MINISTERUL INVATAMANTULUI

GHEORGHE RAULEA ALEXANDRU CECAN MIRCEA STANESCU

Lintba
romana
Manual pentru clasa a V-a !jlcoli ajutatoare

EDITURA DIDACTJCA �I. PEDAGO(;ICA, R.A. - Bl)CUR�TI, 1994

Manualul a fost revizuit in anul ,1991, de prof. Gheor.ghe Raulea,
iii reeditat in anul 1994.

.ISBN 973-30-3437-1

Redactor : Emil Candel

Tehnoredactor : Otto Paraschiv Nec�oiu
 De�teapti-te, Romane!
de Andrei Mure$anu

De1}teapta-te, romane, din ,somnuil. cell de·,moairrte,

In care te-adan.dra barbalflii de tiiran!i !
Acum ,ori ntcibdata, �voir�te-ti alrta so:arta,
La care sa s·e-ncMne �i cruzii taidu�aini !

Acu1111 ori n:iciiod:art.a sa dam dov,ezi la liUime

Ca..Jn aste maini m,ai curge un sangede roman
$i ca-n a noastive .piepturi pastram cu fa[a-un nume,
Toiumfa<tor in lupte, un nume de TTaian !

Priviti, mra.!ne1tre umbre, Mihai, $tetfan, Corvin;e,,

Romania naitiune, ai vo9tri strartepoti,
Cu brate, le armate, cu focul vostru-n vine,
,,Viata-.n Ubert:ate ori moa.rte ! " striga toti.
 . Co,piii sunt yeseli. U:nii pov�tesc �a aµ va�anta . 1�
tara; Ja buniici. . . . . ·. . . . . . . ·. . ·
· .. .· . ·.
· diriginte, . . • . . ·.
Abia au obse,rvat ca veni·se domnul care ii ooculta
ce-l?i povestesc. Zambea $i-'i privea pe rand, pe fiecare dintre eL
C9piii n st;:1lut'ara cu 111ult.a hucurie. ·. . . . . . . .·
--- Ati pefrecut ya c anta cu fofos �iv-ati odihnit. Acum fa ...
ce1,?eln a\nuil .�olar. cu puteri noi. .··· . . . . . . ·· .· . . .
. . . Du;pa s�rbar;ea·d� de�chidere, copJii
. . . . ·.
jntrat in c1ase. Pe au
bfvnc:Lerau ,���zate in or<ii:rm cartile. D01nnul dirigirnte il•e...a spus :
·T--.· cqpii, av��io· ·�ta· ae cliasa frumoastL gunt • sigu1rea,.vet1
pastra· cu�nia $i• ca v�ti'· avea grlja de bancL. Sµnteti.· doar ··in
1
C 1 a"a a v.::.ca
. ....· . . . .•.·· . . . · . ·. ·. . . . . .
':.<,'�.' ' .:< • • ', ', ' • ·, i •, • •, ' . .
,· Avetitoat€ coooitiHe pea:itrµ ain.vata. Viitorµl �l';lte alvQstru.
J.• .� ', :' • .\ '. ... •, ... •, ,' ,.
'.
,,•. :" • •. • • / ,'\ < • • ,: • C ''

faU'ide\ ce trebuie .sl. i:nivat,att tot .111ai bine.

' ' .· . ,-, ' ·:·,_ ·. , . .. ', - '

Vocabufar ' '

' '

· 1. proaspat zu,grctvita = zugravita de putin timp.

2, sclipeau ,,_;-s:traluceau; luminalL
3. au recitat• poezii . . :SpUs poezii.

lntrebari
l; . De c:e mergea Radu. grabit spre $coalil ?
.
2 •. Ce schim.biiri s-:au facUt 1n $COctla ?
. 3. Ce. au Jqcut Coptii in va�anta ?
4. Ce. le-:.a. flpits a,oninul diri!;J}nte ?

l.uptam pe�tru .onoarea clasei

dupii A; Moraru

. !n $COHla noastra, . la lil1ceputul fi�a1rui �cofar, se orga- an

. nizeaza intreceri intre · clase .. Toate dasele· se stra!duiesc sa ca9· ·ftirge
· .·
infa·ece,�ea; .· . . · · . ·. . · . · • . , · •. ·. ·
. · 2 ·Va- ..• fi £6aHJ gteu, \Spu,11e'Viorica Dufoitl�ISCU, l�Sponsa:- ·.
bUa claseta dncea. Trebuie sa. mun�im: mult i�i eon�tiindos. Toti··
trebtl'ie..sji fiJnifOl:llrte atenti. �te Jil'.1• J9C . OJ.1:Qar�a clasei··noastre.
Saiye4em, �tie fi�,a;i·e,ceare defacu:t? .
· -... �q.voi avea .gdja de cw·atenia
.
 Eu, de or:din,ea de pe ooridor.
Eiu voi uda f.1oirtle.
Iar eu voi .�terige tab[a 9i voi aer1si c11asa.
$i al}a, ipe rand, fietare a sipus ce are de facut.
Am mundt', muJit ,pe tot p:arcursul trimestirului. Mih:ai u:da
flo:riJ,e 'in dasa, ia,r 1 Pavel, la dormitor.
Sanda irasipundeia de orodnea din dulapul alasei. Cateva fote
au preigatit fanpreuna cu :doamna educatoare l}erve�e[e ipe1nt1ru
staila ,de mese. Toti veneiam imibracati o!Ddc1nat.
N..:am uitat nici ,invatatuira. Aproape toti elevii am foat note
numrai de noua �i zece.
�_L:a ldt'Siei,p[i:na nu am avu,t nid o abatere.
La sifaI"9itu1 trimestruJui a fast o .9iedi1nta mare.
A�teptam emotionati sa cunoa9tem ca�igatoa!'ea int•r1eiCerii.
A vorb'it domnu[ diirector:
- Toate d:aseile 9i-iau f.fil!ut clatoria. Ce[ mai bine ins.'.i a
munch clasa a ctncea. Elevii 9i eleve1e din laceas,ta cJiasa au fos:t
cei mai harnid. Noi, conducrere1a �oliii, ii fefa:itam 9i [e uram s.1
munoeasiCa' !tot atat de bine �i in oelela1te trimestre.
EJlevH cie1odalte dase au .felicita;t din toat'a inim,a dasa a
cincea, car,1 e a ca�tigat intrecerea. �
.
lntrebari
1. Cum au muncit elevii din dasa a cincea pentru cd$tigarea
zntrecerii ?
2. Ce zntelegeti prin ,,Toate clasele $i-au facut datoria" ?

/ Cum incepe toamna

d�a Marin Preda

Lntr-o tlupa-amiaza. 1 Nic'olae ie�i in gradina. Se a�ezase sUtb

.

un porn �i rrncepu sa ci'telasca O carte.

-
CMd:ura so:areilui el'la placuta, :nu mai dogoreia ca acum ca­
tevia saptamani. Era lin�. Gradina pare 1 a lll1Creimenita. Nici 0
aidieire de· vant.
6
 Deodata, Niico/h;l:e auzi·ceva. De iUlldeva se desprinse o frunza
galbena. C,ad / ea legalnandru-se ,pe pamant ..
Soare, le cobo.r1a spre asfLntit. Se facuse riiroa't'e. Nico[iiae simti
d. i •Sie ;i�aJCils:e cama$a ;pe umeri �i ,pe isipmrare. Pam ia'OO\m O saptia.­
marna, ,eil siaituise la umbra f·ara sa silmta di spre sea1ra se face:a
ra:ooare. Se scaWa in raru tchiar ila asfintituil soarelui, a�1a era de
�. /
Se 1riJd'iba Ide sulb pomi �i se uita pe oer. Nu cumva se apropia
pfoa·ia ? Nu, cerUil era [impede cat vedeai bu ochi:i., iNru c:umva
aldia vantul ? Nu, era HJni�te ca :;;i mai i,nainte. De undeva, din
varrfu1l pomu!lui, se mai rleS1prirnsese o frunza ingalliben1it1a. Nicolae
se 1gandi catva timip �i fu4eilese : venise toamna.
Din Z!irua aceea baga de seama tot ma:i muilit ca [n gradina,
in ieuP1Je, 'in ,gra.ld'irni'(;:a cu flori, in gradina cu zairziavartJuri 1;,i afara
pe camp se ,petTecea o schimibare. Ierburile 1111g,ail.Jbenea1U, samant.a
s.e scutiura. Fructele de toamna erau coaipte. Puii cresbusera cat
rpaisar'ile ceil.e marl. La cam!P, bobul de pornmb se facuse iair,e ca
gnaium1t,ele sremalna1te priimalvao.--a. A� mcep Z1ile[e de toam1rna :in
tar,a noastra.

lntrebari
1. Care sunt schimbarile ce au · loc in watura, la inceputul
toamnei?
2. Care este activitatea principala a taranilot toamna ?
3. Copiii la ce munci pot ajuta ?

Din vfata dacilor

dupa· Alexandru Vlahuta

Demu!it, cu cait.e1Va mii de ani inaintea noastra, traia :p!iin

· 1ocurii!,e acestea iun neam de oamein.i v,i!teji,, ma1ndri �i inelte:matori
de mo:airte : erau daici1i st:ramo�ii no�tri
1
,

iSt'iilpani pe un pamant fr:umos, bogat �i dam·ic, anume pardi

facuit :pentru ,un .ase.menea popor, dacii au ajuns, in mai iu�in p de
un veac, sa-nchege o tara puter-nica : Dacia.
7
 Cand Utl1 imiparat !mare, din vremea :aceea,. a 1rnitriebat un
trimis a1 rdadlo,r daica se teme de ,el, acesta a ,r,aspuns :
- Dacii niu se t€1m decat de oer, sa nu caida pe ei.
A9a era poporuil care-a s:t�panbt m:a'i demlll'lt [io(cuirii.[1e acies­
teia.
Daicii erau oameni bine legati, de startura potri:vit, a. Purtiau
1par,ul lung, las.art;' m ,plJ.ete pe UJmeri ·i,;i ,pe spate, reltezat in dr.eipitiul
frun{ii, ba,r,ba mare 9i stufoasiL Em1U cinsrtliti 9i drepti.
Femeile emu i1nalite, im:braca,te foumos, b[antde 9i idiuioiase 9i
Ingirijie:au icasa : tomeau, teseau, cre9teau copiii. Ba'r,bat, ii, cand nu
erau frn ra�rboi, duceau caii la p�.une, cre9:teau vite i,;i oi, s,2manau
1

grau 9i faceau ineigot. In ,poteinillie ,padurii c.re�eau ail.lbinieil.,e .p,entr:u

miere,
· iarr oei din munti s,cot,eau aur.
Dorint1a lor de a-i;d apara tara :;ii tra:iu\J. \l:ilber ii face.au te­
muti 1i'n rfozibo1ad.ie :<;,i despr,e vi1tej�a 1oir vio r:bes\c ilst:o!I"Ildi vremii.
1

Intrebari
1. Cum se numeau oamenii care au trait cu cdteva mii de ani
f.n urma, pe locurile unde se aflii acum patria noastrii?
2. Cum ariitau femeile $i barbatii dqci?
3. Cu ce se ocup.1u femeUe dace? DCJ�· barbatii?

Apararea Sarmizegetusei1
de Eusebiu Camilar

Dup.a o �upta cUJmiplirta, romani,i au cuc,erit o ipadu�e, apoi

s-au revarsat 1 [n:tr-un loc gol. Armata rom.ana a ,ramats o clipa
inma.Tmurit1a, zariiind Ja cat,eiva sute de metri Sarmizegetusa. Pana
la zi!du�i, iau trebuit sa cuoerea.sca tpamantul pas cu pas, did
inspaimanrtafo,a,re era opunerea d:a!Cilor. Grupuri .de 1luptatori, ho­
tara{i sa...�i dea viata soump, [uptau cu vi1bejie.
Au stat darze 2, pana la ceasul din urma, feme:ille 1d,ac,e, hotta­
rate sa hllpte ipana la capat, caci 1e ai,;teipta so1avi:a. $i batranii :au
ve1nit sa [uipte. $f ipe ei :ii a�tepita ascuti�UJl swbii!loT. Puhoaie.le3
(du9mant1oir v1eneau necontenirt:, far sa:get;i1e :;;i land1e ari unica'be
in1Junecau so:areLe. Dar, cu cat du:;;manii veneau mai multi, cu 1

8
 a1at daicii emu maii ind<irjiti4 • Raonetele de lupta outremur.au pa­
duri<le ·�i mu!Iltii. Har mai intalnisera arm:atele �ui Traian a1tata
in!darjke �i ne6hfirioaire. Inoert-incet apar"itorii cadeau tot mai
multi. Zadle, jur-imprejuru[ muntilor erau ro\';iii de o ma,rie de
f1lacari. Ba1rba,tii voinici, fomeile �i bat'ranii nu dade:a1u 'in:sa ilna­
poi, ci veneau cu pas hotarat s.� luipte ca sa nu pre:dea oetatea.
Osta�ii rom:a.nL s-aiu cutremur:ait' i;;i au 1111ceput a da 1napoi,
de9i ii :'impingeau in luipta ordinele vesrti:tu1lui imparat Traian ...
Bait ra1nii oisrt:a�i roma1ni statera,u, uimLti in fa{a .nemf.rilc1ar1 i1i da­
1

cilor ...
Degeaba izbeau romanii in rporti1e cetatii. Sea.rile lor, pHine
de soll.dati, ,erau rasturn. a te de dacii de pe ziduri.
De ilia o v1:1errne au aiparut pe ziduri ceaune cu a,pa docotita.
De sus au fost airuncaite viipere, �i groaza a pafruns t;,i mai a!dfrnc
in Tarndurile .dese ale ,romaniHor.
Din cand in cand se. vedea aparand pe ztd run barb.at ca de
. part:nizeci de ani, in maini cu o sp;ada greia, dar para.sea ·.re:peide
zildul 9i ale11ga 1Ia 1por{i, dand 1n to.ate partile ,po,runci.
- Murim rm;preuna, Decebal ! ii spuine.au soldatii, in timp
oe JJn porti �beau to:t mai puternic cokop,itorii.
Apoi, cand �i-au dart seama ca totul em pi,e1rduit, ca re'zis­
ten�ia loir Vla 1slaibi, datii s-au hoti.�,rat s:a mo:ana. pan,1 [a unru[, darr
nu einguri, ci impr,euna cu cetaitea. Cate·va fade a1prinse au fost
aruncate in depoziteile de maTfuri �i in caselie de lemrn.
Romanii au stat ce-aiu stat, apoi au distrus portile, iau in­
trart; iin cetate 1;,i au vazut strazile in f'lacari �i -pe sub filaca,ri, oa­
'ffi€1I1i mgir:oziti.
 $i baitMiia se da fatain,te, pe sub ftaoalri.
·- Gandul lui Traia.n, de a-:1 duce ipe Deoeba1l la Roma viu,
nu .s-a funplinit, cooi Deiceba1l a mrurit ca un viteaz, lu;p:tand aia­
turi de poporul sau.
Vocabular
l. s-au revarsat = ,aid, s-,au impra�tiat, ocupand
2. ddrze = n:eclintite, ouiteza:to.ate
3. puhoaiele = aid, multime de ,oameni ce se depla:seaza cu
repe,ikiune
4. inddrjiti = \St;a:ruifori, perseve1,enti

lntrebari
1. Cine a Jost DecebaL ? Dar Traia;, ?
2. Cum se numea capitala Daciei ?
3. De ce nu se temeau dacii de armata romcma. ?
4. Cum aii luptat dacii pentru apararea Sarmizegetusei ?

Terna
Copiafi, 1pe caiete, randurile in care este descris eroismul
poporului dac.

10
 Toamna
de Octavian Goga

Val de iruma b a1rgintie $i cum de la mi.a:zanoaiptie

Mi·-a funpodobit g•ra!d'ilna, Vine vanrtu1l fa:ra mi:la,
Fi:rieilor de [ama'ita De .pe varfu[ �uTii inoa:strie
Li ,s,e· iu:sica 1rada.icina. Smu1ge-fil zbor 1earte-o
�indiri[i9..

Beste ICre�teit de dumbr.ava De viforinita ipagana

Norii su�i :i�i poiairta plumbu[, Se'-indoiesc nU1cii1, ibait1ranii.
Cu ipodoaba zidrentuita PJange-un. rpui, Kie c:ioc,1'rlie
Triemura ,;pe camp porumbuL Sus, 1p,e cumpan!a fantanii.

Terna
lnvafafi poezia pe de rost.

11
 Puiul
(frngment)

de I. Al. Bratescu-Voine.�ti

intir-o primavara, 0 pre1pelita, aproape ffi'OaDta de oboseaJ,a,

ca vene:a de departe, ltocmai din Africa, s-a las: at din zbor intr-un
Ian verde die grau, la man:igiinea unui liistar L. Dup;a tie s-a ddihnit
vmo carteva zi1e, a inoeput sa a:dunr2 bet;iga$e, foi usca'te, ;paie $i
fire de fan $i !;,i-a f.i'ibut un cuib pe un mu$uroi de pamanit, mai
sus, ca :sa nu i-1 inece pfoi�e ; pe urma, $apte zi1e de-:a randuJ a
ouiart: cate un oo, in tota[ $arpte oua mici ca :nfa;;te cofeturi2 $i a in­
ceput sa le doiceasrca. Ai vazut cum sta ga.:inia pe oua ? A9a sta
$i ea, doar ca ,ea in lot sa st, e:a iin cot'.et, sta afara ,in g,rau ; $i pi1oua,
ploua de varsa, $i ,ea nu se mi$ca, c;a nu cumva sa patrun1d8, o
piditura de rpfoaie La oua. Durpa trei saptamani i-au iesit ni�te
pu1i ldraguti, nu goi ca :puii de vrabie, ci imbracati cu nuf .ga11ben
c.a. puii de ga"ina, da,r mid, parca e:rou $3:Pte gogo($i de matJase ;
$i au in:ceiput sa umble prin grau dupa mane.are. PreipeHta prin­
dea Cate O flUrniiiCa, ori ,Cate O lacusta, le-o firimita 1in huca,tele
mi:ci si ,ei, pie ! rpic ! pie ! c u cioc: u1ete[e lor. ,o mancau numa,ide­
cat. $'i erau frumo:.;;i, cuminti $i ascultMori ; se pHmbau prim­
prej: uru[ mamei for $i .ca1nd ii striga : \pit1pafac ! reipede vene:au

-
la ea.

inrtr-o duipa-amiaza, pe [a sifari;;itul lui august, ,pe can:d piuii

se jucau frum,os in miri$te3 imprejurul prepelitei, aud o :c:ii1ruta
venind $i o:prfodu-se in drumeaigul de pe ma:rginea laistairUllru:i. Au
ridicat itoti in sus cape:tele cu ochi$orii ca ni,$te margele negre
$i iascultau.
- ,,Ne:ro ! iin:alpot !" s-a auzit un ,gl.ais strigand.
Puii n-au priiceput ; dar mama 1or, cane intelesese ca e un
vanator, :a ramas incremenita...
- ,,Eu O Sa zibor ; voi sa ramaneti nemi1,<;,:0aiti ; care zboar:a
e pien'dut. Ati inteles ?"
Puii au clipit din oiehi c-au inteles, $i 1au ramas a$terptand
in taioere.
Se auzea fa$aitul unui caine care ailerga ,prin miri'l;,be i;;i din
ca:nd fin icand gilasu1 omuiLui :
- ,,Unde fugi ? inapoi, Nero !"
12
 Fa9aitUil se apropie, - uite caine:le : a ramas impietri:t cu
1

o 1Laba ]n sus, cu ochii tinta sjpre ei.

- ,,Nu va m1J9cati'}, le 9opte9 te pre;petlita 9i se strecura bi­
ni1$or mai de1pa1r,te. CaiineiLe pa9e9te incet dupa ea. Se aprorpie
graibit 9i vana.to:riul. Uite-1 : pidorul lui e ai?a de ,aiproape de ei
.rncat va:d 1oum 'i se urdi o furnica. pe cariimbuz t• cizmei. Vai !
Cum le bate 'inima ! Dup.a cateva dipe1 pre1pelita, zboarii rad- cu
1

piimiintul5, la do;i ipa,9i de butul caineliu1i, 1carie o rut'lm,a,re�te ; va­

natorul 1se 1dreipairt,e1a:za strigarnd : ,,lnapoi ! Inapoi !"
Nu poate trnge, de ftrica s,a nu-9i impu9te cai1I1Je[e ; da,r 1p1·1e­
1

pelita se ipreface ai?a de bine ca e ran,ita, irncat cain@e vrea icu

orice pTet s..,o ;pri1I1da ; iiar caind socot�tie ca e in afara de ibataia
pu9tii, ziboa,ra. repede spre lastair.
In v,remea astia, puiul oetl mai mare, fun Qoi1c sa stea nemi9:c:at
cu foa1ii rr,ui, duipa ,cum �e poruncise ,pr,epelita, zboar,a ; vanatorul
ii aude (ParaHuu. ziborru1ui, se intoa.rce ;9i rtr, ag,e. Era cam depante. 0
stn:guiria ah!oe l-1a atins la a1rip:a. N-a pi1oat, ia pui1iu:t zbUl'a pana la
lastar ; d:ar :aoo1o, de mii$c, area ariipei, osul - la inioepuit num.ai
1

p'lesnit - s-a crapa,t de tot, 9i puiuil a cazut 1ou o a, r1pa mioar1ta..

Vanato1ml, cunoscand des1mea lootarului 9i va;z§Jrnd ca tra­
se1se intir-un ,pui, nu 1s-a Juart dupa dansUJl, :socatind ca nu· faice
truda de a-1 caurta pdn la.star... Iar canid ,s-a innoptat $i 'f.asa,rea
luna di.In,spre, Oornatell, ipuii au auzit des1u�it' glasul mamei llor
chemandu-i din capul mi:ri$tei: :,Pit1Pafa.c ! Pitpalaic !".
Re:pede .au zbumit rinspre ea $i au gasit-o. Ea i-a numarat.
Ltpsea 1.mul.
1

- Unde e nenea?
·- Nu $tim, a 2ibu1rat.
Atunci iprepeht,a, desperata, a inc:eput sa-1 sbd,ge taire, mai
tare, asoultand din toate partile. Din 'la.star i-a Vr, a:sipurus un gilas
.... ,c�an1d �:i.--a ga.,
o
s: t ms : ,,P'·JJU '• P'1u '" V"'t � d i-,a va�U!t' ar1ipa rupta,
r, ,can
o V
o

a inte1es ca era pierdut ; dar 9i-a ascuns durerea lea sa nu-1

dezna!dajdui1aiS1ca. pe ,el...
De atunci au inoeiput ziil.e triste ipentru bietruil pui ; se uita,
cu ochi1i p[an9i, cum katii 1ui se inviitau la zbor6 dimineat,a 9i
seara ; iar noaiptea, cand ceilal,ti adormeau \Sub iaripa imaimei, el
o intreba cu spaima :
- ,,Mama, nu e a� ca o sa mfi faic binre? Nu e �a c-<0 sa
mer,g 9i 1eru isa-mi arati cetati i;,i ,raUH$i mariea?".
- ,,Da, ra.spundea :prieipelita, silirndru-,se sa nu plang,a".
$i ia tirecut varn... In locul :zi1eil.or ma!rii i;,i firumoase, au
venit zile miJci $i po\Somorate, a [nrce, put sa 1carla bruma 9i sa se
rareasca frunza Jastaruilui. Pe [nserate se vedeau ['anijunii1ei in­
tarziat'e ·zburand in rasul pamantu1ui, ori pailcuri de ,a[te pa'Sa,ri
13
 cailatoare, ia:r '.in tace1re, a no;p:tilor friguro:ase ,se auze1auv strigaibe[e
cocorilor, mer:gand tbate in aioee.a$i parte, , 1caitr.e miiaz zL ·
·in injn_:,a biert·� · �rrnp�lLte ,e�a o ,lu,pta sf�,�i,e�oa!e :l �T fi vrut/
�a ;se rU1pa m. douai JUm�t,�te. s� plec.e cu. ,pu:,1 sam.atv �if �a!''.e su­
V /

fe.rea!U de fr ul t ' mnei mainitatel iaQ· Juma!tate sa �a1e cu

pui u: :schi�?dI:ca!'I� se ag.a:!a �e Vea c d}sp,erar,� f Sufla.�e� du$ma­
n?1ars� � cniv !uil.ru1,/po��ufa f.ar� veste m:�r-o z.1, /a h�t r�rt:o/ De­
V
cat s,a...:1 moa1ra totl pun, mai bme numai 'rUl, -/$ 1,, fara fsa se
uite fo1apoi/ic1a Sa nu-i slaibeasca hotar. arelar;zbuira C p:uii zdir a­
veni.lipe ca�d c,el raniit trig.a CIU deznadre 'd ;
t:.= ,,Nu ma iasa,ti!;! Nu ma [asa . ti ! " I
A alncercat /Sa se. ara1S:ca dup.i"i ei, ;ar. nr-:a pu:trut, $i a iramas
in :toe, ru1rmandu-,i cu ochii pana au ,pierit ,in zarea des:pr,e mia ·
zazi.
Peste trei · zm,e, to.at.a .preajma era iimhracata 'in ha'ina alliba
$i 'Dece a iern,i:i. Dupa, o 1I1;i,nsoare cu viisool, u:rma fUl!l seni.!n ca
stiiciLa, a1duca.nd cu danisuil. u:n ger aprig.
La mairgitI1·ea JastaruJ.ui, UJI1 pui de pr,epelit a, cu aripa rupta,
sta zgribrullilt' de mg.
1 e de ipana adi:nieauri, urme, aza acum
I Dupa .q.ua.·,e1ri11e, ;g.mz,av
o pirotealii 7 iplaicuta. P,rin minte. a lui f ,u:lg,era crampe'ie de ve­
denii8... miril$te... 1UU1 ca:ramb de cizma pe care s.e 1ur,ca o fur­
. nica... airipa
, calda a mamei. Se cfattna intr-o parte l?i tntr-.alta,
9i pica moot ...

Vocabular
l. Uistar = ramura itanan'.'i·, oo,paoi tineri
2. cofetua·i = ;prod.use de cofetarie : bomiboane, zaha1rioale etc.
3. miri$te .:_ ;camp de pe care s,-au r·ecolJtat granele
4. cardmb = ;pa.rtea d:zmei care im!braca :pUJlpa pido,mlui
5. a zbura ras cu pamdntul = a zbura jos, aiproape de pamant
6. a se 'invafa la zbor = ,a 0:nva:ta Sa zboare
7. piroteala = somnol•enva, m1ota,iiala
8. vedenie = ·qira,tare imaiginaira, fan,toma

[ntrebari
1. Cum $i-a crescut prepelifa puii ?
2. Ce i-a 'invatat cdnd s-a a,propiat vdnatorul ?
3. Cum s-a gdndit prepelita sa-l pacaleasca pe vdnator ?
4. Pentru ce $i-a pus prepelita viata in primejdie ?
5. Ce a facut puiul eel mare ? Ce-a pa.fit el ?

Terna \
t

1 Spuneti ce invatatura trageti din aceasta Iectie.

14
 ION CREANGA

Amintiri __din copilirie

La cire�e

dupa Ion Creangij,

Odiata, vaira, ma fu.1ri$€iZ diin ,Casa i;ii mer ,due ziua-ill 1a1miaza
mare, fa mo(5 Vasme, foa:telle ta:tei cell miare, sa iau nri.$,te Cire!;ie.. /
$i ma chitesc 1 eu in mine, oum s-o dau, ca sa nu ma priinda. In­
tii-u ma,i .mtai a'n casa omuilui �i ma fac a cere pe Ion sa ne duc,em
la scalldat.
- Nu-i arcasa Ioln, zice maitW;,a Mairioair,a ; s-a dus cu mm;m­
tau Vasile, sUJb cetate, la o chiua 2 din Conidireni, 1s.;.aduca ni�te
sumani3�
/- Apoi, rdar, mai ['/imai .sanatoasa, ma:tu�a Mairioara ! $i-mi
pare raJU ca nu-i varul loin aiCa�a ; Ca tare-� lfi avut pilak:ere Sa
ne rscailidarrn i1mpreuna... ; .
Dar, .in gandu[ meu : $itii c-am nimerit-o? Bine ca nu-s
aicasa ; l;,i de tn-m.� veni diegmba, �i mai bine-air fi. .. $i, scu:rt $i
cUJpiriillzator, iSairut mania mat�ii, 1uandu�mi ,ramas bun, ca un
baiet de tiveaba, ies din casa cu chip ca ma due la sc,a[dat, ma
9upuresc4 pe unde pm $i cand coao ma trezesc in dre�uil femeii,
15
 $i mcep a cariibani fa drie�e in san ; cnude, C03(pte, CUffi se ga­ 1

seaiu.L$i cum eram ingrijit $i ma sHeam sa fiaic ce-oi face mai

dre,g rJrba, ia,ta matu�a Mail'ioara, ,C-0 jordie6 in ma111a, la tulp,ina
cir€19u!lui !...
- Da1r bine, ghiiBvole, aiti ti-i scalldatu[ ? ziise ea cu ochii
holhati rra mine ; ,croibo.a1ra-te jos, talharu[e, ca te-otl. im.ivaita eu !
Dar oum sa te cobori, JCaci jo!s era pr:apadeniie ! Da:ca velde
ea 9i vedie ca nu ma dau, zva1Y ! de doua-trei ori cu bu!lga.Jri 1111
mine, dar nu ma chite$te 7 • Apoi incepe a se aburca8 pe cira;; in
SU!S, zicand : Stai, ma, ,poroane, :ca te captu:�e,;;te ea, Ma1rioarn,
ac�!
Atunci eu m,a dau ,iute pe-o crea111ga 1mai S1p11e poale, �i o
tdata fac : zdUJ) ! fo n�tte canepa, care se futLndea de [1a cire9
1nai111te, ,;;i era cruda $i pana ,la brau de nialta ; '$i neburna de ma­
tu9a Ma,rioara, dupa mine ; �i eu fuga iepurei9te prin rcanepa $i ea
pe urma me1a, p�na [a gairdul din funduil gradini'i, if)€ ca:re 111eia­
vand v.reme sa-1 saT, o cotigeam9 inapoi, iar pr:i.n canepa, f,ug.ind
ttot 'iepure$te ; �i ea dupa mine pana-n dr�tul ocdlullui, pe unlde
mi-iera iar greu de sarit ; ;pe de lartuTi, far ga1I1d, �i har$ita 10 de
16
 mai1m�a nu ma iS1aheia di.in fuga nici in TI4ptU1l caipuilui ! Cat pe 'Ce
sa pUliie mania pe min,e ! $i eu fruga, .;,i ea fuga, �i eru fruga, :;;i ea
1
fuga ; \pana Ce dam Canepa. fuata, . palancii la piimant11 ; ,caoi Sa
nu spun miniciuni, reirau vr,eo zooe-:dou�rez,ece prajini die caneipa
f·rU!I1;orasa i�i deras,a . cum ii pe:ria, de car_:J nu s-a a�es ni.mirea ! , $i
'1.·du, pa ce faoem no1 1rebul?oa�a as·ta, maitr�a nu �tm, cium se m­
calca;,te prm canepa, ori iSe impiredka de cevia i;;i cade jos. Eu
atunci iute ma rraisuce&e [ntr-un picior, faic vreo dorua sarituri
ma1i, potrivii1Je, mra zvairl pesite gard de parrea nioi nu 1-am atiitns,
:;;i-mi ,pi,erd U!rnna, ducandu-ma a,ca.sa i;;i fimd foarrte cruminte in
ziua aceea ...
Dar mra:i indesearii 12, iaca �i Mo:;; Vasill!e, cu vornicul 13 �i
paznicud. stir1iiga pe tata la poarta, ii ·spun ,prricina :;;i __,l cheama sa
fie de fata cand s-a ispii9i 1" canieipa i;;i cir�ele - caci tlr,eipt vor­
binid �i mo� Vasile erra u1n ciirpiinos 15 i;;i un pui de zgarie-branza, 16
ca 9i mat'u1:;;a Ma·rioaira. Vorha ceea : a tunait :;;i i-a adunat. Insa
degeaJba cliimpiinesc 17 eu din gura. StiriicaiciU1I1�a se faicuse, :;;i
vt'novatul trebu:ia sa pilaiteasca. Vorba oeiea : nu pilatiel;lte bogatrul,
ci v:inovatu[ ! A� �i tata a dart; gloabii 18 penroru mine l;li pace
bwna. $i dupa ce a venli.it el ,rui:;,inart; de [a i$pal;la, mi-a tmas o
chelfiinealii 19 ca aceea, zicand :
- Na, satura-tie de cire�e ! De-1amu sa $1;ii ca ti-ai mancat
lefteria 20 de 1a mine, spanzurwtule ! Oare muilte s1Jrr.i.Jcaidruni am
sa mai ip1atesc eu pe urma ta ?

Vocabular
l. a chiti = a jude'oa, a soooti
2. chiuii (piuii) = ma1�ina de ibafait postaviul
3. suman = postav grtos, stofa
4. a se $Upuri = a se f'llri;�a
5. a ciirabiini = .a dina
6. jordie =nuia Lunga, b/Ha
7. a chiti = aid, ,a lo,v'i, a nimeri
8. a aburca = 1a s·e catara
9. a cotigi = a 'OOOli
10. hdr$it = a[ci, zgaI'ICit
11. a da palanca. la piimant = a dohori, a ouJca l:a pamant
12. indeseara. = cu sensul, spre seara
13. vornic = "lici, fu,n1ot�onar al s1Jaitului ou atributii judecarto-
r�ti
14. a ispa$i =:aid, a prei�u1 paguiba faouta
15. ciirpanos =r= zgardlt
16. zgarie-branza. ,- zgardt

2 - Limba romilnA, clasa a v-a - ed. 91

17
 17. a cl<impani = a vorbi vnute �i nevrute
18. gloaba = aici, desp<'lgubire, a.tnenda
19. cheLfanealii. = bafaie zdravanii
20. a--$'i manca lefteria = a .piende increderea ouiva

Intrebari
l. Cu ce scop seduce Nica la matu,�a Marioara?
2. Ce paguba a fa.cut Nica rndelor sale?
3. Cettrmari au, avut faptele Lui Nicii ?

