SPECIALIZARE MASTER: CONSTRUCTH DURABILE DE BETON Curs 4. Selectia adaosuritor. Cenusa zhurdtoare. Zgura. Limite de utilizare ale adaosurilor, Agregate specifice. Categorii de materiale liante Initial, betonul a fost preparat dintr-un amestec, aproape invariabil, de ciment, agregat si ap’, ulterior, la acesta s-au adiugat diverse produse chimice (aditivi), cu scopul de a imbundtafii unele calitati ale betonului proaspat si intarit. in timp, au fost introduse gi alte materiale anorganice (adaosuri) in amestecul de beton. Primul motiv pentru utilizarea lor a fost de ordin economic, costul energiei reprezentand pondere majora in costul de productie al cimentului. in anul 1990, consumul mediu de energie pentru producerea unei tone de ciment prin procedeul useat in SUA, a fost de 1,6 MWh, in fabricile modeme, acest consum este mult redus, fiind 0,8 MWh in Austria, Consumul de energie electric& este aproximativ repartizat astfel: 10 kWh pentru coneasarea materiilor prime, 28 kWh pentru ardere si 41 kWh la macinare. Costul total al unei linii tchnologice pentru o fabric de ciment este foarte mare: aproximativ 200 dolari SUA pentru o ton’ de ciment intr-un an, Adaosurile pentru beton (sau ciment) sunt mai ieftine decat cimentul Portland, mu necesita deloc sau doar in mici masura procesare, deoarece fie ci existi in ziciminte naturale, fie constituie subproduse sau deseuri ale unor procese industriale. Utilizarea acestor materiale este sustinuti si de considerente ecologice, legate atét_de deschiderea carierelor de materi prime pentru fabricarea cimentului, cat si de depozitarea deseurilor si subproduselor industriale, de tipul zgurilor de furnal, eenusilor de termocentrala sau al silicei ultafine. Un alt motiv, deasemenea din punct de vedere ecologic, este faptul c& producerea cimentului insasi, este nociva, intrucat la producerea unei tone de ciment se degaja in atmosferd cca. © tond de dioxid de carbon. Aceste adaosuri au la randul lor componenti propriimaterialelor liante, ceea ce asigura realizarea diferitelor proprietiji impuse betonului, uneori in stare proaspiita, dar cel mai adesea in stare intirit. Conform eu ASTM C 1157-94 ele “contribuie la asiguratea proprietatilor de rezistent ale cimentului”, Unele din aceste materiale au proprictaji liante latente, in timp ce altele contribuie hotirdtor la rezistenfa betonului prin influenja lor fizie’, Propriet tabelul nr. 1. Tabelul nr. 1 Natura materialelor Hiante tile caracteristice materialelor liante, in speta, hidraulicitatea lor, es fe prezentata in ‘Material Natura comportirii lante Zuri granulata de furnal Hidraulic-latenta, uneori hidraulick Puzzolana naturala (clasa N) Hidraulic-latent, in asociere cu ciment Portland Cenugi de termocentrala, _-Hidraulie-Tatentd, in asociere cu ciment silicioasa (clasa F) Portland Cenusi de termocentrala, _-Hidraulic-latenta, in asociere cu ciment bogati in CaO (elasa C) Portland. dar si hidraulic’ uneori Silice ultrafina Hidraulic-latent’, in asociere in mare misura cu ciment Portland, si actiune fizica Filer calearos Acfiune fizica in principal, dar si proprietati hidrauliee latente, in asociere in cu ciment Portland Alle filere Inerte chimic, numai acfiune fizicd DISCIPLINA: TEHNOLOGII MODERNE DE REALIZARE A BETOANELOR TITULAR DISCIPLINE: CSI dring. Henrie SlatSPECIALIZARE MASTER: CONSTRUCTH DURABILE DE BETON Materialul de tip hidraulie se poate hidrata el insusi si contribuie la rezistenta mecanicd a betonului, Proprietatea hidraulic-latenti consti in manifestarea activititii hidraulice numai ea 0 consecintii a reacfiei chimice cu alfi compusi, cum sunt produsii de hidratare ai cimentului, care coexist in amestecul liant. Materialele inerte chimic pot sa aiba o actiune catalitica asupra hidratarii altor materiale prin favorizarca germinarii si densificarii pastel de ciment in curs de intarire sau sii aiba un efect