NORMATIV PENTRU DIMENSIONAREA STRATURILOR BITUMINOASE DE RANFORSARE A SISTEMELOR RUTIERE SUPLE $1 SEMIRIGIDE (Metoda analitica) INDICATIV AND 550CUPRINS NORMATIV PENTRU DIMENSIONAREA STRATURILOR BITUMINOASE DE RANFORSARE A SISTEMELOR RUTIERE SUPLE $1 SEMIRIGIDE (Metoda analiticd), INDICATIV AND 550-99 1 Preveden generale 6 2 Condit fehnice 9 3 Princip de dimensionare: 10 4 Stabilrea traficulut de calcul 12 § Anaiza sistemulur ruher ranforsat la solicitarea osie! standard 14 6 Stabilirea comportani sub trafic a sistemului rutier existent ranforsat 2) 7 Exemple de calcul 24 Anexa 1. Metoda pentru impGrtirea in sectoare omogene a unui tron- son de drum ? Generalitat 2 Principul metoder 3 Metoda de caicul 4 Modul de utilzare a programului de calcul SECTOM SIBssy Anexa 2. Programul pentru caiculul deformatiilor specifice in sisteme- Je rutiere in RomGnia - CALDEROM | Generalitat 3 2 ipoteze de calcul 33 3 mod de rezolvare a problemei mecanice 34 4 Datele de intraer 35 5 Utiizarea practicd a programului CALDEROM 36 9 Exemplu de caicul 37NORMATIV PENTRU DIMENSIONAREA STRATURILOR BITUMINOASE DE RANFORSARE A SISTEMELOR INDICATIV RUTIERE SUPLE $1 SEMIRIGIDE ‘AND 550-99 (Metoda analitic3) 1. PREVEDERI GENERALE 1.1, Prezentul normativ se referé la metoda analiticé de dimensionare a stra- tunlor bituminoase de ranforsare a sstemelor rutiere suple $1 semingide Domeniul de aplicare 1.2. Ronforsdrile cu stratun bituminoase se includ in activitatea de reparat curente a drumunilor publice si se executa pentru sponrea capacitati portante a drumuniior 1,3. Necesttatea ranforsani sistemului rutier este determinata de starea tehnic&d a acestuia, conform prevedenilor instructiunilor indicativ CD 155 $1 este rezultata in urma une! expertze tehnice 1.4. Datele refentoare fa starea tehnicd a drumulut vor fi extrase din Banca Cen- tral de Date Tehnice Rutere si/sau prin masuran efectuate pe teren 1.5. Prevederile normativului se aplicd $1 la strézi - drumunie publice din intra- vilanui localitGtior conditionaté de asigurarea conditilor de sistematizare pe ver- ticalé (cote obligate la bordun, rigole, lini de tramvai, intersect, etc ), de conti- nurtate a circulate: (intersecti la distante de minimum 500 m) si de conditule tehnice si economice specifice strazilor 1.6, Terminologie, conform STAS 4032/1, cu urmatoarele compietan - activitatea de intrefinere a drumuritor publice - totalitatea lucranior fizice de inter- ventie (determinate de uzura sau de degradarea in conditi normale de exploatare a drumunior si podunlor de sosea) care au ca scop mentinerea con- Gitilor tehnice necesare desfdsurani circulate: in conditi de siguranta, precum si in stare permanenté de curétenie si cu aspect estetic la nivelul traficului existent - activitatea de reparafii a drumurilor publice - totalitatea lucrnior fizice de inter- vente care au ca scop compensarea partiald sau totalé a uzuri fizice $ morale produse ca urmare a exploatani normale sau a actiuni agentior de mediu, ndt- Aprobat de: Elaborat de: MINISTERUL TRANSPORTURILOR IPTANA - SEARCH |ADMINISTRATIA NATIONALA A DRUMURILOR | cu aveul nt_93/638/98carea coractensticilor tehnice la nivelul impus de traficul maxim pentru numérul de benz de circulahe existente, refacerea sau inlocurea de elemente, detalii sau pari de constructi tesite din uz, care afecteazé rezstenta, stabiltatea, sigu- ranta in exploatare si protectia mediulut - anul modemizéril drumutul - anul in care a fost efectuaté amenajarea com- plexé a drumulu: prin executarea $1 a unui sistem ruher cu Imbracaminte mo- dema (sistem rutier supiu sau semingid ), - deformatie specific’ - notiune prin care se defineste starea de deformatie spatiala intr-un sistem ruher supus une! incdrc&n pe suprafata drumulur in con- textul acestui normatty, sistemul ruher este considerat un mediu muttr-strat elastic liar, 101 incarcarea este datd de sarcina staticé a semiosie! standard (57.5 KN), care exercité presiune verhcala uniforma de 0,625 MPa pe © suprafata circu- fora cu raza de 0 171m Programul CALDEROM (Caiculul deformatulor specifice in sistemele rutiere in Romania) din Anexa 2, permite calcularea in coordonate aoxisimetrice asociate sarcini, G urmatoarelot componente ale tensorului deformatnlor specrfice (€) in punctele entice ale sstemulur ruter + deformata specificé onzontald de intindere (¢,) la baza stratunlor brtuminoase, - deformatia specifica verticalé de compresiune (¢,) fa nivelul pamantulu: de fundare In sistemnul international de unitath (m, MPa), deformatile specifice au unitatea (m/m) fund de ordinul a 0,000100 0,000500 m/m sau 100x10° 500x10° m/m Pentru simpliificare, 1x10° repreznté 0 microdeformate, deci deformata spect- ficd este de 100 500 microdef fisurare reflectiva - procesul de transmitere la suprafata une! not imbracaminti bituminoase a fisurlor si/sau a crapatunior existente in vechea imbracaminte ruhera datorat solicitanlor termice si ale traficulur, in cazul sistemelor rutere ce au in alcéture stratun din agregate naturale stobikzate cu lienh hidraulici sou Puzzolanic! sau strotun bituminoase cu grosimi man, cu fisun si crSpatun th plac, ~ petioada de perspectiva - penoada de timp, expnmata in ani, pentru care se stabileste traticul de calcul al grosimu stratunior de ranforsare, - sector omogen - sector de drum caractenzat concomitent prin aceleasi date Prvind traficul de calcul, alcéturrea sistemulu rutter, starea de degradare a ‘imbracaminte! bituminoase, tipul de pamént, tipul clmatenc al zone! in care este stuct drumul si regimul hidrologic of complexului ruter,- temperatura echivalenté a straturiior bituminogse - cea pentru care suma degradanior produse de soliciténle traficulu: pe parcursul unui an, pentru o ds- tribute dats a temperatunior este egal cu degradanle produse de aceleasi solicitén ale traficulul dar pentru temperatura constant: Beh (°C) trafic de calcul - numarul de ost: standard cu sarcina pe osie de 115 kN pe banda de circulate cea mar solicitat&_echivalent vehiculeior care vor circula pe drumul ranforsat pe perioada de perspectiva 1.7. Referinje: Ordinul MT nr 43/1998. Ordinul MT nr 45/1998 SR 174-1-97 STAS 1243-88 STAS 1709/1 90. STAS 1709/2-90 STAS 7970-76 CD 31-94 Norme pnvind incadrarea in catego a drumunior nationale Norme tehnice privind protectarea_construirea s1 