Pupaza din tei

de Ifm Creangit

"

Ma fa1€zei;;te mama. iintr-o diirnineata din somn ciu vai-ne--

v:oie, zicandu-mi :
- S.coala, dugli1ule\ iniainte de rasaritul soareiliui ; iar vrei
sa .te ,pupe cucul ar,menesc �i sa te s,pm�ce, ca sa niu,-.,ti mearga
toata ziua '? ...
Ca:ci a..5a ne ama,gea mama cu ,o pupaza care-$i f acea cuibul
de multi ani intr�rn tE:!i foar,te baitran i;d soorburos ,pe coasiba dea­
lului., la mo� Andr.e·i, frate!l.e. tatii eel mai mid $i numai, ce au­
zeai vara : pu-pu-,p,uip ! pu-rpu-,pup ! dis..:de --,,ctlmineata in rtoate
zi1e!1e de vuia satuJ.. Si cum mA scol, indata ma si trimi·te mama
cu demanc:a;:r,e m t:ai1\1rna, la ni9te 1inguralfi ce-·i' aiVe.am to:emiti
pra)itori tocmai in V,alea Sa.ca, ap1.·oape de Topoh{a. $i pornind
eu cu demancare, numai ce $i aL.td pupaza canttmd :
,,Pu-p;1\-pup ! pu-pu-,pup ! pu-pu-:pup !·'
Eu aturn!ci sa nu-,mi caut de drum tot I,nainrte ? Ma abat ,pe
la tei; :cu gandul sa prilrld .pupaza, caci a vie.aim grozava ciuda pe
dansa, nu numai:decat ,pentru pup.at, cum ziioea mama, ci pentru
oa ma scu�a ,.in tba,te zilele cu noaiptea""'n c'.a.(p tdin pricina ei. E;,i
0Uil11 ajung fo dreptul te1ului, pun demancair1ea jos rn car ' ar.e pe
mruichea .dea[u[ui, ma sui ilnioet�r in te'iuil iCar.e te .adormea cu
mimisuil. floa:r,ei, bag maina m soorbura, unde $Jbiiam, �i noroicu'l
meu ! gabuiesc 2 pupaza pe oua �i zk plin de mult{tmire :
18
 ,,Taci, :1eil.ita, ca te-am caipt�irt ,e,u ; ii mai pupa, rtu �i )Pe
dracu[ de acum !" ·
;;i cand aproape sa scot pupaza afiaira, nu i;,tiu cum se face
ca ma spairii de cr<easta ei cea rotata 'Ou pene, ca.lei nu imai vazu­
sem pru:pa�a pana 1atunci l;,i-i dau drumu� ID 1storrrbura.
-· Mai, anapoda 3 1ucni �-aista, ziic eu mciud:att, ocotand di­
du[a :din cap $i tuflind-o4 in gura scorhuTii. A[Poi ma dau jos,
caU:t O lespede pOtrivilta, ma iS'U!i OU dansa iar llil 1Jei,. timi iau ca­
Ciula �i in iocul ei ,pun l,espedea, cu gfund c� i�i ea pupaza Ide
undevra, pana m-oi intoar:ce eu din ta:r:iina. Dupa aceea ma dau
j0:s �i poirnesc re/pede 1cu demancare la lingurari...
Bi :scaipand eu cu obraz 10urat, 1mi iau kaista lcu 1bliide[e,
pornesc $pr.e sat, ma abat iar pe il.a tei, ma sui mtr..;i'nsul, pun
urechea la gum sicorburii �i aud ceva zhatandu-se in[.au : h!tru.
AtUJruci ieu lesipedea ! cu ingtriji,re, bag. man:a �i scot pup{rza vlii­
guitii5 de atafa 1z!bU1Ci um, iar oua:1e, caind am vrut Sia [e ieiu, erau
toate rnuma!i ,cMsa[1i�a. Dupa a:srba vin a:aasa, 11eg pupaiza, :de pi\ctor
c-1> a,ta, �-o dosesc6 de mama v,ro doua zifo in pod prin ceLe
puti:ni harbuite7 : §i una-doua, la pupa::oa, de iillu ¢·iiau cei din
casa oe .tot caiut prin pod al;,a die de;s; I1nsa a doua zi dupa asta,
ialca i;;i ma.tu� MariUJca 1uri Me9 Andrei vine ilia m1L c:.. o falcii-n
ceriu $i cu una-n piimant8, $i. se ia la, dondiinit9 cu mama din
pricina mea :
,_· M.i; . auzit-ali dumriea\ta, cuinnata, uria ca· asta, sa · fu.ire
Ion ipUpaza, :carte - zi1oea ma:tu�a CU jafle .. -· ne tTe�e�!Je d'i��de-
tj.imineata (1a lu1cru de aitatia ani ·, '?... . . , :, . .
- Ce �pui, cumnata ! L-aii;; uciide 1111 bMaie, can:d a9. aif1a cia
�la p;rins pupaza s-. chiJnUJrasca. De'am!U binie ca mi-ai s:pus, las
pe mine, ca ti..,1 ieu eiu la diipiinat 10...
E1e1, fiiriid ascuns in 1caJII'l1ara, ,curn aud unele ca aoosite, iute
ma sui in pod, 1umflu pupaza de · unde. era, isa1r, cu dansa pe. sub .
stirea,$i1na ca!sei $i mli due de-1a dreiptul fui targu1l vi:teiLo;r, .s-o vand,
caci era .to:cmai ilun;ea, ,i:nfa· ... zi de tar,g. $i' cu,h� :cijiinig �h :iarnia"'.
roe 11, 5,nce:p a . ma ipurtaJantoJ 12 printr�e oameni ·de • :001� '.Pana
co[o, !CU pµ\Part.:a in mana, · ca doai· �i eu eDaim olea:cii rf,ecior de
n�UJStoir. Un mo$neag ,c-o v,Ltica de fUJnie n-:are 'oe lucira :·
De vanza1re ti-i gainu�a ceea/maLbaieite ?�
De vainzare rmo�uJ.e !
$ii tat celi pe dansa ?
Cat' iCre'Zi �i dum.nea.lta •1Ca faoe !
Ia ad-o-ncoafc.e 1a mo�ul s .;;o dramaliliascai3,!
 $i cum i-o tlau m marta, jav.ra draicului se fate a o cauta Kie
au, i;,i-i dezlea,ga atunci frium�el ata de Ua pircio,r, a1p�i m'i-o
arUillC'B.-ID SUIS, ,zicantd :
- Iiaca pozna, c-am soaipat-o !
Fuipaza zbar:r ! ,pe O dugheana i;;i, dUipa ,Oe se mai odih:n�te
pu1in i�i ie apoi drumul :in zbor spre Hutmu1�ti �i ma ilasa cu
la;crimi.lie pe obraz. Eu atunc'i hat ! de sumanu[ mo�neaigull:ui,
l '" sa-mi p1ateaSICa ipasairea ...

'v
( /�.0- � ganr?e9rt;i dumneaita, �o-?u1e ? Te_ j�ci cu mair:fa onm:
lm ? Da;ca nu t1-o fost de cumparat, la ce '1-a1 da1 drutmu1 ? Ca
nu ooaJpi n·id iCU rgiunic:a asta de mine, 5:nteles-ai ?
- Dar �tii ca , e9ti amairnic la v,i,a:ta, mai ibaiete ? zLse mo9-
neagul raza'nd.
- Da ipaoe ba:iatului, mo9ule - zi,se un humule9tean de�ai
no¢\ri - ca-ii f,eiCioru1 lui $tefan a Petrei, goispoda1r de .[a noi 1din
salt, 9i ti-i garsi be1eall1ia ou dan&uil. p.e111.;tru asta...
-. He, he ! :sa fie sana:tos dumnealui, om bu:n ! de-aipo'i chi­
t�$(@durnniea 1ca :nu. ne c_;1no��tem �oi c:1 $1��fa� � Petrei '.
ZliSe rno9nieagul� Aipo1 bme ca 9 tiu a cm �ti, mail taca ! fa stai
o1e.a:ca, Sa te d IC eu la tata:-fta,u '1;,i Sa vad, el te-1a trimii:s CU ipu;pa'Zi
de varnzare sa spurd M1rma1rocu[ ?
� -0
 Toatte ca toate, da1r cand am auzi:t eu de itaifu, iep [o\C mi.. s-a
muiiet' gu:ra. AJpoi inroet-:'inaet m-alm fiUr.i$at pdintre oameni, :;;i
unide-am cr!Oit-o la -fiuga �re Humule$,1i, uirt;anidu-ma tinapoii, sa
vad, nu ma ajru,nge mo�neagrn ?...
� $i cand ajung acasa, aflu ca tata �i :mamlcl e1·au du:;;i fa targ ;
�i fnatii uni spun ICU sp:aima ca-i pozna cu matirn;;a 1iui mo,:;; An­
drei ; a .sculait tot satul in picfoare di!l1 ,prilcina pupazei dim tei ...
$i cum imi spu,neau ei ingrijiti, niuma oe .'.;,i auzim cantantl
in ,iJeti :
,,Pu-pu-rpUJp ! pu-pu-pup ! pu-pu,pup !"
Sor.a-me.a, Caitiinca, z:ice art:'lllnici cu m'iraire :
- I-auzi, ba!dita ! Doamne, cum suint unii de napastui1esc
omul chiar pe sfanta dr,eptaite !
- M:a1i a,:;,a, surioara !. .. Dar in gandul m:eu:
,,Cand ati �ti voi :eate a patimit, si1r,eaca, diin pricina mela :;;i
eu din iprtcina e,i, i-ait;i plange de mi[a !"

vrcabular
Q) dugli$ = lene�
� a gabui = ,a .prinde pe ci111ev.a oa.re ,a fogit
@ anapoda = ;pe dos, de-.a�n!doaselrea
@ a tufli = 1a 1ntdesa
� vlaguita = ob:osita
� a dosi = :a 1a1scunld1e
l� hdrbuite = vechi, :s:trioa,be
- c-o falca-:" ce:i1: $i cu �na-n pam�nt = supariaM
.
J
se za la cwndanit = se 1a la oearita
_ a lwa la depanat = a cer:oeta., a 1Iua din scurt
l"n,.
i iarmaroc = tar:g
tanto$ = semet, mandriu
1 ":';

I a dramui ,= .:I canltari, a ffi,'l'Si\Jra

,

� a chiti = a s1ocoti

lndrumari
� ,. Leoturile La cire$e J'}i Pupaza din tei fac .parte cfin volu­
mul ,,Amintiri din copilarie". Volumul cuprinde intamplari din
v'i!ata rde ,copil 1a scriiitorului, tr:aiiite in :siatul sau, Hl.llITlul�ti, mu
;prin ·alte ;pa1nti pe unde a fo'sit dus l:a 1nva,t,a1ura.
Pe laJ11ga ecesite 'intampla1ri, scriiotiorul mai prezintta dif,eritJe
obiceiuri, ocupatii ale oamenilor din Humule9ti.
 !ntampla,rt[e de,scrise pl,ac foar!;e mu:llt, atat copiilm, cat
1

fii 1Q1amenilor mari, fiind pline de haz 1�i farn1ec. Cu mlta u dl'la­
gos: ti e ne prezinta chi,puI mamei �i ·al tartalui, al pri.etenHor :;;i
colegHor de 1;,cO'ala, figuri de dasdili �au sa:teni.
In afura de ,,Amintiri din copWirie", Ion Creanga a mai
set.is pove1;,ti, c,a : Pun.guta cu doi bani, Capra cu trei iezi,
Povesteu porcultli, Harap-Alb etc.
Prin scrierile sale, Ion Creanga s-a facut canos1cut fJi
peste griani�ele :paitriei :nnasitre, •opera fii111du-i trnidusa in foiarte
mulbe limibi. El cs,te cons,ideriatr oa 1.mul din:trc marii •scriitori
ai! neamului nio:sitru.

Terna
Povestifi confinutul lecturii..

Mesterul
' Nicu

de Al. Vlahuta

N'i:colae Grigorescu, mareile pictor roman, s-a nascuit in anul

1835, in satu:l Piatra din jude{ul Dambov,ita. Pa1rintii lui, Ion f;,i
Ru:xia:ndm Gr'i!gorescu, cu tbata munca 1;ii stariuinta [or, n-au pu­
tut sa ias:a deasu:pra nevoilor. Gurile se-nmu.lteau �i imbucaturile
inoeipe:au sa se 1nu i 1merie ...
Dtipa iun �ir de a: !Ilii grrei, muri .pe nea�teptat c,e,l caire a1du1oea
1

pai111ea in casa. !:n urrna lui au ramas ·�a)Pte oopii mid, [ntre pa­
tru �i doisp!lr ez,ece ant1 .
in Cararni:dari, fa maITTgi.nea Buicure�tiuiJ.ui, traia o matu�a
sarnca l;li huna, care i-a prirnitt in oasu�a ,ei velche. De ratci ,por­
nesc ice[e dintai amin:tiiri ale piC'tor.ului. Iata be scria ie[, a:min­
ti'11idu-�i de anii copilairiei :
,,Cu aou� :ne-a crescut pe toti hiata mama. $-oda1t'.ii n-.arn
auz:it-o ,plangandu-se, ori spunand VJ:"80 vorba !'lea. S-a .trudi:t, isa-
22
racuta de ea, :;,i-a <invatat singura sa citeasca '$1 sa !Serie, ca sa
ne poata invata pe noi pu�ina carte. Ca ce �coH ,era:u pe vmmea
aoeea ? !...
De dimineata $i pan.a"'jn ,noaipte 1nuncea $:i se dng,rijea sa
av,ern. de :toarte. Un £irate mai mare intra,se ucenic fa un unchi al
mamei, zug,rav. La zece ani am intrat $·i eu, la un ibonar. Acesta
era uin om · sucit $i ra1r a uzeai o vorba cumsecade din gura 1ui.
Ma punea sa matur, sa-i legan copi1lul, $i cand voiam sa ma u�t
'?i eu cum zugrave�t'.e, ma lua fa goana.
Numai ca:teo:data, cand ii frecam :eulorile, ma 1as:a !langa ,ei ;
atunci eram rn culmea feridrii.
Dupa doi ani· m-am intors acasa ,$i 1am ·inceput sa fac singur
iconite.
Bra v,aira. Dumini!ca ma duceam 1a obO'l:. !mi a$tern.e1am hai­
nuta jos, imi intin!de1am marfa pe ea $i-�mi a�tepbam mu$teriiL.
Cu oe bucurie am venit aica:sa dupa ,cea dirntai ,,af:acere" a
mea ! Facusem v1�eo zece so,rcoveti $i, cand i-attn pus mamei m
mana, s-a u:itat la bani, apoi la mine, $i m...;a intreibat ingrijoTata
de unde-s; ca ,eu luerasern pe ascuns. Ca.ind i-am spus, m-a sa­
rutat, a dat sa zica ceva $i s-a init'ors cu fata sptre fereastra, ca-i
23,
venea · s·a plamgtii. Asta a foot poate ce/a ma,i foriciLta zi lcfiiin viaita
meia. EI'lam maTe ! Adu10e:am p a1raJ,e acaisa, bucurie la ai m1ei, cu
munca maini!lOT m,e/le. Cine ma1i ,era ca mine ?"
Din cuibUi$O'rul aeesta batuit de vantu1ri, 1s-a rildicat mare1e
Grigoir,escu.

lntrebari
1. Cine a fost Nicolae Grigorescu?
2. Cum a invatat el sci picteze?
3. Povestifi cum $i-a cd$tigat primii bani.
4. Cum $i-a aju,tat el familia?

Visul tmplinit

dupa Lucian Blaga

. - . . . . . . . - . . - . .

Vestea a strabatut ca f.uiLg,erul s:arte1e $i ora�ele. :Se anuntase

Adunarea National,a de la A[ba-IuHa, ,unide s-a hotarat - Unir:ea
Tr.ain,siilvani;ei cu Romania.
Pe111ttuv,tsU1l de ve.aicuri al po:porului rroman sosis·e clip.a 1m­
pli1nirii ; :t'rupul tairii se unm l;ii cu Tranistlvania. Stapani1rea stra­
ina arsuprn parrnanttiuJui o:-oma1111esc er.a ailuingata penrt:rru totdeauina.
In dimliineart:a aicee1a a zilei de 1 Decembrie 1918, ca la un
semn.al, lumeia ;omaine:asca a pornit sprie A�ba-Iu1lia, locu[ Adu-
lllairii. ,.,. ,,,.,
Era o rlimfr1eata 'Deice, de 11a:rna. La Alba�I1u/lia, nu a foot chip
sa mai paibrU1I1da c;in,e.va [n sala Adunarii. PoporuJ care venea din
toate cdlturi1e Tratn,si[,va:niei, sa auida mar:ea vesite, se a'dl.li!la pe
campd1a intiJnsa din fata. S-au adunat peste o surta de mii 'de oa­
meni Cum pe weme,a a1cee1a nu erau miicrotfoane; oe1i ce vor­
beau mrnlt�mii aidUJnate se mutau de la o triJbuna fa a[tia.
1

Pe tf1etele tu:t'urlOlra se .citea feridrea. Era ceva ce te f,a:cea: sa

uiti totuil �i 1sa nu rte mai s:aturi .privind mar,eia de ldatpE�fo ce soT­
beau vorbele cielor ce cuiVantau.
24
 S�:r.a, nin tiirrnp ce oaimern,ii se inapoiau in saltele de untle
veni:sera, treceau 0u fetele imbujoraite, vol'lbilnd d:esp1:1e Unire,
de�pre cei ce lu1pta!sera pentru infaiptuirea ei :;;i !nu avusesera
feribrea sa apuce aoea e:i ma:reata.

Intrebari

1. Ce siirbatorim la 1 Decembrie?
2. De ce lectia are titlul Visul implinit?

Terna

Copiati prima parte din lectie.

Racul, broasca �i �tiuca ..

(Fabula)
de Alecil Donici

Racul, broasca �i o �tiiuca

Intr-o zi s-au apucat
De pe mail. Jn iaz s-;aiduca
Un sac. cu grau inc�r:c.;at

$i la el toti · se &nhama
'Dria'g_, 1ntind, da[" nu iau
seama
Ca sacu[ sta necili: ntit,
Ca!ci se tragea neunit.

Racul mapoi se da Nu :;;ttu dne-i vilno1va:t ..

Broasca rtot in sus sa[ta, Insa, pe 1cat am ad]at,
$tiuca foarte se ie:bea ·· Sabul m i:a� nu s-a tra:s,
$i nimic nu is.pir.avea. Ci tot pei loc a �amas.
25
 A�a-i �1 la oirnenire,
Cand · in vlas;;tii nu-i unire
Ni:ei o treaha · nu se face
Ou izbanda �i cu pace.

Intrebari
1. Despre cine se poveste$te in aceasta poezie ?
2. Ce defecte ale oamenilor sunt criticate ?
3. Ce invataturii trageti din aceastii poezie ?

Terna

Povestiti cu cuvintele voastre �e a vrut sa spuna poetul in

. ultima strofa.. ·

26
 Albina si musca
(:Fabula)

Cwm se face, ,air:aga mea, intreba musca pe a1}bina, ca :ai

mLere:a atat de dulce �i acuQ a�!a de veninos ?
- Foarte simplu, ii ra:spuinse albina. Da!ca n-.a 9 avea acul ·
: n-ar mai fi a me,a.
a,�a cum .spui tu, at,u:nci mier.ea
- Cu to.ate a,ste.a albino, omu;l s,e :infrupta nestingheTiit din
fagurii ta1i.
- $·i pe bu:na 'd reptat,e, deoarec,e omul ma ocro;te:;;te. El
1

1;,tif\ deopotriva, sa ma ingri.jeaslca :;;i .sa-mi cule:aga Todul. Clim

imi da, 1a;$;a ii da U !

Intrebari
1. Ce a intrebat-o musca pe albina?
2. Ce i-a raspv.ns albina ?
3. De ce omul trebuie sci. zngrijeasca bine albinele ?

Teme
1. Scrieti ce invatatura se desprinde din aceasta fabula.
2. Cititi fabula pe roluri.

Indrumari.
F.rbul a Racul, broasca $i $tiuca esbe. o poezie in oare se
povest�:te o fo'tarmpla-re, inohipuita, din lumea ianima;lelor. Per­
sionajele sunt raoul, bma-soa �i i;;:tiuca. E1'e H rieprezinta, de f!aipt,
.pe oameni. Ou ,ajutorul 'lor s:crii<torul ,critica ,am1mite defeote
ale oamenHor, cu scopul rde a-i :face sa iinteleaga ca gr�esc,
ajutandu-i sa traga invatamiinte.
Fabula Albina $i musca reda o in:tampl:are din care reiese
1ajuto.rul reciproc dintre om �i al<bina, ·criticand totodata oibi­
ceiul mu$lei (0a �i al U<t1JOa·ia <lint.re oameni) de a primi totul
'de-a gafa, Iara m'l:lnca.

27
 Nicusor
(fragme:nte)

de Al. Briitescu-Voine$ti

Firumoo Ain Nou o sa fie ! A ninis doua zi11e din criva,t $i

acum .in iajun s-a schimbat vantull ; sufla austntl' suibtiinrl !Ilorii
pri!Iltre cair,e ]ncep sa se iv,easca st'elele �i aiducanid cu, e[ un ger
de te faie.
La cur:tea caselor 1ui conu Mi;m e zarva mare. Pe poirti[e
des10hise la1rg nu ma1i oonteniesc saniille inca1rica;te cu musafiri. E
porn de 'iarna, 1a oaTe sunrt: poftiti copiii tUituror priete!nilor. I11
mi:jilooui sa[onului N11ca1'Ca;t, ca:re tine de l:a intrare ipana la te­
raisa din fun:d, e ai;;e:zat bradu[, impoidoibirt; de-{i i1a ochi,i !
In vremea :ars'tia., ailaturi, ila casie.riie, e un sufleteil stingher2,
care se z:bate $i se firamant'a:... Mama e dusa la cuc;oia!na icasieru­
lui s:a' ajute ia igaiti't �i la sourturart; - �i a ilua:t $i pe· Lienuta cu
ea, �a!r Nilcut9or sta singur :in gangul3 casi,er:iiei, munciit de gan­
dur!i... A va,zut azi-dim1i:neata pe •un om, din 1curtea bui,ereasca,
ducand la ,spi1nall'e un brad mare, ma;re... pe urma ba�etii de la
dofetarie !CU ta.vi �i ai,t haiat de la librairie iinca.ircat CU d:,eil. d€' f el
de cutti... $i el $tie ce inrsemneiaz.a, asta. Anul trecut, cand ,1-a
dU':ruit' 11n gat, [-a· dus mama-sa la spiterie4 $i atuI11Ci, ,prin u9a rr1n­
tr:edesohisa, a za:rit o clipa in oda'ia de ailaituri, icu b'ehdii lui im-
paliienjeniti de friguri, un braid frumos imibr,alcat iin... :dar a il!n­
ohiis spiteirul U1$'a... $i eT'a zi:ua, 1umarnarille nu er.au 1aiprins,e 9i
maimilca i-a spus a:� : ca seiara e mali frumos carnlcl se aip['ind [u­
maina::r,iile ...
Toti corpiii :aoe5tia care tree in sanii, atolo se dulc, sa va'da
pomrul de iair:.na.. .. pomul de iarna ! ... $i nici ipriln cr,alpil'tudle u[u­
cilor .nu 1poate s.a sre uite, ca e zapada pan� 1a igalt... E ! idkH dalca
ar v:rea cmiu Mi9u... Adineau:ri a trecurt ti·n ta•rg 9i nu s-a mai
!lnitiors inca acasa... Daca i-ar ie�i 1nrai1 nte 9i 1-a:r ru:ga, SiB.-i atrate
�i lui pomu[ d� 'iarna - numai ,niteil - nitel de tot.
Cat e die m�ca iiniimi.oara iui, s-a despairtit alcum m doua.
Ju1matat:e m 1farnbrance�te inainte : ,,Irncearca conu M'�u ,e om bun ;
poa/te te du0e sa: vezi, Jpomuil, pomul", ia,r ceaJalta il triage fnarpoi ;
,,Fu!gi de-acoruo, nu se poate... nu se poate, n:u se ,pb!ate ! .. :"
28
 Se aud iSan1i1i: veninrl di.nspre tairg... Uite-le, cotesc la colLt, 9i
in iba:taia 1ampii1 reilectrice de la raspantie, Nicu9or riecunoa�te pe
conu Mi9U .�i-[ arude razand cu pofta. REWiede O ia la tfruga sa-i
iasa rrnaiinte. Cine �tiie ? Poate chiar far.a sa--Ji spuie n:imitc, va­
zanidu-1, 0 sa i-1 ia:ratbei, ca e om bUJil.
"'-._A ajUJns ! Aici e, ailta cot'itu1ra. ,,Hei ! La o pairte !" stri1ga
bkjaruJ degeaiba ; iair conu Mi�u, ie1?ind ,pe jumart:Jattre din sa1nie 9i
vaizand /Cio,piiu� [n drum :
- In drum, haii.1 ? Drace imptelit,at ! Sa te ,caQtce s,ania... Mair9
acaJSa !
$i sani@e tree... E 111oapte... Nu se pot vedeia lacrimillie caire
aru 1na,paldtt fa1 oichi$!0Tii negri, caitifellati, du1ci ca o mangaiere...
I-a zis a9a : ,,Maq 1 ; acasa", da,r ee sa faca aioasa ? Nu e ni­
meni a:casa, ntmeni. $Ii icum sta in drum, ;pacr:df-i �opte�te cineva
1a urechie : ,,$ tii1 ce ? Poate ca se vale de ila poairta: prin d'.e­
reastra". 0 'ia la .f,uga ilnspre OUl!',tea boier,erusca. i,,
Se da la ,0 parte langa u:luci ca sa trea1ca. sani:hl:e caTe ies ;
apoi, cand aru trecu:t', face doi �i in curie �i se uita cu mtor­
darre... Ies vailuiri de ilumi:na pe feres,tr,e, dar pomuil nru se vroe...
A ! �ie e:l un loc de uooe ar, putea ve., dea ; de rpe prispa 5
urndie boierii ma!nanca vara ! Arolio, a va,zut ell prin cr.aipaJbUII'i.ile
ululcilor, suint fe'restrele jos. Da, dar cainii:i ! ! ! G.1ndul asta il
faioe sa se rerbr,aiga re;pede dtn cuirte... Oe ibine air vedea ell de acolo
1 1

pomul de ii.Ja1rna ! ! Sta... §i-$i face in gand 0000:teil:i de om ma:rie.

Nru se poa1te sa fie cainili dee:legat: i aoum canld vine 11.ume... Asta
nu .se poate ! Ca sa mu 9te lumea ? Face cativ1a .pa9i iin curtie tra­
ganid 1cu iurechea i;,i nreputandu-$i dezhpi ochii de ta lumina f:e­
res!trei1or...
Ocole�te i,n varlu[ pkioo:reilo,r masa ... Ma1i sunt cativa :pa9i.
A ajuns ! ... na ! 1per:de[e[e Jasate... ba nu, una e ridiicata ! Pa9e;;te
binil?or... bi1ni;mr... Aaa ! ! ! Ce frumos ! Ce f,rumos !
Poa1te de-acum sil sufle aus,trUJl.,taios de 1�ec:e, ca in tot trupul
capiilu11ui s-a ·reva. rsart caldllira unei fer.iiciri nemasurate. Tot su­
fletui is-a urcart in och[i c,a!re pirlirvesc .cu nesatiu... Cum sdipe:$te
beteaJ1a ! Uite $i lumarnairiile aprinse ! ,$i ce de ju.ca:rii !... InaUtnfa�u
se deschide la perebe o u�a prin ica,re na;va/1,e�e o droaie rle copii,
bai1et;a$i, feti{e... Abmn madaimeil:e a�iza copiii in s:emiiicerc. Tre­
bu.1e sa ICa.Jnlne : ,,0 ! Ttannenbaum ! 0 Tannenbaum !" Se face o
talc.ere desavaT9ita. Oucoaoo Zoe, gazda, deschide pianul 9i se
�ae:a ,saA acomtpainie�e... dar in clijpa fu ca;re-�i irtdica mana ca
sa in:ce<1ipa, dtnspre t1eraisa se arude latratul gros ,al um.ti· .caLne 9i
29
tipatu1 unui .copil, t1ipat d€ gm1aza, 1unig, .sfa,;:;i,etor, ,care spinteca
taioe,rea $i tmce ca un jurnghi in inimile tuturor... Baribatii dau
n{u'vala irnt,r-aco1o : deschid u�a. ,,l\,faq;, Leu ! mair;:; Leiu !" ,stri1ga
conu. Mt�u, dand ou ipiciorul in caine... J o.s, langa fe,r,eaistra, zace
cop:Hul if.ara CUTIO$tinta ...

Vocahular
. l. austruL = vanit aduca,tor de ploai'e �i zapada
�- sting.her= izoliat, singur
.3. gang �= coddor
4. spiterie = f.armacie
5. prispa �� un fel de t,eras· a [n :fata oaselor tarane..)U

Terna
Aratafi, in scl'is, de ce Nicu�mr nu putea sa aiba acasa un
·· porn de iarna ?
 .Dimilneata a nins .cateva ore, cu fudgi 1111.;i r,i �i al.bi oa vata.
1

Zapada. a aico1perit, deopotrwa, oasele �i istraz, i�e or�u[ui ; ha, s-a

Oiprit �i 111 CO.roaneJle desfru , JrnZi!te a:le iCOpaiCitO'r oa:re s·trajlliesc
st,razfile. Ora�Uil, mvaluiit in rpodooba.-i ai1ba, _ :pare �i maii fvumos.
E Anul Nou. De caiteva zhle s--a rirlicat, ·ca di:n basme, ,,Ora­
�ehil Copiilor". In mij;1o:c se malita un braq inail,t, !P'arca v:riea sa
mtreaca :blli0icu1riLe din jur .. Pe e1 surit _ a�ezate sute de giloburi co :..
lorot e, papu�i �;i ursmeti, :pungi 1CU bomboane �i bec,uiri el,ectrice
1

vopsite ,in ��u, galben �i ailibastr· iL Stele a,:rgi1hrtri:i, �urvite bogaite

de beteala.se impletesc cu ceitmaverde 'a braduhlL � -·- ·
..·
In ju:rul iaicesturi ipom de ia1rna ur.iia:�, s,tr.aludtor, iSe ,aJJa ffi U!lte
ca�ute cu juca1rii 1$i du1cimi. Iata casuita ,,Oaiprei cu trei iezi".
Copiii ,sitau �i se utt,a la ea, gandindu.,.se la patani,a oeforr tr'ei iezi­
sori
, c:aire n-au as:culrta:t. ...Ide mama. lor.. Maf
' .
,incolo,
'-
,,Mo1tanul-in-
ca:ltat" ,priv,e�te .cu funga:D1,farf .spre an}ma1l€[e din a�te rp0cvei.?1bi,
'

31
mandru ,��- pr·ietenii lui 9i de culoriJe pe care pictoru'l i Je-a in­
tiln/s pre hot 9i pe labute. Tata-le pe ScwfitJa-Ro9ie 9i ipe Alba-ca­
Zapada !
TrUJUchiuri glI'oase de stejair, ciuperci u1ria9e, rathete cosmke
s-au tiralnsformat peste noaipte l!n magazine cu dulciu r rJi. 9i jucari:i.
0 mu[ti!me de fotografi f:ac pnze .aelo:r mi.ici. Co.piii se fotografiaza
in m�ini, ori �n sainii traise de ui�i impa.ta,ti, isa.u langa coco�ul
diJn ,,Punguta cu doi bani".
ln preadma Anu1ui Nou, mii de coipii viziiteaza ,,Ora9eiul
Copiifor" cu minuna,tii'le 9i f,rumusetiil.e lui. In fietaire seara, la
teattriul de paipu�i, 1i,nstaJat alaturi, se pot vedea sipectaco[e...
$i, deodalt:a, aiparre dintre hra.zi Mo9 Craiefam cu sacull. cu ju­
cairii pe ca:re £1 arluice pliln m !fiecare an. lmbracat cu �uba groasa,
CU piI10lil0I10aiCa In ba:rlba 9i ,pe ffiUStati, Se Opa:'€\<;,te Isa ,Pffi€0SCa fa
copiii J!l1Canrl:a1i de f rumuset,ea bradului.
P:dn o:nwltimea aduniarta. sa. p["iveasca cum Mol;, Orati!U!Il im­
par,be daruri, 1se aproipie doua fomei hMrane cu doi neipo{i.
- Ta:re-i rfirumos ! zice una dinitre ,ele.
- Cand eram noii copii,, nu puteai vedea a�· ceva ! ii irais-
punde realla1ta, :eu un zamhet de multumire di a ajrutns sa tira­
ia:sica zi[e aitat de frumoase.

Terna
Descriefi cum arata un Ora�.el al Copiilor.

Fricosul
dupa Emil Garl'eanu

Ia.ma. In noaptea luminoasa parica ai :in rfata o [,ume di:n

pove�ti : CO!paici de zahar, camp de cristal, iaz de og[i!nda. $i-n
cuprinsul larrg, ho[ta cerului i�i aiprinde unia cate una [umiinille.
V:ietuiltlO,vrele sunt imbaftiate de farmecul aicesta : :pfusarHe zboa[',a
ca z1ua, VIU1pea &ta [aniga vizuiina �i i111U, se-m.duria· Sa m1earga ,la
vanalt ; veveriJt r ,a apleaca c:r;,eanga langa iCrearnga �i hoinare�!tie· pa-
32
duirea-mtr�agra, iar ,ieipur,ele a pornit-o La juca:t.J lnJC1et, ascu1tand,
a re�it bim.i�or d in incurcaitu['a, �i :canid a ajuns �a margim.;e �i a
vazut m,tinideir,ea lUJCire de zarp!a1da, a-nioe:put sa sa1r,a (de huicrnrie.
- Poate ma,i ,intalnesc iun, p['iete:n - i�i zdSte iepu1ra�u[.
$'i ,iiar, tupai, i.Jepureile sare vesel !
- Poate dau 1�i :peste o prietena.
$i merga:nd a�a, iepura�ul se gande�:te :
- Ce [umi!na, ,�i totui;,i luna .i:nc:a n� irasadt ! Dar o sa
1r,alsa,ra.
$i, cum mergea pe ma1rig,i:n,ea unei va1cele, iepura$ul 'se opri
o 10H!Pa :sa se. odiiihnm1sca. Ait'u:nci, de la spate, se r�dtca ailibii,.Juna.
Ste�e1e p,ali111a ; 1paidurea, coipaicii, tufele :i�i dezbrac!ara deodata
umbra. Ieyura�ui ifunpietri de g.roaz.a. Chi:ar; [a!nga ell ,s,e [ntim.de:a
pe pamant o airatair1e cu doua coair:ne grozrave. Dupa diiP'a de
sparilma, 'iiepura9ru�, rs,e destinJSre ie:a o ooa1rtda' �i o Jua :!.:a goana, se
prava, il.i' la vaU.e, ven1i de-a dura ca :un hulgar, ;e, se scula �i far
se 1r:oistogo1li, ipa:na jos, arpoi o ,lua de-a dreptul ta.Jim.id 1ea1mrput Se
apri toam:ali :in 1s1uharila iazului. Aoolo, de-abi1a ,ra, sufland, se ghe­
mui cu ochii :inchi"5i. .. sa nu-�i vada umbra.
3 - Limba roman!\, claoo a V-a - ed. 91 33
 Ghicitoare :

De 1a noi in lrumea mm-e

Viezi tot s'tele sclipitoare.
Ghici ce e?
(e:pedt?z
)

Zicatoare:

ii e frica �i d:e umrbna lui.

Terna
Copiafi randurile in care este descrisa noaptea de iarna.
 VASILE ALECSANDRI

Hora · Unirii

de Vasj.le Alecsandri

Hai sa dam mana oo ma!na Ia['ha 1J:1ea din ho'lde ipiarlt !

Cei ICU ,irnima ,roman.a, Piara du�,anii di:n tiara.!
Sa�nvarlim hora frra:tiei !nitre noi sa nu maii fie
Pe pama1rntul Romaniiei ! Decart; filori �i· armoo:ie !

Mai munrtene, mall: vieciil!le,

Vino sa "U,,prinzi cu mine,
$i lia viia1ta cu unwe,
$i [ia moarte cu-,rnratire !

Uinide-i uniul nu-i putiere Viln' Ja Miilcoiv cu gra:bire

La nevoi :;;i la dureire. Sa-l iSecam diintr-o SI01rMre,
Unde-s dotl, p:uterea 011e:;;te Ca sa treaca drumuil. maire
$.i du$manu:l nu spore�ite. Petste� ,noastre vechi ho,tar,e.
35
 $i S8.. vada sfantuil S001"'e,
In1tr...,o, zi de saJrbatoa1re,
Hom noastra cea if.T,a:.teasca
Pe campia. Romanea1S1ca !

"Terna
Invatati poezia pe de. rost.
 Bradul

de Vasile Ale.£§..andri

Sus pe culme bradul ve'tde

Sulb zalpada a1bicioasa
Prirntre negurii 1 se piierde
Ca o fantasmii2 gernasa,

$i pr,iiv,8$)be cu,-nt�its,tJmre
Cum se p;limba pTin riistoace 3
Iarna p,e un uirs cailare,
la'rnia cu i;;apte cojo.ace.

fill se scuitJura i;;i zi1c,e :

,,In zalda:r, tu, VT,a.jitoare,
Aduci viforul pe-aiioe ;
Adiuci zi1e fara soa1re.
I
In zarlar �ngheti pamantuil,
Ud:zi filori1e l;li ,stupii
$i trriim.i{i moartea cu vantu.l
$i trimi{i fo1amea cu lupii.

in za.Jd:a1r a ta suf:la.re
A:pa-n ra'U'ri o inche,aga,
$·te1r,ge urm:a pe cama:re
$i de mine tu,r,turi leaga.
1

in zaida1r arlud cu ,ti1rne

Co:ribuJ neg:ru $i priidalnic4
$i di1n codri cu jivine 5
Falci sa iiaisa urlret jailinii'c.

in z{lidiaT urgie6 c:ruda,

Lu:nrg,e9ti1 n01aipt,ea-nitun,eooasa
$i razaind de...:a lumei t:rurla,
Scurtezi ziua lumiinoasa.
37
 In z.aidar imi .pui povia!I'a
De ZJaipada i;ii de ghea.ta.
F·te !i.arn.a, fie va;r,a,
Eu pas:brez a mea V1er:deata !"

Vocabular
'
1. negura = cea,t;a giroasa
2. fantasma = aratare, il1!aluca
3. rastoaca = loou1 unde o a:pa esite putin adanca
4. pradalnic = aid,, la.com
5. jivina =,ainimal salbaiti!c
6. urgie = de,zlant;uire vi101en<ta a f'Orte1or naturii

Intrebari
1. Despre ce anotimp vorbe$te poetul in aceasta poezie ?
2. Ce ii spune bradul iernii ?
 NICOLAE BALCESCU

De dai iaini 9i jum:atate Nicolae Bai1oescu za:cea in temnitaJ !

