MINEIUL GUNE] DECEMYRIETRAINTE. COVANTARE. FACUTA DE STHRETUL,NEOHL AL MANASTIN MERMTOL LA 1846, CATRE CETITORI, DECEMVRIE, carea va s& zici a zecea; numirul al zecelea este cinslit si si- varsitor tuluror numerilor, c&ci dupa ce ajungem la numérul al zecelea, iards in- cepem dela unul. Intaiu Evreii si Romanii pan la Numa al doilea impdrat al Romei avea anul de zece luni si incepand dela Martie, cand a zidit Dumnezeu lumea, sférsea anul la luna lui Decemvrie. Intru aceasta lund ochiul Cerului, soarele cel vizut alergand cu iufime nespusé, ajunge asupra zodiei, ce se numeste corn de capri. Asemenea si Soarele dreptafii Hrislos nascandu-se dupre {rup intru aceasti lun8, s‘au culcat intre doug vite fr’ nici o podoab’. Luna aceasta, intru care s'au intémplat Nasterea Domnului nostru lisus Hristos» au fost in mila a sasea dela facerea lumii, leat 5508. Acest veac este al crestinilor, si va finea pan& la sfarsitul lumii, Aceast& lun& au fost la trei zeci si noud de ani, anul cel de pre urma al imparafiei lui Irod, si la al patruzecelea an al impardfiei lui August Chesarul. Intaiu istoricii num&rau anii dela zidirea lumii, sau dela Avraam, sau dela Olimbiadele ellinilor, alfii dela r&zboiul ce au avul Alexandru improtiva Per- silor, alfii dela Dioclifian impiratul, numind acel veac, veaé mucenicesc, pentru rézboiul ce au fcul acel tiran asupra mucenicilor. lar din zilele lui Tustinian im- pirat, au inceput s& se numere dela naslerea lui Hristos, ce se priznueste intru aceasté lun’. lar obicaiul ce numéra anii dela Ianuarie, s’au asezat, fiindc& lanuarie [> cu ajutorul Jui Dumnezeu, dati in lumina talmacirii si a tip&ririi si luna lui este si inceperea anului dupre cbiceiul Romanilor, ce vom ardta la luna cea vii- loare; si se aral& in Istorie, c& obiceiul de. a se numéra anii dela nasterea lui Hri- stos, inlaiu pova(uitor s'au ardlal Dionisie cel mic. Acesta Tartar dapre neam fiind, Monah dupre cin, (hronolog) numér&tor de ani dupre inv&fatur’, in loc de a se numara anii dela Dioclifian, au asezal in Biseric& anii dela intruparea Domnului. Sunt din Istoricii anilor, cari cu adancime cerceland, aralé cum c& Naslerea luiHristos s’au f&cut cu patru ani mai nainte decdt au socotit cel mai sus numit Dio- nisie; ins& toat lumea cu deopsle intocmire au primit asezarea acestui Dionisie, numindu-o Epocd a lui Dionisie, carea si asa va réménea in veci, nepricinuindu-se nici o bénuial’i la dogom’, din bénuiala vremii. $i mécar ci la numrul anilor Isto- ricii nu se potrivesc la nasterea Iui Hristos, dar pentru vremea si ziua lunii tofi se intocmesc, tofi cu un glas voesc, luna lui DECEMVRIE sf fie, intru care s‘au aralat lumii Nasterea Domnului, si mai varlos cel intru Arhierei dasc&l al lumii loan Guré de aur cu nebiruile dovediri se osteneste a incredin{a Nasterea Mantuilorului a fi intru aseasté lund. Pentru toate cele mai sus zise, aceasti luni este 0 mare epock a tuluror cres- tinilor, este un mijloc, din carele s’au intins in {ot finutul p3mantului cel necuprins Impiratul cerului; este o sfers, care a purlat pre Cer un inger ce se ardté in chip de stea si povaijuia pre Maghi. Intru aceasta lund s'au arStat in lume lucruri minu- nate, si preste ordnduiala firii fatamplate, nu numai cele ce au propoveduit trémbi- ele proorocilor, nu numai cele ce bine vestesc Dumnezeestile Evanghelii, ci si cele ce au scris mai nainte in Stihuri, Sibilele proorocife, luand darul proorociei plats pentru curd{ia si fecioria intru care au pelrecut, inc& si cele ce dovedesc istor cei inaintea Evangheliei si neluminaji de darul ei, cari zic, cum c& un Prupie pop& al capestii Irei (luna) ce s'au zidit de Chir Imp&ratul Persilor, au v&zul intru acest& capiste o vedere mare si la oameni infricosal8, idolii cei {rd suflet si nesimfitor} dSnjuind, si cei fr glas zicdnd cu glas: Venifi si ne bucurém pentru Ira, c& Poarl& in pantece ca inlr'un noian, corabie de multe aduc&toare; iaré mai pe urmé au vizul sfrémandu-se acele capesti ce diniuiau. Tot intru aceasté lund, fiindc& s'a n&scut Proorocul de carele zicea Moisi. Prooroc va ridica voud Domnul, s'au contenit mandiile (oracolii) adec& idolii, cei ce se credeau de inchin&torii lor, cum s& proorocesc la cei ce-i intrebau pentru cele viiloare Acestea pricini eu crez c& vor indemna pre fiesltecarele a primi cu dragoste cartea lunii_ lui Decemvrie. Acestea vor pricinui silin{& ca s& cinsteascé slujbele ce se cu- prind intru aceasta, fiind spre slava Stépanului si Domnului nosiru, pentru care s‘au intémplat intru aceasta Juni cele mai sus zise toate. Afar de aceastea facem sliul, pentru oare cari sfin{i cuviosi P&rin{i, cari bine au plicut Domnului in vremile ceste mai de pre urmé, in p&mantul nostru Romania, pentru cari pomeneste Mitropolitul Moldaviet Khir Dositeiu, find om nu cu pufind stiin(é de invététur’, in cartea cu viefile sfinfilor ce s'au fip&rit in zilele sale, la anul dela Hristos 1682 in Iasi, carea si Prologar se zice, zicand asa la fila 152: Mulli sfinji se fac sila Rusia ,si pan’ astzi... Dar inc si din Romani mulfi sunt, a cérora am »si vazut viala si traiul lor, dar& nau fost cdulali, fra numai Daniil de Voronel »si Rafail de Agapia, a c&ruia i-am s&rulat si sfintele moaste. Am apucat in zilele »noasire P&rinfi inalfi tntru bundtéi si in petrecere si plecati la smerenie adanc&, »pre pariniele Chiriac din Bisericani gol (petrecdnd) si ticdlosit in munte 60 de ani. »Si pre Chiriac din Tazliu, Epifanie de Voronel, Partenie de Agapia, inc& si pre loan »de Rasca, arhiepiscopul cel sfant si minunat. Pre Inochentie de Pobrala si pre nEvstatie. S'auaddogat aceast& instiinfare aicea, ca nu prin trecerea vremii, sé se nfack cu tolul nesliufi, acesti cuviosi P&rin{i, neamului cestui mai de pre urmé,»sica si se arate c& dintru toate neamurile, »ce urmeaz& voiei si poruncilor lui“. Indreptérile si aicea s'au facut intocmai precum s‘au vorbit in Procuvantirile celorlalte acum tiparite Luni. Afard numai ci s'au mai adaos si slujba sfintei Filotiei dela Arges, la 7, si la 26 a sfantului Nicodim dela Tismana. Al dragostei voastre fierbinte rugitor c&ire Milostivul Dumnezeu, pentru man- tuirea voastrs si doritor de tot binele. alege Dumnezeu pre robii si, cet NEONIL Achimandrit si Staret Sfintelor Monastiri : Neamful si Secul, impreund cu tot Soborul.LYNA LYI ARE ZILE TREIZECI $1 UNA ZIUA ARE CEASURI 9 $I NOAPTEA CEASURI 15. In ziua dintaiu, sfantul prooroc Naum. Aliluia. LaDoamne strigat-am.. Stihirile sfantului glas 3. Podobie: Mare este puterea Crucii tale, Doamne.. DECeMVRIE arul sfantului Duh, s’a sa- lasluit intru tine Prooroace allui Dumnezeu, si cu stra- lucirea sa te-a facut faclie prea luminata, si prin tine mai’nainte propovedueste cele ce vor sa fie, Ninevei cei mari. Nor luminos te-ai aratat, Naume prooroace al lui Dum- nezeu, picand ploaia cunostin- teide Dumnezeu, siai adapat cu apa judecatii lui Dumnezeu, ce- tatea Ninevitenilor, care iaras a fost ingreuiata cu paganatatea. Pacandu-te partas slavei cei nesfarsite, Naume prooroa- ce al lui Dumnezeu, si nespusei bucurii si indulcirii dumneze- esti; roagé-te pentru noi Sta- panului tuturor, de Dumnezeu insuflate. Slava, $i acum a Nascatoarei: Mare facere de bine doban- | dind prin tine Preacurata im- preuna cu proorocii cinstim pre Fiul tau, carele a priimit a se naste din pantecele tau, pentru milostivirea cea desavarsita, si a zidit din nou neamul ome- nesc. A Cru a Nascatoarei, asemenea: i Vazand pre cel nascut dintru tine spanzurat pre lemn fara su- flare, ceea ce esti fara prihana, strigai cu amar: Fiul meu prea | dorite, cum a apus frumusetea | chipului tau, ascunzandu-se de voia sa sub umbra mortii? | STIHOAVNA din Octoih. Troparul, glasul al 2.lea, | A proorocului tau Naum... | Slava si acum, a Nascdtoarei Cauta Ia sfargitul carti10 DATs LA UTRENIE Dupa obignuitele Stihologhii, Sedeinele Oc- toihului $i Psalm 50. CANOANELE. Amandoua din Octoih, si al Proorocului pe 4. Al c&ruia acrostih la Greci este acesta: LUNA LUIDECEMVRIE Cu tarie voiu liuda barbatia sufletuluilui Naum. | Facerea lui Teofan. Peasna 1, glasul al 5-lea, Irmos: cau si pre calarasul in »marea Rosie, i-a scutu- yrat Hristos cela ce a sfaramat »Yasboaiele cu brat inalt,- si pre Israil |-a mantuit, pre cel »ce canta cantare de biruinta. Naume de Dumnezeu insu- flate, bucurandu-ne fericim Da- rul cel dumnezeiesc al mintii tale, cei ce dumnezeeste s’a carmuit de dumnezeu, si s’a luminat cu Darul lui, de Dum- nezeu priimitule. Glasuind in sufletul tau, Da- rul Duhului de sus Prooroace, dupre vrednicie a suflat intru tine lucrarea_ prooroceasca, si ti-a pregatit limba insuflata de Dumnezeu, vrednicule delauda. Slava: Organ te-ai aratat lovit de coarda Duhului, laudand pre Dumnezeu cel ravnitor, si spu- nand tuturor nefatarnica jude- cata lui, vrednicule, de lauda. $i acum a Nascatoarei: Binecuvantata Fecioara prea curata, pazeste pre cei ce te lauda pre tine cu credinta si cu dragoste, ca pre o cinstita Maica a lui Dumnezeu; alinand salbatacirea cea neimblanzita a supararilor. Peasna 3, Irmos: Cela ce ai infipt pe nimic... Cc impartasirea facatorului de viata si dumnezeies- cului Duh, te-ai facut luminat vazator de Dumnezeu. Pentru aceasta cu voia cea dumneze- jascé, cele de departe ca si cum ar fi de fata tuturor mai’na- inte le-ai spus, mai’nainte cu- ratindu-te, de Dumnezeu insu- flate. ‘Slava: Ca un vazator de cele dum- nezeiesti, ai prevazut osanda rasplatirii improtiva vrajmasi- lor pagani, cari defaimau dum- nezeeasca indelunga rabdare, ingaduirea si bunatatea, pentru rautatea lor cea nevindecata. Gi acum, a Nascatoarei: Cela ce din nimic a facut odata toate, iubitorul de oa- meni, iese din sfantul tau pan- tece Preacurata, si se face om, pentru milostivirea cea prea mare, ca sa mantueasca pre oameni. Irmosul : Cela ce ai infipt pre nimic »pamantul cu porunca ta, siIN _ZIUA_DINTAIU __ y»ai ridicat netinut pre cel in- »greuiat, intareste Biserica ta »pre piatra cea neclatita a po- »runcilor tale, Hristoase, unule »Bune si iubitorule de oameni. Sedeaina glasul al 5-lea. Podobie: Cuvantul cel impreund... Fiindu-ti gandul neameste- cat cu chipurile cele de jos, marite Naume, te-ai facut pri- imitor curat dumnezeescului Duh, priimind luminat stralu- cirile lui, si luminand pre toti. Pentru aceea te rugdm, roaga- te pentru pacea lumii. Slava, si acum, a Nascatoarei Minunea cea mare a zdmi- slirii, si chipul cel negrait al nasterei tale, intru tine s’a cu- noscut Curaté pururea Fecioa- ra. Imi spdimanteaza gandul, simi minuneaza cugetul slava ta, Nascatoare de Dumnezeu, carea s’a tins catre toti, spre mantuirea sufletelor noastre. A Crucii, a Nascatoarel: Prin Crucea Fiului tau de Dumnezeu daruita, a incetat toaté ratacirea idolilor, si pu- terea dracilor s’a calcat. Pentru aceea toti credinciosii, dupre datorie pururea te laudam, bine te cuvantém, si marturisindu- te cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, pre tine te marim. Peasna 4, Irmos: umnezeeascad economia »ta, Hristoase, cunoscan- ,du-o Avaacum cu prevedere, »cu fricd a strigat catre tin » Venil spre mantuirea popo- »tului tau, ca sa mantuesti pre yunsii tai. Piind luminat cu raza Duhu- lui, ai vestit mai ‘nainte gro- zava pustiire a Ninevitenilor, aratandu-le aratatorule de cele dumnezeesti, ca nu vor scapa de puterea lui Dumnezeu. dudecata Ziditorului cea dreapta hotaraste cumplita pierderea de tot a poporului | celui vrajmas; precum proo- rocind ai grait, Naume proo- roace al lui Dumnezeu, prea fericite. Slava: Fiind impodobit sufletul Proorocului tau cu cugetare smerita, s’a indltat mai pre sus de fiinté catre vederea Dumnezeirii tale, Bunule, si catre luminarea dumnezees- tei stiinte. $i acum, a Nascatoarei: Marie Doamna fapturii, ca ceeace singura ai nascut pre Imparatul tuturor, prea lau- data, arata-ma izbavit de tira- nia patimilor cu rugaciunile tale.__LUNA LUI DECEMVRIE Peasna 5, Irmos: cela ce te imbraci culumina yea cu o haina, la tine »manec, si catre tine strig: Lu- »mineaza sufletul meu cel in- »tunecat, Hristoase, ca un mi- plostiv. Avand viata fara prihana, si curata, te-ai invrednicit de lucrarea si de luminarea sfan- tului Duh, prooroace Naume prea cinstite. Trupul |-ai supus cu osardie gandului celui singur stapani- tor, puind suisuri in inima ta. Pentru aceea ai dobandit ara- tarea cea cuvioasd lui Dum- nezeu. Slava: Darurile cele alese ale celor ce s’au cinstit cu proorocia, sunt mai pre sus decat cele ce sa vad; ca printr’insele gra- este Duhul Sfant, prea bunul Domnul. $i acum, a Nascatoarei: Nici gand ceresc nu va pu- tea cu adevarat sa te laude pre tine, Nascatoare de Dumnezeu, precum se cade; ca ai nascut pre Ziditorul, carele este lau- dat de puterile ceresti. Peasna 6, Irmos: Marea patimilos lauddm credinciosii pre cel ce afost casé dumne- S zeescului Dar, si carele s’a facut lacas curat aratarii lui Dumne- zeu, celei mai pre sus de gand. Slava: Cel ce a priimit lumina cea neapusda dumnezeescului Duh, si a castigat gand indumnezeit, indeamna pre credinciosi catre lauda. $i acum, a Nascatoarei; Puterile cele de gand, si toate neamurile oamenilor te slavesc pre tine, ca pre ceea ce ai nascut pre Dumnezeu, cea pururea binecuvantata si cu totul fara prihana. Irmosul : Marea patimilor cea salbata- »cita, cu viforul cel stricdtor »de suflet, alineazd-o Stapane »Hristoase, si ma scoate din »Stricdciune ca un milostiv. CONDAG, glasul al 4-1ea. Podobie; Arilatu-te ai astazi buminandu-se cu Duhul cu- raté inima ta, s’a facut lacas prea luminat de proorocie, ca cele de departe le vezi ca si cum ar fi de fata. Pentru acea- sta te cinstim, prooroace feri- cite, Naume prea laudate. Luna lui Decemvrie are zile 31; ziua are 9 ceasuri, si noaptea, ceasuri 15. In intala zi, amintirea Sfantului prooroc Naum. Stih:Pre Naum Elcheseul ce s'a dat duhul. Al smirnui cu smirna cuvantului ma trage do- ul La intdia zi a lui Decemvrie s'a dus, Naum din viaja aceasta la cele de sus.IN ZIUA DINTATU _ Avesta a fost din Elchesem, cel de ceea | parte de Batarim, tregandu-se din neamul | lui Simeon, si a apucat mai ’nainte de Hri- | stos cu patra sute saizeci de ani. Acesta dupa proorocul ona a proorocit sila dat | semn Ninevei cetafi, ca va sa piara de ape | dulci si de foc ce iesea din pimant. Acea- | sti proorocie s’a si plinit cu ner, De vre- | me ce jezerul ce eri imprejurul ei, umfién- du-se de cutremur 0 a cufundat; ‘epoi ve- nind foc despre pustie, a ars cea’ mai inalta parte a ei, Acestea proorocind asupra Nine- | vei, si scriind cartea sa pre care o a impar- fitu-o in tei capete, a murit cu pace si s'a Ingropat la paméntul sau, Sa se stie ca Na- um, inseamna odihnd; sau mdngdiere tuturor; sa mmintes sau pricepere, Intru aceasta zi, prea cuviosul Filaret milo- stivul Stih: Mori tu cel ce toata fapta bun’ dupre numire. Parinte o ai iubit, ins mai mult pre milostivire. Acestea era pre vremea imparatilor Constantin si Irina, la anii sapte sute opt- zeci, tragandu-se din laturea Paflagonilor, fit oarecdruia Gheorghie si Annei, Luandu-si fe- mee legiuita, prin nunta, se indeletnicia cu lucrarea pamantului; si din aceea agonisin- du-si cele de nevoie spre vietuire, multa milostenie imparatia la saraci. Dar din piz~ ma diavolului, la atata de mare saracie a ajuns pururea pomenitul, ca oarecdnd lov, Jn cat er lipsit si de hrana cea de nevoie. Insa Dumnezeu nu fa trecut pre el cu ve- derea pana in sfarsit; caci a lucrat prin a sa pronie, ca Constantin fiul imparatesei Irinel, sa-si ia luigi femee pe nepoata ace- stui sfant Filaret cl numele Maria plina find | ea de frumusefe si sufleteasca si trupeasca si dar s’a intamplat ca si sfantul Filaret, sa se cinsteasca cu vrednicia de Ipat. Dela care multa bogatie agonisind, 0 Imparfed pre ea | cu imbelgugare la saraci. Deci fiindicé de trei ori fericitul a cunos- cut mai ‘nainte, moartea sa gi mutarea cea || Efesului, cu pace s'a sivarsit. catre Hristos, a chemat toate rudele sale, sile-a spus mai ’nainte, ce era si se intam- ple fiecaruia ; adaogand inca si aceste vred- nice de pomenire: Nu uitafi fli mei si rudete mele, inbirea de streini; nu poftiti. Iucruri = 13 streine, Nu lipsifi dela slujbele Bisericit; si ca si zi¢ in scurt, precum mA vedeti pre mine cA vietuesc, aga petrecefi si voi. Acestea zicandu-le, si ugandu-se pentru dansii, s’'a odihnit cu’ pace. : Intru aceasta zi pomenirea sfantului muce- nic Anania Persul Stih: Anania cu trupul catre . In al sau trup nu ia nici o mica simtire. Acestea a fost dela Arvil cetatea Per- sei; $i fiind prins pentru credinfa lui Hris- tos, multe gi nesuferite munci a rabdat fericitul. lara cand era aproape si-si dea sufletul la Dumnezew, a zis aceste cuvinte: Vaz 0 scara care ajunge pana la Cer; vaz inca si niste tineri cu chip luminat, care ma chiama zicdndu-mi: Vino impreuna cu noi, | vino, si te vom duce inlauntru cetatii cei plina de lumina si de veselie; si acestea zi- cand s’a dat duhul. Intru aceasta 2i, pomenirea sfintului Antonie cel now. StihzAcesta catre Antonie cel mare privind. Si cu faptele prin pustnicie s'a arktat aseme- nea find. Intru aceasta zi, sfantul Onisim Arhiepiscopul Stih:Trupul lui Onisim de si a intrat in pa- mint. Izvoriste tuturor celor ce au trebuinfa folosi- tor Dar nedegertat. Intru aceasta zi pomenirea celor dintru sfinfi parinfii_nostri. Anania si Solohon Arhiepiscopii Efesului Stih:Doi pistori ai unei turme s‘au sivargit. Si catre un loc amandoi au trecut. Cu ale lor sfinte rugéciuni, Doamne milueste- | ne, si ne mantueste pre noi, Amin. Peasna 7, Irmos pom! parintilor cel prea »indlfat, vapaia o a stins, »Si pre tineri i-a rourat: pre cei yce cantau cu un glas: Dumne- »zeule bine esti cuvantat. Ca cei ceavem mai mare ce telor pre Proorocul cel prea va- zator de Dumnezeu, cu cinste sd praznuim dumnezeeste, cu ($$14 ____LUNA LUI DECEMVRIE _ cantare cantand: Dumnezeule bine esti cuvantat. Cunoscandu-te pre tine ca esti organ miscat de Duhul si trambita insuflata de Dumne- zeu, te chemam in ajutor, can- tand laude: Dumnezeule bine esti cuvantat. Slava: Tncununatu-te-a Domnul dumnezeescule Prooroace, si Dar ti-a dat a spune mai ’nainte cele viitoare; caruia toti can- tam: Dumnezeule bine esti cu- vantat. $i acum a Nascatoarei: Vsa neumblata, te-a vazut Proorocul, Fecioara prea curata, prin careaa trecut numai acela, caruia toti cantam: Dumnezeule bine esti cuvantat. Peasna 8, Irmos: Tie Facatorului tuturor.., Poaumnezeindu-te cu lumi- na cea fara de materie a stapanitoarei Treimi, Prooroa- ce, canti veselindu-te: Toate lucrurile laudati pre Domnul, si-l prea inaltati intru toti vecii. Binecuvantém pre Tatal, pre Fiul, gi pre sfantul Duh Domnul. Cu sfintita cuviinta cinstind sfintita. pomenirea ta, dumne- zeescule Prooroace, canta Toate lucrurile Domnului 1a- udati pre Domnul, si-] prea inal- fati intru toti vecii. $i acum, a Nascatoarei: ) — Intareste Curata sufletul meu cel slabanogit cu patimile gre- | Selilor, ca sé laud nasterea ta | Fecioara, cea prea proslavita | intru tot vecii. Irmosul : | Sa ldudam, bine sA cuvantam, gi s4 ne in- chinam Domnului cantand, si prea inal{an- } du-] intru tofi vecii | Tie facatorului a toate, ti- ynerii in cuptor impreunand dant a toata lumea, cantau: »Toate lucrurile pre Domnul »laudati-l, si-l prea inaltati in- | ,tru toti vecii. | Peasna 9, Inmos: Isaie dintueste... pt pamant ai avut vie- tuire adevarat intocmai cu a ingerilor, si acum te-ai salasluit in ceruri, impreuna cu cetele ingeresti, apropiindu-te _ de raza cea cu trei lumini: din carea umplandu-te, cauta spre cei ce te lauda pre tine. | Slava; | Pre tine fericite te aducem | rugator caétre Dumnezeu pen- | trulume; roaga-te dar Prooroa- | ce, ca cel ce ai indrasneala, sa | se dea credinciosilor izbavire, | si mantuire si iertare de gre- seli. $i acum a NascAtoarei: | Ca pre ceeace ai nascut pre ; Dumnezeu, te numim credin-IN ZIUA DINTAIU 15 ciosii, dupre cuviinta si dupre | dreptatea gandului catre Hris- ; potrivire, dumnezeeasca Nas- catoare de Dumnezeu Curata si odataé cu numirea cinstim nasterea ta cea slavita, prea sfantaé Maicd Fecioara. Irmosul : Tsaie dantueste, Fecioara a »avutin pantece, sia nascut fiu »pre Emmanuil, pre Dumnezeu »$i omul; rasdrit este numele ylui, pre carele slavindu-l, pre »Fecioara o fericim. SVETILNA. Podobie; Femei auziti,.. Mintea ta fericite, o ai facut oglinda neintinaté a dumne- zeestilor straluciri, de Dumne- zeu graitorule Prooroace, si or- gan rasunator al Preasfantului Duh, mai ’nainte vestind nas- terea lui Hristos din Fecioara. $i cealalta slujba a Utreniei dupre randuiala gi Otpustul, loco O GOO OOOO) INTRU ACEASTA LUNA IN 2 ZILE. ‘Siantul prooroc Avvacum, Aliluia. La Doamne strigat-am, Stihirile, glasul al Alea, Podobie: Ca pre un viteaz... tos si Stapanul; si cu cuget fer- binte si de Dumnezeu iubitor se aprindea ca un rivnitor. Stand la dumnezeeasca streaja cinstitul Avvacum, a a- uzit taina cea nespusa a veni- rii tale catre noi, Hristoase, si aratat prooroceste propovedu- irea ta, mai ’nainte vazand pre inteleptii Apostoli, ca pre nis- te cai, turburand marea limbi- | lor celor de multe neamuri. vvacum cel minunat, prii- | mind raza Duhului, s’a fa- cut cu totul dumnezeesc. Si vizind paganatatea judecato- rilor, si judecata cea fara drep- , tate, se necajea, aratandu-si Bucurandu-te intru Domnul Dumnezeu Mantuitorul tau te | veselesti marite graitorule de Dumnezeu, si priimind raza stralucirii cei de acolo, te-ai luminat cu gandul de lumina cea de Dumnezeu data; ci cu | rugaciunile tale, izbaveste din suparari si din primejdii, pre cei ce sdvarsesc cu credinta prea sfintitaé pomenirea ta. Slava. Gi acum a Nasc&toarei: Ceeace ai incdput in pante- | cele tau pre Dumnezeu cel ne- incaput, carele s'a facut om | pentru iubirea de oameni, sia luat din tine framantatura noa- stra, si aratat o a indumnezeit nu ma trece pre mine acum Preacurata, fiind scarbit; ci mi- lostiveste-te ingrab, si ma man- tueste de toata mania si rau- tatea viclenilor. A Crucii a Nascatoarei:16 LUNA LUI DECEMVRIE _ Daca te-a vazut Fecioara si Maica ta Doamne spanzurat pre Cruce, se mira gsi cu tan- guire zicea tie: O ce minune de rébdarea cea nemarginita, Ziditorul meu! Cum de buna voie ca un osandit cu judeca- ta nedreapta te osandesti la moarte, de norodul cel vred- nic de osanda, si suferi patimi infricosate ? STIHOAVNA din Octoih. Tropar, glasui al 2-lea. A proorocului iu Doamne Avvacum.., Slava, $i acum, a Nascatoarei. Cauté-le la sfarsitul cartil LA UTRENIE CANOANELE. Amandoua din Octoih ; si al Proorocului pe 4. Al carui acrostih, la Greci este acesta: Te cint pre tine prooroace Avvacume fericite Facerea lui Teofan. Peasna 1, glasul al 4-lea, Irmos: Qanta-voiu tie Doamne Dumnezeul meu, ca ai »ScosS pre popor din robia E- »ghipetului, si ai acoperit pre »Faraon, cu carutele lui si pu- yterea lui. Intelepteste-ma Doamne Dumnezeul meu, sa laud pre dumnezeescul tau prooroc Avvacum, si cu Darul tau lu- mineaza inima mea, Bunule. Pana cand, zice Proorocul, voiu striga catre tine, Doamne, | erau sa fie, vrednicule de mi- si nu ma vei auzi? Si pentru- ce mi-ai araétat paganatatea ju- decatorilor ? Slava: Izbaveste de primejdii Pro- oroace si de nevoi cumplite cu rugaciunile tale, pre cei ce cu umilinté sévarsesc cinstita po- menirea ta. $i acum, a Nasc&toarel : Dumnezeu cel sfants’a ard- tat, cand s’a apropiat vremea, facandu-se om din tine Nasca- toare de Dumnezeu, ca sa man- tueasca pre om. Prasna 3-a, Irmos. Areal celor puternici. paltando-ne catre vederea de Dumnezeu si luminan- du-te cu darea de lumina dela dansul, ai vazut mai ‘nainte in- semnarea celor viitoare, ara- tatorule de cele dumnezeesti. Spre toata bundatatea te-ai nevoit, si toata radutatea din cuget ai urit, si cu dreptate ai urit pre cei ce faceau faradde- lege prea fericite. Slava Tie ca unui curat ti s’a in- credintat graiurile Duhului sfant, proorocind mai de 'na- inte ardtat plinirile celor ce nune. $i acum a NascatoareiMunte umbrit cu bunatatile te-ai aratat Preacurata, dintru care in chip de rob a venit Sta- panul, ca sé izbaveasca pre oa- meni de robie. Irmosul. Arcul celor puternici a sla- ybit, si cei neputinciosi s’au in- »cins cu putere; pentru aceasta »8'a intarit intru Domnul inima »mea. Sedeaina, glasul al 4-lea. Podobie: Cel ce te-ai inalfat pre cruce. Statut-ai_la dumnezeeasca streaja fericite, si ai cunoscut venirea lui Dumnezeu, cu ochi | proorocesti de Dumnezeu insu- flate Avvacume, drept aceea ai si strigat cu frica: Auzit-am, Doamne, infricosata venirea ta, site laud pre tine, ca ai voit sa porti trup pamantesc din Fe- cioara. Slava, $i acum a Nascatoarei. Ceeace esti scéparea celor ce sunt in nevoi, impacarea cu Dumnezeu a celor ce gresesc, prea sfanta Stapana, pazeste-ne pre noi de toata primejdia si de rautatea oamenilor, de ia- dul cel infricosat si de patimi- le necinstei, pre cei ce cu cre- dinté te chemam pre tine pu- turea, Fecioara cu totul laudata. A Crucii a Nascatoarei: Vazandu-te pre Cruce Hris- IN DOUA ZILE ua toase al meu, ceeace fara is- pita de barbat te-a nascut, sfa- ramandu-se la cele din laun- tru, cao Maica striga: Vai mie prea iubite! Nu pot suferi pa- tima ta; ma aprind la cele din launtru, si sabie cumplita a ra- nit inima mea; insd laud mi- lostivirea ta, Doamne. Peasna 4, Irmos: arzit-am Dumnezeule auzul tau si m’am temut, ,inte- »les-am lucrurile tale, si m’am »Spaimantat Doamne: cd de ylauda ta este plin pamantul. Cu chip de lumina prin bu- natate te-ai aratat, de Dumne- zeu insuflate, si ai vestit lumi- na cea neinseraté, céreia cu credinta strigam acum: Slava puterii tale, Doamne. Darul Duhului cel lumina- tor, cu indestulare salasluindu- se intru tine intelepte, te-a sa- varsit Prooroc; ca sa vestesti tuturor pre Mantuitorul, Slava: Auzind auzul Atottiitorului, cu cucerire te-ai infricogat mi- nunate, si pricepand lucrurile lui, te-ai cuprins de spaima. Gi acum, a Nascatoarei: Sicriul marturiei te insem- neaza pre tine Preacurata, care ai priimit painea vietii cei a-_18 devarate, pre Cuvantul cel im- | preunad vesnic cu Tatal. Peasna 5. Irmos: Rasare-mi mie Doamne, lu- mina poruncilor tale, ca ,la tine maneca duhul meu, si te »lauda pre tine; ca tu esti Dum- »hezeul nostru, sila tine scap, »Imparatul pacii. Acum vede cinstita Biseri- ca Soarele ridicat pre Cruce, precum ai proorocit mai ’nainte Avvacume prea sfintite. Inaltandu-ti gandul la paza ta prea fericite, ai statut si ai socotit venirea Domnului. Slava : Cu glas mare strigai inte- i lepte: Ma voiu bucura si ma voiu veseli de Dumnezeu Man- tuitorul; Avvacume prea feri- cite. $i acum, a Nascatoarel: Fiind ingreuiat de lanturile greselilor celor multe, catre tine alerg, Stapana Nascatoare de Dumnezeu; mantueste-ma, ceea ce esti lauda credincio- silor. Peasna 6, Irmos: Strigat-a mai ‘nainte... pea amiaza-zi a venit Dum- nezeu intrupandu-se, pre- cum mai ’nainte ai grait, fiind | cu stralucire luminat dela __LUNA LUL DECEMVRIE dansul, Avvacume de trei ori | fericite. dumineazé Dumnezeule su- fletele celor ce te lauda pre tine, cu rugaciunile cinstitului si de Dumnezeu inteleptitului Avvacum, cela ce cu dumne- zeeasca insuflare i-ai luminat cugetul. Slava: Graiul tau si puterea cuvin- telor celor dumnezeesti, de Dumnezeu graitorule, au stra- batut marginile pamantului, pro- orocindu-ne noua mai ’nain- te venirea cea dumnezeeascé a Cuvantului. $i acum a Nascatoarei: Pre Fiul, carele este de o fiinté cu Tatal, si fara inceput cu cel ce l-a nascut, aratat si mai pre urma facandu-se trup, lai nascut Fecioara. Irmos : Strigat-a mai ’nainte inchi- »puind ingroparea ta cea de »trei zile, proorocul Iona in »chit rugandu-se: Din strica- »ciune izbaveste-ma lisuse im- »parate al puterilor. CONDAG, glasul al 4-lea. Podobie : Degrab ne inlimpina... Avvacume de Dumnezeu graitorule, cela ce ca pre niste cai ai vazut pre sfintii ucenici, | turburand cu adevdrat mareacunostintei, si cu dogmele dre- ptei credinte innecand insela. ciunea. Pentru aceasta ca pre un Prooroc adevarat te lau- dam, cerand a te ruga Dom- Alt Condac, glasul al 8-lea. Podoble: Apiratoarei Doamnei... Vestind lumii cea dela a- miazazi venirea lui Dumnezeu din Fecioara, Avvacume de Dumnezeu graitorule, si auzi- rea dela starea strajei cei Dum- nezeesti, dela ingerul cel pur- Invierea lui Hristos. Pentru a- ceasta cu veselie strigém tie: Bucura-te frumsetea cea lumi- naté a proorocilor. Intru aceasta lund, in 2 zile pomenirea sfantulul prooroc Avvacum. Stih: Dumnezeu pune dup’ moarte ale tale picioare. Avvacume cum ai zis spre sivarsire Jn a doua zi Avvacum s'a suit. La cetatea lui Dumnezeu, si s‘a odihnit. Acesta eri din neamul Patriarhului Si- meon, fiu lui Safat, fiind mai ’nainte de Hristos cu sase sute de ani, Si a vaut vedenie pentru prada, pentru Iuarea si da- ramarea Bisericii si a lerusalimului, si a- plans foarte. Si cand a venit Navuhodono- sor la Jerusalim, el a fugit la Ostrachin, si a fost strein in fara lui Ismail. Jara dupace s’au Intors Haldeii la Vavilon, Iuand cu si- ne pre robii Israilteni ce i-au aflat in leru- salim si in Eghipet, atuncea Proorocu! a- cesta, s’a Intors in pamantui sau; si slu- jind odata seceratorilor farinei sale, a luat bucatele sia zis catre ai sai: lata voiu sa merg la loc departe, si preste putin ma- voiu intoarce, lard de ma voiu intarzia, voi 4 ducefi pranz seceratorilor. Si acestea zi- nului sa ne milueasca pre noi. | tator de lumina, ai vestit lumii | cand, s’a rapit de ingerul Domnului st s’a dus la Vavilon, sia dat bucatele prooro- cului Daniil, carele se afla inchis in groa- pa leilor; dupa acestea iaras rapindu-se de acela inger, a ajuns in ludea si a adus bucatele seceratorilor, fara sa spuie cuiva despre minunea ce se fAcuse ott el, Acesta mai ‘nainte a priceput, ca preste putina vre- me va si se intoarci poporul robit dela Vavilon, si mai ’nainte cu doi ani de in- toarcerea lor a murit, gi s'a ingropat la {a- rina lui. Acesta a dat semn in Iudeea, adic&d cand vor vedea oamenii lumina in Biserica, atun- cea vor veded slava lui Dumnezeu, sia prezis si pentru sfarsitul Bisericii, ca acea- sta va st se facd de catre un neam dela apus. Si Catapeteasma sfintei sfintelor se va spinteck in mici bucafi, si se va lua aco- perisul acelor doi sfalpi, si nimenea nu va sti unde sunt. Acestea se vor duce de in- geri la pustiul Sinai unde s'a incheiat din inceput cortul marturiei, si intr’insele se va sunoaste a sfarsit Domnul, si va Tumina pre cei ce din Inceput se goneste de vicleanul carpe diavolul, Intru aceasta zl, pomenirea prea cuviogilor parintilor nostri posnici, loan, Iraclimon, An- drei, si Teofil. Stih+ Pytrimea barbatilor la loc vesel a venit. Dela loc plin de scarbe gi s’a odihnit. Acesti_ sfinti erau din cetatea ce se numeste Oxirinh, care se afla in Eghipet aproape de raul ‘Nilului, nascufi din parinti crestini, si fiinded se indeletniciau, intru ce- titea dumnezeestelor Scripturi, pentru acea- sta att venit intru umilinfa si lasand lumea, s’au dus in pustiul cel mai adanc, povatuifi fiind la aceasta de Dumnezen, Deci afland acolo un sfant om foarte batran, au ramas lang’ el un an intreg. Carele batran murind, au ramas ei acolo gasezeci de ani, necajin- du-se pururea cu postirea si cu aspra vie- tuire. Caci hrana lor era numai_poame; si bautura lor numai apa, si aceea inca numai de dowa ori pe saptamana. Deci in toate celelalte zile ale saptimanii, se despartiau intre ei, si umbla fiecare prin feluri de munti si de pesteri, si indeosebi se ruga lui Dumnezeu; iara Sambata $i Dumineca20 LUNA LUI DECEMVRIE se intalneau, si aducind lui Dumnezen cu- viincioasa mulfumire, se impartagau cu dum- nezeestile taine dela sfantul inger. Acestea le-a povestit marele Sihastru Pafnutie, ca- tele cu insusi ochii sai, a vazut pre mai sus pomenifii pustnici, si a scris viata lor. Intru aceasta 2i, pomenirea sfiintei muce- nite Miropi. Stih: Mir Miropi Stépnului te-ai adus, Carele te-a mirosit pre tine cu al sau miros. ceasta sfanta Miropi s’a miscut in AA crasul Efesului, Murind tatal sau a fost crescutd de maica-sa: Si fiind renas- cut& prin apa sfintului Botez, petrecea ta nara, langa mormantul sfintei Ermionei, care eri una din cele patru fiice ale sfan- tului Apostol Filip, priimind ea din mor- mantul sfintei, mir si tuturor pre acesta cu imbelsugare dandu-I! Pentru care de acolo a cAstigat ea gi numele acesta Miropi. Deci imparatind pre acea vreme imparatul Dechie, si pornind goana asupra crestinilor, atuncea maica ei luand pre Miropi, s’a dus la insula Hiului; caci avea acolo parinteasea moste- nire si averi, ca ceea ce era de acolo de loc; pentru care au si ramas amandowa in casa lor, indeosebi rugandu-se lui Dumne- zeu. Si venind oarecind acolo, un boier imparatesc, cu numele Numerie, prin acesta, a fost prins ca cregtin fericiful Isidor, ce era din ceata ostaseasca, de subt stapani- rea pomenitului boier; care Isidor era om batrin cu varsta si cucernic, si minunat, deci pre acesta cerca ace! boier, ca si-l desparta de credinfa lui Hristos, ‘si finde nevoitorul Jui Hristos, nu se indupleca, mai int4iu a muncit cu feluri de munci, apoi i-a taiat sfantul Ini cap, gi cinstitele Iui moaste le-a aruncat intr’ ripa ca si le manance fiarele si pastrele cerului; a pus inca si pazitori langa moaste, ca sa nu le fure cre- stint. Atuncea sfanta Miropi, ranindu-se la su- flet de dumnezeeasca rivna, s’a dus noa- ptea Impreund cu slugile sale, si a luat moastele sfantului, si ungandu-le cu mir le-a ingropat cu cinste la un loc tnsemnat. Deci afland boierul c& s'a furat moastele, a legat | pe pazitori cu lanfuri de fier, si a porun- it ca sa umble prin tot oragul gi sa cer- ceteze pentru sfintele moaste, zicdndu-le si aceasta: CA de nu vor afl moastele cele furate pana la vremea de el hotérita, are si-i pedepseasca cu taierea capetelor, Atun- cea sfanta Miropi, vazand in toate zilele pre sarmanii ostasi rau patimind, atata de greutatea lanturilor ce purtau, cat si de moa- rea ce ziced asupra lor, 0 a durut sufle- tul, gi indata s’a dus la ostasi, si le-a zis: O prietenilor! Moastele ce le-afi pierdut, eu Te-am luat, cand dormiati voi. Indata 0 au apucat pre ea ostasii, si o au dus fat’ la boierul, zicand: Aceasta, domnul nostru, este aceea ce a furat pre batranul acela. lara boierul zise catre sfinta: Adevarate sunt aratarile acestora pentru tine? Raspunse sfanta: Aga, sunt adevarate. Si cum ai tn- driznit, zise boierul, s4 faci aceasta, femeie blestemata? Mucenita raspunse: Pentruca am defaimat si am socotit lucru grefos, ti- calosia ta si departarea de Dumnezeu. Ace- ste cuvinte nu pufin au pornit spre manic pre trufagul gi mandrul acela boier. Deci in- data a poruncit, fara milostivire s& bata pre sfanta cu toiage: Si aceasta facind ostasit, © au luat cu pufin suflet si o au inchis in temni{a. lard pe la miezul nopfii prin ru- gaciunea sfintei a stralucit lumina mare im- prejurul temnifei, Sia venit ceata de ingeri, cari cdntau Trei sfinfita cantare; si intre ef sti si sfantul Isidor, “carele cautind la sfan- ta Miropi, i-a zis: Pace fie! Cacia ajuns rugaciunea ta la Dumnezeu, si iata acum vii impreuna cu noi, ca sa fei cununa cea gatita fie, Si indata’ impreuna cu cuvantal acesta, s'a dat sfanta sufletul la Dumnezeu, Si s'a’ umplut toata tnchisoarea de un mi- in cat si insusi pazitorii s’au inspaimantat si s'au wimit oarecum, Ace- stea ne-a povestit nowd un ostag carele pri- veghia intru paza sfintei, si carele cu ochii sai a vazut, si cu urechile sale a auzit toa- te. Si carele ‘viind la credinfa lui Hristos, si botezdndu-se, si marturisind pre Hristos, a luat si acesta cununa muceniel, fara moa- stele sfintei Miropi Iuandu-le crestinii cu vo- ea boierului, le-au asezat la loc insemnat, Tntru aceasta zi, cel intru sfinfi parintele nos- tru Solomon,, Arhiepiscopul Efesului, cu pace s'a savarsit, Stih: Moare Solomon, nu fiul lui DavidCi Solomon Arhipastorul pastoriler find, Intru aceasta 2i, slantul Aviv cel lindr, Frin foc s'a sivarsit. Stih: Catre foc Aviv nu pot avea durere zicind. Impreund cu mine pe Stipanul focului avind. Intru aceasta zi, pomenirea cuviosului parinte lui nostru Chiril Fileotul carele a pustnicit in anii © mie sasezeci. I Stin: Indoita materie prea fericite, covdrsind, | AAcum la nematerianica Treime de fath eet | stind, Cu ale lor sfinte rugiciuni, Doamne milueste~ ne, sine mantueste pre noi, Amin. _Peasna 7, Irmos: { jrcuptorul persesc tineriilui | Avraam, cu pofta bunei | »credinte, mai vartos decat cu »vapaia focului fiind aprinsi, »au strigat: Binecuvantat esti | nin Biserica slavei tale Doamne. F iind invatat intelepte cu- nostinta cea mai pre sus de cuvant, si proorocind lumina cea prea luminata, strigi acum: Dumnezeul parintilor nostrii, bine esti cuvantat. Slava. Impartasirea razei cei cu trei lumini, si a slavei cei negraite, fia daruit tie Dumnezeu; pre carele l-ai prea marit, graind: Dumnezeul parintilor nostri, bine esti cuvantat. gi acum, a Nascatoarei: | \ntru neamurile neamurilor te-ai aratat Maica Fecioara, bine- cuvantata, nascand mai pre sus de cuget pre cuvantul intrupat IN DOUA ZILE_ pentru aceasta te laudam Curata. | 2 Peasna 8, Irmos: Toate lucrurile lui Dumnezeu... PF iind strélucit culuminacea intreit luminatoare, te-ai invrednicit prea fericite de ve- denii dumnezeesti si mai pre sus de fire, strigand: Laudati si prea indltati pre Dumnezeu intru toti vecii. Band din izvorul cel dulce si plin de stiintele cele fara materie, si impartasindu-te de slava si cinste prooroceasca, bucurandu-te, canti pre Hristos in veci. Bine cuvantém pre Tatil. © ce frumusete dumnezeea- sca, si cinstitdé a proorocului Avvacum! Ca acesta dantuind cu puterile ingeresti, bucuran- du-se laudé pre Dumnezeu in veci. $i acum, a Nascatoarei: Maica te-ai aratat cu ade- varat, celui ce a rasarit din Tatal mai ’nainte de veci; ca numai tu te-ai aratat mai in- cuviintaté decat toti. Pentru aceasta te laudam Curata in veci. Inmosul: Sa laudam, bine s4 cuvantam... Toate lucrurile lui Dumnezeu »Si toata zidirea, binecuvantati »pre Domnul; cei cuviosi, si »popoarele cele smerite cu ini- »ma, laudati si-l prea inaltati »intru toti vecii.Peasna 9, Irmos Nagterea ta nestricata... Sitiluceste pomenirea ta | Prooroace, reflectand ra- | za cea luminoasa a g | le de Dumnezeu, si a invataturii tale cei de taind, si a stralu- | | | i ta- cirii, celor ce te cinstesc Avva- cume prea fericite. Propoveduind pre Domnul slavei, si spuind mai ‘nainte venirea lui din sfanta Fecioara, si vazandu-o chiar savarsita si aratata, bucura-te Avvacume prea fericite. Slava: | Veselescu-se toti proorocii, | de ziua ta cea veselitoare, de Dumnezeu inteleptite, impar- | tasindu-se bucuriei tale, sidum- nezeestei slave; cu care dim- preuna rugandu-te, mantueste pre cei ce te lauda pre tine, | $i acum, a Nascatoarei: Cu picaturile indurarilor ta- le Curata, spala, ma rog, inti- naciunea sufletului meu, si fa | sa izvorasca neincetat din mine | izvoare de lacrimi Fecioara, oprind izvoarele patimilor mele. Irmosul : Nasterea ta nestricaté s’a | ,aratat, Dumnezeu din coap- ysele tale a iesit; cd s’a ara- »tat purtator de trup pre pa- »mant, si cu oamenii a petre- | 1 DECEMVRIE ' trimitandu-l ca pre un nor ,cut. Pentru aceasta pre tine »de Dumnezeu Nascatoare, toti »te marim. $! cealalta slujba a Utreniei dupre randu- jal si Otpustul. KSICNCICICICIONCICICISICIENCIC) INTRU ACEASTA LUNA IN 3 ZILE. ‘Sfantul prooroc Sofonie. Aliluia. LaDoamne Strigat-am. Stihirile glasul al 4-lea Podobie : Cela ce de sus esti chemat... re proorocul tau Sofonie lai araétat nemuritorule, insufletit, izvorand din destul apa vietii vesnice cu adevarat, si daruind Duhul/Sfant cel de o fiinté cu tine, Parinte cel a- totputernic, si cu Fiul tau, cel ce a stralucit din fiinta ta. Prin carele a proorocit mantuitoare venirea lui Hristos Domnului nostru, si tuturor neamurilor a propoveduit mantuirea. Cela ce ai luat raza lumi- nii cei dumnezeeste stapani- toare, prin curatia mintii, si graitor de dumnezeestile cuvin- te te-ai facut, si mai ’nainte a- ratator, si dumnezeesc Prooroc; gura de Dumnezeu miscata a Duhului te-ai ardtat, vestind cele descoperite tie de la dan- sul, si aradtand tuturor pagani- lor mantuirea ceeace s’a dat, si impdratia lui Hristos, prea cinstite. Pre carele roaga-l saIN DOUA ZILE mantueasca, si sa lumineze su- fletele noastre. Cela ce te-ai luminat cu vre- dnica vedere de Dumnezeu, si cu prooroceasca privire la cele de sus, si cu Darul te-ai cinstit, de Dumnezeu insuflate, | si te-ai invrednicit dumnezee- stei fericiri; si acum ai casti- gat indrazneala si mild catre cel prea bun; nu inceta a te ruga, pentru cei ce te lauda pre tine cu credinta, si te cinstesc ca pre un cinstit de Dumnezeu graitor si de Dumnezeu primit, ca sd ne scdpam din primej- dii, si sA se izbaveasca sufle- tele noastre. Slava, $i acum, a Nascatoarei : Casa descoperi tuturor mul- | timea milei si noianul cel ne- hotarit al bunatatii, Preacura- | ta, sterge toate pacatele slugi- lor tale; cdci ca o Maica a lui Dumnezeu preacurata, ai sta- panire preste lume, si cu pute- rea ta ocarmuesti toate precum voesti. Pentruca locuind intru tine Darul Duhului Sfant, iti a- juta intru toate neincetat, prea fericita. A Crucii, a Nascatoarel : Nu te tangui Maica, vazan- du-ma pre lemn spanzurat, pre mine cel ce m’ai nascut mai presus de fire, carele am span- | zurat pre ape pamantul fara ti- 23 nere, si am intins latimea Ce- rului cu cuvantul; ca ma voiu scula, si ma voiu prea mari, voiu sfarama cu putere impa- ratiile iadului, voiu pierde pu- terea lui si pre cei legati ii voiu slobozi de robia lui, ca un mi- lostiv, si la Parintele meu fi voiu aduce ca un iubitor de oameni. STIHOAVNA din Octoih, Troparul, glasul al 2-lea: A proorocului tiu Doamne Sofonie... Slava. $i acum, a Nascatoarei. Cauta la sfargitul ci LA UTRENIE CANOANELE, Amandoua din Octoih. $i al prooroculuipe 4, Acrostihul la Greci este acesta: Marirea [ui Sofonie lumineaza. Facerea lui Teofan. Peasna 1, glasul al 6-lea. Irmos: ca pre uscat umbland Israil cu urmele prin adane, pre »gonaciul Faraon vazandu-l in- »hecat, a strigat: Sa cantam »lui Dumnezeu, cantare de bi- »ruinta. Pre tine te rugim Proorocu- le, stand inaintea scaunului lui Dumnezeu, sa te rogi cu dea- dinsul, sa ne darueasca lumina- re, noua celor ce laudam cu credinta cinstita pomenirea ta. Slava, Organ dumnezeesc incdpa-2 LUNA LUI DECEMVRIE tor te-ai aratat, priimind intru tine luminarile si Darurile dum- nezeescului Duh, prea intelep- te; pentru aceasta bucurandu- ne credinciosii pre tine te fe- ricim Sofonie. $i acum, a Nascatoarei Cu raze prea luminoase tot pamantullumineaza, Soarele cel ce a stralucit din sfant pante- cele tau, Stapana. Prin acesta luminandu-ne, pre tine te cin- stim Maica lui Dumnezeu. Peasna 3, Irmos: Nu este sfant precum tu... Celace toate le vede ca un Dumnezeu, cunostinta ce- lor ce vor sa fie, si stiinta ce- lor facute, ti-a descoperit inte- | lepte cu dumnezeeasca cuviin- ta, si ti-a ardtat fericite vred- nicule de minune. Slava : Intarindu-ti_ fericite mintea ta, cu cuvioasa indrazneala te- ai plecat pre tine insuti dum- nezeescului Duh, si te-ai facut incdpator dumnezeestilor insu- flari celor de acolo. $i acum, a Nascatoarei Tata toate neamurile te feri- cesc cu credinta, pre tine ceea- ce ai ndscut cu trup sub ani, mai presus de fire, pre Cuvan- tul cel fara de ani, si iards ai ramas Fecioara. Irmosul : Nu este sfant precum tu »Doamne Dumnezeul meu, ca- »rele ai indltat cornul credin- ,ciosilor tai, Bunule, si ne-ai in- »tarit pre noi pre piatra mar- »turisirii tale. CONDAG, glasul al 6-1 Podobie: Usa milostivir Curatindu-ti. mintea de in- tindciune, o ai facut oglinda dumnezeeasca, priimitoare de razele dumnezeescului Duh, gi acum ai ajuns catre izvorul stralucirilor bucurandu-te, in- telepte prooroace Sofonie, Sedeaina, glasul al 3-lea. Podobie : Pentru marturisirea... Priimind dumnezeeasca stralucire dela Domnul, luminat ai proorocit ca va sa vie Im- paratul slavei din Sion, rasarind scdpare si luminand marginile lumii cu lumina pururea ve- cuitoare; pre carele neincetat roaga-l, sa se mantueasca su- fletele noastre. Slava, $i acum, a Nascatoarei: F acutu-te-ai cort dumneze- esc al Cuvantului, insdti prea curaté Nascatoare de Dumne- zeu, intrecand pre ingeri cu curatiea; pentru aceea si pre mine, carele mai mult decat toti m’am spurcat cu patimile trupului, curateste-ma intru tot sfanta, cu apele cele dumne-zeesti ale rugaciunilor tale, dan- du-mi mare mila. A Crucii, a Nascatoarei: Mielusaua cea neintinata, si Fecioara Maica Cuvantului cea nestricaté, pre Cruce vazand spanzurat pre cel cea odraslit dintr’insa fara durere, ca 0 Mai- ca plangand, a strigat: Vai mie Fiul meu? Cum patimesti! vrand sa izbavesti pre oameni de pa- timile necinstei. Peasna 4, Irmos: Bristos este puterea mea, Dumnezeu si Domnul, cin- »Stita Biserica cu Dumnezeas- »cd cuviinté canta, strigand; »din cuget curat intru Domnul | »praznuind. Domnul tuturor s'a aratat noua, dupre proorocia ta Fe- | ricite, pre toti chemand la cu- nostinta lui, si din robie man- tuindu-i. Slava: Cu Darul fiind luminat, ai proorocit, zicand: ca vor sa fie sub un jug cei ce se vor inchina, si vor priimi credinta, | si Domnului vor sluji. $i acum, a Nascatoarei: Marie prea curata, risipeste turburarea_patimilor gandului meu, si viforul ispitelor, ceea- ___IN TREI ZILE 25 | ce ai ndscut izvorul nepatimirii, | Maica Fecioara. Peasna 5, Irmos ce dumnezeeasca straluci- reata, Bunule, sufletele »celor ce, maneca la tine cu dra- »goste, ma rog lumineaza-le, ,ca sa te vada Cuvinte al lui | ,Dumnezeu, pre tine adevara- »tul Dumnezeu, cela ce chemi »din negura greselilor. Din nedreptate la fapta bu- na, si din robia patimilor in- toarce-ma Fericite, cu rugaciu- nile tale, marite prooroace So- fonie, si la lumina evseviei ma indrepteaza. Slava: Impodobindu-ti sufletul tau | cu podoabele faptelor bune, | vrednic lai facut stralucirii dumnezeescului Duh: de la ca- | rele si cu Darul proorociei te-ai imbogatit. §i acum, a Nascatoarei: Vestesc zicerile proorocesti nasterea ta, Preacurata, cu prea | multe chinuri, ale cdrora vazand noi acum implinirea, pre tine | dupre adevar Nascatoare de Dumnezeu te vestim. Peasna 6, Irmos: | | Marea viefii vazindu-o... primind minunate_razele duhului ca o oglinda lu-26, minoasa, ai aratat lumii, stra- lucirile dumnezeestei proorocii; mai ’nainte aceste de acum, cari erau sa fie. Slava: Venit-a Imparatul tau, bu- cura-te Sioane si te veseleste vazandu-l si lumea a luminat cu stralucirile Dumnezeirii sale, si Inselaciunea draceasca a go- nit. $i acum a Nascdtoarei Cu grosimea trupului im- preunandu-se in pantecele tau, unul nascut din Tatal, unul din amandoi a iesit fara stricdciu- ne, pazind cinstita fecioria ta fara vatamare, prea laudata. Irmosul: Marea vietii vazandu-o inal- »tandu-se de viforul ispitelor, »la limanul tau cel lin alergand, »Strig cdtre tine: Scoate din y»Stricdciune viata mea, mult »milostive. CONDAG, glasul al 4-lea. Podobie : Aritatu-te-ai astazi.. Aratatu-te-ai razi luminoa- sa prin dumnezeescul Duh, pro- oroace Sofonie, glasuind prin dumnezeeasca aratare: Bucu- ra-te foarte fata Sionului, ves- teste fata Ierusalimului, iata Imparatul tau vine, cel ce man- tueste! LUNA LUI DECEMVRIE | Intru aceasta lund, in3 zile, pomenirea sfan- tulul prooroc Sofonie. ‘Sth: Cel ce mai ‘nainte a strigat Sionului, bu- curi-te foarte! Se bucura Sofonie stand lui Dumnezeu inainte, || Sofonie fiind prea luminat, In a treia 2i suiletul s'a dat. | Acesta era feciorul lui Husi, din neamul lui Simeon, fiul lui lacov, din farina ce se chem’ Savarata, fiind mai ’nainte de Hristos cu gase ste de ani, carele a luat si Dar proorocesc si a proorocit pentru Iuarea si puistiirea Terusalimului, si pentra surparea $i stingerea Iudeilor. $i cum c& poporul cel din limbi se va face popor cAstigat lui Dum- nezeu, Cd va fi rugine si ocara necredin- | ciosilor, si slava drepfilor. Si cum ca va fi Hristos Dumnezeu judecator si imparat a toati suflarea, si va risplati fiecaruia dupre faptele Iui. Dupa ce a prezis acestea toate, raposaind la casa lui, s’a ingropat in farina sa, asteptand cea a toata lumea invierea de apoi, lari Sofonie se talcueste straja Dom- nului, saw cunoscatorul celor ascunse. Ace~ sta se asemana cu loan Teologul la cl pul trupului fiindu-i barba pufin mai rotun- da decat a aceluia. Intru_ aceasta zi, pomenirea sfantului sfinti- tului martir Tedor Arhiepiscopul Alexandriei Stih; Intre patriarhi si Teodor fiind mare. $i intre nevoitorii cei prin sabie este tare. Oamenii cei ce locuiau in Alexandria Egipetului, si mai ales ellinii si rau credin- ciosii, au statut aspri $i grei si cruzi catre sfinti; pentru aceasta si pre multi au facut mucenici, dintre care unul este si acest sfant Teodor. Caci afland poporul Alexandrenilor ca marturiseste pe Hristos, si cA invata si pre ellini sa creaza lui, cu manie au navalit asupra Iui, gi prinzandu-l, mai intain La muncit cumplit, apoi impletind cununa de spini a tncununat ca si pre Domnul, sil | batea preste ochi, si-gi raded de el si-l bat- jocorea, Dupa aceea a fost aruncat in mare, si iesind din ea sanatos, din porunca boie- tului i s’a taiat capul. Deci sfantul lui suflet, s’a suit la ceruri; iara cinstitele Iui moagte s‘aut ingropat in cetatea sa Alexandria,Inteu aceasta zi, pomenirea cuviosului pa- rintelui nostru Teodul, fost Eparh. ‘Stih :Eparhia pimanteasca cu eparhia Cerului aratat. Teodul infelepfeste o a schimbat. as fost pe vremea Iui Teodo- sie cel mare, in anii trei sute sap- tezeci si noua, ct demnitatea patriciu, si epath pretorilor. Carele de si avea femeie legiuita, petrecea insa viala_neprilxinita, Deci vazind rapirile si jefuirile ce faceau cei de pe langa imparatul, s’a lepadat dre- gitoria ce aved, si murindu-i si femeiea, ’a imparfit la saraci toal’ averea sa, care er’ ca la cinci sute cincizeci de litre de aur; si sculandu-se din Constantinopol, s'a dus la Edesa, unde facindu-se Monah, s’a suit pe un stalp, pe carele a statut treizeci de ani; si de acolo s’a Invrednicit dumneze- estilor daruri, cici mai mult nu se hrania cu mancare obismuita, ci numai in fiecare Dumineca, se impartigid cu trupul si singe le Domnutui nostru lisus Hristos, si manca sidin anafora, iara alt nimic. Dupa acestea a fost suparat de ganduri, si se rugd lui, Dummnezeu s’-i arate, cut cine este asemenea lafapta buna? Deci'a auzit glas dumneze- esc zicdndu-i, ca este asemenea cu Corni- lie Mascariciul, carele se numia si Pandur silocuia in Damasc, Aceasta asemanare nu putina turburare a pricinuit Cuviosului, din ispitirea cu adevarat a diavolului, vrajmasul sufletelor noastre. Si sculandu-se s’a dus la Damase, si afland pre pomenitul Cornilie, a cazut la picioarele lui, vrand sa afle viefuirea lui, lara Cornilie zicea, ca este om pacatos, si nu are nici o fapta buna, Deci, fiinded batranul cu staruinfa il mga, Cornilie. silt fiind, i-a spus: Eu parinte, din tanara mea vastra, adunandu-ma cit mascaricii gi cu ju- catorii, imi cdstigam cele de nevoie spre vie~ {uire, prin defaimatul acesta mestesug. Dar in sfarsit, vind tn gandirea multelor mele pacate, si cugetind la risplatirea judecatit ce va sa fie, m’am lasat de obignuitele mele rautafi, si ma indeletnicesc dupre putinfa spre viata curatd, si spre milostenie catre siraci; gi numai aceasta stiu intru_sine-mi, Dara fiindea staruia iarég batranul ru- IN TREI ZILE ce lalte ale lui fapte bune, i-a raspuns Corni- lie: Cu putind vreme mai ’nainte, Parinte sfinte, o femeie de neam stralucit cu intreaga infelepciune s'a insofit cu un barbat, carele fiind cu totul desfranat, a cheltwit averea, nut numai_a femeiei si a sa, ci si alfi multi bani s’a imprumutat gi i-a pierdut; pentru carea fiind aruncat la inchisoare, a’ pricinuit femeiei neméngaiaté scdrba; carea neavand ce face, cu rusine a Inceput a cere; si nu numai aceasta, ci ca o cumpana spanzura, si se apropia s4 caza si in preacurvie, fiind a foatte frumoasa. Deci pre aceasta eu in- tAmpinandu-o, si afland pricina pentru carea se poarti incaoce $i incolo, m’am mahnit din inima, si lacramand, am zis citre dansa: Cata datorie avefi o femeie? iara ia a ras- puns: Patra sute de nomisme (un fel de bani), domnule al meu, Deci et socotindu- mi lucrurile, am aflat ca am dowd sute si treizeci de nomisme, si fiindca acestia nu ajungeau spre plata a toata datoria, am van- dut si oarecare podoabe ce aveam si stra- ile cele mai bune, si aga facind suma de patru sute de nomisme, i-am dat in mainele femeiei, zicandu-i ei: Ia acesti bani femeie, si ducdndu-te cu pace, slobozeste pre bir- batul tu din inchisoare; rugandu-te din toata inima cAtre jubitorul de oameni Dum- nezeu, ca si-mi fie mie milostiv in ziua judecati. Acestea auzindu-le Teodul, si foarte mult minunandu-se, mulfimind lui Dumnezeu, ia- ras s'a Intors de s'a suit pe stalp. Si mai traind putina vreme dupa aceasta, cu bund nadejde s'a mutat catre Domaul, Intru aceasta zi, pomenirea prea cuvio- sului Parintelui nostru foan Sihastrul si Episcopul Coloni Stih: Nu ma linistesc, cici gi mort incununez aratat, Pre linistitorul Ioan cu cuvintele prea adevarat. Tn al patrulea an al imparatiei lui Mar- chian, binecredinciosului imparat, adica in anii patru sute cincizeci si patru, s’a nascut acest sfant parintele nostru loan in Nicopolii Armeniei. $i invatand sfintele Scripturi, du- pace au murit parinfii sai, 5’ imparfit ave- tea la saraci, si zidind o biserica intru indw-l gi jurandu-l sa-i spue gi pre cele-28 LUNA LUI DECEMVRIE_ numele prea sfintei Nascatoarei de Dumne- zeu, se linistea acolo, impreuna cu alti zece monahi. Deci fiindca s’a facut vestit pentru fapta bund, pentru aceasta s’a hirotonisit E- piscop Coloniei; iara dupace in noua ani s’a asezat Iucrurile eparhiei sale, sia savarsit cele ce aved in géndul sau, a trecut indelungata mare catre Ierusalim, gi ajungind fa sfintele locuri si inchinandu-se, s’a dus in Lavra sfantului Sava. Deci la priimit pre el sfantul Sava, fara a-l cunoaste cine este (fiindea nu ia des- coperit Dumnezeu); si dar vrand s4 cerce | ascultarea si rabdarea lui, -a pus pre el mai iritdiu la arhondaric, iara dupa aceea la bucatarie. Si fiindca la amandoua aceste ascultari, s'a aratat vrednic, pentru aceasta ia poruncit ca in celelalte cinci zile ale saptamanii, sa se linisteasca intr’o chilie osebita, fara sd-l vaza cineva, si fara sa manance, sau s4 bea ceva; iara Sambata si Dumineca, -a orinduit sa mearga la sfin- tele slujbe, sa cAnte $i s4 manance impreuna cu ceilalfi frafi. Dect vazindu-l marele Sava, ca sporeste dupre Dumnezeu, s’a dus impreuna cu el la prea sfantul Patriarh al Ierusalimului, Ilie, rugandw-l casé-l cinsteasca pre Ioan, cu vred- nicia preotiei. lara Ioan a zis catre Patriar- hul: Las& putin o stapane; caci trebue mai intdiu sa cunosti faptele mele, si dupa aceea de voiu fi vrednic de preotie, 4 ceea ce-ti se va pare, Deci mergand amandoi in deo- sebi, s’a aruncat cuviosul la picioarele Patri- arhului, jurandu-l si nu’arate nimanui aceeia ce,fi va spune; iara Patriarhul s’a plecat la aceasta, socotind ca are si auza vre-o fa- pta necuvioasa. lara dupace a auzit, ca el a fost Episcop Coloniei, s’a spaimantat, gi a zis catre fericitul Sava: Nu-l mai supara pentru preotie, ca loan nu_se face preot. Acest Cuvios odata umbland pre cale si ostenindu-se a lesinat, dupa aceea facdnd rugaciune, a fost rapit in vazduh sus, si s’a aflat la chilia sa, care era cinci mile departe de locul acela, Oarecind au venit Persii, si att surpat chilille celorlalfi Monahi, apoi mer- gand si la chilia Cuviosului acestuia ca sa facd asemenea, s’a aratat de naprasna acolo un leu, carele ‘a gonit pre barbari, si chilia oa pazit nevatamata, Un crestin drept sla- preuna cu el si pre un altul rau credincios, adica pre un monofisit; si cerand crestinul, casi dea Cuviosul blagoslovenia sa aman- durora, iara cuviosul a zis: Tie ca unui drept slavitor, iti dau blagoslovenia mea, jar cestuilalt, blagoslovenie nu dau, pana nu se va intoarce dela eresul Iui Sevir. Aces- tea auzindu-le drept slavitoral acela s’a spai- méntat de Darul sfantului cel de prevedere side mai ’nainte cunostin{a. lara monofisitul cel rau credincios s’a facut ca un uimit si iesit din sine; apoi t€rziu oarectind viindu-gi intru sine, a cazut la picioarele Cuviosului, ru- gandu-l ca sa-l invefe ce sa faca. lara sfantul tidic&ndu-| pre el in sus, si invatandu-I cele cuvenite, Ia induplecat ca sa dea anatemii tot felul de eres, si pre acesta a Iui Sevir, monofisitului de care era stapanit, si sa se apropie de soborniciasca Biserica, $i inaintea tuturora sa faca aceasta anatematesire, si ag sdramdie nedespartit de ea. Deci dupa ce a zis acestea, a blagoslovit pre amandoi si sa- rutandu-i cusarutare sfanta, si factnd ruga- ciune pentru ei, i-a trimis pre amandoi la casele lor bucurandu-se. O femeie rudenie a acestui sfant, afland cele pentru el, a socotit sa se prefaca pre sinesi in chipul unei alte femei, ca cu chipul acesta necunoscut si vazd pre sfantul, lara sfantul cunoscand cu darul lui cel infelega- tor, cugetul ce a_pus femeiea, o a Instiinfat pre ea, zicand: De nu vei veni aicea, ma voiu arati eu fie, si te voiu invafa acele ce mi-a descoperit Dumnezeu. $i dupa putina vreme, i s’a ardtat in vis, sia sfatuit-o ce- le cuvenite, acelea adeca, carea si singura dorea sa afle. Mai intrebandu-] pre el inca si pentru alte oarecare si invatandu-se dela el bine gi acestea, ea adecd mulfamea sfantului pentru aceasta facere de bine, iara fericitul Joan s’a facut nevazut dela ganditorii ei ochi. Acest sfant odata Iuand o smochina us- cata, 0 a pus langa o piatra neumedoasa, si a zis'cdtre fratii cei impreuna cu dansul: Daca smochina aceasta uscata va odrasli, sa stiti fratilor, ca Dumnezeu imi va da mie loc de odihna acolo in veacul viitor, si o minune! Smochina aceea uscata, indatasi s'a_sadit, indata. a facut radacina, indata s’a facut smochin, si indaté a odraslit, sia facut vitor a mers oarecdnd a sfantul, Iuand im- | roada trei smochine, pe care sarutindu-leIN TREI ZILE 29 Cuviosul, si mulfumind Domnului, le-a man- | ,silor tineri; ‘ara pre Haldei cat impreuna cu frafi. Acesta s'a facut’ Episcop cand era de douazeci si opt de ani, pre scaunul sau a stralucit zece ani; iara la pustiul Ruva, a | facut sase ani, i in Lavra sfantului Sava, patruzeci si opt de ani, Si agi a adormit in Domnul de trei ori fericitul, Intru aceasta zi, sfinfii mucenici, Agapie, Se- leue si Mamas, de sabie s'au sivargit. Stih: Trei barbati Agapie, Seleuc si Mamas la taiere au venit, Pentru dragostea Ziditorului gi sabia au iubit. Intru aceasta zi, pomenirea cuviosului parintelui nostru Teodul Chiprictul. Stih: Vifa Chiprului Chipriot pre Teodul Ia facut. Si strugur facand, spre culegere a venit. Acesta nascandu-se in Chipru pe vre- mea imparatiei lui Max imian, din tanara varsta lepadandu-se de lume, si pentru prea multa nevointa si smerenie, Iuminandu-i-se sufletul, s’a invrednicit mai ’nainte a vedea deosebirile fiecdruia, din cei ce se apropiau catre dansul, Deci prefacdndu-se nebun, pre multi fi infrunta gi-i intorcea catre pocainta, $i aga bine petrecdndu-si viata, si pre multi mantuind prin pilda gi invafatura sa, a a dormit cu pace ; dand si dupa moarte multe vindecari, celor ce cu credinta alearga la mormantul lui, Intra aceasta zi, pomenirea sfantului sfinfit mu- cenic Gaviil, carele mai ‘nainte a fost Episcop al Ganului; iara mai pe urma in Prusa a martu- risit, la anul o mie ase sute cincizeci si nowa. Sih Gavriil cel tanar indoita cununa a luat, Ca un Arhiereu si nevoitor al Domnului adevarat, Intra aceasta zi, pomenirea sfantului_noului mucenic Anghel, carele in Hiu a pitimit Ja anii © mie opt sute treisprezece. Cu ale lor sfinte rugaciuni, Doamne mi- lueste-ne, sine méantueste pre noi, Amin, Peasna 7, Irmos : Pp dtator de roud cuptorul la facut ingerul, cuvio- yarzandu-i porunca lui Dum- »nezeu, pre muncitorul la »plecat a striga; Binecuvantat »esti Dumnezeul parintilor nos- ott. Rasarit-a lumii pomenirea ta ca soarele, luminand cu Da- rul proorociei tale, pre cei ce canta lui Hristos cu un glas: Binecuvantat esti Dumnezeul parintilor nostri. Slav Nor plin de umezeala ara- tandu-te, airevarsat noua ploaia cunostintei de Dumnezeu, din izvorul cel mantuitor, prin ca- rele ne luminadm a striga: Bi- necuvantat esti Dumnezeul pa- rintilor nostri. $i acum, a Nascatoarei: Cuvantul cel ce a dat de demult fiinta tuturor, cu dum. nezeeasca voie, voind iards sa cheme pre om, Curata, in pan- tecele tau s’a_ sdlasluit: Bine- cuvantata esti ceeace ai nas- cut pre Dumnezeu cu trup. Peasna 8, Irmos: Din vapaie cuviosilor... PF ind fagaduit cu totul lui Dumnezeu Atottiitorului, obiceiurile randuelii intruparii te-a invafat pre tine, cel ceai invatat dupre iconomie toate neamurile. Pentru aceasta te la-_30 _ LUNA LUI DECEMVRIE, uddm, Proorocule, de Dumne- zeu graitorule. Binecuvantam pre Tatal... Cantare de rugdciune adu lui Dumnezeu, pentru cei ce | te lauda pre tine de Dumne- | zeu fericite, si stricd turbura- | rea ispitelor noastre; ca sa te laudam pre tine Prooroace de | Dumnezeu graitorule. $i acum, a Nascatoarei ; Pre datatorul de viata Dum- nezeu si Domnul nascandu-l | tu Preacurata, ai oprit porni: rea mortii, ceeace omora ne- oprit pre toti; pentru aceasta pre tine te laudam intru toti vecii. Irmosul : $A ldudam, bine s& cuvantam.. Din vapaie cuviosilor roua yai izvorit, si jertfa dreptului »cu apa o ai ars; ca toate le »laci Hristoase cu singura vo- »irea; pre tine te prea inal{am | yintru toti vecii. Peasna 9, Irmos: Pre Dumnezeu a-l vedea... EB pamantul celor blanzi te- ai salasluit, unde petrecand vezi stralucirile ingeresti, So- fonie prea intelepte, Prooro- cule al lui Dumnezeu, bland | fiind, si stralucit cu Darul. Pen- tru aceasta veselindu-ne cre- dinciosii, pre tine te fericim. Slava: Vazand aratat implinirea proorociilor tale prea fericite, ne miram de Darul cel dat tie, si de curatia gandului tau, si de frumusetea sufletului ne minu- nam. $i acum, a NascAatoarei: Dar ai luat, ca nici una din femeile cele de demult, Maica lui Dumnezeu, ceeace esti cu to- tul fara prihand. Ca numai tu mai pre sus de toate ai avut sfintenie neasemanata si cura- tie. Pentru aceasta ai priimit pre Dumnezeu intru tine intru- pat. Iromsul: Pre Dumnezeu al vedea »hu este cu putintéa oamenilor, »Spre carele nu cuteaza a ciu- »ta cetele ingeresti; iara prin y»tine Preacurata, s’a aratat oa- »menilor Cuvantul intrupat. Pre ycearele marindu-l cu ostile »ceresti, pre tine te fericim. SVETILNA Podobie: Cela ce ai impodobit... Curatindu-se Sofonie de toa- ta materia, prin fapte bune, s’a invrednicit a vesti mai’nainte cunostinta celor fiitoare; si a- cum ca si cum ar fi trait ne- material, se uneste cu cei nema- teriali, $i pealaita slujba a Utreniei dupa randuia- 1a gi Otpustul.IN _TREL SISISIEN INTRU ACEASTA LUNA IN 4 ZILE. Sfanta marea mucenifa Varvara. $i Cuviosul | Parintele nostru loan Damaschin. (Be va voi cel mai mare poate sa facd Polieleu). Dupa obisnuiful Psalm, cetim Fericit barbatul Starea intdia. La Doamne strigat-am, Stihirile Sfintei glasul al 2.lea. Podobie Cand de pre lemn... and a vazut in privelis- tea cea infricosata Iulia- na cea prea fericité, pre marita mucenita Varvara, cu batai chi- nuindu-se, si cu feluri de mun- ci pre tot trupul taindu-se, cu calduroase lacrimi a strigat: Cu- vinte al lui Dumnezeu, acesteia a ma face partasé acum ma invredniceste, iubitorule de oa- meni. Stintele Varvara si Tuliani, avand cu adevarat o vointa spre crestinatate, s’au luptat cu vrajmasul, si biruindu-l deplin, s’au invrednicit marirei dela Hri- stos Dumnezeu. Pentru aceasta | pierzand vatamarea pierzatoa- relor patimi, dau tuturor credin- ciosilor tamaduiri. Cand s'a hotarit asupra ta moartea cea dulce, mucenita prea cinstité Varvaro, alerga- rea ai savarsit bucurandu-te si sarguind. Si de mdainile cele fa- | radelege ale necredinciosului | 2ILE 3t | tau parinte te-a jertfit, siroada lui Dumnezeu te-ai adus. Pen- tru aceasta cu fecioarele cele intelepte impreuna dantuind cu adevarat, vezi stralucirea lui Hristos Mirelui tau. Alte Sihiri ale Cuviosului, glasul al 8-lea. Podobie: Ce vi vom numi... Ce te vom numi pre tine sfinte? Ioan cuvantatorul de Dumnezeu, sau David cel dul- ce cantator? Alauta de Duhul purtata, sau fluer pastoresc? In- dulcind auzurile si gandurile, veselind adunarile Bisericii; si cu cuvintele cele cu miere cur- gatoare, luminezi marginile. Roaga-te sé se mantueasca su- fletele noastre. Ce te vom numi dumneze- escule Ioane dulce graitorule? Stea prea luminoasd? Carele cu raza Treimii fiind stralucit la vedere, ai intrat in‘norul dum- nezeescului Duh, invdtandu-te cele negraite; ca si Moisi ai dat la lumina, buna podoaba cea de cantare. Roaga-te sa se mantueasca sufletele noastre. Ce te vom numi pururea po- menite? Luceafar de lumina purtator, slavit propoveduitor, slujitor, sau de taina vazator al lui Dumnezeu? Stea, carea cu razele luminezi Biserica? Sfe- gnic, carele dai stralucire ce- lor din intuneric; sau