@ristea Sandu Jimov (| ant = -* st =c i= SiE° EDITURA ASTRA ROMANA Simisoara 1997VLAHIL SUNT ROMANI documente ineditePerr eee Bre ere ee go nal ‘Coperta: Mircea Selariw Pr ests sD lore eee eee Editura ASFRA-ROMANA [eh a eee os Cuvéant inainte Am scris aceasti carte cu inima franté de durere si dezamégire, cA inainte cu doi ani de a incepe secolul XXI, au ajuns crestinii ortodocsi din Balcani si se urasc& unul pe altul, si se ucida, persecute, incat, in loc s& se auda o vorba bund, si se spund de catre liderii_ lor politici, de sefii de state si de parlamentari, cuvinte incurajatoare, care garanteazA omului si minoritatilor viata, averea, valorile morale, prosperitatea limbii, dimpotriva, nu auzim decat lucruri rele, aproape incredibile. Ceea ce n-au patimit confratii nostri in cei 500 de ani sub Tobie turceasc, o pitimesc azi romani din Timoc si Macedo-romanii sub intoleranta sarbeasc&, greceasea, bulgareasca, etc. Incat, in mod cu totul paradoxal, mulfi locuitori din Balcani, Tegreta robia turceascA si o detestA pe cea ortodoxa, inumand si inveninata de nationalism fata de limba romanilor si arom4nilor. "Daca nu rostifi cu limba o vorba infeleasé cum se va pricepe ce spunefi”.(Corinteni 1.49) S-a ajuns ca unii inalfi prelati sarbi din Timoc, sa le resping’ cererea romAnilor timoceni, de a se oficia serviciu religios si limba romana __ pentrucd aoumaperen may: stie. Gece. etrbegie” deci limba materna a romnilor e de prisos.. Ei bine, s4 vorbeasca ei cu Dumnezeu in limba lor, dar noi ne mulfumim sa-] invafim pe Dumnezeu si o alta limba latina, romaneasca; iar Dumnezeu nu are dreptul sd refuze pe nimeni! Daca ar refuza o alta limba , nu ar fi Dumnezeu, ci diavol.. Cartea aceasta este scrisi in mare graba pentru simpozionul international ed.a V]-a "Identitatea culturali a tuturor romAnilor", care are loc odatA pe an la Timisoara. De aceca, ar putea unele scApari, pentru care cerem scuze cititorilor. Scopul acestei carti, ca gi a altora, a fost acela de a-i implica pe oamenii politici romani si straini intr-o problema, atat de putin cunoscuta, dar tainuita de o jumatate de veac, in complicitate cu victimile comunismului.‘Acum, la 164 ani, de la c&derea’ sub st&panirea sirbeasci (1833) si cea bulgareascd (1877-78) idem cazul aroménilor, in statutul juridic al acestor foarte numeroase minoritAti, nu s-a produs nici 0 imbunatafire, ci 0 inrautitire. cel mai palid dialog, ci nici nu sunt bagaji in seam cA exist, find tratati cu un dispret suveran si iresponsabil, ce nu s-a pomenit de la Facerea Lumii . N-au scoli elementare, gradinite, biserici, radio, TV in limba materna, n-au un deputat, un liceu, n-au sedii, o plac care si le indice asociatia, desi sunt a doua populafie ca numar dupa sarbi, ereci, bulgari, albanezi, sunt desfiinjafi din statistici, nici locuri de munca nu li sé dsigura in fara lor, iar valuta li s-a confiscat; uni au pierdut céte 15 -20 ani de munca in Germania, Franfa, etc. Nimeni din Europa si Balcani nu a venit cu o vorba bund la acesti nenorociti. Ce vind s& aiba ei, ca si fie singurii exceptati de la niste drepturi universal recunoscute, sacre $i normale? ‘Niciodaté romani si arom4nii dupa eliberarea de sub turci n- au folosit forta pentru a deveni liberi, sperand ca administartiile nu vor socoti rabdarea roméneascd gi aromaneasc&, o renuntare la drepturi, o capitulare, sau 0 nepasare. Limba neamul! si credinta nu se pot nici vinde nici negocia. Exist zeci de argumente concrete, cA in Balcani Romanitatea Orientala e singura amenintata cu diparitia, iar cartea aceasta este un semnal de alarmé si un rechizitoriu, ce trebue Iuat in seama de tofi responsabilii din Belgard, Sofia, Atena, Tirana, inclusiv Parlamentul din Strasbourg si Consiliul de Securitate al ONU. Balcanicii, in genere, sunt popoare paradoxale, ii urasc pe altii dac& vorbese alte limbi, dac& sunt bogafi si liberi si fi asuprese tocmai pe cei mai linistiti si inofensivi. Fac aceasta stupiditate anormala cu romani si aromanii din Peninsula Balcanica, blocdnd dezvoltarea acestor limbi latine, in speranfa c& roménii $i aroménii se vor plictisi $i pana la urma limba lor se va contopi eu limba sarba, bulgaria, greacd etc. Astfel, latinitatea din Balcani va dispare si dupa ideea lor fanatica li se va mari neamul prin dialectul romano-sarb, romano-bulgar sau aromAno-grecesc. tf ‘Tarii-Muma. Cei mai periclitafi in zona Balcanic& sunt intelectualii, care dacd se vor declara romani vor deveni indezirabili, loviti de alte misculatii diplomatice, ispravi de sorginte asiatici, practicate astizi de catre niste féri vecine gi prictene. in mod inutil pentru cA nu ede folosul nimanui. De aceea, nefiind un diplomat, n-am crujat pe nimeni, dintre cei ce vad acul in claia de paie, dar nu vad claia si, in consecinta, statele balcanice, pe care Roménia le-a ajutat in toate vremurile, prin singe, bani si influenfA politica, si se gindeasc& in ultimul ceas la consecinte, inedt "si mu fack dugmanului lor, tot riul pe care i-1 pot face, pentru c& s-ar putea intr-o zi, si devin’ prieteni cu adevarat” si atunci le va fi rusine si poate uneori va fi prea tarziu! $i talharii isi au legile lor cérora se supun si pe care le respect. Oare in Sud-Est, in Balcani, niste state care au constitu democratice, si. nu se incadreze in randul lumii gi s& se izoleze de farile civilizate, tocmai acum cand au un rol mesianic de ase implica in dezvoltarea economica, culturala si politica, etc. Dac& vom continua cu abuzul de drept al statului, curand in Balcani raul va deveni obstesc si necesar, lumea se va salbatici. Temeiul dreptatii este statul de drept, iar statul de drept, respects principiul dreptatii, egalitatii gi justifia imanenta.Ne-am striduit si folosim un limbaj clar, fra echivoc, fara menajamente, ca si nu fie vulnerabild cultura si civilizatia popoarelor si minoritatilor din aceastA zon geografica. Ar fi fost mai bine si folosim un limbaj adecvat, de protocol, Pe care stramosii nostri il folosesc de un veac si jumitate si care nu a dat nici un rezultat in favoarea roménilor. O asemenea diplomatie poate dainui secole, milenii, iar victimele de azi vor suferi, vor patimi $i pe tofi ne va inghiti noaptea. Nici cei aroganti si puternici, nici cetaenii loiali si harnici, care sunt 0 mandrie pentru natiunile in care trdiesc, nu vor simfi ca au trait 0 viatd demna, intr-o lume a legii, Ideea forte care ne-a cilauzit a fost aceea de a lupta, pentru ca rom4nii din Balcani si de pretutindeni, si nu fie scosi din istorie, marginalizati, contestati, desfiinfati. Raul nu poate fi indreptat deocamdaté decat cu vorba bund, vorba ce se spune de 0 sut saizeci si patru de ani. Dar cine va raspunde daca generatiile viitoare, nu vor mai putea rabda? Atunci cine igi va asuma riscurile? Cum si nu ne simfim umilifi, disprefuifi, cénd noi romanii si aroménii in acest sfirsit de secol si dupa sapte ani de la Revolutie, am rimas singurii care n-am izbutit si ne recuperim identitatea, si obfinem un statut juridic de natiune onorabila, in pofida faptului ca noi, urmasii daco-romanilor, suntem una din cele mai vechi nafiuni in aceasta Peninsula Balcanicd, blestemata. Cu toate acestea, este regretabil c4 popoarele balcanice, care au suferit atat de mult, ne blocheazA dezvoltarea culturii si civilizatiei uitand ca suntem urmasii unei mari nafiuni, (daco-romanii), care au lasat mostenire civilizafiei umane, trei valori nepieritoare: legea, alfabetul latin si crestinismul. Credem c liderii politici si neamurile cu care ne invecinam gi traim laolata nu ne cunosc nici trecutul, nici prezentul gi de aceea nici nu pot intui ce inmseamnd ca un neam sd-si piarda limba si tezaurul spiritual, tocmai in aceastA perioad& in care toate nafiuniile se lupti s4 ajungé la un consens in problemele contencioase Noi n-am contestat autohtonismul popoarelor migratoare venite in sudul Dunarii, din Euro-Asia, dar ei ne contesta, desi gestul Iv este pueril si lipsit de maturitate politica si istoricd. Ei au venit in casa noastra cam a jumatate dintre noi, cei ce am fost scosi din case i asimilafi, acum ne vreau pieire celor ce am mai supraviefuit : Eset eriiien seremge ropentinies Entice sows din i ia, Grecia, Albania etc. Fara s& le cunoasca istoria, ee eo literatura. Este un gest regretabil care denot& reprezinta temelia forfei stiinfei si a bunului simf, care ne-a cdlauzit sa-i dam cititorului, lucrari concrete, grave, care amenin{& valori umane si pacea in aceast4 zond geo-politic’ plapandA, in care crima de etnocid si genocid, va ramAne imprescriptibild, un vot de blam pentru faptasii intoleranti ai sec XX. Cristea Sandu Timoc 08 octombrie 1997"Palit Sunt Fomiini = Coistea Sond Toe Viahii sunt romani Cap. I Sarbii si bulgarii sunt slavi ‘Aga cum nemfii sunt germani, sirbii gi bulgarii sunt si slavi si sloveni, helenii sunt $i greci, otomanii sunt si turci, ilirii sunt si sunt la fel viahi si romani, iar timocenii sunt, dup’ slavi, viahi iar dupa ei rumani sau romani, de la romanus, stramosii nostri de Raméne doar si invifim acest lucru corect, inci din scoala primard, ca si se evite confuziile, artificial create pentra.a se ascunde (Timoc) si al aromanilor, ci si se creeze in mod ocult din acelasi ‘Cine are interes si-i scoath pe romfini si aroméni din istorie $i din drepturile lor sacre de autohtoni, se va vedea si cineva va rispunde in fafa istorici si a pAméntenilor supraviefuitori. Atitudinea ostila fata de romanitatea orientali poate provoca, fara indoiala consecinte grave, imprevizibile de stabilitate si pace, in zona afla natiunea sirb&, pank la obfinerea autonomici din 1833 (la presiuniile Rusiei) ca si cea bulgara (cliberaté de armatele rusesti si 1romanesti in 1877-1878) s&-I citim pe distinsul carturar bulgar Marin Drinoy care spunea? "Bulgarii nici nu existau ca popor; era vorba doar de o gloat& incovoiati, inecat’. insusi numele de limba, popor, se pierduse gi se inlocuise cu termenul grecesc "hora", ea reprezenta Daca cineva ar fi izbutit si se ridice, el nu era bulgar, ci grec, jntrucat buigarului nu i-a fost dat si traiascd omeneste ca cetlifean, acest lucru i-a fost destinat numai.grecului", (Marinko Stanojevic. Zbomnik Timocie: Keni WV. Za 7. Este vorba de prima jumatate a sec. XVill-lea, dupa cum se Chiar atunci cand Histo Botev (1876) wece din Romania cu revolutionarii sai la Coslodui, el se mira ca bulgarii se ascundeau prin poduri de frica, im loc si se inroleze in randul vitejilor bulgari, eer aE TE Nps a sient a fi dezrobit. vede. cateva ziare gi reviste, insusi regele Carol I ii incuraja si lupte pentru eliberarea Bulgariei. i 1. Lubes Karavelov, din fruntea comitetului bulgar din Bucuresti, im 1870, iati cum descria democratia din Jara Roméaneasca: "Noi traim intr-o fara care se poate numi a doua Elvetie. Romania permite tuturor nafionalitatilor fira deosebire, si se dezvolte Tiber, s& invefe. intr-un cuvant, e o tara care are drept devizA libertatea si cultura”. Tratati ca niste copii de suflet, ne luptém de 165 ani, si ne dobandim ile confiscate, pe care turcii ni le-au recunoscut. Serbia avea 24.440 km, 1400 sate; 50.000 case, atunci cand ne-au primit pe tava de la turci. lata ce putem afla despre virtutile slavilor $i romanilor. 2, Tih seorgevic-Iz Srbije Kneza Milasa, grad 1924 u "Srbiji Kneza Miloga, bilo je najvise rumuni: "Broj rumuna u Srbiji za viade Kneza Mloga ne da se obrediti jer su bili iste vere ca srbima, te su od strane vlasti uvek smatrani kao ravno, pravni sa njima, i nigde brajno nim od njih izdvajani (p.90)". 3. Java Cvijic spune: "Syvi rumuni Srbije imaju srpske obicaje. Svi imaju Slavu, Koji je specificni obicaj p.96, praznicul, care de fapt au este de origine slava, ci latin’, dupa etnologii srbi, Slobodan Zecevici u Bregovu rumunskom selu u Bugarskoj, na granici prema Negotinu, pre deset godina bili tri svestenika: Stancu, Constandin I Stan, nisu znali bugarski, vec samo vlaski (p.110. 1861), G. Lejean. Etnografie de i 1861. Se vorbeste de romAnii din judetele Pojarevaf, Craina 104.343 romani in 1857 p.5. © 4. Sima Milutimovici (1826 Leipzig) poet sirb aflat in Germania la Leipzig intre 1825-1827 tipareste in 1826 0 carte in limba sérb& cu sprijimul colegului de camera romén, ‘student la medicina, Ion Rosetti din Bucuresti, volumul Srbijanka, despre care academicianul Viadan Nedici din Belgrad nutreste o simpatie, pentru 4 “prietenul la nevoie se cunoaste" 5. Sima Milutinovici va cAnta gloria lui Haiduk Velku si a primului su cApitan Stoian Abras din Bucopcea, lang Negotin unde Haiduk Velcu este ucis in iulie 1813 de o ghiulea turceasca, Stoian ‘Abras un roman sau viah va prelua conducerea revolufiei, sarbesti de la Negotin din Craina. Milutinovici il va liuda pentru eroism $i pe "Gicu Hrabrog” sau "Giucu cel Viteaz" (Ghifi Haiducul din Homole). fn dowd versuri se contopeste o prietenie intre dou’ neamuri, care n-au ce imparfi una de la alta: "Kao i drugi Rumuni mu bracu Iz Omolja I Porecke reke", conchide academicianul Vladan Nedici: "Tako je Milutinovici 1844 dopuni ocrtan 1826 u pevanju Rumun. Mozda se vrativsi se ponovoStojanu Abrasu probudio k F. Srbi uspomenu na Rosiju i novini stihovina jos jednom iskazao svoju blagost rumunsckom dobrotvoru" De fapt, in istorie, (personajul Abrag se numea Nicola): Acad. Viadan Nedici, Pevanje Rumun u Srbijanki in Analele Soc. de Limba Romana 3-4 Zrenjanin, 1972-73, p.327. Deci, cuvantul de rumun era acceptat de sarbi, inca de lz inceputul revolutiei, cand incd nu li se atribuise de sultan acest teritoriu locuit in majoritate de romanoviahi. Venind vorba despre simpatia Vlahiei Mari si a romAnilor in genere, faji de sArbi si bulgari, trebuie spus c& aproape 500 de ani bisericile sarbesti au fost intretinute de domnitorii vlahi. Deasemeni Vuk St. Karagici nu si-ar fi putut publica C4ntecele_populare_sarbesti I-lI la Lipska intre (1923-1824) ca sl renumita carte de capatai a culturii sArbesti: “Lexikon srbsko germanika-latinum", Viena (1818) fri banii viahilor si aroménilor Theodor Tyrca, Mihai Boiagi, Mihai Dera, Ncolae Dumba, Simion Gh. Sina de Hodos. 