StaipaniIT'eia .i1 mchisese ipenlDrlli ca se ritli1case 1m1po1briva 1ned�e[Pta­
tHor. $i iaoolo, 111 celula 2 11ncihiso.rii, un glas :raglli;iit pao.·JC,a· H �orp­
tea : ,,Ai in/diraznit sa i1nrrru!Il�i stapainLriea? A1i cerut dreipturi

ii,
p,erutru ipopor? I1n temnita iti vor putPezi oase�e" ...
Da.r, rrntr-'O dimmea,t;.a, Balcescu se treze9te stran� ·:in bratie :
- E�ti liibelI', Ballbescuil.e !
- Mudrtumesc, fii:iate Ghic,a ! Mud,tume1sc ca rnu m-ai at.
-_ Cum oo te uit, fraite Nicule? - ira�unse Ion Ghica Iti
sunt QJr1:eten 1;,i, ca -?i tie, mi-i draga tairia, :poplOriu[ 9i Liiber · tea.
Se uil"ca amandroi intr-o ,tr;asuil:',a �i pornesc spre casa. D:ru­
mul triecea1 rprintbr;e rleialuiri impadurite i;;i .campii cu ho[rle [eganate
de baita:iia vanitua.rui.
- Mitnunata �arra, i�i zicea in gatnd Balcelscu. Avem .g.rane,
tunrnie, livezi l.$i poc:Lgorii. Dar roadele Jor ·sunct: m:ai imul;t a[e 1bo:te­
E�lor �i turci!lor tlecat 1ale paporului.
Din Joe :in lot gmipuri de ta.rani. lucraiu la munca campu1ui.
1

Vatiafii, slrugille 1boier,lll1ui, calari, cu biciul in man.a srupra­

.vegheau. La orice incet'Lneaila, bidul vataf'Uil.ui 9ui:e1ra tpe1 Sipatele
taranifor.
Gandurille Jui J3;a1lciescu se iintun,eciau. Fr:umoasa e9ti, dar
trilsta, oogata e�i, <lair :asUjpnita, . taira mea, gradina .. mea, in1ib:na
m,ea...
- Mi--e fU$i,ne, Ioofne... suspina, ,irndurierrat Bakescu, cu,prm­
1

zandu-�i obraJii 1,n pail.me.

- $i m�e. Dar cum sa schilmbam 1:ucrurile, Nicule? Ce tr,e­
. bui,e sa facem ?
39
 - Sa [umii.nam poiporuil. <liaca vrem sa film IJ.iibeiri, •Da!Spunlse
cu VO.Ce apasarta Bak:escu. Sa-i araitam calea spcr:e1 be!rttate.
1U

- Sa-1 :pr,eigatim pentru revo,lutie ! - a a!da1ugart Ion Ghica.

Trasura
: ia ajun:s 1a podu[ de peste raul Pdhcna. CatiVia ta­
rani, zdrenturo:;;i, sfaibi, S-'aiu opdt la oapatu[ ipodul1ui, ia�Jtetptaind
sa trieaca. 1IDa1sura.
Cascati gura, vite[or ? s-a T,aJS:tit vatatful, [oivinidu-i cu
biJduil.
De ce-i hat. i ? - a Lrntrieibat Balcescu, riidi1candu-se :in ipi­
cioare. Siunit $i ei olamen:i ! Au 9i ei dre\prt;ul l:a o viiat1a oime­
neasca !
- Trantori, damnule ! Daca nu-i imipun!gem ciu: bkiul, nu
vor sa mun:oeasca mo9ia boieru[ui, ras.punse un va:tatf trufa$ 3 $i
man'.ilOS.
-n·intir-olda!ta Balcie!Srou s-ia reipezirt; :;;i a :Smuls bici:uil di!n ma:na
va.tafu'lui.
- Ui:te, frate Chica, in varful biciufo,i sie ,gase11,,te rplJ.umb, ca
[ovitu:rii, e 1Sa' fie 1ma:i durremase.
$i, imipins de furie, a i,zb 1 it, de cateva ori:, cu bidu[ in s;pi-
na1riea va. ti afuil.ui.,
- Na, tii!cailosuil.e ! Apoii a aruncait hiiciu[ l]n ap:a :rau:lui Pira­
h01va.
Asemene1a 11nt'amiP[ari au s,pori:t dorri1nta :d:in sutf[etu[ luii Bal­
1

oelscu de a [Ulpta penltru elibe1rarea taranilor, penrtr-u unire1a T,aTii

Romainel��i ;cu :Moldova �i Transilv:anira �i pent.ru a sca!p:a p;olpoJ.�ul
de asupriQ'!e:a iJu1r'ci1bT.
!n an:u[ 1848, imipbeuna cu alti revolutiotn1ari, Ni/cio[a,e Ba[­
oescu a riiditca't ipoiporul l:a luiptia tmpo1t.r1iva nedreJ, ptiati[orr.

Vocabular
1. temnita = :inchis;o:are
2. celula = oameira fioartJe midi
3.' trufa$ = ingamfot

Intrebari
1. De ce a fast inchi� Nicolae Balcescu ? .
2. Pentru ce · a Zuptat Nicolae Balcescu ?

Terna
Citifi fragmentul pe roluri.

40
 Cuza-Voda si' scoala
'

int1r-o zii, dupa ice mi-am terminat 1ectiile, 1�m intreibart; pe

tata:
- Tatiicule, cand a invatat carte bUirl'.ilcu1l matale ?
- De mu1lt... in vremea iui Cuza-Vo!da.
Buniqu[ meu era un om inaJ:t, cu mus:tati 9i ip[ert:e afube, cu 1
mers apalsrat $i priviine aJgeri, L Cam scum,p [a vo:riba. ; dar cand
se starnea 1, JPO!V€1S!te:a lf.rumos. Iata ee mi-a 1povels:tiit el :

le
Dupa oe s..,a iun it 'faira Romane.a1sca cu Mo:ldoiVa, in 1859,
1

a v,enilt po:ru1nca la domJ:1Jitoru[ A�exanJdru I0a1n Cuza sa se

fa:e� ,91�o�i fo :sat�. Saltul nostru eira mi1c �i s�n�c. :S�fte�l'ii:, ajutati
de mvatatorul M1 on Baidea, au luat iemne, ca:ram1da 91 var de pe
mo�ia boi:eruliuI i9i au .construit o �coa11a,. Era milca, ia:vea o singuira
rncaiperie, dat aveann ulllde sii ne s11rangem 9i unde sii a:nva·tam.
Sprei pr:imia.:Varra, s-a iscat 2 sfada 3 intre, boie1r 9i illlvatat'.orul
noisku. Boiieru[ a trimli.s ciinci slujitori ca<re n:e-au .a[ungart; de la
9co1a[a. Dupa vreo sa.pit,amania, s-au ivi:t pe ulhtia satufoi trei oa­
meni c.alati. Ceil din mi:j,lbc era un om de statura potriviitii, cu
barb.a· t, ullliSa, 1cu olch'i a[ba�tiri, ieu
n
haine tarane�ti. insote:au doi m'i­
ciii voiniiCii.
S-a rnimerit ca drumetua cu
b.airba sa ma inrtrebe tnc:mai \Pe
mLne unde-'i .';):Ceial:a �i unde es:t'e
invatalboT'ul, de c,e elevLi pasc vi­
teil.,e 9i de ce nu SUiilt La clasa m
oea,su1l atrelia. Eu am tsipUls cum s-au
intamp,1at lucruri1lie. Driumetu[ a 1:n­
cruntat spralllCean:a :
- Va � ziic� acum VOl nu
mai aveti �oaM.,...
- Nu, am 1raspuns eu, cu
sf,iala 9i parere de ra, 'U...
41
 S-au it11a'i a1du1n'at cartiva sateni �i au p'Ovesti:t ih:tamlp!laT!ea cu
�coaDa.
Df\UJmepu/1 a stat de vorba cu invatatoifuil �i cu doi dintre
batrranH satu[ ui. Pesttre o saprtamana, lra in!demnul fawatatorului
�i rail c,e'lor dofr baitram:i, s-au adunat multi 101a1me\ni1, iaili 1daiI'lat lemri
di:n p,a;durea ho}erie:as:ca �i au J par1ni:t sa dadeaisca O �ico:a�.a ma['€,
cu paltru fo1capte1ri.
!ntr-o zi de toacrnna am inifra,t in �coa;la noas', tra oea noua
�i irntaiia oair:a ine-.am 1cli�ezart :in barnci.
- Sa �tiiti, co,pi'i, a cuvantat atunci irwa,tatoruil. nostru, ca
9'coiala 1a1SJta am daldilt-<o noi. Dar banii �i me�te['ii 1nfu i-a tri'rnis
Ouza-Vot!a. Tot ,ell ne-a sicaipa:t de Ti1'zbu:na1rea 1boie1rului
Noi nu iprre1a i:nt1e/Leg,eam oom a :affa;t' Voda !de necazu[ nostTu.
- Pai ati $i griiit4 cu dansu1. VA mai ammi!iiti ide un ca!lalor
inisotit de doi voiinid f,rumo�i ? Acela a fost Cuza-Volda. El, une­
ori, imbraica ha:i:ne de ta.ran sau de negiustoir, ca sa [1nt:re mai
u�or 1p:rinwe oameni, sa le a:frLe necazuri[e �i sa Le faca dreiptaite.
Pe boie1rul satu[iui 1-a ohemat atund la Bucurie�t!i., l-:a jude-
oat \;li 1--:a (pierdetpsitt. . . -
Pe mine - a incheiiat irnva�altorul · 1nos,tru - ma cuno$tea
Cuza dim vr1e1mea 11·evoilutiei din 1848 si ·d1n 1859, 1cand ne--a!rn
luptJat imp,f1€1Una Sa unim Molrlova cu Tiara RIOmane,asca.

Vocabular
r
1. a se st<irni = a porni, a :incepe
2. a isca = a ancepe
3. sfada=,oearita
4. a grai = a viorbi

lntrebari
1. Cine a fost Cuza-Vodd ?
. 2. Cum afla el de necazurile oamenilor saraci ?
3. De ce boierul nu vroia sa fie $Coala in sat ?
4. Cine i-a ajutat pe sateni la construirea $Colii ?

42
 Din viata lui
Mihai Erninescu

du1pa Cezar Petr£scu

Mihai Emi:nesou a fost eel mai mare ,poet ,aJ nostrru. El s-a
naisornt' la 15 1ilalnua1rie 1850. :c�illaria �i-a p€ltTiecut-o in :rasa pa­
.. riinte:a:sc:a, ia,;,•elztata intr-u1n d'rumos 1cadru ,natumail, di:n tinutul Bo-­
to$anilor.
Nu ,era maTie, ca'sa. In schimtb, curtea· · era ila1·iga :;;i oodir;ul
aiproap,e. Copiii ,era:u muJti -'?i galagio:;;i.
Mihiai Eminesicu a 1arescut fara sa �tie cum tre'C a1ni1i : j0icU : r1 i,
bUJCU!rit, ,basme, ghkliitori.... CoipiJaria ii e1�a voioasa, ide-ia va:ltrna
cu a[,ti frnti ma1i maa:-i �i mai, miici Pe langa :dan$ii a fulvatart ce[e
dintai [i/tere1 r, cu ei a cirtirt ice[e dintai .carti.
Pe:ste toa:te veghearu cu blandete ochii ,maIT?.!.'L-
Ca.t�daita, micul Mi!ha.i se indeparta de jocurille fira:tiloir · $i
su:oori�or. !ti pla1ceia sa cutreiere va'r1e dtp jurul' sia\1mlrui inatal. Se
opriea pe t,§.r: mull liacuilu:i. Str, abatea in [un:g $i in :lat co\dri ul cu
po�einile, poposi:nd la o prisa,cll sa ascu!Lte poiv,esti1r!:i11e unui Uill­
chiia9 cu barba pana Ja brau.
s( Nimi1c nu iramanea ,pi1emdut pentru baieva9uJ CIU ochii negri
$i ,cu ,pairuJ :carliontat. Din a,eieste drumuri ipriin ,coidri, 9i iplaiuri,
ori pe margilnie:a larcu[ ui, multe a inva�at1 el· $i, din ioe[e vazuite
atUinci, 1mwlte le-a ca1nitat in poeziik� ae· mai tairziu : fo�netuil f.Iun­
ze!loir, susurul vainrtJului, murmull'lu[ apiellor, canrt:atul cibcarlliieii(_A
ma1i canrtlait apusuJ die soa1re, s:era:ra pe deatl cam.id buic:iutmiul sun.a
cu ja[1e... Toate ac,estea s-:1au pasrt:1rat d:1n ammt;iir�, a, [u'i,. [mpreuna
cu ha:smeLe p0!poiru:lu1i; din vremU!ri stravethi. Toiate �i-au gasit
apoii focul ,in Vieirsuri[e ma:iieilrui poe:t.
43
 1nvatarturia il iputrita in felurite �ooJi, ,prm di�erilbe OI'lai�,e din
tiara �i de pe/ste hotatre. Da:r Eminescu nu �i-a uitart 111iciba:ata
leag.anu1l copi[1a1riei.
Eminiefscu a v:atzutt cata ne1 dreptate era 1atU111c'i pe lume. E1 a
putut sa-�i dea seama mai bilrne, cate dU!re.ri iniclura, mu[tilmea
mruindtoarie, ca$tirgaindu-�i cu anmr paiiilea.
Du1pa ce :a inbepurt; sa sc�ie1 carti, Mihai Eminescu a trait
mu!Lti aini Ja Iai;,i �i [a Bucure.?ti. Dar prietutin!delrri a, \dus o viat,a
gT1ea.
La Ia�i i�i g,asise un ip:rieten, bun �i Jlle'desipair'•tit, pe marele
porves.ttfur Ion Orie:an 1 ,ga. Se inte[egeau ca dlOi fra,ti. Amandoi se
simteau iliegati dre poporul municiitorr l;,i truidi:t, din mijilocul caruia
veniea1u, de neo:aru:ri!lre ,lut Ama.ndoi se sirnt1eau Je1gati de dumbra­
viie �i amintilri1e cqpi[iariei.
Staiteaiu ipaina noaptea tarziru, vo:rbind Ide ama1rul �i suferin­
teLe din r{;iaira,, deipanand impi:ie1un:a. am'intiiri. Se !inldemniau ilia sciris
1Unu1l pie :atlitul. Pirietenia po21tuilui Mihai EJmi:neslcu �i a 1pov,e1sti!tb­
ru1lui I01r1 Ore:ang,a ramane o pi!lda mii:nun:a'ta.
Miihaii Eiminescu s-a stins din via·t,a i111aifutie de v,rielrne. Inca 1
nu a1vuseise ragia:z sra S!Oriie tbt ce-ar fi vrut , 5 i ce-at f� piutiut.
r

In anii cei drin urma ai v!iretii, ican/d era osrtJe!nirt; !;ii bblnav,
gain.du[ s.atu se inrt:orroea spr,e Lpobe�ti, spre potecile diln dumbxa­
A
vi�e coipiilariei �i codrul ou fo'?neit de fru:nze. Ii venela; siai 1n1J:re\be
,._,

1111\Lil'-0 �018iptV
a :

Co'dlriulie, coidrutull.e,
Ce rmai tfaci, dr:aigutu[e ?
.1. filrninescu s-a stins [n ail 39-:Jea an al v1etii. Pe dirulm.Ull spre
cimfti!r iJ.-au inootitt mai aJ1es elevi, studen'ti $i munlc'itoiri.
PQporUil nu 11-a uirtart niiciodata pe ma:r:e!J.1e sau :poet, c,a['e i-a
plans durerie:a, i-a s1avit viJtejiile trecutiului �i i-a cantalt nadej­
dille viitorului'. J
Astaizi, [n taira inoastrra libera, mii $i mii de oammi citesc
i:;,i :necttesc cu diriag;oste versuri:le lui Emi1nescu.
Popo:ruil roman cilnlsrtJef;,te numelre lui, ca numele utnruia d!in­
tr:e fiii :sai oei Ima� ·werdinici.

Terna
· · Povestifi despre copilaria lui Mihai Eminescu.
A fost u�oara viata pe care marele nostru poet a dus-o ? De ce ?
Povestifi prietenia sa cu Ion Creanga.

44
 Ce te legeni...

de Mihai Eminesc·u

Oe te .1eg,eni, cod11u1e,
Ftira: p1oa:i.Je, fa,r,a vant,
Ou oriengi[e la pama.nt ?
- De oe nu m-a$ legana,
Da1ca. tr,ec,e v,re1mea mea !
Ziuia soade, noaptea crie�te
$i firunz�uil 1mi-i1 rare$te.
Baine vainitu[ frunza-n dunga
Cantill'eJtii mi-i alUJ11g.a ;
Bate ivantul di.Jntr-o :piar-te -
Iarnra-i ici:, vama-i departe.
$i de .oe sa nJU ma pil.,ec,
D:a:ca pasarile tree !/
'\ .P,eSifo varf de ram,ur1ele
�YTII':ec .in ,stolur1i .randU111ele,
Du:eantl ganduriilie meil.e
$i IIlorocuJ. meUJ cu ele.
$i iSe due pe irand, pe rand,
Za:riea lumid.-;ntU1I1recand,
$i se due ca c1ipel!e,
S:cu1turand a:riipelre,
$1 ma llasa puisti.Ji.Jt,
Vesitelj'it $i amor1;it
$i :cu dioru-mi si1nguriel,
De ma-111gan nrumai cu el !"

Intrebari
1. Despre ce anotimp este vorba in poezie ?
2. De ce pleacii piisiirile ciiliitoare $i unde se due ?

Terna
Descrieti, cu ajutorul versurilor, singuratatea �i tristetea in
care ramane codrul.

45
 Frean1at de codru
(foagmeint)
!
de Mihai Eminescu

'I.'1resariln.d scarntei1e [acul

$,i se 1eag:ana sub soa.re ;
Eu; ip:rivmdu-1 diJn padure,
La,is. afoan ul sa ma. fun�
$i asciull.t de 1a ['acoia1re
Pttjpa1aC'Ull.

Din 1i:zvoa:re 9i dtn ga:ril.,e

Apa S'Ul!lla iSOffi!rlOlflOasa ; .
Unide. soalI',eile ipaitrUinde
P.rilrutre rattnlUlr:i a et JU!lde,
Ea lin 'va+uT:il 5peTioais:e
Se a,s,vaif1e;

Cu1cull ca,nta, mierlei, p,r.eStUiri -

Ci1ne .�1ti1e sa fo;.;asicUJ1ite ?
Ale pfcls&i[br neamuiri
Ciri1p,e�c _.'fjiHte� mmuri
$i voribesc cu-artat de muiltie
Int;e1e�uiri.

Terna
Explicafi, cu cuvintele voastre, expresiile :
1. ,,Las aleanul sa ma fure"
2. ..�i vorbesc cu-atiit, de multe
lnfelesuri".

46
 Somnoroase pasarele
d,e Mihai Eminescu

S,ominoro,ase pasa,rele
Be ilai cuiiburi se adtma,
Se 1aiscU1nid in ramm:ele -
. �ocipte: bU!na !

. · D{)1Elil' izvoaireLe ,susptn:a,

Pe cam(i codrruil. negru''taioe ;
Do1rrn $i f[oirHe-n gDaJdma _'
Do,rm in 1Pa!cre I

4 7-
 TreiOe! · liebada, pe ape
Lnrt;a:-e trestii sai se cuke
Fiie-{i :'ingerri ,aproape,
Somnul d u]ce !

Peste-a noptii feerie

S1e Tiididi man,dr1a. hma.
Totu-i vis 9i a!mll0111ie -
Noapte bUJI1a !
!

Terna

lnvafati poezia pe de rost.

48
 Cum a rasplatit �tefan eel Mare
vitejia .osta�ilor sai

rl1U1pa E. Camiiar

1
Puho:iiu[ ftuncesc arrne1ninta , , ra, a Mol--
sa ·pUS1tiasca manidra ta,
doviei. $ted:an oe/1 Mare, r domnui Molido,vei, 1Jriebuiia. sa upte cu o
1l

oa!ste n11ka impotTiMa cotropitorilor turd.

Oa:stea ,luii $ted:an .oel Mare, numa/i. de pat1'.'uzeci de mii de
o.ameni; 1;,i--a a[es camp de luipta potriviit : un loc mil.a�,tinos infaie
dealVJriile VaiSluirului. Pm;a 1 Soliman ven:i:se in MoldOiva cu o suta
douazeici de mii de o�teni. Atunci $tefan 9i--a ,potrivi,t bucii.ima§ii2
b
9i trambita§ii duip:a diumirl1ivi1le diese.
3

i 1pa19a So:liJm:an s --:a apropiat cu . oiaJstea lui de O";,tirrea de

Ca,nd
moMov,en:i,, S-ia.U: a'Ulzitt; dintlI'--O pavte bucium.e.Ze4 :9i tra.:rnbiit'Etle.
Tmx:ii s--.au iindrreipta!t iute initr-.acolo, infuirndandu-se in modrliL
$1.Jefan a poimtt la aitalc vijeilios, urm:art; de calaQ·eti. Sabiil<e mol­
dov,eniloT ta,�au amarrnic o:as:bea .lui Solilman, cuiprinrsa de gromza.

4 - Limba romana, clasa a v-a - ed.. 9�

 Dupa ce s-a sfa.r�it' hatau:iia 9 i dupa ce ul:timuil .g;eamat s-a
stinJs, $tefon 1ceil lVLa1re a iporU111cit sa se adune o9tile.
Se intr,e:baiu osta15ii, de ce-i aduna oia['.e domnu1l ta,ri,i ?
Ce noua. IPOiiUilca de razboi ii mai a?te:apta
' ?
·!S... f,,tefa.111 eel · Mai:r1e, cruare pe ca[uJ. sau aab ca ne:aua, sta in
mij/Locul. o9tiirilor. El a multumit tuturn:r ,pentru vi,tejii a, cu oa;re
au !luptat. A rpoir,unci1t sa .:iJa.sa in fa�a to:t;i cei ca.re au ,sa:va,r-.�it f.apte
mairi. $tetfa1n eel Mallie a hotarat sa imparita mo�ii5 i;,i ranguri6
0$<1Jenilorr ca�e au luptat cu viltlejie. 'fairainii sairaci, 1car,e s:a:varr9i­
sera in luipita fapte emice, au ajuns altuniei raze9i, adilc:ii. ta.Taini
libetri, stapani pe p·amanturi1e for.
Pientru acelaSm f.aipta, po1Po<Vul 1-a ,iUJbit ,.5i mai ,mu1t ,pe $itefan
9 i 1-a 'UJrmaft cu cr.edililta .in iJ.uptele imp.otrivia du�mandl1.t0['.

Vocabula1·
1: pa$ii. ·= comanrdantul armatei turce9ti
2. buciuma$i =- 1ost:a�i care suflau in buci1ume
3. tr6.mbita$i = •osta�i care sLtfki,u in trompete
4. bucium = instrument muzical fal(!ut din coaja de :tei
5. mo$ie = .pr.o.prietate de .pamant.
6. rang= ,ai'Ci, grad mHi,tar

Intrehari
1. Unde s-a dat lttpta dintre moldoveni $i oastea lui Soliman?
2. Cum a reu�it �<:;tefan sa invingi.i o oaste U$a de mare ?
3. Cum a riispli'i.tit $tefan vitejia osta$ilor siii ?
•1. Ci.ne erau. riize$ii ?

Mama
de Mircea Siinthnbreanu

A fost odata 10 maima itanara �i fr-umoasa. C€ sa mia;i spun

despre da!Il'Sa ca s --o ,a(Ve't;i mai bine [n . fat.a ochillor ? Seman.a cu
maan1a fiiecarui1a dintre voi, copii.
 Semuna atat de biA1e; inicat · ceea, ce va voi povesti nici nu
mai ieste o poveste. Sa!U, da1ca - va.�eti, e:srte · poveS>tea odc,a1r,ei mame.
Copiii ei .nu bagau. de searma nid di e tanara 9i fa:·urmoasa, ruid
-
1
uneori - ca e obosita $1 ingandrutata, n'ici ca adesea 'e, vesela
9 i bucuro aoo ea un /COlp:iil..
Ea er:a mama...
. Un simgur.. il.ucru era cu nepuitin.ta sa nu-1 observi; mama
putea or�cand sa se llipseasca de U[). lucru ail ei. Di:rutr:e toti ai
casei ) ea spuinea eel m , ai airalf!OO!'i cuvmrtele : ,,al meu", ,,a mea".
f?i totu$i spunea a1oeste c,uvinte zilni.c, doa!I' ca le spU[).ea ca odce
mama: . .. ,, ·,
-,:..._ Ba.iiiat,ul meu, d:eti:ta mea, cqpiii mei,...
Em cea mai maire huciUrie amamei .sa rosrteasca, atunci cand
era, die :pfild!a, 1nlt!J:'€!baita:
Ci1ne e aicest C!oipill hair:nic ?
Baia:tu1l meu, riaspiun.dea mama, 9i oohii ii stra[uceau.
Ce frumos vorbe$fe mit, ititla 'ciSta ! cine e ?
Feti,ta mea, .zicleia maJJ.na hUJCuroasa.
Ce ,cUJrati sUllif aoe9ti cqpii ! A_i ciui rSunrt oaire ?
Su:nt corpiii mei, srpunea ,mama. 9i, in g:LasuQ ei era man­
drie, ch:iipU!l 1 se lumina, i,a;r dansa p,area p:e data tan:a1ra �i friu­
1

moasa ca O zalll:a. 1--.

... $i titmpuil a tr�oo1_, _cppiii .9,u ,cresctit _ JV[ama nu mai e:ra
atat de tanlira �i po,alte .nkLatat de frumoa:sa, ca aiJ.iatliata... Dar
nimieni nu baiga die seama .;1c,easti;i.. Caci c;oipiii se str1arliuiau sa-i
dea prilejuJ. de ,a sipu:ne !l:'l!·e:(:Onteni,i '( ra�w,ait,.
·· ·· in lcl1U!Z'Uil tutumir,
cu marndrfue, ouvinteile :- · · ·· · ·- ·
- Copih mei.
Era izvorul tinereti_i mmnei . $i mama· parea tanara 9i fru­
.
moaisa.

Terna

Povestiti cum rasplatiti '.. voi ·.· dragostea �i grija pe care v-o
.·
poarta parinfii:vo�tri.· ' . .
 Doi frati cuminti
(fragimente)

de Elena F'arago

No� sunrtem doi frati, ,in casa,

$i nu ne certam deloc
$i suntem tacuti la masa
$i cum1nti in O!I'ice il.oc.

$i ou jUJcarii f!I"umoase
Ne juicam tot amandoi,
Pe cand ,mama no.astra coase,
Ori cite�te, langa iilOL

Mama noastra ne vo:rbe>)te

$ii. ne mangaie duios,
Iara seara ne cite�te
Ori tne spune-Uln ba&m f1rumos.

$i nie-nvata lucriuri multe,

$ii fa"llmoase, stand cu 1noi,
$i :ii pilaice sa ne-ascuil.te
Cand vo:rbim noi amandoi.

$i i:n ganduil. nostru-nt'l'u,.na:

Auzim povata ei :
- Fi�i cmninti intotdeauna
,$i fiiti bunii., copiii mei ! ...

Temi:.
Scrieti in caietele voastre �i invatati, pe de rost, povata
mamei.

�2
 Bunica

dupa B. $t. Delavrcincea

0 vad, ca pri:n vis.

0 vad limpede, a� cum era. 'NaJta, uscaitiva, ,cu pa:ru1 ail.b
�i cret, cu .o:chii caiprui, cu g,ura stransa �i cu buza de sus cres­
ta!ra. [...]
Cum deschidea poa,rta, ii saream inainte.
Ea baga bini:$or maina in san, 9i-mi ziClea
GMc'i...
A1un:e !
Nu.
Stafiide !
Nu.
Na1u,t !
Nu.
Tuma du1ce !
Nu.
Pana niu ,ghiiceiam, nu s.cotea mana diln .sa11.
$i tot!deauna sanul ei era. pl1iJn.
/
Ne ducealffi lia ,umbra dudului din fundul gradinii.
Ea i9i inf:tgea. fruroai cru ca,i1e.rul de in in ,brau 1;,i incelP'ea sa
tr:ag,a 1;,i sa rasuoeasca un fitr fon,g �i .sllllbti:re. iEu ma cu[tam pe
spate 9i Msam alene capu[ in ,poafa ei.
t Fusul imi, sfa�a'iia pe la rn�echi. Ma uiitalm J.a cer prli!n:tTe frun-
ze'le' du:duluii. De su·s mi se parea .ca se scutura o ploaiie albastra.
- Ei, ioe m:a'i vrei? imi zioea bunica.
Sur_asul ,ei ma .gadillia in. cre�tetul caipului.
- Sa spui...
$i niiciold:ata 111,u i!�ra:vea hasimuJ.
Glaisu[ ,ei duke ma legana ; genele mi se priindeau. 9i a!dor­
meam ; u!neori tiresa·ream �-<> ilhtreham ca.te cev:a ; ,ea mceipea sa
spuie �i :eu visam iooilnite.
A fo15t oda.ta, un imparat mare, mare.. :
Cat de ma,r:e?
Mave de fut. $i-�i iubea impa1rateasa ca dchii tli:n caip.
53
 Fefeleaga

dupa Ion Agarbicean1t

Dis-de-,dim'inea;ta O vezi. tarfondu-;;i Cailul de capastru 1. Fe­

mei:a e inalta, uscata, $i pa�e$te larg, .cu cizmele tari, pline de
urn.fla:turi.
Pe femeie o ohe:aana Marva, dar oamenii, baitjocod'to:ri cum
sunt, ii zk Fefeleaga. Tineret:u1 mai ma'l'unt dim sat ai;;a a pome­
nit-o : cu Bator de d.pa,stru, aiducand piatd't la unii �i la aJli,ii
pentru ,cativa barnuti, .cu care i9i intretinea fami.lia.
Pe cand t'rai,a iba·rbatuil ei, Dinu, oamenii ii zice.au Mari:a
Dinu:lui. $i Maria Dinului, p,e v,remea aceea, lucra cu Bator ala­
turiea, ca si acum, iar Di.nu, in baie2, sfredelea3 s,tanc.a. $i mai
ca�tig:a 9i Dinu ,trei-patriu zloti4 la s.aptamana.
Copii, wve, a,u pe-at, unci Vl�eo cinci caipete. Slaibuti copii.
Di.nu, sotu[ ei, tu9ea muH de cate ori venea de 1a baie, ud ;ii plin
de tina5 .
Munca .grea J-;a ,raipus, fa.di sa..-$i vada copiii ma1ri. Femeia
1-a pians ce 1-a plans, dar n-a a,vut vreme ,de j,eHre, ca deodata
cu inmormantai:rea s-a ,gatait $i eel din urma banut din casa.
in ci!1iCi ani de vaduvie a ramas numai cu doi copii, un ba­
iat' �i O feti,ta. Trei ,au murLt. Au muirit cu totii cand Sa trieac.a
peste anul al cincisprezecelea. Satenii se bucurau ca o u;;u['eaza
Dumnezeu, dar Fefe11eaga nu se bucur-a de loc de moartea co­
pifa$hlor. Drept ca baietii erau marri, dar fiind tot bolnavi, nu
puteau mund. Pe unul chLa,r 1-a dat sluga, dar nu 1-a tinut sta­
panuf, zicand ca-i p,rea slab. $i FefeJe,aga tot nu se bucura de
moartea for.
Oamooii cunosteau ca are mort in casa :dupa doua lucruri :
intai, ca doua, trei ziJe inainte de morartea unui copil, Bator sta
leg.a.it, ;ront�Hnd, $i, a doua ca, dupa inmormantare, Fefe�eag1a por­
nea ou noiaiptea-":n caip, cu ca1ul de ,cap:astlru, ip,e. uH1t,e1le satului,

�:I,�·,r��\ ;�
. indreptandu-se spre munte, p.entru a car.a piat,ra.
•
�emeia era• • • jumaitate
' • �
dirunta,
• ..,
· avea pa,rul ca �c:;·
la,n"\�(\��=!
:a�ic:Mor
P/· -,.,
I
seme6. Pe obraJII • e1 mancat1 de varsat se formas tt'
-e."'ll f')ara1ac �e··�>'(;,', >
adanci, zb,1.rcindu-i fata.
""

�,, ',.� ·\ ,-,>

._� � 1' ��

� t, .} 'l j;j.'j'a5 h, .!
' ,,...6, .-,."
7
' X
,•/
J")
'{.?'. 1 ;. .i-,t\ll·• ,\, '�..\�
 ,, .. ,
' ',,
,, \' I

· . : -Dair' ,n1ec1azv.,rile aru ,uirmat unrul d:upa. a1tul $i in p:atru ani de

Ja ·· cd di:n urma moirt, i-:a adorn1it :;ii fotiita ramaisa 11n viatii.
Ceil din rurma 1c:orpiil, c:ea d'jn u1Yna maingaiere a sud:iletului ei
chinufiit, a ip,a!rasiit�o. $'i asrta, ca ,:;,i v.reo trei m:ad.-nainte, n-a fost
bo1nava. N..,a zaicut decclit v.reo doua saptalmarrL
$i cand i-a murit copiila aceiasta din ,uirma, Fetfeile1ag:a n.-a
spurs o zi :riimanui nittni/c. Cafc:e..,;a inchis ,ochii, a puis [mni1riita
sfe$riiic, sa arda mai depa;rte, a ie$irt in curle $i a adus ea!u11 in
9qprronu[ cu· fan. N-,a plans, nu s-a bodt, nu ·$i-a sarcutat copi�a,
ci a s, tat a�a, cu caipuil in ;palme[e aspJ."e, i;;i vetlea. ! viia· ta pe ca:re
a dus-o. ·l:
Aicum cand Paunita sta cu luminitia de ioea:ra la capatai, si1m­
tiea Fiefe1eaga ca iboo.ta via.ta pentru o�iii aoe�iia s--a chinuirt. Cum
s"'a iehinuit niumai ea $tia ! A� nu, · nu i-a ciaz, ut greu !ucr:u[, a
mmiiciit din inima ! Pentru eli. ! .
Pieintru; dln!ci, aipoi · pent1ru patr• u, apoi pentru tirei, $i ia,ra,�i
- ipentiru doi,, �i i!h uirma perntiru unul. Si doua lacrilmi micuve,
.·. cat ,gama�i1a ii umezi1ra ochii uscati.
Diimineata ,a iin:tiriat in �oprcm, 1--a iLuat pie Baitor de caipas­
tirru $i a ,poriniJt.
56
 ,,Acum 'te duce F,eifie!eag.a la tar:g, (s,a, te vain!da, s;a cumpere
mama cunuina, ca 11aipte!1e de alba, ca a.rum a muiritt $i Pauni�a,
ma:i Ba!torne".

Vocabular
1. capcistru = franghie sa'u ·curea oare se pune pe capul oaluliui
2. baie = aici, rnina
3. a sfredeli = :a ,gau:ri
4. zloti = bani de argint
:1. tina = namol
6. seini'i. = cenu�ie

Intrebari
l. Pentru cine muncca din greu Fefdeaga ?
2. Cine era eel nwi a.propiat prieten al ei ?
 GEORGE CO�BUC

Concertul primaverii
(fragmente)
de George Cof buc

Chiar acum din cirang ve, nii

$i c-o ve:ste buna !
Ia\I'a�i e concertl, copii ;
Meirg �i eu, �i tu sa vii,
Meir,gem impreuna.

Vrei programa 2, lamu:ri:t ?

Stai 1puttn Sa :caut...
Cutcul, un solist3 v.estit,
De prin.tr-alte tari ve:n:irt,
V:a canta din flaut4.

Canta1riea,ta duke-n grai,

Cea inumiita ,,petla
Cantaireitiloir din mai",
Dulloe va doini diin n:ai
Mu[te doine, mi,erla,

58
 Turture�ele-n tenor,
$i-alte vod ma�estr,e,
Toaite dupa glasuJ. for.
V'or ,urma d up-acest ,cor
Fiel de feil de-or, chestre.

V,aci de gaite cari foe

Sa scoboar, e ,p:1oa1ta,
$i-mtr-o scoau:ita de coipac
0 sa bata tic.a-tac
Tactul gheun.oaia.

Vom can,ta �i noi ce-om f;ti,

Can!teoe diln cairte.
Si, de va putea veni
Va!llltul, �i el va doini,
Ca e dus depar:te.

Vocabular
1. concert = specba!ool mnzioal
2. program= 1aici, [n�iroireia numerefor, prezentate la un spec-
1lacol
3, solist = can:taret care exeoota !Un cantec
4. flaut = instrument muzical din gropa celor pentro suf1at

Intrebari
1. Unde are loc concertul ?
2. Cine asistii la program ?
3. Cine va cdnta la concert ?
4. Ce poezii de George Co�buc mai cunoa$tefi ?