mo- demizarea drumunior Lucran de drumun Tbrécamint bitumnoase cilindrate executate fa cald Condit tehnice de calitate Teren de fundate Clastficarea si identificarea paman tuntior Actiunea fenomenulul de inghet - dezghet Ia lucran de drumun Adancimea de inghet in complexul ruher Prescnpti de calcul Actuneo fenomenului de inghet - dezghet la lucran de drumun Prevenirea si remedierea degradénlor din in- ghet - dezghet Prescnptu tehnice Lucran de drumun Stratun de baza din modun brtumt noase cilindrate executate Ia cold Condit tehnice gen- erale de caltate Instructuni tehnice deportamentale pentru determinarea pain deflectogratie §\ defiectometne a capacitati por tante a drumunlor cu ssteme rutiere suple si semngide CD 155 editia nerevizuité Instructiuni tehnice privind starea tehnicd a drumunior mo- AND 540-98 deme Nommaty pentru evaluarea stén de degradare a mbrécé- mint: pentru crumun cu structun ruhere suple § semingideAND 884-99 Nomaty prvind administrarea, exploatarea, intretine- fea $i repararea drumunior publice 1.8, data cu intrarea in vigoare @ acestu normativ, se restrange domeniul de aplicarea al Instructiunilor tehnice departamentaie pentru dimensionarea sis- temelor rutiere ngide si nengide, indicat P D 177. in sensul c& prevedenle capt tolulu! Il nu se aplic’ Ia dimensionarea straturior bituminoase de ranforsare a sis- temelor rutiere suple si semingide 1.9, Ca aitemativa de dimensionare a grosimu stratunior bituminoase in cazul strGzilor se pot aplica principile si reglementanle tehnice din , Provectul tp T3127 Sisteme rutiere tp ngide si suple pentru strzi’ si respectiv din Normativul depar- tomental pentru intretinerea si reparata strézlor* 2. CONDITH TEHNICE Alcdtuirea straturilor de rantorsare 2.1. Straturle bituminoase de ranforsare sunt alcatuite din - imbréc&minte bituminoasé in doud stratun_ cu grosime maxima sub 13. cm Imbracdminte bituminoasa in dous stratun si strat de baz din mixturd asfaltica, cu grosime total egalé sau mai mare de 13 cm Elemeniele geometrice ale straturilor de ranforsare 2.2. Grosimea total minimé constructvG a imbracamintei bituminoase este de 80cm 2.3. Lucrarile la care grosimea necesaré a stratunior bituminoase de ranforsare este mai mica de 8 cm fac parte din activitatea de intretinere a drumuntor pu- blice sau a strdzilor si vor fi tratate in conformitate cu prevederile Normativulu: Pnvind administrarea, exploatarea, intretinerea $1 repararea drumunilor publice $1 cele ale Normativulul departamental pentru intretinerea si reparata strazilor 2.4. Grosimea totala maxima a stratunlor bituminoase de ranforsare se stabileste pe baza eficiente: economico-financiare $1 de alocare a resurselor matenale, in comparatie cu solutia de ranforsare cu imbracaminte din beton de ciment 2.5. In cazul in care grosimea totalé maxima a stratunlor bituminoase de 1n- forsare depdseste 18 cm. tar eficienta tehnico-economicé nu justificG soluha de fanforsare cu imbracaminte din beton de ciment, se prevede solutia de refacere Q sistemulut rutier2.6. Latimea stratunlor de ranforsare este cea prevazuta in proiect 2.7. Elementele geometnce ale mbrac&mintei bituminoase sunt in conform tate cu prevedenie SR 174-1, ior cele ale stratulur de baza din mixturé asfatticé conform STAS 7970 3. PRINCIPI DE DIMENSIONARE 3.1. Dimensionarea stratunlor bituminoase de rantorsore se bazeazé pe inde- Plinirea concomitenté o urmatoarelor enter - detormata specificé de inindere admisibild 1a baza stratunlor bituminoase. - deformatia specifica de compresune admisiblé fa nivelul paméntulu de fundare 3.2. Metoda de dimensionare permite stabilrea grosimii totale necesare a stratunlor de rantorsare astfel incat rata de degradare pn oboseald a stratunior bituminoase sé fle subunitara, conform pet 6 2, 1or deformarea permanenté a paméntulu de fundare s& nu depdseasc’ o valoare admisibild, pe penoada pre- lucrani traficulu! de calcul, conform pct 63 3.3. Dimensionarea stratunior bituminoase de ranforsare impune cunoasterea unor date privind istona tronsonulul de drum ce uimeazd sé fie ranforsat s! anume - anul modernizém drumulut $1 oleSturrea sstemulut ruter, ~ anu de execuhe a unor covoare bituminoase sia unor eventuale ranforsén ulte- nloare si grosimile acestor stratun bituminoase 331 Pentru reteauc de drumun nationale aceste date vor fi extase din Banca Centraié de Date Tehnice Ruhere 3.32 Pentru celelalte retele de drumun sau de stréz1 aceste date vor fl ob- fnute din situctile existente la administratom acestora 33.3 Aceste date nu sunt direct implicate in metoda de dimensionare a stra- tunior de ranforsare ci vor fi utiizate de proiectant in urmétoarele scoputt - stabilvea sectoarelor omogene de drum din punctul de vedere al modului de alcéturre a sistemulut rutier - corelarea stn de degradare a imbrécaminte! bituminoase cu durata de ex- Ploatare a crumulul s! Cu cea a stratulul supenor al sistemului rutier 3.4. Pentru dimensionarea stratunlor bituminoase de ranforsare este necesar sO 89 efectueze in prealabi studi de teren in vederea obtinen umdtoarelor date - starea de degradare a imbracamintei bituminoase in conformitate cu prevede- fe instruchuniior ndicatv CD 155 sau ale Nomativulut pentru evaluarea stan de degradare a imbracamint pentru drumun cu structun tutiere suple si semingide Indic AND 540-98 - modul de alcéture a stratutior rutiere si grosimile acestora 10- coractensticile geotehnice ale paméntului de fundare, + regimul hidrologic al complexulut rutier (tipul profilulu: transversal, modul de ast- gurare a scurgent apetor de supratata, exstenta si starea dispozttivelor de dre- nare, nivelul ape! freatice) 3.8. Datele obtinute conform pet 33 si 34 vor fi utizate in analiza sstemulul tuber ranforsat la solicitarea oste! standard, conform cap 5 3.6. Perioadele de stocare a acestor date sunt urmatoarele - Maximum 18 junt in cazul autostrazilor, drumunlor expres s| drumunlor europene, = maximum 24 luni in cazut strézilor $1 al celorlaite categom de drumun, 3.7. Etapele principale de calcul sunt 1 stabilrea traftculu de calcul, conform cap 4, 1 analiza sstemulut ruher ranforsat la solicitarea osiel standard, conform cap 5, m stabirea comporténi sub trafic a sistemulu: runer exstent ranforsat, conform cap 6 3.8. in cazul sistemelor rutere semingide sau in cel al sistemelor ruhere suple, a cdror imbracaminte preznta defectunt datorate procesului de fsurare termica $1 docé grosmea stratunlor de ranforsare calculaté conform acestul nomativ este sub 18 cm, se adopta pe baza de calcule tehnico-economice, una din umatoa- rele mésun, in vederea incetinin transmiten: la suprafata noilor stratun bitumr noose a fisunlor din contracte temic + 0 grosime totald constructivé de 18 cm, - 0 solute antifisuré s! executarea stratunior de ranforsare. 