6. V. laksic, "O plemenom sostave Neselenija vi Knjazevstve Serbskom" Petersburg 1873 "Vlahii sau romanii, cum s-a mai spus populeazd partea nord-vesticd a Serbiei si numai patru judete: Craina. Tamareka, Pojarevac, Ciupria, in recensAmantul pe judete din 1866 sunt trecufi rom4nii si sarbii, nu viahii". El spune ca: "Viahii sunt cel mai numeros popor dupa sarbi, in Serbia ei alcAtuiec aproape 10.6 % din toat populatia principatului, de aceea merita studiere etnografic’ detailata”. Viahii locuiesc in 213 orase gi sate. Vorbesc un dialect vlah banatean, iar in Craina, Tamnareka un dialect al Vlahiei Mici (Oltenia nn..), afard de acesti romani, mai sunt si alfi reprezentanfi ai neamului roménesc fintari, care au sfarsit prin a se sarbiza. 7. Sabo lozsef, Note de_caltorie din Serbia, Budapest: 1875: "Viahii au locuit in parte aceste regiuni inci inainte de yenirea sarbilor. Numérul viahilor este de circa 175.000. ‘Viahii au construite de dowd ori atatea coli si biserici ca sarbii, construite de comune pe cont propriu dar limba de predare a acestor scoli primare este in exclusivitate cea sirbeasci, elevilor fiindu-le interzis si vorbeasc& limba vlahA. invafatorii sunt tofi sarbi care nu cunosc limba vlah& deci nu pot expune elevilor materia de predat, fiindcd acestia nu infeleg nici un cuvant sarbesc. Vlahii sunt mai dotafi de la natura decat sarbii si reprezinté 1/7 din populatia totalé a principatului. $i preofii sunt aproape toti sarbi desi sérbii reprezinta 75%, viahii 14%, bulgarii 7% si restul 3% p.52. Pe atunci viahii purtau c&ciuli mari, iar sarbii fesuri rosii. 8, Dragoliub K. lovanovie, Tama Reka (Timocul Negru Glas "Ronin rani" din Crna se mumesc ag pnt ch au vei din Roménia, unde paméntul aparfinea sultanului sau farului. in Serbia ei sunt colonisti mai vechi dec&t compatriofii lor din "Jarna Reka", adic& sarbii. "S-ar putea spune ci romani din aceste pArfi s-au asezat cam in acelasi timp cu compatriofii lor, care s-au asezat in finutul Vidinului. Bulgari care dincolo de Timoc in plasa Vidin traiesc laolalta cu romAnii se folosesc, la fel ca si sarbii din Serbia, mai mult de limba romAneasca, cu toate c& romAnii sunt mai pufini numerosi stapfnirea Austro-Ungara”. Tat& ce spune: Gonna fomaneties ee eet oc intre: Ciupria, Pojarevat, Tama Craina’ Lejean ii evalua la 104.343 in 1861 Felix Kanitz la 123.000 : “Nici un calator nu si-a dat osteneala de a studia pe roménii din Serbia, de aceea astizi ei sunt foarte pufini cunoscuti". Dialectul vorbit intre Morava Timoc este aproape identic cu acela vorbit inMica_Valahie si in Viaska Valahia Mare, locuitorii de la granita rasGritean’ sunt "{Aranii" in amintirea Tarii Roménesti, adici a Viahiei (Vlaska nn.) de unde sunt originari, ceilalti se numesc ungureni adic& din Ungaria pentru c& au venit din Timisu! Banatului "RomAnii din Serbia n-au nici o cultura nationala”. Ei n-au nici ziare, nici scoli unii dintr-ingii isi caut& de lucru in Valahia Mare (Oltenia), dar ei aici nu se deosebese de cealalta populatie. Mai vorbeste cum in 1878 "Stoian Navakovic” savant-lingvist ailat la Constantinopole, consul al Serbiei, i-a dat un caiet cu cantece populare culese de George Dimitrievici $i Svetozar Stoidinovici din Negotin gi de catre o invatitoare”... Primii doi apartin unor familii romanesti. "Vocabularul ni se pare a fi acela din’ Valahia Mica cu addugirea catorva cuvinte turcesti si sérbesti". Cantecele lor istorice pe care le-au grupat apartin toate, fie ultimilor ani ai sec. XVIll-lea, fie primului patrar al acestui secol, ele fac dovada cA asezarea romanilor in Serbia, mu dateazi cum s-a spus uneori de la aplicarea Regulamentului Organic in Valahia ci se urcd la o epock mult mai veche. Alexandru Odobescu |-a ajutat si descifreze textele de poezii populare de la romanii din Timoc. ° $48 je rnc di Seatacgl agar * Populatia roméneasca a Serbiei si a Bulgariei p-85. "E drept ci guvernul sarbesc face mari forfari pentru a sarbiza pe romani rezuitatele dobandite sunt mai slabe. Se incearc& prin biserica, gcoli si administratie. Se angajeaz3 numai preofi sarbi care se folosesc la serviciul divin numai de limba sarbesc3. Taranii insi nu se duc la biseric& asa incét propaganda bisericeasca devine, iluzorie.".. ¢ in Bulgaria realititile sunt altele. Acolo din partea aracatat bulgar nu se face nimic pen.ru bulgarizarea romanilor. in bisericd se slujeste in limba romaneasca, preofii sunt roméni, e drept cd la scoala se invafi si bulgareste, dar limba de predare este tot cea romineasc&i p.80. - Ae Stoian Romanskbi, Ruménite mejdu Timok-Morava "Toate satele romanesti curate gi mixte impreuni cu oragele, cu populatie romana in Serbia nord-esticd nu sunt deci numai 83 cite Je enumera Weigand (p.268) sunt mult mai multe si anume 193, din care 151 asez&ri curat roménesti si 42 mixte". Dupa limba gi port Populatia romAneasca dintre Timoc si Morava se desparte limpede in doua pirfi inegale, una risiritean’ mai mic& pe raul Timoc si cealalta mai mare apuseand spre apus de valea raului Timoc p.222. 12. Liubomir L fe Nasellia Sipatit“Zematia vol IL 1 Umrmagul lui Jovan Cvijic iati ce spune despre romanii timoceni: "Populatia, in aceasti regiune este de asa naturi incat judecénd dupa port si dupa limba, un necunoscdtor care ar trece prin aceast4 regiune, ar putea si creadi ci aici traieste numai o populatie romaneascd, nu existi nici un sat sfrbesc in care si nu fie vreo mahala in care s4 nu se aud& romaneste". Pe terasa bulgari a Dunirii m existi decat un singur sat sArbesc Bracevac, care s-a menfinut ca 0 0az4 intré bulgari si rom4ni, in toata puritatea lui. in schimb in sudul Serbiei sunt mai multe sate exclusiv bulgaresti,. Valea Timocului unit, impirfiti intre Bulgaria si Serbia este in tot cazul unul dintre finuturile cele mai frumoase din ambele f2ri. Cel mai framos, in toate sensurile si toate anotimpurile si in diferite stéri de suflet, nu mi-a aparut vreodati mai frumoasi ca la Alova. (Roménii din Timoc vol Ill C. Constante).Guvernul bulgar nu face nimic pentra grabi procesul de asimilare i cesta este cei mai bum mijloc pentru a avea cetifeni mulfumifi. Timiditatea, umilinga, care se vede adeseori la jarani roméni din -Regat in raporturile lor cu autoritifile, aici a fost inlocuits printr-o constiingé de sine imbucurétoare p.37. Cap:II Raspandirea romanilor in Bulgaria (p42) 1. Felix it ien__Histroi iche Reise: 1 ipzi; le. Originea romanilor, viahilor sau roménilor, cu toate sforjarile stiinfei istorice, n-a fost clarificat& indeajuns pand astizi. "Un grup de tinere romfnce intorcdndu-se de la fantand, ofera un tablou adorabil. Formele suple si elastice ale corpului, apar intr-o plastica minunat’, de sub haina alba de panz care nu ¢ att de lung’, ca s& ne lase si admiram gamba plind, piciorul mic si fin. Pieptii si altiele cdmisii sunt impodobite cu rauri colorate. Un brau lat de 6-8 cm. se mlAdiaz4 pe talie. El tine cele dowd sorturi ce atama pana la genunchi inainte si inapoi, care las libera cimasa, unicul vestmant in partea coapselor. Flori naturale in cosife, iar al&turi merele de aur $i argint insirate in salbe pe gat, complecteaza podoaba frumoaselor care duc oalele de-o anticd forma, balansindu-se cu o siguranta romana". in Serbia ins&, guvernul poarta de grija la intemeierea de scoli pentru toate nationalitatile, bineninjeles cu limba sarbeasca, ca limba de invatamant” 2.Tihomir Georgevic - Kraz nase rumune - Printre romani nostri, Beograd 1906. "Stiu c& la aceasta, multi dintre patriotii nostri ingrijorati vor da din cap si vor spune c4 eu comit o tradare fat4 de patrie atunci cand ma incumet sa vorbesc despre rom4nii din Serbia, care, dup pirerea multora trebuiesc tinuiti, sau cel putin trecuti sub ticere, pentru ci adevarul asupra romanilor din Serbia poate si ducd la asa zisa "Chestiunea_romaneaasci_din Serbia", care, dupd parerea lor, (ameninfi cu primejdia, prezinté un mare pericol p.26". Pe toati_intinderea Serbiei_sunt 485 de localitati locuite de roméni, dar numai in 165 din ele existé romani intr-un numér mai insemnat (p.28.) Recensdmintele SerbieiStatistica Serbiei vol. V p. 91 inregistreaz’ "rumuni" (romni) nu viahi, degi este acelas lucru. ein 1846 inregistreaz4 97.215 romani; «in 1859 inregistreazA 122.593 roméni (Statistica Serbiei vol. L ll p-100; © in 1863 inregistreazi 127.325 romani; in 1884 inregistreaz4 149.727 romani (Statistica Serbiei vol V1 p. 259, recenzeazA 263.267); in 1890 inregistreazi 143.624 romani (Statistica Regatului sérb partea al-a si parte gia ll-a; © in 1895 inregistreazi159.729 romani (Statistica Regatului p. 114- 115 vol. XU p.276; in 1900 inregistreaz’ 122.499 romani (Statistica Regatului sérb vol. XXIV p.98, 100, 101; © in 1921 imregistreazi 145.028 romani (Popis Stanovnisva 31 ianuarie 1923); © in Timoc sé inregistreazi 141.350 case, 434.796 romani, 75.633 sarbi si altii 8260; ‘© Banatul sérbesc 87.281 romani,46545 sarbi, altii 15.509. 3. Dr. Atanasie Popoviel, Memoire-sut les Roumsins des Serbie, adresse a la 91 4. Tihomir evic, La veri Paris 1919. ‘Cum se vede la o instant& europeani (la Paris) se foloseste in limbajul politic si diplomatic 1919 apelativul de (rumuni) sau roman. 5. Emil Petrovici, Note de folclor de la romnii din valea Mlavei (Sarbia) in Anuarul de Folclor Jon Muslea, Academia Romana. “fn tren de la Pojarevac la Petrot te-ai crezut undeva in Banat, deoarece vagoanele erau pline cu roménii din valea Mlavei, care au portul si graiul identic cu cel al bandtenilor” "vorbesc cu totii foarte bine romAneste" 10 Mare a trebuit si fie mirarea invafitorilor care au auzit vorbindu-se romaneste in scoala. Pe urma au aflat, anume, ci elevilor nu le era permis s pronunfe nici un cuvant romanesc din momentul in care intran pe poarta in curtea scolii" De aceea fi vedeam fn tot timpul recreafiei tAcufi, locuiau la invafator j intr-o ticere morméntala. Cu at&t mai mare era gilagia cfnd plecau acasi, indat& ce iegeau din curtea scolii. Din momentul acela si invafatorul schimba limba si vorbea cu tofi sitenii si chiar cu scolarii romaneste, nu viaheste, cea ce romani niciodatA nee Clin le-a spus cle woke In Chi acolo nimeni nu stie sarbeste, o femeie tanara a exclamat ..." Tii, dar voi nu aveti scoli la Chuj? (p..46). Ei nu stiu ce ¢ biserica, ce € rug&ciunea, nici nu stiu vreo rugaciune (p.54). 6. Ion Pitrut - Folclor de | ani din Ser de Folclor V1. 7. Jon Maslea Academia Romans [941, p. 329-385. Se foloseste denumirea de roman si de ctre cArturari, dar $i cc populatia autohtond, contestat la ea acasi, de c&itre confrafii sau politicienii nostri, veniti din Rusia in sec V1-VIl. 8. Marinko Stanojevic, Zbomik Timoce Krajine vol. IV. Zajecar 1997. "Rumunsko stanovistvo Timocke Krajine se deli na Ungurjane i Carane"... Izmedju Ungurjana i Carana ima razlike u jeziku nosni, pa i u fizickoj razvijenosti. Ungurijani na primer jako ‘umesabaju zubne suglasnike (d. t. z.s.) ispred mekin vacola (e,i). Prema svojim osmatranima i proucavanima rumunskih naselja, zakljucujem da medju nasih Rumunima-Vlasih nema ni malo starinskih stanovnistva. Se crede cA romani din Timoc m sunt, dapi Marinko Stanojevici bastinasi, ci venetici din Rominia, ca s& se justifice “1excluderea de la drepturile culturale, politice etc., in limba materna si asta fir si le cunoascd limba sau istoria. 9. Tancu__In__Moanii__Simeonovic, _K4ncicitoarea E] spune in introducere, “Pani-n vorba", “Noi ruménii, am fost robi ca si ceilalt", dar in 1941, cAnd s-a ragicat toace natiile supra niamfului, s-a ragicat si "rumunii". Nu aminteste nimic de viahi, cuvant folosit de s4rbi, bulgari, greci, etc. din Evul Mediu. Guvernantii se tem c& roménii, la ei acasa, Je vor lua locul sarbilor in scoli, biserici, administratie, sinatate, cultura etc O minoritate strategica. Cele patru judete locuite in majoritate de romani sunt o atractie de locuri de mnnc& pentru sarbi. Mai spune: “Ruméanii nu s-au batut numai pentru sloboda, numai si ge cultura, si ge scire. La fiont cu pusca-n mand rum4nii a pornit mai intai s4 scrie pe limba lor $i s& vorbeascd firge fricd. Pin bitdile ale mai grele prin ploaie de plumbi, mai intai a fost scrisa vorba romdnesca." O spune un erou din Jupta de eliberare, mare comunist, ajuns deputat, nu pentru c4 reprezenta pe romani, ci pentru cd era fratele lui Ghité Simeonovici din Podgort spanzurat de trupele de ocupatie ale Serbiei in 1941 in poezia Kand e Tito comandant. "Rumanu je ragicat", se foloseste cuvantul "ruman". S4 n-aibi puterea de azi ineredere nici intr-un comunist, tovarasii Ini din sudul Dunarii? Daca per a contrario, n-au incredere si meargi s4 vada cu ochii lor. Pentru cA nu pot face o proba juridic’ prin vorbe goale, fara dovezi. S-a terminat cu minciunile si tdinuirile. 