Aurelian Vlase Tehnologia Constructiilor de Masini PDF

AURELIAN VLASE
Tehnologia construcfiilor de masini
..
'
' . ..
•
.
'!'J.t·'
1· l
\' ~
'•
.
I l
I, t1'•
I '
MACHINF3 BUILDING TECHNOLOGIES
This study offers a workpieces classification, the standard technological process, the
selection of the semi-finished products, the processing precision, the qual it)' of the surfaces,
the essential principles in technological processing design, the methods of economical variants
selection, the processing technology on control-program machines, on automatic control gear
systems and flexible systems of manufacturing.
On the other hand, this work presents the processing technologies of the plane,
cylindrical and conical external and internal surfaces, the guidings, shaped-surfaces, fillets,
gears, harmonic transmissions and i)'arallel and crossed axle workpieces, by turning, milling,
shapping, grinding and smoothing processes.
'
~ For each type of workpiece the functional parts are shown, as well as the materials,
the semi-finished products, the porcess methods, the chipping conditions, for turning and
smoothing.
The present study is addressed to all kinds of designing engineers, to the building
machines technology engineers and to all the students of the technical faculties, in state or
private universities.
CONTENTS
..
I. Common problems of machine building technologies . . .. . . ~. . . . . . . . . . ~ . . 11 ,
I
'
-.
..,
•
W orkpieces classification, standard technological process and selection of
.;
{I•
,.
t. .t.
the semi-finished parts . . . . . ~ . . . . . . . ~ . . . . . . . ~ . . . . . . . . . . . . . . . 42 \. ·~· l
-" .
.... . • .
P roce SS mg precision . . .. . . . ~ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50 .
II··
; ~
I .. -
-- 1
• • Processed surfaces quality . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . I 19 \1.l
,,
tl.
..... 1
l .
'
- t Principles and fundamental problems in technological design and structure . . . . 137 ' •
6, \f ethodologies for the economical variants selection of technological process ... 206
- T echnological processes 011 control progran1n1e machines . . . . . . . . . . . . . . . 214
- '
I
'•-J
'- . Processing technology on automatic control systems and flexible systems ..... 270 t·:.t
-
Processing technologies of the plane surfaces . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 285 •
- ..-
- '
- I
. Processing technologies of the cylindrical and conical surfaces . 301 ~I
1
l
••• Processing technologies of the internal cylindrical and conical surfaces . 337 l
',••.
--. Processing technologies of the guidings workpieces ~· . 363
.,.. ••ll
L "'• -. Processing technologies of the shaped-surfaces _ ~ 381 ·~.•
1-+. Processing technologies of the fillets . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 393 I .
,.,.
~
15. Processing technologies of the gears . . . . . . . . . . . . r • • • • • • • • ~ • • • • • • 41.9

-~
1 '-' . Technology of the harmonic transmissions . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 476
17. or
T ei...~u~,.:~ogy the parallel and crossed axle workpieces . . . . . . . . . . . . . . . .
Prof. univ. dr. ing. Aurelian Vlase
~;
. . \.
•;-
f1 .
(
l
t... .
/.....
·~
'
...
'
•
. .
1I
(.
\~
•
~,.
• I ..}
• I , ..,
J!
'
I
,.
r
I• I
.
",
,.
' .
1
I
I,
i
I
I
I
I
a
''·••
"t
..
••f •
lt
ft
Itf': 1
!j
Ul
::n EDITURA TEHNICA
•·t. Bucuresti - 1996
'.
....
.'
.
• "
' :.· I • ' I
l ;~ I
I
'
' .· .-J''•· ; ,• 'f -. .. - •' , ' .
•'
Copyright © 1996, Editura Tehnlea

Toate drepturile asupra acestei edltii sunt rezervate edirurii
Adresa: EDITURA TEHNICA

Piaja Presei Libere, 1
33 Bucuresti, Romania
Cod 71341
G 1. f E.R. 2005
in lucrare se grezinta clasificarea pieselor, procesele tehnologice tip, alegerea
sernifabricatelor, precizia de prelucrare, calitatea suprafejelor prelucrate, principii de
baza in proiectarea proceselor tehnologice, rnetodologia de selectare a variantei
economice, tehnologia prelucrarilor pe masini cu cornanda program, pe linii automate
si cu sisteme flexibile de fabricajie.
t
Apoi se trateaza tehnologiile de prelucrare a suprafetelor plane, cilindrice ~i
conice exterioare ~i interioare, a ghidajelor, a suprafetelor profilate, a filetelor, a rojilor
dinjate, a transmisiilor armonice si a pieselor cu axe paralele si incrucisate prin
strunjire, frezare, rabotare, brosare, rectificare, netezire.
:.r· ' '
..
. .., .
-
'
!
..
·~.('- :.
';'
i"':
~.
La fiecare tip de piese se arara rqlul functional, materialele si semifabricate]e
. . ...
utilizate, metodele de prelucrare indicate, · regimurile de aschiere recornandate la
degrosare ~i finisare ~i rugozitatile prescrise.
Lucrarea este adresata tutror inginerilor proiectanji, tehnologi sau constructori
de masini, precum si studenjilor de la toate facultatile tehnice de stat sau particulare.
•
'
i
I
I
f.
' .,. ...
>
l
918512
Editor: ing. Maria Antoinette Ionescu
Tehnoredactor: V. E. Ungureanu
Editare computerizata: ing. Ruxandra Morar
Coperta: Simona Dumitrescu
\
• •
I
I
l
Bun de tipar: 25.03.1996. Coli de tipar: 31,45
C.Z.U.:: 621.9
ISBN: 973-31-0777-8 •
I
}
•
PREFATA
A .
!11 tehnologia construqiilor de masini se analizeazd ~i se prezinta modul

de aplicare stiintifica a proceselor de prelucrare si asamblare a pieselor de
masini, in vederea obtinerii unor produse de u11 fna/t nivel tehnic si la un cost
de productie minim.
Disciplina "Tehnologia constructiilor de masini ''a aparut din necesita-
t·
. tea de a se fnlocui vechile metode si procedee tnestesugaresti de prelucrare a
metalelor §i s-a transformat in stiintii, prin crearea ~i fundamentarea unei ba:e
stiintifice a cunostintelor acumulate de-a lungul anilor .
.....
.!11 secolul in care traim, cand apar mereu metode avansate de lucru si
cand au devenit deosebit de acute cerintele tn ce priveste calitatea produselor
' fabricate si eficacitatea economica a proceselor de productie aplicate, crearea
stiintei tehnologice a devenit o stricta necesitate.
Efortul comun al cercetdrilor si specialistilor este fndreptat spre. obtine-
,. ea unor produse competitive, care sa poata piitrunde usor iii sfera schimburi-
lor intemationale. Astiizi, pe piata mondiala cd$tiga ace/a care poate realiza,
\
intr-un timp cat mai scurt posibi l, cu cheltuieli minime, produse superioare
celor existente ~i c11. preturi de vanzare reduse.
Pentru realizarea acestor dezlderate, inginerii specialisti din domeniul
. . ' .
constructiilor de masini trebuie sa aibd, pe .1a11ga_ pregatirea ·genera/a . de

J specialitate, §l o pregatire temeinica in domeniul fiticii corpului solid, al
. rezistentei · materiaielor, teoriei mecanismelor, · teoriei C()lftportarii .ptastice a
materialelor, teorieifrecdrii ·1i a uzafii, teoriei a~chi~i me~q,~elor etc. · Aceste
. . . . . ..
cunostinte dau posibilitatea ingineruluitehnolog Sd gdseascd cele mai potrivite

soliqii tehnologice pentru a putea riispunde problemelor pl! care le, ridicd
industria noastra constructoa·re de masini.
\
-
Tratatul de "Tehnologia constructiilor de masini "contine, in principal,
urmdtoarele parfi mari: bazele teoretice ale tehnologiei constructiilor de ma-
sini, proiectarea tehnologiilor pe masini-unelte cu comanda dupa program si
in special cu comandd numericd, procedee de prelucrare a suprafetelor, te/1110-
(
logii de prelucrare pe clase de piese, proiectarea tehnologiilor pe linii automa-

te flexibile si celule flexibile de fabricatie deservite de roboti industriali s.a.
Ca urmare a aparitiei unor ca1ti de specialitate din domeniu in care
sunt .dervoltate tehnologiile neconventionale, tehnologiile de elaborate a
semifabricatelor, tehnologiile de prelucrare a rotilor din/ate .~i ·rehnologiile de
montaj, acestea au Jost tratate mai restrdns.
L
Lucrarea este prezentata intr-o formd clara §i concisa, actualizata, §i
confine aspecte originate sustinute de experienta acumulata in cercetare,
productie si invatamant, in tara ~i strainatate.
Tin sa multumesc pe aceasta cale colaboratorilor mei apropiati prof dr.
ing, Comeliu Neagu, prof dr. ing. lonel Gavrilas, prof dr. ing. loan Popescu
si prof dr. ing, Marian Gheorghe, cu care deseori m-am consultat si am
publicat impreuna mai multe carti din domeniul tehnologiei construqiilor de
.
masuu. '
Exprim, de asemenea, sincere consideratii colegilor din celelaite centre

universitare din fara si strainatate care m-au ajutat prin diverse publicatii §i
sesiuni stiintifice la pregatirea acestei cdrti.
Multumesc anticipat tuturor celor care imi vor transmite propuneri sau
sugestii de tmbunatatire a lucrarii, contribuind astfel la ridicarea pregatirii
viitorilor ingineri fn profilurile mecanic ~i electromecanic.
Autorul
Bucuresti, 25 martie 1996
,
•
• l
•
CUPRINS
PREF AJA
. 5
"1' . 1. PROBLEME GENERALE .~LE TEHNOLOGIEI CONSTRUCTIILOR DE MA~INI •.•. 11

1.1. Procesul de productie ~i procesul tehnologic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . 11
1.2. Structura procesului tehnologic de prelucrari mecanice .. ~ . . . . . . . . . . . . . 12
1.. 3 .. Aspecte legate de orientarea si fixarea sernifabricatelor . . . . . . . . . . . . . . . . 17
1.4. Caracterizarea tipurilor de producjie in construcjia de masini ~ . . . . . 25
1.5. Tehnologicitatea construcjiei pieselor ~ . . . . . . . . . . . 26
1.6. Baze si sisteme de baze . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
•
2. CLASIFICAREA PIESELOR, PROCESUL TEHN'OLOGIC TIP ~I ALEGEREA
SEl\flF ABRICATELOR •••..••••••.••••••••••.•••••••••••••••• 42
2.1. Clasificarea pieselor ~i procesul tehnologic tip . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42 r
2. 2. Considerajii privind alegerea semifabricatelor . . . . · . . . . . . . . . . . . . . . .. . . 46
3. PRECIZIA DE PRELUCRA'RE ••••••••••••••••••••••••••.•••••••••••• 50

3 .. 1. Nojiuni ce definesc precizia prescrisa §i precizia de prelucrare . . . . .. . . . . . . . 50
3 .2. Definirea erorilor de prelucrare si clasificarea acestora . . . . . . . . . • . . . . . . Sl
3. 3. Factori care influenteaza precizia prelucrarii mecanice . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
3.4. Precizia geometrics a masinilor-unelte ~ . . . . . . . . . . . . . . . . . .58
3 .5. Rigiditatea sistemului tehnologic . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . 60
3.6. Deformajiile termice ale sisternului tehnologic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
...
3 .. 7. U zura elementelor sistemului tehnologic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
'
3.8. Tensiunile interne ale sernifabricatelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98 ·
3.9. Vibrajiile sistemului tehnologic -e • • • • • • ~ •• ' • • • • • • • • • • • • • • 101
'
3 .10. Determinarea erorii totale de prelucrare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . .· . . .105
3.11. Reglarea sistemului tehnologic in vederea realizarii preciziei prescrise .. ~ ... ·.113
' - .
4. CALITA TEA SUPRAFEJELOR PRELUCRA TE • • • • • • • • • . • • , • • • • .. . • • • ,. ~ • • • ·11 9 1
4 .1. Definirea calitaJii suprafejelor prelucrate . . . . . . . . . . . . ·. . . . . " . . . . . . . ·1·19 • :

-
'•
.,
4.2. Factorii care influenteaza rugozitatea suprafetelor prelucrate . . . . . • . . . 121 -e • • •
'
4.3. Calculul adancimii teoretice a rugozitajii la strunjire . ! • • 126
• • • • • • • • • • • • • •
4.4. Calitatea suprafetelor prelucrate cu scule abrazive . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . 126

4.5. Influenta rugozitatii suprafetelor prelucrate asupra cornportarii pieselor in
exploatare . . . . . . . . . . .. . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128
1 4.6. Legatura dintre calitatea suprafetelor ~i precizia dimensionala a pieselor de
ma~1111 . .
• •
.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132
~ ~
..
5. PRINCIPII SI PROBLEME DE BAZA iN PROIECTAREA ~I ORG.ANIZAREA
PROCESELOR TEHNOLOGICE • • • • • • • • • • • • . • • . • • • . • • • • • • • • • • • • 137
5 .1. RestricJii tehnico.-economice ~i sociale la proiectarea proceselor tel1.nologice . . . . 137
5.2. Date initiale n.ecesare proiectarii proceselor tel111ologice 138
•
5 .. 3. Principii privind ·alegerea bazelor tehnologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143
5.4. Cotarea function·ala ~i cotarea tehnologica 145
5.5. Principiile concentr~1·ii ~i diferentierii prelucrarilor ,
147
5 .6. Pri11cipii privind stabilirea procedeelor de prelucrare a suprafe.telor . . . . . . . . . ·1.49
.5. 7. Principii privind stabilirea succesiunii operatiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151
.•....•
8 Tehnologia constructiilor de masini
.5.8. Principii de baza ale tehnologiilor de grup, tipizate §i norrnalizate . 153

5 .9. Calculul adaosurilor de prelucrare ~i al dimensiunilor intermediare . . . . . . . . . 157
5. iO. Calculul regimurilor de aschiere $i al durabilitatii sculei aschietoare . 167
.,,' . 11 . Normarea
· .. . . . . . . . . . . . . __ . . ., . . . . .. . . . . . . . . . . . . . .
_munc11 . . ,. .. 181
5.12. Organizarea ~i conducerea proceselor de prelucrare . 184
5 .13. Documentajia tehnologica . . . . . . · . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . 197
5.14. Utilizarea calculatorului in proiectarea, organizarea ~i conducerea operativa
a proceselor tehnologice . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200
,
6 • .METODOLOGII DE OPTIMIZARE A V ARIA!'lTELOR DE PROCES
TEIIN'OLO·GIC • • • . • • • • . • • . • • • • • . • • • • .. . . . . • • . • . . . . . . . • . . . . . 206
6.1. Metode rapide de selectare a procedeului economic de prelucrare a unei
supraf ete .. . . " . . . . . . . . . ~ . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . 206
6.2. Calculul costului unei operajii 206
6.3. Optirnizarea durabilitatii sculei aschietoare din punctul de vedere al costului
. . I . .
rnnum a operanei . . . . . . . . . . ,. . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . , -'708 • • "$ """-' ,
6.4. Optirnizarea economica a vitezei de aschiere •........ , . . . . 209

6.5. Calculul ccstului de fabricatie a produseior si selectarea variantei econornice .. ' 210
.., " ..,
7. TEHNOLOGIA PRELUCRARILOR PE MA~INI-UNELTE CU COI\1ANDA DlJ'PA
PROGRAM • _. • . • • • . , • • • • • . • • • • . . . • . . • . • . . . • . • . . " . . . . . • _ . . . 214
7 .1. Nojiuni generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214 •
7 .2. Tehnologia prelucrarilor pe masini-unelte cu cornanda prin can1e . . . . . . . . . . 216

7.3. Tehnologia prelucrarilor pe masini-unelte cu comanda secventiala ~ 224
7.4. Tehnologia prelucrarilor pe masini-unelte cu comanda prin sablon - 228
7 .5. Tehnologia prelucrarilor pe masini-unelte cu comanda numerica . . . . . . . . . . . 230
8- TEHNOLOGII DE PRELUCRARE PE LINII AUTOMATE ~I IN SISTE!\ffi

FLEXIBILE DE FABRICA TIE ...•....... ~ ..... ,.... o ~ • .. • • • • • • .. • • 270
'
8.1. Tehnologii de prelucrare pe linii automate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 270
8.2. Tehn.ologii de prelucrare in siteme flexibile de, fabricatie . . . . 279
9. TEHNOLOGIA PRELUCRARII SUPRAFETELOR PL1\NE ~ . . • • . . • 285

9.1. Nojiuni generate ~ 285
9.2. Rabotarea ~i mortezarea suprafetelor plane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. ·~ . . 285
9.3. Frezarea suprafetelor plane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ~ . . . . . . . . . . . . 288
9 .4. Strunjirea suprafetelor plane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 297
9 .5. Bro~area suprafetelor pla.11e . _ • . . • . . . .. . . . • . . • . • . . . . . . . . . . . . . . 291~·
9.6. Rectificarea suprafetelor plane , 298
9. 7. Netezirea supra,fetelor plane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,. 29·9
10.TEHNOLOGIA PRELUCRARII SUPRAFE'fELOR CILINDRICE ~I CONICE

EXTERIOARE •••.• , • • • . • . • • • • • . . • • • • . • . • . • . • . . . . . .. • • . . . • . 301 ..
10.1. Rolul functi.onal, formele constructive ~i condiJiile tel111ice de execu1ie a
arborilor . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . ~· . . . . . . . . . . . . . . . . . 301
10.2. Materialele ~i sen1ifabricatele utilizate la arbo·ri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 302
10.3. Operatii pregatitoare pentru prefucrarea arborilor ~ . . . . . . 303
10.4. Tehnologia prelucrarii arborilor prin strunjire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 306
10 .. 5. Tehnologia prelucrarii arborilor p.rin frezare , 314
10. 6. Tehnologia prelucrarii arborilor prin brosare . . . ~ .. . . . . . . . . . . . . . . . . . 316
10. 7. Tehnologia prelucrarii arborilor prin rectiticare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 I 9
10.8. Tehnologia netezirii arborilor 324
10.9. Caracteristici specifice tehnologiilor de prelucrare a di'scurilor 334
Cuprins 9
11. TEHNOLOGIA 'PRELUCRARII SUPRAFEfELOR CILINDRICE ~I CONICE

INTERIOARE •. .. . . . . • • . • • . . . .. . . . . . . . • . • . . • • . . • • • • . . . • • . . . .• .337
1 I .1. Nojiuni generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 337
11.2. Prelucrarea alezajelor prin burghiere . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . 337
11.3. Largirea gaurilor ~ 341
11.4. Adancirea .....e~urilor t ••••• 343
11.5. Adancirea conica .. , 343
11.6. Lamarea 343
11. 7. Alezarea gaurilor cilindrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 344
11.8. Prelucrarea gaurilor conice . . . . . . . . . . . . . . . .. , . . . . . . . . . . . . . . 347
11. 9. Strunjirea suprafetelor cilindrice interioare . . . . . . . . . . . • . . . . .. . . . . . . 348
11.10. Strunjirea suprafetelor conice interioare 350
11.11. Strunjirea interioara pe masini de alezat ~i frezat orizontale . . . . .. : . • . . . 351
11 . 12. Rectificarea alezajelor ...............................•... 353
11.13. Brosarea alezajelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . 356
11.14. Tehnologia netezirii suprafetelor cilindrice interioare 358
12. TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A PIESELOR CU GlllDAJE . . . • • • • • • . .. . . • 363

12.1. Rolul functional, formelc constructive ~i condijiile tehnice de execujie a
ghidajelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 363
12.2. Materiale si sernifabricate utilizate la fabricarea ghidajelor . . . . . . . . . . . . . . 366
12.3. Principiile care stau la baza proiectarii tehnologiei de prelucrare a batiurilor . , . 367
12.4. Variante de trasee tehnologice la prelucrarea batiurilor de masini-unelte 368
12 .. 5. Prelucrarile de degrosare $i de finisare prin rabotare a ghidajelor 370
12.6. Prelucrarile de degrosare ~i de finisare prin frezare a ghidajelor 371
12. 7. Prelucrarea suprafetelor frontale de capat ale ghidajelor . . . . . . . . . . . . . . . 374
12.8. Prelucrarea alezajelor principale si a celor de fixare la batiuri 374.
12.9. Tratamentul termic .de detensionare a batiurilor 375
I
12.10. Prelucrarea fi11a a ghidajelor prin rectificare . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . 376
12.11. Prelucrarea fina a ghidajelor prin razuire 377
12.12. Procedee de durificare a ghidajelor 378
13. TEHNOLOGIA PRELUCRARII "' PIESELOR CU SUPRAFETE PROF'IIATE .••••••••• 381

13.1. Prelucrarea suprafetelor profilate prin strunjire . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . 381
13.2. Prelucrarea suprafejelor profilate prin frezare ~ . ~ .. 385
13.3. Prelucrarea suprafetelor profilate prin rectificare 388
13.4. Prelucrari de netezire a suprafetelor sferice -. 390
14. TEHNOLOGIA PRELUCRARII FILETELOR . • . • . . • • • • . . • . • • • • . . • • • • • • • 393

14. l. Domenii de utilizare, caracteristici constructive ~i condijii tehnice de execujie .. 393
14.2. Tehnologii de prelucrare a filetelor prin presare volumica 393
14.3. Tehnologii de prelucrare a filetelor prin strunjire 406
14.4. Tehnologii de prelucrare a filetelor prin frezare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,. 410
14.5.. Tehnologii de prelucrare a filetelor in vartej 413
14.6. Tehnologii de prelucrare a filetelor cu scule avand directoarea materializata 414
14.7. Tehnologii de prelucrare a filetelor prin rectificare 416
1
14.8. Tehnologii de prelucrare a filetelor prin procedee de netezire 418
15. TEHNOLOG.IA PRELUCR.ARII ROTILOR DINTATE •..•••••••••••••••••• 419

15.1 .. Nojiuni generate 4·19
15.2. Materiale folosite la fabricarea rotilor dinjate 420
15.3. Metode de obtinere a semifabricatelor pentru roti dintate ,. ~ . 421
15.4. Telmologia fabricarii rojilor dinjate prin deformare plastic! 422
!i
I
l
I
I
l
15.5. Metoda de generare prin aschiere a danturii rotilor dinjate cilindrice 424
15.6. Tehnologia danturarii prin frezare a rojilor dintate cilindrice 426
15.7. Tehnologia danturarii prin mortezare a rojilor dinjate cilindrice 437
15.8. Tehnologia danturarii crernalierelor 444
15.9. Tehnologia de prelucrare a rojilor melcate 446
15 .10. Tehnologia de prelucrare a angrenajelor cu profil in arc de cerc . . . . . . . . . 450
15.11. Tehnologia danturarii rojilor pentru transmisii cu lan; ~i a rotilor de clichet .. , 451
15·.12 .. Tehnologia de finisare a danturii rojilor dintate cilindrice prin severuire . . . . . 452
15 .13. Rectificarea rotilor cilindrice . . . . . . . . . . . . . . . . . .. ~ . . . . . . . . . . . , 454 ..
15 .14. Tehnologia netezirii rotilor dinjate cilindrice . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . ·158
15 .15. Tehnologia de danturare prin aschiere a rojilor dintate con ice . . . . . . . . . . . 461
15 .16. Rectificarea rotilor dinjate co nice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,. . . . . . 4 73
15.17. Netezirea rojilor dinjate conice 474
16. TEHNOLOGIA TRANSMISIILOR .ARMONICE DINTATE .••••........•....• , 476

16.1. Nojiuni generate _ 476
16.2. Principiul de functionare al transmislilor armonice 476
16.3. Cinernatica transmisiilor armonice dintate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . 478
16.4. Aspecte tehnologice legate de fabricajia rotil elastice ~i a rulmenrului elastic .. 480
16.5. Avantajele ~i dezavantajele utilizarii transmisiilor armonice 483
.
l 7 .. TEHNOLOGIA PRELUCRAR.II PIESELOR CU AXE P ..\RALELE ~I ,
iNCRUCI~ATE :. . 484
17 .1. Tehnologia prelucrarii bielelor . . . . . . . . . ~· . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . 484
17 .2. Tehnologia prelucrarii cuzinejilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 487
17. 3. Tehnologia prelucrarii pistoanelor . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . ~ 489
17 .4. Tehnologia prelucrarii segmemilor 492
17 .5. Tehnologia prelucrarii furcilor ~i a crucilor cardanice . . . . . . . . . . . . . . ', . 495
17 .6. Tehnologia preluorarii arborilor cotiji . . . . . L • • • • • 500
• • • • • • • • • • • • • • •
BIBLIOGRAFIE ••••••• c ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

506
. . .
. . ·. .
.·
..
'
I
. ..
'.,
-. .- .. - a Cr o'?S I;!' t 71 !:CSG'Ctrw 1?# Ms!' C'UU& '.f- ... _.,=-::;;;m_

PROBLEME GENERALE ALE TEHNOLOGIEI
CONSTRUCTIILOR DE MASINI
1.1. Procesul de productle §i procesul tehnologic
Realizarea unui produs intr-o intreprindere constructoare de masini are loc cu

participarea directs sau indirecta a unor factori care indeplinesc anumite activitaji sau
actiuni bine determinate, la locuri de munca bine precizate,
Totalitatea activitatilor sau actiunilor de transformare a materiei prime,
materialelor sau semifabricatelor in produse finite formeaza procesul de productie.
Produsul fin it este produsul in faza de livrare catre beneficiar ... populajie Sau. alta
A
intreprindere. In aceasta acceptiune produse finite pot fi: piese, subansambluri, ansam-
bluri, masini .. unelte etc.
Principalele activitdti ce se tndeplinesc in cadrul unui proces de produqie sunr:
- activitati de conceptie ~i proiectare a produselor, desfasurate in ateliere de pro-
iectare prototipuri ~i de autoutilare;
- activitaji de conceptie si proiectare a tehnologiei de elaborare a semifabricatelor,
•
a tratamentelor termice primare, intermediare ~i finale, desfasurate ln ateliere de
proiectare tehnologica pentru prelucrari la cald;
- activitati de conceptie ~i proiectare a rehnologiilor de prelucrare mecanica a pie-
selor, desfasurate in ateliere de proiectare tehnologica pentru prelucrari la rece:
, - activitaji de conceptie ~i proiectare a SDV-urilor necesare prelucrarilor la rece
~i la cald, desfasurate in ateliere de proiectare SDV-uri ~i. autoutilari; · .. '
- activita]i de realizare practica a SDV-urilor proiectate, desfasurate in sectii de
scularie si de autoutilare;
- realizarea semifabricatelor in secjii si ateliere de tumatorie, forja, sudare, tra-
tamente termice prirnare, ateliere de debitare;
- prelucrare mecanica a semifabricatelor in sectii ~i ateliere de prototipuri, masini-
unelte, prese etc.; _
- tratamente termice intermediare ~i finale, in ateliere de tratamente termochimice:
- asamblarea pieselor prelucrate In vederea objinerii de subansambluri, ansam-
bluri, masini-unelte etc., in secjii §i ateliere de montaj (asamblare);
- vopsirea pieselor, subansamblurilor, masinilor in scopul conservarii ~i objinerii
unui aspect placut, in secjii ~i ateliere de vopsitorie;
,_ controlul tehnic de calitate intermediar ~i final in secjii ~i ateliere productive,
laboratoare, servicii de control; ,
- intretinerea ~i reparajiile utilajelor in sectii ~ i ateliere de intretinere;
- activitati de organizarea productiei §i a muncii, desfasurate in cadrul serviciului
de organizare;
12 Tehnologia construe/ii/or de masini
- aprovizionarea cu materii prime, materiale, semifabricate, SDV-uri etc. de catre

serviciul de aprovizionare;
- activitaji de transport in cadrul intreprinderii ~i de· aprovizionare a locurilor de
munca, desfasurate de serviciul de transporturi ~i depozite;
- activitati administrative ~i sociale, desfasurate de serviciul administrativ:
- activitati financiare, analize economice, costuri de producjie, control financiar
intern, desfasurate de serviciul financiar;
- activitati de contabilitate, desfasurate de serviciul de contabilitate,
Se constata din cele prezentate ca activitatile din cadrul unui proces de produejie pot fi
grupate in : activita.p de cercetare ~i proiectare, activitaji de baza, activitaJi aux.iliare ~i de deservire.
Activitdtile de bazii. sunt activitatile legate direct de transformarea materialelor sau
semifabricatelor in produse finite prin modificari de forma, dimensiuni, proprietati si
aspect al acestora. Astfel de activitati sunt cele legate de realizarea semifabricatelor (prin
turnare·, forjare, presare, sudare etc.), prelucrarea mecanica, asamblarea pieselor etc.
Activitdtile auxiliare sunt acelea care pregatesc si inlesnesc realizarea activitajilor
de baza, Acestea cuprind activitatile de producere a energiei electrice, aburului, aerului
comprimat, intretinerea masinilor-unelte ~i a utilajelor, construcjia si intretinerea sculelor,
dispozitivelor si verificatoarelor etc.
Activitiitile de deservire constau intr-o varietate larga de servicii care asigura
desfasurarea normala a proceselor de baza ~i auxiliare. Dintre acestea, cele mai importante
sunt: transportul materiilor prime ~i materialelor, aprovizionarea locurilor de munca cu
semifabricate ~i SDV-uri, transportul diferitelor forme de energie, gospodarirea
depozitelor, acrivitatea laboratoarelor.
Diferitele activitaji prin care se realizeaza procesul de productie in cadrul
compartimentelor lntrepriderii se desfasoara pe locuri de muncii, stabilite pe baza unei
anumite diviziuni interne a m.uncii.
Locul de munca, ca atare, reprezinta acea parte a compartimentului de producjie
(sectie, atelier, depozit etc.) caracterizat printr-un anumit spatiu organizat in corcondanta
cu diviziunea interna a muncii. Pe un loc de munca i~i pot desfasura activitatea unul sau
mai multi muncitori.
Totalitatea activitatilor care realizeaza un anumit stadiu al transformarii mareriei
prime in produs finit formeaza procesul tehnologic, Deci procesul tehnologic este o parte .
din procesul de producjie. De exemplu: procesul tehnologic de elaborare a semifabricatelor
(de turnare, de forjare, de sudare, de sinterizare etc.), procesul tehnologic de prelucrari
(mecanice, neconvenjionale, prin deformari plastice la rece etc.), procesul tehnologic de
control, procesul tehnologic de vopsire, procesul tehnologic de asarnblare etc.
1.2" Structura procesului tehnologic de prelucrarl mecanice
Procesul tehnologic de prelucrari mecanice este eel care inrereseaza eel mai mult
pe inginerii specialisti din domeniul constructiilor de rnasini si de accea, in continuare, se
prezinta structura procesului tehnologic de prelucrari mecanice. Pentru a prezenta sintetic
structura procesului tehnologic s-a intocmit schema din fig. l .1.
Operatia este partea procesului tehnologic care se execura asupra unui semifabricat
•
Probleme generate ale tehnologiei constructiilor de masini 13

Treceri
' .•
I
.---.'
r------- -----,
-
t
I · Miscdri
·Faze active {tehn_ologice) L .... ~.... --. .. -~ J
•·
,.
.
r-------:
I
.
t' Mnnuiri I ,
,-------,
I
• •
r----------------, .
· I
-
t
t
--
. I
.... ·~-.-.1-
'-------..J
.. -- ....... - .-. ........ - ................. -.,.,J
•
' . ' - •
' I
Operatii
• I
. r- ..... - ---•• - - - .,
•
Proces
tehnot ogi· c J
,----
I
- - - _, - - - - - .. - - - ,
,I
•
t
l
I... _..,. .. - -· ... -
I
..I
I
"---- ... -~ .. J
I
I c.__. ._._.,... Ji
r------,
.I
- f
I
I_...._.. - -4
t
Fig.1.1
(sau cateva semifabricate care se prelucreaza simultan) de catre un muncitor (sau grup de
muncitori) in mod continuu ~i la acelasi loc de munca, Operatia reprezinta unitatea de baza
in pregatirea tehnologica a fabricatiei. Aceasta poate sa contina una sau mai multe prinderi
ale semifabricatului, cu condijia de a se pastra continuitatea prelucrarilor. Nu se considera
discontinuitate pauzele dintre schimburi sau pauzele de masa, daca piesa ramane pe masina.
Faza active este partea operatiei in care se executa, printr-o singura prindere, o
•
suprafata sau mai multe suprafete simultan cu o scula (sau complet de scule ce lucreaza
simultan) si acelasi regim de aschiere. Schimbarea unuia dintre elementele ce caracterizea-
za faza - prinderea, suprafata, scula, regimul de aschiere - implica schimbarea fazei,
A
Observatii. In normativele de timpi existente, partile operatiei legate de prinderea

~i desprinderea semifabricatelor sunt tratate ca faze auxiliare sau inactive, care se tree in
conjinutul operatiilor din planurile de operatii. Considerarea fazelor auxiliare capata
importanja ~i mai mare la masinile-unelte automate, unde participa ca $i fazele tehnologice
active la intocmirea portprogramelor; de exemplu la trasarea camelor.
Trecerea este o parte a fazei active care se executa lntr-o singura deplasare a
sculei (sau a mai multor scule) i11 raport cu suprafaja de prelucrat ~i in sensul avansului
in care se produce aschierea.
A •
In functie de marimea adaosului de prelucrare, acesta poate fi indepartat Intr-o

singura trecere a sculei sau in mai multe, la fiecare trecere indepartandu-se un strat de
metal de grosime egala cu adancimea de aschiere t.
Trecerile sunt elernentele cele mai simple ale operatiei, legate direct de
schimbarea formei ~i dimensiunilor semifabricatelor.
Md1zuirea este o parte a fazei care contine un grup de actiuni cu o anumita
finalitate necesara executarii fazei, rara indepartare de material (aschii),
Potrivit definitiei, manuirca este o parte auxiliara, inactiva a fazei tehnologice.
Exemple de manuiri: pornirea masinii-unelte; apropierea sculei aschietoare de semifabri-
cat; reglarea cutitului la cota; cuplarea avansului longitudinal sau transversal; decuplarea
avansului; retragerea sculei aschietoare; oprirea masinii-unelte; controlul dimensiunii obtinute etc.
•
Miscarea este o parte a manuirii care consta intr-o singura acjiune simpla a
'
rnuncitorului. De exernplu, pentru controlul dimensiunii objinute, manuirea respectiva

contine mai multe rniscari: miscarea mainii pana la subler; prinderea . sublerului:
deplasarea sublerului ptli1a la semifabricat; cuprinderea semifabricatului intre falcile
sublerului §i citirea propriu-zisa a dimensiunii efective; scoaterea sublerului de pe
semifabricat; deplasarea sublerului la locul de unde a fost Iuat: degajarea mainii
14 Tehnologia constructiilor de maqini
muncitorului; retragerea mainii in pozijia inijiala de la care a plecat.

A
In cazul in care controlul unor dimensiuni se executa de rnuncitor in mod

obligatoriu la toate piesele din lot, manuirile respective devin faze auxiliare (inactive) ~i
se tree in structura planului de operatii sub denumirea de control intermediar.
Controlul executat de un alt individ decat eel care prelucreaza piesa devine
operatie de control (de exemplu, controlul final). Iata, deci, ca un control tehnic poate fi
considerat:,.. manuire, faza auxiliara sau operatie, in functie de conditiile in care are loc.
In proiectarea proceselor tehnologice de prelucrari mecanice se au in vedere doua
principii de baza in stabilirea traseului tehnologic: principiul concentrdrii prelucrdrilor si
principiul diferentierii prelucriirilor. Se adopta acel principiu care asigura tehnologia
optima din punct de vedere economic.
De regula se aplica principiul concentrarii prelucrarilor in cazul productiei de
unicate sau individuala, cand se pastreaza continuitatea prelucrarilor pe aceeasi piesa, in
cazul productiei de serie mare ~i de masa pe masini automate, la prelucrarea pieselor mari,
indiferent de serie, si la. prelucrarea pe masini-unelte agregat cu mai multe capete de forta .
.....
In toate aceste situatii prelucrarile se vor face in mai putine operatii, fiecare din acestea
conjinand mai multe faze.
Principiul diferentierii prelucrartlor se aplica, de regula, in cazul productiei de
"
serie pe masini universale ~i specializate. In aceste situajii vor rezulta mai rnulte operatii,
fiecare cu mai putine faze (uneori o singura faza) pentru a se pastra reglajul sculelor.
Pentru injelegerea mai buna a acestor nojiuni de baza in intocmirea unui traseu.
tehnologic se vor prezenta in tabelele 1.1 si 1. 2 doua variante tehnologice pentru piesa din
fig.1.2. Se constata o concentrare a prelucrarilor la operajia 2, deoarece se pastreaza
continuitatea lucrului pe aceeasi piesa ~i la acelasi loc de munca,
Daca piesa finita este supusa in exploatare la uzare sau alte solicitari, se mai poate
introduce o operatic de tratarnent termic inaintea rectificarii,
Se observa ca la strunjirile de finisare $i la rectificare semifabricatul a fost prins
intre varfuri, pentru a se asigura concentrlcitarea tuturor suprafejelor.
A
~
• •
'
~,5x1t.5° 3,2 1 x4.5 ° A-A

1,5,.fr5° /
.... . .
' .
/ . ~Lr .
.
OJr
.11
.
'
• '\n•
"'-
f' 'II
.,..
. ""O •
• • • • • • • •• • •
v. .... .
u '"O
tn
. C:-4
"'.:'Q " '
·'t)
I
•
'\I
'
r '
L3:_____ l4 "'"" .
I' •
. . ~
...
. 3 2 '
11 A. ..
- l,
(
. .. '
- . l . .
•
•
•
Fig. 1.2
'>
--· . •.
Probleme generate al« tehnologiei construcfiilor de masini
,
Varianta intai de traseu tehnologic - Tabelul
... 1.1
-.-· pentru
...
prelucrarea
-·- .. -·
'""" . .
unel
.. -· ...
singure bt1cati a piesel din fig. 1.2 ·
·-- .. . . - - -- - , , "
• --······-- f -··---- - .. .--. ...... -· ·-·-----·-"' _.......,__ • • - #. . .
- '
· Operatia nr. Denurnirea fazelor

.
-
a) Prinderea barei in dispozltiv '
l 1) Debitarea la lungimea L plus adaosul de prelucrare frontala
' b) Desprinderea barei '
-
-
a) Prinderea semifabricatului
1) Strunjirea frontala Ja un capat
2) Executarea gaurii de centrare
3) Strunjire de degrosare d2 x (L - Ii)
4) Strunjire de degrosare d, x /1 -' -
b) Desprindere, lntoarcere, prindere pe d2- I
5) Strunjire frontala la cora L

• '
6) Executarea gaurii de centrare
7) Strunjire de degrosare d3 x 12
c) Desprindere, orientate ~i fixare tntre vdrfuri
2
8) Strunjire finisare d, .x 11 cu adaos penrru rectificare
9) Strunjire finisare d2 Ja gata
l 0) Stunjire finisare d3 • x 12 cu ados pentru rectificare
11) Tesire 2,0 x 45 ° (adanca 1,5 + adaosul de rectificar)
- 12) Tesire 1 x 45 c
'
13)Te~ire 1 x45°
14) Tesire 2,0 x 45° (adanca 1,5 +. adaosul de rectificat)
15) Degajare a, x 2
16) Degajare d.s x 3
.
d) Desprinderea semifabricatului
a) Prinderea semifabricatului in dispozltivul de frezat

"'\
.) 1) Frezar canal pana
••• b) Desprinderea semifabricatului
.
a) Prinderea semifabricatului intre varfuri pe masina de rectificat

l) Rectificarea d 1 x l1
4
2) Rectificarea d3 x 12
b) Desprinderea piesei -
- - -
-
-- '
-s -
Control final
..... '
--
.
.. -
Tabelul 1.2
Varianta a doua
. .
de traseu tehnologlc ··-.
pentru prelucrarea unui lot de 100 de piese din fig:· 1.2
- . I•
Operatia 11r. Denumirea . fazelor I

-
-
.
1 '
2
-
- . . -
.
-- '
a) Prinderea barei in dispozitiv

1 l) Debitarea la lungimea .L plus adaosul de prelucrare frontala
'
b) Desprinderea barei
a) Prlnderea semifabricatului
2 1) Strunjirea frontala la un capat ~
- 2) Executarea gaurii de centrare

-
-
..
..
•

---------.---------~------- Tabelul 1.2 (continuare}
1 2
.. ;
3) Strunjire de degrosare d2 x (L - l~
2 4) Strunjire de degrosare d1 x /l
b) Desprinderea semifabricatuud
r
, '
a) Prinderea semifabricatului pe d2
.1) Strunjire frontal! la cota L
3 2) Executarea gaurii de centrare
3) Strunjire de degrosare d3 x 12
b) Desprinderea semifabricatului
a) Prinderea semifabricatutu! intre varfuri

1) Strunjire de finisare d, x /1 cu adaos pentru recrificare
4 2) Strunjire de finisare d2 la gata
3) Stunjire de finisare d3 x /2 cu ados pentru rectificare
Prinderea semfabticatutui intre varfuri

a)
'r' '
1) Tesire 2,0 x 45 ° (adanca 1.5 + adaosul de rectificat)

2) Tesire l x 45 °
3) Tesire 1 x 45 °
5
4) Tesire 2 x 45° (adanca 1,5 + adaosul de rectificar)
5) Degajare d4 x 2
6) Degajare d5 x 3
b) Desprinderea semifabricatutui
r'
a) Prinderea semifabricatului t11 dispozltivul de Irezat
6 l) Frezat cana I pana
b) Desprinderea semifobricatuiui
a) Prinderea semifabricatului intre varfuri pe masina de rectificat

7 1) Recriflcarea d, x /1 ~ ~-
b) Desprinderea semifabricatului ~·~1
a) Prinderea semifabricatuiui tntre vdrfuri pe masina de rectificat,

8 tntoarcere la 180°
1) Rectificarea d3 x l2
. . .
9 Control final
·'"-----------~----------------------------~---~~~--~~------ -
Se cons ta ta ca operajia 2 de la varianta intai s-a transforrnat in patru operatii, Deci

s-a aplicat principiul. diferentierii operatiilor, pentru a nu se schimba reglajul unor scule
pana nu se prelucreaza tot lotul de piese, Acest mod de a proceda, atunci cand se lucreaza
cu 1oturi de piese, conduce la reduceri insemnate de timpi auxiliari.
Deci in cadrul variantei a doua se realizeaza fiecare operatic pe tot lotul de piese.
De exernplu la operatia 4 se fac numai strunjirile de finisare Ia tot lotul si apoi se trece la
operatia 5, in care se fac numai tesirile ~i degajarile la tot lotul.
A
In cadrul rectificarilor, se regleaza masina-unealta ~i se rectifica numai fusul d, la tot

lotul §i dupa aceea se face un nou reglaj al masinii ~i se rectifies numai fusul d3 la tot lotul.
Astfel, traseul tehnologic prevede doua operajii distincte.
Probleme generate ale tehnologie! constructiilor de masini 17
--~~··~~~~~~~~~~--~-------~~~~~~~~~~----~~~~
1.3. Aspecte legate de orientarea~i fixarea semifabricatelor
Din cele prezentate in cadrul structurii procesului tehnologic se constata ca, in

continutul operajiei, pot intra atat faze tehnologice - active, cat si faze auxiliare -inactive,
ca: prinderea semifabricatului, controlul intermediar, desprinderea semifabricatului etc .
.
. Prinderea semifabricatului presupune mai intai orientarea Iui in raport cu
traiectoria sculei aschietoare si apoi fixarea pentru a se conserva orientarea sernifabri-
catului in timpul prelucrarilor.
- -
·--
'
- • • • ~ J
'
.
[2
.
-
l
. .
Fig. 1.4
I r
!I I
'
2] '
~
\,,,,
• • '
. - (2 1 [11· -
t
'
- l1 1'1. - •[3] -
l
•
Fig. 1.3 Fig. 1.5

,.,
·~ In cazul pieselor prismatice, orientarea presupune asezarea si pozijionarea acestora
A
ca in fig. 1~3. In cazul pieselor de revolujie, cu Iungimea de prindere mai mare ca

diametrul, orientarea se face printr-o dubla ghidare (centrare) $i un sprijin, ca in fig. 1.. 4~
"
In cazul pieselor disc (cilindrice scurte), cu inaltimea rnai mica ca diametrul, orientarea
presupune o asezare ~i o centrare i11 p lan ca in fig. I. 5.
Pentru realizarea cotei Ii, la piesa din fig. 1. 3, se foloseste o baza de asezare
-.
sirnbolizata cu simbolul [J], care leaga trei grade de libertate ale piesei (o translatie ~i doua
A
rotajii). In existenja bazei de asezare [ 1], pentru realizarea cotei /1 se foloseste o baza de
ghidare simbolizata cu. simbolul [2], care mai leaga doua grade de libcrtate ale piesei (o
translajie ~i o rotajie). In existenja celor doua baze, pentru realizarea cotei 13 se mai foloseste
o baza de sprijin simbolizata cu simbolul [3], care Ieaga eel de-al 6-lea grad de liberate
al piesei.
A
In fig. 1.4, axa piesei este materializata prin folosirea universalului de la rnasina
de strunjit, simbolizat cu simbolul [J.], care Ieaga patru gade de liberate (doua translajii
~i doua rotatii), pentru suprafejele
~.
cilindrice lungi (l ~ d). Pentru realizarea cotei l se mai
roloseste o baza de sprijin sirnbolizata cu simbolul [2J, care mai leaga un grad <le libertate
(translajia axiala) ~ !i
18 Tehnologia construetiilor de masini
Se observa, in fig. 1.5, ca universalul nu poate prelua decat doua grade de '
libertate pieselor de tip disc, de lungime mica (/<ti). De aceea, in existenja elementului
autocentrant [2] trebuie se foloseasca ~i o baza de asezare simbolizata cu simbolul [J].
A .
In tabelul 1.3 sunt prezentate o serie de. exemple privind simbolizarea bazelor
intalnite cu frecventa mare in sistemele de orientare a suprafetelor,
Tabelul J,3
Simbolizarea inf ormatio.nali a bazelor de orientare
. .
Nr.gra- Natura
Elemente de
Nr. Denumirea Simbolizarea delor de ·grade- Tipul
· dispozitive definite de '
crt. pozitionarii conventionala libertate lor bazei

simbol
anulate anulate
.
0 1
.
-
")
3 4 5 6
Baza de
3 2r+lt
'
.... asezare
. ·-··
~
'
•
\
I
'
Cepuri de
Orientarea pe o su- ' I
1 prafata plana folosind reazem Baza de
2 Ir+ lt
Placute de
. reazeme fixe ~
,
.
.. •
'
reazem '
'
'
ghidare
Baza. de
1 lt •••
~
.
.... spnjin
.
'
' .
Baza. de
Orientarea pe o su-
prafara plana folosind
~
•
.... ,,., Cepuri de reazem ..
PJacute de· reazem .
3 2r+ lt
'
asezare
2
reazeme fixe ~i un Un reazem autore- .
- Baza de
reazem autoreglabil
W&..• ·¥ '
glabil dublu ''. .
2 lr+ lt
ghidare '
l
Orientarea pe o su- .
.
. '
• \
'
.
I
prafata plana folosind Reazem Baza de
3 ~. '.1 t
un reazem autore- .
.
'
.
. I
.._,,
$
autoreglabil
1
.
....
spnjm
'
glabil "
'
.
' ,,
Baza de
..
.
'
W/4J ••• '

·'
3 2r+ lt
asezare .,
-
. '
Orientarea pe o su- · Reazeme reglabile (cu -

~ .
4 prafata plana folosind W/4J • • surub piulitat surnb 2 .
lr+ lt
'
Baza de
gbidare
•
reazerne reglabile -- '
pana) ... .
.
'
•
. Baza de ..
~
l lt
.
-•· [I '
,
' spnjm • ••
Orientarea pe o su-
prafaja plana fclosind Reazem autoreglabil Baz~ de
5 1 lt
un reazem autore- • \J.J
triplu •••
spnjm
glabil _ .~ .
--~ ...._..._..., ••• _ _,,••.~ ...• ,,.,, .. ~~•-•••••111••4 •·••· -·. ., ... ~~ •w---r._ . .,.,~.._•• , , ..,..._ ........ ...-.-
. .,.....~· ..-ae,.,,...,_,.. • ......... r. ·•1 .ea• .,_,_.,_ . _
Probleme general« ale tehnologiei constructiilor de masini 19
Tabelul 1.3 (continuare}
0 1 2 3 4 5 6
Orientarea pe o su-
.. Baza de
prafatl plana folosind Pllcu~ de reazem, cep 1 lt •••
6 · reazem mobil spnjm
de reazem, mobile
Rezemare auxiliara pe
o suprafata plana Pl~cuta de Baza auxi-
7 ·reazem. 1 lt Jiara de
folosind reazem auxili- •••
ar fix Cep de reazem spnjm
I
t---t-----~----~----+-------~~~~-----~~-+~~----~~~~-+-~--+-----+---------1
Reazem
11
™
~. . suplimentar cu auto- - - . -
asezare
Rezemare supli-
8 rnentara pe o suprafata Reazem suplirnentar cu
·~ .
. . plana folosind reazem asezare ulterioara cu - - -
l
suplirnentar T blocare cu pana

Reazem suplimentar cu
[
••
asezare ulterioara cu - - -
mecan. surub dublu
I
'
I!
L
Orientarea pe doua
! . suprafete plane lungi,
9 Ghidaj lateral lung Baza de
· cu joc functional 2 lr+ lt .
Pan~ lunga ghidare
folosind reazeme fixe
Orienta rea pe doua
I· I
j
I suprafete plane, tara
I joc functional folosind
i 10 t
_,..._ . Mecanism de centare
2 Ir+ lt
Baza de
. reazeme mobile cu cu falci ghidare
t
'
depl. simultan pe
]
aceeasi directie
'
..
. Orienatrea pe tre i
suprafeje plane lungi Baza de
.~·.
I
.I
11
cu joc functional Ghidaj lung cu asezare 5 3r+2t asezare s1 •
' .
ghidare
Orientarea pc trei I
-
suprafeje plane tara Baza de .
12 joc functional folosind Reazeme fixe $i meca- •
5. 3r+2t asezare $1
nism de centrare
reazeme fixe si auto- ghidare
centrante
•
- -·•
l
~
. •
Orientarea pe mai
'////~ . I
multe suprafeje plane • Baza de

_..J
13 lungi cu joc functional · -+-+·+--- •
Dorn poligonal long 5 3r+2t asezare sl
formand un contur
inch is
_ _.,._ _,D
. _,.... ........__ It',.,.,~
r/././/.,j
J
ghidare
'
. ' .
Orientarea pe o supra- •
fatl cilindrica lungl
exterioara sau interioa-
. I Buc~a lunga fixa
I
,,
Baza dubla
14 I
4 2r+ 2t
ra9 cu joc functional Bolt lung fix de centrare
folosind reazeme fixe i'
cu contur inchis ' -

20 Tthnologia constructiilor de ma1ini
Tabelul 1.3 (continuare) 5
0 1 2 3 4 s 6
- .. -
Orientarea pe o supra ..
fat! cilindrica exteri- '
'
15 oara lunga folosind --++-.. - ·-..-- Prisml lungl fix.I 4 lr + 21 Bazl dub1l
de ghidare
reazem fix cu contur
deschis v ••
•
fat! cilindrica exteri- 1
oar! sau interioara Mecanism autocen-

trant cu bucsa elastica
lunga fara joc functio- ·Baza dubla
16 nal folosind reazeme cu tllci~ cu bucsa cu 4 2r + 2t de centrare
pereti subtiri cu inele
mobile simultan pe
I'
elastice ere.
trei directii sau pe
contur _
......
. .. - -
Orientarea pe o supra- . -.- -

fat! cilindrica exreri-
17 oara lunga fara joc I
• Mecanisrn autocentrant
4 2r+2t
BazA dubla
functional folosind cu prisme lungi de centrare
reazeme mobile pe o -x i
•
singura directie
Orientarea pe suprafe-
je cil ind rice scurte •
•
extenoare •
sau •intenoa- ·
18 Bucsa scurta fixa Baza de
2 2t
re cu joc functional,
-o-· .... °,,I.
Bolt cilindric scurt fix centrare •••-
-
cu contur
-
\
Orientarea pe supraf e-
te interioare scurte cu
19 joc functional, folo- Bolt cilindric scurt Baza de
2 2t
mobil centrare
sind reazem fix cu 'l..0 .
contur lnchis
-
· Orientarea pe o supra-
fat~ cilindrica exteri-
20 oara scurta, folosind Bazl dubla
Prisma scurta fixa 2 2t
reazem fix cu contur v de sprijin
deschis
-
-
-
fata cilindrica exteri- - ••
21 · oara scurta, folosind Baza de
Prisma scurta mobila 1 lt •••
·. reazem mobil cu spnjm
contur deschis - 5 •
-
' .
Orientarea pe o supra- :• -~
5
. fata cilindrica interioa- 5
;lj'/j
ra scurta, C.U joc func- "I lr '
• " Baza de
22 '
J Bolt scurt fix frezat 1 sau ,
jional side compensa- " 5 •••
spnjm
re, folosind reazern fix ~ 1t
cu contur inchis
..
-
.
... ·-·--r-•-rliiirtr......olli'$ii..··•=-s-·-----:-·_,r-:_:..
;_-__:·. .;=-· . ;:.-;;
- - .. ?.... -1iiii1ili ,;s ;;,::,,
-;_·,
• .._>______:::!'-~-
!!l!IM. ' ..
Problems generate ale tehnologiei construcfiilar de masini 21
Tabelul 1.3 (continuare)
·o 1
r'
2 . 3 4 5 6
.
'., ..
. . Orientarea pe o supra-
-
. fati cilindrica interioa- 'l//

, lr
23 ri seurta cu joc func-
jional ~i de compensa-
-+-·- .
'~
~
.
Bolt scurt mobil frezat 1 sau
Baza de
•••
tr
re v folosind reazem
'•
'
mobil cu contur lnchis
< .
· Orientarea pe o supra-
fati cilindrica exteri- .
oara sau interioara -
· scurta, tara joc func- Mecanisrn autocenrrant
24 Baza de
tional folosind reaze- cu falci, cu parghii, cu 2 2t
centrare
'.
me mobile simultan pe . .
inele elastice etc.
trei directii sau pe
contur
·t--t----------------~-1-----------------------~..,_
Orientarea pe o supra-
--it-----+-------+- .. --------i
fata cilindrica exteri-

'
t
. oara scurta, tara joc Mecanism autocentrant Baza de
25 . 2 2t
functional folosind cu prisme scurte centrare
...'
,' reazeme mobile pe o
singura directie
-
Orientarea pe suptafete
conice exterioare sau I Bucsa conics fixa
· Baza dubla
de centrare
26 inte rioare lung i, ta.ra lungl 5 2r+3t
joc functional, folo- '
-· . -"'
-, .
Con· exterior fix lung
si baza de
• ••
spnjm
sind reazeme fixe \
.
• Orientarea pe suprafe- · r
'•
•
te conice exterioare Bucsa conica lunga
27
sau ~terioare. lungi, I• rnobila Baza dubla
• 4 2r+2t
. tar~ Joe functional, I
Con exterior lung de centrare
folosind reazeme mob ii
' mobile . . ,,
I'
' ,
te conice exterioare J
Bucsa conics scurta Baza de
•
28 - sau interioare scurte, •
r fixi 3 3t centrare ~i ,,
tara joc functional, • Con interior scurt fix spnJm •••
I'
t-
,,.. . . •
'
I Orientarea pe supraf e-
te conice exterioare r Bucsa conic! scurta
. ~ i
sau mtenoare scurte mobila Baza de
29
tara joc functional, .. Con exterior scurt
2 2t
centrare
folosind reazeme fixe f
mob ii
mobile ' . ' I ,
'
I
Orientarea pe un
contur circular exre- Bucsa conica scurta Baza de
30 ricr sau interior, tara • fix a 3 3t centrare •
~1
'-
joc functional folosind -
.,1 r
Con exterior scurt fix spnjm
•••
reazerne fixe -
t--e•
.,,,,- I
•
i'
v
22 Tehnologia constructiilor de masint
.. --
(" Tabelul 1.3 (continuare)
.
0 1 2 3 4 5 6
.
'
'I '
.
I'
.
-
Orientarea pe un I
•
.
"
•
~
I ~
Bucp conica scurta
contur circular exte- ~
•
~
mob ill Bazl de

3l •
nor sau • •
mtenor, flrl
joc functional. foJo-
. ~
4(1
~
'
Con exterior scurt

2 2t
centrare
mobil
sind reazeme mobile j
.:~.
,, '
.
Orientarea pe un
contur circular inte- • 2t
~ ~
Bazl dubll
3 2 rior, cu joc de com- sau
-~·
~
' Con exterior frezat fix 2
-
de sprijin
pensare, folosind lt+ lr
reazem fix
Orientarea pe un '
~
•
contur circular inte- lt
I
~
~·
~
. Con exterior frezat, Baz~ de
33 rior, cu joc de com· .~
• ~
mobil
1 sau . ,• ..
spr1JJO
pensare, folosind . IT\ . lr '
reazem mobil j
'
..#
'
.
Orientarea pe o supra- .
•
.,~,
'
'
fatl sferica exterioara, . z '

Bazl de
•
34 flra joc functional, . Bucsi conica fix! 3 '
3t . centrare si
• • ••
folosind reazem conic •
'
.' . spnjm
fix - '
.
'
. .
'
fata sfericA exterioara, '
14. Bucsa conic! Iun2a
mob ill
....
Baza dubla
35 Bra joc functional, • , 4 · 2r-t-2t
Con exterior Jung-
'
de cenrrare
folosind reazem conic ....
'
mob ii ' ' mob ii
• '
I
-
' -.('
.
'
. Orientarea pe o supra- ' ,,
11
fat! sfericl exterioara , Baza de

36 tlra joc functional,
'
1+· •
Inel cilindric fix cu:
R inel < R sfera
3 3t centrare si
•••
folosind reazem cilin- . .
'
spnjm
I•
dric fix 'd
~ "~
fata sferica exterioara,
Inel cilindric mobil cu: Baza de
3 7 · fira joc functional, 2t
folosind reazem cilin- ~· ,,.,._A/o·" R inel < R sfera cenrrare
\: -~~
. dric mobil I & t,
fata sfericl exrerioara, . ........... Bazl de.
38 cu joc functional, Inel cilindric fix 2 2t
•• '' centrarc
folosino ~ eazem cilin-
•
dric
-~ --
;:.·.--- *'·-- ... ·-·--
~bhmegenerolealetehno~g~iconstroq~r~~=~~z=~~i--------------------
~~-----~~~~~-~~. ~~ 23
Tabelul 1.3 (continuare}
0 1 2 3 4 5· 6
\,
fa1a sferica exrerioara, Baza de
39 cu joc functional, • Reazem cu suprafaja
3 3t
. .
centrare ~·
• sferica interioara fix
folosind reazern sferic •••
spnjm
• •
I mtenor
\
• Mecanism de centrare Baza de

1 1t . •••
Orienrarea pe o supra- cu falci spnjm

fat~ sferica exterioara,
·tara joc functional,
4o
>
•
'·.
· folosind reazeme
mobile simultan pe.
aceeasi directie Baza de
Mecanism aurocentrant •
3 3t centrare ~t
• cu conuri interioare •••
spnjm
J.
rt:::. " . • • • . :::J
'
fara
sferica interioara, Reazem fix cu suprafa- Baza de
41 fara joc functional, ta sferica exterioara cu 3 3t centrare s1•
R reazem > R sfcra •••
folosind reazem sferic spnjm
exterior fix
,,..
\
Reazem mobil cu
fata sferica interioara
42 Iara joc functional,' suprafaja sferica exte- Baza. de
2 2t
rioara centrare
folosind reazem sferic
. ·IDObil •· I R reazem > R sfera
.... - •
."
..
. .
fat! sferica interioara Dazi. de
Reazem fix cu suprafa-
43 cu joc functional,
. ti sferica exterioara 3 lt · , centrare
' . s•
•
•••
· folosind reazem sferic sprijin
fix
•
Ax canelat 'lung
te cilindrice canelate
Baza dubla
interioare sau exrerioa-
de centrare
. 44 ·. re lungi cu joc func- 5 3r+2t .· si baza de
. jional, cu centrare pe •••
spnjm
diametrul exterior, in-
terior sau pe caneiuri
Bucsa canelf.t.1 lungl
... .
'·'••
Tabelul 1.3 (eontinuare}
0 1 2 3 4 5 6
•
•
•
•
'
•
Ax canelat scurt
fe cilindrice canelate ·+· "
\
• • • . Baza de
mtenoare sau extenoa- .'
0
'
•
45 re scurte cu joc func- 3 lr+2t · centrare $1
•••
tional, cu centrare pe spnjm
diametrul exterior, in-
. I
terior sau pe caneluri
.,,, / Bucsa canelata scurta
•,•
Ax conic canelat Jung....
Oriemarea pe supra .. · Baza dubla

fatele conice canelate de centrare
46 interioare sau exterioa- 6 3r+ 3t · si baza
re lungi, tar.a joc dubla de
•••
functional spnjm
Bucs~ conics cane lata
lunga
·> ,.
•
Ax conic canelat scurt
Orientarea pe suprafe- Baza de

te conice canelate centrare si •
• • • 4 1r+3t
47 mtenoare sau extenoa- baza dubla
'•' •
re scurte, tara joc de sprijin .
functional . '
Bucsa conica canelata
scurta
Observatie. S-au utilizat prescurtarile: r-roratie: t-translatie.
~.--..--. .-~·-....................... _... -=~

Probleme generate ale tehnologiei construe/ii/or de masini 25
1.4. Caracterizarea tipurilor de productie

in constructia de masini
1.4.1. Caracterizarea productiei individuate

...
In cazul productiei de unicate se evidenjiaza urmatoarele caracteristici:
prelucrarile se fac individual, pe o piesa sau cateva piese; exista o nomenclatura variata
de piese; se utilizeaza masini-unelte ~i SDV-uri cu caracter universal; nu exista o
perspectiva de repetare a prelucrarii acelorasi piese; coeficientul de incarcare a masinilor ...
,
unelte este redus: documentajia tehnologica este surnara, la nivelul fisei tehnologice; nu
se calculeaza regimurile de aschiere (in majoritatea cazurilor se lasa la latitudinea
lucrarorului), cu excepjia pieselor de dimensiuni mari ~i cornplexe: normarea timpilor se
.
4
... face prin metoda comparatiei sau dupa normative pentru productie de unicate; se utilizeaza
larg trasarea inaintea prelucrarilor mecanice; reglarea sculelor aschietoare la cou se face
prin aschii de proba sau dupa trasaj; lucratorii trebuie sa aiba calificare ridicata;
amplasarea masinilor-unelte se face pe grupe omogene de masini; semifabricatele se
realizeaza cu o precizie relativ scazuta, de exemplu turnarea in forme din amestec de
forrnare nepermanente, forjarea Iibera, debitarea etc.: realizarea asamblarilor se face prin
metoda ajustarilor.
1.4.2. Caracterizarea productiilor de serie mica §i serie mijlocie

A
; In cazul prductiilor de seric mica §i serie mijlocie sc evidenjiaza urrnatoarele

caracteristici: prelucrarile se fac pe Ioturi de piese de acelasi fel; exista o nomenclatura
medie de piese: exista perspectiva repetarii periodice a fabricarii acelorasi piese; se
utilizeaza rnasini-unelte §i SDV-uri universale ~i specializate; coeficientul de incarcare a
masinilor-unelte este mediu; documentatia tehnologica este mai amanuntita, la nivelul
planurilor de operajii: regimurile de aschiere se aleg din normative sau le calculeaza
cornputerul, urilizand programe adecvate; normarea tehnica a timpilor de prelucrare se
face mai exact dupa normative; trasarea se aplica partial la seriile mici de prod use §i se
elirnina aproape total la seriile mijlocii; reglarea sculelor la cota se face prin diferite
metode - metoda pieselor de proba, metoda etaloanelor sau a sabloanelor si metoda
trecerilor de proba la seriile mici; calificarea muncitorilor este medie; amplasarea
masinilor-unelte se face pe grupe omogene in general; semifabricatele se realizeaza cu
precizie mai ridicata; realizarea asamblarilor se face prin metoda interschimbabilitajii
limitate folosind sortarea sau reglarea de cornpensare.
1.4.3.Caracterizarea productlilor de serie mare §i de masa

....
In cazul productiilor de serie mare ~i de masa se evidenjiaza urmatoarele
caracteristici: prelucrarile se fac de regt1la in flux tehnologic ~imai pujin pe loturi de
piese; exista o nomenclatura redusa de produse, in cantitaji foarte mari; fabricarea
produselor este neintrerupta intr-un interval mare de timp; se utilizeaza masini-unlte
..
specializate, speciale, agregate, linii automate; se utilizeaza S. D. V. -uri specializate,

speciale ~i automatizate, complexe; coeficientul de incarcare a masinilor-unelte este
ridicat; documentajia tehnologica este foarte amanuntita la nivelul planurilor de operatii
si al fiselor de reglare a rnasinilor; regimurile de aschiere se calculeaza amanuntit, uneori \
...
se prefera optimizarile, utilizand diverse modele matematice, cu rezolvare pe calculator;
normarea tehnica a timpilor se face amanunjit, pana la nivelul manuirilor $i al miscarilor:
trasajul trebuie elirninat total; reglarea sculelor la cot! trebuie sa se faca pe cat posibil
automat; calificarea ·muncitorilor poate fi mai scazuta in cazul masinilor automate, iar a
reglorilor trebuie sa fie mai ridicata; amplasarea masinilor-unelte se face de regula, in flux
tehnologic; transportul trebuie sa aiba un grad ridicat de mecanizare ~i automatizare;
semifabricatele se realizeaza cu precizii foarte ridicate si cu adaosuri mici de prelucrare·;
asamblarea pieselor se face prin metoda interschimbabilitajii totale.
-
'
1.5. Tehnologicitatea constructlei pieselor
1.5.1. Definirea ~i importanta tehnologicitatil constructiei pieselor
Tehnologicitatea este insusirea construcjiei piesei, ansamblului, masinii, utilajului

sau instalatiei prin care acestea, fiind eficiente §i sigure in exploatare, se pot executa la
volumul de productie stabilit cu consumuri de materiale ~i de munca minime, deci ~i cu
costun. ""
scazute.
Minimalizarea importantei tehnologitajii, ignorarea rolului ei de insusire de baza '
a construcjiei produselor tehnice poate duce la marirea substanjiala a volumului de munca

§i a consumului de material necesar fabricarii lor si, in consecinja, la cresterea
'
cheltuielilor pentru fabricarea acestora.
. La aprecierea tehnologieitatii construcjiei masinilor, utilajelor ~i insralatiilor
. trebuie luateln considerate urmatoarele elemente principale:
.- .... rajionalitatea schemelor tehnologice ale acestora;
- rajionalitatea schemelor cinematice:
. _ -
- unificarea (tipizarea, normalizarea, standardizarea) pieselor ~i ansamblurilor,
a materialelor ~i a diverselor elemente constructive ale pieselor, ca filete, module de roji
•
dintate, diametre de gauri, eanale de pana, caneluri, raze de racordare a suprafetelor etc.,
precum ~i a preciziei §i rugozitatii suprafetelor prelucrate;
- rnasa masinii, utilajului sau instalatiei $i consumul de material necesar fabricarii acestora:
- concordanta formei constructive a pieselor si, in general, a constructiei ansam-
blurilor cu particularitatile diferitelor metode si procese de fabricare optima a acestora
(inclusiv a semifabricatelor lor).
J
t
1.5.2. Indicii tehnico-economici
.
de baza pentru aprecierea
tehnologicitatii constructiei pieselor ,
~
•t
'
Aprecierea tehnologicitajii constructiei masinii se face cu ajutorul unor indici t

tehnico-economici absoluji sau relativi, ca de exemplu:
a
Probleme generale ale tehnologiei construe/ii/or de masini 27
- masa masinii sau instalatiei m, in kg, din cadrul mai multor variante cu aceleasi
perf ormanje tehnico-economice:
- gradul de utilizare a rnaterialului 77 = m I m.c, in care n1c reprezinta masa
materialului consumat pentru fabricarea masinii;
- gradul de unificare a pieselor )~P = (n,- 11r) I n1 ; in care nr reprezinta numarul
de repere distincte ~i n1 - nurnarul total de piese ale masinii sau instalatiei; daca fiecarui
reper ii corespunde o singura piesa, atunci nt = n, ~i rezulta ca A.P = 0;
- gradul de unificare a diferitelor elemente constructive ale pieselor (diarnetre de
gauri, filete, canale de pana, caneluri etc.) 'Ae = (e,- e,,d)/e1 , in care e,,d reprezinta
numarul de tipodimensiuni unificate ale unui anumit element constructiv ~i e1 - numarul
total de elemente constructive de tipul respectiv; de exemplu, daca la piesele unei masini-
unelte trebuie prelucrate 600 de gauri cu diametre de 60 de valori diferite, atunci gradul
de unificare A.e = ( e, - et .d) I e, = ( 600- 60) 16-00. = 0,9;
- gradul de standardizare (normalizare) a pieselor p == nps· I 11P, in care 11P este
nurnarul total de piese ale masinii iar 11ps - numarul de piese standardizate;
11
- volumul de munca pentru fabricarea produsului T= LT, , in care Ti este norma

i:1
tehnica de timp pentru f abricarea unei piese oarecare i ;
llp 11,,,
- costu1 masinii sau uti1aju1ui c = L cpi + L cnii , in care cp1 este costu1 unei piese
i=l i=-1
oarecare i din componenta produsului respectiv, C1ni - costul unei operatii sau grupe de
operajii de montaj oarecare, i ~i n,,i - numarul total de operajii sau grupe de operajii de
montaj.
Au fost prezentati numai o parte din principalii indici de apreciere a tehnologi-
A
citajii constructiei pieselor. In funcjie de etapa in care se face analiza tehnologicuatii unei
construcjii de produs tehnic se folosesc anumiji indici de apreciere a tehnologicitajii. De
exemplu, daca se face analiza tehnologicitatii inaintea elaborarii tehnologiei de fabricatie,
se pot utiliza ca indici gradul de unificare a diferitelor elemente constructive ale pieselor,
_ gradul de repetabilirate a pieselor, gradul de unificare ce a rezultat in faza proiectului
tehnic de execujie, Daca analiza tehnologicitajii se face dupa asamblarea produsului, se
poate utiliza eel mai complet indice de apreciere a tehnologicitatli, adica costul produsului.
Corelarea cat mai cornpleta a constructiei pieselor §i ansamblurilor cu
particularitatile tehnologice ale metodelor si procedeelor de f abricare a acestora constituie
un factor important de realizare a telmologicitatii constructiei masinilor ~i utilajelor.
Nec·orelarea constructiei cu procedeele tehnologice rationale pentru executarea lor la
producjia data duce la cresterea volumului de munca pentru fabricarea produsului respectiv
§i a consumului de material, in, consecinja a costului acestuia.
Corelarea dintre particularitajile metodelor ~i procedeelor tehnologice de executare
a semifabricatelor ~i pieselor de masini cu constructiile ~i materialele acestora poate fi
realizata prin respectarea unor cerinje tehnologice Ia proiectarea pieselor ~i ansamblurilor
respective. Aceasta constituie o problema foarte cornplexa si dificila, datorita diversitatii
particularitatilor tehnologice si faptului ca, uneori, acestea vin in contradictie cu cerinjele
functionale ale piese'or (care au rol determinant), precum ~i cu unele condijii specifice in
' '
care produsul se va executa. De aceea, de cele mai multe ori, pentru a stabilii varianta
'
•
constructiva optima, este necesara analiza tehnico-economica a mai multor variante.
.~·
•
.•'
Pentru evidentierea posibilitatii de realizare a acestei corelari se prezinta in

continuare numai cateva din multitudinea cerinjelor tehnologice de proiectare a semifabri-
catelor ~i pieselor.
'"
1.5.3. Tehnologicitatea semifabricatelor turnate
Semifabricatele turnate trebuie .sa aiba o astfel de forma incat sa preintampine

posibilitatea aparitiei diferitelor defecte interne in timpul turnarii.
Un defect al semifabricatelor turnate il constituie suflurile, care se datoresc uneori
si formei constructive neadecvate a semifabricatelor., prin aceea ca nu permite evacuarea
cornpleta a gazelor din forma de turnare. Un astfel de exernplu este aratat in fig.1.6,a,
unde, la turnarea materialului in forrna, datorita spatiilor orizontale mari, bulele de aer se
aduna in partea superioara a a.cestor spatii si, ca urrnare, pe suprafejele respective apar I
sufluri ~i zone poroase care scad rezistenta materialului. De aceea, este convenabil ca ..'
•
suprafetele orizontale mari sa fie evitate ~i inlocuite cu suprafete inclinate (fig.1.6,b), care
permit bulelor de aer ~i impuritatilor sa se ridice in maselota.
'
I
•
l
I i
•
•
•
'·
a b .
--
'
' '
Fig. 1.6
A . . . .
In vederea micsorarii volumului de· munca necesar executarii semifabricatelor

turnate, .la proiectarea pieselor este necesar ea forma .eonstructiva
. . .
a· acestora · sa fie . ' .. . '
compusa din elemente cu forme geometrice c.at mai simple ~~- m~i avantajoase din. punctul •
. . ' , . . . .
de vedere al -executarti modelelor de formare, cutillor de.·:.~ieiuri~ formei .de turnare, .

curatirii semifabricatului etc. Se recomanda
. .
evitarea asa.. numitelor colturi moarte ~i . . . . .
adiinciturilor (fig.L 7 ,a). Trebuie folosite cat mai multe suprafete plane. tangente la
suprafejele cilindrice (fig. I. 7 ,b). De asemenea trebuie evitata marirea, in mod nejustificat,
•
j
A •
B 13-B
t
Adancifura •
A-A
{
'
•
';
. '
•
\
Cv./f
•
mor I a· l'
Fig.I. 7
-~'
I ~.
~ ~. ·· · - ss '' :--g;;;;;;;m•r•s ". .; ;:-·

; . -- · s ') t· 2 ·- .. ;:
Probleme generate ale tehnologiei construe/ii/or de masini 29
. .
a dimensiunilor de gabarit intr-una dintre directiile piesei (fig.1.8), deoarece se mareste

volumul de mun ca ~i consumul de material pentru executarea formei de turnare.
Analiza tehnologicitajii pieselor turnate urmareste cu precadere ~i alte elemente:
grosimea peretilor, razele de racordare a perejilor, construe/fa cavitiqi lor ·~i concentratiile
mari de metal.
1 ' . •
,!. - L
'' . . \: •
-
J ~ ........~
• •
l., -....--._ II
• I -
I • I ,--' - .1, -
~- I • •
'• I. I'
~
I • I ....
• ---.>
''
I
- I
I
\J
j
' I•
'r ~rJ
I • I '
'
"'
-.......;
11
•
'
'·
.... f, I
'
a
.. b
Fig. 1.8
•
Grosimea perejilor unei piese turnate se determina, pe de o parte, prin conditiile

constructiv-funcjionale impuse acesteia si, pe de alta parte, prin proprietatile tehnologice
de turnare ale materialului ~i prin particularitajile procedeului de turnare aplicat. Grosimea
peretilor realizabila tehnologic este lirnitata inspre valorile inferioare pentru a se
preintampina umplerea incompleta a formei, aparijia tensiunilor interne si crapaturilor,
formarea retasurilor de contracjie ~i suflurilor. Valorile minime ale grosimii peretilor
considerate tehnologice, pentru diferite procedee de turnare sunt indicate in diverse tabele,
in indrumarele de proiectare a semifabricatelor,
Trebuie evitate ~i grosimile prea mari ale perejilor datorita cresterii consumului
de metal si pericolului de aparitie a retasurilor interioare ~i porozitatilor. Este preferabila
marirea rigiditatii constructiei prin consolidarea peretilor cu nervuri.
De asemenea, trecerea lina de la sectiuni mici ale peretilor la secjiuni mai rnari
~i racorda.rea corecta a peretilor asigura objinerea unor piese turnate rara defecte de tipul
retasurilor de contractie, porozitajilor, crapaturilor .
•
l'lsur<lre .'
i-•
.\\\~ I'\' .
IC/ co/d
a b - ..
·C
Fig.1.9
Pentru exemplificare, in fig. I. 9 se prezinta racordarea perejilor perpendiculari ai pieselor

tumate. Dupa cum se observa, varianta c este cea mai corecta, cu raze interioara si
. ....
extenoara.
1
•
•
30 Tehnolagia constructiilor de masini
De asemenea, se recomanda
- -
,. - ,. evitarea concentratiilor mari de metal
.
in anumite zone ale semifabricatului
.... ... . ,, turnat, din cauza pericolului de '·
"" A
formare a retasurilor. In acest scop se

•
' ...
' ' r
j
efectueaza modificari constructive

,, cum ar fi de exemplu, inlocuirea
'. irnbinarilor in x cu Imbinari 'in z
•
a b (fig.1.10).
~
I
Forma constructiva a semi-

Fig. 1.10 fabricatelor turnate trebuie proiectata
- pe cat posibil - astfel incat la execu-
tarea forrnei de turnare sa nu fie
necesare miezuri, De exernplu, pentru .'r
obtinerea sernifabricatului din fig. \
J.
• ';
r, .1""
I .11 , a, forma de turnare contine un
.,.. I -
I miez fixat in consola. Daca se '
j
Al J
J
' f
J
' ~
sl • lB rnodifica sectiunea transversala a
i.
piesei sub forma celei reprezentate in
'I J
fig.1.11,b, forma de turnare se J
I
, •
'
I •
executa !ara miez. Miezurile complies
I
...
'•
l
• forma, maresc pericolul de rebutare ~i t
I
.
;
A .. A ridica sensibi.l costul turnarii. De i
I
.
aceea, se impune renuntarea la folo- !
t
sirea miezurilor ori de care ori acest I
• lucru este posibil. Se vor evita, in ,
special, constructiile car.e necesita
a b ~
st
folosirea unor miezuri lungi, de I
sectiune relativ mica, atar din cauza '

~
i
.i
~
Fig. 1.11 rigiditatii insuficiente, cat si datorita

i
evacuarii dificile a gazelor din miez ~i t
curatirii greoaie a semifabriacrului, Ca diametre minime ale miezurilor se admit, in mod '-
..,...
obisnuit, 3 ... 5 mm pentru aliaje usoare, 5 ... 7 n1m. pentru fonta, 7 ... I 0 rnrn pentru otel. t
1.5.4. Tehnologicitatea semifabricatelor f orjate ~i matritate -

'
Pentru semifabricatele forjate si marrijate la cald este necesar ca la proiectarea lor ' I
sa se aiba in vedere unele cerinte specifice ·acestor procedee de prelucrare si volumului

de productie considerat. Astfel, suprafaja de separatie la semifabricatele matritate trebuie
sa aiba 0 pozitie care sa perrnita 0 matrijare usoara ~i productiva, sa asigure reducerea la
.minirn a deseurilor de metal, sa permits scoaterea usoara a sernifabricatului din rnatrija,
'
A
debavurarea simpla ~i prelucrarea ulterioara usoara prin aschiere. In acest scop se

recornanda ca suprafata de separatie sa .fie plana si cuprinsa in planul de simetrie al
semifabricatului (fig.
.
1.12, b), deoarece in acest caz se reduce costul rnatritei, se usureaza
executarea semifabricarului, debavurarea ~i apoi centrarea lui in vederea prelucrarii prin
aschiere.
Piesele perechi - dreapta, stanga - trebuie sa aiba forma astfcl incat semifabricatele
- rr • s 1StstcY'i ·7q ...

1
St '0#0 sz: s· 1 s · ,,. ·· 7·: ':!rt- ,a.' - ' .· a ;:- ±''?~--=-.........;:~~ , _ ._,--. . ...-..id
I,
.
I
r ~
'
I Probleme generate ale tehnologlei constructiilor de masini 31.
··----------------------··---------·--------
t t I
r : "" .. --4- •
I -T-,-- ·t:r-- -----\-J__.;1 . .J-+- - ~ -1-· -;:.---___,~ I ·-
", 1 t
.I a b
Fig. 1.12
t
I
~
•
lor sa fie matrijate cu aceeasi matrija $i prin aschiere cu aceleasi sa poata fi prelucrate
I
dispozitive. De exernplu, in fig. 1.13, a este prezentata o construcjie care necesita matrije
diferite pentru executarea sernifabricatelor si dispozitive diferite pentru prelucrarea lor prin
f
aschiere, iar in fig. 1.13, b este prezentata construcjia pentru care matrijarea semifabri-
catului piesei pe dreapta si a celei pe stanga se face cu aceeasi rnatrita. ·
_I
A
I
5-B
•
'
J
f
f A . ·8
I
,.
I
•
~
a
r=
.. '
:
I
1'
....
.1
j
- A
-~
t fJ-B
~
.l
-t-tti- .._,_ . . .. _.,,...

• -$-
~
-- · --+-++l-'1-
.
l I
,,.,.,,. •.
----~-----' ... +
•
t
.
I ~·
I
I
b
.., .
' •
Fig. 1.13
.
piesei trebuie sa permita executarea semifabricatului prin procedeul
Construcjia
care asigura obtinerea unui grad maxim de apropiere intre forrna §i dimensiunile
semifabricatului cu forrna ~i dimensiunile piesei finite.
' -·-- g
-·--
-- •. ---
•
. -- . ,__..,_
•
a
--·- b
Fig. 1.14
Astfel, construcjia pentru blocul de doua roti dinjate prezentat in fig. 1.14, a, nu
permite matrijarea semifabricatului pe masina de forjat orizontala, datorita golului g care
poate fl objinut numai prin prelucrarea prin aschiere, ceea ce necesita un consum ridicat
de material ~i de manopera la aschiere. Modificand constructia ca in fig. 1.14, b,
semifabricatele se objin pe masina de forjat orizontala avand un grad ridicat de asemanare
cu piesa finita ..
. 1.5.5. Tehnologicitatea semifabricatelor sudate
Sudabilitatea este o proprietate tehnologica definita prin caracteristicile de

comportare la sudare a metalului sau aliajului care sa
corespunda conditiilor impuse in
exploatare din urmatoarele trei puncte de vedere: metalurgic, constructiv si tehnologic.
Comportarea metalurgica la sudare se refera la transformarile structurale ~i
schimbarile proprietajilor fizice, chimice ~i mecanice cc au lee sub influenja sudarii.
Comportarea constructiva la sud are se ref era la influeuta configuratiei geornetrice a
ansamblului sudat ~i a sudurilor asupra rezistenjei la solicitari terrnice ~i corosive.
Cornportarea tehnologica la sudare se refera la complexitatea condijiilor tehnologice cc
trebuie indeplinite in fazele de pregatire ~i de execujie a sudarii, precum si i11 fazele de
tratament termic ~i prelucrare dupa sudare. ,
Pentru aprecierea cornportarii la sudare a unui metal sau aliaj nu exista o metoda
cantitativa stiintifica, pentru aprecierea acesteia existand insa unele prescripjii ~i criterii
de apreciere. A
Incerca·rea care permite evaluarea aproximativa a comportarii la sudarc cste

masurarea duritatii 111 zona influentata termic. Fiecare element de aliere continut de otel
afecteaza durificarea sub cordon, de aceea este introdusa nojiunea de carbon echivalent
Ce [ % ] , avand valori ce depind de elernentul de aliere ~i de grosirnea s a cordonului de
sudura. A
In ST AS 7194- 79 se prezinta urmatoarea relajie de calcul pentru carbonul echi- l

t
valent:
~· ]
C [ 'O -·
I
_ C 01.
-10 +
M11 % + Cr. . % +. Ni % +.
Mo
---
% + Cu ~ + P % + 0,0024s %. (1.1)
e . 6 5 15 4 1.3 2
>
l
Se objine o sudabilitate buna pentru Ce% s 0,45 % . Daca Ce > 0,45, se indica
precaujii speciale: preincalzirc, folosirea unor materiale de adaos ~i a unor procedec d.e
sudare adecvate etc.
De exemplu, daca se cauta sa sc determine sudabilitatea ojelului OL37 se
procedeaza astfel: se precizeaza compozitia chimica: · 0, 18 % C; 0,5 % M11; 0,05 % P;
0,05 % S; se face calculul peutru s = 2,5 mm ;
Ce%= 0,18% + (0,5/6)% + (0,05/2)% + 0,0024 •2,5% = 0,294%. (1.2)
Se observa ca Cc% <0,45%. deci ojelul OL37 are sudabilitate buna necondijionata ..
La proiectarea schemelor de sudare trcbuie sa sc respecte anumite reguli de
sudvre. Astfel, trebuie evitate imbinarile intre piese cu diferentc mari de secticne, cum
sunt cele exemplificate in fig. 1.15. a si 1.16~ a, gasindu-se solujii adecvate dupa caz (fig.
1.15, b ~i 1.16, b).
Problems generale ale tehnologiei construcfiilor de masini 33
a b a.
Fig. 1.15 Fig. 1.16
La o sudare obisnuita, ca cea prezentata in fig. 1.17, a, datorita deformatiilor

produse de tensiunile interne dupa racirea cordonului de sudura, una dintre piese va capata
o deviatie unghiulara a, in raport c11 cealalta piesa, Acest dezavantaj poate fi evitat daca
sudarea se realizeaza pe ambele parti sau sub o inclinare inversa cu u.nghiul a, ca in fig.
1.17, b.
-,
_ _,...... - -. \. :---t-.-
t
- - -.....,........ -- t
a b a b
Fig. 1.17 Fig. 1 .. 18
...
In cazul imbinarii
.
a doua piese cu un raport al secjiunilor s2Is1 ~ 1,25 (fig . 1.18, a)
.
se recurge la subjierea piesei cu sectiunea mai mare catre capatul de imbinare (fig. 1 . 18 .b),
a b c·
•
'
l
• #
•i
-
d
•
e
••
Fig. 1.19
I
'
34 Te'lnologia constructiilor de masini

A
In fig. 1.19 se prezinta mai multe variante de sudare a doua piese sub un unghi
drept. Daca constructia nu necesita o precizie §i o rezistenta ridicata, atunci cea mai
A
economics variants este cea din fig. 1.19, a. In cazul in care se cere o rezistenja mai
ridicata a imbinarii, dar rara pretentii mari de precizie , se aleg variantele b ~i d, mai
ieftina fiind varianta b. Daca se cer atat rezistenja, cat si precizia ridicate, se aleg
variantele c §i e, mai ieftina fiind varianta e, cu conditia ca forma rezultata sa fie acceptata
~i de rolul functional al. imbinarii.
A
In cazul realizarii unor construcjii sudate rezistente, atat la solicitari statice, cat
~i dinamice, trebuie sa se jina seama de urrnatoarele indicajii: .,. ...
.1) conceperea unor construcjii sud ate cat mai flexibile, astfel in cat efectul nega.tiv
al tensiunilor remanente generate de catre deformatiile termice franate sa fie cat rnai mic
posibil sau complet inlaturat;
2) evitarea amplasarii imbinarilor sudate prevazute cu aglomerarea sau inter-
sectarea de cordoane de sudura sau treceri bruste de la o sectiune la alta (concentratori de
tensiune) in zonele nefavorabile din punctul de vedere al rnodului de solicitare a
constructiei s udate;
3) adoptarea unor forme geometrice pentru. elementele constructiei sudate si a
calitajii rnaterialului astfel incat sa se anihileze efectul negativ al concentratorilor de
eforturi maxime asupra rezistenjei la solicitarile in exploatare a constructiei metalice
proiectate (in acest scop se vor folosi elemente executate din materiale cu tenacitate
ridicata);
4) evitarea imbinarilor sudate cu concentratori puternici de tensiuni prin f olosirea
razelor mari de racordare sau prin prelucrarea corespunzatoare (subtiere) a zonei adiacente
cordonului de sudura;
5) orientarea elementelor in constructia sudata astfel incat direcjia forjei de
solicitare sa coincida cu directia fibrajului de laminare a semifabricatelor care compun
imbinarea:
6) numarul de treceri pentru formarea cordoanelor de sudura ~i rnai ales acelora
executate pe santiere sa fie, pe cat posibil, mai mic; .
7) evitarea imbinarilor realizate cu cordoane convexe de sudura, deoarece aceastea
favorizeaza formarea unor concentratori puternici de tensiuni rernanente;
8) realizarea imbinarilor sudate, pe cat pos.ibil, cu cordoane continue de sudura,
chiar daca condijiile de rezistenta a constructiei nu impun acest lucru;
9) in cazul sudarii unor subansambluri sau ansambluri se va alege ordinea optima
de sudare a elementelor componente astfel in cat def ormajiile term ice ~i tensiunile
remanente sa fie minime, evitandu-se in felul acesta folosirea ulterioara a unor tratamente
termice de detensionare sau normalizare care ar putea sa genereze alte categorii de defecte
in imbinarile sudate;
10) in cazul · asamblarilor solicitate de forte orientate perpendicular pe cordonul
de sudura se vor folosi, pe cat posibil, numai imbinari cap la cap.
1.S.6. Tehnologicitatea pieselor sub aspectul prelucrarli lor

prin aschiere
Numarul de prinderi ~i de pozijii ale unei piese in cursul prelucrarii sale este
influenjat de forma sa ~i ·de numarul si pozijia suprafetelor prelucrate. Pentru micsorarea
numarului de prinderi ~i de pozitii, suprafetele trebuie dispuse, pe eat posibil, in acelasi
~
'---Wiii..... __ -=- -·. . - ZZi 1- -.& _
Probleme generate ale tehnologlei construe/ii/or de masini 35
J ·.
I 2 2
a b.
Fig. 1 .. 20
plan sau in plane care, in funcjie de procedeele de prelucrare, sa permita prelucrarea unui
numar mai mare de suprafeje din aceeasi pozijie a piesei pe masina • unealta. Astfel,
prelucrarea suprafejelor plane inclinate intre ele necesita, in general, prinderi sau pozijii
(daca se folosesc dispozitive rotitoare) suplimentare. De asemenea, prelucrarea gaurilor
cu axe inclinate (fig. 1.20, a) se face din mai multe prinderi sau prin schimbarea pozitiei
pentru fiecare din cele dona grope de suprafeje 1 - .2 $i, respectiv, 3 - 4. Modificand forma
piesei ca in fig. 1.20, b, suprafejele I - 2 se pot prelucra din aceeasi prindere cu
suprafejele 3 - 4.
Accesibilitatea usoara a sculelor la suprafetele de prelucrat este de mare
importanja in ceea ce priveste volumul de munca necesar prelucrarii pieselor, influenjand
asupra alegerii procedeului de prelucrare, productivitajii acestuia, construcjiei sculelor ~i
dispozitivelor. ·
l
•••
+ ; -·--.!;'-I
•
'-+-. ___.__.__ •
.
,
'
..... ,, ....
• '
'
~
~
- \ ,,/
a b
Fig. I.21
Astfel, de exernplu, in cazul suprafetelor plane a din fig. 1.21 ~ a fiecare dintre
aceste suprafete trebuie frezate separat, folosind o freza cilindro-frontala. Modificarea
construcjiei piesei ca in fig. 1.21, b permite prelucrarea sirnultana a suprafetelor b cu un
joc de doua freze disc, ceea ce reduce simjitor n11 numai timpul de masina, dar ~i pe eel
auxiliar.
.De asernenea, exemplele din fig. 1.22, 1.23 si 1.24 evidentiaza cat de importanta
este asigurarea intrarii ~i iesirii Iibere ~- sculei la prelucrarea diferitelor suprafeje prin
diferite procedee (se recomanda solujiile din figurile b).
Gaurile cu conturul incomplet sau cu axele inclinate fata de suprafejele plane de
la canete sunt netehnologlce (fig. 1.25, at· 1.26, a si 1.27, a), trebuind sa se evite gaurirea
3.6 Tehnologia constructiilor de masini
1,1., :· r; ...,______,.
-'\
••
_.__ • -+--. ~--- -++---+• ..
a b
Fig. 1.22
pe suprafete cu cruste de turnare, sau

__.__. .- .- . --+- - ·--....,___ cu un singur tai$ al burghiului. In astfel
A
de condijii, burghiul se va uza repede

a b sau se va rupe. De aceea se prefera
Fig. 1.23 solujiile reprezentate in fig. 1.25, b,
1.26b~il.27,b.
n Din cele prezentate, Iara a mai
Burgh1"u •
n·r: Jf011dor·d~z or
aborda §i problemele tehnologicitajii
• pieselor executate prin stanjare sau
n 8urg'11'u matritare la rece, se remarca necesita-
r---l--...., .J/r:ln<lordliof tea ca, in mod permanent, la proiecta-
rea pieselor, subansamblurilor ~i
s ansamblurilor sa se fina seama de
concordanta constructiei impuse de
cerintele funcjionale cu particularitati
care permit aplicarea celor mai produc-
tive si eficiente tehnologii de fabricajie
a a acestora la volumul de productie
stabilit.
Fig. 1.24
I• I•
- •
• .-
a b. a b
Fig. 1.25 Fig. 1.26
I
b
Fig. 1.27
Probltme Kenerale ale tthnologiti construcJiilor de mo1ini 37
1.6. Baze §i sisteme de haze
Prin bazd se injelege elementul geometric al unei piese, de tip plan, Iinie, punct,
care serveste la stabilirea unor raporturi de pozitie reciproca cu alte elemente geometrice
· . ale aceleiasi piese sau ale altor piese conjugate cu piesa data in cadrul unui ansamblu,
....
Din punctul de vedere al elaborarii proceselor tehnologice importanta au
urmatoarele tipuri de haze: haze de generare, haze de cotare, baze de orientare, haze
tehnologice $i baze de reglare. Toate pot fi reale sau fictive.
1.6.1. Bazele de generare

.. Bazele de generare sunt elementele geometrice ale unei piese, de tip plan, linie,
punct, care se realizeaza in cadrul unei operatii sau faze de prelucrare. Aceste haze au
sernnificatie numai pentru o anumita prelucrare. La alte prelucrari, acestea pot deveni baze
de cotare, haze de orientare etc.
--
1
'
s
S.
z
r-
-- ·-·......--. . __,....-....i--- • -z
- l
-,
- •
Fig. 1.28 Fig. J.29

••
""
In fig. 1.28 se prezinta o sfera, la care S S·
reprezinta suprafata generata, iar P .. baza
. A •
(q).
generata de tip punct, In fig. 1.29 sc prezinta un
cilindru la care S reprezinta suprafaja generata,
iar ZZ - baza generata de tip linie. Atat punctul
P, cat ~i linia zz sunt baze fictive.
A
./
'
• In fig. 1.30 se prezinta o placa la care S
Fig. 1.30
reprezinta suprafaja generata iar Q - baza
·4
generata de tip plan. In acest caz, baza Q este o baza reala de tip plan.
t •'
1.6.2. ~a·zele de cotare
Bazele de cotare sunt elementele geometrice ale piesei, de tip plan, linie, punct,
in functie de care ~e precizeaza, prin dimensiuni liniare sau unghiulare, pozitia altor
elemente geometrice ale piesei.
Din multimea bazelor de cotare, anumite haze se disting prin importanta pe care
o au in definirea generala a piesei, ele servind ca haze de cotare pentru alte baze de
cotare. De aceea, acestea se numesc baze de cotare principale. De regula, de la bazele de
cotare principale sunt trasate cele mai multe cote. Totali.tatea bazelor de cotare care
intereseaza o anumita prelucrare formeaza sistemul bazelor de· cotare pentru acea
prelucrare. De exemplu, in fig. 1.31, pentru prelucrarea celor doua gauri <P 10 intereseaza,
ca baze de cotare, S2 , X1X1 §i x; x;.
Dar aceste baze de cotare sunt secundare, deoarece,
la randul lor, sunt pozitionate prin cote fata de axele XX, YY ~i ZZ, care sunt haze de
cotare principale de tip linie ~i care formeaza in acest caz, un sistem de axe triortogonal.
De exemplu, baza de cotare secundara S2 este definita ca pozitie fata de axa XX. prin cota
unghiulara de 60°, iar fata de YY, prin cota liniara de 60mm.
t/> 20 !3·Glt
z \
•
•
•
•
I
•
' ••• a
oz .
s, z1
[1J 60
['2] y •
_s~
•
·~"· A-"'
• ·'
• • • •
~
••
") ·~
•
.. •
• I
x • •
·x
•
• ~-
r s~
Fig. 1.31
,..
In general, bazele de cotare principale sunt atasate suprafejelor piesei care au rolul
functional eel mai important. De exemplu, axa ZZ corespunde cu axa celui mai important
alezaj, care se vede ~i din desen ca are precizia cea mai mare.
1.6.3. Bazele de orientate

,•
"
Bazele de orientare sunt elementele geornetrice, de. tip plan, linie, punct, care
servesc la orientarea piesei in raport cu scula aschietoare ~i traiectoria miscarii de a vans,
in procesul
,,.
generarii unor suprafete ale piesei.
In procesul de orientare, contactul se realizeaza intre suprafetele de orientate de
pe piesa $i suprafejele de orientare continute de rcazemele din dispozitiv sau de pe
masina - unealta. Bazele de orientare coincid sau nu c11 suprafejele de orientare. Oricum,
Probleme generate ale lehnologiei construc/iilor de ma1ini
.. -......:•·- '. --........
39
exista o corespondenta biunivoca intre bazele de orientare ce apartin piesei ~i bazele de
orientare ce apartin reazemelor din. dispozitiv sau de pe masina - unealta.
Daca bazele de orientare· de pe piesa coincid cu bazele de cotare de pe piesa,
atunci acestea se numesc baze de orientare principale, in cazul unei anurnite prelucrari.
Aceleasi haze de orientare i~i pot pierde aceasta calitate la alte prelucrari.
Totalitatea bazelor de orientare utilizate in vederea unor anumite prelucrari
formeaza sistemul bazelor de orientare pentru acele prelucrari, De exernplu, pentru
prel ucrarea celor doua gauri q, 10 din fig. 1. 31, sisternul bazelor de orientare utilizat
contine bazele: S1 - ca baza de asezare, de tip plan; ZZ - ca baza de centrare, de tip linie
~i S 3 - ca baza de sprijin, de tip plan, Se observa, ca aceste baze au fost puse in evidenta
cu sirnbolurile [ 11, [2] sl, respectiv ~ [3], numarul bulinelor pline reprezentand numarul de
grade de libertate preluate piesei de fiecare baza..
Daca bazele de orientare continute de· reazemele din dispozitiv coincid cu bazele
de corare care intereseaza prelucrarea respectiva, atunci prelucrarea se realizeaza rara
erori de orientare, Arunci cand acest lucru nu este posibil, eroarea de orientare este data
de variajia distantei dintre baza de orientare care apartine reazernelor si baza de cotare de
1.6.4. BazeJe tehnologice

•
Bazele tchnologice sunt elernentele geometrice, de tip plan, linie, punct, create in
seep tehnologic, i11 primele operaui ale procesului tehnologic sau chiar in faza de elaborare
a semif abricatului, i11 vederea utilizarii ulterioare a acestora ca baze de orientare pentru
restul -prelucrarilor ~
Daca aceste haze sunt create in procesul de elaborare a semifabricatului, ele au
un rol exclusiv tehnologic. De exernplu, bosajele care se prevad pentru orientarea
semifabricatului brut i11 prima operatie de prelucrari mecanice, sau adaosurile tehnologice
in vederea realizarii unor gauri de centrare a carer ax·a. sa devina o baza tehnologica pentru
celelalte prelucrari, Ulterior, aceste adaosuri tehnologice sunt eliminate, sau nu, in functie
••
'
I
de rolul functional al piesei .
Daca bazele tehnologice de pe piesa coincid cu bazele de cotare, atunci se numesc
bate tehnologice principale, in cazul unei anumite prelucrari, dar i~i pot pierde aceasta
calitate la alte prelucrari. De aceea, se impune ca in primele operatii sa fie alese ~i create
acele baze tehnologice care sa indeplineasca, la cat rnai multe prelucrari, rolul de. baze
tehnologice principale. Numai asa se asigura o precizie de prelucrare ridicata a piesei,
Totalitatea bazelor tehnologice create in primele operatii ale procesului tehnologic
•
sau i11 faza de elaborare a semifabricatului formeaza sistemul bazelor tehnologice .
1.6.5. Bazele de reglare

'
I
Bazele de reglare sunt elementele geometrice, de tip plan, linie, punct, care pot
aparjine piesei, dispozitivului sau masinii - unelte, fata de care se realizeaza reglarea
sculei aschietoare la dimensiune.
Cand apartin dispozitivului, pot coincide cu bazele de orientare, daca acestea sunt
materializate, sau pot fi independente cand bazele de orientare sunt fictive. Astfel, daca
40 Tehnqlogia constructlilor dt ma1ini
,.
·. Spion
(ale
•·
0 .b
Fig. 1.32
se considers prelucrarea canalului de pana al piesei reprezentate in fig. 1.32, orientata pe

un bolt de reazern, baza de reglare este axa geometrica a boltului si coincide cu baza de
"'
orientare din dispozitiv. In aceasta figura se prezinta schema reglarii la cota, Cota de
reglare CR se stabileste de la suprafaja cilindrica exterioara a boltului, cu ajutorul unui
bloc de ca.le ~i al unui calibru de grosime, numit in productie lama spion . Valoarea cctei
de reglare se calculeaza cu relajia
(1.3)
in care: db este diametrul boljului; B - dimensiunea blocului de cale; s - grosimea lamei

•
spion.
Un exemplu de baza de reglare care nu coincide cu baza de orientare este
prezentat in fig. 1. 33. Baza de orientare, raportata cotei A, care defineste pozitia gaurii
de diametrul d, este varful Val suprafejei conice a dornului. Cum acesta este un punct
fictiv, nu poate servi direct la reglarea sculei ·pe direcjia cotei A si, de aceea, se considers
baza de re glare suprafata plana BR. Pentru a se putea realiza precizia de prelucrare ceruta
trebuie cunoscuta foarte bine pozitia bazelor de reglare fata de bazele de orientate, pentru
a putea si'tahili cu maxima precizie valoarea cotei de reglare CR·
In activitatea de proiectare a dispozitivelor trebuie sa se acorde o atenjie deosebita
stabilirii bazelor de reglare, mai ales In cazurile . in care bazele de orientate nu pot servi
-...._ --... ... _ \f

. .. ......._ y
--+- . --·-""'___. . -·-- . --· +-t--- . "-'- . ...,.__
-- Baze de
orien ro re '
Fig. 1~33
rrotueme generate ale tennotogiei constructiilor de masini 41
,
~i pentru reglare, fie din cauza caracterului lor fictiv, fie din cauza inaccesibilitatii sculei
la locurile de contact cu elementele materiale ale acestor baze.
"
In cazul din fig. 1.33, daca baza de reglare a sculei va fi BR, atunci cota A se va
•
r: realiza cu erori de prelucrare mai mici sau mai mari, datorita campului de toleranta de la
alezajul conic al piesei din lotul de fabricajie.
Daca aceste erori vor fl mai mari decat toleranja TA, atunci reglarea sculei se va
face de la baza de cotare a piesei pentru fiecare reper in parte. in cazul productiilor
suficient de mari, se poate reproiecta dispozitivul astfel incat baza de cotare sa coincida
.•.
cu baza de reglare, utilizand un <lorn conic mobil .
Analiza statistics a preciziei de reglare da posibilitatea cunoasterii procedurii de
urmat, pentru ca reglarea masinilor-unelte sa fie corespunzatoare. In acest scop trebuie sa
"
se studieze stabilitatea procesului tehnologic cu depistarea cauzelor care provoaca

perturbarea, pe de o pane, ~i precizia de prelucrare care se poate realiza, pe de alta parte.
Aplicarea metodei de analiza statistica are importanja mai ales la productiile de serie mare
~i de masa, unde prelucrarea se face i11 special pe masini reglate (automate, semiautomate).
'
' Prima problems de cunoastere a stabilitajii procesului tehnologic se rezolva prin
determinarea caracterului distributiei dimensiunilor unui lot de piese prelucrat in aceleasi
conditii. Compararea distribujiei reale cu cea normala da posibilitatea sa se constate
abaterile cauzate de anurniti factori care intervin in procesul de prelucrare.
A
In unele cazuri se pot stabili cauzele principale care produc perturbari in procesul
tehnologic ~i c·are provoaca abateri de la distributia normals in functie de reglarea masinii
~i a sculei aschietoare la cota. Astfel, se pot lua masuri pentru indepartarea acestor cauze.
A doua problema, a preciziei de prelucrare, depinde de rezolvarea primei,
deoarece prin determinarea gradului de dispersie se poate cunoaste care este precizia ce
se va putea realiza prin procesul tehnologic ales .
•
CLASIFICAREA PIESELOR, PROCESUL TEHNOLOGIC
TIP ~I ALEGEREA SEMIFABRICATELOR
2.1. Clasificarea pieselor §i procesul tehnologic tip
La baza clasificarii pieselor stau trei factori determinanti: dimensiunile pieselor,

forma lor si procesul de prelucrare a acestora. in ceea ce· priveste procedeul de obtinere
a semifabricatului ~i volumul de productie, acestea se iau in consideratie la stabilirea
proceselor tehnologice tip.
0 prima imparjire a pieselor se face in clase, prin clasd intelegandu-se grupele
similare ca forma ~i tehnologie de execujie. Totusi nu intotdeauna similitudinea formelor
exterioare ale pieselor determina similitudinea proceselor tehnologice de fabricatie a
acestora, ci, din contra, uneori piese diferite ca forma exterioara pot avea procese
"'
tehnologice de fabricajie similare. Impartirea pieselor in clase, in orice caz, trebuie sa tina
"'
seama mai ales de similitudin.ea procesului de prelucrare pe tipuri de utilaje identice, In
cadrul unei clase, piesele se pot imparji in mai multe tipuri in funcjie de complexitatea
formei, 0 astfel de impartire a pieselor in clase si tipuri este prezentata in tabelul 2 .1 ..
Fiecarei clase ii este specific un proces tehnologic tip, elaborat in mare, asa cum
A. • '
se va prezenta m continuare.
2.1.1. Procesul tehnologic tip pentru carcase
Prelucrarile mecanice se executa, de obicei, pe semifabricate turnate sau sudate

in urmatoarea ordine aproximativa: a) prelucrarea uneia sau a doua suprafeje de arie
maxima, ca baze tehnologice, cu prinderea piesei pe acele baze brute care· rarnan eventual
neprelucra.te ·pe piesa finita; b) prelucrarea a doua gauri precise pe suprafata de baza
prelucrata, ca baze tehnologice (la piesele de gabarit mare se prefers prelucrarea gaurilor
in aceeasi operatic cu prelucrarea suprafetei de baza); c) prelucrarea de degrosare a
celorlalte suprafeje mari ale piesei; d) prelucrarea de degrosare a suprafejelor mai mici;
e) prelucrarea de finisare a suprafejelor principale la care se impune acest lucru: /) pre-
lucrarea gaurilor de degrosare ~i flnisare; g) prelucrarea filetelor: h) incercarea hidraulica
a piesei, unde este cazul: i) tratamentul termic, daca este cazul: j) prelucrarile de netezire
a supraf ejelor cu precizie ridicata: k) controlul final .
...
In functie de dimensiunile, forma ~i volumul de fabricatie, schema prelucrarilor
prezentata poate suferi modificari. De regula, la carcasele de dimensiuni mari se prefers
Clasificarea pieselor, procesut tehnologic tip §i alegerea semifabricatelor 4J
Tabtlul 2.1
Clasif'icarea pieselor in constructia de mapni
-
Clasa Tipul Exemple de piese
1 2 3
-
I a Piese tumate Batiuri, blocuri de cilindri, cartere de reductoare side

Carcase b Piese sudate cutii de viteze, corpuri de pompe, corpuri de
.. c Plese de complexitate ridicata compresoare, corpuri de aparate, carterele puntilor ·
d Capace din spate la automobile, cartere de motoare, chiulase,
e Placi profllare capacele lagarelor, corpuri de papusi fixe si mobile,
montanti, console, placl cu dlferite profiluri interioare
• •
~· extenoare etc.
II a Arbori plini netezi si in trepre Arborii principali ai masinilor-unelte, turbinelor ~i

Tije rotunde · b Arbori cu gaura longitudinala reductoarelor, tijele ciocanelor, arbori cardanici,
(rubulari) tiranti, coloane, anrretoaze rotunde netede si in rrepte. .,
f c Arbori cotiji, arbori cu came, tevi, buloane mari de intindere, arbori cotiti, arbori
arbori excentrici cu came, cruel cardanice, arbori cu coroane dintare,
. d Arbori cu flanse, cu roji dintate, came de franare, fuzete de automobile etc .
cu suprafeje profilate
-
III a De forma simpla Tambure, pahare, pistoane cave, cilindri cavi, butuci
Cilindri cavi (bucse) b Cornplecsi, cu suprafete interi- de roata, racorduri de diferire tipuri, stuturi, buese,
oare ~i exterioare profilate camAsi ·de cilindri, cuzineti etc.
• c Cu pereti subtiri
.-
IV . a Simple Roti de curea, volanti, roti, role, rotile de rulare de Ja

Discuri · b Roti dintate podurile rulante ~i de la vagoane, discuri, flanse,
c Cu pereji subtiri discuri de arnbreaj, tarnburul de frana, inelele rul-
d Segmenti de piston mentilor cu role si cu bile, corpurile mansoanelor de
ambreaj, discurile turbinelor, roti dinjare cilindrice ~i ·
conice, roti de lanj. discuri cu pereji subjiri, discuri ·
stantate din tabla, segmentii de piston etc •
.
v a Grinzi Grinzi de diferite tipuri, lonjeroanele auromobilelor si

Tije nerotunde b Parghii drepte avioanelor, traverse. bare profilate, pene drepte, pene
(parghii) c Parghii curbe prismatice, biele, parghii de tot felul, furci pentru
'
d Cu pereji subtiri schimbarea vitezelor, s~boti de frana, parghii cu ,
pereji subtiri, cu ca,·itati etc.
VI a Capete Capul directiet, came, sabloane, caperele de schim-

Piese mici de forma . b Racorduri bare a vitezelor, coitare, teuri, sruturi mici etc.
. . complexa c Piese profilate
'VII . a Din hara Piulije, buloane, suruburi, piulite profilare, suruburi

Piese de fixare b Din colaci de sam1a pentru lemn cu crestaturi in cruce, prezoane, piulite
infundate. pene disc. piese marunte profilate etc .
•
·-------------------------------------.-------------------~~--------~-----------
o concentrare a prelucrarilor in mai pujine operatii, dat fiind faptul ca pentru orice
desprindere a piesei trebuie utilizate diverse mijloace de ridicat ~i trasportat. De asemenea,
productia neterminata la piesele mari necesita spajii foarte mari in cadrul secjiilor
productive. Din punctul de vedere al dirnensiunilor ~i maselor, clasa carcaselor se imparte
in piese mari cu. dimensiunea de gabarit l,nax > 700 mm ~i masa m > 40 kg; piese mijlocii
cu l,nax = (700 ... 360) mm ~i m=(40 .... 10) kg; piese mici cu l,nax = (360 ... 150) mm §i m=
=(10 ... 2) kg; piese marunte cu l,nax ::;; 150 mm ~i 111 s; 2 kg.
·-
2.1.2. Procesul tehnologic tip pentru tije rotunde

'
Prelucrarile mecanice se executa, de obicei, pe semifabricate din hara sau feava,

semifabricate matrijate ~i uneori turnate, in urmatoarea ordine aproximativa: a) prelucrarea
fetelor frontale ~i a gaurilor de centrare ca haze tehnologice; b) prelucrarea fusurilor, ca
haze tehnologice; c) prelucrarea de degrosare a suprafetelor de la un capat; d) prelucrarea
de degrosare a suprafejelor de la celalalt capat: e) prelucrarea de finisare, intre varfuri,
-a suprafetelor principale; /) prelucrarea canalelor, canelurilor; g) prelucrarea filetelor sau
a altor suprafete profilate; h) tratament termic pentru lmbunatatirea proprietajilor fizico -
mecanice;
.
i) rectificarea gaurilor de centrare; j) rectificarea fusurilor ~i a altor suprafete
principale; k) echilibrarea, daca este cazul: l) prelucrarile de netezire, unde este cazul;
m) controlul final.
A
In funcjie de dimensiunile, forma ~i volumul de fabricajie, schema prelucrarilor

prezentata poate suferi modificari, Din punctul de vedere al dimensiunilor ~i maselor, clasa
tijelor rotunde se imparte in: piese mari cu .lma.t > 800 mm $i m > 10 kg; piese mijlocii
cu l,nat = (800 ... 250) mm ~i m = (10 ... 3) kg; piese mici cu lmax = (250 ... 100) mm ~i
m = (3 ... 0,8) kg; piese marunte cu lmax ~ 100 mm si m ~ 0,8 kg.
2.1.3. Procesul tehnologlc tip pentru cilindrii cavi
Prelucrarile mecanice se executa, de obicei, pe semifabricate turnate, matritate,

din jeava, tabla sau platbanda, in urmatoarea ordine aproximativa: a) prelucrarea unei
suprafete frontale ~i a unei suprafeje cilindrice exterioare sau interioare, ca baze
tehnologice; b) prelucrarea celeilalte suprafeje frontale ~i a suprafejelor interioare de
degrosare: c) prelucrarea de degrosare a suprafejelor cilindrice exterioare: d) prelucrarea
de finisare a suprafetelor cilindrice interioare principale; e) prelucrarea de finisare i~tre
varfuri a suprafetelor cilindrice exterioare, principale; !) executarea operajiilor secundare;
g) tratament termic; h) preluerarea de netezire a suprafejelor de precizie ridicata (recti-
ficare fina, honuire, lepuire etc.); i) control final.
A •
In functie de dimensiunile, forma ~i volumul de fabricajie, schema prelucrarilor

prezentata poate suferi modificari. Din punctul de vedere al dimensiunilor si maselor, clasa
cilindrilor cavi se lmparte in: piese mari cu D > 400 mm ~.i m > 30 kg; piese mijlocii cu
D == (400 ... 1.50) mm ~i m ·= (30 .... 2) kg; piese mici cu D = (150 ... 70) mm si m =
=(2 ... 0,7) kg; piese marunte cu D ~ 70 mm ~i m ~ 0,7 kg.
2.1.4. Procesul tehnologic tip pentru discuri
Prelucrarile mecanice se executa, de obicei, pe semifabricate turnate, matritate la

cald sau la .rece, din bara sau jeava, in urmatoarea ordine aproximativa: a) prelucrarea
unei. suprafeje frontale §i a unei suprafeje cilindrice exterioare, ca baze tehnologice; b)pre-
lucrarea celeilalte snprafeje frontale si a supraf etelor cilindrice exterioare ~i interioare,
daca este cazul; c) prelucrarea suprafejelor profilate; d) executarea operajiilor secundare;
e) tratament termic; !) prelucrarile de netezire la suprafetele cilindrice interioare ~i
exterioare, de precizie ridicata; g). prelucrarile de netezire la suprafejele profilate ~e
precizie ridicata; h) controlul final. e
Clasificare« pieselor, procesul tehnologic tip 1i alegerea semifabricatelor 45
~ .
In functie de dimensiunile, forma ~i volumul de fabricatie, schema prelucrarilor
prezentata poate suferi modificari. Din punctul de vedere al dimensiunilor ~i maselor, clasa
discurilor se imparte in: piese mari cu D > 400 mm ~i m > 30 kg; piese mijlocii cu D=
= (400 ... 200) mm ~i cum= (30 ... 6) kg; piese mici cu D = (200 ... 100) mm ~i m = (6 ..
. . 1) kg; piese marunte cu D ~ 100 mm ~i m s 1 kg.
2.1.5. Procesul tehnologic tip pentru tije nerotunde (parghli)
Prelucrarile mecanice se executa, de obicei, pe semifabricate turnate, matritate la

cald, stantate din tabla, in urmatoarea ordine aproximativa: a) prelucrarea capului tijei ~i
a unei gauri, ca baze tehnologice; b) prelucrarea de degrosare a suprafejelor principale;
c) prelucrarea de degrosare a suprafejelor secundare; d) prelucrarea de finisare a supra-
fejelor principale; .e) prelucrarea gaurilor; /) tratarnent termic; g) prelucrarea de netezire
a gaurilor de precizie ridicata si a fetelor lor frontale; h) controlul final.
"In functie de dimensiunile, forma si volumul de fabricatie, schema prelucrarilor
prezentata poate suferi modificari. Din punctul de vedere al dimensiunilor ~i maselor, clasa
tijelor nerotunde se imparte in: piese mari cu l,nax > 800 mm ~i m > 20 kg; piese mijlocii
cu l,nax = (800 ... 300) mm ~i m = (20.,. 3) kg; piese mici cu l,nar: = (300 ... 150) mm ~i
m = (3 ... 1) kg; piese marunte cu lmax s 150 mm ~i m ::::;; 1 kg.
2 .. 1.6. Procesul tehnologic tip pentru piese mici de forma complexa
Prelucrarile mecanice se executa, de obicei, pe sem'fabricate turnate, matrijate,

din bara laminata sau din tabla, in urrnatoarea ordine aproximativa: a) prelucrarea tuturor
suprafetelor de revolujie pe strunguri revolver semiautomate sau automate; b) prelucrarea
tuturor suprafejelor plane §i profilate pe masini de frezat mici, de scularie; c) prelucrarea
tuturor gaurilor pe masini de gaurit; d) prelucrarea filetelor pe masini de filetat: e) tra . .
tament termic; /) prelucrarile de netezire la suprafejele cu precizie ridicata: g) controlul
final. ...
In funcjie de dimensiunile, forma ~i volumul de fabricatie, schema prelucrarilor
prezentata poate suferi modificari, Din punctul de vedere al dimensiunilor ~i maselor, clasa
pieselor mici de forma complexa se imparte in: piese rnici cu l,nax = (200 ... 100) mm §i
m = (3 ... 0,8) kg; piese marunte cu l,nax s 100 mm ~i m ~ 0,8 kg.
2.1. 7. Procesul tehnologic tip pentru piese de flxare
Prelucrarile mecanice se executa, de obicei, pe semifabricate din hara sau din

colaci de sarma, in urrnatoarea ordine aproximativa: a) executarea operatiilor principale
pe stunguri semiautomate ~i automate; b) refularea la rece sau rularea filetului; c) ope-
ratiile de frezare a sliturilor sau a profilurilor de cheie; d) prelucrarea filetelor prin
aschiere; e) calibrarea filetelor de precizie ridicata; /) controlul final.
Clasa pieselor de fixare cuprinde numai piese marunte cu lmax < 150 mm,
d < 50 mm §i m < 0,8 kg.
46 Tehnologia constructiilor de ma1ini
Tehnologia de fabricatie a unor piese de fixare mai mari este mai apropiata de
tehuologia de executie a pieselor din clasa tije rotunde sau cilindri cavi.
2.2. Conslderatli privlnd alegerea semifabricatelor
Alegerea corecta, rationala a metodei si a procedeului de elaborare a semifa-

bricarului este una dintre conditiile principale care determina eficienta procesului tehno-
•
logic in ansamblu, Un semifabricat se poate realiza, in general, prin mai multe metode ~i
procedee diferite ca volum de munca $i cost de fabricajie. Costul semifabricatului, fiind
parte componenta din costul plesei finite, se impune o analiza atenta ~i o alegere rajionala
a metodei si a procedeului de elaborare a acestuia.
Referitor la semifabricat, tehnologul trebuie sa aiba precizate sau sa precizeze:
meto . ~i procedeul de elaborare; pozitia de elaborare; forma si dimensiunile semifa-
1--~
: . ~ ")
brica, ui si precizia acestuia; adaosurile de prelucrare totale.

A
In general, costul prelucrarii mecanice a unei piese este mai ridicat decat costul
realizarii semifabricatului. Din acest considerent, cu cat forma geometrica si dirnensiunile
semifabricatului,,. sunt mai apropiate de cele ale piesei, cu atat costul prelucrarii mecanice
este mai mic. In schimb, semifabricatul este mai scump, deoarece forma constructiva se
complica ~i precizia creste.
La alegerea sernifabricatului se impun deci luarea in considerare a costului
cumulat al elaborarii semifabricatului ~i al prelucrarii mecanice. Este necesar, in
consecinta, un calcul economic justificativ.
Se poate mentiona ca pentru productiile de Serie mare ~i masa se pot face investitii
care sa permita realizarea de semif abricate cu adaosuri de prelucrare cat mai mici - semi-
fabricate de precizie redicata. Pentru productiile de serie mica ~i unicate sunt de acceptat
semifabricate cu adaosuri de prelucrare mari, mai imprecise, realizate cu costuri de
fabricajie mai red use.
F actorii care determina alegerea metodei si procedeului de elaborare a semifa-
bricatului sunt: materialul impus piesei, forma §i dimensiunile piesei, tipul producjiei,
precizia necesara, volurnul de munca necesar, costul prelucrarilor mecanice, utilajele
existente sau posibil de procurat.
Metodele mai importante de elaborare a semifabricatelor sunt: turnarea,
deformarea la cald (forjarea libera ~i matritarea), deformarea la rece, laminarea, sudarea.
Fiecare metoda menjionata se poate realiza prin mai multe procedee.
De exemplu, turnarea se poate realiza, in functie de caracterul productiei,
complexitatea formei ~i preciziei, prin procedeele: turnarea in forme din amestec de
formare realizate manual sau mecanizat; turnare centrifuga sau prin cadere libera in forme
permanente; tumare sub presiune; turnare cu modele fuzibile etc. Deformarea la cald se
poate realiza prin: forjare libera, matritare la ciocan, matritare la masini de forjat
orizontale, matritare la prese mecanice sau hidraulice, laminare periodica longitudinala,
Deformarea la rece se poate realiza prin: stanjare, indoire, ambutisare, fasonare, presare
volumica etc.
Pentru alegerea metodelor de elaborare a semifabricatului se fac urmatoarele
recomand ari:
Clasificarea piesetor, procesul tehnologic tip 1i alegerea semifabricatelor 47
- piesele cu forma cornplexa care nu sun.t supuse unor sarcini cu soc sau la
solicitari mari se executa, de regula, din semifabricate turnate din fonta cenusie:
·'
... piesele cu configuratie complexa care lucreaza in conditii grele ~i suporta sarcini
mari se executa din semifabricate turnate din otel; piesele din ojel cu forme complexe ~i
de dimensiuni mici, in cazul executarii in serie mare sau in producjie de masa, se
recomanda a fi rurnate cu modele fuzibile, avantajul acestui procedeu constand in
reducerea apreciabila a volumului de prelucrari mecanice, insa necesita un echipament
tehnologic costisitor;
- piesele care nu au configurajie complicata ~i necesita un fibraj bun sub aspectul
continuitajii, omogenitajii etc. se recomanda a se executa din semifabricate forjate sau
'
matrijate (cele matrijate se folosesc de obicei la productia de serie ~i de masa):
- piesele cu forma complexa din aliaje neferoase (aluminiu, zinc, magneziu) in
producjia de serie mare sau de masa, se recomanda sa se toarne i11 forme metalice;
- piesele de dimensiuni relativ mici si configuratie simpla ~i care nu prezinta
diferenje mari intre secjiunile transversale se pot executa din semifabricate laminate.
Caracterizarea fiecarui procedeu de objinere a semifabricatelor este prezentata
"
amanunjit in diverse lucrari de specialitate. In tabelul 2.2 se prezinta sintetic caracteris-
ticile generale ale metodelor si procedeele principale de objinere a semifabricatelor.
A
In urma studierii tabelului 2 ~2, daca se aleg doua sau trei procedee care
indeplinesc conditiile de precizie, rugozitate, gabarit, masa ~i serie de fabricajie, se pot
calcula cheltuielile pentru objinerea semifabricatului ~i cu prelucrarile mecanice de
degrosare, considerand ca, la finisare, manopera este aceeasi, indiferent de procedeul de
objinere a semifabricatului.
A
In acest sens se pot utiliza urmatoarele relatii de calcul:

• pentru costul unui semifabricat laminat,
.
1 C1·= m1 Cm1 + s T1 (1 +·R/100); (2.1)
• pentru costul unui semifabricat forjat liber, ·
(2.2)
.,. ..
• pentru costul unui sernifabricat rnatritat,
C3;:; 1113Cm1 + C,n(l + R1/l00) + P/11 + sT3(1 + R/100); (2.3)
• pentru costul unui semifabricat turnat,
in care: n11 , m2, 1113 sunt masele de laminat, in kg; m4 - masa de metal lichid, in kg; Cml
I .
- costul unui kg de laminar, in lei/kg; C1 - costul unui kg de metal lichid, in lei/kg; s

- salariul muncitorului, in lei/ora; T1 , T2 , ·r3 , T4 - timpii consumati la prelucrarile de
degrosare, in ore; R - regia sectiei de prelucrari mecanice, in % (R = 150% ... 200%);
c 1 - costul operatiilor de forjare, in lei; R1 - regia secjiei de forja, in % (R1 = 200 % ..
. . 300 % ) ; C,n - costul operatiilor de matritare, in lei; P - prejul rnatritei, in lei; n -
numarul de piese execurate pana la deteriorarea matritei sau volumul de productie, daca
'
acesta este mai rnic; S - suma cheltuielilor cu turnarea, in lei; R2 - regia secjiei de
turnare, in % (R2 = 250 % ... 350 %); P,n - prejul modelelor ~i cutiilor de miezuri, in lei.
'48 Tehnologia construcfiilor de masini
··--
'
·-(l)t
0
.i :
u
<IJ )(U
V)
oJ ~
.o e
•
E0
.- ·-
"C
'
0
8 8 8 V)
- - -
~
0 •
•
•
• •
V)
• • •
• • • • • •
•
•
•
• •• ..
\(') •
•
0
an
0
V)
N
......
V)
N -E
a
·-- -..
E e
e
-~
"-
.U
$..,.
0 &()
-o·
0
•
.-
II) ..... ~· ~
0 •
. "'
u ....
Cb •• •• ••
~·
-.. 0
• •
·-....
.
·- I
• ::2
e ·-
~
«S
~
c()
e0
0
0
(J
·-·-~ae
'
.... 0
c:
0
u
. ....
('CS
e e4:: tr·-
~
-.....a
u
....
-
f..)
a<
0
~§ 0..
...-
u~ 8 .£ ti)
. .!. s
·.s-' 6 e
e
e oE
....
e·. . e :a
~ e s •
•
V)
•
•
M
•
•
13
V')
•
• •
•
uo
e. •
~~
0 • I
.. .§ 8. s • •
('f")
•
tr')
•
·-e
So •
..
<IJ
0
ct:S V)
. e
0
E
u
-<or. -
...E.
- -
S... X-,S •
"O "O 0
O E rri
Cl.I
~ !:!
-
0
·-.§!S
-z
•
•
• •
•• 0
,.,.___.... .,_ . _
..... -+------+----- ....---- __..... ......, ..., N -of
-
Clasificarea pieselor, procesul tehnologic tip Ji alegerea semifabricatelor 49
-~--------__..----------.----------.------..--------------..--------------t"--------..------------- .......
·-8
0
-e
: :=ii'
o
"'O 'O
cu 0
"'O
~
•
co
e
•• cu
"O
·-....:s ·-
u
0
·--£ ·-c.
0. c..;:;;
eu co .;
-
"'O ?: ·c
••
•
•
s:: e e E
e e s e ·-U'cu
V)
V)
.. 00 .
V)
<'t e
- •
• ' .•• •
0•
••
•
•
•
•
•• 0 ·- • '"O
N
0
.
•
•
v
.0
•
•
.. -
0
.. s.
0
~
..
•
.0
~
•• c:: c-
·-
ell
0
-C.~
I
'
(.) ·-
0
""
t
c, ·~ .1-,'"l
J
0 ·-Cl)
c0 c !::
4.)
"'ct (.)
0 cu 0 -
"O cJ e
·--c..c ·-
~
C)
. ~co co .....
-e
u
~
s
tl
. c:l.. -§ .~4.) .....
• .... ~"" """

)('CS
c
....- 0
o ·-
ti)
.
'-1
-
:0 ·--
0
·--
·--
~
I
·e-
•
I
I .....•
-
~
. ·--el .
v
~
°" ea 8. e 8.
-2 ~a 00e ~ e
~~
.§ -u ·ee ... .§ e
• a
.e o
0
.
~N
0
.........
OM o ~
'
s
e ·c ·-=' - u -
·-·
8 ·--o co
·- 8
~N '
u $=:
.
' .0 ......
v:i
~
> - ~ u
. 0
~eC> ('!$
·c ~8
--
c:) ~
o~ < '""
....0
g
~
··-
--o
..0
-
.(.)
-
~
~
t
'
- -
..
-------------------------------------------------------- .....
·------------------·----"'---------"'--------------- .........1•
PRECIZIA DE PRELUCRARE
3.1 .. Notiunl ce definesc precizia prescrisa

§i precizia de prelucrare
Ansamblul conditiilor tehnice.... din desenul de executie, prevazute de proiectant,

defineste precizia prescrisa piesei. Intrucat aceasta precizie este prescrisa in faza de
proiectare a piesei, in funcjie de condijiile functionale ale acesteia, se mai numeste ~i
p recizie functionald.
Piesa din desenul de execujie, cu dimensiunile medii prescrise, reprezinta modelul
ideal sau teoretic. Realizarea exacts in practica a acestui model ideal nu este posibila
datorita unor factori de influenta ai sistemului tehnologic.
Prin sistem tehnologic se injelege un complex de elemente care concura la
realizarea unei prelucrari de o anumita natura asupra unui semifabricat (fig. 3.1). ·
I
,
<,
'
-- _, - ... .. ...
- - - - ,- / ......
- --.. -- - ,-
--- . "-.
'
/
__ ------..
/._,__
H U JC::..-:_---
/
1
'-"- Proce s de
-.... -- / , 11re/ucrore H 11 ·
---l /
........ / '
' »": -..... ' <,
lJPSc . .I'C
Fig. 3.1
...
In cazul eel mai general, un sistem tehnologic, pentru domeniul prelucrarilor
mecanice (fig .. 3. I) se compune din: masina unealta MU, pe care se executa prelucrarea; -
semifabricatul SF, asupra caruia se executa prelucrarea; scula aschietoare s,, care executa
aschierea; dispozitivul de prindere a semifabricatului DPS F; dispozitivul de prindere a
sculei DPSc. Rezultatele prelucrarii se apreciaza cu ajutorul unui mijloc de masurare MM.
~
In general, mijlocul de masurare este manevrat de catre operatorul uman, dar exista
tendinja de includere a mijlocului de masurare in sistemul tehnologic (cazul controlului
activ),
Dimensiunea rezultata in procesul de prelucrare ~i pusa in evidenja p.rin masurare
poarta numele de dimensiune efectiva. Gradul de concordanta intre piesa ideala (teoretica)
de pe desenul de execujie ~i piesa cu profil efectiv defineste precizia de prelucrare.
Proiectantul prescrie precizia de prelucrare in raport cu rolul functional al piesei,
Precizia de prelucrare 51
iar tehnologul trebuie sa respecte aceste prescrieri, atat in procesul tehnologic, cat ~i in
fabricatie.
Trebuie sl se evite cu -
orice pref acordarea de precizii C
functional, care conduc, in une- - A

le cazuri, la cresteri foarte mari J
ale costurilor de fabricajie.

·-t '
Cu cat toleranjele sunt i J
.
f
mai mici, deci precizia mai I
i . .
ridicata, cu atat costurile sunt I I C
mai mari (fig. 3. 2). Tre buie - t- ~ - -
• I
- _-:--__~-~--------
Ti:J/eranfa [pm}
evitata in acest sens, mai ales ~ec1zio
zona A-B, in care, la variatii
mici ale toleranjelor, rezulta
cresteri foarte mari ale costuri- Fig. 3.2
"
lor de fabricatie. In concluzie, proiectantul trebuie sa prescrie precizii cat mai scazute
(toleranje cat mai rnari), pana la limita rezolvarii condijiilor tehnice cerute de rolul
functional al piesei in ansamblu,
A
In construcjia de masini, precizia de prelucrare se refers la: precizia dimensionala,

precizia de formd ~i precizia de pozitie relative a suprafetelor, Toate aceste precizii sunt
standardizate ca valori si simboluri de reprezentare.
'
,·.
3.2. Definirea erorilor de prelucrare §i clasificarea acestora
Prin eroare de prelucrare totala se injelege diferenta dintre valoarea efectiva ~i cea
ideala (teoretica), prescrisa, a parametrului considerat: dimensiune, forma sau pozitie a
suprafetei.
Precizia de prelucrare este influentata de o serie de tipuri de erori: erori de
orientare a scmifabricatelor sau a sculelor, erori de fixare, erori de reglare, erori de
prelucrare rezultate din procesul de aschiere, erori de masurare etc.
Calculul analitic al erorii de prelucrare totale se va prezenta dupa analiza tuturor
- factorilor care influenteaza precizia de prelucrare.
Pentru ca piesa prelucrata sa se incadreze in conditiile de precizie impuse, trebuie
sa fie indeplinita condijia '
(3 .1)
.
•
in care T este toleranja piesei la cota ce se realizeaza prin prelucrare, iar eT - eroarea de
prelucrare totala.
Erorile de orlentare, Acestea sunt notate cu E0 ~i sunt cauzate de lipsa coinci-
denjei dintre bazele de orientare si cele de cotare. \Yaloarea acestor erori corespunde cu
valoarea variatiei bazelor de cotare, in raport cu Cele de orientare, determinata pe direcjia
de rnasurare. Erorile de orientare reale pot fl liniare sau unghiulare.
r
Tehnologia constructiilor de ma1ini

52
Erorile liniare pot ·fi determinate pe baza teoriei lanjurilor de dimensiuni, dupa
cum urmeaza:
- se identifica elementul .fix (baza de orientare) a dimensiunii pentru care se face '
calculul de erori;
- se stabileste cota de reglare CR unind elementul fix cu suprafata de prelucrare;
- se formeaza un lant de dimensiuni in care intra in .mod obligatoriu cota de
reglare ~i dimensiunea pentru care se face calculul de erori; Ianjul porneste de la elementul
fix si se inchide in acelasi loc;
- se expliciteaza dimensiunea de calcul L ca o functie de restul elementelor din
lant, adica
n- 1
L = <p(l) ·:=. L' 1; (3.. 2)
i =' 1
in care n este numarul elementelor care compun lanjul;

- pornind de la relatia (3. 2), se poate trece la o alta funcjie in care intra abaterile
.
dimensiunilor din. care este constituit lantul,
11- l
!l.L = <() (Al) = E Ali , (3 .3)'
'
•
i ·= 1
cu observatia ca llCR == 0 (CR - cota de reglare), deoarece aceasta nu variaza de la o piesa

la alta pentru acelasi lanj de dimensiuni;
- in relatia (3 .3) se pot tnlocui variatiile dimensiunilor cu tolerantele prescrise,
obtinandu-se
11-1
...
6or(L) =· <p ( T,) ·::: L T,i
i~1
; (3.4)
- cunoscand ca, in acelasi timp, intr-un lanj de dirnensiuni, nu toate elementele

intra cu valori extreme, este mai corect sa se faca o insumare probabilistica (patratica) de
forma
fl - 1
6or(L) = E
=
i
(Ti;)2
1
~
(3~5)
Pentru toate conditiile determinate, erorile de orientare reale obtinute prin calcul
trebuie sa fie mai mici decat cele admisibile, adica
(3.6)
Eor(L) < 6oa(L) .
Se considera in proiectarea de d ispozitive o valoare medie acoperitoare pentru .•
eroarea admisa
(3.7)
Pentru elucidarea nojiunilor teoretice prezentate se va da in continuare un exemplu

de prelucrare.
Precir.ia de prelucrare 53
A
In fig. 3.3 se prezinta frezarea cilindrico-

frontala in vederea objinerii cotelor a ~i b. Se observa C/= 20-o,o~ In
•••
ca realizarea cotei a = 20~ 0 06 se face tara erori de c

t
orientare, deoarece baza de orientare B (baza de A

c..
<:)
ghidare) coincide cu baza de cotare (de masurare). In <, <:)"
I
toate aceste situatii prelucrarea se face flra erori de a"

,. , 8 ~
.
orientare, \::> '-0
'Jo
.
Cota b = 20~0,06 se realizeaza cu erori de '(:
•
orientare, deoarece baza de orientare A (baza de
' ~
<}
asezare) nu mai coincide cu baza de masurare C . In
acest caz se formeaza lantul de dimensiuni dupa ••• 7
directia h conform metodologiei prezentate mai inainte, A

----..----. '
CR+ b = h ' (3.8)
unde 'CR este cota de reglare ~i uneste intotdeauna baza s

Sr
de orientare de superafata care se prelucreaza pe 0
directia considerata.
'
I
Conform cu relajiile (3.3) ~i (3.4), se objine
•
(3.9)
•
adica eroarea de orientare reala pentru cota b va fi

Fig. 3.3
T1, ·= 0,2 mm
eor(b) = {aCR = 0) (3.10)
iar orientarea admisibila e00 (b > = Tb / 3 = 0,06 I 3 = 0,02 mm . (3 .11)
Deci eor > eoo . (3.12)
Masuri ce pot fl luate pentru a evita rebuturile:

'' 1. Se schimba baza de orientare A ca C. in aceasta situatie, dispozitivul de
orientare ~i fixare se complies. avand strangerea de jos in sus (fig. 3 .. 4).. .
2. Se modifies tehnologia de prelucrari mecanice, introducandu-se o prelucrare
in plus pentru realizarea cotei h J11ai precis, de exemplu h = 40 _ g,018• i11 acest caz eroarea
reala de orientare devine •••
eor(b) = T1, = 0,918 mm . (3.13)
- '
Deci, Eor(b) < eoa(b) = :0,02 mm . (3 .14)
se introduce in plus o prelucrare de precizie Q

'
'
•
' (rectificare).
De la caz la caz se vor face calcule
economice pentru varianta optima. Cu cat volumul
de produse este mai mare, cu atat devine mai 7
Fig. 3.4
rentabila prima metoda, deoarece dispozitivul i~i
va transmite asupra costului piesei o cota de amortizare mai mica.
Erorlle de fixare (strangere), Acestea sunt notate cu e1 $i sunt cauzate de

deformajiile elastice ale semifabricatului datorita forjelor de strangere a acestuia tn
dispozitiv sau pe masa masinii - unelte. Fortele de strangere trebuie sa asigure
imobilizarea semifabricatului in timpul prelucrarii ~i valoarea lor difera in funcjie de
marimea fortelor de aschiere ~i a forjelor de inertie care apar in timpul miscarii piesei, a
momentelor etc . La prelucrarile de degrosare, fortele de fixare sunt mult mai marl decat
la prelucrarile de finisare.
A . f
Striingerea semifabricatelor rigide. In cazul fixarii unor sernifabricate cu o rigi- I
ditate ridicata, erorile de fixate se datoresc, in principal, deformajiilor de contact intre

suprafetele semifabricatelor si cele ale reazemelor dispozitivelor sau masinilor - unelte.
Aceste deformatii provoaca deplasari ale semifabricatelor in raport cu sistemul de orientare
(fig. 3 .5).
n Mai lntai se aplica o strangere de re glare SR pana se
asigura contactul sernifabricatului cu cele dona cepuri din
•
.,.
s peretele lateral al dispozitivului, Dupa aceea se aplica forta
de strangere principala S. +
Daca strangerea se face manual, valoarea forjei va

varia in limite largi de la o piesa la alta. Datorita acestor
__
._...,..
---
variatii, in cadrul unui lot de piese vor rezulta doua '
deformajii elastice de contact limite: /1 $i f2 • Dupa procesul '
de prelucrare ~i inlaturarea fortei de strangere, se produce o
revenire a deformatiilor elastice, conform legii lui Hooke
(a= e E), Astfel se produce o deplasare a suprafejei
prelucrate fata de baza de masurare, dupa directia fortei de
strangere. Aceasta deplasare reprezinta eroarea de fixare
(strangere). Cand fortele de strangere sunt variabile, se obtin ...,i
erori de fixare variabile calculate cu relatia
Fig. 3.5" (3 .15)

-
•
in care f,nax si fmiii reprezinta deplasarile maxime si, respectiv, minime ale: bazei de
rezemare ~i a - unghiul dintre directia deplasarii ~i direcjia dimensiunii realizate.
Astfel, in fig. 3.5, se observa ca, pentru cota a, unghiul a= 0° si deci exista
eroarea de fixare
· e1v = J,ma.... . - t.mt. 1i . Pentru realizarea
·
cotei b, unghiul a = 90° ~si deci
eroarea e1" = 0 .
Pe baza cercetarilor experimentale a rezultat ca dependenta dintre deformajiile de
contact ~i fortele de strangere prezinta o caracteristica neliniara ~i se poate exprima global
c11 relatia
(3 .16)
in care C este o constanta a materialului semifabricatului, S - forta de strangere care· se

inchide prin baza de rezemare iar n un exponent subunitar.
Leg ea de variatie a deformajiilor de contact in functie de f orta de strangere este
reprezentata in fig. 3 .6. Din studiul diagramei se constata ca, la inceputul Incarcarii,
pentru variajii mici ale forjelor de strangere se objin deformajii relativ marl, iar in zona
Ill, pentru variajii-destul de mari ale fortelor, se objin variatii mici ale deformatiilor,
Precizia de prelucrare
- -
55
Fortele de strangere trebuie
sa aiba astfel de valori in cat sa asigu-
re pastrarea orientarii semifabricatului
in tot timpul prelucrarii. --..- ..... --~ ..... ~---- -
',
'
' Daca se are in vedere ca la 1
forte de strangere maxime corespund r
J
deformajii maxime ~i invers, relatia
(3.15) devine
I
I '
1
I l
n Sn
C·(.. S max- min ) cosa·. (3.17)
I
'I
efv=
II I' Ill f
Din studiul acesteia se cons-
tata ca marimea erorii provocate de .~s, ASz ,S[o'qN}
variatia fortei de strangere poate fi
Fig. 3.6
micsorata sau anulata (S,no.x = s,nin =
-
.
•
= Set n>· Astfel, daca se folosesc sisteme mecanizate de strangere cu fluid sub presiune,
la care marimea fortei de strange re S este practic cons tan ta, rezulta s1v z 0.
Toate calculele s-au facut in ipoteza ca semifabricatele sunt perfect omogene, iar
asperitatile de contact sunt unifonne. Exista, in aceste conditii, si o eroare de fixare
constanta la forte constante, dar aceasta poate fi eliminata prin modificarea cotei de reglare
a sculei cu can ti ta tea corespunzatoare.
_ - Striingerea semifabricatelor insuficient de rigide. in cazul strangerii semifabrica- _

telor insuficient de rigide (cu pereji subjiri, usor deformabili), in afara 'deformatiilor de
contact, apar deformajii in anumite portiuni sau in ansamblul semifabricatelor (fig. 3 . 7).
Dupa prelucrare, o data cu
indepartarea fortelor de strangere, reve-
s
nirea elastica este importanta, ceea ce s
provoaca abateri de la forma geornetrica
~i uneori ~i de la pozitia reciproca, ,-
Aceste deformajii in punctele de stran- •

.
gere devin erori preponderente in raport
-
•
'·'
cu restul erorilor de prelucrare. Din
-......--------· - · -· -·
..., .., .
aceasta cauza se 1rnpune o atenpe
.
sporita la determinarea marimii fortelor •
de strangere, la modul de distribuire §i
de aplicare a acestora.
Erorile de reglare. Acestea
••
• sunt notate cu e. , sunt datorate, in
I
Fig. 3. 7
principal, reglarii necorespunzatoare a pozitiei sculei $i a curselor de lucru ale organclor
principale ale masinii - unelte ~i depind de metoda folosita (reglarea dupa trasaj, reglarea
prin treceri sau aschii de proba, reglarea dupa piese etalon etc.), de mijloacele utilizate
•
in cadrul reglarii ~i de priceperea ~i constiinciozitatea reglorului .
Erorile de prelucrare, Acestea sunt notate cu epa , apar in mod nemijlocit in
timpul procesului de aschiere si sunt datorate mai multor factori de influenja din sistemul ,
tehnologic, care vor fi analizati in § 3.3.

Erorlle de masurare, Acestea sunt notate cu em, reprezinta diferenta dintre
valoarea reala ~i cea rezultata la masurare a parametrului considerat (dimensiune, forma,
56 Tehnologia construcfiilor de ma1ini
pozitie) ~i sunt determinate de metoda ~i mijloacele tehnice folosite la masurarea piesei,

precum ~i...
de priceperea §i atenjia persoanei care efectueaza masurarea .
In functie de caracterul ~i modul de manifestare, erorile de prelucrare pot fi:
sistematice, grosolane si intamplatoare.
Erorile sistematice sunt acele erori la care marimea ~i semnul sunt date de legi
bine determinate; cauzele aparitiei lor se pot cunoaste, permijand luarea de masuri pentru
atenuare sau eliminate.
Aceste erori pot fi:
,
- fixe, de exemplu erori de reglare la zero a micrometrelor; I
- variabile progresiv, de exemplu erori provocate de uzura sculei aschietoare;

- variabile periodic, de exemplu erorile de masurare la un aparat la care centrul
de rotatie al acului indicator este excentric fata de centrul cadranului,
Cauzele erorilor sistematice pot fi depistate, in general, cu usurinra ~i eliminate
partial sau total. Cand aceste cauze sunt greu de inlaturat, se poate dirija procesul de •
prelucrare ~i controlul astfel incat sa se evite rebuturile.

•
Erorile grosolane sunt erorile care provin din cauza neatentiei sau a calificarii ~
necorespunzatoare a lucratorului.
Se pot da urmatoarele exemple:
- masurarea diametrelor unor alezaje cu un subler de interior ~i citirea pe subler
rara sa se adauge dimensiunea falcilor de 10 mm; t
- citirea incorecta a desenului de execujie, a. indicatiei unui aparat etc.

