_____ Sp Soc Int J Ph Ed Sp 2015 - Volume 15 – Issue 1 ______

EFFECTIVENESS OF PHYSICAL THERAPY IN IMPROVING THE

QUALITY OF LIFE IN CHILDREN WITH CEREBRAL PALSY
Anghel M.1, Raţă G.2
1,2
"Vasile Alecsandri" University of Bacău, 157, Calea Mărăşeşti, 600115, Bacău, România
E-mail: anghelina74@yahoo.com

ABSTRACT
This paper aims to put in highlight that patients with cerebral palsy receiving physical therapy will benefit
from an increase in quality of life translated by increasing functional independence. The specific objectives of this study
were to assess the child, according to the following dimensions of quality of life: physical and functional well-being and
ability to perform normal tasks in their daily existence. To emphasize the need for the study hypotheses we left,
according to which if we use therapeutic exercise as a means to educate base / movement re-education, can provide
superior traction efficiency indices of function and using means and methods drawn from physical therapy translated
can increase quality of life by increasing functional independence. As research methods, we used the theoretical
documentation, observation method teaching, methods of exploration and evaluation, statistical and mathematical
method, graphical method. The results of the initial and final evaluations were positive upward in terms of quality of
life in these children. Findings indicate that specific physical therapy program, applied to children with cerebral palsy
contribute to improving quality of life.

KEYWORDS: physical therapy, quality of life, cerebral palsy

INTRODUCTION
According to international statistics, the incidence of cerebral palsy, also called cerebral palsy, is 2
per 1000 live births. In Romania, this represents approximately 500 children affected annually. Taking into
account the period of spastic lesions develop their entire clinical picture, until the age of 10 years, it is
estimated that there are about 5,000 children in Romania who suffer from physical disabilities caused by
cerebral motor infirmity.
Newacheck, P., 1992, estimated that more than 100,000 Americans under age 18 have some degree
of neurologic disability attributed to PC [1]. In France and England, Evans, P. [2], estimated that 25% of CP
patients have a significant motor deficit, being unable to walk alone, and 30% have mental retardation.
Research has its motivation in terms of socio-economic, because children with these disorders
remain with some functional impairment. Materials costs and expenses connected to medication, therapy
encumbers substrate recovery economically, so that people with functional impairment and the family, and
society as a whole.

MATERIALS AND METHODS

Toward the research we propose the following hypotheses:
 if using therapeutic exercise as a means to educate base / reeducation of movement, it can provide
superior traction efficiency indices of function;
 using means and methods drawn from physical therapy can improve the quality of life translated by
increasing functional independence.
The research methods which have been used are the following: the professional literature study
method, the testing method, method and the graphical representation method.
The research was conducted on a child diagnosed with spastic tetra paresis, with particularities of the
case.
The research was conducted at the Day Center Ghiocelul, belongs DGSAPC, Bacău, on one subject,
aged 6 years, with a clinical diagnosis of spastic tetra paresis the period October 2013 - June 2014.
For the recovery, basic material conditions we used: banquets, physioball, balance sheet, cylinder,
Bobath table.
Methods and assessment used:
 Botah method;
 therapeutic exercise (posture, passive and active-reflective exercises, proprioceptive and
exteroceptive stimulation).
Examination function was assessed by five functional evaluation tests aimed at developing motor
coordination, sensory function, the degree and quality of movement:
 Classification system expanded and revised gross motor function [3];

136
 _____ Sp Soc Int J Ph Ed Sp 2015 - Volume 15 – Issue 1 ______

 The ability Classification Manuals - MACS ;