organ preabine rdsunator, sau trambita frumos glasuitoare? Roaga-te sa se mantueasca sufletele noa- stre. Slava, glasul al 6-lea, Patria, neamul si avutia, la- | sand, Varvaro; si pre necre- dinciosul tata urandu-l ai iubit pre Dumnezeu, caruia te-ai fa- cut mireasd; si ai fost facand negutatorie de mari lucruri. Pre acela roaga-l, sa mantueasca sulfetele noastre. Gi acum a Nascatoarei: Podobie : A treia zi ai inviat.. Qchiul inimii mele ridican- du-l catre tine Stapana, nu tre- ce amard suspinarea mea; in ceasul cand vajudeca Fiul tau lumea, fii mie acoperemant si ajutatoare. lard de va fi Polieleu, Dogmatica; Cine nu e va ferici.. VOHOD, Prochimenul zilei si trei cetiri, Cauta-le mai inainte in 5 zile, la sfan- tul Sava. _ LA STIHOAVNA Stihirile sfintei, glas 1. Podobie: Ceea ce esti bucuria... Pre paganul tata si maicad urand Varvaro, aiiubit pre Dum- nezeu si Ierusalimul cel de sus, intru care acum vietuind, roaga pre Stapanul Hristos, sa petre- cem si noi impreuna cu tine. Stih: Minunat este Dumnezeu intru sfintii sai, Dumnézeul lui Israil. Nici dezmierdarile parintilor, nici desfatarea, nici frumsetea , 32 ____LUNA LUI DECEMVRIE cea trupeasca, nici bogatia, nici muncile, nu te-a intors dela dragostea Ziditorului; pre ca- rele {4-1 noua milostiv, mare Mucenita! Stih: Sfinfilor cari sunt pe paméntul lui mi- nunate a facut Domnul toate voile sale intringi, . Tn Treime un Dumnezeu, cu indraznire marturisind Varva- ro, ti s’a taiat capul, si ai luat cununa biruintei de sus dela Hristos; cu carele acum im- paratind, cere pace tuturor. Slava a Cuviosului, glasul al 6-lea. Cuvioase parinte Ioane, in tot pamantul a iesit vestea ispravilor tale. Pentru aceasta in ceruri ai aflat plata ostene- nelelor tale; taberile dracesti ai pierdut, cetele ingeresti ai ajuns; a cdrora viata fara pri- hana ai urmat. Indréznire avand catre Hristos Dumnezeu, cere pace sufletelor noastre. $i acum, Nascatoan Fecioara cu totul fara priha- na roaga pre acela ce la-i nas- cut, sa mantueasca tot neamul omenesc; ca pre tine cu inima si cu limba sa te marturisim Maica Fecioara, Nascatoare de Dumnezeu, Troparul sfintei, glasul al 4-lea. Pre sfanta Varvara sa o cin- stim; ca cursele vrajmasului aIN PATRU ZILE sfaramat si ca 0 pasare s’a iz- bavit dintr’insele, cu ajutorul Crucii, prea cinstita. ‘Sau acesta, glas acelas. Intru tot fericita mielusa Var- varo, luminandu-te cu dumne- zeeasca lumind a sfintei Treimi | cei cu trei straluciri, si cu sfan- tul Botez intarindu-te, spre bi- ruirea inselaciunii pdarintesti, ai marturisit pre Hristos cu credinté. Pentru aceea intru tot cinstita, Dumnezeu ti-a da- ruit Dar de sus, a tamadui toate neputintele si boalele. Pre carele roga-l mare Muceni- (a, sd mantueasca sufletele | noastre. Slava, a Cuviosului, glasul al 8-lea. Al ortodoxiei indreptatorule... $i acum, a Nascatoarei Cauté-le la sfarsitul cartil. DACTATASCAS SOAS LA UTRENIE La Dumneze este Domnul... Troparul Muce- nitei, de doua ori. Slava, al Cuviosului, $i acum, a Nascatoa Dupa intaia Stiholghle. Sedealna sfin glasul al 5-lea. Podobie: Pre Cuvantul cel impreund... Pomenirile sfintilor savar- sindu-le cu credinta, pomenirea purtatoarei de chinuri sa 0 praz- nuim; ca a omorit cu rugaciu- ne pre vrasmasul, incepatorul rautatii, cel ce dedemult cu inselaciune pre Eva o ai lipsit de nestricaciune, si Domnului | 33, se roaga, sé milueasca sufletele noastre. Slava, a Cuviosului, asemenea. Inselaciunea vietii lepadand, Crucea Domnului luand, pust- niceste pre cel viclean la-i o- borit, pustiei cetaétean, lumina- tor intelegator lumii aratandu- te, de Dumnezeu purtatorule, Ioane cuvioase; roaga-te Man- tuitorului, si milueasca sufletele noastre. Gi acum, a Nascatoarei: Bucura-te munte sfantsi de Dumnezeu umblat. Bucura-te rug insufletit si nears. Bucura- te ceeace una esti lumii pod catre Dumnezeu, carea treci pre cei morti la viata vesnica. Bucurd-te nestricatéa Fecioara, carea fara ispita barbateasca ai ndscut mantuirea sufletelor noastre. Dupa a doua Stihologhie, Sedeaina sfintei glasul al 4-lea. Podobie: Cel ce te-ai inalfat. Pre Hristos Mirele tau lai iubit, faclia ta luminat o ai gatit, cu bunadnatatile ai stralu- cit intru tot laudata. Pentru aceasta impreund cu dansul ai intrat la nunta, priimind dela dansul cununa patimirii. Scoa- te-ne din nevoi Varvaro, pre noi cei ce sdvarsim pomenirea ta. Slava a Cuviosului, glasul t-iu. Podobie: Morméntul tau...eet _LUNA LUIDECEMVRIE_ Fluier cu dulce vers, tram- bité mare glasuitoare, alauta | dulce zicatoare, dumnezeeasca vioara rasunatoare, canon bine || intocmit, organ frumos canta- | tor, insuflat cu suflarile Man- gaitorului te-ai aratat Ioane, veselind mintile noastre. $i acum a Nascatoarei: Maica lui Dumnezeu pre | tine te stim toti, care te-ai aratat Fecioara cu adevarat si dupa nastere: noi cei ce cu dragoste scépam la a ta buna- tate. Ca pre tine te avem paca- tosii folositoare, pre tine te-am agonisit intru ispite mdantuire, ceeace singura esti fara priha- na. Dup4 Polieieu, Sedeaina sfintei, glas al6-lea. Podobie: Chipul cel scri: Dar de minuni priimind, da- ruesti tamaduiri celor din ne- voi, si feresti pre toti oamenii | de moarte napraznica, si de toate durerile cele aducatoare de moarte. Pentru aceasta aler- gand catre Biserica ta, cantam | pomenirea ta, strigand: Scoate pre robii tai, din neputintele cele spre moarte, fecioara mu- cenita Varvaro, cu rugaciunile tale cele citre Dumnezeu. Slava, a Cuviosulul, glas t-iu. Podobie : Mormantul tau... Cantaém cinstitele si sfinte- le chinuri, care ai rabdat cu ade- varat pentru Biserica, praznuim cu cantari, cinstitele tale dulci versuri, care ai asezat spre lau- da Domnului, vrednicule de mi- nune, veselia credinciosilor, Toane prea fericite. $i acum a Nascatoarei: Marie ceeace esti cinstit 1la- cas al Stapanului, ridicd-ne pre noi cei cdzuti in prépastia cum- plitei desnadajduiri, a greseli- lor si a necazurilor. Ca tu esti mantuirea pacatosilor si ajuta- toare si folositoare tare, si man- tuesti pre robii tai. Apoi Antifonul intai al glasului 4. Prochi- men glasul al 4-lea. Minunat este Dumnezeu intru sfintii sai, Dumnezeul tui Istraril, Stih: In biserici binecuvantati pre Dumnezeu... Toata sufrarea... Evanghelia dela Mateiu... Zis-a Domnul pilda aceasta: Asemanase- va Imparatia cerurilor cu zece fecioare... Psalm 50, Slava glasul al 2-lea. Pentru rugaciunile sfintei marei muceni- {4 Varvarei, Milostive... $i acum: Pentru. rugaciunile Nascatoarei de Dum- nezeu, Milostive... Stih: Milueste-ma Dumnezeule dupre ma- re mila ta.. $i Stihira, glasul al 6-lea. Praznuirea astazi a purta- toarei de chinuri Varvarei, ve- niti popoare sa o laudaém, ca pre aceasta nici sabia, nici fo- cul, nici alté munca, nici pan- diturile cele mult impleticite ale lui Veliar, nu o au biruit.Roaga pe Hristos, buna Muce- nitaé prea slavita, sd ne daru- eascd noua mare mila. CANOANELE. Din Octoih unul, cu irmosul pe 6. lara de va fi Polieleu, Canonul Nascatoarei de Dum- nezeu cu Irmosul pe 6 ; cauta inainte in 5 ale, la sfantul Sava. $i ale sfintilor aman- doud, pe CANONUL sfintei, Facerea lui $tefan. Peasna 1, glasul al 2-lea, Irmos: Intru adinc a asternut .. ‘Treime prea inalté, Dum- nezeire cinstita, dand ro- bilor tai Darul cel mai pre sus de gand, insufla raza cea de lu- mina purtatoare in mintea mea cea intunecatd, ca sa laud pre mucenita ta Varvara, cea pu- rurea fericita. Toata asezarea de laude o a covarsit cu adevarat marirea mucenicilor tai, iubitorule de oameni. Deci primiind lauda cea din credinté dupre putere, tri- mite-ne noua Stapane din des- tul rasplatire. Din radacina de spini, cre- scand trandafir prea frumos, a umplut de mireasma Biseri- ca lui Hristos; rosindu-se prin sange cu rosala patimirii ma- rita Varvara; pre carea dupa vrednicie acum o fericim. Alt CANON, al Cuviosului, Peasna 1, glas si Irmos acelas. Ale tale laude voind eu a | le incepe, ar trebui sa-mi IN PATRU ZILE 7 35 fie de faté Cuvioase, glasul tau cel cu miere curgatoare, prin carele ai luminat Parinte Ioane, cu cantari, Biserica ortodoxa, care praznueste pomenirea ta. Slava: Ca un iscusit cunoscator si chibzuitor, socotind prea bine firea celor ce sunt, ai ales cele vesnice mai mult decat pre ce- le nestatornice ; ca cele vremel- nice le-ai schimbat cu cele mai bune ParinteIoane. Pentru acea- sta si Hristos acum te-a prea marit. $1 acum, a Nascatoarel : Poita puindu-mi sarpele cel prea viclean, a ma asemana Ziditorului, ca pre un rob m’a rapit; iara prin tine Preacurata iaraég m’am_chemat inapoi, in- dumnezeindu-ma cu adevarat; ca tu Maica lui Dumnezeu ai nascut, pre cel ce m’a indum- nezeit. Catavasie : Hristos se naste slavifi-l... Peasna, 3 Inmos: Inflorit-a_pustiul... panita fiind cu sdgeata cea prea dulce a dragostei tale, ca a unui mire Stapane, purtatoarea de chinuri Varvara, a urat toata nedumnezeirea pa- rinteasca. Nici podoaba desfatarii, nici floarea frumusetii, nici bogatia, nici dulceata tineretilor, nu te-a6. LUNA LUI DECEMVRIE, = amagit pre tine marita Varvaro; ci te-ai facut mireasa lui Hris- tos, buna fecioara. S pre luptele cele desavarsit, intru nimica nu s’a arétat smin- teald neputintei femeiesti; chiar gi varsta cea mai tanara Hris- toase, cu puterea ta cea ne- vazuta s’a intarit. Al cuviosului. R isipitu-tiai averea, dand imprumut lui Dumnezeu; pentru aceasta ti s’a gatit imparatia cerurilor. Ci si acum rasplatire ai luat Ioane, cu mult mai de | prisosit. Slava: T alantul intelepciunii luand cu faptele impodobit, ai luminat Ioane Biserica lui Hristos ; care mult il immultesti si dupace ai lsat viata. $i acum, a Nascatoarel: e etele ingeresti s’au minu- nat Preacurata, siinimile ome- | nesti s’au infricosat de naste- rea ta. Pentru aceasta pre tine de Dumnezeu Nascatoare, cu credinta te cinstim. ‘CONDACUL cuviosului, glasul al 4-lea. Podobie: Cela ce te-ai inalfat. Pre scriitorul de canta- ri, si cinstitul de Dumnezeu graitor, invatatorul Bisericii, dascalul si luptatorul impro- tiva vrajmasilor, pre Ioan sa-1 laudém. Ca luand crucea Dom- nului, toaté inselaciunea ere- surilor o a gonit; sica un cald mijlocitor catre Dumnezeu, tu- turor le da iertare greselilor. Icos, I ndreptatorului Bisericii, invatatorului si jertfitorului, ca unui tainic al celor negraite, cu un glas sa-i strigam: Cu ru- gaciunile tale cele cétre Dum- nezeu, deschide gura noastra, si ne invredniceste sé spunem cuvintele invataturilor tale; ca te-ai ardtat Treimii partas, si ca alt soare luminana in lume, ai stralucit cu minunile si cu invataturile, ca si Moisi; si in | legea Domnului invatandu-te totdeauna, cu cuvantul si cu lucrul te-ai facut luminator; ru- gandu-te neincetat, ca si dea tuturor ietare de greseli. Sedealna sfintel, glasul al 3-lea. Podobie: De frumuseta fecioriei... I ntru chinuirea ta, pre toti i-ai spaimantat; ca ai rabdat batai dela tirani, legdturi, mun- ci, temnita, Varvaro prea feri- citéa. Pentru aceasta si cunu- na ti-a dat tie Dumnezeu, pre carele l-ai iubit sufleteste si ai alergat la dansul; acela si ta- maduiri da tuturor, celor ce aleargd la tine cu credinta, Mucenifa.IN PATRU ZILE Slava, a Cuviosului asemenea: Trambita sfintité bine gla- suitoare, te-ai aratat noua sfinti- te, cantand marginilor cu inchi- puire invataturile Domnului si Mantuitorului; si cu cuvintele tale lumea ai luminat Ioane cu- vioase. Roaga pre Hristos Dum- | nezeu, sd ddruiascd noua ma- re mila. $i acum a Nascatoarei: Facutu-te-ai cort dumneze- esc al cuvantului, ceeace esti una prea curata Fecioaraé Mai- ca, intrecand cu curdatia pre in- geri. Deci pre mine, carele m’am spurcat cu pdacate tru- pesti mai mult decat toti, cura- teste-ma cu apele cele dumne- zeesti ale rugdciunilor tale, preacurata, dandu-mi mare mila. Peasna 4, Irmos: Venit-ai din Fecioara... D2 Fecioaré nascandu-te, ai daruit tinerelor fecioa- re putere, sa surpe intariturile celui viclean. Pentru aceasta buna biruitoare Varvara, indra- | zneala aceluia o a calcat. Cu Crucea ta puterea mor- | tii ai stricat; pentru aceasta Hristoase, trupului sau fecioa- ra nepartinindu-si, a rabdat prea vitejeste rane, Varvaro cea cu minte prea tare. Stramoasa amagindu-se de demult de mestesugirile celui inselator, s’a izgonit din desfa- tarea raiului;iara Varvara bat- jocorindu-l, in camara cereasca acum se salasluste. Al Cuviosulul ; Poruncilor lui Hristos supu- indu-te, ai lasat frumsetea lumii, bogatia, desfatarea, stra- lucirea; caruia luandu-ti crucea ta Ioane, i-ai urmat. Slava: Impreuna saracind cu Hri- stos, cel ce a fost saérac pentru mantuirea omeneasca, impre- una te-ai prea marit, precum insusi a fagaduit, si impreund imparatesti cu cel ce impara- teste pururea, Ioane. $i acum, a Nascatoarei: Pre tine te stim liman de mantuire, si zid nestricat, Nas- catoare de Dumnezeu Stapana, toti credinciosii. Ca tu cu ruga- ciunile tale, mantuesti din ne- voi sufletele noastre. Peasna 5, Irmos: Mijlocitor lui Dumnezen... ce trei ferestre poruncind a se lumina baia, cu taina ai insemnat Botezul, Varvaro, ca- rele prin lumina Treimii este cu- ratire sufletelor de lumina pur- tatoare.38 De nebunia cea cumplité a | tatalui sau ferindu-se Varvara, despicandu-se muntele indata | 0 a priimit, ca si dedemult pre intéia mucenita Tecla, cea prea | slavita, Hristos facand minune. Cu rivna adevaratului Dum- nezeu aprinzandu-se, fetele ce- le spurcate ale celor mincinosi numiti dumnezei, le-a scuipat Varvara cea prea ldudata, ra- zandu-si fecioara adica de in- selatorul lumii Al Cuviosului, Cu frica lui Hristos Parinte intemeindu-te spre dumneze- easca viata, gandul trupesc tot l-ai supus Duhului, ale tale simtiri Ioane curatindu-le. Slava: Curatindu-ti de toata spur- caciunea trupul, si sufletul si mintea, cu purtarea de grije, de Dumnezeu inteleptite, ai luat Ioane, raza cea intreit lumina- toare, care te imbogateste pre | tine cu daruri stralucite. $i acum, a Nascatoarei : Roaga pre Fiul tau si Dom- nul Fecioara curata, sa daru- iasca celor robiti izbavire pa- snica de incunjurarea cea pro- tivnicé, si mantuire celor ce nadajduesc spre tine. Peasna 6, Irmos: Intru adancul’greseilor... recum te-ai fagadutt ada Mantuitorule, intelepciu- P nea cea de Dumnezeu invata- ta, celor ce pentru tine pati- mesc, inaintea divanului Jude- catorului, de carea Varvara mu- cenita s’a umplut. Inselaciunea celor fara de Dumnezeu o ai mustrat cu cu- vantul, de Dumnezeu intelep- | tita, Varvaro slavita; si cu rab- darea lucrurilor, mintile tirani- lor le-ai spdimantat. Cu batai fara mila a se stru- ji, si cu tarsini de par vartoa- se a se freca, pentru Hristos s’a dat trupul, purtatoarea de chinuri cea fara prihana. Al Cuviosulul. Luminandu-te cu Darul Du- hului, si cu stiintele lucrurilor celor dumnezeesti, si omene- sti, luminat imbogatindu-te, le- ai impartit celor ce le trebuiau Joane, fara pizmuire. Slava: 1 Asemenea cu cetele ceresti | intelepte, Biserica cu dreap- ta credinta 0 ai impodobit, can- | tand Treimii in cor, cantari de Dumnezeu spuse. $i acum, a Nascatoarei: Mai presus de fire ai nas- | cut, siin veci ai ramas Fecioara arétand semnele adevarateiIN PATRU ZILI Dumnezeiri ale Fiului si Dum- nezeului tau. CONDACUL tei, glasul al 4-lea. Podobie: Cel ce te-ai indlfat... Celui in Treime cu bund credinta laudat, lui Hristos ur- mand purtatoare de chinuri, ca- pistile idolilor le-ai stins, si in mijlocul privelistei patimind Varvaro, de ingrozirile tirani- lor nu te-ai temut, ceeace ai fost cu minte barbateasca; cu mare glas cantand pururea: Tre- imea cinstesc, Dumnezeire una. Icos. Pre ceeace s’a facut mirea- sa lui Hristos prin mucenie, pre Varvara adunandu-ne, sa 0 cinstim dupa vrednicie; ca prin rugaciunile ei de pierde- rea cea de suflet stricatoare izbavindu-ne gi de ciuméa, si de cutremur, si de surpare, viata in pace sa o petrecem, invred- | nicindu-ne cu toti sfintii, cei ce din veac bine au placut lui Dum- nezec; a umbla intru lumina, sia canta cu vrednicie: Minu. nate ai facut Mantuitorule mi- lele tale tuturor credinciosilor celor ce cu credinta marturisesc Treimea si cinstesc Dumneze- | ireuna. Alt CONDAC al sfintei, glasul al Podobie :Chipul cel scris de mana... Darul minunilor luand, dai | vindecari celor in nevoi, si iz- 39. bavesti pre tot omul de boa- la ciumii. Pentru aceasta in Bi- serica ta intrand, cantam po- menirea ta, strigand: Mantues- te pre robii tai de boala ciu- mii, fecioara. mucenita Varva- ro, cu rugaciunile tale cele ca- tre Domnul. Icos, Avand vindecare casa pur- tatoarei de nevointe, veniti sa mergem intru aceasta cu osar- die, iubitorilor de mucenici, ca sa ludm toti Darul tamaduiri lor, izbavindu-ne de toata boa- la ciumii, si de scarba. Si vin- decandu-ne in sfarsit sa astep- tam, ca sa vedem nasterea ti- nerei, patria si cresterea, sicum din parinte rau credincios, a iesit odrasla sfanta, prea fru- moasa mireasd a lui Dumne- zeu. Prin carele si fecioria a pazit-o ca o zestre insusi Mire- lui. Acesteia sa strigam: Fe- cioara mucenita Varvaro, aco- pere-ne pre noi cu rugaciuni- le tale cele catre Domnul. Intru aceasta lund, in patru zile, pomenirea sfintel mare mucenite Varvara. Stih: Cu sabia tatal tau mucenifa Varvaro te-a jertfit $i alt Avraam al diavolului este cunoscut. Varvara in a patra zi cu adevarat. De mainile tatilui siu s'a (iat. Aceasta a fost pe vremea imparatu- lui Maximian, fiicd oarecarui Dioscor, ellin dela rasarit: ea se pazea de tatal sau intr'un turn inalt, pentru frumusefea cea trupeasca, in care inflorea. Aceasta fecioara credea in40 LUNA LUI DECEMVRIE Hristos, si nu s’a tainuit de tatal sau; caci a cunoscut acela cele pentru dansa de aicea pentru ca el zisese sa fact dowd ferestre la_| baia care se zided de catre el; iar ea a po- Tuncit sd faca trei, si intrebandu-o, ce este | pricina de a poruncit sa se faca trei ferestre? | ea a zis, ca le-a facut in numele Tatalui, si al Fiului, si al Sfantului Duh. Aceasta a uzind el, indata s’a pornit sa 0 omoare cu sabia sa, iard ia fugind si intrand intr’o pia- tra ce se despicase cu minune, o a primit de s’a ascuns, lara tatal sau alergand dupa dansa, oa gasit, si ludndu-o de cosife 0 a dus si 0 a dat pe seama domnului farii aceea, Inaintea céruia marturisind pre Hristos, carand idolii, a fost batuta cumplit, str Ja trup cu muncile, si arsa la coaste. Dupa aceea oa bitut preste cap cu maciuci, gi | gonindu-o o a purtat asa prin cetate, batan- duo. In cea de apoi §’a priimit sfarsitul | prin sabie, omorandu-o tatal sau cu maini- | lesale, Pentru carele se spune, ci dupa tie- tea ei, tatal sau pogorandu-se din munte, | a fost lovit de traznet; gi si-a lepadat spur- | catul sau suflet, } Intru aceasta zi, pomenirea prea cuviosului parintelui nostru loan Damaschin, Monahul | ‘si Preotul. ‘Stih Joan de dulcele cntari pimantul umpland Siin ceruri se suie si alcituiascé cantari voind. Acesta a fost pe vremea imparatiei lui | Leon Isavrul si a lui Constantin Copronim fiul sau, din cetatea Damascului, de neam nobil si strilucit prin dreapta credinta, a- | vand fata jubitor de fapte bune, carele’ la pedepsit la carte, de a invafat tot meste- sugul cartii clinesti, si a iscodit bine si a- | dancul Scripturii cei de Dumnezeu insufla- te, impreuna cu prea fericitul Cosma, cu carele si crescuse impreund; carele apoi s’a facut Episcop la Maiuma. Deci pedepsindu- se amandoi cu invafitura fa un dascal cu) acelag nume, adica Cosma, carele a fost cum- | parat impreuna cu alfi robi de tatal dumne- | zeescului loan. Si fiindea s’a intamplat a cAstiga un dascal intelept ca acesta, pentru aceasta amandoi au ajuns la varful infelep- ciunii gi s'au facut prea infelepti, Dupa a- ceea sau facut amdndoi monahi, indeletni- cindu-se numai in Dumnezeu gi in cele ale lui Dumnezeu. Caci Ioan s’a dat de catre proistosul monastirii sfantului Sava, la un batran mare si infelept spre cele dumneze- esti, si s’a invatat dela el fericita ascultare, Si pentru cai s’a poruncit de el s& nu can- te nici odata, macar ct de mica cAntare, dupre mestesugul muzichiei pre carele tl stia, pentru aceasta si loan a pazit nes- chimbata porunca batranului mulfi ani. Se zice insa, ca aratandu-se in vis batrénului prea sfanta de Dumnezeu Nascatoarea, i-a zis, SA porunceasca ucenicului sau loan, sa alcatuiascd laude spre slava Iui Hristos, celui ce s’a nascut dintr’insa fara samanta, si spre lauda si veselia crestinilor cari sunt datori sto laude din inima; aceasta a si facut, puind acest temeiu scrierilor sale. Deci’ petrecdnd amdndoi sihastreste, fericitul Cosma lisind multe serieri bisericii, a ra- posat cu pace, Iara fericitut loan, facand si el asemenea si mai multe, si intarind mul- te, si rusinand paginul eres al iconomahi- lor, cu puterea cuvintelor sale, si cu infe- lepte dovediri ale scripturilor; ‘si_lasand multe scrieri de lauda Bisericii ‘lui Dumne- zeut, prin mijlocul carora se afla aevea cu- nostinfa fiecarui Iucru ce se va cerca, s’a savargit viafa intru adnci batranefe, tra- ind ani o suta si patru, Inteu aceasta zi, prea cuviosul parintele nostru loan Episcopul Polivotulul, fcato- pul de minuni, Stih:Toan pre episcopia pimanteasc’ 0 pis seste. Veselindu-se cu privirea la cel ce pre toate le episcopeste, Acest sfant din tanara sa varsta, urd desfatarile si trupestile induleiri, si-si impo- dobea viafa mai mult cu postul gi cu infra- narea; pentru aceasta s'a si hirotonisit Epis- cop al Polivotului, Deci dupa ce i s’a incredinfat pastoria poporului, a adaos nevo- infa preste cele dinainte nevointe de trei ori fericitul, si ostenele preste ostenele. Ci fiindca Leon’ Isavrul cand s’a facut impa- rat, la anii sapte sute, s'a apucat s& hulea~ sca improtiva sfintelor icoane, si sa se le- pede de a lor inchinaciune, pentru aceasta sfinfitul acesta Ioan a mustrat cu tarie pa- ganatatea aceluia. Si a invafat si cu ama-IN PATRU ZILE al runfime a deslugit turmei sale adevirata si drept maritoarea credinfa a Bisericii lui Hris- tos; si a adeverit c& si el ramane intru a ceastd credin{a, gi viefuind gi dupa moarte, Atta putere de minuni, a luat dela Dum- hezett pururea pomenitul, inc&t a certat cu © dumnezeeasca pedeapsa pre Agarenii cari lécwiau in preajma Amoreiei Frighiei; si asa La induplecat, sa-i daruiasc’ lui pe crestinii cei ave’ robiti, Asi cu placere de Dumnezeu viefuind dumnezeescul Parinte s'a mutat catre Domnul. lara cinstitele sale moaste s'au pazit dupa moarte nestricate si intregi pana astizi, Pre cari crestinii de acolo le ridica drept in ziua_cincizecimii si imbracdndu-le cu vestminte athieresti, le, sprijinese drept de sfanta masa. inlauntrul sfantului Altar, apoi le sue in sfinfitul Tron; si in toata dumnezeeasca Liturghie le spri- jinese doi preofi, Iara céte minuni sfantul acesta, dup& moarte pururea lucreaza, nu este cu putinfa si le povestim. Intru aceasta zi, sfanta mucenifa Tuliani, de sa- bie sia savarsit. Stih:Pre Iuliani ca pre o porumbita o priimeste pre ea. Cuvinte carea ofteaza dact nu degrab se t Intru aceasta 2i, sfinfii_mucenici Hristodul si Hristodula fecioaray de sabie s'au sivarsit Stih:De un nume cu tine fecioar’ Hristodulo find, Hiistodul impreund cu tine se nevoieste prin sabie murind, Tntru aceasti zi sfantul noul sfinfit mucenic Serafim, Episcopul Fanarului, carele a marturisit Ia anul o mie sase sule unu, cu frigare patruns sa sivargit. Sti: Scrafim ristrit cao odrasté din paméntul Tetalenilor. Se apropie la Dumeezeu cuvantul prin revar- sirile sngiurilor, Cu ale lor sfinte rugaciuni, Doamne mi- lueste-ne, sine mantueste pre noi, Amin, Peasna 7, Irmos: Porunca cea protivnica... ‘anul carele se sumetia sa cuprinda pamantul si sa piarzd marea ca o jucarie, zace sub picioarele fecioarei Varvarei; ca pre acesta slabin- du-l Hristos, l-alegat ca pre o pasare slaba. | Cu batai nesuferite strujit fiind tot trupul tau, si rosit cu curgerile sangiurilor, si cu lu- manari fiind arsa la coaste, ai rabdat Mucenité pururea po- menita, facand spre placere lui Hristos, marita Varvaro. O fara omenie, si nemilos- tiva cruzimea tiranilor, si prea multa nedumnezeire! Ca tatele mucenitei ca intro miacelarie cumplit cu sabia le-au taiat, ale aceleia ce s’alipit mintea de Hristos, puitorul de nevointa. Al Cuviosului. Cu ravna find aprins toata intelegerea cea rea a eresuri- lor celor luptatoare de Dum- nezeu, o ai surpat prin scrie- rile cele cu osardie, limpezind tuturor luminat, cele de demult risipite, cu agerime scrise de cei intelepti, o Ioane! Slavi Prin cuvinte si dogme drep- te, pe care le-ai asezat, ai de- faimat cu cdldura pdganatatea cea cu hula a ucenicilor lui Manent, celor cu nume rau, cari se ispiteau sd rasvratea- sca Biserica lui Hristos, o Ioane!42. LUNA LUI DECEMVRIE $i acum a Nascatoarei: Sfanta sfintilor te cunoas- | tem pre tine, ca pre ceeace una ai nadscut pre Dumnezeu cel neschimbat, Fecioara ne- intinaté, Maicd nenuntita. Ca tuturor credinciosilor ai izvo- rit nestricaciune, prin nasterea ta cea dumnezeeasca. Peasna 8, Irmos: Cuptorul cel cu foc... Aritatus'a Hristos cu lu- mina neapropiata, tie ce- lei inchisé in temnita, 0 Var- varo! poruncindu-ti sa indraz- nesti, si vindecandu-ti ranele. Pentru aceasta si bucurie da- | ruindu-ti, ca cu aripi te-ai ri- dicat, catre dragostea Mirelui tau. Inger luminat te-a imbracat cu haina luminoasa, pre tine | cea golita pentru Hristos, cin- stita Varvaro, ca pre 0 mireasa ce ai purtat patimile ; ca de hai- | na Mucenita desbracandu-te, ai luat dumnezeeasca schimbare. Aratatu-s’a luminat plinita proorocia ta, Hristoase ; ca tata pre fiu la moarte a dat. Si insu- si lucrator junghierii fiind tica- losul, parintele mucenitei tale, degrab cu foc din Cer s’a mistuit. ‘Al Cuviosulut. Defamata-i aratat prin scri- | eri Ioane despartirea lui Nesto- rie, si amestecarea lui Sevir; nebunia monotelitului, si cre- dinta cea intr’o singura lucra- re; si lumina dreptei credinte tuturor marginilor ai stralucit. Binecuvantam pre Tatal... Semanat-a vrajmasul dupre obiceiu neghinile eresurilor in Biserica lui Hristos, si a se le- pada de inchinarea lui intru cin- stitele icoane; ci te-a aflat pre tine nedormitand, prea intele- pte Ioane, si toaté sémanta cea rea zmulgand. $i acum, a Nascatoarel: Tu pre cel nedespartit de Tatal, carele a petrecut in pan- tece, cu dumnezeeasca barba- tie mai presus de fire ]-ai zami- slit, si negrait l-ai nascut Maica lui Dumnezeu prea curata. Pen- tru aceasta pre tine te stim mantuirea noastre a tuturor. Peasna 9, Inmos: Fiul Parintelui... prand sa iei slavit sfarsit muceniei tale Varvaro prin sabie, impreuna cu Tulia- na, invrednicindu-te cununilor, ai auzit glas dumnezeesc, care- le a plinit rugaciunile tale. Plinind cererea ta, Varvaro de chinuri purtatoare, Hristos da tamaduiri tuturor celor ce savarsesc cu credinté pomeni-IN PATRU ZILE rea ta cea de preste ani. Ca cu adevarat nisipul marii a covar- sit, bine slavito minunile tale. Impreunandu-te acum cu | Imparatul tuturor Mirele tau Hristos, si stralucind cu slava | dumnezeestei lumini Varvaro intru cerestile camari, cauta spre cantdretii tai, mantuind-i din patimi si aducandu-i la Dumnezeul cel viu. Al Cuviosului, Invatat-ai pre toti fili Bise- ricii, sa cante cu evsevie Uni- mea cea cinstité in Treime, si dumnezeeasca intrupare a Cu- vantuluia o slavi dumnezeeste, Toane, luminand cele cu ane- voie multora de cuprins, in stintele tale scrieri. Slava: Cetele sfintilor cu cantari Jaudandu-le Cuvioase, pre Cu- | rata Nascaétoare de Dumnezeu, pre Mergatorul inainte al lui Hristos, apoi pre apostoli, pre prooroci impreuna cu sihastrii, pre inteleptii invatatori, pre drepti si pre mucenici; in loca- surile lor acum te salaslueste. i acum, a Nascitoarei : Ca niste lana, ceace esti cu | totul fara prihand, luand in pantece ploaia cea cereasca, ne- | ai nascut pre cela ce da dulcea- ta, celor ce-] lauda cu buna cre- | 43. dinta, si pre tine cea cu totul laudata, Nascdtoare de Dumne- zeu te vestesc. SVETILNA sfintei. Podobie : Cu Duhul in biserica... Darul tamaduirilor luand dela Dumnezeu, Vravaro puru- rea pomenita, roaga pre Stapa- nul tuturor, pre Dumnezeu, a | tamadui boalele celor ce alear- ga la tine cu credinta; si sa izbaveasca pre toti de nevoi si de neputinta cea vatamatoare, si de boalele sufletesti. Slava, a Cuviosului, asemenea: Surpat-ai cu intelepciunea ta eresurile, prea fericite loane | prea intelepte, si invatatura cea drept maritoare ai dat Bisericii; spre a dogmatisi drept, sia sla- vi Treimea, Unimea in trei Ipostasuri si intru o fiinta. $i acum, a Nascatoarei: Nascut-ai Preacurata pre Dumnezeu Cuvantul cel de mantuire lumii, carele a savar- sit cu intelepciune aceasta ran- duiala prea buna. Pentru acea- sta pre tine toti te marturisim | dupre vrednicie, ca pre ceea ce te rogi lui, sa ne izbaveasca de boale si de toate nevoile. LA HVALITE, Dulceata desfatarii paman- testi trecandu-o cu vederea, si44 bogatia parinteasca, impreuna sislava urand, pre cerescul Mi- re ai iubit, Varvaro pururea po- menita; ca cu sabia capul tain- du-ti-se, cu fecioarele cele | intelepte impreuna ai intrat la Mirele Hristos, Pentru aceasta si boala cea naprasnica gonind, tamaduesti pre credinciosi cu | lucrarea Duhului, si te rogi ne- incetat, pentru sufletele noa- Stre. Glasul al 2-lea, a lui Vizantie. Rusinatu-s’a vrajmasul cel pizmataretde femeiefiind biruit; el carele pre stramoasa 0 aavut unelta catre pacat; ca celce s’a intrupat din Fecioara, Cuvantul Tatalui neschimbat si neames- tecat, precum stie insusi, bles- temul Evei si al lui Adam la stricat; Hristos cel ce a incu- nunat dupre vrednicie pre mu- cenita Varvara si printr’insa darueste lumii curdtire si mare | mila. Cea de Dumnezeu chemata mucenita Varvara, in priveliste patimind, a zis: Cumplite sunt muncile cele de acum, o jude- catorule, dara nu voiu mai cin- sti cele pamantesti, ci pre cele ceresti! Pentru aceasta, tdiati, strujiti carnurile, dati-ma focu- lui; bucurandu-ma, ma voiu du- cela Mirele meu Hristos. Pentru ale careia rugaciuni Mantuito- | rule trimite noud milele tale, si ne mantueste pre noi, cei _LUNA LUI DECEMVRIE ce savarsim cu credinta pome- nirea ei, Podobie: 0 prea slivits minune! Parinte Toane prea intelepte, Biserica lui Hristos o ai lumi- nat cu cantari, cantand dulce prea fericite, cele prea dum- nezeesti; si lovind alauta ta cu lucrarea Duhului, Parinte, ai urmat cei prea bine intoc- mite a lui David; cu carea glasuind, cu dumnezeesti can- tari, pre toti la tine i-ai tras. Parinte Ioane slavite, de va- Jul lumesc cel turburétor de- partandu-te, la linistea lui Hris- tos ai alergat, Preacuvioase; si cu privirile cele dumnezeesti, si cu stralucite fapte prea fe- ricite, aratat te-ai imbogatit cu adevarat, si credinciosilor ai dat; stralucind prin viata pla- cuté lui Dumnezeu, prea feri- cite. Veniti pamantenii sé laudam astazi cu buna credinta si cu cantari, sfintita sicinstita praz- nuirea cuviosului Ioan; ca aces- ta cu adevarat, s’a invredni- cit a priimi lumina dumneze- estei straluciri. O! negraita mi- lostivirea ta, Doamne! prin ca- rea noi am cunoscut a te slavi pre tine cel prea bun. Slava, glasul al 6.lea_a lui loan Monahul. Pe calea chinui ii calatorind,IN PATRU ZILE_ de sfatul parintesc ai fugit, Var- varo prea cinstita; si cao fecioa- ra inteleapta faclie purtand, ai intrat in curtile Domnului tau: si ca o Mucenita viteaza Dar ai luat, a vindeca neputinta trupeasca cea stricata. Deci, si pre noi, cari te laudém pre ne, mantueste-ne de durerile sufletesti, cu rugdciunile tale cele catre Dumnezeu, Gi acum, a Nascatoarei: Dumnezeu J-am cunoscut pre celce s’a intrupat din tine, Nas- catoare de Dumnezeu Fecioara; preacela roaga-l, sa mantuiasca sufletele noastre. SLAVOSLOVIA cea mare. lard neflind Slavoslovie mare, Troparul Nas- catoarei Crucil, Glas acelas. Podobie= 4 treie zi ai inviat... Pironitu-m’am ca un om pe lemn, si am murit si in mor- mant m’am pus ca un mort; iaraé ca un Dumnezeu, o Mai- ca! pre cei morti voiu invia, sipre tine te voiu slavi cu scu- larea mea. STIHOAVNA din Octoih. Slava, a Cuviosulul, glasul al 8-lea, Multimile calugarilor te cin- stim, pre tine indreptatorul, Ioa- ne Parintele nostru; ca prin tine am cunoscut a umbla pe cararea cea dreapta cu adeva- rat. Fericit esti ca lui Hristos ai slujit, si puterea vrajmasului | aibiruit. Cela ce esti cu ingerii | impreuna vorbitor, cu dreptii | si cu cuviosiiimpreuna locuitori. Cucari impreuna roaga-te Dom- nului, sa miluiasca sufletele noastre. $i acum, a Nascatoarei. | Stapana primeste rugaciu- nile robilor si ne izbaveste pre noi, de toata nevoia si ne- cazul. Podobie: 0 preasliviti minune... Nu pot suferi Fiule sa te vad pre tine pe lemn adormit, cela ce dai tuturor priveghere, ca sa dai celor ce adormisera de demult pentru neascultarea cea amara, cu somn pierzator, dumnezeeasca si mantuitoare priveghere, Fecioara a grait tan- guindu-se; pre carea o slavim. $i cealalta slujba a Utreniei, dupre randu- si Otpustul. LA LITURGHIE Fericirile din Canonul Mucenifii, Peasna 3, pe 4. Si din al Cuviosului, Peasna 6, pe 4. Prochimen, Apostol, catre Galateni: Ira- filor, mai ‘nainte de veniren credinte ghelia dela Marcu: In vreniea aceia, dupre Tisus norod mult si il impresura, laraa Cuviosului, Prochimen, Apostol, si Evanghelia, cauti-le la Cuviosi. CHINONICUL. Bucurati-va drepfii intru Domnul | CXOSILANCNSINANAO. SIO)46 INTRU ACEASTA LUNA IN 5 ZILE. Cuviosul gi de Dumnezeu purtatorul parin- tele nostru Sava cel sfinfit. (De va voi cel mai mare, facem privighere) LA VECERNIA CEA MICA. La Doamne strigat-am, Stihirele pe4, glas -iu. Podobie: Prea liudafilor mucenici... [Pizator ai fost cu mintea, puterilor celor intelega- toare, si ca un lucrator al dum- nezeestilor cuvinte, puindu-le in inima ta, pe care intarind si suirea ca o scara, cuvioase | Savo parintele nostru, te rogi, sa dadrueasca noua pace si mare mila. De doud ori. Savo prea cuvioase, viata ta din ‘pruncie o ai fagaduit lui Hristos Dumnezeului nostru; dela carele fiind intarit, pati- mile trupului le-ai supus gan- dului, pre cel mai rau supuin- du-l celui mai bun. Pentru aceasta roaga-te sa darueasca sufletelor noastre, pace si mare mila. De Dumnezeu inteleptite Parintele nostru, luminator ma- re te-ai aratat, luminand partea cea de sub soare, cu straluci- rile minunilor, si ale dumne- zeestilor fapte; pentru ca dupa adormire, lumina cea neapusa pre tine te-a priimit. Pentru __LUNA LUI DECEMVRIE sufletelor noastre pace si mare mila. Slava, glasul al 2-lea. Cuvioase parinte, din prun- cie deprinzandu-te la fapta bu- na cu osardie, te-ai facut or- gan sfantului Duh: si dela dansul luand lucrarea minunilor, ai in- demnat pre oameni sa urascé dulcetile. Si acum cu dumne- zeeasca lumina prea curat fiind stralucit, lumineaza si gandurile noastre, Savo parintele nostru. $1 acum, a Nascatoarel : Toata naddejdea mea spre tine o pun Maica lui Dumne- zeu; pazeste-ma sub acopere- mantul tau. LA STIHOAVNA. Stihirile, glasul al 2-lea. Podobie : Casa Eufratului.,. Aratatu-te-ai din scutecele maicei tale, vas sfintit, purta- torule de Dumnezeu, parintele nostru, si casa sfantului Duh. ‘Stih: Cinstita este inaintea Domnului moar- tea Cuviosului lui. Savo parintele nostru, pur- tand in mainele tale Crucea Domnului, nalucirile dracilor pana in sfarsit, le-ai pierdut. Stih: Fericit barbatul, carele se teme de Domnul, intru poruncile lui, Tnselaciunile viclenilor draci, aceasta roaga-te, sd darueascé _ biruindu-le cu puterea CruciiIN CINCI ZILE a0 ai aratat slava lui Hristos, Sa- | ze stralucesti, cu cea prea inalta vo, parintele nostru. Slava, si acum a Nascatoarel: Stépand buna, ridicd sfin- tele tale mini, catre Fiul tau, | iubitorul de suflete Ziditorul, | sd milueasca pre robii tai. Troparul, glasul al 8-lea. Cu curgerile lacramilor tale nerodirea pustiului o ai lucrat, si cu suspinurile cele dintru adanc, spre insutite ostenele ai facut roditoare; site-ai facut luminator lumii, stralucind cu | minunile, Savo parintele nostru cuvioase! Roaga-te lui Hristos | Dumnezeu, sa mantueasca su- fletele noastre. Slava, $i acum a Nascatoarei: Cela ce pentru noi te-ai nascut... Cauta la sfargitul cartii BEAISCISECISISIEE SIS A VECERNIA CEA MARE. :pa obisnuitul Psalm cetim Starea intai Doamne strigat-am, Stihrile pe, glasul 5. Podobie : Prea cuvioase Parinte,., ericit barbatul tite, intocmai cu ingerii statatorule, impreund cu cuvi- osii locuitorule, impreuna vor- bitorule cu proorocii, cu aposto- lii si cu. mucenicii impreund locuestiin lumina cea neinsera- tacu ale céruia dumnezeesti ra- | save de Dumnezeu intelep- | mostenitorule ; tu cela ce acum | dorire. Caruia standu-i inainte | stralucit cu indrazneala, indul- cindu-te de vederile lui si desfatandu-te de frumusetea lui neincetat ; lui Hristos te roaga, pre Hristos imblanzeste-l, Cuvi- oase, si darueasca Bisericii un cuget, pace si mare mila. De trei orl. Savo prea fericite, faclia in- franarii cea nestinsa, luminato- rul calugarilor cel prea luminat, cel stralucit cu razele dragostei, stalpul rabdarei cel neclatit, intarirea si puterea celor ce te cinstesc pre tine cu credinta, izvorul tamdaduirilor, locuitorul pustiei cu adevarat, carele ca un raiu dumnezeesc o ai ara- tat; aducand dumnezeesti ro- duri pre cei ce se mantuiesc. Lui Hristos te roaga, pre Hris- tos imblanzeste1 Cuvioase, sa darueasca Bisericii un cuget pace si mare mila. De trei ori. Savo de Dumnezeu intelep- tite, stalpul cel de foc al fap- telor bune, faclia care povatu- esti din marea lumeasca pre po- poare la dumnezeescul liman. Cela ce duhurile inselaciunii le surpi; lacasul Duhului sfant cel curat, indreptatorul calugari- lor, cumpana infranarii cea dreapta, indl{area smereniei ceaprea luminata, izvorule carele izvorasti noianuri de tamadu- iri; lui Hristos te roaga, pre Hristos imblanzeste-l Cuvioase, sa darueasca Bisericii un cuget pace si mare mila. De doua ori. Slava, glasul al 6-lea. Pre cel dupa chip pazindu-l nevatamat, mintea puindu-tista- pan pustniceste preste patimile cele pierzatoare, spre cel dupre asemanare cat este dupre pu- tinta te-ai suit. Ca barbateste silindu-ti firea, te-ai nevoit a supune pre cel mai rau celui mai bun, sipre trup a-] face rob du- hului. Pentru aceasta calugarilor te-ai aratat mai mare cetatean pustiei, povatuitor celor ce bine calatoresc, si canon defapta bu- | na prea adevarat. Si acum in ceruri, oglinzile deslegandu-se Fericite, vezi curat pre sfanta Treime; si te rogi fara mijlo- cire, pentru cei ce cu credin- ta si cu dragoste te cinstesc pre tine. $i acum, a Nascatoarei: Cine nu te va ferici pre tine prea sfanta Fecioara? Sau ci- ne nu va lauda prea curata nasterea ta? Ca cel cea stralucit | fara de ani din Tatal, Fiul unul nascut, acelas din tine Curata a iesit, negrait intrupandu-se; din fire Dumnezeu fiind, si cu firea om facandu-se pentru noi. Nu in doua fete fiind despartit, ci in doua firi fara amestecare fiind cunoscut. Pre acela roa- ga-l Curata cu totul fericita, sa se miluiasca sufletele noastre. VOHOD: Lumina lini Prochimenul zilei si cetirile. Dela infelepciunea lui Solomon cetire. Cap. 3. Vers 1, G iletele arepilor sunt tn mina tat Dumnezeu, si nu se va atinge de dansele munca, Parutus'a in ochii celor nepri- cepufi a muri, si s’a socotit pedepsire iesirea lor si mergerea dela noi sfarmare: iara ei sunt in pace. Ca inaintea fefei oamenilor de vor lua si munca, nadejdea lor este plind de ne- murie; si pufin find pedepsiti, cu mari faceri de bine se vor darui: ca Dumnezeu i-a ispitit pre dansii si i-a aflat luigi vrednici. Ca aural in topitoare i-a lamurit pre ei, si ca ojertfa de ardere intreagai-a priimit. $i fn vre- mea cercetarii sale vor straluci, si ca scan- teile pe paie vor fugi. Judeca-vor limbi gi vor stapani noroade, si va imparati intr’insii Domnul in veci. Cei ce nadajduiese spre dansul vor infelege adevarul, si credinciosii in dragoste vor petrece cu dansul. Ca Dar si mild este intru cuviosii lui, si cercetare intra alesii Ini, Dela intelepciunea lui Solomon cetire. Cap. 5, Versul 16. J) ett ta weet vor fi vi, gf tntra Dom- nul plata lor, si purtarea de grije pentru dansii dela cel Preainalt_ Pentru aceasta vor lua imparatia podoabei si ste- ma frumse{ii din mana Domnului; ca cu dreapta sa va acoperi pre ei, si cu bra- ful sau Ti va apara. Lua-va’ toata arma dragostea lui, si va intrarma faptura spre iz~ banda. vrajmagilor, Imbraca-se-va in ziuta dreptitii, si-si'va pune luis coif judecata cea nefafarica, Lua-va pavaza iebiruita sfinfenia, si va ascufi cumplita manie intru sabie, si va da rizboiu impreuna cu dén- sul limea asupra celor fara de minte. Mer- ge-vor drept nemeritoare sagetile fulgerilor, si'ca dintr'un are bine incordat al norilot_IN CINCI ZILE 49 la finta vor Jovi. $i din mania cea zvarli- toare plina de pietere se vor arunca grin- dine, Intéri-se-va asupra lor apa_matii si rlurile ti vor inneca de naprasnd. Sta-va improtiva lor Duhul puterii, si ca un vitor va vantura pre ci, si va pustii ot paman- tul faradelegea, si rautatea va rasturna sca- tele puternicilor. Auzifi dar imparafi si in- felegeti, invatati-va judecdtorii marginilor pamantului, Luafi tn urechi cei ce stipaniti multimi, si cei ce va trufifi intra noroadele neamurilor, Ca dela Domnul s’a dat voua stapanirea, si puterea dela cel Preainalt Dela intelepciunea lui Solomon cetire. Cap. 4, Vers 7. [priate de va alunge sa se sfrgeasea cinstite, nu cele de mulfi ani, nici cele ce se numara cu numarul anilor. Si caruntetele sunt infelepeiunea oamenilor, si varsta ba nezett facdndu-se, La iubit, si vietuind intre pacitosi, s’a mutat, Rapiti-s’a, ca sa nu schimbe rautatea mintea lui sau ingelacit nea s4 ingele sufletul lui, Ca ravna rautatii intuneca cele bune, si neinfrdnarea poftei schimba géndul cel fara rautate, Sfarsindu- se preste putin, a plinit ani indelungat ; ¢ placut era Domnului sufletul Ini, Pentru a- ceea s’a grabit a-l scoate pre dansul din nijlocul rautatii. $i noroadele vazand, si necunoscénd, nici puind in gand una ca lui, gi cercetare Tntru alesit tui, LA LITIE Stihira hramului le Cuviosului, glasul al 2-lea. Singur glasul. Pustniceasca invatatura ai adunat pe pamant, cuvioase Sa- vo, si asuprelile patimilor in cur- gerea lacrimilor tale, toate le-ai cinstita carea duce la ceruri tuturor s’a cunoscut viata ta cea de Dumnezeu priimita; ca rodurile bunei credinte intr'insa Intru odihna va fi, Cabatranetele sunt tranefilor viata nespurcata. Placut lui Dum- | ceasta; ci Dar si mila este intru cuviosii | inecat. Scara dumnezeeasca si | ——=—————— aratand, vindeci printr’insele neputintele patimilor, celor ce cu credinta striga catre tine: Bucura-te steaua cea de dimi- neata, cea ca aurul stralucitoare sfesnicul calugarilor, si pasto- rule! Bucura-te pururea pome- nite, cresterea cea prea buna a pustiei, si intarirea Bisericii cea neclatita! Bucura-te mare povatuitorule al celor ce serata- cesc! Bucura-te lauda noastra, si bucuria cea stralucita a lumii! Pre ingerul cel de pre pa- mant, si in Cer omul lui Dum- nezeu, buna frumusetea lumii, desfatarea bunatatilor si lauda faptelor celor pustnicesti, pre Sava sa-l cinstim: ca rasadit fiind in casa lui Dumnezeu, a inflorit dupre dreptate; sicaun cedru in pustie, a inmultit turma oilor celor cuvantatoare a lui Hristos, intru cuviinta sidrep- tate. Cuvioase Parinte, din prun- cie deprinzandu-te cu fapta bu- na, te-ai facut organ sfantului Duh; si dela dansul luand lu- crarea minunilor, ai indemnat pre oameni sa urasca dulcetile. Si acum prea curat fiind stra. lucit cu dumeezeeasca lumina, lumineaza si gandurile noastre, Savo parintele nostru. Slava, glas acelasi. Dorul cel mai presus de min-30 _____ LUNA LUI DECEMVRIE te al bunatatilor ludnd, toate cele din lume frumoase le-ai trecut cu vederea, de Dumne- zeu priimite; ca de aicea nu te-ai smintit cu rodul ca Adam gi pre sarpele gonindu-l prin infranare, ingereasca viata ai petrecut, si acum te salaslues- tiin ceruri, indulcindu-te de po- mul vietii. Roagd pre Dumne- zeu sfintite Savo, pentru noi cei ce sévargim cu credin{a po- menirea ta. $i acum, a Nasc&toarei: ~ Ominune mainouadecattoa- te minunile cele de demult! ca cine a cunoscut sa fii nascut mai- ca mai presus de fire, sis poar- te in brate, pre cel ce cuprin- de toata zidirea? A lui Dumne- zeu este voiea, cel ce s’a nds- cut! Pre carele ca pre un prunc Preacurata in bratele tale pur- tandu-l si indrazneala ca o mai- ca catre dansul castigand, nu inceta a-l ruga, pentru cei ce te cinstesc, sé milueasca gisa man- tueasca sufletele noastre. LA STIHOVNA Stihiriie glasul al 5-lea. Podobie= Bucuré-te cémara... Bucurd-te cimaraceacubun miros, a pustnicestelor nevointe cu adevarat; ca Crucea pre ume- re luand, si Stapanului Hristos pre tine insuti prea fericite fa- gaduindu-te, ai calcat maestria trupului cea ravnitoare de cele de jos; si cu fapte bune sufletul ti-ai luminat, si spre dumneze- easca dragoste l-ai intraripat. Pentruaceastaincunjurand prea sfanta racla moastelor tale prea ldudate Savo, dumnezeeascaiu- bire de oameni cerem sa doban- dim, cu rugaciunile tale, si lu- mii sa se darueasca mare mila. Sti: Cinstita este inaintea Domnului moartea Cuviosului lui... Carbune de Dumnezeu stra- lucit, te-ai ardtat in lume im- preunandu-te cu focul Duhului, de Dumnezeu purtatorule Savo, luminand de Dumnezeuintelep- tite, sufletele celor ce cu credin- {a se apropie catre tine, pova- tuindu-i la lumina cea neinse- rata, Cuvioase. Ai stins si car- bunii pustiei, fiind rourat cu dumnezeescul Dar de sus. Pen- tru aceasta si cununa biruintei prea aratat ti-a daruit tie Parin- te, Hristos impartitorul dumne- zeestei dreptati. Pre carele roa- ga-l sé daruiascé sufletelor noastre mare mila. Stih: Fericit harbatul carafe se teme de Domnul, intru poruncile lui va vol foarte. Scara inalta pana la Cer a- ratata a fost viata ta, de Dum- nezeu inteleptite. Prin carea la inaltime te-ai suit, si cu Stapa- nul Hristos a vorbi prea feri- cite te-ai invrednicit, lumindan- du-ti mintea cu stralucirile cele de acolo; si cu razele lui fiindluminat, ai luat ingereasca lu- minare. Caruia si acum inainte standu-i, roaga-te Cuvioase, ca cei ce sdvarsesc dumnezeea- sea sicinstita pomenirea ta, sa sted inainte impreund cu tine gsi sa se daruiascé lumii mare mila. Slava, glasul al 8-lea. Multimile calugarilor, te cin- stim pre tine, indreptatorul, Sa- vo parintele nostru; ca prin tine am cunoscut aumbla pe cara- rea cea dreapta cu adevarat. Fericit esti, c& lui Hristos ai slujit, si a vrajmasului ai biruit puterea. Cela ce esti cu inge- rii impreuna vorbitor, cu drep- tiisicu cuviosii impreunda locui- tor; cu cari impreund roagd-te Domnului, si milueasca suflete- le noastre. gi acum, a Nascatoarei: Fecioara nenuntita, care pre lit cu trup, Maica Dnmnezeu- lui celui prea inalt, rugaciunile robilor tai priimeste-le, ceeace esti cu totul fara prihana; carea daruesti tuturor curdtire de gre- seli, priimind acum rugaciuni- lenoastre, roaga-te sa ne mantu- im noi toti. Tropar glasul al 8-lea. ‘Cu curgerile lacrimilor tale... Cauta-I la Vecernia mica. ISSAC) == Dumnezeu negrait lai zaémis- | IN CINCI ZILE | LA UTRENIE. La Dumnezeu este Domnul. Troparul sfantului de doua ori, Slava, $iacum a Nascatoarei Dupa intaia Stihologhie, Sedeaina, glasul f-iu, Podobie : Mormantul tau... Viata cu bund credinta pre pamant savarsind, lacas curat Duhului te-ai aratat, luminand fericite pre cei ce vin la tine cu credinta. Pentru aceasta roa- ga pre Stapanul tau, sd lumi- neze sufletele noastre, a celor ce te laudam pre tine, Savo de Dumnezeu inteleptite parintele nostru. de doua ori. Slava, $i acum, a Nascatoarei: Maica lui Dumnezeu pre tine te stim toti, care Fecioara cu adevarat si dupa nastere te-ai aratat, noi cei ce cu dra- goste alergam la a ta bunatate; ca pre tine te avem pacatosii folositoare, pre tine te-am cas- tigat in ispite mantuire; una cea cu totul fara prihana. Dupa a doua Stihologhie, Sedelna, glasul al 8-lea. Podobie:Pre infelpeciunea si Cuvantul... Crucea Domnului ridicand intelepte, si lui pana in sfarsit urmandu-i, gandul nu ti-ai in- tors spre lume, de Dumnezeu inteleptite; cu infranarea si cu ostenelele patimile ai omorat, si Bisericd te-ai gatit pre tine insuti Domnului tau. Pentru aceasta si rasplatire de daruri ai luat, a vindeca boalele si agoni duhurile, purtatorule de Dumnezeu fericite; roaga-te lui Hristos Dumnezeu, iertate de greseli sa daruiasca, celor ce praznuesc cu dragoste sfanta pomenirea ta. De doua ori. Slava, Gi acum, a Nascatoarei: Pre intelepciunea si Cuvan- tul in pantecele tau zamislind negrait Maica lui Dumnezeu, lumii ai nascut pre cela ce tine lumea, si in brate ai avut pre cela ce cuprinde toate, pre datatorul de hrana al tuturor, fAcatorul fapturii si Domnul. Pentru aceasta te rog prea cura- ta Fecioara, si cu credinta strig catre tine, ca sd ma izbavesc eu de greseli, cand voiu vrea sa stau inaintea fetei Ziditorului meu. Stapana Fecioara curata, al tau ajutor atuncea sa-mi da- ruesti, ca toate le poti, cate voesti. Dupa Polileu, Sedelina glasul al 8-lea. Podobie’t Pre infelepciunea si Cuvantul. Din pantece te-ai sfintit cu adevarat, prea sfintite Savo, si pre pamant ca un inger ai vietuit; ca trupul ti-ai omorat, ravnind vietii lui Evtimie, si dupre vrednicie te-ai aratat slu- jitor Treimii, fericite. Pentru aceasta spre ravna dumneze- estei tale vieti, cete de calu- gari a-i impreunat, pururea sla- vite purtatorule de Dumnezeu LUNA LUI DECEMVRIE parintele nostru. Roaga-te lui Hristos Dumnezeu, iertare de greseli sé daruiasca, celor ce pradznuesc cu dragoste sfanta pomenirea ta. De doua ori, Slava, $i acum a Nascatoarei: Ca ceeace esti Mireasé cu totul fara prihana a facatorului, ca o Maica a Mantuitorului care- le nu stie de barbat; ca ceace esti lacas Mangaitorului cu totul fara prihand, pre mine celace sunt lacas spurcat fara- delegii, si batjocura dracilor intru cunostinté m’am facut, grabeste de ma scapa de lucra- rea lorcea rea, facandu-ma lacas luminat prin fapta buna, Curata, ceea ce esti priimitoare de lumina. Goneste-mi negura pa- timilor, si impartasirei celei de sus ma invredniceste, si lumi- nii cei neinserate, cu rugaciu- nele tale. Apoi Antifonul cel dintaiu al glasului al 4-lea. Prochimen glasul al 4-lea. Cinstita este inaintea Domnului moartea Cuvi- osului lui Stihr Ce voiu raspliti Domnului pentru toate care mi-a dat mie. Toata suflarea, Evanghelia dela Luca: In vremea aceea, stitut-a lisus la loc ges, gi mulfimea ucenicilor lui. Psalm 50, Slava, glasul al 2-lea, Pentru rugiciunile Cuviosului tiu Sava, Milos- tive, curdfeste ula, picatelor noastre... jh acum.Pentru rugéciunele Niscatoarei de Dumnezeu, .. Milostive, curdfeste mulfimea pacatelor noastre, Stih: Milueste-ma Dumnezeule dupre mare mila ta. $i Stihira, glasul al 6-lea. Cuvioase parinte Savo, in tot pamantul a iesit vestea ispra- vilor tale; pentru aceasta in ceruri ai aflat plata ostenelelor tale; taberile dracesti ai pierdut, cetele ingeresti ai ajuns, a ca- rora viata fara prihana ai ur- mat. Indraznire avand catre Hristos Dumnezeu, cere pace sufletelor noastre. CANOANELE Al Nascatoarei de Dumnezeu cu Irmosul pe 6, si al Cuviosului pe 8. CANONUL Nascatoarei de Dumnezeu. Facerea lui Teofan. Peasna t-a, glasul al 8-lea, Inmos: A pa trecandu-o ca pre us- cat, si din rautatea Eghi- ,petului scépand Israiliteanul, »Striga: Mantuitorului si Dum- yhezeului nostru sd-i cdntam. Sufletul meu cel intunecat prin desfatarile vietii, si turbu- rat de grijile lumesti, cu stra- lucirea ta lumineaza-l Maica lui Dumnezeu. Maica lui Dumnezeu, des- chisu-s’au usile ceresti prin nas- terea ta, in care da si sufletului meu intrare ca o milostiva, si citre acela ma povatueste. Sufletul meu cel sagetat cu sdgeata celui viclean, si ranit —S——SSS ' cu aripile cinstirei de Dumne- eee prin vicleniile si mestesugirile aceluia, cu mila ta vindeca-l, Fecioara. Nadejdea celor desnadajdu- iti, indreptarea celor cazuti, ce- eace ai nascut lumina cea dum- nezeeasca, lumineaza sufletul meu, cel ce este intru intuneric. Alt CANON, al Cuviosului, Al caruia acrostih este acesta la Greci: Pre prea bunuil intre pustnici, pre Sava cu osebire, cant. Facerea lui Teofan. Peasna 4, glasul al 8-lea, Irmos. Pre Faraon cel ce se purti.. ce raza luminii Sfantului Duh lumineaza, Savo, pre cei ce cu dragoste crestineasca | intra cantari te lauda, cela ce esti lauda pustnicilor, marirea calugarilor, infrumusetator pus- tiei, si de feciorie pazitor. Tot dorul spre Dumnezeu tinzandu-ti din tinerete, si spre dansul toata dragostea ta avan- du-o, zburdarile trupului si asu- prelele patimilor prin intrinare le-ai omorit, Savo de Dumne- zeu purtatorule prea laudate. Biruind pre sarpele cel ce se tainuia in rod, lai céalcat, si cursele lui usor le-ai_trecut, zeu ridicandu-te parinte; si bu- curandu-te, ai cules viata din pomul cunostintei. Slava:sa Stralucit fiind cu lumina Darului, in foc ai intrat ca si cei trei tineri, ramaind nears, Dumnezeu pazindu-te; si ara- tand tututor vrednicia si stra- lucirea ta, ce era sa fie mai pe urma Parinte. $i acum a Nascatoarei... Caun potop fara stavila, se revarsase moartea asupra noas- tra, dar apropiindu-se de cel nascut al tau, a pierit, si lovin- du-se s’a surpat, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara; ca vi- ata, ceea ce este deapururea cu adevarat intrupata, ai nascut. Catavasia: Heistos se nagle slavifi-L.. Peasna 3, irmos: A esti intarirea celor ce alearga la tine, Doamne, tu esti lumina celor intunecati, si pre tine te Jaudé dubul meu. | Toata dorirea mea catre ti- ne o am tins, Stapana Curata, si poftele mele cele trupesti ingrab le schimba. Stapana, ceeace esti usa lu- minii, rasari-mi mie razele ce- le luminate ale pocaintei, si negura pacatelor mele 0 pierde. Vna intru tot nevinovata scapa-ma de toata rautatea, de ispitele ce vin asupra mea, si de focul cel vesnic. Preacurata grabeste, de ma LUNA LUI DECEMVRIE cerceteaza, si ma curateste de ranele cele cumplite si ma apa- ra de toaté supararea, pre mi- ne cel ce patimesc. Alt Canon Irmos: Cela ce ai intarit. Mintea puindu-ti stapan pre- ste patimi prea fericite, carmu- itor dreptatii te-ai aratat; ca celui mai bun aratat pre cel mai rau lai supus. Pentru aceasta Parinte ca un finic, in pustietati ai inflorit. Stiind aurma urmelor Sta- panului, ai fost instreinat de patrie, si locuind in pustie, bi- ruinta ai ridicat asupra celor improtiva luptatori, cu dumne- zeeasca putere fiind intarit. Cu taria mintii prea fericite fiind intarit, feluri de meste- sugiri ale vrajmasului ai biru- it intelepte; tuturor |-ai aratat, si spranceana lui cea inalta o ai surpat. Slava: Cu suflet prea bland si cu vointa lind, cu faptele bune imfrumusetat vazdndu-te pre tine, Luminatorul cel prea lu- minat, Evtimie, te-a priimit lu- | minat propoveduind straluci- i rea ta cea prea fericita. $i acum, a Nascatoarei: Mantuitoarei randueli a cu-Pere vantului pentru noi, luminata usa, tu Maicé Fecioara te-ai cunoscut cu adevdrat; ca tu ne-aiadus raza cea intelegatoa- re a prea inaltei Dumnezeiri. Sedeaina, glasul al 8-lea. Podobie: Pre Infelepciunea si Cuvantul... Cele padmantesti toate 1a- sandu-le, si in lume fiind tru- peste cu Duhul ai fost partas ingerilor; pentruca patimile tru- pului ceste de acum omoran- du-le, Treimii te-ai aratat slu- jitor, fericite. Pentru aceasta si patimile celor bolnavi le vin- deci si prin cuvant gonesti du- hurile cu Darul, purtatorule de Dumnezeu Parintele nostru; roaga-te lui Hristos Dumnezeu iertare de greseli sa dcaruias- ca celor ce praznuesc cu dra- goste sfanta pomenirea ta. Slava, alta Sedealnd, asemenea. Turburarile vietii lasandu- le, Crucea ta pe umere luand, cu totul te-ai dat pre sine-ti Domnului tau; si afara de trup si de lume punandu-te te-ai facut slags Duhului Sfant. Pen- tru aceasta si spre ravna ri- dicand popoarele, cetatile ai desertat, si deserturile in ce- tati ai prefacut, purtdtorule de Dumnezeu, Parintele nostru; roaga-te lui Hristos Dumnezeu iertare de greseli sé daruia- sca, celor ce praznuesc cu dra- goste, sfanté pomenirea ta. IN CINCI ZILE 55 $i acum, a Nascdtoarei: Sufletul meu cel smerit, din pruncie intinandu-mi cu cuvin- tele si cu faptele netrebnice, pre mine fnsumi m’am stricat, si nu am ce face sau unde sa scap, si alta nadejde nu am afara de tine Fecioara. Vai mie pacatosului! Pentru aceasta ru- gator sunt catre tine Preacurata; si acum alerg, si ma rog, mar- turisindu-ma tie, gresit-am! Roa- ga-te Fiului tau si Dumnezeu, iertare de gregeli sd-mi daru- jasca: cd intru tine Fecioara nadejdile mi-am pus. Peasna 4, Irmos: uzit-am Doamne taina i- yconomiei tale, inteles- yam lucrurile tale, si am prea »marit Dumnezeirea ta. Sufletul meu cel intunecat cu pacate, straluceste-I cu lu- mina ta pururea Fecioara, carele ai nascut Soarele dreptatii. S capa-ma de viforul ispitelor, si al vietii cei stricdatoare de | suflet, si de focul cel vesnic ma mantueste dumnezeeasca Mireasa. Stintitule vas al fecioriei, si veselia celui neincaput cu firea, sufletul meu cel intunecat de multe patimi, lumineaza-l. Intra tot sfanti dumneze- easca Mireasé Stapana lumii,56 mantueste-ma pre mine, de ne- voi ma scapa, si-mi goneste multimea patimilor. Alt Canon, irmos, Tu esti tiria mea Doamne... Agezarea sufletului curatin- du-ti, si largindu-o cu dum- nezeesti vederi, incapatoare cu adevarat de Daruri dumneze- esti o ai facut, de Dumnezeu fericite; si cu atingerea maini- lor tale pre cei neputinciosi i-ai vindecat, urmator Stapanu- lui facandu-te. Celce cumplit se salbatacea ca Datan sica Aviron pierzan- du-se; caci pre tine te-a pazit multi grijindu-se, de cei ce s’au mantuit prin tine, si cari au urmat invataturilor tale. In legea lui Dumnezeu in- vatandu-ti simtirele dumne- zeescule, spre cunostinta celor {ara de trupuri si intelegatoare, ti-ai indreptat gandul cuvios, trecand neincetat din marire, in marire si din putere Parinte intru putere. Slava. A tace bine celor de o se- mintie puindu-ti in gand, in pustie cetati de suflet folosi- toare, ai zidit lui Dumnezeu Cuvioase, si in pamant inse- asupra ta Parinte, s’a inghitit | nevazut dumnezeescul Dar, de | LUNA LUI DECEMVRIE tat izvoare de ape ai scos, si ploi din Cer ai pogorat cu prea marire, de Dumnezeu intelepte preste tarine fara de apa. gi acum a Nascatoarei: Nou inflorit rai al nemuri- rii si frumos cu adevarat te-ai aratat, pomul vietii cel intru tine sadit cu prea inalta putere dumnezeeasca, in pantece pur- tandu-l si ndscandu-l, carele izvoraste nadejde de viata purtatoare, tuturor celor ce cu credinta te cunosc pre tine, Nascatoare de Dumnezeu. Peasna 5, Irmos: Manecand strigam tie Doamne; Mantueste-ne »pre noi; cd tu esti Dumne- »zeul nostru, afara de tine pre ,altul nu_stim. Pre tine Fecioara te laudam intru tot laudata, carea ai in- caput pre cuvantul lui Dumne- zeu in pantecele tau cea cu totul fara prihana. e focul cel nestins, si de viermi, scapa-ma Maica lui Dumnezeu, ceeace ai vinde- cari de mila. Tu esti credinciosilor perete tare si biruinta, intru tot sfanta, ceeace mantuesti din ispite, pre cei ce te lauda. S ufletul meu cel neputin-re IN CINCI ILE 51 | cios vindeca-l, prea curata | Stapana, ceeace ai ndscut man- | tuirea tuturor, pre cel ce ridi- ca neputintele noastre } Ait canon, Irmos: Pentru ce mai lepadat... Cu gand neabatut catre cel ' dorit al tau tinzandu-te, de la dansul ai luat Parinte Dar de prisosit de minuni prea mari, si pre cei ce veneau la tine cu credinta milostivindu-te, i-ai vindecat, Cuvioase. Sarcina greutatilor trupesti lepadand, vas de Dumnezeu insuflat al intelegerii stantului Duh te-ai f4cut dumnezeescule; cu infranarea de bucate, cu | ; Tugaciunea, cu rabdarea, si | cu gandul smerit inavutin- ! du-te. Propoveduitor dumnezees- i tilor dogme, de lucruri prea | mari glasuitor te-ai hirotonit; j, cu adunarile sfintilor pdrinti, impreuna vorbitor ai fost, si pre imparati ai inteleptit; ca- rora te-ai aratat de fata, fiind inconjurat de Dumnezeescul Dar, fericite. Slava. Darul cel dat tie dela Dumne- zeu, de Dumnezeu insuflate s’a vestit si s’a dat tuturor pand _ la marginile lumii; vederoase | facand cu dumnezeeasca cuvi- | Stapana, si-mi tinde mana, si inté ardtarile, si lucrarea mi- nunilor. $i acum, a Nascdtoarei: Ceeace esti folositoare cre- dinciosilor, zid nestricat celor ce te lauda pre tine; tot nea- mului omenesc pricinuitoare de mantuire te-ai aratat; ca ceeace ai nascut pre Dumnezeu cel ce s’a aratat trupeste, mantueste sufletul meu, Preacurata. Peasna 6, Irmos: Cmatesti-ma Mantuitorule, ca multe sunt faradelegi- »le mele, si ma ridicd dintru ,adancul rautatilor, rogu-ma. »Caci catre tine am strigat si »ma auzi Dumnezeul mantui- »rii mele. Marie lacag curat si intru tot cinstit, al Facatorului tutu- ror, da sufletului meu lacrami curatitoare, si scoate-ma de la judecata ce va sa fie, si din munci. Ceeace esti usd dumneze- easca, arata intréri dumneze- esti smeritului meu suflet, intru care intrand, sé se marturisea- sca si sd ia deslegare de rautati, Nascatoare de Dumnezeu. Adancul pacatelor si valu- rile desnddajduirii, viscolesc mintea mea; milostiveste-te58 ast LUNA LUI DECEMVRIE ma mantueste, ceea ce ai nas- cut pre Mantuitorul. Pre tine te avem folositoa- re si zid toti credinciosii cari pururea suntem necajiti intru adancul rautatilor, al turbura- tilor si al scarbelor, Nascatoare de Dumnezeu, singura scdparea credinciosilor. Alt Canon, Irmos: Rugiciune vars c&tre Domnul... Dragoste caitre Dumnezeu si catre aproapele agonisind, intelegere pe scurt a legii sia proorocilor ai plinit; ca toata fapta buna, care intrece toate fara asemanare Parinte ai sa- varsit. Asemenea cu viata inge- reascaé pe pamant viata ti-ai castigat; asemenea cu ingerii cinste Hristos ti-a daruit, dan- du-ti cetele sfintilor ajutatoare sulletului tau. Slava. Rod al intelepciunii ara- tandu-te, inceperea intelepciu- nii ai iubit, frica lui Dumnezeu, | cu carea indreptandu-te la sa- varsirea aceea ai ajunsu-o cat se poate cuprinde de oameni, Parinte. $i acum a Nascatoarei: Ceeace ai nascut cu trup | pre MAntuitorul si Rascumpa- ratorul Dumnezeul tuturor si Domnul, cel ce a petrecut im- preuna cu noi, mantueste Prea- curaté din nevoi, pre cei ce te chiama pre tine, Stapana. CONDAG, glasul al 8-lea. Podobie: Aparatoarei Doamne... Ca cela ce din pruncie te- ai adus lui Dumnezeu jertfa fara prihana prin fapta buna, Savo fericite, saditor crestina- tatei ai fost; de unde te-ai facut podoaba cuviosilor, si cetatean pustiei Jaudat dupre vrednicie. Pentru aceasta strigam catre tine: Bucurad-te Savo, de trei ori fericite. 