Manual Limba Romana Clasa A VIII A PDF

GSsenuil liric Poezia lirica a MAAANYS e Elen e de versificatie a ¢ Comentarea unui grupaj de ihe =| e Vocabular > ra e Fonetica LUNA muvee ip — AA geMhrsitninecaess 1889), cel mai mare poet roman, apartinand perioadei marilor clasici * Debuteazé in 1866, cu poezia La mormantul lui Aron Pumnul, sctisa la moartea profescrulu! sau de limba romana, + La 25 februarie 1866, publics + prima poezie semnats Eminescu: De-as avea.... aparutd in revista Famita de la Oradea, editat3 de fosif Vulcan, * In timpul viet, Eminescu a publicat un singur volum de Poesit (1883), ingrijit de crticul Titu Maiorescu. * Teme predilecte in poezia sa sunt: natura, dragostea si istoria national. ‘*Poezia Lacul apare pentru prima daté la 1 septembrie 1876 in Convorbirlterare, revista socie- 18tiiJunimea din las Genul liric LACUL de Mihai Eminescu Lacul codrilor albastru “1 Nuferi galbeni il incarca; ‘ - Tresirind in cercuri albe * El caltremura o barca. Si eu trec de-a lung de maluri, Pare-ascult si parc-astept Ea din trestii sa rasara $i si-mi cada lin pe piept; Si sirim in luntrea mici, inganai de glas de ape, Si sa scap din mina cirma Si lopetile si-mi scape; Sa plutim cuprinsi de farmee Sub lumina blindei lune — \Vantu-n trestii lin fosneasca, Unduioasa apa sune! Dar nu vine... Singuratie In zadar suspin si suftir Langa lacul cel albastru incdreat cu flori de nufar. DE ™@ Vocabular si foneticd 1, Identificati in text cuvintele care apartin campului lexical al culorilor si al apei 2. Gasiti doua perechi de sinonime in poezie.care apartin in poezie, Identificati-I. 4. Construiti familia lexicala a cuvantului barcé. 3. In strofa a doua exist un cuvant format prin schimbarea valoril gramaticale ; 5. Identificati aliteratiile si asonantele din text si discutati rolul lor stilistic. ALITERATIA t figuri de stil sonore care constau in repe- fareaunor sunete in interiorul unui vers. fn cazul aliteratiei se repetd consoane sau silabe initiale, aflate, de obicei, in rédacina cuvintelor; in cazul asonan- y fei se repeta aceeasi vocala accentuatd. Termenul de asonanta este adesea folosit pentru a denumi rima imperfecta. ' 6. Cititi strofa a patra a poeziei si identificati imaginile auditive. Observati cum sunt sustinute aceste imagini prin muzicalitatea versurilor la nivel fonetic. | Ml Topica 1. Identificati inversiunile din prima si a patra strofa a poeziei sijaratati rolul stilistic al acestora. 2. Transcrieti in proza prima si a patra strofa a poeziei, asezand cuvintele in or- | dinea obisnuita. Discutati efectele acestei operatii in plan stilistic. CiveRsIUNEA figura de stil care consta in modificarea topicii propozitiei tru a scoate in evidenta un anumit cuvant sau o anumita pro- } pozitie. In versuri, este folosité adesea pentru realizarea rimei’sau a ritmului 1 Punctuafia si scrierea cuvintelor 1. Explicati rolul folosirii punctelor de suspensie din ultima strofa a poeziei (Dar. nu vine...). 2. Discutati de ce’ pronumele personal de persoana a ll-a, feminin, ea, apare evi Gentiat in text, fiind scris cu litere cursive (inclinate). a 3. Dati exemple din alte poezii studiate de voi in care anumite cuvinte din text au fost evidentiate prin felul cum au fost tiparite.1. Numiti elementele care alcatuiesc d cei doi indragostiti 2. Care dintre aceste elemente sunt de dragoste si de natura? 3. Ce moment al zilei este descris in ajutat sd raspundeti la aceasta intrebare. 4. Selectati din text verbele cu aj de visare. 5. Identificati epitetele din strofa a atmosferei, 6. Indicati strofele in care ay tricd a acestora. 7. Observati folosirea modurilor tea si cum sunt distribuite? lecorul imaginat pentru intdlnirea dintre considerate specifice poeziei eminesciene Poezie? Indicati elementul din text care v-a lutorul cérora se creeazé o atmosfera de vraja, Patra si observati ce rol au acestea in crearea tnt par elemente cromatice si explicati asezarea sime- ‘ Personale ale verbului in text. Care sunt aces: &x 8. Explicati rolul conjunctivului prezent, alegand dintre urmatoarele variante: to * sugereazé o actiune viitoare posibilé; * sugereaza o actiune dorita, dar nerealizata; * sugereazé © actiune ireala. 9. Selectati din text personificarile $i epitetele prin care elementele naturii capa 8 insusiri umane. : st p 1. Traitile interioare ale indragostitului sunt surprinse in mai multe momente. ¢ Care sunt acestea? 2. lubita nu apare in mod direct in cadru, ea fiind doar o proiectie imaginara a p indragostitului. Explicati de co imaginea iubitei nu este concretizata intr-un portret. Q Va puteti referi la versurile ,£a din tresti 3. In poezie apar mai multe persoane se sau doar sugerate: eu, ea, el si noi. | cine sunt ,eu" si ,ea” din strofa a doua Sd rasard / Si s8-mi cada lin pe piept.” gramaticale, unele exprimate, altele inclu- Identificati cine este ,el” din prima strofa, si noi” din strofele a Ill-a sia IV-a.ctr de Mara Wan, ele a Hceul.Nicolae Tnitza” din Bucuresti |. Selectati din text cuvinte sau secvente care sugereaza intimitatea si inefabilul intalnirii imaginare dintre cei doi indragostiti. [op interpretares textual in ciuda simplititii aparente a poeziei, din text se degaja o vraja aparte. Explicati de unde provine aceasta impresie. Puteti sa discutati pornind de la urmatoarele sugestii: din muzicalitatea interioara a versurilor; «din plasticitatea imaginilor, ¢ din imbinarea imaginilor vizuale cu imaginile auditive; * din armonia care exist’ intre cei doi indragostiti, # din atmosfera generata de frumusetea cadrului natural RK Gasiti in text si comentati felul in care natura pare a prelua sentimentele si starile eului liric. ‘Desi poezia surprinde un moment de iubire neimplinita, atmosfera generala pe care o degaja versurile este una de seninatate, de calm resemnare. Cum explicati acest fapt? Explicati de ce poezia se intituleazd Lacul. Poate fi titlul o cheie pentru a interpreta poezia intr-un anumit fel? Discutati aceasta ipoteza, avand in vedere $i sU- gestiile de mai jos: » farmecul si misterul apei determina reveria indrgostitului; © cadrul iubirii romantice este intotdeauna natura; * poezia se deschide si se inchide cu imaginea lacului, care devine astfel un ,,.personaj" central al textului.Lucian saga 195-1060, poet, filozof, dramaturg sitradu- cator; personalitate reprezenta- tiva @ culturiiromane din secotul al XXelea + Volume de versuri: Poemele lu- ‘minii (1919), Pasit profetului (1921), in marea trecere (1924), Lauda somnului 1929), L3 cum pina apelor (1933), a curtile d rului (1938), Nebanuitele trepte (1943), Mirabila simants (1960) +A sctis proza autobiografica, Hronicul si cBntecul varstelor (1965), si un roman despre peri ‘cada tulbure a instauratil regi- ‘mului comunist in Romania, Lun- 7B iefamiliare precum trea Wui Caron, luerare publicata postum, tn 1990. A tradus, printre alte opere fundamentale ale literaturii uni versale, Faust de Goethe. + Poezia levorul noptii face parte din volumul de debut, Poemele Jumini structurat pe doua mari teme — iubirea si natura, Genul liric IZVORUL NOPTII de Lucian Blaga 3 hago mpeee 4] 2 iS i eapastau culeat eu capt nal 3 foal pa (och, dnc, sue ivorat/ (odin eat taimie urge noaptea peste vi 9 sipeste munti gi peste sesuri, fasopeind pimancel 5) "i de intuneric./ ¥ aged -Aga-siddhegr ochii ti H jaa ee ™@ Vocabular ‘electati din text termenii care apartin campu- 1G lexical al cuvantului intuneric. nk Prin ce mijloc intern de imbogattire a vocabula- au format cuvintele frumoaso si tainic din text? Identificati perechea de antonime pe care se — bazgaza constructia poeziei. ‘©: efect are folosirea in text a unor forme ver- ~ _. (negri), asa-s (de negri)? @ Foneticd si morfologie 4. Explicati rolul cdderii unor vocale in exemplele: capu-n, gente co (mare). * 2. jum se construieste superlativul absolut in ‘ecu al doilea. Gasiti cel putin doua expresii sinonime potrivite acestui context.lon Tucuesc (1910-1962) — Pau prior Bi Topica si versificatie =—@ identificati inversiunile din text si explicati rolul fiecareia i in, cadrul poeziei. Zh : \2. Ce vi se pare neobisnuit in organizarea versurilor poeziei? Referiti-va la: * lungimea si masura versurilor; 3. 7 nN * dispunerea / aranjarea versurilor in strofe; rima versurilor. = x @. Desi poezia nu respect anumite rigori ale versificatiei, ea are o muzicalitate deosebita. Prin ce se realizeaz, dupa voi, aceasta? @ Punctuatie 4. Explicati rolul virgulel in primul vers al poeziei. 2. Cele dou’ virgule din versul al cincilea (c3 ochil tai, adancil, sunt izvorul) izo- leaz& epitetul adénci. Comparati aceasta constructie cu enuntul: ,,c& ochii tai adanci sunt izvorul”. Explicati ce are in plus formula preferata de poet. CeleLectura aprofundata Ee a 4. Poezia este construita ca o adresare catre fiinta iubita. Identificati elementele din text prin care se realizeaza aceasta. 2. Argumentati faptul cd poetul foloseste procedeul invocatiel. k= ~~ INVOCATIA este 0 formula de adresare catre © persoana absenta sau imaginara, de la care nu se asteapté un raspuns. Este situatd, de obicei, la inceputul operei si este -realizata prin substantive in cazul vocativ. Este un procedeu specific stilului retoric. Comebe Brean lage, ars, 1919 3. Scrieti in caiete primele si ultimele doud versuri ale poeziei. Observati cum sunt construite acestea, Discutati efectele stilistice ale acestui tip de constructii. 4. Poezia are o structurd simpla; ea este alcatuita din doua secvente: o frazi ampla si 0 propozitie dezvoltatd. Impartiti prima fraza in propoziti. Scrieti-le ‘intr-o schem, care sa indice si relatiile sintactice dintre acestea (de coordonare sau de subordonare). Asociati fiecare dintre aceste propozitii cu urmatoarele formulari privind esenta continutului din cadrul fiecdrei secvente delimitate de voi: © precizarea circumstantelor; * exprimarea unei perceptii subiective; © o constatare obiectivd; * 0 descriere metaforica. a Gea care-{ insc Ide asemanar EPITI a face f er sinfbolul poeziei, 5 * frur frur * mis mel ‘SIMB obiec abstr rar si confi Senst la tos ocupunitatea 1 ees @.)substantivul ochii apare in text de trei ori. Notati in caiete cele doua epitete cal ‘insotesc. ) Identificati in text cele doud metafore referitoare la ochil iubitei. Explicati ce asemanari subintelese stau la baza acestor doua metafore “EPITETYL este o figura de stil care exprima insusiri deo: Gecdor eu ale actiunilor, determinand un substar {METAFORA este o figura de unuicivant sau a u face pe baza unei comparatii subintelese bite, neasteptate ale iv sau un verb, til prin care se trece de la sernnificatia obisnui- Sy nei expresii [a 0 alta sernnificatie. Aceasté trecere 8) Prin repetare si prin acumularea unor determinari diferite, ochii iubitei devin sinfbolul central al poeziei. Discutati intre voi ce ar putea reprezenta ei in contextul poeziei, pornind de la urmatoarele sugesti © frumusetea fizica a iubitei; * frumusetea sufleteasca a acesteia (cdldur8, bundtate, profunzime); * misterul dragostei sau al fiintei iubite; * melancolia, tristetea iubitei. kt... fe ee, SIMBOLUL este procedeul artistic care const in utilizarea numelui unui obiect concret pentru a desemna un alt obiect sau, cel mai adesea, o idee abstracta. Simbolul este o imagine care revine cu insistenta intr-un text literar si care ocupa o pozitie cheie, esentiald pentru eroul liric sau epic, pentru conflict etc Sensul simbolic al unui cuvant se formeaza numai in context (orin raportare la toate determinarile sale, la relatile cu alte imagini si la pozitia pe care 0 ocupa in text)lectia literatura lel 5 Interpretarea textului @piscutati intre voi ce relatie existd intre natura si iubitd. Alegeti dintre variantele de mai jos: * iubita capaté trdsaturi specifice elementelor naturii (ochii ei devin izvor sau mare); * natura este impregnata de frumusetea iubitei; natura intreaga pare a se naste din ochii iubitei, In ce fel este realizatd corespondenta semantic dintre cele doua vocative, fruroaso $i lumina (mea)? Cum explicati faptul ca iubita, ai cdrei ochi sunt comparati in poezie cu un * izvor al noptii, este numita, in final, lumina mea? Comentati din acest punct de vedere ultimele doua versuri. OXIMORONUL neasteptata meni contradictorii sau chiar cu nificatii opu ~ | fJ III vce Cer (1934-1978) — Cosmogonie 2 kT dca; IE. i “a BfNuoice Stanescu (1933. 1983), unul dintre marii poeti romani contemporani * Volume de versuri: Sensul iubiri 7 (1960); 0 viziune a sentimentelor 1964); 71 elegii (1966); Necu- vintele (1969); in dulcele stil clasic (1970); Epica Magna (1978); Ope- re imperfecte (1979); Noduri si Semne (1982). © A scris si eseuri, ,portrete” de prieteni si proze poematice (Res- pirdri, 1982) si, impreuna cu Gheorghe Tomozei, versuri si 1proza poetica pentru copii (Carte de citre, carte de iubire, 1980), » © A creat un limba} poetic ca- abil sa transpuna in versuri 0 viziune inedita “asupra lumi, Noutatea de limbaj si prospet mea viziunii poetice sunt puse in valoare printr-o imaginatie metaforica iesita din comun * Poezia Emotie de toamnd face Parte din volumul O viziune a sentimentelor. ' 2 3.05-L0/5, Sue lectia | TES EMOTIE DE TOAMNA. de Nichita Stineseu ‘A yenit toamna, acoperi-mi inima cu ceva, cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta. ‘Ma tem ci n-am sa te mai vad, uncori, c& or si-mi creasca aripi ascutite pana la nori, cai si te ascunzi intr-un ochi strain, si el 0 sa se-nchida cu-o frunzi de pelin, Si-atunci ma apropii de pietre gi tac, iau cuvintele gi le-nec in mare. Suier luna gi o risar gi o prefac intr-o dragoste mare. AC Sctieti in caiete substantive, adjective sau vertie apartinand familei lexicale a urmatoarelor cuvinte din text: * inima © umbra © aripa * nor 1 * piatra * dragoste Selectati din text cuvintele care pot fi asociate séntimentului iubirii 3. Indicati sinonime pentru urmatoarele cuvinte din text: emotie, cuvinte, dragoste. Grupati urmatoarele verbe din text in tabs dé mai jos: a acoperi, a se-teme, ave reste Se-ascupde, a se“inchide, ase apropi suiera, a r858r, a preface. ———~ Verbe care indica Verbe care indica 0 retragere exteriorizarea eului lric (repliere) a eului lic7 Lectura aprofundata 4. La nivel semantic (al sensului in care sunt folosite cuvintele), poezia are un grad ridicat de ambigui- tate. De aceea, fiecare dintre voi poate descifra in mod diferit anumite secvente ale poeziei, ca si poezia in ansamblul ei. Alegeti dintre variantele de mai jos pe acelea care vi se par mai aproape de semnificatia pe care o dati voi textului sau formulati alte interpretari: * A venit toamna inseamna: (a) a sosit anotimpul cu acest nume; (b) este vorba despre inceputul unei stari de tristefe, melancolie etc. # acoperé-mi inima cu ceva inseamné: (a) alina-mi tristetea; (b) protejeazi-md impotriva frigului; (¢) nu Hone Matis Teuseh taea-1960)— ma ldsa s dau frau liber sentimentelor etc. ievncsuseaia a ate * of s5-mi creascé aripi ascutite inseamna; (a) voi fi cuprins de entuziasm; (b) ma voi transforma intr-o pasare; (c) m-a cuprins dorul de a zbura etc. Dati si alte exemple din text care pot fi intelese in mai multe feluri. 2. Ce semnificatii are in contextul poeziei substantivul umbra? Alegeti dintre urmatoarele variante sau formulati un-raspuns propriu: este un element specific toamnei * este semnul unei absente * sem- __ nificd aici despartirea * inseamna racoare, protectie. c-—_-> 8. Discutati, pe grupe, semnificatia metaforelor —=—~ din prima strofa (ochi strdin, frunzé de pelin) 4. Care sunt ,,personajele” poeziei? = 5. Discutati cui fi apartine perspectiva din care _ sunt surprinse starile si sentimentele redate in poem. 6. Venirea ,,toamnei” pare sd dezvaluie fragilita- tea sentimentului de iubire dintre cei doi indragostiti. © Selectati din text secventele care exprima aceasta idee. + 7. in poezie se construieste un ,,decor” care cuprinde atat elemente terestre, cat si elemente cosmice. Comentati semnificatia pendularii eului liric intre acestea.iT re sunt folo- de ambigui- scifra in mod si poezia in € mai jos pe nnificatia pe interpretari it anotimpul ceputul unei (a) alina-mi gului; (c) nu te. mina: (a) voi forma intr-o. etc fl infelese in poeziei sub- rele variante un element ente * sem- 2, protectie. metaforelor ein). va din care ite in poem, ie fragilita- indragostiti aceasta idee or” care cu- jente cosmi- lui liric intre unitatea 1 8. In penultimul vers, verbul intranzitiv a rasari devine tranzitiv. Explicati de ce foloseste poetul acest procedeu. 9. In text exist trei timpuri verbale: prezent, trecut si vitor. Discutati ce indica fiecare dintre acestea in text, corelSndu-le cu sugestiile urmatoare: un fapt obiectiv © o rugaminte * 0 posibilitate » un eveniment consumat * o stare * o proiectie imaginara. Cusine cele 4. Alcatuiti sase grupe. Discutati intre voi despre tema poeziei Emotie de toamna, ‘aducand argumente pro si contra urmatoarelor puncte de vedere. In poezie este vorba despre: 0 iubire implinita, o iubire trecuta, 0 iubire tulburata de trecerea timpului ‘Argumentati daca toamna este folosita in poezie cu sensul de ,anotimp” sau ca metafora a unei stari sufletesti sau dac ambele interpretari sunt posibile. Aveti in vedere si titlul poeziei € Comentati sub ce forma apar in poezie cele patru elemente fundamentale ale universului: pamantul, apa, aerul si focul V9 Arguments una dintre cele doud afirmatii de mai jos: * emotia indragostitului apare datorita unor semne ale iubirii pe cale sd se stinga; © teama acestuia provine din simple framantari personale. 5. Identificati si comentati versurile care sugereazé ca, de fapt, sentimentul iubirii nu dispare, ci este transfigurat, transpus in alt plan. ~ Aduceti argumente in sprijinul ideii ca in aceasta poezie iubirea este transfi- gorata in planul creatiei, al unei lumi ideale, imaginare, in care ea isi pastreaza puri- tatea si forta printr-o continua regenerare. 7. Discutati, pe grupe, aducand argumente in sprijinul ideii cd textele studiate in aceast unitate apartin genului liric. Aveti in vedere * la ce se referd tema textelor (stari, sentimente si idei sau Intamplari expuse intr-o anumita ordine); * cine si cui comunica (marcile eului liric in text, cui i se adreseaza acesta); « felul in care sunt exprimate ideile si sentimentele (limbaj figurat sau folosirea cuvintelor cu sensul lor propriu, tonul general etc.) La... ee GENUL LIRIC este 9 * sentimente. Vocea ¢ in care predomina exprimarea unor stari sa.asunG numeste eu firic. mul ifseamna toc- e exprima aceste stari si sentimente ersonalitatea» lui si lirst jr. Prin personalitate inteleg fiecare lucru are « mai dezvaluirea personalitatii latente a lucru fletul tainic din Jucruri.” (N. Manolescu, Ap ,Pentru poet Te nte paradoxuri despre poezie)Elemente de versificatie 1 VERSUL este un rand dintr-o poezie. Lungimea versurilor poate fi diferitd. Exist’ versuri scurte — formate chiar dintr-un singur cuvant — si versuri lungi. In multe poezii versurile sunt grupate in strofe. 1 MASURA este numérul de silabe dintr-un vers. §-STROFA poate cuprinde unul, doud, trei sau mai multe versuri. Strofele se deli- miteazé intre ele printr-un spatiu alb. Strofa alcatuita dintr-un vers se numeste si ‘monovers (in literatura romané, lon Pillat este poetul care are un intreg ciclu intitu- lat Poeme intr-un vers, de exemplu Arta poetic’: Nu vorbele, ticerea di cantecului glas). Strofa alcatuita din dous versuri se numeste distih, cea compusa din trei versuri se numeste tertind, iar cea alcatuita din patru versuri se numeste catren. @ RIMA constd in identitatea sunetelor de la sfarsitul a doud sau mai multe versuri, incepand cu ultima vocala accentuatd. Rima este de mai multe tipuri: imperecheata: ‘incrucisata: La mijloc de codru des a A fost odati ca-n povesti, a Toate pasarile ies, a A fost ca niciodati, b Din huceag de alunis b Din rude mari imparatesti, a La voiosul luminis. b O prea frumoasa fata. b (M. Eminescu, La myloc de codru...) (M. Eminescu, Luceafarul) imbratisata: monorima: Peste varfuri trece luna, a Peste varf de ramurele a Codru-si bate frunza lin, b Trec in stoluri randunele, a Dintre ramuri de arin, b Ducand gindurile mele a Melancolic codrul sun. a $i norocul meu cu ele. a (M. Eminescu, Peste varfuri) (M. Eminescu, Ce te legeni...) ™@ RITMUL reprezinta cadenta sau armonia poetic obtinuta prin succesiunea regulata a silabelor accentuate si neaccentuate.atea 1 \ m PICIORUL METRIC este unitatea de ritm alcatuita dintr-un grup de dou, trei sau patru silabe accentuate si neaccentuate, care se repeté in mod regulat intr-un vers. Picioarele metrice sunt de mai multe feluri, im TROHEUL este un picior metric alcatuit din dous silabe, tn care prima silaba este ; accentuatd, iar 2 doua neaccentuata. Ritmul alcatuit dintr-o succesiune de astfel de picioare metrice se numeste trohaic (~ u) si este specific poezie populare, Ja-ta vin in ca-le, / Se co- bor la va - le (Miorita) 2 Ultds Viele de : mm IAMBUL este un picior metric aledtuit din doua silabe, in care prima silaba este si neaccentuatd, iar a doua accentuata. Ritmul alcatuit dintr-o succesiune de astfel de iF picioare metrice se numeste iambic (U ~). ui J La pa-ga viene un a-rab, / Cu 0- chi stinsi, eu gra jul slab (G. Cosbuc, El Zorab) vstluth +lu- HWoele fu +lu + ae lm AMFIBRAHUL este un picior metric de trei silabe, dintre care prima si a treia sunt neaccentuate, iar a doua este accentuata. Ritmul alcatuit dintr-o succesiune de astfel de picioare metrice se numeste amfibrahic (U + ¥). gi toam-na gi iar -na / Co boa -ri-a~ mando - wa (6. Baovia, Moind) a Ue ube ou et ule ey b 2 fm VERSURILE LIBERE sunt versuri lipsite de rima, fara structura ritmicd regulata i) : lm VERSURILE ALBE sunt versurile lipsite de rima a a 4. Comparati cele trei poezii studiate in aceasta unitate din punctul de vedere al a organizarii versurilor in strofe. a 2. Comparati aceste texte din punctul de vedere al versificatiel. oo) yea relectia comunicare & Comentarea _| unui grupaj de texte | 4. Alcétuiti 6 grupe de cate 4 elevi; Alcatuitifisa de lectura a uneia dintre poez! = le studiate in aceasta unitate. Cate doud grupe vor avea ca tema acelasi text. In ca- Grul fiecarei grupe veti lucra individual, confruntandu-va apoi rezultatele: FISA DE LECTURA cuprinde: | W informatii despre autor (date biografice si bibliogra’ Wi informatii despre textul citit (prima aparitie, volumul din care face pal nul silocul aparitie, colectia, editura; eventuale opinii critice despre text): ce); MW pentru o opera lirica: © ce se comunica: tema textului (idei sau sentimente puse in evident) © cine si cui comunica (indicii eului liric in text, cul 1 se adreseaza acesta); « cum se comunicé (felul in care sunt exprimate ideile si sentimentele, tonul general, figuri de stil, versificatie etc.); « semnificatia general a textului si parerea voastra despre mesajul sau 2. Alegeti cea mai bund fisa de lectura din cele dou grupe care au avut ca tema acelasi text, completati-o, daca este necesar, si prezentati-o apoi in fata clasel. Kilo a Pentru a culege informatii despre textul citi, puteti consulta: dictionare de specialitate (de scriitori, de opere literare), istorii literare, monografil, editii critice. Editile critice pot cuprinde urmatoarele ANEXE: prefata sau postfata «nota asupra editiei(realizata de cdtre ingrijitorul edit) « note finale privind data si publicatia in care a fost tiparita prima cara poezia, volumul in care a fost inclusé ulterior, data la care a fost scrisd, in ce ‘imprejurari, cui i-a fost dedicat etc.; de asemenea, variante ale textului in editarile succesive 51, eventual, opinii critice contemporane sau ulterioare « index alfabetic al titlu- filor poezilor incluse in volumul respectiv etc. * glosar de termeni necunoscuti 3. mente « 4.F aseman impresi euforie ral desc si rolul a Mr multe 1 imagin si mor *c mente subiec 2. ite — relatia Pei cut No ilu: in fie Acpezii- n ca ti unitatea 1 3. Cele trei texte studiate in aceasta unitate au o tema comuna: iubirea. Ce elemente din fiecare poezie vi se par cele mai concludente din acest punct de vedere? 4. Pe baza fiselor de lecturd facute in grupe, discutati intre voi si aratafi ce asemanari si ce diferente exista intre cele trei texte. Referiti-va la: titlul textelor « impresia generala transmisa (viziune optimista sau pesimista, tristete, melancolie, euforle etc.) © ,personajele” lirice si persoanele gramaticale folosite * cadrul natural descris ¢ relatia dintre cuplul de indragostiti si natura « timpurile verbale folosite si rolul acestora * limbajul poetic (figuri de stil predominante) « versificatie. EE AC Pentru comentarea grupajului de poezit din aceasta unitate, va propunem mai multe teme, dintre care urmeaza s& alegeti una si sd redactati compunerea voastra jin nu mai mult de doud pagini. * Cum este vazuta iubirea in cele trei poezii (referiti-va la: relatia dintre cei doi indragostiti, relatia acestora cu natura, starea sufleteasca generata de felul iubirii — impartasitd sau nu—, figurile de stil etc.); * Cum apare imaginea iubitei in cele trei poezii (referiti-va la: prezenta reala sau imaginara a acesteia in cadrul descris, modul de adresare, elemente de portret fizic si moral, figurile de stil folosite in descriere etc.); * Cum apare eul liric in text (referiti-va la: persoana gramaticala folosita, sentimentele exprimate de poet prin vocea eului liric, elementele care definesc modul subiectiv de a percepe anumite aspecte ale fiintei iubite sau ale naturii etc.) Comparati titlurile celor trei poezii (referiti-va la: modul in care sunt construite — un cuvant, o sintagma etc., 0 metaford —, semnificatia acestora dedusa din relatia cu textul). ka Pentru a realiza compunerea ceruta, alcétuiti un plan, pe care puteti si-l discutati cu colegul de banca, chiar dacé ati ales teme diferite Notafi in dreptul fiecarei idei citatele la care puteti recurge pentru a realiza 0 ilustrare cat mai adecvata pentru tema discutata. In redactare, respectati normele limbii literare cu privire la exprimare, ortogras fie si punctuatie Acordati atentie asezarii in pagina a textului (marginea paginii, notarea date: la care redactati textul respectiv, centrarea titlului compunerii, alineate etc.) :fF lectia elemente de limb’ romana Caracterul latin al limbii oO; romane 2 Se »Lasi-mi, in patria de cuvinte, Acum si colind, In patria de cénturi, de soapte, de murmure. Cerul si pamantul, intr-o rostire de gand, Cu brau de aur dulce si le cuprind [...] Lasa-mi, dragostei mele de tine, e De tard, de muma, de frate, de zbor si-i zic dor... Petre Ghelmez — Landé limbii romane 1. Argumentati ca toate cuvintele din primul vers sunt din vocabularul fundamental. 2. Dati opt exemple de cuvinte din masa vocabularului si aratati ce fel de termeni sunt. CColarna ui Tralan ein Roma LS VOCABULARUL sau LEXICUL este format din totalitatea cuvintelor care exista in limba. Vocabularul este compartimentul cel mai supus schimbari Vocabularul limbii romane cuprinde aproximativ 120 000 de cuvinte Vocabularul are doug parti * vocabularul fundament: * masa vocabularului. VOCABULARUL FUNDAMENTAL cuprinde cuvintele cele mai importante si Care sunt intelese de toti vorbitorii unei limbi. Vocabularul fundamental al imbil romane cuprinde aproximativ 1 500 de cuvinte Cuvintele din vocabularul fundamental au cea mai mare frecventa in proce. ul comunicaril, sunt, in majoritate, vechi si raman timp indelungat in limba, asigurand relativa stabilitate a acestei parti a vocabularului; reprezinta to: Partile de vorbire; sunt baze pentru multe derivate sau compuse si intra in numeroase locutiuni si expresii; sunt caracterizate adeseori prin poliseman- tism; denumesc, in cea mai mare parte, notiuni fundamentalunitatea 1 Se MASA VOCABULARULUI cuprinde cuvintele care nu intra in vocabularul fundamental. Cuvintele din masa vocabularului reprezinta aproape © intele limbii omane. in masa vocabularului intra termenii stiintifici si ai limbajelor de specialitate, in general, arhaismele, regionalismek larului nu sunt strict delimitate, in Caracterul latin al limbii romane: 41. Limba romana s-a dezvoltat, ca si franceza, italiana, spaniola si portugheza, din limba latina. Cititi lista de mai jos in care se indica originea unor cuvinte din versurile de la inceputul lectiei si ardtati ce modificari de pronuntare s-au produs in timp * lat. pavimentum > rom. pamant —_* lat. terra > rom. tard * lat. aurum > rom. aur * lat. frater > rom, frate * lat. dulcis > rom. dulce * lat. dicere > rom. a zice[re] 2. Alegeti pentru cele doua cuvinte romanesti din tabelul de mai jos cuvantul din care provin, denumit etimon romana latina scrisa (culta) latina vorbita (populara) cald calidus (cald) caldus (cald) dor dolor (durere) dolus (dor) 3. Cuvantul brdu din textul dat vine din limba dacilor, locuitorii spatiului carpa- to-dundrean inainte de a fi cucerit de romani. In ce parte a vocabularului intra? a...) Limba romang fsi are originea in latina vorbita pe teritoriul Daciei (latina du- nareand), nu in cea culta (clasicd). Ca si celelalte limbi romanice, aceasta continud limba latind, modificdnd-o. Vocabularul fundamental al limbii romane cuprinde aproximativ 60-66% cuvinte de origine latina. Unele dintre acestea sunt pastrate in toate limbile romanice (apd, bun, foc), altele sunt conservate numai in romana (lat. ovis > Tom. oaie, lat. canticum > rom. cantec, lat, pharmacum > rom. farmed) 21 Meleelemente de limba romana Dacia era o provincie aflata la marginea Imperiului Roman si repede izolata de restul acestuia. Dezvoltarea separata este cauza pentru care limba romana a pastrat un lexie mai arhaic, mai rural decat alte limbi romanice. De asemenea, in privinta morfologiei limba romana este mai apropiatd de limba latina Din limba vorbita de daci, s-au pastrat putine cuvinte, aproximativ 150, dintre care numai 90 sunt sigure..Printre acestea se numara: abur, barza, brad, branza, buz3, cAciulé, ceaté, cioard, copac, copil, fluier, gata, ghimpe, gru maz, mazare, marar, manz, mos, raf, scrum, strugure, traist3, vatra Caracterul latin al vocabularului romanesc a facut ca, pe masura modernizérii sale, sursele de imprumut si innoire sa fie cdutate mai ales tn limbile romanice sau chiar in latina Dubletele etimologice 1. Cititi ce scrie mai jos, in fragmentul reprodus din Dictionarul explicativ al lim- bil romaine, $i ardtati ce cuvant din versurile de la inceputul lectiei are aceeasi origine: PAVIMENT, pavimente, 5.n. Pardosealé a unei incéperi sau pavaj al unei curt interioare,facute din pia- tr8, mozaic etc, avand so functie decorativa. — Din lat. pavimentum. 2. Care dintre cele doua cuvinte din limba romana care isi au originea in pavimentum vise pare, ca forma, mai apropiat de cuvantul latinesc? 3. Indicati cuvantul imprumutat din urmatoarele perechi de cuvinte cu aceeasi origine: ageriagil (lat. agilis, prin fr. agile), bétran/veteran (lat. veteranus, prin fr. vétéran). Lea. DUBLETUL ETIMOLOGIC este constituit de o pereche de cuvinte cu aceeasi origine. Intr-un dublet etimologic a carui origine este latineasc’, un cuvant este mostenit din latina (drept) si altul este imprumutat pe cale savanta (direct), ultimul fiind, ca forma, mai aproape de etimon (directus) Exista si triplete etimologice; de exemplu scard, scald, escali, care vin din lat, scala, primul find mostenit, iar ultimele doua imprumutate din alte limbi romanice. Cele mai multe dublete etimologice sunt de origine latina, dar pot proveni si din alte limbi; de exemplu, bor si bord vin din fr. bord, primul pe cale orala, al doilea, pe cale scris_4| unitatea 1 Limba literara, limba populara, limba vorbita, limba scrisa \dentificati in enuntul urmator ceea ce nu este admis intr-o exprimare ingrijita si aratati daca este vorba de regionalisme: | Muierea mea a plecat la oras cu un tren accelerat | Kk LIMBA LITERARA reprezinta aspectul cel mai ingrijit?al unei limbi, respec- j tand strict regulile de intrebuintare corecta a limbii (normele academice). LIMBA POPULARA reprezinta aspectul neelaborat al unei limbi si care este aproape general, fiind cunoscut pe intregul teritoriu, fard a fi literar. Faptele | lingvistice populare nu trebuie confundate cu regionalismele, care apar numai in anumite zone; de exemplu mAndru (persoana jubita) este un termen popular, nu regional; avucat este o pronuntare popular’, nu un regionalism fonetic. LIMBA VORBITA reprezinta comunicarea realizata prin sunete si care se foloseste in relatille obisnuite dintre membrii unei comunitati umane. Este mai afectiva, se adreseaza unui receptor prezent, are trasaturi morfologice si sintactice specifice, imbin& mijloacele de expresie verbala (volumul, pauzele etc.) cu cele nonverbale (mimica, gestul etc.) LIMBA SCRISA reprezinta comunicarea realizata prin semne grafice, fiind mai elaborata, impersonal, adresata unui receptor absent si avand trasaturi morfologice si sintactice specitice. Limba literara are un aspect vorbit si unul scris. In textele literare, scriitorii pot folosi si elemente ale limbii vorbite sau pot recurge chiar la regionalisme. /Aratati ce cuvinte romanesti credeti cd s-au obtinut din urmatoarele cuvinte latinesti: decem, ferrum, filius, in, lupus, petiolus, salem, secale, vinum. 2. Identificati cuvintele din vocabularul fundamental din urmatorul text: Limba romana este limba latina vorbita in mod neintrerupt in partea orientala a Imperiului Roman, cuprinzand provinciile dunarene romanizate din momentul patrunderii limbii latine in aceste provincii si pana in zilele noastre." ‘Alexandru Rosetti — Istoria /imbii:romane acca ce inseamna urmatoarele expresii latinesti: ad-interim, ad-hoc, curriculum vitae, etcetera, ex aequo, nota bene, persona non grata, post-scriptum. 4. Indicati cuvantul imprumutat si pe cel mostenit din urméatoarele dublete etimologice: cerc/circ (lat. circus, prin fr. cirque), creier/cerebel (lat. cerebellum), feme- ieffamilie (\at. familia, prin it. famiglia, fr. famille), a spune/ a expune (lat. exponere).Striduta pe care stiteam in copilarie avea un bloc-turn la parterul caruia era o blanarie. Florireasa de la colt, apirati de frunzigul unui dud, isi uda buchetele cu o stropitoare, le desficea negustoreste pe tarabi pentru cumparatorii nehotarati butoiasele cu apa. Adeseori, ne strecuram pe ling’ ca si urcam pe terasi, de unde vedeam acoperigurile ro- sietice si verzui ale cartierului. Seara, privirile giseau mai sus de siluetele negre ale caselor o lund mare, lesioasa, care incremenea pe nesfarsirea cereasci. i le reageza in Alera Phoebus (1899-1954) — aucureg ch fy Identificati in al doilea enunt din textul de mai sus cuvintele obtinute prin mijloace interne de imbogatire a vocabularului, precizand aceste mijloace. @ Aratati prin ce mijloace de imbogatire a vocabularului s-au obtinut urma- toaréle cuvinte din textul dat: parter, terasa, cartier, siluet3. Lk... oo Mijloacele de imbogatire a vocabularului sunt: sa * INTERNE, cand cuvintele noi sunt formate tin elemente existente in limba Acestea sunt: derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale (conversiunea); © EXTERNE, cand cuvintele se introduc din alte limbi, adicd imprumuturile. 0 iia ‘1. Explicati cum este format primul derivat din textul de la ‘inceputul lectiei, 2. Identificati tn textul dat primul verb format prin derivare si explicati cum s-a format. 3. Sufixele din flordreasa si privire creeaza cuvinte noi sau forme gramaticale? 4. Identificati derivatul parasintetic din textul dat. 5. Indicati derivatele formate cu prefixe si aratati ce sens dau acestea cuvintelor. ~ 6. Identificati prefixele si precizati daca sunt vechi sau noi: a antedata, arhicunos- Cut, a expatria, ex-premier, interplanetar, postliceal, precomandé, subpunct.unitatea 1 k="... === DERIVAREA este mijlocul intern de imbogatire a voca inte noi cu aj nt sunetele sau grupurile de sun larului prin care se ruil sufixelor si al prefixetor te adaugate c upa radacina ufixele sunt * lexicale, cand formeazé cuvinte noi, * gramaticale, cdnd creeaza forme gramaticale (sufixe de timp si de mod) * lexico-gramaticale, cand exprimé, simultan, un sens nou §] 0 categorie gr maticala\(sufixele motionale, de infinitiv lung, participiale etc.) e pentru denumirea Sufixele Iéxicale sunt 4 * agentului (autor al actiunii sau meserias): bautor, fierar, gornist, luntras, * insusirii: auriu, trices, fugar, jubitor, mancicios, purtabil, sprancenat, vamal; * colectivitatii: aparaie, bradet, ierbarie, g instrumentului: a/fabetar, pipernita, sch * notiunilor abstracte: cerinta, dorr * modalitati * locului si ori nzinarie, fierérie; somesean: * obiectelor sau insusirilor mici (sufixele diminutivale): binisor, calut, cé: cioars, cercelus, cosulet, lSnjuc, matalufa, pantofior, singurica, vanticel, * obiectelor sau insusirilor mari (sufixele augmentative): baietandru, gra san, lSdoaie, pietroi. Sufixele formeaza substantive (ga/benus), verbe (a ciocdni ), adjective (visiniu), adverbe (vitejeste), numerale (doime), pronume (m&taliea’), interjectii (lied) PREFIXELE sunt sunetele sau grupurile de sunete adaugate inaintea radacinii pentru a forma un cuvant nou Prefixele modifica sensul cuvantului de bazé, flind * negative (neaga sensul cuvantului care este b * privative (araté 0 ipsa): a descreti, a desira; * iterative (arata o repetare): a rasciti, a reaminti; Prefixele delocutive formeaza cuvinte de la locutiuni: a fnsira, a impat Prefixele formeaza substantive (neregula), verbe (a realege), adjectis resc), adverbe (negresit Prefixele pot fi * vechi: ne-, in-, des-, ras * noi: anti-, con- (co-), inter-, pre- etc. Derivatele parasintetice sunt cele formate in acelasi timp cusumist un prefix (a inchipui). nd baza unui cuvant derivat uniste, turcime, zmeuris mbéitor, yasime, raceala, scursura, anie, rant, nesansé, inegali te un alt derivat, se pot forma derivate in > tran + sufixul motional -cd — fara’ serie ({ard + sufixul de origine - + sufixul diminutival -u 25A. indicat fell sufixetor sal prefxelor din urmatoarele derivate: amorteala, cerin- 18, discalime, desenator, a desuruba, gra- taragiu, a inlemni, lungime, mustarie, necinste, oinist, pasoptism, paméantesc, pietris, plugar, porumbiste, prafaraie, r&- zatoare, a se recdsatori, strdindtate, strénsurd, tinereste, umbrar, vesnicie. ©. Identificati diminutivele din textele urmatoare si grupati-leconform ta- Diminutive care s-au obfinut prints-o metaford Diminutive care arata simpatia Diminutive care arata micsorarea * Piticiistateau pe scaunele lao ma- suta. In farfurioare era ciorbita de vacu- 48 cu perigoare. O painica rumenita, in- conjurata de lingurife, furculite, cultass si paharele, era int mijloc. intr-un coltisor erau comnulete minciunele, ~ © Mama, care zambind facuse gropi- te in obraz, 1! privi pe baiefel si fi spuse Gi duiosie: fone: — Murdarel mai esti, dragutul_mé- midi ne 3, Indicati cate un augmentativ de la urmidtoarele substantive: baiat, casa, copil, lada. |. Identificati prefixele si ardtati ce sens dau acestea urmatoarelor cuvinte: antialcoolic, confrate, a expatria, ex-pre- sedinte, hipersensibil, ntervocalic, preziud, subpunct, a supraaprecia. ‘bs. Explicati cum s-au format urmatoarele. cuvinte: cetdfenie, a despere- chea, morarita, neinfrumusetat, olte- neste, a reinarma. Valea rahe! Identificati derivatele din urmatorul text si explicati cum s-au format: Se face un amurg de toamnd intr-un codru batran de stejariy prin care trece un radvan in clinchete vesele de zurgalai. nel suntem noi, micuti cum eram atuncl, cu tata si mama. Frunzarele vestede Su- na-imprastiindusi Ghinda pe drumuri." 7 Dimitrie Anghel — Garda imperial 7. Jocul derivatelor. Impartiti-vd in tret grupe. Formati un derivat de la substantivul padure cu sufixul sau prefixul indicat in coloana ce revine grupei. Castiga cel care termina primi ane sate -oiu deelectia | unitatea 1 | 2m Compunerea ASTRONAUTICA IN SECOLUL AL XX-LEA Spatiile cosmice au exercitat eceee asupra omului fascinatia lumilor ngcunoscufe. O.Z.N.-urile au fost considerate uneori semne sosite spre noi de la civilizafti in- depairtate, ca ona ca informatiile lor atotcuprinza- toare si le expedieze prin aceste mijloace tehnico-stiinti- pnd astizi, cu toata bundvointa savantilor, feno- Mien pila Hemiorind iam | Men neclucidate, Cega ce a marcat insa secolul al XX-lea a fost évolutia rapida a astronanticii, Astfel, in 1961, primul ‘om a zburat in cosmos i ne putem méndri ci, numai douizeci de ani mai tarziu, in 1981, a navigat in spatin si primul cosmonaut roman, Dumitra Prunariu. - Dar evenimentul cel mai important al secolului trecut a reprezentat primul pas pe Lund facut la 20 julie 1969 de cette echipajul de pe Apolio 11. Simbolic, astrul nop, dupa ale c&rui rotatii in jurul soarelui astrologii au ficut calendarul, a fost cucerit intr-o zi de luni, adica ziua pe care ta- inii au consacrat-o Lunii, numind-o Lunae dies. ‘us Prac 7 Procedeele de compunere £4. Identificati cuvintele compuse din cuvinte intregi din articolul de ziar de mai sus si ardtati prin ce procedeu de compunere au fost obtinute. ¢/2. Precizati ce parti de vorbire sunt cuvintele compuse identificate. COMPUNEREA este mijiocul inter de imbogatire a vocabularului prin care se formeaza cuvinge noi, unind termeni diferiti. Termenii din care se formeaza un cuvant compus isi pierd, de cele maismnult ori, sensul pe care il au c4nd exist independent I Cuvintele compuse sunt; substantive (matasea-broaste/), verbe (4 binevol), adjective (cumsecade), pronume (fiecare), numerale (douazeci), adverbe (du- i pé-amiaza), prepozitii (pana /a), conjunctii (ca sa), interjectii (bing-bang), S J fede ofeg| || =elemente de PROCEDEELE DE COMPUNERE sunt +» alaturarea, juxtapunerea sau parataxa (cdine-lup, de pe), * subordonarea (gura-leulu’) + abrevierea sau prescurtarea din a. initiale (C.E.C.), b. initiale si fragmente de cuvinte (Tarom); c. fragmente dé cuvinte (Asirom); d. fragmente de cuvinte si cuvin: te (Romarta). Compusele sé pot scrie inti-uny CU- vant (primavaré), legate prin cra- tim (vorba-lunga), nelegate prin cratima (de /an aid Ee 4. Identificati in articolul de ziar cuvintele obtinute cu elemente savante de compunere. 2. Indicati elementele savante de compunere care au format urmatoarele cuvinte si ardtati ce sens au: aeromodel, autoamagire, biosfer’, filofrancez, geo- metrie, hidroavion, macromolecula, micro- analiz5, multilateral, ortografie, polisemantic, pseudoartist, televiziune, zootehnic. k= ~—O PREFIXOIDELE sau FALSELE PRE- FIXE sunt elemente de compunere care se asazé inaintea unei r8- dcini pentru a forma un cuvant nou. Prefixoidele provin din greaca veche, cele mai multe, sau din latina si sunt elemente savante de compunere cu circulafie internationala. limba romana ea 4. Indicati elementul de compunere comun urmatoarelor cuvinte si aratati unde este asezat: astrolog, biolog, cosmolog, dermatolog, geolog. 2. Cdutati sensul cuvintelor de mai sus in dictionarul de la sfarsitul manualului si aratati ce inseamna elementul de compunere -log. 3. Aratafi ce credeti ca s-a adaugat elementului de compunere identificat la exercitiul 1 4. Identificati elementele savante de compunere din urmatoarele cuvinte: in- secticid, vermicid, organigramd, orto- gram, anglofil, rusofil k= —~S« SUFIXOIDELE sau FALSELE SUFIXE sunt elemente de compunere care se asaza dupd 0 radacind sau dupa un prefixoid pentru a forma un cuvant nou Sufixoidele provin din greaca veche sau din latina si sunt elemente savante de compunere cu circulatie internationala. Cele mai frecvente sufixoide utilizate in limba romana sunt: -cid (ucigator), -cratie (conducere), -fil (iubitor), -fob (care uraste, care nu suporta), -fug (care ‘inde- parteaza), -log (specialist) sX1. Identificati cuvintele compuse din textul de pe pagina urmétoare si explicati cum s-au format:2 compunere ate si ardtati biolog, cos- ? telor de mai irsitul manu- 18 elementul s-a addugat identificat la ® savante de "cuvinte: in fami, orto- ‘ALSELE de com- pa 0 ra srefixoid t nou. paca ve- ant ele Inere cu de utili- nt: -cid ere), -fif ‘@, care > inde- mpuse din si explicati unitatea 1 ULTIMA ECLIPSA TOTALA DE SOARE Pe 11 august 1999, a fost ultima eclipsa totala de soare din mileniul trecut, Fenomenul apare cand Luna se aliniaza Cu Soarele si aruncd pe pamant o umbra, deoarece este luminata din spate. Eclipsa a fost vizibila In 16 tari, dar In Romania s-a putut observa cel mai bine. Locuitorii din Timisoara si Arad au fost primii care au vazut cum, deodata, discul galben-portocaliu al Soarelui a fost acoperit de catre Lund. Cea mai buna zona de observatie a fost cea de la nord-vest de R&mnicu-Valcea, cea ce a facut ca multi turisti sd viziteze regiunea in acele zile, Pe langa ineditul fe- nomenului, au aparut si efecte negative, intrucat, cu toate avertismentele oftalmologilor, multe persoane nu au bine- voit sa foloseasca ochelari protectori, desi o firma din SUA. a vandut pe piata romaneascé o folie utilizata si de NASA. Urmatoarea eclipsa totalé de soare vizibila de pe teritoriul Roméniei se va produce abia in anul 2236. 2. indicati prefixoidele si sufixoidele din urmatoarele cuvinte formate prin cor punere: Gerpbard, futdconservare, Gigsareit, Hiaryfos) GiaYclima, Grulinarional, (eleumal, vermugh ooehimie . Alegeti forma ‘Scrisd corect a urmatoarelor cuvinte compuse: apa grea / apts + ank oxigepals / apS-oxigenas + binengles/binengeles« bnevotor / Bpevoier * cele / cale-feratd + chu ae fer / drum-de-fier « prim ajutor / pri ajutor. Fy Blea ce este gresit in urmatoarele enunturi: Raionul pentru noPnascuti s-a inchs, Politia a prins multi raifécatori. © Comportamentul liberalyi-cugetator*i=a surprins. # Castigurile liberildr-profesionistiAu sunt mari, « am spus noului-venit in clasd ce tema avem pentru maine mae 5. Articulafi hotarat urmatoarele substantive compuse: botgros, buné-credints, bunéstare, bundvoie, bunavointa, prim-ministru, prim-plan, rea-vointa, valvartej. Construiti enunturi in care 4 aveti urmatoarele ortograme: decat/de cat * deloc /de foc * nicicdnd /nici cand © odatd /o daté * totuna /tot una. = 7. Identificati cuvintele derivate si compuse din urmatorul text si explicati cum s-au format: »Sunt 0 motociclet parcatd sub stele, langa vitrina magazinului de reparat televizoare... in oglinda mea retrovizoare roiesc galaxiile, aburesc stelele in roiuri globulare, isi trimit gaféitul radiosursele toate indepartandu-se-n fuga, ca niste criminali de la locul faptei lésand 0 dara de sange in urma.” Mircea Cartarescu — O motocicletd parcaté sub steleelemente de limba romana Schimbarea valorii gramaticale eee! Toamna, verdele pidurii dispare incet i frunzele ingalbenite si batute de vant colinda nestingherit pe carari. Asemenea peisaje, in care fiecare arbore pare 0 fiintd parasita de binele verii, inmulyesc ahurile poctilor. Find niste indragostiti patimasi de natura, artigtii sunt, in sinea lor, gratie sensibilitagii, nelinigtiti de iminenta disparitie a vegetalului. Totusi, pasind intr-un intrand al padurii frematande, ei au sentimentul cd se integreaza eternitatii universale. ami Ressu (1880-1962) — Peisaj 1. Identificati in textul de mai sus cuvintele formate prin schimbarea valorii gramaticale si precizati ce parti de vorbire sunt. W 2. Indicati partile de vorbire din care s-au obtinut cuvintele identificate. SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE sau CONVERSIUNEA este mijiocul intern de imbogatire a vocabularului prin care se formeaza cuvinte noi prin trecerea de la 0 parte de vorbire la alta Trecerea aceasta se face fara a modifica forma cuvantului, adica fara a adauga ceva, ca in cazul derivarii sau compunerii Cuvantul format prin conversiune se comporta in comunicare ca partea de vorbire la care a trecut, Ca substantiv primeste articol hotarat sau nehotarat, este determinat de un adjectiv si indeplineste functiile sintactice de subiect, nume predicativ, atribut si complement. Ca adjectiv, se acorda cu substantivul determinat si indeplineste funcjiile sintactice de atribut adjectival si nume predicativ. Ca adverb, devine invariabil si indeplineste, de obicei, functia sintacticd de complement circumstantialPrin conversiune, se pot obtine: SUBSTANTIVE din * adjective: Am intrat in adancul intunecat al paduril © verbe la participiu: Rataciti in padure se sperie. *verbe la supin: Mersu! prin padure imi place. * verbe la gerunziu: Suferindu! privea trist spre frunzele cazute. * adverbe: intelegea suferinta aproapelui sau. * pronume: Nu-mi pierd vremea cu niste nimicurt © interjectii: N-a ascultat oful meu. ADJECTIVE din *verbe la participiu: Priveam lumina filtrata prin ramuri *verbe la gerunziu: Imi pla- ceau pletele fluturdnde ale fetei. © pronume: Acesti brazi sunt mici * adverbe: Mi-am luat haine gata, ADVERBE din «adjective: Vorbeste frumos despre natura + verbe la participiu; Canta in- ganat. * substantive care denumesc anotimpurile, partile zilei, zilele sAptaménii: Invata noaptea. PREPOZITII din * adverbe: Deasupra crengil s-a asezat 0 pasare. * substantive: Picta frumos gratie talentului. * verbe la participiu: A terminat de recoltat multumita ajutorului. Alcatuiti familia lexicalé a substantivului p3dure si aratati prin ce procedeu s-a obtinut fiecare termen. k= &°&~ FAMILIA LEXICALA sau FAMI- LIA DE CUVINTE cuprinde toate cuvintele obtinute prin derivare, compunere sau conversiune de la un cuvant de baza, 1. \dentificati in textele de mai jos cuvintele formate prin schimbarea valorii gramaticale si explicati cum s-au obfinut: Te uiti cum musca toamna din verdele padurii, ‘Cum fiecare frunza e-o inima —— bolnava?... lar eu, cu maini patate de imna-nsangerata,_ Beau sufletu) padurii [...]’ 1 Claudia Millian-Minulescu — Toamnd Tanarul care statea dedesubtul cren- gilor gasftunzite avea un ce straniu. Parea un imbolnavit incurabil de melancolie. <—ZAlcatuiti familia lexicala a substantivului nor. 3. Identificati cuvintele obtinute prin derivare, compunere si conversiune: ..---Cautam in copilarie marginile ploii. Dar intotdeauna plgaia-nceta inainte De a-i descoperi hofarul Si reincepea inainte Dé a sti pana unde-i seninul.” ‘Ana Blandiana — Hotaru! xy Ajit@._ imprumuturile. _]| Neologismele TD Imprumuturile vechisino Examenul de capacitate inseamna pentru elevi incheierea unei etape si necesitatea luirii unei decizii privitoare la viitoarea profesie. Optiunea pentru un liceu, o scoala profesionala sau de ucenici orienteazi spre 0 anumiti meserie. Specializarile sunt multiple si, in funotie de preferinte si de calitati, tinerii se pot indrepta inca de la aceasti varsti spre o viitoare ocupatie. 1. Cititi cele doud liste de cuvinte de mai jos, alcdtuite pe baza textului de la inceputul lectiei. Indicati apoi lista care cuprinde cuvinte mostenite din limba latina si pe cea care cuprinde cuvinte formate in interiorul limbii: a. insemna, privitor, viltor, a indrepta; b. a lua, ténar, a putea, inca, aceasta. 2. Precizati care dintre cele dou liste de mai jos, alcatuite pe baza textului de la inceputul lectiei, cuprinde imprumuturi vechi si care cuprinde imprumuturi noi: a. scoal, ucenic, varsta; b. examen, capacitate, elev, etapa, necesitate, decizie, profesie, optiune, liceu, a orienta, multiplu, preferintd, calitate, ocupatie. k=... in vocabular, unele cuvinte sunt mostenite din limba latina, altele sunt imprumutate sj altele sunt formate in interiorul limbii. imprumuturile apar ca rezultat al contactului dintre doua limbi, care este favorizat de mai multi factori: vecinatatea geografica, amestecul si convietuirea unor popu- latii, raporturile culturale, economice, politice intre diferite comunitati etc. imprumuturile pot fi facute pe cale directa, prin contactul dintre vorbitori, sau pe cale indirect, prin mijlocirea altei limbi Imprumuturile pot fi: vechi: din slava (drag, prieten), din turca (baclava, iaurt), din greacé (@ ago- nisi, tacticos), din maghiara (oras, viclean); noi: din franceza (elev, a solutiona), din engleza (talk-show, volei), din italiana (piano, scadenta), din germana (crenvurst, fasung), din latind (colocviu, insula).4. Indicati care dintre fotografi ilustreaza profesii denumite prin neologisme. 2. Substantivul specializare este derivat de la verbul a specializa. Argumentati dacd este neologism sau nu. 3. Aratati cum au aparut in limba romana neologismele: neconsolat, samand- torism, apa oxigenats, neogreacd. k= TT—~—S NEOLOGISMELE sunt cuvintele noi imprumutate din alte limbi sau create in interiorul limbii prin derivare sau compunere, avand obligatoriu un com- ponent neologic Neologismele au patruns in limba romana mai ales dupa 1830. Imprumu- turile neologice s-au facut in special din limba franceza si, pe cale savanté, din limba latina, contribuind la modemizarea limbii romane. Astfel, unor cuvinte din turca si din greaca le iau locul neologisme de origine romanica epidemie il inlocuieste pe molima, rege pe riga, caseté pe besactea etc. Im- prumuturile pe cale savant din latina sau din limbi romanice duc la aparitia in limba romana a dubletelor etimologice' (basic — vezicd). Astazi, 0 influenta mare asupra limbii roméne o are engleza, ivinte eU/ori= ginea in aceasta limba aparand chiar in comunicarea curenta (@ESIgn, stres). Unele neologisme si-au pastrat forma din limba de origine (show din engleza), altele si-au adaptat-o la limba romana (miting fata de forma din engleza meeting).