 Functional Assessment Test global motor (EMFG) [4, 5];
 Test of spasticity after Ashwort Scale (2005);
 Test of disability in pediatric Pedi.
The intervention took into account the peculiarities respecting psycho-motor development of the
child, the specific stage of development, after Voyta [4, 5] and consisted of exteroceptive stimuli,
proprioception and harnessing the natural movements of the primary reactions .
The objectives of the intervention:
 reducing spasticity
 retraction prevent muscle;
 increase range of motion;
 rehabilitation of motor control and balance;
 prehension rehabilitation.
Specific intervention methods and means:
 prolonged stretching supported;
 joint mobilization;
 muscle stimulation to increase muscle strength antagonists spastic muscles;
 neuromotor Bobath therapy.
Exercise Program:
 relaxation exercises by stretching type stretching, rolling, rotation positions inhibitory reflex;
 exercises for learning basic positions (lying, sitting, quadruped, standing, walking);
 exercises to stimulate changes in posture;
 exercises to boost stability in standing;
 exercises to stimulate balance walking.
We used several years, they have trained postural mechanisms localized in the lower limbs, and
overall, particularly in the head and body axis (rolling,
exercises performed using the physioball, inclined planes, cylinder).

RESULTS AND DISCUSSION

Subject DM, has 6 years old, female, was taken out on October 2013, and was diagnosed at 6 months
with spastic tetraparesis.
Anamnesis: child from a task smoothly, with birth at term, natural breech unknown Apgar score.
She's sitting around the age of one year, go with support at 1 year and a half, going independent in two years,
but with great difficulty. At 5 years underwent bilateral ahilean tendon elongation, in Bucharest, followed by
immobilization in a cast. Requires partial support during dressing, hygiene while walking long distances.
Functional diagnosis:
 upper limb spasticity in flexor muscles and extensor muscles of the lower limbs on;
 muscular hypertonia in upper limbs;
 balance disorders in dog and seated;
 impaired coordination;
 delayed tendon reflexes.
According to the figure 1, GMFCS test on a scale of 1 to 5, the subject 1 to the initial located at level
4, and finally to level 3, which is an improvement of functional mobility (Figure 1).

Inițial

4 Final
3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
GMFCS MACS PEDY ASHWORT “RIDICĂ-TE ŞI
MERGI”

Figure 1 Dynamics of changes on functional assessment tests

137
 _____ Sp Soc Int J Ph Ed Sp 2015 - Volume 15 – Issue 1 ______

By applying MACS test, the subject was initially classified Grade III degree, difficulty manipulating
objects, needs help to prepare and / or active adapter. The subject has achieved Level II final. Handles most
objects but with some work meets quality and low speed.
After applying the test "PEDI" to judge the functionality in the 3 areas, self-care, mobility (transfers)
and social, on a scale from 0-4, the subject obtained the score 2 which means maximum assistance, and
finally subject obtained score 3, requiring only supervision during activities, representing a breakthrough
functional level in the related areas
When testing spasticity, "ASHWORT" on a scale of 0 to 4, subject to three points obtained initially
and at the end of the obtained two points, which means a reduction of muscle tone positive.
The test "Arise and go" on a scale from 0-3, the score obtained initially subject 1, which means that
rise with help from physiotherapist, and finally got the score 2 subject which means that stands alone.

100 Inițial Final

80

60

40

20

0
Culcat Şezând Patrupedie Ortostatism Mers EMFG

Figure 2 Dynamics of changes on the assessment test EMFG

Looking evolution EMFG test results, it is observed, according to the figure 2 that for each progress
test were as follows: the item "Lying" initial percentage was 80.39, and the final 98.03; the "sitting" was
originally 78.33 percent, and the final percentage increased to 88.33; the item "quadruped" was originally
52.38 percent, and the final 66.66; initial percentage in the "standing" was 24, while the final rose to 28.2;
initial rate item "Walk" increased from 4.16 initially to 15.22 final.
By analyzing the graph it is observed that there has been progress in all items listed, progress
resulted in the difference of 7.69% between the initial and final.
Progress can be more obvious to attain positions of sitting, dog and little progress in terms of
functionality in orthostatic position and went.

CONCLUSIONS
• Analyzing the results obtained from the work carried out, materialized in child development, we can
say that research hypotheses were confirmed, a claim supported by the following findings:
• Know and respect the particularities of the condition of all the factors that may affect recovery and
neuromotor development stages, closely related to the degree of maturation of the nervous system, ensures
optimal selection and application of rehabilitation exercises.
• By stimulating postural reactions during driving actions global functional characteristic of each stage
of neuro-motor development in hand, it facilitates contractions chain muscle groups responsible for
maintaining stability and balance in various driving actions undergone by the child and finally to obtaining a
fair walk to meet all its constituent phases.
• The use of therapeutic exercise as the basic means to educate / re-education movement, it ensures
superior traction efficiency indices of function.
• Using methods and means taken from physical therapy are done a better quality of life, translated by
increasing functional independence.

REFERENCES
[1] Newacheck P, Taylor W, Childhood chronic illness: prevalence, severity and impact, 1992. Noction P
- Aphasie acquise de 1'enfant;
[2] Evans P, Johnson A, Mutch L, Alberman E, A standard form for recording clinical findings in children
with motor deficit of central origin. Dev Med Child Neur 31, 1989:119–127;
[3] Wood E, Rosenbaum P, The Gross Motor Function Classification System for cerebral palsy: a study of
reliability and stability over time. Developmental Medicine and Child Neurology, 42, 2000: 292–296;

138
 _____ Sp Soc Int J Ph Ed Sp 2015 - Volume 15 – Issue 1 ______

[4] Robănescu N, Reeducarea neuromotorie, Editura Medicală, Bucureşti 1992:59

[5] Robănescu N, Reeducarea neuro-motorie & Recuperare funcţională şi readaptare, Ediţia a III-a
revizuită şi adăugată, Editura Medicală, Bucureşti, 2001:59

EFICIENŢA KINETOTERAPIEI ÎN ÎMBUNĂTÂŢIREA CALITĂŢII VIEŢII

LA COPILUL CU PARALIZIE CEREBRALĂ
Anghel M.1, Raţă G.2
1,2
Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Calea Mărăşeşti 157, 600115, Bacău, România
E-mail: anghelina74@yahoo.com

REZUMAT
Lucrarea de faţă îşi propune să pună în evidenţieze că pacienţii, cu paralizie cerebrală, care beneficiază de
kinetoterapie, vor beneficia şi de o creştere a calităţii vieţii tradusă prin creşterea gradului de independenţă funcţională.
Obiectivele specifice ale acestui studiu au constat în evaluarea copilului, în funcţie de următoarele dimensiuni ale
calităţii vieţii: bunăstarea fizică şi funcţională precum şi capacitatea de a-şi îndeplini sarcinile obişnuite în existenţa lor
cotidiană. Pentru a sublinia necesitatea studiului am plecat de ipotezele, conform cărora dacă utilizăm exerciţiul fizic
terapeutic ca mijloc de bază în scopul educării/reeducării mişcării, se poate asigura o motricitate cu indici superiori de
eficienţă a funcţionalităţii şi totodată, prin utilizarea metodelor şi mijloacelor preluate din kinetoterapie, putem creşte
calitatea vieţii tradusă prin creşterea gradului de independenţă funcţională. Ca şi metode de cercetare, am folosit metoda
documentării teoretice, metoda observaţiei, metode de explorare şi evaluare, metode de prelucrare a datelor şi de
reprezentare grafică a rezultatelor. Rezultatele obţinute în urma evaluărilor iniţiale şi finale, au fost pozitive,
înregistrând indici superiori în ceea ce priveşte calitatea vieţii. Concluziile evidenţiază faptul că programul de
kinetoterapie specific, aplicat la copilul cu paralizie cerebrală contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii.

CUVINTE CHEIE: calitatea vieţii, copil, paralizie cerebrală

INTRODUCERE
Conform statisticilor internaţionale, incidenţa paraliziei cerebrale, denumită şi infirmitate motorie
cerebrală, este de 2 cazuri la 1000 născuţi vii.
La nivelul României, aceasta reprezintă aproximativ 500 de copii afectaţi anual. Luând în
considerare perioada în care leziunile spastice îşi dezvoltă întregul tablou clinic, şi anume până la vârsta de
10 ani, se poate estima că există în România circa 5000 de copii care suferă de deficienţe motorii cauzate de
infirmitatea motorie cerebrală.
Newacheck, P., 1992, estimează că peste 100.000 de americani sub vârsta de 18 ani prezintă un
grad de disabilitate neurologică atribuită PC [1]. În Franţa şi în Anglia, Evans, P. [2] aprecia că 25% din
pacienţii cu PC au un deficit motor important, fiind incapabili să meargă singuri şi 30% prezintă retard
mental.
Cercetările îşi au motivaţia sub aspect socio-economic, deoarece copiii cu aceste afecţiuni rămân cu
un oarecare deficit funcţional. Costurile materiale, cât şi cheltuielele pentru medicamentaţie, pentru terapia
recuperării grevează substratul din punct de vedere economic, atât persoanelor cu acest deficit funcţional, cât
şi asupra familiei, cât şi a societăţii în ansamblu.

MATERIALE ŞI METODE
În cercetarea de faţǎ ne propunem următoarele ipoteze:
1. dacă se utilizează exerciţiul fizic terapeutic ca mijloc de bază în scopul educării/reeducării mişcării,
se poate asigura o motricitate cu indici superiori de eficienţă a funcţionalităţii;
2. prin utilizarea metodelor şi mijloacelor preluate din kinetoterapie, se poate creşte calitatea vieţii
tradusă prin creşterea gradului de independenţă funcţională.
Ca metode de cercetare am folosit: metoda studiului bibliografic, metoda testelor şi metoda grafică.
Cercetarea s-a efectuat asupra unui copil cu diagnosticul tetrapareză spastică, cu particularităţi
specifice cazului.
Cercetarea s-a desfăşurat la Centrul de zi Ghiocelul, ce aparţine DGSAPC, Bacău, pe un singur
subiect, având vârsta de 6 ani, cu diagnostic clinic de tetraparază spastică, în perioada iulie 2013 - august
2014, după cum urmează:
 1 iulie – 30 august 2013 evaluarea şi realizarea grupul din cadrul cercetării experimentale,
139
 _____ Sp Soc Int J Ph Ed Sp 2015 - Volume 15 – Issue 1 ______

aplicarea testelor de evaluare iniţială şi conceperea programelor de intervenţie).

 1 septembrie 2013 – 30 mai 2014 (aplicarea programelor de intervenţie şi a testelor de evaluare
finală)
 1 iunie – 20 august 2014 (se apreciază evoluţia dinamică a parametrilor, se prelucrează grafic
datele culese, se interpretează rezultatele obţinute. Prelucrarea datelor se va realiza prin utilizarea
programului SPSS pe baza cărora vor fi formulate concluziile, modalităţile de implementare şi
generalizare a rezultatelor obţinute.
Pentru activitatea de recuperare, condiţiile de bază materială am folosit: banchete, physioball, placă
de echilibru, cilindru, masa Bobath.
Metodele şi testele de evaluare utilizate
Metode şi mijloace:
- metoda Botah;
- exerciţiul fizic terapeutic (posturări, exerciţii pasive şi activ-reflexe, stimulări proprioceptive şi
exteroceptive).
Examinarea funcţională a fost apreciată prin 5 teste de evaluare funcţionale ce urmăresc dezvoltarea
motorie, coordonarea, funcţiile senzoriale, gradul şi calitatea mişcării:
 Sistemului de Clasificare a Funcţiei Motorii Grosiere extins şi revizuit [3];
 Sistemul Clasificării Abilităţii Manuale - MACS (Cans, C., 2000);
 Testul de evaluare funcţională motrică globală (EMFG) [4, 5];
 Test de evaluare a spasticităţii după Scala Ashwort (2005);
 Test de evaluare a disabilităţii în pediatrie Pedi (Pediatric evaluation of disability inventary,
version 1.0, 1992 New England Medical Center and PEDI Reasearch Group).
Intervenţia a avut în vedere respectarea particularităţilor de dezvoltare psihomotrică a copilului,
specifice stadiului său de dezvoltare, după Voyta (preluat de Robănescu, N., p. 59) şi a constat din stimulări
exteroceptive, proprioceptive şi din valorificarea mişcărilor naturale din cadrul reacţiilor primare.
Obiectivele planului de intervenţie:
• reducerea spasticităţii
• prevenirea retracturilor musculare;
• cresterea amplitudinii de miscare;
• reeducarea controlului motor si echilibrului;
• reeducarea prehensiunii.
Metode şi mijloace de intervenţie specifice:
• stretchingul prelungit, susţinut;
• mobilizări articulare;
• stimulări musculare pentru creşterea forţei musculare a antagoniştilor muşchilor spastici;
• terapie neuromotorie Bobath.
Program de exerciţii:
 exerciţii de relaxare prin alungire tip stretching, rostogoliri, rotaţii, posturi reflex inhibitorii;
 exerciţii pentru învăţarea posturilor fundamentale (culcat, aşezat, patrupedie, ortostatism,
mers);
 exerciţii pentru stimularea schimbărilor de postură;
 exerciţii pentru stimularea stabilităţii în ortostatism;
 exerciţii pentru stimularea echilibrului în mers.
S-a folosit mai multe exerciţii, ce au antrenat mecanismele posturale localizate la nivelul membrelor
inferioare, şi globale, în special la nivelul axei corpului şi capului (rostogoliri, târâri, exerciţii executate
folosind physioball-ul, planuri înclinate, cilindru).

REZULTATE
Subiectul D.M, are 6 ani, este de sex feminin, a fost luat în evidenţă la data de octombrie 2013, şi a
fost diagnosticată la 6 luni cu tetrapareză spastică.
Anamneza: copil provenit dintr-o sarcină fără probleme, cu naştere la termen, naturală, cu
prezentaţie pelvină, scor Apgar necunoscut. Stă în şezut în jurul vârstei de 1 an, merge cu sprijin la 1 an şi
jumătate, merge independent la 2 ani, dar cu dificultate majoră. La 5 ani a suportat o alungire de tendon
ahilean bilateral, la Bucureşti, urmată de imobilizare în aparat gipsat. Necesită sprijin parţial în timpul
îmbrăcării, igienei şi în timpul mersului pe distanţe mari.
Diagnostic funcţional:

140
 _____ Sp Soc Int J Ph Ed Sp 2015 - Volume 15 – Issue 1 ______

 spasticitate la nivelul membrelor superioare pe muşchii flexori şi la nivelul membrelor inferioare

pe muşchii extensori ;
 hipertonie musculară la membrele superioare;
 tulburări de echilibru în patrupedie şi poziţia şezând;
 tulburări de coordonare;
 reflexele osteotendinoase întârziate.
Conform graficului nr. 1, la testul GMFCS pe o scală de la 1 la 5, subiectul 1 s-a situat iniţial la
nivelul 4, iar la final la nivelul 3, ceea ce reprezintă o îmbunătăţire a mobilităţii funcţionale (graficul 1).

Inițial

4 Final
3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
GMFCS MACS PEDY ASHWORT “RIDICĂ-TE ŞI
MERGI”

Grafic nr. 1. Dinamica evoluţiei rezultatelor privind testele de evaluare funcţională

Prin aplicarea testului MACS, subiectul s-a clasificat iniţial la gradul Gradul III, manipulează cu
dificultate obiecte, are nevoie de ajutor pentru a pregăti şi/sau adapta activitaţi. La final subiectul a obţinut
Gradul II. Manipulează majoritatea obiectelor, dar îndeplineşte activitatea cu o oarecare calitate şi viteză
redusă.
În urma aplicării testului „PEDI” care evalueză funcţionalitatea în cele 3 domenii, autoîngrijire,
mobilitate (transferuri) şi domeniul social, pe o scală de la 0 la 4, subiectul a obţinut scorul 2 ceea ce
semnifică asistenţă maximă, iar la final subiectul a obţinut scorul 3, necesitând doar o supervizare în timpul
activităţilor, ceea ce reprezintă un progres la nivel funcţional pe domeniile vizate
La testarea spasticităţii, „ASHWORT”, pe o scală de la 0 la 4, subiectul a obţinut 3 puncte iniţial, iar
la final a obţinut 2 puncte, ceea ce reprezintă scăderea pozitivă a tonusului muscular.
La testul “RIDICĂ-TE ŞI MERGI” pe o scală de la 0 la 3, iniţial subiectul a obţinut scorul 1, ceea ce
semnifică că se ridică cu ajutor din partea kinetoterapeutului, iar la final subiectul a obţinut scorul 2, ce
semnifică că se ridică singur.

100 Inițial Final

80

60

40

20

0
Culcat Şezând Patrupedie Ortostatism Mers EMFG

Grafic nr. 2. Dinamica evoluţiei rezultatelor privind testul de evaluare EMFG

Privind evoluţia rezultatelor testului EMFG, se observă, conform graficului nr. 2, că în cazul fiecărei
testări s-au înregistrat progrese după cum urmează: la itemul ”Culcat” procentul iniţial a fost 80,39, iar cel
final 98,03; la “Şezând” procentul iniţial a fost 78,33, iar procentul final a crescut la 88,33; la itemul
”Patrupedie”, procentul iniţial a fost 52,38, iar cel final 66,66; procentul iniţial în ”Ortostatism” a fost 24, iar
cel final a crescut la 28,2; procentul iniţial la itemul ”Mers” a crescut de la 4,16, iniţial, la 15,22 final.
Din analiza graficului se observă că s-au înregistrat progrese în cadrul tuturor itemilor prezentaţi,
progres concretizat prin diferenţa de 7,69% între iniţial şi final.
Se pot observa progrese mai evidente pentru atingerea poziţiilor şezând, patrupedie şi mai puţine
progrese în ceea ce priveşte funcţionalitatea în poziţie ortostatică şi mers.

141
 _____ Sp Soc Int J Ph Ed Sp 2015 - Volume 15 – Issue 1 ______

CONCLUZII
 Analizând rezultatele obţinute în urma activităţii desfăşurate, concretizate în evoluţia copilului, se poate
afirma că ipotezele cercetării s-au confirmat, afirmaţie susţinută de următoarele concluzii:
 Cunoaşterea şi respectarea particularităţilor afecţiunii, a tuturor factorilor care pot influenţa procesul
recuperator, precum şi a stadiilor de dezvoltare neuromotorie, în strânsă legătură cu gradul de maturaţie
a sistemului nervos, asigură selectarea şi aplicarea celor mai optime exerciţii de reeducare.
 Prin stimularea reacţiilor posturale în timpul acţiunilor motrice funcţionale globale, caracteristice
fiecărei etape de dezvoltare neuro-motorie în parte, se faciliteză contracţiile în lanţ a grupelor musculare
responsabile de menţinerea stabilităţii şi echilibrului în diferitele acţiuni motrice la care este supus
copilul şi în final la obţinerea unui mers corect care să respecte toate fazele sale constitutive.
 Prin utilizarea exerciţiul fizic terapeutic ca mijloc de bază în scopul educării/reeducării mişcării, se
asigură o motricitate cu indici superiori de eficienţă a funcţionalităţii.
 Prin utilizarea metodelor şi mijloacelor preluate din kinetoterapie, se realizeză o creştere a calităţii vieţii,
tradusă prin creşterea gradului de independenţă funcţională.

BIBLIOGRAFIE
[1] Newacheck P, Taylor W, Childhood chronic illness: prevalence, severity and impact, 1992. Noction P -
Aphasie acquise de 1'enfant;
[2] Evans P, Johnson A, Mutch L, Alberman E, A standard form for recording clinical findings in children
with motor deficit of central origin. Dev Med Child Neur 31, 1989:119–127;
[3] Wood E, Rosenbaum P, The Gross Motor Function Classification System for cerebral palsy: a study of
reliability and stability over time. Developmental Medicine and Child Neurology, 42, 2000: 292–296;
[4] Robănescu N, Reeducarea neuromotorie, Editura Medicală, Bucureşti 1992:59
[5] Robănescu N, Reeducarea neuro-motorie & Recuperare funcţională şi readaptare, Ediţia a III-a revizuită
şi adăugată, Editura Medicală, Bucureşti, 2001:59

142