 3+ 10-%m, 2.2.1, Veri figura 2.24, R. ot ' 176 2.2.2, Ver! figure 2.2.2, Ry =) = 3h, 02m. en L 225. 1 ott és we aa = 36 ky. Fig. 2.2.2, R 2.08. Fy = rm 68,2 N. (e-ea)(e-3) 282.1 = a. bet 228, ro = ogh eke 4,04 -108N os, dy pet ost ~ Urb + (eel +5 potet ere = 0,08 m = 8 om. Dog 220, 22 ht — Views mH tap 2e8 = 44-10%, ghlL — byt — 40%} goat, p, = LL B= 405. som gj ee wh i L 2.2.18, % eo ———— = 0,56 + 10°N/m*; WR 0) i = Pee t HMy “5 5+ 40'N/m*; b) F = (pj — pi)S = 888N. goat, p = BY: tet ws _ 08.10 nym; Wehaths ; Vee Pe 90+ t0-4me; Vy = A stots Vj 65.40 mt, P P P 224 7 = B= PT 40m. alo 2 P + PY wT 18 — Probleme defined t,o ROX,Fig. 20.48, R 2245, 2 = Set Seek 2(ap, — Gogh). 2246. b= p22 =H) 69 om, a pathy + ha) 22.17, 0=]/ py mnt? = Fy 2.2.18. Veri figura 2.248, R, 29.10. 0) Vm Vy TyTs = 027 -A0-%nt W) Vm Va IT = 200 rads. = 0,225 + 10-'m', 178 22.90. Tym Ty Va[Vs = 400 K, 29.01, 0) AT = nT, = 60K (ore 5b) AT = nT, = 60K (scade). AV MT a20,4¥ Tat he 88, f= TAHT 0.58 sa 83%, me Yn ney ke Ty ew MVE NAY) 280 Tym SET 27 Ks um PPE wm ant K 2.2.04, 7, = 3/2 Ty = 440 Ky T= 2 10 05 K. 2.2.25. pn = pa > Pr 2.2.26, Figura 2.2.26, R. 22.27 0) pr = Ti 5 oe 144° 10°N Im? b) pp = Ty = 108N m2. 2.280, Ty ST N83 K G0); Tee TAT = = 238 K sau 35°C, i (Fe THF, * SP) soy 9 2.81. AF 22 22, i . 22.88. V, > Vs 2.2.88, a = (pilpe)(TalT)) 6 re 179 Ite2.2.84, Vexi figura 22.34, R, a, b, 6 0 22.85.14 2 pips = Tye (h) 223 = Vy, = Vals (2),3 4, ppbalTs = pa¥slTs @) Vim Va (8. Pam ps (8), In trnstormcrae 3 2 V = kp, unde = const, deci = i do cme tnde f= cont, dei hn 51 Va = kps (6). Rezolvind sistemul O'Nm?. Veri figura 2.2.36, R, a, b, {M4 10%m!; AV= | ¥e— Vy] = = 665 m?; b) m = BAYS on man eat = 58,2 kg/kmol (CH). 47-10 egim’ 180 a i | heater Fig. 2238, R 228, o) 1! ions 7 Babar 8) Toe = Ta = Pett BE 07, m= my — my = HE (PL_ Pt) = 185 ceases meiiae ah Ry 85 ke. . 2244. pV RTs paVa = ™ RT plVa + Va) = ™ Re. # # # DWVs + Vi) ~ paVo in ecvatiile de stare de mai sus rezulta Di fille de stare d Ps = 8 10°N Im, 2.2.48. p 2 = $05 - 10'N ot 4) Conditia de echilibra a pistognelor dupi incélireaaerulu si deplasurea punctului O spre dreapla pe distanja se poate [seri folosind notatile din figora 22.47, R: ks + pS; — pas: ~~ P = 0, poSs + F — pas m0 unde F este forja de tensiune din tj, p — presiunea aerului cupris fntre cele dowd pistoaue. Aerul dint ecle dovi pistoane suferé o transformare izocort 22 = ——?. Bliminind pe T gi p din ecuaiile de mai sus avem 7) 7+ ar Lie clued a AB. 2 = a+ 7) ~ 16Fig. 2.2.47, 8 2 om Pols i. ae T= 0,25 m deoarece > 0, rerult& ch punotal 0 trebvie deplasat spre dreapta; 6) a = (1/2) kot = 125 J. 2.2.48, 0) py = yn orNmts mn = ego AON |; 8) Bm (Pa~ pS = 200 N; €) Am mE SUt— Alp — pi) = 1,66 40" hg, 2.8.49, 2 = as = 0.6m laf de capatul compartimentulu eu Ha. a " yt s Yam Vp ed Ot, Ve = 410m; 0) Teg(n+2n)=6ox, 7 +2 n) = 300 K. 2.2.58. 7, = 7; = 540 K, Bata 206 0) 9, = B20 aghiss 9) = AMT Pua Ty— Ty) BE am oc 180 kg: v= SM ow O.2. 6,6 msc) my Rn, 4 22.55, m= Ey = 6 tomo; oy yb =f km. 2.2.56, In starea 4: Vy = MAD a os m?, pi gi 7, aint cunoscuti; 1a 0% staroa 2: Vy = 50, = 4,25 mi, Ty = 7,2 182 SHON Get: tm stare 3: Vy Mp = 1.25 me Ty 390K, Ba = pyld = 25 - 108N jin’ 28.57. p = po tet oy 2.2.58. pV = (ob we)ATs %, — cuméral de kino! de NO, vy — numa My 4 Ba BY. my tm on ue AT . "= tale, ey — mun molaed e ovidolui de aan ; wv Din ultimele dood ecuatf rentia m =( pape 24 — may }- Me ap as a ul de kinol de Ni im, unde mig este masa azo masa molard @ azotului Np Capitola? 9. PRINCIMILE TERMODINAMICH eo Bato skye K AD HON ke K 5 Ite ex 5L9- APS eg» K. 283. oy = = 0.09 10S eye Rs ey = yey = 097-10? Seg: Ke wey ti 2.84, Dac invdzim amestevul cu AT, ol primase céldura Q; Q = S(t WV ATS Gr WAT: Gee MCUAT: C= Gr + Oat (n+ ole = by, two Cee MOG yt ey, nly, + wy, ving ln 2.8.8, meyAT = (myer, + myey, + mye JAP, ey = 3 SES Ray Pun Pa as, = 1001 Ike Ks y = &28.7. C= me = vue = 75,24 JK. 28.8. Cy = me = 3800 1/K;C = vue = 24,32 kI/K. 28.9, a) me = mcr + mace + oe Met. mt = Drea = 388 Ikgl; 6) = 416 Ike K. ah % (Fins) = 79 Ka: oat Daye 73 K; d) AU =, ~ = 566 kJ. 23.10, a) L = t)~ BI Ad 1) QE Oy 7 RAU _ 2 aU 28.11, AV 2+ 40%! WCy 3 py 2.8.12. a) m oe = 826 ¢:)L=2Q023%T; AU m a(1-2)- =o 5036 J. 7 2.818, a) L pan 1) 498 kJ; 0) Q, = ™, ‘s e 17,43 kd; 6) AU = Q, ~ b= 12,45 kd. 2.3.14. a) Vy = —— Ts___ SAEp HD+ msi) mg 265 Kye) b= ™ RT, — Ty) ~ 112 13d Q = # 210m; a) T= = ot maison mi = OTs — 1) 23922 Ts) AU # Qy—L = 2801 J. 2B. a) = 0 ) AU=Q,—~L= = 920 kg KL = 0,57 Kd, RAT = 445 ki; 2.8.16. ¢) ey = em 661 T/kgK; ) AU = Qy = 10,57 ks. i? BIT. 0) Qy —~ Oem * natin —$ _ ® ve VAT WAT 7 BBAB. Qy = vy Tym — 4) = 12,45 + 10°F, 2.8.19. a) Ty = Tr prlps = 900 K; 6) Qy BV. — pi) = 1RDse) b= 0; d) AU = Qy = 1 KI 194 eR 28.20. 0) 0 = Qis + Cir M4 Te 71) 05475, L= at La Pala — Ya) m= Py Tym AU = vous ~ Ty) = PELE (my ry = 147 3, 2.3.21. a) L, Va Bm 32 10° 2In 25 ce 222-408); )Q=L= 22 1043; 0)” au 28.92. «) pe = pp BL = vkT In T RTdn 2 = — $87 kd, Qa=b=— 157 kt (esapr guru we foctueask ncru mecati, jar acesta endeashcildunk tn terion g AU =O eT 28.28. a) w a 2m*; 6) Q = L = — 0,693.10 J (ee degaja); i 3,98 cx & keg/lemol (Ha); » Yr, dy AU 2.8.24. a) Ty = Ty — et = 354 K; 6) AU = vey mon #2 =-Lh=-8at; 9 Q=0. 2826) m= ralVaViy = 58-108 y= SE bm Ee ps ~ ph) =A eds) AU be AT kd gan efectuee ctu ‘mecanic, energia interna scade); d) Q = 10); 2.8.26. a) y= ——_!8 (Pups) Ag (pulps) ~ Ie( 73/74) — 326 kJ; 326 KI; 4) Q = 0, i 28.97. AU= "Oy (T— Ty) = AU(y — thu on My); Tr=Ty Kya ‘ LT a KS Va = 1.47 Vp = 03 my, py = 164-109 N mt | 2.8.88, a) 1) AU = o CRiesYa ~ pV) m= 25035 2) Lm by ~by= = pilVe— Vi) = — 9003; 3)Q Setar) 42 qa N= 105= 85-0855 1) 80 Up's — phd 20 280, vigin enor interne este independents de mods tn carn gaaul trove din ataren 4 In staron 2s 2) Loe by bby 2 ~ 303: 0 Pmellals + Beate = = pi) = ~~ 0.5:.10°F. In cele diva process nsupre sistemutai ae efectu- ‘ash lucra mecani nt atemt vate In exter cada Hyper Ve ly 28.29. Ly ~ wer 1 — (1 by = VAT ANY? Ee 14, oa { () ] ee 2.3.30, a) 1) SU = = pl) = 25-108; 2) Le = Lg $ bm vee (Ty Te) = ny fh = WilVart] = ~ 85055 3) = = AUS L = — 900 3; bh: 1) a 10%; 2) b= Ly + Ly a Wy Ty Te) = ve TAF A) = 800: 3) = AES +L = "2005 BBL a) Lag = 0, Mia ~ “Vs = 370 KS, Que AU ia + Le 3 = 208 ki, On 7.5 Ji) Las = eV In pole ~ pas In pal: = B08 kd, BU ey 05 6) Lay = pl — Va a= AT = TH) = Vm = pd = Oo = wets = 79) = Km, ~ pa AUn = Qn — ba = — 37,5 kd. 2.3.39, 7 =. Tt, mls 307 K (34°C), my + my 2.8.38 my ow m TE To 205 ip, me =m — my = 75 he n= aaah poe GH Ma) Th mT ase mye mace © mata limes maeNT <1) 96 set Goat mis Ta~ TY 126 ies aye) (T Tad as 23.86 e 2505 Jka, FN ce = Ty — mal Tr) . aS ATR, Lids Qa = Qi Ow 3 = be 1 Qe Ey = 80 ss = TefTy = 0.23 (23%, 186 Ale a) Pp = BRM ig TH), eee SC tes in( Fi) 8954 KW; d) Pum P,(—Py)Ty)me © 2441 kW. BEAL Lm PV) = 28 ANI Lm Qs = (4 ~ Be A as BE 204K, Tas = Te = 27, ValVs = 1206 K, Q, = = gin Ti) + vOp(Ts — Ty) = 162+ 10°F; Ly oe 122-10"; L/L, 2.8.48, yi Cut Qn Ti Te Cas Ou 7 € Twin = Ty = 2.846, a) tn staron 1: Vy — MAT 4.4 mt, py bps Ty = 373 Kj tn staren 2: Ve = Vim me 0,483 m*, 7, = Ty! = 766 K; nal Jape = 12) 5 A0N im’, Ty VyPayot = 40'N/m*; In starea 3: Ve Vy m Vy = 0483 m®, py = hpy = 19,7 40°N/m?, 75 pees mR 126K; in staroa 4: Vem Vy = Aim’, Mm Ps (Valse! = 502 K, pe = ps (V/V) -2 = 16-108 NJmes b) at = 051 (51%). S.B.A7. 