Erorile grosolane se datoresc executantului sau alegerii gresite a metodei de
prelucrare sau de control. Aceste erori se pot evita prin ridicarea calificarii ~i o atentie
corespunzatoare,
Erorile intamplatoare sunt acele erori a carer marime ~i semn sunt variabile
intamplator de la o piesa la alta iar cauzele, de regula, nu pot fi cunoscute anticipat pentru
a se actiona in vederea eliminarii lor. De aceea, aceste erori sunt considerate cele mai
periculoase.
Exemple de cauze ascunse care conduc la astfel de erori pot fi:
- neomogenitatea materialului din care este elaborat semifabricatul (duritaji diferite
in masa materialului, sufluri, carburi etc.);
- imprecizia geometrica a semifabricatelor; -
•
- tensiunile interne ale semifabricatelor sau rezultate in urma prelucrarilor
mecanice de degrosare etc.
Influenta comuna a erorilor Intamplatoare asupra preciziei de prelucrare se poate
determina pe baza calcului probabilitatii si al statisticii matematice.
3.3. Factori care influenteaza precizia prelucrarli mecanice

-
•
"'
In vederea cuprinderii mai complexe a factorilor de influenta asupra preciziei de
prelucrare se pleaca de la elementele care compun sistemul tehnologic.
Influenta maslnil - unelte. Masina - unealta se manifesta ca factor de influenja
asupra preciziei de prelucrare, pe de o parte in stare statica (neincarcata) si, pe de alta
parte, in stare de fuctionare (incarcata).
Precir.io de prelucrare 51
-----------...
. . . --~·.---1<.·-----------.:..-----------
In stare statica, factorii principali sunt: imprecizia lanjurilor cinematice; impre-
cizia geometrica a masinii-unelte: uzura masinii-unelte (cuple cinematice, ghidaje, pene
'
de reglare etc.); asezarea necorespunzatoare a masinii-unelte pe fundatie; deformatii
I
'<;
I datorate redistribuirii tensiunilor interne: influente termice externe (razele solare, variatii
ale temperaturii mediului ambiant),
in stare de functionare, factorii principali sunt- deformatii elastice in functie de
rigiditatea masinii .. une1te, a fortelor ~i momentelor de aschiere; deformatii termice in
timpul functionarii; vibratii datorate neechilibrarii sau dispunerii excentrice a unor arbori;
reglaje necorespunzatoare.
Influenta dlspozitlvelor de prlndere a semifabricatelor ~i dispozitivelor de

prindere a sculelor aschletoare, Factorii de influenta principali sunt: orientarea si fixarea
•
necorespunzatoare a dispozitivelor pe masina-unealta; schemele de orientare ~i fixare a
·-• semifabricatelor dupa care s-au construit dispozitivele gresite: uzura elementelor de reazem
"'
din dispozitive; manevrarea necorespunzatoare; deformatii elastice in timpul prelucrarii;
vibratii datorate unor rigiditati necorespunzatoare ~i neechilibrari.
•• Influenta sculelor aschietoare, Factorii de influenja principali sunt: proiectarea

si executia necorespunzatoare; ascujire necorespunzatoare; orientare ~i fixare necorespun-
zatoare in dispozitiv; deformatii elastice in timpul prelucrarii: deformajii termice in timpul
prelucrarii; uzura sculei: vibratii care se datoresc in principal geometriei ~i regimului de
aschiere alese necorespunzator.
Influenta verificatoarelor. Factorii de influenta principali sunt: executia necores-

\
··- punzatoare (cu e.rori de executie); uzura elementelor cornponente: influenja temperaturii
mediului ambiant si a omului; forte variabile in timpul masuratorilor: reglarii gresite ale
aparatelor: citiri gresite,
Influenta semifabrtcatelor , Factorii de influenja principali sunt: orientare ~i

fix are a semifabricatului necorespunzatoare pe rnasina-unealta sau dispozitiv; deforrnatii
elastice la strangeri; deformatii elastice in timpul prelucrarii in functie de rigiditatea
sernifabricatului; deformatii rerrnice in timpul prelucrarii ~i dupa prelucrare; imprecizia
geometrica a sernifabricatelor (adacsuri neuniforme); neomogenitatea matcrialului
semifabricatului; deforrnajii datorate redistribuirii tensiunilor interne aparute la operajia
1
1
precedents (turnare, matrijare, sudare, aschiere, tratarnent termic etc.).
Alte influenje de uatura subiectiva. Acestea pot fi: intocmirea gre~.ita a

procesului tehnologic (traseu tehnologic gresit, masina-unealta aleasa gresit, SD V-uri alese
gresit, nerespectarea tehnologiei de objinere a semifabricatului ~i a materialului, alegerea
gresita a regimurilor de aschiere, a tratamentelor termice etc.): calificarea necorespunza-
toare cu precizia impusa piesei; neatenjia ~i lipsa de consriinciozitate a operatorilor umani.
A
In continuare se vor studia mai amanunjit cei mai importanti factori care
influeateaza precizia de prelucrare §i se vor prezenta ~i masurile tehnologice pentru
reducerea sau eliminarea erorilor de prelucrare.
.
-::k
--------------------------------------~-·..-:
3.4. Precizia geometrica a masinilor-unelte
-·
J
3.4.1 . Parametrii de precizie geometrica
Precizia geometrics a unei masini-unelte este definita printr-o serie de parametri,

cu diferite limite stabilite prin standarde sau norme. (~11 cat precizia
.,. masinii este mai mare,
cu atat limitele in care rrebuie sa se incadreze parametrii geornetrici sunt mai restranse.
Pararnetrii geometrici ai masinii-unelte trebuie verificati atat la receptie, cat si
periodic, i11 timpul exploatarii. V erificarea pe parcursul expoatarii este impusa de a.p1tri}!:a
uzurii si de posibilitatea slabiri! unor elemenre de reglare ..
Exemple de pararnetri care definesc precizia geometrica a masinii-unelte sunt:
rectilinitatea ~i paralelismul ghidajelor pe diverse directii; planitatea meselor: bataia
radiala a arborilor principali; coaxialitatea diverselor organe de lucru; perpendicularitatea
dif eritelor organe de lucru etc.
3.4.2. Influenta preciziei geometrice a maslnil-unelte f

•
asupra preciziei de prelucrare
...
In cazul prelucrarii suprafetelor cilindrice exterioare pe i1r1 strung normal, u11t11
dinrre parametrii de prccizie geomerrica care influenjeaza precizia de prelucrare este
paralelismul directiei avansului longitudinal cu axa arborelui principal.
Daca axa arborelui principal este OX (fig. 3.8 a), pentru realizarea unei suprafete
1
cilindrice de raza r, direcjia teoretica a avansului longitudinal este AB. Daca exista (i •
abatere de la paralelismul drr . ecjiei avansului longitudinal cu axa OX, apare o inclinatie •
L\a, datorita careia piesa va rezuita cu abateri dimensionale ~i de forms.
z •
x
O~---,~--~-;---,--._. x
:(
< f•~v
A· 8 - --3'
-- j
A . - - - Atl. 0 I
8
---L..
a •
Fig. 3.8
Raza suprafejei cilindirce exterioare poate lua valoarea
y ·= r + fir , (3 .18)
1
unde Ar= BB = x ·tgaa ,
deci y = r ·+ x tgi1a . (3.19)
Eroarea dimensionala maxima la distanta x este data de relatia
ad= 2x tglia . (3.20)
Datorita erorii dimensionale variabile, data de relatia (3. 20), rezulta o eroare ~i
de la forma geometrica a suprafejei cilindrice - o eroare de la cilindricitate. Suprafaja
prelucrata... va fi deci, conica,
.
In cele prezentate mai inainte s-a aratat influenta "

~I I
:::-
abaterii de la paralelism a directiei avansului longitudinal cu · t: • • ·~
axa OX in plan orizontal, dar aceasta abatere de Ia paralelism "b • (:)

• I
~
poate exista si in plan vertical (fig. 3.8, .b) .

Raza suprafetei cilindrice exterioare, la distanta X,
poate lua valoarea Fig. 3.9
y = r + ~r , (3.2.1)
.'
~
unde: (r + Ar) 2 = 1·2 + BB 12
; 2 r . ar + dr 2 ::: x 2
tg 2
aa . (3.22)
Eroarea dimensionala la distanta x va fi
(3 .. 23)
adica eroarea ad are o crestere exponenjiala ca in fig. 3.9. Si in aceasta situajie piesa va
rezulta arat cu abateri dimensionale, cat si de forma.
3.4.3. Masuri tehnologice pentru reducerea sau eliminarea erorilor

~·
datorate impreciziei geometrice a maslnilur=unelte
•
Prima masura este aceea de verificare a preciziei geometrice a masinilor-unelte

la receptie ~i pe parcursul exploatarii, Tehnologul trebuie sa ia masurile necesare pentru
"
a aduce p.arametrii de precizie geometrica in limitele stabilite prin standard.e. In funcjie de
natura ~i marimea erorii geometrice constatate, se impune reglarea, reparatia partiala,
reparatia capitala sau schimbarea masinii-unelte.
A .
In cazuJ din fig .. 3. 8, a, pentru a reduce abaterea de la cilindricitate a pieselor

prelucrate, se poate face un reglaj in plan orizontal al pinolei papusii mobile, Iara sa fie
nevoie de... reparatie .
. ...,
In cazul din fig. 3.8, b ~i 3.9, erorile· in plan vertical de la paralelisrnul studiat
nu mai pot fi eliminate printr-un simplu reglaj. Acest tip de erori apar atunci cand, din
' greseala de fabricatie, axa pinolei papusii mobile de la strung este mai sus sau mai jos
decat axa arborelui principal. Pri11 prelucrarea ghidajelor la batiu sau la papusa mobila se ·
pot lnlatura aceste erori, adica prin reparatie capitala. .
La alegerea unei masini-unelte este necesar ca precizia geometrics a.
masinii-unelte sa fie mai mare decat precizia geometrica impusa piesei de prelucrat:
TPG, AIU< r, ' (3.24)

unde Tpo, AIU este toleranja la un parametru de precizie geometrics al masinii-unelte;
TP - toleranja piesei.
60 T1hnologia construcJiilor de ma1ini
3.5. Rigiditatea sistemului tehnologic
3.5.1. Notiunea de rigiditate a sistemului tehnologic

Rigiditati partiale §i totale
in timpul prelucrarilor mecanice, datorita solicitarii fortelor de· aschiere, au Ioc

cedari ale elementelor sistemului tehnologic in raport cu pozitia initiala
elastice
corespunzatoare starii de repaus. Valorile cedarilor elastice sunt dependente de condijiile
de solicitare $i de rezistenja pe care o opun elementele sistemului tehnologic,
Prin rigiditate se injelege capacitatea unui organ de masina de a se opune, de a
rezista actiunii unor solicitari ce tind sa-I deformeze. Acelasi organ de masina, solicitat
in anumite condijii, opune rezistente diferite pe diverse directii. Deci, rigiditatea are valori
diferite, in functie de directia pe care se determina. •
I
Pentru sistemul tehnologic MU - DPSF - SF - S, - DPSc intereseaza valoarea

rigiditati! pe directia pe care aceasta influenjeaza eel mai mult precizia de prelucrare, ~i
anume pe direcjia perpendiculara pe suprafaja prelucrata. De exemplu, la strunguri ~i
masini de rectificat rotund intereseaza mai mult rigidiratea dupa direcjie radials, iar la
masini de frezat ~i rectificat plan dupa direcjie perpendiculars pe suprafaja mesei •
masinii-unelte.
Matematic, rigiditatea poate fi calculata prin raportul dintre fort,a si deformatie,
Pe o anumita directie i, rigiditatea organului de masina sau a elementului sistemului
tehnologic esre egala cu raportul dintre forta de solicitare F; ~i deformatia elastica Y; pe
aceeasi direcjie i:
R.J = F./y.
I t
[daN/mm]~ (3.25)
"'
In cazul cand intereseaza determinarea rigiditatii pe alta direcjie diferita de
-K,
aceea de acjionare a forjei F; (fig. 3.10), aceasta se exprima prin raportul dintre proiectia
forjei F1 pe directia K ~i deformatia Yk masurata pe directia K:
...
••
(3.26)
-
{ t()
Spre exemplu, in cazul prelucrarilor pe strunguri,
intereseaza rigiditatea strungului pe directia radiala y:·
Fig. 3.. 10
[ daN/mm] , (3 .. 27)
in care: Ry este rigiditatea pe directia avansului transversal; F). - componenta radiala a

fortei de aschiere, in daN; y - deformatia elastics pe direcjia avansului transversal, in mm ..
Pentru cele trei subansambluri ale strungului pot fi definite, in mod corespunzator,
rigiditatile partiale ale papu§ii fixe RPI, papu~ii mobile Rm $i caruciorului R,:
?
Rfr1 = F1lyPI [daN/mm] ; (3.28)

Rpm~ F11y,,,,. [daN/mm] ; (3.29)
.
..
. ... .'
~ · ;· :
;,.-.i.:.. .
.. .
., .. ~·.r·
.,. ' •> '':
·~,.,~f·
.....
' . '- r . ,•.
., •., '• ~. .
y
~-.:. ~ ••
: '•.' ..
RC= Fy/Y$C [daN/mm] , (3.30)
in care Yp1~ , Ypm ~i Ysc sunt deformatiile elastice ale celor trei subansabluri pe directia
avansului transversal.
A
In procesul prelucrarii unui semifabricat pe strung, subansamblurile acestuia

participa simultan la realizarea prelucrarii, Din acest considerent, in afara rigiditatilor
partiale, intereseaza si rigiditatile totale.
A .
In cazul strungurilor normale, rigiditatea totals se defineste matematic prin

raportul dintre componenta F). a fortei de aschiere si deplasarea relativa a varfului cutitului
fata de axa strungului, masurata pe directia avansului transversal . Rigiditatea totala are
valori diferite in functie de pozitia cutitului, respectiv a subansamblului carucior fata de
cele doua papusi. Rigiditatea totala la papusa fixa se calculeaza cu relajia
RT pf= Fy/(ypf + Ysc) [daN/m1n] (3.31)

iar la papusa mobila R T pm =Fl(y
y pm +y)sc [daN/mn1] (3.32)
• Pentru a determina rigidltarea totala la mijlocul unui arbore, in ipoteza prelucrarii

I.
unor arbori suficient de rigizi, se construieste schema de calcul din fig. 3 .11. Plecand de
la relatia cunoscuta
R = F,ly [daN/n1m] , (3 .33)
' I
se objine cedarea specifica (elasticitatea)
W= 1/R = y/F y [mm/daN] . (3.34)
Deformatiile partiale vor fi:

(r. fx.
2 -- -- l
•'
19
.
(3 .. 35) • .ts=
~ •
~
.
Axa reala a piesei rigide se va deplasa i11 planul

orizontal fata de varful cutitului, cu distanta Fig. 3.11
Yr; 112) = (Ypf + Yp111) I 2 + Ysc , (3 .36)

adica y·T(J/2) = (li.2) (Wpf Fy/2 + T¥pm Fy/2) + Wsc FY. (3.37)
Pe de alta parte Yr(l/2) = Wr(t/2) FY . (3 .38)
Din relatiile (3.37) ~i (3.38) rezulta cedarea sepecifica totala (elasticitatea totala)
la mijlocul arborelui
wT ( l /2) == wsc + ( 1 I 4) ( wpf + wpm ) ~ (3.39)
1 1 1 1 1
',
I
adica ---= --+ - --+-- • (3.40)
RT( 1/2)
Deci, cunoscandu-se rigiditajile partiale ale masinii-unelte, se poate determina,

cu relatia.... (3 .40) rigiditatea totala la rnijlocul arborelui prelucrat .
In cazul eel mai general t cand prelucrarea se face la o distanja Ix de papusa fixa
(fig. 3.12)., deplasarea axei piesei in raport cu varful cujitului se va face cu distanja
YpJ ~ (Ix/ I) (Ypm - Yp1), ca in fig. 3.13, adica
.
Yr(lx) = (Ix I l)Yp.?1 + Ypf (I - Ix) I l + Ysc . (3.41) r.
I
Lx
~
•
l
Fy 'l~ '
' .. •
~-
I>
• .
.
. ~
• • •
• • le
[~
t
:::
-
Fig. 3.12 Fig. 3.13 •..

•
j
Avand in vedere ca deformatiile partiale sunt:
Ypf = "« [(L - lx)ll]Fy; Ypm = wp11t (lxll)Fy; Ysc = wsc FY' (3 .42)
Rezulta cedarea specifica totals • I
WT(lx) = wplll (Ix I 1)2 + wpf [(I - lx) I 1]2 + wsc ' (3~43)
I 2
1 1 1 .T
2
1 I- Ix .
adica ---= --+ -- - + -- • (3.44)
RT(lx) Rsc Rpm / I
,..
Intr-un sistem tehnologic, asupra preciziei de prelucrare influenjeaza rigiditatea
tuturor elementelor cornponente. Astfel ca, din punct de vedere practic, intereseaza
rigiditatea totala a sistemului tehnologic, care se poate calcula cu relatia
1
--= ---+
1 1
------..+ --+
1 --+
1 --,
1 (3 .45)
.Rsr RsF RSc
RMU RDPSF RDPSc
' •
in care: Rsr este rigiditatea sistemului tehnologic; RMu - rigiditatea masinii-unelte; RDPSF -
rigiditatea dispozitivului de prindere a semifabricatului; RsF - rigiditatea sernifabricatului:
Rsc .. rigiditatea sculei aschietoare; RoPsc - rigiditatea dispozitivului de prindere a sculei
aschietoare.
Inversul rigiditatii - cedarea specifica (sau elasticitatea) se calculeaza cu relatia
1¥sr = WA{U + TVDPSF + WSF + r.vSc + U'DPSc (3.46)
si se mascara in rum/dabl sau µn1/.daN, conform relajiei de transforrnare
mm 1000 µ.,m
JV= 1 -- • {3.47)
R daN R daN I
.
Rigiditatea fiecarui element component si deci ~i a sistemului tehno1ogic in ansam-

blu poate fi determinata in conditii statice sau dinamice. Corespunzator acestor conditii de
deterrninare se definesc nojiunile de rigiditate staticii ~i rigiditate dinamic/i pentru elemen-
tele componente si pentru sisternul tehnologic in ansarnblu,
Determinarea rigiditatii statice presupune aplicarea unor forte echivalente celor
•
I
'
din procesul de aschiere, in stare statica, si masurarea deformajiilor respective. Valorile

rigiditatii statice nu sunt operante in calculele de precizia prelucrarii. Ele servesc insa
pentru aprecierea comparativa a diverselor elemente ale sistemului tehnologic (masina-
unealta, dispozitive, semifabricate, scule),
Determinarea rigiditajii dinamice se face in conditiile concrete de prelucrare, cu.
forjele §i deforrnatiile reale din timpul funcjionarii,
Rigiditatea masinilor-unelte se poate detemina pe cale analitica sau experimentala,
Calculul analitic se face folos.ind elemente ale rezistentei materialelor ~i teoriei
A '
elasucitatii. IQ. cazul pieselor cu forme regulate, arbori netezi sau in trepte etc., rezultatele
-.,cajculului analitic pot fi satisfacatoare. La piese cu forme mai complicate insa sl, in
special, la subansambluri de piese, in afara greurajilor de calcul, rezultatele obtinute pe
cale analitica nu mai safisfac. Explicajia consta in faptul ca, pe de o parte, rnetodele de
calcul, pana in prezent, nu sunt puse la punct, iar pe de alta parte lipsesc datele suficiente
privind deformajiile de contact si caracteristicile fizico-mecanice si de rezistenja ale
materialelor din care sunt fabricate piesele de masini.
Din aceste cauze, deterrninarile de rigiditate, in marea majoritate a cazurilor, se
fac pe cale experimental a.
3.5.2. Deterrninarea experimentala a rigiditatii statice

a strungurilor normale
Conditiile de determinare experimenrala a rigiditatii statice a strungurilor normale

sunt stabilite in jara noastra pr.in S'I'AS 6869-87. Etapele principale care trebuie parcurse
sunt urmaroarele:
A. Se solicita subansamblurile strungului normal la forte cu valori predeterminate
cu ajutorul unor dinamometre cu elemente elastice sau hidraulice.
'
' ,...._ . .
a c.
Fig. 3.14
t . A
'
Exemple de dinamometre elastice se prezinta in fig. 3.14. 111 fig. 3.14, a se
prezinta o forma lamelara (de potcoava) a elementului elastic, utilizata la forte relativ
mici, in fig. 3.14, b - o forma inelara, folosita la forte de incarcare medii iar i11 fig.
3 .14, c - o forma eliptica, folosita la forte de incarcarc relativ mari.
""
~·• In fig. 3.15 se prezinta schema de incarcare si modul de rnasurare a deformatiilor .
Cotele 11 , 12 , 13 si H stabilesc pozijiile relative ale subansamblurilor strungului normal in
vederea incarcarii. Pentru incarcare se introduc domuri cu diametre d in alezaje]e conice
¥ •
ale arborelui principal $i al pinolei papusii mobile. Incarcarea se realizeaza cu o forta

spajiala P, care da doua componente
,
PY ~i P, . Forta spatiala P este dispusa sub u11 unghi
de 60° fata de directia avansdlui transversal, astfel ca raportul fortelor PY I Pz = 0,5. Acest
raport corespunde conditiilor normale de lucru pe strungurile normale.
I
'
64. Tehnologia constructiilor de masini
. -
- Lz
IJ IJ 3
... '' .
-' 2
/ 1')) = - -
••
t- ~7
<, • r
'b
•
' .
• ~
•
• • -. • •
- •
• ~
/ ~-
•
••
"~.,.' •"
~+ --
::.
• " .,,
t .
' .
I( . . ..
-"
'J[doN}
. .
'
:/ 4
Fig. 3.16
H
StmifoMcof . ...
• B. Se mascara deforma-
tiile elastice ale subansamblurilor
papu~a fixa, carucior, papusa n10-
JJ/namo-
metru bila in raport cu batiul strungului.
in cadrul subansamblului carucior
se pot masura deformatiile partiale
ale dispozitivului de incarcare,
suportului portcutit, saniei supor-
------- . -· -- . -- tului, saniei transversale etc.
C. Se traseaza curbele de
Fig. 3.15 rigiditate (fig. 3 .. 16), care dau va-
riatia def ormatiilor elastice in
funcjie de variatia fortei de incarcare. y ·= f (Py). Se observa ca la descarcare se obtine o
deformatie remanenta y rein·
D. Se calculeaza rigiditajile partiale ~i total.e ale strungului. Calculele se fac cu
relajiile (3.
....
28) ... (3. 32) .
In STAS 6869/87 se precizeaza valoarea maxima a fortelor de incarcarc pentru
diverse marimi de strunguri. De asemenea, in functie de marimea strungului, se precizeaza
valorile rigiditajilor totale. De exemplu, pentru strungul normal SN400, forta totala de
incarcare este F = 560 daN, forja F>. ::: 280 daN, iar valorile rigidirajf statice totale p_re-
scrise la papusa fixa ~i la papusa mobila sunt: RTpf= 1810daN/mm, RrP''' = 1020 daN/1nm.
Valorile rigiditatii statice determinate trebuie sa fie rnai mari sau eel pujin egale ·cu cele
recomandate,
3.5.3. De·terminarea experimentala a rigiditatii dinamice

a strungurilor normale
Determinarea rigiditatii dinamice a strungurilor normale are la baza principiul

prelucrarii unui semifabricat cu adaos de prelucrare variabil. Acest principiu de
determinare a rigiditatii dinamice poate fi aplicat si pentru alte tipuri de masini-unelte. I
Semifabricatul utilizat trebuie sa aiba astfel de dimensiuni incat rigiditatea sa fie

foarte mare si, deci, deformatiile elastice ale semifabricatului in raport. cu deformatiile
elastice ale masinil-unette sa fie neglijabile.
Adaosul de prelucrae variabil se realizeaza printr-o prelucrare in trepte a
semifabricatului (fig. 3. l7. a) sau excentrica (fig. 3.18). -
•!
-.
I
'\
'\
,- - • l\ .
•
I I
•
'
...
... '
'ti
I . f
'
. . '() 't1 '~
..
~
J
I ~. l -Q. •
• •
-s
•
'
.
• •
I
•
f
t
f
)- I
•
'
....
I
jl '(J
a b
Fig. 3.17
.
Pentru a determina rigiditatea dinamica in diferite zone (papusa fixa, papusa
mobila, mijlocul ansamblului) se construieste u11 dispozitiv cu rigiditatea foarte mare, in cat
sa nu prezinte deformatii elastice (fig. 3 .19). Dispozitivul contine trei saibe plasate in
zonele in care se doreste sa se determine rigiditatea. Aceste saibe se pot monta centric, si,
in aceasta siruatie, se pregatesc treptele ca in fig. 3 .17, sau excentric ca i11 fig. 3 .18.
PF PM
.
. '
'
n
' . ' • • . --
.
-
~I
a. b
'
lI Fig. 3.18 Fig. 3.19
I
I
'I
'
'' Corespunzator variajiei adancimii de aschiere apar variatii ale fortelor dc aschiere AFY
'I'
'
si, in consecinja, variajii ale deformajiilor sistemului tehnologic il)'. Datorita acestui
'' ' t..enornen, dupa prelucrare, suprafata cilindrica rezultata nu va avea acclasi diametru,
l
Diametrul ei va fi variabil, corespunzator variajiei deforrnajiilor elastice ale sisternului

rehnologic i11 zonele cu adancimea de aschiere t1 , respectiv t2 . Suprafaja cilindrica rezulta
cu o treapta de la <ti d, la ¢ d2 (fig. 3 .17, b), corespunzatoare variajiei deformajiilor
I
elastice.
\
I
Rigiditatea totala a strungului va fi
RTA1U = AFY I ay [ daN/1n111] . (3 .48)
•
Cornponcnta fortei de aschiere F), se exprima in functie de cornponenta principalli
F~ cu rel a tia
~
I
' F )' = .iiwFz .
'
'
•
!l
I
I
._
..
Pentru anumite conditii de aschiere, componenta principala F, se poate calcula cu

relatia
Fz = cFz t s0'75 ' (3 .50)
in care: CFi este un coeficient care depinde de natura cuplului semifabricat-scula: ' t -
adancimea de aschiere, in mm; s - avansul, in mm/rot .
..
Deci Fy = A Fz = 'A C Fz t s o,75 (3 .51)
RTMU = aFY I a)'= [A CFz s0,75 (t2 - 11) ].! ()'2. - )'1) (3.52)
Daca se noteaza ( t2 - t1 )I (y 2 - J'1 ) == 6 , (3.53)
se objine R TMU ._ ~ c 0.75 (3.54)
- "'- Fz S . E '
unde e arata de care ori se reduc erorile de· forma ale semifabricarului i11 urma prelucrarii.
Marimile ilt §i iiy sunt masurabile pe semifabricat c11 ajutorul unui comparator sau
a altor instrumente cu valoarea diviziunii de 0, 001 min.
Rigiditatea dinamica se determina in condijii reale de lucru, in timpul procesului
de aschiere, deoarece in sistemul tehnologic apar solicirari, de regula, variabile, cu
"
caracter dinamic. In acest caz, compresiunile din elementele ~i imbinarile sistemului
tehnologic sunt mai mari decat in stare sratica.
Pentru caracterizarea comportarii sistemului tehnologic i11 stare de lucru se
introduce, in calcule, coeficicntul dinamic µ.,, care poate fi determinat experimental sau
analitic. Este un coeficient supraunitar.
Cedarea dinamica a masinii-unelte ~i cedarea statics a rnasinii-unelte sunt legate
prin relajia
w
. di11= · wsrJL · (3.5'5)
Deci, Rdtii = Rsr/µ.,, (3.56) . ,
adica rigiditatea dinamica a masinii-unelte este mai mica decat rigiditatea statica a acesteia.
3.5.4. Influenta rigiditatii maslnii-unelte asupra preciziei de prelucrare
Pentru a studia influenja rigiditajii rnasinii-unelte asupra preciziei de prelucrare

se calculeaza deformatia elastics i11 conditii de functionare a masinii-unelte:
J
}'di =FIR
II )' di 11 (}') [ 111111] • (3.57) ~
., <
Influenta directa a deformajiei Ydiiz asupra preciziei de prelucrare are loc

intotdeauna cand reglarea sistemului tehnologic i11 vederca prelucrarii se face static. Spre
l
j
exemplu, la prelucrarea unei suprafeje cilindrice exterioare (fig. 3. 20), daca reglarea s-a
facut static la diametrul d, SI ' Ill momentul angajarii cujitului in material, apare deformatia
t•
elastics )'diii , astfel ca diarnetrul rezultat este mai mare, d, din , datorita revenirilor elastice
in urrna sculei ~i a cedarii sculei:
dr d111. = d"r J'! + ')- J'. din · (3. • s·s)
A
: n cazul prelucrarilor interioare, fe110111e11ul este similar, numai ca defon-ruia

elastica a masinii-unelte influenjeaza i11 sensul rnicsorarii diametrului:
Dr d'·I fl = Dr J t - 2 Yd-111 . (3 .59)

'
i
''
i
't
'
\ Precizia de prelucrare
-·~------------~~~~~---~~~~~--~~~~~~--~~~~--~----- 67
'
~
t Rigiditatea masinii-unelte este dife-

,_I -
rita in puncte diferite de-a lungul axei
masinii. Pe de alta parte ~i fortele de aschiere I l
•• '""' - - - - ·--t---·-t----------
au marime varlabila. Rezulta ca deformatia
c ' elastica dinamica nu este constanta:
'?
•
'
}'dtii ¢ const . (3.60) -t---
"c...l
.......,...___. ,,..._,- . --
'•
Din aceasta cauza, erorile dimensio-
nale fiind variabile, vor aparea ~i erori de la
f orma geornetrica a supraf etelor prelucrate.
'
Ero area de f orma geometrics datorita
, variajiei rigiditatii masinii-unelte este \
.
)
I
81
I
= YJi1i m ax -· Yd;,, min
I
I ' (3 .61)
.
'
F FY
t adica Ef::: - y - . ' (3.62) Fig. 3.20
Rdi11 min Rditi max
sau El=: FY ( w,nox - wniilJ) . (3 .63)
.
__,,,
De exemplu, in cazul prelucrarii unui
- - - - -
-
---
t; ' • t::
arbore rigid pc un strung normal pot aparea ~ • •
~
• - ~
.g..:
(Iii
~(...
'"tl"-
diverse erori de forma geometrics in funcjie
- -- - ... - • -
- _....
----
de pozijiile relative ale subansarnblului caru- . . .
• cior f ata de papusile fix a §i mobila (fig .

3. 21). Diametrul piesei prelucrate va rezulta
mai mare in toate sectiunile datorita defor- Fig. 3.21
majiei elastice dinamice variabile:
dp 1 =d r st ·+ ?y·.
- l di 11
.
' dp2 = d, st+ 2y2 din ; dp3 = d, st+ 2y3 din • (3.64)
.
A
In general, piesele rezulta cu diametrul maxim la papusa mobila, deoarece acest

subansamblu are cedarile elastice mai mari decat papusa fixa.
3.5.5. Masuri tehnologice pentru reducerea erorilor datorate

def ormatiilor elastice ale masinil-unelte
Prima masura este aceea de. a asigura o rigiditate..... cat mai mare masinii-unelte, prin
actiuui la nivelul proiectarii, fabricarii si exploatarii .. In cadrul exploatarii, este posibila
imbunatajirea rigiditatii prin reglarea jocurilor functionale din lagare si ghidaje la valori
minime admise ~i prin lucrul cu console minime ale organelor de lucru ale masinii-unelte.
Astfel, trebuic sa se lucreze cu console minime la pinolele strungurilor, console minime
Ia masinile de frezat, rnasa cat mai aproape de batiu etc.
0 alta masura este determinarea marirnii deformajiei elastice dinamice a masinii-
unelte ~i corectarea reglarii. Aceasta poate fi determinata analitic cu relajiile prezentate
sau experimental. Corectarea reglarii prcsupune includcrea marirnii deformatiei elastice
in calculul cotei de reglare.
Cunoscand
. va]oarea rigiditatii rnasinii-unelte, se poa.e determina regimul de
aschiere necesar pentru ca marimea def orrnajiei elastice dinamice sa nu depaseasca o
•I
'
anumita valoare, spre exemplu o fractiune din toleranja piesei TP:

.Vdin S K · TP ; (3.65)
FY adm = Rdi11 )'dln = Rdi1i K Tp ' (3.66) .·.
dar FY adm = A CFz txFz SYFz [ daN] , (3.67)

deci txF: Sy,., S. Rdiii K TP I ('A CFz) . (3.6.8)
Pe baza relatiei (3. 68) se poate alege cuplul parametrilor t ~i s pentru a se putea
asigura precizia de prelucrare.
Viteza de aschiere trebuie sa nu aiba valori in domeniul critic de producere a
vibratiilor. Pentru ca o prelucrare .sa corespunda din punctul de vedere al preciziei trebuie
satisfacute relajiile:
eR,\IU < TP ; {3·.69)
ef.J.IU < Tjp '
(3. 70)
in care: eRMU este abaterea dimensionala datorita rigiditati! necorespunzaroare a masinii- •

..·::..
unelte; e1MU - abaterea de forma datorita influentei masinii-unelte; TP - toleranta ·,
!
dimensionala a piesei: TIP - toleranta la forma data a piesei.
3.5.6. Rigiditatea semifabricatului
Rigiditatea semifabricatutui se determina in ipoteza unor rigiditati ridicate ale

elementelor componente ale sistemului tehnologic. Adica, deformatiile elastice ,,. ale acestor
elemente sa fie neglijabiJe fata de deformajiile elastice ale semifabricatului. In acest sens,
pentru determinarea rigiditatii semifabricatelor se aleg, de exemplu, arbori lungi si subjiri
care sa aiba rigiditati scazute.
A
In practica lnsa piesele prezinta o varietate foarte mare de forme ~i dimensiuni,

ceea ce conduce la variajii foarte mari ale rigiditatilor. Aceste variatii ale rigiditatii
influenteaza cu o pondere foarte mare rigiditatea intregului sistem tehnologic, conform cu
relatia (3. 45):
1 1 1 1 1 1
-- = + + + + -~.- .
Rsr R1.1u RDPSF RsF RSc RDPSc
Sub acjiunea fortelor de aschiere, semifabricatul se deformeaza elastic. Valoarea

deformajiei elastice YsF este cu atat mai mare, cu cat rigiditarea sa este mai redusa: t
I
:
-J
RsF = FY I Ys» ·[ daN /rnm ] , (3. 71) '
adica YsF ;:; FY I R5F [ 1n111] . (3.72) j

t•
'
'.
'
i
j
'
3.5.7. Influenta rigiditatii semifabricatului asupra preciziei de prelucrare !'

'
j
Rigiditatea semifabricatului influenteaza precizia de prelucrare, i11 principal, sub li
';
aspectele preciziei dimensionale si de forma geometrics a suprafejelor. '
1'
i
•l
Precizia de preluerare 69
.
Pentru exemplificare se vor prezenta trei cazuri caracteristice de prelucrari a

arborilor pe strunguri: prelucrarea unui arbore intre varfuri: prelucrarea unui arbore prins
in universal ~i varf: prelucrarea unui arbore prins in consola.
~ .
••
In cazul prelucrarii unui arbore lung intre varfuri (fig. 3 .22, a), sub acjiunea
fortei rad.iale FY , arborele capata o sageata (deformatie elastics) Y;F. Aceasta deformajie
elastica este variabila (minima la extremitati ~i maxima la mijloc). In consecinta, in timpul .·
prelucrarii, cujitul va lndeparta de pe semifabricat un adaos de prelucrare variabil (tmax ·si

t min>. Dupa · prelucrare, arborele rezulta cu eroare de forma de· la cilindricitate in directie
longitudinala (forma de butoias), .ca in fig. 3.22, b.
L
- - ----- --
.
. •
.>-.~ •
n
•
, •
~· ~
-s,
•
•
• • •
. - •· • • . •
-
I
' ·~
II
'
''
Fig. 3.22
•
"
• A .
In cazul arborilor dublu sprijiniji, valoarea aproximativa a sagetii maxime este
y SF ~ FY 13 I ( 48 EI ) [ mm ] , {3. 73)
in care: FY este cornponenta radiala a fortei de aschiere, in daN; l - lungimea
semifabricatului, in mm; E - modulul de elasticitate al materialului semifabricatului,
daN/m1n,..2; I - momentul de inertie al semifabricatului, in mm". "
J
•• In acest caz rigiditatea semifabricatului va fi
RsF ; FY IYsF = 48£ I I 13 [ daN/mm]. (3.74)

Problema se pune similar in cazul prelucrarii unui arbore lung cu prindere intr-un
I dispozitiv universal si varf (fig. 3.23). Forma piesei rezultate dupa prelucrare este tot de·
butoias, dar cu o valoare a abaterii de forma mai mica:
.
I (3. 75)
i
~
In acest caz rigiditatea semifabricatului va fi
R,t:;F = F" I Ysr = 110 EI I 13 ( daN/mtn J. (3. 76)

,
I
1
70 Tehnologia construe/ii/or de ma1ini
-
I
- -- .___ -
'b -- . '4.+--~ . - .
.+---....C::::-:· .--+-·
"& n ~·--·...-
"1
----..._;...~
- -
--.--.;---
cc1\ -
Fig.·3.23
La prelucrarea unui arbore cu prindere intr-un dispozitiv universal in consola (fig.

3.24, a), sub acjiunea fortei radiale FY , semifabricatul cap~ta sageata )1sF . Ca urmare, '.
adancimea de aschiere variaza intre valorile tmin si tmax . In urma prelucrarii arborele •
rezulta cu eroare de la cilindricitate (fig .. 3.24, b).
Valoarea aprox imativa a sagejii maxime se poate calcula cu relajia
F 13
Yst = [mmJ , (3. 77)
3~1
iar rigiditatea semifabricatului la inceputul prelucrarii este
- Fy ---- 3EI
RSF- ( daN/mm] . (3. 78)
y SF 1 3
Din toate exemplele prezentate se observa c·a deformajiile elastice ale

semifabricatului determina erori dimensionale §i erori de la forma geometrica. Erorile •
...
dimensionale se manifesta prin marirea diametrului rezultat prin prelucrare. Aceste erori
'
'
,
I'
.
dimensionale, variabile in lungul generatoarei semifabricatului, conduc la erorile de forma
semnalate.
l ••
,
'
- -- -- 1
~
r •
~
.s
.... '
• • • •
•·
• • .._f:
.
•,
t t
-- - -
I
- •
)(
~
st
~E
Q
-
• • • • • , •
I
.
' .
."
'
b ..
'
"
'
Fig .. 3.24
t
!I '
i.
I
•
•
3.5.8. Masur! tehnologice pentru reducerea Influentei

def ormatlilor elastice ale semif abricatului asupra
preciziei de prelucrare
Atunci cand rigiditatea semifabricatului este redusa se impune rigidizarea acestuia

prin reazeme suplimentare, de constructie adecvata, Astfel de reazeme suplimentare se
utilizeaza pe strunguri (linete fixe si mobile etc .. ), pe masini de frezat, de gaurit (reazeme
•
cu autoasezare, cu asezare ulterioara etc.) .
A
In fig. 3. 25 se prezinta un exemplu de utilizare a unui reazem suplimentar pentru

rigidizarea piesei in vederea prelucrarii alezajului A si a fetelor frontale F. Dupa ce piesa
se asaza pe corpul 4 ~i se strange cu forja S, arcul 3 asigura contactul prismei 1 cu
A
suprafata cilindrica a piesei. In aceasta pozitie se blocheaza cu surubul 2 ~i se strange cu

forta S1 pentru marirea rigiditajii piesei.
O alta masura tehnologica este aceea de a face reglarea la cota tinand seama de
marimea deformatiilor elastice. Luarea in considerate a marimii deformatiilor elastice se
face similar deformajiilor elastice ale masinii-unelte.
Atat pentru micsorarea erorilor dimensionale, cat ~i a celor de forma se impune
determinarea parametrilor regimului de aschiere, in special a adancimii de aschiere, astfel
ca forta de aschiere sa aiba valori admise de rigiditatea semifabricatului. Elementul
operant in aceasta situatie este adancimea de aschiere t, deoarece avansul are o influenja
mai redusa asupra fortei de aschiere ~i este impus de multe ori din considerente de
rugozitate ~i rezistenja a. mecanismului de avansuri .
.F S1
2 •
••
•
•
Fig. 3.. 25
Din punct de vedere tehnologic intereseaza determinarea conditiilor de lucru astfel

incat deformatia elastica sa nu depaseasca o valoare admisibila y adm: Valoarea deformajiei
elastice y adm poate fi egala cu o fractiune din toleranja dimensionala sau toleranta la forma
,. geometrica impusa:
•
Yadni S KTP ; Yadm S KTfp (3.79)

Dar, FY adm =· RSF Ysf adm ' . ( 3.80)
adica '"'-\ cFz t X1-·

: S
YF;2
= R SF y sf adm ; (3 .81)
t X Fz S Y1-:. S RSF K Tp ·/ ( A CFz ) .. (3.82) .......
•
-·
j
.. 72 Tehnologia constructiilor de masini
Daca se tine seama si de valorile rigiditajilor calculate anterior in diferite zone ale
prelucrarii semifabricatului, relajia (3. 82) devine:
- pentru semifabricate prinse intre varfuri,
lxFz SYFz· S 48 E [ K r, / {A CFz [ 3); (3.83)

- pentru semifabricate prinse in universal ~i varf',
(3 .. 84)
- pentru semifabricate prinse in consola,
(3.85)
3.S.9. Rigiditatea sculei §i a dispozitivului de prindere a sculei
Sculele aschietoare si dispozitivele de prindere aferente sunt elemente care in

sistemul tehnologic se schimba frecvent, corespunzator diverselor necesitati tehnologice.
Schimbarea sculelor aschietoare ~i a dispozitivelor de prindere aferente conduce la
modificarea rigiditatii sistemului tehnologic in ansamblu, potrivit relajiei (3 .45).
Sub acjiunea fortelor de aschiere sculele si, uneori, ~i dispozitivele aferente capata
deformatii elasrice mari. Deformatiile elastice sunt cu atat mai mari, cu cat rigiditatile
sculelor ~i ale dispozitivelor de prindere sunt mai reduse. Cazurile caracteristice s.mt cele
ale prelucrarilor interioare la care rigiditatile sculelor ~i ale dispozitivelor de prindere
aferente sunt mai scazute.
Rigiditatea sculei este
RSc =FY IYsc (daN/mm], (3.86)
unde y sc este deformatia elastics a sculei,
3.5.10. Influenta rigid·itatii sculei §i a dispozitivului de prindere

a sculei asupra preciziei de prelucrare
La prelucrarea suprafejelor cilindrice interioare pe strunguri cu cujite de interior

(fig. 3.26), in momentul angajarii in materialul semifabricatului, cutitul capata o
deformatie elastics y sc: Aceasta deformatie este aproximativ cons tan ta pe toata Iungimea
alezajului prelucrat, in ipotezele lungimii constante in consola a sculei lsc si a constantei
regimului de aschiere.
Daca se considers cujitul ca o hara incastrata, deformatia elastics se poate calcula
aproximativ cu relatia
•
Ysc =FYI; /(3EI) [mm], (3.87)

in care sernnificatia parametrilor este Ia fel ca in relatia (3. 73).
A
In consecinta apare o eroare dimensionala datorita deformatiilor elastice ale sculei
(3.88)
~·
. \'
'
\
lS( «canst
.
•'
u
·~4it
Fig. 3.26
care face sa se objina in final diametrul D2 in loc de D1:
D2 = D1 - 2ysc . (3.89)
A
In cazul prelucrarii alezajelor cu bare portcutit, de exemplu pe masini de alezat,

unde dispozitivul de prindere a barei sau pinola au o lungime variabila in timpul
prelucrarii, va aparea ~i o eroare de forrna ca in fig. 3 .27. Deoarece Iungimea In consola
"
a dispozitivului de prindere a sculei este variabila, eroarea dimensionala este variabila. In
consecinta alezajul rezulta atat cu erori dimensionale cat ~i de forma e1.
-- , -~- - ..C:l -- ------- . n -. -- --

. -- . -~.
"Q T--r---------!~-----...,....,~..,._..__.,~I
I
• -
Fig. 3.27
Eroarea dimensionala la diametrul initial Di , datorita deformatiilor elastice, se

poate calcula aproximativ cu relajia
[mm]. (3.90)
Analog se calculeaza eroarea dimensionala al diametrul final D1:

3,
2Fylmax
[mm] . {3. 91)
3£/
•
Eroarea de forma de la cilindricitate va fl data de semidiferenja celor doua erori
dimensionale:
(3.92)
.-;. ..
•
•••
J
74 Tehnologla construetiilor de· masini
3.5.11. Masur! tehnologice pentru reducerea erorilor datorate

.r def ormatiilor elastice ale sculei §i ale dlspozltivului
~· ·---= -- · · de prlndere ·-a .sculef -~ - ·-· - -
A tunci cand se cunosc marimile deformatiilor elastice se poate corecta corespunza-

tor reglarea sistemului tehnologic. Pe aceasta cale pot fl compensate erorile dimensionale.
"'
In situatiile in care este posibil se impune rezemarea suplimentara a sculei sau a
•
dispozitivului de prindere a sculei. Reazemele suplimentare pentru scule ~i dispozitivele
aferente au constructie specifica si se utilizeaza curent pe strunguri revolver, strunguri
normale, masini de alezat (prin bucse de conducere), masini de gaurit (prin bucse de
ghidare) etc .
.Din analiza relatiilor prezentate se deduce ca deformajiile elastice minime se objin
prin lucrul cu lungimi minime in consola, scule ~i dispozitive cu momente de inertie cat
mai mari, rara a depasi anumite limite ale consumului de materiale.
Atunci cand masurile de natura constructiva s-au epuizat, se impune alegerea unor
parametri ai regimului de aschiere care sa realizeze fortele de aschiere admisibile, pentru
a nu depasi valoarea admisa a deformatiei elastice a sculei sau a dispozitivului de prindere
aferent:
Yatbn S KTP ' (3.93)
dar FY adm = RSc Ysc adm ., (3.94)
adica A CFz txFz SYF: < R
- Sc
K Tp ·
(3.95)
Daca se tine seama ~i de valoarea rigiditatii unei scule care lucreaza in consola,
se obtine
(3.96)
3.6. Deformatiile termice ale sistemului tehnologic
3.6.1. Deformatiile termice ale masinilor-unelte

~ .
In timpul functionarii, organele ~i subansamblele rnasinii-unelte se incalzesc,

A
capatand deforrnajii termice. Incalzirea este efectul unor cauze multiple, dintre care cele
mai importante sunt: frecarile produse in angrenaje, lagare sau alte elemente in miscare,
caldura transmisa de motoarele electrice de actionare, caldura degajata in procesul de
aschiere ~i transmisa direct masinii sau transportata prin intermediul lichidului de racire,
surse exterioare de caldura etc.
A •
Incalzirea diferitelor organe ~i subansamble se produce neuniform, conducand la

modificarea pozijiei relative ale unora in raport cu celelalte. Chiar in cadrul aceluiasi
element sau subansamblu pot exista diferente de temperatura, Fentru majoritatea tipurilor
de masini-unelte, diferenja de temperatura in diferite puncte ale batiului poate atinge mai
multe grade. Din aceasta cauza, deforrnatia termica a batiului este neuniforma, avand ca
efect modificarea amplasarii corecte a subansamlelor montate pe el. Adaugand la aceasta '
deformatia proprie a fiecarui subansamblu, rezulta schimbari importante ale pozijiei
reciproce ale diferitelor elemente ale masinii-unelte, cu consecinje negative asupra
preciziei ....de prelucrare .
In cazul masinilor-unelte cu axa de rotajie a arborelui
principal orizontala (strunguri, masini de rectificat etc.),
influenja semnificativa asupra preciziei de prelucrare o are
deforrnatia termica a papusii fixe (fig. 3.28). Ca urmare a
incalzirii, aceasta prezinta deforrnajii termice, atat in plan L
orizontal, cat ~i in plan vertical. Ef ectul direct al aces tor
def ormatii este modificarea pozijiei relative corecte dintre scula
si piesa. In ipoteza ca papusa fixa se poate dilata liber, la
A
temperatura de echilibru termic, deformatiile pe cele doua

direcjii y si z. raportate la axa arborelui principal (fig. 3.28), se
pot detremina cu relajiile:
(3.97) Fig. 3.28
(3.98)
in care: o1 reprezintatemperatura finala (la echilibru termic); (Ji - temperatura inijiala (a

mediului ambiant); a ... coeficient de dilatare liniara.
Trebuie facuta precizarea c·a relatiile (3. 97) si (3. 98) nu au o verificare practica
satisfacatoare .. Deforrnatiile masurate practic au valori .mai mici, datorita faptului ca ·
dilatarile se produc pe toate direcjiile, existand unele cornpensari care depind de distributia
campului de· temperaturi in intreaga masa a papusii fixe. Dilatarea in plan orizontal tl.ly nu
se poate realiza liber , fiind impiedicata prin insusi modul de fixare a papusii pe batiu: pe
ghidaje profilate, prin suruburi ~i stifturi etc. Dilatarea pe verticala Alz putandu-se realiza
liber, are valori mult mai mari. Desi deformatia pe direcjia y este mai mica, efectul ei
asupra preciziei de prelucrare este mult mai mare decat al deformatiei pe directia z.
Influenja mai puternica a deformajiei illy se explica prin faptul ca aceasta are loc chiar pe
directia de realizare a dimensiunii, transrnitandu-se integral pieselor prelucrate. Starea de
I
echilibru termic se atinge dupa cateva ore de functionare.
"
In cazul rnasinilor-unelte
-
r
cu axa de rotatie a arborelui

I
/
...---
•
-[ ' p.ol.
-
......
principal verticala, capata impor- I .

tanja deosebita deformatiilc ter-
•
mice ale arborelui principal in
• J-t..=o:.=f:;;}
direcjia orizontala, precum si acele • • •
deformajii care provoaca abateri

• •
de la perpendicularitatea arborelui
pe suprafaja de. lucru a mesei.
Deformatiile mentionate conduc la Fig. 3.29
efecte negative, cu deosebire la
masinile de inalta precizie, ca, de ·exen1plu, masinile de gaurit ~i alezat in coordonate.
Metodele teoretice realizate in scopul studierii deformatiilor termice ale masinilor-
unelte pe cale analitica nu conduc inca la rezultate satisfacatoare, Din aceasta cauza rezcl . .
tate mai exacte se objin prin cercetari experimentale, Un exemp1u in acest sens este pre-
zentat in fig. 3.29, in legatura cu studiul deformajiilor termice ale unei masini de frezat
verticale datorate surselor interne de caldura. Pentru realizarea ,.. acestor surse au fost uti-
•
lizate circuite de ulei lncalzit, amplasate conform fig. 3.29, a. Prin masurarea deplasarilor
provocate de dilatarile termice (fig. 3.29, b) au putut fi puse in evidenja modificari ale
pozitiilor ·relative ale diferitelor organe si subansamble. Se poate observa ca valorile cele mai
rnari ale modificarilor de pozijie au loc intre arborele principal ~i suprafata de lucru a rnesei.
D lo Deformatiile termice au efecte negative asupra
fl L v preciziei. Valoarea deformajiilor termice ale arborelui
[pm} principal este dependenta de regimul de funcjionare -
_ _ _ __ Alo in gol sau sarcina, Plecand din repaus, deformajiile
30
l termice cresc in timp pana la o valoare care se
20 j
, A/.v stabilizeaza.
1 Spre exemplu, pentru un strung de· precizie
0 I 2 4 6 7iny.i/.Ot:r:} 200 x 350 mm , variatia def ormatiilor term ice ale
a arborelui principal in direcjie orizontala Al0 ( Oy) ~i
verticals a Iv (Oz) este prezentata in fig. 3. 30, a.
" . Deforrnatiile termice au fast masurate la o distanta de
In so,-c1no-
140 --------- 250 mm faja de lagarul din faJa.
I "
/OO _ .;..~-~-In_ ..... ·_ol_ Stabilizarea deformatiilor termice s-a produs
I dupa 4 ore de funcjionare in gol. Se observa ca racirea
J
I
I
I
este mult mai lenta decat incalzirea vrac < vine· Vale-
t I
rile maxime ale deformatiilor au fost de 30µm pe
0 I 2 3
Tlmf'[orr} orizontala si de 10 µm pe verticala.
b Pentru o masina de frezat verticala, variajia
tJ I
deformatiilor arborelui principal in direcjie perpendi-
[f1.rr7} 1
culara pe masa masinii este prezentata in fig . 3 .30, b,
/j l2 Deforrnatiile termice s-au stabilizat dupa circa 2 ore de
n2 >n,
611 n, functionare in gol sau dupa 0 ora de functionare in
I . ...,
I
I
I
sarcma.
0
Dupa cum era de asteptat, deforrnajiile termice
Tin1p [ore-}
, sunt mai mari la functionarea in sarcina. De asemenea,
se observa ca variatia deformatiilor termice este mai
Fig. 3.30 rapida la functinarea in sarcina ~~ mai lenta la functio
narea in gol.
Cu cat turatia de functionare est.e mai mare, cu atat deformatiile termice sunt mai
rnari (fig. 3.30, c). Timpul de stabilizare a deformajiilor termice este 111ai mic atunci cand
masina-unelata functioneaza la o turatie mai mare.
3.6.2. Influenta deformatiilor termice ale masinilor-unelte

Deformatiile termice ale masinii-unelte influenjeaza, in principal, precizia

dimensionala ~i de pozitie a suprafetelor prelucrate. Intereseaza aceasta influenta mai ales
la prelucrarile de finisare.
Spre exernlu, in cazul prelucrarilor pe strunguri de precizie reglate la cota, scula
Sc se regleaza pentru realizarca diametrului d, (fig. 3.31). La aparitia deformatiei termice
in direcjie orizontala ( Oy) a arborelui principal, din 01 in 02 , va rezulta prin prelucrare
diametrul d2•
, ~,
'
St
•
Sc 0
I
Fig. 3 . 31 Fig. 3.32
Eroarea dimensionala ca-re apare va fi

(3 .99)
•
In cazul prelucrarilor pe masini de frezat reg late la cota f enomenul se petrece similar.
Daca freza este reglata initial la cota 11 (fig. 3.32), la aparitia deformatiei terrnice 111 a
arborelui principal apare o eroare dimensionala
(3.100)
A .
In cazul rnasinilor-unelte de alezat si frezat orizontale, deformatiile termice ale

arborelui principal pe cele doua directii perpendiculare pe axa sa conduc la abateri de
pozitie a alezajului prelucrat (fig. 3.33). Astfel, daca masina-unealta de alezat a fost
reglata la cota 11 , in momentul aparitiei deformatiei Jil, alezajul de diametru D nu se mai
realizeaza la distanta l 1 , ci la 12 • Eroarea de pozijie a alezajului este egala cu marimea
· deforrnatiei termice a masinii-unelte dupa directia de masurare a cotei respective:
(3 .101)
---
. ()
-s;
~I -------- <1
- ! . . .___ .~ . --- . =r+rt . _..._ . --'---'-
-r-. . --. - . I
...---II'-. -~ -- --1--- • -....;-: . • -- --'-
; i~j ------
..__'-"" ...~-. - - . . s,
I
• .___ -
N
'-.)
Fig. 3.33
3.6.3. Masuri tehnologice pentru reducerea.erorilor de prelucrare

datorate deformatiilor termice ale masinii-unelte
Primele masuri sunt cele legate de proiectare, Carcass cutiei de viteze trebuie sa
aiba o asemenea forma si dimensiuni incat sa se creeze condijiile pentru incalzirea
uniforma a acesteia. Trebuie proiectat corespunzator sistemul de lagaruire, ca pozijie in
carcass si asigurare a jocului functional, cu posibilitate de re glare in timp. Angrenajele
trebuie proiectate corect, sa aiba o functionare linistita ~i in acelasi timp sa aiba jocuri
corespunzatoare. Proiectarea instalatiei de ungere ~i de racire trebuie racuta astfel ca uleiul
sa asigure un nivel optim in carcass ~i o presiune corespunzatoare cand este trimis in
locurile de ungere. Motorul trebuie sa fie plasat in afara batiului ~i sa se aleaga un numar
""
optim al curelelor de transmitere a miscarii. In carcasa papusii fixe trebuie sa fie un numar
minim de angrenaje care sa raspunda scopului impus. La masinile-unelte de precizie pot
fi prevazute in anumite locuri si dispozitive de compensare a deformatiilor.
Din diagrameJe prezentate se observa ca variajiile mari se produc in prima parte
a functionarii, perioada in care se transmit cele mai mari erori de .prelucrare. Pentru
reducerea lor , lucratorii, la inceputul schimbului, pomesc masina-unealta in gol, la o
turatie nu prea mare si apoi pregatesc inceputul schimbului: pregatirea sculelor, eventual
ascujirea anumitor scule in funcjie de lucrarea ce urmeaza a fi efectuata, pregatirea lotului
de semifabricate, verificarea ghidajelor daca au fast unse in schimbul anterior ~i daca
• A
nivelul uleiului este eel corespunzator in carcasa papusii fixe etc. In acest timp de
pregatire, dilatatiile elementelor masinii se apropie cu o amrmita valoare de zona de
stabilizare, perioada in care erorile de prelucrare sunt reduse foarte rnult. Se recornanda
ca la inceputul zonei de stabilizare sa se faca reglarea finala a sculei la cota, tinandu-se
cont de deformajiile termice la stabilirea cotei de re glare.
Pentru masinile-unelte de precizie, cum sunt masinile de gaurit in coordonate, de
rectificat planetar, este necesara funcjionarea in camere termostatate, in care sa se mentina •
o temperatura constanta de 20° C.

Pentru ca precizia de pelucrare sa nu fie compromisa trebuie ca deformajia
termica iiiMl:l sa respecte relatia
ill MU :5 K Tp , (3.102)
in care coeficientul K < 1 si TP - toleranja piesei.
3.6.4. Deformatiile termice ale sculei aschietoare
Cantitatea de caldura dezvoltata in procesul de aschiere se poate calcula cu relatia
[JJ ' (3.103)
in care: Q este cantitatea de caldura, in J; Fz - componenta principala a fortei de aschiere,

in N; v - viteza de aschiere, in m/min; Tb - timpul de baza, in min.
Cantitatea de caldura dezvoltata in procesul de aschiere se repartizeaza intre
aschie, semifabricat, scula, mediul inconjurator. Caldura difuzata in scula si semifabricat
determina aparitia unor deformatii termice ale acestora, cu influenja directa asupra precizi-
ei dimensionale a pieselor prelucrate. Repartizarea cantitajii de caldura intre aschie ~i scula
este diferita in funcjie de procedeul de prelucrare ~i condijiile in care are loc aschierea,
Precida 4« prelucrar« 79.
Spre exemplucla strunjirea cu viteza v = 100 m/min, aschia preia circa 75%, semifabrica-
tul circa 20 % , iar scula 4 - 4 ,5 % din cantitatea de caldura .. La gaurire, aschia preia circa
25 % , semifabricatul circa 54 % , iar scula circa 20 % din cantitatea de caldura degajata In
timpul aschiertt.
Desi cantitatea e caldura care se
re~artizeaza in scula, in procen~e es!e mai t:Jl
mica, temperatura creste uneon mat mult [::,}
datorita faptului ca masa sculei este mai so
mica decat masa semifabricatului: , Plocv!O otrKJ!l1'b1!0
•
I
at= Qsc /(nic) I" C.] ' (3 .104)
unde: at este variatia de temperatura a
- JO 'I
· -- - - ~-....., Cul-it monob/oc
sculei, in °C; Qsc - cantitatea de caldura .20 I ·
repartizata in scula, in J; m - masa sculei, I
JO . t
kg; c - caldura specific! a sculei, in J/kg °C. I
Datoriti variatiei de.temperatura Jl.t,
apare deformatia termica a sculei Ilise' care limp £min) ·
mareste sau scade diametrul piesei prelu-
crate: Fig. 3.34
lllsc = I a At , (3.105)
in care: l este lungimea in consola a sculei, in mm; a - coeficientul de dilatare liniara, in
grd - i ; ll.t .. variatia de temperatura a cutitului, in grd.
Aceasta relajie nu este valabila pentru sculele cu placute amovibile. Experimental
s-a constatat ca deforrnajia termica a cutitului de strung cu placuta amovibila este mai mare
decat cea a cutitului monobloc (fig. 3.34). Deforrnajia termica mai mare in cazul
placutelor amovibile se poate explica · prin aceea ca aceeasi cantitate de caldura difuzeaza
intr-o masa mai mica - masa placujei amovibile - transmiterea caldurii de la aceasta la
restul sculei facandu-se mai greu, dupa alte legi decat la o scula monobloc.
'
I I·
-- I I
t r .
I
I I _.L ~ - - - -
I t r
Ai _.·
Fig. 3.35 Fig. 3.36
'
Deformajia termica a sculei, in general, se poate scrie ca o functie de mai multe

elemente: ' ,
(3·.106)
. Deformatia termica a sculei creste o data cu cresterea parametrilor t, s, va, o., a.1. .
(fig. 3 .. 35) ~i scade cu cresterea ariei sectiunii elementelor componente A; ~i a lungimii L;
a aces tora (fig. 3. 36).
3.6.5. Influenta deformatlel termice a sculei asupra

Deforrnatia termica a sculei influenjeaza precizia dimensionala ~i de f orma a

suprafejelor prelucrate. Astfel, in cazul prelucrarii unui arbore lung prin strunjire (fig.
3.37), datorita alungirii sculei Alsc , piesa va rezulta cu un diametru d2 mai mic decat dia-
metrul d 1 la care s-a reglat scula:
(3.107)
Dupa atingerea echilibrului termic, alungirea cujirului inceteaza ~i diametrul

rezultat ramane constant.
n
-· -·-+-
.• ~
'
"
•
Fig. 3.37
3.6.6. Masur! tehnologice pentru reducerea erorilor de prelucrare

datorate def ormatillor termice ale sculei aschletoare
Cel mai eficient mijloc de reducere a deformatiilor termice ale sculelor este
reducerea cantitajii de caldura din scula prin racire continua cu debit cat rnai mare de
lichid de racire. •
Daca se cunosc deformatiile termice ale sculei lllsc , se pot lua in calcul la
stabilirea cotei de reglare a sculei, La prelucrarea suprafetelor simetrice (la arbori,
alezaje), eroarea dimensionala datorita deformajiei termice a cujitului este egala cu dublul
def ormajiei termice a sculei:
s» ;: 2 · flfsc • (3.108)
La prelucrarea suprafetelor asimetrice, SD =- filsc . (3 .109)
Se irnpune, in ambele situatii, respectarea conditiei
enSKTP, (K<l). (3~110)
3.6. 7. Deformatlile termice ale semifabricatului
Partea din caldura degajata in timpul lucrului ~i difuzata in sernifabricat conduce·

la modificarea temperaturii acestuia fata de temperatura initiala ~i deci la deforrnatii
termice.
Pentru semifabricate prismatice dilatatia termica se calculeaza cu relajia
AlsF = I a At , {3 .111)
iar pentru semifabricate cilindrice intereseaza
ild = d a ~t , (.3.112)
in care semnificajia parametrilor este aceeasi ca in subcapitolele anterioare.
Deformatia termica a semifabricatului este influenjata de mai multi factori, de
aceea se exprima ca o funcjie de mai multi pararnetri:
(3.113)
in care: t, s ~i v0 sunt parametrii regimului de aschiere; m - masa semifabricatului; a -
coeficientul de dilatare liniara; a, - rezistenja la rupere a materialului semifabricatului.
Teoretic ~i experimental s-a demonstrat ca deformatia terrnica a semifabricatului
scade cu cresterea vitezei de aschiere v0 , a avansului s ~i a masei semifabricatului.
De fapt, viteza de aschiere ~i avansul au actluni contradictorii asupra deformajiei
termice a semifabricatului.
Daca se pleaca de la relatia caldurii totale
(3 .114)
se observa ca, cu cat parametrii s ~i v sunt mai mari, cantitatea de caldura totala este mai
. A •
mare. In acelasi timp insa se modifica ~i procentul de caldura ce intra in sernifabricat si

anume acesta scade o data cu cresterea avansului ~i a. vitezei de aschiere. La prelucrarea
unei treceri de lungime I , cand se lucreaza cu avans mai mare ~i viteza mai mare, timpul
de prelu.crare este cu mult redus, de aceea, in final, dilatatia termica a semifabricatului
scade o data cu cresterea avansului -~i a vitezei de aschiere (fig. 3 .38) si creste o data cu
cresterea adancimii de aschiere, conform cu relatia(3 .114).
3.6.8. Influenta deformatiei termice a semifabricatului asupra

Def ormatia termica a sernifabricatului influenjeaza in special precizia dimensionala

a suprafetelor prelucrate. Aceasta influenja se rnanifesta cu prioritate la semifabricate cu
masa mica ~i la prelucrarile de finisare.
La prelucrarile prin frezare ~i rectificare plana apare o repartizare neuniforma a
caldurii in secjiunea transversala a semifabricatului, Efectul acestei repartizari neuniforme
consta in aparitia unor erori dimensionale variabile, ce conduc la erori de forrna.
0 semnificativa influenta a deformajiei termice a semifabricatului asupra preciziei
,_..
de prelucrare se constata in cazul prelucrarilor de finisare care succed imediat degrosarea,
in cadrul aceleiasi operatii, Spre exemplu, daca se executa prelucrarea de degrosare a unei
bucse cu adancimea de degrosare td la diametrul de degrosare dd (fig. 3.39, a), dupa
prelucrare, bucsa prezinta deformajia Ad. Deformatia termica a bucsei face ca diametrul
ei dupa prelucrare sa nu fie dd , ci dd + Ad (fig. 3.39, b). Daca imediat dupa prelucrarea
de degrosare urmeaza prelucrarea de finisare, in vederea realizarii diametrului final?
82 Tehnologia co.nstru.cJiilor de ma1ini
adancimea de aschiere reala pentru finisare va fl

t1r = t1, + !ld I 2 , (3.115)
unde t1, este adancimea de aschiere teroretica.
:'b
"t) (t
n "a n 0
.. "$.
• - • • • •
•. •
.
J't
Va .s.m a b c
j
Fig. 3.38 Fig. 3.39
Dupa racirea piesei finisate, aceasta · va suferi o contractie, asa incat diametrul
real, dupa finisare, la temperatura mediului ambiant va fi dfr (fig. 3.3.9, c), mai mic decat
diametrul teoretic d1, :
(3.1.16) .<
Eroarea dimensionala datorita deformatiei termice a semifabricatului este

(3.117)
••
Sunt situatii in care valoarea deformajiei termice care apare in urma degrosarii
depaseste valoarea tolerantei la finisare §i chiar la degrosare.
3.6.9. Masuri pentru reducerea erorller de prelucrare datorate

·· defermatlilor termice ale semif abricatului
Pentru reducerea erorilor de prelucrare datorate deformatiei termice ale ...

semifabricatului se recomanda racirea continua cu debit mare de lichid de racire. In ·
cazurile mai importante se impune calculul valorii deformajiei termice a semifabricatului
§i luarea acesteia in considerare la stabilirea cotei de reglare.
Corectia se realizeaza cu plus sau minus, in functie de sensul de influenja a·
deformatiei termice asupra preciziei de prelucrare:
•
cR,.r:;: CR,t :± Ad.

· Atunci cand este posibil se recornanda separarea prelucrarilor de .
degrosare
... ~i
finisare in operajii distincte, mai ales cand se lucreaza cu loturi de semifabricate . In acest
caz, influenja deformajiei termice la prelucrarile de degrosare ale semifabricatului este
eliminata ....
In timpul prelucrarii, in sistemul rehnologic a par def orrnatii term ice si ale
dispozitivelor de prindere a semifabricatelor §i. sculelor. Acestea, In general, sunt mici ~i
pot fi neglijate din punctul de vedere al influenjei a supra preciziei de prelucrare .
•
l
3. 7. Uzura elementelor sistemului tehnologic
Elementele sistemului tehnologic - masina-unealta, dispozitivul de prindere a se-

mifabricatului, dispozitivul de prindere a sculei aschietoare, scula aschietoare - se uzeaza
in timp datorita contactelor realizate in timpul prelucrarilor. Acelasi lucru se intampla si
cu mijloacele de masurare. Efec·tul uzarii este pierderea preciziei geometrice inijiale.
3.7.1. Uzura masinii-unelte, influenta acesteia asupra preciziei

de prelucrare §i masuri de reducere a erorilor
U zarea diferitelor elemente componente ale masinii-unelte face sa scada sensibil

precizia prevazuta in condijiile de recepjie a masinii respective. Dupa o anumita perioada
de funcjionare apar uzuri in special la suprafetele de ghidare, in lagare, angrenaj.e $i sani! .
.;,i. .
[
>
., In fig, 3 .40 se prezinta influenja
uzurii ghidajelor asupra preciziei de ~
prelucrare in cazul unei strunjiri. Se ob-
.... ...,
serva ca, •
. I
\.. _
tga=
M
2H ~
. u,
B = M=-2Uz B.
H
(3 .118)
I
I
Pentru H 1 I
··- =- =:> M =U. I
B 2 z
~.._.~-=--:::t:'"-:::---------
~T ,, " -
Se o bserva deci ca, in cazul uzarii ......... ...,
' 8 I
ghidajului din fata, eroarea de prelucrare l
• •
ild este aproximativ egala cu valoarea
intreaga ....a uzurii, Fig. 3.40
In cazul in care uzarea s-a manifestat pe ambele ghidaje (fata ~i spate), influenta
acesteia asupra preciziei de prelucrare se prezinta ca in fig. 3.41. In"' triunghiul BCD se
scrie teorema inaltimii:
1
·- .
.
AC2 =AB ·AD= (f:1d/2)(de1- f:id/2). (3~119)

Deci Uz2 ::=: def ( lld I 2)- Ad 2/ 4.
2
Neglijand lld I 4, rezulta il.d =· 2 Uz2 I def . (3., 120)
.
.. De exemplu, pentru U, ~0,2 mm §i def= 100 mm, rezulta ild; 8 · 10-4 mm < 1 µ.m .
...
0 A ·B
"-'- __ ___.. D
B,
B -
Fig. 3.41
-
·-
De aici se trage concluzia ca eroarea de pre·lucrare este cu mult mai mica decat in primul
caz, cand s-a considerat uzura numai la ghidajul din fata.
Pentru reducerea erorilor datorita uzarii masinii-unelte se iau o serie de masuri
privind ungerea corespunzatoare a ghidajelor, lagarelor, penelor etc.
"In timpul prelucrarii, lichidul de racire-ungere trebuie s·a aiba proprietati anticoro-
zive. Daca la o masina uzata se cunoaste valoarea uzurii ~i zonele in care a aparut uzura,
se poate corecta in mod corespunzator cota de reglare a sculei aschietoare.
3.7 .2. Uzura sculei aschietoare

-
3. 7 .2.1. Expllcatia fizica a uzari! tai§ului. Fenomenul de uzare se manifesta prin
indepartarea treptata, de pe fetele active ale sculei, a unei anumite cantitati de material de
catre aschie si de catre suprafata de aschiere a piesei, Modul in care se produce aceasta
. ~
indepartare de material determina caracterul uzarii. In principal, uzarea sculei se •

realizeaza prin abraziune, prin adeziune, prin difuziune, prin :taramitare ~i prin transport
electric de atomi.
• Uzarea prin abraziune este cauzata de acjiunea abraziva a unor constituienti
metalografici duri din structura materialului care se prelucreaza, in cazul aliajelor feroase
(fonte si oteluri), acesti constituienji duri sunt cementitele §i carburile complexe ale unor
elemente de aliere. Fenomenul de uzare abraziva este favorizat de transformarea lucrului...
mecanic de aschiere in caldura, aceasta provocand o crestere a temperaturii taisului, In I
anumite conditii de aschiere (viteze ~i adancimi mari de aschiere), temperatura taisului

poate depasi punctele critice de transformare a ojelului sculei, astfel incat martensita de
calire se descompune in costituien]i cu duritate mai mica (austenita), prin aceasta ·
.
favorizandu-se procesul de uzare prin abraziune. Uzarea este cu atat mai pronuntata, cu
cat forjele de aschiere sunt mai mari, prin aceasta crescand intensitatea actiunii mecanice
a constituienjilor duri asupra taisulu! sculei. Uzarea prin abraziune, datorita caracterului
sau, se manifesta in mod pregnant in cazul aschierii cu scule din otel rapid.
• Uzarea prin adeziune se manifesta prin fenomenul de adeziune moleculara a
unor constituenji din rnaterialul sculei si din materialul semifabricatului. Astfel, la
temperaturile obisnuite de aschiere (300°' ... 600°C), cobaltul folosit ca liant la placutele
'"•
.•
din carburi metalice are tendinja de adeziune la ferita din ojelurile supuse prelucrarii,
Cobaltul are tendinta de· adeziune ~i la unele elemente din aliajele neferoase, cum ar fi, de
exemplu Al, Cu, Sn. in cazul cand fortele de adeziune depasesc forjele de coeziune dintre
constituienjii materialului sculei, particulele din scula sunt antrenate de aschie sau de catre
suprafaja de aschiere a piesei. Fenomenul avanseaza progresiv,. facand ca reteaua suport
din cobalt a sculei. sa se distruga in zona tai~ului, ceea cc determina desprinderea
granulelor de carbura. In acest fel se explica faptul ca sculele cu placute din carburi
A .
metalice se uzeaza chiar la prelucrarea unor ojeluri moi (feritice) sau a unor a1iaje
••,
neferoase.
Fenomenul de uzare prin adeziune se manifesta ~i in cazul sculelor din ojel rapid
datorita adeziunii feritei din scula la ferita materialului prelucrat, in anumite condijii de
ternperatura si presiune create in procesul de aschiere.
• Uzarea prin difuziune se produce ca urmare a difuzarii unor elemente din solujia
solida a materialului sculei in solujia solida a materialului piesei. Acest fenomen este
•
- favorizat de temperaturile si presiunile :relativ ridicate din zona de aschiere.

A
•
In cazul ojelurilor de scule sau rapide, carbonul din materialul sculei poate,., difuza
in aschie si piesa, daca sunt create condijiile de temperatura ~i presiune adecvate. In cazul
sculelor cu placute din carburi metalice, elemente cum sunt Ti, W sau Co pot, de
asernenea, sa difuzeze in materialul aschiei sau al piesei. Difuziunea unor elemente din
materialul sculei in aschie sau piesa este cu atat mai mare, cu cat viteza de aschiere este
mai mare, deoarece prin cresterea vitezei se ridica temperatura in zona de aschiere.
• Uzarea prin faramifare se produce in cazul unor prelucrari prin aschiere in care
scula este solicitata prin soc (prelucrarea prin frezare frontala, strunjirea unor suprafete
discontinue etc.). Uzarea prin faramitare se manifests prin aparitia unor stirbituri pe
muchia sculei, acestea fiind rezultatul unor smulgeri de material din tais, la impactul cu
piesa. Uzarea este cu atat mai rapida, cu cat forta de impact este mai mare ~i cu cat
numarul de impacturi pe unitatea de timp este mai mare.
• Uzarea prin transport electric deatomi ia nastere datorita faptului ca cele doua
materiale in contact - eel al sculei ~i eel al piesei - forrneaza un. termocuplu in care iau
nastere doi curenji: un curent electronic rara transport. de masa ~i un curent ionic care da
nastere unui transport de atomi. Sensul transportului de atorni depinde de potentialul
~
.
relativ al celor doua corpuri in contact, corpul cu potential negativ mai n1are fiind
susceptibil la uzare ..
3. 7 .2.2. Uzura dimensionala a cutltelor de strung. Din punctul de vedere al
preciziei de prelucrare capata importanja uzura cutitului pe directie perpendiculara pe
suprafaja care se prelucreaza. Aceasta este denurnita uzurd dimensionalii sau uzurii radiald
(fig. 3 .42).
Uzura dimensionala depinde de lungimea de aschiere, adica, de drumul parcurs
de muchia aschietoare a sculei in materialul prelucrat.
Dependenja uzurii d imensionale de lungimea de aschiere este reprezentata in fig.
3 .43. Pe curba se pot pune in evidenja trei zone caracteristice: zona corespunzatoare uzarii
initiale ([); zona corespunzatoare uzarii norrnale sau de regim (//); zona uzarii rapide sau
distructive (Ill).
in prima faza de prelucrare, corespunzatoare unei lungimi de aschiere 11==1000 ..
. . 1500 m (zona /), se produce o uzare accentuata a scu1ei. Aceasta se manifesta, in
principal, datorita uzarii asperitatilor de pe fetele ~i muchiile active ale sculei, rezultate
in urma ascutirii. Datorita suprafetelor de contact foarte mici ale varfurilor asperitajilor
A
de pe scula cu suprafata de aschiere, pe aceste varfuri apar tensiuni foarte mari, In felul
B .•• a ~.
•
I
t . • . .. • • •
/
,Ploculo~
..
Cor,Pul
scv/e1
• - 11
{[m}
{z
Fig. 3.42 Fig. 3.43
acesta se dezvolta un proces rapid de rupere a asperitajilor, care se faramijeaza numai

. .
dupa ce suprafata reala de contact dintre scula si semifabricat se mareste. Pentru atenuarea
acestui fenomen este necesar ca sculele, dupa ascujire, sa fie supuse unei neteziri pe fetele ,.....
active, astfel incat, prin inlaturarea varfurilor asperitatilor, zona de uzura inijiala sa fie
mai mica sau chiar inlaturata (curb a b).
A
In faza urmatoare, corespunzatoare unei lungimi de aschiere I,= 10 000 ... 30 000 m
. -
(zona JI), se produce o uzura aproximativ proportionals c11 lungimea aschiata. Oat fiind •
caracterul liniar al uzurii in aceasta etapa, ea poate fi caracterizata prin indicele
I = ta a = ( Ull !. I2 ) 1 o-6 '

t:) .
(3 .121)
denumit intensitatea uzdril normale.

S-a dovedit util ca, din punct de vedere calitativ, uzura norrnala s·a fie raportata
la 1000 m drum de aschiere ~i nu la intreaga lungime 12 , care este mult prea mare. U zura
....
sculei la 1000 m aschiati este un parametru denumit uzura dimensionalii relative, fiind
exprimat in µmlkm. Acest parametru a fost determinat experimental pentru diferite cupluri
material scula - material piesa. Tot experimental au fost determinate si valorile uzurii
""
initiate. In tabelul 3 .1 sunt prezentate valorile medii ale uzurii initiate si ale uzurii relative
pentru diferite cazuri de prelucrare in regim de finisare.
Tabelul 3.1
Valorile medii ale uzurii initiale ~i

ale uzurii relative la strunj.irea de finisare
Materialul Materialul partii aschietoare a Uzura ini(iala Uzura relativa

semifabricatului cutitulul U;, µm Ur, µm/km
1. Otel carbon ~i aliar POt ; PIO 2 .... 8 2 ... 10
2. Penta cenusie K30 ; K40 3 ... 10 3 ... 12
3. Otel carbon, Placute mineralo-ceramice TM-332 10 9

ojel aliat 1 ... 3 0~5 ... l
4. Font! calita Placuje mineralo-ceramice 'TM-332 10 9
. 5. Aliaje neferoase Diamant (strunjire interioara) - 0,0005 - 0,0001

,.,.,
,,.'
Precizia de prelucrare 87 .
Tinand cont de uzura inifiala ~i de cea relativa, uzura dimensionala a sculei,

raportata la un drum de aschiere Ir, poate fi exprimata cu relajia
[µm] . (3.122)
Drumul parcurs de scula in aschie lr se poate exprima in functie de viteza de
aschiere v si timpul de prelucrare T cu relajia
lr= v T [m]. (3.123) .
Daca se prelucreaza o suprafaja cilindrica, lungimea de aschiere se poate calcula
cu relatia
lr= (7rd/1cY)(L/s) [m], (3.124)
in care: d este diametrul semifabricatului, in mm; L - lungimea semifabricatului, in mm;
s - avansul, in mm/rot.
""'' Astfel, uzura dimensionala, inregistrata la prelucrarea unei piese de lungime L,
se poate calcula cu relatia
Ud = U; + Ur7rdLl(l06s) [µm]. (3.125)
.. Daca se considera, ca exemplu, prelucrarea de finisare a unui arbore din otel cu
•
lungimea L == l,500 mm si diametrul de 200 mm, cu avans de 0, 1 mm/rot utilizand o scula -
armata cu placuta din carbura rnetalica P 1 O, care prezinta o uzura initiala U1 = 5 µm $i o
uzura relativa de 8 µm/km, abaterea maxima Ja metru , datorita uzurii dimensionale, are
valoarea
....
·y
•
"
3. 7 .2 .3. Uzura dimensional.e a frezelor frontale. In cazul prelucrarilor cu freze
frontale sau capete de frezat capata o pondere insemnata uzarea prin rarAmifare~ datorita
caracterului discontinuu al aschierii, Se constata ca, in cazul acestor scule, uzura relativa
are valori mult rnai mari decat cea a. cutitelor de strung. Aceasta se explica prin aceea ca
dinjii frezei sunt supusi atat uzarii cauzate de aschierea continua, ca in cazul cujitelor de
strung, cat ~i unei uzari de impact, datorita angajarii periodice a dinjilor in materialul
semifabricatului. Astfel, Ia frezarea frontala, uzura relativa a sculei se poate exprima ca
suma a doi termeni:
[um/km] , (3.126)
unde: Ur1 este uzura relativa de tip continuu, in µm/km; ~2 ·- uzura relativa de tip
. discontinuu (de impact), in µm/km; n0 - numarul de angajari ale sculei (al unui dinte) la
• 1000 m lungime de aschiere; Uirnp - uzura de impact (la o angajare), in µm.
Numarul de angajari ale sculei la 1000 m lungime de aschiere se determina cu
relajia
(3.127)
in care: /1(XX) reprezinta fracjiunea din Iungimea totala a piesei corespunzatoare unui drum
de aschiere de 1000 rn: s, - avansul de Iucru, in mm/rot.
~ . .
In cazul prelucrarilor prin frezare frontala, lungimea totala de aschiere (fig. 3 .44)
se poate determina cu relatia
IT= Tr d1L 'I'fgrdJ I ( 103 · 360 · s,) [ m]. (3.128)
•
'
Daca d1 > B se poate considera relatia
aproximativa
I /T = B L / ( 103 Sr) [rn]. (3.129)
I ._...__
Pentru determinarea indicelui / 1000 este necesar ca
•
in relatiile (3 .. 128) si (3 .129) sa se considere lr =
1
Sr s == 1000 m. Astfel rezulta
••
.._,.. L ___...,. ~
/1(XX) = 106• 360· s, I ( 7i d1 tpfgrd]) [ m] (3.130)

Fig .. 3.44
[mJ (3 .131)
ns = 106 • 360 / ( tt d1 'P[grd]) (3.132)

•'
••
~1,respectiv,
•
n$ = 106 I B. I
(3.133)
\
Tinand seama de aceste rezultate, uzura relativa a frezelor frontale se poate
exprima cu relatiile: •
•
Ur = Ur I + [ 106• 360 I (Tr df qi(grd])] U.zmp [11m/kmJ
r: ·
(3 .134)
sl, respectiv, Ur= Ur1 + (106 I B) Uimp [µ,m/km]. (3 .135)
U zura relativa de tip continuu are aproximativ aceleasi valori cu cea inregistrata
la prelucrarile prin strunjire, in aceleasi condijii de prelucrare (cuplu material
scula-material piesa, regim de aschiere etc.).
Prin incercarl experimentale s-a determinat ca uzura la un impact, U;mp ,
reprezinta aproximativ 10 % din uzura de tip continuu la 1 m Iungime de aschiere, astfel
incat
[urn]. (3.136)
Inlocuind acest rezultat in relatiile (3 .134) si (3. 135), se obtine: ~·•
U, = U,1 [1 + 102 • 360 I ( 7Td1 ·qi(grdl)] [um/km] (3.137)
~i ,. respectiv, U, =· U,1 ( 1 + 102 I B) [µ.m/km]. (3.138)
Pentru a determina uzura dimensionala se aplica relatia (3 .122) in care lungimea

totals de aschiere lr se exprima cu una din relatiile (3.128) sau (3.129), iar uzura relativa
cu una dintre relatiile (3 .13 7) sau (3 .13 8). Astfel rezulta: -· }
[µ,m]'
106·360·s r 104 sr
si, respectiv, -, U = U + U BL . + . L [µ,m] . (3. 140)
d ' i tl
, 103 s; ·104 s,
I
3. 7 .2.4. Factorli care Influenteaza uzura dimensionala a cutitelor de strung

§i a frezelor frontale
a. Influenta materialului care se prelucreazii. La prelucrarea materialelor cu
duritati ~i rezistenje la rupere ridicate, lucrul mecanic necesar desprinderii aschiei are
-
Precizia de prelucrare 89 '
valori insemnate, ceea ce implica forte de aschiere mari. 1~otodata, prin transformarea
acestui lucru mecanic in caldura, temperatura in zona de aschiere capita valori ridicate,
Prin acjiunea conjugata a forjei de aschiere si a temperaturii este favorizata intensitatea
A
uzarii prin abraziune $i prin adeziune. In cazul otelurilor hipoeutectoide (C <0,8 %), in
special al celor in a carer structura predomina ferita, este preponderenta uzarea de
adeziune. in schimb, in cazul otelurilor hipereutectoide (C>0,8%), datorita cresrerii
procentului de carbon, apar formatii de cementita libera, devenind predorninanta uzarea
de abraziune.
Prezenta unor elemente de aliere, cum sunt cromul, molibdenul, wolframul si
vanadiul, favorizeaza formarea carburilor complexe, care maresc proprietajile abrazive ale
materialului supus prelucrarii.
In cazul fontelor, cementita in execs da nastere, de asemenea, unei pronuntate
A
uzari abrazive. Manganul in . procente sub 0, 7 % ~i siliciul peste 2 % favorizeaza A
descompunerea cementitei si atenuarea proprietajilor abrazive. In schimb manganul peste

0, 7 % ~i sulful plus fosforul peste 0 ,3 % , da compusi foarte duri si abrazivi.
A
In cazul utilizarii sculelor din materiale mineralo-ceramice, comportarea la uzare

a lor este diferita, constatandu-se uzuri pronunjate ale sculelor la prelucrarea ojelurilor
moi (fig. 3.45 ~i fig. 3.46). Se poate afirma ca otelurile cu duritati mici nu se prelucreaza
economic cu placuje mineralo-ceramice. Utilizarea acestor scule in locul celor cu carburi
f
metalice este rentabila pentru ojeluri cu conjinut de carbon peste 0,3 % (fig. 3.45') $i a unor
...'
procente de ferita mai mici de 60% (fig. 3.46) .
~ O,J ~ 0,JI)
~ Q,
I
I -! 0,25 PIO
~
f PIO ,, ~ a 'Jn
~ .~ t-----+---T"
~ 0,Z
0,15 t-----+--..f--t.-- ~
0. IS i---+---+--t" 11111:--+--......,
_ ..... - - 0,1 A/1. 03 '
0 QI o.z O,J 0.4 O,S Q' 041 0 10 1/0 60 80 100

--. Cor/Jo11 I 1•1 ---Ferilo" [•;.)
Fig. 3.45 Fig. 3.46
0 influenta deosebita asupra uzarii o exercita si starea straturilor exterioare ale

semifabricatului. Astfel, in cazul pieselor turnate, stratul exterior poate sa contina
cementita libera, din cauza racirii bruste, precum ~i incluziuni dure, acestea, impreuna,
exercitand actiune abraziva asupra tai$ului sculei. La piesele forjate ~i laminate la cald pe
suprafejele exterioare apar zone de duritate ridicata, iar la barele trase la rece straturile
exterioare sunt mai dure din cauza ecruisarii,
b. Influenta regimului de aschiere. Dintre parametrii regimului de aschiere cea mai
mare influenja asupra uzurii o are viteza de aschiere. Cercetarile experimentale au aratat
ca, in cazul prelucrarii otelului cu· scule din carburi metalice, valori minime ale intensitatii
uzurii se objin la viteze medii de aschiere: (120 ... 150) m/min (fig. 3.47). Din acest
punct de vedere, vitezele optime de aschiere, pentru majoritatea ojelurilor de construcjii
(OL 50, OL 60, OLC 45, 40 C 10 etc.), sunt cuprinse in domeniul 100 ... 200 m/min.
Adancimea de aschiere are o influenja neinsemnata asupra uzurii dimensionale. Se constata
Tehnologia construcJiilor de ma1ini
90
o usoara crestere a intesitatii uzurii prin. marirea adamcimii de aschiere, ca urmare a
cresterii temperaturii in zona formarii aschiei, Cresterea de temperatura favortzeaza
procesele de u·zare prin abraziune, in cazul sculelor din otet rapid, ~i cele prin adeziune
~i difuziune, in cazul sculelor cu placute din carburi metalice. A
L
Avansul are, de asemenea, o influenta

relativ mica asupra intensitatii uzarii, existand o
I
tendinta de accentuare a acesteia la marirea
r-pJ(]
/ avansului. Explicajia acestei cornportari poate fi
pusa pe seama cresterii fortei de aschiere o data ·'
.JI
cu cresterea avansului, prin aceasta exercitandu-se

o actiune mai pronuntata asupra sculei aschietoa-
·re. Aceasta comportare este perfect explicabila
deoarece, prin cresterea avansului, lungimea de
aschiere este parcursa mai repede, deci scula este
vap1 zoo v [mlmitt} in contact cu piesa un interval de timp mai mic.
Reducerea uzurii dimensionale nu este •'
Fig. 3.47 proportionala cu cresterea avansului, deoarece, in
acelasi timp, intensitatea uzarii, deci si uzura relativa, tnregistreaza o crestere, Din analiza
acestor dona tendinte contradictorii reiese ca avansul trebuie marit ori de cate ori este
posibil, deoarece prin aceasta se asigura si o crestere a productivitatii tehnologice.
c. Influenta geometriei par/ii aschietoare a sculei. Prin cresterea unghiurilor de
A
degajare ~i de asezare forta de aschiere Inregistreaza o variajie mica. In schimb, variatia

de temperatura este mai pronunjata, la inceput descrescand cu cresterea celor doua
unghiuri, pana la atingerea unei valori minime, dupa care incepe din nou sa creasca.
lntensitatea uzarii are o variatie asemanatoare, prezentand un minim pentru anumite valori ·
optime ale celor doua unghiuri (fig. 3.48).
I l
t
~
t
•I
oC{o}
•
Fig. 3.48
Unghiul de asezare are o influenja mai pronuntata asupra uzurii. S-a costatat ca
prin cresterea unghiului de asezare de la s·0 la 15 °, uzura relativa creste cu circa 30 % .
Marirea peste anumite valori a unghiurilor de asezare ~i de degajare duce la micsorarea
capacitajii termice, a partii aschietoare, ceea ce are ca efect o intensificare a uzarii,
0 comportare relativ asemanatoare se tnregistreaza si la variatia unghiului de atac
principal. Prin cresterea unghiului de atac forta de aschiere are o usoara scadere, in
schimb temperatura taisului creste mai pronuntat, avand ca efect o intensificare a uzarii.
Prin cresterea razei la varf se produce o scadere a temperaturii taisului, datorita
unei capacitati termice superioare a sculei, inregistrandu=se o diminuare a intensitatii
"' ..
uzaru.
I
-I
j
....'
I
•
Precisla de pretucrare 91
Considerand o scula aschietoare cu geometrie data, uzura se poate exprima
maternatic astfel:
[µ,m]' (3.141)
••.
unde C este un coeficient care depinde de cuplul semifabricat-scula, iar exponenjii u1 >
> u2 > u3 > 0 se determina experimental in funcjie de conditiile concrete de prelucrare $i
geometrie.
d .. Factorii de injluen/a specifici frezelor frontale. Uzura frezelor frontale $i a
capetelor de frezat este influentata de anumiti factori specifici prelucrarii prin frezare
frontala. 0 importanja deosebita o prezinta Iatimea semifabricatului ~i diametrul capului
de frezat. Cu cat latimea B a suprafejei supuse prelucrarii este mai ingusta, numarul de
angajari ale sculei la 1000 m este mai mare, relatia (3 .133), aceasta avand ca efect
cresterea uzurii relative de tip discontinuu.
Cresterea acestui tip de uzura nu se datoreste numai majorarii numarului de
angajari in cazul latimilor mici, ci ~i unor valori mai mari ale uzurii de impact. Pentru
diminuarea uzurii de impact, la frezarea suprafejelor inguste in raport cu diametrul capului
de frezat, se practica o aschiere asimetrica (fig. 3.49). Efectul negativ al Iatimilor mici
asupra uzurii relative poate fi constatat si din analiza relatiei (3 .. 139). Prin micsorarea
unghiului de contact 'I' , deci la l~timi mici ale suprafejei de prelucrat, numarul de angajari
ale sculei la 1000 m se mareste. Efectul diametrului sculei este opus; prin cresterea
acestuia, numarul de angajari scade, avand ca efect diminuarea uzurii relative de tip
discontinuu.
0 influenja asemanatoare o exercita · ~i '
•
numarul de dinji ai ·sculei. Cresterea numarului de
dinti conduce la micsorarea uzurii pe dinte.datorita
I
. d
reducerii lungimii de aschiere ce revine fiecaruia --+--. --.-- . -...,.,...-:· -- . ----- ·-+---+-
'"'
~
....
in parte. De aceea este necesar ca, in sconul ••
•
objinerii unei uzuri cat mai mici, frezele frontale

sa aiba diametre cat mai mari ~i un numar de dint i
" .
cat mar mare. --.s
Diferite erori ale sculei sau ale domurilor
' portscula pot avea efecte negative asupra .compor- Fig. 3.49
tarii Ia uzare. Daca aceste erori conduc la bltai radiale, axiale sau combinate ale capului
de frezat, o parte dintre dinji vor fi incarcati suplimentar, deci vor fi supusi unui proces
mai intens de uzare, Datorita acestui fapt, limita de uzare maxima a acestor dinti se atinge
mult mai devreme §i scula este scoasa din uz pentru reascujire, Pentru evitarea acestui
neajuns, este necesar ca erorile care pot provoca batai radiale sau axiale ale sculei sa fie
de valori f oarte ..
mici .
J. 7.2.5. Uzura dlmensionala a sculelor abrazive. Sculele abrazive se impart. in
doua grupe, dupa modul in care se produce regenerarea proprietatilor de aschiere: scule cu
autoascujire ~i scule rara autoascujire,
Sculele cu autoascutire se caracterizeaza prin aceea ca granulele uzate ,_.
sunt
indepartate din. masa liantului datorita fortelor de aschiere, in _procesul de lucru. In felul
acesta, suprafata activa a sculei se regenereaza continuu, deoarece apar in permanenja
granule abrazive neuzate. Autoascujirea corecta se realizeaza numai daca scula este corect
aleasa pentru operatia de prelucrare respectiva.
0 importanja deosebita o prezinra structura sculei abrazive $i natura liantului,
acestea trebuind a fi adecvate materialului piesei care se prelucreaza,
Autoascujirea depinde intr-o mare masura ~i de parametrii regimului de aschiere.
Tthnologia eonstruqiilor de ma1ini •
92
Daca acestia au valori prea mici, forta de aschiere rezultata in timpul prelucrarii nu poate
A .
asigura srnulgerea granulelor uzate. In felul acesta scula abraziva lucreaza tarl
autoascutire, ceea ce are ca rezultat diminuarea productivitajii prelucrarii, 0 situatie opusa
este aceea a prelucrarii cu regimuri de aschiere intensive care due la forte de aschiere
mari, acestea execitand o puternica actiune asupra granulelor abrazive, ducand la
A
smulgerea lor prematura din masa liantului. In acest caz se constata o uzare pronuntata a
sculei abrazive, cu efecte negative asupra preciziei d.e prelucrare ~i a costului operatiei.
In cazul sculelor fara autoascutire, granulele uzate nu au posibilitatea sa se
desprinda sub actiunea fortelor de asehiere. Din aceasta cauza, dupa un anumit timp de
prelucrare, suprafata activa a sculei 11u mai poate realiza aschierea in conditii normale,
conducand la diminuarea productivitatii ~i la alterarea startului superficial al piesei
prelucrate. Pentru restabilirea proprietatilor aschietoare, aceste scule trebuie supuse unei
operatii de reascutire. Prin aceasta se asigura indepartarea stratului cu granule uzate de pe
suprafetele active ale sculei abrazive. Reascutirea se realizeaza cu scule adecvate, cum ar
fl varfuri de diamant, barete abrazive cu duritate ridicata, scule speciale din otel calit sau
'""
f onta alba,
Uzura dimensionala a sculelor abrazive, raportata exclusiv operajiei de prelucrare,
are sens a fi discutata numai pentru sculele care lucreaza in regim de autoascutire.
Valoarea acestei uzuri poate fi calculata aproximativ, in functie de volumul de material
indepartar din masa piesei care se prelucreaza. •..
•
S-a constatat experimental ca unei unitati de volum din masa discului abraziv,
lndepartat prin autoascutire. ii corespunde aproximativ 20 unitati de volum din materialul
prelevat din piesa. Aceasta depend en ta poate fi experimentata cu relajia
[mm], (3.142)
in care: F, este suprafata de rectificat a semifabricatului, in mm2; AP - adaosul de

I
prelucrare indepartat de pe suprafata piesei, in mm; Fd - suprafata de· lucru a discului 4"'
abraziv, in mn12; 11 - numarul de piese din lot prelucrate,

Formule mai precise se obtin pentru diferite cazuri de prelucrare prin cercetari
experimentale.
3.7 .2.6. Reascutlrea §i profilarea sculelor abrasive. Reascutirea sculelor •'
abrazive, numita ~i operatie de indreptare, consta in indepartarea de pe suprafetele active '
a straturilor de gran.ule abrazive tocite ~i imbacsite cu aschii provenite din materialul supus
prelucrarii,
. Prin indreptare se urmareste realizarea urmatoarelor scopuri: restabilirea
capacitatii de aschiere a sculei abrazive; a·sigurarea formei geometrice, a dimensiunilor ~i
profilului corect al corpului abraziv, micsorand sau inlaturand defectele ce apar la
rectificare; restabilirea coaxialitajii axei geometrice a discului abraziv cu cea a masinii de
rectificat.
Prin profilare se urmareste asigurarea unor suprafeje active ale sculei abrazive cu
un profit in concordanta cu eel al pieselor supuse prelucrarii,
Operatiile de indepartare §i profilare se executa cu scule adecvate din diamant,
carbura de siliciu, carburi metalice, otel calit §i fonta alba.
A A .
• Indreptarea ~i profilarea cu diamant. Indreptarea cu diamant se executi prin l
'
.•
metoda strunjirii, scula de indreptat fixandu-se pe masina, intr-un dispozitiv la masinile •
i
..
I
de rectificat cilindric (fig. 3 . 50) sau pe platoul electromagnetic la masinile de rectificat l
p Ian (fig. 3 . 51) . l
Pentru corectarea discurilor utilizate la rectificarea exterioara tija diamantului se
1
1
. . ,, lt'
•'
!
I
I
Preclzia de prelucrare 93
· aseaza sub un unghi de 12 ° ... ·15 ° in raport cu axa orizontala ~i la 1 . . . 1,5 m sub aceasta
axa (fig. 3.50). Aceasta pozijionare asigura o utilizare mai rationala a diamantului,
permijand cresterea durabilitatii sale. Deplasarea varfului de diamant fata de axa disculu.i
abraziv cu l . . . 1, S mm (fig. 3. 50) si, respectiv, 1 ... 5 mm (fig. 3. 51) permite inlaturarea
f
' vibratiilor care ar a pare daca varful ar fi pozitionat la centru.
/+S mm
. . . .....
.. . .• . ··~··.·· ... .... ..•. •. ., ....•... ."'•····
.
- •
. ..
-+--
• ....
-
• ..
..... •
.. . .. . . ,. .....• . . .. . ... . . . ' ---·

• .. -_ . -
. .- ..
.... •
;,.,
...
.,,.
•
~
... "
. . . , . . ,r· .... . . . ·,. ·,.. .

. '
a•
• •• • •• • •...
- • •
. .... •
•
I • I ·•• .
•
•
•
.. . •
•
•
•
• .
.. - . . .. .. .. ..' .•.. •.. . •
t' •• - •••
-
--.• .. • ... • •
•• • .. • • f : ,.•
• ~
.. . •. . . ,. . ..
.. ••.. .. .•. • '.... ...•-
t
,.,.-._
'
....._
. ~
.·.-
,.. •.. . .. .. \ .. . . .,. ..

. '
• \ •• a .tt
••
.. ... .,.. .. ... •"". .

.t • . • '··: . • • '·~ ••
/.
•
--,. .
•• •• • • • •• • •• • • •
t. .. • ; • • •
Fig. 3.50 Flg. 3.51
J
•
De obicei granula de diamant se ingroapa In suport 3/4 din lungimea ei (fig. 3.. 52, a).
•
Se accepts o uzura a diamantului de (0,25 ... 0,3)/, dupa care este necesara desprinderea
granulei din suport ~i reasezarea intr-o alt! pozitie. Marirea durabilitatii diamantului intre
doua reasezari ale granulei se poate realiza prin rotirea tijei in jurul axei sale dupa un
A
anumit numar de indreptari. In felul acesta este adusa, in pozitie de lucru, o noua zona
activa a diamantului. Asigurarea unei indreptari de calitate, ca ~i asigurarea unei
durabilitati cat mai mari a diamantului sunt conditionate de realizarea unui regim optim
. .\..
de. indreptare. Este necesar ca grosimea stratului indepartat la indreptare sa aiba valori cat
mai mici. Pri11 aceasta se favorizeaza cresterea durabilitatii diamantului ~i reducerea
consumului de scule abrazive. Din acest punct de vedere apare ca deosebit de importanta
stabilirea momentului cand este necesara indreptarea.
Viteza periferica a discului supus indrepta-
(0,tS-·4,S)I
.!• rii este, i11 general, egala cu viteza de aschiere la
rectificare. Daca exista posibilitatea, la trecerile "'-...,_~ .......
preliminare se vor utiliza viteze mai rnici de ~.,._.,..__ ._.__
indreptare ~i prin. aceasta asigurandu-se o crestere • •
a durabilitatii diamantului, Pentru trecerile de

• •
finisare sunt necesare viteze mai mari de indrep- •
tare, pentru a se asigura o buna calitate a suprafejei

indreptate. a
A vansul de patrundere la o . trecere
determina, in mare rnasura, durabilitatea diama11tu- Fig. 3.• 52
lui ~i durata de lucru a pietrei abrazive intre doua
reascutiri. Cu cre~terea ava11sului de patrundere se rnare~te solicitarea mecanica a
dian1antului, in anumite co11ditii ,puta11du-se produce faramitarea sa. De aseme11ea,
adancimile mari de patrundere pot provoca o distrugere in adancime a stratului de granule
abrazive ~i a liantului, efectul fiind ob·Jinerea u11ei suprafete de lucru a pietrei cu aspect
g1·osolan. Rectificarea cu supraf ete indreptate in acest mod provoaca o uzare accentuata
a sculei abrazive, fiind necesare reascutiri frec\ ente. 1
Avansul longitudinal exercita, de as:en1e11ea, o n1are influenta asupra calitatii

94 Tehnotogia construe/ii/or de masini
-- ·-------·--- -------·----·· ·--~--· ---~-·-------
suprafejei indreptate. precum si asupra durabilitatii diarnantului. Experienjele au aratat ca
factorul esenjial care determina rugozitatea suprafejelor prelucrare prin rectificare nu este
granulatia pietrei, ci regimul de indreptare al acesteia, importanta cea mai mare avand-o
avansul longitudinal de indreptare. La indreptarea cu avansuri longimdinale mici, fiecare
granula abraziva va veni i11 contact cu diamantul de... mai rnulte ori, astf el incat pe fiecare
granula se vor forma mai multe muchii aschietoare. In felul acesta suprafaja activa a sculei
abrazive va contine mai multe muchii aschietoare decar granule) ceea ce conduce la
imbunatajirea rugozitajii suprafejelor rectificate.
""Indreptarea cu diamant trebuie realizata in conditiile unei raciri abundente,
Aceasta racire trebuie sa fie continua, deoarece, in caz contrar, pot aparea crapaturi in
diamant. Prin racire se asigura evacuarea caldurii, reducerea frecarii si indepartarea
prafului, toate acestea avand efecte pozitive asupra durabilitajii diamantului ~i a calitatii
suprafejei indreptate.
A ~
• Indreptarea si profilarea fdrd diamant. Indreptarea ~i profilarea fara diamant

necesita consumuri superioare de energie fata de cazul utilizarii diamantului, datorita unor
zone de contact mai mari pe care le au sculele de indreptat sau profilat cu discul abraziv.
De asemenea, calitatea suprafetelor discurilor indrcptate cu astfel de scule este mult
inferioara celor objinute la indreptarea cu diamant. ir1 procesul indreptarii se produce, pe
langa ascujire, o spargere a granulelor abrazive, efectul fiind obtinerea unor suprafeje
indreptate de o calitate inferioara. Din aceasta cauza indreptarea ~i profilarea Iara diamant
se aplica numai in cazurile in care este necesara indepartarea unor straturi de grosime •
mare din scula abraziva, fiind necesara o finisare finala cu ajutorul diamantului.
Indreptarea ~i profilarea far.a diamant trebuie sa se faca cu 0 racire abundenta,
A
pentru a se asigura indepartarea granulelor sparte de pe suprafaja acriva a discului abraziv.

In mod frecvent indreptarea rara diamant se executa cu discuri din carbura de
A
siliciu neagra, cu diametre cuprinse intre 60 ~i 150 mm, granulatie 125 ... 50 ~i duritate
R, S .. Este necesar ca duritatea ~i granulatia discului din carbura de siliciu sa fie mai mare
decat ale sculei abrazive sup use ind rep tar ii.
Pentru realizarea indreptarii sunt cunoscute doua scheme de lucru: a) indreptarea
prin rularea discului de carbura de siliciu cu scula abraziva supusa indreptarii; b) indrepta- . ~
''
rea prin rectificare rigida,
A
In primul caz; scula abraziva se roteste cu turatia de lucru, iar discul folosit pentru •
~
.
I
f
indreptare este antrenat in miscare de rotajie prin frecare, el fiind montat liber pe axul sau. '
Este necesar ca discul folosit la indreptare sa se aseze sub axa de rotajie a sculei ~i sa se
incline in raport cu aceasta axa la unghi de 5 ° ... 8 o Asezarea in acest mod prezinta unele
<
avantaje, dintre care cele mai importante fiind: reducerea vibratiilor, uzarea mai redusa
a discului folosit la indreptarc si asigurarea unei calirati mai bune a indreptani.
"'
Indreptarea prin rectificare rigidli se realizeaza dupa schema de aschiere specifica
rectificarii cilindrice, in care rolul piesei il are scula a braziva supusa i,i1drep·tarii.
Discurile necesare int1reptarii pot fi realizate ~i dirt aliaje <lure: oteluri calite sau
fonte albe. Acestea se e.xecu.ta cu dia1netre de (18 . ~. 75) n1111 ~i cu o lat.ime mai 1l1ica decat
A
scula supusa indreptarii. In mod obi~nuit, indrepta_rea cu d.iscuri din aliaje <lure se face
numai prin metoda rularii, iar precizia obtinuta este superioara celei realizate Ia
indreptarea cu di·scuri abrazive.
3. 7 .2. 7. Factorii care influenteaza uzura scu.lelor abrazive. Modul in care se
formeaza a~chia la rectificare este ilustrat grafic in fig, 3.53 ~i 3 .54, care reprezinta:
prin1a - schema 1·ectificarii cili11drice exterioare iar a doua - schen1a rectificarii
suprafetelor plane. 0 granula abraziva deta§eaza di11 piesa prelucrata o a~chie a carei
sectiune transversala este notata a.bed (fig. 3.53 ·~i 3.54) ~i are grosi111ea maxin1a li=bd,
I
'
I.
•
corespunzatoare unei adancimi de aschiere t.

,. .
In procesul de prelucrare prin rectificare granulele abrazive sunt supuse unui
\
I proces de uzare, care avanseaza treptat, reducand capacitatea de aschiere a sculei. Cand
\
f se ating anumite valori ale uzurii granulei, aceasta este smulsa din masa liantului ca efect
al fortelor de frecare la contactul cu piesa. Forjele de frecare cresc pe .masura ce
avanseaza uzarea granulelor, deoarece acestea i~i pierd, prin uzare, muchiile aschietoare.
(
' Uzarea granulelor abrazive depinde de lungimca arcului adc pe care acestea il
parcurg in timpul .aschierii. Cu cat acest arc este mai mare, cu atat granulele se uzeaza mai
repede, 0 influenta similara o are grosimea aschiei h, cresterea acesteia determinand o
accentuare a uzurii granuleior abrazive, La o anumita adancime de aschiere t, grosimea
aschiei creste proportional cu viteza de avans circular, in cazul rectificarii cilindrice (fig.
3.53) ~i scade pe masura ce creste diametrul discului abraziv ~i viteza periferica a acestuia.
Cand grosimea aschiei este prea mare, scula abraziva se uzeaza f oarte repede, iar cand
este prea mica .. se imbacseste $i 11u taie.
/J1:Sc de •
. ... . . .. . . . ... . . ..
r
•• ..
4
•
•
•
•
• ..
I
••
•
r(C"f1.h('Qf ··
,
.. . ·• . . . . ... . . . ..
• . .. •. . .. . .. . .. . • •. .
. . . ..
••
. .. . ..
•• . . .• . •
. . . . . ... . . .. . ·- . ' . . .. .. . . .. . . ... ._..

' .. ,
• •II> • ' • .. !' - • ' • ••
..
• • • • •
• ~
4 • • • • • • .
._
. . .. . . . . . .. •.. .. •.. . ... . . . . ' . • .. ...

• • • • • • 1
• •
. .. ' • • ..
·~.. !' .
... .
"
,
..
... ~
. .. .. .. . .~ .. .. .. .'
j ...
'
•• ~ .
• • ••
~
__,........._, •
.
.. 1' .. ,. ' .• .. ... • .
.• ·1 • t,• • • • •.. ,
•• •
f •. . . '
• • • •
•
•
~
•--+-,- . --'"1-
• • . • • .. - .
•
•
.P1esd
Fig. 3.53 Fig. 3.54
Daca viteza discului abraziv este aleasa prea mica, arcu1 adc parcurs de granula
A
abraziva este prea mare, iar adancimca h de patrundere a granulei creste. 111 aceste
condijii, tcndinja de smulgere a granu1e1or abrazive se accentueaza iar uzura sculei
abrazive avanseaza rapid. Pentru a asigura o durabilirate cat 111ai mare a discului abraziv
este necesar
•
ca acesta
•
sa lucreze cu viteze periferice cat mai mari.
In conditii id entice de lucru ~i la aceeasi vireza per if erica a sculci, daca se
foloseste o piatra cu diametrul mai mic, lungimea arcului adc, parcurs de granula
abraziva, este 111ai mica ~i, dcci, scula se uzeaza mai pujin. Grosimea aschiei ra111a11e insa
aceeasi si, granula abraziva fiind smulsa dupa acelasi timp de prelucrare, piatra sc va uza
.A
rnai repedc, deoarece pe o circumferinja 111ai mica sunt granule mai pujine. In concluzie,
pentru a avea uzura cat 111ai mica, trebuie utilizate discuri de rectificat cu diamctru cat mai
mare, care sa lucreze la turajii cat 111ai ridicate.
La rcctificarea plana (fig. 3. 54), daca se mentine constanta viteza periferica a
discului abraziv §i se mareste avansul longitudinal, adancimea h de patrundcrc a granulei
se majoreaza, ceea ce conduce la accentuarea uzarii.
Grosimea aschiei 11 creste proportional cu a~i lnci1nea de aschiere t, presupunand
neschimbate celelalte condijii de lucru. Prin aceasra crestere este favorizata accentuarea
uzari! discului abraziv, De aceea este necesar ca, in scopul objinerii unor Inalte precizii
de prelucrare, ]a reciificarile de finisare Sa Se 1ucreze cu avansuri rnici de natruudere .
•
Tehnologia constructiilor de masin!
96
La alegera sculelor abrazive este necesar a se lua in considerare caracteristicile
lor: natura materialului abraziv, narura liantului, granulatia, duritatea, structure, forma si
dimensiunile; aceste carcteristici trebuind corelatc cu materialul piesei, starea structurala
a acestuia, precizia dimensionall care trebuie realizata etc.
Dael caracteristicile sculei abrazive sunt alese corect, uzura gra11ulelor se produce
treptat ~i acestea sunt smulse din liant la momentul potrivit, Ia.sand sli apara pe suprafata
de aschiere noi granule abrazive, ascujite. Daca Iiantul este prea moale, granulele abrazive
sunt smulse inainte de a se toci ~i discul abraziv se uzeaza prea repede, fapt ce conduce
la prelucrari neeconomice ~i imprecise. Daca liantul estc prea dur, granulele abrazive
tocite nu se pot desprinde si piatra se lustruieste, fiind necesara tndreptarea ei pentru
regenerarea proprietatilor de aschiere .
. Alegerea corecta a parametrilor regimului de aschiere are, de asemenea, o
influenja deosebita asupra comportarii sculei in timpul prelucrarii. Uzura sculei abrazive
scade daca viteza ei periferica creste. insa aceasta vitez! este Iimitata de pericolul spargerii
datorita fortelor centrifuge, ~i de provocarea arsurilor pe suprafata prelucrata a piesei.
.
3. 7 .3. Influenta uzurii sculei aschietoare asupra

Uzura sculei influenteaza precizia dimensionala, de forma ~i rugozitatea

suprafetelor prelucrate.
Dintre cele trei tipuri de uzura, influenja cea mai mare asupra preciziei de
prelucrare o are uzura dupa directia perpendicularli. pe suprafata care se prelucreaza. de
exemplu, in cazul strunjirii - uzura radiala prezentata in fig. 3.42. Datorita acestei uzuri
radiale, rezulta un diametru d1 mai mare decat diametrul de reglare initial d, (fig. 3.55),
in cazul prelucrarii arborilor: ·-·
tlr = d; + 2 /1 r •
(3 .143)
b.D ~ 2/z r . (3.144)
Deci, eroarca de prelucrare
I
- - - .
.
I •
./ 1
'\ •
- . -/
- • • •
. 0
.
•
. •
..
t .
-, l /
................. 1 -----/
I
hr 2 I .
',
.,
,
Curba 1 din fig. 3 .55 reprezinta forma gcneratoarei dupa prelucrarea cu un cutit
nou ascutit, 1ara raza sau ·fat eta la varf, iar curb a 2 reprezinta genera to area dupa
prelucrarea cu un cujit cu uzura initiala 1act1ta. i11 ambele cazuri rezulta eion .limensionale
~i de forma la prelucrarea arborclui respectiv.
De regula, la arbori, diametrele crcsc datorita uzurii sculei ~.i scad la alezaje.
Influenta uzarii sculei asupra preciziei de prelucrare apare mai importanta in cazul
prelucrarii pe masini-unelte cu mai multe scule, precum ~i la sculele cu mai multe muchii
aschietoare. Uzarea neuniforma a muchiilor provoaca erori diferite la dimensiunile
suprafejelor prelucrate de fiecare scula, La sculele cu rnai multe muchii, ca brose, freze,
tarozi, etc., uzarea neuniforma a muchiilor produc erori $i mai insemnate.
O fixare necorespunzatoare, cu batai, atrage dupa sine, in cazul frezelor de
exernplu, o uzare neuniforma ~i mai accentuata,
3. 7 .4. Masurl tehnologice pentru reducerea erorilor de prelucrare

datorate uzurii sculei aschietoare
Pentru orice prelucrare este indicat sa se urilizeze scule cu o intensitate a uzarii

cat mai redusa, potrivit cu relatia (3.122). Geometria partii active a sculei trebuie astfel ·
aleasa incat sa asigure o durabilitate maxima pentru un anumit regim de aschiere.
Pentru asigurarea preciziei de prelucrare trebuie satisfacuta relajia
(K<l), (3.145)
in care Td este toleranja la diametru d.

"'
I11 caz contrar, se irnpune schimbarea conditiilor de Iucru. Din punctul de vedere
al comportarii la uzare a" sculei aschietoare se impune schimbarea materialului parjii
active. Trebuie aleasa pentru partea activa un material care sa aiba o intensitate a uzarii
mai mica, ca de exemplu placutele din carburi metalice sau din materiale mineralo-
•
ceram1ce....
In cazul prelucrarii pieselor de precizie, cand abaterea dimensionala adrnisa
tidadmis este mult mai mica decat uzura radiala adrnisa h, adm , se impune efectuarea
reglarilor de compensare (fig. 3.56).
Reglarea de compensate se realizeaza periodic, dupa timpul t re (timpul reglarii de
compensare), pana la atingerea uzurii radiate maxim admisa (durabilitatea sculei). La
atingerea uzurii maxime este necesara schimbarea partii active amovibile sau reascutirea
sculei.
d
[m.'17]
T ( duro6il1lolea sc(.//ei)
.'?
'
{ •
I
~
()
*<l •
.£ I .
t., I •
frc - fr~ l!inp {min]
- I
"
~
.
l
'
Fig. 3.56
Pentru imbunatatlrea comportarii la uzura a sculelor aschietoare este favorabila

utilizarea fluidelor de racire-ungere, mai ales in cazul sculelor din ojel carbon de scule sau
otel rapid.
'
l.
3.8. Tensiunile interne ale semifabricatelor
3.8.1. Definirea, clasificarea ~i lnfluenta tensiunilor interne

Tensiunile interne acjioneaza in materialul semifabricatului chiar ~i atunci cand

asupra lui nu acjioneaza nici un efort exterior.
Tensiunile interne pot aparea in sernifabricat in diferite etape ~i anume, in: etapa
de elaborare a semifabricatului la turnare, sudare, larninare, forjare, matritare etc.; etapa
de prelucrari mecanice (mau ales la degrosari); etapa de tratamente terrnice.
Se disting trei feluri de tensiuni interne: termice, structurale ~i de lucru,
Tensiunile termice sunt produse de dilatarea sau contractia neuniforma, ca urmare a
diferentelor de remperatura pe sectiune sau velum. Tensiunile structurale sunt produse de.
franarea modificarilor de volum specifice transformarilor structurale la Incalzire sau
racire. Tensiunile de lucru apar in urma prelucrarilor mecanice .
Indiferent de natura si cauza provenientei, tensiunile inteme constitute o sursa
importanta de erori dimensionale, de forrna ~i de pozitie reciproca a suprafejelor pieselor.
Tensiunile interne din semifabricatele turnate apa_r datorita diferenjelor de
temperatura in timpul racirii in diferite zone ale semifabricatului si, de asemenea, ca
urmare a limitarii contractiei libere a unor parji din piesa turnata (grosimi diferite ale
A .
pieselor, configuratii complexe, lipsa racordarilor etc.). In unele cazuri, tensiunile interne
in piesele turnate pot atinge asemenea valori incat ele provoaca fisuri si crapaturi sau chiar
spargerea acestora, Sunt insa cazuri cand tensiunile interne de turnare se pun in evidenta
nu imediat dupa turnare, ci dupa un anumit timp cand provoaca deformarea pieselor.
Tensiunile interne din semifabricatele forjate sau matritate la cald apar ca urmare
a nerespectarii regimului termic in timpul prelucrarii, care poate cauza ecruisarea pieselor,
de exemplu, incalziri si raciri neuniforme, neatingerea temperaturii optime pentru
deformare plastica etc.
Tensiunile interne din semifabricatele sudate apar datorita incalzirii ~i racirii
neuniforme, datorita limitarii deplasarilor libere, in cazul sudarii materialelor de grosimi
diferite, transformari structurale, regim de lucru incorect ales etc.
0 cauza a aparitiei tensiunilor interne in timpul prelucrarii mecanice este
ecruisarea suprafejei prelucrate.
Marirea tensiunilor interne din stratul superficial depinde de o serie de factori
cauzali, Astfel, tensiunile cresc o data cu: micsorarea unghiurilor de asezare ale sculei;
rnarirea razei la. varf a sculei; marirea avansului de lucru; marirea vitezei de aschiere,
pana la 300 m/min; prezenta vibrajiilor.
0 alta cauza a aparitiei tensiunilor interne in timpul prelucrarii mecanice este
tncalzirea semifabricatului, in ipoteza ca sisternul de prindere intre varfuri a semifabri-
.....'
j
1 catului nu permite preluarea def ormatiei term ice axiale, eforturile interne de. compresiune
rezulta din legea lui Hooke ~i legea dilatajiei Iiniare:
1 a = (di I I) E ; (3 .146)
di= l aSr , (3.147)
adica o = Ea flt , (3.148)
unde: a este efortul unitar intern de compresiune, N/m2 ; E - modulul de elasticitate, in
N/m2 ; a · - coeficientul de dilatare liniara, in grd -1 ; At .. variajia de temperatura a
semifabricatului, in °C.
·La prelucrarea mecanica, tensiunile interne sunt introduse ~i prin fortele de fixare
de valori mari, aplicate nerational.
in majoritatea cazurilor, inainte de prelucrarile mecanice (dupa turnare, forjare
etc.), exista un echilibru al tensiunilor inteme, desi uneori acestea au valori ridicate. Dupa
ce se indeparteaza insa, mai ales la prelucrarile de- degrosare, un strat de metal, tensiunile
interne vor iest din starea de echilibru ~i va avea loc o redistribuire a acestora in masa pie-
sei. Acest fapt are ·ca urmare deformarea piesei respective dupa prelucrarile de degrosare,
Deforrnajiile inadmisibile se constata uneori si la asamblarea pieselor, dupa o
stationare in depozit sau intre diverse etape tehnologice de prelucrare.
Piesele la care apar def ormajii datorita tensiunilor interne nu mai pot fi folosite,
in majoritatea cazurilor.
3.8.2. Masur! tehnologice pentru eliminarea sau reducerea

tensiunilor interne ·
Elaborarea semifabricatelor trebuie sa se faca astfel tncat valoarea tensiunilor

interne sa fie minima .. Astfel, pentru semifabricatele turnate trebuie sa se asigure 0 viteza
uniforma de racire a metalului prin proiectarea adecvata a formei semifabricatului, care
nu trebuie sa aiba variatii bruste de sectiune.
La semifabricarele sudate este necesar sa se aleaga o succesiune rationala a sudarii
diverselor parti componente ale semifabricatului sudat. De asemenea, trebuie evitate
intersecjiile si intreruperile cordoanelor de sudura; acestea trebuie sa fie amplasate ~i sa
aiba o geometrie optima. Materialele care se sudeaza trebuie sa aiba un grad de
sudabilitate cat mai ridicat. (Cechil·atenr<0,45%). Alte masuri pot fide preincalzire inainte
de sudare sau tratamente termicc de detensionare dupa sudare.
I
I
lndreptarea semifabricatelor laminate este indicat sa se faca la cald, pentru ca
"'
!
I
I
tensiunile interne sa ramana la valori mici.
Pentru semifabricatele pieselor de precizie ridicata este necesar ca lnaintea
prelucrarii mecanice ~i pe parcursul acesteia sa se aplice un tratament de detensionare.
Detensionarea se poate realiza pe cale naturala sau artificiala. Semifabricatele pentru
batiuri, de exemplu, mese de masini-unelte, blocuri de motoare se detensioneaza pe cale
naturala (imbatranire naturals) prin lasarea unui interval de cateva saptamani pana la
cateva luni intre objinerea semifabricatului si prelucrarea mecanica sau dupa prelucrarea
'
de degrosare. Detensionarea artificiala (imbatranirea artificiala) se face prin diferite

tratamente termice de detensionare, prin care se urmareste o echilibrare a tensiunilor
interne, o stabilizare a formei ~i a dimensiunilor semifabricatului.
La prelucrarile mecanice, in afara detensionarilor naturale sau artificiale, se mai
pot. lua urmatoarele masuri:
.
J•
,.
f.

100 i
'. l
..
•.
• regimuri de aschiere din ce in ce mai usoare, adancimi de aschiere si avansuri
mici catre prelucrarile de finisare; spre exemplu, la rectificare, ultimile treceri se
recomanda .sa se faca in "gol "·;
• prelucrarea de finisare sa se realizeze cu. scule neuzate, cu unghiuri de asezare
suficient de mari, raze la varf moderate, pentru a nu produce vibratii;
• atunci cand deformatiile termice sunt mari, se recomanda racirea cu diferite ;
l. '
fluide de racire-ungere. {
l.
I
.
•
~ "
• \
I
1
.'
I \
!
7/in,P [h}
--1:.
/nco rz1re•
•
Roe ire
Fig. 3.57
...
••
Masura cea mai sigura de eliminare a tensiunilor inteme, atat dupa elaborarea
semifabricatului prin tumare, forjare, sudare, deformare plastica la rece, cat ~i pe
· parcursul prelucrarii mecanice, este detensionarea artiflctala. Graficul general al
tratamentului termic de detensionare se prezinta in fig. 3 .57. Acesta cuprinde etapele de
A
incalzire, mentinere la temperatura constanta si racire. Incalzirea se poate realiza cu un

utilaj de tratament termic de la 0°C sau de la o anumita temperatura (linia intrerupta).
Racirea se poate realiza in doua medii sau intr-un singur mediu (linia intrerupta
la racire).
Eliminarea masiva a tensiunilor interne la semifabricatele din ojel se produce
incepand cu temperatura de 450()C, iar detensionarea aproape completa se realizeaza la
temperatura de 600 - 650°C, cu o menjinere de 4 - 5 h. in mod obisnuit viteza de incalzire
se ia in jur de 40 ° C/h ~i viteza de racire 20 ° Czh.
Detensionarea la temperaturi mai scazute ( 150 ° . . . 250 ° C) se aplica sculelor,
pieselor cementate ~i calite, care trebuie sa-si pastreze duritatea ridicata.
Cu cat precizia piesei este mai ridicata, cu atat detensionarea trebuie sa se faca
prin mai multe operatii de recoaceri intermediare la temperaturi din ce· in ce mai joase
(120 - 150°C) ~i cu durate de mentinere din ce in ce mai rnari (24 - 48 ore). Aceasta este
necesar deoarece la fiecare operatie de detensionare se produce o anumita deformare ce
este eliminata prin operajia ulterioara de prefinisare, care introduce la randul ei noi
tensiuni, dar mai mici s.a.m.d. .
Detensionarea artificiala se mai face prin diferite metode mecanice, ca de exemplu
vibrarea batiurilor cu ajutorul unor dispozitive speciale sau ciocanirea lor cu ajutorul unor
ciocane pneumatice. Ciocanirea se executa, de regula, in zonele unde exists acumulari mai
mari de tensiuni interne ~i se aplica de obicei batiurilor mari ~i grele, unde folosirea altor
metode este neeconomica sau greu de realizat .
0 alta metoda de detensionare· mecanica este curatirea suprafejelor batiurilor
tumate cu ajutorul discurilor abrazive actionate electric sau pneumatic.
3.·9. Vibratiile sistemului tehnologic
3.9.1. Clasificarea §i cauzele aparitlel vibratiilor

A
In timpul prelucrarii metalelor prin aschiere, pe langa rniscarile date de lanjurile ,
•
cinematice - miscari care in mod obisnuit sunt linistite - apar ~i unele miscari suplimetare,
nedorite, miscari care provoaca perturbari in procesul de aschiere, precum si o instabilitate
a acestuia.
Perturbarile regimului stationar de aschiere pot fi de scurta durata, in care caz
apar ca socuri izolate sau periodice, sau perturbari de lunga durata, cand se prezinta de
obicei ca funcjii periodice. Vibratiile fac ca, dupa prelucrare, pe· suprafaja piesei sa
-·•
ramana urme sub forme de microneregularitati ~i ondulatii, care provoaca de fapt
\,
inrautajirea calitajii suprafetei. Pe langa aceasta, vibratiile contribuie la micsorarea
rezistentei la uzare a sculei, provoaca dereglari ale masinii-unelte, limitand regimul de
1
I
•, aschiere si deci productivitatea prelucrarii,
Analizand fenomenele de vibrajii care a par la prelucrarea prin aschiere, se po ate
constata ca acestea depind de caracteristicile masinilor-unelte si sculelor cu care lucreaza,
de fundatia masinii ~i de natura fortelor perturbatoare care intervin in procesul de aschiere,
Dupa caracterul lor, vibrajiile pot fl: vibratii proprii, de durata relativ scurta, care
apar datorita caracteristicilor elastice ~i capacitajilor de amortizare a elementelor masinii-
unelte, vibratii de durata sau vibratii intretinute, care se produc sub acjiunea unor forte
ce acjioneaza periodic, ~i autovibrajiile, care apar in procesul de aschiere in lipsa unor
forte exterioare.
Fortele perturbatoare pot sa apara din mai multe cauze, dintre care se amintesc:
• cauze de natura constructiva: prelucrarea sau montarea necorespunzatoare a
rotilor dintate da nastere la forte periodice, care se transmit asupra lagarelor ~i ghidajelor;
cusaturile la curea sau grosimea neuniforma a cure1elor trapezoidale; jocurile din lagare:
functionarea pompelor, pulsarea lichidului i11 conducte la acjionarile hidraulice etc.;
• neechilibrarea organelor rnasinii-unelte, care au rniscare de rorajie, sau
neechilibrarea dispozitivelor sau a pieselor excentrice care se prelucreaza; frecvenja .
acestor oscilajii va fi egala cu numarul de rotatii pe secunda a masei dezechilibrate;
• cauze care provin din caracterul procesului de aschiere - la aschierea unor
suprafeje discontinue, la frezare sau brosare, forja de aschiere este variabila si da nastere
la vibratii;
• cauze din afara procesului de aschiere; de exernplu, daca in apropierea masinii-
unelte se gasesc alte masini care vibreaza puternic, vibrajiile acestora se vor transmite ~i
masinilor din apropierea lor, iar frecventa va fi egala cu f recventa vibratiilor prim are sau
va fi un multiplu al acesteia, dupa cum masina-unealta respectiva va intra in rezonanta cu
armonica fundamentala sau cu una din armonicele superioare.
"'
In cazul aurovibrajiilor, acestea apar o data cu inceperea aschierii §i dispar o data
cu incetarea aschierii, chiar la prelucrarea unei piese perfect echilibrate pe o masina in cea
mai buna stare. Cauzele care determine variatia fortelor in procesul autovibrator constau
in unele particularitati ale forjelor de frecare dintre fetele de asezare ale partii aschietoare
a sculei si suprafaja care se prelucreaza, modificari ale geometriei sculei, neregularitaji
ale suprafejei care se prelucreaza, rigiditatea slaba a sistemului tehnologic.
De exemplu, daca se strunjeste cu un cu tit cu o rigiditate scazuta, fixat lntr-un
m
J ~
t
•
I
1
·\
~"'--.,_ .,...,
--·
///// ///
a
Fig. 3.58
supor rigid (fig. 3.58, a) in timpul aschierii unui material neomogen, cand cujitul ajunge
in contact cu un strat de metal mai dur, se va deforma sup1imentar. in acelasi timp se va
produce si o variatie a fortei de aschiere:
!:J.F1 =· K1 :lt . (3.149)
Considerand valori foarte mici ale deplasarii, asa cum se intampla de altfel in
realitate, se poate sc·rie
dF z = K, b z , (3 . 15 0)
unde: K, este un coeficient care depinde de variatia adancimii de aschiere; z - deplasarea
sculei; b - factor care poate avea valori pozitive sau negative, dupa sensul deplasarii.
Ecuajia miscarii cand cutitul vibreaza, considerand un sistem echivalent (fig. 3 .58,
b) cu masa m, cu un coeficient de rezistenta vascoasa p si un coeficient elastic A. al
arcului, are forma
11 1
m z +· p z + A z = 0, (3 .151)
in caz ca sistemul este neperturbat.

Daca intervine forta dF4 , atunci ecuatia miscarii va fi
mZ 11
+ pZ 1
+ )., Z = - dF.. . (3.152)
4
Se inlocuieste valoarea fortei din relatia (3 .150) $i se obtine
mz 11
+ pzr +· A z = - K, b z , (3 .153)
.
adica mz 11
+ pz 1
+ ( A. + K1 b ) z = 0, (3.154)
A+ Kb
sau z II + p z I + . t . z= Q . (3.155)
m m
Rezulta ca pulsatia vibratiilor sistemului considerat va fi
[th'::a pulsajia cutitului liber este cu0 = ;·A I 111, pulsajia sistemului va fi
co = w0 /i··+· i«, I A. (3.157)
.... .
Precizla de prelucrare 103
Pentru b < 0, adica la patrunderea cujitu
lui in material; pulsatia $i A
•
frecvenja scad;
Pentru b > 0, sistemul este instabil, adica
procesul se desfasoara cu
vibratii;
Pentru b = 0, w = w0 sau co I w0 = 1 ,
adica pulsatia sculei cores
punde cu pulsajia sistemu
I
Jui, conducand la rezonanta.
I
Daca se studiaza variatia ampli-
tudinii A a oscilajiilor in functie de
I
raportul co I w0 (fig. 3.59), se observa ca u
-=1
Wo
pentru w I w0 = ·1, rezulta amplitudine
maxima la rezonanja. Fig. 3.59
3.9.2. Masur! tehnologlce pentru evitarea aparitiei vibratiilor

•
in sistemul tehnologic
Masurile pentru evitarea aparijiei sau pentru reducerea la minimum a autovibra-

jiilor si a vibrajiilor fortate trebuie luate la nivelul elementelor sistemului tehnologic si al
regimului de aschiere,
Referitor la sistemul tehnologic se impun urmatoarele rnasuri:
l
•
- marirea rigiditatii sistemului tehnologic, un sistem abso·lut rigid nu vibreaza; prin
•
marirea rigiditatii sisternului tehnologic se realizeaza marirea frecvenjei vibratiilor ~i
reducerea amplitudinii acestora: marirea rigiditatii masinii-unelte se realizeaza pe caile
expuse in § ,3 ~5. 5;
- reducerea maselor oscilatorii sau in rotatie rara reducerea rigiditajii sisternului
•
('
•
tehnologic;
- reducerea intensitajii forjelor excitatoare externe prin micsorarea forjelor
centrifuge ale diferitelor organe i11 miscare de rotatie, alegerea turajiilor semifabricatului
si sculei astfel incat frecvenja forjei excitatoare sa fie diferita de frecvenja vibrajiilor
proprii ale elementelor sistemului tehnologic;
- izolarea rnasinii-unelte fata de restul masinilor prin fundatie adecvata sau prin
instalarea pe reazeme amortizoare de vibratii,
j
• Referitor la scula aschietoare, pentru evitarea
vibratiilor, s.e impune lucrul in conditiile urrnatoare:
• Unghiuri de atac mari ( x = 75° ... 90°); unghiuri
de degajare y pozitive, prevazute, in unele cazuri, cu fajete
..
I
mici negative (fig. 3. 60) pentru marirea rezistenjei muchiei

• aschietoare; unghiuri de asezare a cat mai mici, dar care sa
1
...
·'' evite frecarile puternice; raze la varf R ale partii active mai
.. ' • •
mici.
• Neutilizarea sculelor cu uzuri avansate.
• Lungimi in consola ale sculelor cit mai mici posibil. Fig. 3.60
~-
( '.
• I
I'
I
• Utilizarea cujitelor indoite la rabotare (fig. 3.61, a). Pentru astfel de cutite, l_a
deformarea sub actiunea f ortelor de aschiere, varful cujirului are o traiectorie tang en ta la
suprafata prelucrata ~i n11 o intersecteaza ca in cazurile cutitelor obisnuite de strung (fig.
3.61, b).
.•'
'
' .
a b
Fig. 3.61
• Utilizarea cujitelor arcuite in gat de lebada (fig. 3. 62) la prelucrarea prin

strunjire ~i mai ales la. prelucrarea cu aschii late si subjiri, cu raze mari, la prelucrarea
filetelor.
• Prinderea cutitelor cu faja de degajare in jos (pe spate). Prin prinderea cutitelor
. ~
cu faja de degajare In jos vibratiile se atenueaza considerabil. In acest caz, forta de

aschiere tangentiala F, acjioneaza de sus in jos asupra semifabricatului, respectiv asupra
arborelui principal, in aceeasi directie cu greutatea proprie a sa. Acest fapt determina un
contact intre lagar ~i arbore in zona inferioara. Jocurile din lagare sunt preluate continuu
in partea inferioara a Iagarelor, acest fapt atenuand vibratiile.
• Utilizarea sisternelor de fixare a sculelor cu hidroplast, acesta avand rol de
amortizor de vibratii.
2 I 3 4
A I
I
I
""_..,..,- - - - ••
•
--4-·-- -
. Y/. /"--- __ ___.__--t.. _
V1 V1 Ya
Fig. 3.62 Fig. 3.63 Fig. 3.64
Referitor la regimul de aschiere, pentru diminuarea vibratiilor se recornanda:

• Utilizarea vitezelor de aschiere va mici sau foarte mari, diferite de zona
vitezelor critice favorizante pentru aparijia vibrajiilor, Daca se studiaza variatia
amplitudinii vibratiilor cu viteza de aschiere (fig. 3.63), se observa o zona a vitezelor de
aschiere v0 E [ v1 , v2] in care amplitudinea vibratiilor este maxima. in functie de cuplul
sernifabricat-scula si condijiile de aschierc, aceasta zona critics este diferita.
• U tilizarea adancimilor de aschiere t relativ mici ~i avansuri s relativ mari, care
presupun aschii scurte si groase.
Precizia de prtlucrare
105
• Utilizarea amortizoarelor de vibratii. Acestea reduc intensitatea vibratiilor
absorbind• energia miscarii vibratorii. Amortizoarele de vibratii se pot instala pe un organ
al mastnil-unelre, pe semifabricat, pe scula, pe dispozitivul de prindere a sculei sau pe
dispozitivul de prindere a semifabricatului.
t "
In fig. 3 .64 se prezinta schema de principiu a unui amortizor de vibrajii care se
poate instala pe semifabricate, la strunjire . Amortizorul ia contact cu semifabricatul 1 prin
rota sau rulmentul 2 ~i tachetul 3, Impins permanent de arcul elicoidal 4.. Prin intermediul
unui suport, amortizorul se prinde in apropierea zonei de aschiere, langa cujitul de strung.
3.10~ Determinarea erorii totale de prelucrare

•
. .
Cunoscand toti factorii de influenja asupra preciziei de prelucrare, studiati in

subcapitolele anterioare, se poate determina eroarea totala de prelucrare, in principal, prin
doua metode: statistic ~i analitic. Determinarea statistics se face pe baza curbelor de
repartijie a dimensiunilor pieselor prelucrate, iar determinarea analitica ... pe baza analizei
factorilor de influenja asupra preciziei de prelucrare.
Determinarea erorii totale de pre]ucrare intereseaza in special la prelucrarile de
finisare.
Determinarea erorii totale pe baza curbelor de repartijie permite sa se constate
care este precizia pieselor dintr-un lot de fabricajie, adica carnpul de imprastiere al
erorilor. Pe baza curbelor de repartitie a dimensiunilor se pot indica coreejii care trebuie
facute astfel ca piesele din Iotul de fabricajie ce urmeaza sa se execute in conditii similare
lotului precedent sa aiba dimensiunile in limitele eampului de toleranta impus. Controlul
statistic nu poate insa sa descopere care au fost factorii $i in ce sens au influenjat acestia
precizia de pre1ucrare. De asemenea, nu poate servi pentru determinarea cailor de marire
a preciziei de prelucrare.
3.10.1. Determinarea analitlca a erorii totale de prelucrare

•
Determinarea analitica a erorii totale de prelucrare presupune luare in considerare

a eroriJor partiale cauzate de diversi factori ai preciziei de prelucrare. Calculul este foarte
complicat, laborios ~i presupune cunoasterea cu exactitate a influenjei tuturor factorilor.
Pentru fiecare tip si caz de prelucrare trebuie efectuat un calcul separat.
Prin determinarea
.... analitica a erorii totale de prelucrare se poat.e stabili ponderea
influenjei diversilor facrori asupra preciziei de prelucrare ~i. se pot lua masuri de marire
a preciziei de prelucrare.
Elementele de calcul analitic necesita studii experimenta1e si teoretice foarte
•
i.
aprofundate pentru marea diversitate de cazuri concrete .
'
' La clasificarea erorilor de prelucrare in erori sistematice, grosolane ~i 'intampla-
·t toare, s-a aratat ca cele grosolane se datoresc neatentiei sau calificarilor reduse a persona-
lului muncitor. A vand in vedere ca se pot lua rnasuri pentru eliminarea acestui gen de
..
erori, se pot Iua in calculul analitic doar erorile sistematice ~i intamplatoare:
- -· -- ..-· --- - -
Tthnologia construetiilor de ma1ini

106
(3.158)
(3.159)
(3 .160)
' .
'
unde: eT este eroarea totala de prelucrare; E

es - suma algebrica a erorilor sistematice; ei E !
,
.
- suma medie patratica a erorilor intamplatoare; eg - eroarea datorata impreciziei _ , I

'
geometrice a elernentelor sistemului tehnologic; e0 - eroarea de orientare a elementelor

sistemului tehnologic; efc - eroarea de fixare constanta a elementelor sistemului tehnologic;
ede ... eroarea datorata deformajiilor elastice ale elementelor sisternului tehnologic: sd, ·-·
eroarea datorata deformatiilor termice ale elementelor sistemului tehnologic: e11. - eroarea
datorata uzurii elementelor sistemului tehnologic; e,nc .. eroarea de masurare constanta:
eH -· eroarea datorata variatiei duritatii materialului semifabricatului; eA - eroarea
8
datorata variatiei adaosului de prelucrare; eTI - eroarea datorata tensiunilor interne; e1\; -
eroarea de fixare variabila; eniv - eroarea de rnasurare
. variabila.
Fiecare dintre erorile sistematice menjionate mai inainte include o suma de erori
aferente elementelor sistemului tehnologic: masina-unealta, dispozitivul de prindere a
semifabricatelor. dispozitivul de prindere a sculei, semifabricatul, scula aschietoare.
Pentru diverse cazuri concrete de prelucrare unele din erorile parjiale por fi
neglijabile in. calcul. in relatiile de calcul aferente erorii totale de prelucrare se iau
semnele ( +) sau (-) in funcjie de sensul influenjei factorului preciziei de prelucrare luat
in considerare.
Pentru ca prelucrarea sa indeplineasca conditiile de precizie este necesar ca
(3.161)
unde T este toleranja dimensionala de forrna sau de pozijie reciproca a suprafetei.
3.10.2. Determinarea campului de imprastiere a erorilor

de prelucrare prin metoda· statlstica
Practica a demonstrat ca procedeele ~i mijloacele de prelucrare existente nu

asigura realizarea pieselor cu precizie absoluta, ci cu anumite abateri da Ia dimensiunea
prescrisa, abateri care caracterizeaza precizia de prelucrare.
Pentru studiul repartijiei erorilor de prelucrare efective se procedeaza dupa cum
urmeaza:"'
- se prelucreaza un lot de circa 100 de piese, folosind aceeasi masina-unealta,
aceleasi SDV-uri si aceeasi tehnologie;
- cu un aparat de precizie corespunzatoare se mascara dimensiunea fiecarei piese
din lot si se noteaza
'
intr-un tabel; -
- pentru a fi posibila interpre·tarea rnodului CUIIl S-a facut prelucrarea este necesara •
sistematizarea dimensiunilor sau abaterilor efective in ordine crescatozre, pe intervale ~i

frecvente;
- in vederea sistematizarii dimensiunilor efective, mai intai se elimina aproximativ
(1 ... 5 % ) din dimensiunile razlete accidentale Ji necaracteristice;

- se aleg din tabel diametrele efective limita (maxim si minim) si se calculeaza
amplitudinea erorilor W:
W = def max - def min ; (3.162. )
- amplitudinea W se imparte in mai multe intervale convenabile; numarul de

intervale se ia i :;: 5 . ~. 17' in functie de marimea lotului de piese; se adopta un numar i
mai mare pentru lorqrile mai mari.
Spre exemplu, se considera un lot de 100 arbori cu diametrul prescris
d =</>50 :~:~~~. Dupa prelucrarea pieselor cu acelasi reglaj al sistemului tehnologic, se
mascara ~i se gaseste, de exemplu, def M = 50,025 mm §i def m = 50 mm. 0 prima
concluzie este ca toate piesele sunt bune, dar nu se cunoaste campul de imprastiere a
erorilor, adica precizia sistemului tehnologic ( 6 a).
Se calculeaza amplitudinea erorilor
W ·= def M - def ::: 50,025 - 50 = 0,025 mm = 25 iun . (3.163)

111
Pentru i = 5, se calculeaza amplitudinea unui interval

-
a= W/i=25/5=5µ,m. (3.164)
A vand aceste date, se construieste tabelul 3. 2.
. Tabelul 3.2
. .
Prelucrarea statlstica a datelor

.
. '
lntervalele de dimensiuni x1-M0 , '2
Media inter- x,-M0 xi-Mo .
n-I n.
I n.
valului a a a
I
• De la Pani la ' J
J X··t
(inclusiv)
.
re
1 50.000 50.005 50~0025 6

.
r.
2 50,005 50 010 50,0075 r ,
21
•
. .
' ..
. .
.
3 50,010 50.015 50,0125 50 '
. .
.4 50,015 50,020 50,0175 19 I
.
4
5 50,020 I
50,025 50,0225 }';;:: 100 E=
'
E= l:=
.
Parametrul M0 din tabelul 3.2 este media intervalului de frecventa maxima, adica
M0 =· 50,0125 pentru cazul de faJa.
A '
In continuare se calculeaza abaterea medie patratica a dimensiunilor
s x. - Mo 2
E. '·
r
ni
;,=a 1
(3 .165)
a=a -------
I •
I
~
. 108 Tthnologia constructiilor de ma1ini
Cimpul de tmprastiere a erorilor de prelucrare va fi 6 o .