Teme
Invatati poezia pe de rost.
 Muresul
' si' Oltul

duipa G. Co�buc

A fost odata IU!Il impa:rat ca1r€ tira'i,a in varfu[ U\IlUi munte,

intr-o oetaite cu doua tu.rnuri.
El a:vea doi fii. Pe ·unui :iJ che:ma Mure$, pe ailtul Olt. Unul
trafa in tumui de la mia;zanoa;pte, cel:a1la1lt in tu;m,u[ tle la mia­
zazi.
lntr-D viara, im;p.ara,tul :a pleoat la ra\zboi $i nus-a micl!i intolrs.
Carnd s-aru faciuit mari, ceii doi bai,eti s-au hotarat sa, pl;e:c e in
lume sa..Jl ca'Utl e. I
Impara:teasa a plans de bucuiriie $i de dur.ere, :cand a aflat ho­
ta1rarreia for ; de bunllirie oa atr,e fedori ait'at de v.reidinic'i1, i:;;i de du­
r1eir,e ca se temea sa 1nu-i piaJrda. Ea i-a sfatuit sa melalJ'.'ga, 11npr1e­
una sa 1nu se dtesp,a1rta nieiodata.
Dar a1biia au iple:ca, t $i au $i inceput s.a se certe, cad errau
deo:seibiti la fire.
Murrie,$, care c:reis.0use in turnru,l de la mi:a;za1no,aprt:e, ena li' ni�it
$i cumi!nte. El a a;pucat spne miaea:no1a1p'te. Ollit, c:1�escuit in m.rnnul
de [a md1aza.zi, era ineaistampaa."iat $i iute din fire. E[ a a:pucat ne­
l;rn1ne$te sipire roi!ar,,;,a,zi,. Dupa o v:reme, lui Murie$ i. s-a fa.cut dor
de fraifelie lu'i $i s-1a inrt:orrs spre miazazi, ca sa-1 gaseasca. Daa.· nu
1-a 1mai g.asilt '$i :de aloeiea a aipu1eat pe aJt drum.
imp:atDatterasa, Canid i-a va,zut despartiti 1chi1a,r de [a Casa pa­
dni,e1a:SCa, 0 a[,ergat du.pa ei sa-i opreasca, d1ar 1nrti i-a purt;rut ajunge,
1

fiinidica ei fugieiaru in di1riecti1i 'ditferiibe.

/-.§._i 0 pla:n!s mu[rt ti'mpa;raibeasa �i, voind sa-i opr'E�alst,a,· le-:a 1art;ilns
urmele cu o nlll'iefo19:a fe:rmecalta. Dar atu1nd, ,ce s,a vezi ? Cei doi
fe'Ciori de :iirnpar'at s-aru schimb,at JII1tr-o ciJ.ipa lTI dioua, rau:ri1 C'U
apa fonpede, intdcmati ca Lacrihlile mamei care· plangea dupa
fiii ,ei pi�rduti.
1

Indrumari
in povestirea Mure.5nl �i. Oltul, scriiborul ne prezinta unele
flapte iadevarabe i;;i alte}e imagina'te.

60
 .:i) Fapte adevarate :
ex:iisitenta celor dow} ra,mi, Mw·e�ul �i Oltul, car,e, de�i izv:o­
rasc rctin acellai�i �oc, sunt foaritJe deosebHe. Mui·e1?Ul � ,,apa
lina �i lirilliltita" - i�i urmeaza un curs potolit, in vreme
ce O}tul - ,,iute din frre" - curge nava!lnic, este adan:c
�i I,at.
b) Fapte imagiiI11a:te de ,aui:Jor :
cei do'i. fii de iim;parat, Mur� �i 01 t, .puten�a irnparatesei
care, ·OU ajut:ol'ul unui beti'�or fermecat, i�i ;prefoce fiii ln
doua rauri �.a.

Negustorul italian

Pe cand dounnrea. in Taira Romaneasca Vilad Tepe$, trec:u prin

t:,a;ra, ve1nind dim Trransi.Jlvania, un mare negius;tor ital1an ce avea
cu el mia1rfia, ·i;;i baini muilti.
Cum ajunse la Targovi�te, capita1La tarii pe a1mncri; neg,usto­
rul se duse iindata la pailiatuil domnesc $i oeru lui Vlad Tepe$ s1u­
jirtori ca sa-1,paiz,easca i;;i ipe el i;;i marfa i.,i banii ce-i a:vea.
Tepe� ii ponunci atu;nc;i sa Jase marfa �i banii m piata, iiar
el isa vina sa doa1rma fa p:a:lat. Neg:usitoru[, neavand [ntotrn, se
supuse po1I'!Uilcii domne�ti, dar peste noa.pte ciine:va, t.tecand pe
laniga CaiDU'�a CU ma(I'f,a, lua din bani 160 de ,gaJbenii.
A doua zi, dis-de-dimi,neata, negUJStorr'ui se duse la caruta,
gasi marfa ,cum o lasase, dar din bani liipseau 160 galbeni. Se
dUJse La dornn ,�i-i sipuse des,pre liipsa iba!!l'iJ.or. Domrniuil .il srfatui sa
n ...a·iJba ni10i o grija, caci se vor gasi 111.data �i banii �i ho:tu!l. Po­
runiei sa se pun:a din vist'ieri1e ba1nii la }OjC, im:;a cu un ga,lben mai
mult.,
OaimeniJm· sa'i 1e porund sa-1, cau te inda,ta pe hot.
Negustorul, mer,gand din nou Ja obfa1uta, 1m.imara banii o rlaita,
de doua ori, �i a rtreia oiar.a �i cu mirare gasi rtoti banii, ha chiiar
tm ,gia[hen mai, mll.l!lt. At'U!.11d se inaipoie la domn i;;i :ii spuse :
Sta.prune, am aiflat to{i ban,ii, insa ,cu un ,g,a1ben mai mult.
61
 1'... Ln aceil moment -fu adus hotul. Atunci '_pe:pe;; spiuse negusrto-
ruluii: _
- Du-te in pac:e ! Daca nu mf-ai - £i ma,rtu1risit' ca a·i gasit
inc.a urn g:a!lhen, a� fi poru,ncit .:Sa te puie �i pe tirie .in tea;pa, fan­
,preuna cu are.st hot.
A� .se purta +'epe�.

Indrumari
in lectLu·a Negustornl italian (ca I,u m povestire·a Mure;ml $i
OLtul), sicri1torul ne .prezinta fapte ,a,devarate, d:ar �i urie1e
lucruri im,a:ginate.
a) Fapte adevarate :
Vliad Tepe� ,a fost un domniitor cinsrt:i,t $i curajo,s ; el a dorit
sa-i starpeai, sca pe h10tii s.i taiharii din �ra �i, [n bona parte,
a r�ilt.
b) Fapte ima,ginate :
.intfunpl:area 0u negusto11L1l italiian.
Povestirea in care sunt explicq.te lucruri adeviirate, cu aju:
torul altor lucruri neadeviirate sau inchipuite, se nume$te
legend.a.

62
lntrebari
1. Cine era omul care i-a cerut Iui Vlctd Tepe[} slujitori pen:..
tru paza averii sale ?
2. Ce s-a intdmplat peste noapte ?
3. Cu ce scop a pus Tepe$ un galben mai mult ?
4. Cum ii ped,epsea Vlad Tepe$ pe hoti ?

,,Pasarea maiastra ''

d:e D. Andreescu

Astfiel �i-a denumirt primuil. aparnrt dre zburait, consrtT1uit de el,

talentartUJl. fiiU aJ. poparului nostru, Aurel Vlaicu.
Planuind, inca ddn coipi[ari1e, sa me$tereasca 1 un ,,gandac
zhurator", Vlaicu a dezvoilitat, imbog.atit' 9i materializat 2 mai tar­
ziu aicest gand. E.ra un gand pe cat de imbietor 3 pe atat de in­
dra'znrert; m acea etapa de mce:put a aviatiei.
Sa zbori ! Sa te avanti cat mai SUS $i cat mai depa1rte ! Fra­
manta,t de filmplinirea acestei miinunate nazufunte, Aurel Vfaitu nu
a in:cetat niici o chpa sa spere in reu$ita ganidulu:i sau. EJl intoc­
me9te plainiUJri de constructie peintru uin aipa:rat de �bull'at mai
greu ca aerui $i porne$te curajos la reali,zairea lui. Invata apoi cu
sarg 4 arta zboruiui, pi[btand.u-$i propria ma,$i.1na.
Cu cata admira1iie $i dragos:t,e a foist IDCUII'ajat erou[ cand, pe
campul Cotrooen�lor, i;d-:a demonstra;t. ilscuisinta l$i curajul, j)rntr:e­
cand in condrucerea avionu�ui pHo{i experimentati5, ciUJnosouti $i
apreci!Elti ;peste hota1re ! $i aceste sentimerrte oalde, m:ouu:-,aj, atoa:re,
izvorMe d�n .rprretufrea ce i-o aco11da poiporul, ,aru da1t imibdld cauta­
rilor $i stradJU!in,tefor 1lor. inrfrUJnta.nd i11ie,pa1sa1rea �i ch!�a,r dis1 ipre­
tu!l autoritati1or, ca(r�e :refuzau sa-1 a1jute sa cons:truiasca u,n
aviion 1nou, gaindit de el, Vfai!Cu izbu1Je$-te, totu$i, sa 1reai1i:zee;e a:cest
lUJcnu cu ajutorul primenhlor sai. El cooot'ruie$te avionul ,, Vlaicu
II", o conisrtmuctie silinpJ.ia, dar robusta6, adUJcand priln alceasta o
contrYbutie de pret J,a dezv,oltaireia aviatiei. ,

63
 Cu acesrt aiparat, V1laiiou ,efoctueaza zbaru:ri in mai mu[te
orn1;,e din Arrdeial, ca,9'tigandu-�i o bineme1ri.Jtata faimii 7, aitat in
ta:ra dl.t ;9i peste hot:a1rei . Nu1mel1 e mareil.ui arviiaito:r \!'Oman a iinceiput
sa fie pm,rnuntart; in nmi, mul1te llirnbi ale pamaintuJlui., mai ates dulPa
1

vircto:ria strailu1cita oibtinuta de V1aicu la Co:rncursul ilnrte['nJationai

de aiViati·e, di.In i1UI11i.Je 1912. Aici, AulI'el Vlaiicu, int1recanrdu-se cu
cei mad.. ma1ri aviatori ai lumii, a ca�ti.Jga:t p;ri1mele probe 8 ail.e con­
curmtllui.
El a adus, astfeil, patriei �i aviatiJei romane9'ti o glorie 9 ifie­
,p iierittoaa:ie.
Dorni:c sa. ,riJdiJce ·9i n1ai suJS steagua victo:r:ij.Jor a1V1ia1iei noas­
1

tre, V;lai.Jcu mu:nce9ite neobosit la proie1ct�rea uinui aivion roma­

nesc perfection.at, ,, Vlaicu III", ca1re urma sa aiiba doua locuri.
Consbr UJi1r:ea aipara•tiuluii ,irnsa. intarz'.Le, a(Sitfel ca Vlaiou se hotare�te
1

sa dea cums, de indata, unie:i mari. dorm1te : sa zboa['e peste Ca:r­

pati, in ArtdeaJ, ipe1nti ru a aidu.ce noi laiuri giloriei ,aiViatiiei n:aastr-e.
Da1r .aipiara:tul sau de ihor, uzat rn , nu-1 ajuta sa-9i reiailize:ne iJn­
tentia ; avi:onul s,e pra., 1bu9e9tie, prnvo:can!d moa1rtea rpiiJ.otu[ui.

Vocabular

l. sci nie$tereascii = s-a con:strui,asca

2. materializat = r,e,ali:zat
:3. Zmbi.etor �� 1a1tragafor
4. scirg, de la cu sdrguinta = silinta, harnicie
5. piloti experimentat'i = ,pilo,ti incercati, buni
6. rolmsta == puterniG.'i
7. fainia ·-== renum,e, a fi .ouino.scu,t de 1a1n oarneni
fl. probe= ln:cercari, verifkari ; aic'i, et1ape
9. glorie=onoare
10. nzat =�� deterioria1t, stric,at de pr-eia muj ta folosire

lntrebari
1. De ce �;-i-a denumit iturel Vlaicu aparatu( ,,Pasi'irea 1ni'i­
iastrii" ?
2. De ccind pW.m1ia el sii-.>,;i construiascii un avfon ?
�l. Ccind $i unde $i-a demonstrat Aurel V laicu iscusinta $i cu­
rajul, 'in conducerea av'ionului ?
4. Care este marea dorintii a pilotului ?
5. Din ce cauzii s-a priibtt-Jit avionul pilotat de A. Vlaicu ?

64
 Tatal �i cei zece fecieri
dupa Alexandru Mitru

Un talta avu1serse zece f,eciori. $i-a�a cum se intaimp!J.a. cateo­

data, s-a aipuicat bartranu[ sa'.""1;ii dea toaita averea oelo<r /Z€Ce co1pii.
A miipa:rtit-o m pEW:'ti ega/Le.
- 0 sa ma.Inane l:a uint.1.l, m-oi od�hni la a1tul... Ca sunt oopiii
mei, ga,nidea batranu[.
PutiJna V1rernei duipa asta, p1eca la firu[ sau ce[ mare.
- Voi sta la jell. la masa, i�i zise tartai.
DaT i$i iu:a ou el 1;,i /buoaltele ce Je maii avea prin casa : putina
branza, pita �i Vl!ll.
1}(...Baiatul oel m:a1re srtatea la masa cu copiiL Cand vetle pnin
fo1reasitra ca vilnre tarta,l, incepe sa ascunda sub pat straichinfie 9i
o:a1ei1e cu manrcarre.
- Ce sa-'i mai dam 1;,i lui ? z;ise nervasit!a. N-a,vem destui
oopii ?
Bait'ranull intira in caisa.
Ei, oe .mari .falc,eti .? H fu'rtlr1eiba. Ati maniealt ?
- Am ma nrc:art ! iras1pu1nde f,eciionu(l eel mai mare.
1

- Hl1cat, ziise .baitrainu[, v-am :adus atai in t:ra:ista nil'?te buiru-

1ieni de lieai c. �
Toti caruta in traista unide gasesc branza, ipiroa i;,i vin.
- Acium plec, a sipus bat:ralllrul, mancati siJn1gmi cie-alm aldus...
Vazuse, rcait sta1se in casa, cum pisichle 1s--aru ingram,ald1'.t s.utb
pat ca s:a mana;nJce manc.a;riea ce fusiese 1a1sciunsa acolo.
Rleloa. Se duse la focioru[ eel de-a l 1doilea, �i-i ce11e un loc sa
1

se odihneasc,a.
; - Am o;a(spe{i �i n-iam loc in casa,, zLs:e fociloirw. $i�[ duse
pe ha1tra.n in gra,jd, :ii da O patu1ra TIJUmai zdre[]te �i ii arn:tJa 0
gramaida de fan, izi\ca1I1idu-i isa se ouil:ce a1ooilo.
Batraniu� rru1prse pa.It.urn in dowa, i;;i jumartarte o dadu iniapoi
feciorulruir .
- De oe-o ,ru r tpi in doua ? se mi:ra felciorul.
-· P,e1I1
t riu c a jumai'bate v,reau s-o dai f1edOThl.ioT tai, s--o
,pais,treze �i sa ti-o idea tiie ca.ind vei fi �a ,ran.du! tiau ibatran �i vei
c,e11e adaiporst ! a g[asui/t cu ,ama,raciune mo�neagu[.
5 - Limba romana, clasa a v-a -· ed. 91 65
 F,eciio1rul insa n-a inteiles mt.e1epiciiunea baitrarnieasca. L-a
las.at singu,r pe tatM sa:u in grajd �i a pl�at sa pieltrearca cu musa­
fiirii sai.
In celela1te zii1e a porni,t iiar ba:trainul la drum. A meirs la
fieca1I'le diln fec:ior.ii, sari.. $i fiind arcum saraic, iniici uniull nu-1 bag 1 a,-n
seama. Caire n-:arvea iburcarte !... Caire n-avea lot !... OaTe, cia a:re
o.aispeti !... $:i tot a�...
Nu s-a mai idUIS pe ur:ma 1a 1ntci iunul di.Jntr1e feciio,ri:.
V1a!zan.id !fo
, oiotrii ca :nu ma� v.iln1e taita'l, a:u gandilt c-a muriit,
9i-a1U fo:dn:nis IC> s[uiga Sa <Vada i;,i Sa ICU!IlOalSCla: adervamu[.
Batran:ul a vazut ca vme s1ug:a. A umplut Ulll u:JJciioir OU iPie­
triJoe[e 9i a inleeput sa-:1 zdr,atngaine, sa sutne pietricellielle 9i a rost:it :
- Draigii m,eii bainuti de a:uT, ce bi1rne v�arrn :pa.strat... Voi n-o
sa fiti decat' ai aroehi'i f,eicio1r oe m-o iiuibi 9i ,m-o mg,rliji rnai bi,n:e !
1

=�1uga i-a anuntart; pie fteiciO!ri de c€1lie v:aizurt;e 9i auziJt1e. Sa fi

va , �ut oum :a1eligaiu :fielciorii la 1casa baitrainului :
- Tiatuica ... Vitn-oo minie !
-. Ba la milne...
- Noi te 'ituibim ma[ muit !
- Ba n1oi. ..
Ii ajpucalse dragO/stea de ta\ta. Ftecare dlQlrea sa.4 i:ngrijeasta,
sa ...i dea de matilJCaD'e, sa'"ll ocroteasea cat mai bin1e.
- Bun ! zliisie ibaitirainUJl. Voi sta pe rand 1a fi€!care. Ulciioriul
1-am :fulgroipart; initr-lUlll loc 9tiuit numad.i de miine. $,i 1nurrnai du1pa
mo1a1rrtie vieti aifla. und.e e. Ina'iinrte dte'-a1 incihilcle 01chii ibalt!I'ainuil a la­
.sat o ooriswrte 11.a pr,ootUJl diln sat m carre spunea unde a ascu:ns
ukioruJ. Nu peste m:Ullt timip a ve:nit moar1Je<a. Fiedorii au ailergat
9i-a!U derzgro:p:a(t u1ciior1uil. ga 1 siind iln 1e[ numa\i piietre 1;,i o scdooaiI'e
ill care, s:eria : · ,, Un talta' a' p1UJturt; are�ite �i Sa hDaneiasca zece fe.­
C'liOiri, dair zroe feiciori1 n-alU: purturt; sa-9i ajute tatal :la ha1tTanie�e".
Aib1a artJUnc:i au <iln:'tJel:es fociorii ue mao:ie 1gre9eiaila :a:u f.aiciut
9i-au runtell 1 ers durie!I1ea arcieluia cao:,e le fusese ta.ta. Dan:", a/cum ,e['a
tc'i'rztu. Tat'a[ lor s-a duis pen:tru rtort!deauna.
1

Intrebari

1. Cum putem judeca fapta celor zece feciori ?

2. Cu ce sun,tem datori parintiLor no$tri $i de ce ?

66
 Constantin 18rancusi
. ,

Dim mijlooull tairanimi'i rromairl�ti s-a.u 1ritlicait prin m�ca

stM;u:iitoare muiti oamen.i oare aJU if,acut cinste pOfPb['luiluii mmam.
Unuil dilntre ,ei a fast sculptorul 1 Constantin Birancu�i.
S-a naJScut in a1rnu(l 1876 in Hoibilt;ia, uni ·sa(t de mUrnte din
Olteni.Ja.
Cand era :oQpil, lu1i Brancm;;i ii pil.acea sa motlieil.e�e din :but saru
sa ciiopleasc,a din 1enm ch'ipuir,i de am.;i.trnaa.e, de ipalsairi, de oameni.
Fiir.nid c,qp'.ill .de oruneni saJrad, la numia1i 11 ami, Co1nstanitin
Brancu:;;i a par,a/s'it saitruJl. nait:an. �i a pleicait dupa liu:cru ca, sa po:aita
trai. A intrat uceruic ii.a ,UJn tamp1air din. Crarorva·. Madi tarniu a ur­
mat �coala de m�li. Avea 22 de am.i cand, dorind sii inivete mai
deipaa�te soulpitura, s-a i!l1iSlcr.iis lia, o :;;roala di!Il Buicuirre�iti. Tailenfa.t
9i :sa:ngu:rtor CIU/Ill era, Brancu:;,i termi:na CIU SUlCCeS aleiealsit'.a, 9COala.
La ilndemniu/l ipro'fesoirillbr SJai, pieaca in str.a1irnatta1te.
I:nfrun1tand bps:a mij1oaceiloir ma�ieriaile, Branicu$i porn,e;,·tie spre
Pari:s 1n do1riiln1ta de a�i conitiinua studifile. Drumul ii ia doi ani,
fiind silirt sa se opooasca m mai muil.ite ora�e Sltriiine �i sa �uic�e,
mai a,1es ca· eibplitor m piia.tra, pe1ntrn a-�i cai'?itiga hrana.
La Pa:ri!S, BranicU;,i a inkat ila $coala de am.e .fa,uirnoase, urnde
S·e f.aice c:uno:scut ca, U!Il 1I11einfa·ecut scuJprtor. !1:;;i oonstru1e.<;;te sin'-

67
 gur 1un at�liier �i o casut·a, de locuii, asemenea celor rliri s-artu[ sltJU,
t

cu lavitii 2 �i v,atrii 3 •
·;., :. Jri §.iJJ:ligyrtiait.':lrt� in ca,re itraiia.,.t am,iJnrtiri\1e lJUi de CO\p'i[ ii :re. vin
:f uinia rcate :uina. $i C!UIIU staipanea a!fa .irnideilajuliui llil 1'ut, lucmaza :
jou :rhllllta maiii estrte feu.u1rite caipete de copii. Lucmrea cea mai de
:Iseaima di,n aoea ·vr:eme ,esrte ,,Pasar:ea m1aiaistr.a:''. Numieil.e 1-a luat
!dtri, basme1e rioman6$rbi m cave pasarea maiiast!ra condruce pe Faf­
sa
)Fruriio1s spire inichisoa,rea1 unde ,esrte tilnuifil, Ileana Cosa1mzieana 1;,i-J.
[lajut•a O.· eltbereze diiJn iirutunelcime, fula\ltandu-i pe amandO'i
·•:sp!D� ,ilJtiirn,i!na.
': Iittors in ta;ra, Bra.nic�i a inalt,aJt in .pa,rcul ora�uiui Targu-
JJi'U ·wei lucra,ri 1calDe starnie&.c iadm1ra{ia tuturor.
: > .. Acestea sunt : Poarta sarutului, Coloana fara sfar�it, inalta
'lqe 30 metri, 1;,i Masa tacerii, cu scaune rotunde in jurul ei.
,:. .. · Luiorairi/Le :lui Branou�i sunit cuinos,C!Uite 1;,i ,pretuite m lumea
' fqfpep.giL Ele a;u fast rieaiizalte printr-o mri.mea rnefu1t!I'eru1Pta de
:]fieicaw:e zt, timrp de aproatpe criln.1Ci0eici de ani.
fi, , :Srfunciu9i ,s-:a siti:ms di!tl vi.Ja1ta depa1rtle de talfa sa, fu aniuJ. 1957.
11:L� Pairiiis se pa1sifr1e:aiza nea!tinsa c:ft,�mta o1t:enieas1ca cu [avi�,a '?i va­
]tra �l. cu muDJte 11.melte de lri11C['U · ale unJUia. dilntrie cei mai rnari
\§eUJ.ptori ::l(i it�mpu1u1 ,nostru, roman!Ull Constantiln BranlC!U�i.
Vocabular
1. sculptor= ,aritist care crreeazi'i opere de a!'ita pr'in doplire
2. Laviti'i = banca taraneaSiCa
3. vatri'i = par,tea 1aurptor'l.l!lui uncle :se face fooul

Intrebari
1. Ce ati aflat despre copili'iria lui Constantin BrdnCU$i?
2. Unde $i-a ifii cut studiile?
3. Ce opere de seami'i a creat marele sculptor roman?

Ciprian Porumbescu

de 0. Goga

A fost odiata, un pui de rroman cariui:a 11i p[,aceia:u 1nespus de

muilt ican'telce[e. I1l chema Ciprian Po1rumbesou ,�i s-a nascut in sa­
tuil $1pote diln judetrul S1uc,e:aiv:a. Pariintii 'lui Ciprian Porumbescu
e:rau 9 i ei mairi iuhirtO!ri ali., caniteicefor romane�tii. De 1a ei a invratat
copilu[ cele m.ai f'I'lUl!TIIOlaSe canrtece.
Canid sie aichm.aru faacai 9i fe,te la hora din sat, micu[ Cipriian
era i�i el acolo iOa sa-i alsouilite pre 1auta,rii.
Ce n--a1r f1i dat sa aiba o vioara, ca lauma:-li.i. Inta:--o zi visul
i s-a impli1nit ; tart:M sa1u i--a adus de la orai;; o vi1oara 9i inca ulna
di:ntre cele, mai bu1J11e. N-,a tr, ecut mu�t timp �i Cipri:an se iputea
intriece in cairntroe �i OU J1autarii �i CU privighet:Ori1e. Ba ehiao:- R
ilnoeput ,sa aloart u/iasc,a. �i e[ cantece atat de frumo,ase, ca se mi.m.u-
1

;na1u rtoti came-[ aoou[rt:ad V V •

I se dUJsme ve, stea iCa vraJe9te lumea cu can!belce[e �1 vmara

A • •

sa. Otpriian Pornmibesicu a fost un ,e[iev silito.r �i, drupe: cativa ani,
a aju:ns pro:fieslO� de mwziica la O $CO,a[ia romanieasca din Bria�OIV.
Ciprian Poriumibescu a origandzat coiruTi ou elrevii, cu t'inieretu[ 9i
cu meseiria,9iti. rnmani. Pe, .n.iuriu a1cestie coiruT.i ,a, scris. n:iulte ca.rnJte,e,e
9i opereta ,,Orat nou".
Roma.1nii din Bra.$0v .emu manldri, de ooil'uri[, 1 e lorr �i mia� ales
de minwnarul lo:r d�rijor, Ciprian Porumbescu.
69
 Din ne!feriicime, Oi,priain Foru.mibescu a murit foia1rte tanar, 1

ina'inte de :a im'pl!iini tii:,eirzieci de am.i.

A muiri/t omiul, dar canibecele sai1e au ramas $i fac 9i aJstazi
bucuri.ia oameinilor.
,,Canrtec,u[ de mad" i'Illchiinat Zilei Intemationa[e a Mu:ndi ;
,,Balaida" peintr,u V[oair,a $i orchestra piarlca aT pove, srt:i, (pe
strune1e vioT!ii, j:ali ea ,poporu11ui ilrl trecut cam!d era imlpioiVa;rialt de
suf€1rin�e. Ea se canrta i;;i astazi m s:alille de OO!rrcert ale patriiei �i
din.o�o de hofulI'leie tarii.
Cantecele [ui Ciipr'ian Poirumbescu a:rata ma1r,e a sa di:ragois;te
de ta;ra. No'i ne amilntiim cu drago:ste $i 1:e1cuino$t'ilnt,a: de ,ac1e!st mare
muiziiciia'n ,roman.
!n semn de adainlca pI'letuire. Com;,eTvaitoru[ din BuioUIT'e$ti
poarta 1niume1e /lui C�prrain Porumbesciu, 1in,ali1n.ta� de sieahn.a al mu­
zicii ,roirnanre${:i·.

lntrebari
1. Cine a fost Ciprian Porumbescu ?
2. Care sunt cele mai cunoscute cantece ale sale ?
3. Cum pretuie$te poporul nostru pe Ciprian Porwnbescu ?

Temii
Copiafi in caiete uUimul alineat al lectiei.
Invatati sa' cantati ,,Cantec de mai".

Haiducul Bujor

de Nicu Gane

!intr-o -S!eair,a de iairna., noi toti fratiii $i surori1e, $·edream di·-

1na.iintie1a fa.cwui �i ascuJ:tam pe tati a, car,e nie spuinea o 'ilsto.riie a lui
din cclipi/Lairiie. Tata era .batran $i va.zus,e mul�e, caTie a,c,um nu mai
sunt de va.zut.
70
 - :Hei, dragii mei !. .. ziooa el. Era un tilmip pe can!d pil:u­
gu,l b:ra�da n1umai prim ipori!eni �i prin �:rile apelor curgaitoa,re.
Pe atuinci nu emu nici i;;osele, nici, drurnu,ri bartute, ci1 oia:menii
me;i1g,eau calari de ffi sat fa sa1t, �de fa targ la taTg, �i cand aiVieaU
vreun drum mai lung de faic,UJt, se iinarmaru cu p.istoale ·�i se in­
tova·ra$e1au mUl1ti la UIIl foe, nemdra,znilnd Sia tr,ea\OO ars'�fol .p,rin
potecil.e pa:durilor, oair,e ,r.asunau necon:teru.Jt de canltecele halitlu­
cilor.
[- Bujor - uirma eel - a fost unruJ dinit:T1e ce!i! mali vesti,ti
hairluc:i din ta;ra. Batraniele 1?i acuma vo1rbesc deispire ei la �eza­
t,oare i;;i 1autairii fi ca111ta cainteicuil. :

F,I"U/Il,z.a: ver:de de neg,ar,a,

A die1?it Buj0:r in ta!ra.
Bartle, prada, nu omoara,
Pe cibcoJ 'ii bag.a-il1 boaila. J

il
 De cum i-a rasairi:t musrbat, 1a, el s-a simtit, ,c,upirins de dbrul
vainildei, �i maioa-sa n-a mai putut ,sa-1 st'apaneasca. In zadar
a plans ea. Inrtr-o zi de ,pirimwrr,a, e1l 11;,i putsie pu�cia pe umijr,
caiC'ilufa ip!e 1UJreche i;;i �i lua zi\U,a bUJ111a de la maka-sa) z1ilca.indu-i :
,,Maiiica, 1nu m.ai plange; eu merig s;a fac drepltate in taira ; sa ialU
de la cei boigati, sa da111 1a cei sara:ci, $i sa s,trilc legme .cele rele
fall'.'u·ue
�L--�. d:e ,di0m11:..ue·" .
.Aipoi, chiii111i1nd i;;i haulilrid, el aip�ca cale:a cokl;rvjlui, ca:re-1
chema [1a viata fara stapan, $i nu mult durpi3. alceea se a:urzi prin
tara de numelie [ui BUijoir.
Doispreze'ce f'lacai voinici, fugiti de ipe mo\'iil:e boi1eirilor, se
aduinara ;in jurul lui i;;i-i jurama credinta.
De atund multi boiiiell'i au fbst despuiati pe d:r:um, mu[te
case boii,erie�ti ataicaibe, mu�te poteri 1 inf1rfonte 9i ilairai;;i mrulite pu1ngi
cu bani i'mpr:a!�ti:a.lte J:a. saraici, i;;i muJLte Vlad cu vit!e[ ,di'i'rru.1ite '1a
vaklurve $i oirrfani.
'f.... A;m ca poiporuil ill bineicuvanta, for Bujo,r umbla irnesupa,rat
pe driumuri: i;;i prin praidiuri i;;i vesit1ea despme da1nsul mre1rs1e de,p,a-r, itie,
pana-n tairile vrein.e. "'

Vocabular

l. potera = .aid, gnup de 01ameni inarmati c,e ave,au m:ish11I1Jea

de 1a ,prinide ,pe roofaca,t:Jo,ri �i pe ha.iidulci

Intrebari

1. De ce a devenit Bujor, haiduc ?

2. lmpotriva cui lupta haiducul Bujor ?
3. Cum fi'icea.u. haiducii dreptate celor saraci ?

Terna

Citifi fragmentul in care se arata cum .facea haiducul Bujor

dreptate celor saraci.

72
 In Vrancea

dupa Alexandru Vlahuta

Ne laisam _sp i re mi1:1rzanoa1pte, pe p1aiiurile umbrilte a!Le muin-·

tilor, in Tara Vrancei. De!parte, irnaintea no.astra, se vad prrim­
ti-ie mv.nti $erpuirHe apei1o:r 1$i-n lu1ngu1l va.Hior a[ibe se ziarresie salte1e,
pres�ria:t,e pre sub franturi de codru.
Soair�el1e scaipata oatr�e asfo:ntit. Un vultu1r p�u�e�te, pu ari1P'.ile
inrtinse, in c,re�teitul z.airii. Pe dealuri rasu1na tM�ngi $i g[,asuri de
aipe 1;,i doine din Huter.
Des0aliecam, stiraibatem paduir.ea de brazi ce-.acopierre, :po:a1ele
munteil:ui $i, pie la a1p:rdrr1:SiUil sti e[elor, :ie$im in 1a1rg.
intr-a!dlevar, V['iance1a e o atm �· De alcie!Srt tin11ut se.., 1eagi a1

frumoasa legenda a Vraincenifor/ .

inchii;;i an mUJnti, die:pair:te ae zb: _,__u__ciumu[ ora�efor, sanato�i,
de'?tepti �i hamici, vranc1eni!i. s:unit cu aldeva1rat mank:lrii de grn.i1 tul
$i de po1rtu[ for romanesc, de doinele $i legendele lor.
Sunt man1dri1 de scoartele 1 ce fate podoaba2 oa,sei. Sulnt man­
dri $i de m1meile plaiwlui3 lor. $i ce frumos s-ia:u lu:ptat vrancienii
in razbO!iiui de la 1877 ! Ou pii1eptul deschts ·se duceau J.a m0iairte...
E soairre �i i'tn�e.
Vite[e iJ:'IUrrnega pre prUJnd. Go1sipo:da!riiri ,r,ob.ot1esc pe langa caisa.
Pe une1e locuri se v1aid, ca ni��e r.an'i., urmeile vech!i!lor codr'i. Va­
lea se a,pleaca. ApelJie sipumega din ce in ce miai. zorite, .sfao:-aman­
du""1se de sta·nJd. Alite ipr.iveli$bi ffncrep, $i io.arte pairca-s maii. ma;rete.
Acum ua"ICam in siusul aprei. Din cand in cand, mun�ii se dau
la o pall"te, ca sa faica lo!c sate!lor.
Ogoarre �i livetZi s-a�.tern pe po:cli�u1ri irnti:nse.
Stralbatem t�nuturi!le �i trecem prin sate v,ese;:l.,e, p,rimrtoai,e,
raspandiroe i pe prrilspe die v,e,rdea�a.
Urdim prin rail'i�td.. de codru, pd1ntre padu:ri de braid f}i, pe la
amiaza, sosim l1a po["tJile Vrancei.
Albe, ouran:e, se salta casutele dinfr1e liv.ez,i $i itoate-ti surad
$i te cheama cu drag.
73
 Iniser002a. In aer e 11.m mirros racoriror de braid �i de faneata.
$i 1parrca n-ai miai i:ntra in casa, �i pa:rca n-ai mai p1e:ca de
add.

Vocahular
1. scoarta = aici, ,COV'Or, ouverrtura
2. podoaba = lucru oare in!frumu!Se'veaza
3. plai = vrer,slant a:l urnu'i munte

Terna
Copiafi randurile in care se vqrbe�te despre vrfmceni.
 MIHAIL SADOVEANU

Luarea Orivitei
(if:ra:gm,e\nte)

de Mihail Sadoveanu

Dmgii mei, ziuia de tr,eizeoi augus:t a fast o zi de grnaza �i

de sange. Nid o m.irntie omeneasca :rnu�i poate im:hiiplU!i ca.ta \71l'leid­
nicie s-a de'siffil;;U!rat ahmoi -'?i ca.ti flacai de-,ai :n�tri au cazut ca
sa nu .se mai, sroale !
0 ploaie reoe �i suibti:re oadea n1elintreirupt, �i-in va[ �i pe
deailUiri p['Ultea ,eea�a. !apltOiaisa. Pama.nitu[ desfundat era moo11e �i
cleiibs. Priln Vla!Zl<l·Uih.1111 irn.ch:iiS veneau, de depaTte, im1pn1.�catruri
in.albu�ive. 'Dunurile i1ZJbucrnea1u des, faira sa �tile ulilide, se auzea
num:ai .�u'iieru[ ascu{it, ca de bi1ea., ;al ghiui1e1aJiOII'.

Cotnm111ida:n,tii �:oplbeau :
- inta o data, flaca,i !
I:ari ifllaicai,i tifueau, cu .tn:imi[,e £mpietrite.
in ,si:fairi;iit pbirmii.:I'!a a patra o:ara.
75
 A�a de. iiuite se ca!tnlrara pe ·-culme, incat ofi�·e'rii oei :sp,rinteni
de a:bta se pu'beau ttne de ei.