1cos. Q! mai marele parintilor, si podoaba cuviosilor, indraznea- la pustnicilor catre Hristos, ce- tateanul pustiei, si sdaditorul; | cum voiu lauda viata ta, Cu- vioase? Ca stralucesti margini- lor ca soarele. Pentru aceasta strig catre tine acestea: Bu- curé-te Cuvioase lauda Capa- dochilor! Bucura-te cinstita po- doaba lumii! Bucurda-te odrasla pustiei cea prea frumoasa! Bu- cura-te dumnezeeasca desfata- rea parintilor! Bucuraéte ca in ceruri cu ingerii locuesti! Bu- | cura-te ca cele de pre pamant din Cer le indreptezi! Bucura-te indreptarea calugarilor si cano- nul! Bucura-te mijlocitorul celorI dansul la cuviosul Teoctist, lenesicatre Dumnezeu! Bucura- teizvorul minunilor cel de Dum- nezeu izvorat! Bucura-te cuvio- sul organ al Duhului! Bucura-te prin carele s’a impodobit rasa- ritul! Bucura-te prin carele cele despre apus stralucesc! Bucura- te Savo de trei ori fericite. Intru aceasta lund in 5 zile, pomenirea prea cuviosului_pdrintetui nostru Sava Sfinfitul. ‘Stih: De Dumnezeu de demult sufletul tau lipind. Tnaintea lui acum Savo te gisesti stand. Dumnezeescule Savo in a cincea zi ai intrat. In Cerul cel prea dorit cu adevarat. Accesta a fost pe vremea imparatiet tui Teodosie cel mic, din Capadochia, dintr'un sat ce se chiama Muntalase, din parinfi anume Joan si Sofia. Dect dintru inceputul vietii sale alergand la petrecerea calugareasc’, gi inftand la Monastirea ce se numia Flavian, atita s'a facut de rabdator la pofte, in cat vazind un mar in gradina, gi facdndu-i-se pofta de dansul, a zis: Frumos era ta ve-~ dere si bunta mancare rodul ce m'a omorat. | Si aga a luat marul in mana, dar nu la mincat, ci l-a caleat ctt picioarele, gi s’a pus hotar s@_nu mai manance mar’in toata vieata sa. $i in cuptor cu foc aprins a intrat, si a iesit sanatos, neatingandu-se focul nici de hainele Tui, Cand era de opt-sprezece ani, amers la marele Evtimie, si a fost trimis de chinovie, unde a adunat, sia aflal obiceiurile si bunatatile tuturor, celor ce locuia acolo. Pre acesta vazindu-l marele Evtimie, pentrit sporul su- fletestelor lui bunatafi, la numit copil batran, $i pre cat ii crestea varsta, fi crestea fapta dunia, Pentru care a gi luat dela Domnut Darul minunilor, si a facut multe minuni de trei ori fericitul. La locuri seci prin rugacin- nea sa, a izvorat ape si s’a facut povatuitor si Invafator multor calugari. Mers-a si cut solii la Constantinopol de doua ori, rugat fiind de Patriarhii ce era pe acelea vremi la lerusalim, catre imparatii Anastasie si lustinian, $i’ fiind de nouazeci si patru de ani, citre Domnul s'a mutat, Intru aceasta zi, sfantul mucenic Anastasie. IN CINCI ZILE __ 89 Sth: Pre Anastasie cinstesc, ca cel ce cinstes- te aritat, Invierea Hristosului si Dumnezeului meu adeva- ral. A cest sifint Anastasie, vazind odinioara pre sfintii mucenicii Ini Hristos, ca se mun- cesc si li se taie toate membrele trupului, pen- tru credinta si marturisirea lui Hristos, a luat dumnezeeasca ravna in inima sa; si pentru- ca era crestin, si socoted negraitele acelea bunatafi ce sunt gatite mucenicilor, a dorit s& se lupte si cl ca un miucenic, ca si de cununile muceniciei sa se invredniceasca. Si dar intr’o zi, s’a infierbantat in inima sa de dragostea mérturisirii, gi insemnandu-si tot trupul cu semnul cinstitei Cruci, s’a dus de sinesi chemat la mucenie; si stand in mijlocul judecafii, a strigat cu mare glas zice- rea Isaiei: Ardtat m’am facut eelor ee nu mu intreabd, aflatu-m'am intre cei ce nu ma cautd. Si fiindea tofi s’au uitat la el, a zis muce- nicul: Auzifi voi toti slujitorit diavolului eu sunt crestin, $i crez in Domnul nostru lisus Hristos: iard pre idolii vostri, si pre cei ce se inchina acestora, fi daw anatemei. Asa vazand paganii indrazneala lui, s’au inspai- mantat, si indati dezbracdndu-l, lau batut cumplit, zicindu-i: Aceasta pedeapsa {i-am dat pentru neruginarea si obraznicia ta; iara pentruca crezi in Hristos, fi se va taia capul, si se va arunca trupul tau, la pesti gi la cele taratoare, ca sa-1 mandnce. Deci ‘indata apucdnd salbatacitii pre sfantul, i-auw taiat capul, si duc&ndu-l cu 0 corabioara putin departe de pamant, au aruncat trupul iui in mare. Intru aceasta i, stantul mucenie Dioghen de pietre ucis, s'a sivarsit. ‘Stih: Dioghen mucenicul cu haina de pietre bu- curandu-se . De catre birbati ingelatori este imbracandu-se. Intra aceasta zi, sfantul mucenic Averchie de sabie s'a_sivargit, ‘Stih Urmeaza lui Averchie pentru tiere cu- und mare, Céci nu flori ei Cerul ti este incununarea. Tntru aceasta zi, prea cuviosul Non, in pace s'a sivargit. ‘Stih: Non de legaturile protivnicului fugind. Ml leaga cu legaturile de ingropare mort zicand, |60 LUNA LUI DECEMVRIE Tntru aceasta zi, cuviosul Gra, cu pace s'a si- vargit ; Stih: Grat viefuind se nadajduia inger ai, Ci dupa moarte om se vad. Tntru aceasté zi, cuviosul parintele nostru Nec- tarie, cel din chilia lui Iagar care se alla la Car- fea Atonului pustnicind la anii o mie patru sute saptezeci, cu pace s'a stvargit, Stih: Nectarie band amiriciunea viefii cei de jos, Acum bea Nectarul, dumnezeeasct biutura cea de sus, Intru aceasti zi, cuviosul Filofteiu Careotul, du- hovnicescul parinte mai sus zisului Nectarie, gi s‘a invrednicit de Darul mai'nainte vederei, cu pace s'a savargit. Sti: Pre Dumnezeui tu Filoftee, detrei ori fericite iubind, Acum sus fafa inaintea fefei lui Dumnezeuesti stind, Iniru aceasta 2i, sfinfii cuviosi_ mucenici cari au locuit in chiliile Atonului, si au infruntat pre latino-cugetatori, preimparatul Mihail, si pre Pa- triarhul Bec, de sabie s'a sivargi Sti: Una socoteald mmulfimei cuviosilor fiind, A muri pentru parintestile dogme voind. Cu ale lor sfinte rugaciuni, Doamne, mi- milueste-ne si ne mantueste pre noi, Amin, Peasna 7, Irmos: prinerii evreesti, au calcat in cuptor vapaia cu indra- »znela, si focul in roua l-au »schimbat, strigand: Binecu- »vantat esti, Doamne Dum- »hezeule in veci. M arog tie Preacurata, omoa- ra pacatul cel ce locueste in- tru mine, si ma invredniceste Fecioara a castiga viata, si ma fereste de partea celor ce se muncesc acolo. Multe feluri de patimi ma viscolesc Curata, ceeace ai nas- cut izvorul nepatimirii; de bi- ruinta acelora, si de focul cel vesnic scapa-ma, Nascatoare de Dumnezeu cu rugaciunile tale. Cel ce cu naravul cel slo- bod gresesc, si de obiceiul cel nebunesc ma robese, alerg ca- tre obisnuita tamilostivire; man- tueste-ma intru tot sfanta de Dumnezeu Nascatoare, pre mi- ne cel deznadajduit. Stinge vapaia patimilor me- le, si-mi alineaza turburarea ini- mii, curata Maica lui Dumne- zeu; si ma scapa fecioara de tirania dracilor, si de focul cel vesnic. Alt Canon, Irmos: De pogorirea lui Dumnezet.. Lepadat-ai cele vremelnice schimbandu-le cu cele vesnice, si cu ingerii dantuesti, ca cela ce ai petrecut viata ingerea- sca; cu cari impreuna ai si can- tat: Bine este cuvantat Dum- nezeul parintilor nostri. Striga cu multumire lavra ta cea mare si prea cinstita, locuitor si ziditor, si cetatean avandu-te intelepte; si laudan- du-se strigé catre Domnul; Bi- ne este cuvantat Dumnezeul parintilor nostri. Slava: Neincetat te roaga, Savo de—— ‘Tui tau: IN CINCI ZILE Dumnezeu inteleptite, pentru turma ta, si cere cu osardie ca urmatorii tai, sa fie vesnici tot- deauna, road aducand si cu dragoste strigand: Bine este cu- vantat Dumnezeul parintilor nostri. Gi acum, a Nascatoarei: Camara Preacuraté mai pre sus de cuvant a intruparii Cu- vantului, pat siscaun te numim cei ce intelegem cele drepte. Si bucurandu-ne, cantam Fiu- Bine este cuvantat Dumnezeul parintilor nostri. Peasna 8, Irmos: pre Imparatul ceresc, pre carele il lauda ostile in- i »geresti, laudati-l, si-l prea in- »naltati intru toti vecii. Pecioara de Dumnezeu Na- scdtoare, usureaza-mi pacatele si sarcina greselilor mele, ca sa te maresc pre tine. Ca ceeace ai nascut pre Ju- decatorul si Dumnezeu, arata-1 Curata cu blandele tale ruga- ciuni, mie milostiv; ca sé ma mantuesc de focul cel vesnic. Biruitu-m'au pacatele mele cele multe, Nascatoare de Dum- nezeu: da-mi acum mana de ajutor, si scapa-ma din focul cel nestins, pre mine nevred- nicul. Rogu-ma, Preacurata lumi- 6t neazd ochii inimii mele, cei orbiti de negrul pacat, si ma araté priimitor de Dumneze- easca stralucire: ca prin tine sé ma fac curat Fiului tau. Alt Canon, Irmos: De sapte ori cuptorul.. Cu veselie cuvioasa, au mers cetele sfintilor inaintea prea curatului tau suflet, in locul odihnei, in lacasurile cele lu- minate, unde se sdldsluesc. Cu cari impreuna acum canti: Pre- oti binecuvantati, popoare prea indltati pre Hristos in veci. Streine sunt minunile tale: ca fiarele ai imblanzit, valu- rile patimilor ai potolit, mai ’nainte spui cele ce vor sa fie; cu proorocescul Dar cetele dra- cilor scotandu-le le gonesti cu privigherile cele intinse, cu ru- gaciunele si cu postirele, si cu puterea Crucii cea nebiruita, de Dumnezeu purtatorule. Cela ce cu Moisi mai ‘na- inte din stalp a vorbit, stalp prea luminat, tins de pe pa- mant pana la Cer, ti-a aratat, unde si acum zace rabdatorul si mult patimitorul trupul tau; caruia cu credinta standu-i tna- inte, cu dreapta credinta can- tam: Noroade prea inaltati pre Hristos in veci. Binecuvantim pre Tatil. Cu bucurie se sdvarseste62 praznuirea ta prea laéudate; ca in fapta buna cea de bucurie purtatoare te-ai imbracat cu adevarat, in haina mantuirii gi in imbracamintea cea cura- ta si miloasa a veseliei; in care acum impodobit fiind, canti ne- incetat: Noroade prea inaltati pre Hristos in veci. $i acum a Nascatoarei: Neispitita de nunté ai nas- cut, si Fecioara ai ramas, si cu streina nasterea ta ai adunat toate; incetand rasboiul cel de preste ani si osebirea cea de- partata, ceeace ai purtat insanu- rile tale pre Hristos datatorul de pace; pre carele cu credinta binecuvantandu-l cu dragoste te laudam pre tine, una de Dumnezeu Nascatoare. Peasna 9, Irmos: ce adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marturisim »pre tine, Fecioara curata, cei »mantuiti prin tine, cu cetele | ,cele fara de trupuri marin- »du-te pre tine. Mitueste Preacurata ticalo- sul meu suflet, si-mi omoaré pierzdtoarele patimi; goneste muncitoarea nepricepere, si iz- voare de lacrimi sfinte puru- | rea in viata darueste-mi, prin care sé scap de osanda cea cumplita ce ma asteapta. Fecioara prea curata, tu LUNA LUI DECEMVRIE esti zid crestinilor si scdpare lumii, intru carea ne mantu- im; cd din tine Dumnezeu in- trupandu-se, pre tine te-a dat tuturor acoperamaént mantui- tor, dumnezeeasca Mireasa. Pentru aceasta Curata mantu- este-ma pre mine nevrednicul. Cu tarie si putere duhov- niceasca, cu arma de biruinta incinge smeritul meu suflet, preasfanta Nascatoare de Dum- nezeu; imbraca-l in arma Cru- cii, si curateste ranele pacatului meu cu roua iubirii tale de oameni si cu mare mila ta. Curata, fii-mi stalp de man- tuire, taberile dracilor sa le faci de nimic; si multimea is- pitelor si necazurile sa le go- nesti, si intamplarile rele de- parte sa leisgonesti, si mantuire sé-mi daruesti, Curata. Alt Canon Irmos: Spiimantatu-s'a Cerul... Miros slobozeste racla ta cu buna mireasma duhovniceasca, din destul veselind pre fiii tai, cei ce te inconjoara pre tine cu dragoste, care lauda viata ta cea ingereasca, stralucirea cea data tie, marirea si frumu- setea cea deapururea. Tzvorit-a in pustie apa, si in pamantul cel insetat balta s’a facut, schimbandu-se cu ru-IN_CINCI ZILE gaciunele tale Parinte; ca ce- tele pustnicesti intru aceasta sau salasluit ca langa niste niuri; laturea Iordanului a in- florit ca crinul, udata fiind cu lacrimile tale. Stralucirea sfintilor i-a stra- lucit in ceruri, ca celui drept Parinte; ca pre Hristos drepta- tea cea adevarata, prea aratat Lai iubit; si viata lui cercand, ai urmat prea fericite, pre cat ti-a fost cu putintd, sfinteniei lui cei de viata purtatoare. Slava: Cu multd lumina stralucind de Dumnezeu purtatorule, si cetele ingerilor cele luminate vazandu-le umbland imprejurul luminii Treimii, si luand cu Darul razele vederii de Dum- nezeu, nu inceta a te ruga, sa se invredniceasca iertarii de greseli, cei ce te laudd pre tine. $i acum, a Nascatoarei = Vazuta ai fost, o Fecioaraé Maica a lui Dumnezeu, nas- cand cu trup mai pre sus de fire, pre Cuvantul cel bun, pre carele din inima sa Tatal l-a raspuns, mai ‘nainte de toti vecii. Pre carele acum il cu- noastem mai pre sus de tru- puri, macar ca si in trup s’a | imbracat, SVETILNA. Podobie: Cu duhul stind batrinul.... Desertul cetate Lai facut, cu obiceiurile cele iubitoare de intelepciune, stralucirea parin- tilor, Savo parinte de Dumne- zeu inteleptite; si pre acesta lai savarsit rai intelegator, im- podobit cu flori dumnezeesti, cu multimile celor de un obi- ceiu, cari savarsesc dupa vre- dnicie cinstité pomenirea ta. Slava: Desertul sa se veseleasca, si s4 infloreascd ca crinul, ca lai umplut de fii, Savo de Dumnezeu inteleptite; laturea Jordanului si se bucure acum cu veselie, intru dumnezeeas- ca pomenirea ta. $i acum, a Nascatoarei : Stalpul cel cu aur infasurat, cetate cu douadsprezece ziduri, scaun cu picaturi de soare, sederea Imparatului, minune necuprinsa de minte; cum cu Japte ai hranit pre Stapanul? LA HAVALITE Stihirile pe 4, Glasul al t-iu, Podobie: Ceeace esti bucuria... Defaimatorul celor de jos si instreinatul, iubitorul celor de sus, si cetateanul pustiei, Sava cel de Dumnezeu inte- leptit, pre noi pre toti ne in- deamna, a praznui ziua cin-64 stitei mergerii lui cu credinta la Dumnezeu. De doua oni. Atara de trup si de lume prin fapte bune fiind, si prin- tr'insele prea marind pre pa- mant cu viata pre Domnul slavei, Parinte intelepte, du- pre vrednicie te-ai prea marit, si te-ai aratat de dansul dum- nezeesc izvor de tamaduiri, Savo de Dumnezeu priimite. Smerit, fara rautate, bland, ara viclenie, lin fiind Parinte, mai pre sus de om, si fara materie, in materie; casa a lui Dumnezeu te-ai aratat prea vrednica, cu milostivire dan- du-ne noua darurile, cele ce tiau venit tie dela dansul. Slava, glasul al 6-lea. Cuvioase parinte Savo, in tot pamantul a iesit vestea i- spravilor tale. Pentru aceasta in ceruri ai aflat plata oste- nelilor tale; taberele dracesti ai pierdut, cetele ingeresti ai ajuns, a carora viata fara pri- hana ai urmat; indraznire a- vand catre Hristos Dumnezeu, cere pace sufletelor noastre. Gi acum, a Nascatoarei: N ascatoare de Dumnezeu, tu esti vita cea adevarata, care ai odrazlit rodul vietii, tie ne rugiam: Roaga-te Stapana im- preuna cu sfintitul Sava, sa milueasca sufletele noastre. LUNA LUI DECEMYRIE SAVOSLOVIA tea mare. Ecteniile si Ot- pustul, Ceas intaiu si cel de savarsit otpustul, LA LITURGHIE Fericirile din Canonul Cuviosului, Peasna 3 si 6, pe 8. Prochimen, glas 7 este inaintea Donnalui moarteden voiu rasplati Domnului.. Apostol caire Gala- teni: Mratilor; roada Duhului... Evanghelia dela Mateiu: Zis-a Domnut wcenicilor sii: Toate imi sunt date mie dela Tatél metin CHINONICUL Sewinpa Stih; Ce Intru pomenire vesnica va fi dreptt. INTRU ACEASTA LUNA IN 6 ZILE, Cel dintru sfinti parintele nostru Nicolae Arhiepiscopul dela Mira Lichiei, facdtorul de minuni. (De va vol cei mai mare, facem priveghere), LA VECERNIA CEA MICA La Doamne strigat-am,Stihirile pe 4, glasul al 4-lea. Podobié: Ca pre un vilearu u mir dumnezeesc pre tine te-a uns, dumneze- escul Dar al Duhului, celor din Mira mai intaiu sezator; si de mireazma faptelor umpland prea sfintite, marginile lumii, si cu rugaciunile cele dulci mirosi- toare, gonind totdeauna, pati- mile cele rau mirositoare, pen- tru aceasta cu credinta te la- udam, si savarsim prea sfanta pomenirea ta. De dova ori Ca pre un stralucitor neapus,IN $ASE ZILE 65 ca pre un luminator a toata lumea, carele ai stralucit intru taria Bisericii, Nicolae; carele | lumea luminezi si negura in- tamplarilor celor cumplite o gonesti; carele scoti din iarna nedumnezeirii, si faci liniste adanca; pre tine dupre datorie te fericim. Side fata fiind, si aratandu- te prin visuri, Nicolae, pre cei ce cu nedreptate erau sé moa- rd, i-ai mantuit ca un milosard, ca un iubitor de bine, ca un aparator prea cald, ca un folo- sitor adevarat, al celor ce cu credinté cera tasprijineala, prea stintite Parinte; cu ingerii im- preuna cetateanule, cu aposto- lii si cu proorocii intocmai, sta- tatorule. Slav, glasul al 6-lea. Mostenitorule al lui Dum- nezeu, si partasule impreuna cu Hristos, slujitorule al Domnu- lui, sfinte Nicolae; dupre nume- le tau, asa si viata ta; ca im- preuna fi-a stralucit din tinere- te mintea; marturisit-a lumina fetii tale nerdutatea sufletului; adeverit-a blandetele linistea cuvantului; viata ta este mari- ta siadormirea ta cu sfintii; roa- ga-te pentru sufletele noastre. $i acum, a Nasctoarei: Nascatoare de Dumnezeu tu esti vita cea adevarata, care ai odraslit rodul vietii, tie ne ru- gam: Roaga-te Stapana impre- una cu Ierarhul Nicolae, sa mi- lueasca sufletele noastre. LA STIHOAVNA. Stihirile, glasul al Podobie: A treia zi Nicolae fericite, milostives- te-te spre mine cel ce caz, ro- gu-ma tie, silumineaza intelepte ochii sufletului meu, ca curat sa vad pre datatorul de lumi- na gsi induratul. Stih: Cinstita este inaintea Domnului moar- tea Cuviosului fui. Dela vrajmasii cei ce ma cau- ta sa-mi facd rau, scoate-ma sfinte, ca cela ce ai indraznea- la catre Dumnezeu, Ierarhie Ni- colae prea fericite si de barbatii sAngiurilor ma mantueste. Stih: Preotii tai Doamne se vor imbraca intru dreptate, si cuviogii ti se vor bucura, Liman neinviforat gi zid ne- | biruit, Ierarhe, pre tine te-am castigat credinciosii; turn de in- tarire, si usa de pocainta, in- dreptator sufletelor, si aparator. Slava, $i acum a Nascatoarei: Ravnina parasul improtiva turmei tale, Preacurata,in toate zilele cauta vicleanul sao facd mancare; dar tu de Dumnezeu Nascatoare, scoate-ne din va- tamarea aceluia. + Tropar, glasul al 4-lea.FP indreptator croaeaht si chip blandetelor, invatator infrana- rii te-a aratat pre tine turmei tale, adevarul lucrurilor. Pentru aceasta ai castigat cu smerenia cele inalte, cu saracia cele bo- gate, Parinte Ierarhe Nicolae, roaga pre Hristos Dumnezeu, s4mantueasca sufletelenoastre. | Slava, $i acum, a Nascdtoarei: LA VECERNIA CEA MARE Dupa obignuitul Psalm, cetim:Fericit barbatul, Starea intaia La Doamne strigat-am, Stihirile pe 8, glasul al 2-lea. Podobie: Cand de pre lemn... n Mira locuind dupre sim- ] tire, mir cu adevarat te-ai ardtat, cu mir intelegdtor fiind uns, stinte Nicolae Arhie- reul lui Hristos, si umpli de mi- reasma fetele, celor ce cu cre- dinté si cu dragoste, savar- gesc prea slavita pomenirea ta pururea. Dezlegandu-i din pri- | mejdii si din nevoi, si din neca- zuri pre acestia, Parinte, cu ru- gaciunile tale cele catre Domnul. Cu nume de biruinta fiind numit adevarat, credinciosului | popor te-ai ardtat intru ispite tare, sfinte Nicolae slujitorul lui Hristos. Ca pretutindenea fiind __LUNA LUI DECEMVRIE | ce cu dragoste aleargaé sub a- copdraémantul tau. Ca tu ziua si noaptea cu credinta aratandu- te, mantuesti de ispite si de pri- mejdii. Aratatu-te-ai imparatului Constantin, impreund si lui A- vlavie in vis, si pre acestia cu fricé amenintandv-i, asa le-ai zis: Dezlegati degrab pre cei tinutila inchisoare legatiin tem- nita, cé nu sunt vinovati de jun- ghiere farddelege; iardenu ma vetiasculta pre mine, para voiu face imparate asupra ta, cdtre Domnul rugandu-ma. Mare si cald folositor, celor ce se afla intru primejdii, esti miarite sfinte Nicolae, stfintite propoveduitorule al lui Hristos; celor de pre pamant si celor ce umbla cu corabiile; celor ce sunt departe, sicelor de aproa- pe, ca un milostiv si tare ru- gator. Pentru aceasta adunan- du-ne, strigam: Roaga-te catre Domnul, sa ne ferim de toata primejdia. Alte Stihiri glas acelasi. Podobie: Cu ce cununi de lauda... Cu ce cununi de lauda, vom incununa pre lerarhul? Cela ce a fost cu trupul in Mira, si du- hovniceste la totia ajuns, la cei ce cuiat il inbesc pre dansul. Pre mangaitorul tuturor celor chemat, degrab ajuti pre cei | neca@jiti, situturorcelor din pri-WW SASE ZB pet mejdii scdpare, turnul crestina- tatei, aparatorul credinciosilor; prin carele mandria vrajmasi- lor, Hristos 0a surpat, cel ce are mare mila. Cu ce cantari de laudé vom lauda pre Ierarhul? Pre lupta- torul improtiva paganatatii, si ajutorul crestinatatii, pre folo- sitorul Bisericii, marele spriji- nitor si invatatorul; carele pre toti cei rau maritori i-a rusinat; pierzatorul Arianismului, si aparatorul cel cald; prin carele a surpat, a lui mandrie Hristos, cel ce are mare mila. Cu ce cantari proorocesti vom Jauda pre Ierarhul? Ca- rele cele ce sunt departe mai ‘nainte le vede, si cele ce nu sunt de fata, ca si cum ar fi de fafa, mai ‘nainte le spune. Cela ce toaté lumea incunjura, si pre toticeice li se face stram- | batate, ii scapa. Cela ce in vi- suri s’a aratat imparatului, celui de Dumnezeu inteleptit, si pre cei mai ‘nainte legati, i-a man- tuit de junghierea cea nedrea- pta, carele din destul darueste mare mila. Cu ce cantari_ duhovnicesti vom Jauda pre lerarhul? Pre carele Tatal I-a ales, iaré Fiul aratat l-a binecuvantat, si dum- nezeescul Duh l-a sfintit: ca cel ce este prea cinstit vas al alegerii, stalpul Bisericii si in- tarire; lumina arataté lumii si lumindtor dumnezeesc; prin carele negura inselaciunii, cu totul s’a pierdut, si credinta s’a intarit. Slava, glasul al 6-lea: Pre cela ce este podoaba Terarhilor si lauda_ parintilor, izvor de minuni sicredinciosilor mare folositor, adunandu-ne, o iubitorilor de parznuire, cu laude de cntari sa-l laudam, zicand: Bucura-te pazitorul ce- lor din Mira, proestosule cin- stite si stalpul cel neclatit! Bu- cura-te luminatorule prea luminate, carele luminzi mar- ginile lumii cu minunile! Bucu- ra-te dumnezeeasca bucurie a celor necAjiti, si folositorul cel prea cald al celor ce li se face strambatate! Si acum prea fe- ricite Nicolae, nu inceta ru- gandu-te lui Hristos Dumne- zeu, pentru cei ce cu credin- {4 si cu dragoste cinstesc, pu- rurea cea de bucurie si intru tot laudata pomenirea ta. $i acum, a inainte praznuirei, glas acelasi. Pestera bine te impodobes- te; cd Mielusaua vine, purtand in pantece prunc pre Hristos; siiesle priimeste, pre cela ce cu cuvantul ne-a dezlegat de fapta cea necuvantatoare, pre noi pamantenii. Pastori flue-68 LUNA LUL DECEMVRIE, rand, marturisiti minunea cea | infricosata; si Maghi dela Per- sida, aur si tamaie si smirna, | Imparatului aduceti. Ca s'a ara- | tat Domnul din Fecioara Mai- ca; caruia si plecandu-se, ca o slugd Maica i s’a inchinat, sia zis catre cel ce era in bratele ei: Cum te-ai samanat intru_ mine, sau cum ai rasa- | rit? Mantuitorul meu si Dum- | nezeule. Vohod: Lumind tind... | Prochimenul zilei, si cetirile Dela Pilde cetire, Cap. 10, Vers 8. pomeniece dreptului cu laude, si bi- necuvantarea Domnului preste caput lui. Fericit este omul carele a aflat inte- lepciunea, si muritorul care stie priceperea. Ca mai buna este negufétoria acesteea, decit a aurului si a argintului visteria. Si mai scumpa este decat pietrele cele de mult pret ; i tot ce este scump nueste vrednic | ei.Pentruca lungimea zilelor, si,anii vietii sunt in dreapta el, si in stinga‘ei bogatie si slava. Ca din gura ei iese dreptate, le | gea si mila pre limba le poarta, Deci as- cultati-ma pre mine, o fillor! ca Iueruri de cinste voiu si zic; si fericit este omul, ca- te caile mele va pazi. Ca iesirile mele sunt | iesiri de viat’, si se gateste vrerea dela Domnul, Pentru aceasta va tog pre voi si pun inainte glasul meu filler omenesti. Ca eu infelepciunea am tocmit, sfatul si stiinta si gandul ew lam chemat. Al meu este” Sfatul si intarirea, a mea este priceperea si a mea este taria, Eu pre cei ce ma iubesc pre mine, ti iubese: gi cei ce ma cauta vor afla Dar. Infelege-fi dar cei fara de rautate | chibzuiala, si cei neinvafati lipiti-va inima, Ascultati-ma pre mine iarasi: Ca lucruri de | cinste voit sd zi. Si voiu scoate din bu- zele mele cele drepte, ca adevarului se va invafA grumazul meu. Si urdte sunt tain tea mea buzele mincinoase, Cu dreptate sunt toate graiurile gurii mele, nimica nu este intr’insele stramb, nici rasvratit, Toate stint drepte celor ce Infeleg, si netede celor ce afla cunostinta, Ca va invat pre voi adevarul, ca sa fie in Domnul nadejdea voastra, si si va umpleti de Duh. Dela Pilde cetire. Cap. 10, Vers 32. Gg" dreptului izvoraste intelepciune, iara limba nedreptuli va pier! Buzele oamenilor drep{i se invaté daruri, fara gura celor necurafi se rasvrateste, Cum- penele viclene uriciume sunt inaintea Dom- nului, iad cumpéna dreapta priimita este Lui. Ori unde intra strambatatea, acolo si ocara, iar gura infelepfilor se invata in- felepciune, Savarsirea dreptilor va indrept’ pre dansii, si impedicarea nepriimitorilor va prada pre’ei. Nu vor folosi averile in ziua méniei; jara dreptatea va mantui dela moar- te. Mutind dreptul a lasat grija, iar pieri- rea necuratilor este grabnica gi de ras, Drep- tatea celui fara prihana indrepteaza caile, iara cel fara de lege intru necredinta cade. Dreptatea oamenilor drepti va méntui pre ei; si intru paganatatea sa se prind cei farade- lege. Sfarsindu-se omul drept nu-i va pieri nadejdea; jara lauda necurafilor va pieri. Dreptul din cursa va scapa, gi in locul lui se va da cel necredincios, In gura celor fa- radelege latul cetatenilor, iara chibzuirea dreptilor cx buna sporire. Intra bunatatile drepfilor se va indrept& cetatea, si intru pe- rirea necurafilor bucurie, Intru binecuvanta- rea drepfilor se va inalfa cetatea, iara cu gura necredinciosilor se va stipa, Batjoco- reste pre cetateni cel lipsit de minte, fara omul fnfelept Hinigte aduce. Dela intelepciunea lui Solomn cetire. Cap. 4, Vers 7. De! de va ajunge s4_se sfargeasca, intru odiina va fi. Ca batranetele sunt cinstite, nu cele de multi ani, nici cele ce senumara cu numarul anilor. Si carunte fele sunt intelepciunea oamenilor, gi varsta batranefelor viata nespurcata. Placut lui Dumnezew facindu-se, I-a iubit, si viefuind intre pacatosi, s’a mutat. Rapitu-s’a, ca sa nut schimbe rautatea mintea lui, sau’ Ingela-IN SASE ZILE 6 ciunea s@ ingale sufletul lui, Ca ravna riu- tafii intuneca cele bune, si neinfranarea pof- tei schimba gandul cel fara de rautate,Sfar- sindu-se peste putin, a plinit ani indelungafi. Ca placut era Domnului sufletul Ini, Pentru aceea s’a grabit a-l scoate pre dansul din mijlocul rautafii. Si popoarele vazand gi ne- cunoseénd, nici puind in gnd una ca acea- sta; ca Dar gi mila este intru cuviosit Ini si cercetare tntru alesii lui, LA LITIE. ihirile glasul t-iu, singur glasul. Yitandu-te cu ravna la inal- timea stiintei, si privind in taina la adancul intelepciunei, ai im- bogatit lumea cu invataturile ta- le Parinte. Roaga-te pentru noi pururea Jui Hristos, lerarhe Ni- colae. Qmule al lui Dumnezeu, si credincioasa sluga, ispravnice al tainelor lui si barbatul dori- rilor Duhului, stalpule insufle- tite si icoand de Duhulinsuflata; cacica peo visterie dumnezeea~ sca, te-a priimit mirandu-se Bi- serica celor din Mira, sica pre un rugator al sufletelor noastre. Glasul 2, a lui Vizantie. Ih dreptator credintei si chip blandetelor te-a aratat pre tine turmei tale Hristos Dumnezeu, lerarhe Nicolae, ca in Mira mi- reasma dand, stralucesti lumi- nat cu dumnezeestele tale is- pravi, folositorule' al saracilor sial vaduvelor. Pentru aceasta nu inceta rugandu-te, sa man- tueasca sufletele noastre. Parinte Nicolae, vistieria cea de mir a moastelor tale, apara cetatea Mirelor. Prin aceasta pre cei legati si osanditi fara judecata, i-ai slobozit din moar- te, din legdturi si din temnita, aratandu-te in vis imparatului prin vedenia ta. Ci si acum, ca si atuncea si pururea, prin vedenia ta arata-te, rugandu-te pentru sufletele noastre. Parinte Nicolae, macar de si | laturea cea din Mira tace, dar lumea toata, cea luminata de ti- ne cu bund mireazma a miru- lui, si cu multimile minunilor, striga cu cantari de laude; stri- ga sicei mantuiti prin tine, cari fusesera osanditi spre pier- zare.Cu acestia si noi strigim cantand: Roaga-te si se man- tuiasca sufletele noastre. Glasul al 4-lea, Parinte Nicolae, fiind vistierie de mira prea sfantului Duh, ca o primavara veselitoare, umpli de mirosul dumnezeestilor mi- rezme a lui Hristos. Ca apos- tolilor fiind urmator, lumea in- cunjuri prin cuvintele minuni- lor tale. Pentrucd si celor de departe ca si celor de aproa- pe, prin visuri aratandu-te, iz- bavesti din moarte pre cei ce cu nedreapta judecataé erausd moara; mantuind cu prea sla- vire de multe nevoi, pre carite-a chemat pre tine. Pentru | roaga-te pentru suiletele noa- aceasta si pre noi scapa-ne de cele cumplite ce ne vin asupra, cu rugaciunile tale, cari puru- rea te laudam pre tine. .flasul al 6-1 ~ 4 idee ee one di sluga buna si credi cioasa, bine lucratorule al viei lui Hristos! Tu si greutatea zi- lei ai purtat, tu si talantul cel dat tie |-ai inmultit, si celor ce au venit dupa tine nu le-ai pismuit. Pentru aceasta portile ceresti tie s’au deschis. Intra intru bu- curia Domnului tau, si te roaga pentru noi, sfinte Nicolae. Glasul al 8-lea. Spre lauda Domnului ai a- lergat Nicolae in viata aceas- ta vremelnica, si El te-a prea slavit pre tine in viata cerea- sca siadevarata. Pentru aceasta indraznire dobandind catre dansul roaga-te sa mantueasca sufletele noastre. Slava glasul al 8-lea. R odul barbatiilor tale, Cuvi- oase parinte, a luminat inimi- le credinciosilor. Ca cine a a- uzit si nu se va minuna de sme- renia ta cea nemasurata, de rab- | darea ta, de blandetele cele ca- tre sdraci, de milostivirea spre | cei necajiti? Pre toticu dumne- i: zeeasca cuviinta i-ai invatat Ie- rarhe Nicolae. Si acum cu cunu- na nevestejita fiind incununat, stre. $i acum, a inainte praznuirei asemenea. Vitleeme gateste-te, impo- dobeste-te iesle, pestera prii- meste; adevarul a venit, umbra a trecut, si Dumnezeu oameni- lor din Fecioara s’a aratat, cel ce aluat chip precum suntem noi, si a indumnezeit luarea. Pentru aceasta Adamse innoeste, im- preuna cu Eva strigand: Pre pa- mant buna vointa s’a aratat, sa mantueascd neamul nostru. | LA STIHOAVNA Stihirele, glasul al 5-lea. Podobie: Bucuri-te camara... Bucura-te cap stintit, lacas curat al faptelor bune, dumne- zeescule indreptator al prea indumnezeitei sfintenii, mare pastorule, prealuminate lumi- natorule; carele porti nume de | biruinta, cela ce catre cei ce se roagd cu umilinta te pleci, uitandu-te la rugaciunile celor neputinciosi. Mantuitorule prea gata, pazitorul mantuirei tuturor celor ce savargesc cu_credin- ta prea marité pomenirea ta. Pre Hristos roaga-l prea ferici- te, ca sa trimita noua mare mila. Stih: Cinstita este inaintea Domnului moar- tea Cuviosului lui, Bucura-te prea sfintita min- te, a Treimii curat lacas, stal- pul Bisericii, intarirea credin-ciosilor; ajutatorul celor slabi; steaua carea cu straluciri ale rugaciunilor celor bine priimite, risipesti totdeauna intunerecul ispiteler, si al necazurilor, Te- rarhe Nicolae; limanul cel prea lin, la carele scapand sa man- tuesc cei cuprinsi de valurile ietii. Pre Hristos roaga-l, sa daruiascd sufletelor noastre mare mila. Stin : Preotii tai, Doamne se vor imbraca in- iru dreptate, gi cuviosii tai se vor bucura. Bucura-te cela ce te-ai um- plut de ravné dumnezeeasca, si de rdspunsul cel rau ai sca- pat pre cei ce erau sa moara cu nedreptate, prin starea ta de fata cea infricosata, si cu venirea prin visuri; izvorule carele ai izvorit in Mira, Ni- colae, miruri de prisosit; care si sufletele adapa, si intina- ciunea patimilor gonesc; sabie care tai neghinele inselaciunei lopata carea vanturi invataturi- le Ini Arie cele ca plevele; pre Hristos roaga-l, sa trimita su- fletelor noastre mare mila. Slava, glasul al 6-lea: A lui toan Monahul, Omule al lui Dumnezeu, si credincioasa slug, slujitorule al Domnutui, barbatul doririlor, vasul alegerei; stalpul si inta- rirea Bisericii, mostenitorule al imparatiei; nu tacea a striga pentru noi catre Domnul. _INSASE ZILE a $i_acum, a inainte praznuirel. Glas acelasi, A lui Vizantie, Ceeace nu stii de mire Fe- cioara, de unde ai venit? Cine este cela ce te-a nascut pre tine? Cine este si Maica ta? | Cum pre Ziditorul l-ai purtat in brate? Cum nu ti s’a ars pantecele? Mari si prea slavite lucruri intru tine, si infricosate taine savarsite pe pamant ve- dem prea sfanté. De aceea mai ‘nainte gatim tie vrednica dato- rie, pre pamant pestera, din Cer cerem steaua, si Maghii vin dela rasariturile pamantului la apusuri, sa vadad mantuirea oa- menilor, ca un prunc cu lapte hranindu-se. La binecuvantarea painelor... Troparul, glasul al 4-lea. Tndreptitor credinfei.. De dowd ori, Cauté-1 la Vecernia cea mica. $i Nascatoare de Dumnezeu Fecioar’... odaté. Apoi cetirea cuvantulul. LA UTRENIE Dumnezeu este Domnul, Troparul sfantului de doua ori, Slava, $i acum a Nascatoarei, Dupa intaia Stihologhie, Sedeaina glasul al 8-lea. Podobie : Pre intelepciunea si cuvantul... Suindu-te Ja inaltimea fap- telor bune, si cu dumne- zeeasca stralucirea cea de a- colo luminandu-te Parinte, de minunile Duhului cu adevarat te-ai ardtat stralucit luminator, | intru ispite fiind folositor nebi-2 LUNA LUI DECEMVRIE ruit. Pentru aceasta cu prea sla- vire pre vrajmasul biruind, min- ciuna ai gonit, si pre oameni i-ai mantuit din moarte Nicolae. Roaga-te lui Hristos Dumnezeu, iertare de greseli sd daruiasca, | celorce cu dragoste praznuesc | sfanta pomenirea ta. Slava, glasul 1-iu. Podobie: Mormantul tau... Stralucesti pe pamant cu razele minunilor, Nicolae inte- lepte, si misti toaté limba spre slava si lauda celui ce te-a prea marit pre tine pe pamant; pre carele roaga-l, sa scape de toata primejdia pre cei ce cin- stesc pomenirea ta, cu credinta si cu dragoste, alegerea parin- tilor. $i acum, a Nascatoarei: Marie ceeace esti cinstit la- cag al Stapanului, ridicad-ne pre noi cei cézuti in adancul cum- plitei desnadajduiri, al greseli- Jor si al necazurilor; ca tu esti mantuirea pacatosilor, si ajuta- toare, si folositoare tare, siman- tuesti pre robii tai. Dupa a doua Stihologhie, Sedeaina glasul al 4-lea. Podobie: aritatu-te-ai astazi... Celor credinciosi le folose- sti, acoperindu-i si pazindu-i pre ei fericite, si de tot necazul mantuindu-i aratat, cela ce esti prea frumoasa lauda Ierahilor si marirea, Nicolae cuvioase. De doua ori. is Slava, $i acum, a Nascatoarel: Ceeace esti folositoare ne- biruita celor din nevoi, si ru- gatoare gata celor ce nadajdu- esc spre tine, izbaveste-ma de primejdii pre mine, si s4 nu ma treci cu vederea, ajutdtoare a tuturor. Dupa polieleu, Sedealna, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne intampina... Folositor prea cald te-ai ara- tat Bisericii lui Hristos, Nicolae gi invataturile eresurilor cele fara de Dumnezeire, le-ai stricat cu indrasneala, si indreptator ortodoxiei te-ai aratat tuturor. Roagé-te pentru toti cei ce ur- meaza dumnezeestelor tale in- vataturi, si Indemnuri. De doua ori. Slava, $i acum a Nascatoarei: Degrab priimeste, Stapana, rugaciunile noastre, si acestea le du Fiului tau si Dumnezeu, Doamna cu totul fara prihana. Desleaga de asuprele pre cei ce alearga la tine; sfarama mes- tesugirile, si surpa indrasneala celor fara de Dumnezeu, Prea- curata, cari se intrarmeaza asu- pra robilor tai. : Deci Antifonul intaiu al glasului 4, Prochi- men glasul ai 4-lea: Cinstita este inaintea Domnului moartea Cuviosului lui. Stih:Ce voiu rasplati Domnului pentru toate care mica dat mie, ‘oat suflarea. Evanghelia dela loan: Zisa Domnul, eu sunt usa: Prin mine de va intra cineva, se va mantui... Psalm 50,’Slava, glasul al 2-lea: Pentru rugaciunele lerarhului tau Nicolae, Milostive, curafeste multimea pacatelor noa- ste. $i acum: Pentru rugaciunele Nascétoarei de Dum- nezeu, Milostive, curateste multimea pacate- lor noastre. Stih: Milueste-ma Dumnezeule dupre ma- re mila ta.. $i Stihira glasul al 6-lea: lucratorule... Vezi la Litie ‘CANOANELE. Al Nascatoarel de Dumnezeu cu Irmosul pe 6. $i ale Sfantului, doud pe 8. CANONUL Nascatoarei de Dumnezeu : Peasna 1, glas , Irmos: cantare de biruinta sa can- tam toti lui Dumnezeu, ,celuice a facut minunate mi- ,nuni cu brat inalt, si a man- y»tuit pre Israil, ca s’a prea- »méarit. Ceace ai nascut adancul in- de intelepciune, izvorule cel ce cu Darul izvorasti, Curaté; ca cu cantari sé maresc noianul darurilor tale. Pre tine te laud cu totul laudata, pre ceeace te laudd cetele ingerilor, ca pre ceeace ai nascut pre Dumnezeu cel IN_SASE ZILE Bine sluga bund si credincioasa; bine telepciunei, trimite-mi picaturi | 3 prea ldudat pre carele toata japtura il laudé, ca s’a prea slavit. ‘CANONUL Sfantului. Al caruia acrostih la Greci este aceasta. Tie icolae cant dumnezeeasca cantare... Facerea fui Teofan. ” Peasna 1, glasul al 2-lea, Irmos: Intru adanc a asternut... Cc ununa purtand si inaintea scaunului lui Hristos, prea intelepte Nicolae stand cu ostile ingeresti, darueste-mi lu- minare, care lumineaza intune- carea sufletului mex, ca sa laud bucurandu-ma prea fericite, po- menirea ta. Domnul cel ce mareste pre toti cei ce-l slavesc, t dat pre tine scipare credinciosilor, carele feresti de ispite pre cei ce alearga la acoperémantul tau Nicolae, si te chiama cu credinté si cu dragoste, prea fericite. A Nascatoarei: A ma asemana Ziditorului, puindu-mi pofta sarpele cel prea viclean, ca pre un rob m’a rapit; iara prin tine Prea- curata iarasi m’am chemat ina- poi, indumnezeindu-ma cu ade- varat; ca tu Maicalui Dumnezeu, ai nascut pre cel ce m’a in- dumnezeit pre mine. Alt CANON al sfantulul. Al caruia acrostih la Greci este dupre Alfa Vita.4 Peasna.1, glas 1, Irmos: Hristos se naste, slavifi-. eu nepriceputa limba si buze, am venit sa aduc lauda scurta, si rugaciune in- naltarei tale cei urmatoare lui Dumnezeu, Nicolae; ci ca un bogat datator, pre Mantuitorul si Dumnezeu, fa-] mie milostiv. Om ceresc find, intocmai cu ingerii, pe pamant te-ai ara- tat vaduvelor folositor prea ma- re, celor apdsati aparator, si tuturor celor necajiti ajutator in nevoi, Parinte Nicolae. Aratat te face toata partea cea de sub soare, Nicolae de trei ori fericite, minunile si no- ianul faptelor tale celor bune: Lipsitii pre folositorul, saracii si vaduvele pre hranitorul, orbii pre povatuitorul, si toti pre aparatorul. Slava, a Treimii. Treimea cea nezidita cin- stesc, pre Tatal, si pre Fiul, impreund cu Duhul; o fiinta singura, o Dumnezeire, o fire netaiata dupre fiinta; trei Ipos- tasuri despartind dupre fete, si dupre Ipostas. $i acum, a Nascatoarei: Fara samanta pre Cuvantul ai zamislit, pre unul din Treime Preacurata, si pre acesta cu trup lai nascut, ramanand dupa i} LUNA LUI DECEMVRIE nastere intreaga ca si mai ’nain- te de nastere. Pre acesta ca pre Fiul tau si Dumnezeu, roa- ga-l pururea pentru noi. Catavasie: + Rristos se naste, slaviti-l; »Hristos din ceruri, intampina- »ti-l; Hristos pe pamant, inal- »tati-va; cantati Domnului tot »pamantul, si cu veselie lauda- »ti-l popoare, cé s’a preamarit. Peasna 3, Irmos: Ss a se intareasca inima mea intru voia ta, Hristoase »Dumnezeule, carele ai intarit »Cerul si ai intemeiat paman- »tul preste ape, Atotputernice. Cerul cel prea curat, lacagul imparatului, raiul cel cu Darul insuflat cu adevarat si mirosi- tor, nadejdea crestinilor, Nas- cétoarea de Dumnezeu sé se laude. Cu cuvantul pre Cuvantul ai ndscut, cel ce cu cuvantul a adus intru fiinta toata firea cea cuvantatoare, si pre cea necuvantatoare, carele a dez- legat de necuvantare pre oa- meni, ceea ce esti prea bine- cuvantata. Alt Canon, Irmos: Inflorit-a pustiul ca crinul... Nicolae fericite, al Stapa- nului de aproape ucenic fiind, mantuesti pre cei ce aleargaIN SASE ZILE, la tine, de cumplite nevoi, si de moartea cea amara. Curateste pre robii tai, dan- du-le iertare de greseli ca un bun, pentru mijlocirile cele ca- tre tine ale lui Nicolae, mult milostive. A Nascatoarei: Alineaza turburarea patimi- lor mele, Stapana, si indrep- teazd-mi viata Preasfanta, ce- eace ai naéscut pre Dumnezeu, | intru carele s’a intarit inima mea. Alt Canon, Irmos: Fiului cetui mai ‘nainte... Carte in inima dobandind, de Dumnezeu inteleptite, de multe fapte bune, scrisa cu de- getul cel nemuritor si prea cu- rat al lui Hristos Dumnezeu, mai vartos decat fagurul si mierea, dulceata izvarasc cu- vintele tale, Nicolae. Aratat-a Darul intra tine minuni cu prea marire; ca lu- minata viata ta, o Nicolae! cea cu adevarat mai stralucita de- cat aurul, lumineaza gsi stralu- ceste sufletele cele intunecate | cu raza dumnezeescului Duh, Viezi si dupa moarte, in vi- suri de fata aratandu-te, si pre tineri din moarte cu preasla- vire, i-ai izbavit, strigand ara- tat cdtre imparatul: nu face 8 strambatate barbatilor celor din pizma parati. Slava a Treimei. Milostiva tii mie prea sfan- ta Treime Dumnezeul nostru, celui ce cu gregeli nemasura- te mi-am intinat viata, Parin- te si Fiule si Duhule cel viu; pazindu-ma pretutindenea gi pururea, nevadtamat de tot ne- cazul. gi acum, a Nascatoarei: Dai naddejde de mantuire, Nascaétoare de Dumnezeu ro- bilor tai, in nevoi si primejdii, si cu rugaciunile tale cele gra- bnic folositoare, ii pazesti si-i ajuti stand de fata. Ca tu dum- nezeeasca Mireasa esti lauda noastra a credinciosilor. Gatavasie: + Fiului celui nascut fara stri- yeare din Tatal, mai ’nainte »de veci, si mai pe urma din »Fecioara intrupat fara de sa- ,manta, lui Hristos Dumnezeu »Sa-i strigam: Cela ce ai inal- »tat cornul nostru, sfant esti »Doamne. Slava, glasul al B-lea. Podobie: Pre injelepciunea si Cuvantul.. Rau de tamaduiri pe dea- supra varsandu-se, si izvor de minuni neinputinat, te-a aratat pre tine Nicolae, cela ce este adancul milei; ca cei ce cu grele6 boale amar se chinuesc, si cu necazurile vietii cumplit se | muncesc, de toata mahnirea afla doftorie tamaduitoare cu adevarat a ta calda folosinta. | Pentru aceasta strigam cdatre tine: Roaga-te lui Hristos Dum- nezeu, iertare de greseli sa da- ruiascd, celor ce praznuesc cu dragoste sfanté pomenirea ta. De doua ori. Slava, $i acum, a Nascatoarel: Pre Intelepciunea si Cuvan- tul in pantecele tau zamislind, negrait Maica lui Dumnezeu, lumii ai nascut pre cela ce tine lumea, si in brate ai avut pre cela ce cuprinde toate, pre da- tatorul de hrana al tuturor, fa- catorul fapturei si Domnul. Pen- tru aceasta te rog prea sfanta ‘Fecioara, si cu credinta strig catre tine, ca sd ma mantuesc eu de pacate, cand voiu vrea sa stau inaintea fetei Ziditoru- lui meu: Stapana Fecioara cura- ta, darueste-mi atuncea al tau ajutor; ca toate le poti, cate le voesti. Peasna 4, Irmos; ce Duhul vazand mai ’na- inte proorocule Avvacu- »me intruparea Cuvantului, ai »propoveduit, strigand: Cand »Se vor apropia anii te vei »cunoaste, cand va veni vre- »mea te vei arata; slava pu- »terii tale, Doamne. ____ LUNA LUI_DECEMVRIE_ Pricina mortii oamenilor Eva a fost, prin sfatul sarpelui; iara tu fecioara curata, nascand prin cuvant pre Cuvantul, te-ai ardtat solitoare nemuririi si vie- tii. Pentru aceasta dupre vred- nicie te laudam. Cu Duhul proorocii mai ’na- inte te-au vazut Curata, munte, usa, masa, sicriu sfant, sfesnic, scaun vietii, nastrapa si pat, intru inchipuiri ale céror noi vedem plinirea, aratandu-te Maicé a lui Dumnezeu. Alt Canon, Irmos: Venit-ai din Fecioara... Apropiindu-te curat de ra- zele Duhului, te-ai facut purta- tor de lumina, luminand mar- ginile lumii; tuturor de fata stand si pre toti mantuind, cei ce cu credinta alearga la tine. Scapand de moarte pre ti- neri, precum te-ai ardtat atun- cea, Cuvioase, asa si acum pre mine ma scapa de toata pri- | mejdia, de ispite si de nevoi, | prea fericite. Stralucit-ai_cu_ stralucirile faptelor bune prea fericite, fa- candu-te urmator prea ales Sta- panului tau, si mantuesti fiind chemat, pre cei ce cu buna cucernicie si cu dragoste te | méaresc. A Nascatoarei;IN SASE ZILE 1 Venit-a la tine Stapanul si Domnul intrupandu-se si man- tuindu-ma ca un milostiv, pre mine tot omul; pentru aceasta strigam catre tine: Bucura-te Nascaitoare de Dumnezeu cu totul fara. prihana. Alt Canon, Irmos : Toiag din ridacina lui Tesei.. Numai numele tau cu ade- varat fiind chemat, de toate sfaturile vrajmasilor, degrab se mantuesc cei ce strigd catre tine cu caldurd, sfinte Nicolae: Precum mai ’nainte pre voe- vozi ai scdpat, scapa-ne si pre noi de toata cumplita nevoie. Stand inaintea scaunului lui Dumnezeu, nu inceta a te ruga cu deadinsul intelepte, pentru noi toti credinciosii robii tai, minunate Nicolae, ca sa ne fe- rim de focul cel vesnic si de vrajmasi, de limba cea vicleana si de rautate. Tamaduiri izvorasti pretu- tindenea, celor ce cu credinta alearga la tine, si izbavesti din legaturi pre toti. Pentru aceasta intristarea noastra intru bucurie o schimba, cu rugaciunele tale cele bine primite, Nicolae lu- minate; sfaramand mandria vrajmasilor nostri. Slava, a Treimii: Stapania Dumnezeirei cei fara _de inceput, pre Tatal si pre Fiul cinstesc, si prea sfan- tului Duh slujesc, Imparatiei cei atotfacadtoare, osebite, ne- taiate, in trei chipuri si fete, despartite pururea, Unimei ne- despartite. $l acum, a Nascatoarel: Tu cu adevarat mai cinstita, mai pre sus decat oamenii si de cat ingerii, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara te-ai ara- iat. Ca pre Facatorul tuturor in pantece |-ai zamislit, imbra- cat cu trup material, ndscan- du-l mai pre sus de fire, 0! noua cuvioasa vedere! Catavasie: + Toiag din radacina lui Ies- »seiu, si floare dintr’insul, Hris- »toase, din Fecioara ai odraslit »cel laudat, din muntele cel cu ,umbra deasa; venit-ai intru- »pandu-te din cea neispitita »de barbat, cel fara de trup »Si Dumnezeu; slava puterii ytale, Doamne. Peasna 5, Irmos : Résari luminata lumina cea pururea fiitoare, noua ce- »lor ce manecadm catre judeca- ntile poruncilor tale, Stapane yiubitorule de oameni, Hris- »toase Dumnezeul nostru. Ca un sicriu cinstit al sfin- teniei, ca un scaun sfant in8 chipul focului, si ca un palat | sfintit, Stapand, ai incaput pre Dumnezeu Atottiitorul. | Maica care nu stii de bar- bat, intre fecioare, si Fecioara intre maice, una Preacurata, negrait te-ai aratat; ca pre Dum- nezeu l-ai nascut, cel ce a dat | firei acest Dar. | Alt Canon, Irmos: Lumineazi-ne pre noi... Cu viata lui Dumnezeu pla- cuta, fiind stralucit, de trei ori fericite, pre cei osanditi cu ne- dreapta judecata ca sa moara, de fata stand i-ai scapat, pre cei ce Stapanului Hristos stri- gau: Pre alt Dumnezeu afara de tine nu cunoastem. Cela ce vezi acum in ceruri slava cea pururea vesnica, si | te desfatezi cu luminate stra- | luciri ale razei cei negraite si dumnezeesti, acopere-ma pre mine cu folosinta ta, Cuvioase, sluga lui Hristos prea fericite. A Nascatoarei: Ca sa cauti chipul tau cel ingropat prin patimi Mantuito- rule, de puterile cele ceresti tdinuindu-te, si intrupandu-te din Fecioara, te-ai aratat celor ce striga: Pre alt Dumnezeu afard de tine nu cunoastem. Alt Canon Irmos: Dumnezeu fiind picei. Propovedueste si acum mi- LUNA LUI DECEMVRIE nunile tale, Parinte, mitropolia cea mare a celor din Mira, si eparhia Lichiei, si toataé mul- timea minunatelor tale fapte, cu care ai mantuit pre toti din dureri si din necazuri, vredni- cule de lauda, Nicolae. biman vaduvelor si parinte saracilor, ajutator prea ales al celor din necaz; celor ce plang mangaere, pastor si povatuitor tuturor celor ce ratacesc fiind Nicolae, scapa-ne si pre noi din nevoi cu rugaciunile tale. Mautatu-te-ai de pre pamant la lacasurile cele fara materie, unde vezi frumusetea lui Hris- tos cea negraita, si impreunad vorbitor cu ostile ingeresti te-ai aratat. Pentru aceasta cu apos- tolii si cu mucenicii dantuind, cu deadinsul roaga-te Mantui- torului, parinte Nicolae. Slava, a Treimii. Trei fete slavesc fara de in- ceput, cele de un scaun, sin- gure stapanitoare, aleunei Dum- nezeiri nedespartite, prin ca- rea din ce n’a fost, m’am adus intru a fi, impreuna cu ingerii strigand: Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne. $i acum a Nascatoarei: Ceeace esti acoperemant de mantuire si bucurie tuturor, care apuci inainte degrab si' 1 IN SASE ZILE mantuesti, milostiveste-te si acum spre noi, cei ce strigam catre tine Curataé, si te che- mam pururea in nevoi; ca al- ta folositoare dupa Dumnezeu nu avem. Catavasie: + Dumnezeu fiind pacii, tata »indurdrilor, pre ingerul sfatu- ylui tau celui mare, daruindu- one pace |-ai trimis noua. De- »ci, povatuiti fiind la lumina ; ,cunostintei de Dumnezeu, de »noapte manecand, te slavim, »iubitorule de oameni. Peasna 6, Irmos. progroculu Jona urmand, ‘Strig: Slobozeste viata mea »din striciciune, Bunule, si ma "mantueste Mantuitorul lumi »pre cela ce strig: Slava tie. Folositoarea credinciosilor, celor intristati, veselia cea de bucurie, umple de bucurie du- | hovniceasca pre robii tai, cei ce doresc de folosinta ta. Cerul cel cuvantator, Bise- rica cea curata, sicriul cel sfant, raiul cel prea frumos al lui Dumnezeu, intru carele este pomul vietii, sa se laude de mine. Alt Canon, Inmos: Intru adancul gregelilor.. Cununé de biruinta pre cres- tetul tau dupre vrednicie ti s’a 19 pus Nicolae. Deci ca un birui- tor prea ales, pre cei ce te | chiama pre tine, mdantueste-i. Pre mine cel omorit cu gre- salele, fericite, si cu intreite valurile patimilor innecat, ara- tandu-te, ma mantueste la li- manul dumnezeestei voiri. A Nascatoarei: Spre tine mi-am pus nadej- dile, Maica pururea Fecioara, mAntuirii mele, si pre tine te pun folositoare vietii, tare si neclatita. Alt Canon, Irmos: Din pantece pre Iona... Nou Avraam te-ai ardtat Nicolae; cdci ca pre un fiu unul nascut ti-ai adus mintea ta Stapanului tau, jertfa fara de sange aducand pururea. Pentru aceea te-a binecuvan- tat ca un iubitor de streini Parinte, si al Treimii lacas dumnezeesc te-ai facut, si fa- ra prihana. Streine si infricosate minuni lucrezi in tot pamantul, sipre mare departe celor din primej- dii cu rugaciunile tale cele sar- guitoare standu-le de fata, ce- jor neputinciosi doftor, si sa- | racilor hranitor, purtand nume de biruinta asupra vrdjmasilor, te-ai aratat apardtor poporu- lui celui credincios.80 Peeee eee Cu ochiul mintii mai ‘na- inte vazand cele ce vor sa fie, de invataturi drepte pre toti i-ai umplut, de o fiinta cu Ta- tal pre Fiul vestindu-ne noua. Si nebunia lui Arie o ai pier- dut; puind inaintea cinstitei tale ispravi, stalp drept mari- toarei credinte. Slava, a Treimii: baud si cinstesc Treimea cea nedespartita, cea in trei fete despartita pururea si uni- td in fiinta si in fire, ca pre o | Stapanie una; pre Tatal si pre Fiul si pre sfantul Duh; carea pre toti cu putere ii stapane- ste, si toate le pazeste precum voeste. $i acum, a Nascatoarei: Plecand cerurile, Hristos vo- ind s’a saldsluit in pantecele tau, Preacurata; ca nesuferind sd vada zidirea mainilor sale tiranindu-se de cel ingelator, a venit in chip de rob, sa mantueascé neamul omenesc. Catavasie: + Din pantece pre Iona ca »pre un prunc |-a lepadat fia- ta marii, precum l-a priimit, »§i in Fecioara saldsluindu-se »Cuvantul, si trup luand, a iesit »pazindu-o nestricata. Ca cel »ce nu a patimit stricaciune, »pre ceeace l-a nascut, 0 a | »pazit nevatamata, _LUNA LUIDECEMVRIE CONDAG, glasul ai 3-lea. Podobie ; Fecioara astazi... @ In Mira sfinte, sfintitor te-ai aratat; ca Evanghelia lui Hris- tos plinindu-o, Cuvioase, ti-ai pus sufletul tau pentru noro- dul tau; méantuit-ai pre cei nevinovati din moarte. Pentru aceasta te-ai sfintit, ca un ma- re tainuitor al Darului lui Dum- nezeu. os. Sa lauddm acum cu cantari pre Ierarhul, pre pastorul po- porului celui din Mira si inva- tatorul, ca prin rugaciunile lui sa ne luminam; ca iata s’a ara- tat tot curat si nestricat cu Duhul, aducand lui Hristos jert- fa fara prihana, curata si lui Dumnezeu bine priimita, ca un Terarh curatit in suflet si in trup. Pentru aceasta este ade- varat folositor si ajutator Bi- sericii; ca un mare tdainuitor al Darului lui Dumnezeu. Intru aceasté Luna in 6 zile, pomenirea celui dintru sfin{i Parintelui nostru Nicolae Arhiepiscopul Mirelor Lichiei, facatorul de minuni, Stih: Nicolae mare solitor, pe pimant fiind. Chiar in depirtare dela pimant este spre bine~ alergind. Intru a sasea a luni s‘a aratat, Sfargitul viefii lui Nicolae cel laudat, cesta a fost pe vremea Iui Dioclitian si Maximian, stralucind mai inain- te in viata calugdreasea, si pentru nespu- sa Jui bunatate s'a facut Arhiereu, si fiind cut frica lui Dumnezeu, cinstind crestinata-IN _SASE ZILE tea, $1 propoveduind cu tndrazneala buna credinga, s'a prins de mai marii cetatii Li- chiei, si dandu-1 la munci gila rane, Fa ba- gat in temnifa impreuna cu alfi crestini. Si | deoarece marele si bine cinstitorul Constan- | tin, din yoia lui Dumnezeu a statut imparat Romanilor, atunci cei ce erau inchisi s’au slobozit din legaturi, cu cari impreutia si marele Nicolae; $i mergand la Mira, n’a trecut mult, sis’a adunat de marele Constantin intaiul sinod dela Nicheia, caruia a fost par- tas si minunatul Nicolae, Acesta a facut mi- nunate minuni,precum arata istoria lui. Scos-a pre trei oameni ce se napastuisera, de era | si moara prin strambatate, ca prinzand ei de veste c4 vor si piara, aflandu-se in temnita, a chemat pre sfantul in ajutor, pomenin- dui si alte bune fapte ce a facut si pre- cum a scapat pre alli trei tineri ce erau sa piara la Lichia, aga si pre dangii sa-i scape. Pentru aceasta sfantul Nicolae, carele a fost grabnic si ferbinte spre ajutor, s’a aratat in vis tmparatului Constantin, si eparhului A~ Vlavie, mustrandu-l pentru para ce facuse oamenilor fa imparatul. fara pre Imparatul la invatat cu amaruntul, gi i-a spus cd e- rau nevinovati, si cum ca din rautate au fost parlti, Pentru’ aceea prin vedenia aceasta ia scapat din nevoia aceea, Deci facdind gi alte multe minuni, si pastorind dumneze- este poporul si ajungdnd fa adanci batré~ nefe, s’'a mutat catre Domnul, ne witand nici dupa moarte turma sa, ci in toate zilele dand cu Indestulare ale sale faceri de bine la cei lipsiti si aparandu-i de tot felul de primej- dii si de nevoi. Inca si pana astazi acelag Dumnezeu, prin mijlocirea lui lucreaza multe minuni, si cei ce-1 roaga cu adevarata si ne- Indoita credinta, nu numai aceste, ci si mai mari decataceste minuni dobandesc. Precum una ca aceasta s’a facut si acum de prea fericitul acesta Parintele nostru: Un om oarecarele cu frica hui Dumnezen si credincios in Hristos, se afl in Constan- tinopol, carele iubed pe prea cuviosul aces- ta parinte, gi se iubed si el de dansul, A- cesta oarecand vrand a face cale intru alta fara, grabindu-| treaba ce avea, se duse la Biserica sfantului de-si facii rugticiunea due pre obiceiu, si ltdindu-si ziua buna dela rude siidela prieteni, intra in corabie, Tara cand a fost 1a nowa ceasuri din noapte, se scula- LESS 18 corabierii s& intoarca, si sd-si intinda ve~ trelele, incepand alt vant. Deci intru acea vreme se sculd si smeritul acesta om, sa mearga pentru nevoia sa, si find toti ocupati pentru intinsul vetrelelor, se intampla de se impiedica, si cazi in mare. Si find Intune- ric, si vantul pornind corabia fnainte, nu_pu- tura corabierii sa-i foloseasca nimic, ci plan- geau de amara moartea acelui om, lara el c&- zAnd in mare precum erdimbracat, si afundan- du-se intru adancimea luciului, zise: Sfinte colae ajuta-mi! Si strigand acest glas, o mare minune! Cat sunt de necuprinse minunile tale, Doamrie! Se afla in mijlocul casei lui parandu-i ca este in adancul méarii, lara vecinii auzindu-i glasul se sculara, asisde- rea si cei din casa aprinsera lumina, gi stran- gandise si vecinii de afara, il vazura stand in mijlocul casei si strigand, si curged apa din mare de pe hainele lui. Deci increme- nind stature muti de groaza; iara el zise: O fratilor ! Ce este aceasta ce vaz ? Ca sti bine ca eri la noua ceasuri eu mi-am luat ziua buna dela toti, si intrand in corabie am purces, si avand vant bun am mers cdtva, iar cnd a fost la a doua si a treia streaja de noapte, adit fa nowa ceasuri m’am dus pentru nevoie si m’am impedecat de corabi- eri, gi am cazut in mare. Si chemam pe sfantul Nicolae intru ajutor, iaré acum nu stiu unde ma aflu, spunefi-mi voi, c& eu mi-am jegit din fire si m’am uimit. Deci_ aceia wand seama cuvintelor lui, vazind gi apa mari, unde curgea depe dansul, se spaimantara cu- getand in inimile lor de prea marita minu- ne, si bucurandu-se tofi, si lacramand ou dansul, strigau: Doamne milueste! Dupa a- ceea desbracandu-se, si luandu-si alte haine se duse la Biserica sfantului Nicolae, si a- colo petrecit cealalta parte de noapte, cazand cu lacrimi gi cu rugaciuni, la icoana sfantu- lui, si da multumita cu mirare multa de mi- nune. Apoi viind vremea Utreniei, si stran- gandu-se poporu! dupre obiceiu, se cunoscit la tofi minunca, si umplandu-se tot de acele dulci aromate, ‘ce le adusese acel om spre multumita sfantului Nicolae, vazand gsi bise- rica plina de lumanari aprinse, intrebara u- nul pre altul ca sa stie de pricina Iucrului, si afland, se minunara, marind pre Dumne- zeu, si ldudand pre sfantul. Aceasta mare si preste fire minune vestindu-se prin tot_82 LUNA LUI DECEMVRIE Constantinopolul, ajunse pana si la urechile imparatului de atuncea si a Patriarhulut; cari adunati in sfat, zisera, s4 cheme pre acel om, Acesta mergand si povestind fnaintea celor adunafi, cum si in ce chip s'a facut eu dansal acea mare si cit adevarat necu- prinsa de gand minune, tofi strigara: Mare esti Doarmne, si minunate sunt lucrurile tate, $i nici um cuvant nu ajunge spre laude mi- nunilor tale! $1 facind Litii si Privegheri, strangindu-se mulfinea, mergea la Biserica sfantului slavind si binecuvantand pre Dum- nezeu, si mulfumind marelui lerarh Tntru aceasta zi, pomenirea infricosatei grozavii a cutremurului, Stih: Desi privirea dumnezeeasca de urgie plin’ | find. Face pimantul si tremure insi de grab cu mi- lostivire este privind, Tatra aceasta 2i, pomenirea sfintului noului 0 cenic Nicolae Caraman, care a mirturisit in Smir- na la o mie gase sute cincizeci si sapte. ‘Stih: Aj marturisit precum ai tagiduit oarecand Drept aceea cununa Nicolae acim esti priimind Cu ale lor sfinte rugiciuni, Doamne, milueste- | ne, si ne mantueste pre noi, Amin. Peasna 7, Irmos: CQ vptorul, MAntuitorule, se racorea;iard tinerii dantu- »ind, cantau: Dumnezeul parin- »tilor nostri bine esti cuvantat. Cel prea inalt, Cer pre tine insufletit te-a aratat si c4mara | curata cu daruri incunjurata, porfira in chipul aurului, siraiu desfatat. Intareste mintea mea cea razvratita, si gandul meu cel clatit il agaza pe piatra necla- tita, cu acoperamantul tau Mai- ca Fecioara, Alt Canon, Irmos: Chipul cel de aur... Intru ascutita ispita am ca- zut rau imboldindu-ma, si de portile iadului m’am apropiat, si de necazuri fiind impresu- rat, mantueste-ma cu rugaciu- nile tale, fericite, si ma ridica pre mine cel ce cant; Binecu- vantat esti Dumnezeul parin- tilor nostri. Cu stralucirile cele fara ma- terie ale luminii celei neapuse fiind stralucit, pre cei dosdditi intru intunerecul necazurilor trage-i, si la lumina veseliei povatueste-i, pre cei ce canta: Binecuvantat esti Dumnezeul parintilor nostri. A Nascatoarei: Roaga pre Fiul tau si Dum- nezeu, Nascdtoare de Dumne- zeu, ca pre cei vanduti cum- plitelor greseli, si inseldciunii sarpelui, cu cinstit sangele sau sa-i mantuiasc’, cari canta: Binecuvantat esti Dumnezeul parintilor nostri. Alt Canon, Irmos: ‘Tinerii in bund credin{a... Tuturor cumplitelor boale | doftor prea ales, aratandu-te ; Parinte Nicolae, vindecd ne- jj putinta sufletului meu; da-mi | buna sanatate, ca sd strig: + Dumnezeul parintilor, bine esti cuvantat. S capand de moarte pre voie- = el_— _ IN SASE 2iLE 83 vozii cei de demult, sfinte, i-ai indemnat sa cante si sa sla- veasca pre Hristos Mantuitorul, cu credinta calda; cari au si stri- gat: Dumnezeul parintilor, bine esti cuvantat. De paharul intelepciunii a- propiindu-ti in taina buzele de bautura mai dulce de cat mierea si fagurul de acolo ai scos, strigand popoarelor: Dum- nezeul parintilor, bine esti cu- vantat. Slava, a Treimii: Treime pre tine te laudim, Unime intreit stralucitoare, si Fiule si Duhule sfinte; intru care toti botezandu-ne, cantam: Dumnezeul parintilor, bine esti cuvantat. $i acum, a Nascatoarel : Dela toti priimind rugaciuni, Nascatoare de Dumnezeu, roa- ga-te Fiului tau si Dumnezeu, sd scape de munca pre cei ce tecinstesc pre tine cu adevarat, si striga: Dumnezeul parintilor, bine esti cuvantat. Catavasie: Coconii in buna credinta »tiind crescuti, paganeasca po- »runca nebagand-o in seama, »de groaza focului nu s’au spai- »mantat, ci in mijlocul vapaei tale, parinte Nicolae, curgeri | ceeace esti de o fiinta, Parinte | »stand, au cantat: Dumnezeul »parintilor, bine esti cuvantat. Peasna 8, Irmos: D e carele se infricogeaza ingerii si toate ostile, ca »de Facatorul si Domnul, lauda- »ti-l preoti, prea méariti-] tineri, »bine-l cuvantati popoare, si-l yprea inaltati intru toti vecii. ao camara insufletita, ca o hlamida aurité, ca o haina cu rogu vapsité a Imparatului tuturor, te-ai aratat Fecioarda, si ca o porfira, din carea s’a aratat trupul Cuvantului Dum- nezeu omul. Z amislit-ai Preacurata, pre cel ce tine toata fdptura cu mana, ca pre Ziditorul si Dum- nezeu; carele negrait si nespus pentru noi, precum suntem noi, om s’a facut, si dela ceeace era nu s’a despartit. Alt Canon, Irmos: In cuptorul cel cu foc... Ca un bland si milos slobo- zeste pre cei {inuti intru adan- cul ispitelor fericite, din nevo- ile ce-i tin, dandu-le deslegare cu rugaciunile cele catre Man- tuitorul Hristos, de sfintenie tainuitorule. A1 tainelor celor mai presus de minte invatator, slujitor celor slinte si ceresti fiind de Dum- nezeu inteleptite, si Arhiereu84 ____ LUNA LUI DECEMVRIE_ credincios iertare de greseli cere dela MAntuitorul nostru, de sfintenie aratatorule. A Nascatoarei: Slabeste-mi acum mintea mea cazand intru adancul o- carii, in cat de acolo cu feluri de rele sunt cuprins. Ci tu Fecioara ma vindeca, cu lumi- na nepatimirii imbracandu-ma. Alt Canon, Irmos: Cuptorul cel racorit. Cetele patriarhilor si ale a- postolilor, adunarile sfintitilor | mucenici, adunarile proorocilor, si tot sinodul pustnicilor, feri- cesc dumnezeeasca viata ta; cu cari impreuna si noi te che- mam pre tine; nu inceta ru- gandu-te caétre Domnul, sd ne pazeasca pre noi de toata va- amarea. Prea inalte a tot Impérate, mare Stapanitorule, cu ruga- ciunile Cuviosului pastor, im- paca viata tuturor crestinil Cuvinte, dand binecredinciosi- lor imparati biruinté asupra barbarilor si tarie, rugému-ne, | ca toti pururea sa ldudam puterea ta, si sa te inal{am in- tru toti veci. Cu lumina cea neapropiata luminat fiind Parinte, sufletele celor din necaz le luminezi, si risipind tot intunericul ispitelor stralucesti cu veselie inimile | noastre; prin care luminat stra- luciti fiind, strigam: Bine sa cuvinteze toata faptura pre Domnul, si sé-] prea inalte intru toti vecii. _ Binecuvantam pre Tatal... Viata si vietile, una si trei lumini, Treimea cu credinta sa o laudam, pre Tatal si pre Fiul si pre sfantul Duh, urmand pa- rintestilor invataturi cu adeva- rat; cu cari impreuna bine lau- dand, si cantam: Bine sa cuvin- teze toata faptura pre Domnul, si sa-l prea inalte intru toti vecii. q $i acum, a Nascatoarei: Rugul chip de lucru strein mai ‘nainte a inchipuit, prea curaté Fecioaraé, arzand fara ardere de demult in muntele Sinai, mai ’nainte insemnand taina nasterii tale. Ca focul Dumnezeirii, cel ce s'a sala- sluit intru tine, nevatamata te-a pazit. Pentru aceasta te lau- dam intru toti vecii. Catavasie: $a laudam, bine s& cuvantamn, Cuptorul cel racorit a in- »chiput chipul minunii cei mai »pre sus de fire; nu a ars »pre tinerii pre cari i-a priimit, »precum nici focul Dumnezeirii »pantecele Fecioarei in care a »intrat. Pentru aceasta cantand, »8a strigim: Bine sa cuvinte-—_——— »ze toata faptura pre Domnul, »§i Sa-] prea inalte intru toti pvecii. Peasna a 9, Irmos: [vor cel priimitor de vi- ata, si pururea curgator, »sfesnicul Darului cel de lu- ,insufletita, cortul cel prea cu- stat, care este mai desfatata »decat cerurile, si decat paman- »tul, pre Nascatoarea de Dum- snezeu, credinciosii, o marim. Cu curgerea Darului tau adapa-ma pre mine cel ars cu vapaia necazurilor, si rau to- pit, izvorule cel ce cu Darul izvorasti, care ai nascut izvo- rul darurilor; din carele cel ce va bea, nu va inseta nici odata. Ca pre o camara impodo- bita a Mirelui, ca pre un palat insuiletit al Stapanului, ca o porfira cu totul de aur, ca pre un lacag frumos al lui Hristos, Stapana tuturor, pre tine te rog, mantueste-ma. Alt canon, Irmos: Fiul Parintelui... Cu stralucirile Darului fiind luminat de Dumnezeu intelep- tite, si luminator crestinatatii aratat fiind, pre cei din ispite mantuesti, si pre cei din adan- ; cul marii ii izbavesti, si hrane- sti pre cei flamanzi cu prea marire, prea fericite. »mina purtator, Biserica cea | IN SASE ZILE__ 85 _ Cela ce in raiul desfatarii acum te salasluesti, si marirea cea negraita limpede o vezi, div crugurile ceresti vezi, pre cantaretii tai, scipandu-i din nevoi, purtatorule de Dumne- zeu prea fericite. A Nascatoarel: Pre Intelepciunea si pute- rea, si Cuvantul cel Ipostatic al Tatalui, Maica lui Dumnezeu curata, }-ai nascut din prea cu- rat sangele tau, care Biserica sa s'a priimit, si cu dansa dupre unire s'a impreunat nedespartit. Alt Canon, Irmos: Taio streind viz... Dantuiti cu dubul toti iubi- torii de praznic, ceruri veseli- ti-va, munti si dealuri, Biseri- ca si cetele fecioarelor siale pu- stnicilor, intru pomenirea prea fericitului; intru carea adunan- du-ne, sa slavim pre Mantuitorul, $4 cante cu laude toate mar- ginile, impodobind toti cu cu- nuni de lauda crestetul dum- nezeescului_ Nicolae, al slugii lui Hristos Dumnezeu; prin ca- rele din patimi si din primejdii ne mantuim. Priimeste ca vrednica can- tarea, Nicolae, a acestei mi ostenele, precum Hristos a prii- mit cei doi fileri ai vaduvei. Nu } te intrista de mine ticdlosul,86 nit, de trei ori fericite. Slava, a Treimil... Yneste-se cu voia cea de o fiinté Treimea, si se desparte in fete, fara despartire pa- zindu-si puterea pururea, Tatal, Fiul si Duhul cel viu, carele este un Dumnezeu in trei fete; pre carele il slavim. i acum, a Nascatoarei: Stersu-s’a toata intristarea cu nasterea ta, si a ridicat Domnul tanguirea si plangerea, sitoata lacrima dela toata fata, curataé Nascatoare de Dumne- zeu cu totul fara prihana; intru tine si noi plinim datoriile. Catavasie: + Taina streina vaz si prea- »Slavita, Cer fiind pestera, »scaun de Heruvimi Fecioara, »eslea sdalasluirea, intru carea »S’'a culcat cel neincaput, Hri- »Stos Dumnezeu, pre carele »laudandu-! il slavim. SVETILNA, Podobie: Femei auzifi glas... Pre marele Arhipastor si Terarhul, mai intaiu sezator ce- sa-l laudim; ca pre cei trei barbati a mantuit, cari cu ne- dreptate erau sa moara, si imparatului s’a aratat si lui Avlavie prin vis, stricand ju- decata cea nedreapta. ca nu falindu-ma am indraz- | lor din Mira, pre Nicolae toti | LUNA LUI DECEMVRIE | rurea laudatelor minuni, sfinti- Slava, asemenea. Foarte te-a prea méarit intru | minuni Domnul, si viu fiind si dupa sfarsit Nicolae Ierarhe. Ca cine din toti credinciosii numai va chema sfant numele tau, si sa nu fie auzit indatasi? cald folositor aflandu-te pre tine. $i acum, a Nascatoarei: Fecioara ceeace ai nascut pre Intelepciunea cea Ipostati- ca, pre Cuvantul cel mai pre sus de fiinfa, doftorul tuturor, pre Hristos; boalele si ranele sufletului