0) tn staren 4: py = L0'N/m', Vy = 4 mn, Ty = 340 Ki in staron 2: Vo me Vyin = 0,088 m8 By = pant = 325° L0'N mt, Ty = TPP m= Tyr = 834 Ky tn starea 3: Va = Ba = O68 m', py me pr = 25° S10N/mt, Ty = a = kT, = 4868 K; In staren 4: Vy= Vy = 4 mi, Pom palPalViy = a(2y = 266-10'N/mt, Ty = 7, mat Dyet-- — 58,6 D9 Serena ~ 286 80%. L arnt 18783-10-85. BPNA 2 1,57- 10% me, = 0,83 kgm’, N, 3 ; 3pN a = 10% m4 iy gin’ 24.8. n= ae ance 108m, @ 0,83 keg) 244. a) pm fou = 15-10°N/m'; 8) 3, Be =3eBn per = 5a Fe "Ng * ta 24.5, 0) = QE me 51H, YE = Vat = 900 J. e)0p = VE = AMO" 5; e) B= NE 9 405, onl) _ Ye P48. 0) 0) ~ Vn For ' 2a,» = Sar = 1035-10808 248 T= Fe X ) N= nV = 2Y = 6,68 10% molecule; 2) ma Ne aT s wat tong: 9 aR pH = 6H 1 2b p= BAL. «) p= (M; + Mat ay AE ett 10N/mts 8) a = Mita t Nite t Mateo 369 eghtmols o) Bm SAT + Met Ml = MEMt™ = 82-1047, ws. 5 Th = |= Pt 25) Vy Me OT ra = 22% - 260 mie. ™ 188 HE 2418 6) 0m ZF om 08 mote; 6) mm 2 BE 67: eg, Ve FEL ae. tote 3p 244, 0) p= Tht Mar a 24s N Baaieay’ knw ™ 98,2 5. 24.18.91 = TEP 2 206 Nit 25. T= l(t + 2ST) = 10,02 m ATs — AT) 2B. 6) las — bas = aps 2 Ohashi 1+eA7, = 0042 my AT, = Ty — To, ATa= Ty— To = 010806 m; 5) tee — by = gg HAT + ATS) be TST, AN = T)— Ts Al 263. T= TA ha = 12578 K, 264, Lift + 27) = 112266 mm, 2.5.5. Iqq we Eat + AT) | AT (a, ~ a) ar=r— 1, 2.5.6. Iey= Al —*8— = 95,2 om (bora de Al); fax AI —2— — 423.5 om 253. Hy = Hilt + Not) t+ @ 25.8. T= 7) + 25.9, F = SEaAT = 242 N. 2.510. F = SEAT = 1 355,2 KN. 2.5L. p = BaP = 7.26-40'N- mt as gaz, AT = AS _ 196.36 K. Bigs ~ 12686 K. 2518, AV = BV AT = 21,3 em? BATV 25.44, Ay = ATV _ eT oekT 8 om; AT = T— Ty ATy = T,— 7s. 1894 re py a EA SEATS s35 gees gp ao LE HATO cman 14 3aAT, beats . 1+ 2ATe <= 7887 ke: m- notind cv pie T, densitalee nfelului la temperature cnmen Gi lemperstura ‘amore, BTC "20K, AT, = Ty — Ty AT, = Tr Pe av Vea IB. y= = 4 CE Ts = 648m (ATL =Ty—Toi ATe= v= 584-108 KA T = MAT = Ty Tas Ate = Te — T0 aT, haAF, si WAT) 404 mt (Mle = aT Be te} 1) 0,37 em, = 3,70- $0 Ko Vieatams ~ ™ Incilzinen sistomului se face th intercalul de temperatura O°C gC. Capitola! 6 FENOMENE SUPERFICIALE 261, a) Fy mg + Py = 37 108N. Gol = 1,75- 40 *N; 8) F 2.6.2. Mh ity 10%. Port Popigl 6-108 J. 28.8, B, 264, 2.6.5, 2.6.6. 190 Fom 264.0 = 0,072 N. 09728 P—m 268. 0— 2 = on B= 0021. Nt, 2.6.9, 0 = heer 022.8» m= AD mms dae 5 dy = 0,36 mm. Fagg = PP mms d= 08 mm; de = 0,98 mam, de 2.611. a) h Fog 708 5B) H = O07 mi; @) Lm DeRoh 2 09-10°3. By = TE pit = 0410-4. 2.6.12, 0) Ak 2 Pe doy bs = mh = 145-10" J, = Mateos Ts — Tr) + adage _ 228, ™ Seupra( Ty — Ts) mee 2.7.8, m = = Matera Te = 7) _ gs y, Prepon al ard.g=2, 9 — me Mdcenoriere _ 44.97. 407 J, 7 2.2.5. a) Q= meAT + mr = 1465-105; b) Mam 2 mt9 7 kg @ (racow + maga) 7 — 13) — metglTa — 7) me B17. Q = ml(To— They + y+ eal Ty — Te) + Ye] 7 278, ra Micah meh T = meal = TY 3510 Tig. 2.7.9. my = ET ma Tam Ty + hy” R20, Pm 7 (eapeA Ts + GAT + Ml = 45,46; AT = Ty Ty AM = Ty — Ty 27.8. = 2,25 10" Jeg 108, 1eau, T= Meat maeeTs + maT 299,96 K, ata + Mate 2.712, m= nie toni — 7) = 0,049 kg. 2.7.18. Temperatura final& in calorimetru 7 = 0,425 keg, mase ghetii = 0,325 kg. Ratt Qh meds — To) — 42 Kd) Ga mand Ta — Ta & O0 ed: 273K; masa epei = 680 + Q; >Qs; deci ingheaté o parte din cantitates eS east OF OF See me = BOS = 4405 4 ‘Mase apei din celorimetru va fim — ms, iar a ghetii ms + mai volumele vor fi respectiv Vy = MLM; yy a MEMS | yy 4 Vy = 7,69:10-%mt, me 2.16, mT —T) = mlPy + ooo — Ta) + ex(T ~ Tels eVelTs = 7) = eT = sg + me = B05 my 30 eg. iF aIM — Te) + e(T— TH) myoy(Ty — Ta) + mary + myer( To — 9) ‘Masa de api care inghe ™, 2.7.16. me = 29.47. G, = temperatura de fierbere @ ay 2.7.18. h= Lb dg" eo 2.719. Oy = hos Oe = mel T — A+ Or Qs deci 6 = T 2.7.90. a) mghy = Mghyy Unde My ee = 86%; 5) mam, ME ei )o = Slee amen eE BIBL 0 = [elTo— Ti) + cal T — Te) + qt A] = 2456 me aso ghofi, my masa veporior, = 26. 27.28, 0 = [he(T, — T) + 44 — 2gh]” = 987,39 ms 227.98, 6) Bm Loh — oh — (T= 19% is 4, nf 52%. Ale(T: — T) + 46) 2.7.25. me = elaine R, E(r)=—> 2, viry 1. Din . trey donee conditille Ey E(R) i Vatwa = VOR), reDultt Varn = RE ~300 kV. 288d 7 194 28.19. VR = BRE = = const. Potentialul: primi eupratole ech ed Potentialul:p P potenfiale este Vr = Eki = G0 V; const, = E:RE = 08. Potent suprafeet mitre sue si tie Va = 60 V. Dp uns Ry = SE Ff const. 2 fn general Ry = 8 pentsy i a rT Y= Gay mei. pot fi construite inca dou sopratege echipotential si Ry = om. 2.8.20, Inainte de unite: ¥ = bn Dup& unire volumut piviturii mari este “4 = Se objine R= rN. Potentislul piciturii mari va fi ¥" y terutt C= Ne Renu © 100. 2.8.21. Sferele fiind Ja distonts mare una de alta, se poate negiije infleca leotrizarii” uncia esupra celelalie, precum si influcafe firului de iogatn cloctrizat, deoarece acesta fiind foarte mubfire sarcine fui electrick are valoars foarte met. ‘ ft ® inte de legarea sforelor, V,=— 2; vz = 4. 2, be " 7 eo Be Ge Fa Rerulté: qu + ge = ncoliVs + dnealtaV Dupi legarea sferelor, sistema find tn eckilibru electric potential sistemolui este acelasi in orice punct al fui, deci Y= —t- i. 1 fey Ri Gnty Re Potrivit, Jegii_conservarii_sercinii electrige: gy + ya i + dh sau mtghyVs + AntghisVy = neqhtwV" + éneokaV’. BV + AV a a, btinem: PF = 1.857 v. rae yt Re 2.8.22, DupS efecluarea contactului Wein v i ithms ft psy, gi 0, denarcoe Red Ry. Rey Mm Ree Re 47 nt 2.8.98. 9) 2.8.24. Cunoseind potential in interioru! unui carp eonductor, gol in interior, in cazul de faj& coustant gi egel ou potenfialul conductorului, poter 0,85 ws a 1 fa fe 4 “reel, * te * Re * Te tialul sterei 1 va fi: Vy |; unde gs 13reprezinta sarvinn indusit de store 3, gps = (5/9 + A)" Vy = 1050 V; Ve = 600 V, iar ext ea Fiminind ins ineineata ciewkric By Sfera intorioara este, acura, es! Yo #0. Potontialul sferei A estoy == gyilimegy fied Tat, Ga = 2.8.26. In punetul 2, tenga este datorut. no ari egn ide arma gout st ce firey Vp 5 AOC. lect ‘atoritarimtrci se inductor fafera metal electric, = 2 40 cate susine find 3 inns a stoned 2, Rerults iis Bs pewint, V5 = 0 3. a) Se comsidoritstorele enaiuictoare A gi Bye Hy = Bp, iaolabe a A are sarcinu segativiy — g. Ditortbé lenomensdiai de influent electrostatic’, fai n fir conductor sfera J ly jamint, carving initial negulivd w vare a sferci B se anulvwri, sfor J? Fad sewn In potenfial zor, Vy = 0, oars watered 42 Ya aven sarciiva |g. Dack 9 I fafa inberinarit, gu #0, Lizali, Se elvetrinenst slera B, 8 38 Fe elpetn: voi muri, datorila efectalui de ecru mah ehoctrizaei prin influent a fofed-exte srizaren'sforei mick, Anadar, aren soprafejei exterioare vate unitormna 4 corpului influentat gi my depinile de poxifia corpubii din interios). 