fizie asupra proprietitilor betonului proaspat. Cenusa zburitoare ‘Cenusa zburatoare (le termocentrald) este un subprodus separat electrostatic sau mecanic din gazele produse prin arderea cdrbunelui pulverizat in termocentrale, Particulele de cenusa zburatoare sunt de forma sfericd si au o finefe foarte avansati, majoritatea lor au intre 1 ~ 100 jum diametrul particulelor, suprafata specified a cenusii flind cuprins’ intre 250 — 600 m°/kg (dupa metoda Blaine). Aceasta suprafata specifica mare contribuic la capacitatea cenusii de a reacjiona cu hidroxidul de ealeiu, Clasiticarea americana a cenusilor de termocentrala data de ASTM C 618 ~ 94 are la baza tipul de cirbune din care provine cenusa, Cele mai comune cenusi, care provin din antracit sau earbuni bituminosi, sunt in principal silicioase, denumite ca cenusi de clasi F Activitatea puzzolanicé a acestor cenusi este certd, dar este deosebit de important finejea constant a lor $i continutul constant de cdrbune. Dup ASTM C 618 — 94, principalele cerinte pentru cenusile de clas F sunt: suma conjinutului in Siz, AlOs gi Fe,O, si fie minim 70%, un confinut maxim de 5% SOs, 0 pierdere la caleinare de maximum 6% (extinsd eventual la 12%) si un confinut de maxim. 1,5% alcalii Din cdrbuni sub-bituminosi si lignit rezulta cenusi bogate in CaO, cunoscute ca cenusi de clasa C Continutul in oxid de calciu este mai mare de 10%, in acest tip de cenusi, ocazional putiind avea un confinut chiar de 24%. Spre deosebire de cenusa de tip F, cenuga bogata in CaO, de elas C, are ea insasi anumite proprietati liante (hidraulice), Densitatea aparentd a cenusilor variaza intre 0,6 si 1,0 kg/dm’, compozitia chimica putand avea deasemenea limite destul de largi (tabelul nr. 2) Tabelul nr. 2 Compozitia chimicd a cenusilor produse in diferite tari ‘Compozitia chimiei, % Originea nap conusii PC. SiO; ALO; Fe; Ca Mg, SOs Valea, ala 183.3 4050 1720 = 410 1 33 > 32:52 18:36 146-10 2 250870 ae 3436 9] __ASSS VRAD 2527 OF 30.56 28-30 #10 182,7 17233537 02 4477-10 15.20 12-17 23 Oni 6-10 Desi compozitia chimicd ne da o imagine asupra proprietijilor acestora, prin prisma clasificarii mai sus menfionata, cantitatea de material vitros, carbune nears ete. influenjeaza mult proprietatile cenusilor. TEHNOLOGH MODERNE DE REALIZARE A BETOANELOR TITULAR DISCIPLINA: CSU! deing, Henrie Seagy!Fig. 1 Vedere microscopic a cenusii zburitoare ib forma de sfere vitroase cu striuri sau La microscopul optic, cenusa zburitoare se prezi cochilii (figura 1), Influenta cenusii_ zburdtoare asupra proprietitilor betonului Adaosul de cenus zburitoare, utilizat ca adaos in prepararea betoanelor, are ca efect asupra acestora in stare proaspatd imbunatatirea lucrabilitatii si pe aceasta baz! posibilitatea de a reduce in anumite limite cantitatea de apa de preparare la lucrabilitate egali, reducdnd in acelasi timp si segregarea betonului, Reducerea necesarului de api in beton este atribuiti formei sferice a particulelor de cenu Prezenta in amestecul de beton, cenuga de termocentrald are un efect intarzietor asupra prizei, eu cea, o orf, determinata de degajarea de SO;” prezent la suprafata particulelor de cenusa. Intarzierea poate constitui un avantaj cind betonarea se face pe vreme calda, in alte situatit fiind necesara utilizarea unui aditiv accelerator. Mentionm c& este afectat doar inceputul de priza, intervalul dintre ineeputul si sfirsitul prizei nefiind afectat. Un alt efeet al cenusilor asupra betonulul proaspat este reducerea clldurii de hidratare. Tnfluenja cenusii zburatoare asupra proprietifilor betonului intirit este resimtita in privinta rezistenjelor si a permeabilitifi, reactia puzzolanied fiind cea care contribuie la cresterea rezistentei la varste mai mari de 28 zile respectiv de reducerea permeabilitafil, Unele date experimentale, arald cA rezistenta la compresiune a betonului cu cenusi