@ Exercitii 4. Grupati cuvintele urmatoare in ‘imprumuturi vechi si noi: basma, belsug, blues, buche, celibatar, cocs, contabil, gingas, halva, important, lefter, opinie, proroc, supermarket, trio, zdravan. @ ldentificati_neologismele din urmatorul text: S-ar putea: ca in viata sa fii nevoit s&+ti schimbi serviciul de mai multe ori. Cand incepi demersurile pentru ocu- parea unui post, este bine sd tii seama de cateva lucruri pentru ca actiunea ta s8 fie incununata de succes. La interviu, se recomanda sa ai 0 atitudine degajat, sa nu te sfiesti sd-ti arati caltatle 18.4 te supraaprecia. Pentru a face o buna impresie viitorului sef, adopta o tinuta decenta. Pregateste-ti un curriculum vitae care s& fie impecabil, ‘pentru ca prima lui opinie s8-ti fie favorabila. In redactare, nu te pierde in detalii si retine datele care iti probeazé pregatirea profesionala. Nu in ultimul rand, sctie-| pe un computer. Consultati dictionarul de la sfarsitul manualului pentru a afla sensul urmatoarelor neologisme si construiti enunturi cu acestea: carisma, fastidios, inextricabil, libertin . Indicati enunturile de mai jos in care neologismele a realiza, a servi, a viziona sunt utilizate corect: a realiza a. De-abia cAnd mi-a explicat, am realizat unde greseam b. intrand la iceu, sora mea si-a realizat visul Pictorul a reafizat un tablou interesant. d. intreprinderea a realzat un profit mare aservi In acest local, chelnerii servesc ireprosabil bb. O data pe lund, servim masa la restaurant, Dimineata, obisnuiesc 58 servesc un mic dejun consistent. d. In cofetarie, ne-a servit o fata tanara. e. Senviti-vd cu o prajtura! jona a. Am vizionat o expozitie de pictur’ b.inainte de premiera, realizatori filmului au vizionar. & Maine, 0 58 viziondm un spectacol care a avut mare succes. d. Ne place 54 viziondm meciurile la televizor. 5. Alegeti forma corecté a urmatoarelor neologisme: anticamera / antecamera * bleuma- rin / bleumaren « caserie / casierie * delicvent / delincvent * egvestru / ecvestru * egzema / eczema ¢ erbivor / ierbivor © excorta / escorta ¢ filigran / filigram « identitate / indentitate jurist- consult / jurisconsult # prerie / preerie © presedentie / presedintie * percept / precept © repercusiune / repercursiune 6. Indicati verbul care trebuie folosit jin enunturile urmatoare: Am lecturat/am citit cu placere poezia, * Se poate concluziona/conchide ca toamna este deseori cantata in lirica romaneasca. 7. Sctieti corect neologismele a cé- ror pronuntie este urmatoarea: bebi- siter, biznis, bleizer, bluz, bodigard, dizain, dizel, fastfud, gip, uocmen.SUNN’ Bratul raului face un mic ocolig prin valea acoperiti de ceturi. Pe cer, se profileaz brat! unei cum- pene, care, mie, origean, imi evoca bratele scheletice ale macaralelor din carticrele noi. Vad cum o giz intarziata se agazi pe braful meu, pe care-| confunda cu un fir de sofran. 4. Alegeti, dintre cele trei variante de mai jos, sensul pe care il considerati cel mai potrivit in context ticle Grigor (1838-1907 — Pea ai ite ‘© Muzed Naonal de Avid al Romane, NTU expresia aripi de ingeri din versurile alaturate a. albeata b. frumusete c. transparenta. 2. Identificati in textele date enunturile in care Mun decttanniide ier cuvantul brat este folosit cu sens propriu de bazé sau in preaimé "5 cy sens propriu secundar. cei mai de sus. 3. Indicati enuntul in care acelasi cuvant apare cu Vieuris Am Tisan—Péminat SNS Figurat. decit bratele munilor, arborii k= ___—<~;7«3;3St:é<;<;7; CONTEXTUL este o Imbinare de cuvinte, un enunt, un text sau o situatie de comunicare in care apare un cuvant Sensul unui cuvant se stabileste numai In context SENSUL PROPRIU este sensul cel mai curent al unui cuvant, cunoscut de tot vorbitorii, legat de un aspect din realitate. Sensul propriu are doua aspecte * sensul propriu de bazd — reprezinta ceea ce un cuvant are specific in sine in orice context; poald (partea de jos a fustei); * sensul propriu secundar — rezulta dintr-o asemanare, depingafidistiet de context; poala pduni(marginea paduri), poala muntelui(partea de jose FRUntelu) SENSUL FIGURAT este sensul neobisnuit al unui cuvant, folosit cu valoare expresiva pentru a forma o imagine poeticaoman 4. Dezlegati jocul de mai jos, indicand ce sensuri are in enunturile date cuvantul polisemantic cumpand pe care-| gasiti pe verticala colorata mov: O ia — I Oo ‘a Viata lui este la 0 mare cumpsna, bb, Cumpana ei stabileste dreptates ‘« Omul trebuie $8 abs 0 bund cumpand a infelepeiunil 4. A verificat orizontaltatea zidului cue cumpand. «. Statul lui In cumpang nu mi-a placut f.Taranul mi-a cAntarit rosile cu o ‘cumpand. 9. Sensul cuvantului cumpénd in textul de la inceputul lectiel. 2. Cate sensuri credefi cd are cuvantul macara din textul de la inceputul lectiei? = ee Cuvintele sunt: s monosemantice — cand au un singur sens; mai ales termenii tehnici s stiintifici, * polisemantice — cand au mai multe sensuri; majoritatea cuvintelor din vocabularul fundamental @ Exercitii 4. Alegeti dintre sensurile cuvintelor subliniate in versurile de mai jos pe cel care corespunde contextului: »Ploua... Si-n orasul nostru ploaia canta, Canta ca un fonograf stricat.. De trei zile si trei nopti neincetat, Un tenor cu vocea falsa se framanta Si pe strazi Si-n curte la palat. lon Minulescu — Ploaie urbans acanta ‘ascrie versuri in cinstea cuiva: tb. a scoate sunete placute auzului, ca emite cu vocea sau cu un instrument sunete care alcatuiesc 0 melodie; stricat a. defect, deteriorat; b. corupt, depravat; ¢. alterat, descompus; tenor ‘a, cantaret cu voce inalta; b. ploaie; instrument de suflat cu registrul cel mai inal, fals ‘a. mincinos; b, nearmonios; «. fatamic; a frimanta ‘a. a preface aluatul intr-o pasta omogend, b.ase agita; c. a'se nelinisirF unitary 2. Aratati daca urmatoarele cuvinte din textul de la exercitiul 1 au sens propriu sau figurat: oras, ploaia, vocea, strazi. @) in enunturile de mai jos, cuvintele subliniate sunt folosite cu un sens figurat. Construiti enunturi in care sd apara cu sens propriu ‘a. Se exprima bolovanos b, Am primit o ploaie de reprosuri de la parintii mei <.Fa incoltit in suflet dorinta de a se face profesor. d. Am un munte de exercitii pentru maine. @ In enuntul de mai jos, cuvintele subliniate sunt folosite cu sens propriu. Con- struiti enunturi in care sa apara cu sens figurat. a. Maria are un colier scump. b. Ne plimbam Intr-o padure de fagi. ¢. Bunicul meu s-a.ndscut in Ardeal. d. Stramosii nostri se apdrau folosind arcuri cu sagefi. 5. Construiti enunturi in care cuvintele casd, a descarca, limba 58 fie folosite cu sens propriu (de baza si secundar) si cu sens figurat 6. Grupati cuvintele subliniate jin versurile de mai jos in cuvinte monosemantice si polisemantice: Capra mananc3 trandafiri gradinilor municipale, rontaie tramvaiele ca pe morcovii cruzi, nu pleaca dimineata la birou, nu citeste gazeta de sear, dezbraca stalpii de telegraf ca pe duzi, ignord semafoarele cu nerusinare, nu-si doreste limuzina si jur n-a brevetat inca iarba artificial, desi mai stie cate ceva despre paduri.” Mircea Dinescu — Capra contemporana 7. indicati sensurile cuvintelor polisemantice identificate la exercitiul 6, utilizand, la nevoie, un dictionar B. Indicati dou verbe folosite cu sens figurat in versurile de la exercitiul 6.elemente de limba romana Sinonimele si antonimele § Sine in ultimul timp, am fost interesat mai ales de grupul Vank, infiingat in 1994, Cei patru membri ai for- matici, Victor Cenusi, Alexandru Belciu, Nicu Mihai Sirghea si Corneliu Tlie, si-au pus cap la cap initialele prenumelor pentru a inventa numele trupel, Ei cénta de plicere inca din scoala general’, dar in liceu au inceput si apari la serbari, la baluri. Piesele si le scriu totdeauna pornind de la 0 intimplare realé, unul yenind cw idea pe care ccilalti o preiau. fn 1996, si-au facut propriul studio la subsolul blocului in care locuiesc impreuna cu paringii. Desi lucreaza printre qevi si betoane, au procesare si inre- gistrare computerizata. Dupa ce in 1999 si-au lansat primul album, Independent, au castigat simpatia pu- Trupavane — Dlicului tana. Sunt, dupi cum mirturisesc, wn grup cuminte, fiindcd nimeni dintre ci nu bea cafea, alcool si nu fumeaza. Acum, cinta rock alternativ gi, fara indoial, ‘acesta este doar inceputul unui drum care va duce spre mari succese. 4. \dentificati in textul de mai sus sinonimele folosite pentru substantivul formatie. 2. Alegeti din lista urmatoare sinonimul potrivit pentru adjectivul tanar din textul dat: adolescentin, crud, fraged, june, necopt. Explicati de ce nu pot fi folosite celelalte cuvinte din seria sinonimics. 3. Gasiti cite un sinonim pentru cuvintele scrise ingrosat in textul de la inceputul lectiei si precizati ce parte de vorbire este. ‘4. Gasiti un cuvant sinonim pentru expresia fard indoials din textul de mai sus. Gasiti apoio expresie sinonima cu aceasta. 5. Aratati ce fel de sinonime sunt urmatoarele perechi de cuvinte: procesa re-prelucrare, lexic-vocabular, vartej—,culbar rotind de ape din Clin (file din poveste) de Mihai Eminescu.x= SINONIMELE sunt cuvinte cu forma diferita si cu sens identic sau asemanator Sinonimele se stabilesc numai in context, fiind necesar sa denumeasca acelasi aspect din realitate; « sa se poatd Inlocui unele cu altele in acelasi context, fara a schimba sensul enuntului: * sd fie aceeasi parte de vorbire; # 54 apartina aceleiasi variante a limbii, neputandu-se face o ethivalenta intre termenii din limbajul obisnuit si un athaism, un regionalism sau un termen stiintific si tehnic Sinonimele se stabilesc pentru fiecare sens al unui cuvant polisemantic. Sinonimele sunt: substantive (succes-reusita), verbe (a inventa-a crea), adjective (cuminte-cumpatat), pronume (el-dansul), numerale (dtublu-indort), a yerbe (niciodaté-nicicdnd), conjunctii (dar-insa), locutiuni conjunctionale (pentru cé-din cauzé ca), prepozitii (peste-deasupra), locutiuni prepozitionale (in ciuda—in pofida), interjectit (of-vai). Se poate stabili o relatie de sinonimie intre doua cuvinte (sinonimie lexicala), © expresie si un cuvant (sinonimie lexico-frazeologica), dod expresii (sino nimie frazeologica). Toate sinonimele unui cuvant alcdtuiesc 0 serie sinonimica Sinonimele sunt in functie de gradul de echivalenta semantica’ » perfecte — cand sensurile sunt identice (kallu-potasiu, niciodata-nicicdnd), « aproximative — cand se sugereaza obiectul denumit, aparand echivalen- te neasteptate; /una — regina noptii moarta” (Mihai Eminescu, Melancolie) in functie de numarul de sensuri suprapuse, sinonimele sunt: * parfiale — cand nu toate sensurile coincid (repede-iute); * totale — cand toate sensurile coincid (timp-vreme OM Mat olor sel muAM sr couceucsic) sinonimiei Gasiti cate un sinonim neologic pentru cuvintele subliniate in urmatoarele enun- juri: Natura este vesnicd. * Doctorul mi-a scos un dinte. ¢ Mi-am luat un sal mare. —k=—__—st—=“‘“‘Co Ty / 5 ft 3 A S patrunderea in limba a sinonimelor neolagice, mai ales romanice, imbogates- 4 te vocabularul, permitand si o exprimare cat mai nuantata. xPi Antonimele 4. Gasiti cdte un antonim pentru cuvintele sctise cursiv ingrosat in textul de la inceputul lectiei si ardtati ce parti de vorbire sunt. 2. Formati antonime cu ajutorul pre- fixelor de la urmatoarele cuvinte: a colora, a lpi, milos, organic, poetic, a prinde, sansa, Aratati ce fel de prefixe ati folosit. Kk °° ANTONIMELE sunt cuvinte cu sensuri diametral opuse. Antonimele trebuie * sé aiba un element de sens comun fata de care si se sta- bileascé opozitia, rece-cald au comuné referirea la temperatura: * s8 apartina aceleiasi variante limbii; adjectivului risipitor i se opune in limbajul obisnuit zgarcit sin limbajul cult, avar: * sa fie o pereche compusa din parti de vorbire de acelasi fel, care pot fica forma total diferite (bucurie-tristete) sau pot sa difere printr-un prefix (atent-neatent, a face-a desface). Antonimele se stabilesc pentru fiecare sens al unui cuvant polisemantic (prost-destept, cult, bun). Antonimele sunt: substantive (jubire-urd), verbe (a urca-a cobori), adjective (bun-réu), adverbe (sus-jos), pronume (ceva-nimic), prepozitii (deasupra-de- desubtu), conjunctii (si-nici). -elemente de limba romana @ Exerciti 4. Gasiti cate un sinonim pentru cuvintele scrise ingrosat in urmatorul articol de ziar’ UN MIT: The Beatles La mijocul secolului trecut, aparitia muzici rock in America a exprimat revoita tinerei gene- rai fata de valorle rigide. Peste numai zece ani, {n 1960, rockul va realiza print-un grup numit The Beatles 0 adevarat revolutie cultural. Cel patru componenti ai formatiei, John Lennon, Paul McCartney, George Hartson si Ringo Starr, rau din Liverpool si puneau capt dominatiei americane asupra topurior muzicale. Ei au in- fiuentat hotérator mentalitatea contemporand, devenind un mit al generatilor postbelce Primul disc al grupului apare in 1962. Rapid, cunose un succes imens, albumul aparut in 1967 fiind considerat inca pe primul loc n creatia muzi- rock. Textele acestui disc au un continut grav, Intr-un limbaj accesibil,ceea ce a transforma toate piesele in hituri, Realizarea filmylui de desene animate Submarinul galben le spéreste faima, dar, la putin timp, grupul se va destréma,fiecare dintre cei patru continuand print-o carierd indi viduala, dar lésdnd tn urma lor o legend ce pare ‘a nussi fi epuizat inca resursele.2. Alegeti dintre sinonimele acci- dent, calamitate, catastrofa, incident un titlu potrivit s4 anunte Intr-un ziar evenimentele de mai jos: © Centrala nucleard de la Cernobal a explodat. © Bruma prea timpurie a distrus viile de la Murfatlar. ‘© Un tramvai de pe linia 15 a deraiat. '*O pana de curent a lasat in bezna ieri-seara Brasovul. 3. Aratati ce sensuri are cuvantul polisemantic drept si construiti enunturi cu sinonime pentru fiecare sens al acestuia. Gasiti in a doua coloana de mai jos sinonimul neologic al cuvintelor din prima coloana: a. asemanator —_a. pueril b. belsug b. opulent c. copilaresc c. a oxida d. fatamic d. obez e. gras. e. ipocrit fa rugini f. similar 5. Clasificati sinonimele din seriile de mai jos dupa gradul de intensitate: ‘a. boare, furtuna, uragan, vant; b. a boci, a lacrima, a plange, a se smiorcai, . enorm, imens, incapator, spatios. 6. Aratati care dintre sinonimele din seriile de mai jos exprimd aprecieri pozitive, care, depreciative si care, neutre: a. sfrijt, slab, suplu; b. darnic, marinimos, risipitor. 7. Gasiti cate un sinonim neologic pentru urmatoarele unitati frazeologice: a baga de seamé, a-i parea rau, a face rost, ase face de ras, de ajuns, cu capul in nori, scos din cutie. Gasiti cate 0 unitate frazeologica sinonima cu urmatoarele unitati frazeologice: a da ortul popii, a lua la rost, ao lua la s8ntoasa, a bate campii. . Gasiti Cte un sinonim neologic pentru urmatoarele cuvinte: adanc, aménuntit, cinstit, destept, folositor, ingamfat, molipsitor, obraznic, singur, urmare, vrajitorie. 0. Gésiti in a doua coloana de mai jos antonimul cuvintelor din prima coloana: e. a. azi sara b. benefic b. altruist c. devreme tefl d. egoist senior e. junior: . virtute f. viciu f, malefic 41, Gasiti cate un antonim format cu prefix pentru urmatoarele cuvinte: amagi, ascultator, cinste, fericire, a nd- dsjdui, sigur. 42. Gasiti antonimul adjectivului dulce in urmatoarele contexte: fruct dulce, cuvinte dulci, lapte dulce, branza dulce, ap dulce, sunet dulce, somn dulce, panta dulce. 43. Impartiti-va in trei grupe. Un elev din prima grupa alege un cuvant din urmatoarea lista: a aprinde, credin- cios, gras, incorect, neatarnare, prieten, tineresc, trist, vesnic, vinovat. Pentru cuvantul ales, un elev din a douaygru- pa gaseste un sinonif si unul din a treia grupa gaseste un antonim. Pentru fiecare réspuns corect se acord’ un punct. Castigé grupa cu cel mai mare punctaj,14 7 Omonimele. _| Cuvintele polisemantice 2 4. Indicati cuvantul ale carui sensuri diferite produce umorul in gluma ilustrata in stanga paginii, 2. Identificati in cele doué replici si alte omonime. 3. Ardtati care dintre cuvintele din textul urmator pot avea omonime si daca acestea sunt parti de vorbire identice sau diferite, Apoi clasificati omonimele din prima categorie in omonime totale si partiale: ,Abonatii mei la mei Sunt vreo noua porumbei — De ce pui banii aici? Vin la mine in temeiul — Pentru ci acum e singu- Ca eu sunt nenea cu meiul. ra banca sigura. Le mai dau eu si mélai Si ma intreaba: Dar mei n-ai? Caci noi mei si alte boabe ‘Am manca, din baniti, roabe.“" Marin Sorescu — Abonatii mei la mei 4. Explicati pe ce se bazeaza urmatoarea reclama: Ace — un as al inalbitorilor.” k= OMONIMELE sunt cuvinte cu aceeasi forma si cu sens complet difentt Omonimele pot fi: # lexicale — cand sunt parti de vorbire identice. Acestea se clasifica In a. omonime totale — cand cele dou cuvinte sunt identice in flexiune: lac; pluralul /acuri b. omonime partiale — cand cele doud cuvinte sunt diferite in flexiune: masa, pluralul mese si mase. « lexico-gramaticale — cand sunt parti de vorbire diferite, sare (substantiv si verb la indicativ, prezent, persoana a Ill-a, singular). 42k= —_—~“—~C~; OMOFONELE sunt cuvintele care se pronunta la fel. Unele omofone se scriu diferit (ea si ia). Omonimele sunt obligatoriu omofone. OMOGRAFELE sunt cuvintele care se scriu la fel. Unele omografe se pronunta diferit (vésela si vese/a) (eminem esse ale) 4. Aratati ce sensuri are cuvantul polisemantic suprafata in versurile ur- maitoare: Marea e un lucru mare Care are suprafata Si pamantul ca o minge, Si el are suprafata ol peretele cin fafa hwotghe eva (182-1349) — Atl ast Eo alba suprafata ‘© Moced Tn Cision, Oradea Pe perete se rasfat Panzele frumos pictate. Fiecare panza are Fie neteda ori creata, Luminoasd sau de ceata, la indemand = CUVINTELE POLISEMANTICE 2. Aratati ce sensuri are cuvantul sunt cuvintele care au doud sau polisemantic panzé din textul de mai mai multe sensuri legate intre sus. Gasiti-i omonimul ele 3. Construiti trel enunturi cu sen Sensurile unui cuvant poliseman= suri diferite ale cuvantului polisemnantic tic sunt mai mult sawsfiai putin mare. apropiate, spre deosebire de Sen- 4. Explicati apoi de ce in primul vers sulle omonimelor care nu au inde la exercitiul 1 este vorba de o relatie tre ele nici o legatura. de omonimie. 43 —elemente de limba romana @ Exercitii 4. indicati sensurile omonimului din versurile urmétoare: jintr-un toc facut din plus, ochelarii au culcus. Doar un toc manjit cu tus ma trimite pe la dus, lar un toc de la pantof nu m-asculta mai deloc Si alunec pana-n toc, mai s8 misc usa din loc. Dupa cum vedeti, eu toc verzi, uscate ca-ntr-un joc. Ba, din cand in c&nd, toc-toc, bat si ritmul unui rock 2. Indicati sensurile urmatoarelor omonime: avar, banc, box, bursa, cot, lin, mina, pana, a semana. 3. Indicati formele diferite de plural ale urmatoarelor omonime partiale si construiti enunturi din care sa rezulte sensul acestora: arc, bob, calcul, cap, centru, colt, lob, pas, roman, sah %. Construiti cate doud enunturi in care sa aveti omonimele marca si mil 5. Completati cu un omonim spat libere din enunturile de mai jos Tata a pus “in masina de ras. - este un animal ciudat. © Un preot din Tibet este un 6. Gasiti c&te un sinonim pentru fiecare sens al cuvéntului polisemantic a ridica apérut in enunturile de mai jos *Am te (éat.gh fe pe banca at ghigzdanul de pe banc gl 2 Tata eRe de televizor cic gn gata furtunil «La trecerea de cale ferata, bariera s-a ri ee zece minute. + Am ridieat ngriile cézute din banca 5 le-am dus la cosul de gunoi. ¢ Dan s-a gi si S-a dus la tabla. * Tata ri eat ‘vocea la mine, cand a auzit cd am luat patru la matematica. « Liftul te 7ididMa ejajele superioare * Stefan ce,Mare 3 ridicat Boporul la lupta + Copilul s-,olgap. In ultina vreme repede © Preturile s-au fata # Vecinul meu a ridicat 0 cas mare in acest aB.s saree oth + George, atacantul echipe! de fotbal, ne-a ee frulte probleme din cauza unei accidentari. ¢ j sya * Ceata s-a ridical yinumok # Unchiul meu a ridicat 0 suma imensa de la banca 7. Construiti enunturi in care cuvintele polisemantice adénc, a inghefa si und s& apara cu cel putin trei sensuri diferite si precizati-lelectia unitatea 1 1 Ss Paronimele. ; ~_| Pleonasmul Keen che: 4. Identificati confuziile paronimice din reclama pentru automobil din ilustratia de mai jos. | ll Aici se vinde masina MICO 210 Avantajele noului tip de automobil: * sasiu solid * gengi de aluminiu * huse de melend * incantatoare mochetd cu mici flori AM \ 2. Construiti enunturi corecte cu termenii folositi gresit la exercitiul 1 PARONIMELE sunt cuvinte cu forma as esc, de ob printr-ur nimele sau pri netelor net ele sunt, cel mai adesea, aceli intive (acting (or — ori). Mai rar, pot fi si parti de vorbire diferite: adagiu (substantiv) adagio (adverb), gw =4. Identificati i pleonasmele din urmatoarele reclame si explicati in ce constau acestea: Aceasta creme pes pentru piele a fost preparaté dupa o ashe reteta traditionala. * Noul sandvis gigant este delicios de-savtos. 2. Explicati cum apare pleonasmul in enunturile de mai jos: © Am convietuit laolalta pa’ multi ani * Avea un ciudat biofitm al vieti. 3. Aratati ce rol credeti c4 au pleonasmele din textele de mai jos: Apoi, negura deasa lumina meye€eazs. " (Grigore Alexandrescu — Un ceas e de cand anul trecu); | Verzi sunt dealurile tale, frumoase péidurile si dumbravile spanzurate de coastele dealurilor, limpede si senin ceriul tau...” (Alecu Russo — Cantarea Roméniei) ‘Am intdlnit-o pe cand era o baba batrand si acum cred cé e oale si ulcele. Lz PLEONASMUL este 0 greseala de exprimare care consta in folosirea alaturata a unor cuvinte sau a unor constructii cu acelasi inteles. Pleonasmele sunt: * lexicale — cand se alatura cuvinte cu acelasi sens, acestea fiind: a. propriu-zise, cand un determinant repeta sensul cuvantului de care depinde (conducere manageriala); b. etimologice, cand cele doud cuvinte alaturate au acelasi sens prin origine (despagubirea pagubelor); c. ale formarii cuvintelor, cand informatia exprimata de radacind se repeta prin prefixe (interconditionare reciproca), prin sufixe (poate fi-crecibiN, prin prefixoide (telecomanda la distanta) sau prin suftxoide (vermicid ucigator), * gramaticale — cand se alatura aceleasi marci gramaticale (oudlele, si-a redobandit vitalitatea sa), * lexico-gramaticale — cand se alatura cuvinte considerate instrumente gramaticale (dar insé, drept pentru) Unele pleonasme sunt acceptabile, avand rolul de a sublinia idea exprimata, flind deci o figura de stil. Tolerate sunt si pleonasmele din limbajul popular care au rol de insistent (Am vazut cu ochii me).unitatea 1 i Exercitii 4. Identificati paronimele din urmatoarele versuri: ya circ, arena de dresaj, Acela-i o gospodarie Cu cai, cu lei, cu-acrobatie, Dar tot menaj poate sa fie E un manej... dar un menaj? Viata-n doi, 0 casnicie.” Passionaria Stoicescu — Dictionar de paronime 2. Combinati adjectivele cu substantivele din urmatoarele casete: gacal | glaciar_—T- —_—ilac ton literal I literar_ _—}- comentariu [7 traducere ordinal] ordinar + +" numeral material 3. Pentru a dezlega urmatorul careu, gasiti paronimele cuvintelor subliniate in enunturile de mai jos: BETZ IP IS TA] ain 1990, a fost o ectns totals de soare Alelw| TIAIR 'b, © consoand se articuleaza dental atingand dintii cu varful limb” Ela ilé| RIT Unchiul meu a imigrat de mult in America Clo MOlOR d. Cenuséreasa si-a pierdut un condur. COL} TIN | Al E} — @. Bunicii mei tocuiese intr-un tinut colinar. CHALS| VER | t.c1avea un cazier curat. Mi |S | 9. comunicatul emis ier a fost scurt VIE|R]S| hb. privighetoares are un viers placut 4. Construiti enunturi cu paronimele gasite la exercitiul 3 5. Explicati ce este gresit in enunturile urmatoare si corectati-le: * Pentru a urma in continuare o forma de invatamant potrivita, parintii mi-au dat mai multe exemple pildyitoare din biografille scyi8e ale vietilor celebritatilor renuirite « Avionul a survolat pe deastipra dunelor de_-risip, dupa care a aterizat pe~ pamant. * Problema pubelelor de gdinoi in marile orase este foarte importanta: « Participantele la un curs de autoinfrumusetare propfie au invatat cum Hp ingrijeasca tenul lor si cu jleze # Am mers pana intr-un loc in care drumul se . * Din cauza cd a baut prea mult vin imbuteliat in s cUt gastrita la st6mac, 47Tautologia. Argoul si jargonul 0 Sn 1. Indicati repetitiile din replica mamei 2. Precizati ce functii sintactice au cuvintele care se repeta si aratati dacd acestea exprima aceeasi idee. Motivati-va raspunsul. 3. Explicati ce este gresit in repetitia subliniata jin textul urmator: ,Tatito, unde nu e moral, acolo e coruptie, si o sofietate fara printipuri, va sa zicd cd nu le are!” (lon Luca Caragiale — O scrisoare pierduta). — Am crezut c-ai inteles! Eu Distractia e distractie si in- vatatul e invatat. Exame- TAUTOLOGIA este figura de stil care consta in nul bate la usa si trebuie repetarea unei parti de propozitie sau a unei sd pricepi cd sunt situatti si propozitii prin aceleasi cuvinte, dar cu functii situatii. sintactice diferite, avand rolul de a sublinia 0 calitate sau o acfiune. subiect — Vorba este vorba, — nume predicativ Reluarea termenului nu inseamna, in aceasta situatie, repetarea aceleiasi idei, ci sugerarea unui sens nou. Se deosebeste de pleonasm, care inseamna adaugarea unui cuvant inutil, pentru cd tautologia inseamna repetarea acelorasi termeni cu alt sens. Specificul tautologiei fata de alte repetitii este dat de intonatia specifica Cand se repeta expresii care au un continut identic sau asemanator, tautologia devine o greseala de limba (Zidul este ce se zideste, In- vatatura este cea ce se Invata.).|p Argoul sijargonul | 4. Aratati ce inseamnd cuvintele subliniate in replicile de mai jos: — Profa ne-a zis c& exercitiul asta e bestial. — Nu mi se pare marfa. E mai curand naspa. 2. Explicati urmatorul titlu al unui articol de ziar: ,,Un smenar, dupa ce a tras un tun, a intrat in academie”. 3. Indicati sensul cuvantului subliniat in textul de mai jos si aratati de ce il foloseste vorbitorul: ,— Parol! chiar eu |-am cumparat! zice tanti Mita.” (lon Luca Caragiale — D-/ Goe...). 4. Aratati in ce domeniu de activitate sunt folosite cuvintele subliniate: ‘Ateroscleroza se produce prin depu- nerea colesterolului in peretele arterelor. k= ~=~=~— ARGOUL este un limbaj secret ela- borat de un grup social inchis cu intentia de a nu fi inteles de ceilalti vorbitori. Este utilizat de categorii restranse: * delincventi (album ,,cazier"). * elevi si studenti (boaba _,,examen restant"), Termeni argotici se modifica frecvent, pentru ca isi pierd repede caracterul secret. Existenta lor scurt’ este determinata si de faptul c@ circulé mai mult oral. Termenii argotici apar prin * folosirea metaforei (ecologist vagabond"); sa ma plimb pe pod... * utilizarea de arhaisme sau de regionalisme (aprod ,,infractor ince- pator", parnaie ,,inchisoare"); © imprumuturi din alte limbi (mis- to ,bun”, bafts ,noroc” din i- ganeasca); * derivare (smenar derivat de la smen); * trunchiere (dlriga de la diriginta). Utilizarea termenilor argotici in vorbirea curentd este nerecomandabild, JARGONUL este limbajul_unei paturi culte ce vrea sd se distinga printr-o exprimare care sé impre- sioneze. Ih secolul al xiX-lea, s-au folosit excesiv cuvintele frantuzesti. Termenul desemneaza si limba- jele specializate, medical, mate- matic, lingvistic etc. Termeni argotici si de jargon in- tré in masa vocabularului Exerciti 4. Indicati tautologiile: »Nenise Vania. Patul era pat, masa masé, zidul zid, fereastra fereastra.” lonel Teodoreanu — La Medeleni »De glumet, glumet era mos Ni- chifor.” lon Creangi — Mos Nichifor Cofcartul ,Dealu-i deal si valea-i vale, Mandra-i mandra, pana moare.” Folclor 2. Indicati elementele de jargon: Ascult, ma ser Luxandra, ag vrea Constantin Facca — Frantuzitele 49\\ si de desavargire gi ticere ©, soarele putrezea in mere. (Mhape \\ Moareanceps In rte psa coups \Win prune se ficuse-aproape noapte, 7 n gutul ingheta h mina der NTA GYE gi nu puteau putrezi... Magda Isanos — Toad @ Indicati diftongii si triftongul din versurile date (2; Precizati din c&te sunete si din cate litere sunt alcatuite urmatoarele cuvinte din textul dat: cheltuia, ticere, ingheta. . Indicati hiatul din cuvintele: aer, coerent, urias. @. Construiti enunturi din care sé reias& sensul diferit al urmatoarelor cuvinte in functie de accent: col6- nie-colonie, comédie-comedie, imabil-imobil, tipic-tipic. —kx= _—_—<—~; DIFTONGUL este grupul de sunete alcatuit dintr-o vocala si o semivocala, pronuntate in aceeasi silaba TRIFTONGUL este grupul de sunete alcatuit dintr-o vocala si doud semivocale, pronuntate in aceeasi silabs HIATUL apare intre doua vocale alaturate, pronuntate in silabe diferite ACCENTUL reprezinta pronuntarea mai inten- sa unei silabe dintr-un cuvant. Theodor Palady (1871-1956) — Natur statics ‘© Muzeul Muricpiu Bucuestunitatea 1 Serio Mnoclec) 4; Despartiti in silabe cuvintele desavarsire si putrezea din textul de la inceputul lectiei si ardtati ce reguli ati aplicat. Despartt in silabe urmatoarele cuvinte si ardtaji ce regull ati aplicat ste GO constructor, filtru, inegal.ingvist, punctaj, savantiéc, a sublinia > aratati cum sunt formate urmatoarele cuvinte si apoi despartiti-le in silabe: a ncrie, biopsie, toponomasti i PTL ace La despartirea in silabe «0 consoana intre doua vocale trece la silaba urmatoare + doua consoane intre doud vocale trec prima la silaba dinainte si a doua silaba urmatoare; daca in grupul de doua consoane a doua este / sau F si prima este b, c, d, fg, hy p, tv, despartitea se face inaintea Intregulul grup * trei sau mai multe consoane intre doua vocale trec prima la silaba dinainte 51 celelalte la silaba urmatoare; in cazul grupurilor de consoane /pt, mpt, mpt, nc dv, rct, rtf, stm, despartirea se face dupa a doua consoand din grup: doua la silaba urmatoare ase nt, nct, + doua vocale alaturate trec prima la silaba dinainte st 2 in cazul cuvintelor formate cu prefixe, se recomanda ca despartirea faca dupa prefix. Cand se confunds intr-o singura litera ultimul sunet al pre ‘artirea se face in favoarea radacinii fixului si primul sunet al radacinii, d (tran-sil-val jn cazul cuvintelor formate cu sufixe, se recomanda ca despartirea sa se JS tnaintea sufixului, cand acesta incepe cu o consoana si se adauga une! radacini terminate intr-un grup de consoane in cazul cuvintelor formate prin compunere, se recomand ca la despartirea in silabe 53 se tind seama de elementele componente. Cand se confunda inty-o singura litera ultimul sunet al primului termen si primul sunet al t menului urmator, in compusele cu prefixoid, despartirea se face in favoarea celui de-al doilea termen (om-or-ga-nic, mi--pi-e) Despartirea nu se face in locul in care apare cratima si in abreviert Valorile artistice ale sunete! ce va sugereaza sonoritatea acestora prin raportare la sernnificatille versurilor. Indicati vocalele ce se gasesc in rima in versurile de la Inceputul lectiei, Aratatielemente de Precizati de cate ori se repeta grupul de consoane pi in versurile date si aratati ce sugereaza aceast’ repetitie | Ploud, ploua, Ploud cat poate sé ploua. | \ Rapané-n geamuri ca-n tobe i| Spinteca inima-n dou’ | Cantecul ploaiei de cobe...— il Ploud, ploua...” i ‘Alexandru Macedonski — Cantecul ploaiet 3. Identificati aliteratiile si asonantele din versurile urmatoare: . Sin creasta coifului tnalt Prin varfuri vantul viu vuia." George Cosbuc — Nunta Zamfirei .»Caci unde-ajunge nu-i hotar Nici ochi spre a cunoaste.” Mihai Eminescu — Luceaférul 4. Aratati prin ce sunete se sugerea- 24 zgomotul in versurile de mai jos: 4 , Tarziu printre frunze de toamna, de sange, haina mea se lovea de a ta ca aripile unei pasari natange.” Doina Uricariu — Un mic luminis uit Ghiats (1888-1972) — Chea Dimbovie! limba romana B Exercitii 4. Despartiti in silabe urmatoarele cuvinte si explicati ce reguli ati aplicat analfabet, anestezic, arteriosclerozé, astmatic, binoclu, biosfer, chintesents, cinemascop, a dezaproba, exemplu, inamic, mizantrop, niciodata, nevralgie, postsincron, subiect, a subestima, telescop, transoceanic. 2. Identificati diftongii, triftongii si vocalele in hiat din versurile de mai jos: «Priveghiuri lungi de toamna. In sfesnic lumanarea Se lupta-n intuneric, tot scapatandu-si zarea, Precum se lupt somnul cu jalea ce te-apasa jn linistea ploioasa.. Stefan Octavian losif — Safcémul »Rasund, trist, de glasuti, Campille pustil, — Si pocnet lung, si chiot S-aude-n deal la vii. C-un zmeu copiii alearga, Copil, ca ei, te vezi, Si plang... si-i frig de toarnna. Si-i pacla prin livezi.” George Bacovia — Alean 3. Indicati cate litere si cate sunete au urmatoarele cuvinte din textele de la exercitiul 2: priveghiuri, lungi, chiot, plangi 4. Aratati ce sugereazd prezenta vocalei i in versurile lui George Bacovia? 5. Indicati varianta accentuatd corect a urmatoarelor cuvinte: évarie-ava- rie, butélie-butelie, matur-matur, scrd- tin-scrutin, simbol-simbdl, vatman-vatman.Exercitii C@identifcati derivatele, compusele si cuvintele formate prin conversiune din urmatoarele versuri //,Prin singuratatea tui brumar 4) 1(Se risipeste parcul, cat cuprinzi, (2 Invaluit in somnul funerar {0 \ Alfumegoaselor oglinzi. }, Molt, cétiva, sau intalnit departe, (t Pe cand murmurul parcului’ § se roaga..." 5 Tudor Arghezi —Tarziu de toamna BDiaentticai dittongii din textul de mai sus. Explicati ce este gresit in enunturile Urmatoare si corectati-le’ * Cantaretul pe care eu il prefer mai mult a debutat prima oard cu un hit de mare succes. * Summitul la varf s-a incheiat prin scurte alocutiuni ale sefilor de stat. 4. Gasiti in careul de mai jos, atat pe orizontala cat si pe vertical, sinonimele neologice ale urméatoarelor cuvinte: * alegere * a banui * caraghios « a cere * folositor * hranire © a lamuri ° rautacios ¢ sfant « vrajitorie 4 x{y[M[clo|m|1{c[p/L{ Tle N{sluls/Plelci TiAl trie iMIA|L/t|T|1/o/s|pj 1/sju A\R| P| F| t|wis|alc/R| uC) Giwielolul Tt] 1{t)B/ Pie) 1 1[z/s}ttn|ult|R/1/R/e|D E/c/1/R/E|ViE|N|D| 1 \clA je. 5. Aratati cum sunt formate cuvin- »seudostiints si munteanotil. Alegeti paronimul corect pentru urmatoarele contexte tel « Insistentele lui m-au enervat / inervat. * El se poarta cu alferenta / deferen- 13 fata de persoanele in varsta. ‘© Am aflat c3 vecinul si-a apropriat / apropiat terenul arabil al matusii sale. Construiti cate dou enunturi in café sa aveti cuvintele polisemantice balon si vatra. 8. Construiti enunturi cu antonimele urmatoarelor cuvinte: altruist, egalitate, hipotensiune, placut. 9. Indicati tautologiile de mai jos si aratati ce sens au Avea casa casa si masa masa 410. Puneti accentul in urmatoarele cuvinte: splendid, taxi, Ciubotariu, Coseriu. M1. Despartiti in silabe urmatoarele cuvinte: antinevralgic, examen, fiica, hi- drogratie 12. Identificati neoloaismele din versurile de mai jos: % Colorile invie-pemoartea —~ ~ frunzéturil Dand farmecucnfloriril declinului natul Si tremurand in vantul ce-o smulge si-o ridica, O pasare de aur e frunza cea mai mica."unitatea evaluare 1 Evaluare unitatea 1 , Ss Sur eerecte. | re me — Am luat ceasul de-ntdlnire )\\ ) Muto) - Cand se turburi-n fund lacul Si-n perdeaua lui subtirey - Isi petrece steaua acul.) /Cita vreme n-a venit | //Meam uitat cu dor in zare. \ Orele si-au impletit “_ Firul lor cu firul mare. $i acum c-o vad venind 7 Pe poteca solitara, §\ De departe, simt un jind $i-ag voi sa mi se para. Tudor Arghezi— Melancolie Redactati o compunere de maximum dou pa- Gini, in care sA comparati acest text cu poezia lui Mihai Eminescu, Lacul, Observati aseménarile si deo- sebirile referitoare la: elementele de decor * momen- ‘ul surprins ® figurile de stil folosite in descriere + sta- file si sentimentele exprimate de eul liric prezenta sau absenta iubitei * portretul acesteia © tonul general folosit © finalul * elementele de versificatie. 10 puncte (G& Explicati cum s-a format derivatul din primul vers si cum s-a format cuvantul departe. B puncte 3. Gasiti cate un sinonim pentru cuvintele pote- &, solitar, jind, melancolie. 6 puncte @ Gasiti trei sensuri ale cuvantului polisemantic fir. 10 puncte > Explicati ce este gresit in enuntul: La receptia data delambasadele strainels-a servitegi devia} 2 puncte (G Alegeti paronimul corect: Lamaia este strin- "Ch Serato aX 4 puncte = (7, indicat’ diftongii din cuvantul steaua, din oficiu: 10 puncte 54sa actiunii uni de sintax: ionale2m 1 Povestirea stiintifico-fantastica prozator, esestsi poet roman con: temporan. ebuteazd cu v copii. Se afirma ult de literatura fantasticd si stintifi= co-fantasticd, prin volumele « proza scutta Moartea pasari-ss geatd (1966), Cosmonautul cel wrist (1967), Dincolo de paradis (1983) si romanele Oumnezeu umbla descult (1968), Térm interzis (1972) si Verde Aixa (1976) ‘*Poyestirea Planeta celor doi sori a fost publicata in almanahul Anticjpatia din anul 1986. suri pentru jor ca autor PLANETA CELOR DOI SORI de Horia Arama cartela de inchidere a camerei. Receptionerul a prins-o agil. —Sper ci ati dormit bine, mi-a spus fara nici o intentie. L-am fulgerat cu privirea, Dupa repriza matinala de inot, o durere surda inci mai riticea prin oasele mele, ca un ecou al noptii petrecute in patul mai dur decat piatra, Pe ling ca, o noapte pe pamantul gol ar fi fost culmea confortului. Din pacate, 0 asemenea extravagant era interzisa pe Ahra, ca gi innoptarea la bordul navelor in tranzit. — Pentru diseard te rog si-mi prepari o lespede si- natoasi, am trantit inainte de a iesi. Fusesem sfatuit si evit planeta celor doi sori, aga cum ficeau de regula ratacitorii solitari, dar tocmai aceasta ma decisese... Nu speram sa inchei, in cursul unei singure viet, ocolul coloniilor terestre de la fron- tierele galaxiei, dar o vizita in plus nu era de lepadat. Despre Ahra circulau tot soiul de basme, dar nimeni nu mi avertizase coneret i practic si-mi aduc un sac de dormit. Din fericire aveam pe navi un culeug exemplar, astfel cA riul nu avea sa dureze. Nimic nu sterge mai bine penibila impresie a unei nopti dormite pe Aha dect 0 zi petrecuta pe aceeagi planeta. Sunt singuratic atat prin formatie si gusturi, cit si prin obisnuingay"ca orice riticitor, dar totul pe Abra parea ci nu are alta menire decat si mangiie, si vindece, si consoleze. Dupa cateva minute de plimbare sub cerul usor violaceu', de o nuanya dulce, sub lumina blanda a soarelui diurn, am inceput s4 respir mai liber si m-arf destins.~ Am azvarlit din mers mini * violacen, adj. — care are nuante de violet.Orasul era un savant conglomerat? de linii curbe. Nici un bulevard nu era perfect rectiliniu, cladirile insesi treceau pe nesimpite una in cealalta, intr-un joc de linii si volume perfect armonic, dar in acelagi timp lipsit de rigiditate si osten- tatie. Acolo unde amploarea spatiului friza’ grandiosul, intervenea vegetatia, imblanzind prin solutii cat se poate de simple aerul metropolitan’, Cum nimeni nu se grabea, nici o fata nu era ursuza, nimeni nu ti se baga in suflet, extremele care marcau comportamentul terestrilor erau evitate de la bun inceput. Nici expresie crispati, nimic aspru, orgolios in privirile ahricnilor, sau extravagant in vestimentagia lor, facutd si nu violenteze privirea gi si se incadreze firese in decor. Lucru de mirare, aceste nonsenzatii, in loc sa treaca pe lang mine, mi umpleau de incdntare. Cand am ajuns pe dana’ de yerificare a navei eram remontat, ba chiar usor cuforic. Aici lucrul se desfagura cu folos, dar fara ca nimeni, om sau magina, sA giffie, si trepideze, sé se agite mai mult decat era strict necesar. Mersul operatiilor urmirea foarte indeaproape graficul preliminar, astfel cd n-am purut decit sa ma declar mulumit. Am revenit spre oras, purtand pe chip acea unica imbinare de riduri pe care atit de rar aveam ocazia s-o arborez in lungile mele insingurari gi care se cheama suri. Deodati, in faya mea s-a oprit o copi- 18, o adolescenta, poate o tanari. Experi- enta de ratacitor ma invatase ca in lumile noi nimic nu-i mai greu de intuit ca varsta. Se oprise si ma privea drept in ochi. Avea gitul de lebadai — Iti place? mi-a spus in loc de orice introducere. —De unde acelasi stil familiar. — Esti un ratacitor, nu-i aga? Un ex- plorator perpetuu. Izolat, serios si putin suficient, nu-i asa? Ce sé-i fi rispuns? Ca un exuberant nu poate fi ratacitor solitar, cd un tanar sociabil n-ar fi in stare si navigheze de- cenii spre a transmite mintului parasit pe veci cdteva date despre un colt de galaxie? Ca tocmai pentru o astfel de cariera am fost modelat? A reluat singura: —Nui nevoie de nici un rispuns. imi ajunge surisul, tot ce are un solitar mai de pret, ‘Am continuat impreuna promenada matinali. Fata nu voia si-si dezvaluie numele. —Ce rost ar avea? Maine pleci gi numele meu va pieri o dati cu tine. Numeste-ma cum vrei. Numele meu 0 si-ti apartina. Nu vei avea decat si-l uiti. ‘A fost 0 zi de basm, Rilurj — asa i-am spus, fara sa stiu de ce— m-a condus pe bulevardele cu fantani arteziene, m-a insofit in parcurile savant intocmi- te, dezviluindu-mi sensurile ascunse in linii si forme. Am luat_apoi_un_pranz delicat si amivazut un spectacol cat se poate dé plicut intr-o sali intima si aculroscat. ii? am intrebat-o in in an in an Pa- 2 conglomerat, s.n. — (fig.) amestec, imbinare de elemente eterogene. 3 friza, vb. —a fi foarte aproape de o anumita stare rea 2 4 metropolitan, adj. s.n. — care apargine unci metropole (oras mare)ycar@ake caracter de metropol. 5 dand, sf. — loc situat de-a luagul cheiurilor, amenajat petite lucrari de reparatilale-vaselorseratura primitoare. Nimic strident, batator la ochi, nimic obositor in reprezentatie. Citeva inspirate pete de culoare, actori simpatici, melodii nesofisticate, dansuri litice, doug-trei glume lipsite de triviali- tate, un final agreabil. Am parasit sala destins, impacat cu lumea, pactizand pared, fara cuvinte, cu necunoscutii din jur, care, o simteam, traiau acelasi sentiment. Riluri m-a parasit la fel de bruse pe cat ma abordase. De asta dati mi s-a pi- rut normal. Dupa o clip o uitasem si cu, ca pe o parte din mine. Intors la hotel, i-am facut un semn prictenesc receptionerului cu care fusesem atat de uracios in acea dimineaga. Nu mi-am revenit dect atunci cand m-am agezat pe marginea patului. Euforia s-a scurs de pe mine ca stropii unui dus Incredibil, mi-am pus. Niste oameni care traiesc atat de frumos, care gusta armonia si calmul, si nu descopere deliciul confortului! Parea dincolo de imaginatie. Acum abia simteam oboseala pe care 0 acumulasem umbland ziua intreaga. Desigur, antrenamentul zilnic de la bordul navei se vadea eficace, altfel n-ag fi putut rezista. Dar acum aveam nevoie de odihna. Blestemand parado- xurile ahriene, mi-am facut o toaleta su- mara si m-am pregatit si ma intind pe patul de tortura. Hotelierul inregistrase totusi nemul- qumirea mea, drept care am avut surpri: za unor amendamente’. Nu fara satis- S amendament, s.n,— imbunatitire, ameliorare. ” vacarm, s.n. — 2gomot asurzitor, harmalsie, factie, m-am pregatit pentru somn, ru- megind in minte impresiile de peste zi. M-am trezit peste scurti vreme, prada unei nelinisti inexplicabile. Cum cu toate masurile ajutatoare, patul nu devenise cu adevarat confortabil, am facut cativa pasi prin camera. In aer domnea un vuiet surd, apasator. Ce se intimpla? m-am intrebat si am deschis fereastra. Un val de zgomot mi-a izbit obrajii inaintea timpanelor. Cum sa de- seriu zgomotul acesta? Era un vacarm’, © cacofonie de glasuri stridente, nest: panite, rostind cuvinte de neinteles. Orasul era luminat, fireste, dar de-o maniera atat de neasteptata incat o clipa m-am indoit ci este vorba de aceea: localitate. Orbitoare surse de lumina, plasate arbitrar, suparau vederea. Siruri de lumini colorate desenau, independent de cladiri, figuri fri noima. Stridentele cromatice, ca gi lipsa de logica a liniilor, torturau bunul simy. Era prea interesant ca si riman mai departe in camera de hotel. Am iesit in stradi, amestecin- du-ma printre nenumaratii trecatori. Ce se petrecuse? Fusese ocupat oragul in vreme ce dormeam? Cei pe care-i intdlneam pe strazi erau total diferiti de cei dinainte cu cateva ore. Figuri disarmonice, ochi exoftalmici®, par valvoi, expresii exaltate. Rataceau pe strazi ca drogati. Migcarile bruste, nehotirite, ii faceau 8 se ciocneasca haotic, intr-o adevarata miscare browniana’. La fieca- * exoftalmic, adj. — (despre globul ocular) iesit in afara orbitelor. ° miscare browniand — miscare dezordonata pe care o efectueazi particulele de incr-un lichid sau fnte-un geFaescope or a vith cout n Fant, nad Pties re pas izbucneau altercatii, violentele verbale impuscate strident fiind nu o data urmate de veritabile incdierari. Nici costumatia localnicilor au mai era cea de peste zi. Locul vesmintelor croite simplu fusese luat de asimetrie, de intentia de a soca, de abuzul de stralucire, ca si de goliciune. Substante fosforescente in culori neobisnuite tatuau pe corpuri insemne misterioase. Parul electrizat al unora, purtat valvoi, sc4para. Daca din camera mea nu putusem descifra zgomotele, era din motive binecuvin- tate: strigite nearticulate, simple descarciri temperamental se ridicau din toate pirtile ca nigte jeturi de apa ingheyata, urcdnd, coborand, fara noima. ‘Am riticit astfel dezorientat prin strania noapte a oragului, fara sa ingeleg in ce fel realitatea de peste zi se putuse preface in cosmarul nocturn, Cautam in multime un chip ncutru, dacd nu c&nsternat, cum dupa toate probabilitatile se infatisa propriul meu chip, spre a cere limuriri, dar nu se 2area nici unul. Multimea se zbuciuma pe strazi si in pieye, schimonosindu-se intr-un carnaval grotesc. Fara voie, am fost antrenat de torent. Haosul evoca parcé anticul carnaval de la Rio, cu deosebirea ca acela nu avea nimic malefic!. Atmosfera densa, apasatoare se facea simfiti mereu mai pregnant. Ochii ma ustu- rau, iar in urechi vacarmul tindea sa se Hltreze intr-un vuiet inform. Atunci am re- Toscati ce impregma total: Pe nesimtite culorile sufcrisera o adevarata adeplasare spre rogu®. Albul devenise un roz imbacsit, albastrul tragea catre mov, iar galbenul capita sclipiri de incendiu. Cerul insusi, negru‘intre stelele necunoscute, devenise rosiatic, de parca acrul ar fi fost impregnat cu o pulbere de rugina. M-am intors brusc si am vazut. In spatele meu, deasupra orasului, se ridicase globul de un purpuriu intunecat al soarelui-geaman. Era o stea ratati, daci aw'stin~ ° Rio (de Janeiro) — metropola din Brazilia, situati pe malul Oceanului/Patifie malefic, adj. — care are o influenga nefasta, fatalliteratura si, emanand o cildura sensibild si cine stie ce radiatii nocive. Imensitatea discu- a facut si ma intreb daci astrul este mai mare sau mai aproape decit perechea sa luminoasi. Dar n-am putut ramane multa vreme pe lungimea de unda a curiozita cauza escaladarii agitatiei din jurul meu. Valul multimii pornea in alte si alte lui solar m- astronomice din directii, ceea ce pentru mine, si aga neobisnuit cu aglomeratia gi migcarea, era o incercare teribila. Sigur de mine datorita fortei si tineretii, ca si antrena- mentului neslibit de atatia ani, eram convins ¢4 adaptarea la Ahra se produ- sese de la sine. Dimineata scursa fara incidente ma facuse s4 dau uitirii cla~ icele recomandari p primelor zile pe un astru. Dar nu era vorba de o reactie subiectiva a ratacito~ rului neadaptat, ci de o planeta cu adevarat necunoscuti, care ar fi socat pe ind petrecerea oricine venit de oriunde. Si-atunci am vazut-o pe Riluri. Dar era ca sau o furie dezlinquita? A trebuit si ma apropii ca si m3 conving, iar per tru a izbuti m-am vazut obligat sa folo- sesc pumnii, ca un ahrian veritabil. Riluri dansa. Ce alt cuvant ar putea si redea inlinquirea de miscari gratuite in care se pierdea de una singura ca intr-o betie? Dansind, flucura o focul. Chipul candid, expresia directa picrisera fara urma. Cu parul silbatic si ochii rai, parea privirea. Am apucat-o de brat cu o migcare brusca. N-a fost mirata — Raticitorul, a izbuenit in ras. Bez- meticul care goneste fara pinta prin arf ca 4 zgirie mumai_ cu spatiu, in cautarea fantomelor! Nu vrei un strigoi tanar gi in clipa urmatoare insi mica Riluri se smulse de langi mine si se agati de i acoperi faga cu sarutari, dupa care ii sari in carca. Insul nu pirea uimit de manifestare. Bine cladit, o salt pe umeri cat ai clipi, fara si. in putere? Ia-ma! gitul unui necunoscut. se opreasci din mers mai mult decét 0 secunda. M-am repezit pe urmele lui. Riluri isi infipsese ghearele in buclele vlajganului, care rinjea tinand-o de glezne. Am rimas incremenit, abia urmarind cu privirea esarfa de foc a fetei pierzndu-se in mulrime. Nu puteam ingelege. Riluri, lebada rosie, oaza de tihna.. M-am simtit batran. Bratele mi se smulgeau din umeri, pieptul imi apisa respiratia ca o stanca. Am riticit prabusindu-m3 in mine insumi panacand, printr-o minune, mi-am regisit hotelul. Eram surd, orb, anesteziat. fntr-o asemenea stare, culcusul mi s-a parut un cuib primitor. Era foarte tarziu. Am c&zut imediat intr-un somn de piatra. Cand m-am trezit, camera era inundaté de lumina. Am iegit pe terasi. La picioarele mele, pana departe, se intindea, de un calm angelic, oragul. Mi-am zvarlit ceasul ct colo. Dup3 mersul lui aberant nu dormisem nici macar un ceas. Eram ina total refaicut. O singuri intrebare: unde pierise orasuil de noaptea trecut ? ‘Am aterizat la receptia hotelului. — Sti, i-am spus in treacat receptionerului, cu o involuntara bunavointa, am dormit ca un prunc pe lespedea voastra de granit. —Nu-i de mirare, mi-a rispuns. N-ati dormit nici trei sferturi de ora terestra, Bietul meu ceas nu ma ingelase, Tacerea mea i-a parut incurajatoare. —Iertati-ne stingicia in privinta confortului. Pe Abra nimeni nu doarme... Nu vreti sa vi familiarizagi putin cu planeta noastra? $i mi-a intins un teanc de pliante cu aspecte si tehnici dintre cele mai felurite, Le-am ingropat in bateria de buzunare care-mi captusea costumul si m-am grabit spre dana de revizuire a navel. Urmau receptia si decolarea. ‘Tarziu, in singuratatea navei mele, mi-am amintit de imaginile vorbitoare, de pastilele-reclama si celelalte miruntisuri dobandite pe Abra. Inainte de a le randui in colectia mea de turist extrasolar, le-am cercetat. Daca Ahra era o planeta ciudata, ahrienii erau si mai ciudagi. Sub influenta celor doi sori, planeta capita dou’ fete. Soarele zilei actiona primul creier al ahrianului, creierul receptiv la lumina, generator de frumusete si armonie. La venirea noptii, acest creier intra intr-un soi de moarte vie. Mai precis: dormea, Se trezea in schimb celilalt creier. Dupa repausul de peste zi, acesta prelua omul de pe planeta con- trastelor, dand frau liber instinctelor sale de care nici nu era constient. Ahrienii nu cunosteau oboseala. Creierul noptii clibera insul de toate refularile!? de peste zi Creierul zilei alunga zaqul tenebrelor din cele mai ascunse unghere ale organismului, ficind corpul si acumuleze forte benefice! de la soarele diurn. Reactivati fara gres, pigmentii unuia anibilau toxinele acumulate sub imperiul celuilalt astru. — Ce adaptare! am strigat in pustiul familiar al cabinei. Acesti urmasi ai colonis- tilor de pe Terra traiesc doua vieti! $i mu sacrifica timpul pe altarul somnului! Am simtit atunci dulcea durere a nostalgiei dup’ viata lor imposibili, incomoda, fara sens, dar si fara pereche! $i dup Riluri, angelica, dezlantuita, neinteleasa Riluri, despre care nu stiam nici atat cat si-i pot adresa un mesaj... Mi-am revenit destul de curand. Intins pe culcusul comod, cu bratele sub cap, am dictat raportul despre planeta vizitati ca un rit&citor galactic exemplar, care, conditionat din leagin, isi poarti caminul cu sine. " yefiulare, sf. —respingere, inabusire din domeniul constientului in subconstient aunt imagini, do- ringe, ide neplacute et. ” benefic, adj. — favorabil, binefic3tor.literatura Descifrarea textului 5. Gasifi zece cuvinte apartinand cAmpurilor lexicale care denumesc efec- @ Vocabular te sonore si culori. 