Potrivit cu frecventele n; notate in tabelul 3. 2, se poate trasa cu U$Urinta
histograma distributiei dimensiunilor (fig. 3 .65). ·· 4
Frecvenja absoluta n; a intervalului inseamna numarul de dimensiuni (piese) gasite

intr-un interval.
Frecventa relativa este data de raportul
nf = n.t En. , (3.166.)
I t •
•
• nr % = (n;I ~ n;) 100% . (3.167)
A '
In cazul cand in abcisa se ia media intervalelor ~i in ordonata frecvenja n; , se tra-

seaza diagrama denumita poligonul frecventelor. Atunci cand numarul de intervale se ma-
reste Ia infinit ~i simultan cu aceasta se restrang limitele inrevalelor, linia franta a poligo-
'
nului de frecvenje se va transforma imr-o curbs continua in forms de clopot, care poarta
denumirea de curbii teoreticii a repartitiei normale sau curba Gauss - Laplace (fig. 3.66). '•
...
fl
'
.
n·
. l so •
~
-HisloJramO - 'f(x) .
I :, ec
l
I. Pol'jonul
•
21 J free ten le/or ~
I 19
I
I
l l\
61 I I I
I
0
-x
o'
x
. l I .. 4
' ' -
:
I
..
.
] I I la
r·l ~·
w ·L
.
Fig. 3.65 Fig. 3.66
Expresia analitica a curbei Gauss, respectiv a leg ii repartitiei normale este

. .
.
q> (x) = -
_1_ e -(xi- X)2 t(2a2) ,
(3 .. 168) •
(1 . 21T
in carer. o este abaterea medie patratica; e - baza logaritmilor naturali ( e = 2,718 ); X; -
dimensiunea efectiva intamplatoare sau media intervalului t; X - media ponderata a
dimensiunilor. A
In cazul marimilor discrete (discontinue), cand se mascara cu instrumente care au

o anumita valoare a diviziunii,
-
X se calculeaza cu relatia
-
X= ~x;(11;/N), (3 .169)
in care: n; este frecvenja de aparitie a unei dimensiuni in intervalul i ; N - numarul total
de cazuri posibile, adica de masurari, N = ~· n;; 11; IN - probabilitatea de aparitie a unei
dimensiuni in intevalul i . ·
•
Preciz,ia de prelucrare 109
La prelucrarea unor arbori cu scula
reglata la dimensiunea d, (fig. 3.67), ce]e mai dr
multe dimensiuni vor avea def=== d, . Frecventa de , ,,., - · . . ,
aparitie a altor dimensiuni va scadea de o parte sl
I
.
de alta a cotei de reglare. A.~a se explica de ce pe
curba Gauss exista un maxim, adica un centru de
grupare a dimensiunilor in dreptul mediei \
- \ . ' .
• ponderate X. Eroarea accidentals e4 din fig. 3.66 <, "-+----.,,,,,
....__
reprezinta abaterea unei marimi intamplatoare
fata de media ponderata X,. Fig. J.67
A .
In practica nu se poate considera curba Gauss in intregime ~i de aceea se rejine

o portiune suficient de mare, 6 a, porjiune care reprezinta o probabilitate de cuprindere
a dimensiunilor de peste 9·9 % . Portiunea 6 a din curba de repartijie se mai numeste si
precizie caracteristicii a procedeului de prelucrare pentru un sistern tehnologic definit,
Fiecarui procedeu de prelucrare sau de control, fiecarei masini-unelte si, respectiv,
fiecarei mijloc de control ii este caracteristic un anumit 6 a. Cu cat campul de imprastire
a erorilor 6 a este mai mic, cu atat procedeul de prelucrare pentru un sistem tehnologic
dat este mai precis si invers.
Erorile sistematice fixe produc doar depl.asarea curbei fata de originea 0, fara a-i
schimba alura (exemplu, eroarea de reglare la zero a micrometrului),
Erorile sistematice variabile in timp provoaca atat deplasarea curbei, cat ~i
schimbarea al urei.
Precizia caracteristica a unui sistern tehnologic dat corespunde scopului numai
daca campul de imprastiere a erorilor se incadreaza in campul de toleranja prescris, adica
6a s· T(t) .
•
3.10.3. Interpretarea practica a repartitiel erorilor de prelucare

A
In practica, in functie de caracterul erorilor, pot exista patru situajii distincte:

-
1) X §i 6 a au stabilitate buna i11 timp, corespunzand cazului ideal;
-
2) X stabil, 6 a instabil;
-
3) X instabil, 6 a stabil;
-
4) X si 6 a instabile, cazul eel mai defavorabil .
••
Interpretarea practica a repartijiei erorilor de prelucrare consta in a vedea in ce

raport se afla carnpul de. imprastiere a erorilor, 6 a, ca marime si ca pozitie, fata de
toleranja t, prescrisa la piesele luate i11 considerajie.
Portiunea curbei de repartijie din fig. 3 .68 care depaseste toleranta prescrisa t
reprezinta probabilitatea de rebut
P(x.i > dm ax ) =A 1 •
Aria -41 fiind greu de calculat, se va determina indirect astfel:
fI
P(x; > dmox) = A1 ° 0,5 ·- A2 ; (3.170)
I
' '
'
'
I
-I
Tehnologia eonstructiilor de masini
110
dm1 . t
l
'1
\ 1
'I
1,
0
-- ...,,..
-
t x-3<1
-x
I .. % • .. I
Fig. 3.68
'•·
1.
1 (3.171)
A 2 -- ydx= -- •
-)( . 21T x-
Facand schimbarea de variabila

-
XA2
ZA2 ::: --
d}.I -
= ---
x (3 .172)
a a
-
in care X:: }; x1 ( ni IN) (potrivit relatiei 3. ·169), din relatia (3 .172) rezulta
(3.173)
d f.f
..... 1 e -z212 dZA2 . (3.174)
ad 1ca
21T dM-ZA2
Valoarea functiei <ll ( ZA 2) se mai poate lua $i direct din tabele speciale, intocmite
in functie de valoarea calculata ZA 2 • "
Se calculeaza apoi probabilitatea rebuturilor cu relajia (3. 170). In continuare se
analizeaza cauza rebutului pentru a se lua masurile corespunzatoare evitarii lui.
Daca 6 o > T(t), rezulta ca masina-unealta nu asigura precizia necesara ~i se va
alege o masina mai precisa.
Daca 6 a s T ( t) §i totusi a par rebuturi, rezulta ca reglajul sculei la cota a fost A
facut gresit, deoarece masina asigura precizia de prelucrare. In cazul din fig. 3.68 scula
s-a reglat prea aproape de dimensiunea dmax . Se corecreaza reglarea astfel ca diametrul
de reglare d, -
= dopnm = X (curba cu linie Intrerupta din fig. 3.68), eliminandu-se
probabilitatea de rebut. ....
.
3.10.4. Curbe de repartitie aparentanormale

A
In cadrul curbelor de repartijie aparent

...
anormale se deosebesc doua categorii
distincte: curbe simetrice ~i curbe asimetrice. In fig. 3 .69, curbele 1 §i 2 reprezinta curbe
de repartitie simetrice ridicate pentru doua loturi de piese indentice, prelucrate la doua
masini-unelte diferite, care au precizia caracteristica ~ a1 sl, respectiv, 6 o2. Pentru cele
doua loruri de piese, reglarea sculei s-a facut la aceeasi cota X1

-
:= ~
-2 . Curba R este curba
•I
rezultanta ridicata pentru cele doua loturi de piese amestecate ~i reprezinta suma celorlalte
doua curbe. Se observa ca este mai ingusta la varf decat o curba normals de repartitie. 0
- -
astfel de curbs se objine ~i cand a1 = a2 (n1 egal sau diferit de n2), cu condijia ca X1 = X2
(adica acelasi reglaj al sculei la cota).
''i •• Llx
I
~ R I 2
1 · < ,.
\ I
I
' .
•I
I .. ' 1· .
..
/ ' /.2 ./
/,
- I
/
/
•
' --· I./ ~ i

I •
I
. '.
-
.
,
x· ;! I ! I·{
( ·1·- =··
I. so:
s, 1} t- __ .. --·-·---·
I r
I
Fig. 3.69 Fig. 3. 70
...
In fig. 3. 70, curbele 1 si 2 sunt curbe de repartitie simetrice ridicate pentru doua
loturi de piese prelucrate pe aceeasi masina-unealta ( a1 = a2 = a), dar in schimburi
diferite, cu scula reglata la cote diferite:
- ~
X1 #. X2 (n1 :;: 112).
Curba R este curba rezultanta pentru. cele doua loturi de piese amestecate. Cand ilX
-
este suficient de mic, curba R va fi aplatisata, rara cocoase.
in fig. 3. 7 J, curbele J, 2 si 3 sunt curbe de repartijie simetrice, ridicate pentru
loturi de piese prelucrate la intervale egale de timp pe u11 acelasi strung automat sau
-
semiautomat. Deplasarea spre dreapta a mediei ponderate cu cantitatea 4lX se datoreste
uzarii in timp a sculei care conduce la erori sistematice variabile progresiv. Curba R
reprezinta curba de repartitie rezultanta, objinuta prin amestecarea celor trei loturi de
piese. Este necesar ca 6aR ~· T(t) .
...
In fig. 3. 72, curbele I ~i 2 sunt curbe de repartitie nesimetrice ridicate pentru
doua loturi de piese prelucrate pc masini de precizie diferita, a1 ¢ a2 si cu reglaje diferite
- ~
Xi~ X2 . •
•
• •
n· n.I I .R
( R •
'
_,,,1
I
1 ' _,. ./ 2
'<... ,,
l
I .
I • I '---J ,'
I
I •
I
;
I
l
tJ_~:-+-' ---- 2 . \
\
.--3
'
'
I
I '
•'
•
~
-- 1
'
•
I
'•
'
l
'
\
\
J
-- •
--.t----~·--------~------..J..._~----=-
I
•
.
';
;
' ,_. __
.
•• .; ....:...(S_(l;.::..Z ~ ~·
x ~.·---~~:--:~==· x=· · --- -+. t-==G~. X£::X=--+-t ---· ~· 6{if
I
-
l
t •• •
x·
I
•• ' 1 . ., . I •• ' . : a. • f I-
- I 4 uo x;, ' x,. . ~ . I I
x
e .,1 : : a a =, 2 u
l
i
•
I . =• • , · ···•-== •
!
I
'
l . .' , I .;2. ••
Fig. 3. 71 Fig. 3.72
n·
!
,,""-- - - ------,~R
•
'
J
1 2· _ ,, /J It- § n '
I ,-/- I- - I / ;
!
I
I
.'
!
I so:
•
Uz
. (j'm]
----~- - ...._...; - - - --
I
~ ... ,
I
I
1
I '
I
I
''
I
I
I I
•
•'
b'I. '
_J 6 [min}
I
r . .. II ·-· -----..--'?
"b . ,_. . .__
I
Fig. 3. 73
~ .
In fig. 3. 73, curbele 1, 2, 3, . ~., n sunt curbe de repartitie ridicate pentru n loturi
de piese, prelucrate pe aceeasi masina automata in perioada de viata a unei scule, unde
precizia masinii 6 o < t. Asimetria curbei rezultante R se datoreste uzarii sculei care
variaza neuniform in timp. Prime le curbe au fost ridicate pentru piesele prelucrate in
perioada uzurii inijiale U; , iar celelate curbe pentru piesele prelucrate in perioada uzurii
normale Un. ·
3.11. Reglarea sistemului tehnologic in vederea

realizaril preciziei prescrise
In funcjie de caracterul productiei s~e disting trei metode mai utilizate de reglare:
reglarea prin treceri de proba, reglarea prin piese de proba ii reglarea cu etaloane sau
calibre.
Prima metoda de reglare se utilizeaza in producjiile de unicate ~i serie mica.
Celelalte doua metode de reglare se utilizeaza in productiile de serie ~i masa .
•
3.11.l. Regiarea sculei prin treceri de proba

"
In cadrul acestei metode, cota la care se face reglarea este, de regula, cot a medie
'
prescnsa:
. '-''
d, == dnzed = ( dnzax + dmi11) / 2 ;

(3.175)
D, = Dmed = (Dmax ·+ Dntf1i) / 2 "
A
In cazul pieselor de precizie relativ ridicata, lucratorul, de teama rebutului

definitiv, regleaza scula la 2/3 din toleranta fata de limita rebutului definitiv (fig. 3.74).
Diametrele care rezulta cu. un astfel de reglaj se mai numesc diametre probabile:
d, = dprob = dmiti + (2/3) t ; (3,176)

D,= Dprob= Dmax- (2/3)T. (3.177)
µm(t ) (+)pm.
-
•
L1n1ilo rebulu lt.11
'
Lr
2
._...... __ - -- 1.o~F
d~lini11·v
- _
lJmux J
.
-:7>
... .__.
T
fr
4 ,
t,
it
'(l 4
4.> -o "' t
0
"' "b
~ J _ ~;':_:·~ r.!_6v_!v !u1 ..
~
" ~ \.> r
r/ehni!t·v cfer < dn11·n J
~
.. ~
l
I ~
~
,., < b
~
•
~
•
µ1nf-J
~
ii "'t7
~
(-)pm
•
Fi.g. 3. 74
Prin realizarea, in urma prelucrarii, a unor dimensiuni in campul de toleranja

prescris, reglarea se considers corespunzatoare.
Metoda reglarii prin treceri de proba consta in efectuarea unei treceri de proba pe
o anumita lungirne Li , masurarea dimensiunii rezultate d, , calculul adancimii de aschiere
•'
Tehnologia constructiilor de masini
114
pentru objinerea cotei finale ~i trecerea finala:
t12 = (di - 12 ; (3.178)
t/1 = (di - dmed) /2 ; dprob)
'ri = ( Dprob Di) I 2 .. (3.179.)

l/1 :=. (Dmed - Di) 12 ; -
La prelucrarea pieselor cu precizie suficient de ridicata, pentru a reduce influenta

deformatiilor elastice din sistem, se procedeaza la mai multe treceri de proba, pana se
stabileste cota de reglare. Adancimea de aschiere minima care se poate lua la o trecere
trebuie sa fie t>0.03 mm pentru strunjiri, frezari, rabotari etc., pentru a nu se produce
tasari rara aschiere.
3.11.7. Reglarea sculei la cota cu ajutorul pieselor de proba
In cazul productiilor de serie si de masa, procesul de reglare a sistemului

A
tehnologic, in vederea prelucrarii unui lot de piese, presupune stabilirea conditiilor de

aschiere (regim de aschiere, scule etc.), pe de o pa rte, iar pe de· al ta parte stabilirea
dimensiunilor optime de re glare a sculei. Ca ~i condijiile de aschiere , cota de re glare
influenteaza direct productivitatea prin numarul de picse care se realizeaza in reglajul dat,
ca ~i prin timpul necesar reglarilor repetate executate in vederea prelucrarii lotului de
•
piese.
Pentru anumite conditii de aschiere timpul de prelucrare intr-un reglaj dat este
. A
influentat de marimea erorilor sistematice ~i a celor mtamplatoare. In cazul cand se ia in

considerate ca preponderente erorile sistematice provocate de uzura dimensionala (radiala)
a sculei ~·i dilatarea termica a acesteia, curbele de variatie a dimensiunilor pieselor
prelucrate intr-un reglaj dat, au aspectul reprezentat in fig. 3.75, a ~i b.
d d
[mm) [m.111)
- - - - -· - /
''-l::t.. •·
~
c, I
~
N· 'a
s 'I
1
C'z
-·--
~
I I
~
' -
T1mp [m1'n] 7in1to ! m/r: j

11nr.;oiese J
far.pie se )
a.
Fig. 3. 75
,..
In fig. 3. 75, a se prezinta numai influenja uzurii sculei care conduce la cresterea
diametrului la arbori. Dilatarea termica insa a sculei are influenta conrradictoric asupra
preciziei de prelucrare, in sensul ca diametrul arborelui scade rnai ales la inceput, pana
se ajunge la echilibrul termic. Asa se explica forma curbei C1 din fig. 3. 75, b prin
influenja cornuna a uzurii dirnensionale ~i a dilatarii termice a scnlei.
Daca se ia in considerare numai actiunea erorilor sistematice, dupa un timp tK de
la inceputul prelucrarii .lotului de piese, piesa CU numarul de ordin n K ar trebui Sa aiba
\
A
dimensiunea dK (fig. 3. 75, b). In realitate, datorita actiunii erorilor intamplatoare (variajii
d.e duritate a semifabricatului, variajia adaosurilor de prelucrare, erori datorita tensiunilor
interne etc.), dimensiunea dx nu este riguros constanta, ci variaza intr-un camp 6 a, care
•
reprezinta marirnea campului de dispersie a abaterilor provocate de erorile intamplatoare
(a este abaterea medie patratica).
S-a constatat experimental ca abaterile dimensiunii dK se supun legii norrnale de
repartijie (curb a C2 din fig. 3. 7 5, b).
Pentru a se prelucra cat mai multe ·piese in cadrul unui reglaj trebuie ca
dimensiunea de reglare sa aiba o astfel de valoare incat sa asigure o durata cat mai mare
•
intre doua reglari.

Daca se studiaza reglarea optima comparativ cu reglarea la rnijlocul campului de
...
toleranja (fig. 3. 76), se observa ca durata unei reglari optime T,11 > T,1 . In acest caz
dimensiunea de reglare optima a sculei este
d,o = d,2 = d,ni1i + 3 a·+ Jir ' (3 .. 180)
in cazul prelucrarii suprafejelor exterioare, iar la alezaje
Dro = D,,,ax - 3o - Ar . (3.181)
Determinarea dimensiunii uptime de reglare necesita cunoasterea parametrului a.

Abaterea medie patratica a este ~i o caracteristica a preciziei masinii-unelte; poate fi
"
cunoscuta sau nu. In cazul cand n.u se cunoaste, se recurge, in cadrul acestei metode de
reglare, la estimarea valorii. sale pe baza unui sondaj statistic de volum redus .~i se va nota
cu a'. Intrucat parametrul a se calcula pentru loturi de piese mult mai mari, rezulta ca o'
va fi putin diferit de a.
In cadrul metodei prezentate, pentru calculul lni a' se prelucreaza un numar mic
de piese (5 . . . 10), nurnite piese de probii, cu dimensiunea de reglare a s.culei
corespunzatoare mijlocului campului de toleranja:
, Td
d=d
r 111 i11
+-- · (3 .182)
2
Este necesar ca prelucrarea celor n piese de proba sa fie realizata in condijii
identice celor prescrise lotului de piese care urmeaza a fi prelucrate cu scula reglata la cota
(aceeasi scula, acelasi regim de aschiere, acelcasi conditii de racire-ungere etc.).
Dupa prelucrarea celor 11 piese de proba, se mascara fiecare piesa ~i apoi se
calculeaza o' cu relajia
/l
1
a'= (3.183)
/l -
in care: 11 reprezinta numarul pieselor de proba prelucrate; d; - dimensiunile efective ale

pieselor de proba;
-d - d.imensiunea medie a pieselor de proba, care se calculeaza cu relatia
- 1 n
d= - "d
L I
.. (3.184)
n i=1
Tot in cadrul acestei metode se considera, in majoritatea situajiilor, nesemnifi- -

cativa valoarea erorii de reglare Ar, mai ales ca nu se cunoaste, asa incat Ia calculul initial
116 Tehnologia constructiilor dt masini
al cotei de reglare nu se tine cont de Ar (se verifica mai tarziu, daca aceasta a influentat
sau nu cota de reglare, prin testul Student):
d ro =d min +3a1• ' . D,o = .Dmax - 3 a' . (3.185)

Corectitudinea reglarii se verifica prelucrand cu scula reglata la dimensiunea
d,0 ( D,0) un nu mar suplimentar de piese (5 . . . I 0). Reglarea este corecta daca centrul de
grupare a dimensiunilor acestor piese prelucrate coincide cu dto sau se abate foarte putin
de la aceasta valoare.
Verificarea se face Cll ajutorul testului Student' in urmatoarele etape:
• se calculeaza media dimensiunilo.r efective ale pieselor prelucrate suplimentar
I', cu ajutorul relatiei (3 .184 );
• se calculeaza statistica testului
-,
t = I d - d ro
. (3.186)
c '
a' I J n
• se ia decizia:
a) daca t c ~ t,, - reglare necorespunzatoare;
b) daca tc < t,, - reglare corespunzatoare. -
Valoarea t; se alege din tabelul 3.3 in functie de nivelul de semnificatie dorit.
Ca exemplu, se precizeaza ca pentru 11 = 7, pentru o probabilitate de 99 % a corectitudinii
reglajului,
.
valoarea. tJJ = 3,499.
Valoarea probabilitatii din tabelul 3. 3 se ia in functie de precizia prelucrarii
pieselor din lot, respectiv de marimea toleranjei. Pentru piese care se incadreaza in clasele
standardizate de execujie fina, mijlocie ~i grosolana se adopta, respectiv, ·1 - P = 0,01; •
1 - P = 0,02 si, respectiv, 1 -· P = 0,05 .

Daca reglarea rezulta a fi necorespunzatoare, se face corectia ei, in sensul
apropierii lui d1 de dro . In acest scop se deplaseaza scula pe direcjie norrnala la suprafata
..:,•
..
de prelucrat cu valoarea diferentei d,0 - d1, intr-un sens sau altul, in functie de semnul
diferenjei; de exernplu, spre piesa cand diferenja este negativa.
Tabelul 3.3
Valorile lui tn pentru testul Student ..
- - - . .
ll 1 - p = 0,05 1 - P = 0,0.2 1 - P = 0,01 -

I
..
1 12,706 r.
31,821 63,657 l !
\
2 4,303 6\965 9,925 I
.I
3 3,182 4,541 5,841 '
4 2,776 3,.747 4,604

5 2,571 3,365 4,032
6 2,447 - 3,143 3,707
7 2,365 2,998 3,499
8 2 '306. 2,896 3.355
9 2,262 2,821 3,250
10 •
. 2,228 2,764 3,169
I•
Precizi« de prelucrare 117
Verificarea reglarli cu ajutorul testului Student pune in evidenja modul in care se
realizeaza practic dimensiunea optima de reglare pe masina-unealta, Reglarea sculei in
raport cu piesa se realizeaza cu anumita abatere A.r = em + eP in raport cu dimensiunea
optima de reglare d,0 , in care em reprezinta eroarea de masurare, iar eP eroarea de
pozitionare, Prin aplicarea testului Student, se pune in evidenja daca aceasta eroare este
semnificativa sau nu.
•
3.11 .. 3. Reglarea sculei cu etaloane sau calibre
Aceasta rnetoda presupune utilizarea unor calibre sau piese etalon pe care sunt
materializate cotele optime de reglare. Etalonele (piesele etalon) au forma piesei care se
va prelucra; calibrele (sablonul) pot avea o forma diferita de cea a piesei care se va
.. prelucra. Prin cotele sale caracreristice, calibrul sau etalonul trebuie sa permita reglarea
unei distante intre masa masinii-unelte ~i scull (fig. 3. 77) sau intre arborele principal al
masinii-unelte ~i scula (fig. 3.78).
. . Li
Cq/q .:
·•
rI .
•
.
• •
' - I •• 4
'!i.' '
.
..
.
.
.·~ : .. " .. .:.·' I'
I . t ,•
' ' ~ J
I. I ..'/
. f
,i
'.
, .. .I
;
.
1··
• . ,,:
..... •.
tit'
.....• : 1, i ~ •
'!::)"! "1:S't <::)• a
1 f i ...
I
[ _ .....·---·-~ .. '..
Corp
'
0 •
' . 0
- 'dis. 'l!ZiliY
.
'
,
' .;'
"'t:J·-e
~
~ ~ . '
~t. ~j ~·
~c..! -
-----·--·--'-· I.'
..
Mora mapnii- 11ntlk 1
l
Fig. 3.76 Fig. 3.77 Fig. 3.78
Cotele indicate in fig. 3. 77 ~i 3. 78 sunt cotele caracteristice calibrului sau

etalonului utilizat.
Calibrele ~i etaloanele se executa din otel calit cu suprafeje fin prelucrate ..
Reglarea se realizeaza prin aducerea in contact· a sculei cu calibrul sau etalonul
construit. Deoarece reglarea este statica, fortele de aschiere nu intervin ~i deci nu se
manifesti influenja deformatlilor elastice ale sistemului tehnologic.
Valorile teoretice ale cotei de reglare optima pentru suprafeje cilindrice exterioare
~i interioare sunt date de relajiile
dro = dmin. + 3u ; (3.18'7)
D,o = Dmax - 3u ., (3.188)
in care: d70 , D,0 sunt diametrele de reglare optima; dmin , D m ax - diametrele Iimita
prescrise; a - abaterea medie patratica .
"Deoarece la prelucrare apar forjele de aschiere care deformeaza sistemul
tehnologic, trebuie ca in cazul reglarii cu etalon, sa se determine dimensiunea acestuia
I
I
I
'
I
'
118 Tthnologia construe/ii/or de ma1ini
astfel incat, la prelucrare, sa se realizeze cota optima:

d et dro - 2 Ede ;
= (3.189)
J)et = D,.o + 2ede ' (3.190)
in care: ede este eroarea de prelucrare (pe raza) datorita deformatiilor elastice ale
sistemului tehnologic.
in cazul in care parametrul o nu se cunoaste, se poate determina valoarea
aproximativa a sa, o'; ca in cazul metodei de reglare dupa piese de proba, relatia (3 .183).
in majoritatea cazurilor nu se cunoaste nici valoarea erorii datorita def ormatiei
elastice si, in. acest caz, se procedeaza astfel:
• Se executa etalonul la o dimensiune aproximativa, :Iara a include marimea
def ormatiei elastice,
I · I
det :: dmin + 3a . (3.191)
• Se regleaza scula dupa acest etalon construit,

• Se prelucreaza un numar de piese (minimum 10) cu acest reglaj, in aceleasi
conditii c·a ~i restul pieselor ce urmeaza a fl prelucrate.
• Se mascara diametrele efective si se calculeaza media dirnensiunilor
(3 .192)
Diferenta dintre aceasta dimensiune medie

-d •
~i dimensiunea aproximauva a
• "'*
etalonului d;1 reprezinta deforrnatia elastica a sistemului tehnologic:
(3.193)
A
In aceste conditii, cunoscand valoarea deformatiilor elastice 2 Ede , se poate realiza

coreetarea reglarii in doua feluri:
- prin indepartarea de pe etalonul cu dimensiunea aproximativa a unui strat de
material echivalent deforrnatiei elastice (adancimea de aschiere t == ede) prin rectificare ~i
refacerea reglarii cu noul etalon,
(3.194)
- prin modificarea pozitiei sculei cu ajutorul mecanismului de reglare al masinii-

unelte, marimea deplasarii fiind urmarita la un comparator cu valoarea diviziunii de lµm.
----- ·--- -- ·-----··-
'
f
f
.
'
CALITATEA SUPRAFETELOR PRELUCRATE
'
/
j
4.1. Definirea calitatli su prafetelor prelucrate

s:•
•
Calitatea masinilor sau instalajiilor fabricate este apreciata din mai multe puncte
de vedere: caracteristici tehnice, durabilitate, fiabilitate, dorneniu de utilizare etc. Toate
aceste puncte
,..
de vedere sunt influentate de calitatea suprafejelor prelucrate.
In nojiunea de calitate a suprafejei prelucrate sunt cuprinse doua aspecte de baza:
1) aspectul fizic, prin . care calitatea suprafejei este definita de abaterile
proprierajilor fizico-mecanice ale stratului superficial fa.ta de cele ale metalului de baza;
2) aspectul geometric, prin care calitatea suprafetei este definita de abaterile
supraf ejei reale de la cea ideal a (geometrics) indicata in desenul de executie.
~
In ce priveste aspectul fizic, stratul superficial se caracterizeaza prin duritate mai

mare, datorita fenomenului de ecruisare, ~i prin modificarea microstructurii sub influenja
fortelor de aschiere si a temperaturii. Proprietajile si structura stratului superficial sunt
diferite de cele ale restului materialului piesei. Acest lucru este cu atat mai accentuat, cu
cat materialul este rnai plastic.
La inceputul aschierii, cutitul provoaca deforrnatii elastice ~i anumite tensiuni
interne in material. Pe masura ce presiunea creste, rnaterialul trece peste limita de curgere
si incepe sa se deformeze plastic. Trecerea in stare plastics a metalului depinde de starea
de tensiune care ia nastere in jurul muchiei cujitului, Starea de tensiune este funcjie de
presiunea de aschiere si de cresterea ternperaturii, datorita frecarilor exterioare ale
rnetalului pe cujit si frecarilor interioare ale cristalelor de metal intre ele. Aceste fenomene
fac ca stratul superficial sa contina un strat degradat, cu deforrnatie puternica a cristalelor.
Acjiunea rnecanica i11 timpul aschierii produce deci o dcformare plastics a stratului
superficial si o deformare elastics sub acest strat. Dupa aschiere, materialul deforrnat
elastic tinde sa revina la forma lui initiala, acjionand asupra stratului superficial deformat
plastic. Echilibrul care se stabileste va face sa apara tensiuni de compresiune i11 stratul
superficial si tensiuni de intindere in restul materialului.
Actiunea termica deterrnina o incalzire mai accentuata a stratului superficial si,
A
prin aceasta, tensiuni de compresiune in acesta. In restul rnaterialului apar tensiuni de

indindere. La racire apar solicitari de sens contrar.
Cumularea efectelor mecanice ~i termice din procesul de aschiere derermina
tensiuni in stratul superficial. Aceste tensiuni, neuniforme repartizate pe toate suprafejele
piesei, prin tendinja de echilibrare pot conduce la deformarea piesei.
Acjiunile mecanice ~i termice din procesul de aschiere conduc deci la aparitia
stratului superficial caracterizat printr- o zona degradata (cu deformare puternica a
cristalelor) ~i o zona ecruisata, in care sunt prezente tensiuni interne ~i in care duritatea
este mai mare decat cea a materialului de baza (fig . 4.1). Variatia duritajii i11 funcjie de
120 Tthnologia construcJiilor de masin!
·.
'
adancimea h, fata de suprafata piesei (fig; 4.1). pune in evidenta duritatea maxima ~i
descresterea ei catre metalul de baza. . '\
,,
.. zono
Sfraf JJ t.111 taf ea f-18
o't>jrr1cl<1./a r-r-----~
so1>~r- ...
<zona
hc10/ •
ecru1sald
NJ~la/u/ ·
de-.6o~ti
h
[mm]
•
Fig. 4.1
;;..
In ce priveste aspectul geometric al suprafetei prelucrate, in functie de forma ~i

dimensiunile neregularitatilor, acestea pot fi de trei feluri: macroneregularitati
(macroabateri), ondulatii $i micrconeregularitati (rugozitatea).
Macroneregularitati le sunt abateri cu pas foarte mare In raport cu inaltimea lor.
La suprafejele cilindrice aceste abateri sunt: ovalitatea ~i poligonalitatea in secjiune
transversala ~i conicitatea, dubla convexitate (forma de butoi), dubla concavitate si. altele
in sectiune longitudinala,
Ondulatiile sunt abateri de ·inaltime relativ mica ~i pas mediu care apar, - in
principal, datorita vibratiilor sistemului tehnologic $i a deformatiilor plastice din zona de
aschiere
.
.
Microneregularitiitile sau rugozita-
tea suprafejelor prel.ucrate reprezinta totalita-
a . tea neregularitajilor cu forme diferite ~i cu
pas relativ mic, considerate pe o portiune
....... ..r ': /" =""-'" ,,,.. ' / '2 ,. . ' , ,_ . . . , "- , , . m' mica de supraf aJa, care nu are abateri de
"'
· _0 · forma macrogeometrica.
Microneregularitajile sau asperitajile
suprafejelor reprezinta in fond urmele lasate
de sculele aschietoare la prelucrare, datorita
miscarii oscilatorii a varfului sculei, frecarii
c dintre tai$ ~i suprafata piesei, smulgerii
particulelor de material etc.
0 suprafata prelucrata prezinta deci
o anumita rugozitate (fig. 4.2, a), o anumita
•
ondulatie (fig. 4.2, b) ~i o anumita abatere
•
de forma macrogeornetrica (fig. 4.2, c) .
Fig. 4.2 Toate aces tea suprapuse da nastere la un
aspect geometric ca eel din fig. 4.2., d,
Parametrii de profit sau de apreciere a rugozitatii, definiji in STAS .5730-75, sunt
urmatorii: adancimea totala a rugozitajii R,nax , adancimea rnedie a rugozitatii R4 ,
adancimea maxima a rugozitajii R, pasul mediu al rugozitatii SR , adancimea de nivelare
RP , abaterea medie aritmetica in raport cu linia medie Ra.
•
I
Calitatea suprafejelor prelucrate 121
....
In cadrul prelucrarilor mecanice se recornanda utilizarea urmatoarelor rugozitaji
Ra (µm]:
- pentru prelucrari de degrosare: 25; 50; 100 µm;
- pentru prefinisari: 3,2; 6,.3; 12,5 µm;
- pentru finisari: 0,4; 0,8; 1,6 µm;
- pentru superfinisari: 0,2; 0, 1; 0,05; 0,025; 0,012 µm.
in funcjie de procedeul de prelucrare pot exista ~i unele abateri de Ia aceste
reco rnandari. •
4.2. Factorii care influenteaza rugozitatea

suprafetelor prelucrate
Cei mai lmportanti factori care influenjeaza rugozitatea suprafejelor prelucrate

sunt: proprietaule fizico-mecanice ale materialului de prelucrat; parametrii regimului de ·
aschiere; parametrii geometrici ai partii active a sculei: microgeometria sculei; uzura
sculei; fluidele de racire-ungere; rigiditatea sistemului tehnologic.
4.2.1. Proprietatile fizico-mecanice ale materialului

A
In cadrul proprietatilor fizico-mecanice se manifesta, in principal, urmatoarele

influenje asupra rugozitatii: influenja duritajil materialului prelucrat; influenja srructurii
(marimea granulelor); influenja conjinutului de ferita; influenja continutului de perlita;
influenja continutului de carbon; influenta gradului de ecruisare.
in fig. 4.3 se prezinta curbele de variajie a rugozitajii cu duritatea materialului de
prelucrat pentru doua strunjiri cu viteze de aschiere v > v . 2 1
R
R
[;un]
[f'm}
. J 2
/ l
I
I .
..,_.._ - - - -~~---~
r
l
I
·----- -~~~---
l
J50 -, HB 15 zo JO V [m/minj
Fig. 4.3 Fig. ·4.4

'*,''
!
\\
...
\ ; 122 Tehnologia constructiilor de masini
I
.
I
in fig. 4.4 se prezinta influenta diferijilor constituenti din structura materialului

prelucrat asupra rugozitatii: 1 - perlita lamelara: 2 - perlita globulara; 3 - sorbita; 4 -
troostita. Se observa ca structura cu troostita da rugozitatea cea mai mica.
•
~
~
i.........; s c-1; 2 mm/rot
~
___- I ~
~
· S=0,8
; .
l 2 s =41.f..
I I J
I sir 0, 12
I I r J S•4M
t
I I l
I I
I t I
I
t
''
1 l I I I I
1
'
I I
I 1 I I I I I l
I I I t
IS 20 JO v[m[mitj 15 ZO 15 JO JS v [m/m1i1 J
•
Fig. 4.S Fig. 4.6
"
In fig. 4. 5 se prezinta influenja gradului de ecruisare asupra rugozitatii: 1 -
materialul neecruisat; 2 - materialul ecruisat manual sub ciocan; 3 - materialul ecruisat
puternic sub ciocan pneumatic.
4.2.2. Parametrii regimului de aschiere

" fig. 4 .6 este prezentata variajia rugozitatii cu viteza de aschiere v pentru
In
diferite avansuri s. Rezultatele au fost obtinute in urma strunjirii ojelului OLC 45 cu cutit
din otcl rapid Rp3. Se observa un domeniu al vitezelor de .aschiere in care rugozitatea are
valoarea cea mai mare. Acest lucru se datoreste faptului ca in domeniul vitezelor de
15 ~ .. 35n1/min sunt favorizate depunerile pe taisul sculei aschietoare, astfel incat geometria
sculei se rnodifica ingreunand procesul de prelucrare. Pe de alta parte, depunerile de pe
tai~ sunt antrenate periodic pe suprafata prelucrata, conducand la o crestere a rugozitatii,
conform fig .. 4.6. La viteze mai mari, gradul de fluiditate al materialului de prelucrat
creste datorita temperaturii ridicate, conducand la o scadere a rugozitatii. De ase·menea,
se mai observa ca, la prelucrarea cu avansuri mai mici, rugozitajile obtinute sunt mai mici,
iar maximele acestor curbe ridicate cu avansuri mici su11t deplasate spre viteze mai mari .
.r-4--r=O~
-------~.,
'I
•
0,6 s[mf.mt) 3 l[mm] ..
Fig. 4.7 Fig .. 4.8

Calitatea suprafetelor prelucrate 123
A
In fig. 4. 7 este prezentata variajia rugozitajii cu avansul s pentru diferite raze la

varf r ale sculei aschietoare, Se observa o crestere exponentiala a rugozitatii o data cu
cresterea avansului. Curbele au fost ridicate la prelucrarea ojelului OLC 45 cu patru cujite
av and raze la varf diferite ~
A
In fig. 4. 8 este prezentata variajia rugozitajii cu adancimea de aschiere t. Se

observa o crestere lenta a rugozitajii o data cu cresterea adancimii de aschiere ~i o valoare
critica, t = 3 mm, pentru care se produce un salt al rugozitatii.
4.2.3. Parametriigeometrici ai partii active a sculei

A
In cadrul parametrilor geometrici ai partii active a sculei se manifesta, in princi-

pal, urmatoarele influente asupra rugozitatii: influenja razei la varf a cutirului.influenta
unghiului de atac principal x ; influenja unghiului de atac secundar x 1; influenja unghiului
de degajare
... y ; influenja unghiului de asezare a; influenja unghiului de inclinare A .
In fig. 4. 9 este prezentata variatia rugozitajii cu raza la varf r a cutitului. Se
observa ca, pentru raze la varf mai mari, rugozitatea este mai mica. Cele trei grafice au
fost ridicate cu viteze de aschiere diferite, v1 > v.2 > v3•
A
In fig. 4 .10 este prezentata variatia rugozitatii cu unghiurile de atac x , x 1 ale

sculei aschietoare pentru dif erite avansuri de lucru s. Cu cat unghiurile de atac sunt mai
• A +
man, cu atat rugozitatea creste,

A
In fig. 4 .11 este prezentata variajia rugozitajii cu unghiul de degajare pentru

dif~rite viteze de lucru, v2 > v1. Se observa o scadere relativ lenta si neuniforma a
rugozitajii o data cu cresterea unghiului de degajare y .
....
In fig. 4 .12 este prezentata variatia rugozitajii cu unghiul de asezare a . Se
observa o crestere a rugozitatii o data cu cresterea unghiului de asezare.
A
In fig. 4 .13 este prezentata variatia rugozitajii cu unghiul de inclinare a taisului

sculei A pentru diferite avansuri de lucru s. Se observa o crestere relativ lenta a rugozitatii
o data cu cresterea unghiului de inclinare.
4.2.4. Microgeo.metria sculei aschietoare

A
In cadrul microgeometriei sculei se manifests urmatoarele influenje asupra

rugozitatii suprafetelor prelucrate: influenja rugozitajii taisului R,; influenja rugozitatii
feJe.i de degajare RY; influenta rugozitajii fejei de asezare Ra;· influenja razei de bontire
a taisului p .
A .
In fig. 4 .14 este prezentata variatia rugozitatii suprafejei prelucrate i11 funcjie de
variajia rugozitatii sculei aschietoare R, la strunjirea cu diferite viteze v, iar In fig. 4.15 -
la strunjirea cu avansuri diferite. Se observa o crestere a rugozitajii suprafetei prelucrate
o data cu cresterea rugozitatii taisului sculei aschietoare.
""'
In fig .. 4.16 este prezentata variajia rugozitatii suprafetei prelucrate in funcjie de
rugozitatea fejei de degajare a sculei RY , iar in fig. 4.17, in functie de rugozitatea fetei
de asezare a sculei Ra, in care cele trei curbe reprezinta: 1 - cutitul nou ascujit: 2 - cutitul
...
'
124 Tehnologia eonstructiilor de masini
R R
[;vn] £,um]
•
•
1
l
I
r[mrn] ~(~,) -10 o 10 20 4•
Fig. 4.9 'Fig. 4.10 Fig. 4.11
R· R
[Jlm} ..
s = o,38 mm/rot - R
{Jlm]
v=22 m/min
[~um] .,
s ;0!~4,
= 1
'
•
v=37 -
f s=0,12 ... I
I I I I
I I t l '1t:'·45
I
I
I
I
I
I
I
'
I
t
Il
5 70 Ii 20 a: -5 -ft. -2 0 2 6 A• R1[jJ1n]
Fig. 4."12 Fig. 4.13 Fig. 4.14
R R. R
[,um] s = o, 6 mm/rot (Jim}. [)Im]
..
'
1 1
R,[pm]
Fig. 4.15 Fig. 4.16 Fig. 4.17
R
Fanta [JJm] 2
-'----
/"----· -
--- OT50
.,,,,.- .
.......
1 1
qfinm] h~[mrn]
I
Fig. 4.18 Fig .. 4.19 Fig. 4.21 I

I.
'
•
,,
r
R
[jJ1nj 7
6
1
v[m/min]
Fig. 4.20
Calitatea suprafeJelor prelucrate 125
partial uzat; 3 -· cu tit cu tais de depunere.
... .
In fig. 4.18 este prezentata variajia rugozitajii cu raza de bontire p a rai~ului ·

sculei aschietoare. Se observa o crestere exponentiala a rugozitajii o data cu cresterea razei
de bontire a taisulu].
4.2.5. Uzura sculei aschietoare •.
in fig. 4.19 este prezentata variatia rugozitatii in functie de uzura sculei

aschietoare ho: pentru doua materiale: fonta si ojel turnat, Se observa o crestere
neuniforma a rugozitatii o data cu cresterea gradului de uzura a sculei aschietoare,
-,
4.2.6. Fluidele de racire - ungere
Fluidele de racire-ungere mai importante care influenjeaza rugozitatea suprafejelor

prelucrate sunt: aerul, uleiul, petrolul lampant, tetraclorura de carbon (CC14). oxigenul,
hidrogenul, azotul lichid.
A
In fig, 4.20 este prezentata influenja diferitelor medii de racire-ungere (1 - aer:

2 - ulei; 3 - petrol lampant; 4 - tetraclorura de carbon; 5 - oxigen: 6 - hidrogen; 7 - azot
lichid). Se observa ca in cazul oxigenului se obtine rugozitatea cea mai mica, iar azotului
lichid - cea rnai mare; in schimb, azotul lichid este utilizat pentru cresterea durabilitatii
sculei aschietoare.
4.2. 7. Rigiditatea sistemului tehnologic
Se observa, in fig. 4.21, ca, pentru un sistem tehno1ogic mai rigid 1 se objine o
rugozitate mai mica decat in cazul unui sis tern mai putin rigid, 2.
"'
In fig. 4.22 si 4.23 sunt prezentate legaturile spajiale dintre rugozitatea R, uzura
de asezare a sculei ha ~i parametrii regimului de aschiere v si s. Se observa ca rugozitatea
suprafejelor prelucrate creste o data cu cresterea uzurii sculei aschietoare, cresterea
avansului si scade o data cu cresterea vitezei de aschiere .
••
R[pm}
R[Jlm]
,
- -- 'o
-- - - ·-
- - - -- -
J:=i_~-1-~
-
L - - - ·-.-. -·
.·
-~-~-~-~::>-'
~
... -- ---
... -------
........
-<:.
v{m/min) s[mm/rotj
Fig. 4.22 Fig. 4.23

126 Tehnologia construcfiilor de masini
4.3. Calculul adancimii teoretice a rugozitatil la strunjire

•
In cazul strunjirii, adancimea teoretica a rugozitatii se poate calcula in urmatoarele

doua situatii: a) cand cujitul are raza la varf', r>O (fig. 4.24); b) cand cujitul nu are raza
la varf, r = 0 (fig. 4.25)~ Din aOAB (fig. 4.24) rezulta
2
r =· ( r - H)2 + ( s I 2 )2 •
Dael se neglijeaza termenul H2, rezulta cu suficienta precizie expresia

(4.1)
I
I c
l
I
s
Fig. 4.24 Fig. 4.25

'
Din tiABC (fig. 4.25) rezulta
s = AN + NB = H cotg x 1 + H cotg x ,
s s103 (4.2)
adica H ;::: ----- [mm] = ---- [JLm] .
cotg x + cotg x 1 cotg x + cotg x 1
In practica s--a dovedit insa ca rugozitatea reala· · Hrea.1 = R ¢: H,eore 11.,.'" calculat,
A
datorita faptului ca rugozitatea este influentata de mai multi factori, care au fost prezentati
. ,.. .
mar mamte.
4.4. Calitatea suprafetelor prelucrate cu scule abrazive

'
l
~
.
'
Folosirea materialelor abrazive pentru prelucrarea mecanica a pieselor se face sub

diferite forme: discuri abrazive, bare abrazive, pu.lberi abrazive folosite in stare libera sau
t
I
imprimate pe suporturi flexibile, paste abrazive ere. Dintre acestea, cele mai des folosite
sunt discurile abrazive, utilizate in procesele de prelucrare prin rectificare.
Datorita faptului ca rectificarea este, in general, operatia finala de prelucrare a
Calilatta supra/ eJelor prelucrate 127
pieselor ~i ca majoritatea suprafejelor care formeaza ajustaje sunt prelucrate prin
rectificare, determinarea influenjei factorilor tehnologici asupra calitajii suprafetelor
executate prin rectificare prezinta o importanja deosebita.
Principalii factori tehnologici care influenjeaza rugozitatea suprafetelor prelucrate
prin rectificare sunt: materialul semifabricatului, granulatia discului abraziv, parametrii
regimului de aschiere, vibrajiile sistemului tehnologic, lichidele de racire ~i ungere. .
Influenta materialului semifabrlcatului. Ca ~i in cazul prelucrarii cu scule cu
geometrie controlabila, se aplica principiul potrivit caruia, o data cu cresterea rezistenjei
la rupere sau a duritaJii materialului semifabricatului, rugozitatea supraf etei prelucrate se
micsoreaza, Aceasta deoarece, o data cu cresterea duritatii materialului, influenja
deformatiilor elastice ~i plastice din zona de aschiere asupra rugozitatii suprafejei
prelucrate scade.
Influenta granulatiei discului abraziv. Prin micsorarea granulajiei discului
abraziv se reduce rugozitatea suprafejei prelucrate, insa scade totodata ~i cantitatea de
material indepartat de discul abraziv, deci productivitatea muncii la aceasta prelucrare.
Influentaparametrtlor regimului de aschiere, Parametrii regimului de aschiere
care exercita cea mai mare influenja asupra rugozitatii suprafejelor prelucrate sunt: viteza
discului abraziv, adancimea de aschiere, avansul longitudinal, viteza semifabricatului.
Cresterea vitezei de rotatie a discului abraziv vdare ca efect micsorarea rugozitajii
suprafetei prelucrate, deoarece se reduce grosimea aschiilor detasate de granulele abrazive
(fig. 4 .26).
Cresterea adancimii de aschiere (avansul transversal) provoaca cresterea adancimii
rugozitatii, deoarece se mareste atat grosimea aschiilor detasate de granulele abrazive, cat
~·i forta de
,.. aschiere.
In ceea ce priveste avansul longitudinal; s-a constatat ca, la lnceputul prelucrarii,
adancimea asperitatilor creste cu cresterea avansului longitudinal, iar dupa o scadere
brusca, rugozitatea incepe sa creasca din nou, dupa care iar scade. Influenta avansului
longitudinal s asupra rugozitajii suprafejelor, la rectificarea pieselor din OSC 8, in stare
calita. este prezentata in fig. 4.27. Cresterea rugozitajii suprafetelor prelucrate in prima
faza este determinata de cresterea inearcarii granulelor abrazive, iar in a doua faza datorita
cresterii temperaturii din zona de aschiere si deci a tendintei de plasticizare a metalului.
Cresterea vitezei semifabricatului duce Ia cresterea rugozitajii suprafejelor
prelucrate, ca rezultat al cresterii grosimii aschiilor detasate de granulele abrazive.
Cresterea vibratiilor sistemului tehnologic, ca ~i in cazul prelucrarii cu scule cu
geometrie controlabila, provoaca cresterea rugozitatii suprafejelor prelucrate.
~6
~
~
5
10 4 t ::: £1i 0 I.mm
8 ,,
3
6
2
"
2 ...... 1
o.____.___.___...__~---'-~ 0 '
10 20 30 Ill/ 50 1,1 ~g ~8 12.5
I 21f,ft. ~7
Vq[in/sj #(mm/11Jfj
Fig. 4.26 Fig. 4.27

....
. ',
A
Influenta Iichidelor de raclre ~i ungere. In cazul rectificarii ojelurilor cu

conjinut redus de carbon, utilizarea lichidelor de racire ~i ungere duce la micsorarea
temperaturii din zona de aschiere si, ca rezultat, se reduce tendinja de plasticizare a
materialului, cu influenta favorabila asupra rugozitatii suprafejelor prelucrate.
Dimpotriva, folosirea lichidelor de racire si ungere la rectificarea ojelurilor cu
continut ridicat de carbon impiedica reducerea fortelor de aschiere sub influenta
temperaturii din zona de aschiere si, ca rezultat, conduce la cresterea rugozitajii
suprafetelor prelucrate.
Pentru determinarea regimurilor de aschiere care sa asigure o anumita rugozitate
a suprafetelor prelucrate au fast stabilite experimental relajii de cal cul ~i au f ost elaborate
nomograrne, care scot in evidenta dependents rugozitatii de divesii factori tehnologici care
intervin in procesul de rectificare.
f
4.5. Influenta rugozitatii suprafetelor prelucrate asupra

comportaril pieselor in exploatare
Rugozitatea influenteaza in mod deosebit comportarea in exploatare a pieselor de

masini ~i de aceea este necesar ca in desenele de execujie a pieselor sa se precizeze cat
mai corect rugozitatea suprafejeior in funcjie de cerintele impuse in exploatare fiecarei
suprafeje. Prescrierea rugozitatii trebuie privita ca o problema tehnico-economica
cornplexa, deoarece influenteaza ~i asupra factorilor de productivitate ~i de economicitate.
A
In principal, rugozitatea suprafejelor prelucrate influenteaza asupra comportarii

pieselor de masini in exploatare sub urrnatoarele aspecte: asupra rezistenjei la uzare a
pieselor; asupra rezistentei la oboseala a pieselor; asupra rezistenjei la coroziune a
pieselor; asupra caracterului ajustajelor pieselor. t~
4.S.1. Influenta rugozltatli asupra rezistentei la uzare a pieselor . 'I

•
'
•
•
Rezistenta la uzare a pieselor de masini aflate i11 miscare relativa depinde de
calitatea suprafetelor de contact, adica de rnicrogeometria (rugozitatea) suprafetelor de .i
I
frecare ~i de proprietatile fizico-mecanice ale stratului superficial (indeosebi I

microduritatea).
In fig. 4.28 este prezentata influenja rugozitajii suprafejelor prelucrate prin:
superfinisare la Ra = 0,025 µ,m (curba J); rectificare la R0 = 0,17 µ1n (cur.ba2); rectifi:care
la R0 = 0,32 µ,m (curba 3); rectificare la Ra = 1 µ,n1 (curba 4) si rectificare la
R0 = 1,875 µm (curba 5) asupra uzurii pieselor de masini. Se observa ca micsorarea
rugozirajii suprafetei prelucrate conduce la marirea rezistenjei la uzura.
Cercetarile experimenrale au scos in evidenta faptul ca exista o rugozitate optima,
care asigura o rezistenta maxima Ia uzarea suprafetelor in frecare.
Raportul dintre suprafata efectiva ~i suprafata teoretica de contact (fig. 4.29)
Calitatea supra/etelor prelucrate 129
poarta numele de coeficient de netezire (portanta) K,. :

•
1-=n
Kn %= 100 [%] . (4.3)
Uzt1ra J~ro/"olo
[pm] ie1Vel1ro
°'G .~-+--- VJ 'O[ofo
el'eclivf/
o.z .
.(
3
2 L. L
f . Lunyl111M de
0 0,5 Ill 1~ 2,0 2,S T{Ore] OS'11116/ar~ .
·&
'
.a
Fig. 4.28 Fig. 4.29
Rezultatele cercetarilor experimentale arata ca, in general, coeficientul Kn este mic

in cazul suprafejelor prelucrate prin strunjire, gaurire, frezare, rabotare etc., avand valori
cuprinse in Iimitele 15 .... 25 % . Coeficientul de netezire poate capata valori mari 90 ...
97 % in cazul suprafetelor prelucrate prin metode de netezire (honuire, vibronetezire,
rodare etc.) .. cu cat coeficientul de netezire este mai mic, cu atat suprafata portanta este
mai mica si, ca rezultat, uzura suprafejelor in contact este mai mare (fig. 4. 30).
U[mrn]
-~,
'
.._,,. ________ .....,...,
~ •
I
---
I' ' ~
I
l
l
I
f I
I 'f '
I
\
I
'
---.--...
l
- I I I
i
t' t. f[/t •
• 0
I Fig. 4.30 Fig. 4.31 •
Conform curbei experimentale din fig. 4.31, uzura rapida (uzura inijiala U0) se
I
f
produce in prima perioada de funcjionare a pieselor, cand contactul se face pe varfurile
I
. microneregularitajilor, pe care se exercita incarcari specifice foarte mari, La sfarsitul
perioadei de uzura initiala (10) asperitatile se rnicsoreaza cu 60- 70 % din lnaltimea maxima
initiala, Dupa perioada uzurii Initiate (uzura de rodaj) urrneaza perioada uzurii
1)
macroneregularitatilor (perioada t si apoi perioada uzurii de regim (t ,) , cand suprafaja
de contact se mareste, incarcarea specifica scade, iar viteza uzarii se reduce considerabil.
Intensitatea uzarii depinde in mare masura ~i de forma asperitatilor, care la randul
lor, sunt conditionate de procedeul de prelucrare ~i regimurile de aschiere folosite.
.
•'
.
'
4.5.2. Influenta rugozitatii asupra rezlstentei la oboseala a, pieselor
Rugozitatea suprafejelor influenjeaza in mare masura rezistenta la solicitari

variabile (oboseala) a pieselor de masini, aceastea datorita faptului ca ruperea la solicitari .
variabile se manifesta mai intii prin aparitia unor fisuri in sectiunea solicitata. Micronere-
gularitajile pot servi ca amorse ale unor fisuri ulterioare, in special daca acestea au valori
insemnate. I
I
'
Pe baza cercetarilor experimentale s-a stabilit ca rezistenja la oboseala creste o

data cu cresterea calitatii suprafejei prelucrate (fig. 4.32). . '.,I
..
~
.
. .
~
..",
••
:.~ J(J l---+----11---1----1~-'
~28
\l .
~z,..._
.....
~
~· l~ to-- ......
z;..__~-~
10 '--~--1-----4--
18 '-----"---+-~-~ ........
/6-----..l-~J...-~~"---t
'Fig. 4.32 Fig. 4.33
Printre metodele folosite pentru marirea rezistentei la oboseala a pieselor de

masini sunt: ecruisarea suprafetelor cu jet de bile, role etc. (ecruisare mecanica);
tratamente termice ~i termochimice (cementare, cianizare, nitrurare etc.); acoperiri prin
depuneri electrolitice, metalizare, incarcare prin sudare etc.: procedee tehnologice speciale
de netezire. Coeficientul de calitate a stratului superficial poate fi calculat cu relatia
(4.4)
in care: a_ 1 este rezistenta la oboseala a epruvetei avand o anumita calitate de suprafata; a - le

- rezistenja la oboseala a epruvetei etalon cu suprafata neteda. ·
4.5.3 -. Influenta rugozltatll asupra rezistentei la coroziune a pieselor

"'
In fig. 4.33 este reprezentat, grafic, modul de propagare a coroziunii in cazul unei
suprafete rugoase. Astfel, s-a constatat ca pe adancimea microneregularitajilor se depun·
diferite substanje {gaze, vapori, lichide etc.), care exercita o acjiune coroziva pe direcjia -
flancurilor asperitajilor, dislocandu-le ~i generand alte microneregularitati.
De asemenea, s-a constatat faptul ca noile microneregularitaji formate sub actiunea
agentilor corosivi au o valoare mai mare, inrautajind calitatea suprafetelor ~i deci marind
viteza de coroziune. Acjiunea corosiva este cu atat mai intensa, cu cat asperitajile sunt mai
mari $i mai ascutite.
Asupra coroziunii suprafejelor exercita influenta ~i microstructura stratului
superficial. Objinerea unor constituienji structurali cu rezistenta ridicata la coroziune
reprezinta unul dintre scopur.ile principale ale tratamentelor termice sau termochimice.
Caliuuea supra/eJelor prelucrate 131
4.5.4. Influenta rugozitatii asupra caracterului ajustajului pieselor
Microneregularitatile exercita influenja insemnata asupra contactului dintre

suprafejele pieselor ce formeaza ajustaje, putand provoca slabirea strangerii teoretice (in
urma deformarii plastice a microregularitajilor), respectiv, putand mari jocul teoretic
(printr-o uzura prematura a mlcroneregulariujilor).
. ,.
;
~
• ·. Po),Polor
-'---·-- _._ __ - . -- . ---

J
b ..
./
••
a ·~.
~' -
Fi'g. 4.34
A
In fig. 4. 34 se prezinta diametrele efective objinute prin masurare, dupa

prelucrare, Def (def), pentru alezaje §i arbori ~i diametrele la regim D.,( dr) obtinute dupa
o anumita perioada de funcjionare:
' .
i D,= def+ 2RD; d,> def- 2Rd. (4.5)
....
I1z cazul unui ajustaj cu joc, rezulta
J, = D, - d, = (Def- def)+ 2 (RD +~Rd) (4'.6)

sau l,=Jef+2(RD+Rd). (4. 7).
'
(+)pm . (+)Jim
•
,,
I , I '
e-·i--1~.....,·_.·, T ,____.._·_r__.__'_-.
.t
'•.lo
'
I
Y'·
·,, [D
\ $' 'Y •• . _~ . A.f"vs1o.;· Ajv.rlaJ· ,
A..1vsto.i Ajuif<y· cu .. ·~ i{l lt:rme o'lar . CV J•<X
· a/uocc-otor JO.c yaivnfot . . ·
(-))Im
•
•
a b
••
Fig. 4 .. 35
132 Tehnologia eonstructiilor de m·a1ini
in cazul in care Jef :::::: J max , rezulta ca dupa o senna

perioada de functionare se
obtine Jr > Jmax. §i ajustajul este compromis (/max se ia din desenele de executie) .
De exemplu, dintr-un ajustaj alunecator (fig. 4.35) cu ]min = 0 se obtine un ajustaj
cujoc garantat, care are ]min > 0 (fig. 4.35,. a), sau dintr-un ajustaj intermediar se obtine
un ajustaj.... cu joc (fig. 4.35, b) .
In cazul ajustajelor cu strangere, in mod similar se poate deduce
S, = d,.- D, =Se/- 2(RD +Rd). (4.8)
Atunci cand S e1 :::::: Smlti. ,.· datorita tasarii

·
microneregularitatilor
l la asamblare, se
obtine S, < Smin ~i ajustajul este de asemenea compromis .
4.6. Legatura dintre calitatea suprafetelor §i precizia

dlmensionala a pieselor de masini
,.. .
In general, piesele care necesita functional o precizie dimensionala ridicata

necesita, in acelasi timp, si o calitate de suprafata superioara, tntrucat, asa cum s-a aratat
mai inainte, calitatea suprafetelor influenteaza in mod deosebit durata in exploatare a
pieselor de masini,
Pe baza acestor considerajii se poate face exprimarea analitica, grafica sau
tabelara a legaturii dintre calitatea suprafejelor prelucrate ~i precizia dimensionala a
pieselor respective. Aceasta legatura se poate stabili insa numai intre marimi de aceeasi
natura si, intrucat precizia dimensionala este 0 marime geometrica, s-a cautat sa se
realizeze exprimarea analitica sau grafica intre calitatea geometrica a suprafejelor si
precizia dimensionala a pieselor de masini.
Dar, in acelasi rimp, s-a constatat ca, functional, in multe cazuri, pentru a
satisface conditiile de calitate este suficient ca abaterile macrogeometrice ~i ondulajiile
suprafejelor sa se mcadreze in limitele preciziei dimensiona1e. De asemenea, din punct de
vedere tehnologic s-a constatat ca aproape intordeauna, indiferent de metoda sau procedeul
de prelucrare aplicat, abaterile macrogeometrice ~i ondulajiile suprafejelor rezulta mai mici
valoric decat eroarea de prelucrare, care caracterizeaza precizia dimensionala a pieselor
de masini,
,.
In aceste conditii este necesar sa se stabileasea o legatura analitica sau grafica
numai intre rugozitatea suprafetelor si precizia dimensionala a pieselor de masini.
Exprimarea analitica a legaturii dintre rugozitatea suprafetelor si precizia
dimensionala a pieselor se poate face cu. ajutorul relatiei
R~ =KT, (4.9)
""
In care: K este coeficientul de functionalitate a carui valoare depinde de importanja
functionala
,.., a piesei; T - toleranja dimcnsionala a piesei.
In cazul suprafetelor in contact cu frecare, relatia ( 4. 9) poate fi scrisa:
R, = (0, 10 ... 0, 15) T - pentru dimensiuni mai mari de 50 mm;
Calitatea supra/eJelor prelucrate 133
Rz = (0, 15 . . . 0, 20) T - pentru dimensiuni cup rinse intre 18 .$i 50 mm;

Rz ::: (0,20 ... 0,25) T - pentru dimensiuni sub 1.8 mm.
De asemenea, pentru a determina dependenta dintre rugozitatea suprafetei R0 ~i
precizia dimensionala T mai poate fi folosita relatia
R Q =KT" '
(4.10)
in care K, · n sunt coeficienti a carer valoare depinde de caracterul ajustajului. Daca se
adopta n = 0,8, se obtin trei grope de valori pentru R0 ::: f ( T), jinand seama de valorile
atribuite coeficientului K si, anume:
Ra = 0,1 T0 8 (grosolan ) ;t
R a = 0' 06 T0•8 (mediu

.
) ·
'
(4.11)
Ra : 0,.025' To,s (fin).
2s~·-L.---'~"'---l--4----+---I~...__._--'-___. __ +-~
U"5~~----..--4----+--+__..__....--+----+-----+-
. ··-
~J,...___..&--~-+--+----.&-.--+---
o, 1' ''. . ~
t '
~,.
:3 z "' 0 ·' . . . .,,;tCj _j,
.--...
'
&rOsO :_ . • •··
~a1.___.__._~ ~~
Cl:: "'~' ....--+----+- .__..__.._,_ __,_.....___.._._ """"""'
w
'
••
1),2...._ Af~o'Jv .,('a ·•, ~ flG T 4, ~

• t
11,I . . • •
/,IJS ..
0,025 ·~-,._....""'---+----+-__. __ ..___.___....----"_.,___......--+---+-~
•
f tJ,OJ~~ ....-....~~~-'-_.__.... __ ,__.,.,.____.__. __ .._-'--__..__......---.r

•
•
Fig. 4.36
Relatiile (4.11.). sunt reprezentate grafic in fig. 4.36.

La prescrierea rugozitatii suprafejelor pieselor de masini trebuie sa se tina seama
de tehnologicitatea formelor constructive ale pieselor respective ~i de posibilitajile
diferitelor metode tehnologice de prelucrare privind obtinerea unei anurnite rugozitati.
Cercetarile numeroase in acest domeniu au dat posibilitatea sintetizarii datelor sub forma
de tabele ~i nomograme ...operative, care permit alegerea rapida $i corecta a procedeelor de
prelucrare econornice. In funcjie de dimensiunile ~i toleranjele luate din desenul de
A
execujie se stabileste treapta de precizie cu ajutorul tabelului 4 .1. In continuare, in functie

de treapta de precizie stabillta ~i rugozitatea prescrisa se alege procedeul de prelucrare
economic utilizand tabelele 4. 2 si 4. 3.
~
-
8 M8 \08 8 8 8 8 8 8 § 8 § 8 § 8 8 § 8
\0
~ 1 8
\0
0
If")
e-- ~ -- - - °'- N N °'N M M v
M M \0
'° '° e- °' -
00 N
-
Vi
M
......
V')
·~ V') ·ii")
0 0
8 0
§ 8 8 8 0
8 8 8 8 8 § § § § 8
-
V)
I 8 00
v .v
00
V')
v
r- 00 N v .\0 00 M 00 M
-- \0
...... -- - V')
N M
V)
M N M (""')
~
v Vi -e r- 00
-
'
§ 0
8 8 0 0
§8 8 8 8 8 8
.
-
v r 0
V')
N
8
(""')
0
\0
M
0
M
v
~
Vi
0
N
\0
0
v
r-
0
e-
00 -
-----
Vi
- M v
·'O
ii")
·~
'
Vi
r-
M
M
M
\0
N
r- v v
M M v V)
- r v
·o 0 0 0 0 0 0 0 8 08
- °' -- - -v - - s 0 0 0
·ir,
0
V)
0
V') 8 8
·- - v
ff')
00 N r- (""') O\· ~ M N ·~
r- M \0 00 M 00 M.
M N M M v ll") \0 ee r- 00 N N M
..
'
-· 0 0 0 0
8
:1
,
-
N r 8
---- - 0
.M ..V)
Q
~
0
N
0
Vi
M
8
M
0
Vi
M
8
v
0
\0
v
0
M
II")
0
e-
V)
0
M
\0
8
r- ~ ~
----
~
- Vi
M
0
ll')
l.r')
e--
M
., " -
' .
'
-- . \0
0 0
\0
V')
r-
0
°' -- -- - ·-°'
0 0
M
0
\0
0 0
N
M
0
Vi
N
0
°'
N
0
N
M
s 8
M ~
0
~
8
Vi
0
\0
V')
0
"°
\0
0
00
r--
·M
0
0\
8
- ·-
.....
0
V')
('f")
'
.
-
0 0
v 0
v
-
00
v
- ·- - 00
'ti')
0
"° v
e-
v
00 8 0
N
-4
0
~
"'""
0
\0
V')
00
0
N
0
M
N
0
V')
N
0
00
N
0
N
M
0
M
0
N 8 8 8
ll")r-- \t:)
0
so
00
e
a
e-- 8
0
- c
- V') 0 0 &fl ll")
.
0 0 0 0 0 0 -..
\0
0
- - - - - - "° "°
V) V') \0 M r- N N
v · v ~
M V') r- M "d" "d"
°' N N M M v V') \0 . r- 00 N N N M M \,() 0
.
u
- '
0 0 0 0
0
s:t..
---
V')
v v
00
°' v
v00
ec °'
N
N
°' - - - - -
r-
N'° "' M
M M
\0
Vi
M
\0
N
r- 00
r- ~ N 'V
~
00 .("f")
M
00
M
M
('f")
..... - - - -- ·- c s r- ·- r- If") 0 V) 0 -u
\0
°' - - "'- -
r- 0 0 N V') 00 V") 0 Vi 0 \0 M M 0 0 N
v N M M M V') .V)
e- 00
'° ~
.
N
f....
........
-_.. - - - v -
•
\0 \0 \0 00
°' 0\
v v
"' -
°' - -
M \Cl '0\ N
N
V")
N N
N
M
·\O·
M
0 \0
V')
.. \0
\0 00
r--
N 0 V)
M
-::s
~
N
.
i
e,.
ti') v v -e . °' - - - - V) I I 00 I
....... . ("I'). Vi 00 0
N
M
N
If")
N
r-
N l I I I I \0
·..-. .
4)
- v
--
()
v M v v
'°M ..... If") t I r- .00 0 N .,......
.
\0 00 0
N I I l f f t e0.
. . -
, t.)
"Cl
..
----
V) V) . 'I')
v -e • 1 I 0 N ('I")
I I
' I I
('I') M N
N N
M '<r::t I.I') 00 I ....c::-
·(U
CCI
'
.. .. .. .. .. .. .. .. .. r-. .. q. ......
~
°' -
N N V'") V') 0 V) 0 0 0 0 0
- -
l,fj
I I I 0 I I
N ........ ~ N
' ' N N ('I")
•
-.:t' ~ 00
I
- 0¢
0
. .. ..
- -- ..
...... ..
00
0
.. .. . ..
0
-4
'°
.. ..
0 !" M V') V') 0
N
\,()
N
\I')
M
V")
~
•
0 ... 0
r-
0
00
I I t
. '
I I
.
t l
. .
,.
I
V)
.. .. .. .. .. ....... . V') \0.. .. . \0
. t 00 0 0 N Vi 0 0 ... 0 0 0
0
0 0
- - ·- 0 0
' I0 t I t t •
N M ~ II")
•
\0
I
-
0
t"'l
0
.. .. v .. v .. M
0
.. .. .. .. .. .. .. t
--
0 0
... V)
0 I
\.0...
0
\0
0
•
00
0
0 N
.N
0 V'j
N
0
("')
0
~
I I f I t I
'
··--0
N
<) ' "
QJ
i.;..
·C...
tJ '
"'O ...--.
...c...
.·
E 0 0 .0
<U·
E ·-..2 >
- '
8 §
V) 8
........ 8
8 V)
- -
Cl) . V)
0 0 l,fj 0 0 0 N \C
C"e
0
""'
'
.. ·-s::
<)
- - - -
- - - - - - - - - - - - - -8 '§- - ·-8 §- - 0
00 0 0 0
0
N
00 'I')
N ("')
0
~
0
\()
M
\0 .00 ('IS ('IS
N N
('IS
M
('IS
-- ·-·-s:: --- :-- '°-

QJ M V) 00 (U C'::S ('IS (U c'd c'd
~
~ "O M ~ c'd '

CCI .c'd C'I'$ C'I'$ 0 0
-
~
::I
c:v
~
=='
V)
c: -.a - -
('IS
x-.s
oc - - -~
0
M
t'd
- - - - £ .... - £ B - - .... .... £ - - !:? -- -- -.... .....

0
c'd
G)
0 00
0
0
(")
0)
0
V)
0 N
0
0
0
00
. tJ
0
V)
N
I.I')
("')
tJ
0
...;, .0
'1"
0
;/'}
0
('f')
\C
QJ
00
v
V)
N
0
\0
IQ.)
N
:0
0
\,()
N
0 0 0 £
....c .§ c
"" V'.l (I) Cf.I V) Cl) V) U') Cl) V) Vl V} <I) V) V) ·~ (I) Vl CJ) .V)
.ce
~
~· . ........ -
""· ....
"O
'• . .... J
(~
...•• _. ..........
c...
~
<I)
ll.. .c...
···-·· . ......
~
-· .. ·-
~
~ . ·-~ .
~ ~
0 v
i:i.c
.. ..
~ ~
'
0
' Cl..
0
~
.
~ ~
.
~
~ QJ
~
'
0
~
tJ
~
tJ
0...
. Calitatea supra/e/elor prelucrate 135
Tabelul 4.2
Precizia medie economlca, caracteristici dif eritelor procedee de prelucrare

.
-
Precizia Trepte de precizie economica
Felul prelucrarii Operatia ce se executa
limit! 5 6 7 8 9 10 11 12 13
' .
• • • •
.. . . .. .
De degrosare 10
Strunjire -. Prealabila de fiinisare 9 • • •
exterioara De finisare 7 • • • •
Foarte fml (cu diamant) 5 • • • '
,
De degrosare 10 • • • •
Strunjire interioara
Prealabill de finisare 9 • • •
De finisare 6 • • • • •
Foarte fma (cu diamant) 5 • • •
• • • •
.
Burghiere . - 9
. .
Adancire
De degrosare 8 • • • • • :.
• • • • •
'
De finisare 8 .,
I
• •
-
De degrosare 7
_ Brosare De finisare 6 • • '
De netezire 5 • •
I
'
..
De degrosare 7 • •
Alezare De finisare 6 • •
Foarte fml 5 • • I· I•
• • • •
- ,
De degrosare 9
Frezare cilindrica
~i frontala
De finisare 8 • • •
.
Foarte fml 7 • .
Rabotare
De degrosare 10 • • •
De finisare
.
8 • • • •
De degrosare 7 • • • •
Rectificare rotunda De finisare 6 • • •
Foarte fma. 5 • • •
, Rectificare plana
De finisare 6 • • •
Foarte fma 5 • • '
Honuire
Medic 6 • •
'
Foarte fina - 5 • • '
Prealabila 6 •
Lepuire Medie 6 •
.
Foarte fina 5 •
Rodare
De finisare 6 •
Foane finl
.
5 • -
• '
• • •
'
Cu filiera 6
Filetare exterioara
Cu cuf.it pieptene (freza) 6 • • •
• • •
I.
Deformare cu role 7
.
Rectiflcare 5 • • •
Filetare interioara
Cu freza , I
6 I'
• • •
-
Cu cutit pieptane (freza) 5 • • • •
•
.
Prelucrarea rojilor
Rabotarea rotilor conice 6 • • • • I•
I•
• • • • •
'
Frezare 6
dintate
Rectificare
. ..
•
5 • • -
• Precizie objinuta flrl masuri tehnologice deosebite (precizie medie)

• Precizie obtinura cu rnasuri tehnologice deosebite (precizie lirnita)
136 Tthnologia constructdlor de ma1ini
Rugozitatea supraf etel obtinuti prin diferite procedee tehnologice Tabelul 4.3
. .
Rugozitatea suprafejei Ra (µm]

. Denumirea
Caracterul .. ..
- ....... v· .. .. .. ..
11
M ""1 V) N 00 \0 M M V) ti") 0
procedeuJui
0
0
•
N
0
0
•
0
0
.. 0
•
0
•
0
.
0 - M \0 N
""""'
N V)
.
Tumare in amestec de
formare "
• • •
Tumare in cochilie • • • • • '
Tumare sub presiune

.
• • • • • "
•
Forjare libera
. '
• • • • • I
Forjare in matrita
.
• . •
·'
Sablare • • •
Laminare la cald ,
• • • •
Tragere la rece
.
• • • • •
Exrrudare • • • •
Taiere
cu cunt •
• • • •
ferastrau • • • •
Degrosare • • • • .
Strunjire exterioara si Finisare • • • •

interiors Netezire CM • • • •
• • •
..
Netezire D .
. .
Degrosare • • •
• • •
.
Rabotare Finisare
Foarte fina • • • •
Burghiere
Degrosare • • .
. .
Finisare • • • •
Alezare
Degrosare • • •
.
Finisare • • • •
Brosare
Fina • • •
Foarte fina • • •
Frezare cilindrica
Degrosare • • • •
Finisare • • •
• • • • ,.
Degrosare
Frezare frontala Semifinisare • •
Finisare • •
Degrosare • • ..
Rect ificare Finisare . • • •
.
Netezire •• • • .
•
.
Degrosare
Lepuire Semifinisare • • •
Honuire
Degrosare • • • •
• •
. .
Preliminara •
.
Supranerezire .
Final! • • • •
Observajii: CM - carburi metalice; D - diamant.
"°' A
PRINCIPII ~I PROBLEME DE BAZA .IN PROIECT AREA
~I ORGANIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE
.5.1. Restrictil tehnico-economice §i sociale la prolectarea

proceselor tehnologice
'
•
Proiectarea oricarui proces tehnologic trebuie subordonata unor cerinte de natura

tehnica, economics ~i socials . Esenja acestor cerinte poate fi exprimata cu ajutorul a trei
criterii de proiectare a proceselor tehnologice.
"
Primul dintre acestea, CRITERIUL TEHNIC, impune realizarea produsului

(semifabricat, piesa, ansamblu etc.) corespunzator conditiilor tehnice prevazute in
documentajia tehnica ~i tehnologica.
A
Intr-o exprimare mai larga, se poate afirma ca, pentru indeplinirea acestui criteriu,
procesul tehnologic proiectat trebuie sa asigure realizarea volumului de producjie stabilit,
in perioada planificata, in condijiile respectarii tuturor parametrilor de calitate impusi
(precizia dimensionala, de forma geometrica, de pozijie reciproca, de calitate a
suprafetelor etc.).
Respectarea acestui c·riteriu este esenjiala pentru realizarea unor produse de
calitate, fiabile, care sa poata fi exploatate normal o perioada cat mai indelungata.
Pentru atingerea scopului exprimat prin criteriul tehnic este necesar ca procesul
tehnologic proiectat sa respecte urmatoarele conditii generale: sa contina, intr-o forma ~i
o exprimare sintetica, clara ~i usor accesibila, toate informatiile necesare fabriearii
produsului; continutul sau sa fie conceput astfel incat sa elimine posibilitatea unor
interpretari echivoce §i sa depinda cat mai pujin de factori subiectivi, acestia putand
influenja negativ calitatea producjiei; sa fie adecvat inzestrarii tehnice ~i calificarii fortei
de munca a intreprtnderii in care se aplica ..
Al doilea criteriu, CRITERIUL ECONOMIC, impune realizarea procesului
tehnologic in condijii de eficienta maxima. Potrivit acestuia, execujia oricarui produs
trebuie sa fie realizata cu consumuri minime de materiale, energie si manopera, adica la
un cost minim.
Realizarea condijiilor tehnice prescrise, in condijiile de eficienta maxima, impune
analiza mai multor variante de proces tehnologic, care; fiecare in parte, trebuie sa satisfaca
criteriul tehnic. Dintre acestea, pe baza unor calcule de eficienja economica, va fi adoptata
varianta optima de proces tehnologic. Sub acest aspect, cele doua criterii, tehnic ~i
economic, trebuie considerate intr-o legatura indisolobila, rezultand din analiza unui
complex de factori de natura tehnica, economica ~i organizatorica, care trebuie sa conduca
la obtinerea unor produse cu proprietaji de lntrebuinjare superioare ~i costuri minime. ·
Al treilea criteriu, CRITERIUL SOCIAL, impune proiectarea unor procese care
.
138 Tehnologia construcJiilor de ma1ini
A .
sa asigure condijii cat mai bune de munci. In acest scop, la elaborarea proceselor
tehnologice trebuie luate masurl pentru introducerea mecanizirii ~i automatizarii
operatiilor, care sa elibereze omul de prestarea unor munci grele ~i obositoare. Aceste
masur! trebuie sa fie subordonate celorlalte doua criterii, astfel incat, in final, sfi. rezulte
procese tehnologice ca·re sa asigure realizarea unor produse de calitate, cu cheltuieli
minime, in conditiile unei solicitari reduse a fortei de munca. La aceste trei criterii se
•
adauga cerintele de folosire a celor mai inaintate forme de organizare a producjiei si a

celor mai inaintate realizari din domeniul constructiilor de masini,
5.2. Date initiate necesare proiectarii proceselor tehnologice
Principalele date initiate necesare proiectarii unui proces tehnologic de prelucrari

mecanice sunt: proiectul de executie a produsului, desenele semifaricatelor, volumul de
productie, utilajul §i SDV -urile disponibile, gradul de calificae a fortei de munca,
5.2.1. Proiectul de executie a produsului
Pentru realizarea oricarui produs se intocmeste un proiect care trebuie sl contina

toate informatiile necesare fabricarii produsului. Acest proiect este realizat fie in cadrul
"'
intreprinderii producatoare, fie de catre un institut specializat. In esenta, proiectul de
execujie a produsului trebuie sa contina urmatoarele documente: borderoul de desene,
desenul de ansamblu al produsului, desenele subansamblurilor produsului, desenele de
executie ale pieselor componente ~i memoriul tehnico-economic justificativ.
Borderoul de desene cuprinde enumerarea desenelor care fac parte din proiect:
denumirea reperului, numarul desenului, formatul fiecarui desen ~i numarul de planse
pentru fiecare desen, Pentru fiecare reper sunt precizate: materialul, masa bruta, masa netl .
etc. Borderoul de desene serveste pentru identificarea desenelor ~i di indicatii orientative
asupra volumului proiectului.
Desenul de ansamblu trebuie sa contina un numar de vederi ~i sectiuni suficiente
pentru identiflcarea subansamblurilor ~i Injelegerea functlonarii produsului. Pe desenul
ansamblului trebuie sa fie prezentate cotele de gabarit, unele cote funcjionale importante
intre subansambluri. Pentru anumite produse mai trebuie mentionate: puterea, momentul,
cursele, vitezele etc.
Desenele subansamblurilor trebuie s:a contina vederile ~i secjiunile necesare
identificarii pieselor componente §i date asupra construcjiei §i functionarii acestora, Astfel
de date sunt: ajustajele functionale, cotele de legatura cu alte subansambluri, particularita-
tile de asamblare ale subansamblului, alte date funcjionale.
Desenele de executie ale pieselor componente trebuie sa conjina toate datele
necesare astfel incat sl permita proiectarea procesului tehnologic ~i, anume: numarul
necesar de vederi $i secjiuni pentru injelcgerea configuratiei piesei; toate cotele, tolerantele
acestora ~i conditiile tehnice pentru precizia de forma ~i pozitie reciproca a ~suprafetelor;
semnele de rugozitate pentru toate suprafetele piesei: materialul din care se executa piesa;
Principii Ji probleme de baza in proiectarea 1i organizarea proceselor tehnologice 139
tartamentul termic necesar: unele indicatii tehnologice speciale pentru prelucrari deosebite,
daca este cazul .. Absenja unora dintre datele menjionate din desenul de execujie conduce
la proiectarea eronata a procesulu.i tehnologic si, deci, la rebuturi.
A .
Intrucat pentru fiecare piesa cornponenta a

produsului trebuie proiectata o tehnologie de . - . . . ___ 4_ ( : : - -::·: : :~....
....
---- • .
prelucrare, desenul de executie reprezinta elementul

fundamental care sta la baza proiectarii proceselor Fig. S.1
tehnologice. Desenul de executie influenjeaza in
mod direct proiectarea procesului tehnologic, in
I
special prin trei caracteristici importante: forma

piesei, dimensiunile piesei ~i precizia de prelucrare
.1mpusa...,
Forma piesei poate fi considerate eel mai I
important factor care influenjeaza stabilirea ___ _,,..,.~ f

succesiunii operatiilor
.
~i procedeelor de prelucrare
necesare generarii supraf etelor sale. . ..... -· /
Procesele tehnologice destinate obtinerii ·- -.. -·- --

unor piese care se deosebesc esential din punctul de ..
vedere al formei prezinta o structura cu totul
diferita. De exemplu, structura procesului tehnolo-
gic de prelucrare a unei carcase se d eosebeste
radical de cea a unui proces tehnologic de prelu- Fig. S.2
crare a unui arbore.
. Trebuie tacuta precizarea ca nu atat forma ca atare, asa cum se dezvaluie ea la
prima vedere, este definitorie. Importanja cea mai mare o prezinta tipurile de suprafeje
care alcatuiesc forma, precum ~i modurile de dispunere a acestora, unele in raport cu
a1tele. De exemplu, din punctul de vedere al formei generale, arborele in trepte (fig. 5 .1)
si crucea cardanica (fig. 5 .2) prezinta aspecte diferite, In schimb, datorita alcatuirii ambele
piese din aceleasi tipuri de suprafete, procesele tehnologice de prelucrare sunt similare:
se adopts haze tehnologice de acelasi tip si aceeasi ordine de realizare a operajiilor
principale, asa cum rezulta din prezentarea comparativa a tehnologiilor de prelucrare
(tabelul 5.1).
Tabelul 5.1
Prezentarea comparativa a succesiunii operatlilor de prelucrare principale
pentru un arbore in trepte ~i o cruce cardanlca
. ..------------------------
Grupa de
- ---------------------------~----------------------.
Arbore in trepte Cruce cardanica
••
operatu (v. fig. s·.1) (v. fig. 5.2)
l Frezarea suprafejelor fronrale Frezarca suprafetelor frontale

Executarea gaurilor de centrare Executarca gaurilor de centrare
2 I Degrosarea si finisarea prin strunjire a primu- Degrosarea ~i finisarea prin strunjire a doua
'
Jui $i apoi al celui de-al. doi1ea capat al arbore- fusuri opuse, apoi a celorlalte doua
Iui
3 ·. Executarea operatiilor secundare: frezarea Executarea operatiilor secundare: frezarea

canalelor de pana, filetarea, gaurirea etc. canalelor, prelucrarea gaurilor de ungere etc.
4 Tratament termic Tratament termic
5 Rectificarea fusurilor Rectificarea fusurilor

'------~~-------------------------------.._-------------~----------------~
140 Tehnologia construetiilor de ma1ini '
•
Dimensiunile piesei au, de aseme-
18 nea, o influenja deosebita asupra structurii
RfO procesului tehnologic. Desi, in principiu,
piesele de aceeasi forma se prelucreaza in
mod asemanator, cand diferenja de dimen-
•
27 •• siuni este foarte mare, procesele tehnologice

51./ de prelucrare devin diferite. Ca exemplu, se
53 pot prezenta diferenjele in tehnologia de
105 prelucrare a unor arbori cotiji, Arborele co tit
...____ 53.;...__..,.. -" a al compresorului cu freon de la frigiderul
casnic, cu masa mai mica de 1 kg, se execu-
ta din bara pe un automat cu mai multe axe
70 Ca/1re cu CIF 25 iar o parte dintre prelucrari se executa pe
112 strungul revolver ~i pe masina de rectificat.
Arborii cotiji de dimensiuni mijlocii se
executa prin forjare in matrita iar prelucra-
b rile principale pe strunguri ~i pe masini de
rectificat speciale, prin copiere dupa un ar-
70±'411 bore etalon. Executia arborilor grei, pentru
I .
motoare diesel de mare putere, se realizeaza
Fig. 5,3
din mai multe bucaji, care se prelucreaza
separat ~i apoi se asambleaza impreuna prin fretare.
· Un alt exemplu poate fi dat in legatura cu prelucrarea carcaselor de dimensiuni
diferite. Carcasele mari se prelucreaza pe masini de gaurit, alezat ~i frezat sau pe masini ..
unelte agregat, in timp ce carcasele de dimensiuni mici pot fl prelucrate pe strunguri
normale sau revolver.
Precizia de prelucrare a piesei influenteaza, in general, lungimea traseului de
prelucrare. Pentru a realiza precizii superioare ~i netezimi avansate ale suprafejelor este
necesar ca, Iara a schimba ordinea operajiilor principale, sa se execute o serie de operajii
suplimentare de finisare, care maresc considerabil volumul de munca ~i costului piesei.
Ca exemplu in acest sens, se prezinta tehnologiile de prelucrare a doua piese
asemanatoare: boltul arcului (fig . .5.3, a·) ~i boljul de piston (fig. 5.3, b). Deosebirile care
apar datorita preciziilor diferite impuse suprafejelor cilindrice exterioare rezulta din
compararea operatiilor de prelucrare, descrise in tabelul 5.2. Dupa cum se constata din
compararea celor doua tehnologii, pentru asigurarea unei precizii ~i a unei netezimi
superioare a boltului de piston, este necesar sase introduca doua operajii in plus.
Memoriul tehnico-economic conjine calculele efectuate de proiectant in vederea
justificarii solutiilor adoptate. De asemenea, acesta contine date asupra caracteristicilor
functionale, calitatilor ~i preformantelor produsului. Alte documente tehnice mai pot fi:
cartea masinii, caietul de sarcini, directivele tehnologice etc.
5.2.2. Desenul semifabricatului
Desenul semifaricatului este, de asemenea, un element important, necesar proiec-

taril proceselor tehnologice de prelucrare. Cu ajutorul acestuia se pun i~1 evidenja adaosuri-
le de prelucrare totale, volumul de prelucrari necesar pentru a-I aduce in stadiul de piesa
finita, bazele tehnologice utilizate la prima operatic etc.
Principii 1i probleme de bazQ. in proiectarea 1i organizarea proceselor tehnologice 141
Tabelul 5.2
Prezentarea eomparatlva a prelucrarllor suprafejelor cilindrice
ale unui bolt de arc §i ale unui bolt de piston
Boltul arcului: d = 22 mm; l = 112 mm; toleranta la · Boltul de piston: d = 22 mm; L = 78 mm; toleranta la .
. diametrul :::; 45 µ.m; clasa N 7 de netezime a suprafejei diametrul -= 10 µm, clasa N 4 de netezime a suprafejei
(v ~ fig. 5.3, a) (v. fig. 5.3, b)
..
1. Prelucrarea la exterior prin strunjire sau tragere, cu 1. Prelucrarea la exterior prin strunjire .sau tragere, cu
toleranta de I 00 µm, clasa N 9 de netezime a suprafejei toleranja de 100 µm, clasa N 9 de netezime a suprafetei
2. Tratament termic: calire la duritatea 56 ... 62 HRC 2. Tratament. termic: calire la duritatea 56 ... 62 HRC
3. Rectificare exterioara pe masina de rectificat tara 3. Rectificare exterioara pe rnasina de rectificat tara
centre: adaos de prelucrare 0,3 mm, toleranta=45 µm, centre: adaos de prelucrare 0\3 mm, toleranta=30 µm, .
clasa N 7 de netezlme a suprafete i clasa N 1 de netezime a suprafejei
4. Nu exista 4. Rectiflcare exterioara de finisare pe masina de recti-
ficat rara centre: adaos de prelucrare 0,15 mm; toleran-
ta = 10 µm, clasa N 5 de netezime a suprafetelor
S. Lustruire exterioara pe masina de lustruit fara cent-
re, toleranta 10 µm, clasa N 4 de netezime a suprafetei
- -
Procesul tehnologic de prelucrare difera i11 functie de modul de obtinere a

semifabricarului. Prelucrarea unei piese din bara laminata sau din semifabricat forjat liber
necesita, uneori, un numar dublu sau chiar triplu de operajii, in comparatie cu prelucrarea
dintr-un semifabricat matrijat sau turnat de precizie.
.
Tendinja actuals este aceea de a utiliza semifabr.icate cat mai apropiate de forma
piesei finite, prin aceasta obtinandu-se economii imporrante de material; manopera ~i ener-
A .
gie. In fig. 5 .4 se prezinta doua tipuri de semifabricat pentru arbori cotiti - primul forjat
JO 1SOrJ '· J28!6 21? J0St5

~ ~
•
~
~
~
•
' ~
~27 .~ .J/4 ~00 tS JO
.....
~ "'> .
'+"'
i.. I
.~
""' f ~ +t\f
"\. .
.....
~
'
~
. ~
"'>
~ •
'\. I
'"' . ~
~
• • • •
•
JO
Fig. S .. 4
~·
142 Tehnologia constructiilor dt ma1ini
....
liber, iar .al doilea forjat in matrija. In primul caz se consuma 180 kg de metal pe piesa,
pe cand in cazul al do ilea numai 87 kg.
Importanta deosebita pe care procedeul de elaborare a semifaricatului o exercita
asupra tehnologiei de prelucrare face ca alegerea corecta a procedeului s~ constituie una
dintre problemele tehnologice esentiale. Rezolvarea acestei probleme trebuie sa se bazeze
pe un studiu tehnico-economic adecvat, care sa permita adoptarea variantei optime de
elaborare a semifabricatului.
5.2.3. Volumul productiei
Volumul de productie reprezinta numarul pieselor care trebuie fabricate intr-o

perioada predeterrninata. Cunoasterea volumului de productie permite stabilirea
carcarerului fabricajiei (unicat, serie, masa) ~i a metodelor de organizare a acestuia.
"
In cazul unui volum de productie mic nu se asigura o buna stabilitate a lucrarilor
la locurile de rnunca si o incarcare rajionala a masini-unelte. De aceea este necesar ca
procesele tehnologice de prelucrare sa fie proiectate pentru lucrul pe grupe de masini
echipate , in general, cu SDV-uri universale. Organizarea fabricajiei trebuie sa fie deosebit
de flexibila pentru a pcnnite, cu usurinja, trecerea de la fabricarea unui prod us la altul .
...
In acesr seep trebuie prornovata fabricatia in celule flexibile, dotate cu masini-unelte cu
comanda .... numerica, aces tea putandu-se adapta U§Or schimbarilor frecvente de produse .
In cazul unui velum mare de producjie, care asigura o buna stabilitate a lucrarilor
pe locurile de munca , se pot proiecta procese tehnologice pe linii in flux, echipate c11
SDV-uri Speciale si deservite de instalatii automate de transport al pieselor.
5.2.4. Utilajul §i SDV-urile disponibile
La proiectarea proceselor tehnologice trebuie sa se cunoasca dotarea intreprinderii

si posibilitatile de dotare a acesteia in. perspectiva. Cunoasterea acestui aspect este
important• pentru a putea stabili concret continutul operajiilor de prelucrare ..
•
In general, alegerea utilajelor si a SDV-urilor se face in corelatie cu tipul

producjiei ~i. caracteristicile semifabricatelor care urmeaza a fi prelucrate.
Din punctul de vedere al utilajelor se deosebesc doua situajii distincte, ~i anume:
proiectarea tehnologiilor in cazul unei intreprinderi noi; proiectarea tehnologiilor in cazul
unei intreprinderi
...
existente .
In primul caz este necesar cape baza unei analize tehnico-economice, sa se doteze
intreprinderea cu utilaje tehnologice cat rnai moderne ~i adecvate scopului fundamental:
obtinerea unor produse cu proprietati de intrebuintare superioare si cheltuieli de producjie
•• ••
m1n1me . ....
In eel de-al doilea caz, continutul procesului tehnologic este influentat i11 mod
hotarator de utilajul existent. Atunci cand conditiile tehnice ~i volumul de producjie nu pot
fi realizate cu utilajul existent, se poate justifica, pe baza unor calcule tehnico-ecouomice,
procurarea unor utilaje noi sau modernizarea eel or existente.
Proiectantul de proces tehnologic trebuie sa cunoasca, atat pentru utilajele noi, cat
si pentru cele existente, toate caracteristicile constructiv-funcjionale, cinema.tice ~i gradul
de uzare, in scopul realizarii unui proiect corect si viabil. Aceasta cerinta se extinde, in.
Principii 1i probleme de ba:lf. in proiectarea 1i organizarea proceselor tehnologice
. . .
143
aceeasi masura, la dispozitive, scule aschietoare, mijloace de masura ~i control etc.

Cunoasterea ~i utilizarea rajionala a utilajelor $i SDV-urilor existente reduce dura-
ta ~i cheltuielile pentru pregatirea fabricajiei, precum ~i costul final al produsului realizat.
5.2.5. Gradul de calificare a fortei de munca
Nivelul pregatirii profesionale a fortei de munca exercita o influenja deosebita

asupra gradu1ui de complexi.tate a operatiilor de prelucrare. Daca nivelul pregaririi
profesionale este scazut, procesul tehnologic trebuie diferentiat in operajii simple, care sa
. r
poata fi usor executate. Documentatia tehnologica, elaborata in acest caz, trebuie sa fie
foarte amanuntita, pentru a conjine cat mai multe informatii in legatura cu prelucrarile,
Daca nivelul pregatirii profesionale este ridicat, procesul tehnologic poate fi
realizat din operajii de complexitate mai mare, iar documentatia tehnologiea poate fi mai
simpla, asa cum este in cazul producjiilor de serie mica si unicate.
Nivelul pregatirii prof esionale trebuie core lat in mod judicios cu utilajul tehnolo-
gic ~i formele de organizare a fabricajiei. Cu cat utilajul tehn·ologic este mai autornatizat,
permijand efectuarea prelucrarilor mai independent
,. de interventia omului, cu atat nivelul
pregatirii profesionale cerut este mai scazut. In acelasi timp, tnsa, masinile cu grad inalt
de automatizare implies utilizarea unor reglari cu inalta calificare ~i cadre cu studii
superioare, care sa asigure o pregatire de inalt nivel a fabricatiei.
5.3. Principii privind alegerea bazelor tehnologice
•
Alegerea judicioasa a bazelor tehnologice constituie una dintre problemele cele
mai importante care se cer rezolvate la proiectarea proceselor tehnologice.
Un principiu fund·amental in tehnologia prelucrarii mecanice este acela de a
utiliza, pe cat posibil, aceleasi baze tehnologice pentru cat mai multe operatii .de
prelucrare, De aici decurge necesitatea ca, in primele doua-trei operatii, sa se realizeze
pe piesa baze tehnologice unice, care sa poata fi utilizate pentru executarea tuturor
operajiilor urrnatoare,
Schimbarea freeventa a bazelor tehnologice este un indiciu al imperfectiunii proce-
. A .
sului tehnologic proiectat. Intr-adevar, prin schimbarea bazelor tehnologice, se in.troduc

erori suplimentare legate de orientarea si fixarea piesei, care afecteaza precizia de
prelucrare.
in. exemplul prezentat in fig. 5. 5 se respecta principiul unicitajii bazelor
tehnologice, in sensul ca, in prima operatic, este prelucrata suprafata plana S4, iar in
operatia urmatoare doua gauri </> 6,5 perpendiculare pe aceasta suprafata. Suprafata plana
S4 ~i gaurile </> 6, 5, alezate in scop tehnologic, vor servi ca baze tehnologice pentru toate
prelucrarile ulterioare, Prelncrarea filetului M 8 in gaurile <f> 6,5 se va realiza. in ultima
operatie de prelucrare. Schema caracteristlca orientarii piesei priu intermediul bazelor
tehnologice menjionate se precizeaza prin simboluri. Elementele simbolizate sunt
reazemele dispozitivului, respectiv bazele de orientare tehnologice adoptate, in care:
~• •~·-.ie - reprezinta trei elemente de tip cep sau placuta de reazem, care vin in
contact cu suprafata plana S4;
- bolt cilindric scurt, care. materializeaza axa uneia dintre gaurile 6; 5.
Un alt principiu fundamental care
195 /B trebuie respectat este acela potrivit caruia
II suprafetele desemnate pentru orientarea
'> y S4
I
I•
•
piesei la prirna opera tie sa fie d intre ace lea
care raman brute (neprelucrate) si pe piesa
finita. Aceasta permite o repartizare
judicioasa a adaosurilor de prelucrare pe
S5 toate suprafatele piesei ~i contribuie la
I
. j
•
inchiderea corecta a tuturor lanturilor de
dimensiuni de pe piesa finita, in exemplul
B ·y ·din fig. 5.5, pentru executarea primei
- tZ : operatii (prelucrarea suprafetei plane S4),
bazele tehnologice (axele XX ~i ZZ) sunt
• materializate in dispozitiv prin intermediul
suprafetelor brute SJ , S2 , S3.
· r-, lf..g_ouriMB. Principiul bazelor tehnologice
I • brute pentru prima operatie nu poate fi
x
---..-+-----+--+-·._.+--+-·--+--+-·-.----
x resnectat
.... intotdeauna, datorita formei
AI constructive· si a cerinjelor de precizie
impuse piesei. In aceste cazuri trebuie sa
A
'
S3 V3 Q~---,--~ se acorde o atentie mai mare alegerii
bazelor tehnologice pentru prima operatic.
Criteriul fundamantal in alegerea acestora
ST este distribuirea uniforma a adaosului de
z prelucrare pe suprafejele cu rol functional
•
Fig. 5.5 important.
. ..... .··.·
.... ....• . -.·...... ~'·"·'········-· ~.•· ·.·.-.•.·=-:·.
.
,
• • o •••• ~ • ..
4 4 6 ,, , '•"I•,• '~4 .. • I*•, ,•"''°• 0 9 •
•.:.·.,'-._·.·
~ • ·"" .t f
··.i1•4.9I.'•'·"·····
" •••• o ,• 10• <0'
·
..
• •••• • •••
a b
Fig. S.6
Un exemplu in acest sens Il constituie prelucrarea batiurilor pentru masini-unelte

"
(fig 5. 6). In acest caz, baza tehnologica pentru prima operatie trebuie sa fie constituita
"
din suprafete ale ghidajelor. In felul acesta, eventualele abateri ·provenite de la turnarea
batiului vor fi inlaturate sub forma unui adaos neuniform de pe talpi (fig. 5.6, a) . fn
operatia urmatoare se prelucreaza ghidajele (fig. 5.6, b) ~i adaosul de prelucrare indepartat
•
Principii Ji problems de bazd in proiectarea 1i organizarea proceselor tehnologice 145
este uniform, Daca la prima operatie s-ar alege ca baza tehnologica talpa batiului, adaosul
de prelucrare Indepartat de pe •
ghidaje ar fi, inevitabil, neuniform, ceea ce ar conduce la
obtinerea unei precizii nesatisfacatoare a acestora.
A
· In toate cazurile, suprafejele brute utilizate ca baze tehnologice la prima operajie

trebuie sa fie netede ~i sa aiba o intindere ,., suficient de mare pentru a asigura o buna
stabilitate a piesei in timpul prelucrarii, In cazul in care aceste conditii nu sunt iadeplinite,
pe sernifabricat trebuie sa fie prevazute bosaje tehnologice, care sa aiba suprafejele
continute in acelasi plan ~i sa fie plasate la o distanta cat mai mare unul de altul, Aceste
bosaje pot fi inlaturate intr-una din operajiile urrnatoare sau pot ramane pe piesa finita,
daca nu impiedica buna funcjionare a acesteia.
in afara de principiile enunjate, la alegerea bazelor tehnologice trebuie .sa se tina
seama ~i de urmatoarele recomandari: pe cat posibil, bazele tehnologice sa coincida cu
bazele de corare, prin aceasta asigurandu-se precizia maxima de orientare a piesei; bazele
tehnologice sa fie alese in asa fel lncat sa asigure o rigiditate maxima prelucrarii ~i forte
de strangere cat mai mici; in cazul in care configurajia semifabricatului nu permite
utilizarea unor supraf ete ale piesei in scopul orientarii sale, se vor prelucra suprafeje
speciale destinate acestui scop, tara ca acestea sa aiba vreo importanja constructiva sau de
explcatare: exemple in acest sens pot fi date alezarea gaurilor de </> 6,5 ale carcasei din
fig. 5. 5 sau gaurile de centrare executate pentru prelucrarea arborilor intre varfuri.
5.4. Cotarea functionala §i cotarea tehnologica
La proiectarea pieselor de masini, cotele inscrise pe desenul acestora sunt

subordonate rolului functional. De aceea cotarea se numeste functionalii. La proiectarea
proceselor tehnologice de prelucrare, nu este posibil intotdeauna a se utiliza cotarea
functionala in scopul realizarii piesei. Aceasta provine, in special, din imposibilitatea
suprapunerii bazelor tehnologice peste bazele de cotare. Apare astfel necesitatea calcularii
unor dimensiuni (cote) in scop tehnologic. Recotarea piesei este impusa, in unele cazuri,
de caracteristicile funcjional-cinematice ale masinii-unelte pe care se executa prelucrarea.
Aceasta situajie este specifica, in general, masinilor-unelte cu comanda numerica. Se vor
ilustra cele precizate mai lnainte cu ajutorul unor exemple.
Prirnul exemplu se ref era Ia prelucrarea piesei reprezentate in fig. 5. 7, a. Aceasta
comporta doua operatii de prelucrare. Prima se executa pe un strung revolver
semiautomat, din hara, realizandu-se suprafejele piesei, cu exceptia suprafejei frontale din
stanga, Aceasta suprafata se executa in operajia urrnatoare pe un strung normal (fig. 5. 7,
A
b·). In cadrul operatiei a doua trebuie sa se relizeze simultan doua dimensiuni: lungimea
totala de 55 ± 0, 12 ~i lungimea gulerului12:g~05 •
· Acesta este un exemplu tipic al necoincidentei bazelor tehnologice cu bazele de
"'
cotare. In cotarea functioncla, baza de cotare pentru suprafetele s2· ~i S3 este suprafata SJ.
Prelucrarea executandu-se din bara, suprafaja SJ nu poate fi adoptata ca baza tehnologica
i11 prima opera tie, deoarece practic aceasta nu exista. Execujia finala a acestei suprafeje
are loc in operajia a doua. Potrivit schemei adoptate (fig. 5. 7, b), suprafata S2 devine baza
. A
de co tare pentru suprafaja S 1, iar aceasta din urma baza de co tare pentru suprafaja S3. In
l•
t
1.
l
I
•
..
~·
"'Q.I
-::,,,s
--+-__...,......._;...___
12 sz SJ x
.SSt0,11 SS !.O,IZ -
•
a b
Fig. 5.7
legatura cu realizarea cotei 12 05 nu se pun probleme deosebite. Coincidenta bazei :g ' A
tehnologice cu cea de cotare asigura prelucrarea Iara eroare de orientare. In schimb,

realizarea cotei 55 ± 0, 12 este influentata direct de cota notata in desen cu X, objinuta in
operatia precedenta, Apare deci necesitatea ca, in prima operatic, sa fie realizata o cota
X, cu o precizie bine deterrninata, astfel incat aceasta sa asigure, in operatia a doua,
obtinerea simultana a cotelor 12:~,os si 55 ± 0, 12. Cota X,. denumita cotii tehnologica. se
I
poate calcula, Ia.ra dificultati, din ecuatia lantului de dimensiuni:
x == 55 ± 0.'12 - (12+0
-0,05
) = 43 -•0~12
0.07
(5 .. 1)
Al doilea exemplu se ref era Ia prelucrarea gaurilor piesei din fig. .5. 8 pe o masina
de gaurit ~i alezat cu comanda numerics. Masina prezinta urmatoarele caracteristici
importante: axele de coordonate controlate numeric sunt X ~i Y; punctul de zero al masinii
este deplasabil; deplasarea sculei are loc in coordonate absolute.
450
z
! -- --· -- .
l . I
J1 ,
OP ' . t
I . l '
l f
'
'
' -~
' '
'
~ •
•• . •
' r x
• 1t ," '•
,I
. •
...
I "'"
ti I
oour1 'O
•
•
-
.
,
'
'
.. c
_, ... s1r-arnse -
' .
-, - '
'
-
.~
'
-, 4 l1a(.Jr1·
.,
{> 10-
r. ~ :,,
"'~
- I
' ""
j&' .
·~
•
,
.... .. ·~ . ,,)
•
•
'
~
-
• ~
- ,
•
•
,
x
""OP 75
•
2ZS
0:
-
-
-
--
.J?S
Fig. 5.8 F'ig. S.9

l
'
l
Deoarece masina unealta este cu zero deplasabil, originea sistemului de coordonate l
'I
''
al piesei se poate alege oriunde. Este convenabila alegerea coltului din stanga jos, deoarece
toate cotele vo.r fi pozitive si, ca urmare, posibilitatea de a se comite erori de programare
Principii Ji probleme de baz.d in proiectarea 1i organizarea proceselor tehnologice 147
...,
este mica, Deplasarea sculei facandu . . se in sistem absolut de coordonate, este necesara
recotarea pozitiilor gaurilor fata de punctul de zero ales (fig.5.9).
5.5. Principiile concentrarii ~i dlferentlerii prelucrarilor
U11 aspect important care trebuie avut in vedere la proiectarea proceselor