2.8.27. La echilibra, din asemanarea triunghiueiinr din figum 2827, R RG lectrie creat de inelul avind sarin 0. ‘gale, foarte mich, enrpurd punetstorme evins! slinpul de intensitate £, — Qfsnegn. fntr-un Tungul axci gi componenta rustial ,, norinale po radiale sint egate gi uniforsn distribuite se anutoae mriprme, dows ele de sens opus, intensitaten rezullunti ve reprovenia any Jungul axei avind modulul £ Fig. 2827, 8 196 vunde Fy QE este Fora electrics de revgingere arstored te clmpul inparlil in pnts sare sarcinin Qite care crea Gun campos NB, cos = nll, > sau B x= Qafloral 88-108 = ek ato, Rid Acest lucru roprezinti energie potentints 2 eurpului punetiform, im punciul Pin empul electric al sfervi Aleetrizate avind potentialol Ty 28.29, Y= 04808 V, 2.8.90. Energia polwntiota « sistanudui va fi epala ex Iver smecanic Hlectuat pontra a aduce corp rile de le infinit in virfurte ishunghiulut-echiatera Dooarcce valoares esengici patentiale a sistomulat va fi sa epiiasrs ake acnwasi pantet or sistemud th starea cousiderata, si upton wens Sislonnului, Corputife se aelue svc A,B, Cate trimighinini, Ploscacn eurpalai et sarcina gin A na we sesitA Iver necanic, celelalte earpuri avactiontnd agupra ee deoarece stat lz Carpal 2 tvelnio desiawt In temp electric al priamuty, de nice oferta Ta gaP4(B) Alten csp se deploseen m elmpal iinelor dou, aatfel Hoel Ruerul rheennie celta eae ga Ux) YAEL. Bergin potongio sisennoba ronal 1 aie 4 tats 5 00) 80 gap W,- tt) oy lee ee re , tt ASL. 8 inst rserviril ener mit eleclson 38, Legen o ci lo cazal sistermului fizie { 1 ituat tn eimp eloctrostatic are expresia: maf -} eV, = 2 moh + Ve , 5 gmt gmt Reaulth: v=o V2 e(y — ¥) = 593-10]. AS, 8.8.88. Din s0lagia: 2 el Vag Vol 48-10) ne de £8.81, «) Din retalin core oxprimd Tegea conserva energie resulta ei tn panetol unde pesticula ure Vilegn vq potentinlul este considerat egal ow zero (Py m= 0, willed y+ 00), Din: A mgt gly = nwt aP, eomsiderind Vy =0 giv = 0 objinam at 5 ee ee ee 2 ION. 81,02 wd, 2.8.96, 0) 4 Si trie’ a pietturit, prin seiderea relatiilor 2 BE a cle si gE 2 He abe pele sh ak: Ste eal 1097© = ely = 00 pF, 280, Can = 16 2F 2.8.41. Din faptol c& in cimpul electrostatic, tensiunea nv depinde de chivalent,.tensivnen pe e curba inchiea este nula: Cie — Uy “+ 0. Sareina arméturilor este aceeagi: q = City Vi Ue= dram, sa + Uy +0 u, Renta: (Cnt Ua) Ce nia2itor goostel diferente de potential va induce anreina electick Jove inteniaré gi —q’ pe supralaga exterioard m sferei (Vs ‘ a 7 OY, =~ ions H) m0, de und af» Hg 500; 4) Potentialol pe supratota sferei exterionre este: Ve -(¢-£ = 205° V. “ey (ly We dow condensataure legate tate C, forme din cele doud sfere i un eondensator format de sfera mare gi pémint, de copscitate Cy. O bornd a sohemei echivalente este legaté la 42, R) Gapaciteten sistermului este Can pamint (ig. C= Som SRE Ve me Nee 7 4 o Fig, 2842, R er G GtG 2.842. Sfera interioar find legati Je pimint, potentialul_ ei esto nul Vi=- 0. ‘pare desi o diferent de potential intre sfere, elmpul = 44 hh pF. 4 ee RETR oF eee 2.843. Se considers sistemul, de condensatori inedreat. Punctele 4, 2 gb 8 ype aves acelasi potential si pot fi deci Tinite, Pot fi unite si panetele 4, 5, 6 (Fi 3.8.43, ), Capacitaten eeloe thet sectiuni ale scheme echivalente este fo 2.4 fa 307 86 diel Can = 4,20 = 120F, 2.8.44. Orive sistem de corpuri Fig, 2.6.48, R clectrizate ‘are energia potengiala elec- trie’, We egalé cu lucrul mecanio L necesar pentra a objine electrizarce sistemului, Enorgis. WY, reprezinta energie cimpului electric determinat corpul electrizat seu de sistemol de corpuri electrizate. In cazul electri slerei conductoare este necasar’ efvetuarea unui luaru mecanie de etre fory din exterior (altele deott cele de natura electrics) pentru adnceres de In infinit ‘8 corpurilor punctiforme cure 8 elootrizeze sfera. Lucrul mecenie Ly necesar pentru deplesoree umit corp punctiform cu sarcina q’ de Ja infinit intr-un punct A de potential Vg este L4 = ¢’V4. Deoareoe in timpul eleetrizaris sforei ‘oy sarcing g potential! sferei ni este cénstant, cf oregte de Tu 0 la Vy ee intre tuoe in expresin lucralai mecanic L. modie aritmetio’ » potentialulu: sforer O+V_ 4 bowen EEL gy, AG. 60 gi 36 Jusind relotia pentru potentialul unet sferr conduotoure, eu sarvine 9, ee kg V = glfnest,R, se obtine: ', SmI. Pentru ¢ stebili un cimp electric Inte-o repiune unde scesta na exist este necesar un enamit Jocr mecanie. Energia unui chmp electric este emai cou lucrul mecanic total ce trebuie efectuat in exterior (sau de forgale cimapuis) ypontrn a olectriza (seu noutraliza) corpurile initial noutre (elestrizsto). Oporehi Se efectuoaza foarte lent fi toler pentru a ovee mereu echibibre eloctrostatic (Gar deavoitere sau transfer de cSidura). RRs =F 2845. R 2.8.46, Expresin W, = + g¥ nu indica Incalizaren energiel, Ea e repar- tinatit 1s cimpal electric, adic& In fara curpurilor condactoare electeizate, aga cum rezullé din conceplia de cimp si cum se verifici experimental In carat unui condensator plan, tensiunes (7 dintre armituri poate fi wm U = Kd, iar capacitaten exprimatd prin intenstaten E a clmpului Sd. Inloouind U si € in relatia W, Seu, se obfine energia cimpu- ‘ Ini electric dintre armiturile (plicite) condensatorului plan. W,— + eSdE*= 199= 0.44 mJ. Bnergia condensatorului este deci Juerul mecanie efectuat av Fortele cimpului determinat de sutsa de electrizare, 2.847, a) Diferenta do potential (Lensiunea) dintre sfore este V;— a ae unde 9 54 gs sint safcinile sferelor, Din legen 4xcohty Ireylis, conserviritsarcinilor, 9, + g = 0, s0 objine gy ~ —ge — dey Sty oN 44-10 N; 8) aitorona do poten (RT hae Hal niine acecasi, dar capacititile sferelor eretc do ey; conform, rei La EY x Beal’ = eo, sarcinite rose tou dee, onl gh egg one Forja de interact diatte sfere va fs i rey RE _ og. 1071, (RFR adioa creste de ¢, ori, iar daca steele ar fi fost decuneotate de la sursi inainte de introducerea for in petrol, forja ar fi scdaut dee, oF, 2.848. Din legea conservirii sarcinitclectrioe, gq, Wie + cy) Gay se objine CV +CVs, do unde rezulta: Cy voy Alvi variant de rezolvare: sarcina electricd a sferei este g = dnegRV, jar cea 4 corpului conductor 9, = C=V3. Cele doud corpuri condutoare Iegute Pin iru conductor sint echivalente’cu doug condensatoare in porate, pari {ul constitnind @ dour armituré, la potentialul de relerini sero! De vv li Cy = Gnegh cre," 2.849. La logarea in parelel 14 + Din aveste ecuatit se objine Cy CL” Cy” Cy ‘losind notagiile 5 Cr = Cy = OF Datorita fenomenulut de influenla g = CyU, BV, Us Tensiunea sursei este U = Uy + Us + Uy == 120 V. 2.8.50. Insinte de introducerea unvia din condencatori in ule: sarcina armiturilor condensatorilor este q—= CU/2. Dupi introduceren an condensatori fn uli sarcina armiturilor fiecarvi condensator este q, = C = oCUs gi U= Uy + Us a) Rezulté tensivnile Uy = U2 = 0 y ett sursei so distribuie eu wiUs 10. V. Se observa ci tensivn 200 Tccrecntl wal Pe condensatorii ov capacitsiten mai micd. 3) Dupa inte ucerea unvia din condonsatori in ule, sarcina armaturiior Heedrat vecakey, bator a veriat, in sonsul crostini eh ow Me=g-9-$ 28H. a} Uy ~ 8 V; Uy 2.852. 25 pF < € < 550 2858. Cy = SuF. 28.54, 0) Vy = —800 V; d) 4, = 08 mG, go 2.8.55. Uy = 64 V. 2.8.56. V,=40 V si ¥, CidFa ~ V2}, 80 obfine din. primele dove & 1G V; 5) g = CU, 30uF. 4,6 mC, gs = 2,4 mo. Vo) = Cad Va~ Ve}= Ve = Va) Fa = 2:6-52. Dupk introduceron pticiidielectrice, condensatorul este echivalent ud concensatoi cu aor Cu. $i Cea si unl cu dicletrc Cy lepton, cupacitaten sistemoloi rezultind: din’ rettia (e-e4 2 s 44 tune’ a eaeraT eT Beel pee a a ae Capacitates C a condensatoralui eu plica dielectrics nu depinde de grosimea straturilor de aer d gi dz ci de suma lor (de), astfel insit/C vw oe Imodified dack se deplasent’ plaon moi aproape de-v aanu€vind sau Ge cealal 2.8.68. a) Din relatiile: © U = 2 d = 415 V; 6) Inlensitaten cimpulai determinet de una din arn % ‘uri va fiz Forfa exercitata deo armaturd asupra celei 2 de lalte este: F = Fg =fa 1 N (nu depinde de distonta dintre ormituri) ke 4 4 sy Wa Q ao WU =o SU cet miFig. 