10, Moncilor D. Savici_- lingvist - romanist_prof. univ. Belgrad. Despre Crsitea Sandu Timoc, Caniece b3tranesti_si_doine Bucuresti_1967, in rev. Prilozi_knjizevnost. jezik. istoriju i folklor. vol. 3-4, 1967 Beograd. Referindu-se la cartea de folclor, scrie urmatoarele: "Njegova knijiga, ciji bi naslov u slobodnom srpskohrvatskom prevodu glasilo epske i lirske narodne pesme, u stvari prestavlja novo prosireno izdane zbirke narodnih pesama na rumunskom jeziku koje su a ee ae Seeeienesmeas ae obali Dunava predstavija integralni deo svoje neromanske domovine da i dale treba da pripada njoj i da posluzi ka o most za odrzane prijalteljkih i bratkih veza izmedju dva narodna ( p.298). Si, mak ame ingrid neler: Mom, Bev: "Uporedj epsku poeziju Rumuna sa epeti, narodnimm, pesama, dolazimo do izvesnih vrio interesavinih zakljucaka (p.300). Ce rezulté din citatul spus din gura unui sarb specialist in romanistica? RezultA c& si in anul 1967 inc& in stiinta si opinia iugoslava era in practic& folositi terminologia de “rumun" adicd romén pentru populatia din Serbia de ristrit, asezati intre rdurile Morava Timoc. in concluzie, pana si sarbii au folosit terminologia de roman in loc de vlah, care este cu totul strdind romanilor din acest spatiu geografic de sub administrajie sirbeascd sau bulgreasca. fn volumul Céntece batranesti si doine, care confine, de fapt, poezii populare de la romAnii din Serbia si Bulgaria, zona timoceand, Tudor Arghezi, marele nostru poet trecut in vesnicie, se referea tot la romni si nu la viahi, denumire care a disparut din lexicul rom4nilor sud-dundreni si nord -dunreni de cel pufin un veac si jumitate, poetul spunea urmatoarele: "Pe vestita vale a Timocului sdrbesc s-a ivit din cAntece si din ghiocei o “spits romfneasc&”... "“Cartea acestor insemnéri strange si mai mult legaturile noastre de suflet si de minte si o considerim o biruinja. Cunosc Jugoslavia, c& ‘am vazut-o de curand la ea acasi. Maresalul Tito, pregedintele Jugoslaviei, i-a pus la dispozitie un tren special, ca s& vada fr ‘le Jugoslaviei 13Singura mea parere de rau gi addnc durere e cA n-am ajuns pana la valea Timocului, in apele caruia se oglindesc fratii_nostri romani (in toamna lui 1995, in schimb, a fost fiica lui Arghezi Mitura, pe atunci ministru de stat la Departamentul roménilor de Exarhul sarb inspecteazi in zona Pojarevac si Craina 22 preofi din sate roménesti, despre tofi scrie cA nu stiu 0 boaba sarbeste, ci numai romAneste (rumunski). Pe atunci erau vreo 82 de preoti romani in regiunea timoceand din judetele din sudul Dunarii. po peer ging sg cuvantul de rumuni $i nu viahi, pentru viahii timoceni dintre Morava - Timoe. Rebotezarea cu denumirea de viah a intrat in uzul politicienilor si castei politice comuniste pentru a denatura adevarul si a modifica realitatea. fi face pe romfni viahi ca si mm aiba tard protectoare, cAci Viahia numai, exist din sec. X1X-lea. fi faci pe romi figani pentru c& nu existé Tigania n-au deci fara protectoare si in consecinfa pot fi deznationalizati legal. Acesta este planul diabolic de genocid pus la cale in Balcani, dar mai ales la Belgrad. Lingvistul, academician Emil Petrovici spunea: "Populatia, ea insdsi imparte pe locuitorii acestui fimut in Romani si Sarbi, adica aceia care vorbesc sarbeste, numesc pe aceia care vorbesc romAneste Romani. Exarhul Maxim Radkovici, la 1733 aminteste cA satul Jdrela din Homole este locuit de roméni, iar aici este o manistire a cneazului Laz&r cizut pe Campia Mierlei la 1389, unde a participat si Valahia sau Vlagca cu un detasament de armati sub Mircea cel _ Batran" 14 esi bi intocmeste la Leipzig Lae ee i mai multe localititi romanesti din miazi-zi de Dunire in "Lingvistischer Atlas des Dacorumanischen Atlas ») Petar Skok - Zagreb 1940, Osnovi romanske'lingvistike i i rjecnik hratskog ili srpskog jezika (I-IV otseka zaprega ee ‘Cluj 1937, a anchetat ALR Il ¢) Emil Petrovici Cluj 1937, a ‘pentru (Atlasul lingvistic roman Il), graiul romfnesc din satul Jdrelo - pe Mlava-Serbia de risirit, Sever Pop a anchetat satul Batint (Batinac) de pe Morava in ALR I. S-au mai anchetat satele de pe Timoc, Bregova (858) si Alova (859) ca si Sveti Petar in ALR 1 (858). Datele au fost publicate in ALR I, tiparite in deceniul al IV-lea sec.XX. Atlasul lingvistic roman s-a realizat cu sprijinul $i sub conducerea profesorului Sextil Pugcariu in cadrul Muzeului Limbii RomAne din Cluj. f Aici s-ar putea adiuga si cercetirile profesorului german Gustav Weigand, romanii din sudul Dunsrii (Timoc). Mai trebuie citat 147 apoi Dictionarul “Lexikom Minerva Zagreb 1938, p. 634 care da cifra de 280.000 romani in Serbia de rasarit. 4) Virgil Nistoreseu (1969), ancheteazA dialectul in 28 de sate din zona Vidinului-Bulgaria in baza unei conventii incheiaté intre Academia Romani si Academia de Studii din Bulgaria, cercetirile s-au ternminat in 1976 dar au mai continuat in 1993, dup’ Revolutie. Materialele alc&tuiesc Arhiva fonografic’ a limbii romaine (de fonetica si dialectologie de Valeriu $uteu. Textele se aflé in arhiva dialectali a Institutului de lingvistica din Bucuresti. Instill Fomnan 6 Rtcloe din’ Bocarei'afé feregistete pe benzi de magnetofon sute de balade populare de la roménii din Timocul sarbesc si bulgaresc, ca si nenuméarate texte. 15Fonetica Universitatii din Timisoara a avut un fond de sute de balade si texte, inregistrate de Cristea Sandu Timoc gi donate Universitatii, O parte din ele au fost duse in Germania de profesorul Gabriel Manolescu. Detinem un fond din fonoteca pe care o are Institutul de Folclor gi Universitatea din Timisoara, intregul fond apartine romanilor din Timoc-Serbia si Bulgaria, dar nu viahilor, desi este aceeasi natiune; toati Europa stie acest lucru numai in Balcani nu se stie. Sa-i cread cineva? Profesorul lingvist Virgil Nistorescu poseda mii de texte de la roménii din Timoc in cartea: "Rom4nii timoceni din Bulgaria” care s- a tiparit in colectia argumente, el are urmatoarea parere pe ultima coperté despre roménii timoceni: "Constiinta apartenentei la trunchiul dacoromanesc este vie la acesti romani, care, in ciuda conditiilor specifice evolutici intr-un mediu halogen, si-au pdstrat o limba frumoasi, apropiatd mult de graiurile daco-romane de sud, in speti de SS : ‘ i J i i 1 O11 New-¥. Intr-o carte de 501 pagini, se ocupa de roménii din Timoc- Jugoslavia in 16 pagini si in toate cazurile vorbeste despre romanii timoceni si nu despre viahii timoceni, terminologie impusi de politicieni si nu de circulafia liber a cuvintelor. Ex. the Romanians in the Timok so as not to raise question absut the Danube frontier” p. 52. Populatia romAneasc& din Serbia de rasrit se simte jignita cand i se spune viahi, unii nici nu stiu c& lor li se atribuie de sarbi si bulgari Mala Encicl ija " eta” 19. 9 "Ve LS ilor_Vlahilor Serbia-Jugoslavia anul Il nr.8-Bucuresti 1996 Despre prizonierii timoceni in 1941 La pagina 10 st& scris si in romana si in limba sarb’. Dam textul in limba s4rba, pentru ci rom4nii sunt convinsi cA sunt romani, nu existd nici o indoial# 16 ‘Azi: no ‘¢-necesar ca'cineva’si-i favoje ‘pe ‘romini, ce fel de neam sunt; nu sunt nici paranoici, nici iresponsabili. Totusi, mai térziu au fost autoritti la Belgrad, care au regretat eliberarea celor 5000 romAni timoceni si 2000 din Banatul srbesc, numai pentru cd s-au declarat roméni, in lagarele germane din Bulgaria sau din Germania. “Vorba Noastra” nr.10, 1996, p. 7. Se public& o declaratie prin care: "Cititorii nostri se pling c& unii vanzitori de ziare sirbi nu expun, la loc vizibil, ziarul nostru, impreun’ cu cealalté pres&, iar atunci cénd cer cumpéritorii, doar atunci scot de sub tejghea din interiorul chioscului. Nu stim de ce fac asa, dac& nimeni nu le-a dat ordin in acest sens p.7". $i in timpul ocupafiei germane si bulgare (1941-1944) ziarele mu se expuneau la vedere, pachetele nici nu se deziegau, personal ne-am convins de sabotaj in multe orase: la Pojarevac, chiogcul lui Pandurovici. Azi patriofi sérbi cumpér& toate ziarele romAnesti si le dau foc. “Vorba Noastra"_nr.10 Bor decembrie 1996 p.5. _Daca nu ati stiut, di. Dimitrie Craciunovici presedintele is spune despre recensiméntul oficial al populatiei din Serbia urmitoarele: fn Voivodina sarbi 57%, ungurii 16,6 % romi 1,2%, romani1,9%. in Kosovo sunt 59,3% musulmani gi 37 % sarbi. in Serbia 87,3% sarbi, 1,3 % albanezi 0,3 % bulgari, 0,4 % tomi 1,2 %romAni si 0,3 % Vlahi Totul este de necrezut? Desi in cele patru judete din Serbia de rasarit Tihomir Georgevic spune c& sunt 483 sate roménesti, cum de sunt azi numai 0,4 %. in timp ce Vladimir Dapcevici in "Srpska rec", Beograd 1996, spune c& in Serbia sunt 1.100.000 viahi si 1.000.000 figani. Ce putem spune despre recensdmintele oficilale, cand n-au nici o valoare juridici sau moral (p.5)? P.S.C scrie despre declaratia doamnei Sandu Maria faicuté la redactia ziarului "Vorba Noastra" la 20 octombrie 1996, membré a Astrei Romane Timisoara. La voi e frumos, a spus ea. Sper ca, dupa atta timp gi soful meu Cristea Sandu Timoc care traieste din anul AE1941 in Roménia, s4 viziteze aceasta regiune. Lui mu i s-a permis si viziteze Jugoslavia cu toate cd nimeni nici odaté nu a dat vreo explicatie in legatura cu aceasta. Astizi, acest Iucru nu mai are nici 0 important’. ins stiu ci a suferit mult din aceast& cauza p.3. Cristea Sandu Timoc este niscut acolo in Serbia la Alexandrovac gi n-a comis nici o crim ca si fie "persoana non grata" numai pentru cA totdeauna Sa cectarat i ru eptatiprivatiuni si temmite grele comunisie. Traim intr-o lume in care sc spune ci Dumnezeu cAnd a trecut peste Balcani a varsat o carufa cu serpi veninosi, peste sarbi, de aceea aici niciodati nu va fi pace. nici stabilitate, nici bundtate. Un caz neobisnuit, petrecut in restaurantul din Petrovac pe Mlava. Un vecin de la o alt& masa, sarbul Dragisa Milojkovici, il vede pe Gruici Dragutin rezimat cu 0 mana de umbrela de. soare, la care infuriatul "patriot" Milojkovici il ameninjé s4 se duca in Romania, pentru cd e viah si mu este autohton. in faya unei mentalit&ti ca din epoca de piatra, care apeleazi Ja tancuri pentru cd a atins o umbrelA, cine mai are curajul sa se declare. roming came punt coms chines eemee te a suferil ru_aceste prof. de limba romana din Homole-Rakova Bara sI Vorba Noastra an VI nll Bor, Martie 1997, p. 9 scrie bilingv articolul: "U opstini Kladovo Rumuni (Vlasi) su vecinstvo stanovnistvo". in comuna Cladova romanii (valhii) sunt majoritari. Profesorul de limba romana din Serbia, Ratomir Markovici face o recenzie a. monografiei: "Cladova, perla vai Dunarii" scrisi de profesorul Milutin Nicolici. Autorul sustine c&: "sarbii_formeazi populatia_majoritard, urmati de "muntenegreni" gi nici nu-i aminteste pe romni sau vlahi dupa sarbi, desi ei in realitate sunt majoritate absolut. Se stie fra tagada cA in jurul Cladovei sunt 19 sate, din care unul Petrovo Selor este colonizat Ja 1848 cu multenegreni, deci in intreaga zona un sat sarbesc (mai degrab& mixt) iar in rest 0 mica minoritate sarbeascA colonizati dup 1960. 18 in oragul Cladova pe la anul 1600 sub Mihai Viteazu apoi sub Constantin Brancoveanu se repara cetatea, nu se amintea un cuvant c& existau sarbi. Chiar si azi n-ai nevoie de dommul Nicolici sau recensimintele oficiale, pentru c& majoritatea absoluta a oragului este romaneasca i toata Serbia stie acest Iucru. Chiar si presedintele Lilici Zoran e¢ n&scut din mam romAnca in sat pur romAnesc Brza Palanka domnia sa nu stia pand la 7 ani sérbeste, dar nu stim dac& are curajul, ca om politic, si se declare romén, sau daca stie c& vlah si roman este unul si acelagi lucru . Ratomi ici araté cé romanii din Serbia sunt discriminafi sI, desi au cerut drepturile in scris, raspunsul evaziv a fost c& li s-au primit scrisorile, dar n-au fost rezolvate doleantele lor. La Cladova locuitorii, inc& din 1973 au cerut scoli in limba materni-romina, dar nu li s-a aprobat. Demersurile domaului Cedomir Pasatovici, liderul Partidului Viahilor Independenti_din Serbia, aici n-au fost uate in seami: “Vorba Noastra", an V1, or.11, Bor martie 1897, p.l1-12 rubrica "Pisma citalaca" (p.11-12) de Gyozdan Petreskovici 59, BD Z Paris; remarcd un caz de o naivitate induiesatoare. O femeie aflati la targ, in noiembrie 1996 la Jabucovac langa Negotin fi raspunde unui tandr sarb din Paracin, cA ea nu stie sirbeste. La care tinrul patriot sérb indignat raspunde: "Sta kazes ti da u ovoj zemelj, mora da se govori samo srpski". Ce spui femeie, in aceasta tara trebuie s& se vorbeascé numai sarbeste. lati o mentalitate paranoica. "Ce-mi tot povestesti despre asa zisele drepturi ale minoritatilor c& or veni ei, s& le arate romanilor drepturi, zise negustorul.” 13, Gvozdan Petreskovici, 59 B.A.- scrie revoltat: in Serbia de rasrit se aplicd inc’ metoda veche folosita de barbari “intimideaz si domneste". ‘Autorul articolului citeazi un caz din primul razboi mondial (1914), cénd regimentul 13 format din romani (vlahi), ca s& apere retargerea Statului major sarb, din 4.400 soldati tofi au pierit, doar 80 de ranifi au sc&pat, (p.12) aparandu-i pe sarbi. . 