6. Gasiti corespondentele dintre ce- 4. Explicati cum s-au format urma- jg doug coloane de mai jos: toarele cuvinte din text: minicartelé, ahrian, singuratic, ratacitor, a imblanzi, rectiliniu ingamfat deasupra, indeaproape, orbitor, non- nesofisticat vulgar senzatie. grandios neplscut 2. Identificati in text zece cuvinte trivial simplu apartinand lexicului caracteristic poves- orgolios ceartd tirlor stiintifico-fantastice. Ce felde cue aitercatie beatitudine vinte sunt acestea: arhaisme, neologis- extravagant plimbare me sau regionalisme? penibil provocator 3. in text sunt prezentate doua ima- consolare maret gini opuse ale aceluiasi univers. Pornind rigiditate drept de la perechea benefic — malefic din ostentativ alinare text, gasiti cinci perechi de antonime _euforie expansiv care ilustreazé aceasta opozitie. promenada imobilitate 4. Explicati de ce substantivul soare exuberant permanent apare, in titlu, la forma de plural. perpetuu ciudat Furwoscopegr lectia | 2 2m] Lectura aprofundata (1) 2 aa) ls 4. Identificati, in primele sapte alineate ale textului, secventele privitoare la uni ve fersul in care se desfasoara intamplarea povestita. : 2. Enumerati cateva trasaturi care particularizeaza acest univers. Puteti sd va referiti la: pozitia planetei Ahra in galaxie; © infatisarea aparte a planetei 3. Recititi fragmentul in care este descris orasul de pe Ahra in timpul zilei. Notati jin caiete aspecte care se referd la: arhitectura culori si lumini viata oamenilor impresia generala asupra orasului 4. Copiati in caiete tabelul de mai jos, completandu-| cu secvente din text care indica asemanari si diferente intre planeta Abra si Terra. Asemanari Deosebiri 5. Exist timp pe Ahra? Identificati in text indicille referitoare la acesta. 6. in text se mentioneaz4, la un moment dat, un eveniment considerat ,,antic” faté de momentul intamplarilor povestite. Identificati-| si incercati sa stabiliti, pornind de la acesta, timpul , stiintifico-fantastic” in care este plasata actiunea povestirii. in rationamentul vostru, va puteti baza pe datele din urmatoarea axa cronologica: ANTICHITATEA. ‘ul 2000 y Construirea piramidelor Nasterea lui lisus Christos 7. Timpul si durata de pe Ahra au alte dimensiuni fata de cele de pe Pémant. Gasiti in text indicii prin care s8 argumentati aceasta idee. B. Care sunt, totusi, elementele comune ale timpului real si ale celui_, stintifi- co-fantastic”?2 Di Desi plasate intr-un timp __,,stiintifico-fantastic”, intamplarile sunt narate in ordinea in care se petrec. Notati in caiete episoadele povestirii 2. Identificati, la inceputul textului, elementele tipice prezentarii situatiel initiale a unei naratiuni 3. Etapele unei naratiuni sunt: situatia initiala, cauza care declanseaza actiunea, desfésurarea actiunii, depésirea situatiei dificile si situatia finala. Explicati prezenta sau absenta acestor etape, identificand, acolo unde este cazul, secventa corespunzatoare din text. 4. in ciuda faptului cd naratiunea nu cuprinde toate etapele specifice, logica actiunii este asigurata prin urmatoarele mijloace: + loc si timp clar delimitate; j ‘* numarul restrans de personaje si aparitia lor in episoadele naratiunii; * succesiunea cronologica a intamplarilor povestite; * conectorii temporali sau cauzali dintre episoade etc. Identificati aceste elemente in text si explicati in ce fel contribuie ele la realizarea coerentei textului. 1. Ardtati la ce persoand a verbului se nareaza in povestirea Planeta celor doi sori de Horia Arama. 2. Ce rol credeti c4 are optiunea autorului pentru aceasta strategie narativa? Alegeti dintre variantele de mai jos sau propuneti altele: * implicarea afectiva a naratorului in ceea ce povesteste; * implicarea afectiva a cititorului in actiune si solidarizarea cu punctul de vedere exprimat de narator; * creditarea de catre autor a punctului de vedere exprimat de narator; * dinamizarea actiunii. 3. Care este statutul naratorului in aceasta povestire? Puteti discuta, pornind de la urmatoarele sugestii: * naratorul se confunda cu autorul; © naratorul este si personajul principal al naratiunii; * naratorul este unul dintre personajele secundare ale naratiunii; * naratorul este observator neimplicat in intamplarile povestite. 4. Cui i apartine perspectiva din care sunt relatate faptele? Alegeti dintre urmatoarele variante: unui ahrian © unui pémantean © unui observator care nu este nici de pe Ahra, nici de pe Pamant. Ce elemente din text v-au ajutat s4 raspundeti la aceasta intrebare?lectia | unitatea 2 23 Lectura aprofundata (2) —| @ - 4. Notati in caiete personajele care apar in fiecare dintre episoadele identificate de voi. Numiti personajul principal, personajele secundare si pe cele episodice din text, 2. Personajul principal nu are nume si nici varsta. Gasiti in text cuvintele si sintagmele prin care acesta este descris, numit fie de alte personaje, fie de catre el insusi. Discutati intre voi si explicati ce trasaturi se desprind din aceste schite de portret. 3. Argumentati, pe baza sugestiilor oferite de text, daca protagonistul naratiunii are caracteristicile unui om real”, pamantean 4. \dentificati in text elementele de portret ale tinerei de pe planeta Ahra. Ce legaturi exista intre por tretul ei fizic si cel moral? 5. Ce va sugereazi numele pe care-I primeste fata necunoscuta de la vizitatorul planetei Ahra? 6. Selectati din text si comentati secventele in care sunt prezentati locuitorii de pe planeta Ahra. Prin ce aspecte il impresioneazé acestia, la prima vedere, pe ,ratacitor"? Futuoscope 4. Recititi fragmentele care prezinta imaginea diurna si pe cea nocturné a planetei Ahra» Notati in caiete, in doud coloane, diferéntele dintre cele doua ipostaze. Referiti-va la: * efectele vizuale (cer, lumini, culori etc); * efectele sonore (armonie, vacarm etc.); 2 * trasaturile fizice si morale ale locuitorilor Ahrei, sy * imaginea celor doi sori. yliteratura 2. Selectati din text cuvintele si secventele cele mai sugestive privind transfor- matile produse peste noapte pe planeta Ahra. 3. Identificati in text si comentati fragmentele care prezinta reactille protagonistului fata de cele traite in scurtul interval de timp petrecut pe Ahra 9 Dinh 4. Identificati in text elemente specifice povestirilor stiintifico-fantastice. 2. Comparati aceasta povestire cu basmele. Notati in caiete o list de posibile asemanari si deosebiri 3. Argumentati afirmatia potrivit careia povestirea stiintifico-fantastica este un basm al timpurilor moderne sau un basm despre viitor. 4. Viitorul descris in asemenea povestiri poate fi unul: posibil * imaginar « imposibil « incredibil '5. Discutati si aduceti argumente pentru una dintre variantele de mai sus yy... ia LITERATURA STIINTIFICO-FANTASTICA inventeazé lumi, societati si fiinte plasate intr-un context spatio-temporal imaginar, de cele mai multe ori in vitor. Ea exploreaza campul posibiluluj, asa cum ne permite stiinta sé-l intrezarim Speculatie despre posibile intamplari vitoare, ea incearca s4 ofere impresia de verosimil (adevarat) prin folosirea unei recuzite sau a unor ipoteze proprii stiintei. Temele predilecte ale S.F.-ului sunt: calatoria in spatiu (célatorit inter- planetare, rézboiul stelelor, intdlniri intre civilzatil, invazii ale extraterestrilor etc), calatoria in timp; masinile si ordinatoarele (relatii orn — masina); omul viitorului (cyborg — omul caruia i s-au implantat circuite electronice — mutanti); sfarsitul lumii, catastrofa, epoca postatomica, Atlantida, lumile ascunse; universurile paralele. Personaje tipice sunt: savantul, geniul rau, super- eroul sau suberoul, robotil, extraterestrii, androizii, mutantil etc Dati exemple de carti sau filme S.F. in care ati intalnit urmatoarele subiecte sau altele asemdanatoare: # supercopilul telepat; « robotul sau extraterestrul care salveaza o viata; * razboiul stelelor; masina timpului, care-| transporta pe erou in anul..... ‘* computerul principal face o eroare care are consecinte nebanuite; vwunitatea 2 Fursoecope extraterestrii fi asupresc pe pamanteni pana cand eroul le dezvaluie punctul vulnerabil; © ultimul om de pe pamant; * eroul care s-a trezit dintr-o hibernare; « salt intr-un univers paralel; * o clonare cu efecte necontrolabile etc. 4. Cum explicati cd, in afara numelui planetei Ahra si al tinerei Riluri, personajele si locurile din povestire nu au nume? 2. Care este descoperirea socanta pe care o face exploratorul privitor la ahrieni si la planeta acestora? 3. Cum se explica ipostazele opuse in care apar imaginea si viata planetei Ahra? 4. Abrienii sunt fiinte cu personalitate dubla (una diurna si alta nocturné). Exista si pdmnteni cu personalitate dubla? Cum explicati acest fapt? 5. Universul stiintifico-fantastic are numeroase elemente comune cu, universul. familiar vietii ,reale" (orase, cladiri, instalatii, fiinte,umane etc.). Credeti ca ar fi posibild inventarea unor lumi avand coordonate si reguli cu totul diferite fata de ceea ce cunoastem acum? Dati argumente pro si contra unei asemenea afirmatii. 6. Scrieti o scurt povestire S.F., pornind de la unul dintre subiectele prezentate la exercitiul 6 (p. 66-67) sau de la altul, imaginat de voi. Alegeti/apoi, prin discutii, cea mai buna povestire. 67literatura Lectura suplimentara CE-SI FACE OMUL CU MANA LUI de Isaac Asimov Naron, din strivechea stirpe a Rigelienilor, era al patrulea din ginta sa care tinea cadastrul galactic; avea un registru mare, in care erau inscrise nenumératele specii ajunse la inteligenta, din toate galaxiile. Mai avea unul, mic gi subtire, in care trecea cu deosebita satisfactie numai acele neamuri care, pe deplin matu- rizate, erau demne de a intra in Federatia Galactica. Din registrul mare fusesera sterse, de-a lungul vre- murilor, multe nume ale disparuilor, defectiuni bio- chimice sau deregliri biofizice, dezechilibriri ecolo- gice sau sociale, ori pur si simplu ghinionul, igi luasera Levies 1920-1992), itor american de origine rusa , ori pu cee suorss__pan, tristul obol. Din registral mic, in schimb, nu fusese tele” legilor robotic’. Lucrérile anulata nici o intrare. mai cunoscute sunt: c Naron, uriag si incredibil de batran, privi pe sub romane Fundatia (1942 cor (1950), - : Zel ef inssi (1972), seria Lucky 4 Plecdciuni adanci, Lucky Starr (1952-1957), Robot —Naron! Unic si imens.. 2orilor (1983). — Lasi, lasa salamalecurile si spune-mi ce e nou. _ Ah, slavitule, o alta aglomerare de fapturi a ajuns la maturitate. — Ta te vita! Aproape in fiecare ciclu primim cate un nou membru. Ne inmultim, tinere, ne inmultim! Si... cine sint cei noi? Mesagerul fi comunica numarul de cod al galaxiei si coordonatele planetei, iar Naron, cu frumoasa lui caligrafie, facu trimiterea de cuviinta in registrul mare si trecu in registrul mic, dupa tipic, denumirea planetei, asa cum apirea ea in graiul bastinasilor. —TERR A, silabisi el, ridicand a mirare privirea catre curierul care astepta curios sfarsitul ritualului. Creaturile acestea detin un adevarat record. Nu stiu sprancenele-i stufoase curierul care tocmai se apropia 0 piatra peunitatea 2 altii care sa fi trecut atat de repede de la simpla inteligenga la deplina maturitate. Hm, hm, sper sa nu fie vreo eroare, ai? —Se poate, luminate?! protesta mesagerul — Au descoperit energia termonucleara? Desigur, preamarite, —Ei, bine, atunci e-n reguli; doar acesta ¢ principalul criteriu de selectie. Am sa-i contactez. chiar eu pe vreuna dintre statiunile lor extraplanetare. — Aaa, si vezi, preainalyate, se gribi si precizeze vanarul, pang acum nu au nit ° statiune extraplanctari. Observatorii mentioneaza insa ca teranii au trimis statii automate spre alte planete si ca au 0 sumedenie de sateliti artificiali, minusculi, ce-i drept, in jurul planetei lor. Naron se incrunta, perplex. —Doar atita? Bine, dar experimentele, exploziile nucleare, care le-au permis studierea franarii si controlarii reactiilor de fisiune, toate astea unde le-au facut? — Pai, chiar pe Terra, luminate! —Pe propria lor planeta? tuna Naron, ridicndu-se in deplinatatea celor peste sapte metri ai s — Chiar aga, confirma mesagerul pierit. Lasindu-se inapoi in jilf, incet, cu o tristeye care parci fi fringe umerii sub covarsitoarea ei povari, Naron sterse cu o linie groasi numele proaspat trecut in registrul cel subtire. Era, desigur, un act fara precedent, dar Naron era tare, tare batran si foarte, foarte intelepr, astfel ca era in masura sa prevada inevitabilul, chiar mai bine decat oricine altul in univers. —Inconstienti, sirmanii Si cand te gandesti ce frumos incepuséré Traducere din limba engleza de lon Mirea Serbinesculectia elemente de limba romana 2D Notiuni de sintaxa ‘Toamna tarzie isi ingramadea norii negri si migca- tori deasupra muntelui. Dupa doua zile petrecute la ca~ bana, coboram de pe ereasta ca si luam trenul spre casa. Era linigte. Deodati, Toana, sora mea mai mic, a scos un strigit cumplit. Ne-a aritat ingrozita culmea fati, unde, pe doua cercuri aurii, se plimbau omulegi stranii, pe care-i ineonjurau niste masinarii geometric, —Nu mai migcati! Toana a intrebat in soapti: ‘Georgeta Néparus (1930-1997) — — Sunt extraterestri? Somecaiet — Ag vrea si-ti pot raspunde. —Ce ar putea fi? Pana sa inteleg ce fenomen producea neobisnuita priveliste, omuletii s-au adunat, s-au imbratisat si au fost acoperiti de cercurile galbene, care au disparut apoi cu mare vitezi. 41. Aratati cate fraze si cate propoziti (neintegrate in fraze) sunt in textul de mai sus. 2. Cititi propozitiile neintegrate in fraze din textul dat si aratati cum sunt dupa aspect si dupa scopul comunicarii, Indicati,propozitia enuntiativa optativa. 3. Despartiti in propozitii frazele si indicati felul acestora dupa inteles. I TEXTUL este ansamblul de enunturi orale sau scrise, care au intre ele o lega- turd de sens si sunt produse de emitator cu intentia de a comunica. Uneori, este denumit si cu termenul de discurs. FRAZA este un enunt alcatuit din doua sau mai multe propozitii PROPOZITIA este un enunt cu un singur predicat. Dupé rolul in fraza, propozitia este: * principal — cand nu depinde de alta propozitie; * secundara sau subordonata — cand depinde de alta propozitie 70Propozitia regenta este propozitia de care depinde o propozitie subordona- 18. De fapt, propozitille subordonate depind de un anumit cuvant din regenta, numit element regent. Propozitia regent poate fi principala sau secundara Dupé alcatuire, propozitia este * simpla — formata din predicat si subiect (sau numai dintr-o parte principala de propozitie); ¢ dezvoltata — formata din predicat, subiect si macar 0 parte secundara de propozitie Dupa aspect, propozitia este: - * afirmativa — cu predicatul exprimiat prin verb (sau alta parte de vorbire) la forma afirmativa; negativa — cu predicatul exprimat prin verb (sau alta parte de vorbire) la forma negativa. Dupa scopul comunicarii, propozitia este: * enuntiativa — cand da o informatie; * interogativa — cand cere o informatie. Dupa continutul ei, cel mai frecvent, propozitia enuntiativa este: © propriu-zisi — cand exprima un fapt real si se construieste cu un verb la modul indicat; © optativa — cand exprima o dorinté si se construieste cu un verb la modul conditional-optativ sau, mai rar, la modul conjunctiv; + imperativa — cand exprima o porunca, un indemn sau o rugaminte si se construieste, de obicei, cu un verb la modul imperativ. Dupa continutul ei, cel mai frecvent, propozitia interogativa este * propriu-zisa — cand cere 0 informatie despre o actiune reala si se construieste cu un verb la modul indicativ; * optativa — cand cere o informatie in legatura cu o dorinta si se construieste cu un verb la modul conditional-optativ sau conjunctiv. Atat propozitiile enuntiative, cat si propozitiile interogative pot fi: * exclamative si neexclamative. mijloacele de ri cell 1. Faceti schema primei propozitii din textul de la inceputul lectiei, precizand felul partilor de propozitie din care este alcatuita si tipul relatiilor sintactice stabilite ‘intre acestea. 2. Aratati ce parti de vorbire sunt cuvintele prin care se face legatura intre partile de propozitie. Prin ce credeti ca se realizeazé legatura dintre predicat si subiect? 71\| 3. Precizati ce relatie sintactica indicd virgula ca semn grafic in urmatorul enunt: | ‘Toamna mohoratd, tarzie si ploioasd ma intristeaza. Ce fel de relate sintacticd indica a treia si a patra virguld din textul de la In- | ceputul lectiei? - '5. Faceti schema frazelor identificate, indicati tipul relatilor sintactice stabilite {ntre propoziti si felul elementelor de relatie prin care se realizeazé acestea, k=. ae Relatiile sintactice sunt: « relatia de interdependents — care se stabileste Intre predicat si subiect prin prezenta simultand si obligatorie a celor doi constituent! in acelasi context; predicatul impune partii de vorbire prin care se exprima subiectul cazul nominativ, iar subiectul impune verbului prin care se exprima predicatul acordul; « relatia de coordonare — care se stabileste intre parti de propozitie de acelasi fel si intre propozitii de acelasi fel (principale sau secundare, cu acelasi regent); srelatia de subordonare — care se stabileste intre part secundare de propozitie si un element regent si intre o propozitie secundara si regenta éi Mijloacele de realizare a relatiilor sintactice sunt: « flexiunea — apare in propozitie si se referd la forma pe care o ia cuvantul jn vorbire pentru a exprima o pozitie sintactica; marcheazé raportul dintre subiect si predicat, precur si raportul dintre o parte secundara de propozitie si regentul acesteia; in propozitia Racheta zboard, verbul cu functie sintactica de predicat este acordat in persoané $1 numaér cu subiectul, caruia fi impune cazul nominativ. In propozitia Dau baiatului un sfat, substantivul baiatului este in cazul dativ, fiind complement indirect, iar substantivul un sfat, in cazul acuzatiy, fiind complement direct; * joncfiunea — apare in propozitie si in fraza si se refera la realizarea lega- turii dintre partile de propozitie sau dintre propozitii prin elemente de relatie; acestea sunt: a. prepozitii si locutiuni prepozitionale — pentru relatia de subordonare dintre parle secundare de propozitie si elementul lor regent ‘Aeromodelul de aluminiu zbura in jurul casei.; in aceasté situatie, se poate combina cu flexiunea; b. conjunctii si focutiuni conjunctionale coordonatoare — pentru relatia de coordonare dintre parti de propozitie de acelasi fel sau dintre propozitii de scelasi fel: Am curmparat cArti, precum $i reviste,\/ dar nu le-am citit inca. © conjuncti’ si locutiuni conjunctionale subordonatoare — pentru telatia de subordonare dintre 0 propozitie secundara si regenta el: Merg la bibliotecascoli/ ca sé ma documentez, ?/ chiar dacé nu gasesc totdeauna toate cartile ecesare. 3/; {d. pronume si adjective pronominale relative si nehotaréte — pentru relatia —Qile subordonare dintre 0 propozitie secundara si regenta ei: Oricine invata Shoriuniey care sunt predate de profesor’/ va sti la examen. 3/ ©. adverbe relative si nehotarate — pentru relatia de subordonare dintre o propozitie secundara si regenta ei: Merg'/ unde doresti. 7/ * juxtapunerea — apare in propozitie si in frazé si const in alaturarea partilor de propozitie de acelasi fel sau a propozitiilor, fiind marcata in scris, de obicei, prin virgul: Am asezat pe birou cartile, caietele, creioanele, '/ am maturat, 2/ am sters geamurile +/ si am aerisit. 4/, exprima cel mai frecvent 0 relatie de coordonare; uneori, este folosité pentru subordonare, ca in cazul apozitiei: E! este Dan, prietenul meu; * topica — apare in propozitie si in fraza si se referd la ordinea cuvintelor in propozitie si a propozitillor in frazd; limba romana are o topicé relativ libera; serveste la recunoasterea apozitiei fata de termenul regent care este antepus (Profesorul lonescu este sever. lonescu, profesorul, este sever.) si, uneori, la diferentierea subiectului de numele predicativ, care urmeaza verbului copulativ (lon este prietenul meu. Prietenu! meu este lon); © intonatiafPapare in propozitie si in fraza si se refer la variatia de indltime a vocii, fiind un mijloc fonetic de realizare a relatiilor sintactice; diferentiaza subiectul de numele predicativ, chiar daca acesta este antepus verbului copulativ (lonescu este profesorul! meu.); auza Hf apare in propozitie si in fraza si se refera la intreruperea vorbirii, find, impreund cu intonatia, un mijloc fonetic de realizare a relatiilor sintactice; poate marca absenta unui predicat (EI a mers acasd si ea, in oras.) sau prezenta unor parti de propozitie izolate de restul enuntului (Dana, harnica, a facut repede exercitile.) @ Exercitii @ Despartiti fraza de mai jos in propozitii si precizati felul acestora dupa rolul in fraz4, dupé alcatuire, dupa aspect si dup scopul comunicarii Cand s-a nascut fratele meu mai micYpe care toti il iubinif rata a hotiratfgi ne mutim intr-un apartament mai maref/pentru ci suntem o familie numeroasai nu putem sta doar in dows camere. °/ 2. Indicati relatille sintactice dintre propozitiile de mai sus si precizati mijloacele de realizare ale acestora ) aratati care sunt mijloacele de realizare a relatiilor sintactice in prima propozitie a frazei de la exercitiul 1 73lectia elemente de limba romana 2G Cuvintele si constructiile ~_| incidente. Anacolutul PD Constructia incidents Colega mea, cum a ajuns la serviciu, i s-a facut rau. — Mergi acasi, a zis seful de birou. S-au inteles ca peste doua zile si revina la lucru. Faptul cd lisa luctarile ncefectuate, am fost ingrijorayi, dar ne-am linistit, cand am auzit ci in locul ei © sa vind altcineva. 4. Aratati cui fi apartine propozitia subliniata in textul de mai sus: mamei care, in imaginea aldturata, povesteste copiilor sau sefului de birou care se adreseaza direct subordonatei lui. Ce rol credeti cd are acest enunt in discutia cu cei doi copii? 2. Precizati care dintre constructiile subliniate in enunturile de mai jos sunt propozitii, fraze, imbinari de cuvinte, cuvinte unice’ f . # Era bolnava de o luna de zile (cel putin asa de- clara sotul ei) si venea cu mare greutate la serviciu. « Intamplarea sau — dacd vrei — ghinionul ne-a adus aici © Daca sunteti atenti, nu gresiti, le-a spus profesorul. * Mergem la joacd, zise ea, dupa ce terminam temele. * Mai am putin de scris, a spus e! dupa ce a ter minat exercitiul la romana = Mama lui — de treaba femeie! — nu |-a certat niciodata Oye, asta, zéu, nustiu. 7 ©" 3. Aratati prin ce semne de punctuatie sunt des- partite constructiile subliniate la exercitiul 2. 74unitatea 2 = CONSTRUCTIA INCIDENTA re- prezinté © comunicare suplimentara in interiorul unei comunicari de baza de care nu este legata sintactic. Tn vorbire, constructia incidenta are o intonatie speciala In scris, este separata de restul comunicérii prin virgul8, linii de pauza sau paranteze Constructille incidente pot fi * cuvinte: E, sigur, un copil bun. ‘* imbinari de cuvinte: Bunicul — gm cumsecade — i-a ajutat pe ( 4toti membrii families * propozitii a. principale: Am terminat, zise ef: b. secundare: Norocul sau — da- & accepti — hazardul m-a ajutat (se subintelege @ propozitie regent, se poate spune). © fraze: Rlec, a spus el atat de in- gandurat, incat prea bolnav. In analiza unei fraze, propozitiile incidente nu se numara printre propozitile alcatuitoare ale co- municérii principale si nu intra in descrierea raporturilor sintactice ale acesteia; in schema frazei, se scriu separat. 41. Indicati cazul si fufctia sintactica a substantivelor colega si faptul,din textul de la inceputul lectiei. f 2. Aratati in ce cazuri ar fi teebuit sa stea aceste substantive in ptopozitile date. ANACOLUTUL este 0 constructie sintacticd aparutd prin intreruperea continuitatii unei unitati sintactice, propozitie sau fraza, din cauza schimbarii'tipului de constructie inceputa Anacolutub esté specific limbii yorbite si este considerat, in majoritatea cazurilor, o gresealé. Printre cele mai frecvente tipuri de anacolut se numara: * subiectul suspendat: a, prin neconservarea cazului: Fa- ta, cand a luat zece, i s-a luminat fata; din cauza‘intercalarii, subiectul fata, pus la inceputul frazei, este abandonat (corect este fetei), b. prin neconservarea persoanei: El, cand a inteles adevarul, a fost imposibil s8 se stapaneasca; de la persoana a treia se trece la 0 constructie impersonala (corect este nu sa stapanit) © constructii cu faptul cd in care cuvintelor |i se atribuie valoare cauzalé — Faptul cd a intarziat masina, m-am enervat. (corect este din cauza faptului ca); — * folosirea unor termeni corelativi improprii: Ma deranjeaza nu atét nota, ci reprosul_ profesorului. (corect este cat reprosul sau nu nota, ci). Anacolutul poate fi folosit in lite- raturd ca figura de stil pentru marcarea oralitatii41. Indicati constructiile incidente din textul de mai jos si explicati punctuatia acestora: Cracanel, profesorul de stiinte na- turale, pe numele lui adevarat Octav Anastasescu, fusese poreclit astfel din pricina cA era mic, gras, cu burta si mergea cracdnat. Era dirigintele nostru. Nu stiu ce pozne facuse Marinescu Gheorghe — mi se pare cA venise fara numéar — si Cracdnel 0 poftise pe maica-sa la ora de dirigentie. De-abia terminase de facut apelul si intra © cuconita tare nostima, eleganta si parfumata. — Doam-na? —Marinescu. Mama elevului Mari- nescu Gheorghe, adauga ea. —Ah... da! — facu omul scoalei V-am chemat, stimata doamnd Mari- nescu, ca si ma plang ca fiul dumneavoastra nu poarté numar la ma-ne-cal — Ma surprinde, domnule Cracanel, jl intrerupse doamna contrariata. Clasa a incremenit, iar Cracanel la fel — Doamné... nu ma cheama Cra- cé-nel! (Noi icneam de ras pe sub banci.) Ma cheama Octay A-nas-ta-ses- cul — si-apoi, repezit pe cat putea el — Cracanel imi, spun (aici un gest teatral, ‘imbrétisand intreaga clas8) pezevenghii stil” Grigore Bajenaru — Cismigiu & Comp. 2. Identificati anacoluturile din textele de mai jos si corectati-le: Colegul meu nu-mi pasa de el. Ma surprins nu atat dezinteresul lui, ci curajul de a-l afisa. * Faptul ca nu invata m-am suparat, ceea ce |-am pedepsit. Nu stiu altii cum sunt, dar eu, cand ma gandesc la locul nasterii mele, la casa parinteascd din Humulesti, la stélpul hornului unde lega mama o sfaré cu motocei la capat, de crapau métele jucandu-se cu ei [...], parcd-mi salt si acum inima de bucurie!” lon Creanga — Amintiri din copilarie Eu, domn’ judecdtor,reclam, pardon, onoarea mea, care m-a-njurat, si clondirul cu trei ‘chile mastica prima, care venisem tomn-atunci cu birja de la Wh Adorn’ Marinescu Bragadiru din pial, ‘inca chiar domn’ Tomita zicea sa-l iau in bite...” fon Luca Caragiale —Justitie Cornel Baba (1906-1997) — tualectia 2 7 Predicatul verbal Bunica sta intr-o casi care, in fata, are o gridinita ale carei flori au fost palite de bruma toamnei. N-o vazusem de mult si, la sfargitul saptamanii, ne-am Bandit sa lasam balta toate treburile gi si o vizitam. Cand am deschis portifa, ni s-a parut ci nu era acasi, dar am gasit-o in pod printre mobile stricate, rochii demodate, cirti, reviste, fotografii vechi. Ar fi vrut sa deretice singura, De buna seama ci am ajutat-o. Printre lucruri am descoperit un album de familie, pe care pesemne ci il uitase. I-am spus ci am dori si stim cine sunt rudele din fotografie. — Hai si coborim so — Nu uita pe nimeni! Ei sunt familia noastra. va istorisesc viata fiecdruia. 41. Identificati predicatele din textul de mai sus si indicati felul acestora 2. Analizati partile de vorbire prin care se exprimai predicatele verbale identificate. 3. Aratati ce valori sintactice are verbul a fi in textul dat. kz &°&« °°} PREDICATUL este partea principala de propozitie care arata ce face, cine este, ce este sau cum este subiectul. Se afla in relatie de interdependenta cu subiectul, Predicatul este verbal si nominal PREDICATUL VERBAL se exprima prin: * verb predicativ la un mod personal sila toate cele trei diateze: Bunica ne-a vorbit despre rude. * Albumul este pastrat de catre ea. « Ma gandesc la mama. * locutiune verbala — MMi-am dat seama de greselile facute, + adverbe si locutiuni adverbiale predicative —//Mposibil sa nu vina. Fara doar si poate c&-mi iubesc familia; adverbele gi locutiuntle adverbiale sunt predicative cand sunt urmate de conjunctille subordonatoare cd sau sé; * interjectii predicative — ati un os! Cainele Justi! dupa el Intr-o fraza, predicatul verbal poate fi subinteles: El se joaca_afanal/$l’@a, In casa.2/4. Explicati acordul din urmatoarele propoziti: Bunica povesteste. Ea este ascultata de catre nepoti. Ei o iubesc mult. 2. Acordati verbul dintre paranteze cu partea de vorbire prin care s@ exprima sublectul in urmatoarele enunturi: Flecare dintre prietenii mei tsi (@ iubi) familia. © Nimeni dintre ei nu 0 (a contrazice) pe unica. © Eu, tu si el (a cumpara) un cadou pentru mama. # Voi si ei fl (@ cunoagte) pe tatal meu. * Ma (a indispune) lenea si obraznicia, * Jumatate dintre colegii mei (a avea) rude la tara. O multime de copii isi (a face) albume de familie. Tat sau varul tau (a face) fotografille? == ~COe ACORDUL este 0 modalitate de exprimare a raporturilor sintactice prin mi) loace morfologice, consténd in concordanta formalé a unor cuvinte care functioneaza ca parti de propozitie fn limba romana, un acord important este cel dintre predicat si subiect. Verbul prin care se exprima predicatul verbal se acorda tn persoana si in numér cu partea de vorbire prin care se exprima subiectul: El merge Ja bunica. «© Cand verbul este la diateza pasiva, participiul se acorda in gen cu partea de vorbire prin care se exprima subiectul: Compunerea este scrisd de fratele meu. «= Pronumele nehotarat fiecare, pronumele negative nici unul, nimeni, nimic impun verbului numarul singular, chiar daca alcatuiesc un subject multiplu’ Nici una nea Intarziat. Nimic si nimeni nu i-a schimbat parerea. * Cand subiectul multiplu se exprima prin pronume de persoane diferite, persoana | are preponderenta fata de persoana a II-a si. Illa, iar persoana a Wea are preponderenté fata de persoana a lita: Voi si el plecatl © Cand subiectul multiplu are termenii coordonati disjunctiv (prin sau; On fie), acordul verbului cu functie sintactica de predicat verbal se face la singular: Ea ori el a invatat mai bine. Cand conjuncfille disjunctive au valoare copulati- va, disparand opozitia dintre subiecte, acordul se face la plural: Mama sau tata nu admit obraznicia. Acordul prin atractie este © greseala care consté in acordul cu un termen apropiat si nu cu termenul care ar trebui sé impuna acordul. Rezultatul de la teste i-au multumit pe parinti (corect /-2 mulfumit); Ce-s cu astea? (corect Cei cu astea?) Acordul dupa infeles const in realizarea unui acord semantic, in locul unuia formal. Apare, de exemplu, cand subiectul este exprimat printr-un substantiv colectiv si predicatul este exprimat printr-un verb la plural: Majoritateaau plecat. Constr unitatea 2 ja este admisa, desi se preferd acordul la singular: Majo: titatea a venit. In unele situatii, acordul verbului cu functie sintactica de predicat cu un subiect exprimat printr-un substantiv colectiv cu determinant atributiv se poate face la plural sau la singular: O multime de rude au venit sau a venit de ziua mamei. Cu numeralul fractionar jumatate, cand are determinan atributiv si indeplineste functia sintacticd de subiect, se face acordul numai plural: Jumatate dintre colegii mei citesc. @ Exercitii 4. Identificati predicatele verbale din textele de mai jos si analizati partile de vorbire prin care se exprima: wintarziasem pe vreme rea intr-un local de noapte bucurestean si cézuse peste mine un cunoscut de prin scoa-~ la. Am logout cu toatd luarea-aminte. Bagam. numai de seama cand pe buzele cunoscutului med mnijea usor un zambet... «S8-ti spun eu atunci urmarea... Ai sa afli lucruri grozave, s8 vezi...» Lam oprit scurt: «Nu tin sa aflu nimic... Dupa mine, unei istorii frumusetea fi sta numai in partea ei de taina; daca i- dezvalui, gasesc ca-si pierde tot farmecul. Imprejurarile au facut sa intal- nesc in viata un crémpei de roman care sa-mi implineasca cerinfa de taind fara sfarsit.»... Fireste cd n-am sa uit, dar cum anii tulburé unele din amintirile vechi,... intr-un tarziu poate ca are s4 se infatiseze altfel.” upd Mateiu Caragiale — Remember »— Hai cu mine. Se uitd la ceas: Acum e unsprezece si jumatate. La unu fara un minut pleaca trenul. la 0 valizé si cateva lucruri trebuitoare, nu uita pasta de dinti, si vino la gard. La unu fara un sfert sa fii pe peron, la accele- ratul de Ploiesti. Bilete scot eu.” Vasile Voiculescu — Sezon mort 2. Construiti cate un enunt in care verbul a fi sa indeplineasca functia sintactica de predicat verbal si sa aiba sensul de: a exista, a se produce, a se implini, a dura, a costa, a colinda, a semnifica, a proveni 3. Identificati greselile din textul de mai jos si corectat Familia. Popescu au organizat 0 petrecere pentru nunta de argint. Jumata- ‘te dintre nepoti a sosit de ieri. Fiecare, dintre ei au adus un cadou..Nici/ una dintre rude, n-au_savlipseascd, fiinde& nimeni_sijnimic nu o pot opr. Cotlectia elemente de limba romana 2m 3S Predicatul nominal WEA elew seers Lucretia este verisoara mea. Ochii ei sunt albastri si mari si au ramas la fel de stralu- citori ca in copilirie. Par asemenea unor petale gingase de flori gi este de prisos siti spun ca farmecul lor este de nedeseris. De cand s-a facut mare, a devenit alta, fiindca este mai retrasd, pare mai cu judecata si vorbele ei sunt de luat in seama. Vrea si ajunga doctorita, chiar daca este impotriva tuturor din casi, care cred cd este mai bine sa ur- meze artele plastice, deoarece a fost prima la concursul national de pictura. Tabloul premiat era din panza primita cadou de ziua ci de la colegi. Pentru ea, desenul inseamna a exprima ceea ce simti si doringa ei este de a da la iveala viziuni proprii despre lume. Se teme si iasd doar un meseriag mediocru si nu vrea ca incerearile ei si devin’ mai tarziu pareri ge ru, Aga ci a decis ca pictura si rimand pentru ea numai o pasiune. 'dentificati predicatele nominale din textul de mai sus si analizati partile de vérbire prin care se exprima ‘42. Analizati partile de vorbire prin care se exprima numele Predicativ in urmatoarele enunturi: Parintii mei sunt impotriva pierderii timpului. * Aceste sfaturi bune sunt de la el. * Niciodaté n-am fost contra alor mei, fiindcd sunt asemenea lor. « Florile sunt de la cei trei. * Lupta este contra amandurora, desi ei nu par asemenea celor trei. * Mama este suferinda. © Era vai de noi! kL PREDICATUL NOMINAL este alcatuit din verb copulativ + nume predicativ Verbul copulativ are rolul sintactic de a lega numele predicativ de subiect si rolul semantic, in general slab, de a stabil o echivalenta intre subiect si nume predicativ (Munca inseamna satisfactie) sau de a califica sau identifica subiec tul prin intermediul numelui predicativ (El este harnic, El este elev.) Verbele copulative sunt a. verbe copulative prin excelenta: a fi (de cele mai multe ori copulativ) si a deveni (numai copulativ): Ea este vesela. El a devenit profeso b. verbe predicative care pot deveni copulative: a insemna (Invatatura inseamna efort), a rémane (Propunerea ramne valabild), a ajunge (El @ ajuns medic), a ies/ (Ei au iesit ingineri), a se face (George s-a facut mecanic), a prea (lon pare inteligent) siam Res (1880-1962) — Porte deft Numele predicativ este: * simplu — cand este alcatuit dintr-un singur termen: Bunicii mei sunt blanzi, * multiplu — cand este alcatuit din mai multi termeni: Lucretia este desteapta si frumoasa Numele predicativ se exprimd prin: * adjectiv in cazul nominativ a. propriu-zis: Maria este foarte inteligents, b. provenit din verb la pafticipiu sau la gerunziu’ Cerul e fnnorat; Vocea ei parea tremurandé; * locutiune adjectivala: £1 e cu scaun /a cap; * substantiv in cazul a. nominativ: Dana este sora mea; b. acuzativ cu prepozitie: Rochia este de panzd, c. dativ cu prepozitie: Ea e asemenea parintilor, d. genitiv cu prepozitie: Tata e contra fumatului. * locutiune substantivala: Fotografille sunt * pronume in cazul a, nominativ: Bunicul a ramas acelasi; b. acuzativ cu prepozitie: Darurile sunt de la ele; c. dativ cu prepozitie: E! este asemenea alor sai, d. genitiv cu prepozitie: Toti au fost contra lui, * numeral cu valoare substantivala in cazul a. nominativ: Unchii mei sunt cei doi de acolo, b. acuzativ cu prepozitie: Florile sunt de Ja cei trei; c. dativ cu prepozitie: El e asemenea celor patru; d. genitiv cu prepozitie: Gestul e contra celor doi; * verb la modul a. infinitiv cu sau fara prepozitie: Dorinta lui este de a urma un liceu. A reusi inseamna a munci, b. supin: Succesele ei erau de admirat * locutiung verbala la modul a. infinitiv: Dorinta lui e de a-si aduce aminte; b. supin: Observatia lui estedeibagatin seamiey * adverb a. if constructii personales El este astfel; b. in constructii impersonale: Este bine ca invet * locutiune adverbiala: F cu putinta caebsaVing, * interjectie: Ee tiu-Verbul a parea este copulativ cand este personal (Anca pare cuminte) si predicativ cand este impersonal (Se pare cé stie adevarul.) Substantivele si substitutele in cazul genitiv fara prepozitie sunt doar aparent nume predicative, intrucat articolul genitival tine locul substantivului determinat. Verbul copulativ se acorda cu partea de vorbire cu functie sintacticd de subiect in persoana si numar. Adjectivul prin care se exprima un nume predicativ se acorda in gen, numar si caz cu partea de vorbire cu functie sintactica de subiect. @ Exercitii pi entica predicatele nominale dif enunturile de mai jos si aratati prin ce parti de vorbire se exprima: Muntii din Carpatii Meridionali sunt, cel mai greu de urcat. # Mancarea este fara sare. © Bunicul a ajuns asa, fiindca a fost foarte bolnav. * Ce i 4 acord? « Baiatul s-a facut din cale-afard de di tept. ¢ Alexandru este dintr-o bucata Si S-asaza toti la masa, cum li-s_anii, cum li-irangul." Mihai Eminescu — Ca- lin (file-din poveste). Peis predicatele nominale dif textul de mai jos si analizati partile de vorbire prin care se exprima: ram ined prea mic pentru ai fi putut patrunde firea si cugetul. Numai tarziu putui sd aflu... cd Tata era de o exuberanta si de o volubilitate deosebit de simpaticd, atunci cand se nimerea sa se simta in largul sau... Mai aflam ca era un liber-cugetator, desi preot... Exemplul sdu prindea, caci era sugestiv si viu... Toate astea si atatea altele insemnau insd prea putin pentru un osandit sa rama- nd pana la urma un nemultumit... Acasé era calm si rar la vorba, dar nu ursuz.” Lucian Blaga — Hronicul si cintecul varstelor 3. Construiti o propozitie cu un predicat nominal al carui nume predicativ s8 fie exprimat printr-un adjectiv prove. nit din verb la participiu si o propozitie jin care predicatul verbal sa fie exprimat prin verb la diateza pas 4. Faceti acordul cuvintelor subliniate: Trei milioane este/sunt o suma mare. * Este oprit/oprité stationarea masinilor jin aceasta zona. * Stépanul si animalul sunt slabi/slabe. Tata si mama sunt bine dispusi/dispuse. © Florile si pomii sunt ingélbenitifingdlbenite, Indicénd cazul partilor de vorbire care sunt nume predicative in enunturile date, veti afla pe verticala colorata in careul de mai jos un verb copulativ. a. Caietul tau este asemenea acestora, b, Sunt contra comportamentului necivilizat. c Finalul nuvelei n-a fost conform asteptérilor. d. Amortizoarele sunt impotriva socurilor. e, Céstigatorul nu este nici unul dintre ei. f. Darul este de la altcineva. BA thi lv NAC SN SO Vv NI Li AT TV rat aHe Junitatea 2 lect va | 2 3) Propozitia predicativa 4. Indicati predicatul din propozitia de mai jos: Ea ajunsese o actrita celebra 2. Aratati in ce s-a transformat propozitia de la punctul 1 in enuntul urmator $i care sunt modificarile aparute in organizarea sintactica: } Ea ajunsese sd fie o actrita celebra. k= ___—~<“<‘~;«; PROPOZITIA SUBORDONATA PREDICATI- VA constituie in fraz’ o realizare propozitio- | nala a numelui predicativ. . Elevul pare inteligent. -> Elevul pare’/{38] fie inteligent. / | Expansiunea const in transformarea unei | parti de propozitie in propozitia subordonata corespunzatoare cu pastrarea intacta a sensulul Propozitia predicativa apare pe langa un verb copulatiy la + un mod personal: El a rémas'/[eum)|-am cunoscut. 2/ un mod nepersonal: R&mdnand \/[cum] -am cunoscut, 2/ pare foarte tandr. '/ EE 41. Identificati propozitia predicativa din urmatoarea fraza: Mihai a devenit ceea ce si-a dorit, 2. Aratafi de ce fel de verb depinde. propozitia S predicativa identificata si arqumentati daca acesta are functia sintactica de predicat verbal sau nominal. 8PREDICATUL NOMINAL INCOMPLET este exprimat printr-un verb copula: tiv de care depinde 0 propozitie subordonata predicativa corespunzdtoare unui nume predicativ: 5-2 facut'/[ceea cel |-au sfatuit profesorii. */ Observati care sunt elementele introductive ale propozitillor subordonate predicative identificate si notati-le in caiete. pronume relative ‘In nominativ in acuzativ cu sau far prepoztie + in dativ ‘in genitiv adjective pronominale relative pronume nehotarate + in nominativ ‘Tn acuzativ cu sau fara prepozitie ‘in genitiv adjective pronominale nehotarate adverbe relative unde cand ‘= cum (precum) scat conjunctii subordonatoare +a os sat = daca (de) locutiuni conjunctionale subordonatoare # ca si cum (ca si cand) + dupa cum Problema era'/{Eina|il putea insoti in excursie. 7/ Intrebarea este! [pe cing] s6 trimitem la concurs. % El a ia dorit. 7 Chestiunea a fost'/[Eulsé-i dea premiul L2/ Tema discutiei era’/{al culjdesen trebuia ales pentru concurs."/ Subiectul dezbaterii era! ‘oman cit reflecta mai bine realtatea.*/ Premiantul va fil[orieineva eunci?/ Cadoul nu esteY pentru Onc] se nimereste.?/ El a ajuns'/ rut ‘Castigul va fi/(aloniculva participa la concurs. 77 Castigatoarea cupel devine! chipa care va rezista ne- invinsa cinci etape. piscutia era/[ERdevom petrece vacant. ?/ singura nelémurire era'/{eand]ati stabilit plecarea 4 Cartierul nostru a ramas'/[eur]it sti. ?/ Intrebarea este" (callva rezsta. Impresia mea este'/{eija invatat?/ ‘Alexandru parea'alfie foarte cuminte.*/ Dorinta profesorului este{Ealtot elev s8i[SB}intre la liceu. > Intrebarea estel/[Zacivine la vol 2/ ‘A munci neincetat este’/[éa si cumfei uita de tine. */ “Norocu:i/ aps cum] s+! face omul.”*/Cand introduce predicativa, cor junctia compusa subordonatoare Ca... Sa nu se poate folosi decat disociaté cu intercalarea_ unor parti de propozitie Propozitiile subordonate care cer indirect informatii prin intermediul unui cuvant din regenta (verbe: a Intreba, a chestiona etc., substantive: intrebarea, problema etc.) sunt propozitii interogative indirecte. Din aceasta cauza, aceste propozitii se introduc prin pronume, adjective pronominale si adverbe relativ-interogative, care, pentru simplificarea analizei, au fost tra~ tate la un loc cu cele relative. | Topica si punctuatia | 4. Aratati care este locul propozitiilor predicative fata de regenta in exemplele din aceasta lectie si in fraza urmatoare: S& inveti si sd iei note mari este problema. 2. Aratati care este punctuatia propozitiei predicative in exemplele din aceasta lectie. Eo Propozitia subordonata predicativ sta de obicei dupa regenta Poate sa stea si inainte de regenta cand este scoasa in evident Indiferent de locul fafa de-regen- t&, propozitia predic&tiva nu se desparte prin virgula de aceasta, unitatea 2 @ Exercitii espartiti in propozifii frazele si indicati felul propozitiilor: George a devenit ceea ce a dorit din copilarie. * Prin eforturi sustinute, Anca ajunsese sa fie prima in clasa la matematica. « El a iesit ce i-a permis scoala urmata. # Profesorul nostru a ramas cum il stim din clasa a V-a. © Efortul adevarat inseamna sa muncesti zilnic si si nu pierzi timpul niciodata. * Dinu pdarea sa fie foarte obosit si nu a participat la ora de infor- maticd. * ,Nu-i pentru cine se pregateste, ci pentru cine se nimereste.” (Folclor) Aflati un nume de fata, indicand initidlele cazurilor la care se afla pronumele relative ce introduc predicativele: intrebarea a fost cui s&-i dim cartea Dilema ei este pe care S84 intrebe Problema era care era mai bun. Cadoul nu este pentru cine crezi @raceti expansiunea numelor predicative: Linistea sufleteascd inseamn’ multumire. ® Mihai s-a facut doctor si Ipama,a ajuns profesoara. (( @) Analizati fraza de mai jos, dupa modelul dat Parerea noastra estel/ elevii muncesc mult?) reusita lor la examen este sigurd. 1 = principala 2-— predicativa, subordonata verbului copulativ ,este" din propozitia tegenta nr. 1, introdus prin conjunctia simpla subordonatoare ci” 3 — predicativa, subordonata verbului copu lativ ,este" din propozitia regent nr. 1 si coordo- hata ‘cu propozitia nr. 2 prin conjunctia simpla coordonatoare copulativassslintrodusalprin conjunctia simplé subordonatoare ,ca”. Ateligrul pietorului ajunsese ca si cand ar fi fost devastat de cineva si ne~ multumirea lui era ca incercarea/de a pregati expozitia.parea sa fie sortita eseculuiidif cauza lipsei de spatiu.eee ae eee eee urate. Ai tal iti scot prind mai multe progra ee ere ewe aa Trecutul cu v peer err Peay aie aennnes pretec ar Wee iT aa eae ee Sree eee pee een ori iat ee eee a ea ete tse ei do Pai eo eee ecg ee eee ioe eer ma a prin cablu subteran ofente de C ee eee Perea ae er gratuite, Nu ezital Televiziunea prin Pere ean act CVR eee ee nny i elemente de limba romana Subiectul exprimat | Prince se exprima subiectul | 4. Identificati subiectele din reclama alaturata si indicati subiectul multiplu 2. Analizati partile de vorbire prin care se exprima subiectele identificate. k= &©#»©~—™” SUBIECTUL este partea principa tie care arata cine fac primata de un predicat verbal activ sau pasiv sau Cui i se atribuie o insusire sau primata de un predicat nominal Subiectul este exprimat si neexprimat Subiectul exprimat este + simplu: Toamna a venit + multiplu: Umbrela si paltonul sunt noi Subiectul se exprima prin + substantiv in cazul nominativ: Semnalul e bun *locutiune substantivala: Parerile de sunt inutile; a de pr fer actiunea ex. sau Si aracteris- * pronume in cazul nominativ: E/e inscris la CVR + numeral cu valoare substantivala in ca facut un transfer la CVR; nominativ: Amana * verb la modul a. infinitiv: A b. supin: De platit mai putin este c. gerunziu (numai dupa un reflexiv imperso- bine 0 emisiune e 0 placere. venabil nal): Se aude tundnd. * locutiune verbala la modul 3. infinitiv: E greu a pune pe roat bag ere. jerenta b. supin: * interjectie (numai dupa sonal): S-a auzit fiu-fiu! in acel moment lexiv imper-Subiectul poate fi dublat, cu rol de insistenta, imediat sau la distanta, printr-un pronume personal sau demonstrativ: Vine e/ tata. Elevul care invatd, acela stie. Nu sunt subiecte, ci atribute * substantivele si pronumele in cazul genitiv: A/ casei au plecat. Aj {ui |-au certat. Subiectul real este un substantiv (stapanii, parintif) caruia ii tine locul articolul genitival; + substantivele si pronumele in cazul acuzativ precedate de prepozitille de, din sau dintre: Se mai intamplé de acestea. Au plecat din cameni. Subiectul real este un substantiv sau un pronume (lucruri, uni) @ Exercitii 4. Indicati subiectele din enunturile de mai jos si precizati daca sunt simple sau multiple: Televizorul nostru s-a stricat. ¢ Vantul si ploaia m-au tinut in casi, © Desi este ger, bunica sau mama va merge la piata. © Emisiunile de stiinta si filmele de aventuri sunt urmérite de Andrei cu interes. © O gramada de carti si de ziare ji acoperd biroul. » E greu de crezut cd vremea se va incalzi. * Lampile care lumineaza strada mea se aprind la ora sase. * Frigul care a cuprins intregul oras, viscolul care s-a pornit de ieri si stratul gros de zépada ce s-a asternut pe strazi sunt semne sigure ale iernii 2. Identificati subiectele din enunturile urmatoare si aratati prin ce parte de vorbire se exprima: Oricine ar vrea un televizor nou. « [ti trebuie multa atentie, fiindca nebagarea de seama se plateste. * Se aude trosc in soba. * Nici una n-a mintit. ¢ Cine vine la cind? * Acesta este harnic, celalalt este lenes. » Primul din rand este cel mai inalt. ¢ A explica nu este usor. # De facut zile fripte cuiva nu e greu. * Mi-e ciuda ca e mare nevoie sa te controlez in fiecare zi. 3. Identificati subiectele din textele de mai jos si analizati partile de vorbire prin care se exprima: wAici fi impresura deodata © liniste adanca. Cel dintai omat moale sta pe bradetul neclintit deasupra, si pe carari era numai un pospai subtire. Nu s-auzea nici un sunet: munte si codru parca murisera.”” Mihail Sadoveanu — Cand a cazut mos Calistru pe Delelew »— Neati auzit pe cineva prin locurile astea care sa stie vreun lucru de regi- mentul 14? —N-am auzit, réspunse compozito- rul de lieduri, Nu stie nimeni, intorceti-va acasé, va prind avioanele pe camp. — Spunea cineva — zise altul fara graba, de asemenea, fara sd ne priveascd, uitandu-se la campul din fata lui — a ar sti ceva un frate de invatator si nevasta lui.” Stefan Banulescu — Satul de fut 4. Construiti propozitii in care urmatoarele substantive sa aiba functia sintactica de subiect si indicati felulipre- dicatelor din enunturis\triunghi ¢ urs * Homer e brad.elemente de limba romana Subiectul neexprimat — Crezi ci dim lucrare la romana? Nu! Profesoara obisnuieste si termine un capitol si apoi si ne testeze. Identificati subiectele neexprimate din dialogul de mai sus si precizati felul acestora kz —<~; SUBIECTUL NEEXPRIMAT este * inclus — cand poate fi dedus din desinenta verbului (la persoanele I si a Ilka, singular si plural); * subinteles — cand poate fi dedus din con: textul lingvistic Exprimarea unui subiect care in mod normal este inclus sau subinteles are rol * de insistent: Tu esti de vind. El a stricat-o, el s-o dreaga; * de dif Noi invatam, voi va jucati Sunt nerecomandabile propozitiile in care apar subiecte exprimate prin pronume personale la persoana | si a il-a fard motive speciale 4. Aratati dacé puteti identifica subiectul din urmatoarea propozitie: Suna la usa 2. Precizati ce fel de actiuni sunt exprimate in enunturile de mai jos si la ce persoana pot fi raportate: * Cand te apuci de treabé, n-o lasa fara isprava.” * Nu ne putem lua dupa vorbele oricui, «In acest restaurant, se manancé de trei ori pe ziSUBIECTUL NEDETERMINAT este un subiect neexprimat, care © nu poate fi identificat, cand verbul este la persoana a lll-a, diateza activa: Scrie la ziar. * poate fi raportat la orice persoand, cdnd actiunea are valoare generala si verbul este: a. la persoana a Il-a, singular: Cum iti vei asterne, asa vei dormi.” b. la persoana |, plural: Nu ne luam dupé vorbe. c. reflexiv impersonal: Aici se doarme bine. mi Exerciti a Corectati enunturile indepen- dente de mai jos: # N6i astzi am scris doua exerciti © Ed ma numesc Dag tops *.Voi scrieti o scrisoare bunicilor. (2) Identificati subiectele neexprimate din textele de mai jos si precizati felul acestora: aNiculaitd se duce grabit intr-acolo, isi face loc printre copii si, ajuns langa negustor, il atinge de brat si-I intreaba: — Cum era punga dumitale? —u de piele neagra, zga- riat intr-un colt, portofel de-alea care se indoieste asa cu doua buzunare... Niculaita zice cu simplicitate: — L-am gasiteu adineauri langa crucea Caminarului si lam dus la domnul sef de jandarmi. Negustorul pare nebun de fericire, ‘nu stie ce sa mai zicd.” toan Alexandru Bratescu-Voinesti — Niculita Minciuns Dar ce-ai patit, nene, de stai asa. Esti mut ori nu ai chef sé-mi raspunzi? — Nu sunt mut, domnul meu, dar nu ma cheamé lancu. Dv. ma asemuiti cu altcineva, poate...” loan Alexandru Bassarabescu — Miraj (3. Explicati de ce apare subiectul exprimat prin pronume personal in primul text de la exercitiul 2.) 0 L220 eo") 4. Aratati ce fel de subiecte apar in enunfurile urmatoare: + Nu stii de unde sare iepurele.”” Folclor © Spunea ieri-seara la televizor c& vremea se va rci «in manual, scrie ca acordul prin atractie nu este corect. * La aceasta pensiune, se bea numai apa minerala: « ,Ofiincotro te-i uita, vezi colori felurite ca un intins curcubeu si tabloul cel. maijineantator farmeca) vederea.” Nicolae Balcescu — Romédnil supt Mihai-Voievod Viteazuh *Putern sa afirmam ca. .maeéstrullectia elemente de limba romana 32 Propozitia subiectiva (1) / 1. Transformati propozitia subordonata din fraza de mai jos in partea de propozitie corespunzatoare: Cine ] munceste'/ reuseste.?/ 2. Realizati expansiunea parti de propozitie subliniate in exemplul urmator: Castigatoru! concursului a obtinut o mare sumd de bani. PROPOZITIA SUBORDONATA SUBIECTIVA constituie in frazé o realizare propozitionala a subiectului. Invingatorul a primit trofeul. > | Cine | a invins'/ a primit trofeul.2/ Contragerea consta in transformarea unei propozitii in partea de propozitie corespunzatoare cu pastrarea intacta a sensului. Se opune expansiunii. Natura elementului regent al subiectivei 1. Indicati elementul regent si numarul propozitillor subiective din frazele de mai jos. 2. Observati natura elementului regent, indicata in coloana din stanga (pag. 91), ‘Constantin Ceraceanu (1940-2006) — Naturd mowverb personal ‘ verbul impersonal ¢ trebui lerbe reflexive impersonale + expresii verbale impersonale ak catuite din a. verbul copulativ a ff + adverb b. verbul copulativ a fi + locutiune adverbial’ .verbul copulativ a ff + verb la supin verbe personale folosite ca imper- sohale, singure sau precedate de pronume personale In dativ sau acuzativ ‘+ verbe pasive folosite ca impersonale * locutiuni verbale impersonale adverbe si locutiuni adverbiale predicative + adverbe predicative + locutiuni adverbiale predicative m@ Exerci unitatea 2 Cine se scoala de dimineata'/ departe ajunge."2/ Trebie'/ s8 citese aceasta carte. Nu se cade'y sa nui respect pe cei in varsta2/ E bine’/ ca ai invatat®/ si cd sti E de prisos'/ s3-ti mai explic2/ Ari de dorit!