2.8.59, 2.8.69, 0) In figura 2559, R, a, P sint date schemele echivaiente. Capecitaten inifiali a condensatorulai este OC +a ad pe armaturi 9 = CU; C= cu OF EG, stielt: Uy = : file + 6S (en ends Bia ld Den en te enti: Oy = fl De + pentru cB (eq f &g)* este toldeawan amsi = C= Os mare decit Sept (afard de carl bonal ey = Gy dad © 6) din relatia CM = Cyllg care corespunie eazului reprecentat in figura 2.8.59, R, a renuits suevesiv: 2 2Uy $2 10°Vjm; aseminator obyinem: = 72 ed tat oe oe 2=2-40t. Pentru coral reprezentat in figure 28.58, R. b, Us = M Uy de unde Ey = Fa= 3 8 +108 Vm. 202 RROD b 2.8.60. inainte de conéctarea in serio @ condensatorilor: tdi@lsg, 22"? G Dupii conectares in seria (fig. 2.8.60, R) 95 = 2g gi gi + 95 = q, abumei a3 = 7 = CU gs = 2g; Wi ansamblului de condensatori devine: FE ALL. Energia condensatorior va scides « 20. 6G 4g 4 i eeeeee in cdldura @ disipeta in sirmele de conectare « condensetorilor; AW = W/W; C,U3, energie clectrioa care se transforma @ ~aw = 4 cut = 098 3. 2.8.61. Pentru condensatorul eu aer C = q/Uy iar pontru cel ov petrol 5,0 = q/U, de unde U = Usje,, Energia condensatorilor inainte de conectare este 4 w =F oust cB. cope tt. ee Prin legarea in paralel a condonsatoritor are Joc un transfer de sarcini electrice intre armaturile condensatoriior datorté tensiunilor diferte dintre erinaturi (Up fi U), astlel tncltenergia condensatorlior a * 2 + Energia condensatorilor va scidee cu WY = 60nd. 2.8.62. L = 84-10% J; Q 2.8.63. Din relatiile oy sia = 2, 80 obtine y= Ze gi ty = 09+ gh. Dar oy = oy tga (lig. 2.8.63, R), resulta: 1 ekg a = 1143 KV ie. q & Fig, 2.860, R Fig. 2.868, R 208Fig 868, 2) Pentre 2.9.7. Din LR = E+ Eo totals @ cirouitului, se objine: B= 204 Las 8.64, Din relopille x= vt iy = 1 at yn ae al aaah aloe u tine seat west y= 3B a) Pentru y=) gi r= tig. 2.865, 1) renal dds ds a dnt to ssa5y ver 8 ~2) = ~20,32 V. £T 025 m; b) mg = mg — gE = eo” mg = mg r E, 62, Romans Ty 3e |f—W pe Dio Tn 449-104 Ns SRI6 = 500 2. (r+ Ralls, 0 objine: 050 § F=15V. TeR = E ~ Ey, unde R este recistenga hth po 406 v. Anh seers es 299. Din I= U/R gid = v a R=12V Ry 29.10, 0 = tv ev. Tensiunea la borne este U = IR, deci . fg a. R, Ay + Re Rs A+ Re 2.4.16. «) Introdcoren acestor instrumente in cireuitele electrice ma trebuie si ttiticn valorile intensitaitor curentlor si tensiunilon. Pentru aceasta ampermotzele ar trebu si aiba reristenfa intervoard practic muld, iat voltmetreie—rezistents practic infinita. In reaitate, aceste rezistente at valon de eare irebuie #4 se find seaman; de aceea calitatea acestor instrumente est? apreriata fin funclie de puterea pe care o consuind in circuitele in eare aint invrodus entry buné felitate a misunitorilor esto necesar ea puterile nominale RgE 9 7/Ry, unde J gl aint valor limita suparioare care pot fi msorate dcampermeira sat voltmetra, 84 fie neghjabile ota de puterca circuitulai in ‘ave se efeclueari maurarea,’Rezulta astfel 8 rezisten(a intorioara a amper metruiui sa fie nephjabila faa cle rezistonta cirouitului tn care se masoord ‘itenstaten corentuloi 7 9 reristen(a interioard a volLmotrulal ea fie font nar n report cu reitenja pornl d cre te capetae lia ae uaa tensiunea. 0. 8) Voltmoteuio obignuite conatew dintron instrument de misurere a Snlenntati curertuhn (merampermetra saw riliampernetru) in sonic ov vi resistor de reziten{s foarte mare. Func{ionarea lor se bazeez® pe propor} nalitatea tensiunit cu intensitatea curentului (sau cu patratul” intensiSti} Deci asifel de instramente nu pot fi utiizate pentru vertficarea legit jut Oni intructt introduceren avestora intrun circuit modified Valoarea “intensita{i ccurentulai 1 prin civil ica armarw gi tensiunen U/ ~ AT la capetele portun de cireuit de revisten{a 1. Se poate uiliza Ins In acest caz, un _voltmetra de tip clectrostatic e) Ry tla AA. = 5,005 mQ; Ry = 24 5 mQ. Raportul 7 7 noi J/I, =n se miimeste factor de multiplicare. 205,) Ry = (U}Dy — 1) Ry = (m1) Ry 90 es y= mRy = 100 km. se mumegte raport de multiplicare. 0,025 2. ) Notind cu A rezistenja totalé a circuitului, intensitatea curentului prin galvanometru va fi ‘ tre ae Constanta galvanometrului va fi datd do raportal C =Fola.~ 13,57nA\aiv. 2) Broarea citiii va fi, indiferent- unde se opreste acul pe cadramul gradat (scala) 1397-105 A. AI = 15% +12 mA = 048 mA. Rozultatul corect al misurdvii va fi I = (5 (Rely — Exlane Astfel, in cazul problemei, pe lantul dé laturi Ac, od, dB Uigpt — RyL, | (- Rule) | Roly~92 V, jar pe lotura ABB Usp = , se obyine 2 RE 29.27, R are 2 modu (4 ‘oremei inti xe va worie N— t pentrw nodal (sav B), iar pe baza worensi « dour @ 29.27. Rejoaue din hgur 1 = Sinturi. Dect pe bara pe op depentonie AB Se leg arbitra senile corengior prin lets (eproantate prin sgl sircrapts} 9h ronsul de parcusgere auhiior pr sagen: curbliak Se ae uu pentru nodul A —h~i=0; Ponte ett Bae aig a fener cli ft hats als yy LUntrut in dale profess nu sav dat velo reristenelr intriaye aie susulo se presupune ef acrsten xe alot? uoyljabie fafa de vale posers tositantale 2 ule weistontor dip laste senate Talend numeric, se obfine eae h=h~b=0 2h 4 whl, + By = 5, Kezolvind sistemut, s° abjine: J, — 04 Ai Jy = 1,7 A. Intensitatile 1.53 I int poritive, det sensul reat al carentitor din aceste iaturi coincide ca sensul de reforinta ales arbitrar: Jp ete neyatie, cae en inseamni ‘ca sensu! real wi curentului ‘din itura 2 este pus celui conventional. Sensurile reale_ale curentilor sint reprezentate In figura 2.9.27, R prin sigeti continue. 207O87 Sy Fyoe B87 Ay Tyo 248 As ros + 2B Fee Rey tpn Be RE raat Bere tm) a) Don Ugy-= BE Wm irae Ot, =1 fren Met Ary tr) reo Te 4) Ampuntnd conditia P= 0 reza& Eyl; = ~ Be Aroha sf obs polantaten inversata, iar curengil lor de scurtcireit ebuie aib’ aceeagi intensilate f,- Teg 2} Trapartind in expreia pouirw U (de le punetul a) numnéritord gi mu- mitorub prin produsul ryraft se obfine: Intensitajile curentilor prix. suese sing date de retain Jy t unde & = 4,2, 0m Intensitaten eurentutut prin reristorut R va fi f= U/R. f) Polosind rolagiile de 1a punetul proeedent, nat{a-_® | si impanind condi J, = 0 pentru R = Ra, ale Eye se objine: Fy = 42 (Panteu ea si exible 0 ohiie fiiok a r a ‘ «solic problemei se observa ci © neoesari conditia Bs > Ey) 5,5 2.9.81, Condigin U' > U inseamni ei: 4,0 ,2° 4,7 non Rh aR Calcul intermediar Eyryrs+ Eyal + Ex + Hank > Evinet Ean + EaraR duce ln By > AE: = 0, adiod Ba > 6 V. 208 2.9.9, Cirouitul are N = 4 noduri (A, B,C, D) gi L'= 6 laturi, deci pe pasa teoremet inti se vor serie N'— 1 = 5 eouaGii, pentru nodurile ‘A, B, C, Jar'pe basa teoveine! a dona t— mt t—6— G14 = 3 ecuatii pentra ‘uhlurile independents (ACDEA; ABCA; BDCB). Se aleg arbitrar seasurile Carentlor prin latort sf sensol de parcurgere # ochiunior. Se objin dec h—=h-1=9; h-h-h= 9 Ith h=% rh + Rly + Pala Fille + Raa — Ryly = Ral — Rule ~ Bala = 0 Iy~ 2h ~ 3 Relatia a dova adunati ou a trein dé: Je + fy = Ie+ les devi I eT Ie wT la loi fa = Zy ~ Zo, Substituind aceste relat in ulti sel tre relat ale sistemilui, se objine: 31s ++ 2 + y= 475 Te — 9g + Ply = 0; ls + 31, ++ Ty ‘Rerolvarea acettui sistem! prin metoda redueerit di 15 Ai h= 6A; h=—2As = TAs ty Pentru verficare se poate serie teorema a dova pentru un ochi nofolosit ilo, de exemple ochiul exterior ABDEA: Bale} Ral + 1h 2.988, f, =128 A; Te 18545 fs soa = MUEM Lay 2.95. In. primul caz: E=Ir+ Ur-+ Up, unde Ir este cdderea de tensiune interioard. Cind se Teaga namat al doilea voltmetra; B= Tyr + Us; Us= TR} U, = Ty, unde Ry este toristenja voltmetrului al doilea. Objinem Lo-h-h h-h- thot 14+ 4h + 3fs— 2% si prin inlocuire nomericd: v yal alt pe La Re Us Din prima relaie vezalts Ie-= E— (0 + U9. ‘Vom objine E 0, Us _ 43.3) v. ign 88 2.9.86. Pentru lognrea in serie: Py Ry; Pym Rol%; PalPs = Ryle {Pentru logarea in paralel: Py= UYR; ” Pa = U")Rai PiPa ity Ry <4. Desi pentea legarea in paralel a conductorilor Pe > Py. E Ror Year + tig Bm FE Wi + Ud Us do unde rent: E ~ 2.9.87. Intensitatea curentului debitat de sured este: J = Puterea transtniss de sured circuitului exterior este: sau PRE + QPr— E\R + Prt 0 ov BY 2Pr¢ EVP OP, 7 . 