tehnologice est.e gradul de detaliere al acestora in opera/ii, faze si treceri de prelucrare.
Modul in care este injeleasa aceasta problema are o influenta deosebita asupra
productivitatii rnuncii, gradului de incarcare a masinilor-unelte si, in final, asupra
eficientei econom ice.
lJ n rol important in abordarea acestei probleme ll are stabilirea continutului
operatiei. respectiv a volumul ui de Iucrari prestate la un loc de mun ca. Din acest punct de
vedere, operatiile pot fi simple, prin aplicarea lor realizandu-se transformari minirne ale
scmifabricarun.i, S{1t! complexe t caz in care transforrnarile sernifabricatului sunt
I
importante. 1\ pr·ivi elaborarea procesului tehnologic din acesr punct de vedere inseamna
a· deride asupra nivelului de concentrate sau d.e diferentiere a prelucrarilor la. locurile de
rnunca ... Nojiunile de concentrare ~i de diferentiere au un sens foarte larg, putand viza atat
aspecte de natura tehnica, cat ~i <le natura organizatorica.
Principiul concentrarii prelucriirilor consta in executarea unor operatii formate
dintr-un numar mare de faze, care pot fi executate succesiv, simultan, sau succesiv-
sirnultan, cu 111·1a sau 111ai multe scule aschietoare, mentinand, de regula, aceeasi orientare
si fixare a piesei .. Procesul tehnologic astfel proiectat contine un numar rnic de operatii,
cu faze multiple, iar in cadrul fiecarei operatii semifabricatul sufera transforrnari
importante ale forrnei ~i dimensiunilor.
U n astfel de proces rehnologic corespunde, in principal, pentru: prelucrarea
pieselor i11 productia individuals side serie mica; prelucrarea pieselor de dimensiuni mari,
care necesita consum mare de timp pentru transportul de la un loc de munca la altul,
precum ~i pentru orientarea ~i fixarea in vederea prelucrarii; prelucrarea pieselor in
producjia de serie pe rnasini-unelte agregat si pe rnasini semiautomate ~i automate
convenjionale; prelucrarea pieselor cornplexe pe masini-unelte cu comanda numerica,
centre de prelucrare ~i in celule flexibile, indiferent de seria de fabricajie.
Pri11 concentrarea prelucrarilor se micsoreaza norma tehnica de timp, prin
reducerea timpilor auxiliari ~i uneori ~i a celor de baza, se scurteaza ciclul de fabricatie
~i scade nurnarul utilajelor folosite. De asemenea, se realizeaza cresterea preciziei de
prelucrare , ca urmare a diminuarii numarului de orientari §i fixari succesive ale piesei.
Dupa rnodul in care se realizeaza concentrarea, aceasta poate fi simpla sau
complexa. Concentrarea simpla se bazeaza pe executarea unui numar mare de prelucrari
elementare, in mod succesiv, la acelasi loc de rnunca, cu una sau mai multe scule simple.
Concentrarea complexa se bazeaza pe executarea simultana a unui numar mare de
prelucrari elernentare, cu blocuri de scule simple sau combinte, pe o masina-unelata cu una
sau rnai rnulte pozitii de prelucrare, prin fixarea la o pozijie a uneia sau ·a mai multor piese
de prelucrat. Concentarea complexa necesita echipamentc tehnologice speciale ~i reglari
de lunga durata, acestea justificandu-se, din punct de vedere economic, numai in cazul
nroductiei de serie mare si masa .
•
•
148 Tehnologia construc{iilor de ma1ini

~~~-------~------~~~~----~~~~~--~--
U n exemplu de prelucrare pe principiul concentrarii complexe este prezentat in
fig. 5.10 ... 5.14. Acestea se refera la executia butucului unei roji de camion pe un stru·ng
semiautomat cu cinci axe si sase posturi de lucru. Prelucrarile la care se ref era figurile -
mentionate au loc intr-o singura operatic, cu un inalt nivel de concentrare. La postul nr.
1 se asigura incarcarea masinii-unelte cu semifabricate si descarcarea pieselor prelucrate.
La postul or. 2 (fig. 5 .10) se executa strunjirea de degrosare simultana a doua suprafete:
suprafata plana superioara a flansei si suprafata plana superioara a locasului rulmentului.
La postul nr. 3 (fig. 5.11) se executa strunjirea de degrosare simultana a urmatoarelor -
'l.
suprafete: suprafata cilindrica exterioara a flansei; canalul pe suprafata superioara a.

flansei, suprafata cilindrica interioara a flansei, suprafata cilindrica interioara a locasului
de rulment, La postul nr. 4 (fig. 5.12) se executa strunjirea de sernifinisare simultana a
urmatoarelor suprafete: suprafata plana superioara a flansei, suprafetele plane ale locasului
de rulment, tesirea diametrului interior al flansei, La postul nr. S (fig. 5.13) se executa
strunjirea de semifinisare simultana a urmatoarelor suprafete: suprafata cilindrica
interioara a locasului de rulment, tesirea acestei suprafete la partea superioara, canalul de -
pe fata superioara a flansei (prelucrar·ea la cotele finale). La postul nr. 6 (fig. s·.14) se
-
executa strunjirea de finisare simultana a urmatoarelor suprafete: suprafaja cilindrica
interioara a Iocasului de rulment, tesirea canalului, tesirea diametrului exterior al flansei,
- .
-· ·--·
-· ·- -·-··- -· ·- ---· -· l. :· .
ih
--· ·- ~
•
•
•
•
•
•
____ ....,.. ···-........ __ ___,, .

Fig. S.10 Fig· .. 5.11 Fig. S .. 12
-- --- -··---·-
l
I
'
Fig. 5.13 Fig. 5.14

.
.
'
Principiul diferentierii prelucriirilor consta in executarea unor operajii formate
dintr-o singura faza sau un numar redus de faze, in care se prelucreaza o suprafata sau un
numar mic de suprafeje, cu o singura scula sau cateva scule simple.
Procesul tehnologic astfel proiectat contine un numar mare de operatii si, in cadrul
fiecarei operatii, semifabricatul sufera transformari relativ mici ale formei ~i dimensiuni-
A . •
lor. In cazul diferentierii la limita maxima, numarul operatiilor este egal cu eel al fazelor
de prelucrare.
Prineipii Ji problem» dt bazd in proiectarea 1i organizarea proceselor tehnologice 149
Procesul tehnologic pe principiul diferentierii prelucrarilor se carcaterizeaza prin
utilizarea unui numar mare de masini-unelte, o reglare relativ usoara a acestora, personal
cu calificare scazuta $i posibilitatea trecerii rapide la fabricatia unei piese asemanatoare .
Proiectarea tehnologiei pe principiul diferentierii prelucrarilor este caraeteristica
productiei de serie mare ~i masa, care se executa pe linii tehnologice cu flux continuu. De
asemenea, principiul diferentierii se mai aplica ~i in conditiile productiilor de serie mica.
§i mijlocie pe masini universale ~i specializate, cand se lucreaza cu loturi de piese, pentru
a se pastra · reglajul sculelor ..
5.6. Principii privind stabilirea procedeelor

de prelucrare a supraf etelor
-
-
Procedeele de prelucrare ~i numarul de operatii ~i faze ale procesului tehnologic
sunt influenjate de urmatorii factori:
,
.;
• numarul de piese executate in unitatea de timp sau ritmul liniei tehnologice;

• condijiile tehnice impuse piesei care se prelucreaza:
• valoarea coeficientului de precizie ek impus, care trebuie realizat in urma
prelucrarii fiecarei suprafeje a piesei ( ek = Ts I TP , unde T5 este toleranja semifabricatului
~i TP - toleranja piesei objinuta in urma prelucrarii);
• numarul supraf etelor care trebuie prelucrate ~i dispunerea lor relativa;
• valoarea coeficientului de precizie ek data de diferite procedee tehnologice Ia
o prelucrare economics a piesei;
• toleranjele de calcul, care trebuie asigurate prin diferite procedee de prelucrare
(frezare, brosare, strunjire, rectificare etc.);
• indicii rehnico-econnomici care caracterizeaza fiecare mod de prelucrare .
. .• Tinand seama de toti factorii lndicati mai inainte trebuie sa se gaseasca acel
procedeu de prelucrare economics a fiecarei suprafeje a piesei care asigura objinerea
valorii coeficientului de precizie impus.
La prelucrarea suprafetelor de precizie ridicata trebuie sa se aleaga un sir de
procedee de prelucrare astfel incat produsul coeficientilor de precizie de la toate
procedeele sa dea coeficientul de precizie total 'impus.
-
Pentru a se intelege mai usor acest principiu se prezinta ln continuare doua
exemple de prelucrare. · ... ,
Exemplul ·1. Se considera prelucrarea suprafejei cilindrice cf> 25 ·~,021 x 40 din fig ..
5 .15 pe un semifabricat laminat la cald.
.'
'•
Din STAS 333-87 se adopts semifabricatul cu diametrul </> 30:~; mm . Suprafaja
d e di
, iametru mai. mare r.'Xamane
_.,
nepre 1ucrata,x iar
• ,c,
suprarata d· e diiametru '¥ 25•0021
A.. . · 0' mm se va
obtine prin diferite procedee stabilite dupa un anumit rationament.
Se calculeaza coeficientul de precizie total
(5.2)
unde: Ts este toleranta semifabricatului; TP - toleranta

"~ .....
....
• •
p1ese1 .
!! ...
•
~
Din tabelul 4.1 (cap. 4) se alege pentru
-
.. 4
~
• •
"' d = 25 mm §i Td -= 21. µ.,m - treapta de precizie IT 7. Din
C'-..
...
~
analiza tabelelor 4.2 ~i 4.3 se constata ca rugozitatea
. •
4()
impusa suprafejei R0 = 0,8 µn1 §i treapta de precizie .IT 7
60
se pot obtine prin mai mu]te procedee. Dintre toate, jinand
seama de semifabricatul ales ~i de forma piesei, se pot lua - ~
Fig. s.is in considerare strunjirea foarte fina, rectificarea de

finisare sau honuirea exterioara.
Daca se considers ca operatic finala rectificarea de finisare $i daca se impune
condijia ca din operajia precedents sa nu rezulte o toleranja 111ai mare de 45 µm, se asigura
un coeficient de precizie
e1 = T,d I T,.1 ~ 45 I 21 = 2, 14 1
(5.3)
--
unde: T,d este toleranja la operatia de rectificare de degrosare; T rf - toleranta dupa •
rectificarea de finisare (toleranta de pe de sen).

Pentru ca valoarea coeficientului e1 este mai mica decat aceea a coeficientului
total de precizie e, , trebuie sa se execute inca alte prelucrari, in cazul unei strunjiri de
degrosare care asigura toleranja Tsd = 180 µm (din tabelele 4 .1 ~i 4. 2), coeficientul de
precizie va fi
E2 = Ts/ ·Tsd = 1200 / 280 = 4,29 . (5.4)
A
In cazul unei strunjiri de finisare care asigura toleranta Tsf ~ 84 um (tabelele 4.1
si 4.2) se obtine coeficientul de precizie
(5.5)
"
In cazul rectificarii de degrosare, care asigura toleranta Trd = 45 µ,m (tabelele 4.1
~i 4 .2), se obtine
(5.6) ,•
,..
In aceste condijii, coeficientul total de precizie rezultat va fi
e,, = el E2 E3 E4 = 2,14 . 4,29 . 3,33 . 1,87 = 57,17 . (5.7)
Intrucat e1r > e1 , rezulta c.a precizia de prelucrare impusa se realizeaza prin
A
urrnatoarele prelucrari: strunjire de degrosare, strunjire de finisare, rectificare de

••
degrosare, rectificare de finisare. Daca coeficientul s,, ar fi f ost rnai mic decat E1 , atunci I
se mai introducea o faza de strunjire de semifinisare.

Exemplul 2. Se considera prelucrarea unei suprafeje cilindrice a unui bolt neted
cu diametrul </> 25 +g,002 §i Ra = 0,05 µm. Drept semifabricat se alege o bara trasa calibrata
cu to leranta Ts ;:;. 280 µ.m .
A
In aceste conditii coeficientul de precizie total va fi

i;
J
(5.8) I
-
Conform tabelului 4. 3, rugozitatea Ra = 0,05 JLffi se poate objine printr-unul dintre
..
•• '
Principii 1i probleme de baw in proiectare« 1i organi%Jlrea proceselor tehnologice 151
·'
procedeele: lepuire, honuire exterioara de finisare sau rodare. Dintre aceste procedee,
honuirea de finisare asigura atat rugoziratea R0 = 0,05 µm, cat ~i o corectare a preciziei
-... dimensionale ~i de forma, cu conditia ca la prelucrarile anterioare sa nu rezulte, pentru
honuirea finala, un adaos de prelucrare mai mare de 15 . . . 20 µm pe diametru, iar
toleranta la. diametru sa nu fie mai mare de 12 µ.m. Acest lucru poate fi realizat printr-o
honuire de degrosare.
Dael prima operatic este o rectificare tlra centre care asigura o toleranta
Tr = 100 µm, coeficientul de precizie va fi
e 1 = Ts I T, == 280 / 100 = 2,8 . (5.9)
La a doua operatic honuirea de degrosare - coeficientul de precizie
e2 = T,/Thd = 100/12 = 8,34. (.5.10)
La a treia operatic - honuire de finisare - coeficientul de precizie

- •
E3 :: Thd I Th/= 12 I 2 = 6 . (5 .11)
Coeficientul de precizie total

.. e(T = SI e2 B3 = 2,8 . 8,34 . 6 = 140,11 . (5.12)
'
Deci precizia impusa ln exemplu dat se poate realiza prin procedeele: rectifica·re
flra centre, honuire de degrosare ~i honuire de finisare.
- s·. 7. Principii privind stabilirea succesiunii operatiilor
Numarul operajiilor sau fazelor tehnologice necesare realizarii pieselor este ·in
stransa dependenja cu conditiile tehnico-functionale prescrise. Operatiile tehnologice se
"'
grupeaza in: opera/ii de degrosare, opera/ii de finisare ~i opera/ii de netezire. In cadrul
unui proces tehnologic se pot ivi situajii cand sunt necesare toate categoriile de operatii
mentionate, sau nu sunt necesare decat o parte, piesa ramanand cu suprafejele de la
semifabricare.
Numarul variantelor unui proces tehnologic care asigura fiecare in parte toate
•
conditiile tehnice impuse piesei respective este foarte mare, cu atat mai mare, cu cat
numarul operatiilor care trebuie prelucrat.e este mai mare. De exemplu, cand numarul
operajiilor dintr-un proces tehnologic al unei piese este de K, atunci numarul teoretic al
variantelor de proces tehnologic este
V= K! . (5.13)
A
In realitate exista ·reguli ~i principii practice care, daca sunt considerate tot atatea
restrictii de proiectare, reduc mult numarul variantelor tehnic posibile. Astfel de principii
~i reguli care trebuie avute in vedere la proiectarea proceselor tehnologice sunt:
- - in prima operatic, eel mult in a doua se recomanda prelucrarea supraf ejelor
care vor servi ca haze tehnologice pentru operatiile urmatoare;
- daca piesa finita contine ~i suprafete neprelucrate, flri rol functional, atunci
152 Tthnologia construetiilor de ma1ini
se recomandl ca in prima operajie.cand se prelucreaza bazele tehnologice, sa fie folosite

la orientarea piesei acele suprafeje care raman neprelucrate;
- suprafetele care contin eventuale defecte provenite din semifabricare se vor
prelucra in primele operatii, imediat dupa prelucrarea bazelor tehnologice; -
- bazele tehnologice care se prelucreaza la inceputul procesului tehnologic sa fie,
pe cat poslbil, ~i haze de cotare principale;
- in prima parte a procesului tehnologic se fac prelucrarile de degrosare, iar in
a doua parte - prelucrarile de finisare, pentru a se asigura precizia necesara a piesei ~i
utilizarea rationals a masinilor-unelte de precizie diferite;
- la piesele de dimensiuni mari ~i foarte mari se introduce o operatie de tratament
termic de detensionare dupa prelucrarile de degrosare:
- operajia de tratament termic de durificare, acolo unde este cazul, se introduce
inaintea operatiilor de rectificare cu corpuri abrazive ~i a operajiilor de netezire;
- daca in timpul prelucrarii piesei se modifies rigiditatea acesteia, se recomanda
ca in prima parte a procesului tehnologic sa se execute operatiile care nu modifies prea •
mult rigiditatea piesei:
- in cazul pieselor cu mai multe dimensiuni tolerate se are in vedere ca ordinea
operajiilor de prelucrare sa fie inversa gradului de precizie;
- executarea gaurilor, canalelor de pana, canelurilor, filetelor se recomanda a se •
efectua catre sfarsitul procesului tehnologic, in scopul evitarii deteriorarii acestora in
timpul transportului;
- succesiunea prelucrarilor trebuie sa asigure un timp efectiv minim;
- se recomanda sa se utilizeze cat mai putine haze tehnologice pentru a se reduce
numarul de prinderi - desprinderi $i a reduce erorile de pozijionare; ideal este sa se
pastreze, daca este posibil, aceleasi haze tehnologice unice pe tot parcursul tehnologiei;
- suprafejele cu rugozitatea mica si precizie ridicata se finiseaza i11 ultimele •
operajii, pentru a se evita deteriorarea lor in cursul altor prelucrari sau al transportului;
-· suprafejele pentru care se impun conditii severe de precizie a pozitiei reciproce
(concentricitate, paralelism, perpendicularitate etc.) se prelucreaza in aceeasi prindere;
- in cazul prelucrarii pe Iinii tehnologice in..flux, volumul de prelucrari afectat -
•
'
fiecarei operatii trebuie corelat cu ritmul mediu al liniei.

Respectarea principiilor $i regulilor menjionate conduce la o structura de proces
tehnologic a carui schema este urmatoarea:
1) prelucrarea suprafetelor care devin baze tehnologice pentru prelucrarile
ulterioare:
2) prelucrarea de degrosare a suprafejelor principale (cele cu rol functional
P reponderen.t);
3) prelucrarea de degrosare a suprafetelor secundare (auxiliare);
4) tratament termic de detensionare (daca este cazul);
5) prelucrarea de finisare a suprafetelor principale;
6) prelucrarea de finisare a suprafejelor secundare (daca este cazul);
7) p·relucrarea filetelor, canelurilor etc. (daca este cazul):
8) tratament terrnic de· imbunatatire a proprietatilor mecanice (daca este cazul);
9) prelucrarea de netezire a unor suprafeje principale;
10) controlul tehnic;
i
11) marcare, conservare, depozitare (daca este cazul). I•
I
r
'
Principii 1i probleme de baza tn proiectarea §i organizarea proceselor tehnologic« 153
.. .
.5.8. Principii de baza ale tehnologiilor de grup,

. tipizate §i normalizate
..,,..
5 .. 8.1. Tehnologii de grup
Desi in constructia de masini productia de masa permite o organizare mult mai

buna a procesului de productie, se constata ca .tarile dezvoltate au extins mai mult
producjia de serie mica, pentru a putea cu usurinta, Iara cheltuieli mari ~i intr-un timp cat
mai scurt, sa treaca de la fabricajia unui produs la fabricajia altuia, imbunatatit,
perfectionat. Procedand in acest mod, firmele respective produc o varietate mare de
produse, in cantitaji relativ mici ~i pot aparea pe piata la intervale de timp scurte cu
produse noi, deoarece astazi este mult mai greu sa te mentii pe o piaja cucerita, decat sa
-..
'-· o cuceresti,
..
Se cunoaste faptul ca ponderea timpilor neproductivi din timpul pe bucata este cu

atat mai mare, cu cat numarul de piese care se prelucreaza pe rnasina reglata in acest scop
este mai mic.
A
4
I
In producjia de serie mare ~i de masa masinile-unelte sunt amplasate in. ordinea
fluxului tehnologic, iar in producjia de serie mica, pe grupe de masini, piesele parcurgand
distante mari de la o masina la alta.
Tot datorita numarului mic de piese de acelasi fel, costul dispozitivelor speciale
influenteaza intr-o masura foarte mare costul unei piese. Acelasi lucru se intampla cand
prelucrarea pieselor respective necesita scule speciale.
Au fost aratate numai cateva din dezavantajele mari ale produejiei de unicate ~i
... de serie mica faJa de producjia de serie mare §i de rnasa .
•
Datorita acestei situajii, precum si faptului ca foarte multe dintre piesele unicate
care se prelucreaza individual pe aceleasi masini au dimensiuni apropiate ~i forme
geometrice asemanatoare, a aparut ideea de a se forma, din aceste piese, grupe de piese
care sa fie prelucrate dupa principiile productiei de serie mare si rnasa (pe linii tehnologice
sau pe rnasini-unelte de inalta productiviiate). De aici a aparut si denumirea de tehnologie
de grup .
Problema primordiala de care depinde aplicarea tehnologiei de grup este aceea de
constituire a grupelor de piese dupa forma ~i dimensiunile lor, cu condijia sa fie prelucrate
pe aceleasi utilaje si cu aceleasi SD V -uri.
A
In cazul tehnologiei de grup sunt necesare, deci, utilaje de acelasi tip, dispozitive
comune cu elemente reglabile :~i schimbabile, care sa permita prinderea pieselor de forme
asemanatoare intr-o gama mai mare de dimensiuni.
Utilizarea pe scara larga a dispozitivelor si reglajelor de grup reduce mult tipurile
si nurnarul utilajelor necesare.
Grupele de piese pot fi con.stit:uite in asa f el lncat: sa aiba o singura opera tie
comuna a procesului tehnologic; sa aiba mai multe operatii comune; sa aiba toate operatiile
procesului tehnologic comune ( ca·zul ideal).
Modul de clasificare a pieselor influenjeaza hotarator tehnologia de grup ce
urmeaza a fi intocmita. Toate sistemele de clasificare urmaresc, in general, urmatoarele:
- aplicarea unui cod, format dintr-un numar de cifre, fiecarei piese din programul
,
de productie al intreprinderil;
- identificarea pe baza codului a pieselor cu forme geometrice, dimensiuni,
154 T~hnologiaconstruc/fllor de ma1ini
procedee ~i metode tehnologice de prelucrare identice (strunjire exterioara, strunjire

interioara, burghiere, filetare, frezare etc.).
Dintre sistemele de clasificare, cele mai cunoscute pe plan mondial sunt
urmatoarele: OPIT'Z in Germania. : VPTIT, LITMO, PTNII in. Rusia; BRISCH A
GOMBINSKI in Anglia; VUSTE in Cehoslovacia; ZAFO-ZAOME in Franta. In tara

noastra exista, de asemenea preocupari in problema codificarii pieselor, ~i anume: codul
intreprinderii HIDROMECANICA Brasov: codul intreprinderii de Masini-Unelte ~i
Agregate Bucuresti (IMUAB); codul intreprinderii de Pompe Bucuresti; codul ICPTCM
Bucuresti; codul de preselectare a pieselor cu tehnologii asemanatoare elaborat de catedra
TCM din Universitatea POLITEHNICA Bucuresti; codul tehnologic DISRQM . . UPB.
Criteriile de clasificare ~i codificare sunt prezentate in continuare.
a. Criteriul de clasificare dupii forma pieselor este criteriul intalnit in majoritatea
A
sistemelor cunoscute de codificare. Piesele sunt impartite in familii. In general, acest

criteriu este recomandat in cazul pieselor simple. Criteriul nu reusesete sa scoata in
evidenja o serie de factori ce influenjeaza procesul tehnologic, si anume: materialul,
tratamentul termic, rugozitatea etc. De asemenea, nu tine seama ca pot exista piese cu '
t.
forme asemanatoare, dar cu trasee tehnologice diferite. Clasificarea tehnologica a pieselor

se face pe baza unor piese reprezentative, reale sau fictive.
b. Criteriul de clasificare bazat pe tipul utilajului este un sistem rigid ~i limitat,
deoarece nu intotdeauna se poate stabili o legatura intre forma constructiva a piesei ~i
masina-unealta (aceasta intrucat alegerea utilajului se face, in general, jinand seama de.
rentabilitatea ce se objine pentru seria respectiva de fabricatie).
c. Criteriul de clasificare bazat pe programul de productie are o aplicabilitate
restransa. Modernizarea parcului de utilaje, modificarea produselor etc .. fac ca programul
de productie sa se modifice in timp. ·
d. Criteriul bazat pe gradul de dificultate tehnologica. Tendinta ca factorii
tehnologici sa fie cuprinsi intr-un sistem de clasificare este normala, dar o clasificare •·-
morfologica, bazata exclusiv pe acesti factori, nu este posibila.
e. Criteriul de clasificare dupd rolul functional al piesei este aplicat in cazul
producjiei constante.
f Criteriul de clasificare pe baza prelucrdrilor importante imparte operatiile in •.,
principale ~i secundare·.
g. Criteriul de clasificare dupa dimensiuni.
h. Criteriul de clasificare dupii greutate s.a.
Codul de preselectare a pieselor cu tehnologii asemanatoare elaborat de Catedra
TCM din Universitatea POLITEHNICA - Bucuresti este un cod de 10 ranguri (tabelul
5. 3), fiecare rang confine I0 cifre si se refera strict la un element caracteristic al piesei
(material, greutate, forma etc .. ). in tabelul 5 .4 se prezinta conjinutul rangului I, privind
materialul piesei. Rangul I I d,a inf ormajii in legatura cu greutatea pieselor, care
conditioneaza alegerea utilajelor ~i a mijloacelor de ridicat ~i transportat. De exemplu,
pentru G < 0, 1 daN corespunde cifra de cod 0, pentru G = 0, 1 ... 1 daN corespunde cifra
1, pentru G = l ... 10 daN corespunde cifra 2 s.a.m.d.
Rangurile III, IV si V dau informajii cu privire la dimensiunile pieselor (lungimi, ',,
latimi, inaltimi, diametre). Acestea conditioneaza alegerea masinilor-unelte ~i a

ambalajului paralelipipedic sau cilindric. '
'
'
Deci, caracteristica codului conjine cinci cifre reprezentand primele cinci ranguri. l
Mantisa ofera informajii privind forma generala a suprafejelor ce se prelucreaza
(tabelul 5.3).
Principii 1i probleme de bazA in proiectarea Ji organizarea proceselor tehnologice 155
Tabelul 5.3
Continutul codului de preselectare a pleselor

. .,,.
. -
CARACTERISTICA MANTIS A
'
-
.
Rangul Rangul Rangul Rangul Rangut Rangul Rangul Rangul Rangul Rangul
I II III IV v VI VII .
VIII IX x
,.
•
-
..
Materia- Greutatea Lungime Utime Inaltime · Suprafeje Alte Suprafete · Suprafete · Suprafete
• •
lu1 piesei preset cilindrice suprafete plane filetate . cane1ate
de revo-
· lutie
' ~·
•
' danrurare
- ' -
Tabelul· S .. 4
Conjinutul rangului I privind materialul piesei
'
Materialul Codul
'
Otel netratat terrnic 0

Otel tratat terrnic 1
#
I Fonte 2
Alurniniu ~i aliajele sa1e 3
Cupru, bronz, alama 4
Alte materiale metalice 5
Cauciuc 6
Mase plastice 7
Lemn 8
Alte materiale nemetalice 9
5.8.2~ Tehnologiile tipizate

"
In sistemul de pregatire tehnologica, de organizare a productiei, ca ~i in
• I
terminologia tehnologica, nu trebuie confundata tehnologia de grup cu tehnologia tipizata,
A ..
Acestea difera principal una de alta. In primul rand, tehnologia tipizata se distinge prin
caracterul comun al ordinei ~i continutului operatiilor procesului tehnologic, pe cand
tehnologia de grup este caracterizata prin caracterul comun al utilajului tehnologic $i SDV·-
urilor.
Mijloacele si me·todele moderne de producjie in constructia de masini sunt in
prezent foarte diferite. Sute de mii de piese se executa astazi dupa diverse procedee
tehnologice, pe diferite utilaje, cu diferite scule §i dispozitive. Varietatea procedeelor
tehnologice este atat de mare, incat aceeasi piesa se executa prin procedee tehnologice
diferite, de multe ori chiar la aceeasi intreprindere. Volumul de munca pentru prelucrarea
aceleiasi piese poate sa difere de· cateva ori sau chiar de zeci de ori. Diferenjele atat de
mari se datoresc faptului ca dezvoltarea tehnica a intreprinderilor este neuniforma ~i
marimea foarte diferita a programului de productie. Pentru eliminarea acestor nepotriviri,
pentru imbunarajirea tehnologicitatii ~i productivitajii este foarte eficienta tipizarea
proceselor tehnologice la piese care prezinta asemanari.
Elementele comune care se iau in considerare la intocmirea procesului tehnologic
tipizat sunt: metoda cea mai perfecjionata de elaborare a semifabricatelor, in conditii
economice; utilajul sa fie identic ca dimensiuni ~i tip; metodele de alegere a bazelor de
156 Tthnologia constructiilor dt maslni
referinta ~i fixare sa fie aceleasi; ordinea executarii operatiilor de prelucrare mecanica sl

fie aceeasi, pentru toate piesele cuprinse in procesul tehnologic tip.
Ca ~i tehnologia de grup, tipizarea proceselor tehnologice trebuie sa Inceapa cu
clasificarea pieselor, astfel incat o aceeasi grupa de piese asemanatoare sa admita acelasi ••
•
,..
_1 traseu tehnologic. Pentru aceasta se alege sau se deseneaza piesa caracteristica, care sl
conjina toate tipurile de prelucrari de pe piesele reale. Deci, piesa caracteristica poate fi
reala, adica in grupa de piese stabilita exista o piesa reala care confine toate suprafetele
pieselor din grupa, Dael o astfel de piesa nu exista, anmci se deseneaza o piesa fictiva '•
care sa conjina toate suprafetele pieselor reale din lot. Pentru piesa caracteristica stabilita
se lntocmeste in continuare tehnologia tipizata valabila pentru toate piesele reale din grupa.
A
In cazul pieselor mai simple din grupa vor fi eliminate operatiile din tehnologia
tipizata pentru suprafetele inexistente pe piesa reala, pastrandu-se strict succesiunea
celorlalte operatii.
Clasificarea pieselor de masini in vederea elaborarii proceselor tehnologice tipi-
zate se face prin gruparea acestora in clase, subclase, grupe ~i tipuri de piese, conform
fig. 5 .16.
c·1asa
I
. Suhclase •
' I
•
I
' I
, '
,
. "
'
Grupe '
' -
, , '
\
-
J
I
L I \~ J . \11p11ri
-
' ~ •
'
'
I
•
' '
- .. ....
Fig .. S.16
Clasa cuprinde totalitatea pieselor care se aseamana prin caracterul comun al utili-
zarilor ~i al problemelor tehnologice de rezolvat. Subclasa cuprinde totalitatea pieselor din
aceeasi clasa care au forme similare ~i trasee tehnologice asemanatoare. Grupa cuprinde
piese cu aceeasi conflgurajie ~i acelasi numar de operatii de prelucrare. Tipul de piese
cuprinde ace le piese care au un plan co mun de prelucrare a supraf etelor, adica sunt reunite
printr-un proces tehnologic unic.
Din punct de vedere tehnico-economic se realizeaza o simplificare a proiectarii,
prin folosirea unor procese tipizate, o scurtare a timpului de pregatire a documentatiei •
pentru fabricatie iar trecerea de la productia de serie mica la productia de serie mare,
creste productivitatea ~i se reduce costul fabricatiei.
5.8.3. Tehnologiile normalizate
0 forma superioara de proiectare a proceselor tehnologice o formeaza tehnologia

normalizata. Prin tehnologie normalizata se injelege tehnologia care se aplica tuutror
pieselor normalizate sau tuturor elementelor constructive unificate ale pieselor.
j
__ ,,_
Principii 1i probleme de batd. tn proiectarea 1i organizarea proceselor tehnologice 157
Prin normalizarea .~i unificarea pieselor ~i suprafetelor se realizeaza: o reducere

a nomenclaturii pieselor; o scurtare a timpului de proiectare; o specializare a intreprinde-
rilor: posibilitatea organizarii productiei in flux; o reducere lnsemnata a costului
f abricatiei.
Prin normalizarea proceselor tehnologice se creeaza conditii pentru automatizare
$i mecanizare complexa. Ca exemple de unificare ~i normalizare a unor piese §i
subansambluri se pot da: piese de cornanda, rulmenti, pompe hidraulice, panouri de
comanda hidraulice etc.
5.9. Calculul adaosurilor de prelucrare

§i al dimensiunilor intermediare
"
I
5.9.1. Notiunl de baza

•,
Determinarea valorii optime a adaosului de prelucrare are o deosebita importanja
tehnic-econornica la elaborarea proceselor tehnologice de prelucrare mecanica a pieselor
de masini,
Valoarea adaosurilor de prelucrare trebuie sa fie astfel stabilita incat, in conditiile
concrete de fabricajie, sa se asigure obtinerea calitatii prescrise a pieselor la un cost
• •
m1n1m.
Daca adaosurile de prelucrare sunt prea mari, se mareste consumul de metal, sunt
necesare faze sau operatii suplimentare prin aschiere, se mareste consumul de scule
aschietoare ~i uzura utilajelor, cresc consumurile
,..
de energie electrica ~i alte cheltuieli
legate de exploatarea masinilor - unelte, In consecinta, piesele finite se objin la un cost
mai ridicat.
Daca adaosurile de prelucrare sunt prea mici, nu se pot indeparta complet
straturile superficiale cu defecte ale sernifabricatului, astfel incat nu se obtine precizia ~i
rugozitatea prescisa a supraf etelor prelucrate. De asemenea, cand se prevad adaosuri mici,
trebuie sa se foloseasca procedee mai precise de objinere a semifabricatelor, ceea ce duce
la marirea costului pieselor, mai ales la serii mici de fabricatie.
Rezulta deci ca este necesar sa se stabileasca valori optime pentru adaosurile de
. prelucrare.
Pentru determinarea adaosurilor de prelucrare se folosesc urmatoarele metode:
a) metoda,.. experimental-statistica; b) rnetoda de calcul analitic, -
In condijiile fabricatiei de serie si unicate, adaosurile de prelucrare se stabilesc
prin metoda experimental-statistics cu ajutorul unor standarde de stat sau normative care,
sub forma tabelara, recomanda valori pentru adaosurile de prelucrare, pe baza experientei
practice a industriei. Folosirea normativelor de. adaosuri de prelucrare scurteaza durata
proiectarii procesului tehnologic, dar nu asigura prescrierea valorii optime a adaosurilor,
datorita neluarii in considerare a conditiilor concrete de prelucrare, ca, de exemplu,
orientarea ~i fixarea semifabricatului, precizia semifabricatului etc. Metoda se recomanda
mai ales in cazul proceselor tehnologice pentru piese ce se executa in producjia individuala
. A
§i de serie mica, asigurand, in general, adaosuri mai mari, pentru a se evita rebuturile. In
158 Tehnologl« constructiilor de masini
cazul producjiei de serie mare ~i de rnasa devine justificata metoda calculului analitic, care
asigura adaosurile de prelucrare optime, dar este mai laborioasa,
Metoda de calcul analitic a adaosurilor de prelucrare se bazeaza pe analiza
factorilor care influenteaza valoarea adaosului, determinarea elementelor componente ale
aclaosului ~itnsumarea lor. Aceasta metoda jine seama de conditiile concrete de execntare
a procesului tehnologic de prelucrare si permite punerea in evidenja a posibilitajilor de
reducere a consumului de metal ~i de micsorare a volumului de munca al prelucrarilor
mecanice. Dezavantajul metodei de calcul analitic al adaosurilor de prelucrare consta in •t
volumul mare de calcule necesare. De aceea, folosirea metodei este limitata, Se
recomanda, ca pe langa utilizarea in productia de serie mare ~i de masa, metoda calculului
analitic al adaosurilor de prelucrare sa se foloseaca chiar in condijiile fabricatiei
individuale a pieselor foarte mari ~i mai ales a pieselor din materiale deficitare, deoarece
pentru astfel de piese adaosurile prea mari pot conduce la pierderi mari de metal, la un
consum ridicat de munca ~i energie electrica.
Adaosul de prelucrare intermediar este stratul de metal ce se indeparteaza la o
anumita opera tie sau faza de prelucrare.
Adaosul de prelucrare total este stratul de metal necesar pentru efectuarea tuturor
operajiilor de prelucrare mecanica a suprafetei considerate, de la semifabricat pana la piesa
finita.
•t
• •
-..•
'
'
'
I
--· a ·---
I
-~
\•
Fig. S.17
9..
'
• •• • •
.I- • • • . -·
I'
- • -•
,
, "" . -
_, ..
, '
'
ct r
,
"'
•'
• •
'
• •
""' '
-'
a b
Fig. 5.18
Adaosurile de prelucrare pot fi simetrice ~i asimetrice.. Adaosurile simetrice sunt

prevazute la prelucrarea suprafejelor exterioare ~i interioare 'de revolutie sau Ja prelucrarea
Principii 1i problem« de bazd in proieetarea Ji organizarea proceselor tehnologice 159
simultana a. suprafetelor plane paralele opuse (fig. s·.17) si sunt prescrise pe diametrul sau
pe grosime, Adaosurile asimetrice sunt cele care .au valori diferite pentru suprafetele opuse
...l care se prelucreaza in faze diferite sau adaosurile prevazute numai pentru una dintre
e ,
suprafete, cealalta ramanand neprelucrata (fig. 5.18).
5.9.2 .. Calculul adaosului de prelucrare
Calculul analitic al adaosurilor de prelucrare se poate efectua numai dupa

stabilirea traseului tehnologic (succesiunea operatiilor), cu precizarea schemelor de
orientare si fixare la fiecare operatic ~i precizarea metodei de obtinere a semifabricatului.
Fiecare semifabricat, in functie de procedeul de objinere, se prezinta la prelucra-
rea mecanica cu anumite abateri dimensionale ~i de forma, abateri de la pozijia reciproca
corecta a suprafetelor, neregularitati ~i defecte de suprafata etc. Prin procesul de prelucra-
re mecanica, aceste abateri se inlatura sau se reduc in limite admisibile. Reducerea abateri-
lor semifabricatului in procesul de aschiere se face progresiv, ceea ce impune ca prelu-
crarea sa se faca prin mai multe faze sau operajii. De asemenea, dupa fiecare faza de
prelucrare apar abateri datorate de insusi procesul de aschiere ~i care depind de procedeul
de prelucrare, de regimurile de aschiere, de orientare ~i de alti factori tehnologici.
A
Indepartarea sau reducerea in limite admisibile a abaterilor prelucrarii precedente

impune ca valoarea adaosului de prelucrare pentru faza curenta sa fie suficienta pentru ca
abaterile ,.. fazei precedente sa fie lnlaturate.
"
In continuare se vor prezenta, succint, abaterile rezultate din operajiile de

pre.lucrare precedente $i din operatia de prelucare considerata, a caror valoare influenjeaza
~i determina valoarea adaosului de prelucrare.
a. Adancimea medie a neregularttatllor rezultata la prelucrarea antertoara
Rzi- 1 . Pentru prima prelucrare de degrosare, R, reprezinta adancimea medie a
neregularitatilor semifabricatului. Pentru a doua prelucrare prin aschiere R::1 · reprezinta
adancimea medie a microneregularitatilor rezultate dupa prima aschiere s.a.m.d.
La o prelucrare oarecare i, se ia in calculul adaosului de prelucrare marimea ,Rzi _ 1
de la prelucrarea anterioara.
Marimea Rzi- 1 depinde de procedeul de prelucrare, regimul de aschiere ~i
condijiile efectuarii f azei sau operajiei precedente,
b. Adancimea stratului superficial a caret structura §i proprietate se deosebesc
de cele ale metalului de baza ~i care a rezultat la operatia prealabila celei considerate,
notata cu S1_ 1 • Acest strat superficial va fi indepartat total sau partial la prelucrarea
considerata. La semifabricatele tumate din fonte cenusii, stratul de suprafata consta dintr-o
crusta perlitica dura, cu incluziuni metalice ~i alte defecte; din aceasta cauza, pentru a crea
condijii normale de lucru pentru sculele aschietoare, aceasta trebuie indepartata in
intregime la prima prelucrare de degrosare .
• •
La piesele forjate si matrijate stratul ·de suprafata rezulta decarburat ~i cu oxizi
formati in timpul incalzirii, care produc o uzare intensa a sculei aschietoare. De aceea este
! necesar ca acesta sa fie indepartat in intregime la prima prelucrare de degrosare,
I A .
!
i
In urma prelucrarii prin aschiere, ca urmare a deformarii grauntilor cristalini,
I
stratul de suprafata rezulta ecruisat. Este indicat ca, la ultima trecere de finisare, acesta
t sa nu fie indepartat in intregime, in vederea asigurarii unei rezistente la uzare marite a
l
I piesei in exploatare ~i obtinerii unei calitati superioare a suprafejei prelucrate,
I
!
's
•
160 Tehnologia construcJiilor d~ ma1ini
Dupa calirea superficials a pieselor trebuie ca stratul de suprafaja sa nu fie

lndepartat la prelucrarile de rectificare sau finisare prin alte procedee.
c, Abaterile de la pozitia nominal& a suprafetel prelucrate fata de suprafetele
de baza ale semifabricatului se denumesc abateri spatiale si influenteaza·valoarea adaosului I •
de prelucrare. Acestea se iau in calculul adaosului de prelucrare tot de la trecerea

anrerioara, se noteaza cu P;_ 1 §i pot fi:
- necoaxialitatea alezajului de prelucrat cu suprafejele cilindrice exterioare ale
semifabricatului, de exemplu la flanse, bucse, cilindri etc.:
•
v
- necoaxialitatea suprafetelor exterioare de prelucrat ale arborilor in trepte fata '
de suprafetele .fusurilor sau gaurilor de centrare; t

- neparalelismul suprafetei de prelucrare cu suprafejele de orientare; t
I
- neperpendicularitatea suprafetelor frontale de prelucrat fata de axa arborelui; l'

- neperpendicularitatea directiei de avans a burghiului fat.a de suprafata frontala a
piesei, ca rezultat al abaterilor de la pozijia reciproca a subansamblurilor· masinii-unelte s.a.
d. Eroarea de orientare §i fixare la prelucrarea considerara ei face ca suprafata
de prelucrat sa nu ocupe aceeasi pozitie fata de traiectoria sculei aschietoare reglata la
dimensiune, la toate piesele din lot.
t
Eroarea de orientare e0 apare in cazul necoincidenjei bazei de orientare cu baza
'
de masurare ~i depinde de schema de orientare a semifabricatului. ... .
#
Eroarea de fixare e.1 a pare datorita deplasarii supraf etelor de prelucrat ale
semifabricatului fata de pozitia initiala de orientare, sub actiunea forjelor de fixare
-1
•
aplicate. Aceasta deplasare poate fi compensata la reglarea sculei la dimensiune, daca

valoarea deplasarii este constanta la diferitele semifabricate din lotul respectiv. La flxarea
in dispozitiv cu strangere pneumatica sau hidraulica se asigura o marime relativ stabila a
fortelor de fixare, de aceea, aceste erori, relativ constante, pot fl luate in calculul cotei
de reglare a sculei la dimensiune, Nu acelasi lucru se intampla la fixarile manuale, unde
variatia mare a fortelor conduce la erori de fixare variabile intr-o plaja de valori la ret de
mare, care nu se pot lua in calculul cotei de reglare a sculei la dimensiune.
Erorile de fixare apar, de asemenea, datorita deformatiilor de contact dintre
semifabricat ~i reazemele principale din dispozitiv, neomogenitatii stratului superficial, .
erorilor macro $i microgeometrice ale suprafejei de asezare a semifabricatului s.a. • )
Daca sub acjiunea forjelor de fixare deplasarea bazei de masurare se, produce
perpendicular pe direcjia dimensiunii care trebuie respectata la prelucrare, atunci eroarea
de fixare se poate considera zero.
Daca orientarea semifabricatului se face prin intermediul unui dispozitiv de
prindere, atunci in eroarea de orientare a semifabricatului va intra ~i eroarea de orientare
a dispozitivului pe masina-unealta. De exemplu, eroarea de orientare a dispozitivelor
rotitoare pe arborii principali ai masinilor-unelte, erorile de indexare a dispozitivelor la
prelucrarile cu mai multe pozitii, erorile de orientare ale semifabricatelor provocate de
uzura neuniforma a reazemelor principale din dispozitive s.a.
La prelucrarea suprafetelor de revolutie vectorii e0, e1 pot avea direcjii oarecare,
ce nu pot fi prevazute si, in acest caz, eroarea cumulata se va calcula prin regula mediei
patratice:
(5 .14)
II rn
sau, in cazul eel mai general L e~, + L e}; · (5.15)
i=l i=l
Prineipii 1i probleme de baz.4 tn proiectarea 1i organizarea proceselor tehnologice 161
La prelucrarea suprafetelor plane, paralele cu baza de asezare, vectorii e0

sunt coliniari si, in acest caz, eroarea cumulata se va calcula cu relatia
e=e +e1~ (5 .16)

0
Abaterile spatiale ~i eroarea de orientare ~i fixare sunt vectori deoarece au atat

A
valoare numerica, cat §i o directie ~i un sens. Insumarea lor se va face vectorial.

La prelucrarea suprafetelor de revolutie exterioare ~i interioare, vectorii Pi- t -
~i e;
.
pot avea directii oarecare, de aceea insumarea acestor vectori se face cu relatia
- 2 2 (5.1.7)
I P;-1 + E; I= Pi-1 + E; •
La prelucrarea suprafetelor plane, cei doi vectori sunt coliniari, deci

- I=
_p"'.'*1-. 1 + E.I p.l- 1 + e.l . (5 .18)
'
' Adaosul de prelucrare intermediar minim se calculeaza cu relatiile urmatoare:
• pentru adaosuri simetrice (pe diametru) la suprafejele exterioare ~i interioare
de revolutie,
..
2A.i . =· 2 (R . + S.i- ) + 2 (5 .19)
nun zi-
"
I
1 1
• pentru adaosuri simetrice la suprafete plane opuse, prelucrate simultan
2A.l m 111. = 2 (R Zl. - + S.l - 1 + PI· - 1 + eI·). ; (5.20)

1
• pentru adaosuri asimetrice, la suprafete plane opuse prelucrate in faze diferite

~ sau pentru o singura suprafata plana,
.
.
A.l mlll. = RZI-. + S.I- 1.
+ p 1-
.. 1 + e.I ~ (5.21)
1
A
•
·. In diferite cazuri concrete de prelucrare, unele dintre componentele adaosului de
prelucrare se pot exclude din. relajia de calcul. Astfel, la prelucrarea semifabricatelor din
fonta cenusie ~i aliaje neferoase, adancimea stratului cu defecte S se ia in calcul numai
pentru adaosul primei faze de prelucrare. La celelalte prelucrari, marimea S; _ 1 se exclude
din relatie, deoarece in stratul superficial, Ia prelucrarea fontei cenusii fi a aliajelor
neferoase, nu se observa modificari insemnate $i adaosurile de prelucrare devin:
,. . = RZl-.
A.t m111 I + P,·_ I + e,. , (5.22)
sau pentru suprafete cilindrice,
2 2
2A.t .
ni I ;i
= 2R
· .z
. 1-
1 + 2 . p;_1
...
+ El· • (5 .23)
De asernenea, la rectificarea pieselor cu tratamente termochimice si calire

superficiala, se exclude termenul S; _ 1 pentru a se pastra proprietajile utile ale stratului
superficial (duritate mare; rezistenta la uzare etc.).
La prelucrarea suprafejelor de revolutie cu centrarea semifabricatului pe gauri de
centrare, intre varfuri, eroarea de centrare poate fi considerata zero, dupa directia radiala
si adaosul de prelucrare devine .
2A.I tn 111
. = 2 (R Zl . - 1 + S.t - 1 + P,·_1) . (5 ~24)
162 Tehnologi« construcfiilor de masini
La prelucrarea gaurilor cu scule aschietoare care se autocentreaza dupa gaura

initiala (brose, alezoare articulate pe axul masinii-unelte), abaterile spajiale ale axei gaurii
nu pot fl lnlaturate ~i de aceea termenul p1_ 1 se exclude din relajia de calcul; totodata,
datorita autocentrarii sculei, eroarea de centrare este zero ~i adaosul devine
2A; min= 2 (Rzi-t + Si- t) · (5.25)

La prelucrarile de supranetezire sau lustruire cu adaos simetric, adaosul de prelu-
crare pe o parte este dat de valoarea rugozitatii de la trecerea anterioara (A; min =Rz;-1).
5.9.3. Calculul dimensiunilor intermediare
Pe baza adaosurilor intermediare rninime calculate, se pot deterrnina dimensiunile

.
intermediare pentru suprafetele piesei de prelucrat.
Dimensiunile intermediare sau interoperationale sunt dirnensiunile pe care le
capata in mod succesiv suprafetele piesei, la diferitele faze si operajii de prelucrare prin
aschiere, incepand de la starea de semifabricat pana la piesa finita. Acestea sunt
dimensiunile cu caracter tehnologic si se noteaza in, documentajia de fabricajie, respect iv
in planele de operatii, fisele tehnologice etc. Ele determina, de asernenea, dimensionarea
verificatoarelor la controlul cu calibre limitative, dimensiunile sculelor aschietoare pentru
prelucrarea gaurilor (burghiu, Iargitor, alezor) etc. ,.,
Dimensiunile intermediare se determina cu relatii de calcul care se stabile.sc din
analiza schemelor de dispunere a adaosurilor intermediare si tolerantelor tehnologice.
Dispunerea adaosurilor de prelucrare intermediare este diferita, dupa cum prelucrarea se
realizeaza prin metoda obtinerii individuale a dimensiunilor (metoda trecerilor de, proba)
sau prin metoda obtinerii automate a dimensiunilor (cand reglarea sculei s-a facut prin
piese de proba sau etalonate), .
..
~-
~
-
• I
~ ....
§ '
~~I
I
.
......t: ~-
• ... I '
'
~ ·~
I l• I I 1111111111
.
'<'
~- ~
•t:.' b
~
'
.~..... ~
'• •t:::.
..... '
• • ~
~
~-
• • ~
~ .. ....
~ ~
• .....
·~ •
~
.....
••
'
..... I
.'....
f
.'...,• ~ ~
•~
0 0 c 0 ~-
~-
a b
Fig. S.19
,..
In fig. 5 .19 se prezinta schema dispunerii ad aosurilor intermediare la prelucrarea
prin metoda objinerii individuale a dimensiunilor, pentru suprafete exterioare - arbori
(fig. 5.19, a) ~i suprafete interioare - alezaje (fig. 5.19, b).
~
•
\
•
..
Principii 1i probleme de baza in proiectarea 1i organizarea proceselor tehnologic« 163
Pentru suprafetele cilindrice exterioare,

2Ai max= di-1 max - dim.in ; (5.26)
. ( 2A; min = di-1 min - di max ' (5.27)
unde: A; max, A; min reprezinta adaosul de prelucrare maxim, respectiv minim, pentru faza
considerata i: di-1 max' di-1 min - dimensiunea maxima, respectiv minima, care se obtine
Ia faza precedents de prelucrare: d, max, d, min - dimensiunea maxima, respectiv minima,
t care se objine la faza curenta de prelucrare.
Se observa ca adaosul de prelucrare nu are o valoare constanta pentru toate
semifabricatele din lot, ci variaza intre valorile Ami.n §i Amax •
Se defineste adaosul de prelucrare nominal A; nom ca fiind diferenta dintre
dimensiunea nominal a o bjinuta la f aza anterioara d, _ 1 nom ~i cea curenta d, nom :
l '
t 2A; nom ::: a.. l nom - di nom • (5 .28)

Pentru suprafetele cilindrice interioare adaosurilede prelucrare (fig. 5.1.9, b) sunt:
2Ai max = D; max - Di- I min ; (5.29)

I . 2Ai min = D; min - Di-1 max ; (5.30)
2A.t turm
= D. 11om - D.t - 1 nom
.l •
(5.31).
-
Dimensiunile nominale pentru diferitele faze de prelucrare ale unei suprafeje, in
cazul prelucrarii prin treceri de proba, se iau astfel:
• Pentru suprafetele de tip arbore, dimensiunea nominala se ia egala cu
dimensiunea maxima, campul de toleranta fiind dispus in minus fata de dimensiunea
l nominala: in acest fel, executantul atinge la prelucrare intai valoarea nominala a
dimensiunii si apoi urmeaza campul de toleranja, astfel lncat sunt reduse la minim
t posibilitatile de aparijie a rebutului nerecuperabil, Executantul calculeaza mai usor
1 adancimea de aschiere la ultima faza de finisare, prin scaderea unei dimensiuni nominate
din dimensiunea obtinuta la faza anterioara.
• Pentru suprafetele de tip alezaj, dimensiunea nominals se ia egala cu
dimensiunea minima, dispunerea carnpului de toleranja fiind in plus fata de dimensiunea
norninala. Si in acest caz, in timpul prelucrarii, se atinge mai intai dimensiunea nominala,
iar campul de toleranja urrneaza in continuare.
• Grosimea unei proeminenje sau a unui perete (fig. 5 .20, a) corespunde cu
diametrul unui arbore ~i de aceea campul de toleranta se amplaseaza in minus faJa de
dimensiunea nominals.
J0-0,1.s 30 "'t>,/S
a b '
Fig. S.20
• Latimea unui canal sau a unei adancituri (fig. 5.20; b) se asimileaza cu

diametrul unui aleza], iar campul de toleranta se dispune in plus fat.a de dimensiunea
nominals.
Dimensiunile nominale si adaosurile nominale se exprima astfel:
- pentru suprafetele de tip arbore,
di-111om = di-1 max ; (5.32)

d, nom =d, max ; (5 .33)
2A; nom =- di-1 max - di max ; (5.34)
- pentru suprafetele de tip alezaj,
D.t- I 1iom = D.1-· l min

. .
'
(5 .35)
Di nom ·= Di min ; (5.36)
2A.1 110:m
= D.1 min. - D. [>: 1 min
. • (5. 37)
Din desenul de executie se cunosc dimensiunile limita finale. Plecand de la aceste

dimensiuni, se calculeaza dimensiunile intermediare pentru celelalte faze.
Dimensiunile intermediare in functie de adaosul de prelucrare minim calculat sunt:
- pentru suprafejele de tip arbore,
di-1 min =di max+ 2Aimi11; (5.38)
di- l max = di-1 min + Ti- I .; (5 ... 39)
- pentru suprafejele de tip alezaj,
Di-1 max = Di min - 2A; min ; (5.40)

Di - l mi 11 = D; - 1 max - T; - 1 · (5 .41)
.
Dimensiunile intermediare in functie de adaosul de prelucrare nominal dat in

tabele.le normative sunt:
- pentru suprafejele de tip arbore,
d.., max= di max+ 2Ai nom ; (5.42)

d.1- 1 m111
.. = d.1.- 1 max
- T.1- I ; (5 .43)
- pentru suprafejele de tip alezaj,
D.1- 1 .
m111
= D.t min. - 2A.1 nom
; (5 .44)
D.z.- I· max = D.1- . +
i m111 T.1- i . (5.45)
La dimensiunile nominale ale semifabricatelor brute abaterile lirnita sunt date in
plus §i in minus, cum se vede in fig. 5.21.
Dimensiunile nominale ale semifabricatului brut se objin astfel:
- pentru suprafetele exterioare, de tip arbore,
ds nom = dl max + 2At1om ' (5.46) •

unde 2A,io,m =· 2Amin + I A; f ;
- pentru suprafeje interioare, de tip alezaj,
(5.47)
v
1111111
Principii 1i problems de bazd in proiectarea Ji organizarea proceselor tehnologice 165
'
~
'
~
<:)
.~ .
~
" ....
~
-~ "
'
~ ......
~
~
!
'
~- .....
~
<( 1. •
1:(
' (I l('
I •
•
~
I ~-
·~ ti ·~ ~
<:: '-
'ti
• ~ ~~
,
• . "
b
~
"ti J. -"'---·--·
~
l l
•
Fig. 5.21
La prelucrarea prin metoda obtinerii automate a dimensiunilor apare o dispunere

a adaosurilor diferita fata de metoda objinerii individuale a dimensiunilor. Aceasta se
explica prin faptul ca, la prelucrarea pe masini-unelte reglate in prealabil la dimensiune,
datorita deformatiilor elastice ale elementelor sistemului tehnologic, au loc fenomene de
copiere, care constau in aceea ca, la prelucrarea unei piese cu dimensiunea minima
hi-l min , se objine dimensiunea h, min la faza considerata i, iar la prelucrarea unei piese
cu dimensiunea maxima /1.1- 1 .n1ax se obtine

.t
dimensiunea h.1 max
. ~- (fig.· 5.22):
Ai min = hi-1 min - hi min ; (5.48)

Ai max = hi-1 max-: hi max ; (5.49)
h1. - t max = h.1 - 1 m z. 11 + T.1 - ·1 ; (5.50)
hi max = hi min +· T; ; (5.51)
Ai max = hi-1 min + Ti-1- h; min - Ti '
• (5.52)
A i max '
= Ai min + I:- 1 - 1i ; (5 .53)
(5.54)
•
'
~
•
-
~ I
~· ~
......
~
......
~
•
-
~ • "I::(
-e. • 1 -- •
·-
c:
.. ,
• •
..:::..-'
~
~
e: ~
~"
. """ ·-
~
....,
"'(:: -c
Fig. S.22
Tolerantele pentru calculul adaosurilor intermediare maxime se iau din normative.

Dimensiunile minime limita ale semifabricatului rezultate se rotunjesc in plus
pentru piese de tip arbore ~i in minus pentru piese de tip alezaj, folosind atatea zecimale
cate are toleranta pentru fiecare trecere.
Aplicand relatiile (5.53) §i (5.54) In cazul prelucrarii unui arbore in mai multe
faze (fig. 5.23, A1 - adaos de degrosare; A2 - de semifinisare; A3 - de finisare), se objin
' .-·
~
11'
'"'
~
.
II
.
- - ~
-.......... . '•
'......
~ !
~· ~
'
'
~ '
' ~
-
~-
-~ .
I
"""'
~"--
I "
.
~
"c
.~ t) I
l I I
..
rr rrr'rrrr
•
rr t
'
'
-~I ~I I
·-...., ·S ~
~-
~ c: t) I
C..,
<,
'li( .r:: tl
bj
I
~~ • - ~
r::
...... t) ' ~
~ ~ ~
I
i; 0
~
""' ~
ff')
~
~
~-
0 ~
'
Fig. 5.23
urrnatoarele adaosuri de prelucrare totale ~i dimensiuni intermediare:
AT . = Al
m111
.
m11t
+ A?.. m t. n + A3 m11i. ; (5.55)
A T max =A 1 m ax
+A 2 max +A 3 max ·' (5.56)
d5 min. -= d3 m 11i
. + 2.Ar . ;
m111
(5.57)
(5.58)
.
" .
In fig· . 5. 23 dimensiunile finale
·
prescrise sunt
·
d 3 . c
m111 "
i d 3 max
, iar d imensiunile
intermediare d2·· m, z.·, ~i d2 max - inainte de finisare,
i · d, . §i d, rria:c - inainte de 11a11i
semifinisare, ds n2i1J ~i ds max - inainte de degrosare, adica dimensiunile semifabricatului:
d:.t. m t. n = d.3 m z ri r + 2A~ .

-~ m 111
; (5.59)
d2 max =d 2 n1i11 +T 2 ·' (5 .. 60)
d1 .
m 111
;: d,..t. m 111. + 2A
·
2 .
1t111i
•
'
(5.61)
d, m ax = d; min + Tl ; (5 .. 62)
d S m z. n = d· 1 m . 111
+ 2A I 11l l. 11 ·' (5.63)
dS max ~ d S n1i11 + T · (5.64)
A
In cazul adaosurilor nominale date de normative, dimensiunilc sernifabricatului se

calculeaza astfel:
(5.65)
- (5.66)
(5.67)
in care as $i a; sunt abaterile superioare ~i inferioare ale semifabricatului faJa de

•
dimensiunea nominala, date in tabele standardizate .
Principii Ji probleme de baz.Q. tn proiectarea §i organizarea proceselor tehnologice 167
5.10· Calculul regimurilor de aschiere sl al durabilitatii

sculei aschietoare
5.10.1. Notiuni de baza
in proiectarea proceselor tehnologice de prelucrari mecanice o atentie deosebita

se acorda calculului regimului de aschiere ~i durabilitajii sculei. Aceste calcule, trebuie
sa admita, ca ipoteza, fie asigurarea unui cost minim al operatiei tehnologice, fie
A
asigurarea unei productivita]i maxime a prelucrarii. In cazul in care parametrii regimului

de aschiere ~i durabilitatea vor fi judicios calculate, asigurarea unui cost minim sau a unei
productivitaji maxime vor fi hotarate, in ultima instanja, de durabilitate. De aceea,
durabilitatea poate fi: durabilitate economicii si durabilitate optima, in raport cu. scopul
ce se urmareste, Prin extensie se ajunge la nojiunile de regimuri economice de aschiere
sau optime dintr-un anumit punct de vedere. Este aproape imposibil sa se calculeze un
regim de aschiere optim din toate punct.ele de vedere: economic, al productivitatii maxime,
al energiei minime etc. De aceea, corect este sa se precizeze de la inceput functia de
optimizare sau funcjia scop: cost minim, productivitate maxima, energie consumata minima,
consum minim
...
de scule etc .
In functie de multitudinea condijiilor pe care trebuie sa le satisfaca, in functie de
rnasura in care instrumentul matematic este utilizat si, in fine, in functie de modul in care
se determina durabilitatea sculei (separat sau o data cu parametrii regimului de aschiere),
calculul regimului de aschiere .se poate face prin doua metode, ~i anume: metoda clasica
~i metoda programarii matematice.
Metoda clasica se caracterizeaza prin determinarea in prealabil a unei valori a
durabilitatii si apoi a parametrilor regimului de aschiere, cu verificarea ulterioara a unor
condijii restrictive in mod succesiv.
Metoda programiirii matematice a devenit utilizabila numai in urma dezvoltarii
teoriei programarii matematice ~i aparijiei masinilor electronice de calcul. Aceasta metoda
presupune un model maternatic care inglobeaza o funcjie de optimizare si foarte multe
conditii restrictive din a carer rezolvare simultana rezulta regimul de aschiere optim.
Metoda, la randul ei, se subdivide i11 doua: rnetoda programarii ·matematice, cu
considerarea durabilitatii constante, deterrninata in prealabil; metoda programarii
rnatematice, cu considerarea durabilitatii variabile o data cu parametrii regimului de
aschiere; in cadrul acestei metode durabilitatea nu se calculeaza in prealabil, ci se deduce
simultan cu parametrii regimului de aschiere: t, s, v.
5.10.2. Calculul clasic al regimului de aschiere ~i al durabilitatii sculei

I
a. Calculul durabilitatil. Metoda clasica pentru calculul regimului de aschiere
presupune determinarea in prealabil a durabilitajii sculei. Durabilitatea poate fi stabilita
prin calcul sau aleasa din normative in functie de secjiunea corpului sculei ~i calitatea
partii active a sculei.
De exemplu, la un cujit de strunjit cu secjiunea normals 25 x 25 mm2 din otel
rapid, durabilitatea normata este 60 min, iar pentru alt cu tit de aceeasi secjiune normala,
'
dar cu partea activa din carburi metalice, durabilitatea normata este 90 min.
Determinarea durabilitatii prin calcul se face in functie de scopul urmarit:
productivitatea maxima, cost minim etc.
Daca se urmareste o productivitate maxima, durabilitatea se calculeaza cu relatia
T0P = 'Ts ( 1 - m) Im [min] , (5.68)

iar daca se urmareste un cost minim al prelucrarii,
T0c = [(1- m)/m] (Ts+ C2/C1) [min] , (5.69)
in care: m reprezinta exponentul durabilitatii, care se determina experimental in functie
de cuplul semifabricat-scula; Ts - timpul necesar unei schimbari a sculei (~ireglarea
masinii-unelte cu aceasta ocazie), in min; C1 - rebributia muncitorului de la masina-
unealta, in lei/min; C2 - cheltuielile de exploatare a sculei calculate cu relatia
c2 = T, C3 + cs Ins [lei] ' (5. 70)
in care: T, este timpul cat dureaza reascutirea sculei, in min; C3 - retributia muncitorului
de la ascutitorie, in lei/min; Cs .. costul initial al sculei, in lei; ns - nurnarul de ascutiri
permis pana la scoaterea din uz a sculei.
Parametrii regimului de aschiere pot fi calculati analitic sau pot fi alesi din •
normative pentru diverse procedee de prelucrare. Calcu]ul analitic se poate realiza manual
sau cu ajutorul calculatorului.
b .. Stabilirea adanclmll de aschiere §i a numarulul de treceri. Adancimea de
aschiere se stabileste in funcjie de adaosul de prelucrare determinat pentru operatia data.
Marimea adancimii de aschiere trebuie astfel stabilita incat sa se asigure folosirea rationala
a sculei, a puterii masinii-unelte, tinzandu-se pe cat posibil la reducerea numarului de
treceri la minimum.
La prelucrarile de degrosare, atunci cand rigiditatea sistemului tehnologic si
puterea masinii-unelte permit, marimea adancimii de aschiere se stabileste astfel Incat
intregul adaos de prelucrare sa fie indepartat intr-o singura trecere. Astfel, se va asigura
o productivitate cat mai ridieata. Prin prelucrarea de degrosare se tndeparteaza circa 70-
80 % din adaosul de prelucrare total.
La prelucrarile de semifinisare si finisare, la stabilirea adancimii de aschiere
trebuie sa se aiba in vedere asigurarea condijiilor de precizie ~i rugozitate impuse, care
sunt superioare celor de la degrosare. ~
Pentru conditii de aschiere defavorabile cum sunt aschierea unor suprafete

intrerupte, cu socuri de angajare, cu adaosuri neuniforme, cu zone dure etc . ., adancimea
de aschiere va avea valori mai reduse decat in condijii normale de lucru.
Daca adaosul de prelucrare este prea mare faja de puterea de aschiere admisa, mai
ales atunci cand trecerile de la o treapta la alta in. cazul prelucrarii arborilor au diferente
mari, atunci adaosul de prelucrare va fi divizat in mai multe treceri i:
(5. 71)
c. Stabilirea avansului de aschiere, Avansul de aschiere se stabileste in functie

de natura.... prelucrarii ~i adancimea de aschiere stabilita anterior .
In general, la prelucrarile de degrosare se folosesc avansuri mari, in detrimentul
· vitezei de aschiere, pentru a se objine productivitaji ridicate. Valorile avansurilor sunt
limitate lnsa de rezistenja sculei aschietoare, rezistenja mecanismului de avans al masinii-
unelte, rigiditatea semifabricatului etc.
"'•
, I
Principii ti probleme de bazd in proiectarea Ji organlzarea proceselor tehnologice i69
La prelucrarile de finisare se folosesc avansuri relativ mici, impuse de necesitatea
realizarii parametrilor de precizie si calitate ceruti.
d, Stabilirea vitezei de aschlere. Viteza de aschiere se stabileste in funcjie de
materialul semifabricatului, rnaterialul partii active a. sculei, adancimea ~i avansul de
aschiere stabilite anterior, durabilitatea sculei aschietoare, posibilitatile masinii-unelte.
Valorile vitezei de aschiere se pot alege din tabele normative in functie de factorii
enumeraji mai inainte, sau se calculeaza analitic cu relatia lui Time - Taylor: '
c
•
v = ,, KP s; Kc Ks Ky K"A. Kx. Ka Kr Kq Kuz KU) ' (5. 72)
r": t': SYv l
in care: Cv este o constanta, determinata experimental in functie de cuplul semif abticat-

scula; mv , xv , Yv - exponenji determinati experimental in functie de condijiile de aschiere;
KP - coeficientul de prelucrabilitate a semifabricatului dat; Ksr - coeficient care depinde de
starea materialului de prelucrat (normalizat, recopt etc.): Kc - coeficient care depinde de
starea suprafetei de prelucrat (cu sau Iara crusts): Ks · coeficient care depinde de
materialul partii active a sculei; KY - coeficient care depinde de unghiul de degajare al
sculei; Kx - coeficient care depinde de unghiul de atac principal al sculei; Kx - coeficient
t
care depinde de unghiul de atac secundar al sculei; Ka - coeficient care depinde de unghiul
de asezare al sculei: K, - coeficient care depinde de raza la varf a sculei; Kq - coeficient
care depinde de aria sectiunii cujitului: Kuz - coeficient care depinde de gradul de· uzare
al sculei; Kl.A) - coeficient care depinde de lichidul de aschiere utilizat,
Valorile acestor coeficienji sunt date in tabele normative. Se observa volumul
relativ mare de calcule pentru stabilirea vitezei de aschiere. De aceea, utilizarea metodei
de calcul analitic este limitata, aceasta justificandu-se in cazul producjiilor de serie m.are
si de masa.
Dupa stabilirea vitezei de aschiere se calculeaza turatia piesei (la strunjire,
rectificare) sau a sculei (la gaurire, frezare etc.) cu relajia
n = 1000v/(7TD) [rot/min] , (5. 73)

in care D este diarnetrul piesei sau al sculei aschietoare, in mm.
Valoarea obtinuta se pune de acord cu turajiile masinii-unelte pe care se face
prelucrarea, alegandu-se turajia imediat inferioara sau superioara daca Av% < 5 % . Dupa
determinarea turajiei reale se calculeaza viteza reala de aschiere cu relajia
v, = '7T D 11r I 1000 [rn/min] . (5.74)

Variajia vitezei se calculeaza cu relajia
IV V 1
i r - I · ·
Lll1% = 100% < 5% . (5.75).
v,
Viteza de avans se calculeaza in funcjie de avansul ~i turatia stabilite anterior,
astfel:
- pentru strunjire .~i gaurire, vs=sn [mm/min]; (5. 76)
- pentru frezare, vs= sdnz [mm/min] , (5. 77)
unde: n este turatia piesei la stunjire sau a sculei la gaurire si frezare, in rot/min; sd -
avansul pe dinte la frezare, in mm/dinte: z - numarul de dinti ai frezei.
.•...•
~
170 Teknalogia constructiilor de ma1ini
e. Verificarea puterii motorului electric. Dupa stabilirea parametrilor de

aschiere, se determina puterea de aschiere reala
P, = FY v.t (6000 71) [kw] ' (5. 78)
unde: FY este componenta principala a fortei de aschiere, in daN; vr ~ viteza de aschiere

reala, in m/min; 11 - randamentul masinii-unelte (0, 8 ... 0, 9).
Puterea calculata cu relatia (5. 7-8) se compara cu puterea nominals a, motorului
electric care actioneaza masina-unealta PME· in cazul in care P, s PME , se considers ca
regimul de aschiere stabilit se poate realiza pe masina-unealta aleasa.
5.10.3. Calculul regimului optim de aschiere §i a durabllitatil sculei

prin metoda programarli matematice
Din cele aratate rezulta ca, datorita deterrninarii succesive a parametrilor

regimului de aschiere, metoda clasica implies in calculul regimurilor de aschiere,
arbitrariul. Metoda programarii maternatice inlatura aproape total arbitrariul. Dupa cum
s-a aratat, aceasta metoda moderna de calcul a regimurilor de aschiere se subdivide in
I
doua: metoda durabilitatii constante si a durabilitatii variabile, Ambele metode elimina
arbitrariul, dar numai metoda durabilitatii variabile asigura costul minim sau
productivitatea maxima.
. U tilizarea programarii matematice presupune Intocmirea si rezolvarea unui model
matematic care contine o functie de optimizare sau functie scop si mai multe funcjii sau
relatii restrictive.
A. Functla de optimizare. In cazul cand se urmareste ca prelucrarea sa se
"
realizeze la un cost minim, funcjia de optimizare se determina tinand seama de: C1 care
reprezinta retribujia muncitorului ce efectueaza prelucrarea la operatia respectiva, in
lei/min; C2 - cheltuielile legate de schimbarea sculei, in lei; Tb - timpul de baza { de
masina), in min; nsi - numarul de reascutiri ale sculei in timpul prelucrarii piesei la
operajia respectiva, Astfel:
c = c 1 7"b + c2 nsi [lei] . (5. 79)
Dar Tb= IAP/(11st) ( min] , (5.80)
•
iar nsi ::: Tb/' T ' (5.81)
unde: T este durabilitatea sculei aschietoare, in min; AP -- adaosul de prelucrare care se

indeparteaza de pe piesa la operatia respectiva, in mm, rezultand costul prelucrarii
IA
C= C ·p [.lei] . (5.82)
1
nst
Atunci cand se urmareste sa se obtina o productivitate
maxima, functia de
optimizare se determina jinand seama, in afara de "b §i. nSI. , ~i de timpul TS necesar pentru
~
inlocuirea sculei uzate ~i reglarea la dimensiune a masinii-unelte, In acest caz timpul de

lucru pe bucata va fi
. (5'.83)
Principii 1i probleme de baza in proiectarea fi organizarea proceselor tehnologice 1.71
Tinand seama de relatiile (5. 80) ~i (5. 81), se objine
IA T
T ·= P . 1 + _!_ . (5.84)
buc nSt \
T
B. Functlile restrictive. Durabilitatea sculei aschietoare. Pentru determinarea
relajiei restrictive a durabilitatii se pleaca de la egalarea relatiilor (5. 72) si (5. 74):
7Tdn
1000 '
de unde rezulta relajia de restricjie cantata
. .
(5.85)
in care d este diametrul suprafejei care se prelucreaza.
Ritmul liniei tehnologice. Atunci cand procesul tehnologic de prelucrare a piesei
se efectueaza pe o linie tehnologica in flux continuu, timpul de lucru pe bucata la fiecare
operatie trebuie sa fie egal sau pujin mai mic decat ritmul liniei tehnologice. Deci, regimul
de aschiere, care trebuie sa asigure un cost minim sau o productivitate maxima, va fi
ingradit de ritmul liniei tehnologice, Dependenta pararnetrilor regimului de aschiere de
ritmul liniei tehnologice, de gradul de incarcare a rnasinii-unelte pe care se executa
operajia respectiva (si de alji factori) se determina in felul urmator: cunoscand ritmul liniei
tehnologice R1 si tirnpul de lucru pe bucata Tbiic , rezulta numarul de masini-unelte pe care
trebuie sa se faca operatia respectiva:
(5 ~86)
...
Intrucat, de cele mai multe ori, din acest raport rezulta un numar f racjionar,
acesta se rotunjeste la un numar intreg care va reprezenta numarul de masini-unelte real
( Q,nlt r) pe care are loc prelucrarea piesei la operatia respectiva. Raport.ul
(5. 87)
reprezinta gradul de incarcare a masinii-unelte. Din relatia (5.86) si (5.87) rezulta
Tb uc 1. = R,. Qn11J r Kt.. (5. 88)
Timpul de lucru pe bucata Tbuc mai poate fi exprimat in functie de timpul de baza
Tb, timpul auxiliar Ta, tirnpul de deservire tehnica si organizatorica Tdto , timpul de odihna
~i necesitaji firesti T1;f , timpul de pregatire incheiere repartizat pe bucata Tp; , adica
Tb11c = Tb + 7a + Td re + T11f + Tp ,~ I fl .- (5. 89)

"
Intrucat ultimile patru componente ale timpului pe bucata sunt independente de
regimul de aschiere, se poate scrie
Tbuc = Tb + 1"1 ' (5.90)
sau 'Tbuc =· lAp/(nts) + 1"1 • (5. 91)
Timpul pe bucata trebuie sa fie egal sau cu putin mai mic decat ritmul liniei
tehnologice si, [inand seama de relatiile (5. 88) ~i (5. 91), se objine
(5.92)
,
de unde rezulta condijia restrictiva cantata:
nts~IA/(R
p . 1Q mu r
K.1-T1). (5. 93)
Puterea motorului electric trebuie sa fie mai mare sau eel putin egala cu puterea
de aschiere consumata, adica
pA/ E ?. FY vr I ( 6000 11 ) [kw ] ( s .. 94)
in care: FY este componenta principala a forjei de aschiere, in daN; v, ·- v iteza de aschiere

reala, in m/rnin; 71 - randamentul masinii-unelte (·0,8 ... 0,9).
Componenta FY a fortei de aschiere se poate determina dupa relatii cunoscute (din
teoria aschierii metalelor), care. de exemplu pentru strunjire, este
(5.95)
unde: CFy, xFy §i YFy sunt constante ale carer valori se determina experimental pentru
fiecare caz concret de aschiere in parte. Prelucrand relatiile (5. 74 ), (5. 94) si (5. 95), se
obtine relajia restrictiva
n tX1-·y SY1-·y -s 6 · 106 TJ P.\f E / ( CFy Tr d) · (5. 96)
Rigiditatea dinamica a masinii-unelte. Daca se analizeaza relajiile
..
r, == Rd;,, Xdi11 = Rai11 K1 TP ; (5.97)

F = C r·rf·x s'': (5.98)
.t Fx '
in care Rdiii este rigiditatea dinamica a masinii-unelte, X. din -- cedarea elastica ~i K1 -
fracjiunea din toleranja piesei TP , rezulta
t Xi:x S YJ.·.x -<. Rdin K l Tp / CFx (5.99)

,.
unde xFx, YFx experimental.

§i CFx sunt constante determinate
A
Rigiditatea semifabricatului. Inl.ocuind in relatia (5. 99) valoarea rigiditajii

semifabricatului, se objine relajia restrictiva
•
(5.100)
A
Rigiditatea sculei aschietoare. Inlocuind i11 relatia (5. 99) valoarea rigiditatii sculei,
se obtine relatia restrictiva
t x1--.x ~~ >'i:t. < ·3
- - ·
E IK 3
Tp I· ( CFx 1SC
3 )
· (5.101)
" .
Inciircarea maxima admisd de mecanismul de avans. Forta maxima adrnisa de

mecanismul de avans Fa trebuie sa fie rnai mare sau eel putin egala cu componenta axiala
a forjei de aschiere:
(5.102)
inlocuind in relajia (5.102) expresia componentei axiale a fortei de aschiere Fz,

in cazul particular al prelucrarii prin strunjre, se objine relatia restrictiva impusa de acest
factor:
(5.103)
Principii 1i probleme de baz4 in proiectarea 1i organizarea proceselor tehnologice 173
Temperatura rezultata in zona de aschiere. Rezistenja la uzare a· muchiei

aschietoare a sculei este influenjata in mare masura de temperatura acesteia in zona de
aschiere. Temperatura maxima admisibila 80 a muchiei aschietoare a sculei in zona de
aschiere ( 8a = .500° C pentru scule din ojel rapid) trebuie sa fie mai mare decat temperatura
8 care ia nastere in zona de aschiere ~i asigura costul minim sau productivitatea maxima.
adica
(5 .104·)
Tinand seama de expresia temperaturii in zona de aschiere la prelucrarea prin
strunjire, se obtine
(5.105)'
de unde rezulta conditia restrictiva ·
x8 y9 n z1 <
t s _ (5.106)
unde x6, y6 §i z8 sunt constante determinate experimental.

Rugozitatea suprafetei prelucrate. 0 influenta deosebita asupra rugozitajii o are
avansul de lucru ~i raza la varf a sculei (v. cap. 7):
•
2
R = s 103 [µ.m] , (5.107)
z Br
din care rezulta relatia restrictiva pentru o rugozitate impusa suprafetei care se prelucreaza
cu un cutit cu raza r:
'
(5.108)
Limitele adancimii de aschiere. Adancimea de aschiere trebuie sa fie egala sau mai
mica decat adaosul de prelucrare AP si egala sau mai mare decat adancimea minima t0 sub
care aschierea practic se elimina, avand toe o tasare sau razuire a materialului:
t0 s t s AP . (5.109)
Cinematica masinii-unelte. La fiecare masina-unealta, datorita cinematicii cutiei
de viteze ~i de avansuri se poate realiza un numar determinat de turajii ~i avansuri in
limitele n,,,;,,, 11ma:r, respectiv , smiii §i s,na:c . Parametrii regimului de aschiere care se
calculeaza trebuie sa fie cuprinsi in Iimitele gamei de turatii si avansuri posibile de realizat
pe masina-unelata respectiva:
nm in s n -s 11· m.ax •' (5.110)
(5.111)
C. Modelul matematic de otimlzare a parametrilor regimului de aschlere ~i
a durabilitatii sculel, Dupa ce s-au gas it functia de optirnizare ~·i relajiile restrictive se
poate formula matematic problema determinarii durabilitatii ~i a regimului de aschiere.
Daca se considera drept funcjie de optimizare relajia (5.82), atunci, pentru
prelucrarea prin strunjire, formularea maternatica a problemei este urmatoarea: sD. se
determine valorile marimilor T, n, t, s care fac minima functia (5.82) in conditiile
~·
174 Tehnologia construcJiilor d~ ma1ini
restrictive prezentate. Astfel, modelul matematic se prezinta sub urmatoarea forma:

C = [1 + C2/(C1 T)] C1 l AP/(nts) ~Minim ; . -
t": n Ix" s r, = ioeo C' " Ktot / ('7T d) .'"

n t s e IA1 I (R1 .Qmu r K; - 7'1) ;
n txF, sYF, s 6 · 1061J PME I ( CFy 7T d) ;

t xFxsYFx <
-
R'din MU
K1 T
. p
lC .
Fx ,
r= s1 F• S 48£ I K2 Tp f (CFx LJF) ;

txFx sYFx < 3£/K
- · 3
·rp· /(C Fx /3)
SC
.' (5.112)
txFz SYF1 < F /C .
- a Fz '
tx' Sy,_ nz' s 8a tc, ;
s2 8Rzr/ 1000 ;
S
t <-A .
-· ' p '
n s nmax; n z nmiri ;
s < s .. s ~ smi1i •
- max '
A
In cazul cand funcjia de optimizare este relatia productivitatii maxime, formularea

rnatematica a problemei este aceeasi, inlocuindu-se doar functia de optimizare ~i ramanand
aceleasi relatii restrictive. ,
Dael in modelul matematic intocmit se considera ca durabilitatea este constanta,
atunci functia de optimizare poate fi pus a sub f orma generals
· f= K0 /(nts) . (5.113)
Pentru a se liniariza toate relatiile se logaritmeaza funcjia de optirnizare si relatiile 1-
•
restrictive, adoptandu-se, pentru simplificare, urmatoarele notatii:

{1 = lg/; fo = lg K0; x1 = lg 11 ; x2 = lg t ; x3 = lg s . (5 .114)
Se obtine astfel urmatorul model. matematic de programare liniara pentru
determinarea regimului optim de aschiere in conditiile asigurarii unui cost minim al 1
.•,
prelucrarii: ..
•
{1 = /0 - x1 - x2 - x3 ~ Minim
Xi + Xv X2 + Yv X3 = bi ;
X1 + X2 + X3 ~ b2 ;
X1 + XFy X2 + YFy X3 ~ b3 ;
XF x X2 + YF x X3 ~' b4 ; •
XFx X2 + YFx X3 ~ b5;
XFx X2 + YFx X3 ~ b6; •
XF z X2 + yF z X3 ~ b7 ; (5.115)
Zo Xi + Xe X2 + Yo X3 ~ bs ;
2 X3 ~ b9; \
X2 ~ b10;
X2 ~ b11 ;
X1 S: b12 ;
X1 ~ b13 ; .
X3 <
-
b J4 '
.
X3 ~ b15· ·•
\
Principii §i probleme de baz4 tn . . . .roiectarea 1i organizarea proceselor tehnologice 175
. ~~~-------~--~·~~--~~~~~------~~~--~--~~~~~--~--~ .
• •
Coeficientii b, , ... , b15 se objin prin logaritmarea membrilor doi ai relatiilor
restrictive.
Daca se tine seama ca si durabilitatea sculei este variabila o data cu parametril re-
gimului de aschiere ~i se logaritmeaza direct funcjia de optirnizare din modelul (5.112),
se obtine
lgC = lgC, +Jg/+ lgAP +lg] 1 + C2/ (C1 T)] -lgn - lgt -1gs , (5.116)
•
din care se observa ca funcjia obtinuta nu mai este liniara. Datorita acestui lucru, in cazul
de fata modelul matematic al problemei determinarii durabilitajii sculei §i a parametrilor
regimului de aschiere nu mai este eel al unei probleme de programare liniara, ci al unei
probleme de programare neliniara.
Pentru -rezolvarea acestor modele se pot intocmi programe cu rezolvare pe
calculator.
"" '
In cazul rezolvarii manuale a modelului matematic prezentat se poate scoate

expresia _durabilitatii din funcjia de optimizare ~i inlocuirea acesteia in prima restrictie din
model. Astfel este eliminata durabilitatea din model, ca parametru. Se liniarizeaza apoi
toate relajiile prin logaritmare ~i se objin parametrii 11, t, s. Dupa aceea se calculeaza
durabilitatea din prima relajie restrictiva a modelului 5.112 iar, in final, costul minim al
'
prelucrarii prin rezolvarea functiei de optimizare.
5.10.4. Determinarea regimului de aschiere la prelucrarea

pe maslnt-unelte multicutite
Fata
de prelucrarea cu o singura scula, prelucrarea cu mai multe scule simultan
reduce timpul de lucru intr-o masura foarte mare. Prelu.crarea. cu mai multe scule simultan
nu se poate face pe orice fel de masina, ci numai pe masini-unelte speciale, ~i anume pe
masini-unelte semiautomate, automate ~i agregate, unde sunr dimensionate corespunzator
mecanismele de avans ~i de actionare principala,
Calculul regimului de aschiere §i al normei tehnice de timp la prelucrarea cu mai
..
multe scule simultan, pe astfel de masini, difera de eel care se face la prelucrarea cu o
singura scula, pe masinile unelte obisnuite. Determinarea regimului de aschiere ~i a normei
tehnice de timp, in acest caz, impune indeplinirea anumitor condijii. Cele mai importante
sunt: durabilitatea sculei ·~i parametrii de lucru.
a. Stabilirea durabilitafii optime a sculei. La prelucrarea cu o scula, de exem-
. ...
plu.cu un cujit din otel rapid de secjiune normala, se ia durabilitatea egala cu 60 min. In
normative, timpul auxiliar necesar pentru schimbarea cutitului uzat se prevede a fi egal cu
• (0,6 0, 7) min, ceea ce reprezinta (1 ... 1, 16) % din valoarea durabilitajii si echivaleaza
cu (1 1,5) % din timpul de baza, de masina. Daca prelucrarea se face insa cu 10 ~ .. 15
\
cutite simultan $i daca toate au aceeasi durabilitate, atunci timpul auxiliar necesar pentru
schimbarea lor este aproximativ (10 . . . 17 ,5) % din valoarea durabilitatii. Pentru 'O
durabilitate egala cu 60 min, inseamna ca, intr-un schimb de 480 min, sculele uzate se
inlocuiesc de 8 ori (sau sculele reascujite) ~i deci se consuma un timp auxiliar de inlocuire
0,7'0 min x 15 cujite x 8 = 84 min. Deci, din 8 ore de lucru se pierde 1 h ~i 24 min cu
inlocuirea si reglarea sculelor . Pentru a micsora acest procent, care este dupa cum se vede
destul de mare, trebuie in primul rand sa se rnareasca durabilitatea sculelor. Mijlocul eel
mak usor pentru marirea durabillrajii este de a micsora viteza de aschiere. Dependenta
durabilitajii de viteza de aschiere, dupa cum se stie, este

v = C IT m ,, adica Tm = C Iv. (5 .117)
Daca se micsoreaza viteza de aschiere de la v la v1 , atunci aceasta dependenta
devine
T1m = C /v1 • (5.118)
Facand raportul acestor doua marimi, T(1 §i Tm, rezulta ca

r.: T(v fv1 )1/m • (5.119)
Daca se micsoreaza viteza de .aschiere, de exemplu cu 15 % , ~i daca m :: 0,2,
atunci durabilitatea cutitului se ridica de la 60 la 140 min, adica aproape de 2,4 ori.
Durabilitatea completului de scule s.e determina in functie de raportul dintre timpul
consumat cu schimbarea tuturor sculelor din complet ~i timpul egal cu durabilitatea,
exprimata in minute. Acest raport, exprimat in procente, poate sa r:amana acelasi ca in
cazul lucrului cu o singura scula, sau s·a se determine pe baza de date experimentale, Daca
raportul procentual ramane acelasi ca in cazul lucrului cu o singura scula, atunci durata
de lucru a intregului complet se mareste proportional cu numarul de scule din complet. De
exemplu, daca completul de scule este format din 10 cujite ~i durabilitatea unui cutit de
sectiune normala din otel rapid este 6·0 min, atunci durata de lucru a lntregului complet de
scule este de 600 min. Adica, in cazul general,
[min] , (5. J.20)
unde q este numarul de scule care lucreaza simultan, considerand ca toate sculele sunt
incarcate la fel; Tei - durabilitatea unei scule daca ar lucra singura; T~0"1 - durata de lucru
pentru completul de scule.
b. Stabilirea parametrilor regimului de aschlere. Cunoscandu-se relatia de
legatura intre durabilitatea unei scule si turatia de lucru,
T·=C/nµ [min] , (5.121)
se inlccuieste in relajia (5 .120) ~i se objine
CI n:Om = CI n:i + CI n:i_ + ••• - + CI n:C, , (5.122)

sau ( 1 / nc 0 m ) µ. = ( 1 / ne 1 ) µ + ( 1 / 11e2) µ. + . .. + ( 1 / n,q) µ .. (5.123)
Din motive de· rezolvare mai usoara, relatia (5.123) se amplifica cu 100011 ~i se
ob tine _
( 1000 / ncorn )µ = ( 1000 / 11e1 )µ + ( 1000 / ne 2 ) µ + . . . +· ( 109Q / 11e q ) µ , (5 . 124)
unde 11eeste turatia admisa in conditiile de lucru cu o singura scula,
Cu ajutorul relatiei (5 .124) se poate determina turatia cea mai economica. Pentru
acest lucru succesiunea calculelor este urrnatorea: se determine turatia optima plecand de
.
la lucrul cu fiecare scula individuals (separat) 1 adica 11ei ; din tabele speciale se determina
marimile ajutatoare W = ( .1000 In e) µ. ; se insumeaza apoi aceste marimi ~i se gaseste
q
L W; =(1000/ncom)µ. (5.1'25)
i ;: 1
Principii 1i probleme de bazd in proiectarea 1i organizarea proceselor tehnologiee 1.77
q
A
In functie de valoarea gasita L wi ' in acelasi tabel se gaseste turatia optima pentru
i =l •
completul de scule. A
In loc de turatia comuna se poate determina viteza de aschiere comuna sau viteza
de avans cornuna, daca se introduc in relatia (5.124) vitezele economice pentru fiecare
scula.
Daca turajiile, vitezele de aschiere sau vitezele de avans sunt egale la toate sculele
din comlet, atunci relajia (5.124) va fide forma
( 1000 / ncom) µ. = q ( 1000 / ne )µ. . (5.126)

Din aceasta relatie se po ate determina
[rot/min] , (5 .127)
sau, daca se noteaza Kq = 1 I /q , atunci se

µ objine
[rot/min J . (5.128)
Valoare.a coeficienrului Kq se poate detremina user din tabele speciale, in functie

de parametrii JL §i q (tabelul 5 .5). .
Tabelul 5.5
Valorile coeficientului Kq
. -
'
q '
µ '
2 3 5 8 12 16 20 30 40
8 0,92 0,88 0,82 0,77 0,73 0,70 0,68 0 65 0,63
"
.
- . ..
'
' '
5 0 87
I, 0,80 0 '72.
0,66 0,61 0 , 57 0,55 0,51 0,48
-
-
'
2 0,71 0,58 0,45 0,35 0,29 0,25 0,22 0 18 0,16
.. -;
. - - . .. ' ·-
Pentru determinarea relatiilor cu ajutorul carora se calculeaza turatia comuna,

viteza de aschiere comuna sau viteza ....
de avans comuna, s-a admis ipoteza ca timpul de
Iucru al fiecarei scule este acelasi. In realitate insa, la lucrul cu mai multe scule simultan,
fiecare scula aschiaza un timp diferit, lntrucat parcurge lungimi diferite sau poate sa
lucreze cu ruratii diferite. De aceea si durata de lucru reala a fiecarei scule din completul
de scule este diferita,
Se injelege de la sine ca, sculele care lucreaza in. condijii egale insa au de
prelucrat o suprafata cu o lungime mai mica au o durabilitate mai mare (intrucat o mare
parte din timp ele lucreaza in gol). Durabilitatea acestor scule poate fi micsorata pana la
limita durabilitatii sculelor care aschiaza lungimea cea mai mare de suprafaja. Micsorarea
durabilitatii sculelor arnintite permite sa se mareasca viteza lor de aschiere, respectiv sa
se mareasca turatia adrnisibila. Coeficientul de corecjie cu care se multiplies viteza de ·
aschiere inijiala v.111 sau turajia
· -
11.
111
, pentru a se
·
obtine vmax ~~i nm.ax
, este K, . Valorile A
acestui coeficient sunt date in tabelul 5. 6 in functie de µ §i A. • Exponentul µ, este inversul

coeficientului mv , iar A se determina facand raportul
A =saun;,, I nmax
A = LOI I La~ max ' (5.129)
unde L01 este lungimea de aschiere la faza respectiva,
178 Tehnologia constructiilor dt masin!
Tabelul 5.6
Valorile coeficientului K 1
' - .- --
.
-
.
.A .
µ 0,9 0.1 0,5 0,4 0,3 0,2 0, 1 0,08
8 1 02 1,07 1 09 1, 12 1, 17 1,2.3 1,30 1,37
'
.. ' . I
5 1,04 1,08 1, 15 1,20 1,28 1,38 1,58 "

1,65
2 1 06 1t19 1,41 1 '58 1,82 2,24 3,16 3,53
' .
'
'
...
In majoritatea cazurilor, atunci cand prelucrarea se face cu mai rnulte scule
simultan, sculele sunt fixate pe un suport comun ~i. deci toate aschiaza cu aceeasi viteza
de avans. Valoarea vitezei de avans cornuna trebuie sa se determine in funcjie de scula cea
mai solicitata. Lungimea cursei fiecarei scule este egala cu a celei mai lungi suprafeje care
se prelucreaza.
Daca sculele cu care se face prelucrarea simultan sunt fixate pe acelasi ax
portscule, atunci acestea au aceeasi turajie, care trebuie sa fie egala cu turajia
corespunzatoare celei mai solicitate scule din complet,
Daca scu1ele cu care se face prelucrarea sunt fixate intr-un cap multiax, atunci
fiecare scula in parte poate avea o turajie si un avans pe rota tie dif erit, ins a to ate sculele
trebuie sa aibi un avans pe minut comun.
.
. Prelucrarea cu mai multe scule simultan are drept scop micsorarea timpului de
lucru la minim posibil.
Daca insa numarul de cutite este diferit de numarul optim, atunci timpul de masina
creste in loc sa scada, asa cum rezulta din cele ce urmeaza. Se presupune ca prelucrarea
se face cu q cujite simultan. Porta maxima adrnisibila de aschiere
[ daN]. (5 .130)
Daca prelucrarea se face nu cu q scule, ci cu q 1 ( q 1 > q) , la aceeasi forta maxima

admisibila de aschiere, avansul trebuie sa fie egal cu s 1 , adica
xYf·
Fmax ad= q1 CF t F S1 [daN] (5' .131)
si, egaland relatiile (5 .130) si (5 .131)
q CF. txF SYF = q

1
C
F
txF S}'1-·
1 , (5.132)
rezulta s Is I q) 111F
1 = ( q1 • (5.133)
Timpii de baza (de masina) la lucrul cu q §i q1 cutite sunt:
Tb= l I (ns) , respectiv Tb1 = /1 I (n1 s1) • (5.134)

Daca se face raportul acestor doua marimi, rezulta
(5.135)
Raportul Iungimilor care se aschiaza cu fiecare cutit este invers proportional cu
raportul numerelor de cujite cu care se face aschierea, adica
(5.136)
Principii 1i problem« dt bazd in proieetarea 1i organi1.11rea proeeselor tehnologic« 179
·~·
Introducand in relatia (5.135) relajiile (5.133) ~i (5.136), se obtine

•
1
( )l/yF --1
Tb1 -- n •
q •
qt - n ql YF
• (5.137)
Tb n1 ql ( q ) 1 /yF
.
n1 q ...
_,
1
--1
Daca n1 =n, rezulta Tbl I Tb= (qi /,q) YF • (5.138)
Deoarece q 1 > q, rezulta ca Tb 1 > Tb (deoarece 1 I y F > 1), ceea ce permite sa se

traga urmatoarea concluzie: timpul de baza minim se realizeaza la prelucrarea cu un numar
optim de scule. Orice alt numar de scule va conduce la. cresterea timpului de baza.
5.10.5. Determinarea regimului de aschlere la prelucrarea gaurilor

cu cap multiaxe
La prelucrarea gaurilor cu cap multiaxe sculele pot avea turatia $i avansul pe

roratie diferite, insa viteza de avans pe minut a tuturor sculelor trebuie sa fie aceeasi.
Pentru un anumit cap multiaxe raportul dintre numarul de rotatii pe minut ale axelor este
bine determinat prin proiectare ~i nu se poate schimba.
Metodologia de determinare a regimului de aschiere cuprinde mai multe etape.
Pentru fiecare burghiu se determina avansul maxim admisibil in functie de rezistenja
burghiului. Valo.rile objinute se corecteaza in functie de raportul dintre turatiile axelor.
Fie, de exernplu, N1 burghie elicoidale cu <f>d1 §i N2 burghie cu <f>d2. Dupa ce
s-au stabilit avansurile admisibile, in mm pe rotajie, se pune conditia ca vitezele de avans
sa fie egale:
' ...
s1 n1 = s2 n2 [mm/min] , (5.139)
de unde rezulta s 1 I s2 = n2I111 • (5 .140)
Raportul n2I111 este determinat din proiectarea capului multiaxe. Daca se ia ca
baza de plecare s 1 stabilit anterior, se verifica valoarea
s2 = s 1 n 1 I n2 [mm/rot] . (5 .141)
Daca nu se verifica se alege alta combinajie de avansuri, cu condijia sa nu
depaseasca valorile maxime adrnise si, in acelasi timp, sa respecte relatia (5.139).
0 data stabilite avansurile, se determina, pentru fiecare burghiu In parte, forta
necesara pentru realizarea avansului axial, car.e, apoi, se insumeaza pentru a se verifica
- daca forta totala este mai mica sau eel. mult egala cu forta maxima adrnisibila:
NI Fal + Nz_ Fa2 S Fmax ad · (5~142)
Daca relatia (5 .142) nu se verifica, atunci se calculeaza raportul
• KF = (N1 Fat + N2Fa2) / Fmax ad • (5.143)
... .
In funcjie de valoarea raportului KF , se scoate, din tabele special intocrnite,
coeflcientul de coreejie a avansurilor KsF , rezultand
sic = Si KsF [mm/rot] ; (5.144)

92c = s2K.F [mm/rot] . (5.145)
180 Tehnologia construetiilor de masin!
A I
In funcjie de avansurile corectate s1c, s2c §i de restul conditiilor de aschiere

•
(semifabricate, diametrele gaurilor, lungimea lor etc.) se determina analitic, sau din tabele
.
normative, vitezele de aschiere corespunzatoare v1 §i v2•
Se calculeaza apoi turatiile corespunzatoare n1 §i n2 in functie de vitezele de
aschiere stabilite si de diametrele burghielor:
n1 = 1000 v1/(7Td1) [rot/min J ; (5.146)
n2 = 1000 v2 I ( '1T d2) [rot/min] . (5.147)
Se mentioneaza ca; initial, se cunostea raportul n1 I n2 din proiectarea capului

multiaxe, dar nu ~i valorile absolute ale turatiilor.
"'In funcjie de turatiile $i avansurile determinate, se calculeaza in continuare
vitezele de avans:
Vs l = 111 S le [mm/min] ; (5.148)
vs2 -- ·n2 s 2c· [mm/min] . (5.149)
Viteza de avans comuna, in mm/min, al completului de burghie se determina cu
relatia
[mm/min] . (5.150)
A
In funcjie de viteza de avans comuna, in mm/min si avansul, in mm/rot, se

'
determina numarul comun de rotatii pe minut pentru cele doua grupe de burghie: . .
n com l ·== vs com Is 1 c [ r· o t/m. Ill
· · ]· '· (5· • 151- )
• •
Jlcom 2 c: vs com I Sic [ rot/min] . (5 .152)

Cunoscandu-se rapoartele de trasmitere de la axul principal al masinii de gaurit
la cele doua grupe de axe i1 §i i2 prin proiectarea capului multiaxe, se determina In --
continuare turatia axului principal:

nap1=ncom1li1; (5 .153)
nap2 == ncom 2 I i2 · (5.154)
Respectand metodologia prezentata, valorile turajiilor 110P1 §i 1zap2 vor fi foarte

apropiate sau chiar confundate. Daca nu se confunda, se adopts valoarea mai mica, jinand
seama si de turatiile existente la masina-unealta. Astfel se determina turatia arborelui
4
principal al masinii de gaurit.

Se calculeaza in continuare avansul, in mm/rot, al arborelui principal,
[mm/rot] , (5 .155)
punandu-se de acord valoarea gasita cu avansul pe care-I poate realiza masina-unealta.
0 data stabilite turatiile si avansurile, se determina, pentru fiecare burghiu in
parte, puterea necesara la aschiere, care apoi se insumeaza pentru a se verifica daca
puterea totala este mai mica sau eel mult egala cu puterea motorului electric:
u.r, + N2P2 SPME. (5.156)
Daca relatia (5~156) nu se respecta, se corecteaza turajia axului principal
...,
corespunzator:
(5 .157)
Principii 1i probleme de baz.0.· in proiectarea Ji organizarea proceselor tehnologice 181
Se alege, din caracteristicile rnasinii de gaurit, turajia imediat inferioara, in aceste
'
condijii, objinandu-se astfel turajia reala a axului principal 1z0P, stabilita definitiv. Se
calculeaza definitiv viteza de avans reala a completului de burghie
I~
v· srcom = n apr sap · (5 .. 158)

Cunoscandu-se toji parametrii regimului de aschiere, se poate determina timpul
de baza (de rnasina) cu relatia
j
l + 11
Tb= --- (5.159)
o.; sap '
in care : I este dimensiunea celei mai lungi gauri care trebuie executata in piesa respectiva,
in mm; 11 - inaljimea conu1ui de la varful burghiului, plus cota de angajare a sculei, in
mm; 1zapr - turatia arborelui principal reala, in rot/min; sap - avansul capului de gaurit la
o rotatie a axului principal, in mm/rot.
Metoda de normare a lucrului la masinile de gaurit cu capete multiaxe poate servi
drept baza pentru normarea lucrului pe masinile-unelte agregat, intrucat acestea din urma
dispun de cateva capete multiaxe. Regimul de lucru si timpul de baza se determina pentru
fiecare cap multiaxe in parte, iar timpul total comun pentru toate capetele se determina cu
relatia
.--
µ,~·~~~~~~~~~
Tb c om = v Tt1 + Tt2 +' ... ' + r: (5 .160)

•
·~
.- 5.11. Normarea muncii
S.11.1. Norma de munca
Prin norma de munca se intelege cantitatea de munca repartizata unui executant

intr-o
., perioada de timp pentru efectuarea unei lucrari sau a unui serviciu in anumite
condijii tehnico-organizatorice precizat.e.
N ormele de munca pot fi exprimate in mai mu1te forme, in funcjie de specificul
activitajii: norme de timp ; norme de productie, 11or111e de servire, sfere de atribiqiuni etc.
Pentru oricare dintre formele de exprimare, norma de rnunca trebuie sa descrie
- continutul muncii ~i cantitatea de munca ce trebuie efectuata. i11 cazul in care munca se
desfasoara in echipa, norrna de 111u11ca se exprima sub forma 11or111ei de personal.
5.11.2. Norma de timp §i norma de productie
Prin norma de timp se injelege d urata stabilita pentru executarea unei lucrari in
anumite condijii tehnico-organizatorice. Norma de timp se refera, cu precadere, la durata
operatiei de prelucrare si se exprirna in minute.
Norma de producjie reprezinta cantitatea de lucru fizic data in executie intr-un
.~
••

A
anumit timp. In functie de caracterul lucrarilor executate, norma de productie se poate

exprima in diferite tipuri de unitati: numar de piese, unitati de greutate, de lungime, de
suprafata, de volum etc. realizate in unitatea de timp.
La prelucrarile pe masini-unelte norma de timp se exprima in minute pe bucata, •
--
iar norma de productie in nurnar de piese executate intr-un minut.
Intre norma de timp T,, §i norma de producjie Ni. , exista o legatura directa.
A
Reducerea normei de timp implica o crestere proportionala a normei de productie. Aceasta

legatura poate fi exprimata prin relatia '
••
(5.161)
5.11.3. Structuranormei de timp
La realizarea proceselor tehnologice de prelucrari mecanice, in componenta

normei de timp intra diferite categorii de timpi, consumaji in mod diferit pentru realizarea
sarcinii de productie.
a. Timpul de pregiitire -· incheiere "pi este destinat executarii unor lucrari Ia locul
. ~
de munca inaintea inceperii si dupa terminarea prelucrarii lotului de piese. Inainte de

inceperea lucrului, locul de munca trebuie pregatit in mod corespunzator efectuarii
operajiei de prelucrare a unui lot de piese. Aceasta pregatire vizeaza, in principal,
echiparea locului de munca cu sculele, dispozitivele ~i verificatoarele necesare executarii
operatiei de prelucrare. Tot in aceasta etapa se efectueaza reglarea sistemului tehnologic
~i prelucrarea uneia sau a catorva piese de proba, in scopul verificarii reglarii efectuate.
Dupa indeplinirea activitatilor menjionate, se poate trece la prelucrarea lotului de piese in
•
sene.
Dupa terminarea prelucrarii lotului de piese, se consurna iarasi un timp pentru
dezafectarea locului de munca de echipamentele ~i reglarile specifice operatiei care s-a
executat, in vederea pregatirii pentru o alta operajie de prelucrare,
Suma celor doua categorii de timp formeaza timpul de pregatire-incheiere, notat
cu 'ip; . Timpul de pregatire-incheierc este afectat operajiei de prelucrare inca. din faza de
proiectare a procesului tehnologic. Sub acest aspect, timpul de, pregatire-incheiere are un
profund ....continut tehnico-organizatoric .
In general, lucrarile prevazute a fi efectuatc in cadrul timpului de pregatire-
incheiere sunt executate de muncitorii reglori, acestia avand o i11alta pregatire
profesionala.
Timpul de pregatire-incheiere se da in minute pe lot. De aceea, in. cadrul normei
de timp, exprimata in minute pe bucata, timpul de pregatirc-incheiere trebuie impartit la -
numarul de piese din lot.
b. Timpul efectiv (operativ) 7e reprezinta intervalul in cursul caruia se realizeaza
efectiv operatia de prelucrare. Acesta contine doua cornponente: timpul de baza $i timpul
auxiliar. •
c. Timpul de bazi: este acela in care au loc modificari ale formei geornetrice,
Tb
dimensiunilor, calitatii suprafejelor prelucrate in operajia respectiva. in cadrul timpului

de baza se ccnfera produsului, in mod direct, o parte din valoarea de inrrebuintare finala,
ca urmare a modificarilor rnenjionate.
d. Timpul auxiliar T0 este componenta timpului efectiv care se consuma in afara
•
Principii Ii probleme de baul in proiectarea §i organizarea proeeselor tehnologice 183
prelucrarilor propriu-zise, pentru realizarea unui complex de actiuni necesare executarii

operatiei de prelucrare. Acesta se compune dintr-o suma de timpi elernentari necesari
urmatoarelor scopuri: orientarea ~i fixarea semifabricatelor in dispozitiv sau pe masa
masinii-unelte, desfacerea semifabricatelor dupa prelucrare, scoaterea ~i depozitarea
acestora, manevrarea diferitelor organe ale masinii-unelte, executarea curselor in gol,
pornirea ~i oprirea masinii, schimbarea avansurilor, a turatiilor etc.
""
In general, timpul auxiliar reprezinta o cota parte insemnata in cadrul timpului
efectiv, putand chiar depa~i timpul de baza. De aceea, la elaborarea proceselor tehnologice
'.'
-c trebuie sa se acorde o atentie deosebita reducerii acestei categorii de timp, prin aceasta
asigurandu-se cresteri insemnate ale productivitatii muncii.
e. Timpul pentru deservirea locului de munca Td este o categorie de timp care se
consuma in scopul menjinerii locului de rnunca intr-o stare corespunzatoare sarcinii de
productie. Se compune din timpul pentru deservirea tehnica a locului de munca Tdt ~i
timpul pentru deservirea organizatorica a locului de munca "do .
'"' Timpul pentru deservirea tehnica cuprinde: inlocuirea sculelor uzate, refacerea
'
unor reglari,
....
ascujirea sculelor etc .
In timpul pentru deservirea organizatorica se efectueaza: curajirea ~i ungerea
masinii la terminarea schimbului, asezarea sculelor la inceputul si terminarea lucrului,
indepartarea aschiilor etc .
.. '
Defalcarea timpului de deservire in cele doua categorii mentionate se explica prin
faptul ca elementele de timp care formeaza timpul pentru deservirea tehnica depind de
lucrul care se executa concret, pe cand timpul pentru deservirea organizatorica nu depinde
de lucrul concret, fiind indeobste consumat la executarea oricarei categorii de lucrari. Din
motivele aratate, timpul pentru deservirea tehnica se stabileste in procente din timpul de
baza, iar eel pentru deservirea organizatorica in procente din timpul efectiv.
f. Timpul pentru odihnii li necesitiiti firesti 70 este exprimat in procente din timpul
efectiv ~i reprezinta durata estimata pentru odihna fiziologica si necesitatile firesti ale
lucratorului,
Relatia de calcul a normei de timp este
(5.162)
in care: "p; este timpul de pregatire-incheiere; n - numarul pieselor din lot; Tu - timpul
unitar ~ Timpul unitar Tu rezulta din insumarea timpilor care se consuma in cadrul
operajiei, fiind dat de relatia
'T'11 ::::: ,.,.'b + ,,."a + """"dt + ,,."do + 7' (5.163)

o •
,
'
Evaluand timpii de deservire ~i de odihna ca procente din timpii de baza si efectiv,

timpul unitar poate fi determinat cu relajia
kl k2 k3
'T' =T +Tb +7--+T-- (5.164)
•
u e 100 e 100 e 100
sau
(5.165)
•
5.12. Organizarea §i conducerea proceselor de prelucrare
-, .
\~
5.12.1. Determinarea tipului de productie
Pentru detereminarea tipului de productie se cunosc mai multe metode, dintre care
se remarca, prin usurinta cu care poate fi aplicata, metoda indicilor de constantii. Aceasta ...
metoda permite stabilirea tipului de producjie la nivel reper-operatie, pe baza gradului de I
omogenitate ~i stabilitate in timp a lucrarilor care se executa la locul de munca, Aceste

doua caracteristici de baza ale fabricajiei pot fi cuantificate, pentru fiecare operatie i ~i
reper j, cu ajutorul unui ind ice K;i dat de relatia
.
KI).. = r.J It.I) . , (5.166)
In care: este ritmul mediu al fabricatiei reperului i, in min/buc; t;j - timpul necesar
rj
pentru efectuarea operatiei i la reperul i, in min/buc,
Daca se noteaza cu Ni programul de productie anuala a reperului j (care contine
•
~i stocul de siguranja ~i piesele de schimb), ritmul mediu 'i se determina cu relatia
•
r,
J
= Fn IN.J , (5.167)
in care Fn este fondul nominal de timp planificat a fi utilizat in mod productiv, exprimat
in minute, care se poate determina cu. relatia
F,1 = 60 z k1 h , (5.168)
z fiind numarul de zile lucratoare in perioada considerata k, - numarul de schimburi in •

•
care se lucreaza si h - numarul de ore lucrate intr-un schimb.

A
In functie de valorile pe care le ia indicele Kii , operajiile de prelucrare pot fi

incadrate in urmatoarele tipuri de productie: a) pentru Kij s 1, productie de masa; b)
pentru 1 < Kii s 10, productie de serie mare; c) pentru 10 < K;j s 20, productie de serie
mijlocie; d) pentru Kij > 20, productie de serie mica.
Datorita faptului ca nu toate operajiile se incadreaza in acelasi tip de productie,
este necesar ca, in functie de frecvenja c11 care indicele K.I} . se incadreaza in limitele
prezentate sa se stabileasca tipul predominant pentru fiecare reper j.
Tipul predominant de productie in care se va incadra fabricatia reperului j .se
stabileste in funcjie de ponderea cea mai mare (peste 50%) a coeficientilor a, b, c, d,
calculati ca ajutorul relatiilor urrnatoare:
SM SM.
c = k. J 100 [%].
s
a = k 100· [ot.]
M · ~10 ; b= 100(%]; . '
d = m 100 [%], (5.169)
k k
in care: k este numarul total de operatii pe care le con tine procesul tehnologic, iar M, SM'
S MJ, Sm sunt respectiv, numarul de operatii care se incadreaza in tipurile de productie de
masa, serie mare, serie mijlocie si serie mica.
A
In cazul in care nu se indeplineste condijia prezentata mai inainte - de incadrare

a procesului tebnologic intr-un tip de producjie predominant - se curnuleaza valorile
.....
• •
~·
Principii §i probleme de baz4 in proiectarea §i organiz.area proceselor tehnologice 185
coeficientilor incepand cu productia de masa (a + b > 50 % ), iar tipul predominant va fi

considerat dupa nivelul inferior al celor doua tipuri luate in calcul.
Sistemele de producjie au un caracter dinamic, fiind influentate de acjiunea unor
•
" factori de natura tehnica, economics ~i organizatorica, care se modifica continuu in timp.
Ca urmare a acestor rnodificari, se produc variajii ale caracteristicii tipologice a
producjiei, Dintre factorii cu influenta cea mai seminificativa, se pot aminti: nivelul tehnic
al utilajelor ~i echipamentelor tehnologice, nivelul unificarii si tipizarii constructive a
-·I.. produselor, gradul de mecanizare si automatizare a operatiilor de prelucrare ~i control,
modificarea volumului de producjie etc.
Dinamica sistemelor de producjie este influenjata in mod diferit, uneori chiar
contradictoriu, de acesti factori. Astfel, pe masura cresterii volumului de productie apare
tendinja de evolujie spre un nivel superior (serie mare si masa), Acestei tendinte i se
opune insa introducerea tehnicii noi si perfectionarea metodelor de organizare a fabricajiei,
care au ca efect reducerea consumului de manopera.
Tinand seama de caracterul dinamic al sistemelor de productie, este necesar ca
tipul productiei sa fie stabilit periodic, in scopul alegerii celor mai adecvate metode ~i
forme de organizare a fabricajiei.
..
t 5.12.2. Legi §i principii specifice organizarii proceselor tehnologice
Cele doua legi de baza ale fabricatiei in constructia de masini sunt urmatoarele:
• Legea organizdrii fabricatiei, tn spatiu ~itimp, in conformitate cu procesul
tehnologic adoptat;
• Legea concordantei dintre tipul fabricatiei (unicat, serie, masii) si formele de
- .
I
organizare a fabricatiei (succesiva, paralela, mixtii).
.I
Prima lege impune respectarea riguroasa a succesiunii stadiilor (operatiilor)
•
procesului tehnologic proiectat.
Potrivit celei de-a doua legi, fiecarui tip predominant de producjie ii corespund
metode si forme specifice de organizare ~i programare a producjiei. Cerintele acestei legi
~
. impun respectarea unor principii de baza, ~i anume: principiul proportionalitatii, principiul
paralelismului, principiul ritmicitatii ~i principiul continuitatii.
a. Principiul proportionalitatii exprima cerinja obiectiva a dimensionarii, din
punctul de vedere al capacitatilor de productie, a verigilor inlanjuite tehnologic (locuri de
munca, grupe de rnasini-unelte etc.) astfel incat o aceeasi cantitate N de semifabricate sa
parcurga intr-un interval de timp T toate operatiile procesului tehnologic in succesiunea
proiectata si s.a asigure objinerea volumului de producjie programat.
...
Actiunea principiului proporjionalitatii are loc in mod diferenjiat in functie de
caracterul.... tipologic al fabricatiei (unicat, serie, masa) .
In conditiile fabricatiei de serie mare si masa, principiul proporjionalitatii impune
0 astfel de imbinare si sincronizare a locurilor de munca tncat procesul de fabricajie sa
capete, pe cat posibil, un caracter continuu. Pentru realizarea acestui scop, ritmurile de
lucru corespunzatoare diferitelor operajii i ale procesului de fabricatie a reperuluij trebuie
sa respecte urrnatoarele condijii:
r 1 j ->1·2 . >
- • • .. >r
....... /J j •
(5 .. 170)
J
Aceste conditii impun asigurarea unor ritmuri de lucru mai mari sau egale la
operatiile curente i fata de cele urmatoare i + 1 . Prin acestea se elimina posibilitatea
aparijiei "locurilor lnguste" , deci a strangularii fluxului de fabricajie, dar, in cazul unor
diferente mari intre ritmuri la diferitele locuri de rnunca, se reduce gradul de incarcare a
parcului de masini-unelte. De aceea, respectarea principiului proportionalitajii presupune,
in primul rand, determinarea corecta a nnmarului de rnasini-unelte ~i a gradului de
incarcare a acestora.
Numarul de masini-unelte necesar executarii operajiei i, in cadrul procesului
tehnologic de fabricajie a reperului j, se calculeaza cu relatia
(5 .171)
in care: tij este timpul unitar necesar executarii operajiei i , in min; F,l - fondul nominal
de timp calcula.t cu relatia (5~168); Kup - coeficient de utilizare planificat, prin care se asi-
gura o rezerva de capacitate de producjie (Kup == 0,85 ... 0,95); Nj -· cantitatea de repere j.
"
In. general, numarul 1nij rezulta in forma m1i =a + b, unde a este partea intreaga,
iar b partea zecimala. Valoarea 111ij se rnajoreaza sau se micsoreaza la o valoare intreaga .nia
dupa urmatoarele reguli:
1) ni0 =a, daca b s.0,15;
2) m a = a + 1 ' daca b > 0, 15 .
Trebuie precizat, totusi, ca aplicarea !ara discernamant a acestor reguli poate
conduce fie la strangularea fluxului de fabricatie (cazul 1), fie la o incarcare nerajionala
a masinilor-unelte (cazul 2). De aceea, se recornanda luarea tuturor masurilor tehnico-
organizatorice care sa permita 0 cat mai buna sincronizare a locurilor de munca.
Dintre aceste masuri se pot aminti: concentrarea sau diferenjierea prelucrarilor,
organizarea lucrului in paralel, preluc·rarea semifabricatelor in pachet, rnodificarea
regimurilor de lucru etc.
Dupa adoptarea numarului de masini-unelte 111 a se calculeaza coeficientii de 'I
incarcare, pe tipuri de masini-unelte Kii ~i pe ansamblul parcului de utilaje Kit , cu

relatiile urmatoare:
k k
K~.'z = m.lt m a 1. ·, K.I 1 = "111.
~ l
I ". m
~ QI
. . (5.172) <
i=1 i-::l
A
/11 conditiile productiei de serie mijlocie si mica, principiul proportionalitatii se

aplica tinand seama de stabilitatea redusa a lucrarilor care se executa pe locurile de munca.
~ .
lntrucat gradul de omogenitate si de continuitate a acestor lucrari este rnic, fabricatia de

serie mijlocie ~i mica se executa pe grupe de masini omogene. De aceea, principiul
proportionalitajii se aplica, in acest caz, global, la nivelul grupelor de. masini-unelte
"' •
omogene §i a totalitajii reperelor care se prelucreaza pe grupa respectiva. In felul acesta,
se creeaza o proportionalitate intre capacitatile de productie ale verigilor inlanjuite
tehnologic, conform condijiilor:
CP l..J ~CP.I + 1 ,,] .,· (5.173)
in care: i = 1, 2, ... , k reprezinta grupa de masini-unelte de un anumit tip; j ·= I, 2, ..

. . , p - sortimentul de produse existent in fabricatie; Nj· - cantitatea anuala de produse de
sortiment j: CPij - capacitatea de productie a grupei i de masini-unelte omogene; Kup -
coeficie~t de utilizare planificat al capacitatii de producjie (K1,P =· 0,85 ··~ 0,95);
In cazul unei sectii de prelucrari mecanice cu s·ortiment de fabricatie eterogen, '
:,
'
·'
Principii 1i probleme de baza in proiectarea 1i organizarea proceselor tehnologice 187
capacitatea de productie a unei grupe i de rnasini-unelte (de exemplu masini de gaurit) se
determina cu relajia
60 Fd.
\ Cl" . . =---
I] n
t . N.
j
[produse/an l , (5.174)
'
"t . N.
L 11 1
j =: 1
in care fondul de timp disponibil al grupei de masini-unelte i
[ ore/an] , (5.175)
unde m; este nurnarul de rnasini-unelte din grupa, iar t.. -

fondul de timp disponibil al
unei masini-unelte din grupa, in ore/an.
inlocuind relatiile (5.174) ~i {5.175) in relatia (5.173), se objine numarul teoretic
de rnasini-unelte din grupa omogena i:
fl
"t ..
L 11 1N.
). = 1
m 1:> ----. (5.176)
60/di Kup
~i. in acest caz, m; = a + b, unde a este partea intreaga a lui 1ni , iar b partea
,
\
fractionara. Alegerea numarului real de masini-unelte din grupa ma se face conform
regulilor cunoscute, ~i anume: 1) m0 = a, daca b :S 0,15; .2) m0 = a + 1, daca b > 0,15.
Dupa adoptarea numarului real de masini-unelte, se calculeaza coeficientii de
incarcare pe grupe si pe intregul pare de utilaje, cu relatiile:
k k
K1;= m1/m 0,; K1;,= Lm;I L·ma;· (5.177)
1==1 i=1
-·
Cu ajutorul acestor coeficienti se poate aprecia eficienja solutiilor tehnologice ~i
organizatorice adoptate, atat la nivelul grupelor de rnasini, cat si global, pe intregul pare
de utilaje.
b. Principiul paralelismului impune organizarea fabricatiei astfel incat,.. sa se
'
< asigure executarea simultana a ca.t mai multor operatii ale procesului tehnologic. In felul
I'
acesta se asigura un front larg de lucru, cu operajii executate in paralel, fapt ce contribuie
la reducerea duratei ciclului de fabricatie.
Pentru a raspunde cerintelor principiului paralelismului se adopts diferite forme
de organizare a fabricatiei, in functie de tipul productiei (individuala, serie, masa). Cele
trei forme de baza ale organizarii fabricatiei in spatiu si timp sunt: organizarea sccesiva,
organizarea paralela si organizarea mixta.
Organizarea succesivii se carcaterizeaza prin aceea ca transmiterea ~i inceperea
prelucrarii lotului de piese la fiecare operajie i au loc numai dupa terminarea prelucrarii
tuturor pieselor din lot la operatia precedenta i - 1. Acest tip de organizare poate fi
conceput in doua variante: Iara respectarea principiului proporjionalitatii ~i cu respectarea
principiului proportionalitajii.
A ,
In fig. 5 .24 se prezinta un exemplu de organizare succesiva flira respectarea

principiului proporjionalitajii. Se poate observa .ca datorita transmiterii pieselor pe loturi,
de la oricare operatic i la cea urrnatoare i + 1 , apare o intrerupere in circulajia acestor
piese, fapt ce conduce la marirea duratei componentei tehnologice a ciclului de fabricajie.
Gradul de paralelism este in acest caz la limita sa inferioara, in orice moment, in fabricatie
se gaseste o singura piesa.
\''.
..•
.
188 Tehnotogi« construcfiilor de masini
Nr.. Nr. TIMPUL OE LUCRU

oper· m· I de tiN UNITATI
, OE TIMP·: min , ore, zite )
•
tui
· ore. 3 6 9 12 15 18 21 24 27 3.0 33 36 39 42 45 48 "51 54 57 60 63 66 69 72 I
1 3 1 ,
3 1 .. s. 1 3
•
•·
4 6 1 4
s 3 1 s •
--'
~· 18 5 - t------------ Ta= 72
-~ '
Fig .. S.24
Gradul de paralelism poate fi apreciat cu ajutorul indicatorului densitajii de
fabricatie, notat cu p , care mascara numarul de piese de acelasi tip care se prelucreaza
simultan la operatii diferite (in cazul analizat p = 1).
Durata ciclului de fabricatie in cazul organizarii succesive Iara respectarea I
principiului proportionalitatii este maxima si se determina cu relajia

k
Tes= n L
i= 1
1ui ' (5.178)
in care n este numarul pieselor din lot; k - numarul de operatii ale procesului tehnologic;
t,,i - timpul unitar necesar executarii operatiei i.
Forma de organizare succesiva, rara respectarea principiului proportionalitatii,
este specifica producjiei de serie mica ~i productiei individuale.
A
In fig. 5 .25 se prezinta un exemplu de organizare succesiva cu respectarea

principiului proportionalitatii, fabricajia avand un ritrn ri = 1,5 min/buc. Caracteristica de •
baza a acestei forme de organizare este cresterea gradului de paralelism, prin marirea
numarului de masini care participa la realizarea unei operajii, Ca urmare, densitatea
fabricatiei creste, iar durata ciclului de fabricajie se micsoreaza, Densitatea procesului de
fabricatie este lnsa neuniforrna, punand in evidenja, ~i in acest caz, lipsa de eontinuitate,
datorita intreruperilor cauzate de lotizarea obiectelor muncii.
Forma de organizare succesiva, cu respectarea principiului proporjionalitatii, se
aplica, cu deosebire, in. cadrul productiei de serie mijlocie .
Organizarea paralela se caracterizeaza prin aceea ca transmiterea pieselor de la
A .
operajia i la cea urmatoare i + 1 se face individual si iara asteptari, In felul acesta, gradul
de paralelism se mareste considerabil, iar d:urata ciclului de fabricatie se micsoreaza .
..•
Principii fi probleme de baz,4 in proiectarea Ji organizarea proceselor tehnologice 189
. Nr. Nr. TIMPUL . OE LUCRU

oper. tui m; de ( lN UNITAJI OE TIMP: min , ore, zile)
.
0
\ 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30. 33 36 39. 42 45 48 51 54 57 60 63 66 69 72
.•
{
, 3 2
•
3
2 4,5 3 4
5
3 is 1 6
7
8
6 4
9
10
11
5 3 2 12
·'
18 12 - Tcs1 = 33 .
• Densitatea
~
. .proc esulul
de ~
1
roductie
Fig. 5.25
- ' .
•
I
Nr, Nr, TIMPUL DE LUCRU • '
~
oper. t ui m·J de (rN UNITATI

, OE TIMP:min,ore,zile)
ord. j 6 9 12 15 16 . 21 24 27 30 33 36 ·39 42
, 3 1 , ~111/ x. ~· 2R1 rm IS. 4 •
'
• •
y .,.. '
2 4,5 1 2 ~1~ .~ ~~ 1% 0 ~
. I .. :'\'
~-'
,
'
. • .
3 , .s 3
~
J z
it. ~
~,.,
.
.
4 6 1 4 . ~~,~~ ~1'~
.
~ ~~
Q'~
.
~
.
'
5 3 1 5 ~r,13 u ...
"
\(2 ~ m~ ~4~ '
. A .· B . r .
. '
r,
_J
<(
5-- 18 s - Tep= 36 '
.. ,_
0
.
.
Oensitatea
procesului de
%. .
4· .
productie . 9 2~ '
/,,,, ,,,./.• /, '/////~$.{~/ #/.-@,,,,,,~,,,,.,,, . ''
Fig. S.26
>
Organizarea paralela poate fl conceputa in doua variante: fira respectarea principi.ului

proportionalitatii sau cu respectarea acestuia.
A
In fig, 5. 26 se prezinta un exemplu de organizare paralela, flra respectarea

princtpiului proportionalitatii, Durata ciclului de fabricatie rezulta grafic dupa cum
..,.
urmeaza:
Tf:P =A+B+C,
unde A = tul + tu2 + tu3' B =- 4 tu·4 §i C = tus'
rezultand Tep = tu 1 + tu2 + tu3 + tus + 4 tu4 = 36 unitaji de timp,
Daca se adauga ~i se scade durata operajiei celei mai lungi, tu4 rezulta
5
Tep :: L tui + (4 - 1) tu4 ·
; ·= 1
Pentru cazul general, cu n piese in lot ~i k operatii de prelucrare se obtine relatia
k •
Tc p = L tui + (n - 1 ) ( (u ) max • (.5 .1 79)
i =1
Datorita nerespectarii proportionalitatii, gradul de paralelism corespunzator acestei
forme de organizare este relativ limitat. Densitatea procesului de fabricatie este
neuniforma, variind intre o valoare minima ~i una maxima, iar piesele din lot intra in
fabricatie dupa micropauze de timp neproductiv (x, y, z, u - fig. 5.26).
Cu toate acestea, organizarea paralela fara respectarea principiului proportiona-
litatii asigura durate mai mici ale ciclului de fabricatie in comparatie cu organizarea
•
succesiva sau mixta, fapt ce a impus-o in productie de serie mare.
Nr. Nr. .(jN TlHPUL OE LUCRU

-
UNlTATI OE TlMP:min,ore,zile)
oper. tui m·l de
3 6 9
f
12 15 ·1e 21 .24 27 30 33
+
'36 39 4.2 ,
1 . ·.
• •
. '
'
1 3 2
2
3•
2 4,S 3 4 •
3 1,5
.
1 6
7
8
4 6 9
10 !
11
5 3' 2
12
Densitcteo
procesului
de
productle 9
Fig. 5.27
Principii 1i probleme de bazd in proiectarea 1i organizarea proceselar tehnologice 191
A .
In fig. 5.27 se prezinta....

un exemplu de organizare paralela cu respectarea
principiului proportionalitatii, In acest caz, gradul de paralelism este maxim, iar densitatea
maxima a procesului de fabricatie p este egala cu numarul total de masini-unelte.
A
In cadrul acestei forme de organizare se asigura continuitatea procesului de

fabricatie pentru toji factorii participanji la proces: forta de munca, mijloacele de munca
~i obiectele muncii, De aceea, organizarea paralela cu respectarea principiului
proportionalitatii, se aplica in producjia de masa. Durata ciclului de fabricatie este minima
~i se determina cu relatia
k
T:P = El tui +
i :::
(n - 1 ) ri , (5. 18'0)
in care: r1 este ritmul mediu al fabricajiei.

Organizarea mixtd se caracterizeaza prin aceea ca prelucrarea ~i transmiterea
pieselor de la operatia i Ia cea urmatoare i + 1 se face pe fracjiuni din lot, numite loturi
de transport. Exemplul unei astfel de organizari este dat in fig. 5.28, unde s-a considerat
un caz foarte simplu cu un lot de transport n1 ·= 2 piese .
Ni. ~~r. .. TIHPUL OE. LUCRU

. oper. ta· m; (IN UNITATI OE LUCR·u: min, or e.zite l
de '
I
ord. 3 6 12 15 18 21 24 27 30 3,3 36 3Y 4~ 45 48 51a 54 57• 60 63 66• 69• 72•
1 I ~ I I
• • • •j I I • f • I I
'
, 3 , ., - :[m··~
'~ '~
SCAR A
~01-2 x 1 u. t.::: 2 mm
2 4,5 , 2 .. v. 1 ' . l'

~:.-,'I
~ ti' ;:; ... .... '
i:i::~ ~ ~--~ ~
4'
.~.
flt :: 2 mm f
y
02-3
3 1,5 1 3 •
-
-z .
' .
.
·4 6 1 4. .. ~T/~l'l'. ,,~y~,,,~~~·~-
' 'l.. ~ ' 7-:ii.. . • ,.
.
u .
' .
s 3 1 5 • .
04_5 1· ~· a
.
_, "
.
-c .
f-
0
.....
18 .S - .
T~m= 54 . '
Densitntec 2~ '
procesutui de
producjie 9 .
Fig. 5.28
.
Deoarece aceasta forma de organizare permite o desfasurare succesiva si partial
paralela a procesul.ui de fabricatie, are ca rezultat o reducere a duratei ciclului de
productie, fa.ta de organizarea succesiva, ~i eliminarea micropauzelor nerecuperabile care
apar in organizarea paralela tara respectarea principiului proportionalitajii,
Desfasurarea partial paralela a fabricatiei implica unele decalaje minime in
circulajia pieselor, in scopul completarii lotului de transport ~i a inceperii prelucrarii
]otul ui la fiecare operatie urmatoare .
..
Completarea lotului de transport este necesara ori de cate ori duratele operajiilor
vecine se gasesc in relatia tu; < tui. 1• in astfel de situajii se impune un decalaj intre
operatiile i ~i i + 1 , care se calculeaza cu relatia
(5.181)
Evitarea micropauzelor neproductive se impune atunci cand duratele operajiilor '•

• •
vecine se gasesc In relajia tui' > tu;. 1 • In aceste cazuri, marimea decalajului se calculeaza •
cu relatia
'•
(5 .182) . '
t ~·
•
•l
!
i
I
Durata componentei tehnologice a ciclului de fabricajie se objine scazand ,.

'
'
;.
.
"" •I •
suprapunerea total! din durata corespunzatoare organizarii succesive, In cazul eel mai I .,
•. t'
'
general, se utilizeaza relatia ,
l,
I
\
k .;. ) "' .
k
Tcm = n
· t "L-t t ut. + ( n - 11 t )
i
L (tu;- tui + 1)' (5 .183)
i =1 =l
cu urmatoarele precizari:
a) la sfar~itul procesului tehno.logic se adauga o operatic fictiva ( cea de rang
·-
k + 1 ), avand durata nula (tuk + 1 = 0);
b) se iau in considerare numai diferentele de timp pozitive, adica cele care
indeplinesc conditia tu; - tu; .. 1 > 0.
Fonna de organizare mixta prezinta o deosebita flexibilitate, permitand tmbinarea
rationala a elementelor materiale ale procesului de fabricatie cu forta de munca, pentru o
larga varietate de situatii concrete. Datorita acestui fapt, organizarea rnixta poate fi
aplicata, in mod diferentiat, atat in cadrul producjiei de serie mijlocie, cat ~i in cazul
producjiei de serie mare.
c. Prlnclpiul ritmicitatii impune organizarea fabricatiei astfel incat sa se asigure
repetarea la intervale de timp riguros determinate a acelorasi lucrari la locurile de munca,
pe toata durata schimbului de lucru .
Activitatea acestui principiu impune respectarea relajiei (5 .171), care exprirna o -
'
corelare a ritmurilor de lucru la diferite locuri de munca, in ·conformitate cu principiul
proporjionalitatii.
d. Principiul continuitatii impune organizarea fabricajiei cu flux discontinuu,
specifica constructiei de masini, astfel incat, prin imbinarea ~i sincronizarea componente-
lor discrete ale productiei, procesului de fabricajie, in ansamblul sau, sa se desra~oare ca
.
un proces cu- caracter continuu. .
,
Respectarea acestei cerinje se justifica numai in cazul producjiei de masa, Intrucat .t

•. ,
continuitatea fabricatiei necesita eforturi financiare mari.
A
J,
,.
In productia de serie se urmareste numai o continuitate partiala, iar efectul
•
financiar destinat acestui scop este in stransa legatura cu forma de organizare adoptata I
.;... .t
' .,
(succesiva, paralela sau mixta). I
.'• •
A
In tabelul 5. 7 se prezinta imbinarea diferitelor forme de organizare si conducere, ~!

r
;·
care reflecta, in cazul eel mai general, aplicarea diferentiala a principiilor proportionali-
tatii, paralelismului, ritmicitatii ~i continuitajii.
''
I
. ..' :
;
•
Principii 1i probleme de bat.4 In proiectarea 1i organizarea proceselor tehnologice 193

Tabelul 5. '7
Dependenja f ormelor de organizare §i conducere eperatlva de tipul produetlel
Tipul '
Formele de organizare Modul in care se Corelarea productiei tntre
••
productiei si conduccre operativa desfasoara productia seem
Masax Organizare paralela, cu respecta- Continuu · Pe baza planului standard,
. rea principiilor proportionalitatii, dupa ritmul mediu al fabri-
• •
paralelismului, rirmlcitatii ~i caner
continuitatii
-----------.------
Serie mare
-
I -----------------~.
Organizare paralela, tlra. respec-
- ---------------- -
Discontinuu, pe loturi cu
--.-..--------------------.,.
Pe baza stocurilor ~i a grafi-
. tarea principiului proportionalita- perioada de repetare rigu- celor coordonatoare
.
til, sau mixta . roasa

t '
Serie Organizare mixta sau succesiva, Discontinuu, pe loturi cu Pe baza decalajelor de com-
t~I i mijlocie cu respeetarea princlpiului pro- periodicitatea prestabilita pletare, stabilire in raporr cu
I.
., poqion_a]it!tii terrnenele de livrare
' ·..-----------4~----------------------+------· - ------------+---------------------i
il
I' I
Serie mica Organizare succesiva, flra res- Discontinuu, pe loturi Pe baza decalajelor srabilite
!
!
pectarea principiului proportiona- in raport cu termene1e de
' litatii livrare
Individual! Organizare succesiva, fara res- · Discontinuu, pe repere si Pe comenzi, conform grafi-
u
pectarea principiului proportiona- subansambluri cului director de produs
litlJii
\
5.12.3. Determinarea lotului de fabricatie optim
Dupa cum rezulta din tabelul 5. 7 productia de serie se realizeaza in loturi de

fabricajie, Prin lot def 'abricatie se injelege can ti ta tea (numarul) de semifabricate lansate
simultan sau succesiv in fabricatie, care se prelucreaza neintrerupt pe locurile de munca
si comsuma un singur timp de pregatire-incheiere,
Fabricatia pe loturi este impusa de respectarea principiilor paralelismului ~i
ritmicitajii, care stau la baza organizarii proceselor tehnologice, constituind o premisa de
., baza a optimizarii operative .
..
'•
Esenja optimizarii lotului de fabricatie consta in- minimalizarea chelruiclilor de
productie pe unitatea de obiect al muncii.
Cheltuielile de producjie se impart in doua categorii: cheltuieli independente de
lot ~i cheJtuieli dcpendente de lot.
t
Prima categorie de cbeltuieli se calculeaza cu relatia
A1 = c1n + C5 + cif + c111d [lei/bJc] , (5 .184)
i11 care; c,,1 reprezinta costul matcrialului piesei, in lei/buc; cs - cheltuieli cu retributia
••'
·t directa, in lei/buc; cif - cheltuieli cu intrejinerea si functionarea utilajelor pe durata
~J
'
t.
timpului de lucru efectiv, i11 lei/buc: C;,,d - cheltuieli indireete ale sectiilor de fabricajie,
:l 1
in lei/buc. Aceste categorii de cheltuieli se detrermina cu relajiile urmatoare:
~J it k
I
i:
j cs= L (tu;! 60)s,1,i;
~
i =l (5.185)
..tl
,.
k '
I.#
·~
~
..
' ci.1 = L
" (t. ut. / 60). a.1 111., ;
• ; =- t
in care: ms este masa semifabricatului, in kg; cd - costul unui kg de deseu, in lei/kg; md -

masa deseului, in kg; csf - costul semifabricatului, in lei/kg; tui - timpul unitar consumat
pentru executarea operajiei i, in m_in/buc; smi - retribujia tarifara, conform categoriei de
incadrare a muncitorului care efectueaza operajia i, in lei/h; m; . . numarul de masini-unelte
de acelasi tip care participa simultan la realizarea operatiei i; a, - cota orara a cheltuielilor
cu intrejinerea si functionarea uti1ajului de la operatia i, in lei/h ; R1 - regia fabricatiei
pentru secjla in care se fac prelucrarile (R1 = 150 ... 200).
Dupa cum se poate observa, cheltuielile independente de lot variaza cu numarul
pieselor din lot. De aceea, acestea se mai numesc ~i cheltuielile variabi le.
Cheltuielile dependente de lotul de fabricajie sunt formate din doua categorii de
cheltuieli: cheltuieli cu. pregatirea-incheierea fabricatiei §i pregatirea adrninistrativa a
lansarii lotului, notate cu B; cheltuieli cu Intretinerea si funcjionarea utilajelor pe durata
timpului de pregatire-incheiere, notate cu C.
Caracteristic acestor cheltuieli este faptul ca suma lor se prezinta ca o marime
constanta, indiferent de marimea lotului. De aceea, aceste cheltuieli se mai numesc ~i
cheltuieli constante.
Relajiile de calcul pentru cheltuielile de tip B si C sunt urmatoarele:
B = 1 +
p
L
k
. tpfi
. ni.l srt. [ leiJ]ot] ; (5.186)
100 i=1 60
k t ...
C ::: L· . P''. m, l
a.I [lei/lot] , (5.187)
. i =1 60
·in care: tpii este timpul normat pentru pregatirea-incheierea lucrarilor de la operajia i, in
min/lot; retributia tarifara orara, conform categoriei de incadrare a reglorului de la
sri -
operajia i, in lei/h; p - procent care fine seama de cheltuielile cu pregatirea administrativa

a lansarii lotului (p ::: 5 ... 25).
"'
Insumand cele doua categorii de cheltuieli se objine
D=B+C [lei/lot] . (5.188)
Cota parte din cheltuielile D care revin fiecarei piese in parte se determina cu
relatia
A2 == DI n , (5 .189)
in care n reprezinta numarul pieselor din lot.
La optimizarea lotului de fabricatie trebuie sa se Jina seama ~i de cheltuielile
datorate imobilizarii rnijloacelor circulante. Aceste cheltuieli variaza direct proportional
cu numarul pieselor din lot. Cota aferenta fiecarei piese se poate obtine raportand
pierderile anuale U, cauzate de imobilizarea mijloacelor circulante, la programul anual de
productie
. N.J , conform relajiei
A3 :: U I Ni [ lei/buc] . (5.190)
Pierderile banesti anuale U datorita imobilizatii mijloacelor circulante se
calculeaza cu relajia
[lei/an] • (5.191)
Principii 1i probleme dt ba:.d in proiectarea 1i organizarea proceselor tehnologice 195
in care: cp este un coeficient care cuantifica variajia cheltuielilor cauzate de productia

neterminata, in decursul ciclului de fabricajie: y s - numarul mediu de loturi din acelasi
reper care se gasesc simultan in fabricatie; e,1 - coeficient care cuantifica piederea in lei
la un leu-an mijloace circulante imobilizate.
Prin insumarea cheltuielilor partiale A 1 , A2 §i A3 se obtine expresia generala a
cheltuielilor implicate de fabricajia unei piese:
~
CF = A 1 + D In + nA1 q> y s e,1 I Ni + D y s <.p E,, I Ni [lei/buc]. (5.192)

"
In Iegarura cu coeficienjii se poate calcula cu relatia
(5.193)
Considerarea coeficientului e,, la calculul lotului optim asigura respectarea princi-
piului eficientei economice. Valorile acestui coeficient variaza intre limitele 0, 1 ... 0,25.
Daca fabricajia unui reper este concentrata intr-o anumita perioada a anului
(semestru, trimestru, luna), in locul lui e,, se va lua, in mod corespunzator e,, I 2,
e,, I 3 , e,1 I 12.
Coeficientul y s , exprimand numarul de loturi din acelasi reper care se gasesc
simultan in fabricajie, este influenjat de forma de organizare adoptata (succesiva, paralela,
mixta). Daca se noteaza cu Tc durata ciclului de fabricatie ~i cu R perioada de repetare
.
a loturilor, coeflcientul y s se poate cacula c·u formula
't, =· T,IR . (5.194)
Durata ciclului de fabricatie Tc se deterrnina, in funejie de forma de organizare
adoptata (succesiva, paralela, mixta), cu relatiile (5.178), (5.179) sau (5.18·3). Daca in
aceste relatii se noteaza cu a termenul care depinde de variabila necunoscuta 11 ~i f3
termenii liberi, se objine expresia generala
Tc= an+ /3 , (5.195)
care; particularizata
..,
pentru cele trei forme de organizare cunoscute, se va scrie dupa cum
urmeaza:
Tcp = ap 11 + r.J •
Pp' Tcm = am 11 +· f3rn • (5.196)
.
Asa cum rezulta din relatii (5 .178), (5 .179) si (5 .183), variabilele as, aP §i a,11 se pot
calcula dupa cum urrneaza: .:
k k
as= L tui; ap = (t,,),,l(lX; «: = i=lE (tui- tui + 1)' (5.197)
i=l
cu condijia ca diferentele t"' - t,,; • 1 sa fie strict pozitive ( cele negative nu se iau in
considerare), iar Ia sfarsitul procesului tehnologic sa fie introdusa o operajie fictiva cu
durata nula «: 1 = 0).
Perioada de repetare R se calculeaza, in funcjie de numarul pieselor din lot n ~i
de ritmul mediu de fabricajie ri , cu relajia
R = 111· .•
)
(5.198)
Astfel, relatia de calcul al coeficientului y s se mai poate scrie ~i sub forma

....
urmatoare:
Y,-= an+ /3 . (5.199)
11 r.
)
Notand: T = a §i 'P = /3 , se objine

r.1 r.}
t'
Ys = T + (5.200)
n
'
Revinind cu y s , sub aceasta forma, in relatia (5 .192) ~i jinand seama §i de

expresia lui cp din (5 .193), rezulta
;
1 +
E
_,_
'P
i (cm +A 1.) e,1 T D e11 'T
+ ll . + --- [lei/buc] (5.2.01)
2N.) 2N. 2N.
J J
Lotul optim este determinat de numarul de piese n0 care minimizeaza functia

CF(11):
•I
2N. D D
n0 ::: -----+----- . J
• (5.20'2)
(Cm + A 1 ) 'T En (Cm + A 1 ) T e,,
Termenul al doilea de sub radical are o valoare foarte mica si se poate neglija,
astfel incat relatia utilizata concret pentru determinarea lotului optim este urmatoarea:
I
(5.203)
In functie de forma de organizare adoptata (succesiva, paralela, mixta), se vor lua

. J Tp = ap tr..
valorile corespunzatoare pentru T (T s ~ as tr.. ) T. 111 = am. I 1·.).
J I
Lotul optim trebuie corectat la o valoare apropiata care sa permita lansarea unui I
numar intreg de loturi in perioda considerata. Corecjia trebuie realizata tntre lirnite bine
determinate astfel lncat lotul objinut prin co rec tie sa fie un lot economic, format din 11 e
piese si sa reprezinte
un submultiplu al programului de producjie Ni .
"
In general, transmiterea pieselor de Ia un loc de munca la urmatorul se face pe
fractiuni de lot, denumite loturi de transport. Marimea lotului de transport se poate
optimiza, obtinandu-se urmatoarea relatie de calcul: . -JI ·!
'
.•·
• (5 .204)
I
"
In aceasta relatie, in afara de elementele cunoscute, apare factorul c 1 care
reprezinta costul mediu al unui transport pe intregul flux tehnologic.
Valoarea lotului de transport, objinuta cu ajuto ru I relatiei (5. 204), trebuie
corectata astfel Incat lotul de transport corectat sa fie submultiplu intreg al lotului
•
economic n..e
Principii §i problem» de baz.d in proiectarea 1i organizarea proceselor tehnologice 197
5.13 Documentatia tehnologica
Proiectarea procesului · tehnologic se incheie cu elaborarea unei documentajii

specifice. Aceasta serveste la punerea in aplicare a procesului tehnologic proiectat.
"'
In funcjie de caracterul producjiei (unicat, serie, masa), de natura plesei de
prelucrat, de inzestrarea cu utilaje
.
~i echipamente tehnologice, documentatia tehnologica .
poate fi: fi~a tehnologicd, plan de opera/ii, fisd de reg/are. Formularele necesare·
intocmirii acestei documentatii sunt normalizate la nivel national sau la nivel de
intreprindere.
Fila tehnologicd se elaboreaza in cazul productiilor de serie mica $i unicate $i
cuprinde doua categorii de informajii: generale ~i tehnologico-organizatorice.
Inforrnajiile generate precizeaza urmatoarele date: Intreprinderea ~i seetia in care
se executa prelucrarea; numarul fisel tehnologice ~i al comenzii de lucru; denumirea ~i
codul reperului; materialul semifabricatului, masa acestuia, starea structurala (imbunatafit,
normalizat etc.): p.rodusul din care face parte reperul §i numarul de repere pe produs;
numarul de piese (producjia) pentru care este valabila fisa tehnologica; data intocmirii fisei
tehnologice; numele tehnologului si normatorului, cu. semnaturile acestora.
'
... ..
lnlreprtnderea ___ ..• __ .. _ ... _ ..... _ FISA
, TEHNOLOGICA .
Hr .... - •• - ...... Fila 'I
Secfict
.J
.. --~ •• - - ................
.
•.
Prek/crare rnecaruca - ·oata --·-- ... - ......... .....
..... .
,
. .
'
Schila
, Produsu/
Reper -
..
.
I
Denuml1tea piese!
•
.
••
'· ~ .
Desen ..I. __ . _. --·. Paz . .......... &JC~ prod.·-······· ...

ll
VALA BIL PTR. SERIA OE --·... ..... •• • •.• 8uca..,ti'I ...........
lnfocmit .
. Vl'"r1'fict1f
Verifical· Nermar · narma
.
. fe/14/09
.
Nu~le '
. ' 'aJb fl .
semni:ilura . .
Materialul (STAS) Colifole{r/a~ St.;. .,,iune (Prufi'l) necesar pen it v

.. .
UM uno buc.afa Valoo~a mq/e-ria/
.
,
Pref• unifar Pe boc.
'
.
. . .
•
OPERATl ,
A • Echipa Timpnurmaf Va.horea mano~rei·
~ t:
;t' ~
c...
t)
.,c::: c
:::)
lndicot1i· ~g~ P~ 0,~rat1e
,.
-:s ;: , Jt>
0 enom/rea "
.-::: S.D.V. , 'l:> ..~
~~s Des.
::::>
Cat 'Preg. Unit. "§~ ~
.c:: ~
~
~ ::;;)
feltno/o9ice ~·-
...: &:\.. ~
Preg. Unit. ~~ "c:::· &::l
.....
o ~()
"' ~~
. . . . . .
. .
. '
~-- •
Fig. 5.29
198 Tehnologia constructiilor de masin!
Inf ormatiile tehnologice-organizatorice se ref era la urmatoarele date: enumerarea

operatiilor de prelucrare (asamblare, control etc.) in ordinea execujiei acestora, cu
denumirile aferente; masina-unealta ~i echipamentele tehnologice pentru fiecare operatic
in parte; indicajii tehnologice sumare; numarul de piese prelucrate simultan; categoria de ·~
incadrare tarifara a muncitorului executant, la fiecare operatic; timpul normat, unitar ~i

de pregatire-incheiere: valoarea manoperei pentru fiecare operatic.
Trebuie retinut ca fisa tehnologica contine informatii tehnologice ~i organizatorice
la nivelul operatiei si nu la nivelul partilor componente ale acesteia.
Un exemplu de formular de fi~a tehnologica este prezentat in fig. 5.29.
Planul de opera/ii este sinteza unui proces tehnologic detaliat in cele mai mici
amanunte ~i este specific fabricajiei de serie mijlocie, serie mare ~i masa. Fiecare operatic
este tratata separat pe. una sau mai multe file ale planului de operajii ~i ofera executantului
toate inforrnajiile necesare prelucrarii piesei la parametrii de calitate ~i precizie impusi.
A .
In general, planul de operatii reflecta, intr-o forma concisa, un continut bogat al

activitajii de proiectare tehnologica, rezultat al unor calcule laborioase de optimizare a
adaosurilor de prelucrare, a regimurilor de aschiere, a incarcarii masinilor-unelte etc. De
aceea nerespectarea planului de operajii este considerata abatere de la disciplina .
tehnologica ~i are ca urmare reducerea productivitajii, a calitaji! produselor, precum §i
majorarea cheltuielilor de fabricajie.
Planul de operatii conjine, ca ~i fisa tehnologica, doua categorii de informajii:
generale si cu privire la conjinutul operatiei.
Informatiile generale sunt urmatoarele: intreprinderea, secjia ~i atelierul in care
se executa prelucrarea; denumirea ~i codul piesei: d.ate despre materialul piesei (simbol,
stare, duritate etc.):. date despre rnasina-unealta (denumire, tip, firrna, model etc.);
, .
simbolul produsului din care face parte piesa; numarul de semifabricate prelucrate
simultan; denumirea operatiei ~i numarul ei in procesul tehnologic: numele ~i semnatura
celor care au proiectat si aprobat pl.anul de operatii.
Informajiile referitoare la operatic sunt: schita operatiei; enumerarea fazelor
operajiei in succesiunea executarii acestora; sculele aschietoare, dispozitivele ~i
verificatoarele corespunzatoare fiecarei faze; regimurile de aschiere pentru fiecare faza;
timpul normat pe fiecare faza in parte ~i pentru intreaga operatie: instrucjiuni tehnologice
speciale; categoria de. incadrare tarifara a muncitorului executant etc.
A
In fig. 5 .. 30 se prezinta modelul unei file de plan de operajii.

Totalitatea filelor operatiilor formeaza planul de operatii. Acesta este prins intr-o
coperta pe care se inscriu mai mulre date, dintre care cele mai importante sunt:
intreprinderea, sectia, atelierul, produsul, piesa, seria de fabricatie, caracterisiticile
semif abricatului.
Fila de reglare se elaboreaza pentru prelucrarea pieselor pe masini .. unelte
semiautomate ~i automate, convenjionale sau cu comanda numerica. Continutul fisei de
. A
reglare este adecvat tipului de masina pe care se executa prelucrarea. I11 general sunt
prezentate urrnatoarele date: succesiunea fazelor de prelucrare, pozijia ~i ordinea de intrare
a sculelor in lucru, regimurile de aschiere etc.
A
In cazul prelucrarii pe masini cu comanda numerics apare, ca element suplimentar

de documentatie tehnologica, programul de prelucrare.
Principii 1i probleme de baza in proiectarea §i organizarea proceselor tehnologice 199
I' •
I
~
"' . '
.
'
. E
. :::s .....E .§~
1::1
.s . c: ·- -
•
~
~
'. ~
......:J.
~ ~·J!
~
.
~
.
.
~.~
..... ·~ t~ ,g
c:: ~Ei.s
·~
~
~ 1 UIJ I•
b b • •
q: cc ·~ ~ J! ~~ ...
~~
/8f''JN
•
~
s,
~
• t:J
..... ~
<': ' ~"
1~
~ .::) . " . e
rt3 -~ ft~
e- ~~ .. '9._~ a C}..\i . f! "'"" ~fl~
u
. "'1
. ' '
,...i
~
. ~ c-a ~ ..... "'..... t

.
·St #IC)/IOf, .
I' ~ ~
"
.....
\.I '
~ ~· 'tJ -s..,
iJll/•!ft
~
<:: ' I /D/O/ /MW.IJ. ~
'
. ~ U.llllJIU..,.
'
·-c... ~ .U#Jlf:Jr,
•
t:. t)
c:: ..... - ..... ~
(... ~
. . ~
C';:
)s
~
C)
~
·~ iplR~'A
l.
"
tJ "'-=· ~
·t;, e .
~gt~
·t?
r..• l~
..... ~
e
·~
$:SUl.Mlf
~ ~ ~ ti.. ~i'~· "5 ~
I~
Q::: ' .
' '
~
<::)- l'Q
'- ·~ . ""'t ~
. . • ww·· .
.
. ..
~ ·~ .'
al~
t-
.
~
~
I'
.. ')Ulf! •
·~
"'
' ~
E' .
'~·
~
\I .
~
~1 c::
""
·~ ~ ~ ~.
~ .
"'ti .
.~ ~~
.
... Q. ·~
Q..: c: ......
""
~~
'
....... ~
~
ClJ
.
~
§ ~~
-~§
'
~
. '
I' ~
•
'
.
-~
. ~
'
,s.v
.. '!Ii.. ~
.~ .e"'
'~
~ c-,1 ~
:'it' ~ ~ '
'
•
......
~
.
'
~
·~
·~
~
.-~.... ,,"'..,;: ~ ~
() ~ .,..;;: .
.4b
~
...... t) ~
... ~
• '' . C)
~
«:i
Q.. ·~
(:>
-~
-..;;,
t> .t -·-=.....~- -':) a. c... ~ ......b
~·
t,, '(;. .
~~
' ._,
•
.... "'<t
.~
--Q ~ "\:) I'
-~ .
~
'tJ ~
It..:
.s- e I:! t:J ~ •
I' ~ ~
~ I:
..s:
~
b \.I
.........." t.l') (;; ~
~
~
ti
a: ~
~ ~
c::: ~~
~~ ''"' ...• .
~"'....- .:i.
~
«; ~ '-t
e
'
~
::;, /fl/DJJil/DW DUffDJV aAJ//ZO ~IQ ~133 ~
c::
~· " "'l
·~ ~
t
~
(I')~ ,c.":5 .
••
.
tt:1 ~..._
., • • ~
.,
~·~
•
"
'5·- .~
"
. ·~
....,
q,
• tj § .
K"" ~. ~
~~ ..t. ~
~
~
~~
...,,"" ..
....
~ :§ .
0:
""'
~~
~
RI
'
t.
~§ - '
(I
~ ;:, ~
"'
Cl. (::
~
N •
·-~
~
...,.. ~
. .
~
- ,b t:T
~
• ..
• " "
1;·c::
c.. .~ ..
.. ~ • \) ~ .
'
Cl.) <::t 9-.. 4.a

<:) c.J ''
~O(: g
- c:.,
. . .: f1J
.,._ '
~
. . ·1.1;, :JN .
<....J . 1
• . ' .
' ' .
200 Tehnotogia constructular de ma1ini.
5.14. Utilizarea calculatoru.lui in proiectarea, organizarea §i

conducerea operativa a proceselor tehnologice
in vederea reducerii timpului consumat cu proiectarea ~i organizarea proceselor

tehnologice s-au conceput programe generale de proiectare automata a proceselor
tehnologice cu ajutorul calculatorului electronic. Prin aplicarea aces tor programe a f ost
red us timpul de proiectare cu aproximativ 80 % .
Programul general intocmit pentru calculatorul electronic este de f apt un program
coordonator pentru alte subprograme. Acesta nu este un program in sine, ci un program
care sa realizeze proiectarea automata a proceselor tehnologice de prelucrare prin apelarea
la alte subprograme. Programul general este flexibil, putand ·fi adoptat usor pen.tru orice
clasa de piese.
Pentru aceasta fisierele trebuie sa conjina cat mai multe elmente si, de asemenea,
este necesara crearea fisierului de tehnologie optima tipizata de prelucrare a piesei
reprezentative dintr-o grupa de piese.
in fig. 5.. 31 este prezentata schema logica bloc a programului general. Din schema
se observa ca, dupa citirea unui numar minim de informajii in legatura cu reperul al carui
proces tehnologic se proiecteaza, se trece la executarea primei etape a algoritmului prin
apelarea la subrutina de selectare a procesului tehnologic de prelucrare a piesei oarecare
din procesul tehnologic tipizat,
A
In a doua etapa a algoritmului se apeleaza Ia subrutina ADAOS, cu ajutorul careia

se calculeaza adaosul de prelucrare ~i dimensiunile intermediare pentru fiecare suprafata
ce se pr~lucreaza in operatiile determinate in prima etapa. ,
In a treia etapa a algoritmului se calculeaza parametrii regimului optim de aschiere
pentru fiecare operatie si, prin consultarea gamei de turajii ~i avansuri ale masinii ... unelte
respective (existente in fisierul de date), se adopts valorile reale cele mai apropiate de cele
calculate ale acestor parametri. Dupa cum se vede in fig. 5 .31, la prima varianta a
procesului tehnologic apelarea subrutinelor REGIM ~i NOR~1A se face pentru fiecare
operajie. La variantele urmatoare, aceste doua subrutine sunt chemate numai pentru
operajii care nu fac parte din prima varianta ~i, fiind retinute in memoria calculatorului,
sunt tiparite ~i la urmatoarele variante. Astfel se micsoreaza substantial timpul de rulare
la urmatoarele variante.
"
In etapa a patra a algoritmului, cu ajutorul subrutinei NORMA se determina
timpul de baza ~i timpul efectiv pentru fiecare operajie, precum si norrna tehnica de tirnp.
"'
In etapa a cincea a algoritmului se apeleaza la subrutina ORGANIZARE, cu
ajutorul careia se calculeaza lotul optim de piese, costul piesei finite pentru variantele luate
in studiu, forma de organizare si conducere a proceselor, tipul de productie, durata
ciclurilor de fabricatie, modul de amplasare al rnasinilor etc. 0 data cu incheierea acestei
etape se tipareste (la imprimanta calculatorului) planul de operatii cu procesul tehnologic
de prelucrare al piesei respective care, pe diferite coloane, cuprinde: numarul procedeului
de prelucrare din procesul tehnologic optim, denumirea operajiei §i fazei, cu precizarea
codului suprafetelor care se prelucreaza in cadrul operajiei respective; dimensiunile
interrnediare cu toleranjele lor; denumirea utilajului pe care se executa operatia; denumirea
SDV-urilor utilizate; parametrii regimului de aschiere optim ~i elementele normei tehnice
de timp.
Dupa listarea intregului plan de operajii por fi tiparite si dimensiunile semifabrica-
lui brut , cu. tolerantele lor pentru varianta optima de proces tehnologic ..
Principii 1i probleme de bazd in proiectarea 1i organizarea proeeselor tehnologice 2Ul
·ol'clorarea · to6/o1.1r1"/or CALL REGIM

uoor: voriah11e prin {caleu/eozo para~triire -
DIMENSJ~N-si Cd"1M N · gimul opfim deafchi~rp)
. READ HEREP, NTG IC0D NVPT

CALL NORMA
(calculeaza norma
KNV=O . tehnico dt timp)
NK1=0
l<A=-1
NVCE=1
CALL ORGAHIZARE
CALL SECVfN (calruleazo. lol'!I oplim
, "{stleclt!arti procesul ~llno- · si costul p1tsf1)
I
· logic de p~l1.1crare a piesei .

OO"f(J(l' din procesvloplim ·
, , f1 tzat
'
·. SCR/£ op~rofia(foza)procesului
fehnologic oplim ro toafe e~men-
fele CtJkufOle mai SlJS th svhrvti~) ·
.· KNV=KHV+1
f<R=Q
k=K+1
CALL ADAOS
( ct1lcu(ea.za aefa·o:u~ deprelu:
cra1P SI d1m~ns1unl/e 1111Pr1111!<11are
11fhJ f'i«rJIP su · rafattf ce se DA
pr~llKreazo •
NU
K=1
_,
HVCE = HVCE+1
DA
DA
NU
NU STOP
NU DA
KNV=1
DA NU
.Fig. S.31
202 Tehnologia constructiilar de ma1ini
Daca tehnologul programator a cerut proiectarea proceselor tehnologice in cele n

variante, calculul este reluat a.utomat de catre calculator, incepand cu prima etapa a.
algoritmului, ~i se executa, in continuare, numai etapele necesare efectuarii anumitor
calcule pentru urmatoarele variante. Avand proiectate mai multe variante ale procesului
tehnologic, in ordinea crescatoare a costurilor, tehnologul poate opta pentru una dintre ele
in functie ~i de alte condijii reale,
Dezvoltarea rapida a industriei calculatoarelor electronice ~i micsorarea prejurilor
de cost a largit domeniul de utilizare a lor la conducerea procese]or tehnologice care au
loc pe masini .. unelte cu comanda numerica de prelucrare prin aschiere, presare la rece sau
la cald, prelucrari neconvenjionale etc. Aceasta a fost determinata ~i de tendinja de a mari
gradul de automatizare ~i control al proceselor tehnologice, care pot asigura o calitate
superioara produselor.
De subliniat ca sunt utilizate doua sisterne de conducere a proceselor tehnologice
la masinile cu comanda numerica cu calculatorul: sistemul CNC $i sistemul DNC.
Sistemul CNC(Co11iputerized Numerical Controls foloseste minicalculatoare pentru
comanda unei singure masini de ... complexitate rnai ridicata (freze ·portal, masini de gaurit
~i alezat cu doi montanti etc.). In acest caz, minicalculatorul preia o parte din funcjiile
echipamentului de comanda numerica ECN, fapt pentru care se considera ca poate lucra
atat in sistemul "off line", cat si i11 sistemul "011 line", La masinile in sistemul CNC o parte
din funcjiile care trebuie realizate se obtin prin logica cablata (hardwares, iar o alta parte
prin sistemul programelor de calculator (softwares. Aceasta asigura o putere mai mare sl
rapida de calcul si o flexibilitate marita a procesului tehnologic de prelucrare, Asa de
exemplu, daca este necesar sa se schimbe anumite faze in procesul de prelucrare, aceasta
se realizeaza usor, deoarece se introduc informatiile necesare in minicalculator prin
intermediul tastaturii de la masa operatorului cu afisare pe display. Aceasta operajie o face
operatorul direct pe masina. Minicalculatorul a preluat modificarile necesare procesului
tehnologic, .care a fost implementat in memorie de operator. In acest caz rezulta ca o
A
anumita parte din programul memorat este anulat: in acea zona a programului funcjiile
. - ~i
comenzile sunt preluate ~i comand.ate de catre minicalculator (microprocesor).
U11 sistem CNC (fig. 5. 32) cuprinde, i11 general, urmatoarele elemente:
minicalculatorul care are o unitate centrala, o mernorie interna de 16-50 K si o unitate de
legatura cu perifericile; panoul de cornanda pentru operator; inferfaja dintre minicalculator
~i masina-unealta.
Toate acestea formeaza hardware-ul sistemului care functioneaza conform
programelor stabilite (softwares .. Minicalculatorul stocheaza programe necesare realizarii
algoritmilor pentru interpolarea Iiniara, circulara etc., pentru regimul de pozitionare,
corectia sculei, comanda organelor de .lucru, redactare·a programului utilizatorului etc.
Acest sistem permite calculatorului sa prelucreze programele de baza isoftware-ul de
baza), de realizare a functiilor logice, conversia de coduri etc .. De asemenea, prelucreaza
§i programele utilizatorului sistemului tsoftware-ul aplicativ).
Programele utilizatorului sistemului, adica programele de piesa pot fi scrise 111
Iimbajul (cod) EIA sau ASCII, sau limbaje speciale, FOCAL-8. Aceasta are u11 program
special de editare - SIMBOLJC EDITOR -· prin care utilizatoru1 . introduce o parte sau total
programul plesei de la panoul operatorului, iar programul SIMBOL.IC EDITOR verifica
fiecare instrucjiune introdusa.
Interfata dintre minicalculator ~! rnasina-unealta asigura rea1izarea urrnatoarelor
funcjii: realizarea compatibilitajii intre forma iu care se face transmiterea cornenzilor la
masina ~i forma in care inforrnajia este utilizata de minicalculator; transmiterea semnalelor
,.. -
•
Principii 1i probleme de baza tn proiectarea 1i organizarea proceselor tehnologice 203
r------- . -- --- -- --,
··Bloc 1~.1..oturri '
---~---~--------------
- S1$f~myl .tie P:09.':(lme J
sis~m:ONC 1---.- I tie haza !' ap'l1cdtl ve · I
I .. (SOFTWARE) l
I I
r J -,
J
Memorio. t-xfe-r11a· ...._ ------.-t
·r----------__,
Unitat« centralif ~~cililori
-
~ b11ndd' l
I calculator r-
f.
I llnitafi. le9qturti
cu p~r1ft-r1ce
I '
I
•
'
I /nterfafd cakuiatar
I
'l
I Btacor! de- adaptare
I
I I
I I
l Bloc f
•
J masun:r~
'J '
•
eran
cinematic~
'I
-
J
L - - - - - -- - - It - - -- - ·- - - - - .- '
._. -- ~-1
Masina-unMlto
I
Fig. 5.32
de putere pentru comanda organelor de actionare (relee, contactoare, servovalve etc.):

recepjionarea de la diferite traductoare de pe 111a~i11a a semnalelor discrete sau continue.
privind marimea deplasarilor saniilor, uzura sculelor, temperatura, vibrajii etc. (comanda
adaptiva),
De menjionat ca structura
de baza a sistemelor CNC poate fi completata cu o serie
de blocuri care sa permita introducerea unor funcjii noi, A~a de exemplu, blocul pentru
compensarea erorilor cinematice, blocul de cuplare a minicalculatorului la un calculator
ierarhic superior, blocul pentru optirnizarea procesului de prelucrare etc.
Sistemul DNC (Direct Numerical Controls utilizcaza calculatoare de capacitate
mare
... pentru a putea cornanda centralizat u11 grup de masini-unelte cu cornanda numerics .
I11 acest caz, comunicarea cu masina-unealra se face direct prin calculator ton-linei in
regim conversational, in timp real, i11 ambele sensuri. Ca urmarc, programul de prelucrare
a piesei este mernorat de 111e111oria interna a calculatorului, fapt ce conduce la marirea
vitezei de introducere a informatiilnr. Aceasta ridica coeficientul de utilizare a rnasinilor-
unelte cu 30 % in raport cu masinile cu comanda numerica clasica,
Sistemul D NC este de o concepjie evoluata, in care se inglobeaza comanda
procesului tehnologic de prelucrare pe diferite masini-unelte (strunguri, freze, centre de
prelucrare, masini de prelucrat prin electroeroziune etc.), precum ~i alte programe de
pregatire a Iucrului, de programare a pieselor pentru fiecare masina-unealra, de
inventariere ~i distribuire a sculelor, punerea, scoaterea, transportul ~i depozitarea etc.,
care se pot realiza cu ajurorul manipulatoarelor sau a robojilor Industrial! (RI).
in practica · industriala sunt folosite rnai mnlre tinuri de sisterne nNt'": A~~ rfp
exemplu, este sistemul DNC redus (MCU), Ia care calculatorul ·preia cat,. mai multe sarcini
ale blocurilor de la masina-unealta cu comanda numerica (fig. 5 .33). In specia·1 executa
toate calculele de comparatii intre deplasarile reale si cele prescrise. De asernenea, executa
toate interpolarile, furnizeaza comenzi de deplasare etc. Ca urmare, ECN-·ul masinii . . unelte
se reduce la cateva functii de comanda a actionarilor reglabile, de comanda a functiilor
auxiliare ale masinii, de masurare a deplasarilor, transmiterea de date etc.
Ca/cu/a/or de proces • •
- .
Mas1na de . '
setts
.
'
Memor1e
• Unita/e cenfralti -
Ci.filor .de /Jandci
externti . ;
catcatator
Memoril! ·inferno . Perf 'orator d~ band ti
Interpotctor
tnferfata
•
1 , .• .11
. .
DJnso/o Bloc infroducere. .

'
2 3 .4 •.• Consolo Bloc Introducer» '
operator -
dale ojoe1'*0for date •,
.
Comandti Comanda
servamotoare ~ servamottiare c::
Comanda ~
I
comaodd ~· '
turat/e
-
<....> . turatie
lo . ~
comandd '
Comandd
funct1i· fvnctii
aux il1are . .
ciuxil1are
'
.
. '
Mafina·-uneaHa 1· Masina~111iea/f
, a n
Fig. 5.33
Interpolarea in unitatea centrala a calculatorului impune transmiterea unui velum

mare de date intre calculator si masinile-unelte, fapt ce lirniteaza nurnarul de masini
comandate. Sistemul DCN redus modificat face interpolarea in doua etape. 0 interpolare
bruta realizata
...
de calculator ~i o a doua interpolare, fina, realizata de masina cu cornanda
numerica, I11 acest caz, masina trebuie sa alba blocurile de interpolate.
De menjionat ca programele pieselor care se prelucreaza sunt implementate in
mernoria calcularorului, iar operatorii de masini au acces rapid la ele prin interrnediul
consolei operatorilor, prin care pot cere afisarea datelor din prograrnul de prelucrare al
piesei, in special anumite secvenje, afisarea erorilor, introducerea de date noi etc.
Sistemul DNC cu ECN clasic consta in aceea ca rnasinile-unelte i$i pastreaza inte-
gral echiparnentul NC clasic, iar legatura dintre masinilc-unelte si calculator se realizeaza
prin intermediul unui cuplor adecvat, care poate deservi mai rn11]1<~ r11(1~i11i unclte cu
comanda numerica. De la acest cuplor datele din program pot fi transferare catre masinilc-
unelte in serie sau in paralel. Ca urmare, u11 calculator de putere ridicata poate sa aiba 111ai
multi cuplori ca sa poata deservi un numar cat rnai mare de masini (~/O ... 90 buc). Acest
sistem are avantajul ca daca calculatorul s-a defectat, masinile-unelre pot functiona
independent, fiecare cu programul pe care il are (fig. 5.34).
Un sistem mai evoluat este sistemul DNC ierarhic cu care se conduce si
supravegheaza desfasurarea proceselor tehnologice atat la nivelul atclierelor ~i liniilor de
fabricajie cat ~i la nivelul lntreprinderii. Acest sistem are un calculator supraordonat de
capacitate mare, cu un procesor general, av and o ierarhie de calculatoare mici, care
~--··- ,
Principii 1i probleme de baza in proiectarea 1i organizarea proceselor tehnologice 205
interpreteaza ~i distribuie inforrnajiile primite de la calculatorul mare pentru fiecare

masina-unelata. Ca urmare, un asemenea sistem este format din mai multe niveluri de
informatii ierarhice si de prelucrare a datelor ~i cuprinde atat masini-unelte cu comanda
numerica clasica (CN>~ cat ~i sistemele de comanda numerica directa (DNC).
Calculator de proces
......... Masino
, t/, scris ,
,~tm~ria Unilaf~a ~
.
Cltifor tk bandti
!xferno '
cenfralo • .
•
1
Mlm·oria . Perfaralor dt bC1ndo
inltrna .
. •
lnfef(lfa
I
'I
n
----~' ·
....· -----
cup/or d1 comancta Jn limp .
2
•
3... Cupfor "' romanrlti in timp
reo] a ma rin1i·-unt-lf~ real a ma1inii -un~lle .
3 .. ,. ' 2 .. ~ m
I
...
Fig. 5.34
Si in acest caz programarea unor tehnologii pe diverse masini-unelte se realizeaza

tot prin imp.lementarea diferitelor programe-sursa, scrise in limbajul APT, IFAPT, EXAPT
etc., in memoria calculatorului central sau a calculatoarelor de proces la nivelul masinii,
atelierului, liniei etc., care poate realiza o optimizare directa a procesului tehnologic de
prelucrare a pieselor.
METODOLOGII DE OPTIMIZARE A VARIANTELOR
DE PROCES TEHNOLOGIC
6.1. Metode rapide de selectare a procedeului economic

de prelucrare a unei suprafete
A .
In cazul compararii a doua sau mai multe variante de proces tehnologic si, mai
ales, a variantelor de prelucrare a aceleiasi suprafeje se pot folosi metode simple $i rapide
cu eficienta ridicata, mai ales la producjii mai mici. Astfel de metode pot fi: metoda
compararii dupa timpul de baza (de masina) consumat, considerand celelalte cheltuieli din
structura costului operatiei ca fiind sensibil apropiate; metoda compararii dupa timpul
efectiv (operativ): metoda compararii dupa timpul unitar, care este mai precisa decat
primele metode, dar pujin mai greoaie; metoda compararli dupa cheltuielile productive
directe; metoda compararii dupa cheltuielile materiale de producjie etc.
6.2. Calculul costului unei operatil
. in structura relajiei costului pentru o operatic de p.relucrare prin aschiere trebuie · · ·

sA intre mai multe tipuri de cheltuieli, conform cu relatia
8
C= EC 1 [lei/buc, oper.] ,. (6.1')·
~ i=l
in care: C1 este costul prelucrarilor; C2 costul cu schimbarea sculei; C3 - costul cu
-
ascutirea · sculei; C4 - costul cu amortizarea (deprecierea) sculei; · C5 - costul cu

amortizarea masinii-unelte: C6 - costul cu amortizarea masinii de ascutit; C7 - costul
energiei electrice consumate de masina-unealta; C8 .. costul energiei electrice consumate
de masina de ascutit.
Costul prelucrarii este dat de relajia
(6.'2)
'
in care: c1 este salariul muncitorului care executa operajia, in lei/min; tb ... timpul de baza
(de masina), in min; E tn - suma timpilor neproductivi (auxiliari, de deservire tehnico-
Metodologii de optimizare a variantelor de proces tehnologic 207
organizatorica, de pregatire-incheiere etc.), in min; q - coeficientul care tine. seama de
contributiile personalului tehnico-economic si adrninistrativ la realizarea operajiei (se
considera q :: 0,5 pentru o productie bine organizata ~i cu regii minime de fabricatie).
Costul cu schimbarea scuiei este dat de relatia
[ lei/buc, oper.] , (6.3)
in care: ts este timpul de schimbare a sculei si refacere a reglarii, in min; tb IT - numarul

de schimbari ale sculei In cadrul unei operajii; T - durabilitatea sculei aschietoare, in min,
Costul cu ascnjirea sculei este dat de relatia
in care: c2 este salariul muncitorului de la ascujitorie, care ascute scula, in lei/min; t0 -
timpul consumat cu ascutirea sculei, in min.

Costul cu amortizarea sculei este dat de relatia
[ lei/buc. oper.] ., (6.5)
in care: Cs este costul initial al sculei noi, neuzata, in lei/buc; N - numarul pennis de
ascujiri ale sculei pana la scoaterea din uz a acesteia.• .
Costul cu amortizarea masinii-unelte este dat de relatia
[lei/buc, oper.] , (6.6)
in care: Cn11, este costul masinii-unelte pe care se realizeaza operatia, in lei; F1 - durata
normata de amortizare a masinii-unelte, in min, calculat cu relatia
Ft = A w z s /1 60 [min] , (6.7)
A fiind viata normata a masinii-unelte, in ani; w - numarul de saptamani dintr-un an (se
considera in calcule, w = 50 saptamani, deoarece sunt §i sarbatori Iegale); z - numarul de
zile lucratoare dintr-o saptamana; s - numarul de schimburi dintr-o zi; h - numarul de ore
Iucrate intr-un schimb.
Costul cu amortizarea rnasinii de ascujit este dat de relatia
[ Iei/buc. oper.] , (6.8)
in care: Cma este costul masinii de ascutit, i11 lei; Fta - durata normata de amortizare a
masinii de ascutit, in min, calculata tot cu relajia (6. 7).
Costul energiei electrice consumate de masina-unealta este dat de relajia
in care: c3 este costul energiei electrice consumate de operajia de prelucrare, in lei/kW•h;

P - puterea consumata la aschiere, in kW, care, in cazul strunjirii, este.
P = FP v I ( 6 · 104 ·71) [kW] , (6.10)

FP fiind forta de aschiere pricipala, in N; v ·- viteza de aschiere, in m/min; '11 -
randamentul masinii-unelte,
Costul energiei electrice consumate de masina de ascujit este dat de relatia
C" = P c? < t. / 60) ( t, IT) [lei/buc. oner. l , (6 .. 11)
in care P" este puterea masmii de ascutit in kW.

Introducand costurile C1 ••• C8 in relatia (6.1), se obtine costul total al unei
operatii de prelucrare prin aschiere:
C = C 1 ( t b + E tn) + C 1 ts ( tb / T) + c2 la (lb / T) + (Cs / N) { t b / T) +

+ ( tb + 'Z tn) (cm u IF,) +ta ( cma IF,a) ( t b I T) + p C3 ( tb I 60) + (6.12)
+ P0 c 3 (ta I 60) ( t b I T) [lei/hue~ oper, ]
Prelucrata sub alt! forma, relatia (6.12) devine
c = tb (cl ·+ cm u IF,) + ( tb I T) ( c 1 ts + c2 ta + cs IN + ta cma IF, a + (6.1.3)

+ P c3 ta I 60) +P c,3tb160 + (,c1 +emu I F
0 t,, [Iei/buc, oper.]
1) }";
Se observa ca o astfel de relatie care tine seama de toate elementele de cost ar fi

fost anevoioasa in condijiile absentei calculatoarelor electronice. Astazi se pot face
programe de calcul, lncat nu mai constituie o problema rezolvarea rapids a acestora.
6.3 Optimizarea durabllitatli sculei aschietoare

din punctul de vedere al costului minim al operatiei
Pentru a gasi valoarea durabilitajii sculei care sa conduca la un cost minim al

operatiei de prelucrare se fac urmatoarele explicitari din relatia (6.13):
[min] , (6.14)
in care: L este lungimea de prelucrat, inclusiv portiunile de intrare $i iesire ale. sculei, in
mm; s - avansul de lucru, in mm/rot; n - turatia in rot/min; AP - adaosul de prelucrare, in
mm; t - adancimea de aschiere, in mm (s-a considerat cazul unei strunjiri longitudinale pe
lungimea L). ·
Tinand seama. ca
11 ·= 1000 vi ( '1Td) [rot/min] , (6.15)
unde v este viteza de aschiere, in m/min; d - diametrul piesei de prelucrat, in mm, rezulta ca
tb = LAP 1Td I (s tv 103) [min] . (6.16)
,
Daca se tine seama de ecuajia lui Taylor,

v = K/'Tm [m/min ] (6 .. 17)
~i se introduce in relajia (6.16), se obtine
••
tb =LAP sr d Tm I (s tK 103) = K1 Tm [rnin], (6.18)

unde: K1 = LAP7rd/(Kst1D3). (6.19)
...
In relatia (6.10) se introduce expresia lui Taylor (6.17) ~i se obtine
P=FPK/(610471Tm)=K2/Tm [kW]' (6.20)
Metodologii de optimizar« a variantelor dt proces tehnologic ·209
unde K2 = FP.K/(610411) . (6.21)
Dael in relajia (6.13) se fac notatiile:

I F1 ;
K3 =· c1 + emu (6.22)
K4 = c1ts +c2ta +Cs/N +t0Cm0/F1a +P0c3t0/60 (6.23)
..
~i se tine seama ~i de relatiile (6.19) ~i (6.21), atunci relajia (6.13) devine:
(6.24)
A
In continuare se anuleaza prima derivata a costului in functie de T ~i se scoate

expresia durabilitajii care va asigura costul minim al operatiei de prelucrare:
.
ac
ar = K K m Tm-1
1 3
+ K K.
1 4 .
(111- l)Tn1-2 = 0,
adica Kl ,/(.3 Jn T m - I = ( 1 - m) Kl K4 T m - 2 l
.
T=
1- 111 K4
. - . (6.25)
respectiv
m K3
<
Revenind la substitujiile facute mai inainte, se obtine
T= 1-nl. Cits +c2ta +Cs/N +Cma1af Fta +Patac3/60 (6.26)

[min] .
m ct+Cniu/F,
Ca ~i in cazul costului operatiei de prelucrare (6 .13) ~i in cazul durabilitatii
economice (6.26) se pot folosi programe pe calculator si astfel, complexitatea relatiei nu
mai constituie o problema pentru rezolvare. In plus relatia (6.26) are avantajul ca este
A
foarte completa in comparajie cu relatiile cunoscute pana acum in literatura de specialitate.
6.4. Optimizarea economica a vitezei de aschiere

Daca in relatia costului operatiei de prelucrare (6.13) se introduc expresiile
parametrilor tb , T si P din relatiile (6.16), (6.17) ~i respectiv, (6.10), rezulta
LAP 7Td +
cmu + LAP 7Td
- C=-~- C
s t v 103 t F I s tv 103 (K /v)11m
(6.27)
c +
emu. ~t [lei/buc. oper.] .
l ~ ''
t
.•
"In
continuare, daca se tine seama de notajiile K1 , K2 , K3 $i K4 din relatiile
(6.19), (6.21), (6.22) si, respectiv, (6.23), rezulta
.C = K,
· K3 ·v -1
+ .
Kl· K4· V
(1
-m m +
)/ C3K1 K2 + K 1J t . (6.28)
K ,K<l +m)/m 60K2 3 11
Pentru a gasi viteza economica, care sa asigure costul minim al operajiei de

prelucrare se anuleaza prima derivata a costului in functie de viteza:
ac = _ K1K3 v-2 + _ K1K4 1- m v<1-2m)tm = o,

av K K<t +m'[l m m
K1K4 1- m v(t-2m)!m = _K_1_K_3 -2
adica v '
K(l +m'[lm m K
1n (6.29)
de unde rezulta v= •
1-m
Daca se tine seama de relatia completa a lui Taylor,
[ m/min] ·, (6.30)
si, respectiv, relatia concentrata a lui Taylor (6.17), atunci rezulta
(6.31)
unde: C; este o constants care depinde de cuplul scula-semifabricat, determinata

experimental ~i data in tabele: xv, Yv - exponenji politropici determinaji tot experimental,
in functie de conditiile de aschiere ~i dati in tabele.
A .
In continuare, se introduc expresiile notatiilor K, K3 §i K4 din relatiile (6.31),

(6.22) si, respectiv, (6.23), in relatia vitezei (6.29) ~i se objine
v=
m m
-- (c 1 + Cmu IF r )'n
,,_ , _ [ m/min ] (6.32)
1-m t -. S Yv ( C 1 ts + C2 t0 + Cs / N + Cma ta / F10 + Pa C 3 ta / 60) m
.
Toate relatiile determinate, rnai inainte, prezentate in acest capitol in premiera
internajionala, reprezinta doar o parte dintr-un material care este rodul colaborarii
autorului cu profesorii universitari J. Knight §i R. Lawrence din De Montfort University
Leicester - Anglia.
6.5. Calculul costului de fabricatie a produselor

§i_ selectarea variantei economice
•
Realizarea unei piese este posibila prin mai multe variante de proces tehnologic,
care se diferenjiaza, in principal, prin natura procedeelor de prelucrare $i prin natura
utilajului tehnologic aferent.
Existenja mai multor variante de proces tehnologic, echivalente din punct de
vedere tehnic, dar nu ·~i economic, impune necesitatea unor calcule economice pentru
stabilirea variantei economice.
Primul nivel 1a care se impune calculul economic este acela al operajiilor pentru
care trebuie sa se precizeze metoda sau procedeul de prelucrare economica. De exemplu,
Mttodologii de optimir.are a varianttlor dt proces tehnologic 211
o suprafaja plana, in cadrul unei operatii, se poate prelucra prin frezare, brosare sau
rabotare. Procedeul eel mai economic se va determina pe baza costului prelucrarii,
prezentat in relatia (6 .13).
Al doilea nivel este eel al ansamblului operajiilor procesului tehnologic. De
exemplu, pentru aceeasi piesa se poate inlocui o tehnologie pe masini universale cu
comanda convenjionala sau pe masini cu comanda numerica. Procesul tehnologic eel mai .~
economic se determinl prin calculul costului piesei finite.
Costul unei piese se poate calcula cu suficienta precizie, utilizand relatia
CP = A + DI n [lei/buc] , (6.33)
in care: A reprezinta cheltuielile curente, care se repeta cu prelucrarea fiecarei piese
(cheltuieli independente de lot), in lei/buc; D .... cheltuielile care se fac pentru intregul lot
de piese (cbeltuieli dependente de lot), in lei/lot; n - numarul de piese din lotul optim cu
•
care se lucreaza.
Calculele amanunjite pentru A, D si n sunt prezentate in § 5 .12 .
Daca se reprezinta ecuatia costului unei piese, (6.33), se obtine un arc de
hiperbola (fig. 6.1). Se poate constata ca, cu cat cantitatea de piese este mai mare, cu atat
variajia costului pe bucata este mai mica ~i invers, in cazul producjiei individuale sau de
. .
sene mica.""
f'rodu~/i• intlivit:!ucrla
.Producf ie d~ seri11
c1 --
Produd1~
«:
ti~ masa
c, ~-- + -- _,_.,,~ -
.
.. .
I
I 'I
I
•
....,.
.
n, nt n[bu.c] n{hut)
•
-
Fig. 6.1 Fig. 6.2
. ' .
Daca se studiaza costul intregului lot ·de piese, se obtine relajia

-
Cr = n Cp = An + D [lei/lot] , (6.34)
-,
care reprezinta ecuatia unei drepte (fig. 6.2).
Daca se iau i11 considerare trei variante de proces tehnologic ~i se reprezinta grafic
ecuatia costurilor pe loturi, se objin diagramele din fig. 6.3, in care
CT1. = Al It. + D1;
-
' t
Cr2 = A2 n + D2;
(6.35)
Cr3 :; 13 n + D3 ·
Din studiul diagramelor rezulta urmatoarele:
- in cazul unui lot n < nA , varianta tehnologica V1 este mai economics:
~in cazul unui lot in care nA :s; 11 < 118 , varianta tehnologica V2 este mai economica:
- in cazul unui lot n ~ n8 , d.evine mai economica varianta V3 • ' .
....
~
~
~
~
.... Vs
c....>
•
-·
t
I
I
I I
I t
~~
•
I I
~
I
l I
11 n{huc]
A
n,
n8
Fig. 6.3
Pentru a determina analltic numarul critic de. piese de la care incepe o variants sa
devina mai economica se egaleaza costurile respective ~i se objine
A1 n + D1 = A2 n + D2 ,
'
adica nA = (D2- D1)/(A1-A2) ' (6.36)

sau n8 = (D3- D2)/(A2-A3). (6.37)
Economia pe fiecare piesa, realizabila prin aplicarea unei variante in raport cu
cealalta, se calculeaza cu relatia
(6.38)
•
Daca se iau in discutie doua variante tehnologice, pentru care s-au facut investijii
diferite, obtinandu-se cost minim al produsului pentru investitii mai mari, se va calcula
termenul de recuperare al investitiilor cu relatia
(6.39) •
in care: 11 reprezinta investijiile la varianta 1 de proces tehnologic, mai mici ca la varianta

2; 12 - investijiile la varianta 2, care asigura un cost al produsului mai mic; C1 - costul
• •
producjiei la varianta 1; C2 - costul productiei anuale la varianta 2; T,,, - termenul de

recuperare normat al investitiei suplimentare stabuit pe ramura, in ani (investijiile si
costurile ....pot fi exprimate in orice moneda) .
In concluzie, daca termenul de recuperare calculat este mai mic sau eel mult egal •
cu termenul de recuperare normat, se va alege varianta 2 de proces tehnologic, care

asigura un cost minim al producjiei, desi se fac investijii mai mari.
A .
In cazul productiei de serie, cand la lnceput se fac atat cheltuieli curente, cat ~i
cheltuieli fixe, dependente de lotul de fabricatie, va exista intotdeauna un numar de piese
n < nA pentru care cheltuielile de fabricajie c1 , calculate cu relatia (6.34), vor fi mai
-
mari decat costul la vanzare C; (pretul pe piata), conform fig. 6.4.
Costul la vanzare sau pretul pe piata se calculeaza cu relatia
C; = p n [lei/lot] , (6.40)
in care: p este nretul nrodusului oe oiata. in Tei/hue: n - rmmjirul de nrodnse. SP- ohserva
Metodologii de optimizare a variantelor de proees tehnologio
...
ca C; variaza dupa ecuatia unei drepte ce trece prin originea axelor, conform fig. 6.4. In
aceste conditii, pentru n < n A , se intregistreaza profit negativ, adica pierdere, iar pentru
n > n A , se inregistreaza profit brut pozitiv.
- - - - - - .,...._ -#-------.----
I c,
l
- --
I
I Chelfuieli fixt
- -.flta - -:r - ---------
I
I
I
n[baj
Fig. 6.4
"'
In cazul particular cand 11 = nB ,
profitul brut realizat, exprimat de
~ . ~ - - ------..----- -A
segmentul BD din fig. 6.4, se calculea- ~
~
I
ia cu relatia .::::, I
"' s'
P=C-C
v f [lei/lot] . (6.41)
fC
Costul la vanzare c, reprezinta I
I
de fapt venitul obtinut in urma vanzarii f
produselor. Astfel, profitul brut repre-
zinta ...diferenja dintre venituri si cheltu-
ieli, In continuare, din profitul brut se
scade irnpozitul ~i rezulta profitul net al
:: ..
'-" .
societatu respective.
" .
I n concluzie, pentru orice vo-

.J • v b .
] 11111 ue producjte • , tre nne sa se repre-
~ 'OJ .
zinte venitul cat de C v si cheltuielile de

fab
Jc • ,.,....tif .. r:f 1 ., r
r1· ..,,(.l., ~..... '- f 2 ,. • . C~f n 1 pentru. . cele
'-- .
Fig. 6.5
1: vari.mte tehnolovice . (,/fig. 6.5) .. Se observa
'-W ~-~
ca varianta P rocesului rehnoloz ic 3 asigura
. . 4,... \.:..
'
profitul eel mai mare, reprezcntat de segrnentul A D in cazul unui velum (le productie 1\ 1•
Daca reprezentarea costului la vanzare ar fi linia intrerupta C; din t·ig. 6.5, atunci
toate cele trei variante tehnologice conduc la profituri negative, deci pierderi, pentru
volumul de productie N. Aceasta situatie se intampla cand , dupa finalizarea productiei, se
cons ta ta ca pretul pe piata este mai mic decat cheltuielile de fabricajie.
TEHNOLOGIA PRELUCRARILOR PE MA~INI- LTE.
CU COMANDA DUPA PROGR. ·
7.1. Notiuni generale
Ciclul de lucru al unei masini-unelte cu cornanda program pentru realizarea unei

piese date cons ta din miscari de baza care realizeaza generarea supraf etelor ~i miscari
auxiliare, cum sunt: alimentarea masinii . . unelte cu semifabricate, schimbarea turatiilor,
schimbarea avansurilor, apropierea ~i retragerea saniilor, indexarea dispozitivelor,
schimbarea sculelor, pornire si oprire, cuplare ~i decuplare, eliminarea pieselor etc.
Realizarea ciclului. de lucru al masinii-unelte necesita pregatiri cornplexe, dintre care se •
pot cita: pregatirea §i montarea sculelor, determinarea turatiilor ~i avansurilor, proiectarea

~i execujia camelor daca masina are cornanda cu came, reglarea masinii-unelte,
pozijionarea opritorilor etc. Aceasta pregatire cornplexa este impusa de trecerea de la
informatiile continute in planul de operatii la prograniarea masinii-unelte.
Programarea rnasinii-unelte poate fi racuta astfel incat ciclul de lucru sa se
realizeze complet manual sau complet autornar, dupa cum se desprinde din fig. 7 .1, 111 care
se prezinta metodologia ~i etapele de· realizare a unei piese, pornind de la desenul de
execujie.
Informatiile din planul de operajii referitoare la ciclul de lucru al masinii-unelte
nu pot fi folosite sub forma prezentata, de cifre , semue conventionale sau schije, de catre
rnasina-unelata. Acestea trebuie transforrnate, dupa anumite reguli, denumite coduri, ~i
transpuse (materializate) pe diferite elemente, denumite portprograme sau purtatori de
"
program, In funcjie de tipul p·ortprogramelor masinile-unelte cu comanda cupa program
t
pot fi:
• cu cornanda prin came (portprogramele sunt reprezentate de came);
•· cu comanda secventiala (cu portprograme de tip tambur cu pinteni, tambur cu
bile, matrice cu fise, cartels perforata etc.):
• cu comanda prin sablon (portgrograrnele sunt reprezentate de sabloane);
• cu comanda numerics (cu portprograrne de tip banda perforata, banda magnetics
etc.);
• cu comanda adaptiva, care sunt cele mai evaluate, dar,,. pujin raspandite datorita
dificultajilor tehnice de realizare a elementelor componente (111 cornparajie cu MUCN
obisnuite au, i11 afara de ECN, un circuit de reactie suplimentar care asigura optimizarea . -.•
automata a regimului de lucru).
Din punct de vedere cinematic, comen.zile masinilor-unelte cu comanda dups
program se divid in trei grupe:
- comenzi de selectare a fazelor operajiei, prin care. se selecteaza organul masinii
ce executa miscarea, direcjia miscarii si sensul acesteia;
Tehnologia prelucriirilor pe masini .. unelte c11 comadii dupa program 215
Desen oiesa
•
' '
Plan operots
•
r~--Jr:J-] ,...----------- r:. ·-. ~:-··-,

1 1Cic:de1JCic.dEJ Clclu de lucru nr.·.. rC1c.dQ1C1c.de1
I l .. Nr. I IL. ·Nr. I (ML{] [S.o.v.:J l~i,;J l (,
L---' L __ J .
J !L_. N_r_.: ! L_. r.
0
'- '-
N_·
·
_,
!
r-------4~---~, ---- - --
..
Birou
Coditicors R0•~eregl · Oesene Ca tcute p roiector e
e<:...er1 camE s. o.v. A/Sn
S. D.V., ca lcu le
Proiectare
'
' •
-
--
.
'
Program . Scularie •
Corne s. 0. v. Ro1·1 de Sectio
de lucru f i$e ~ benzi schimh ~·
I
- confect • loncre •
/ -, f ise, benzi etc.
---
'
Jlrr ~
,._ ,,e:. ,_,;; ..._ i....- .......... _
Progromare Automata M onuoto ""
MU
Ate ti er pro due tie
'
Pl ES A
••
Fig. 7.1
- comcnzi de selectare a rcgimurilor de lucru, prin care se stabilesc vitezele

miscarilor de prelucrarc (turatii, viteze de aschiere sau viteze d~ avans);
- comenzi dimcnsionale, prin care se stabilesc curscle de lucru.
Di11 punct de vedere telmologic, sistemele de comanda progran1 cu care sunt
'
echipate masinile-unelte din aceasta categorie por fi imparjite in doua grupe:
• sisteme rigide, a carer schirnbare a comenzii este laborioasa ~i consuma mult
•
nmp:
• sisteme elastice, la care tirnpul de schimbare a comenzii de la un reper la altul
este mic 111 raport cu timpul auxiliar consumat pentru cornanda manuals a masinii la
execujia unui lot mic de produse.
In tabelul 7 .1. se prezinta clasificarea masinilor-unelte cu cornanda program dupa
modul de prograrnare a diferitelor grupe de funcjii.
"
In consecinja, pentru analiza tehnolcgiei de prelucrare pe rnasini cu comanda
program, acestea vor fi imparjite i11 trei grupe de productivitate, functie de comenzile care
pot fi date cu sisteme de comanda elastice (tab. 7 .1).
~ub aspect tehnic• ~i economic sunt mai importante masinile din grupa a II-a ~i
a III-a. Masinile-unelte din grupa a II-a sunt reprezentate de masini cu cornanda
secventiala, iar cele din grupa a III-a, de masini cu comanda numerica .
.,
Tabelul 7.1
· Clasificarea ma§iDilor-unelte cu comanda program
. . .
..
Sisteme de comandl
Grupe de functii programabile I'
Grupa 1 Grupa II Grupa III

r. c
Fazele operatiei de pre1ucrare Elastice 'Elastice

. Elastice
.
.
Regimul de aschiere Rigide .
Lungimile curselor (dimensiunile suprafejelor prelucrate) Rigide

. .
7 .2. Tehnologia prelucrarilor pe masinl-unelte

cu comanda prin came 1
7 .2.1. Etape §i principii ce trebuie respectate la elaborarea

tebnologiilor pe masini-unelte cu comanda prin came -•.
Programarea tehnologiilor pe masini-unelte cu comanda prin came se realizeaza

printr-un program mecanic dat de un numar de came ce comanda direct diferite mecanisme
pentru realizarea miscarilor necesare prelucrarii, Aceasta programare este specifics pentru
fiecare piesa in parte.
Elaborarea tehnologiei pentru prelucrarea unei piese se desfasoara in urmatoarele
etape:
a) stabilirea fazelor de lucru ~i a succesiunii de lucru a sculelor:
b) determinarea regimurilor de aschiere, a curselor de lucru, a timpilor de
prelucrare ~i stabilirea rotilor de schimb;
c) calculul, proiectarea ~i executarea camelor;
d) reglarea masinii-unelte, montarea rotilor de schimb, a camelor, montarea si
reglarea sculelor aschietoare etc.
La stabilirea fazelor operatiei, in vederea utilizarii rationale a masinii ~i a
realizarii unor indici tehnico-economici ridicati, trebuie sa se respecte urmatoarele
• • ••
pr1nc1p11: ~
- suprapunerea, pe cat posibil, a curselor de lucru cu cele de gol la diverse scule:
- realizarea, rnai intai. a tututror prelucrarilor de degrosare ~i apoi a celor de
finisare, in scopul obtinerii unei precizii ridicate de prelucrare si a unei bune rugozitaji
a suprafetelor:
- utilizarea, pe cat posibil, a sculelor combinate, in functie de posibilitatile
tehnologice $i de rigiditatea sistemului;
- in cazul strunjirilor se recomanda montarea sculelor cu fata de degajare in jos,
in scopul eliminarii usoare a aschiilor;
- scurtarea cursei cutitului de retezare prin prelucrari anterioare;
- utilizarea avansului rapid pentru apropicrea ~i retragerea sculelor, apropierea
tlcandu-se pana la 0, 3 . . . 0, 8 mm de suprafaja ce urmeaza a fl prelucrata cu a vans de
lucru normal;
•
Teh11ologia prelucrarilor pe masini-unelte cu comada dupa program 217
•
- executarea gaurilor de centrare cu burghie de diametre suficient de mari, de

rigiditate ridicata;
- in cazul gaurilor in trepte, se recomanda gaurirea mai intai cu burghiul de
diametru mai mare ~i apoi cu eel de diametru mai mic;
-
- in cazul suprafetelor profilate se recomanda prelucrarea mai ·1ntai cu cujite
simp.le la un profil apropiat si, dupa aceea, finisarea cu scule profilate.
,
7 .2.2. Metodologia intocmirii fi~ei de calcul la masinile-unelte
;
cu comanda prin came
Pentru intelegerea metodologiei de intocmire a fisei de calcul se ia exemlul unei

tehnologii de prelucrare a unui surub pe unstrung automat cu cornanda prin came tip Al2.
A .
In fig. 7. 2 se prezinta desenul de executie al unui surub ce urmeaza a fi prelucrat

din bara 7 m111, pe lungimea de 8,5 mm; '
- strunjire longitudinala de finisare la </> 6 x 8,5 mm si la </> 4 ± 0,05 x 3;

- file tare M 6;
•· •
- debitare la 10,5 ± 0,15 si tesire 0,2 x 45° ~ / . 1xl/-5°
.
Avansurile de lucru se aleg din cartea masinii, .

in. functie de tipul prelucrarii, materialul piesei, rugo- ~ .
"' •
,\Q ~
..
-. :~
• •
zitatea impusa, rigiditatea piesei ~i a portscu lei. in ~ tJf .

.
~.
'
~
cazul de f ata s-au ales avansurile de luc; u prezentate ~
in. tabelul 7 .2, care cuprinde fisa de calcul. '§".5 3

·' .•
Viteza de aschiere se calculeaza analitic sau .
10,51(1,15
.
'
.v
se alege din cartea masinil in funcjie de materialul

"
piesei, materialul sculei si felul prelucrarii, In cazul
. •. 7.,
F
de faJa s-a ales viteza v = 35 m/min. Se calculeaza tg. ·-
apoi turatia arborelui principal cu relajia
11 = 1000 v I ( tr d) = 1000 · 35 I ( 71" 7 )· = 1590 rot/min . (7 .1)
Se adopta din cartea masinii 1z0P =- 1571 rot/min , care se poate obtine cu rojile de
schimb: A :::: 43 §i B == 51 dinti' ,
.
Vitezele reale pentru fiecare faza se calculeaza si se tree in tabelul 7. 2:

v,.3 = 1T d31i, I 1000 = 3,14 · 7 · 1571I1000 = 34,6 m/min . (7.2)
...
Lungimea cursei de lucru ( c. 1.·) pentru fiecare scula in parte se determina cu
relatia i
l.
· I
= Ipl
- + ls t. + ITl . '
(7.3)
in care: este lungimea de prelucrat in faza "i"; ls i - lungimea de angajare si iesire a

IP;
sculei; se alege de 0,3 ... 1 mm (pentru filetare ls = p ); l,; - Iajimea cutitului de retezat
(cand capul surubului se strunjeste).
A . .
In cazul de .fata, pentru fiecare faza i = 3 se obtine, /3 == 8,5 + 1 = 9,5 mm (deoa-

rece nu se strunjeste capul surubului, el ramanand la diametrul semifabricatului, cfJ 10).
Cunoscandu-se avansurile si cursele de lucru ale fiecarei scule, se poate determina
I 1.
't:)
r.
'C I
\0 II
'
•
I
.• •
I
I•
I ,_ ; ~ I
II I
I.
i l !
It .""°'
l •
I "'
I
~ I
!
I l' .
•
l Il
•
I
' 'O
•
I
~I I 'O ·1
I l ! ~ ' I
'·
I
•
l
I i
I I
•I
• •
I
l '
' ;I
I
f
IJ)
-
l
: I lJ"\
I Ir.. I
!
!
_., ' I
! i l.rf
r, II I
'
I
!
• II I
1
'
I !
- . __,_
........
-+- . .+- -- . +---
-
•
...
•• •• • -
'
•
- - • I,
-
t. .
I1
·~ ...
•••
........_;
,.....
..
·-
..........
·- .i5c: .
c:
•
r-•
1::)
SIJ,
-- 15
•
Tehnologia prelucriirilor pe masini-unelte cu comadii dupa program 219
numarul de rotajii executat de piesa in timpul fiecarei faze de lucru.

Astfel, pentru diverse strunjiri, gauriri etc., se calculeaza cu relatia
n1.I = t. Is.
l · l
[ rot/faza i] . (7.4)
·•
Asa, de exemplu, pentru strunjirea de la faza 3, rezulta
.
1113 = /3 Is 3 = 9,5 / 0,04 = 238 rotatii/faza 3 .

Astfel se procedeaza pentru toate fazele; apoi se tree in tabelul 7 .2 ~i se calculeaza
I
numarul total de rotatii

ll
111 101
= L n1 i = 859 rotatii . (7. 5)
i=1
Pentru fazele suprapuse complet in timp se ia in considerare numai numarul de
rotajii eel mai mare.
Pe baza acestor date se calculeaza timpul de baza al piesei cu relajia
•.
fb == 60 111 tot/ llap = 60 · 859/1571 · = 32,8 S , (7.6)
in care este turajia arborelui principal, in rot/min.
110P
La masinile-unelte cu un singur ax cu came rezulta ca la o rotatie completa a axu-
! lui de cornanda principal se prelucreaza o piesa, La rotirea acestuia cu 360°, corespunde
o rotire cu 100 de diviziuni ale camei in care se executa fazele de lucru ~i auxiliare (c. a.).
Deci aceste faze se pot exprima in sutimi sau in grade ( 1 sutime = 3, 6 grd) pe came le de
pe ax. Sutimile necesare comutarii capului revolver, schimbarile de turatie a axului
principal etc. se aleg din cartea masinii in functie de timpul de lucru. Dupa Ct: se tree
aceste sutimi pentru fazele auxiliare in tabelul 7 .2 t se calculeaza numarul total de sutimi
pentru fazele auxiliare, cu relajia
I
ll
Sa tot= L sai = 19 sutimi

i :: 1
. (7.7)
Astfel, pentru fazele de lucru .rama.ne diferenja
• S, ,0, = 100- S 0
101
=· 100- 19 = 81 sutimi . (7.8)
Acest numar de diviziuni se repartizeaza pentru fiecare faza de lucru proportional

cu numarul de rotatii:
S, l = Ill i S, tot/ 111 tot · (7.9)
A
In cazul de fata, pentru faza 3 rezulta

s,3 = (11,3/11/ Jot). s, tot= (238/859). 81=22,4~22 sutimi .
Valorile calculate se rotunjesc la numere intregi, iar la sfarsit se verifica Sr ,01•
Dupa ce se cornpleteaza tabelul cu S1; §i S1 101 , se calculeaza numarul de rotatii p·e bucata,
• cu relatia
11101 = ( 100 I S1101) 111 tot = ( 100 I 81) ' 859 = 1060 rot/piesa (7. I 0)
~i timpul de execujie pe bucata
tlOI = 60 lltot I nap = 60 . 1060I1571 = 40,4 s (7 .11)
Cunoscand timpul pe bucata, se determina productivitatea prelucrarii
() = 601·t ·= 60 I 40.4 = 1.5 hue/min (? 1?\
220 Tehnologia construc/iilor de ma1.ini
7 .2.3. Proiectarea, executla §i controlul camelor

A
In cazul strungului automat A 12 cu comanda prin came, ori de cate ori

se trece la productia altui reper, trebuie sa se proiecteze un set de came com pus din: cama ..
•
capului revolver, care este cea mai complexa, cama saniei transversale in plan orizontal
~i cama saniei
...
verticale .
In vederea proiectaril sunt necesare:
a) dimensiunile semifabricatelor (se recomanda in cartea masinii tipurile de
••I
semifabricate);
b) coordonatele unghiulare corespunzatoare inceputului Si sfarsirului fiecarei faze
(v, tabelul 7.2);
A
c) razele inceputului si sfarsitului fiecarei faze (v. tabelul 7 .2).
. .
In cazul dat, pentru came se recomanda urmatoarele dimensiuni ale discurilor din
care se vor executa camele:
D cama cap revolver = 180 mm ;
Dcama sa1ite transv, : 130 mm ;
Dcamii sanie venic, = 130 mm .
Pentru rolele care se monteaza la capatul parghiilor (fig. 7. 3) ce vor urmari
camele se alege Dr= 14 mm.
•
••'
Pentru determinarea razelor de Inceput ~i de sfarsit al fiecarei faze· trebuie •
cunoscuta distanta minima Lmin care apare in decursul prelucrarii intre suprafata frontala
a bucsei de prindere ~i axul capului revolver (v. fig. 7 .3). in acest scop trebuie desenate
la scara capul revolver cu suportii sculelor $i piesa in pozijie prinsa.
Suprafota froot Cap revolver

a bucsei de pr·1ndere Suport c.a p - -- •
revolver-
s
.. .I
Lmin= 69 earg ie
Rola de
•
.
Dr urrnorrre
. ; ·Dr
. Curbo
•
. "' d e
octivo
• tucru
Mor1mea
"" .
curbei
.
. .
~ . .
de lucru
Fia. 7.3
Tehnologi« prelucrdrilor p~ masini-unelte cu eomadi: dupa program 221
Cand capul revolver se afla la L,nin , rola de urmarire trebuie sa se gaseasca pe

cama in punctul de raza maxima Rm ax , adica la sfarsitul
~ curbei arhimedice de lucru.
Astfel se stabileste raza maxima Rmax .
-- A
In cazul dat, aceasta pozijie corespunde fazei de strunjire longitudinala <P 7 mm

(v, tabelul 7.2). Ca urmare rezulta lungimea Lm;,, = 69 mm, iar raza maxima Rmax =
= 71,5 mm.
'
., Fata de LmitJ , toate celelalte distanje ale diverselor scule de pe capul revolver sunt
mai marl cu o cantitate a . functie de cota ce rezulta prin prelucrare pentru diverse faze:
L l. = Lmin. + ·a I. . (7 . 13)
Astfel, razele punctelor ce marcheaza sfarsirul fazelor pentru o anumita scula
rezulta din relatia
RJi -- R1nax - ai (7 .14)
...
iar razele punctelor ce rnarcheaza inceputul unor faze rezulta din relatia
"'
R-.II = R1.I - /I.. '
(7 .15)
in care l; este cursa de lucru.
Ca urmare, in cazul dat, rezulta ca
este raza finala a f azei 3 Rmax (.R13 =
= 71,5 mm). Pentru detreminarea lui R;3 se aplica relatia (7 .15):
R13 = R13 - 13 z= 71,5 - 9,5 = 62 min .
L 1m1tore evens
,/
Comutore co
100·
• •
revo Iver
9S I tO
5
I ;
• I 1· I
•' ' f i
\\ ~· I
'\ •
..........
c.
,,.
0-
·-:)
0
-e-
O"-
-..J
'
27
.,
4
~·
~'
'IS)~ ,•
~ 0
~'
..;,,o
. ('\""' .
..
. ~u u . . ..\ \ .
--.;::~'!!!!.!~...!\~on~.~\_..• ComutarPca .
revolver 2 postun
i
J
I Comutor~ co revolver
f Sc.h•mbore sens
• s e ·- llfF
1 post
ro to tie
•
. . ._._. ~~~~~~~
222 Tehnologia constructiilor de masini .
.
Toate aceste valori pentru fiecare fazi se gasesc in tabelul 7.2 si fig. 7 .4.
Razele portiunilor stationare (de rulare in gol) se iau cu 5 + 10 mm mai mici
decat razele inceputurilor de lucru.
Trasarea unei came se executa in urmatoarele etape: -·'
•
a) trasarea sutimilor (fig. 7 .5);
b) trasarea punctelor ce marcheaza inceputul si sfarsitul pentru fiecare faza de
lucru sau auxiliara;
c) unirea punctelor stabilite pentru definirea conturului camei,
Trasarea sutimilor se poate face folosind discuri speciale de trasare (fig. 7 .5). Pe
marginea discurilor 1 exista arce de cerc de raza G pentru came cu tachet oscilant, sau
drepte tangente cercului de raza R, pentru came cu tachet in miscare de translatie, acestea
impartind circumferinta in 100 de parti.
1
2
Se rotest» la trasarea
'
a /1'nj//or dir~ctoare
b
Fig. 7.5
'
'•
Semifabricatul 2 se a~aza in interioarul discului 1 si, cu ajutorul unui compas de !'
''
trasaj avand deschiderea G ~i cu piciorul pe cercul centrelor de raza H (sau cu un ac de r•
f
trasaj in varianta b), se prelungesc arcele de cerc (sau segmentele de dreapta) de pe disc 1•
•
pe semifabricat. Punctele ce marcheaza inceputurile si sfarsiturile de faze se traseaza, de
asemenea, cu un compas, din centrul camei, cunoscandu-se razele caracteristice ~i sutimile
afectate (v. tabelul 7.2).
1
Unirea punctelor care stabilesc conturul camei se face dupa natura lor in felul urmator: j
t
t
.
- punctele care marcheaza portiunile de lucru se unesc printr-un arc de spirala
arhimedica, care poate fi realizat de insa~i dispozitivul de prelucrare a camei, si, in acest
caz, nu se mai traseaza curba activa:
- punctele care marcheaza porjiunile de retragere ~i avans rapid se traseaza cu
sabloane tip ale masinii, cu segmente de curbe corespunzatoare (fig. 7.6), functie de
timpul total pe bucata;
- punctele care marcheaza portiuni stationare se traseaza cu arce de cerc cu centrul
in centrul camei, folosind un compas, iar racordarile intre portiunile trasate se fac cu o
Tehnologia prelucrdrilor pe masini-unelte cu comadii dupa program 223
raza care este cu 1 mm mai mare decat raza rolei de ••
urrnarire.
Un lucru deosebit de important este acela ca
trasarea tuturor camelor se face in raport cu acelasi
punct zero, care este marcat prin gaura de ~tiftpentru
fixarea camei (punctul zero de inceput trece prin
centrul gaurii de ~ tift).
" ,
In funcjie de adoasul de prelucrare, cama se

poate executa prin frezare sau gaurire si frezare, Pri11
frezare se executa cu freza deget pe masina univer-
sala de frezat, cu ajutorul unui dispozitiv special; la '
o acjionare rnanuala de rotire a unei manete se obtin

doua miscari cornbinate ale semifabricatului: o
miscare de rotajie si una de translajie, necesare
objinerii curbelor arhimedice. Scula aschietoare are
doar rniscarea principala de rctatie. Fig. 7.6
Este necesar ca sa se prelucreze mai intai portiunile pasive ale camei (de realizare
a fazelor auxiliare) ~i apoi cele de lucru.
Construcjia unui astf el de dispozitiv special destinat prelucrarii ...,camelor se poate
studia in cadrul laboratorului de TCM din Universitatea POLITEHNICA Bucuresti.
Dupa ce camele au fost executate este necesar sa se efectueze un control de
calitate, care are drept scop verificarea curselor ~i a segmentelor unghiulare caracteristice
portiunilor active ~i pasive de pe cama.
\
•
r
.
•
4
• •
:} ..
I •
. • •
.,,,
•
' ~
'.} ~
5 1 2 5 1 . 2
a
..
Fig. 7. 7
Pentru verificare se utilizeaza un dispozitiv ce reproduce condijiile de lucru pentru

...
camele care lucreaza cu tacheti oscilanti sau glisanji, In fig. 7. 7, a si b se prezinta
schemele de principiu ale dispozitivelor.
Cama 1 este fixata pe platoul rotativ 5. Prin rotirea camei 1 se produce deplasarea
tijei 3 (fig. 7. 7, a) sau a tijei 2 (fig. 7. 7, b), marimea deplasarii acestora putandu-se citi
la ceasul comparator 4. Numerele de sutimi corespunzatoare fiecarei portiuni ale camei
j.ct fi controlate printr-un disc gradat cu care este prevazut dispozitivul, Diametrele rolelor
din capetele parghiilor 2 ale dispozitivelor de control trebuie sa fie egale cu diametrele
rolelor de urrnarire din functionare.
I
f
.
7 .3. Tehnologia prelucrarllor pe masinl-unelte cu

comanda secventlala
La masinile cu comanda secventiala, suporturile portprogram permit programarea

fazelor de prelucrare ~i a regimurilor de lucru. Cursele de lucru, care determina anumite
cote, se programeaza cu sisteme rigide (diferite sisteme de opritoare, tambure cu came etc.).
.
Dupa elaborarea documentajiei tehnologice aferente procesului tehnologic in •
.
ansamblu (plan de operatii sau fi~a tehnologica) este necesar ca, pentru fiecare operatic ;
'
t'
ce se executa pe masina cu cornanda program, sa se intocmeasca documentatia de
A
'
t
t
'
programare. In cazul masinilor cu comanda secvenjiala, aceasta documentatie cuprinde fisa
•
de reglaj a masinii ~i alte elemente specifice: schite cu dimensiunile de reglaj ale sculelor,
desenul de prindere a piesei etc. Fisa de reglaj serveste pentru executarea suporturilor
portprogram, de exemplu, cartele perforate care, plasate peste o matrice cu gauri pentru
programare, indica locul unde trebuie introduse fisele, cum este cazul strungurilor ..
romanesti SF 280. De asemenea, fisa de reglaj serveste ~i la pregatirea suporturilor '

t
.'
portprogram, de exemplu, introducerea bilelor intr-un tambur de programare cu bile, cum '~
~
este cazul strungurilor rornanesti DRT, sau reglarea pintenilor pe tambur, cum este cazul
.•
strungurilor romanesti SRO 25 ~i SRO 40. -•
______ n-t n .
~---------------- •
'•'
....
'
--
;
1
......
-
(
.
- c -- --------- '
•
-
.
v T l
'
. ;"
RC .
' 2 0 0
0 0
. f"
3
"'
~
*
4 0 ·o ·---· ---· ---- •
•
~/
/'\
•
;
5 0 .
0 0 '"
6 ,- - ,, -"'I - .
---·· --------
r'
' ' •
Numarul ti~ ordin« .>
I
(fozl!i)
ol secwnf~i
.
EM •'
'
I
Fig. 7.8 t
'
I."
...
In fig. 7. 8 se prezinta schema tamburului cu bile utilizat pentru programarea .
. ~.
·.·-
strungurilor romanesti DRT. Programarea unei secvenje consta i11 introducerea, dupa un I
..•.'
anumit cod, a bilelor in gaurile dispuse pe o generatoare a tamburului. Dupa executarea •\
comenzii, limitatorul de cursa care a oprit miscarea comanda electromagnetul EM, ce t

roteste cu un pas tamburul cu bile. Masina executa in continuare secventa codificata pe
urrnatorul rand de gauri ale tamburului. Acest sistem de programare secvenjiala este astfel
I
conceput incat sa permits atat prograrnarea funcjiilor elementare (selectarea avansului, a
turajiei de lucru, a sensului de deplasare etc.), c·at §i a unor subprograme spccifice. Spre
exemplu, introducerea unei bile in locasul 11 cornanda avans longitudinal rapid spre
stanga, urmat de avans de Iucru.
A
In cazul strungurilor automate, procesul . tehnologic se desfasoara dupa un program

.
stabilit in prealabil ~i care apoi este transpus pe came, cartele, benzi perforate sau
magnetice sau poate fi reglat direct pe masina-unealta prin intermediul comutatoarelor,
l l
'
I
I
Tehnologia prelucriirilor pe masini-unelte cu comada dupa program 225

.
lntrerupatoarelor etc. A.~a, de exemplu, in cazul prelucrarii unor axe, fusuri, arbori etc.,
succesiunea fazelor de executie, schimbarea sculelor, comanda avansurilor, schimbarea
. .
•
turatiei s.a. se pot executa in mod automat prin intermediul comutatoarelor, intrerupatoa-
. ' relor sau combinatii de came cu comutatoare, intrerupatoare, acjionari hidraulice,
'
pneumatice etc .
Cele mai utilizate sunt comutatoarele binare, decadice, basculante, fise s.a.,
impunandu-se in ultimul timp comutatoarele binare ~i decadice deoarece sunt mai
economice §i mai simplu de manevrat. De exemplu, strungurile automate sau semiautomate
din grupa SRO 25, 40, fabricate in jara noastra, sunt cu comanda dupa program cu
intrerupatoare binare .
••
f.r-.
•
r
tt
,
• . .
.. J ........
r . 1
1
6 7 . -,
c -
... ....
'
t'
2
~---------,· ...---.J
9 c -,.
'
'
• 5 s
s.L 1 r
·'
' 7 ;<.
0
f
t
I
I
'·
11 8
'• 10
,
• ,
Fig. 7.. 9
t
..
•
. ~··
Discul portscula 1 din fig. 7 .9 este asezat cu axa orizontala. Pe aceasta se fixeaza
~
rv'. un numar de cca, 15 + 20 scule simple sau combinate, necesare executarii procesului
~ .
', .
tehnologic de prelucrare a piesei. In prelungirea discului portscula, pe acelasi ax, se

;
..
~-
I
l
.
. . gaseste cilindrul canelat 2 pe care se fixeaza pintenii 3, care inchid sau deschid diferitele
\.
.. microintrerupatoare 4, fixate in aceasta zona, Acestea cornanda schimbarea turajiilor si
i
r .
avansurilor de lucru pentru fiecare din procesul tehnologic, prin acjionarea cuplajelor
' electromagnetice din cutia de viteze ~i avansuri. Asa, de exemplu, in cazul strungurilor
,,•......
~
t:..~.~
SRO 40 sunt microintrerupatoare asezate i11 linie, care au urmatorul rol: pe pistele
'.
Ii
·.- microintrerupatoarelor 1 - 4 se pot programa 16 turatii, iar pe pistele 5 - 7 se pot
~. t
I•
•
programa 16 avansuri longitudinale sau transversale prin schimbarea rotilor dintate. Pe
•
pista 8 a tamburului se programeaza numai sensul de miscare, iar pe pista 0 pornirea sau
t.
oprirea masinii, Alte elemente constructive sunt: 5 .. ax; 6 - cilindru canelat; 7 -· opritori;
J 8 -· tampon limitator: 9 - piesa; I 0 . . tampon limitator pentru reglarea manuala a lungimii
de lucru; 11 - pinten fixat la carucior pentru limitarea cursei de lucru.
Strungurile SR0-25 au 10 piste, dintre care pistele 1 - 5 pentru turatii, pistele 6 - 9
,
' pentru avansuri si pista JO pentru sensul de rotatie. Se mentioneaza ca la aceste strunguri
•
se pot programa repede si usor atat regimul de aschiere, cat ~i lungimile de lucru, ce
permit ca aceste masini-unelte sa poata fi utilizate si in cazul seriilor mici de fabricatie,
deoarece au o flexibilitate mai mare la schimbarea procesului tehnologic, respectiv a
programului de lucru al masinii-unelte.
rt
'
' ..
•,
226 Tehnologia eonstructiilor de ma1ini
La alte tipuri de strunguri, programarea tehnologiei de execujie a pieselor se

realizeaza prin utilizarea opritoarelor pe dif erite sanii mobile, care, atunci cand intalnesc
un microintrerupator electric, hidraulic etc., cornanda oprirea unei miscari ~i declasarea
altei miscari.
•
Astfel, se pot stabili programe de prelucrare cu ciclu automat cu opritoare '
neselectionate sau selectionate.

La programarea unui ciclu de lucru cu opritoare neselectionate (fig. 7 .10), pentru
realizarea celor doua miscari, longitudinala si transversala, ale saniilor, sunt prevazute
patru canale pentru fixarea opritoarelor, doua canale pentru un sens $i doua pentru celalalt
"
,
sens. In felul acesta se poate determina numarul de secvenje necesare pentru realizarea
traiectoriei date.
Transversal
' $ ="" ·~.,
inainte
,+
2
inapoi
• ,
.
1'.
~1 -2r.'.1~~-2'7'__
0 T_RA_l_E_C_T_O_Rl_A __
4 VU T 19 ••
w
12.w 18
a 'A Be I J K
11 2· H 9 10 17
I 3 11
- 1.1=JT·
_ .L
1
,
'+
E F G
12 M
L
' 5 t
I I I 13
I ++ "T" --- ..-..-..

I bl fl, oi1 I
Longitud. I
dreapta q
Longitud. l3 u
L~4-·'---r--t=t--·~1-·---+1---··--•l-----.1
S'tdngo J I_ I J
Fig. 7.. 10
Miscarea intre punctul A ~i C este rectilinie, iar daca punctul C corespunde unei
cote precise, trebuie ca in apropiere sa fie micsorata viteza de deplasare a saniei fata de ;
viteza de avans normala. Ca urmare, miscarea se descompune in doua secvente, care sunt
delimitate de opritoarele b ~i c, fixate in ghidajele (canalele) L1 ~i L2 • A vansul transversal
din punctul C ~i E se realizeaza tot din doua secvenje, folosind opritoarele d ~i e, fixate
in canalele transversale T1 ~i T2 • La fel se poate proceda pentru intregul ciclu de lucru.
Daca nu se impune precizie ridicata, atunci se regleaza cu a ten tie un singur opritor, tinand
seama de inertia saniilor care se deplaseaza.
La programarea cu intrerupatoare selectionate sunt patru canale de fixare a t
opritoarelor pentru fiecare miscare. Ca urmare, se selectioneaza care un canal pentru
fiecare miscare, Aceasta permite trecerea peste un numar oarecare de opritoare, !ara sa
fie nevoie sa se prevada de fiecare data o schimbare de secventa. cu conditia ca aceste
opritoare sa nu se gaseasca in cadrul selectionat de program. Toate aceste schimbari se
realizeaza prin comanda cuplajelor rnagnetice, iar precizia de oprire depinde de timpul de
reactie a acestora, De aceea, intre avansul de lucru ~i avansul lent de pozitionare exista
un raport constant de 1 /6. Reglarea opritoarelor se poate face ~i cu aproximatie,
...
in cazul -
in care masina-unealta este prevazuta cu dispozitiv de temporizare. In acest caz,

informajiile electrice furnizate de opritor nu se transmit la cuplajele electromagnetice decat
- ,,,t '
,>
Tehnologia prelucriirilor pe masini-unelte cu comadii dupii program 227
cu o anumita intarziere, cu durata reglabila, prin intermediul unor potentiometre.
Constructia suporturilor pentru reglarea opritoarelor poate fi cu un numar de
2 + 10 canale, in funcjie de numarul saniilor mobile, iar numarul opritoarelor ce se fixeaza,
depinde de numarul secventelor care trebuie realizate in procesul tehnologic, Suporturile
'•
pot ft fixe sau mobile, astfel tncat reglarea opritoarelor sa se poata face in afara
masinii-unelte, Aceasta permite schimbarea rapids a procesului tehnologic, prin inlocuirea •
suportului. Opritoarele sunt prevazute cu suruburi micrometrice, fixate pe sanie sau pe

suport, cu ajutorul carora se regleaza dimensiunea de prelucrare a piesei.
,
•
III
•
III
• I v I
N YI
I II II t
I . I VII t
I •
I
.
I I
.f I •
l•
I
I
.2·3--------
1 -·--------·--------------- II
4 5-----------------~---~-
·-----------~--~------ --------·~-----~---12
---------------------3 4.
5
Fig. 1 11
e.
De exemplu, in cazul strungului cu comanda dupa program DP-630 sunt

prevazute doua sanii care se pot deplasa radial (fig. 7 .11), iar saniile superioare sunt
- prevazute cu suporturi portscula. Astfel, pentru executia fazelor procesului tehnologic, se
' rnonteaza pe cele doua sanii cinci scule simple Si una combinata, care vor prelucra piesa
,. """' .
in urmatoarea succesmne:
.
...... prelucrare cu cujitul /// (strunjire frontala la exterior), urmata de prelucrarea

cu cujitele IV, V, VI: VII de pe cealalta sanie portscula (si anurne, strunjirea la interior,
tesire la interior ~i exterior);
- prelucrarea cu cutitele I ~i II de pe prima sanie (strunjire cilindrica exterioara
( si strunjire frontals). urrnata de prelucrarea cu cutitele IV, VI si VII (strunjire interioara
de finisare si tesire) de pe cealalta sanie.
Ca urmare, opritoarele vor fi reglate pe cele doua suporturi in funcjie de traiectoria
,..
impusa cutitelor de procesul tehnologic, pe baza fisei program intocmita (fig. 7 . 12.). In fisa
program sunt simbolizate urmatoarele etape ale procesului tehnologic: coloanele 1 si 2
reprezinta inceputul ~i sfarsitul programului, indicat prin punctele negre 1+18. Aceste A
puncte reprezinta in realitate gauri (perforatii) in care trebuie fixate fisele de contact. In
coloanele 3 ~i 4 sunt indicate turatiile axului principal al strungului, in coloanele 5 §i 6 -
avansurile axiale pentru ambele sanii, in coloana 't ·· adancimea de aschiere, ...
iar in
coloanele 8 ... 17 - avansurile pentru ambele sanii dupa doua coordonate. In coloana 18
este indicata utilizarea dispozitivului de copiat, in coloanele 19 ... 23 se arata modul in
., .
'
care trebuie reglate opritoarele pentru suprafejele longitudinale ~i transversale, iar

coloanele 24 ... 26 sunt pentru alte comenzi (lichid de racire s. a.). Fisa program difera
in functie de tipul strungului.
-· - ,
,
Programul de lucru al Cartel a - •
Nr. 184
strungului DP630 automot program.
'
'
cJjJ
x b
0 0 '
-'
• -1 .
e . =st
.
~
! .
.
: =
0 .....
om -~
·~ •
-..;; "'
.
a
, ~
.
10
20 0 ~o 8 T
0 /() . 1' () ~
1 0 .o w
~
2 1
•O
0
I)
I . .
-~ -
l -,..,I '
I, 2. J. I,5
"
(ts ..,
-o
~
* .'~ r
l..J t5
~
f . ID I#; 7 /j '!J II /~ IS' /c I l 2/J 21' •t) ~ 1$ ~

• •• •• • . I
~
'
1
.,
')
•• • • • '
~
3
,
. . .
"~
,.. •• .
• • .
,
,
*5
.
• •
,
b
• • • • •
6
•
R
j
t
• • • • .
1·
11
9 • . •• . 9
• •
•
10 .l(Z II
Ii~
.
fl
II!
• •• • •
~
'
""'~... ·~
~ ~ ..
.........
'
I
•• ••
.
IJ II~ Q, '
•
.
(i ' ~" t
ars • • ••• i~
~~~
.~ tJ• ~
,.
16
1
, .
·ct ft~- ,
'
rm • -
Fig. 7 .12
I
I
•
7 .4. Tehnologi·a prelucrarilor pe masini-unelte