meu cele cumplite vindeca-le, si potoleste gan- durile cele necuvioase ale ini- mii mele. x ) LA HVALITE. partie. Stihirile pe 4, glasul tiu. oe Podobie: Ceca ce esti bucuria... Prin florile Bisericii impre- jur zburand, ca un pui din cui- bul cel de sus al ingerilor, Ni- colae de trei ori fericite, strigi pururea catre Dumnezeu pen- tru noi toti, cei ce suntem in- tru nevoile primejdiilor si ale ispitelor, sine mantuesti cu ru- gaciunile tale. Podoaba hainei cei sfintite, cu faptele bune cele lucratoa- re mai stralucita o-ai facut, Pa- rinte purtatorule de Dumnezeu. Pentru aceasta ne lucrezi cu sfintenie cele minunate ale pu-IN SASE ZILE. | torule, ferindu-ne de cele cum- plite. Frumsetile celor nevazute incunjurandu-le, ai cunoscut in- fricosata aceea slava a sfintilor, Sfinte. Pentru aceasta cerestile cuvinte ale vedeniilor ace- lora, celor pururea vii, ni le arati Prea sfintite. Precum prin vis ai statut in- naintea binecredinciosului im- parat, si pre cei legati Parinte din moarte i-ai scapat, roaga- te neincetat, ca siacum cu ru- gaciunile tale sa ne ferim de ispite, de primejdii si de du- reri, cei ce dupre vrednicie te laudam pre tine. + Slava, glasul al 5-lea, Sa trambitam cu trambita de cantari, sA saltam in cele de praznuire, si sé dantuim bucurandu-ne, intru praznuirea cea de preste an a purtatorului de Dumnezeu Parinte. Impa- ratii si Domnii sa alerge impre- una, si pre cel ce prin arata- rea cea infricosata prin vis, pre imparatul l-a plecat, sa sloboa- za pre acei trei voievozi, ce erau fara vind tinuti, sa-1 laude. Pastorii siinvatatorii, pre pas- torul cel intocma rivnitor Pas- torului celui bun, adunandu-ne sa-l laudam. Cei din boale pre doftorul, si cei din primejdii | pre izbavitorul; pacatosii pre I 87 folositorul, saracii vistieria, cei din necazuri pre mangaitorul; calatorii pre cel impreuna ca- lator, cei ce sunt pe mare pre carmuitorul; toti pre cel ce pretutindenea intampina cu cal- dura, pre marele Ierarh laudan- du-l, asa s4 zicem: Prea sfin- te Nicolae grabeste si ne scoate pre noi din nevoile noastre a- ceste de acum; si mantueste turma ta cu rugaciunile tale. $i acum, a Nascatoarei, glas acelas; a Patriarhului Ghermand. Sa trambifém cu trambita de cantari, ca privind de sus Impardteasa a toate, Maica Fe- cioara, cu binecuvantari incu- nuneaza pre cei ce o lauda. Im- paratii si Domnii sa alerge im- preuna, si pre Imparateasa sd o laude intru cantari; pre ce- eace a nascut pre Imparatul, celce pre cei stapaniti de moar- te mai intdiu, a-i slobozi cu iubi- re de oameni binea voit. Pas- torii si invafatorii pre prea curata Maica Pastorului celui bun, adunandw-ne sa o laudam. Pre sfesnicul celcu raze de aur, norul cel purtator de lumina; pre cea mai desfatata decat cerurile, sicriul cel insufletit, scaunul Stapanului cel in chipul focului, nastrapa cea de aur priimitoare de mana, usa Cu- vantului cea incuiaté, mantui- rea tuturor crestinilor, cu can-88 LUNA LUE DECEMVRIE, tari de Dumnezeu cuvantatoa- re laudandu-o, asa sa zicem: Palatule al Cuvantului, invred- niceste-ne pre noi cei smeriti imparatiei cerurilor, cai nimica nu este cu neputintaé mijlocirii tale. SLAVOSLOVIA cea mare. Ecteniile si Otpustul. $i se face ungere dela preot, cu sfant untdetemn, din candela sfantutui. LA LITURGHIE Fericirile din Canonul intaiu al Ierarhului, Peasna 3 pe 4, gi din al doilea Peasna 6, pe 4. Prochimen glas 7: Veselise-va drep- ful de Domnul... Apostolul, catre Evrei: Fratilor, ascultati pre invatiitorii vostri... E> vanghelia dela Luci: In vremea aceen, std- tut-a Tisus la loc se8.0 ‘CHINONICUL. Intra pomenire vesnica va fi INTRU ACEASTA LUNA IN 7 ZILE. Cel dintre sfinti parintele nostru Amvrosie Episcopul Mediolanulut. La Doamne strigat-am, Stihirile pe 6, glas tiu. Podobie ; Ceea ce esti bucutia... Cc" bunatatile impodobind scaunul Stapanirii, cu cuviinta ai luatierarhia, din su- | flarea dumnezeeasca; pentru aceasta econom credincios al Darului intru amandoua facan- du-te Amvrosie, indoita cunu- na ai mostenit. ' si cu multe privegheri, si cu rugaciuni neincetate, {i-ai cu- ratit sufletul si trupul, de Dum- nezeu inteleptite; vas ales ara- tandu-te lui Hristos, priimind daruri intocmai ca apostolii. Pre imparatul cel binecre- dincios, ce gresise odinioara, certandu-! cu indrazneala, ca | Natan pre David, Amvrosie prea fericite, aratat l-ai supus despartirii; si invatandu-l cu cuviinté dumnezeiasca, prin po- cainté l-ai adus Ja randuiala turmei tale. Alte Stihiri, gasul al S-lea. Podobie:Prea Cuvioase Pirinte... Cuvioase parinte prea sfin- tite Amvrosie, alautaé carea ne glasueste noua tuturor cantare mantuitoare, de dogme orto- doxe; vioara cea cu bun glas a dumnezeescului mangaitor, care indulceste sufletele cre- dinciosilor, organul cel mare a lui Dumnezeu, trambita cea vrednica de lauda a Bisericii, fantana cea prea limpede a darurilor, care spala intindciu- nea patimilor, lui Hristos te roaga, pre Hristos imblanzeste-] prea cuvioase, sa daruiasca Bi- sericii o unire, pace si mare mila. Cuvioase parinte prea feri- cite Amvrosie, aratandu-te in mijlocul soborului_purtatorilor Cu postirea, cu ostenelele de Dumnezeu parinti, luminatIN SAPTE ZILE ai propoveduit pre un Fiu, ca s‘a facut trup, aratandu-se no- ud in doua firi, din cea neis- pitita de nunta; pre cel de o fiinta cu Tatal, si intocmai ve- cuitor si deo fire cu El. Pentru aceasta cu puterea Duhului, ai tampit limba cea hulitoare a lui Arie. Pre Hristos roaga-l, pre Hristos imblanzeste-1 Prea Cu- vioase, sa daruiasca Bisericii o unire, pace si mare mila. Cuvioase parinte, vrednicule de Jauddé, Amvrosie, afland prea curatul tau suflet dupre cum pofteste, Darul sfantului Duh intru tine s’a sdlasluit, ca o lumina neapusd; cu a céruia lucrare, totdeauna nesti duhurile inselaciunii si tamaduesti boalele si neputin- tele celor ce vin catre tine cu curatia inimii, si savar- sesc pomenirea ta, cea purta- toare de lumina. Lui Hristos te roagd, dela Hristos cere ganditorule de Dumnezeu, sd daruiasca Bisericii un cuget, pace si mare mila. Slava, glasul al Cu ravna credintei infier- bantandu-te ierarhe Amvrosie, si intrarmandu-te cu pastorea- sca indrazneala, precum Natan oarecand lui David, te-ai impo- trivit bine cinstitorului impa- rat ce gresise; pentru aceasta si oprindu-i intrarea in dum- 89 nezeestile lacasuri, ]-ai indupli- cat sd ceara dumnezeeasca mi- 1a, prin lacraémile pocaintii; ia- ra credinciosilor ai dat semn de adevarata pocainta, vadin- du-le aratat iubirea de oameni a lui Dumnezeu, prin aceasta inteleapté chibzuire. Si acum stand fata inaintea lui Hristos Dumnezeu, cere curdatire de pacate celor ce cu credinta savarsese, sfintita pomenirea ta. $1 acum, a Nascatoarei: Spre tine ne-am pus naddej- dea Nascatoare de Dumnezeu; sd nu cddem dela asteptare; mantueste-ne pre noi din ne- voi, ajutatoarea celor neprice- puti! Si surpa sfaturile protiv- nicilor. Ca tu esti mantuirea noastra, ceea ce esti binecu- vantata. A Crucii, a Nascatoarei. Strugurul cel intru tot copt Preacurata, pre carele nelu- crat l-ai purtat in pantece, daca l-ai vazut spanzurat pre lemn, tanguindu-te ai strigat, zicand: Fiule, izvoraste must, prin care se va lepada toata betia patimilor, Facdtorule de bine, milostivindu-te pentru mine care te-am nascut, prin indurarea ta. STIHOAVNA din Octoih, Slava a sfantului, glasul al 4-lea. Plin de intelepciune si deDar aratandu-te sfintit, taini- le dogme, ca sé adape dupre Scriptura, toaté fata pamantu- lui, si sa creasca spicul evse- viei cel mult rodit, in cugete- le dreptmaritorilor; iara neghi- nele ereticilor cele defaima- toare sa le innece. De aicea si aparator aratandu-te drep- tei credinte, si al Bisericii prea adevarat pastor te-ai facut, de o potriva numarat cu sfintii parinti; cu cari impreund nu conteni a ruga pre Dumnezeu sd se mantuiasci sufletele noastre. $i acum, a Nascatoarei: Mantueste-ne pre noi de nevoile noastre, Maica lui Hri- stos Dumnezeu, ceeace ai na- scut pre Facatorul tuturor; ca toti sa-ti strigam tie : Bucura-te ceeace esti una folositoarea su- fletelor noastre. A Crucii, a Nascatoarel: Daca te-a vazut pre tine, Doamne, spanzurat pre Cruce Fecioara si Maica ta, se minu- na! Si privind, zicea: Ce ti-au rasplatit tie, Stapane, cei ce s’au : indulcit de darurile tale cele | tas Ins ma rog, nu ma lasa pre mine singuraé in lume, cule Amvrosie, ca un riu ai | revarsat paraele sfintitelor ta- OU EEE LUNA LUL DECEMVRIE Tropar, glasul al 4-lea. Indreptitor credinfei.. Slava, $i acum, a Nascdtoarei. Cauta Ia sfargitul cartil. IEEE) LA UTRENIE CANOANELE Amandoua din Octoih, si al lerarhului pe 4: Al caruia acrostih, la Greci este acesta: Laud pre marele Amvrosie. Facerea lui losif. Peasna 1, glasul al 4-lea, Irmos: Actancul mari Rosiicuurme neudate, pedestru trecan- y»du-l Israil cel de demult, cu »mainile lui Moisi in chipul »Crucii, puterea lui Amalic in »pustie a biruit. Cu dumnezeestile varsari de lumina stralucindu-te, Cu- vioase, lumineaza cu rugaciu- nile tale, pre cei ce cu buna credinta cinstesc aceasta purta toare de lumina, si stralucité si sfanta adormire a ta. Cuvantul lui Dumnezeu ti-a | daruit tie cuvant de intelep- ciune, impodobit cu stiinta a- devarata lerarhe Amvrosie,care tampeste cugetarea cea cu rea cuvantare a ereticilor. Slava... Curdatindu-ti mai ’nainte pu- terea gandului, intru tot fericite, de negura patimilor, l-ai facut priimitor stralucirilor celor cu- si grabeste de invieaza, ca sa scoli dimpreuna pre stramosi, imiIN SASE ZILE ot rate ale prea sfantului Duh, prea fericite, $i acum, a Nascatoarei: Para saman{a, cu voia Ta- talui, din dumnezeescul Duh ai zdmislit in pantece pre Fiul lui Dumnezeu, si ai nascut cu trup pre cel din Tatal fara de | maica, si pentru noi din tine fara tata. Peasna 3, Irmos: ‘Nu intru infelepeiune... pind invatat Cuvioase ca un lerarh indumnezeit toata | intelegerea Scripturii, ai desco- perit luminat cele nepricepute, celor ce nu inteleg, parinte | Amvrosie. Iuand dela Dumnezeu mare Dar si putere, cu atingerea de haina ta, feluri de boale ai ta- maduit, ale celor ce au venit catre tine, parinte Amvrosie. Slava... Pre spurcata, care fara de minte cu obraznicie a navalit sa se apropie de tine cel im- podobit cu intelepciune, degrab o ai omorit cu certare dumne- zeeasca. Gi acum, a Nascatoarei: Neamul omenesc Lai innoit numai tu, nascand pre Zidito- rul firii noastre si Domnul. Pentru aceea te slavim, pre tine cea de Dumnezeu daruita. Irmosul = Nu intru intelepciune si in y»putere si in bogatie ne laudam, y,ci intru tine Intelepciunea »Tatalui cea ipostatica, Hristoa- »se; ca nu este sfant afaré de ytine, iubitorule de omeni. Sedealna, glasul al 4-lea. Podobie : Cela ce te-ai inaltat... Avand cuvinte de viata, Parinteintelepte, adapicugetele credinciosilor, si cu Darul le arati totdeauna roditoare; iara mintile ereticilor le inneci, si izvorand Dar de tamaduiri, speli tot felul de intinaciuni ale pa- timilor, sfintite tainuitorule, cu- getatorule de Dumnezeu, Am- vrosie. Slava, alta Sedeaina glasul al B-lea, Podobie : Pre Infelepciunea gi Cuvantul... Ravnind proorocului Tlie, asemenea §i lui loan Botezato- | rul, cu barbatie ai infruntat pre imparatul carele a facut fara- delege; scaunul ierarhiei dum- nezeeste |-ai impodobit, si cu multimea minunilor ai imboga- tit lumea. Pentru aceasta in- vatandu-te cu dumnezeestile Scripturi, pre credinciosi i-ai in- tarit, sipre necredinciosi i-ai in- tors, Ierarhe Amvrosie. Roaga- te lui Hristos Dumnezeu iertare de greseli sd daruiasca, celor ce cu dragoste praznuesc sfan- ta pomenirea ta. $i acum, a Nascatoarei:92 Pre ceea ce este usd ce- reasca si sicriu, munte, cu to- tul sfant, nor strdlucit, sa o lau- dam; scara cereasca, raiu cu- vantator, mantuirea Evei si vis- tierie mare a toaté lumea; ca intr'insa s’a lucrat mantuirea lunii si iertarea greselilor celor de demult. Pentru aceasta stri- gam catre tine: Roaga pre Fiul tau si Dumnezeu, iertare de greseli sd daruiasca, celor ce se inchind cu credinté prea Sfintei nasterii tale. A Crucli, a Nascatoarei: Stand la patima Fiului tau, apropiindu-te de cruce, ca o maicé udandu-te cu varsarile lacramilor, strigai: Vai mie dumnezeescule Cuvinte! Cum suferi lovire cu palme, scui- piri si batai, Cruce si moarte, infruntari si batjocuri, si ocara cea fara dreptate? Dar acestea le suferi de bund voie, pentru mantuirea neamului omenesc, striga Nascatoarea de Dumne- zeu; pe care o punem rugatoare, chemandu-te spre milostivire, pre tine datatorule de viata, iubitorule de oameni; casa ne mantuesti pre noi Staépane, de patimile noastre. Peasna 4, Irmos: entru dragostea chipului p tau, Milostive ai statut pre »Crucea ta, si s’au topit nea- LUNA LUI DECEMVRIE. ymurile; ca tu esti iubitorule ,»de oameni, taria mea si »lauda. Aratatu-te-ai lerarh, ungan- du-te cu mirul Preotiei, savar- sind preoti, si daruind tuturor curatia cea mantuitoare. Pazit-ai turma de toata va- tamarea protivnicilor prea fe- ricite, $i toata ratacirea lui Arie o ai intunecat cu lumina cu- vintelor tale. Slavan. Fiind ingradit cu puterea Duhului, gonesti duhurile cele viclene ale rautatii, prea feri- cite, neputand suferi certarea ta. §i acum, a Nascatoarel: Cela ce a zidit toate cu vo- irea, se zideste voind, din prea curate sangiuirile tale; mantu- ind pre cei ce te cunosc pre tine curaté, Maica lui Dumne- zeu. Peasna 5, irmos: 7 Doamne lumina mea in lume ai venit, lumina cea »sianta, carea intorci din in- »tunericul necunostintii, pre ycei ce te laudad pre tine cu »credinta. Castigand minte luminata din lumina cea fara materie, ai stralucit raze de tamaduiri pesi de minuni, fericite Amvro- | sie. ! i Ridicatu-te-ai pre ; cas sfintit al Duhului, sfara- | mand capistile idolilor, de ; Dumnezeu insuflate Amvro- ' sie. | Slavaew $ tralucind cu stralucirile ce- le prea mari ale bunatatilor, s’au rusinat de tine imparatii, si hotarul limbii tale nu l-au miscat. $i acum, a Nascatoarei: Cela ce prin intelepciune | | a facut toate cu voirea, vrand ! sa innoiascaé pre oameni, s’a | salasluit in pantecele tau Fe- | cioara. | Peasna 6, Irmos: Jertfi-voiu tie cu glas.. Roma lauda cinstitele tale bunatati, caci ca o stea luminoasa pretutindenea ai imprastiat razele minunilor i Terarhe, cu credinfa minunan- du-te. | Manecand catre Hristos, te-ai luminat din destul cu stralucirile cele de acolo, si te-ai umplut de lumina cea prea indumnezeita, si luminezi ‘ totdeauna pre cei ce te cin- stesc cu credint Slava... e-ti la- | IN SASE ZiLE_ EES Trupul si sufletul tau le-ai sfintit lui Dumnezeu, si inima ta o ai facut priimitoare de da- ruri, Parinte, luand aminte ne- incetat catre dorirea cea dulce. $i acum, a Nascatoarei: Vindecd ranele sufletului meu Fecioara, cu umbrirea ta cea dumnezeeasca, si luminea- za gandul meu cel intunecat de trandavire si de rautatea vrajmasului luptator. Irmosul: dertfi-voiu tie cu glas de ylauda, Doamne, Biserica stri- »ga catre tine, de sangele dra- »cilor curatindu-se, cu sdngele »cel curs prin milostivire din »coasta ta. CONDAG, glasul al 3-lea. Podobie: Pentru marlucisirea... Cu dumnezeesti invataturi stralucind, ai intunecat insela- ciunea lui Arie, de sfintenie tainuitorule si pastorule Am- vrosie, si minuni facand cu pu- terea Duhului, feluri de patimi aratat ai vindecat, parinte Cu- vioase; pre Hristos Dumnezeu roaga-l, sd mantuiasca sufletele noastre. Intru aceast& luna, in 7 zile, pomenirea prea cuviosului parintelui nostru Amvrosie episcopul Mediofanulut, Stih: Amvrosie trupul cel muritor desbracind, De dumnezeeasca biuturi dupre vrednicie s'a impartasit,$i in a saptea zi citre nestriciciosul loc a cé- latorit, Acesta a fost din vestita cetate a Ro- mei, unul din sfetnici, tare fa cuvinte, si ca © cumpana gi canton la dreptate, intreaga si dreapta judecata facea, neabatandu-se nici spre o parte, Deaceea'se facit si domn toatei Italii, de binecredinciosii imparati Con- stantin si Consta, fil marelui Constantin, ne- avand ined dumnezeescul Botez, ci se afla inire catihumeni. Cu toate acestea, cat des- pre partea bunatatilor si curafia viefii, nu avea mai putin decat cei ce eran partasi tainelor. Drept aceea cu alegerea, si cut sfatul imparatului Valentinian, se puse Arhiereu bisericii din Mediolan, priimind mai intaiu Botezul, gi trecand dupre randuiala trep- tele bisericesti, sosi si la cea mai de pe urma. Acesta Iavatand bine si drept credinfa cea buna, si pazind Biserica neatinsa de tot ere- sul, si fiind ajutor celor ce se nevoiau in protriva eresului lui Arie, Savelie si Evno- {a, $i oprind pre imparatul Teodosie dela intrarea Bisericii, cand s’a intors la Medio lan, dupace facuse atata ucidere la Tesalonic; aducandu i aminte de cate a indraznit sa facd, si invitandu-l cata osebire este intre preat, intre mirean si intre Imparat, si_doje- hindu-f sa nu fie atta de indréznet tn Iu- crurile dumnezeesti, si puindu-i canon, la optit si de sfanta_Impartasire pana ce s’a pocait. Mai apoi tsi savarsi viata in bune batranefe, Intru aceasta zi, pomenirea sfantutul mu- cenic Atinodor. cul Atinodor Si-a dat duhul Domnului, cu acelasi dor. Acesta a fost pe vremea tmp2ratului jiociitian, nascut in Mesopotamia Sitiei, jind din inceput viata cilugareasca, iard parit find a stitut fata la Domnitorul Elev sim, si pre Hristos marturisind, fost-a intins in mijlocul a doi stalpi, si cu faclii aprinse i s’a ars trupul despre toate partile, si cu ghiulele de fier infocate s'au ars subfiore- Te lui, si pe agternut de arama infocat a fost intins, pe care cu minune a prefacut in rece; gi in bou de arama fu bagat si de mie, scriind multe carti pentru buna credin- | LUNA LUI DECEMVRIE. multe alte munci prin starea de fap’ a inge- tilor, s’a mantuit, $i fiindea prin sabieis'a dat hotarirea sfargitului, cel ce era sa-l taie a slabanogit, si ca un mort a cazutjos Im- preuna cu sabia; iaré altul nici cum a in- draznit a se apropia de dansul, insugi sfantul rugandu-se g'a dat duhul Domnului. Infru_aceasta zi, sfantul Neofit aruncat in Mare s'a sdvarsit. Stih: In mijlocul apeter Neofit murind, Langa izvorul tainicilor ape se afla viefuind. Intra aceasta zi, sfantul Dometie, de sabie s'a savargit, Stin: Da lui Hristos, Dometie, a ta muceni- cease patimire, Prin taierea capului, primeste cereasc& cunund spre rasplitire, TIntru aceasta zi, sféntul Isidor, Achepsima si Leon, prin foc s'au savargit. lor se arde impreund cu alfi doi ne- dumnezeestile daruri, viindw-i in ajutor. Intra aceasta zi, sfantul Ammun Episcopul itriei, cu pace s'a sivaryit. Stihs Nitsia trei a vant, Prin care depirtarea de lume, nevoinfa si moar- tea a socotit. Intru aceasta zi, sf arsi in foc s'au sdvai témplari a parintelai Ammun ii mucenici Gaiean gi Gaie it Stih: De veifi si aruncat Gaie, in mijlocul in- focatulut cuptor. De tine nu ma voiu desparfi, zice Gaiean fiindu-mi Hristos mie ajutor. Intra aceasta zi, sfinfii trei sute de Mucenici, in Africa, de sabie s'au sivarsit. Sth: © Treime, priimeste cinzecimea indoit intreita, prin tdierea ei, tu si fit slavita, Acs sfinti mucenici, au fost pe vremea imparatului Zinon, iara_domnitor si stapanitor Airicei, er& arianul Onorih, carele a statut diadoh fatalui sau Ghizerih, Deci pre acest Onorih, lau induplecat amén- doi arienii episcopi Chiril si Vilinard ca 84 porneascd mare goand improtriva drept slavitorilor crestini; si dar oa pornit, ci atata de Infricogata si mare, incat goana acestuia, a covarsit si pre tnsagi_goanele acelea, ce s'au pornit in anii tui Dioclifian si Maximian; caci a poruncit salbaticul a- cela titan, sA se izgoneasca toti preofii, celor cinsprezece orase din Africa, dupdice——-— IN SASF ZILE mai fntdiu s’au Iuat de la bisericile pravo- slavnicilor toate sfintele vesminte si odoa- | tele. Apoi apucdnd pravoslavnicii o singura numai biserica, se adunau acolo gi savar- sau dumnezeestile slujbe, care aceasta aflan- du-o barbarii Arieni, 0 au inconjurat pe ea, si aducdnd lemne si alte materit uscate, 0 au aprins, si aga aut ars biserica impreuna cu tofi crestinit ce se aflau intr’insa la ru- gaciume. Iara Onorih Kiudand cutezarea bar- batilor, a dat porunca, ca, cafi crestini nut se vor boteza de al doilea, intru rau cin- stitul arienese botez, indaté si se dea morti. Deci cati drepti slavitori, nu putea suferi tngrozitoare organele muncilor, fu- geau si-si scapau viata, lasandu-si paman- turile gi casele lor. lara cafi eran intariti in drept slivitoarea credinta, cu osdrdie se da pre sine-si la mucenie, Pentru aceasta frei sute drept slivitori in Carhidona, fiind pariti ca nu se unesc cu Arienli, au uat pedeapsa prin taierea capetelor; iara preo- {ilor mai multe munci le faceau rau credin- Giosii, c& pre doi dintre ei, iau (aiat cu herastraul; iar la sasezeci_ din cei mai invafafi, le-au taiat limbile chiar din rida- cina, cari impartindu-se prin tot paméntul Romanilor, propovaduian fara de limbi pre marea facere de minuni, ce ler’ Dumne- zeu intru ei, caci deschizand gura si ari tandu-se lipsiti de limbi, fra de gresala, si curat rosteau cuvintele, intru cat se spai- mantan cei ce-i vedeau gi-i auzeau, Ci unul dintre ei c&zdnd tn pacat trupese, a facut sa se departeze dumnezeescul Dar | dela el, si mai mult nu puted sa vorbesca j lamurit’ precum mai nainte, precum mul seriitori pomenese despre istoria aceasta, | acestea s'au indraznit in Africa de catre Vandali, improtiva drept stavitorilor cari marturiseau de o fiinfa cu Tatal pre Fiul si Cuvantul siu. Iara in Roma cea veche, || int aceasta vreme, multe rele sau facut || de catre acestiasi arienesti improtriva drept || slavitorilor, caci femeia Rigai din Roma . Odoacru, Sunilda numita, fiindca cugeta ere- ! sullui Arie, pentru aceasta a silit o femee ro- ; mand, drept slavitoare ca sa se boteze de al doilea cu rau botezul arienesc, si fiindea n’au putut s4o induplece, a poruncit si fard de voia ei, s4 se boteze de episcopul Me- diolanifor, ‘arian si acesta find. lara drept slavitoarea femeie iegind din colimvitr’, a cerut doua parale la sluga sa, si le-a dat episcopului, zicdndw-i: Priimeste plata pentru obsteasca scaldatoare ce m’ai scaldat, defai- mand adica cu cuvantul botezu! arienesc, care aceasta aflandu-o Sunilda, tn data a poruncit si a ars pre fericita, Deci barbatul ei temandu-se de munca focului, s’a_dus de sinesi si s’a botezat de al doilea cu bote- aul lui Arie, apoi in urma inealecdnd pe cal, si mergand la 0 casa de rugaciune, ce se afl ‘inaintea cetafii, acolo a fost’ ars ticalosul de un fulger ce a cazut din Cer. $i dar prin cercare s’a invafat, ca urgia gi osanda Ini Dumnezeu, s’a facut la el mai tare decat vremelnicul foc, cu care s'a ars femeea sa, Intra aceasta zi, drept slivitorii cari ldudau, pre Dumnezeu in Bisericd, prin foc s/au sivarsit Stih: Cu adevarat Bisericd s'au facut acest drepti slavitori, Arzandu-se cu foc aceasta sum& de nevoitori. Intrw aceasta zi, sfinfii doi preoti arsi, s'au sivaeyit. Stih mai bine, Decat a lisa dreapta lor cinstire. Intra aceasté 2i, slinfi gasezeci de preofi ciro- ta li s‘au taiat limbile si iarasi vorbeau. doi preofi cu osardie au ales a fi arsi Stih: Sasezecimes fara de limbi iaragi vorbeste. Si tuturor cu strain graiu, adevarul propo- vedueste, Intra aceasta 2, pravoslavnica femeie cea din Roma, prin foc s'a savarsit, Stih: Femeea urind dogma rau cugetitorilor Cu mare birbifie a suferit arderea midulirilor Infra aceasta zi, pomenirea preacuviosului pa- rintelui nostru Pavel monahul si ascultatorul, Stih: Pavel nazuind a fi nestiut de lofi A strilucit mai mult prin pustictati A 2 Inte, sting! cuviosul parintete nos. tru Pavel, nu era nici slavit sau bogat intru Iucrurile lumesti, nici iarasi sarac 5 ci parinfti s&i viefuiat! cu indestulare despre bunatatile vietii, drept aceia Lau si invatat pe el sfintele Scripturi, lara dupa ce a ajans tn varsta, a cumoscut cA este de folos sa lase lu- mea si sa se duca la o manastire din cele ce se afla in patria sa, si deci imbracandu-se cu in- gereasca schimd monahiceasca, se nevoia ca Sa ispraveasca pre toate bunatatile, si atat a covarsit pre {ofi monahif de acolo, vas facdn-——————+— _ 9% du-se sfantului Dub, tn cat a facut un tu cru prea slavit, si prin acela s’a aratat celorlalfi frafi, ca are ascunsa in sufleful saul, o mare gi inalta Iucrare, caci s’a in- tamplat Ini odata. impreuna cu ceilalti frati, s4 topeasca pacura intr’un vas de arama, $i fiindea a vazut pre ea ca se umfla cfnd ferbea, si se varsa alara, neintamplan- du-se vre un lemn sau altceva indemfnatic ca s'o mestice, si sd 0 potoleasca, atuncia nesuferind sfantul imprastierea pacutii, gi-a golit mana sa, sio.a bagat inlauntru vasului, si amestecand pacura ce fierbea, 0 a domolit, si jaragi §’a scos mana intreaga gi nevata- mata, fara sa se prefaca sau sa se inegreasca, nici macar pelita ei cea pe dinafara. Aceasta minune vazandu-o fratii ce eran impreuna cu ansul s’au inspaimantat, $i unii dintre ei il so- cofeau pref ca pre un parinte din cei purta- tori de Dumnezeu si tl cinsteau, iara altii cu totul nu credeau ca este el de asemenea. El insa de trei ori fericitul se numea pre sine pamant, si cenuga, gi caine imputit. Odinioara a fost trimis Cuviosul acesta la © ascultare, la care zabovindu-se el si sta- tuind, Proistosul a adunat pe frafif cer mai evlaviosi, si se rugd impreund cu ei cu multa asprime gi dosedire in atatea zile ran- duite. Deci ziceau acestia care Dumnezeu Doamne, de gsi suntem nevrednici, ci arata- ne noua pre cat este cu patinfa, la care masura a ajuns fratele nostru Pavel? Si la care treaptd de bunatate s’a agezat? ‘lara Domnul cel ce face voia celor ce se tem de el, a iconomisit intru o noapte cormind ei, si s’a rapit Intra o gradina mult felurita gi prea veselitoare, si acolo in grading aflan- du-se ei s'au umplut de atéta mireazma si veselie, cat nu poate cineva sa povesteasca, deci mirandu-se ei de prea slavita aceasta vedenie, li s'au parut ca au vazut pre mo- nahul Pavel, carele plecandu-se fi heritisea, jara aceea voind ca sa afle, si intrebandu-l pre el, ce este gradina care vad? lau auzit pre ef zicéndw-le cu multa smerenie: Gra- dina aceasta frafilor, este a lui Dumnezeu, sipentru nois’a facut aceasta, deci fiindea pentru mine ati voit si veniti pana aicea, prin rugaciunea voastra catse Dumnezeu, iat ca am Venit si eu, ci luafi din gradina acea- sta orce lueru se pare fiestecaruia mai bun gi mai osebit, si mergeti cu pace. Sa trime- LUNA LUI DECEMVRIE tefi Insa alt frate la ascuitarea ce m’ati fost trimis pre mine, pentruca pre mine altadata nu ma veti vedea, Deci luandu-si ziua buna dela Pavel, a luat unvl floare, altul ramura, altul frunze prea mirositoare, si altul ierburi prea vesclitoare, si asa au esit din gradina. Deci desteptindu-se tofi si adundndu-se la un loc, povested unul catre altul acele ce an vazut in gradina. $i unul adeca arata floarea ce a Inat de acolo, iar altul ramura, iara altul ziced ca a Iuat un ce din gradina, insa nu avea ca s4 arate, iar altul adeve- red, ca in multé vreme avea in mirosul sdut, mireasma florii ce cu mainile sale a luat din gradina, si fratii adica se veseleau si slaveau pre Dumnezeu pentru. Darul ce a datuit ro- bului sau Pavel, lara Pavel, ducdndu-se dela ascultarea aceea intru care a fost trimis, amers lalerusalim, si inconjurdnd sfintele locuritoate si inchinandu-li-se, s'a dus la Chipru gi acolo a petrecut cétiva ani, deasupra unui munte inalt, dar fiindea gi acolo nazutau multi catre el, pentruca vestea lui pretutindenea se im- prastiase, s'a dus si de acolo in laturile me- jiesite Constantinopolului, Deci ramaind acolo si multumind lui Dumnezeu, a auzit de sus un glas (ca vazatorul de Dumnezeu Moisi) vicandu-i; Suete in munte si sfargeste-te. suinda-se int’un munte tnalt ce-i zie acei de loc Parigdria, s’a inchinat Iui Dumnezeu, si viefuind in acel munte putina vreme, a adormit intra Domnul, Intru aceasta zi, sfin{ii mucenici Prise, Martin si Nicolae, dintre cari unul prin foame, iar altul taiat bucafi, cu bardele, gi al treilea prin foc ar- zandu-se, s'au sivarsil. Insi. se face soborul lor Janga zida! Viahernelor. Stih: Prise cel ce a murit de foamea pain pamantesli, Hristos il hranegte on cereasca paine pain maini ingeresti Carnurile Ini, Martin, ct securi fiind taiate. Rau credinciosii casapi, de Hristos nu-! pot desparte, A iesit porunca demonilor ingelatori a jertit Carora Nicolae, nejertfind, prin foc a voit a se sivarsi. Intru aceasté xi, tArnosirile Nascatoarei de Dumnezeu la cele de in Curator. Stih? Se cinsteste si acum Maica Cuvantului lui Dumnezeu. Innoind firea oamenilor din obiceiul cel rau, Intru aceasta zi, cuviosul si linistitorul Grigotie,IN SAPTE ZILE 1 ctitorul sfintitei monastiri a sfantului Nicolae din Aton, cu pace s'a sivarsit. ‘Stih: Monastirii sfantului Nicolae ctitor te-ai aralat, Pentru care in cerestile lacasuri vieluesti cu adevarat. Cu ale lor sfinte rugaciuni, Doamne, mi- Iueste-ne si ne mantueste pre noi, Amin, Peasna 7, Irmos: GB cuptorul persesc tinerii lui Avraam, cu pofta bunei »credinte mai vartos decat cu »vapaia focului fiind aprinsi, »austrigat: Binecuvantat estiin »Biserica slavei tale, Doamne. Dumnezeescul graiu al dog- melor tale Parinte prea intelep- te, ca fulgerul a strabatut tot pamantul, si cu aratarile minu- nilor ca lumina a stralucit, lu- minand inimile cele dintru in- tuneric. Vrmand tu Parinte cuvin- telor Mantuitorului, talantul cel dat tie, ca o prea buna sluga cu osardie l-ai inmultit, invred- nicindu-te bucuriei cei stapa- nesti. Slava. b argind izvorul gandului tau celui de Dumnezeu cuvantator, ai revarsat parae de dogme, | adapand plinirile credinciosi- lor, sfintite tainuitorule, parinte Amvrosie. $i acum, a Nascatoarel: lata Fecioara ai zdmislit in pantecele tau pre Cuvantul cel | fara inceput cu Tatal, si Lai nascut cu trup, ddruind che- mare tuturor celor cazuti din Adam, ceea ce esti cu totul fara prihana. Peasna 8 Irmos: Mainele intinzandu-si Daniil... Ee O mordandu-ti madularele, si facandu-ti gandul trupu- lui mort, ti-ai inviat sufletul, Cuvioase, si ai izvorit minuni care dau viata celor omoriti de patimi, cari striga: Binecu- vantati toate lucrurile Dom- nului, pre Domnul. Cunoscut-ai mutarea ta din trup, prin dumnezeescul Duh, intelepte, sio ai spus proo- rocind celor ce erau cu tine, gi cu bucurie ai alergat catre Cer, strigand: Binecuvantati toate lucrurile Domnului, pre Domnul. Binecuvantam pre Tatal... Curdtindu-ti_ mai ‘’nainte trupul, inima si gandul de tur- burarea_patimilor, ai luat de sus strdlucire purtatoare de fo- cul Duhului, ca si dumnezee- stii ucenici Amvrosie, strigand: Binecuvantati toate lucrurile Domnului, pre Domnul. $i acum, a Nascatoarel: Aratatu-te-ai mai ‘nalta de cat cerurile, Preacurataé, nds- cand pre Dumnezeu cel ce- resc, carele a unit cele de pe98 : LUNA LUI DECEMVRIE pamant cu cele ceresti, si a dat cunostinta sa tuturor celor ce strigd: Binecuvantati toate lucrurile Domnului,pre Domnul. Irmosul : Si Hiudam, bine si cuvantim... Mainile intinzandu-si Daniil, »gurile leilor cele deschise in »groapa le-a incuiat; si puterea »tocului a stins, cu buna fapta »incingandu-se, tinerii cei iu- »bitori de buna credinta, stri- »gand: Binecuvantati toate lu- ycrurile Domnului, pre Domnul. Peasna 9, Irmos: Hristos piatra cea netiiata... Paina intru uimire Parinte, ai vazut darurile cele pa- strate sfintilor din veci; catre carele te-ai mutat, ca sa iei rasplatirile ostenelelor tale, bucurandu-te marite. Ca un strugur copt te-ai | strans in linurile cele de sus, dupre vrednicie, de Dumne- zeu inteleptite Amvrosie; iz- vorand vinul cel nemuritor si daruri de tamaduiri, celor ce cu bunacredinta se apropie detine. Stralucind cu intelepciune si cu Darul, sfintite tainuito- tule, stralucesti in mijlocul pa- storilor cu ortodoxia dogme- lor, parinte Amvrosie; pentru aceasta cu credintdé si cu dra- goste, dupre vrednicie cu la- ude te fericim. Slavin Castigandu-te Biserica pre tine stea de zi luminoasa sca- pa de intunerecul a toata ra- tacirea prea fericite, si cu lu- minarile sfintitelor tale dog- me stralucindu-se, te fericeste. $i acum, a Nascatoarei: Glasul Arhanghelului cu bu- curie strigém tie Fecioara: Bu- cura-te pierzarea blestemului! | Bucura-te scapare de tot felul de nevoi, ceea ce ai indumne- zeit pre oameni cu nasterea ta, cea mai presus de gand. Irmosul: Rristos piatra cea netaiata »de mana, cea din marginea »Unghiului, din tine muntele »cel netdiat Fecioara, s’a taiat yadunand firile cele osebite. »Pentru aceasta veselindu-ne, » pre tine Nascatoare de Dum- »hezeu te slavim“. SVETILNA. Podobie : Cu ucenicii si ne suim... Sprijinitor ortodoxiei, te- melie Bisericii, intarirea Ar- hiereilor si intelept, mai mare pastor te-ai arétat Amvrosie, indreptand turma catre pagsu- nile dreptei credinte; gonesti ceata celor rau credinciogi, ca pre niste fiare neimblanzite, aratand de fata o fiinta a sfin- tei Treimi. A Nascatoarei:IN SAPTE ZILE 99 Minune esti infricogata ceea ce esti fara prihana; cd negrait ai nascut pre Cuvantul cel de o fiinta, carele a stralucit din Tatal mai ‘nainte de veci. Drept aceea Stapana, te mai turisim pre tine adevarata Nas- catoare de Dumnezeu, ca pre o adevaraté Maica a lui Dum- | nezeu; pre carele roaga-l feri- cité de Dumnezeu, pentru nea- mul omenesc. STIHOAVNA din octoih. Slava, a sfantului, glasul al 8-lea. Cu podoaba ierarhiei imbra- candu-te parinte Amvrosie, si ca un credincios dregator al Darului, talantul cel dat tie l-ai inmultit. Biserica lui Hristos, dupre Evanghelie o ai pasto- rit intru cuviogie si dreptate. Si asa cu faptele si cu cuvin- tele impodobindu-o, si intarin- du-o cu intelepte aratarile dog- melor tale, te-ai facut pilda adevaratei pastorii; si priimind in ceruri cununa dreptatii, roa- ga-te lui Hristos Dumnezeu pentru sufletele noastre. $I acum, a Nascatoaret: Acoperamantul tau de Dum- nezeu Nascatoare Fecioara, es- te doftorie sufleteasca; ca in- tru dansul scépand, ne man- tuim de neputintele sufletesti. $i acum, a Crucil, a Nascatoarei: Mielusaua si Fecioara, cand te-a vazut pre tine Mielul dan- du-te la junghiere, cu lacrami urma si striga: Unde te gra- besti Fiul meu? Dupa tine vin prea dulcele meu; ca nu pot rébda a nu te vedea pre tine lisuse al meu mult milostive. Gi Cealalta slujba a Utreniei dupa randuiala si sfargitul, INTRU ACEASTA ZI Praznuim pomenirea sfintei FILOTEE! fecioara: Ale clirei sfinte moagte se alla intregi, in Ta- ra Romaneasci, in Biserica Domneasca, din Cur- fea de Arges. VEZI: Slujba sfintei Filoteei n'a fost in Mineile bisericesti, firé numai in osebita brogura; iard cu binecuvantarea Inalt prea Sfintitului Arhiepis- cop si Mitropolit al Moldaviei D. D. Meletie, (1846), s'a pus dupa slujba siantului Amvrosie ; ea cei ce vor avea evlavie, si-i cante slujba du- pre cum este de fafa. LA VECERNIA MICA La Doamne strigat-am, Stihirile pe 4, glasul al 4-lea. Podobie : Ca pre un viteaz... i cu lemne fiind batuta, si de sfantul par trasa si In tot felul chinuita, n’ai sla- bit despre alergarea cea prea buna, pana ce prin sfarsit mu- cenicesc, ai intrat in lacasurile ceresti; si acum cu mucenitele fecioare impreund dantuind, roagd-te si ne mantuim si noi, cei ce sdvarsim cu dragoste sfanta pomenirea ta. pe doua ori. Nici asuprelele dracilor, nici uraciunea maicii tale vitrege, nici bataile celui ce te-a nds-100 cut, n’au putut sa te impiedece dela fapta bund; ci toate ispi- tele cu barbatie le-ai rabdat, pana ce cu cununa de biruin- 4a te-ai incununat. Pentru acea- sta in camara cea de nunta te-ai sdlasluit cu Fecioarele cele intelepte, ca o fecioara prea cuminte. Cu platosa credintei imbra- candu-te, fericita Filoteio, cu arma Crucii intrarmandu-te si cu barbatie intarindu-te, ai iesit la lupta improtiva vrajmasilor, si desavarsit biruindu-i, cu cu- nund muceniceasca te-ai incu- nunat din dreapta lui Hristos cenité; si acum stand inain- tea lui, roaga-te pentru sufletele noastre, Slava, glasul al 8-lea: De Dumnezeu iubitoare Fi- loteio, tu salasluind pre dori- tul tau mire Hristos in inima, si catre dansul neslabit dor | avand, plata dela dansul ai luat ca sé te sdvarsesti prin sange, de mainile celuice te-a nascut. Pentru aceasta usile imparatiei | ceresti deschizandu-ti-se, te saldsluesti impreuna cu cetele mucenicelor; cu care acum des- | fatandu-te, roaga-te pentru su- fletele noastre. $i acum, a Nascatoarel: Stapana primeste ru, | toare de fapte bune, si intru | cea stricacioasa, pe cea nestri- LUNA LUI DECEMVRIE, nile robilor tai, si ne izbave- ste pre noi, din toata nevoia si necazul LA STIHOAVNA Stihirile, glas al 2-lea. Cand pre cei saraciii miluiai, si cu bucate pre cei flamanzi ii hraneai, atuncea cu sfarsit mucenicesc, indata te-ai sfarsit prin mainile celui ce te-a nascut. ‘Stint Minunat este Dumnezeu intra sfinfii sai, Dumnezeul lui Israil, Daca te-a vazut tatal tau, tins pe pamant moarta fara de suflare, de spaima cuprin- is | zandu-se, de multa jale s’a um- Dumnezeu, ca 0 adevaraté mu- plut. Stih: Inteu aduniri_binecuvantafi pre Dum- nezet,. Daca au auzit cei din cetate, minune preaslavita, ca trupul tau cu lumina cereasca este stralucit, toti cu evlavie la dan- sul au alergat. Slava, glasul al 8-lea: Din pruncie facandu-te iubi- dansele bine sporind, te-ai fa- cut negutatoare de lucruri mari, cumparand cu cele pamantesti cele ceresti; cu cele vremel- nice pe cele vesnice; cu viata cacioasa. In carea acum desfa- tandu-te, impreuna cufecioarele cele intelepte, roaga-te lui Hris-IN SAPTE ZILE tos Dumnezeu, sé m&ntueasca | sufletele noastre. $i acum, a Nascatoarei: Eu Fecioara de Dnmnezeu Nascatoare, alerg subt acope- remantul tau; ca stiu ca voi dobandi prin tine mantuire, ca poti Curata ca sa-mi ajuti. Troparul sfantel, glas al 8-lea: Intru rabdarea ta ti-ai ago- | nisit plata ta, fericita Filoteio, intru ispite neincetat rabdand, intru batai suferind, intru_ne- cazuri binevoind, pre saraci miluindu-i, si pre flamanzi sa- turand; roaga-te lui Hristos Dumnezeu buna fecioard, sa se mantuiasca sufletele noa- stre. Slava, $i acum, a Nasc&toarel: Cela ce pentru noi te-ai nase Cauta ta sfarsitul Car} Ectenia mica, $i otpust i 6 LA VECERNIA CEA MARE Dupa obignuitul Psalm, cetim :Fericit barbatul ‘Starea intaia. La Doamne strigat-am, Stihirile pe 8, glasul al 8-lea. Podobie: O prea slavila minune... Qprea slavita minune! spranceana cea inalta, a celui ce se lauda sa piarda pa- mantul si marea, la pamant o a smerit, o fecioara tanara si cu totul fara prihana, si mae- striile lui le-a biruit. O putere a Crucii si a Darului tau, Hris- _101 toase! care neputinta omenea- sca, aratat o a intarit. De doua ori. © prea slavita minune! ca prea marita Filoteea, in laca- surile ceresti dupre vrednicie salasluindu-se, impreuna cu ce- tele fecioarelor, si cu ostile mucenicilor, pre cei ce savar- gesc cu credinté pomenirea, si cu dragoste se apropie la aco- peradmantul ei, ii mantueste cu rugaciunile sale; si iertare de greseli dela Dumnezeu le cere, mAntuire si mare mila. pe doua ori, O prea slavité minune! pre Filoteea prea laudata, nici ba- taile vitregei sale, nici barda cea plugareasca a tata-sau, nici desfatarile lumesti, nici zbur- darile tineretilor, nu o au des- partit dela dragostea faptei bune ce lei pentru Hristos. Ca eaa dorit sa dobandeasca frum- setea Mirelui sau cea mai pre sus de minte; careea s'a in- vrednicit de Dumnezeu ferici- ta, De doua ori, © prea slavita minune! In Cer si pe pamant, bucurie astazi a stralucit, intru pome- nirea fericitei Filoteei, care dela ingeri cu laude se incununeaza, si dela oameni primeste can- tari. O! cum a vietuit! cum de bine s’a nevoit! Silui Dum- nezeu bine i-a placut! Prin care102 LUNA LUI DECEMVRIE vrajmasul cel viclean a cazut, biruindu-l Hristos, De doua ori, Slava, glasul al 8-lea. Risipit-a, dat-a saracilor, a zis David; dreptatea lui ramane in veacul veacului. Acest lucru l-a implinit Filoteea, ca ea feri- cita cu podoabele sale cele fecioresti, a incalzit spatele sa- racilor, si cu bucate a saturat pantecele flamanzilor. Pentru care si prin sfarsit mucenicesc, a trecut la Hristos mirele ei cel dorit, si in camara cea de taina in veci se veseleste, cu fecioarele cele intelepte. Cu care se si roaga sa se mantu- easc sufletele noastre. $i acum, glas acelas. Vitleeme gateste-te, bine te impodobeste iesle, pestera priimeste, adevarul a venit, umbra a trecut si Dumnezeu oamenilor, din Fecioara s’a aratat, inchipuindu-se in firea noastra, si indumnezeind lua- rea. Pentru aceasta Adam se Tonoeste, impreuna cu Eva strigand: Pre pamant buna vo- irea lui Dumnezeu s’a aratat, ca sé mantueascé neamul nos- tru. VOHOD: Lumina lind Prochimenut zilei gi celirile, Din proorocia Isaiei cetire, Cap. 43, Vers. 16. cestea zice Domnul, toate neamurile | s’au adunat impreuna, gi se vor adu- nA boerii dintre ei. Cine le va_vestl acestea intra dangii? Sau cele din tnceput, cine auzife le va face voud ? Aduca-si marturiile sale si si se indrepteze, si s4 asculte si sa spue adevarul, Fiti mie mérturi, si eu sunt martor, graeste Domnul Dumne- zeu, si pruneul pre carele am ales; ca sa stiti si sa credeti, si sA cunoasteti ca eu sunt, Mai ’nainte de mine na fost alt Dum- nezeu, si dupa mine nu va fi. Eu sunt Dumnezeu, si nu este afara de mine Man- tuitor; eu ‘am vestit si am mantuit, si am defaimat, si n’a fost Intru vol Dumnezeu strein; voi mie marturii, si eu martur Dom nul Dumnezeu. Inca din inceput eu sunt, sinu este cine si scoati din mainele mele; face-voiu, si cine va intoarce aceasta? Agd zice Domnul Dumnezeu cel ce ne mantii- este pre noi, sfantul lui Israil, Dela infelepciunea lui Solomon cetire. Cap. 3, Vers. 1. Sue drepfilor sunt in mana. tui Dumnezeu, ‘si nu se va atinge de dansele munca, Parutu-s'a tn ochii celor nepricepufi a muri, si s’a socotit pedepsire iesirea lor, si mergerea dela noi sfaramare ; jara ei sunt in pace. Ca inaintea fetei oa- menilor de vor lua si munca, nadejdea lor este plina de nemurire; si pufin find pe- depsiti, cu mari faceri de bine se vor darui; ca Dumnezeu i-a ispitit pre dansii gi i-a aflat Iuig vrednici, Ca aurul in topitoare i-a lamurit pre ei, si ca_o jertfa de ardere in- treaga i-a priimit. Si in vremea cercetarii sale yor straluci, si ca scanteile pe pae vor fugi. Judeca-vor limbi, gi vor stapani popoa- re, si va impara{i intrinsii Domnul in veci. Cei ce nadajduesc spre dansul vor infelege adevarul, si credinciosii in dragoste vor pe- rece cu dansul. Ca Dar si mila este intr cuviosii lui gi cercetare intru alesii Ini, Dela infelepciunea lui Solomon cetire. Cap. 5, Vers. 16. repti in veci vor fi vii, si intru Dom- nul plata lor, si purtarea de grije, pentru dansit de la cel prea inalt, Pentru aceasta vor Iu imparatia podoabei, gi stema frumsefei din mana Domnului; ca eu dreapta sa va acoperl pre ei, si cu braftl sau fiIN SAPTE ZILE va apara. Lua-va toata arma dragostea lui, | si va intrarma faptura spre izbanda vrajma silor, Imbrica-se-va in zaua dreptatii, $i-si va pune luis coif judecata cea nefatar- nica. Lua-va pavaza nebiruita sfintenia, si va ascufi cumplita manie intra’ sabie, si va da razboiu impreuna cu dansul lumea asupra celor fara de minte, Merge-vor drept nemeritoare sagetile fulgerilor, si ca dintr’un arc bine incordat al norilor, la finta vor lovi. $i din prastia maniei cea svarlitoare de pietre, se vor arunca grindine. Intari-se- va asupra lor apa marei, si raurile ti vor | fnneca de naprasna. Sta-va tmprotiva lor Duhul puterei, si ca un vifor va vantura pre ei, si va pustii tot pamantul faradelegea, sirdutatea va rasturn scaunele puternicilor. Auziti dar imparati si intelegeti, invafati-va judecatorii marginilor pamantului. Luafi in urechi cei ce stapaniti multimi, si cei ce va trufiti intra popozrele neamutilor, Ca dela Domnul s’a dat voua stapanirea gi puterea dela cel prea inalt LA LITIE. Stihirile, glasul t-lu: Bucura-te Romanie intru Domnul, avand intru sine-ti ca o comoara de mult pret, trupul cel fara prihana gi fecioresc al Filoteei_nestricat, id ta- maduiri tuturor celor ce alear- ga la dansa cu credintaé; ca aceasta fericita defaimand dez- mierdarea trupeasca si desfa- | tarea tineretelor, si cu moarte | muceniceasca savarsindu-se, a luat dela Dumnezeu insutite pentru ostenelele sale; vese- | lindu-se in camara cea cerea- sci, impreund cu fecioarele cele intelepte; si acum se roa- ga lui Hristos mirelui sau, pen- tru sufletele noastre. Veniti toti iubitorii de pra: 103, nic, sd laudam pre Filoteea fecioara si mucenita; ca ea fe- ricita, din pruncie la fapta bu- na a milosteniei deprinzandu. se, cu hainele sale pre cei goli i-a imbracat, si pantecele fla- mande ale saracilor le-a satu- rat; pentru care acum cu fe- cioarele cele intelepte in sanu- rile lui Avraam se veseleste; cu care se roaga lui Hristos mirelui séu, sa mantuiasca su- fletele celor ce cu dragoste sa- varsesc pomenirea ei. Glasul al 2-lea: In lacasurile cele mai pre sus de lume, prea cinstita Fi- loteio, a pus mirele tau Hris- tos Dumnezeul nostru, sufletul tau cel fara prihana. Ca tu bu- na fecioara, pentru dragostea lui, toate le-ai trecut cu vede- rea; dezmierdarea tineretelor, infrumsejarea trupului, dulce- tile lumesti, le-ai urit ca pre niste vatamatoare de suflet. Pentru aceasta prin mainile pa rintesti ai trecut la cortul lui Dumnezeu, celui ce veseleste acum tineretele tale. Glasul al 7-lea: Veniti credinciosilor, sa la- udém astazi pre purtdtoarea de biruintéa Filoteea; ca pre aceasta nici barda plugareasca, bataile vitregei sale, nici ocarile cele ce le-a rabdat104 pentru fapta buna, nici pandi- | rile mult maestrului Veliar, nu o au biruit, ci pre toate cu bucurie le-a rabdat, ca pre | Hristos sd-] dobandeasca; pre carele acum si dobandindu-l, se roaga sa ne daruiascd noua mare_mild, Slava, Glas acelas. Deadreapta Mantuitorului a statut fecioara Filoteea, im- bracata si infrumsetata cu po- doabele fecioriei, si cu untul de lemn al milostivirei, stri- gand catre dansul cu bucurie, avand candela luminoasa: La mireazma mirului tau, Hristoa- se, am alergat, ca ranita sunt eu cu dragostea ta; sd nu ma desparti de camara ta, Mire ceresc! Pentru rugiciunile ei Dumnezeule, trimite noua ma- re mila. $i acum, glas acelas, Te apropie Hristos, Vitlee- me mai ’nainte gateste-te, cd | iaté mantuirea neamurilor va sa straluceascé din Fecioara: pestera impodobeste ieslea, aduna pre pastori, chiama pre Magi dela Persida, si voi os- tile mintilor celor fara de tru- puri strigati: Imparatul ceruri- lor Hristos vine! LA STIHOAVNA Stihirile, glasul al 2-lea. Podobie: Cand de pre lemo. Cand sufletul tau cel fara LUNA LUI DECEMVRIE. prihana cu dumnezeescul dor s’a aprins, al lui Hristos mirelui celui fara de moarte, atuncea toate cu bucurie le-ai rabdat, necazurile, ispitele, si batdile cele pentru faptele bune; pen- tru aceasta candela ta infru- msetandu-ti, ai intrat la nun- ta cea vesnica si nestricacioasa; de unde acum roaga-te Mire- lui tau, sa mantuiasca suflete- le noastre. Stin: Minunat este Dumnezeu intru sfintii sai, Dumnezeul lui Israil. Cand tu buna fecioara prin faptele bune ale fecioriei si ale milosteniei, iti agonisiai unt- delemn in vasele sufletului tau, si prin hranirea flamanzilor, iti castigai desfatarea raiului, iaré prin imbracarea golilor iti ne- gutatoriai slava cea cereasca, atuncea si moarte muceniceas- ca ai rabdat, din mainile celui ce te-a nascut. Pentru aceasta acum te desfatezi intru vese- lia cea cereasca, indulcin- du-te de rodul ostenelelor tale; roaga-te pentru cei ce savar- sesc prea cinstita pomenirea ta. ‘Sth: Sfinfilor cari sunt pe pamantul lui, nunate a facut Domnul toate voile sale int Cand Cuvantul lui Dumne- zeu a Stralucit in inima ta, Fi- loteio cu adevarat, atuncea mi- reasd lui Hristos te-ai aratat, stralucind cu frumsetea dum-IN SAPTE ZILE nezeestelor fapte; si cu Darul | vestejindu-ti patimile cele ti- neresti, si zburdarile cu infra- | narea potolindu-le; pentru ace- ea te cinstim pre tine, si prea sfintita pomenirea ta cu dra- goste o savarsim, si sicriul moastelor tale acum imbrati- gandu-l si sarutandu-l, Dar de tamaduiri dela dansul luaém. Slava, glasul al 5-lea. Stralucit-a ca un soare mar- ginilor prea luminat praznicul Filoteei, si neincetat luminea- za pre cei credinciosi, daruind tamaduiri si boalele gonind, si, patimile vindecand ale celor ce alearga la dansa cu credinta; si se roaga deapururea lui Hristos Dumnezeu, sa daruiasca sufle- telor noastre mare mila. $i acum, glasul acelas. Nu te mahni, o losife! va- zand pantecele meu; ca vei vedea pre cel ce se va naste din mine si te vei bucura, si ca unui Dumnezeu te vei in- china; Ndscitoarea de Dumne- zeu graia cdtre logodnicul sau cand ea era sé nasca pre Hri- stos. Pre aceastasa o laudam zicand: Bucura-te cea plina de daruri, Domnul este cu tine si prin tine cu noi. Tropar, glasul al Blea: Intru rabdarea ta fi-ai agoni Cauta la Vecernia mica. Slava, $i acum, a Nascatoarei: Cela ce pentru noi te-ai nascut... 105 CICICICISISISICISISISICICNCICICNSNS) LA UTRENIE La Dumnezeu este Domnul, Troparul sfintel de doua ori. Slava, $i acum, a Nascatoarei. Dupa intaia Stinologhie Sedeaina glasul al Podobie: Spaimantatu-s'a Iosif... Semanand cu lacrami se- mintile milosteniei, si pe calea cea stramta cu necurmate ne- cazuri umbland, ai pus in mai- nile saracilor podoabele tale cele fecioresti, si cu bucate pan- tecele flamanzilor ai saturat; pentru aceasta la latimea raiului cea desfatata, si la bogatia cea vesnica ai ajuns, unde te in- dulcesti de frumsetea Mirelui tau cea negraita; carnia roa- ga-te prea fericita, s4 mantiasca sufletele noastre. pe doua ori. Slava, $i acum, a Nascatoarei: Spaimantatu-s’a Iosif, cea mai pre sus de fire vazand, si in minte a luat, ploaia cea de pre lana, intru zamislirea ta mai presus de fire, Nascdtoare de Dumnezeu; rugul cel nears in foc, toiagul lui Aaron cel cea odraslit; si marturisind logod- nicul tau si pazitorul, preotilor a strigat: Fecioara naste, si dupa nastere iaras ramane Fe- cioara. Dupa a doua Stihologhie, Sedeaina, glasul Podobie? De irumsefea fecioariei... Cu fecioria infrumsefandu-ate te, si cu milostenia imbogatin- du-te, o prea fericita Filoteio! ai intrat in camara nuntei cei ceresti la fecioarele cele intele- pte, ca o inteleapta fecioara, cu care stand inaintea lui Hri- stos, roagd-te Mirelui tau, sa ne mantuiasca pre noi. De doua ori. Slava, $i acum, a Nascatoarei: De frumsetea fecioriei tale si de prea luminata curatia ta, Gavriil miraéndu-se a strigat tie, Nascatoare de Dumnezeu: Ce laudd vrednica voiu aduce tie? Ce te voiu numi pre tine? Nu ma pricep, si ma minunez. Pentru aceasta precum mi s'a poruncit strig tie: Bucura-te ce- ; ea ce esti plina de Dar. Polieleul gi Marimurile. Marimu-te pre tine sfanta fecioara Filoteio, si cinstim chinurile tale, si durerile, care pentru Hristos mirele tau le-ai |; rabdat, $i aceasta: Veniti toti iubitorii de mu- cenici sa laudam, pre sfanta fe- cioara Filoteea, si sa-i cinstim luptele si patimirile ei, cele ce pentru fapta buna le-a rabdat. Cauta Stihurile la mucenici, Dupa Polieleu, Sedeaina glasul al 8-lea. Podobie: Pre injelepciunia... Vrand pre toate cele pa- mantesti, si de cele ceresti cu ———$———————————— LUNA LUI DECEMVRIE toata silinta grijindu-te, ai suferit cu barbatie toate ispi- tele cele grele care ti-a venit asupra dela maica ta cea vi- trega; si n’ai bagat seama de bataile tatalui tau, aprinsa fiind cu dragostea mirelui tau Hri stos. Pentru aceasta si muce- niceste te-ai savarsit, si prin mainile cele parintesti la cel dorit te-ai trimis. Pre carele roaga-l cu totul fericita, sa lu- mineze si sé mantuiasca sufle- tele, celor ce cu dragoste sa- | varsesc sfanté pomenirea ta. De doua ori. Slava, Si acum, a Nascatoarei: Pre usa cea cereasca, sicriul cel sfant, muntele cel cu to- tul sfant, pre norul cel prea luminos sa-l laudam ; scara cea cereasca, Chivotul cel cuvan- tator, mantuirea Evei, odorul cel mare a toata lumea; ca in- tru dansa s’a lucrat mantuirea lumii, si lasarea_ greselilor ce- lor de demult. Pentru aceasta | strigam cdtre dansa: Roaga-te Fiului tau si Dumnezeu, ierta- re de greseli sa daruiasca, ce- lor ce cu credinta se inchina prea sfintei nasterii tale. Apoi Antifonul intai aj glasului al 4-lea. Prochimen, glasul al 4-lea : Minunat este Dumnezeu intru sfintii sai, Dumnezeul [ui Israil, Stih: In biserici bine cuvantati pre Dumnezeu, Toata suflarea...IN SAPTE ZILE Evanghelia dela Mateiu: Zis-a Dommul pilda aceasta: Asemana- se-va impérafia cerurilor cu zece fecioare.. Psalm 50, Slava, glasul al 2-lea > Pentru rugaciumile sfintei fecioarei si mu- cenitei Filoteei, Milostive, curafeste mulfimea greselilor noastre, $i acum : Pentru rugaciumile Nascatoarei de Dum negett, Milostive... Stih: Milueste-mi Dumnezeule dupre mare mila ta si dupre mulfimea... i Stihira glasul al 5-lea: bucrata vrajmagul cel prea viclean prin parintii tai, si a adus printr’insii asupra ta ispite si necazuri de multe feluri, ca sa te opreascd dela fapta buna; dar tu buna fecioara pre toate cu barbatie le-ai suferit; pen- tru aceasta si cu sfarsit muce- nicesc te-ai sfarsit, si cu cunu- na de biruinta te-ai incununat, din dreapta lui Hristos mirelui tau. Caruia cu deadinsul roaga- te, sa mantuiascé sufletele noastre. CANOANELE, Al Nascatoarei de Dumnezeu, al Paracli- suluigcu Irmosul pe 6. $i al sfintel, pe & Peasna 1, glasul al 8-lea. Irmos: Pre Faraon cel ce se purta. Mie celui ce voesc a lauda nevointile tale, cele de biruin{é purtaitoare, cere la Hristos mirele tau, sa-mi dea Darul cuvantului si luminare, si latime mintii, si iertare de greseli; ca sa laud vitejiile tale, Filoteio deapururea pomenita, 107 cu rugaciunile tale cele catre Domnul. Din pruncie la fapta buna urmand, si cu nevointi placu- te lui Dumnezeu deprinzandu- te, prin care te-ai imbogatit fe- ricité fecioara, cu untuldelemn al facerii de bine, si cu cura- tia te-ai stralucit; pentru acea- sta ai intrat in camara nuntii cei vesnice si cu fecioarele cele intelepte te veselesti. Slavi... Socotind vrajmasul cel prea maestru ca va slabi taria rab- darii tale, a adus asupra ta, riuri de necazuri si de ispite de multe feluri; dar lovindu- se de turnul rabdarii tale cel intemeiat pre Piatra cea din capul unghiului, in spume s’a risipit valurile sale. $i acum, a Nascatoarei: Da-mi biruinté Preasfanta ceea ce esti cu totul neintinata, mie celui ce alerg sub acope- remantul tau, scotandu-ma de- apururea din ispite si din pri- mejdii cu rugaciunile tale; ca tu ne-ai nascut noua, pre Cu- vantul cel ce este de o fiinta cu Tatal, si cu Duhul, si tm- preuna deapururea vecuitor si de un scaun. Catavasie: Hristos se nagte, slaviti-..108 LUNA LUI DECEMVRIE Peasna 3, Irmos: Doamne cela ce ai facut... Cc fapta si cu viata ta cea fara prihana, numirea ta de Dumnezeu iubitoare incre- dintaéndu-o, daruri impartesti celor ce au trebuinta; ca tu priimind dela Mirele tau Da- tul cel desavarsit, care de sus se pogoara, imbogatesti pre toti cei ce te cinstesc. Cela ce prin tiranii cei de demult a adus asupra sfintilor mucenici, munci si chinuri de multe feluri, acela nesuferind sa vadd viata ta cea placuta lui Dumnezeu, a pornit pre parintii tai sa aduca asupra ta ispite, necazuri si batadi; mai apoi si moarte muceniceasca, prin care ai zburat la camara cea cereasca. Slava. Cu tarie dela Dumnezeu din pruncie incingandu-te, si cu priceperea imbogatindu-te, pre toate placerile trupului mai intai cu barbatie le-ai supus; jaraé mai pe urma si pre se- | metia vrajmasilor draci, ferici- ta fecioara o ai surpat, si ne- biruita ai_ramas, cu ajutorul sfantului Duh. $i acum, a Nascatoarel: Carte noua mai ‘nainte te-a vazut proorocul, avand scris in sine-ti pre Cuvantul lui Dum- nezeu, fara condei omenesc; carele arupt inscrisul pacatu- lui stramosilor, sia izbavit din blestemul cel de demult tot neamul omenesc. Sedealna, glasul al 3-lea. Podobie; De frumsetea feciorici tale.,. Cu faptele bune ale milos- tivirii te-ai imbogatit, si cu fe- cioria ai stralucit; patimile tru- pului le-ai biruit, ca o patimi- toare a lui Hristos, si palcul dracilor |-ai rusinat, purtatoare de biruin{a facandu-te, Filoteio prea slavita, roaga-te lui Hris- tos Dumnezeu, sé ne daruias- ca noud mare mila. pe aoua ori. Slava, $i acum a Nascatoarei: Minune prea mare! cum in brate ai purtat Maica Fecioa- ra, pre cela ce tine toate in ; palma sa, si din titele tale ai hranit pre hranitorul si Zidito- tul a toata faptura, Fecioara prea curaté; aceluia cu dea- dinsul roaga-te, sa ne daruias- c& noua mare mila. Peasna 4, Irmos: Tu esli titia mea Doamne... TT esti odrasla Tarnovului cea prea frumoasa, lauda Romaniei, si ocrotirea cea tare despre toate primejdiile si ca- tre Dumnezeu calda mijloci- toare; tu pdartinitoarea cea grabnica, a celor ce alearga la tine cu credinta. Pentru aceea saeIN SAPTE ZILE toti te fericim, ca pre o mi- yeasd prea de aproape a lui Hristos Dumnezeu, Filoteio, de | Dumnezeu priimita. Injugana fecioria cu milos- tenia, cu aceste douad fapte bu- ne, ca cu doua aripi prea usoa- re, ai zburat la inaltimea fap- telor bune, si ai ajuns la sa- varsirea varstei lui Hristos, pre cat este cu putinta firei ome- nesti. Pentru aceea si usile ca- marei celei de nunta, ca unei fecioare intelepte, tie s’au des- chis; si la nunta cea nestrica- cioasa si vesnicé, bucurandu- te ai intrat. Slavin. Q carmuitoare a vietii mele, te pun pre tine mireasa lui Hristos, Filoteio prea laudata; ocarmueste-ma, cu vetreala ru- gaciunilor tale, si indrepteaza- ma Ja limanul mantuirii, si cu dumnezeestile suflari ale van- turilor celor suptiri ale ruga- ciunilor tale, prea fericita, sca- pa-ma din invdluirile patimi- lor. $i acum, a Nascatoarei: Pre Dumnezeu cel ce s’a intrupat din tine Curata, fara schimbare, ramaind ceeace era dupre fire intocmai cu Ta- tal, si cu tine ceeace mai pre sus de fire l-ai nascut, facan- du-se de o fiinté, roaga-] sa 109 darueasca iertare de greseli si mantuire sufletelor, celor ce cu credinta te lauda pre tine. Peasna 5, Irmos: Pentru ce m'ai lepadat... Quarma Crucii intrarman- du-te, ai iesit la lupta improtiva vrajmasului, si tot palcul dracilor l-ai infrant, cu totul l-ai biruit, si din cursele lor ai scdpat; si acum stai ina- intea lui Hristos mirelui tau, impreuna cu mucenitele ca 0 mucenifa purtatoare de biru- intaé; cu care roaga-te sa man- tuiascé pre cei ce sdvarsesc cu dragoste sfanta pomenirea ta. Arzand cu dragoste fier- binte dupre Dumnezeu, ai urit lumea si pre toate ale ei cele frumoase, si pre toate cele pamantesti gunoaie le-ai soco- tit, ca sa dobandesti bunatati- le cele din ceruri; pentru aces- ta si lovitura bardei parintesti o ai suferit, si moarte ai prii- mit bucurandu-te, din mainile celui ce te-a nascut. Slava... Stanta mucenita Filoteio, ai biruit, dar nu te-ai_ biruit; c4 ai biruit pre dracii cei ce se sarguiau a te depdrta de- spre fapta bund. Tu insa feri- cita fecioara, intarita fiind cu puterea lui Hristos, departe dela_ 110 picioarele tale i-ai gonit, si dupa Mirele tau ai alergat ca sa-l ajungi; de a caruia dra- goste te-ai si aprins, si acum cu dansul imparatesti. Giacum, a Nascatoarel: Noi cei ce te-am castigat pre tine zid, si cu partinirea | ta suntem paziti, si cu mari- rea ta cea dumnezeeascé ne laudam, cu credinta te feri- cim pre tine; ca tu prea sfan- | ta Fecioara, ai nascut cu trup pre Ziditorul tuturor fapturilor, carele ne-a darnit noua pace, veselie si vesnica mantuire. Peasna 6, Inmos: Curafeste-ma Mantuitorule... Ne navilirile dracilor, nici bataile maicii tale vitre- ge, nici chinurile ce le-ai rab- dat dela tataél tau, nu te-au putut opri despre lucrarea fap- tei bune, pana ce cu sfarsit mucenicesc, pentru dansa te- ai savarsit, si la Mirele tau te- ai dus; inaintea caruia stand, fa pomenire sfanta de cei ce te lauda pre tine. De dulceata mirosului mi- rurilor lui Hristos mirelui tau uimindu-te, ai uitat toate cele frumoase ale lumii, desfata- rea tineretelor, saltarile trupu- 7 si pre sine-{i toata lui Hristos te-ai afierosit, si im- paratiei Cerului mostenitoare LUNA LUI DECEMVRIE te-ai facut. Intru carea acum desfatandu-te, roaga-te pentru cei ce savarsesc pomenirea ta, gi lauda nevointele tale. Slavin Porumbita curata, cu aripi aurite te-ai ardtat, ale fecioriei si ale milosteniei, cu care in camara cea de nunta prea ugor ai zburat, si mireasa de aproa- pe imparatului ceresc te-ai fa- cut; caruia acum standu-i in- ainte, si de vederea fetei lui indulcindu-te, roagé-te sa im- pace lumea in razboaie. $I acum, a Nascatoarei: Salasluindu-te in Fecioara trupeste, Doamne, te-ai aratat oamenilor, pre cat puteau ei sa te vaza; pre carea si Nas- catoarea de Dumnezeu si Mai- ca Fecioaré cu adevarat o ai aratat, si ajutatoare credin- ciosilor, si sprijinitoare in pri- mejdii, unule iubitorule de oameni. ‘CONDAC, glasul al 8-lea. Podobie: Aparitoarei Doamn Ca ceeace din pruncie jertfa fara prihana te-ai adus lui Dumnezeu prin fapta buna, Filoteio prea fericita, celui ce mai ‘nainte de a te naste te stia pre tine; ceeace te-ai fa- cut podoaba fecioarelor si lo- cuitoare cdmarei cei de nunta, vrednico de lauda. PentruaceeaIN _SAPTE strigam tie: Bucura-te fecioara, pururea pomenita. | Icos. lata a stralucit purtatoarea | de lumina si dumnezeiasca po- menirea prea ldudatei fecioarei Filoteei, care lumineaza fetele si luceste inimile tuturor cre- dinciosilor, cu lumina neinse- rata, si bolnavilor celor ce alearga la dansa cu credinta, sanatate le darueste. Veniti dar, 0 iubitorilor de praznice, cu bucurie sé sdvarsim dum- nezeescul ei praznic cel de preste an, si cu cuvinte de cantari sa incunundm crestetul ei, si cétre dansa sa strigam: Bucura-te fecioara, pururea lau- data. Stihi Filoteio, tu milostenia foarte o ai iubit, Pentru care cu muceniceascé moarte te-ai sfargit. Acti frumoasa stilpare aduc&toare de roduri vrednice de imparatia cerurilor, sfanta Filoteea fecioara, s’a nascut in marea celate ‘Tarnovul, din parinfi crestini, bul- gari cu neamul, Iucratori de pamént cu mes- fesugul si simpli cu cunostinta, Maicd-sa dupace a venit copila in varsta cea priimi- toare de invafaturile faptei bune, semanand tn inima si sufletul ei cel bun, seminfele faptelor bune ale fecioriei gi ale milosteniei, CA din rod se cuncaste porul, s’a_mutat catre Domnul. lara copila ramaind sarmana de maicd-sa cea fireasca, si avand in inima sa intiparite invataturile’ ei, a inceput cu osirdie a luera faptele bune cele incepa- toare, infelepfindu-o Dubul Sfant. Adica a merge la bisericd, a ascuitd dumnezeestile ZOE. 1 Scripturi cu luare aminte, a se posti, pazin- ‘du-gi neintinata fecioria cea trupeaasca gi cea sufleteasca; miluind pre cei saraci, saturand pre cei flamanzi, adapand pre cei insetafi, si imbracand pre cei goli; impodobindu-si_prin aceasta candela sufletului sau, agonisindu- si untdelemn fn vasele sale, si gatindu-se catre intrarea in cimara de Mire cea cereas- ci, ca fecioarele cele infelepte. Toate fap- tele bune le savarged copila, cu mare sta- tomicie si rabdare, nebagind in seama ispitele si necazurile cele dela uratorii bi- nelui; dupre celace zice: Gatitu-m'am, si nu_m'um turburat a pact poruncile tale, Deci ramaind copila sarmana de mai- cue-sa, a inceput a se Indeletnici la lucrarea faptelor bune, urmand povatuirilor celor bune care fi daduse maica-sa intru crestere. Si fiindea fapta buna totdeauna este pismuité de cei rai, n’a fost cu putinta a nu patimi si sfanta mii de ispite, pana si moarfe mu- Ceniceasca. lata cum: Dupaice a murit mu- ma sfintei, tatal ei g’a Iuat alta sotie, si fiindca mai totdeauna se intampla, cd mumele vitrege nu iubesc pe fiastre, aceasta s’a in- tamplat si fericitei; ca vitrega vazandu-i mi- lostivirea si alte fapte bune ale ei, indemna- ta fiind de uratorul binelui diavol, fi facea necazuri neincetate, batindu-o si parandu-o tatalui ei, gi pornindu-I spre manie, De multe ori vazind fericita pre saraci si flamanzi, igi da instgi hainele sale, biruita fiind de milostivire; si le imparted din bucatele care vitrega i le da sa le duca la farina la tatal ei; pentru care de multe ori o batea cu nemilostivire, pana in cea de pe urma gi moarte a patimit din mainile lui. Mergand ea dupa obiceiu, in toate zilele si ducd bucate tatalui stu, fiind ef cu plu- gul la tarind, si iesindu-i inainte saracii si flamanzii, ca stiindu-i milostivirea si asezarea sufletului cea iubitoare de saraci, deapuru- rea fi iegau fnainte cerandu-i milostenie; si ea neavand altceva sa le dea, le impar- tea din bucatele ce le ducea tatalui sau, $i Ti hraned. Aceasta facdndu-o de multe ori, si tatal sau ramaind flamand si femeei sale cArtindu-i, femeia tncredintandu-l ca totdeauna fi trimete bucate de ajuns, inca si de prisos, diavolul a pus in mintea Ini ca si pandeasca pre fericita ce face cut bu- catele? Deci mergand in vremea Intru carea. stia ca vine fericita cu bucatele, la un foc | indemanatic de a 0 pandi, si vazAnd cele ce fice’ fiica sa, si de manic biruindu-se uitnd dragostea parinteasca, s’a pornit asu- pra ei, ca totdeauna, ca sa 0 apuce de co- sife, si st o bat pina cAnd isi va stampara fierberea maniei sale cei dobitocesti; gi fiind in mare aprindere a asvarlit intr'insa cu barda cea plugareasca care 0 aved la brau si lovindu-o 0 a ranit fa un picior, si indata, O minune! g'a dat sfamtul si fericitul sau suflet in mdinile lui Dumnezeu, Tara sfantul si feciorescul ei trup, ramaind pre pamént, $i Inca sange din piciorul cel taiat curgand, cu marire cereasca s’a_siralucit cit se Iumina si locul cel dimprejur. Jara ticalosul tata vazdnd intamplarea, s'a cuprins de spaima si de cutremur, una adica caci s'a facut ucigas ficei sale, iara alta pentru stra- lucirea marirei cele dumnezeesti, care se var- sase in jurtt| sfintelor ei moaste ; si vrdand sa ridice sfantul ei trup, nu putea sa se ating’, $i nici s4 se apropie de dansul, Deci a alergat in cetate si a spus Arbiepiscopului, si celor mai mari ai cetatii, toate pre rind precum s'au int&mplat, si cum acum trupul fericitet zace pre pamant, si ca este glorificat dela Dumnezeu cu marire cereasca. Aceasta auzindu-o Arhiepiscopul, impreuna ct coi mai mari_dintre cetateni si din popor, au alergat cu faclii si cu tamaie, si cu rugdciuni, si vazdnd sfantul trup stra- Iucind cu acea dumnezeeascd lumina, s’att minunat cu tofii, si au laudat pre Dumne- zeu! minunilor, carele si acum in vremele noastre cele mai de pre urma prosiaveste pre robii sai, cari implinesc cu fapta sfin- tele {ui porunci, Apot vrand sa ridice sfan- tul ei trup, dupre porunca Arhiepiscopului, si sd-l duca tn cetate, nicidecum n’au putut, inca nici sd-l miste din loc; mai mult s'au spaimantal, gi cu mai muita eviavie au tn ceput a se ruga Ini Dumnezen si sfintel Filoteei, si nici aga nu s'a dat pre sine; ci Dumnezeu vrand si preamareascé cu minune pre roaba sa, a ingreviat ca o piatré trupul ei. Apoi cunoscand ca aiurea voeste a se duce, au inceput a pomeni ca cate 0 vie, politiile, monastirile, bisericile cele de preste Dunare, si cele de ceasta parte de Dunare, si nicderi aiurea n’a voit; iard cum a pomenit de biserica domneascd # LUNA LUI DECEMVRIE cea din targul Argegulul, tndata s’a_usurat ‘mai mult decat greutatea ceafireasca, $1 intele- gind tofi ci acolo este voia Ini Dumnezeu sia sfintei a merge, Indata au tngtiinfat cw serisoare pre Radu Voda, cel poreclit Negra (de carele si biserica este zidita) toate cele pentru sfanta; carele cum s'a_instiinfat, fiind bine credincios si rAvnitor, a-si impo- dobi fara si pre poporut sau cu nigte odoare de mult pret ca acestea, indata cu mult alai, cu fall gi cir tamaAieri, cu multa evlavie mer- wind la Dunire, au adus sfinfele ei moaste in Tara Romaneasca, si le-a asezat in bisrica cea zidita de dansul in oragu! Argegului, unde si pana in ziua de astizi se afl nestamu- tate, prin atdtea schimbari de vreml, de robii si de turburari, Dand tamaduiri de tot felul de boale, celor ce alearga cu credina la sfintele ef moaste. Cu ale careia sfinte rt- gaciuni, Dumnezeu si ne miluiasca si st ne mantuiasc’ pre noi, Amin, Peasna 7, Irmos: Tine mpreuna cu cetele cele fara de trupuri, si cu ostile mu- cenicilor, stand tnaintea sca- unului lui Dumnezeu prea [a- udata, si de slava si Dar, si de luminare plina fiind, des- leaga-miintunericul greseli- lor mele cu rugaciunile tale, ca si cant: Binecuvantat esti Doamne, Dumnezeul parin- tilor nostri. vreesti in cuptor... Lumina neapropiata si dum- nezeeascé, a luminat Filoteio dupre vrednicie sufletul tau, si negreit te-a stralucit pre tine Mirele tau, si catre viata pla- cuta lui Dumnezeu te-a pova- tuit, si a canta te-a invatat: Binecuvantat esti Doamne, Dumnezeul parintilor nostri,Ridicatu-te-ai la inaltmea cea cu adevarat dumnezeiasca, ca inalt ti-ai avut gandul prea fericité; pentru aceasta si in camara de nunta cea stralucita, impreuna cu fecioarele cele intelepte te-ai sdlasluit, stri- gand: Binecuvantat esti Doa- mne Dumnezeul parintilor nostri. Slava. Mireas’ adevarata a Sta- panului te-ai aratat, Filoteio de Dumnezeu purtatoare, si | moarte din miainile celui ce te-a nascut ai suferit, bucu- i randu-te ca o mucenita nebi- ruité. Pentru aceea impreund cu mucenitele, strigi: Bine cuvantat esti Doamne Dum- nezeul parintilor nostri. Gi acum, a Nascitoarei: Tata acum Domn din Inda alipsit, si stapanitor din coap- sele lui; ca din tine cea Cu- rata a rasarit Stapanul a toate, cela ce este asteptarea nea- murilor, dupre proorocul; pre carele bine-] cuvinteaza toate neamurile, semintiile si limbi- le in veci. Peasna 8, Irmos: De sapte ori cuptorul.. ce fecioria luminandu-te si cu milostenia imbogatin- du-te, si cu mucenia stralu- IN SAPTE ZILE cindu-te, te-ai facut mireasa de 113 aproape lui Hristos Imparatu- lui tuturor, celui ce a iubit frum- setea curatiei tale; pentru aceasta te-a bagat pre tine in cémara sa, si impreuna cu fe- cioarele si cu mucenitele te-a salasluit, pre tine ceea ce can- tai: Tineri binecuvantati, preoti laudati, popoare prea inaltati-1 intru. toti vecii. Vazana popoarele dumne- zeeasca stralucire cea varsata in jurul trupului tau, si ingre- uiarea cea mai pre sus de fire, au cunoscut ca in streindtate voesti a te salaslui, pentru Hristos mirele tau, cela ce s’a instreinat pentru mantuirea noastra; si au prea marit pre Dumnezeu cantand: Tineri bi- ne-l cuvantati, preoti laudati-1, popoare prea inaltati-l in veci. Necunoscand tatal tau cel prost la minte, fapta buna a ta cea placuta lui Dumnezeu mai *nainte a chinuit cu batai trupul tau cel fecioresc, sicu ocari si cu dosadiria necajit sufletul tau; iara mai pe urma si prin sfarsit mucenicese, te-a trimis la Hris- tos mirele tau cel nestricacios; pre tine ceea ce cantai: Tineri binecuvantati, preoti laudati-l, popoare prea inaltati-l in veci. Binecuvantém pre Tatal.. Daca s’a instiintat Stapani- torul Romaniei ca voesti a teins sdlaslui impreunad cu dansii, cu faclii, si cu tamae, si cu alaiu dumnezeesc te-a intam- pinat, si cu vrednica cinste si evlavie, precum ti se cadea, ca un binecredicios te-a priimit, | si intru ale sale, ca pre o ade- varata mucenita, spre folosul poporului sau celui drept cre- dincios te-a asezat, cantand: Tineri bine-l cuvantati, preoti ldudati-l, popoare prea inaltati-1 pre Hristos in veci. Si acum, a Nascatoarel: Scaré gandita, ajungand pana la Cer, te cunoastem pre tine Fecioara; prin care cel prea inalt pogorandu-se prin trup, cu oamenii impreund a petrecut, si pre cei smeriti i-a inaltat, si catre inalta petrecere a cerurilor i-a povatuit. Pentru aceea ca pre cea mai inalta decat cerurile, mai marité de- cat ingerii si mai cinstita de- cat toata faptura, te laudam prea sfanta Fecioara intru toti vecii. Peasna 9, Irmos: Spkimantatu.s'au de aceasta... Mintea si cuvantul ome- nesc nu pot povesti, onorurile cele mai pre sus de fire, si marirea cereascaé, Mu- cenité, pre care acum le-ai luat dela Hristos mirele tau; impreuna cu dansul imparatind, si de vederea fetei lui ne- LUNA LUI DECEMVRIE grait indulcindu-te. Pentru aceasta indrazneala multa ca- tre dansul castigand, roaga-l pentru cei ce sdvarsesc sfanta pomenirea ta, sa dobandeasca mila in ziua judecatii. Scoala! vino cea de aproa- pe a mea, a zis catre tine Hri- stos Mirele tau, frumoasa mea, porumbita mea, ca iata iarna a trecut, ploaia s’a dus, scar- bele, ispitele, batdile cele pen- tru fapta buna. Acum florile s'au aratat, glas de turturica s’a auzit in pamantul nostru, via s’a copt si a dat mirosul sdu. Deci scoala, vino cea de aproape a mea, salaslueste-te intru odihna si bucuria, care le-am gatit tie. Ca o patimitoare prea fru- moasa, ca o fecioara prea vi- teaza, cununa dreptatii dupre lege ti-ai impletit, calcand cu trupul pre cel fara de trup; si purtatoare de biruinta fa- candu-te, roaga-te Mirelui tau sé ne mantuiasca de ispite si de nevoi, pre noi cei ce cu credinta si cu dragoste savar- sim cinstita si sfanta, si intru tot laudaté pomenirea ta. Slava Pentru rugaciunile fericitei Filoteei_fecioarei si muceni- tei tale Doamne, impaca lumea intru razboaie, si binecredin-ciosilor imparati si domni, da- Je biruin{4; navalirile varvari- lor opreste-le, pre norodul tau cel drept credincios apara-l, pazeste credinta nevatamata de eretici; simantuieste sufle- tele noastre ca un bun si de oameni jubitor. $i acum, a Nascatoarei: Cantarile si rugaciunile noas- tre cele proaste primeste-le Stapand, gi risipeste norul pri- mejdiilor celor amare care na- valeste asupra noastra; viforul Bisericii potoleste-| Preacura- ta, taberile vrajmasilor risipes- s fie, scapa pre robii tai, cei ce cu dragoste te slavim pre tine. SVETILNA Podoble : Cel ce ai impodobit... mireasa si buna fecioard, apa- ra pre norodul tau gi cetatea de toata vatamarea, rugand pre Dumnezeu, ca sa scapam toti din stricdciune, de urgie si de primejdii. Slava, asemenea. De camara ta Cuvinte, fe- cioara Filoteea dorind, toata cercarea batailor si a ispitelor tare o a rabdat cu ajutorul tau; pentru ale cdreea rugaciuni, Dumnezeule milueste rogu-ma IN SAPTE ZILE te-le, si din munca ceeace va | Filoteio mucenita Domnului, | sufletul meu, si ma mantuieste. | | $$$ _§. 