209 MM = Probleme de nied pie IKKSe, observ 08 R aro sens fitio deck R > 0 yi deck EY ~ 4Pr > 0, sau P a Biliy. Result ok Pras = 27/7. Din pring lt, tela, entra | ca P= Prax trebuie s& se verifice egalitaten B*A/(R +r)? = Et/ix, ceca foe impune egalitatea Rim r. Astfel: Pyge = E%4R. Paterea debiteta de sursi este: Py =» EZ = E¥/2r, . randamentul in cazul transferului maxim de putere este?" = Pyax/Ps = 055. 2.8.88. Reziotonjelo R; gi Re slnt ridicinile ecualiei PIE-+ (2Pr— ENR + + PH =0, din problema precedenta, Folosind relatile dintre radicini yi 4, renitar Ry = 2 = 625.0. in puratel, grupele fiind dis R coeficienti, Fy Ryle 2.9.89. a) Py = UR) 7 ama nn th 7 2 Curentui prin cireuitul estes exterior va avea in acest oazintensi fen in intensitatea sna Fenleu n= VN 6 ocunlton leat in paral to ee Nn eres E " ¥ Va 20, A = Ings. Pateron disipata in cir- ccaitul exterior este in ambele cazuri P= RMB... = 80 W. 2.048, Din puoetat do vedere a! puter eres surselor in paral wad OX. x2 o5x + 100 0; X=[59 . 5) Puseree desvoltata de 20 X10 surwi este mai mare pentra X, = 50 qi are valoarca P,, = El, = 600 W. 1. Cum U = E—Ir ispuse in serie: Jsnax 2.9.40. Putorea disipati in rezistor este P E-U EU-U ae WE: mnsinise, este mai avantejons ll. Inte-adevie, penta’ logarea. series “Pet uF de unde si vente legarea paralel: P, tore poate fi deci disipata in resistori avind resistenje diferite. Pentru 19.0. 100 MAL. a) Din P= yen g B= (VR + RP = 00; 8) = 666%; imax = 50% (penteu A 2.9.42. Sint, posibile dona aloatuiti mixte ale heterioi de acumulatort si anume: @) N/m grupe a cite x acumulatori legati in serie, grupele fiind dispuse in peralel. Intensitates curentului prin eircuitul exterior va film acest Retr : 3 4 We 3,95 + 10-9 m, DS 8) = 47-104 grat 7m a= BAR eg, Din relatiile F = git gi mm zl she ezinté valonre maxima cin 3 Ht, se deduce: t= 4 = 1 print ae sin (24%) ‘ ” 43-10 2 b, Din m= Kit si catod. ee She, se obline t= Sho/KI; 1 = 9850°43" are velar mini. 0 Sone y= 05-42 pai lore mis petra coat Vv. © adic atunci cind ccuatia pétratiod a2 — ys + 6 are ridacini egale, 210spieotus se, ChRUL MAGNETIC AL cuneNTULU ELECTRIC wo ELOR ELECTRIZATE IN MISCARE ACTIUNE® CIMPULU: MAGNETIC. ASUPRA PARTICUL| HO8N; 2) R= 47 HFN, 2404. a) Fy OA 0.26 pWh. 2-107, V3 pm (+ 4+ By) 00s n/3 + Bs = 2B, > Sul 693-10 (fig. 2405, R) I agp. 1087; apa BSE 80m. 2106, «) Bratt! 290-40; 6) Be ‘umai dispunerea conductorifor in ordinea 4, 2, 3 asigurd retatia 2.10. B= B, +B, + B, = 0 sau By + By = By, care sf determine o dreapti ‘i pol 4 Mot, tel, sn puncte cir B= 0; 28 5 Bm ‘adicd dreapta se aflé a2 em de conductorul parcurs de curental de intensi tate J, 2.10.8, Fort de respingere: f = 5-10 Nim. 5 2.10.9. Fortole #, si Fy sint egale si de sens contrar (Fig. 2.40.9, R), suma lor vectoriala este null. Forte de atractie rezultanti este FeR—Feaseme(! 3-104. Forfa F devine o forfé de respingore daci se inverseazi unul dintre tensurile curentilor. 2.10.0. 7 -(2 10a. pte Fig 2.405, 8 Fig 2408, 212 Fi. 2.4049, 2.10.1. In figura 2.40.14, R este ati 1 este reprezentatit bobina-cadru, vi Jungul exulai de rotate, roti hiula = 30° —Fae bung ou unghiul 2 = 30°. Reculté: M(x, . im inducti dpa sagt B bone in portant ao clog u ~ respectiv - sens opus cu inductia B a elmpului magnetic oxienen Pentru pozitia initial (a = 0°), M(O} =. an 2.10.12. a) F = Bllsin a = 03 N. b) Lucrul mecanie necesa vag ve fs P = Lit= Fo= Bitysina = 006 We 13, 4) Forta electromagnetic’ care acinneaz& acupra fieckrei la M = Fo, La ectilibra M = My, de unde: @ = BADE er, 6) Semi fea aparatului este: K = Bba fea aparatulul este: K = “7° — 6. s0%gradjA = 3-408 div/A. Constanta aparatului este: C= 4 — 3.39-10-¢ajaiy E 2.10.14. a) Porta exorei- tata asupra protonului este forja Lorents i, = gieyx B) cu Fy = qrsB, unde vy = sine este componenta vitezsi pro- tonului perpendiculara pe Tiniile de indueyie magnetiva (fig. 2.40.14, R). Forta F,, est Permanent orientata perpendi- cular pe ; prin urmare, com: Fig. 240.46, R 23ponenta, = tacos a yilezei protonului, paraleld cu linile de cimp, nv este mo- dificata. In planul perpendicular pe B proiectia migesrii protonului reprezint fun cere 8 caruirazé Hse determiné din eonditie en forla exercitats dle clmp mo¥)R. Se obfine: R= TEP ah = 0,09 m. 8) Perioada migesnii de rotajié este P= 2nRiv, = dnm/gB. Traiectoria protonului este eliccidala deoarece exista si o componenta para- lela vy a vitezei. Pasul elicoidei oste k= 0,7; sau h = 2nR olga = 9.2m, Pentru «= 0, F,,=0, migcarea particule: rémine rectilinie i uniforma. Pentra a = x/2, Fy, = qo9B, particula descrie 0 traivetorie cireulara intr-un 84 Tie egalA cu forta centripeta goR plan perpendicular pe B, 24015. = 0,07 ms k= 0,79 m. 2.10.16, Fiind accelerate sub aceeasi tonsiune, particulele au energiile cinetice, la sfirsitul procesului de accelerare, respoctiv, Wy = qU, W, 2.10.18. Dovierea 2, a fascicuului ln ieqirma din elmpui magnetic fai de directia sa iniialé este: = PK = Rh VTE P Abaterea 2g se determing din proportia 2x/E=PA/PC; 2,=L —F+ Raza traiectoriei fasciculului elee- tronie in elmp se determina din egal taten Pons = Fy, R= mvj \e\ B, ic vitera se objine din relagia mo%/2 om , 1 a 0. Antes RS =O m. Prin fnlocuisile numericw in relofia pentru D, s¢ obtine: Da R-VRHE +L VRRP electron care srdhatesuceeiv cele dowd mpurh de inductie B98 2B va fio yspirald E ca in figure 24049, R. Se “eonstatd 0 petiodicitate in parcirgerea dupi descrierea unui semicere mare de Fig. 240.19, R a4 diametru 22 gi # unui semicere mic, de diametru #. Pe divectie Oy spatiul valid, —2R — R, iat timpul Tyj2 4 Te/2, unde 7; si Pe sint perion- dole migedni de-a,"lungul traiectoriior civevlare. 7 ="2nmj ie] By dee ty 2 BIB pecarece vo = Roy = RIE 17 3 am m tt. INDUCTIA ELEC a= BIS oy gpa y, at = 107 Wh. 25+ 10° V. —A@/At; fluxol magnetio initial ©, prin bobini este ‘BSN cos 2, unde ®) este fluxul magnetic printr-o spiré a bobinei, situeta perpendicular pe jini de cimp. Prin. disparitia elmpuui rmagnetio, fuxul magnetic prin bobind devine mul: — eBt = BSW cos a. Din (@/R) = i= g/AL Astfel: gh = BSN cosa; 7 ashame i 10-4. 2.11.6. In cazultensiuni electromotoare induse tntr-un conductor deplo- sat. cu viteré constant’ intrsun eimp magnetic uniform, perpendicular pe Finiile de cimp, variafia fhixviai magnetic poate fi exprimata in funciie de Varin ane eta 8S, In tial Sn 8m BAS en BE , A® 4 Sot Rexulté: Usu=\e) =~ = BR ke a 2 e At y + MILT U = 0635 V. . 