0 volbura de foc 1 \S'e deschi.&e. Nu t

era o ipa.Tailbura de aTme,
ci un tunet nei'l1ltre1rupt ; parca toa:a reduta 2 , presimtind ceiVa
grozaiv, se rildilcalSe in ipib�oai11e �i zva.T1ea foe 9i moailite.
Inamicii3 gemeau ou bra1tele l,a oeT, oS!ta$ii palgani stiateau ne-
1ndu(pi1ecati, in piciloa1re, [in fulgeru[ O'rhitor a� limp�1catu1rillor. Dar,
prin um1bx;a deaisa a mlSeraTii, �uvo1UJ1 :negru de Uacai1 vme:a z,gu­
diui'nd paman1buil pliin de aipa:; venieiau cum[Yli�i ca rra�ibJUnar,ea ;
ven:ea puterea cea ma:re 9i ceia din urma a Taibda:ri,i steite. Inibrarra
1
i n �,tu1l dinafa!ra, se 1a.zvarilirra . 1,a metereze4, se sui:ra deasuprn.
Arolo se dezLa1ntui ma:nia, lu:i dumn.ezeu ! Bu�C:a a.veia doua capete :
,patiu/1 9i hai!onet!a ; omul avea doua brate : u111uQ cu IPU�ca �i ,unul
cu pumnu,1, ldaire ca.Idea ca un buzdugan de ,plumlb. A f. oist izbi1tura
de triws1I1Jet. impui$cii�u1ri[,e corntienir1a. Cei de pe creasrba parape­
tului5 se p!'laiva[1tr,a deo!diata in �alnt. Fila.ca.ii so:SiJra du1pa ei, CU
o\ch:ri· mairi, racniiirnd, scra.';milnld, i:zbind. 0 f1U1!'lniJcare repelde o in­
va:lmc'ir,$ea[a cu taMizui:ri adarrilci ; o pioaie fi1er1bi1r1te de san:ge. Din
�aint solldatii tu1rci se napustiir;a in, d,airat.
Dair mairriJa ta.cu.ta a fl1aoa1r:iJor nu-i [asa. 0 iinrfri ibo9ata. iz:burc­
1

ni1re spre ei le cutriemur,a randurile slaiMte ; du�manii se rilsiiPitt'a

ca s1urflia ti de vi\fur.
Acuim in/crep i urra impu�aturjJl,e noastre. Ce'i diJn urma du'$­
ma1ni c.aJdeau ; oei dilnaiinrt,e fugearu. Ai nio�rtri puse1ra mana ,pe
· tunuiri. Intra:ria m �ranturi, scoasera la ma1rig,i1ne nenumairaiie!re
le$uri6 tulI'iCie�ti se a,$ezarra in intarituirfJ.e cucerite cu ataita :truida
1
,

9i .sa1nge, i�i p'I'eg,attka a1rmele 9i a�r!Jepitara.

SubJ01co1Jenootii ,ram:a�i erau nebu:ni de :bucurri,er. Se imhra�i­
$au, raon:earu : Ma ! Rolmanii no$t,ri, s,ari acii ! �i alltlceiva nu pulteau
z1iJc,e ; ia1r fJaiciaii taceiau nre1indu(PJeca1ti $i maniro�i. $i nOa!Ptera nea­
gr,a 9i neguroasa se int:inse pretuitindeni -5i pfua•ia suibtwe tot cade:a
9i fibruri de du�erie tTeceau pama pr,in vaizduhul de pacura. Se
aprinsesiera feil.mare .si [1um i iiilile, lor se deschi!deiau ca ni,ste ochi
tri�ti 9i sanigefl0l$i in duir,erea noptii. In ,roate�e de 1umiina, sie ve­
d,eiaru santmelele dr,erp,'te, negrie, ve:ghind neadormi!te 1;,i grupe11P
ce:lorilaiti f[a!cali, ca1rie sibalbeau d�rte:pti $i taceau cu obhii atinrtiti.
-l_.Tunuril1e muig,ea1u .in viii. Cate un str�gart; nleldelslliulsit sie aJU,zeia
departe, iin oeiata. Intr-u:n tarziu po.mi: !:r;a ambulantele7 :nt>iastire 9i
toaita n:oapitea T,aitaicira fieUn:ar,e 1n preajm,a J'.'ie\dutei si in Val1ea
. sanp.;,eilui, si tb;a:ta n,o:aptea fuira ear:a{i sipr:e spirt;a[,e flak:!a:i ran•iti.
1

'Ihti �i daideau airm.a ·iln priimke, p,oocum ·ca sa se $1tie ca n-au

l�adiat-o Iia prtmejdire. 'f..-.
76
Vocabular
1. volburii de foe= vantej de foe ; ,aid, focuri de arme
2. redutii = fotaritur,a penitru aparare, inconjur1ata cu �anturi
3. inamici = s1oldati d1n tabam ud:versa ; aid, soldati tur:ci
4. ' ului, ·de a:pamie
meterez = ;partea de 'SUS, a ziCli
5. parapet= zidrul din fata �ran�urilor redute-i
6. Le$uri = tmu:p;ur'ile ee1oir morti
7. ambulantii = ,aioi, echipa sanitiara oare da primul ajutior ra­
nitHor de, pe ,campul de rupta

Indrumari
P.oves:tirea ,,Lu,area Grivite'i'' foce pante din . vo1umul
,,Povestiri din razboi". Va, :loarea deosebita a povestirilor din
iacest vo,l,um OOnlSlta In ·frumusevea l?i ta}entul cu ciare M. Sadio­
veanu ,a oglinrdit contributra ,popo:mlu1- la triumful cauze, i
Razhoiului de .Independenta din 1877. Marele 11i0Stm p0ives!tilt:Jor
a scos in eviden�a pe adevaratii eroi 1;,' i faiuri,tori ,ai victoriei ;
ace1;,1t'ia sunt oameni simtp1i care iau :siuferit muit, dar 1?i-au
iu1bit tam 1;,i n-au precupe:tit sa se jel'tfeasca ;penrtm ea, f,acanld
1a:devara!te, uninuni de viitej1e. Cu to,tii au infmntJat moaf!tea
pentru 'OUiOeril'ea liberita:tii, }a ca1re 'aU tinut atat de mult.
1

Intrebari
1. Ce s-a petrecut in ziua de 30 august ?
2. Pentru ce au Luptat soldatii romani ?

-Hotul

dupa Mihail Sadoveanu

Boieru[ Cosilea FoT:ascu, incovoiaJt. in mantaiua groa\Sa, pa-.

trunsa die a(l)El, 1\;i apri cahlll. la casa padiuriarului.
- Gavrile ! striga boiierui scurt, cu manie.
77
 �n om ina[t, spa11Jos, caxunt, .cu p.lete revarsat1 e pe urned, ii.e9i
indata, pileca:nldu-$i spate�e, ca sa nu se lovealSlca cu carpu:l d�· pra­
gul de SUJS.
- ProrUir11Ciiti, cU!ooa1111e !
Cu ooalda .biJciului, sta\Panu:l i.<;,i dadu la o parte g:luga cm-ie-i
a1coipe11ea caipwl, .<;,i oohii 1ucira i111crunta,ti.
- Ia-ti p�ca $i vina dupa mine ! gr, .ai el cu hoitarare.
Paduraru[ il$i 1lua ,oopeide sumarnill ,c;;i 1e:$i in drrum cu balta­
gul 1 �i cu pu�a.
·- Ce es'te, cuioo01ne Paste .?
- Ma-nltoobi oe este ? irzlbubni indarjit iboieI'lui ,c;;i i�i aco1Peri
obrruz:UJl .cu gillU/ga, Toti srta{i pe langa focur,i i;,i ta1ranH imi fura
lerrme. ti....
- '� de untj1� se gasie1;rbe, cUJCoane ?... De trieii zi[e ploua.
Cum sa iJn'bre !in oodru pe al?a vrerne ?
Bo�eru[ ip1Ufni manios .
.Aipuoara ·de-a direptul printre tufie, $i ram:u11e[e[e micepur�
1

sa-i bata. cu stro1pi red. Din vreme in vr:eme boteirUil mormaia cu

manLe. Gav�il mel'!giea fnainrte, desthiizan.d drumul. �:i deodata,
auzka .g.1ais de orm. ' ·

78
 Auzi ? gemu cru gi1as mahu�Lt boierul :Cosrtea �i i�i repezi
calul rle-a dire1P:bull na1Prasn�.
Omul, hotul, indemna boii ia ca['u�a, · intranld prirntr-o bal­
toaica pana I.a gen:uncihi.
Boiieruil. se Te[Perzi 9i-l lua in pieprtJuil caluil.ii.u
- Vii l:a fuirat, p�ap . arl�tUJle ? Da' ce, trntri-n tpaidurea iLui
tata-tu ?
Omuil intoame U1I1 oibraiz ,pamanti!U, cu doi ochi rotun,zi 9i
S:Pajmanrt:ati. Swiga ragill9it :
- Cucoan,e Cosrtie, ruu ma omori !
Dar boierui initoarsie calu[ 9i-l 1zbi pe om al'IU111.Candu-l peste
roartele carulluii. Iil pMi cu boam:ba de plumb a biciuilui paina, cruzu
in noroi. 0 ulilfda de srunge ii ap,aru. pie bue:eae gallibene.
Chiiair aitiun�i, sosi 9i pad1U:raru:l Ga1Vri,l. Se oipri laing a car,
uimit:
- 1lu ,erai, ma Ile ? Oucoiane, aiista-i I11e Corvalba1ru... Da'
oe are?
- Nu vrezi ce a,rie ? st:riga statpanul. Vad ca a cazuit �i da
01chi!i 1Pestie cap.
Cucoa1ne, ,eu z,ic sa-il. iJau �i sa-1 due pana Ja bordeiul2
ffi,eQl...
Bine, ia-l 9i du-L.
Garvdl ill urr::ca inicet in call' 9 i indemna sruil"t boii.
CaTul porni cu bo,iii b[anzi, �i cu om:uil. .zdroibit. Boierul, ta­
cut, i�i ,j)nitoia'l"se cap:u:l :;;i o aipuca prin padure.
Cand iajUlnse, tarniu, la ciarsa padu,riaruliuii, botierul Co�tea gasi
pe hotuil. de lemne ;a�erzat lainga foe. Omu:1. boil!narv de.Sichise ocihii ·
ri.
� Deiodatta ,l!Il:Ce!pU sa gerairna., apoi intinse mainiile : doua matni
negiI'le, uscaite ca ni1;,te bete, doua maiini, de rnb al pamanttuil:ui.
- E iUIIl ta:ran sclirac... z;ise meet Gavrhl.
- Is 'lll1 biet om mu1nditor... gep1u bownarvuL.. �i mi� mu-
rit un cop.il, �i n-arvetrn cu ce-1 in,gropa... �-aim vruit · sa dllic la
ta' r,g Ulil caT �u lemne.
�IllOepu Sa tw;,easca... i:;,i �iJeriSe CU maineica sange[e care ta:;,­
nea dilil irahii.
- De-acu ;ramane femeia siingu:ra... Bade Ga,virrila, sa.�i dud
boii �i carul...
in casa se auzea doar p[arusuil moot aJ nevestei ,padl1.llI'larul1Ui.
Omud aiVU o zgiurluilre, iapoii. ramase ou ocihii, a�intiji in sus.
Obraizul paman'tilll, oohi:i tT�ti i se scufunda!ra �i omiul taicu pen­
triu :totdeauna.
79
Vocabular
l. baltag = tqpor ou coada 1uniga
2. bordei = 1'oouinta s�pata in pamant, a:eoperita cu paie

Intrebari
1. De ce taranul Ile Covataru a luat din lemnele boierului ?
2. Cum l-a pedepsit boierul pe taran ?
3. Pe boieri ii tragea cineva la raspundere pentru faptele lor ?

Bu•uruza

,du1pa Eugen, Jianu

Aru P}e�nilt 1:111U�t·

r .s--a dus :uarn,a de 1pa,rc.a n-air fi fo:st. fA ven,iit ,prilrnaiVara cea
v,ese[a, ,au ghioioei aibi, cu br '�ndiu�e, ga , .� �i topora$i alba$'bri. (
iti.. CIOlpalCiU.o:r_: t�i a p i. :1s�sa vse irveas a frru:nza cea
oruida 91 J:uc�01asi a, Soa•reil:e stra u,ee�telf;>I . ara e ciail.ld. i '
�S-,aru i'nrtxn1s 9i p,alsa1rile oalaltoa 1e.JCrang1u[ e · [in de larma
treaba.'f!�; ii ocbuma pri111 po.ji\"'i,t,. in
prergatihd rodu1 de va1r.a..
lilmlp,
lor vesi a.L ALbi!niele 1:�i dere:biica tu:pu ; :ea ma·i!ne au sa iasa la
JnJ tractnru-ele duduie / �
ograda gainiU·e s.curma $i cotcorlaces c.
- Cot-1oot-1C'o-da!c ! � 01uat ! Co:t-cot-co,..dac ! Ca sa �titi, .
sa ma ·1alllda�i ! Eu doar oua faic !
To1ata Lumen e ,zorilta. Nimeini nu sta OU maini[e-n san)(
Bu.bur:uza cea m1idi �i ro9ie a ie�it �i ea diln c1ra1pia:tui\�e
scoart,ei corpacuil.rui. Arco!lio a stat amortirta ca.it t'imp a fost iarna.
Of, ce bm.e ca s-a mai dus $i ba1ba aisi:Ja de iarna ! Cre­
deam can-am sa aiprurc sa vad $i zillieil.e frrumoai,se.
$i bucu1r1aasa. a fa1cut ,orchii maa:-i 9i s-a 1Uiltat iro:art:Ja, jur inl­
pejur. Toalte ii iplaiceia1u �i-o burcuTau : f;ii s.oariele, ·care &triH1Ucea
r

de-ti lua vederille, �i florhle, cair.e pUI'ltalU 'fell de fei die crulori, �i
palsairile, car-e cainta;u pie 1ni•reciuite $i�i zidea1U cuiburi1le, $i mteii
ce,i alibi �i pisitrui:ati.
80
 Cum �edea ea aL%l pe scoa[':t:a oenu�i1e 9i se biuOU['ai de tot ce
vedea �i-artmea, burbuiruza paDea O fa.Tama de piatra rnra, i!'09ie.
A�a stand, deoda!t'a huburuzia. se i!Iltrista iaire.
,,Ce mi/ca 9i neinsenmata siu111t. Uite, toeite an jwul meu au
U111 rost, fa!C tveaiba. Eu ce sa fac ? Nimern1i nu ma baga in
seama". $i, rlesfalcandu-�i a1rip:r1e, s-ia I.a.sat purtata de boia!I'ea unui
vant ce to:0mai tre'cea pe lan,ga ea, oprindu-se pe priispa unei
carse.
- Bunilouil.e, buinicu1e, s-a buaurait copilrul. Uite ce bubu­
,ruza ! Ce .gaza mtca 9i dra.guta ! Spune-mi:, cum o fi: petre1cut
ia'ma?
$i copH1ul a r�dilcait iJnceti$O:r mana catre soaire, 9i-a manga­
i.at cu drag stmipuil ce1l ro�u ce-i ,iJnflo:r:ea in palma.. Apoi a su­
flat inoeti�oT a:suipra-i.
�- Hai, du-te, btuburuzo ! Du-te 9i :be mca:lz�rt:e la soare !
IBucru_ra-te de ,pr:i1ma,via1ra, catci tu e�ti prima gaza ce--o vest�ti !
Buburiuza S-ia bucuirart. A in�e1es ca, miica �i nearnsemnart:a
cUJm e, ame �i ea un rost :pe lumea a6ta. AfJase ca e cea din:tai
gaza ce se i!ve�te primavia1ra.

lntrebari
1. Care sunt lu,niLe anotimpului primavara ?
2. Ce schimbari se petrec in naturii ?
:1. Ce Jae pasarile $i albinele ?
L Ce niunci agricol.e se Jae primiivara ?
1

Tema
Povestifi de ce era suparata buburuza.

Zdreanta
de Tudor Arghezi

L-ati v:'izut ciumva pe Zdreanita,

Cel ,cu ochii de fatan ta ?
E un c ft.�ne zdirentu:ros
De fllooos, dair e frumos.·
6 - Limba romilna, clasa a v-a - ed.. 91
81
 Piai!1ca-i s'franrs din ,p:etioe,
Ca :sa-1 tOJt ilmpi!edice,
Ferifoni�ele-i, arta!.I'na
$i pre ochi, p,e nar,a :cfrnna,
$i se""'\ncur:ca 9i descurca,
Parca-i SCO!S din calti pe furca.
Are msa o JU:reche
De p;unga9, fara pa1ric1Che.
Da tarcoale la co.tet,
r i:ufuJ it 9i -a,�a 1 a,i"'�t,
A5,teptanid urn oeas �i doua
0 gaii.Jila :sa ,Se OIUa,
Caire ca.1I1ta rotcoda1ce,
_J'maspa!t oul cand i1l fape.
])e �and e--n gos\Podarie
M!Ulte a-;nvatat 9i 9;Ue, .
$i, pe hraniCi, tara.9, ,grapi9 ,
Se srt:,recoara pe furi9.
82
 Piune · l1a1ba, ia cu botuil
$i-"11;ghiite-,ouU. cµ totul. ·,
'-
. . ,, unrle-..1. o uil. ?" ' -: t' reb·a.t .
. a-lrt
Goopbldima : - L-ai mancalt · ! " ·
·- · Sta11 :nit{�li "'a te dezv,art
. '' i\"· ) I\., . . . 1\',

F,ara matura: �i bat.

T,e irwata .mama minte.".
$i i--a dat Un OU fier-:biJnte.
Dair ·de1cum 11-,a imbUJoat,
Zdrieianta 1..,a �i �1eipadart.

lnvajaji pe de rost ultimele 14 versuri.

Caprioara

de· Em. Giirleanu

Pe :ffiU$ChiuG. groiS, cald ca O · blallla a pamantu[ci, capir:roara

sta jos la1nga ieiduLei·... Aoesta $i-,a inlttns ,capul mit!, cialtffefat $i
urned: p:e lS;pJaltele .mameH.,ui, .$i; cu ocMi ,iinchii�i; se lasa rlezmile!f­
dat. Caiprioatra [ll linge 1 . $i limba ei suhtiiI'e culca �o:r bl:aina moa\1'e,
mata!so.a1sa . a ieduil ui.
- .• tk._Ma:°3a :iil��il'�V;e�te \;i�� �uffletull ,ei:_de f1ugarni�a i?c�[t��te un
simtama!rut stairu11tor d,e,-m1la pentru ,f111n� frageda ca:re'ia 1"."a idat
Vi!at,a, · ipe care a hran,i,t.-0 CIU ·:Ja]pteil.e :ei; idiair dre cai:re tl�ebui1e sa Se
desipa:fita. ch1air arzi ; caici: v1remea intarca,tului 1 · venise de rnult
mca.�i cum S!e uifa 1a5,a,· cu ·_o\chit lind11l;11ern�f, din pieiptu[ ca_­
prioat1ei scaipa uiri m1Uig1et iriab�if:,die durere ; ietlul deschide ochiL
Caipdoaira se limbairibalteiaia, .. sa,re ,ih ipicioor.e· · $i rpome�te s:p,re
taricu;ile 2. d� :Stalllca, din za�; prifu.tfre. �ire vneia. sa-il. l:ase rart:acit.
Acalo'' sus '
·,e,·palzit-si
'
<le -dfr�manii
..,,
iliu�uliui
:,I:"' ' '
kie iscusinit\'a ·v. ana-
si
83
 toruLui, di.ci pe muchrile pra(pastiilor acetlorn 1nU!ffia.i ele, ca:pr�11e,
puteau a se [nrcumeta. Acoio il-ia:r fi 9tiut ea langa dansa. Dar pana
1

,la ele eraiu de straibatut Jocurille p1 'i:ne de pr1mejdH.

Ca;prioara i�i azvade pidoa1rele in fuga full,gera:toare, in sarl-
1 u:ri indr.aznete - sa iincerce ;puterile iied.uluL. $i Leidu1l .i se tine
voLnke�te .de urma·; doaT la sa,ritJurile ametitoaire, .se opre�te cate
0 d�pa, :aipoi se avanta ca O sageata �i, ,behajn,d v.eool, zburda de
b41c:ud,e p.e piic_ioarele subtiri .ca ni,�te hlgere 3 • Da!I' trebuie sa
scc iboaire, sii straibata o padurie, ca sa umce din nou sp,re tancuri.
Caiprinaria e;ontene§te4 fuga ; pa�e�te ,in:eet, prevdzatoare 5 • T.rn�:ce
d�n 'pqia1r1.a in poiana, intra a:poi sub bolti de fruni�e, pe urma
prim hrube6 adanci de ve.rtleata, pana oe patmunrde in inima 1n­
tun1eoata, ca un Lad, a padurii.
$i-au mers mlllit a$a pana ce au da,t in Sf: ar�irt: de lum.i1ni;;.
Iedu[, bu.ouirns, o i.a inainte sarind. Dar in aceea�i clipa caiprrioar:a
se oprre�te, c.a de-o presim,tire, .adulmecand. !in. fata ei, rle 1subt o
cettina:, ochii kipudui st1ra.!1uceaiu Jacomi. Un salt, ,5i ie!duJ. air fi
fos.t sni$i:a{ Atunci cwpribara da un zbiera:t a!danc, sffu$ie!tbr, toum
84
nu mai .scosese inca., ,;;i, dintr-un sru1t, cade in mij,locul 1iumiini-
9uh.ii. Lupul, . vazand prada mai mare, uita ied1ul ,;;i se rrepede
la ea...
Prabu�ita in sange, Ja pamant, sub coltii fia.rei,, dtprik:iam
raiJ.11anie ,cu capui i!1lto:rs &pre iro:u,l ei, $i numai ca.111.d acesta, in
spaimantat, se tope9'te ,in adancul parlurii, caprioaTa simt€ du­
rerea, i,a1r ochii "i se tuil:bu:ra de apa mort,iL

Vocabular

1. a intarca = a >inceta de a alapta

2; tancuri = varfruni. asoo�rte
3. lugere (lujere) = tulpini subtiri
4. a conteni = ,a inceta
5. previizatoare == atenlta
6. hrube = ,galerii

Intrebari

1. De ce voia ciiprioara sii-§i ducil iedul sus pe stdnci ?

2. Cu cine se intdlne§te In cale ?
3. Cum §i-a saivat ciiprioara iedul ?

Cilti ca voi !...

de George Toparceanu

Sus, :pe gairtlu[ di.Jnspre vie,

0 gaina, cein�i,e
· $1-un cocoi� impintenat
S-;aru suit �i stau la sifat :

- ,,Ia te uita, ma ,rog tie,

Cart;' de SUS :ne-am rnaltat !. .. "
35.
 $i', idooidarta, IOU. g}p'5 �i _.
Inoopuira amanidoi · ·. .
Sa coticodaioeasca-n soare :
- ,,Nilmooi - nu - mai - ,e - ca noi !...
Niim€ni - nu - mai e - ca - irw . '. . . . " 11

Dair de suis, din coiroodUr$,

P:rtU!lanrdu--:sie-ntrie foi,
Mi,t,ite1l i;,f j'UCau:;;
Le--a Taspun1S un pitig0ii :
- ,,Cati - ca voi ! Cati ca voL !. .. "

lntrebare

Ce invatatura trageti di� cl.f�d�ta ffie:. �ief _ ..

.. . . . .

Terna
invafafi pe de rost. poezia. .

86
 Vara
(fragmente)

de $t. 0. Iosif

Sub airtar pleic.art ba.itranu'l

.$aide ,cu 1u1eaua-in gura,
Pare ca-i doplita-n ;pia:tra
Lumi111oasa Jrui figura.

Ici �i ca'lo doarr s-airata

Pr�ntr,e cr<engt1e mi;;cate
$i, piititi, '$Opitesic in umibra ;
Se .ghiblnt€iSc, rfu/id pe-nfund:a:te...

Da'.ll(d sernrnal irnt!r,egei oete

Cel dilil urma-n fund dispare ...
- Ca1uita-i d!e--acu, bai1ete !
Millta sta. g,r;a/dina m:are ...

Tnesarind ,pa.'$el';,1Je-n taina.

Do1a,r prin foi aJdiie vantul
Sta, '$i-aiSiCulta... Uinde-s oar,e ?
Nu se ,iltie ica ,pamantul !

Mo[$1u[e, tu �Jti,i pe'semne !

Sta1i cu degetu1 la .gur,a
$:L zambi:nd 9iiret, ce duloe
Aminrti,rile te fura ! ...

Dar deodat' s-aude-,u111 tipat,

$i dd.n-miailta ba.ilari,e
·Sa,fie o fotit1a. hfonda
Ca u1n fir de papaidie !
87
 Geaha fuge niebunes';i;te
Ca 1sa scaipe de !;iitrren,gar...
r fi�uri pa.·,eltutinrleni
D iin t.u
A,lte capete rasar.

E un haz ! Cu laJ'ma1 mare

'11oti, jiucand se stra.ng am drum,
$i ,bufn�cUJl 1rade tare
Pipa scutu1rand. die scrum ...

Intrebari

1. Cum se nu.me§te jocuL copiiLor ?

2. Cum se desfci§oara acest joc ?
3. De ce bunicul este atdt de fericit ?

88
 0 copila viteaza

de D. Goga

La Mara�<e$h, se pa&trna,za intr-u:n locai;; osemi1ntelle ost1a�mor

ca�· uti in 01eearsta 11ocaaittate, in cranicenele luip,te ,c. u 111!emtii, din
august 191 7.
Acolo se afla �· i un m·ic sioci1U cu osemtnteie Mariei Zamfir,
o .copila de vreo 12 1ani, caire �i-a jert£·it viata pernt:ru patrie.
Ma,ria mmfir ,era dilntir-un sat diln aipropiereia Si,r·etuilui.
Locuitlorii isatuhr.i fugiJsera in toarte pli>rtile din p:riiciina Luptelor,
dar M:arriia �i cu mama sa :rama.lsesrera :pe [oc. Pentru ;i1i.mitc i:n
lume nu voiaiu sa-,i;;i paraseasca micia for gospodarie l Mairia avea
chtar cu11iajul sa-�i drurca valcuta [a pa!Scut prin loc:uri mai dositt:e.
A�a a :ajrun1s pana iJn :aipr:01piierea podiuilud.: de pe1S1te, Sireit, u1nde se
1aidapo:stea un grup de itunari ir'Omani. Tunairii a1u indragit-o pe
Ma1ria, peintru ca le amiintea de copi1e�,e !;,i su1riloa:rele 'Jor, rpe ca.re
n:u l;,tial:l data le vor mai vedea. De acelea, de ca:t!e or.i venea Ma­
ri:a mrtDe ei•, o iprlimearu ro bucurie. $i M:airia iii 1tubea 1;,i se uilta
cu mirare ia ei, cat de repede inca1�ca1U tunuri:J.e 1;,i tri'igeau in
vrajma:l;,i. Poate ca u,ndeva, de:parte, ,�i tatall sau facea acela�i
:luciru.
Intr-o zi, Marira a veniit iin fu:ga la tu1na,ri, :s'a 1e spuna ca tiru­
pele nemte$iti sunt ga!tia s.a inrtre in sait. Atunci, ofiterulJ. roman a
dat ordi!Il t'unaifilJ.or sa traga in truipeile iirramioe. Da,r ,pe canld tu­
narii trag,eau in ipliJn, un aviatoir neia1mt a descbperirt a:da)postuil 1or.
In curaind ghiru1e1e du�anu11ui in,oepura sa caida mmipra roma­
ntlar. Oftterul nostru o 1uia n1Umtaildecait ipe Maria in aida;post.
Din u�a a!da/posrtufoi;, MaTiia a vazUit cru spai.ma 1ca ghiu1elele
dur�mrane au IU!cilS catirva os,ta!l;ii romani. Ailtii zaloeau gr.eu raniti.
Chiair OiH�eru:l arvea o maJna ranita. Dar nu de alsta era ,el su1pa:mt,
ei pentru ca nu �ti:a oe face mamiicul, ca sa poart;a. spu1ne tu1narmor
romani, teiferi, inrootro Si3. itraga. ObseTvator,ufl. tuna1rill0ir roma1ni,
carie se af:Ia. mtr-un co1pa1c, fusese �· i el uds.
1

- Ah, de-a� �ti .ce face inamicull ! - Tosti otfi�e,ru r t

- Pot Sa, via spun et u , domnu[e ca1 pirt;a1n, S' t , r iga Maria din
gu:ra adaJpo/stvJ1ui.
- Poti, copifa mea, d:air nu vreau sa te urci in coparc, ii ras­
pun,se ofi.:terul. Era �i el tat:a !
89
 \Darr Maria, �nitr-o di1pa a fost iin varf.Uil u1nui ea.paer .
- Nemtii, str1ga ea, se arduna la casuta arsa di:n caiPul satu­
lu� ; sunrt mru.l�i !
Ca)pita1nrul daidu o oomainida scurrta. Tunuri1e fu.tii intoanse pu­
tin spre sita'l.1ga 9i, cat aii ba:te din pawme, cateva ghru1ele a•u zbu­
ra(t spire caisu{a aif"sa.
- Ati tr,a;s binie ! - str�ga fotita di!Il va:rrfut1. coipaioulu:i. N€iln­
tii se risiJpesc. Ma'i trageti ! /
A.ilt1e ghi1ule'1e po:mi1ra. D�mian , ii se oprka, o dilpa zapaciti.
Muilti ramraser:a moriti ;pe camrpie.
Dair ,pe cand tJUnariii no�tri ,traigeau cu irnfocare, tunu1ri1e n1eim­
te�ti iniceipura u:n bomba1:rdamenit at: a:t de ;puternic, ca tbt ,posrtiul
romanesc a fost sfaramat. 0 bamba caizu 9i peste copac, fa1cand
sa taca. die-a p:urUirea i;,i ,gJas1uil. copi,lci Maa:-iJa Zamfir'.
Duipa i111ce1taJI'le:a lupte'i-, so1da{ii rcmian'i aru ingrQpat-o pe vi­
teaza co;piM a1latuni de tuniairii ei dragi 9i de caipiitainuil. lor. Cand
a .inoetat 1razbo1iu'l, 01semint,e1e lo[' au fos:t dus1e, cru toatia :ci111stea,
· 90
iin loca1;,rul 'rn c:are se ar£M oase1e tuturor celorr care au mum fo
lupt'.e1e de la Marr�e�ti.
Poatte ca in aool sa:t d'iin apro,p�e.rea Sir.etulliui n-a mai rarrnas
ni!ci urma diln. casutia Mad:ei Zam,fo_· �i nim1eni din famiil.:ia sa.
Numele s'aru tr;afo�t, e insa �i va ti:ai m1ereu in ami1n:t1rea ro­
manilor, pentTIU /Ca Maria Zamfir �i-a jertfiit tana1ra sa viata peln­
tru J:,faertaltea 1;,i foriic,1r1ea tarii.

lntrebari
l. Cdnd se petrece actiunea in aceasta lectura ?
2. Cine a fost Maria Zamfir?
3. De -ce o iubeau t'IJ,narii pe.Maria ? .
4. Cum i-a ajutat ea pe ;stw;ii romani ?
5. Pentru ce �i-a jertfit Maria viata ?

Un mic erou

dupa Eusebiu Camilar

_ Cum mijea de ziua, gaze1e incepeau sa fo�;neas:ca p'l'.'i:rl fain �i

fl.u'tu:rii 1sa-1�i falfaLe airilpille die m 1aitase. Numai g,r,eLera$U1 se tra­
gea :repede in casuta, lui, indata ce tunudlie fasc:i!ste pI'iindea-u sa
t'rag, a arsup:r.a ac'eiln..l'i ,sat din aip:ropierieia Olujului.
Val, rurrile de in_faruterie 1 dU!/;ima:na se izbeau de a!I)alfart:orii·i sia­
tUiliui ca de-un ziJd ! Unerori, ,paraul ce curgiea pie alp,rioa!Pe em. p;Iin
de morti.
Doua ioi�e _intregi de ait'acuri zadannic,e ; fasd$tii ,au ,ing.r1a­
ma!dit asupra saiu['Uli .';,i 1ma'i muilte tllinur:i. Inlfamibe1ria fiascis,ta ina­
inta aicum asupra sa1ru1ui, pe sub ,exploiZii!le, �i 1;,uieraitru:rHe -ohu­
ze!Lo1r. - - I .
i
far cand, 'dutpa a1p! roape o zi; arrrrele iaparaitorillor di.in sat au
talcut, fa,sd�tii au sa,ri/t OU a,rmele in ma!in.i pesite parapetul 2 apa­
ra:di, incMpuii1ndu-0i 1ca vdr. g,asi ni:�te o:ame:ni cu maiinme ffn SUS...
Dar, u,nul cate unuQ, fa:sid�tii s--au oprrit locu}ui· : cu , m, ii tiniusera
91
in loc atata :timp doa:r acie;;ti douazeci ,9i pa1tm de osta�i, morti
pan5. la ,unu[ laniga 1rnitraiJ.i�reile irnca fumega!nde ?
Dar pana sa se dumireaJsdi ei mai bine, de dupa colt'U!l unei
case din vedna:tatea lanu�ui de f[oa1rea,...soa,relui, a inceiprut sa ba1ta
o mitr:alier{l, 9i batea ... baitea... nimerind vrajmar;,ul 9i amestttan­
du-1 cu pu[berea !
$i ·deodata, dupa ce mi:braliera a tifuu1t, ,ei tau vazu:t un baa.at
cu parul ca grau[, siirind de du,pa casa 9i zbughind�o 11:a fu:g,a !

II.

Dupa o fru:ga c·:umplita, p,a,rca fara 1sfar9it, Niicu\la� r;;i-a si.im­

tit cama9a la ,piept p,lilna de sa:nge, 9i ulmairull: dre:pit il d!urea, de
a,c:eea �-a la;sat.j,os inbr-un pale de i.ar:ba.
Miin:tea lui Niicullae9 s-a aieo1perit ca· de-o ce:a{a... 9i-a:bia 1�1
1
m,ai aduieea aimiinte prin oe triecuse.. : Cat t itmp cei dOfUazeci 9i
patru de o:sta�i lupta:sera pana la moa1J.ie, ,el 1e ca:rase gfoatnte

n•)
.1 ...
pentru mitraili1eira, le adusese aipa, le facu:se rost l;,i de-aJ.e gurii,
1

cu iinlor€1dinta.rea ca 9i el, la ainii lui ;putini, fa�buie sa-l?i a[Pere

sartui pair·iinteso,t $i a�ura:nid de diurere, Nicuilae$ parca, gr, ,aia, cu
mama sa.
p(.___ Ma doiare urrniar1ul, mama... l?i poarte am sa i;;i mor... dar
nu ne-am lasalt ! Tira pla:cut cum am tras cu mitrail.Jiera in cotro­
piltori-,:
- 1\/Ii"'"'a pM!cuit', fie!cioJ:'uil meiu ! Dair aioum, atpasa....ti mai tare
1

cama9'a la ipiiept, sa nu pierzi sailllgele... 'f1ne mimte, Nilaulae:;; :

Da:ca nu ne coitropeau vTa,jma$ii, tatal tau nu pierea fa1 [uipta, iar
eu nu mai pri:begeam 3...
$i astfel, ca prin vis, Niou1l� auzea 1cum se apropie bubui­
tul tunurifor 9i ropotul mitrailierelor.
A in:cercatt sa se ,ridice, dar dure1re:a iil tragea ,9i mai tare la
pamant. A intel,es ca fast!ii�rtii fugeau, l?i-i venea sa s,trige de bucu-
rie, da': a cazut int�-un le?in adanc... ""
. . ,
Cand s-a triez·11t, ,era mtr -'Uin sal0in ai1b, de sp1tal. ,S-a mta!t m
1

jur �i a prim; ia zambi� cand a vazut mai muilti ofiteri, .

UirnuJ dfa1t1r,e :ei i-a luat mana. I-a strans-o u9'uire[ :
- Te feQ1citam, Nic,uil.a� , ! Fapteile taile sunt cunosciut e pana
1

sus 1a comandament. Iata decora�ia asta : ea eiste �asplata fapte­

lor tale!
Nicula:e9 ar fi v,rut sa rluspunda oeva, dar buouiria 1-a ina­
1

bu�it prea ta1re. Afa,ra soarele i�i revarsa raze�e de lumfa1a.

Vocabular
l. infanteri.e = armata care merge �i lupta pe jos
2. parapet= ,inta;ritura de pamant s u de zid
1a

3. a pribegi = ,a se duce prin straini

lntrebari
1. Cdnd s-au petrecut faptele povestite ?
2. hnpotriva cui luptau osta$ii romdni ?
3. De uncle se vede vitejia celor douazeci $i patru de osta$i
romdni?
4. Cum $i-a aratat NicuUie$ dragostea pentru satul parintesc ?
5. Cum a fost raspUitit Niculcie$ pentru fapta sa eroica ?

93
 Vacanta

E Var,ar," pretutindeni e vai1:a,

1

$1 ,paitria v2 cheama Sa C{Y.lirnzi;

Sa, bei ditntr-a fanrt;aniloir o,gJinei
Cand .air1sita se tolane�te-afara.

Te-.a:$beapt1a umbra pomillor ,rotati,

Po:t.eicil:e oe suie-in munti, ascunse,
$i mulflele pitite 1 prinrt;re frunze
$1i veveTitele cu ochi mirati.