445 $i acum, a Nascatoarel: Turnule cel cu aur impletit, sicetate cu doudsprezece ziduri, scaune cu picaturi de soare, jetul Imparatului, minune ne- inteleasa, cum cu lapte apleci pre Stapanul? LA HVALITE Stihirile pe 4, glas t-iu. Podobie : Ceea ce esti bucuria... Ih curtile Domnului salaslu- indu-te, prea cinstita Filoteio, impreuna cu fecioarele cele in- telepte, ca o fecioara inteleap- ta; de acolo ai luat Dar ca sa tamaduesti boalele, si sa gonesti duhurile cele necura- te, dela cei ce cu credintaé te lauda pre tine. De doua ori. Cu razele cele ceresti stra- lucindu-te, si de Dar dumne- zeesc umplandu-te, tamaduiri dai tuturor cu puterea lui Hris- tos, sufletelor si trupurilor, celor ce cu credinté savarsim po- menirea ta, de Dumnezeu feri- cita fecioara; nu inceta a te ruga pentru noi. Fericita Filoteea, astazi in- tru sfanté pomenirea ei cea de preste an, pre noipre totine-a adunat; sa laudém luptele si nevointele ei, care pentru dra- gostea lui Hristosle-a rabdat; ci se roaga Domnului sane man- tuim noi. Slava, glasul al 5-lea: |116 V eniti iubitorilor de praznic sd fericim pre sfanta fecioara Filoteea, si sd-i marim nevo- intele ei cele pentru fapta buna. Ca ea, fericita, nu si-a miluit vasul sau cel de lut, ci cu multe feluri de batai l-a chinuit; pal- muirile gsi scuipirile a rabdat; pandirile si moartea muceni- ceasca, dela cel ce 0 a nascuta sulerit. Pentru aceasta acum in ceruri cu mucenitele salas- luindu-se, impreuna se roaga Domnului, sé se mantuiascd sufletele noastre. $i acum, glas acelasi. Nu te -mahni asupra mea, 0 logodnicul meu, a zis Fecioara catre Iosif, nici ma osandi ca pre o fara de randuiala, vazand ingrogarea pantecelui meu; la- uda femeilor m’am facut, de rusinea cea de demult le-am scdpat, pre Eva o am _ reche- mat; am imprumutat pante- cele, darnu am intinat fecioria; cand voiu naste pre Facatorul tuturor, atuncea vei cunoaste cine sunt. Caruia cu credintaé inchinandu-te, ma vei socoti feric SLAVOSLOVIA cea mare. Ecteniile gi Otpustul. XEXEXEXGXGXEVSICIS GXSISISHCHCISNS) LA LITURGHIE Fericirile din canonul sfintei. Peasna 3 sia 6 pe 8. Prochimen, Apostol, Aliluia, Evanghelia gi Chinonicul, cautd-le la sfanta Varvara. LUNA LUI DECEMVRIE, PEMESICIAISCIeISIINCIEIA INTRU ACEASTA LUNA IN 8 ZILE. Prea cuviosul parintele nostru Patapie. La Doamne strigat-am, Punem Stihirile pe 6, Glas tiu. Podobe: Prea liudafilor mucenici... P itinte Patapie, aprinde- rea pornirilor trupului o ai vestejit cu infranarile sihastriei; in pustie te-ai sala- sluit ca odinioara Ilie, curatin- du-ti gandul cu rugaciunile cele neincetate catre Dumnezeu. Si acum roaga-te, sa se daruiasca sufletelor noastre, pace si mare mila. Parinte Patapie, in cetele sihastrilor te-ai numarat, im- podobindu-te cu nepatimire, si te-ai salasluit in lacasurile cu- viosilor unde este lumina cea neapusa, unde este lemnul vie- tii, Si acum te roaga, si se daruiasca sufletelor noastre, pa- ce si mare mila. Parinte Patapie, luminator din Eghipet ai rasarit, luminand lumea cea de sub soare, cu lJuminile minunilor; gonind in- tunerecul boalelor celor pierza- toare de suflet, si risipind ne- gura dracilor. Si acum te roaga, s se daruiasca sufletelor noas- tre, pace si mare mila. Slava, $i acum, a Nascatoarei: i i | H ! > ee |- - Prea laudata Stapana, na- dejdea si intarirea credincio- silor, scéparea si ajutorul; pre tine te rugdm, pazeste de toata nenorocirea pre robii tai, cari cu credinté se inchina naste- rei tale; rugandu-te lui, sa se daruiascd sufletelor noastre, pace si mare mila. A Crucii, a Nascatoarei. Mielusaua si Stapana cea fara prihana, daca a vazut pre Mielul sau pre Cruce, neavand chip nici frumsete, tanguin- du-se zicea: Vai mie! Unde {ia apus frumsetea prea dul- cele meu? Unde este buna cu- viinfa? Unde este Darul chi- pului tau cel ce stralucia, Fiul meu prea iubite. Tropar, glas al 8-lea, Intru tine Parinte cu osardie... Slava, $i acum, a Nascitoarel. Cauta la sfargitul cartii. LA UTRENIE CANOANELE AmAndouaidin Octoth : gi al Cuviosului pe 4. A! cdrula acrostih la Greci este acesta: Hristos deschide noua porfile bucuriei... | Peasna 1-ia, glasul al 2-lea, Irmos: pu adanc a asternut de demult toata oastea lui »Faraon puterea cea prea intrar- mata, iara intrupandu-se Cu- »vantul, a pierdut pacatul cel »prea rau, Domnul cel prea ——— CSCIALCIACIACIAAISCOCIES) IN OPT ZILE 117 y»slavit, ca cu slava s’a prea »slavit*. Vrand s& laud luminatele ispravi ale vietii tale cei lu- minate, Cuvioase, te rog: Roa- ga-te sd mi se daruiascd din Cer raze datatoare de lumina, ca sa risipeasca norul nesti- intei mele, Patapie. Cela ce mai ’nainte cu dum- nezeeasca voie a acoperit pre Eghipteni intru adanc, luan- du-te pre tine din turburarea lumeasca ca dintru adancime, te-a luminat cu cunostinti dum- nezeesti, si te-a aratat stea cu totul luminoasa, Parinte cuvi- oase. Slavin Supuind patimile trupului cu infranarea sihastriei fericite, prin dragostea nepatimirii, te- ai aratat lacas prea curat lui Dumnezeu, prin credinta, si celor inviforati liman de ada- postire, parinte Patapie. $i acum, a Nascatoarei: Mantuitorul cel ce da lu- mei scapare de blestemul cel de demult, din tine se naste Fecioara, facandu-se om, cela ce a facut pre cuviosul Pata- pie izvor de vindecari, tuturor celor ce cu credinté alearga catre dansul. Peasna 3, Irmos: Inflorit-a pustiulalese adapand brazda cea sufleteasca, ai adunat grau de fapte dumnezeesti, pastrat in jitnitile cele de sus. Tntrarmandu-te cu dragos- tea ca cu o sabie Cuvioase, si acoperindu-te cu pavaza dum- nezeestei tale umilinti, ai pierdut taberile dracilor. Slava... Inflorit-ai ca crinul in livada sihdstriii. Cuvioase, bine mi- rosind inimile celor ce te lauda pre tine, si savargesc cu cre- dinté pomenirea ta. Gi acum, a Nascatoarel ; Fiina purtat in bratele ce- leia ce te-a nadscut Doamne, cu tarie ai sfaramat idolii Eghi- petului, din care a odraslit multime de cuviosi. Irmosul Tnflorit-a pustiul ca crinul »Doamne, biserica paganilor ,cea stearpa, prin venirea ta, yintru carea s’a intarit inima »mea‘. Sedeaina, glasul al 3-lea, Podoble = De frumsefea fecioriei tale... Patimile trupului le-ai uscat cu curgerile lacramilor fericite de Dumnezeu Parinte, si ai izvorat izvoare de tamaduiri, Patapie. Pentru aceasta viind Ja cinstitele tale moaste, luam LUNA LUI DECEMVRIE Cuizvoarele lacramilorprea | Dar si mila, praznuindu-ti po- menirea dupre vrednicie, cu credinta fierbinte, de Dumne- zeu fericite. Slava, alta sedeaind, glasul al 8-lea. Podobie? Pre infelepciunea si Cuvantul buand asupra ta sdracia Cuvantului, celui ce s’a ndscut pentru noi din Fecioara, ai socotit cele vremelnice ca o iarba, fericite; cd gustand din pomul cunostintei Cuvioase, te- ai ardtat dumnezeesc invatator calugarilor. Pentru aceasta pre toti i-ai indemnat spre ravna vietuirii ingeresti, cu dumne- zeestile tale cuvinte, de Dum- nezeu purtatorule Patapie. Roa- ga-te lui Hristos Dumnezeu, iertare de gresale sa daruiasca, celor ce cinstesc cu dragoste sfanté pomenirea ta. $i acum, a inainte praznuirei zamislirei glasul al 4-lea. Podobie: De grab ne intampina... Ysa cea neumblaté acum mai ‘nainte se vesteste; ceta- tea cea intru tot luminata bine se lumineazd; ceeace singura este cu totul curata, astazi prin ingeri se arata dreptilor. Pentru aceea cu bucurie strigd catre Ziditorul: Darueste noua roa- da pre izvorul nestricdciunei. Peasna 4-a, Irmos: Ponitai din Fecioaré nu sol, nici inger, ci tu in- »Suti Domnul te-ai intrupat siIN OPT ZILE »mai mantuit pre mine tot ,omul. Pentru aceasta strig tie: »Slava puterii tale, Doamne. Tzvorul lacramilor tale ce- lor fierbinti a innecat taberile dracilor si valul pacatului; si limanul minunilor tale s’a aratat celor dintru adancul patimilor. Y milinta, priveghere si ru- gaciune neincetata, dragoste nefatarnica, credinta sinadejde castigand, te-ai facut impreund vorbitor cu cerestii ingeri, Pa- tinte cuvioase. Slava A dormit-ai Parinte valurile destatarilor celor de multe fe- luri, cu dumnezeestile suisuri, sicu curatiri neincetate. Pentru aceasta dupa adormire ai mers catre lumina cea neinserata. $i acum, a Nascatoarei: Stralucit-ai din Fecioara ca si soarele din nori, aratand pre cuviosii tai stele luminoase; pre cei ce s'au rastignit lumii si patimilor, cu puterea ta in- durate. Peasna 5.a, Irmos: J, tminarea celor ce zac in- tru intuneric, mantuirea »celor deznadajduiti, Hristoa- ,se Mantuitorul meu, catre tine »manec Imparatul pacii; lumi- »neaza-ma cu stralucirea ta; cd 119. »alt Dumnezeu afara de tine »nu stiu. Lumina celor ce zac intru intuneric, straluceste-mi lumina cu dumnezeestile rugaciuni ale Cuviosului tau; risipeste norii pacatosului meu suflet, revar- sa-mi izvoare de iertare; ca alt Dumnezeu afara de tine nu stiu. C uratindu-ti ochii sufletu- lui de stricdaciunea patimilor, purtatorule de Dumnezeu Pa- rinte, prin postire; cu rugaciu- nea dumnezeeasca, ai deschis ochii celor orbi, si ai risipit negura cea cumplita, cu lumi- na vindecarilor. : Slava... Sanatate sufletului, sanatate trupului, tot Darul din destul, veniti sa luam ca dintr’un iz- vor, din dumnezeescul sicriu al inteleptului Patapie; ca iz- voraste minuni ca niste ape, celor ce. alearga catre dansul cu credintaé neindoita. $i acum, a Nascatoarei: Pre datatorul vietii, pre cela ce tine toate, l-ai nascut cu negraita zamislire; pre cel ce se prea mareste intru sfinti, si se odihneste intru cuviosi. Pre carele roaga-l pentru noi Fe- cioara, Mireasé a lui Dumne- zeu.Peasna 6-a, Irmos: Intru adancul greselilor. Uminandu-ti-se gandul cu 9 suisuri prea luminate, ai vietuit fiind cu trup, ca si cum ai fi fost fara de trup, neu- dandu-te de pacate, parinte Pa- tapie. Asemanandu-te lui Ilie Tes- viteanul, si urmand lui Ioan Mergatorul inainte, ai locuit in- | taiu in pustie, curatindu-ti gan- dul cu linistea. Slavin Stralucit-ai din Eghipet lu- minator foarte luminat, lumi- nand_ si Constantinopolul cu lumina stralucirei tamaduirilor, prea luminate parinte Patapie. $i acum, a Nascatoarei: Pre nor ugor sezand Hri- stos, a venit odinioara la Eghip- teni, si surpand idolii, a tras catre sine-si cetele cuviosilor. Iemosul; Intru adancul greselilor fi- »ind incunjurat, chem adancul | »milostivirii tale cel neurmat, »scoate-ma din stricdciune, »Dumnezeule. CONDAG, glasul al 3-lea. Podobie:: Fecioara ast Biserica ta sfinte, aflandu-o duhovniceasca dottorie popoa- | rele, cu osardie la dansa ve- nind, cer ca sa ia vindecare LUNA LUI DECEMVRIE, de boale, si deslegare de gre- seli in viata; ca te-ai aratat folositor tuturor celor din ne- voi, Patapie cuvioase. 1cos, Sicriul tau intelepte izvo- raste tamaduiri tuturor, din care luand credinciosii, se mantuesc de multe neputinte ale suflete- lor si ale trupurilor; care si eu ticdlosul le-am dobandit, sca- pandu-ma de cei ce ma neca- Jesc; si pentru aceasta laud acum folosinta ta si vestesc luminat, cum intampini pre cei ce sunt in nevoi, si mantuesti de ispite pre cei ce vin la tine cu caldura. Da-mi dar putere ca sd te laud pre tine; ca tu tuturor celor din nevoi te-ai aratat folositor, Patapie cuvi- oase. Intru aceasta Luna in 8 zile pomenirea Preacuviosului parintelui nostru Patapie. Stih:In aopta zi Patapie merge cétre cerea- sca viati... Lasand stricdciosul pamant, calc’ locul cel de verdeata... Acesta era cut neamul dela Teba Eghi- Ipetului, gi lnand viafa calugareasca, a urmat ui Hristos, petrecand sihastreste mul{i ani in pustie. Dupa aceea venind la Constanti- nopol, a facut multe minuni, dand orbilor vedere, vindecdnd cu ungerea sfantulut unt- delemn pre idropicosi, gonind dracii si ta- | maduind boala ce se numeste carcin; cu pace s'a dat sufletul la Dumnezeu. Intru aceasta zi, sfinfii apostoli din cei ga- ptezeci: Sosten, Apolos, Chifa,Tihic, Epa- frodit Kesar si Onihsifor. Sti: Mirese astiei gapte apostoli ai Mantui- forului.IN OPT ZILE hk oa pre niste viteji propoveduitori ai Cuvantu- Dintre acesti sfinti apostoli, Sosten de care aminteste sfantul Pavel a statut epis- cop Colofonului, lara Apolos, de carele asemenea vorbeste acelas Apostol, a statut al doilea episcop Colofonului, dupa Sosten, Epairodit de carele aminteste acelag.Apostol, a statut episcop Coloniei, lari Onisifor a statut episcop Kesariei, Tofi acestia bine viefuind, si eu cuviogie pastorind bisericile cele incredintate lor, si multe ispite suferind pentru Hristos, s'an savérsit de catre inchi- natorii de idoli, dandu si sufletele lor Dom- nului, Inteu aceasta zi, pomenirea prea cuviosu- | ui parintelui nostru Sofronie, episcopul Chiprutui, Stih :Stingand Sofronei toata patima trupease’, A aburat din trupul acest delut caire marirea, cereasc’ Acesta era nascut si crescut in insula Chi- pru, fiu de parinti crestini drept maritori, Era vestit pentru ascutimea si desteptaciunea min- fei sale, Caci cited si cugeta ziua si noaptea dumnezeestile Scripturi, si cuviniele Domnu- lui, Pentru care s’a facut atata de imbuna- tajit cu faptele, in cat s’a invrednicit a lua dela Dumnezeu mari daruri gi a face multe minuni, Pentru aceasta dup’ moartea lui Damian prea sfantul episcop al Chi- | prului, cu unirea a tot poporului sia epi- | scopilor, s’a agezat Arhiepiscop, prea sfin- tei biserici cclei din Chipru, Si dupa acea sta s’a facut imbogatitor sdracilor, aparator orfanilor, sprifinitor vaduvilor, ajutor sirim- | batatitilor, si acoperamantul ‘celor goli, Si dupa atitea nevoi, aga vie{uind, in pace s’a_mutat catre Domnut, Cu ale lor sfinte rugaciuni, Doamne mi- lueste-ne gi ne mantueste pre noi, Amin, Peasna 7, Irmos: chal cel de aur in cam- pul Deira cinstindu-se, cei trei tineri au defaimat po- »tunca cea prea fara de Dum- yhezeu, sifiind aruncati in »mijlocul focului, racorindu-se 124 ,au cantat: Binecuvantat esti »Dumnezeul parintilor nostri. Cu focul cel ganditor aprin- zand simtirile sufletului, focul pacatului |-ai intors in cenusa, cu lucrarea Duhului, si te-ai aratat luminat Patapie, can- tand: Binecuvantat esti Dum- nezeul parintilor nostri. Slava... Adancime de minuni, riu de vindecari, izvor pururea curgator, pariu care nici cum nu se sfarseste, s’a aratat mor- mantul téu Parinte, celor ce se apropie cu credintaé si cu caldura striga: Binecuvantat esti Dumnezeul parintilor no- stri. $i acum, a Nascatoarei: Ma indumnezeeste pre mine Dumnezeu cel mai pre sus de Dumnezeire, priimind din tine Fecioara chip de rob, siinnoieste cararile cunostintei, ca si legile firei, aducand mul- time de sihastri si cuviosi, cari canta: Binecuvantat esti Dum- nezeul parintilor nostri. Peasna 8-a, Irmos: Pre Dumnezeul carele s‘ QuAtindu-te pre tine insuti ‘de noroiul patimilor, cu o- sardie te-ai ardtat lacas lui Dumnezeu prealuminat, Parint- e strigand: Laudati pre Domnul, si-l prea inaltati intru toti vecii._122 # LUNA LUI_DECEMVRIE Cu rugaciunile cele catre Domnul, curateste-ne pre noi de toata intinaciunea, prin mij- locirea ta cea fierbinte; scapa din intreitele valuri ale patimi- lor, de boale si de nevoi, pre cei ce te cinstesc pre tine cum secade, Patapie. Binecuvantém pre Tatal, pre fiul, si pre ‘$fantul Duh Domnul.,.. Ocarmuindu-ti viata cu cu- viinté dumnezeiasca, cuvioase Parinte, te-ai ardtat purtator de grija, bine slujind la trebi- le sfintilor Cuvioase; cu cari te-ai invrednicit mostenirei cei de sus. Gi acum, a Nascitoarei: Curata care a facut cerea- sca fiinta noastra pdmantea- sca si peritoare, marirea inge- rilor si bucuria cuviosilor, ce- eace singura este stapana zidi- rilor, ca una ce a nascut pre Domnul, sa se mareascaé in veci. Irmosul: ‘Sa laudam, bine sa cuvantam... Pre Dumnezeu carele s'a »pogorat in cuptorul cel cu foc yla tinerii evreesti, si vapaia »intru racoreala o a prefacut, »ca pre Domnul laudati-llucru- »tile, si-l prea inaltati intru toti »vecii. Peasna 9, Irmos: Fiul Parintetui... zi de mantuire a_stralucit praznuirea ta, luminand inimile cele din intuneric, risi- pind negura patimilor, si ara- tand fii luminii, pre cei ce te cinstesc pre tine Parinte, omul lui Dumnezeu. Roada Tiveilor, odrasla pu- stiei, marirea si buna cuviinté a_calugarilor, pre luminatorul Vizantiei, pre Patapie carele s'a ardtat inger pre pamant, toti dupre vrednicie sa-l feri- cim. Slava... Impreuna vorbitor cu inge- rii, intocmai la stare cu cuvio- sii, cu proorocii, cu apostolii, cu mucenicii, cu ierarhii, fiind partas, Cuvioase; si slujind cin- stitei Treimi in curatia gandu- lui, roaga-te pentru noi toti. $i acum, a Nascatoarel: Taina cea mare a zamislirei tale cei mai pre sus de gand, infricogeaza pre ingeri, ceeace esti de Dumnezeu daruita;in- dulceste adundarile cuviosilor, Curata; veseleste pre sfintii pa- rinti, cari dumnezeeste te lau- da pre tine Nascatoare de Dum- nezeu, neispitita de nunta. Irmosul : Fiul Parintelui celui fara in- ,ceput Dumnezeu si Domnul, »intrupandu-se din Fecioara s’aIN OPT ZILE _ ,aratat noua, ca sa lumineze »cele intunecate si sé adune »cele risipite. Pentru aceasta »pre Nascatoarea de Dumne- »zeu cea prea laudata o marim. De tot omordnd cugetul cel eghiptenesc si asirienesc al pa- timilor, purtatorule de Dumne- zeu Patapie, ai urmat lui Hristos, cu bucurie purtandu-ti Crucea ta, si inchipuind Carmilul lui llie, sihastreste ai locuitin pustie Parinte, si luminandu-te Trei- mea, ai ajuns catre maltimea nepatimirei. A Nascatoarel: Maica a lui Dumnezeu Cu- vantului, telaudam cu dragoste, prin cantaéri de Dumnezeu in- suflate, prea sfanté Fecioara, noi cei ce ne-am mantuit prin tine; dé dara Nascatoare de Dumnezeu robilor tai celor ne- vrednici iertare, pace, si lumii- nare, ca poti cate voesti; ca una ce esti Stapana tuturor, prea marita Fecioara. A Grucii, a Nascatoarei: Prea curata Marie, toiagul cel prea cinstit, care a rasarit floarea cea nevestejita, daca a vazut pre Fiul sau pre Cru- ce pironit, plangand a strigat: Nu ma lasa fara de fiu, Stapane. $i cealalta slujba a Utreniei dupre randu- jalé si Otpusul. IN 9 ZILE, Zamislirea sfintei Anneli, cand a zamislit pre prea sfanta Fecioara, Nascatoarea de Dumnezeu. LaLaDoamne strigat-am. Stihinile pe 6, glasul al 4-lea, Podobie: Cela ce de sus esti chemat.., od mai pre sus de na- dejde zamislind cea stearpa, pre Fecioara ceeace era sd nascd pre Dumnezeu cu trup, cu veselie se luminea- za, dantueste si se bucurd, stri- gand cu glas mare: Toate se- mintiile lui Israil bucurati-va impreuna cu mine! Iata in pan- tece port, si defaimarea nenas- terii de fii acum o leapad, precuma voit Facatorul de bine, auzindu-mi rugdciunea; vin- decand inima cea cu. durere, prin durerile nasterii, precum s'a fagaduit. De doua ori, Cela ce din piatra seacd a izvorit apa, rod darueste pan- teceului tau Anno, pre pururea Fecioara Stapana; din carea va sé iasd apa mantuirii; nu vei mai ramanea pe pamant ca un pamant neroditor; te-ai instreinat de defaimare. Ca ai sa odraslesti pamantul cel ce va sa rodeasca spicul vietii, carele are sa stearga defdima- rile tuturor oamenilor; precum bine a voit, pentru milostivi-rea milei, a se inchipui in cel strein. De doua ori. Zicerile mai de ‘nainte ale proorocilor acum se implinesc; cd muntele cel sfant in pantece se alcdtueste, scara cea dum- nezeeasca se sddeste, scaunul cel mare al Imparatului se ga- teste, locul cel de Dumnezeu umblat se infrumseteaza, ru- gul cel nears incepe a odrasli; jata izvoraste nastrapa cea cu mirul sfinteniei a de Dum- nezeu inteleptitei Anna, oprind riurile sterpiciunei; pre aceasta cu credinta o fericim. pe doua ori. Slava. $i acum, glasul I-iu a tui Ghermand, Cea negraita de ingeri si de oameni, taina cea mare si din veac ascunsa, cea prea ma- rita, astazi in pantecele prea inteleptei Annei pruncase poar- ta, Maria fiica lui Dumnezeu, cea gatitaé spre lacasul impa- ratului veacurilor, si spre in- noirea neamului nostru; pre carea cu curataé cunostinta sa o rugdm, strigand catre dansa: Roaga-te Fiului si Dumnezeu- lui tau, ca ceea ce esti folosi- toarea noastra a credinciosilor, sd mantuiasca sufletele noas- tre, LA STIHOAVNA Stihirile, glasul al 5-lea, Podobie: Bucuri-te cémara.. Anna, Darul cel dumneze- _LUNA LUI DECEMVRIE esc, oarecand rugandu-se pen- tru fii, a strigat catre Dumnezeu si Ziditorul a toate: Adonai Savaot, Stil defaimarea nerodi- rei de fii; insuti dezleagd du- rerea inimii mele; deschide-mi portile pantecelui, si pre cea stearpa arata-o aducatoare de roada! Ca ce se va naste, dar sa-ti aduc tie, binecuvantand, laudand, si cu un gand marind milostivirea ta, prin carea se da lumii mare mila. Stih: Juratu-s'a Domnul lui David cu adeve- rind, gi nu se va lepadi de dansa. De demult rugandu-se cu credinta Anna cea inteleapta, si dela Dumnezeu cerand, glas ingeresc a auzit adeverindu-i dumnezeeasca plinire a celor ce acerut; catre carea cel fara de trup aratat a grit: Ruga- ciunea ta catre Domnuls'a apro- piat, nu te mahni, pardseste-te de lacrami; ca maslin bine rodi- tor vei fi, odraslind stalpare frumoasa pre Fecioara, care va inflori floare pre Hristos dupre trup; carele daruestelumei mare mila. Stih; Din rodul pantecelui tu voiu pune pe scaunul tt. Insotirea cea cinstita, rod zamisleste pre dumnezeeasca Mielusa, din care va sa ias& Mieluselul cel hranit cu cuvant negrait adevarat; cel ce era s& se junghie penturu toata lu-mea. Pentru aceasta bucurai du-se, aduc Domnului martu sire neincetata intru umilinta, ca au sa aiba pre folositoarea a toate. Pre acestia dar sa-i fericim, si cu credinta sa dan- tuim, dumnezeeste, intru zami- slirea Maicei Dumnezeului no- stru, care era sa se nasca din- trinsii, prin care se da din de- stul mare mila. Slava, $i acum, glas al 2-lea: Astazi din rédacina lui Da- vid raésérind imparateasca porfira, din Iesseiu incepe a o- drasli floarea cea de taina, in- tru carea a inflorit Hristos Dum~- nezeul nostru, mantuind sufle- tele noastre. ‘Troparul, glas al 4-lea. Astazi legaturilenerodireide fii se dezleaga, ca pre Ioachim si Anna auzindu-i Dumnezeu, mai pre sus de nadejde aratat le-a fagaduit a naste pre Fiica lui Dumnezeu, din care insus s’a nascut cel necuprins, om | facéndu-se; ingerului poruncin- du-isastrige ei: Bucura-te cea plina de Dar, Domnul este cu tine. IN NOUA ZILE { 125 LA UTRENIE La Dumnezeu este Domnul, Troparul de 3 ori. Dupa intaia Stihologhie, Sedealna glas tu. Podobie: Ceata ingereasci... Cer nouse zideste acum in pantecele Annei, cu porunca lui Dumnezeu Atotfacatorului, din carele era sa rasara Soa- rele cel mare si neinserat, lumi- nand toata lumea cu razele Dumnezeirii, pentru prea multa milostivire, unul iubitorul de oameni Slava, $i acum, iaré aceasta. Dupa a doua Stihologhie, Sedeina, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne intampina... Adame innoeste-te si Evo sdlteaza, ca pamantul cel sterp si neroditor, a odraslit roada bine inverzita, carea inflorit lu- mii spicul nemurirei, sitoata de- faimarea nerodirii de fii alepa- dat;cu cari impreuna veseliti- va, bucurandu-va astazi. Slava, $1 acum, glas acelegi. Podobie: Spiimantatu-s'a Iosif. Striga Davide: Ce s'a ju- rat tie Dumnezeu? Cele ce mi s’a jurat zice, iaté a si impli- | nit; dand din rodul pantecelui meu pre Fecioara, din careas’a nascut facatorul Hristos, noul Adam Impdarat preste scaunul meu, si astazi imparateste cel ce are imparatie neclatita. Cea126, stearpa naste pre Nascatoarea de Dumnezeu, si hranitoarea vietii noastre. CANOANELE Doua ale sfintel Anne: cel dintalu cu Ir- mosul pe 8, si al doilea, pe 6. Facerea lui Andrei. Peasna 1, glas t-iu, Irmos: cantare de biruintasa can- tam toti lui Dumnezeu, »celui ce a facut minunate mi- »huni cu brat inalt, sia mantuit »pre Israil, ca s’a prea slavit. Zamislirea ta de Dumnezeu inteleptita Anno astazi 0 praz- nuim; ca ai zdmizlit pre ceeace a incaput pre cel neincaput ni- cdirea, dezlegandu-te de lega- turile sterpiciunii. Rugiciunea dreptilor 0 ai auzit, cererile sfintilor stramo- silor tai le-ai plinit, Doamne, si acestora le-ai dat rod curat, pre ceeace te-a nascut. Anna cea marita acum za- misleste pre cea Curata, carea zamislit pre Domnul cel fara de trup, cel prea bun, si are sca cu trup pre Hristos. A Nascatoarei: Muntele cel sfant, pre carele mai ‘nainte l’a vazut proorocul cuduhul, din carele piatras’a ta- iat, sfaramand capistile idole- sti_cudumnezeeasca putere, tu esti Fecioara curata. sd nasca pre ceiace vasa na- | LUNA LUI DECEMVRIE. Alt CANON, al caruia acrostih 1a Greci este dupre Alfa Vita. Peasna 1, glas 1-iu, Irmos: Heistos se nagte, slaviti.. pre prea curata Fecioara Fiica lui Dumnezeu, ca- rea era sa fie Maica Ziditoru- lui, in pantece priimindu-o An- na, s’a bucurat strigand: Toate semintiile luilsrail bucurati-va impreuna cu mine, ca iataé si eu am zamislit. Cartea de care a proorocit proorocul, cea _pecetluita cu dumnezeiescul Duh, in pante- cele séu cuprinzandu-o Anna, tuturor a strigat: Pre ceea ce toate Scripturile mai ’nainte o a aratat, ma maresc eu odra- slindu-o astazi. In pantece incape si se zi- deste, Biserica cea dumneze- easca si mantuitoare; in mitras de maica se sddeste scara ce- eace duce pre toti oameniila cele inalte. A careia zamislire cu credinta sa o praznim. Catav Hiristos se naste, slavil Peasna 3-a, Irmos St se intareasca inima mea intru nddejdea bunatati- lor tale, Hristoase, ca neince- »tat cu cantare de lauda sa »Strig tie: Nu este sfant afara »de tine, iubitorule de oameni. Rod pantecelui de-mi veiIN NOUA ZILE darui,strigat-a Anna catre Dom- nul, ma voiu mari, si-l voiu aduce tie. Pentru aceasta a za- mislit pre Maica lui Dumnezeu cea prea curata. In gradina rugandu-te tu, gla- sul tau l-a auzit cel prea in- nalt, Anno de Dumnezeu inte- leptita, si rod darueste pante- celui tau, pre ceeace a deschis usa raiului cu Darul. Cele dupre lege savarsindu- le, si lui Dumnezeu fara _pri- hana slujind, porti in pantece pre ceeace era sa poarte in pan- tece cu adevarat pre Facato- tul legii, Anno cinstité. Pentru aceasta credinciosii te fericim. Toata nerodirea gandului meu celui sterp goneste-o, si aducator de roada prin fapte bune arata sufletul meu, prea sfantaé Nascatoare de Dumne- zeu, ajutatoarea credinciosilor. Alt Canon, Irmos: Fiului celui ce mai ‘nainte... Priimeste din tnaltime Ioa- chim, rugandu-se Domnului, ve- stirea cea doritaé, stand inain- tea lui ingerul, si zicandu-i: Du- te dreptule, cererile tale le-a plinit Dumnezeul tuturor. Chemand pre Dumnezeul tu- turor Anna oarecand stand in gradina; a vazut inger stand inaintea ei si zicand: Sa nu 127 te intristezi, ca ai sa fii maica Maicii lui Dumnezeu. Ravnind Annei ceeacea fost mai ’nainte de tine, rugaciuni lui Dumnezeu ai adus, si ai za- mislit pre cea Curata, care a pri- mit mai presus de fire in pan- tece pre Cuvantul cel neinca- put; umplandu-ne pre toti de Dar, cu buna nasterea ta, Anno. Sedealna, glas t-iu. Podobie = Ceata ingereasci... Ceata prooroceasca, mai ’na- inte a propoveduit de demult | pre cea tara prihana, curata Fiica lui Dumnezeu, Fecioara, pre carea Anna a zamislit, stearpa fiind si neroditoare. Pre aceasta astazi cu bucuria ini- mii sa o fericim, cei ce ne- am mantuit printr’insa; ca pre ceea ce este una fara prihana. Slava, $i acum, glas al 4-lea. Podobie : Cela ce te-ai inalfat... Joachim prea sfintitul, si An- na, Dar aduceau preotilor ce- lor de demult, si nu erau pri- imiti, sterpi fiind. Rugaciune au adus atunci Datatorului a toate, si rugdciunea lor auzindu-o, le-a daruit pre ceea ce este cu adevarat usa vietii; a careea sa cinstim sfanta zamislire. Peasna a 4-a, Inmos: @ Duhul vazand mai’na- inte prooroace Avvacu- »me, intruparea Cuvantului, || | ss 128 LUNA LUI DECEMVRIE pai proorocit strigand: Cand »se vor apropia anii, te vei "cunoaste, cand va veni vre- »mea te vei arata; slava pu- y»terii tale, Doamne. Q dumnezeeasca vestire! O strdin graiu! De voiu zamisli si eu, a strigat Anna marturisin- du-se, cdtre ingerul cel trimis la dansa, slava Domnului meu, celui ce face preaslavite. Bucurati-va impreuna cu mi- ne toate semintiile lui Israil, cé am zamislit in pantece Cer nou, din care steaua mantuirii va rasari peste putin, lisus datatorul de lumina; Anna bu- curandu-se a strigat. Auzit-a Dumnezeu suspinu- rile Annei, sia luat aminte Dom- nul rugaciunea ei, si risipind norul nenasterii de fii, cu lu- mina nasterii oa luminat prea slavit, caci a zamislit pre cea una Curata. A Nascatoarei: Fecioara, Nasc&toare de Dumnezeu, ceeace esti cort ne- intinat, pre mine cel intinat | cu greseli, curateste-ma acum, cu prea curate picaturile indura- rilor tale; si-mi da mana de ajutor, ca sa strig: Slava tie Cu- rata de Dumnezeu incununata. | Alt Canon, Inmos : Toiag din radicina lui Ieseeiu... Deschisu-s’a pantecele tau \ cel ce mai 'nainte era nerodi- tor, si a priimit Anno norul ceresc, din care rasarindu-ne Soarele cel luminos, pre totii-a luminat cu lumina adevaru- lui, si a gonit intune: icul cel adanc al nedumnezeirii. Scaunul lui Dumnezeu cel in chipul focului, in pantecele tau s’a asezat, pre carele se- zand s’a odihnit, si a sters osteneala tuturor celor bine- credinciosi; si curata cunostinta de Dumnezeu aintemeiat pre pamant, Anno fericita, de Dum- nezeu priimita. Jata Patul de carele mai ‘na- inte a proorocit Solomn, in pan- tece l-ai luat, pastrat fiind ade- varatului Imparat;spre dum-~ nezeeasca chemare a neamu- luiomenesc. Pentru aceasta pre tine Anno credinciosii cu bu- curie te fericim. Peasna 5-a Irmos: Résari noua luminaté lu- mind cea purureafiitoare, »celor ce manecam catrejudeca- ytile poruncilor tale, Stapane yiubitorule de oameni, Hristoa- »Se Dumnezeul nostru. Ceeace a rasarit din rada- cina lui David si a lui lesseiu, Anna acum incepe a odrasli toiagul cel dumnezeesc, care a odraslit floarea cea tainica, pre Hristos Ziditorul tuturor.Maica sa fiu eu! Anna a strigat; ma vor vedea popoa- rele, si se vor mira; ca iata voiu sa nasc, precum a bine- voit, cel ce a dezlegat lega- turile sterpiciunii mele. Pre prunca carea am za- mislit eu, glasurile proorocesti de departe mai ’nainte 0 au vazut, munte si usa neumblata; cu bucurie Anna a strigat, catre cei ce erau fata. A Nascatoarei: Nor si rai, si us& a luminii masa gi lana pre tine te stim, si nastrapa carea porti inlaun- tru mana, si dulceata lumii, curaté Fecioaré Maica, Alt canon, irmos : Dumnezeu find pacti. Pogoratu-s’a din munte Ioa- chim; nu tablitele legii luand, ci pre ceeace legea mai ’nainte 0 a insemnat, si toate zicerile proorocilor o au ardatat, pre Maica lui Dumnezeu cea curata, si sdltand a strigat: Maritu-s'a inima mea. Daca a simtit Anna oare- cand pre vifa cea cu bun rod sadita in pantecele sau, din carea a inflorit strugurul cel copt, carele ne izvoraste noua din destul vinul nemuririi; ce voiu rasplati tie indurate Doam- ne? a grait. IN _NOUA ZILE 120 | Nesuferind Ioachim sé vada | faptura stearpa de buna cre- | dinta, s’a rugat si inceteze | sterpiciunea Annei, si sé aiba fiicd, pre aceea din carea Fiul s’a dat; carele pre toti i-a facut fii Parintelui sau. i Peasna 6-a, Inmos: prooreculut Jona, urmand strig: Scoate viata mea din stricdciune Bunule, si ma »mantueste, Mantuitorul lumii, »pre mine cel ce strig: Slava nties. Cum incape in pantece ce- | eace a incaput pre Dumnezeu? ; Cum se naste ceeace a nascut | pre Hristos cu trup? Si cum | se apleaca, ceeace a hranit cu | lapte pre Domnul? R ugaciunea voastra auzin- du-o Dumnezeu, rod inmultit va darueste astazi prea lauda- ) filor, Ioachime si Anno. Pre porumbita cea curata | zamislindu-o in pantece, de bu- | curie duhovniceasca te-ai um- | plut cu adevarat Anno, adu- cand cantari de multamita lui Dumnezeu. A Nascatoarei: Valurile gandurilor si asu- prelele patimilor, si adancul pa- catelor, viforasc ticalosul meu | suflet; ajuta-mi sfanta Stapana.Alt Canon, Irmos: Din pintece pre Iona... Vmbrele legii au trecut, ca jata raza dumnezeescului Dar Fecioara norul se arata; din | care era sa rasara cu adevarat Soarele Dumnezeirii cel lumi- nat, Anna bucurandu-se a stri- gat, slavind pre Dumnezeul lui Israil. Streiné vedere de voiu za- misli si euf cea mai ‘nainte neroditoare si stearpa Anna a grait, daca a auzit pre ingerul vestindu-i, ca pruncé se va naste, si a strigat: Bine este, de se vor implini cuvintele acestei bine vestiri. Muntii si dealurile, campii si marea, multimea ingerilor si toata firea omeneasca, sa se veseleascé; ca dumnezeeasca Biserica Stapanului, incepatura impacarii a luat; a grait Anna cand s'a simtit ca a zamislit. CONDAG, glasul al 4-lea. Podobig : ‘atatu-te.ai astazi.. Praznueste astdzi lumea zamislirea Annei, care s’a fa- cut dela Dumnezeu; pentru ca aceasta a ndscut, pre ceea ce mai pre sus de cuvant a nascut pre Cuvantul. Icos. Tu cela ce ai dat Sarrei oarecind la batranete prea a- LUNA LUI DECEMVRIE danci, cu a ta purtare de grije si fagaduintaé, fiu pre marele Isaac; Tu cela ce ai deschis pantecele cel sterp al Annei maicii Jui Samuil proorocului tau, Atotputernice; si acum cautand spre mine, priimeste rugaciunile mele, si-mi plineste cererile, strigat-a cu plangere inteleapta Anna cea stearpa, si o a auzit pre ea Facatorul de bine. Pentru aceasta cu bucu- rie a zdmislit pre Fecioara, ceeace mai pre sus de cuvant a nascut pre Cuvantul. Intru aceasta lund in 9 zile, zdmislirea sfin- tei Annei_maica prea sfintel Nascatoare} de Dumnezeu. Stih yNu in dureri nagti precum Eva mai ‘na- inte, Céci rodul tau Anno, e implinirea celor proo- rocite. In pantece fntru a noua lund cu bucurie porti, Pre care cu rodul ei va méntui pre ai fui Adam stranepoli. Domnut nostru si Dumnezeu, vrand sa- si galeasca Biserica insuflefita si casa sfan- ta spre salasluirea sa, trimifand pre ingerul sau catre drepfii Ioachim gi Anna, din cari era sd se nase cea dupre trup maica-sa, a aratat mai ‘nainte zamislirea celei sterpe, care nu faced copii, ca sa adevereze nag- terea Fecioarei Mariei; sis’a nascut, nu pre- cum zie unii fara barbat, ci din fagaduinfa si prin saménfa barbateasca. Numai_singnr Domnul nostru lisus Hristos s’a nascut din sfainta Fecioara Maria mai pre sus de fire, precum el Insugs stie si find Dumnezeu destvérsit, a Iuat toate cele trupesti desa- varsit, precum a zidit si omeneasca fire din inceput, Pentru aceasta praznuim aceasta zi, caci ne aduce aminte bunele vestiri ce s'au dat de ingerul, carele a binevestit sfan- ta zamislire a curatei Fecioarei si Maicii Tui Dumnezeu,Intru aceasta zi, pomenirea sfintel proo- rocife Anna Maica lui Samuil, proorocul. Stin Anna proorocifa stearpa, naste fiu curat, Pre proorocul Samuil cet prin rugiciune luat, tanta si fericita Anna proorocita, era din cetatea Armatem, din muntele lui Eirem, Aceasta insofindu-se cu barbat din semintia Iui Levi, Eleana cu numele, stear- pa fiind na nastea, gi luand barbatul ei pre Fenana carea 0 pizmuia pre ea, a ndscut fii cu ea gi se bucura; iaré Anna totdea- una se defaima, Deci aceasta defaimata fi- ind de catre toate rudeniile gi prietenii, mult pentru aceasta se ruga lui Dumnezeu; cd ¢i aga sfintii_uneori cererile lor le iau tar- ziu, eu greu gi cu incetul dela Dumnezeu, Deci suindu-se odata Anna impreuna cu barbatul si in Silom, unde era sicriul legit si cortul lui Dumnezeu Atottiitorul, ca sa faca jertfe, gi savarsindu-se jertfele si cele- late indoite particele priimind, ea numai una singura a luat, pentrucd nu avea fii sau fica; si pentru aceasta desi foarte s’a scar bit, insa nu s’a desnadajduit, nici a scézut fata ei. Dara ce face? Slobozind pre bar- batul sau acasé, singura a ramas in casa Domaului; si arunc&nda-se la pamdnt se ru- gi intru acest chip: ,Doamne Dumnezeul rparintilor mei, daca cdutind vei cauta spre ‘mine roaba ta, si spre smerenia mea, si- imi vei da mie din pantece rod, fie pre pdansul il da sa fi slujeasca in toate zile- “le viefii sale“. Ce dara a facut Dumnezeu? A trecut cu vederea sugaciunea ei? Ba nu, dard ce? Fiindea Dumnezeu a vazut ca Anna nu se dep rteazi din cortul sau, ci se roaga si il || supara, a fagaduit nu numai ca-i va da rod din pantece, ci mai ’nainte i-a spus si nu- mirea celui’ ce se va naste. Si de acolea luand deplina tncredinfare, se pogora sal- ind si bucuréndu-se, gi luand in pantece a nascut pre proorocu! Samuil; si dupa ce ha infareat s’a suit in Silom, gi a cazut la Domnu! Dumnezeu, mulfamindu-i, gio a binecuvantat pre ea Ili preotul zicand: Dea {i tie Dumnezeu alt rod din pantece in lo- cul lui Samuil frului tau. Si indata luandu- sifiul s’'a pogorit pentruca era el foarte mic. lara dupace s’a facut mai mare, Iuandu-) de mana |-a suit in biserica Domnului Dum- IN NOUA ZILE 131 nezeu Atotfiitorulti, si dand datornica mulfamiti prin rugaciune Domnului, ta dat pre el in mainile [ui Iii preotul. Si facdndu-i ea efod, adica haina preofeasea, si stihar mic, copilul sluji&d Dominului: Dumnezeu ina- intea luf Ili preotul, Si vazand Anna se ve- seled, si adaogand, a nascut trei fil si tret fiice, si stindu-se in biserica, a cazut la Domaul marturisindu-se, si sculéndu-se s’a Tugat, c&ntarea aceasta, zictnd: Intarliwsva inima mea indru Domi; iaalfatues'a earnul meu intru Dunnezeul meu, largitues'a gura ‘mea asupra yrdjmasilor mei; vesetituem’am intru mantuiren ta. Si celeleite cuvinte ale cdntarii acesteea le-a’ cantat, ca 0 proorocita si maica_de prooroc, Pentru aceasta a si zis: ,Ca cea stearpa a nasent gapte i cea multi intru fii @ slabits, Asi pururea pomenita Anna spre multi ani indelungand in viata aceasta, si marturisindw-se Dom- nului pururea gi proorocind, s'a mutat cat e vegnicile locasuri, Intru aceasta zi, pomenirea prea cuviosu- lui parintelui nostru Stefan cel now stra lucit, ce se aflé in biserica sfantului An- tipa. Sth: Scxs-a pre Stefan din pimént gi din viata, ‘cu cununa slavii ceresti il incununeaza. fceasti din nou aratata_ stea, a fost pte vremea lui Teofil luptatorul de icoane, in anii opt sute doudzeci si noua. Nastere gi crestere a Constantinopolei, fara parintii sai se numiaw Zaharia si Teofana, Impodobiti cu tot felul de bunatati si de tn- felepciune $i locuind Ia locul ce se numeste Zevgma nu departe de biserica dumne- zeescului intaiului mucenic gi athidiaconului Stefan, Pre acest sfant avandu-l in pantece maica-sa, se fered de a mancd bucate gra- se, Indest landu-se numai cu paine, apa si verdefuri, panace La nascut pre el. lara di pace s’a’nascut sfantul, 0 minune! s'a ara- tat pre pieptul Iwi o Cruce ew chip de Iu- mina si prea frumoasa, insa aceasta era semn prea mare a ristignirii si a_nepatimirii, ce urma sa aiba sfantul la Iucrurile lumesti, lara dupace sla infagat cu pruncestile scu- tece, erd nevoe sa suga si fate dupre legile fini; sfantul acesta insa, s’a aratat_ mai pre ‘sus de legile firii, caci cfnd maica-sa132 LUNA LULDECEMVRIE manci mai multe bucate si se indestul’, atuncea el nu void nici sd se apropie de {ita ei. Deci de multe ori rmane& nesugand doua si trei zile, daca ar fi urmat sat mai- casa, si dar era de nevoe a se infrana maica, ca sd hraneasca pre acest daruit al ej fiu, Deci dela o asemenea pricina, spai- ma Impreuna si scarba cuprindea pre prie- fenii si rudele pruncului. Dupa aceea se boteazt pruncul, i se dez- feaga pruncestile scutece, i se opreste lap- tele, si céte putin creste si se trimite la pe- dagog ca sa invete stintitele Scripturi, pre care cu osardie le invata si era cu asculta- ye catre parinti. lara dupace a munit urato- tul de Dumnezeu Teofil, indata cu Dumne- zeeasca alegere s’a suit siantul Metodie pre patriarhicescu! scaun al Constantinopolei. Deci atuncea si cinstitul Zaharia, tatal sfan- tului acestuia Stefan, a fost hirotonit preot si s’a numarat in clirosul biseficii cei mari. Pe aceeas vreme si finl su acesta dumne- zeescul Stefan, tunzindu-i-se peri capului, s'a facut gi el cleric bisericesc, adica Anag- nost, si pe cat de adese ori tatal sat mer gea la bisericd, pe atata fi urma gi dumne- zeescul Stefan. lara pre la al optsprezece- Tea an al sfantului, a murit tatal sau Zaha- sia, deci !uand voie cucernicul Stefan, s’a inchis pre sine-si in casa de rugaciune a sfantulut verhovnicului Petru si ramaind acolo piturea, facea rugaciune, indestulandu-se numai eu hrana verdeturilor. Deci in vremea ce cuviosul petrecea cit acest chip, s’a aratat Ini intr’o noapte Petru apostolul Domnului si fa zis: Pace tie fi- ule, bun este acest inceput al osérdiei tale, Domnul sd te intareasca. Apoi dupa trei ani, s'a aratat lui si dumnezeescul sfintit mucenic Antipa si i-a zis: Pace tie fiule, canta-mi mie si nu te voit lasa. Deci de atuncea se da pre sine sfantul la mai_multa rugaciune si postire, manc&nd odata sau de doua ori in saplimana obignuita man- cate care eri verdeturi nesdrate. Cu acest chip curéfindu-se pre sine pururea pomeni- tul, s’a invrednicit de hirotonie preofeasca, si multe mini lucrd, Jara pre la anul al doisprezecelea al im- paratiel blagocestivului imparat Vasilie Ma- chedon, pre la al patruzecelea an al vats- tei sfantului, adica in anul opt sute sapte- zeci si nowa, $’a facut cutremur mare in Constantinopol, din care s’a destacut des- pre toate partile biserica sfantului Antipa. Deci a iesit de acolo cuviosul’si a intrat intr’o groap’ asemenea cu mormantul, si acolo a ramas doisprezece ani, avand sub sine scéndura asternuté cu sac de par si preste aceea culcandu-se, Deci din multa umezeala locului, au putrezit si au cazut perii capului sia barbii sale gi dintit sai au slibit si mai tot trupul i s'a slabanogit. Deci silit find a iesit din acea groapa abia fiind viu. Apoi imbracdndu-se cu ingerea- sca shima monahiceasca, a aratat mai mare si mai presus de om nevoinfa, cici cand | Slujia numai la imparatestile praznice du- pa iesirea dela Liturghie, pritmea o smo- china uscata sf igi clatea gura cu puting apa, si cu aceasta numaf se indestula de trei ori fericitul. Cu asemenea ostenicioase si aspre lupte ale postniciel, a petrecut acest ceresc ani intregi, cincizeci gi cinci, fara la anul al saptezeci si trei al vietii sale, sau mai bi- ne zicand al omortrii sale, gi-a dat sufletul in mainile fui Dumnezeu, Intru aceasta zi, sfinfii_ mucenici Sositeu, Narsi, si Isaac, ce s’au savargit prin sabie. 1 SURE Pre Sositew intru eet mantuiti Cuvén- tul il serie, _Fiind taiat pentru viafa cea cu netrecuta ves- nicie. Hristoase, Narsi persul ifi aduce capul prin a sa muncire. Ca un dar, mai mult spre a ta st Teac tana junghiere a implinit, A Ini Isaac fiul Sarret cel din patima lipsit. Cu ale ler sfinte rugaciuni, Doamne mi- lueste-ne, gi ne mantueste pre noi, Amin, Peasna 7a, Irmos: D e tinerii tai cei din cup- tor, Mantuitorule nu s'a yatins, nici i-a suparat focul. »Atuncea acei trei ca cu o gura »cantau si binecuvantau, gra- »ind: Binecuvantat esti Dum- ynezeul Parintilor nostri‘. De defaimarea nenasterii cetatean parintele nostrn Stefan, ude fii ca sA scape Anna a ru- gat pre Stapanul a toate, si glasul ei auzindu-l cel milo- stiv, i-a dat ei rod, pre ceea ce l-a nascut, precum a bine- voit. [mparateasca porfiraé in pantecele téu Anno incepe a se tese, care purtandu.o Dum- nezeu si Imparatul tuturor, se va arata oamenilor, si va smeri pre vrajmasii, cei ce se lupta cu noi. Mir cu bun miros in pan- tece ai zamislit Anno pre ceea ce a priimit mai pre sus de fire pre Stapanul mirul vietii, pre cela ce cu suflarile Daru- lui, a umplut de mireazma gandurile noastre. A Nascatoarel: Pre tine ca cela ce unul esti din Treime Hristoase, te slavim; ca din Fecioaraé intrupandu-te fara schimbare, cele omenesti toate le-ai purtat, nedepartan- du-te de firea parinteasca lisu- se, macar de te-ai si unit cu noi. Alt Canon, irmos: ‘Tinerii fn bund credin{a.. Rugul cel de foc purtator, pre carele la vazut Moisi de demult in Sinai, Anna l-a za- mislit in pantece, stingand focul nenasterii de fii, ca o necinste oarecare, celor ce canta: Dum- nezeul parintilor bine esti cu- vantat. Picdtura a curs acum mi- nunat in pantecele tau Anno, care toata apa vietii inlaun- tru o a luat; ceeace roureaza pre cei ce striga cu credinta catre dansul: Dumnezeul pa- rintilor, bine esti cuvantat. Cuib de pasare daca ai vazut, ridicandu-te in aripi cu duhul si cu rugaciunea, pre Porumbita cea nespurcata ai zamislit, care a purtat stalpare de maslin pre Hristos, Anno, carele ne-a scdpat de potopul cel intelegator. Peasna 8-a, Irmos: D° carele se infricogeaza ingerii si toate ostile, ca _ »de facatorul si Domnul, lau- »dati-l preoti, prea slaviti-l tine- yti, bine] cuvantati noroade, si-l »prea inaltati intru toti vecii*. Pre Imparateasa, de carea a proorocit David, iataé in pan- tece o priimesc, Anna a strigat, si voiu naste pre folositoarea tuturor credinciosilor, carea va s& nasca pre Hristos. Pamantul intru care s’a sa- lasluit Ziditorul pamantului, sceptrul cel sfant, sicriul cel nou, ndstrapa cea cu mana,134 incepe a rasdri in pantecele | maicii care 0 a nascut. | R ugul cel nears, sfesnicul | cel de aur, cdmara cea insu- fletita a Domnului Dumnezeu, toiagul cel cinstit, incepe a rasari in pantecele maicii ce- lei ce 0 a nascut. A Nascatoarei: Ridica-ma pre mine cel ce zac intru adancul rautatilor, bi- rueste pre vrajmasii cei ce acum se lupté cu mine, si nu trece cu vederea sufletul meu cel ranit de desfatarile netrebnice; ci te milostiveste Curata si-] mantueste. Ait Canon, Irmos: Cuptorul cel ricorit.. P entruce pantecele meu Lai facut neroditor de fii si tatele uscate? Precum mai ‘nainte ai zis prin prooroci Stapane, stri- gat-a Anna oarecand, dezleaga defatmarea nerodirii mele si- mi da rod, cu care sa strig: Bine sa cuvinteze toata faptura pre Domnul, si sa-1 prea inalte intru toti vecii. Intrat-a in pantecele tau A- nno sfesnicul, carelea incaputin taina faclia cea dumnezeeasca, ceeace a luminat toata suflarea cu razele cele de taind ale dumnezeestii cunostinte. Pen- tru aceasta bucurandu-te ai LUNA LUI DECEMVRIE strigat: Bine sa cuvinteze toata faptura pre Domnul, si sa-l prea inalte intru toti vecii. Poarta acum ca o insotire prea frumoasa, maritul Ieachim si Anna, pre Mielugaua cea dum- nezeeasca, din carea a stralu- cit Mieluselul cel frumos, cel ce s’a junghiat pentru noi toti; cu cariimpreuna bucurandu-ne sa strigam: Bine sa cuvinteze toata faptura pre Domnul, si sa-l prea inalte intru toti vecii. Peasna 9, irmos: [zvorl cel priimitor de vi- ata, si pururea curgator, »Sfesnicul Darului cel de lumi- | yna purtator, Biserica cea in- »Sulletita, cortul cel prea curat »carea este mai desfatata decat »cerurile si decat pamantul, »pre Nascatoarea de Dumne- |, »zeu, credinciosii o slavim‘. Izvorul cel de viata prii- mitor zamislindu-l Anno de Dumnezeu inteleptita, bucurie acum priimeste, luand in pan- tece Biserica cea sfanta; slavind pre Domnul, tu care cu lumi- na dreptatii esti stralucita. Sa se cinsteascd insotirea cea cinstita si prea slavita, stra- mosii Fiului celui mai ‘nainte de veci, cei ce au fost pazitori legii cu osardie, Joachim si | Anna, carii au luat incepatura ° bucuriei.