2ALR. 6, = 60 Vy eg = 4001 V ans, 1-22 En # BRte = xBR'n = 1.57 wV e= 2% ao 2 Bas; $= Wat; AO = Blbty E a 04M; h=A2QAs TF 2:11.10. Conductor va fi supus und fore eoctromagonioe: F wtix B= ita, 28Wr tig este ‘vectorul unitate al vectorului vitezei &, adic ti, = je. Conform regu Lui Lentz, dacé bara se migcd uniform in sensul eare corespunde eresterit fhuxulat magnetic @ prin conturul C (fig- 2.11.40, R), intensitatea curentului continua va rezulte nogativa (I <0), iar Fi» va fi de sens opus fortei exterioare F. Punind candifia ea lucral mecanio efectuat din exterior, m unitatea de timp, si fie egal eu puterea dezvoltata prin efect Joule in circuittl de contur C, 6 poate determina expresin. Lem. Puteree mecaniv’ efectueti In aceasta expresie, vectorul 7 are sensul curentului indus 1, Bow Bee Begg oe Be o 0 ven Aeoarece in cazul unei migcaei uniforme: F + Pi, =F + UBu, = 0. Poterea dezvoltata in circuit prin efect Joule este: Py = RI — ef. Din conservarea putetilor (P = P,), reaulté: —IBlv = ef; Ar _ _ A(Blx) at ar Fluxul magnetic al inductiet clmpului magnetic exterior prin contural C este insa @ == Biz; rezulta expresia cantitativa a legit induchiei electromag netice cledusé pe considerente energetice pentru caznl particular al experi > —Ble = —BI mentului deseris, e-= — =". a 2.1111 a) Atribuind un sens de parcurgere pentru cereul mare al cireuitului, sens asociat dup regula burghiului sensului Ini B, revulta © = BS, = mB, respectiv = BS, = w7}B. Fluxul magnetic total prin suprafaja delimitatd de circuit este ® = @ + O = xb} — 73)B. ‘Tensiunea electromotoare e indusé in cirouitul din figure ZA1A1, @ este ao AB oo — SO = att — SF = 580 wv. 216 Semiut minus arabic sensul team. © este invers sensului arbibrar ales In eircuitul buck’, Exprimind rezistenta, cirouitului prin rela- fin Ry+ Ry = ery + re)Ry, unde Ry repre~ Zinta revistena sirmei pe unitatea de langime, {ntensitatea curentulut prin circuit este: love fam AB y+ Re 2h AL ‘Tensiunen intro punctele deinerucigare CD AB are expresia Uep = @ — Rul =—wnte ~187 mV, 5) Penten cirouitul din figura 244.41, 6 e= — 2° =—xit + ae 5 AB FAs Ven = 4 ~ Rul a)? Fig 261.42, 8 ee = 668 mV; Ucp = —1,835 mV. 2.11.12, a) Schema electrick echivelenta a sistemului este data In figura 2A1A2, R. Tem. £ & sursei echivalente este E = ¢ = @BD%8 iar rezis- ; .BD* tent onto cate rf. Se obsine Q = R( SAEZ)’ = 4.97 a3. 3 Caldura degajati are aceensi valoare ca le punctato). 2414. P= 002 4 2.11.14. Aoul voltmetrului va rimine nedeviat. Rezolvarea de tipul: AN este incorects. ar a Ao Conform legis ai Faraday, e = (— 42 _4e ome a er er re dar, n gest car, nu exist nici B varibi i ni! porftniale sire in migoare in simp; deel e = wot * Gale 2ALIG, (a) L = 043 Hy 0) N = 525 spire. 2ALd6. L 014 mH. atPARTEA A TII-s LEME DE SINTEZA OE ENUNTURT 3.1. 0 monedi este ajeznta po un dise de pick-up care se roteste uniform, riiminind in repavs fafa de disc. a) Care este di ‘si sensul forjei de feecare exercitata asupra monedei? 5} Cum se modifica directia Torkel de Frecare dick se tntrerupe alimen- ‘aren picktup-uloi? $2. Un satelit de masi m — 1,0 t este plasat pe o orbits circulars in jural Pamintalui la o altitudine egald eu raza Parintului h = 10 6 400 km. Erincra meoanie efectuoazd forya de grevtate a satlitlurintr-n semiperioada de revolutie in jurul Pémintului? ; BB. Pe o sanie de masi M = 10 kg este agezat un corp de mask m = 20 kg. Coeficientul de frecare Ja slunecare intre sanie gi zipad& este » = 0,10. De corpul m este prins un fir de care se trage orizontal. Care este aloarea minims posiblé a coeficiontulul de freesre In alunecare dintee corp s Sanie tpn stiind c& sania aluneci rectilinia uniform, iar corpul de pe sanie imu alunged fafa de sande? ‘4. Un om trage o jada de masi m = 20 kg, agezota pe un plan orizon tal, cu o forfé F = 98 N, care formeaz’ un unghi « cu orizontala. Variind feest unghi, om constata ef pentra a == 30° corpo! alieed uniform pe plan, 1) $4 se alle covliciental de frecare la lunecare z dintre corp # planul crizontal 3) Ge masi minima trebuie sé aibi omul pentru a putea troge lada uni- form (oub unghiul a — 30°), daca cocficentul de frcare ka hunecare dintre om fi planal vrizontal este avelag ca ea) dintro lada 51 plan? 3.5. Se da sistemul din figura 3.5: m, = 6,0 kg, mz = 4,0 kg, F; = 60 N, Fy = 28 N, a = 30°C, u = 0,20, g = 10 mist. Tnitial sistemul este in repaus gi forfele intra simultan in acfiune, dar dup& timpul 4, = 40 8 forta Fy dispare. S& se afle: “@) timpul dupa cave sistemul_revine in. postin snitinlas ) tensiunea din fir in acest timp. 3.6, Se da drumul unui corp 58 alu- rece pe un jgheab inclinat, continuat cu © buclé circulars verticald, de la indl- 5 Vimea minima de la care corpul nu pardseste suprafata buclei. Din bucli z fe taie un segment simetric fajé de Fea a8 verticala OC, corespunzator unghiului la 218 Fig 36 Fig. 3.8 sniru 2a (a < 90°), astfel inet, pirdsind jgheabul in A, corpul si revind B gi sd-si continue migearee pe jeheab (ca si cum jghesbul ar fi fost intreg, fig. 8.6). Si se afle unghiul « (se neglijeazi frecitie). B.7. O scar uniform este sprijinita de un perete, Cunoscind ooeficientii de frecare Is alunceare dinitre sear gi podea == 0,40 gi dintre scar i percte, he = 0,50, si se afle unghiul a dintre scard si podea, maxim posibil pentru eh seaza Sk alunece. 3.8. Un pendul este format dintr-un inel subjire de razi R= 4,0 om de ccare este sudata 0 tij8 subjire avind Ja eapat un corp punetiform grou a ciruit istanta pind la gentrul inelului este C= 10,0 cm, ea in figura 3.8, Masa ino- Tolui sla tijei sint neglijabile. Se inelul peste un cilindru orizontal care sg rotor: Ung de trecare le alunpare dite ine ‘i cilindru este g = 30". 8 se ale: ‘a) unghiul « de deviere (fai de verticala) a tijei pendalului, 1a eohilibr; {) unghiul 8 dintre verticalé gi raza inelului dus& spre punetul de contact cou cilindrul 3.9. Pe un plan inclinat poate aluneca cu frecare un corp de masit m = 0 kg. Variind inclinarea planwlui inclinat s-a constalat cd numei pentra tunghiul de inclinare = 30° corpul ahuneed uniform in. jos pe planvl tnclinat. Fixind acum inclinarea acesiui plan ia unghiul « = 60°, se lead corpul de masa m printi-un fir trecut peste un scripeve ideal fix, de ‘un alt corp do macé M = 1,0 kg, ca in figura 3.9. Pig. 394) Cu os acceleratie se miged sisterul lsat Hber? By Se derleaga corpul Af si se trage de fir in jos cu o fort egal eu greu- tates Ag corpului M dezlegat. Cu ee acceleratie 8e va migcr acum corpul m? ‘d Se dezloagis corpul m gi se las& si. alunece liber, tn jos pe plan inclinat, fara vitexd initialé, pornind de la 0 indltime h = 30 m, dup& care corpul intrk pe plenul orizontal pe care se opreste datorité recat cu acesta, cu coeti- ‘iental ue = 0,20. Sa se reprezinte grafic vitera gi acceleratia corpulut in functie {de timp, de Ia pornire pind la oprine. 1d) Gare este lucrul miccanic efectuat de forja de frecare pe Lot parcursul rigedrii corpului in cazul precedent? 