3.9. In cazul in care parametrul de degradare al Imbracaminte! bituminoase, conform instructuniior indicativ CD 155 este mat mare de 0,50 sau indicele global de degradare, conform normatiwvului indicativ AND 640, este mat mic de 50, se poate prevedea pe baza une! experize tehnice, prin incercan s! determinan de laborator, umétoarea solute ~ ftezarea stratunior bituminoase supenoare, aledtute din mixtun asfaitice ale caror Caracterstct faico-mecanice nu indepinesc conditile din SR 174-1, ~ prevederea unu! strat antifisuré in cazul in core dupa frezore, suprafata stratutur bituminos preanta fisun si crapatun de tip 02 (farantén, sunt §! crépétun muttiple Pe direct difente) sau de tp D3 ¢fisun si cropétun transversale si longitudinale), ~ executarea stratunlor bituminoase de ranforsare, a caror grosime va fi stabilté prin caicule de dimensionare 4STABILIREA TRAFICULUI DE CALCUL 4.1, Lo dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare se ia in considerare traficul de calcul corespunzétor perioadei de perspectiva, exprimat in osil stan- dard de 115 kN, echivalente vehiculelor care vor circula pe drum. 4,2. Osia standard de 115 kN (0.8. 115) preznt& urmatoarele caracterstici - sarcina pe rotile duble 57.5 kN; ~ presiunea de contact. 0,625 MPa - raze suprafetel circulare echivalente suprafetei de contact pneu-drumy 0171 m 4.3, Petioada de perspectiva vo fi indicaté de beneficiarul lucr&tl: Se reco- manda adoptarea unei perioade de perspechva de 15 ani in cazul ranforséri utostrézilor, @ drumurlor expres si a drumutilor nationale europene $1 de 10 aniin cazul celorialte categoni de drumuti nationale. In cazul drumurtilor judetene, co- munaie si vicinale, perioada de perspectiva poate fi mai mica de 10 ani. Ea va fi stabllita in cadrul primei faze de proiectare, avandu-se in vedere att traficul ac- tual s| evoiutia in perspectivé a acestuia, cat si starea tehnica a drumului 44, Traficul de calcul se stabileste pe baza rezultatelor uitimului recensamant general de circulatie. In functie de datele disponibile se va utiliza una din urma- toarele metode: 441 Stabllirea traficului de calcul pe baza structuril traficului mediu ziinic anual in postutlle de recenzare oferente sectorulul de drum cate urmeaza sa fie ranforsat, luandu-se in considerare urmatoarele grupe de vehicule + autocamioane si derivate cu 2 osi - autocamioane si denvate cu 3 0: - autocamioane si derivate cu peste 3 osii, - autobuze, = remorei, Traficul de calcul se exprima in milioane de osii standard de 115 KN (m.o) si se stabileste cu relatia: 5 +p, No = 365 x 10° p, x eax2, [rvsox ea ty imo a ‘in care’ 365. - numarul de zie calendaristice dintr-un an, Pp, - petioada de perspectiva, in ani: 12cq __~ Coeficientul de repartifie transversalé, pe benz de circulate si anume: = pentru drumuti cu doud §i trei benzi de circulate cy = 0.50: - pentru drumuri cu patru benzi de circulatie c, = 05. Nas ~ Intensttatea medie ziinicé onualé @ vehiculelor din grupa k, conform rezut totelor recensémantulul general de circulate (respectiv din anul 1995); Pie ~ coeficientul de evolutie al vehiculelor din grupa k, corespunzétor anului de dare in exploatare a drumului ranforsat, anul R, stabil prin interpolare pe baza datelor din tabelele 2 Pye - coeficientul de evolutie al vehiculetor din grupa k, corespunzéttor stérsitulu perioadel de perspectiva iuata in consideratle (anul F), stabilit prin inter- polare pe baza datelor din tabelele 2, - coeficientul de echivalare al vehiculelor din grupa kin osi standard de 115 KN, conform tabelutul 1; Se mentioneazt c& datele din tabelele | si 2 sunt obtinute pe baza rezul jatelor recensméntulu: general de circulatie din anul 1995. Ele vor fi reactuall- zate dupG fiecare recensamént general de circulatie. 4.4.2 Stabllirea troficulul de calcul pe baza traficului medlu zinic anual in osii standord de 115 kN, actual si de perspectiva, cu relatia, n, +n a ro. vise * Pos. 138F_ (mM, Ne = 365 x 10°x p, xc 4x 3 Mos) fe tn care: 365, Pp $iCq au semnificatile de mai sus; numérul de osii standard de 115 kN, corespunz3tor anului de dare Poste tn exploatare a drumulul ranforsat (anu R), stabilt prin interpolare; Dos nee humérul de osi standard de 115 kN, corespunzdtor sférsitului pe- tioadei de perspectiva luata in considerare (anu! F), stabiit prin interpolare. 44,3 in cazul drumutlor pe care recenséméntul de circulatie s-c efectuat pe fiecare banda de circulatie, pentru stabilirea volumulul de trafic de calcul se vor lua in considerare rezultatele recensaméntulul de pe banda cea mai solicitatd. In acest caz, coeficlentul de repartitie transversala este cy = 1. 4,44 In cazul strazilor $i In cel al drumurlior judetene, comunale si vicinale, in situatia in care pe tronsonul de drum supus ranforséril nu a functionat nici un post de recenzare si nu exista nici un post de recenzare, in vederea stabiliri traficului de calcul este necesar s se efectueze un studiu de trafic. 13446 In stabiirea traficulul de calcul se va lua ih considerare th cadrul studilor de trafic $1: posibiitatea de otragere ca urmare a imbunatétin conditilor de cir culahe a unei park din traficul de pe drumunie existente in zona: precum side pe alte cé1 de comunicatie 45. Modificorea penoadel de perspectivé in vederea corelm acesteia cu data dan in exploatare a drumulut ranforsat implica restabilrea traficului de ca cul stin consecinté, redimensonarea stratunior bituminoase de ranforsare Tabelul 1. Coeficientii de echivalare in osii standard de 115 kN Vehicul reprezentaty ~ Coeficienti de Grupa de vehicule | Tip Sarcini pe ost echivalare in osi lstondard de 115 kN Autocamioane si | R8138 ‘ABKN+B0KN 030 | denvate cu 2 ost |Autocamoane s\_ | R19215 62KN+2x80KN 044 denvate cu3osi_| oe ‘Autocamioane si [1OATM2 [__62kN+100KN+2x80KN | 1.02 denvate cu peste {19ATM2" | 62kN+2x80KN+ 100kN+ 100KN! 18 [3.080 Z (Autobuze RUURD SOkN+100KN 064 Remorci 2REA ABKN+48KN 006 * Vehicul reprezentatv pentru echivalorea traficulul pe drumunie ntemationale 5. ANALIZA SISTEMULUI RUTIER RANFORSAT LA SOLICITAREA OSIEI STANDARD § 1 Solutia tronsonulul de drum in sectoare omogene se efectueazé prin ana lworea datelor de la pct 3.3134 512 in cazul in care pentru tronsonul respectiv de drum se dispune de rezul- fatele unor masuran de deformabiltate impartrea in sectoare omogene se efeciueaza conform prevedentor din Anexa 1 5.2 Sistemul rutter existent este caractenzat pentru fiecare sector omogen de dium pnn grosimea fiecérut strat rutier st pan caractensticile de deformabiitate dle materiaielor din stratunle ruhere $1 ale poméntulu: de fundare (modulul de elostictate dinamic E tn MPa si coeficientul lut Poisson.) 521 Modul de alcdturre al sistemulut rutier existent se stabileste atat pe baza documentatuior existente si a stone! lucraiilor de intretinere cat si pe baza de sondage Numdrul necesar de sondaje se stabileste pe rospunderea investiforulul 149% 90 te Sz 9% ot S102. ot £0 ve 0% oz 60 O10z St 80 at ot si 60 ‘S002 et or et et et 60 000g ot ot or or or ot ot ot S6et BjOwIUS ‘BiSUOIUBDSO IND | SjSpIOojOU yon oDy so ¢ e18ed Nd] Wso_END | Wo ZAD | “amqoroWw s loier_|_ 99 Yen | o10Wey | eD0j9011] ezngony}| _wDDOINY_| WooOINy| WOSo;ny| _ewsNjoINy | oJo;IOKg aiNDIYeA BP OGNIS inuy {ousjuj |uefoyeod “eo11qGnd unWnp ep onDdejei ed \jpeW fue|Dye0D. “$LOZ - $661 DPHOLE UL seYNU IN;NDyOH OY{NJOAS EP YUE!DYe0D °z IN}eQDL 15si a proiectantulul, in functie de lungimea sectoarelor omogene de drum si tre- bule consemnat intr-un document intocmit {a fata loculul. in cazul in care existe rezultate ale unor m&surari de deformabllitate, se recomandé ct sondalele sé fle efectuate in zone coractenzate prin valon ale deflexiunii apropiate de detle- xunea caractersticd. in calcule se adopté grosimile medii ale straturilor rutiere pentru fiecare sector omogen de drum, 5.2.2. Valorile de calcul ale modululul de elasticitate dinamic pentru fipurile de pamént sunt prezentate in tabelul 3, in functie de tipul climoteric al zonel si de regimul hidrologic al complexutui rutier. Tiputile de pémént. in conformitate cu STAS 1243, sunt prezentate in tobeiul 4, Tipul climateric al zonel este aratat in figura 1. Regimul hidrologic se diferentiazé astfel: - regimul hidrologic 1, corespunzétor conditllor hidrologice FAVORABILE, conform STAS 1709/2: + regimul hidrologic 2, corespunzéitor conditillor hidrologice MEDIOCRE si DEFA- VORABILE. conform STAS 1709/2, notat cu: @: pentru sectoare de drum situate in rambieu cu inéitimec minima de1,00 m; b: pentru sectoare de drum situate in rambleu cu inaltimea sub 1 m, la nvelul terenului, in profil mut sau debleu. Tabelul 3. Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic ‘al paméntului de tundare Tipul Regimul > 1 5 Tiput samen = 5 climatenc | hidrologic + 2 S Med 4 . 1 [70 7 80. 1 20 65 75. 2b % 70 70 1 80 Hu a 100 65 = [2b 80 | 70 1 90 55 80 20 0 oa 80 50 65 16IPMQWOY [NUOWe) od BoLe;OUUIO JONG OYWOde: NO DYOH “1 “BIg tu oveveun da IM = oz< A SuaPeWp de RRR 0z “0 | oueyeune dy CT) aoe» Toweewye da FE az-> vonz037 squeseusy]9 dojunds & “) epeypyun ‘op aj02/pu) Rdnp efniedoyTabelul 4. Tipurile de pamant pe baza clasificdrii pGménturilor conform STAS 1243 Clasficarea— indicele de | _Compouific gronulomemica Categoria |Tipuide} p&ménturior plasticitate [Agia | Prat | Néip paméntului |pamant} conform Ip% % % % STAS 1243 Py Pettis cunsip | sub 10__ | cu sau fra fractiuni sub 05 mm Necoezive Pe 10,..20 cu froctuni sub 0.5 mm. Nisip pratos, Pa a cig 0.20 0.30 | 0.60 | 35..100 Prat, praf nisipos,. Py | prafargilos, praf | 0...25 0..30 | 36. 100 | 0..50 Coezive argilos nisipos Argis, argis prdtoasa, argila Ps nispooss, ora peste 15 | 30.100 | 0.70 | 0..70 PréfoOs4 nisipoosd| Valoarea de calcul a coeficientului lui Poisson se stabileste in functie de tipul pamantului, conform tabelului 5. Tabelut 5. Valorile de calcul ale coeficientului tui Poisson pentru paménturi Tipul de pamént Py Py Ps Py Ps Coeficientul tal Poisson 0.27 030, 0.30 0.35 0.42 5.2.3. Valoarea de calcul a modulului de elasticitate dinamic al balastului (,) Se stabileste cu relatia: E5=0.20h,0 KE, (MPa) in care: hy - grosimea stratului de balast, in mm: Ep - modulul de elesticitate dinamic al pOmantului de fundare, in MPa, con- fom pet. 6.2.2. Coeficientul lui Poisson pentru balast este de 0,27. 5.2.4, Valotile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic si ale coeficien- fulul {ul Poisson pentru materialele cin straturlle de baza si de fundatie existente se stabilesc conform tabelului 6. 18Tabelul 6, Valorile de calcul ale caracteristicilor de deformabilitate pentru straturile de baza si de fundatie E Denumirea materiaiulul MPa H Macadam penetrat 1000 0.27 Macadam 600 0,27 [Agregate naturale stabilizote cu ciment 600, 0.27 Piatra sparta ciindrata 400" | 0.27 Pavoje 360, { (0.27 Bolovani 200 aE 0.27 i * Note: In cazul in care piatra sparta cilindrata constitule un strat inferior de fun- datie, modulul elasticitate dinamic se stablleste conform punctulul 5.2.3 6.2.5, Valorite de calcul ale modulului de elasticitate dinamic al mixturilor as- tattice din straturile bituminoase existente sunt in functie de tipul climateric si de parametrul de degradare al imbracamintel, conform tabelului 7. Tabelul 7. Valorile de calcul ale modululul de elasticitate dinamic at mixturii asfattice Parameiul de degradare ai Tp clmateric Imorécdminte: biuminoase, | Indicele global de Wil W conform instructiuniior degradare, contorm f indicativului normativului E, MPa. CD 155 AND 540 aif ‘sub 0,10 Pesto 85 3300 4700 0,10 -0.30 65-85, 3000 3800 Peste 0.30 ‘Sub 65 2500 3000 Valoarea de calcul coeficientului lui Poisson este 0,35. 5.3. Valorile de calcul cle modulilor de elasticitate dinamici ai materiaielor din straturile rutiere si ai pamantului de fundore sunt valori minime, corespunzétoare unei probabilitatl de 85 %. In vederea stabliirli valorlior acestor caracteristic!, spe- cifice sectorulul de drum analizat, se recomanda determinarea lor pe baza rezut fatelor masurdrilor cu defiectometre cu sarcina dinamica, folosind programe de calcul. 5.4. Straturile bituminoase de ranforsare sunt caracterzate prin grosimea fie- CGrui strat si prin valorile modulului de elasticitate dinamic si cele ale coeficientu- lui lui Poisson. 5.4.1. Grosimea straturilor bituminoase de ranforsare se estimeaza, in confor- mitate cu pet. 2.1. Se recomanda adoptarea pentru o prima fazé a calculelor de dimensionare, a uni grosimi minime de 6 cm. 19542 Stratunie bituminoase de ranforsare sunt caractenzate pnn vatorile mo- duluiu' de elasticitate dinamic conform tabelulur 8 in funche de pul stratulut bituminos si de pul clmatenc Valoorea de calcul a coeficientulut Iu! Posson este de 0.35 pentru toate hpu- tle de moxturd asfathca 543 Deoarece ranforsarea structunt ruttere presupune in general prevederea mo! multor stratun bituminoase jh calcule se adopté grosmec totalé a acestora 81 volocrea modulului de elasticitate dinamic mediu ponderat (Em MPa) calcu- iat cu relat Em = LLC" xh) / EHP «MPa) in core £,- modulul de elasticitate dinamic al mixtum asfaltice din stratul | in MPa h,- grosimea stratulut! in cm Tabelul 8. Valorile de caicul ale modulului de elasticitate dinamic al mixturllor asfaitice din straturile bituminoase de ranforsare Tip clmatenc Tipul stratutur Hil i oe E Mp Uzures_ SR 174/71 3600 4200 Legatura SR 174/1 3000 3600 “Strat de baza_STAS 7970 5000 5600 544 Valorie din tabelul 8 sunt corespunzétoare mixturior asfaitice din stra- tunle de uzurd si de legaturd ale imbrécéminte: bituminoase care indepiinesc conditile de caltate din $R174-1 si muxturt asfaltice ciindrate executate la cald din stratul de baza care indepineste conditile de calitate din STAS 7970 in cazul In core compoattia mixtum asfolice dint un strat va fi difenta de cea din pre- scriptile tehnice legale in vigoare valorie de calcul ale modululut de elastcitate dinamic vor fi stabtite cu echipamentul complex pentru testarea in regim dina mic a mactuntor asfattice 5.8. Analiza structuni rutiere rantorsate la solicitorea osie! standard comporlé colculul cu programul CALDEROM at urmatoarelor componente ole deformatiet - deformatia specificd onzontalé de intindere 1a baze stratunlor bituminoase (@,) 1n microdetormatu deformatia specifica verticals de compresiune fo nivelul eatulu: drumulut (@,) in mictodeformat 20551 Suportul fizic al programulu: CALDEROM se gaseste pe dischetd, parte integranté din normativ 552 Modul de utiizare o programului de calcul CALDEROM este dat in Anexa 1 553 Calculele se efectueazd in urmatoarele puncte Q -pentue, r= 0(em) 2=2hme (em 11 in core hime ~ grosmea fiecdrui strat bituminos existent si a straturilor de ranforsare ih em -pentru@, r=O(em) z=H + hg (cm) incare H_ — grosimea totalé a sisternutur rutier existent in. cm: hsq__grosimea totald a stratunior bituminoase de ranforsore in cm 6. STABILIREA COMPORTARII SUB TRAFIC A SISTEMULUL RUTIER EXISTENT RANFORSAT 6.1 Stabilirea comportén sub trafic a sstemuiui rutier ranforsat are drept scop calculorea grosimu stratunlor bituminoose de ranforsare pentru care sunt respec- tote criterile de dimensionare, conform pct 3 1 62 Critenul deformatie specifice de Intindere admisibile ja baza stratunlor bituminoase este respectat daca rata de degradare prin oboseala (RDO) are o Valoare mai mic sau egala cu (RDO) admisibilas 621 Rata de degradare prin oboseald se calculeazé cu relaha RDO = No/Noxen @ incare Ne fraficul de calcul in osu standard de 115 KN, in mos Nogm numarul de solicitan admisbil in mos care poate fi preluat de stra- junle bituminoase corespunzator stim de deformatie la baza acestora 622 Numarul de solicitén admisibil, care poate sé fie preluat de stratunle btu Minoase se stabileste cu qutorul legilor de obosealé a mxtun asfaltice in functe de categona drumulu: sau a strazi_stabilta in conformitate cu prevedenle nor- melor de la pct 17 si de traficul de calcul si anume cu relatile i - autostréai si drumun expres - drumun nationale europene - drumun si strazi cu trafic de calcul mai mare de 1 mos(Ix10°os 115) Noam = 427 x 10°xe,°” (mos) (4a) 21b. - drumuri si strazi cu trafic de calcul cel mutt egal cu 1 m.o.s. (1x10° 0.8, 115): Noom = 24,5 x 10°x e,°%” (m.o.s.) (ab) 6.2.3, Numérul de solicitari admisibit ale osie! standard de 115 kN poate sd fie stabil $i cu ajutorul diagramei din fig.2. RH : THI Te rh MN SR or ¥ @ 100 Nedm.mo.s. Fig. 2. Diagrama de stabilire a numdrului de solicitéri admisioll in functie de deformatia specifica radiata de Intindere {a baza straturilor bituminoase 62.4. Grosimea necesaré a straturilor bituminoase de ranforsare este ceo pentru care se respecté conditia, RDO < RDO geen in care RDO admisibi are urmértoarele valor! - max. 0,80 pentru autostrazi si drumurl expres; - max. 0.85 pentru drumuri nafionale europene: - max. 0,90 pentru drumuri nationale principale si strézi; - max. 0.98 pentru drumuri nationale secundare; = max, 1,00 pentru drumuri judetene, comunale $i vicinale. Incadrarea In cotegorii a drumutiior se face in conformitote cu Normele pri vind incadrarea in categoria drumurior de interes national, anexa fa Ordinul MI. 11.43/1997. 6.25. In cazul in care conditia de fa pct.6.2.4 nu este satistacuté, se repeta calculul ratei de degradare prin oboseaid pentru o grosime mai mare a straturllor bituminoase de ranforsare. Grosimea necesard a straturllor bituminoase de ran- forsare se obfine prin interpolare, L Datormatio spacitice rogiole de intingere, £, (mvcrodet.) 26.3. Criteriul deformatiei specifice verticale admisibile lo nivelul pamantului de fundare este respectat, daca este indepiinita conditia: & S$ &oam ‘in core: & - deformatia specifica vertical de compresiune !a nivelul pamantului de fundare, in microdeformafii, calculat conform pet. 5.5; © adm ~ deformatia specifica verticald admisibild ia nivelul poméntulul de fun- dare, in microdeformatii, caiculaté conform pct. 6.3.1. 6.3.1. Deformatia specificé verticalé admisibid se calculeazé cu urmatoarele relat: Q. - autostrazi si drumuri expres: - drumuri nationale europene: - drumuri si strazi cu trafic de calcul mai mare de 1m.0.s.(1x10" 0.5, 118): £zadam = 329 No?” (microdef.) (6a) b, -drumurissézi cu trafic de colcul ce! mult egal cu 1m.os.(1x10* os. 118); ©: cxmn = 400 Ne °* (microdef) by 63.2. Deformafia specifica vertical admisiolié se poate stabill i cu ajutorul diagramel din figura 3. | £ { J g 2 é 3 2 3 = z i z 3 5 3 or f @ 100 Ne,m.o.s. Fig. 3. Diagramna de stobllire a deformatiei specifice verticale admssibile a ni- velul pGméntulul de fundare tn functie de traficul de calcul 236.3.3, In cazul in care condifia de Ia pet. 6.3 nu este satisfacutd, se repeta cal- culul deformatiei specifice verticale, pentru © grosime mai mare a stroturilor bitu- minoase de ranforsare. 7. EXEMPLE DE CALCUL 7.1, Exemplul 1 7.1.1. Datele problemei Se cere sd se stablleasc’ grosimea necesard a stratutlor bituminoase de ran- forsare pentru un sector de drum national european, cu doud benzi de circulatle. 7.1.2. Sectorul de drum este caracterizat de ummdtoarele date implicate in di- mensionarea straturilor de ranforsare: ©. anul modemizari: drumutui 1965 b, alcdtuirea medie a sistemulul rutier, conform documentatiel de proiectore: - straturi bituminoase 20cm - strat superior de fundatie din platré sparta cliindraté 10 cm - strat inferior de fundatie din balast 20 om ¢. fipul de pamant Py tipul climatetic ' regimul hidrologic 2 d. parametrul de degradare al Imbrécamintel bituminoase 0.09 7.1.3. Stabilirea traficului de calcul a, Anul executiei ranforsarii este 1999, iar perioada de perspectiva de 10 an! (1999 - 2009). b. Se calculeazé traficul de calcul, conform cap.4, cu ajutorul datelor din tobelul 9. Tobelul 9 7 THs | PK99 | Puov | PrsotPio9| fex | Produsui col. Tx eeaaeeencoe 2 col 4xo0t 508.116, 0 LPs 4 z ° ‘Autocamioane si derivate cu2 ost | 537 [148 |3,i0 | 2.29 1030 369 Autocamioane si derivate cu3 osi| 211 [140 [2.30 [1.85 [oad 172 Autocomioane si derivate cu peste 3 ost 531} 164} 282] 2.23 [1.61 1906 ‘Autobuze 64 | 1.48 [3.30 | 2.39 064 % Remoret 210 [140 [28a] 212 [0,06 27 Total os. 115, 2572 24Rezulté urmatorul trafic de calcul, conform relatiei (1): No=365 x 10° x 10 ani x 0,50 x 2572 os, 115 = 449 mos. 7.1.4, Sistemul tutier este caracterizat prin grosimile straturilor rutiere si valorile de caicul ale modulului de elasticitate dinamic si ale coeficientului lui Poisson din tabelul 10. Tabelut 10 Denumirea R E « moteriotului din strat cm MPa. Mixtura stattica 20 3300" 0,35" Piatté sparté ciindrate 10. 400" O27" Balast 20 152°" 927" Pamént Py > 70°" 0.36"*"* Nota: * conform pet 5.2.5 ** conform pet. 5.24 *** conform pet, 6.2.3 conform pct. 5.2.2 7.1.5, Se adopta varianta 7.1.1 de alcatuire a straturilor bituminoase de ran- forsare, conform tabelului 11. Tabelul 11 VARIANTA rane Tig. Strat de uauré: 65cm 4cm Strat de legate 6.5 om acm Strat de bord: : Zom 3300 4029 7.1.6 $e calculeazé urmatoarele componente ale deformatiei: ~ ¢,.7n microdeformatii, la baza stratutilor bituminoase; ~ €,,1n microdeformati, Ia nivelul patului drumului. Rezuitatele sunt date in tabelul 12. Tabelul 12 VARIANTA 71.2. €, microdef. 83, & microdet. 205) Nod 0s. 627 10.27 ROO 075 0.46 7.1.7. Se calculeaza cu telatia (4a), numarul de solicitari admisibil si valoarea fatei de degradare prin obosealé, RDO = 4.69 m.o.s / N adm., date care sunt Prezentate in tabelul 12, Din acest tabel reiese ca, in cazul variantei 7.1.1 de alcatuire a straturilor bitu- minoase de ranforsare, condilia RDO = max,85 este respectata, 25718 Se calculeaza cu telaha (6a) deformatia specificd vericala admisibilé a nvelul patuluy, obtindndu-se & cam = 217 mictodeformati, valoare care se compara cu valoarea deformate: spectfice verticalé calculata la acest nivet $1 anume €, = 234 microdeformaty Se constaté cd nu se verificd crtenul & < & on a nivelu! patulur drumulu: find necesaré adoptarea unor grosim: mai man ale stratunior de ranforsare 719 Se te1a calculul de cimensionare pentru vananta 712 de alcdture a stratunior bituminoase de ranforsare, conform tabeluiui 11 Rezultatele sunt date in tabelul 12 7110 Din examinarea acestut tabel reiese c& in cazul aceste! vanante de alcéture a stratunlor bitummoase de ranforsare sunt venficate ambele critem de dimensionare 7.2 Exemplul 2 721 Datele probiemer Se cere s6 se stubtleascG grosimea necesara a stratunlor bituminoase de ran- forsare pentru un sector de drum national principal cu doud benz! de circulate 722 Sectorul de drum este caracteizat de urmGtoarele date 2 anul modernizGn drumutur 1978 b alc&turea mecie a sstemulul ruter, conform documentatiel de proectare - stratun bituminoase Jocm -macadam gem + strat de funda din balast 20cm ¢ tpul de pamént P3 tpul clmatenic I fegr ul hidiologic 2b d paramettul de degraaare ot Imbrécaminter biturinoase 025 723 Stobiirea traficulu! de calcul @ Anul executier ranforsdni este 1999 iar perioada de perspectiva de 10 ani 1999 - 2009) b Se calculea7d traficul de calcul conform cap 4 cu gjutorul dateior din tobetul 13 26Tobelul 13 Tage | Pros [Puae [Pae*Pron] fox | Produsuicol 1x etd 2 ool Ax col 508 115 3 Tepes east é Auiocamoane sidenvaie cu2 os| 313 ]132| 270] 210 [030 189) Autocamoane 3 dervate cu 3 osu | 63 | 132 | 202 167 10.44 cy Autocamoane si derivate cu Seee gas w2}132]200] 166 |102 1% Autobure 32 [1a |274[_207 [064 22 Remorc: eee 30 [132[24] 189 [00 3 Totoios 115 453 Rezulté urmatorul trafic de calcul, conform relaes (1) Ne = 365 x 10°x 10 anix 0.50x 453 05 115=083mos 724 Sstemul ruher este caractenzat prin grosimile stratunior de calcul ale modululul de elasticitate dinamic $1 cle coeficientulut lu! Poisson cin tutiere $1 valorile tabelul 14 Tabelul 14 Denumirea n ¥ motenalului din strat cm MixturG asfaltica: 10. Piatt sparta ciindraté @ Baiast 20 Pamant Py we Nota * conformpet 525 “conform pet 524 * conform pet 523 mediu ponderat find *"** conform pet 522 725 Se adopté vananta de alcdtuire a stratunior bituminoase de ranforsare din 4 cm strat de uzurd si 4 cm strat de legaturd. modulul de elasticitate dinamic Em = 3300 MPa, 726 Se calculeazé urmatoarele componente ale deformatie: ~ €; in microdeformati, la baza stratunlor bituminoase ~ &, In mictodeformate 1a nivelul patukui drumulus Rezuttatele sunt date in tabelul 15 Tabelul 15 & merodef 89 t, microdef 566 Noon mos 229 RDO. 036 277.2.7. Se calculeaz cu relatia (4b), numéarul de solicitéri admisibil si valorile ratei de degradare prin obosealé RDO = 0,83 / Noam, date care sunt prezentate in tabelul 18. Din acest tabel retese ca. prin executia unei imbracaminti bituminoase, cu grosimea minima de 8 cm. ciiteriul RDO < RDOgun este respectat. 7.2.8, Se veriticd critetiul € < € ocn 1a nivelul patulul arumutui. Astfel, pentru Ne = 083 MOS., & can Calculat cu relatia (6b) este de 631 mictodef. Din examinarea tabelului 15 reiese ca si acest criteriu este verificat. 7.2.9. Se considera ca poate fi adoptata solutia de ranforsate cu 8 cm imbra- céminte bituminoasd. 28Anexa I METODA PENTRU {MPARTIREA {IN SECTOARE OMOGENE A UNUI TRONSON DE DRUM 1, GENERALITATI 1.1. Prezenta metoda se referd la impartirea in sectoare omogene a unul tron- son de drum, pe baza rezultatelor masurdriior de deformabilitate.. 1.2. M&surarile de deformabilitate se efectueazd cu deflectometrele cu par- ghie tip Benkelman sau Soiltest, in conformitate cu prevederile instructiunilor indi- cativ CD31 sau cu deflectometrele cu sarcind dinamicd, in firul de masurare situat la cca 1,00 m de marginea parti carosabile, in puncte situate la distante de max. 100 m intre ele. 2. PRINCIPIUL METODET 2.1, Metoda de impartire in sectoare omogene se bazeazé pe studiul pro- duselor cumulate dintre valoarea deflexiunii si distanfa dintre punctul de origine- si pozitia punctului de masurare. 2.2. Limitele intre sectoarele omogene sunt constituite din punctele in care diferenta dintre ordonata curbei cumulate si cea care ia in considerare o variatie liniar, prezinié valorile maxime si minime. 3. METODA DE CALCUL 3.1. La impértirea In sectoare omogene a unui tronson de drum se utilzeazé Valorile deflexiunii masurate th aceleasi condi privind: ~ perioada de mésurate a capacitati portante: - modul de solicitare a complexulul tutier (sarcina pe osia din spate a vehicu- lului de mésurare, in cazul masurdnlor cu deflectometrele cu parghle sau presiunea pe supratata plécii de inearcare, th cazul deflectometrelor cu sor- cina dinamica). 3.2, Deflexiunile masurate a diferite temperatuti ale stratutlior bituminoase se transformé in deflexiuni normale, corespunzatoare temperatuti de 20°C, th con- formitate cu metodologille de preluctare a rezultatelor masurdlor de deforma- blitate. 293.3. Diferenta dintre ordonata curbei cumulate si ordonata corespunzatoare une varia} liniare (2,) se calculeaza cu urmatoared relatie: ee) a %e=La- (ast): Y ax el et él tn care: ,= dy © AX, unde: im Media inte defiexiunile normale in punctele de masurare .(i-1)* si"; 4x, - distanta dintre punctele de masurare .(-1)° si .i*: n= numérul de deffexiuni implicat in calcule: L ~lungimea totala a tronsonului de drum. 3.4, Punctele de inflexiune ale functiei 2,(L) reprezinté limitele sectoarelor ‘omogene. Se mentioneazd c& in general, diumutile sunt caracterizate printr-o Variotie mare a deformabilit lungul acestora, ceea ce poote conduce |a stabilirea unor sectoare de drum cu lungime redusd. Astfel, in cazul unor jungimi ale acestora mai mici de 200 m, este necesaré onalizarea indicatorilor statistici al detormabilitétii penttu flecare sector omogen de drum, in vederea unei even- tuole comasari a sectoarelor omogene de dium. 3.5. impartirea in sectoare omogene se face cu ajutorul programului de cat cul SECTOM. 3.6. Suportul fizic al programului de calcul SECTOM este o discheta, parte inte- granté din normativ. 4, MODUL DE UTILIZARE A PROGRAMULUI DE CALCUL SECTOM 4.1. Programul de calcul SECTOM se instaleaza de pe discheta, prin copierea fisierelor in directorul de lucru. Programul ruleaza sub sistemul de operare Windows 95, 4,2, Crearea fisierului de date de intrare 4.2.1, Fisierul de intrare este th format text si este organizat pe doud coloane, prima reprezentand pozitia kilometricd a punctului de masurare, iar a doua. va- loarea deffexiunii normale (vezi figura). 42.2. Aceste date pot fi editate in cadrul programului SECTOM sau in orice alt editor de texte, cu conditia ca fisierul obtinut sa fie in format text. IMPORTANT: FISIERUL DE INTRARE NU TREBUIE SA CONTINA NIC} UN FEL DE FORMATARI SAU CCARACTERE SUPLIMENTARE IN PLUS FAJA DE CELE UTILE!! 304.3. Programul prezinté doud meniuri, organizate dupé functile pe care le tealizeozd: - meniul care se reterd la metoda de impartire in sectoare omogene; + meniul care cuprinde facilitétli generale referitoare la luctul cu fisiore text. 4.4. imprfirea in sectoore omogene a unui tronson de drum impune selecta- fea opfiunii .SECTOM™ din meniul urmétor. cu urmatoarele observati - rularea procedurii de sectorizare genereazé un fisier de iesire, denumit auto- mat ,out.dat™. Structura acestuia este prezentaté in continuare: = fisierul de iesie Gn format text) poate fi redenumit, editat si salvat. El poate fi preluat de alte programe de editare sau de calcul tabelar, pentru preluctari ulterioare; - a selectarea optiunii ,SECTOM" se deruleaza un meniu secundar, in cadrul Céruia se introduc urmétoarele date: ~ numele drumutui; -limitele tronsonului de drum studiat, caracterizate prin pozitia kilome- tricd initiald si cea finala. 4.4.1, Sectiunea ,Optiuni* a meniviui SECTOM permite personalizarea barei de instrumente din fereastra de lucru. EiSectoarefe armen 30 Priest, Cor umies Kechoat Dell meviy Abatece : ayazs 69 0 Bi ; 34.075 108 n eng on 2 ees 98 a 5 80328 BT a RCS 45S 3 8525 ade 0 8 Beez BEIT Be 3 BOFIG RATT a i B27 8497S LMG W 84973 #5025 3a 3 eG gS 2009 52 : 4.4.2. Sectiuned Info” a meniului SECTOM afiseaza informatii refetitoare ia acest program. 4.5. Modulul de lucru cu fisiere text este cisponibil din meniul de tip editare, care cuprinde optiunile .Fisier™, .Editare*, .Cauta”, ,Optiuni” si .Fereastra™. Acest meniu permite: - deschidere si saivare de fisiere; - editare de fisiere text; - selectare de fonturi; - céutare si inlocuire automata, 32Anexa 2 PROGRAMUL PENTRU CALCULUL DEFORMATIILOR SPECIFICE iN SISTEMELE RUTIERE {N ROMANIA CALDEROM 1, GENERALITATI 1.1. Programul CALDEROM si suportul fzic al acestuia, care se guseste pe dis- chet, face parte integrantd din Normativul pentru dimensionarea straturilor bitu- minoase de tanforsare a sistemetor tutiere suple si semirigide. 1.2, Acest program se utlizeaza la calculul deformatilor specifice in sistemele tutlere, sub solicitarea staticé a semiosiel standard de 57.5 KN. 1.3. Prograrnul se bazeazé pe rezolvarea analitica, cu gjutorul modelului Burmister. a statii de tensiune si de deformatie sub sarcind a sistemutul rutier. 2. IPOTEZE DE CALCUL 2.1. Sistemul rutier este solicitat de o sarcing circularé cu presiuneo verticalé uniformé, reprezentand greutatea semiasiel standard cu roti gemene, fransmisa Pe © suprafat circulara echivalenté suprafetel de contact pneu - drum. Caracteristicile sarcinii s| anume: -sorcina pe rotiie gemene: 57.5 kN: ~presiunea de contact: 0,625 MPa: - raza suprofetei de contact: 17,1 om, constituie date primare, constante, ale progromului CALDEROM. 2.2. Sistemnul rutier este considerat un mediu multtistrat (maximum 5 straturi), in cate fiecare strat rutier este considerat un solid elastic finiar, izotrop si omogen, infinit in pidn orizontal si cu grosime finité, cu exceptia pdmdntului de fundare, considerat semiinfinit. 2.3. intre stratutie tutiere exist aderenta. 2.4. Punctele de caicul ale deformatilor specifice sunt stuate int-un profil ver- tical ih centrul sorcini, 1a Iimita intre stratur. 2.5. Calculul deformatillor specifice se efectueazd in conformitate cu preve- derile cop. 5 din notmativ, in urmétoarele puncte: - Ia partea inferioaré a stratutilor bituminoase: 10 partea inferloord a structutirutiere (Ia nivelul patulul drumului, 333. MODUL DE REZOLVARE A PROBLEME! MECANICE 3.1, Problema mecanicé consta din verificarea echilibrului sub o sarcind exte- rioaré a unui solid elastic liniar izotrop. 3.2, Ecuatiile de echilibru si relotile existente intre tensiunile si deformatille specifice, conform raecanicii mediilor continui, inft-un profil axisimetric, au urma- toarele expresii: v?2=0 in care v° este operatorul bi-armonic, cu urmatoarea expresie: sou coat r bz 3.3. Modelarea structurii dupa Burmister intt-un mediu aleétuit din straturi elas- tice liniare zotrope conduce Ia rezolvarea pentru fiecare din acestea, a ecua- filor: v=0 3.4, In coordonate axisimetrice se obtin pentru sarcina de calcul urmétoarele tezuitate: + tensiunile: 6, (6.2). 59 (1.2). 0, (12) Si te (6.2), conform figurii 1; - deplasérrile orizontale u (12) si verticale v (+2); - deformatila specifice corespunzatoare. Componentele fensotuiui de tensiune 6 si de deformatie specificd € in 8, si @, sunt nule si deci, nu se caiculeaza, Fig. 1. Rezultatele in reper axisimetric ale tensiunilor wv3.8. Ipoteza elosticitéfiiliniore a modelulul permite de a suprapune int-un reper axisimettic efectele diferitelor solicitari, in termeni de: ~ tensiune: 0;, 6,5 - deformatie specificd: &,, & 4, DATELE DE INTRARE 4.1, Numérul straturlior reprezint& straturile bituminoase de ranforsare. consi- derate un singur strat rutier, plus numdarul stratutilor sistemului rutier existent (in care: este inclus si pGméantul de fundare). 4.2. Caractersticile straturilor bituminoase de ranforsare, considerate stratul 1, sunt: + grosimec totala estimata, in cm: = modulul de elasticitate dinamic mediu ponderat, in MPa, calculat conform pct, 5,3. din normativ; ~ coeficientul lui Poisson. 4.3, Caracteristicile fiecGrui strat rutier existent - straturile 2...4 - sunt: - gtosimea, in om; - modulul de elasticitate dinamic, in cm; - coeficientul lui Poisson. 4.4. Caracteristicile de deformabilitate ale terenului (bGmantulul) de fundare ~ stratul § - sunt: - modulul de elasticitate dinamic, in MPa; - coeficientul lui Poisson. Valotile acestor caracteristici sunt conform cap. § din normativ. $e mentioneazé cé ih cazu! in care sistemul tutier existent are mai mult de 4 straturl (inclusiv pGmdGntul de fundare), douG sau trei straturi rutiere, alc&tuite din materiale granulare, pot fi caracterizate prin: ~ grosimea totalé a acestora, in cm; > modulul de elasticitate dinamic mediu ponderat, calculat cu relatia: Em=( LEM xhy/LhP (MPa) ‘in care: E, - modulul de elasticitate dinamic at materialului din stratul i, in MPa; hh, - grosimea stratulut i, in. cm. 4,5. Adancimile de calcul ale deformafillor specifice sunt: - la baza straturilor bituminoase. in cm; ~ la nivelul patulul drumulul, tn cm. 4.6. Un exemplu de date de intrare este dat in cap.6. 355. UTILIZAREA PRACTICA A PROGRAMULUI CALDEROM 5.1. Continutul dischetei Discheta contine urmétoarele fisiere: - un fisier executabil: calderom.exe, - un fisier necesar rulérii programului: dosxmst.exe; -un fisier cu date de iesire: rezultal,dat, 5.2. Instalarea programului Se creeazé un director numit CALDEROM, th care se copiazé fislerele de la pct.§.1. 5.3. Rularea programului 5.3.1, Se lanseazé in executie fisieru! executabil: calderom.exe. 5.3.2. Datele de intrare se introduc in mod interactiv, conform pct.4. 5.3.3, Dupd rularea corecté a fisierului calderom.exe, se genereaza fisierul de date de iesire rezuttat.dat. core poate fi tiparit, 5.3.4, Fislerul de date de iesire rezultat.dat contine urmatoarele date, conform ‘exemplului din cap.6: - denumirea drumutui; - sectorul omogen investigat; > recopitularea datelor pimare privind caracteristicile sarcinii; - recapitularea datelor de intrare privind caracteristicile straturilor rutiere: - rezultatele calculelor efectuate si anume: R — -distanta punctului de calcul fata de profilul iongitudinal, care este toate cazurile egalé cu 0 cm, conform ipotezei de calcul; Z_— -ad4ncimea, ih cm, a puncteler de caicul; ATENTIE: — Semnul - ihseamnd cé punctu! de calcul este Ia baza stratulut; Semnul + inseamné c& punctul de calcul este Ia partea supe- tioard a stratului de dedesubt. DEFORMATIA RADIALA, in microdeformatit: ATENTIE: in calculele de dimensionare este utiizata: deformatia radial’ caleulata la baza straturilor bituminoase, In exemplul din cap.6, pentru Z = -33,00cm, DEFORMATIA RADIALA este .938E +02, ceea ce inseamnd e, = 94 microdeformati; DEFORMATIA VERTICALA, in microdeformoti: ATENJIE: in calculele de dimensionare este uflizaté deformatia verticala caiculata la nivelul pamntului de fundare in exemplul din cap.6, pentiu Z = 63,00 cm, DEFORMATIA VERTICALA este .234£+03, ceea ce inseamna z = 234 microdeformati.6. EXEMPLU DE CALCUL DRUM: DN 75 Sector omogen: km 23+000 - 29+000 Poramettii problemei sunt Sarcina..... Presiunea pneului Raza cerculti... Stratul 1: Modulul 3300.MPa, Coeficientul Poisson .360, Grosimea 13.00¢m Stratul 2; Modulul 3300. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 20.00 em Stratul 3; Modulul 400. MPa, _Coeficientul Poisson .270, Grosimea 10.00em Stratul 4: Modulul 162. MPa, Coeficientul Poisson .270, Grosimea 20.00 cm Stratul 5: Modulul 70,MPa, — Coeficientul Poisson .350 si e semifinit REZULTATE: — DEFORMATIE ~DEFORMATIE R i RADIALA VERTICALA cm oom microdef microdef 0-33.00 -938E+02 > VTE+03 33.00 -938E+02 =. 171E+03 0-63.00 -898E+02 -.148E+03 0 63.00 898E+102 ~.234E+03 37