__IN NOUA ZILE 135 Pre ceeace Daniil munte o a vazut, si Ioil pamant sfant si usA neumblata; iara altul o a propoveduit izvor pecetluit, sidumnezeeasca lana; pre Nas- cétoarea de Dumnezeu Fecioa- ta sé o laudim. ‘A Nascatoarel: Vapseala, care a vapsit lana intruparii Cuvantului celei ne- graite, cdadelnita cea de aur, masa pe care s’a pus painea Hristos, Nascatoarea de Dum- nezeu Fecioara sé se mareasca. Alt Canon, Irmos; Taina streina vad... Dantuiti toate sufletele si sdltati, acum s’a zidit paman- tul carele a rodit nearat spicul cel purtaétor de viata, din ca- rele mancand nu flamanzesc nici odata, cei ce slavesc bu- natatea lui. Ta Davide Psaltire cu alau- ta si canta: Tata s’a aratat si- criul lui Dumnezeu, de carele mai ‘nainte ai proorocit aratat; cel ce era sa lie spre innoire, prin carele ne-am sculat noi din caderea in pacat. Ca niste doua stele prea mari ati dat din voi raza cea prea luminoasd, care era sa rasard lumii pre Soarele cel mare. Pentru aceasta va laudam gi va marim Ioachime si Anno, ca pre niste inteleptitide Dum- nezeu. ‘SVETILNA, Podobie: Lumin’ neschimbata... Pre ceeace a nascut lumina, carea lumineaza toata faptura, astazi incepe a o inflori Anna din pantece neroditor; pentru aceasta sa neadunam toti, cdci avenit izbavirea osandirii Evei. Slava, $i acum, alta. Podobie: Cel ce ai impodobit.. Intelepciunea lui Dumnezeu si-a zidit ei-si casé din pantece sterp, pre Nascdtoarea de Dum- nezeu Maria; pre carea toate neamurile o fericim dupre vred- nicie. LA HVALITE Stihirile pe 4, glasul t-iu. Podobie : Cecace esti bucuria... Firea oamenilor care era mai ’nainte stearpa, odrasleste pre Fecioara incepatura nadej- dii bunei credinte cei catra Dumnezeu; prin care buna ro- direa bunatatilor se propove- dueste a se da prin venirea lui Hristos, intru zamislirea ei pre pamant. De doua ori: Ysa cea neumblata a im- paratului Hristos, cu sfatul lui Dumnezeu priimeste zamislire in pantece neroditor; care pu- nandu-se inainte pre pamant,136 se vor ridica portile cerurilor, si se va darui oamenilor in- trare. Celor mai ‘nainte de _veci, ce s’au vestit negrait dela Dum- nezeu oamenilor, a tainelor dumnezeesti si infricosate, in- cepatura prin credinta s’a ara- tat zamislirea cei Curate si fiicei lui Dumnezeu; prin care se ves- teste mai ‘nainte cd vor ince- ta lucrurile intunerecului si ale patimilor. Slava, $i acum, glasul al 2-lea: Astazi odraslind dinrdacina lui David, imparateasca_porfi- ra a luiloachim, incepe a cres- te floarea cea de taina, dintru carea a rasarit Hristos Dum- nezeul nostru, cel ce mantue- ste sufletele noastre. SLAVOSLOVIA cea mare: Ectenia si Otpustul. LA LITURGHIE Fericirile din Canonul dintaiu, Peasna 3 pe 4, si din Canonul al doilea, Peasna 6, pe 4. Prochimen glasul al 4-lea: Minunat este Dumnezeu intru sfintii sai. Apostol, ca- tre Galateni: Frafilor, Avraam doi feciori a aut... Aliluia. Evanghelia dela Lu Domnul: Nimenea aprincdnd Twnin CHINONICUL. Bucurati-va drepfii Intru Domnul.., LUNA LUI DECEMVRIE _ CLIERWM SISO SIIACICIeTS INTRU ACEASTA LUNA IN 40 ZILE, Sfintil mucenici Mina, Ermoghen si Evgraf, La Doamne strigat-am, Stihirile glas tiu, Podobie:: Prea laudajilor mucenici... M venice prea_ laudate Mina, pe pulpe fiind batut, si scofandu-ti-se ochii, si tdindu-ti-se limba cea graitoare de Dumnezeu, ai rabdat cu prea mare tarie, privind la raspla- tirile cele dumnezeesti. Pentru aceasta roaga-te, sa se daru- iasca sufletelor noastre, pace si mare mila. Maritul Ermoghen, taindu- i-se mainile si rabdand lipsi- rea picioarelor, si uitandu-se la foc, arata mai multa caldura a inimii, lipindu-se de Dum- nezeu. Caruia acum se roaga, sa se daruiasca sufletelor noa- stre pace si mare mila. Sdruncinandu-vi-se madula- rile, inteleptilor, ati fost arun- cati intru adancurile marii, mAritilor; iaré cu voia lui Dum- nezeu v'ati indreptat catrelima- nul cel adapostit al desfatarii, innecand rautatea_ sarpelui. Pentru aceasta rugati-va, sa se daruiasca sufletelor noastre pa- ce si mare mila. Alte Stihiri, glasul al 4-lea. Podobie: Ca pre un viteaz...; nuri supuindu-va, nu v’ati le- | padat de Hristos, nu ati jerttit =>— IN ZECE ZILE Ca niste stele mult luminoa- se intelegatoare, rasarind spre intarirea Bisericii, toata zidirea oluminati, buni biruitorilor mu- cenici, cu lumina patimirilor si custralucirile minunilor. Pentru aceasta astazi veselindu-ne sa- varsim pomenirea voastra cea | sfanta si purtatoare de lumina, | purtatorilor de cununi cei pu- rurea pomeniti. Ca o pasare bine cantatoare carea ai glasuit in dumbrava pa- timirilor, mdrite Mina, ai tras catre tine pre Ermoghen si pre Everaf, si dimpreuna -cu ei ai scapat de vicleniile vrajmasu- lui cele cu multe impletituri, | si ai zburat catre locasurile | dumnezeesti, si in cuiburile ce- resti. Pentru aceasta cu mari laude te cinstim. hipsindu-va pururea pome- nitilor de mAinisi de picioare, | taindu-vi-se si capetele, si mun- cindu-va, si la alte multe chi- idolilor; ci bucurandu-va v’ati mutat din viata aceasta treca- toare catre cea vesnica si dum- nezeeasca. Slava, glasul al 6-lea: Cu adevarat limba ta s’a ardtat mai veselitoare decat condeiul scriitorului, cel gral nic scriitor, Mina cel cu glas 137 frumos, ritorisind aratat cre- dinta cea drept maritoare si mantuitoarele dogme, prin ca- re Dumnezeu s’a prea slavit. Si pre Ermoghen l-ai aratat bine infrumsetat prea fericite carele prin tine a luat dum- nezeescul Botez, si l-ai facut | impreuna patimitor, si partas nevointelor, dimpreuna cu Ev- graf, cari bine au urmat tie. Si acum stand cu indrazneala inaintea scaunului Mantuitoru- lui, nu incetati a va ruga pen- tru sufletele noastre. $i acum, a Nascatoarei: Cela ce esti unul nascut, si de o fiinta cu Parintele tau, si cu Duhul, cela ce te-ai intru- | pat din Fecioara, fara ameste- care precum insuti stii, paz ste turma ta intru curatie, car- | muindu-o cu pace si intru o unire a gandului. A Crucii, a Nascatoarei: Podobie: A treia zi ai inviat... Fecioara curata si Maica ta, vazand pre poporul cel fara- delege, pironindu-te fara drep- tate pre lemn Mantuitorule, precum a zis mai ’nainte Si- meon, la cele dinlauntru s’a ranit. STIHOAVNA din Octoih. Slava, a sfintilor, glasul al G-lea: Ceat&é muceniceasca, apara- tori cu buna credinta se arata138, LUNA LUI DECEMVRIE astazi credinciosilor, surpand | toaté paganatatea tiranilor, Mina, Evgraf si Ermoghen, inte- Jeptii. Pentru aceea fiind intoc- inai la numar cu Treimea cea ; in trei lumini, luminandu-se cu norul dumnezeestii straluciri, se veselesc cu cetele cele fara de trup, rugand pre Dumnezeu sa mantuiasca sufletele noas- tre $i acum, a Nascatoarel. Podobie; Atreia zi ai inviat... Bratele tale cele curate, in- tru care ai purtat pre Dumne- zeu, intinzandule acum Preasfanta, acopere-ne pre noi de toata mania cea silnica, Nas- catoare de Dumnezeu curata, care esti nadejdea lumii. A Crucii, a Nascatoarei: Rastignindu-te indelung rabdatorule, ai clatit tot paman- tul, iar inimile credinciosilor | Je-ai intarit. Pentru aceea lau- dam, si cu dragoste ne incl nam puterii tale, cei neprice- pute. Troparul, glasul al 8-lea: Cu infranarea patimilor, chi- purile cele ca focul arzatoare si pornirile omorandu-le, mu- cenicii lui Hristos au Juat Dar, | a goni boalele celor -neputin- ciosi si a face minuni, vietu- ind si dupa sfarsit. Cu adeva- rat minune prea marital Ca oase goale izvorasc tamaduiri! Slava tie unuia inteleptului si Ziditorului Dumnezeu. Slava, si acum, a Nascatoarei, Cauta la sfargitul car} LA UTRENIE CANOANELE Amandoua din Octoih, si ale sfintilor pe 4. Al caruia acrostih, la Greci este acesta: Laud pre mucenicii cei tari, purtatorii de cu- uni. Facerea lui losif. Peasna 1-a, glasul 1-fu, Irmos: ristos se naste slaviti-l; B Hristos din ceruri, intam- »pinati-l; Hristos pre pamant, »inaltati-va, cantati Domnului »tot pamantul, si cu veselie »laudati-l popoare, ca s’a prea pslavit*. Fiind impodobiti cu cunu- nile slavii si stand inaintea scaunului lui Dumnezeu, si umplandu-va de dumnezeeasca lumina mucenicilor, izbaviti de negura patimilor, pre cei ce savarsesc cu dragoste pome- nirea voastraé, cea purtatoare | de lumina. Poftind buna lauda cea dum- nezeeasca, dorind de frumse- tea lui Dumnezeu, ati lepadat dulceata vietii si toata puterni- cia cea luminata, si prin moarte ati aflat viata nesfarsita, mucenicilor,IN 2ECE ZILE Slava: Infierbantandu-se de ravna dumnezeeasca, au stins focul nedumnezeirii, si cu credintaé sau aratat sfesnice luminate, luminand tuturor lumina bunei credinte, Ermoghen si Mina, cei prea intelepti. Gi acum, a Nascatoarei: R oaga-te Fecioara fara pri- hana neincetat Domnului si Stapanului, pre carele l-ai in- trupat din sangiurile tale unin- du-se cu noi, ca sd se izba- viasca robii tai de stapanirea patimilor, Preacurata. Peasna 3-a, Irmos; Fiului celui nascut... Cc u raza cereasca luminan- i du-se sfintii mucenici, au risipit intunericul inselaciunii idolilor, si ne-au stralucit noua || lunina de tamaduiri; cari can. tam Dumnezeului tuturor: Sfant esti Doamne! Vrmand omorarii Stapanu- lui celui ce este viu, minunate Mina, ti s’au sfdramat glez- capul tiranului vrajmas, inta- rindu-ti picioarele pe calea cea tare a muceniciei, prea vi- teazule mucenice. Slava: ]auda pre Mantuitorul Er- moghen, taindu-i-se mainile, nele picioarelor, si zdrobesti | 139 facand cu vapselele sangiuri- lor aratat, podoaba preotiei mai luminata, cu Darul aratandu-se ravnitor celui ce a patimit cu trupul. Gi acum, a Nascatoarel: Singura intre femei aflan- du-te mai frumoasa Fecioara, Hristos a iesit din pantecele tau, purtand trup, si luminand neamul nostru cu frumseti dumnezeesti. Pentru aceasta cu dragoste te cinstim. Inmosul: F iului celui nascut fara stri- »care din Tatal mai ’nainte de »veci, si mai pre urma din Fe- | »Cloara intrupat mai presus de »tire, lui Hristos Dumnezeu sa-i »Strigam: Cela ce ai inaltat cor- »nul nostru, Sfant esti Doamne*. Sedeaina, glasul al 8-lea. Podobie: Pre intelepciunea si cuvantul.. |, epidand slava lumeasca, s'au intrarmat cu puterea dum- nezeeascé, Mina, Ermoghen si ldudatul Evgraf, si cu gand hotarat au rabdat greimea chi- nurilor celor cumplite, necru- tandu-si trupurile. Pentru aceas- ta, dupa sfarsit aruncandu-se intru adancul miérii, s’au in- dreptat catrelimanul cel ceresc; cadrora cu credinta sa strigam: Rugati-va lui Hristos Dumne- zeu, iertare de greseli sa da- ruiasca, celor ce praznuesc cu40 dragoste, sfanta pomenirea voastra. Slava, glasul t-iu, Podobie: Mormantul tau... Minunatul Mina, prea lau- datul Ermoghen, doimea in- tru tot cinstita a sfintei Treimi, barbateste au calcat trufia cea de multi dumnezei, si savar- | sind calatoria prea sfintit, au luat din Cer cununi, cu pute- rea Duhului. $i acum, a Nascatoarel: Incaput-ai in pantecele tau prin dumnezeescul Duh, pre Facatorul tuturor, Dumnezeul si Ziditorul tau, ceea ce esti fara prihana Curata, si Lai nascut fara stricdciune. Pre ca- rele slavindu-l, te laudém pre tine Fecioara, ca pre un palat al Imparatului slavii, si ca pre © rdscumparatoare a lumii. A Crucii, a Nascatoarei: Si prin inima ta Fecioara | curata, si cu totul fara prihana, cu adevaérat a trecut sabia, daca ai vazut pre Fiul tau inal- fandu-se pre Cruce, ceea ce esti cu totul fara prihana; bine cuvantata Marie, scdparea pacatosilor, zidul si intarirea lumii. Peasna 4, Irmos: poiag din rddacina lui Ies- seiu, si floare dintr’insul LUNA LUI DECEMVRIE »Hristoase, din Fecioara ai ,odraslit, cellaudat din muntele ,cel cu umbra deaséa; venit-ai »intrupandu-te din cea neispi- »tita de barbat, cel fara de trup »si Dumnezeu; slava. puterii ytale Doamne“. Vestind legile cele lumina- te, faradelege scotandu-ti-se ochii, ai rabdat Mina, avand ochii inimii tale cautand cu deadinsul catre lumina cea ne- apusa, si cantand cu bucurie: Slava puterii tale Doamne. Aratatu-s’a limba ta prea in- teleapta, cand se taia, fiind as- cutita cu focul Duhului, ca vor- bia, cantand minunile lui Dum- nezeu, si neglasuirea judecato- rului aevea prefacandu-o, spre lauda bunei credinte a Faca- torului. Tare rabdand patima, se tae picioarele lui Ermoghen, céal- cand capul sarpelui, gatind ca- Jea marturisirii cu gand nea- batut, care duce catre lumina- rea vietii cei ceresti. Slava... Pazindu-ti sufletul neranit, ti se arata Hristos, vindecan- du-ti ranele Mina, si poruncin- du-ti sé rabzi cu barbatie, ca prin tine voitorul milostivirilor sa facd mantuire tuturor, celor ce priviau.IN ZECE ZILE $i acum, a Nascatoarei: Toiag din radacina lui Ies- seiu, si floare ai odraslit pre Facatorul a toaté lumea, carele a vestejit sadurile stiintii cei neroditoare, si noua ne-a sadit credinté adevarata, cu- rata Fecioara prea laudata. Peasna 5, Irmos: Pumnezeu fiind pacii, Tata indurarilor, pre Ingerul »Sfatului tau celui mare, daru- »indu-ne pace I-ai trimis noua. »Deci povatuiti fiind la lumi- »na cunostintii de Dumnezeu, »de noapte manecand, te sla- »Vim iubitorule de oameni*. Ce te turburiin desert? stri- gau impreund mucenicii, catre judecatorul cel faradelege, pe langa noi sta, dandu-ne pute- re, cel ce singur este nebiruit | intru tarie; pentru carele rab- dam chinurile cu vitejie. Fost-a tari de veste trece- rea lui Ermoghen ce) minunat catre Domnul; ca cu baia se curata, si cu alegere dumne- zeeasca priimeste lumina Ar- hieriei, luminand cu invataturi pre cei ce sunt in noaptea cum- plitii rautati. Slava: P arasind gandul cel neis- cusit al ritoriciei, wati vanat cu mrejele necarturarilor, in- 144 teleptindu-va Duhul cu adeva- rat, mucenicilor; si prin credinta, facandu-va tari in rabdare, ati infrant fot viforul muceniei. $i acum, a Nascatoaret: Aratatu-te-ai_ intrecand pre sfintii ingeri Fecioara curata, nascand pre Ingerul sfatului celui mare, pre Dumnezeul Em- manuil, carele cu pogorarea sa a facut pre oameni ceresti, pen- tru milostivirea cea nespusa. Peasna 6, Inmos: Din pantece pre Iona... Mantuesti pre Iona din hia- rd, care insemna ingro- parea ta cea detrei zile Atot- puternice; iara trupurile muce- nicilor, care s’au aruncat in mare, le indreptezi catre lima- nul adapostit al ingroparii; unde este dumnezeeasca vo- irea ta, spre paza noastra a credinciosilor. Trupurile voastre nebiruiti- lor mucenici, adancimea marii le-a dat nevatamate pe pamant, mergand inainte tngeri ceresti fericitilor, si aratandu-ne tutu- ror agezarea voastra, care este izvor de tamaduiri, si scapare de patimile sufletesti. Slava: Cetele ingeresti s'au mirat de rabdarea voastra; cum ati biruit cu trupul pre balaurul142 cel fara de trup, mucenicilor, si wati incununat cu cununile bi- ruintii, stand inaintea Scaunu- lui lui Dumnezeu, si luminan- du-va cu dumnezestile stralu- ciri. $i acum, a Nascatoarei: Incetat-a prin tine Fecioara moartea, cad ai ndscut viata Hristos, carele darueste nemu- rire si dumnezeeasca mantuire, celor ce bine cred intru el. Pre acesta roaga-l Preasfanta, sa se apere robii tai de toate gre- _ selile. Irmosul: Din pantece pre Iona ca »pre un prunc |-a lepadat hia- »ta marii, precum |-a priimit; »Si in Fecioara salasluindu-se »Cuvantul si trup luand, a ie- »Sit pazindu-o nestricata. Ca »cel cen’a patimit stricdciune, »pre ceeace |-a nascut, 0 a »pazit nevatamata‘. CONDAG, glasul al 3-lea. Podobie : Fecioara astazi... Ca niste stele luminoase, noaptea multimii dumnezeilor de tot o ati imputinat, si in’ mile credinciosilor le-ati lumi- nat cu lumina cunostintii de Dumnezeu, si pre toti i-ati ara- tat vase cinstite ale dumneze- escului Duh. Pentru aceasta laudim pomenirea voastra, ma- ritilor mucenici. LUNA LUI DECEMVRIE (cos. Ceata dumnezeeasca a mu- cenicilor Mina, Ermoghen si Ev- graf, impreuna cu credinta mar- turisind mandriile tiranilor le-au surpat, si munci suferind cu trupurile, s’au bucurat cu Duhul; ca cei cecu buna credinta pentru Hristos au patimit, si la Hris- tos cel ce i-a chemat, au aler- gat, ca niste mariti mucenici. Intru aceast& lund, in 10 zile, pomenirea sfinfilor mucenici: Mina Calicheladul adicd cel cu vers frumos, Ermoghen si Evgraf. ‘Stin: Taindu-se Mina, desi a canta nu poate, Dar gura celor de rea credinfa 0 astupa foarte Ermoghen reaua credin{a scuipand, A fost martor eredincios, prin sabie patimind, Sulerind Evgrafe, ale sabjet iufitele taeturi, Te-ai facut condeit bine scriitor, dupre sfintele Scripturi. Ina zecea zi afiluat sfargit de avoastre chinw Ase fost pe vremea imparafi lui Maximian; la carele pornindu-se nigte intrebari dela Alexandreni, a fost mis Mina de imparalul ca sa le dezleg fiind el invafat cu toatd infelepeiunea, si deprins la cuvinte ritorice, fiind invatat mai de multe ori la Atena, si dobandind cea de acolo buna graire, ca cel ce ed cu neamul ateniean, Acesta vind la Alexan- dria, na facut numai si cunoasea Alexan- drenii, intrebarile care scomise, dezlegand toata indoiala gi intrebarea, care se aduceau de dangii, ci a plecat si pre cei ce prlimi- sera cuvantul credintit Iui Hristos, ca_sa-l fie mai adevarat, gia tamaduit si multi bolnavi. Drept aceea imparatul afland de a- cestea, trimise pre Ermoghen eparhul, po- runcindu-i sa plece pre Mind, sa se lepede de credinta crestinilor, gi de nu ar vrea sa se supue, chinuindu-l in tot chipul, sa-1 piarza. Acesta aducand pre sfantul ta judecata, de vreme ce nu puted sal plece, ci veded ca-i sta Improtiva, int@iu puse de-i scoasera tal- pile picioarelor, apoi ti scoasera ochii, si fi laiara limba. $i vazdnd c& minunat se ta maduira acele parti vatamate ale trupuluiIN ZECE ZILE sat, si pre doi Ingeri cari-i acopereau capul sfantului Mina, pentru aceasta s’a intors gi acrezut in Hristos, lwand Botezul dela sfan- tul Mind. $i nu ttumai aceasta, ci si vred- nicla Arbieriei a luat-o dela Episcopii ce se adunasera acolo. Acestea auzind imparatu) scrise din nou la Alexandria si trimise de-i aduse; si cercand s&-i desparta de credinfa in Hristos, si vazdnd ci nu poate, porunci sa Impunga pre sfantul Ermoghen in pantece cu o sulitd, s8-i taie mainile gi picioarele, gi si-l pue pe un gratar de foc. Si ce va mai ramane din trup, sa-l arunce in rtu, lara pre sfintul Mind a poruncit sal spanzure intr’un loc intunecat, si sti lege de picioare © piatra foarte grea, Acestea facdndu-se du- pre porunica tmpanatului, sfinii tnsa prin dum- nezeeasca putere, de ingeri pazindu-se tn tregi si sanatosi,' au stalut tnaintea tmpara- tului, si iarasi'ca pre un pagan lau mus- frat. ‘Atuncea sfantul Evgraf, ce era sctiitor sfantului Mina, marturisi cu indrazneala pre Hrislos. $i a zis multe cuvinte Improtiva im- paratului, de fata defaimandu 1. lara tmparatul nesuferindu-se a fi biruit si Infruntat de cu- vintele sfintului, pornindu-se spre multa manie, scoase sabia si omori cu mana lui pre Evgrai; apoi impreuna cu sfantul Evgraf sau omorit si sfinfii Mind si Ermoghen de cutite, navalind asupra lor slugile imparatulut, Tara stintele lor moaste s'au adus prin porunca dumnezeeasca de s'au pus la Vizantia, unde se afla si acum facdnd multe minuni, i semne nepovestite. Intru aceasta zi, sfantul Gemell, pre Cruce sa sdvarsit. Gemell pentru Dumnezeu sufere a se ri- i prin Cruce spre a sa cunund a célatori. Acesta a stitut pe vremea_ fmparatului lulian Paravatul, tragandu-se din Anghira, din Epathia ce se numeste Climaxina. Deci treeand oarecdnd Iulian prin mijlocul cetatii Anghirei, a statut sfantul acesta fatig inaintea lui, si l-a ranit cu cuvinte indumnezeite ca cu sageti. lara imparaiul aprinzindu-se de manie, a poruncit de s'a_incins sféntul cu un brdu de fier rosit in foc, apoi a_porun- cit si urmeze pagdnului pe cale. lara dupa- ce a ajuns Paravatul la mica cetate Edesa, sfantul a fost intins de patru parti ale tru- pului, si ranit cu fepusi de lemn aseufite, Apoi i s’a strapuns trapul cu frigari infocate, si fiind spanzurat, s’a_sfagiat pretutindenea a fost bagat apoi intr'o tigae ce clocoted pe foc, plina de untdelemn, de rasina si de grésime, Si pe deasupra erd batut cu toiege de fier, ce aveau cangi. Insi din dumneze- easca puitere a cazut de sus ploaie repede sia sting focul, si a ramas mucenicul ne- vatamat. Acestea vazandu le spurcatul impa- rat, s'a spaimantat, si a poruncit sa bata cuie prin cap, pana vor ajunge la creerii sai. Apoi a fost spanzurat sus, si cu cufi- tele a fost despoiat ca o oaie dela picioare pana la umere. fara dupre dumnezeeasca economie intimpinand sfantul un preot, s’a botezat de el, caci inca erA nebotezat, si dupace s’a botezat, a iesit din santa colim- vitra cu totul sanatos, fard sa aiba pe trup vre’o rana, sau semn de rana; atuncea a ai zit din Cer dumnezeesc glas, zicandu-i: «Fe ricit esti Gemelle, caci mult te-ai ostenit». ‘Acestea aflandu-le spurcatul imparat, a span- aurat pre sfantul pre Cruce, si i-a pironit ew cuie mainile si picioarele, Deci aga spanzurat, facdnd rugaciune de trei ori fericitul, s’a dat duhul in mainile Domnului, Tara cinstitul sau {rup, pe taind oarecarii crestini pogordindu-1 de pe Cruce, I-au ingropat la loc insemnat, Intru aceasta zi, pomenirea prea cuviosu- lui parintelui nostru Toma Defurchinu. Stih;Toma puind pre Dumnezeu temelie prea nesfardmati, Se arati demonilor spaima prea infricogata, (cest sfintit Toma, ave’ patrie paman- tul acela, ce se afla fa poalele mun- telui numt Chimineu, Deci parintii lui erau oameni de rand gi cn tndestulare viefuind. Tara dupace a ajuns sfantul in floarea var- stei sale, a defaimat toate lucrurile lumesti, si ravnind viata monahiceasea, s’a imbra- cat cu ingereasca shima si s’a facut monah. Deci spore’ Intru nevointa fark de abatere, caci fericitul de mic copil hraned in inima sa dori! acesta, peniruca obignuid a se duce impreuna cu tatal sau la monastiri, in. varsté copilareasca. Si vazind viafa monahiceasca, ii crd draga gi priimita; pentru aceasta s'a si dat pre sine la un dascal din monastirile acelea, ca sii invete dela el si monahiceasca144 vieluire gi sfintele Scripturi, care le-a si ine vafat In putind vreme: Psaltirea, Apos- tolul si toat ceealalta bisericeasca’ slujba. Deci acesta precum am zis, castigandu-si duhovniceasca dorinta, ce din copilarie hra- nea gi vitejeste nevoindu-se, cu pustnice- stile nevoinfe sia inchipuit in sufletul sau ganditoarea frumsefe cu vapselele bunataiti- for, incat se pare’ ca 0 icoana dumnezeea- scd, carea indemna sd 0 urmeze pre cei ce © vedeau. Atuncea gi un boier slavit din cei mai insemnati ai Constantinopolei, Galohict cu numele, a zidit o monastire langa siul Saggaris. Deci sfatuinduese cu episcopul ce se ail acolo, fl ruga pre el ca sa-i aleaga pre unul din cei mai insemnafi monahi, din monastirile cele supuse lui si sa] ageze pre acesta igumen la monastirea fui cea din now zidita. Iara episcopul priimindu-i cererea, a sfatuit pre boer, ca fericitul Tomaeste vrednic si se fact igumen monastirii sale ca un barbat vestit si canon amanuntit al nevo- inti. Dec agezdndu-se igumen dumnezeescul Toma, infelepteste a ocrmuit monastirea aceea in destui ani. Dar cu cat el se ascun- de de oameni cu smerenia sa, cu atéta se vested la tofi, c4 este locas a toata fapta ‘buna, ci fiindea se mahnea caci alergau multi | 12 monastie sti turbura Tinigtea; ce a me- stesugit? Afland din monahii monastirii pre cel mai inbunatafit si agezandu-l igumen, el a luat rugacinile tuturor frafilor si intrand supt poalele unui munte ce era potrivit spre linigte, a locuit acolo; dar fiindca oile igi | cautaut pastorul si nu conteneau fratii mona- | stiri de a-l cerceta pre el, prin munfi si pre la poalele lor, pentru aceasta I’au aflat pre ella poalele acelea a muntelui, fara aparare, fara acoperamant si fara vreo alta mangéere. Deci socotind ei iufeala zdpezii gi a iernii si arsura verii, pre care le sufered pururea pomenitul, i! rug’ pre el zicand: Pentruce parinte cinstite, te necajesti pre sineti cu atitea de multe aspre deprinderi? Au nu socotesti neputinfa trupului, ce este zidit din pamant si are fiteascd ‘insusire sa se strice cu grabire, de vremuirile vremurilor? Deci abia gi cu greu s’a induplecat cuvi- osul la sfatul fratilor, si dar a indemnat pre ei ca si facad lui o mica chilie, care savar- sindu-se, s'a dus sfantul inlauntrul bisericii i SSS monastirii si plecdndu-si_genunchile la pa- mant, zicea rugandu-se: O Doamne! invred- niceste sa vie la noi nevrednicii, frafii acei osarduitori ca s& placid maririi tale, si dar atuncea a venit in monastire doi cucernici mireni, ca gi cand ar fi fost trimigi de Dum- nezeu, cari se Tugau sé se tunda in monahi gi sa facd ascultare lui gi tuturor celorlalti frafi. Pre acestia priimindu-i cuviosul, ca pre niste trimisi de Dumnezeu, i-a inbracat pre ei cu ingereasca shima si le-a pus nu- mele celor mai int4i alesi ucenici ai Dom- nului, pre unul adica numindu-l Petru, iara pe celalalt loan, $i fmpreuna cu acestia mai fierbinti faced rugiciunile sale catre Dum- nezeu. Ci tatal rautatii diavolul n’a suferit sa vada intra mult’ vreme vicleniife si mestegugirile lui biruindu se de sfantul. Ci mai intaiu, i-a adus Ini atéta muitime de {4nfari, in c&t nu puted nici putin sd se odihneasca, caci si cand se pleca batranul sase culce i se faced lui ca niste imbolditori, gi cand se scula spre rugacitine, intra prin gura sa pana in gatlej jara daca ar fi voit sasi mangaie ne, putina firii cu putina hrana, se umplea si aceea de (Antari, si aceasta’ mare rand, sufe~ Tindu-o sfantul intreg trei ani, nu suspina cu inpufinare de suflet, ci mai vértos mul- famind, cerea dela Domnul izbavire raului, Jara cand fugeau (Antari dupre iconomia lui Dumnezeu, veneait muste oarecare prea mari gi suparau pre Cuviosul impungandu-i ca sagetile pielea, care din mu'ta infranare era cit totul uscatd, deci cand iaragi fugeay mu- gtele atuncea veniau furnici, si se improti- veau multi ani, nevoitorului pustnicie’, in- trandu-i fara de frica si tn ochi st in nas. Deci fiindca eu toate acestea scarbelnice, vedea diavolul pre sfantul ca std ca un stejar tare si neclatit, incdt nowa ani, intra care a suferit mai sus zisele rane, s’au so- cotit la el ca o zi, pentru aceasta mai cu mare pornire a voit sa dea razboia Cuviosu- lui, si fiindca stia ca. nu da razboiu unei femei slabe, precum de demult a dat razboiu Evei cei luate din coasta lui Adam, ci case Iupta cu un barbat puternic, carele este cap femeii, pentru aceasta nu inirebuinteaza, improtiva lui organ numai pe un garpe, precum a intrebuinfat atuncea cand a dat razboiu stra- moasii, ci adunand nenumarata mulfime dei IN ZECE ZILE serpi, prin ei da razboiu sfantului, lara cu- vantul este silit s4 spuie 0 povestire prea- slavita cu adevarat si Infricogata, cach nu era loc nici inlauntru, nici afara,’ de chilia sfantului, Intru care ‘sa nu se vaz& sarpe, pentrucd ori in care loc std, acolo si sarpe se afld impleticindu-se la picioarele lui, si orice vas de trebuinfa apuca, inlauntrul tui afl gi garpe, si de cate ori voida se culcd pre pat ca sd se odihneasca putin de oste- nele, impreuna cu el se culeau si gerpit desi era nevatamat de ei, ci puterea dumneze- estii Pronii, Si aceasta mare rana, osuferea pururea pomenitul, nu odata sau de trei ori in zi cu noapte, ci pururea gi in tot ceasul si nu numai int’un an sau doi, ci intregi unsprezece ani, se supard de serpi, si ceeace era mai de minune, ca cuviosul n’a obosit, n’a cArtit, nu s’a scarbit cat de pu- fin, cia ramas mulfamind pururea lui Dum- nezeu, si ct osdrdie dand razboiu diavolu- lui celui ce-I razboia. Odinioara in vreme ce Cuviosul savarsia dumnezeesca Liturghie sise afl pre la sffrgitul ei, a egit dela o parte un cuinplit balaur, carele a incins tot colful bisericii, 3i fiindca fratele ce slujia impreunad cu Cu- viosul, a esit afara din biserica ca s& aduca obignuita apa calda, atuncea balaurul cazand jos din colt, s'a dus gi a statut la pragul usii bisericii, 0 vedere grozava, ca un bou aratindu-se si nu asi nici cum pre fratele sa intre, gi fiinded a sfarsit sfantul rhgaciu- nea gi a zis Vosglasul; a infeles insa ca fra- tele impreuna slujitorul a zabovit, a fost silit si s’a intors catre use ca sal cheme, atun- cea vede pre balaurul adica ca zacea preste Prag, iar’ pre impreuna slujitorul, ca sta afara ingrozit si tremurand, deci umplan- du-se de credinfa gi de Duhul sfant, si ne mai crufandu-se: Intra! a strigat cétre impreuna stujitorul, si acestea zicand, si iarasi linistit iar Impreana slujitorul imfrarmandu-se de glasul duhovnicescului sau Parinte, a trecut preste balaur, ca i cAnd or fi avut aripi si s'a dus catre cel ce lea chemat. lara dupace s'a_savarsit dummezeiasca Liturghie, atuneea Cuviosul fara si se dez- brace’ de preofeasea podoaba, a esit afara si mergind la balaur, i-a zis lui: lati 0 fiara, acum are s& vie’ sfarsitul si. plerzarea Intorcandu-se savarsia proscomidia Tainelor, | 145 ta prin dumnezeeasca Pronie, trmeazd-mi inle, si Indata balaurul mugcand ext dintli sai poala fclonului sfaintului, se taged de ea si se tara. Deci mergand departe de bise- ricd ca 0 aruncatura de sageata, si ajungand la 0. prapastie ce aved despre amandoua partile doi mici muntigori, a statut acolo la rugaciune si pre langa celelalte a zis gi acest de pte urma cuvinfel:,Doamne_ Dumne- »zeule, carele ai zis celor ce cred intr tine, Zsa calce preste serpi si preste scorpii, insui Sbinevoeste, ca si eu prea micul sa calc Spreste balaurul acesta, fa locul acestei pra- »pastii*. $i o minune! indata s'a sculat ba- Taurul in Sus gis’a surpat in acea deschidere de prapastie, si preste el aut cazut amandoi muntisorit aceia, si cu acestia s’a_umplut desertul prapastiel, Inc&t s'a indreptat locul si s’a facut ges. lara batranul mulfumind lui Dumnezeu, s’a dus la chilia sa, Si atun- cea s’a facut 0 minune streina, caci serpii ce-si aveau cuibutile sub chilia’ Cuviosului, * si suparau pre el in atafia multi ani, acestia zic, vizand slavita de dumnezeeasca lumina fafa sfantului, n’at suferit, ci ca gi cand s’ar fi izgonit de para de foc, asa indata tofi impreuna au fugit, si ducandu-se fa -locul unde s'a astupat balaurul, acolo si acestia toti s'au omorit, mulfime nenumarata fiind, Apoi au venit despre o parte multe pasiri, ca si_cind ar fi fost trimise de cineva si au méncat impreuna toti serpii. Deci de atuncea izbavindu-se de suparari dumnezeescul Parinte, a Iuat de fa Dum- nezeu Darul vindecarilor sia spune mai *nainte cele fiitoare, pentru aceasta si mai mult se da pre sine la mai aspra nevointa. Sidar vazdnd ca mulfi nazuind la el, ti tur- burau linigtea, pentru aceasta a hotardt si se duca la muntii cel mai din pustie, gi s’a si dus. Si pre ucenicul sau Ioan, ba lasat jgumen monahilor monastirii, lara ucenicului siu Petru, i-a aratat Cuviosul Darul vederii mai innainte care |-a lat dela Domnul, si Deci fiindea am pomenit de mai ‘nainte ve- derea si de proorocescul Dar al sfantului, von povestl aicea timai o isprava a acestuia si minune, si din aceasta una, vom arata foati mai ’nainte vederea Ini,” precum din marginea hainii, se arata cate este toata fesatura ei, precum zice obsteasca Parimie, dar n’a mintit mai ’nainte spunerea acestuia, |I | Leon infeleptul drept slavitorul imparatul Romanilor, carele a impératit in anii opt sute optzeci si sapte, acesta a scris pe hartie un cuget, ce -a venit intra inima sa, gi pe- cetluind hartia, o a trimis la Cuviosut, cerand ca sid dezlege acel cuget. Jara Cuviosul mai ’nainfe cunoscndu-o aceasta, a scris dimprotiva rispuns la cugetul imparatului, si indata ce a simfit cd a ajuns ta pragul usii chiliet aducatorul hartiei imparatului, a esit si Cuviosul, si intampindndu-l, i-a dat Tui raspunsul la imparateasca hartie, zicind si | aceasta: Priimeste pecetluita aceasta scrisoa- te, frate si te intoarce catre cel ce te-a trimis. Acestea auzindu-le trimisul s’a inspaiman- tat. Si ce Parinte ? a zis, ce sa spui celui ce ma trimis, pentru deziegarea cererii sale? Caci tun’ai Iuat inca hartia ce {i-a trimis? Pa- rintele i-a réspuns: Destul {ti este fie aceasta | fiule, destula, la Dumnezet este ingrijirea siPronia despre aceasta. Atuncea luand scri- soarea Cuviosului trimisul, s'a intors catre imparatul gi aratandu-i lui cele ce au urmat, ba facut de s’a inspaimantat, si dupace a cetit imparatul raspunsul sia vazut si im- plinitea raspunsului, a intrebuintat toate mij- Joacele ca si mearga sai vaza pre Cuviosul. Tara neméndrul si cu adevarat smerit cuge- tatorul Toma, a tntrebuintat un chip potrivit sina lasat sa mearga imparatul sa-l vaza. Deci acest cu Dar daruit Toma, pentrucd iubed linigtea, pentru aceasta dupace a agezat bine monastirestile Iucruri, s’a_ dus de acolo, si mergand la un loc greu de umblat, a locuit acolo singuratec, ca o pasare, sia petrecut acolo inchis, toata sfanta Patruze- cime si ag viefuid cu liniste. Iara daca s’ar fi intamplat vre unui frate vreo intamplare primejduitoare de suflet, atuncea Cuviosul merged la monastire gi cerceti pre fratele acela si pre ceilalti, apoi iarag se intorced Ja locul acel neumblat, ca la o mangdere si insufletire. Deci viefuind mulfi ani pururea pomenitul si ajungand la batranete unse si indelungate, s’a bolnavit putin, si asd si-a dat sufletul sau in mainile lui Dumnezeu. Intru aceasta zi, sfantul sfintitul mucenic Teotechi, de sable s’a savarstt. Stih: Teotechi, ca un fiu al fui Dumnezeu, Prin sabie merge citre Pirintele sdu. Intru aceasta zi, sfantul mucenic Marian, improgcat cu pietre s’a savargit nao ____LUNA LUI DECEMVRIE Stih +Lui Marian i se zdrobeste capul de im- progeaturi, Si ganditor merge spre dumnezeestile cunu Intru aceasta zi, sfantul Evghenie de toege batut s'a savarsit. Stih: Evghenie, batut cu toege, Spre cununa slavei, grabindu-se merge. Cu ale lor sfinte rugaciuni, Doamne mi- Iueste-ne gi ne mantueste pre noi, Amin, Peasna 7-a, Irmos: Tinerii in buna credinta fi- ind crescuti, pagdneasca »porunca nebagandu-o in sea- yma, de groaza focului nu s’au »Spaimantat, ci in mijlocul va- »paii stand au cantat: Dum- yhezeul parintilor nostri, bine »esti cuvantat*. Wnde se aude curat glasul celor ce préznuesc cu bucuros suflet, acolo v'ati saldsluit pati- mitorilor; si fiind plini de vese- lie cantati: Dumnezeul parinti- lor nostri, bine esti cuvantat. Dulce imi este moartea, pla- cut ca sé mor, striga Ermoghen; a vietui imi este Hristos, si a muri dobanda nespusa; sé mi se taie darmadularile, mie care- le cant: Dumnezeul parintilor nostri, bine esti cuvantat. Slava: Cu cuget intarit te-ai scris pre sine-ti in cartea celor vii, 0 intelepte Evgrafe! Ca taindu- ti-se capul, ai sezut pe sangele tau ca pre o carutad si te-ai mutat cdtre lumina cea nein- serata.IN ZECE ZILE 147 $i acum, a Nascatoarei: N earzandu-ti pantecele, ne- miscandu-ti semnele fecioriii, a iesit din tine Cuvantul cel ce s’a intrupat, dandu-ne noua nestricdciune si viata, celor ce cantam: Dumnezeul parinti- lor nostri, bine esti cuvantat. Peasna 8, Irmos: Cuptorul cel ricorit.. cate inaintea picioarelor tale cugetatorul deserta- ciunii, cdlcandu-se de tine Mina de Dumnezeu inteleptite; ca lipsindu-te de ochi side limba, | nu ti-a miscat gandul dela sta- rea cea mai buna. Pentru aceea veselindu-te ai strigat: Bine sa cuvinteze toaté faptura pre Domnul, si sa-l prea inalte intru toti vecii. Cand cu pornire gi cu voire cruda, te-a lipsit pre tine de maini si de picioare judecatorul cel prea faradelege, atuncea intelepte Ermoghene, dorind a patimi, cantai lui Hristos bucu- randu-te: Bine sa cuvinteze toaté faptura pre Domnul, si sa-] prea inalte intru toti vecii. Binecuvantim pre Tatal.. |, aud Mina dumnezeestile tale patimi, cinstesc nevointele lui Ermoghen, ma inchin moa- stelor, cant chinurile, legaturile, gonirile si moartea, prin carea vati inalfat catre viata, stri- gand: Bine sa cuvinteze toata faptura pre Domnul si s4-] prea inalte intru toti vecii. $i acum, a Nasc&toarei: N astrapa, carea {ii mana Dumnezeirii, te cunoastem pre tine Fecioara; sicriu, masa si sfesnic, scaun al lui Dumnezeu, palat si pod, carele treci catre dumnezeeasca viata pre cei ce cantd: Bine sd cuvinteze toaté faptura pre Domnul, si sa-l prea inalte intru toti vecii. Irmosul: Sa laudam, bine sé cuvantaém.., Cuptorul cel racorit a in- »chipuit chipul minunii cei mai »pre sus de fire, cd n’a ars »pre tinerii pre cari i-a priimit, »precum nici focul Dumneze- yirii pantecele Fecioarii in care ya intrat. Pentru aceasta can- »tand sa strigam: Bine sa cu- »Vinteze toata faptura pre Dom- ynul, si sa-l prea inalte intru »toti vecii*. Peasna 9, Irmos: Chipul nagterii tale... pe ca a stralucit tuturor praznicul cel luminat al mucenicilor celor cu chip lu- minos, luminand marginile lu- mii si imprastiind orbirea su- fletelor; sé ne adunam astazi cu osardie, ca sa ludm sfinte- nie. Cei ce ati castigat slava bu-. dumnezeire, Mina impreuné * Dumnezeu inteleptiti. 148, natatii ceresti, slava de carea | vati invrednicit, rugati-va sa | o dobdndeascd si cei ce cin- stesc cu credinta luminata po- menirea voastra; ca unii ce stati totdeauna inaintea lui Dumnezeu, marilor mucenici. Trupul si sufletul le-ati adus Facatorului tuturor jertfa fara prihana, arzandu-va de tot cu focul chinurilor, si v’ati numa- rat in tagmele mucenicilor, lu- minandu-va cu lumina prea curataé, ganditorilor de Dum- nezeu. | Slava: | Inaltatu-s’au catre locasurile cele luminoase, veselindu-se ceata cea dumnezeeasca a mu- cenicilor, si acum stau inain- tea Tatalui si Fiului si Duhu- lui indulcindu-se aratat de in- cu Ermoghen si cu Evgraf, de i acum, a Nascdtoarei: Ca o lumina de fulger a vazut firea noastra cea lepa- daté nasterea ta, ceea ce esti fara pribana, si s’a mantuit de noaptea necunostintii, si de patimile turburarii cei intune- coasd. Drept aceea, ca pre 0 pricina a mantuirii noastre te cinstim. Irmosul: Chipul nasterii tale cei cu- | LUNA LUI DECEMVRIE »tate, la aratat rugul cel ce ,ardea neaprins. Si acum te »Tugam ca sa stingi cuptorul »ispitelor cel salbaticit asupra »noastra; ca neincetat sa te »Slavim pre tine Nascatoare de »Dumnezeu‘. SVETILNA. Podobie: Cel ce ai impodobit Cerul... Cu cuvintele tale cele rito- ricesti, si cu dumnezestile mi- nuni Mina, ai tras dimpreuna-ti patimitori pre sfintitul Ermo- ghen, cum si pre Evgraf; iara noi cu bucurie va laudim. A Crucii, a Niscatoarel, asemenea: De Dumnezeu Nascatoare Marie, buna norocirea paman- tenilor, folositoarea pacatosilor, singura nadejdea crestinilor, mantuirea a toata lumea, sca- pa-ma de ingrozirea focului. A Crucii, a Nascatoarei: Daca ai vazut patima Fiu- lui tau, Nascdtoare de Dum- nezeu, cu jale strigai, lacra- mand neincetat: Ce ti-a ras- platit Fiule poporul cel nemul- tamitor; laud insa puterea ta. STIHOAVNA din Octoih, Slava, a sfingilor, glasul al 6-lea: larasi ne-a stralucit noua pomenirea cea de preste an a luminatorilor lumii: Mina, Ermoghen si Evgraf, luminand inimile credinciosilor, cu nevo- a |IN ZECE ZILE intele lor, cele prin Cruce pen- tru Hristos. Pentru aceasta sa aducem lauda lui Hristos Dum- nezeului nostru, cela ce i-ain- cununat pre ei cu slava si cu cinste. $i acum, a Nascatoarei: Cunoscut-am c& Dumnezeu s’a nascut din tine, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara; pre ca- rele roaga-l sé mantuiasca su- fletele noastre. A Crucii, a Nascdtoarei: Podobie: A treia zi ai inviat . Dironindu-te pre Cruce Hri- stoase, ceeace te-a nascut s’a ranit la inim, strigand cu jale: O Fiul meu! Scoala-te ingrab, ca si laud invierea ta. $i cealalta slujba a Utreniei dupre randu- iala gi Otpustul. SOSH LA LITURGHIE Fericirle din Octoih pe 4, si din Cano- nul sfinfilor, Peasta 3a pe 4. Prochimen, Apostolul, catre Efeseni : Pratilor, intériti-vit intru Domnul.. Aliluia, Evanghelia dela Lu Zisa Domnul ciitre ucenteii sai: Pazif CHINONICUL: Bucurafi-va drepfii intr. Domnul... SSS 149 (KCTS CCI KASIM) INTRU ACEASTA LUNA IN tt ZILE, Prea cuviosul parintele nostru Daniil stalp- nicul. La Doamne strigat-am, Stihirile glasul al B-lea, Podoble:Ce vi vom numi pre vol... e te vom numi Daniile? Sihastru, cd4 ai supus patimile gandului? Mucenic, ca ai suferit tot necazul? Stalp ri- dicat dela pamant la inaltime, intarit pe piatra adevarului? Nevoitor osardios, si doftor is- cusit? Roagaé-te sa se mantu- iasca sufletele noastre. Ce te vom chema Daniile? Dezradacinator patimilor, sisa- ditor bunatatilor? Facator de minuni adevarat, sirugdtor pen- tru pacatosi? Gonitor prea vi- teaz duhurilor, luminator stra- lucit al bunei credinte, locas Duhului, Bisericii folositor? Roaga-te, si se mantuiasca su- | fletele noastre. Ce te vom numi acum Da- niile? Pild& calugarilor si in- vatator postirii? Podoaba cre- dinciosilor, si insu-ti facator de vindecari? Sfegnic, care lumi- nezi lumina celor dintru intu- neric, impreuna cetatean, si in- tocmai la cinste cu ingerii? Lo- cuitor raiului si om ceresc? Roagi-te, sa se mantuiasca su- fletele noastre.150 LUNA LUI DECEMVRIE Slava, glasul al 5-lea, a lui Teodor Studitul, Binelucrand talantul, carele tis’a incredintat dela Hri- stos, cuvioase Parinte, te-ai | * aratat si dupa moarte infrico- | sat dracilor, si doftor a multe | feluri de boale; stalp si intarire si munte sfant al Bisericii lui Hristos. Pentru aceasta te ru- gam, Daniile facatorule de mi- nuni, cere sufletelor noastre pace si mare mila. $1 acum, a Nascatoarel: Ceeace esti plina de Dar, mijloceste cu rugaciunile tale, si | cere sufletelor noastre multime de indurari, si curatire greseli- lor celor multe, rugamu-ne. A Crucii, a Nascatoarel: Podobie: Bucuri-te cimara... Patima ta cea cinstita, va- zandu-o cinstita si prea cura- ta Maica ta, indelung rabdato- | rule Impdrate al tuturor, var- jj sand lacrami cu amar si ba- tandu-si pieptul, striga: Prea dulcele meu lisuse, bucuria mea cea mantuitoare, Jumina a toata lumea, dumnezeescule Soare neapus, cum voiu rabda, si cum voiu trai? Vazandu-te acum spanzurat pe lemnul Crucii ca un facator derele, si cu sulita ra- nit la prea curata coasta ta! Vai mie Fiule, si Dumnezeul meu! de nu-mi va straluci lumi- na Invierii tale. Troparul, glasul t-iu: Al rabdarii stalp ai fost, ravnind parintilor celor mai dinainte Cuvioase; lui lov intru patimi, lui Josif intru ispite, si vietii celor fara de trup, fiind in trup, Daniile parintele nostru; roaga-te lui Hristos Dumnezeu, sd mantuiasca suiletele noastre. Slava, $i acum, a Nascatoarei, Couté fa sfargitul cd LA UTRENIE CANOANELE. Amandoua din Octoih, $! al Cuviosulul pe 4. Al c&rui acrostih la Greci este acesta: Cu cantari laud pre Daniil stalpnicul. Facerea lui losif. Peasna 1, glasul al 8-lea, Irmos: sa cantém Domnului celui cea povatuit pre norodul »Sdu prin marea Rosie, cantare »de biruinta, ca s’a proslavit*. Vrand sa laud cu _cantari pomenirea ta fericite Daniile, trimite-mi din Cer raza purta- toare de lumina. Cu adevarat mare soare ai rasarit Parinte la marginile lu- mii; luminand adunarile cre- dinciosilor cu mila bunatatilor. Slava: Supuindu-te Parinte, legilor Stapanului, ti-ai omorat trupul cu infranarea, si l-ai supus du- | hului.IN_UNSPREZECE ZILE $i acum, a Nascatoarel: Cu totul s’a aratat om rama- | ind si dupa intrupare, ceeace a fost, Domnul cel ce s’a na- scut din tine neschimbat, Na- scdtoare de Dumnezeu. Peasna 3-a, Irmos: Doamne cela ce ai facut. Cc toiagul postirii ai des- picat marea_patimilor Parinte, ai trecut neinnecat, si ai ajuns la muntele nepatimi- rii celei adevarate, si te-ai unit cu Dumnezeu prin curatia gan- dului. | Suindu-te la indltimea buna- tatilor, te-ai facut cunoscut lu- mii, stand inaltat pe stalp, si luminand cu stralucirea minuni- lor celor minunate, pre cei ce a- lergau la tine cu credinta. Slava; : Fiind intarit pre piatra cu- nostintii de Dumnezeu, te-ai a- ratat nemiscat de toate mdestri- ile draciler, si intarindu-ti pe pamant trupul tau pre stalp, ti-ai ridicat sufletul catre Cer. $i acum, a Nascatoarei: Scapé-ma Stapand de im- presurarea patimilor, birueste pre vrajmasii mei, cei ce acum se lupta cu mine, si ma inta- reste pre piatra voei lui Dum- nezeu. Lumineaza-mi sufletul, ceeace esti usa dumnezeestii lumini. 151 Inmosul : Doamne cela ce ai facut cele ,deasupra crugului ceresc si ai zidit Biserica, tu pre mine »méa intaresteintru dragostea ta; »cd tu esti marginea doririlor, »§i credinciosilor intarire, unu- le iubitorule de oameni*. CONDAG, glasul al 2-lea, Podobie : Cautind cele de sus... Dorind de cele de sus, de la cele de jos te-ai mutat, si alt Cer stalpul ti-ai facut; prin care ai stralucit raza minunilor cuvioase Daniile; roagé neince- tat, pre Hristos Dumnezeu, sa mantuiasca sufletele. noastre. Sedeaina, glasul af 8-lea: Pododie : Pre Infelepeiunea gi Cuvantul.. Cu postirea, cu ostenelile, si cu rugaciuni impodobindu-ti sufletul cu cuviinté dumne- zeeasca, te-ai facut partas cu ingerii fericite, si cu adevarat ai luat Dar de minuni, a vin- deca boalele celor ce te cin- stesc cu credinté. Pentru a- ceasta si gonesti multimea dra- cilor, si dai tamaduiri oame- nilor, fericite Daniile, vredni- cule de laudd. Roaga-te lui Hristos Dumnezeu, iertare de greseli sd daruiasca, celor ce préznuesc cu dragoste sfanta pomenirea ta. Slava, $i acum, a Nascatoarei: Veniti toti credinciosii, sa152 LUNA LUI DECEMVRIE slavim cu laude pre Impara- teasa Maica Ziditorului, si lau- dandu-o sa strigam: Fecioara + cu totul slavita, ceeace esti pri- cina bucuriii, mantuieste pre cei ce te cinstesc, si cu ruga- ciunile tale izbaveste-i de tot felul de supdrari, de boale si de necazuri; caci ca o Maica a lui Dumnezeu ai indrazneala ate ruga, si a da tamaduire boalelor, si iertare de pacate. Pentru aceea strigam tie: Roa- , ga-te Fiului tau si Dumnezeu, ‘ sé daruiasca iertare robilor tai. A Crucii, a Nascatoarei: Vazand patima cea de Cru- ce a Fiului si Dumnezeului tau Curata, sfaramandu-te la cele dinlauntru, cu amar strigai vae- tandu-te, Preacurata: Cum de voie te-airastignit Stapane, cum ai priimit moarte trupeascd? Cu adevarat infricosata auzire! Pen- tru aceasta laud voirea ta Man- tuitorule, cea tainica si negra- ita; cA ai venit sd méantuesti zidirea ta cea ratacita. Ci scoa- la-te acum, umple inima mea de bucurie, si nu ma lasa sin- gura, sd ma cufund de inima rea, Cuvinte, cela ce ai um- plut de bucurie toaté lumea cea de sub soare, Peasna 4, irmos: 7 esti taria mea Doamne, tu si puterea mea, tu »Dumnezeul meu, tu bucuria »mea; cela ce n’ai ldsat sa- »nurile parintesti, si a noastra »saracie o ai cercetat. Pentru waceasta cu proorocul Avva- ,cum, strig catre tine: Slava »puterii tale iubitorule de ,oameni*. (a pre un soare luminos, Pa- rinte pururea pomenite, ai va- zut stralucind pre stalp, pre robul lui Dumnezeu Simeon, si cu dumnezeestile luminari care izvorau dela el, dumnezeeste te-ai luminat Daniile, si ai ur- mat vietii lui. Biruit-ai taberile dracesti cu arma credintii, si cu izvoarele rugaciunilor, ai innecat rautatea care o faceau celor ce inotau pre mare; si ai mantuit pre cei ce cantau cu credinta lui Hristos: Slava puterii tale iubi- torule de oameni. Slava: Suindu-te pre stalp prea fe- ricite, ai statut in picioare in toate noptile, ca si cum ai fi fost fara de trup; avand smerit ochiul sufletului, si ca o oglinda curataé priimind lumina Duhu- lui, si aratarile cele dumneze- esti, cu curaté cunostinta. $i acum, a Nascatoarei: hegile firii s’au innoit intru tine Preacuraté, cd ai ndscut pre Cuvantul datatorul de lege,IN UNSPREZECE cu adevarat mai pre sus de j pricina si de cuvant; carele a izbavit din necuvantare nea- mul omenese, cel ce canta cu credinté: Slava puterii tale jubitorule de oameni. Peasna 5, Irmos: prentruce m/’ai lepadat dela fata ta, cela ce esti lu- | »mind neapusa, si m’a acope- ,tit intunericul cel strein pre »mine ticdlosul! Ci ma intoarce, »si la lumina poruncilor tale »indrepteazd caile mele, ro- »gu-ma“. Ca si dobandesti cununa cea nemuritoare Parinte, ti-ai omorat poftele trupului si por- nirile patimilor le-aiinfranat cu ostenelele postirii, si te-ai ara- tat riu de minuni si izvor de tamaduiri, pururea fericite. Fiind intru uimire fericite,s’a infatigat tie minunatul Simeon, impreunaé cu doi ingeri, ara- tandu-ti tie Pdrinte calea pe care a umblat pre pamant, stri- gand: Vino gi stai langa mine, inaltandu-te catre Dumnezeu cu Darul. ‘Slava; Luminandu-te Parinte cu raza cea neiserata a dumneze- estii straluciri, ai gonit intu- nericul dracilor si negura pa- | timilor, site-ai aratat stalp lu- E He 153 minos si scara, care cu ade- varat duce pre credinciosi ca- tre Dumnezeu. $i acum, a Nascatoarel: Nascand pre Stapanul, te-ai aratat mai inalta decat puterile cele de sus, sifirea oameuilor o ai indumnezeit, Doamna Mi- reas dumnezeiasca. Pentru aceasta cu sufletul si cu limba te laudém Fecioara credincio- sii, Nascatoare de Dumnezeu prea adevarata. Peasna 6, Irmos: Curafeste-ma Mantuitorule... [,tminandu-se gandul tau cu apropierea catre Dum- nezeu Parinte, a ramas necu- prins de focul poftelor, si ne- ars de patimi, si mai pre sus de dezmierdarile trupului. Slava: Ymplandv-ti-se sufletul de apele cele facatoare de viata ale Darului Duhului, de Dum- nezeu inteleptite prea fericite ai izvorit izvoare de tamaduiri, care usucd paraele patimilor. $i acum, a Nascdtoarel: Pre tine te avem sprijini- toare si zid, toti credinciosii, cari pururea ne invaluim intru adancul rautatilor, si in valu- rile nevoilor, Nascdtoare de Dumnezeu, ceeace singura esti scdparea oamenilor“.Curateste-ma Mantuitorule, ,ci multe sunt farddelegile t ,mele, si ma ridicd din adan- »cul rautatilor, rogu-ma. Caci »cétre tine am strigat, si ma »auzi, Dumnezeul mantuirii mele“. ‘CONDAC, glasul al 8-lea. Podobie :Ca niste parga a firii... Ca o stea mult luminoasa, ; Suindu-te fericite pre stalp, ‘ lumea ai luminat cu cuvioase i faptele tale, si ai gonit Parinte intunericul inselaciunii. Pentru | aceasta te rugam pre tine, lumi- neaza si acum in inimile robi- lor tai, lumina cea neapusd a cunostintii. 1cos. Cantarea mea spre lauda nevointelor tale, este intinata Parinte, ca nu am inima curata; ‘ ci-mi da mie cuvant sfinte, ca curat sa laud viata ta, de carea s’au mirat cu adevarat si ingerii, ca ai fost ca un fara de trup, luand lumina cea ne- apusa a cunostintii. Intru aceastA Lund, in If zile, pomenirea prea cuviosului parintelui nostru Daniit stalpnicul, Stih:Pre stalp Daniil locuia mai ‘nainte, nui ca acum Ceful, Siin a unsprezecea zi, lisind pamantul a a- flat Edemul. Acesta a fost pe vremea lui Leon ma- relui imparat Vessul, dela Mesopotamia, din enoria Samosatelor, dintr'un sat ce se chiama LUNA LUI DECEMVRIE Vitara, si s’a niscut din parinfi anume Ilie si Marta; iara la al cincilea an al varstei Iui, I-au dus parinfii la-o monastire, si se faci vestit in viata’ schimniceasch, si spo- rind cu nevointa, s’a dus a sfantul Simeon stalpnicul de a Inat dela dansul binecuvan- tare. lard dupa dumnezeeasca descoperire, s'a dus spre partile Traciei, aproape de Vi- zantia, fa locul ce se chiama Anaplu, la care loc s’a Inchis tntr’o capiste idoleasca, sufe~ tind multe bantueli de diavoli; apoi suindu- se deasupra unui stalp, a petrecut intr’insul cu mult chin si rabdare, topindu-se de ar- sila, de raceala, si de bataile vanturilor, gi faci multe minuni, atéta cdt s'au vestit bu- nele ui fapte si la imparatul Leon gi Ja Ze- non, si la Vasilise tiranul, cari au mers de s'au inchinat sfantului; carele propoveduin- dule cele ce eran sa’ li se intample, si a jutorind sfintei Biserici, ce avea lupta cu ereticii, $i savargindu-si viata sfanta gi fara prihana, s’a dus catre Domnul, si i se face pomenirea 1a Anaplu, Intru aceast& zl, prea cuviosul parintele nos tru Luca stalpnicul cel now. Stih: Stalpul a ridicat pre Luca la inaltime... Jara Luca $'a ridicat mintea spre sivargire, Accesta er pe vremea imparatului Ro- mand batranul, sia lui Constantin Porfiro- genitul, si ginerile sau fiul lui Leon infelep- tul, de loc din Anadol. Deci cind s’a pornit pe’acea vreme rasboiu improtiva Bulgarilor, atuncea porunca imparatului a silit si pre Civiostl acesta sa mearga la razboiu; si cand s'a inclestat rasboiul, $i au cazut multe zeci de mii de _oameni, a scdpat acesta din dumnezeeasca Pronie, si s’a facut in urma monah, si sporind intru nevointa, s'a hiro tonisit preot, si purta lanfuri grele ca sd-gi domoleasca ‘trupul; postind cele ase zile ale siptamanei, alfa nu manca decat numai prescura ce-i aducea, gi verdefuri crude. Apoi s'a suit pe un stalp, gi acolo a petrecut trei ani, Si fiindea a auzit dumnezeesc glas ce-1 chem’, supuindu-se lui Dumnezen s’a_dus fa Olimp; de acolo s’a intors iarast la Con stantinopol gi la Halchidon, gi s’a suit iarigi pe alt stalp, si mii de minuni Iucrd. Deci aga petrecdnd pe stalp ani patruzect si cinci s’a mutat catre Domnul,Intru aceasta zi, pomenirea sfintilor mu- cenici Achepsal si Aitala. Slit; Achepsai vizdndu-mipre mine pitinind ‘Aitalé’ urmeazé-mi precum eu oarecand fie. Acesti sfinti se trageau din Persia din oragul numit Arvil, si Aitala era preot idoli- lor, cunostea insa credinta Iui Hristos, dintr’o pricina ca aceasta: adica caci si-a pus in minte numai sa mearga la episcopul cresti- nilor, indata s’a vindecat deo boalai ce pati me’, care era curgere de sange, Deci invatan- du-se gi catehisindu-se de episcopul credinfa lui Hristos, s’a intors fa orasut sau, ca sa se faca si celorlalfi dascal dreptei ‘cinstii, dar parit fiind Ia Domnul oragului ca este crestin, si marturisind pre Hristos, pentru aceasta Fa taiat o ureche sia aruncat la Inchisoare. lara sfantul Achepsai era diacon, si fiind prins a médrturisit buna cinstire. Deci a fost batut far milostivire, 91 impreuna cu Aitala a fost trimis la intaiul bucatar al im- paratului (fara intdiul bucatar era mare cin la Pergi), carele infatisandu-i pre ei. tmpa- ratului, si marturisind ef inaintea Iui pre Hristo, amandurora li s’au t&iat capetele, si aga aut luat fericifii cunuina muceniei. Intru aceasta zi, pomenirea oarecdruia mu- conic Mirax, si povestire foarte de folos. Sti: Fiestecarele slava lepadajilor de Hristos vizind, ‘Nimic nebuneste impotrivi-le afle-se barlind. cestfericit mucenic al lui Hristos Mirax, era dupre neam eghiptean, nascut din paringi crestini a cetatea ce se numeste Tenesi. Si dupace s’a botezat, se cresiea si se invafa de parin{ii sti neprihanita si curata credinfa lui Hristos, apoi mai in urma, din slabiciunea si ustirinfa mintii sale, s'a ingelat de diavolul, gi s'a dus fa cel de a colo Amiran si s’a lepadat, vai, de credinta lui Hristos, $i nu numai aceasta, ci si braul sia taiat, si Crucea a cileat in picioare, a luat sabia in maini, si striga jalnicu! cu- vant: Agarean sunt, si de astazi mai mult nu mai sunt crestin, Deci era cinstit si slavit cAfiva ani fang Amiran, si cei impreuna cu el, fara sa se tngrijeassa cat de putin pentru mantuirea sa. lard pain sai ifandu-se despre aceasta, mt conteneau rugand pre IN_UNSPREZECE ZILE 155 Dumnezcu, ca si schimbe gandul lui, Deci vazand Dumnezeu buna lor vointa, si sta- ruitoarea rugaciune, a schimbat inima fiului lor intru pocainta, pentru aceasta insusi Mirax, mergand la parintii sai, le-a zis: lata domnii si dulcii mei parinfi am venit, eu ticdlosul mam intunecat cu mintea, gi am facut aceea- ce am facut, deci acum ma rog sa ma fac iordg crestin, si sa fiu impreunct cu Voi. Iara patintit i-au raspuns: Noi fiule dupace ai facut raul acesta, multe lacrimi am varsat, si n’am conte- nit vreodata rugnd pre Dumnezeu, ca sa te lumineze, s& cunosti adevarul, si si te in- torci iarasi cdtre Hristos Mantuitorul tau, pentru aceasta acum mulfamim bundtatit sale, ca n’a trecut cu vederea smerita noastra ru- gaciune, insa fiule, precum gi tu. stii, noi ne temem de Amiran sa te avem impreuna, nw cumva s& ne primejduim pentru aceasta, pentruca dam prepus, c& noi te-am schimbat, Ci de voesti s& se ridice aceasta mare ca dere a lepadarii, si sa afli pre Dumnezeu milostiv, pe langa aceasta de voesti sa ne arati si pre noi neprihaniti, si sé te faci a- tat de apropiat si prieten al Ini Hristos, tn cat 4 stai si mijlocitor eatre el pentru’ tot neamul tau, aceasta fa: Du-te la Amiran, si precum in ‘priveliste te-ai lepadat de Hris- tos, aga in priveliste marturiseste-I pre el iaragi, ca gi cand n’am stiut nimic despre aceasta, $i cu. adevarat Dumnezeu, fiule, va bine indrepta drumul tau acesta, precum vo- esti. lara Mirax luand sfatuireaparintilor sai impreuna si blagoslovenia, Iuand inea si in mana sa'un brau, s’a dus in aduna- tea Agarenilor, Deci incingandu-se cut braul acela, inaintea Iui Amiran, a inchipuit cin- stita ‘Cruce pre un lemn, $i saruténdu-l pre el, a inceput sa strige cu toata puterea saz Doamne milueste! lara Amiran_prinzdndu-l, ia zis: Ce ai patimit? lara Mirax ta ras- puns: Abea acum mi-am venit in sine-mi din Intunecarea ce mi s’a intamplat dela di Jul, si_am cazut la Hristosul meu, si i nv’am facut crestin precum am si fost; deci am venit ca si o fac cunoscuta aceasta, gi fie si toatei adunarit tale, si sa marturisese cu adevarat Inaintea tutiror pre Hristos, iara legea voastra si o dau anatemei, Acestea auzindu-le Amiran, 1-a pus la tnchisoare, po- runcind ca s4 rime acolo trei zile fart de méncare sau bautura. Dupa acestea I-a scos156 dela tnchisoare sf I’a judecat jarasi, gi fiindca |-a aflat marlurisind pre Hristos, ‘Ia batut pre el masuratic, si aris I-a pus la inchisoare; si dupa alte {rei zile jars La judecat, gi aflandu-{ pre el cu sirguinfa marturisind pre Hristos, Fa batut cu vine de bou si iarasi Ja pus la inchisoare; iara dupa trel zile ia- rasi aducandul inaintea sa si vazandu-l cA cit térie si neschimbat marturised pre Hris- tos, -a batut fard de mila preste cele mai de inainte rane ale trupului, si a dat asupra-i cea mai de pre urma hotardre a morfii. Deci udndu-I slujitorii, au intrat in caic, precum le era poruncit, gi plutind pre mare ca patru stadif, au lasat de si-a facut rugdciunea, apoi jaw taiat capul si Lau aruncat pre el in adancul marii. $i trupal fui adica de a esit din mare sau de n’a iesit, aceasta nu s’a aratat;; iard cinstitul sau cap, a iesit ct adeva- rat di mare, pre carele cunoscandu-| oarecari crestini, eau Iuat ca un Dar de mut pret. fara pardti flind pentru aceasta la Amiran, i-au dat lui 0 suta de galbeni, si aga au fost lasati ca si-si aibd dorinfa lor cu slobozenie. Atuncea dar facdnd cutie de argint, au pus intr’insa mucenicescul cap cut cuvenita cinste si evlavie, si de atuncea pina acum izvoreste pururea tir mirositor, si savargeste multe si da multe feluri de vindecari, spre slava adicd, a Mantuitorului nostru Tisus Hristos, spre deplind incredinfare insa a celor ce se smintesc gi se indoesc pentru slava lui din ceruri, si pentru a acelora asemenea lui, intru aceasta zi, chinuirea sfantulul muce- nic Varsava. ‘Stih: Varsava jertfind, triieste isbavit de sabie, Dar dorind a trai sus, da capul cu multd evlavie. Acesta mérturisind de fata pre Hristos a- devarat Dumnezeu, i s'a taiat capal de Dom- nul Persidei. Intru aceasta zi, sfintii mucenici Terentie, Vichentie, Emilian si Vevea, Stih: Taindu-se se veselesc trei, si una, Pentru Treimea in trei fete, iar in fire una. Cut ale lor sfinte rugaciuni, Doamne milu- este si ne mantueste pre noi, Amin. Peasna 7, rmos: pineri evreesti, au calcat in cuptor vapaia cu in- LUNA LUI DECEMVRIE »drazneala, si focul in roua ]-au »Schimbat, strigand: Bine esti ,cuvantat Doamne Dumne- »zeule in veci*, Cetele ingerilor s’au mirat de starea ta prea fericite, purta- torule de Dumnezeu, ca in trup fiind, ai luat vietuirea acelora, strigand: Dumnezeule bine esti cuvantat. Cu inalta vietuire fara ma- terie si cu lumina prevazatoa- re stralucind, ne-ai dat raze de tamaduiri, noua celor ce te cin- stim cu buna credinta, Daniile purtatorule de Dumnezeu. Slava: Risipeste negura patimilor mele prea fericite, cu straluci- rea rugdciunii tale, si ma in- drepteaza catre cararile vietii pre mine carele strig: Binecu- vantat esti Doamne Dumne- zeule in veci. $i acum, a Nascatoarei: Fii milostiva, Fecioarad, mie celui ce sunt ranit cu arma pacatului, si ma tamadueste cu doftoria rugaciunii tale, pre mine carele strig: Binecuvan- tat este rodul pantecelui tau. Peasna 8, Irmos: De sapte ori cuptorul... ponrea cea desavarsit, var- ful bunatatilor ai ajuns cu adevarat, Parinte purtatoru-IN_UNSPREZECE ZILE le de Dumnezeu, usurandu-te cu aripile faptelor bune, si dim- preuna cu cei fara de trup strigi Daniile: Tineri binecuvantati, preoti Jaudati, noroade prea inaltati pre Hristcs intru toti | vecii. P uterea lui Dumnezeu in- tarindu-te de fata, te-a dispus a suferl greutatea gerului, ar- sita soarelui, putrejunile tru- pului, si inréutatirea viermilor, strigand: Preoti binecuvantati, popoare prea inaltati pre Hris- tos in veci. Binecuvantam pre Tatdl... Tov nou te-ai aratat Daniile, vrednicule de minune, fiind cuprins de multimea suparari lor si a necazurilor; ravni blandetii lui David, simplitatii lui Iacov, si curdatiii lui Iosif, strigand Stapanului: Preoti binecuvantati, popoare prea indltati pre Hristos intru toti vecii. §i acum, a Nascatoarei: Cei ce te cunoastem pre tine prea sfanta Nascatoare de Dumnezeu, urmand cuvintelor tale prea ldudata, te fericim acum, ca ne-ai ndscut noua pre fericitul Dumnezeu; pre carele laudandu-l in doua firi si intr’un Ipostas, strigam: Tineri bine- cuvantati, preotilaudati, popoa- re prea inaltati-l intru toti vecii. 157 Irmosul : Sa laudim bine si cuvantim... De sapte ori muncitorul »Haldeilor, a ars cuptorul ne- »buneste, cinstitorilor de Dum- »hezeu; iaraé vazandu-i pre yacestia cu putere mai bund »mantuiti, Facdtorului si Man- ytuitorului, a strigat: Tineri »binecuvantati, preoti laudati-l, »popoare prea indltati-] intru ytoti vecii*. Peasna 9, Irmos: Spaimantatacs'a Cerul... jaa ca ti s’au deschis tie Parinte usile cerurilor, mu- tandu-te si calatoria sdvarsin- du-o; cetele ingerilor te-au pri- mit, si datatorul de cununi Hri- | Stos te-a incununat pre tine cu marirea dreptatii. Pre carele ldudandu-l credinciosiiflslavim. Ca crinul campului ai inflo- tit Parinte in livada infranarii, ca Chiparisul te-ai ridicat la inaltimea desdvarsirii, ca ma- slinul te-ai aratat, ungand fe- tele si inimile noastre, cu un- tuldelemn al ostenelelor tale. Stalp intarit pre temeiul bu- natatilor te-a cunoscut lumea, turn nemiscat, izvor de minuni; liman de adapostire, comoara de vindecari, locas Duhului. Pentru aceasta astazi savar- geste pomenirea ta Daniile. Slava:158, Mai luminata decat soarele ne-a rasarit noud astazi, dum- nezeeasca pomenirea ta Cuvi- case, luminand inimile credin- ciosilor cu lumina dreptatii, si gonind intunericul patimilor celor pierzdtoare de suflet; care savarsindu-o cu buna cre- dintaé te laudam pre tine. $i acum, a Nascatoarei: Mantuitorule cela ce te-ai nascut, si ai pazit pre ceea ce te-a nascut nestricaté dupa na- stere, indura-te spre mine cand vei sedea sa judeci faptele me- le, si treci cu vederea nele- giuirile si pacatele mele; ca un Dumnezeu fara de pacat, milostiv si iubitor de oameni. Irmosul : § paimantatu-s’a de aceasta »Cerul, si marginile pamantu- »lui s’'au minunat, ca Dumne- »zeu s'a ardtat oamenilor tru- »peste, si pantecele tau s’a »facut mai desfatat decat ce- »turile. Pentru aceea pre tine »Nascatoare de Dumnezeu, in- ,cepatoriile cetelor ingeresti »Si omenesti, te slavim“. SVETILNA Podobie: Cu duhul stand in bicerica... Fiind inaltat cu trupul, ai vietuit necdjindu-te cu gerul si cu arsita, neplecandu-te in- tocmai ca diamantul, de nevo- ile firii, parinte Daniile prea LUNA LUI DECEMVRIE minunate. Pentru~aceea .te-ai invrednicit a dobandi gi cu- nunaé nemuritoare. Slavar Stalpul nevointelor tale striga cu glasuri negraite, ca ai patimit fara acoperemant, de impresurarile protivnice, de unde ca un purtator de lumi- | n& ai stralucit Parinte, lumi- nand toata faptura. Gi acum, a Nascatoarei: Marie Preacurata, cadelnita de aur, ceeace ai fost incdpere Dumnezeeirii celei_neinca- pute, intru carea Tatal bine a voit, si Fiul s’a saldsluit, si Duhul cel prea sfant umbrin- du-te Fecioara, te-a aradtat Na- scitoare de Dumnezeu. A Crucii, a Nascatoarei: Vazandu-te inaltat pre Cru- ce,si cu sulitaimpuns, Maica ta ceeace nu stie de Mire, din i- nima striga: Vai mie Fiule! Cel mai ’nainte fara inceput, cum suferi acestea acum tard dreptate, prea drepte? dela poporul cel nemultamitor, ne- cunoscator de bine si facator de rele. i cealalta slujb& a Utreniei dupre randu- iala, si Otpustul.| Te se va intampla Nasterea lui Hristos CADE-SE A STI: Ca dintru aceasta zi, din 1, se incepe Duminica sfintilor Stramosi, gi se sue pa- na in 17, ale acestei luni Decemvrie; si se face aga: in zi de Duminica, atuncea facem Dumi- nica Stramogilor in 11 zile, ale lui Decem- | vie; iara Duminica sfintilor Parinti, cea mai ‘nainte de Nasterea lui Hristos, in 18 | zile ale acestet Luni. lara de se va intampla Nasterea lui Hri- stos Luni, facem Duminica Stramosilor in 17 zile ale tui Decemvrie; iara Duminica sfinfilor Parinfi, cea mai ’nainte de naste- tea lui Hristos, in 24 Decemvrie. lara de se va intampl2 Nasterealui Hristos Marti, facem Daminica Stramosilor in 16 Decemvrie; ara Duminica sfinfilor Parintt | cea mai 'nainte de Nasterea lui Hristos, in 23 Decemvrie, lara de se va intampla Nasterea lui Hristos Miercuri, facem Duminica Stramosilor in (5 Decemvrie; iar Duminica sfinfilor Parinifi in 22 Decemvrie. lard de se va intdmpla Nasterea lui Hri- stos Jol, atunci facem Duminica Stramosilor in 14 Decemvrie, gi Duminica sfintilor Pa- rinti in 21 Decemvrie. fara de se va intamp{a Nasterea fui Hri- stos Vineri, atunei facem Duminica Stramo- gilor in 13 Decemvrie; iara Duminica sfin- filor Parinfi in 20 Decemvrie. Jara de se va intampl Nagterea lui Hri- stos Sambaita, se face atunci Duminica Stra- mosilor in 12'Decemvrie; tara Duminica cea mai ’nainte de Nastere, a sfiufilor Parinti, in 19 Decemvrie, De aici pazeste Duminica sfintilor Stramosi, in ce numar se va intampla. Tara desl este mai ’naintea Duminicii_a | 28, saut pe urma, la Liturghie, se citeste E~ vanghelia Duminicii a 28 dela Luca: Zis'a Domnul pilda aceasta, un om a facut cind maar lara In Duminica a 28, se citeste a ran- dului, care se va intampla. CADE-SE A STI De Duminica sfintilor Stramosi: Cand se va int&mpla Duminica sfintilor — _, IN_UNSPREZECE ZILE 159 Stramogi tn ziua Duminicif, se lasa slujba sfantulul ce se va intampl2 Intra acea Du- minied, si se cinta mai ’nainte Vineri la pavecernifa, Sambati seara la Vecernia cea mica, se canta slujba dupre obiceiu. LA VECERNIA CEA MARE. La Doane strigat-am: Stihirile Invierti 3, ale lui Anatolie 3 si ale Stramosilor 45 Slava a Stramosilor: Pre tofi Parintii cei mai 'nainte de lege... Si acum, a Nascatoa- rei, glastt] ce se va intimpla. La Litic, Sti hirile hramului: Sava, a sfinfilor Stramosi, Jas 1: Cu razele grairii_ de Dumnezeu, Si acum a Nascatoarel: lata sa plint pro- orocia Isaiei... La Stihoavna, Stihirile Invi erii, Slava, a Stramosilor, glas 3: Venifi inbitorilor de prazniec... Si acum, a Nascd- toarei: Fara samanta dela dumnezeeseul Duh... La bineeuvantarea painilor, Troparul : Nasedtoare de Dumnezeu Fecioarit, de doua ori, si al Stramogilor odata: Intru eredintit pre strémos LA UTRENIE. La Dumnezeu este Domnul, Troparul In- vierii de doua ori, Slava, $i acum, al Stra- mosilor. Dupa tntaia si a doua Stihologhie, Sedelnele Invierii, Dupa acestea Polieleu, si troparele Invierei, Soborul ingerese.. ADO! Ipacoi al_ glasului din Octoih, si Sedeaina sfinfilor Stramosi: Pre Avraam, pre fsadc, si gia Nascatoarei: “Lauda de Antifoanele glasului, $i Prochi- menul, Toata suflarea, Evanghelia Invierii, Invierea iui Hristos, Psalm 50, si Stihira Invierii. Canonul Invierei eu Irmosul pe 4, al sfintilor tineri pe 4, si al stramosilor pe 6. Catavasia; Hristos se naste.. Dupa a 3-a Peasna Ipacoi al Stramosilor: Fo2ul in rowa linerilor sa mutat., Dupa a 6-a Peasna Con- dacul Stramogilor: Chipul cel seris de mand. Si Ieos. Vinde-fi_ mina ta... Dupa_a 9-a Peasna, Svetilna Invierei, Slava, a Stramo- silor, Pomenirea parintilor astazi.. $1 acum, Taina ta Curata... La Hvatite Stihirile In- vierei 4, si ale sfinilor Stramosi pe 4. Slava a sfintilor Stramosi: Veniti tofi credinciosii.. Si acum, Prea binecuvantata esti... Slavo- slovia cea mare, Ecteniile si Otpustul. Sti- hira Evangheliei. Ceasul 1-iu, si Otpustul deplin,LUNA LUI DECEMVRIE _ 160 LA LITURGHIE | Fericitile glasului, pe 6, si din Canonul | Stramosilor, Peasna 3, pe 4. Dupa Esire, Troparul Invierii, si_al Stramosilor. Siava, $i acum, Condacul’ Stramosilor, Prochimen Bine esti cuvdntat Doamne Dum vinfilor nostri. Apostolul Stramos' ghelia dela Lucd. CHINONICUL. Laudati pre Domnul din cerari Altul: Bucurafi-va dreptii tntru- Domnul ciemeniaEaaES . Evan- DUMINICA SFINTILOR STRAMOSI La Doamne strigat-am, Stihirile pe 10; trel ale Invieril, trei ale’ lui Anatolie gi patru ale sfinjilor Strmogi, glasul al B-lea. Podobie: Raiul cel din Edem. avarsind astazi, credin- ciosilor, pomenirile Stramosilor, sa l4udam cu cre- dinté pre Hristos Mantuitorul si Domnul, cel ce i-a marit pre dansii intru toate neamurile; si a sdvarsit minuni prea sla- vite, ca un tare si puternic, si dintr'insii ne-a dat noua toia- gul puterii, pre singura care nu stie de barbat, pre dumne- zeeasca Fiicd, curata Maria; din care a esit floarea, Hristos, cel ce a odrazlit viata tuturor, si hrané neinputinataé, si man- tuire vesnica. Cela ce pre sfintii tineri din foc i-ai mantuit Stapane, si din gura leilor pre Daniil; cela ce a ai binecuvantat pre Avraam, pre Isaac robul tau, si pre la- cov fiul acestuia, ai binevoit din samanta lor a te face ca noi, ca sa mantuesti pre stra- mosii nostri, cei ce alunecasera mai ’nainte; ca rastignindu-te | si ingropandu-te si rumpand legaturile mortii, impreuna sa inviezi pre toti cei ce erau din veac morti, care se inchina Hristose imparatii tale cei vegsnice. Ca intr’o racoreala in mij- Jocul vapaii, in roua Duhului, bucurandu-se tinerii cei dum- nezeesti, umblau cu tainad in- trinsa, inchipuind Treimea si intruparea lui Hristos; si ca niste intelepti au stins prin cre- dinté puterea focului; si drep- tul Daniil, s’a aratat incuind gurile leilor. Pentru ale carora rugaciuni milostivindu-te, iubi- torule de oameni Mantuitorule, mantueste-ne si pre noi de focul cel nestins si vesnic, si ne invredniceste sa doban- dim cereascé imparatia ta. Ca intr’o roua fiind cinsti- tii si sfintii tinerii tai, in cupto- Tul cel cu vapaie si cu foc, mai ‘nainte au inchipuit cu taina venirea ta din Fecioara, care fara ardere ne-a stralucit noua; si Daniil cel drept si mi- nunat intre prooroci, aratand luminat dumnezeeasca a douaIN UNSPREZECE ZILE venirea ta; vazut-am a strigat, pana ce scaunele s’au pus, zice; si Judecatorul a sazut, si riul ' cel de foc a curs. De carele sd ne ferim Stapane Hristoase, cu rugaciunile lor. Slava, glasul al 6-lea, a lui Anatolie. Pre toti Parintii cei mai ‘na- inte de lege, sa-i laudam astazi credinciosii; pre Avraam de Dumnezeu iubitorul, pre Isaac cel nascut din fagaduinia, si pre Iacov, si pre cei doispre- ' zece Patriarhi; pre David cel prea bland si pre Daniil pro- orocul doririlor; impreuna cu dansii slavind si pre cei trei tineri, care au mutat cuptorul in roud, cerand ertare dela Hristos Dumnezeu, cel prea slavit intru sfintii sai. $i acum, Dogmatica glasulul. LA LITIE. Stihirile hramului, Slava a StrAmogilor glas teiu. Cu razele grairii de Dum- nezeu stralucind proorocii cei numiti cu nume mare, puru- rea se fericesc; si graiurile Du- hului rodind, nasterea cea ne- spusd a lui Dumnezeu tuturor au propoveduit; si dupre lege sfarsitul si-au luat, vietuind vi- eata prea minunata. $i acum, a Nascatoarel: lata s'a plinit proorocia I- . saiei, ci Fecioara ai nascut, tet si dupa nastere, ai ramas ca si mai ‘nainte de nastere; ca Dumnezeu era cel ce s'a_ na- scut; pentru aceasta si firile a inoit. Ci o a lui Dumnezeu | Maicé! rugaciunile robilor tai, ce se aduc tie in Biserica ta, nu le trece. Ci ca_ceeace ai purtat in bratele tale pre cel indurat, milostiveste-te spre robii tai, si-l roaga, sé se man- tuiasca sufletele ‘noastre. LA STIHOAVNA Stihirile Invierii din Octoih, Slava, a Stramosilor, glasul al 3-lea, a lui Ghermand: Veniti iubitorilor de praz- nuire, sa audam cu psalmi adu- narea Stramosilor; pre Adam stramosul, pre Enoh, pre Noe, pre Melchisedec, pre Avraam, pre Isaac, pre Iacov; si dupa lege pre Moisi si pre Aaron, | pre Isus al lui Navi, pre Samuil si pre David; cu cari impreuna pre Isaia, pre Ieremia, pre leze- chiil si pre Daniil, si pre cei doisprezece. Cu acestia pre Ilie, pre Eliseiu, si pre toti; pre Zaha- ria si pre Botezatorul, si pre cei ce au propoveduit pre Hristos, viafa si invierea nea- mului nostru. $i acum, a Nascatoarei: Mai pre sus de fire dela | dumnezeescul Duh, si cu sfa- tul Tataélui ai zamislit pre Fiul lui Dumnezeu cel ce este din| 162 Tatal fara muma, mai ‘nainte | de veci, si pentru noi din tine | { fara de tata fiind, cu trup lai | + nascut, si prune cu lapte |-ai | hranit. Pentru aceasta nu inceta a-l ruga, sa se mAntueasca din nevoi sutletele noastre. Troparul tnvierit, Slava, $1 acum, al Stra- mosilor, glasul al 2-lea: [ntru credinta pre stramosi i-ai indreptat, printr’ingii_ mai ’nainte logodindu-ti Biserica cea din pagani; lauda-se intru slava sfintii, ca din samanta lor este rodul cel prea slavit, ceea ce te-a nascut mai pre sus de fire. Pentru rugdciunile lor Hristoase Dumnezeule, mantu- este sufletele noastre. LA UTRENIE La Dumnezeu este Dorinul... Troparul Invierii de doua ori, Slava, Gi acum, al Stramosi- Jor. Dupa intala $i 'adoua Stihologhie, Se- delnele Invierii, cu ale Nascdatoar: -Dupa Poleleu, Ipacoi al glasului, si Se- dealna Stramosilor, glasul al 84 ea. Podobie: Pre injelepciunes si Cuvantul... Pre Avraam si pre Isaac si pre lacov, cu cantari toti sa-i laudim; pre David cel prea bland, si pre Isus, si pre cei doisprezece Patriarhi, impreu- na si pre cei trei tineri, cari au stins para focului cu pute- DUMINICA rea Duhului, si sa strigam catre dansii: Bucurati-va cei ce vite- jeste afi defaimat inselacinea [oo | imparatului celui nebun, gi lui | Hristos va rugati, iertare de greseli sa darueasca, celor ce cinstesc cu dragoste sfanta pomenirea voastrd. pe doua ori. Slava, $i acum, a Nascdtoarei hbauda de multumita dupre datorie, ca vaduva aceea doi fileri, aduc tie Stapana pentru toate darurile tale; ca tu te-ai aratat acoperamant si ajuta- | toare, scotandu-ma pururea | din ispite si din necazuri. Pen- tru aceasta ca din mijlocul cuptorului celui cu