cu comanda prin sablon
La aceste masini .. unelte, miscarile de pozitionare a sculei fata de axa

semifabricatului sunt comandate de diverse sisteme de copiere: mecanice, hidraulice,
electrice, electronice sau combinatii ale acestora.
Atunci cand in afara suporturilor de copiere,
masina-unelata este dotata si cu sisteme de comanda
dupa program a regimului de aschiere, fiecare tronson
.
al piesei poate fi prelucrat cu avansul $i viteza de
aschiere economice,
Sablonul dupa care se executa copierea, de
regula, o piesa aproape identica cu cea care se
prelucreaza, dar poate avea ~i forma plata (din tabla de
grosime 3 ... 5 min).
Fig. 7.13 La proiectarea sablonului trebuie avut in
Tehnologia prelucrarilor pe masini-unelse cu comadd dupd program 229
vedere faptul ca geometria sculei 11u permite strunjirea suprafejelor conice inverse cu unghiul
conului mai mare de 60° (fig. 7 .13). Pentru a asigura durabilitatea necesara in productia de
serie mare
... sablonul se trateaza termic, fie prin calire, fie prin cementare +· calire .
Intrucat erorile sablonului se transpun in marime dubla pe suprafata prelucrata,
toleranta sablonului se determina cu relatia
Ts = T/2- 28 '
(7 .16)
in care T este toleranta piesei; S - o marime de siguranja (0;01 ... 0,02 mm).
Ciclul de lucru este determinat in principal de forma piesei, semifabricatul utilizat
~i de numarul de suporturi de copiere ~i cujite ale strungului.
7.4.1. Tehnologia prelucrarii unui arbore cu diferente mici de trepte,

din semif abricat Jamin at
Dupa cum se observa din fig. 7 .14, adaosul de material este indepartat prin dona
treceri de degrosare ~i una de finisare. Degrosarea are loc in cadrul secvenjelor active 1
§i 3 $i este realizata de catre cutitul A a carei pozitie radiala este asigurata prin limitatoare
· de cursa, Finisarea se realizeaza prin patru secvente (5, 6, 7 ~i 8) de catre cutitul B.
Se observa ca sablonul folosit este plan ~i asigura .~i realizarea tesiturilor de la
extremitatile arborelui. Antrenarea se efectueaza cu un antrenor cu gheare frentale, care
face parte din dotarea rnasinii-unelte.
5TOP
I • .STA/TT
'•
~
_,..._...~ __,_~ •
. '&. ~~
/)I.
20 BO
.----=~.......__..........____~·-·~~---~ 32
......--~--..c
35'
.. 20
"' . ° Bo se --
/
'x~ .. 5.
~r11;2S
.
•
1)(45°
• . "
~
.......
..,.,
' ·~
~ N
• •
~.
•
~
~·
'
•
/
......
,/
•
~
•
'
~
~
N
ff') .
~
~
~ ~
' .
167
~
.
-
..
b
Fig. 7.14
230 Tehnologia construc/iilor de masini
7 .4.2. Tehnologia. prelucrarii unui arbore cu diferente mari de trepte,

din semif abricat f orjat
Analizand desenul piesei (fig. 7 .15), se observa diferenta mare de diametre la cele
doua extremitaji, Operajia de strunjire se realizeaza cu patru cujite, doua montate in capul
revolver ...al saniei de copiere ~i doua in suportul transversal inferior .
In primele doua secvenje s-a prevazut degrosarea celor doua suprafete frontale cu
cutitele C $i D si degrosarea portiunii cilindrice de cf> 26,3 , cu cutitul A din sania
superioara, Dupa terminarea cursei transversale de lucru a suportului inferior, in secventa
3 se,.. comanda retragerea acestuia, urmand ca in acest timp sa continue copierea cu cutitul
'
A. In secvenja 4 are loco retragere rapida longitudinala, urmata de o degrosare a portiunii

de cp 14, 7 cu pozitionarea sculei prin limitator. in timpul retragerii rapide din secventa 6,
are loc schimbarea pozitiilor cutitelor din sania superioara, urmand ca in secventele 7, .9,
10 ~i 11 sa se realizeze finisarea prin copiere cu cutitul B. Se remarca ca pe portiunea
piesei ce nu se prelucreaza s-a prevazut un av ans longitudinal rapid (secvenja 8), cu sania
de copiere in pozitie superioara retrasa. Si in ace st caz f aza de .finisare a fost divizata in
patru secvente, pentru a asigura avansul ~i turatia optime la prelucrarea fiecarei portiuni,
De menjionat este faptul ca, la prelucrarea arborilor cu configuratie cornplexa, se
pot utiliza masini dotate cu doua suporturi d;e copiere. De asemenea, posibilitatile acestor
tipuri de masini-unelte se extind ~i la prelucrarile suprafetelor de revolujie interioare, cu
mai multe cujite fixate- in aceeasi portscula,
7 .s·. Tehnologia prelucrarllor pe masini-unelte

cu comanda numerics
7.5.1. Metodologia §i etapele realizarii unei plese pe masini-unelte

cu comanda numerlca. Fluxul informational
Comanda numerica a masinilor-unelte este comanda automata prin care diferitele

informajii necesare prelucrarii pieselor sunt inregistrate codificat, numeric sau
alfanumeric, pe un suport de informatii adecvat (benzi perforate, benzi magnetice etc.),
Continutul metodei consta deci in. aceea ca toate informatiile (tehnologice, auxiliare etc.)
pentru desfasurarea unui .proces tehnologic sunt memorate sub forma numerica pe un
suport adecvat ~i apoi prelucrate de catre un echiparnent electronic special (ECN), care
transmite comenzi organelor de execujie ale masinii-unelte.
Spre deosebire de celelalte sisteme de comanda dupa program, aparijia comenzii
numerice marcheaza o etapa noua in sistemul de automatizare a masinilor-unelte. Acest
sistem a condus la cresterea eficienjei tehnico-economice, in special pentru prelucrarea
unor piese de unicat sau serie mica, datorita faptului ca programul numeric poate fi
schimbat rapid §i usor.
La masinile- unelte cu cornanda nurnerica, transmiterea tuturor informatiilor echi-
pamentului. de comanda sub forrna unor coduri, fixate pe portprogram, poarta denumirea
--- ,. 2'
0 0 3'
120
Fig. 7.15
de codificare exterioard. Cand banda perforata este citita de un dispozitiv special de citire,
unitatea de comanda recodifica informatiile primite. Aceasta operatie poarta denumirea de
codificare internii a datelor §i are loc in mod automat, in scopul obtinerii informatiilor in
sistemul numeric, care sa poata fl utilizate in structura interns a sistemului de comanda,
Toate informajiile legate direct de desfasurarea succesiunii procesului tehnologic, ca regim
de aschiere, av ans, turajii, schimbarea sculelor etc., precum si funcjii auxiliare, ca
pornire, numarul de treceri, racire etc .. , pot fi codificate in sistemele binar, zecimal, octal,
-e-
hexazecimal sau in sistemul alfanumeric. Programarea pe astfel de masini poate fi

secvenjiala sau continua.
Compartimentele in care sunt prelucrate toate informajiile, incepand cu analiza
desenului piesei ~i terminand cu prelucrarea propriu-zisa, sunt prezentate intr-o forma
simplificata in fig. 7 .16.
Ao,
In compartimentul de proiectare tehnologica, pe baza desenului de executie al

piesei, este elaborata in c1ar tehnologia de prelucrare. Sunt indicate masina-unealta ·pe care
se executa prelucrarea, sculele utilizate, succesiunea fazelor de prelucrare, · regimurile de
aschiere etc. Toate aceste elernente sunt subordonate posibilitatilor de prelucrare ale
masinii-unelte cu comanda nurnerica. De la caz la caz, in funcjie de comlexitatea piesei,
se poate realiza intreaga tehnologie pe o masina-unealta cu comanda numerica sau numai
o parte a operatiilor de prelucrare, celelalte fiind destinate alter masini conventionale sau
cu comanda numerics.
A
In compartimentul de programare se elaboreaza, intr-o forma codificata,

programul de prelucrare al piesei, Tehnologia de prelucrare este transpusa intr-un limbaj
formal pe care ECN poate sa-I citeasca si sa-1 injeleaga. Acest pro-gram este transpus pe
~ '
un suport adecvat - compatibil cu sistemul de citire al ECN. In majoritatea cazurilor,

acest suport este o banda perforata care contine, in forma codificata, toate informatiile
necesare prelucrarii piesei, Objinerea benzii perforate este rezultatul unui proces complex
de prelucrare a datelor. Cand aceasta prelucrare este efectuata de catre om, se pote vorbi
de o programare manuala a masinii-unelte, Daca la prelucrarea datelor ,.
este utilizat
calculatorul electronic, programarea se numeste asistata (de calculator. In anumite forme
de organizare, cele doua compartimente mentionate - eel de proiectare tehnologica si eel
de programare - sunt reunite intr-un singur compartirnent, de proiectare tehnologica ~i
...
programare. In cadrul acestui compartiment, elaborarea ~i programarea tehnologiilor de
prelucrare revine unor specialisti cu o formajie mai larga - tehnologi programatori.
Elaborarea ~i programarea tehnologiei de prelucrare intr-un singur compartiment este re-
simtita din ce in ce mai mult, din necesitatea scurtarii ciclului de prelucrare a informajiilor.
Suportul pe care este inscrisa, sub forms codificata, tehnologia de prelucrare este
introdus in ECN. in afara de aceste informajii, ECN poate primi si alte informatii
suplimentare introduse manual de· operatorul uman printr-un panou de comanda. Dintre
acestea, cele mai importante sunt datele referitoare la: pozitia din care scula incepe
prelucrarea piesei, corecjii ale traiectoriilor programate ale sculelor.
OESENUL OE EXECUTIE
Al Pl.ESEI I .
(OMPARTtHENT
PROIElTARE. TEHNOLOOICA
COMPARTlMENT
PROGRAMARE
PROuRAt1 PRELUCRAf£ PIEsA

( Purhitorul de proj ram)
OPERATORUL
.
.
UHAN CORECTlf
•
•
>
.
' !
EC HIPAMEfJT DE COHANOA
· NUMERICA ,,ECN'' ...,__ _
~TAREA MA~INJI · COMENZf OE COMENZI DE fNFORMATll ASUPRA

IN FUNCTIONARE I
OEPLASARE COHUTARE POZITIE ( S C.ULEf
I
..,;
'---··--.~ MASlNA-UNEALTA -
•
PROCES OE
---~p R...,;;E...-Lu....c__
R __
AR...;;;E;...,,.
. ~
P(E SA FINITA
Fig. 7 .. 16
Echipamentele de comanda numerica evoluate primesc informatii asupra pozijiei

reale a sculei fata de piesa, Aceasta se realizeaza printr-un sistem de control al deplasarilor
executate de organele mobile ale masinii-unelte. ECN cornanda alirnentarea motorului de
curent continuu pana cand deplasarea reala coincide cu cea programata, lucru sesizat de
traductorul de deplasare.
Toate informajiile primite de ECN - prin suportul program, de la operatorul uman ~i de
la masina-unealta - sunt prelucrate ~i transmise sub forma de comenzi organelor de executie ale
masinii-unelte, Prin aceste comenzi ECN pune in aplicare intregul program de execujie a piesei.
~·
. '
Comenzile transmise organelor de execujie se impart in doua categorii:

.
comenzi
de deplasare si comenzi de comutare, Comenzile de deplasare se adreseaza organelor
mobile ale masinii-unelte, care trebuie :sa execute traiectoriile necesare generarii
suprafejelor piesei, sau anumite traiectorii auxiliare. Comenzile de comnutare asigura
schimbarea anumitor parametri ai regimului de aschiere in cursul prelucrarii: adancimi de
aschiere, turatii, avansuri etc.
Operatorul uman are, in general, atribujii cu totul diferite in comparatie cu eel
care deserveste o masina-unealta clasica. Deoarece programul de prelucrare a piesei este
·,
elaborat anticipat, muncitorul nu intervine decat rareori in procesul efectiv de prelucrare.
El are sarcina de a asigura prinderea piesei ~i a scu1elor, pornirea ~i oprirea masinii si,
. ~
eventual, introducerea anumitor corectii i11 programu.1 de prelucrare. In cazul centrelor de

prelucrare, aceste atribujii sunt in numar mai mic, deoarece §i schimbarea sculelor este
programata "" ~1·• se executa"" autornat.
Operatorul de la masina-unealta cu comanda numerica este obligat sa verifice
corectitudinea programului elaborat prin probarea acestuia cu masina in gol (1ara piesa)
iar apoi prin supravegherea atenta a prelucrarii primei piese. Supravegherea masinii in tot
cursul programului de execujie a piesei ramane una dintre atributiile de baza ale
opera.torului. Aceasta cerinta este impusa de faptul ca masina-unealta nu este capabila sa
se adapteze unor situatii neprevazute, cum ar fi, de excmplu, ruperea sculei, defectarea
anumitor mecanisme sau instalatii etc. Aceste dezavantaje sunt inlaturate in mare masura
prin introducerea comenzii adaptive la masinile-unelte cu comanda numerica. Prin
comanda adaptiva se asigura menjinerea anurnitor conditii de prelucrare in mod automat,
pe baza sesizarii oricaror modificari care apar in desfasurarea normals a procesului de
aschiere, lntroducerea comenzii adaptive implica conducerea masinilor-unelte cu comanda
numerics prin calculator. Rolul calculatoarelor in comanda adaptiva este ace1a de a
asigura, pe baza unor algoritmi de calcul, optimizarea procesului de prelucrare, in timpul
'I
•
desfasurari i acestuia.
7.5.2. Sisteme de coordonate pentru masinile-unelte

cu comanda numertca
Spre deosebire de masinile-unelte clasice simple sau automate, cat ~i fata de

masinile cu alte tipuri de comenzi program, la masiuile-unelte cu comanda numerica este
absolut necesara utilizarea unui sistem de coordonate adecvat, specific acestor masini,
pentru a se putea programa diferite deplasari ale organelor masinii-unelte dupa anumite
direcjii ~i sensuri. Nomenclatura axelor, simbolizarea si miscarile rectilinii sau circulate
sunt stabilite prin ST AS 8902-83.
Sistemul de coordonate stabilit este un sistem de axe triortogonal de sens direct,
. care poate fi memorat utilizand regula mainii drepte (fig. 7. 17). Axele de coordonate au
o dubla seminificajie: geometrics si fizica,
'
Semnificatia geometrics consta in aceea ca prin ele se precizeaza suportul
geometric al miscarii - deplasare rectilinie sau deplasare circulara.
Semnificatia fizicd consta in a.ceea ca axele de coordonate precizeaza suportul fizic
al deplasarilor - ghidajele rectilinii sau ghidaje circulare.
Modul in care sunt atribuite axele de coordonate suporturilor fizice de deplasare
se supune urmatoarelor reguli:
• Axa Z este identica sau paralela cu axa arborelui pricipal, avand sensul pozitiv
spre cresterea distantei dintre scula si piesa. La masinile care au mai multi arbori
principali, axa Z este atribuita numai unuia dintre ei,,,. de preferinta aceluia care are axa de
rotatie perpendiculara pe baza de asezare a piesei. In cazul masinilor care nu au arbore
principal - ca, de exemplu, masinile de rabotat - axa Z se considera axa perpendiculars
·-:.
pe baza de asezare a piesei ..
••
x •
Fig. 7.17 Fig. 7 .. 18
Axele X si Y determina un plan normal pe axa Z, avand ca purtatori fizici de

11
deplasare .ghidajele rectilinii ale ·meselor si saniilor. i11 general, se considera ca miscarea
mesei se realizeaza pe axa X, iar miscarea saniei pe axa Y.
Datorita unei mari varietati de masini-unelte comandate numeric, se impun
urmatoarele precizari:
. . . la masinile care nu au nici scula si nici piesa in miscare de rotatie, cum este
cazul masinilor de rabotat, axa X se alege paralela cu d irectia principals de aschiere,
sensul pozitiv fiind dat de sensul vitezei de aschiere;
- la masinile care au piesa in miscare de rotatie (strunguri, rnasini de rcctificat
,.
etc.), axa X este radiala, avand sensul pozitiv corespunzator cresterii distantei dintre scula
. . ....
~t piesa:
- la masinile care au miscarea de rotajie a sculei, ca de exemplu, masinile de
frezat, axa X se la in planul orizontal dupa directia de deplasare a mesei.
• Axa Y se alege in functie de Z si X, dupa regula mainii drepte.
• Sistemul de axe X, Y, Z este legat de masina-unealta si f ata de aceasra se
precizeaza deplasarile rectilinii ale sculei. Pentru a preciza deplasarile rectilinii ale piesei,
1, 1, 1•
se cons id era u11 sistern de coordonate al acesteia, avand axe le notate cu X Y Z
"
Aceste axe au sensul pozitiv opu.s celor ale masinii-unelre. 111 felul acesta pot aparea
situajii in care deplasarile sunt raportate Ia doua sisteme de referinja. Sp1 e exemplu, in
cazul rnasinii de gaurit cu cap revolver (fig. ,7 .1.8)~ scula are o miscare de translatie 1}111nai
1, 1•
pe axa Z, iar piesa pe axele X Y
• Miscarile de rotatie in jurul axelor menjionate se noteaza cu A, B, C si respectiv
1, 1, 1
A B C (fig. 7 .19). De exemplu, i11 cazul unui strung (fig. 7 .20) ex!~_\ta o singura
1
miscare de rotatie (notata cu C )., aceasta fiind executata de catre piesa. Celelalte miscari
sunt executate de catre scula, aceasta avand deplasari rectilinii pe doua directii
'
perpendiculare, Z ~i X. Sensul pozitiv de rotatie este eel al surubului cu filet pe dreapta,
daca prin rotire aces ta avanseaza in sensul pozitiv al coordonatelor .
..z I
+X
•A'
•A
+X
+8 +Y
.... x
a b
Fig. 7.19 Fig. 7.20
1,
Direcjiile X, Y, Z (respectiv X Y', Z ') ale sistemului de coordonate ortogonale
sunt denumite direqil primare sau de ordinul lntai. Anumite tipuri de masini-unelte pot {
executa miscari pe directii paralele cu axele de coordonate primare. Acest lucru a impus
necesitatea introducerii axelor de coordonate de ordinul doi - U, V, W, axe secundare -
precum ~i a celor de ord.inul trei - P, Q, R, axe tertiare (fig. 7 .21). Totodata, in afara
1, 1,
miscarilor de rotajie primare A, B, C (respectiv A B C 1), pot exista ~i alte miscari de
rotajie, efectuate in plane paralele cu planele in care se desfasoara miscarile primare.
Acestea sunt notate cu D si E.
-
YM
Yp
+R +l .
. • r]
!-'~
I
,,U-"'
. •
.
-
I
.
~' -
'
.
'I ·~
II
I "
.
... '
.i1
' - ',#
• '
. I
•
"'
. r-- ,,
.
.
~i'l .~
'
,, .... ' I ',
J ~
l
. l
, -. ' .
+p
I I
.~ ~
\ .., r
.
x . • .
' ~
I
•
~·w
•
'
iI
,, . •
I
' ~ I'
I
.
I 1
~;
'
.. . .
'
.
---',_.L/-- I
I
----/-I,-- _, +U r,
....
... •
.fl
~
... ;
'-......._+C' - .../•
'
~ ~
,._ - .
o,;· xp
c-: I
.
,
Xf xN
'
Fig. 7.21 Fig. 7.22
Miscarilc circulare sunt raportate unui sistem de coordonate polare, a carui origine
. .
este precizata prin coordonatele /, J, K in sistemul de axe X, Y, Z.

Alegerea originii sistemelor de referinta este arbitara. Aceasta Iibertate de fixare
a originii asigura anumite facilitati la reglarea ~i punerea in stare de functionare a masinii-
unelte comandate numeric. Dupa montarea traductoarelor de deplasare ~i efectuarea
236 Tehnologia construe/ii/or de masin!
---------------··-·--·---------·-·--~-~------------
operatiilor de reglare inijiala, originea sistemului de referinta capata o determinare
univoca, devenind un pun ct fix ~i bine stabilit in spajiu. in felul aces ta, sistemul de
referinta, cu originea univoc precizata, devine un sistem rigid din punct de vedere
geometric, fata de care sunt raportate toate miscarile efectuate de masina.
Pentru a usura munca de prograrnare a tebnologiei de prelucrare, originea
sistemului de referinta este. atribuita, in aceasta etapa, piesei care urmeaza a fi prelucrata.
Acest lucru este posibil datorita capacitatii ECN - ului de a efectua translatii ale sisternului
de coordonate din originea masinii OM in originea piesei Op . Aceasta operatic este
cunoscuta sub numele de deplasarea originii §.i face parte integranta din activitatiile de
reglare a masinii-unelte. Modul in care se face deplasarea originii este ilustrat in fig. 7 .22.
Deplasarile pe cele doua directii, pentru a suprapune originea masinii peste originea piesei,
au valorile x1 ~i y1 • •
Originea sistemului de referinja al masinii-unelte comandate numeric se numeste
origin ea masinii, punct de referintd sau punct de nul. in functie de tipul ECN, masinile-
unelte cu comanda numerica pot avea punctul de referinja fix sau deplasabil.
a
La echipamentele cu punct de referint fix, schimbarea originii se face prin
masurarea directs a distantei de la originea masinii la originea piesei. Valorile acestor
distante aferente axelor de coordonate se introduc manual cu ajutorul unor comutatoare
existente pe consola de cornanda, fiind rnemorate si afisate de catre ECN.
"'
J1z cazul echipamentelor er' punct de referintd deplasabil, stabilirea originii se
realizeaza prin aducerea varfului sculei In puncrul dorit si, prin apasarea unui buton
existent pe consola de cornanda, acest punct este considerat automat ca origine a sistemului
de referinta.
ECN evoluate ofera posibilitatea de a traspune originea in orice punct al sistemului
de coordonate aflat in zona de lucru a masinii-unelte.
7.5.3. Cotarea pieselor prelucrate pe masini-unelte

cu comanda numerica
"' functie de tipul ECN-ului, cotarea pieselor supuse prelucrarii poate fide tip in-
In ,.
cremental sau absolut. In cazul cotarii incrementale, cotele
,. su11t date i11 lant, indicandu-se
succesiv distanja de la un punct la altul (fig. 7 .23, a). In sistemul de cotare absolut, cotele
tuturor punctelor in care se executa prelucrari sunt date in raport cu punctul de referinja
ales (fig. 1. 23, b).
7 .5.4. Strnctura echipamentelor de comanda numerica
Structura ECN-urilor, care determina, in mare masura complexitatea acestora,

depinde de tipurile de comenzi pe care sunt capabile sa le transmita M.UCN-urilor. Sunt
cunoscute trei tipuri de comenzi numerice: comenzi de pozitionare; comenzi de prelucrare
liniara: comenzi de con tu rare.
Comenzile de pozitionare sunt transmise pentru a deplasa scula sau piesa in diferite
puncte unde urmeaza a se executa prelucrari. Conjinutul cornenzii este programat pe banda
perforata prin indicarea axelor pe care se face deplasarea ~i a valorilor deplasarii specifice
fiecarei axe.
Tehnologia prelucriirilor pe masini-unelte cu comadii dupif program 237
y y -
1-----~---+-----"----
-
... .·~
" ~
'. '
"' ..., ,
•
.. .... 'j
'
'
,1
• '
,.
~-·· --+----+-----.- ---+---t- • •
'
,
, ~
.I .
.
- I ,
_...,
r:,,,. ·~
·r- ~ ~
I
,, .""' _._
..:"'
...,,
~·
~,
I
,
0
0 x x x
x~_
a "
,
X3
b
Fig. 7.,23
Astfel, pentru o MUCN la care masurarea deplasarilor se face incremental, pozi-

tionarea sculei din punctul A in punctul B (fig. 7 .24) se programeaza prin: X + 40; Y + 55;
F 99. Prin adresa F 99 se cornanda ca deplasarea sa se efectueze cu viteza rapida.
"
In funcjie de tipul ECN-ului, deplasarile se pot realiza succesiv pe cele doua axe,
intr-o ordine care a fost prestabilita in program, sau simultan pe ambele axe pana Ia atin-
gerea uneia dintre coordonate, dupa care deplasarea are loc pe o singura axa (fig. 7 .24).
• y
y 3400
c
.,.--t-----------------.J 8
;
40
3J
~-
10 --- ·I A . C1
x
'
0
,
_ 1J 20 lJ L.O 50 60 Al X A
12:10
Fig. 7.24 Fig. 7.25
Comenzile de prelucrare linarii sunt adresate lanjurilor cinernatice de avans, in.

scopul executarii prelucrarii unor contururi rectilinii. Comanda de prelucrare liniara
trebuie sa conjina, pe la11ga inforrnajiile geometrice de deplsare, ~i informajii tehnologice A
referitoare la viteza de avans, turajia sculei etc. Intrucat traseul pe care se cxecuta
prelucrarea poate fi orientat In raport cu axe1e de coordonate (fig. 7.25), prelucrarea se
executa prin combinarea a doua miscari de a vans orientate pe directia axelor. Vitezele
•
celor doua miscari de avans trebuie sa satisfaca condijiile:
.W·Y 1 w
. x = t ga; ~2 + w·y2 = w·2 • (7 .1 7)
Acestea se realizeaza datorita existentei unui bloc functional in cadrul ECN-ului
denumit interpolator liniar. Se apeleaza la interpolator numai daca prelucrarea liniara se
executa pe o direcjie care nu coincide cu directia axelor de coordonate.
Comenzile de conturare sunt necesare la prelucrarea contururilor curbe. Pentru
realizarea acestora sunt necesare, ca ~i in cazul prelucrarii liniare, miscari pe dona axe de
coordonate, ale carer viteze trebuie s·a se supuna restrictiilor (7 .17). Dar in acest caz,
unghiul a se modifica de la un punct al traiectoriei la altul, ceea ce implica o prelucrare
A
interna a datelor mai complexa, In acest scop, ECN-ul contine un interpolator cu

posibilitaji mai largi, care poate executa o aproximare a conturului supus prelucrarii prin
arce de cerc, de parabola, de elipsa etc.
,.._
In functie de comenzile pe care le pot transmite, ECN-urile pot fi:

• echipamente de pozijionare;
• echipamente de pozitionare si prelucrare liniara:
•
• echipamente de pozi-
INTROOU(ERE- DATE
' .
jionare, de prelucrare liniara §i
C 0 NVERTOR· OE COD de conturare.
I
ECN-urile din ultima
grupa sunt de cea mai mare A
,._
.
<
complexitate. In structura
-· -
-~' . t- _, ex UJ
ex: <· - - < - - 0
' l
' <•<
acestora pot fi puse ·in evidents
-
!i -
~
< _,x w 0 tn er V)
~~
-' V'l a:: mai ,_J
multe blocuri functionale,
l: O:::> :L 0.
a: z< oc ~- :3 Cl!
t-~
'-''
w-'
I• 0:
_,
:::>
0
z << w w
r
0 :x:
< <(
w
~
c:J ex: .::::) :x:""-' a..
_.J
care pot fi urrnarite pe schema

a:: LU c::: _, a. 0 ~
-.
,::)
w~ w
u. LJJ '
~ t- '·· .
<(
a..
J-W
%0::
- -
u... ~c
er'--'
a..
LU
J-
C)
w
'-' LJ
u '-1)
I- t:J 0 Ll.J
Cl:
z
bloc simplificata din fig. 7 .·26.
. J<(
. 0
z<( Exista un bloc de
. .. l:
0
introducere a datelor, a carui
L.J cornplexitate depinde de modul
CA LC UL E · AFt,~ARE COTA w
0 in care se face introducerea
1-
• :z;
UJ
datelor: manual sau automat .
JNTERPOLATOR · l:
<( lntroducerea manuala a datelor
-:I:u
Q.
se face de la consola ECN-ului
LU utilizand comutatoare rotative
MASURAREA POZITIEI cu mai multe pozijii sau comu-
tatoare decadice, Introducerea
automata a datelor se face cu
ajutorul unui calculator de
ADAPTOR
proces. Purtatorul de program
este, de obicei, o banda perfo-
•
.
w rata confecjionata dintr-un
. 0
SISTEH DE ACTIONARE
<
l: material plastic sau dintr-o

L!.J
REGLARE' ..... hartie speciala, Pe band a perf o-
I•
-
V')
Vl r ata sunt inscrise, intr-o forma
codificata, toate informajiile
EC HIPAMENT I . <
COrtVENTrOl'W - __ MA,)INA-UNEALT,, •
necesare desfasurarii procesu-
' lui de prelucrare. Citirea date-
Fig. 7.26 lor de pe banda perforata se
Tehnologia prelucriirilor pe masini-unelte cu comadii dupii program
realizeaza cu dispozitive speciale, cititoare de banda, acestea lucrand pe principiul

electromagnetic sau fotoelectric. Introducerea datelor in ECN-uri prin intermediul unui
calculator de proces elimina necesitatea citirii programului in timpul derularii acestuia pe
masina-unealta, Exista posibilitatea ca toate funcjiile ECN-ului sa fie preluate de
calculator, sau numai o parte dintre aces tea.
A
In ECN se gaseste un convertor de cod, aces ta avand rolul de a transforma datele

de intrare intr-o forrna de reprezentare cornpatibila cu posibiliratile interne de prelucrare.
Datele convertite sunt stocate in memoria ECN-ului, in diferite sectoare ale acestuia,
pentru a fi transmise apoi blocului de calcul sau interpolatorului.
~ .
In cadrul blocului de calcul se executa operajii aritmetice asupra datelor care

conjin inforrnajii de deplasare sau asupra celor privind ciclurile tehnologice ori corectiile
de scule. Executarea unor cicluri tehnologice se impune la realiz·area unor piese la care
anumite faze de prelucrare se repeta (de exemplu, executarea mai multor gauri intr-o
flansa). Informatiile privind executarea unor cicluri tehnologice se introduc prin program.
Datele privind corecjiile sculelor por fi introduse prin program sau manual de la
panoul de cornanda. Efectuarca unor corectii ale sculei poate fi determinata de mai multe
cauze, acestea impunand si tipul corectiei care trebuie operata: corecjie de raza, corecjie
de lungime sau corectie de pozitie.
Corectia de raza este specifica prelucrarii pe masini de frezat sau pe rnasini de
alezat §i frezat, fiind impusa de uzarea sculei sau schimbarea acesteia cu alta de alt
diametru. Corecjia consta in cornutarea traiectoriei pe care se deplaseaza scula cu valoarea
diferenjei dintre raze.
Corectia de lungime consta in compensarea diferitelor erori la lungimea sculei.
Aceste erori pot fi cauzate de schimbarea sculei sau reascujirea acesteia. Necesitatea
compensarii in lungime poate sa apara, rnai cu searna, la rnasinile de gaurit sau la cele de
alezat .si frezat. -
Corectia de pozitie este specifica, in general, prelucrarii pe strunguri cu cornanda
numerica la care, dupa reascujirea sculei, muchia aschietoare capata o alta pozijie i11
sistemul de referinta format de axele X si Z. Aceasta situatie apare ~i in cazul schimbarii
sculei, datorita abaterilor dimensionale pe care le prezinta cujitele de strung.
Din blocul de calcul se face transferul de inforrnatii i11 interpolator. Aces ta
elaboreaza incrementele de deplasare corespunzatoare fiecarei axe programate, in confer-
mitate cu parametrli interpolarii. Incrernentul de deplasare, sau pasul unitar, reprezinta
cea mai mica valoare a deplasarii (deplasare elementara) pe care o poate realiza masina-
unealta pe directia unei axe. Deplasarea totala pentru realizarea unei prelucrari rezulta din
insumarea unei multimi de deplasari elernentare. Pentru majoritatea MUCN-urilor valoarea
unui pas unitar este de 0,01 mm. Fiecare increment de deplasare se realizeaza ca urmare
a impulsurilor electrice transmise de ECN .motoarelor care asigura deplasarea organelor
de lucru ale masinilor-unclte, De exemplu, pentru realizarea unci traiectorii rectilinii de
1 m lungime sunt necesare 100000 de impulsuri, aces tea conducand la ef ectuarea tot atator
pasi unitari.
Parametrii interpolarii definesc traiectorii care trebuie realizate, atat din punctul
de vedere al formei geometrice, cat ~i din punctul de vedere al pozijiei pe care aceste
traiectorii le au i11 raport cu axele de coordonate ale masinii-unelte.
"'I11 cazul cand se executa operajii de filetare, interpolatorul, pe baza parametrilor
filetarii, asigura deplasari coordonate ale sculei in raport cu piesa, pentru objinerea
traiectoriei e1icoidale.
Majoritatea ECN-urilor sunt prevazute cu un bloc de afisare numerics a cotei, care
precizeaza permanent pozijia reala a sculei faJa de piesa supusa prelucrarii,
Blocul de masurare a pozitiei sculei (piesei) este alcatuit din totalitatea circuitelor
care prelucreaza datele furnizate de traductoarele sistemului de masurare a deplasarilor.
Prin ace·st bloc se pune in evidenta, in orice moment, siruatia reala a deplasarilor
programate.
0 parte din informatiile furnizate de ECN sunt dirijate spre masina-unealta prin
intermediul unor echipamente de adaptare, in special funcjiile de comutare ~i cele
auxiliare. Aceste echipamente, numite simplu adaptoare, nu fac parte din ECN, ele
constituind blocuri intermediare de prelucrare a datelor intre ECN ~i masina-unealta. Din
aceasta cauza, echipamentele de adaptare sunt amplasate, de regula, separat de ECN.
Exista lnsa si situatii cand echipamentul de adaptare este plasat in dulapul ECN-ului, fiind
evident, separat de acesta din punct de vedere constructiv si functional .
Masina-unealta cu comanda numerica poseda ~i un echipament conventional, acesta
fiind constituit din totalitatea mecanismelor ~i instalajiilor care pot asigura funcjionarea
rnasinii exclusiv prin comenzi manuale, Iara interventia ECN-ului. Cand acjionarile misca-
rilor principale ~i (sau) a celor de avans sunt realizate cu ajutorul moroarelor de curent
continuu, in cadrul echipamentelor conventionale se includ, de obicei, si asa-numitele
echipamente de actionare reglabila. Acestea au rolul de a asigura un domeniu de variajie
continua a turatiilor si a deplasarilor, spre deosebire de masinile-unelte conventionale la
care variajia turatiilor si a avansurilor se realizeaza in trepte.
7 .5.5. Si·steme de codificare utilizate la perforarea purtatorilor

de program de tipul benzilor
A
111 cazul masinilor-unelte cu comanda numerica, purtatorul de program, denumit

~i programul-masina
. ....
este o banda perforata (sau mai rar banda de film perforata, disc
magnetic etc.). In ultimii ani s-a ex tins utilizarea benzilor de hartie caserata speciala, care
sa reziste la solicitari mecanice, la umezeala, diferite uleiuri etc.
Benzile sunt de doua feluri, cu cinci sau cu opt piste (ST AS· 7430/ l . . . 13 - 84).
S-au impus benzile cu opt piste, adoptate ~i pe plan international.
Perforarea benzilor se realizeaza in diferite sisterne de codificare: binar, zecimal,
binar-zecimal, alfanumeric, hexazecimal etc.
Codificarea unui numar care de fapt poate· reprezenta o cota se face in mod diferit
In functie de sistemul de codificare.
Codul care are un numar minim de semne pentru exprimarea un.ei cantitati de
informatii este codul binar, format numai din doua cifre, 0 ~i 1, numarul fiind scris 'in
baza 2. ,..
In sistemul binar, ca ~i in eel zecimal, or ice numar se poate scrie sub forma unei
•
sume, ~1 anume:
Nx = a 0 X0 + a 1 X·1 + a.2 X2 + ••• + a i Xi ' (7 .18)
unde X este baza sistemului, iar a; poate fi reprezentat de cifrele 0 ... 9 in sistemul
zecimal ~i de cifrele 0, respectiv 1, in sistemul binar.
De exemplu, numarul 183 poate fi scris in sistemul zecimal astfel:
18310 = 1 . 102 + 8 . 10 t + 3 . 1 o0 '

(7 .19)
1 8 3
iar in sistemul binar astfel:
18310 = 1 . 27 + 0 . 26 + 1 . 25 + 1 . 24 + 0 . 23 + 1 . 22 + 1 . 21 + 1 . 2°'
(7 .20)
1 0 1 1 0 1 1 1
adica, in sistemul binar, numarul 183 se scrie 10110111, , utilizand deci numai doua feluri
de cifre, 0 ~i 1.
-
0 alta metoda practica de obtinere a numarului 183 i11 sistemul binar consta in
impartirea succesiva a acestuia la baza 2:
183 2
182 91 2
-
-- --1 90 45 2 .
=1 44 .• 22 2
=-1 22 11 ?-
0 10 5 2
1 4.2 2
1 2 '1 .
0
Se scriu ultimul cat, urmat de resturi de la sfarsit catre inceput ~i se obtine
numarul in baza 2: 10110111,
-
Modul de scriere in cazul codului binar, cu numai doua cifre (0 ~i 1), este deosebit
de avantajos la inreglstrarea pe banda perforata a informatiilor, ~i anume: in dreptul cifrei
1 se face o perforare in banda (loc in care se inchide releul), iar in dreptul cifrei 0, banda
ramane neperforata (releul ramane deschis).
Modul de perforare a benzilor in diferite sisteme de codificare este prezentat in
fig. 7.27. Sistemul din fig. 7.27, b reprezinta combinarea celor doua sisteme, binar si
zecimal.
3 1 1 D 3 i 1 0
10 ·10 10 10 .
1·0 10 10 10
'
0 '
, -
, ,, 1 ,., . f
'• '.•, -~
1
,.
. , 2 "' ""
'
2 3
r
3 .. 4 128 +32+16+L.+2+1 I
i: I 5 I •
5 I
6
'
10110111 I
6 I .
•.
7 '
7 '
,
" 8
8 '
.
• • g '
..
9 '
183 183 183

a -zecimol b-binor zecimal c -bi nor
Fig. 7.•27
Codul hexazecirnal este un cod in baza 16 = 24 care utilizeaza cifrele I ... 9, plus
literele A, B, C, D, E ~i F astfel:
A= 10; B = 11 · c= 12; E = 14 · F = 15.
' '
242 Tehnologia constructlllor de masini
Spre exemplificare, numarul 1976 se scrie astfe1:
1976 16
16 .123 16
37 112 7
32 11 197610= 7(11)816= 7B816•
56
:18.
8
PC-88 ISO Sisternele de codificare prezentate
sunt tot mai des inlocuite de sistemul de
87 6 5 4 3 2 1 codificare alfanumeric, care· de fapt este un
sistem binar pentru reprezentarea atar a
I-+- t--t-~ ......+-. -+-t---1 2 ___,_. ....._ cifrelor, cat si a literelor .
1-.J,-~-J.-~ ......_.._.__3_ l+ ~~ ~ .in cele ce urmeaza se va face
I-+-~ ....+-A-, ~ ----5 _ __,.-4---1-4 referire numai la codurile cu 8 piste, care
~- 7 _6_,._.. ....,._ provin d i11 tehnica telcimprimatoarelor si
....411-l~ I-+-- 9 _a_~-+- masinilor de scris americane, fiind adaptate
.._.__.._ ~~ 0 ----1--+-+- corespunzator nevoilor de cornanda numerica
~-f-+--+-- ~A ~--+- _.__~
....,._. (. B ......__. a masinilor-unelte, fiind denumite in genere

. . D --f-+- i-+-!-+-9- J.-4.-+-f
PC- 8 (Program Code 8) A., B ~i C. Dintre
'-+-- E F -+-1
acestea s-a impus codul EIA-PC-·8 B,
elaborat de Electron! c Industries Association
G H-.-..-..
din SUA. in ultimul timp s-a standardizat pe
j<-f-+-' ~......+-+-+---f
~~ ....,..._ J -·-.-.~
~-+-1~ KJ--~~~ plan international un cod ISO tot pe 8 piste

~ i-+-~ -+---+-<..____ ML ~_.. (fig . 7 . 2 8) .
~ "-'- ,_.__ N --+-~ ---'-+-4 ~ Codul PC-8 B are pe fiecare rand
l--+---0 p ---tf--f--- -+- H- ~~
un numar impar de perforatii, in timp ce la
,......._ ~ hA-+-+----1---J-- Q R ---1t-
codul ISO, numarul de perforatii este par.
i--l--4~ "'-+--!~ s
,_._~T
_ __. . _ . . , . _ ...+- .......... ~
~~
in ambele coduri se utilizeaza
~ ~-I-- u _ ___,,_. _. ., "-+-- ~ reprezentarea binara a cifrelor 1 ... 9, folo-
_.._.I--- W Y_.___.__...__ ~ t-1--<g._,
sind pistele 1 ... 4 de la dreapta spre stanga,
~- x ~-+-+-I fiecare pista corespunzand puterilor cifrei 2
....+---+--- y z -+---+- ..-+---. 111. ordine crescatoare. Astfel, perforatia de
~-+--+~~+--+--+-+- B lane --'-~~-+-•_.....-1---+-c •
..-1.-411~~-I-' + pe pista 1 corespunde cifrei 2~ = 1 , de pe

~ i-+-~-&-4-~--i-- -
-+--l~~~--+-.._EB LF pista 2, cifrei 21 = 2, de pe pista 3, cifrei
1! b ~l 22 = 4. Qi pe pista 4 lui 23 :;; 8 .. Cornbinarea
~_._ I-A- '4-4-1--·
s O.D ) I 'S
SpCl\\'J SP perforajiilor permite programarea pe banda
-+-. 4- i-+-4-4....+-~.
~···i~.f---4-.
~~.._ -/ 1 14- a oricarei cifre dintre 1 si 9. Cifra zero se
. ~lo
-:-........_._............................. programeaza printr-o perforatie pe pista 6 in
•
' codul PC-8 B si cu doua perforatii IJe pistele
Fig. 7.28
5 si 6 la codul ISO.
Literele si diferitele semne sunt codificate in arnbele coduri folosind codificarea
cifrelor 1 . . . 9, la care se adauga, la PC-8 B, doua perf oratii in pistele 6 ~i 7 pentru
literele A ... I, o perforatie in pista 7 pentru lirerele J ... R etc. La codul ISO se foloseste
o perforatie in pista 7 pentru toate literele alfabetului,
~
In acest mod, numarul de perforatii transversale poate fi par sau impar. Se

uniformizeaza paritatea (ISO) sau imparitatea (PC-8 B) introducand o perforatie suplimen-
Tehnologia prelucrdrilor pe masini-unelte cu comadii dupd program 243
tara pe pista 8 la ISO ~i pe pista 5 la PC-8 B. N ecesitatea paritajii sau irnparitajii a fost
determinata de posibilitatea unui control usor rapid al conjinutului benzii, lipsa paritajii
in ISO ~i a imparitatii in PC-8 B denotand o eroare,
"
In fine, in codul PC-8 B, pista 8 este. folosita exclusiv pentru a marca sfarsitul
- . A
unui bloc de comenzi, ceea ce corespunde unui rand din Tabelul Program-Piesii. In
scrierea curenta, se noteaza prin EB sau EOB, iar in ISO se folosesc, in acelasi scop,
perforatii in pistele 2 ~i 4, notandu-se prin LF (Line Feed), linia de avansare a benzii
pentru aducerea blocului urmator, ceea ce inseamna acelasi lucru, spus altfel.
Perforatiile de dimensiuni mai mici intre pistele 3 ~i 4 se fac pentru posibilitatea
de antrenare a benzii.
7 .5.6. Adrese utilizate in programarea numeriea
Adresele sau funcjiile utilizate in programarea numerica sunt date de o serie de

sernne (v. fig. 7 .28) care reprezinta diferite comenzi de pozitionare, de realizare a vitezei
de avans, a turajiei, de alegere a sculei etc. 0 adresa urmata de un numar de cifre indica
valoarea unei deplasari sau a unei turajii etc.
in continuare se prezinta adresele ISO date de literele alfabetului:
A - pozitionare unghiulara in jurul axei X;
B - pozitionare unghiulara in jurul axei Y;
C -· pozitionare unghiu lari in jurul axei Z;
D - pozitionare unghiulara in jurul unei axe speciale sau a treia viteza de avans sau pentru indicarea
corectiei sculei: ·
E - pozitionarea unghiulara in jurul unei axe speciale sau a doua viteza de avans;
F - viteza de avans (Feed);
- G - functie preparatorie;
H - rezerva;
I - coordonata X a centrului unui cerc sau pasul de filetare pe axa X;
J - coordonara Ya centrului unui cerc sau pasul de filetare pe axa Y;
K - coordonata Z a centrului unui cerc sau pasul de filetare pe axa Z;
L - rezerva:
M. - functie auxiliara:
N - numarul blocului:
O - nu se foloseste:
P - deplasare terjiara (rapida) paralela cu axa X;
Q - deplasare tertiara (rapids) paralela cu axa Y;_
R - deplasare tertiara (rapida) paralela cu axa Z;
S - turatia arborelului principal (Speed);
T - scula (Tool);
U - deplasare secundara paralela cu axa X;
V ..., deplasare secundara paralela cu axa Y;
W - deplasare secundara paralela cu axa Z;
X - axa primara X;
Y - axa primara Y;
Z - axa primara Z .
•
•
Adresele se pot imparti in trei grupe distincte: adrese geometrice, adrese

tehnologice s.i adrese preparatorii §i auxiliare.
Adrese geometrtce, Prin adresele geometrice se precizeaza axele de coordonate

~i valoarea coordonatelor (cotelor) respective
'j,·,
'· '
_:.,A
Dupa cum s-a mai aratat, axele X, Y $i Z formeaza axele primare: U, V, W

formeaza axele secundare ~i P, Q, R - axele terjiare.
Pentru programarea centrelor arcelor de cerc se folosesc adresele I, J, K.
Aderesele A, B si C se folosesc pentru pozitionarea unghiulara in jurul axelor X, Y ~i Z.
De asemenea, adresele D ~i E se folosesc pentru pozijionari unghiulare in jurul altor axe
speciale.
Fiecare adresa este insotita de un numar oarecare de cifre reprezentand
coordonata, precum ~i semnul ei. Nu se marcheaza virgula despartitoare a partii zecimale
de partea intreaga. Astfel coordonata X = + 1234,56 se scrie in Tabelul Program-Piesd sub
forma X + 123456.
Numarul de cifre care se poate programa are o deosebita importanta, deoarece
acesta, prin numarul de zecimale, determina precizia de prelucrare, iar prin numarul
intreg, capacitatea masinii de a prelucra pe anumite lungimi.
in marea majoritate a cazurilor, aparatura de cornanda numerica este construita
pentru programarea a 5 sau 6 cifre ~i mai rar a 7 cifre. Cu cinci cifre se pot programa cote
pana la 10 m din zecime in zecime de milimetru, sau pana la I rn din sutime in sutime,
adica pana la 9999,9 min sau pana la 999 ,99 mm. Majoritatea aparaturilor de comanda per-
mit mutarea virgulei peste o cifra. Cu 6 cifre se pot programa cote de maxim 9999, 99 mm sau
999,999 mm. Pentru masini-unelte mari si foarte mari se foloseste o programare cu 7 cifre,
in dreapta virgulei putand fi eel mult doua zecimale.
"'
In general, programarea cu trei zecimale, deci prograrnarea cotelor in micrometri
este mai mult o dorinja decat o ·realitate, deoarece intervin numerosi factori care impiedica
realizarea unor astfel de cote, dintre care se pot cita: precizia de execujie a masinilor-
unelte, precizia opririi la cota, influenja variajiei ternperaturii mediului ambiant ~i al
masinii, vibratiile etc.
Scrierea cotelor in Tabelul Program-Piesa conform ISO se face indicand totdeauna
numarul total de cifre, intre care, cele lipsa, prin zero. Semnul + sau - se pune intre ...
adresa si cota. '

Astfel, pentru o aparatura care permite programarea unei cote cu 6 cifre, din care
doua zecimale, cotele urmatoare se vor programa astfel:
x = +
1234,56 mm x + 123456
y = - 789,12 mm y - 078912
z = + 345 mm z + 034500
x =- 65,2 m.m x - 006520
Adrese tehnologice. Cele mai importante adrese tehnologice sunt: F - viteza de
a vans (Feed); S - turatia arborelui principal (Speed); T - scula (Tool).
'
Pro gramarea vitezelor de a vans se face cu adresa F, urrnata de una pana la 4 cifre,
functie de modul de codificare a vitezei de avans. Se utilizeaza cinci moduri de codificare:
directa, simbolica, in progresie aritmetica, in progresie geometrica, in tirnp reciproc.
• Codificarea directa consta in transpunerea directa a numarului care reprezinta
marimea vitezei de avans, in mm/min, de exemplu: •
w = 1,25 mm/min - dupa codificare - F 125
• Codificarea simbolica se realizeaza prin codificarea cu una sau doua cifre, in

ordinea naturala, a numerelor, valorile vitezelor de avans, in ordinea lor crescatoare. De
exemplu:
i
Tehnologia prelucriirilor pe masini-unelte cu comadii dupd program 245
w = 19 mm/min cod F 1 sau F 01

23,.5 mm/min F2 F 02
30 F3 F 03
.' 37 ,5 F4 F 04
• Codificarea in progresie aritrnetica cere ca prima cifra a codului rezulte din sa

insumarea, la cifra 3, a numarului de cifre care f ormeaza part ea intreaga a marimii
codificate, . iar urmatoarele doua cifre ale codului sa reprezinte primele doua cifre ale
marimii codificate,
Astfel, o viteza de avans de 1056,5 n1n1/n1i11, va avea ca prima cifra a codului 7,
rezultata din suma 3 + 4 in care 4 reprezinta nurnarul de cifre al partii intregi, La cifra
de cod 7 se vor adauga primele doua cifre din stanga nurnarului, deci viteza de avans de
105'6,5 mm/min, se va codifica F 710.
Alte exemple:
w = 13 ,55 mm/min cod F 513
1,355 F 413
0, 1355 F 313
0,01355 F 213
0,00135.5 F 113
Daca se doreste o codificare mai precisa, se adauga Ia prima cifra de cod, primele
3 sau 4 cifre ale marimii codificate. Astfel, viteza de avans de l 056 . 5 mm/min se va J
codifica:
- cu 4 cifre prin F 7105,;
-cu5cifre prin F71056.
• Codificarea in progresie geometrica consta in codificarea vitezei de avans sau

a turajiei prin doua cifre, similar codificarii simbolice, dar in acest caz cele doua cifre
•... simbolizeaza un numar din seria geometrica R 20, av and ratia cp20 = 1,12, serie curent
•• •
utilizata in esalonarea turatiilor si avansurilor masinilor-unelte. De exemplu, marimile din

sirul: 0,100; 0,112; 0,126; 0,141 sunt codificate cu: 20; 21.; 22, respectiv 23. De altfel,
cifrele sunt cuprinse in gama 01 ... 98. Se mentioneaza, ca
prin adresa F 00 se cornanda
oprirea rniscarii de avans, iar prin F 99 se comanda miscarea de deplasare rapida,
• Codificarea in timp reciproc consta in determinarea unei cifre de cod rezultand
ca inversul timpului (in minute) necesar efectuarii instrucjiunilor dintr-un bloc. Cifra de
cod reprezinta catul D, dintre viteza de avans 1v ~i spajiul I programat, adica
•
D = w = 1 (7.21)
l T
si se exprima prin patru cifre, Intre 0001 .. ., 9999.
Ca exemplu, pentru o viteza de avans lV = 65 mm/min §i un traseu de prelucrare
lung de 100 mm (programat intr-un singur bloc), codificarea i11 timp invers va fi: F 0650.
Programarea turatiilor se face prin unul din urmatoarele trei moduri de codificare:
directa, simbolica sau in progresie geometrica. Codificarea se face ca Ia vitezele de avans,
utilizand insa adresa S.
• Exemple de codificare directa:
n = 140 rot/min Cod S 140

160 s 160
1250 s 1250
• Exemple de codificare simbolica:
n = 18 rot/min Cod S l sau S 01

22,4 S2 s 02
28 S3 s 03
• Exemple de codificare in progresie geometrica:
n = 200 rot/min Cod S 46 -...•'
250 s 48
1400 s 63
STOP s 00
Nu exista S 99, neavand sens.
Programarea sculelor se face utilizand adresa T, urmata de doua patru sau chiar
sase cifre.
A
Inlocuirea unei scule prin alta, in mod automat este posibila la rnasinile-unelte cu
cap revolver, hexagonal sau octogonal, deci cu 6 sau 8 locasuri portscule, sau la masinile-
unelte cu magazin de scule, de tipul centrelor de prelucrare, concepute pentru a
inmagazina pa·na la 100 de scule.
A vand in vedere ca un numar mai mare de 100 de scule nu este probabil necesar
la prelucrarea unei piese nici in cazul centrelor de prelucrare, codificarea sculelor se poate
face cu doua cifre; de exemplu, T 28 este codificarea comenzii pentru aducerea in pozitia
de lucru a sculei cu numarul 28.
Aparaturile de comanda numerica, mai pretenjioase, permit programarea sculelor
cu ajutorul a 4 sau 6 cifre, dintre care, prin ultimele doua cifre se programeaza numarul
de ordine al comutatorului pentru compensarea razei sau lungimii sculei,
A .
In functie de concepjia constructorului de masini-unelte, pot fi codificate locasurile

.....
....
sculelor sau suporturile acestora. In primul caz este necesara o a ten tie deosebita la
asezarea sculelor in capul revolver sau magazin, deoarece la comanda data de banda se
aduce in pozijia de lucru locasul cu numarul corespunzator, indiferent daca scula este sau
A
nu corespunzatoare procesului de prelucrare programat 111 blocul respectiv. In cazul

codificarii suportului sculei, aceasta poate fi montata oricum in magazin sau in capul
portsculei, deoarece selectarea sculei este asigurata prin selectarea suportului. sau.
Adrese preparatorii ~i auxiliare. Adresele preparatorii se mai numesc ~i functii

preparatorii ~i se noteaza cu G. Adresele auxiliare, de asemenea, se mai numesc ~i funcjii
auxiliare ~i se noteaza cu M. Aceste adrese sunt insotite de un numar format. din doua cifre
~i se caracterizeaza prin faptul ca permit efectuarea unor comenzi foarte diferite, necesare -
fie aparaturii de cornanda, fie masinii-unelte. Din aceasta cauza, nu toate adresele sunt
necesare oricarei rnasini-unelte. Pe de alta parte, sunt multe adrese-rezerva, care pot fl
utilizate dupa necesitate de constructorul aparaturii de comanda sau de utilizatorul acesteia.
Pentru explicitarea conjinutului adreselor G se fac urmatoarele precizari: •'
.'
- miscarea de rotajie in sensul acelor de ceasornic, in mod curent se noteaza prin
CLW (CLoc Wise);
. - miscarea de rotatie in sensul invers al acelor de ceasornic se noteaza prin CCL W
(Counter - CLoc Wise);
- dimensiuni medii, mari si mici: nojiunile se folosesc la interpolare pentru
lungimi §i raze medii (100 ... 1000 mm), mari (> 1000 mm) ~i mici ( < 100 mm).
.
Exemple de adrese preparatorii:
G 00 - Pozijionarea punct cu punct
_... G 0 l ~ G 10 si G 11 - Interpolari liniare pentru dimensinni medii, mari si, respectiv, mici
I
G 02, G 20 si G 21 - Inrerpolari circulare CL \V, in sensul acelor de ceasornic .. pentru dirnensiuni

medii, mari si, respectiv, mici
G 01, G l 0 ~i G 11 - Interpolari circulate CCL W, in sensul invers al acelor de ceasornic, penrru
dimensiuni medii, mari ~i, respectiv, mici.
Alte adrese mai importante:

G 04 - Oprirea benzii i11 scopuJ obtinerii unei intarzieri in timp a duratei prograrnate
G 05 - Prindere
·G 06 - Interpolate parabolica
G 07 - Rezerva
GOS ·- Accelerate
G09 - Decelerare
•
••
- I
G 33 - Filetare cu pas c·onstant
G 34 - Filetare cu pas crescator
G 35 - Filetare cu pas descrescator
•
••
.
. c 90 - Programare in coordonare absolute
• G91 - Programare in coordonate relative .
•
•
•
G 99 - Rezerva.
Exemple de adrese auxiliare:

M 00 - Oprirea programului (oprirea axului principal. a n1i~carli de avans, a lichidului de racire-ungere).
..• M 01
Repunerea masinii in functiune implica inrcrvenjia operarorului uman
- Oprire la alegere, cu pornirea masinii fara interventia operatorului urnan
/
M02 - Sfarsitul prograrnului: banda este rebobinata in sens invers

M 03 - Ax principal, rota tie CL \V
M 04 ~· Ax principal, rotajie CCL \V
11 05 - Oprire ·ax principal
1106 - Schimbarea sculei
~107 - Pornirea Iichidului de racire nr. 2 (sub forma de ceaja)
1'1 08 - Pornirea lichidului de racire nr. 1 (sub forma de curent de lichid)
1'1 09 - Oprirea lichidului de racire
'1'1 10 ~ Strangere
11 11 - Desfacere
M 12 - Rezerva
e
•
•
M 36 - Avansuri, gama 1
1-1 37 - A vansuri, .Rama
, 2
'M 38 - Turajii, gama l
J\1 39 - T uratii, garna 2
•
•
•
M 80 . . . M 99 - Rezerve
Ca si in cazul adrese1or geometrice ~i la adresele G ~i M, recomandarile ISO nu

sunt obligatorii. Sunt masini-unelte, in functie de destinatia lor, care nu au posibilitatea
utilizarii tuturor adreselor ISO. In marea majoritate a cazurilor ~ producatorii de ECN.-uri
se conformeaza recornandarilor ISO, insa exista ~i exceptii. De exemplu, Sinumerikul 230
pentru strunguri, atribuie adreselor G si M alte funcjiuni.
248 Tthnologia constructiilor de masin!
Alte adrese diverse

Adresele N si H. Adresele N sunt folosite pentru indicarea numarului blocului, in
general prin trei cifre:
N 001 ... . ~
•
N 002 •..
N 003 ...
•
•
•
"
In cazul in care masina-unealta nu are posibilitatea de schimbare automata a - •
sculei, aceasta operatic efectuandu-se manual, unele aparaturi folosesc adresa H in blocul
in care este necesara schimbarea sculei:
H 001 T 42
N 002 .
N 003 .
H 004 T 18
•
•
•
Exemplul de mai inainte indica schimbarea sculei T 42 prin T 18 la aparitia

blocului 4, prin adresa H 004 care opreste masina ~i aprinde o lampa de· semnalizare.
. .. J
Adresele TAB, HT, EB $i LF. Adresele TAB (Tabelare) ~i EB (End of Blok) se

folosesc in codul EIA.PC-8 B, iar HT ~i LF (Line Feed) in codul ISO, avand aceleasi
semnificatii, ~i anume: TAB, respectiv HT (v. fig. 7 .28), despart comenzile de pe banda
perforata. Aceste semne nu apar in Tabelul Program-Piesa.
Adresele EB (sau EOB), respectiv LF·, marcheaza sfarsitul unui bloc, ceea ce,
trecut in Tabelul Program-Piesii, marcheaza sfarsitul unui rand §i inceputul urmatorului, ·
Adresele % (procentual) $i ; tsemnul tmpanirii) se folosesc numai in codul ISO

si au urmatoarele sernnificatii:
% - inceputul programului;
: - primul bloc.
De exemplu:
% LF
••
: 001 .
N 002 .
N 001 .
••
•
Adresa % este insojita de adresa LF, necesara pentru oprirea bobinarii inverse a benzii.
Adresa : (semnul imparjirii) inlocuieste pe N (sau H) din primul bloc denumit ~i
bloc principal.
Adresa I tlinie de fraqies este folosita numai in codul ISO ~i se pune inaintea
numarului unui bloc oarecare, pentru a nu fi citit de aparatura decat daca se comanda ...
•
manual efectuarea citirii.

De exemplu:
N 001 ...
N 002 ., •.
IN 003
IN 004
Tehnologia prelucriirilor pe masini-unelte cu comadii dupli program 249
7 .5. 7. Programarea manuala a masinilor-unelte cu comanda

numerica. Fluxul informational
Banda perforata, elaborata de tehnologul programator (fig. 7 .29) poate fi objinuta

In doua moduri, ~i anume: manual sau folosind in acest scop un calculator electronic.
Programarea manuala se utilizeaza in special pentru realizarea proceselor
tehnologice simple, cum ar fi, de exemplu operatiile de gaurire, alezare, frezarea
contururilor liniare simple, operatii simple de strunjire etc.
"
0 data cu cresterea complexitajii pieselor, TEHNOLOG -

timpul de programare manuala creste foarte mult, PROGRAMATCR ,
numarul de instructiuni devine foarte mare, iar -

profilul complicat al pieselor obliga la calcule CALCULATOR
dificile ~i laborioase. Toate acestea fac ca progra- ELECTRONIC
marea manuala sa devina nerentabila. BANDA
Desi nu se pot da limite absolute care sa cc O(jRAM-PIESA .
•
.
stabileasca o granita intre programarea manuala ~i
. EC ,N
cea asistata, aceste limite fiind in functie de
'.
personalul folosit ~i cheltuielile aferente, existenta .
sau inexistenja tehnicii de calcul, costul operatiilor

MUCN
.
efectuate de calculator etc., se considera de regula

Fig. 7.29
ca, incepand de la 120-150 de instructiuni,
programarea asistata devine recomandabila.
Programareamanuala consta in transformarea directs de catre programator a
informatiilor rezultate din desenul piesei si tehnologia de prelucrare a acestuia in
informatii codificate, prin folosirea intructiunilor de programare specifice comenzii
nurnerice a masinii-unelte,
Informajiile de programare pot fi: geometrice (coordonate si traiectorii):
tehnologice (viteze de aschiere si de avans, adancime de aschiere); ajutatoare (raeirea,
sensul de rotatie ~i numarul sculelor in ordinea in care sunt folosite in procesul de
prelucrare),
Pentru a putea realiza un plan de lucru, ce va servi ca baza codtficarllor
ulterioare, este necesar ca, pe Janga desenul piesei si planul ei de operatii, sa existe o lista
de scule, impreuna cu planul de reglaj a acestora, din care sa reiasa prinderile specifice
pentru prelucrarea piesei.
Adeseori, desenului piesei, asa cum este conceput, trebuie sa 'i se aduca unele mo . .
dificari in ce priveste modul de scriere a cotelor. Acestea trebuie sa porneasca Intotdeauna
de la un punct fix, ales pe piesa, si care constituie originea (axelor de coordonate) piesei.
Pentru cotare se poate utiliza, in funcjie ~i de posibilitajile MUCN (v. fig. 7 .2.3),
sistemul de cotare incremental, sa.u sistemul de cotare absolut, dupa cum s-a mai aratat.
Tinandu-se seama de sisternul de coordonate al masinii-unelte, se elaboreaza
schemele de prindere a piesei pe masina, rezultand astfel integrarea tuturor prelucrarilor
in domeniul de lucru al masinii-unelte.
Pregatirea tehnologica se materializeaza, in final, intr-un plan de lucru care
con tine:
- determinarea dimensiunilor necesare semifabricatului;
- coordonatele gaurilor, punctele de schirnbare de contur si alte date ce caracte-
rizeaza traiectoria sculei (sculelor);
- alegerea tipului de scule aschietoare;
- stabilitatea dispozitivelor necesare;

- parametrii regimului de aschiere s.a,
A vand planul de lucru ~i metodica de programare care con tine cheia programului
(lista codurilor si eventuate reguli de folosire a lor), se trece la codificarea propriu-zisa.
Prin aceasta, continutul planului de lucru este retranscris sub forma de instrucjiuni -·
(ordine).
Formularul continand instructiunile codificate ajunge la perforatorul de banda,
care asigura convertirea pe banda perforata a instructiunilor. Pe masura ce se executa
perforarea, se obtine ~i o listare in clar a programului care, prin confruntarea cu
originalul, permite depistarea erorilor de perforare. Dupa verificare, banda perforata este
trimisa in atelier pentru a fi folosita efectiv,
Alegerea benzii perforate ca suport de intrare, folosit in cadrul masinilor-unelte
cu cornanda nurnerica, a fost deterrninata de urmatoarele avantaje: simplitate, pre] de cost
scazut, posibilitate
...
usoara de corectie, ·r eproductibilitate ~i stocaj comod .
In fig. 7 .30 se prezinta fluxul informational la programarea numerica manuala in
comparatie cu alte tipuri de programare. •
•
Progrqm AJ.XlnlturQ._- ...

v ' ~. 00;1 n a . de com an~
PR.OGRAMARE NUMER1CA MANUALA •
Oesen Ma~ina de ~
- . t
.preso I
Panou HU ~-Piesa
· pertorat
..
., PROGRAMARE AUTOMAT.A
limbaj . Desenele Executia Mento.re
tehnologic.._ ....
- . ,c0 100el~ljlor.______..canielbr
q_11m_ CO[lle,
· 1b ne $abloan·~lor ~nnn 1
· Tobele, PROGRAMARE MANUALA Manete ..

•
... '
'
grafice t----CO_N_V_E_N-Tl-0-NA_L__,A~..... manivete

\ I
.Fig. 7.30
A
In procesul de pregatire a benzii perforate, locul principal ll ocupa rnasina de scris

electrica, cuplata cu. un perforator si un cititor de banda, Masina executa perforarea benzii
simultan cu listarea in clar a programului, care se poate face uneori chiar pe lista inijiala
scrisa de mana, in cazul in care s-a lasat spajiu suficient. Astfel, textul dactilografiat apare
ala tu rat de eel scris manual, ceea ce ofera posibilitatea unui control simplu, Prin
cornparatie vizula se depisteaza eventualele diferenje dintre cele doua texte. Daca masina
nu are aceasta posibilitate, cornparatia se face lntre texte ce apar pe foi diferite.
0 alta metoda consta in perforarea de verificare care porneste de la premisa ca, in
acelasi loc, nu poate aparea aceeasi eroare. Astfel, perforarea celei de-a doua benzi, realizata A
pe baza prirnei, se desfasoara in bune condijii atata timp cat similitudinea este perfecta. In caz
contrar, se semnalizeaza eroarea prin oprirea masinii. Dar toate aceste metode nu pot elimina
eventualele cote ~i date tehnologice eronate, care tin de insa~i conceptia programului.
Prin simulari pot fi descoperite ~i alte erori, Astfel, pentru cornenzile de. pozitio-
nare, un simulator dotat cu dispozitiv optic· de afisaj, care permite citirea comenzilor adre-
sate masinii, poate descoperi erorilc de concepjie. Problema se complies pentru cazul co-
menzilor de conturare, cand trebuie sa se ataseze simulatorului un interpolator §i un aparat
de desenat curbe.
:r
'
.
Tehnologia prelucrdrilor pe masini-unelte cu comadii dupii program 251
0 metoda mai perf ecjionata cons ta in atasarea unei console de vizualizare cu tub
catodic (display) la interpolator.
0 mare importanta trebuie acordata ~i verificarii grosiere a programelor prin
'·• efectuarea citirii benzii perforate de catre echipamentul masinii-unelte, prin mers in gol
Iara scule.
Trebuie arnintit faptul ca in mod obisnuit banda perforata se executa in dublu
"
exemplar. Intotdeauna se va stoca originalul, iar copia se va da in atelier, iar dupa folosire
se va distruge.
Exemplu de programare numerica manuala. Se va programa, spre exemplifi-

care, prelucrarea gaurilor pe cercul de <f> 80 mm al piesei din fig. 7. 31. Prelucrarea se
poate face pe o MUNC cu trei axe de coordonate, de tipul bohrwerkului (W-NC) sau a
centrului de prelucrare.
•
CL z =~ I
I I.
90 •
BO .
I , '
I
I•
~1 70
~. e:
I
I
• co
• • • I
'I •.
y
rn· i
•
I.I\
60 .i ! c;:j.
I so z:
' I
,
--
....;t>· I~
•, 40
•
•
J I
00.. 30 CC>
""' ' '
·~
20 N ~.
s ·----.-~
'
'
70 • •
60
50
ltO
3
20 :
1)
1G l'O ~ 40 :D fJJ ~ ~ 90 'XX> 110 120 X
Fig. 7.31
Piesa este executata din otel ~i confine sase gauri de ¢ 18 mm ~i doua gauri de
</> 6 mm. Viteza de aschiere la gaurire se ia de 20 ... 25 m/min, iar avansul de O; 1 ...
0,2 mm/rot.
Un calcul sumar va preciza ca pentru burghiul de e 18 mm este necesara o turatie
de 250 rot/min, ~i o viteza de avans de 60 mm/min, care pot fi programate folosind
adresele S 48 si, respectiv, F 35. Pentru burghiul de </> 6 mm este necesara o turatie de
800 rot/min
,...
~i o viteza de avans de 80 mm/min, carora le corespund adresele S 58 si F 38.
In fig. 7 .31 s-a reprezentat unul din traseele posibile, de deplasare rapida, in
vederea pozijionarii burghielor in raport cu piesa,
Astfel, in planul XOY, burghiul de </> 18 mm, plecand din S, este pozitionat in
punctele ABSDEF. in punctul F, dupa efectuarea gauririi, se aduce in pozitie de lucru
•
252 Tehnologia construcfiilor de masin!
burghiul de </J 6 mm, care este pozitionat in continuare in punctele G ~i H, de unde se

retrage in pozitie de repaus S. in planul XOZ este data pozijionarea sculelor pe verticala.
Piesa avand un alezaj central, poate fi orientata si fixati pe masa masinii prin
intermediul unui dispozitiv simplu, avand un cep de centrare, terminat cu filet, saiba ~i
piulita de strangere.
Pentru efectuarea gaurilor </>· 18 mm; burghiul se deplaseaza rapid din planul CL
(planul de siguranta in care Z = 95 mm) intr-un plan avand cota Z = 46 mm (cu 4 mm
deasupra piesei), dupa care se efectueaza gaurirea cu viteza de avans pe lungimea de
39 mm, depasind limita inferioara a piesei cu 7 mm.
Urmeaza deplasarea rapida, in sus, pana la aceeasi cota Z = 46, ~i apoi
pozitionarea in vederea executarii gaurii urmatoare, dupa care se reia ciclul.
Dupa prelucrarea gaurii F, urmeaza deplasarea rapida in sus, pana la planul CL,
pentru a permite schimbarea sculei prin rotirea capului revolver; sau prin aducerea
automata dintr-un magazin de scule a burghiului de 6 mm.
••
•
Tabelul 7.3
Programul pentru piesa din fig. ,7.31
. .
Uzlno. Tabe! oroc ram oiesa Dnrn.

Piesu Masino W-NC Cod Pc S-B Proc ram a tor
.1-----------------+---~-------__,_~...;.._,~_...--.--...._ __~_....---------.-.
'
~~
N G X · Y Z F S T M Fbz Observo ~ii '
NO_'. ;GOOG9 Yt04o.o,y+oaooo Z•01roJ FSS~~-03 MOS. A. PozitionarefnA ,

N-00.2 · · · · z t00700 F35 A Gaur Ire In A
N003 · Zt04600 F9~ A Re ruoere in sus
N 004 - Y • 0400 · B · Pozitionare In B I,
N 005 z,·00700 F35 B Gaurire fn B "

N006 ' . z~04600 P}~ B Retragere fn SUS 1
~.· N 007 X+Oo50 y-.02cm · C ·. Poz it i onare In C

· Nooe Z•00700 F~S c Gourire Inc
N009 : Z '-04600 i::9c1 ( . Retragere lnsus _
'
---............ ..,...._ ...... "
N_o16 •:·:-'-. , '•10000 I . '. i ·, 1

·
1
· F I Po2itionare.in F '•
N 017 Z ~ 00700 F35 {
N01S .
N019 .
-03~ Y~06000 Z~04500 F38 MOB 6 · ,
1 Pozifiororeinf
I
N 020 Z: 00900 :
•
· G Giiurire In G
N 021 · z \. 0 9500 F-99 G Re~~ere In CL
N022 X400D H Poz itionare •
In H ~ •
N023 ~ • 04500 H Apropiere rnpidd

to: Z • 00 9:0 F38 H Iidurre fn,. H
~Q'>-
t----+---+-----4-- .....· . . .H..............__ R .......e_tr_....·oc.....e_re_·1_n _s_us_
......Z=-·'°......:0::..;....9.;...50:...:0:.+:.F~:5~~ __.....____....,_M;...,~ 5 1 1
N026 ':<~ y ..12soo , MOO S Revenire.inS

. I
'f'.
'
Tehnologia prelucrdrilor pe masini-unelte cu comadd dupa program 253
Din F, burghiul se deplaseaza rapid in G, fiind pozijionat in planul Z = 45 , la

3 mm deasupra piesei, dupa care urmeaza realizarea gaurii cu viteza de avans pe adanci-
mea de 36 mm. Gaurirea in G este urmata de pozijionarea in H. Pentru aceasta burghiul
trebuie sa fie ridicat pana in planul CL, pentru a putea trece peste dispozitivul de prindere
a piesei, dupa care urmeaza deplasarea rapida pana la cota Z =· 45, gaurirea pe 36 mm
adancime, retragerea rapida pana la planul CL si, in final, revenirea rapida in pozitia de
repaus S. .
in tabelul 7 .3 este prezentat Tabelul Program-Piesa.
Primul bloc contine adresele
G 00 ~i G 90 pentru pozijionarea punct cu punct in coordonate absolute (sisternul de
coordonate al piesei XP , YP , ZP coincide cu sistemul de coordonate a MU - X M, YJ\1, Z ,.1).
Adresele X, Y, Z asigura pozijionarea burghiului de <t> 18 mm din S (O; 125; 95) in A (40;
90; 46) cu viteza rapida (F 99). a sculei T 03, axul principal fiind in miscare de rotajie
(S 48) si lichidul de racire in acjiune (M 08).
Dupa pozijionarea in A urrneaza prelucrarea pana la Z = 7 cu viteza de avans
comandata de adresa F 35, dupa care are loc ridicarea rapida (F' 99) pana In planul
Z =· 46 mm si, in continuare, pozitionarea in B. Acest ciclu se repeta pentru toate gaurile
C, D, E ~i F, cu exceptia i11 F, la care (blocul NO 18) ~i ridicarea se face pana in planul
CL ( Z = 95 mm), insotita de oprirea lichidului de racire (M 09), schimbarea sculei (T Q,5)
§i a turajiei axului principal (S 58). Urmeaza pozitionarea in G ~i efectuarea gauririi,
retragerea rapida pana la planul CL (NO 21) pentru deplasare ~i pozitionare in H,
prelucrarea acestei gauri ~i revenirea in pozitie de repaus, in S.
Programarea in coordonate relative consta in programarea cotelor in sistemul de
coordonate a! piesei
. Xp , Yp , Z.p (fig. 7 .32), care nu coincide cu sistemul de coordonate
XM, YM, ZJ..1 al rnasinii-unelte.
lr'p
I
•I
I
so
100 l
4
f
I
80 t
'
•
-50-40 -30-20-10 10 .LU3 40
-20
40
0
. -30
'
a·
20 -4
-so (
OM 20 30 liJ 50 tlJ 65
Fig. 7.32
."Jt'
'
254 Tehnolagia constructiilor de masini
Tabelul Program-Piesa va conjine in acest caz:

N 001 G 00 G 91. x + 03500 y + 02000 F 99 T 02 EB
N 002 y - 02000 EB
N003 :x 00000 y - 04000 EB
N004 x - 03500 y - 02000 EB
N 005 y ..,.. 0·2000
I
EB
N006 x 00000 y + 04000 M06 EB
N 007 x + 04000 y 00000 T 03 EB
N 008 x - 04000 EB
N 009 x - 06500 x + 06500 MOO EB
Se remarca - prin utilizarea adreselor G 00 - pozitionarea punct cu punct §i prin

G 91 - pozitionarea in coordonate relative.
Pe panoul aparaturii de comanda numerica, se programeaza manual coordonatele
originei OP (XM = 65; YM = 60) a sistemului de coordonate al piesei, iar in Tabelul
Program-Piesa se programeaza coordonatele din acest sistem, cu sernnele respective, dupa ..
un traseu oarecare, de exemplu A, B ... H din fig. 7 .32. '
7 .5. 7. Programarea numerlca aslstata
Folosirea calculatoarelor electronice in procesul de programare numerica a

masinilor-unelte a condus la denumirea acestei operatii de Programare numericii asistatd
de calculator. Scopul calculatorului este evident, daca s.e ia in considerare manopera
necesara programarii numerice manuale a· unor suprafeje cornplexe sau a unor traiectorii
curbe. Importanja ~i necesitatea calcutatorului sunt cu atat mai mari, cu cat aceste curbe,
care devin traiectorii directoare sau generatoare, sunt comp] icare si mai dificil de exprimat •
analitic. •
Prin folosirea programarii asistate, in care calculatorul numeric ocupa un loc
important, se poate realiza economie de timp si reducerea cheltuielilor de fabricatie,
objinandu-se totodata: eliminarea muncii de rutina pentru efectuarea calculelor;
optimizarea regimurilor de aschiere cu ajutorul unor algoritmi specifici.
Introducerea calculatorului in fluxul informational al programarii necesita o serie
de modificari, in cornparajie cu programarea manuals.
Programarea asistata implica o serie de etape in plus, iar unele etape care sunt
cornune, descrise 1a programarea manuala, necesita transforrnari datorate noii conceptii
de tratare a problem.elor.
Prima etapa este cea mai apropiata de programarea manuala si se realizeaza in
biroul de programare, unde tehnologia ce urmeaza a fi programata se face tinand seama ••
in primul rand de: existenta lirnbajelor specifice programarii automate.
Acestea reprezinta de fapt coduri de intrare in calculator, care, pentru a fi mai
accesibile ornului, se utilizeaza mnemonice (cuvinte luate din Iimbajul curent), iar fazele
operatiilor tehnologice sunt grupate in asa-numitele macroinstructiuni (printr-un singur
• '
cuvant se descrie o operajie, ca de exemplu gaurire, care cuprinde de fapt: avans rapid,
avans de lucru, retragere rapida etc).
Totalitatea codurilor, a macroinstructiunilor, precum ~i existenja unor reguli de
folosire a acestora a dat nastere limbajelor specifice comenzii numerice a masinilor-unelte ..
Elementele primare fluxului informational vor fi, ~i in acest caz, desenul piesei si planul
de operajii.
Tehnologia prelucrdrilor pe masini-unelte cu comadd dupa program 255
Sarcinile programatorului sunt mai pujin dificile, sub aspect tehnologic, decat in
cazul programarii manuale, deoarece o serie de probleme privind codificarile, specifice
echipamentului de comanda al masinii, calculele pentru stabilirea traiectoriilor, evitarea
•• t
coliziunilor etc. tree in sarcina calculatorului .
Folosind elementele limbajului de programare, cunoscand echipamentul de calcul,
inginerul (tehnicianul) programator
,
defineste geometria piesei, precizeaza traiectoria,
'
condijiile de deplasare ale sculei ~i conditiile tehnologice de care trebuie jinut seama,
folosind in acest scop instrucjiunile care ii stau la dispozitie . .
... Instrucjiunea cuprinde o grupare de cuvinte alcatuind un anunj inteligibil in sensul
'
regulilor sintactice ale limbajului.

Sintaxa limbajului cuprinde totalitatea regulilor de folosire a cuvintelor ce stau la
dispozitia programatorului.
Se elaboreaza astfel un document, ce se nnmeste Program-sursa, care este
compus din instructiuni ~i din date exprimate in limbajul programarii automate, in care se
vor regasi: anasamblul instructiunilor ce definesc geometria piesei; descrierea operajiilor
tehnologice.
Programul ·manuscris este apoi controlat, eliminandu-se eventualele greseli de
transcriere a instructiunilor. Dupa eliminarea lor, pro gramul poate fi in trod us in unitatea
de intrare a calculatorului. •
- UNITATE
- - ....
OE- ..
•
(OMANOA .
- •'
• ' '
\
o,,,,.__..,
........
•
'
• 0 ,. ' •
• MEMORIA
PR.06R.A.M lntrure UNITATEDE,_.--+----+ INTERNA ..___ . .,.....UNITATE OE l~i1~ :::::
. -suRsA INTRARE PRINCfPALA IESIRE o·~,,
' •
'
--·--'
l' •
•
MEMORIA '
UNITATE ..
ttJXILIARA• . ARtTt-flJCA I
LOGtCA
.
I
·, • '
'
MEMORIA
--·---+ EXTERNA '
-~•
Fi.g. 7.33
Schema de principiu a unui calculator electronic, in linii mari, este prezentata in

fig. 7 .33.
,
Unitatea de intrare citeste continutul prograrnului, convertindu-l in impulsuri
electrice, care sunt dirijate spre memoria interna principala, care le inmagazineaza si le
mentine pana la primirea comenzii de a le sterge,
Instructiunile ~i datele din memoria interna sunt dirijate de unitatea de comanda
spre unitatea aritmetica - logica, pentru a fi prelucrate conform cerinjelor. Rezultatele sunt
trimise spre unitatea de iesire sub forms de rezultate finale; in majoritatea cazurilor aceste
rezultate sunt §i stocate, fiind dirijate din nou catre unitatea de memorie pentru
inmagazinarea lor, in vederea utilizarii lor ulterioare.
Calculatorul mai contine ~i o memorie auxiliara in care sunt inmagazinate unele
date necesare ·procesului de calcul (de exemplu, tabele logaritmice, trigonornetrice etc.).
Problemele matematice care urmeaza s·a fie rezolvate pe un calculator numeric pot
fl simple sau mai complicate, ceea ce influenteaza asupra memoriei auxiliare. De aceea,
pe langa memoria intema, se mai folosesc memorii externe, sub forma de benzi perforate
sau magnetice, dischete etc., care completeaza memoria auxiliara,
Totalitatea componentelor mecanice, magnetice, electrice ~i electronice al carer
ansamblu constituie sistemul calculatorului (intreaga parte electronics ~i electrica si
echipamentul periferic) formeaza hard-ul iar soft-ul cuprinde procedeele, me.ntiunile,
cunostintele tehnice, Iimbajul de programare etc., necesare pentru utilizarea calculatorului
electronic numeric. In cazul utilizarii soft-urilor pentru programarea masinilor-unelte cu
comanda numerica, acestea includ: limbajul specific de programare a masinilor-unelte,
procesorul si post-procesorul.
Limbaje pentru programarea aslstata a masinilor-unelte .. Primul limbaj pentru

programarea asistata a masinilor-unelte, denumit APT tAutomaticalty Programmed Tools),
a aparut in anul 1957 in S~ U .A., la putin timp dupa aparijia limbajului FORTRAN, astfel
incat in structura "frazelor", limbajul APT a fost influenjat de limbajul FORTRAN .
...
In comparajie cu limbajul FORTRAN, APT-ul permite tratarea problernelor de
geometrie intr-o maniera simpla si nu analitica, ca limbajul FORTRAN, in scopul de a
permite mai usor programarea calculatoarelor nurnerice.
Ulterior a aparut un nurnar mare de limbaje, axate pe probleme specifice.
Actualmente, dintre acestea au supravietuit un numar restrans . irnpunandu-se pe plan
mondial cateva limbaje avand ca baza APT-ul.
-"
Insasi APT-ul a evoluat in timp, astazi cele mai raspandite fiind APT III si
APT IV, elaborate in 1963 . Tot in S. U .A. s-a elaborat limbajul ADAPT (Alraptatiou of
APT), ca o varianta mai simpla a A'PT-ului.
A
In Europa s-au elaborat: i11 Germania limbajul EXAPT, in Franta limbajul IF APT
si in Anglia NEL 2C, L.
Japonia a elaborat limbajul FANUC, av and ca baza acelasi limbaj APT. I... a noi
in tara a fost elaborat limbajul LIPCON, de catre ICTCM in colaborare cu IMGB. Toate
limbajele citate folosesc cuvinte trunchiate, de origins engleza, diferind prin unele
particularitati si, in special, prin volumul de tehnologie care poate fi programat.
Utilizarea unui limbaj cu o tehnologie foarte dezvoltata presupune o industrie
foarte puternica si foarte bine organizata (de exemplu, EXAPT-ul ~i APT-ul 1.V).
Industriile mai rnici prefers limbajele mai simple, din care cauza au aparut in utimul timp
rninilimbajele, ca: MINIFAPT in Franta, PICNIC in Anglia ~.i UNIAPT in S.U.A.
Procesorul. Procesorul cuprinde programul de prelucrare a datelor scrise in

limbajul APT, de exemplu, pentru a putea fi utilizate de caculatorul numeric. Deoarece
aceasta prelucrare consta, in linii mari, in traducerea limbajului APT in limbajul
calculatorului aceasta este denumita si compilare; procesorul fiind un compilator.
Totalitatea datelor necesare prelucrarii unei piese, pe o anumita masina-unealta,
sunt transcrise in limbajul APT care formeaza Programul .. Calculatorului.
Programul-Calculatorului conjine informatii foarte diferite, ca ce1e privind definijii
geometrice, indicajii privind miscarile sculei, indicatii tehnologice etc. Dintre acestea, nu-
mai o parte sunt retinute ~i prelucrate de procesor, restul fiind dirijate spre postprocesor.
Procesorul trateaza calculele generate privind definitiiile geometrice ~i miscarile
relative dintre piesa... ~i scula, adica asigura pozitionarea sculei ~i deplasarea ei cu vitezele
corespunzatoare. In acest scop, procesorul iumagazineaza (memoreaza), prelucreaza,
transmite ~i tipareste rezultatele problemelor specifice rezolvate de acesta. in circuitele
sale sunt incluse funcjii de memorie, logica, aritmetica ~i de control.
Schema din fig. 7 .34 reprezinta structura unui procesor, care consta din patru
sectiuni de tratare logica a informatiilor primite prin Programul-Calculatorului.
f'rogrom -
' ca/culdtor •
. '
Sedil11. Analiro
_____ ...,. 'si trodocere
t .
1-------.,
--
Sectia 0
. ·-- , ..,.
----- --, Memoi~area
~111· ...___
. ..
F1sa
I ..... ~
I pr:og17!mu l'roArom-..Pie.sO
• . . p1ese1 ~
. r sectta 2
~ . Sectio 2 .. Moclul I 1r,:..,_::......._.........
o--·
\.. solicitri? " · • aritmettc ( o • .._ ..
o---- - -
1-
o- - •
A' . Ml'morareq 0--
·-
•
HU . /
pozif1ei .........
~i..1 !=.:: - ~
I scotetor , ::.:::
c_, __
t
D'A - Sec/103. Editore.~1 0- -- -
·" Sl'Cli(f l_ . I ' rl'ZU/trtte t
lo... - -
\. so/1c1ta? ,) I
I
I Memororea. .
' • t
I /) ,
date/or Pro§ro111-l:q.pnii
• HU
' postprocesor ·""!'
' '
Iii-- __ .._ __ _,
• 0
0
r
\..
sect/a o '
S(J /icif 0( .i
lJA Sectia l/-.Che111are
'postproasor • •O•=• 0
. ·~Io
• • ••
.. s•
S.TAR.T sprf
. .-----·---·--~-. Memorarea
dafl!lor 1-----IM
•
ee~
.• e • 0O• .
/Jlocvl urmalor Postprocesor . postprocesor , ._ e oe

......_ O•
....__.. .. --- ··------

Fig. 7.34
A •
In prima sectiune se efectueaza traducerea Fisei Program-Calculator din APT in

limbajul calculatorului. Se transmite apoi la secjiunea 2t datele necesare,. calcularii pozitiei
sculei, precum si la sectiunea 4, datele necesare postprocesorului. In acelasi timp se
inregisteaza in memorie conjinutul Fisei Program-Calcula.tor pentru a. fi transmis aparaturii
de tiparire in clar (dar in limbaj APT).
Secjiunea 2 este modulul aritmetic care efectueaza calcule1e referitoare la
deplasarea sculei (viteze, toleranje etc.), transmijand seejiunii 4 elementele determinate
de tehnologie.
Secjiunea 3 are functia de editare, centralizare .~i ordonare a rezultatelor pe care
le dirijeaza unei memorii spre a fi tiparite,
Secjiunea 4 are functia de a chema postprocesorul ~i de a converti (traduce)
rezultatele, pe de o parte pentru tiparirea Fi§ei Program-Calculator, iar pe de alta parte
pentru perforarea benzii Program-Maslna.
A
. Intreaga structura este controlata de sectiunea zero, care dirijeza rezultatele

fiecarei sectiuni catre urmatoarea.
"r·
••
258 Tthnologia construcJiilor dt ma1ini
Postprocesorul, Postprocesorul este tot un compilator, dar mai complex decat

procesorul. Acesta traduce rezultatele calculelor matematice flcute de calculator, in
· limbajul ~i codul masinii ... unelte (de exemplu EIA PC~8 B), completand cu date
tehnologice, specifice genului de masina-unealta (strung, ma1·inl de glurit, masina de·
frezat etc.). .
Ca urmare se poate folosi un acelasi procesor pentru programarea numericl a
oricarei masini-unelte, insa pentru fiecare in parte este necesar un postprocesor specific.
Rezultatele prelucrarii datelor de catre procesor, ca ~i datele tehnologice pe care I
acesta nu le poate prelucra, sunt transmise sectiunii 4, care solicita postprocesorul in ;
rezolvarea integrala a Programului Ma§inl-Unealti.

Cu alte cuvinte, postprocesorul trebuie sa faca automat ceea ce face un tehnolog,
. expert in programare manuala numerica. El controleaza limitele curselor (ca de exemplu,
deplasarea saniei sa nu fl fost programata dincolo de lungimea ghidajelor), centroleaza 1
'
viteza de aschiere, avansul $i dinamica accelerarii ~i franarii, Interpreteaza comenzile .

auxiliare, ca cele de control al lichidului de racire, al sensului de rotatie a axului principal,
schimbarea sculelor, rebobinarea benzii etc.
Postprocesorul depisteaza neconcordantele dintre Fisa Program-Piesa Ji masina-unealta
"'
§i rezolva compromisurile posibile. In final, codifies toate aceste informatii in limbajul
specific aparaturii de comanda ~i al masinii-unelte.
Un postprocesor contine intre 8000 ~i. 10000 informatii de comanda a calculatoru-
lui electronic, din care cauza volumul sau este de 50 ,. . . 100 ori mai mare decat al ;
procesorului.
Viteza de perforare a benzii Program-Masina este foarte mica in raport cu viteza
de solutionare a problemelor de catre postprocesor, astfel incat rezultatele furnizate de
acesta sunt memorate pe benzi magnetice, care la randul lor le furnizeaza, dupa necesitate,
A
,I
masinii de perforat banda. In acelasi timp, aceleasi date codificate sunt trimise la o ma~ina t
1
de scris in clar pentru furnizarea Fi~ei Program-Plesa, Pe langa aceasta, postprocesorul r
depisteaza erorile flcute de calculatorul numeric, erori pe care le poate elimina, sau, in
caz contrar, postprocesorul comanda oprirea functionarii calculatorului §i semnalizeaza
operatorului uman pentru a interveni in rezolvarea problemei incauza. _
Rezulta din cele prezentate ca postprocesorul reprezinta o parte extrem de· .
••
importanta din comanda calculatorului electronic. Pe de alta parte, insa~i eficienta functio-
narii ~i utilizarii masinii-unelte depinde in mare masura de calitatea postprocesorului.
'
Traseul Desen-Piesa in programarea numerica asistata. Proiectarea tehnologiei,

lf'
in programarea numerica asistata, Incepe evident de la desenul piesei (fig, 7 .35) §i este '
facuta de un tehnolog cu experienta, care trebuie sa tina seama de caracteristicile masinii-

unelte cu comanda numerica, Tehnologul elaboreaza un plan de operatii in limbajul
conventinal tehnologic.
Pe baza planului de operatii, acelasi tehnolog sau un tehnolog programator
elaboreaza Fi~a Program-Piesa in limbajul calculatorului, in mare majoritate a cazurilor
in limbajul APT sau derivatele lui, folosind in acest scop un indrumar corespunzator.
Fisa Program-Piesa se scrie de mana ~i eventual se dactilografiaza pe o ma~ina de
scris obisnuita, Este obligatoriu un control foarte sever a conjinutului fisei, pentru
depistarea erorilor de programare sau de dactilografiere. Apoi se transmite biroului de
confectionare a Programului ... Calculator f birou in care, prin dactilografiere pe masini
speciale, se obtine programul in codul _~alculatorului, precum §i o reproducere a Fi§ei
Program-Presa, care se confrunta cu fisa originala, in acelasi scop al depistarii
eventualelor erori nrovenite Ia aceasta oneratie.
I
..
Tehnologia prelucriirilor pe masini-unelte cu comada dupd program 259
Lipsa erorilor permite trans- Iiesen•

miterea Programului-Calculatorulul •
p!t"fO
la calculator, unde opereaza un progra-

mator specializat in probleme ·tehnolo-
gice ~i ale calculatorului.
Calculatorul elaboreaza banda
perforata, Prcgramul-Masina, in Fiso
, '
.,.----- prtJ§trltn
codul PC-8 B sau ISO, functie de pitS'd
cerinjele ECN-ului respectiv. Totodata •
tipareste o Fi§a Program-Piesa care se Pro9rom

calculabr
, cou..
..1
confrunta iara~i cu fisa originala -----~· . . calcutato»

¢::=:=> Progromotor
pentru depistarea eventualelor greseli r==:::::~ calculator
• A
introduse de calculator. In paralel cu CuK:ulaf4r
· · · · Proceso»
aceasta operajie de control al fisei, se
poate face un control al benzii pe • · Podpro«sor
masini speciale construite in acest
---
I
~ .._.
scop. Dupa control, banda se transmite Program
.
manna
...
in atelier la operatorul uman care I
lucreaza pe MlJCN~ul corespunzator.

Prima obligatie a operatorului ~0000
este de a verifica banda prin citirea ... n

indicatoarelor de pe panoul ECN-ului
MUCN
$i apoi prin funcjionarea in gol a
MUCN-ului. Daca totul este in regula
se poate trece la prelucrarea piesei. Fig. 7.35
Exemplu de programare a y
traiectoriei sculei in limbajul APT. in
fig. 7. 36 se prezinta un exemplu de
frezare pe contur. Utilizand limbajul
.C2
APT, se ia in considerare f aptul ca
traiectoria sculei este determinata de
•
cercurile C1 ~ C2 ~i tangentele L1 , L2 ..
.......~
.. o
. · ..... -
Aces tea se noteaza astfel: ('t
•
. A ./ [2
'---~----···
C1 = CfRCLE/CENTER, 70, 100 RADIUS, 60
C1 =CIRCLE/CENTER, 175, 100, RADIUS., 40
- -· 0
L1 = LlNE/LEFf, TANT'), C 1, LEFT, TANT'). C2 175 X.
Li_= UNE/RIGlIT, T ANft), Cl, RIGHT, T ANT<P, C2 0 ·70
ceea ce inseamna urmatorele: Fig. 7.36

C1 - cere cu centru de coordonate 70, 100 $i raza 60;
C2 - cerc cu centru de coordonate 175, 100 $i razl 40;
L1 - Iinie tangent! pe partea stangl a cercului C1 ~i tangenta pe partea stangl a cercului C2
L2 ·- linie tangenta pe partea dreapta a cercului C1 $:i tangenta pe parrea dreapta a cercului C2•
' '
Cu aceasta s-a terminat programarea geometriei conturului piesei din fig. 7 .36.
Transformarea informajiilor de mai inainte pentru a putea fi utilizate de
calculatorul numeric in determinarea coordonatelor punctelor de tangenta este facuta de
procesorul specific limbajului APT. Viteza de deplasare a sculei pe aceasta traiectorie ~i
viteza de aschiere vor fi programate de postprocesorul specific prelucrarilor prin frezare.
•
260 Tehnologia constructiilor de matini
y y y
p
y ----l(x,Y)· 8
.1
I p,
I
.1
a
, l.,.,
0
au
xx a
b 0 c x
y y L y
y I
'
I
1 e
I
- ••x
x dx (? x 0 f
y y y P2
p
0
g x h x •
l x
Fig. 7.37
Moduri de definire geometrica a punctului. Pentru programarea ...

traiectoriei este
necesara cunoasterea anumitor reguli ~i a limbajului respectiv. In fig. 7. 37 se prezinta
regulile, respectiv modurile utile de definire geometrica a punctului, ~i anume:
• definirea unui pun ct prin coordonatele lui (fig. 7. 3 7, a);
• definirea unui punct ca intersectie a doua linii L1 si L2 (fig. 7 .37, b);
•
• definirea unui punct P1 in raport cu un punct P0 prin distantele a ~i b (fig. 7 .37, c);
• definirea unui punct Pde pe o Iinie L prin coordonata x (fig. 7 .37, ti); .
• idem insl folosind coordonata y (fig. 7 .37 '· e);
• definirea unui punct in coordonate polare prin raza p si unghiul 8 , cu indicarea
sensului de rotire CCLW sau CLW a razei (fig. 7.37, /);
• definirea punctului P ca centru al unui crec C (fig. 7 .37, g);
• definirea punctului ca intersecjie a unei linii L cu un cerc C ; existand doua
solutii, se precizeaza punctul P 1 prin indicarea ca poseda abscisa x mai mica sau ordonata
y mai mica (fig. 7 .37, h);
• definirea punctului ca intersectie a doua cercuri C1 si C2; existand doua solujii,
se precizeaza punctul ca in cazul precedent (fig. 7. 3 7, i).
Modurt de definire geometrica a llnlel. Linia poate fi definita geometric dupa

cum se arata in exemplele din fig. 7 .38, ~i anume:
• definirea liniei ca o paralela la una dintre axele de coordonate, la distanta x sau
y (fig. 7 .38, a);
• definirea liniei L prin doua puncte P1 ~i P2 (fig. 7 .38, b);
• definirea liniei L1 ca trecand prin punctul P fiind perpendiculars pe linia L2
(fig. 7 .38, c);
• definirea liniei L1 ca trecand prin punctul P si fiind paralcla cu Iinia L2 (fig.
7.38, ti); .
• definirea liniei L1 ca fiind paralela liniei L2 la o distanta m, indicandu-se ca L1
... .
'
•
•• - .J:
261
are y mai mare dedt ~ (fig, 7. 38, e);
• determinarea ·unei linii L1 ca trednd prin punctUJ P ti Be.ind uftgbiul 8 cu liaia
Lz sau unghiul a cu una dintre axele de coordoaate; sensul de mlsurare a uogb.iurilor este
totdeauna sensul trigonometric (fig, 7 ,38. /);
• deteraninarea liniei L1 ca trednd prin punctul P ti fiind taogend la c.ercul C;
existind doul solutii, precizarea liniei se face Jubd in considerare sauul de deplasare·.
pe tangentl, de la punctul P spre cerc ti indicarea cl punctut de tangentl este •pe dreapta•
(linia Li.) sau •pe stinga• (L1) cereuhii (fig .. 7 .. 38, g);
-0
a b x c x
y y y
p L1
l1 l1
m a
L2 L2
--
d x ~ x
Y& L1 , v L2' c y
c . I
l1 •
,"'Lt,
•
.. '
'·"
, --l3
l2' . . . ,
''
g x ~ h
ti
x •
I x
•
Fig. 7.38
• determinarea unei linii ca fiind tangenti la cercul C ~i ficind ungb.iul IJ cu una
dintre axele de coordonate; se precizeazl una dintre cele doul soluJii posibilc prin
indicarea ·x mic" (L1) sau "x mare" ( L.,) (fig. 7 .. 38., h);
• deterrninarea unei drepte ca tangentl la doul cercuri C1 1i C2 ; existind patru
solutii, precizarea se face considerind o deplasare in. lunguJ Iiniei in cauzi. de la cercul
C1 spre cercul C2 ~i indicandu-se dacl aceste eercuri se afll pe dreapta sau stinga liniei
respective (fig. 7 . 38, i); de exemplu, .linia L1 se precizeazl. prin •tangenta lui C1 pe
dreapta, tangentl lui C2 pe dreapta", Linia Li este precizatl prin •tangentl lui C1 pe
stinga, tangentl Jui C2 pe dreapta ".
Moduri de definire geometrici a cercului~ Cercul poate fi definit, de asemenea,

in numeroase moduri, dupl cum se prezintl in fig . 7 . 39, §i anume:
• defmirea cereului prin coordonatcle centrului ii raza sa (fig, 7 ,39, a);
• definirea cercului prin punctul P repre.zzntind centrul slu p rau R (fig, 7 . 39, b);
• definirea cercului C ca tangent la o dreaptl L .~ avind centrul in P (fig, 7,39, c);
• dermirea cereulut prin punctul P1 al centrului slu ·§i un punct P1prin care trece
(fig . 7 ~39, d);
• definirea cercului ca · . · prin trei puncte P1 • P2 fi P3 (fig, 7 ,39, e);
• definirca cercului prin raza R §i trecind prin doul puncte; se precizeazl soluJia.·
•
262
C1 cu "x mare" sau C2 cu ·x mic" (fig. 7 .39, /);
• definirea unui cerc prin raza R, trecind printr-un punct P interior unui cerc C3
§i fiind tangent acestuia (fig. 7 .39, g); precizarea cercului C1 sau C2 se face ca in cazul
precedent;
• definirea cercului prin centrul Psi fiind tangent la cercul C3 (fig. 7 .39, h.); se
precizeaza solutia prin "cercul mic" (C1) sau "cercul mare" (CJ);
• definirea unui cerc prin raza R, trecand printr-un punct P si fiind tangent la
linia L (fig. 7.39, i); se face precizarea cl C1 este cu "x mic" sau •y mare";
I
y y v, •
-· -·-
I
' - ~--···· ....
0 a x. 0 b x
y y
Y& Pi
\
0 •
•
i
;
I
at h · · 'X O·
•
I X
y y 3
•
J . x k x x
F11. 7.39
• definirea unui cerc tangent la doul linii L1 si Li neparalele (fig. 7.39,J), exista
patru solutii: cercul C1 are "x mare pe L.1 • si •y mic pe Li• in timp ce cercul C3 are •y
mare pe L1" ~i "x mic pe Li" etc.:
• definirea unui cerc tangent la o linie L. ~i la un cerc C1 (fig. 7 .39, k); existl 8
solujii, dintre care 4 interioare ~i 4 exterioare lui C1; precizarea se face ca in cazul
precedent, completatl cu menpunea "exterior" sau "interior" cercului C1;
~ defmirea unui cerc de razl R tangent la doul cercuri C1 Ji C2 (fig. 7.39, l); se
precizeaza cl 'v mare" se refera la centrul cercului C3 Ji ca C1 este "interior" iar C2
"exterior"; pentru acelasi cerc C3 se face precizarea cl "x mare" sc referl ·tot la centrul
•
acestut cerc.
Programarea conicelor (elipsl, hipe,0011, paraboll) se face in moduri similare cercului.
Programarea curbelor oarecare constl in programarea arcelor de cerc, parabola
etc., care se face in aceleasi moduri ca cele prezentate mai Inainte.
Tehnologla prelucriirilor pt masini-unelte cu comadd dupa program 263
Strutura Ftsel Program-Piesa. Pentru o aceeasi piesa, structura Fisei Program-

Piesa difera de· structura Tabelului Program-Piesa, de la programarea manuala. in timp ce
la Tabelul Program-Piesa, randurile scrise reprezinta blocurile ce se succed in ordinea
operajiilor sau fazelor de prelucrare a piesei, in Fisa Program-Piesa, instructiunile sunt
grupate dupa caracterul comenzilor, in general in ordinea: comenzi geometrice, tehnologi-
ce ~i auxiliare, care sunt precedate de instructiuni Speciale (instructiuni de serviciu).
Continutul diferitelor instrucjiuni se succed, de obicei, dupa cum urmeaza:
Instructiuni generale
- Identificatorii piesei
- Remarca (daca este cazul)
- Identificatorii masinii-unelte
- Identificatorii sculelor
- Toleranje de interpolare
- Calcule matematice
Instrucjiuni geometrice
~ Instructiuni de definire a elementelor geometrice; pun ct, linie, cerc etc.
- Geometria traiectoriei
Instructiuni tehnologice
- Turatie ~i sens ax. principal
- Avans ~i viteza de avans
- Modul de racire a sculei
- Comenzi de actionare a MU
Instrucjiuni auxiliare de executie

- Oprirea lichidului de racire
- Oprirea miscarilor
- Sfarsitul programului
- Instructiuni de deplasare
Exemple de instructiuni generate sau speciale. Pentru identificarea Flsei Program-

Piesa elaborata pentru o anumita piesa se foloseste identificatorul PARTN0, adica Piesa
Nr., urmat de scrierea in clar a denumirii piesei.
PARTN:0 PLACA DE BAZA 003.72 - 5002
Este obligatoriu ca Fisa Program-Piesa sa inceapa cu instructiunea PAR T0,

A
deoarece aceasta este identificatorul programului, Intre acesta ~i restul frazei scrise in clar
nu se interpune nici un semn.
Cuvantul REMARK este · folosit pentru a putea formula unele informajii sau
observajii, de exemplu:
REMARK PR0GRAMA TI PIESA IN LIMBAJ ISO

sau REMARK NU TRANTITI PIESA, PERET.II$
$$ SUBTIRI F'IIND DEFORMABILI
sau REMARK F0L0SITI PETR0L CA .LICHID $

ss DE RACIREt PIESA FIIND $
$$ DIN ALUMINIU
'
Cuvantul REMARK mai poate fi utilizat atunci cand incepe un nou grup de
• • •
mstrucpum:
REMARK INSTRUCTIUNI GEOMETRICE
Ll = LINE/X ,. - Y
Cl = CIRCLE/'72; 105, 98
Exemplu de identificator al masinii-unelte:

MACHIN/SC - 1250 NC, FMUAB
Exemplu de identificato·r a] sculei:
CUTTER/D, r, T00LN0/32
(Pararnetrii sculei de frezat, cu diametrul D $i raza de racordare r, scula cu numar

de cod 32)
Exemplu de toleranja de interpolare:
T00LER I 0,0005
Pentru calculele rnatematice se folosesc mai mult regulile din limbajul FORTRAN.
De exemplu:
X=(A+B)
c
D (E + F)
se va programa sub forma instructiunii:
X =(A+ B) * SQRTF (C/(D * (E +F))).

Exemple de instructiuni geometrice referitoare la un punct, o linie sau un cerc:
Pl = P01NT/8, 46
sau. PTl = P0INT/8, 46
LlLINE/Pl , P2
=
sau L2 = LINE/Pl, LEFT TANT0 , Cl
sau 13 = LINE/Pl ,RIGHT TANT0, Cl
Cl= CIRCLE I CENTER, (P0INT/28, 14) $
RADIUS, 12
sau Cl = CIRCLE/28, 14, 12
(in care 28, 14 sunt coordonatele centrului iar 12 raza)
sau C2 = C IRCLE/X SMALL, PTl , P'T2 , RADIUS 12

C3 =: CIRCLE/X lARGE, PTl , PT2, RADIUS 12
lnstructiunile tehnologice se impart in trei grupe distincte, dupa cum acestea se

refera la: caracteristicile prelucrarii (gaurire, frezare, alezare, tarodare etc.), caracteristi-
cile sculei (cujit, freza, lungime, numarul sculei etc.) si caracteristicile regimului de
..
-
.

aschiere (turajie, viteza de avans. lichid de racire etc.).
.
Diferite tipuri de prelucrari sunt identificate prin urmatoarele cuvinte:
DRILL = gaurire cu burghiul

BORE = alezare
MILL = frezare
TAP = tarodare
Privitor la caracteristicile sculei:
CUTTER ·= defineste parametrii sculei

T00L = idenriflca scula
T00LN0 ·= precizeaza numarul sculei
Privitor la caracteristiclle regimului de aschiere:
SPINDL/1500, RPM, CLW : : · turajia arborelui principal

(1500 rot/min si sensul de rotajie a] acelor de ceas)
FEDRAT/19, MPM = viteza de avans de 19 mm/min
.
Alte instrucjiuni pentru cornenzi de deplasare:
G0BACK = . ... .
mergi 1napo1
G0DLTA = mergi incremental
G0D0WN = mergi in jos (coboara)
. "' .
G0FWD = merg1 1na1nte
G0LFT = mergi la stanga
G0RGT = mergi la dreapta
G0T0 =
••
mergi spre
G0UP = mergi in sus (urea)
7 .5.8. Prelucrarea pe masini-unelte cu comanda numerica adaptlva

A
In cazul masinilor-unehe conventionale si cu cornanda dupa program, clasice,

parametrii regimului de aschiere se calculeaza analitic sau se aJeg din tabele normative,
·rara sa se poata jine seama de factorii care apar cu totul intamplator, cum sunt: adaosurile
de prelucrare neuniforme, neomogenitatea materialelor care se prelucreaza, tensiunile
interne din sernifabricate etc.
Din aceasta cauza apar mai multe dezavantaje, dintre care, pentru exemplificare,
se pot menjiona urrnatoarele:
- Regimul de lucru nu. asigura incarcarea uniforrna ~i la lntreaga capacitate a.
sistemului tehnologic. Astfel, degrosarea cu avans constant, desi adaosul de prelucrare al
sernifabricatului este neuniform, face ca valoarea adoptata pentru avans sa fie mai mica
pentru a corespunde zor.elor mai dificile de pe profil, cu adaosuri mai mari sau duritati
mai mari. Ca urrnare, timpul de baza are valori mai mari decat cele strict necesare. ·
- Pentru atingerea unui anurnit nivel al preciziei de prelucrare se prevede
...
. . . ''
efectuarea unui numar mai mare de treceri, deoarece nu se cunoaste cu exactitate

comportarea dinamica a sistemului tehnologic. fn acest fel, durata procesului este de
asemenea marita.
Aceste dezavantaje pot fi aproape total inlaturate prin in trod ucerea comenzii
adaptive. Caracteristic acestui sistem de comanda este faptul ca; in cursul desfasurarii
procesului de aschiere, nu se menjin constanti parametrii convenjionali •
ai regimului de
aschiere, ci dimpotriva, acestia variaza, astfel incat Intre ei si se pastreze anumite relajii.
Reglarea regimului de lucru consta deci in stabilirea setului de relatii care asigura ca
procesul sa realizeze indici de performanta tehnica ii economica ridicaji.
Comanda adaptiva (AC) este implementata la rnasinile cu comanda numerics,
pentru avantajele oferite de multiplele posibilitati de control, §i anume: controlul
permanent al pozitiei saniilor, controlul parametrilor conventionali ai regimului de lucru
etc. Masinile dotate cu AC (fig. 7 .40} dispun de un circuit de reactie suplimentar care,
culegand valorile parametrilor procesului indicate. de un sistem de senzori, le preluereaza
~i elaboreaza decizii in legatura cu strategia de optimizare aplicata.
.,,ar1m1 U ru. t a t e d. e.....---------~1i~ctionare

.. · Comenii c eometrice ....._..._.Proces de Pies- .._
M
programate comanda Com • t h . servomotore a)chiere
. enn e no 1oqice ; T0 : :s enzo·r·i·t
.R . • •- - - - J I,... - -.:J-
·. eactie de ooz1t1e
Corectii: . Bloc comand.a Mcirimi de

avans si turatii ..____ sss...o_t1_·v_tl__ _. proces
• •
•
Fig. 7.40
Este cunoscut faptul ca, in timpul prelucrarii, mai intervin o serie de factori •
perturbatori, in afara celor intamplatori enumerati mai inainte, care influenteaza direct
precizia de prelucrare, calitatea suprafetelor prelucrate, durabilitatea sculelor etc. Dintre
acestia pot fl enumerati: deformatiile elastice si termice ale sistemului tehnologic,
vibratiile, uzura ele·mentelor componente ale sistemului tehnologic, imprecizia geometrics
a masinii-unlte etc. Ca urmare, masinile-unelte cu comanda adaptiva au sarcina de a putea
compensa intr-o masura cat mai mare perturbatiile care apar ~i sa asigure in orice moment
o desfasurare optima a procesului de prelucrare. Astfel, sistemele cu comanda adaptiva
identifica marimile perturbatoare ale procesului de prelucrare prin masurarea cu ajutorul
senzorilor .~i imediat corecteaza diferitele valori ale . vitezei de aschiere, avansului,
vibrajiilor, temperaturii etc.
Ca urmare, sistemele cu comanda adaptiva sunt cu circuit inchis: deci o bucla are
ca reactie determinarea marimii deplasarilor sau pozitia elernentului cornandat de la
traductorul de masura TM (fig. 7 .40); o alta bucla de reacjie prelucreaza semnalele
transmise de senzori, care masoara diferite marimi ale procesului, dupa care da comanda
de corectie necesari in desfasurarea procesului de pre1ucrare.
Sistemele cu comandi adaptiva sunt de trei feluri, dupa modul de actiune:
• sisteme cu comanda limitativa (comanda adaptiva cu restrictii ACC - Adaptive
Control Contraint);
• sisteme cu comanda adaptiva.optimale - ACO;
• sisteme cu comanda adaptiva geometrica - ACG.
Fiecare sistem este utilizat in funcjie de scopul urmarit.
i
Sistemele A CC permit ca anumiji parametri ai procesului sa fie rnenjinuti intre .
anumite limite, in acest scop variind permanent parametrii cinematici ai procesului. Spre ·~
'
i
I
exemplu, la strunjirea de degrosare, datorita adaosurilor de prelucrare neuniforme ~i I
.
'
incluziunilor dure, fortele si puterea de aschiere variaza, in cazul masinilor-unelte cu ;
'
sisteme ACC se poate menjine aproximativ constanta puterea de aschiere prin modificarea ~
'l
•'
intre anumite limite, a avansului, asa cum se prezinta in. fig. 7 .41. Ca urmare, in zonele i'
'
unde adaosul de prclucrare are valori mai mici avansul va creste si invers, iar acolo unde '
materialul este mai dur avansul scade, Ia.ra insa a depasi limitele unui domeniu s,n in ,
s,nax , limite impuse, de exemplu, de rezistenta mecanismului de avans, rezistenta muchiei '
aschietoare a sculei, cinematica masinii-unelte etc. It

;
I
------~·
z ~ ~--------.------------·---,~.-----· __
.._.... !
,...__ - -
Zono durii l
r.:-- !
• j
- I
·t.u. comando adaptiva l
I
• ' • : I
.
lr
.
-- ,,
VI
,:::> /
• I
- ,_ I.IL
-\/.\.. 1
- =>c
IP
v1 :::>
• c· Vl Vl t'
Fara comandci ad nt IVG a>
•
•
• ~
c:s '
'
.
>
< : <
I
. Deotasare,z Oeplasare ,z
a.,. --~---'1· c, ...
--.::::::::---........., .I" 0.....
r- d
--... __ -- 2 .. .J
'-
'L - · ~
cu
'\
\ I '-
Cl.t
<11
GI ..- I ......
,____ _ ~
~
;:l
o_·
\
\.:_=!}
.
er
Deolcsorez Derlasare,z DPolasare.,z
Fig. 7.41
La strunjirea de degrosare, cand adaosul de prelucrare este prea mare, se face

divizarea automata a acestuia in mai multe treceri.
A
In cazul operatiilor de rectificare sc menjine constants forja radials de aschiere,

iar parametrul care trebuie reglat este turajia piesei.
Pentru masinile de frezar, marimile care limiteaza incarcarea masinii sunt:
momentul de torsiune, deformajiile elastice ale axului principal, vibratiile etc., iar
parametrii care menjin constante aceste marimi sunt avansul piesei §i turatia sculei.
Sistemele ACO sunt mai complexe, in sensul ca permit, pa baza unei funcjii de
eficienja, sa se calculeze permanent valorile op time ale parametrilor, folosind ca date de
intrare semnalele culese de senzori. Funcjia de eficienja poate fi cosrul 111ini111,
productivitatea maxima sau alt parametru economic, sintetic. Asa, de exernplu, daca se ia
ca valoare de referinta costul minim pe volum de aschii, atunci este necesar sa se t:i11a
seama de toji factorii care influenteaza costul prelucrarii (forja de aschiere, moment de
torsiune, putere consumata, uzura si costul sculei, retribujia muncitorului, cost/ora masina,
costul reascutirii sculei etc.). Aceasta problema poate fi rezolvata cu ajutorul unui
calculator electronic, care trebuie sa conduca ·procesul de pre]ucrare pentru atingcrea
optimului si determinarea valorilor mornentane ale marimilor maxirnale in procesul de
prelucrare. De mentionat ca parametrii de reglare care se modifies sunt tot gradienjii
vitezei si avansului, Ja care pasul de comutare se micsoreaza cand se apropie de optim. Ca
urrnare, calculatorul, integrat i11 sistemul. de reglare adaptiva de optimizare (fig. 7 .42),
avand programata o functie de reglare, controleaza valorile pararnetrilor de reglare,
efectueaza rapid to ate calculele si da to ate comenzile necesare reglarii.
268 Teh nologia construe/ii/or de masini
Sistemele ACOsunt Inca

Mari mi putin raspandite din cauza diflcultati-
perturbatoare lor tehnice de realizare a elmentelor
componente (in mod deosebit a
senzorilor).
Sistemele ACG sunt utilizate
Harim·1 de ~ Marimi pentru cresterea preciziei dimensiona-
~egla re masurate le ~i de forma a pieselor prelucrate.
Comenzt Precizia dimensionala si de forma este
de re lare Calculabr·~--__.
. ge nf r!Jnrot::==========~(::..:r'....!i t er iu de influentata direct de deformajiile
.....__""--""---• opt ·i m iza re elastice ale sistemului tehnologic, de
uzura sculei, jocu.rile din lagare si
Fig. 7.42
· ghidaje etc. Erorile date de acesti
factori nu sunt constante, ele variaza o data cu variatia fortei de aschiere. Ca urmare,
sistemul ACG are mai multe subsisteme pentru masurarea marimilor care influenteaza
direct sau indirect precizia dimensionala ~i de forma.
Asa, de exemplu, la strunjire sau frezare, din cauza neuniformitatii .adaosului de
prelucrare sau neomogenitatii structurii materialului, forta de aschiere variaza. Ca urmare,
se modifica si deformatiile elastice ale sistemului tehnologic, deci imediat apar abateri
dimensionale. Acestea sunt masurate ~i transmise unui dispozitiv de cornparajie cu valoarea
de referinja stabilita anterior. Daca apar diferenje intre cele doua marirni comparate, se
da comanda elementului de executie pentru a realiza compensarea,
De mentionat ca aceste sisteme de comanda adaptive sunt tot mai larg utilizate
datorita rezuJtatelor eficiente care se ob Jin.
7 .5.9. Conslderatii economice privind utilizarea maslnilor-unelte

cu comanda numerica
Opjiunea pentru o masina-unealta cu cornanda numerica se impune a fi exprirnata

in doua situajii: a) la achizitionarea unei masini-unelte noi; b) in situajia de a decide
alternativa prelucrarii unui reper pe o masina-unealta cu cornanda numerica sau pe o
masina-unealta conventionala.
in ambele cazuri, optiunea adoptarii masinii cu cornanda numerica trebuie sa se
sprijine pe un: calcul de eficienta economics. Punerea in aplicare a acestui principiu
intampina, inca, o multine de dificultati, fapt ce conduce la exprimarea unor pareri
controversate in legatura cu oportunitatea utilizarii masinilor-unelte cu comanda numerica.
Dificultatea principala care apare consta 111 rnultirudinea factorilor de cornparatie care intra
in analiza.
Din aceste cauze, optiunea pentru un tip de masina sau altul se bazeaza, inca, pe
aprecieri in legatura cu unele elemente de comparajie. Astfel, se poate cons.idera ca
principalele avantaje ale masinilor-unelte cu comanda numerica, fata de cele clasice, ·sunt:
• cresterea productivitajii datorita reducerii timpilor auxiliari §i ai celor legati de
pregatirea ~i tncheierea fabricatiei;
• posibilitatea reluarii fabricatiei unui anumi.t reper in condijii usoare, prin
refolosirca benzii-program, pastrate in biblioteca de programe;
• posibilitatea de a utiliza mai multe masini de acelasi f el pentru prelucrarea
aceleiasi piese, prin simpla rnultiplicare a benzii-program;
• posibilitatea reglarii masinii cu comanda numerics intr-un timp relativ scurt, in

cazul modificarii unor cote ale piesei care se prelucreaza, prin modificarea benzii
perforate;
• reducerea cheltuielilor afectate dispozitivelor §i verificatoarelor: l
• optimizarea procesului de aschiere prin folosirea comenzii numerice adaptive etc.

Acestor avantaje Ii se opun, insa, o serie de dezavantaje care intervin tot in
comparatie c.u masinile-unelte convenjionale:
• costul de achizijie mult mai ridicat al .masinilor cu comanda numerica; I
• cheltuieli de intrejinere ridicate; l

i
';
'.
• necesitatea unui compartiment .de programare cu personal specializat; '
'I
.
' •
.;
· • cresterea cheltuielilor pentru sculele aschietoare, care in general au complexita- I
;
te mai mare; ;
'i
..
.
• necesitatea organizarii unor scularii si magazii de scule, impuse de o utilizare I
'
'r
..'
eficienta a masinilor-unelte cu comanda numerics: ;
!
''
• existenja a numeroase coduri si lirnbaje de programare care necesita cresterea J
.'
;
;
pregatirii forjei de . munca; .

I•
f
!
• masinile-unelte cu cornanda numerica nu se '
·
pot folosi eficient la producjiile de serie mare si masa, • ~ ~<u MUCN
'
'
•
f
.... t
unde masinile-unelte automate cu comanda prin came ~ l
. i' •.
j
sau sablon sunt mult mai economice ~i au o fiabilitate .._ MUA I
•
iI
mai ridicata; la serii mari de fabricatie, sistemele
i
hidraulice de copiere sunt mult mai simple, mai ·1
economice decat echipamentele de comanda numerica I

folosite in acelasi scop. I
Din cele prezentate se desprinde concluzia ca I
masinile-unelte cu comanda numerica nu pot capata o Ill~'! :. _MIJCN .. I MUA__ ~
utilizare absoluta, astfel incat sa poata elimina 5... 20 100 ..•. 500 Bue
masinile-unelte convenjionale, De aceea, se impune
obligatoriu un calcul de eficienja atunci cand trebuie sa Fig. 7 .. 43
se ia o decizie. Daca se reprezinta costurile la fiecare piesa pe masini-unclte diferite (fig.
7 .43), se poate lua decizia corespunzatoare i11 funcjie de volumul de fabricajie. Se observa
ca masina-unealta cu comanda numerica constituie, i11 orice caz, un factor de progres in
domeniul tehnologiilor de prelucrare prin aschiere, venind sa asigure eficienta fabricatiei
seriilor relativ mici de produse, adica acolo unde exista un gol intre utilizarea masinilor-
unelte universale ~i a celor automate.
,.,
.'
l
1i
•
I
J
I
I
i
'
'
TEHNOLOGII DE PRELUCRARE PE LINII AUTOMATE
SI iN SISTEME FLEXIBILE DE FABRICATIE
8.1. Tehnologii de prelucrare pe linii automate
Proiectarea proceselor tehnologice de prelucrare pe linii automate prezinta unele

particularitaji in comparajie cu proiectarea proceselor tehnologice pe masinile-unelte cu
ciclu de lucru neautomat.
A
In functie de tipul semifabricatului, construcjia piesei ~i distributia suprafejelor

de prelucrat, prelucrarea se poate efectua fara pregatirea prealabila a suprafejelor de
orientare $i fixare, sau cu pregatirea acestora inainte de intrarea semifabricatelor pe linia
automata.
Pe o linie automata, piesele pot fi prelucrate integral sau partial. Durata
prelucrarii pieselor la fiecare post de lucru ( operatie) a liniei automate se regleaza in
functie de productivitatea prescrisa ~i trebuie sa fie, in general, egala pen.tru toate
operajiile. ·
Egalarea timpului de. prelucrare a piesei pentru toate posturile de lucru ale liniei
automate se realizeaza prin diferentierea sau concentrarea prelucrarilor,
Pe o linie automata pot fl prelucrate in acelasi timp una sau mai multe piese, cu
una sau mai multe scule aschietoare, cu mentinerea sau schimbarea pozitiilor de lucru ~i
a orientarii ~i flxarii pieselor.
Etapele mai importante ale procesului tehnologic de prelucrare mecanica a pieselor
in ciclu autornat sunt urmatoarele: a) studierea conditiilor tehnice impuse piesei; b) analiza
procesului tehnologic existent (daca este cazul), a regimurilor de aschiere ~i a. sculelor
aschietoare folosite; c) determinarea continutului operatiilor $i elaborarea planului de pre-
lucrare a piesei, cu precizarea suprafejelor prelucrate, determinarea tipului constructiv ~i
dispunerea sculelor aschietoare in raport cu suprafejele piesei ce sc prelucreaza; d) alege-
rea utilajului; e) stabilirea sculelor aschietoare (a numarului de scule, a materialelor §i
dimensiunilor nominale ale acestora); f) precizarea caracreristicilor constructive ale
principalelor scule ajutatoare: g) determinarea compozitiei si a debitului lichidului de
racire-ungere: h) stabilirea regimurilor de. aschiere ~i a parametrilor de reglare pcntru toate
operatiile procesului tehnologic (adancimea de aschiere, lajimea de prelucrare, avansul,
numarul de rotajii, viteza de aschiere, durabilitatea sculei aschietoare, forja de aschiere,
momentul de torsiune si puterea efectiva); i) determinarea timpului de baza ~i a timpului
auxiliar . ...
111 fig 8.1 este reprezentata schema unei Iinii automate, pentru prelucrarea pieselor
de forma prisrnatica, care permite c• alunecare libera pe linealele de transport dintre
posturi1e de lucru. Piesele care se preteaza eel mai bine la acest mod de lucru sunt
blocurile motor ~i chiulasel.e de la motoarel·e cu ardere interna,
Tehnologii de prelucrare pe linii automate §i in sisteme flexibile de [abricatie 271
2 2
(: 1 • 2 I I
e .,•
I
f7
•
I
I.
•
.• '. •';
I
•
I I I ..
If·\_ . :J I
j
I
\
I
\ e I
•
I• I
0
• . .. -
f
·-·
~
'\~ l '
t I. I
\
'\
'\
\
I
\ ..I I II
\
'
•
,
I
\\ \
!\ •
\
I2 3 s
\ \ \
6 7 8 10 II ll /J 14 15
5J
Fig.4 8.1
Pe aceasta linie automata piesa este adusa la postul de incarcare 5, de unde este '
preluata de mecanismul de transfer 4, care o transporta succesiv la posturile de lucru 7. I

•
'
i
Necesitatea de a prelucra cat mai mu1te suprafeje ale piesei impune utilizarea dispozitivelor '
'~
de rotire in plan orizontal 9 ~i in plan vertical 12. Pentru eliminarea aschiilor se utilizeaza '••
fie dispozitive de rastumare, fie dispozitive vibratoare JO. Folosirea acestor dispozitive
este recomandata atunci cand aschiile rezultate impiedica efectuarea unor prelucrari
i
!,.
!
•'
ulterioare, de exemp.lu filetarea unor gauri infundate. t
!
Pe linii automate se efectueaza si un nurnar de operajii de control dimensional. ·in
funcjie de complexitatea piesei, a procesului tehnologic si a mijloacelor de care dispune
constructorul Iiniei, operajiile de control pot fi simple sau complexe. 0 cerinja rninimala
in domeniul operatiilor de control
...
pe linii automate consta in verificarea operatiilor de
gaurire, lnainte de filetare. I11 acest scop se construiesc posturi speciale de control, 11,
care verifica fie prezenja gaurii pe toata lungimea ei, fie integritatea burghiului. Cerinja
maximala privind controlul dimensional este aceea de a efectua controlul integral al t
pieselor prelucrate. ~
f
''
~
Pentru evacuarea aschiilor se utilizeaza mecanismul 13 (postul de descarcare 14 f

I
'
~ •
si Jada 15), care se gaseste arnplasat sub sisternul de transfer. In funcjie de materialul care '
'
'!
se prelucreaza, linia este dotata cu un sistem de racire cu recircularea lichidului 3. •

'
i·
i
'
Pentru realizarea comenzilor se folosesc pupitrul central 16 ~i panoul cu aparataj I
!
''
electronic 17, iar in cazul acjionarii hidraulice, panoul hidraulic central 1 si panourile r
'
hidraulice ale unitajilor de lucru 8 ..

Orientarea si fixarea pieselor la posturile de Iucru Ge realizeaza in dispozitivele
de strangere 6 ale Iiniei automate, care se deosebesc printr-o serie de particularitati de
dispozitivele obisnuite de orientare si fixare de la masinile-unelte universale sau agregate.
Caracteristica dispozitivelor liniilor automate consta in prezenja unor organ.e mobile.
Astfel, pentru pozitionares ... precisa a piesei in cadrul postului de Iucru, dispozitivul este ~
I
prevazut cu cepuri de indexare, care sunt retrase pentru a perrnite intrarea ~i iesirea piesei
in ~i din postul de lucru, dupa care intra in gaurile tehnologice ale piesei, realizate anterior
.. I
"") I
• -
•
I
II
\::) II
er-" I
). .I
·1
I
I
!
II
~1
~"'
.• J jI.
I
I
••
N
•
!
•
I
.....• : Il
•
I
"'"'.
·~-
I
~ I I
" ,,
'1-J
II C)
, •
I ~ ....
•
Ci>
0
\,
' ' () ~ \,,
')
ls 't...
() \)
•
~
.., (.)
" ~
"t..~ (')
~
........
~
"'
~
~
~
' ~
~
-,
'\, ' t)"
0
~
~
~ ""'
~
\) .,,' 'b
t)
' ..;::·'
~ ~
\, \.) b
"'·'
~ \) . ~
">
·' ·' ~ '-.».
rs
~ \)~ •
")
..,""'
~ ~·
"
'";)
T~
' ""t)
~
c:)
~ ~
f~
~
t:)
~
~
~I~
~~-
~
"ct
~
-s
~
~ ~. ~
I
~-
~
~
~
t; Q:
~
I
~ ~ ~ ~~
I
~ ~
•
L).
~
I
-~
I . .DWfl.1/~;}S . JI. ~3UIJ.1/:l_iJS JI[ biiUIJ_~J:Ji1$ AI p;;1.1n,1p~s
JOf~Cl!J/JOdsUll.l.f D ft __...., + J .
I 1'1S3!o' OJJ!Si1/ 0
d.Af/O/QJ .l;JS~UI :1/f.1/JZOtf 1: -:: , ~-
.... • • •
Tehnologii de prelucrare pe linii automate §i in sisteme flexibile de [abricatie 273
instalarii piesei pe linia automata. Dat fiind faptul ca cepurile de indexare au o pozijie
precisa si · bine determinata fata de unitatea sau unitatile de lucru pe ca.re le deservesc,
acestea asigura .
pozitionarea precisa a piesei in posturile de
,..
lucru. Sunt cazuri in care
dispozitivul este prevazut cu elemente de indexare fixe. In aceste situajii, sistemul de
transfer sau dispozitivul trebuie sa aiba posibilitatea de a introduce piesa in cepurile de
indexare. Un alt organ mobil al dispozitivului de lucru il constituie sistemul de strangere
a piesei la postul de lucru. in funcjie de configurajia piesei si felul procesului tehnologic,
cepurile de indexare sunt amplasate in pozitia de jos sau de sus in raport cu piesa, mai rar
lateral, in timp ce pentru sisternele de strangere se poate adopta orice solutie.
A
Intre actiunea de indexare, strangere, transfer ~i avans, respectiv, retragerea

capetelor de lucru, trebuie sa existe o stransa corelare, asigurata in mod riguros de catre
elernentele de cornanda si acjionare ale liniei,
Pentru asigurarea sincronismului acestor actinui, proiectantul tehnolog trebuie sa
'
elaboreze,.. ciclograma liniei automate.

In fig. 8.2 se prezinta un exemplu de ciclograma pentru o linie automata cu patru
sectiuni de lucru, la care se stabileste ritrnul de iesire a pieselor, alternativ, de 3 min si,
respectiv 3 ,5 min, precizandu-se, totodata, tirnpul ~i pozijia pentru fiecare acjiune a liniei.
Liniile automate cu deplasarea pieselor pe un traseu rectiliniu (linii monofilare)
se realizeaza
...
atunci cand este relativ scurta si cand posturile au aproximativ acelasi tact
(ritm). In cazul liniilor de complexitate mare, cu mu]te posturi de lucru, dispunerea
monofilara devine nerationala, organizarea se face in acest caz in secjiuni paralele,
realizandu-se astfel scheme multifilare (fig. 8.3). Schema multifilara este avantajoasa ~i
in cazul liniilor care au posturi de lucru cu productivitate diferita, reprezentand multipli
ai tactului (ritmului) de baza.
A
In fig. 8. 3 este reprezentata linia automata de preiucrare a supapelor motorului

Moskvici 412, cu o productivitate de 2,8 milioane bucaji pe an. Linia este compusa din
masini-unelte automate de uz general ~i poate prelucra supape cu diametrul talerului
cuprins intre 22,5 ... 60 mm, diametrul tijei 5 ... 15 mm, lungimea de 92 ... 200 mm,
unghiul fatetei de 90 ... 1.20°, linia incadrandu-se in categoria Iiniilor polivalente.
Semifabricatele se introduc in conteinerul 1, unde sunt orientate, dupa care
transportorul cu lant 2 le conduce la masinile automate 3, pentru rectificarea de degro . sare 1'
•
a. tijei supapei. Dupa controlul automat al operatiei de rectificare 4, supapele sunt
transportate la masina bilaterala 5, pentru rectificarea de degrosare a capetelor, apoi, la
masina automata de rectificare rara centre 6 , pen.tru rectificarea de semifinisare a tijei
supapei, dupa care se depun in conteinerul 7.
Din conteinerul 7 supapele sunt transportate la strungurile automate 8, 9 ~i 10
pentru prelucrarea fatetei, a zonei de racordare si, respetiv , a tijei supapei, Dupa care su-
papele sunt aduse la automatele 11, in vederea roluirii tijei, si apoi la instalatia 12, pentru
calirea capatului supapei prin curenti de inducjie. Tratamentul de calire este urmat de o
serie de operajii de rectificare la masini diferite, si anume: 13 - rectificarea tijei supapei,
14 - rectificarea de degrosare a fatetei, 15 - rectificarea de finisare a capetelor supapei,
Dupa operatiile de rectificare amintite, supapele sunt depuse in conteinerul 7, de unde sunt
apoi transportate la strungul autornat 16, cu sase posturi de lucru, 'in vederea strunjirii de
finisare a capului supapei. Rectificarea de finisare a tijei, roluirea si rect.ificarea fajetei se
executa pe masinile automate 17, 18, 1.9, dupa care piesele se depun in conteiner.
A
In continuare, supapele sunt controlate dimensional pe automatu1 20 si verificate

vizual pe standul automatizat 21, dupa care sunt trecute pentru protectia anticoroziva pe
instalatia automata 22, si apoi asamblate la masina automata 23.
•
- •
I
. • • . • .I
••
• •
• • • •
.
•
•
• .•
•
. •.
•• . • • '
•
• • •
••
. •• • • •
•
• I
• •
. • '
• • •
• • I
. . .• . . • •
• • I
•
,
• ••
•
•
•
• .• • •
•
l • •
•
'
I
.. l
...-' . . • • .
.•• • •
•
•
• . . '• • •
•
•• •
••
•
• •
••
•
•
• • ••
•
•• • •
·- •
I • • • •
•
l•
-
-
•
t
I I I
I
, I
I
• . • . . .• •
. ••. . I
•• . . . •• t
.
•
• . '
.. ..
- •
• ·.I
r-
••
•
••
••
• -~-.:J-·.1 I
I
1_
I _::.:..--1 ''·-. ~-
f.
•
,,., r-·J I ~ ~14- "·- ·~
. .
•
• • .. •
-
•
~ I I I I
' -
·-·--. ···- ~ .... ,°"'
..... ·- . "'
fI
~
. • -~
_:.._--r- J .• ·-. .. ...
- - -· . -·
• ~
___
• I
. a-="
I '--
- ,I
•. • • •
I
--- . --··-
•
,.'
. . • .
. •
.
. . •
I
•
•• • I
I
- t I I -- _.,,,. ..
•
. •
. . • • • . • • • • .• •
---. -._"?~-l •
. ...
•. . •
.
••
.
• . •
•
I •
•
.
•
•
• .
•
•
•• ' I ~
[ _J
( . . • •• • • •
• I
.
I
I
'I
·+-
I
II _ _ _ _.._
J f
L - - - - -D' --~-1· . --· -~~
--- 1---y-~~-- •
~ _ ••.. -··- ~'_,, - . =+-- ..co
..
! ~
.... .
'. • " } . .. -. .
I
- .- I I ---- \". . .
••
... ~ - • -
... - ;
I I -
~ -
..... _ . ..•
....
-- ·- - p, {' . • . •
•
•
!
•I
I
•
... ••. • . •. . .•
'. .
I
(
r
I I
I ! \ --·
--t--.,..
-· .:»:»: -·
·'
• . ,.. .
' ..
. •
)
•
..
.
I
I
• •• .
•• ••. ··3
. . "- I' I
• I
I
/ l
/ .....
- ~
J'
. i
; '
~
- L~
'- t
I
/
+
- - ---
\ t
~
- +
.
H-~~~~~~-· - - ~-
--..; --- --- .... , ...______ ~._....____,
I
..
•
,-I ,J- l
I t
: . . .. .. . . . .. . . .. . ...,....,,.
>:::~
J
f
I I
I
I
I
••
. • ••
.. ..
.. . • •
. •• • ••
_,,..
. . •
•
•
.,, . .. .. . . .
1. • • ,..
•
.. , . ..
,..,.""""'----
. ..... . . . . . . ... .. ...
. . ·; . . .-
~ .
...... ...
I . ""')
......... l
I
I
'
l 1
I ~
··---.. --- ,.._

l
I
. . . .. . ... l . .
-
. . ' .. . .
• •
- .. ·. . ·- . . . ,.· t--_
• •
'
I
..
--- --
. . ' ... . .. . -· : ' . 0 I I I .
·----- --- • •
I I
I "' ·-·---- - -· --·--·-··--·v
. ... '-\ .
.
I
• •• •.
1 I .. ./
I I I ,. ~
.
I
I
I
I
I
l
f l
[.__! ...... . -~·-
;•'
. •
I .
Tehnologii de prelucrare pe linii automate 1i in sisteme flexibile de [abriccqie 275
Pe linia tehnologica monovalenta sau polivalenta, semifabricatul parcurge

operajiile procesului tehnologic in ordinea stabilita prin planul de operajii.
Pentru ca succesiunea semifabricatului la diferite locuri de munca sa se ef ectueze
economic, in sensul ca fiecare loc de munca al liniei autornate sa fie incarcat continuu ~i•
uniform, se intocmeste planul de desfiisurare a procesului tehnologic (plan standard).

Pentru a corespunde scopului, planul standard trebuie sa cuprinda: succesiunea
operatiilor, numarul teoretic ~i numarul real al masinilor-unelte, gradul lor de incarcare,
numarul muncltorilor pe linia automata si incarcarea lor, toate acestea pentru o anumita
perioada de repetare.
Pentru exemplificare, se intocmeste planul standard la prelucrarea unui produs
format din doua repere A ~i B pe o linie tehnologica automata polivalenta,
A
In vederea Intocmirii planului standard se considera:

- productia anuala a produsului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28000 buc
- piese de schimb . . . . . . . . . ~ . . .. ~ ,. . .. . . . . . . . . . . . . . . 1640 buc
- stoc de siguranja (care acopera ~i eventualele rebuturi) . 560 buc
Total 30200 buc

Pentru executarea produsului se considera traseu1 tehnologic si tirnpul normat
pentru fiecare operajie (tabelul 8.1, pag. 278) si ca produsul este format dintr-un reper A
~i patru repere B.
a. Determinarea ritmului de lucru pe produs
Ritmul de lucru pe produs se determina cu relatia
[min]' , (8.1)
in care: R1 este ritmul de, lucru al liniei automate; 77 - coeficientul de incarcare a utilajului
• ( T/ = 0,82 - daca se lucreaza in dona schimburi); N - programul anual de producjie
planificat; F,, - fondul nominal de timp (zsh), in ore.
Pentru exemplu dat, rezulta
R1 = 0,82 · 2456 · 2 · 60 I 30200 = 8 n1i11
b .. Determinarea ritmului de lucru pe repere
•
R, = R1/ 11 , (8.2)
in care: n este numarul de bucati pe produs al reperului considerat.
A
In aceste conditii:
RA = R1I12.4 = 8I1 = 8 min ; R8 = R1I118 = 8 I 4 = 2 min .
.
c. Determinarea numdrului de masini-unelte si a gradului de incdrcare a acestora

Numarul locurilor de rnunca ( a utilajelor) necesare pentru realizarea programului
de lucru adoptat, se determina cu relatia
(8.3)
in care este timpul normat al operatiei considerate.

Tni
Daca pentru fiecare operatie se utilizeaza un alt tip de masina-unealta, pcntru
determinarea numarului de locuri de munca necesare se intocrneste tabelul 8.2, pag. 278.
A
In cazul in care 11ici rezulta un numar intreg, se considers ca utilajul operatiei res-
:-a-·.
'
•
p·ective este incarcat in mod uniform, Daca rezulta un numar zecirnal, ·atunci se
mci
rotunjeste in plus la urmatorul numar intreg. in acest caz, utilajul n·u va fi complet
incarcat, rezultand aglomerari de piese la toate operatiile cu productivitatea mai mica.
Coeficientul mediu de incarcare a liniei tehnologice se calculeaza cu relajia
't1m = L
TJi/ ll0p == 5,831 /'7 =· 0,833 . (8.4)
Rezulta un coeficient mediu de incarcare bun, care se lncadreaza in limitele
recomandate (0, 8 ... 0, 9).
d. Calculul perioadei de repetare
Perioada de repetare este timpul dupa care lotul de piese supus prelucrarii este
terminat ~i se calculeaza cu relatia
(8.5)
in care T, este timpul de re glare.

Reglajul se refera la reglarea initials a liniei tehnologice pentru prelucrarea
reperului A sau B, precum si la reglarile intermediare, cand pe linia tehnologica se
schimba reperul. Se considera catimpul de reglare pentru repere.le A si B este de 80 min,
indiferent de ordinea intrarii lor pe linie. Apoi se intocmeste tabelul 8.3 pentru calculul
ciclului de lucru. .
Perioada de repetare .se adopta ca fiind valoarea maxima a ciclului, corespunza-
toare grupei de masini-unelte cu ciclu ·maxim:
Tc max::; 727 min > 12,1 ore (v. tabelul 8.3, pag. 278) .
.
Se adopta o perioada de repetare de dona schimburi a 8 ore fiecare, in total 960
minute (le ad= 960 min).
e. Determinarea mdrimii lotului de piese
Prin lot de piese se injelege cantitatea de piese identice, prelucrate in mod
•
neintrerupt la acelasi loc de munca, cu o singura reglare. Lotu1 de piese se determina cu
relatia
(8.6)·
Lotul de piese pentru cele doua repere se calculeaza tinand seama de ritmul de -. .
lucru al fiecarui reper si anume:
- pentru reperul A, lpA = 9-60 I 8 == 120 buc ;
- pentru reperul B, lpB ·= 960 I 2 = 480 buc . •
Pentru intocmirea planului standard trebuie s·a se determine timpii de masina

pentru fiecare reper (tabelul 8.4, pag. 279).
Planul standard cuprinde miscarea pieselor ~i se intocmeste tinand seama de·
traseul tehnologic, marimea loturilor de piese, numarul masinilor-unelte din fiecare grupa •
si durata .... perioadei de repetare .

In fig. 8.4. s-a reprezentat planul standard pentru pre1ucrarea produsului (reperele
A ~,i B) pe o linie tehnologica polivalenta,
Din analiza planului standard prezentat, se desprind urmatoarele concluzii: in
'
cazul planificarii reperului A apar cateva situatii necorespunzatoare din punctul de vedere
al producjiei neterminate, lnsa necesare pentru incarcarea masinilor-unelte ~i a
muncitorilor. Astfel, operatia 4 incepe ~i se termina inainte de operajia 3, presupunand
existenta unui stoc de piese prelucrate in schimburile anterioare.
0 irnportanta deosebita pentru buna funcjionare a Iiniei tehnologice o prezinta
Tehnologii de prelucrare pe linii automate 1i t11 sisteme flexibile de [abricatie 277
asigurarea unei funcjionari continue, deci stabilirea stocului de piese, pentru 11n anumit
moment . la operatiile de nrelucrare.
'
960 ml/1 • .2 sch." 8 or«

• I 9 IO I I 12 IJ 14 IS ''
I
I fI •
I 3 I
1 .. ' • • "JI
• •
I
•
I
1:
•
. A' . '
2 2 ' ' f ~
.:S.
' i
1
J J I I I •· ....-
I •"
'
J I r •
' t •
••
A
I I I I • T
I
4 2
'.
'
t
B
• •
I
'.
8I,~ I ..-.--..
5 . J '
B• •
. I T I I •.
l
•
s
• I I t
'
J ' ! I
I
t I
A . I I ..
"T '
' '
t
6 ' J B ''
1111
'
•..11-. .
I •
I ll
I f
. . ' 11 --,-, ••
'
''
A
f I I I •
•
,, . • '
7 ~
I t
' '
t B l • Ill IJT1
'
' I l
'
Fig. 8.4
Marimea stocului care se acumuleaza dupa u11 timp oarecare ti , se determina cu

relatia
S.l = m,t t.t I· TIf I. - m.l + 1 t.t + 1 I T11 l. + 1 , (8.7)
in care: 111;, 111; +
1
reprezinta numarul de masini-uneite la operatia i, respectiv operatia
urmatoare i + 1 ; T,,;, T111• 1 - timpii normati la operatiile i ~i i + 1 ; t;, t; + 1 - durata de
•
functionare continua la operajia i ~i i + 1 .

Pentru exemplul prezentat, dupa 240 min, situatia stocurilor, in cazul reperului
A, se prezinta astfel:
- intre operajiile I $i 2,
S1=1n1t1/Tn1- m2t2/T,,2 = 1·240/3-1·240/4 = + 20 buc,

aceasta insemnand ca la masina doi, dupa 240 minute, va exista un stoc de 20 buc:
-· lntre operatiile 3 §i 4,
..
#
S3 = m3t3/Tn3- m4t4/Tn4 = 1 · 240/6- I· 240/2 = - 80 buc .

.Pentru executarea operajiei 4 trebuie sa existe la inceputul lucrului un stoc de 80 buc.
A
In vederea reducerii stocului de produse neterminate se recomanda urmatoarele

masuri:
• daca 7:,; < T,,;. 1 , se recomanda inceperea concomitenta a lucrului;
T,,;
> T,,i • 1 ., se recomanda terminarea concomitenti, a lucrului;
• daca
• daca pe o portiune a liniei exista operajii pentru care T,1; IR, < ·1, se impune
lucrul in cascada de la stanga la dreapta.
Tabelul 8.1 Tabelul 8.2

A(
Timpul normat pentru fiecare operatle Incarcarea utilajelor

. . .
. I
.
Reperul A Reperul B T.n1 Numarul de masini Incarcarea
mci ;:: .
Opera tia TimpuJ norrnat Timpul normat . Operatia Rr urilajului
Calculat Adoptat 11;
[min] [min}
. .
1 •
3 4 1 3/8+4/2 =2,375 2,375 3 . 0,79
2 4 2 2 4/8+2/2=1,5 1,5 2 0,75
. .
3 6 - 3 618 = 0,75 0,75 1
I
0,15
I
4 2 3 . 4 2/8+3/2= 1,75 1,75 2 0-88

,.
5 -· -
_, .5 5/2 = 2,.5 2,5 3 0,833
6 5 4 6 518 +4/2=2,625 2.625 3 0,8i5
7. 7 5 7 7/8+512=3,375 3,375 •
4 0,843
TOTAL 27 23
-e-
Tabelul 8.3 '
Calculul ciclului de lucru
. ·'
Grupa de masini-unelre
Parametrii · ..
. 1 2 3 4 5 6 7
.
} Tr [min] 80 80 80 80 80 80 80
. 11
' 1 - '1 0,21 0,25 0,25 0, 11 0,167 0,125 0,157

'
•
Tc [min] 380 320 320 727 479 640 I
'
510
.
•
....
Tehnologii de prelucrare pe linii automate §i tn sisteme jlexibile de [abricati« 279
Tabelul 8.4
• •• d. e ......
Ttmpu ~u.ua n.~n~
.
r.
MArimea Total Total

Operatla Reperul Durata operapei
[ore]
lotului [minute]
. .
1 .
·3 360 6,0
2 4 480 8.,0
-
.
t.
3 6 720 12,0
4 I
A 120 ' 2 240 4,0
5 - - -
'
'
6 5 600 10,0
'
7 7 840 14,0
1 4 1920 32,0
-
2 I
2 960 16,0
' .
3 - - - .
4 B 480 3 1440 24,0

I• '
5 I• 5· 2400 400
't .
.
.• 6 4 1920 32,0 .
~
,,
7 ,, 5 I•
2400 40,0
.
.
8.2. Tehnologii de prelucrare in siteme flexibile de fabrlcatie
Un sistem de fabricatie flexibil (SFF) reprezinta un complex integrat, asistat de

calculator, . campus din masini-unelte cu comanda program, dispozitive, echipamente
automate, inclusiv de masurare ~i control, care, cu ajutorul unei intervenjii manuale
minime si intr-un timp de schimbare redus, poate prelucra orice produs dintr-o anumita
familie de piese, conform unui program predeterminat. ·
Caracteristic pentru sistemele de fabricajie flexibile este rezolvarea problemelor
specifice fabricatiei de serie mica si mijlocie, probleme care nu pot fi solujionate de liniile
de transfer cu comanda rigida.
Sistemele flexibile de fabricatie prezinta urmatoarele · caracteristici: permite
prelucrarea nesecventiala a unei familii de piese; adapteaza supletea $i productivitatea
comenzii numerice la prelucrarea pieselor mici ~i mijlocii; asigura controlul procesului de
fabricatie prin folosirea controlului numeric; permite prelucrarea pieselor i11 productia de
serie mica ~l mijlocie ~i beneficiaza de avantajul centrelor de prelucrare, fiind posibila
efectuarea la un singur post de lucru a unui numar maxim de prelucrari; ridica indicele de
utilizare a masinilor-unelte,
In functie de complexitate, sistemele de fabricatie flexibile se clasifica in: uni ta ti
A
de fabricajie flexibile, celule flexibile, sisteme flexibile ~·i linii automate flexibile,
Unitatea de fabricatie flexibild (UFF) reprezinta un sistem compus dintr-o singura
masina-unealta, de obicei un centru de prelucrare, dotat cu un magazin cu mai multe
280 Tehnologia eonstructillor dt ma1in.i
palete, un schimbator de palete (sau un robot) §i un dispozitiv automat de schimbare a

sculelor. Unitatea de fabricatie flexibila poate sa functioneze partial tara asistenta
calculatorului,
Celula de fabricatie flexibild (CFF) se caracterizeaza prin existenta a doua sau mai
multe masini-unelte, remarcandu-se eel putin un centru de prelucrare, magazine cu palete,
schimbatoare de palete ~i de scule aschietoare. Toate masinile-unelte, precum ~i operajiile
realizate de celula de fabricatie flexibila sunt controlate de calculator (D NC) .
2
f
7
s
•
•
Fig. 8.S
A
In fig. 8.5 este prezentata o celula de fabricatie fl .exibila pentru prelucrarea

pieselor de revolujie, in cornponenja careia intra un strung cu comanda numerica 1, un
centru de prelucrare 2, o masma de gaurit cu comanda numerica 3 si robotul 4, care
asigura alimentarea cu semifabricate si evacuarea pieselor prelucrate; 5 este postul de
incarcare cu semifabricate, 6 magazinul de scule aschietoare, iar 7 - postul de control.
Sistemul de fabricatie flexibil (SFF) este construit din doua sau mai multe celule
de fabricatie conectate printr-un sistem automat, care deplaseaza paletele, piesele ~i sculele
aschietoare lntre masini-unelte.
Sistemul de fabricatie flexibil este condus de un calculator (D NC), conectat de
obicei Ia calculatorul central al intreprinderii,
Flexibilitatea unui sistern de fabricatie flexibil consta in usurinta cu care rnasinile-
unelte din cadrul sistemului pot fi pregatite din nou (din punctul de vedere al prelucrarii,
accesoriilor, amplasarii, programarii etc.), in vederea prelucrarii pieselor dintr-o anumita
familie.
~
In fig. 8.6 este prezentata schema tip a .unui sistem flexibil: 1 - unitatea centrala
de calcul; 2 - calculatorul pentru cornanda procesului logistic; 3 - masina de prelucrat;
4 - scule; 5 - calculator pentru prelucrare; 6 - statie de incarcare; 7 - statie de
descarcare; 8 - robot industrial; 9 - depozit de piese; Jt) .... sistem de transfer al paletelor;
11 - paleta cu piese fixate pentru prelucrare; 12 - bucla de control al trasnferului; 13 -
pozitie de asteptare; A, B, C - piese diferite.
Tehnologii de prelucrare pt llnii automate 1i in sisteme fle:ribile def 'abrieati« 281
A
In sistemul de transfer •
•
se vehiculeaza,~ piese diferite, 10

- --~-·-- ---- 2 .
asezate pe palete de dlspozitiv.

Sistemul este prevazut cu statie 13 .s
de lncarcare ~i de descarcare,
statii ce pot fi deservite de
3
roboti sau operatori umani. ·C
Sistemul deserveste un numar 13 12.:
11
variabil de posturi, in care sunt
amplasate masini-unelte cu
B 3
comanda numerica si cu schim-
batoare automate pentru scule
aschietoare. 13 f'l
Linia automata poliva-
lentd flexibild reprezinta tipul 3
A
ideal de linie tehnologica,
deoarece prin reglare se poate 10 13 12
adapta pentru prelucrarea
oricarui produs din cadrul unei 3 I
..
.
'..
familii de piese ( caracterizat '
.
!
prin variajie dimensionali ~i a 12 __ ~ 2
,._ __ ........_ .
!
'.
,,
configurajiei geometrice). I
'
Pentru a usura reglarea liniei

8
automate, in cazul trecerii de la •
prelucrarea unei piese la prelu-. g---• l

!
crarea alteia, procesul tehnolo- 1
gic trebuie astfel proiectat incat I!

''
Fig. 8.6 .'
operajiile care diferi complet ;
intre piese sa fie piasate catre sfarsitul prelucrarii.

-t 0 posibilitate de constituire a liniillor automate polivalente flexibile este ~i aceea
de reunire, prin intermediul unui sistem de transport ~i stocare, a mai multor celule de
fabricatie flexibile,
A
In fig. 8. 7 este prezentata o linie automata flexibila pentru prelucrarea de finisare

a cama~ilor de cilindru pentru autoturismul DA CIA. Tran sferul pieselor in cadrul
sectoarelor de lucru se realizeaza gravitational. Pentru asigurarea unei productivitati
..... corespunzatoare, linia este constituita din doua fluxuri de lucru. Fiecare masina . .unealta
este prevazuta cu magazin de tranzit, ceea ce ii permite sa lucreze independent de
s
'
defectiunile ce, eventual, apar la masinile-unelte anterioare ~i ulterioare acesteia.

Deplasarea pieselor in magazinele de tranzit se realizeaza cu ajutorul elevatoarelor. Linia
este flexibila, deoarece masinile-unelte, care lucreaza in ciclu automat, pot fi reglate in
t asa fel incit sa poata prelucra ~i alte tipuri de piese.
Exempl·u de. eelula nexibil·a robotlzata pentru prelucrarea arboriJor. Semifa-

bricatele sunt laminate sau forjate, avand prelucrate, la intrarea in celula, suprafejele
frontale ~i gaurile de centrare. Masa semifabricatelor este cuprinsa in domeniul 10 . . . 20 kg.
A vand in vedere masa semifabricatelor si timpii de prelucrare de cateva minute,
•
282 Tthnologia construe/ii/or de maslni
I I
•
- I
1_
'
' '
~
~ •
~
~
- -,
- '--..J• -
'f ~·.
r-•
00
•• ....
~
00
•
•
- 1
- -t
·-
f
t
t
========
1.. -
@~
-'
'
'
'l'!
·• i
283
se preconizead folosirea unui robot industrial RIE-50 (cu actionare electricl Ji masl de.
manipulare SO kg), prevlzut cu mini dubll in varianta RIT care permite, ·printr-o mifeare
de flexie, manipularea a doul semifabricate. La dispozitivul de prehensiune se prevede o
~, microtranslatie necesara introducerii, respectiv scoaterii de pe vi.rfurile strungului.
•
1
2'
•
y
• •
CP
•
2 •
. '
• NDV
J' ...·..- ...'3 RI --- ·'-y"
L--·-·- - ·- --
--··---
'· -~ . -- . - _....,._
JJrum d~ a~
••
..,..•.• fla.l.t
In fig. 8.8 se prezintl, schematic, ecbipamentele tehnologice ce intrl in

componenta celulei flexibile, fi anume: strungurile cu comandl numericl (S1 Ji Si); robotul
industrial (RI); dispozitivul de evacuare (DE); calculatorul de proces (CP); conteinere sau
palete cu semifabricate (CSJ); dispozitiv de alimentare (DA). ·
In continuare se prezintl o variantl de servire a eelulei flexibile de cltre un robot,
Ji anume in cazul in care pc un strung se efectueazi strunjirea de degrofare a arborelui,
iar pc celllalt strung, strunjirea de prefmisare. Timpii de servire a strungurilor de cltre
•... robotul industrial sunt prezentati in tabelul 8.5 .
Actlvltllile robetulul ltl de senlre a ltruaprilor

.
.
..
Locul Mlrit1.,1 •
Nr. Activitatea . I .. Timplal, Posibilitarea
.
de
en, uncle m11C~n1,
robotului s
'
seexec•I nun sau gld s, Si .
·o 1
-
2 3 4 5 6
-
.. -
1. Extcnsic brat la DA ' - 1· 200 .3 x x

2. Prinderea semifabricatului 1' - 1 x )(
3. Commda desfacerii semifabricatului 1' - 1 x x -
4. MicrotranslaJie ' ]' so l

'
x .X
.
)
s. · Retragere brat 1 - l' 400 3 x x

6. ROtire si pozition&R la S1 1-2 90• 3 x x
-
7. terminarea prelucrlrii la S1 2 - - x x
8. Prin..cfte semnalul de tnclUdere a prela- 2 - - ... x
crlrii '
9. Extensie brat la axa strunguJui S1 2- 2'

,
r.
400 3 - x
-
'
10. Prindera. arborelui 2' 1 - x

11. Comanda retragerii .pinolei
'
2'
-
- 2 - )(
284 P' • ' .1 .
II a
-
.
I'
. -~· - . -·· , .. ·--·
. -
.·- .. . .
0 1 2 3 4 6
12. MicrottanslaJie 2' .so l
'- ' x
13. Plexie dispozitiv de prehensiunc '
2' 900 2 - x
14. . Microtranslatie . -
'
2· 50 l x
. 15. Comanda tnaintlrii pinoJei 2' - z - x
. 16. Eliberare semifabricat 2' - t - x
17. Retragere brat 2· - 2 400 3 - x
18. Primefte confinnaJU pozitiei eorece a
arborelui $i comandl ciclul de prelucra ...
2 - 1 x x.
re a sttungutui S1
'19. Retire si pozifionare la strungul S2 2-J 900 3 x x
20. A$feaptl te1111inarea prelucrlrii la S2 3 - - . x x
-
' "
-
'
21. Primef('e semnaluJ de incheiere a pre- J x

lucrlrii
22. Extensie brat la axa sb11gului S2 3- 3' 400 3 x -
23. Prinderea arborelui 3' - 1 x -
24. Comanda retragerii pinolei J' - 2 x - '
2S. Microtranslafie .3' 50 1 x -
26. Flexie dispozitiv de prehensiune 3' 900 2 x '
-
21. Microtranslatie J' 50° 1 x -
28. Comandl inaintlrii pinolei
-
3' - 3 x -
'29. Eliberarea
.
piesei 3' - 1 x -
30. Retragere brat - 3' - 3 400 3 x -
31. Primeste confhmarea pozi(iei corectc a· ·
'
3 - l x x
arborelui $i comandl ciclul de prelucra-
re la S2
32. Rotire ~i pozitionare la DE 3-4 900 3 x x
33. Extensie brat 4- 4' 400 3 x x
34. Eliberare piesa
.
4'
I•
- 1 x x
• - - ' .. .
Strungurile cu comanda numerica trebuie sa functioneze in ciclul automat. Virful

din arborele principal trebuie si fie previzut cu proeminente pentru antrenare frontall. Pe
pinola papu~iimobile se monteazi un senzor pentru controlul pozitiei eorecte a arborelui .
De asemenea, strungurile se vor echipa cu dispozitive de control automat penttu uncle
diametre ale arborelui.
Dispozitivul de alimentare-evacuare poate fl comun (fig. 8.9) . Semifabrieatele sunt
fixate intre virfurile 3 ~i 4, montate, la rind·u.l lor, pe discurile 1 fi 2. Dupi depunerea
arborelui strunjit se realizeaza o indexare la dispozitiv cu ajutorul mecanismului de
A .
- .
indexare (Ml). In vederea flxarii, respectiv deblocarii, este necesara o miscare axiall la
un varf, data de un mecanism de deplasare a virfului (MDV).
•
TEHNOLOGIA PRELUCRARII SUPRAFETELOR PL
.,
9 .. 1.. Notiunl generale
in construcjia de masini sunt foarte multe piese care au una sau mai multe supra-
fete plane, cum ar fi, de exemplu, batiurile, carcasele, coloanele, mesele masinilor-unelte
etc. Unele dintre aceste suprafete ale pieselor indeplinesc functii de baza, fiind prevazute
cu alezaje, altele cu rol de ghidare, de reazem sau de fixare.
Conditiile tehnice care se impun suprafetelor plane se refera Ia: planitatea
• •
suprafetelor, paralelismul sau perpendicularitatea axelor fata de suprafata plana principala

a piesei, rectilinitatea suprafetelor etc. -
Suprafetele ·plane pot fi prelucrate prin diferite procedee: rabotare, mortezare,
frezare, brosare, strunjire plana, rectificare. Dintre procedeele de netezire a suprafetelor
plane se menjioneaza: frezarea fina, lepuirea ~i razuirea.
Alegerea procedeului de prelucrare economic depinde de forma si dimensiunile
piesei, de natura ~i starea. materialului, de precizia de prelucrare prescrisa ~i de volumul
de fabricajie.
9.2. Rabotarea §i mortezareasuprafetelor plane
Rabotarea
.
se efectueaza pe masini de rabotat longitudinal (raboteze) sau pe masini ·
de rabotat transversal (sepinguri). ·
La rabotarea pe raboteze, masa impreuna cu piesa executa o miscare rectilinie
alternativa. A vansul transversal, pe direcjie perpendiculara, este realizat. de suportul
cutitului ~i se produce intermitent dupa fiecare cursa de lucru. Aschia este luata numai la
cursa de lucru a mesei. Cu toate ca la cursa in gol viteza este de 2 ... 3 ori. mai mare decat
la cursa de lucru, totusi pierderile de timp la cursele in gol fac ca rabotarea sa fie un
procedeu mai putin productiv decat frezarea.
0 caracteristica importanta a masinilor de rabotat longitudinal este aceea ca au mai
multe suporturi portscula: suporturi centrale si suporturi Iaterale, care permit prelucrarea
simultana a mai multor suprafeje ale piesei.
Pe sepinguri, miscarea rectiiinie alternativa este executata de cutitul fixat in port-
cutitul de pe berbecul masinii, Piesa de prelucrat fixata pe masa rnasinii primeste miscarea
de avans transversal, care se realizeaza intermitent, dupa fiecare cursa dubla a cutitului,
Masinile de rabotat longitudinal se construiesc cu doua coloane sau cu o singura

coloana si sunt prevazute cu 1 ... 4 carucioare pe. care se fixeaza cutitele. Rabotezele cu.
o singura coloana se f olosesc pentru prelucrarea pieselor cu latimea mai mare decat
latimea mesei, cand piesa nu ar putea trece pe sub traversa rabotezei cu doua coloane.
Rabotezele ~i sepingurile se folosesc pe scara larga la productia individuala si de
serie mica, datorita universalitatii lor, simplitatii deservirii, preciziei suficiente de
prelucrare §i costului mai mic in cornparatie cu masinile de frezat. Cutitele de rabotat sunt
""
scule mai simple ~i mai ieftine in comparajie cu frezele. In ce priveste domeniul de
utilizare, rabotezele se folosesc de obicei pentru prelucrarea pieselor cu suprafete plane
lungi, in timp ce sepingurile se utilizeaza pentru piese cu dimensiuni mici.
La fixarea pieselor pe masa rabotezei se va avea grija sa se evite producerea unor
deforrnatii datorita aplicarii necorespunzatoare a forjelor de fixare, fapt deosebit de impor-
tant in cazul operatiei de finisare. La piese cu suprafeje mari, lipsa unei bune planitati a
suprafetei de asezare va provoca deformari la fixare, de aceea, in acest caz, se recomanda
sa nu se aseze direct pe masa. masinii, .ci pe reazeme cu suprafata mica de contact.
Fixarea piesei de prelucrat se ·face cu ajutorul unor bride, fixate cu suruburi
pentru canale T. . .
La seping, fixarea semifabricatelor se face direct pe masa masinil sau intr-o
menghina, fixata pe masa. Nu se admite prelucrarea cu menghina nefixata,
Se folosesc cutite de rabotat cu tli~din ojel rapid sau cu placut.a din carburi metalice.
La raboteza, reglarea cutitelor la dimensiune se face, de obicei, dupa trasaj sau
dupa sabloane si, mai rar, prin metoda aschiilor de proba,
Precizia asigurata prin rabotare, in cazul unei asezari ~i fixari corecte a piesei, se
carcaterizeaza prin urmatoarele valori:
- pe masini de rabotat longitudinal, rectilinitatea in limitele de 0, 02 mm pe
lungimea de lOOOmm, cu o abatere tot.ala de la rectilinitate de 0,05 mm pe intreaga
lungime a piesei;
- pe sepinguri, rectilinitatea in limitele de 0,02 mm pe 300 mm lungime.
Pe masinile de rabotat longitudinal se pot executa urrnatoarele categorii de
prelucrari ale suprafetelor plane:
- Rabotarea suprafejelor plane orizontale, verticale, inclinate sau in trepte.
Suprafetele orizontale se prelucreaza, de obicei, cu cutite fixate pe suporturile centrale de
pe traversa masinii, iar suprafejele verticale se raboteaza cu cutite fixate pe suporturile
laterale sau pe suporturile centrale. Suprafetele cu mclinatie mica ~i lajime mare se pot
rabota prin copiere (fig. 9.1), folosind rigla 1 a carei inclinare poate fi variata dupa
necesitate, Scula portcujit se leaga de rigla prin interm.ediul rolei 2, astfel incat atunci cand
se imprima saniei suportului avansul intermitent orizontal, cutitul se deplaseaza pe
verticala, corespunzator inclinarii riglei,
;
a
~
~
1 .. .
:::::;:;;
.
-~ -~
-
,- ,
- -- --
.~ ""..(
-
-
- .. - 2
.II
•
'
n.
- '
..' VJ
•
-
r -rr .
/
'/1
•
•
Fig. 9.1 Fig. 9.2 Fig. 9.3

,..
'I
1
'
Tehnologia prelucrarii supra/tJtlor plane· 287
- Rabotarea simultana a suprafejelor verticale $i orizontale cu mai multe entire

(fig. 9.2). Prin aceasta metoda se executa, de exemplu, rabotarea suprafetelor ghidajelor
~i a suprafetelor laterale verticale Ia batiuri de masini-unelte. Reglarea pozitiilor cutitelor
se face cu. ajutorul unui sablon care· are profilul identic cu sectiunea transversala a batiulul
de prelucrat. . , · ..
. - Rabotarea unor canale in T., trapezoidale etc., precum ~i rabotarea unor supra-
feje curbilinii,
Pe sepinguri se pot prelucra suprafeje plane orizontale, verticale, inclinate ~i in
trepte, precum §i diferite tipuri de canale ~i suprafete profilate.
· Rabotarea suprafetelor plane vericale se executa, de obicei, cu cutite normale,
• A
care se aseaza inclinat cu un unghi a = ·10 ... 20° fata de directia de avans (fig. 9.3). In
acest caz, piesa este imobila iar cutitul executa atat miscarea principal! rectilinie
altemativa in plan orizontal, ca't ~i miscarea de avans vertical intermitent, dupa fiecare
cursa dubla,
Rabotarea pe seping a su- •
prafejelor inclinate se executa cu

un cujit cu taii cu suprafata Inell- ·
nata, sau cu. un cutit normal, fixat . .
'
. pe sania portseula Inclinata (fig .

9. 4). Avansul cutitului are loc pe • =-··· '
o directie paralela cu suprafaja
prelucra~. ,/ «-
- -
•
- lo-
- - I '
In cazul rabotarii supra- ~,.. .
fejelor in trepte, dupa schema din

fig. 9 .5,. este necesar sa se preva-
da, la proiectarea piesei, canale
pentru scaparea cutitului, care sa Fig. 9.4 Fig. 9.S
aiba Iatimea de (5 ... 10) mm.
Pentru a se mari productivitatea pe raboteze, se recomanda urmatoarele metode
de lucru:
- prelucrarea simultana cu mai multe cutite; aceasta se poate realiza cu divizarea
adaosului de prelucrare in adancime (fig. 9.6), cu divizarea latimii de aschiere (fig. 9.7)
sau prin prelucrarea simultana a mai multor suprafete (fig. 9.2);
- prelucrarea simultana a mai multor semifabricate fixate pe masa rabotezei;
- folosirea unor dispozitive cu prindere rapida a semifabricatelor, pneumatice sau
hidraulice.
-
..
.• I
I
/ ... '
•
•
s
-
.......
s I'
'
..,..,, N ~
1-1 .
'
t~ {1
, ,
Fig. 9.6 Fig.' 9.7

'
288 Tehnologia construetiilor de masini
La mortezare cutitul efecrueaza miscarea rectilinie alternativa in plan vertical.

Masa masinii, pe care este fixata piesa, are miscarea de avans in plan orizontal.
Masinile de mortezat se folosesc la fabricatia individuala ~i de serie mica (in
special la fabricatia de masini grele), pentru prelucrarea canalelor de pana i11 gauri,
prelucrarea suprafetelor plane verticale ~i inclinate, contururi intertoare ale cadrelor ~i
ramelor, pentru executarea gaurilor patrate, dreptunghiulare sau de alte forme, diferite de
cele rotunde. Pentru astfel de gauri cu forme speciale, la fabricajia de serie mare si de
masa, in locul mortezarii se foloseste brosarea.
Piesa de mortezat se fixeaza pe masa masinii direct sau intr-o menghina. Reglarea
cujitului se face prin aschii de proba, dupa trasaj sau dupa sablon,
9.3. Frezarea suprafetelor plane
Frezarea suprafetelor plane este un procedeu de larga utilizare, in special la fabri-

catia de masa ~i de serie, unde inlocuieste rabotarea datorita productivitatii mult mai mari.
Desi costul frezelor este mai mare deca. t eel al cujitelor de rabotat acesta este compensat
pe deplin de avantajele obtinerii productivitatii mai mari in. comparatie cu rabotarea,
Suprafetele plane se pot freza cu ajutorul frezelor cilindro-frontale, frezelor
cilindrice elicoidale, frezelor-disc ~i frezelor cilindro-frontale cu coada (freze-deget),
Alegerea rnetodei de frezare, a sculei aschietoare si a masinii-unelte este
determinata de dimensiunile ~i pozitia reciproca a suprafetelor de prelucrat, precum ~i de
· - . _ . pozitia suprafetelor de a§ezare a pieselor de prelucrat .
•
9.3.1. Alegerea masinilor-unelte ~i a sculei aschtetoare
Suprafejele plane. late, Ia.ra proeminenje, se frezeaza in modul eel mai productiv
'
cu freze cu dinji aplicati din carburi metalice. Frezarea cu. freze frontale este mai
productiva decat frezarea cu freze cilindrice elicoidale, deoarece la aschiere participa
simultan un numar mai mare de dinti ai sculei si fortele de aschiere se echilibreaza intr-o
anumita masura, astfel ca freza lucreaza mai lin. Este posibila folosirea unor freze cu
diametre mari ~i cu un numar mare de dinti. Diametrul frezelor frontale poate fi de (90. 4
.. 500) mm, astfel ca suprafetele late pot fi prelucrate intr-o singura trecere.
La Institutul Politehnic Iasi s-a conceput ~i realizat, in multe variante constructive
si tipodimensiuni, freze frontale cu dinji demontabili prevazuji cu placuje dure, freze tip
Romascon. Particularitatea o constituie ascutirea continua, precum si posibilitatea indepar-
tarii unui adaos mare de prelucrare la o trecere,
....
(10 . . . 15) mm, cu viteza de avans foarte mare .
La Universitatea POLITEHNIC ."- Bueuresti s-au obtinut rezultate deosebite la fini-
sarea suprafetelor plane cu freze frontale avand dinji cu pasi variabili, R0 = (0,8 ... 0,2) µm.
Daca suprafata plana de prelucrat este orizontala, paralela cu suprafata de asezare
a piesei, atunci frezarea se exe cuta pe masina de frezat vertical cu freza frontala, sau pe
masina de frezat orizontal cu freze cilindrice elicoidale. Diametrul frezei frontale si
lungimea frezei cilindrice trebuie sa fie mai mare decat latimea suprafetei f rezate,
,'lo
' .
,
Tehnologia prelucrdri: suprafetelor plane 289
Frezarea suprafejelor plane verticale, perpend.iculare pe suprafata de asezare a
piesei, se executa cu freza frontala, pe rnasina de frezat orizontal, masina de frezat
universal sau rnasina de frezat longitudinal.
Pe masinile de frezat longitudinal se prelucreaza, in general, suprafete plane ale
pieselor grele, cand dimensiunile lor de gabarit nu permit asezarea pentru prelucrare pe
masina de frezat vertical sau orizontal, la care si lungimea cursei de avans a mesei poate
fi insuficienta pentru frezarea suprafejelor cu lungimi mari. Pe masinile de frezat
longitudinal, echipate cu mai multe capete de frezat verticale si orizontale (masini de frezat
tip portal), pot fi prelucrate simultan suprafete perpendiculare si paralele cu -supra fa ta de
asezare a piesei, precum si suprafeje lnclinate.
La prelucrarea pe masinile de frezat orizontal sau universal, frezarea suprafejelor
plane orizontale cu lafimea pana la. ( 100 ... 120) mm se efectueaza eel. mai simplu cu freze
cilindrice elicoidale. La suprafejele cu latin1e mare, ( 180 ... 200) mm, prelucrarea cu freze
cilindrice este mai pujin rationala, deoarece ar fi necesare dornuri portfreza lungi, ceea .
ce ar da nastere la vibrajii. Suprafetele c11 lafin1e mica, pana la 25 mm, flira proerninenje,
se pot prelucra pe rnasini de f rezat orizontal ~i cu freze-disc cu trei taisuri, desi astfel de
freze sunt destinate in special pentru prelucrarea pragurilor laterale ~i a canalelor. Pragul
lateral care are pozijie verticals cand piesa este fixata pe masa masinii, se va prelucra cu
taisurile Iaterale
. .
ale dinjilor ..
Frezele cilindro-frontale cu coada, denumite ~i freze-deget, au dinji aschietori pe
partea cilindrica ~i pe partea frontals si sunt destinate pentru frezarea unor canale sau
praguri. Aceste frez.e se folosesc rareori pentru prelucrarea suprafejelor plane netede.
Numai in cazul prelucrarii pe masini de frezat vertical, daca este necesar s~ se prelucreze
o suprafata verticala pentru care nu este rational sa se transporte piesa la alta masina,
prelucrarea se va face cu dintii de pe partea cilindrica a frezei cilindro-fronrale,
0 productivitate foarte mare· o au frezele-deget prevazute cu placuje elicoidale din
carburi metalice. Astfel de freze se executa cu diametre pana la 75 mm.
9.3.2. Scheme tehnologice de frezare §i regimuri de aschiere
Procedeele de frezare se pot clasifica dupa tipul frezei utilizate, deosebindu-se,

in principal, schemele de frezare indicate in fig. 9. 8, astfel: a - frezarea cu freza cilindri-
ca; b - frezarea cu cap de frezat, cu alezaj (frezare frontala); c - frezarea unui canal cu
freza disc cu trei taisuri: d - frezarea unei suprafete plane laterale cu freza disc; e - debi-
tarea sau crestarea cu freza ferastrau: f - frezarea unei suprafete plane cu freza cilindro-
frontals cu coada; g - frezarea unui canal cu freza cilindro-frontala cu coada; h - frezarea
cu freza profilata unghiular; i - frezarea cu freza profilata semirotunda convexa; j - fre-
zarea cu freza profilata sernirotunda concava; k - frezarea unui canal de pana cu freza
pentru can.al (freza deget), cu av ans pendular: l - frezarea unghiulara utilizata la ghidajele
in coada de randunica,
La calculul analitic al regimului de aschiere trebuie sa se acorde o atenjie deo-
sebita definirii corecte a notiunilor de adancime de aschiere t si lungime de contact r 1 ,
care intervin. ca parametri in calculul vitezei de aschiere,
Conform definijiilor din STAS 6599/1-88, adancimea de aschiere t este marimea
taisului principal
....
a flat i11 contact cu piesa de prelucrut {fig. 9. 8) .
In cazul operatiei de frezare cilindrica, definitia data marimii t corespunde latimii
de aschiere (fig. 9. 8, a).
290 Tehnologia construcJiUor de ma1ini
. .
C) e eQ .
,, i
--
•
a b c d t
--
v I
• -
•
Q
""'-'
I•
•e
e f 9 h
u:': -0 ./
_t
\ ••
• •
._ ..... - - •
I
• ""'T'-"P"'r'11-.--J , l !t • ' -,-
I t /' /1·:'.' .. ;
I
.
~ ,.
•
.
' . / / .• G)' /' / :. .

. . ,
E)
•. r
1
G . -~ '
I ---
'
• •
l
J k l
-a
Fig. 9.8
Lungimea de contact t 1 este marimea liniei de contact dintre tais.ul sculei ~i piesa
de prelucrat, raportata .la o rotatie, masurata in planul de lucru, perpendicular pe directia
de avans.
Regimul de aschiere la frezare se determina in ordinea urmatoare:
• se stabileste marimea adancimii de aschiere t, in mm;
• se alege avansul pe dinte sd , in mm/dinte: .
• se alege din tabele normative sau se ealculeaza viteza de aschiere cu relajia
.generala
v = Kv C v D z I (Tm t Ix sdy t '' z P) [m/min], (9.1)
Tehnologia prelucriirii suprafeJtlor plane 291
in care: v este viteza de aschiere economica, in m/min; C; - o constanta pentru condijiile
date de frezare; D - diametrul frezei, in mm; T - durabilitatea economics a frezei, in min;
t1 - lungimea de contact, in mm; S(J - avansul pe dinte, in mm/dinte; t - adancirnea de
aschiere, in mm; z - numarul de din ti ai f rezei; K; - coeficient global de corectie a vitezei;
q, m, x, y·, u, p - exponenti politropici;
• se calculeaza turajia frezei cu relatia
n=
lOOOv
[rot/min], (9.2)
i
•
TrD
•
. dupa. care
. se alege din caracteristicile masinii-unelte turajia imediat inferioara sau
' .
. superioara daca ~ v% < 5% ~i se recalculeaza viteza reala de aschiere:

·. • se calculeaza viteza de avans cu relatia
[mm/min] (9.3)
(
~i se pune de acord cu avansul existent pe masina-unealta:
• se determina puterea necesara la frezare si se verifica conditia
(9.4)
#
in care: Pe este puterea efectiva necesara aschierii: ·71 - randamentul masinii-unelte; P ME -
•
puterea motorului electric de antrenare a masinii-unelte .
La frezare apar forte mari in sistemul tehnologic, de aceea piesa de prelucrat
trebuie bine fixata pe masa masinii sau in dispozitiv, in asa fel lncat sa se .sprijine corect
pe suprafata de reazern ~i sa nu se deformeze. Piesele mari ~i grele se fixeaza direct pe
masa cu ajutorul unor bride, placuje de fixare, prisme, buloane ~i. alte sisteme de
strangere. Pentru nrelucrarea pieselor mici si mijlocii la producjia de serie mica, se
foloseste strangerea in dispozitiv universal de strangere, in menghina cu. surub sau cu
,
excentric. Timpul necesar pentru fixarea piesei se reduce de 4 . . . 5 ori in comparatie cu

fixarea cu bride. Daca se folosesc menghine cu acjionare pneumatics sau hidraulica, timpul
pentru fixare este de numai {0,02 ... 0,03) min,
La fabricatia de masa, pentru prelucrarea pieselor fixate in mai multe pozijii de
lucru, se folosesc dispozitive speciale cu mai multe pozitii, cu fixarea succesiva sau
paralela a pieselor, care permit asezarea si fixarea rapida, precum ~i prelucrarea simultana
a unui numar mare de piese similare,
Frezarea suprafetelor plane cu freze frontale se recornanda sa se faca cu freze cu
· dinji demontabili, cu placuje din carburi metalice, care permit regimur.i de aschiere rapide.
Numai la frezarea otelului moale sau cu duritate mijlocie, pe masini cu putere mica
(P < 4 kW) si insuficient de rapide, este rational sa se foloseasca freze frontale din otel
rapid.
Frezarea de degrosare cu freze cilindrice elicoidale, cu adamcime mare de
aschiere ~i cu avans mare trebuie sa se faca cu freze cu dinti rari, care, fiind mai robuste,
permit sa se lucreze cu un avans mare pe dinte. Pentru frezarea de finisare se recomanda
freze cu dinti desi. La frezarea pieselor din materiale dure se vor folosi, de asemenea,
freze cu dinji desi, atat la degrosare, cat ~i la finisare, deoarece valoarea avansului pe
dinte, recomandat pentru aceste materiale, este mica.
· La prod ucjia de serie mare si de masa, pentru ,prelucrarea suprafetelor mari, se
folosesc capete de frezat cu diametre mari, pana la 500 mm ~i uneori chiar 1000 mm,
'
avand corpul din otel ~i partea aschietoare cu entire din ojel rapid sau cu placute din
carburi.metalice, objinandu-se productivitate ridicata.
--
292 Tehnologia construcJiilor dt ma1ini
.
9.3.3. Montarea §i reglarea sculelor

·.
. . .
Pentru reglarea sculei Ia dimensiune, in producjia de serie se folosesc sabloane

din ojel, fixate. pe dispozitivul de . asezare · a piesei sau, uneori, pe masa masinii. La.
reglare,: semifabricatul urea (fig. 9. 9) pana cand dintii frezei ating suprafata calibrului de
. . A . . .
grosime asezat pe sablon. · In cazul frezarii unui prag cu freza-disc (fig. 9 .10), se folosesc
dona calibre de grosime pentru reglarea pozitiei frezei atat pe iniltime, cat ~i pe lateral.
La producjia de serie mica §i individuala, reglarea sculei la dimensiune se face printr-o
serie de . treceri de proba, corectand treptat pozitia sculei. Acest mod de reglare necesita
insa un limp mare.
Coli/Jru
•
de
9ros1me ,
(q/ihru
,__ _J._ __ ..;:t-"Atle grosim~ . '
_,___.Sa b/11 fl
• -,
Fig .. 9.9 Fig. 9.10
Frezele cilindrice se monteaza pe dornul portfreza, iar pozitia lor in sens axial este
asigurata cu ajutorul unor bucse de distanjare. Dornul are la un capat o suprafata conica
care se introduce in gaura conics a arborelui principal, iar la celalalt capat o portiune
filetata ~i piulija cu ajutorul careia se string bucsele de distanjare si se fixeaza freza.
r- • Frezele cilindro-frontale elicoi-
dale se prind pe arborele principal al
masinii cu ajutorul unui dom scurt ..
Frezele cilindro-frontale cu coada conica,
de dimensiuni mici, se fixeaza direct in
Cbrect /rrcarect gaura conica a arborelui principal.
La fixarea frezelor cilindrice
Fig. 9.11
elicoidale pe masina vor trebui luate in
considerare sensul de rotatie al frezei ~i sensul elicei dintilor, in asa fel incat componenta
axiala a fortei de aschiere sa aiba sensul spre lagarul arborelui principal ~i. nu spre lagarul
de pe brajul de sustinere al dornului, care are rigiditatea mai mica (fig. 9 .11).
Daca se lucreaza cu mai multe freze cilindrice cupla.te (fig. 9.12), acestea ·se vor _
monta in asa fel Incat componentele axiale ale fortelor de aschiere sa se anuleze reciproc.
Frezarea cu freze cilindrice cuplate se recomanda in cazul suprafetelor plane cu laJime mare.
· Frezarea cu freze cilindrice elicoidale
. . se poate face dupa dona metode, in functie
de sensul ·de rotajie al frezei ~i sensul de· avans al piesei:
• · frezarea in sens contrar avansului ;.
• frezarea in sensul avansului.
Dintre aceste metode de frezare, mai obisnuita este frezarea in sens contrar
avansului,
'(thnologia prelucriirii suprafetelor plane 293.
.-
Core-ct lacorect:
;
l
Fig. 9.12
La frezarea in sens contrar avansului, miscarea dintilor frezei (fig. 9 .. 12, a), in
zona de lucru, este de sens opus fata de sensul de avans. Fiecare dinte al frezei la
inceputul aschierii ataca aschia i11 partea cea mai subjire. inainte de a intra in aschie are
loc o alunecare a dintilor pe suprafaja care se prelucreaza, ceea ce produce o ecruisare a
suprafejei pe o anumita adancime, o uzare prematura a dintilor frezei ~i o rugozitate destul
de mare a suprafetei .
•
• •
11
t
n --- ---
~ s .. s
f :0 =
•
-.
a b
Fig. 9.13 Fig. 9.14

.
La frezarea in sensul avansului (fig. 9.13, b), miscarea dinjilor frezei in zona de
lucru este in acelasi sens cu sensul de avans. Aschia este atacata de taisul ..dintelui in partea
mai groasa. La sernifabricatele rara crusta superficiala dura, aceasta schema este mai
avantajoasa decat prima, deoarece productivitatea se mareste cu circa 50 % , se
imbunarajeste calitatea suprafejei si nu mai apar fenomenele negative din primul caz. La
semifabricatele cu crusta superficials dura 11u se recomanda aceasta schema de frezare
deoarece dintele intampina, din momentul initial, rezistenja crustei.
9.3.4. Metode productive de frezare
Productivitatea operajiilor de frezare se poate mari priri folosirea urmatoarelor

metod.e de lucru: frezare succesiva a mai multor piese; frezare simultana a mai multor
suprafeje la o piesa; frezare continua; frezare pendulara,
Frezarea succesiva presupune fixarea mai multor piese pe masa rnasinii ~i frezarea
lor succesiva, intr-o singura trecere, cu acelasi reglaj al sculei la dimensiune (fig. 9 .14).
Frezarea simultanii foloseste mai multe capete de frezat sau freze frontale, fixate
pe axe diferite, cu care se prelucreaza simultan mai multe suprafete ale piesei, in fig. 9 .15
se da un exemplu de frezarc simultana a carcaselor cu trei sau patru capete de frezat.
Frezarea continua consta in aceea ca piesele asezate pe circumferinta mesei
rotative a masinii, sau pe un tambur rotativ, primesc o miscare continua de avans circular;
,,
294 Tehnologia canstructiilor de masini

.
scoaterea pieselor prelucrate ~i asezarea semifabricatelor se face in timpul funcjionarii

masinii, cand piesele in miscarea lor continua tree prin pozijia de incarcare, in timp ce
piesele care tree pe sub arborele principal portscula sunt supuse frezarii. Schema
procesului de frezare continua cu
.
freza frontala, pe masini cu masa rotativa, este .
data · i n
1
fig. 9.16. Diametrul frezei frontale se ia D = (1,25 ... 1,5) B, unde Beste dimensiunea
. . .
maxima pe latime a suprafejei plane de ·frezat.
1 2 3 f 5 lj.
,. --.. Cap def rezat
. "-.....\ .. .1·/ .
V)-
. ,..-H+---....
r lncdrtare
a b
Fig. 9.16
La frezarea continua, timpul auxiliar de asezare si scoatere a piesei se suprapune

complet peste timpul de masina, astfel ca productivitatea se mareste foarte mult. Piesele
trebuie asezate pe masa cat mai aproape una de alta, pentru a reduce cat mai mult cursa
in gol a frezei.
Frezarea continua se po ate face pe urmatoarele masini:
- pe masina de frezat vertical de constructie obisnuita, insa echipata cu masa .
rotunda rotativa:
- pe masini de frezat carusel speciale, cu rnasa rotativa, cu una, doua sau mai
multe axe principale verticale; daca rnasina are doua axe principale, cu primul se face
degrosarea ~i cu al doilea finisarea;
La masinile de frezat cu tambur, tamburul executa miscarea continua de avans
circular, rotindu-se in jurul axei orizontale, iar pe laturile tamburului sunt fixate piesele
de prelucrat. Frezarea se face de obicei bilateral, in care. scop capetele de frezat sunt
situate de o parte si · de alta a pieselor. ·Piesele se asaza ~i se scot in timpul funcjionarii ·.
masinii, deci frezarea se desfasoara continuu.
Frezarea pendulara se executa .
dupa
.
urmatorul
.
ciclu de lucru automat (fig. 9 .17).
.
Pe masa masinii se fixeaza doua piese . sau doua grupuri de piese P1 si P2• Dupa ce· s-a
.
pornit masina, urmeaza apropierea rapida a piesei P 1 de scula, frezarea ei, a poi deplasarea .. . .
rapids inversa a mesei pentru apropierea piesei P2 de scula, frezarea ei, deplasarea rapida
. • . . : . A . .
a mesei in sens invers; dupa care ciclul se repeta, In timpul frezarii piesei P2 , piesa P1
frezata se . inlocuieste pe masa · masinii cu alta.,. Asadar, timpii auxiliari necesari pentru
•
fixarea ~i scoaterea piesei se suprapun · peste timpul de masina si, ca urmare, se obtine o
crestere a productivitatii ~ Se consuma timpi auxiliari numai pentru deplasarea rapida a
mesei, Aceasta metoda este recomandata la prelucrarea unor suprafete mici (inguste) la
•''
I
'
;
:
Tehnologia prelucriirii suprafetelor plane 295' -!

'
'
l
i
\
1.._
•
I
- I
•
1 I
I .. ,, I
'
2 '
.....
I
··''"" .,_
·"'
~~
\
I
'
I ~
I
·""" ..- -----........... - ---
• s s
®0se
• ••
• $_ - ~ ...
Fig. 9.17 Fig. 9.18
piese relativ lungi. Se realizeaza pe masini de f rezat plan, prevazute cu

limitatoare care comanda automat schimbarea sensului de miscare a
mesei si a vitezei de deplasare a acesteia.
Frezarea cu joc de freze pe acelasi ax (fig. 9 .18) asigura
cresterea productivitatii prin suprapunerea timpilor de baza.
Frezarea cu scule combinate (fig. 9 .19), asigura prelucrarea
simultana a mai multor suprafeje cu aceeasi scula,
A
In fig. 9 .20 ... 9 .30 se prezinta diferite tipuri de frezari de •
perspectiva, si anume: frezarea plana in menghina pe masini verticale

~
(fig. 9.20); frezarea plana i11 menghina pe masini orizontale (fig. 9.21);
frezarea in menghina a suprafejelor plane inclinate (fig. 9 .22); frezarea
plana cu prinderea semifabricatului pe mese inclinate (fig. 9 .. 23);
frezarea suprafejelor plane inclinate in dispozitive speciale (fig. 9 .24); '
frezarea pe masini orizontale cu freze unghiulare (fig. 9 .25); frezarea

continua pe platou circular de tip carusel (fig. 9.26); frezarea
· suprafetelor plane cu freze disc (fig. 9 .27); frezarea cu joc de freze pe
acelasi ax (fig. 9.28); frezarea canalelor frontale (fig. 9.29); frezarea
Fig. 9.19
unui cap de surub (fig. 9.30).
'
... ..
5
Fig. 9.20 Fig. 9.21

I
296. Tehno/o.gia construcJiUor de ma1ini
Fig. 9.22
Fig. 9.24 Fig. 9.25
Fig. 9.26
Fig. 9.23
• •
- ..
•
Fig. 9.27 Fig. 9.28

,.
Fig. 9.29 Fig. 9.30

-
.
Tehnologia prelucrdrii suprafeJelor plane. 297
9.4. Strunjireasuprafetelor plane .

I
Il
I
I
I.
.
.'
Strunjirea suprafetelor plane se aplica la prelucrarea suprafejelor frontale ale
pieselor de revolutie, pe strunguri universale, revolver, automate. precum ~i la prelucrarea
'
suprafejelor plane Ia piese grele, pe strung carusel.
Strunjirea suprafetelor plane se executa in aceeasi asezare cu prelucrarea unor
l
I
I
suprafete cilindrice exterioare sau interioare, pentru a asigura perpendicularitatea

supraf etelor,
Pe strungul carusel, strunjirea unei suprafete frontale plane se poate face simultan
en . strunjirea suprafejei exterioare, utilizand doua carucioare, fiecare. pentru care 0
suprafata.
Suprafetele frontale plane ale pieselor grele, de tip disc, se pot strunji ~i pe
strunguri frontale, utilizate in constructia de masini grele.
Pe strungurile revolver cu disc-revolver, strunjirea suprafetelor frontale se
realizeaza prin rotirea discului portscula.
La strungurile cu turela-revolver, strunjirea plana a suprafetelor frontale se
realizeaza, de obicei, cu cutite fixate pe caruciorul transversal; aceasta prelucrare nu se I
poate executa cu ajutorul turelei. La unele strunguri revolver, turela este montata prin
intermediul unei sanii transversale pe caruciorul revolver $i, in acest caz, poate executa
A
~i strunjirea plana, precum ~i retezarea. In aceasta construcjie, strungul revolver, nu mai

este prevazut cu caruciorul transversal.
9.5. Brosarea .suprafetelor plane
Brosarea suprafejelor plane asigura o productivitate foarte ridicata ~i se foloseste

in locul unor operajii de f rezare. Se po ate folosi brosarea direct la suprafete exterioare
brute, objinandu-se intr-o singura cursa a brosei o precizie ridicata si o buna calitate de
. A .
· suprafata. In procesul de prelucrare, fiecare dinte al brosei aschiaza un strat de metal care
constituie o parte ·a adaosului de prelucrare, iar dinjii de calibrare ai brosei curata
suprafata, pastrandu-se timp indelungat capacitatea de aschiere .
. La prelucrarea suprafetelor brute ale semifabr.icatelor forjate ~i turnate este de
preferat sa nu se foloseasca brose plane obisnuite, care au lajimea dintilor egala cu lajimea.
.
suprafetei brosate, ci brose progresive. Deoarece la brosele obisnuite fiecare dinte aschiaza
pe toata latimea suprafejei de brosat, primii dinji ai brosei, la prelucrarea suprafejelor
brute cu crusta, se vor toci destul de repede. La brosele progresive, dinjii brosei au latime
crescatoare, astfel ca. fiecare dinte aschiaza metalul pe portiuni mai inguste ~i numai dinjii
de calibrare curata suprafaja pe intreaga Iatime, -
Masinile de brosat sunt verticale, orizontale sau speciale. Masinile de brosat
orizontale se folosesc pentru brosarea pieselor grele, cu dimensiuni mari. Masinile de
brosat speciale sunt construite pentru prelucrarea unui anumit reper cu forma complicata
A
~i dimensiuni mari, la fabricatia de masa. In fig. 9.31 se prezinta schema brosarii plane
pe masini de brosat orizontale.
. 298 Tehnologia constructiilor de masini
, Y'
2 1
Fig. 9.31 Fig. 9.32 Fig. 9.33
La masinile de brosat continuu cu miscare rectilinie (fig. 9.32), brosa este

imobila, fixata in batiu cu dintii in jos, iar piesele, stranse in dispozitive, efectueaza mis-
carea de translatie. Prin trecerea pieselor in dreptul brosei se realizeaza procesul de
aschiere. Asezarea ~i fixarea pieselor in dispozitiv se face rara oprirea masinii,
La masinile de brosat continuu cu miscare circulars (fig. 9 .33) piesele de prelucrat
1 sunt fixate in dispozitive, pe masa rotunda a masinii, care executa o miscare continua,
iar brosa 2 este fixa, asezata deasupra pieselor. Scoaterea pieselor prelucrate ~i fixarea
semifabricatelor se face in timpul lucrului.
9.6. Rectificarea suprafetelor plane •
Operajia de rectificare a suprafete-

lor plane se aplica acelor suprafete a carer
precizie de prelucrare si calitate de supra-
fata nu pot fl asigurate prin frezare sau
-.
.
... rabotare. Rectificarea se utilizeaza, - de
•ti
~
/. •
asemenea, pentru curatirea suprafetelor
plane la semifabricate turnate, care au o
•11 crusts superficiala dura, inlocuind frezarea
sau rabotarea. Aceasta rectificare directa,
J~. rara o prelucrare prealabila, se aplica, de
•
exemplu, la batiuri turnate de masini-
T
unelte .
•
I Ca metode de rectificare plana se
deosebesc:
1s . • rectificarea cu periferia discului
~- ::!:· 7ir-; ~
abraziv;
c d . • rectificare cu partea frontala a
discului abraziv.
Fig. 9 .. 34 Rectificarea cu periferia discului
abraziv se poate efectua pe masini de rectificat plan ~u masa dreptunghiulara (fig. 9.34,
a·) sau cu masa rotativa (fig. 9 .34, b) ..
Discul abraziv cilindric executa rniscarea de rota fie I (fig. 9. 34, a), avansul de
patrundere IV si avansul transversal III pc latimea piesei. Masa pe care este fixata piesa
Tehnologia prelucrari! supra/ etelor plane 299
·- de rectificat efectueaza miscarea rectilinie alternativa de avans longitudinal //.
La masinile de rectificat cu masa rotunda (fig. 9.34, b), in afara de rotajia I a
discului abraziv, in timpul rectificarii, se mai executa rotatia continua // a mesei pe care
sunt fixate piesele, avansul radial rectiliniu alternativ Ill al discului abraziv ~i avansul
vertical de patrundere IV care se da periodic, la fiecare trecere,
Rectificarea cu partea frontala a sculei abrazive (fig. 9.34, c ~id) se efectueaza
pe masini de rectificat cu masa dreptunghiulara sau rotunda, diametrul sculei fiind in acest ·
caz mai mare decat latimea pieselor,
Rectificarea cu partea frontala a sculei abrazive este rnai productiva decat cea cu
partea periferica, deoarece in procesul de aschiere se afla in contact cu suprafaja de
rectificat o suprafata rnai mare a sculei si, prin urmare, Iucreaza simultan un numar mai
mare de granule abrazive.
. .
Desi rectificarea plana cu partea periferica este mai putin productiva, aceasta
asigura in schimb suprafeje plane . foarte netede, cu . o precizie mai ridicata decat la
. rectificarea cu partea frontala . Operajia de rectificare cu periferia discului are ~i avantajul
.
unei incalziri mai mici fata de rectificarea cu suprafata frontals a discului. Acesr lucru are
importanja la rectificarea pieselor sensibile la formarea fisurilor de rectificare.
A . .
· ., .
. In afara de schemele clasice de rectificare plana pe masini de . rectificat
. . plan,
special destinate acestei prelucrari, in unele cazuri rectificarea plana se executa pe. masini
de rectificat rotund, exterior sau interior, in cazul unor piese de revolujie Ia care se
impune respectarea cu precizie foarte ridicata a condijiei de bataie frontala a suprafejei
plane frontale .. Pentru aceasta, rectificarea plana se face in aceeasi asezare cu rectificarea
suprafejelor cilindrice, rara sa se scoata piesa de pe masina.
9. 7. Netezirea suprafetelor plane
Pentru netezirea suprafetelor plane se pot folosi urmatoarele metode: frezarea fina,
lepuirea, razuirea.
9.7 .1. Frezarea fina ~
Frezarea fina se utilizeaza ca procedeu de prelucrare finala ·a suprafetelor plane

~i se realizeaza cu freze frontale cu dinji demontabili armati cu placute din carburi
metalice, cu unghiul de degajare = (- 4 ... - 15) Pentru objinerea unei suprafeje fine,
0•
se recornanda urmatorul regim de aschiere: adancimea de aschiere (0, 1 ... 0,2) mm,
avansul (0,03 ... 0,2) mm/dinte, viteza de aschiere (200 . ~. 300) m/min Ja frezarea otelului
~i (300 ... ~00) rn/rnin la frezarea aliajelor neferoase.
Pentru ca sculele folosite sa poata realiza o calitate foarte buna a suprafetei
prelucrate este necesara mentinerea bataii dinjilor frezei in limitele (0,01 ... 0,015) mm.
Frezarea fi11a se poate realiza numai pe rnasini cu rigiditate dinamica mare, fara
pericolul aparitiei vibratiilor Ia turatiile foarte mari necesare prelucrarii,
Prin respectarea condijiilor de mai inainte, se poate obtine rugozitatea suprafejei
R0 == (0,8 ... 0,4) µm fi abaterea de la planitate de eel mult (0,02 .... 0,04) mm/1000 mm·
lungime. De aceea, frezarea fina se aplicl, uneori, in locul rectificarii .
9. 7 .2. Lepuirea suprafetelor plane
Operajia se executa la fel ca ~i lepuirea suprafetelor cilindrice exterioare sau

interioare, cu ajutorul unor pulberi abrazive fine, interpuse liber intre suprafata de lepuit
~i scula de lepuit. Pentru asigurarea preciziei ~i calitajii prescrise se recomanda ca operatia
anterioara sa fie rectificarea de finisare. ,
· · Lepuirea suprafetelor plane se poate executa manual sau mecanic.
Lepuirea manuals se foloseste Indeosebi ca operatic de netezire a instrumentelor
de masura (cale plan-paralele) §i se executa pe placi de lepuit de diferite forme.
Lepuirea mecanica a suprafejelor plane se realizeaza pe masini de lepuit verticale
cu doua discuri de lepuit.
Prin lepuire se obtine o calitate a suprafetelor foarte buna, Ra = (0,1 ... 0,012) µm,
iar abaterea de la paralelismul suprafetelor se men tine in lirnitele de ± 1 µm; in cazul unei
lepuiri foarte fine, la cale plan-paralele, in limitele de ± 0,05 µm.
9. 7 .3. Razuirea suprafetelor plane
Razuirea este operatia de netezire efectuata cu o scula numita riizuitor, fiind

specifica ghidajelor de la batiurile masinilor-unelte. Se realizeaza manual sau mecanic.
Razuirea manuals este pujin productiva si obositoare, poate d.ura de la cateva ore
la zeci de ore, funcjie de Iungimea suprafejei razuite, insa asigura o precizie ridicata. La
razuirea mecanica, razuitorul este atasat la un mecanism care ii imprima miscarea de
aschiere.
Pentru a stabili cu precizie locurile care trebuie razuite, se folosesc placi sau rigle
de tusat, pe care se aplica un strat subjire de vopsea: acestea se deplaseaza pe suprafata
plana, astfel ca proeminentele suprafetei se vor acoperi cu vopsea si vor fi supuse razuirii,
Operatia aceasta se repeta de cateva ori, pana cand petele de vopsea sunt uniform
distribuite pe suprafata prelucrata .
.Daca pe o suprafata de 25 x 25 mm2 exista minimum 25 pete de vopsea, supra-
faja plana obtinuta este foarte neteda, clasa de precizie III-IV (ST AS 7391/l-7 4), daca
numarul de pete pe aceeasi suprafata este eel pujin 20, precizia suprafetei este in clasele
VII-VIII, iar daca sunt. minimum 15 pete·, precizia este in clasele JX-X.
"'
Inainte de razuire, suprafetele plane trebuie prelucrate prin metode de finisare:
rabotare de finisare sau frezare de finisare.
•
-
TEHNOLOGIA PRELUCRARII SUPRAFETELOR' '
CILINDRICE SI CONICE EXTERIOARE

,'
.
'
.
'
!
'I
•
•
'
.
!
..
I
I
10.1. Rolul functional, formele constructive §i conditiile

tehnice de executie a arborilor
.
I.
l
.
Arborii sunt organe de masini cu lungimi mai mari decat diametrele, care, prin
rotire in jurul axei Iongitudinale, transmit miscarea, puterea ii momentele primite prin
I·
-
intermediul altor organe pe care le sustin sau cu care sunt asamblaji (roji, biele, cuplaje ;
A .
f
etc.). In timpul funcjionarii, arborii sunt solicitati la torsiune §i incovoiere, fapt ce impun I
masuri suplimentare la elaborarea tehnologiei de prelucrare a acestora. I

Principalele criterii de clasificare a arborilor sunt: forma, lungimea, diametrul,
greutatea, condijiile funcjionale si complexitatea tehnologica,
Dupa forma constructiva, arborii pot fi: arbori netezi, arbori in trepte simetrici
~i arbori in trepte asimetrici. Dupa lungirne, arborii por fi: arbori scurti, arbori mijlocii,
arbori lungi ~i arbori foarte lungi.
Clasificarea arborilor trebuie sa se faca in asa fel incat sa se creeze posibilitatea
prelucrani unei anumite clase de arbori, pe cat posibil pe aceleasi masini-unelte,
•
asigurandu-se o precizie ridicata si o productivitate superioara, Astfel, clasificarea

arborilor in grupa de arbori de dimensiuni mici sau mijlocii trebuie sa permita prelucrarea
lor pe masini cu mai mu1te cujite, · pe strunguri revolver, pe semiautomate sau automate.
Prin irnpartirea arborilor i11 clase se realizeaza o simplificare a operajiilor de
pregatire ~i o scurtare a ciclului de fabricajie, folosindu-se procese tehnologice tip.
Pe baza procesului tehnologic tip, pentru clasa de piese respectiva, tehnologii
proiectan]i vor putea cu usurinja sa tnrocmeasca procesul tehnologic pentru piesa ceruta,
.
elirninand sau adaugand anumite operatii, faze, treceri erc., in funcjie de complexitatea
arborelui a carei tehnologie se proiecteaza.
Precizia de prelucrare a arborilor este determinata de conditiile funcjionale ale
acestora. Astfel, dimensiunile diametrale ale, fusurilor se executa in treptele de precizie
7·-8, iar in cazurile speciale in treptele 5-6. de precizie. Ovalitatea ~i conicitatea fusurilor
trebuie sa fie cuprinse in limitele toleranjelor dimensiunilor diametrale. Batala fusurilor
.
pe care urmeaza sa se monteze diferite piese, in raport ·cu fusurile de reazem, nu trebuie
.
. .
sa depaseasca (50 ... 70) µ1n, iar in uncle cazuri mai deosebite (.30 ... 50) µm.. Toleranja la
Iungimea trepteJor este cuprinsa intre (60 ... 150) tun, ·Rugozitatea suprafejelor fusurilor se
•
ia in limitele R0 = (1,6 ... 0,2) µm.

--
10.2. Materialele §i semif abricatele utilizate la arbori
La executarea arborilor se utilizeaza ca materiale fo·ntele, ojelurile carbon, oteluri-

le aliate ~i neferoasele In functie de scopul si condijiile de rezistenta imp use· acestora.
Pentru arborii de dimensiuni mici §i precizie scazuta, tlra solicitari mecanice
mari, dar care sunt supusi in exploatare la uzare se folosesc otelurile AUT8, AUT12, sau
AUT23/STAS 1350-89.
Arborii supusi la solicitari mecanice medii se executa din oteluri carbon obisnuite
OL37, OL42, OL50, OL60 (STAS 500/2-80), din oteluri carbon de calitate o·LC25,
OLC35 si, in special, OLC45 (STAS 880-88).
Pentru arborii C\J tenacitate ridicata a miezului supusi la uzare pronuntata ~i la .
solicitari mecanice reduse se recomanda ojelurile de cementare OLC15 si OLCl.ST iar
pentru arborii supusi la solicitari mecanice mari ~i care lucreaza in condijii grele de uzare
otelurile aliate cu nichel, crom-nichel, crom-titan, mangan, ST AS 791-88, ca de exemplu
1SCN15, 13CN30, 28TMC12, 21 TMC12, 31CMS10.
Otelurile aliate se utilizeaza numai in cazurile absolut necesare impuse de
conditiile de rezistenta la uzare ~i oboseala. Aceste oteluri scumpe se pot inlocui cu
ojelurile sau fontele slab aliate, ale carer · proprietati mecanice se imbunatajesc prin
tratamentele aplicate stratului superficial al piesei (mecanice, termice sau termochimice) .
. ·. Pentru piesele de tip arbore, in functie de scop, importanta ~i dimensiuni, semifa-
bricatele se objin: prin turnare (in ·cazul arborilor de dimensiuni mari): din laminate trase
Ia rece sau la cald (d ~ 150 mm); din laminate, care apoi se forjeaza pentru Imbunatatirea
proprietajilor fizico-mecanice; prin forjarea Iibera (la arborii de dimensiuni mari pentru
rnotoare statice, navale etc.); prin matritare, in cazul productiei de serie mijlocie si mare.
Pentru arborii netezi ~i in trepte cu diametrul maxim pana la 150 mm §i care au
o diferenja de eel mult {40 ... 50) mm intre diametrele treptelor se folosesc drept semifabri-
cate barele laminate.
Pentru arborii netezi si in trepte cu lungimi pana la 500 mm si diametre mai mici
de 100 mm, executati in productia de serie mijlocie ~i mare, semifabricatele se objin prin marritare,
"
In- cazul arborilor rnari ~i grei (l > 800 mm ~i <J> > 60 mm), executati in
productie de serie mica sau de unicate, semifabricatele se obtin prin forjare libera, cu
adaosuri mari de prelucrare. ·
Pentru arborii cu flanse mari ~i pentru arborii grei ·s,e pot folosi semifabricate din
fontl de mare rezistenja cu grafit nodular sau fonta modificata, care au insi o rezistenta mai mica
deeat a celor din ojel, dar au in schimb o capacitate mai mare de amortizare a solicitarilor dinamice.
Procesul de obtinere a semifabricatului este conditionat de urmatorii factori: felul
~i proprietatile materialului din care este executat, forma ~l dimensiunile piesei ~i volumul
de productie, Indicarea .metodei ~i procedeului de elaborare a semifabricatului este
conditionata tnsa ~i de factorii economici.
Obtinerea unor semifabricate cu forme si dimensiuni apropiate de cele ale piesei ·
A .
finite este mai scumpa decat a semifabricatelor mai putin precise. In prima varianta,
adaosul de prelucrare §i costul prelucrarii mecanice sunt mici si, in plus, rezulta o
A
economie de metal. In varianta a doua, adaosul de prelucrare va fi mai mare, deci

consumul mai mare de manopera ~i metal.
"'
In vederea stabilirii metodei $i procedeului de objinere a semifabricatului se face
o analiza tehnico-economica a mai multor variante, in urma careia se va stabili varianta
optima (care sa asizure costul minim).
Tennologia prelucrarii suprafetelor cilindrice 1i conice exterioare 303
.. ,----------------------------------
10.3. Operatii pregatltoare pentru prelucrarea arborilor
Operajiile pregatitoare au rolul de a crea bazele tehnologice de pre1ucrare. Tinand

searna de varietatea mare a formei ~i dimensiunilor arborilor, a procedeelor de objinere
a sernifabricatelor, numarul ~i felul operatiilor pregatitoare vor fi diferite. De aceea,
'
pentru stabilirea operatiilor pregatitoare trebuie sl se cunoasca caracteristicile semifabri-

catului folosit.
10.3.1. Debitarea semifabricatel.or -

Operajia de debitare a semifabricatelor se executa atunci cand semifabricatul
folosit este hara laminata, calibrata sau necalibrata. Cand semifabricatul este obtinut prin
forjare libera sau in matrita, la dimensiuni mai mari decat cele prescrise, operatia se
numeste taiere ~i urrnareste indepartarea capetelor ramase de la forjare sau matritare.
Operatia de debitare se poate executa pe: ferastraie mecanice cu miscare
alternativa sau circulara, ferastraie cu frictiune, foarfeca-ghilotina, strunguri special
amenajate sau cu ajutorul masinilor automate sau semiautomate, in funcjie de programul
de fabricajie, masini cu discuri abrazive sau freze disc. Debitarea se mai poate executa ~i
prin procedee speciale, cum sunt: procedeul anodo-mecanic cu disc sau banda, cu flacara,
'.
cu jet de plasma sau laser. -
Prin debitare se pierde o anumita cantitate de material, de obicei egala cu latimea '
'
'
sculei de debitat. Astfel, la debitarea pe ferastraul cu miscare alternativa pierderile sunt '
'
'
· de (1 ... 2,5) mm, insa productivitatea este redusa, iar la ferastraul cu miscare circulara '
''
j
pierderile prin debitare sunt mai mari (3 ... 7) mm, pentru diametre cuprinse in Iimitele '
I
! '
(80 ... 200) mm, dar productivitatea este mai ridicata. '
'
'
Debitarea cu ghilotina produce strivirea materialului si inclinarea suprafejelor de capat.

Debitarea anodo-rnecanica asigura prelucrarea metalelor cu duritate mare,
!
t
objinandu-se in acelasi timp §i o calitate superioara a suprafetelor. I
i
{
-
A
!I
10.3.2. Indreptareasemifabricatelor I
I
"'
Indreptarea semifabricatelor pentru arbori se face In vederea eliminarii
deformatiilor spatiale. Aceasta deoarecc rnarimea curburii semifabricatelor ce se
prelucreaza nu trebuie sa depaseasca 1 /4 din adaosul de prelucrare. lndreptarea se poate
A
face la cald
,.,
sau la rece, in funcjie de materialul ~i dimensiuniJe arborilor.
Indreptarea in stare rece are o raspandire mai Iarga, datorita posibilitatii de a se
efectua in orice atelier de prelucrari mecanice, objinandu-se o precizie ~i o calitate de
suprafata ridicara; operatia este in,sotita insa de tensiuni remanente.
~ .
i
Ii
In cazul semifabricatelor cu rigiditate scazuta, indreptarea se poate efectua de mai I
multe ori in timpul procesului tehnologic.

I '
A I'
'
lndreptarea in stare rece se poate executa pe prese cu surub, cu excentric, l:
hidraulice sau pneumatice, manuale sau automate sau pe masini-unelte speciale de indreptat
(rig. 10.. 1), care efectueaza in acelasi timp si calibrarea pieselor,
l
I.
t
iI
·.
''
-i
;
304 Tehnologia construefiilor de· ma1ini
I 5 -
?
• 3 4
\ \
S.:
a '
Fig. 10.1
Masina de indreptat si calibrat (fig. 10.1) se compune din trei perechi de role
hiperbolice, inclinate sub un unghi de (20 ... 25)0• Rolele sunt fixate pecadrul 4, in asa fel
incat, Ia miscarea de rotatie a cadrului, rolele sa capete miscare de rotatie in jurul axei lor.
A
In timpul miscarii de rotatie, perechea de role 1 realizeaza miscarea de avans a semifabri ...
catului 5, iar rolele 2 si 3 efectueaza indreptarea. Prin inversarea sensului de rotatie,
semifabricatul poate fi trecut de mai multe ori printre role, in vederea indreptarii, Uneori,
' '
pe langa indreptarea barelor, se poate efectua si calibrarea cu ajutorul filierei 6.

. Masina . poate fi utilizata pentru indreptarea ~i calibrarea barelor cu diametrele
cuprinse in limitele (6 ... 150) mm, asigurand o precizie la diametru de (0,3 ... o·,5) mm.
10.3.3. Prelucrarea suprafetelor frontale §i centruirea arborilor
Operatia are o importanja deosebita, deoarece suprafetele rezultate in urma acestor

prelucrari constituie bazele de orientare si fixare pentru prelucrarile ulterioare.
Corectitudinea suprafejelor fronta1e are o mare influenja asupra preciziei de
prelucrare a arborilor. Astfel, inclinarea suprafetei frontale face ca gaura de centrare sa
fie deplasata sau sa capete o forma eliptica, ceea ce va atrage dupa sine o orientare ~i
fixare necorespunzatoare.
A
In cazul producjiei in serie mica §i in lipsa unor masini Speciale, prelucrarea

suprafetelor frontale se executa pe strunguri obisnuite, prin fixarea in rnandrina, pe freze
sau pe masini de alezat ~i frezat (cum este cazul arborilor rnari ~i grei).
--· Pentru ridicarea preciziei ~i
marirea productivitatii se recomanda,
-tt-+--+--·-----~- . .......,._~___.~.~~~~-\-- · . acolo unde este posibil, ca operatia de
strunjire frontals si centruirea sa se faca
dintr-o singura prindere pe o masina
special conceputa pentru acest scop
3 2 . t 4 (specializata), .
• I ~
~
I In fig. 10 .. 2 se prezinta schema
I
~
de
j
lucru a unei masini pentru prelucrat
~ '
~ • • Ei •-- (-. supraf ejele frontale si pentru executarea
•
~
-
.. gaurilor de centrare ale arborilor. Semi-
' I
'
' fabricatul 1 se fixeaza in dispozitivul cu
Fig. 10.2 prisme autocentrante 2. Se executa mai
intai prelucrarea simultana a ambelor suprafete, c11 ajutorul capetelor de frezat 3, dupa
care semifabricatul trece in pozijia urmatoare, la care se executa operatia de prelucrare
a· gaurilor de centrare, cu ajutorul burghielor combinate 4. Semifabricatele corect debitate
sunt supuse direct operatiei de centruire, fara prelucrarea prealabila a suprafejelor frontale.
"'
' ''
•
Tehnologia prelucriirii suprafetelor cilindrice fi conice exterioare 305
Gaurile de centrare trebuie sa aiba
nu numai o anumita dimensiune (condijionata
de diametrul ~i greutatea arborelui care trebuie prelucrat), ci si o conicitate precisa, care
sa corespunda intocmai cu conicitatea varfurilor strungului. Nerespectarea acestei conicitati
(fig. 10.3) duce la uzarea prematura a gaurilor de centrare, precum ~i la aparitia erorilor
de forma la prelucrarea arborelui.
•
Fig. 10.3 Fig. 10.4

De asemenea, aceeasi importanta o are ~i coaxialitatea gaurilor de centrare. Neres . .
pectarea acestei condijii (fig. 10.4) face ca piesa sa nu se reazerne pe varfuri cu intreaga
suprafaja conica a gaurilor de centrare, fapt ce conduce la deteriorarea rapida aur a gau-
rilor de centrare. cat si a varfurilor, ceea ce influenteaza negativ precizia de prelucrare.
Gaurile de centrare trebuie date in asa fel Incat adaosul de prelucrare de pe
suprafetele semifabricatului sa fie uniform distribuit. Dae a adaosul de prelucrare nu este
'
uniform, atunci, in timpul prelucrarii, a par forte de aschiere diferite, datorita adancimii
de aschiere diferite si, ca rezultat, in cazul rigiditajii scazute a strungului, se vor inregistra
abateri de la forma geometrica a. piesei. .
. .
Gaurile de centrare date la ambele capete ale arborelui trcbuie sa aiba aceeasi
adancime, in raport cu suprafetele de capat, pentru toate semifabricatele lotului respectiv.
La prelucrarea arborilor
in trepte pe masini-unelte cu scule
reglate Ia · cota, adancimea ~i dis-
. .
1 A-A
tanta dintre suprafejele de centrare \\ _\
au o importanja deosebita. Abate-
.
' . •
- T
.
r-:
rile acestor dimensiuni conduc la ' I
erori dimensionale · ale lungirrtilor •

...
.....
•
t...-
• --. . •
treptelor arborilor, deoarece se - .,, '

.
"
1 l •
, .
•~ ~
schimba pozijia suprafejei de

orientare, in timp Ce baza de ma-
surare pentru pozitionarea sculei
ramane neschimbata. Aceste erori
•
pot fi evitate prin utilizarea de Fig. 10.5

varfuri reglabile axial.
Pentru .strunjirea
,... suprafetelor frontale ale arborilor se folosesc varfurile de
centrare frezate. In cazul prelucrarii de finisare a pieselor (strunjire, rectificare), cand se
lucreaza cu viteze mari de aschiere, este necesar sa se foloseasca varfurile mobile (cu
rulmenti cu bile sau role), pentru a evita frecarea ~i griparea suprafejelor de asezare,
Dezavantajul acestor varfuri de strung este acela ca au o rigiditate mult mai redusa decat
a varfurilor fixe, fapt ce influenjeaza precizia $i rugozitatea suprafejelor prelucrate.
Pentru antrenarea ~i fixarea arborilor de dimensinui mici se pot folosi domurile
cu varf striat, cu suprafaja• striata interioara sau inirna de antrenare (fig. 1 O .5) .
306 Tehnotogia construe/ii/or de, masin!
in mod practic, la centruirea semifabricatelor pe masinile de centruit se poate ob-

tine o precizie
....
de (0,3 ... 0,8) mm, in funcjie de diametrul semifabricarului (10 ... 200) mm .
In cazul semifabricatelor forjate, datorita neregularitatilor suprafejelor exterioare
~i a curburii, nu se poate obtine o precizie mai mare de (1 3) mm . Daca centrele gaurilor
se obtin prin trasare, eroarea de centruire este de (0,4 1,5) mm, in functie de precizia
cu care s-a efectuat operatia de trasare.
10.3.4. Particularitati la prelucrarea arborilor grei
Tehnologia de prelucrare a arborilor mari (arborii de motoare navale, de turbine

hiadraulice, -de transmisie, arborii principali ai masinilor-unelte grele etc.) prezinta o serie
de particularitati fata de tehnologia de prelucrare a arborilor de dimensiuni obisnuite.
Semifabricatele pentru arborii de dimensinui mari se obtin prin forjare, mai rar
din laminate. Dupa forjare, semifabricatele se supun tratamentului de normalizare ~i
recoacere, uneori de recoacere izoterma. De cele mai multe ori, acesti arbori se executa
din ojeluri aliate. Ciclul tratamentului termic se stabileste in acest caz in funcjie de
calitatea otelului. Dupa tratamentul termic, de la unul dintre capetele arborelui se taie o
proba ~i se executa controlul calitatii materialului folosit.
Prelucrarea mecanica a arborilor de dimensiuni mari este precedata de operatia
de trasaj, Trasajul este necesar pentru a verifica dimensiunile semifabricatului ~i pentru
a stabili pozitia corecta a centrelor gaurilor.
Centruirea se executa pe o ~ma de gaurit ~i aleza.t orizontala, cu asezarea pe prisme.
Strunjirea arborilor cu masa pana la 150 t se face pe strunguri mari cu distanta
intre varfuri de (30 ... 40.) m. Puterea acestor strunguri este de (150 .... 300) kW. Aceste
masini-unelte au mai multi suporti de o parte ~i de alta a batiului, iar lunetele mobile ~i
cele fixe sunt prevazute cu role.
Arborii de dimensiuni mari se prelucreaza dupa principiul concentrarii prelucrari-
lor. Datorita dificultatilor de manipulare a arborilor, se cauta sa se execute pe aceeasi
masina-unealta un numar cat mai mare de prelucrari, La arborii mari prevazuti cu alezaje
axiale, succesiunea fazelor este diferita. La inceput se executa alezajul, apoi se introduc
la cele doua capete dopuri cu gauri de. centrare, folosite ca baze tehnologice pentru fixarea
. '
intre varfuri a arborelui, De exemplu, la prelucrarea arborilor grei, pentru masinile-unelte,

in afara conditiilor tehnice obisnuite, se impune conditia sa se realizeze ~i coaxialitatea
axei alezajului conic cu axa de rotatie a arborelu.i. De asemenea, este necesar sa se asigure
~i perpendicularitatea suprafejei de capat a arborelui in raport cu axa sa de rotatie.
Nerespectarea acestor condijii duce la rebutarea pieselor.
10.4. Tehnologia prelucrarii arborilor prin strunjire
10.4.1. Strunjirea arborllor netezi
Arborii netezi scur]i sunt mai putin utilizaji in constructia de masini. Sub fo.rm'a
de piese ii intalnim in productia de rulmenji cu role ~i ace, boljuri si pistoane, pistonase.
Te.hnologia prelucrarii supra/ eJelor cilindrice 1i co nice exterioare 307
Spre deosebire de arborii netezi scurti, arborii netezi lungi au o pondere mai mare
in constructia de masini.
Arborii netezi se clasifica, in functie de raportul dintre lungime ~i diametru, in
arbori rigizi ( .lid < 12) ~i arbori nerigizi sau elastici ( lid ~ 12).
Semifabricatele pentru obtinerea acestor piese sunt, de obicei, laminate sub forma
de bara trasa, calibrata sau necalibrata.
Realizarea acestor tipuri de arbori se executa pe masini-unelte de tipul strungurilor
universale; automate monoax sau multiaxe, masini de rectificat etc.
"In constructia de masini, arborii netezi cu ponderea cea mai mare au diametrele
de (25· ... 50) mm ~i lungimea de (50 ... 500) mm ~ise executa In mod obisnuit in productie
de serie mica, mijlocie ~i de unicat.
Strunjirea de degrosare a arborilor netezi se poate executa cu unul sau mai multe
cutite, in funcjie de lungimea arborelui ~i adancimea de aschiere, prin impartirea adaosului
· de prelucrare in lungirne sau adancime, dintr-o trecere sau din mai multe treceri (fig. 10.6).
·Ca ~i cazul . operajiei
.
de --"""'---· .
t I
·
degrosare, operatia de finisare se
poate executa cu unul sau rnai
multe · cutite, adaosul de prelucrare
fiind distribuit in lungime sau - , · ·
f • · !/.$ = f
adancime. Opera [ia se caracte- 1 -!i~~ •::a
rizeaza printr-un regim de aschiere a b

mai usor, un avans mult mai mic Fig. 10.6
si viteze de aschiere mari,
Aceasta operatic se poate executa pe aceeasi masina-unealta pe care s-a facut $i
operatia de degrosare, Pentru a realiza insa o precizie dimensional! ~i de forma, ·precum
~i o calitate superioara de suprafaja, se recomanda ca operatia de finisare sa se execute pe
masini-unelte cu precizie mai ridicata.
Arborii netezi pot fi prelucraji ~i prin brosare, daca volumul de producjie este de
serie mijlocie, mare sau de masa ~i justifica tehnic $i economic folosirea acestui procedeu
de prelucrare.
Strunjirea arborilor netezi, scurti · ~i lungi cu mai multe cutite simultan prezinta A
avantaje fata de strunjirea cu un singur cutit, datorita reducerii timpului de masina. In

cazul producjiei de serie mica sau de unicat a pieselor tip arbore este rational sa se
foloseasca tnsa strungurile universale prevazute cu suporti hidraulici de prelucrat.
Printre procedeele speciale de prelucrare a arborilor netezi se pot enumera:
netezirea prin rulare, alunecare ~i lovire; strunjirea anodo-mecanica; prelucrarea prin
electroeroziune etc.
Arborii netezi de lungimi mari nu se pot prelucra pe strunguri obisnuite, cu fixare
A
intre varfuri. In acest caz se folosesc masini speciale, dotate cu dispozitive de ghidare.
Centrarea arborilor se asigura prin intermediul a doua perechi de role hiperbolice.
Uneori, pentru prelucrarea suprafejelor cilindrice exterioare, la piesele grele, care
. ~
nu pot fi antrenate in miscare de rotatie, se folosesc capete cu cutite zburatoare .

•
...
10.4.2. Strunjirea arborilor in trepte
Prelucrarea arborilor in trepte se poate ·face pe strunguri paralele, strunguri -

automate §i cu comanda program,· masini de frezat cilindric, de rectificat, de brosat etc.
308 Tehnologia constructtilor de masini
Alegerea procedeului tehnologic de prelucrare este determinata de caracterul

productiei, .dimensiunile ii forma arborelui,. gradul de precizie ~i calitatea suprafetelor. De
aceste elemente depinde numarul precum ~i succesiunea operatiilor.
A
• Scheme de prelucrare prin strunjire. In construcjia de masini o pondere mare

o au. arborii cu diametre de (25.... 50)mm si lungimi intre 150 si 500 mm ~i rar de 1000 mm
sau mai mult.
Procesul tehnologic tip pentru prelucrarea mecanica a arborilor in trepte este dat,
sub forma de fi~a tehnologica, in tabelul I0.1. Utilizand acest proces tehnologic tip, se
poate proiecta procesul tehnologic detaliat (plan de operatii) pentru orice fel de arbore in
trepte, adaugand sau eliminand anumite operatii fat.a de procesul tehnologic tip, in funcjie
de fiecare caz concret in parte.
Tabelul 10.1
Procesul tehnologic tip pen tru prelucrarea arborilor
Nr. Utilajul folosit in functie de tipul de producjie

opera- Denumirea operatiei
tiei Mas a Serie Individuals
-
0 1 2 3 4
1 Debitarea semifabricatu1ui • Presa-ghilotina pentru bare cu diametrul pana · • Ferasrrau circular sat
· (aceasta operatie se elimina la aproxirnativ 60 mm cu brat
daca sernifabricatul este • Ferastrau circular •Strung
marritat, forjat sau turnat) • Masina special! de debitar cu disc abraziv • Masini de frezat
orizontala
-
2 Prelucrarea suprafejelor de • M~inl special! de • Masini special! de • M~inl de frezat
capat si centruirea (aceasta frezat si centruit, cu .• frezat si centruit orizontall
operatic se poate divide in tambur ~i acjionare • Masina. de frezat la • Strung universal
dous operatii, funcjie de continua arnbele capere simultan • Ma~ina de centruit
utilaj) . • Masina special! de • Ma$in~ special! de
· frezat §i centruit cu centruit
I•
actionare inrermitenta
-
3 Srrunjire de degrosare la • Strung semiautomat cu un singur ax si mai .- Strung semiautomat ·
unul din capetele arborelui · mulre cujite de copiat
(roate treptele cu diametru • Strung semiautomat de copiat •· Strung semiaurornat :-.
crescator) • Strung semiautomat cu cornanda dupa program cu comanda dup~ pro- ,
' ,,
[I ,. ram
:~:·
• Strung universal
4 Strunjire de degrosare la al · Acelasi utilaj ca la operatia precedenra
doilea capat al arborelui
.
5 Srrunjire de finisare la Acelasi utilaj ca la operajia precedents
primul capat al arboreJui
6 Strunjire de finisare Ja at Acelasi utilaj ca la operajia precedenta
doilea capat al arborelui
7 Frezarea canelurilor • Serniautomat special pentru executarea canelu- • I\.1a~ina universala de
rilor cu freza melc frezat cu freza disc
profilara
-
8 - Frezarea canalelor de pana ·• Masina serniauromatal • Ma~ina semiautornata M·a$ina de frezat uni-
de frezat canale de pana de frezat canale de pant versala
• M~inade frezat
t----t----------1---------·
9 Executarea filetulut
-·__ .__ --
. -. universala
.,. . . .,
.
. -
Tehnologia prelucrarii supra/eJelor cilindrice .Ii conice exterioare 309
Tabelul 10.1 (conJin·uart)
-
0 1 2 3 4
-
10 Tratament tet mic ,

- . -
.
11 Sabi are
12 ndreptare Prese de diferite feJuri .
-
. -
.
13 Recrificare de degrosare la MCl$inl speciall de rectifcat cu doul sau mai Masini de rectificat '
unul din capete (toate trepte- multe discuri si cu sistem de control activ al exterior (sau universaI1:
le cu diametrul crescator) diarnetrelor rotund .
.
• -
14 Rectificare de degrosare la Masini special! de rectificat cu doua sau mai M~inl de rectificat
. celalalt capat al arborelui multe discuri si cu control activ al diarnetrelor · exterior (sau universala'.
. rotund
e
.
15 Rectificarea canelurilor . Masini speciala de rectificat caneluri ~.fa$inl de rectificat
. . '
.
plan .
.
-
16 Rectificare de finisare 1a . -
Acelasi utilaj ca la rectificarea de degrosare · Acelasi utilaj ca 1a
'
unul din capetele arborelui. . operatiile de degrosare
.
.
17 Rectificare
. de finisare la . Acelasi utilaj ca la rectificarea de degrosare Acelasl utilaj ca la
.
- celalalt capat al arborelui operatiile de degrosare
.
18 Rectificarea filetului M~inl de rectificatfilete

-
19 Controlul final Aparate de control speciale Aparate $i instrumente

-
de control universale
~ .
La strunjirea arborilor in trepte pe •
strunguri multicutite gradul de concentrare

a operatiilor este ridicat, putandu-se '·-·-_-;c~ -·....:c.-
-.?--....
prelucra cu maximum 10 cutite simultan. •
---
-·
Arborii in trepte rigizi se prelu- •
creaza in productia de serie mare ~i masa

pe strunguri verticale cu mai multe axe
(fig. 10. 7).
La prelucrarea de semifinisare pe
strunguri semiautomate multicujite se •
obtine o precizie de prelucrare corespun-
zatoare treptelor 10- 11, iar la prelucrarea
de finisare - treptei 9. Precizia diametrelor
arborelui in trepte poate fi ridicata pana la
treapta 7 sau chiar a 6-a, daca prelucrarea Fig •. 10.7
se face cu cutite late.
Strunjirea cu mai multe cujite simultan se poate executa dupa metoda divizarii
lungimii (fig. 1,Q. 8) sau a adaosului de prelucrare, cand semifabricatul este bara laminata
(fig. 10. 9).
Strunjirea pe stnlnguri semiautomate de cop.iat a arborilor in trepte prezinta o serie
de avantaje fata de strunjirea cu mai multe cutite simuitan, ~i anume: timpul pentru
reglarea masinii este mai mic, datorita faptului ca strunjirea se face cu un singur cutit,
'
precum si · datorita simplitati! modului de fixare a sablonului. Acest lucru face ca

prelucrarea pe strunguri semiautomate de copiat sa fie avantajoasa chiar in cazul loturilor
mici de piese.
Productivitatea muncii la prelucrarea pe strunguri semiautomate de copiat . se
mareste nu numai pe seama reducerii timpului necesar pentru reglarea masinii, ci §i pe _ - -
·310 Tehnologia constructiilor de mo1ini ·
seama lucrului ·cu viteze de aschiere ~i avansuri mari, a posibilitatii mai bune de utilizare
. a puterii .masinii. .
.
La strunjirea de finisare prin copiere se asigura o precizie de prelucrare· de
. .
· · (0,05 ... 0,06) mm, care este superioara preciziei objinute la prelucrarea pe strunguri cu
mai multe cutite.
.\ \ ·.
••
I
l
I
\ \ L_-'
'-·- - ~
Fig. 10.8 Fig. 10.9
Prelucrarea pe strunguri semiautomate de copiat se recomanda, in special, in cazul

executarii arborilor cu rigiditate scazuta, cu lungimi marl ale treptelor si cu precizie ridicata
Tipurile noi de strunguri semiautomate de copiat hidraulice permit prelucrarea in
trepte cu diametrul pana la 350 mm ~i lungimea pana la 1200 mm sau chiar 1600 mm, cum
sunt, de exemplu, strungurile tip Georg Fischer.
in afara prelucrarii pe strunguri
•• •
semiautornate de copiat, in producjia de serie
___;:1----- '
. -;..;...___-~- ... - .•. ·- • -4--
este rationala prelucrarea • . • ~-
arborilor pe
strunguri universale prevazute cu suporti
hidraulici de copiat. Timpul de lucru se
s '
-
reduce de 2,5 .... 3 ori comparativ cu prelu-
I
Sj crarea pe strunguri obisnuite.
Fig. 10.10 in productia de unicate ~i serie mica
se utilizeaza, ca semifabricat, bara laminata
sau forjata, funcjie de marimea arborelui ~i de diferenja dintre diametrele treptelor.
- Prelucrarea se face pe strunguri universale, dupa metoda concentrarii · operajiilor,
A
executandu-se succesiv fiecare treapta .. In acest caz, prelucrarea se incepe cu strunjirea

treptei care are diametrul eel mai mare. Treapta cu diametrul eel mai mic se prelucreaza
Ia urma, pentru a nu reduce rigiditatea arborelui (fig. 10.10).
... '
• Strunjirea racordartlor, degajarilor, teslturllor §i canalelor. In fig. 10 .11

se dau formele cele mai uzuale de racordare a arborilor in trepte. Este bine sa se prevada,
in general, o raza d.e racordare eel pujin egala cu inaltimea umarului (fig. 10. 11, a), iar
•
in locurile supuse .unor tensiuni rnari se va prevedea o raza cal- mai mare cu putinja,
mergandu-se pana la (r ~ 2h) sau, daca este necesar, se va executa .o racordare conics
(fig. 10.11, b). De asemenea, in cazurile 'in care este necesara o rectificare, desi partile
unui arbore au aceeasi cota nominala, se va prevedea o degajare (fig. 10.11, c) .
. Principalele forrne de racordare a arborilor in trepte, in cazurile in care umerii ,,..
servesc la sprijinirea unor piese ca rulmenji, roji de curea etc. sunt date in fig. 10.12. In
aceste cazuri este necesar sa se execute o raza de racordare determinata in funcjie de
raportul diametrelor secjiunilor ~i in funcjie de tensiunile din arbore (fig. 10 .12, a). La
diferente mici intre diametrele secjiunilor se executa o degajare, care serveste pentru
Tehnologia prelucrarii supra/eJelor cilindrice 1i conice exterioare 311
rectificare, astfel incat discul abraziv sa nu strice suprafaja invecinata sau sa nu o
prelucreze daca nu este prevazut (fig. 10.12, b). in fig. 10.12, c se prezinta un model de
degajare folosit la arbori cand este posibil sa se prevada o racordare sau o tesire.
'
~·
•
•
r
'
·'() '
~
- ·----
Q. b c d
Fig. 10.11
...,._
'
. ~·----- __ +----!.,__ - -----t--

a b
Fig. 10.12
Degajarile ~i canalele pe suprafejele cilindrice sau frontale la arborii in trepte sunt •
prelucrate in scopuri tehnologice sau funcjionale. Formele geometrice ale degajarilor pot.
fi, in funcjie de scop, drepte, profilate sau rotunde (fig. 10.13).Cand degajarile au un rol •
functional, acestea pot fi mai complexe (fig. 10.14).
as
• •
I
~
•
-· ·.·-- ~ •
...
• •
•
I ' ' ~ t' '
a b. c d... ~I --+-+ - • -:f-+..+--
.... ...
1
.
...
-·- -- -
... . .
""
e f. ..
• g
Fig. 10.13 Fig. 10.14
Sculele pentru executarea degajarilor ~i canalelor sunt cutitele profilate §i cujitele

speciale (fig. 10.15, a $i b)..
.
Formele ~i dimensiunile degajarilor, canalelor, precum ~i razele de racordare sunt

standardizate prin STAS 7446-66.
Tesirea muchiilor arborilor la 45 ° (in locul unei racordari) este indicata pentru
simplificarea procesului tehnologic. Inaltimea acestei tesituri trebuie sa fie eel putin egala
cu raza de racordare.
• Strunjirea suprafetelor conice extertoare. Suprafejele conice exterioare se pot
strunji pe strunguri universale, pe strunguri revolver, sau pe strunguri carusel.
312
'
Tehnologia constructiilor de mo1in.i
Prelucrarea pe strunguri se realizeaza prin urmatoarele metode: deplasarea

transversala a papusii mobile, rotirea saniei portcujit, cu rigla de copiat, cu cutite late.
Metoda deplasarii transversale a papusii mobile se · foloseste la prelucrarea
suprafetelor conice lungi cu conicitatea mica, pentru ca deplasarea pe direcjie transversala
a papusii mobile este limitata.
L
t '
. " l
n I
,
'
~...,,..,..,.;.~~~ ~ (-' - - - - ~~ ·-· '

•
'
·re:>. ~1
'
xt -- - --
- .. !!' ... ._
~·J -
......
---:
~1
~
i
a b
Fig~ 10.15 Fig. 10.16
Corpul papusii mobile (fig. 10.16) se deplaseaza perpendicular pe linia varfurilor

strungului cu distanta h ·(in plan orizontal) si, datorita acestei deplasari, axa semifabrica-
tului formeaza un anumit unghi ·cu linia varfurilor. Ca urmare, la miscarea de avans
' . .
longitudinal a caruciorului, cujitul va prelucra o suprafata conics.

Deplasarea varfului papusii mobile
.h = L sina , (10.1)
. .
unde a este unghiul de inclinare (jumatate din unghiul la varf al conului). Se observa ca:
'
tga = (D ~ d)/(21) (10.2)

'
~i deci h
L[(D- d)/(2l)Jcosa, = (10.3)
sau h = (L/2)Kcosa , (10.4)
'
unde marimea K ·= (D - d) I l = 2 tga se numeste conicitate conform STA_S 2285/1-81.
Pentru toate valorile as 8°, adica pentru toate valorile conicitatii Ks 1: 3,5,
cosa < 0,99.~ Prin urrnare, daca es.te admisa o eroare de ordinul a 1 %, atunci se obtine
/1 = (L/2)K= (L/2)(D- d)/l. (10.5)
A
In cazul particular cand L = l , adica piesa are suprafata conica pe toata lungimea,
deplasarea necesara a papusii mobile este
h
(l/2)K= (D·-· d)/2. = (10.6)
Dezavantaju.l acestei metode este ca gaurile si varfurile de centrare se uzeaza
neuniform, deoarece rezemarea nu se face corect pe intreaga suprafata a gaurilor de
centrare. Pentru a evita uzarea neuniforma a gaurilor de centrare se pot folosi varfuri
sferice. De asemenea, datorita faptului ca adancimea gaurilor de cen.trare nu este identica
la toate piesele din. lot, se va obtine o valoare variabila a conicitatii suprafejei strunjite la
diferite piese ale lotului.
Metoda inclinarii saniei portcujit se foloseste la strunjirea suprafejelor conice
precise, cu lungime mica. Lungimea conului este Iimitata de cursa saniei portcujit (fig. 10 .1 7).
Tehnologia prelucrlrii suprafeJelor eilindric« 1i eoniee exterioar« 313
Sania portcujit este rotitl in jurul axei verticale cu unghiul a ~ U nghiul de rotire se citeste
pe scala circulara a placii rotative pe care este montata sania portcujit. Avansul saniei
pcrtcujit este manual, de aceea metoda are o productivitate mica ~i se foloseste la
producjia de serie mica si individuala,
Metoda utilizlrii riglei de copiat se foloseste la prelucrarea supraf ejelor co nice cu
inclinare mica ~i lungime mare (fig. 10 .18). Rigla 1 se fixeazi la lnclinarea necesara pe ·
placa 3, ata~ata la batiu. Pe rigla sau linial se deplaseaza patina 2, solidarizata printr-un
brat cu sania transversala 4. Avansul transversal este decuplat. La deplasarea Iongitudinala
cu avans automat a caruciorului, cujitul este obligat de deplasarea patinei 2 pe rigla de
copiat sa se deplaseze simultan ~i in directie transversala, objinandu-se suprafaja conica.
2 (
3
,j
-- ..
-,
Fig. 10.17 ............

0 Q
3-....\._
•
- ....... ._,;,
~~
. A -~
-'- --
2
1
Fig. 10.19 Fig. 10.18
Metoda strunjirii cu entire late se foloseste pentru suprafeje conice cu Iungimea

generatoarei pana la (50 . . . 70) mm. Cujitul se fixeaza cu tai~ul paralel cu generatoarea
conului ~i strunjirea se face numai cu avans transversal . .
Prelucrarea suprafetelor conice exterioare pe strunguri revolver se poate face cu
cutite late cu tais Inclinat in cazul unor suprafeje scurte sau cu dispozitiv de copiere pentru
A
suprafeje cu lungime mare. In fig. 10.19 se prezinta schema unui dispozitiv pentru
strunjirea conica prin copiere pe strung cu disc revolver. Pe peretele din spate al batiului
se fixeaza rigla de copiat 1, care este urmarita de un surub, 2, solidarizat printr-un suport
A
cu discul revolver 3. In timpul deplasan] longitudinale cu avans automat a capului

revolver; surubul 2 obliga discul portscula sa se roteasca, astfel incat cutitul se va
A
indeparta de axa piesei care se prelucreaza, realizand suprafaja conica. 111 timpul strunjirii,
surubul de copiere este apasat pe rigla de copiat manual, de Ia roata de mana pentru rotirea
discului portscula.
Pentru strungurile cu turela-revolver strunjirea suprafetelor conice se face, de
asemenea, cu dispozitive cu rigla de copiat. Pe acelasi principiu de lucru se realizeaza ~i
strunjirea suprafetelor profilate pe strunguri revolver, sablonul avand profilul necesar.

Strunjirea suprafetelor conice pe strunguri carusel se poate realiza prin inclinarea
'
saniei portcutit verticala, cu un unghi egal cu jumatate din unghiul la varf al conului.
Pentru suprafete conice scurte cu lungimea generatoarei pana Ia 70 mm se pot folosi cujite
late cu taisul paralel cu generatoarea conului.
Suprafejele conlce se pot, de asemenea, strunji pe strungul carusel cu ajutorul
unor dispozitive de copiat. Daca prin inclinarea suportului portcujit se pot objine conicitaji
. '
2 a .s 90°, cu dispozitivele de copiat se pot objine conicitaji 2 a~ 120°.

'
'
' '
10.5 .. Tehnologia prelucrarii arborilor prin frezare

' '
Prelucrarea arborilor in trepte se poate realiza si prin frezare. In acest caz piesa
executa miscarea de rotatie in jurul axei 'sale (si uneori o miscare de avans axial), iar scula
de frezat executa atat miscarea de rotajie corespunzatoare vitezei econornice de asehiere,
cat §i o miscare de avans transversal sau longitudinal.
Operajia de frezare se
poate executa pe . strunguri
orizontale, verticale, revolver
sau pe masini-unelte speciale,
in funejie de volumul de pro-
• • • ' .. ducjie, de precizia dimensiona-
!JI' np la si de forma, de material etc.
Sculele folosite la
5l •
nr executarea operatiei de frezare
a pot fi: frezc-disc, cilindro-
b
frontale, capete de frezat . etc.
Alegerea frezelor se face in
functie de felul suprafejelor de
prelucrat.
Dupa forma arborelui
~i metoda de aschiere, frezarea
•
poate fi: cilindrica, frontala si
combinata.
c Frezarea arborilor in
A
Fig. 10.20 trepte se poate executa in

sensul avansului sau contra
avansului (fig. 10.20), ultimul procedeu asigurand o precizie mai buna, insa avansul pe
dinte trebuie sa fie mic. La prelucrarea de degrosare se folosesc freze cu diametrul mic,
' '
cu dinti marl ~i rari, care sa permita aschierea cu avans pe dinte mare si adancime de
A
aschiere mare. In cazul prelucrarii de prefinisare ~i finisare se utilizeaza freze cu diametrul

mare, cu dinti multi ~i mici. '
' '
Pentru prelucrarea materialelor cu duritate mare 'Se utilizeaza freze cu dinji mici
~i desi, iar pentru materialele cu duritate mica se folosesc freze cu dinji rnari ~i rari.
' '
Tehnologia prelucriuii suprafetelor cilindrice 1i conice exterioare 315
Stabilirea regimului optim de aschiere se face jinand seama de procedeul de
frezare, de masina-unealta, de dimensiunile, tipul ~i constructia frezei, de diametrul '
arborelui, de marimea adaosului de prelucrare, de calitatea suprafejei de objinut.

Pentru determinarea regimului de aschiere prin frezare sunt necesare urmatoarele
date: desenul de executie al arborelui, desenul semifabricatului, date despre masina-unealta
~i volumul de productie al arborelui. Cunoscandu-se aceste date, · se stabileste mai intai
adancimea de aschiere, apoi dimensiunile ~i tipul frezei. Apoi se stabileste avansul pe dinte
sd siavansul pe minut sm. Marimea avansului pe dinte este determinata in funcjie de rigidi-
tatea masinii-unelte, Pentru frezarea arborilor care se executa ·din niateriale ·cu duritate
_mare, cu freze din otel de. scule sau ojel rapid, se aleg avansuri de (0,03 ... 0,08) mm/dinte
.
iar pentru materiale moi de (0,6 ... 0,1) mm/dirtte. Valorile minime se aleg pentru freze cu
diametre mari.
La prelucarea cu freze cu placute din carburi metalice avansul pe dinte creste cu 40%.
Precizia de prelucrare ce se poate obtine la frezare este de (0,01 ... 0,05) mm/lOOOmm . La
prelucrarea cu joc (grup) de freze, precizia de prelucrare este de (0,05 ... 0,3) mm/1000 mm.
Productivitatea muncii la prelucrarea prin frezare creste comparativ cu strunjirea,
in special in cazul prelucrarii arborilor mari turnati, forjati sau matrijaji, ca urmare a A
cresterii durabilitajii sculelor aschietoare ~i a prelucrarii cu viteze de aschiere mari. In

acest scop por fi uitilizate strungurile cu turajii joase sau strungurile carusel, care pot fi
transformare, Ia.ra investijii mari, pentru prelucrarea prin frezare, prin adaptarea unor
"'
capete de frezat. In cazul volumului mare de arbori, prelucrarea se face pe masini speciale
de frezat.
Frezarea arborilor in trepte se poate efectua prin urmatoarele metode: frezarea cu
capete de frezat tubulare; frezarea cu freze cilindrice, frezarea cu capete de frezat frontale .
Fig. 10.21 Fig. 10.22
Dupa prima metoda se frezeaza, de obicei, arborii scurji (fig. 10.21). Capetele
de frezat tubulare pot fi executate din otel rapid sau cu dinji demontabili, cu placuje din
carburi metal ice. . '. .
· .
~ . '
In cazul prelucrarii cu freze cilindrice, arborele se fixeaza in· pozijie verticals cu

·un capat . in. universal §i cu celalalt capat in varful strungului, Frezele cu care . se face
· prelucrarea se fixeaza pe doua axe diametral opuse, avand aceleasi sensuri de. rotatie
' . .
(fig.
10.2.2). Dupa cum se observa din figura, jocul de freze de pc arnbele axe este identic.
Acest lucru permite ca prelucrarea arborelui sa fie terminata dupa o rotatie a acestuia ~u
180 ". Pentru a efectua prelucrarea pe intreaga suprafata a arborelui se recornanda sa se
316 . . Tehnologia construetiilor dt ma1ini
. . .
imprime acestuia o rotatie ·cu 5° mai mult, adica pe 185°. Daca jocul de freze de pe cele
doua axe nu este id en tic, atunci prelucrarea arborelui se face dupa o rotatie de 3 70 ".
. . La formarea jocurilor de freze de pe cele doua axe, in cazul reprezentat in fig.
1 O ~23,. trebuie sa se aiba in vedere ca incarcarea celor. doua axe portfreze sa fie egala
(forte de aschiere egale), pentru a evita deformatia arborelui in timpul prelucrarii,
Productivitatea rnuncii la .aceste metode de prelucrare este foarte mare. Precizia de
prelucrare .
ce se poate objine este de 0, 1 mm. Timpul de reglare a masinii-unelte pentru
frezarea unui ·arbore in trepte de complexitate medie este de aproximativ (60 ... 80) min. •
~
I
Fig. 10"23 Fig. 10.24
Frezarea cu capete de frezat frontale (fig. 10 .24) se deosebeste de primele doua

variante prin aceea ca scula cu care se face prelucrarea este mai simpla. Aschierea se
desfasoara mai linistit, datorita contactului permanent ce se asigura intre scula si suprafata
ce se prelucreaza .
10.6. Tehnologia prelucrarll arborilorprin brosare
Prelucrarea prin brosare este o metoda foarte productiva care asigura, in acelasi
( .
tirnp,
...
obtinerea unei precizii §i unei calitati a suprafetei prelucrate ridicate (R0 = 1,6 µm)·. ·
In afara de aceasta, prelucrarea prin brosare se poate executa intr-un ciclu serniautomat,
ceea ce permite folosirea rnuncitorilor CU: un grad de calificare mal scazut,
A .
·
. Inultimul timp prelucrarea prin brosare s-a extins ~i asupra suprafejelor exterioare
de revolujie. La prelucrarea prin brosare a arborilor, adaosul de prelucrar.e se indeparteaza •
succesiv de numarul mare· de munchii aschietoare ale brosei.

· . Brosarea arborilor netezi ~i in trepte se poate executa cu brose plane (fig . 10.25),
... brose circulare exterioare ·(fig. 10.26, a) ~i cu brose circulare interio·are (fig. 10.26, b) ..
cu .
In fig. 10.27 se prezinta o brosare cu miscare planetara a piesei.

· Dupa miscarile de lucru, brosarea poate fi libera, cand brosa are o miscare
rectilinie sau circulara (dupa felul brosei) iar piesa o miscare de rotajie (care da viteza de
•
Tehnologia prelucrarii supra/eJtlor cilindriee 1i conice exterioare 317
f
flp(I •
I
•
I 2 ~
·-t·· ill .
-
•
.
.'
-· . ··- -
-,
(
t
I
• . \
flb.
'I
I
--------------------' -t--. . -~11--
•
b •
. a
Fig. 10.25 Fig. 10.26
aschiere) sau fortata, cand piesa are o miscare de rotatie lenta in jurul centrului sectorului
circular care se prelucreaza (fig. 10. 28) . La brosarea fortata dinjii brosei nu au suprainal-
tare. Brosarea libera se executa cu viteze mari de rotajie a piesei si cu avansuri mici ale
brosei, iar brosarea fortata cu viteze mici de rotajie a piesei si avansuri mari ale brosei.
• ~-
•
• L1- ..
·.t
,J
I
N .
I
I
•
I •
• '({ .
• ,8
s» I
•
1
•• I
I
• I
er t - 0 •
a
Fig. 10.27 Fig ... 10.28 Fig. 10.29
.
La brosarea suprafejelor cilindrice cu bro~a circulara cu cutite la exterior,
grosimea aschiei va varia de-a lungul arcului MN (fig. '10.29), corespunzator variajiei
continue a razei semifabricatului r v , care se poate exprima ca o funcjie:
.
drv I dt = f ( dsc I dt) ·. . (10. 7)
. .
Deci, variatia razei rv va da tocmai variatia grosimii aschiei, care depinde direct
de viteza dedeplasare a sculei. Deci,
.
avansul radials, este in funcjie de avansul circular sc.
.
. Pentru a se · asigura condijii normale de desfasurare a procesului de aschiere la

. . .
care se obtine forma corespunzatoare a piesei care se prelucreaza este necesar ca turajia
. piesei nP sa fie mai mare ca turajia brosei nP > nb . Astfel, din cele doua miscari relative .
· luate in acest caz, la periferia piesei se va genera o hipocicloida, •
318 Tehnologia constructiilor de ma1ini l
)
.
.
Din triunghiul OM01 (fig. 10.29) rezulta valoarea razei r; : I
I
I
I
''
.'
r-v = 1 A ·2 ; R 2 . - 2AR OOs ~a ' (10.8)
v -.
sau 'v ~ /(A - R)2 + ·2AR (1--_ cos/3) ; (10.9)
2
'» = r1 + 2AR (1 - oos/j) , (10.10)
in care: A este distanta dintre centrul brosei ~i central piesei, mm; R - raza de la centrul
brosei pana la muchia aschietoare a dintelui, mm; f3 - unghiul format intre A $i · R, in
momentul primului contact intre dinte ~i piesa; r; - raza variabila a piesei, mm; r1 - raza
finala a piesei prelucrate, mm.
A~a dupa cum se observa, relatia (10.10) reprezinta legea de miscare a fiecarui
punct de pe muchia aschietoare ~i este tocmai ecuatia hipocicloidei.
Derivand relajia (10. 10) in raport cu timpul, se obtine
d rv I d t = AR (sin {3) I r f + AR ( 1 - cos /3) d /3 I d t . (10.11) •
Tinand seama de relatia (10.10), se obtine
dr, I dt = (AR Irv) (sin~) d/3 I dt ,

adica dr, I d/3 = az ·== (AR/ rv) sinf3 . (10.12)
Din relatia ( 10 .12) se trage concluzia ca grosimea aschiei pe dinte este variabila,
dupa o sinusoida, iar marimea ei depinde direct de valoare variabila a unghiului {3 ., adica
de rotirea sculei.
La inceputul prelucrarii,
I se poate observa (v. fig. 10.29) ca
<1:
unghiul f3 are valoarea maxima in
punctul M, apoi ajunge egal cu
zero in punctul N, cand procesul.
de aschiere pentru un dinte se ter-
mina, iar grosimea aschiei ajunge
sa fie zero. Aceasta are o influenta
deosebit de mare asupra imbunata-
jirii preciziei de prelucrare a pieselor. A
Fig. 10.30 Fig. 16.31 In urma brosarii exterioare

a arborilor apar abateri de forma,
cauzate de insusi procesul de prelucrare. Astfel, in cazul brosarii libere abaterea A de la
. . .
forma circulara a sectiunii piesei (fig. 1Q.30) se poate determina cu relatia

'
..
A= ['iTsc1-/(2TTr + sc)J2/(21·) [mm] , (10.13).
in care: sc este avansul circular al brosei la o rotatie a piesei, in mm/rot; r - raza
· suprafetei brosate, in mm.
Valoarea avansului sr. in comparatie cu 2 '1T r (de Ia numitor) este foarte mica> de
. A
aceea se poate neglija. In acest caz
[mm] . (10.14)
-
•
Se observa ca micsorarea erorii de forma la prelucrarea prin brosare libera se
1
Tthnologia
. prelucriirii supra/tJelor cilindrice §i conice exterioar« 319
poate objine prin marirea diametrului piesei de prelucrat sau prin folosirea unei brose cu
dinti de calibrare ~i prin micsorarea avansului brosei,
A
In cazul brosarii fortate, marirea erorii de forma A (fig. 10.31) se poate

determina cu relatia
A= P11[4d(l + s0/(1Td))] [mm]' (10.15)
in care: Pb .este pasul dintilor brosei ~i s0 - avansul circular al piesei, conform fig. 10.28 .
·10.7. Tehnologia prelucrarli arborilor prin rectificare
Rectificarea este operajia de finisare a suprafetelor care se executa cu ajutorul

discurilor abrazive, Procesul de aschiere la rectificare este condijionat de natura
abrazivului folosit ~i de regimul de aschiere, Alegerea pietrei abrazive se face, in general,
jinandu-se seama de felul operatiei (de degrosare, de finisare, rectificare exterioara,
interioara, plana etc.), calitatea materialului ce se prelucreaza (otel calit sau necalit, fonta
etc.), granulatia pietrei, liantul f o lo sit ~i duritatea acesteia.
10. 7 .1. Alegerea §i utilizarea discurilor abrazlve
La alegerea discului abraziv trebuie ca parametrii acestuia ~i condijiile de aschiere

Sa Se intercondijioneze, astfel incat discul abraziv sa Se autoascuta (adica granulele ·
abrazive uzate sa se desprinda sub actiunea fortelor de aschiere).
a. Alegerea naturfl mater·ialului abraztv. Materialele abrazive pot fi naturale sau
<
artificiale. Principalele materiale abrazive naturale sunt: cuartul (Si·02), corindonul (Al 203)
~i smirghelul (amestec de co rind on, cuart §i diferiti silicaji), Aceste materiale se folosesc
in mai mica masura la . confectionarea pietrelor abrazive, · deoarece nu se gasesc in stare · ..
·pura decat in cantitati mici. Cel mai frecvent se folosesc materialele abrazive artificiale
. .
. .
ca: electrocorindonul, carborundul si carbura de bor. ·

.Electrocorindonul se utilizeaza la prelucrarea materialelor cu rezistenta mare la
..
rupere, cum ar fi, de exemplu, ojelurile calite si necalite ..

· Carborlindul se recomanda la prelucrarea' materialelor dure ~i casante, ca fonta,
carburile metalice, bronzul etc., la prelucrarea unor materiale foarte moi, ca aluminiul,
cuprul etc., ~i la prelucrarea materialelor nemetalice, ca marmura, porjelanul, stic1a,
masele plastice etc.
Carbura de bor are duritate foarte mare ~i de aceea se foloseste Ia netezirea
placutelor din carburi rnetalice.
b. Alegerea liantului. Liantii sunt materialele care asigura coeziunea granulelor
abrazive. Cel mai utilizat este liantul ceramic (circa 70% din totalul pietrelor abrazive).
Acesta se caracterizeaza prin stabilitate ta temperaturi ridicate, rezistenja mecanica buna
~i rezistenja la umiditate. Utilizarea discurilor cu Iiant ceramic este limitata 'insa de
fragilitatea acestora. Viteza periferica maxima admisibila a discurilor cu liant ceramic este
de (30 ... 35) mis.
. 320 Tebnologia constructiilor de masini
Liantul pe baza de magneziu are o utilizare limitata (rezistenja relativ redusa,

sensibilitate la umiditate), fiind folosit pentru prelucrarea materialelor moi (Al, Zn).· .
Liantul pe baza de bachelita este rezistent, elastic, dar se distruge sub actiunea
lichidelor de aschiere alcaline; se utilizeaza la finisare. Permite executarea discurilor cu
grosime mica (pana la 1 mm - pentru debitare) ~i cresterea vitezei de aschiere pana la 60 mis.
J
Liantul pe baza de cauciuc. este compact ~i are elasticitate mare; se utilizeaza la

l
lustruire, netezire,
. .
taiere; se pot confecjiona discuri subjiri (0)5 mm) ~i de diametru relativ
.
mare· (125 ... 150 mm); este rezistent la umiditate insa se lmbacseste repede, 1.
c. Alegerea granulatlei. Materialele abrazive se clasifica i11 funcjie de marimea .
'
granulelor in trei grupe (STAS 1753/1-90 si 1753/2-.90): granule, (2000 ... 160) p.m;
•
pulberi (160~ .. 40) µm; micropulberi, (40 ... 3) µm.