19Deasemenea, mai aminteste cA din cei 8000 soldafi care au luptat in al doilea razboi mondial, romani au fost agezati tot pe prima linie, din ei au ramas jumitate. Oare viahul care traieste impreun’ cu sarbul de 150 de ani, nu are dreptul ca in fara pentru care a luptat sa se bucure de unele drepturi?! Oare noi, populatia atat de numeroasi, gi cel mai vechi popor din Balcani, nu putem si ne bucurim de respectul sarbilor in patria noastra? S.C. in acelasi ziar scrie: "O_zi_in Rudna Glava" p.13, pensionarul pe nume Strain se plange de pensia de erou in Bosnia, in razboiui de eliberare $i pe care o primeste rar: "Ma doare gi piciorul mi-a degerat in Bosnia. Trei zile am mers descult prin zipad’. Am luptat cu tovarasii mei sd eliberez fara. Acum reiese cu totul altceva” (p.13). Mai e suparat pe preotul nostru care a permis s& se distileze un alambic de rachiu in curtea bisericii noastre, chiar de Boboteazi. Un asemenea preot sarb, la inmorméntarea tatalui domnului Dimitrije Craciunovici, presedintele roménilor (MRVSJ), in 1995 a declarat: “fratilor, moartea l-a mai secerat pe un sarb de-al noastru”. La care feciorul defunctului ofensat i-a retezat-o: "Ce tot spui printe, Ce sarb a murit? Tatal meu nu era sfrb, era romén, terminafi cu minciunile! lAsati politica nationalista si vedeti-va de religie!... Nasa braca Vlasi de Vladimir Paunovici Pogledi - Kraguevac 28 iunie 1991 (p.3) Ziaristul Paunovic este printre putinii sarbi care nu varsd veninul urii fati de romAnii timoceni din Serbia. Poate fiindcd nationalismul si comunismul nu se afirmasera cu atata inversunare pe atunci. Konstantin Ziricek in Istorija Srba arati c& germanii numeau pe celfi $i romani vlahi (plural Walhas), deasemeni nemtii ii numeau pe italieni "Walahen” sau "Walahe", de unde deriva denumirile slave pentru romani "vlah” ruseste "Walah" si "Vlasi" pentru sarbi. ee ‘se numesc azi in See pate Slovenk italienii, iar ii, bul; Roménii se numesc intre ei romani iar viahii din Serbia de rs&rit se numesc intre ei "rum4ni", iar in Macedonia "arom4ni”. Apelativul de "rum4n” dateazi din Evul Mediu, din Valahia (Tara RomAneasc&), Viaska Zemlja. Inginerul_Draghici_(Dragomir) din _Kriveli-Bor-Serbia sustine c& "porecla de viah in vorbirea din Serbia de ras&rit, aparfine limbii_romAne care, din cauza forf4rii ei in nedezvoltare, are un caracter arhaic p.21" Prof. Ratomir Markovic, in cotidianul din Belgrad Politika din 6 aprilie 1996 , ca replic& scrie articolu! "Vlasii su_Rumuni", o jeziku i pismu Rumuna iz istocne Srbija, povodom "Azbuka Vlaskog jezika" ilio nekim osvovnim pitanijima lingvistike" Profesorul lingvist, el insusi roman din Timoc zona Homole, raspunde la tentativa de a le sugera romAnovlahilor din Serbia de rasarit un alfabet chirilic prin articolul (Azbuka Vlaskog jezika), de etnologie din Maidanpek Paun Durlici, publicat in Politika la 27 ianuarie 1996, propunere respins’ de orice roman sau viah cu bun simt $i putine cunostinte de lingvistic’. Limba rom4ni ca limba latina nu poate imbraca dec&t o haina civilizata. Este o chestiune prea simpla ca s-o mai discutim. Pr Di "O nadimcima rumunskog porekla u srbe" In Radovi Rumunsko Jugoslovenskog Simpozijuma 21-25 oct. 1976, Bucurest 1979 ,pp. 124-129." in anul 1979, deci acum 18 ani un profesor sarb spunea cA in pe ies tpt al neces aera ay sa "Vlah” este terminologia atribuité generic tuturor roménilor, din Bucovina, Basarabia, Transilvania, Valahia Mare, Moldova ca s1 cei din sudul Dunarii pana in sec. XVIII -lea. Borba 3 mai 1991 Zasto ce Pokret Vlaha I Rumuna Jugoslaviji, obratio MVR-u Bora-Legalni skupe legalnog pokreta eae Se pomeneste aici de vlahii si romnii din Jugoslavia, de fapt din Serbia (sudul Dunarii). fntr-un alt articol in presa sarbeascd un 21giarist se miri cum Dimitrie Craciunovici indrizneste si ceari pentru viahi si romani preot care si faca slujba in biserica in limba matern’, adic’ romAna a enoriasilor. Politika 10 iulie 1975 p.21 "De li znate? Vlasi .Deo srpske Autoral susfine c& viahii sunt 0 parte a nafiunii sdrbe. Fireste c& da, aga cum tofi cetijenii apartin acestei institufii in calitate de cetifeni "Vlahii s-au incorporat in nafiunea sirbé dar si celelalte 17 minorititi au acelasi regim juridic "Nu inseamné ci romanovlahii au renunfat la etnogeneza lor si au _adormit pentru eternitate. fo sdrbeste ziarul serie: Etnicki i nemaju posebnu individualnost, od jezika, slicnog do interesanih obicaja i zivopisnog folklara” in traducere pentru liderii_ politici jugoslavi si sdrbi, ca si stie "Din punct de vedere ctnic, au o individualitate aparte incepand de la limba identici cu dialectul romanese pan la obiceiurile si folclorul". Ziaral din Bucuresti "Ziua" 13 decembrie 1994, publica articolul "Vamesii sérbi nu lasi mortii si treaci fri viza".Era vorba de Mladina Cimponerovici din Sanmarino’ vac accidental mortal la Strehahia, ea nu putea-s& se inapoieze in fara de origine, , pentru ci moarta trebuia si obfind viza speciala de la consulatul Serbiei din Timi Pe vremuri, inainte de cel de-al doilea zizboi mondial, s-« intimplat un caz iesit din comun, 0 vack a lui mos Parvu din satul Kosovo a trecut frontiera in Jugoslavia la Koilova si i-a trebuit pasaport ca si se poati intoarce la pascut in jara de origine. Dupa ce s-a obfinut pasaportul pentru vac& de la Vidin, s-a ndscut vitelul si 2 trebuit pentra grinicerii sfrbi, trecut in pasaport si vifelul cu poza lui Jar cnd toate complicatiile s-au terminat s-a inapoiat care cu vitelul nea trecut pe care unde se sivarsise infractiunea. c1 au purtat-o in| camion pana la vama de la Vrska Cuka, la vreo 40 km. spre miazi-zi Ispravi care nu se intémpla decat odati-n secol. ze Ziarul Novosti, 5 august 1996 scrie"U novini pusti snovi" In ziar adevarate vise in care Miscarea Roménilor-Viahilor din Serbis cere infiinjare de scoli primare si biserici, cu limba de predare in limba roména dar binenfeles si sirba. : Tot aici se mai scrie cd politia la Slatina Borului a confiscat 500 abecedare romAnesti (in 28 august 1993) gi aceasta apare ca 0 Cate mii, zeci si sute de mii de cérfi, reviste, ziare, sarbesti n-au trecut pe la vimile romnesti si niciodati cineva mu le-a confiscat finde sunt pentru studenfii, copiii, scolarii sérbi din Roménia simu infelegem ce rau pot face niste c&rfi de scoalé uni tari? M-ag rusina daca in acest secol, roménii ar fi in stare s& se coboare la un nivel atft de scizut, in respectarea valorilor culturale ale unor vecini. *"Politicka'” din 27 iulie 1996, p.15 sorie: "Neobi djki proces u Boru” _-E vorba de procesil de divort al lui Petar lankovici Timoceanu din Bor, redactorul sef al ziarului Curcubeul timocean. La proces el a dorit sa profite de Constitutia fia Jugoslaviei si a Serbiei, care-i didea dreptul si aibe interpret in limba maternd. insi judecdtoarea, contrar legii fundanmentale, a constatat c& el nu € romén, ci este sarb, parerea judecatoriei din Bor, lovanovici. Ea a justificat c& limba romani nu este in folosinja instanjelor judecatoresti. Ziaral s4rbilor din Banatul roménesc, Nasa rec din 7 septembrie 1993, scrie un articol ca satisfactie, dupa isprav: a de la Bor, cand polifia a confiscat c&rfile iar delegatia roméneasc’ dupa 5 ore de retinere la polifie a fost eliberaté, in care propune un centru cultural pentru sarbii din Banatul romfnesc la Timisoara, iar altul pentru romani din Banatul sarbesc la Varget si un consulat la Bor, in centrul rom4nilor din Timoc. Propunerea a ramas vorba goal. Ziaristul V. Terovici nu e mulfumit de nici unul dintre liderii viahilor: Dimitrie Crciunovici, Zoran Sibinovici si nici de domnul ing. Dragomir Draghi¢i, lider in Forumul Cultural al Vishilor din Serbia, pentru c& tofi acestia se declara roméni si doresc introducerea limbi romfne ca limb& maternd in scoli. lati c& nu ¢ bine, in pragul sec. XXI, ca lumea si aiba drepturi!Un exemplu si mai concludent Roménii timoceni din Serbia de rasrit au ajuns o problema inca de la inceputul sec. XX (1906) cénd Tihomir Georgevic scrie: "Kroz Nase Rumune”, "Printre rom4nii nostri". Astazi exist o teama reciproca, iar presiunile de a-i desfiinja sunt draconice, perseverente, disperate, folosindu-se un intreg arsenal de procedee ca si-i descurajeze i si-i determine s4 renunte la originea lor etnicd, avand deja argumentul c sunt de aceeasi religie ortodoxa. De aceea, spunea Tihomir Georgevici in cartea amintité cA recensorii nici nu i-au mai numéarat pe roméni socotindu-i sarbi dup religie. Metoda aceasta a unei confuzii voite este foarte veche, la Srem, unde s-au ndscut cAtiva imp4rati romani si a avut palat si impératul Traian, vadica Longin Raici la 1648, era numit: "Vladica viaskog ili srpskug naroda u_Srijem kojem paticne sve fruskogorske Un alt argument in privinta acestei confuzii legalizate de slavi in Lica, spre Adriatic, se spune intr-un document: "Tu se nalazi Viasi, to jest srblji (Viahii mili Rasciani”..."Srblji ili Vlasi imaju episcope to jest Vladica postavljenog i izahranog od kralj velicanstvo enog od apostolske Rimske stolice po imenu Isaju Popovici koji sedi u Marci”. in traducere: "Aici traiesc viahii, adic’ sarbii, viahii sau Rascienii"... "Sarbii sau Vlahii au episcopi adic& viadici numiti si confirmati de rege, apoi recunoscuti de capitala apostolicd de la Roma care se chema Isaia Popovici cu sediul la Marci". Un alt document tot din sec. al. XVI-lea, din 23 septembrie 1696 spune: ban pomu viadicinu viast nad viaskim ili srpskim narodom izmedju rjeke Une, Kupe sto je iz Bosne poveden" adic& era vorba de groful a Jog aany ree air in 1944 am avut prilejul si stau de vorbA cu romani din aceasta zona de pe valea raului Ub, unde, spuneau ei, sunt nou’ sate pur roménesti. Fara si intram in detalii, ma credem ca redactorul documentului sa-i fi confundat pe romAnovlahii cu sarbii, mai ales acolo unde erau catolici, pentra ca despre sArbii catolici n-am auzit, ci mai de graba e vorba si de viahi si de sarbi care au trait laolalta in aceste provincii si au avut (posibil) biserici comune, cum au avut in Timoc gi in Banat. Sarbii, pana in sec. al XVi-lea, nu s-au raspandit spre nord cAtre Dunare si Belgrad, ei au gravitat mai mult in Serbia Veche spre sud la Naissus, Karaguni (Kragujevac) Konstantin Ziricek in Istoria Srbila (p.3) spunea ca: "Sarbii locuiesc in Serbia Zahlumia si Trebumia (Duklia nu ¢ amintit’) si in Pagania (Constantin Porfirogenitul, 3, 153, 160. ‘Se explicd astfel: "Valea Moravei a fost mult timp sub ocupatia avarilor, care la inceput erau vecinii de la vest ai bulgarilor”. Izvoarele franceze amintesc in Pomoravle pe Timoceni (Timociani $18) agezafi pe raul Timoc, mai departe in Dacia de pe Dunare (Daciam, Danubia adiacentum) in apropierea bulgarilor. Se aminteste despre "Abodrifi qui Valgo Praendencenti vocantur (824) sub’denumirea "Oster-Abotrezi", anonima havarezii, slovenii, bodrici, in Banat gi la varsarea Moravei. Este pomenit un episcop pe Morava la Branicevo - Viminacium in sec XI, XU, dar mu era de sorginte slava, dac& nu era de origine viah, putea fi numit de regele Ungariei. Trebuie mentionat ca pana in sec. al XIX-lea finutul din sudul Banatului si sudul Olteniei, unde azi triesc romfnii timoceni, se numea "Banatul Timisoarei" dupa hartile austriece gi sarbesti. Nu trebuie in pragul sec. al XXI-lea si mai fim exclusivisti, naivi, intoleranti. Lumea nu se mai miscd in directie marxisti Sovietica. Tokwill spune in aceasté privinya: "Mi se pare c4 popoarele jazi merg in directia unitii. Relatiile intelectuale unesc intre ele cele mai indepértate teritorii ale globului si locuitorii nu pot sa fie straini,ins’ imparatul, nu era chiar asa de narod si nici timpit, cum il unii fati de alfii, sau s4 mu se imtereseze despre ceea ce se intémpl4 gloata. Ajuns langa o baba, care n-a mintit si n-a jurat stramb undeva la capatul lumii.” _ Fin viata ei, o intreaba: "Astizi se resimte slab deosebirea dintre europeni si urmasii ~ Babo uite bine la calul meu, ¢ cal verde ori nu e verde? lor din Lumea Noué, cu toate c& ii separa oceanul, decat intre anumite |Baba speriati raspunse: orase ale sec. al XIll-lea pe care le despirtea o apa." - "Calul este dup’ voia voastra si nevoia noastra si-i vai de Tokvill n-a avut de unde si cunoasci mentalitatile bizantine | maica noastra".. inapoiate despre cultura si civilizatie din Balcani. Pentru ca, de pilda, Comentariile sunt deprisos. statele balcanice: sarbii, grecii, bulgarii, intretineau relafii culturale libere deschise cu statele asezate la zeci de mii de kilometri pe planeta, dar fac oprelisti cu romAnoviahii, fie din Timoc, si aroménii, ca si m_ treacd Dunarea fara niste suprataxe, care-] decurajeazi pe oricine s&-si mai vad& rudele, sau sd participe la evenimentele cultural-artistice. in Balcani toate parile din zona ortodoxiei au cdutat prin metoda "mancurtismului” s4 facd intr-o lume civilizaté, ceea ce ficeau turcii cu pruncii crestini luati de la romani, sarbi, bulgari, etc. in baza “dirii sngelui", pe care ei fi educau in spirit de urd si dispret, fata de limba lor materna, fara, parintii gi frafii lor. Acest lucru s-a practicat in Balcani din 1945 pana la Revolutie si in virtutea inertiei continua si azi, dar numai impotriva romanovlahilor. Ne intreb&m care e cauza? De aceea, inlocuirea forjaté a denumirii de roman sau rumaén cu cea de vlah, in speranta c4 nu existé o Valahie care si-i i-a sub protectie si atunci se justifici desnafionalizarea forfaté (cazul tiganilor, viahilor, moldovenilor). De aceea, a aparut o gluma la miazi-zi de Dundre in privinta logicii "pamslaviste” expansioniste si despre uzurparea de drepturi. "Se zice c& un imp&rat zurliu si ingamfat a pus hafurile in gura unui fap, apoi seaua $i s-a urcat pe fap, mergand prin cetate i Guvernanfii din Peninsula Balcanicd duc o politica conjugata, romanovlahiilor ei o fin sus si tare, ci frafii nostri sunt viahi sI chiar ‘sarbi sau bulgari "romAnizati", cuvantul de "viahizafi" inc’ nu este inventat. Se stie c& dupa cucerirea Daciei de citre romani la 106, a inceput romanizarea daco-traco ilirilor din nordul sI sudul Dunarii, aga s-a nascut poporul romén sau vlah, denumire dat& de celfi, c&ci romanii intre ei nu-si spun viah, cum nemfii nu-gi spun nemti, cum vienezii nu-si recunosc c& sunt din Beci etc., ci din Viena. Filologii si istoricii germani, francezi si alfii, au constatat ci vlahii din miaz4-zi de Dumare, vorbesc aceeasi limb& cu cea a roménilor sau viahilor din Dacia, fosta Vlaska sau Valahia Mare si ‘Valahia Mica. Poporul romAn a ap&rut in istorie, peste tot in Balcani, in Dacia Aureliana (Timoc) ca gi in nordul Dunarii, sub denumirea de romani de la romanus nume ce era folosit intre ei, pe cand popoarele vecine sau indepartate fi numeau Vlahi, Volhi, Voloh, Vlasi, Kujovlahi, Tinjari, etc. Identitatea numelui de viah din Carpatii Padurogi de dincolo intreband multimea: de Nistru, pana la Marea Neagra, Marea Adriaticd si Egee, a dovedit -Asa e tovarasi cie grozav caluful meu? ic s-a vorbit in vreo 12 provincii sud si nord, dundrene aceeasi limba Asa e imparate! ‘si exist nenumérate Viahii in care au patruns, grecii, albanezii,sarbii, -Asa e ca-mi st& bine si frumos? bulgarii, turcii, ungurii si alfii. ~Asa e Maria Ta. Existenta lor si astzi pe aceste teritorii, in care toponimia, cu -Asa e c&-i sti frumos calutului? muntii $i apele cele mai mari, sunt de origine daco-romani este, deci Asa e Maria Ta. 27indubitabila, idee c& oriunde au peregrinat viahii cu turmele lor, totdeauna s-au numit rum4ni sau rom4ni si au trait in nemijlociti legturi cu teritoriile marelui Danubin, el i-a unit pe romani, cum Gangele i-a unit pe indieni si Nilul pe egipteni, formand un singur popor, care a folosit in toate timpurile aceeasi limba. De la acest nume a venit denumirea de arum4n la arom4ni: ba mai mult, la viahii din Albania, asezati la o mare depart’. Je Dunare, se foloseste denumirea de roman si rumén si chiar him‘a de roman si rumén. Mai t€rziu si-a pierdut sensul etnic gi s-a trecut la cel social de "iabog" (ad scriptis glebae) "om legat de pamAnt”.. Numele acesta de oameni a pam{ntului, legati de pamént, asa cum o doreau latifundiarii, nu reflect un popor injosit facut rob unor st&pani de latifundii. Pentrucd romnovlahii nici in Balcani in Dacia Aureliand si nici in Dacia Traiana, nu s-au mutat pe alte mosii sau paménturi straine, au ramas acolo unde s-au pomenit, totdeauna. Sarbii, bulgarii, grecii, turcii, s-au colonizat in mase, de zeci de mii de familii, ocupand teritorii mai fertile, mai sigure de trait, dar roménii sau viahii n-au facut acest lucru: Ei au emigrat dar numai individual. fn mas& romAnii au fost colonizati fortat de catre rusi la Polul Nord in Serbia, pana la Vladivostok, insi cazuri_metanastazice, cu valuri de emigranti colonizati in finuturi turcesti, grecesti, sarbesti, bulgaresti, ungurelsti, nu se cunosc. Turcii ne-au spus pentru c4 eram pastori "ciobani” dar ne-au mai spus si viahi, alaturi de cel de Romanus nume folosit mai rar. Pe cand aromanii sau ruménii au regimul, dupa teritoriile ocupate din Pind sl Tesalia, Epir, cei din munii Gramos "Gramustenii", pastorii seminomazi din Albania isi zic "Fargerofi" dupa satul Frasari", altii "Moscopoleni" dupa fostul oras distrus Mascopole. Grecii si slavii numeau zonele locuite de romani sau Roménia, cu apelativul "Valahia", Paleo-Vlahia Vlahia Veche, Englezul George Waider la 1875 d& de satul aromanesc Vlaghia transcris Vlahi, nu departe de Teba Aroménii numeau cu numele lor orase de exemplu: Salonicul era. Siruna, jar, romanii. Salona, .pe. cfd. rominii.timoceni, mumesc Vidinul Dit ‘Viasi s-au numit olteni, munteni, bandfeni si moldoveni lor li $a spus c& sunt din Kara Vlaska si Kara Bogdanska. ins, cirturarii chiar si pe Megleni, i-au numit pe Istrieni istro- romani sau pe aromAni macedo-romAni, pentru ca apartin aceleasi daco-romane. Cel putin douasprezece Vlahii au disparut in Balcani, iar grupuri mari de aromAni ca Saracacianii s-au asimilat, azi mai pastreaza doar portul aromanesc. Alte exemple despre tragedia rom4nilor din Balcani Farad a avea pretentia cA am spus tot ceea ce trebuia spus despre neocomunismul! gi ultranationalismul de la miaz4-zi de Dunare, unde rom4nii timoceni sunt cel mai vechi popor peste care au venit slavii si bulgarii mault mai tarziu din Euro-Asia, prezentim inc’ o serie de dovezi de genocid si etmocid practicate si azi nu mai in Serbia fata de roméni, ci gi in alte zone, in care se aplici abuzul de drept, sub directa complicitate a statului. Ce rost are ca unii cetiijeni, nescolifi in materie de lingvistica, istorie, etc., s4 propund in presa din Belgrad un alfabet "Paunija” despre care s-a vorbit mai inainte, intitulat : "Azbuka viaskog jezika" si publicat in cotidianul Politika din 27 ianuarie 1996 la p.19? Dupa ce un profesor de specialitate din Homole publica tot in Politika din 6 aprilie1996 articolul prea bine argumentat "Vlasi su Rumuni", o alta tentativa la fel de penibila si rusinoas’, are loc la Viena, unde un tovarig este imboldit de cineva si publice si el 0 isprava la fel de neizbutité, un alfabet de data asta o mixtura de alfabet latin ce cel grecesc ca gi cand romAnovlahii abia acum s-ar fi trezit pe planet& si fair alfabet. Noroc c& din Serbia le sare cineva in ajutor.Alte argumente: « Avem in vedere fapte, nu afirmatii si citim cartea de membru de la minele din Bor, Sf. Gheorghe, anume cartea nr.14 pagina 79 nr.13.395 pe numele pe numele de Iavan Stirban, in care pe fila impozitelor achitate apare deasemeni in comuna Zlot in anul 1922, pe numele adevarat de lovan M.Stirban, in care se prezinti un contract cu Iovan M. Dragu si Naidin Serban tot din Zlor. Mai tarziu intr-o legitimatie din 1949, apare sub mumele sarbizat de Stirbanovici Tovan, agricultor, de nationalitate Vlah, desi la 26 februarie 1926 apare sub numele vechi romanesc de Jovan Stirban, cAsatorit cu Maria. in Roménia exist multe minorititi inclusiv sarbii si croafii 29.000, dar nimeni nu i-a rebotezat pocindu-le vechile nume de surginte rom4noviahi., lucrul acesta nu s-a intémplat cu nici o alte © O alta isprava din care se vede tendinta de a-i desfiinta pe romani timoceni din Serbia a fost initiativa Partidului Comunist al Serbiei din anul 1948 (?) cand academicianul Nicola Petrovici originar din Timisoara a organizat cu sprijinul organelor de stat 0 expeditic stiintificd intre Morava-Timoc, propundnd in baza a cinci procese- verbale (referate) desfiinfarea minorititii ronmAnesti care primise legitimatii in care li se recunoaste identitatea de vlahi. Dupa aceasta incursiune de intimidare si denigrare, doar Milovan Gilas a luat apararea romanilor din Timocul sarbesc. Urmarea a fost desfiintarea ziarelor: "Vorba Noastra" Lucrul Nostru din Zaiceri gi Bilten (bilingv) din Pojarevat. S& se fi speriat Partidul Comunist din Belgrad dupa Conferinja Roménilor (Vlahilor), publicaté in Vorba Noastra din 13 septembrie 1946, cAnd romAnii se recunosc rumAni si pun in parantezA apelativul de "vlah" care este dat de slavi?. © Pana la alegerile din 19 noiembrie 1996, in articole aparea denumirea de roman (vlah), dar dupa aceasta data c4nd vina opozifiei fata de regimul Comunist, se arunca pe Sandu Cristea care de fapt eram eu si lucram la ambasada Romfniei; desi eu n-am facut vreo politica ostilé Jugoslaviei, insi o cere niste drepturi culturale elementare pe care toate cele 17 minoritifi din Jugoslavia le aveau legalizate (cu exceptia roménilor din Serbia) nu este nici abuz, nici tradare, nici dusménie, este un fapt real, normal, legitim. De la aceast’ dati 1946, roménii din Serbia (Timoc) incep si fie scosi din istorie. Lucru acesta se facea prin micgorarea numaruluiromanilor, reducdndu-se pani la 93.444 in 1945, la in 1953, la 1330 in 1961si la 14.653 in 1971. © S& uitim sentimentele o clipa, pentru ci nu pofi lupta pentru drepturile tale, asuprindu-i pe altii. in 1973 aparea la Belgrad volumul "Miscellanea "II de Dusanka Bojanic Lucacs gi la Sofia un alt volum de acelasi autor: "Vidin 1 vidinskijat sandjak prez 15-16 vek amfndoua confineau in sute de pagini documente despre aceasti populatie contestati de noii venifi din Kosovo in 1690 si 1975 sau mai tarziu. $4 nu le cunoasc& confrafii nostri inc, doar sunt in limba sarba si in bulgara. Oare liderii politici, parlamentarii si nu fie la curent nici cu Glasnik etnografskog muzeja 31-32 1968-1969-Negotinska Krajina- Beograd 1989, p.78? Aici s-ar putea citi articolul bine scris de Bojonici Lucacs: "Krajina za vreme turske vada? p.78 Ei bine in judetele: Krivina, Zagorija, Polomije, Timok, Crna Reka si Festislan (Cladova) erau dup recensamAntul turcesc din 1530 /1531 in total 472 sate, 9.256 case si 9 manistiri, dar de viahi, nu de sarbi sau bulgari. S& se fi evaporat acesti vlahi, care sunt de fapt Se poate si facem valuri in jurul unei probleme cunoscutd de intregul Balcan si de Europa, dnd informatii absurde si iresponsabile despre niste supusi atat de harnici si loiali? Atunci cum ¢ mai bine? SA te revolfi s4 organizezi o administratie paraleli aga cum 0 fac albanezii la Kosovo? De 6 ani sa stai pe butoiul de pulbere cu "manum militari" pe strazile Pristinei obligdndu-i pe 400.000 elevi si studenti si invefe clandestin in limba lor matemnd toate gradele de invatémént, in case particulare si prin pivnite, dind dou’ parale pe loialitate, sau s4 fii cetdjean onest, sd respectafi legile. Constitutia Serbiei si si pretinzi ca si statul sé se poarte la fel de civilizat. Ce rau poate fi in aceast4 privinjA? Pentru c& a1drepturile se pot cuceri si dacd este voinfi politica si prin alte c&i, de Ja Adam si Eva, nimeni n-a renunjat la vreun drept, fie el cat de neinsemnat. Dar astizi nu se mai aplici "Legea talionului", lumea intr& in Europa si dau examenul maturitafii. Ce umilint& pot simi romnii dintre Morava-Timoc unde sunt majoritari, daci nu egali cu sarbii, cind ei dispar din istorie, din recens&minte_ Pan& si cntecele lor, folclorul, obiceiurile, Portul, sunt Prezenate, ca niste valori inestimabile ale culturii si civilizatici sarbesti, iar europeanul neavizat crede in aceasti smecheric legalizata de stat? ¢ SA ludm un alt exemplu in revista Nin din 19 iulie 1991, publicati la Belgrad, din cei aproximativ 1,1 milioane viahi cum sustine. ziarul sarbesc din Belgrad "Srpska rec" (1996) nu exist nici un roman sau vlah. Exist o insula de romani la Alibunar si Kovacifa in Banat. S& fim chiar atat de feroci, incét si credem c4 numai noi suntem pe fata pamantului, pentru cd unii si-si rezolve problemele, iar alfii si prefere omenia, ratiunea? . Altceva, astizi cetijenii sirbi (mgoslavi).ca si treack Dundrea in Roméania cheltuiesc aproximativ 280.000 lei incat la vamile sArbesti romanii nu mai pot veni si-si vad4 rudele, pentru ca Dundrea a legat oamenii nu i-a instrainat unii de alfii. Cand se vor elimina asemenea restrictii? Trebuie incetat razboiul nedeclarat impotriva romdnilor din dreapta Dunarii. Sa ne referim la un caz mai vechi, in ziua de 19 noiembrie 1946 am fost arestat la facultate fara explicatii: Adus la securitate aveam sé aflu eu Cristea Sandu Timoc fost angajat al Ambasadei din Belgrad ci um individ de neam roman din Varbita Mare langa Cladova, Marian Bardeiasevici, fusese forjat si treacd noaptea Dunirea pentru a fi lichidat. Ce vind aveam eu ca s& fiu impugcat de un frate de-al meu? De ce trebuia chinuit asasinul ca si devind complice cu organizatia siguranfei statului vecin sé vin inarmat, si va caut? ¢ Domnul ministru de externe al Jugoslaviei, Milan Milutinovici declara Ia Varset domnului Adrian Severin ministrul Afacerilor Externe al Romaniei la 16 mai 1997, ci nu sunt probleme cu romanovlahii din Timoc,daca se declara romani. Dar cum se explica intoleranta fata de toti romanii, chiar si a celor din Banat, sute si mii de romani, intelectuali in primul rand, au fugit in Romania dupa primul si al doilea razboi mondial, sau in America ete. si nu s-au mai intors.. Cum sti povestea de a te declara roman la politie, la primarie, la politruc, la nacialnicul de la judet la securitate, ori la Dumnezeu, o stim noi cei care ne-am declarat si n-am putut cu toate studiile s& obfinem un post de inva{ator nici in satele noastre din Timoc, dar nici la romAnii din Banatul sarbesc. lati doveziile cele mai elocvente: Milutin_Bogdanovici_din Petrovac pe Mlava moare in adanci mizerie pentru c& ceruse la Pojarevac gcoli gi biserici roménelsti 1909 pentru c& gi el ceruse gcoli, biserici pentru roménii din Serbia de N-E. Profesorul_lovanovici_(lon Hie) 1912 este destituit din functia de profesor de liceu si moare in mizerie in satul natal din Brestovac prin 1950. Dr. Atanasie Popovici, ceruse in 1917 la Conferinta de Pace de la Pris, anexarea regiunii la Roménia motivand pericolul la care sunt supusi de a fi deznationalizati Preot Gheorghe Suveiche, este arestat de nemfi in 1942, la intrigile generalului Nedici, e dus in lagar in Germania si moare la Dachara (1943-1944): el ceruse maresalului Antonescu anexarea la Romania a provinciei, intrucdt o fara care-si asupreste cetitenii, nu merit sa-i administreze, acesta era argumentul atunci. Cristea Sandu Timoe din Alexandrovac (Zlocutea) pentru c& raspandirea c&rfi: ziare printre romAnii timoceni, le ceruse drepturi culturale, i se insceneaza proces si ¢ silit si fuga in Roménia. lovici din Geanova, moare in exil (1996), esie inmorméntat in satul Giarmata Vii lang’ Timisoara, pentru ca in satul natal nu era posibil era pentru autoritif: indezirabili.Florea Floreseu, renumit etnolog de la Academia Roméni, moare in exil in Elvetia, niciodata nu s-a intors in satul natal Bregova din jud. Vidin; pentru c4 luptase pentru drepturile romanilor. Sava i u moare in exil in Suedia la Lund si el indezirabil si respins de cAtre autoritatile sarbesti pentru aceleasi motive ca s-a declarat roman si a cerut ca sutele de mii de timoceni si fie o natiune libera egala cu celelalte din Jugoslavia, minoritara din Timocul bulgaresc. Oricine a luptat pentru drepturile romanilor din serviciu exclus. Tendinta dominanta a Belgradului este de-a ruga radacinile dintre Tara-Muma gi confrafii din Serbia si Bulgaria. Timp de un veac si jumitate timocenii n-au facut resmerifi s-au comportat civilizat, n-au cerut nici secesiunea, nici autonomie ci doar statutul de minoritate, asa cum o au roménii din Banat (38.000) ca $i toate celelalte minoritifi si nu li s-a dat. Nici nu existé un dialog intre ei si guvernele lor de la Belgrad si Sofia. Este inexplicabil cum un popor vecin, pe care romani |-au Cu toati priectenia noastra "milenara" tocmai pe noi ne Persecutd. Or n-au nici argument, nici pretext, pentru cd romani duc o politica limpede consecventi, de a cere legalizarea limbii romne in toate institutiile de invatamant, mass-media. teritoriu, tocmai de noi se teme Belgardul? Cu toate acestea la 8 februarie 1992 ziarul Dnevnik din Novi Sad publica un articol cel putin ciudat sub titlu:"Protestul Uniunii veteranilor de rizboi", cu subtitlu: "O. care " comunicaté de Agentia Tanjug la 7 februarie 1992. Ce se cerea de c&tre primul-ministru domnul Popov tocmai regiunea dintre Morava -Timoc, unde nu sunt sate bulgaresti. Despre acest subiect a scris profesorul bulgar Stojan Romanski, cartea "Ruminite medju_Timok i Morava" si tocmai el arat caracteristica romaneasca a tinutului Bulgarii, chiar daci au ocupat regiunea 1915-1918 si din 1941-1944, nu ar avea justificate pretenfiile, mai ales cA azi nu mai sunt la modi modificari de frontiere, ci rezolvarea dreptului minorit&tilor, factor care elimind conflictele de orice fel, inclusiv razboaiele si mizeria morala gi material4. ae Independent al viahilor din Serbia de rasarit Jugoslavia, fost erou national din razboiul de eliberare din Bosnia 1941-1945) Cedomir Pasatovici. Domnia sa in statut isi impune s& revendice drepturile social- cconomice, culturale, ecologice, parlamentare, si si rezolve problema national a viahilor din Serbia s& se depolitizeze fara si inceteze abuzul de drept, propietitile financiare confiscate si fie restituite si casele, si se reglementeze recensimintele in ce-i priveste pe in anul 1981 si 1991 s-a manipulat numératoarea populatiei, nu s-a introdus rubrica vlahilor sé se inapoieze populafiei care a emigrat in Occident fie din motive economice fie politice, de fricd. El consider’ c& viahii si aromAnii impreund sunt 3 milioane: limba vlahé dup’ el este foarte asemlndtoare celorlalte limbi romanice, iar Jugoslavia s& respecte normele de drept international, documentele de la - r fntr-o scrisoare cu nr.4 oct.1991 se plange c4 nu i se ingiduie ca din partea viahilor Ja alegeri si vorbeascA romAneste in zona Kladovei are 22 sate din care unul, Petrovoselo ¢ sarbesc, restul toate sunt romanesti. Pr etic postion fi ii din 1953 care incA nu s-a rezolvat; cel putin 5000 de viahi au fost nedreptitifi; li s-a Iuat pamantul ca s&-i sileascd si-gi caute de lucru in occident gi in locul hace Tidicat cu 70%. pentru viah s-au cu : Prin adresa nr.310-25/27/19 martie 1991. eer de statisticd fi raspunde la protestul siu din 27 martie 1991, prin care se plangea c& a lipsit rubrica de “viah" din imprimatele pentru Tecensaméant.in scrisoare ¢ posibil sa fie dar in realitate, avem informafii i prin satele roménesti au circulat echipe de "patriofi" care i-au ameninfat pe romAni si nu se declare rom4ni, de aceea e mirare c& au avut indrazneala s& se declare vlahi cdteva mii din peste 1,1 milioane declarati de ziarul "Srpska rec” in 1996 articolul semnat de Vladimir in ziarul Ministerului invajamantului din Belgrad "Prasvetni Pregied" in 6 mai 1946 p.6 se scria um articol: "Vlaske skole u srezu Zajecarskom"; desi n-a fost niciodata infiintata vreo gradinité sau scoala primar cu sectie paralela si de limba materna, adici romana? Atunci fati de toate aceste argumentele, pe care le-am citat, fiindcd sunt gi altele si le-am acolit, si nu compromitem prea mult administrafia, cine poate si aibe curajul s& se declare roman ca feciorii hai si poati merge la scoali cu limba de predare limba romana, asa cum de altfel prevede Constitutia Serbiei si Jugoslaviei. Am vrea s& stim, ce minoritate din Jugoslavia ca si obtind acest statut, a trebuit individual s4-si declare originea etnica? Cum adica, functionarii din Belgrad mu stiu cate sute de sate romanesti sunt intre Morava $i Timoc? Daca nu stiu vina lor poate fi colectiva pentru sarbi, dar nu valabila pentru cei ce au un drept unanim recunoscut pe planeta. Cine a fost complice la crima de genocid gi de etnocid, ar putea candva s& raspunda, intrucat sunt crime impotriva umanitifii si sunt imprescriptibile, iar poporul s4rb, bulgar, etc. nu sunt popoare fara memorie si inteligenta. Cum poate avea curajul o minoritate romdneascd din dreapta Dunérii s4 se declare romani, cand pana gi folclorul le este confiscat si facut slov. cdnd pana si momentele ereilor romani care au luptat pentru desrobirea eroilor de la Smérdan, etc. au fost demolate de nationalisti. Abia acum doi ani in 1995 s-a asezat o cruce modesti in locul momentuiui Victoriei, in<at de Romania ca participanté in razboiul de independenta 1877-78 impreuna cu Rusia. De aceea romani din Serbia, Bulgaria si aroménii din Grecia, Albania, Macedonia, trebue si se dezintoxice de spaimé, de frick. Si fim seriosi cand acordim niste dreptur’ ‘Si trecem de la diplomatia vicleniei, la diplomatia omeniei, @ pécii si intelegerii intre oameni, prezentind documentele reprezentative pe care le-am putut ingloba in acest volum, restul prezentéind-le in volumul urmiitor. 7 1911 august 21, Bucuresti. Memoriul lui Miroslav Bogdanovici din Petrovat (Serbia) adresat romanilor din liga culturala in care prezinta situatia roménilor din zona Timoc si Morava, al c&éror numér statisticile oficiale nu-1 redau exact solicitand sprijin pentru apfrarea limbii roméne $i a tradifiilor romanesti. Romfnilor din Liga culturali Bucuresti. Frailor, foarte vi rog ca s4 binevoifi a auzi cuvantul meu raurilor Timoc si Morava de la Serbia, unde locuiesc in patra judefe apoi pind la 400 000 romfni adevirafi de singe, inim’ gi limb’ in compact si in cea mai mare vecinatate de mama noastri Romania, ci de la Gruia pand la Varciorova ne desparte numai Dunirea. Din acest numér de roméni sunt tofi mai simpli ca mine, c& de multe sute de ani suntem supusi staturilor pigane: turcesti sau crestine: sarbesti, nemfesti si iar sirbesti, dar tot fair gcoale gi biserici, Pentre ce si limba ne-au rémas necultivati gi simpli, apoi si mult amestecati cu cuvanturi striine gi iar e de mare mimune cum am Ppastrat-o si asa pnd ast’zi, cum suntem uitati de toti frafii nostri. Mogii nostri au luptat cu sArbii impreuni la 1804-1815, dar noi am luptat tot asa cu dinsii in contra turcilor in anul 1876,7 si 8 ca SA ne c&patiim libertatea si am c&patat-o, dar nu pentru noi roménii, adici numai pentru sarbi ci de la acel rezbel pana astizi, sArbii si-au infiimgat scole de baieti gi de fete in fiecare sat roménesc si cauti Sistematic ca si ne sarbizeze gi si ne contopeasci cu totul, ce va si face ce al mai mult sir de 20-30 de ani in viitor, tocmai prin fete, adicd femei, ca de va sirbiza mamele imediat sunt sérbizati si copii-feciori, 8 sovinismul al sarbesc atfta denarte merge desi statistica locuitorilor‘led. ficeee: ek otatalbsdesacceadaibiecancie iecaetonesrane - iegise si pe fata, ca in toate comunele rominesti si se scrie in foitele personale c4 e limba mamei sale sarba, dar nu e romAneascd, cum in mai multe comune unde avem oameni destepti s-au ispravit. Roménilor nostri baieti, e foarte tare oprit prin bataie mare si graiasc& cu limba mama sa roman in scoali sau armata. Tot asa e oprit si nou& oamenilor si graim romAneste la targ, la biserica, judecata , cafenea si pe tot undeva unde se gisesc: preoti, profesori, invatatori si functionari gi ne-au ramas libera numai casa unde putem s4 graim cu limba noastri romana, c4 suntem inconjurati de mama si de tatil romAnesc si suntem batjocorifi si injosifi cd intrebuintim limba ca de figan. Pentru aceast4 ocaziune, fratilor, multi barbati, priceputi de neam roman de la Serbia, am intrat in mare grije si ne-am spaimantat, cd negregit ne vom pierde natiunea si limba stramosilor nostri intr-un putin sir de ani, dar pastrata pan& acum poate tocmai din timpul lui marele imparat Traian din secolul lsi 2, de la Aurelian, secolul 3 dupa Cristos, cand mai térziu piste noi venisera sarbii din Rusia central, pe malul Mohesiei unde ne giseam pe atunci. Fratilor, daci nu am fi sprijiniti si ajutati de ce ai mai mari si ce ai mai puternici ca noi, de s-a lua misuri pana timpul ca si ne romani din cea mandré gi liber& Tara RomAneasca. rafilor roid, ca ideta. data najsonalA effeti amalji ani mk ocup si multe ea-gi face pentru dansa, toati averea mea a mititicA as da si viata mea, numai ca si o pot pune pe calea bund, c4 e un lucru de valoare vegnic’ pentru ce-si caut&i temei tare si oameni sinceri sl seriosi (cici altminterea e foarte periculos), dar credefi, pe un Dumnezeu. c& nu am putere si mijloace fara domnia voastri. Pentru aceasta mai Veni acum ultima data s& plang la domnia voastr si ma rog si-mi sprijiniti ideea mea sffint& prin Liga cultural ori prin alte calitati cum fac gi alte popoare si nafiuni de rasa, ca altminterea ¢ pacat de Dumnezeu ca toti romAnii, ai din Transilvania, din Bucovina, Macedonia gi pretutindeni au cte o raz4 de la mama noastra Romania sl sprijin de desteptare, numai noi sracii cei de la Serbia suntem uitafi de tofi, numai nimenea nu priveste c& ni s-au stins steaua gi ne-au apus soarele pentru totdeauna, la noi nimenea nu face nici 0 anchetA si nu se intereseazi de noi. Se ficura anchete secrete si prin Albania si unde nu, dar la noi unde e un popor roménesc in compact, de o limba, un sange, un port vechiu national romfn, cu cAntece, obiceiuri si povesti romAnesti nu se mai putu nimenea ocupa si faci vreo ancheta par ca suntem blestemati de cineva Domnilor si buni frafi rom4ni mA rog in genunchi ca si binevoifi a face o mare adunare de “Ligh culturala" si de barbati Patriofi si de romani entuziasmafi nafionalisti si studiati acele mele Tugaminte si planuri apoi discutafi cumsecade si pe urma raspundefi- mi rezultatul cat poate mai curand c& sunt om usor prin mijloace si nu oi putea mult a sta la Bucuresti. Ashiva Ministerului Afacerilor Exteme Dosare politice, dosar 71/B/20, f. 206-214. 101 1912 noiembrie 4, Bucuresti. Extrase din articolul E un moment de cumpana care ameninfi interesele vitale ale neamului. imprejurari extraordinar de grave ne surprind si ne pun probleme din cele mai grele pentru viitorul nostru. Faptul cel mare e ci Turcia dispare de pe harta Europei gi e in =i Bs tapi ps des aren oe stele cance.Singurul lucru practic si realizabil ar fi crearea unei Macedonii autonome sau independente, alcatuita cel putin din cele doua vilaete Monastir gi Salonic, care cuprind cea mai mare parte din masa poporului macedonean. in ele populatia romaneasca, unit cu cea albanezi, turc4 gi israelit’, covarseste cu mult pe cea slava si greceasca, formand aproape 2 treimi din numarul locuitorilor. Pentru crearea umei asemenea Macedonii independente Romania are tot dreptul sé imtervind invocénd nu numai principiul national, ci si acela al libertaqii. Ciaci se stie ce-i asteapti pe aromani sub er cli bce eee ane geen oa tener: incadthaniubusteguaetaniee ame an een acea invenfie infernali care dovedeste cit de bestiale sunt inca instinctele noilor cuceritori. E deci absolut sigur cA eventualul regim politic al acestora va fi sub raportul national un contrast fati de regimul otoman, care a aratat cea mai mare toleranta in viata nationala si culturala a tuturor nationalititilor. Numai o Macedonie autonoma sau independent’, pusd sub protectia Marilor Puteri sI conceputa mai mult sau mai putin dup modelul Elvetiei ar pune capat regimului de asuprire sI tiranie garantind libertafi si drepturi egale tuturor ei Romfnia ridicindu-se pentru intemcierea acestei Elvetii balcamice nu ar apira numai interesele conationalilor nostri sl, indirect, ale albanezilor, turcilor si israelitilor macedoneni, ci credem cA ar impaca si dorintele ascunse ale bulgarilor, care in fond nu pot vedea cu ochi buni monopolul politic al aliatilor lor in aceste parti, unde elementul bulgar este mai bine reprezentat decat conationalii lor. Pasul Roméniei in aceasta privinta poate fi motivat si dintr-un alt punct de vedre, de un ordin mai inalt si de un interes mai general. il impune necesitatea echilibrului dintre rase 9; nationalitati in inima_Peninsulei_Balcanice, cici crearea unei zone neutre sI de neutralizare a fortelor greco-slave care au fost vesnic in conflict Precum pot s& fie si in viitor, ar fi o mAsura de adanc si inteleapta prevedere politica, o conditie sine qua non pentru stabilirea cea mai trainicd a ordinei si linistii in Orientul Europci, ceea ce desigur e sI finta suprema a diplomafiei europene. Drept care socotim c& cererea Roméniei ar coincide cu dorinta celor mai multe puteri. Dac statele balcanice s-ar opune, ar dovedi c& ele vreau cu orice pret s& excludi Roménia pentru totdeauna din alianta lor, ceea ce in viitor poate fi fatal pentru toate, sI in primul rand pentru Grecia. Apoi Bulgaria, Serbia sI Grecia nu trebuie si uite c& pe teritoriul lor traiesc ast&zi peste 500.000 de romAni, care in razboiul actual trebuie sa fi dat un contingent de cel putin 50.000 de luptitori. Avem convingerea cd aceste toate sunt motive destule si bine intemeiate spre a justifica o interventie hot&ratA si nesovaitoare a stata Rau? pia! cheaies Md Bi WSO ache th ace care pe lang& pacea si echilibrul Peninsulei Balcanice ar asigura sI existenta national a aromAnilor, acel element superior din din punct de vedere social si cultural si cu un trecut istoric de o deosebitd importanfa pentru civilizatia Orientului. — Athivele Nationale Istorice Centrale, fond Societatea de cultura macedo-rom&n&, dosar 80, f. 58. 103 1912 noiembrie 26, Bucuresti. Fragmente din Memoriul Societatii de cultura macedo-rom4na adresat saneeierilos # oninisl eblice supe nevis Sete Eoeatailer abit Macedon, LH ADIN Coca ce impresioneazi chad s¢ consulti.o harté ctaogratica a Turciei europene, este, in primul rand diversitatea elementelor gi apoi, modul in care aceste elemente sunt imprastiate: turci, bulgari, greci, romani, sarbi, albanezi si evrei se raspandesc in regiuni mai mult sau mai putin intinse, ins cel mai adesea se faramiteazA, tot atat cft sunt de imprastiafi. Turci, albanezi, bulgari, greci, romAni, sarbi si evrei se inghesuie laolalt se ciocnesc, se amestecd gi se incruciseaz4 intr-o incdlceala de nedesfacut, infingindu-se ca un cui unii in alfii, disparand aici pentru a reapare mai departe gi de multe ori stabilifi a1astfel incat formeazd in anumite locuri mozaicuri cu adevarat bizare s1 pare flicute de cdtre cineva animat de placerea de a face imposibili separarea lor. Astfel imp&rtite, aceste elemente se compenseaza toate in cea si wel ae eee reas eres ee preponderent4 sub orice fel de raport. Este adevarat c4 ludndu-se cifra totali a fiecdruia din aceste elemente s-ar gasi poa': o anumiti diferenfi numeric’. de la unul la altul, insd aceasti diferenta in raportul de 1 la 2, adicd nici unul dintre elemente nu se afli sub vechimea in regiunile in care se gsesc acum. Unii, precum albanezii. se gisesc acolo din timpurile cele mai vechi, alfii precum grecii si romanii, de asemenea se gaseau stabiliti inca din antichitate, slavii (bulgarii si sarbii) s-au stabilit de cel putin zece sau doudsprezece veacuri, in sfarsit turcii si evreii, mai noi, au si ei cinci sau sase sutc de ani de existenti. Adici desi cu date diferite toti au drepturi incontestabile, pentru ca tofi au aici mai multe secole de existenta. Nu vom reda istoria $i nu vom stabili drepturile fiecaruia dintre aceste elemente in Macedonia, Epir, Albania gi Tracia. Ne ajungem s& spunem ca noi recunoastem tuturor drepturi egale la 0 existenti proprie pentru cA regiunile pe care le locuiesc au fost timp de secole transformate prin munca lor $i mai cu seam prin suferintele lor, pentru c& toti au trecut prin vremuri grele si in ciuda atator vicisitudini si adversitati pe care le-au cunoscut au avut in ei insisi atata forti pentru a nu se lisa s4 dispara si si-au pastrat fiecare, pani in zilele noastre, individualitatea sa etnicd. Nafionalitati de acest fe! nu mor, nu dispar. Se ced wee Saunas ele pastreazi in adancul sufletului att de vioi cultul proprie! individualitati, astfel cA focul vietii lor ce mocneste sub cenusa, s¢ Populatia romAneasc& ce se afla stabiliti in Macedonia, in Epir sf Albania si pe care strainii o cunosc mai bine sub numele de valah& sau cutovalah4, nu are nimic comun nici cu slavii, nici cu erecii, nici cu albanezii. Ea este de origine latina. $1 la fel cum bulgarii, grecii si sarbii s-au alarmat de intentiile ‘unilor Turci pe care-i suspectau de a nutri idei de absorbtie cu privire la ci, la fel si romAnii au de ce sa se nelinisteasc’ acum in legatura cu poarta ce le este rezervat& ca urmare a cursului pe care evenimentele ‘e-au luat in Peninsula Balcanica. Ce a fost ceea ce a provocat evenimentele, sau mai bine zis, © pretexte au pus ci in fafa... Bulgarii, grecii, sarbii si chiar ‘untenegrenii ai regatelor libere a Bulgariei, Greciei, Serbiei sI luntenegrului au declarat ci nu mai puteau suporta ca frafii lor de asa din Imperiul otoman sa fie obiect al vexafiilor regimului Junilor Furci... Pentru a asigura viitorul lor national, individualitatea etnicd, ele patru state balcanice s-au inteles a fe jutroducerea in provinciilescopul marturisit si proclamat al actiunii lor comune gi ca au intentia de a-i imprima caracterul unui razboi de cucerire. Care este principiul ce trebuie s4 stea la baza unei reglementari echitabile si definitive a problemei macedoniene? Este_principiu! nationalititii, Dat fiind cA nici unul din statele limitrofe nu-gi poate intinde si asigura dominatia sa asupra unei parti a Macedoniei fara a ignora sau clca in picioare drepturile evidente ale multor nafionalitai de rase si religii diferite, ceea ce ar fi cel mai logic de facut ar fi s& se renunte la orice idee de cucerire $1 de dominatie sI s& se adopte pur si simplu formula "Macedonia macedonenilor". Macedonia va forma astfel un stat autonom in care toate nationalitatile ar avea aceleasi indatoriri si drepturi egale gi unde va fi proclamati o libertate absolut de constiint4, de religie si de limba. O astfel de Macedonie poate fi usor conceputa si poate deveni o realitate daca ar fi cea mai mic& bunAvoinfi ca si dorinta de a inceta luptele de rasa... C&ci va fi sistemul cantonal elvetian sau oricare alt sistem, esential este cA numai acordarea unei autonomii poate conveni unui asemenea mozaic de nationalitati. Aceasta autonomie pentru’ Macedonia a fost multi ani si pana de curand preconizati chiar de cAtre statele balcanice. O Macedonie autonoma este de dorit sI din punctul de vedere al echilibrului de forfe in Orientul Apropiat. Macedonia autonom, asezat& sub granita si protectia Puterilor, v2 servi drept tampon... Dac& se las statelor balcanice libertatea de a-si imparfi ca o prada provincii intregi in care consangenii fiecdreia dintre ele se constituie intr-o minoritate infima in raport cu totalitatea locuitorilor, atunci se va ldsa sA se comitA cea mai strigitoare dintr: nedreptiti. Incorporarea prin fort& brutal si fir consimpamantul celor interesafi, a cel putin patru sau cinci elemente diferite, s¢ constituie prin ea insisi intr-o violare a celui mai elementar principiv al libertatii de constiinta in numele cdruia statele balcanice au declara! Comitetul Societ3tii: Dr. A_Leonte, G.Mumu, C.F.Robescu, dr. V.Dudumi, I. Valaori Bucuresti, 26 noiembrie 1912 Memoriul SocietStii de cultur’ macedo-romind, broguri, Bucuresti, 1912. 104 1912 decembrie 18, Bucuresti. Discursul rostit de Nicolae Iorga in Parlamentul Roméniei privind situagia romfnilor din Serbia. Onoraté Camera, Primesc pentru a comunica Parlamentului si Guvernului o plangere care va va misca adanc pe tofi. Aceasté plangere este cea dintdi interventie pe care o fac catre roménii liberi, frafii nostri din Serbia. § Un doctor in filosofie, ridicat din mijlocul lor, deznationalizat, necunoscandu-si limba sI invafand romaneste in straindtate, la Universitatile si la studentii nostri de’ acolo, acest doctor se adreseaz cAtre noi, in aceste insemnate momente, cAci stie si el c& avem revendicafii altele decat cele teritoriale in Peninsula Balcanic’, cere ca glasul Romfniei, de puterea c&ruia s-a vorbit cam mult in timpurile din urm3,-ar raménea si vedem acuma care va fi efectul,-cere sf se ridice acest glas pentru ca acesti romani din Serbia, cari sunt aproape tot asa de multi ca si romanii din Bucovina, pentru ci acesti romani din Serbia, cari locuiesc 83 de state si jumitate din Negotin, si fie tratati prieteneste. Nadajduim ca statele din Balcani, ajungand la indeplinirea visului lor national, vor fi prietenii nostri si or s& invredniceasc& aceast& prietenie macar prin acordarea aceleiasi libertiti culturale de care se invrednicesc in libera Roménie fratii lor cari locuiesc aici si care au scoala: si in Severin si in alte parti, oriunde! Voi comumica aceasta cerere guvernului, rugandu-| ca aceasta hartie s4 se intoarcd pe urma ind&rat, pentru a ramAnea ca o amintire a acestor momente in arhiva Camerei. __ In petitia aceasta, Ia care este anexati o hartd, se intilnesc ‘Nlorga, Discursuri parlamentare, volum |, partea a-l-a, Bucuresti, 1939, p..93. 105 1912 decembrie 18, Bucuresti. Memoriul lui Atanasie Popovici prezentat in Parlamentul Romaniei de catre Nicolae lorga. Printr-o circulard bisericedscd nr,765, din 12 august 1899, episcopul Timocului a dat ordin préotilor din eparhia lui ca la botez si dea copiilor numai nume curat nationale, dupa un anumit tablou prescris de el insusi. Din acest timp rom4nii poarti-tumai nume sarbesti. Pe de alti parte, scoala, ca si autoritatile, serbizeazi numele de familii; de pilda: a6 Sandul, Critau, Furic, Negroiu, Iancu, Calin, Barsan etc., sarbeste ee Lipsca, este de cel pufin 200.000. Sunt 83 de sate roménesti, din care 72 pur roménesti, fara a locui vreo familie serbeasc’. Asadar majoritatea satelor (72) alc&tuiesc 0 masi compacti numai din romani; in restul de 11 sate, sarbii locuiesc intr-un mic procent, dar sunt desp&rfiti de populatia romfneasc’ printr-un sleau, parau sau garla. Chiar capitala judefului Craina, Negotin, ¢ locuit& pe jumitate de Roméni, si acestia locuiesc in mod compact in Vlasca Mala. Comune de peste cinci mii de locuitori se intlnesc des. Populafia roman si-a conservat intotdeauna fiinta ei etnici. Cultura sarbeasc’ progreseazA si se impune pe toate caile, pe cand limba romAni regreseaz4 continu. Ea se restrange numai la vorbirea zilnicd, cici romAnul nu cuteazi si aiba sl si ceteasc o carte romaneasc&. Se intémpla cAteodaté cA vreun muncitor care a lucrat vara in Romania sé aduca cu el vreo carte de dar, trebuie si o ascunda bine. Aceste cfteva exemple arati ci romAnismul st& foarte rau in Serbia si ca, de nu se preant&mpind la timp aceasta stare de lucruri, cu toati energia si jertfele necesare, in mai pufin de 100 de ani populatia Toman din Serbia va disparea cu totul. E mare raspunderea morala a Tarii Mum, care priveste cu nepasare la fii ei ce se prapadesc in intuneric, din lipsa de mijloace culturale. A lasa sa piar’ atatea sute de romani, fara a li se da o man& de ajutor, e nemaiauzit. $i mai merge daca ar fi risipifi in toat& Serbia, dar s4 mu auziti glasul indurerat a 83 de localitati, cu proportia neaos roméneascd, in masi compact, chiar la granita RomAniei, e sfasietor. Nu cerem bani, nu vrem pémant, dar Pretindem dreptul nostru la hrana sufleteascd nationald. Noi cei ce stim ce inseamnd cultura nationala, simfim cel mai dureros lipsa ei. Eu am invafat si cetesc gi si scriu romAneste in Germania. ‘Ce-i de facut? Acum e momentul cel mai prielnic pentru a Tezolva aceast’ chestie; nu ne folosim de el, totul e pierdut. Pe stindardele aliatilor balcanici e scris: "Fiecdruia cultura lui". Nu mai a7pufin trebuie si tindem roménii la aceasta, cerdnd pentru roménii din Serbia si Bulgaria cel putin libertatea culturii nationale. Ajunge atéta instrdinare sl atta nepasare! Poate avea romanul din regat asa inim& de piatrd sA nu ia in seam& gi s& nu asculte durerile fratilor! NJorga, Discursuri parlamentare, volumul I, p. II, Bucuresti, 1939, p. 95-96. 106 1913 martie 14/27, Londra. Raportul lui N.Misu, ministru plenipotentiar al Roméniei la Londra cAtre Titu de catre ambasadori a delegatiei macedo-romanilor (G.Murnu, Valaori, Papahagi) ce au sustinut interesele Domnule Presedinte al Consiliului, ‘Am onoarea a va informa c& d-nii Mumu, Valaori si Papahagi, delegafii macedo-romanilor, au sosit la Londra si c&, in uma demersurilor mele, au fost primiti de Sir Eduard Grey si de tofi ambasadorii, afara de cel al Rusiei, care este bolnav. Au vazut ins& la ‘Ambasada Rusiei pe dl de Etter, consilierul Ambasadei. Peste tot s-a fScut conafionalilor nostri cea mai bund primire. Au fost ascultati cu atenfie si li s-an exprimat simpatii pentru nobila cauzi ce dumnealor au venit s& pledeze. Toti ambasadorii Ie-au pus in vedere c& este mai bine si incredinfeze cauza lor Guvernului roman, care este ascultat in Consiliul european si este mai in masura a lua apararea intereselor lor, prin prestigiul de care Romania se bucura si prin mijloacele de care Guvernul regal dispune de a se ocupa de soarta conationalilor sai din Peninsula Balcanica. in interventiile ce am ficut pentru primirea sus mentionatilor domni, am observat totdeauna c& misiunea lor nu are nici un caracter oficial si ca spusele lor nu pot angaja cat de putin Guvernul roman. Delegafii macedo-roméni au plecat astizi din Londra pentru Berlin, mulfumifi de cele ce au auzit aici. NMisu aa ; ‘ oot p ore 20 sept. 1912-1 august 1913, Bucuresti, 1913. * 108 1913 martie, Schimb de telegrame intre ministrul afacerilor stréine Tita Maiorescu $1 ambasadorul Rominiei la Londra, privind lucrarile Conferinfei de Pace. Intervenfii ale guvernului romfn in leg&turé cu soarta romanilor. Telegrama ministrului afacerilor straine c&tre ministrul plenipotenfiar al RomAniei la Londra Bucuresti, 9/22 martie 1913 Va rog sa cereti ca numeroasele cémune macedo-romane din Pind intre Samarina si Metzovo sa fie incorporate Albanici. Insistafi asupra principiului ca in toate localitatile unde romAnii sunt in majoritate, limba administrativa sé fie roména, la fel ca sl in toate bisericele i gcolile romAnesti; principiul general ar trebui si fie inscris in Constitutia Albanici. T. Maiorescu Telegrama ministrului plenipotentiar al Roméniei la Londra c&tre ministrul afacerilor straine Londra 13/26 martie 1913 ; Astizi, la reuniunea ambasadorilor am cerut ca regiunile \dintre Ianina, Metzovo, Grebene sI muntele Gramos, pana la Koritza, cuprinzand 36 de sate si tirguri romAnesti, cu o populatie de mai bine de 80000 de locuitori, s4 fie incorporate Albaniei. Pentru salvarea individualit&tii acestor romani, Marile Puteri ar trebui s& garantezeTratatul de la Berlin. Romnii au protestat atunci contra acestei anexari. Ar fi injust s& permitem din nou separarea de trupul compact al romnilor si si-1 anexm la alte state decat Albania. Romania este de parere c& individualitatea lor national va fi mai bine conservaté intr-un stat albanez independent, sub garanfia si controlul Marilor Puteri, a c&rui limite ar trebui si fie fixate intr-o maniera pe cat posibil indiscutabilé, pentru a evita in vitor tulburarile in aceste fimuturi. prin tratatul care va inlocui Tratatul de la Berlin si prin Constitutis albanezi, autonomia administrativa, comunali si pe cat posibil politic’ a acestor romani, prin folosirea limbii romane in administratie, in gcoli si biserici; recunoasterea unui sef spiritual romAn cu posibilitatea, pentru Guvernul roman de a intrefine, ca $i 0 trecut, institutiile de cultura romAnesti, fara nici o restrictie. Primirea care a fost facutd explicatiilor si demonstratiilo: mele pe harti a fost foarte amabilA si am mulfumit in numel¢ Guvernului roman pentru atentia si considerafia aratat punctelor de vedere expuse de reprezentantul siu. Guvernul roman considera c& cele mai bune frontiere naturale pentru Albania de Sud ar fi muntii Zagori (Mitchikeli si Papingo); valea raului Inahos pana la confluentul siu cu raul Arta (Arachtos), pana la izvorul acestui rau la Joug (Zygos); de aici la Metzovo sl urmand frontiera actual a Greciei pind la raul Venetico gi de acolo pana la confluentul sau cu raul Bistrifa (Aliacmon-Indije-Sou), se va urma cursul Bistritei catre Darda, Gramoste, Koritza pan’ la lacul Prespa. Misi Pro-memoria remis la Foreign-Office in urma cererii lui Sir Edward Grey Londra 11/27 martie 1913 Populatia din aceste hotare este in mare parte romans, musulmana (romani-mahomedani-vlahi), albanezi si o minoritate, greaca. Guvernul roman vede cu satisfactie crearea unui stat albane7 independent cu atét mai mult cu ct el speri ca, prin misurile prit care Marile Puteri garante vor binevoi sd le ia individualitates numerosilor romani care vor fi incorporafi in aceasta va fi salvata. acest scop, limitele viitoarei Albani vor trebui sa fie trasate in asa f incat numai acest stat si fie la ad&ipost de toate dificultitile ulterioars cu vecinii sai, ci si ca 0 populatie romaneasc&, care este cea compact din Sud-Estul Albaniei, si fie conservati intact’ i hotarele statului albanez. Regiunea cuprins4 intre orasele Janina, Metzovo, Grebene muntele Gramos este locuiti de o populafie in majoritate roméneasca, care poate fi evaluat la mai mult de 80000 de locuito’ si care este grupata in 36 de sate si cdtune dintre care principale!4 sunt: Samarina, Avdela, Perivoli, Craisia, Labanitza, Seracu, Perivoli Laista, Leshnitza, Breaza, Turcia, Medjidie, etc. Este cazul sé remarcim c& cele doua versante ale Pindului, d¢ la muntele Gramos pana la Agrafa, sunt ocupate in majoritate rom4ni. O parte a acestei populafii a fost anexati Greciei di Pentru salvarea individualitatii nationale a roménilor din aceste tinuturi care vor fi incorporate in Albania, Marile Puteri vor binevoi si inscrie nu numai in Tratatul international care va inlocui Tratatul de la Berlin, dar si in Constitufia sau statutul organic al Albaniei, principiul cé in administrarea tuturor localitatilor unde majoritatea ar fi roman’, ca gi in toate bisericile sI scolile romanesti, limba uzuala s& fie romana. - Noul stat albanez ar trebui sa garanteze o autonomie administrativa si comunala si pe cat posibil, politic’ pentru romani din Albania si si nu puni nici un obstacol functionirii unui sef religios roman al zonelor locuite de romani. Statul roman va putea subventiona, ca si in trecut, institutiile de culturé romAnesti din Albania, fara nici o restrictie din partea statului alb. N.Misu 50 51Ministerul Afacerilor Exteme. Documente diplomatice. Evenimentele din Balcani. Acjiune. ‘Roméniei 20 septembrie 1912-1 august 1913, Bucuresti, 1913, Ib. francezi. 109 1913 iulie 2, 23, 25, Bucuresti. Telegrame adresate lui Titu Maiorescu, presedinte al Consiliului de Ministri, ministrul afacerilor straine, de c&tre omologii sai din Bulgaria, Grecia si Serbia, privind recunoastere: autonomiei scolilor sI bisericilor cufovalahilor din farile Tespective. Excelentei sale, Domnului T.Maiorescu, Pregedintele Consiliului, Ministrul afecerilor straine Bucuresti, 22 iulie 1913 Ca raspuns notei Excelentei voastre cu data de 22 iulie 1913, am onoarea de a va confirma ca: Conform declaratii pe care Bulgaria a flicut-o in protocolul semnat la Londra in 19/29 ianuarie 1913 sI la articolul 4 din Protocolul conferentiat la St. Petersburg din 26 aprilie (9 mai) al aceluiasi an, Bulgaria consimte si dea autonomia scolilor si bisericilor cuto-valahilor gasindu-se in viitoarele posesiuni bulgare si permiténd crearea unui Episcopat pentru aceeasi cutovlahi, cu facultate pentru Guvernul roman sa subventioneze sub supravegherea Guvernului bulgar suszisele institutiuni prezente si viitoare. Primifi, va rog... (ss) Toncheff Excelenfei sale, Domnului T.Maiorescu, Presedintele Consiliului de Ministri, Ministrul afacerilor striine Bucuresti 23 iulie (5 august) 1913 Domnule Presedinte de Consiliu Ca raspuns notei, cu data de azi pe care Excelenta voastri a binevoit si mi-o remit, am onoarea si confirm Excelentei voastre: Grecia consimte si dea autonomia scolilor si bisericilor cujo-valahilor aflitori in viitoarele posesiuni grecesti si permifind crearea unui Episcopat pentru aceiasi cufo-valahi, cu facultate, pentra Guvermul Roman sa subventioneze sub Supravegherea Guvernului ¢lenic suszisele institutiuni culturale prezente gi viitoare. Primifi va rog... (ss) E.K.Veniselos Excelentei sale, Domnului T.Maiorescu, Presedintele Consiliului de Ministri, Ministrul afacerilor striine al Romaniei Bucuresti 25 julie 1913 Domnule Presedinte al Consiliului Ca raspuns notei pe care Voastra a binevoit si mi-o Excelenta adreseze cu data de 23 curent No. 17276, am onoarea s& va informez Ca Serbia consimte si dea autonomia scolilor $i bisericilor cujo- Suszisele institutiuni culturale prezente $I viitoare. Primiti va rog... (ss) Nik.P. Pachitch ‘sile Diamandi-Amniceanul, Roménii din Peninsula Balcanicd, Bucuresti, 1938.112 1914 aprilie 1, Bucuresti, Fragment din interviul lui Take Ionescu’ privind situatia romanilor din intreaga Peninsula Balcanica”. Stim cu cat interes si cu cata placere citeste publicul nostru aprecierile diui Take Jonescu asupra evenimentelor politice mai importante. Emofia pe care a pricinuit-o intregii jumi romanesti, macelul de la Corita, ne-a decis s& solicitam, dup& declaratia dlui Venizelos gi parerile dlui Take Ionescu. Suntem bucurosi c& in cele ce “Ce credeti despre telegrama dlui Venizelos, adresata directorului nostru dl Mille? -D.Mile a facut foarte bine cd s-a adresat dlui Venizelos si sunt convins de sinceritatea raspunsului dlui Venizelos. Este bine sé ne dim seama de situatia exact si de spiritul din Grecia pentru ca si putem judeca cu dreptate cele intamplate. ‘Am cunoscut pe preotul Balamace de aproape de foarte multi ani inca de cand se dusese la Constantinopol ca delegat al poporului roman ca sa ceara episcopatul romanesc. Corcea imi este familiara de mai mult de doudzeci de ani. Pentru scolile de acolo, atat cea romaneascé cit si una albanezi care 2 functionat putin timp, am facut tot ce am putut, la vreme. Nu au prin urmare in fafa d-tale nici un necunoscAtor al situatiei, nici un om pentru care asasinarea unui patriot adevarat ca preotul Balamace s& poati si mu fie o adancé durere. ‘Ar fi ins o mare nedreptate si o neiertat& gresali dac& am face rispunzitor pentru cele de la Corifa pe Guvernul elen, sau mécar sferele conducdtoare din Grecia. dpsidont Cateye Take Ionescu (1858-1922), om politic liberal (1884-1891), conservator (1891-1922), intemeietor al Partidului Conservator Democrat(1909), fost ministru in patra guverne avand un rol de frunte in timpul rzboiului balcanic °] pacii de la Bucuresti. ? {nterviul a fost publicat in ziarul “Adevarul” 54 Nu trebuie facut nici o aseminare intre bandele de antarfi Glad Geek dia eada A bea cen te uae rele Bie a Aa nee eur ermie i Atunci grecii vedeau in ia piedica cea mai neasteptatA pentru ei Sis Desnal nailed Weal pag cp gor te ce valoarea amicifiei cu Roménia, atét pentru cele deja dobandite, cat si pentru menfinerea lor. Nu sunt nici dou saptiméni de cfnd a venit la mine dl Badralexi din Veria, un important membru al comunititii de acolo si care, daci nu ma ingel, vedea Bucurestii pentru intdia oard si mi-a spus c& la Veria si in imprejurimi roménii sunt foarte bine tratafi. Tot asa mi-a vorbit despre imprejurimile Ianinei d-rul Vasilache. Dar si-fi mai dau o dovada: : jn decembrie 1912 cand eram la Londra, gisesc intr-un jurnal din Bucuresti ci unul din numerosii Balamace din Corcea este arestat de catre armata greacd si viata Ini in pericol. Chiar in acea zi am scris amical dlui Venizelos a cirui cunostinja o fiicusem numai de cfteva zile si d-sa a telegrafiat si Balamace a fost pus in libertate. Aceasta se petrecea sapte luni inainte de pacea de la Bucuresti, zece luni inainte de pacea de la Atena. Cum ag pune azi in indoiald nu numai buna-credint® a dui Venizelos, dar adevarata lui durere pentru tragedia de 1a Corcea? Noi avem roméni-romani de origine-in multe ari di Penis Baleanet. Ave la Grecia Sila ifn Bulga g in Albania. Oricat de legitim si de nobil este si ne interesim de soarta tuturor, si si ne ingrozim cAnd ei sufera, nu trebuie si ne pierdem cumpatul si ldsandu-ne a fi tarati de fireasca compatimire, s4 punem mereu in discutie bazele politicii noastre externe. Acum vreo trei luni sa asasinat un cufovalah in Bulgaria cea nou’, unde este o ordine stabilita, un guvern, o forfa armat&, pe cand la Corcea acum este -Dar sé zice cA au fost soldafi si ofiteri din armata greaci 28 au luat parte'la masacrare? fen =< = . ae -Nu stiu, Dar este posibil. Aceasta ins nu ar dovedi cAtusi Pufin o vinovafie sau o conivenfA nu numai a dlui Venizelos, ceea ce este absolut exclus, dar nici mAcar a cercurilor diriguitoare din Grecia. ei i Nu trebuie s& uifi cA de la Corcea autoritafile grecesti_ sI trupele grecesti au trebuit si se retragi pentru a se supune hothrarii Europei. Cine cunoaste cat de putin starea spiritelor din Grecia, ¢ dator si recunoasc& c& Guvernul grecesc opundndu-se Europei in chestia frontierelor Albanici, a dat dovada de multi maturitate politica, de un adevarat curaj civic.Albania de Sud, sau Epirul, cum il numesc grecii, este desigur populata de albanezi, dar o mare parte din acesti albanezi ortodoxi au trait in biserica elend, in scoli elene sI au devenit ceea ce acolo se numeste grecoromani. Ca tofi neofifii, sunt. si multi bulgari grecoromani-sunt mult mai fanatici, prin ismoul lor i decat adevaratii eleni. i Fier ene ok a Listes oe ee ere conceal Murray, care fusese sase sptiméni in Epir si care asa de mult se impresionase de fanatismul acestor grecoromani pe care dansul fi credea greci, incat apara punctul de vedere epirot cu o convingere $i 0 Cujovlahii romanizati, ca Balamace, nu au vrasmasi mai = Ca si-fi dai bine seama de situatic, trebuie s4-fi mai amintesti doua lucruri: at é : intéi: o mulsime din oamenii cu situatie din Grecia, ofiferi, marinari sunt in-realitate epiroti, adic& in fond albanezi grecoromani. Cine tie daca printre ofierii sau soldafii care vor fi trecut de Populatia aceasta, amefiti, care n-a crezut niciodata serios c& trupele grecesti se vor retrage, este capabil de orice, fara si aib& nevoie de incurajarea sau coniventa guvernului de la Atena. Al doilea: mu: trebuie s4 uiti cd intre Grecia unde de atiitea decenii s-a cultivat-marea idee, niciodaté mu s-a crezut cA se va infiinta vreo Albanie independent si s-a contat pe acest Epir ca 0 zestre a Greciei, ffird rival, pe cfnd chiar pentru Salonic se stia cA se va intémpina o lupta din cele mai grele cu slavii. -Dar grecii nu se gfndesc c& si-au indoit obfinut mai mult decat s-a asteptat vreun om serios vreodata? -Mulumirile mu sunt nici cumini, nici drepte. Afirm c& pe Venizelos, care a facut pentru Grecia mai mult decat Bismark pentru ltalia, tofi invinsii luptelor politice din Grecia si tofi naivii zgomotosi- pentru producerea cdrora nu avem monopol il acuzA de tridare pentru ca a retras trupele grecesti din Albania de Sud gi din Corita. Aflu ci mitropolitul din Salonic uit c& daca el este azi in Salonicul grecesc, 0 datoreste Ini Venizelos, acuzi de tridare pe primul ministru al Greciei. Deja in octombrie un arhiereu din Albania i-a spus regelui Constantin c& daca se retrage din Albania e un trad&tor. Nu ¢ mare merit s4-ti slujesti tara cnd ai iluzia c& ti se vor recunoaste serviciile facute; merit e si o slujesti cand stii ce te asteapta. Turbarea, la naivi sincera, la pricepufi prefaicuti, in contra lui Venizelos, nu ma mira. ‘ Dupa semnarea pacii din Bucuresti, la dejunul pe care mi I-a dat la hotel Palace, d.Pasici, spunand vecinului de masé cA doream s& calétorese in Japonia in iunie 1914 cu fratele meu d-rul Jonescu, dl Venizelos, care era de fafi, mi-a propus si ne insofeasc’. $i apoi Surazind mi-a zis: "Dar esti sigur cd pind la iunie 1914 vei fi un om liber?" J-am raspuns: "Sunt absolut sigur si sunt aproape sigur pentru (ta. Eu deja voi fi un tradator la noiembrie, d-ta, care ai c&patat mai ult pentru Grecia, nu te vad tridator decat la februarie!" Asupra acestei conversafii, cu atétea martori, s-a deschis o nteresanta discutie generala, gi can Dar, in sfarsit, cum crezi dumneata c& ‘a Corcea si care va fi urmarea lor? Europa a avut dreptate cdnd a dat Albania de Sud impreuna 'u Corcea, noului stat albanez. Fari de aceasta nu putea fi o Albanie iabila iu intamplat cele de 57-Europa a avut dreptate cand a cerut evacuarea acesto: teritorii de trupele grecesti cd n-a trimis acolo detasamentele internationale, ca la Scutari, pind cfnd se va forma armata albanezi. Sunt convins ca pana la sfarsit voinga Evropei va invinge. Probabil uvernul albanez va face oarecare concesii epirotilor elenizati. Odati| ordinea stabilita, romanii din Albania vor trai cat se poate de bine Autorii’ masacrelor vor fi pedepsiti exemplar de catre guvernul albanez, dac& nu vor fugi in Grecia. lar dac& se vor refugia acolo, n- am indoiala ca dl. Venizelos isi va indeplini datoria cu acel curaj si cu acea sinceritate care au inspirat atata incredere pretutindeni gi la tofi. -lar aici, la noi, ce credeti c4 trebuie si se fact? -Eu nu-mi schimb parerile dupi cum sunt la guvern sau in opozitie. Cand am fost la guvern am cerut politica extern’ numai pentru guvern. Am refuzat s-o impart cu "Dacia" sau cu strada. in opozitie zic tot asa. Si va atrag atentia la toti asupra unui lucru capital-capital mai ales acum, cfind Romania si-a asumat in Peninsula Balcanica un ro! asa de frumos, dar in acelasi timp, asa de greu. Nu exista politic’ externa demna de acest nume, care sa fie in functie de diferitele incidente care se pot petrece-oricat de grave sl de dureroase ar fi ele. Azi dimineati am citit in unele ziare o telegrama din Sofia care spunea cé faptele de la Corcea ar trebui sa ne fac& sA schimbam politica noastra balcanica. Politica noastra nu poate si fie dec@t menfinerea pacii, as cum a intocmit-o Tratatul de la Bucuresti. Prietenie avem-si trebuie si avem- cu toate popoarele din Peninsula Balcanici, dar polul fix al politicii noastre trebuie s4 ramAn4 mentinerea operei pe care noi am creat-o. Am deplorat altadata manifestatiile antibulgaresti. Arhivele Nationale Istorice Centrale, fond Societatea de cultura macedo-romén&, dosar 80, f£.18. rezultatele acelor sacrificii n-au fost toate fericite, nu-i totusi mai putin adevarat c& sprijinul statului roman dat a folosit totusi clementele formate pentru lupta nationalé n-au ramas la locurile lor de origine, ca s& contribuie cu munca gi priceperea lor la ridicarea si mai mult a tuturor romAnilor macedoneni. Nu-i mai putin adevarat ci e greu de trait, mai ales ca element cult, in Macedonia. Luptele de nafionalitate in acea parte a Europei face ca viata Sa fie primejduiti in orice moment si romanii macedoneni numiri atdtea victime gl tot atétea eroi pentru cauza national. Cat timp a fost dominatia turceasci nu era nici o speranti de La Constantinopol se formase nenorocita credinj& c4 Imperiul