vapae sca- pandu-ma de cei ce ma neca- jesc, ajuté-mi Nascatoare de Dumnezeu, rugandu-te Fiului téu si Dumnezeu, ertare de greseli sa daruiasca, celor ce © se inchina cu credinta nasterii tale. Antitoance glasiju,o calla ale invtert, la Canoane, CANOANELE trel: Al Invierii cu trmosul pe 4, al Sfinfilor trei tineri pe 4, gi al sfinjilor Stramosi pe 6. CANONUL Sfinjilor tref tineri. Al caruia acrostih la Greci este acesta: Cu cantare marese pre cei trei tineri si pre marele Daniil. Facerea lui Teofan, Peasna 1, glasul al 8-lea, Imos: Apa trecandu-o ca pre uscat... pe Cuvantul cel fara ince- put, cel ce s’a nascut din Tatal mai ’nainte de toti vecii, cu dumnezeeasca cuviinta, ca- rele in cuptor cu inchipuire s’a vazut de tineri, sa-1 proslavim.SFINTILOR STRAMOSI Cuvintele paganului tiran | scuipandu-le tinerii cei de bun neam si rabdand, cu bucatele | ; cele faradelege ale Haldeilor na voit a se spurca. Branitu-v’ati cu cuvantul sufleteste, jara trupeste hra- | nindu-va cu mancarile care singure cresc, mai frumosi la fete decat cei ce se hraneau desfatat, v’ati adus Imparatului. A Nascatoarel : Veninul sarpelui, cel ce s’'a varsat amar in urechile Evei, l-a vindecat Fecioara ceeace a | rasarit din David, nascand pre Mantuitorul. Alt CANON al sfintilor Stramosi. Al carui acrostih este acesi Parinjilor aduc laud cu cuviinfa.,. Facerea lui losif. Peasna 1, glas t-iu, Inmos: Hristos se naste slavifi-l... [, 20a sa aducem Parinti- lor ce au stralucit mai ‘nainte de lege si in lege; si cari au slujit bine Domnului si stapanului celui ce a stralu- cit din Fecioara, si cari acum se desfateaza intru lumina cea neapusa. Pre Adam cel dintaiu sa-l cinstim, pre cel cinstit cu mana Ziditorului, carele ni s’a facut stramosul nostru al tuturor, si in locasurile ceresti cu toti ale- sii se odihneste. Slava. Pre Avel cel ce a adus daruri cu suflet de bun neam, pre carele la priimit Dumne- zeu si Domnul tuturor; acesta fiind omorat cu mana ucigasa de demult, la adus la lumina; ca pre un dumnezeesc mucenic. $i acum, a Nascatoarei: $4 auzim dumnezeestile cu- vinte, care au strigat ardétarea lui Hristos; ca iata in pestera se naste din Fecioara, care nu stie de barbat, a careea na- stere infricogata mai ‘nainte o a vestit cunoscatorilor de stele, steaua ce s’a aratat. Catavasie: Hristos se nagte slavifi Peasna 3, Inmos: Tu esti intarirea celor ce... Qunostinta de Dumnezeu invatata, castigand Sta- pane tinerii lui David, legile cele parintesti, cu dumnezeea- ‘sca intelepciune le-au pazit. Focul n’a ars prea curatele trupuri ale celor bine credin- ciosi; cd s’au adapat cu po- stul cel de suflet hranitor. Jpauda a toata lumea si prea slavita au cantat cei trei tineri, in mijlocul cuptorului, minunat fiind racoriti. A Nascatoarei: Ca sa nearati noua Stapane164 nasterea cea din trup fe- cioresc, ai mantuit in cuptor trupurile cele fecioresti. Alt Canon, Irmos: Fiulut celui mai ‘nainte.... bauda-se in lume dragostea lui Sit cea infocata catre Zi- ditorul; ca cu viata fara pri- hana si cu dragoste din suflet, dupre adevar i-a slujit lui, si acum in laturea celor vii stri- ga: Sfant esti Doamne. Cu gura si cu limba, si cu inima Enos cel minunat, s’a nadajduit a chema cu dumne- zeeasca intelepciune pre Dum- nezeu Stdépanul tuturor, si cu buna placere vietuind pre pa- mant, marire a luat. Slava : Cy sfintite cantari si feri- ricim pre Enoh; ca bine pla- cand Domnului, s’a mutat tn- tru slava, arétandu-se mai pu- ternic decat moartea, precum scrie, ca cel ce a fost slug prea dreapta lui Dumnezeu. $i acum, a Nascatoarei: Acum asteptarea neamuri- lor cea din Fecioara mai ’na- inte vine, si Vitleemul deschide cu cuviinté Edemul cel incu- iat, priimind pre Cuvantul in- trupat, carele si in iesle cu | trupul s’a culcat. Ipacoi, glasul al 2-lea. DUMINICA, Focul in roua tinerilor s’a mutat, plangerea intru bucurie femeilor s’a schimbat; ca in- gerul a slujit amanduror mi- nunilor; acelora adica spre o- dihna, prefacand cuptorul, iara acestora vestind invierea cea de a treia zi; incepatorule al vietii noastre, Doamne slava tie. Peasna 4-a, Inmos: Auzit-am Doamne taina.. Dauiil celprea ’ntelept dum- nezeeste fiind luminat la minte, visurile celor singuri staépanitori le-a dezlegat, cu dumnezeescul Dar. Straluceste cu minuni in cuptor nevointa tinerilor, cd pre tiranul l-a vanat spre cu- nostinta ta, Atotputernice. Organele cele cu glas toc- mit, si versurile cele bine al- catuite ale muzicii, pre cei vi- teji nu i-au amagit, si chipului celui de aur nu i-au plecat. A Nascatoarei: Cu cantari, ceeace esti cu totul ldudata, tinerii cei din Vavilon, au cinstit pre Fiul tau Dumnezeul cel prea inalt, pre carele in cuptor I-au cu- noscut. Alt Canon, Irmos: Toiag din ridacina lui Iesseiv... b auda sa aducem lui Dum-SFINTILOR STRAMOSI nezeu, cinstind pre Noe cu can- | tari cel ce a fost cu adevarat drept; ca intru toate cu dum- nezeestile porunci fiind impo- dobit, s’a aratat bine placand lui Hristos; caruia cantém cu credinté: Slava puterii tale iubitorule de oameni. Vazand Dumnezeu,bunnea- mul cel curat al mintii tale, si cu totul desavarsit, Noe, te-a aratat pricinuitor de a doua lume, cu adevarat; care i-ai pazit samant{a din tot neamul in potopul cel simtitor, precum insusi ti-a poruncit. Pre Noe, cel ce a pazit le- gea lui Dumnezeu nestricata, | si s'a aflat atuncea drept in neamul sau, si in corabie de lemn a mantuit multe feluri de animale din porunca Atotfaca- torului, intru cantaéri cu buna cinste sa-l fericim. Slava: Vin de umilinté izvordste pomenirea ta, noua celor ce te cinstim pre tine Noe fericite, carele totdeauna veseleste su- fletele si inimile celor ce cu- rat fericesc obiceiurile tale ce- le cinstite, si viata cea dum- nezeeasca. $i acum, a Nascatoarel: Accum mantuirea noastra in iesle se culca, si cu scutece se 165 infasé ca un prunc. Maghii a- stronomi vin dela rasarit sa vaza, ca pre un Dumnezeu si Imparat, pre acesta ce s’a na- scut pre pamant, si sé i se in- chine credincios cu daruri. Peasna 5, Irmos: Pentruce m'ai lepadat... nvatati fiind in legea Man- I tuitorului, nu s’au lepadat robii tai, marele Daniil impre- una cu cei trei tineri de Dum- nezeu inteleptiti; ci tarie luand dela tine Facdtorul de bine, pre tirani vitejeste i-a biruit. Pr gand s’a invatat Da- niil iubitorule de oameni tai- nile tale, c& te-a vazut cu cura- tia mintii pe nor sezand ca un fiu omenesc, si ca un Judeca- tor si Imparat al tuturor nea- murilor. f [mpodobitu-s’au o tineri, mai mult decat piatra sapfirului tru- purile voastre, si ca stralucirea aurului. Ca ravna bunei cre- dinte aprinzandu-va, umblati in cuptor bucurandu-va, si purtand dantul a toaté lumea.. A Nascatoarei: Daniil cel dumnezeesc, mai ‘nainte te-a insemnat munte Fe- cioara, si cei trei tineri vazand vapaea racoritaé, cu cantéri au laudat pre cel dumnezeesc nas- cut al tau, ca pre Mantuito- rul, Ziditorul si Domnul,Alt Canon, Irmos: Dumnezeu fiind ptcii.. Cudumnezeesti laude sa se cinstzasca Sim, cel ce si-a a- gonisit binecuvantarea_parin- teasca, si inaintea lui Dumne- | zeu bine placut s’a aratat, si cu cetele stramosilor s’a im- preunat, si se odihneste bu- curandu-se, in laturea celor vii. I nvrednicitu-s'a Avraam ca un prieten al lui Dumnezeu a vedea ziua Ziditorului sau, si s’a umplut de bucurie duhov- niceascaé. Pre acesta dard, cu dreptatea mintii cinstindu-l, sa-] fericim toti, ca pre un rob cre- dincios al lui Dumnezeu. Slava: Vazut-ai pre cat este cu pu- tintaé omului a vedea Treimea, si pre aceea o ai ospatat ca un prieten prea de aproape, prea fericite Avraame. Pentru aceasta plata ospatarii de stre- ini ai Iuat, ca sa fii prin cre- dinté taté a multe neamuri. $i acum, a Nascatoarei: Cel deplin s’a desertat cu trupul pentru noi, si inceput a luat, si a saracit cel bogat, Cu- vantul lui Dumnezeu fiind, in ; ieslea dobitoacelor s’a_culcat ca un prunc, rezidind toate cele din veac facute. DUMINICA Peasna 6-a, Irmcs. Adancul pacatelor si viforul.., S tpanitori fiind preste pa- timile sufletesti cu pute- rea Cuvantului, preste tarile neamurilor haldeesti domni vati facut. Ca fapta buna stie da cinste celor ce o castigad, o intelepti nepoti ai lui David! In moarte purtatoare de viaté imbracandu-se Daniil de demult, pre balaurul cel amar- nic ce se credea la Haldei pa- ganeste ca un dumnezeu, prin mancare l-a ucis, si pre popii cei vrajmasi i-a omorat. A Nascatoarei, R oaga pre Judecatorul si Fiul tau, sa ma apere din ne- |! voi in ziua judecatii, de Dum- nezeu Nascatoare Fecioara Maica. Canumaispre tine mi-am pus nadejdea. Ait Canon, Irmos; Din pantece pre Iona... Chip patimiilui Hristos te-ai aratat Isaace prea _fericite, ridicat fiind sa te jertfesti prin buna voirea parintelui tau. Pen- tru aceasta fericit esti, si prie- ten lui Dumnezeu prea de a- proape te-ai aratat cu adeva- rat, locuind impreuna cu toti dreptii. A ratatu-s’a Iacov prea cre- dincios Dumnezeului tuturor; pentru aceasta s’a luptat cu—S : ingerul, si s’a numit minte va- zatoare de Dumnezeu; si dor- mind, a vazut dumnezeeasca scard, pe carea se intaria Dum- nezeu, cel ce s’a imbracat cu trup, pentru bunatatea. Slava: Tubind Iosif supunerea ca- tre tata] sau, in groapa arun- candu-se, s’a vandut spre in- chipuirea lui Hristos, celui ce s'a junghiat si in groapa s’a pus; si datator de griu Eghi- petului s’a facut, intelept fiind si drept, si adevarat impdarat preste patimi. $i acum, a Nascatoarel: Prunc tanar pre pamant s’a cunoscut, cel ce este pururea impreuna cu Tatal si cu Duhul; sis’a infasat cu adevarat, cel ce infasura pamdantul cu negurda, si in ieslea dobitoacelor s’a pus. Acestuia acum mai ’nainte bucurandu-ne saé-i praznuim nasterea cea mai presus de fire. CONDAG, glas 6. -Chipul cel scris de mana ne cinstindu-l, ci cu fiinta cea nescrisa intrarmandu-va, detrei ori fericitilor, in lupta focului vati prea slavit, si in mijlocul vapaiei celei nesuferite stand, pre Dumnezeu ati chemat: Gra- beste o indurate, si alearga ca un milostiv spre ajutorul nos- tru, cA poti cate voesti. SFINJILOR STRAMOSI 167 Icos. Tinde-ti mana ta dela carea oarecand au luat ispita Eghip- tenii ce se ostiau, si Jidovii cei biruiti. Nu ne lasa pre noi, nu ingadui sé ne inghita moar- tea care inseteazi de noi, si satana carele ne uraste, ci te apropie de noi si te milostive- ste spre sufletele noastre, pre- cum teai milostivit oarecand spre tinerii cei din Vavilon, cari neincetat te-au méarit pre tine, si s’'au aruncat pentru tine in cuptor, si dintransul au strigat catre tine: Grabeste o indurate, si aleargd ca un mi- lostiv spre ajutorul nostru, ca poti cate voesti. , Intru aceasté Duminica praznulm pomeni- rea tuturor sfintilor Siramosi, Stih: Coi de demult Stramosi, priimifi mare bucurie, Vazand c& se apropie Hristos Mesia c&tre noi 88 vie. Bucuri-te Avraame cf te-ai ardtat, Striimog lui Mesia cel adevérat, De ale fericitului Avraam cate scrie dum- nezeescu! Mois} la cartea Facerii le stiut gi infeleptii, gi cef ne invatati, de vreme ce in- tru auzal tuturor le citim in zilele marelui post. De acesta se stie, ca a fost din pa- mantul Haldeilor, si'de limb’ pagana. Ca neam mai ’nainte de jidovi sunt Haldeiis gi cum ca a avut tata slujitor idolilor. $i find dintr’un neam ca acesta, nu avea nici 0 pie- dic a cunoaste pre Dumnezen, Si inca, de trebue s& zicem si ceva prea marit, de aicea mai ales s’a povatuit si s’a pornit spre cunog- tinfa_adevaratului Dumnezeu; ca cugetind in gandul sau, ca nici una din zidiri nu er& Dumnezeu; si vazdnd buna randuiala lucru- rilor, din cele ce se vedea zidiri, a cunoscut pre Dumnezeu cel ce nu se veded, si s'a in-168 chinat lui ca Stapanitorului a toate si prici- nuitorul celei vazute bunei aleatuiri, si ran- dutala celor ce sunt. Carele lind semn deta Dumnezeu, si poruncindu-i-se sa-si lase casa a facut asa; ne indoindu-se nici decum tn credinfa, si-a luat dar la batranefe pre Isaac, siaffi pirinte multor neamuri; de vreme ce diniv'insul s'a nascut lacov, gi din lacov Iuda, din carele si Hristos, si a dobandit si alti stranepofi, Acestuia ca celui ce a fost stra mogul lui Hristos, socotind purtatorii de Dum- nezeu parinfii nostri gi dascalii cei vrednict de pomenire, au lasat sa-i facem pomenire aproape de cea dupre trup Nastere a Domnului nostri lisus Hristos; agezand si oranduind aceasta, nu aga fie cum, ci de Dumnezeescul Duh fiind insuflafi, Ca de oare ce prea bunul si lubitoru! de oameni Mantuitoral nostru, din iubirea de oameni pornindu-se, a invredni- cit s-l aiba pre acesta incepator de rde- nie, si pre cel dintr-insul ales-a cu dreptate sai faca zi de prasnic si de veselie, ca unui incepator de rudenie si stramosi, cu putin mai ‘nainte de cea trupeasca Aratarea lui la noi, Cu ale lor sfinte rugaciuni, Doane milu- este-ne, sine mantuieste pre noi, Amin, Peasna 7-a, Irmos. Tinerii cei cinstitori.,. Glas de Dumnezeu cinsti- tor din mijlocul focului s’a cantat a tot Stapanitorului; ca Azaria pornind dumnezeesc dant, cantare a cantat, zicand: Binecuvantat este Dumnezeul parintilor nostri. Alauta tinerilor, Dumnezeu a numit pre Dumnezeul tutu- ror si Atottiitorul, cel ce s’a vazut de dansii aratat in cup- tor, si cantare au cantat zi- cand: Binecuvantat esti Dum- nezeul parintilor nostri. | Pre cei trei ce au fost bagati DUMINICA in cuptor stiindu-i imparatul, daca a vazut chipul celui al pa- trulea, pre acela |-a aratat a fi Fiul lui Dumnezeu cel mai ’na- inte de veci, zicand: Binecu- vantat esti Dumnezeul pa- rintilor nostri. A Nascatoareis Avand mintea ta luminata cu dumnezeeasca raza, Daniile de Dumnezeu fericite, nasterea Fecioarii inchipuita cu chipuri de taind, aratat mai ’nainte va- zandu-o, ai strigat: Binecuvan- tat esti Dumnezeul parintilor nostri. Alt Ganon,-Irmos: Tinerii in bund credinja... Sa se laude Anania, Aza- ria, Misail, impreuna cu Daniil, cei _ce au stins cuptoral cel cu foc, si au infranat navalirile leilor, si lui. Hristos cu glas au cantat: Dumnezeul parin- tilor bine esti cuvantat. Dupre lege patimind intru ispite, intru necurmate necazuri Tov, omul Ini Dumnezeu prea adevarat s’a numit, bland, fara de rdutate, drept, desavar- sit, fara prihand, strigand: Dum- nezeul parintilor bine esti cu- vantat. Slava: Cu credinta sa cinstim pre Moisi, si pre Aaron, si pre Orlaudand pre Isus si pre Levi cel prea sfintit, pre Ghedeon si pre Samson, si sa strigém: ; cuvantat. $i acum, a Nascatoarei: zis proorocul in pantece a za- mislit pre Dumnezeu, ceeace n’a stiut de nuntaé. Si merge ! sa-l nasca adevarat in pestera | Vitleemului. Caruia toti cantam: ' Dumnezeul parintilor bine esti cuvantat. Peasna 8-a, Irmos: De gapte ori cuptorul.. Bu neamul lui Avraam nevoindu-va a-l pazi, te- meiul cel prea osebit al cre- dintii lui si al nadejdii_1-ati | castigat Cuviosilor, si rabdarea | si suferirea ispitelor, strigand neincetat: Preoti bine cuvan- tati, popoare prea inaltati pre Hristos intru toti vecii. Ca niste luminatori_stralu- cind, si pamantul Cer facandu-l, si cu lumina bunei credinte luminandv-l tinerii, impreunand dantuirea a toata lumea, au cantat tie Facatorului de bine si Stapanului a toate: Tineri binecuvantati, preoti laudati-l, popoare prea inaltati pre Hri- stos intru toti veci. Vitejeste stingand cuptorul Dumnezeul parintilor bine esti | SFINTILOR STRAMOSI 169 - du-le nepotii lui David, acum bucurandu-se canta tie Stapa- nului, celui ce i-ai scdpat din ispite: Tineri bine cuvantati, preoti laudati-l, popoare prea inaltati pre Hristos intru toti § mat | vecii. lata precum mai ’nainte a | A Nascatoarei: Cu taina invata Preacurata, Daniil cel prea intelept, si mai *nainte a insemnat cei trei ti- neri de Dumnezeu inteleptiti, nasterea ta prin inchipuiri, va- zand pre ce] ce a iesit negrait din pantecele tau. Pre carele tinerii bine-] cuvinteaza, preo- tii il laudd, noroadele il prea inalta intru toti vecii. Alt Canon, Irmos: De minunea cea preste fire... Astazi dumnezeeasca pome- nire sdvarsind a dumnezeesti- lor parinti celor din veac, a lui Adam, a lui Avel, a lui Sit, a lui Noe si a lui Enos, a lui E- noh, a lui Avraam, a lui Mel- chisedec si a lui Iov, a lui I- saac, impreuna cu credinciosul lacov, strigand: Bine sa cuvin- teze faptura pre Domnul, si sa-] prea inalte intru toti ve- cii. C eata cea de Dumnezeu im- podobita, a dumnezeestilor pa- rinti sa o laudam; pre Varac, pre Natan si pre Eleazar, pre cel ars, si falcile leilor legan- | Iosie si pre David, pre Ieftae, ee SS170 pre Samuil cel ce a vazut cu: cuviinta cele ce erau sa fie inainte, si a strigat: Toata fap- tura bine sé cuvinteze pre Domnul, si sa-] prea inalte in- tru toti vecii. bauda cu cantare si adu- cem proorocilor lui Dumnezeu, laudand pre Osie, pre Mihea, pre Sofonie si pre Avvacum, pre Zaharia, pre Iona si pre Ag- gheu, pre Ammos, cu Avdie, pre Malahia si pre Naum, pre Isaia, pre Ieremia si pre leze- chiil, impreuna si pre Daniil, pre Ilie si pre Eliseu. Bine cuvantam pre Tatal... Cu graiuri intreite sa lau- dam credinciosii pre prea sfanta Treime, pre Tatal cel fara in- ceput, si pre Fiul, si pre Du- j hul stant cel drept, Treimea cea deo fiinta; pre carea toata suflarea o slaveste, strigand: Toata faptura pre Domnul sa-l binecuvinteze, si sa-l preainalte intru toti vecii. $i acum, a Nascatoarel: Aratatu-te-ai Hristoase in- trupat din sangele Fecioarii cu cuvant negrait, si ca un prunc desavarsit, in pestera nascut, pentru inmultirea milostivirii lisuse ; si steaua de departe te-a vestit Maghilor celor ce au stri- gat: Laudati cu credinta, si prea inaltati pre Hristos in veci. __DUMINICA Peasna 9-a, irmos: Cu adevarat Nasc&toare.. Alivns-ati la sfarsitul cel do- rit, si stati inaintea celui ce este marginea doririlor, in camarile ceresti, tineri prea fe- riciti. Bucurandu-va ati luat sno- pii bunei ardturii voastre cei cu lacrami, rodind spicul ne- stricaciunii. Rasaritu-v’a voudacum stra- lucire dupre vrednicie si vese- lia inimii a inflorit, ca v’ati sa- lasluit acolo de unde a fugit intristarea. A Nascatoarei. Pasunea mortii o ai oprit Fecioara, nascand pre datato- rul de viata si Domnul, cel ce face vii pre cei ce te maresc pre tine cu credinta. Alt Canon, Inmos, Taina straina... Cu taria ta puteri au facut de demult fiicele tale Doamne, Anna si ludita, Devora, Olda si lail, Estira, Sarra, Mariam a lui Moisi si Rahila, Reveca si Rut, cele mult intelepte. Pre sfintii tineri, ca pre cei ce au stins focul cuptorului, cu sfintenie sa-i cinstim, impreund cu Daniil proorocul, si cu toti dreptii aratat, cari mai ’na-SFINTILOR STRAMOSL ; inte de lege bine au stralucit, si in lege Stépanului au slujit. Prea inteleptii dumnezeesti prooroci fiind nepoti lui A- vraam, pre Cuvantul lui Dum- nezeu, cel ce s’a nascut din Avraam si din Iuda, cu caldura mai ‘nainte l-au vestit intru Duhul. Pentru rugaciunile lor lisuse, mantueste-ne pre toti. Slava: Stintitu-s’a toata faptura cu pomenirea voastra, si prazn ind striga cu cucernicie, zicani Aduce-ti rugaciune Domnu- lui pururea fericitilor, casa do- bandeasca vesnicile bundatati cei ce va lauda pre voi. gi acum, a Nascatoarei, Cel ce _s’a imbracat intru mine, din Fecioara aiesit si in pestera s’a nascut, Cuvantul Tatalui neamestecat; dantu- este faptura cu glasuri de mul- tamita, marind prea sfanta po- gorarea lui, cea pentru milo- stivire. SVETILNA Invierii, si ale Stramogilor. Podobie: Femei auwzti... Saltand iubitorilor de parinti, si adunandu-ne dupre datorie, sa laudam astazi pomenirea Parintilor, a lui Avraam, a lui Isaac, si a lui Iacov; din cari Hristos Domnul, dupre trup s’a aratat, pentru multa milostivire. 17 fe oun Slava, asemenea: Pre Adam sa-l laudam, pre Avel, pre Sit si pre Enos, pre Enoh si pre Noe, pre Avraam, pre Isaac, si pre Iacov, pre Mai- si, pre lov si pre Aaron, pre Eleazar, pre Isus, pre Varac, pre Samson si pre Ieftae, pre David gi pre Solomon. $i acum, a Nascatoarei: Soarele cel mare si Facato- iesi din Fecioara cea ne- a de nunta, se sargueste spre Vitleem, ca sdlumineze pre cei din Adam. Pentru aceasta vesteste minunea, pomenirea Stramosilor cea prea luminata. LA HVALITE Stihirile Invierii_din Octoih 4, gi ale sfin- filor Stramogi 4, Glasul al 2-lea. Pobobie: Casa Eufratului... Toti acum pomenirea cin- stitilor Stramosi s& 0 savar- sim, ldudand viata lor, prin carea s’au slavit. De dou ori. Apoi, Stih: Bine esti cuvantat Doamne Dumne- 7 zeul parinfilor nostri, gi laudat si_prea slavil este numele tau in veci. Stins-au puterea foculuitine- rii, dantuind in mijlocul cup- torului, si laudand pre Dum- nezeu cel Atotputernic. Sti Ca drept esti intru toate cele ce ai fécut noua. Jn groapa fiind impreuna cu hiarele petrecand, Daniil pro- orocul, neimpartasit rautatii a- celora s’a aratat.172 Slava, glasul al 7-lea, a fui Ghermand, Veniti toti cu credinté sa praznuim, pomenirea cea de preste ani a Parintilor, celor mai ’nainte de lege, a lui A- vraam si acelor impreuna cu dansul, semintia Iudei dupre vrednicie sé o cinstim. Sa laudaém pre tineri cei din Va- vilon cari au stins vapaia in cuptor, ca pre cei ce sunt chi- pul Treimii; impreuna sa ma- rim si pre Daniil, si tinand tare proorociile proorocilor, sa strigam cu Isaia cu mare glas: até Fecioara in pantece va lua, si va naste fiu pre Emma- nuil, carele este, cu noi Dum- nezeu. : $i acum: P rea binecuvantata esti Nascatoare de Dumnezeu Fe- cioara; ca prin cel ce s’a in- trupat din tine, iadul s’a robit, Adam s’a chemat, blestemul sa pierdut, Eva s’a liberat, moartea s’a omorit, si noi am inviat. Pentru aceasta cantand, strigam: Binecuvantat esti Hri- stoase Dumnezeule, cel ce bine ai voit asa, slava tie. SLAVOSLOVIA cea mare, Ecteniile si Otpustul. Slava, $i acum, Stihirile Evangheliei, Ceas intai, sl sfarsitul deplin. LUNA LULDECEMVRIE © | Xe) DEIECOAESE WAAISOSACICEae LA LITURGHIE Fericirile glasului pe 6, si din Canonul Stramosilor, Peasna 3a, pe 4. Dupa Esire, || Troparul Kaveri, si al stramogilor. Slava. | $i acum, Condacul Stramosilor. Prochimen: } Binecuvantat esti Doamme Dumnezeul pa- § rintilor nostri... Apostolul Stramosilor: : filor, edad se va arati: Hristos viata noastr Evanghelia dela Luca: Zis-a Dommul pilda | aceasta: Un om oarecarele a facut cini ‘mare... Tara a Duminicei randului se lasa, ‘CHINONICUL. Laudati pre Domnul din cesuri.., Altul : Bucurati-va drepfii intru Domnul... (SISSIES) INTRU ACEASTA LUNA IN 12 ZJLE. Cel dintru sfinti parintele nostru si facatorul de minuni Spiridon, Episcopul Trimitundei. (De este hramul, sau de va voi cel mai mare facem privighere). LA VECERNIA CEA MICA La Doamne strigat-am, Stihirile pe 4, glas 8. Podobie: 0 prea slavits minune... p arinte Spiridoane fericite, noianul minunilor fiind, si izvor nedesertat, pre Con- stantie imparatul cel cuprins |} de boala si de moarte ame- | nintat, din acestea |-ai mantuit; || si cu invataturile lai plecat, j; a pazi pururea, ca pre toti pre- otii sa-i cinsteasca, ca_cei ce totdeauna slujesc lui Dumne- | zeu. P arinte Spiridoane minuna- te, cu faptele cele bune, inalt si vazut in imprejurari facan- | De doua ori.IN DOUASPREZECE ZILE du-te, Arhiereu ai fost fara rau- | tate Cuvioase, bine pascand | turma lui Hristos; si pre tot lupul departe l-ai gonit, si ca- tre staulul cel ceresc ai indrep- tat pre credinciosi, povatui- tor acestora fiind, ca un prea bun pastor. Parinte Spiridoane intru tot bogate, lui Dumnezeu celui in Treimeinchinandu-te, si cinstin- | du-l, ai surpat despartirea cea fara de Dumnezeu a lui Arie; si pre cel ce a stralucit din | Tatal fara de ani, sia zidit toataé lumea din ce n’a fost, intocmai | cu Tatal l-ai ardtat, si puterea lui cea de un Ipostas. Slava, glasul t-iu. Prea cuvioase parinte Spi- ridoane, prea intelepte, pre cea moarta ca pre o vie 0 ai intre- bat pentru dragostea lui Dum- | nezeu; si sarpe ai prefacutin aur celui cuprins de saracie; cur- gerea riului ai oprit, milostivin- du-te spre norod, si imparatului i-ai statut inainte, doftor ran- duit de Dumnezeu; morti ai sculat ca un ucenic al lui, si credinta o ai deslusit in mijlo- cul a multor parinti. Deci toate putandu-le intru Hristos cel ce te-a intarit pre tine, pre acela roagé-l si acum s4 mantu- | iasca sufletele noastre. | $i acum, glas acelas, a inainte prznuiril, 173 Sa praznuim mai ’nainte po- poarelor nasterea lui Hristos, si ridicandu-ne gandul, la Vi- tleem sa ne suim cu mintea, si sé vedem taina cea mare din pestera; ca s’a deschis Edemul, venind Dumnezeu din prea cu- rata Fecioara, el tnsusi desa- varsit fiind cu Dumnezeirea si cu omenirea. Drept aceea sa strigam: Stinte Dumnezeule, Parinte cel fara de inceput; | Sfinte tare, Fiule cel ce te-ai intrupat; Sfinte fara de moarte, Mangaitorule Duhule; Treime sfanta slava tie! LA STIHOAVNA Stihirile, glasul al 2-lea. Podobie? Casa Eufratulut.. Bucura-te parintele nostru Spiridoane, purtatorule de Dum- nezeu, lauda Ierarhilor, si lumii catre Dumnezeu fierbinte si bun mijlocitor. Stin= Cinstité este inaintea Domaului moartea Cuviosului Tui, Cu laude savarsind, si dupre vrednicie cinstind, de lumina purtatoare pomenirea ta, ne- incetat laudam pre Hristos, cel ce te-a marit pre tine. Stih: Preotii tai Doamne se vor imbrdca intru dreptate. Tu parinte in mijlocul Sinodu- lui, dovedind cinstita putere a dumnezeestii incepatorii, pre fi- lozoful cel mincinos |]-ai rusinat.___LUNA LUI DECEMVRIE. Slava, glasul al 8-lea. Cunoscut-ai cu petrecerea ta pre Dumnezeu cel ce vede cele ascunse, si sufletul tau fa- candu-l locas priimitor Treimii, pre aceasta cu curatie 0 ai pri- imit Parinte cuvioase; si acum strdlucesti imbracandu-te cu dumnezeeasca lumina. Drept aceea avand cinstitul si de Dumnezeu purtatorul trupul tau, ca pre un odor prea cinstit si ca un izvor a toate minunile cu adevarat, cu credinta apro- piindu-ne te marim_ lerarhe, luand sanatate trupului si su- fletului; caci ca un urmator al Stapanului, dai credinciosilor cele de folos. $i acum, glas acelas, a inainte prdznuiril. Vitleeme gateste-te, impo- dobeste-te iesle, pestera pri- imeste; adevarul a venit, um- bra a trecut, si Dumnezeu oa- menilor din Fecioara s’a aratat, cel ce a luat chip precum sun- tem noi, si a indumnezeit lu- area. Pentru aceasta Adam se innoeste, impreuna cu Eva stri- gand: Pre pamant bunavointa sa aratat, sa mantuiascé su- fletele noastre. Tropar, glas t-iu: Soborului celui dintai te-ai aratat aparator, si de minuni facdtor, de Dumnezeu purtato- rule Spiridoane parintele nos- tru. Pentru aceasta cu cea moarta in groapa tu ai vorbit, si sarpe in aur ai prefacut; si cand ai cantat tu sfintele ru- gaciuni, ingeri ai avut impreunad cu tine slujind prea sfintite. Slava celui ce te-a_proslavit pre tine, slava celui ce te-a incununat, slava celui ce lu- creaza prin tine tuturor tama- duiri. Slava, $i acum, a Nascatoarel: Gavriil zicand tie Fecioara, bucura-te! impreuna cu glasul s’a intrupat Stépanul tuturor, fntru tine sicriul cel sfant, precum a zis dreptul David. Aratatu-te-ai mai desfatata de- cat cerurile, ceeace ai purtat pre Facatorul tau. Slava celui ce s’a salasluit intru tine, slava celui ce a iesit din tine, slava celui ce ne-a mantuit pre noi prin nasterea ta. CSAS LA VECERNIA CEA MARE Dupa obignuitul Psalm, cAntim: Fericit barbatul... Starea intaia. La Doamne strigat-am, Stihirlle pe 8, glasul al 5-lea. Podobie: Bucuri-te cémara... Bova indreptatorul Ar- hiereilor, razimul Bise- ricii_ cel neclatit, lauda Orto- doxilor, izvorul minunilor, cur- gerea dragostii cea nedeserta- =<IN DOUASPREZECE ZILE ta; luminatorul celmultluminos, organul Duhului, minte dum- nezeeasca, blanda si curata, cea impodobita cu adevericiu- nea, si cu dreptatea Cerescule omule, pamantescule ingere, al viei lucratorule, a) lui Hri- stos prietene .de aproape. Pre acela roaga-l sé dea sufletelor noastre mare mila. be doua ori. Bland si mostenitor pa- mantului celor blanzi, tu cu adevarat te-ai ardtat Spiridoa- ne, lauda parintilor; carele cu vinele inteleptelor si dreptelor tale cuvinte, prin dumneze- escul Dar, pre Arie vrajmasul cel cu totul viclean si prea fara de minte l-ai sugrumat; si invaftatura cea dumneze- eascd si mantuitoare o ai indl- fat intru Duhul, si pre toti drept maritorii i-ai luminat prea ara- tat, sa slaveasca pre unul Cuvantul cu adevarat, cel de o fiinté cu Tatal cel fara de | Inceput; carele da lumii mare mila. Patimile trupului omoran- du-ti, morti ai inviat cu Darul lui Dumnezeu, si sarpe in aur ai prefacut; curgerile raului, cu | tugdciunea ta Parinte le-ai oprit, si imparatului fiind in primejdie, noaptea aratandu- te lai vindecat, cu_ apropi- erea prin vedenie, Domnul | minunat marindu-te pre tine. | 175 Pentru aceasta cu mare glas laudim pomenirea ta, gi ne inchinam prea sfintitelor tale moaste; din care izvorasc dum- nezeesti rauri de tamaduiri, si mare mila. Alte Stihirt, glasul ‘iu. Podobie: 0 prea slivita minune.., © prea slavita minune! in- gerii canta dimpreuna cu lucea- farul cel luminos, si cea moarta ca o vie fi raéspunde. Cel ce repejunile raului inapoi intor- candu-le, le-a oprit cu cuvantul, si amutirea diaconului, marele acesta odinioaré o a tamaduit. Arsita soarelui ca si cuptorul tinerilor in roua s’a prefacut; si Trifilie se mantueste. De doua ori. Veniti toata adunarea cre- dinciosilor, cu vrednicie adu- nandu-ne luminat, si laudam pre Spiridon cel intelept, cel bland si simplu, intreg si fara rautate; pre cel inainte intre Ierarhi mare statdtor; apara- torul Soborului din Nicea, cel ce cu strunele dreptelor dog- me a surpat pre Arie cel fara de Dumnezeu, si a luminat toata lumea cu invataturile sale. Bucuri-te cetatea Kerchirei cea luminata si bine vestita, adunarea cea slavita, care ai moastele celui de trei ori feri- cit, ale Iui Spiridon celui inte-| 176 { lept; din care izvorasc vinde- ;, cari credinciosilor, celor de | departe si celor de aproape, grabnic fiind spre ajutorinta; | pazindu-te si pre tine cetatea Kerchirei, de tot necazul si de | foamete, de moarte, de pri- * mejdii si de suparari. | Slava, glasul t-iu, Facerea lui Emmanuil Hrisaf Duca. Cu amenintarea dumneze- , estii incepatorii, strangandu-se din toate partile adunarile oamenilor, din ale lor case, si | stita racla moastelor tale, o , Saruté cu vrednicie. lara prea | inaltele vrednicii ale celor de panitorul imparat viind, lauda salagul cel de Dumnezeu pur- tator si vrednic de cantare; tiindu-se de rugaciune, mai pre sus lauda ii fac, si vazut canta tie versul cantarilor: lata se pune inainte acum minunatul Spiridon; sa inaltém dar can- tare, si dupre putinta sa laudam pre lauda cea mare a Arhierei- lor. Ca prin mijlocirea acestuia tot neamul imparatestii cetati toate limbile a privi nu pot, nici lauda vrednica sa-i dea. Ca mul- timea minunilor acestuia covar- geste toatd mintea. Pentru aceea intru tot intelepte Ierarhe, puru- rea si dimpreuna cu Maica lui \ lisus si dupa moarte roaga-te cuprinzand intru tot prea cin- | ‘| pre pamant, dimpreuna cu sta- | capataé mantuire; spre carele | LUNA LUI DECEMVRIE neincetat, ca sa pazeasca si sa mantuiasca poporul tau cel nou, de toata navalirea cea impro- tiva. Ca ajutorul tau am cés- tigat, si in veci luminat te fericim. $i acum, Dogmatica: Pre ceeace este slava a toata Jumea, carea din oameni a rasarit, si pre Stapanul a nascut, usa cea cereasca pre Maria Fecioara sa o lau- dam; cantarea celor fara de trupuri, si podoaba credin- ciosilor; ca aceasta s’a aratat Cer, si Biserica Dumnezeirii. Aceasta paretele cel din mijloc al vrajbii la stricat, pace a adus, si imparatia o a deschis. Deci pre aceasta avandu-o tarie credintii, aparator avem pre Domnul, ce s’a nascut dintr’in- sa. Indrazneasca dard, indraz- neasca poporul lui Dumnezeu; ca acesta va birui pre vrajmasi, ca un atotputernic. VOHOD: Lumina lina... Prochimenut zilei i cetirile. Dela pilde, Cap. 10, Ves. 8 Pomenirea dreptului cu laude... Gura dreptului izvoraste infelepeiune... Dreptul de va ajunge si se sivargeascd, intru odihna va Cauté-te inapoi, in 6 zile, la sfantul Nicolae. LA LITIE, Stihira hramului, g1 ale lerarhului, glas t-iu: Duhovniceasca praznuire este astazi fratilor, sd salte firea, sa dantuiascé omenirea, ca ne-aI IN DOUASPREZECE ZILE chemat pre noi minunatul Spi- ridon, odorul cel dumnezeesc al Arhiereilor, izvorul minuni- lor cel pururea crescator, loca- sul sfantului Duh, marea tama- duirilor cea minunata si nede- sertata, turnul Bisericii cel tare si neclatit, intarirea cuvi- osilor cea adevarata, si lucea- farul lumii cel mult luminos. Cu rugaciunile acestuia Hris- toase Dumnezeule, mantueste sufletele noastre. Q infricosata minune! cd pre moarta intrebandu-o, cu glas viu a raspuns tie, si pornirea riului inapoi s’a intors, prin cu- vantul tau cel poruncitor; boala imparatului se goneste cu ru- gaciunea ta, sarpele in chip de aur s’a schimbat, mortii s’au sculat. Ca lucra intru tine Ie- rarhul tuturor, Hristos Dum- nezeul nostru, Spiridoane Ie- rarhe inteleptule; cel ce dogma Treimii cu slava o ai propo- veduit. Cine nu se va mira de no- ianul cel nedesertat al minu- nilor tale Ierarhe Spiridoane, ca ploaie din Cer ai pogorit cu rugdciunea ta, si brazdele | cele insetate le-ai adapat, si foametea 0 ai inlaturat; 0 mi- nune! pre moarta o ai inviat cu graiul tau cel de viata f4- cator si pre sarpe in aur lai prefacut; nenumarate sunt mi- 477 nunile tale cu adevarat; cd asa stie Dumnezeu sa mareasca pre cei ce-l slavese pre El. Iara noi inconjurand cinstitele tale moaste, si sarutandu-le cu ne- vrednice buze, luadm ‘sanatate sufletelor si trupurilor, slavind pre Domnul cel ce te-a marit pre tine; pre carele cu indraz- neala il rogi pentru sufletele noastre. Pyea cuvioase parinte Ie- rarhe pururea pomenite, de in- vatatura apostoleasca umplan- du-te, si locas dumnezeescului Duh, prin viata cea cu fapte bune aratandu-te, pre lupii Bi- sericii prin dogme i-ai_ gonit, si drept maritoarea credin{4 de faté sustinandu-o, te-ai recu- noscut stalp si aparator cre- dintii. De acea o podoaba parintilor, si cu bune invata- turi impreuna vorbitorule! Roa- ga-te Mantuitorului sé se man- tuiasca sufletele noastre. Sarbatoare luminata, praz- nic cu totul sfintit, veniti cre- dinciosii sd luém parte; ca ne chiama pre noi Spiridon, ospatator duhovnicesc fiind;a lui este masa dumnezeeasca, minunile dulci si faptele ne- muritoare; si urmém blande- tii lui, nerautatii, bunatatii, iu- birii de oameni, si intru tot in- telepciunii, cu care el intre Ar- hierei ca o lumina a stralucit.178 Caun lesne ertator si bland te-ai ardtat in lume, si lui Hri- stos fiind jubit, Dar de minuni din destul daruesti, intru cin- stita si luminata adormirea ta Parinte, lauda Arhiereilor, Spi- ridoane prea sfintite; pierzand cetele dracilor si boalele go- nind totdeauna, intru tot cin- stite facatorule de minuni; lu- ceafarul cel prea luminat al credinciosilor, intarirea Biseri- cii, locasul luminii, si manga- erea sufletelor noastre. Cu dumnezeeascd lumina luminandu-ti inima, si mintea stralucindu-ti, tuturor celor de pre pamant ca un inger te-ai aratat Spiridoane; bland si in- treg, cu totul stralucit de Da- rul lui Hristos; de unde neva- zut daruesti trupurilor sfintita hrand, si mantuire sufletelor noastre, Intru mare si cereascd in- naltime a bunelor fapte suin- du-te purtatorule de Dumne- zeu, toata lumea o luminezi cu fulgerile minunilor, stralu- cind cu daruri_a nenumérate bunatati, prea sfintite Spiridoa- ne. Pentru aceasta toti adu- nandu-ne cu credintéa si cu dragoste, si sérutand intru tot cinstit locasul tau, strigém tie acestea: Bucura-te stalpul cel ceresc, mangaerea scarbitilor! LUNA LUI DECEMVRIE Bucura-te coloana faptelor bu- ne! Bucura-te turnul cel ne clatit al dogmelor credintii! Intru tine s’a aradtat tot Darul Duhuluilerarhe folositor al cre- dinciosilor, si al celor in ne- putinte gata tamdduitor! Bu- cura-te indreptatorul Ierarhiei celei ceresti. Slava, glasul al 6-leat Cuvioase Parinte, tu intru fapte bune stralucind, ai bine placut lui Hristos; cé asupra patimilor mai intéiu imbarba- tandu-te, sufletul si trupul ti-ai sfintit; iaré apoi Biserica fiind turburata de Arie improtivito- rul lui Hristos, in Sobor 1-ai infruntat, si eresurile aceluia si pre filozoful cel de o minte cu dansul barfitor, vitejeste Pai surpat, si puterea cea in trei straluciri a dumnezeestii sta- paniri araétandu-o, alt soare te- ai aratat in mijlocul sfintitei adundarii aceleia. Pentru aceea adunandu-ne, prea sfinte Spi- ridoane intelepte, cu dorire in- conjuram dumnezeeasca racla ta; si trupul tau cel dumneze- esc si sfant, cu bucurie sdru- tandu-!, luam sanatate suflete- Jor si trupurilor, slavind pre Domnul, cel ce te-a marit pre tine; pre carele cu indrazneala il rogi pentru sufletele noastre. $i acum, a Inainte praznuirei, glas acelas. Pestera bine te impodobeste,IN DOUASPREZECE ZILE ca Mielusaua vine, prunc in pantece purtand pre Hristos; | si iesle priimegte, pre cela ce cu cuvantul de fapta cea ne- cuvantatoare, ne-a dezlegat pre noi pamantenii; pastori flue- rand, marturisiti minunea cea infricosata, si maghii dela Per- sida, aur gi tamaie, si smirna, Imparatului aduce-ti; cd s’a ara- tat Domnul din Fecioara Maica. Caruia si plecandu-se, ca o sluj- nica Maica i s’a inchinat, si a zis catre cel ce era in bratele ei: Cum te-ai samanat intru mine? Sau cum ai rasarit? Izbavitorul meu siDumnezeule. LA STIHOAVNA Stihirile, glasul t-iu. Podobie : Pre tine norul cel luminos... Avem praznuire luminata, ospat sfintit; veniti credinci: silor sa ludm parte. Ca Spiri- don ne chiaméa, ospatator fiind duhovnicesc; a céruia masa este dumnezeeasca, minunile dulci, faptele nemuritoare; ale aces- tuia sd urmdm_ blandetelor, nerdutatii, neviclesugului, iubi- ri de oameni si intelepciunii celei preste toate; prin carea strélucit intre Arhierei ca o lu- mina. Stih: Cinstit’ este innaintea Domnului moar- tea Cuviosului lui. De prea mari bunatati si minuni facdtor te-ai aratat Spi- ridoane intelepte; cu acelea { \ 179 adica stralucindu-ti viata mai pre sus decat Jumina soarelui, jaré cu acestea luminand lu- mea cea mare din jurul pa- mantului, mai pre sus decat stralucirile Cerului; cu aman- doua prea frumos aratandu-te Cuvioase, celor ce alearga cu credinta la folosirile tale. Preotii tai ine se vor imbraca intra ee oer Cuviosii ti. © minune infricosata! moarta intrebandu-se, raspuns viu ti-a dat; si curgerile riului ai oprit prin cuvantul tau cel poruncitor; boala Imparatului ai alungat cu rugaciunea ta; garpele in chip de aur s’'a prefacut, mortii s’au sculat. Ca a Incrat intru tine Hristos Spiridoane sfintitorule, cela ce dogma Treimii o ai pro- poveduit luminat. Slava, glasul al 2-lea, a lui Ghermand. Tbumnezeesc odor al Arhi- ereilor, aratatu-te-ai intru bu- nele fapte cuvioase péarinte Spiridoane prea intelepte. Pentru aceea mai mare Biseri- cii facandu-te, pre incepatorii eresurilor afara i-ai gonit, si hula lui Arie soborniceste la pamant o ai surpat; si acum dara facand minuni cu lucrul si cu cuvantul, roaga pre Man- tuitorul, sa mantuiasca sufle- tele noastre. $i acum, a Inainte prianuiril, glas acelas.180 LUNA LUI DECEMVRIE. Tata s’a apropiat vremea | mantuirii noastre. Pestera ga- | teste-te, Fecioara se apropie sa nasca; Vitleeme pamantul Iu- dei salta si te bucura, ca dintru tine a rasarit Domnul nostru. Auziti munti si dealuri, si cele dimprejurul Iudeei, ca vine Hristos sé mantuiasca pre omul pre carele l-a zidit, ca un iu- bitor de oameni. La binecuvantarea painilor, Tropar, glasul t-iu: Soborului celui dintdiu te-ai aratat apa- ritor.. De doua ori. Cauta fa Vecernia cea mica. gi Nascatoare de Dumnezeu Fecioara... odat cetirea cuvantului, GUBCACECRORSECELIES LA UTRENIE La Dumnezeu este Doranul Troparul de doud orl. Slava. $i acum, a Nascatoarei. Dupa intaia Stihologhie, Sedeatna, glasul al 3-lea Podobie : De frumsefea fecioriei... Sarpe ai prefacut in aur sfinte, si cu vinele cuvintelor tale, ai sugrumat pre rau cre- dinciosul si vicleanul Arie, de Dumnezeu cugetatorule. Iara imparatului te-ai facut doftor prea marite, morti ai inviat, si draci ai gonit. Pentru aceasta adunandu-ne, laudim Ierarhe pomenirea ta cea prea cinstita. De doua ori. Slava, $i acum, a Inainte praznulrii. De bucurie s’au umplut toate marginile, ci Nascatoarea de Dumnezeu se grabestesa nasca, pre Imparatul a toate! O mi- nune netalcuita! incepe cel fara de inceput, si se intrupeazé cel fara de trup. Pestera inla- untru priimeste pre cel ce tine toate. Veseleste-te Vitleeme, si faptura salté, vazand ziua inainte praznuirii. Dupa a doua Stihologhie, Sedealna, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne intampini. Cu cuvintele ai impodobit bi- serica lui Hristos, cu faptele ai cinstit pre cea dupre chipul lui Dumnezeu, fericite, Spiridoane. Stralucit-ai in lume, cu intreaga ta inteleptie, raspandind tutu- ror darurile vindecarilor. Pen- tru aceasta praéznuim cu cre- dina pomenirea ta. De doua on, Slava, $i acum, a Inainte préznuiri Fecioaremai’nainteincepeti Ja bucuria Fecioarii, maici lau- dati inainte mergerea Maicii lui Hristos Dumnezeului nostru; maghii impreuna cu ingerii, pas- torii impreuna cu noi; caci vine sa nasca in cetatea Vitleem. Cu ale ei rugaciuni izbaveste-ne pre noi Dumnezeule. Dupa Polieleu, Sedealna, glasul al 8-lea. Podobie : Pre Infelepciunea si Cuvéntul,.. Imparatilor si tainicilor, cu dumnezeeasca cuviin{a in prea cinstitul Sobor intelepteste ara- tat le-ai lamurit, a cinsti unIN DOUASPREZECE ZILE Dumnezeu in trei ipostasuri; de un scaun impreunad seza- tor, si intru o fire ardtat ai | dogmatisit. Pentru aceasta mai pre sus de cuvant, dupre in- suflare dumnezeeasca ai sur- pat pre barfitorul cu puterea Duhului, lerarhe de Dumnezeu cinstite; roaga-te lui Hristos Dumnezeu, ertare de greseli sa daruiasca, celor ce cu dra- goste prdznuesc sfanta po- menirea ta. De doua ori. Slava, $i acum, a Nascatoarel: Ceata proorocilor prin um- bra Scripturii mai ‘nainte de demult te-a vestit, Nascatoare | de Dumnezeu, palat insufletit si caruta in chipul focului, sicriu si nastrapa cu aur inchipuité Fecioara, faclie luminoasa si munte umbrit, usa inchisa si carte, cleste si pat aurit, camara | si nor cu totul luminat. Iara noi Stapana totdeauna, cu bu- zele si cu inima te laudam cu credinta, ca pre o Nascatoare de Dumnezeu intru tot curata. Apoi Antifonul intai al glasului al 4-lea; Prochimen, glasul al 4-lea: Cura mea va gral infelepeiune, si cuge- tul inimii mele pricepere, Stih: Auzifi acestea toate neamurile, ascultati tofi cei ce locuifi in lume, Toata suflarea... Evanghelia dela loan: Zis-a Domnul: Eu sunt usa. 181 Psalm 50, Slava, glasul al 2-lea: Pentru rugaciunile Ierarhului t&u Spiridon, Milostive... $i acum: Pentru rugaciunile Nascatoarei de Dum- NeZetae Apoi Stih: Milueste-mi Dumnezeule dupre mare mila fa... $i Stihira glasul al 6-lea. Prea intelepte Spiridoane, lumina si varful parintilor, cu lumina minunilor tale luminand marginile lumii, si surpator araténdu-te turburarii lui Arie; roagd pre Mantuitorul sA se mantuiascé sufletele noastre. CANOANELE Al Nasc&toarei de Dumnezeu cu Irmosul pe 6. Gauté-! inapoi, in 6 zile. $i ale sfan- tului doua, pe 8. CANONUL sfantului. Peasna 1, glasul al 2-lea. Inmos: Intru adanc a asternut,.. E pamantul blanzilor ajun- gand ca un prea bland Parinte, milostiv si curat fa- candu-te, viforul cel sculat asu- pra inimii mele imblanzeste-l, ca fiind intru dumnezeeascé liniste sa te laud. Cu lucrarile cele dumneze- esti Parinte curatindu-ti sufle- tul, te-ai facut sfinte Spiridoane cu chip dumnezeese, si cu raza cea stralucitoare a dumnezees- cului Duh te-ai imbogatit. Pen- tru aceea luminezi pre cei ce cu bucurie te fericesc pre tine. Dela turme ca pre David182 luandu-te Ziditorul, pastor is- cusit te-a pus turmii celei cu- vantatoare; cu bunatatea si cu blandetele stralucind, si cu nerautatea, prea cuvioase pa- storule infrumsetandu-te. A Nascatoarei: Prea santa Fecioara curata, lumineaza, sfinteste cugetul si sufletul meu rogu-mé, risipind norii nepriceperii mele, si din intunerecul pacatului scotandu- ma; ca dupre vrednicie sa te cinstesc. Alt CANON al sfantului, Peasna 1,.glasul t-iu, Irmos: Hristos se naste, slavifi-l.. Kiristos te-a ales pastor prea cuvioase din pante- cele maicii tale, bland, sfintit si curat, propoveduitor sfinti- telor dogme, si vas prea cinstit | al darurilor Duhului, de Dum- nezeu purtatorule. Omorand cugetul cel tru- pesc, si ochii sufletului mai ’nainte curatindu-i, cu totul te- ai facut dumnezeeasca bise- rica. Duhului, prea cuvioase, lucrand cu sfintenie jertfe cu- vantatoare in curatie, intru tot fericite. Slava: Pamantul Chiprului_vazan- du-l insetat de apa, si lui Ilie a- semanandu-te, multime de ploi din Cer ai pogorat cu ruga- LUNA LUI DECEMVRIE ciunile tale, prea cuvioase; ca Hristos asculté rugdciunea slugilor sale. $i acum, a Nascatoarel: N astrapa de aur te cunoas- tem si masa, si sfesnic lumi- nos, munte umbrit si izvor de Dumnezeu izvorit, scara si usd a dumnezeestii vieti, ceeace esti plina de Dar, prea lauda- ta Nascaitoare de Dumnezeu. Catavasie: Hristos se naste slavifi-l.. Peasna 3-a, Irm Pe piatra eredinfi.. [uminandu-ti mintea ta cu nepatimirea si impodo- bindu-o cu dumnezeeasca umi- linté, darurile Duhului ai Juat, a goni duhurile si a dezlega boalele celor ce te cinstesc pre tine cu credinta prea sfintite. Pre sarpele incepatorul rau- tatii omorand, naravul iubirii de argint calcandu-l, si milu- ind pre cel lipsit lerarhe, sarpe ai prefacut in podoaba de aur, cu sfintite rugaciunile tale, Pa- rinte cuvioase. Suitu-te-ai in muntele pri- virii, intrat-ai in norul nepati- mirii, si in lespedea inimii tale ai luat legea cea mantuitoare ca un prea sfintit, si ca o sluga de aproape a Stapanului tau. A Nascatoarei:Vindecd ranele sufletului meu; lumineaza-mi mintea cea intunecaté cu negrijire, dum- nezeiascd Mireasa, ca sa cant: Nu este fara de prihana pre- | cum tu, si nu este curat afara de tine Stapana. Alt Canon, Irmos : Fiului celui mai ‘nainte... Celui ce dela turmele oilor aluat pre marele Spiridon, ca sa pastoreasca Biserica sa, lui | Hristos Dumnezeu sai strigam: Cela ce ai inaltat cornul no- | stru, sfant esti Doamne. Cela ce pre cea moarta in groapa, ca pre o vie o ai in- trebat Spiridoane prea inte- lepte, si ai dat femeei odorul carea cerea, roaga-te sa se tri- miata noua mare mila, cu ru- gaciunile tale cele sfinte. Slava: Toti cu dumnezeeascaé cu- viinta laudam prea cinstita si prea sfintitaé pomenirea ta feri- cite, cantand cu un glas lui Hristos Dumnezeu si zicand: Cela ce ai inaltat cornul no- stru, sfant esti Doamne. $i acum, a Nascatoarei: Fiului celui ce cu voe s’a intrupat mai presus de fire din Fecioaraé, si pre Nascatoarea dupa nastere o a pazit Fecioara IN DOUASPREZECE ZILE_ | menirea ta. curata, cu dumnezeasca putere, 18 Dumnezeului a toate, sa-i stri- gam: Sfant esti Doamne. Sedealna glasul al 8-lea. Podoble: Pre Injelepciunea si Cuvantul... Dela pastoria oilor, randuit fiind a fi econom Bisericii lui Hristos, ai stralucit pastor de Dumnezeu pus Spiridoane, gi pre lupii cei de rea credinté gonindu-i cu cuvintele, intru pasunea bunei credinte ai hra- nit turma ta. Pentru aceasta in mijlocul purtatorilor de Dum- nezeu parinti, credinta ai in- tarit cu intelepciunea Duhului, Terarhe fericite. Roaga pre Hri- stos Dumnezeu, sa daruiascd iertare de greseli, celor ce cu dragoste praznuesc sfanta po- Slava, asemenea. A lui Avraam iubirea de straini luand, si nerautatea lui Tacov; nevinovatia lui lov, bunatatea lui Moisi, si blande- tile lui David, vas Duhului cu totul luminat dupre vrednicie te-ai aratat Spiridoane. Pentru aceea ca si Ilie ai trimis pa- mantului ploae, si repejunile riurilor cu Darul ca Eliseu le-ai oprit Ierarhe. Roaga-te lui Hristos Dumnezeu, sai se da- rueasca iertare greselilor, ce- lor ce cu dragoste praznuesc sfanta pomenirea ta. $i acum, a Nascatoarei: Ca ceeace esti Mireasa cu184 totul fara prihana a Facatoru- lui, ca 0 Maicé a Mantuitorului, carea nu stii de barbat; ca ce- eace esti locas Mangaitorului cu totul fara prihana, pre mi- ne cel ce sunt locas spurcat, farédelege si batjocura dra- cilor intru cunostinté m’am fa- cut, grabeste de ma scapd de lucrarea lor cea rea, facandu- ma locas luminat prin fapte bune, ceeace esti curata de lumina priimitoare. Goneste-mi negura patimilor, si impartasi- rii celei de sus ma invredni- ceste, si luminii celei neinse- rate, cu rugdcunile tale. Peasna a 4-a, Irmos: Venit-ai din Fecioari... Ce crbunii cinstitului Duh aprinzandu-te, materia patimilor cea lesne arzdtoare Fericite 0 ai ars; si lumea ai luminat cu stralucirile cele ca de foc, ale bunatatilor tale Spi- ridoane. Intrebata fiind cea moarta, ti-a raspuns Parinte, si curgeri de riuri cu poruncile tale s’au facator de minuni, Juand dum- nezeescul Dar. Qmordndu-ti_pornirile tru- pului, de Dumnezeu insuflate, morti ai sculat cu grairea ta cea de viaté facaitoare. Pentru a- ; ceasta te rog, inviazi Parinte | si sufletul meu cel omorit. oprit; cd te-ai aratat Fericite | LUNA LUI DECEMVRIE A Nascatoarei: Proorocii mai ’nainte au ve- stit adancul tainii tale cel ne- cuprins cu mintea; cé numai tu insuti ai naéscut Preacurata pre cel necuprins, carele s’a intrupat pentru milostivirea cea nespusa. Alt Canon, Irmos: Toiag din ridicina Iui Tesseiu, Toiag tiind in mana, si cu chip prea sfintit impodobit, in vis ivindu-se dumnezeescul in- ger, imparatului te-a aratat dumnezeesc tamaduitor pati- mii lui; carele striga cu_cre- dinta: Slava puterii tale Doa- mne! Asemanandu-te lui Hristos Stapanului tau, tamaduitorului tuturor, ai vindecat pre impa- ratul, Spiridoane facatorule de minuni, si cu dumnezeesti po- runci l-ai desteptat cu buna credinjé, spre dumnezeeasca ravna cuvenité lui Dumnezeu, cu buna indreptare Fericite. Slava: Graiurile dumnezeestilor porunci pazindu-le intru tot Fericite, durerile cele mari ale imparatului le-ai risipit, si aur ai dat tuturor celor de pre pa- mant, Spiridoane fericite; ca nimica nu ai cdstigat pre pa- mnt, strangandu-ti la Cer bo- gatia cea nefurata,$i acum, a Nascatoarei: bocas Cuvantului cu ade- varat, si faclie luminii celei neinserate te-ai aratat Fecioara; pentru aceea toti credinciosii cu cdldura te rugim: Roaga Doamna pre fiul tau, sd rampa cursele lui Veliar celui ce rau cugeté asupra noastra. Peasna 5-a, Irmos: Luminarea celor ce ziceatn. Ru darurilor care sunt intru tine, adapa toata inima Cuvioase, darueste sana- tate din destul, pre toti ii ridicd spre slava lui Dumnezeu celui ce te-a preamarit, si cu tot felul de minuni te-a cinstit. Pre tine fericite, imparatul pamantesc te-a cunoscut ade- varat dreapta sluga a Impa- ratului ceresc, si plin de dum- nezeescul Dar, cand ai venit | la dansul tu marele doftor, cel , aratat inaintea lui Dumnezeu. Yrmat-ai Parinte obiceiului lui Avraam celui iubitor de streini, deschizand tuturor in- , trarile casii tale, facdndu-te tuturor toate, si purtand grija de cei ce erau in primejdii, , Spiridoane fericite. | A Nascatoarelt | Prunc nou ne-ai nascut noua | Fecioara, pre cel mai ‘nainte | de veci nascut din Tatal cel fara inceput; pre carele roaga-1 | IN DOUASPREZECE ZILE 185 ca pre fiul si Dumnezeul tau, sa milueasca pre cei ce te mar- turisesc din suflet, de Dumne- zeu Nascatoare prea curata. Alt Canon, Irmos: Durnezeu fiind picei. Credinta in mijlocul a mul- tor parinti o ai intarit Ierarhe Spiridoane, propoveduind uni- rea Dumnezeirii Treimii; pen- tru aceea si Biserica cinsteste dupre vrednicie, prea sfanta pomenirea sfintei adormirii tale. Credincios fiind ucenic, al lui Hristos, Ierarhe Spiridoane, morti ai inviat, si i-ai pus de fata vii cu rugdciunea ta, ca toate a le putea tia daruit, dintru a sa putere pazitorul vietii noastre. Slava: Castigand obiceiurile na- dejdii, ale dragostii si ale cre- dintii Parinte, te-ai ardtat sa- racilor sprijinitor, bolnavilor doftor, liman celor din furtuni, purtator de liniste tuturor mar- ginilor, de Dumnezeu intelepte. $i acum, a Nascatoarei: Ceeace esti sfanta sfintilor Fecioara prea curata, ai nascut pre Sfantul sfintilor, pre Hris- tos Mantuitorul, cel ce sfinteste pre toti. Pentru aceea Impa- rateasd si Stapana a tuturor,ca pre o Maicd a Ziditorului fapturilor te marturisim. Peasna 6-a, Irmos : Intru adancul greselitor... A urul ca niste tind s’a so- cotit inaintea ta, cela ce aistralucit mai mult decat aurul | prin lipsa_de patimi, si te-ai imbogatit Cuvioase, cu darurile cele cu totul de aur ale Du- hului. Curat slujind Stapanului tau, multime de puteri ingeresti ai avut Cuvioase, slujind impre- una cu tine cu glasuri neva- zute prea sfintite. Prea ldudata viata ta prea intelepte, te-a facut vestit lu- mii Parinte. Pentru aceasta savarsim dumnezeiascaé pome- ‘ nirea ta, si bucurandu-ne te laudam. A Nasoatoarei, Mai desfatat decat cerurile a fost pantecele tau, ceea ce ; nu gstii de barbat, incapand pre Dumnezeu cel neincaput nicdirea, prea curaté Fecioara cu totul slavita. Alt Canon, Irmos: Din pantece pre Iona... Ca pre alt Samuil te-a uns Darul, Spiridoane prea inte- lepte, a sluji lui Dumnezeu cu sfintenie; ai adus jertfa fara de sange, intru tot Fericite, LUNA LUI DECEMVRIE | crezand cu adevarat, ca s'a priimit sus in locasurile Dum- nezeului nostru, infricosata si nevinovata slujba ta. Moisi in sarpe a_prefacut toiagul din porunca lui Dum- nezeu odinioara, iaré tu prea cuvioase lerarhe in aur ai pre- facut sarpele cu rugaciunea ta, pentru prietenul tau; atéta de minunate minuni a lucrat Dum- nezeu, prin tine. Slava: Ca un indreptator si inta- rire Ierarhilor, luceafarul lumii cel prea luminos, turnul cel neclatit, temeiul Bisericii cel nesurpat, izvorul minunilor cel nedesertat ; cu rugaciunile tale izbaveste pururea de ispite, pre cei cecinstesc pomenirea ta. $i acum, a Nascatoarei: Nedepartandu-se de sanu- rile Parintelui celui fara de ince- put, in sinurile curatei Fecioarii se salaslueste; cel fara mama, fara de tata intrupandu-se, Hristos cel ce imparateste drep- tatea; al acestuia infricosatul neam este nepovestit si nestiut. ‘CONDAG, giasul al 2-lea. Podobie: Cele de sus ciutand... Cu dragostea lui Hristos fiind ranit prea sfintite, mintea indltandu-ti cu raza Duhului, cu privirea la cele de sus ceaIN DOUASPREZECE ZILE 187 lucratoare, lucrare ai aflat de Dumnezeu priimite; jertfelnic dumnezeesc facandu-te, cere tuturor dumnezeeasca ertare. icos. Pre Ierarhul Domnului cel din pantece sfintit, sa-] laudam acum, pre Spiridon cel ce a luat tablele Darului dumneze- estii slave, si carele este mare intru minuni si la toti folositor cald, si insusi vazator de dum- nezeeasca stralucire. Ca pre un folositor al saracilor, si ca pre un indreptator al sufletelor pacatosilor. Ca acesta jertfind in altarul lui Hristos, Ierarh credincios s’a ardtat, tuturor cerand dumnezeeasca ertare. Intru aceasta. Lund in {2 zile, pomenirea prea cuviosului parintelui nostru Spiridon facatorul de minuni. Sti : Spiridon facatorul de minuni, de a i murit, Dar a lucra multe minuni, inci n'a mai conte- rit, In douisprezece zile, Spiridon lasa aceasta vie{uire... Acs a fost pe vremea imparatiei lui Constantin cel Mare sia fiului sin Constante, din Chipru de neam, mo- dest la chip, si la inima smerit. $i dintdiu a fost pastor de oj, apoi insurandu-se si murindu-i femeia, s'a facut episcop, gi atata i-s’a dat dela Dumnezeu, Darul tamaduirilor, cat s’a numit de minuni factor. Caci fiind seceta a facut de s’a pogorat ploae, si ia- risi a oprit supararea ploaei, Prin rugaciu- ne a potolit inca gi foametea; a intors sarpe in aur; gi daca a mantuit pre un sdrac din nevoia lui, jara a adus aurul la cca dintaiu de a facut sarpe. Oprit-a si curgeri de girle, Sia intors pre o femee desfranata ce a citezat a se atinge de dansul, La So- borul ce s’a facut la Nicheea, cu puterea sfantului Duh, a astupat gurile celor ce foarte se sumefeau intru infelepfia stiinfelor. O femee oarecarea ceraindu-si odorul, ce avusese dat pe ména fiicd-sa, care era moarta, sfantul 0 a intrebat unde era pus odorul acela de bani, si afland dela fiica- sa cea moarta locul unde erau pu: tt dat jemeei ai c&reia erau, Scapat-a si pre imparatul Constantie de boala ce aved. A Intors spre viafi pre un copil al unei fe- mei, si a infruntat si pre cel ce a vrut sa ia capra de lacomie ce avea, fugind ea spre tarma dela cel ce o tragea cu sila; apol daca i-a platit pretul, a ramas cu cele cum- parate. A mai tamaduit si mutia diaconului, caruia i-a poruncit, s4 facd puting rugaciu- ne pre vremea arsitei, si el lungindu-o mult de multa mérire degartt ce avea, in- data se faci mut $i fara glas. Acestui sfant ise ardta ingerii si-i sujia la sfanta slujba zicand: $i cw Dulul tau, cand tmpartia po- porului obisnuita binecuvantare in biserica; c& aprinzand slujitorii pufine faclii, gi doje nindwi sfantul pentru aceasta, ei raspundeau c& nu trebue mai multi lumina in biserica, de oarece nu era nimenea in biserica; ci sfantul a Juat marturie dela Cer, ci avea ingeri privitori, cari cAntau impreuna cu dan- sul, Dari pe cine nu spaimanta minunea izvorarii untului de lemn din candela cand i se sfingea lumina sfargindu-se untuldelemn. Acest sfant a spus multora cele de pre ura ce erau si le vie, cur dumnezeeascd mai ‘nainte cunostinta, A dojenit si pre episcopu! Trifilie carele era dat in petrece- rile gi in desfatirile lumesti, gi a facut a iubj mai mult bucuria cea viitoare, Acesta certand gi infruntind pre o femee ce cazu- se in preacurvie, gi mu vrea sa se marturi- seasca, ci la facerea ei aduicea dovada pre barbatul ei, zicdnd ca copilul este facut cu dansul, si acela era mort de douazeci de luni, Acestui sfant ise veded capul plin de rowa pe vremea secerei cand ardea soarcle, aratind Dumnezew cinstea in care vrea si fie, Acesta ocdrmuind bine turma ce i s'a incredintat dela Dumnezeu, s'a mutat spre petrecerea ingerilor. Intru aceasta zi, pomenirea sfantului mu- cenic Sinetos. ‘Stih: Cu sabia omoari lips Sinetos, Carele cinsteste buna credinfa cea intru Hristos. ii de minle peOO 188 Acesta a fost pe vremea tmparatulvi Aurelian, facut Anagnost Bisericii Romane, de sfantul Papa Xist. Deci vazind pre Aurelian ca aduce jertfa idolilor, s'a intrebat cu el, si batandu-si joc de el, 's’a fagiduit ca va jertfl si insusi. Dar nevoind sa jertfeasea, si aratand c& numai in batjocura sia dat cuvantul, pentru aceasta a fost ba- fut cu vine de bou atéla de mult, in cat fot pamantul de sub el s'a sosit de sangiuri. Apoi a fost aruncat in temmnita, iar adowa zi a fost intins pe o scara de fier infocata; atuncea a auzit de sus dumnezeese glas ce-l intarid gi-l indemna Ja mucenie si im- preuna cu glasul, a cAzut si o ploaie repede, care a stins focul; iar sfantul s’a pazit ne~ vatamat. Dupa acestea din porunea Impara- tului, s’a sapat 0 groapi adanca ca de zece coti, si in fundul ei au fost agezate lemne ascutite si drepte, iar preste ele a fost aruncat mucenicul Ini Hristos; si i s'a zdtobit mai toate madularite ‘trupului; iarisi cu dumnezeeasca pronie a ramas sanatos. In fine a fost inchis in capistea zis Panteon, $i de acolo iesind, i s’a taiat capul, si asa a fuat fericitul cununa muce- nici, Intra aceasta zi, pomenirea celui dintru sfinji parintele nostru Alexandru Arhiepis- copu! lerusalimului. Stih: Alexandru din jertlitori unul find... Fara singe unul mucenicese dant, plinind, Cand Dechie tmparaijed in Roma veche, mare goana sia pornit asupra crestinilor; deci atuncea pre sfantul acesta Alexandru, Arhiepiscopul lerusalimului a fost parit ta Domnitorul Palestinei, si adus fiind inaintea ' tui legat cu tanturi de fier, a vorbit multe cu el, gi pre Hristos cu amare glas Inaintea tuturor a declarat Dumnezeu, Imparat gi * ziditor a toata tumea; iara pre idoli, i-a aratat ca sunt draci, si vederata inselaciune ; si inca a dat anatemei cu glas luminat si indraznet, pre ceice li seinchina, si-i cinstese. Aceste cuvinte ale sfantului au turburat pre Domnitorul si din. porunca fui, a fost mun- cit Arhiereul Ini Hristos cu feluri de munci; apoi a fost osandit, ca vin sal mandnce fiarele. Si_cand a slobozit asupra-ifeluri de fiare, sfantul se rug’ ziednd: Doamne! LUNA LUI_DECEMVRIE. De voesti si ma sfargesc acum, fact-se voia ta, Atuncea fiarele 0 minune! unele se inchinau sfantului plecdndu-si in jos ca- petele, altele tavalindu-se pre pamant, saru- tau picioarele sfantului, gi altele jarasi lingeau ct limba lor ranitele fui madulare. Tara marele Arhiereu, multumind lui Dumnezew pentru aceasta, §'a dat sfantul sau sufletin mainile Jui, l4sand nevatamat trupul sau pre pamant. Pre carele oarecare cucernici cre- stini, din multa cinstire ungandu-| eumirezme, gi cu givigiu infagurandu-l, Lau ingropat la loc ales. Intru aceasta zi, prea cuviosul parintele nostru Ammonata si Antu. Stih: Urise cele pimantesti ziced Ammonata, Ingeri priimifi-ma lipsit de vial’, singur igi chnta Zicerea proorocului David cu punerea inainte zie, Ca floarea campului dumnezeeasca floare s'a vestejit. Cu ale lor sfinte rugaciuni, Doamne mi- lueste-ne, si ne mantueste pre noi, Amin, Peasna 7, Irmos: Porunca cea protivnicd... Nerautatea lui Moisi, blan- detele lui David, viata cea faré de prihana a lui Iov celui din Avsitida castigandu-ti, lo- cas Duhului te-ai facut, cantand prea sfintite: Cela ce esti bi- necuvantat si prea slavit. Roua din Cer a picat pre capul tau in vremea secerisu- lui, ceeace insemna, ca Dum- nezeu a proslavit precum a zis, dumnezeeasca pomenirea ta Cuvioase, sfintind pre credin- ciosi, prin mijlocirea ta. In adunarea parintilor te-a proslavit Dumnezeu pazindu-ti Fericite cuvintele tale, care cuIN DOUASPREZECE ZILE credinta le-ai adus ca o hota- rare nestramutata, nebun ard- tand pre Arie cel necuvanta- tor, si surpand improtivirea lui. (A Nascatoarei: Strugurul ai odraslit cu cu- vant negrait Fecioara, ca o vité pre unul cel nelucrat, carele iz- voraste vin veselind pe oameni, si scoate toata betia patimilor. Alt Canon, Irmos: Tinerii in buna credinta... David fu chemat dela tur- me la imparatie, precum este scris. Iara tu minunate din pas- tor credincios si cu totul im- podobit, slujitor sfintit te-ai aratat, strigand Ziditorului tau: Dumnezeul parintilor bine esti cuvantat. Se spadimantau gloatele ne- | putand s& vaza in Biserica, dumnezeestile osti cele fara de trup ale lui Hristos, ci nu- mai pre dreptul slujind dimpre- | una cu dansele, si impreund | cantand: Dumnezeul parintilor bine esti cuvantat. Slava: Tu cela ce cu buna credin- ta luminat aratand unirea Cu- vantului impreuna cu Tatal, ai departat pre toti dela rataci- rea lui Arie, si ai invatat sa cante: Dumnezeul Parintilor bine esti cuvantat. 