Va £,i O VaJ:'a iLunga, �i frumoasa

Ou jorc1uri, cu plilmbari �i cu poive�Jti,
Cu rape S:titavezii boga,te-n p�1ti,
Cu mi;i de scojci pe pLaja de matasa.

Vocabular
l. pitite ,= aseun19e

lntrebari
1. Pentru ce w;teapti'i copiii vacantele ?
2. Voi cum vii petreceti va.can1,a de vani ?

Terna
Povestiti o intamp]are din vacanta de vara.

94
 COIVIPUNEREA

Exercifiul 1. P.uneti in Loieul ,pu:nioteLor ourvin1Jele potirivLte (canta, ,tr,e­

mura, le-ns.ira, ma11Jus.iea, par, br:o'ta,c, din:tr-o furtca, pa­
sarele, um:f1ait, viioa:ra, d!uipa, m:al).

Patru.,.
CiJuguil.es1c ma['ge1e,
Pe cand doiamna raita,
...pie iata.,
Jruipaniuil ra.toi
...di!Il CimiPO.i.
Pe Ull1 ... , o cibtaTa.
Cainta din ...
De pe.,., an .lac,
Sane un...
ZdUJp ! lID ganda.cel
Fuge... iel.
Lair proastia f.urniica.
...de frita..
...cur,ea.,.
ToaToe...
Langa ,ep .C'U'I'Cia1niul
Sta... to1t' anul.

Exercifiul 2. Gasiti cuvin!Jele ipotrivite �i puneti-le in l:ocul punctelor

din textul de mai jos :

In'ai,ntea fieicarei mese ;ne... pe ma1tn1. In felul

aoesta inJaturam... In timpuQ serrvkili... n'U e voie
sa ... Daca ne... oerva ne .axlresam... ce[orr care ne ...
Durpa oe-,am... maisa sa nu url.,tairn sa... pe1ntru ...
Orice �colar treibuiJe sa... ilil f1elull :aciesrtia.. �i parintii
�i doi1:11inii:i... se vor... m,ult.
95
 1111 1rn
11 mt
IIU 1 11
1111
WI Ill
UI
Iii Ill
- . - -- - -- - - -
�-. - -. . - - - -- . - - .- -- -. .-
-
-·-··�
. - - -- - - -
. . -
- - - -. - -- - -- -- - -

Compuneri cu cuvinte date

Folosind cuvin;ts1e : pctd'Ure, elevi, excursie, poiana, t'u.fi$,

pui, a ciizut, piuie speriat, cuib, s-au sfiit'Uit, domnul profesor,
foare bine, grija de pasiirele, compunreti o povestire. Fj1eca1re cu­
vant irndidi o pa1pt,e din'tr-o .prop0:ziitie.
Cifati primele t1�ei cuvitnte : piidure, elevi, excursie. Incer,cati
sa .a1r:ata-ti cu ajutO'ru.l acestor trei ouviirnte uncle a,u fost eleivii 9 i
ce-au fia:c:ut.

Exemplu:

Elevii pieca,seTa de 1a �coail.a initr-o excursie. Ajunsesera in

}Yadur,e,,
Ei cul.egeau flori $i se jucau.
Cititi .cuviniteJe car,e u:r1meaza : poianii, tufi$, pui, a ciizut,
piuie speriat, cuib, s-au sfatuit. Fomiati dirn noru propozitii, cu
aceste cuvin'te.
96
 Exemplu:

La marginea poienii era un tufi$. Ion a auzit un piuit spe­

riat. S-a apropiat cu grijii de tufi$. Un pui$or ciizuse din cuib. Se
apropiarii $i alti elevi. Cu totii s-au sfiituit sa-l punii in cuib. Ni­
CU$OT s-a urcat in pom $i l-a pus langii ceilalti pui$ori.
CiitiJt;i rce. l!€il!all:te ,cuivinte : Domnul profesor, foarte bine, grija
de piisiirele.
CompUlille{i a/c!Um propo.zitii cu ele.
Domnul profesor i-a liiudat pe elevi, ariitand cii au proce­
dat foa.rte bine. Trebuie sii avem grijii de piisiirele. Ele sunt prie­
tenii piidurilor $i ai livezilor.
$.i acium cttiti compurnerea in .1111itmegiirne �i subli!l1'i.Ja�i cu1V�n­
te1e ,date �a miceputt.

/ EVevi'.i pleca1ser:a. de la �oala.- intr-o excurnie. Ajurnsesera in

pa.iditl'I"e. Ei builregeaiu filo,ri ,�i s,e jucau. La .maTgiinea poieinii era 1un
tufi�. loin ra auzit un piiuit spiedat. S-a a1propirat cu grija. de turfi�.
Un puir..50r ca.,ziUiSe din cuib. Se apro:pialI"a !;,i alti elervi. Cu toitii s-a1u
sfa.:tuiit sa.-1 :pruna ful cu:ih Nibu�r s-a u:r.cat m porn �i 1-a pus
langa ce:ifailti :pUi!;iOri. J
Domnu/1 profesoT i� larudat pre eilevi, a['Mand ca· au prio\cie ­
da!t foairte bi,ne. Treibuiie sia avet;i grija de ,pa.sa.rele. ·'EiLe sunt' pri1e­
.tenti ,pa.!d:urilor �i ai [ivezilor.
/

Exercijiul 3. Alcatuiti o :aompuhere au ti,Uul ,,Prima zi de $COala", fo-

_ 1osind icuvinrtJele
Radu, $Coalii, colegi, siili de clasii, dor, profesori,
curt'e, joacii, biinci, curiitenie, harnici, frunta$i,
ciirti.

Compuneri cu inceput dat

Conitinuati cu cuvinitell.e voastre po,vestirea d,e mai jos.

f- Era toamna. Vantul sufla · destiUl de Dece. 0 ,ploaiie ma.irunta
incepuse sa. carla de cateva zile. Campul pa.1Dea pUS'ttu. Sub o gra.-
7 - Limba romilna, clasa a v-a - ed. 91 97
maijoox-a de' CO:ooni, uih i�pu:i:a$ i,$i facuee :un culku9. Ii eira calrlut
l';,i bi.Jne. Ie1PU!t:a$11[ era ferici/t.
illlltr-o dilminiea{a p1JOaia sie opri. F1riguil pi9ca 9i m1a,i tare.
Iepura.';,ul se lt\re:zi din ,somn.. Deodata auzi lartm1tul uniu1i cai.Jne. {

Compuneri . dupa intrebari

Alcatuiti o compunere
· · · ,,larna",
cu· titlul ·· · raspunzand la ur-
matoiare�e intreibari :
1. La ce data i1ncepe acrroitiim,prul iarin1a ?
2. Cairie siu1nit .semn,eil,e ;inceperiii. iernii ?
3. Cuim s:UJnt zilelJJe 1 Dar noptile ? · ·
4. Ce fac aniimaleile sal:batic.e ?
5. Da:r ;pasa1re[ele··?
6. V1a bucurati cand cad p:ri!rhii fuLgi ?
7. Dar cand raull inghea�a ?
98
 8. Cum va p:etirece'ti viaieant;a de iam-a-?
9. Cum va 1pregat:iiti p.erntru serhall'ea pomului de Craciun ? ,.,
10.. CaTie su1nt semnele de sd:a.1r�it de ial!'na.?

Exercitiul 4. Aka:buiti o oom:punere ou tiitlul ,,in vizita la fabrrica",

dupa urma boareLe intriebad :

1. Ce faibrirca ati hot.=ilI'M sa vizitati ?

2. CUJm V-'ati prie,gatit penfru vizi1M.. ?
3. CiJne v-a ilnso�it ?
4. Ci1ne v-a primi1t, la sosire, din partea fab:rici,i?
5. Ouim a1rata owrrce1a fo1briicii ?
6.. Ce seictii ati vizitait �i oe se lucra in eJe ?
7. Cum erau imibraicia1ti muincibol!'iii in fabT11ca ?
8. Ati stat de voTba ou m,mdto:rti,?
9. V-:arr pi.i5.lc.ea sia lucr:ati in fabric a ?
i
10. Ce v-a p(La:ou1t mai mu�t la fialbrtca pe carie ati vi;:titai-o ?

Descrierea fiintelor �i a lucrurilor

Desc:rileti pis:iiea; fo:Losi1nd

intrelbari1e de mai jos .:
1. Ce .fel de animiaJ esrt::e
pisiica?
2. Unde traiel';itte ea ?
3. Ce in,fa{i�re a!I"le (marri­
mea), ciu ce ,este aicoperilt coirpul,
ce cuilioaire ru'e b�atna, ce iaire
deosebiJt in mtfa�h';,aTea ei (ochii,
p iieioa:rea.re, ,ooaida) ?
4. Cu c,e 1Se hirane;;te pi:13:i'c.a.?
5. Ce foloa1se alduoe ·pisilca
omiUl.tUi ?
9!
 Exercitiul 5. Alcatuiti o
oompunere, desrcriind
vulipea ou 1aj11..11to�il
in:trebarilor
1. Ce fie[ de animal
este vulpela ?
2. Unde trai�te ea ?
3. Ce iJnlf.a�i�atre are ?
(mrairilmreia coripului,
cuil.oarea blan<ii ; [C'Ulm
este coaida, c1um sunt
ur,echile, cum si1.mt
picioare�e).
4. Cu: CJe s.e hran€$rte
vulpiea ?
5. Ce �titi desjpre fehtl
ei de viiata ?

Partile unei
'·<
compuneri

Pentru a[:catuiTea unei compuineri vom tine seama de cele

tneri pair:t;i iprincipale pe .ca1Pe ea tnebuie sa ;le cuprirula, 1;,i a:nume
introducerea, c;uprinsul $i incheierea.
Introducerea esrte. IDI1Ceput:ud poves'ti.Jrti. Ea1 cuipri:nde numai
cartleva ipropozitii in ,aa1re se arata locuil. .<;,i timpu,l cand se pet>rec
oel}e 1po1Vr�itiite.
Cuprinsul et31te partea cea, mai intmsa a unei compuneri. In
oupr.inls pove1stim, pe lairg, faipteLe intampLaibe, in ordinea in ca:re
s-a:u p.etrreutt, relata.ind tot oeea ce este niecesa[', pentru ca po­
vest'i.Jrea
. sa fie mteleasa.
lncheierea trebulie sa fiie scurta. In e.a se ara:ta .de ce ne-am
am1irutiit faiprtelre p'D'vestite in cup;rilns, od se trag conCilurzi'i.
Exemplu:

Pui�orul

Introducere

Era p,rimavara. Pa.isarrne ClTI!pe.aU vesel,e p,rin. pomi. Sub siirea-

1;,ina unei magazii i9i Meuse cuibuil. o V[',a\biuta, caire a,vea partru
pui$elri,.
 Cuprins

- Marm:a pui$oriUO'r a zbu.rrat d:upa hrana. Un pui�or a zburat din

cutb. El a cazut jos. An�o:aira, caire se juca prvn aipropiere, 1-a
vazut. Ea a lua't de jos ,pui�rul, s-a urcait p.e o ecaTa �i a· 1p· up ··
pui'�orul :in rouib. Bine ca n:u--1 vazuse motanu!l. !
Ea 9i-'a continuart aipoi j,ocul, mu1lt,um1ta ca a salv:ait pu�011ul. 1
incheiere

_Eu .cried ca Ainv�oara a savar>?it o fapta bUiila.

Exercifiul 6. Alratt.ti,ti o compunere ou ,ti.tlul ,,lJa saniu�", ras:punzand
la irntrebarih� de mai jo:s; re:speictati ,par{ile unei com­
pt.meri.

La saniu�
lntroducere

1. Cum em timpul in ziua cand a,ti fnst la saniu� ?

2. Cu ee .ooleigi 9i prieteni iati fost ?
Cuprins

3. Oum aiti urcat de:alul ?

4. OU!m ati faou1t omul de zapada ?
5. Cum ati coharat?

10,1
6. Ce faic copiH caind se vasit<?ia1rna sania ?
7. Ati 01rganiz.ait co_nciuirs de sanh�te? Ciine 1-a ca�tiigat ?
8. Ati mghetat la sanilu� ?
.lncheiere

9. Cum v-ati ideispa1fti!t de cieillia�ti co,pii, ?.

Exercitiul 7. Coipi,a.ti fraigmenbul ,,$oriicelul 1;,i broasca" �i completlati
povesitiz;ea ou 1aij1µ!1:m::ul i:11UStratiilor.

�ric�lul �i broasca

Un �ori:oel a1ju1I1s:e la mairigdn,ea u1nei ape. Apa era mare �i

curgea r,ep2de. $oric,e1Uil nu .:;;tfa s1a ,iinoate. Dar taJre ar fi vr.vit' sa
tread. dinoolo.
Pe cand 'S'2 gandea eJ cum sa f1adi, cum tSa dreiaig.a, ii i!e�;i ina,
inte o br10alsica. Aceasta ii spiuine ca poate sa..,.[ itr:eaica ea diincolo.
11 tri:mise sa aaute o sfoarra ou ca:re s.a leg,e de un capat pidorul ei,

l02
i,ar de a.lit ca,pa:t pidorul ,;;,oiriie,elruilui. Ace1sta · aduse srfoam. Duipa
ee 1ega:ra pileioru[ lu± de a[ broa�tei, i1n:t1'.aira in aipa, .;,i briOasC:a
incepu sa inoate.
Pe 1a mij[o,cul d'm1ui �nsa,, .c;;ire, ata de brolas:ca. s,e hotari sa
1

ineere �riJcielu[. Ea inoeipu s1a se lase la fund. Speri1at, $i()riice[ul

diMea din picio!l'.u:;,e 9i tremuni de f.ri1ca, gandind ca alcum, acu.m
se va 1neca·...
Exercitiul 8. Stri1eti·o :oompunere au ttitl!ul ,,La soa.1ld1at, ", respeotanid ce,le
t!fei par,ti principale ale icom;punerii.

Exercitiul 9. · ALca1tJu'iti o ,corrnipunere cu. tii1tlul ,,In vaoanta".

Compunerea dupa ilustratii

I:n ,Ce 1{j9tie a{i [1ntalnirt; tintaimpfarea ·iwustraJta Ja ;p,£g. 104 ?
Porv1est1iti continiutu;l fo2x�a;rei i�ustratii.
··.:·· .
Exercitiul 10. Aka.tutti, iin scri,s, ·o oom1p1.1ne,re dupe. ilusitriatiile date
aa pag. 104.
103
 Omul �i pasarea

de I. Creangci

Omul treiera 1 gr,aunte ;

Pa1S1arita mi-[ za1ri
1

$i, ziburan!d pe langa dansul,

Inoepu a ciripi :

- Omu1le, tu a;i graunt1e

Cu gramada-n $Ura 2 ta ;
Da-mi vreo cateva �i mie,
Caici m--0moara. i13.'l,na grea.

P,asarilca, zis,e om uJ,

Vin', culege ce ,gasie1�ti,
Dair apoi, ria pr-'imavara,
, Tu icu J,ucru sa-mi pi2,te�ti.

Caillld omizi1le-n graidina

Vin de ,rod .La pomi \;'i flori
Tu sa zbori din cre:ang,a-n crea!llga
Sa le sitrangi, sa le omori.

Astfe� zise�atunc,3a om ul ;
P,a!sa.Ti!ca 1Sie-nvoi.
Eil ii dert:e grauncioaiJ.·e,
Ea, olmizillie starp i.

Vocabular
1. a treiera = a :se,para 'CU O ma�ina speti,ala boabele de spice
2. $Ura= l:ocul unde sita,u vitele �i se tin fanul �i paielre

Exercitiul 10.
Cititi cu abentie poezia ,,Zdreianta", de Tudor. Arghezi.
Faceti pe caie<te portretul lrui Zdreani;a.

Terna
lnvatati poezia pe de rost.

103
 Biletul

Cand vriem sa ciO!muniie,am oeva unei pe!IBOane ca.Te se aifla

nu p.re,a deip:arte de noi, ii triimiitem u.n biil,et.
Bil.etm[ se sorile ipe o coala de hartie, se impa.!tu:rie9te �i aipoi
se pune intJr-:u:n phc pe car,e se scriie aidTesa.
fata U,Il ex,emp,lu de biaeit :
Data
10 aprilie 1994
Titlul Draga Joana,
Cuprinsul $.f.ilu ca ai m biiblioiteca ta cartea ,,Ghidtor'L 9i
IP!I'IOiV€!rlbe1". Cfasa 1Il!Ol:3./Stfia org,ani0ea�a O �1ezaltoaT€
cu terna ,,Cele mai frumoaise ghilcitori 9i p:roverb.e".
Te tog sa miro impl'."limuti pe:rnt'!u doua zile. Ca'I"te.a
ta ma va aju:ta :Sa ma preg,aitesc.
1ncheiere In1daita de IO voi ci.itd., ti-o vo� iin:apoii.a.
Iti mwltumesc,
Semnatura ANCA
Biletul se trimite prJ'J1jtr-o ,alta prersoana.

Exercifiul 11'; Aka:ruiti un bUet ,aldres,ait unui coleg ipe ca.re-1 in�i,bati
inltr-:o exoursie.

Scrisoarea

Ou ajult<):riull srCirilsio:riii. putem comuinica une� peroo:ane, caire

se .acfla dejp:arte de noi:, oeea ce dorim.
Scriso,a,r,ea poate sa, fie o carte po�ta·1a saru uin plic. Caritea
po�[a se s10ri.le numai p,e o palI'tei, i1a,r p.e partea · cea[a�ta s:e sicrie
.a.dl'le/Sia,.
Pri!Il adresa irn{;e!Legem : numeJ.e 9i p11enume1e ce[u� caruia
ii t,rim'i;tem scrlsoalfiela, str:ada, numa1rul, o:ra�uil sa:u comma, ju­
det'll[$.i cod•r'llll. ,rotod�ta·, .trebuie .scdsa �i arlresa :noastTia,i a expe'""
ditomm, ipentfIDu . ca. · aceilia· .. ca1re • priJW€ $te. Iscriooar'.ea S'a �ti•e de la
cine a primi:t-o. · · · · · · ·
Plicull ie:ste o scriis0ta1re inchisa,. Pe fat,a princiipa1la a pHJculu.i
se sccie aid!resa ipriirniitbrului, iair pe paT1teia · cea1a[ta, · ·. ··acl!I"ffia ex-
pedttoruilui :
106
 Exemple de. scrisori.

Locul �i data Sibiu, 1 octombrie 1994.

Titlul. DI'li:11ga All']�oara,.
lntroducere lti scri,u CIU multa plaicer,e a)c,este rank:luiri, �',ti-
)iind ca le a�tepti.

:IJ-7/Ji.
�c/tmv
Ya. clMrffi� mt 61
/.
I.· ,ll;d 6;SO!j
L______. ·""'. :.�........
���
. ':J>CMta£ lYrMi,.
:111!
: -'--�---'-'----'--
� J . . J •

107:
'Cuprins De�i ne-am deS\})artit dfe cateva saptamanri, imi
anl'intesic cu multa plaoere de zillel,e peltreoute im­
preuina. in taibffra. In timpul libe:r, de mulrtie ori po­
veste:sc rolegelor ce minunat 1ne-am srimtit la Si­
b�u. De�re Muzeul Zoolloigi1e $i Muwul Popuil.ar
din Dumbrava ·1e-am povestit $i. celoT din cil1asa

a IV-a, 6arr,e m-au i111vitat speciai pentriu aie,est lu­

cru la ei in dasa. Le-am a1ra1tat $i cateva fotog:riaif:i,i
f acute in Gra.di:nia Zoo�o.gica, pirecum �i cateva ve-
deri din Sibiu.
Acum dtesc ,,Amiinbri di.Ill copilarie", de Ion
.Oreanga. Sunt minunate. Tu cu oe tie 01cupi in afara
orelor de lee tie ? Dair Carmen ce mai face ? Unrle
�i-a p,etrecut vaca!IlltJa ?

incheiere A�tept sa-mi sorii. Te sairut, cu drag, ·

Semnatura Lucia

Exercifiul 12. Scri-eti o serisoai-e unei pdetene s:a,u unui prieten.

Locul �i data Turrnu Ro�u, 11 mai 19,.:;;9.;:.

5,_ . _____

Titlul Dragii mei piirinti,

Introduce.re ,A.m p:riimit scri.soa1rea de la voi diln caa:-e am

aflat une!Le 001':ta{i de pe a!OOSa.
108
Cuprins Imi pare ra:u ca lVLariana a fosit bronava. 0
fi Tam.1as in uirma �i cu inv,ar(:.aitu.ra. V:a mai [ua
p,vemiu? Eu ci'tesc foaPte mult �i pana alC'Um am
lu1a:t niumai note :fa'iumoa1se. Do13lmna di:rigilnita mi-a
sipus cai Vire-a sa veniti aman:doi la seribarea, de
sifar�it de an. Prega1ti/m ,Ulll program artilsti!c fo!arte
finuimos. Dupa &e!Dbare, elevele bune la inva1a:tiUJra
vor p[elca intr-o e:>Gcurnie de· 5 ziile p1ri!n Moldova.
Sper sa me!rg �i eu.
Dumimiica vom da o serba•r,e la C'aJminrul cuil­
tuira1, Ulllde voi ju1ca impreuna cu cdilegii t;,i cd]Je­
g,ele me'le, di,n�echiipa de dansll!ri cateva jocUJri fol­
dqri,oe roman�rti. Acum fooem repeti1ii de zor.
lncheiere fnchei, dorindu-va multa sanata:te �i Maria­
nei SUC!Cese fa invataitu:ra. A,VOaiSt!ra fiica:,
Semnatura Ani$oara
Exercitiul 13. Scrieti o scrisoare parintHor vo1�tri.
 ORAMATICA.

Exercitii recapitulative

Exercitiul 1. Oopi·aJti 1tex,1Jurl urmato:r �i des.pa>r'titi in s:ilabe ourvinte\e

scri"se. oun.irv:

A sooit toamna. P,e camtp munc.a e in toi1. 'farnnii

s'tranig 11000[,tele. Unii culeg porumbul, ail.Jt;ii faiC se­
miiniiturile de toamnia·. Camioanele indi:r:ciate p0ir­
nesic �pre hamiba,r,eJ,e'· tar:ani[O['. ln podgorii . este
mu\11ta vesieli!e la culesU!l strugurilor.• $colile s-au
deschis. CoJPiii aiu di.;n nou ,g:rija inviitat'Urii.

Exercitiul 2. Des;pa!r,ti,ti fn silabe ouvinteile din strofo urmatoo;re :

$i sa vada sfan-t:ul iSoa.re

intr-o zi de sa1rbatoa,r,e
Hora nraastr"lt oea fr,a:�ea:sica,
Pe ca.mtpia romaineasca. !

Exercitiul 3. Copia:ti cuvintele ·allca\tiJ'i te di.In dOJUa. sihbe :

1

ceas, coasi'i, barcii, giit, bunicii, pisoi, sp'ic, tram­

vai, ma$inii, .avian, tren, vapor.

Exercitiul 4. Oopia{i ouvinitele form1a1te dtin trei sHaibe.

. pace, patrie, steag, prieten, colectiv, stemii, $an­

( tier, lucriitor, ora$e, mecanic, clase.

Exercitiul 5. Copiia.ti itex'tul urmaitJor �i su1blin:i,a,ti icu o 'linie aurvintele

formate din doua si1aibe -'?i ou ,do,ua. Uniii ,ouvintele for­
mate din trei sil1albe

110
 Vacain�a cu jocuril,e ei frumoase, cu amilniti1ri de
neuitat, a trecut. Prima zi de $CoaJa a fost a9ite1p­
tart,a cu muH1a ne,r.aibda:r:e de toti copi:i;i. Dar cei
mar nera1bda1tori siunt 0ei care vor pall;,i penrtiru
prima data pTagu[ !;,CO[ii.
Exerdfiul 6. Ci titi textul urma:tor. 'Despar· titi cuvintele 'in s.ilahe, a.poi
1 1

ai;ieza, ti-lie :in co,loane, diupa. eXJeimplui de m:ai j·o•s :

kPa!durea $i...,a r.arit fr;unzi�ul. Pamantiu[ s-,a a100ipe­

tit de f,rwnze g.albenie. In icurand, peste p:aduri vor
caidea rp1oi;Le 1ried de toamna.
La primiiva:r,a voa:- cre.,;rte din .noru pe copa!Ci fru111-
zU1liit,e vierzi.

Exemplu :.

i
Ourvin te
CU1V;in:te Ouvinite Cuvintt:e
forma,te
forma,te din fo, rmate, din formate din
din:tr-o
doua silabe itrei sHabe patru si'l,aihe
siliaiba
-----· -

A /f,a-.ri:t ipa:-man-tul pri,lffia...Va ..,;ra

Exercifiul 7. Scrieti 5 ouvirnte forma:te tdh"1itr--10 ,sUab?, 5 formate din

doua silaibe ·/;ii 5 forma1te d'in ,trei silabe.

Exercifiul 8. Formati propozitii, folosind urmat, oarele cuvinte.

cinematograf, ghem, Chirifa, ochi, gheata, ghiocel.

Exercifiul 9. Fionnaiti p['o:pozi.tii in legatur:a ou ouJ.esul mereilor (cuiles,
,�ezait ·in la•zi, in,carcat in ma1;,ini).

Exercifiul f1meti in locul punctelor cuvintele potrivite

�-
-
Tata mi-a cumiparat u!n ... no� ... reheie.
Copiii nu t1rebui1e sa. se joaice ou .. .
F,alra . . . nu piurt:em deschide w;;,a,.
Ca sa aeirisim clasa deschildem . .
Oa(sele ·se ctmtruiies,c diln ... !;,i ...

111
Exercitiul 11. F'·ormati cate un 1ouvc1n:t ou frecare dintre grupu,rile de Ii­
.ten� de miai •jos. :

oe, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi.

Exercifiul 12. Form:a,ti propozitii ,cu ajiu1t0Dul m.wintelor :

ceapii, cire$e, geni, gimnasticii, Costache, Gheor­

ghe, gheata.

Dictare

Copiii se juoa1u p:e malu[ Trotu;�,ului. Ceata lor era impart;it1a

in dOIUai .ta1bere. Taibi'Lra tatairiilor era condu:sa de Gheomghe. Moil­
dovenii era/U corndu�i de $terfia!Il. Taha:ra tMa1ri1or ia fost [lnf1ran:t1a.
Pe .,�orghe l-ze1u legat de tirunchiull unui ,stejar. Atuind a na­
vMift b ce.ata de aderva,r:a1i ta1bairi. In trupul lui Gheo�ghe s-aru in­
fipt 10 suta de ,saget;i.
Mai tarz,td,�- $tefa1n a a,juns damnul Mo1d0:vei. Inrtr-o lruipta
cu tatarii, molrloivenii a1u ,prmis pe fiul harn1lui. L-au spanzum.t
de orieanig1a aicelruria[;,i &tej1a1r.
(Dupa 1sicrierieia _ tex1tului dida.t, sub1iniati ou o linie numele de fiinte -
1

�i ou d:oua linii niumele de lucruri.)

Exercitiul 13. Co.piati ,t,extul unmaitor. SUJblinia:ti cu o linie cuvinitele
care arata despl'e cine :sau deisipre ce :se vor:be�te in pro­
.pozitie �i ou doua 1inii ,cuvinitele care ariata ice :anume se
spune desp1'e aces!tea.

I Berzeile a1u pl:e,cait. Cooorii se p1regatesc de plie:caire.

S-,a duis �i batranul graur. Gaze!le se aiScutnd in cull­
CUl;;lUri. Pe pama:ht s-au a�ternut frume galbene. A
sosit to.amna. Reco!lt2i2 au fost stransie.
Exercitiul 14. F·ruositi cuvintele din coloana 'intai �i pe cele potrivi:te
din coloana a doua 11i formati ou ele prnpoiitH.
I. II.
- P,asa;ri1e se ve-;;tejesc
Ellevii (aT'a
Frurnzeil_e l<lJU p1ecalt
Tola,mrna ooriu
T1ra:ctnare1e a sosiit

112
Exercitiul 15. Akaltuiti pro:pozitii •1;,i siu:bliniati ,cu o linie cUNintele care
e:iGprima nume de fiiinJte 1;,i cu doua linii mvin1ie1'e care
ex.prima nume de lJu1oruri :

Exercitiul 16. Alcaltuiti ,ca1tJe o propozLtie cu 1f:1ieoare rdin ,cuvintele :

lucr�aza, aleargii, zboarii, scrie, secerii.

' .
.

Exercitiul 17. Aka,tu}ti caite o propozitie des;pre :

elev, mimer, carte, uzinii, avion.

Exercitiul 18. Puneti semnele de pU111.ctu:atie oare lipsesc :
1

1. Ce te 1egeni, codrule,
Faira, ploaie, faira vant
Cu icren,gi1e l:a ,palmanrt

2. In v,a�duh ie-atait albastru,

In s,enirn e-atata so.are

3. Cum te chei.am,a,, mai IDOipile

Exercitiul 19. CQPila,ti ,text,ul 1l.lT'maitor, punand semnele de ,punctuatie
oare illpSesio

) Trei zille baitusera vanturille IP,aimantuJ. se u:Scase hn

dumbra.lVioa['a inflori&era cbvnii lApe[e Si[',etuf;i
curgeaiu zgomotos IPe mailurile l i incolLtis1e iarba
Un copiil i�ise cu ofae la pasourt
Exercitiul 20. Co,piati ,pe cafote tex,tul urmalbor :

,,Oastea 1ui $teifan eel Miairie avea nru!mai 40 000 de

oameni 9i a aleis dreipt camp de luipta un [o.c m1a�ti;..
nos ill1tre dea!luriie Vaslui1Ufoi,".

Dictare

Steja:nu[ este faOa pad1Udllor noastre. El rn�te in1a1Lt, cu trun­

chiJuJ. grns. RaJda!cilnii1e tui sunrt inif1pte adanc ill1 pamarnt. FDunz,e[e
sunt cresta:te pe margilni. Fruietul stejaruliui estie ghi.lnda. P,rin eia,
stejarul se inmuilt·e1;,Jte. Ghi,nda este mfun!Cata cu pLaceT,e de porieii
mistireti. Le:mnuil stedaru1ui se m·treibumteaz,a, mai cu se:arml, la
consimuctii �i mobUa.
8 - Limba rom!lnd, clasa a V-a - ed. 9l 113
 Exercitiul il. Alegeti din cuvintele de mm JOS pe · acelea care denu­

mesc fiinte ; a1o{titLtiti cu ek' propozitii :

stejar, hainii, catel, pui, prune, veverita, iarbii,

vwlpe, gheata, elev, om, cal.

Exercitiul � .,:..Alegeti �i scrie\i separat, din textul urrnator, substanti­

vele ,care arnta o singura fiint<1
,

C.?i..(prioara sta langa ieduil. ei. Mama £1 pri•ve9te.

Acolo, sus, e pazit i;;i de du.r;;main�a Jup1lor �i de Ls­
cusinta vana!tormor. Un salt .';li iedu!l a;r fi fos,t sfa­
�iat.

Exercitiul �..:;-Co;piati textul urmator !'ii sub1in1ati suibstantivele care

denumesic luururi

\ Bunica .a am cu fie;rul de ca!lca,t pantalonii buniCiU­

lui. Buni,oul, pana sa-i;;i aiPriinda ,pi1pa, a stiricat ca­
tev,a ehiibdtui-L Cutia cu chihri,turi ,em. tinutta de
bunk in. buzunaruil pantalonilor. Pe maJSa era a::.,e·­
:z:a,ta •SCI1U!Il1i�ra in care bUiilicul L�i scutur� pi)pa. Cfln\:.l
:£uma, ,01 statea pe scaun, lan,ga. sph[l.

Exercitiul 24. Completati pr,opozi,tiile de mai jos ou s1u,b�tantive oare

denumesc lucruri �i fenoinene ale naturii :

..... ara ogonlll negn.1 .

. . . . . tine oald ia,rrm .
. . . . . eurge l!Yl va[e.

Exercifiul 25. Sa se scoat.,1 din textul urmator subs,tantivele oare de­

numesc fenomene ,ale na,turii

Ziua scade mereu. Soare1e rasare tot mai tarziru.

Sunt€iffi i:n phna toamna. Noaptea, vantu[ bate if:a1re
.5i eade bruma. Plo:ai:a de,toaffiilla :este ,r,eiee. Seara
este raeoaire; iar noaptea nu mai put,em dormi cu
geamui deschis.

Exercitiul 26. Gasiti �,a:sie suibstantiv,e care denumesc fenomene :ale na­
turiI �i formati pro,poei{ii cu ele.

\ 114/!
'
Exercitiul 27. · Cititi c· u ate.nitre ·LU:'11latoarele subs,tantfve. Spuneµ ,oe ex­
prin'ia ele (fiinte, ·1ucrru:i, fen:oimene ale naitmiii). F·ormiati
.pr(?,pozitii cu eile -: ·.

-Om scorburii va:n.t

ve,verita nori zapp,da
stancii ··muncitor cuib

Exercitiul .28... .t}lcatuiti o :compqner:e, folosiind urmatoarele ,substantive:

' copaci, ·brumii, vantul, tractor, frunza, ploaia, tii­

ranii.

Exe�citi:ul 29, Gi,,iiti te:xitiul unm.;Hor 1'ji spuneti ·care dint-re substantive
anaita mai mullt;; fiii!nit;e :

Pasiarea zbura 1Jl1 jurul copiilor. Veni cu Vil€JI'Jm�orii1

i:n cio<;. T0:ti ,puii au cascat ciocm:r:ile. Pas.area .a dat
vi,ern,1�orii celui mai mic dtntre pui. Pe urma s-a
a�ezat cu futa. .eatre ropii �i cu aripioa,rele !;,i-a aco-
1pedt pu�o.rii.

Exercitiul 30... QopiaU textul urmiitor, :aip<>i · oorieti se,parat ouvintele care
de11!Llffiesc m:ai mu1te fiinte.

.,J Ostenii rui -Stefan · ce[ Maire aibia ,str,aibateau prin

1'.....p�duir.e. in f,�U!Ilte m,eirgea un callaret. Ca[a1retii vo­
- • i,evoq:u1'lii moJdovean au I'leu�1t sa iasa din padure
$i sa-i urmaireasca pe tiuici. Mokio:venii au infrant
puternica ail'.'mat,a a turciilior.

Exercitiul 31. A�ezati pe o oolioa11.a .substantive.le c;are araita ,o singura

fiin{a �i ·;pe 1all.a eblo:ana -subst.anit}vele care arata mai
niJLiilte fiin\e · :.

ursul, caprele, vev:eriJele, omul, muncitorul,·elevul,

tata, femeile, elevele. - __

Exercitittl' 32;
• � ... d ••- •
' .
R ••
A.1��tMti '1b�p:o,ziti! OU 'subsoonttiv�le :
·
::: {f./· .:.· �;.,;,�... '. ..,: .. '.•R .:.: '-- ' L:
·
.
.. � .
.

zidarii, tesatoar�ze;\ tdrani( croitorii.

'l,15
ExercijiuJ 33. Ciititi textui urmator �i spune,ti care sunt substant1vele
care denll!lllesc ,mai multe ,lu.c:nuri :
In cele cinci zile petreoute in Cap�talla am viz1tat
iparcUTi, $COli, muzee. Am mtrat in magazLne. Ne-iau
impresilonat numeroase1e �tteire care impanzesc
orra�l.
S:e 1Lclirg1esc strazile �i pietele $i se Jn1ail.ta zeci de
bloouri pentru loouinte.·
Exercijiul 34. Buneti in looul punlotelor sUbstanti<vele potrivi:te :
'

Ln CaptfuJa, copiii au vizitart: ... Ln orn�uJ nos-

ttrriu se con&truiesc multe ... noi ... · se Largesc.
In ...noastre se afla multe-... . .. din ora�ul
nostru sunt kumoase �i spatioase. Pe ... lucr,ea�a
rparintii mei. Noi merg:em sa luoram la ...noi.
Exerdjiul 35. Trans,formati subsitanitirve,le caire arata un singur fenomen
al niatur:ii in substantive care arata mai ITl,Jltlte fenomene
ale na:tiurii :
fulge-r, ploaie, vant, ziipadii, gheatii.
�xercijiul �36. A''.catuiti propozitii cu sll!bstanitiivele :
· ziipezile, · vanturUe, bruma, plo'ile, toamna.
Exercijiul ;-i7. A�ezati subs,t.antivele •urma,toare in trei coloan,e (fiinte,
k.teruri fen:omene ale n..aburii)
1,

bruma, tractorul, oanienii, ploile, v{mturile, taranii,

plugurile, oile, ciobanii, ma.�inile, j'abricile, zape­

-
z'ile.
Exercitiul ;18. PurH'·ti in locul punctelor 01.wintele potrivite :

... mer,ge la $Coala. Toam1na cade ... �i su.fla ...

In pfudure ... i�i fac culct.l:;l pentru iarnia. Cand
ca/de ... �i e:ste frig . .. dorm.
Exercitiul 39. SulYJinla,ti, in propozitiile urmaitoare, cuvintele ce arata
inst�iri aile fiintelor :
Murncirtoruil. ha1rnie lucreaza i!n fabric.a noua. Elevul
oumi:nte aire un stillou bun. ElevUll slab la my..ata­
tura nu promoiveaza dasa.
116
ExerdfiuJ 40. Puneti, · in locul punotelor, ou,vinte oare sa atate insu;<;;iri
ale substJantivelor :

Copi(Lul
Veveriya
Omul

Exercifiul 41. Alegeti [n:su�iri pe-ntm urmatoarele suibstantive :

zi, copac, .�coala, bloc, ghiozdan, ma$inii, strada.

ExercifiuJ 42. Alcatruiti ;propozitii, folosind u.rmatoarele ouvinte :

striilucitoare, rece, alba, ciilcluroasii, senin, umed,

'inghetata.

ExercijifvOornpleta\i um>i!lrorul text cu cwinte!e potrivite

Era o .zi ..... de primavara. E1evui ..... a :pletat

in padru-e ..... uncle a gasit un cuib ..... capt�
:;;it cu puf ..... l,n, cuib erau cmci oua ..... Pasa-
:rea statea pe oua, ferindu-le de vantul ..... 9i de
ploaiia .....

Exercijiul 44. Gasiti ,ouvintele ru·iintele,s. opus cuvin:telor de mai j·os :

Exemplu : bun raiu

inia!lt - ourat
1 -·- ·
su!btirei h.mg ·­
groo -· cum1 iinte -

Exercifiul 45. Formrati ;propozi{ii cu OUIVinrtele :

slabi, riii, buni, gra.�i.

Exercifiul 46. Care di:ntre ,cuvintele de mai jos ara,ta o inSlll'l?ire ?

cuminte, subtire, bun, verde, stufos, caine, negru,

gros, copac,·curat, voios, inalt.
117
Exercitiul 47. Sc:liieti cuvi11t·ele potrivite care sii a:rate insiu�irea substiapr
tivehir unniltoare

z·apaida
varn,tJu11
ploa'ia
gheaita

Exercitiul 48. Scrieti ·fri,tr-io 1coloana gi1upurHe de·· �u�inte cu inteles

,apropiat �i rn
·a'I1tii coloona pe cele cu intele'S opus.

vesel - buciuTos cawd - ir,ecie

fir:uanos ,--- 'U:rat . irute . � sp,rinten° .
suiparat' _-· manios uscat - -- - umecl

Exercifiul 49. Galsiµ �·i :Sllliblin'i.,a,ti icuvintele care ar.ata :irt'So�iri :

caprioara, mic, fricos, tractor, mari, mama, rau,

lapte, sprinten, alb, trista, codru, verde.

Exercifiu@s;punet;i 'C€ aria:ta ouvirrlele sublima,te . din ormab, oarele

. ;pro.poziti,i :

Fetita merge la gradinita.

Eleva este cuminte.
Mama este tesatoare.
Elevul cit�te o carte frumoasa.

Exercijiu Comiple1tati ltextiul u'I'1111a1Jor cu ct'lvintele :potriivite :

Apa Arg.8$U!lui ... ,int:r.e doi per-eti de ip'i.atna. La

ca,pa'.itul chei:lor . . . bairnj ul. 'I1uribi1n:a . .. zln'ic fo -
mi!na. Aipa ... cu putere p;rin tunelul ... in munte.
Consirulctorii aru J.u!cr.at in coodi�ii. g,re[e. Apele
Arge\'u1lui .au foist opdte.

Exercifiul 52. Cititi textul ·�i . spli:hetf dare soint cuvintele ,oare ariata
a!Otionea fiinte�or, 1oare, :pe cea a Lu.orurilor �i oare 16uvinte
airiata1aotiunea fenomenelor na,turii :

!n se:pt,embrie · zi[,ele se miic�:orreaza. FlorH1e de pe

camp in!cep sa se ursuce. De mu1te piri, noialptea, cane

118
 brum:a. Numai crizante'me1e �i tufa:n>2[eQ,e indr,ae­
ne!Sc sa inflnPeasca toamna. Nu mai vezi nici f[u­
turi Albi:neLe nu nrni a,u de unde sa adun2 mire.re.
ExercitiuJ 53. · Copi,ati propozitiile de mai jos :;;i subliniiati ouvinrtele
care. arata d�s,pre cine (despre ce) se vorbe:;;te in fiecare
pro,pozitie

. Niicu, Sandu �i Lenuta aiu plecat dupa fragi. In mair-.

) giheia .padurii se gasesc multi fragi. Lenuta s,e aipro­
/ pie de un tufi�. Fata aude un fo1;,1net. Se apropiie,
) da1r nu se speriie. Din 111ijlocul tufi�ukri, sare un
.
{ ieip'urr"a'1;i caire fuge in padu:rie.
Exercitiul 54. Completati propozitiile urmatoare cu cuvintele potrivite :
�
Pe coast& ..... vin tipand.
. . . ..sufla Jini�tit.
Au ca�ut .....de zapad.a.
. ....s-auimpr,a�tiat pe cer.
Exercitiul 55. Cititi verS!Urile urmatoare �i spuneti despre 'Cine (despre
ce) sre vmibe�te in prt>poz.i<tie

Ce sa:rac, 1i:psit de floac1·e, .

P:rin-11a'V:a1ra brn!dul pare !
. . . . . . . . .
Dar rpe stanicile ca,r·unfu
Lui' 1ii ,pllace SUS la mutt'l"be ;
Ou-a!le iliui zbarlite ace
Veverita sa se kia;ce.

Exercitiul 56. Formati propoziµi. despre ,anim1ale1e din padiure. Aratati

despre cine se vorhe�te in ,aices:te propozitii.
Exemplu : Ursui doa!rme in barloe10 (Se
despre urs.)

Exercitiul 57. Sublin!iati cnvintele care arata ce face fiinta des.pre oare
"Se vorbe-'?.te in fiecare din pmpozi�iile U['ma,toare

Pasairi\le eMatoa:i.'€ au venit din ta.rile calde. Lupul

stain adaipost. Vu1pea cauta mancare. Veverita sare
din oreanga in creanga. -
119
Exercitiul 58. A1ca{uiti ipropozi,tii cu ajutorul ouvirntelor de mai jos :

fuge, se aprind, zburda., a vazut, s-a speriat, cite$te.

Exercitiul 59. SUibliniati ou o linie ourvintele care arab:1 despre cine se

vorbe�te in pmpozitie �i ICU doua li'Ilii cuvinltele oare
arata ,oe fac fiinte1'e denumite de acestea :

·Baiatul in1ca!eca pe gen.unchii bunicu:l.ui. Fata 1rade.

\ BUJnifcul ii joaca. Copiii bait din pa1me. 0 femeie
IU;Scaitiv,a in'tr,a pe po:a,rta. Ea poarta. doua dOJ.1'i�e de
j aipa. Copiii tacu1ra din ,ras.

Exerdtiul 60. Sublini1ati ourvi1!1Jtele oaTe a:r,ata ce eiste ·�i oum esrte fiin�a
,s,aru 'luorul deispre 1call'e vor!be�te 1n pro,pozitie

� I:null 1este 11111flo1rit{

Mama este ta:ria.111.ca.
Cui/bu[ es1ie oaiptru;,iit cu piuf.
�ovestea bunicii ·eiste frumoasa.
Satt1ida ,este ,eJ.eva f1run�a..

Exercitiul 61. Formati ,propozitii cu :cu1Vm:te�e :'

a rii:sunat, ra:spund_e, este verde, este acoperit.

Subiectul

\ Copiii merg la 9coala.

Mihaela scrie temele.
rn clasa se gasesc banci noi.
Clasa noastra este curata.

In priJrna prnrpozi�ie se vorib�te des.pre copii. Cine ? merg -

copiii.
' · in' a diou:a proipo:zitie se vorrbe$te despr,e Mihae[a. Cine·?
scrie - Mihaela.
In a trei:a proipozitie se voirbe'?ite despne banci. Ce ? se ga­
·sesc - . banci.
In u:ltim:a pro.pozitie se vorhe�te despre clasa. Ce? este
curata - clasa.
Cuvinteil.e : copii.i, Mihaela, biinci., clasa ne airata desip.re cine
sau desipre ce �e ViO,nbe�te in propoziitie.

Partea principalii de propozitie care aratii despre cine

sau despre ce se vorbe$te in propozitie se nume$te subiect.
Subiectul riispunde la intrebiirile : cine ? ce?

Observatie :

Cand subiectul este exprimat printr-un nume de fiintii, rifo­

punde la intrebarea cine ?, iar ccind subiectul este exprimat prin­
tr-un nume de lucru atunci riispunde la intrebarea ce ?

Exercitiul 62. Spune.ti despre cine se vo!'be�te in ,urm§toarele propo­

zitii :

Sandru, Giina $i Gicu au piec,ait drulpa fri algi.,

Gina se aproipi.ie de U!Il tufi ii$. Se aulde U!ll fo�neit.
Din tufit� sare un iepur,a$. Vin baietii 9 i ea spuine :
, , A,m vazurt uin 1epura�
V •' , ,· " .

Exercitiul 63. Spuneti despre ce :se vorlbe:;;te in urmatoarele pro;pb-

� zitii:

1. Sea,ra se :1asa peste sat.

2. Paraul ,ID'U!f'ffiU'ra priJntI1e pi.ietrie.
3. VanM sutf�ii' puitemic. ·
4. He sruis ead fu[gi mari de zapada.
5. · Soarrele slt'i:',a['UCitor inbailze$ite pamantul.

Exercitiul 64. Ooptati textul urmabor �i su1bliniart;i subieotele :

Au indlllQidt' g1radi.nile. P,aisarile canta toata ziua.

GdslpodaTii · au tailat c.oongill.,e uscate. 0 vrahiie
duce in doc fire de ia!!':ba. Baie�ii �i ( foterre cu�eg
fl:ari.

Exercifiul 65. Scrieti .propoziVi,i in care urmatoa:rele ouvinte sa fie su­

. b'Ieote.:

carte, iparlure, muzeu, profeso11ul �i ,eilevii.

.121
Exercitiul 66. �,qpi:a.ti :textul unnator �i s:ublinia,ti cu o linie · subiedele
care raspund la intrebarea cine ? �i cu· doua linii subiec­
tele care raspund la intrebarea ce ?

l:}.!2_ana $i loneL au pie.cat in:tr-o dupa.,.,amiaza cu

mama lor, .duipa cumpaira1tuiri.
M§l,gazinul un1versal .este phn de oameni. Marfa
este bi:ne aira:njata. Vanza, toarelle ii ajuta p.e cumpa­
irafori vn a;1egerea ma111fii. Qau.112:nii .plea1ca mrultu­
miti din magazi[l11ul -universal, .
Exercitiul 67. Puneti in ['ocul plm�telor subieatele potrivite : ·

... a forst 1un poet m,u·e .

. . . ta!le surit f,rumoase.
P,e stradia itrec ...
Lang.a soba toa!J:iCC ..
In fata blocului ... se joaca.

Predieatul
Vapoarele due marfuri in alte tari.
Elevii pleadi in excursie.
Muncitorul este harnic.

Ce fac vapoa1reie ? - due.

Ce fac elevii ? - pleaea.
Cum este mundtorul '? - este harnie.
Cuviintele : due, pleaca, este harnic sunt predi1eaite.
Ele 1afi ata ce se spune despr,e subiede.

Partea principala de propozitie care arata ce se spiine

despre subiect se nume�te predicat.
Br.e.di\ootuJ 1ralsipunde· --1a 'Ulna din intrebarjl,e : Ce face?
Ce este ? Cum este 1J

Exercipul 68. 0Qpi1ati texitu:i unnabor !;ii subliniati cu doua linii predi­
catele:

Vana a triecut pe neJSimtite. A sooit toa�n:na imbel­

$Uigata. Soar,eil€ straibate cu g.reu perdeaua de nba�i.
S-a 1'erminat cul,esul frui0te1oi'.
122
' Exercitiul 69. 00ipiati textul de mai jos �i subliniati cu o linie subiec­
tele �i ou doua linii predicatele : .
TuTnuriile de lemn a1u apamut in graiba. Insa dacii le
ralsturnau. Pe ziduri au aipa'l�uit cea.uinie :cu ,a.pa c1o­
ooti!ta.. Groa2Ja patrunde.a in raniduri:le ,romaniil.or.
Exercitiul 70. Akatuiti propozitii in care ver:bele de mai jos sa fie pre�
,dilca:te :
zide.�te, arii, fnvata, construie$te, .coase.

Exercitiul 71. Ha·spunzarnd la intre:bari, . gasi, ti predioate pentru subiec­

tel·e urmatioare:
EleVU!l (ce fat·e ?)
· Murn:tii nostri (cum sunt ?) .. :
Mairiiaina (c,e ,este ?) ...
Olarsa noarst•ra, (cum ,este ?) ...
Tarranii (cum sunt ?) ...
Exercitiul 72. Sublini1ati cu o linie subieotele �i ou doua linii :prediea­
tele din textul de mai jos :
'.Daamn:a a sosit. Zirle:le .scaid meireu. Cade ihruma pe
d'tmpii. Frunzele co;padlor ingaUibenesc. Au pleta,f si
cocorfi in t,:iri!le oalde. Reooltele su,nt boga:te. Elevii
a:juta 'la· stransu1l lor. In curand hamba1rele · vorr fi
:plin€.
Exercitiul 73. Cititi textu1 de ma1 JOS. Buneti intrebarile pentrn afl,a­
rea subiect't'.lmi �i a ,pretlica,tului, . �i notati ou S.. l?i P.
ouvintele respectii\re :
G11eie1�a�Uil tace. Dupa el, o privighetoaiJ.·e ca:nta :
clings ! dilngs ! Durmbrava rasu111a de catn!te:cul ei.
Doodata, sclijpesc [icuricii. Poia1na se lumiineaza ca
rziua.
s p
Exemplu : Greiera;�uJ (ce face ?) tace (c,ine ?).

Exercifiul 74. Puneµ, in texlial de mai jos, 1?re'dicatele din parnnteza

11a fom1:a potri'Vita
Liz1u0a (dadur,a) Uil1 tipat. ,!nt1r-o dara de raze (s-au
· ivit) 'O umbr,a. (:Au apa,rut) bul"suc:ul. Paibrocle (se
vepe�fa1a) la el. 1medtat (se auzira,) glaisul ,cat,elullui.
1�3
 Propozitia simpla

Elevul scrie.
Avionul zbeara.
Pas•rile ciripesc.
Tract0>ristul ara.

!n propozitia Elevul scrie, cuvaintllll eleiVUl este subieict, irair oo­

vantul scrie este ,predicat. !n celel:alte propozitii, cuvintele
avionul, piisiirile, tractoristul sunt subiecte, iar cuvintele : zboarii,
ciripesc, arii sunt pr€Jdicate.
Aces.te ,propozitii sunt formate, deci, numai diin su:bie:ct 1;ii pre­
dibat.
Propozitia .formata numai din subiect $t predicat; se nu­
me$te propozitie simpla.

Exercifiul 51' Scrieti in caiiete propozitiile simple din t€xtul urmator :

Noalptea se .aipropie. Stelele stT8.llurcesc. in taibata

se aprinde focuL Toti eiLevii s--au strans in jurul
foi. incepe �zaltoarea. Elevii canta. Pa'durea rasuna
de cantecele for.

Exercifhd 76. . Alca tuiti propozitii simple cu subiecte[e :

1

copiii, Petrica, banca, tractorul, pasarile.

Exercifiul · 11: 'Alicabuiti pro.po,zi{ii simple cu predi!ratele :

. merge, dogoresc1 culege, alege.

Exercifiul 78. Ou s,UJbiiectele de mai jos,, •akai1:Juiti .propozitii simple, folo­

sin1c( d1n ,paranteza, .predicatele oare sre .potrivesc

taranii, plugul, zidarii, muntii, patria (este jrumoas_�,

construiesc� araJ sunt inalti, este harnic). ·.. . ·.,

Exercifiul 79. Alca,tJuiti pl'opozi,tii s.iimpl'e ion predioaitele :

\

· :scrire; l'U'creae:a, inoata, .·surif curate, eiste cumiinte.

124
Exercitiul 80. Gasiti subiocte potrivite urmi.Hoarelor preclicate :
.. . . citesc .
. . . zboa:ra.
. . . a:Learga .
. . . sulnt du.lei.
Exerciµul 81. C0;piiati 1Jextul urma.tor. -Subliniati cu o :linie pvedicatul
::;;i'cu 2 liniLsubiectul din fiecare :propoziti.e :
ElevH merg, pe ma['ginea Oltului. Adie un van:t ca/ld.
Granele coaipte se lea,g,ana.. Copaicii, batrani. se lea­
1
gaina. Dea11ur11e se vad in depa'fltai r,e.
,.'.

Exemplu : Elevii merg.

Propozitia dezvoltata

Partile principale �i cele secundare ale propozitiei

Soarele a aipus. Peste sat se lasa amur.gul. Mru;;iil'�le se intorc

de La camp. Tot graul a fost secerat.
Cuvi!l1tei1e : soa.rele, cmiurgul, ma�inile, graul sunt subiecte,
Lair cuv�ntele : a apus, se lasii, se intorc. a fost secerat sunt pre­
dicate.

Subiectul �i predicatul sunt partile principale ale

propozitiei.
In propoeitiile ciJti,be de v,oi mai surut cuv�nitele : peste sat, de
1

la c<imp, tot, care pot ilipsi din pr0ipozitii fara ca propozitiiile sa-�i
piarda in�eJlesul. Aoeste ouvinte sunt pwrti secunda1�e.
Propozitia care, pe langa subiect $i predicat, are $i
parti secundare de propozitie, se nume$te propozitie
dezvoltata.
Exercitiul 82. Alcait:ui,ti ;WJ tabeJ �i a�ezati intr-so oo[oana subieotele �i
in alta predioa;tele din ,propozitii:le urmat, oare :

Vaipoor,ele straJbat ma;rill.e 9i oceane1e. ELe ne aduc

mairi servidi. V�ele transporta ca[Mori $i mar­
fuiri. Ma(riln,a;rii sunt oaineni curajo$i. Ei nu se tern
de furtuini.
125
 Exemplu:

Sull�eot Predicat

Vapoarnle

Exerciti�crie(.i pmpozitiile urmfrto,ru·e. Gasi,ti partile ,princi,pale

�i pe cele secundare ale pPopozitiiJor �i notati-le pre­
sourtat:

1. Butur,uga miJca rastoarmJi cair,u:l mare.

2. Meseria este bra,tar,a de aur.
3. Piasarhl.e c,a�at,oaa:·,e' au so.sit di:n t·a·rile calde.
4. &peile de munte oll!rg re,pe:de.
\
5. Muncitorii se intorc·de·la fa,brica. ·

Exemplu:
s ·p.s. p p.s. ,p.s.
Buiburuga :rniea ras:toarna carul mare

Exercitiul s,i. Akatuiti pro.pozitii simiPle in oare ouvintele urmatoare

' sa fie subieote :

caietul, .�coala, bucatiireasa,

. . .
Elena,
.
Mwreijul.
.

Exercitiul 85. Akatui,ti :p1,opo.zitii dezvolLate in care cuvinteil,e urma­

toare sa fie predicait.e :

, scrie, <irii; alearga, est� dulce�.este · eleviL

_
Exercitiul 86. Copiati ,t.extul urrnat!or �i treceti ln mbrici, ca ln exem­
plul dat, pa:rtile pr.i'l1'cipa1e -�L 1pe cele seoundare de pro­
,pozitie:

In· ora.sie
se oonst,tuiiesc ldcum,te friumoaise. Echipele
de mu:ncrtoti in,aJ.ta·''"fouilte bldcurL' Ma1Cara(le1e pu­
terni1ce ridtca pereit;i antregi de beton. Noi pretuim
· ·
mun.ca c0irustru:otorii1o;r.

126
Exemplu:

Suibiect
I Predi�t
I P.ar:te seoun1dara

10i0uint,e se co1nstruie:sc In ora�e frumo:ase

Exercifitil 87. · Oomple:t,a,�i spatiile punictate, din textul 'de mai jos;Jou
partile seoundare potrivilte : 7
Eiamna. E o noaipte.•... Corpadi..sunt acoperiti ....
Pasarhle ..· .. au pleicart · de muilJt. Virlubitille �i
cijrut,:1, .... V,everita ron:t,aie .... Lu:puil. :Sta .. , .
Ur,su� :do.a rme . . ..

Exercijiul 88. Transformati urrnatoarele propozitii simple in propozitii

dez,voUate

Buntcu[ poveste.;; ,te. Nepotii asculta. Maima irnple­

,te�te, Mioaira deseneaza, Sose9te tata.

Exercitiul 89. Transformati urmatoarele propoeitii dezvolt,ate in pro­

pozitiI $imiPie : . ·
)
ln toate casele, oopiii �privea,u pe geamuri.
Fulgi'i cadeau inc.et pesite ca!Se.
Copiii admi,rau rotirea fulgilo:r.
Pasa.1rile stateau zig'fihulite in cuwburiJe 11.or.

Exercitiul 90. Alcatuiti ,propozi{ii dezvoUate, fol•osind urmatoarele cu­

virite:

pe rnunte, la- $CoaUl;-c'it tremtl; ln fabrica_. Ia stadion.

Exercifiul 91. A11a1izati, in:tr-un tabel ca ,oel din exemplul urmatoir, par­
tne de ;propozitie din ,text1ul urma:tor

Infloresc gradinid:e, .
Ceru-i 1ca oglinda ;
Brin liiVezi a�bmele
9i.:.au pom1t 1co[inda...
Ca:nta: ddcarltiJle-
127
 Imn de vesel1e,
Fluturii cu mti1e
J,oaoa pe campte.
Exemplti :

La ce
Ce iParte de
Cuvantrul :Felul ei in:trebare
propozitie este
ra:s:pundie

Lnfd.oresc pr,edicat par.te ee fac?

prilncipa\l.a

Substantivul

Era o dimineata frumoasa de toamna. Pe iarba inca mai

era bruma. Dintre vai se 11idica ceata. Elevii au plecat sa vizi­
teze satul vecin. Taranii recoltau porumbul t;Ji arau pamantul pen­
tru semanatul graului. Culesul fructelor era in toi. Recoltele bo­
gate au adus multa bucurie. Satul fremata de veselie.
Cuvintele : elevii, taranii sunt nume de fiinte.

Cuvintele : iarba, vai, satul, porumbul, pamantul, graul,

fructelor, recoltele sunt nume de lucruri.

Cuvintele,: dimineata, toamna, bruma, ceata denumesc fe­

nomene ale naturii.

Cuvintele : bucurie, veselie arata stari suflete9ti.

Cuvintele : culesul, semanatul denumesc actiuni.

Partea de vorbire care denume$te fi'inte, lucruri; fenomene

ale naturii, actiuni $i stiiri suflete$ti se nume$te substantiv.

Exercitiul 92. Oopiati tex:tul urmatJor i;;i sublirriiati suibstantivele :

$i cum mergea pe maTginea unei valceile, iepura9ul

se opri o clipa s:a se odihneasca. At'Ufn.Ci, de la spate,
128
 se rrdi!e:a Junia. Ste[e1e paliir;a ; paidureia, corp.a:ci'i, tu­
fie1e tU;>i dezhratara umbra. I1epUira�ul .iirnpiietri de
g•roarza.

Exercijiul 93. A1egeti din1tre sulb�tanitivele iurmatoare pe acelea care

denumesic fiil11t;e �i alcattuiti ,ou e}e pro:pozitii:
copii, campii, rau, mecanic, jr'llnze, pomi, randu­
nele, u:iinii, -freniiri, bafrit.

Exercijiul 94. Oopiiati te�troil t1rmait1or �·i s:u1blini,ati 1suJb:stantiKTele care de­
I11Umesic locrµri :

f....._ Copilul s-a suit pe spate1e scaruniulrui ca. sa1 a1junga

dieasurprn du1a:pului, unde se gasea vioam . , �i,' in loc
- sa d.ea cu mana de -ioar:a, a dait 'icu '.fa,un.rtea i;;i rnasul
v
de piaa.ichet.
Exercijiul 95. Alegeti dinJtr:e :substantivele u�ma1tJoare ipe acelea care de­
numesc f,e[l]omene ,ale 111JaturH ,§i s,tari sufl.ebe�ti:

*coalii, fericire, stilou, ger, pernii, manie, cana, vant,

multumire, iarbii, liinci, riibdare,
_ ciiciulii, ploaie.
Exercijiul 96. Scrieti an loou:J. punotel:or sulbsban1tiveLe potl'irvi1te dintre
parianteze

(copiii, piisiirile, in tiirile, muncile, case, luminile,

graul, ore:zul, tractoarele, tiiranii.)
1. ..... se joaica.
2. . .... a1u pleoait ..... ro!de.
3. . .. .. aiu inceput . . . . . ag:ri:co&ie.
4. Prl"in . . . . . se aipri111d . ....
\

l curvin:tcle de mai jo1s pe acel:e:a care denumesc

Exercijiul 97. Aleg:eti din
fenomene al:e na1trn·ii oe se petreic viarn, apoi pe acelea
care se petre c i,arna; scriieti-le pe doua co�o ane:
1 1
( '

ziipadii, tunet, rouii, ceatii, ploaie, furtunii, grindinii,

viscol, gheatii.
Exercijiul 98. F'ormati prapozitii ou ajultoiflul 1urm/il1:ioiare1:or siU!bstlantive :

�lev, ghiozdan, randunicii, bruma, �apadii.

9 - Limba romdnl\, clasa a V-a -- ed. 91 129
 este o ,eleva shlitoait'le. La �coala, doalm!oo iin1Vat,atoare
spune ooipiilor lucruri f1riurrnoa� �i ilnte:re!satnte.

Exercitiul 104. ·scrJeti· 'Cinci subsltJanit'ive oomune care .sa demJmeasca fiinte
1;ii cinci s1ulb.s<tantive comune ioare sa denumeas,ca ·lucruri :

Exercitiul 105. Scriet, i in l1ooul punctelor sulbstanltive poitrlivite

/yo,�� a1Sfint,e$1te.
E1evii a1u p,Lecait in tabara. la �'/µ:/�.,;..,.
,elste aioo,timp,uJ f ruJCte!lor.
iaiLeM'ga mat r,ep€de decat bicideta.

Exercitiul 106. Priviti ilulSltr:atia de mai jos. Gasiti .substiantivele comune

care denttnes� obieoteile i;;i fiintele prezentate in desen.
. Alcatiuiti ou ele ,prqpozitii.

Exercifiul 107. Daiti cate trei exempile de sllibstantive : nume de fiin�,

niume de luciiuri i;;i nume de fenomene iaJe natJurfi, i;;i
,akaltuiti propiOiZi,tii ,cu ele.

131
 Ialomita, Dun.area sunt

unui
carre il deosehe$'te
Bucegi este numele unui singur munte, nume
de ceilalti muntL

Substantii,ele care denurnesc anumite fiinte

sau anumite lucruri, spre a le deosebi
lalte de acela$i fel, se numesc substantive proprii.

Substantivele proprii pot fi :

1. nume de persoane : Ion, Petre, Vasile, Maria, Ionescu etc ;

2. nume de animale : Grivei (caine), Roibu (cal), Joian (bou) ;
3. nume de ora:;;e ;;i sate : Buc1tre�ti, Sibiu, Constanta, Ipo­
te�ti;
4. fiume de judete : Prahova, Valcea, Sihiu, Olt;
5. nume de lacuri, de rauri, de munti, de mari, de oceane :
Techirghiol, Siret, Carpati, Marea Neagra, Oceanul Pacific etc. ;
6. nume de tari : Romania, Franta, Anglia etc.

Observatie :

Substantive1e proprii se scriu £ntotdeauria cu liltera mare.

Exercifiul 108 .. Copiati textul urmiitpr :;;i subliniati· subs·tantivele pro:prii :

I ,

Ion Creanga a invatat sa citeaisca 111 satu1 sau .natal

Humule�ti. Apoi mama sa, Sm1a,ra1nida Oream.ga, 1.,.a
trim�s la profesoruJ Namu din Bro;;1teni, iaT pe urma
la t;;coala de la Faltteeni.

132
 MUllrte looriuTi fiI'IUffioase �i inte:resa1nte au rowat din ,acea1sta
eXicursiie.
Spre sea:r,a s-au l]nfu.rs la Plo1�ti.
Numarul suhstantivelor
fill.€vu[ hrurntc are cartea ou­ ffilevi.i hiamiidi aiu cairt;i�e cu­
ra1ta. rn:te.
Fuilgerul vest� iplbaia,. FUJlgerele SUIIlt in:so�ite de
tu!liete.'
Zborwl ,coo.monautullui a fost ZborulJ:"ille coisimoniarutilor au
a,$te'pta/t cu m�tia bu0ooe. fost a�·teptarte cu multa
buJc'UJ'i1e..
Substantivele elevul, fulgerul, ploaia, zhorul, bucurie arata
care o si!Il'gUJra fiiint,a, u:n sinigur lucru, un sinig1ur fenomen ail na­
tuJri;i sau o simgura sfuire suflebeaisca.
Substantivele elevii, fulgere, tunete, zhorurile a:riata mai
murl�e fi1nte, mai miulte lucru1r:i, mai mUJlte fono1merne a'1e naturii.

Substantivele au doua numere :

- numarul singular, cand denumesc o singurii fiinta, un
singur lucru, un singur fenomen al naturii, o singurii actiune sau
o singurii stare sufleteasca ;
- numarul plm·al, cand denumesc mai multe fiinte, mai.
multe lucruri, mai multe fenomene ale naturii, mai multe actiuni
sau stari suflete$ti.
Exercitiul 114. S!orieti pe o col1oana siUlb:stantive1e la TIJUmaml singular,
1,ar pe ,aJ:ta �o1oa:na su.lbstanti'Vele oa�e sunrt: la numarul
pl!Olrlal :

sate, pare, flori, copaci,' randunele bloc, avioane,

caramida, creion, linie, $COala, sol;dat.

Exercltiul 115. Copi,aiti itexrol urmBJtor. Sublini,ati ,e,u o linie suibstantivele

La namarol singu[,a,r �i cu dloua %nil s:uibs;tanrtivelle la
nmnarol :pilmiai :

In ora�ul nbstru e,ste un :palr'C mare. El .a:rie mu[,ti

oopaci batrani. In .£run:zt�ul Ior· se asound pasa;re1e
care canlta.! to:ata ziu:a.
134
 Prtviigihetoarea canita ,noapitea. Mie imi tp11alce sa as­
cul1f canieioul pasa;rilo:r.

Exercitiul 116. Ooipi1ati slt]b�bantiv,ele de ma'i jos �i a"?ezati intr-o colaarn'i

pe cele kt singu1ar, iar in cealalta colo;ana :pe cele la
pluiI'ial

zi, soare, copii, seceratoare, spice, combine, veselie,

uzina, scaune, perdea, ora$e, rau, tablouri, gumii.

Exemplu:

Singu[,ar

zi copiil:

Exercitiul 117. Tr1eceti }a numar,ul plurial siuib'svaniivele :

scrisoarea, cartea, veverita, veste, piidure, albina,

leguma, vie, fruct, rod.

Exercitiul 118. Trnce-ti 1a numaml isingulia,r suib\sitant'i,vel'e :

familii, elevii,, locuitori, primiiveri, munci, hectare,

vorbe.

Genul substantivelor

Baiatul siparc1ge lemne.

.Fat:a a.jut.a, la hucatarie.
BunicuI T'iepa:ra gardul.

SU1bstainti�1e1lie : biiiatul, bunicul se numiaxa cu un la singu­

lar, cu doi la plural :

un baiat -· doi baieti

un bunic - doi bunici

Toate substantivele care se numara la singular cu

un $i la plural cu doi sunt de genul_ masculin.
135
Exercitiul 121. F'aroe,ti aniaJti:,zia 'SUlhstanJtive1'or din versiurme Ide mai jios,
aratanld felul substta!ntive'lor r, numarul 'f?i genul lor :

Un ca:rYb21c sfr,aibate or.ai;,e �i sarte

Piriie:teni, via{a-i cu noi.
Hai, umar la umltr, tu, sora, tu, £:rate.
Nu vflem sa maJi fie T,azboi.

Exemplu:

Subs:!Jant:iv.ul
I Fel,ul
I Ntumariu1
I Genul

cant,e,c
l comun
I singu�air
I neutru

Dictare

Se scmtur:a di/n sa1camii. o ploaiie de miTesme. Brnniibul sta pe

priSipa. Se gain!del�te. La ce se gande$te ? La n.imic. NumaTa, fLo­-
rile ca:re caid.
Prive�te sp,re carpaitul ,gradinLi. Se sc.a:i1pina-n cap. Ia:r nu-­
malfa ffo·rille sicurturarte de aclitete. Pil,ete1e lu1i ·ambe: �i cret,e pamca
sunrt; ni�te ciio:nchine de flloTi al!be ;- spranoencle:, mus:tatfie, barlba
...:pe/Slte tO'aite au niJn!S an.ii muilti �i grei ...

Exercitiul 122. Formati ;prnpozi, tii 1siimple f?i apoi trtansformati-le in prio­
pozitii de1z.volitate cu :ajutaru:l subsrtantivel·or :

Popescu, iedul, veverita, avionul, ,ma$ina, bruma,

fulgerul, ploaia.

Exemplu:

Prio.pozitia sim,pla Priopozitia dezv1dltala ·

Exercitiul- 123. Oopi,ati .t.ex,tul ce ur:meaza ; ,3,1;,e:mti pe o ,cio,11oana pr,opo-

zitiile. simple f?i pe alta, cele dezvoltate. Subliniati sub-
- ___§:tantiyel_e _ d_in _P,J,':OiQ'O?itU,

137
 Mama Jrucreaza. ,Mama mea 1uicreaza La· fabriica.
Blacul est,e ina1t. Blocu:l noistru a•1�e muite aparita-­
meni'ue. A inverzit pa-durea. Vara, co1paic'i.i din pa­
dur,e su1nt ve;rzi. Pasari1e canta. Pas,a•rilLe canta, vo­
iio.ase. A cazut b:ruima. Bruma a cazut pe camp.
S:a:ndu invata. DU{pa-.amraza, Sandu ,rnv.a,ta la ma­
temartiicia.

Recapitularea substantivului

fiintei··
luariuri
I. Definifie d.enuim e.?'te fiencmene ale niatuirii
stari sufLete$ti
aotiuni,

- comune (inwme ds.1te twturor fiinte1o>r, 1u1cr-urii1or.

fenomenelor n:aturi1i, starilbr sud'detie.$ti
II. Felul de acefa1$i feJ.)

iproprii (nume date inumai 1UJnor anumiite 1ucruri

$i fii:nte)
Exercitiul 124. Anali21ati su!bstanti:vel,e din textiul urma:tor du.pa exem-
plul ,die mai jos :

Un mare rege ail dac:ifor a fost De!C:ehal. EJl a organizart biirne

ta:ra, formanid o a,nm.1c1ta numeroasa, penitn1 c,a Ja mila:zarzi de Du­
na:re se anau ,romainii $i ei co:n/sbtuiau o m.a:re pr�mejdie ;,,
Lotcul de ba�tiina al romanilOir era eet;a:tea Roma, diin H.a:ha.
R01manii au pus un vesilirt: me,;,iter, Apododo;r dim Damasc, sa
con:struiasca UJn mane pod de rpiatTa peiste DunaTe.

Exernplti :
.. . -

Ce demi- Felu:l Genul Numarul

Su:bstarnti vrul ·-
· ·-me�te . ·-suJb:sit' ._ .. siubst. ·sulbst.

·,:riege nmta COffi'Un masculliin. ...

si.ngiuJ.a1r
De1oeiba1l f:iihita propriu mascul:iin .sin.gu[1ar:

138
Exercifiul 125. Faoeti anailiza sub&tant'iive1or din p110.pozitiiae urmatoare,
ar.aiand ce :denumesc, fe1,ul, genul ·�i numarul lor :

Toa:mnra caide bruma.

Copiii merg din nou la $1CO'ala.
Pelilcanii traiies,c N1 Delta Dunarii.
[rn iPOVe�ti s·e voT1b8$,te de:sipre ca�· na:zdra(VanL
Bun'i!cu1 ne citel'?ite pov�rt:i.
Exercifiul 126. Formati pnopozitii ,simp[e �i apoi transformati-le in prn­
pozitii dezvolitarte, fol1osind subls!tantivele :

Sibiu, Ionescu, elev, saco$ii, scaun, tra:snet, zapada.

Rormania.
Exercitiul 127. Aldirtiu!iti :pro:pozi,tii oo uIU111atoarele struct:uri :

- dr,umurne
-stnfai'le
Zap
, ad:a a aooperit -ul'itele
-potecilie

Iepu,m�ii
l.iuipud sufera de frig, ,cau,ta de mancare, se
U:nsul
joad, trai.esc in ,padu.re.

Pamantu'l -
Drumu[
este .aaopedit (iaooperi:ta) cu zapartla.
Campul
Pruduriea

Bradt.tl -
ohiir1� -
Faigul
Stej,arol �I a:voo un -lorcatar - vesel.
- mus,alfir -

Adjectivul
Cea mai intinsa campie a tarii noa.stre este Baraganul. Pe
aceasta campie cresc· ho1de bogate de grau. Pe carnpia manoasa
a Baraganului, t,aranii harnici �i priceputi muncesc pentru a ob­
tine recolte mari de cereale.
L39
 - Cuvintele : intinsa, bogata, manoasa, . harnici, pricepu\i,
mari arata insu:9iri ale fiin{elor sau ale lucnirifor.

Partea de vorbire care ararta insusirea unui

lucru sau a unei fiinte se nume$te adjectiv.

Adjediv,21,e · stau, de ohkei, p2 la:nga. su1bsta!niti1ve �i a;ra:ta :

a) m.§riimea : mare, mica, inalt, scund ;
b) for1ma : rotund, subtire, drept;
,c) ;culoa:rea : alb, negru, ro$u, verde ;
d) gUJst : dulce, acru, amar, siirat ;
e) 'insur.;;iiri suflelbe�ti : bun, riiu, harnic, fricos, curajos.
Exerdfiul �·spuneiti oare adjecitLve, din ,textul de mai jo\S, arata mari­
mea, forma, gustul, culoarea :

in paldure c:resc fagi iniailti, srtlejari ou icoiroaina ma1r.e

�i friumoas.a. Im livezi s-au reooil.1tat oirie�e1e ro�ii,
per,eile auTii, m,errele duki 9i arolmaite. Gu1tu1il:e 1cl'U
gurst ac:ri�or.
In gradiini, ta:ra:nii fiaci str:a1turi d:rie:ptunghiuJ.s.rre
penrtnu legume, iia,r penitr' u fllori fai
-
c straturi
-
irotunide.
"

Exercifiul 12�., Oopi,a.ti _1te'JCtuJ urma:tlor �i suiblini1a.ti a!djectivele :

_

Trotu�u1 este o a.pa ili1mp:elde �i iiute1. Va[,ea sa fru­

moasa �i bo:galt.a arne multe paldud · dese de brazi.
Municirtioir!i.i hairnki $i priicie1pu:ti au pus in valoaire
<boigait;ii'le a1cestei vai minun:atie.

Exercifiul-!30J Oai i,ti a:dj:ecti,ve}e ,�o;trivite s1uJbs,tJa,n;tive�or :

� _

eleva, iarba, animal, covor, caiete, geam, munci­

tori, timp.

Exercifiul 131. Ga!siti su!bstan:tivele portrivi,tc adjeotivelor :

harnic, ro$U, i.nalt, frunta,�, frumos, senin, viteaz,

dulce.

E�ercitiul'-132�
. . -
, 1e:Ior urma-
Gais'iff icalte· d:ciiua adjective. potriv�lt.e. s1ubs<t:anitiv
lfaJa:re·

creion, re-coitii, cal, m'Uncitor, floare, ca1sa.

140
Exercifiul 13�l. Copiati t€:x:tJU'l unn,a.to,r i;;i ,su.bliniati cu o linie subs!Janti­
vele :�i ou idou.a ,linii adjeic:tivele care lJ.,e [raotes'C :

Av,em o taira frr1umoasa �i borg<31t'a. Pe inibnisul ieii sunt

. 1pa:du::t1i cu b:I1a:Zi inlalti ,;;i, stejari haitran'i, 1i(v,e21i U).,
tirn:se, vii cu struguri dulci ,;;i aurii,, hollde Jbogiat.e 9i
Oirc1J$·e f1r,umoase CU oladi,r,i. noi ii fia1bri/c( mari,.

. aisitre S1Ulbst1 an!t�,vele �i' ,aldijeoti�e:le. pe

Exercitiul 134. S0oa1tet;i �n !caieteie vo!
�fie le i,n:sotesc. .
.. . .

Pe ffilUJ,;lChrr,ul gros, �aJd ,ca O b1a1na a palrnantuil.ui,, ca�

priioa'I'a sta jos· langa j,eduil sau. Aie:esta $i-a int:iins
carpul. ou boitu(l maic, cart;iJ,efa,t $i umeid, pe srpa1t1ele
moale al 1namei. Caprioara il linge cu limba ei sub­
tiir1e, cuilrca u�Oir bilana moale, maltrusoms.a a i1edu'1ui.
. $i' cum iSe uiita ai�a, .cu ochii iinldu�,eraiti, din
ip:iteptul calprio1ar:e:i srcaiPa u:n mugret i!na1bu$it, de du­
reir.e.
.
---.
Exercifiul 13� Fonma,ti .prqpozitii au ,adjedivele urmE'tboare :

moale, · viteaz alb, cum'inte, caliitoare, gros, nou,

drag.

Exercitiul 136. Ara;t:ia{i die ce gen :SUrn!t adjectivele Octre 1n:sortesc urmatoa­
rele sUlb!stJan!ti ve :

copac gros, bloc inalt, carte nouii, piidure inverzitii,

miir dulce, lup riiu, ziipadii alba, st.ilou stricdt:

Exercitiul 137. Ga:siti :adj1ectivele potrivite ISIUbls\:!antivelor urma:toare :

piirdure, c;opaci, vite, ape, copilarie, ogor, griidinii,

ca:sii, oame.ni, copil.

Genul �i numarul adjectivelor

Masculin Feminin
Elevul este .harnic. Eleva harnica invata bine.
'Elevii harnici au note.bune. Elev�le harnice au note bune.

141
 Din exemplele de mai sus vedem ca adjectivul harnic i9i
schitrnba forrrna aitat 1a singuilar, cat 9i la p1ura�, duipa genu1l suib­
sta(n-ti.vului pe care ii i!nsot�te.
SU1bstantivuJ elevul este J;a genuJl masculin. Adj:ectivul
harnic este tot la genul mascul.in.
Adj,e1ettiiV1Ul harnica este la genuJ. feminin, ca 9i sulbS11:a.!nitivul
elevii, lanrga ,ca!l"e sta.
Adjectivele harnici, harnice sUJn:t la numaiI'IUil plural ca 9i
suhstantivel1e elevii �i elevele pe caire '1e 1nsQ'\:,e.sc.
Adjectivele se acorda, in numar �i gen, cu substantivele pe
care le Jam:ureSc.
Uniele adjelctiiVe iiliU se sch:iimba dupa gen, ci numiai dupa
numa:r.
Elle a1u aio�i fo.rma pent:ru toaite genurille.

Singular Plural
�asculin :_ copac yerd� copaci verzi
feminin : i1arba verde ierburi verzi
neutru : creion verde creioane verzi

Exercitiul 138. Cqpiati teX!tul urma,tor �i subliniati adj'eoti�ele :

Oriunide :te vei uiJta, vezi stanci �te, munti

1,ll:.1�i, pa!duri ilnitu:necoase, lunJdi m:ve:nziite, liv1ezi
miTasit1oiare, va1i racoroose, izvoa:rie 1lirmipe:zi c.�ure
cuirg priln campiile inflorite.

f Exercitiul 13�0opi1ati 'tex iull urmadxi.r �i Sll.ll'bliniati ou o linie aJdjeCJti­

t

vele la nLlilllarul sinlg:ulair �i ou doua linii pe cele la nu­

m�TUl ph.mal

Era un capill� pailtiJd �i maruntel 9i tara p,e p8lrnan­

tul ud ni�te ciurbote greilie ale 'Ultlrui frate mai ma['e.
Ri:diJca S/]),I'e mine ochili tri9ti 9i-i;,i s1coiase pa[a'rir oatra
veche, ipleo�tita..

Exercitiul 140. Scrieti la numarul 1plJooa:1 s1Uibs,tantivele �i adjecltive1e ur­

maitioare:

carte groasii, copil cuminte, minge u*oarii, caiet

cura,t, mar acru, creion gros, noapte seninii.

142
Exercifiul 141. Formati ;pr,opozit1 ii ou ajut,oinul urmaitoarelor adjective :

minunata, senina, calde, viteaz� alb, ciilMoare.

Recapitularea adjectivului
.� ' ..

I. Definitie - sta pe lamigii substanitive 9i aimta o i:nsu!;,�re.

malrmnea
II. Ce fel de insu$iri cuil:q:arera
poate arata forma
gusitu[
llt1ffi�iri srud:1ete9t i

III. Genul $i nUrmiirul

adjectivului
i-
Se aJCO!nda hll @ell 9i numall' OU SU:b­
st.a.1I1iti:vul pe c.:tre ill �acrnJU�te ;
· -- unel,e aidje1ct,Lve i�i sichiimbai form:a niu­
ffiia'i duipa. niumair (vieride, maire, duJlce)
IV. <Rolul in vorbire imiboga!te9:te Vo!'lb!i:rea, o faicie miai cla;rii.

-
Exercitiul 142. A'katuiti pr:opozitii cu 1urrmatoarele s1trrtlio1Juri :

I
d11um llll stirlicart.
Oa[uiJ. ur:cii ou greu - o aira�ea mto.rt?cheat'a:.
.
- pate. ca aiscu1nsa.

- ga.Qaigio�i -
- ve1seli merg CQl saniiiJ1e
ZeiCi :de copii zgomoito�i - siptrie pfortie.

-
- bUJCUJ�i

I
manldra.
DoimnitoruiJ. Mihai Vi:teazua - \se\meata.
- ne'Ilnf:r!ilcatta.1.
Exercifiul 143. Oontinuati pmpoizitiile as' 1tfel inca:1) sa exprii.mati 1nstu�iri
adevaraite. Su:blini1ati, 1a1poi:, adjectivele :

I
o mellodiie f1riumoiasl1-
Ca1ntecull. aiiolI'CarHei este -_ un zgomot ,ne1pla1eut.

ail.b-stT.alu!ci.tor.
negru--0.,u;cibs.
143
 Pronumele
Toamna este un anotimp bogat. Ea aduce. bel:;;ug in casele
tar· anHor. Ei i�i umplu hambarele cu cereale. Toata ziua tarn:nii
cara recoltele de pe camp in gospodarii. Ele sunt phne de roadele
muncii lor.
Cuvintele : ea, ei, ele tin locul substantivelor toamna, tara­
' masinile.
nilor si
, '
,,,, Partea de vorbire care inlocuie$te un substan-
tiv se nume$te pronume.

. .Pronumele personal

Dra1gH mamei copi1a.c,;i, eu ma due in padure dupa man­

care. Dupa plecairea capr.ei, iata :;;i lupul in pragul casei. El in­
ghiti ou laicomile pe ce1i doi iezi n,eaoouilit'..1to1:r1i.
De atunci, cautfqi ea un ipri!lej de razburnare.
'
- Tu nu cumva sa te rasufli cuiv,a ! zise ea iedului celui
(

mire. Aipoi caipl'!a predelp:si crunt pe cumaitrul lu,p.

r
1 Cuvintele din textul de mai sus : eu, el, ea, tu inlocuiesc
substantive $i sunt pronume.

Pronumele eu infocuie:;;te numele caprei - persoana care

VOTib29te;
Pronumele tu inlocuie:;;te numele iedUilui - persoana cu
ca1r1e se :vo,1'lbe�te ;
Pr:onumele el inlocuie:;;te numele lupului - persoana despre
ca,r,e se v1oobe�1Je;

Observatie

Aceste pronume care deosebesc persoanele unele ,de altele sunt

pronume personale.

Exercitiul 144. Sublirnia.ti pronurne1lie peraona>le din textul urma1vo,r :

- Ce sipuri tu, s:trari1ne ? $tef:an , deipartie,

e

B11aituil lui priln taiberi mii de mo:rti imrp1arli te !

Eu sunit a lui mama, el e firul meu,
De e";,t� kl aioela, nu-ti surnt maima eu !
144
Exercitiul 148. Al,egeti, din ouvintel€ de mai jos, veribele care arata o
aotiune �i apoi pe ace1ea 0are arata o s,tare ; alca-tuiti cu
ele propozitti :

hainii, voinic, spalii, ciiprioarrii, scrie, fuge, frumos,

ingrije$te, {;e innoreazii, a riimas, doanme.

Exercitiul 149. SUJbliniati ve:bbele din ,verisurUe urmatoare :

Da!r 111JiinJso1airea inoetieae:a, norii fug, doritui some

Stria[u�te $i dezmiarda Olceanul de ninsoare.
Irat-o sainie u�oall'a cm�e trec.e p,este vai...
In v,faduh vodos ra'Suna clm:chete de zun:iga1ali.
Exercitiul 150. Aloaitui,ti 1propozitii cu venbele :

cite$te, toarce, lucreazii, aleargii,std. /

Exercitiul il_5�. GasLti ver,bele potri,viJte pentru urmawarele substantive

�i alcatuiti pr,o,pozitH. 1ou ele :

elevi'i, ziua, c'ire$e, $COalii, Andrei.

Exercitiul 152. 0Qp1a·ti '1:Jextul urmator �i su:bliniati v,erbe.le :

Ra\du nu va u:uta nidodata cat a fost de frumoasa

excuirsia la ma,re. Pairca $i aoum vede inti.ntde;rea
a:oeea nesfar$ita de ape albaistre. Dar s-au apropiat
U'ltilme[e zile de vacanta �i Radu a�tea1Pt[1, cu ne-
1raibldaire descihi!derea noului a!J'.l �cofar.

a'iropu.rile verbului

, Azi te-adorm cu dansul eu,

Ieri - el m-adormea pe mine
$i-adormi pe tatal meu
Cand era copil ca tine ...
Maine, cand voi fi pamant,
Nu-1 uita nici tu - �i zi-le
Zi-le doina, cantec sfant,
La copiii tai copHe !
 Actiunile aratate de verbele adorm, adoarme, era, voi fi se
peilre:c [a tiimpru1ri dd.lfteiflLte. Astifel :
- Verbul ad_orm arata o actiune care se petrece cMar in
momenrtrul canrd se vorlbe-5te.
Acest verb este la timpul prezent.
- Verbele adormea, adormi, era amta actiuni care s-au
petir:ecut inamte de moment,wl vor:bi:rii.
Aceste verbe sunt la timpul trecut.
- Verbui voi fi arata o - actune care se va petrece dupa
momentul vo:Pbirii, adiica in vii, tor.
Acest verb este la timpul viitor.
Verbele au trei ,t,impuri : timpu·l prezent, care arata ca ac­
tiun�a se petrece in momentul vorbirii ; timpul trecut, care arcL_EE
ca lucrarea s-a facut inainte de momentul vorbirii; timpul viitor,
ca1·e arata ca lucrarea se va face dupa rriomentul vorbirii.
Exercitiul 153. Grupati verbele din textul ce urmeaza in trei coloane ca
Jn ,babe1ul de nWli jos :

Timpul Timpul TimpuJ

prezent trecut viit10r

intru am :1UJat vom ca�ti1ga

De diimtneatra ma due voias fa mUJnca. Lnt.ru jn fa­

b11i1ca O data cru toti c,c)le,gii de lUCil.'U. Ma indrejpt
spre atelier. ·Mi-am luat scuJelle di.in duQaip i;,i am
inc�put luicruJ. La ora pra:nzul1ui, mancam U.a can­
t1na fahriciL ..Am _Y'QtPit cu colegii_ ¢tin echipa n:iea
sa mull1iCim mai mult :;;i biine. Muncim de zor. Vom
ca$ttga. Pirin_munca noasiTa, paltrila vq)nflo:rii .•

Exercitiul 154. Ciititi textiUl urmc),tor �i - puineti v�ribele _. la . timpu[ treout :

Ciooani,to1ar1 ea- ·se ca�a,ra pe un porn �i ciotcane�te de

sus pana j,os. Aipo,i-trece la ailt copac i;;i cauta hirana.
Se duoe din porn in pom, · bate i;;i scoaite de sub
scoa:rt,a omizile care. d-isitriug ;pomiL
147
Exercifiul 155. Cqpiati ,text1ul urma!tor �i siUJbliniiati verbeile la ,timpul
treaut:

Copiii se scMdau m rau. Uinii i;,e!deiau pe ma[. Fe1tie[e

a\S'CU[ta,µ ciripitul pasarilor din lunca. VI'a1
1 bii[e ciJu­
guJleau. CiocarJi.Ja se iinalta spre soare.
Exercijiul 156. OqpiJati te:x,tul urma,bor l?i puneti veribele 1'a ,tirn1pul vi'.i1tor :

fo1neil �i Petrica. au j)nvaitat lectiille pent1ru a doua zi.

Ei merg aipoi sa se joaoe. fonel a aidus o mi1nge no1u:a.
Petr�a sa:re coarda, apoi o da. $i Ju:i Ioneil.. Toat1a
�ela rasuna de veseliia lor.
Exercijiul 157. Akatuii,ti .pro:pozi�ii ou veribeJe :

) aleargii, a inviitat, muncqte, va sema,na, au ciilii­

torit. j
Exercijiul 158. A1caitui,ti cinci pTlqpozitii ou verbele l1a timpul treout.

Exercijiul � Co1piJa,ti t'eJCtuJ urma:tor. Treceti fiecare verb la cele trei

timpuri, dupa modelul daJt :

Treout
I Prezen:t Viito.r

am ;p11elct1t
I ip1ec. voi plliec:a

Eu p[eic m paidure. , Voi 1nchitdeti U$a dupa mine.

Cand voi v,erii, am S'a vii dau de $1tiine... Ei inchid
u� $i trag zarvo,rul.
Exerdjiul 160. Scrieti ci111ci verbe �i treceti-le la aele trt'!i timpuri.

Dictare
A sunart; de recreatie. U$ile tuituiror daise[or se des­
chid. intr-o cliipa, curtea $'COHi e un f11.mniica[' de
cqpii. !intr-un colt, fe:te:le sa,r coa:rda. lnit'.r-aat co:lt,
alte f:ete ,$i baiie�i se joaiea cm miingea. Cei miici fac
ro1at1 a 9i se joaca de...a pisk1a 1;,i $Olatrebe1e. Urnii se in­
.tr<� 1a. allergair:i:. Cine este primu[ ? M�ha:i�a est,e pri­
mUJl. Ell .a cai;,Jtigat intrece:riea.

148
Exercitiul 161. SubHniati verbeile din textul de mai sus .

Exercifiul 162. Formati pnapozitii ou verbele :

/ iucreazii, cite$te, cdntii, se joacd,' inciilze$te, ard. J

Exemplu : ElevU!l cite�te o ca,rte de po,ve:$ti.

Exercifiul 163. Spo1neti �ase ver,be la timpul trec.ut �i fiaceti propozitii
OU el_,e:
Exemplu : Cu,cu! a cantat iJn paldure.
Exercitiul �
164. Copiati vffi'!beLe urma:toare · sublini,a+i-le pe cel,e la timnul
' ,___......

vii!Jo.r si fonma:ti cu ele .pr'op�1ozitii :

'

• •
'

•
·\'

I, ..,
_, I),
,-
td ,
l""''

''•' -+
\

\ ��il, ��.a, tb�rc-�,: �f>�u��a, ��i dii, fu;e·:,

/7,, "-f

'2Jirf1.... vom canta, 12afoar_cg. :��o'1

Exemplu : Buniic1a va toarce lana.
Exercifiul 165. Oopiiati tex11JU!l de mai jo,s ·�i -subliniiati cu o linie vieribele
1'a tim;pul prezent, ou dloua linii ;veirlbele la timpul ,trecut
�i cu :triei linii veribele [ia timpul viitor :

;( - Stati, mai ! Acum se cheaana ca ,ei dau ex,a men

' "" la s:afnte. . ..
Ia sa v,edem ! M-iam �ez.at. F1ra te-meu m-a cu- 1

pr:in1s sibrains. Am porrnit cu [uaire ,aJmi1nte. Sus,

toiti copiii stiaiteau gramtaditi �i priveau oum vom
cobori cu sanila la vale. Ei vor a:luneca miai bine ?
Pe pa:r.ti1e f�ate:Le meu ma sitrangea ca in c[e�te.
M-a cupriints o bucurie mare, cand am aifl.at ca
vom f1i ca�tdg,a:tarii iintrelcer:i.i.

Exercifiul 166. Copi:ati pro;po12.i,tiile ce urmeaza in col:oanele corespunza­

!Joare di111 taJbe�ul dat, dupa timpul verlbului :

Am h.ic:rat pe �amti!er. Eiui voi munci pe �a1nitier.

fone! lucreaza pe $antier.

l'fimpul pr-ezeI11t I Tim,pul 'treoult TimfPul vitbor

_
Exercifiul 167. Trece'ti propozi,tHle din tJahel de la timpul pre.zent fa
timpul tireeut :;;i viitor, dupa modelul 'diat :

I
. ,

Timpui prezent
I Timipul ,trecut 'fimpul viiitor

Oile parse lin�ti1te. Ohle au paiseut Ofilevorpa�e

Ca1UJ1 tr.age ca,ruta. . [th·il�tite. 1ini9tiJte.
Miarrna lucreaza a:caisa .
. Cat�l:uJ. latra tare.
AvionuJl zlboara sus.

Exercijiul 168. Scrieti patru ,proipozitii l'a ,timpul ·viitor ·:;;i a,poi treceti-le
.. . . la timpul treoot ,�i la prezent.

Exerdtiul 169. Formati propozitii cu verbele :

\ ninge, se w;aza, este acoperit, troiene$te, suflii, dorm. )

Exercifiu�)ron!tinJu,ati povesiirea urmaboare, f.otosind verbele la timpu1
v;�oot:
A sos�t toam,rna. Pasarii1e cailatoa,re a1u :plecat. De pe
camp oamenii au adunait recdlite1e. Eu m1-am pre­
galtit .ghiozdanuJ !j,i am p:h:.>eat Wa !j,COalla'.
ExercitiuJ 171. Scoate,ti verhele la timpul viiit:or �i cons:tmiti o povestire
·cu ele:

cite$te, vor canta, au lucrat, va dansa, vom recita,

scrie, vei interpreta, vei prezenta, am scris.
Exercitiul 172. Alcatuiti o povestire despre o ·exoursie, folo'Sind verib€1le :

au plecat, se vor juca, stau, vor aduna, au venit,

am prins, vei strange, am ma.neat, dorm.
Exercitiul ·173. Poitrivit,i ourvimiele din ico1orana a dioua ou cele din ooloana
-:__.;,intai �i alca,tuiti propo,zitii cu ele.

E1evul ati so�!b

Pasa'l'tle se va topi
Fobltl. in;vaita
Ghm;ta s-,a Sltilns
Ceru/1 s-a mtuneciat

150
Exercifiul 174. Scrieti ver:bele eare ar'ata a:ctiunile $i st.a.rile 1ucrurifor �i
fiin("e1'or din Hustra{ii1e urmat<Kll'e :

Recapitularea verhului

I. Defi.niti.e. ararta < o actiune

sau o stare
151
 / pir,�z1e1nt
timp :brlectut
/ �
viiitoir
/ siini0,uLai r
)/

II. Verbul i$i schimba forrna dupa /--numar b

�p;lurraJ
�
� /I
� persoana
�pJ JJ�
"1 [II-a

Exercifiul 175. Analiza, ti s1U!bs,tmiltivel,e :;;i a!djeotivele din textu� urimabor :

A$ezata pe un sca'Uin iniaJt, Ani�otaira v,eidea o $Urra

veche. in vainfu! $Uirii, o pereche de berze i$i facu­
sera 001ilb di1n vr,earscuri subtki 1,,i paiie. E:r,a o pereche
de be1rze ba;trane.

Exercifiul 176. F1aoeti an:aliz,a ;paritillor de vo , :ribiil'e invatate din f.ragmen­

,t;uil rarma.1tor, ;£101110:sind 1schem1a de mai jos :

Oe plamte de Genul Niurma:r,ul Timipuil

C'Uiva1I1Jbul
vortbirie ,esbe

cirtpesc I Vielrb .
. /- lplliuira[ / pireze1111t

C�riipesc cu g�alSuri mtci,

Ciinteze 1,,i piltiuirnci.
Doa!I' un prui de pitiigoi
int1r...un va:rf de f:wg pi.tic
Sta cu perne[e valvori.

Exercifiul 177. Fa1oeti an1alizta partilor de voribir,e inva·vate din textJul de

ma,i j,0p:.

Era priimaivara. Pasa1riJe ci! ri(p:e:au veselie priin pomi.

Sub streati,lin:a unei maiga�ii i�i facU1S1e cuiib o v:ra i ­
b1uta. Mama prui$orillor zbur.a dupa hra111a. Uin pui­
$Or a ziburat diln cuiib. El a cai2'!Ult pe palmant. A111i­
�01a1ra a liuat pui!U/l :$i l�a pus din nou in cuiib.

152
Exercitiul 178. An!ad!i,mti, din urmaroareiLe ,teXJte, p�rtilie de vor,bil!'e sru­
diiate, rdiupa 1tabelu1 da1t :

l. Daca treci ae:i p['in satele Dohrogei, :ramai uludt

de ma;ri/Le trnnsrforma1ri petrerc1ute. In loicul casefo:r
Viechi, au rr. u;,alfliit .case noi de piatra., vwui'te i:n a1b,
voprsiitie irn culorri, ca la om$, a1co:perilte ciu t:alb[a, sau
tig,la. In }o;cuil u[:i�elor SiJramJbe au a\PaTuit StTiEllZi
drepte, stra, juilbe de ga-rdurr:i de piat,ra. In fiieaaa:-e
sait s-aiu i:naltat camine cu[tumle cu scene perma­
nente pe1ntiru echip,e[e artistioe.
2. Eira O ililgramadirre de uH{i ffiU['darie,
Cu case zg;rilbu1iite l?i priisjpe f.ara soa!I'e
$i palrlCa desienatre de-o mana t:remuranda
Cu po!f't;i in oafie cainii flamanzi sitattielaru 1a panda.

Ce par/be de
Cuvanitiul Genul NumaruJ. Tim.pu,1
voribire este

triec,i
I
I

verb
I -
I sing. I pr,ezeinit

Exercitiul 179. Analizati ver1bele ;din .te:xibul urmaitor :

" 0 rarza die luimina a mtrait .fa1 camera lu1i Gheor­

". ghi1a... Vilsiu[ se ispravise. Bai:a!tru[ a sa:riit din ,pait,
s-a imibracat reperle �i s-a dus m graiciiln1a. Mai 9i mii
de stroipi de roua sitraluce'aiu pe ialrba, pe fr1unze, pe
Hoiri, og[iindind graldina, ce1ru11, so:are[e.
Intir-o zii, 1�i zi1s,e baiilatiu[, all�i strQPi de roua
vor ogUndi hitdrocentra�e e $i falbrilci[le pe care le
1l

vom fu1;allta noi, copiii de azii.

Exercitiul 180. Akatiuiti 1p:mpozitii idupa :sd11€(meile urmail:10are :

-
I
stan�1::1 / vantuliu:i..
fopumb';,ul = merziSJta -timpuliui.
Paidureia - friguhili.

Am :cutrei1erait - p,adur.ea.
- ora�uQ.
Ati C'UJtr,e1erat - comiuina.
Au cu�rieierat
caimpu!I.
153
 Viorel via mer.ge- cu t·�enu1.
�
El. va merge - · aiuitoibuzul.
..
·
•1,u v,e1. merge cu .
- ou
· av1onut.11.
Ea va merge -

-invata.
Ce face $tefa111 ? -a citit.
1-va socoti.

Exercitii de ortografie �i punctuatie

Virgula [,]

r Viorel, Sandu �i Maria se due i:n OTai;i sa-�i :cumper2 caie'te,

creioarrl!e, aicua1J.�le 1;,i peinsule pentru desen.
La HbraTie se intaLnesc cu ca1egii lo:r, Vasile, Co:ste:l �i fonel.
Mer.gand spre casa, copi,ii se opresc in pare U!Ild:e vad : vra:biutc,
pi<tigoi, �i stiicleti ce canta vesele.
Virgul,a marcheazii, in citire, pauza cea mai scurta.

In propo.zifie, virgula se folose$te pentru a desparti partile

de propozifie de acela$i fel (subiecte, atribute $i complemente)
atunci cand nu sunt legate prin cuvintele sau ori �i.

Exemplu:

. Maria, ·- Costel �i Sa11du au citit multe poezn de Vasi:le

Ai1ecsantlri.
Virgula se mai .folose$te $i pentru a desparti o strigare scm
o chemare de restul propozifiei.

- Vaisile, hai a/oasa !

Virgula se folose�te, de asemenea, $i pentru a desparti un
indemn de restul p1·opozifiei.

Hai, va rog, ie�iti afa,ra 1 z1;se prof,esbrul de serviiciu.

'femi -··.

Copiati randurile ce urmeaza �i_punefi virgula unde trebuic :

154
 La oonstroirea fiCOHi noas.tire 1au luc:rat : exca:vatori(:iti ' zidari
. )
dul-
1!heri be,toni�i vop.sitor!i r;;i zugrav'i .
......,
j, .,
.

Parca �i aoum o vad pe hunica : inalta uscativJi cu paruil. a.lib fii

\

Liniufa de unire I - ]

1. Liniuta de unire este un semn ortografic care se folose$te

atunci cand rediim scrierea �i rostirea impreunii a douii sau mai
multor cuvinte :

Ia, eu fac ce f.ac demult,

farnH, viscolwl as:cult
Crengiile-mi ru:pandu-le
Apelle'."afSt'll!painidu-'lie.
2. Liniuta de unire se mai folose$te $i la despartirea cuvin­
telor in silabe, cand acestea se afla la sfar$itul randului.

Dictare

1Costel, Marin $i Ione[ au plecat intT-o ex:cuirsie, la p,arlure.

Costell $i Ione:1 ill j)rntrnaiba pe M.airin :
- MariJne, spu1 ne-ne drept, ti-e friica de lup $i de urs ?
Nu-,mi esie fri!ca nici de lup $i niiC'i de uT'a.
Dar de bursuc ti-e frica ?
Nu ! N:u mi-e fTi1ca de, bunc;uc $i niti de vu!1pe.
Dar de $HT!pe iti este frica ?
- Nu, nu-mi este £rte.a nid de $a1npe.i
Co:stel ve!de o so.pai"ila $i i-o airata lm Marin. M1a1rm, cand o
veide, tipa $i O ia [a fuga prtn patdu,re;
Cei doi copii stri!g.a :
- A�a vilteaz e�ti tu, Marine ?

Liniufa de dialog [ - ]

Liniuf;a de dialog se folose$te · la ince.putul vorbirii fiecarei

persoane care ia parte 'la o convorbire.

Observatie ·: Con:voT1bireia dintre doua perso:a01,e se .nume�te

diia:'log, ia1r propoZli:tiile ca.ire ex,prima dfa[agiul se
155
 d) diferrite nume de profesori : ing.=inginer ; dr.=doctor ;
prof. = pmfesor; It. col. = locotenen t colonel.
"-
e) diferite forme de adresare : D-nul = domnul; Di-na=
doamna ; d-ta = dmneata; dv.=dumneavoastra.
·-
f) diferite alte prescurtari : etc. = et cetera ; d.a. = dupa
amiaza; nr. = numarul.
g) nume de diferite organ'izatii :
O.N.U. = Organizat1a Na1tiuniLor Unite.
B.N.R. = Barnca Natio[)JaJa R'Omana.
C.E.C. = Oais1a .pentriu Eoonomii 1?i Consemna;ti!ll'Ili.
ObS!ervtatie : Dupa cele mai multe prescurtari se pune punct :
C.E.C. ; Priof. ; Dir. etc.
Terna : Oopilati randiuirHe de mai jos ; prescuritati cuvinteLe sublin:i,ate :
Domn1Ul �i Doamnia ,prnfeso,ara :cu d!om1n1uJ dire1otor au fost La .dum­
ne:avoastra in viziita.
De kt Buoure�ti pana la PLoies.:ti :s1unt 60 de kHometri, pe calea fora.ta.

Cuvinte compuse

In viaicran�a de va1ra am fos,t in ta!bika la Curtea de Arge$. Am

f!ac! ut multe exreursliii 11n p:aidurHe din .pair1Jea de m'iia:zalnoaplte a O!I'a­
$Ulrui. Paina aicoa.o, am Luat-o de-a dreiptul peS1te 'lunici 1;,i farne,ve $i
am cu[,es f1l01ri de camip $i p[a1nte meld'iicinale : ciubotica-cucului,
coada-$oricelului, tmu;ta-ciobanului. La umbTa deasa a copaciQor,
ne-am juc1ait de-a baba-oarba, de-a V "'ati ascunselea, de-a uliul $i
porumbeii.
Seara, la 1lumina focului de -ta:bara, am splIB po1V1ei;,ti �i ba1Sme
cu Fiit-Frumos, Harap-Alb, Statu-Palmii-Barb · ii-Cot, Muma-Pa­
durii. A:poi aim r1eci:tat poezii $i am cantat.
Ouvantull. Curtea de Arge$ este formait din un:i•rea ouvi111telor
Curtea de $i Arge$,
Ouvantiul miaziinoapte est,e format din uni[ieia cuvintelor
rnvaza $i noapte.
Tot pcin u111iire:a a doua saiu mai mu[t,e cuviinte sunt formate $i
celel1allte cUJVinte compuse.

Cuvantul alcat. uit din doua sau mai multe cuvinte, avand un
inteles deosebit de al fiecaruia din aceste cuvinte, se nume$te
cuvant compus.
l57
 Cuprins

Lecturi literare
DE$TEAPTA--TE, ROMANE, ... de Andrei Mure�nu 3
PRIMA ZI DE $COALA, ... dupa �tefon Luca · . . 4
LUPTAM PENTRU ONOAREA CLASE!,... dllipa A. Mor:aru 5
CUM INCEPE TOAMNA, ... du;pa lVIiarin Preda 6
DIN VIA'.f A DAOILOR, ... rdupa Alexanrlru Vlahuta 7
APARAREA SARMIZEGETUSEI, ... de Eusebi,u Oamilar . 8
TOAMNA, ... de Ootavian Goga , . 11
PUIUL, ... de I. Al. Bratescu-Voine�ti . . . . . . . 12
AMINTIRI DIN COPILARIE, LA CIRE$E, ... dupa Ion Creanga · 15
PUPAZA DIN TEI, ... de fon Creianga . 18
ME$TERUL NICU, ... diupa Al. Vlahuta . 22
VISUL IMPLINIT, ... dupa Lucian Blag1a . . 24
RACUL, BROASCA $I $TIUCA, ... de Alecu Donici 25
ALBINA $I MUSCA,... . . 27
NICU$0R, ... de Al. Bratesou-Voine�ti . 28
ORA$ELUL COPIILOR 31
FRICOSUL, ... dupa Emil GftrlearKt . 32
HORA UNIRII, ... de Vasile Alecs,an<lri 36
BRADUL, ... de Vasile Alecsan.dri . . 37
NICOLAE BALCESOU,... dupa D. A1ma� 39
CUZA-VODA $I $COALA, ... dupa D. A1ma.-'i 41
DIN VIATA LUI MIHAI EMINESCU, ... dupa Cezar Petrescu 43
CE TE LEGENI, ... de Mihai Erninesou . . . 4;5
FREAMAT DE CODRU, ... de Mihai Emi_n.esou . 46
S01YrNOROASE PASARELE, ... de lVIihai Emine:scu . . . . 47
CUM A RASPLATIT STEFAN CEL 1VIAHE VITEJIA OSTASILOR · ··
SAI,... d:upa Eusebiu OamHar 49
MAMA, ... de Mircea Santimbreanu . . 50
DOI FRATI CUMIN'fI, ... de Elena Farago . 52
BUNICA, ... dupa B. $it. Delavran(:ea 53
FEFELEAGA,... dupa !ton Agarbiceanu . . 55
CONCERTUL PRIMAVERII, ... de Geonge Co�buc 58
1VLURE$UL $I OLTUL,... dupa George Co�buc: . 60
NEGUSTORUL ITALIAN,... ' . . . . 61
,.PASAREA MATASTRA'', ... de D. Andreescu 63
TATAL $I CEI ZECE.F'ECTORI, .. dupa Al. MHru 65
CONSTANTIN BRANCUSI 0 . . 67
OIPRIAN PORUMBESCU ,c1e 0. Goga .
, ••• 69
HAIDUOUL BUJOR,... de Niou Gane . . 70
lN VRANCEA,... du,pii Alexandru Vlahutfi . 73
LUAREA GRIVITEI,... de MihaH Sa:dovea:nu 75
HO'fUL,... dupa Mihail Sadoveanu. . 77
BUBURUZA, ... duipa E)ug€n Jianu ··, 80
ZDREANTA,... de Tudor Arghezi . 81
CAPRIOARA, ... de Em. Garleiainu . . 83
CATI CA VOI ! , ... de Geonge Topir<:eanu 85

159