3.40. Dea lungul unui plan inclinat de unghi 2 = 31 si de lungime 1 = 100'm este lansat. de jos in sus un corp de mosii my ~ 0.60 kg eu vitere {nijialé vq) — 3,0 mjs. Simultan se José s@ aluneve liber din virful planulut un fal deilea eorp de masa ma — 0,40 kg. Coeficiontul de frecare Ie alunecare Intre f corpurigiplan estex = ta, = 10 m/s. Prin cienir conpurilesecuplenza purigiplineten = sg f ir compute se cup (ciocnire plastica). Si se calculeze caldura totali degajats,atit prin frecare in timpul migcdnit pind Ia cioenire, elt. gi prin cioonire. BAL. Se dé un plan tnclinat de lungime 1= 47 m gi de unghi «= 30° fay de orizontald. Din virful planului este lansat, de-a lungul planului in jos, tun corp de masé my = 5,0 kg cu viteza initial ty ~ 1,00 m/s. Dupa un limp Aveste lansat de la baza planului, in sus de-a lungul planulyi, un_ corp de masa my = 6,0 kg, cu vitezn inifialé cee — 22 m[s. Coeficientul de frecare Ja alunecare intre corpuri gi plon este a = 0,40 /3, ¢ = 10 mjst, Si se afle: 4) cildure dogajat& prin ciocnirea plastici « celor dows corpuris 1D) ce indlfime maxima, misuraté de le vieful planului inclinat, atinge emul de corpuri dupa civenire. B12. Un corp ou masa m, = &0 kg este Misat ai alunece pe un plan Inclinat ou lungimea L = 30 m si inclinatia x = 30°. In ecelagi moment este Jensat in sus de-a Tungul planului inclinat, cu vitera ve == 72 kinyh un corp cou masa ms — 2.0 keg cal in figura 3:12," Cocficiental de frecare al aeestor La odistanjad = 8,5m de baza corpuri eu planul Inclinat este planuiui in on tungis “hushigt maxiz, 9 de deviere al pendutulul fat ide vertical, lack In_urma cioe- bilet my = 10,0 kg. Care va nat od un pond (baa = 60.m gi masa plates’ calor douk corp Corpul rezultet prin lipirea acestora se deplaseaza pe planul orizontal eu focficientol de frecare ay = 0.50 si CGoenegte perfect elastic pendulul (eg 0 mist? 3.18. Doua stele se rotese en vie tezele constante 2) si In jurul cen- trului comun de masa. Perioada lor demigcare este T. Sa se calcaleze ma- scle stolelor mye $i distanta d dintre Fig. 512 flo: Sed’ constanta gravitationali. Fig. 2.44 Fig 89 3.14. 0 tija inolinat& ou unghiul « fafa de orizontalé se rotogte ev vitera ‘unghiularé w in jurul unui ax vertical trecind prin capitul superior sl tele in figura 3.14, De-e lungu! tjei, alunecd liber un mangon cu unghiul de freen la alunecare ©. Pentru ce valor ale distanjei « mangonul se va gsi in repans fata de ti 8.15. 0 bila de lemn de mask Af este suspendata printe-un fir de tungime ? (Gimensivnile bilet sing mici faja de lungimea firalui). Un glen de mass m foveste orizontal bila si rimine infipt in en. Ungbiul de deviatie musims a firului este # (pendul balistic). Sa se afle viteza inifiald a glonfului si tens nea din fir imediat dupa ciecnine, 3.16. Un baton falosit te saurlarea atmosferei are volumul V = 190 m? este umphut ca heliy (vy.. —% kujema, Ralomul trebuie si ridicn aparate de misurds avind meso AF —10 kz, a inidticone & onde densitates. aerulut ste de dowd ort rai mic} soeit by supratatn prnintntui. Materiakul din care teste confectionat inveligu! este nedeformabil, iar wmplerea belonului_ ew heliv Sa tical la temperatura. 7 -— 300 K gi presiunea p= - 10" Nim®. Si se afle asa m a materialului din’care este confectionat, Inveligul balonului, Se dew fo = 29 kgikmol, R= 83° 10°3/kmal K, g = 10 m/s B17. Un pahar, avind diametrul D = 4 em este agezat cu pars in jos peo suprafata de caucive, plana. In momentul agezirit paharaiui, coral din pabar este incalzit la temperatura ¢ = 80°C, S& se afle forka ew rare pahacul Tloueacd eoupra supentetel pllnn, cuncscind c& temperatura agralvi div trarmerk este fy © 20°C, iar prosiunea atmosferic# po = 1-1 'N/a 2.18. Intr-un. vas inchis, de volum V = 1-40-4m® se afl ap peratura t= 30°C ape din vas are volumul Vg = 1+ 10m", Sé Hiunce din ves, presupunind c& brose fortole de interactie dinte inceteazs sh achivneze, La torn ale pre mavlerle 3.19. Un tubtnchis Ia un capat gi indoit ea tn figura 3.19 are, volun! ¥, = 4° 40-%n®, In tub se afl aer Ja presivnes p, = 40"N/m%, Inchis cu niu torul unui piston de diameteu D-= 4-10 m, care se poate migon Fre frecare, 4) La ce adincime A trebuie cufundat tubul intr-un vas eu api pentm oa stoma ise depasere pe distanta “4 om (Pepa = 1000 elm”, g pnt0 mjs*)? 221Dy Sa se afle caduce Q oe trebuie trans pistonul s&revind In pozitia.initiala. Se camose ty ay Heer = 289 kgfkmol gi = 831-10" I/lmol K ) S4 se afle lucrul meconic Z efectuat de ser in transformarea de ta tub. 4) Prin c¢ transformare simpli seral poate fi adus din sterea 3 in starva inigiala? . 4) Sie reprezinte grafic cole trei transforma ale aerului din tub, folosind coordonatele pi Vs psi T; V si T. Un mol de gaz ideal treve din starea de echilibru $ in starea de 2 pe rei oti distinct, reprezentate grafic in figura 3.20. Cunoscind Sura molard izocord a gazuiui Cy ~ 3/2. i considerind toate procesele ‘vasistatiog si ge calouleze pentru fecare dintre oele tr transforma: 4) fueral mecanie efectuat de gan; 2) caldura absosbits de gaz; 6) voviafia energiei interne @ gazulu. 4.21. Un corp de mast m = 10 kg cade liber de la tnaltimea = 6 m ‘oeneste la suprafata plmintului eu un alt corp de mast mull. mai mare dleclt « primului, Dup& cigenire, corpul se ridieé fa inilfimea y= 31. S& se ale 42) cildura Q dogajaté in urma cioenirii ) viteza termied a moleoulelon de azot (1 ~ 28 kg/kmoW inchis intron Yas de volum constant V = 6 10-%m4, la torperatura 7, — 500 K. gi presit OFN/m*, dacd gazul absoarhe i. vogime flare Q. Pentru azot 5 Ry ¢) Iucrul mecanic efeetuet de gaz én wom 4) vaviatia energici interne a gaz ist aerului din tub pentru ea 006 Hkg K, px 8.22. Inte-un cilindra cu piston mobil, fir irscir, se aff aer Ja pre nea pr = 1+ 408N/mé, temperatnen 7, — 300 K si valamal Vy a 5° $0, Gazal din cilindra este supus une transformari citice, Formate din © Inciliee izecord pink cind presiunen devine py = 2-10 Nim ‘Testindere izobera pind elnd valumut devine Wy = 2 V5 4 vicina ixooord pind oind prosiunoe dsvine pq — pis © comprimare izobar& pind In starea iniiala. ‘onnwsctnd mast molard a aerubui = 29 legfkeno! si Cy — 5/2 R, 9% se aes 4) mass aerului_m din ves; 7 #) semperaturiie Pa, 7a si Ts aio sera ©) lueral_-mecanic sfectuet, céldura schimbota gi varintia eneryiel interne a garu- lui in fiecare dintre cele patra transforma simple; 4) de cite ori randamentul_unei magini Lermice care ar function dupa acest cia ‘ste mai mie dectt. randamentol unui ciela Carnot, realizal tntre temperatura maxima si minima atinss, Cae 5 Fig a Fig. 9.28 8.23. 0 masind termies idesi® « Mmetiovcant d este utlizaté pentru a riley m= 2-40" ky pe-un plan tn intre corp si plan find 1 «vitor D nghi s == 30 de temperaturd surse de cildurd este AT — 489 K. iar sandamontul musinit tenmice 7 = 006. S& se atle a) puterea P a masinii necosard ridicieii corpolui pe plawul fnclinat 8) teryperatara. 7 sursel calde i temperatura Ty stsures ee, 6) ealdura Q, cedata sorsei ott tn tinpul t=. 