'! .
Grupa granulelor cuprinde douasprezece sorturi de granulajii, notate 200, 150,

I
i
125, 100, 80, 63, 50, 40, 32, 25, 20, 16, numerele respective reprezentand dimensiunile
minime ale. granulelor in sutimi de· milimetru.
'.,t
Grupa pulberi cuprinde sase sorturi de granulatii, notate 12, 10, 8, 7, 5, 4, i
.
numerele avand aceeasi semnificatie ca ~i la granule.
Grupa rnicropulberi cuprinde sapte sorturi de granulajii, notate cu M40, M28,
M20, ~114, MIO, M7, M5, numarul care urmeaza dupa ·M reprezentand dimensiunea
I•
I
'
•
f
maxima a micropulberii, exprimata In µm (respectiv marimea deschiderii libere a ochiului •
sitei, in micrornetri, care retine puiberea). t

l
d. Alegerea dur-ita[ii. Duritatea corpului abraziv ~i rezistenta cuplului abraziv- i
liant la tendinta de desprindere a granulelor abrazive de pe suprafaja discului, sub influenta '
fortelor ce apar in timpul lucrului, sunt date in ST AS 1469 - 83. Se observa ca duritatea
I
apare ca un factor functional, care depinde de cantitatea ~i calitatea liantului, forma ~i
microgeometria granulelor, regimul de aschiere, materialul prelucrat, felul rectificarii s.a ..
Corpurile abrazive sunt impartite in cinci grupe de duritate: foarte moale EFG,
moale HIJK, mijlocie LMNO, tare PQ.RS, foarte tare TUV.
e. Structura corpului abraziv. Raportul cantitativ dintre volumul porilor ~i
volumul total al pietrei da structura discului abraziv, Marirnea porilor usureaza evacuarea
caldurii.: Pietrele abrazive cu porozitate mare detaseaza aschiile rnai usor, in schimb au o
rezistenta mai mica la solicitarile mecanice ~i viteze periferice rnai mici.
10. 7 .2 .. Rectificarea suprafetelor cilindrice exterioare
Rectificarea pieselor tip arbore se poate face intre varfuri dupa u:na din metodele
prezentate in cele ce urmeaza.
'
.• !'. ........•. . .. f\' . • Rectificarea cu avans longi-
'-...·'.......:..........:...
'
/"\ •
-· i .
... .
-
.. -Si< ..... :' ._...,.__ --~...._.~ tudinal. Aceasta rnetoda este cea mai
- .
• . • . . T raspandita. Dupa cum se vede din fig.
/
a
.
-
-------- ___
... --- _........, 10.32, miscarea de avans longitudinal
...._........
. .
. poate fi facuta de catre arbore, in faja
. . .. .. . . :'....
• • ............. .. ... "'

~- ••• ..• .;·· -:"'
,,,• discului de rectificat, fie de catre discul
'----. --"--, -- -~ de rectificat in lungu1 arborelui. A vansul ·
transversal pentru realizarea adancimii de
Fig. I0 .. 32 aschiere ii face· discul de rectificat, la
fiecare sfarsit de· cursa dubla (0,005 ... 0,05) min. Metoda .
este avantajoasa pentru
rectificarea arborilor netezi, intrucat timpul necesar pentru reglarea limitatoarelor de cursa
. .
Tehnologia prelucriirii suprafejelor cilindrice 1i conice exterioare 321
(pentru inversarea sensului de avans) este foarte mic in comparajie cu timpul de masina.
La rectificarea arborilor in trepte, in producjia de serie mare si masa, timpul'
necesar pentru reglarea opritoarelor este f oarte mare, in special atunci cand adancimea
gaurilor de centrare este variabila.
• Rectificarea cu avans longitudinal ~i adancime mare. Discul de rectificat se
regleaza Ia dirnensiune, la diametrul nominal al arborelui si, dintr-o singura trecere in
lungul axei, se indeparteaza intregul adaos de prelucrare. Avansul longitudinal este manual
~i intermitent; la fiecare doua rotajii ale arborelui se avanseaza cu 5 .... 10 mm .. Dupa reali-
zarea avansului longitudinal, masa rnasinii de rectificat se readuce in pozijia initiala, iar
pentru rectificarea arborelui urmator se. da saniei portdisc o miscare de avans transversal
pentru a compensa uz.ura radiala a discului, rezultata de la prelucrarea anterioara,
A
In cazul prelucrarii dupa aceasta metoda, partea stanga a discului de rectificat se

uzeaza foarte mult, intrucat aproape intregul adaos de prelucrare este indepartat de granu-
lele abrazive de pe aceasta parte a discului. Pentru a asigura condijii mai bune de aschiere,
astfel incat la indepartarea adaosului de prelucrare sa participe un numar cat mai mare de
granule abrazive, discul se teseste cu o panta de 1 :20 pe o lungime de 6 ... 12 mm (fig. 10.33) .
.....,.
-
..... •• •.. Sz -.-
,.• ·. ..••. . .• •••••
~
• •
St
... •
'•". •........
•
..... .
••
'
~ ·~
:...:.....
"'.. .•..
.... .
"'
.... . .,..·~. . ..•· .
.,.
.: .....: .·.
• • ••
. .· ..." ..•,:
~
.. ..
41. • .....
,
•
......
•
... . -..
••• •••
•••~
•
•• ••
• • • • i.·. 'l
I
•
- Sf - ......
..:. ...:. .:,_
.,,.. ~"'
.........
-:.• •........
••. .•.
..
~·.
....., ......
1.-
- ~...: ••
,•
.•......::,1 .... •--. ...........•'-·
....... •• ....
• ..
·----·
-
.....
~
•••
t.i: '.-.:.
NI
•••
!•a. - '
.,,
f's
.....
.._....
-
~
7M • ' • '
•; . - •
.,
-
'•
' • •
, ' ~
...,
Fig. 10.33 Fig. 10.34 Fig. 10.35
• Rectificarea cu avans transversal. La rectificarea dupa aceasta metoda discul

. .
de rectificat trebuie sa fie cu (3 ... 5) mm mai mare decat lungimea suprafejei de· rectificat
(fig. 10.34). Pentru obtinerea diametrului prescris al arborelui, se imprima un avans trans-
versal discului de rectificat, manual sau automat, pana la dimensiunea respectiva. Metoda
· este indicata la rectificarea pieselor scurte, · executate in productie de serie mare §i masa,
· deoarece esie mai productiva cu 30_;40% decat celelalte metode de rectificare intre varfuri, '
• Rectificarea cu avans transversal pe segmente §i cu avans longltudinal. La

rectificarea arborilor netezi dupa aceasta metoda, timpul de masina se reduce la jumatate
'
in comparatie cu rectificarea cu avans longitudinal. Se realizeaza in urmatoarea succesiune:

- rectificarea de degrosare cu avans transversal pe segmente ce se suprapun pe
o lungime de (3 ... 5) mm (fig .. 10.35);
- rectificarea de finisare cu avans longitudinal automat, pentru care a fost prevazut
un adaos de prelucrare de 0,02 mm, adaos care se indeparteaza pri112-3 treceri longitudinale.
10. 7 .3. Rectificarea suprafetelor conice
Rectificare suprafejeior conice se poate realiza prin mai multe metode:

• rectificarea cu ajutorul discurilor tronconice se aplica in cazul suprafejelor de
lungime mica §i se poate lucra cu avans transversal s1 sau longitudinal s1 (fig. 10.36, a);
.i·.
' .•
.
...' . .,, ........ "'_., n
. - ~.
>- ·~ ..... ,, ,.•t•• ,.
4 ,. ..... • ••
St .,... . ... ,.. I

"... . . - . l..
'. : ! •
-::"' •'· • ~
- nc
-
l.
•I ~
~
·~
. ·~.....- .......,.
' t•. ·• ._.....
"'.I!' • 2
-• • •
.. • ~
a b
......,.•
•
•
•
5
.. 'j •t
......
.... ·•
i.:• # . ~
'
•
'I
.......
...,. .....
•
•
4
•
•
I ~
' .....
nd'
... .! \'
•.
•• •
•
j •
•
•
e I
.
nd ~·
' .....' ' .... .
.# ••
•
"' J
i.'I..
•
••
• •
•• ~
a;
~' C"tns·- ' ..

•••
••
~ ' •
- . "'••
• re.(C,
....
.I iii
- - t(,,~· ' •
.
• ' ' • •
l \. l/
•
~ c> ••
•
s;
"j
• '
•
t
~·
'
•
Fig. 10.36
• rectificarea prin inclinarea mesei superioare se aplica in cazul pieselor lungi

avand conicitatea mica, de maxim 10° (fig. 10.36, b);
.
• rectificarea prin rotirea papusii portpiesa se aplica in cazul pieselor scurte ~i de
.
conicitate mare (fig. 10.36·, c);

• rectificar.ea prin rotirea papusii portpiatra se aplica in cazul pieselor de lungime
relativ mare ~i conicitate mare, prinse intre varfuri (fig .. 10.36, d).
10. 7 .4. Rectificarea exterloara fara centre

Arborii in trepte scurji si cei netezi se rectifies pe masina de rectificat fara centre,
cu rezultate foarte bune, in special, in cazul productiei de serie mare si de masa. Pentru
arborii netezi lungi ~i foarte lungi, rectificarea rara centre reprezinta singura metoda
posibila de aplicat.
Rectificarea flira centre a arborilor se poate executa in doua moduri:
• Cu un singur disc abraziv 2 (fig. 10.37), arborele 1 care se rectifica, sprijinit
pe doi suporji metalici 3, avand miscarea de rotatie ~i de avans. Procedeul este folosit rar,
fiind neeconornic.
• Cu dona discuri abrazive (fig. 10*38), dintre care discul 1 este de rectificat, iar
2 de antrenare. Ambele discuri se rotesc in acelasi sens, insa cu turajii diferite. Discul de
rectiflcat are o viteza periferica egala cu a celor de Ia masinile de rectificat intre varfuri,
adica 25 ... 30 m/s. Discul de antrenare are o viteza periferica mult mai mica, 0,3 mis
(18 m/min), §i este inclinat fata de discul de rectificat cu un unghi a (fig. ·10.38, c). .. Pen-
tru a mari frecarea dintre piesa ~i discul conducator, acesta se executa cu un liant de vulcanita
Piesa 3, sprijinita pe linealul 4, este antrenata de discul conducator, care are un
coeficient de frecare mai mare decat a discului de rectificat, cu o viteza periferica data de
relatia
vp ·= vda Kcosa [m/min] , (10.16)
Tehnologia prelucriirii suprafetelor
.
cilindrice
.
§i conice exterioare 323
in care: l'p este viteza periferica a arborelui, m/min; vda - viteza discului de antrenare,
m/min; K - coeficientul care tine seama de alunecarea care are Joe intre discul de·
antrenare si piesa (valoarea lui este data in functie de unghiul a al axei de rotajie a
discului
.
de antrenare: pentru a= 1,5°, K =0,.91; pentru a= 3°, K =0,95; pentru a= 5°,
. .
K == 0,93, iar pentru a== 6°, K =· 0,92).
1 2 I J z I J 2
••• •
/ I .
3
a
Fig. 10.37
•
,
J
··~-t-+~
.~.._ ··- ~~ ..,.._-.c::-=-1-.·_._._
.. ·Ft..~.,...............
~.
.........
. ,.
......
..,,. , '•
~
. ··-· .: .,,
l/.
SI
n'*' "
-4 ..".. ,,.: ...... .

., .....
.
,.. l .: -
.
Fig. 10.39 Fig~ 10.38
Rectificarea !ara centre se poate efectua cu avans longitudinal s1 (fig. 10.38) sau
cu avans transversal s1 (fig. 10.39).
Rectificarea cu avans longitudinal se recornanda, in special, la prelucrarea
arborilor netezi, Rectificarea arborilor in trepte sau a pieselor conice se face cu
intreruperea avansului longitudinal de catre un opritor fix.
A vansul longitudinal al arborelui intre cele doua discuri abrazive se asigura
datorita inclinarii discului de antrenare cu un unghi a, care creeaza o componenta
suplimentara a forjei de frecare indreptata in lungul axei de rotajie a arborelui,
Viteza de avans longitudinal se determina cu relatia
vsI = vda Ksina [ m/min] . (10.17)
Marimea unghiului a depinde atat de natura materialului care se prelucreaza, cat

side lungimea arborelui de rectificat. Valoarea unghiului a este cuprinsa intre 1,5° ~i 6°. La
arborii scurti, din ojel, se recomanda un unghi a de 1,5° ... 2,5°, iar la cei lungi pana la 3,5°.
La arborii din fonta, unghiul a poate ajunge pana la 4,5°, deoarece alunecarea este mai mare.
Rectificarea cu avans transversal este procedeul care permite prelucrarea arb·orilor
in trepte ~i profilaji. . I
· .
La rectificarea cu avans transversal celc dona discuri abrazive au axele de rotatie

paralele sau au o inclinare redusa de 0, 5 °... 1 °. A vansul se realizeaza prin deplasarea
transversala a discului de antrenare pana. la opritor, piesa asezandu-se pe linealul · de
sustinere. Dupa rectificare, discul de antrenare se retrage in pozitia inijiala, iar piesa se
indeparteaza, de asemenea, manual sau automat,
Valoarea avansului se ia ·in funcjie de precizia de prelucrare, de calitatea
suprafejei impusa arborelui, fiind cuprinsa intre limitele de (0,003 ... 0,02) mm/rot.
La rectificarea !ara centre se poate obtine o precizie de prelucrare la diametru de
0,005 mm ~i de (0,002 ... 0,003) mm la forma geometrica (dupa un numar de 6-7 treceri
ale piesei printre discurile abrazive).
in cazul rectificarii tara centre se va avea in vedere ca centrul arborelui sa nu fie
pe axa celor doua discuri abrazive (fig. 10.38, a ~i b) , deoarece favorizeaza aparitia
erorilor de forma (poligonalitatea). Distanta /1, care reprezinta deplasarea liniei centrelor
d.iscurilor abrazive in raport cu centrul piesei, nu trebuie sa aiba mai mult de 20 mm,
obisnuit (10 ... 15) mm, peste linia centrelor discurilor abrazive, in cazul rectificarii
arborilor cu diametrul mai mare de 15 mm, sau circa (2 .... 3) mm sub linia centrelor, cazul
prelucrarii arborilor cu diametrul mai mic de 15 mm.
De asemenea, valoarea optima a unghiului f3 (unghiul de inclinare al linealului. de
reazem) este de circa 30 °.
Rectificarea tara centre ofera o serie de avantaje faJa de rectificarea intre varfuri,
d.intre care cele mai importante sunt:
- elimina din procesul tehnologic de prelucrare a arborelui operatia de centruire,
realizandu .. se economie de timp pe bucata. -
- elimina erorile de centrare, · dand posibilitatea folosirii unui adaos mic de
prelucrare, care ajunge, in unele cazuri, pana la (0,02 ... 0,03) mm, ceea ce conduce in
afara de economia de metal, la ridicarea productivitatii ~i a preciziei de prelucrare;
- da posibilitatea automatizarii complete a intregului ciclu de lucru al masinii: .
. . . .
- posibilitatea rectificarii axelor lungi ~i subtiri care; la prelucrarea pe masini de

. rectificat intre varfuri, necesita utilizarea Junetelor ~i a regimurilor de aschiere neproductive,
Rectificarea rara centre prezinta si unele dezavantaje, si anume:
=-· necesita un timp de reglare mai mare decat in cazul rectificarii lntre varfuri; aceasta
impiedica aplicarea procedeului in cazul producjiei individuale $i de serie mica de piese;
- nu asigura concentricitatea suprafejelor interioare cu cele exterioare care se
rectifica: la rectificarea arborilor i11 trepte nu" se poate realiza dispunerea suprafejelor
tuturor treptelor pe aceeasi axa de simetrie decat daca se utilizeaza dispozitive speciale,
fapt ce scumpeste operatia de rectificat .
.
10.8. Tehnologia netezirti arborilor
Prelucrarea de netezire asigura, indeosebi, irnbunatatirea calitatii (rugozitatea) su-

prafetelor, cu respectarea dimensiunilor indicate in desen, precum si a conditiilor tehnice.
"'
In unele cazuri se objine, in afara lmbunatatirii calitatii suprafejei prelucrate, ~i
o marime a preciziei dirnensionale. Cele mai utilizate metode de netezire a suprafetelor
cilindrice extcrioare sunt: strunjirea de netezire, severuirea, rectificarea de netezire, honu-
irea, rodarea, lepuirea, lustruirea, vibronetezirea (superfinisarea), netezirea insotita de
durificarea prin lovire, rulare, alunecare, vibroapasare s.a,
'•
. Tehnologia prelucrdrii suprafetelor cilindrice 1i conice exterioare 325
10.8.1. Strunjirea de netezire
Acest procedeu de netezire a suprafejelor se caracterizeaza prin viteze de aschiere

foarte mari, adancimi de aschiere mici $i avansuri reduse, utilizandu-se in acest scop cutite
cu placute din carburi metalice (P 10 , P 01 , pentru prelucrarea otelului ~i Ko1 , pentru fonta)
sau cu varf de diamant. Cujitele cu varf de diamant se utilizeaza pentru strunjirea aliajelor
de alurniniu, de magneziu, de siliciu etc., care nu pot fi prelucrate prin rectificare, lntrucat
imbacsesc discul abraziv.
Precizia d imensionala ce se objine prin stunjirea de netezire este IT 6 . • . IT 4 , iar
rugozitatea suprafetei Ra =· (0,2 ... 1,6) µm.
Strunjirea de netezire se realizeaza cu urmatorul regim de aschiere:
-· viteza de aschiere v = (180 ... 3.00) m/min, pentru cutite cu placute din carburi
metalice si v = (2000. ~. 3000) m/min, pentru cutite cu varf de diamant;
- adancimea de aschiere t = (0, 05 ... 0 ,3) mm;
- avansul s = 0, 03 ... 0, 1 mm/rot,
Adaosul de prelucrare prevazut pentru aceasta operatie este de (0,05 ... 0,3) mm,
10.8.2. Severuirea suprafetelor cilindrice ~i conice
Netezirea prin severuire se aplica in cazul productiei de serie mare si de masa a

arborilor netezi si in trepte (fig. 10.40), dupa strunjirea de finisare, inlocuind operatia de
rectificare.
Acest procedeu este mult mai productiv decat rectificarea, dar se poate aplica
numai in cazul arborilor netrataji termic, avand duritatea HRC ·~ 38 dabl/mm",
Severuirea asigura o precizie de prelucrare de (0,002 .... ·0,05) mm si o rugozitate
a suprafetei Ra =(0,2 ... 0,8) µm.
Regimul de aschiere f olosit se aseamana cu eel de la rectificare, adica scula
aschietoare are o viteza periferica mai mare, iar piesa se roteste cu o viteza mai mica.
Adaosul de prelucrare
prevazut pentru aceasta operatic
este de circa 0,25 mm ~i se inde-
parteaza dintr-o singura trecere.
Prelucrarea se realizea-
za cu racire abundenra, Pentru
severuire sunt necesare rnasini-
. . .
unelte si scule speciale, scula

aschietoare avand insa durabili- a b
tatea mai mare.
Fig. 10.40
10.8.3. Rectificarea de netezire (rectificarea rapids)
Procedeul se deosebeste de ·rectificarea obisnuita prin regimul dt aschiere folosit,

cu scopul de a realiza o rugozitate foarte buna a suprafejelor prelucrate, Ra= (0,2 ... 0, 1)
µm, ~i o precizie dimensionala corespunzatoare IT 5, IT 4•
......
• •
. '
Viteza periferica a discului de rectificat este de (50 ... 60) m/s, iar viteza periferica
a piesei care se prelucreaza este de (40 ... 50)· m/min, adica de 1,5 ... 2 ori mai mare decat
la rectificarea obisnuita. in cazul pieselor grele, viteza periferica este de (15 ... 25) m/min.
La rectificarea de netezire cu avans longitudinal se recomanda sa se lucreze cu un
avans de (1 ... 2) mm/rot ~i cu adancimea de aschiere de (0,003 ... 0,006) nun, la o cursa dubla,
Aplicarea acestei metode necesita Insa o serie de masuri privind constructia ~i
rigiditatea masinii-unelte, ~i anume:
- la masinile existente de rectificat exterior cilindric, pentru rectificarea rapida, se va
mari puterea motorului electric, pentru antrenarea discului de rectificat, in medie cu .50 % ;
. ' 4.
- se va asigura o ungere cat mai buna a lagarului arborelui principal al masinii de.
rectificat ( arborele portdisc); ,
. - pentru -a asigura protectia mnncitorului , in cazul spargerii discului abraziv, va
'
trebui imbunataJita constructia carcasei discului de rectificat;

- se va mari debitul lichidului de racire si ungere de aproximativ 2 ori, in
comparajie cu eel care se consuma Ia rectificarea obisnuita.
Rectificarea de netezire se realizeaza cu consum mare de timp, de aceea aplicarea
procedeului poate fi considerata rationala cand, din lipsa de utilaje, nu se poate aplica o
alta metoda mai productiva.
10.8.4. Honuirea exterioara
Honuirea exterioara se executa cu un dispozitiv special (cap de honuit sau hon),

pe care sunt fixate un numar de (4-6--8) bare abrazive cu granulatie fina (fig. 10.41).
Barele abrazive pot fi din electrocorund (pentru prelucrarea pieselor din otel, alama,
bronz, aluminiu, materiale sintetice etc.), carbura de siliciu (pentru fonta) sau diamant
(pentru cazuri speciale) ~i sunt montate extensibil in capul de honuit, asigurand o presiune
de (10 ... 15) daN/cm2,, la prelucrarea prealabila a pieselor din otel calit $i de (2 ... 8) daN/cm2,
pentru piesele din ojel necalit; la finisare presiunea este mai mica.
Granulatia barelor abrazive pentru honuirea prealabila a suprafetelor este intre 16
~i 4, iar pentru finisare intre M28 ~i M7, folosindu-se liant ceramic sau de bachelita cu
duritatea K ... P (cu cat materialul prelucrat este mai dur, cu atat se alege un grad de
duritate mai mic pentru discul abraziv).
Miscarile de lucru la honuire sunt:
- miscarea de rota tie a piesei cu viteza ·v, = ( 10 ...
•
. . 35) m/rnin;
- rniscarea de translatie alternativa a capului de ho-
nuit cu viteza de deplasare axiala a dispozitivului este vd ax ~
=· (5 ... 15) m/min.
Miscarile de lucru fiind combinate, traiectoriile
granulelor abrazive pe suprafata care se prelucreaza au forma
® unor linii elicoidale, care se intretaie formand o rejea de
~~·~...c.,L.1.~-.u..i~ 0 hasuri, caracteristica pentru acest procedeu.
Adaosul de prelucrare pentru aceasta operajie este de
(0,02 ... 0,2)
A
mm. _ . .
In urma honuirii suprafetelor exterioare, se obtine

' . Fig. l.0.41 precizia IT3, IT4 ~i rugozitatea R, = (0,05 ... 0,5) µm.
Tehnologia prelucriirii suprafetelor cilindrice 1i conice exterioare 327
Productivitatea procedeului este mare in comparatie cu strunjirea sau rectificarea,
datorita suprafetei de contact mare dintre barele abrazive ~i suprafata de prelucrat.
Prelucrarea se realizeaza cu ungere abundenta, utilizand 90 % petrol ~i 10 % ulei,
in cazul prelucrarii otelului si numai petrol, in cazul prelucrarii fontelor ..
Operatia premergatoare honuirii poate fi strunjirea de finisare sau brosarea.
10.8.5. Lepuirea
Lepuirea este operatia de netezire executata cu granule sau pulberi abrazive in

suspensie, introduse intre suprafaja de . prelucrat si dispozitivul de lepuit, care executa ·
miscarea principala, semifabricatul efectuand miscarile de avans.
. '
Caracteristica acestui proces aschietor o constituie construcjia sculei folosite

. .
pentru prelucrare - dispozitivul de lepuit. Aceste dispozitive se executa din fonta, bronz,
plumb, compozitie de lagare, lernn etc., avand forma sernifabricatului de prelucrat.
Granulele sau pulberea abraziva se irnprima pe suprafata dispozitivului, fie ,.in .
cursul operajiei de lepuire, fie in prealabil (cu ajutorul unor placi sau bare de ojel). In
unele cazuri, materialul abraziv se depune pe suprafaja activa a dispozitivului de Iepuit sub
forrna de pasta, la care liantul este o substanja activa din punct de vedere chimic, avand
diferite compozitii (ceara si parafina, amestec de seu ~i petrol lampant etc.). Procesul de
lepuire este intensificat in acest caz de substanta activa din punct de vedere chimic, care
forrneaza o pelicula de metal oxidat, ce se indeparteaza sub actiunea granulelor abrazive .
•
2
n,
J
I --~=ftttittJjt::m::t::_ 2
3 I
•
•
4 -----~.-c::~ +---·
•
s->:
Fig. 10.42 Fig. 10.43
....
fig. 10.42 s-a reprezentat schematic un dispozitiv de lepuit piese - de tipul
I.11
bucselor. Semifabricatele 1 sunt introduse Intre discurile excentrice 2 ~i 3, care se rotesc
in ·sens invers, cu turatii diferite. Semifabricatele sunt introduse lntre tijele separatorului
4, care se rotesc liber in jurul arborelui 5. Discurile 2 si 3 imprima o miscare de rotajie
si, in acelasi timp, o miscare rectilinie alternativa in directia . tijelor, cauzata de
excentricitatea e. Datorita vitezelor diferite de lucru a celor doua discuri, se va produce
si o alunecare relativa intre discuri ~i semifabricatele de prelucrat. ·
Lepuirea se poate face mecanic sau manual, viteza de aschiere in cazul lepuirii
mecanice este de circa 100 m/min, iar in cazul lepuirii manuale de (10.' .. 30) m/min,
Presiunea de lucru este de (0., 7 ... 3,5) daN/cm2•
~·
La lepuirea manuala, dispozitivul de lepuit (fig . 10.43) este constituit din bucsa
cilindrica J, prevazuta la. interior cu un inel elastic 2.. care se poate regla la dimensiune
cu ajutorul suruburilor 3.
Lepuirea se executa in cazul suprafetelor cilindrice exterioare prin rotirea piesei
pe strung, pe masina de rectificat sau pe o masina specials si prin deplasarea axiala
alternativa a dispozitivului de lepuit.
· - Prin Iepuire se rnareste precizia dimensionala ~i se ootin supraf ete de cea mai buna
.
calitate, Ra == 0,012 µm. Deoarece prin lepuire nu se poate corecta decat in foarte mica masura
forma geometrica a piesei, aceasta trebuie sa fie corect executata de la prelucrarile anterioare .
Adaosul de prelucrare este mic, avand valori de (5 ... 20) µm pe diametru.
Prin lepuire se prelucreaza suprafetele active ale instrumentelor de masurare de
mare precizie, a sculelor aschietoare, a bielelor, rolelor ~i inelelor pentru rulmenji,
fusurile arborilor cotiji, bolturile de pistoane etc.
10.8.6.· Rodarea
Rodarea este operatia de netezire a suprafejelor cilin-

drice exterioare cu pulberi sau granule abrazive in suspensie,
-,,
II
introduse intre piesele care, in· serviciu, lucreaza in contact
(piesele conjugate). .
Rod area poate fi ef ectuata manual, semimecanizar (cu
ajutorul unei masini-unelte rotative oarecare, strung, masina de
burghiat) sau mecanizat (cu ajutorul unei rnasini de rodat).
Materialele abrazive folosite la rodare sunt: corindonul,
electrocorindonul, smirghelul, diamantul, piatra ponce, diatomi-
tul etc. Pentru a rnari productivitatea de rodare se utilizeaza
pasta abraziva cu actiune chimico-mecanica.
Un exemplu clasic de prelucrare prin rodare il constituie
Fig. 10.44 A
rodarea supapei si a scaunului de supapa (fig. 10.44 )"' Intre cele

doua suprafete~j~ eta~are se introduce pasta abraziva ~i se imprima supapei o miscare
oscilatorie /, apasand-o in acelasi timp spre scaunul supapei, II~ Pozijia relativa dintre cele
doua suparfete conjugate se schimba periodic, dupa u11 anumit nurnar . de miscari, pentru
a se objine un contact bun intre suprafete, in orice pozitie relativa a lor.
10.8. 7. Lustruirea
I. . ustruirea este operatia de prelucrare fina a suprafetelor, execurara cu panze

abrazive sau cu abrazivi in suspensie, in scopul objinerii unei suprafeje cu aspect lucios,
rara a impune insa respectarea unor conditii dimensionale.
Suprafetele lustruite sunt mai rezistente la uzare §i la coroziune ~i au ·un coeficient
de frecare
. mai mic .
Lustruirea mecanica se face cu ajutorul unor discuri din lemn, pasla! carton presat
sau masa plastica, pe· suprafejele carora se depune 0 pasta abraziva, formats din ulei,
parafina, stearina ~i material abraziv cu. granulatie foarte fina. Discul are o viteza
·periferica mare, (12..... 15) m/s.
Tehnologia
. '
prelucriirii
.
suprafejelor cilindrice §i conice exterioare 329
Materialul abraziv se poate introduce in zona de aschiere ~i direct sub forma de

pulbere (uscat) sau aflat in suspensie in· ulei, petrol sau apa. Lustruirea se poate face ~i cu ·
panz·a abraziva, · ·
Lustruirea se utilizeaza in mod deosebit la finisarea decorativa a diferitelor piese
din. industria . de automobile, aparate de masura si control, articole de larg consum etc., precum
.
~i ca operatic pregatitoare in vederea acoperirilor galvanice (cromare, nichelare etc.).
10.8.8. Vibronetezirea (superfinisarea)
Vibronerezirea este o metoda de prelucrare foarte fina care se aplica atat arborilor
trataji, cat ~·i celor netratati termic.
Superfinisarea se face cu ajutorul a 2 -4 sau 6 bare abrazive, cu granulajia MS,
apasate elastic pe suprafaja arborelui, care executa o miscare de rotatie (fig. 10.45).
Pentru efectuarea operatiei de
superfinisare sunt necesare urmatoarele J •
lJ
miscari de lucru: •
- sernifabricatul executa miscarea
de rotajie /, cu viteza periferica (12 ... 15)
m/rnin pentru prelucrarea de degrosare si de ~·--
30 m/min pentru finisare;
- barele abrazive 2, fixate prin
intermediul suportului elastic 3 in jugul 4, I
executa miscari scurte rectil.inii - alternative Fig. 10.45
(vibratorii) JI - cu o frecventa de (500 ..
. . 1500) curse duble/min, in functie de materialul prelucrat, lungimea cursei fiind de
• (1,5 ... 6) mm, precum si o miscare lenta de-a lungul axei arborelui de prelucrat, cu un
avans longitudinal de 0, 1 mm/rot; presiunea barelor abrazive pe suprafata de prelucrat este
de (1,4 ... 2,8) daN/cm2•
Forma barelor abrazive trebuie sa corespunda identic cu suprafata de prelucrat ·
(pentru
.
a asigura un contact cat mai intim). Latimea totala a barelor abrazive trebuie sa
reprezinte (30 ... 60) % din diametrul semifabricatului, iar lungimea barelor se la aproxi-
mativ egala cu Iungimea semifabricatului.
Daca lungimea suprafetei de prelucrat este mai mare de 100 mm, se va da o
miscare de avans axial semifabricatului sau sculei.
Dimensiunile suprafejelor cilindrice. care se prelucreaza prin vibronetezire sunt
.
cuprinse in. limitele <P (6 ... 4.50) mm si lungimi de (10- ... 200) mm. Prin vibronetezire - se
.
realizeaza . numai imbunatatirea · calitatii suprafetei prelucrate, precizia dimensionala ~i a

. .
formei . geometrice prescrise trebuie sa fie obtinute de la prelucrarile anterioare.

. .
. . .
Rugozitatea suprafejei prelucrate prin vibronetezire poate fi R0 = (0,01 ... 0,2) µm. ~i este
influenjata de granulatia materialului abraziv folosit; de viteza semifaricatului si de viteza
medie a miscarii vibratorii. ·
Superfinisarea se face in prezenja unui lubrifiant ce confine 80-90 % petrol · si
10.-:..20 % ulei de turbina.
La producjia individuals sau de serie mica, superfinisarea suprafetelor cilindrice
se poate face pe strunguri normale, prin montarea unui dispozitiv de vibronetezire pe
caruciorul strungului.
A
In cazul productiei de serie mare se folosesc rnasini de vibronetezire specializate,

.
de diferite construcjii, in functie de forma semifabricatului, cum ar fide exmplu rnasinile

de vibronetezire a arborilor cotiji, a tijelor supapelor etc .
10.8.9. Netezirea insotita de durificarea arborilor

prin def ormare plastica
0 mare parte dintre arborii utilizati in industria const.ructoare de masini trebuie

sa aiba suprafejele rezistente la uzare, coroziune, oboseala, cu rugozitatea redusa §i
rigiditate mare, caracteristici pe care acestia le pot capata prin netezire si durificare prin
lovire, rulare, alunecare, vibroapasare etc.
Netezirea si ecruisarea suprafetelor arborilor prin lovire se poate face cu un jet de bile
proiectat pe o suprafata de prelucrat sau cu bile (sau role) fixate intr-un dispozitiv, pe unul sau
mai multe randuri, care executa lovituri uniforme si bine dirijate pe suprafata semifabricatului
....
.
Instalatia de ecruisare cu jet de bile este voluminoasa si costisitoare. In plus, prin
acest procedeu nu se pot objine suprafete cu calitaji corespunzatoare suprafetelor de
contact (fusuri, camasi de cilindri, cuzineti etc.) ..
Ecruisarea cu role prezinta, de asemenea, o serie de dezavarrtaje legate in .mod
special de presiunea relativ mare a acestora pe suprafaja semifabricatului care se
prelucreaza, Datorita presiunii de contact mari, nu se pot prelucra decat arbori cu
rigiditatea foarte buna.
0 metoda moderns de netezire si durificare, care prezinta o serie de avantaje fata
de metodele mentionate, este ·aceea care foloseste la ecruisare forta centrifuga a unui
numar de bile ce se pot misca liber in canalele radiale ale unui disc.
Fiecare bila, intalnind in drumul ei suprafaja piesei care. se ecruiseaza, o loveste
cu o forta
Fb:: m v2 /.R [NJ ' (10.18)
in care: m este rnasa bilei, in kg; v - viteza periferica a discului cu bile, m/s; R - raza
discului, egala cu distanja de la axa discului la centrul bilei, in m.
Daca se exprima masa 11z a bilei prin greutatea ei G, ·atunci
[NJ ' (10.19)

unde g este acceleratia caderii libere.
Daca viteza de rotatie a capului cu bile se exprima in functie de nurnarul de rotatii
•
pe minut, atunci ·
[N] r (10.20)
Efectuand reducerile respective, se obtine relajia dupa care se calculeaza forta cu
care fiecare bila loveste suprafata piesei:
Fb = 0,00112 GR 112 [N] . (10.21)

A
In fig. 10.46 este data schema de principiu a unui dispozitiv de ecruisat, montat
pe o masina de rectificat (sau pe· strung). Piesa efectueaza rniscarea de avans longitudinal
§i o miscare de rotatie in sens invers discului cu bile, iar impreuna cu sania poate executa
~i o miscare de avans transversal pentru realizarea valorii optime h de respingere fortata
a bilei de catre piesa care se ecruiseaza (fig. 10.47).
Tehnologia prelucriirii suprafetelor cilindrice 1i conice exterioare 331 '
Prin ecruisarea arborilor dupa aceasta metoda se obtine o serie de avantaje fata
de prelucrarea obisnuita, si anume: imbunatatirea calitajii suprafetei prelucrate; marirea
rezistenjei la oboseala, la uzare si la coroziune a piesei; duritatea stratului ecruisat creste
cu .(20 ... 60) % iar adancimea stratului ecruisat varlaza intre 0,25 si 0, 7 mm; cresterea
preciziei dimensionale (treapta 6-a dupa r·so) ~i a productivitajii muncii.
3.
2 I
-
/
Fig. ·10.46 Fig. 10.47
Elernentele regimului de prelucrare la netezirea ~i durificarea arborilor sunt:

• viteza periferica a arborilor de netezire v = (30 .... 90) m/min;
• viteza de rotajie a capului cu bile (12 ... 40) m/s;
• avansul longitudinal (0,06! ! .1,6) mm/rot;
• marirnea cu care este respinsa bila h = (0,05 ... 0,8) mm.
"
111 afara de acesti factori, asupra netezirii §i durificarii suprafejelor mai
influenjeaza si numarul de treceri. .
Avansul longitudinal este materializat prin numarul de lovituri p~ unitatea de
suprafata a arborelui ~i exercita o influenja deosebita asupra calitatii suprafetei. -
prelucrate.
.
-
Un factor foarte comod cu ajutorul caruia se poate regla regimul de ecruisare este
marimea h de respingere a bilei de catre. piesa de prelucrat. · Prin variatia acestei marimi
'
. limire foarte Iargi, forta de lovire

. .se poate modifica,
.
in . . . . a bilei. Astfel, de exemplu, variind
pe h de Ia 0, 1 - mm la 0,3 mm, forja de 1ovire a bilei creste ·de 3·,s ori. Astfel, la
. '
prelucrarea cu. aceeasi viteza de rotajie a bilelor '· se pot obtine valori diferite ale· duritatii
suprafejei ~i~ a adancimii stratului durificat.: . · ·
0 atentie deosebita trebuie sa se acorde alegerii regimului de lucru la ecruisarea
pieselor din fonta, intrucat se pot usor supraecruisa. Supraecruisarease caracterizeaza prin
aceea ca suprafata piesei se exfoliaza (cojeste).
La ecruisarea pieselor din metale neferoase trebuie ca forta de lovire a bilei sa fie
de doua ori mai mica decat la ecruisarea pieselor din ojel de construcjie, Perspectivele
utilizarii acestei metode de netezire ~i ecruisare a suprafetelor Iara preluare de aschii sunt
foarte mari. Astfel, dupa aceasta metoda pot fi netezite urrnatoarele piese: arbori cotiji,
cama~i de cilindri, inele de rulmenji, cuzineji de lagare, bolturi de pistoane, tijele
supapelor ,. glisierele batiurilor masinilor-unelte, caile de rulare ale inelelor de rulmenji etc.
~ .
In ultimul timp metoda a inregistrat imbunatatiri in sensul ca sistemul se leaga la

o sursa de curent continuu de joasa tensiune. Rezultatele obtinute sunt superioare datorita
•
insumarii efectului de incalzire locala cu eel al socului bilelor,

Netezirea ~i ecruisarea prin rulare sau vibrorulare este mai larg utilizata in c&~(~~11
arborilor cu rigiditate mai ridicata ~i se poate realiza in conditii mutt mai simple ~i mai
economice ca in primul caz,
'
332 T~hnologia constructiilor dt masini
• • '
IJp -
t
•I
fq • •
• •
I 2 . ' .... -
'
Eig. 10.48 Fig. 10.49
Rularea, in general, se realizeaza atit pe masinile pe care se face prelucrarea

prinaschiere (strunguri, masini de burghiat, de alezat ~i frezat etc.), cat ~i pe masini
speciale. Astfel, netezirea $i ecruisarea se realizeaza prin apasarea unei role sau bile cu
o anumita forta (50 ... 200 daN) pe suprafata care trebuie netezita. Rola sau bila este fixata .
Intr-un suport in locul cujitului (fig. 10.48). Ca urmare, piesa I se roteste, iar rola sau bila
2, fixata in suportul 3, ruleaza pe suprafata arborelui de prelucrat, efectuand totodata ii
o miscare de avans axial. ·
Tipurile de role folosite sunt foarte diversificate (fig. 10.49), iar utilizarea Ior
'
depinde de scopul urmarit . Astfel, daca se urmareste netezirea ~i ecruisarea pe adancime

mica, sau · netezirea ~i ecruisarea suprafejei pe adancime mai mare, in· scopul cresterii
. . - . '
. rezistenjei la oboseala, rolele vor fi diferite. Diametrul rolelor se alege constructiv. Se

· folosesc obisnuit role de (50 ... 150) mm diametru.
'
· '
·
', Procesul de netezire §i ecruisare a suprafetelor prin rulare este conditionat de nu-
merosi factori constructivi ~i functionali. Tratarea stiinJifica a problemei impurie stabilirea
unei ierarhizari a acestor factori ~i gasirea unei metodologii adecvate privind influenja acestora.
A .
In fig. 10.50 sunt prezentati, sub forma

• modelului iconic, factorii ce influenjeaza
PROCEJ'UL procesul de rulare.
, · -er1a . Optimizarea fortei de rulare prezinta o
~ .~.:iJ1ln.~n".siu(i/.pi~sa · f-O~fct de> importanta deosebita pentru desfasurarea
· . ,, t.1rma 1 1om. ro e1 · ruia re . procesului de prelucrare, fiind elementul
principal. de care depinde in final gradul de
·, i Kugozitoteo 1nifiala . netezire a suprafejei prelucrate ..
Cercetarile experimentale efectuate au
condus la urmatoarele concluzii mai importante:
- rugozitatea R0 a suprafetei prelucrate
Z Nr. de frt>ceri creste o data cu cresterea avansului; pentru
acelasi avans, rugozitatea creste prin marirea
•
8,9. Conch/ii· suplJmenfare lungimii de contact le;
" • w •
- se Inregistreaza o crestere aprecia-
.DE RULAR£ bila a calitajii suprafejei prelucrate cu cresterea
turatiei n; experienta probeaza existenta unui
numar optim de treceri (§i anume i = 2); calitatea
Fig •. 10.SO suprafejei scazand pana la exfoliere la un numar
mai mare de treceri (3 ... 4 ... );
Tehnologia prelucriirii suprafejelor cilindrice Ji conice exterioare 333
- rugozitatea finala este direct influentata de rugozitatea initiala a suprafejei de

pre]ucrat, precum §i de cresterea lungimii de contact le ; prin prelucrare se obtine o
netezime a suprafejei cuprinsa in limitele Ra =(1,6 . .. 0,4) µm, iar urrnele ramase de la
prelucrarea anterioara dispar;
- este de remarcat faptul ca erorile de forma nu se elimina prin aceasta prelucra-
re, ceea ce impune ca precizia de forma sa fie asigurata de la prelucrarile precedente;
- · alegerea avansului se face in funcjie de latimea b a rolei; in mod obisnuit, se
lucreaza cu avans de (0,1 .... 0,2) mrn/rot.viteza de rulare a sculei ~i a arborelui nu sunt
limitate practic, dar in literatura de specialitate se recomanda ca viteza arborelui sa ajunga
pana la 100 m/min; '
- duritatea suprafejelor prelucrate prin rulare creste cu (20 ... 40) %, iar economia
de manopera scade cu circa (60 ... 80) % fa;a de operatiile clasice de finisare (honuire,
rodare, rectificate etc.);
- prin aplicarea metodelor de netezire ~i ecruisare prezentate se pot inlocui, in
constructia de masini, otelurile aliate cu ojeluri de construcjie; procedeul se aplica
obisnuit, asa cum s-a subliniat, la prelucrarea otelurilor de construcjie (nealiate), dupa
aschierea de finisare, elirninand tratamentul termic ~i operatia de rectificare;
- marele avantaj al acestor metode consta in faptul ca prelucrarea se face, in
general, pe masinile-unelte pe care se face obisnuit strunjirea, rectificarea etc., utilizand
in. acest scop maria de lucru cu calificare scazuta,
Netezirea si ecruisarea prin
vibroapasare este un procedeu relativ
nou, care permite sa se objina pe supra-
fata arborelui o rugozitate corespunzatoa-
·re scopului si importantei suprafejei ....._ -· -·-·--
respective. Procedeul de netezire consta
in aceea ca o bila sau un con de diamant,
.. ·de o anumita dimensiune (2 ... 10) µm, ---...
_ sunt apasate pe suprafaja arborelui de
prelucrat cu o anumita forja (fig . 10.51).
Astfel, · arborele 1 executa o miscare de
. Fig. 10.Sl Fig. 10.52
rotajie, iar bila 2 o miscare oscilatorie
'
axiala de o anumita amplitudine, imprimand pe suprafaja arborelui o urma, in timp ce se

. .
deplaseaza axial cu un anumit avans (s0). Urmele lasate de bila, lntr-o anumita ordine,
definesc de fapt rugozitatea suprafetei prelucrate. Aceasta are influenta deosebita asupra
rezistenjei la uzare, oboseala, coroziune etc. Astfel, in functie de parametrii cinematici,
care pot fi reglaji dupa cerinta, se pot objine diferite tipuri de traiectorii pe suprafaja de
prelucrat, ~i anume: paralele, tangenjiale, intersectate ~i suprapuse (fig. 10.52).
Suprafejele netezite ~i ecruisate prin vibroapasare au rugozitatea de (3,2 ... 1,6) µm ~i chiar
fina. Marimea fortei de apasare trebuie sa se determine cu precizie pentru a nu lasa urme
adanci ~i necorespunzatoare.
Operajia se executa cu ungere. Frecvenja oscilajiilor ~i rnarimea lor se poate
realiza mecanic, electric, hidraulic, electromagnetic etc. Suprafejele obtinute prin
vibroapasare au un aspect deosebit de frumos, caracterizat printr-o rugozitate dirijata,
, , • .,. - t - i. • • .. ,. ._ - - •· - ' • - •.· ' ' ' , .. • '~ I _1
334 Tehnologia construc/iilor dt ma1ini
10.9 Caracteristici specifice tehnologiilor

de prelucrare a discurilor
Discurile sunt piese de revolutie care au raportul dintre Iungime ~i diametru mult
mai mic ca uni ta tea.
Ca forma ~i dimensiuni, discurile sunt foarte diversificate (fig. 10.53) ~i utilizate
A
practic la toate tipurile de masini. In aceasta grupa se pot indica, de exemplu, urmatoarele
piese: roti de curea, roti dintate cilindrice, conice, volanti, discuri de turbina, roti de
vagoane, locomotive etc.
Modul de lntocmire a unui proces tehnologic depinde de complexitatea discurilor,
dimensiunile, precizia, greutatea ~i de volumul de productie,
Discurile pot fl cu sau flra butuc, cu butuc unilateral sau bilateral, simetric sau
asimetric, cu alezaj · strapuns sau infundat etc .
. "
~
"
~
""
'"
"
~
~
. .
~
v
Fig. 10.53
'
Tehnologia prelucriirii suprafetelor ciiindrice fi caniee exterioare 335

. Condijiile tehnice de prelucrare ce se impun la piesele de tip disc sunt aproape
identice cu cele pentru piesele de tip bucse. Problema cea mai importanta este respectarea
coaxialitajii dintre alezaj ~i suprafaja exterioara §i a perp.endicularitatii suprafejelor fron-
tale pe axa discului .. Adica, se impune ca discul sa nu fuleze si, in acelasi timp, sa nu aiba
bataie radiala mai mult decat limitele admisibile date de rolul functional al discului. Aceste
abateri de pozijie trebuie sa se incadreze in mod obisnuit in treptele de precizie 6 .. ~s.
0 alta condijie este respectarea paralelismului suprafetelor pentru care se admire
o abatere in limitele (0,03 ... 0,05) mm.
Metodele de objinere a semifabricatelor pentru piesele de: tip disc sunt: turnarea,
'
deformarea plastica la cald, deformarea plastica la rece ~i sudarea,

Turnarea se aplica la discurile din fonta sau otel intr-o gama mare de tipodimen-
siuni ~i forrne, grele sau usoare, simple sau complexe. in functie de volumul de productie,
turnarea se poate realiza in forme de pamant (nepermanente), in cazul seriilor mici, sau
in forme metalice (perrna.nente), in cazul seriilor mari .
•
Deformarea plastica la cald se realizeaza prin forjare libera, in cazul seriilor mici,
sau prin matritare, in cazul seriilor mari ~i mijlocii, la piesele mici ~i mijlocii.
Discurile cu. forme simple ~i diametre mai mici se pot decupa sau stanja.
Decuparea are avantajul, fata de stanjare, ca necesita o prelucrar.e ulterioara mai simpla,
deci cu un adaos de prelucrare mai mic.
La unele tipuri de discuri de dimensiuni mai mari, semifabricatul poate fi executat
prin laminare, pe laminoare speciale, unde materialul capata o forma finals. Numarul de
treceri la laminare depinde atilt de forma semifabricatului initial, cat ~i de forma finala a
discului .
. in producjia de unicate se intalnesc .frecvent discuri sudate, caz in care semifabri-
catul este o constructie sudata, formats din platbande ~i profiluri (morile de carbune),
avantajele principale fiind economia de materiale ~i manopera.
Semifabricatele pentru piese disc complexe se obtin prin metode combinate, forma
•
acestora fiind descompusa in elementele simple, executate fie prin turnare, fie prin
deformare plastica, dupa care sunt apoi asamblate prin sudare,
Procesele tehnologice pentru piesele de tip disc sunt foarte asemanatoare cu
procesele tehnologice de prelucrare a bucselor, cu deosebirea ca discurile mari, prelucrate
pe strunguri paralele si f rontale, au o serie de erori de planitate ~i perpendicularitate fata
de axa acestora. Pentru inlaturarea acestui dezavantaj, discurile mari se prelucreaza pe
strunguri carusel.
Un principiu important la prelucrarea
discurilor este acela ca, in prima operatic, sa se
prelucreze o suprafaja frontala ~i alezajul,
creandu-se astfel bazele tehnologice utilizate in
continuare pentru. orientarea piesei in vederea
prelucrarii celorlalte suprafeje de degrosare ~i
de finisare ale discului,
Alegerea masinii-unelte pentru prelu-
crarea discurilor se face in functie de diametrul,
•
greutatea, precizia si volumul de fabricajie.
Astfel, . discurile mici t cu diametrele de (20 .. I
.. ~O) mm, se pot executa in productia de serie

' ' '
mare · ~ide . masa pe strunguri automate (de

. exemplu, · in . industria de · ceasomicarie).
Discurile tu diametre de · (30 ... 200) mm · se Fig.10.54
r .
336 Tehnologia constructiilor dt m41ini
.
prelucreaza pe masini-unelte destinate, in general, pieselor de tip bucse, dupa schema din
fig; 10. 54. Discurile cu diametre cuprinse Intre 200 ~i 300 mm pot fl prelucrate pe
strunguri paralele sau frontale, daca acestea nu au prevazute conditii speciale privitoare
. la planitate si perpendicularitate.
Peste aceste diametre, discurile se prelucreaza pe .strunguri carusel, care permit
executarea operatiilor de strunjire a suprafetelor cilindrice exterioare, cilindrice interioare,
A
conice, profilate, filetate etc. In cazul folosirii unor accesorii speciale, pe strungurile caru-
sel se mai pot executa si operatii de frezare ~i rectificare. Strungurile carusel cu capete
- . A .
revolver maresc considerabil posibilitatile acestora de prelucrare. In functie de numarul

~i felul fazelor ce trebuie executate la piesa disc, se alege un strung carusel cu sau tlra cap
revolver. Aceste strunguri, fiind rigide ~i de mare putere, ofera posibilitatea prelucrarii
simultane a mai multor suprafete.
Pentru prelucrarea pieselor tip disc sunt tot mai mult utilizate masinile cu comanda
program $i mai ales cele cu comanda numerica. in cazul strungurilor carusel cu· comanda
numerica dotate cu mai multe suporturi portcutit, se pot utiliza mai multe sisteme de axe
triortogonale. Astfel, in afars de sisternul de axe primar X, Y, Z,, se mai pot utiliza
sistemul de axe secundar sau de ordinul doi - U, V, W si, respectiv, sistemul de axe tertiar
sau de ordinul trei ..- P, Q, R. Dar avantajul eel mai mare consta in faptul ca alegerea
originii sistemelor de referinta este arbitrara. Aceasta libertate de fixare a originii asigura
anumite facilitati la reglarea si punerea in stare de functionare a masinii-unelte comandate
numeric. Dupa montarea traductoarelor de deplasare ~i efectuarea operatiilor de reglare
initiala, originea sistemului de referinta capata o determinare univoca, devenind un punct
A
fix si bine stabilit in spatiu. In felul acesta, sistemul de referinta, cu originea univoc
precizata, devine un sistem rigid din punct de vedere geometric, fall de care sunt raportate
toate miscarile efectuate de masina. Pentru a usura munca de programare a tehnologiei de
prelucrare, originea sistemului de refeinja este atribuita mai intai piesei, dupa care, cu
ajutorul ECN-ului se transpune originea piesei peste originea masinii-unelte.
TEHNOL()GIA PRELUCRARil SUPRAFETELOR
CILINDRICE ~I· CONICE ~IE.RIOARE.
•
'' •
11.1. Notiunl generale
) In construcjia de masini peste 70 % din totalul pieselor prelucrate au unul sau mai
multe alezaje, care pot fi infundate sau patrunse, cu praguri sau drepte, cilindrice sau
conice etc.
,.,
In comparatie cu arborii, alezajele se prelucreaza in conditii mai grele, Suprafejele
interioare sunt mai greu a.ccesibile, nu intotdeauna se poate asigura o rigiditate suficienta
~i o ghidare corecta a sculei aschietoare. De asemenea, nu in toate cazurile se poate realiza
o racire corespunzatoare sculei aschietoare, iar evacuarea aschiilor este mai dificila.
Tehnologia de prelucrare a alezajelor se stabileste tinand seama de forma constructiva a
piesei , materialul folosit, dimensiunile si conditiile de precizie, de forma si de rugozitate,
precum ~i de costul prelucrarii.
Alezajele se clasifica in funcjie de forma constructiva, greutate, diametru si adan-
cime in urmatoarele grupe mai importante: alezaje scurte, atunci cand I Id s 0,5; alezaje
't
normale, daca 0,5 10 ~
in general, prc1ucrarea alezajelor prin aschiere, jinand seama de precizia de pre-
lucrare si calitatea suprafetelor, se poate face prin una sau mai multe procedee de prelu-
crare, ~i anume: burghiere, adancire, strunjire, brosare, rectificare, strunjire de netezire,
honuire, rodare, lepuire, vibronetezire, netezire insopt~ de ecruisare prin deformare plastics.
11.2. Prelucrarea alezajelor prin burghiere
Gaurile se executa, in general, cu burghie elicoidale, avand diametrul de la 0,5 mm

la 80 mm. Burghiele speciale se folosesc numai in cazurile deosebite, ca de exemplu la
prelucrarea gaurior cu diametru mai mic de 0,5. mm $i a gaurilor adanci, De asemenea,
· burghie speciale se folosesc $i la executarea gaurilor cu diametru mai mare de· 80 mm.. ·
. .
Burghiele elicoidale cu diametrul de (50 ... 80) mm se folosesc foarte rar la exe-
'
cutarea gaurilor in plin $i numai in cazul pieselor foarte rigide, prelucrate pe masini-unelte
puternice ~i rigide, intrucat, pentru a realiza avansul corespunzator diametrului,
. .
· este
.
." . . .
338. Tehnologia constructiilor de masini
necesara
.
o forta de aschiere foarte mare. De exemplu, pentru executarea in plin · a unei
.
. gaur! cu diametrul de 50 mm intr-un material cu Rm = (50 ... 60) daN/mm2, cu un avans·

de. 0,85 mm/rot este necesara o forta axiala de 3.000 daN.
Pentru a folosi regimurile optime de aschiere ~i in cazul executarii gaurilor cu
diametrul mai mare de 30 mm, se recomanda executarea gaurilor din doua treceri.
Diametrul
.
primului burghiu terbuie sa fie egal cu (0,5 ... 0,6) d, unde d este diametrul final
ar gaurii,
Gaurile cu diametrul de la 80 mm pana la 400 mm ~i cu adancimea de (150 ... 200) mm
se executa cu burghie speciale numite burghie rubulare, cu dintii aschietori asezaji pe
coroana frontals inelara a corpului tubular al burghiului (v. fig. 11. 3).
11.2.1. Alegerea masinii .. unelte §i a sculei

,..
In mod obisnuit, burghierea se executa pe masini de gaurit, dar aceasta nu
inseamna ca nu se poate apela, dupa necesitaji, $i in mod justificat §i la alte tipuri de
masini-unelte, ca de exemplu: strunguri, masini speciale pentru gauri adanci, strunguri
revolver semiautomate sau automate, masini de alezat ~i frezat ~i altele.
Pentru prelucrarea gaurilor cu lungimea l :5 10 D, unde D este diametrul burghiu-
lui, se folosesc urmatoarele tipuri de burghie: din ojel rapid, pentru prelucrarea otelului;
cu placute din carburi metalice, pentru prelucrarea fontei si a pieselor din ojel calit.
Parametrii principali ai geometriei parjii aschietoare a burghiului elicoidal sunt:
• unghiul la varf 2 x se stabileste in functie de materialul de prelucrat; pentru
2
prelu·crarea ojelului cu rezistenta de rupere Rm ~ 70 daN/mm ~i a fontelor se recomanda
sa se foloseasca burghie cu ascutire dubla, intrucat solicitarea termica a acestora este mai
favorabila;
• unghiul de asezare a se stabileste in functie de diametrul burghiului;
• unghiul de degajare y are valori ce depind de unghiul de inclinare al canalului
elicoidal ro ;
• uzarea burghiului este definita prin uzarea fetei de asezare la prelucrarea
ojelului si uzarea muchiilor aschietoare la prelucrarea fontei; .
• durabilitatea economics a burghielor T, in min, se stabileste in functie de natura
materialului de prelucrat, precum si de diametrul, materialul ~i costul burghiului,
Gaurile adanci se executa, de obicei, cu burghie de constructie speciala, nestan-
dardizate, pe masini speciale de gaurit orizontale s,au pe strunguri special echipate pentru
aceasta
. operatic. Burghiele elicoidale de constructie normals nu dau rezultate bune la .
burghierea gaurilor adanci datorita dificultatii evacuarii aschiilor ~i alimentarii insuficiente

cu lichid de racire, precum si din cauza devierii sculei de la directia corecta de gaurire.
in practica se folosesc urrnatoarele tipuri de burghie pentru gauri adanci:
. - Burghiu cu un singur tdi$ principal (fig. 11.1.). Varful burghiului este deplasat
fata de axa sculei cu 1I4 din diametru, pentru a realiza in timpul gauririi un con in axa
• A
gaurii, care nu, permite devierea burghiului de la direcjia corecta de gaurire. Inainte de
burghierea cu acest burghiu, semifabricatul trebuie sa aiba o gaura prealabila de adancime
mica de circa (0, 7 5 ... 1, 0) d, realizata cu un burghiu de centruire ~i un burghiu elicoidal
scurt, aceasta fiind necesar pentru evitarea devierii burghiului special de gaurire adanca.
Aschiile sunt indepartate de lichidul de aschiere introdus sub presiune prin canalul executat -
T1h·nologia prelucrarii_supraf tJelor cilindrice 1i co nice interiaar« 339
Serjiunea A -A
.'. - •
~-· ----~- -· .....__._

• -+--
,
'·.
A
Fig. 11.1
,..
in lungul burghiului. In fig. 11 . 1 se arata prin sageti circulajia .lichidului de racire. Pentru
a se mari productivitatea burghierii cu burghiul cu un singur tai~,acesta poate fi prevazut
cu placuje din carburi metalice, la aceasta constructie fiind posibile viteze de aschiere mai
•
man.
J·-
.
- Burghiu-lamii, cu douii taisuri principale (fig. 11.2). Taisurile principale sunt

prevazute cu canale pentru fragmentarea aschiilor. Burghiul lama este incastrat intr-o
mandrina, prevazuta la capat cu filet pentru montare in jeava (tija) de· gaurire. Gaurirea
se face cu miscarea de rotajie a piesei ~i miscarea de avans a sculei, Aschiile sunt evacuate
•
4 sub acjiunea lichidului de racire sub presiune, prin interiorul tevii de gaurire .
- Burghiu inelar (fig. 11.3) utilizat pentru gauri cu diametre de la 80 pana la 200 mm
§i lungimea pana la 500 mm, Acest tip de burghiu realizeaza aschierea partiala a secjiunii . .
gaurii, lasand un miez neaschiat. Se poate folosi numai . .

pentru gauri de trecere; deoarece
. .
in gauri infundate miezul nu poate fi indepartat. Dintii aplicaji sunt din otel rapid sau .din
carburi metal ice. · Ghidarea sculei este asigurata prin ·placi de· ghidare din bronz sau
textolit.. fixate pe corp. Lichidul de racire este trimis sub presiune prin coada tubulara $i
'
-..f-• :':!t.,.
..
se intoarce cu- aschiile evacuate, prin golurile dintre dinti si dintre-
placile de ghidare. ·
.
P14ci dt fjhidor~
•
-- · ------~ roc.1rt...
lichitl de
/tlir~ lir:-hhiidului
• Cll OfC tre
Fig. 11.2 Fig. 11.3

.~•
Toate burghiele de constructie speciala, prezentate mai inainte, realizeaza

aschierea continua a gaurilor "
adanci. In afara de gaurirea cu burghie speciale, se mai folo-
.
seste ~i metoda de gaurire tntreruptd, cu ajutorul
...
burghielor elicoidale cu bara prelungitoa-
.
J_ re, corespunzatoare cu lungimea gaurii, In ace·st caz, dupa un anumit timp de prelucrare
•
stabilit in prealabil, burghiul se retrage din gaura pentru evacuarea aschiilor; acest fapt
conduce insa la marirea timpilor auxiliari. Metoda gauririi intrerupte se intrebuinjeaza, de
obicei,
... la gauri cu diametre mici, in piese cu forme asimetrice: arbori cotiti, carcase etc .
In productia de masa, gaurirea intrerupta a gaurilor adanci se realizeaza pe masini-agregat,
iar in producjia de serie mijlocie si serie mica - pe strunguri normale ~i strunguri-revolver,
11.2.2. Regimul de aschiere la burghiere
Adancimea de aschiere la burghiere se deterrnina cu relatia

'
[mm].
t = D/2 (11.1)
A vansul s, in mm/rot, de inaintare a burghiului in lungul axei gaurii, se alege jinandu-se
seama de prescriptiile impuse pentru precizia ~i rugozitatea suprafejei gaurii, de rigiditatea
sistemului tehnologic piesa-masina-dispozitiv, de rezistenta burghiului, precum ~i de
rezistenja mecanismului de avans al masinii-unelte.
Avansul se poate calcula cu relatia
s = Cs D0'6 [ mm/rot] 1
(11.2)
in care: Cs este un coeficient functie de materialul de prelucrat ~i de precizia gaurii; .D -
diametrul burghiului.
Viteza de aschiere vP se calculeaza, la burghiere, cu relajia
VP= C, D2v/ (Tm., sy") [m/min] , (1·1.3)
'
. in care: C; este un coeficient funcjie de rnaterialul burghiat; D - diametrul burghiului, In . .
mm; T - durabilitatea burghiului, in min; s - avansul, in mm/rot; mv §i Yv .; exponenji

determinati experimental.
Turatia necesara la burghiere
n = 1000 vP I ( 71" D) [rot/min] . (11.4)
In cazul burghierii unor gauri cu diametre mari apar forte axiale mari si momente
de torsiune mari, care ar putea depasi forta maxim admisa de rezistenta mecanismului de
avans al rnasinii, respectiv momentul de torsiune admisibil maxim. De aceea este necesar
sa se calcu.leze:
• forta axiala la burghiere
p = cp DXP SYp kp [ daN] ., ( 11 . 5)
unde: CP este un cceficient functie de materialul burghiat; kp - coeficient de corectie
pentru forja:
• momentul de torsiune la burghiere
M =CM DxM sYM kA1 · [daN -cm ] , (11.6)
.
unde: CM este un coeficient functie de materialul piesei; kM - coeficient de corectie pentru

moment.
Este necesar sa fie satisfacute conditiile:
(11. 7)
unde: P0d1,1 este forta axiala maxim admisa de mecanismul de avans al masinii de gaurit;
Madnt - mometul de torsiune admis la arborele principal, pentru turatia la care se face burghierea.
Valorile P0d11, ~i Madm: sunt indicate de firma constructoare a masinii de gaurit,
in grafice sau in tabele de utilizare a masinilor, pentru a se evita supraincarcarea lor.
Puterea efectiva necesara la burghiere este
Ne S Nmu TJ , (1.1.8)
'
unde: Nmu este puterea motorului electric al masinii de. gaurit; 17 - randanientul masinii
de gaurit.
Tehnologia prelucrsri: suprafe/tlor cilindrice 1i conice interioare 341
•
11.2.3. Probleme legate de preclzla prelucrarli Ia burghiere

...
In timpul burghierii cu burghiul elicoidal se pot produce abateri caracteristice,
car~ influenjeaza negativ precizia de prelucrare.. . . -_ ·
.
. · Precizia diametrului gaurii burghiate depinde de toleranja la diametrul burghiului .
~i de erorile care apar datorita supralargirii gaurii, Supralargirea se manifesta prin aceea
ca diametrul .gaurii rezulta mai mare decat diametrul burghiului §i se datoreste ascutirii
..•
...... defectuoase, nesimetrice, a taisurilor principale. Nesimetria taisurilor face ca componente-
. .
le_ radiate PY sa fie· dif erite ~i sa nu se· mai echilibreze reciproc, putand aparea devierea
burghiului, marirea considerabila a frecarii fajetelor . de ghidare pe peretii gaurii ~i
'supralargtrea gaurii. Alta cauza a supralargirii gaurii cons ta in necoaxialitatea partii
aschietoare a burghiului cu coada sa. La gauri cu diametrul pana la 50 mm, supralargirea
poate ajunge la valori de (0,2 ... 1,2) mm.
Pe de alta parte, din cauza uzarii fajetelor
de ghidare ~i a Influenjei conicitatii inverse la o(
reascutiri, la burghiere pot rezulta ~i diametre mai.

mici decat diametrul nominal al burghiului, De
aceea, toleranta la dimensiunea gaurii burghiate se
recomanda a fi data cu abateri in plus si in minus,
+ 0,24
d e exemp Iu: 18·~ 0,07 .
Alte erori care apar la burghiere sunt \ .. \
- \
inclinarea axei gaurii fata de pozitia nominala •

\ . \
~
\ '
\
corecta ~i eroarea de la rectilinitate a axei gaurii, ' a a
aceste erori fiind produse de ascutirea nesimetrica
a taisurilor principale, uzarea neuniforma a acesto-
ra, deformajiile elastice ale sistemului tehnologic Fig. 11.4 .
(fig. 1.1.4). Pentru evitarea unor erori mari in ce
priveste inclinarea ~i nerectilinitatea axei gaurii, se recomanda ascutirea corecta, simetrica
a burghiului ~i folosirea bucselor de ghidare. - De altfel ~i supralargirea gaurii se micso-
reaza prin ghidarea sculei in bucsa,
11.3. Largirea gaurilor

-e»;
I
,•
11.3.1. Caracteristici tehnologice
Largirea consta in marirea diametrului unei gauri burghiate sau a unei gauri brute
. .
•. .
.l - obtmute Ia turnare, forjare.. matrijare. Se realizeaza cu Iargitoare elicoidale cu trei sau
patru dinti, sau cu burghie. Se recomanda largirea cu largitor, deoarece asigura o 'produc-
tivitate ~i o p.r. ecizie mai buna
.
decat largirea cu burghiu,
.
-.
Largirea cu largitor permite micsorarea devierii
.
axei gauri!
.
de la pozitia corecta,
insa numai daca scula este ghidata in bucsa de ghidare. Largirea poate fi de degrosare sau
de finisare.
•
.-.·
-.
• <
Largirea de degrosare se aplica la gaurile brute, asigura precizia 12 ISO ~i

rugozitatea R0 = 12,5 µm. Largirea de finisare asigura precizia 11 ISO ~i rugozitatea Ra =
= (12,5 ... 6,3) µm §i se aplica dupa Iargirea de degrosare sau dupa burghiere. La fel ca
la burghiere, se recomanda ca dimensiunile gaurilor largite sa fie prevazute cu abateri in
plus ~i in minus.
11.3.2. Alegerea masinli-unelte §.i a sculei
Largirea se executa pe aceleasi masini-unelte ca si burghierea. Se

........
recomanda evitarea largirii pe strung normal, din cauza dificultatii de
..... --...
asezare a largitorului riguros pe axa gaurii.
Largitoarele sau adancitoarele au trei sau patru dinji ~i au aceeasi
geometrie ca ~i burghiele elicoidale, cu exceptia faprului ca .nu au tai~
transversal ~i ca au miezul mai gros. Diametrele nominale ~i tolerantele de
fabricajie sunt date in STAS 7094- 72.
Pentru diametre ale gaurilor pana la 40 mm se folosesc Iargitoare
elicoidale cu coada conica, iar pentru diametre de (40 ... 80) mm -
•
largitoare cu alezaj, cele cu coada nefiind economice. Pentru diametre
peste 80 mm se folosesc largitoare cu dinti demontabili, executia largitoru-
lui 'dintr-o bucata nemaifiind rajionala.
La prelucrarea mai multor gauri coaxiale cu diametrul de peste
30 mm se pot folosi largitoare cu alezaj, montate pe o bara portscule, cu
ghidare bilaterala (fig. 11.5). Astfel se obtine o buna coaxialitate a
gaurilor.
11.3.3. Reglmul de aschiere

Fig. 11.5
Adancimea de aschiere la largire se determina cu relatia
'
· t = (D-D0)/2 [mm] . ( 11.9)
· Adancimea de aschiere cu largitor poate avea valori de la 0,5 pana la maxim 4 mm.
Cand largirea se face cu burghiul, adancimea de aschiere trebuie sa fie minimum 5 mm
pentru a se evita ruperea colturilor burghiului,
A vansul maxim admis din punct de vedere tehnologic se calculeaza cu relajia
s=CD 0'6 [mm/rot] , (11.10)

s
in care: D ·este diametrul Iargitorului, in mm; Cs - coeficient functie de materialul

prelucrat ~i de precizia impusa gaurii,
Viteza de aschiere la largire se calculeaza cu formula
[m/min ] . (11.11)
La Iargire nu se verifica regimul comparativ cu rezistenta mecanismului de avans

sau cu puterea masinii-unelte, deoarece regimul este mai usor ca la burghiere.
Tehnologia prelucriirii supra/ 'etelor cilindrice §i conice interioare 343
11.4. Adancirea gaurilor
Adancirea este operatia ·de prelucrare prin care se

obtine un locas cilindric la extremitatea unei gauri faJa de •
care este coaxial (fig. 11.6, a). Scopul principal al adancirii

este obtinerea fundului plan al locasului, insa inevitabil are '.
loc ~i o largire a diametrului. Se aplica la executarea locasu-
rilor pentru capul suruburilor cu cap ci1indric sau a degajari-
. lor pentru saibe, inele elastice, garnituri. Scula folosita este •
un adancitor cilindric cu 2, 4 sau 6 dinti, prevazut cu cep de

ghidare (fig. 11.6, b). Cepul ghideaza in gaura inijiala de a b
diametru mai mic, obtinandu-se astfel o concentricitate sufi- Fig. 11.6
cienta a adancirii cu gaura care ramane la dimensiunile inijiale.
Cepul de ghidare poate sa fie fix sau demontabil. Avantajul cepului dernontabil consta
in faptul ca poate fi schirnbat pentru a fi adaptat I~ diametrul gaurii inijiale in care ghideaza,
iar demontarea usureaza, pe de alta parte, ascujirea sculei. Cepurile demontabile se executa
din ojeluri de cemenrare calite la (56 ... 60) HRC sau ojeluri nitrurate, pentru a se preveni
uzarea produsa la rotirea cepului in gaura. Operatia se executa mai ales pe masini de gaunt,
11.5. Adancirea conica
Adancirea conica (sau tesirea) este operajia prin care se

executa o gaura conics la extremitatea unei gauri fata, de care este
coaxiala (fig. 11. 7, b). Aceasta prelucrare este necesara, de •
exemplu, la realizarea Iocasurilor pentru capetele suruburilor sau '

niturilor cu cap inecat, la executarea scaunelor de supape de la •
motoare cu ardere interna si, in general, la tesirea de debavurare

a muchiilor interioare ale gaurilor. Sculele folosite sunt adancitoare a b
conice la 60°, 90° ~i 120° cu coada cilindrica sau conica (fig. Fig. 11 ..7
11 . 7, b). Acestea se pot executa si cu cep de ghidare demontabil ~
Pentru diametre de peste 50 mm, se pot folosi adancitoare conice cu alezaj,
demontabile, economisindu-se astfel otelul rapid pentru construcjia sculei, In gaurile mici,
cu diametrele pana la (8 ... 1.0) mm, se recornanda ca tesirea muchiilor sa se faca cu bur-
ghie elicoidale normale, scurtate in urma uzarii ~i reascutite la unghiul de tesire necesar.
11.6 Lamarea
.
. ' .
Operatia de lamare consta in prel.ucrarea plana a unei suprafeje frontale circulare . .:
a bosajului gaurii, pentru objinerea condijtei
\ .
de .
perpendicularitate
..
pe axa gaurii executate
•
344 Tehnologia constructiilor de· masini

. .
in prealabil sau in vederea angajarii corecte a burghiului (fig. 11.8, a). Astfel de suprafeje
lamate se executa in jurul gaurii, pentru asezarea corecta a unei piulite, a unui cap de
surub, a unui capac etc. Scula aschietoare, in forma sa cea mai simpla, este un cujit-lama
(de unde si denumirea de lamare data acestei prelucrari), aceasta lama fiind fixata intr-o
bara portscula, care serveste ca element de antrenare ~i ghidare. Frecvent se foloseste insa
adancitorul pentru lamare (sau lamator), care nu are decat taisuri principale pe partea
frontala (nu are· taisuri pe partea cilindrica) ~i uneori numai canale pentru evacuarea
aschiilor de la dintii frontali (fig. 11.8, b). Pentru obtinerea perpendicularitajii suprafetei
plane pe axa gaurii, scula este prevazuta cu cep de ghidare demontabil, care poate fi
schimbat in functie de diametrul gaurii.
Scula aschietoare are o miscare de rotajie ~i o
miscare de avans axial, iar avansul trebuie sa fie oprit
inainte de a inceta miscarea de rotatie a sculei, care
trebuie sa-si continue rotirea cateva ture pentru a se obtine
o suprafata plana ~i nu elicoidala.
•
Operajiile de lamare se pot face pe aceleasi masini
a b ca si burghierea: masini de gaurit, masini de alezat ~i
frezat orizontale, strunguri-revolver.
Fig. 11.s Daca este necesara lamarea unui bosaj interior
(fig. 11.9), aschierea se face prin tragerea (avansul axial) in sus a barei portscula, insa
este necesara inversarea sensului de rota tie al arborelui principal.
Pentru lamarea a doua bosaje interiore, ca in fig. 11.10, se utilizeaza un adancitor
pentru lamare bilateral, tras pe hara portscula (pentru bosajul de SUS) Si, respectiv,
deplasat axial in jos (pentru bosajul de jos),
Adancimea la care. se face ."
'
!
lamarea este reglata cu ajutorul unui

Iimitator de sfarsit de cursa al arbore-
lui principal care, la masinile de
gaurit cu comanda mecanica a avasu-
Iui, realizeaza la momentul dorit
0
decuplarea avansului.
Prin lamare se asigura per-
pendicularitatea suprafejei frontale
fata de axa gaurii In· 1imite de pana Ia·
Fig. 11.9. Fig.11.10 0,1 mm pe raza de 100 mm.
~ 11. 7. Alezarea gaurilor cilindrice
11.7.1. Caracteristici tehnologice
Alezarea este o operatie de prelucrare fin ala a gaurilor prin care se o btine o f orma
geometrica corecta a gaurii, rectilinitatea axei gaurii, diametrul gaurii cu precizie mare ~i
o calitate superioara a supraf etei.
Alezarea cu alezor asigura o precizie a diametrului in treptele de precizie 7 ... 8
Tehnologia prelueriirii suprafetelor cilindrice 1i conice interioare 345
ISO si o rugozitate Ra = (3 ,2 ... 0, 8) "anumite cazuri, Ia alezarea. cu doua, trei

µm. In
alezoare succesive ~i daca ultimul alezor folosit are taisuri lepuite, iar bataia dinjilor sculei
fixate intre varfuri nu depaseste 0.,01 mm, se poate obtine ~i precizia 6 ISO ~i rugozitatea
~" R:i = 0,4 µ1n. Pentru a objine Insa precizia 6 este necesar ca prelucrarea gaurii inainte de
alezare ~i alezarea sa fie efectuate cu o singura asezare a· piesei pe masina-unealta.
Schema alezarii este data in fig. 11 . 11. Alezarea cu alezor se poate efectua manual
•
sau mecaruc.
Alezarea manuals se fo lo- J
seste pentru calibrarea gaurilor cu
diametre mici, in general pana la
circa 30 mm, la fabricatia indivi-
duala ..
Alezarea mecanica este
folosita atat la fabricatia de serie,
cat ~i la fabricatia individuala,
pentru gauri ale carer d iametre si 2
toleranje corespund cu diametrele
si tolerantele alezoarelor standar- Fig.. 11.11 Fig. 11.12
dizate.
Prin alezare nu se corecteaza inclinarea si deplasarea axei gaurii fata de pozitia
nominala corecta; deoarece, in timpul aschierii, alezorul este centrat si condus de gaura
care se alezeaza, executata anterior. Rezulta ca operatiile efectuate inaintea alezarii sunt
•
cele care trebuie sa asigure pozitia corecta si rectilinitatea axei gaurii. ·

Pentru a permite conducerea libera a alezorului exclusiv de gaura care se alezeaza,
alezorul nu se fixeaza rigid cu arborele masinii-unelte, ci este a.ntrenat prin intermediul
unei mandrine oscilante care asigura o legatura elastica lntre scula si arborele principal.
in fig. 11.12 se. prezinta o · mandrina oscilanta. in locasul conic al bucsei 2 se
fixeaza coada conica a alezorului. Coada conica 3 a mandr.inei se introduce rigid in
arborele principal al masinii-unelte. Miscarea de rotajie se transmite de la arborele
principal la bucsa 2, respectiv la alezor, prin stiftul 1. Datorita jocului dintre stift ~i gaura,
bucsa 2 cu scula au posibilitatea sa se deplaseze radial fata de arborele principal al
masinii, compensandu-se In acest mod necoincidenta axei gaurii cu axa alezorului, Cepul
4, are rolul de a prelua efortul axial.
Este de observat ca, daca alezorul este fixat rigid in arborele principal al masinii-
unelte, acesta poate modifica atat directia, cat si pozitia relativa a axei gaurii executate
anterior, insa diarnetrul gaurii va fi diferit de eel al alezorului si poate aparea chiar o
abatere de forrna a gaurii din cauza abaterilor de la coaxialitate descrise mai inainte,
Prinderea rigida a alezorului cu arborele principal se poate folosi nurnai daca aJezarea se
face in continuare cu ultima largire, din aceeasi asezare a piesei ~i cu aceeasi pozitie
neschirnbata a arborelui principal, pentru a nu aparea abateri de la coaxialitate.
t
Pe masinile de alezat si pe masinile de gaurit pe care se folosesc dispozitive fixe,
alezoarele se pot folosi ghidate in bucse de ghidare, asigurandu-se pozitia axei gaurii _fata
de suprafetele de referinta si direcjia corecta a axei gaurii, in acest caz, alezoarele trebuie
sa fie montate pe bare portscula rigide (alezoare cu alezaj), sprijinite rara joc in bucse de
ghidare perfect cilindrice, pentru ca taisurile sculei s.a fie riguros concentrice cu axa de
rota tie.
Prin mon.tarea mai rnultor alezoare cu alezaj pe aceeasi bara portscula se pot aleza
simultan mai multe alezaje coaxiale (de exemplu, pe masini de alezat ~i frezat orizontale).
Pentru obtinerea unei calitati bune a alezarii (precize ~i rugozitate) o importanja

mare prezinta marimea adaosului lasat pentru alezare: la ·adaosuri prea mari, alezorul · se
uzeaza rapid $i gaura rezulta de calitate scazutl, cu rizuri, iar pentru .adaosuri prea mici
se obtine, de asemenea, o calitate necorespunzatoare, cu urme de la prelucrarea premerga-
toare. Valorile optime ale adaosului sunt de (0,25 ... 0.,5) mm pe diametru la alezarea de
. - degrosare ~i (0, 0.5 ... 0, 15) mm pe diametru la alezarea de finisare, aceste recomandari fiind
pentru diametre de (5 ... 80) min.
11. 7.2. Alegerea masinii-unelte §i a sculei

• ! I •
Masinile
.
pe care se face alezarea sunt, mai ales, strungurile-revolver semiauto-
mate, strungurile automate, masinile de gaurit, masinile de alezat ~·i frezat orizontale,
· masinile-agregat.
Pe masinile de gaurit, piesele sunt fixate in dispozitive si alezoarele sunt ghidate
in bucse de ghidare, cu exceptia alezorului de finisare, care, in majoritatea cazurilor, este
neghidat ~i antrenat cu un portalezor oscilant.
Alezoarele se clasifica in alezoare de mana .~i alezoare de masina, AmbeJe tipuri
pot fi executate ca alezoare fixe (nereglabile) sau alezoare reglabile.
Alezoarele de masina dintr-o bucata se folosesc pentru gauri cu diametre pana la
30 mm ~i pot avea coada cilindrica sau conica. Pentru diametre de (25 ... 80) mm se
folosesc alezoare de ma$ina cu alezaj, in scopul economisirii de ojel rapid pentru executia
~ .
alezorului. In general, la alezarea diametrelor mari, cuprinse intre 40 si 100 mm, este
preferabil sa se foloseasca alezoare reglabile cu dinji uernontabili din ojel rapid sau carburi
metalice care· permit realizarea a doua scopuri:
• readucerea diametrului alezorului la cota dorita, in urma uzarii ~i reascujirii;
• reglarea diametrului gaurii obtinute prin variatia diametrului alezorului.
Domeniul de reglare al alezoarelor reglabile este de (0,5 ... 3) mm. Se folosesc de
asemenea ~ialezoare extensibile de mana spintecate, care au un domeniu limitat de
reglare, de (0, 16 ... 0,5) mm (STAS 1266-92) .
.Alezoarele se executa cu dinti drepti sau elicoidali. Pentru alezarea gaurilor
intrerupte de canale de pana sau crestaturi se folosesc alezoarele cu dinji elicoidali,
deoarece alezoarele cu dinji drepti trepideaza in aceste conditii,
..
-
11. 7·.3. Regimul de aschiere

-
Adancimea de aschiere t se calculeaza cu aceeasi relajie ca ~i la Iargire,
Avansul se deterrnina cu relajia
s =Cs D011 [mm/rot] , (11.12)
in care coeficientul Cs este functie de materialul prelucrat ~i de precizie.
· Viteza de aschiere trebuie sa aiba valori mici, deoarece uzura sculei si deci durabi-
litatea acesteia sunt puternic influenjate de viteza, Pentru alezarea de degrosare se aplica relajia
. .
.. VP·= c, Dz"/(Tm r- SJ\.) [m/min ] . (11.13)
La alezarea de finisare, viteza . de aschiere nu.. trebuie sa depaseasca anumite valori tehnolo-
Tehnologia prelucriirii suprafeJelor cilindric« 1i conice interioare 347
gice admise, altfel se inrautate~tecalitateasuprafejei. Astfel, pentru otel cu Rm s 90 daN/mm2,

viteza maxima admisa este de 12 m/min pentru obtinerea rugozitatii R0 = 1,6 µm $i 6 m/min
pentru objinerea R0 = 0,8 µ.m.
1~.7.4. Probleme legate de precizia prelucrarti la alezare

.
•
. . .
Diametrul gaurii obtinute dupa alezarea de finisare depinde de precizia diametrului.

alezorului, respectiv de tolerantele de fabricatie ~i de natura metalului alezat (starea fizica,
structura, omogenitatea etc.). 0 anumita influenta asupra preciziei are ~i for ma piesei ·
alezate: unele piese au tendinta de a se deforma elastic sub actiunea forjelor de aschiere,
in cazul alezajelor cu pereji subtiri etc. · · . .
. Si. la alezare apare fenomenul de "supralargire" a gaurii, care se datoreste fie
necoaxialitatii axei gaurii de alezat cu cea a arborelui principal al masinii-unelte in care
alezorul este fixat rigid, fie bataii radiale a arborelui principal ~i sculei insa~i. La· alezarea
cu alezor bine ascujit, valoarea minima a supralargirii este de (5 ... 10) µ,m, pe cand la un
alezor mai uzat, poate ajunge la (50 ... 80) µm .
Micsorarea supralargirii gaurii se poate objine prin:
• f olosirea mandrinei oscilante pentru prinderea alezorului;
. • folosirea de lichide de racire-ungere, ceea ce micsoreaza supralargirea de 2 .... 4
ori. Ca lichide de racire se folosesc: pentru ojel - emuls.ii cu concentratia de (5· ... 8) %,
iar pentru aluminiu - terebentina ~i petrol lamp ant in proportie de 4: 5. ·
11.8. Prelucrarea gaurilor conice
Pe masini de gaurit, gaurile conice cu rugozitatea suprafetei R0 = (3,2 ... 6,3) µm

se prelucreaza in mai multe operatii care se stabilesc in funcjie de valoarea conicitatii.
Astfel, gaurile cu conicitatea de la 1 :50 pana la 1 :30., dupa burghierea cu burghiu cilindric
la diametrul d6 = d- (0,2 ... 0,3) mm se alezeaza cu un alezor conic cu d.iametrul d, acesta
fiind diametrul mic al gaurii conice. Alezoarele conice sunt standardizate in STAS 2646-80
pentru con 1:30 ~i STAS 2647-78 pentru con 1:50; sunt de asemenea standardizate
alezoare pentru conuri Morse (ST AS 588-80) ~i conuri metrice (STAS 589-80).
A
In unele cazuri se pot folosi burghie elicoidale conice care au o parte cilindrica
pentru burghiere, urrnata de o parte conica de alezare. Aceste scule permit executarea
.gaurii conice dintr-o singura trecere.
Gaurile cu conicitateaK = 1 :20 se burghiaza cu diametrul db= d- (0,3 ... 0,5) mm,
apoi se alezeaza cu doua.
alezoare conice succesive, pan~ la dimensiunea finala d .
.
Gaurile cu conicitatea K de la 1~15 pana la 1.: 8 se burghiaza la diametrul d6 = d -
- (1 .... 1,2) mm, se Iargesc cu Iargitorul conic la diametrul d1 = d-· (0,3 ... ~0.,5) mm ~i apoi
se alezeaza cu alezor conic la diametrul d, ·
•
Semifabricatele obtinute cu gaura cilindrica .la turnare sau matritare, cu diametrul

d0 , se prelucreaza cu largitor cilindric, apoi se face largirea conica si alezarea cu alezor
conic. Iaintea largirii cu Iargitorul conic, este convenabil sa se largeasca gaura in trepte,
A .
in una sau doua treceri: pentru largirea in trepte, intr-o singura trecere, se Intrebuinjeaza
j
un. largitor in trepte cu diametrele db §i db1 • Diametrul celei de-a doua trepte se ia ·
db1 =db+ 0,5/K- (1« .. 1,2) [rnm ] . (11.14)
' . '
unde: l este lungimea .gaurii, in mm; K - conicitatea.
a b c
Fig. 11.13
Pe masinile de alezat ~i frezat orizontale gaurile conice se prelucreaza in mai

multe treceri: cu o bara de alezat cu mai multe cujite reglate la diametre succesiv cresca- •I
toare (fig. 11.13, a), apoi cu un largitor conic (fig. 11.13, b) ~i un alezor conic (fig. 11~13,
c). Aceasta schema de lucru se aplica, in general, la gauri cu diametrul sub 300 mm ~i
lungimea mai mica de 400 mm. Pentru gaurile cu conicitatea mica (pana la 1 :30) se
foloseste un singur alezor conic, iar pentru gaurile cu conicitate mai mare (pana la 1 :20)
se utilizeaza doua alezoare co nice.
Pentru gauri conice cu diametre rnari, pana Ia 800 mm, si lungimi pana la 1000 mm
se folosesc dispozitive speciale montate in consola pe platoul masinii-unelte. Cutitul fixat
in dispozitiv efectueaza o miscare de avans longitudinal, paralela cu generatoarea conului
si, simultan, o miscare de rotatie.
11.9. Strunjirea suprafetelor cilindrice inter .. ioare
Strunjirea suprafetelor cilindrice

interioare se aplica pentru prelucrarea de
.....,___~.__ . ... degrosare ~i finisare a gaurilor brute,
_.__ • __.__ 4-+-
obtinute prin tumare sau forjare, sau a
. .. . gaurilor date prin burghiere.
•· ' Strunjirea interioara se realizeaza
pe masini din grupa strungurilor (strung
a b normal, strung-revolver, strung carusel), pe
Fig. 11.14 masini de alezat si frezat orizontale,
. pre-
.
cum ~i pe masini de gaurit in coordonate.

Strunjirea gaurilor se poate realiza dupa dona scheme de lucru:
Tehnologia prelucriirii suprafeJelo·r cilindrice 1i conice interioare - 349
. .
• cu rotirea piesei, avansul fiind realizat de cujit (fig. 11.14, a)·; aceasta este
schema realizata pe masini din grupa strungurilor:
• cu rotirea cujitului ~i avansul longitudinal executat de piesa sau de cutit (fig, 11.14, b),
...
~
schema realizan pe masina de alezat $i frezat orizontala ~i pe masini de gaurit in coordonate.
Prin strunjirea · interioara de finisare se ob tine i11 mod economic precizia 11 ... 10
ISO. Se pot obtine ~i precizii mai mari, corespunzator treptelor de precizie 9 ... 7 ISO, insa
· aceasta necesita o calificare inalta a muncitorului, o precizie ridicata asigurata de masina-
unealta ~i, de obicei, este neeconomica. De aceea, pentru obtinerea alezajelor cu precizii
~, 7 ... 9 ISO se pref era alezarea cu alezor sau brosarea.
11.9.1. Strunjirea lnterioara pe strung normal •
Aceasta se aplica atat la piese care sunt corpuri de revolutie, cat ~i la piese
asimetrice care nu sunt corpuri de revolutie. Piesele - corpuri de revolujie se fixeaza in
•
universal. Alezajele din piesele care nu sunt corpuri de revolutie se prelucreaza prin
fixarea piesei pe platou cu coltar $i strangere cu bride.
Pentru strunjirea interioara, cutitul se fixeaza de. obicei direct in sania portcutit
pentru gauri cu d < 70 mm, l < 150 mm §i l Id < 5, pe cand in cazul unor gauri cu lun-
gimea mare ~i diametru mare, l > 150 mm t d > 70 mm §i I Id < 5, cujitele se fixeaza in
bara portcujit, care Ia randul sau este fixata in sania portcujit a strungului (fig. 11.14, a).
Cutitele pentru strunj:irea interioara pot fi:
• cutite.• pentru interior (fig. 11.15, a);
• cujite pentru colt interior (fig. 11.15, b);
• cujite pentru degajat interior (fig.· 11.15, c).
s s
· -- .--t-
n
b c
Fig. 11.lS
.
Prin strunjirea interioara se asigura o buna coaxialitate a gaurii cu suprafata
exterioara a piesei de asezare in universal, ceea ce constituie un avantaj fata de alezarea
cu alezor. Axa gaurii se obtine rectilinie si coincide cu axa de rotatie a arborelui· principal.
11.9.2. Strunjirea interloara pe strung revolver

'
.
Aceasta se aplica la producjia de. serie pentru acele piese care necesita prelucrari
.
cu mai multe scule, atat pe suprafete
. exterioare, cat ~i pe cele interioare. Pentru gauri cu
diametre mai mari cutitele se fixeaza in bare portcutit, care la randul lor sunt montate in
capul revolver. Semifabricatul de prelucrat este fixat in universal sau, eventual, in man-
drina cu bucsa elastica. Se pot folosi bare portcutit scurte, care lucreaza in consola, sau
. . • '

. .
bare portcutit lungi, care pentru rigidizare ghideaza intr-o bucsa, fixata in partea din fata
a arborelui principal (fig. ·11.,16).
Strunjirea interioara se.poate reaJiza pe strungul revolver cu cutitul asezat in pozijie
dreapta, 1, sau oblica, 2, pentru strunjirea unui prag sau a unei gauri infundate (fig. 11.17).
La productia de serie se prelucreaza simultan cu mai multe scule . ata:t suprafetele
intenoare, cat $i exterioare (fig. 11 . 18). .
Fig. 11.16 Fig. 11.17 Fig. 11.18

•
11.9.3. Strunjirea lnterioara pe strung carusel
.Aceasta se aplica la. piese cu dimensiuni mari de gabarit, cum sunt diferite tipuri
de carcase si, in general, piese grele - corpuri de revolujie sau piese cu forme asimetrice.
Piesele corpurilor de revolujie se orienteaza pe platou in urmatoarele moduri;
• dupa o suprafata exterioara ~i o suprafata fronrala;
• dupa suprafaja interioara a unui alezaj ~i o suprafaja frontala;
• dupa suprafata interioara a obezii ~i o suprafaja frontals (la semifabricate de roti
dinjate mari, tumate).
Prinderea. se face cu bacurile .cu strangere simultana.
Piesele care nu sunt corpuri de revolutie se fixeaza cu bride ~i suruburi pe platou.
.
Cujitele sunt fixate in portcujite montate pe carucioare verticale sau sunt fixate in.
bare portcutit. Barele portcujit se folosesc atunci cand diametrul gaurii strunjite nu permite
portcutitului de pe caruciorul vertical sa patrunda in interioarul piesei sau cand partile
. . . .
proeminente ale piesei impiedica portcutitul sa coboare la adancimea necesara.

· Pentru marirea productivitajii
.
se recomanda ca strunjirea suprafejelor cilindrice
. . .
interioare mari cu diametre peste ( 1·000 ... 1200) mm sa se faca simultan cu doua carucioa-
-
re -. Suprafejele cilindrice interioare coaxiale in: trepte se pot prelucra simultan cu· cate
. ..
un
carucior pentru
.
fiecare suprafata.
.
' ' ..
Precizia obtinuta pe strungul carusel la strunjirea interioara corespunde treptelor
. '
11 ... ~ ISO. Suprafejele interioare mai precise decat in treapta 9 ISO se pot objine pe
aceste masini numai prin aplicarea unor metode de lucru speciale.
11.10 .. Strunjirea suprafetelor conice interioare

Pe strungul normal, gaurile conice se strunjesc prin copiere cu ajutorul riglei de
copiat, cu cutite late, sau prin rotirea saniei portcutit.
Tehnologia prelucriirii suprafetelar cilindrice 1i conice interioare 351
Pe strungul revolver gaurile conice se prelucreaza in mai multe faze succesive,
cu mai multe scule fixate in capul revolver. De exemplu, pentru gaur! conice precise se
poate prevedea urmatoarea succesiune a fazelor de prelucrare:
• strunjirea de degrosare a gaurii cilindrice:
• strunjirea de finisare cu un cujit fixat in al doilea locas al capului revolver;
• largire cu largitor conic;
• alezare, cu alezor conic) la dimensiunea finals.
11.11. Strunjirea interioara pe masini de alezat

~i frezat orizontale
Pe masini de alezat si frezat orizontale se prelucreaza diferite alezaje in piese

turnate cu f orme complicate ~i dimensiuni mari, care nu pot fi fixate ~i rotite pe masinile
din grupa strungurilor: carcase, batiuri, blocuri motoare etc. Miscarea principala de rotatie
este realizata de cujit, iar miscarea de avans longitudinal este efectuata de arborele
p·rincipal (fig. 11.19, a) sau de masa pe care este fixata piesa (fig. 11.19, b) .
., ...
·a
Fig. 11.19
Cujitul pentru
-
strunjire interioara se fixeaza: a) intr-un portcujit pe platoul masi-
.
nii; b) intr-un dorn portcujit in consola; c) in bara portcutit rigidizata suplimentar prin
rezemare la un capat sau la ambele capete. ·
Prelucrarea cu eujit fixat in platou sau pe dorn in consola este aplicabila la alezaje
scurte §i se face cu avansul longitudinal al mesei (fig. 11.19, b).
· La alezajele mai lungi, bara in care este fixat cutitul este ghidata in bucse de
ghidare in ambele capete, de o pa rte si de alta a piesei (I si 2 fig. 11 . 20). sau numai Ja
un capat, in pinola montantului secundar (fig. 11.19, a).
Daca bara portcujit este ghidata la ambele capete, primeste rniscarea de rotatie de
la arborele principal printr-un cuplaj articulat (elastic), pentru a exclude influenja neco-
axialitajii arborelui principal ~i barei portcujit asupra preciziei de prelucrare, Rectilinitatea
axei alezajelor se asigura, in acest caz, datorita coaxialitatii celor doua bucse de ghidare
§i prin rectilinitatea barei portcutit insasi. Prelucrarea cu avansul longitudinal al barei
portcutit, ghidata in bucsa de ghidare . poate asigura precizia 7 ISO.
Pentru prelucrarea gaurilor cu diametre lntre 35 ~i 250 mm se folosesc blocuri cu
doua sau patru cutite, care permit marirea productivitajii prin asehierea unui adaos mare
de prelucrare de catre cutite succesive. Pentru prelucrarea de finisare a gaurilor cu dia-
...'. . .
352
metre de (25 ... 300) mm se utilizeaza blocuri cu doua cujite, precum si capete de alezat cu
avansul micrometric al cujitului cu precizia de re glare de 0, 02 mm.
Prelucrarea alezajelor pe masini de alezat ~i frezat orizontale se poate face: a)
dupa trasaj; b) prin metoda coordonatelor; c) cu asezarea piesei in dispozitiv ..
2
1
- '
--·---·---· ---··--·-" "" "'~•

• ~
• •
'
r.
- -
I
Fig. 11.20
Prelucrarea dupa trasaj se f oloseste la productia individuala ~i de serie mica, tnsa .

nu poate asigura precizia distantelor dintre axele gaurilor de ordinul sutimilor de
rnilimetru. La centrarea dupa trasaj a arborelui principal al masinii pe axa gaurii de
strunjit, erorile de pozitie ale axei sunt de ordinul zecimilor de milimetru.
La metoda coordonatelor, pozitia axelor gaurilor se stabileste prin deplasarea
mesei masinii lmpreuna cu piesa ~i deplasarea arborelui principal pe directii perpendiculare
intre ele, distantele ·de deplasare fiind masurate cu calibre de lungime ~i limitatoare cu
comparator, sau cu ajutorul riglelor cu vernier existente pe masina,
Pentru a se putea aplica aceasta metoda, in desenul de executie al piesei, distantele
care determina pozitia axelor tuturor gaurilor ce urmeaza a fl prelucrate trebuie sa fie date,
.fata de doua axe de coordonate rectangulare, care coincid cu bazele tehnologice ale piesei
sau sunt legate prin dimensiuni fata de aceste haze. Daca nu este indeplinita aceasta
conditie, dimensiunile trebuie recalculate.
Metoda de prelucrare a alezajelor cu avans executat de masa masinii sau cu avans
. executat de arborele principal influenjeaza asupra prcciziei alezajului executat.
Se considera urmatoarele scheme de principiu pentru prelucrarea alezajelor:
• La. strunjirea cu dorn portciqit in console. c11. avansul realizat prin deplasarea
mesei impreund cu piesa (fig. 11.21), sageata de incovoiere a dornului datorita fortelor de
aschiere ramane Constanta ~i diametrul alezajului se objine constant pe toata lungimea. Axa
gaurii va fi rectilinie.
• La strunjirea cu dorn in consola, cu avansul executat de arborele principal ~i
piesa fixa (fig. 1.1.22), la sfarsitul cursei, incovoierea elastica a dornului poate fi mai
. .
....__ • -- • -- .,.__
~---'r-
.- .
• •
. , . •
PieSll ' I .
_.,__ . _._
. .
Forma ga1.1r1i
. . "'--+- form a gau.rii
'
Fig. 11.21 Fig. 11~22

.....
Tehnologia prelucrarii suprafetelor cilindrice 1i conice interioare 353
mare, diametrul alezajului rezultand variabil pe lungime, iar axa acestuia curba.
•IA strunjirea cu bara portcutit, c11 avansul efectuat de masa masinii-unelte (fig.
11.23), sageata de lncovoiere a barei ramane constanta ~i, ca urmare, ,,,.
diametrul gaurii
rezulta constant pe intreaga lungime. Axa gaurii este rectilinie. In cazul cind celelalte
'
conditii sunt egale (diametrul Si lungimea gaurii), sageata de incovoiere a barei portcutit
este mai mica decat sageara domului in consola, astfel ca precizia necesara se obtine mai usor.
i Forma corruva a glfurii
Fig. 11.23 Fig. 11.24
• La alezarea cu bard portaqit, cu avansul

executat de arborele principal ~ipiesa fixd. (fig.
1 I . 24), sageata de incovoiere a barei este variabila,
. din cauza modificarii distanjei de Ia cutit pana la •
•
. reazem. Gaura prelucrata va avea diametrul mai
· mic la mijloc.
La schemel·e de strunjire interioara cu .
avans executat de masa impreuna cu piesa, rectili- Fig. 11.25
nitatea axei gaurii este influentata de abaterile de .la rectilinitate ale ghidajelor pe care se
deplaseaza masa. .
Abaterile de la paralelismul axei arborelui principal cu ghidajele batiului due la
A
necoincidenja directiei de avans a piesei cu direcjia axei de rotatie a cujitului. In acest caz,
gaura strunjita se obtine ovala (fig. 1.1 .25).
Raportul serniaxelor elipsei este
a I b ::: cos a . (11.15)
.'
Ovalitatea obtinuta este insa relativ mica, deoarece a este mic.
A·
In general, Ia prelucrarea alezajelor, i11 afara de scula ~.i de masina-unealta, rigi-

dita:tea sistemului tehnologic si deci precizia de prelucrare sunt influenjate ~i de ins~i piesa de
prelucrat, precum ~i de modul de fixare a acesteia pe masina. Chiar si atunci cand scula este
relativ rigida iar strunjirea interioara se face pe o n1a~ina rigida, pot aparea totusi vibrajii din
cauza rigidit7¢ii mici a piesei cu pereti subtiri ~i cu o fixare nestabila pe masina-unealta.
'
l
11.12 Rectificarea alezajelor
Rectificarea suprafetelor cilindrice interioare asigura precizia diametrului in trep-

tele 7. ~ .6 ISO ~i rugozitatea R0 = (1,6 ... 0,8) .µm. Se deosebesc urmatoarele procedee de
rectificare interioara:
• rectificarea cu rotirea piesei fixate in mandrina masinii;

• rectificarea cu piesa fixa pe masini de rectificat interior planetare;
• rectificarea pe masini de rectificat Iara varfuri,
Reotificarea cu rotirea piesei fixate in mandrina masinii este eel mai raspandit
procedeu (fig. 11.26). Piesa de prelucrat 1 se fixeaza in mandrina masinii 2 Si efectueaza
miscarea de rotatie, iar piatra de rectificat 3 executa o miscare de rotatie in jurul axei sale,
miscari rectilinii alternative s 1 si avansul transversal s, , periodic dupa fiecare cursa simpla
sau la o cursa dubla, Sensurile de rotajie ale piesei ~i pietrei abrazive sunt opuse.
Diametrul pietrei de rectificat se ia, de obicei, 0, 7 ... 0,9 din diametrul gaurii.
· Pentru a se obtine viteza opti- .
1 2 .
ma de aschiere la rectificare de (30 .. ·
.,.......-:jt:-......_. • .35) mis trebuie ca arborele portpia-
I
f,, .,, , / / ./ 7 "/" ,
tra abraziva sa aiba 0 turatie foarte
- mare; la d.iametre mici ale gaurii
•
...-.. '-•
-L. .,-,....,!;~
• •
,• -_ I
. . . . .. aceste turajii devin extrem de mari ~i

.r .r ,, ,, .,, / ,~ ·7 .
r1 s, nu pot fi totdeauna realizate. De

. St '
.
aceea, rectificarea gaurilor cr1 diame-

tru mic se face uneori la viteze rnai
mici decat cele op time. .
Flg. 11.2(}
Rigiditatea mica a arborelui
portpiatra abraziva in consola, in special pentru gauri mai lungi si cu diametru mic, obliga
la· folosirea unui av ans transversal mai mic si unui avans longitudinal mai mic decat pentru
rectificarea exterioara.
Toate particularitajlle menjionate fac ca rectificarea interioara sa fie putin
productiva, mai ales pentru diametre mici ~i sa se caracterizeze printr-un cost ridicat.
Rectificarea pe masini de rectificat interior· planetar se foloseste pentru gauri de
diametre mari in piese mari care nu sunt corpuri de revolutie ~i .nu pot fi antrenate in
miscare de rotajie, Schema procedeului este data in fig. 11.27. Piesa este fixata pe masa
masinii. Arborele portpiatra abraziva executa urmatoarele miscari: I - rotirea in jurul axei
sale; II - miscarea planetara pe circumferinja suprafetei Interioare a piesei; Ill - miscari
rectilinii-alternative in lungul axei gaurii; IV - miscarea de ·avans transversal.
'
Procedeul se caracterizeaza prin productivitate mica. De aceea, in ultimul timp,
rectific·area pe aceste masini este inlocuita cu alezarea fina cu cutit sau cu honuirea.
Rectificarea pe masini de rectificat interior Jara varfuri se realizeaza dupa sc·hema
din. fig. 11.28. Piesa 1, care trebuie sa fie in prealabil rectificata pe diametrul exterior,
este ghidata si sprijinita pe trei role. Rola 2, cu diarnetrul mai mare, antreneaza piesa in
3
2
1
..,,...
"
. TV
1l • I •
•
•
•
Fi~. 11.27 Fig. 11.28

· T~hnologia prelucrarii suprafeJelor eilindrice 1i conice interioare 355
'
•
'
·rotaJie §i se numeste rola conducatoare. Rola de apasare 3 apasa piesa pe rola 2 ~i pe rola
J
t 4, aceasta din urma avand rolul de a sustine piesa. Piatra de rectificat executa miscarea
l
l principala de rotatie, miscarea de avans longitudinal altemativ 'i miscarea de avans de
'
patrundere. La scbimbarea piesei dupa terminarea rectificarii, rola 3 se retrage spre stanga
si, eliberand piesa, permite sa se introduca automat sau manual piesa urmatoare.
I' Acest procedeu de rectificare se poate folosi numai pentru piesele care· au
l suprafata cilindrica exterioara riguros concentrica cu. alezajul de rectificat. Procedeul se
1
\
.. foloseste numai la rectificarea interioara a pieselor cu pereti subtiri, fabricate in serie mare
sau in masa.
Pentru rectificarea interioara dupa primul procedeu, cu piesa in rotatie $i fixatl
in mandrina, se folosesc de obicei masini de rectificat cu un arbore principal. Daca Ia rec-
tificarea piesei se cere respectarea conditiei de perpendicularitate a suprafetei plane fronta-
le pe axa gaurii, se pot folosi masini de rectificat cu doi arbori principali (fig. 11. 29).
Cele mai productive ma- 1. Aprapil'reo
sini pentru rectificarea interioara 1 rapitlo '!pietrei
Ct1rsa d' rt!dilic.df
cu rotirea piesei fixate in man- :.........,_
~ n.fZ-Z~..q~::::;=-----o..,...
drina sunt masinile de rectificat ;: i: __...
'
I
l
semiautomate. Principiul de func- r : . ~ \

' I
· 2.!(edil'icatF
tionare al acestor masini este tlegro!are
urmatorul (fig. 11.30): dupa fixa- 1
rea piesei in mandrina ~i pornirea . -~. • • • --- '
' -
\-+-1"-'/ .:....·~.~~~
masinii, piatra de rectificat se

, 3.lntlreptare
cudiqmont
apropie de piesa cu avans rapid, 1 t,.. Recfifica~
care se modlfica automat, trecand de finisur~
la avansul pentru rectificarea de
degrosare. Urmeaza rectificarea S. Netrag~rHt
de degrosare pana ce ramane rap1ad apietrei
de redificat
numai adaosul pentru rectificarea
Flg.• 11.29 'Fig. 11.3.0
de finisare- .. Apoi piatra se retrage .
.
. .
rapid din piesa ~i este tndreptata automat cu diamant, inainte de rectificarea de finisare.
. . '
Finisarea se efectueaza cu un avans transversal mai mic ~i cu o viteza de rotajie mai mare
a piesei. Dup~objinerea dimensiunii necesare, · piatra se retrage rapid din alezajul rectificat ·
. $i masfna se .opresre. · Conrrolul afezajufui rectificat se (ace· in timpul prelucrarii cu calibre
.
speciale; respectiv un calibru pentru degrosare ~i unul pentru finisare, care, .sub actiunea
unui arc, tind sa· intre in alezaj la celalalt capat (vezi poz .. 1, fig. 11.30). Rectificarea de
degrosare se efectueaza panl cand calibrul de degrosare intra rn aleza]. ·in acest moment
este comandata retragerea pietrei pentru corectarea inaintea finisarii. La f el, . oprirea
masinii are loc cand calibrul de finisare a intrat in alezaj.
Regimul de aschiere la rectificarea interioara se caracterizeaza prin urmatoarele:
• viteza periferica a piesei are valori de (50 ... 150) m/min, pentru alezaje cu
diametrul de 20 ... 300 mm;
• avansul longitudinal al discului abraziv se ia in fractiuni din Iatimea sa, ~i anume:
- pentru rectificarea de degrosare . s1 ::; (0,6 ... 0,8) B [mm/rot];
'
- pentru
..
rectificarea de finisare s1 = (0,2 ... 0,3) B [mm/rot],
unde B este latimea discului abraziv: . .
• avansul transversal s, are valorile:

- pentru rectificarea de degrosare s 1 = (0,0025 0, 005) [mm/rot] ;·
- pentru rectificarea de finisare s, = (0;0015 0,0025) '[mm/rot],
•
•
356 - Tehnologia con1trucfiilor di ma1ini

.
. •
Giurile conice se pot rectifica pe masini de rectificat universale sau pe masini de
•
-""'·~··· .
rectificat interior. '
. Pe masinile de rectificat universale, · rectificarea conica interioara se realizeaza cu

ajutorul unei pipu§i auxiliare portpiatra, montate pe ma§ina special in acest scop, Pentru
objinerea conicitatii, papu§a portpiesl se roteste cu unghiul corespunzator, A vansul
longitudinal este efectuat de masa, iar eel de adancime . . de pipusa portpiatra.
La masinile de rectificat interior, glurile conice se rectifica prin rotirea plpusii
portpiesa, Masa executl miscarea rectilinie-altemativl, iar avansul de adincime se
realizeaza prin deplasarea plpu$ii portpiatra .
•
11.13. Brosarea alezajelor
11.13 .1. Caractertstlci tehnologice
Brosarea se aplica pentru prelucrarea diferitelor gauri cilindrice sau profilate.

Prelucrarea se realizeaza dintr-o singura trecere a brosei, care este deplasata in lungul
suprafetei de prelucrat. Se pot brosa gluri cu diametre de (3 ... 300) mm, insa folosirea
brosarii este, in general, economica pana la diametrul de 80 mm. Brosele cu diametrul mai
mic de 3 mm nu sunt suficient de rezistente iar brosele cu diametre peste 300 mm sunt atat
de masive ~i grele incat folosirea lor este nerentabila.
Prin brosarea gaurilor se obtine precizia 7 ISO $i rugozitatea suprafejei R0 = (1,6 .
. . 0,4) µm. :
Principalul avantaj al brosarii in comparatie cu alte procedee de prelucrare a
gaurilor este productivitatea mare. Productivitatea mare se datoreste faptului ca se · poate
obtine o precizie ridicata intr-o singura trecere, timpul auxiliar este redus, nu sunt nece-
sare masurari sau reglari deosebite. Desi brosa este scumpa, totusi, datorita faptului ca .are
o durabilitate mare (permite prelucrarea unui numar de pana Ia 2000 gauri tlra reascutire),
· se asigura ii o economicitate buna a procedeului, in conditiile prelucrarii unui numar mare
' .
<de piese, la producjie de serie mare §i de masa.

· Dintredezavantaje- .se menjioneaza: complexitatea construcjiei broselor ~i consum
..
mare de otel rapid §i, de aici, . costul .lor ridicat; .dificultatea brosaril pieselor nerigide, . ·
. . .
· deoarece la brosare apar forte de aschiere mari care pot deforma piesele,
.
· .
Din punctul de vedere al pozijiei relative a suprafejelor prelucrate prin brosare

fata de alte supraf ete ale. piesei, se deosebesc doua tipuri de bros are a - gaurilor: brosarea
. '
Iibera
-
~i brosarea coordonata.
. '
La brosarea ....libera, gaura brosata nu capatl o pozitie determinata fata de alte

suprafete ale piesei. In acest caz, nu este necesara fixarea piesei, deoarece aceasta este
apasata pe platoul masinii de insa~i brosa, In timpul cursei de lucru. Brosarea libera se
foloseste atunci cand gaura brosata este baza tehnologica pentru prelucrarile ulterioare ale
celorlalte suprafete ale piesei.
La brosarea coordonata trebuie sa se objina precizia pozitiei relative a gaurii fata
"
de alte suprafete ale piesei, r·n acest caz, piesa este fixata precis ~i rigid in dispozitiv
.
J
~1)f'("i~ f"P m~Qln~ l~f hf!\~~ ~~t~ CJ.h;l'f ~t~ C'll ohitf al~ r-nre~n11nz:.toare_
Tehnologia prelucrdrii supra/e/elor cilindrice 1i coniee interioare 357
- " '
11.13.2. Alegerea maslnii-unelte §i a sculei
Pentru brosare se pot folosi masini de brosat orizontale sau verticale. Masinile de
brosat verticale ocupa un spatiu de productie de circa 2 ... 3 ori mai mic decat cele
o.rizontale. Pe masinile de brosat verticale se pot brosa, in general, gauri de lungime mai
mica, deoarece c.ursa masinii este mai mica. Pentru brosarea simultana a doua gauri cu axe
paralele in aceeasi piesa (de exemplu intr-o biela de motor) se folosesc masini de brosat
speciale, orizontale sau verticale, cu doua brose.
Pentru brosarea gaurilor pe masinile de brosat, asezarea pieselor se poate face pe
un suport rigid sau pe un suport sf eric autocentrant. Asezarea pe suport rigid 1 se foloseste
cand suprafaja frontals de asezare a piesei 2 este prelucrata in prealabil perpendicular pe
axa gaurii (fig. 11.31). Prelucrarea prealabila a suprafejei frontale trebuie sa se faca lntr-o
singura asezare, cu p.relucrarea prealabila a gaurii, pentru a ob tine conditia de perpendicu-
laritate. Daca suprafaja frontals nu este prelucrata sau este prelucrata insuficient de precis,
piesa I se asaza pentru brosare pe un suport. sferic autocentrant 2 (fig. 11.32).
1 2
Fig. 11.31 Fig. 11.32
Brosele pentru gauri pot fi: brose normale, actionate prin tragere, si brose-
poanson, actionate prin impingere. Brosele normale sunt .eele mai raspandite: acestea sunt
solicitate la Intindere. Brosele-poanson sunt solicitate la compresiune $i sunt mult mai
scurte, (150 ... 300) mm.
Daca la proiectarea sculei lungimea brosei rezulta prea mare, peste 1000 ... 1500 mm,
se vor prevedea mai multe treceri de brosare, efectuate fiecare cu cate o brosa: se obtin
astf el garnituri de brose,
Brosarea se face cu lichide de ungere-racire: pentru otel se foloseste petrol
sulfonar, emulsie sau ulei vegetal, iar pentru fonta sau bronz uleiuri mixte sau brosarea
se face rara racire. Uti1izarea lichidelor de ungere-racire micsoreaza forta de aschiere la
brosare cu (20 ... 30) % fata de brosarea uscata.
•
11.13.3. Regimul de aschlere -
Determinarea regimului de aschiere la brosare consta in stabilirca avansului pe

dinte sd ~i a vitezei de aschiere vP • . .
Avansul pe dinte sd reprezinta grosimea stratului aschiat de un dinte al sculei $i
•
'. .
.' 358 Tthnologia eonstructiilor de matini

~ : .
. ' . ' . .
. · este determinat de diferenja inaltimilor a doi dinji succesivi ai brosei. Valoarea avansului ·
. . . .
·pe dinte se stabileste, in· prealabil, la proiectarea brosei $i este de (0,02 ... 0,05) mm pentru
brose rotunde.
. . . ·
Viteza de aschiere la brosare depinde de proprietatile fizico-mecanice ale materia-
lului de prelucrat, de materialul brosei, de precizia diametrului gaurii ~i rugozitatea ceruta
suprafejei brosate. Principalul factor care llmiteaza viteza de aschiere nu este durabilitatea
economica a sculei, ci rugozitatea ~i precizia diemensiunilor. Informativ, valorile vitezelor
de aschiere pentru a objine precizia 7 ISO 1i rugozitatea R0 = (1,6 ... 0,4), µm sunt de
(2 ... 4) m/min, la brosarea ojelului.
11.14. Tehnologia netezirii suprafetelor

cilindrice interioare
Prelucrarea de netezire a supraf etelor cilindrice interioare trebuie sa asigure o

precizie foarte m·are a diametrelor ~i o rugozitate redusa a suprafetei, Netezirea suprafe-
jelor cilindrice interioare se poate realiza prin urmatoarele procedee: strunjirea interioara
de netezire, honuirea, lepuirea etc.
11.14.1. Strunjirea interieara de netezire
Procedeul strunjir.ii de netezire a gaurilor asigura precizii 6 ... 7 ISO si rugozitatea

suprafejei R0 = (0,8 ... 0, 1) µm.
Prelucrarea se realizeaza pe strunguri rapide sau pe masini de alezat verticale sau
orizontale, cu ajutorul cutitelor cu placute din carburi metalice sau cu cutite prevazute cu
diamant. ·
Procesul de strunjire inte-
•
rioara de netezire se caracterizeaza
" .
prin inlaturarea unor adaosuri de
prelucrare foarte mici, la viteze de
aschiere mari, care depasesc cu
• mult pe cele de la strunjirea obis-
.........
--·--------....
.-,.- nuita, Astf el, se lucreaza cu viteze
-----·
-·· de (300 ... 1500) m/min pentru ali-
aje neferoase ~i cu (200 ... 250)
Q
•
b . m/min pentru fonte si ojeluri, cu
adancimi de aschiere mici de
Fig. 11.33
(0,05 ... 0,20) mm ~i avansuri mici
de (0,01 ... 0,1) mm/rot.
Condijia hotaratoare pentru obtinerea unei precizii ridicate de prelucrare este sta-
rea perfecta a lagarelor arborelui principal al masinii (bataia radiala maxima 0,005 mm),
lipsa vibratiilor arborelui principal ~i a dispozitivului cu piesa de prelucrat.
Tehnologia prtlucrarii suprafetelor cilindrice 1i conice interioare 359
- .
Pe masinile de alezat fin, cujitul se fixeaza in bar! de alezat $i efectueaza miscarea
principala de· rotatie, iar piesa de prelucrat este fixata pe masa masinii ~i executs miscarea
de· avans . La unele masini de alezat fin, miscarea de avans este realizata de arborele .. •
principal .. Reglarea foarte precisa a cutitului in bara de alezat se realizeaza cu surub

micrometric sau cu dispozitiv cu comparator (fig. 11.33).
Strunjirea interioara de netezire se realizeaza in doua faze: prealabila $i finala. La
strunjirea de netezire prealabila se indcparteaza 75 % din adaosul total iar strunjirea finala
se face cu adancime mica de. aschiere, pentru ca deformajiile •
sistemului tehnologic sa fie
red use la minim.
Strunjirea de netezire a suprafejelor cilindrice interioare se foloseste la fabricajia
de serie mare $i de masa pentru netezirea gaurilor de bolt in pistoane din aliaje de
aluminiu, pentru alezajele bielei, pentru diferite locasuri de lagare etc.
-11.14.2. Honuirea gaurtlor
N etezirea gaurilor prin honuire se realizeaza pe masini de honuit cu o scula de

constructie speciala, numita hon. Schema de principiu a honuirii este data in fig. 11. 34,
a iar construcjia unui cap de honuit .-. in fig. 11.34, b,
1/---
.
.....
..-
•
.--~
.. ...
~~ ~-- 2..
.. ..
....
. ..-.
~ ·.•
' - •
.• ,• • • . ••••.
•
.. .- -
..'.t
...... ..............................
Fig. 11.34
Honul este prevazut cu bare abrazive in numar de 3 ... ~ 12, cu granulatie fina, care
. . A -
sunt apasate simultan pe peretii gaurii, In cazul honului prezen.tat in fig. 11.34, b,
. desfacerea
.
.
suportilor barelor abrazive 1 se face cu ajutorul conurilor de reglare 2 ~i a
placilor intermediare · 3, prin rotirea axului filetat 4, insurubat in conul inferior; astfel se
creeaza o anumita presiune de apasare a barelor pe suprafata de· prelucrat. Capul de honuit
executa o miscare continua de rotatie - intr-un singur sens ~i o miscare rectilinie
-
alternativa, •
. in tirnp ce piesa este fixa, Barele abrazive sunt din electrocorindon pentru piese din ojel
~i carbura de siliciu - pentru piese din fonta,
Deoarece honul se autocentreaza dupa alezajul de honuit, prin honuire nu se poate

asigura corectarea pozitiei axei gaurii; pentru. a permite autocentrarea honului, acesta s·e
lmbina printr-un cuplaj articulat cu arborele principal al masinii de honuit. Prin honuire
se obtine numai precizia diametrului ~i micsorarea ovalitatii ii conicitatii gaurii. Prelucra-
rile care. preced honuirea trebuie sa asigure pozitia corecta a axei gaurii. Inainte de"'
honuire, ....alezajul trebuie sa fie prelucrat prin alezare, strunjire de finisare sau rectificare .
In procesul de honuire, traiectoriile granulelor abrazive formeaza pe suprafata
gaurii o retea fina de linii elicoidale (fig. 11.35). Dael se desfasoara suprafata cilindrului
_pe un plan, aceste linii elicoidale d.evin drepte care se intersecteaza sub unghiul 2 a.
Unghiul 2 a este determinat de raportul dintre viteza miscarii rectilinii-alternative vra ~i
viteza miscarii de rotatie Vrot :
(11.16)
Fig. 11.35
Unghiul 2 a de incrucisare a traiectoriilor influenjeaza asupra calitatii suprafetei

~i productivitatii prelucrarii, 0 data cu micsorarea valorii tgo , se tmbunatateste calitatea
suprafetei, in.sa se micsoreaza productivitatea. Dimpotriva, la marirea valorii tga are loc
o intensificare a autoascutirii barelor abrazive, productivitatea creste, insa se inrautate$te
calitatea suprafetei,
Honuirea se executa in doua faze: prealabila $i finala. Pentru honuirea prealabila
se recomanda sa se ia tg« = (0,35 ... 0,6) iar pentru honuirea finala tga = (0,15 ... 0,25).
Granulajia barelor abrazive este de 16 ... 4 pentru honuirea prealabila ~i M28 ... 'M7 pentru
honuirea finala,
Deoarece viteza miscarii rectilinii-alternative, viteza miscarii de rotatie ~i unghiul
de incrucisare a traiectoriilor sunt interdependente, in practica Se stabileste in primul rand.
viteza miscarii de rotatie a honului ~i apoi se variaza viteza miscarii rectilinii-altemative
pentru objinerea unghiului a dorit,
Viteza de rotatie are valori de (60 ... 75) m/min pentru fonta ~i bronz ~i de {2·0 ..
. . 35) m/min pentru piese din otel calit.
Viteza miscarii rectilinii-alternative depinde in mare masura de lungimea cursei
de lucru (tabelul 11.1).
Depasirea limitelor de viteza recomandate nu este indicata, deoarece, o data cu.
marirea valorilor vra , deci a numarului de curse duble pe minut, cresc fortele de inertie.
J
Tehn.ologia prelucrarii suprafetelor cilindrice 1i conice interioare 361

Tabelul · 1·1.1
Viteza mi,clrii rec·tiUnli-alternative
.
Lungirnea cursei,
.
mm 10.•. 50 so ... 1so Peste 150
. . .. '
Viteza vra , m/min 5 •.. 10 12 .•• 16 18 ... 22 .

,·,
.
.'
Lungimea cursei Lese determina astfel (fig. 11.3.6): Id ·
. ' (11.17)
•
Lungimea
..
de depasire a pieselor ld se ia aproximativ l/3;
lungimea barelor l se la in functie de lungimea gaurii:
I = (0,5 ... 0, 75) L (11.18)

Depasirea de la capetele gaurii este necesara pentru a se L·
evita aparijia unor micsorari de diametre la capete. Presiunea de
apasare a barelor abrazive pe perejii gaurii este de (1 .... 4) daN/cm2 Fig. 11.36
la honuirea prealabila ~i (0,5 ... 2) daN/cm2 la honuirea finala.
Honuirea se executa cu lichide de ungere-racire: pentru fonta - un amestec de
90% petrol si 10% ulei de masini: pentru otel - un.amestec de 50% petrol ~i 50% ulei.
La honuire se obtin precizii 6 ... 7 ISO si rugozitatea Ra = (0,4 ... 0,01) µm -· suprafaja cu
luciu de oglinda, Honuirea se foloseste, de exemplu, pentru prelucrarea finala a cama~ilor ·
de cilindri.
11 .. 14.3. Lepuirea suprafetelor interioare
Lepuirea suprafejelor interioare se realizeaza cu ajutorul granulelor abrazive

libere, de granulajie foarte fina, amestecate intr-un lichid de ungere sau conjinute in paste
abrazive ~i interpuse intre suprafata de prelucrat $i scula de lepuit, aflate in miscare
A
relativa, In fig. 11.37 se prezinta un dorn de lepuit elastic din fonta.

Dornul de lepuit este fixat in arborele principal al masinii de lepuit de la care
primeste o miscare de rotajie alternativa ~i o miscare rectilinie-alternativa in lungul axei
alezajului. Piesa de lepuit se asaza intr-un dispozitiv de prindere sau se tine manual.
Prin lepuire se obtine o precizie inalta, precizia 6 ISO, ~i o calitate foarte buna
a suprafetei, R0 = (0, 1 ... 0,01) µm. Lepuirea nu corecteaza ovalitatea sau conicitatea
alezajului, care trebuie sa fie reduse la minim inca la operatiile anterioare.
--" \
I '
'
Fig. 11.37
11.14.4. Netezlrea alezajelor prin defo.rmare plastlca
In . constructia de masini se recurge tot mai des 'la prelucrarea pieselor rara
A
indepartare de aschii, prin deformare plastica, care este un procedeu foarte productiv
pentru finisarea suprafetelor de revolujie. Procedeul consta in trecerea prin alezaj a unor
scule
-
de anumite forme, $i anume: bile, dornuri, brose, role etc. In urma presarii in alezaj
'
.
. a sculei
-
de diainetru mai mare ca al alezajului (fig. 11.38; 1 - semifabricat; 2 - bila;
.
3 -
brosa; 4 - poanson), se produc deformajii elastice ~i plastice. Cu cat diferenja dintre cele
doua diametre este mai mare, cu atat deformatiile vor fl mai pronunjate, modificandu-se
dimensiunile aJezajului datorita deformajiilor remanente, Stratul superficial va rezulta cu
o rezistenta la oboseala si o duritate mai mare cu (20 ... 30) % decat a materialului de baza,
-
oe
4 z
•
l!o·
a '
b c
Fig. 11.38
....
In fig. 11.38, c Ds este diametrul sculei (bilei) iar D0 - diametrul initial al alezaju-
lui, Deformatia elastics este data de relajia
8e = Ds- D, , (11.19)
in ·care Dr este diametrul alezajului dupa prelucrare.
Deformatia remanenta efectiva va fi
S,=-D,-D0• (11.20)
Eficienta tehnico-econornica a procedeului este ridicata mai ales la prelucrarea
alezajelor mari la piesele grele. Precizia de prelucrare depinde de· precizia anterioara a
alezajului, marcand o imbunatatire daca au fost alesi corespunzator parametrii de lucru.
. '
Rugozitatea . suprafetei
. dupa netezire prin deformare plastica este R a · = (0,5 . ..
. . 3 ,2) µni. Prelucrarea se face in prezenja unui lubrifiant, ·
- La prelucrarea ojelului ~i a bronzului se folosesteuleiul mineral, iar la prelucrarea
fontei, petrolul, Dezavantajul procedeului consta in faptul . ca, daca tehnologia aplicata este
necorespunzatoare, se produc .exfolieri . la nivelul superficial. .
llllllftlllt"'tH•tHftltltlllllllllllllllllllmlllllllllfllllll
• . .
TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A PIESELOR

. CU GHIDAJE
'. .
' '
12.1. Rolul functional, formele constructive §i conditiile

tehnice de executie a ghidajelor
,,.
.In constructia de masini, cuplurile de ghidare asigura deplasarea organului mobil
pe traiectorii rectilinii sau circulare, ele fiind cunoscute in mod curent sub denumirea de
ghidaje, destinate atat pentru miscarile rectilinii, cat ~i. pentru miscarile circulare,
. Ghidarea rnasinilor-unelte au rolul de a conduce in timpul funcjionarii organele
\
mobile, cum sunt saniile, mesele, suportii etc., ·respectiv de a susjine aceste organe.
Profilul unui ghidaj este <lat de ·conturul sectiunii intr-un plan perpendicular pe
directia de deplasare a organului mobil, in cazul ghidajelor pentru miscarea rectilinie si,
respectiv, intr-un plan radial, in cazul ghidajelor pentru miscarea circulara. Profilurile
ghidajelor folosite la masinile-unelte sunt de mai multe feluri: triunghiulare, plane $i
cilindrice.
I
t
r
r-- ·-., I -
I I
t
. 45° 45°
•'
I I I
L
' I
'- 15-~.30°
i ;
·~ '
J .__ 'L
...J
a
t.. ...
'b - c
Fig. 12.1
Profilul triunghiular este intalnit in trei variante: profiJul in A, profllul in V ~i

profil in coada de randunica. .
Ghidajele cu profil in A se construiesc simetrice (fig. 12 .1, a) sau asinretrice (fig.
12.1, b ~i c). Acestea a11 unele avantaje in comparajie cu alte tipuri de ghidaje. Astfel,
aschiile
.
rezultate din procesul de aschiere nu se menjin pe suprafejele lor de ghidare, ci '
se rostogolesc pe suprafeje inclinate. astfel ca uzarea se produce mai lent. De asemenea,

aceste ghidaje au proprietatea de reglare automata a jocului creat datorita uzarii.
Ghidajele cu profil in V se construiesc, de asemenea, cu profit simetric (fig. 12 . 2,
a) sau asimetric (fig. 12.2, b). Aceste ghidajeprezinta avantajul ca ungerea se face in bune
conditii, datorita posibilitajii de menjinere a uleiului in cavitatea creata la suprafejele de
ghidare, Totodata, trebuie remarcat faptul ca, spre deosebire de ghidajele cu prot..11 1~1 A,
aici apare ca dezavantaj acumularea aschiilor sau a particulelor abrazive intre suprafejele
de ghidare, contribuind la uzarea lor mai rapida.
'
364 Tehnologia construcJiilor dt ma1ini
I I
I
I L..- r--
L_
. 65~.. 70°
90°-120°
a b
Fig. 12.. 2
Ghidajele cu profit in .A ~i in V se folosesc cu precadere in plan orizontal.

Ghidajele cu profil in coada de randunica (fig. 12 .3) se construiesc, in general,
cu un unghi intre suprafetele de ghidare de 55 °, ceea ce corespunde unei prelucrari mai
usoare si funcjionari in conditii mai bune. Aceste ghidaje nu au proprietatea de autoreglare
a jocului rezultat din uzare, insa prezinta avantajul unei reglari usoare, folosind in acest
scop elemente speciale de reglare cunoscute sub denumirea de pene de reglare. ·
· De asemenea, in comparajie cu ghidajele cu profit in A si V, care se evita a fi
'
folosite practic pentru deplasarea organelor mobile pe verticala, mai ales atunci cand forta
rezultanta acjioneaza in sensul desprinderii acestora, ghidajele cu profil in coada de
randunica se folosesc mai frecvent.
·- -
I
I a
t L
. 5S0 a b c
tp .
p
d b
d Pf e f
• Fig. 12.3 •
Fig. 12.4
Ghidajele cu profiluri plane, cunoscute ~i sub denumirea de ghidaje cu profiluri

dreptunghiulare, dupa cum arata Si denumirea, sunt formate din suprafetele plane ale unui
dreptunghi, putand fi folosite atat toate Iaturile sale (fig. 12.4, a-c), cat si numai trei laturi
(fig. 12.. 4, d-!), atunci cand a patra latura, care inchide profilul, este inlocuita de o forta
permaneta P. Aceste ghidaje prezinta avantajul unei prelucrari ~i intretineri mai usoare in
raport cu celelalte profiluri. Asezarea lor in plan orizontal favorizeaza ungerea datorita
faptului ca pelicula de lubrifiant este bine mentinuta, insa pericolul uzarii rapide este
prezent ~i aici, intrucat suprafetele de ghidare pot retine aschiile ~i particulele abrazive.
Ghidajele cu profiluri plane sunt folosite cu precadere la masinile-unelte grele,
care necesita suprafeje portante mari.
Ghidajele cu profil cilindric sunt formate din bare....
cilindrice sau tevi, care pot
constitui suprafata de ghidare a organului fix sau mobil, In functie de aceasta, caracteristi-
cile lor pot fi asernanate cu cele ale ghidajelor cu profil in A (fig. 12.5, a), in care
ghidajul cilindric 1 este fixat de organul fix 2, sau cu ale ghidajelor i11 V (fig. 12.5, b),
unde ghidajul cilindric 1 este fixat de organul rnobil 3.
Prima solutie este cea mai frecvent utilizata, intrucat asigura o rigiditate mai mare
cuplului de ghidare. Sunt cazuri in care este necesara folosirea in intregtme a suprafetei
1111111 1'11 I!,

Tihnologii de prelucrar« a pieselor cu ghidaje 365
cilindrice a ghidajului, asa cum rezulta din fig. 12.5, c-e. Aceste ghidaje cilindrice sunt
utilizate la ghidarea pinolei de Ia papusile mobile ale strungurilor, la axele principale ale
... .
mastntlor de alezat orizonta1e ~i ale masinilor de gaurit. In ultimul timp s-au construit
experimental raboteze avand ghidaje cu profit cilindric realizat din doua jevi dispuse
paralel, pentru a micsora uzura suprafejei de alunecare.
3..
,
2 2
r
----
l
a
t
I .
I
'
~r •
I
.• .
4"',I'.
1
•
fr: /,",'
•
'
•
'•
c d. - e
Fig. 12.S
Tinand seama de faprul ca ghidajele determina precizia in exploatare a masinii-

unelte, este absolut necesar ca, pentru o funcjionare optima, ghidajele sa indeplineasca o
serie de conditii tehnice, p rintre care: ·
• fata de puncteJe de aplicatie a fortelor exterioare, suprafejele .lor sa aiba o astfel
de orientare lncat reactiunile ~i momentele de rasturnare ce se exercita asupra acestor
suprafeje de ghidare sa fie minime;
• presiunile de contact sa nu depaseasca, in timpul funcjionarii, val.orile admisibi-
•
le ~i, totodata, sa s·e exercite pe aceleasi suprafeje, astfel lncat jocurile dintre suprafejele
de alunecare sa nu se amplifice, fapt care ar duce Ia micsorarea preciziei;
• adoptarea unor solujii constructive astfel incat sa se obtina o repartitie a presiu-
nilor de contact cat mai uniforma;
• sa asigure mentinerea indelungata a preciziei de conducere a organului rnobil; ·
• ghidajele cuplului de ghidare sa fie construite din materiale foarte rezistente la
uzare, in special cele ale batiurilor; -
• evitarea situatiilor de egalitate a duritajilor ambelor ghidaje in contact, deoarece
atunci uzura este maxima $i apare tendinja de gripare;
· • ghidajele sa fie, pe cat posibil, autoreglabile sau eel putin U$Or reglabile, astfel
incat jocurile provenite din uzarea suprafejelor in frecare sa poata fi U$Or compensate;
• sa prezinte o mare simp.litate constructiva ~i un 111011taj usort ·
. ·• sa li se asigure o ungere suficienta pentru cazul cand lucreaza in regim 'de fre-
care mixta, iar pentru regimul de frecare Iichida, ungerea s!. fie abundenta ~i continua,
astfel Incat sa se mentina pzlicula de ulei lntre suprafejele in frecare;
. .
·
•· sa. fie protejate contra depunerilor de aschii sau · abrazivi: .
' ' • calitatea, precizia prelucrarii ~i a montarii ghidajelor sa fie corespunzatoare;
366: ·Tthnologia construcJiilor de ma1ini
• abaterile de la liniaritate a ghidajelor de batiuri trebuie sa se incadreze in

limitele (0,01'" .. 0,05.) mm pe o Jungime de 1000 mm, iar in cazul masinilor-unelte de ina.ltl
precizie putand sa. ajungl la 0,002 mm I 1000 mm lungime; -
• abate rile de la paralelism a ghidajelor trebuie sa se incadreze in limitele (0, 01 .. -
.. 0,03) mm pe o lungime de 1000 mm; ·
· • abaterile de la perpendicularitate a· ghidajelor diferitelor organe ale masinii-
unelte trebuie sa se incadreze in limitele (0,02 ... 0,1) mm pe lungime de 1000 mm;
• rugozitatea suprafetelor ghidajelor trebuie sa fie R0 = {1,6 ... 0,8) µm, iar la
masinile de inalta precizie R0 = 0,05 µm.
12.2. Materiale §i semlfabricate utilizate

la f abricarea ghidaj·elor
Pana in prezent, marea majoritate a ghidajelor au fost executate dintr-o bucata cu

organul fix (cum este batiul) sau cu eel mobil (carucior sau sanie), prin turnare din fonra.
Acest proced.eu se recomanda a fi folosit la producjia de serie a masinilor-unelte, deoarece
A
numai in acest caz tumarea devine avantajoasa, In acest sens se folosesc fontele cenusii,
fontele modificate, fontele otelite, fontele aliate. Cele mai raspandite suntfontele cenusii,
mai ales perlitice, la care presiunea critica de contact este de 0;16 daN/mm2• in jara
noastra, pentru batiurile strungurilor carusel ~i ale masinilor orizontale de frezat §i alezat
se foloseste fonta Fe 250.
Fonta modificata (cu adaosuri de ferosiliciu, silicocalciu, siliciura de aluminiu) ·
.la o structura perlitica fina asigura o rezistenta la uzare a ghidajelor de 2-3 ori mai mare
decat a fontelor cenusii nemodificate.
Proprietatile fontelor modificate se apropie de proprietatile ojelurilor. Astfel,
acestea pot fi calite dupa incalzlre superficiala cu curenji de inalti frecventa sau cu flacara
oxiacetilenica, dupa care duritatea superficiala ajunge la (4_5 ... 52) HRC.
Fonta otelitii se obtine in cubilou, prin adaugarea unei tncareaturi de deseuri de.
otel, care poate varia in limite largi, de la 25 % la 90 % . Prin adaugarea lncarcaturii de
deseuri din ·otel, conjinutul in carbon din fonta scade, proprietajile mecanice ale acesteia
· se Imbunatatesc, dar scade in acelasi timp fluiditatea, De aceea, folosirea acestui· tip de
fonta . este Iimitata, mai ales daca se tine seama .
§i de · faptul ca la aceste materiale se
.
manifests · tendinta de gripare, explicata in multe situajii prin aparijia unor structuri
dendritice in masa fontei ojelite,
. Fonta aliatii este justificata numai in anumite cazuri excepjionale datorita costuri-
lor ridicate. Elementele de aliere folosite sunt Ni ~i Cr in proportie de 1,2 % pana la 1,5 % .
Duritatea fontei cu Ni la care se mai folosesc $i alte elemente de aliere, cum sunt Si, Mn,
P, S, Mg, V, Ti, in diferite proportii ajunge p·anl la 400 HB.
Fontele aliate sunt Intalnite mai mult la fabricarea masinilor-unelte de precizie
ridicata, datorita rezistentei deosebite la uzare.
~
In cazul ghidajelor aplicate, organul fix sau mobil este executat dintr-un material
ieftin, iar ghidajele dintr-un material calitativ superior, care si indeplineasca condijiile
tehnice severe impuse. · ••
Tthnologii de prelucrare a pieselor cu ghidaje 367
Prin aceasta costul organului fix sau mobil scade, iar durabilitatea ghidajelor
devine mult mai mare.
Materialele folosite in prezent in construcjia ghidajelor aplicate sunt: fontele
aliate, otelurile de calitate, materialele plastice etc. .
Experientele au demonstrat ca rezistenta la uzare a ghidajelor din otel calit in
contact cu fonta este de ·5-10 ori' mai mare decat a ghidajelor din font! in contact cu corp
tot din fonta. Deci, cuplul de materiale eel mai rezistent la uzare este otelul de calitate
calit in contact cu fonta .
•
Dintre materialele plastice utilizate la ghidajele aplicate se mentioneaza: textolitul,
tezitul, umatextul ~i umacartul.
;;...
In cazul productiilor de serie mica ~i unicate, batiurile unor masini-unelte speciale

sau agregat sun.t fabricate· in· constructii sud ate din 01eI. Semifabricatele sudate au
urmatoarele avantaje: reduc greutatea cu (40-50)%, in raport cu semifabricatele tumate;
A
reduc costul batiurilor cu (30-40) % . In producjiile de serie mijlocie si serie mare, costul
' unei construcjh sudate devine cornparabil cu costul unei construcjii tumate. Se prefera in
acest caz construcjia turnata, deoarece asigura o rigiditate mai buna masinii-unelte ~i o
comportare mai buna in regim dinamic, avand proprietatea de a absorbi ~i atenua mai bine
vlbratille din sistemul tehnologic.
'
Batiurile lungi, destinate masinilor-unelte grele, se fac din cateva piese-segment

de (4 ... 5)-m lungime, din considerente tehnologice de prelucrare, de montaj sau de trans-
port. Tot pentru masini-unelte grele se construiesc batiuri din beton armat, placate cu ghi-
- daje din fonts sau otel, tratate. termic pentru durificare ~i prelucrate corespunzator. Aceste -
tipuri
.
de ghidaje au avantajul timpului red us de objinere $i al costului
'
redus de fabricajie.
12.3. Principiile care stau la baza prolectaril tehnologiei

de prelucrare a batiurilor
• In producjiile de unicate si serie mica, in prima operajie se face trasarea semifa-

bricatului, atat in vederea fixarii pe masa masinii-unelte, cat ~i a prelucrarii. Trasarea se-
mifabricatului, in multe cazuri, trebuie repetata, deoarece, dupa prelucrarile de degrosare,
Iiniile trasate se pot sterge sau deforma o data cu deformarea batiului datorita tensiunilor
interne de la elaborarea semifabricatului sau de la prelucrarile mecanice de degrosare .
• tn toate cazurile, atat pentru prelucrarea de degrosare, cat ~i pentru prelucrarea
de finisare ~i foarte fina (rectificare sau razuire), mai intai trebuie prelucrata suprafata
postamentului ~i apoi suprafetele ghidajelor. Daca nu se respecta acest principiu, scade
precizia de prelucrare a ghidajelor.
Presupunand, de exemplu, ca prelucrarea de finisare se face mai intai la ghidaje,
semifabricatul degrosat este fixat pe masa masinii-unelte cu erori mari de asezare ~i fixare,
deoarece, dupa prelucrarile de degrosare, datorita redistribuirii tensiunilor inteme, semi-
fabricatul capata abateri de forma relativ mari. In condijiile in care batiul se a~aza pe masa
masinii cu suprafata deformata, aceasta se va deforma elastic sub acjiunea fortelor de
strangere .. Dupa finisarea ghidajelor, batiul Indepartat de pe masa masinii revine elastic
la forma avuta inalnte de fixare, fapt ce conduce Ia.aparijia erorilor de form! a ghidajelor
368 Tehnologia construc/iilor de ma1ini
.
(abateri de la rectilinitate ~i planitate) ~i de pozitie (abateri de la paralelism).
Pe de alta parte, daca se finiseaza mai intii ghidajele ~i se a$az8. batiul pe ghidaje
pentru finisarea postamentului, se va ajunge la deteriorarea aproape sigura a ghidajelor.
• Prelucrarile de finisare trebuie executate in operatii separate de cele de degro-
sare, in special pentru batiurile masinilor-unelte de tnalta precizie. Acest principiu se
bazeaza pe urmatoarele considerente:
- in urma prelucrarii de degrosare s-a vazut ca apar deformatii insemnate ale
batiului datorita redistribuirii tensiunilor interne remanente: daca prelucrarea de finisare
a batiului se executa in aceeasi operatic, atunci, dupa indepartarea batiului de pe masa
masinii, redistribuirea tensiunilor interne, care continua sa aiba loc, provoaca erori mari
de forma ale suprafetelor prelucrate;
. - in timpul prelucrarii de degrosare iau nastere tensiuni inteme in stratul superfi-
cial al suprafetei prelucrate, chiar daca acestea nu au existat in corpul semifabricatului;
pentru ~ .inlaturarea acestora trebuie sa se prevada in planul de operatii o operatic de
· detensionare, prelucrarea de finisare urmand sa se execute intr-o operatie separata:
. - prelucrarea de finisare, despartita de cea de degrosare intr ... o operajie separata,
· se poate executa pe o masina mult mai precisa decat masina pe care a avut loc prelucrarea
de degrosare;
- prelucrarea de finisare, in urma careia se obtin dimensiunile finale, precum §i
gradul impus de calitate a suprafetei trebuie sa fie executate de muncitori cu inalta
c·alificare profesionala, .
• Daca batiul este prevazut §i cu alezaje principale, atunci acestea trebuie sa fie
prelucrate dupa prelucrarea ghidajelor. Acest principiu se bazeaza pe considerenrul ca este
mult mai simpla, mai solids ~i mai precisa asezarea batiului pe ghidaje pentru prelucrarea
acestor alezaje, decat asezarea ~i centrarea pe alezaje pentru prelucrarea ghidajelor. Desi-
gur, ca acest principiu poate fi incalcat in unele cazuri speciale, dupa analiza minujioasa
a tuturor posibilitajilor de orientare .~i fixare.
• Executarea alezajelor ~i filetelor de fixare trebuie sa se, efectueze in ul.timele
operatii ale procesului tehnologic, inaintea operatiei de prelucrare foarte fina a ghidajelor
(rectificare sau razuire), deoarece executarea acestora, respectiv gaurirea pe suprafeje
brute, mai ales turnate, este legata de foarte multe greutat! (uzare prematura a burghiului,
regim scazut de aschiere, devierea burghiului, cantitate mare de metal indepartata prin
burghiere, productivitate scazuta ~i cost ridicat).
12.4. Variante de trasee tehnologice la prelucrarea

batiurilor de masini-unelte
Traseul tehnologic de prelucrari mecanice ale batiurilor se stabileste in funcjie de

urmatoarele conditii: dimensiunile de gabarit, precizia impusa, volumul de producjie (sis-
temul de fabricajie), procedeul de obtinere a semifabricatului etc.
De aceea se pot proiecta mai multe variante de trasee tehnologice. Se vor prezenta
in con.tinuare dona variante de prelucrare a batiurilor de strunguri normale in productia de
serie mica ~'i serie mare, in ambele cazuri prelucrarea facandu-se pe loturi de piese,
'
.,
.
'..
,,
:.,
-
'c
j
- ·'
•
Tehnologii dt prelucrare a pieselor cu ghidajt 369 -~
I
i
~ . •l
In fig. 12. 6 se prezinta numerotarea supraf etelor unui batiu de. strung normal.
. .
1l
~
Traseul tehnologic de prelucrari mecanice a batiului de strung normal pentru o productie .,'
;
1
1
de serie mica. poate cuprinde urmatoarele operatii: 1
l
'.'
!
1) trasarea suprafetelor (S1 ••• Si.0); ~

I
!
.2) rabotarea de degrosare a suprafetei talpilor postamentului (S1); I
••
i
i
3) rabotarea de degrosare a suprafetelor de ghidare ~i a canalelor (S2 •• , S 1~; I
4) frezarea de degrosare ~i de finisare a suprafetelor de· capar (S17); ' I
I
5) detensionarea (imbarranirea) .narurala sau artificiala: I
1
6) rabotarea de finisare a taplilor (S1); .
7) rabotarea de finisare a suprafetelor de ghidare ~i a canalelor (S2 ••• S16);
8) prelucrarea gaurilor §i a filetelor de prindere;
9) tratamentul termic de calire superficiala a ghidajelor;
10) rectificarea suprafetelor active ale ghidajelor (S9 , S10 , S13 ••• S16);
11) curajire, debavurare;
,-
12) control final.
A-A
•
A~--
"
.
.
: s,,
r ....
- '
A·.__.
.
Fig. 12.6
~ .
In cazul productiei de serie mare, traseul tehnologic va cuprinde urmatoarele operatii:
1) frezarea de degrosare a suprafetei t!]pilor (S1);

2) frezarea de degrosare a suprafetelor de ghidare pe o masina de frezat portal (longitudinal)
cu mai rnulte axe (S2 ••• S1~;
3) frezarea de degrosare ~i finisare a suprafetelor de eapar (S17):
4) detensionarea (imbatranirea) natural! sau artificiala;
5) frezarea de finisare a talpilor (S 1);
6) frezarea de finisare a suprafetelor de ghidare (S2 ••• S10 $i S13 ••• S16};
7) prelucrarea gaurilor ~i a filetelor de prindere; ·
8) tratamentul termic de calire superficiala a ghidajelor:
9) rectificarea suprafejelor active ale ghidajelor (S9 , S10 , S13 ••• S1J
10) curajire, debavurare:
11) control final".
. .
Din studiul cornparativ al celor doua trasee tehnologice se observa ca in cazul pro-
ductiei de serie mare se elimina total operatia de trasare ~i se inlocuieste rabotarea cu
frezarea, care este mult mai productiva ~i mai eficienta la producjii de serie mare.
Dupa cum se va observa in continuare, in funcjie de forma, dimensiunile, precizia
~i volumul de fabricajie, pot exista unele abateri de la traseele tehnologice prezentate.
370 - Tehnologia constructiilor de ma1ini
12.5. Prelucrarile de degrosare §i de finisare

prin rabotare a ghidajelor
"
In productille de unicate ~i de serie mica. prelucrarea suprafejelor la batiuri se
face dupa trasaj, deoarece utilizarea dispozitivelor nu este economica. Trasajul profilului
acestor suprafete se executa pe una din suprafetele de capat ale batiului (S17 - fig. 12.6).
Succesiunea fazelor operajiei de prelucrare a suprafejelor superioare nu prezinta
o importanja deosebita; aceasta se stablleste avand in vedere faptul ca cutitul trebuie sa se
schimbe cat mai rar, iar deplasarile in gol ale suportiilor sa fie cat mai mici. Totdeauna,
atunci cand este posibil, trebuie sa se prevada prelucrarea simultana cu doi .. trei sau patru
suporti, lasand un adaos de prelucrare de (2,5 ... 3) mm pentru operajia de finisare. ""'In
functie de dimensiunile batiurilor, pentru marirea productivitatii prelucrarii in serie ~i
utilizarea cat mai completa a suprafetei utile, pe masa masinii se fixeaza doua sau trei
batiuri.
Metodele de degrosare prin rabotare a ghidajelor sunt in functie de profilul ~i
dimensiunile acestora.
'
r l
__
I '----
(.
_....._--'.}
t
.
0® b
a
Fig. 12.7
...
In fig. 12. 7, a se prezinta moduJ de prelucrare a ghidajelor plane ( orizontale ~i
;..
verticale), iar in fig. 12. 7, b prelucrarea ghidajelor inclinate. In functie de dimensiunea

ghidajului inclinat, acesta se poate prelucra cu toata muchia sculei (ghidajul din stanga)
sau cinematic pentru suprafeje inclinate mai mari (ghidajul din dreapta).
Regimul de aschiere la rabotarea de degrosare a ghidajelor din fonta cu mai multe
cutite simultan armate cu carburi K30 este urmatorul: viteza de aschiere v = (20 ... 40) m/min:
avansul pe o cursa dubla s = (0,8 ... 1,5) mm/c.d.; adancimea de aschiere t=(S ... 15) mm.
Cu toate ca dimensiunile finale ~i netezimea suprafetelor ghidajelor nu se obtin la
prelucrarea de finisare prin rabotare, totusi dimensiunile trebuie sa fie realizate destul de
precis, deoarece adaosul de prelucrare lasat pentru operatia de prelucrare fina (rectificare,
razuire, rulare etc.) este de numai (0,2 .... 0,4) mm. Precizia impusa rabotarii de finisare
nu poate fi realizata dupa trasaj; liniile de trasaj ramase de la prelucrarea de degrosare
servesc numai pentru orientare la reglarea cutitelor la dimensiune.
La prelucrarile de finisare prin rabotare se folosesc, pe cat posibil, cutite late care
permit prelucrarea cu avansuri mai mari decat la degrosare si cu adancimi de aschiere mai
mici, conducand la calitaji ale suprafetelor prelucrate cu mult superioare celor obtinute la
degrosare.
•
Tehnologii de prelucrar« a pieselor cu ghidaje 371
12.6. Prelucrarlle de degrosare §i de flnlsare

prin frezare a ghidajelo·r
Prelucrarea ghidajelor prin frezare se poate efectua dupa patru metode.