zburitoare, la varsta de 1 an, este cu cea. 50% mai mare decét cea la 28 de zile, comparativ cu cea. 30% in cazul betonului fara adaos de cenusa. Totusi, conform unor autori, rezultatele cercetiirilor, pe betoane cu cenusi de termocentrale, nu sunt Infotdeauna comparabile si reduetibile, intrucdt nu se precizeaza caracteristicile cimenturilor, cenusilor, condifiile de intérire, compactarea etc., aplicatiile avind un caracter empiric. Precizarea acestor date este necesari, deoarece activitatea hidraulicd a cenusilor in betoane este interdependent cu: compozifia mineralogic a cimentului, raportul A/C sau A/L, vista la momentul determinarii precum si cantitatea i proprietatile cenusilor. Prin prisma cercetitilor relevante din domeniu, adaosul de cenusi zburitoare influenfeazit si urmatoarele proprietati: DISCIPLINA: TEHNOLOGI MODERNE DE REALIZARE A BETOANELOR TITULAR DISCIPLINA: CSU! ding. Henriste ScilegyiSPECIALIZARE MASTER: CONSTRUCT DURABILE DE BETON - modulul de elasticitate al betonului cu cenusa este seaizut la varste mici gi ridicat la varste inaintate, comparativ cu betonul obisnuit ; = curgerea lenta la varste mici este mai mare decdt cea a betonului obignuit, ca apoi la varste mari si devina similard sau chiar mai mic’ ; - imbundtitirea aderenfei dintre armaturd si betonul cu ados de cenusi zburdtoare, datoriti reducerii apei de mustire care se adund la interfaja armaturd-beton ; - datoriti permeabilititii scizute la varste inaintate precum si datorita capacitalii cenusilor zburatoare de a lega ionii liberi de clor, rezistenfa la coroziune a armaturilor, inglobate in beton cu adaos de cenuga, reste - rezistenfa la sulfati este imbunatatita prin adaosul de cenusi zburdtoare, clasa F, respectiv o inlocuire parfiald a cimentului cu cenusi zburitoare reduce efectul aluminatului tricaleic, cconfinut in ciment, care reactioneaza cu ionii exteriori de sulfati, formdnd produse expansive de tip etringit Alte concluzii se pot trage si in urma studiilor efectuate in Japonia, pe betoane de inalti rezistenfa, avand in compozifie cenusi zburatoare cu urmatoarele caracteristi ‘Tabelul nr. 3 Caracteristicile cenusilor zburatoare ‘Tipul cenusii zburatoare Caracteristica H (suprati (supratara specific’ ridicatt) ci medie) Densitatea specifica, 242 kgidm’ ‘Suprafata specifics, m7) 6610 4030 — Pierderi prin ardere, % 3,16 2,26 Cercetarile efectuate pe betoane cu cenusi zburatoare au evidenfiat urmatoarele: - rezistenta la compresiune a betoanelor cu cenusi zburatoare este mai mare decat cea a betonului fard cenusd, dupa o lunga perioada de pastrare in apts . end raportul A/L este ridicat, contractia la uscare a betonului cu cenusi zburatoare este mai micd decat in cazul celor ira cenus’: - comportarea la foc a betoanelor cu cenusi este foarte buna fay de cea a betoanelor obisnuite. ‘Zgura de furnal granulata Zgura reprezinti un subprodus rezultat la producerea fontei, pentru fiecare tond de font, rezultand eca. 300 kg de zgurd, Din punet de vedere chimic, zgura este un amestee de calce. alumina, oxizi care intra si in compozitia cimentului Portland, dar in alte proport Compozitia si structura zgurii de furnal variazt mult in funcjie de procedeele metalurgice utilizate si de modul de ricire a zgurii, aceasta trebuie sa fie racita astfel incat si se solidifice ca o stield, flind impiedicati in mare misuri cristalizarea, Prin ricire rapid’ cu apa, are loc o fragmentare a materialului, care este adus astfel in stare granulati, La rdcirea cu o cantitate mica de apd, rezultt zgura expandata, Zgura se poate constitui ca material liant sub diferite forme. . Poate fi utilizaté impreund cu calcarul, ca materie prim& neconventionali, pentru producerea clincherului de ciment Portland prin pracedeul uscat DISCIPLINA: TEHNOLOGH MODERNE DE REALIZARE A BETOANELOR TITULAR DISCIPLINA: CSI dring, Henrene SlagSPECIALIZARE MASTER: CONSTRUCTH DURABILE DE BETON Aceastii utilizare a zgurii care nu impune ca ea si fie in stare vitroasd, este avantajoasi din punct de vedere economic, deoarece nu sé mai consuma energie pentru a produce CaO prin decarbonatarea calearului, acesta fiind adus de zgura. . Zura granulati de furnal, micinata la o anumité finefe cu un adaos activator alealin, se poate utiliza ea insisi ca un liant, denumit in literatura striind de specialitate ,eebs" (ground granulated blast furnace). . Alté utilizare a zgurii granulate de furnal este la producerea cimentului Portland de furnal. Acesta se fabricd prin maicinarea impreund a clincherului de ciment Portland si a zgurei granulate de fumal uscati (impreund cu ghipsul) sau prin amestecarea pulberilor de clincher Portland gi zgura de furnal. Ambele metode sunt utilizate cu sueces, eu menfiunea efi duritatea maritéi a zgurii in raport cu clincherul, trebuie avuta in vedere in procesul de miicinare. Macinarea separatd a zgurii de furnal are ca rezultat producerea unor granule cu texturd de suprafata neteda, care este benefica din punct de vedere al luerabilitaii . Procedeul ,,Trief”, dezvoltat in Belgia, prevede ca zgura de furnal macinata umed, fie introdusi ca slam, direct in malaxorul pentru beton, impreund cu cimentul Portland si cu agregatul Astéel, consumul de energie pentru uscarea zgurii este eliminat, iar macinarea umeda are ca rezultat objinerea unei fine|i mai mare decdt aceca care se poate realiza prin macinare uscata cu acelasi consum de putere. Compozitia oxidica a zgurii de furnal, considerati a fi satisfacdtoare pentru utilizarea ei in beton, este urméatoarea: Tabelul nr. 4 Compozitie chimica satisficdtoarea a zgurei de furnal utilizata in betoane Oxidul So CaO 40-50 SiOx ~ "30-40 — AbOs 8-18 MgO 0-8 Zgura granulat& poate fi micinat la finetea dorité, aceasta find de reguld mai mare de 350 2. O finefe crescutd determina o activitate mai bun’ a zgurii in stadii timpurii Dupa utilizarea indelungaté a cimentului Portland cu zgura de furnal, in ultimele decenii s-a practicat_mai mult amestecarea in malaxorul de beton a cimentului Portland si a 7gurci, reprezentand un adaos activ in amestecul de beton. Avantajul acestui procedeu este faptul proportia de ciment si zguri poate fi oricum modificata, dezavantajul il constituie necesitatea unui siloz suplimentar pentru zguri, Influenjele benefice ale zgurei asupra amestecului de beton sunt: : © lucrabilitate imbunatafitd a betonului proaspat; - 0 viteza mai buna de degajare a caldurii si 0 valoare mai mica a acesteia: : © microstructuri mai densi a cimentului hidratat, ceea ce duce la imbunatatirea rezistenfelor in timp indelungat precum si a durabilitifii betonului: : riscul reacfiei alcali-silice poate fi eliminat, indiferent de confinutul de alealii din cimentul Portland si de reactivitatea agregatului. m Jnfluenta zgurii de furnal granulate asupra proprietatilor betonului Efectul =gurii asupra betonului proaspat Prezenta zgurii granulate de furnal imbunatateste lucrabilitatea si face amestecul de beton mai fluid gi mai coeziv. Aceasta este © consecinfi a unei dispersii mai bune a particulelor liante si a 5 DISCIPLINA: TEHNOLOGII MODERNE DE REALIZARE A BETOANE} TITULAR DISCIPLIN CSIIT arin. Henrie SlagytSPECIALIZARE MASTER: CONSTRUCTH DURABILE DE BETON caracteristicilor de suprafat timpul amestecari. ind Zgura este micinati la o finete mare, are efect de reducere a eventualei tendintei de segregare a betonului jin conditii normale de temperatura, prezenta zgurii in beton determina o intarzi cea, 30-60 minute. ale particulelor de zguri, care sunt netede si absorb putina apa in a prizei cu Efectul zgurii asuppra betonului init Hidratarea inifiald a zgurii este foarte lent deoarece ea depinde de fragmentarea structurii vitroase de catre ionii hidroxil rezultafi in eursul hideatarii cimentului Portland D. M. Roy, relateaz& observatiile sale, potrivit cdrora: la 2 zile zgura s-a hidratat in proportie de 8-16%, iar dupa 28 de zile fracjiunea hidratati a fost de 30-37 %, ulterior constatindu-se 0 accelerare privind procesul de hidratare a zguri. La temperaturi ridicate reactivitatea zgurii este considerabil maiti, astiel, efectele diunstoare ale temperaturiiinifiale ridicate asupra rezistentei pe timp indelungat si asupra permeabilittii, sunt ‘mai pufin pronunfate in cazul betonului care confine zgura decdt pentru betonul fir zgurai, De aceea utilizarea zgurii la temperaturi joase de cea. 10°C, este contraindicatd, fiind afectaté dezvoltarea rezistenjelor betonului. in figura 2 se prezinta evolutia rezistenfei la compresiune (masurati pe cuburi) a betoanelor cu proporti diferite de zeura de furnal granulata (raportate la masa total a liantului), pistrate in media umed la temperatura camerei. Se observa faptul 4 proportiile de zgura si ciment Portland influenteaza dezvoltarea rezistentei betonului. Pentru cea mai mare valoare @ rezistentei, proporfiile sunt de 1:1, adie& 50% zgurad In materialul liant. Rezistenta timpurie este in acelasi timp, mai micé, comparativ cu amestecul fara adlaos de zgura, Pastrarea prelungita a betonului care confine zgura de furnal, in conditii umede, are o importan! deosebiti, deoarece viteza micd de hidratare initiaki are ca rezultat formarea unui sistem de pori capilari cate in condigii de uscare permite eliminarea apei. in acest caz, continuarea hidratarii este opriti. Recomandarile ficute de normele japoneze privind pastrarea umedai a betonului care confine diferite proportii de zgura (% masice din cantitatea totald de material liant) este prezentatd in tabelul ar, 5: Continut do 2gura (4) °° «40 3 60 © 65 Rezistenja la compresiune [MPa] 3 28 38S G0 Varsta (scala log) [zile] Fig. 2 Evolutia rezistentei la compresiune a betoanelor cu zgura granulata de furnal in diferite proportii de amestecare 6 : TEHNOLOGH MODERNE DE REALIZARE A BETOANELOR TITULAR DISCIPLINA: CSHI deung, Henrene SagstSPECIALIZARE MASTE! ‘ONSTRUCTH DURABILE DE BETON ‘Tabelul nt. $ Durata minima de pastrare (zile), Temperatura, °C, (URH) pentru un continut de zgura (%) de: 30-40 40-35 55-70 763) - 3 6 7 10-17 60-63) _T x 9 5-10 41-30) 9 i0 ii Incorporarea zgurii granulate de furnal in beton nu modified semnificativ relatia intre rezistenjele la compresiune gi la incovoiere sau pe aceea intre rezistenta Ia compresiune si modulul de clasticitate, Contracfia initial a betonului care confine zgurd de furnal este marité dar, in general, contractia si fisurarea nu sunt influenfate in mod nefavorabil de folosirea zeurii La betoanele cu confinut de zgura de furnal granulata permeabilitatea la apa este diminuatii, prezentand si o bund rezistenta la penetrarea ionilor de clor si a sulfafilor, efectele benefice ale zgurii provenind din structura mai densi a cimentului hidratat, © mai mare parte din volumul de pori fiind umplut cu hidrosilicati C-S-H, decat in cazul pietrei de ciment fra adaosuri. Situajia privind comportarea la inghef-dezghe| este diferité, Betonul contindnd proportii adecvate de 7gura de furnal au aceeasi rezistena la inghet-dezghet ca si betonul cu ciment Portland unitar, Totusi, prezenta zgurii in betonul cu acr antrenat nu are un efect benefic. in acest sens, pentru betonul expus substantelor de decongelare, ACT 318-95 impune o limita a continutului de zguri de 50% din masa towalii a materialului liant. CAnd in amestee se introduce pe lingé zgura si cenusi de termocentrala, proportia acestora se limiteaza la 50% din masa total a materialului liant, cenusa fiind limitata la 25% cdind se foloseste impreunti cu zgura de furnal. Pentru ca betonul eu zgura sa aibi aceeasi rezistenta la inghet-dezghet ca betonul cu ciment Portland fri adaosuri, este hotiratoare pistrarea prelungiti in mediu umed, anterior expunerii la inghet-dezghet Zeura are un dublu efect asupra betoanclor in compozitia cdrora intri, in ceea ce priveste carbonatarea. Deoarece cantitatea de hidroxid de caleiu format in cimentul hidratat este mica, dioxidul de carbon nu poate fi fixat la suprafaja betonului, astfel incat nu se formeazi carbonat de caleiu care si umple porii. De accea, in stadii timpurii, grosimea de carbonatare este sensibil mai mare decat in betonul cu ciment Portland fara adaosuri Pe de alta parte, permeabilitatea micd a betonului cu continut de zgura, impiedie’ o crestere in continuare a grosimii stratului carbonatat. Pentru acest motiv nu exist un rise al coroziunii armiturii de ofel ca urmare a reducerii alcalinitatii cimentului hidratat si al depasivarii ofelului, eu excepfia situatici in care continutul de zgurd este foarte mare. Ac itatea hidrauli Metode de determinare Activitatea hidraulica, denumita si activitate puzzolanica, reprezinti capacitatea materialelor hidraulic active de a reactiona cu hidroxidul de calciu i include doua n : ~ cantitatea de Ca(OH), pe care materialul o poate lega, ~ viteza cu care are loc acest proces. ‘Ambele marimi depind in misura importanti de natura materialului hidraulic activ gi de continutul su in faze active. Cantitatea de hidroxid de caleiu legata prin reactie cu materialele hidraulic active depinde de urmatorii factori: = natura fazelor reactive si proportia lor in puzzolane; = confinutul de SiOz reactiv; = raportul CaO/puzzolana, = durata de reactie. DISCIPLINA: TEHNOLOGI MODERNE DE REALIZARE 4 BETOANELOR TITULAR DISCIPLINA: CSU dring. Heneiene ScagSPECIALIZARE MASTE| : CONSTRUCTH DURABILE DE BETON Viteza de legare a hidroxidului de caleiu este dependenta de: = suprafaja specificé a puzzolanei; = raportul apiisolid al amestecului; temperatura la care are loc procesul. Studi exhaustive, permit formularea unor idei de corlare, general valabile a activitjii maerialelor hidraulic active cu factorii mentionati anterior. Astfel, diferitele faze minerale continute in puzzolanele de origine vuleanicd contribuie in incisurd diferita la legarea Ca(OH>. Cantitatea de hidroxid de calciu legata este eu atat mai mare, cu conjinutul tn faze vitroase, active din puzzoland este mai mare, iar continutul de fuze inerte si/sau cristaline (de exemplu cuart) este mai mic. in general, un confinut mai ridicat de SiO> reactiv (vitros gi cu fineje foarte mare) favorizeazti legarea unei cantititi mai mari de Ca(OH). Cresterea raportului CaO/puzzolana, in anumite limite, favorizeazi cresterea cantitatii de hidroxid de calciu legat prin reacfia chimica. Cantitatea de hidroxid de calciu legati depinde de durata de pistrare, crescnd cu aceasta, dar viteza procesului variaza important de la © puzzoland la alta. La termene scurte, reactia puzzolanei cu Ca(OH); depinde esential de finefea materialului, in timp ce pentru perioade indelungate de timp, activitatea puzzolanci depinde indeosebi de compozitia ei chimica si mineralogica Viteza reactiei puzzolanice creste cu eresterea temperaturii; la depaisirea temperaturii de S0°C, © mare parte a hidroxidului de calciu este legata de materialul hidraulic activ, in primele 24 de ore. Totusi, la temperaturi mai mari de 70°C, viteza procesului nu mai creste sau chiar se reduce, fenomen explicat prin diminuarea solubilitatii Ca(OH): si modificari in compozitia fazelor hidratate. Viteza de legare a hidroxidului de calciu de caitre materiale hidraulic active este favorizata de rapoarte apasolid mai mari, deci procesul decurge mai intens in suspensii decdt in paste. Caracterizarea activitétii adaosurilor hidraulie active se poate face prin metode chimice, metode fizice si metode tehnologice. Metodele chimice se pot grupa in doua categorii: + metode prin care se determina partea activa din materialul hidraulic prin solubilizare in solventi adecvafi (HCI, HP); ~ metode prin care se pune in evident capacitatea materialului hidraulic activ de a lega hidroxidul de calciu dintr-o solutie de o anumita concentratie. Metodele fizice sum metode complementare si pot fi utilizate doar impreun& cu metodele chimice. Dintre acestea, cele mai des utilizate sunt: = misurarea conductivitatii clectrice a unei suspensii continind material silicios si hidroxid de calciu, pastrata la temperatura normala sau mai ridicata (40°C! + masurarea in timp a pH-ului unei solutii rezultate dintr-o suspensie; = masurarea rezistivitatii electrice a unor paste in curs de intdrire la temperatura ridicats (70°C), preparate din material hidraulic activ cu hidroxid de calei = analiza rentgenografic’, termicd complex’ sau microscopia electronic a unor paste eu continut de materiale hidraulic active, intarite diferite perioade de timp. Metode tehnologice. in prezent se considera cA aceste metode reprezinta cea mai edificatoare categorie de metode de apreciere a activitajii materialelor hidraulice. Aceste metode presupun determinarea rezistenfelor mecanice ale liantilor cu continut de adaosuri hidraulie active si compararea lor cu rezistenfele cimentului ard adaos sau cu adaosuri similare de material inert, probele fiind intarite in aceleasi condifii. Modul in care se realizeaza determinarile de acest tip prezinta anumite particularitati. Astfel, conform normelor germane, se consider mortare de ciment cu adaosuri hidraulic active (cenusa de termocentrala), cu raport adaos/eiment=0,25, pentru care se determina rezistenfele mecanice dupa 7, 28 si 90 zile. Un numar de 6 determinari consecutive trebuie si arate ed rezistenta la 28 de zile a mortarului cu material hidraulic reprezint& cel putin 80% 8 DISCIPLINA: TEHNOLOGIH MODERNE DE REALIZARE A BETOANELOR TITULAR DISCIPLINA: CSI dring, Henrie SagyiSPECIALIZARE MASTER: CONSTRUCTH DURABILE DE BETON din rezistenta mortarului de referinfa (pe baz de ciment unitar), Standardul britanic (BS 3892) si cel american ASTM C311 presupun folosirea unor proportii mai mari de adaos hidraulic activ (conus) in ciment (30%) si intirirea accelerati, prin tratament termic la temperaturi de 50°C respectiv 38°C. Metoda Feret, permite 0 apreciere comparativa a activititii materialelor hidraulice si consti in determinarea rezistenfelor mecanice ale unor mortare conjindnd lianfi cu proportii variabile de material hidraulie activ, respectiv ale unor mortare cu aceleasi proportit de material inert (nisip) si trasarea unor diagrame de tipul celei din figura 3. Revistenta 0 20 40 60 80 100 120 % inert sau material hidraulic activ Fig. 3 Diagrama Feret Activitatea hidrauliea a materialului examinat se apreciaza in functie de marimea ariei aflate intre cele dou’ curbe, care reprezintd, de fapt, contribujia materialului hidraulie activ la dezvoltarea structurii de rezistenfa. Dupa diagrama din figura 3, se apreciazd ¢4 un material hidraulic este cu atat mai activ cu eat curba de variatie a rezistenjelor mecanice ale lianfilor care fl congin se {indeparteaz mai mult de curba aferenta lianfilor cu material inert si prezint, eventual, un maxim mai pronuntat. © alta metoda tehnologicd, previizuti de standardul american ASTM C598 presupune determinarea rezistenfelor la compresiune, pe probe cubice (50mm) de mortar, in care liantul const dintr-un amestec de var stins si material hidraulic activ. Probele de mortar se intirese in mediu umed, in doud moduri: = 21 de zile la temperatura de 23°C, sau - 7 zile la temperatura de 54°C (metoda aceelerata). Conform standardului ASTM C598 se considera ci activitatea hidraulica a materialelor este bund daca rezistenta la compresiune a probelor de mortar este de minimum 4,1 MPa, Standardul romanesc SR 3832-10 defineste caract: icile fizico-chir ale materialelor hidraulic active naturale si artificiale si conditiile minime pe care acestea trebuie sf le indeplineased pentru a putea fi utilizate in objinerea de lianti - tabelul 6 Tabelul 6. Caracteristicile fizico-chimice ale materialelor hidraulie active naturale gi artificiale Caracteristica Valori impuse (%) | Metoda de verificare Dioxid de siliciu (Si0:) = total 250 | SR 3832-2: 1997 ~reactiv 325 SR3832-8:1999__| Indice fizic de 285 ‘SR 3832-8: 1999 activitate (I) - Indice chimic de 335 | SR 3832-8: 1999 reactivitate (RI) ° DISCIPLIN: -HNOLOGI MODERNE DE REALIZARE A BETOANELOR TITULAR DISCIPLINA: CSI dein Henrie SiagsiSPECIALIZARE MASTER: CONSTRUCTH DURABILE DE BETON Indicele fizie de activitate (f) se calculeaza eu relagia: I> (Ren/ReJX100 (%) (2.19) in care Rey este rezistenta la compresiune dupa 7 zile de intarire a cimentului cu adaos hidraulic activ si R- este rezistenfa la compresiune dupa 7 zile de intarire a cimentului etalon Determinarea rezistenjelor mecanice se face pe probe de mortar, preparate conform SR EN 196-1 si pastrate in apy, initial la temperatura de 20::2°C timp de 4 zile, dupa care, timp de 46 ore, Ja temperatura de 50+2°C. Indicele chimic de activitate (R/) reprezintd reziduul rezultat la tratarea_materialelor puzzolanice cu acid clorhidric, urmati de un atac cu o solufie fierhinte de hidroxid de potasiu, Reziduul insolubil se determin’ gravimetric, dupai calcinare. Conform standardelor european EN. 196-5:1985 si romanese SR EN 196-5: 1998 puzzolanicitatea se apreciazi comparind cantitatea de hidroxid de calciu care exist into soluti apoasé in care s-a hidratat, o anumita perioada de timp, liantul mixt eu adaos hidraulic activ cu cantitatea de hidroxid de caleiu care poate sf satureze un mediu de aceeasi alcalinitate. Agregate Desi la prepararea betoanelor de mare performant4 se utilizeazd agregate comune, pentru betoanele cu rezistente inalte este importanta rezistenta rocii mama si coeviunea particulelor de agregat. Dac ins proprietatea doritd pentru betonul de inalt& performanti este o rezistenta mare la © perioada timpuric, fara sa fie necesara o rezistenfa inalta in timp indelungat, atunci rezistenta agregatelor nu are important mare, Totusi, trebuie utilizat agregat de bund calitate, fra impuritati sicuo compozitie granulometricd uniforma. Dimensiunea maxima a agregatelor din betonul de inalta performanyai este o problema discutata mult in contradictoriu de etre cercetétori. Unii considera c& limita superioara pentru objinerea performanjelor optime ar fi de 10 mm, altii admit 20 sau Principalul argument al sustinatorilor limitei mai scazute a diametrului maxim al agregatelor folosite este faptul c& granulele mati introduc in sistem un grad de eterogenitate, la interfaté putind exista 0 incompatibilitate intre agregat si piatra de ciment inconjuritoare, sub aspectele modulului de clasticitate, al coelicientului lui Poisson, fisurarii, curgerii lente si proprietatilor termice. Accasta incompatibilitate poate conduce 1a 0 microfisurare mai accentuati decdt in cazul in care dimensiunea maxima a agregatului este mai mica de 10-12 mm, Suprafafa total mai mare a agregatului, asociata unei dimensiuni mici a particulelor are ca rezultat © tensiune de adeziune mai mic’, astfel incat ruperea nu se produce. in testele de compresiune ruperea arc loc prin granulele de agregat grosier si prin piatra de ciment, in testele de intindere s-au observat deasemenea dezvoltarea fisurilor prin granulele de agregat grosier. Influenta modulului de elasticitate al agregatului grosier asupra rezistenfei betonului de inalta performanfa nu a fost stabiliti, dar datoriti comportirii betonului de corp monolit, un agregat cu ‘modul de elasticitate mie (care nu difer’ mult de modulul de elasticitate al cimentului hidratat) conduce la tensiuni de adeziune cu matricea liant’ mai mici, ceea ce este benefic pentru betonul de inaltd performan FEHNOLOGH MODERNE DE REALIZARE A BETOANELOR TITULAR DISCIPLINA: CSI deg. Henrie Silat