/ca-eforturile sa ne fie risplatite de rezultate? Raméne'/s4 scriem tera/ Nu conteaza’y c8 ai gresit.2/ £ra'/ s pierd banii2/ Imi place’ s& citesc.9/ Iti ajunge' Bt ailucrat ast&zi2/ Ne doare'/ cA nu te putem ajuta.*/ Va convenit'/s8 plecati/ Este dovedit!/ cd abuzul de medicamente este daunator 27 a venit la socoteal'y/ sd-mi cearé datoria2/ Negresit'/ c& voi reusi in viata.2/ Fara tndoiala'/ c& va veni.?/ Identificati propozitiile subiective din frazele urmatoare si indicati natura elementului regent: * Desigur ca trebuie sd te pregatesti serios pentru orice examen, dar se intimpla s mai pierzi vremea si s8 nu-ti faci totdeauna temele. © Ti-a fost dat sd ai mult noroc si sa cdstigi la loterie © Era bine daca ti-ar fi trecut prin minte s8 o suni pe bunica: + Era de asteptat s4-i placa s plece la munte. * Cine are carte are patru ochi.” (Folclor) 2. Subliniati predicatele din frazele de mai jos si indicati felul acestora; incercuiti elementele de relatie, despartiti frazele in propoziti si indicati felul acestora © Daca vei reusi la examenul de capacitate este meritul'tau, dar la fel de adevarat este cd trebuie s& multumesti si profesorilor pentru eforturile depuse * Copilul parea sa fie talentat si ar fi fost mai bine daca urma un-liceu de arta * Se pare c3 adevarul era c nu-i placea sd studieze vioara 3. Construiti enunturi in care cuvintele cuminte, dragut , frumos'sé fie, pe rand, adjective si adverbe cu functia sintactica de nume predicativ. 1lectia elemente de limba romana 33 Propozitia subiectiva (2) Elementele introducti 4. Observati care sunt elementel le introductive ale propozitiei subordonate subiective din schema de mai jos si notati-le in caiete 2. Aratati care este natura element coloana din dreapta. pronume relative ului regent al subiectivelor din frazele date in ‘+n nominatiy fine fuge dupa doi iepuri'y nu prinde nici unul."2/ ‘in acuzativ cu prepozitie Pe care|I-a muscat cdinele' se teme si de latratura."2/ ‘In dativ Cui] -e frica de orice nor'/ nici o calétorie nu face."2/ adjective pronominale relative —_,[Carelom urmareste binele'/ binele gaseste."2/ pronume nehotérate + in nominativ intreaba'/ nu greseste.2/ in acuzativ cu prepozitie Pe oricine] am chestionat'/ mi-a rdspuns.2/ * In dativ [Oriculli-am povestit’” m-a inteles2/ adjective pronominale nehotsrate —_[Orice}om munceste'/ castig’.2/ oca Fireste'/| ca] 0 sa vina.2/ cS Trebuie ¥/[z5] est mut? i] [8] rove bine ca SB Ti placea [ca] fiecare copil [sa] scrie tema zilnic.2r © dacd Nu se stie!/ [daca] vine.2/ ode Mi-e indiferent'/|de} vii acum sau maine.2/ adverbe relative unde ‘Nu conteaza¥/ [unde |pleci.2/ * cand Ne intereseaza'/ |cand | vei sosi.2/ cum E de neinteles!/ [cum] a reusit in viata.?/ cat Nu e suficient!/ [cat] ai lucrat.2/unitatea 2 Ki ineti Cand introduce o propozitie subiectiva, conjunctia compusa subordonatoare ca... Sanu se poate folosi decat disociata prin intercalarea unor parti de propozitie: Trebuie ca fiecare elev sd invete Regenta unei subiective poate fi intercalata in subordonaté: Eil/ trebuie*/ [sa | plece la munte.'/ 1 — propozitie subordonata subiect Privirea [uil/ mi se parea’/[ca] ma mustra.'/ 1 — propozitie subordonata subiectiva Turcii'/ negresit?/[ca |se luasera-dupé ele!” '/ (Gala Galaction, La Vufturi!) 1 — propozitie subordonata subiectiva Verbul impersonal a trebui admite acordul doar la persoana a Ill-a plural, cand subiectul subordonatei subiective este antepus: Ei trebuiau sd plece. Topi TE} Aline 4. Aratati care este locul subiectivelor fata de regente in exemplele de la pag. 92. 2. Ardtati care este punctuatia subiectivei in aceleasi exemple. BS congas apne! Propozitia subordonata subiectiva poate sta inainte sau dupa regenta. Indiferent de locul fata de regent, propozitia subiectiva nu se desparte prin virgula de aceasta, Folosirea virgulei este admisa ca mijloc de clarificare a unor fraze care ar permite interpretari diferite (Ce tie scris, in frunte ti-e pus.") sau cand subiectiva este reluata in regenta printr-un pronume demonstrativ (Cine a lipsit, acela nu stie.). Propozitia principala insuficienta 4. Despartiti in propozitii frazele de mai jos si indicati felul acestora: * Ceea ce doreste este sa intre la liceu. * Daca i-ai scris ieri bunicii inseamna ca n-ai uitat-o. 2. Aratati din ce parte de vorbire este alcatuita propozitia principal. {8PROPOZITIA INSUFICIENTA este, cel mai adesea, o regent (principal sau secundara) care cere obligatoriu un determinant. Insufici- enta poate fi semanticd (Poate C4... Spune cA...) sau sintactics (regentele subiectivelor sau pre- dicativelor etc.). Insuficienta este mai mare cand regenta are drept subiect 0 subiectiva si este urmata de o predicativa. @ Exercitii introduc: 4 eA ee Bi Trebui TMunicipalitatea (sa) faca eforturi mar mari pentru protejarea domeniylyi, public contra, hyliganilor: Probabil ecesaty feo limpede(ca) nu este per \u-i este mi neinfeles, nii distrug din placere. 2. Precizati felul subordonatelor din frazele de mai jos: * Adevarul este ca invata. * Adevarat este ca invata. * Problema este ca intarzia mereu. * A fost greu s3 urce la etaj pe scari. * Sa fie foarte clar c& nu mergila film! 3. Corectati greselile din urmatoarele fraze: * Nu e suficient ca sa vrei, trebuie ca sa pot. eu Ihde spate aa JM. Identificati propozitile subiective TE Desai frazele in propozitii si din textul de mai jos si aratati prin ce se analizati-le, dup& modelul dat: ~ man * Trebuiai s8 spui adevérul. * Gram s& intarzii, *S-a intamplat ca sa trebuim sa plecim 4. Indicati felul subordonatei care determind verbele subliniate in frazele de mai jos si precizati apoi daca verbele sunt predicative sau copulative: Ne ajunge cat am jucat fotbal. El a ajuns sa fie directorul scoli Ana nota mi / EL_paré sé fie preocupat de sport. i_citit operele literare reco- profesor'/ [sifdaca] ai rezolvat atatea exercitii de limba romana’/ inseamna?? (€3] vei lua examenul de capacitate.4/ - 1 — subisctva, subordonata verbuli seamna” din propozitia regenta nr. 3, introduss prin conjunctia simpla subordonatoare daca” Mi se pareak® potcoavele cailor 13+ cdnesc asurzitor imi venea sa scot ca- masahys-o_rup' sd le infasor picioarele in cape. ang Neagu — ingerul a strigat 2 »— Parerea mea e/€8)e mai bineffa) lasi cali in. pacéfyinterveni: Moromete Impala 1h ah rata erat “ ,— Poate ca stiu, pret ap nu potey] zise el cu amaraciune’ Ar trebui kf)ma sileasca cineva-{3\ ma impinga2|Mi-e orethSi vorbest maichi ‘| loan Slavici — cu noroc7” _ Identificati predicatele din urmatoarele enunturi si indicati felul acestora: / Nantul este azi. * Ce este subiectul? * Sanda a fost incantata de cadoul primit. © Uite.un fulg de nea! * Mircea a fost luat peste picior de colegii lui. « Cine-este vinovatul, acela 0 sa plateasc: identificati cheos paca ‘sunt simple sau compu: biblioteca plina de carti ocupa tot peretele. * Fiecare copil a raspuns la lectie. * O miscare usoard a frunzelor, un murmur cAt de slab, 0 adiere de vant il faceau sa tresara. © Concurentii care au participat la cursa de automobile si organizatorii au primit premii din partea sponsorilor. Pe verticala colorata veti afla in- rea subiectului, dacd veti rezolva cetintele de mai jos. 1. Indicati felul subordonatei din fraza urmatoare: Realitatea era ¢8 nu recunostea adevarul 2, Aratati ce fel de subiect este in propozitia urmatoare: Frigul, zépade si vantul au cuprins plaiuri 3. Indicafi tipul subiectului neexprimat din enun- tuk: Citti nuvela integral! 4. Indicati felul subordonatei din fraza urmatoare: fivenea 58 planga de frig le) A. Despartiti in propozitii frazele urmatoare si indicafi felul acestora: Sub sarutarea zorilor tot pamantul, crestat in mii de franturi, dupa toanele si Exercitii atatgy suflete moarte si vil, pa- reed rasey “a Liviu Rebreanu — fon »Minynat ar fz nu mai fie in fara asta bese Xia praznice pe la mand- stiri macar In fiecare zi cate unul. El Mihail Sadoveanu — Fratii Jderi »Strabatem fel de fel de tarjgnu vorbim de cele noua mari%E frurngs vezi insulele de margean, cu obiceiurile lor prin ochearf\In Sahara oamenii sunt legati la cap c-un servet Gilmananca ser- lar mt e chip gdbea la urma si apa Marin Sorescu — Unde fugim de-acasa? wCeea ce am stiut mai peu ca Dera invidiat de tot liceul) ca avea un fel de nevazuta si emotionala aureola...” Caml Petrescu — Patul fui Procust 5. Indicati predicatele si subiectele din textele de mai jos si analizati partile de vorbire prin care se exprima. Din lada mirosind a molii si-a parfum ascos o rochie din tineretea ei bunica. Subtire-i si usoara ca un fur, de parc-ar fi fesuta din nimica.” Magda Isanos — Rochia Spun tatii cA miri sete si-mi face semn sa tac. Ametitoare apa, ce limpede te clatini! Ma simt legat prin sete de vietatea care va muri La ceas oprit. de lege si de datini. Nicolae Labis — Moartea céprioarei +lectia comunicare 34 Texte distractive _]| si texte functionale Pp Anecdota 4. Cititi textele de mai jos: Un mic om verde se prezinti in cabinetul unui psi- hiatra din New York. —Doctore, rosteste el cu glas spisit, am probleme foarte mari. Tree printr-o stare depresivi cumplic’. Nimeni nu crede c& sunt martian. — Ai fost si la Asociatia Minoritayii de Culoare? —Da, $i m-au indrumat aici. —Atunci, fiule, zise doctorul conducindu-l spre iegire, nu mai e nimic de facut. Du-te pe un teren de golf, si fa-te una cu gazonul. (ilviu Genescu) Doi martieni marunti pasesc pe ling’ autostrada. Prin jur, pustiu, totul vibreaza de caldura. Cate-un sofer trece in goana fara a le arunca macar o privire. Unul dintre martieni tace dezorientat, iar celilale di cu piciorul in cutii de conserve goale si-n pietricele, i schimbandu-si mereu culoarea pielii, ca un cameleon. —Tu gi ideile tale! Uh! Primul continua sa tacd. Doar arareori i neputincios toate cele sase perechi de ochi in forma de fagure. — Cine naiba m-o fi pus sa plec? — continua sa se enerveze cel de al doilea. ins, dupa aceea, dojenitor, | intoarce capul citre primul. —Geniul doreste si-si ia doctoratul la Institutul pentru Psihologie Cosmica. Iar pentru lucrarea de di- ploma si-a ales taman cleptomania. — Asta mi-a convenit — incearca primul sa se apere. Iar dupa statistici, chiar aici, pe Pamént, exista cei mai multi subiecti. i rotesteunitatea 2 — Da, si cum Lai localizat pe primul, imediat pe nava cu el si pe urma drept aici, in Valea Mortii, cum o numesc pamantenii. — Am socotit ca aici n-o sa ne tulbure nimeni cercetarile. — Ai socotit inca prea bine. Am ficut-o de oaie. Singuri in mijlocul desertului, pe o planeta straina, fara vreun mijloc de a ne intoarce acasa. Excelent! Reia lovitul conservelor, privindu-l pe primal cu ciuda. —Nu te wita aga la mine — sare primul. De unde puteam presupune ca bleste- matul asta ne va fura nava cosmica? (Keunoslav Gerhard, Ceartd lang autostrads, traduecre din limba sarbocroata de Dusan Baiszki) 2. Textele au fost publicate in revista Helion sub genericul Umor S.F. Argumen- tati aceasta Incadrare. La. oo ANECDOTA sau BANCUL este o scurta naratiune comica, caracterizata prin prezentarea obiectiva, succinta a intamplarilor si prin spontaneitatea poantei (momentul culminant al unei anecdote). De obicei, in anecdoté sunt relatate evenimente si comportamente specifice unui anumit moment istoric (de ac- tualitate) sau unui tip social, etnic, regional etc. Anecdota este, in acest sens, echivalentul snoavei, creatie a culturii populare. 3. Realizati un concurs de anecdote cu subiecte S.F. Castigatorul va primi ca premiu un volum de Isaac Asimov, cumparat de colegi. 2 a 4. Imaginati-va urmatoarea situatie. Comitetul de conducere al cenaclului literar al scolii voastre a hotarat organizarea unei sedinte in care membrii cenaclului s8 citeasca povestirile 5.F. pe care le-au scris. Urmeaza sa trimiteti invitatii unor perso- nalitati cunoscute in domeniul literaturii stiintifico-fantastice (scriitori, critici, redac- tori la posturi de radio sau de televiziune s.a.). Pentru realizarea acestor invitatii, alcdtuiti doud echipe formate fiecare din 10 elevi si alegeti un juriu format din trei / cinci elevi * Fiecare echipa va alege un secretar care va coordona intreaga activitate; * Doi elevi vor redacta invitatia, dupa urmatorul model:comunicare # Trei elevi vor gasi forma cea mai atractiva de prezentare a invitatiei (scrisé sau desenata de mana sau pe calculator). Juriul va decide care sunt invitatiile cele mai reusite atat sub aspectul forme, cat si al continutului. 2. Identificati in textul invitatiel de mai jos urmatoarele elemente: * antetul * destinatarul si adresa acestuia * formula de adresare © formula introductiva data si ora manifestari scopul intalnirii * formula de incheiere * semnatura si data ., localitatea 7 ¥ ~ ecekine.. dvLey Doamnei / Domnului Fenda te wdharola y ove. a doamni, / Stimate domn, eerie © calcu 5 Daainvite Ia sedinta sa din data de. . are plicerea sa va ., care va avea loc la TS; Cu acest pre} se vor citi lucrarile membrilor cenaclul Sperim s& ne onorafi cu prezenta dumneavoastra. Va rugim si confirmati partic parea la numarul de telefon ..... ond debi ages Localitate, data . 3. Alcatuiti patru grupe. Fiecare grupa va scrie diverse formule de adresare, de introducere si de incheiere, potrivite unor situatii de comunicare diferite. 4. Redactati, in aceleasi echipe, invitatii pentru urmatoarele situatii, folosind formulele pe care le-ati gasit la exercitiul anterior: lansarea unui volum cuprinzand creatii ale elevilor din scoala voastra; » sarbatorirea centenarului scolii voastre, © un concurs de cultura generala organizat de scoala voastra; © un spectacol realizat de echipa de teatru a scolii,Sedna cenadll -Asecatii Culuate Tula Hardeu”| unitatea 2 Proce Alcatuiti un proces-verbal de o pagina al sedin- tei cenaclului literar la care afi participat. Consemnati precis, concis si corect desfasurarea intalnirii. Acordati atentie asezarii in pagina, stilului de redactare (lexic adecvat, concizie etc.), respectarii normelor ortografice si de punctuatie. k_ _—~<~; DV Un PROCES-VERBAL cuprinde’ Mi Informatii introductive referitoare la: data, locul, participantii, scopul intalniri, ordinea de zi i Prezentarea succinta a desfasurarii intalniri Eleva / Elevul X a citit textul * Au facut observatii : *X a mentionat c& 1 Y a adaugat MFormula de incheiere (inchefat astazi, ) si semnnatura. 2. Alcatuiti cdte un proces-verbal pentru urmatoarele situatii * sedinta de alegeri a presedintelui clasei; * predarea-primirea fondului clasei, semnat atat de catre cel care preda, cat si de cel care primeste; * discutarea unui proiect al clasei pentru o excursie.unitatea 2 CVE T a Evaluare 5 puncte 10 puncte 25 puncte 5 puncte 8 puncte 4 puncte 8 puncte 15 puncte 10 puncte din oficiu: 410 puncte _| unitatea 2 Nu mai aveam de mult nogiunea timpului. Abia daci 0 mai aveam pe a spatiului. Depasisem, in fine, marele vid. Istovitoarea traversare se incheiase, nu mai bajbaiam in bezna, hipnotizati de privirea inex- presiva a stelelor. Nimic nu se opunea unei debarcari fericite, iar baietii o asteptau cu neribdare. Singur eu simfeam fiori pe sira spinarii. — Cum e posibil, oameni buni? imi venea si strig. Cum e cu putinté? Pentru ci a sidit un fir de glicina, prictenul nostru Noch a ridicat in jurul ei un grilaj de aproape un metru gi la fiecare comunicare cu Terra ‘intreaba daca pavaza ¢ intacta. Vi se pare normal ca 0 planeta si arate ca 0 casi parasita?... Horia Arama — Test 4. Identificati tema S.F. din acest fragment. 2. Indicati cel putin doud elemente specifice universului S.F. prezente in textul dat. 3. Pornind de la titlul textului, scrieti intr-o pagina o posibild continuare a acestei povestiri S.F. 4. Indicati felul subiectului neexprimat din primul enunt al textului 5. Indicati predicatele din enunturile subliniate si analizati partile de vorbire prin care se exprima. 6. Indicati functia sintacticd si analizati morfologic cuvintele nimic si baietii din textul dat. 7. Indicati felul propozitiilor din ultima frazé din ‘textul dat. 8. Indicati felul subordonatelor din fraza urmatoare: Convingerea lui a fost ca trebuie s8 pastreze neatins ultimul fir de floare de pe Terra. 9. Redactati o invitatie adresata directorului scolii voastre pentru a participa la vernisajul unei expozitii de desene pe teme S.F. a cercului de pictura.Nan soi css, prozator ardelean, unul dintre ‘matii clasici ai literaturii romaine. + Opera sa cuprinde basme (23 na Zorilor, Florta din codru), nuvele (Moara cu noroc, Budulea Taichi, Padureanca, Gura satu- (ui, Scormon}, romane (Mara, Din batran), memorii (Amintiri tumea prin care am wecut), plese de teatru (Fata de birdu, Gaspar Graziani). Ca gazetar, editeaza mai multe ziare si reviste (Tribuna, Vatra etc.) ‘* Operele sale oglindesc |umea satului si a térgului transilva- ean, remarcdndu-se prin fine tea analizei psihologice a perso: najelor, autenticitatea.imaginii universului prezentat si atitudinea etica a scritorulul fata de problemele lumi descrse, *Sctie nuvela Popa Tanda in anul 1873 sio citeste la Junimea jn 1874. Nuvela apare in Convor- bir iterare, in iunie 1875, 102 POPA TANDA de Ioan Slavici —fragmente — lerte-1 Dumnezeu pe dascilul Pintilie! Era can- tarey vestit. [...] Era dascal in Butucani, bun sat si mare, oameni cu stare si cu socoteali, pomeni si cospete de bogat. Tart copii n-avea dascalul Pintilie decat doi: o fata, pe care a miritat-o dupa Petrea ‘Tapului, si pe Trandafir, pirintele Trandafir, popa din Saraceni. Pe pirintele Trandafir, sa-] tina Dumnezeu! Este om bun; a invagat multi carte si canta mai frumos decat chiar riposatul tatal siu, Dumnezeu si-lierte! si tordeauna vorbeste drept si cumpanit, ca si cand ar citi din carte. $i harnic si grijitor om este parintele Trandafir. Aduna din multe si face din nimica ceva. Strange, drege si culege, ca sa aiba pentru sine si pentru altii. Mult s-a ostenit parintele Trandafir in tineretea lui. [..-] Dar toate s-au facut si nici n-au ramas lucru zadarnic. Trandafiricd a ajuns popa in satul tita- ne-siu, in Butucani, bun sat si mare, oameni cu stare si cu socoteala, dar la pomeni gi la ospete pirintele ‘Trandafir nu mergea bucuros. Minunat om ar fi parintele Trandafir daca nu |-ar strica un lucru. Este cam greu la vorba, cam aspru la judecata: prea de-a dreptul, prea verde-fatis. El nu mai suceste vorba, ci spune drept in fata, dacd j s-a pus ceva pe inima. Nu e bine sa fie omul aga. Oamenii se prea supara cnd le ludm caciula din cap. Sic bine si traim bine cu lumea. Aceasta s-a vizut si cu alde parintele Trandafir. Un om ca el nici doi ani n-a pututsA stea in Butucani. Cand una, cand alta: o data cu vorba-n sateni, alta dati-n protopop. [...] Cu mult, cu putin, parintele Trandafir fu trimis de la Butucani Ja Saraceni — pentru buna ingelegere intre credinciosi. Popa-n Siraceni? Cine stie ce vrea sa zicd popi-n Sariceni! Dar agai trebuie pirintelui Trandafir! Cine vrea si sara peste groapa, arunce-si_ mai-nainte desagii peste ea. Parintele Trandafir n-avea insa dect o nevasta gi doi copii: desagii fi erau degergi. Pentru aceea ii era atit de greu si sara din Butucani la Saraceni Pe Valea Seacd este un sat pe care coamenii il numesc Sariceni. Un sat ,Sa- riceni* pe o vale ,seacd*: mai riu nu poate si sune insimnarea unui loc. Valea Seaca! Vale“, pentru ci este un loc inchis intre munti; ,seaci“, pentru ca pardul ce si-a facut cale pe mijlocul vaii este sec aproape intregul an. [...] Saracenii buie s& fie. Ici o casa, colo o casi... tot una cate una... Gardurile sunt de prisos, fiinded n-au ce ingradi; uliti este satul intreg. Ar fi prost lucru un horn la casi: fumul afi cale si prin acoperis. Nici muruiala! pe peretii de lemn n-are inteles, fiindea tot cade cu vremea de pe dangii, Cateva lemne cladite laolalta, un Un sat cum Saracenii tre- acoperis din paie amestecate cu fan, un cuptor de imal? cu prispa batraneasca, un pat aleatuit din patru tapi? batuti in pamént, o usa facuta din trei scinduri ingepenite c-un par crucis si cu altul curmezig... lucru scurt, lucru bun. Cui uci place si-si faca altul mai pe plac. in varful satului, adeci la cel mai inaltat loc, este o alcatuiala pe care siracenenii o numesc ,biserica*. Ce si fie asta? Este o gramada de grosi* batrani, pusi unii peste alti in chip de pereti. in vremile batrane, candva, nu se stie cand, acest fel de pereti se aflau cu partea de din sus privind tocmai spre cer; acum isa, nici asta nu se stie de cind, ei se afla in supusa plecare spre acea parte, care avea si tin’ locul unui turn. Asta pentru cA stalpii din faa, fiind putreziti de cand a batut vantul cel mare, s-au plecat spre rabdatorul pamant, tragand cu sine intreaga alcatuiala. Aga a gi rimas apoi, fiind biserica, cel putin in Saraceni, un lucru de prisos. Popa? Se zice ca nu e sat fara de popa. Pesemne cine-a facut zicala asta n-a stiut de Sariceni, Saricenii erau un sat fara pop’. Adeci era sat cu popa, numai c& popa lor totdeauna era popa fara sat, Un lucru singur in felul lui cu Sariceni astia. Mai ci n-a fost inca popa care sa fi stat mai mult decat trei zile in Saraceni; sicare a stat mai multa vreme aici s-a cu- ratit de pacate. 1 mmurniald, sf. — (reg) amestec de lut eu apa, care se foloseste pentru a acoperi peretii sau aastupa crapaturile acestora, 2 imala, sf. — (reg. lut amestecat eu paic gi balegar scat la soare 3 ap, sam. — (reg) pa, ras. 4 gros, s.m. — (reg.) bustean, trunel brn (gross).iteratura Rudolf Schoeitzer-Cumpna (1886-1975) — in ogra lar acum parintele Trandafir ajunsese la acest canon? de pocainta. El nu mai putea si astepte ca va face ca alii, si vin o zi, sA stea alta gi si se duca in a treia. $tia ca 5-a pus prea réu la protopop pentru ca si poata crede ca-I va trimite in alt sat. Tari far’ de sat nu putea sa ramana. Popa far’ de sat: roati far’ de car, jug far’ de boi, ciciula pusa intr-un varf de par. Ii puse dar de gand ca s-o icie precum i se face, si facd din nevoie drag si sA stea bucuros in Saraceni. [...] Chiar de la inceput, parintele Trandafir a ingeles un lucru: cum ci in Butucani era mai bine decat in Saraceni. Oamenii aveau cate ceva; iara de unde este poti lua. In Saraceni insd toate incuictorile erau de lemn. Si apoi parintele judeca: popa face trea~ ba satului, iard satul si ingrijeascé de traista popii [...] - »Cata vreme vor fi saracenenii i lenesi, ¢i vor rimanea siraci si cu flamand!* isi puse dar de gand ca sa faca din poporenii® sai oameni harnici. [...] fn cea dintai duminecé, pirintele Trandafir tine o predic’ inaintea oamenilor ce s-au adunat in numar mare ca sa vada pe popa cel nou. Nu este mai mare mulyumire pentru omul ce doreste binele altora decat aceea cind vede ca este ascultat de catre altii si c& vorbele lui prind ridacini. [...] Parintele Trandafir se simyea norocit intr-acea zi. Niciodata el n-a fost ascultat cu atata luare-aminte ca asta data. Parea ca oamenii aceia asculta cea ce stiu, dar nu stiu bine, si-i sorbeau vorbele cu atata sete, incat pirea ci ar voi si-i scoata sufletul, ca mai usor si culeagi din el invagitura. S-a citit in ziua aceea evanghelia asupra fiului ratacit. Parintele Trandafir a aratat cum Dumnezeu, in nesfarsita lui iubire de oameni, I-a facut pe om spre feri 5 canon, s.n. — pedeapst data de bisercd la célearea unei reguli biseriests sufering’, chin. poporean, s.m. — (reg.) enorias, membru al unei parohii. we £ QW AadFind omul in lume, Dumnezeu voieste ca el sa simtA toate plicerile curate ale vietii, pentru c& numai asa poate si o iubeasca si sa faca bine intr-insa. Omul care din vina sa ori in urma altor intém- pliti simte numai amar si necazuri intr-asta lume nu poate iubi viata gi, ne- jubind-o, disprequieste in chip pacatos acest inalt dar dumnezeiesc. Ce fac insi oamenii lenesi, oamenii care nu-si dau nici o silinta, care nici mina nu gi-o intind ca si ia darul? Sunt picitosi! céci nu numai dorinte avem, ci si pofte trupesti. Poftele cele curate sunt date omului ca sa le astimpere prin ro- dul muncii; dorinte ii sunt date in suflet ca si cuprinda lume si Dumnezeu in sine si, fericit, sé le priveascd. Lucrarea este dar legea firii omene: creazi greu pacatuieste. Dupa aceste, pirintele a aratat cu vorbe care dau gindirilor chip viequitor cat este de ticdloasa” viaga unui om peri- ti, si cine nu lu- tor de foame, gi a dat credinciosilor sii sfaturi, zamislite in mintea lui ingeleapta, cum ei ar trebui si luereze in primavari, fn vara, in toamna gi in iarn’. Oamenii au ascultat; in fetele lor era scrisa vorba parintelui, iara mergind spre casi, ei vorbeau numai despre ceea ce auziseri in biserica gi fiecare se simtea cu un om mai mult decit pana acuma. Erau poate multi si de aceia care asteptau numai sa treaca sfanta dumineca pentru ca in cea dintaia zi de lucru si inceapa. — Asa popi n-a mai fost in Saraceni! Marcu Flori Cucului, despartin- e de vecinul siu Mitru. [...] Au venit apoi alte dumineci. Parin- tele Trandafir a mai dat insa indarat cu predicile. Chiarin a doua dumineca n-a- ‘yea cui sa-i vorbeasca. Era vremea cam ploioasa si oamenii au rimas pe acasa. Alte dumineci insa era vreme frumoasa: pesemne atunci nu se indurau oamenii de vreme; le venea greu a se desparti de cerul lui Dumnezeu. Aga cite o baba batran, cite un mosneag slab la auz, mai avea parintele prin bisericd. Adeseori ra- manea ins numai cu Cozonac, clopota~ rul, Aga nu se face treaba. Daca ar fi fost altfel de om, s-ar fi oprit aci. Parintele Trandafir e insa ca si capra in gradina cu curechi8, Cand il scoti pe usa, iti intra prin gard; cand as- tupi gardul, dai ca sare peste gard si ii face mai multa paguba, stricand si strea~ sina gardului, Dar tiné-l Dumnezeu! numai vorba! — tot bun om ramane parintele Trandafir. — Asteptati! grii el. Dact mu veniti voi la mine, ma duc eu la voi! $i apoi porni popa la colinda. Cat e ziua de mare, gura lui nu se mai oprea. Unde prindea oamenii, acolo ii tinea la sfaturi. La camp dai de popa; la deal da popa de tine; mergi la vale, te intalnesti cu popa; intri-n padure, tot pe popa il afli. Popa la biserica, popa la mort popa Ja nunta, popa la vecin: trebuie si fugi din sat daca voiesti sa scapi de popa. $i unde te prinde te omoara cu sfatul. Vrun an de zile a dus-o parintele Trandafir cu sfatul. Oamenii ascultau bucuros; le plicea sa stea de vorbacu’ popa si chiar si prindeau de sfaturi. 7 tielos, adj. — Gn text, cu sensul arhaic/regional) vredniéide'mill * curechi, s.m. — (reg,) varza,Arita insi, si mai departe tot povestea cea veche: stiau oamenii cum sa faca, dar nu faceau. Parintele se cam necajea. De la o vreme a fost sfarsit cu sfaturile. Nu era om in sat asupra caruia si nu fi descarcat intreaga sa invagatura: nu mai avea ce si spun’. »Ei! c& nu e bine asa! grii iarisi preotul. Nu merge cu sfatul. Sa-ncep cu ceva mai aspru." Se incepu batjocura. Unde afla un om, pitintele Trandafir incepea a-l face de ras gi a-si bate joc de el in tot chipul. Trece pe ling-o casa, care nu e tocmai de ieti wcoers dar istey om mai esti tu! — graieMe catre stapan — si prin varful casei ai ferestre. Tare i lumina gi sfantul soarel* [...] ‘Aga incepe si o dufce’mai departe tot aga. A ajuns treaba intr-atéta, incdt oamenii cale de-o posti se feresc din drumul popei. A ajuns ca si ciuma. Dar mai riu decat toate este una: dupi atta tandalitura?, oamenii i-au pus numele »Popa Tanda“. Apoi Popa Tanda a si ramas. [...] Doi ani de zile au trecut fara ca p rintele Trandafir sa fi miscat satul inainte, macar numai atata cat ¢ de la vorba pana la suparare. Oamenii ajunsesera atita de sfatosi si atata de batjocoritori, incat ziua intreaga stau gramezi, citeodata la sfat, céteodati la batjocur’. Era lucru minunat: oamenii cunosteau binele, r3- deau de rau, dar nu se urneau din loc. Ei! spun om cu suflet: s4 nu se su- pere parintele Trandafir? Ba si se mi- nie, greu si se manie! - Els-a si maniat. A inceput si ociras- ci oamenii. Cum a purces la sfaturi, la batjocuri, asa acum la ocari. Unde prin dea omul, acolo-| ocara. Dar acuma n-a dus-o departe. La inceput oamenii se Lisau ocarati. Mai tarziu, mai raspundeau gi ei cate ceva, asa, pe sub caciula. In sfargit, insa, vazand ca merge prea gros, incepuri gi ei si ocdras- ca pe popa. [Siracenenii merg la protopop sila episcopie s4 cea- sale preot pentru satl lor. Episcopul, inst i di drep- tate parintelui Trandafir gi nu tl mura in ale sat] Indeobste, nenorocirile se grimidesc asupra omului. Una nagte pe cealalti; sau cA ele sunt surori de cruce. Destul ca le aflim totdeauna ca umbra si lumina, una lang alta. Parintele Trandafir avea acum trei copii. Cand sosi acasi ‘$e la episcopie, gasi pe preuteasa in page a patra bucurie la casa. O sotie bolnava, trei copii mici, al patrulea de lapte, 0 casi numai hark prin pereti se furisa neaua, cuptorul afu- ma si acoperigul era tovaras cu vanturile, iar hambarele goale, punga desarti si suflevul necajit. Pirintele Trandafir nu era omul care sa fi putut afla calea pe care sa iasi din aceasta incurcatura. De ar fi fost altii in starea lui, el le putea da ajutor; pe sine insusi nu se putea mangéia. El stete mul- tH vreme ginditor la opaitul ce arunca lumina somnoroasa; impregiurul lui dormeau toi. [...] Copiii lui! sotia lui! * tandiliturd, sf. —fapeal de a tindali; pierdere de vreme; umblare firi rost; a umbla tanda (expr.) —a umbla fark rostce va fi de dansii? Inima ti era grea, dar nu afla un singur gand mantuitor, un singur chip de scapare; in lume nu afla nimic de unde ar fi putut prinde speranta. ‘A doua zi de dimineata era dumineca [..J: Parintele Trandafir intra in biserica. De cate ori a intrat el in asta bise~ rica! Dar tordeauna precum intra fau- rarul!® in faurarie. Acuma insa il prinse o frica neingeleasa, merse cétiva pagi inainte, se opri, isi ascunse faya in amandoua mainile si incepu si plinga greu si cu suspin inabusit si furios. De ce plang@® cl? Tnaintea cui plingea? Din gura lui numai trei cuvinte au iesit: ,Pu- ternice Doamne! Ajuté-ma!..." $i oare credea el ca acest gind, cuprins cu atita infocare in desperarea lui, ii va putea da ajutor? El nu credea nimic, nu gindea nimic: era purtat. at [..-] in apropierea bisericii se afla o casa pustie, numai dupa nume, casa. Sta- pinul casei ar fi ginut vitele intr-insa, dar n-avea vite. Lng casa era un loc de gridi- ni, gridina insa nu era, fiindci zis a fost cum ca garduri in Saraceni nu sunt. Pa- rintele Trandafir cumparase casa cu loc cu tot si locuia in ea, De cand casa era a popii, prea multe indreptari nu i se facu- seri, si acum era tot harb, perctii ciur si acoperisul mreja!', Parintele numai de °© Faurar, sim. — (inv. si reg.) fierar. ale altor case purta griji. [...] Vorba cu lumea ghebosilor: omul se indreapta dupa oameni, chiar si cind ar voi si-n- drepteze oamenii dupa sine; popa triia in felul satului. Noroc avea numai cu zestrea preutesei; dar de unde numai se ia, multa vreme nu se ia, si asta se apropia de postul cel mare. »Nu merge! grai parintele Trandafir. ‘Asa nu merge! incepu a se face si el om ca lumea, a se ing) -nainte de toate de binele casei sale. Numaidecit in primavara lua un tigan, il puse sa framante imal isi lipi casa. In citeva zile toti patru peretii erau lipiti si muruiti. Acum parintele sedea mai bucuros afara decat in casa, fiindca din casa nu se vedea atat de bine muruiala casei; gi era frumos lucru o casi muruita in Saraceni, mai ales cind omul igi putea zice: ,,Asta ea mea! Era ins un lucru care defel nu se potrivea. De cate ori ochii parintelui scapatau peste pereti pe acoperig, el intra in casa; ti parea c-a vazut acuma destul. Nu privea bucuros la acoperigul stricat si, totusi, de cite ori voia si vada peretii, vedea tot acoperigul. Afurisitul de acoperis! Nu mai era chip si-l lase precum era. [...] Lua un om, il puse la sovar'?, la pipirig!’, la papura gi trestie. Sambata era plin impregiurul casei, tot snopi legati cu nuiele de richitas iard in cealalea sim: "pareja (varianta a lui mreaja), sf.— uneal de pescuit formata dintr-o plasa foarte usoariy ct) ochiuri relativ mari gi impletita din aga subtire; (in text) plin de gauri. a ee ° sovar, s.m. — papuras planta cu paiul subtire gi aspru, cu flori mici verzi ® pipirig san. — plant cu eulpina inal, cilindred, de eloare verde i cu flosi brune-ogeat, care ‘reste pe malul apelor sau in locuri mlastinoase.literatura bata acoperigul era cérpit gi tivit pe varf cu snopi de trestie, peste care erau intinse doaua prajini legate cu furci. cuma lucrul a chiar bun — si nu scump. Oamenii treceau pe Langa casa popii, clatinau din cap si ziceau cateo- data: ,Popa e omul dracului!* Iara popa petrecea bucuros pe afar. Dar nici asta bucurie n-a timut multa vreme. [...] Un gard trebuia inci si o portita, pe care si intre oamenii cdnd vin la popa; sa fie gard numai de nume, sa fi ca, mai-nainte de a intra in casa popii, ¢ portita numai parleaz!4, dar si se stie trebui sa intri in curtea lui. Popa iarasi lua om, il trimise s& taie spini si pari, batu parii in p: spinii pri a ‘int, puse tre pari i gardul fu gata. ina i, inspre biseri 400 de stanjeni, locul fu ingradit: iara i, loc de vreo portita se fac din patra pari intepeniti cu alti doi, care erau pusi c racis. Mai ales preuteasa se bucura foarte cand se vazu asa ingradita; mai les pop: se bucura cand vedea ca se bucura preu- a zi in care popa ori preuteasa sa nu le zica copiilor de vreo zece Auziti? sa nu iesigi afara din curte! Jucati-va frumos aici, acasi!" (Cand omul a facut inceputul, el nu mai ajunge la capat]O dorinta naste pe cealalti. Acuma preutesei i-a intrat un lucru in cap. —Stii tu ce, pop? zise ea intr-o dimineata. Eu as gandi ca ar fi bine sa fac citeva straturi colo de-a lungul gardului, ' parleaz, sn. — trecitoare ingusta peste un gard twepte, care se sprijna la extremitati pe cate un yirus bi *S barabulé, sf. — (reg.) 4 sedea pup — (expe. reg.) a sta pe vine Straturi? —Da! si semanam ceapa, morcovi, fasole, barabule'> si curechi Parintele ramase uimit. fi parea ca asta ar fi peste putinti. Straturi in Sard ceni!... Dar cateva zile capul i era plin de straturi, de barabule, de curechi si fasole; aga, peste iar cateva zile, locul era sipat, straturile erau facute. Nu era ziua in care atat popa, c4t si preuteasa sA nu fi mers micar de zece ori la straturi, pentru ca sa vada daca nu erau rasarite se~ mintele. Mare a fo t bucuria intr-o zi. Popa s-a sculat mai de dimineata — Muiere, scoala! Ce-i? — Au rasarit! Toata ziua aceea popa si preuteasa cu zand pup" intre straturi. Care vedea mai multe seminte incoltite, a copii cu tot au petrecut vremea § cela era ma norocos Tara sitenii treceau pe lng’ casa popi spini la straturile popii si-si ziceau si asta data: ,Popa ¢ omul dracului!* i, priveau printre [Urmeazi o alti idee pusi in aplicare: parintele Trandafir seamana porumb pe lings gard si impre jurul straturilor. Apoi, ajutat de doi saceni, ca ‘imprumuté un plug, doi boi si un cal, seaman porumb sin spatele casei, unde mai avea o bucata lc pimant nefolositi. Plicerea de a lucra pamaantul si-si gospodareasca si tere a sicgi nurile de la marginea sacului. Cu restul din zestrea preotesei cumpari un car si doi eai amariti. Clo- potarul Cozonac i ajuta ze pamén- turile,] J, facura din una sau mai multe scinduri, ca niste in pamant.in vremea asta, pirintele Trandafir a jmbatranit cu zece ani; dar intinerea cand incarca preuteasa $i copii in trasura, da bici la cai si mergea ca sa-si vada holdele. Satenii il vedeau, clatinau din cap si jarisi ziceau: .Popa e omul dracului!* (1 ‘Avea popa cai, avea si trasura. fl cam suparau insi lesele"”, din care n-au fost rimas decit spinarea cu coastele. [...] Pirintele trimise pe Cozonac in vale, dupa nuiele, bitu doi pari in pimént, intre pari, tot la departare de o palma, batu betigase mai subtirele si apoi popa, preuteasa, copiii si Cozonac se pusera la impletit. Multa vreme nu trecu pana ce lesele gi fura gata. De minune nu era lucrul: erau insa cele mai bune lese in Sa- raceni, bune, incit Cozonac nu se putu rabda si nu-gi zicd: ,Popa e omul dra- Lee] fnainte de Rusalii, parintele a gitit un car de lese, cu care avea si mearga la tirg, si Marcu stia foarte bine ci, dact popa vinde lesele, si el va si aiba sarbatori bune. I-a fost ajutat popei cateva siptimani, si lucrul rordeauna fi aduce folos celui ce-I face. [...] Dandu-i ajutor popii, Marcu a inceput si faci mai bune lese decat popa. [...] Ziua sfintelor Rusalii asta data a fost zi buna. Preuteasa avea rochie noua, cei trei mai marigori aveau papucasi!® din oras, Mariuca cea mai micuya avea o pilirie de paie cu dou’ flori rosii, iara pere~ cului " leasd, sf. —impletitur’ de nuiel a ciruei, unde se punea famul 8 papucag, s.m. — (reg,) papucel, pantofior. rugs. — (reg.) eruce, troitd tiierau albi chiar gi pe dinafara, ferestrele erau intregi, casa era luminoasi. [...] Vremile vin; vremile se duc: lumea merge inainte, ara omul, cand cu lumea, cand impotriva ei. Il Drumul de ard vine din oras, trece pe lang’ Valea Seaci si merge mai departe pe la Valea Rapitii. Unde se intal- nesc drumurile, la impreunarea celor doaua vai, pe Rapita, este o moara, lang’ Riapita este o ruga"’, ling ruga este 0. fanténa, iar Manga fantdnd sunt opt paltini frumogi, Locul acesta se zice: ,La ruga forma de gritar, de gard, de cog ete.; (in text) partea din spate:la Sariceni! De aici pana la Sariceni nu este decat cale de un ceas. Cu toate aceste, de cite ori vine din oras, sirice- neanul se opreste aci, adapi caii si mai sti putind vreme, agteptind ca si vie vrun drumet care sa intrebe: Ce sat € acela unde se vede biserica cea frumoasi. cu pereti albi si cu turn sclipitor?“ Find intrebat astfel, el isi netezeste mustatile si rispunde privind falos spre acel loc: »Acolo sus pe Gropnita? Acela e satul nostru, Siricenii. Dar clopotele si le auzi: ce clopote sunt in turnul acela!... S-aude cale de trei ceasuri!* Unde se despart drumurile este un stilp cu doua brare: pe un brag sti scris: »Spre Valea Rapitii*, pe celalalt: ,Spre Valea Seac&. [...] De la acest loc gi satul se vede mai bine. Gridinile sunt insi prea indesate cu pomi; numai printre crengi ori peste pomi vedem pe ici, pe colea, cite 0 bucati din peretii gi aco- peremintele caselor. Casa popii este tocmai [ang biserica: nici din asta nu ve~ dem ins decit cinci ferestri si un acoperemant rogu cu doaua hornuri. in fara cu biserica e scoala. Casa, din care nu vedem decat o bucati de perete cu doaud ferestri mari si acoperemantul, este a lui Marcu Florii Cucului. Iara zidirea cea mare, care se vede mai in vale, este primaria. Daca satul mu ar fi atit de indesat, ar trebui si ni se infatiseze foarte frumos. Asa insi rimine inveli- sul, din care trebuieste si urmam la cele ce nu vedem. lai cu ornamente yesute sau cusute, sf, —baned fixati afara, la poarta sau in curtea casclor farinesti. 3 nastaynic, adj, adv. — (reg.) vioi, zburdalnic, neastimparat. 2 ceaptd (varianté a lui ceapsa), s£.—(veg,) mic& boneta sau scufits de panza alba, bogat impodobita, Toate s-au schimbat; numai paring tele Trandafir a rimas precum a fost: verde, vesel si harnic. Daca parul cirunt si barba cérunta nu ar vest vremea lui am crede cA copilasii cu care se joaci inspre sear la laita’ cea de dinaintea casei sunt copilasii lui. Unul dintre copi- lagi, pe care la ridicat ca si-l sarute, ti fur piléria din cap si fuge cu ea nastagnic!. Mariuca deschide fereastra sistriga: , Trandafirica al mamei, nu lisa pe mos-tituca cu capul gol“. Apoi fuge de la fereastra, pentru ca si prin’ pe Tleana, care a furat ceapta2? bunichii, s-a impodobit cu ea gi vine sa se faleasca la. mos-tituca. Mos-tatuca rade din toata inima; ii place gluma. Tocmai vine de la vecernie si parintele Coste, $i prinde atit pe Ileana cat $i pe Mariuca, le saruti si apoi se pune pe laiga lang’ socrul sau. Marcu, vecinul, vechiul prieten, socrul Miriucai, om de casa, vede alaiul si vine si el sa steie de vorba. ,Batranule! na-ti ciciula, nu sta cu capul gol! graieste bunica, intinzand ciciula pe fereastra. Un om din sat trece, le pofteste »buna odihna si-si zice: ,Tine-l, Doamne, la multi ani, ci este omul lui Dumnezeu!* @ Tema Cititi integral nuvela Popa Tanda de loan Slavici.ectia | al Descifrarea textului 4. in text existé regionalisme, specifice zonei de vest a Transilvaniei. Grupati regionalismele de mai jos ‘in functie de tipul acestora (fonetice, morfologice, lexicale, sintactice): preuteasd, acoperemant, ferestri, (casa) popei, a fost sfarsit cu sfaturile, din care n-au fost rémas, partea de din sus, mai mult decat trei zile, insmnare, duminecd, doaud, papucas, ceapta, barabul, ma duc eu la voi, Valea Rapitii. QDexplicat cum s-au format urméatoarele topo- nime (nume proprii care denumesc ape, sate, orase, munti etc.) din text: Sér&ceni, Butucani, Gropnita, Valea Seacd, Valea Rapiti. Awan Ccuerc (1909-1877)— Alcatuiti patru grupe. Fiecare grupa va selecta nature mos in text cuvinte care apartin unuia dintre urmatoarele ‘c4mpuri lexicale: termeni religiosi, casa taraneasca, rude, legume. 4. Scrieti formele literare ale urmétoarelor secvente din text: n-au rémas lucru zadarnic, tatane-sdu, 5-0 ieie, s vie, vrun, impregiur, desperare, asta, va sd aiba sdrbatori. 5. Dati sinonime pentru urmatoarele expresii populare din text: greu la vorbé, a-i lua cuiva caciula din cap, verde-fatis, a se curdti de pacate, a face din nevoie drag, a omori cu sfatul pe cineva, a se simti norocit, prost lucru. 6. Discutati Intre voi si explicati sensul urmatoarelor secvente din text: * vorbele prind radi * a patra bucurie la casd. 5 7. Comentati topica urmatoarelor ¢ a fost, ast bucu icura foarte, mare a fost bucuria, bund odi .wv lectia literatura 3 7 Lectura aprofundata (1) 1. Rezumati intr-o pagina actiunea nuvelei Popa Tanda de loan Slavici. Puteti porni de la prezentarea pe care o face acestei nuvele G. Calinescu in Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent: »Parintele Trandafir, picat intr-un sat de lenesi siraci, incearca si-i indrepte prin pre- dici. Norodul il asculta si-si vede de treaba. Apoi trece la invectiva, si lumea il ocoles- te, Popa Tanda igi cata atunci gi el de treburile lui, devine el gospodarul model al satului, ficdndu-si gridinatie, impletind lese, scopind tot ce e cu putinta prin munci din con- ditiile locului. Acum oamenii incep sa prinda respect pentru el si si-] imite...“ {Q Identiticati momentele subiectului (etapele naratiuni), completand tabelul de mai jos: Etapele naratiunit Descrierea succinta Repartizarea pe capitole Situatia initial Cauza care declanseaza actiunea Desfasurarea actiunii Rezolvarea situatiei dificile Situatia finale 4 3. Recititi primul alineat al textului. Ce vi se pare neobisnuit in felul in care incepe nuvela? 4. Alegeti si argumentati raspunsul sau réspunsurile corecte dintre variantele de mai jos care se referd la primele sase alineate ale textului. Acestea au rolul: * de a rezuma actiunea intregii nuvele; * de a anticipa unele momente ale actiunii; * de a prezenta trasaturile esentiale ale personajului principal; * de a fixa cadrul spatial si temporal al actiunii; * de a prezenta toate personajele nuvelei 2 Si aa) 4. Dati exemple din text care sa ilustreze faptul ca intamplarile povestite sunt plasate in spatiul rural 1122. Explicati semnificatia toponimelor folosite de autor. Credeti cd ele denumesc locuri reale, putand fi gasite pe hart, sau sunt inventate de autor pentru a crea o legatura intre intamplari si cadrul in care se desfasoara acestea? 3. Care sunt elementele decorului tipic satului de munte prezente in text? 4. Indicati locul pe care-I ocupa biserica in spatiul descris. 5. Recitigi alineatele 9 si 10 din primul capitol. Notati in caiete felul in care se realizeaza descrierea, referindu-va la * traiectoria privirii (dinspre ansamblu inspre detaliu sau invers; de sus in jos sau invers etc.); * figurile de stil folosite; « impresia generala produsa de imaginea prezentata 6. Comparati fragmentul care incepe cu secventa ,,Pe Valea Seaca” si se ter- mind cu , find biserica, cel putin in Saraceni, un lucru de prisos” (p. 103) cu primele doua alineate din capitolul al ll-lea. Notati in caiete diferentele dintre cele doua descrieri ale aceluiasi spatiu in momente diferite. 7. Cum explicati cd autorul a plasat cele doud secvente descriptive simetric, la inceputul si la sfarsitul nuvelei? 8. In text nu apar indici de timp referitori la momentul in care se petrec intamplarile. Puteti s8 aproximati, totusi, in ce perioada este plasatd actiunea, pornind de la anu mite referinte din text? Indicati elementele care va ajuta sé faceti aceasta aproximare. 9. Pe ce durata se desfasoard intamplarile povestite? Ce elemente din text sunt importante pentru a da raspunsul la aceasta intrebare? 10. Ce observati referitor la cronologia evenimentelor narate? Recititi, din acest punct de vedere, primele cinci alineate ale nuvelei. Puteti identifica, in acest fragment, elemente care anticipeaza evenimentele si situatiile prezentate in nuvela? Se |. La ce persoand a verbului sunt povestite intamplarile din nuvela Popa Tanda de loan Slavici? 2. Perspectiva naratorului asupra faptelor si personajelor este: © detasata, fiind vorba despre un narator obiectiv, neutru; © marcata afectiy, prin fapt personaj al intamplarilor povestite; © marcaté afectiv prin simpatia /antipatia cu\care sunt prezentate personajele. a Discutati variantele. de-mai sus si argumentati-va aes ‘ SS = eg SSS Ss3. Exista in text cateva situatiiin care naratorul, desi povesteste la persoana a Illa, pare s8 exprime punctul de vedere al personajului principal. Identificati un astfel de ppasaj in text si explicati cum se realizeaz’ aceasta schimbare a perspectivei. 4. Dati exemple din text prin care s& argumentati ca naratorul apartine lumii pe care o descrie. BE @ Selectati din text pasajele care cuprind proverbe, zicdtori sau consideratii generale asupra unor situatii de viata. Yee rol au in text aceste consideratii care sintetizeazé, intr-un fel, intelepciu- néa populara? Discutati variantele de mai jos * pun intdmplarile in relatie cu 0 conceptie traditional despre lume si viata; * au un rol in desfasurarea actiunii; © oferd o invatatura adresata cititorului; « confera valoare de generalitate unor situatii de viata sau unor atitudini umane. Stilul folosit de autor are numeroase elemente specifice limbii vorbite. Dati feva exemple din text. Observati daca acestea apar la nivelul discursului naratorului, al personajelor sau in ambele situattii LI... oo aa om ORALITATEA este calitatea stilului unei opere beletristice de a parea vorbit, prin folosirea unor elemente de limba vorbita, care dau expunerii un caracter spontan si viu atat in dialogurile dintre personaje, cat si in naratiunea propriu-zisi. Oralitatea este caracterizata prin prezenta expresilor sia zicerilor populare, colocviale sau prin impresia unui dialog intre povestitor si cititor. Gisiti elemente de oralitate in secventele in care autorul pare a se adresa unui presupus cititor (vezi, de exemplu, alineatele 1, 5, 9 din primul capitol). 5. Incercati s4 argumentati sau sé nuantati ideea sustinuta de Tudor Vianu in Arta prozatorilor roméni ca scriitorul intrebuinteaza oralitatea populara ca pe un instrument in vederea picturii mediului rural.” 6. Selectati din text cdteva secvente care ilustreaz umorul de tip popular. Dis- cutati cum se realizeaza acesta. 1143S Lectura aprofundata (2) 2 Ee 4. Identificati personajul principal, personajele secundare si personajele episodice ale nuvelei. 2. Cum evolueazé relatile dintre parintele Trandafir si poporeni? _AX \dentificati in text fragmentele in care apare portretul fizic si moral al parintelui Trandafir. AX Notati in caiete trasaturile personajului, asa cum reies din fragmentele selec tate _3¢ Observati dacd perspectiva naratorului asupra parintelui Trandafir coincide cu aceea a sAtenilor sau, dimpotriva, este diferita de a lor. Dati exemple din text in sprijinul réspunsului vostru, &. Care sunt , strategiile” pe care le foloseste parintele Trandafir pentru a-i schimba pe sardceneni? Care dintre acestea are, pana la urma, succes? 7. influenta preotului asupra celor din jur se propaga _,din aproape in aproape” Numiti primele personaje care devin réceptive la initiativele périntelui 5 Li 4. Aratati in cate capitole este structurata nuvela. 2. Segmentarea in capitole corespunde unor diferente in ceea ce priveste spatiul, timpul sau personajele. Discutati, cu exemple din text, cum se face trecerea de la un capitol la altul 3. In nuveld exista atat un conflict exterior, cat si unul interior. Selectafi din text doua pasaje pe care le considerati reprezentative pentru aceste doua planuri k= CONFLICTUL se concretizeaza in opera literaré cayopozitié ite doula Saul mai multe personaje, atitudini, conceptii sau sehtimente. Conflictul poate fi exterior (intre doud personaje, intre personaj $i societate) sau interior (intre diverse stari, sentimente, idei, ganduri ale aceluiasi persona)), 4. Argumentati cd opera literara Popa Tanda de loan Slavici este o nuvela, "Frontspicis cu Exanghelstl Mat ‘de manuscre Tevaevanghele in imba slavora e redacpe romsneasa, 1583, ‘cris de protopopu loan Sabu k= —<~;«;3 NUVELA este 0 specie a genului epic in proza, cu un singur fir narativ, cu un conflict concen- trat, care implicd un numar redus de personaje: Dimensiunile nuvelei se situeaza intre schita si roman. in nuvela, intamplarile sunt relatate alert si obiectiv; naratorul intervine relativ putin, prin consideratii personale, iar descrierile sunt mi- nime. Se acorda, de obicei, o importanta mai mare caracterizarii complexe a personajelor decat actiunii propriu-zise. 5. Alcatuiti patru grupe. Doua grupe au ca sar- cind de lucru realizarea unui plan pentru o schita cu acelasi subiect si titlu ca ale nuvelei lui Slavici; celelalte doua grupe vor face un plan pentru un posibil roman, pornind de la aceleasi date. Observati si discutati intre voi ce se elimina si ce se adauga in fiecare caz in parte. Va puteti ajuta de sugestille de mai jos, dupa ce le grupati in trasaturi specifice schitei sau romanului, in, comparatie cu acelea ale nuvelei: ‘¢ mai multe personaje; * prezentarea unui singur moment din viata personajului principal; ‘ lipsa descrierilor; * caracterizarea personajelor este doar schitata; ‘* mai multe capitole si episoade; * mai multe fire narative etc.lectia ] g Interpretarea textului 4. Cum explicati conflictul dintre parintele Trandafir si sateni? Alegeti dintre urmatoarele variante: © personajele au interese opuse; * personajele reprezinta categorii sociale diferite (intelectualitate, {aranime); * personajele au atitudini diferite fata de propria lor soarta (de acceptare sau dorintd de schimbare). 2. Explicati de ce strategiile pe care le incearca la inceput parintele Trandafir nu au ecoul dorit in randul satenilor. 3. Explicati, din acest punct de vedere, si porecla pe care o dau poporenii parintelui. 4. in portretul parintelui Trandafir predomind trasaturile pozitive de caracter ale acestuia. De ce idealizeaza autorul portretul acestui personaj? 5. Care este momentul cand parintele isi di seama cA strategia lui trebuie mo- dificata radical? In ce anume consta aceasta modificare? 6. Parintele Trandafir parcurge un drum dificil. La inceput, el are statutul unei persoane din afara comunitatii, nefiind acceptat de aceasta, iar in final el ajunge sa reprezinte un model urmat si de ceilalti. Comentaji, din acest punct de vedere, si urmatoarele replici, observand si locul lor in text: * Popa e ornul dracului © ,Tine-I, Doamne, la multi ani, c este omul lui Dumnezeu!" 7. loan Slavici vede literatura ca pe o modalitate de a educa, de a forma oamenii: ,,In gandul meu, rostul scrierii a fost totdeauna indrumarea spre o vietuire potrivita cu firea omeneasci”. Ce mesaj transmit scrlitorul prin nuvela Popa Tanda, conform acestei marturisiri de credinta? 8. Ce semnificatie are scena final a nuvelei, in care, alaturi de parintele Tran- dafir si de sotia sa, apar urmatoarele doud generatii ale familici? 9. Credeti c4 astazi un model precum cel oferit de parintele Trandafir are sorti de izbanda? Explicati 10. Realizati o scurté dezbatere in care sa discutati despre criteriile pe care le aveti cand va alegeti un moe tru altii, despre modele pozitive si modele negative 111. Scrieti o scurté compunere, de maximum 2 pagini, in care\sa/po perienta proprie cu tema Avem nevoie de modele in viats?lectia - elemente de limba romana 4O, Atributul (1) _I 4. Indicati atributele din prima fraza a textului urmator: Popa Tanda este simbolul omului intreprinzator care vrea si schimbe o lume ruinata, Portretul de maturitate al parintelui este rezultatul unei influente crescinde pe care o are in comunitate. Aceasta autoritate asupta tuturor satenilor vine insé dupa esecuri repetate de adaptare a lui la lume gi a lumii la el insusi. De aceed, portretul de tinerete al preotului este contradictoriu. Bl ajunge popa in satul natal, care are oameni cu stare, dar nu rimane acolo decat doi ani din cauza severitatii sale morale. Dupé ce este mutat in Sariceni, primul sau impuls este si faci morala. Nici un satean nu se schimba insa si popa cel nou este nevoit si recunoasci inutilitatea unei asemenea tentative. El se concentreazd atunci asupra universului casnic si ainandoi sotii reugese si transforme, prin eforturi inzecite, gospodaria darapinatY intr-un spatiu al prosperitatii. Exemplul este molipsitor i preotul con- stati ce efecte are in comunitatea rurala. Locurile din preajma satului devin gradini infloritoare, casele sunt cladiri impunatoare asemenea locuingei_Iui_si biserica, ‘Primaria, écoala, drumurile sunt infaptuiri in raport cu bogitia sitenilor. Efectul civilizator este evident si preotul capata o aura de sacralitate. 2. Aratati ce se realizeaza in alineatul al doilea si al treilea. Identificati atributele adjectivale din aceste alineate si indicati partile de vorbire prin care se exprima. EM ee enna ATRIBUTUL este partea secundara de propozitie care determina un substantiv sau un substitut al acestuia, pronume sau numeral cu valoarea substantivala. Dupé partea de vorbire prin care se exprima atributul este: adjectival, substantival, pronominal, verbal, adverbial si interjectional Atributul adjectival se exprima prin: * adjectiv propriu-zis la toate gradele de comparatie (Omul cel mai harnic era parintele); provenit din verb la participiu (Preotul imbatranit era respectat de toti satenil,); provenit din verb la gerunziu (Fata suferinda privea trist.); provenit din adverb (Mi-am luat haine gata.) * adjectiv pronominal: Satul acela era sarac. * locutiune adjectivala: Omul de treaba \ucreaza. * numeral cu valoare adjectivala: Prima schimbare a facut-o in casa 118Margareta Sterian (1887-1992) — Ost 4. Identificati atributele substantivale din al doilea alineat si din penultima frazé a textului de la inceputul lectiei. Indicati felul acestora, precizand si cazul substantivelor. Indicati apozitia din textul dat. 2. Identificati atributele din enunturile urmatoare si aratati prin ce se exprima: Ana, vara prietenei mele, e harnicd. ¢ Inmanarea de premii castigatorilor olim- piadelor s-a facut ieri, ¢ Cartile amandurora sunt pe masa. ¢ Florile de la cei doi i-au placut mamei. « Cole- Gii lui George, cei doi din fata portii, sunt amabili k= —<“<~;«;V Atributul substantival este: © atribut substantival genitival, exprimat prin substantiv in cazul genitiv, Parerea copilulu/ este interesanta « atribut substantival prepozitional, exprimat prin substantiv in cazul a. acuzativ — cu prepozitie: Taranii din satu! meu sunt harnici. — cu locutiune prepozitionala: Atitudinea fata de printi este respectuoasa. b. dativ cu prepozitie: Purtarea asemnenea tatalui este recomandabila : genitiv — cu prepozitie: Lupta contra /enei este necesara. — cu locutiune prepozitionala: Gradina din fata casei este frumoasa * atribut substantival in dativ fara prepozitie, aparut intr-o constructie: a, veche $i populara, in care atributul determina un substantiv nearticulat, care indica grade de rudenie sau atributii sociale: lon, nepot Mariei, vine de la cmp. b. moderna, folosita mai ales in presd, In care atributul determina un substantiv nume de actiune, de obicei articulat hotarat si urmat de un atribut prepozitional: Acordarea de burse elevilor este importanta. atribut substantival apozitional, exprimat prin substantiv in cazul nominativ. Apozitia este: a. simpla: Prietenul meu, Andrei, este glumet. b. dezvoltata: Am vorbit cu Anca, sora prietenei mele. Apozitia se desparte prin virguld sau linie de pauza de restul propozitiel. Nu se desparte prin virgula cand este considerata necesanajidentiticani termenului determinat (Profesorul fonescu este sever). Numeralul cu valoare substantivala are si el functie sintacticd de: * atribut genitival: Cartea celor doi este interesanta. * atribut prepozitional: Florile de /a cei doi sunt frumoase. * atribut apozitional: Prietenii mei, cei tre" G8 BEGIG)\citesc mult.en lem @ Exerci 41. Asociafi substantivelor din grupul ade mai jos doud adjective din grupul b si construiti enunturi in care sé apara aceste imbinari: a. camera ¢ caine © dimineata * pra- jiturd © povestire b, autumnal ¢ frumos * gustos ® istoric * mare * proaspat © roscat © scurt * spatios © sperios 2. inlocuiti atributele adjectivale din enunturile de mai jos cu atribute substantivale: * Rasele canine sunt diverse. « Transportul feroviar este mai ieftin decat transportul arian. * Dialogul politié este necesar. 3. Completati spatille libere cu prepozitii potrivite pentru atributele substantivale din enunturile urmatoare: © Am cumpérat o masina))*patru usi. * Vreau un sandviss}”jambon * Tesatura$land a taiorului mamei este subtire. 4. Identificati atributele substantivale din enunturile urmatoare, indicati felul acestora si precizati cazul substantivelor * Tatal lui Alexandru a pus ferestre de plastic in noul apartament al familiei. © Blocul din fata scolii este inalt. * atitudinea copilului fata de colegi era condamnabila. * Lupta contra traficului cu droguri a cunoscut In acest an mari suiccese. * Redactarea conform planului stabilit m-a ajutat sd iau o nota mare * Conferirea de medalii veteranilor _de rézboi la 1 Decembiie este obisnuita. « Adela, nepoata mamei mele, a obtinut un post de functionar bancar., v “aes S 120 5. Identificati atributele adjectivale si substantivale din textele de mai jos $i analizati partile de vorbire prin care se exprima Era un sfarsit de toamna, de o frumusete larga si potolita si priveam de la— fereastra vagonulul dealurile lenevoase cu paduri jndesate, cu_acea felurime de colorit care arata cresterile. Daca vara e greu de osebit toate apele si asemuirile eee eae ‘itu de_verde, acum gama vestejitului_ cuprinde toate culorile tari." smi Petrescu — Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de rzboi »Acest copil crestea si se afirma cu totul altfel decat blajinul Badea. Pana la varsta de sapte ani, a crescut cu verii sai si cu ceilalti copii din sat pe mormanele de pamant si de zidarie, care insem- neaza locul unde fu odinioara cetatea Malva.” Gala Galaction — Gloria Constantini Mos Timofte fusese prima calauza a noului dascal prin labirintul scolil. Era glumet tanarul, nu pierdea nici un prilej de gluma si se catara pe toate movilele, si se strecura prin toate gropile si santu- file, si se interesa de fiecare pom si de fiecare arbore.” Constantin Chiritd — Giresani 6. Adaugati, pe rand, cate un atri- but substantivelor subliniate in textul de mai jos, astfel incat descrierea sa inspire prima data voiosie, iar a doua oar’ frica. Precizati felul atributelor adaugate. Fata a impins poarta gradinii si a va- Zut 0 potecd care ducea spre o casa. in fata usii era un caine, care dormea pe un covoras.4. Identificati atributele pronominale si analizati pronumele prin care se exprima: Andrei este colegul meu de banca. De onomastica lui, pe 30 noiembrie, si-a invitat prietenii la o mica petrecere. Doringa alor sii de a impodobi locuinga ne-a amintit tuturor de obiceiurile noastre populare. Cand a sunat, George a constatat cu sur- prindere ca usa fusese data cu usturoi tavalit in funingine de catre bunica, a carei convingere era ci numai astfel opreste duhurile necurate. — in noaptea Sfantului Andrei, e singura aparare impotriva lor, ne-a spus ea. Pareri asemenea acesteia nu mai ayea nimeni, dar n-am indraznit si manifestam o atitudine dezaprobatoare fata de ea. Cadourile de la noi |-au bucurat pe Andrei, care le-a pus pe masuya din faga lui ca si le admire. La plecare, mama colegului meu a taiat din pomii din preajma noastra ramuri de mar, par si prun si ne-a spus si le punem in api, fiindea au sa infloreasca si putem face de Sfantul Vasile sorcove pentru fratii mai mici. A fost primul semn ci in locurile din juru-ne iarna, alta, sosise. 2. Construiti patru enunturi in care, pe rand, cate un pronume demonstrativ, neho- trSt, negativ si interogativ s aiba functia sintactica de atribut pronominal genitival. Atributul pronominal este * atribut pronominal genitival, exprimat prin pronume a. personal: Casa lui este frumoasa b, posesiv: Respect obiceiurile alor mei. c, demonstrativ: Parerea acestora e interesanta. d. nehotarat: Dorinta fiecaruia a fost respectaté. e. negativ: Optiunea nici unuia nu s-a schimbat. f. interogativ: A cui carte este pe mas8? g. relativ: Elevul a cé 4 am citit-o e premiant. * atribut prondiinal 5 mat prin pronume in cazul ae a. acuzativ — cu prepozitie: Unul ditres — cu locutiune prepozitionala: Purtarea fafa Sabin Popp (1895-1928 — Peis dein de ea n-a fost Wespecta {© tuzeul National e Ata a Reman “Saelemente de limba romana b. dativ cu prepozitie: Imi displac gesturi asemenea acestora c. genitiv — cu prepozitie: Plangerile impotriva lor au fost numeroase. cu locutiune prepozitionala: Catelul din spatele for era de rasa, * atribut pronominal in dativ fara prepozitie, aparut in doua structuri sintactice: a. dativul posesiv, exprimat prin forma neaccentuata a pronumelui personal Gufletu-mi trist plangea) sau reflexiv (si-a pierdut cartea); b. constructia in care atributul pronominal determina un substantiv nume de actiune (Conferirea de medalii acestora este laudabila) sau un substantiv nearticulat grad de rudenie (lon, nepot acestuia, strange recolta). * atribut pronominal apozitional, exprimat prin pronume in cazul nominativ, apare mai rar: Ca si ieri, 0 pisica, alta, a intrat in bucatarie. Apozitia pronominala poate fi simpli sau dezvoltata Se desparte prin virguld sau linie de pauzé de restul propozitiei 2 A Identificati atributele verbale din textul de mai jos si aratati prin ce se exprima: Bucuria de a vedea primii fulgi de nea vine, uneori, chiar de Mos Nicolae. Batrnii spun c& zépada czand lin reprezinta fire din barba sfantului caruia Dumnezeu i-a dat grija de a tine din scurt Soarele, Astrul are un drum de urmat, dar cauté mereu un mijloc de tras pe sfoara paza. Sfantul il prinde, dar Soarele, care are aerul de a spune cé intr-o zi va scépa de supraveghere, nu se astampara. k= Atributul verbal se exprima prin: * verb la modul a. infinitiv cu sau fara prepozitie: Gandul de a pleca |-a framantat mult, Avea infatisarea a nu pricepe nimic. b. supin: Drumul de parcurs era lung. ©. gerunziu: Cainii [Strand |-au speriat. * locutiune verbala la modul a. infinitiv cu sau fra prepozitie: Dorinta de a-si bate joc de orice si-a mani- festat-o. Dadea impresia a nu-si da seama de situatie. b. supin: Semnul de adus aminte |-a facut pe deget. c. gerunziu: i placea mirosul mancarii dand pe rascoale. 122a XE identificati in enunturile de mai jos atributele adverbiale si aratati prin ce se exprima: Casa de acolo este frumoasd. Este necesar mersul inainte al lumii. © Dealurile din jur erau acoperite de zapada. —k = Atributul adverbial se exprima prin adverb cu sau fara prepozi- vantul de afard e rece. Susurul alene al focului din vatra e placut «prin locutiune adverbiala Blocul din spate este nou RLU Identificati atributul din enuntul urmator si indicati partea de vorbire prin care se exprima: Imparatul avea o fata mm! k= €=—~—S Atributul interjectional se exprima prin interjectie si apare in propozitii exclamative. Exerciti 4. Transformati atributele substantivale din enunturile de mai jos in atribute pronominale si indicati felul acestora Cartea copilului se afla pe masa. ¢ Ca- dourile de la colegi au bucurat. * Lupta contra lenesilor este declarata x 2. Identificati atributele din urmatoarele enunturi si indicati felul acestora: So- sise momentul de a pleca, fiindca asa era OA unitatea 3 programul de azi al excursiei. * Cu ajutorul masini de cusut face o rochie hm-hm! * Moda de demult cerea sa ai la gat esar- fe fluturand. © Fata tinand nasul pe sus ‘imi amintea de verisoara mea. ¢ Gresea- la de a ridica in slava orice nézdravanie a copilului a determinat rasfatul acestuia. 3. Identificati atributele si analizati partile de vorbire prin care se exprima: Cum sfarsi satrarul aceste cuvinte, jupaneasa Avramia intra cu zama de gaina aburind in strachini, avand si pe servele sale dupa sine, cu alte strachini de zama si de sarmale. — Poftiti... sopti gospodina, cu fruntea plecata. Satrarul astepta sd-si vada musafirii gustand... Astepta pe frantuz sa-si deie parerea in limba lui straind, catra beiza- de, $i intelese ca se spun lucruri de lauda... Luandu-si ragaz, dupa ce impinse la o parte strachina inflorita cu smalt, abatele privi curios la sarmale. Ochii nu mai vazusera asa ceva, ins narile fi dadeau o bund instiintare, asa incat urma pilda boierului s-a cApitanului tlie, aducand cu lingura la buzele-i cdrmoase unul din bulzisorii aurii. Indata ochii fi crescuse- ra rotunzi si sprancenele i se indltaserd.” Mihail Sadoveanu — Zogia Cancerului ‘au Viernea Ducéi-Vods »Existé. grupuri care socotesc prezenta strainului la sarbatorile lor ca pe o sursé de impuritate si de tulburare. O societate relaxata suporta insa bine pe strain, ba chiar ficompune un rol, Elide= vine ochiul limpede in care se oglindeste sarbatoarea. Am vazut adeseori straini participand la sarbatoti din sate romanesti. Cel mai mic semn al lor de simpatie era primit cu entuziasm.” Dupa rina Nicolau = Ghidil sérbstorilor roménesti 123lectia elemente de limb& romana Propozitia atributiva 1. Cititi textul de mai jos, indicati felul predicatelor si precizati felul propozitiei nr. 1: Sarbatoarea Craciunului,'/[care]este asteptata de toti cu bucurie,2/ trebuie?/ Ea]fie intampinata de catre oricine cu sufletul primenit si cu o casa curata si impodobita.'/ Acelora‘/[Care]canta colinde la usa°/ gazda le da covrigi, mere si nuci.4/ Conducatorul cetei este primul®/[care]primeste darurile. 7/ 2. Contrageti propozitiile nr. 2, 5 si 7 din textul dat in partea de propozitie corespunzatoare si indicati ce parte de vorbire este elementul regent es PROPOZITIA SUBORDONATA ATRIBUTIVA constituie in fraza o realizare propozitionala a atributului Atributiva determina: © un substantiv: Bradul e semnul"/{care|confirma participarea la sarbatoare.2/ * un pronume: Tori \/[cat] intra cu sufietul curat in sérbatoare’/ ies cu el intarit. * un numeral cu valoare substantivala: A/ doilea'/{care|canta?/ e varul meu.'/ ei ele introducti 1. Observati care sunt elementele introductive ale propozitiei subordonate atributive din schema de mai jos: pronume relative in nominativ ‘Sanbatoarea' (Carelte opreste din trebur/reface relatia cu sacrul.4 ‘© in acuzativ cu prepozitie Colindatul obicei'/| ‘cunosc bine, 2/ sau locutiune prepozitionala Cantecul! 18 gandesc’/ este vechi.'/ Batrana’/ (fata de care|se ardta atenta/ era bunica ei.) Satul’ Jam copilarit?/ are multe obiceiuri de Craciun.'/ in dativ Colindatori deschizi usa?/ reprezinta comunitatea.1/ * in genitv f8r8 prepozitie Sarbatoarea’ lesenta este sacrul’/este un fel de ritual.'/ 52U cu prepozitie silocutiune —Omul'/{asupra-c&raia]timpul actioneaza ca un suvoi de ne- prepozitionala oprit?/ nu face din srbatoare un eveniment.' Locul/TUTUTEErujai facut curdtenie’/e gata de sarbatoare.'/ 124adjective pronominale relative Intrebarea'/[Eejcadou lusm?/ ne-am pus-o.'/ adverbe relative unde sSatul'/[unde]o sa petrecem Craciunul’/ este la munte. 1/ cand Ziua'y[eand)o sa plecém?s n-am stabilit-o. / scum ‘Mama o sa pregateascé bucate'/[eum)n-afi mai mancat 2/ scat Hotararea'/[eat}sa stam acolo?/ n-am luat-o.'/ conjun ocd Convingerea'{e@jo si petrecem bine®/o are intreaga famile.'/ +8 Dorinta'fa]plecam in prima zi de vacants*/ne-am exprimat-o.'/ oca.. sd ole rN ajutam pe mama la treaba?/e a noastra.'/ + dacs (de) ‘Neca mirat inrebarea’/{daca]vine si Dan.2/ pronume nehotarate Asculta prerea’farculse pricepe 2 2. Indicati functille sintactice ale pronumelor si adverbelor relative din exercifiul 1 Lf... oo Pronumele si adverbele relative care introduc atributivele au functie sintactica de parte de propozitie si pot fi precedate de prepozitli In limba vorbitd, atributiva se introduce si prin pronumele relativ invariabil de, neliterar si nerecomandabil: Omul de-| vezi e tatal meu Cand introduce atributiva, conjunctia compusd subordonatoare ca... sé nu se poate folosi decat disociata Propozitile atributive introduse prin adverbe relative determina substantive care ‘exprima ideea de loc, timp sau mod, fiind nerecomandabila folosirea dupé altfel de substantive; de exemplu: Problema unde se admit doua solutii este grea. EE 4. Aratati care este locul atributivelor fata de regente in exemplele din aceasta lectie. 2. De ce credeti cd in fraza urmatoare atributiva se desparte prin virgula de regenta: Mara, care a apa- rutin 1906, este singurul roman scris de loan Slavici? k= ~~~ ~~ Propozitia subordonata atributivalsta totdeauna dupa termenul determinat, de obicel, imediat dupa acesta si este adesea intercalaté n regenta.De cele mai multe ori, atributiva nu se desparte prin virgula de regenta. Cand aduce o explicatie suplimentara, atributiva se numeste atributiva explicativa si se desparte prin virgula sau linie de pauzé de regenta. @ Exercitii 4. Identificati propozitile atributive din frazele de mai jos si aratati prin ce se introduc: Nu-i cunosc pe tofi cti au sa vi- 1 de ziua tatalui meu, care este de Sfan- tul Stefan. * Probabil c& drumetul nu ‘cunostea finuturile spre care cdlatorea si despre care cerea mereu informatiicelor ce se aflau in preajma sa. Observatia ca in desenul pe care |-a facut n-a folosit decat culorireci este interesanta. 2. Indicati functile sintactice ale pronumelor relative de la exercitiul 1 3. Indicati felul celorlalte propoziti subordonate de la exerciiul 1 4. Suprimati repetitiile din enunturile de mai jos, folosind propozitii atributive, ca in modelul urmator: Calétorii asteaptd trenul; trenul intdrzie = Célsto- rij asteapta trenul care intarzie. * Mama a facut o placinta; placinta a fost foarte buna. * Aud un zgomot; zgomotl vine din parcarea din fata blocului * Eaa desfacut nerabdatoare funda; funda lega pachetul de la bunica. 5. Faceti expansiunea atributelor subliniate: O vitrina strélucitoare fi atré- gea privile. « Colega mea are un catel de 1asi. + Data plecérnii am hotarat-o. 126 «6. Completati frazele de mai jos cu pronumele relativ care: Puloverul... bunica fl tricoteaza nu este gata. * Dan a facut un planor... este foarte mandru, « Intamplarea... faceti aluzie s-a petrecut de mult. © Fa scris verisoarei sale... a primit 0 felicitare. * Care este titlul c&r- tii... 0 citesti? ¢ Casa... s-a nascut mama mea este la Brasov. 7. Corectati greselile din urmatoarele fraze: Decizia ca s4 mergem in excursie am luat-o singuri. « Hotdrarea cha doua 2i sa se intalneascé era buna. « Revista a4 carei pagini le rasfoiesc a aparut azi, © Poetul al cargi opera o studiem este _ contemporanul nostru. * Secolul uade (’ s-au petrecut aceste fapte a trecut. © Cartea unde-se prezinta sérbatorile este interesanta.* 6% 8. Despartiti in propozitii frazele si analizati propozitille, dupa modelul dat: , Drumul'/[ce] trebuia’/[sa]tinem?/ se incovoia ca un sarpe pe dupa stancile'/ [care] ne imprejmuiau mersul, “/ [si] se parea’/(ca] nu e batut decat de urmele salbatice ale fiarelor.” © Calistrat Hogas — Pe drumuri de munte 1 — principals, dezvoltata, afirmativ’, enun- tiativs propriv-zsa neexclamativa 2 — atributiva, subordonata substantivului .drumul” din propozitia regent nr. 1, introdusd prin pronumele relativ ce“, simpla, afirmativs, enuntatys propriu-2iss neexlamativs, Pye Se Induiosa la 94 fiva fic sti atk traiasca in ling Ben a ‘gaini si gas ‘si gaste.’ 4 ‘Alexandru neue Pe drum de posta »Pe_ectanul computerului meulcin ata cSruid lucréz de o ord si iumatate ie ultimele randuri ale povestiri “EarStocmaio citest, chiar in clipa asta." 3) Macea C&rtarescu — Fon sre un roman Fin PO em4 _ Exercitii unitatea 3 4. Indicati felul atributelor din urmatoa- __. 44,Compuneti impreund un poem. Un y 5 rele mae Rex — alegerea cumparato-'" ‘Slew iricepe prin a spune As vrea siconti- —) rylui ist Bona it in ingelineste, ig dorinfa nua cu un substantiv determinat de un.) (dea ave ute fog eh pal StrSktitoare. _atribut substantival, ca in exemplut: J» SitSdBta este inc’ moda de azi.AT@4as vrea 0 casa de sticls, ei 2. Adaugati substantivelor subliniate vars cu zapads. Sie ) in textul de mai jos atribute adjectivale si Dati un punctaj fiecdrui atribut sire- © sistant ae tineti-le pe primele zece. ag at nainte de aigcepe portgtul.a ato 5. Adaugati substantivelor subliniate «) foo creigafé'si pensule“Apoi, a studi. din enunturile de mai jos cate un deter- _) at fafga fe a terminat, a facut 0 inant atributiv, dupé modelul urmator: _) x setae joud oré SR putut 8 30 carpatina a Te admirém un tablou a carui armonieera® Imi Place flora | din Carpat es care se gaseste in Carpat < demna de un artist. : ) * L-a ajutat pe un bdietel, as 3. Descrieti in zece randuri portretul femeiidin tabloul de mai jos. Observati tré- saturile fetei si imbracémintea. Subliniati atributele si indicati felul acestora. Constantin Leeca (1807-1887) — Portetul Eutrosin Lc (Pomoc cu evata) (© Muzeu Najonal de Art ol Romani! * Mi-am cumparat o planta. CO. © Prietena mea are o haing 6. Contrageti atributivele din frazele. -/ O) urmatoare in atribute adjectivale: Ale- yandru a adus un sured f@rn-a con- / vins/e George este un copifEare ascults.3” f*) # In casa, @ 0 caldura/gareYe sufocé/+ | > Anca are ‘0 scuzi Garey poate fi acceptata.*/ ~<) 7. Despartiti in propozitiifrazele ur-| —& matoare si jndicati felul acestora : _Destul{Sfoarte de dimineata, dum- ~ nealor,frurnos gatite, impreunai cu tana rul Goe, astéapta cu mult& nerabdar S%peronul din urbea X, trenul accelerat’ rs Eronebiiel sie dca dca la Bucuresti:"”)- YY s Ton Lica Caragiale — 0-1 Goe yA. S@ trage dintr-o iapa tot pintenoa- 4, cu care m-am fudulit eu in tineretele \ |) «.) mele si la care s-a uitat cu mare uimire_ chiar Maria sa Voda Mihalache Sturza...” MihailSadoveanu — Hanus Ancutei=,comunicare Texte functionale SX 4. Imaginati-va c& urmeazé sd participati la un concurs international (sportiv, artistic, olimpiads etc.) Organizatorii si-au propus sa editeze un catalog special, in care s8-i prezinte pe toti participantii. in acest scop vi se cere o fotografie si un curriculum vitae. k= Curriculum vitae este 0 expresie provenind din limba latina, tn care inseamna ,,parcursul vietii” A fost preluata in domeniul resurselor umane, desemnand un ansamblu de informatii referitoare la starea civila, studiile, experienta profesionala etc. ale unei persoane. Cu acelasi sens, este utilizata sintagma prezentare personala Expresia curriculum vitae apare, adeseori, si sub forma abreviaté CV. 2. Pentru a alcatui C.V.-ul vostru, completati urmatoarele rubrici: * Numele si prenumele; * Data si locul nasterii; © Varsta; * Domiciliul (adresa completa si numérul de telefon); * Scoala si clasa unde sunteti elev in prezent; * Studi: scoala sau scolile generale unde ati fost elev, cu mentionarea perioadelor respective (Atentie! Se incepe in ordine inversa, dinspre prezent spre tre cut); cursuri extrascolare urmate (de calculatoare, de limbi strdine, de muzica etc.); * Performante, rezultate deosebite in activitatea scolara (participare la olimpiade, alte concursuri sco-unitatea 3 lare, premii obtinute etc.; titlurile unor creatii citite in cenaclul scolii sau publicate in reviste; titlurile unor lucrati prezentate la diverse simpozioane, expozitii etc.); © Abilitati, calitati (operare pe computer; limbi straine cunoscute, cu mentionarea nivelului de cunoastere a acestora; aici pot fi mentionate si alte caracteristici personale: ,,sunt comunicativ / 4, receptiv / 4 la nou”, ,,sunt punctual, constiincios” etc.; * Obiective profesionale (ce liceu v-ati propus sa urmati, ce traseu profesional vizati); ‘Pasiuni (sport, literatura, sah, filatelie etc.); Recomandiari, referinte (mentionati aici numele unor profesori, antrenori sau al altor persoane care va cunosc activitatea si pot oferi date despre voi, adaugati adresa si numérul lor de telefon); * Semnatura si data Acordati atentie formei in care prezentati C.V.-ul vostru (asezare in pagina, fara stersaturi, respectarea normelor limbii literare). Twa: DUMITRU. LAVENGA. donne fo DEV st... DECE BAL. 2 cemitentd a libretului ar... boc Adseara..A ap. dwell HWE DORA [ests prin*) Judetul .... DEPUNERE ULTIMA DEPUNERE tei 120.000 ( S88 SSS SSS SSS Localitatea ... DEVA. aud 0. Ap connsle Senmatyea depunaonats CO Soldul Hibretulu ‘Controlor ghiseu. dupa inreg. operat Viza pt. con- wolul operatici Pentru ca urmeaza sarbatorile de Craciun, v-ati gandit s4 mergetijlaycolindat/cu prietenii vostri. Ati hotarat sé depuneti la C.E.C. banii stransi cu acest prile), Pentru a depune prima sumé va trebui si completati o,foaiede depunere, dupa modelul de mai sus. 129unitatea = | din oficiu: 130 Evaluare unitatea 3 410 puncte 30 puncte 20 puncte 2 puncte 6 puncte 12 puncte 10 puncte 10 puncte evaluare sin seara aceea de ajun eram nespus de agitat... Intrai in casi zdrobit. $i numai marea pregitire din bucatarie imi mai aduse inima la loc. Mirosul drojdiei de bere ma inzdriveni si galbenul cocilor de cozonac, surizindu-mi gales din formele crete de tinichea, imi potoli mania... ‘A doua zi m-am trezit cu noaptea-n cap... Se stransesera toate neamurile, cu tineri gi ba~ trini,.. lar bunicul ne privea biruitor din ceaga atator timpuri de demule si povestea cu graiul fui uscat... Seara petrecerea reincepu si bunicul isi relua povestirile pironind iarigi numai pe mine privirile lui, care parca veneau de departe, de foarte departe. In afaea de parintii mei, erau acum numai batrani la masi, sien mijlocul atator capete albe, ca neaua Craciu- nurilor de odata, ma simfeam nespus de stingher." Gib Mihieseu — der jilave 4. \dentificati in text elementele care creeaza atmosfera specifica sérbatorii de Craciun. 2. Alcétuiti planul unei nuvele a carei actiune se petrece de Craciun. 3. Analizati sintactic si morfologic cuvintele subliniate in textul de mai sus. 4. Transcrieti din textul dat propozitia atributiva 5. Indicati forma corecta: Doi parlamentari fost/ fosti ministri au luat cuvantul. * Folosirea exclusiviex- clusiva a uleiului vegetal scade glicemia 6. Completati spatille libere cu pronumele relativ care, indicati functia lui sintacticd si precizati felul subordonatei introduse: Baiatul ... desen a fost premiat e colegul meu. Poeta ... opera ai citit-o e tanara. 7. Lucrati in perechi. Schimbati C.V.-ul vostru cu al colegului de banca. Faceti observatil si evaluati modul in care a fost alcatuit si redactat acesta.GSenu!l ; epic ~] Romanul Viziunea Complementul direct Completiva directa Complementul indirect Completiva indirecta Analiza de textMirai sadovean (1880-1961), unul dintre mari prozatori romani ai secolului al * Opera sa cuprinde povestir nuvele si ramane. *Temele esentiale ale cteatiei sadaveniene sunt: istoria (Fratii deri, Neamul Soimarestilor, Zo- aia Cancerului sau Vremea Ducdi-Voda etc), viata satulu romanese (Hanu Ancutei, Borde- jenii, Baltagu! etc.), natura (Qumbrava minunaté, Tara de dincolo de negurs, imparatia apelon), condijia umana (Locul unde nu sa Intamplat nimic, ‘Apa mortilor, Hala Sanis). *-Scris in numai saptesprezece zile, Baltagul a aparut in anul 1930. Romanul este considerat o capodoperd a prazei romanesti indeosebi pentru concizia, dina- rmismul si armonia compozitei 132 Romanul Baltagu! preia nucleul epic al baladei populare Miorita, pe care-| dezvolta intr-o naratiune densa, structurata in saisprezece capitole, avand in centrul ei tema cdutérii si a cunoasterii adevarului. Actiunea romanului este plasata la confluenta dintre jumea patriarhala a satului moldovenesc de munte si universul orasului invadat de elementele noii civilizatii a inceputului de secol al XX-lea. Nucleul epic al romanului este simplu: Nechifor Lipan, oier instarit din satul Magura, pleacd la Dorna pentru o afacere cu oi. Sotia sa, Vitoria, ingrijorata c& Nechifor nu s-a intors, pleacd pe urmele sale pentru a afla ce s-a intamplat cu el. BALTAGUL —fragmente — de Mihail Sadoveanu Siipine stdpine, Mai cheama s-un cine... I Domnul Dumnezeu, dupa ce a alcatuit lumea, a pus randuiala si semn fiecirui neam. [...) La urmi au venit si muntenii! -au ingenuncheat la scaunul Imparagiei. Domnul Dumnezeu s-a uitat la ei cu mil — Dar voi, nacajitilor, de ce agi intarziat? — Am intarziat, Prea slavite, caci suntem cu oile si cu asinii. Umblim domol; suim poteci oable gi coborim prapastii. Asa ostenim zi si noapte; ticem si dau zvon numai talincile. lar asezatrile nevestelor si prunci- * muntean, s.m.—(in text) persoana care locuieste la munte sau este originara de la munte.lor ne sunt la locuri stramte intre stanci de piatra. Asupra noastri fulger’, tris neste gi bat puhoaiele. Am dori stipaniri largi, campuri cu holde gi ape line. — Apoi ati venit cei din urma, zice Domnul cu parere de ru. Dragi imi sunteti, dar n-am ce va face. Ramaneti ‘Nu va mai pot da intr-adaos decat o inima ugoara ca sa va bucurati cu al vostru. Sa va para toate bune; sa vie la voi cel cu cetera; gi cel cu bautura; si s-aveti muieri frumoase i iubere. Povestea asta o spunea uneori Ne- chifor Lipan la cumatrii? si munti, la care in vremea iernii era nelipsit. Zicea el c-ar fi invayat-o de la un baci batran (...]. Si de poveste [...] Vitoria, nevasta lui Nechifor Lipan, isi aducea aminte stind singura pe prispa, in lumina de toamna si torednd. Ochii ei capri, in care pared se risfringea lumina castanie a pirului, erau dusi departe.|Fusul se invartea harnic, dar singur. Saul risipit pe rapi sub pidurea de brad, cisugele sindrilite intre garduri de razlogi, paraul Tarcaului care fulgera devale intre stanei erau cazute intr-o neguri de noapte.Acei ochi aprigi gi inc tineri'piutau zari necunoscute. Nechifor Lipan plecase de-acasi dupa niste oi, la Dorna, g-acu Sfantu-Andrei cra aproapé §i el inca nu se intorsese. In singuratatea ei, femeia cerca si patrunda pana la el. Nu putea si-i vada chipul; dar fi auzise glasul. Intocmai asa spunea el povestea. cu ce ave > perdea, sf. — (pop.) adapost (de iarn’) pentru oi. 4 barzob, s.n. — coguley din cetina de brad, in care se ele, ornamentata si previzurd eu buzunare, pe care o poarta ti 5 chimir, sn, —cingitoare de [Mitoria, ramasa singura cu fata sa, Minodora, cauté sfat la parintele Danila, merge si la baba Maranda, vrdjitoarea satului, ard s8 g8seasca rs- ppunsul si alinarea de care avea nevoie. Temerile femeii sunt confirmate de presimiri negre side un vis in care vede pe Nechifor ,calare, cu spatele Intors catré ea, trecdnd spre asfintit o revarsare de ape”. isi cheama baiatul, pe Gheorghita, plecat la apa Jijel, cu ole la pasunat, in speranta ca acesta Ti vai sprijn in aflarea adevarului,) v Catri sarbitorile de iarn’, Gheor- ghita veni de la apa Jijiei, unde lasase oile in perdele’, in sama baciului celui batean ‘Alexa. Nechifor Lipan nu se aratase inca acolo, ca-n toti anii, dupa legea pe care el singur © intocmise; feciorul urmase porunca mamei din rivagul alcatuit de parintele Danila. Vitoria il primi cu mare bucurie il saruta pe amandoi obrajii; dupa aceea trecu in alta odaie si se incuie pe dinlaun- tru, ca si poata plinge singuri. Indara ‘ins isi aduse aminte cA feciorul ii vine de pe drum lung, ca-i trudit si mai ales flimand. Veni iar catra el, cu pita proas- pata si cu un harzob* de pastravi afu- mati. Trimese pe Mitrea [argatul] la domnu Iordan crasmaru, s-aduci oleacd de rachiu de cel bun si-i ceru lui Gheor- ghita si-i spuie toate. [...] Gheorghita era un flacdu sprancenat s-avea ochii ei, Nu prea era vorbaret, dar stia si spuie destul de bine despre cele cebondita® inflorita si si-si cufunde pal- mele in chimir. Intorcea un zambet frumos ca de fata gi abia incepea sa-i infie~ reze mustacioara. Vitoria il admira din cealalta parte a masuyei; Minodora se cuibarise pe un sciunel, jos, gata si sari de cate ori trebuia ceva. Afara se vedea padurea usor ninsa, subt un cer albastru si insorit de moina. — Acolo-s toate bune? — Toate. Am gisit stuh’ nalt si voinic. Am durat perdele ca pe trei iceni. Am sapat bordeie. [...] Pe urma am nu- mirat oile si Alexa baciul le-a insemnat la ribus®. Eu le-am seris in condica la mine. Tar mos Alexa radea. Zice ci de cand ¢ el n-a vazut oi scrise in condica. Fata indrizni de pe scaunasul ei: — Ce fel de oameni sunt pe-acolo? —Oameni ca tofi oamenii, rase flacaul. — Hori sunt? —Sunt. $-apoi m-am suit in tren s-am mers, s-am mers, pana la Piatra. Femeile stiau ceva nedeslugit despre tren. Nu indraznira sa ceara mai multe lamuriri. Tacura un rastimp. Stitea intre ei intrebare crincen’. Vitoria asa si-i treacd valul care o nibusea si zise incet, privind spre lumina de-afara: — Inca n-am primit nici o stire de la ‘atu: U. * bondiyd, sf. (Forma literara, bundita) — diminutiv al lui banda (reg,), haina facuta din piei de oaie, purtata de tarani iarna, 7 stub, sin. — (regionalism; forma literar stuf) erestie * radbus, san (Forma literara, naboj) — bueata de lemn pe care, in trecut, se insemnau, prin cresticur, diferite socoteli(zlele de munca, banii datorayi, numarul vtelor et) Gheorghita agezi domol lingura Kin- gi strachina si impinse deoparte panea coapti anume pentru cl. Se uiti si el pe fereastra, Drumusorul cotit era pustiu, — Ce si fie, nam ingeles, urma nevasta. M-am sfétuit cu parintele, am pli- tit slujbe. Mai agtept pusin, si vad hota rdrea de sus. Ma gindesc in fel si chip si am un vis, care-mi manancA sanatatea gi ma imbétraneste. Mai stau pana ce gi- tesc de postit cele douisprezece vineri Fiind singuri aicea in sat si fara neamuri, trebuie si te trimet pe tine, ca un barbat ce esti, sa-] cauti si si-l afli. — M-oi duce, raspunse Gheorghita cu indoiali. Se poate sa i se fi intamplat ceva. — Ce si ise intimple? rispunse aprig nevasta. Sa-i fi facut farmece vreo muiere, cum spune baba Maranda, eu n-as crede. [...] Visul meu e semn mai greu. ‘Tu spui bine: i ma ingrozesc a gandi. Mai bine sa fie ce zice baba, decat ce arati visul meu. [ Trebuie si te duci si si-l cauri pe tatu-tau, alta nu-i nevoie sa stii. M-oi duce, daci spuis dar e bine si-mi arati ce si cum; ca sa stiu ce sa fac. Vitoria il privi clipind. fl vazu sfios si nesigur; pe cand ea era plina de ganduri, de patima si durere. Ofta cu naduf siin- cepu sa string’ masa, cu migcari smun- cite. Fata voi si-i ajute; ea 0 didu la o parte cu cotul. Baiatul se inchin’ la icoa- ne multimind lui Dumnezeu pentru s-a intimplat ceva la caremasa, apoi iesi in sat ca si intalneascd prietini si sa intrebe vesti despre fetele cu care se afla bine. Stipana casei il ur- mari cu ochii pana departe pe hudira, dupa aceea, Langa vatra, cu coatele pe ge- nunchi si cu tamplele in palme, se cu- funda in starea ei obisnuiti. in inchipuirea ei, banuiala care intra~ se intr-insa era un vierme neadormit. Se desfacuse incet-incet de lume si intrase oarecum in sine. Din fata nadej- dii pe care si-o pusese in singurul barbat al casei, intelegea c& trebuie si deie inapoi. Asta era o mare mahnire. Poate se astepta la dansa. Totusi va gisi un mijloc ca mintea ei si ajute si bragul lui si li creze. Fiinta ei incepea si se concentreze asupra acestei umbre, de unde trebuia sa iasi lumina. [...] Timpul statu. fl insemna totusi cu vinerile negre, in care se purta de colo-colo, fara hrana, fara apa, fara cuvant, cu broboada cernita peste gura. Sarbatorile si petrecerile solstitiului? de iarna i-au fost pentru intaia oar’ straine gi depar- tate. Uririle de Anul Nou, capra si cilu- qul gi toata zvoana gi veselia cotlonului aceluia din munte le respinsese de catri sine. [...] Ea ins se socotea moarti, ca gi omul ei care nu era linga dinsa, Abia acum intelegea ci dragostea ei se pis- trase ca-n tinereta. S-ar fi cuvenit sé-i fie rusine, céci avea copii mari; insa. nu marturisea asta nimanui, decat num; siesi, noptilor si greierului din vatra. lon Tuculesc 1910-1962) — Interior Jn ziua de Boboteaza, cand parintele Danitil Milieg a binecuvantat fantanile si izvoarele gi toate apele, padurea de pe Magura era imbricata in promoroaca. Cerul se boltea verde, rapile erau pline de troiene, drumurile la Bistrita erau in- chise. Era insa intr-a saptea vinere de post gi Vitoria hotirase, in singuratatile ei, un drum la Piatra si la manistirea Bis- ita. [...] — Mani dimineata ne ducem la Piatra. — D-apoi om putea razbi, mamu — Om cerca; cine nu ceared, nu iz- bandeste. — $i asta-i adevarat, raspunse el mahnit in sine; cici nu se mai putea bucura de hora de a doua zi. — La joc s-a duce sora-ta, zisemun= teanca, privindu-] cu coada ochiului. A 9 sobsita, s.a.—fiecare dintre cele dous momente ale’anului cind soarele'se afla ayceamairmareindl- time fata de Ecuator; datele calendaristice corespunztoare acestor momente (22 iunie si 22 decembrie) marcheaza ziua cea mai lunga, respectiv cea mai scurtd din an,' } : A spune ea mandrelor vorbe bune si noi ne-om duce la datoria noastra. |«Mama asta trebuie si fie farmaca- toare; cunoaste gandul omului... » cuget cu mare uimire Gheorghita| Cum ajunse acasi, se duse incruntat la casuta vitelor gialese la o parte doi cé- luti pagi!®, care se imprecheau bine la umblet si erau cei mai buni la ham. [...] Pregati toate singur, fari Mitrea, ca si-si ieie de-o grija, si se gindea la multe lucruri bune peste care a avut el stapanire in munte cat a fost copil. Piraul cu bul- boanele au fost ale lui. Potecile la zmeu- ri si mai sus la afine, cind ocolea asa, de buni-voie, umblind dup3 turmele cio- banilor. Povestile la stina, sara, cind invaluie focul limbi sub spranceana padurii. $tia si cheme in amurgit ierun- cile" si cépriorii. Toate acestea i le aducea aminte mirosul de fan, in care pluteau vara gi copilaria. Cum se risipeste mireasma in ger, asa s-au dus toate. ‘Acumaa intrat la slujba grea si la nacaz. Se vede c& tatu-siu Nechifor va fi cazut pe undeva s-a pierit, ori l-au omorat ho- tii, Pentru o tinereta ca a lui cade grea sarcina gospodarici. $i, maicd-sa asta s-a schimbat. Se uiti numai cu suparare gi i-au crescut fepi de aricioaica. Cand intra el in casi, Vitoria inalya fruntea de langa vatra. — Nu te uita urat, Gheorghita, ca pentru tine de-aci inainte incepe a rasari soarele. «Ce-a fi vrand ea si spuie? » se intreba el, fara a da raspuns. — Eu te cetesc pe tine, macar cd nu stiu carte, urma femeia, Ingelege ca juca: riile au stat. De-acu trebuie si te arayi barbat. Eu n-am alt sprijin si am nevoie de bragul tau. {in glasul maica-sa tremurau lacrimi. Gheorghita simfi o ugoard induiosare; totusi nu i se putea alcdtui in minte nici 0 vorba de mangiiere. A doua zi, sambata, plecara la ra: tul soarelui, invaligi in cojoace. Vremea era linistita i blinds, dar drumul greu, caci partiile nu erau bine rupte. Caii lup- tau cu mare vrednicie; intr-o vreme Gheorghita lepida cojocul si trase de sub fan lopata de lemn. Incepand bitilia cu troianul, deodata simi in el putere gi indarjire si nu se opri pan’ ce nu-| birui ca pe-o fiinta. Privi spre maica-sa; 0 vazu zambind gi intelese ca i-a dat rispun- sul pe care nu-| putea gingivi in ajun. «Femeile-s mai viclene, cugeta el apu- cand iar hagurile; ele-s mai iscusite la vorba; iar barbatii is mai prosti; insi mai tari de vartute!?. » Asta tot maici-sa 0 spusese cindva. [Sfatuita de staretul manastrii, prea sfingitul Visa- tion, Vitoria pleaca la Piatra-Neamt, pentru a cere stipinirii si cerceteze disparitia sogului. Neavand ‘nsa incredere c4 oamenii legii o pot ajuta, Vitoria ia decizia ca, impreuna cu Gheorghita, si porneas- i pe urmele celui dispirut. Ea se supune unui tual de purificare, postind douasprezece vineri. Inainte de plecare, © duce pe Minodora la minis- 1 pag, adj. — (cal sau, rar, alt animal) negru sau roscat cu pete albe. " jerunca, s4. pasire cu penele brune-rogcate impestritate cu pene albe, negre si cenusii cu un cere +03u in jurul ochilor gi cu un mot pe cap, vanata pentru carne. 1 vartute, sf.tirea Varatec pentru a fi in siguranga cit cei doi lipsese. De-a lungul drumului — la Bicaz, Célugi- reni, Fareasa, Vatra Dornei, Borca si Sabasa— cet doi gisesc diferite indici ale trecerii lui Lipan prin locurile respective.] x Locuitorii acestia de sub brad sunt niste fapturi de mirare. Iuti si nestator- nici ca apele, ca vremea; rabditori in suferingi ca si-n ierni cumplite, fara griji in bucurii ca gi-n arsitele lor de cuptor, plicandu-le dragostea gi betia si datinile lor de la inceputul lumii, ferindu-se de alte neamuri gi de oamenii de la cimpie si venind la barlogul lor ca fiara de codru — mai cu sama stau ei in fata soarelui c-o inima ca din el rupta: cel mai adesea se desmiarda si luceste — de cantec, de prietinie. Asa era si acel Nechifor Lipan care acuma lipsea. [...] La Borca a c&zut intr-o cumitrie. Le-au iesit in cale oameni, au apucat de cpestre caii si i-au abatut intr-o ograda. Erau apringi la obraz gi aveau plicere si cinsteascd pe drumeti gi sé-i ospiteze. Vitoria a trebuit si se supuic, sa descalece, si intre la Iehuza si si-i puie rodin'? sub perna un costei!* de bucatele de zahir si pe fruntea crestinului celui nou o hartie de douazeci de lei. S-a inchinat cu paharul de bautura catra nanagi, a sarutat mana preotului, ¢-a ard- tat tuturor celor care yreau s-o asculte ca are greu nicaz ¢-o datorie de bani de la Dorna, pe care de atata vreme o urmareste si n-o mai poate implini. [...] Sf he fpf SM B,C, Fv), Be,¢ * Mf J La Cruci a dat de nunta. Fugeau siniile cu nuntasii pe gheara Bistrigei. Mireasa gi drustele'® cu capete- le inflorite; nevestele numai in catringi si bonditi, Barbatii impuscau cu pistoalele asupra brazilor, ca si sperie si s-alunge mai degraba iarna, Cum au vazut ‘oameni straini pe drumul de sus, vorni- ceii au pus pinteni si le-au iesit inainte cu niframile de la urechile cailor fal- faind. Aw intins plosca -au ridicat pistoalele. Ori beau in cinstea feciorului de imparat si a slavitei doamne mirese, ori 41 omoari acolo pe loc. ‘Nunta s-a abatut catra drum. Vitoria a primit plosca gi a facut frumoasé urare miresei. Arata vesela fata si limba ascutita, desi s-ar fi cuvenit si fie scarbita, caci se ducea la rai datornici, la Dorna. tl Nu putea spune ci-i suparaté de asemenea intarzieri. Mai bine sa se amestece asa, cu voia altora, printre lume, ca si poati mai bine baga in sama si iscodi. Din acestea invata si cum sa se fereasca de adunari, cand va trebui. Bine este si fie la vedere cu prietini, decat ntr-un ascunzig, cu niste dusmani necunoscuti. Cand is multi, ei te bag’ mai putin in sama si tu fi poti mai bine cerceta. Cand is multi, te poti socoti singur, cu nacazul tau; dar cind is putini, impung gi te coasi cu ochii.Pare ci Nechifor a umblat pe acest drum, cu pace. — Poate nu ne-a opri nici pe noi nimica rau, s-om ajunge cu bine la locul oilor. Sa vedem ce fel de yaré-i Dorna si ce fel de munte Raraul. Au mers intr-adevar bine, cu popa- suri potrivite. Cum s-au apropiat de yara Dornelor, Vitoria a inalyat nasul si a simgit in nari ca o mireasma. Nu era nimic decdt un vant subtire gi caldut de la asfingit, care urma si topeasci domol omiaturile, Ea nu simyea nimic din afara; © mistuia o arsiti din Iguntru gi o ina- busea. Avea credinga ci ai aleagi 0 randuiala nous a vietii ei. Dornele-s numai paraie, numai mun- igori cu brazi, numai tapsanuri si ase- zari de sate. Cate neamuuri, atitea Dorne. Neamuri de oameni frumosi si curati. fi pliceau Vitorici. fi privea in treacit cum, petrec la crasma si cum joacd cu mare aprindere gi patima, parcé in putine cea suri avea si fie sfarsitul lumii. Aici in Dorna asta, n-a fost iarmaroc si vanzare de oi; n-a fost nici in Sarul Dornei; nici in Dorna Candrenilor; dupa cat se stie de toata lumea care-i fat fost mare iarmaroc gi s-au vandut multe oi asté-toamni, in Vatra Dornei. [...] Cum au purces spre Vatra Dornei, au intrat intr-o stralucire de soare de la amiazi. Era un drum de dezghet gi prindeau a curge paraie de subt omit. Pe alocuri, pe zapezile batucite, pasii cailor sunau ca pe pod. Iarna se risipea spre toate viile, clipind, si aburea si spre soare. avea si se si petrece, a 16 fintrims, sin. — (xeg,) ci 138 (Drumul celor doi este un adevirat labirint, cu cocoliquri si intoarceri, care-i duce insé in final la Jocul unde se dovedeste intr-adevar c& Nechifor a fost ucis. Cu ajutorul lui Lupu, edinele lui Nechi- for, pripisit dupa crima la nigte gospodari din Sabasa, Vitoria descoperd osemintele soyului sia intro pripastie. Prin intcligenta, intutie, abilitare gi diplomarie, femeia reuseste si reconstituie ce se petrecuse. Romanul se incheie cu praznicul de dupa inmormantarea lui Nechifor.] XVI La poarta tintirimului!® au stat ajutor lang Vitoria domnu Toma si cucoana Maria. S-a dat fiecaruia dintre cei care ieseau, intru pomenirea mortului, un sfert de pine g-un paharel de rachiu. Barbatii si femeile sopteau inchinarea rituala: Dumnezeu sa-l ierte! [...] Dupa ce facura imparteala pomeni- lor si a colivei, preotii isi scoasera de pe ei odajdiile. Mai aveau un crimpei de slujba, care nu era dintre cele mai ugoa- re. Vitoria grabi spre ei, ca si-i pofteasca Ja praznic, acasi la domnu Toma. Acolo aveau si se adune si oamenii stipanirii, cu domnu subprefect, si gospodarii straini veniti de peste munte. Gospodina lui domnu Toma ficuse toate cum putuse mai bine. Find vremea postului celui mare, in privinta mane era mai greu. Dar era bautura destula si buna, care implinea lipsurile. Mai ales era.un vin din jos, de la Odobesti, in ca- redomnu Toma igi punea toati credinta. Cand s-au agezat la masa, soarele era in asfinit. Raposatul igi gisise in sfarsit hodina. Cei vii incepura si manance giluste de post si curechi prajit cu olotde cénepa. Preotii si cu domnul subprefect stateau la locul de cinste, in fundul odaii. Gospodarii de la Doi Meri mai ca tsi margine. Vitoria se ayeza in apropierea lor. Dupa ce cinstira cateva pahare, incepura a vorbi despre treburile de pe lumea asta. — Dumneata, domnule Calistrat, zise munteanca, mi se pare cA nu prea mananci, — Ba manane, slavi Domnului si bogdaproste. — Atunci nu bei. Se cuvine sa bei pentru un prietin. — Ba mai ales am baut. Ma gindesc ca suntem departe si avem a porni la drum asupra nopti. —Ce are a face asta? Parca dumitale ti frica noaptea? Vad cé ai baltag”” —Am. — Frumos baltag. Ia mai bea un pahar, ca si vad si eu. $i pe urma vei mai bea si altele, dupa pofta inimii dumitale. ‘Araté-mi si mie acel baltag, Poftese si-1 Imagine dn mul Sakagut 1969 “Gegaor Mircea Muresan) ” baltag, 5 vad. Are si Gheorghita, flacaul meu, unul, aleatuit intocmai la fel. Bogza ranji nu cu voie buna si trecu femeii baltagul, prin latura mesei. Femeia isi chema flacaul. Era la spatele ei. —Gheorghita, ia vezi situ. Pa- i g-al tau. Numai ca al tau abia a iesit din foc si de sub ciocan. ‘Acestalalt e mai vechi si stie mai multe. Rizind, nevasta trecu feciorului baltagul. Calistrat intinse mana spre arma; apoi si-o retrase. Flacaul ii cerceta cu luare-aminte as- cutigul curb si partile late. — Lasa-| si se uite si sa vada, domnu Calistrat, zise munteanca. Dumneata pof- tim si mai cinsteste un pahar de vin de la Odobesti. Dumneata cunosti si stii tare bine ca asemenea vin mai ales ii placea si lui Nechifor Lipan, Eu cred aga, vorbi ea deodata cu alt glas, intorcandu-se catra meseni. Eu cred aga, domnu Calistrat, c& sotul meu umbla singur la deal pe drumul Stinisoarei si se gindea la oile lui. Poate se gandea gi la mine. Eu n-am fost fata, dar stiu. Mi-a spus Lipan, cat am stat cu dinsul, atitea nopti, in rapa — Ce tia spus? rise Bogza. —Mi-a spus cum a fost, rispunse munteanca privindu-l atintit $i zambind — Asta n-oi mai crede-o. —Ba s-o crezi. {ti aduci aminte, domnu Calistrat, ci Lipanavéa cu el g-un cane? y —Mi-aducvaminte. fi zicea Lupt Era harhiic cane, gi viteaz. re-mi-se ca tot aga- topor cu coada lungs, intrebuingat si ca arma, 139— Ei, vezi, domnu Calistrat? Eu stiu si asta, cd acel cAne s-a pus pentru stapa- nul lui, cand i-a vazut in primejdie viata. — Se poate sa se fi pus. — Crezi ci a pierit si cinele? —Nu cred. Mai degraba s-a prapa- dic, — Aga zic si eu. Dar daca s-a prapadit, se poate gasi. — Asta-i mai greu. — Greu pan-intr-atata nu-i, domnu Calistrat, cand este vointa lui Dumne- zeu. Te rog si mai bei s-acest pahar. S4-ti spun cum s-a intimplat? ‘Masa tacuse. Interesat, domnu subprefect Balmez, isi puse coatele pe ster- gar si-si intoarse urechea stinga, cu care auzea mai subtire, privind in acelasi timp gi cu coada ochiului. Simtindu-se observat, Bogza se neli- ni — Dumneata sti gi eu nu stiu, zise el cu indrizneali. Daca stii, spune. — Si-ti spun, domau Calistrat. Omul meu se gindea, vrasizica, la ale lui gi la mine si umbla Ja deal in pasul calului, suind spre Crucea Talienilor. Femeia se opri. — Ei? o indemna, zambind, domnu subprefect. Spune. De ce te-ai oprit? — Unii ar putea zice ca venea la vale. Dar eu tit: mai bine ci se ducea la deal. Dar nu era singur. Avea cu el canele. $i se mai aflau in preajma lui doi oameni. Unul diduse calcaie calului si grabise spre pisc, ca si bage de sama daca nu s-arata cineva. Al doilea venea in urma_ lui Lipan, pe jos, si-si ducea calul de capastru. Si gtiti cd nu era noapte. Era vremea in asfintit. Unii cred ca asemenea fapte se petrec noaptea. Eu am stiin- ‘iced fapta asta s-a petreeut ziua, la asfin- titul soarelui. Cand cel din deal a facut semn, adic& si n-aibi nici o grija, ca locu-i singuratic, cel care umbla pe jos a lepadat fraul. Si-a tras de la subsuoara sting baltagul si, pagind ferit cu opin- cile pe carare, a venit in dosul lui Ne- chifor Lipan. O singura palitura i-a dat, dar din toata inima, ca atunci cand vrei si despici un trunchi, Lipan a repezit in sus ménile, nici n-a avut cénd sa tipes a czut cu nasu-n coama calului. Intor- cand baltagul, omul s-a opintit cu el in desertul'? calului, impingandu-l in rapa. Chiar in clipa aceea cAnele s-a zvarlit asupra lui. El l-a palit?® cu piciorul dedesubtul botului. Calul tresarise de spaima, Cand a fost impins, s-a dus de-a rostogolul. Canele s-a privalit gi el. S-a oprit intai hamaind intaratat; omul a incercat si-i deie gi lui o palitura de baltag, dar duldul s-a ferit in rapa gi s-a dus tards dupa stipan. Asta-i. Cel din urma a incalicat g-a grabit dupa cel din varful muntelui, si s-au dus, Nu i-a vazut si nu i-a stiut nimeni pana acuma. ‘Munteanca ticu si se uit, cu buzele stranse, catra cucoana Maria. Nevasta lui domnu Vasiliu, ca gi cei care erau de 18 prapal, wb. tranz. ¢ refl. — (pop.) ase pierde, a se rita 1° desert, sn. —(pop.) partea scobita a corpului (Ia om i la animale), cuprinsd intre ultima coastd gi osu! soldului. 2% pili, vb. — (pop.) a izbi, a lovis (inv.) a ataca (cu armele).fata, sta intr-un fel de incremenire si ag- teptare. In toata lumea de-acolo erau banuieli. Vorbele gi iscodirile lucrasera cu hirnicie. Deci toati lumea intelegea intru catva istorisirea muntencei. Nu- maicit cei mai mulyi nu-gi puteau da sama de ce muierea asta straing umbla cu pilde gi rautagi. Daca are vreo banuiala, SA spuie; daca are vreun prepus’!, sa-l deie pe fata. ‘Asemenea cuget se aduna, cu manie, mai ales in Calistrat Bogza. El de la inceput, de cum a vazut-o intai gi intai, a priceput ci nevasta oierului vine asupra lui. Pe urma a stat cu rabdare, indoin- dlu-se ca s-ar putea cumya descoperi asemenea fapti care n-a lisat dupa ca nici o urma. Femeia are sa se zbata fara folos si dupa aceea are si se duca in treaba ei. Dar ea nu se ducea. Umbla cu vorbe si cu intrigi proaste. [...] Starnea pe oameni cu feluri de feluri de inchipuiri. O lisa. Ce-i putea face? fi era si mila de dinsa intr-o privingé, cici era 0 viduva care-si ciuta barbatul. De mare mirare este cum |-a putut descoperi intr-o rapa aga de prapastioasa side singuratic’. Mai de mirare sunt alte vorbe pe care le scorneste din nou. $i acuma — povestea intamplarii. Prost si timp ar fi si-si inchipuie ca ea. a fost de fati. Mai prost si mai timp sa creada ci mortul a putut vorbi. Asta n-o mai crede nimeni in ziua de azi. Si totusi, muierea aceasta care-I urmareste a aratat intocmai lucrurile, punct cu punct, pas cu pas. [...] Si fie adevarat ci se pot face vraji si sunt oglinzi in care poti privi lucruri trecute si viitoare? Un 2 prepus, sau.— (pop.) banuiala, presupunere; suspiciune barbat nu poate crede asta; desi, daca n-ar fi, nu s-ar povesti. La urma urmei, sa arate de unde stie si si deie pe faya lucrurile cum sunt. Stie, poate, ceva de la nevasta lui Tlie Cugui. Nepotrivit lucru este si ai de a face cu asemenea prictini si tovarasi ticalogi. Dar nici Ilie Cugui n-a putut vedea in totul lucrurile cum s-au petrecut, in toate amanuntimile lor. Mai ciudat este c& nici el nu stia bine cum a fost. Abia acuma vede ca au fost aga intoemai. Pe cand i se invalmaseau aceste cuge- tari, Bogza, simtindu-se privit, bau pe nerasuflate un pahar de vin, si inca unul. ‘Dupi aceea, fara sa stie cum, lua deodata o hotarare napraznica. Muierea-i muiere si barbatu-i barbat. El era un barbat, de care inca nu-si batuse joc nimeni in viata lui. — Da baltagul, vorbi el, inca stapanit, intinzind mana indarat ctra Gheorghita. — Mai stai putintel, il opri femeia, ca si incheiem praznicul dupa cuviiny’. Ce te uiti, Gheorghita, asa la baltag? intreba ea dupa aceea, razand; este scris pe el ceva? — Asculta, femeie, mormai cu manie Bogya, de ce tot ma fierbi si ma intepi atit? Ai ceva de spus, spune! — Nu te supara, domnu Calistrat, cu intreb pe baict daci nu ceteste ceva pe baltag. —Destul! ricni gospodarul batand cu pumnul in masi si inilyandu-se de la locul lui. Tacamurile se invalmasira, se ridicara spariati. Cecaagin din fm tag Glasul ii rigusi dintr-odata. — Destul! Pentru o fapta, este numai o plata. Chiar daca ag fi eu, mi-oi primi osinda de la cine se cuvine. Dar nu sunt eu. Ce ai cu mine? — Eu? nam nimic!fse apara munteanca, uimita mai presus de orice de o intrebare ca aceea. ? mugi Calistrat, im- prigtiind cu dosul manilor talgerele gi paharele. Dar cu cine vorbesti tu asa, muiere? Dar ce? Ai trait cu mine, ca sa ai asupra mea vreun drept? —Cum n- — Gheorghita, vorbi cu mirare femeia, mi se pare ca pe baltag ¢ scris singe si acesta-i omul care a lovit pe tatu-tiu. [lesindu-si din fire, Calistrat Bogea se repede asupta lui Gheorghiga. Lovie de baiat cu baltagul in frunte si atacat de cainele Ini Nechifor, moare. nainte de a-si da sfarsiul, Calistrat fi recunoagte vina si dezvaluie motivul crimei: luarea cilor. Complicele siu, lie Cugui, recunoaste gi el fapta si este arestat de jandarmi,] — Vina incoace, Gheorghita, vorbi a, trezita din nou de griji multe. Vezi de 2 incilava, vb. — (Inv.) a se urea pe cal,a tesala caii, dupa moda noua care am aflat-o aici, si-i intareste cu orz, cici drumurile inci nu ni s-au sfarsit. Facem cu domau Toma toate socotelile gi p tim cinstit, mulgimindu-i frumos. Pla. tim preotilor, oamenilor care s-au ostenit si tuturora, Pe urmi, stim si ne hodi- nim trei zile, dupa care facem parastasul intai tatalui tau. indata ne incalarim?? 51 ne ducem la apa Prutului la Stefanesti, ca sA cunoastem turma de la Rarau. Socot cA mergind cu spor, pe vreme buna, ne putem intoarce iar aici facem parastasul de noua zile. Apoi ne ducem dincolo la Jijia, ca si vorbim cu baciul Alexa sisi ne alcituim?® cu el pen tru intoarcerea oilor ctr’ munti, unde avem tocmita pasunea de vara. La patruzeci de zile vom fi iar aici gi vom ruga pe domnu Toma si pe parintele si ne-ajute a implini datoria de patruzeci de zile. Avuncea om face praznie mai bun, cu carne de miel de Ja turma cea noua. Om aduce atuncea de la manastirea Varati- cului gi pe sord-ta Minodora, ca si cu- noasca mormantul. $-apoi dupa aceea ne-om intoarce iar la Magura, ca si lum de coada toate cate-am lisat. Iar pe sora-ta si stii cd nici c-un chip nu mi pot invoi ca s-o dau dupa feciorul acela nalt sicu nasul mare al dascalitei lui Topor. in Sabasa, ca sa @ Tema Cititi integral romanul Baltagut. lee, ® aletui, vb.refl. — (reg.) a se ingelege, a caidea la invoials 142ctia | | Descifrarea textului 4. Cititi fragmentul reprodus din capitolul |. Identificati regionalismele, mentio- nand felul lor (fonetice, lexicale, morfologice etc.). 2. Dati cateva exemple de regionalisme din celelalte fragmente reproduse. Mentionati felul acestora. 3. Alcatuiti grupe de cate cinci elevi. Fiecare grupa va selecta din fragmentele reproduse doua cuvinte formate cu sufixe, doua cu prefixe, doua cuvinte compuse si doud formate prin schimbarea categoriei gramaticale. 4. Dati sinonime pentru urmatoarele cuvinte din text: ravas, (sa-i) infiereze (mustacioara), (om) purtat, (raspunse) aprig, (mama asta trebuie sa fie) farmaca- toare, Zvoana (si veselia). 5. Selectati cuvinte care desemneaza realitati asociate in text lumii de la sat, respectiv lumii de la oras (de exemplu, prisp’, harzob, bondité / tren, subprefect, jandarm). 6. Cuvintele semn (cu sensul de ,,destin”) si rénduiala (cu sensul de ,,ordine”) din primul enunt al romanului sunt cuvinte-cheie ale textului. Gasiti in fragmentele reproduse fn manual si alte sensuri in care sunt folosite cele doud cuvinte. 7. Formati grupe de cate cinci elevi. Fiecare grupa va selecta din text cuvinte apartinand cdmpurilor lexicale: oierit, nunta, botez, sdrbatori calendaristice crestine, LS Scrieti in caiete forma literaré a urmétoarelor cuvinte sau secvente din text: capri, tatu-tau, (glasul) maics-sa, (barbatii) is (mai prosti), cumatrie, prepus. Sunt acestea regionalisme din zona Moldovei sau sunt forme populare, aparand in mai multe regiuni ale tarii? @ Tema de catre profesor unul dintre capitolele rom tura respectivelor capitole. Fiecare membru al g al capitolului dat.Imagine dn fi Bleagul 1969 ‘Gegieh: Micea Muresan) 3 4. Pe baza planului simplu de idei realizat ca tema, fiecare grupa va rezuma in cel mult zece randuri capitolul respectiv 2. Identificati. momentele subiectului (etapele naratiunii), completand tabelul de mai jos Descrierea | Repartizarea Etapele naratiunii Ecartanaliipacaant Situatia initial ai Cauza care declanseazé actiunea Desfasurarea actiuni jsurarea actiunii Rezolvarea situate’ dificile Situatia finala 3. Alcatuiti rezumatul intregului roman in maximum o pagina. 4. Lucrand in grupe de cate patru elevi, alcatuiti un rezumat si mai scurt, de o jumatate de pagina. 5. Alegeti trei episoade din roman, care au o ten- siune dramaticd deosebita. Argumentati-v4 optiunea. 2 44. Care este prima referire temporala din text? Ce moment al actiunii marcheaza aceasta? 2. Indicii temporali din text sunt redati in diverse feluri, fie ca numele unor sarbatori crestine, fie c date concrete (ziua si luna), fie ca repere ale succe- siunii anotimpurilor sau ale miscarii astrelor (de exemplu: solstitiul de iarna), Notati in caiete astfel de secvente si comentati rolul lor in crearea atmosferel3. Reconstituiti ordinea cronologica a intamplarilor, pornind de la urmatorul model: cidela cand Vitoria Gi Dorna isi d seama a intarzierea sotului este suspect Imagine din Vata Dorel inaintea sarbatorilor teamna Sf. Andrei de iarna co TO marie une primavara - ° . o e ° —_ targul de — momentul intoarcerea hui. plecarea praznicul heorghita spre Dorna acasa 4. Identificati, in fragmentul reprodus in manual din capitolul |, pasajul in care este descris satul. Comentati modul in care este realizata descrierea (pe larg, foarte concis, cu multe amanunte, in liniile sale generale etc.). 5. Spatiul in care se desfasoaré actiunea este foarte larg, iar itinerarul cautarii este intortocheat. Pornind de la rezumatele facute de voi, reconstituiti traseul parcurs de cele doud personaje. Puteti marca acest traseu pe o harta. 6. Discutati intre voi si indicati punctele-cheie ale acestei calatorii. Explicati optiunile voastre, 7. La sférsitul fragmentului extras din capitolul X (p. 138) apare o descriere a Tarii Dornelor. Comenta- ti-o, referindu-va la: *elementele descrise (locuri, oameni, obiceiuri, natura) si caracteristicile acestora; © atmosfera surprinsd; © impresia de ansamblu.lectia literatura 47 Lectura aprofundata (2) a descrisa: oameni Cees 4. In fragmentele reproduse in manual din Balta- gul apar cateva pasaje In care sunt prezentafi oamenii de la munte. Recitifi, in acest sens, capitolele | si X Identificati trasaturile esentiale ale acestor oament, 2. Comentati relatia dintre traésaturile muntenilor si caracteristicile mediului natural in care ei traiesc Exemplificati cu extrase din text (in special, capitolul X, p. 137: uti ca apele). '3. In roman exist scurte descrieri ale oamenilor si ale atmosferei de la oras. Cititi, in acest sens, fragmentul de mai jos, care prezinta perceptia Vitoriel asupra oamenilor ,,stapanirii imparatesti": In toate odie sed la mese oameni cu condeiele dupa ureche si scru, ar intr-anume odaie sede cel care-i mai mare, primar, Or prefect on politi. Se uta incruntat sii gras i barbs. Tt si scoste Gabucul din gura si récneste la cei mici. Cand Tl aud, cei de prin coda pleaca fruntea si scriu mai hamic, tragand cu coada ochiul uunul la altul s fécdndusi seme ‘acolo vrasazica e stapSnirea Imparateasca, Siasa in toate tar- gure sunt slujasi, primar, prefect si pola, pana la Bucuresti $1 Ia Bucuresti st@ pe tron regele sid porund tuturora. Bun lucru nneaparat, s8 fie asemenea randuial; toate sé se faca dupa porunca isd se scre ce sa f&cut. Aga se cunoaste prin targuri cine cumpara vite si cine vinde, si care incotro se duce. La Dorna de asemeni. Ni cca tn sus pe Tarcau, unde camenil trdiesc cum au apucat si cum T tale capul Comparati felul de a fi si preocuparile oamenilor de la tard si de la oras. Notati in caiete obiceiurile si traditille populare la care se face referire tn fragmentul reprodus din capitolul V. Comentati modul in care acestea ordoneaza viata oamenilor (a adultilor si a tinerilor) de la tard. 5. in fragmentele reproduse in manual sunt descrise cele trei evenimente esentiale ale existentel 146. botezul, nunta si Inmormantarea (praznicul). Identificati in text pasajele corespunzatoare. 6. Comentati pasajele identificate, referindu-va la: e ritualul specific fiecarei ceremonii (participanti, port, comportament, recu- zita traditionala etc.); * atmosfera tipicd unor asemenea momente; « semnificatia fiecdrui eveniment. Eo 4. Calatoria cdtre Dorna este pentru Vitoria si Gheorghita 0 experienta fun- damentala. Ei parcurg, impreuna si fiecare in parte, calea dinspre o lume cunoscuta inspre una necunoscuta. Vi- toria este nevoita s4 pardseasca spatiul familiar al satului pentru a intra intr-o lume noua, cea a orasului, in care domi- na alte randuieli. Gheorghita, la randul su, iese brusc din copilarie spre a intra in lumea plina de griji a adultilor. Recititi capitolul V si identificati pasajele care surprind momentele de inceput ale celor doua experiente. 2. Selectati din fragmentele reproduse in manual secventele care punc- teazé momentele-cheie ale transfor- marii lui Gheorghita. Puncte de reper in acest sens pot fi: * imaginea pe care o are Gheorghita despre propria copilarie; *educatia in spiritul traditiei, ca oier; * asimilarea elementelor de civilizatie moderna; * placerea de a fi alaturi de tinerii de varsta lui. 3. Ce rol are Vitoria in acest proces de maturizare a fiului? Discutati intre voi si argumentati cu exemple din text. 4. Indicati cateva dintre probele la care este supus Gheorghita, referindu-va sila alte capitole decat cele reproduse in manual. 5. Precizati momentul in care proce- sul initierii lui Gheorghita se incheie. 6. Pentru Vitoria contactul cu noua civilizatie este dificil. Cititi pasajul de mai jos: Adevérat c& pand la nacazul acesta care sa abatut asupra case} nici nu a past si n-a avut nevoie de nici un fel de slujbas al mariei sale. Si-a vazut de gospodarie si de oi; a vandut branza, a dat in mana perceptorului vara si birul — s-atat. [...1. 0 ajungea mintea ce are de facut, insa fata de © lume necunoscuta pagea cu oarecare sfiala Discutati si alte pasaje din text, din punctul de vedere al atitudinii pe care 0 are personajul in confruntarea dintre traditie siinovatie: « discutia despre tren (capitolut-V); * discutia despre calendarul cel nou (capitolul »); « replica Vitoriei din finalul romanu- lui4 Imagine cin ful Bakagus Lectura aprofundata (3) 3 EY 4. Nechifor Lipan este un personaj care nu apare direct in roman. Totusi, portretul sau este viu de-a lungul cartii, Care sunt modalitatile de caracterizare folosite de autor pentru a reconstitui imaginea acestui personaj? 2. Notati in caiete céteva trésaturi fizice si morale ale oierului. Confruntati-va punctele de vedere si sta~ biliti de comun acord notele definitorii ale portretului acestui persona). 3. Selectati din fragmentul reprodus din capitolul | elementele care apartin portretului fizic al Vitoriei Lipan. Ce trasaturi morale pot fi anticipate din aceas- t8 succinta prezentare a personajului? 4. Caracterizarea Vitoriel este realizata prin modalitati diverse: * caracterizare directa (facuta de autor, de alte personaje sau autocaracterizare); © caracterizare indirecta (rezultata din faptele, comportamentul, gandurile si framantarile personajului; mediul in care traieste etc.). Alcatuiti grupe de cate cinci elevi; alegeti pentru fiecare grup cate un capitol dintre cele reproduse in manual. Notati in caiete trasaturile morale ale Vitoriei rezultate din fragmentele respective. 5. Confruntati-va notitele si realizati impreuna imaginea de ansamblu a personajului. 6. Alegeti trasatura care v-a impresionat cel mai mult la acest personaj. Scrieti o scurta compunere pornind de la aceasta. Gasiti in text pasajele semni- ficative,(lge Tedorache in ro Vitor pan, dramatize dupa Sataqu, Teatul Me, 1967 7. Cititi urmatoarele opinii critice a, Vitoria e un Hamlet feminin care banuleste cu metoda, cer- ceteazé cu disimulatie, pune la cale reprezentatiuni tradatoare si, cand dovada s-a facut, da drumul rézbunari, [...] Obiectia ce se poate face: prea mult’ indarjre din partea unei femei. (G. Cé- linescu,Istorialiteratuid romaine de la origini pana in prezent) b, Baltagul este [..] 0 epopee [...] n care sufletul tenace si aprig de munteancd al Vitorei Lipan nu pregeta nici o oboseala and nu d8 de firul intamplarilor si maiestria dui Mihail Sado- veanu std intraceea c4 a conturat in trasaturi omenesti, dar far nico slabiciune acest aspru caracter, de o vointd aproape salbate- a, aproape neomeneasca. (Perpessicius, Opere, vol. NV, Mentiuni rtce) ¢. Vitoria are stofa Intreprinzstoare a burghezulu, simtul lui practic lpsa de prejudeca}i, e nereligioasa, vileans si rea. (Nicolae Manolescu, Arca lui Noe) Aratati care dintre aceste puncte de vedere este mai apropiat de al vostru. Alegeti din fiecare un singur element / o trasdtura care vi se pare ca sinte- tizeaza cel mai sugestiv portretul personajului 8. Selectati din capitolul V pasajul in care apare portretul fizic al lui Gheorghita. Ce varsta credeti ca are baiatul? 9. Identificati in text pasajele din care reiese pri- ceperea lui Gheorghita in ale gospodariei si oieritului 40. Cum este vazut Gheorghita de mama sa? Raspundeti, referindu-va la pasajul respectiv din capitolul V, 41. Gheorghité are fata de Vitoria sentimente amestecate: * 0 anumita team si un respect care il fac s nu cracneascé in fata ei; * admiratie pentru feluln care ste sai ,ceteasca” gandurile; * 0 oarecare indoiala in privinta,detiziei mame a porni in cdutarea aso ~ baiatului, ar fi revenitiau Selectati din text pasaje aceste ipostaze.7 lectia literatura 49 Lectura aprofundata (4) SS 4. Ce procedeu de legare a secventelor (inlin- tuire, insertie, alternanta) este folosit cu precddere in j romanul Baltagul? Explicati optiunea autorului pentru acest tip de discurs narativ. 2. Selectati din text cateva modalitati prin care se marcheazé trecerea de la o secventa la alta. 3. Textul incepe cu o secventa retrospectiva, in care Vitoria isi aminteste 0 poveste spusa de sotul ei la diverse petreceri. Discutati modul in care aceasta secventé este inserata in firul narativ si rolul plasaiii ei la inceputul romanului ——k_—=~=—*=“‘“Cs:C‘rS RETROSPECTIVA este un procedeu prin care un moment anterior este adus in prezentul naratiunii. Cel mai adesea, retrospectiva se realizeaza prin rememorarea sau evocarea de catre narator sau de catre un personaj a unor evenimente / intamplari din trecut. [> Modurile de expunere Valoarea textului const, dincolo de semnificatille pe care le degaja, si in maiestria autorului de a imbina dinamic si armonios modurile de expunere. Alcatuiti grupe de cate cinci elevi; alegeti un fragment dintre cele reproduse si comentati rolul modurilor de expunere in text. 150 j2. Discutati fiecare caz in parte, raspunzand la urmatoarele intrebari: * Care este modul de expunere dominant in fragmentul ales si de ce? * Argumentati ce mod de expunere ar putea lipsi din fragmentul respectiv. Cle TaEle suspans 4. Tensiunea dramatica este gradata de-a lungul romanului. Acest fapt provine din reconstituirea treptata a intamplarilor si_,,strangerea cercului” in jurul celor vino- vati de moartea lui Nechifor. Selectati pasaje din text care ilustreaza acest aspect. 2. Recititi ultimul capitol. Comentati felul in care se realizeaza, in acest caz, suspansul. Kou Wed SUSPANSUL este o trdire a cititorului, a ascultétorului sau a spectatorului, care asteapta plin de ermotie o evolutie sau o finalizare dramatic a actiunii. Emo- tia asteptarii, curiozitatea si efectul de surpriza tin treaz interesul publicului. Suspansul este folosit inca din antichitate (in tragedii), dar importanta sa se amplificé 0 data cu aparitia romanului. El joaca un rol important in literatura de aventuri si politista sau in cea stiintifico-fantasticd. Nira Waler-Bes-U me are Rel Miciel-ity 1. Precizati cine relateaza intamplarile in romanul Baltagu/. Alegeti dintre urmatoarele variante’ * unul dintre personaje; * un narator neutru; ‘* mai multe personaje; * un narator care participa afectiv la intamplarile relatate; * atat naratorul, cat si personajele. Argumentati-vd raspunsul dand exemple din text. 2. In unele scurte pasaje din text un personaj devine narator. Comentati.din acest punct de vedere reconstituirea faptelor povestita de Vitoria la Praznic. A * cresterea tensiunii dramatice; * asigurarea unei mai mari credibilitati a narati uni, impresionarea cititorului; - ist © restrangerea perspectivei asupra evenimentelor.kx __——_ VIZIUNEA (punctul de vedere sau perspectiva narativa) se refe- 14 la perceperea lumii prezentate in roman (a universului construit prin ficfiune) de catre un subiect care este narator sau personaj. Cu alte cuvinte, relatia se stabileste intre cel care povesteste si povestire. Omniscienta este un tip de per- spectivd narativd fn care naratorul are © perceptie ilimitata, El cu- Noaste totul despre lumea pe care o prezint8, dar si despre framantarile interioare ale personajelor acestei lumi. 3. Dati exemple din text prin care s4 argumentati cd in romanul Baltagul este vorba despre un narator omniscient. 2 1. Discutati Baltagu/ in comparatie cu alte texte epice studiate de voi in aceasta parte a manualului. Referiti-va la * dimensiunea textului; * numéarul personajelor; * complexitatea personajelor in ceea Ce priveste portretul moral, comportamentul, trdirile interioare etc.; * felul actiunii (simpla, complexa); * detalierea naratiunii; *complexitatea lumii descrise (cadrul general, epoca, aspectele sociale, mentalitatile, atitudinile etc.) ka _— ROMANUL este o specie a genului epic in proza, cu actiune mai complicata si de mai mare intin- dere decat a celorlalte specii epice in prozé, desfasurata, de regula, pe mai multe planuri, cu personaje numeroase. 2. In timp, Baltagul a fost receptat in diverse feluri, fiind citit caz roman monografic — oglind’ a Unei lumi care lupta pentru a-si apara traditile si valorile etice; *roman mitic — preluare si dez- voltare a motivelor principale din balada Miorita sau din unele mituri universale; * roman initiatic — imagine a trans- formarii launtrice a personajelor care ‘traverseaza experiente fundamentale (iesirea Vitoriei din spatiul cunoscut al satului de munte; formarea si maturi- zarea lui Gheorghité, fiul acesteia); * roman politist — urmarire a cauzelor si a circumstantelor unei crime, pentru descoperirea si pedepsirea faptasilor. Alcatuiti patru grupe. Fiecare grupa va aduce argumente pro sau contra acestor interpretari. 3. Argumentati de ce romanul este © specie @ genului epic. ka ——— GENUL EPIC este genul literar in Care naratiunea, descrierea si dialogul alterneaza, accentul cazand asupra naratiuniilect ia | oO Interpretarea textului _ 4. Motivul cdlatoriei este foarte vechi si frecvent in literatura, acesta putand avea semnificatii diverse. Discutati care credefi cé sunt semnificatiile posibile ale acestui motiv in romanul Baltagul. Alegeti dintre urmatoarele variante: C eautarea adevarului; * cautarea nemuririi dorinta de schimbare interioara;_* nevoia de noi experiente; © o confruntare cu noi universuri, © o aventura, 0 cercetare; « dorinta de cunoastere; * initierea in tainele universului. 2. In romanul Baltagul, calatoria ia forma unui drum sinuos, reprezentand 0 adevarata , proba a labirintului” . Ca si in basme, eroii sunt supusi unor Incercari, pri- mesc ajutoare, se confrunta cu dusmani. Identificati aceste elemente in text si explicati diferenta dintre personajele basmului si cele ale romanului. 3. Drumul personajelor este marcat de diverse semne: cosmice (rasaritul si asfin- titul soarelui), ale elementelor naturii (vantul, apele, padurile) sau ale anotimpurilor (ninsoarea, dezghetul). Dati exemple din fragmentele reproduse in manual si explicati in ce fel influenteaza aceste semne starea si actiunile personajelor. 4. Vitoria este sigura cé sotul ei a fost ucis. Aratati care este, in fond, scopul calatoriei sale: * prinderea si pedepsirea ucigasilor; _* razbunarea; « aflarea adevarului; * descoperirea cauzelor omorului * infaptuirea justitie’, * implinirea datinilor crestine. 5. Calatoria are 0 semnificatie diferita pentru fiecare dintre cele doud personaje, Vitoria si Gheorghita. Ce credeti c& descoperd fiecare dintre ei la capatul acestui drum? 6. Cititi urmatorul punct de vedere: Descoperind adevérul, Vitoria verifca implicit armonia lumii: afld ceva mai mult decat pe faptuitor ‘omorului, si anume cd lumea are o coerenta pe care moartea lui Lipan n-a distrus-o. Linistea ei finala, voiosia aproape, cu care instruieste pe Gheorghitd asa se expla: lucrurile pot filuate de la capat, viata merge inainte, (Nicolae Manolescu, Arca lui Noe) Comentati, referindu-va in special la ultimul capitol, aceasta 7. in completarea argumentarii acestei interpretari,.d 7 licd a numelui eroinei.lectia elemente de limba romana 51, = Complementul direct eileen Le, ‘Taranul cunoaste lumea, ca oricine, pe bucitele, dar o gindeste numai in intregul ci. El poate stabili 0 legatura cu tot cosmosul gi are in vedere o ierarhie in care include gi cele mai neinsemnate aspecte ale lumii. Taranul stie cuvintele, gesturile, frant in oglinda timpului de a carui vesnicie a auzit vorbindu-se. El imparte existenta in viata si moarte. Pe prima o traieste, pe a doua o imagineaza. Identificati complementele directe din textul de mai sus si analizati partile de vorbire prin care se exprima. Precizati ce parti de vorbire determina. 2. Identificati complementele directe din enuntul urmator si ardtati ce parte de vorbire determina: lat-I pe lon! k= ____——~<~;7;73;3XCt;<~S;~S; COMPLEMENTUL DIRECT este partea secundara de propozitie care arata obiectul asupra cdruia se exercit direct actiunea. Complementul direct determina © un verb: Ascult 0 doina. * 0 locutiune verbala: Am in vedere studiu! folclorului * 0 interjectie: /ata-|! Complementul direct se exprima prin * substantiv in cazul acuzativ a. cu prepozitia pe: Il vad pe fon b. far& prepozitie: loana vrea un cos- tum popular. * locutiune substantivala: Bunica are inca finere de minte. * pronume in cazul acuzativ a. cu prepozitia pe: Pe acesta nu-| stiu b. fara prepozitie: Ea crede orice. * numeral cu valoare substantivala a. cu prepozitie: |-a intebat pe cei doi despre bunica. b, fara prepozitie: Pe raft sunt patru carti. Cumpar doud dintre ele. * verb la modul a. infinitiv: Nu pot sta mult timp la bunici b. supin: Termin de scris un referat despre literatura orald ©. gerunziu: Aud canténd pe drum * locutiune verbal la modul a. infinitiv: Pot tine seama de sfatul tau b. supin: Mama are de tras un per- daf Marie ¢. gerunziu: Aud tocdndu-i gura in cealalté camera. obiectele potrivite oricarei clipe, stie ce are de facut, se stie pe sine $i pe fiecare ris-Dimiie Gavan fr 182) — laguna Marth Gina @ Exercitii 4. Identificati complementele directe din enunturile de mai jos si indicati partea de vorbire prin care se exprima: Anca n-a réspuns nimic la intrebare. * Na 0 bomboana! « Pe celalalt lam intalnit ieri, « Am de dat o mand de ajutor vecinilor, * |-am intrebat pe toti. * Pe cine ai observat in curte? * George in- cearcé dregerea busuiocului dupa gafa de ieri. * Copilul pe care-| vezi este baiatul vecinilor. * Pe ai tai i-am intalnit la munte. ¢ |-am ascultat pe jumatate dintre ei, * Doresc a-i face jocul Mariel. * Le-am intalnit pe amandoua. 2. Corectati greselile din urmatoarele enuntuti: Care il doresti? * Romanul care ni ba recomandat profesorul nu este la biblioteca. * Asta am cumparat-o azi. ¢ Ingrijeste copiii. * Am chemat toti colegii, * Stie vorbi limba franceza. Poate a rezolva exercitille. * Am incercat de a vorbi cu el. 3. Transformati constructille pasive de mai jos in constructii active si aratati ce parti de propozitie devin subiectul si complementul de agent: Macheta a fost facuta de catre Liviu. * Poeziile sunt scrise de lon. * Cartea a fost cumparata de tata. 4. Identificati complementele directe din textul de mai jos si analizati partile de vorbire prin care se exprima: Nu se putu stapani. Rupse un smoc de fire si le mototoli patimas in palme. Se aseza pe razor, intepeni nicovala in pamant, potrivi taisul coasei si apoi incepu a-| bate cu ciocanul, rar, apasat, cu ochii fintd la otelul argintiu. Cand ispravi, se scula, scoase de la brau gresia, oinmuie bine in apa din toc si apoi man- gaie ascutisul coasei cu gresia, schimband mereu degetele mainii stangi.” Liviu Rebreanu — fon 5. Dezlegati careul de mai jos g3- sind la punctele 2-4 complementele directe exprimate prin substantive in enunturile date: 1 2,3 4 | [ ars 4, Tipul de complement studiat in aceasta lectie, 2. Am intrebat-o pe Irina 3. Am gasit doua rime pentru pronumele el 4. li vad pe Ene in curt. 6. Alegeti dintre variantelel jos litera corespunzatoare | functie tactice a substantivul lini ———— a. subiect ‘bani suns5b 2m Propozitia completiva _]| directa 2 Dy 1. Indicati felul predicatelor din fraza de mai jos Vrem sa facem o vizita la Muzeul Taranului Roman sptamana viitoare, dar nu tinem minte ce ne-a spus organizatorul despre orarul de functionare 2. Despartiti in propozitiifraza de la exercitiul 1 si contrageti propozitile subordonate in partea de propozitie corespunzatoare, indicand ce parte de vorbire este elementul regent. Muze Tran Roman | ec! i | PROPOZITIA SUBORDONATA COMPLETIVA DIRECTA constituie in fraza 0 realizare propozitionald a complementului direct. ‘Completiva directa determina: un verb: Am aflat¥[cd]m-ai cautat.2/ * 0 locutiune verbala: A bagat de seams \/|ca}ramasese singur. °/ * 0 interjectie: lata '/[Eé]ie am de la bunica. 7/ |p Elemeniele invroductve 1. Observati care sunt elementele introductive ale propozitiei subordonate completive directe din schema de mai jos: conjunctii subordonatoare °c Stiu' citit un roman. 2/ od Astept'/( mini compunerea. */ oa. Doresc'/[eafiecare colegfacs un referat.?/ = daca Vad pe fereastral/lacdlvine tata de la servic. ?/ = de N-am bagat de seama’/[dela pleat la joacs or la plat °/ Jocutiuni conjunctionale subordonatoare + cum ca (precum ca) Mihai a sustinut'/(Eam cBjtoate marturile tale sunt fase. 2/ 156 =pronume relative + in nominatw ‘Am auzit\/[cing]a fost vinovatul. 27 + in acuzativ cu prepozitie si ta ajutat!/[pe cBfijau venit la el, */ A inteles'/[faté de cine] locutiune prepozitionala aresit. 7 in dativ Banvieste’/feulj-ai imprumutat cartea. adjective pronominale relative Cumpér'fce]carte vreau. 2/ pronume nehotarate + In nominativ Afla primul’/[orice|se intampla. 2/ * in acuzativ cu prepozitie [Pe oricare]il intdlnea’ Tl intreba de sanatate. 2/ adjective pronominale nehotarate Crede'/[orice]prostie aude, °/ adverbe relative © unde A uitat'/[de unde]a venit. °/ cand L-a anuntat'cand]va pleca la munte. 2/ = cum Vvad'/[cum]zboara pasarile in vazduh. ?/ oat Stia'/{cat]a castigat prietenul sau, 2/ 2. Indicati functile sintactice ale pronumelor si adjectivelor pronominale relative si nehotarate, ca si ale adverbelor relative de la exercitiul precedent. ka: o,. Pronumele si adjectivele pronominale relative si nehot8rate si adverbele relative care introduc 0 completiva directa au functie sintactica de parte de propozitie. Cand introduce completiva directa conjunctia compusa subordonatoare ca. sd nu se poate folosi decat disociata: Vreau ca fiecare si reuseasca in fraza: li primea bucuros'/[pe cati veneau la el.2/ pronumele relativ pe cati este inclus atat in organizarea regentei, cat si in cea a subordonatei, pentru C inlocuieste acelasi substantiv: pe citi [eae direct in regenta — li primea pe vizitatori. ~ | subiect in subordonata —Vizitatorii veneau la el. Cele doua organizari sintactice, regenta si subordonata, se amesteca si dau nastere unui fenomen care se numeste impletirea regentei cu subordonata 1. Ardtati care este locul propozitillor completivesdifécte fata de regenta in exemplele din aceasta lectie. 2. Aratati care este punctuatia propozitiei completive directe in exemplele din aceasta lectie.Locul obisnuit al propozitiel subordonate completive directe este dupa termenul regent. Pentru evi- dentiere poate fi plasata si inaintea acestuia Completiva directa asezata dupa regenta nu se desparte de aceasta prin virgula. Cand sta inaintea regentei, folosirea virgulei sau liniei de pauzd este permisa, dar nu obligatorie. @ Exerciti ¥4. Indicati propozitiile completive directe din frazele urmatoare: Uite pe cine ai asteptat si cine a venit! N-ai tinut minte ce mi-ai promis. # Te rog sé ma scuzi, dar n-am putut sa te anunt ca intarzii. © Mama stia c& dorinta Danei era sa inceapé sa ia lectii de dans. * Vazand 4 a intarziat, a hotarat sa ia un taxi. 2. Faceti expansiunea complementelor directe din enunturile de mai jos: Ti Infeleg teama. + Spune-mi data sosiri in Bucuresti. ¢ Monica si-a recunoscut greseala. © Ai aflat pretul cartii? Completati enunturile de mai fupa modelul urmator: o scrisoare. ‘cea ce am dorit, © Colegii mei asteapta... sam scris [ Va anunt. ect... Indicati felul subordonatelor din frazele: Se stie cd vine. ® Stie ca vine. « S-a aflat cine vine. # A aflat cine vine. 5. Corectati greselile din urmatoarele fraze: Vreau ca s plece mai repede. +e * Aflati despre mine caci sunt sanatos, « Au promis cd a doua zi sd mearga la el, * Pot pentru ca s8 spun adevarul. © L-au intrebat c4 ce cautd acolo, * Lam spus 4 sa plece. # L-a intrebat ca cine este prietenul lui. Mi-a spus ca ce frumoasa sunt. +476. Despartiti in propozitii frazele si analizati propozitiile, dupa modelul dat: wTata a hotarat!/ [ca] nu trebuie?/ S&|mi mai obosesc ochii cu alte carti in afara de cele de scoala.” 7/ Mircea Eliade — Memorii 1_— principals, simpla, afirmativa, enuntiativa propriu-zis8 neexclamnativa 2—completivd directa, subordonats verbului va hotarit" din propozitia regenta nr. 1, introdusa prin conjunctia simpla subordonatoare ca", simpla, negativs, enuntiatva propiv-isa neexclamatva «Trupul gi ar fi vut{@)cante fsa in- mugureasc&{simtea intrand in el soare Si bucurieY dafjin acelasi timp se ofilea in .gasesti Ta Radna or la Lipoval®) loan Slavici — Mara i_auzit, oameni bunifygrai_cu glas gros boieruPfea)domnia Tomsei s-a_ trecut din lum&a ast9fs}a_venit in scaut tari Alexandru-Vodalie card si noi am ajutaér}-am aparat.) “Tafa Sadoweanu — Near! Soimarestior Analizati sintactic si morfologic cuvintele subliniate in textele de la exercitiul et53 | Casa din Bac det Cu) Complementul indirect [Prince se exprma Verisoarci mele ii place cultura populara romancas- ci. Cand am vizitat-o ultima data s-a straduit a-mi infatisa citeva case tardnesti mai vechi. Nu se satura de explicat si nu m-am plictisit deloc ascultindu-i cuvintele, Ma gindesc la descrierea vetrei, locul casei in care se transmiteau traditiile de la o generatie la alta. Cu grija, s-a oprit asupra decoratiilor interioare si mica aritat blide, urcioare, stergare, scoarte. Patru batrane ne-au daruit amindurora céte o cana si o marama: — Na-vi cate ceva de pe la noi! au zis ele. Din cauza darului, Elena din curioasa a devenit recunoscatoare $i yarincile s-au aratat mandre de parerile noastre de bine. Imi aduc aminte cu drag de cele patru si ma bate gindul de a le cilea pragul din nou. Identificati complementele indirecte din textul de mai sus si analizati partile de vorbire prin care se exprima. Precizati ce parti de vorbire determina. ki... COMPLEMENTUL INDIRECT este partea secundara de propozitie care arata obiectul asupra caruia se exer- cita indirect 0 actiune sau o insusire. Complementul indirect determina: © un verb: [i trimit bunicii 0 scrisoare. * 0 locutiune verbala: Nu-si didea seama de greseala. * un adjectiv: Ana e capabild de efort sustinut. * o locutiune adjectivala: Este cu nasul pe sus fata de colegi © 0 interjectie: E vai de ei! * un adverb: A lucrat separat de ei Complementul indirect se exprima prin: * substantiv in cazul a. dativ: Le dau copiilor un dar. ib. acuzativ — cu prepozitie: Ma gandesc /a rude. — cu locutiune prepozitionala: loana se araté mandra fata de colege. ¢. genitiv cu prepozitie, Sealnapustt asupra Manca * locutiun@ substantivala: Ma gandésc a parerile de rau).ale-suroril melee2 a] itie: Ati complotat contra mea. * pronume in cazul a, dativ: Lui iam vorbit despre portul popular. b. acuzativ — cu prepozitie: Ma tem de oricine. — cu locutiune prepozitionald: El se arata grijuliu fata de ai sai. ©. genitiv cu prepozitie: Au unel- tit contra acestuia. * numeral cu valoare substantivala in cazul a. dativ: M-am adresat celor doi. b. acuzativ — cu prepozitie: Se speriase de amandoi. — cu locutiune prepozitionala: E! s-a purtat rezervat fat de primul. c. genitiv cu prepozitie: A actionat impotriva celor trei, verb la modul a. infiniti: Era capabil de a vorbi asa. b. gerunziu: S-a plictisit stand. ¢. supin: M-am apucat de scri. * locutiune verbala |a aceleasi moduri ca verbul: Era bucuros de a-si aduce aminte de trecut. * adje a, propriu-zis: Din gris-a facut alb. b. pronominal posesiv cu prepo- @ Exerciti XA. Identificati complementele indirecte din enunturile de mai jos si indicati partea de vorbire prin care se exprima: Re- nunté la aceasta idee! Nu te mai gandi la eal Esti prea preocupat de punerea la cale a excursiei. * Cui i telefonezi? * Omul fata de care s-a aratat suparat i-a dat ex- plicatiile necesare. * isi zicea cd e bine ce face. * Mihai a actionat impotriva noastr, © Bravo castigatorilor concursului! 2. Construiti propozitii in care verbele de mai jos sa aiba in acelasi timp un. complement direct si un complement indirect, ca in urmatorul model: {i trimit bunicit © scrisoare. a-si aminti ¢ a distribui ¢ a explica 3. Corectati greselile din urmatoarele enunturi: A adus prajituri la copii. « Nea spus la nimeni adevarul. « |-am multumit lui Dan si lui Carmen. Indicati felul complementelor subliniate in enunturile urmatoare si analizati partile de vorbire prin care se exprima: Vad pe cineva. * Se bizuie pe cineva. « Ma tem de el. ¢ Compunerea a fost scrisa de el. * Nu-mi pasa de tine * Ti povestesc despre ceva 5. Identificati complementele indirecte din textele de mai jos si analizati partile de vorbire prin care se exprima: ,Caragea,,cu toata furia de care era sta- : oo panit, nu-i réspunse nimic la toate infru tarile ce arunca batranul cu atata aprindere 5 si curagiu_asupra favoritului sau.” Weuas FIER acai vec snl Nu ar trebui s4 se permitd oricui sa va- 13 0 casa creia i se ridic& acoperisul...” Camif Petrescu — Patul lui Procust 6. Construiti propozitii in care urma- rele verbe sa fie determinate de un complement indirect exprimat prin substantiv precedat de prepoziti: a apela, a beneficia, a depinde, a se deprinde, a se sinchisi 4%. Gasiti in coloana din dreapta co- respondentul functiei sintactice a verbu- ui din enunturile din coloana din stanga. De splat e usor. ‘a. complement indirect ‘Am terminat de splat, _b. nume predicativ Mam séturat de splat. c. atribut verbal A stticat masina de splat. d. complement direct. Rufele sunt de spdlat. —_e, subiect PTY oa = ©Propozitia completiva _]| indirecta 2 Am facut un referat despre sarbatorile romanesti de primavara si am dat materialul cui mi l-a cerut. M-am gandit sa pastrim astfel vii obiceiurile de mar- tigor, de macinici, de Buna-Vestire. 1. Identificati predicatele si indicati felul acestora. 2. Incercuiti elementele de relatie si despartiti frazele in propoziti. 3. Contrageti propozitiile subordonate in partea de propozitie corespunzatoare. Ardtati ce parte de vorbire determina aceste propoziti. ton Thwodorescsion (182-1939) — Tian dn Dabeoges Reinet! re PROPOZITIA SUBORDONATA COMPLETIVA INDIRECTA constituie in fra- 24 0 realizare propozitionala a complementului indirect. Propozitia subordonata completiva indirecta corespunde unui complement indirect exprimat prin substantiv sau substitut al acestuia in cazul * dativ Dau merituosului. —> Dau'/ cui merité.?/ © acuzativ cu prepozitie Ma bucur de pastrarea traditiilor. ——> Ma bucur!/ cd pastrati traditiile.2/ * genitiv cu prepozitie A actionat contra prietenului. —— A actionat'/ contra cui ji este prieten2/ Completiva indirect determina: * un verb — Ma tem'/[cdjintarzie.2/ * 0 locutiune verbala — Nu mi-am dat seama'/[ca]am gresit:*/ * un adjectiv — Mihai era capabil '/[sa]faca un efort mare.4/ © un adverb — E bine '/[de cine] munceste.2/ ia * 0 interjectie — E vai \/[de cine)nu invata.2/ ra aaa 161SS 4. Observati care sunt elementele introductive ale propozitiei subordonate completive indirecte din schema de mai jos: pronume relative + in dativ Dau caietul’ in acuzativ cu prepozitie ‘Se gandeste'/[ia cea calare de facut.2/ ‘+n genitiv cu prepozitie ‘A luptat'/eontra cura atacat.2/ adjective pronominale relative Ma gandesc'/ Eejcarte sd-ti cumpar.2/ pronume nehotirate ‘vin dativ Explic'/[oricuilimi cere lamuriti2/ ‘= Im acuzativ cu prepozitie Se entuziasma'/{de orice spuneai.*/ + In genitiv cu prepozitie A indreptat reprosurile sale'/ BSupra orleuljnu sia scris tema.2/ adjective pronominale E vail/ de OFCE]copil ma supara.2/ nehotarate conjunc subordonatoare oa Sunt convins'/{Ei]voi reussa]iau examenul de capacitate.*/ #8 Problema este'/aJma tem?/fsa}nu int&rzi.27 cash Este bine'{ca]profesorul s-a gandit?/{calfiecarefsa]aiba o alta tema pentru referatul?{p2 carelo s8-| prezinte n perioada de evaluare.“/ + daca (de) Voia'/[Sa}si dea seama’/[dacda rezoivat corect problema.*/ Jocutiuni conjunctionale subordonatoare ‘ca nu cumva s8(ca nu care Adel este {zi]ma tern?(ES mu Cuma Sresesc*/ ‘cumwa $8, nu cumva sa) adverbe relative * unde (c2nd, cum, c&t) Ma mir'undala gasit costume populare asa vechi.*/ 2. Indicati felul propozitillor subordonate din frazele nr. 9, 10, 11 si 12 Rm: .. oeone e impletirea regentei cu subordonata determina includerea pronumelor relative sau nehotérate atat In organizarea regentei, cat si a subordonatei Dau'/ cui cere.2/ complement indirect in regenta — Dau copilului subiect in subordonata — Copilul cere. Se mira'/ de orice fi spuneam.?/ cui [ de orice | complement indirect in regenta — Se mira de adevar. complement direct in subordonata — li spuneam adevarul. 162 —Li ==... ee In cazul adjectivelor pronominale relative sau nehotarate, se antreneaza si substantivul regent in dubla subordonare. Se gandeste’/ la ce probleme va avea.2/ Adjectivul pronominal relativ ce determina substantivul /@ probleme, care este complement indirect in regenta si complement direct in subordonata Adjectivul pronominal relativ are functia sintacticd de atribut adjectival. Cand introduce completiva indirecta (ca si predicativa, subiectiva, atributiva si completiva directs), conjunctia compusa subordonatoare ca ... sd nu se poate folosi decat disociaté, cu intercalarea unor parti de propozitie: M-as bucura ca fiecare copil sa ia examenul de capacitate. 9 SEE 1. Identificati propozitiile completive indirecte din frazele de mai jos si aratati care este locul acestora fata de regenta: * Ma tem sa nu pierd trenul, care nu-i asteapta pe intarziati. * De cine nu invata, relele se agata. * Cum a reusit nu-mi dau seama. 2. Aratati care este punctuatia propozitiei completive indirecte in exemplele de la exercitiul precedent Lis... ee ee Locul obisnuit al propozitiei subordonate completive indirecte este dupa termenul regent. Pentru evidentierea ei poate fi plasata si inaintea acestuia Completiva indirecta asezata dupa regenta nu se desparte de aceasta prin vir- guid Cand sta inaintea regentei, folosirea virgulei sau liniei de pauza este permisa, dar nu obligatorie. @ Exercitii 41. Indicafi propozitiile subordonate completive indirecte din textul urmator: Baba Dochia era o soacra rea, care, intr-un.an//de 1 martie, s-a gandit s4-si tri- mita nora dupa fragi. Un mos i-a dat fetei o mand de fructe si/Dochia nu sita dat seama cA inca n-a venit primavara. Baba a urcat la munte si s-a bucurat ca poate s&arunce pe rand cele noua cojoace pe ca- rele avea. Nu s-a temut ca ploua, dar apa s-a facut gheata si ea a devenit o stanca pe care oricine o poate vedea in Ceahlau 2. Indicati propozitia subordonata completivd directa din textul de la exer citiul 1. 3. Precizati ce parte de propozitie este cuvantul fetei din textul de la exer- Citiul 1 si dezvoltati-o in propozitia corespunzatoare. ¢@. Precizati felul subordonatelor din frazele de mai jos: * Despre ce m-ai intrebat se vorbeste mult. © E usor pentru cine invata * Se spune c munceste mult. * E usor sa vorbesti 5. Corectati greselile din urmatoarele fraze: * Se gandeau ca a doua zi sa plece. * Se temea ca sa-i spund adevarul. * Se mira cd ce destept sunt. 6. Corectati punctuatia din textul ur- miator si explicati in ce constau greselile Se stie, cd intre 1 si 10 martie sunt zilele babelor care sunt noua la numar. Mosii incep de la 10 martie si tin tot noua zile. in traditia populara, mosii se bucurd sa vin vremea frumoasa si bat cu cioca- nele in pamant, Atunci, gerul se teme sa iasd, iar céldura este multumita, cd poate, s8 se ridice si sd topeascd gheata 22 7. Despartiti in propozitii frazele urmatoare si analizati propozitiile, dupa modelul dat: si dadea seama'/(caliubirea aceasta ill departeaza de toate credintele si nazuintele lui?/{si]totusi simtea*/[ca] fara de ea i s-ar istovi inima’/ [ji viata insasi si-ar pierde orice rost,°/[iar] lumea ar deveni un pustiu fara margini."6/ Liviu Rebreanu — Padurea spanzuratilor 1 — principala, simpla, afirmativa, enuntiativa propriv-zisé neexclamativa 2 —completiva indirecta, subordonata locut- Uni verbale ,isi didea seama” din propozitia re- ‘gentd nr. 1, introdusd prin conjunctia simpla subordonatoare ci", dezvottatd, afirmativa, enun- {iativé propriv-zis3 neexclamativa u— Ala, fiule al meu iubit, relua marele preot, cd trebuie sa te pregatesti de cale lunga. Ai invatat infranarea/gi) te-ai deprins sa stai necontenit treaz cu spiritul, Esti gata sa desfaci in tine si pu- terile cele tainice." Mihal Sadoveanu — Creanga de aur A serie istoria/e 0 datorie agate omenir a 0 adaug ai afl objigatie pentry. fecal mandi ca 16) eae fscandl au afl fa cine)poate numai vorbi ee pNcee lorga — ini cari au fost 2A Yop Wet I5- A Beh er 08 eeF \entificati complementele directe si indirecte din textul de mai jos: Trebuie si chibzuiesti la alegerea ta- blourilor pe care le vei aseza in casa. Poti renunta fara grijd la fotografiile de familie, adapostindu-le in albume. Vreau, de asemenea, a-ti aduce aminte cd 0 carpet pus pe un perete nu e un semn de bun gust. Alege un tablou dintr-o galerie de arta si cauta un loc potrivit cu spatiul si cu lumina incaperii. Dezlegafi careul de mai jos: 1.7 Modul verbului complement indirect din enuntul: Era domicé de a merge la film. 2. Cazul substantivului complement indirect din fenuntul: & luptd contra nedreptati 3. Cazul pronumelui demonstrativ din enuntul kam dat acestuia un dar 4, Modul verbulu! complement direct din enuntul: ‘Am de scris 0 compunere. 5. Felul complementului subliniat in enuntul: Nu ‘ma bizui pe cunostintele tale. 6. Prin ce fel de pronume este exprimat complementul indirect in enuntul: Ma gandesc la af mei 7. Ce parte de vorbire determina complementul indirect in enuntul: Ceruf este plin de nor. 8. Felul pronumelui complement indirect in enuntul: Ma uitam la tot de fa fereastra —lolz2|— alalm|> unitatea 4 & Faceti expansiunea complementelor directe si indirecte din enunturile de mai jos, dupa urmatorul model: Nu cred spusele tale > Nu cred ceea ce spui. * Viitorul meu depinde de rezultatul la examenul de capacitate. * Ador cititul, ‘* Ma gandesc la viitor. * Stiu parerea ta Indicati felul subordonatei introduse prin conjunctia s8 in enunturile: Vreau Trebuie Problema era Mi-am exprimat dorinfa Ma gandesc YES Despartiti in propoziti frazele si precizati felul acestora: As fi vrut s3-! mangai intr-un fel, dar nu-mi venea in minte ce-as putea spune unui copil." Mihail Sadoveanu — Un om nacajit Am jncredere, dom’ colonel, i-am raspuns eu, Imi dau seama ca ne-ati sal- vat vietile..." Marin Preda — O ord din august »Se-ntfeba uneori daca Duke, eroul, sau monstrii stiau 8 nu sunt adevarati, cé totul e doar un joc, in care ei trebuie 88 fac fot ce le comanda copilul care se joaca.” Mircea Cartarescu='Florin serie un roman 6. Explicati folosirea virgulelor in tex tele de'la exercitiul 5 7. Analizati sintactic si morfologic cuvintele subliniate la exercitiul 5. 8 merg la munte. 165Eustat Stoenescu (1884-1957) — Natura moar lectia comunicare 35) Analiza de text 1. Pentru comentarea unui text literar se pot propune diferite teme. Compunerea despre un text literar trebuie adaptaté la tema propusa. Se dau urmétoarele teme, dintre care urmeaza s& alegeti una * Demonstrati cd romanul Baltagu/ este 0 mono- grafie a satului romanesc. * Argumentati afirmatia cd romanul Baltagul are 0 intriga politista, 2. Presupundnd cd acestea sunt teme date la.un examen, tratati-o pe una dintre ele, pornind de la sugestiile de mai jos: * Notati ideile care credeti ca au legatura cu tera compunerii (de exemplu, Pentru prima tema, puteti avea in vedere: imaginea satului, obiceiuri, oameni, modiul in care este descris satul etc.; pentru tema a doua: crima, Cdutarea adevarului, reconstituirea intamplérilor, prinderea si pedepsirea cri- minalilor, dinamismul si suspansul naratiunii). * Ordonati aceste idei intr-un plan. INTRODUCEREA poate cuprinde una sau doud idei; de exemplu: — 0 consideratie generala privind opera scriitorului; — 0 raportare a temei propuse la ansamiblul operei; — 0 opinie critica privind subiectul compunerii date. CUPRINSUL este partea cea mai important a compunerii. Planul acestuia ar putea fi: — enuntarea ideilor principale legate de tema compunerii; — dezvoltarea acestora prin idei secundare; — argumentarea fiecarei idei enuntate prin ilustrari din text si, eventual, prin apelul la opinii critice. INCHEIEREA cuprinde o concluzie a temei abordate.unitatea 4 © Redactati compunerea, acordand atentie urmatoarelor aspecte — formularea clara si coerenta a ideilor; — concentrarea ideilor in jurul temei propuse, evitandu-se divagatiile, parantezele, referirile colaterale; — evidentierea ideilor principale prin secvente precum: in primul rénd, un aspect central, un argument important este..., se remarcé..., de mentionat, nu in ultimul rand; —respectarea normelor de exprimare, ortografice si de punctuatie; — pastrarea unui ton neutru, obiectiv si, evitarea, pe cat posibil, a folosirii unor clisee (de exemplu: Ce frumos este pasajul in care...; Iti simti pasil al3- turi de cei ai Vitoriei Lipan...; Sadoveanu — Ceahiul literaturii romédnesti etc.); — asezarea textului in pagina: centrarea titlului, pastrarea marginii, folosirea alineatelor pentru fiecare idee noua, scris lizibil si ordonat, fara stersaturi © Recititi si corectati textul. 4. Recititi primul paragraf din capitolul X (p. 137). 2. Fragmentul dat poate fi analizat din mai multe puncte de vedere: * tehnica descrierii; * portretul colectiv al muntenilor; « legatura dintre munteni si mediul in care traiesc, 3. Analizati textul dat, alegand una dintre abordarile propuse. Tineti seama de urmatoarele sugesti: * subliniati cuvintele sau secventele-cheie din text relevante din punctul de vedere al temei date; * notati ideile pe care doriti s& le dezvoltati, urmarind realizarea unei legaturi logice Intre acestea; © referiti-va strict la tema propusd; # bazandu-va pe observatii obiective, formulati puncte de vedere personale, care se pot argumenta pe baza unor exemple din text; '* exprimati-va clar, concis si coerent. 4. Schimbati compunerea cu colegul de banca. Evaluati-le pelbaza recomanda- rilor de mai sus. Verificati-va obiectivitatea si puterea de"observatie prin discutarea acestor compuneri cu profesorul.nitatea COVE la Evaluare unitatea 4 45 puncte 40 puncte 5 puncte 10 puncte 20 puncte 8 puncte 12 puncte 10 puncte din oficiu: 10 puncte »Ajungand in fata usii de la intrare, el se codi si suie cele doua trepte de piatra si porni spre fundul curtii spre a vedea daci putea da de cineva in odaile de serviciu, Acolo putu si-si dea seama ci partea de din dos a casei avea o inalyime mai mare decit a restu- lui, parter si cat formand doua coridoare suprapuse, cu geamlic. Tanarul se intoarse spre intrarea din faq si medita un mijloc de a-si vesti prezenja. Insi nu vizu prin apropiere nici o sonerie, si a bate la usa i se paru, cum era si natural, o absurditate.* George Cilinescu — Enigma Ouiliei 4. Argumentati faptul ca perspectiva narativa din romanul Enigma Otiliei este omniscient. 2. Ce elemente de suspans puteti identifica In text? 3. Indicati o trasdturé a personajului prezentat in fragmentul dat. 4. Ce fel de casa pare a fi cea descrisa in text? 5. Indicati propozitiile completive directe si completive indirecte din textul de mai sus. 6. Analizati sintactic si morfologic cuvintele subliniate in textul dat. 7. Corectati greselile din urmatoarele enunturi: * A dat la eleve cate o carte. * Te-a intrebat cd de ce n-ai venit. ‘* Ma gandesc la care ai dat caietul * Doream ca sa reuseasca. * |-a spus ca s4 meargé la scoala. * Se gandea ca sa plece. B. Scrieti in maximum doua pagini o compunere in care sa faceti caracterizarea Vitoriei Lipan din romanul Baltagu! de Mihail Sadoveanu.eoevevee Genul dramatic ~ | Comedia Conflictul si personajele textului dramatic Dialog monologul Umorul si ironia Compl tele circumstantiale Propozitiile circumstantiale Alocutiunealectia Wo ce cari 52- 1912), cel mai mare dramaturg roman, * Autor al comedilor © noapte furtunoasa, O scrisoare pierduta D’sle carnavaluluy, Conu Leonida fats cu Reactiunea * Autor de schite (reunite in vo lumul Momente) si nuvele (Kir tanulea, in vreme de r&zboi etc) *# Comedia O scrisoare pierdut citité mai intai Intro sedints a Junimi, a avut premiera in 13 nojembrie 1884 pe scena Tea- trului National din Bucuresti, bu curandu-se de mare succes. De atunc, piesa a fost jucata pe ma- file scene ale teatrelor din Roma nia si din strdinatate, pastran dui actuaitatea si prospetimea. + Momente de eferintan monta- rea piesei Iau constituit specta moftologic, 2d). (familiar) —lipsit de seriozitate 4 penumeratie (corect, remuneratie), sf. —retribuye, plata, remunerare 172PRISTANDA: Patruzeci gi patru in cap, coane Fania, TIPATESCU (razand): Nu umbla cu mofturi’, Ghigé. Nu m-am plimbat eu la luminatie® in trésura cu Zoe si cu nenea Zaharia in tot oragul? Tocmai ea, cum e glumeata, zice: ,Ja sé-i numaram steagurile lui Ghia PRISTANDA (mdhnit): imi pare rau! tocmai coana Joitica, tocmai dumneei, care det... si ne asteptim de la dumneei la o protectie TIPATESCU: Apoi, ea n-a zis-o cu rautate, a nea Zahatia gi ea ca zis-o in gluma. Nu stie si neti omul nostru PRISTANDA: Al dumneavoastra, coa~ ne ‘anica, si al coanii Joi conul Zaharia i, si al lui si le-agi numarar, unitatea 5 Fotogratie cu act Serbo! pide a montare hi vu Cis coane Fanicd?... Ei? asa e? Patruzeci si patru TIPATESCU: Vreo paispee... cinspce. PRISTANDA: Apoi si le numarim, coane Fanica; si le numaram: doua la prefecturi. TIPATESCU: Doua PRISTANDA: Doua pe piaga lui 11 Fevruarie’... TIPATESCU: Patru PRISTANDA (cdutdnd in gand): Dova la primarie... ‘TIPATESCU: Sase. PRISTANDA (acelasi joc) scoala de baieti TIPATESCU: Sapte... PRISTANDA: Unul... la scoala de fete... ‘TIPATESCU: Op Unul la 5 moft,s.n. (familiar) — fleac, lueru neinsemnat; (expresie) a umbla eu mofturi —a invoca motive lipsite de temei. © luminatie, sf. (rar) (variant, iluminatie) — iluminare putemicd a unui orag, a une! strizi ete, eu ‘ocazia unci sirbatori sau festivitati (aici fiind vorba despre sirbatoarea natjonala de la 10 mai). 7 Piata if Februarie — piata denumiti dupa data detronieii/dominitorului Alexandru loan Cuza (1866). 173literatura Chita Pretend, cezen de Aurel gui (1895-1962) PRISTANDA: Unil la spital... TIPATESCU: Noua.. PRISTANDA: Dou: Sf. Niculae... TIPATESCU: Unsprezece. PRISTANDA: Doua la prefectura... paispee... TIPATESCU (rézdnd): Le-ai mai nu- mérat pe ale de la prefectura. PRISTANDA: Nu, coane Finici, si traiti! (continud repede, pe nerdsuflate) Doui la primarie, optspce, patru la scoli, douizeci si patru, doua la catrindala la Sf. Niculae, treizeci... TIPATESCU (razand): Le-ai mai nu- mirat o data pe toate astea gi aduni rau la catrindala, la PRISTANDA: Doamne pazeste, coane Fanica, si traiti, patruzeci si patru, in cap... patruzeci si patru... Cum zie, unul-doua, poate vantul... ori cine stie... TIPATESCU (r@zénd): Ghit nu ma orbi de la obraz asa. PRISTANDA (schimband deodatd tonul, umilit si naiv): Famelie mare... te- numeratic dupa buget mica. TIPATESCU (uitandu-se la ceas): Ia si lasam steagurile, Ghita. PRISTANDA: Curat si le lism, coane Finici. TIPATESCU: Spune odati istoria de-aseara, cd ma grabesc... PRISTANDA: Bine ziceti, coane Fani- ca. Aseara pe la zece si jumatate ma duc acasa, imbuc ceva si ma dau asa pe-o parte si atipesc numai un minutel, ci eram prapadit de ostenit de la foc’. Ne~ vasta zice, pardon: ,Dezbraci-te, Ghiga, si te culea*. Eu, nu; eu, la datorie, coane Fanica, zi si noapte la datorie. Asa, m& scol cam pe la douaspce fara un sfert, si, pardon, mi dezbrac de mondir’, scot chipiul, ma-mbrac tivileste si plec--. la datorie, coane Fanica. Pind si plec se facuse vreo unul dupa douaspee. O iau prin dosul primariei si apuc pe maidan'? ca si ies la bariera ,Unirii*. Cand dau sa tec maidanul, viz. lumina la ferestrele de din dos ale lui d. Nae Cayavencu $i ferestrele vraiste!!, Ulucile inalte... dacd te sui pe uluci, poi intra pe fereastra in casi. Eu, cu gindul la datorie, ce-mi da apoi * foc, sn. (in text) — jos de artificii, folosit cu ocazia unor sirbatori importante. * mundir (varianta mondir), (invechit) — tunica sau, prin generalizare, uniform (militar8)- 1 maidan, s.n. —teren deschis, loc viran situat in interiorul sau la marginea unei localitat- " praiste, s£. — dezordine, neorandviala, harababuras adj. — care se afla in dezordine. 174in gand ideea? zic: ia si mai ciupim noi ceva de la onorabilul’?, ca nu stric&... gi binigor, ca o pisica, ma sui pe uluci si ma pui s-ascull v-auz $i m-auziti, coane Fanica, stiti, ca Ja teatru. ‘TIPATESCU (interesdndu-se): Ei, ce? PRISTANDA: Jucasera stos'?, TIPATESCU: Cine era? PRISTANDA: Cine si fie? das Tonescu, Popescu, popa Pripici. ‘TIPATESCU: $i popa? PRISTANDA: Da, popa si d. Tachiti, si Petcus, si Zapisescu, toata gagca-n par. Jocul era pe ispravite. rutun... iegea pe fereastra ca de la vapor. Mai juca popa si cu Petcus. Ailalfi se- deau de vorba. ‘TIPATESCU: $i Catavencu ma-njura? PRISTANDA: Grozav, coane Fanica, pe guvern gi pe dv... si-si numara voturile. TIPATESCU: Dascalimea, popa gi moflujii! PRISTANDA: Curat moflujii! ‘TIPATESCU: Las’ ca le dau eu voturi. PRISTANDA: Da’ sa vedeti ce s-a-n- tamplat... coane Fanici. Din vorbi-n vorba, Cafavencu zice: .MA prinz cu d-voastra c& 0 si voteze cu noi cine cu gindul nu ganditi, unul pe care conteaz bampirul — si acolo, pardon, tot bampir va zicea — pe care conteaza bampirul ca pe Dumnezeu... sicénd l-om avea pe ala, i-avem pe toti... Ia ascultati scrisoarea asta“... gi scoate o scrisorica din portofel... ,[a ascultati..." Diavolul de auzeam si vedeam cum limea: si fumarie de popi, n-are de lucru? se scoala repede de la joc gi zice: »S% ma-ngropi, sufletul meu, Naica, nu citi... stai, s-o ascult gi eu... si-mi aprinz numai tigara..." $i, coane Finic’, se scoala de la joc, aprinde chibritul, trage din tigara gi vine si arunce chibritul aprins pe fereastra drept in ochii mei... Ma trag inapoi, alunec de pe uluci si caz pe aidan, peste un dobitoc, care pesemne trecea ori sedea lingi uluci. Dobitocul incepe si strige, toti din casa sar naval la fereastra; eu, cum cazusem, ma ridic degrabi, o iau pitulis pe langa uluci si intru in curtea pri- mari TIPATESCU (interesandu-se de povestire): Ei? PRISTANDA: M-am mai intors cu, dar inchisesera ferestrele si lasasera perdelele. TIPATESCU: Cine sa fie? Ce scrisoare? Nu pricep... Ghita, eu trebuie si ma duc la dejun, si nu fac pe nenea Zaharia si pe Zoe sa m-astepte. Ei nu dejuneaza fara mine, si nenea Zaharia nu iese inainte de dejun. $i mai ales cum ¢ Zoe neribdatoare... PRISTANDA: Ce-mi ordonati, coane Fanica? TIPATESCU: Si-mi afli ce scrisoare € aia gi de cine e vorba. PRISTANDA: Ascult, coane Fanica. TIPATESCUy Dacas-ar putea si punem mana gi pe firul asta, — nu doar c& mi-e teama de intrigile.proasteyale-lui 12 gnorabil, adj. — demn de cinste, de stima, de respect; in text este folosic ironic. ® st0s, s.n. — numele unui joc de carti. 14 jnofluz, sn. gif, ad). 1. (invechit) (om) fat, siraci, ruinats 2. om) ingelatypagubic: 175 eeJeane, dasen eat de Aurel Aqui pent pesa © scrsare plus Catavencu, — dar n-ar fi rau sa-] dezarmam cu desavargire, ¢-apoi sa-| lucram pe onorabilul! PRISTANDA: Curat si-l lucrim! TIPATESCU: Stai un minut pind sé-mi schimb haina; iesim impreuna: am sa-ti mai spun ceva. PRISTANDA: Stau, coane Fanica. (Tipatescu iese in sténga) SCENA II PRISTANDA singur Grea misie, misia de politai... $i conul Fanica cu coana Joitica mai stau si-mi numere steagurile... Tot vorba bietei neveste, zice: ,Ghitd, Ghita, pupa-| in bot s papa tot, c& situlul nu crede la al flimand..." Zie: curat! De-o pilda, conul Fanic’: mosia mosie, fonctia fonctie, coana Joitica, coana Joitica: trai, neneaco", cu banii lui Trahanache.... (Iaandu-si seama) babachiil®.... Da’ cu, unde? famelie mare, renumeratie dupa buget mica. (Sade in fund pe un scaun la o parte.) @ Tema Cititi integral piesa O scrisoare pierduta. 5 neneacd, sf.— (reg. si fam.) mama. \ babacd, s.r. — (reg,) tat 176Sine 4. Indicati elementele care va permit, de la inceput, sa observati ca textul citit este extras dintr-o piesa de teatru. 2. in ce parte a piesei se situeaza fragmentul din manual? 3. Pe baza carui mod de expunere este alcdtuit textul dramatic? 4. In afara modului de expunere predominant in textul dramatic, este folosit si alt mod de expunere in fragmentul dat? Identificati aceste pasaje si aratati rolul lor. Lia oe ACT: subdiviziune formala a unei piese de teatru; cuprinde mai multe scene SCENA: subdiviziune a unui act, delimitata, in general, prin: * plecarea sau intrarea unui personaj; * modificarea locului si a timpului actiunii INDICATII SCENICE: sugestii pe care autorul le face privind decorul sau jocul de scena al actorilor; acestea apar in text intre paranteze. REPLICA: fiecare interventie a unui personaj, a 41. Aratati care este pronuntia literara a urmatoarelor cuvinte: famelie, toca’, paispce, cinspce, optspce, doudspce, fonctie, tivileste, fevruarie. 2. Indicati forma corecta a cuvintelor: catrindali, renumeratie, bampir. Precizati ce personaj foloseste in text aceste forme si explicafi ce indica acestea despre nivelul sdu de instruire 3. Selectati din lista de mai jos formele corecte, precizand cauza greselilor con- statate: boliclinicd / policlinic8; rotisor / rotisor; cvorum / corum; geanta / janté; feminin | femenin; filigran | filigram; muschetar / muschetar; muscular / muschiular, geanté latina / ginté latina. 177literatul literat ‘Adeseori, folosind cuvinte necunoscute (de cele mai multe ori, neologice), vorbitorul le pronunta gresit, pe baza unei asocieri cu alte cuvinte asemand- toare, care ji sunt cunoscute (de exemplu, pronuntia renumeratie se datorea- 24 asocierii cuvantului neologic remuneratie cu substantivul numér, care fi este familiar vorbitorului; asocierea este inlesnita de faptul cd sensul cuvantului remuneratie ~ salariu - trimite la ideea de numar, numarare). Formele incorecte au, in textul dat, rolul de a indica gradul de instruire a personajelor. 5 Des Indicati formele verbale corecte pentru: scot, vz, aprinz, prinz. Aceste forme sunt regionalisme morfologice, fiind caracteristice vorbirii din zona Munteniei. Ele apar frecvent in scrierile lui |. L. Caragiale, avand rolul de a localiza actiunea. 2. Discutati erorile care apar in exemplele urmatoare: coanii Joitichii, domnul prefectul, dumneei, ( se fécuse) vreo unul dupa douaspce. 2 Ei ae 4. Explicati sensul urmatoarelor expresii din text: a trage condeiul; dacé nu curge, pic; a orbi de la obraz; toatd gasca-n par. . Indicati greseala din expresia folosita de Pristanda: ce-mi dé in gand ideea 178CO scrsoare pirat, e920 Mice Com Cesta National Cae, 1978) (O sersoar pero, regaor Mircea Matin (Brazov, 1972) 2S Eee 4. La ce se referd cele doud indicatii scenice de la inceputul piesei? 2. Desenati o schité a decorului sugerat pentru scenele | si a Ila, tinand seama de urmatoarele elemente precizate in indicatiile scenice’ * elementele de decor; © pozitia acestora in scend. 3. Examinati cele doua fotografii alaturate, reprezentand finalul piesei O scrisoare pierdutd in dou montari diferite. Observati rolul decorului si al recuzi- tei in transpunerea viziunii regizorale 2 41. Notati in tabelul de mai jos numele personajelor care apar in scena si pe acelea care sunt doar amintite in dialogul redat. .. Precizati tipul de relatie care exista intre cele doua personaje (prefectul Tipatescu si politaiul Pris- tanda); alegeti dintre variantele de mai jos: © prietenie © rivalitate * subordonare * egalitate 3. Completati tabelul de mai jos cu secvente din replicile personajelor, care indica acest tip de relatie. Tipatescu Pristanda Mod de adresare Formule de politete Comportament 4. Indicati temele despre care discuté cele doud personaje. 1794. Delimitati dialogul dintre cele doua personaje, in functie de tema abordata, 2. Indicati replicile prin care se face trecerea de la o temé la alta 3. Care este, de fapt, tema principala a discutiei? Identificati celelalte doua teme care reprezinta divagatii de la tema principala si replicile corespunzatoare. 4. Cititi fragmentele de mai jos si indicati in care dintre urmatoarele tipuri de replici se pot incadra exemplele date: intrebare / raspuns, replica / completarea replicii, replica / confirmarea replicii. | a) T: Migelt b) T: Cine era? © P: Nous suflete, coane Fix P: Curat misell P:Cine sa fie? dascalimea: nica, nous, $i renume: | T: Murdar! lonescu, Popescu, popa ratie. P: Curat murdar! Pripici.. T: Dupa buget! | T: Ei! nu s-alege! T: $i popa? P: Mica, sarut mana, coane P: Nu s-alege! : Da, popa sid. Tachita.. Fanica 5. Indicati cel putin doua modalitati prin care se asigura dinarnica replicilor. 6. Recititi replicile lui Pristanda, care incep cu urmatoarele cuvinte: a) Bine ziceti, coane Fanica b) Da’ sé vedeti ce s-a-ntamplat... coane Fanica... 7. Prin ce se diferentiaza acestea de replicile comentate la exercitiul 4? Referiti-va la lungimea replicilor si la modurile de expunere folosite in construirea replicilor. B. Dati exemple de replici prin care personajul incearca s8 capteze atentia par- tenerului | = DIALOGUL ~ ca schimb de replici intre doua sau mai multe personaje - este principala modalitate de comunicare in textul dramatic. MONOLOGUL DRAMATIC este 0 interventie ampla a unui personaj in prezen- | ‘ta sau in absenta altui personaj, de care poate face abstractie sau cu care sta- i bileste 0 relatie de comunicare (adresare) unilaterala. INTEROGATIA RETORICA reprezinta o intrebare sau un sir de intrebari; intrebarea nu este reala si nu presupune raspuns, constituind doar o forma de ) persuasiune prin care se afirma cu tarie ceva. Intonatia interogativa insotitoa- j fe are exclusiv rolul de a accentua ideea exprimata. EXCLAMATIA RETORICA pune in evidenta diverse stiri emotionale ale vorbitorului. Exclamatia retorica include adesea o interjectie, la care uneori se poate reduce intreaga fraza Ambele procedee retorice sunt folosite pentru a da relief personajelor si pentru a conferi vioiciune dialogului.(9 scrapes, rein Liv Cul, cu Stefan rca ristancs} Si Toma Caragi Mipates) 9. Precizati ce tip de comunicare apate in scena a Il-a; explicat 40. Comentati rolul indicatiilor scenice care insotesc replicile personajelor in fragmentul reprodus |_ <= —~S GENUL DRAMATIC cuprinde opere literare destinate a fi reprezentate pe scend. De aceea, creatia dramatica impune anumite limite in cea ce priveste amploarea in timp si in spatiu a actiunii reprezentate CONFLICTUL DRAMATIC este axa in jurul careia se dezvolta actiunea, bazatd pe imprejurari, pasiuni si caractere care se ciocnesc. PERSONAJELE TEXTULUI DRAMATIC comunica si se comunica prin intermediul dialogulul si al monologului, autorul neintervenind direct jin text decat prin succinte indicatii scenice. 411. Alcatuiti doua echipe de cate zece elevi si un juriu format din trei membri (profesorul si doi elevi). Fiecare echipa va monta intr-o sdptémana primele doua scene din actul | ale piesei O scrisoare pierduta. In cadrul echipei, impartiti-va rolurile astfel + un regizor (cate concepe intreaga organizare a acestei acti- vitati, propune o interpretare originala a textului, d8 indicat acto- tilor si tuturor celorlafi membri ai echiped; + doi asistenti ai regizorulul (care-| vor ajuta pe acesta s8 pla- nifice si s8 urmareasca intreaga actvitate) + doi scenografi (unul se va ocupa de costumele personajelor, iar celalalt va avea in gria decorub; ‘= un eley care va asigura ilustratia muzicala (de la inceputl si de la sférsitul fiecérui act); + un elev care se va oclipalde'machiajal’actonlory + doi actor (care vor interpreta roluril lui Tipatescu si Pristanda); un sufleur. . Juriul va aprecia activitatéa celor doua echipe dand o nota general pentru calitatea fiecarei montari si note separate/pentrufiecare membru al celor doua echipe. 1814. Ce aspecte din text provoaca rasul? Alegeti dintre urmatoarele variante, dand cel putin cate un exemplu pentru fiecare: infatisarea personajelor « limbajul acestora © comportamentul « indicatiile scenice * anumite situatii (Intamplari). 2. Comicul starneste rasul, constand in contrastul dintre doud aspecte opuse ale realitatii (Intre esent si aparenta; adevar si neadevar; efort exagerat in comparatie cu rezultatul obtinut etc,), Dati exemple din text pentru aspectele opuse mentionate. 3. Recititi exemplele de mai jos, comentand cum se realizeaza comicul: 2) P: Dumneata suai sangele poporuluil...b) P: Si la mine, coane Fanicé, s8 trait! greu de tot Acleu! Ce sa zici? Famelie mare, renumeratie mica dupa T: Miselt buget, coane Fania... P: Curat misel! 1 (zambind): Nu-i vorba, dupa buget e mics, asa e T: Murdar! decat tu nu esti baiat prost; 0 mai catpesti de ici, P: Curat murdar! de colo; daca nu curge, pica... Las’ cd stim noi! Ei..." om Doua dintre formele comicului sunt umorul si ironia. Granita dintre ele este foarte flexibil8, aceste forme aparand adeseori imbinate in text. UMORUL presupune bunavointa, simpatie si Intelegere superioara fat de mici defecte omenesti de care se rade. IRONIA se realizeaza prin contrastul dintre ceea ce se spune aparent intr-un enunt si intentia care se ascunde dincolo de cuvinte. 4. Explicati care dintre cele doua forme ale cornicului este folosita in exemplele citate. 5. Comicul poate fi de limbaj (modul de exprimare a personajelor), de situatie (intamplari pline de haz, incurcaturi etc.) sau de caracter (felul de a fi al personaje- lon). Selectati din text cate un exemplu pentru fiecare dintre aceste tipuri I... sd COMEDIA este 0 specie a genului dramatic care provoaca rasul prin surprinderea moravurilor, a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate. 1824. Discutati modul in care apar in text diferentele de statut social dintre Tipates- cu si Pristanda, referindu-va la urmatoarele aspecte * limbajul folosit de fiecare; © modul de adresare; * atitudinea 2. In text apare un amestec de dialog formal si de dialog informal. Selectati cateva secvente ilustrative si argumentati adecvarea tipului de dialog la relatiile existente intre cele doua personaje. 3. Ticurile verbale — folosirea mecanica a unor cuvinte sau formulari — sunt deseori folosite de Caragiale in caracterizarea personajelor sale. Ce indica in acest text ticurile verbale ale lui Pristanda (curat, sd trditi! etc.)? 4. Care dintre cele dou personaje are initiativa schimbarii temei in cadrul dialogului? Indicati pasajele corespunzatoare si explicati ce ati constatat. 5. Pristanda recurge la mai multe tehnici ale comunicérii orale: amanarea rela~ t8rii unui eveniment, divagatia, parantezele, persuasiunea si aprobarea mecanic a celor spuse de interlocutor. Alegeti si ilustrati una dintre aceste tehnici, explicand cauzele si scopul utilizarii ei de catre Pristanda. 6. Indicati rolul exclamatillor si al interogatillor retorice in surprinderea reactiilor personajelor, pornind de la exemple din text. 7. Va propunem un joc: fiecare elev sé noteze pe o foaie de hartie un cuvant ca~ re s surprinda trasatura cea mai important a personajului Pristanda. Trei elevi vor selecta doar acele fise care nu se repetd. Unul dintre voi va citi apoi colegilor aceste fise. Pe bazd de vot, va trebui sa decideti asupra unui numar de patru trasaturi care |-ar putea caracteriza pe Pristanda. @ Teme de reflectie © Realizati o scurta compunere in care s4 discutafi cu argumente una dintre temele: a. Pristanda — canalie, smecher sau ingenuu; b. Pristanda — profitor sau persoana de care se profita @ Activitate suplimentara ‘© Urmariti filmul sau ‘inregistrarea pe casetd video a unui spectacol cu piesa O scrisoare pierdut3. Discutatil apoi, referindu-va la conceptia regizorala, la jocul actorilor, la scenografie etc. 1282Mai. (1622-1673), scritor francez, unul dintre cei mai mati dramaturg) ai literaturi tniversale. = Comedile sale ridiculizeazd defectele contemporanilor sai si ale umanitatil, in general * Domnul Jourdain din comedia Burghezul gentilom (1670) este un burghez instarit, dar grosolan si incu, care viea sa capete me- rierele distinse ale unui gentilom. De aceea, el isi angajeaza Un profesor de dans, un profesor de scrima si un profesor de filo zofie, cérora le core sa-| educe in spirit aristocratic, BURGHEZUL GENTILOM de Moligre PROFESORUL DE FILOZOFIE: — Cunoasteti ceva principii, oarecare inceputuri ale stiinelor? DOMNUL JOURDAIN:— A, da! Stiu sa citese gi si scriu. PROFESORUL DE FILOZOFIE: — Cu ce v-ar plicea s&-nce- pem?[...] DOMNUT JOURDAIN:— Morala? PROFESORUL DE FILOZOFIE: — Da. DOMNUL JOURDAIN: — $i cum 0 intoarce morala asta? PROFESORUL DE FILOZOFIE: — Trateaza despre fericire, invaya pe oameni si-si potoleasca patimile si... DOMNUL JOURDAIN: — Las-o incurcata! Eu sunt arti- gos de felul meu si nu-mi arde de morala; cind m-a- puci artagul, vreau sa-mi dau drumul pana-mi trece. PROFESORUL DE FILOZOFIE:— Anunci, ce doriti sa va-nvag? DOMNUL JOURDAIN: — Ortografia. PROFESORUL DE FILOZOFIE:— Cu placere. [...] Casa urmariti perfect gandirea dumneavoastra si si tratati aceasti materie ca un filozof, trebuie inceput in ordinea lucrurilor, printr-o exacté cunostinga a naturii li- terelor si a feluritelor chipuri cum trebuiese pronuntate. In aceasta privinta trebuie sa va spun ca literele sunt impértite in vocale, fiindea exprima vocile, si in consonante fiindei suna impreuna cu vocalele si nu fac decat si marcheze diversele articulatiuni ale voci- lor. Exist cinci vocale sau voci: A, E, I, O, U. DOMNUL JOURDAIN:— Asta da, mai merge. PROFESORUL DE FILOZOFIE:— Vocea A se formeazi des- chizand tare gura: A. DOMNUL JOURDAIN:— A! A! Bun. PROFESORUL DE FILOZOFIE: — Vocea E se formeazi apropiind falea de jos, de cea de sus: A, E. DOMNUL JOURDAIN: — A, E, A, E. Pre legea mea, asta zic gi eu. A, ce frumos! Asta da! Triiasca stiinta! [...]PROFESORUL DE FILOZOFIE: Am sa va explic eu pan’ la capit toate minunile astea! DOMNUL JoURDAIN: — Te rog! De altfel, trebuie si-ti fac gio marturisire. Sunt indragostit de-o persoana foarte bine si ag dori si m-ajugi si-i scriu ceva intr-o scrisoricd pe care ag lasa-o sa-i cada la picioare. PROBESORUL DE FILOZOFIE: — Grozav de bine! DOMNUL JOURDAIN: — Da, 0 si fie ceva foarte galant! PROFESORUL DE FILOZOFIE: — Nu mai in- cape vorba, Doriti si-i scrieti in versuri? DOMNUL JOURDAIN:— Nu, fara versuri PROFESORUL DE FILOZOFIE:— Nu vreti decit proza. DOMNUL JOURDAIN: — Nu, nu vreau nici proza, nici versuri. PROPESORUL DE FILOZOFIE:— Dar trebuie si fie ori una, ori alta. DOMNUL JOURDAIN: — Da’ de ce? PROFESORUL DE FILOZOFIE: — Fiindca, domnule, ca si ne exprimim nu e decat proza sau versul. DOMNUL JOURDAIN: — $i cum vorbeste omul ce e? PROFESORUL DE FILOZOFIE:— Prova. DOMNUL JOURDAIN: — Adic& aga si fie? Cand zic: »Nicole, adu-mi papueii’ si di-mi scufa de noapte“, e proza? PROFESORUL DE FILOZOPIE: — Da, domnule. DOMNUL JOURDAIN: — Pre legea mea, de peste patruzeci de ani spun proza fara sa stiu! Iti sunt indatorat peste poate. Ag vrea sa-i strecor intr-o scrisorica: Fra moasd marchizd, frumosii dumitale ochi md fac sd mor de dragoste. Dar vorbele astea le-as dori mai galante, mai bine imtoarse. PROFESORUL DE FILOZOMIE: — Sa spuneti asa: ci focul ochilor ei v-a prefacut inima-n cenusa; ca suferiti zi si noapte pentru dansa de chinurile cele mai DOMNUL JOURDAIN: — Nu, nu, nu, nu vreau toate astea. Vreau doar ce ti-am spus: Frumoasi marchiza, framosii dumitale ochi md fac si mor de dragoste. PROFESORUL DE FILOZOFIE: — Trebuie spus mai pe larg lucrurile. DOMNUL JOURDAIN: — Ti-am spus, nu! Nu vreau decat cuvintele astea, dar in- roarse dupa moda, agezate cum trebuie. Te rog si-mi spui feluritele chipuri in care le-am putea turna. PROFFSORUL DE FILOZOFIE: — Le putem pune intai cum agi spus dumneavoastr: Frumoasa marchizd, frumosii dumitale ochi mé fac si mor de dragoste. Sau: De dragoste, sd mor md fac, framoasd marchizd, frumosii vostri ochi. Sau; Ochit vostri frumosi, de dragoste ma fac, frumoasa marchizd, si mor. Sau: Sd mor, frumosit vostri ochi, frumoasd marchizd, de dragoste md fac. Sau: Ma fac frumosit vostri ochi sd mor, frumoasd marchizd, de dragoste. DOMNUL JOURDAIN: — Dar din toate astea, care e cel mai bun? PROFESORUL DF FILOZOMIE: — Cel pe care Lagi spus la inceput: Framoasd marchi- 24, framosii dumitale ochi ma fac si mor de dragoste. DOMNULJOURDAIN:— Vezi, eu n-am studiat, am.n 185lectia » elemente de limba romana S 1 Complementul _]| circumstantial de loc tepta autobuzul in strada, a mérturisit c& deodata a simtit cum este bruscat de un individ ” mascat care a intrat in patiserie urland: Mdinile sus! E wn hold-up! Imediat a luat fursecu- rile, pateurile § iturile care erau asezate deasupra unei etajere. Cu aceeasi rapiditate, le-a dat unui complice aflat in preajma lui si, dupa ce au mers de-a lungul strizii o suta— de metri, s-au despartit a F-o Ta sinatoasa pe aleea din dreapta, | 4 4. Aratati ce produce comicul in articolul de ziar de mai sus. & Identificati complementele circumstantial de loc din textul dat si analizati partile de vorbire prin care se exprima. Precizati ce parti de vorbire determina. & Aratati prin ce parti de vorbire se exprima complementele circumstantiale de loc din urmatoarele enunturi: Hai la el! * Inapoia lui, se afla complicele. ¢ Am pornit spre cei doi, trecand prin dreptul sau. * Nica a tras 0 raita la scdldat. a eam COMPLEMENTUL CIRCUMSTANTIAL DE LOC este partea secundard de propozitie care arata locul in care se desfasoara o actiune. Complementul circumstantial de loc determines © un verb: Locuieste aici * 0 locutiune verbala: Si-a vat talpasita de acolo * 0 interjectie: Ha’ la jon! * un adjectiv: Da-mi cartea’Aezatd deasupra caietului Complementul circumstantial de loc se exprima prin + adverb de loc cu sau fara prepozitie: Se uita in jos. * locutiune adverbiala de loc: Umbla de colo pana colo. * substantiv in cazul @, acuzativ — cu prepozitie: Am pus cartea in sertar. — fara prepozitie, cand arata spatiul strabatut si este insotit de numerale sau adjective: A mers doi kilometri. S-a dus cale lunga. b. genitiv — cu prepozitie: O randunica s-a asezat deasupra casei — cu locutiune prepozitionala: S-a plimbat de-a lungu! raului c. dativ, in expresiile: Stai locului! Se asterne drumului Teri, la patiseria situata Langa Univ a avut loc un hold-up. Un student, eare ag- | 186 Jor* pronume in cazul a. acuzativ cu prepozitie: Am céutat citatul in trei carti, dar nu Fam gasit in nici una b. genitiv — cu prepozitie: Pasé- rea zbura deasupra for. — cu locutiune prepozitionala Copilul statea mn jurul ei c. dativ, cand se exprima prin pronume personal forma neaccentuata precedat de prepozitii sau locufiuni prepozitionale specializate pentru genitiv: Campul se intinde inaintea-mi. In preajma-mi sunt multe flori. * numeral cu valoare substantivala in cazul a. acuzativ cu prepozitie: N-am gasit caietul in primul sertar, dar am gasit fn al doilea b. genitiv — cu prepozitie: Aeromo- delul zbura deasupra celor patru — cu locutiune prepozitionals: Am trecut prin dreptul celor tre * adjectiv pronominal posesiv precedat de prepozitii sau locutiuni prepozitionale specializate pentru genitiv: Inaintea mea, ¢ 0 casa. in spatele meu, se afla campul verb la supin, care apare destul de rar: Intarziase /a prins peste. ‘ww Exercitii @ldentificati_ complementele circumstantiale de loc din textele de mai jos si analizafi partile de vorbire prin care se exprima: Un danez, care locuia in Copenhaga, se visa amiral. Cur intr-o zi, bause un pahar in plus, a inceput s4 se joace in ‘u barcutele, care pluteau de-adyn- auld dee latul, pe deasupra apelor in- volburate ale cazii. Deodata, i s-a parut cA una a naufragiat in larg. Imediat, a emis un semnal SOS catre marina dane- 2A, care si-a indreptat navele salvatoare spre coo! lonatele mentionate in mesaj Ofiterii n-au gasit acolo nimic, dar poli- tistii Lau reperat in Tocuinta sa pe glume- tul lor compatriot, pe care distractia La costat o amenda de 10 000 de coroane. 3 ,Agop din Bazar statea nemiscat dea- lui, aruncand priviri spe- fiate in juru-i, Calugarul se asezase pe un maldar de parame la prova, isi pusese “penas niste ochelarlegati pe dupa urechi cu sfoara si citea smerit «Biblia, trecan- du-si printre degete mataniile slinoase.... In babord se zareau muntii Asiei Mici, acoperifi de z3pada, iar in prova, printre panzele de corabii si fumul de vapoare “care pluteau_in departare, cine avea ochi buni putea sa vada insula Marmara, lega- nandu-se in mijlocul marii ca o arca gre- oaie.” Radu Tudoran — Toate panzele sus Marea este 0 apa folositoare. Ea se intinde de aici si pana in zare. Se intinde simal depatte, fireste, dar marea aia nu se vede si nu ne priveste.” ‘Marin Sorescu — Unde fugim de-acasa? @® indicati functia sintacticd a substantivelor precedate de prepozitia pe in enunturile urmatoare: Il vad pe colegul meu. * Ma bizui pe. ajutorul, profesoru> lui, ¢ Am pus cartea pe masa. 3. Corectati greselile din enunturile urmatoarébouazeci de metri de acolo, s-au Intalnit. ¢ De la Bucuresti-Brasov sunt 130.de kilometri, * Intre Bucuresti- Ploiesti sunt 60 de kilometti 187 “ 2lectia elemente de limba romana Propozitia SS circumstantiala de loc < 2 ee Luni, douasprezece martie, in | latie. La intersectia cu Bulevar- | 4x1, care oprise in dreptul cut Farzoviste, domnul Mitai Po- | dul Castanilor, fiind in intit~ | dorea sil ia. ‘Taxiul a tobi rey Pensionar, se ducea cu | ziere, aplecat incotrais-a pi- | nigte cofraje cu oua lasate acm curing roPrie pentru a-si | rut a fi drumul mai scurt. A | lo unde fusesera descircate de Gummpira niste cémasi maiiel- | rulat eu viteza catre cine ilas- | distribuitori, Peste tot, anlar Hae Unde il timisese sofia Tui. | tepta la magazin si, neatent, a | de te uitar, erau numa; gilbe- Merges la ce magazin ise spu- | lovit putemie din spate o fur- | nusuri de oua, din fericire, sin- ese dar nu'era atent la cireu- | gonetd. Aceasta a intrat intr-un | gurele victime ale accidentalus 4. Despartiti in propozitii frazele din stirea de mai Sus. 2. Contrageti propozitile subordonate in partea de propozitie corespunzatoare, indicand ce parte de vorbire este elementul regent L<—_—__—_—____—. PROPOZITIA CIRCUMSTANTIALA DE LOC constituie th fraza o realizare Propozitionala a complementului circumstantial de loc Circumstantiala de loc determina un verb: Merg'/[undelvreau, 2/ * 0 locutiune verbala: A /uat-o la sdnatoasa'/[incotro]a putut. 2/ * 0 interjectie; Hai'/[unde]am stabilit! 2/ * un adverb: A ramas acolol/[undela copilarit. 2/ * 0 locutiune adverbial: De jur imorejur, / lorincotro|mergeai,?/ erau flori.'/ * un adjectiv: Lucrurile asezate'/[unde]le-am lasat?/ erau pline de praf.'/ Observati care sunt elementele introductive ale propozitiei subordonate circumstantiale de loc din schema de mai jos: adverbe relative ‘Am alergat'/{pand unde]am putut. 2/ adverbe nehotarate tel. 2/ pronume relative M-am indreptat'/fBpre Cine] ma striga, 2 adjective pronominale relative rectie veil 2/ Pronume nehotarate Mergea'/[la oncing}i invita, / adjective pronominale nehotaréte —_Plec!/dinforcelioc nu-mi place. 2/2. Indicati functiile sintactice ale adverbelor, pronumelor si adjectivelor pronominale relative si nehotarate de la exercitiul 1 Xa 41. Indicati functia sintacticd a cuvantului subliniat tn fraza de mai jos: * Unde mergea, acolo il intalnea 2. Despaititi in propozitii fraza de la exercitiul 1 si indicati felul subordonatei k= —~S;«; ADVERBELE si LOCUTIUNILE ADVERBIALE CORELATIVE se gasesc in regenta unei circumstantiale si au rolul de a marca suplimentar relatia dintre cele doud propozitii, clarificand felul propozitie! subordonate BE 1. Ardtati care este locul propozitiilor circurnstantiale de loc fata de regenta in exemplele din aceasta lectie. 2. Aratati care este punctuatia propozitiei circumstantiale de loc in exemplele din aceasta lectie. k= ~=— poti sa legi usor © convélsatie, Ce galigie de culoril 5i din cauza asta sunt foarte repede. prins... Cel mai greu-se fura Rembrandt: Intinzi mana si dai de-ntuneric,.. Nu stiu de ce Bruegel ma face s4 plang, El nu eta mai batran decat mine, Dar i s-a Spus batranul, Flindca pe toate le stia cand a murit.” = Marin Sorescu — Tablouri »Piesa se juca mecanic, fiindca actorii isi stiau rolurile pe si la nevoie improvizau ca in/«commedia dell‘arte», Tocmai aceste abateri patosice de la text constituiau atractia pfeséi, si uni venir de doua ori ca s guste diferentele.” z George Calinescu — Bietu! loanide §f 2+ Indicati felul complementelor subliniate in versurile urméatoare: Hai s vedern si s8 deducem singuri De ce in panzele maestrilor simtim Si-armonie si-ncantare, Un echilibru-n linii si culoare.., ‘Sa impartim corect, deci, spatiul foii, Sa le-asezam la locul lor pe toate...” Constanta Buzea — Ce putem deduce singuri & 3. Identificati_ complementele circumstantiale de mod din enunturile de mai jos si indicati partea de vorbire prin care se exprima: El este singur cuc, © A mers glont la scoala. © Cainele doarme covrig. * E racit cobza. * Echipa noastra de fotbal a fost batuta mar in campi- onatul scolar. © Se uita tinta la el. ” 4, Adaugati in enunturile de mai jos un complement circumstantial de mod: Calul lui Fat-Frumos zbura ca... © Fu- meazé ca... © Este viteaz ca...George Eres sled su, Yehud Menuhin Propozitia nialul compozitor roman. unitatea 5 circumstantiala de mod 2 Re Festivalul international George Enescu a adus pe scenele romanegti mari personalitagi muzicale, dupa cum au putut constata toti spectatorii. Manifestare de prestigiu, festivalul a devenit mai important pe misu rice anii au trecut si a omagiat, precum merit, pe ge- 4. Despanttiin propoziti frazele din textul de mai sus 2. Contrageti propozitille subordonate in partea de propozitie corespunzatoare si aratafi ce determina. Ri oo ee ee PROPOZITIA CIRCUMSTANTIALA DE MOD constituie in frazé o re propozitionala a complementului circumstantial de mod Circumstantiala de mod determina un verb: [Cumliti vei asterne,/ asa vei dormi. #/ © un adjectiv: Era silitor '/cai] putea el. 7/ zare © un adverb: £1 |-a primit bine, V[precumn|m-a primit si pe mine. 2/ EEMencrmueseeuns Observati care sunt elementele introductive ale propozitiei subordonate circumstantiale de mod din schema de mai jos: adverbe relative cum Ana e miadioasa'y| * precum Se poarta'/[precumsti 2 scat Copilultipa'/E&t}putea. 7 locutiuni conjunctionale subordonatoare = dupa cum (dupa cat) estia, / TUmti-am spus,¥/ pleedm maine. ?/ * ca sicum (ca sicind, de parca) Danseaza/[Ea si eumlar fi un fulg,2/ = far sa (fard ca... 58) A actionat!/ (fara saljudece, 2/ pe masura ce Baiatul a fost mai inteligent'/[pe masura cAJa crescut. * scucit...uatad) edilinver, cu ata sti mai multe.elemente de limba romana Ex Indicati adverbele corelative ale pro- frazele urmatoare:/As am stabilit IF pa cum te-ai straduit, tit. © Raspunde} raspuns. AE 4. Aratati care este locul propozitiilor circumstantiale de mod fata de regenta in exemplele din aceasta lectie. 2. Aratati care este punctuatia pro- pozitiei_circumstantiale de mod in exemplele din aceasta lectie. k= —~—~S Propozitia subordonata circumstantiala de mod poate sta dupa sau Inaintea regentei sau poate fi intercalatd in regenta, Cand este intercalata in regent, se desparte prin virgulé. Dupa re- genté se desparte prin virgulé numai daca nu se insist asupra ei inaintea regentei se desparte, de obicei, prin virgula, dar se renun- {3 la virgula cand este considera- 18 absolut necesard intelesului vei fi‘spla- cum ati mai m Exerciti _ 1. Indicati propozitiile circumstantiale de mod din frazele de mai jos si aratati ce parte de vorbire determina: Dupa ce s-a ridicat, a mers inainte ca si cand 198 nu s-a intamplat nimic. * Ma tem ca s-a oprit in parc, precum obisnuieste cand vine de la scoala. ® A intrat in curte fard sa fie vazut de vecinii care discutau aprins * Este rau cd a plecat fard ca parintii sa fie anuntati. ¢ Cu cat inveti mai mult si cu cat raspunzi mai des la lectie, cu atat notele tale vor fi mai mari 2. Indicati felul celorlalte subordonate de la exerciiul 1. 3. Aratati ce fel de propozitii introduce elementul de relatie cum in urmatoarele exemple: Ede mirare 53 Problema este / Cunosc modul 4 stiv CD | cumo sa ia examenul Ma gandeam C/ Va pleca imediat, Asa a luat premiul |, Despartiti in propozitii frazele de mai jos $i analizati propozitiile dupa modelul dat: »{Cumjai vrut, / venit-ai; 2/[dara}nu te vei mai duce?/{cum|vei voi." “/ Petre Ispitescu — Praslea cel voinc si merele de aur 1. — circumstantiald de mod, subordonata verbului ,venit-ai” din propozitia regenta nr. 2, introdus’ prin adverbul relativ cum", dezvoltata, afirmativa, enunfiativa propriu-zisé neexclamativa, «Caso vee maior se oprete 0 clipa‘jea si cur) ar vreasa se reculeaga fiind surprins de inamic.” gee fon tue wena — Vier. li era rusine,| {ca si can toti ar putea y 2 : afle din fata ei cele petrecute, Se de ceva nestiut/fi)nu sti sd calcd [eums8-si tina trupul poarte capulfi)ce s& faca cu mantle ei." loan Slavici — Mara 5. Analizati sintactic si morfologic cuvintele subliniate la exercitiul 4.jectia | unitatea5 7 Complementul _] circumstantial de cauza Din pricina unor constructii impresionante, precum casa Ghica-Gridisteanu, aflaca la intersectia Caii Victoriei cu strada Nicolae lorga, oragul Bucuresti a fost numit ,micul Paris". Restaurarea acestei case a fost dificila si din cauza vecinatitilor, faimoasa Casi Vernescu si Palatul Cantacuzino, azi muzeul ,George Enescu". ‘Temindu-se de erori, arhitectii au analizat atent situafia gi au reinviat cu arta o lume disparuta ce radia de fericire. Lucrarile au fost intarziate uneori de minutiozitatea reconstituirii decoratiilor. Din cauza acestora, interiorul degaja o senzatie de fast si de aceea ai impresia c& te cufunzi intr-o istorie trecuta. Identificati complementele circumstantiale de cauza din textul de mai sus si ‘ » N ~ analizati partile de vorbire prin care se exprima. 2. Precizati ce parti de vorbire determina complementele circumstantiale de cau- 2A din enunturile urmatoare si indicati partea de vorbire prin care se exprima: Am ‘intarziat din cauza celor doi. * A luat-o la fuga de frica. ¢ N-am terminat lucrarea din cauza ta. ¢ Plangea de fericita. * Sacii au plesnit de incarcati. * De tare ce vorbeste, ma dor urechile. » Nazulfife ji erau ingaduite din cauza de boald, ‘=< (COMPLEMENTUL CIRCUMSTANTIAL DE CAUZA este partea secundara de propozitie care arata cauza unei actiuni, a unei stari sau a unel insusiri. Complementul circumstantial de cauza determina: un verb: Tremura de emotie. * 0 locutiune verbala: Nu si-a dat seama de greseala din cauza neatentiei 3 © un adjectiv: Era rosu din pricina furie < \ Complementul circumstantial de cauza se exprima prin’ * substantiv in cazul a. acuzativ — cu prepozitiile de, din, dintru, pentru: Am spart pahanUltdintieo greseala: locutiunile prepozitionate dir cauza de, din pricind de: NU S-2 Ingriiitedingcauzayde, lijare 2 propriei persoane b. genitiv cu locutiuntleprepozitionale din cauza, din pricina: iftatzlabdin cauza plo! ol = cape ase Ghie-Gradsteanu, sara introns* pronume in cazul a. acuzativ cu prepozitie: Nu moare din asta b. genitiv cu locutiune prepozitionala: Din pricina lui, am necazur * numeral cu valoare substantivala in cazul @. acuzativ Cu prepozitie: Pentru cei do/ te-a pedepsit. b. genitiv cu locutiune prepozitionala: A pierdut din pricina amandurora. * adjectiv cu prepozitie sau locutiune prepozitionala a. propriu-zis: A plans de bucuros. b. provenit din participiu: |-a venit rau de neméncar. © pronominal posesiv: Am pierdut meciul din cauza voastré * verb la modul gerunziu: incepand vantul, ne-am intors acasa. Este nerecomandabild exprimarea acestui complement prin verb la infinitiy perfect: 4 fost pedepsit pentru a nu(si) fi facut exercitiul. * adverb precedat de prepozitie: De bine ce trdieste, n-are nici haine. * locutiune adverbiala de cauza: Plous si de aceea stau acass. @ Exerci 11. Raspundeti printr-un enunt continand un complement circumstantial de cauzd, ca in urmatorul model: — De ce tremuri > — Tremur de frig — De ce te-ai infuriat? — De ce a fost amendat soferul? — De ce asteapta lumea in statie? 2. Completati spatile libere de mai jos Cu prepozitii sau locutiuni prepozitionale diferite care sa intre in componenta complementelor circumstantiale de cauza: N-am putut merge la film... lipsei de bani * Pasarile au murit... foame. * S-a lovit... neatentie. e Este frant.., oboseala. 3. Adaugati un complement circumstantial de cauzé urmatoarelor enunturi: Autostrada este blocata. * Carmen are ochii rosii. « Copilul plangea 4. Puneti virgulele necesare in urmatorul text: Intarziind trenul n-am prins legatura si bunica ingrijorandu-se i-a dat telefon mamei. Din pricina ei toata familia a intrat in panica, 5. Identificati complementele circumstantiale de cauza din textele de mai jos si analizati partile de vorbire prin care se exprima: uCapitala Romaniei este asezata pe Dambovita, in pozitia cea mai defavora- bil8 unui mare oras... Curatenia orasului se face intotdeauna pe sfert, din pricina lipsei de apa si a unei canalizari insuficien- te pentru intinderea exagerata a orasului.” Tudor Arghezi — Cu bastonul prin Bucuresti vAcolo, la Bucuresti, e zi de serbare. Se impart premiile. Daca aflau smecherii cA m-am dus la premiu, iar ma dadeau afara din echipa de fotbal. Cu astia — cu fotbalistii — nu e de glumit, ca ma dau afard suta-n suta, daca nu le spun cA s-a intamplat din gresealé sa-mi ‘imparté media de la 14 obiecte la 12 si, oricum, n-a fost din vina mea.” Romulus Dinu — Paznic la pepeni 6. Indicati felul complementelor subliniate: Frunzele batute de vant freama- 14, © Profesorul mi-a spus 3 sunt capabil de efort mai mare. * A transpirat de febré. i Ajectia lesa Ceau-Pandle(n 1827)— Du loie conjunctii subordonatoare = fiindea * deoarece| cach ‘= intrucat oa daca ode un adjectiv: Vremea este frumoasa, '/(dec eG S| Propozitia unitatea 5 circumstantiala de cauza 2 Di Fiindca plouase, cmpul inverzit prea mai striluci- tor. Soarele nu incilzea indeajuns, pentru c& nori rizleti rimisesera inca pe cer. Pe soseaua strajuita de copaci inal, erau putine masini si tata a apasat mai tare pedala de acceleratie, din cauza ca ploaia ne intirziase putin. 2. Contrageti propoziti Despartiti in propozitii frazele din textul de mai sus. ile subordonate in partea de propozitie corespunzatoare, indicand ce parte de vorbire este elementul regent. KL... hee PROPOZITIA CIRCUMSTANTIALA DE CAUZA constituie in fraza o realizare propozitionala a complementului circumstantial de cauzs. Circumstantiala de cauza determina: ¢ un verb: Copacii au inmugurit, '/findcals-a incalzit. 7/ * 0 locutiune verbala: A Iuat-o la sanatoasa, '/| [pentru ca]s-a speriat. */ rarece)a venit primavara. 2/ Observati care sunt elementele introductive ale propozitiei subordonate circumstantiale de cauza din schema de mai jos: Mi-am luat umbrela, /fiindejieri a plouat. / A luat nota mics, ‘/(deoarecelnu s-a pregatit serios. / Tabloul impresioneaza, de asta a facut prostit./ lare 0 mare delicatete a culorlor / [Intrucat]a facut un referatinteresant, '/a fost laudat de profesor. 7 Nu pot expune tabloul, WfedJnu e inanat:2/ Dacal{ratele meu mai mic n-a fost supravegheat de nimeni,'/ [Deru rai rai aia nails. 77elemente de limba romana locusiuni conjunctionale subordonatoare © pentru c& Nu stie, '/[pentra caJnu e atent la lectie. 27 '* din cauza ca (din pricina ca) (Din cauza ca] vremea e rece,'/ mi-am luat puloverul2/ * de vreme ce (din moment ce, [De vieme celam rezolvat problema, !/ mi pot juca la cal 0 data ce) culator. 7/ adverbe relative cu valoare ‘conjunctionala (fara functie sintactica de parte de propozitie) scum [Cumle activ, Vv merge mutt pe jos. 7/ unde WU am dat atentie,'/ sa suparat2/ | eR Indicati adverbele si locutiunile adverbiale_corelative ale propozitiilor circumstantiale de cauza din frazele urmatoare: sa a lam chematSde acéea n-a venit. ¢ Pentru aceea a castigat concursul de —deoarece s-a_antrenat-mult, © Pentru asta ne-am certat, fiindca m-a mintit. © © daté ce am hotarat ceva, apoi nu mai modificém programul. « Pentru c3 nu m-ai ascultat, atunci ai gresit, 2 SC 1. Aratati care este locul Propozitiilor circumstantiale de cauzd fata de regenta in exemplele din aceasta lectie. 2. Aratati care este punctuatia propozitiei circumstantiale de cauzé in exemplele din aceasta lectie. i, Propozitia subordonata circumstantiald de cauza poate sta inainte sau dupa regenta. Aceasta propozitie se desparte prin virgula de regenta, indiferent de locul pe care il are fata de aceasta. Nu se desparte prin virgula cand exprima singura cauza a actiunii din regent’ Indicati propozitiile circumstantiale de cauzi din frazele de mai jos si aratati ce parte de vorbire determina: Si-a dat seama de adevar, fiindca baiatul se Inrosise, cand a fost intrebat daca |-a ajutat pe colegul sau. * De vreme ce este atat de tarziu, N-are rost sé mai stau. ¢ Plec, deoarece trebuie s8 ajung mai repede acasai 2022. Indicati felul celorlalte subordonate de la exercitiul 1. 3. Completati enunturile de mai jos, dupa modelul urmator: din cauza veseliei sale. Ascensorul a ramas blocat. Perdelele erau trase. Matusa mea s-a intors din concediu. 4. Aratati ce fel de propozitii introduce conjunctia subordonatoare cd in exemplele: Atestbine IP og Bucuria noastrd a fost © Am aflat 6% i Nu mi-am dat seama W asm Primisem vestea [\"\ Nea fost nevore s8astept mai mut, JOP E©poespaniiti in propoziti trazele de mai jos si analizati propozitiile, dupa modelul dat [Eumltrecu de vro trei ori pe aceleasi ulite, '/ atrase atentia unul batran?/ (cafalprivea prin fereastra unei case." */ Jon Agarbiceanu — intaiul drum 1 — circumstantiala de cauza, subordonata locutiunil verbale ,atrase atentia” din propozitia regent nr. 2, introdusa prin adverbul relat cu valoare conjunctionala ,cum* D ,Nimeni nu_va dezlega enigma lui, / nan ‘autory) faptei, prichinde- lul cel carn si ciufuligffnu stia ca in joaca lui, atuneyéandpatrupsese prima data in sala barcii de cauclughinlocuise printr- simpla intamplare magazile cu cartuse “y Constantin Chirita — Ciresari can desteptai a doua zi, numai 80p 0 eps, parc’, de somrl/ bagai de sama(@ soarele/usese cu matt harnic decat minéygac)se_pareaYEa) se ‘inaltase pe ceruri, jn varful degetelor si, de peste intariturt/ se_uita_pe ve la mine, tocmai in fundul pester.” Calistrat Hogas — Pe drumuri de munte unitatea 5 t wAxente Sever areal cunoaste pe feciorul lui Dobrovici7karé) ¢ acum langa carul din dreptul magaziei de piei crude?kaehee indent jntins spre el." Tamil Petrescu — Un om intre oameni Mama iLorivesta)in sufletul et de fugamnica incolteste un simtimant starui- Fentrupfiinta frageda carela a hyanit-o cu laptele elvan dd care trebuid fase desparta, chiar azi, faci) yemea injarcatului venise de mult inc." Emil Garleanu,— Céprioara a fim consti . »Trebuie @psuntern o forks uriasa entry cd din materialul frail al cuvigtelor putem clad constructii arhitectonicé or increment mii de ani in amintirea Seance se yor imprastia decat o data cu specia.” Eugen Lovinescu — Memori Puneti virgulele necesare in textul urmator; Mergand in excursie am constatat ca primavara se instalase deplin pe plaiurile noastre intrucat campul in- verzise si copacii inflorisera. Am vazut si berzele reintoarse la vechile cuiburi fiind- se incdlzise. Raurile de munte isi umfla- sera apele pentru ca zapezile se topisera brusc. Deoarece am oprit intr-o poiana cu toporasi am cules cu placere un buchet. 7. Compuneti impreund o poezie, folosind propozitii circumstantiale de cauzé ca in urmatorul model: Ghiocell eal, pent cde inocent cere albasru, pentru cB e visto. soarele. Fiecare elev scrié un vers. Alegeti apoi sase versuri pe baza unul punctaj. Scrieti poemul, obtinut pe tabla si in caiete 203 ‘ s pelectia elemente de limba romana circumstantial de scop 69) Complementul Oamenii preistorici, care umblau dupa vanat imbricagi in piei de animale silba- tice, mu stiau si citeasca, fiindca nici nu se inventase scrierea. Astizi, scrisul si cititul sunt folosite pentru a cunoaste mai bine lumea gi de aceea toti copiii le invata. Cand stii s& citesti intri fntr-o biblioteca in scopul informarii si, fara sa te deplasezi, te intalnesti cu oameni de pretutindeni gi de oricdnd. Puterea lecturii este folosita pentru a comunica, pentru a afla cat mai multe sau spre a schimba mentalititi 4. Identificati complementele circumstantiale de scop din textul de mai sus si analizati partile de vorbire prin care se exprima. Precizati ce parti de vorbire determina complementele circumstantiale de scop din enurtturile urmatoare si indicati partea de vorbire prin care se exprimd: Hai la cumparaturi! A luat-o la sdnatoasa spre a capa. « Invata pentru placerea mamei, * Cu scopul scrierii unei lucrari, a cercetat multe documente. * A citit multe carfi jin vederea examenului. « in curand o sa dam tezé si pentru aceasta m-am pregatit serios. * George are de facut doua referate si in vederea celor doua a studiat foarte mult. ¢ Cu scopul de a scrie un articol pentru revista scolii, am fost sa discutam cu doamna bibliotecara, * Umblé dupa cules informatil. © De asta citeste, ca sa stie k= ~=—<“—i—=—‘S;73; COMPLEMENTUL CIRCUMSTANTIAL DE SCOP este partea secundara de propozitie care arata scopul unei actiuni Complementul circumstantial de scop detesmina: * un verb: In scopul scrierigunei compuneri am citit un articol \e * 0 locutiune verbala: 4 Iyat-o a picior spre a nu intarzia, * 0 interjectie: Haide la plimbare! Complementul circumstantial de scop se exprima prin: + substantiv in cazul a. acuzativ cu prepozitiile dupa, pentru, spre, in, fa: Discutam.pentru gasiree unei salutii b. genitiv cu locutiunile prepozitionale in scopul, cu scopul, in vederea: V-am chemat in vederea discutariireferatului* pronume in cazul a. acuzativ cu prepozitii: Examenul de capacitate este dificil si pentru acesta am citit sute de pagini b. genitiv cu locutiuni_ prepozitio- rnale: Maine, am un concurs de li- teraturd pe scoala si in vederea acestuia am citit doud romane © numeral cu valoare substantivala in cazul a, acuzativ cu prepozitie: Am trei teze si pentru cele tre am studiat serios: b. genitiv cu locutiuni prepozitio: nale: Am doud lucrari la biologie si in vederea celor doud am luat 0 carte de la biblioteca * verb la modul a. infinitiv cu prepozitie sau locutiune prepozitionala: A mers la cabinet spre a consulta un dictionar. Cu scopul de a cunoaste opera lui Mihai Eminescu, a citit o lucrare de George Calinescu: b. supin: S-a pregatit pentru arat. * locutiune adverbiala de scop De asta te-am cdutat, ca sati transmit vestea w Exercitii 4. Gasiti in grupa b complementele circurstantiale de scop corespunzatoare enunturilor din grupa a: grupa a: Maria a deschis geamul grupa b: pentru vacanta de vara ‘Amn luat hartirutiere pentru anu m8 imboinav A ridicat capota masinii cu scopul de a aeris ‘Ana ate oreion si n-am_ tn scopul verificar mers 5-0 vad rivelului uleiului, |) 2. Indicati felul partilor de propozitie exprimate prin substantive precedate de prepozitia pentru din enunturile urmatoare: Fabricarea acestui model de masi- nd s-a oprit pentru vicii de proiectare. * A plecat la tard pentru doua saptamani. « ‘Am cumparat flori pentru aniversarea unei colege. Am facut provizli pentru iarna. 3. Indicati functia verbelor la infinitiv din urmatoarele enunturi: Am trecut pe la tine pentru a-| vedea pe fratele tau. * Copilul parea a nu inelege spusele bunici, « Nu este greu a face teme zilnic. * ‘Am inceput a lucra exercitiile din culegerea de matematica. * Inainte de a sosi Mihai, am scris tema. * Ma gandesc a citi un roman istoric. Obiceiul tau de a minti ma deranjeaz’. 4. \dentificati complementele circumstantiale de scop din textele de mai jos si analizati partile de vorbire prin care se exprima: ,M-a trimis mama dupa sare si nu aflu pravalia." on Agérbiceanu — fntaiul drum and punea mama laptele la prins, eu, fie post, fie caslegi, de pe a doua zi incepeam a linchi grosciorul de pe deasupra oalelor.” Jon Creangé — Amintir din copitarie Putin ne importa daca aceste trei dame se hotarasc a pardsi locul lor spre a veni in Capitalé numai de hatarul fiului si nepotelului tor.” lon Luca Caragiale — 0-1 Goe... Un leu mare, paraleu, Umbla zilnic teléleu Dupa branza Penteleu, Pentruc& l-am rugat eu.” Constanta Buzea = Un pachet de dous tone 205 fae Ufelemente de limba romana Propozitia circumstantiala de scop sau finala 2 cE 11. Despartiti in propozitii frazele din textul: Alina s-a dus in orag ca si-si cumpere o vesta, Pentru ca si aleagi cel mai nou si cel mai frumos model, i-a cerut parerea vanzitorului, 2. Contrageti propozitille subordonate din frazele date in partea de propozitie corespunzatoare, indicand ce parte de vorbire este elementul regent. 3. Aratati ce parti de vorbire determina subordo- natele si carei parti de propozitie ii corespund: * A luat-o la snatoasa ca sa scape de observatii, * Hai ca sé-ti arat bluza mea noua PROPOZITIA CIRCUMSTANTIALA DE SCOP sau FINALA constituie in fraza 9 realizare propozitionala a complementului circumstantial de scop. Circumstantiala de scop determina: * un verb: 4 /vat un taxi'/{ca sd]ajunga mai repede 2/ * olocutiune verbala:[Casa]nu mai gresesc,/ tata mi-a adus aminte de trecut2/ * 0 interjectie: Hai la Maria!/[pentru ca sa]lamurim problema.2/ Es Observati care sunt elementele introductive ale propozitiei subordonate circumstantiale de scop din schema de mai jos ‘conjunctii subordonatoare scass Profesorul ii didea explicati"/[Easa]inteleaga, 2/ os Vin'/Sajiau cartea de la tine. 2/ +e u-te'/fajte culca! 2 Tocutiunea conjunctionala = pentru ca sa ([Pentiuca-sa]ia examenul, a muncit mult.2/k= —~S* Cand introduce o circumstantiala de scop, conjunctia compusa subordonatoare ca s3 apare ne- disociata (A venit ca sé-mi dea cartea.) sau disociata de o parte de propozitie (Ca dintr-un fir si creascd 0 planta mare, am pus ghiveciul la soare.). in propozitille finale negative elementele introductive pot aparea insotite de adverbul cumva: Se purta frumos, / nu cumva sa fie pedepsit. /) Era atent’/ ca_nu cumva s8 greseasca la calcul. 7/ ko Indicati adverbele si locutiunile adverbiale corelative ale propozitiilor circumstantiale de scop din frazele urmatoare: ‘+ Anume a invatat, ca sa reuseasca. * Inadins a venit, ca sa ceard caietul. * De asta citeste, ca sd stie. * Pentru aceea a muncit, ca sa cas- tige. 4. Aratati care este locul propozitiilor circumstantiale de scop fata de regenta in exemplele din aceasta lectie. 2. Aratati care este punctuatia propozitiei circumstantiale de scop in exemplele din aceasta lectie. unitatea 5 k= ~=~=~—~S~S<é;éXa Propozitia subordonata circumstantial de scop sta dupa regenta cand este introdusa prin sa, de si ca... 5d (disociat). Daca este introdusa prin ca sa (nedisociat) si pentru ca... $8 poate sta si inaintea regentei pentru reliefare. Finalele introduse prin de si s8 nu se despart prin virgula de regent Se desparte totdeauna, indiferent de topic’, prin virgula finala care are in regent un corelativ. Asezata inaintea regentei, finala se desparte, de obicei, prin virgula Dupé regent, se desparte prin virgula numai cand autorul nu o considera un element esential al frazei. mi Exerciti 4. Identificati propozitiile circumstantiale de scop din frazele de mai jos: S-a spart 0 teava la bucatarie si am chemat un instalator ca s-o lipeasca Alexandru vrea sa-si ia un calculator si face economii pentru ca sa-l cumpere. Pentru ca intarziase, a luat autobuzul ca sd ajunga mai repede la stadion * Profesorul vrea ca toti elevii sd re- zolve problemele din culegerea de ma- tematic, fiindcdanume ne,pregateste, ca sa luam examenul de capacitate. « Tnadins a venit la_mine,..ca.sd-mi ceara caietul pe care il imprumutasem de la el. 2.Indicati-felul celorlalte propozitii subordonate de layexercitiul 1 207elemente de limba romana 3. Faceti expansiunea complementelor circumstantiale de scop din urmatoarele enunturi: A venit la mine pentru un sfat. # Pentru a te lua la cercul de infor- matic, am trecut pe la tine.e Am actionat spre binele amandurora.* A amanat intlnirea pentru a nu deranja pe cineva 4. Completati enunturile de mai jos, dupa modelul urmator: se grabea f Penta nu prinde noaptea a4 nul prinds noaptea Bunicul a cumpérat o stropitoare. La luat o carte, Copilul s-a urcat pe o scara. A plecat devreme. 5. Construiti fraze in care sé aveti urmatoarele tipuri de subordonate introduse prin conjunctia subordonatoare sé: circumstantiala de scop subiectiva © predicativa © atributiva © completiva directa © completiva indirecta 6. Despartiti in propozitii frazele de mai jos si analizati propozitille, dupa modelul dat: [Pentru ca sto ajut la lectii, '/ de aceea a venit la mine. 7/ 1 — circumstantiala de scop, subordonata verbului ya venit” din propozitia regents nr. 2, introdusa prin locutiunea conjunctionala subordonatoare .pentru ca 8” Es scoboare a strabata o, ice din nou spre fancuri. Emil Garleanu — Céprioard Si mam-mare se hotardste/ s8)stea jin coridor, pe un geamantan strain/(sa) pazeasca pe Goe/sd nu se mai intample ceva puisorului.” ton Luca Caragiale — 9:1 Goe ,Auzise vorbindu-se in cas ie aul un car de varfuri, din cele ramase din iarna. ty lon orien = tare «Evident | ar fi putSt Spun mi-a ae a venit Simi face un comisiony dar nu spunea nimic.* ( © Cami Petrescu — Patul li Procust eS ot jind§ Pisicuta, din iarba inatta») Gea stitea inmormantata pand la gat, 9) slordia deznadajduit/ma duseySo ee din pripon(Si's-o aduc intre intarituri.” Calistrat Hogas — Pe drumuri de munte «Tree furmici ducand in gurd de fang mati ci,!/ rt Ca sd Coaca pentru nunt splicing, si colacis’/ (Zhalbinele-adve ering colb ma runt de aur, “/ 5 C2 cercei din $3) faca cariy aie ester faur.” & Mihai Eminescu — Calin (file din poveste) Odatd, vara, pe-aproape de Mosi, ma furisez din casa si ma duc, ziua mia- za-mare la mos Vasile, fratele tatei cel mai mare, sd fur niste cirese, caci numai la dansul si inca la vreo doua locuri din sat era cAte-un cires varatec, care se cocea-palea de Duminica Mare.” lon Creangé — Amintir dn copie uEl simtise de mai-nainte cd frati sai ji poarta sambetele si cand se mai las franghia ca sé ridice si pe el, dansul leg o piatra si puse caciula deasupra ei ca sai cerce.” Petre Ispirescu — Praslea ce! voinic si merele de aur Imi pare bine c-aveti incredere-n mine si faceti intocmai cum v-am spus, ca sa ajungeti sus.” Marin Sorescu — Unde fugim de-acasa?_unitatea 5 Propozitia circumstantiala conditionala 2 4. Despartiti in propozitii frazele din reclama. 2. Aratati ce exprima propozitille subordonate si precizati ce parte de vorbire determina. 3. Precizati ce determina subordonata din urmatoarea fraza: Daca te vede, o ia la sandtoasa. Dacé trimit la CP 55 OP 35, Bucu- | _Retineti! | resti, pand la 31 august a.c. doud inele de la orice tub ,PLUSSSZ". PROPOZITIA CIRCUMSTANTIALA CONDITIO- NALA exprima 0 conditie sau 0 ipotezi de a carei indeplinire depinde realizarea actiunii din regenta. Sti, Vv daca inveti. 2/ cu ce conditie? Circumstantiala conditional determina: [Dacd}nu poti face tema, '/ te ajut. 2/ june verbala: Mi-as da seama de greseala, '/[daca]mi-ai explica mai clar. 2/ Daca te vel numra printre primi cinci sute de partcipanti, vei pri- mio geanti de plaja. PD Elementele invoductve Observati care sunt elementele introductive ale propozitiei subordonate conditionale din schema de mai jos conjunctii subordonatoare daca [Dace] duminica o s& fie vreme frumoasa, /.mergem in excursie, 2 ode [De}i veni la mine, '/ ti-0i napoia datoria. 7/ are 5a]nu fi fost ploile, / eAmpul ar fi inverzit. 7 locutiunea conjunctionalé subordonatoare sincaz ca [in caz cae’ hua o nota mare la capacitate, '/ne vom bucuratoti?/Rar, conditionala poate fi si juxtapusa, folosind ca marcé a raportului sintactic intonatia: Ai ceva de spus, '/ spune! / 1 — conditionala Ai carte, 1/ ai parte.” 7/ (Foicor) 1 — conditionala (prin schimbarea topicii: Ai parte, daca ai carte.) SX Indicati adverbele corelative ale pro- pozitilor circumstantiale conditionale din frazele urmatoare: * Daca vrei si ai succes, apoi s8 inveti # De inveti, atunci vei lua note mari. SE Aratati care este locul propozit lor circumstantiale conditionale faté de regenta in exemplele din aceasté lectie. 2. Aratati care este punctuatia propozitiei circumstantiale condiionale in exemplele din aceasta lectie. | Retinet! Propozitia subordonata circumstantiala conditionala sta, de obicei, inaintea regentei, dar poate sta si dupa aceasta. Conditionala se desparte prin virgula de regent. Nu se desparte prin virgulé numai cand exprima singura conditie necesard pentru realizarea actiunii din regenta. 210 4. Identificati propozitile circumstantiale conditionale din frazele de rpai jos: «in caz Gas fiavlt o casé marp, mi-as fi luat un piaryGilndcd im) pléce muz IDacdne am ft sculacas8 cs In zorjdaed n-am fi avut pand de cau- am fi ajuns mai devreme:} ‘Nimic n-ar fi ramas din magazinul ce este in coltul strazii, daca pompierii n-ar fi intervenit rapid, cum fac intotdeauna Q) Indicati felul propozitiilor subordonate din urmatoarele fraze: As fi plecat, daca Intarziai. © Este bine daca inveli. * Problema era daca vom reusi. + Dacé n-ai fost cuminte, te-ai lovit. * El intreaba daca o sa vind. » Ana este curioasa daca am cartea. * Problema daca voi feusi mi-am pus-o. Despartiti in propozitii frazele si analizati propozitiile, dupé modelul dat ,[Dacd]firea protectoare nu s-ar fi ingrijit'/[Sa]ma apere de incercarile acestui rau, muténdu-ma intr-un fel_de som- nolenta, 2/ n-as mai fi putut?/ [sd] ies din starea‘/[in care|ma impotmolisem." 5/ Lucian Blaga — Luntrea lui Caron 1 — circumstantiala conditional, subordo- ata verbului ,n-as fi putut” din propozitia regen- tA nr. 3, introdusé prin conjunctia simpla subordonatoare daca”, dezvoltatd, negativa, enuntiatva ee) Gacdyn3 prindea pofta/ramaneam dupa Vanatoare zile si sptamani intr-un log/Gandsecatuiam elanul creatiel starnit ‘in mine de privelisile si de scenele traite.”*/ Vasilg Voiculescu — Caprioara din vis Gacdyezifaru e chip. 7 Tac plaja pe nisip [a cldura si la soarey Te arunci frumos in mare.” Gellu Naum — Cértile cu Apolodorctia | y 2m Propozitia circumstantiala _]| concesiva 2 De 4. Despartiti in propozitii frazele din textul urmator: Desi parintii m-au certat de nenumirate ori, tot mi uit la televizor, chiar dacé nu mi-am terminat lec- tile. Cu toate ca mama imi recomanda cititul, e de- geaba, Desi mi-am dat seama de greseala, mai cale in strichini din cind in cand si intrec masura. 2. Ardtati ce exprima propozitiile subordonate si precizati ce parte de vorbire determina. 3. Indicati ce parte de vorbire determina subordo- natele din frazele: * Hai la joaca, desi cerul e innorat! * loana e vesel, macar cA n-are un motiv anume. ki. PROPOZITIA CIRCUMSTANTIALA CONCESIVA exprima 0 imprejurare de natura s impiedice desfasurarea unei actiuni sau existenta unei calitati din regent, dar care nu le impiedica Desi am cumpérat cartea, / n-am citit-o. 7/ Leen es cuca are apr Circumstantiala concesiva determina * un verb: [Desi}sunt obosit, '/ ma uit la televizor. 2/ * 0 locutiune verbala: Si-a adus aminte de mine, '/Eu toate c4]nu ne-am vazut de mult timp. 2/ * 0 interjectie: Hai la meci, ‘/{desi]ploua. 2/ © un adjectiv: Mama este optimista, '/[desilare numai necazuri. 2/ [ pElomenicleinroducive Observati care sunt elementele introductive ale propozitiei subordonate conce- } sive din schema de pe pagina urmatoare: 2u1elemente de limba romana conjunctii subordonatoare * desi [Desinu este frig, / mi-am luat puloverul / * daca Si [daca] mi-ai fi spus orice, */ tot nu renuintam la televizor. ode [De]-a5explica o septamana teorema, ¥ tot nu intelege 3 +a Fierul, (eae fier, 7 si tot rugineste. 8 Ima fi rugat, 1/si tot nu veneam. 27 locutiuni conjunctionale subordonatoare * cu toate 3 [Cu toate cd]am citit lectia, nu am stiut. 2/ * macar cé (macar s8, macar de) Nu spunea adevarul, /[macar oH ruga. 7/ * chiar daca (chiar de, chiar sa) [Ehiar dacalgresesc, '/ mama nu ma pedepseste. / fara s8 (fara ca... sa) Fare sa]invete mult, “lua note mari. adverbe nehotirate * oricat (oricum, oriunde) [Oricdt]m-as strédui, tot nu iau zece.*/ Pronume nehotarate rice]s-ar intémpla, '/ el tot mcearca.2/ @ adjective pronominale nehotarate Tot te ajut, “foricdtdl reme mir lua. ?/ Ta Concesiva poate fi juxtapusa, folosind ca marca a raportului sintactic intonatia: Supard-te, '/ tot plec! 2/1 — concesivd (predicat ‘exprimat prin verb la imperativ) Fiel/ ce-o fi,2/ tot incerc.3/ 1 — concesiva (predicat exprimat prin verb la con- junctiy fara conjunctia sa si care are valoare imperativa) Vrei, '/ nu vrei, %/ tot inveti. 3/ 1 si 2 — concesive (predicate exprimate prin verbe la indicativ) Corelativele Indicati adverbele si locutiunile adverbiale corelative ale propozitiei circumstan-g tiale concesive din frazele urmatoare: Desi am plecat mai devreméBi}am intarzat. $7 Cu toate cd am sunat insistent 6tuy nu mi-a raspuns7> Chiar dacé’m-am straduit, cu toate acestea n-am reusit. ~ 2 SOE Aratati care este locul propozitillor circumstantiale concesive fata de regenta in exemplele din aceasta lectie. 2. Aratati care este punctuatia propozitiei circumstantiale concesive in exemplele din aceasta lectie. 212k= —S Propozitia subordonata circum: stantial concesiva poate sa stea ‘nainte sau dupa regent. Concesivele juxtapuse sunt asezate numai inaintea regentei. Concesivele introduse prin conjunctia subordonatoare cd sunt intotdeauna interca- late (Calul,'/ ca e cal?/ si tot obo- seste. 1). Concesiva se desparte intotdeauna prin virgula de regenta 4. Identificati propozitile circumstantiale concesive din frazele de mai jos: Orice ar zice si orice ar face, nu-l credo (Wfacar 4 a Incepuifss bat bata vantul Zot{ merg la plimbarg;**Oriunde s-ar ascunde, o sa-1 gaseasta si o sé-l pe- depseasca. «Desi Ana este anaradhe “SD re fragil,4a reusi fe Impuna In feu profs erphe cae fack cu multa pasi- uné/> Chiar daca n-are argumente, tot vrea sé ma convinga. * ,,Dacé voi nu ma wreti, eu vi vreu, si dacd voi nu ma iubiti, eu va iubesc pre voi." (Costache Negruzzi — Alexandru Lapusneanul ) 2. Construiti o fraza in care si aveti © concesiva al carei corelativ din regenta sa fie adverbul totusi. 3. Aratati prin ce sunt introduse concesivele din frazele de mai jos si indicati functia sintacticd a acestor elemente introductiven y , ay x Eice as fa tot nu reusesc, ee ofggniza i | fot nu ar ofarptemi ma mati a v | ie face mi-ar prone) ie 5 colabogez cyel 43 ricun}va ffvremea,fotusi o sa vin. / ©@. Despartiti in propozitii frazele de mai jos si analizati propozitiile dupa modelul dat [Desijil ascultau respectuos, cu gatu- tile intinse spre el si cu ochii mari, 1/ deodata se rasucira toti spre usa, */[care]se deschise brusc, trantita de perete.” 3/ Petru Dumitriu — Cronicé de familie 1 — circumstantiala concesiva subordonata verbului (se) rasucira" din propozitia regenté nr. 2, introdus4 prin conjunctia simpla. subordonatoare ,desi", dezvoltats, afirmativa, enuntiativa propriu-zisd neexclamativa ) Desi) avea numai treisprezece ani, iaté €a5e dovedea in stare Simagineze *, aventuri palpitante, ce mai, ca un scrif- & tor adevarat. ay Mircea Catrescy — Flin sre un roman .Chiar ase tO povestes-, te vanatotul si,€te) zuaraveste artistul, | tot palé €€ te scuturi la ideea ¢a omul se joaca asa lesne cu viata sa, pentru un simplu gust de vanator. "fy ‘Alexandru Odobescu — meso s a pram eu la varsta ceay a asa cre rou fost tofi copii near lumea asta si aman macar $8 ic cine,ce-a zice. lon creangs — Amintir din copitarie * Mai tin apoi_minte/€a) i-am, dat o bucata de placinta, CaLam b; tut)Propozitia circumstantiala | consecutiva Aeroporl Otoper la reeputl sacl 00 214 2 Dy 4. Despartiti in propoziti frazele din textul urmator: Teri, tata a plecat intr-o delegatie in Franta $i toata familia I-a condus la avion. Aeroportul Otopeni este atat de modern, incit m-a uimit. Formalitatile s-au terminat rapid, aga ci am stat un timp mai indelungat in aerogard. Soarele batea de incilzise pista. Avioanele decolau atat de des, ca nu le-am putut numira. Era 0 vreme foarte placuta pentru o calatorie, incat m-am bucurat pentru tata. 2. Aratati ce exprima propozitiile subordonate si precizati ce parte de vorbire determina 3. Precizati ce determina subordonata din urmatoarea fraza: ‘A luat-o la sinatoasa de-i sfaraiau calcaiele. kz =—~—s—‘“—Ss~™S PROPOZITIA CIRCUMSTANTIALA CONSE- CUTIVA exprima consecinta, urmarea unei actiuni sau a existentei unei calitati din regenta. Fuge,/ incat nu-l prinzi. 2/ L. care este consecinta faptului ca? —| Circumstantiala consecutiva determina © un verb: Minte'/[delte sperii. 2/ * 0 locutiune verbala: Ne-a tras 0 chelfanea- 18, V{incat}n-am mai dat pe la el. 2/ © un adjectiv: Este atat de amabil, ‘incat}nu-| poti refuza. 2/ © un adverb: A inteles atat de repede, ‘/[incat] mea uluit. 2/unitatea 5 e introductive Observati care sunt elementele introductive ale propozitiei subordonate consecutive din schema de mai jos: subordonatoare Ceata este atat de deas, /eSinu vezi ?/ Vantul bate'/[de|cad frunzele. 2 Vorbeste atat de repede, 'ci}nu-|inteleg. 2/ Doar nu-s prost, 'fsS]cred orice. 77 Era prea obosit (Ea s§]mai treaca pe la mine. / locutiuni conjunctionale subordonatoare Inca 8 Prole pot! /Eaie att de puternice? neat =aJproducs inundati + asa.cé ‘Apa a fost foarte fiebinte, [asa GS spart paharul%/ scat sa Era destul de inteligent afaceri Indicati adverbele si locutiunile adverbiale corelative ale propozitillor circumstantiale consecutive din frazele: Vorbeste asa de frumos/incat impresipneaza pe toat lu- med] + Wi-a explcat astel/{hcat a convins/» A mancat até Anca} i s-a aplecat 6, Se poarta in asa fel/incat il Inragenti#¢ Este pregatit in asa masurg/cat stie tot, / cn ons 1. Aratati care este locul propozitiilor circumstantiale consecutive fata de regenta in exemplele din aceasta lectie. 2. Ardtafi care este punctuatia propozitiei circumstantiale consecutive in exemplele din aceasta lectie. LS... Ll Propozitia subordonata circumstantialé consecutiva st& totdeauna dupa regent. Consecutiva se desparte prin virguld de regent’. Nu se desparte prin virgula cand este introdusd prin conjunctia subordonatoare de care urmeaza imediat predicatului regentei si cand in regenta se afla corelativul prea. 215 L7 Qa@ Exerciti 4. Identificati propozitiile circumstantiale consecutive din frazele de mai jos: * Profesorul avea un ton atat de gray, incat ne-am speriat si am tacut. © Un strat gros de mazga acoperea soseaua, incat multe masini au derapat, desi nu aveau vitezd mare. © Singur in cusca, leul atat rage, ca sperie celelalte animale. © Fratele meu minte de ingheata apele. * Asa de ascutita este privirea vultu- rului, incdt vede de la mare indltime prada. * Cele doua surori gemene se imbra- dla fel, asa ca uneori le confundam. 2. Indicati adverbele corelative ale con- secutivelor din frazele de la exercitiul 1 3. Explicafi folosirea virgulelor in frazele de la exercitiul 1. 4. Aratati ce fel de propozitii secundare introduce conjunctia subordonatoare de in frazele de mai jos: * De stiam asta, nu veneam la tine. * De mi-ai fi dat orice, nu plecam acasa. * De nu intelegi spusele mele, cum zici, de ce te prefaci a pricepe? * George intreaba de vom pleca la munte. * Mihaela e curioasa de vom reusi. * Nu se stie de vor sosi azi. © Chestiunea este de vom avea sursele de informare necesare. * Intrebarea de vom avea succes ne-o pusesem. * Asa era de obosit, de-a adormit imediat. * Au venit de au cerut lectiile. 216 Gu Ggynu stiu bine’ ee el ii scostA sufletul, ql usg 5. Aratati in care dintre frazele de la exercitiul 4 conjunctia de nu poate fi ‘inlocuita cu daca. 6. Aratati ce parte de vorbire este de in fraza urmatoare si precizati ce fel de propozitie introduce: Omul de-| vezi este unchiul meu. 7. Despartiti in propozitii frazele de mai jos si analizati propozitiile, dupa modelul dat: Sinalfand a doua oard sabia, racni asa de cumplit, ‘/[incat] mazurii, infrico- sati, smucira fraiele2fs] se napustird pe poart’.” 3/ Mihail Sadoveanu — Neamul Soimsrestlor 1 — principala, dezvoltata, afirmativa, cenuntiativa propriu-zisa neexclamativa 2 — circumstantiala. consecutiva, subordo- rata verbului rani" din propozitia tegenta nr. 1, introdusd prin conjunctia simpla subordonatoare Incat”, dezvoltata, afirmativa, enuntiativa propriu-zisé neexclamativa wSimtea 0 opis atat de mare va- zandirsi 2 2 ica) fi_ venea/ ead ‘imbratisee 7 Liviu Rebreand 2 Jon. Ei pencil ede Cees) ne despart numai zece at eatin doua generafii eg V atat de streiné si de dusmanié Kincal Dut exista nici o punte de conciliere. "47 4__ Cezar Ptescu — ntypecare wile oamenil acela a uses le cu atata sete/incat pare; ga din el invatatura. op ~ loan Slavii — Popa Tanda, »Praslea mai stranse 0 data pe zmeu, / (Ge-{ pardi oaseléf.. i tranti asa de gro-, Sar aga pana in gat in pamant."W/ Petre Ispirescu — Prasiea cel voinic si merele de aur7 Exercitii 4. Identificati complementele circumstantiale din urmatorul text si analizati partile de vorbire prin care se exprima: leri, am fost la teatru pentru a vedea © piesa pe care o vom studia luna urmatoare. Intarziind, n-am putut intra in sala sicu mare regret, am pierdut primul act. 2. Faceti expansiunea complementelor circumstantiale de cauza si de scop din textul de la exercitiul 1 3. Imaginati-va ca ati ajuns pe o insula si afi gasit 0 sticld tn care ati descoperit un plan care va duce la 0 comoa- ra. Desenati toti acest plan. Profesorul alege unul. Elevul care |-a desenat il va descrie oral unui coleg care il va schita pe tabla. Comparati apoi cele doud desene. 4. Realizati in clasé un decor pentru scena din O scrisoare pierduté de lon Luca Caragiale prezentata in fotografia de mai jos. Redactati indicatiile scenice pe care le-ati face in calitate de regizor si precizati felul complementelor circumstantiale folosite. Realizati apoi o mica dramatizare de cinci minute. Scand cn 0 scboare pics Wn egal Sc Alwandesc (1948) unitatea 5 Despartiti in propozitii frazele urmatoare si indicati felul acestora: »Modernii forteaza atentia prin ridi- carea gradului de elaborare a frazei, astfel incat s4-I oblige pe cititor sd se «in- trebuinteze» spre a construi sensul.” Paul Cornea — introducere in teoria lecturi Si, desi eram incredintat ca, in cele din urmé, biruinta va cumpani spre partea Pisicutii, ma hotarai totusi sa intru la mijloc in aceasté epopee mareata.”” Calistrat Hogas — Pe drumuri de munte Daca nu as fi decis odata pentru totdeauna s4-mi sanctionez prostille, as rupe foaia, dar, a tine un jurnal ar fio treaba prea usoara, dacd ai avea facul- tatea de a-l modifica in urma, dregand ceea ce din capul locului a fost prost gandit.” Miail Sebastian — De doud mii de ant »Piesa nu s-a schimbat de multa vreme, Spectatorii care vor sa vadé mereu Ceva nou pe scend Schimb cand si cand intre ei Locul in sala... Numai eu nu vreau sa renunt La locul meu, Pana, cand. tofi Avizi de unghiul meu de vedere, Se asaza deasupra mea Unul peste altul, strivindu-ma. Marin Sorescu — Spectaco! 6~-Analizati, sintactic si morfologic cuvintele subliniatesla exercitiul,5. 217lectia comunicare 7 4) Alocutiunea PD Coste alocuiunea? | 4. Cititi fragmentele de mai jos din comedia O scrisoare pierduta de |. L. Caragiale, extrase din ultima scend a piesei, a) FARFURIDI (luand un pahar de sampanie): In sanatatea domnului Agamita Dandanache, alesul nostru! Sa traiasca! (Urale si mu- ca, Pistanda tine cu ména tactul uralelor. Tot ciocnesc si beau.) DANDANACHE (indemnat de Zoe si Tipstescu, trece in mijloc cu paharul in mang): In sanatatea alegatorior... cari au probat patriotism si mi-au acordat... (nu nimereste) asta... cum 8 zic del... zi-i pe nume de!... a! sufradzele lor; eu, care familia mea de la patuzsopt in Camera, si eu ca rumanul impartial, care va s8 cd... cum am zie... n srt, triascal (Urale si ciocni) b) CATAVENCU (foarte ametit, impleticindu-se-n limbs, dar tot Ingrasandu-si slabele):Fratilor! (toti se-ntorc sis ascuttd,) Dups lup- te seculare, care au durat aproape treizeci de ani, iata visul nostru realizat! Ce eram acuma catva timp inainte de Crimeea? Am luptat si am progresat: ieri obscuritate, azi luminal ieri bigotismul’, azi liber-pansismul! ieri intristarea, azi veselial... lata avantajele pro- gresului! lat binefacerile unui sistem constitutional! lence olds Noe Capes ‘Sona morte ope, ‘ reso amas cati fh textul piesei. Cu ce prilej se rostesc aceste cuvantari? Verifi- ki... aaa ALOCUTIUNEA este 0 cuvantare scurta, rostita cu diverse ocazil (deschide- rea unei expozitii, inaugurarea unor manifestari culturale sau sportive, deschi- derea anului scolar, primirea oficialé a unor oaspeti strdini, Investirea in func tii oficiale, multumiri cu ocazia unor premii etc). Atentie! Evitati formularea scurté alocutiune, foarte des folosita 1h limbajul curent, aceasta fiind pleonastical * bigorina, sn, —atitudines unei persoane care urmeaz8 strict toate preceptele rtuale ale uni religi 2 liber-pansiom, sn, — curent ideologic care promoveazA o atitudine critica fap de religi gi bise 2183. Comentati cele doud alocutiuni, referindu-va la: claritatea ideilor * ordo- narea logica a ideilor ¢ gasirea celei mai adecvate forme de exprimare * adaptarea la auditoriu © starea psihicd a vorbi- torilor etc. 4. incercati s4 corectati cele doud alocutiuni, facandu-le inteligibile pentru ascultatori. & Convergenta ideilor intr-o alocutiune 4. Cititi urmatoarele alocutfiuni a). Stimati profesor, Dragi elevi, Permiteti-mi ca, in numele Primariei din Ram- nicu-Valcea, s4 ure bun ventt participantilor la faza nationala a olimpiadei de matematics Suntem onorati cd orasul nostru gazduieste o manifestare de asernenea anvergura. Sperm ca efortutile organizatorilor s8 va asigure 0 sedere plécuté in localitatea noastré, oferinduva totoda- 18 prilejul sB cunoasteti cateva dintre obiectivele turistice ale acestei zone, Va dorim mult succes la probele pe care le ave si cat mai multe premii! b)Dragi colege, Dragi colegi Cnorati membri ai jurul, Stimati oaspeti ‘Am placerea s8 declar deschise Zilele Teatrului pentru Tineret, manifestare cu 0 bogata tradi Piatra-Neamt. Suntem bucurosi c& aver si de aceasta data ca invitat atattrupe teatrale din tara, cat si din strdindtate, care se vor intrece sub semnul generos al Thalie Sper cB piesele prezentate vor avea in Pia- ‘tva-Neamt 0 ,piatra” de incercare pentru vitoare cariere promitatoare Nu-mi rémane decét s8 dorese participantilor succes, juriului — puterea unei judecati obiective, iar spectatorilor — vizionare placuta. unitatea 5 . Raspundeti la intrebarile * Cine ar putea fi autorii alocutiunilor de mai sus? # Care sunt formulele de adresare? Sunt ele potrivite in contextele date? * Exista in textele alocutiunilor clisee care pot fi evitate? Exemplificati. *Cum sunt formulate enunturile, comparativ cu acelea extrase din comedia O scrisoare pierduta? k= —~<~ 7; In realizarea unei alocutiuni, aveti in vedere urmatoarele aspecte: © clarificati-va contextul in care prezentati o alocutiune (ocazia, participantii, timpul disponibil); * stabiliti cu precizie ideile (maximum doué-trei) la care va propuneti sd va referiti si organizati-le {ntr-o succesiune logica si coerenté; © formulati enunturi simple, cla- re, inteligibile; * folositi tonul cel mai adecvat contextului (sobru, glurnet etc.); © urmariti reactiile auditoriului si adaptati-va la acestea. 3. Ganditi-va la cateva situatii in care afi asistat la rostirea unor alocutiuni (de exemplu: acordarea premiilor UNITER, Oscar sau, MTV)..Care.dintre.cuvantarile de multumire ale premiantilor v-au placut mai mult si de ce? E 4. Realizati o alocutiune in doud variante: serioasa (formala, oficialé) si amuzanté(informala, glumeata, ironica) pentru 0 ocazie imaginata de voi.unitatea VEE Evaluare unitatea 5 10 puncte 30 puncte 12 puncte 18 puncte 10 puncte 10 puncte din oficiu: 40 puncte 220 »GENA: Ti-ai luat pilirie noua? Cit ai dat pe ea? SPIRACHE: Mule... Mult, si m-am si pacal M-am dus la Mageanu... E? Cat crezi ci mi-a luat €a?... (Asteapta un rispuns care nu vine.) Patru sute de lei... Trei case mai sus, la Stinciulescu, am vazut tuna la fel, cu trei sute de lei... (Intra Miza) GENA: Miza, si-a luat tata pilitie. $i ce bine-i vine, Miza (privind): Hm! ... Cam demodata... dar, in. sfargit, tot are fason de pilirie... Cit ai dat pe ca? SPIRACHE (uitindu-se complice la Gena): Doua sute de lei... Am gisit 0 ocazie. Miza: Ce ocazie?... Nu face nici o suti de lei... DAcia (intrind): Bine c-a dat Dumnezeu! $i ‘stil 4 nu-ti vine chiar asa de rau... Cat ai dat pe ea? SPIRACHE: O suti de lei, adevératd pomani.. Dacia: Ei, asta e! Nu e pomana deloc. Cramractata (intrind): Cat ai dat pe ca? SPIRACHE: Gratis, mami soacri! Mi-a dat-o sub- prefectul de la frate-siu, care a murit sdptdmena trecuti, Dups Tudor Musatescu — Titanic Vals 1. Identificati doua elemente specifice operei dramatice din text. 2. Precizati tipul de comic prezent in text si argumentati-va raspunsul cu exemple din fragmentul dat 3. Analizati sintactic si morfologic cuvintele subliniate in textul de mai sus. 4. indicati felul subordonatelor din frazele: Pentru al considerau nepriceput, ilinsotea oriunde mergea Ca sd nu greseasca, Desi isi asculta familia, nu ficea mereu cum doreau parintii, incat, uneori, il certau, 5. Construifi cinci fraze in care conjunctia de s8 introduca subordonate diferite. 6. Redactati o alocutiune pentru premiera unui spectacol de teatru realizat de clasa voastra,Imbinarea genurilor Balada populararBalecsp9 Balada Miorita reprezinta o sinteza a unor teme si motive fundamentale, foarte vechi in cultura populara romaneasca. Ele se refera, in esentd, la problema eterna a raportului fiintei umane cu sine insasi si cu lumea care inconjoaré. ‘Tema mioriticé apare in peste 1 400 de variante, sub forma unor specii folclorice diverse, precum balada, legenda, colindul sau doina. Intre aceste variante existd diferente de continut si de structura, datorate, pe de o parte, momentului sau zonei geografice in care au luat nastere si, pe de alta parte, personalitatii crea~ torilor populari anonimi. Motivul comun al tuturor acestor variante este cel al testamentului clobanului Varianta cea mai cunoscuta a baladei — reprodus tn manual — a fost descoperita in Muntii Vran- [cel de Alecu Russo. Vasile Alecsandri i-a dat forma pe / care o cunoastem astazi. Balada a fost publicata pen- / tru prima data in 1850, in revista Bucovina, fiind in- {/ Contlictul dintre ciobant_] 1. Notati in caiete aspectele prin care se concretizeaza structura epicé in prima parte a baladei: cadrul in care se petrece actiunea situatia de viata sur- prinsa * personajele * complotul « motivatia acestuia. 2. Cadrul natural este prezentat me- taforic. Explicati rolul metaforei in crearea unui anumit tip de atmosfera 3. In primele noua versuri ale textului sunt folosite cateva elemente care apar si in basme. Identificati-le in primele saisprezece versuri se observa 0 opozitie intre atmosfera calma, idilicd de la inceput si cea ten- sionata, dramatic surprins8 in continuare. Identificati in text elementele morfosintactice care marcheaza aceasta opozitie (cuvinte de legatur’, timpuri verbale). 5. Discutati si rolul pe care-| au cele doua interjectii (ata si mari) in text. 6. In versul 15 apare o marca a su- biectivitatii autorului anonim. Explicati de ce renunta acesta la relatarea neutra de pana atunci? 7. Comentati motivatia complotului. Dati exemple de alte opere din literatura populara sau culta in care se regaseste acest motiv. 8. Cum interpretati_momentulales de cei doi.ciobani pentru a+ ucide pe baciul méldovean? Alegeti dintre urmatoarele posibilitati: * reflecta planul de actiune al acestora; # are 0 semnificatie:simbolica. 227 = 40. 0 ree41. Identificati in text conjunctia care marcheaza trecerea de la primul episod la cel de-al doilea. Explicati rolul acesteia. 2. Selectati din text cuvintele prin care este individualizata mioara. Pe ce figura de stil se bazeaza prezentarea acestui personaj? Ce semnificatie are comportamentul neobisnuit al mioarei? Ce tip de repetitie, Specific poeziei populare, este folosit in realizarea tensiunii dramatice a acestui moment? Referiti-va, pentru a raspunde, la versurile 24~26 si 29-32 4. Ce fel de relatie intre animal si stapan dezvalule dialogul dintre cele doua personaje? Selectati diminutivele si modul de adresare care pun in evidenta aceasta relatie. 5. Comentati, din aceeasi perspectiva, folosirea dativului etic in versul 44. 6. Din momentul in care afl de complotul urzit impotriva stapanului ei, mioara ‘intarzie totusi sé-| avertizeze pe acesta timp de trei zile, desi omorul ar fi putut sd sePetreaca oricand. Cum explicati acest lucru? Alegeti dintre urmatoarele posibilitati sau formulati réspunsuri proprii: * ca si in basm, cifra trei are o valoare magica, scurgerea celor trei zile fiind nece- Sard pentru ca mioara sa-si poata dezvalui atributele »Ndzdravane"; * naratiunea este imprecisa sub aspectul reperelor de timp si de spatiu; * mioara nu se poate adresa clobanului decat atunci cand acesta vorbeste cu ea, 7. Ce masuri de precautie foloseste mioara in dezvaluirea catre stépanul ei a complotului celor doi insotitori? Explicati rolul acestor precautii. 2 SCO 1. Din versurile $i de-a fi s8 mor / in cmp de mohor reiese cé baciul moldovean considera moartea sa ca pe o situatie ipotetica, pe care o ia ins in calcul. Ce marci gramaticale din text indica aspectul ipotetic mentionat? 2. Ciobanil isi exprima ultimele dorinte in monologul testamentar pe care-| impartaseste mioarei. Care sunt aceste dorinte? 3. Cum explicati faptul cd baciul incredinteaza ritualul ingroparii tocmai celor care comploteaza impotriva sa? (4 Ce semnificatie are alegerea locului tn care ar urma Sa fie ingropat ciobanul? Carg ar fi elementele familiare pe care si le-ar dori aproape? & Ce exprima toate acestea din punctul de vedere al relatiei baciului cu mediul saurobisnuit de viata? »)Fluierul, insemn traditional al meseriei ciobanului, poate exprima, prin sunetele sale, diferite stari si sentimente ale celui care-| foloseste. Explicati semnificatia sintagmelor zice cu drag, zice duios, zice cu foc si comentati gradarea dramatismu- lui versurilor, & Intre seninatatea cu care baciul accepta ipoteza complotului si dorinta aces- Tula e a fi jelit de turma sa exista o gradare a starii sale interioare. Indicati versurile care pun in evidenta acest lucru. 8. Prin ce figura de stil se sugereaza durerea cilor care |-ar plange pe cioban? 8. Ce rol le atribuie ciobanul mioarei si celorlalte oite in cadrul ceremonialulul inmormantarii? Carui fapt se datoreaza acest lucru? 10. Principala figura de stl din aceasté parte a baladei este repetitia, Identificati secventele de paralelism sintactic si comentati rolul acestora inia literatura Lectura aprofundata (3) 4. De ce baciul doreste ca cilor sa nu li se spuna adevarul in cazul in care ucide- rea sa ar avea loc? 2. Cum explicati versul Sd Je este, de fapt, o deformare a adevarului? 3. Prin ce inlocuieste ciobanul imaginea mortii sale ipotetice? Re al ALEGORIA reprezint4, in sens larg, substituirea unel imagini cu alta, in virtue tea unor asemanari sau corespondente dintre ele. Jn sens restrans, alegoria este 0 descriere sau 0 naratiune alcatuita dintr-o insiruire de metafore, com- patatii, personificari etc,, care ofera o imagine unitara. Esenta alegoriel este exprimarea unor notiuni abstracte prin intermediul concretului spui curat, in conditile in care ceea ce urmeaza 4. In balada Miorita moartea imaginata ca nunta este 0 ampla alegorie, deoarece reprezinta trecerea de la un nivel abstract (moartea) la altul (nunta), prin intermediul unui sir de metafore, personificari etc. Identificat-le si discutati semnificatia acestora 5. Alegoria moarte-nunta are la baza traditia populara conform careia tinerilor morti necasatoriti li se face o inmormantare sub forma unei nunti simbolice. Explicati din acest punct de vedere metafora O mandra craiasa / A lumii mireasa. 6. Ce alt element din text simbolizeazé, tot In acord cu credintele si traditiile populare, disparitia unei fiinte? 7. Nunta este imaginata intr-un cadru f restre si cosmosului, Discutafi repartizarea rolurilor in cadrul ceremonialulul nuptial Ce figuri de stil apar in versurile 80-877 Comentati semnnificatia si rolul acestora in crearea tensiunii lirice. feeric, cu personaje apartinand naturii te- este individualizata mama cigbanului 4. Selectati din text elementele prin car | in care si-o imagineaza tanarul Ce stari si sentimente ale acesteia reies din felul cioban? 230 di vu si si ty2. Ce va sugereaza, din acest punct de vedere, sonoritatea rimelor formate prin verbe la gerunziu in versurile 92-95? Ce rol are paralelismul sintactic in aceleagi versuri in ceea ce priveste dinamica actiunii si surprinderea sentimentelor mamei? @Gcum apare ciobdnasul in ochii mamei? Credeti c& portretul schitat in versurile 98-107 este unul subiectiv? Argumentati ,)Metaforele prin care este construit portretul au la baz comparatii subintelese intre parti ale corpului ome- nesc si elemente familiare ale vietii pas- toresti si ale cadrului natural. Alegeti dintre variantele de mai jos pe aceea care explicé aceasta viziune metaforicd, specifica literaturii populare: * comuniunea om-naturd; * omul este facut dupa chipul si ase- ménarea naturii; * acest paralelism este o simpla con- ventie stilistica. 6. Explicati semnificatia fiecdrei metafore din portretul ciobanasului. Ce fel de imagini predomina in aceste versuri (vizuale, auditive etc.)? 7. In portretul ciobanasului predomina elementele cromatice. Identificati culorile numite sau sugerate in text si explicati ce simbolizeaza fiecare dintre acestea, 8. Ce diferente apar, in cadrul testamentului, intre, versurile 72-87 si 108-123? Referiti-va la: ¢ destinatarul mesajului; * repetarea unor versuri; * semnificatille alegoriai Cum explicati diferentele dintre cele douad mesaje testamentare? Ce semnificatie are, in acest sens, modifica- Tea imaginii_,miresei” (mandra craiasa / A lumii mireasd, care devine o fata de crai / pe-o guré de rai)? DG 1. in structura baladei se produce o interferenta a genurilor literare (epic, liric si dramatic). identificati pasajele in care predomina epicul, pe cele in care predomina dramaticul si pe cele in care liricul este precumpénitor 2. in mod obisnuit, in balada populara predomina epicul. Miorita face ex- ceptie de la aceasta reguld, lirismul fiind Predominant aici. Argumentati, din aceasta perspectiva, folosind ilustrari din text, urmatoarele afirmatii: ‘* In Miorita nu este important daca, in cele din urma, complotul este dus la indeplinire sau nu; * in Miorita esenta mesajului se afla Jn monologul liric al ciobanului: un monolog in care apare dramatismul con- fruntarii fiintei umane cu o situatie |i- mita (care poate fi depasita prin forta spiritului, a imaginatiei, a jubirii de se- meni. 231cS Interpretarea textului Ccruce in Citi! veel de lo Sapanta 4. Atitudinea in fata morfii a ciobanului din balada Miorita a dat nastere unor interpretari foarte diferite. In esenta, ele se pot reduce la trei: © fatalism (renuntare la lupta, acceptare resem- natd a destinului tragic); © optimism (atitudine activa, manifestata prin dragostea de viata a clobanului si concretizata in atasamentul pentru meseria sa si mediul in care traieste); * capacitatea de anulare a realitatii tragice prin transfigurarea acesteia Cititi si comentati din acest punct de vedere urmatoarele opinii. Aduceti argumente sau contraargumente din text pentru sustinerea uneia dintre aceste opinii sau pentru formularea uneia proprii. .Omul nu lupté impotriva morti; n-o respinge: © primeste cu seninatate, pe aceastd regind, mireasd a lumil, si svarseste, fara sa murmure, nunta, Abia iesit din naturd, dulce ise pare deja s4 se re- Intoarcé fn sanul ei." ules Michelet, Lagandes démocratiques dy Nor, 1854) uEste vorba despre moarte in Mionta, dar despre 0 moarte core ne invata cum sé traim, ce 8 iubim, cu ce inim& sa Intampinam soarta care ne poate deveni oricind vrajmasé. Demnitatea si seninatatea cu care ciobanul din Miorita priveste perspectiva ingusta 2 Unei mort premature sunt marea invataturd a acestui admirabil subiect, Inchinat dragostei de viata, dragostel pentru natura, pen: tru ara $i pentru mama care i-a dat viata (Bean Foch, Cine epic wadxont al romdntr, 1985) wEl (ciobanul) reuseste s4 prefacd un eveniment nefericit intr-o taind a nunti, pentru cé moartea unui tanar pastor necunoscut se transforms in celebrari nuptiale de proportiicosmice [.., preface nenorocul care-| condamna la moarte intr-un mister [...] al nuntii, ‘maiestuos si feerc, care, in cele din urma, li permite 58 triumfe asupra propriului destin.” (ce lade, Def Zaks a Geng Han, 1980) 2. Potrivit credintei populare, moartea este vazuta cao reintegrare in circuitul naturii si in cel cosmic. Discutati intre voi aceasta credinta.Putefi s& alegeti dintre urmatoarele variante sau sd formulati un raspuns propriu: * moartea este 0 continuare a vietii intr-un alt plan; * ,omul se naste din tarand si se-n- toarce in tarana" (conform credintei crestine); * moartea este o impacare cu sine si cu lumea; *moartea inseamnd trecerea din- trun trup in altul (care poate fi tot uman sau de alta natura). 3. Moartea poate fi privité uneori si cu umor. Discutati, din acest punct de vedere, fenomenul ,,Cimitirul de la Sa- panta” (Maramures), alcatuit din troite viu colorate pe care sunt gravate versuri reprezentand o scurta povestire a vietii unitatea 6 cmt vesel dea Sapa celui nmormantat in locul respectiv (de exemplu: Aici eu ma odihnesc / Pop Marie m3 numesc | Am fost fata lui Stefan / Si femeia lui Roman / Care na fi voios sohan / Cate zile va tril / Na rade nici na glumi / In veci el ma pomeni / Cate zile am trait / Noi bine am g3zduit J Cé-ntro marti de dimineaté / Mi sa sténs a mea viat / Si lumea o pérésai / La 46 de ai Mr 1983). 4. Explicati de ce Vasile Alecsandri a dat acestei balade populare titlul Mio- rita, 5. Credeti ca ar fi fost, mai, potrivit alt titlu? Discutati propunerile voastre. 6. Comparati romanul Baltagu! cu balada popular’ Miorita’din punctul dé vedere al nucleului narativ, al personajelor si al semnificatiilor pe care le au intamplarile prezentate. lecomunicare Conspectul 4. Pentru a aprofunda studiul in cadrul diverselor discipline, puteti consulta o serie de surse (dictionare, enciclopedii, studi critice, monografii etc.). * Selectafi dintre materialele parcurse pe acelea care v8 oferd informatille de care aveti nevoie. * Pentru a retine mai usor ceea ce va intereseaza, putefi sd conspectati materialele selectate. * Realizati, apeland la biblioteca proprie sau folosind fisierul din biblioteca scolli, 0 list de titluri care se referd la balada Miorita * Consultati-va apoi cu profesorul vostru de limba romana si stabiliti impreuna o list minimala de texte (cu indicarea exacta a surselor, titlul textului, al volu- mului in care acesta a fost publicat, anul si editura, paginile) care trebuie citite de toti elevii 2. Cititi si transcrieti in caiete textul de mai jos referitor la balada Morita: Episodul al treilea — testamentul ciobanului — este acela care i-a surprins in mod deosebit pe cercetatori si a iscat cele mai aprinse controverse. Gradul lui de impreviiblitate este, intr-ade- vr, mate, iar opozitia pe care o creeaza cu episoadele anterioare este cea mai puternicd si cea mai surprinzatoare din cuprinsul poemuli Episodul nu numai cd nu consemneaza nici un gest de aparare din partea ciobanului, dar nici macar nu semnaleaza un cat de mic resentiment al protagonistului impotiiva celor care-i plénuiese moartea, Reactia ciobanului in fata vestitragice ce i s-a comunicat ‘nu implicé nici spaima, nici nelniste, nimic din tensiunea dramatica de pana acum; dimpotrivd, 0 reactie de sublima senindtate. Cio- banul is face testamentul, comunicnd fell In care doreste sa fie ingropat. [..1 Interpretarea fatalistd se baza pe constatarea cA ciobanul nu schiteazé nici un gest de aparare: el se pleacd deci in fata destinului si accepts moartea cu seninatate. Acest fapt a fost considerat ca fenomen caracterstc fizionomiel poporului roman.Trei arqumente pun insé aceasta interpretare sub semnut intrebati In primul rand, nu se poate spune c& ciobanul nu schiteaz8 nici un gest de aparare, ci numal cd un asemenea gest nu este semnalat, Miorita 1 sfatuise pe cioban sé-si cheme un cdine mai barbat si mai fidel, dar indeplnirea acestui sfat sau rneindeplinirea lui sunt, de asemenea, nespecifi- cate [1 In al doilea rand, toatd reactia ciobanulul este determinaté nu de realitate, ci de 0 ipoteza. Ciobanul nu zice Si cénd of muri (am s8 mor, ci Si de-o fis mor, .dacd am s8 mor”. Acest caracter ipotetic las8 camp deschis altemnativelor epice, dar nici una dintre ele nu va fi reluata in continuarea poemului. Balada, in aceasté varianta, nu are finalitate epic’; toat8 naratiunea se reduce la ca- dul inital, hotararea de omor, destainuirea complotului — si se opreste intr-un moment de ten- siune, toata desfasurarea ulterioaré fiind esential- mente lirica. Textul reprezinta 0 succesiune de ati- ‘tudini gradate, de la seninatate la un sentiment tragic. Al trelea contraargument i reprezinta tocmal prezenta acestui sentiment tragic. Interpretarea opusé fatalismului (ciobanul ‘ntr-un moment tragic isi exprima dragostea de viata, atasamentul fata de meseria sa, fata de rmediul natural in care a trait), fundamentata pe puterniculvitaism al eroului, este si ea unilateralé, pentru c& negliieaza sentimentul tragic pe care episodul tl implica In acest nou episod, dialogul este substituit printr-un monolog irc; nimic pana la sfarsitul poemului nu va intrerupe acest monolog. Deci, ‘dupa ce a trecut de la o structura epicd la una dra rmatica, balada va implica 0 nova tranzitie, de la structura dramatica la una eminamente lirica. Tn amplul monolog al ciobanulu, iismul este total, lipsind si cea mai micé uma de actiune real, iar sentimentul sinistru al mort este substituit cu imaginea unel morti frumoase in sinul rnaturii. In felul acesta, moartea este conceputa sau imaginata ca o prelungire a viefi anterioare a eroului. ‘na Pap, Pavel Ruxandis, Foor pap romanesc, 1978 3. inainte de a trece la realizarea con- spectului, faceti urmatoarele operati * recititi textul pentru a-| intelege in ansamblul sau (ideea centrala, ordona- rea ideilor, accentele sau sublinierile pe care le fac autorii etc.); * scoateti pe o fisé cuvintele necunoscute si consultati un dictionar pentru ale defini; * subliniati, folosind creioane colorate, cuvintele si sintagmele-cheie de tipul: episod, testament, interpretare fatalista, interpretarea opusé fatalismului, tragismul, lirismul; ‘© marcati prin litere sau cifre pe marginea textului ideile principale (in cadrul unei idei principale, notata cu A, pot aparea idei secundare, notate cu a, b, ¢); *indicati prin sageti relatile (de asemanare, de opozitie etc.) dintre idei, cuvinte etc.; ‘* pentru intelegerea argumentarii unei idei, puteti sublinia sau incadra intr-un chenar cuvintele / expresiile care indica legatura dintre idei sau ierarhiza- rea acestora (de exemplu: in primul rand, in al doilea rand, deci, la inceput, in felul acesta etc.). k= _—:S CONSPECTUL reprezinta modali- tatea cea mai potrivitd de a rezu-comunicare 4. Pentru a conspecta acest text, faceti o fisa, dupa modelul urmator: ‘Autori: Mihai Pop, Pavel Ruxandoiu, Folclor popular romanesc (Editura Didac- ticd si Pedagogic3, Bucuresti, 1978, p. 339-340) Tema: balada Miorita Referitor la: episodul testamentului ‘Argumente pentru interpretarea diferita a acestui episod: gradul de imprevizibilitate al episodului * opozitia fata de episoadele anterioare * atitudinea ciobanului moldovean '* personajul nu schiteazé nici un gest de aparare * protagonistul nu are resentimente fata de cei care-i planuiesc moartea « reactia calma, senina a clobanului (,Reactia ciobanulul in fata vesti tragice & isa comu- hicat nu implica nici spaima, nici neliniste, nimic din tensiunea dramatic de pana acum; dimpottivs, 0 reactie de sublima senindtate.”") * ciobanul isi face testamentul, ‘incredintandu-| mioritei © interpretarea fatalista a atitudinii ciobanului se bazeazd pe: « contraargumente aduse acestei interpretari * interpretarea opusé fatalismului se bazeaza pe: * contraargumente aduse acestei interpretari structura compozitionala a episodului i « oporitia ata de celellte episoade din punctul de vedere al apartenente! la un gen INerar « Tiismul acestui episod consta tn: 5. Alcatuiti grupe de c&te cinci elevi. Stabiliti, prin discutil, un domentu care va intereseazd in mod deosebit (de exemplu, astronomie, muzica, arte martiale, sport etc.). Fiecare dintre membrii grupel va selecta un text din acest domeniu. Conspec- tati materialul. Alc3tuiti apoi un portofoliu tematic care s4 cuprinda conspectele voastre. Fiecare grupé va analiza portofolile realizate de celelalte grupe 5! va face comentarii pe marginea acestoraunitatea 6 UE ever Bier cacy 4 Catalog cultural; pliant publicitar 1. Se apropie examenul de capacitate, dar si vacanta de vara, Pentru a va relaxa dupa examen sia va planifica o petrecere agreabila a timpului liber, puteti consulta diverse publicatii si brosuri care va ofera informatii utile despre viata culturala. De exemplu, pentru a cunoaste programul unor cinematografe, teatre, muzee, galerii de arta, sali de expozitie, targuri sau expozitii de carte, discoteci etc, sau pentru a afla data unor manifestari culturale sau sportive, puteti consulta: © saptamanale de informatii culturale; * cataloage de expozitii; . * cataloage de spectacol 2. Pentru a va alege lecturile in perioada de vacanta, puteti consulta cataloagele editoriale ale diverselor edituri. Solicitati editurilor preferate cataloagele cu aparitille recente. Un catalog editorial cuprinde, de regula: © un cuvant inainte referitor la proiectul editurii pe anul respectiv; * titlurile de carti editate, cu scurte prezentari; « informatii despre cum puteti obtine cartile respective etc. 3. Daca sunteti curiosi s4.aflati/ce manuale de clasa a IX-a va oferd editurile specializate in carte sco- lar3, consultati cataloagele editoriale si pliantele pu- blicitare ale acestora. 237 am, ODAunitatea evaluare Evaluare unitatea 6 30 de puncte 5 puncte 5 puncte 10 puncte * 4 puncte 12 puncte 2 puncte 2 puncte 4 puncte 4 puncte 6 puncte 4 puncte 2 puncte din oficiu: 10 puncte »— Oi barsana, Si lui ungurean De esti nazdravana Ca si ma ingroape $i de-a fi si mor Aice pe-aproape, in camp de mohor, {n strunga de oi, Siispui lui vrincean Sa fiu tot cu voi." Miorita Comentati in cel mult o pagina portretul mioritei, pornind de la aspectele fizice si morale din fragmentul dat si facand referire la intreaga balada. 2. Indicati rima versurilor si precizati masura primelor doud versuri 3. in text apare: a. 0 personificare; b. o hiperbola; c. 0 comparatie. 4. Gasiti exemple din textul dat prin care s8 demonstrati c in Miorita este vorba despre o moarte ipotetica. 5. Indicati valorile sintactice ale verbului a fi in versurile de mai sus. 6. Delimitati fraza in propozitii si precizati felul subordonatelor. 7. in text, cuvantul /uf este: a. pronume personal; b. articol hotarat; ¢. interjectie. 8. Substantivul of precedat de prepozitia simpla de este in text: a. atribut substantival prepozitional; b. complement circumstantial de mod; ¢. complement indirect. 9. Explicati cum s-a format verbul a ingropa. 40. Gasiti un sinonim neologic al verbului a muri si dati un context in care poate sa apara. ‘11. Identificafi diftongii din al cincilea vers. ‘12. Identificati adverbele din text si indicati felul acestora. 13. Explicati folosirea primei virgule din textul dat.‘Dictionar adagio, adv. — in tempo lent, rar; sn, — parte dinti-o compozitie muzicaa cantata in tempo lent. adagiu, s.r. — maxima, stentinta, aforism arteriosclerozs, sf — boald caracterizata prin ingrosarea si sclerozarea peretlorartereior astrolog, sm. — persoana care practic astrologia, sf. —nimb, aureola ausculta, vb. — a asculta cu urechea sau cu ste~ toscopul organismul uman, beizadea, s.f, — fu de dorn, principe biolog, sim, — specialist in biologi. biopsie, sf — extragere chirurgicala a unui frag- ‘ment de jesut viu pentru a fi studiat la microscop. carisma, sf. — farmec pe care 0 persoana 0 exercité asupra celor din jur cetera, 5 — (rea) vioars chintesenta, sf. — ceca ce este esental colesterol, 5. —substanta care se gaseste,lbera sau combinata, In untura de peste, in bila, singe fesut nervos, ‘galbenus de ou si care regie- menteaza permeabiltatea fata de lchide a mem- branelor celulare concesie, «£, — ingduintd, renunfare la ceva conciliere, 5 —impacare, acord condor, sm. — cel mai mare vuitur care traieste Jn America de Sud conjecturd, si, — supozitie, parere bazats pe presupuner conjuncturd, sf. — imprejurare,situatie, context cosmolog, sm. — specialist in cosmologie calinar, aq. — care fine de bucatare. dentar, aq. — privtor la din, prvitor la dentist. dermatolog, s,m. — medic specialist in boli de piele elipsé, sf — omitere a unor elemente din comunicare; figura geometrica emigra, vb. — a pleca din patre sia se stabil in alta tard; a se expatria fastidios, adj. — plicticos,plictsitr. gentilom, sn. — (in societatea feudal apuseana) Nobil, aristocrat; (fig.) om cu comportari alese _ Indice. alegoria, 230 genul dramatic, 181 aliteratia, § genul epic, 152 alocutiunea, 218 genut lic, 15, amfibrahul, 17 ambul, 17 anecdota, 97 indicatile scenice, 177 ‘asonanta, 5 interogatia retorica, 180 comedia, 182 inversiunea, 5 confiictui, 115 invocatia, 10 dialogul, 180 ironia, 182 epitetul, 11 literatura S.F., 66 exciamatia retorcd, 180 masura, 16 geolog, s.m. — specialist in geologie. gera, vb —a gira, vb. — asi da girul, a garanta sn. — slagar, cantec de succes. hudita, sf. — (eg) ulicioar. inextricabil, ao). — foarte incurcat, complicat, de neinteles, libertin, adj, — indecent, usuratic, desfranat. CS trary rats administra tn focul aituia ‘melané, 5 f —fibra textlé sinteticé cu proprietati asemanatoare melena, sf, lanl ~ eliminare a unui scaun negru, continand sange miopie, 5 — defect al vederii care se manifesta prin imposibiltatea de a vedea la distant mizantrop, s,m, — persoana nesociabilé, ursuza moind, sf urmeaza iarma oblu, adj, adv. — (pop,) care se prezinta a oli timp mai cdlduros si umed, care dup o perioads de inghet. dreapta, fara cotitun, drept. odajdii, sf! — vesminte bisericesti, comis, ac). — care a fost lasat lao part, trecut cu vederea, omorganic, ac) — (despre consoane) avand acelasi mod de articulare. pactiza, vb. — a se pune de acord cu cineva, pita, s.f. — (reg) paine. realiza, vb. —a face, a crea, a castiga ceva scer jata in incinta 3, sf. — parte mai ridicata si special amena- uel sali de spectacale sau in aer liber, unde se desfasoara reprezentatile servi, vb. — a indeplini anumite functi, Insarci- nati a sluj, a face un serviciu, a pune, a aduce la mas mancare, bautura etc. sufragiu, 5.n ment — (in text) vot, aprobare, asenti- saitrar, sm, — tigan nomad. toponomastica, 5.f — ramuré a lingvisticii care se ocupd cu studiul numelor proprii de locuri viziona, vb. — a vedea un film inainte de premiera, metafora, 11 scena, 17 ‘monologul dramatic, 180 simbolul, 11 motival, 227 strofa, 16 oraltatea, 114 suspansul, 151 ‘oximoronul, 12 tema, 226 piciorul metric, 17 troheul, 17 replica, 17 umorul, 182 retrospectiva, 150 versul, 16 rima, 16 versuri albe, 17 ritmul, 16 versuri libere, 17, romanul, 152 viziunea, 152 $ o.uil1. Genul liric 4. Poezia li Lacuf de Mihai Eminescu levorul nop de Lucian Blaga .. Emotie de toamnd de Nichita Stanescu Elemente de versificatie Comentarea unui grupaj dé texte Vocabularul Fonetica ll. Genul epic Povestirea stiintifico-fantasticd Planeta celor doi sori de Horia Arama . esi face omul cu mina lu de Isaac Asimov (lect suplimentard) Notiuni de sintaxd Predicatul si propozitia predicativa Subiectul si propozitia subiectva Texte distractive si texte functionale 3. Nuvela Popa Tanda de loan Slavici Atributul si atributiva Texte functionale 4. Romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu Complementul direct si completiva directa Complementul indirect si completiva indirect Analiza de text Ill. Genul dramatic 5. Comedia , O scrisoare pierdutd de |. L. Caragiale = Burghezul gentilom de Moliere (lectura suplimentara) Complementele circumstantiale si propozitile circumstantiale Alocujiunea \V. imbinarea genurilor 6. Balada popular’ Miorita i Conspectul. Catalogul €iiltural ‘4... ‘Ss 218 3 16 18 20 56 68 70 7 86 96 102 118 128 132 154 159 166 170 184 186 222 234integral Hu Manual ae ae 7 ce et \SBN 978-973-50-4492.0 i: a iINISTERUL EDUCATIEN'St ceRceTARIN St : a Alexandru Crisan : a ‘6 Sofia Dobra Sw. st ‘V Florentina Samihaian Sh, o ot 9 a

Manual Limba Romana Clasa A VIII A PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Manual Limba Romana Clasa A VIII A PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like