4) densitatea substantel de Iuer (aot, tx = 28 iy/kano) le evaouaren din maging, la temperatura 3 preioned.atmosterct seve 4.24, Un motor termic, avind substanfa de lat aerul,pentr cary expo seta adiabata este y= typ man molarl uo 29 plavol Tusaton ees dupa un cil format tin dou izaterme pi dous izooore [oer He, S30 aeheg raporil de coinpraso e = Va/¥; = 4 4 raportul tomperoturor calor ‘doo fauterme * = TyTy 3. Ste alles 4) randamental motoruhii Funct de © six; 8) randementul uni eielu Carnot care at fonctions vind temperaterle Ty 6 Tey 6) inilkimes A pind la cave ar putes fi idicat un corp de masa m — 400 ke eu ajutora womtul motor dace consul edldura Qe TOs 4) putoron dervoata de mist dct durata unui eiciy este de f= 2 6) temperatura 7; 2 sure calde dacd este canoneut i vitexa temic a smoleculeloe de ger evacuat dupa fbeae cilu este ry 900 mic Bt Motoral eu reactie funetionensd dupi un cick format din dows adiabate si doud izocore (fig. 3.25). Considerind substanta de lucru eerul, seb acca al ots 4) randemental motorola: en reatie cunoscini raportal de compresie ex Vifhy A ” " 8) edldue pinta Sntran cit dac lero mesaieaeetaat po ceo intre dowd Lermastinte este L = 940 4) temporaturile termostatelor intre care s-ar realiza un cic Carnot, avind randamentul de k= 1,5 ori mai mare dectt al iotorului ou reectie. acl diferenta'intre temperaturile termostatalor este AT = 710K. 3.26. Doui bile mici identice, suspendate in acelagi punet de fix sn (i le acoeasi lungime, se resping datorita electrizarit lor eu sarcia) *“i comm, Bilole sint intraduse poi Int-un vas eu Stel de translormator. Cunosctnd e& pentru oleiul i see cformator deritaten este ¢ = 0.9 10"kgim? far permitivitaten relativi este cp = 2.2, si 60 afle vrare trobuie sé fie dehaitates materialului din care n= 2275 spirejm. at, 9 = 2 igemeo40* 7, $88, 934 ac 233Densitatea fusulul de energie solard po supratate Prtatat 1960 Wine Distanja odie pad la Soars 19.65- 10m Pevieada rotafe! proprit 2036 min Ur CONETANTE FUNDAMENTALE Inctinarva ecuatorului fafa de orbits 29° 37" ‘ites laminin vd tn sstome de refering inerfate aa 2866- 10%m f= 20878280- m/s = 3,- Lom 2. MULTIPLE 51 SUBMULTPLI fercna dentarh mora $180 © = 5692101710 € = 160-10 Fermitvitaea vide avin nt sunputeips st | — fe = RABKIEGD = 10-8 Fm = 8,85 - W# Fm, ae | & we Permeebilitates vidulti s e a0 te = be 10-7 Wim = 1,26 +10 Hn, i 30 ‘ail = i Nose de repaus a eisetromitai x ae alee io & ie ano * , me = 9108558» 1H ig = 041-10 = i ee ie Constanta ui Planck EB a ket va A = 6626196 17% J+ e 6,60- 108 J, SES cee Tar Heese 4. auras onteese [Numirul tui Avonadeo Soe | eS aennnaa = pseeeennnenniniea Na = 6022169 108 kemol-t = 6,02 106 ko} bo a BE Constanta universalii x guzelor a | prise ge R= kNA = 8316.34 J/kmol- K § 314 J/kmol» K, Ee ca ge femperaturd normald: °C 879,15 Ko oie yin Ya reslne normale: 101 $35 Nim = 260 tort = 1 atm = pp ra 8 oe Volant mtaral gi ea! tn confi nemae ke ja xt Yo AMdp = 25410 thd = 224 mh BS | fom ad Zune Leochidt ese numfeot meteclclor do gas ies! din 4 mn soni normale: E = plhTy = Nai¥y = 2.68695 + 10% 2,59 - 108 5. DENSITATILE UNOR SUBSTANTE (in tgin®) Constanta gravitefionala sN-mthge was anne Sea emp so 1727 aad da lnm ht pte ec eee ee nena ee lems 300 | derataminia 2800 Jefe moate 7960 2 CITEVA DATE. AsveRa ekuinTULUr Sey | ia am-sae | San Prooiunea alousferica normale 101 325 Nime fur 19 800 | cheats (0) 17 utd 200—260 Bens etm tii somate Ps Nn i caus | StteSal tao | Mee ME, Acoli grag eral as cnn ae tia 0 ‘ein a 1030 Acca grains mais pre a es Sen ena som | Satu etait fm somata Panne mn tn ts | ome tee pols «Poa ot ‘to ant 1 oe eke daw) Nom mei Fa et F si 16 Dea Patna a ie cae | Siena 120 Masa Pamintului 5,988 106g i ‘kool metic 810 petra 600 aa nme aa | seme ay cs coe Ye wilt made dea Font 97 aa , Tas gota Si tn 120 Simp mag tre Biker eo | Sir nat 235 234azo tha conditit normale) 8, VITEZA SUNETULUI IN FLUIDE (in 5) a coon [isi de enon 1.9708 Lackide ‘amoniac 07 wm 0.1786 ay °c 1407 aleoo! etilie: 20e aim = tam | Naam va 2 & 7 lee aot 21201 [aw onic? ee 4 oxigen 1.429 . 6 PROPRIETATILE ELASTICE ALE UNOR MATERIALE Hy 1388 chy 430 onus Young | modu atumreare | Cast, Pts aee | Set om iene eg 5, CALDURILE SPECIFICE ALE UNOR SUBSTANTE (in J/kg: K) 2 mal | ~ a) solide i bas ] Alama: a 880 Gheaja (zipada) « a . 2090, | | | ga | Alam osc 9 al oe SII | 0848 ‘Argint . . 25900 Otel eeeeeees ve O28 Gositer. 2800 Platina 125 hod supra. 3800 Plumb 120 I | ‘a | oa an ie a Oe 1 ‘by lichide t 2 | im | Acoton’ B18) Blor cseessssseeeeee 230 ; | oe a pee ei F $2 Apa . . $187 Glivering a 2430 |) fe ee tl F cane xO sniy 2140 Ulei mineral: 2093 age tao | | ooRe Beinn | | ~o7 | Amana 2109 Metin . 5200 ate (8 ae 20 0 lidrogen . 14 300 este (20) B= 028-10" Nine siajr B = 13-10 Nat Bete 190k Mage ae iesiinees carmela cena Rioxid de carbon 830 Vapori de ap& 2200 27. VITEZA SUNETULUI IN SOLIDE dy mip ox to. PUTEREA CALORICA A UNOR COMBUSTIBIL! {in Ue) 4 ~ vitess undelor longitne’ f a) solide 1B) Tichide ‘1 ~ silers undelor longitudinale inte bark, x — viteraundelor long IL : » 6 — vite undo seaarerme " cos: Ws Denzin’ : 7 46 oe Fee eases a Tow ree 3 Petrol tempant a I ! Temn cal 8a The ; re | saa decors, ces 186 gan de furnal 44. COEFICIENTUL DE DILATARE LINEARA {in 10°* K-) igus ‘Alam. e 19 Font. pare ‘Slamisiu TOIT 2 hea. . Sf 170 Ariat : 205 Nichel SEIS a8 = —| AMP oe ' Ae Platina ue Gositor REIN aly siete a3 Guprt oes 47 Zine 29 ~ — | rer is a 236 237" COFFICIENTUL DE DILATARE VOLUMICK LicuiDELOR (tn 104K AMON ooo eeeecseceeeeee AE 60-800 0387 loool etiie er Bom som ITD aes 12 Bonaint ead, oie ieerina| 08 8 Mereur 08 819 Toluen, 107 0,302 Vlei mineral a ol 058 "8 COFFICIENTUL DE TENSIUNE SUPERFICIALA a Nim) Acotona _ 0.02 Glicering 059 Aicoot etl 0.022 Mereur 0,070 Ap Daitevieen by lieivehenkow, Vs Myelinshew, du Shaloay, ene st in Blom u Mir Publishers, Moscow, 1974 eared wD polone fisicd, Edilura tobnicd, Bucuresti, 1965. - Titwien, Prion demons ara Dist Potagen, Bc ‘ita, Vs Calgoe = Proliene defied, Soeotaten degtinje Tile yi 1979. Bueureyti 1975 , 2. Ghorman, Ogi colocliv; Problems de fica pentra Tce, Biiiuea ,Serisut Rom onatantinese civ Prblone defies pnteu Hee, Batura Didactic Gonsia L$ colt de 7 joa, Bucuresti, 1976. Saharot, Biculpoede join, titra Dace 9 Fedagge, DucoCCUPRINS Partea I (clase « 13-0). Mecanteh gl neustck ENUNTURI Capitola 1. Migearon pl repaid Capitolal 2. Principle mesonicit Nowtonione Capitelul 8. Migcoron punctului material sub acjiunea wor tipwr de forte Migearea rectilinie woiforma Migearea reetilinie uniformd veriatt Migearea corpurilor sub acfiunea greuti}i Forjele de frocare Migearea elrenlaré uniform Forjele elastice Legea atraclei universe. Cimpul geavitafionst Salelifi artificial Capitolul & Energia mevaniat Capitolal 5. Impuleul mecanic Capitolut 6. Momental fori. Momentul cineie Capitolul 7. Cinematica si dinamien rigidulut .. Capitolul &, Eokiliteul moconic al eorpurilor Capitolal 9. Mecanica fluidelor : ce Statica fluidelor inamica fuidelor Capitalal 10. Unde elastie, Nojiuni de acustios ‘RASPUNSURI Partea a Ika (elasa @ X-s). Renomene termler, eletriee sf macnetice BNONTURI CCapitolul 1, Noginné despre sructura corpuritor Capitolal 2. Legile ganulut ideal ‘Teansformerea izoterm’ ‘Transformarea izobard ‘Transformaren ior : ‘Transforinarea gonerala, Beualia termict de stare Capitolul 8. Principiile termodinamici. Coefisieni catered Capitolal & Peoria eineico-molecuard Capitolul 5, Diletaree ewpurilor Capitol 6. Fenemene superficial Gapitolul 7, Traneformari de faz Capitolul &. Clmpul elestrostatic Capitola 9. Carentul electric stajionar os Capitola £0. Cimpul magnetic al ewentului elatrie, Acti ‘esupre parteulelo eletrizato te mipcare Capitola 11, Imlactia. eletvomagnatics RASPUNSURL Parton a Ta. Problome de sinters ENUNTURI RASPUNSUR ANEXE 240 88 $28 1H 02 17 a6 166 48 49 re 461 169 a2 176 ats 0 234