189 $i acum, a Nascatoarei: Dumnezeescul vas al Miru- lui, care aduce in sine Mirul cel bine mirositor, in pestera Vitleemului vine sa-l verse, umpland de bund mireasma cea tainuitoare, pre cei ce canta: Dumnezeul parintilor bine esti cuvantat. Peasna 8, Irmos: Cuptorul cel cu foc. Siins-ai cuptorul patimilor cu dumnezeestile ploi ale dumnezeescului Duh, si roua ai izvorit, care alina ar- sita neputintelor Parinte, a ce- lor ce alearga cu credinta la tine totdeauna, fericite Spi- ridoane prea cuvioase. Fara rautate, drept, bland | si milostiv, si netiind in minte raul, ai fost doritor, iubitor de straini, Ierarh prea cinstit, cu evsevioasa intelepciune impo- dobit Cuvioase. Pentru acea- sta cu credinta te cinstim. De demult tia dat glas moarta, ca si cum ar fi fost vie, intrebandu-o tu Parinte; 0 minune prea mare! O prea slavita taina! O mare Dar care ai dobandit! Cu viata ingerea- sca fiind impodobit, vredni- cule de minuni. A Nascatoarei: Patimile inimii mele vinde-——S— _190 cé-le cu milostivirea ta prea laudata, mintea mea impaca-o, sufletul meu lumineaza-l, si ma indrepteaza ca sA umblu bine pre cararile cele mantuitoare, ca pururea sa te laud. Alt Canon, Irmos: Minune prea mare. Cine va numara minunile tale Ierarhe Spiridoane de Dumnezeu_ inteleptitule? Ca ploi ceresti ai pogorat cu a ta Tugaciune, si fecioara raspun- de tie prea intelepte. Cur- gerea apelor o ai oprit, si pre prietenul tau Fericite degrab lai mantuit; pre imparatul l’ai vindecat, si straine lucruri ai savarsit. Mustrat-ai improtivitoarele ji cugete ale ereticilor, cu dog- mele dreptelor tale cuvinte Terarhe; ca invatand pentru cre- dintaceadreapta si neclatita, ai intarit adevarul ei. Drept ace- ea cantand strigam: Bine sa cuvinteze toata faptura pre ; Domnul, si sa-l prea inalte intru toti vecii. Binecuvantam pre Tatal... Minuni preste fire izvora- ste Parinte, racla ta celor bol- I navi, cd dupre vrednicie te-ai aratat dumnezeesc vas al ale- gerii, si livede a nepatimirii prea mirositoare, care indul- \ cesti pre credinciosii cei ce cu LUNA LUI DECEMVRIE vrednicie cinstesc sfanta si dumnezeeasca, luminata si prea slavita adormirea ta, Spiridoane de Dumnezeu purtatorule. $i acum, a Nascatoarei: Aluzire noua este ceeace s'a facut intru tine Maica Fe- cioara, ca singura ai nascut mai presus de fire pre Dom- nul si Mantuitorul, carele a pecetluit minunat pantecele tau. Drept aceea bucurandu-ne, strigam tie: Bucurad-te mantui- rea tuturor credinciosilor. Peasna 9, Irmos: Fiul Parintelui.. pe Fiul Parintelui_ celui fara de inceput, luminat Lai propoveduit de o fiinta cu Tatal si impreuna vesnic, deo- sebindu-te in mijlocul purta- torilor de Dumnezeu_ parinti, si astupand gurile celor fara- delege, Ierarhe prea fericite. Soare mult luminos, podoa- ba parintilor, landa preotilor, impreuna locuitorule cu ingerii! Pre cei ce acum savarsesc cu bucurie pomenirea ta cea de lumina purtatoare, invrednices- te-i luminii_ celei neinserate cu rugaciunile tale. Dumnezeestile locasuri, usa cea cereascad, ceata cea fru- moasa a celor ce praznuesc, au priimit intru glas de bucu- rie sfintit sufletul tau, cel cuIN DOUASPREZECE ZILE bunatati impodobit prea feri- cite. A Nascatoarei: Mare taina nasterii tale celei mai pre sus de minte, minuneaza pre ingeri de Dum- nezeu daruita, mangde aduna- | tea cuviosilor, veseleste pre sfintii parinti, cari dumneze- este te lauda pre tine nedej- dea sufletelor noastre. Alt Canon, Irmos Tain strein’... $a saltam duhovniceste | 0 iubitorilor de praznic! Sa plesnim cu mainile si sa lau- dam cu cantari pre marele si dumnezeescul pastor. Al caruia prea sfant locas, da- rueste acum tuturor sanatate sufletului si trupului Propoveduit-ai in mijlocul Soborului de Dumnezeu inte- Jeptite, pre Cuvantul tau cel impreuna fara de inceput, si ai surpat slava cea mincinoasa a lui Arie, prea intelepte, si ai convins sfanta adunare ca tu cu adevarat te-ai aratat aparator credintii. Slava: Langa scaunul lui Dumne- zeu stand intru tot Fericite, dimpreuna cu dumnezeestile cete ale tuturor ingerilor ce- 191 ruga pre iubitorul de oameni si Domnul Hristos Dumnezeu, pentru cei ce te lauda cu cre- dinta. $i acum, a Nascatoarel: ],audamu-te binecuvantata intru tot fericita, pre carea te lauda toti ingerii, si purtatorii de Dumnezeu parinti, si fap- tura, ca pre ceeace ai nascut pre Dumnezeu cel preste sfinti; pre acesta roaga-I sd milu- easi pre cei ce te lauda pre tine. SVETILNA Podobie : Cela ce ai impodobit Cerul... Dela turma necuvantatoare te-a adus Duhul sfant la cea cuvantatoare purtatorule de Duh, ca si pre Moisi si pre David, ale cdrora blandete ai urmat Spiridoane lumina lumii. Slava, asemenea. Proslavitu-te-a Dumnezeu intru minuni, si intru semne prea multe Fericite; ca la dumnezeescul Sobor, Treimea ai marturisit, si morti ai inviat, sarpe in aur ai prefacut, si curgerea riului cu prea caldu- roasele tale rugaciuni 0 ai oprit, si l-ai trecut. $i acum, a Nascatoarei: _ PDumnezeeasca casa ta Fe- cioaré bogat izvor de minuni , lor fara de trup, nu inceta a | s’a aratat, izvorand tuturor a| Hi i | | 102 nojanuri de minuni si de tama- duiri. Pentru aceasta te cinstim cu dragoste, si te slavim cu credinta. LA HVALITE le pe 4, glas f-u. : Ceeace esti bucu Podot Cu raza Duhului fiind stra- lucit inteleptul Ierarh, a stri- cat nebunia cea intunecata si barfitoare a lui Arie. Pentru | ' aceasta drepte invataturi dand cu credinté pentru Treime, a : fost laudat de cei intelepti si priceputi si Soborul a intarit. De doua ori, Stralucit fiind cu ceresti yaze cu puterea lui Hristos, dai tamaduiri sufletelor si tru- purilor, celorcecucredintaacum savarsesc pomenirea ta, de Dumnezeu fericite Parinte fa- catorule de minuni; pentru cari nu inceta a te ruga. bucrator in via poruncilor lui Hristos, prin credinta te-ai aratat de Dumnezeu purtato- tule; pentru aceasta dinarul imparatiei celei de sus ai luat. Neincetat roagé-te pentru _noi, cei ce te cinstim pre tine Spiri- doane intelepte. Slava, glasul al 4-lea: Cuvioase Parinte Ierarhe prea slavite, plin fiind de apo- | stoleasca invataturd, si locas dumnezeescului Duh prin __LUNA LUI DECEMVRIE vieata imbunatatita aratandu-te, pre lupii Bisericii prin invata- turi i-ai gonit, si dreapta cre- dinta luminat 0 ai aratat; stalp si apardtor te-ai aratat cresti- natatii. Pentru aceasta si mi- nuni facand la toate marginile, sarpe in aur ai mutat, si pre cea moarta, prin intrebare o ai ridicat. Ci o vrednicule de minuni intre parinti, si cu das- calii impreuna vorbitorule, roaga-te Mantuitorului, sa se mantueasca sufletele noastre. $i acum, a Nascatoarei: De toate nevoile pazeste pre robii tai, binecuvantata Nascatoare de Dumnezeu; ca sa te slavim pre tine nadej- dea sufletelor noastre. SLAVOSLOVIA cea mare. Ecteniile si Otpustul. Ceas intai, si Otpust desdvarsit. LA LITURGHIE Fericitile pe 8. Din Canonul cel tntai Peasna 3-a, pe 4, si din al doilea, Peasna 6-a, pe 4. Prochimen. Apostol, catre Efe- seni: Fratilor cw fiii luminei si umblatine Evanghelia dela Luc: Jn vremea aceea std tut-a Tisus la loc sem ‘CHINONICUL. Intrw pomenire vegnica va fi..IN TREISPREZECE ZILE INTRU ACEASTA LUNA IN ZILE. Sfintit mari mu vstratie, Avxentie, Evghenie, Mardarie 3i Orest. §i sfanta mu- ‘cenit Luchia fecioara. Seara dupa obignuitul Psalm, cantam cit barbatul.., Starea intaia. La Doz al |, Stihirile pe 8, gla~ ame strigatamg Stih i Podobie: Dat-ai semn celor ce... traluceste pomenirea patimitorului tau Ev- stratie, Doamne, ca un soare luminos, carele cu stralucirea cuvintelor celor nebiruite, a infruntat multimea dumnezei- lor, ca pre un cort intunecat, desert de credinta, si a facut patru mucenici partasi_impre- una cu dansul. Prin mijlocirile lor, darueste-ne iertare, ca un | iubitor de oameni. De doua ori. Cu cuvinte, cu patimi, si cu _ multe feluri de lipsiri ale vie- | tii, au ardtat sfintii dragostea | cea desavarsit, catre tine nemis- cata, impreund cu inteleptul | Evstratie, Avxentie, Orest si | Mardarie, impreuna cu Evghe- | nie, nevoindu-se prea laudatii. | Cu rugaciunile lor, Doamne mantueste sufletele noastre. Din turburarea celui fara minte, se taie capul laudatului Avxentie, si Mardarie spanzu- randu-se de glezne, s’a incu- | nunat; iara Evghenie se impo- 193 pat asternut cu foc, si Evstra- tie ca un miel al lui Hristos se pune in cuptor. Alte Stihiri, glas acelas. Podobie Ca pre un vileaz.. Ca unul ce bine ai ostasit Imparatului_puterilor, te-ai dat pre sine-ti Evstratie de voie la munci si la moarte silnica, adu- cand impreuna cu tine ceata de mucenici fericite; cu cari impreuna ai patimit, si ai luat | cununi de biruinta; rugandu-te dimpreuna cu dansii pentru noi pururea ldudate. De Dumnezeu inteleptite Evstratie, viteazule Avxentie, maritilor Evghenie si Mardarie, impreuna cu Orest, luptandu-va, pre vrajmasi i-ati biruit; si stra- lucind aratat ca niste stele mult luminoase, ati Juminat. inimile credinciosilor, si ati gonit intu- nerecul inselaciunii, prin lumina cea stralucitoare a Duhului. Batandu-te neincetat, si cu focul topindu-te, cu incalta- minte de fier incaltandu-te; pe cai gonindu-te, in temni{a in- chizandu-te, si cao jertia curataé frigandu-te in cuptor, te-ai adus la masa cea de sus, ca o jertfa curaté cu bun miros, celui ce s’a jertfit, mucenice Evstratie, Alta Stihira a sfintei Luchiei, asemenea: Nevoindu-te intr’'adins cu dobeste cu taierea mainilor si a limbii; Orest se adoarme in a94 LUNA LUI DECEMVRIE, feciorie nestricata, te-ai adus | bucurandu-te Facatorului tau; ca lepadandu-te de mirele cel lumesc prea laudata, te-ai lo- godit cu Hristos, si savarsind calatoria prin credin{a si prin luminata mucenicie, acum im- parti darurile tamaduirilor, la cei ce te cinstesc pre tine. Slava, gasul al 6-lea. Veniti iubitorilor de muce- nici, si cinstim cu laude pre patimitorii lui Hristos, pre marele Evstratie cel nebiruit, pre Avxentie, si pre Evghenie, | pre Mardarie, si pre Orest; ceata mucenicilor cea cu cinci lumini; cari bine nevoindu-se improtiva vrajmasului celui ne- vazut, si impodobindu-se cu cununile biruintii, se roaga lui Hristos, pentru cei ce cu cre- dinta, si cu dragoste savarsesc poinenirea lor. $i acum, Dogmatica. Cine nu te va ferici pre tine prea sfanta Fecioara? Sau cine nu va lauda prea curaté na- sterea ta? Ca cel ce a stralucit fara de ani din Tatal, Fiul u- nul nascut, acelag din tine Cu- rata, a iegit negraind intrupan- du-se; din fire Dumnezeu fiind sicufirea om facandu-se pentru noi. Nu in doua fete fiind des- partit, ci in doua fire fara de acela roaga-I Curataé cu totul fericita, sa se miluiasca sufle- tele noastre. VOHOD: Lumini lind... Prochimenul zilei gi citirile. Din proorocia Isaiei citire: Acestea zice Domnal, toate neamurile s'au adunat impreuna... Sufletele dreptilor sunt in mana lui Dum- nezett.. Dreptii tn veei vor fi vii, si dela Dom- nut plata lor... LA STIHOAVNA Stihirile, glasul 1. Ceea ce esti bucuria... Minunatul mucenic Evstra- tie, ne chiama astazi sa sa- varsim cinstité pomenirea lui, cea de preste an. Pentru ace- ea si noi adunandu-ne_ sa-l cinstim, ca pre un placut Dom- nului, si ca unul ce cu tarie a patimit pentru credinta. ‘StiN: Minunat este Dumnezeu intru sfinfii sai, Dumnezeul lui Israil. Ca si David intrarmandu-te cu vitejia, ai omorit pre al doi- lea inselator Goliat, cu credinta Treimei, Evstratie. Pentru acea- sta pururea te veselesti in ce- ruri impreund cu ingerii, ru- gand pre Mantuitorul sa ne méantuim noi. Stih: Sfintilor celor ce sunt pe pamantul lui, minunate a féeut Domnul toate voile sale intrinsi Ca Tesviteanul Iie ravnind, ai ravnit prooroceste catre Domnul Atottiitorul, mucenice Evstratie cugetatorule de Dum- nezeu, si ai infruntat semetia Podo!IN TREISPREZECE ZiLE cea desarta a celor faradelege surpand urdaciunile idolilor, ca un puternic Fericite. Slava, glasul al 5-lea. Ne ingrozindu-va de sal- batacirea tiranilor, ci incé mai mult propoveduind luminat credinta lui Hristos, multe taeri si chinuri ati rabdat, Evstratie si Avxentie, Evghenie si Oreste, si marite Mardarie: Pentru aceasta rugati-va Im- paratului si Dumnezeu, pentru noi cei ce savarsim cu credinta pomenirea voastra. $i acum, a Nascatoarei: Fericimu-te pre tine de Dumnezeu Nascatoare Fe- cioara, si te laudam credin- ciosii dupre datorie; pre tine cetatea cea neclatita, zidul cel nesurpat, folositoarea cea tare si scdparea sufletelor | noastre. Troparul glasul al 4-lea. Mucenicti tai Doamne.... Slava, $i acum, a Nascatoarei invierii. Taina cea din ve scuns “Gauta la stargitul cal LA UTRENIE La Dumnezeu este Domnul. Troparul sfinti- lor de doua ori. Slava, $i acum, al Nasca- toarei Invierit. Dupa intaia Stihologhie, Sedeaina, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne intampin’... Cu barbatia credintii ca cu o platosa imbracandu-te, si cu intelepciunea cea dum- nezeeascad intrarmandu-te, Ev- stratie méarite, toate taberile dracesti ai biruit si ai defaimat indraznirea cea neputincioasd a celor fara de Dumnezeu. Asa dar ca cel ce ai indraz- neala cadtre Stapanul, roaga-te sé ne mantuim noi. pe aoua ori. Slava, $i acum, a Nascatoarei. Cu multe pacate intune- candu-mi mintea eu desfrana- tul, strig catre sprijineala ta cea tare: Lumineza-mi ochii sufletului Nascatoare de Dum- nezeu, stralucindu-mi raza cea luminata a pocaintii; si ma imbraca in armele luminii Preacurata. Dupa a doua Stihologhie, Sedeaina, glasul al 4-lea, asemenea. Cu puterea cuvintelor tale pre muncitorul |-ai ranit, fiind povatuitor multimii celei pur- tatoare de Hristos, Evstratie de Dumnezeu inteleptite; si ai luminat lumea cu razele minunilor, si de sus ti s’a im- | pletit cununaé capului tau. Pen-196 tru aceasta, si intru pome- nirea ta laudam pre Hristos. De doua ori. Slava, $1 acum, a Nascatoarei, C antandu-te pre tine Mi- reasa lui Dumnezeu, laudam nasterea ta cea negraitd, prin carea ne-am izbavit de insela- ciunea diavolului, si de toata nevoia Nascatoare de Dum- nezeu Stapana; si strigim cu credin{aé: Milueste turma ta, una prea slavita. Dupa Polieieu, Sedeaina glasul al 8-lea Podobie: Pre Intelepciunea si Cuvantul. | Cu credinta Treimii intarin- du-te, si cu prastia adevarului intrarmandu-te, ai surpat se- metia cea de alt neam a rata- cirii. Si rapind sabia cea lim- buta a vrajmasului, cu aceea i-ai taiat inprotivirea cea min- cinoasa, si i-ai infruntat vicle- sugul. Cu trupul ai murit, iara cu Duhul traesti Evstratie rab- datorule de chinuri; roaga pre Hristos Dumnezeu, iertare de pacate sa daruiascd, celor ce praznuesc cu dragoste sfanta pomenirea ta, De doua ori. Slava, $i acum, a Nascatoarei. Sufletul meu cel smerit Fe- cioara, carele este innecat in viforul ispitelor lumesti, ca si cum ar fi fara de carmuitor, si de sarcina pacatelor se arata LUNA LUI DECEMVRIE nedesertat, si in fundul iadului a cddea este silit; intampina-] Fecioara de Dumnezeu Nasca- toare, cu calduroasa rugdciunea ta, si mantueste, dandu-i lima- nul tau cel cu buna liniste; ca, cucredinta sa strig catre tin Roaga-te Fiului tau si Dum- nezeu, iertare de greseli sd-mi daruiascé mie, ca pre tine te am nadejde eu nevrednicul ro- bul tau. Apoi Antifonul intaiu al glasului al 4-lea Prochimen, glasul al 4-lea, Sirigat-au drepfii si Domnut i-a auzit pre ei... Stih: ‘Multe sunt necazurile dreptilor, gi din toate acelea fi va scaph pre ei Domnutl Toata suflarea, Evanghelia dela Mateiu. Zi trimit... Dupa Psalm 50, Slava glasul al 2-lea. Pentru rugaciunile sfinfilor cinci mucenici, Milostive... a Domnul ucenicilor sai: iata eu va $i acum: Pentru rugaciunile Nascatoarei de Dum- nezeu, Apoi Miluegte-ma Dumanezeule dupre mare mila ta, $i Stihira glasului al 4-lea, a Casiei: Sfintii_ mucenici mai de cin- ste au ales intelepciunea Apo- stolilor, decat invatdtura Elli- nilor, pardsind cartile ritorilor, si infrumsetandu-se cu ale pes- carilor; cd cu acelea invatau buna limbutie de graiuri, iara cu graiurile cele dumneze- esti ale necarturarilor, se inva-IN TREISPREZECE ZILE tau teologhia Treimii; careia se si roaga, sa se pdzeasca in pace sufletele noastre. CANOANE, trei: Al Nascatoarei de Dumnezeu cu Irmosul Panne t glasul al lea, Adancul marei Rosi puitorul de nevointe Hri- stos, sezand in ceruri, da cu atotputernica dreapta sa, patimitorilor celor de pre pa- mant darurile, cununi intinzand celor ce au fost cu Evstratie. Veniti sa vedem ceata la numar de cinci mucenici, carea straluceste cu lumina prea lu- minoasé, avand de capetenie pre doritul Evstratie, incu- nunat cu Dar dumnezeesc. De braul ostasirii celei de prepamant descingandu-te, l-ai adus Imparatului celui adeva- rat,luand Avxentie dela Hristos semnul patimirii, prin Evstratie. A Nascatoarei: hoc incapator te-ai facut firii celei dumnezeesti, prea curata Nascatoare de Dumne- zeu; pentru aceea dorind de tine Luchia, ca o fecioara s'a adus pre urma ta, Fiului tau. Alt CANON, al sfintilor. Peasna 1, glasul al 6-lea, Irmos: "a pre uscat umbland... pistes Imparatul cruguri- lor ceresti sta inainte, —————————————— 197 datatorul de daruri, daruind cununi de biruinta celor ce au patimit pre pamant impreuna cu Evstratie. Pre patimitorii cei cinci la numér cari s’au adunat ceata de Dumnezeu incununatd, cu doxologhii de cantare sa-i lau- dam credinciosii, pre credin- ciosul intru Hristos si intelep- tul Evstratie, avandu-l dum- nezeesc incepator. Slava: De ostirea cea de sus do- rind Evstratie, cinstea paman- teascé o ai lepddat, aducand lui Dumnezeu intelepte viata ta, cu sfintenie curdtindu-te. $i acum, a Nascatoarei: Ceata bunilor biruitori mu- cenici cari au priimit cununa biruintii, se bucura laudandu-te pre tine Preacurata; ca prin tine Cerul s’a facut oamenilor sloboda intrare; cd ai nascut mai pre sus de minte, pre fa- cétorul lumii. Catavasiile = Hristos se naste slaviti Peasna 3-a, Irmo: Veseleste-se de tine... C nadejdea chinurilor, ca de o avutie nefurata, mai pre sus de fire, te-ai facut plin de toata bucuria prea fe- ricite Evstratie. Cu intelepciune duhovni-198 ceasca, si cu rabdarea nevoi- lor, ai infruntat nedumnezeirea cea tiranica, mucenice al lui Hri- stos, Avxentie. Ca un odor prea luminat al Bisericii, credinciosi v’ati facut mucenicilor, fiind infrumuse- tati cu ranele lui Hristos. A Nascatoarei. Cu adevarat te cinstim noi credinciosii Nascadtoare de Dumnezeu; ca ai nascut pre Dumnezeu carele s’a facut trup, tu ceeace esti fara prihana. Alt Canon, Irmos: ‘Nu este sfant precum tu... De rane fiind plin cu totul, toata nadejdea ta cu taria min- fii, o ai pus Fericite catre inaltul Dumnezeu, adevarata | mangéere. Ai inflorit prin dumneze- | easca intelepciune, cu dragos- | tea lui Hristos; iara prin rab- darea muncilor, ai vadit Avxen- tie nebunia muncitorilor, si cum- plitimea lor zadarnica 0 ai ara- | tat. Slay Ne imblanzita manie a lui Lisie, intelepte, si cumplita munca a focului, asemenea somnului le-ai socotit; ca in- tarindu-te intru Hristos, le-ai trecut cu vederea, ca si cum ar fi patimit altul- LUNA LUI DECEMVRIE $i acum, a Nascatoarei: Pricinuitorul tuturor, te-a dat solitoare pentru noi Fe- cioard. Pre acesta cu dumne- zeascd cuviinta laudandu-l credinciosii, pre tine Maica Jui Dumnezeu cu sfintite can- tari te fericim. CONDAG, glasul al 2-Iea. Podobie: Pre Nascitoarea de Dumnezeu... Luminator prea luminos te-ai aradtat, celor ce sedeau intru intunericul necunostintii, purtatorule de chinuri. Ca cu credinta ca cu 0 pavaza oco- lindu-te, nu te-ai temut de semetiile vrajmasilor Evstratie aratandu-te mai cu buna limba decat ritorii. Alt CONDAG, al sfintei Luchiei, glas si Po- dobie aceeas: Nevoindu-te intradins cu feciorie nestricata, te-ai adus bucuradndu-te facatorului tau; ca lepddandu-te de mirele cel jumesc, prea ldudata, te-ai logodit cu Hristos; si savarsind calatoria prin credinta si prin luminaté mucenie, acum dai Darurile tamaduirilor, celor ce te cinstesc pre tine. Sedeaina, glasul al 8-lea. Podobie: Pre Infelepciunea si Cuvantul... Nici sabia, nici fiarele, nici focul, nici altceva din cele simtite care infricoseazd n’au putut nici cum infricosa taria |IN TREISPREZECE ZILE ta. Ca cu alergarea ai calcat puterea vrajmasului, si ca un fara de patima si fara de trup ai petrecut viata. Pentru aceas- ta dai tamaduiri celor credin- ciosi, cari cu dragoste alearga la pomenirea ta; sfinte rabda- torule de chinuri Evstratie, roaga pre Hristos Dumnezeu, lasare pacatelor sa daruiasca, celor ce praznuesc cu dragoste sfanté pomenirea ta. pe doua ori. Slava, $i acum, a Nascatoarel. Cand va veni sa judece tot pamantul, Stapanul a toate si Facatorul, cu oile cele dea- dreapta sa ma unesti pre mine | osanditul, si din intunericul cel dinafara, si din toataé munca, sa ma rapesti pre mine ne- trebnicul robul tau. Ca cu buna multémire s& maresc bogatia bunatatii tale, de Dumnezeu Nascatoare cu totul fara de prihana; ca sa strig tie bucu- randu-ma: Roaga pre Hristos | Dumnezeu, iertare pacatelor sa-mi darueasca, ca pre tine te am nadejde eu robul tau. Peasna 4, Irmos: Pentru dragostea chipului tau.. Pyimpreuna cu ranele tru- pului tau ai lepadat si jntindciunile sufletului, sfara- mand sagetile vicleanului ba- laur, cu credinta Evstratie. Proslavitu-s’a prin ranele 199 tale patimitorule, Im paratul slavii, si te-a umplut de marire negraita, cu puterea minunilor, Evstratie. Vrmand indraznelii pescari- lor si vanand cu mreaja cea muceniceasca pre inteleptul Evghenie, l-ai adus Staépanului, Evstratie. A Nascatoarel: Pricepandu-ti fecioria pe- cetluita dupa nastere Fecioara, cu credinta ai laudat pre Cu- vantul cel ce s’a nascut negrait, din pantecele tau. Alt Canon, Irmos: Hristos este puterea mea... A totputernicul Dumnezeu aprinzand dumnezeeasca do- rire in sufletul tau, cu adeva- rat facator de minuni te-a aratat, tamaduindu-te desavar- sit de rane. Cu piroane intru tot inte- lepte, patrunzandu-ti-se picioa- rele prin incaltamintele cele de fier, tot pre sine-ti te-ai rosit, asemanandu-te patimii Imparatului lisus. Slava: Cu adevarat frumoase sunt | picioarele purtatorilor de chi- nuri, calcand pre vrajmasul, si lui Hristos cantand: Pe calea marturisirii tale vom alerga Stapane!$i acum, a Nascatoarel: Cu necuprindere de minte si neschimbat, intrupandu-se Cuvantul lui Dumnezeu Tata- lui, din tine cea cu totul fara prihan, prin iubirea de oameni, pre mine omul ma indumne- zeeste, Peasna 5, Irmos: Tu Doamne lumina mea... C2 o stea luminoasa, carea lumineaza departe, ai stralucit in ceata mucenicilor, nebiruite Evstratie fericite. Vazandu-te pre tine cuge- tatorul de Dumnezeu Mardarie, strdlucind cu lumina intelega- toare, a alergat catre tine ca un miel catre pastor, Evstratie. Toate cele veselitoare le-ai socotit prea fericite Mardarie, ca niste gunoae, biruind legile firii, cu dragostea patimirii, A Nascatoarei. Gand omenesc nu poate sa priceapa zamislirea ta cea mai pre sus de cuget, Maica Fecioa- ra; cd aindscut pre Dumnezeu. Alt Canon, Inmos: Cu dumnezeeases strilucirea... Minunat ca o stea ai fost Bisericii, rasdrind de departe in mijlocul mucenicilor, si cu mucenicestile raze lumea stra- lucind mai mult decat soarele, Evstratie. _—_—— 200, LUNA LUI DECEMVRIE Ccei dimpreuna cu Evstra- tie, ca niste stele ale credin- tii, ce deapururea se misca in Cer, lumineaza inimile credin- ciosilor, stralucind cu lumina; pre care dupre vrednicie sa-i laudam. Slava: Mai pre sus de legatura firii iubitoarea de barbat femee, inteleapta si de Hristos dori- toare, mai ’nainte apucand, pre barbat catre patimire fl unge. $i acum, a Nascatoarei: Stapana lumii prea buna, mantueste pre toti cei ce te méarturisesc din suflet, cu ade- varat de Dumnezeu Nascatoare ca pre tine folositoare te-am castigat. Peasna 6-a, Irmos: Jertfi-voiu fie cu glas... Bristos imi este mie in loc de toate, striga cu _glas mare Mardarie, si mosie si cinste si nume, ca dela tine Evstratie, s’a invatat aceasta. Patrunzandv-ti se picioarele ai fost spanzurat cu capul in jos si cu frigdri arse ti s'a ars spatele; iara Duhul ti lai dat Stapanului, Mardarie. Taindu-ti-se limba nu ince- tezi a lauda, si mainile tain- du-ti-se, se ridica cdétre Dum-| eee TREISPREZECE ZILE 201 nezeu Evghenie, cerand man- tuire celor ce lauda pomenirea | ta. A Nascatoarei. Avandu-te pre tine Fecioara putere si intarire, Mucenita, suferea cu tarie chinurile, si bucurandu-se, se aduce dupa tine Stapanului tuturor. Alt Canon, Irmos: Marea vieffi, vazindu- Insu-mi mie Hristos imi este in locul tuturor celor parin- testi, ai strigat o Mardarie! cu infocate tepusi patrunzandu-ti- se picioarele, si umerii cu sa- geti, asa bucurandu-te te-ai savarsit. Arzandu-ti-se madularile cu jeratic mucenicesc, prin rab- dare ai stins nebunia insela- ciunii idolesti, Evstratie. Slava: Q vrednicule de minune, viteazul tau suflet, prea de bun neam Evghenie! Ca prin cumplitele sféramari ale flue- rilor picioarelor, ti-ai dat duhul in mainile Stapanului tuturor, bucurandu-te. $i acum, a Nascatoarei. Prea curaté Stapana, care ai ndscut nouaé pamantenilor pre Carmuitorul si Domnul, in- | ceteaza cumplita si nestator- | stalp al barbatiei, | nica turburare a patimilor mele si da liniste inimii mele. CONDAGC, glas 3. Podobie: Fecioara astazi... Fitozofand inaintea celor faradelege cele dumnezeesti, batai ai rabdat cu barbatea- sca inima; si stralucind prea minunat cu dumnezeesti semne ai stins indltata vapaie a inge- Jaciunii. Pentru aceasta te cin- stim, prea fericite mucenice al | lui Hristos, Evstratie. Icos. Biserica praznueste cu taina astazi stintita ta praznuire, ve- stind luminat vitejiile tale, du- rerile, ostenelile si luptele cele mai pre sus de fire pentru Dum- nezeu; rabdand rane preste tot, prin care ai surpat pre cel mult iscusit; tu slava cea mare si lauda patimirilor, luminator al celor ce te cinstesc cu buna credinta, vistieria tamaduirilor, imbogatitorul celor sdraci, i | taiule intre biruitorii si cinstitii mucenici, prea fericite muce- nice al lui fee Evstratie. lor Ev || stratie, Avxentie, (Brchene, Mardarie, si Stih; Pre ae pre cei cite de dou ori cate doi care impreund s'au nevoit, Focul si sabia odaté de viata i-au lipsit. Pre cei ce impreuns cu Evstratie s'au flat, In a treisprezecea, sabia ian secerat,202 cestia au fost in vremile lui Di A cliffan si Maximian paganilor im- parafi, si duxului Lisie, care era domn pre ceata Limitaneilor, ‘si Agricolae, care obladuia toata partea “Anadolului, Acesti sfinft dara din tnceput faced dela stramogii lot credeau in Hristos, sise ascundeau pen- tru frica tiranilor si a gonacilor, insa din- tracestia, sfantul Evstratie era’ din oragut Aravrachinilor, scriniar, la ceata duxiasca, carea er& gi capitenie, Deci poftind a mar- turist de fafa buna credinfa si temandu-se de nestiutul sfarsit al lui, porunel unuia din slugile sale, s&-i pue bréul in biserica ce er in Aravraca, socotind intra sinesi si ispitindu-si firea, c& intrdnd preotul Avxentie, de va lua bral tl va fi marturisirea_ In Hristos, dupa voila Iui Dumnezeu si indra- anitea Lira nici o fried, de cele ce’ ganded a raspunde; iar de-l va lua altcineva de ai bisericei, sa mai fie inca credinta lui H stos pre ascuns, si sa nu se videasc% nici decum, Deci vazand ca ispita i se facu dupa. gandul sau, udndu-i preotul Avxentie braul, socotind ca i se va izbandi bine marturi- sirea pentru Hristos, si iesind fnaintea lui Lisie, marturis} cu indrazneala buna cre- dinfa, caci, cand a stitnt cei ce s’au chi: wit mai ’nainte, a statut si el inaintea lui Lisle, de vremece gi mai mare eri acelel cete, pentru aceea gi ef intiu se_marturis! ca este crestin, Deci Iuandu-i tiranul braul, poruncl de-l dezbraca in pielea goala, sit puserd jos de! batura. Dupa aceia il lega- TA cu gtreanguri gi ridicara sus, sit parjolita cu foc, ce-i facuse dedesupt, Apoi i turmara preste arsurile trupului, apa de sare cu ofet amestecat, si-} frecara pre coa ste cut harburi, si prea’ slavita minune Facit 4 iesi cit totul sanatos, Deci chema si pre sfantul Evghenie spre credinta in Hristos, si marturisl gi ef cu indrazneala si slobod zicand: ca si el la un gand cw sfantul Ev- stratie se alla, si aceiasi cinste da lui Dun nezeut carele se cinsted de dansul, Abincia pre sfantul Evstratie pironindu-! cu tncal- faminte de fier, kau purtat gonindu-] im- Preund cu Evghenie, din oragull Sevastia- nilor pana la" Nicopoli, si intru acea aler- gaturi_ privind sfantul Mardarie, unde goned pre sfantul Evstratie, si vazind pre un om vestit ca acela la nevoie ca aceia, tl LUNA LUI DECEMVRIE, fericed pentru rabdarea lui, si, c& pentru cre- dinfa in Hristos, din neam vestit si luminat ce era, a ales a patimi cele ce patimese fa- citorii de rele, gi wind sfat dela femeea sa, carea si ea tl indemna spre chinui- rea aceea gi lasdndu-si_copilasii ce avea cu dnsa pe seama lui Dumnezeu, se duse de ajunse pre sfantul Evstratie unde-l go- nea pre cale, si-] leg gi pre el langa dansul, Dect gezand Lisie la intrebare, intdiu sfan- tului Avxentie i-a taiat capul, caci a zis ca este crestin, lara sfantului Mardarie, patrun- zindwi gleznele, au spanzurat cu capul in jos, si Lau ars pre spinare cu fepi arse mult in foe, si si-a dat sufletul la Dum- nezeu, lara sfantului Evghenie i s’a taiat limba, si-i fransera fluerile picioarelor cut toege si muri intru acele munci. Iara sfan- tul Orest, vrand sa loviasca pre strijar, se vadi si el ci este crestin, ca Crucea ce purta la piept, cand se intoarse sa lovea- Sch cu sulifa, se ivi din afard si se numi pre sine rob lui Hristos. si a fost legat impreuna cu Evstratie, si s'au trimis aman- doi la Agricolae, socotind Lisie, ca aceasta va fi spre folos, nu numai pentru infelep- ciunea si puteea cuvintelor lui Evstratie, cu care a rusinat si a baljocorit legea lui, ci gi pentru ca si nu mai faca_minuni si sa traga pre multi la credinfa in Hristos. Deci stand sfantul Evstratie de fata _inain- tea lui Agricolae, si ruginand toata ingela- ciunea si degertarea ratacirii cllinesti, de cele ce zic ei, caci era mare gi varf intru infe- lepcitme, ‘si povestind ordnduiala ceeace era pentru Hristos, gi infricosind pe tiran si dind in mana sfantului Vlasie episcopul diata Ini ce facuse in temnita, carele La si impartasit cu sfintele Taine. Deci de vre- me ce sfantul Orest fu mai nainte pus pre- ste un pat de fier ars, intru acelasi gi-a luat si sférgitul, pre acesta mai pre urma bagandw-l intr’un cuptor aprins, a luat cu- nuna muceniei. lari soborul acestora se face in sfanta biserica a sfantului Apos- tol si Evanghelist loan Bogoslovul, carea este aproape de sfanta biserica cea mare, Intru aceasta 2i, pomenirea sfintei mucenite Luchiei fecioarei. Luchia ca o fecioara, o cunund a luat, ca 0 mucenifa prin cea a doua s'aIN TREISPREZECE ZILE Aceasta a fost din orasul Siracusa, aflatidu-se in Sicilia logodita cu barbat, iara pentru boala ce supard pre mum3-sa se duse cu dansa la Catana, ca si roage pre sfanta mucenifa Agati sa o izbaveasca de curgerea sangelui, si ducdndu-se vazit in vis pre sfanta Agati unde da tamaduire mai- ca-sa, si ei fi proorocid mucenia ce era sa | ia pentru Hristos; deci dupace se tamadui maica-sa, tmpartindu-si averea la sdraci, aved buna pofti a miarturisi pre Hristos, | i fiind parata de logodnicul ei, a statut inaintea boerului Pashasie, carele a poruncit de o a dus fa curvasdrie ca sa o rusineze, insa prin Darul Ini Hristos a ramas curata, | navalind multi si neputind si o mute din | locul care sta intarita, si vazand ca nu este nadejde a-si schimba gandul ei, nici puténd sao arza cu focul ce aprinsese acolo unde sta sfanta, ca era pazita de Dumnezeu, i-a lalat capul cu sabia, Intru aceasta zi, pomenirea prea cuviosului parintelui nostru Arsenie cel din Latro, Stih; Lui Arsenie parinte ai urmat, $i cu el in ceruri dan{uind impreuna te-ai aflat. cest cuvios parintele nostru si de minuni facdtorul Arsenie, era din | Constantinopol, fiu de parinfi drept cinsti- tori, bogati, gi cei mai intdia dupre neam. Deci pe lang’ aceea, ci Cuviosul acesta eri asemenea straiucit cu neamul, j s'a mai | dat lui dela impiratul acei vremi si alt cin; | afi Feldmargal si Patrichiu locului ce se zice a Chiviriotelor. Ci gi cand int’o vieme, a fost trimisd flota imparateascd, atuncea Cuviosul avesta a luat ingrijiea ei, dar fiind- | ca din furtuna mare a clocotit_marea_din adancul ei, pentru aceasta corabiile flotei sfaut scufundat, el insa singur iesind Ia uscat si-a scapat viata. Deci atuncea afldnd voie, luat aceea ce de multa vreme dorea; adecd s’a imbracatZeu ingereasca shima monabi ceasca. Deci se ticalosea cu trupul supunea pre‘el fa suflet, cu posturi, cu pri- vigheri, cu cilcari pe pamant si cu alte rele patimiri, si pe langa acestea tsi stramtora trupul sau ew grefe lanfuri, cel ‘cu adevarat decat!fieral si diamantul’ mai puternic si mai tare, lara rdurile lacrimilor sale, gi sta- rile cele de toata noaptea, gi razboaele vicle- | 203 nilor duhuti si suferinta ce arata a racelele iernei, si la arsurile secerigului, acestea toate zic, cine poate si le numere? Cu asemenea nevoint4 nevoindu-se fericitul, a fost trimis de Duhul sfant fa un loc ce se afla de ceea parte de locul numit leros, Iara acolo ducdndu-se, cu pururelnica curgerea lacra- milor sale, a aratat fericitul acel loc valea plangerii, hainele sale erau de par, Deci cate parfi ale trupului mu le muncea lantu- rile, le munce& asprimea hainelor, hrana sa (att mai bine zicand nehrana sa), nu era alt decat ierburi salbatice, si pre acestea Te manc& nu eu satia, ci numai cat le gusta, Setea sao mAngdia, numai apa foarte putin’, si aceasta de doua sau trei zile scoasa. Apoi ducdndu-se de acolo, a mers la minunatul munte Latron, ce se afla in Asia, si acolo petrecdnd minunat prea minunatul, a omorat cu rugaciunea sa gi cu semnut Crucii, 0 aspida, care se incitbase acolo, si otraved apele. Apoi ducindu-se $i de acolo, a mers dupre dimnezeeasca porunca, la mandstirea ce se mimeste a Chelivarilor, si fac&ndu-se acolo Igumen pe o scurté vreme, a indemnat pre multi spre fapta buna, Apo! ducdndu-se de la manastire s'a Intors iarasi la dorita sa liniste, lipsit fiind, necajindu-se, ticalo- sindu-se $i inchizandu-se intr’o pestera, Intru carea erau cuiburi si locuinti a multor fiare. Deci acolo, a ramas linistit, alt prooroc Daniil ardtandu-se, caci precum acela armas nevatamat in groapa leilor, asemenea si marele de suflet acesta Arsenie, a ramas In pestera aceea in locuinfa fiarelor, neva- tamat’ si nesuprat, far mai bine zicdnd, Cuviosul acesta prin rugaciunea sa a izgonit adeca fiarele ce locuiau acolo, iar pestera aceea o a facut scoala de suflete. Deci viind fratii monastirii, tf rugau pre el ca sa se duca impreuna, pentru aceasta s’a tntors Cuviosul iarasi in monastire. Insa si acolo aflandu-se, nu vietaid. mai mutt obsteste impreund cu frafii, cf Inchizéndu-se pre sineintr’o chilie prea mica, singur, slujed Dummezeulut singur, gi in cele gase zile a saptimanei, nici vorbea cu cineva, nici man- care priimea, numai Duminica ins obisnui& sfantul, sia vorbi, sia manca, Ce sa vorbim mai mult? La atata nepatimire a ajuns Cuvi- osul, in cat nici hrana trupeasea nu priimea mai mult pururea pomenitul, caci se hraneade dumnezeese inger, ci si Darul minunilor a luat dela Domnul, caci ape amare tur- burdndu-le cu toiagul sau, intr prea dulci pe acestea Ie prefaced, Aga petrecdnd Cuviosu, cu infelepciune si barbatie, si cu infranare si dreptate a ajuns la sférgitul viel sale, si eri chemat la locasurile cele de sus. Penirt aceasta a chemat pre toti: monahii ce locuiau acolo imprejur si i-a invatat pre ei pentru lepadarea de lume, si de ale lumil, pe langa acestea inca si pentru rabdare, si jubire de frafi, si pentru smere- nie, si pentru rugaciuni, Apoi ingenunchind si umplandw-i-se ochii de lacrami, si-a dat sfantul sau suflet in mdinile fui Dumnezeu; | multe si dupa moarte minuni Iucrand, cacl cul rugdeiuinea fratilor, a vindecat sfantul un indracit carele se apucase sa bortileasca mormantul sfantului, st apoi a ramas_ sla banog pentru cutezare, mai in urma insa a venit in simtire si s’a pocait. Ci si un monah ce avea idropica, apropiindu-se de morman- ful sfantului, Fa tugat pre el ca s&-l vindece, si indata o minune! a luat sanatatea sa multumind impreuna st slavind pre cel ce stiveste pre sfintii sai Hristos, singur ade- varatul si MAntuitorul sufletelor noastre, Inteu aceasta zi, cuviosul Aris, cu pace s’a umnezeescul Aris, nu Aris cel ménios sa aflat, Ci mai varios bland, si pre pamantul celor blanzi a cial Intru aceasta zi, pomenirea sfantului sfinfit mucenic Gavriil arhiepiscopul Serbiei, carele in Prusa a marturisit la anul o mie gase sute cinci- | zeci fi now. Stih; La inalfime spanzurandu-te Ga celui pre lemn spanzurat ai_urmat, Si cu indoilé cununa te-ai incununat. Cu ale lor sfinte rugaciuni, Doamne milu- este-ne si ne mantueste pre noi, Amin, Peasna 7-a, Irmos: In cuptorul persese... Avand cugetul marturisirii nestramutat, a cinsti un Dumnezeu in Treime, ai defai- mat chinurile, strigénd: Bine- LUNA LUL DECEMVRIE_ cuvantat esti Dumnezeul meu si Domnul. Ca un fericit ai umblat pe cale fara prihana, plecandu-ti genunchile cu mulfamité Man- tuitorului, iara sufletul ti lai dat in mainile Stapanului ca o jertfa cu bun miros, Avsentie. Pumnezeul cel cea dathrana lui lie prin corb, acesta facand minuni a descoperit cinstitul tau cap, celor ce-] pofteau ca, un ospat mult dorit, Av- xentie, A Nascatoarei. Fecioara Maicd, ca pre o curata si nestricata, te-a iubit pre tine Cuvantul cel curat; si intrupandu-se din tine, a zidit iardsi pre om deplin, cela ce a prea marit pre Luchia cu minunile. Alt Canon, Irmos. Datitor de sous cuptorul., Purtadtorule de biruinta Avxentie, catre cereasca im- paratie te-ai suit; ca dupa ispi- tirea muncilor celor de multe feluri, pre Hristos Dumnezeu marturisindu-l, te-ai savarsit pentru dansul, taindu-ti-se ca- pul. Prea minunata este, buna si cu totul inteleapta barbatia ta Oreste; ca in priveliste cu vitejie te-ai luptat, si pre su-IN TRISPREZECE ZILE 205 fletul lui Lisie cu Crucea Lai patruns, cantand: Binecuvantat esti Dumnezeul parintilor nos- tri ‘Slava: Dimpreuna ostas, dimpre- una calator, si legat de un gand, si dimpreuna ostenind s’a ara- tat lui Evstratie Orest, si im- preuna mostean impéardatiei lui Hristos. $i acum, a Nascatoarel, Pre cei trei tineri cuptorul nu i-a ars, nasterea ta mai ‘nainte inchipuind. Ca nu te-a ars nici pre tine dumnezeescul foc, cel ce s’a sdlasluit intru tine, si pre toti i-a luminat a striga: Bine cuvantat esti Dum- nezeul parintilor nostri. Peasna 8-a, Irmos. Mainile intinzandu-si.. Peschizandu-ti buzele cele curate, ai tras dumneze- escul Duh, Evstratie, si slabi- ciunea inchindciunilor celor pierzitoare de suflete o ai infruntat, si ai strigat, s4 cin- steasca pre Dumnezeu cel in Treime, zicand: Binecuvantati toate lucrurile Domnului pre Domnul. Cu inteleptele tale invata- turi mucenice Evstratie, inta- nebirvit, fost-a intins pe pat rindu-se cugetul lui Orest cel | de fier, urmand tinerilor celor | ce au risipit vapaia, strigand: Binecuvantati toate lucrurile Domnului pre Domnul. Intinsu-ti-ai trupul cu rab- dare marite Oreste pe pat de foc, si te-ai numdarat impreuna cu mucenicii, veselindu-te in- tru Domnul, si te-ai odihnit in locasurile cele ceresti, strigand: Binecuvantati toate lucrurile Domnului pre Domnul. | A Nascatoarei. A ratatu-te-ai mai inalta de cat cerurile, ndéscand pre Dum- nezeul cel ceresc Preacurata, carele toatd faptura pamante- nilor o a facut cereasca, si cinstilé pomenirea Luchiei 0 a luminat, caruia strigam: Toate lucrurile binecuvantati pre Domnul. Alt Canon, Irmos: Din vapaie Cuviosilor... © putere a Treimii celei mai pre sus de fire, cu indraz- neala propoveduind ai teolo- ghisit, si idoleasca slujire cea desarta ai vadit, prea intelepte Evstratie si de Dumnezeu in- teleptite. Ne stiind tiranul de rabda- rea ta, socotea sé spaimanteze cugetul tau cel nebiruit cu pri- veala focului; carea tu defai- mandu-o cu_bucurie, strigai popoarelor: Binecuvantati206 toate lucrurile Domnului pre Domnul. Binecuvantam pre Tatal... y Cu dumnezeestile tale sfa- tuiri invatandu-se de Dumne- zeu inteleptitul Orest, pre patul cel infocat a sdrit saltand, si ca un miel fara prihana cu totul arzand, lui Dumnezeu datatorului de cununi_ striga: Binecuvantati toate lucrurile Domnului pre Domnul. $i acum, a Nascatoarei: Prea curata Fecioara, izba- veste-ma ajutand neputintii mele, si de multele suparari si rele ma scapa; ca pre tine te maresc una de Dumnezeu Na- scatoare. Peasna 9-a, Irmos: Hristos piatra cea nelaiali.. Piind atras de dragostea dumnezeeasca, spre mu- tarea de aicea, si tare infrun- tand amagirile tiranilor fericite Evstratie, te-ai sarguit catre Darul chemarii de sus, prin pa- timire. Foarte te bucurai veselin- du-te Mucenice, de hotérarea osandirii, a nebuniei muncito- rului, slavind pre puitorul de patimirea ta Evstratie, lau- dand pre Hristos pierzatorul mortii. Veniti toti iubitorilor de LUNA LUI DECEMVRIE mucenici, sa fericim cu laude sfinte pre surpdtorii inselaciu- | nii, pre inteleptul Evghenie, pre Orest si pre Mardarie, si dimpreuna cu ei pre Avxentie, si pre Evstratie. A Nascatoarei: bumina ne-a strélucit noua din pantecele tau, Fecioara ne- ispitita de barbat, cu ale ca- reia lumini dumnezeesti s’a luminat minunata Luchia, Na- scatoare de Dumnezeu Maica Fecioara. Alt canon, Irmos: Pre Dumnezeu a-! vedea... Dorind a te impartasi dum- nezeestilor taine, purtatorule de chinuri, te-ai invrednicit fe- ricite Evstratie si aratarii celei dumnezeesti si luminate; si te-ai apropiat catre Hristos cel dorit, carele te chema la Cer. Intarindu-te cu puterea lui Hristos Evstratie, ai batjocorit momelile gonitorilor, slavind pre Hristos cu cantari. Ca in launtrul cuptorului intrand ca in frumosul raiu, ca si tinerii oarecand, te-ai bucurat Feri- cite. Slava: Cu cantari si cu laude sé laudam credinciosilor pre dum- nezeestii ostasi, pre Avxentie si pre Evghenie, pre Mardarie,IN TREISPREZECE ZILE pre laudatul Orest, si pre in- cepatorul cetii, impreuna pé- » timitorul si prea inteleptul in- vatator Evstratie. $i acum, a Nascatoarei: Locas al lui Hristos celui ce imparateste impreuna cu Ta- tal si cu Duhul te-ai facut Fe- | poare, laudand pre Mantuito- cioara; iara prin tine Preacu- rata si noi locasuri cu bun Dar facandu-ne, ne-am invrednicit | a ne face si fii aceluia prin Botez. SVETILNA. Podobie: Femei auziti glas... Pre ritorul Evstratie sa-l laudam cu cantari, sicu el pre Avxentie, pre Mardarie, pre Orest, si pre inteleptul Evghe- | nie; cari s’au straduit pentru Hristos, si se roaga neincetat pentru noi, cei ce laudam sfin- | tita pomenirea lor. Slava, asemenea. Savarsit-ai luminata calato- rie a patimirii Evstratie feri- cite, si ai adus pre ceilalti, pre Evghenie prea cinstitul, pre inteleptul Avxentie, pre Mardarie si Orest, de a caro- ra credinta si indrazneala s’au mirat oamenii si cetele inge- resti. $i acum, a Nascatoarei: De Dumnezeu Nascatoare Marie, buna norocirea paman- 207 tenilor, folositoarea pacatosilor nadejdea crestinilor, singura mantuirea lumii, izbavesti-ma de ingrozirea focului. LA HVALITE Stihirile pe 4, glasul f-lu, a lui Vizantie, Ceata cea in numar de cinci a sfintilor sa o cinstim po- tul Hristos, pre Evstratie cel cu suflet rabdator si tare pur- tator de chinuri, impreuna cu dansul pre Avxentie, pre Ev- ghenie, pre Mardarie, si pre rest; ca acestia nevoindu-se pentru buna credinta, au cal- cat intreitele valuri ale vrajma- silor; si se roag4 Mantuitorului sa daruiasca curatire si iertare de pacate, celor ce sdvar- qe cu credinté pomenirea lor. Glasul 3, a lui Ghermand. Cu cuvintele ritoricesti a uimit pre cei farddelege, ostasul lui Hristos, si cu rane de lup- tator, barbateste a biruit pu- terile vrajmasilor, Evstratie ma- ritul si tarele purtator de chi- nuri, umbland pre calea cea stramta si anevoiasa si ajun- gand la padmantul vietii ves- nice; unde se roaga lui Hris- tos, sd ne darujascd noua mare mila. Pre marele intre mucenici Evstratie, carele intru dumne-208 zeeasca intelepciune era filo- zof, si prin frumset{ea cuvin- telor s’a aratat ritor, sa-] lau- dam cu cantari mucenicesti. Ca acest ostas al lui Hristos adunénd cu buna credinté lup- tatori, si in vremea razboae- lor puind in randuiala darurile nevointelor, rapind sabia vraj- masului, cu aceea I’a ranit pre el; cdtre carele sa strigam: Ale- sule intru © mucenici, impre- una cu cei ce s’au nevoit cu tine, roagé-te lui Hristos Dumnezeu, pentru cei ce sa- varsesc cu credinta prea cin- stita pomenirea voastra. Glasul al 4-lea, a Jui loan Monahul, Sa se incununeze de noi cu laude bunii biruitori, mar- turisitorii adevarului, Evstratie infruntatorul basnuirii Ellinilor, si propoveduitorul dumneze- estii intelepciuni a crestinilor; Avxentie, cela ce cu intelep- ciunea cuvintelor si cu rabda- rea lucrurilor, a infruntat ne- dumnezeirea cea tiraneasca; pre langa acestia Evghenie cel de buna trebuintaé lui Dumne- zeu, si nesuferit tiranilor pen- tru marturisirea cea mantui- toare, si Orest ostasul cel ade- | varat si minunat al Impara- tului tuturor; impreuna cu acestia si Mardarie cel mai bland decat porumbul, carele a rusinat pre sarpele cel in- LUNA LUIDECEMVRIE telegator, prin darul lui Hri- stos Dumnezeu, Mantuitorul sufletelor noastre. Slava, glasul al 4-fea, a Casiei. Vioara cea cu cinci coarde, si sfesnicul cel cu cinci Jumini, al Bisericii lui Dumnezeu, pre purtatorii de Dumnezeu mu- cenici dupre numele lor sa-i cinstim cu cantari, sicu buna credinta sa-i laudam: Bucura- te cela ce bine te-ai ostasit pentru Dumnezeu, in armata cereasca, si ai placut celui ce te-a ales ostas; cela ce intre ritori esti ritor, de Dumnezeu inteleptite Evstratie. Bucura-te fericite Avxentie, cela ce ai crescut intru multime talantul carele ti s’a incredintat dela Dumnezeu. Bucura-te purtato- rule de Dumnezeu Evghenie, ra- mura cea prea frumoasa a dumnezeescului bun neam. Bu- cura-te Oreste prea fericite, cel cu chip frumos, si cu naravul prea bun, siin amandoua prea ales, carele petreci cu totul in muntii cei dumnezeesti. Bucu- ra-te Mardarie nebiruitule, mar- garitarul cel stralucit silimpede, cela ce rabzi cu bucurie chinu- rile cele amare. Bucura-te ceata cea intocmai la numar cufecioa- rele cele intelepte. Pre voi va tugim: Aparati-ne de toata mania si scarba, si ne faceti partasi bucuriei voastre celei$i acum, a Nascatoarel : Cunoscandu-te ca ai nascut pre Judecatorul cel prea drept, ma rog Preacurata, soleste pentru mine, carele am vietuit nestamparat, si care sunt osan- dit si ticdlos, si nu ma osan- deasca la infricosata judecata cea viitoare; ci sa ma pue dimpreuna cu cei alesi cari au sa stea deadreapta sa, pentru mila si bunatatea lui. SLAVOSLOVIA cea mare. Ecteniile si Otpustul, Ceas intai, si cel desavarsit Otpust. LA LITURGHIE Fericitile pe 8, Din Canonul intaiu Pea- sna 3 pe 4; gi din al doilea Peasna 6-a pe 4, Apostolul, din epistola catre Efeseni: | Pratilor, intériti-va intrw Dorma... Evanghe- lia dela Luca: Zis-a Domnul edtre neenicii siti, paziti-vd de oameni... CHINONICUL. Bucurafi-va drepfii intru Domnul.. iw IN PATRUSPREZECE ZILE 209 negraite, pre noi cari cinstim INTRU ACEASTA LUNA | pomenirea voastra cea de IN 14 ZILE. preste ani. finfii mucenici Tirs, Levchie, Calinic, Fi- limon, Apotonie, si Arian. La Doamne strigat-am,Stihirile glasulal 4-lea. Podobie: Ca pre un viteaz... Cc pavaza bunei credinte inarmandu-te Domnul, te-a facut sa iesi tare spre ta- bara vrajmasului, Tirse pura- rea pomenite; pre carele l’ai sféramat cu sulita rabdarii tale, ai stins multimile de mii ale lui, si te-ai incununat cu cununi de biruinté, mare Mu- cenice, mult patimitorule. Cu albiciunea sufletului, cu frumsetea trupului, si cu cu- ratia marturisirii, erai prea ales mucenice Levchie, pentruaceea te-a luminat Hristos pre pa- mant, cu nume purtator de nu- mele albiciunii pre tine slavite. Roaga-l darsa se fereasca din stricdciune si primejdii, cei ce savarsesc cu credinté pome- nirea ta cea pururea cinstita. Cu buna biruinté ai savar- sit nevointele Calinice, fiind numit mai ‘nainte, ceeace erai sa fii cu faptele. Si ravnind lui Levchie, ti-ai albit sufletul cu podoabele patimilor si ale chi- nurilor, si ai aratat in priveliste socoteala cea fara de Dumne- zeu a celor farddelege, si in- tunericul ingelaciunii cu dum- oe210 nezeeasca putere lai imputi- nat. Alte Stihiri, glasul acelas. Podobie: Datai semn celor ce. Tirs cel minunat, si de Dumnezeu inteleptitul Calinic, si laudatul Levchie, marturi- sind pre Treimea cea nezidita, au suferit foarte grele dureri, | si munci neincetate au rabdat barbateste, si au luat cununile biruintii, ca niste purtatori de biruinta, facandu-se cetateni dimpreuna cu puterile cele fara materie. Marele Filimon, Ariano prea fericitul, inteleptul Apolonie, cu curgerile sdngiurilor au stins vapaia multimii dumne- zeilor, si tot pamantul l-a ada- pat cu dumnezeestile curgeri ale cunostintii de Dumnezeu, si cu ploile tamaduirilor usuca iz- voarele patimilor, cu dumne- zeescul Dar, bunii biruitori Mu- cenici. Prea frumoase flori au in- florit in gradina Duhului, maritii Mucenici, dand dumnezeestile bune mirezme, ‘bine mirosind cugetele celor ce cu credinta cinstesc pomenirile lor de pre- ste an, patimirile, luptele, si fericitul lor sfarsit; prin care locuesc veselindu-se in lumina | cea neinserata. Slava, $i acum, aNascatoarei. LUNA LUIDECEMVRIE Pre tine palatul cel prea curat al Impératului, prea lau- data, te rog curdteste-mi gan- | dul celspurcat, si toate pacatele si-l f4 locas de veselie Treimii celei dumnezeesti; ca mantu- indu-ma, s4 maresc bunatatea si puterea ta cea nemasurata, eu netrebnicul robul tau. A Crucii, a Nascatoarel, Preacurata, vazand pre iu- bitorul de oameni Hristos ras- | tignindu-se, si ranindu-se in | coasta cu sulita, plangea stri- gand: Ce este aceasta Fiul meu? Cu ce-ti rasplateste poporul cel nemultamitor, pentru bunatatile ce ai facut lor? Si te sarguesti sa ma faci fara fiu prea iubite! Ma spaimantez Milostive de rastignirea ta cea de buna voie. Tropar, glas al 4-lea. Mucenicii tai Doamne intru... Slava, $i acum, a Nascdtoarei. Cauté la sfargitul cart. LA UTRENIE CANOANELE, AmAndoua din Octoih, i al sfintilor pe 4. Facerea lui Teofan. Peasna 1-a, glasul al 6-lea, Irmos: c pe uscat umbland Israil, ,cuurmele prin adanc, pre »gonaciul Faraon vazandu-! in- »hecat, a strigat: Lui Dumne- »zeu cantare de biruinté sai | ,cantam*.Cu straluciri. mucenicesti stand inaintea scaunului lui Dumnezeu, sicu dumnezeestile ‘ fulgeri Iuminandu-va patimito- rilor, luminati-ne pre noi, cari Jaudim pomenirea voastra. Dorind de frumsetea cea dumnezeeasca, intru nimic ati socotit cele veselitoare ale vie- tii, Mucenici ai lui Hristos, si murind cu trupul, v’ati invred- nicit a afla viata fara de sfar- sit. . Tn priveliste mustrand inge- laciunea nedumnezeeirii, Mucenici purtatori de patimi, cu cuviinfé dumnezeeasca ati rabdat focul a multor dureri, si acum ati dobandit viata cea faré durere. Slava: buminandu-te cu razele cele mai pre sus de lumina ale Duhului lucratorul tuturor, ai stins intunericul cel adanc al nedumnezeirii, mucenice mi- nunate fericite Tirse. $i acum, a Nascatoarei, Pre Cuvantul cel nescris imprejur, cuprins facéndu-se cu trup l-ai nascut Curata; pre carele roaga-] sd izbaveasca de stricdciune si de impresnra- rea patimilor, pre cei ce te maresc pre tine. _IN PATRUSPREZECE ZILE ant Peasna 3-a, Irmos. ‘Nu este sfant precum tu... prpul strujindu-ti cumplit mai marii intunerecului, taria cugetului tau nu oa slabit, fiind intarit Tirse cu dragostea cea dumnezeeasca. Minunata a fost credinta ta Mucenice, cea cu adevarat intru Domnul fara veste, prin carea ai rusinat credinta cea rea a vrajmasilor, strigand: O Fili- moane! Robul lui Hristos sunt eu. Cu indrazneala ai iesit catre lupta vrdéjmasului Mucenice, nu cu pavaza sau cu sulité inar- mandu-te, cicu credinta nesmin- tita, dumnezeeste si barbateste Lai surpat pre el. Slava. Fiind intarit din Cer de dorirea cea dumnezeeasca, ai luat Dar a te face indumnezeit prin apa tainuit, Filimoane mu- cenice al lui Hristos, carele te-a intarit catre nevointe dum- nezeesti. $i acum, a Nascatoarei: Ynul_ din sfanta Treime intrupandu-se din curatele tale sangiuri, cu cuviinté dumneze- easca, a iesit in doua firi, ca sa mantuiasca pre cei din A- dam, cu bunatatea sa Preacu- rata.212 LUNA LUI DECEMVRIE, Irmosul s Nu este sfant precum tu »Doamne Dumnezeul meu, ca- »tele ai indltat cornul credin- yciosilor tai Bunule, si ne-ai ,intarit pre noi pe piatra mar- pturisirii tale*. Sedealna, glasu! al 4-lea. Podobie : Spiimintatu-s'a Iosif. Cu pavaza bunei credinte bine acoperindu-se, si cuarma Crucii imbracandu-se, cu tarie au surpat taberile tiranului, Mucenicii Jui Hristos cei vred- nici de minune, siincununandu- | se dela dansul ca niste biruitori, dantuiesc neincetat cu puterile cele de sus; si Mantuitorului se roaga, sd mantuiasca sufle- tele noastre. Slava, glasul al 8-lea, Podobie: Pre Intelepciunea si Cuvantul... Sfintit chinuindu-se sfintifii Mucenici ai Domnului, sfara- marile trupului si moartea cea silnica, barbateste au rabdat, cu credintaé neindoita, si seme- tia vrajmasului de tot au surpat. Pentru aceasta luand Dar de tamaduiri, vindeca pre cei bol- navi, si izbavesc de rdutate pre cei ce totdeauna striga: Ruga- ti-va lui Hristos Dumnezeu, iertare de greseli sa daruiasca, celor ce cu dragoste savarsesc sfanta pomenirea voastra. $i acum, a Nascatoarei: Sufletul meu Fecioard cel smerit din pruncie intinandu-mi eu cel spurcat, si cu cuvintele si cu faptele pre mine insu-mi m’am netrebnicit, si nu am ce face sau unde sa scap; dar alta nddejde afard de tine Fe- cioara nu stiu, vai mie eu ne- trebnicul. Pentru aceasta ca rugator catre tine Preacurata, acum alerg si ma rog martu- risindu-ma tie: Gresit-am! Roa- ga-te Fiului tau si Dumnezeu, iertare de greseli sé-mi daru- iascd, ca intru tine Fecioara nadejdile mi-am pus eu robul tau. A Crucii, a Nascatoarei: Pre tine Dumnezeule, Sta- pane si Mantuitorule, vazan- du-te Mielusaua spanzurat pe Cruce fara dreptate, tanguin- du-se striga tie: Vai mie Fiule! Cum patimesti si cum suferi indelung rabdatorule dela cei nemultamitori ocari si moarte? Ca sd mantuesti firea ome- neasca cea cadzuta, gi sa 0 scapi din rautati si de multimea gre- selilor. Pentru aceasta strig tie: Scoala-te din morti, si apara turma ta de toataé nevoia. Peasna 4, Irmosul: Ritistos este puterea mea, Dumnezeu si Domnul, »cinstita Bisericaé cu Dumne- »zeeasca cuviinta canta stri-»gand: Din cuget curat intru »Domnul praznuind.* Poftind voi Mucenicilor a marturisi pre insusi cel milos- tiv si insusi Domnul si Dum- nezeul tuturor, prin chinuri ati dobandit imparatia lui. Sdruncinaturile trupurilor, navalirile fiarelor, ale focului si ale marii, barbateste ai sufe- rit cu totul Fericite, si ai biruit toata taria vrajmasului, muce- nice Tirse. Cu ranele patimilor impo- dobindu-ti sufletul, lai facut mai luminat decat lumina soa- relui, ca un purtator de chinuri ostasule al lui Hristos mucenice Levehie. Slava: Scotandu-ti-se vinele, ai slabit pre vrajmasgul voitorul de rau, prea fericite, si pe calea muceniei bine impodobit ai umblat mucenice Apolonie, prin dumnezeescul Duh. $i acum, a Nascatoarel: IN PATRUSPREZECE ZILE Maica esti fara barbat, tu | Fecioara fara prihana. Fecioara nestricata, intre femei numai pre tine te stim, bine cuvan- tata Marie ajutorul oamenilor. Peasna 5-a, Irmos: Ce dumnezeeasca straluci- rea ta Bunule, sufletele 23 | ,celor ce maneca la tine cu »dragoste, ma rog luminea- »Za-le; ca sa te vaza Cuvinte »al lui Dumnezeu, pre tine »adevaratul Dumnezeu, cela ce »chemi din negura greselilor*. Fiind luminati cu luminile cele dumnezeesti ale facatoru- lui, cu adevarat ati trecut luciul cel nesuferit al nedumnezeirii, si vati mutat catre dumne- zeeasca liniste. ‘Taraticumplitpe pamantprea laudatilor Mucenici, si cu chi- nurile fiind raniti, ati dobandit darurile cele ceresti, facandu-va cetateni dimpreuna cu ingerii. Slava: Intinzandu-te si cu multe rele fiind incunjurat Tirse, ai rabdat, aratandu-te cu dumne- zeestile ajutorinti, mai pre sus de tot felul de munci. $i acum, a Nascatoarei: Pre cei ce te marturisesc pre tine din suflet, Nascatoare de Dumnezeu, Stapana cea ; buna a lumii, pazeste-i ca pre tine te avem folositoare nebi- ruita, ceeace esti cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu. Peasna 6-a, Irmos: Marea viefii vaizandu-o... Miscandu-va cu suflarile dumnezeescului Duh in- teleptilor, corabia sufletului214 LUNA LUI DECEMVRIE in limanul cel de gand cu bucu- rie o ati mantuit Mucenicilor, indulcindu-va de Dumnezeire. Cu vapselele cele din san- giuri, facandu-va imbracaminte de mantuire, prin dezbracarea trupului Mucenicilor, v’ati im- podobit cu dumnezeeasca buna cuviinté, infrumsetandu-va cu slava. Slava: Filimon cu Levchie, si cu dansii Apolonie si Tirs puru- rea fericitul, patrimea cea dum- nezeeasca si luminata, s’a im~- bogatit cu stralucirea Treimii, prin impartasire fara materie. $i acum, a Nascatoarel: Cela ce mai pre sus de fap- turile cele vazute si cele de gand, ca un Dumnezeu se in- telege, intrupandu-se a iesit din pantecele tau, pazindu-te nestricata, precum ai fost mai ‘nainte de nastere, Maica Fe- cioara. Irmosul: Marea vietii vazandu-o »indltandu-se de viforul ispite- »lor, la limanul tau cel lin aler- »gand, strig cdtre tine: Scoate »din stricaciune viata mea, »mult milostive*. CONDAG, glasul al 2-lea. Podobie: Pre propoveduitorii cei tari... Fiind ravnitori bunei cre- dinte, ati defaimat pre munci- torul cel rau credincios, ati mustrat salbatacirea lui cea varsdtoare de sange, si ati biruit cumplita lui improtivire; si asa fiind intariti cu ajutorul lui Hristos, Tirse si Levchie, dim- preund cu cei ce ati patimit, rugati-va pentru noi. Icos, Sa se umple de lauda gura mea precum a zis proorocul David, pentru tine Doamne, si precum mai ’nainte ai intarit intru credinta nevointelor pre méritul mucenic, carele era pazitor orasului, ara acum s’a aratat nevoitorul tau, ingro- zind pre muncitori, si rugan- du-se pentru cei ce cu credin{a savarsesc pomenirea lui. Intru aceasta fund in 142i sfintilor lui Hristos muceni i Calinic. Stih: Cel ce taia creanga de copaciu, pre tine Tirse nu te-a nemerit, In cat lesne sa te taie mai ‘nainte de sfargit. Levchie cel Iuminat cu totul, de sabie se sivar- segle, Si teupul rogu prin singi Lui Calinic gatul i s'a tiiat, i bun biruitor prin Tucruri s'a allat. rin heristruire Tirse te-ai muncit. pomenirea Tirs, Levchie vapseste. Accestia au fost pre vremea imparatiel Ii Dechie si Cumvrichie domnul, cari goneau pre crestini spre parfile Nicomidiei, Nicheii si Chesariei cei din Vifinia, iara sfantul Levehie indemnandu-se $i pornindu-se din sine-gi, merse catre dansul marturisind pre Hristos si ocarand degertaciunea idolilor, deci spnzurandu-se din porunca ighemo- nului gi strujindu-i carnea curmplit gi ramaind intarit spre credinfa crestinilor, i-au_ taiat capul, Apoi mergand ighemonul la Elispont,IN PATRUSPREZECE ZILE il intampina marele viteaz Tirs, marturisind slobod cu toata indraznirea pre Hristos, ca este Dumnezeu si mustrand pre tiran, ca fara de cale cinsteste pre cei ce nu sunt dumnezei, pentru aceea |-a batut cu pal- mele preste obraz si-i sfaramara_gleznele, si legandu-i mainile si picioarele la un loc, i le sfaramara, si-i bagara undite tn pleoa- pele ochilor, sii impunsera ochii, si cu maciuci de arama i-au frant picioarele, si i-au turnat plumb topit pre spinare, care turnandu-se au vatamat mai mult pre mun- citori decat pre sfantul, de vreme ce prin Darul lui Hristos a ramas nevatamat de toate cumplitele munci ce-i dedese, apoi lau legat cu lanturi de mijloc si cu’ ruga- ciunea sfarama toate inchinaciunile idolilor, dupa aceea I-au bagat intr’un vas plin de apa cut capil in jos, $i indata se sparse va- sul, si Lau dat de pre zid inalt jos, unde era puse piroane gi fepi de fier ascutite, sicu puterea lui Hristos a fost pazit, si de acelea nevatamat, dupa acestea dand si Cumvrichie si Silvan, rau sfarsit vietii lor, s'a pus domn in locul lor Vavdos, carele prinzdnd pre sfantul, caci tinea credinfa lui Hristos, lau bagat intr'un sac si l'au aruncat In mare, si spargindu-se sacul din venirea de ingeri, a fost scos sfantul la uscat si iarasi bau Ivat de i-au dat munci grele, si iarasi_sfantul cu rugaciunea a surpat idolii jos, si Lau dat ca sa-l manance fiarcle, si ramase nevatamat de ele, si iarag I-au batut atat cat pica_carnea jos. Atuncea a tras $i pre sfantul Calinic la credinta Ini Hristos, carele era popa idolesc, socotind cu mintea saca acela era Dumnezeu mai mare decat tofi. cut al caruia nume cad idolii jos, caci mergind sfantul Tirs fa Apolonia, clati si dobora jos la pamant cu rugaciunea, idolii |; dumnezeilor celor degerfi, asemenea minuni facand si stantul Calinic, de a surpat idolul ce se cinstea acolo, i-a taiat capul, iar pre sfantul Tirs bag&ndu tntrun sieria ca sal taie cu un ferdstrau, si neputand slugile mai muta fierdstraul sé-l trag’, a ramas neva- tamat si si-a dat sufletul la Dumnezeu, facindu-se glas spre dansul din Cer, care fi arati binele ce-I agteapta. Si se face soborul lor fa muceniceasca lor casi ce este aproape de Elean. Intru aceasta zi, stintii mucenici: Apolonie, Arian si cu tovardsii lui, ‘Sth: Filimon cel ce mai ‘nainte pre prieteni, cu fluerile a veselit, ‘Acum taiat fiind, streing veselie a dobandit. Fii pierzirei, morfii cei de sabie au dat, Pre Apolonie cel eu punere fitt celui prea inalt. Pre Arian, cel ce de viclenie s‘au ajatat. Nebuneste in mare I-au aruncat. Asst tint rau a imparatului Dioclitian si Arian ighemonul Tiba- dei din Egipet. lara chipul muceniei lor a statut asa: Treizeci si sapte de crestini au fost pringi si s’au adus la ighemonul, insa unul dintre ei Apolonie cu numele, anagnost find bisericii de acolo, iniricogandu-se catre amarele munci ale muceniei, a dat patru galbeni, impreuna i hainele sale lui Filimon carele jucd jocul numit siravlion, ca el im- bracand hainele Jui Apotonie si” inchipuin- du-se in felul Tui, s& jertieasca idolilor in locul tui. lari. Filimon luand hainele lui Apolonie si imbracandu-le, indata se imbraca gAnditor, impreuna si cu credinta lui Hristos. Deci intrand in priveliste, sub inchipuirea Ini Apolonie, i-a fost poruncit ca sa jertfeasca idolilor; iara el a marturisit cd crede in Hristos. Atuncea a poruncit ighemonul ca sa vie Filimon sa cAnte jocul mai sus zis, ca prin dulceafa cantarei aceluia, sa se in- deme cel ce marturisea pre Hristos, sub chipul Iui Apolonie, ca s& cinsteasca mai mult bunatatile lumii si sa se lepede de Hristos, adica s& jertfeasca idolitor. Aceasta auzindu-o Filimon a aratat c& el este Filimon cel ce se cauta, carele s’a Inchipuit cu chipul tui Apolonie. Ci Ellnii il indemnau pre et 84 se lepede de Hristos. Insa viteazil Fili- mon nu s’a induplecat, pentru care pricina, ighemonul I-a mustrat pre el zicind: Ca tn zadar se osteneste zicdndu-se pre sine creg- tin, dac& mai intdiu nu se va boteza, caci este oprit, fi zice, a se numara cu crestinii, cel ce nu va Iva Botezul; fiindca il mustra, zic pre Filimon. Pentru aceasta el a facut rugacitne si a cazut ploae preste singur el numai, in cat toti cei ce stau de fata s’au inspaimantat, iara sfantul s’a incredinfat ca ploaea aceea s’a facut botezul sau dela Dumnezeu, pentruca nici un crestin nu fndraznea ca sa-I boteze pentru frica ighe- monulit, Apoi a facut rugaciune sfantul ca——$$<$—— 216 s4 se piarzi uneltele acelea a cantecului mai sus zise, pre carele le dedese lui Apo- lonie, cnd a priimit dela el galbenii precem s’a aritat mai sus, si deoarece viind foc din Cer, le-a ars pre ele in mainile lui Apolo- nie. Deci fiindca dumnezeescul Apolonie, a statut pricina ca sa creaza Filimon in Hristos, pentru aceasta a fost adus inaintea ighemo- nului sia marturisit credinta Iui Hristos, pentru care i-a taiat vinele picioarelor si l-a tarat pre el prin toata cetatea, iara Filimon spanzurat fiind de un maslin, a fost insa- getat, ins’ sagefile nu s’au atins de el, ci una dintre ele viind la ighemonul, a inpuns ochiul siu gi l-a orbit, pre carele sfantul Filimon iaragi l-a facut sanatos, caci i-a spus Ini mai ’nainte cé dupa méarturisirea mea, de vei lua farana dela mormantul meu si 0 vei pune pre ochiul tau, il vei aved pre el sinatos. Deci dupace li s’au taiat capetele amandorura si sfantului Filimon si sfantului Apolonie, atuncea s’a dus ighe- monul Arian la mormantul mucenicului Fili- mon, $i Iuand farana de acolo s’a facut sanatos, dupre mai ’nainte spunerea sfantului, Deci dintru o pricina ca aceasta a crezut in Hristos, el si cei tmpreuna cu dansul patru protectori gi s’au botezat toti, Despre aceasta instiinfandu-se Dioclifian, a trimis i a adus pre ighemonul Arian, si legandu-l pre el cu lanturi de fier si spanzurandu-io piatri de gat, a pogorat pre el intro prapastie si acolo cu farand I-a astupat, gi La acoperit, Si dupa ce a facut aceasta rau credinciosul, sia asezat scaunul - sau preste pripastia aceea, si a poruncit oste- nilor sa joace zicand: Sa vedem de va veni Dumnezeul Iui Arian gi-l va scoate pre el din prapastia aceasta, Dupa aceea intorcdn- du-se la palat a mers la patul sau, sio minune! lanfurile si piatra ce le purta sfantul Arian, vedea ca erau spanzurate deasupra patului sau gi pre insusi sfantul Arian, culcat pre patul sau. Deci s’a temut socotindu-1 c& este vrdjitor, dar auzind pre sfantul ca-i vor- bia cut glas linistit sli zicea: Eu stint Arian pre carele tu lai bagat in prapastia aceea, Zicand impreuna si hulitoare cuvinte impro- tiva Hristosului meu. Acestea auzindu-te Dio- lifian, s’a inspaimantat si a ramas fara de glas multa vreme, apoi abia viindu-si intra sine nebunul, pre Iucrarea minunei 0 soco- } LUNA LUI DECEMVRIE teh vraj. Dect la aruncat pre el in mare Impreuna cu cei patra protectori ce crezuse, Pre cate cinci ti bagase in cinci saci cu nisip. Deci un prea mare delfin tragdnd sacii cate cinci si ludndu-i pre spinarea sa, Fa scos pre ei fa farmurile méirei Alexat- driei, iara slugile sfantului Arian, agteptand acolo la tarmuri dupre porunca lui, $1 vazind moastele sfinfilor aduc&ndu-se pre spinarea delfinului, s’au minunat; apoi luandu-le pre ele cu eviavie si intrand in caic, prin inno- tare pre raul Nilului, s'au apropiat de Mi- tropolia Andinoifilor, unde prin glasul ce a venit de sus, instiintandu-se de locul unde se cuvine a se ingropa sfintele moagte, au instiinfat in cetate prea slavita aceasta ‘mi- nune, de unde au alergat toti, cu tot noro- dul cu faclii si cu cantari si aga le-aw ingropat pre ele cu cinste la loc Insemnat. Intru aceasta zi, pomenirea celor patru protec- tori ce au marturisit impreuna cu sfantul Arian, Stih: Protectorilor streina afundare marea este, Imbracafi cu saci, ca cu podoabe luminate. Intra aceast& zi, pomenirea celei cu iubire de oameni ce s‘au facut la noi infricosatei_groaze a cutremurului dela care fara de toata nadejdea ne-a izbivit pre noi iubitorul de oameni Dumne- ‘Stih: -ai_oprit, ‘Caci deca spre urgie mai mull spre indurare esti pornit. Cu ale lor sfinte rugaciuni, Doamne mi- lueste-ne sine mAntueste pre noi, Amin. Peasna 7-a Irmos: Clatit-ai pamantul Cuvinte, dar iardsi D atator de rou cuptorul l-a facut ingerul, cuviosilor »tineri; iaré pre Haldei arzan- »du-i porunca lui Dumnezeu, »pre muncitorul la plecat a »striga: Bine esti cuvantat »Dumnezeul parintilor nostri. Cu ploile cele dumnezeesti atistins cuptorul multimii dum- nezeilor, fiind aprinsi de dum- nezeeasca dragoste, gsi acum cantati cu bucurie patimitorilor: