Download as pdf
Download as pdf
You are on page 1of 11
ACADEMIA DE STUDI! ECONOMICE DIN BUCURESTI FIN 1 b3 Admitere: Studi universitare de masterat ~ julie 2015 Facultatea: FINANTE, ASIGURARI, BANCI $I BURSE DE VALORI TEST-GRILA Se cunosc urmiitoarele date: cheltuielile publice totale in anul N+1 sunt 200 mil.u.m.; cheltuielile publice totale in anul N sunt 100 mil.u.m.; indicele preturilor de consum fn anul N#1 fat de anul N-1 este 200%; indicele preturilor de consum in anul N fata de anul N-1 este 100%; produsul intern brut in anul N¥1 este 600 mil.u.m.; produsul intern brut in anul N este 400 mil.u.m. 4p. |. Modificarea relativi a cheltuielile publice totale in expresie reald este: 1. 100%; 2. 2%; 3. 0% Il, Coeficientul de elasticitate a cheltuielilor publice totale in raport cu produsul intern brut este. 1. 2; 2. 2%; 3, 0,02. Ill, Stabiliti semnificatia valorii coeficientului de elasticitate a cheltuielilor publice totale in raport cu produsul intern brut: 1. volumul cheltuielilor publice totale si cel al produsului intern brut s-au modificat in acelasiritm; 2. modificarea cheltuielilor publice totale este inferioara modificdrii produsului intern brut; 3. volumul cheltuielilor publice totale s-a modificat mai rapid comparativ cu nivelul produsulul intern brut. Selectati varianta corectd de rspuns: a L1+l 14M; bo L2+U2 +013; c L240, 3 4M. 2; d. 340, 140. 3; e324 2, 2, Selectati varianta falsé de rspuns: 3p. a, echitatea pe verticalé urmareste aplicarea unui tratament fiscal diferit pentru persoane cu o capacitatea contributivd inegal’; b. 0 externalitate pecuniara este definit’i ca una care apare atunci cdnd functia de productie a producdtorului afectat sau functia utilitatii consumatorului afectat este alteratd; . prin impozite se procurd venituri necesare acopeririicheltuielilor publice; 4, taxele vamale pot fi percepute de catre stat asupra importului, exportului 51 tranzitului d2 marfuri; fe. una dintre caracteristicle distincte ale analizei cost-beneficiu utilizate pentru programele de cheltuieli publice este faptul ca se referd In principal la costurile si beneficille sociale decat la cele private. 3. Prin faza redistributivé a functiei de repartitie a finantelor publice are loc: 2p. a. formarea veniturilor publice totale in functie de provenienta fiecdrei categorii de venit; b. modificarea alocirii cheltuielilor publice doar in functie de incasérile din impozitul pe venit; ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI FIN 1 b3 ‘Admitere: Studlii universitare de masterat ~iulie 2015 Facultatea: FINANTE, ASIGURARI, BANCI $I BURSE DE VALORI ©. © realocare a fondurilor banesti pe diverse destinatii in functie de necesititile sociale sin functie de politica financiaré promovaté de stat; d. perceperea impozitelor de la contribuabili; e. realizarea obiectivelor financiare, economice si sociale care aduc profit statului 4, Sedi urmitoarea afirmatie ,persoanele care au aceeasi capacitate contributivd si fle supuse la plata unul impozit de marime egala’. Indicati cdrui concept i corespunde afirmatia 3p. a, comoditatea impuneri; b. echitatea pe orizontals; . principiul destinatiei in stabilirea bazei de calcul a TVA; dd. principiul randamentului fiscal; e 5, Selectati varianta corecta de raspuns: 3p. a. eficienta cheltuielilor publice se realizeazi in cele mai bune conditii atunci cand eficacitatea este minim’; b, impozitul pe venitul din salariu retinut de cétre o societate comercialé. pentru angajati sai este 0 cheltuial’ deductibild din calculul bazei de impozitare a profitului respective! societati; imprumuturile de stat pot usura sarcina fiscali a generatiei prezente, dar pot impovira generatile viitoare cu cheltuielile reclamate de rambursarea ratelor scadente si plata dobanzilor; 4. rolul impozitelor pe plan financiar presupune utilizarea acestora ca mijioc de interventie in activitatea economics; fe. TVAeste un impozit direct. 6. Sectoarele de activitate spre care sunt dirjate resursele financiare publice folosese la urmatoarea clasificare a cheltuielilor bugetare: Ip. ._clasificarea administrativa; . clasificarea economic: clasificarea financiar’; |. clasificarea functional’; clasificarea socials, pense 7. Maximizarea bundstarii sociale implic’: 2p. a. cresterea calitatii consumului de bunuri publice si implicit a satisfactiei consumatorilor, b, elaborarea unui buget general consolidat echilibrat; . finantarea cheltuielilor bugetare numai din contributii de asigursiri sociale; d. maximizarea raportului procentual dintre datoria publicé totalé si produsul intern brut; e. stabilirea venitului maxim neimpozabil ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI FIN 1 b3 ‘Admitere: Studii universitare de masterat —fulie 2025 Facultatea: FINANTE, ASIGURARI, BANCI $1 BURSE DE VALOR! 8. Afirmatia fals8 despre bancassurance este: 3p. a. Presupune existenta unui parteneriat strategic intre o companie de asigurari si o banca; b. Seintalneste, de regula, in cazul asigurarilor de raspundere civila; c. Inregistreaz, in tarile dezvoltate, 0 tendinta de crestere in cazul asigurarilor generale, d. Exprima dezvoltarea si diversificarea activitatli bancare si a celei de asigurare; e. Vizeazé, in principal, segmentul asigurarilor de viaté. 9, Sd se calculeze prima de asigurare si indemnizatia de asigurare aferente unui contract de asigurare, cunoscand urmatoarele informatii: cota de primé tarifara 2%, valoarea din factura a marfii 100.000 u.m., suma asigurat’ 50.000. u.m., paguba produsé de riscul asigurat 40,000 um, 3p. Prima de asigurare indemnizatia de asigurare a. 100 30.000 b. 100 35.000 «. 100 40.000 d. 1.000 40.000 e. 1.000 20.000 10. Despre riscul pur se pot face urmatoarele afirmatii 1. Este definit ca o stuatie in care exist’ doar doua alternative: cu pierdere sau fara pierdere. 2. Afecteaza direct un individ. 3. De regula, riscul pur este evitat de catre asiguraitori 4, Este definit ca o situatie in care este posibil’ fie pierderea, fie profitul. 5, Producerea acestuia este generatoare de pierderi 6, pot cauza incertitudine financiara. Varianta corecta este: 3p. a, 24445 b. 1431546 14345 1424546 44546 11. Identificati afirmatia falsd legat de riscul asigurat: 2p. a, Cu cat un fenomen are o frecventa mai mare, cu atat este mai mare pericolul de producere 2 pagubel. b. Riscul asigurat este probabilitatea producerii fenomenului impotriva céruia se incheie asigurarea. c. Riscul asigurat determina probabilitatea de distrugere (partiala sau total) a bunurilor de unele fenomene imprevizibile. ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI FIN1b3 ‘Admitere: Studi universitare de masterat —julie 2015 Facultatea: FINANTE, ASIGURARI, BANC! $1 BURSE DE VALORI d. In cazul asigurarilor de persoane, riscul asigurat este evenimentul neprevazut, dar posibil de realizat, care o data orodus, poate conduce, de exemplu, la pierderea totala sau partial a capacititii de muneé a asiguratului €. Conform legislatiei romnesti, se poate accepta doar un risc asigurat per contract de asigurare, 12. Afirmatia falsd privind reasigurarea proportionala cota parte este: 2p. a, Reasiguratul nu poate proceda la o selectie a riscurilor cedate in reasigurare. b. Avantajeaza reasiguratori. c. Implicé transferal unui volum prea mare de prime ciitre reasiguratori d. Realizeazd omogenizarea cantitativl a riscurilor. e. Nu ridica probleme din punct de vedere administrativ. 13. in domeniul asigurdrilor, termenul ,caz asigurat” 1p. a. Este antonim termenului ,sinistru” b. Nu prezinta importanta. c. Reprezinta evenimentul asigurat care nu s-a produs. d, Reprezint evenimentul asigurat care s-a produs. e. Reprezint interesul patrimonial al reasigurStorulul 4p. 14, Despre reasigurarea oprire de daund se fac urmatoarele afirmay 1, Este o reasigurare mixta. 2. Este o reasigurare neproportional’. 3. Participarea reasiguratorilor la acoperirea daunei este dependenta de rata daunei inregistrats. 4, Raspunderea partilor contractului de reasigurare se stabileste doar ca marime absolutd. 5. Societatea cedenta suporta, de regula, cheltuielile de administrare aferente contractului de reasigurare. 6. Raspunderea reasiguratului se stabileste sub forma unui procent din dauna produs& raportata la primele incasate, cu stabilirea unei limite maxime. Varianta corecta este: a, 1434546 b. 24446 ©. 145+6 d. 2404546 @. 24346 ACADEMIA DE STUDI ECONOMICE DIN BUCURESTI FIN 1 b3 Admitere: Studii universitare de masterat — julie 2015 Facultatea: FINANTE, ASIGURARI, BANCI $1 BURSE DE VALOR! 15. Pentru o intreprindere se cunosc urmatoarele informati: rentabilitatea financiara = 25%, rentabilitatea economica = 12%, rata de dobanda pentru creditele contractate = 4%, cota de impozit pe profit = 163%. Determinati marimea efectului de levier. 2p. 13% 10% 4% 12% ‘nu se poate determina 16. Un proiect de irvestitii genereaza anual cash flow-uri disponibile tn marime de 22.000 lei, pe o perioada nelimitata. Investitia initiala este de 150.000 lei. Determinati marimea indicelui de profitabilitate, utilizind ca ratd de actualizare costul capitalului propriu calculat dup’ modelul CAPM, cu urmatoarele specificatii: rata dobainzii fara risc = 4%, volatilitatea titlului in raport cu portofoliu pietei = 1, rentabilitatea asteptatd a portofoliului pietet = 10%. 3p. a 1,67 b. 147 «2 4. 133 e. 2,55 17. Care dintre urmatoarele inegalit3ti respect formula AS (privind succesul in gestiunea financiar8): dp. a. ROAROE c. ROAcRdobROA>Rinfl fe. Rinfl>ROA>Fdob Unde ROA = rata rentabilitatii economice, Rdot rata de rentabilitate financiara, 18. Referitor la indicatorul prag de rentabilitate se pot formula urmatoarele afirmatii: (1) Evidentiaz’ nivelul minim de activitate la care trebule sa se situeze intreprinderea pentru a nu lucre in pierdere (2) Reprezints marimea cifrei de afaceri pentru care suma cheltuielilor fixe este egal cu marja absolut asupra costului variabil (3) Reprezinti marimea cifrei de afaceri pentru care suma cheltuielilor fixe este egal cu suma cheltuielilor variabile (4) Se determing ca raportintre cheltuielile fixe si rata marjei asupra cheltuielilor variabile totale (5) Se determin’ ca rapart intre cifra de afaceri si rata marjei asupra cheltuielilor variabile totale Afirmatiile corecte sunt: 3p. (a) + (2) + (3) (a) +(2) (4) (2) +(3)+(4) (2)+ (8) +(5) (1) + (4) + (5) ACADEMIA DE STUDI ECONOMICE DIN BUCURESTI FIN 13 Admitere: Studi universitare de masterat ~ julie 2015, Facultatea: FINANTE, ASIGURARI, BANCI $I BURSE DE VALOR! 19, Rentabilitatea ‘inanciara poate inregistra o scédere sub impactul urmatorilor factori de influent, considerind modificarea Individual a acestora in conditille mentinerii constante a ccelorlalti factori: 3p. a. Scdiderea ratei de marji net b. Cresterea levierului financiar ¢. Scdderea ratei de rotatie (vitezel de rotatie) a capitalurilor d, Scderea ratei de structura a capitalurilor e. Scdderea e’ectului de levier Alegeti varianta falsa iald a realizat in exercitiul curent o cifr’ de afaceri de 8.000 mil et, fnregistrand cheltuieli fixe de exploatare in sum de 400 mil lei si 0 raté de marjé asupra cheltuielilor variatile de 20%, Pentru anul viitor se estimeazd urmatoarele: cresterea cheltuiellor fixe de exploatare cu $0%, mentinerea ratet de marj& asupra cheltuielilor varak si mentinerea rezultatului de exploatare {a nivelul realizat in exercitiul curent. in aceste conditi, cfra de afeceri planificata va fi de: 4p. a. 8,000 mii lei b. 9.500 mii lei c. 12.000miilei d, 8,200 mii lei e. 9,000 mii lei 20. 0 societate com 21. Conform modelului Gordon-Shapiro, costul capitalului propriu este influenfat pozitiv de: 2p, Coeficientul de volatilitate $ Rata dobarali fra rise Rata de crestere a dividendelor pe actiune 1/randamentul prin dividende pe actiune Rentabilitatea asteptaté a portofoliulul pietel ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI FIN 13 universitare de masterat - julie 2015 Facultatea; FINANTE, ASIGURARI, BANC! $1 BURSE DE VALOR! 22. Complementar supravegherli prudentiale, alte condiii necesare unui sistem bancar sanatos sunt: 3p. manifestarea hazardului moral; asigurarea unui cadru macroeconomic stabil; un sistem juridic functional; un sistem contabil bazat pe principii corecte; un sistem echitabil de impozitare a profiturilor bancilor. Alegeti varianta incorecta. 23, Factorii care influenteaza riscul neindeplinirii obligatillor de plata de catre banca constau in: 4p. a. dependenta finant3irii bancii de finantarea pe termen scurt; b. creditarea excesiva de catre banca pe termen lung, in condi deponentilor pe termen scurt; c. dependenta biincii fat de un debitor sau un grup de debitori; d, necorelarea pe benzi de scadenta a intrarilor siiesirilor de lichiditate; e. asigurarea depozitelor in sistemul bancar. Alegeti afirmatia eronata, le existentei depozitelor 24. Obiectivele operationale de politic’ monetara nu se refers la 3p. a. cursul de schimb; nivelul rezervelor valutare; rata dobanii de piatd; nivelul cregitului din economie; pretul altor active financiare. 25. in categoria instrumentelor indirecte de politic monetara includem: 2p. operatiunile de open market; creditele directionate; mecanismu! taxei oficiale a scontului mecanismul rezervelor minime obligatorii; creditele de refinantare. Identificati efirmatia eronata. 26. in categoria masurilor neconventionale de politic’ monetaré prin care bancile centrale stimuleazd cererea agregata nu includem: 2p. 1a. achizitia de bonuri de tezaur sau alte active financiare pe termen scurt emise de stat; b. interventii ale bancilor centrale pe pietele valutare (concretizate in cumpérare de titluri denominate in valuta); achizitii de instrumente de datorie emise de sectorul priv |. modificarea asteptarilor privind valorile viitoare ale ratelor nominale de dobanda, ale inflatiel si ale preturilor activelor; liminuares plafonului de credite. ACADEMIA DE STUDI ECONOMICE DIN BUCURESTI ‘Admitere: Studii universitare de masterat — julie 2015 Facultatea: FINANTE, ASIGURARI, BANCI $1 BURSE DE VALOR! FIN 1b3 27. Importanta reglementiriiactivitatii bancare decurge din urmatoarele: 3p. hevoia de protectie a deponentilor; necesitates exercitarii unui control strict asupra ofertei de moneda din economie; necesitates asigurarii accesului transparent al clientilor la credite; necesitatea monitorizéri sensibilitatit la riscul de piat’i; necesitatea evitarii cresterii gradului de concentrare a activelor financiare la un numar restrans deinstitutii de credit. Identificati afirmatia incorects. 28. Motivele care staula baza vanzSriiimprumuturilor sunt: 4p. a. vanzarea imprumuturilor incetineste ritmul de crestere al activelor bancare; b. este cerutade catre investitorii pletet de capital ca modalitate de reducere a riscului; . reprezinti pentru banc o oportunitate de a vinde active cu randamente scézute; d. diversificarea scrisorilor de garantie in functie de regiune si domeniu de activitate al beneficiarului; e. obtinerea ratingului necesar companiilor. Alegeti varianta incorecta. x ACADEMIA DE STUDI ECONOMICE DIN BUCURESTI Admitere: Studii universitare de masterat ~iulie 2015 Facultatea: FINANTE, ASIGURARI, BANCI $I BURSE DE VALORI FIN 1 b3 29. Pentru o optiune care aduce cumpiratorului un rezultat de 0,7 u.m./actiune, in cazul in care ccursul activului suport la scadenta este 31,8 u.m. si, respectiv, un rezultat de 0,5u.m./actiune situatia in care cursul activului suport este 32 u.m./actiune, se obtine aceeasi marime a punctului mort si anume: 3p. a. 32,5 b. 315 ce 341 d. 32,0 e. 33,0 30. Se dau datele referitoare la un imprumut obligatar: numar de obligatiuni 20.000; valoarea nominala a unei obligatiuni 500 u.m.; rata nominal a dobanzii 18% pe an; rata dobanzii la termen (randament la maturitste) 14,29% pe an. La o crestere cu 1% a ratei dobanzii pe piaf’, cursul obligatiunii variaz’ cu 7%. Dac3 maturitatea imprumutului este cu 5 ani mai indepartatd dacdt durata obligatiunii exprimata in ani, scadenta imprumutului obligatar va fi 4p. a. Sani b. Bani & 10ani d. 15 ani e. 1Bani 31. O componenté a primei, intr-un contract de optiune, este valoarea intrinseca, despre care se Poate spune ci: 2p. indicd ct este dispus s8 pléiteascd investitorul in speranta unei evolutii favorabile de pret; este 0 mirime pozitiva, in cazul optiunii “in-the money’ (in bani); ‘nu poate fiun numar negativ, in acest caz, intregul nivel al primei fiind dat de valoarea timp; 4. mrimea valor intrinseci rezulta ca diferent intre pretul de exercitare a optiunit PUT si pretul activului suport; e. in cazul optiunii “at-the-money” (la bar Alegeti raspunsul inccrect: valoarea intrinsecdi este egalé cu zero, 32, Care dintre urmatoarele enunturi nu se referd la dreptul de preferinta: 2p. a. tranzactionarea la bursa a dreptului de preferinta se realizeaza la un pret rezultat din raportul cerere/ofert8 pentru respectivul drept; b. pretul actiunilor nou emise este luat in calculul dreptului de preferintd cu valoarea zero; c. dreptul de preferinté se acordé actionarilor existenti la data de inregistrare; ¥ ACADEMIA DE STUDI ECONOMICE DIN BUCURESTI FIN 1 b3 Adinitere: Studii universitare de masterat —iulie 2015 Facultatea: FINANTE, ASIGURARI, BANC! $I BURSE DE VALOR! 4d. marimea creptului de preferint se determina ca diferent’ Intre valoarea de piat a actiunilor vechi si valoarea de pia a tuturor actiunilor vechi si nou emise; e. dreptul de preferinté are rolul de a atenua efectele de dilutie care intervin in cazul ‘majorai de capital social prin emisiune de noi actiun. 33. Un investitor formaaza un portofoliu eficient de rise minim absolut utilizand doud active cu un coeficient de corelatie egal cu -1 (p12 = ~1) si care prezinta urmatoarele caracteristici individuale: E(Ri}=10%, 04 = 25%, E(R2)=17%, a2 = 35%. Riscul si rentabilitatea portofoliului format (ap si E{Re)) sunt: 3p. op = cop d. op e op 75%, E(Ry 8,75%, E(Ro) 1%, E(Rr)=12,92% 34. Piata de capital este perfect descrisa de modelul Black-Scholes. Pe aceasta piaf este cotatd o actiune avind cursul 5 si volatilitatea o iar rata dobanzil fra risc este r. Care din urmatoarele expresii poate fi pretul unui instrument financiar derivat cu suport actiunea S? 3p. 4, e. 35, Optiunile CALL si PUT de tip european cu aceleasi caracteristici contractuale (acelagi activ suport, acelasi pret de exercitare, aceeasi scadenta si tranzactionate pe aceeasi piat’) avand ca activ suport o actiune au pretul de exercitare mai mare decat pretul forward al actiunii suport. In aceste conditi Ap. prima call! prima put sunt egale prima put este mai mare decat prima call prima call este mai mare decat prima put prima put este egal cu pretul spot al actiunil suport prima call este egal cu pretul spot al acfiunii suport peaose /o b ata. 2 120 Nr. a CCODDDDDHDHDDGO0VDDDNDGVOVC G00 A0A0e@00e00 P0COCDCDOSD00DBO0GHOD0DGBVC0DDDDDDDD@0D0000000 COM®KDFDDDDDNDNDNDNNNONONONONO@V0VCNCNCNDNONOONOO0000 CHOPDDDGBODCDDADDADGOOHBDODDDGGBODDD0DO0CBOCO®e @ 0 90 CODDDDB®ODDDDDDGDDDDD OD BV0VCVCVCVC NO BO e@OO0T0N = tMeneqen teeneaen » mame re anSrOUaeeeeZARaN Ra GRR RARBG Lol de dlhel aw a VN Wwalatatate| ol] eteLeteteteatalstaletal alotol eas olen = TASES EATNINISSTSIS ST OE SRR Sh es [esos [eh Sales

You might also like