• Frezarea cu freze standardizate la o singurd asezare a batiului pe masa masinii
(fig. 12.8). Prelucrarea se poate face pe o ma~ina de frezat cu doua coloane §i patru capete
•,\
de frezat. Aceasta metodi de prelucrare necesita un timp auxiliar foarte mare pentru prega-
. A
tirea ~i reglarea la dimensiune in vederea obtinerii preciziei impuse, In afara de aceasta,

numarul fazelor operajiei, egal cu eel al trecerilor mesei de frezat, este relativ mare (in
cazul exemplului este egal cu patru). Dupi ce se prelucreaza suprafejele din fig. 12.8, a,
se schimba 'i se regleaza alte scule, in alte pozitii, pentru alte suprafeje, ca in fig . 12.8,
b ~i asa mai departe (suprafejele din fig. 12.8, c ~i apoi cele din 1.2.8, d).
-- ,
'
-.;
®0
.'
a \ @0 c
®0
0®
b d
' Fig .. 12.8
Dupa cum se observa, in toate fazele se pot utiliza numai freze standardizate, .~i
anume freze cilindro-frontale, pentru exemplul dat. Aceste freze fiind din ojel rapid, face
ca regimul de aschiere sa fie relativ scazut.
U tilizarea capetelor de frezat cu dinti demontabili cu carburi metalice permite in-
tensificarea regimului de aschiere, dar conduce Ia cresterea numarului de faze ale operajiei .
Datorita dezavantajelor prezentate, procedeul este utilizat mai mult in produejia
de serie mica ~i pentru ghidaje cu un grad redus de complexitate, pentru a avea timpi
auxiliari mai mici.
• Frezarea cu freze standardizate in edteva opera/ii. Spre deosebire de metoda
precedenta, frezarea in mai multe operatii conduce la scaderea timpului auxiliar consumat
cu pregatirea §i reglarea la dimensiune a fiecarui cap de frezat, acesta transformandu-se
in timp de pregatire-ineheiere, care se consuma o singura data pentru .
tot lotul de batiuri .
Operatia cu patru faze din fig. 12.8 ~e va transforma in, patru operajii cu cate o faza.
Metoda are insa dezavantajul cresterii timpului auxiliar consumat cu transportul
batiului de la o masina la alta ~i fixarea acestuia in vederea prelucrarii la fiecare operatic.
La alegerea acestei metode de frezare trebuie sa se aiba in vedere faptul ca, in
372 Tthnologia construcfiilor de ma1ini
acest caz, creste productia neterminata ~i spatiul neproductiv din ateliere ocupa~ cu depozi-
tarea si manevrarea batiurilor. Aceasta metoda conduce la rezultate economice pozitive in
cazul unor serii mari de piese ~i nu prea grele.
• Frezarea cu complet de freze speciale. Prelucrarea se efectueaza pe masini de
frezat portal (longitudinal). Pe un ax portfreze se fixeaza completul de freze, fiind antrenat
de cele doua capete de frezat laterale, ca in fig. 12.9.
' .
.,.
0®
·Fig. 12.9
Dintr-o singura trecere se realizeaza intregul profit al ghidajelor, rnai pujin cele
doua supraf ete inferioare (de sub ghidaj), care se pot prelucra in alta opera tie compusa
dintr-o singura faza, respectiv trecere. Timpul auxiliar ~i eel de pregatire-incheiere sunt
mult mai mici in cornparatie cu cele din metodele precedente. Totusi §.i aceasta metoda are
anumite dezavantaje, ~i anume:
1) ascujirea frezelor dintr-un complet este mult mai dificila decat a frezelor uni-
versale, deoarece, in afara de ascutirea corecta a muchiilor aschietoare, trebuie sa se
asigure ~i diametrul impus fiecarei freze din complet, pentru a se putea obtine profilul
ghidajelor cu dimensiunile ~i tolerantele prevazute; daea intamplator se stirbeste varful
unui dinte al uneia dintre frezele completului, trebuie sa se lndeparteze prin acsujirea un
strat adanc de metal nu numai la freza cu dintele stirblt, ci la toate frezele din. complet,
pentru a respecta diferenja dintre diametrele frezelor;
,,
<
2) Ja asamblarea frezelor pe axul portfreze trebuie sa se respecte o anumita

distanja intre acestea, deoarece, prin reascujire, latimea frezelor se schimba ~i trebuie ca
distanta dintre freze .sa se realizeze cu ajutorul unor bucse cu grosimea corespunzatoare;
' '
trebuie sa se dispuna de un complet de astfel de bucse, cu diferente lntre lungimi de cateva

sutimi de milimetru; controlul distantelor dintre frezele din complet. trebuie sa se faca cu
un sablon special; toate acestea ridica mult costul ascutirii ~i al reglarii; - -
3) asa cum se intampla frecvent, daca nu este posibila constituirea intregului com-
plet numai din freze cu placuje din carburi metalice ~i exista chiar numai o singura frezl
din ojel rapid, regimul de aschiere trebuie sa se calculeze pentru aceasta fteza ~i deci va
fi mult mai redus, mai neproductiv; . '
4) puterea necesara aschierii este cu mutt mai mare decat in cazul metodelor pre-
••.
Tehnologii de prelucrare a pieselor cu ghidaje 373
cedente, deoarece latimea $i adancimea de aschiere sunt foarte mari, §i anume egale cu
suma Iatimilor $i adancimilor de aschiere partiale,
Frezarea ghidajelor cu complet de freze speciale poate fi economica numai in pro-
"'. ducjia de serie mare a unor profiluri foarte simple.
A
• Frezarea combinatii cu freze standardizate ii freze speciale. In fig. 12 .10 se pre-

zinta o frezare combinata cu freze standardizate $i freze speciale, notate pe figura cu S.
®0
Fig. 12.10
Frezarea ghidajelor dupa aceasta metoda imbina toate avantajele celorlalte trei
metode prezentate si, in plus, nu prezinta dezavantajele acestora: suprafetele principale ale
ghidajelor se pot prclucra intr-o singura operatie cu o singura asezare a semifabricatului
'
sau eel mult doua operajii cu cate o asezare: se utilizeaza cu ponderea cea mai mare
frezele standardizate, care sunt rnai ieftine. Aceasta metoda se aplica de multe ori pe
••
masini speciale de frezat longitudinal cu mai mult de patru capete de frezat prevazute cu
. motoare electrice puternice, permijand prelucrarea cu regimuri intense de aschiere.
Metoda prezentata este foarte economica in productia de serie mare si mijlocie ..
Comparativ, prelucrarea ghidajelor prin frezare este mai productiva decat prelu-
A .
crarea prin rabotare, dar asigura o precizie mai scazuta de prelucrare. In timpul prelucrarii
prin frezare, batiul S·e incalzeste neuniform mutt mai mult decat in cazul rabotarii, astfel
Incat deformatiile termice ale acestuia nu pot fi deloc neglijabile, rnai ales in cazul
batiurilor lungi. Datorita preciziei mai scazute care se realizeaza la prelucrarea prin
frezare, in majoritatea cazurilor, prelucrarea de finisare a ghidajelor lungi se face prin
rabotare cu cutite late.
Finisarea ghidajelor prin frezare se face cu capete de frezare cu diametrul D ~ 250 mm,
prevazute cu dinji arrnaji cu placuje din carburi metalice Kl 0, pentru ghidajele din fonta,
'
Rugozitatea suprafejei prelucrate cu astfel de freza, cu viteza de aschiere v = 300 m/rnin, I

I
l
!
avansul s = 0,05 mm/dinte §i adancimea de aschiere t ::: 0,4 mm, este R0 = µm, I
i
geornetria partii aschietoare a dintelui frezei fiind urmatoarea: y =: 5°; a = 6°; x ·= 45° I
!
~i "1 = O".
La noi it~. jara, rezultate foarte bune s-au objinut prin frezarea cu capete de frezat
cu mai multi dinti dispusi cu pasi variabili. S-au objinut astfel, pe masini de frezat
' '
verticale suficient de rigide, o rugozitate Ra = 0,4 µm.

374 Tehnologia construc/iilor de mo1ini
12. 7. Prelucrareasuprafetelor frontale de capat

ale ghidajelor
Deoarece suprafetele frontale de capat ale batiurilor trebuie sa fie perpendiculare

pe suprafetele ghidajelor, baza de asezare la prelucrarea acestora o constituie ghidajele.
Procedeele ~i metodele de prelucrare a suprafetelor frontale de capat ale ghidaje1or
sunt in funcjie de dimensiunile batiurilor. Astfel, batiurile scurte se pot prelucra pe masini
longitudinale de rabotat sau prin frezare pe masini longitudinale de frezat. Ambele
procedee sunt suficient de productive ~i asigura precizia impusa, prelucrarea ambelor
suprafete frontale tacandu-se simultan, din aceeasi asezare ~i pozijie a batiului pe masa
. .
ma~1n11
"
..
Prelucrarea atat a batiurilor scurte, cat si a celor lungi, se mai poate face pe
· masini orizontale de alezat $i frezat. Prelucrarile se executa dintr-o asezare cu doua pozijii ·
· succesive, prin rotirea mesei cu 180 °. Acest procedeu necesita timpi auxiliari marl si, de
aceea,
..
se aplica
'
numai in cazuri excepjionale, cand nu se poate altfel, in producjia de
unicate. •
Prelucrarile frontale de capat se mai pot efectua pe masini speciale de frezat

frontale. Batiul care se prelucreaza se fixeaza pe o placa situata In faja masinii,
12.8. Prelucrareaalezajelor principale §i a celor

de fixare la batiuri
Alezajele dispuse pe suprafetele postamentului, pe suprafejele superioare si pe

peretii laterali ai batiului se prelucreaza pe masini de gaunt radiate, iar cele dispuse pe
....
suprafetele frontale de capat - pe masini de gaurit ~i alezat orizontale. In cazul batiurilor
grele ~i de lungimi mari, acestea din urma se prelucreaza pe masini speciale de frezat
frontal.
Orientarea ~i fixarea batiului trebuie sa asigure perpendicularitatea axului principal
'
al masinii de gaurit radiate sau a celei de gaurit ~i alezat orizontale pe suprafaja pe care
sunt dispuse alezajele respective. Probiema principala care trebuie rezolvata este aceea a
rnanevrarii batiului, care trebuie deplasat i11 lungul sau pentru executarea tuturor
alezajelor. Batiul trebuie, de asemenea, sa fie ro.tit de aproximativ patru .. ori in jurul axei
~ ;
sale longitudinale.
Deplasarea longitudinala se poate realiza prin dona mijloace: fixand batiul pe un
carucior care se misca pe o "Iinie ferata" prin fata axului principal al masinii, sau
folosind, pentru executarea alezajelor, o masina radiala de gaurit, asezata pe un carucior
care se misca in lungul batiului pe o "Iinie ferata",
"
In foarte multe cazuri Insa este mult mai rajionala asezarea a doua-trei masini de ·
gaurit radiale in serie, in asa fel incat zonele de lucru ale acestora sa se intersecteze
partial. Masinile pot lucra simultan la acelasi batiu sau independent.
"
Intoarcerea succesiva a batiului cu ajutorul macaralei pentru executarea alezajelor
pe cele patru suprafeje ale sale necesita un consum mare de timp auxili·ar. De aceea, chiar
~i in producjia de serie mica este rationala utilizarea unor dispozitive rotative.
Alezajele principale pentru lagare, acolo unde exista, cu axele de simetrie paralele
cu ghidajele batiului, precum ~i cele din perejii frontali ai batiului se executa pe masini de
gaurit ~i alezat orizontale.
Pozitia alezajelor fata de haze ~i distantele dintre axe le de simetrie ale acestora
se realizeaza prin trasaj, in productia de unicate si serie mica, iar in cea de serie mijlocie
~i mare ~u ajutorul placilor sau ramelor prevazute cu bucse de ghidare,
Majoritatea alezajelor din batiuri sunt alezaje filetate. Mai intai se executa
gaurirea 'alezajelor de- pe o parte a batiului cu ajutorul ramelor cu bucse de ghidare. Dupa
indepartarea ramelor ,- se executa tesirea alezajelor ~i apoi filetarea. Se repeta apoi aceleasi
faze, dupa rotirea batiului in pozitia corespunzatoare.
- · Pentru reducerea timpilor auxiliari, la execujia alezajelor, care in general au
diametre ~i adancimi diferite, trebuie sa se utilizeze mandrine care permit schimbarea
rapida a burghielor, chiar tara oprirea axului masinii, iar pentru filetare - dispozitive de
siguranta cu decuplare automata la suprasarcina.
Execujia alezajelor de fixare pe agregate speciale cu capete multiaxe poate fi
economica numai in cazul unei productii mari de batiuri.
"" .
In ultimul timp se utilizeaza si pentru astfel de prelucrari centrele de prelucrare,

in special in cazul seriilor mici de semifabricate.
12.9. Tratamentul termic de detensionare a ba.tiurilor
Dupa operatiile de degrosare ~i uneori chiar si dupa operatiile de finisare a

suprafejelor batiului este necesara introducerea in procesul · tehnologic a operatiei de
detensionare pentru a asigura redistribuirea tensiunilor aparute la turnarea sau sudarea
batiului, precum si in. timpul procesului de aschiere,
Detensionarea se poate face pe cale naturals sau artificiala. Cea naturala consta
in depozitarea batiurilor sub acoperis in aer liber, eel putin 6 luni. Pentru aceasta trebuie
sa existe un numar de semifabricate scoase din circuitul de productie.
Regimul termic de detensionare artificiala este in functie de dimensiunile, res-
pectiv de greutatea pieselor, de forma geometrica ~i de precizia impusa de catre proiec-
tantul masinii respective. Detensionarea artificiala se face prin incalzirea piesei la tem-
peratura de 500 ... 650°C ~i menjinerea la aceasta temperatura timp de aproximativ 12 ore.
Racirea pieselor se face o data cu racirea cuptorului in care au fast incalzite, cu o viteza
de racire de == 20°/h. Piesele se scot din cuptor la temperatura de 20°C.
0 metoda de detensionare artificiala moderna, foarte productiva in comparatie cu
metoda prezentata,
.
este detensionarea prin vibrare sau cu ajutorul ultrasunetelor .
12.10 Prelucrareafina a ghidajelor prln rectificare
.
.
Rectificarea ghidajelor este o metoda de prelucrare fina, care asigura atat o

precizie, cat §i o calitate a suprafejei prelucrate ridicate, De .asemenea, rectificarea este
de 4-5 ori mai productiva decat razuirea. Cu toate acestea, in productiile de serie mica §i
unicate, razuirea ghidajelor la batiuri este mai raspindit! decat rectificarea, la care timpul
de pregitire-incheiere consumat cu reglarea masinii, fixarea corecti a piesei, scbimbarea
discului abraziv etc. este mai mare.
Data fiind productivitatea ridicata a rectiflcarii ghidajelor ~i suprafetelor plane
marl cu suprafata frontala a discului oala, s-au construit masini de rectificat speciale pe
care se pot rectifica piese cu lungimi de 2000, 4000 ~i chiar 7000 mm. La aceste masini •
viteza de avans poate varia in limitele (1,5 •.. 15) m/min.

Regimul de aschiere recomandat la rectificarea de degrosare a ghidajelor necalite
este urmatorul: v == ( 10 ... 30') mis, viteza de avans longitudinala vs = 10 m/min ~i
adancimea de aschiere t = (0,04 .... 0,05) mm/cd.
. .
Regimul de aschiere recomandat la rectificarea de degrosare a ghidajelor calite

este urmatorul: vs = (9 ... 10) m/min $i t = (0,02 ... 0,03) mm/cd, iar la rectificarea de
. .
finisare: vs = (2 ... 3) m/min ~i t = 0,01 mm/cd. Viteza periferica a discului de rectificat

recornandata
... este, ca ~i in cazul precedent, v = (10 ... 30) m/s. .
_ In general, la rectificarea ghidajelor mari apare pericolul deformatiei batiului din

cauza deformatiilor termice datorita caldurii mari din zona de aschiere, mai ales la
"
rectificarea uscata, In prezent, in multe intreprinderi constructoare de masini-unelte,
rectificarea ghidajelor cu partea frontala a discului de rectificat se face cu o racire
abundenta, cu Iichid de. racire care conjine 0,25 % azotit de natriu ~i 0,5 % trietanolamin ..
Datorita racirii fortate, deformatiile termice scad foarte .mult, de 2-2,5 ori in comparatie
cu rectificarea Jara racire.
Pentru marirea productivitatii la rectificarea ghidajelor, s-au construit masini de
rectificat cu mai multe capete de rectificat. Pe astfel de masini rectificarea se poate face
simultan, atat cu periferia, cat ~i cu partea frontala a pietrelor (bineinteles nu cu unul ~i
acelasi disc).
A
·
In fig. 1·2.11 se prezinta schema de rectificare a suprafejelor active ale ghidajelor
in doua faze. in prima faza se prelucreaza cu cele sase discuri asezate pe acelasi ax, iar
. in faza a ·11-a se rectifica suprafetele ·inferioare ale ghidajelor cu part ea frontala a discurilor.
. .. . .-. ..
.
••
• •
...
• • •
• •
•
. .. . .. ,.
.. ~
• •
• •• • • ... r-'lll' ..... :
•.••• '!'
·. • '.. • •
• 1•. ..
• !
.,• ,..
~ •
0®
-.
Fig. 12.11
Calitatea suprafejei rectificate atit cu periferia . discului de rectificat, · cat ~i cu
partea frontala, este aproximativ aceeasi, in plus, rectificarea cu periferia discului asigura
o· precizie geometrica mai rldican de prelucrare. · · · ·
' ~
. . . . .
12.11. Prelucrarea fina a ghidajelor prin razuire
Razuirea este o metoda de finisare a ghidajelor $i suprafejelor plane in general,

care asigura o planitate §i rectilinitate pana la 0,002 mm pe o lungime de 1000 mm lun-
gime, atunci cand numarul de puncte (pete) lntr-un patrat cu latura de 25 mm este de 30.
Procesul de razuire este manual ~i necesita, pe langa .un efort fizic mare, ~i un grad de
calificare ridicat. ·
"
In ultimii ani razuirea, cu. toate ca au aparut dispozitive de razuit (~ibaruit) cu
actionare mecanica, pneumatica sau electrics. se inlocuieste tot mai mult cu metode de
prelucrare fina mult mai productive, ca: rectificarea fina, frezarea ~i rabotarea fina,
brosarea etc. Totusi, razuirea nu poate fi lnlocuita prin metodele enumerate in urmatoarele
cazuri: la finisarea suprafejelor destinate pieselor cu miscari relative in masini ~i aparate
deosebit de precise; la finisarea ghidajelor ~i meselor pentru masinile-unelte grele, pentru
care nu exista masini de rectificat; la finisarea suprafejelor de alunecare cu forme
netehnologice, care nu pot fi prelucrate mecanic prin metodele existente.
Prin razuire se poate corecta forma geometrica, pozijia reciproca ~i calitatea
suprafejelor, dar nu este indicata corectarea preciziei dimensionale.
Calitatea razuirii depinde de calificarea muncitorului ~i de calitatea sculei de
razuit. Se folosesc doua procedee de razuire: razuirea cu deplasare catre muncitor ~i
razuire cu deplasare de la muncitor. Primul procedeu se foloseste la netezirea pieselor de
inalta precizie, lucrul este mai comod ~i- permite mai usor reglarea presiunii de apasare,
Datorita modului de lucru se evita patrunderea (infigerea) sculei in material. ·
Se pot utiliza razuitoare demontabile din otel rapid sau din carburi metalice, cu
mai multe muchii aschietoare (fig. 12.12). ·
Placile de tusat sunt piese etalon. Cu cat marimea lor este mai mare, cu atat
precizia de prelucrare va fi mai mare. Marimea este insa determinata de posibilitatea de
manevrare, deci de greutate.
' .. •
Fig. 12.12 F1g. 12.13

378 Tehnol"gia construcJiUor· de ma1ini
Durata operatiei de razuire depinde de marimea adaosului de prelucrare.

Adaosurile de prelucrare admise: 0, 1 mm pentru suprafete de 100 x 500 mm ~i 0, 15 mm
pentru suprafete de 500 x 1000 mm.
Razuirea de degrosare se face cu scopul de a. indeparta urmele prelucrarii
anterioare ~i a asigura planitatea, Se executa prin aplicarea pe placa a unui strat de vopsea
iar cu placa de tusat se determina suprafaja portanta, Pentru operatia de degrosare se
admite 12-18 pete, pe o suprafata de 25 x25 mm. La finisare, numarul de pete trebuie sa
fie cuprins in domeniul 25-30 pe aceeasi marime de suprafaja.
12.12 .. Procedee de· durificare a ghidajelor
Durificarea ghidajelor este o metoda de ridicare a duritatii stratului superficial

pentru marirea rezistentei la uzare. Durificarea se poate face pe trei cai, ~i anume:
ecruisare mecanica a stratului superficial, calire superficiala sau cromare.
Durificarea mecanicd (ecruisarea) a suprafetelor plane se poate face prin lovire
cu bile, role sau prin rulare directa.
Pentru ecruisarea ghidajelor prin lovire cu bile·
se utilizeaza dispozitive speciale care lucreaza dupa
schema prezentata in fig. 12.14. Discul cu bile poate
avea 1-2 sau mai multe randuri de bile si are o
miscare de rotatie. Miscarea de trans latie poate fi
realizata de semifabricat sau de dispozitivul respectiv.
Rotatia discului trebuie sa asigure o viteza periferica
de 20 ... 30 mis. Datorita fortei centrifuge, bilele sunt
impinse sp·re periferia · discului ~i lovesc . suprafata
piesei supuse ecruisarii, Forta de lovire depinde de
viteza periferica a discului, de masa bilei ~i de raza
Fig. 12.14 discului.
Reglarea procesului de ecruisare se poate face
prin: variatia turajiei discului, variatia distantei dintre disc ~i piesa, variatia . avansului pe
cursa dubla, variatia numarului de treceri etc. Duritatea stratului superficial poate creste
cu (3 0. ~ . 40) % .
Ecruisarea superficiala se poate efectua direct dupa prelucrarea de finisare prin
rabotare sau frezare, sau rectificarea de degrosare.
Calitatea suprafejei prelucrate se lmbunatajeste, de regula, cu doua clase fata de
cea objinuta in operatia precedents ecruisarii, Daca in operajia precedenta s-a obtinut insa
o rugozitate Ra = (0,8 ... 0,4) µm, nu se mai realizeaza o irnbunatajire a calitatii suprafejei,
decat o crestere a duritatii acesteia. Adancimea stratului ecruisat ajunge pana la (1 ... 1,2) mm.
I... a ecruisarea ghidajelor prin rulare directa se produce o microdeformajie plastics
a strarului superficial al suprafejei piesei. Operajia se poate face pe o masina de rabotat
la care, in locul cujitului, in suportul portcujit, se fixeaza un dispozitiv simplu cu o rola
din otel, calita la o duritate HRC = 62 ... 64. Viteza de avans a mesei masinii este de 40 ..
. . 50 m/min, iar avansul transversal de (1 t5 ... 2) mm/cd. Presiunea de contact dintre rola
Tehnologii de pretucrar« ·a pieselor cu ghidaje 379
~i suprafaja piesei trebuie sa

fie cuprinsa in domeniul (5 ... 25) ·108 N /m2, in functie de
rigiditatea ghidajului ~i diametrul rolei. Ecruisarea se face de regula in prezenta unui lichid
de racire-ungere. Cele mai bune rezultate s-au obtinut cu petrol, care ridica mult eficacita-
..... tea procesului de ecruisare .
...
0 solutie eombinata de razuire ~i durificare este prezentata in fig. 12 .15. Scula
lucreaza prin tragere. Mai intai razuie cu ajutorul cutitului, dupa care urmeaza ecruisarea
realizata de o placa calita cu duritatea ridicata, Operatia se realizeaza pe masini de rabotat
robuste, cu rigiditate ridicata.
H.O
f
,.. . )C x
cvtit
,
)( k.
'
Ghidaj •
Elg.· 12.15 Fig. 12.16.

' '
'
. . Durificarea ghidajelor prin calire superficialii se poate face prin doua procedee:
• r lncalzire cu flacara oxiacetilenica sau cu CIF. Primul procedeu se realizeaza dupa schema
din fig. 12.16~
. Operatia
.
se po ate face in doua variante: instalatie de
'
incalzire ~i racire mobila ~i
piesa fixa, pentru batiuri de lungimi mari, ~i instalajie fixa ~i piesa mobila, pentru batiuri
'
\
scurte §i mai usoare.
1
lndiferent de procedeele ~i variantele posibile, piesa trebuie incalzita la tempera-
turi superioare punctului Ac3 in. vederea austenitizarii perlitei, temperaturi care sunt in
functie de compozijia fontei, De regula, se incalzeste la temperatura T = Ac3 + (50 ... 100°).
Rezultatele calirii depind de urmatoarele:
• compozijia chimica a fontei (fonte feritice, ferito-perlitice, fonte perlitice) si
procentul de carbon legat in cementita, care se recomanda sa fie de eel putin 60 % din tot
carbonul, rezultate foarte bune objinandu-se in. cazul fontelor cu grafit nodular, care capata
calitaji de rezistenta apropiate de cele ale otelului;
• gazele folosite pentru Incalzire; acetilena (C2H2) ofera puterea termica cea mai
ridicata, dar este ~i scumpa: puterea termica poate fi modificata prin modificarea raportu-
lui 02 I C2H2 , presiunii gazelor, distantei h dintre suflai si suprafata piesei (fig. 12.16);
• racirea suprafejei lncalzite, care trebuie sa fie foarte rapida pentru a se objine
o structura rnartensitica Iara austenita reziduala; pentru aceasta apa de racire se introduce
sub o anumita presiune;
• regimul de Iucru: v = 100 ... 600 mm/min; h = (4 ... 5) mm.
Exista instalatii moderne pentru calirea cu flacara la care viteza deplasarii
suflaiului, puterea termica a flacarii, intensitatea racirii ~i distanta h se regleaza automat;
calirea se poate realiza simultan la doua sau trei ghidaje.
Prin calire, duritatea materialului creste de la HB = 210 .... 240 la HRC = 52 .•. )~1,
pe o adancime a strarului superficial de (115 ... 2,5) mm. Abaterile de la rectilinitate care
apar dupi calire sunt de 0,1 ... 0,2 mm/1000 mm.
, . 380 Tehnologia
. ...
construetiilor
····-··.
de ma1ini
····---
-··. ' - -:, ..
In vederea obtinerii unor rezultate bune, prin calire superficiala, se cere ca·
batiurile din fonta cenusie sa prezinte o strucrura perlitica lamelara fina, cu separari de
grafit de marime mijlocie. Totodata trebuie avut grija sa nu apara in structura o serie de
constituienti nedoriti, Astfel, prezenja cementitei libere mareste riscul fisurarii, in timp
ce ferita libera ·in exces duce la aparitia petelor moi. Lamelele grosolane de grafit pot
constitui amorse de fisurare, iar eutecticul fosforos in cantitate prea mare fragilizeaza
fonta ~i poate provoca fisuri.
Pentru realizarea calirii superficiale a ghidajelor este necesar sa se lucreze cu
viteze mari de lncalzire, respectiv cu puteri specifice mari, in acest fel structura straturilor
din adancime nu este influentata,
Al
Intrucat suprafetele ghidajelor sunt mari, in general, se foloseste metoda de calire

succesiva. Arzatoarele se deplaseaza in lungul ghidajelor cu ajutorul unor carucioare de
transport, iar in urma lor, la o distanja mica, de 20 ... 25 mm, se deplaseaza cu aceeasi vi-
teza raciroarele, care dirijeaza jetul de apa pe suprafetele incalzite in prealabil (fig. 12.16).
Dispunerea arzatoarelor pe suprafetele ghidajelor se face in mai multe moduri in
functie de forma suprafejelor, marimea acestora §i puterea termica a instalajiei de calire.
Cheltuielile in cazul lncalzirii cu flacara sunt mai reduse decat ln cazul tncalzirii
cu CIF cu cca 30%. Adancimea calirii, in schimb, cu CIF este mai mare (2,5.~ .3,5) mm.
Calirea cu incalzire CIF se bazeaza pe introducerea piesei in campul electromag-
netic produs de un inductor parcurs de un curent alternativ de tnalta frecventa. Campul
electromagnetic rezultat va produce in suprafaja piesei curenti de inductie Foucault.
Interacjiunea dintre acesti curenti si curentii CIF va conduce la incalzirea piesei .
. Forma ~i dimensiunile inductorului depind de suprafata supusa calirii. Viteza de
calire vc = (80 ... 200) mm/min, iar viteza de intoarcere v1 ·=2,5 m/min.
. --- ....
. -
· TEHNOLOGIA PRELUCRARII PIESELOR

'
CU SUPRAFETE PROFILATE
13.1. Prelucrarea suprafetelor profilate prin strunjire

•
Strunjirea esre un procedeu cu rlspandire largl la p.relucrarea suprafejelor profila-

•
te exterioare 'i interioare. In acest sens, se folosesc mai multe metode de strunjire:
cinematica, prin strunjirea manuals, pe strung universal, prin combinarea miscarilor de
avans longitudinal §i transversal; prin materializarea muchiei aschietoare; prin copiere
dupa sablon: prin rulare, cu cujite infl$urltoare; cu dispozitive speciale.
Strunjirea manualii, cu generare cinematicd a suprafetelor, se aplica numai la
producjiile individuate ~i de serii mici, cand nu sunt justificate economic decat cujitele
normale standardizate. Productivitatea in aceste situajii este redusa §i muncitorul trebuie
sa aiba o calificare superioara, Profilul prelucrat prin aceasta meroda are, in general,
precizie scazuta. Indemanarea §i experienja muncitorului au o influenja hotaratoare asupra
preciziei ~i calitaJii suprafejelor profilate prelucrate.
. .
Strunjirea prin materializarea muchiei sculei aschie-

toare (fig. 13.1) se foloseste pentru suprafetele relativ scurte
cu lungimi de pana la (40 ... 60) mm. Prin marirea laJimii
cutitului cresc considerabil fortele de aschiere. Pentru
micsorarea adaosului de prelucrare lndepartat §i cresterea
durabilitatii cutitului profilat se recomanda strunjirea preala-
bila cu entire obisnuite, in vederea apropierii formei suprafe-
tei de· forma cutitului profilat. .
•
Cutitele profilate pot fi cujite prismatice (fig. 13.1)

. sau cujite disc si se executa din otel rapid, .. mai rar din carburi
. .
- metal ice. ...,.n

..~ llfi•
13•
1
Ascujirea cutitelor profilate se face numai pe supraf a- . _
ja de degajare pastrandu-se astfel profilul cujitului, Prelucrarea se face numai cu avans
transversal (v, fig. 13.1).
,
Deoarece cujitele profilate au tendinja de a vibra in timpul aschierii, se va avea

in vedere sa fie fixate foarte rigid in dispozltivul portscula sau sa fie prinse intr-o
portscula amortizoare de vibrajii, Tot in scopul evitarii vibrajiilor, trebuie ca avansul
transversal si. fie foarte mic, lntre 0,01 ~i 0,08 mm/rot. Cu cat diametrul piesei este mai
mic ~i latimea cutitului mai mare, cu atat avansul transversal trebuie sa fie mai mic. Viteza
de aschiere este de asemenea mica, intre 15 ~i 25 m/min,
Precizia profilului strunjit depinde de precizia de execujie a profilului cujitului.
Orice eroare de executie a profilului cutitului sau uzura neuniforma a acestuia se copiaza
direct pe suprafaja prelucrata. ·
382 Tehnologia eonstruetiilor de ma1ini
-
Prelucrarea suprafejelor profilate cu ajutorul cutitelor profilate mareste productivi-
tatea de 3-4 ori in comparatie cu prelucrarea cu cujite obisnuite, desi viteza de aschiere
este mai mica. •
Strunjirea prin copiere dupa sablon se realizeaza pentru suprafete profilate de

revolutie, cu lungimi mai mari, pe strunguri universale ~i uneori pe strunguri revolver.
.
Copierea profilului sablonului se face prin in-
t l
+
+ termediul unor dispozitive
,,. de copiat mecanice, hidrau-
'
•
_!4j~
·~
+
,
.lice sau electronice. In fig. 13.2 se prezinta strunjirea
. prin copiere mecanica dupa sablon, pe strungul univer-
'
I
sal . Miscarea de avans longitudinal automat este execu-
'
tati . de caruciorul strungului, iar avansul transversal
• •
,, este comandat de rola R care se deplaseaza in canalul

--·
j A
sablonului fixat pe ghidajele din spate ale batiului, In

aceste condijii, surubul conducator al saniei transver-
sale este decuplat.
Fig. 13.2
Procedeul este aplicat la serii
·.
mijlocii ~i mari,
flra pretentii deosebite de precizie.
Strunjirea prin metoda ruldrii cu cu/it rotativ (inflifuritor) este prezentata in fig.
13. 3. Lungimea muchiei aschietoare a cutitului trebuie sa fie egala cu lungimea profilului
desfasurat care se prelucreaza. Cujitul profilat se monteaza in asa fel incat muchia lui
aschietoare sa fie intr-un plan orizontal care conjine si axa de rotatie . a piesei ce se
prelucreaza. La miscarea longitudinal! a caruciorului de la strung, cujitul capita ~i o
miscare de rotatie, ruland pe profilul piesei. Aceasta metoda de prelucrare este mai
. .
•
productiva decat prelucrarea prin copiere dupa sablon, insa scula aschietoare este mai
dificil de exeeutat. .
1 2
A
A-A
s
6
Fig. 13.3 Fig. 13.4
Pentru strunjirea suprafejelor sferice se folosesc dispozitive speciale rotative sau

dispozitive cu tije articulate. Un exemplu de dispozitiv rotativ pentru strunjirea sferica este
dat in fig. 13.4. Dispozitivul este prevazut cu o sanie rotativa care se monteaza in locul
saniei transversale a strungului sau direct pe batiu. Strunjirea suprafejei sferice I se rea-
lizeaza cu cutitul 2 fixat in portcutitul 3, care este montat pe sania superioara rotativa 4.
Aceasta sanie se poate roti in jurul axei verticale cu ajutorul angrenajului melcat 5-·6.
Prin rotirea saniei, varful cujitului descrie un arc de cerc. Marimea razei acestui
cerc se realizeaza prin deplasarea portcutitului ·in sens transversal (radial).
A vansul circular al cutitului se noate realiza manual sau mecanic. Pentru realizarea
! Tehnologia prelucrarii. pieselor cu suprafeJt profilate 383
'
avansului circular mecanic, surubul-melc se cupleaza cu surubul conducator al strungului.

Conditia necesara pen.tru objinerea unei suprafeje sferice corecte este ca centrul
I' de rotatie al saniei rotative sa se gaseasca pe axa de rotajie a arborelui principal al
strungului (fig. 13 .5, a si b).
A .
In practica, reglarea centrului de rotatie 01 al saniei. rotative pe axa de rotajie a

piesei poate fi afectata de o anumita abatere ± e (fig. 13.5, c ~id), numita excentricitate
A
de reglaj. In prezenta excentricitatii de reglaj, desi scula a fost pozijionata corect fall de
•
'I centrul de .rotajie 01 al dispozitivului, la raza R, suprafata prelucrata va fl diferita de o
supraf ata sferica. Cand execentricitatea este pozitiva, + e, suprafata objinuta este un tor
"' •
(fig. 13. 5, c), iar cand excentricitatea este negativa, - e, suprafata obtinuta va fl un fus
toroidal (fig. 13. 5, d).
•
.
• +-·.
•
·-+· ~
1..74-
• ;
•
-- x
•
a. b y tDO
~
.- Qo
•
•
l
•
.t&•
• 0,53 a:
• 0,21 /J'•
-+---. ---· ---
o:
1 2. 3 0 . v.x =1 0
a b
c d
. ;
Fig. 13.S Fig. 13.6
....
In fig. 13.6 se prezinta schema strunjirii programate dupa sablon. Sania 1· se
deplaseaza cu viteza constanta pe directia x, iar sania 2 este obligata de sablonul 3 sa
execute miscarea pe directia y, cu vireza variabila. La unghiuri a> 45° (fig. 13.6, b),
viteza de deplasare a saniei 2 devine mai mare decat cea a saniei I, tinzand catre infinit
atunci cand unghiul a tinde catre 90°. Datorita fenomenului prezentat, domeniul practic
de utilizare a dispozitivelor .de copiere mecanica este de maxim ± 45 °, in raport cu o
normala la suprafaja sferica.
In cazul dispozitivelor de copiat hidraulice, domeniul poate fi marit pana la ± 60°,
A
daca variatia avansului nu deranjeaza desfasurarea normals a procesului de aschiere,

~ .
In funcjie de configuratia piesei sferice, axa dispozitivului de copiat poate fi

normals la axa piesei sau inclinata 'la un unghi oarecare fata de aceasta . . Prin asezarea
inclinata a ·dispozitivului de copiat nu se mareste domeniul de lucru, ci se realizeaza o
decalare a zonei care se prelucreaza {fig. 13. 7).
Cand prelucrarea se executa cu cujit de strunjit normal (fig. 13.8, a), unghiurile
de atac functionale al.e sculei pot capata valori care fac imposibila prelucrarea. Pentru a
evita acest fenomen, sunt necesare scule cu _tal_§ul in arc de cerc (fig. 13.8, b). Astfel de
scule au capatat utilizari importante la prelucrarile pe strunguri cu comanda numerica,
datorita posibilitajilor de compensare a abaterilor razei tai§ului.
• •
•
. •
• ,~
I·· . • •
·J
• •
Fig. 13.7
La stabilirea regimului de aschiere, in cazul strunjirilor sferice, se recurge la

transformarea suprafejei sferice intr-o suprafata cilindrica fictiva, cu diametrul echivalent
de , pentru care se calculeaza o anumita turatie echivalenta ne. Relajia de calcul a
diametrului echivalent (fig. 13. 9) este
(13.1.)
'Pt
·in care; d0 este diametrul sferei care se prelucreaza, in mm; l - lungimea. curbei
generatoare a suprafetei sferice (arcul AB, fig. 13.9), in mm; cp1 - unghiul de inceput al
I
prelucrarii; cp,,.... - unghiul de sfarsit al prelucrarii; z :: 1 / m - exponentul durabilitatii.
'
. Cunoscand diametrul echivalent de , se calculeaza in continuare ruratia echivalenta cu

relatia
(13.2)
f
• (JJ •
• • ' f •
\~
•
-f-· •
-r
• •
,. z;
•
•
' '
. ) x ~
0
t J • I
. ~. •
'
·1
I
•
I
'
I ~
f
t
I B •
•
~
t
L .... J
I
'
L+J
• •
•
v.
~
v.'JI
a b y
Fig. 13.8 Fig. 13.9
-
Valorile vitezei de aschiere v sunt aceleasi ca la prelucrarea suprafejelor cilindri-
ce, pentru acelasi cuplu semifabricat-scula.
A
In procesul de aschiere insa, la prelucrarea suprafejelor sferice, viteza de aschiere

reala variaza. De asemenea, viteza de avans variaza (in cazul strunjirii programate). Toate
acestea conduc la o rugozitate variabila, Cu cat zona este mai apropiata de axa de rotatie
a. piesei, cu atat viteza de aschiere este mai mica, viteza de avans mai mare (in cazul
strunjirii programate) ~i deci rugozitatea mai mare, De aceea, pentru piesele care trebuie
sa asigure suprafeje portante mari, dupa strunjire· sunt necesare prelucrari de rectificare
~i netezire.
:
''
Tthnologia prefucrarii pieselor cu supraf't/e profilat« 385

l
Bxperienta practica demonstreaza ca precizia $i rugozitatea supraf etelor sferice
prelucrate prin programare sunt inferioare celor obtinute in cazul strunjirii prin generare
cinematica (v. fig. 13. 5, a ~i b). Totusi, procesul a capitat raspandire mai ales in cazul
celulelor flexibile de fabricajie dotate cu masini-unelte cu comanda numerics .
13.2. Prelucrarea suprafetelor profilate prin frezare

'
•
l
'.
~
f
Prelucrarea suprafejelor profilate prin frezare se poate realiza prin urmatoarele
t procedee: frezare dupa trasaj; frezare cu freze profilate; frezare prin copiere mecanica
dupa sablon: frezare prin copiere pe masini speciale cu sisteme automate de urmarire etc.
, · · Frezarea dupii trasaj a suprafetelor profilate se aplica la productia individuala. Pe·
suprafata semif abricatului se traseaza profilul suprafetei de prelucrat. Prelucrarea se
executa pe masini de frezat verticale, cu freza-deget, prin actionarea manuala simultana
a avansului longitudinal ~i transversal de-a lungul profilului trasat. Metoda frezarii dupa
trasaj nu poate asigura o precizie inalta a profilului, este putin productiva ~i necesita o
calificare superioara a muncitorului.
, .
••
Frezarea cu freza profilatii se foloseste la producjiile de serie mare ~i de masa
pentru prelucrarea suprafetelor profilate cu dimensiuni. mici ~i de forma relativ simpla, Se
folosesc in acest scop freze deget-profilate sau freze-disc profilate.
Dintii frezelor-disc sunt detalonaji, pentru ca dupa ascutirea lor pe fata de
degajare, profilul frezei sa raman~ neschimbat ..
Prelucrarea cu freze profilate este relativ costisitoare, datorita costului ridicat al
sculelor si putin productiva, deoarece se lucreaza cu regimuri de aschiere reduse din cauza
variatiei adancimii de aschiere ~i a diametrelor relativ mici ale, frezelor.
Frezele profilate sunt speciale, executate in secjiile de scularie ale uzinelor. Sunt
standardizate numai frezele cu forme foarte simple: freze semirotunde convexe ~i concave,
freze unghiulare, precum ~i unele freze pentru lucrari speciale, ca de exemplu, freze
pieptane pentru filetat, freze-disc modul, freze-deget modul etc.
Frezarea prin copiere mecanicd dupii sablon se a
caracrerizeaza prin faptul ca variatiile formei sablonu- ••
•••
lui sunt transmise de la palpator (sau rola de contact)
'
~-- •
la scula aschietoare prin intermediul unor elemente me- 1 2

• canice: parghii,
,..
.
came etc .
i In fig. 13 .10 se prezinta schema frezarii prin 6 . "
I
'r
f
copiere dupa sablon a unui profil de forma deschisa,
•'
Pe masa unei rnasini de frezat longitudinal sunt asezate
in dispozitive sablonul 5 ~i piesa de prelucrat 3. Rola
6 este apasata pe sablon, iar freza-deget 4 pe piesa de
prelucrat, cu ajutorul unei greutaji G (ca in figura) sau •
cu ajutorul unui arc. Suporturile 1 si 2 ale rolei, res- s

6
pectiv frezei, sunt legate rigid intre ele, astfel ca la - ...
deplasarea lor transversala pe traversa masinii-unelte, i
distanta a dintre axele rolei ~i frezei ramane constanta, ..__ ~

....
In timpul avansului longitudinal s al mesei, rola capata Fig. 13.10
386 Tehnologia construetiilor de ma1ini
deplasari transversale corespunzatoare profilului sablonului ~i astfel freza va reproduce

profilul pe piesa. Schema de frezare din fig. 13.10 se aplica numai la profilurile unilatera-
le deschise. Precizia frezarii dupa sablon depinde de precizia diametrelor frezei ~i rolei.
Pentru suprafejele ·cu profil de forma inchisa, cum sunt camele disc, excentricele
etc. la care profilul variaza in functie de variajia razei vectoare, frezarea prin copiere se
A
face cu miscarea de rotajie a piesei. In acest scop se folosesc masini de frezat verticale cu
masa rotativa sau masini speciale de frezat prin copiere.
Schema cea mai simpla de frezare prin copiere a profilurilor inchise este prezenta-
ta in fig.. 13 .. 11, a" Sablonul 1 §i piesa de prelucrat 2 sunt asezate coaxial pe masa rotativa
a masinii: pentru aceasta, piesa de prelucrat trebuie sa fie prevazuta cu gaura centrala in
_ vederea centrarii. Sablonul ~i piesa se rotesc sincronizat, iar profilul piesei se obtine ca
rezultat al . combinarii acestei miscari de rotatie cu deplasarile radiale ale frezei 3,
comandate de rola 4, fixata pe acelasi ax. Pentru ca· in procesul de copiere sa nu apara
erori de profil, diametrul rolei trebuie sa fie egal cu eel. al frezei, Prin ascujirea frezei,
diametrul acesteia se micsoreaza ~i, In aceasta situatie, pentru evitarea erorilor amintite,
rola de copiere trebuie rectificata la diametrul obtinut dupa reascutirea frezei .
•
•
J 2
•
•
---- _......__
(j . •
a b
Fig. 13.11
Varianta frezarii prin copiere din fig. 13.11, b se realizeaza pe un principiu

asemanator, cu deosebire ca rola de contact 4 si freza 3 sunr montate pe axe diferite,
distanja dintre axe a fiind mentinuta constants. Greutatea G asigura contactul permanent
"'
al sablonului I cu rola 4. In timpul miscaril de rotajie lente a mesei masinii, se realizeaza
deplasarile radiale comandate de sablon.
Frezarea prin copiere pe masini cu
•• • 5 sisteme automate de urmarire se caracterizeaza
•
I prin faptul ca deplasarea
palpatorului pe profiiul
•
sablonului se transmite la un dispozitiv special
de amplificare al masinii, care acjioneaza asupra
6 dispozitivului de execujie. Pe aceste masini,
palpatorul se gaseste in contact cu sablonul sub
•
acjiunea unui ef ort neinsemnat ca valoare.
Sistemul de urrnarire poate fi hidraulic,
electric, pneumatic sau combinat ( electro-
hidraulic, pneumohidraulic etc.).
• . 1 Avqnm/ A
long1Yzt<linul In fig. 13 .12 se prezinta schema de

principiu a frezarii prin copiere pe masina
L_-------------------~..:--~ specials cu sistem automat de urrnarire. Rola de
urmarire 7, deplasandu-se prin avans longitudi-
Fig. 13.12 nal pe sablonul 6, primeste deplasari suplimen-
Tehnologia prelucriirii pieselor cu suprafeJe profilate 387
tare in sensul sagejii K ~i acestea sunt transmise prin dispozitivul de etalonare 5 la
dispozitivul de amplificare 4, care cu ajutorul unor relee electronice sau servomotoare
amplifica cele mai mici apasari de contact dintre rola si sablon, pana la valori suficiente A
pentru a acjiona asupra dispozitivului de execujie 3, care antreneaza freza 2. In acest mod,
r freza-deget 2 este deplasata fata de piesa I cu aceeasi marime cu care rola 7 s-a deplasat fata .
de sablonul 6. Pe astfel de masini, echipate cu sisteme automate de urmarire se pot prelucra
inclusiv suprafete spajiale, intr-un sitem de axe tridimensional XlZ (rnatrije de diferite tipuri). ·
. .
Frezarea suprafejelor sferice se realizeaza cinematic si are la baza faptul ca sfera

r se intersecteaza cu un cilindru (scula de frezat) dupa un cerc (fig. 13 .13) ..
• x
; '
-· <,
-· -- -,
\
<,
••
\
' -,
'
~<::)
x • ~
•
Q
'•
•
• •
Fig. 13.13
'
Daca cercul ABCD este materializat prin cujitele unui cap special de. frezat, care
' ' se roteste in jurul axei ZZ, iar .piesa de prelucrat este rotita i11 jurul axei XX, se objine
suprafaja sferica de raza R exterioara (fig. 13.13, a) sau interioara (fig. 13.13, b). Pe baza
acestui principiu de generare, 111 fig. 13 .14 si 13 .15 sunt prezentate schemele caracteristice
de prelucrare a suprafejelor sferice exterioare ~i interioare.
A
In procesul de prelucrare, un punct M al taisului sculei descrie o cicloida sferica,

ca rezultat al celor doua miscari de rotajie: a piesei cu w0 si, respectiv, a sculei, cu w1 •
• Pozitia reciproca a axelor in jurul carora se executa cele doua miscari de rotajie este
definita de unghiul de pozitie (de montaj), care reprezinta un parametru de cea mai mare
•'
importanja la proiectarea sculei ~i Ia reglarea sistemului tehnologic, Valoarea unghiului a
se poate determina cu relatia
a = arcsin [ds/ (2R)] , ,(13,3)
. .
in care: d, este diametrul sculei, in mm; R - raza suprafetei sferice generate, in mm.
. . . .
· Miscarea de rotatie a sculei aschietoare cu·

.
w1 asigura viteza de. aschiere, iar
.
miscarea de rota tie a piesei (&) 0 este mai Ienta, asigurand, . de fapt, avansul circular in
vederea generarii suprafejei sferice. ·
•
r
'. 388 Tehnologia constructiilor de ma1ini
T v
. {I.JI
•
~·----+---
Fig. 13.14 Fig. 13.15
Daca partea activa a sculei este din carburi metalice, se poate lucra cu viteze de
aschiere in domeniul ( 140 ... 200) m/min, objinandu-se la prelucrarea ojelurilor cu duritati
(180 ... 220) HB, rugozitatea R0 = (1,6 ... 0,4) µm.
"'
In jara noastra sunt utilizate capete de frezat suprafete sferice conform brevetului
de invenjie nr. 69955, .realizate la catedra TCM (prof. dr. ing. Corneliu Neagu) din
Universitatea POLITEHNICA Bucuresti.
•
13.3. Prelucrarea suprafetelor profilate prin rectificare
. .
Rectificarea suprafejelor profilate se poate realiza cu scule abrazive profilate sau..

prin copiere dupa sablon, iar uneori chiar cu discuri abrazive standardizate, in. cazul
suprafejelor sferice.
Rectificarea cu scule abrazive profilate se realizeaza pe masini de rectificat rotund
exterior intre varfuri, pe masini de rectificat rotund
interior sau chiar pe masini de rectificat Iara varfuri ..
A .
In toate aceste cazuri, sculele abrazive profilate 5t .·

lucreaza numai cu avans transversal.
"
In fig. 13.16 este prezentata rectificarea unei
portiuni Je suprafata sferica cu un disc abraziv
profilat, prelucrarea tacandu .. se cu avans .transversal,
pe masina de rectificat rotund intre varfuri,
Profilul corespunzator al discurilor abrazive se
objine cu ajutorul unui varf de diamant, care se roteste Fig. 13.16
intr-un dispozitiv special, dupa un arc de cerc cu raza
Tehnologia prelucriirii pieselor cu suprafet« profilate 389
.
Unghi de oscilttlie
. '
..
• •
Fig. 13.17 Fig. 13 .. 18
...
g
necesara .. Viteza de aschiere in punctele de contact este diferita, astfel incat uzarea in timp ·
a sculei abrazive este neuniforrna, cu implicajii asupra preciziei de prelucrare. Acest lucru
impune corectarea
....
periodica a profilului sculei abrazive .
In fig, 13 .17 sunt prezentate scheme de rectificare ale unor suprafeje profilate
(
• interioare .
Calea de rulare a inelului exterior al unui rulment cu bile (fig. 13.18) se rectifies
pe masini cu destinatie speciala, la care piesa de prelucrat executa o miscare oscilanta
suprapusa peste rniscarea lenta de rotatie. Seu la are miscarea principala de rotatie care
asigura viteza de aschiere.
Suprafejele profilate de revolutie se pot rectifica, de asemenea, pe masini de
A
rectificat Iara varfuri (fig. 13 .19). In acest caz, un capat al piesei este sprijinit in bucsa
,. conica 1, rezemata la randul ei pe prisma 2.
•
1 2 1
f
........ ,. ·...~,.,.•· ··'-::·-

........•.....~.·....~......·.
• # ~ ••
.
.....• •......•. •."... .·....•.

• . <9.
•
,
'\
•
....
•• •
119'" • • •
~..a;.;.- •' ••
• - •. 3
Fig. 13.19 Fig. 13.20
Rectificarea prin copiere dupd sablon este prezentata schematic in fig. 13.20.
Sablonul -J, aflat in contact permanent cu rola 2, determina deplasarea piesei de prelucrat
'
3 impreuna cu masa rnasinii pe direcjie transversala, ·in timpul miscarii de avans

longitudinal. a mesei masinii. Rectificarea prin copiere se executa, de asemenea, cu
ajutorul unor sabloane care se rotesc sincronizat cu piesa de rectificat, principiu care se
aplica la rectificarea camelor, axelor cu came etc.
· Rectificarea suprafejelor sferice prin generare cinematica are la baza acelasi
principiu ca la frezarea suprafejelor sferice ~
390 . Tehnologia construc/iilor de ma1ini
·• •
x x
x • •
d• . x
•
•
•
"'o -
6)1
• •
Sa
-·
--.
z
• b
(VJ
a z
Fi.g. 13.21
Sculele utilizate sunt pietre abrazive de tip oala, care imbraca suprafata supusa
prelucrarii pe o anumita porjiune (fig. 13.21). Urmele lasate de scula pe suprafata
formeaza, ca ~i in cazul prelucrarii prin frezare, o retea de· linii incrucisate (cicloide
sferice), dar cu desime mult mai mare. Aceasta conduce la obtinerea unor suprafeje sferice
rectificate... deosebit de netede .
In cazul utilizarii sculelor abrazive obisnuite, la prelucrarea pieselor din otel se
pot objine rugozitaji in limitele R0 = (0, 1 0,4) µ.m. La rectificarea cu scule diamantate
rezulta rugozitatile in limitele R0 = (0,05 0,2) µm. Aceste performanje depind, in cea
mai mare masura de alegerea corecta a sculei abrazive si de utilizarea unui regim de
aschiere adecvat, Aplicarea procedeului la rectificarea pieselor de dimensiuni normale
( </>30 ... ¢200 mm, sferice) asigura precizii dimensionale ~i de forms geometrics in 1imitele
{0,5. ~ .·2) µm.
La rectificarea suprafetelor sferice de dimensiuni mari, lungimea arcului de
contact dintre scula si piesa capata valori insemnate, avand drept consecinja inrautatirea
A
condijiilor de aschiere. In astfel de cazuri pot aparea vibrajii sau arsuri superficiale pe
piesa, Pentru evitarea acestor fenomene nedorite, se utilizeaza pietrele oala formate din
segmenti abrazivi. "'In felul acesta, lungimea arcului de contact se micsoreaza, iar prin
. ferestrele dintre segmenji lichidul .de aschiere patrunde mai usor in zona de lucru.
13.4. Prelucrari
.
de netezire a supraf etelor sf erice
Prelucrarile
.-
de netezire se aplica suprafetelor sferice care lucreaza in conditii grele
de solicitare,
...
trebuind sa · a sigure in functionare suprafete portante cat mai mari.
-
In functie de scopul urmarit, prelucrarile de netezire se impart in doua grape:
• prelucrari de netezire care asigura o buna rugozitate a suprafetei sferice, avand
ca efect cresterea coeficientului de portanta;
, Tehnologia prelucriirii pieselor cu suprafet« profilate 391
• prelucrari de netezire care asigura, pe langa o buna rugozitate a suprafejei

prelucrate, ~i rnodificari structurale ale stratului superficial.
Prelucrarile din prima grupa se realizeaza prin detasarea unor adaosuri de
prelucrare foarte mici, cu ajutorul unor materiale abrazive, Procedeul de prelucrare eel
mai reprezentativ pentru aceasta grupa este lepuirea.
Prelucrarile de netezire din grupa a doua se realizeaza prin deformare plastica la
rece, ra.ra indeparrare de material din semifabricatul supus prelucrarii. Datorita deformarii
plastice la rece, stratul superficial se ecruiseaza, capata tensiuni remanente de compresiune
si inregistreaza cresteri ale duritatii si ale rezistentel la oboseala. ·
Lepuirea suprafetelor sferice se realizeaza cu ajutorul unor scule profilate,
A
confectionate din fonta sau aliaje neferoase. Indepartarea adaosului de prelucrare se

produce datorita miscarii sculei pe suprafaja sferica pe anumite directii, in prezenta unor
paste sau suspensii abrazive. Rezultatele cele mai bnne se obtin in cazul utilizarii pastelor
abrazive pe baza de electrocorindon sau diamant.
Lepuirea suprafetelor sf erice poate fi executata manual sau mecanizat.
Prelucrarea manuala se executa cu ajutorul sculelor in forms de contrapiesa ~i
prezinta unele dezavantaje, dintre care pot fi menjionate: necesita un velum mare de
munca ~·i muncitori cu calificare foarte inalta; nu poate asigura performantele de precizie
dimensionala si de forma geornetrica la nivelul cerintelor actuale ale unor domenii de
utilizare a pieselor cu suprafete sferice.
Lepuirea mecanizata se executa pe masini specializate, care pot lucra in doua (
moduri: pe principiul netezirii libere, scula avand posibilitatea sa se autoataseze pe

'
suprafata prelucrata; pe principiul netezirii rigide, scula fiind fixata rigid in arborele
principal al masinii-unelte .
•
In cazul lepuirii libere, datorita faptului cit scula se autoconduce pe suprafaja
sferica, nu se pot corecta abaterile de forma provenite de la prelucrarile anterioare. La
lepuirea rigida, scula fiind condusa de .arborele principal al masinii-unelte, se pot corecta,
intr-o oarecare masura, abaterile de forma. in schimb, rugozitatea suprafejei rezulti
. .
inferioara in comparajie cu cea realizata la Iepuirea libera, datorita unor miscari relative
'
rnai simle intre scula si piesa, . · ' .
·sculele utilizate pentru lepuirea mecanizata pot fi realizate in diferite concepjii

constructive. Au capatat utilizari deosebite cele de forma unor contrapiese cu canale meri- . .
- diane (fig. 13.22) sau cu canale paralele (fig. 13.23). Existenja canalelor este ceruta de
.necesitatea inmagazinarii pastei abrazive ~i a depunerii uniforme a acesteia pe intreaga
zona de lucru,
•
a . b
Fig. 13.22 Fig. 13.23

392 Tehnologia construcJiUor de mo1ini
Din. cauza execujiei dificile a sculelor sub forml de contrapiesa, avand precizii
foarte ridicate, in practica s·e utilizeaza mai multe scule sub forma de disc, pentru lepuirea
suprafejelor interioare (fig. 13.24, a) $i scule sub forma de inel, pentru lepuirea suprafete-
lor exterioare (fig. 13.24, b).
Datorita lajimii mici a zonei de lucru, aceste scule au posibilitatea sa se
autoataseze mai corect pe supraf ata sferica $i eventualele abateri de execujie ale lor au
influenja mai mica asupra preciziei de prelucrare,
Materialul sculei influenjeaza direct productivitatea prelucra-
• rii ~i netezirea suprafetei, dar nu are influenta asupra preciziei de
prelucrare. -
Imprecizia formei piesei prelucrate este cauzata, in principal,
de doi factori: imprecizia masinii-unelte ~i imprecizia generata de
cinematica procesului, Primul dintre factori se manifesta pregnant in
cazul lepuirii rigide ... Imprecizia generata de proces este datorata, in
a principal, unei distributii neuniforme a vitezelor ~i presiunilor in
. ' zona de lucru.
Prin aplicarea lepuirii la suprafeje sferice, rectificate in
prealabil la R0 = (0,2 .... 0,4) µm, se pot· objine rugozitati in limitele
. .
R0 (0, 1 ... 0,05). µm. Obtinerea unor netezimi avansate necesita mai
=
·~
multe faze de prelucrare, cu scule diferite ~i abrazivi cu granulajie
din ce in ce mai mica.
b Adaosul de prelucrare prevazut pentru lepuirea suprafetelor
•
Fig. 13 . 24 sferice nu trebuie sa depaseasca (3 ... 5) µm .
. . Netezirea prin deformare plastica la rece este de data recenta
~i nu a capatat o raspandire prea. mare, desi prezinta importante avantaje tehnico-
economice. A aparut ca urmare a unor cercetari desfasurate in scopul reducerii ciclului de •
prelucrare a articulatiilor sferice pentru automobile. ·

Prin realizarea simultana a doua conditii tehnice de baza - netezirea suprafejei ~i
durificarea stratului superficial - acest procedeu conduce la eliminarea tratamentelor
termice finale ~i a prelucrarilor clasice de netezire.
Netezirea ~i deformarea se realizeaza prin deformare plastica la rece, cu ajutorul
unor role din otel calit .
....... .... · · · ·--------

TEHNOLOGIA PRELUCRARII FILETELOR
~
14.1. Domenii de utilizare, caracteristici constructive
. . . . . .
§i conditli tehnice de executie
....
In constructia de masini, filetele se utilizeaza pentru imbinari cu strangere,
imbinari cu etansare, imbinari mobile, pentru mecanica de precizie, pentru reglarea
diferitelor mecanisme etc. Clasificarea filetelor se face dupa mai multe criterii, si anume:
dupd scop ~ filete de fixare, filete de. rniscare sau. de transport, filete de presiune si filete
cu destinajie specials: dupi: forma geometricii a piesei filetate - filete cilindrice ~i filete
conice; dupd sensul infiisurarii - filete pe dreapta ~i filete pe stanga: dupa numiirul de
inceputuri - filete cu un singur inceput sau cu mai multe inceputuri: dupi: mdrimea pasului
- filete normale, filete fine ~i filete speciale; dupd profilul filetului - filete triunghiulare,
filete trapezo.idale, filete patrate, filete ferastrau §i filete rotunde; dupd sistemul de masura
adoptat - filete metrice $i filete i11 jo Ji (Whitworth): dupd precizle - filete in clasa de
precizie fina, mijlocie, semimijlocie §i grosolana, incadrate in treptele de precizie 3 ... 9.
Caracteristicile constructive ale filetelor cilindrice sunt prezentate in ST AS
3872-83, iar ale filetelor conice - in STAS 6423-81 (filet metric conic) ,si STAS 6422~61
(filet conic in foli - Briggs) .
'
Parametrii principali care deterrnina calitatea unui filet de strangere si de etansare

sunt: precizia pasului filetului, precizia diametrului mediu, precizia de forma a profilului,
rugozitatea suprafejei flancurilor. Pentru filetele de conducere, pe langa elementele
indicate anterior, se impun ~i coaxialitatea filetului cu fusurile din lagare, precizia .formei
.
cilindrice a fusurilor $i a. lagarelor, perpendicularitatea fetelor frontale de sprijin in lagare

pe axa filetului.
14.·2. Tehnologii de prelucrare a flletelor prin presare volumica
14.2.1. Elementele de baza caracteristice procesului

de presare volumica a filetelor
Metoda de obtinere a filetelor prin presare volumica la rece se bazeaza pe

imprimarea
'..
filerului, prin rostogolirea (rularea) semifabricatului intre doua sau mai multe
scule cu profil corespunzator.
394 Tthnologia construcfiilor d~ ma1ini
- -a
O 20 IKJ 60 BO 100 12.0

lungimea fi/etulu1;inm ·
Fig. 14.1 Fig. 14.2
Principalele avantaje ale acestei metode, in comparatie cu metodele de prelucrare

prin aschiere, sunt: productivitatea foarte ridicata (fig. 14.1), rezistenja mecanica ~i la
oboseala mai mare a filetului, datorita ecruisarii ~i fibrajului continuu (fig. 14.2, a -
fibrajul la filetul objinut prin aschiere si fig. 14.2, b - fibrajul la filetul obtinut prin
rulare) ; preciza satisfacatoare ~i calitatea buna a suprafejelor active ale filetului.
Prelucrarea prin rulare a filetelor nu are numai avantaje. De aceea, decizia in a
opta pentru a alege acest procedeu se va lua tinand seama ~i de urmatoarele dezavantaje:
costul ridicat al sculelor, forja mare necesara pentru rulare, necesitand proiectarea ~i
executia unor echipamente noi, speciale, domeniul de aplicare restrans, pentru piese
simple, din materiale cu alungire la rupere cuprinsa in domeniul (8, .. 24) %.
A
In procesul de rulare, profilul ia nastere, pe de o parte, prin deplasarea cristalelor

individuale, iar pe de alta parte printr-o modificare a formei cristalelor materialului care
trebuie prelucrat. Proprietatile fizico-mecanice ale materialului, ca de exernplu: alungirea,
elasticitatea, rezistenja la rupere, rezistenja la curgere etc. reprezinta un factor important.
De asemenea, felul profilului care trebuie realizat joaca un rol deosebit.
Apasarile necesare pentru deformare variaza in limite largi ~i pentru determinarea
lor inca se recurge la incercari experimentale, deoarece cercetarea cu privire la modelul
'
geometric.... de deformare §i calculele analitice nu au dat rezultate de precizie corespunzatoare .

In fig. 14. 3 se prezinta cateva exemple de profiluri de filete care se pot realiza
prin deformare la filete.
Pentru a putea determina eficienja economica in comparatie cu alte procedee de
filetare, trebuie sa se analizeze costul prelucrarii, calitatea ~i productivitatea.
"
In mod cu totul general, se constata c~ fabricarea unor serii mari de piese identice
devine foarte rentabila, pe cand la cantitati mai mici trebuie sa se ia in considerare costuri-
le sculelor de rulare §i a utilajului special utilizat, avand- in vedere
.. - ..
ca nu
. ..
este indicat
.
sa se
:1 \·/·\__: '.
''
Fig. 14.3 •
Tehnologia prelucriirii filetelar 395
lucreze pe masini-unelte proiectate pentru aschiere datorita fortelor mult mai mari de 'la rulare.
Deoarece rularea este o deformare la rece, nu rezulta deseuri in timpul fabricatiei
si, in acest fel, nici costuri suplimentare, fapt care se repercuteaza in mod pozitiv in
special la materialele scumpe sau deficitare.
Calitatea pieselor rulate este buna ~i foarte buna datorita cresterii rezistentei
mecanice ~i a netezimii suprafejelor exterioare, care se realizeaza in procesul de rulare
lar,a scumpirea prelucrarii.
Tendinta spre automatizarea masinilor de filetare prin rulare se va extinde cu
siguranta in viitor folosind atat comenzi electronice control automat al pieselor ,_ cat si cu
comenzi automate realizate prin cornputere, Acestei evolutii ii vor urma, de asemenea,
integrarea masinilor de rulat filet in linii automate de transfer, in combinatii cu alte grupe
de masini pentru prelucrarea preliminara. Viitorul filetarii prin rulare nu se situeaza numai
in direcjia verticala mentionata. Acum ~i i11 viitor va urma o evolutie ~i pe orizontala tot
atat de. importanta, deoarece aceasta metoda de fabricajie, relativ tarziu descoperita, nu
este Inca peste tot utilizata.
14.2.2. Metode de presare volumica a filetelor
Metodele de prelucrare se diferenjiaza dupa cum curbele pe care are loc rularea
sunt deschise (fig. 14.,4~ .. 14.6) sau inchise (fig. 14. 7 ... 14. 9). in fig. 14.4 se prezinta
rularea intre o rola rotitoare ~i un segment circular, in fig. 14.5 - rularea Intre doi
segmenti circulari si o rola rotitoare, iar in fig. 14. 6 _, rularea cu placi sau bacuri plane.
\ -
\ ' ,._ -
\
/ ,,. ... ------
.. -
-
' \ \
!?if \
. '
•
I • • •
.
I \ --,- --- -' ' " T

I
--.
·' J
- ' \
.
Fig. 14.4 Fig. 14.S Fig. 14.6

•
'
s Ir
~
' "'
s
..
- -'
lo..
\
\ . •
I
' ' ..._ ,.. /
/ •
' \\
sr· I
..... -·-······ - - _.....,....,__.+-:::. *4-
. .,,..,. ........,,.
.
•
-+~~,·---P.+:::::::1-· _......._
.
~
Fig. 14.7 Fig. 14.8 Fig. 14.9

-
Primele doua metode se folosesc la prelucrarea filetelor de diametre mici cu toleranje in ·

'
treapta a 4-a de precizie, Metoda rularii cu bacuri plane se foloseste la executarea filetelor
'
in treptele a 3-a si a 4-a de precizie. Se prelucreaza mai ales filete cu diametre lntre 3 si
5 mm, pe metale neferoase, ojeluri de constructie ~i ojeluri aliate normalizate .
. in fig. 14. 7 se prezinta rularea filetului cu doua role circulare cu avans
transversal. La aceasta metoda piesa ....este susjinuta de o rigla, iar avansul transversal sau
radial este realizat de o singura rola . In fig . 14.8 se prezinta rularea filetului cu doua role
cilindrice
... cu avans tangential realizat de semifabricat. La aceasta metoda axele rolelor sunt
fixe. In fig. 14.9 se prezinta rularea filetului cu trei role cilindrice.
• Metoda rularl] flletului cu
doui role cilindrice. Sculele utilizate ___ _____, SCULA
sunt doua role avand acelasi diametru,
k=3
pe periferia carora este prelucrat un fi .. -~.
let p1 (fig. 14 .10), ce este un multiplu

'
al pasului filetului prelucrat p, iar .sen- ~I

,, '
sul de lnfasurare este invers sensului ct

acestuia. Ambele role se rotesc cu tura-
tia ns ~i imprima profilul filetului lor pe
suprafaja cilindrica a sernifabricatului, PI S4
care, datorita frecarii cu rolele, se
roteste cu turatia nP ~i ruleaza astfel pe Fig. 14.10
circumferinta lor. .
Patrunderea rolelor, in vederea realizarii inaltimii necesare a filetului, are loc prin
deplasarea uneia dintre ele dupa un ciclu ce cuprinde: avans rapid, avans tehnologic, sta-
jionarea pentru prelucrarea ~i calibrarea filetului pe intreaga suprafaja ~i retragerea rapida.
Conditia de baza impusa sculei este '
P1 = kp ' (14.1)
in care: p este pasul filetului la piesa, in mm; P: - pasul filetului la scula, in mm; k - -
numar intreg oarecare ( k ~ 1).
Diametrul ~i latimea
sculei pot fi stabilite impun- np
0 =
-- -.
and condijii, suplimentare con-
venabil alese. · Astfel, daca se
impune ca, in timpul rularii, . ' ~.:J
semifabricatul sa nu primeas-
·-•1 Q..
ta """""'. · R f ~T®-n:m:- = = .>
ca nici o · miscare axiala (fig.
' .
-
•
14 .1-1), atunci este necesar ca • If
viteza de deplasare aparenta
a . filetului sculei vs sa fie t:lf'...a.._-~:::::::f:::::::::. -....._ ~:3;;==:}___l0Js= Wp
egala cu cea a filetului pie-
sei, adica •
Fig. 14.11
Vs = lls PE = "» p , (14.2)
in care: ns este turatia sculei, rot/min; pE - pasul elicei sculei (p E = l p1 = i kp ), in mm; nP

- turatia piesei, in rot/min; p - pasul filetului de realizat pe piesa, in mm; k - multiplu
intreg; i - numarul de inceputuri ale filetului de la scula.
Scula ~i piesa ruleaza reciproc ~i de aceea vitezele lor periferice sunt egale, iar
Tehnologia prelucrarii filetelor 397
turatiile sunt legate prin relatia

(14.3)
In care: D2 reprezinta diametrul mediu al filetului la role, in mm; d2 -- diametrul mediu

al filetului la piesa, in mm.
Dinrelatiile .(14.1) ... (14.3) rezulta
D 2 Id·2 = ik . (14.4.)
0 prima consecinja, ce decurge din conditia impusa, este aceea ca laJimea B, a

T
sculei trebuie sa fie egala cu lungimea LP a suprafetei preluerate. Ca urmare, se impune

ca IP< (100 ... 120) mm, deearece la valori mai mari forta de presare devine excesiv de
mare.
A
In acelasi timp lnsa unghiul de panta al filetului sculei Ci> s este egal cu eel al
filetului piesei cup -~i de aceea solicitarea spirelor rolelor este mult mai favorabila.
A
Inrr-adevar, jinand seama de relatia (14.4), rezulta

tg w s = p £ I ( 7T D2) = i k p I ( '1T D 2) = p I ('TT d2) = tg coP • (14.5)
A ,
In concluzie, procedeul de rulare, la care se respecta conditia (14.4), realizeaza

prelucrarea filetului simultan pe toata latimea sa, tlra ca semifabricatul sa execute avans '
axial, schema de lucru fiind cea din fig. 14.11. Acest procedeu de rulare este eel mai
raspandit .
. O· conditie importanta pentru a nu fl scoasa piesa in sus in timpul rularii este aceea
ca diametrul rolei din stanga Dst sa fie cu putin mai mare decat diametrul rolei din dreapta
D dr' adica
D5, :::. Ddr + flDst , (14.6)
in care: Dsr reprezinta diametrul rolei din stanga, tn mm, care prin forta de frecare
antreneaza piesa in jos; Ddr diametrul rolei din dreapta, in mm.
-
De asemenea, tot pentru a nu fi scos semifabricatul in timpul rularii, rigla de
susjinere se regleaza astfel incat axa semifabricatului sa fie sub linia centrelor rolelor cu
cantitatea Ii = (0,2 ... 0,3) mm la filetele triunghiulare §i cu h = (0,3 ... 0,8) mm la filete
trapezoidale cu pasul pana la 4 mm,
A.
In cazul filetarii pieselor lungi, cu avans axial (fig. 14.12), semifabric·atul este
antrenat de cele doua role atat in miscare
circulara, cat ~i axiala cu vitezele:
vp = vs cosa ·' (14. 7) •

•
•
•
\
V z: V Silla ( 14. 8) •
Q s ' - .l
• . r:t
unde: vs este vite·za periferica a rolei cilind- . -./it--
.
" J<£. ' . -----+-+- . np
rice (sculei), in mm/min; vP - viteza perife- • ..___ •
rica a piesei, in mm/min; v0 - viteza axiala
a piesei, tn mm/min; a = wP, daca rolele au
profilul inelar (sub forma de renuri circula-
re) sau a = coP - cos, daca rolele au profilll:l Fig. 14.12
elicoidal; wP - unghiul de panta al spirei filetului de pe piesa; ws - unghiul de panta al

spirei .filetului
,..
de pe scula. .
In cazul filetarii cu role· cilindrice cu profit elicoidal trebuie respectate relatiile
(14.9)
iii care: PE, i, p, D2 §i d2 sunt parametri definiti la relajiile (14.1) ... (14.3).
Relatiile (14.9) sunt aplicate cu conditia K1 > K, astfel tncat sa rezulte ws < WP.
Din cele prezentate se poate concluziona ca .exista mai multe procedee distincte
de rulare:
a. Procedeul prin pdtrundere (cu avans radial), la care wP = c.us., cu sensuri de
infasurare a spiralelor opuse (fig. 14.13), astfel incat piesa ramane axial imobila, deoarece
vsa = vpa . La acest procedeu. piesa rulata este o copie fidela a sculelor de rulare. Pentru
acest motiv filetele objinute sunt de mare precizie. La diferiti pasi ~i diferite diametre ale
piesei, trebuie sa se utilizeze role corespunzatoare. Daca volumul de productie este
suficient de mare se amortizeaza numarul relativ mare de scule.
.....__,,,,.ns
r:
'
.'ii
Fig. 14.13 'Fig. 14.14
b. Procedeul de· trecere cu role inelare, la care ws-= 0, adica rolele au canale
circulare profilate Iara inclinare fata de axa transversala (fig. 14 .. 14). Forma sectiunii
canalelor corespunde, cu mici abateri, profilului piesei in secjiune normala pe spira
filetului. Rolele cu canale circulare se lnclina cu a = wP, astfel Incat piesa, la o rotire
completa in timpul deformarii, se deplaseaza axial cu un pas. Cu o singura pereche de role
este posibil, la acest procedeu, sa se ruleze diferite diametre de filete, intr-un domeniu mai
mare, dar cu acelasi pas.
Prin pozitionarea unghiulara corespunzatoare a axelor rolelor, se pot rula filete
pe dreapta sau pe stanga, cu unul sau mai multe lnceputuri si pe lungimi diferite. Acest
procedeu este foarte economic, deoarece diametrul rolelor de filetat este independent de
diametrul pieselor. Rolele pot sa fie rectificate de mai multe ori.
c. Procedeul de trecere combinat, la care cup~ .ws , astfel Incat rolele se lnclina
cu un unghi a =· wP - ws (v. fig. 14.12). Prin acest procedeu se pot obtine deformari mai
mari la pasi cu unghiuri foarte mari, care nu sunt posibile la procedeele prin patrundere
$i prin trecere.
• j
-
· rehnologia prelucriirii filetelor 399
d. Procedeul ruliirii cu avans tangential, care· se aplica la filetele scurte tlta

suport, avansul tangential fiind provocat de diferenja vitezelor periferice ale celor doua
role (v, fig. 14. 8). Diferenta vitezelor periferice se creeaza pe doua cai: se imprima o
turatie egala unor role cu diametre diferite sau turatii diferite unor role cu diametre egale,
Particularitajile caracteristice ale acestui procedeu sunt: imobilitatea axelor rolelor
in procesul de rulare; distanja constanta fixa dintre centrele axelor rolelor in cursul rularii
la o marime determinata de filetul de pe piesa; paralelismul axelor rolelor in plan
orizontal; lipsa unei rigle-suport de ghidare si sustinere; diametrele rolelor pot fi diferite
' .
sau egale; unghi egal de pants al elicelor Ia garnitura ~i diferit intre garnituri ( W5 >· (OP).;
aceeasi turatie a rolelor la rularea unor filete mai lungi cu role de diametre diferite; acelasi
sens de rotajie a rolelor (rola de antrenare D1 se roteste intotdeauna, astfel incat sa
antreneze piesa in miscare pe verticala ~i in acelasi timp de rotatie); caracterul continuu
in flux al lucrului, cu posibilitatea de automatizare usoara a alimentarii.
Primele patru caracteristici sunt asigurate la reglarea masinii de rulat. Urmatoarele
doua sunt asigurate la calculul ~i execujia rolelor cilindrice. Ultimile doua caracteristici
sunt conditionate de constructia masinii . care realizeaza schema cinematica corespunza-
toare.
"' .
• Metoda rular'ii filetului cu trei role cilindrice. In afara de procedeele prezen-
tate mai inainte, in practica se utilizeaza ~i procedee de filetare cu trei role cilindrice, atat
cu avans radial, cat ~i cu avans longitudinal (v. fig. 14. 9). A vansul radial este asigurat de
cele trei role simultan, iar dupa alte scheme numai de rola superioara.
Rularea filetului cu trei role cilindrice prezinta, in comparatie cu toate celelalte
procedee posibile de rulare, o serie de avantaje, printre care: presiuni de lucru mici, dand
posibilitatea rularii unor piese cave, precum ~i a ojelurilor tratate termic cu duritatea HRC
pana la 38 ~i rezistenta la rupere Rm pana la 120 daN/mm2; precizia mare a filetului,
apropiindu-se de preciza filetel.or slefuite; conicitatea si ovalitatea pana la 0,01 mm;
simplitatea reglarii ~i deservirii.
lndiferent de schema de prelucrare utilizata, objinerea unui .filet de precizie
ridicata este conditionata de pozitionarea reciproca corecta a rolelor. Aceasta pozitionare
are drept scop suprapunerea varfurilor unei role (scule) peste golurile celeilalte role,
operatic numita ~i reglare la pas. Reglarea rolelor la pas se realizeaza prin deplasarea lor
in lungul sau in jurul axei geometrice. Pentru a simplifica aceasta operatie, in cazul
prelucrarii cu doua role, una dintre ele are un joc axial de aproximativ 0,25
. "'
P» .
fapt ce
asigura autoasezarea rolelor· la pasul filetului chiar in timpul prelucrarii, In cazul rularii ·
cu trei role, . doua dintre ele au posibilitatea de reglare axiala. .
• Metoda rularll filetului cu bacuri plane. Presarea volumica a filetului la acest .
- procedeu . se · face · cu ajutorul a doua placi L . -
. prismatice (bacuri plane), fiecare dintre aceestea '. · 1
•
, , / "' ·- i .,1
1
avand pe fetele active un profil conjugat I

. • . v.s ..
profilului care· se ruleaza (fig. 14.15). Unul ,
dintre bacuri este fix iar celalalt rnobil, depla- \ ::::t:===~,,.~_;:::._ ~===:t::
Bae fix
sand-se cu viteza V8• Fiecare dintre bacuri pre- Boe mooi1 l· · '
' •
zinta trei zone distincte: zona de lungime l 1 , ~.~~.:£========~. . . .

.......
• I
corespunzatoare angajarii ~i profilarii semifabri- ·

catului; zona de lungime l, corespunzatoare
calibrarii filetului; zona de lungime 12 , necesara
. A
eliberarii treptate a piesei prelucrate, In majori-

tatea cazurilor, lungimile 11 ~i 12 se iau egale. Fig. 14.15
400 Tehnologia construetiilor de ma1ini
Lungimile celor dona bacuri se calculeaza cu relajiile:
L1 = ad2 §i Lm = bd2, (14.10)
d2 fiind diametrul mediu al filetului la piesa, in mm, iar a ~i b, coeficienti adimensionali,

Lungimea bacului fix L1 este mai mica decat lungimea bacului mobil Lm (a < b),
pentru a se asigura eliberarea piesei la capatul cursei active.
Precizia profilului filetului este foarte mult influentata de toleranja semifabricatu-
lui . in ipoteza ca diarnetrul semifabricatului este apropiat de valoarea maxima, punctul in
care are loc prinderea sa se deplaseaza spre dreapta zonei /1 (fig. 14.15). Ca urmare,
spirele bacului superior vor devia de la pozitia corecta in raport cu spirele bacului inferior,
provocand aparitia unei abateri a profilului rulat. Micsorarea diametrului semifabricatului
catre limita inferioara deplaseaza punctul de prindere spre stanga zonei /1 , ceea ce da
nastere, de asemena, unei abateri a profilului rulat. Daca semifabricatul initial are abateri
dimensionale mari, po ate conduce la rebutarea piesei.
Pentru realizarea cornpleta a profilului filetului este necesara o cursa foarte lunga .
a bacului mobil. Acest lucru limiteaza productivitatea masinilor de rulat.
Masinile de rulat cu miscarea principala de translajie alternativa a capului de
rulat, care poarta bacul mobil, ruleaza semifabricatul intr-o singura cursa dubla, Numarul
de curse duble pe minut depinde de constructia masinii ~i de existenta unor dispozitive de
incarcare pentru debitarea automata a semifabricatelor, dar in mare masura de aparitia
unor forte de inertie mari ale partilor in miscare.
Rularea filetului cu bacuri plane se poate face· atat la cursa activa a bacului, cat
~i la cea de intoarcere.
La rularea unor piese avand un filet cu un numar impar de inceputuri (de exemplu -
'
filetul cu un singur inceput), in momentul apucarii semifabricatului, varfurile filetului unei

scule (bac) trebuie sa se afle strict in dreptul golului filetului celeilalte scule. Suprapunerea
varfurilor unei scule pe golurile celeilalte, sau asa-numita asezare la pas, se realizeaza in
faza de reglare a sistemului tehnologic. Imprecizia asezarii la pas Ap genereaza o eroare la
diametrul mediu Ad2 al filetului de 1, 732 ori mai mare decat 6.p , adica 8.d2 = 1,732 Ap ~
Neconcordanta unghiurilor de panta ws de la scula (bac) cu wP de Ia piesa de prelucrat
conduce la o deplasare axiala Xax a semifabricatului care se stabileste cu formula
X ax = ±L m (tg o s ·- tg cop ) •
(14.11).
Direcjia deplasarii semifabricatului in timpul rularii este de mare importanja

deoarece incalcarea anumitor reguli duce la desprinderea capetelor la semifabricat, ceea
ce se intalneste destul de des in productie, Pentru a evita desprinderea capetelor semifabri-
catelor in cursul rularii filetului, abaterea la unghiul de panta a filetului pe dreapta trebuie
A
stabilita numai pozitiv. In cazul acesta, semifabricatul se "desurubeaza" din bacuri ~i nu

"
apare o rupere a capului. In acest scop trebuie sa fie satisfacuta condijia w.s ~ wP •
. .
14.2.3. Determinarea dimensiunilor semifabricatelor
Un calcul aproximativ se face plecand de la o conservare de volum de material.

Astfel, daca in fig. 14 .16 se considera un cilindru pe lungimea egala cu un pas p, iar d,
Tehnologia prelucrarii filetelor 401
......._ p-·..-. ---...-4
..__---~--- ----- ···----!!-----
I
'··'
I \
I
)
•
__.___.L--. -+--· -- . -- --- . --

•
. ---- . - . --- --
Fig. 14.16
•
se considera diametrul sernifabricatului inainte de deformare, se poate face ipoteza ca

volumul de· material deformat intre cilindrii de diametre ds ~i d este egal cu volumul
golului ramas intre cilindrii de diametre ds $i d, dupa deformare
('14.12)
Din relatia ( 14. 12) se scoate usor diametrul semif abricatului I
(14.13)
in care d este diametrul exterior al filetului, in mm ~i d 1 - diametrul interior al filetului,

A
m mm,
Pentru un calcul mai precis se poate utiliza urmatoarea relajie, conform lucrarilor
lui I. I. Semenenco:
('14.14)
in care p este pasul filetului iar ceilalti parametri au aceeasi semnificatie ca in relatia
(14.13). .
La rularea filetelor metrice se recomanda, conform lucrarilor lui A. P. Gubin,
relatia
(14.15)
in care d2 este diametrul ijlediu al filetului, in mm, iar

-
Q = (0,866p + d2 + 2d) (0,866p + d2- d)2 . (14.16)
Tot la rularea filetelor A.G. Deineko recomanda relatia
-. d, = 0,67 d + A1 d1 ,
in care: A1 ::; 0,22 pentru filete Ml ... M2; A1 = 0,21·s pentru filete M2 ... M6; A1 = 0,28 ..
. .. 0,284 pentru filete M6 ... MlO.
0 relajie de calcul foarte simpla si, in acelasi timp, suficient de precisa, dupa .H.
Moixner, este
(14.17)
A
In gama de filete M4 ... M16 se poate utiliza cu precizie ridicata (dupa A. Vlase)
relatia
(14.18)
'
0 serie de date obtinute prin cercetari experimentale §i calcule analitice sunt

prezentate in· tabelul 1.4 .1.
Tabelul 14.1
Dimensiuni de semifabricate la rularea filetelor •
DiametruJ Diametrul
Diametrul AbateriJe Diametrul Abaterile
semifabri- . "' semifabri- .
prescnse,
,,
Filetul ·mediu d2 ,
.
prescnse, m FiJerul mediu d;.. t in
catului d, , carului d, ,
"in mm mm "in mm
"'m
mm
"m mm mm
.
Ml 0.838 . 0,813 - 0,01.5 M4 3.,545 3,557 - 0,030

Mlt2 1,038 . 0,989 - 0,015 MS 4,480 4,491 - 0,030
Ml 4 1 1,205 1,154 - 0,015 M6 5,350 5,5365 - 0,035
Ml,6 l,373 1,310 - Ot015 MS 7,188 7,205 ·- 0,035.
M2 1,740 1,670 - 0,015 M10 9,026 9,044 - 0,035
M2,2 1,908 1.,893 - 0,020 M12 . 10,863 10.883 --0040'
'
M2~5 2,208 2 ' 190
.
- 0,020 Ml4 12.701 12,718 - 0~040
M3 2~675 2,651 - 0,025 Ml6 14,701 14, 717 ·- 0,040
. . ' ·.
Dintre factorii determinanti care exercita cea mai mare influenja asupra preciziei
diametrului mediu d2 al filetului fac parte diametrul semifabricatului ds , calitatea
suprafetei sale ~i precizia sa de executie.
A . -
In funcjie de eroarea lids a diametrului semifabricatului se poate calcula eroarea

ad2 a diametrului mediu al filetului, cu relatia
(14.19)
.
Dael se tine seama de valoarea medie a unghiului de panta w P §i a I 2 = 30°,

pentru filetele MI ... M6 se objine relatia simplificata
fl.d2 = 1,27 ilds . ( 14 .20)
'
14 .. 2.4. Regimuri de lucru §i fortele dezvoltate la presarea
- volumica a filetelor
• ' .
Avansul radial al rolei la rularea transversala ~i reducerea corespunzatoare a sec-

tiunii prin presare volumica a semifabricatului la o rotatie determina productivitatea
prelucrarii ~i calitatea filetului.
-
'
Tehnologia prelucrarii filttelor 403
Marimea avansului radial depinde, in primul rand, de raportul dintre diametrul
exterior al rolei ~i de diametrul semifabricatului, de proprietatile mecanice ale materialu-
•
lui, precum si de coeficientul de frecare:
[mm/rot] , (14.21)
unde: µ este coeflcientul de frecare; D - diametrul exterior al rolei, in mm; ds - diametrul

semifabricatului, in mm; q ·-· incarcarea specifica, in daN/mm2; E - modulul de elasticitate
.~
)._ al materialului de deformat, in daN /mm2 •
Cu relatia (14.21) se pot calcula avansurile radiate maxime, admisibile ale rolei
la inceputul si in timpul rularii,
La rularea filetelor metrice se recomanda pentru Incarcarea specifica valorile q =
= ( 3 ... 3,5) RP 02 , iar la filetele trapezoidale, q = ( 3,5 ... 4) RP 0,2 , unde RP este limita
0,2
de curgere a metalului in momentul presarii volumice, _in daN /mm.2•
S-a aratat in § 14. 2. 2. ca, ind if erent de constructia masinii de rulat filet, diametrul
rolelor trebuie sa fie un multiplu intreg al diametrului semifabricatului.
" .
In functie de adancimea profilului ~i numarul de tnceputuri, diametrul rolelor la

masinile de rulat filete cu trei role se poate determina cu relatia
[mm], (14.2'2)
. '
"'
in care: t este adancimea profilului filetului, in mm; i - numarul de inceputuri ale filetului
rolei.
La rularea pe masini de rulat cu doua role, diametrul rolelor se determina cu
relajia
-
D = d2i + t [mm] , (14.23)
,,..l in care d2 este diametrul mediu al filetului de executat, in mm.
A
In tabelul 14.2 se prezinta avansul radial la rularea filetelor cu role cilindrice, in

funcjie de pasul filetului ~i calitatea materialului deformat.
Tabelul 14.2 ·
Avansul radial la rularea filetelor cu role ctlindrtee, in mm/rot piesl
Materialul semif abricatului

•
.
Pasul filetului,
mm Bronz si ()tel cu Rm , in daN/m.m2
Aluminiu .
alama 40 50
I1
70 I
90
. .
0,2 .... 0,5 0,03 0,02 ... 0, l 0,02 ... 0,1 0,02 ... 0, 1 0,02 ....0,07 . 0,02
-
0,5 ... 0,8 0,05 0,03 ... 0, 16 0,03 ... 0, 15 0,025 ... 0, 12 0,02 ... 0,07 0,02
1,0... 1,25 : 0,085 0,06 ... 0, 15 0,06 ... 0, 15 0,06 ... 0;10 0,035 ... 0,09 0,025
1,5 ... l, 75 0,10 0,08 ... 0, 17 0,08 ... 0,17 0,08 ... 0, 15 0,05 .•. 0, 12 0;035
2,0 ... 3,0 0,10 . 0, 10... 0,20 0, 10.... 0,25 0, 10 ••• 0,25 0,05 ... 0,10 0,045
.~ -
Viteza de rulare corespunde vitezei periferice a rolelor ~i are valori in funcjie de

materialul supus presarii volumice, dupa cum urmeaza:
-
• alama, vs= (80 ... 100) m/min;
• ojel cu rezistenja la rupere Rm < 50 daN/mm 2, v, = (60 ... 80) m/min;
.
• otel cu rezistenta la rupere Rm= (50 ... 80) daN/mm2, vs= (30 ... 40) m/min;
2,
.• otel cu rezistenta la rupere Rm> 80 daN/mm vs= (12 .... 15) m/min,
Se remarca faptul ca viteza de rulare scade pe masura ce duritatea materialului
piesei creste. Acelasi lucru se poate constata ~i in legatura cu avansul radial prezentat in
tabelul 14.2.
Turatia rolei (sculei) se calculeaza cu relajia
!ls= 1000vs/(wD), (14.24)
· in care: vs este viteza periferica a sculei, in m/min; D - diametrul rolei (sculei), in mm.
A
· In eazul filetarii pieselor lungi, la rularea cu avans axial (v. fig. 14.12),. semifa-
bricatul capata atat o viteza periferica de rotajie, cat
~i o viteza axiala, calculate cu relajiile:
vp = vs cosa ·' (14.25)
.
•
va = vs sm« (14.26)
in care: daca rolele au profilul inelar (sub forma de renuri circulare), sau
a = wP ,
a = U>P - cv.s, daca rolele au profilul elicoidal; (i)P -· tnclinatia de panta a filetului piesei; U>s
- Inclinajia de pants a filetului sculei.
· Turatia piesei la inceputul presarii volumice este
nP = 1000vp/('1Tds) , (14.27)
iar in timpul rularii "» ;: 1000 VP I ( 77" dl) ' (14.28)
unde: d, este diametrul initial al semlfabricatului, in mm; d, - diametrul interio~ la piesa

rulata, in mm.
"'In cazul procedeului de filetare prin
' .
rulare cu avans tangential, turatia piesei se poate

63 = ,
alege, cu suficienta precizie, din diagrama ·S ~ ~
fllllt. -
prezentata in fig. 14 .1 7. ~ ~
, L.
Viteza de rulare la prelucrarea cu bacuri e_40 ....
~/ .. '
plane are valori

. . .
mult mai mici decat in cazul c::~25 '
.
rularii cu role, fiind limitata, la acest procedeu, 16 . '
de f ortele de inertie ale organelor in miscare ale .

6 8 10 12 11./ 16
masinii-unelte, aceste forte crescand proportional ,
a.mm
cu viteza.
Vitezele de rulare recomandate la rularea
filetelor cu bacuri plane sunt:
• alama, vs = (25 .... 30) m/min; Fig. 14.17
2,
• otel cu Rn,< 60 daN/mm v, == (15 20) m/min;
2,,
• otel cu R,n ~ 60 daN/mm V3 = (5 7) m/min .
. La rularea filetelor cu doua role, forta de apasare radials F, provoaca o d.eplasare '
radials de baza a metalului, iar forta tangentiala F, da un moment de rotire a semifabrica-

. tului in jurul axei sale ~i provoaca o deplasare a metalului in direcjia tangentiala.
La rularea filetelor exterioare cu avans radial, forta radiala de apasare se: poate -
calcula cu relajia ·
[ daN) ' (14.29)
,_-
/ .
;
Tehnologia prelucrarll flletelor 405 1i

'
I
in care: l este lungimea supraf ejei de contact
..
al semifabricatului cu profilul rolelor, in mm; · · I
i
d1 - diametrul interior _al filetului, in mm; q .- Incarcarea specifica a metalului, in I

I
,
•
daN/mm2; D1 - diametrul exterior al rolei de antrenare, in mm; E - modulul de elastictate !
'l
I }
J.' . . al materlalului rulat, in daN/mm2 • l
'
· Lungimea suprafejei de contact l se calculeaza astfel:
d.- d
I= a+ s 1 K [mm] , (14 .. 30)
.... 5
.J cos( a 12)
unde: a este Iatimea varfului sau a fundului filetului, in mm; ds - diametrul semifabrica-
tului, in mm; a I 2 - jumatatea unghiului la varf al filetului, in grd; Ks - numarul de spire
de filet rulate,
Conform lucrarii [ 19], forta radiala de apasare se mai poate calcula cu relajia
W•
[ daN] , (14.31)
I~
im care: RP 0,2 este limita de curgere a metalului de rulat, in daN/mm2, iar ceilalji para- j
metri au aceeasi semnificajie ca in. relatiile (14.29) si (14.3.0). I

I
l.,
Cunoscandu-se forta radiala de apasare, se poate calcula forta tangenjiala ''
''
F, = O,OBF, [ daN]. (14.32)

A
In tabelul 14. 3 sunt prezentate valorile orientative ale fortelor radiale de apasare
la rularea cu role cilindrice.
Tabelul 14.3
Valori orientative ale Cortelor radiate de apasare, in daN,

la rularea filetelor cu role, pentru l = 20 mm
. -
'
Diametrul filetului d, in mm
Materialul de prelucrat .' ..
6 8 10 12 16 18 24
.
Otel cu R111 == 70 daN/mm2 9.50 1100 1150 1300 1400. 1650 1900
Otel cu Rm = 50 daN/mm2 750 900 950 1050 1150 1300 1500
.
Duraluminiu
. 450 550 600 650 . 700 825 950
-- '
'
Cupru 300 400 425

'
450 500 600 .
. 700
'
. ' -
· La rularea filetelor . cu
' ..
ajutorul
.
bacurilor plane apar, de asemenea, forte radiale
'
Fr
si rangenjiale F1 ~ Aceste forte .se pot calcula cu relatiile:
,
Fr= 32(HB + 28) [daN] ; (14.33)

F, = o.,16Fr [ daN] . (14.34)
~ .
In tabelul 14.4 sunt prezentate valorile orientative ale fortelor radiale de apasare
la rularea cu bacuri plane.
406 Tthnologia construqitlor de ma1ini
Tabelul 14.4
Valorj orientative ale fortelor radiale de apasare, in daN, la rularea filetelor

cu bacuri plane, p.entru I = 20 mm
-
'
•
Diametrul flletului d, in mm ,
•
Materialul de prelucrat Ii
6 8 10 12 16 18 24
. '
2600 3500 4100 52.50 7000 7950 10500.

Otel cu Rm = 60 daN/mn12
8850
•
Ojel cu Rm = 50 daN lmn12 2200 3950 3700 4425 5900 6700

..
Otel cu Rm == 35 daN/mm2 1800 2200 2500 3000 4000 4500 6000
Duraluminiu 1300 1750 2200 2650 3500 . 3900 4250

.
Cupru 975 1300 1600 1950 2600 2950 3800

'
14.3. Tehnologii de prelucrare a filetelor prin strunjire
Acest procedeu se aplica, cu deosebire, in urmatoarele cazuri: in productiile de

serie mica §i unicate, pentru executarea tuturor tipurilor de filete (cu profil triunghiular,
patrat, trapezoidal, rotund etc.) care nu pot fl prelucrate cu scule de filetat avand
directoarea materializata (de tip tarod sau filiera); in producjia de serie mare, pentru
finisarea filetelor degrosate prin frezare (in special filete ale suruburilor condueatoare
pentru masini-unelte); prelucrarea filetelor pe suprafete cu diametre foarte mari, indiferent
de seria de fabricajie.
Prelucrarea filetului prin strunjire se realizeaza cu
scule numite cutite de filetat, care au forma prismatica sau
disc. Acestea materializeaza generatoarea profilului filetu-
lui si o transpun cinematic in lungul d irectoarei elicoidale
a acestuia.
La prelucrarea filetelor triunghiulare cu cutite
prismatice, se adopta diferite scheme de indepartare a
adaosului de prelucrare, in functie de dimensiunile
filetului (fig.14.18). .
Pretucrarea filetelor al carer pas este mai mic de
2 min (p < 2) se executa cu avans radial, in mai multe
a b treceri succesive (fig. 14.18, a). Cujitul asehiaza simultan
Fig. 14.18 cu ambele much ii, ceea ce face ca aschiile degajate de
fiecare dintre ele sa se tntalneasca in spatiul de lucru, con-
tribuind la cresterea solicitarilor mecanice si termice ale sculei .
. Filetele cu pasul mai mare de 2 mm. (p .> 2) se degroseaza deplasand scula, la A
fiecare trecere, pe o direcjie paralela cu unul dintre flancuri (fig. 14.18, b), r11 schimb
finisarea se executa, ~i in acest caz, numai cu avans radial.
Numarul de. treceri in care se executa prelucrarea depinde de dimensiunile filetu-
Tehnologia prelucrllrii filettlor
407
lui, materialul piesei, rigiditatea sistemului tehnologic ~i precizia de prelucrare impusa. ·
Asezarea corecta a cutitelor prismatice pentru finisarea filetelor · se realizeaza cu
ajutorul unor sabloane speciale, iar in cazul filetelor foarte precise cu dispozitive optice
adecvate.
'
\ \
~
.
'
\
\ ') \
)
\
)
• I I
a b
Fig. 14.19
"
.
La prelucrarea filetelor de conducere, fata. de degajare a cutitului poate fi a~ezatl .
in. doua moduri, in raport cu planul axial al surubului. Daca unghiul de pant! al filetului
este mai mic de sase grade ( w < 6°), se practica asezarea cujitului cu faja de degajare In
planul axial al surubului
. (fig.
. 14.19, a). Cutitele care lucreaza pe baza acestei scheme
prezinta avantajul
.
ca
se pot executa cu muchiile rectilinii si, in cazul ~a au· unghiul de
.... . .
degajare nul ( y = 0°), realizeaza filete cu profil foarte precis. In schimb, unghiurile
functionale ale sculei, pe cele doua muchii laterale, au valori diferite. Ca urmare, conditil-
le de aschiere difera de- la o muchie la cealalta. De aceea, pentru filetele care au unghiul
.
' de pants al elicei mai mare de sase grade ( w > 6°), din cauza inrautatirii condijiilor de
aschiere, se prefera asezarea cutitului cu fata de degajare normala pe elicea de referinta
a gol.ului filetului (fig. 14.19, b) .. Asezarea cutitului in acest fel evita dezavantajele
mentionate mai inainte, deoarece unghiurile functionale ale sculei devin egale pe ambele
A
muchii. In schimb, daca cujitul i~i pasteaza rnuchiile rectilinii, precizia de prelucrare a
filetului scade. Realizarea unor filete precise necesita utilizarea unor cutite cu muchii
curbilinii.
.. I
.
'
..'.
.
I•
I
__..,_ ___
t
•
S=p
'•
•
.
' a b
"
I
'
I
'I
•P' Fig .. 14.20
.
•
J
'
Cutitele disc, dificil de realizat in practica (fig. 14.20), sunt utilizate, in general,
'
numai la prelucrarea filetelor cu profil triunghiular. Avantajul utilizarii acestora consta in
.-
•
'
durabilitatea lor absoluta foarte mare, datoritl posibilitafii unui mare numar de reascujlri.
•'
.
\
..l
Aceste cutite se executa cu un singur ta.is sau cu tai~uri multiple, dispuse inelar sau pe
el ice .
•
408 Tehnologia constructiiior de ma1ini
Cutitele cu filet inelar se folosesc la prelucrarea filetelor cu unghiuri mici de panta

ale elicei ( w s 2°), iar cele cu filet elicoidal la prelucrarea file tel or cu unghiuri de panta
. .
mai marl ((A) > 2°). Pot fi executate atit filete exterioare (v. fig. 14 .20, a), cat §i filete
interloare (v. fig. 14.20, b). La prelucrarea filetelor exterioare sensul de inclinare a elicei
taisurilor de pe cutit trebuie sa fie opus celui de pe piesa, iar la filetarea interioara acelasi
-ca la piesa.
La prelucrarea filetelor cu mai multe inceputuri se pune problema divizarii pentru
· realizarea elicelor. Notand cu K numarul de tnceputun, cup pasul filetului §i cu PE pasul
elicelor, se poate scrie relatia
(14.35)
-
Pentru a realiza divizarea este necesar ca, dupa
~ ---20 prelucrarea unei elice, piesa sa fie rotita cu un unghi egal cu
---30
.,.__ltO 360° I K. Aceasta rotire poate fi realizata, foarte simplu, prin
1--50 utilizarea unei flanse antrenoare-divizoare (fig. 14. 21), fixata
1-60 pe capul arborelui principal al strungului. 0 alta modalitate
---10 •
de a realiza divizarea consta in desfacerea Iegaturii cinematice
~ao
.......gq
dintre piesa §i scula, la lira rotilor de schimb, §i rotirea piesei
_.__ _..._~---------.-.------~ cu unghiul necesar. Divizarea mai poate fi racuta deplasand
sania portcutit cu valoarea p EI K, fapt ce conduce la pozijio-
narea cutitului
,.
in locul corespunzator prelucrarii unei noi elice.
In general, vitezele de aschiere la filetarea pe strung
au valori rnai mici decat la strunjirea obisnuita, 0 prima
·- cauza o constituie solicitarea mult mai puternica a sculei de
filetat. 0 alti cauza este determinata de viteza de reacjie
limitata a operatorului uman, in cazul filetarii Iara dispozitive
Flg. 14.21
automate de retragere a sculei.
Prelucrarea de finisare prin strunjire a filetelor de precizie rid icata se realizeaza
pe strunguri dotate cu lineale de corectie a pasului. Precizia de prelucrare la pasul
filetului, objinuta pe astfel de strunguri, este de 0,003 mm pe 50 mm lungime, 0,004 mm
pe 150 mm ~i 0,005 mm pe 300 mm. Pe strungurile de precizie care nu poseda lineal de
corectie, precizia de prelucrare la pasul filetului, pe lungimile menjionate, este de 0,01 mm,
0,015 mm si, respectiv, 0,02 mm, adica de 3 ... 4 ori mai mica.
Finisarea filetelor pe strunguri prevazute cu lineale de corectie se aplica, cu
precadere, suruburilor conducatoare pentru masini-unelte. Linealul de corecjie are menirea
de a compensa abaterile de pas ale surubului conducator al masinii-unelte pe care se
realizeaza prelucrarea de finisare. Principiul pe baza caruia se realizeaza corecjia (fig.
•
14.22) este urmatorul: piulita la surubului conducator are posibilitatea de a se roti in jurul
axei sale sub actiunea bratului 2, care urmareste linealul de coreetie 3; prin rotirea in jurul
axei sale, imprima caruciorului strungului o miscare suplimentara de avans longitudinal,
care
•
se insumeaza cu miscarea de avans data de surubul conducator .
Linealul trebuie inclinat cu un unghi a (fig. 14.22), care depinde de abaterea
pasului surubului conducator al masinii-unelte, fl.P. Valoarea unghiului a se determina
pornind de la urmatorul rajionament: pentru a face piulita 1 sa inainteze cu valoarea unui
. pas, P, parghia 2, de Iungime R, trebuie sa parcurga drumul 2 tr R; pentru ca deplasarea
'
. .
piulijei si fie. numai aP, parghia 2 trebuie sa parcurga drumul x (fig. 14.23, a), dat de
relatia · ·
. . .
' .
x ::; (2 71' RAP) IP . '(14 .. 36)
Tehnologia prelucrarli fdetelor 409
. .
--
--+-........-;.- ~--·~I-I-- __ -
...,..__
- p
.
\. ~
YI A-A
A·~1 ' •
- •
p I rr )(
K 2 'R
\ '
\
Lira cu ..
~,,
rot1· de schiirlb b
i
A
·~ 3 x
••
K• • ••
Q
I 1
'
o:
•
•
Fig. 14.22 Fig. 14.23
•1
Deoarece corecjia aP se refera la un pas Pal surubului conducator, se observa,
din fig .. 14.23, b, ca marimea x se poate calcula ~i cu- relajia
.x=Ptga, (14.37)
Din relatiile (14.36) ~i (1.4.37) rezulta cl unghiul de Inclinare a linealului de . '
corectie se poate determina cu relajia

' .
tga -~ (2 '1T RAP)/ P2 • (14.38)

'
Deoarece liP are valori foarte mici, dificil de pus in evidenta in practica, se
; considera eroarea cumulata de pas pe intreaga lungime La filetului, AL. Astfel, relatia
1 practica, pentru determinarea unghiului a, capata forma
tga = (2 TT R
'
aL) I (PL) . .
(14.39) '
'
Valorile marimii AL se pot determina experimental, prin masurari, . .
Trebuie
.
remarcat faptul ca valoarea unghiului de lnclinare a linealului nu depinde . .
de parametrii filetului care se prelucreaza, relatia { 14. 39). Linealul se inclina cu unghiul a
~i ramane neschimbat la finisarea oricarui filet. Aceasta situatie este perfect explicabila,
daca se are in vedere faptul ca, in cazul
. -
analizat, linealul de corecjie are unicul scop de
1 a. compensa abaterile pasului · surubului conducator al strungului pe care se executa
prelucrarea. _
Linealul de corectie poate fi utilizat ~i in scopul exeoutarii unor filete cu pasul
.;..-
intentionat marit sau micsorat. Astfel, in cazul suruburilor foarte precise, care dupa
"!
I strunjire se trateaza termic, dar nu se rectifica, o componenta importanta a abaterii
"
I' filetului este cea datorata alungirii piesei, ca urmare a tratamentului termic, Constituientii
.......
''' .
'•
structurali ce apar la tratameiitul-. termic de durificare (sorbita, troostita de calire,
•
martensita) au volumul specific mai mare decat al constituientilor structurali de echilibru

t
si, de aceea, pasul . filetului strunjit se mareste. Pentru compensarea acestei abateri, .
I
strunjirea filetului se executa nu cu pasul p, ci cu pasul p - Ap, dp fiind abaterea datorata

tratamentului termic, dedusa experimental. lntrucat 4p are· valori relativ mici (0,002 ..
. . 0, 01) mm, reglarea masinii-unelte pentru filetarea cu pasul p - lip este dificili sau chiar
·I
I imposibila. De aceea, Ianjul cinematic de flletare se regleaza corespunzator valorii p, iar
\'
'I
I
l
'
,,
'
410 Tthnologia constructiilor de mtqini
.
corecjia Ap se introduce prin lineal.

Un alt caz in care a pare necesitatea modificarii pasului este eel al prelucrarii
melcilor duplex. Acestia, fiind caracterizaji prin existenja unor pasi diferiti pe cele doua
flancuri opuse, se degroseaza la valoarea pasului mediu pm §i, apoi, finisarea se executa
flanc cu flanc, la valorile Pm + ap $i respectiv Pm - Ap. Dael Ap are valori foarte mici,
care nu permit prelucrarea prin utilizarea rotilor de schimb din setul masinii, se recurge
la linealul de corectie.
Pentru a determina valoarea unghiului de inclinare a linealului necesara executarii
unui filet avand o abatere de la pasul p de valoare lip, se considera dependenta functionala
tip/ JiP = p l P , (14.40)
in care llP reprezinta valoarea suplimentara pe care trebuie sa o. parcurga caruciorul

. strungului, corespunzator unui pas P al surubului conducator,
•
pentru a realiza pe
•
piesa
pasul p + Ap.
Extragand pe AP din relatiile (14.38) ~i (14.40) ~i egaland expresiile obtinute,
'
rezulta
•
tga = (2 7T R Ap) I (p P) . (14.41)

A - ..
In aceasta relatie elementele variabile sunt p ~i Ap , adica parametrii filetului care

se prelucreaza .
14.4. Tehnologii de prelucrare a filetelor prin frezare
14.4.1. Frezarea ffletelor scurte

...
Procedeul se aplica pentru executarea filetelor scurte si pas relativ mic. In general.,
un filet se considera scurt daca lungimea $i diametrul sau se gasesc in relatia
Is 2,5 d . ' (14.42)

Sculele utilizate sunt frezele pieptiine pentru filetare. Acestea se executa in doua
variante constructive: cu filet inelar si cu filet elicoidal. Frezele cu filet inelar pot fl
considerate ca fiind constituite dintr-o multime de discuri profilate, distantate Intre ele cu
marimea unui pas al filetului. Unghiul de degajare al acestor scule se realizeaza prin
executarea unor canale paralele cu axa geometrica. in felul acesta, frezele cu filet inelar
rezulta sub forma unei reuniuni de piepteni dtspusi pe o circumferinta.
Frezele cu filet elicoidal au profilul imprimat sub forma de elice. Pieptenii acestor
freze se ob tin prin executia unor canale normale pe elicea filetului.
Ambele tipuri de freze sunt utilizate pentru prelucrarea filetelor scurte al carer pas
nu depaseste 5 mm. ·
Frezele pieptane cu profilul inelar- se folosesc la prelucrarea filetelor pe masini
speciale de frezat scurte. Cele· cu profit elicoidal sunt utilizate la prelucrarea filetelor pe
• • •
strungun semiautomate §t automate.
-
Tehnologia prelucrarii filetelor 411-
In
"'
cazul frezirii filetelor cu freze inelare •. • -
{fig. 14.24), miscarile care concura la generarea -'r ...
filetului sunt urmatoarele: .
. . ...... - ... ..... .._ ·-
.di·.
,
. - miscarea de • rotatie a piesei, care asigura .

ns
"' "'
• •
.avansul circular; aceasta miscare este caracrerizata, . • , ,

I
.
. ...
din punct de vedere · tehnologic, prin valorile .
J ~·
rv ~
avansului circular pe dinte scd cuprinse in limitele '•

I
.
J ..
(0,02 ... -0,08) mm/dinte; n

'P • • •
- miscarea. de a vans longitudinal s1, exe- .
.
cutata cu valoarea unui pas la o rotajie a piesei; .
- miscarea de av ans radial s., executata pe
~=p
o fractiune dintr-o rotatie a piesei, pentru patrun- •
derea la adancimea filetului; din punct de vedere lo
tehnologic, aceasta miscare este caracterizata prin

.
avansul radial pe dinte s"', ale carui valori se iau in Fig. 14.24
limitele 15-20 % din avansul circular.
Parametrii necesari reglarii sistemului tehnologic, in vederea prelucrarii, se
determina in functie de parametrii regimului de aschiere (v, scd, srd). Turajia frezei se
determina cu relajia
(14.43)
in care d1 este diametrul frezei.

Pentru a determina turajia piesei, in functie de avansul circular pe dinte, se ia in
1
considerare dubla egalitate care exprima viteza de avans circular:
.
'
'
vavc = scd z ns == 7T dp J.tp ' (14.44)
din care rezulta n"p -- scd z ns I {. 71'
' dp ) ' (14.45)
unde z reprezinta numarul de piepteni ai frezei,
Deoarece patrunderea frezei la adan-
cimea de aschiere (fig. 14.25} se face intr-un
. sa"" execute mat.
.ump T, este necesar ca piesa
mult decat o rotatie completa ~i o deplasare
longitudinaia mai mare decat valoarea unui pas.
Timpul -, poate fi calculat cu una
dintre relatiile urmatoare:
I
Ii n
'T == -- sau T = P [min] , (14.46)
srd z ns llp
in care n;
este numarul de rotatii executat de Fig. 14.25
piesa in timpul ,, .
Din cele doua relatii rezulta
.
11; = h "» I (srdz n 5) [rot_] (14.47)
sau, ;inand seama de relatia (14.45),
11; = h scd I (Tr s"' dP) [rot] . (14.48)

412- Tehnologia construcJiilor de ma1ini
Pentru prelucrarea completa a filetului piesa trebuie sl execute eel putin

'
n1P = 1 + hscd/ (Tr srddp) [rot]

~i sa se deplaseze pe eel putin
L = p [ 1 ·+ n scd I ('IT s rd dP)] (mm]. (14.50)

Datorita faptului ca
profilul sculei este inelar ~i ca axa sa de rotajie ramane
paralela cu axa piesei, filetele obtinute prin frezare cu freze pieptane nu au o precizie
buna, Abaterile profilului prelucrat cresc pe masura ce creste unghiul de panta al filetului.
Din acest motiv, procedeul este limitat la prelucrarea filetelor cu pas mic.
14.4.2. Frezarea filetelor lungi
Filetele lungi se executa

p
pe masini speciale de frezat filete,
scula fiind o freza disc profilata
(fig . 14.26). Procedeul se aplica
' '
cu precadere la degrosarea surubu-
•
rilor conducatoare cu profil trape-
zoidal, in,,. productia de .serie.
..
•
In scopul objinerii unor
aschii mai groase, frezele se
,, . . ,
•
. st'
=-p executa cu dinji altemativi. Aces-
.. • v •
na se angajeaza succesiv - un
• dinte pe flancul din stanga, urma- A
torul pe flancu.l din dreapta etc. In

felul aceesta productivitatea prelu-
Fig. 14.2·6 crarii creste, deoarece se poate
lucra cu adancime de aschieremai . .·
· · mare. N umarul de din ti ai frezei se determina astfel in cat in timpul aschierii sa . se gaseasca
. .
in contact cu semifabricatul minim doi dinji, Aceasta condijie este necesara pentru a
asigura o mai buna stabilitate
.
dinamicaa
: . .
procesului de aschiere. . .
. .
Daca
. . se urmareste
.
o precizie mai mare a filetului, se renunta la solutia cu dinji
. . .
alternativi, utilizand freze cu tai~urile continute in acelasi plan. De asemenea, la frezarea

de finisare scula trebuie sa aiba diametrul mai mic decat Ia degrosare, cunoscand ca prin
cresterea diametrului sau abaterile profilului prelucrat se maresc.
Axa sculei trebuie si fie inclinata cu unghiul de panta al filetului w (fig. 14.26).
Vitezele de. aschiere la prelucrare sunt cuprinse, in general, lntre (40 ... 60) m/rnin,
in cazul sculelor din otet rapid ~i (180 ... 200·) m/min, in cazul sculelor cu din ti din
./
carburi
metal ice.
Numarul de rotajii pe care il executa piesa trebuie sa conduca la valori ale
avansului circular pe dinte scd in limitele (0,03 .. ,.0,08) mm/dinte.
Relatia de calcul a turajiei nP este
s,dz ns cos(,}
np = [rot/min] . (14.51)
.7Tdp
Tehnologia pr~lucrarii filettlor
14.5. Tehnologii de prelucrarea filetelor in varte]
... I
.
'
Prelucrarea filetelor In varte] este Un. procedeu special de prelucrare, realizat pe
strunguri sau masini-unelte speciale, cu ajutorul unor scule de construcjie speciala, numite
capete de filetat in vartej. Sunt cunoscute doua scheme de filetare in vartej, in. functie de
'
dispunerea · dintilor in capul de filetat: filetare cu tangenta exterioara (fig. 14.27, a) §i

filetare cu tangenja interioara (fig. 14.27, b).
.,.'
..
'
•
!
•
• •
a b
Fig. 14.27
'
Ambele scheme de prelucrare sunt caracterizate prin aceea ca sculele au contact
1 intermitent cu semifabricatul. Aceasta permite prelucrarea cu viteze de aschiere mult mai
marl decat in cazul altor procedee de prelucrare, scula avand posibilitatea sa se raceasca
in spatiul in care nu aschiaza,
in cazul capetelor de filetat cu cujite din ojel rapid, vitezele de aschiere se iau in
limitele (80 ... 100) m/rnin .. Daca cujitele sunt cu placute din carburi. metalice, vitezele de
asehiere pot ajunge pana la (250 ... 300) m/min.
A .
Intrucat aschia detasata are grosime zero la intrarea sculei in semifabricat, creste
progresiv pana la valoarea maxima si apoi scade, ajungand la zero cand scula iese din
aschiere, ,., este posibil ca filetarea sa se execute intr . . o singura trecere.
Inainte de inceperea prelucrarii trebuie sa se asigure reglarea corespunzatoare a
sisternului tehnologic, in functie de caracteristicile filetului supus prelucrarii.
Reglarea masinii la pasul filetului se asigura prin cutia de avansuri $i filete sau cu
roji de schimb.
Excentricitatea de reglare e (fig. 14.27) se determina, respectiv, cu relatiile:
,.
'
-
e = ( ds + d 1) I 2 sau e =z - ( ds - d 1 ·) 12 [mm] ' (14 .. 52)
dupa cum prelucrarea
. .
se executa cu tangenta exterioara sau cu tangenja interioara,
.
I '
. . .Axa capului portcutit trebuie Inclinata in raport cu axa piesei cu unghiul de panta
al- filetu]ui
'
[grade] , (14.53)
in care p ~i d,sunt, respectiv, pasul ~i diametrul mediu al filetului care se prelucreaza.

'
l
414 Tthnologia constructiilor dt ma1ini
Pentru filete de precizie ridicata, acest unghi de Inclinare nu este satisfacator,

deoarece flancurile filetului rezulta cu o oarecare subtaiere. Subtaierea provine din faptul I
J
ca cinematica generarii filetului determina valori ale unghiurilor functionale ale sculei care
difera de omoloagele lor constructive.
Turajia piesei se determina, in functie de valorile avansului circular pe dinte scd"
cu relatia ( 14. 51). Valorile recomandate pentru avansul circular pe dinte sunt incadrate in
domeniul (0,4 ... 1,2) mm/dinte, Valorile mai mari ale avansului circular sunt utilizate la
prelucrarea materialelor cu duritate mai mica.
0 problem! deosebit de importanta, la filetarea
-..
in
vartej, o constituie divizarea adaosului de prelucrare. In gene-
ral, cujitele sunt dispuse pe capul de filetat in grupe care asi-
c gura degrosarea, semifinisarea ~i finisarea. Pentru asigurarea
preciziei ~i a calitatii suprafejelor prelucrate, echilibrarea
forjelor de asehiere joaca un rol important. Aceasta cerinja se
realizeaza printr-o suprapunere corecta a taisurilor cutitelor,
Q
repartizate pe grupele de prelucrare mentionate (fig. 14.28). ;
'
A
• In general, se iau 1-2 cutite pentru degrosare (a), 1.-2 cujite

pentru semifinisare (b) ~i 2-3 cutite pentru finisare (c). _
Fig. 14.28 Cutitele pentru semifinisare trebuie sa asigure prelucrarea
.
filetului pana la adancimea totala, lasand adaosurile ·de
A . . .
prelucrare numai pe flancuri. In felul acesta, cujitele pentru finisare, lucrand numai pe
flancuri, asigura precizii ~i calitaj! ale suprafetelor superioare,
Dintre cele doua scheme de aschiere prezentate, cea cu tangenta interioara a
capatat aplicabilitate mai mare, datorita avantajelor pe care le ofera. La aceeasi
.
productivitate a prelucrarii, evaluata prin volumul de· aschii detasate in unitatea de timp,
. . A
· · sectiunea aschiei la filetarea cu tangenta interioara este mai mica. In acelasi timp, viteza
de variatie a grosimii si sectiunii aschiei este mai mica. Acestea conduc la objinerea unor
precizii ~i rugozitati superioare celor obtinute la filetarea cu tangenja exterioara.
Filetarea in vartej prezinta performante deosebite fata de alte procedee de
prelucrare prin aschiere. Productivitatea este de aproxirnativ 15 ori mai mare decat in
'
I
cazul filetarii pe strung cu cujit profilat ~i de circa 3 ori mai mare decat in cazul filetarii
I
I
i
cu freze disc profilate. Filetele obtinute prin filetare in vartej au rugozitatea superioara, ·1 .
I
R0 = (0,8 ... 1 ~6) µm, si prezinta o buna precizie, daca cujitele sunt corect proiectate si I
•
t
reglate in capul de filetat. '\
l'
'
14.6. Tehnologii de prelucrare a filetelor cu scule 'l

'
avand directoarea materializata

•
;
Pentru prelucrarea filetelor cu pasul relativ mic, in special a celor cu profil

triunghiular, se recurge frecvent la scule care materializeaza ambele curbe ale profilului
filetului (directoarea ~i generatoarea). Aceste scule (tarod pentru filete interioare ~i filiera
pentru filete exterioare) au imprimata forma conjugata a filetului care se prelucreaza, Ma-
terializarea completa a formei filetului simplifica in mod deosebit procesul de prelucrare. 'l
t
t
Tehnologia prelucrtirii filettlor
.
Practic, prin simpla rotire a sculei, aceasta avanseaza in lungul axei, autofiletandu-se in
piesa ~i gene rand astfel filetul.
Pentru dimensiuni mici ale piesei filetate, sculele menjionate in constructie
mono bloc au larga aplicabilitate, a tat in producjia de unicate ~i serie mica, cat si in
productia de serie mare. Acestea pot fi utilizate pentru executarea filetelor pe masini de
gaurit, strunguri normale, strunguri revolver semiautomate ~i automate, precum ~i pe
masini speciale de filetat.
Pentru piese de dimensiuni mari, sculele cu directoarea materializata se
construiesc cu partea activa detasabila ~i cu posibilitati de reglare. Aceste scule sunt
•
cunoscute sub denumirea generica de capete defiletat ..

Spre deosebire de tarozii ~i filierele clasice, capetele de filetat prezinta avantajul
ca, la finele
,,. cursei de lucru, au posibilitatea retragerii elementelor active din contactul cu
piesa. In felul acesta, eliminand frecarea cu piesa, in cursa de retragere, uzura taisurilor
va fi mult mai mica. Un alt avantaj il constituie posibilitatea schimbarii elementelor active .
(cujite sau piepteni), in funcjie de tipul filetului prelucrat. Aceasta le confera un mare grad
de universalitate. · · .
.
Ca si tarozii ~i filierele clasice, capetele de. filetat .Pot fl utilizate pe o .gama larga
de masini-unelte: masini de gaurit, strunguri normale, strunguri revolver semiautomate ~i
automate,.... masini agragat etc .
In funcjie de tipul cutitelor utilizate, capetele de filetat pot fl cu. cujite · prismatice
radiale, cu cutite prismatice tangentiale sau cu cutite disc. Dupa modul de Iucru, pot fi fixe
sau rotative. Prelucrarea cu capete de. filetat fixe necesita o miscare de rotatie a piesei,
care da viteza de aschiere, de obicei, de {15 ... 20) m/min ~i o miscare de avans
longitudinal a sculei, cu valoarea unui pas la o rotajie a piesei. In cazul utilizarii capetelor
A
de filetat rotative, ambele miscari sunt executate de scnla.
c. .
3 t
' I
:
•
I I
'
c: :J
ct. •'
l •
.
I
l
Fig. 14.29
Schema de aschiere a capetelor de filetat exterior, cu cutite radiale este data in fig.
~.
14.29. Varful cutitelor este plasat la inaltimea h faJa de axa piesei .. Datorita acestui fapt
t
· unghiurile functionale ale sculei difera de cele constructive. Valorile lor pot fi calculate
cu relajiile:
Ye=- Y + 8; (J = arcsin ( h Ir 1 ) • (14.54)
Schemele de aschiere caracterlsnce capetelor de filetat exterior •
CU cujue
tangenjiale ~i cu cujite disc sunt date in fig. 14.30 si, respectiv, 14.31 .
...
'
416 Tehnologia construc/iilor de malini
r
•
J
"
• .
Fig. 14.30 Fig. 14.31
.
Pentru prelucrarea filetelor interioare se utilizeaza numai capete de filetat cu cutite
radiale sau disc. Capetele cu cutite radiale sunt utilizate pentru prelucrarea filetelor cu dia-
metre mai mari de 26 mm, iar cele cu cutite disc pentru filete cu diametre mai marl de 60 mm.
· 14.7. Tehnologii de prelucrare a filetelor prin rectificare
Prelucrarea prin rectificare se aplica in scopul cresterii preciziei si rugozitatii

filetului la o clasa larga de piese, cum sunt: sculele pentru filetare, calibrele pentru
controlul filetelor, suruburile conducatoare de mare precizie, suruburile micrometrice etc.
A .
In cazul pieselor amintite, rectificarea se aplica dupa tratamentul termic, in urma caruia,
de obicei, filetul sufera deformatii. Aceasta impune ca, pentru operatia de rectificare, sa
se lase un adaos de prelucrare corespunzator, de la prelucrarile anterioare.
. Daca pasul filetului este mai mic de 0,5
mm, degrosarea anterioara tratamentului termic
devine inutila, deoarece, prin Incalzire, spirele
filetului, fiind subjiri, se ard. Aceste filete se
obtin direct prin rectificare, dupa tratamentul
termic de durificare .
. ·, ca np in functie de caracteristicile filetului su-
pus prelucrarii, rectificarea se executa cu disc
simplu (monoprofil) sau cu disc multiplu (multi-
profil) ..
Rectificareacu disc monoprofil (fig. 14.32)
Fig. 14- .32 se aplica la filetele cu pas mare sau a celor cu pas
mic, dar foarte precise.
4
In timpul prelucrarii, papusa portpiatra, lmpreuna cu scula, se inclina cu unghiul

de panta al filetului w (fig. 14.32). Miscarea de rotatie a discului abraziv asigura viteza
de aschiere, aceasta avand valori de (30 ... 45) m/s . Miscarea de rotajie a piesei este o
'
Tehnologia prelucrdrii fiietelor 417
.
miscare de avans circular: viteza acestei miscari are valori mai mici decat la rectificarea
. .
cilindrica obisnuita. La degrosare se ia in limitele (1 ,5 •.. 6) m/min, iar la rectificarea de

finisare (0,4 ... 2) m/min.
Filetul se executa in mai multe treceri succesive. Dupa fiecare cursa dubla execu-.
tata de piesa, scula se repozitioneaza la o noua adancime de aschiere, avand un avans de
patrundere ale carui valori sunt de· (0,05 ... 0,2) mm/cd la degrosare ~i (0,02 .. ~0,05) mm/cd
la rectificarea ·de finisare, · . .
Discurile de rectificat sunt, in general, cu liant pe baza de. cauciuc, care au obuna
J
elasticitate, evitandu-se · astfel deteriorarea varfului, care este puternic solicitat in timpul
prelucrarii. .
· Deoarece discul de rectificat se uzeaza in tim.pul prelucrarii, este necesara
reascutirea lui periodica. Prin reascutire se asigura ~i reprofilarea sculei la parametrii de
. A
precizie impusi de prelucrare. In acest scop, masinile de rectificat filete sunt prevazute cu
. dispozitive Speciale de profilare CU varfuri de diamant.
}.,recizia de prelucrare obtinuta este deosebit de mare: ± 2 µn1 la diametrul mediu,
(1 ... 2) µm la pasul filetului pe 25 mm lungime ~i ± 5' la unghiul profilului.
Rectificarea cu discuri multiprofil se poate executa in doua variante: cu avans
.transversal pana la opritor (fig. 14.33) 'i cu avans lo.ngitudinal (fig. 14.34) .
; ••
.., '
I. .
;'
..... ,
n.'$ .
.
. • J
''
, .
..
' ' '
• I
.
"""'
v.,,,. . .,,. ... .
•
i A ,,. ..... -~ ' .... -·

/"\,. ..... ........ .... .... ... ... .... A .&. .a .. ... "
. ' \ • , , \ . l ' .
•· ' •
I I
np
\
' ·') .
• ? F
•
.
.
. .
.
.
' 'I!'
(2... 3}p
,.,. • , ~ . .
.
... ..... .... ... .... .. ... .
.
.
'
.
.... ~
,j,
.
Fig. 14.33 Fig. 14.34
in primul caz discul abraziv are o latime mai mare cu 3-4 pasi decat lungimea
filetului. Miscarea de avans transveral se executa continuu pana la opritor (fig. 14.33),
indepartand intregul adaos de prelucrare. in timpul avansarii discului, piesa executa .o
miscare de rotajie lenta (cea de avans circular), corelata cu deplasarea axiala .Pe o distanja
de 2 ... 3 pasi, Datorita faptului ca discul abraziv prelucreaza toate spirele filetului deodata,
"
productivitatea reali-zata este foarte mare. Ir1 schimb, acest procedeu de prelucrare
prezinta dezavantajul ca nu poate prelucra filete mai lungi de 70 mm din cauza cresterii
excesive a fortei de aschiere, Totodata, precizia de prelucrarc este mai mica decat Ia
rectificarea cu disc monoprofil. •A
In cazul prelucrarii cu .avans longitudinal (fig . 14.34) se utilizeaza discuri abrazive A .
a carer latime depinde de pasul filetului. In general, latimea acestor discuri nu depaseste
70 mm, Miscarile necesare generaril filctului sunt aceleasi ca la prelucrarea cu disc
monoprofil, cu deosebirea ca parametrii acestora au alte valori (exceptand miscarea de
. avans longitudinal, data de pasul filetului). Deoarece flancurile unei spire a filetului sunt
.
'
418' Tehnologia constructiilor de m41ini

.
prelucrate de mai multe discuri elementare, viteza periferica a piesei poate fi majorata
pana _la (25 ... 30) m/min, ceea ce contribuie la cresterea productivitatii .
.
. · . Precizia obtinuta este, in schimb, mai mica decat la rectificare cu disc monoprofil.
. .
Pierderea de precizie se manifesta, in special, la· diametrul mediu ~i unghiul profilului.

Procedeul prezinta §i dezavantajul ca nu poate fl utilizat la rectitlcarea filetelor cu adanci-
. .
mea mare a profilului,

.
din cauza presiunilor mari pe care discul le exercita asupra piesei.
.
· . · · Profilarea discurilor ab.razive multiple se face cu ajutorul unor scule speciale,

numite molete. Acestea sunt sub forma de role cu profil inelar, executate din ojeluri calite
foarte dure (60 ... 64 HRC). in timpul maletarii, discul abraziv are o viteza mult mai mica
decat viteza sa de lucru, ceea ce permite smulgerea granulelor din masa Iiantului. Discurile
cu profit multiplu nu pot ft utilizate decat pentru rectificarea filetelor al carer pas coincide cu
pasul discului. Din acest motiv, utilizarea lor este rajionala numai in productia de serie mare.
14.8 Tehnologii de prelucrare a filetelor

prin procedee de netezire
La suprafinisarea filetelor de precizie se folosesc dona procedee de netezire

fundamentale: rodarea si lustruirea.
'
Rodarea este o operatic de netezire a filetelor in timpul careia, in afara de
objinerea unei suprafete netede, se corecteaza ~i forma ~i dimensiunile filetului, eliminand
• deformatiile preluate de la operajia anterioara .. Aceasta operajie se realizeaza cu ajutorul
unor dispozitive cu bacuri din fonti sau alama (pentru piesele din otel), pe a carer
suprafata se depune un strat de pasta abraziva, Particulele abrazive sunt din grupa
micropulberilor M40 ... M20 ~i se inglobeaza, in timpul procesului de lucru, in suprafejele
active ale dispozitivului · de rodare, tndepartand mici aschii de metal de pe suprafata
filetului. in acelasi timp are loc si o uzare a suprafetelor active ce apartine dispozitivului
de rodat care, in timp, i~i pierd forma geometrica corecta ~i calitatea suprafejei. Cu cat
vor fi mai mici aschiile, cu atat suprafata piesei va fi mai neteda si mai uniforma, Totusi,
chiar in cazul unei astfel de prelucrari ingrijite a suprafetei flancurilor §i varfurilor
filetului, pe suprafaja filetului mai raman rizuri mici, ca rezultat al urmelor lasate de
grauntii abrazivi; indepartarea zgarieturilor ramase se face prin lustruire.
.. Lustruirea este o operatic de netezire a filetelor, in timpul careia se urrnareste .
realizarea unor suprafete de calitate superioara, dimensiunea ~i forma corecta a filetului
fiind asigurate la operatiile anterioare de rectificare ~i rodare. Scopul principal, de altfel,
al lustruirii ·este indepartarea urmelor ramase de la rodare. Operatia de lustruire se face
. . .
·cu ajutorul unor paste speciale, cu granulatii foarte fine,' din grupa micropulberilor M28 ..
. . M7, care se aplica
. .
pe . m ateriale moi, cum sunt
.
plumbul, postavul, lemnul, cartonul
presat, pielea de caprioara etc. Si in acest caz, are loc o deplasare relativa a piesei fata de
dispozitivul
. . '
de lustruit. Piesa se prinde, de obicei, intr-un strung universal, iar dispozitivul
se deplaseaza manual· de-a lungul piesei filetate.
· Calitatea rodarii ~i lustruirii pieselor filetate depinde nu numai de calificarea
muncitorului care realizeaza operatia, ci ~i de alegerea corecta a materialului dispozitivului
de rodare sau lustruire, a regimului de lucru §i a pastelor utilizate.
TEHNOLOGIA PRELUCRARII ROTILOR DINf ATE
15.1. Notluni generate
Rotile dinjate sunt piese de revolutie cu dantura, destinate transmiterii miscarii de

rotatie ~i a momentelor intre doi arbori.
Caracteristicile constructive principale ale unui angrenaj sunt reprezentate de
forma dintilor ~i pozitia relativa a axelor (tabelul 15.1).
Tabelul 15.1
Clastflcarea angrenajelor dupa forma dintilor §i pozitia axelor
. .
. c,
-
Pozjjia .
. . • •
:
axelor
Paralele Concurente Disjuncte .
Forma • .
.
.
.
dintilor . .
.
. . -
-
.
Drepti . Cilindric cu dinji drepti Conic cu dinti drepji - .

• - .
'
inclinati .
Cilindric cu dinti lnclinaji Conic cu dinti lnclinati Conic hipoid 'sau cilindric
'
'
•
elicoidal
.
Curbi - Conic. cu dinti curbi Conic hipoid cu dintl curbi

.. . . ...
In V, Z, \V · Angrenaj cilindric cu dinji in V. Z, W

'
Conic cu dinti in V., Z, \V -
•
Calitatea unui angrenaj este apreciata din mai multe puncte de vedere: zgomotul
~i trepidatiile ce pot aparea in funcjionare, precizia de transmitere a miscarii, pnterea ce
. - A.
poate fi transmisa ~i durabilitatea angrenajului . In ceea ce priveste calitatea rotilor dinjate

cilindrice cu dinti · drepji, inclinati sau in V, standardele prevad trei criterii de apreciere:
precizia cinernatica, functionarea lina ~.i pata de contact dintre flancurile dinjilor. In cadrul
fiecarui criteriu sunt cuprinse 12 clase de precizie, i11 ordine descrescatoare a preciziei,
Precizia cinematica a unei roji este determinata de eroarea totala a unghiului de
rotire, la o rotatie cornpleta a acesteia.
Criteriul preciziei cinematice este foarte important cand se cere un raport de
trasmitere riguros constant, cum se intalneste la difcrite aparate, mecanisme ~i lanturi
cinematice de la rnasinile-unelte.
Fuucjionarea lina a angrenajului este determinata de aeele componente ale erorii
totale a unghiului de rotire care se repeta de mai multe ori i11 timpul unei rotatii, Acest
criteriu devine mai important la rotile care lucreaza cu viteze periferice mari.
Criteriul petei de contact are prima importanta la rojile care transmit eforturi mari
la viteze periferice scazuic ..
Deci precizia danturii unei rojl dintate are niveluri diferite dupa cele trei criterii,
ceea ce implica masuri tehnologice adecvate la fabricarea ei.
420 Tehnologia eonstructiilor de ma1ini
15.2. Materialefolosite la fabricarearotilor dlntate
Alegerea materialului potrivit pentru fabricarea unei roti dinjate este in stransa
legatura cu cunoasterea conditiilor de functionare ale angrenajului din care face pane
aceasta. Astfel, proiectantul trebuie sa cunoasca fortele care solicita roata dinjata in timpul
funcjionarii, viteza periferica de regim, solicitarea prin socuri a danturii ~i mediul de lucru
(in special temperatura si prezenta agenjilor corozivi),
Toate aceste conditii formeaza un complex de criterii pe baza carora proiectantul
decide asupra materialelor din care trebuie realizat angrenajul. Tinand seama de aceste
conditii, in continuare se prezinta recomandari in legatura cu alegerea materialelor pentru
. "
. fabricarea rotilor dinjate: . ·

• Pentru viteze periferice mici (0,3 ... 2) m/s ~i incarcari reduse pe dinte se aleg
. aliaje neferoase pe baza de zinc si cupru ~i materiale termoplastice. Alegerea acestor
materiale trebuie racuta tinand seama de precizia cinematica impusa transmisiei, de
necesitatea functionarii pana la o anumita limita de zgomot, precum ~i de posibilitatile
tehnologice de objinere. Acolo unde se cere o precizie cinematica mare, cum este cazul
aparatelor inregistratoare de dif erite tipuri, a masinilor de cal cul etc., se pref era aliaje
neferoase (bronz, alama, aliaje de aluminiu), iar ca tehnologie de semifabricare - turnarea
sub presiune, in cochila, in forme obtinute C'U modele fuzibile etc. Cand se cere o
functionare Iara zgomot, se recomanda materialele termoplastice (bachelite, textolit, mase
plastice etc.).
• Pentru roti dintate cu solicitari medii, incarcate cu forte mari, la viteze mici $i
rnijlocii se recomanda ojelurile semidure nealiate ~i slab aliate, in stare imbunatatita.
Domeniul de utilizare a acestor roti cuprinde unele reductoare de dimensiuni mari,
cum sunt cele lntalnite la acjionarea morilor si cuptoarelor de ciment, unele masini de
ridicat ~i transportat,
,.. masinile agricole, combine miniere etc.
• In cazul rotilor dintate greu solicitate, cu viteze periferice mari, cu incarcari I
mari pe dinte ~i socuri in functionare se folosesc oteluri cu tenacitate mare, la care se

.aplica durificarea superficiala a danturii prin cementare si calire.
Din aceasta grupa fac parte otelurile nealiate sau aliate si unele ojeluri de
cementare (tabelul 15.2).
Cand solicitarile sunt deosebit de mari, se indica utilizarea otelurilor complex
aliate de cementare (Cr-Ni, Cr-Ni-Mn, CrNi-W etc.),
Din grupa rojilor greu solicitate fac parte angrenajele cutiilor de viteze pentru
. .
masini-unelte, autovehicule, avioane, turbine etc., care, au caracteristica latirnea redusa a

danturii, fapt ce conduce la dezvoltarea unor presiuni de contact ridicate pe flancuri,
Acestea sunt supuse, de regula, distrugerii prin fenomenul pitting, ceea ce impune
....
.realizarea unor flancuri cu d uritatea mare.

• La angrenajele melcate se executa, de regula, melcul din otel iar roata melcata
din fonta sau bronz.
Otelurile cele mai utilizate pentru fabricatia melcilor sunt otelurile de imbunatatire
nealiate sau aliate. Cand melcii lucreaza la viteze periferice mai mari de 10 m/s, se
folosesc otelurile de cementare nealiate sau aliate, precum ~i ojelurile de lmbunatatire.
Fabricarea- rotilor
,.
melcate din f onta estc indicata numai in cazul angrenajelor care
transmit puteri mici. In celelalte cazuri, rotile melcate se executa din bronz.
Roata melcata s.e face integral din bronz pentru diametre mai mici de 200 mm, iar
_ pentru diametre mai mari se executa numai coroana din bronz, iar butucul din otel sau
· fonta cenusie, in scopul economisirii bronzului care este un material deficitar ~i scump.
Tehnologia prelucriirii rotilor din/ate 421
·rabelu/ 15.2
' '
Otelur] standardizate recomandate la fabricarea rotilor dintate .
-
Grupa Marca ojelului Tratamentele termice
-
OLC40. OLC45~·0LC55 Normalizare sau. imbunititire, cu eventual! calire

.
Oteluri 40C10, .40BC10, 35Ml6, 45M16, 35MS12 superficiala (la otelurile cu 094 .•• ots % C)
semidure . . ,._
35CN15, 41CN12, 45CN12 Imbunatatire la daritatea ceruta, eventual cianizare
de imbu- .
36~ioC10, 41MoCl 1
natl tire
.
. . . .
'
38MoCA09 - Imbunatajire + nitrurare
. -
-
OLClO, OLC15 Cementare, urmata de calire simpla sau dubll Si

l5C08, 20C08 revenire joasa
18MoCIO
. . -
Ojeluri12MoMC12, 21MoMC12 Cememare, urmata de calire directa, simpla sau
• ...
mor $1 21T~{C12, 28TMC12 . dubla ~i revenire joasa
oteluri de 13CN17
-
cemen- •
.
tare 13CN30, 15CN35 Cementare, urmata de calire direcd sau dubli

16CNW10, 25CNW10
18~foCN06, 18MoCN13 Cementare, urmata de calire directa, simpla sau

dubla
- .
Oteluri OT50-3, OT55-3. OT60-3 Recoacere sau normal izare

'
' - - -
tu mate T35Ml4. T30SM12, T40C9, T40CN12 Nonnalizare sau imbunltitire
-
15.3. Metode de obtinere a semifabricatelor

pentru rotl dlntate
f
t .
Semifabricatele pentru roji dintate se obtin, in majoritatea cazurilor, prin turnare,
prin debitare din bara laminata la rece sau la cald, prin deformare plastica la cald. Metoda
•
de objinere a semifabricatului se alege in functie de domeniul de utilizare a rotii dinjate.
in unele cazuri, la proiectarea procesului . -
tehnologic de obtinere a semifabricatului _ se iau
i11 corisiderare ~i dimensiunile rotii · dinjate. · - _ .
Turnarea· se aplica in cazul rotilor dinjate fabricate din ojeluri riealiate sau slab
aliate, c11 solicitari reduse, §i a celor fabricate din fonta (FC25·0, FC300) sau aliaje
neferoase. Din turnare pot rezuita piese cu structura dendritica, a carer rezistenja Ia
solicitarile prin soc este mult redusa. Tratamentele termice ulterioare de omogenizare a
.' · structurii · sunt de lungj durata $i uneori nesigure. Sunt totusi cazuri. cand turnarea este
_ singura metoda rationala de obtinere a semifabricatelor pentru roji dintate. Astfel,
t
coroanele de dimensiuni mari, cum sunt ce1e folosite la actionarea cuptoarelor de ciment
~i a morilor rotative de macinat, unele roji dinjate ale masinilor agricole ~i ale celor de
ridicat ~i transportat se objin, in. general, numai prin turnare.
A
In cazul rotilor dintate de module

•
mari obtinerea danturii se poate asigura din
turnare, c11 u11 adaos necesar pentru prelucrarile mecanice ulterioare.
l
I
I
'I
I
•
422 Tehnologia cons.trucfiilor

.
de ma1ini
Semif abricatele rotilor dintate de importanja mai mare se ob tin din oteluri, prin
debitare din bara.
Daca solicitarile danturii sunt deosebit de mari, se recurge la forjarea semifabrica-
telor debitate din hara laminata, cu obtinerea unui coroiaj cat mai ridicat pentru imb·unatl-
tirea unor caracteristici fizico-mecanice ale piesei.
A
In cazul productiilor de unicate si serie mica se aplica forjarea libera, iar pentru
productia de serie mare - forjarea in matrija, care in ultimii ani a capatat o raspandire
mare, datorita indicatorilor tehnico-economici ridicati. Forjarea in matrija poate fi execu-
tata pe diferite tipuri de utilaje. Alegerea procedeului de matrijare comporta cunoasterea
configuratiei piesei, a programului anual de fabricatie ~i a posibilitatilor uzinei producatoare.
A
In cazul rojilor dintate cu configuratie compllcata sunt necesare mai multe operatii
de matritare, fapt care duce la scumpirea prelucrarii. Acestea cer si o cantitate apreciabila
de material pentru bavura, care reprezinta o pierdere insemnata in raport cu greutatea piesei.
Pentru piese complexe, objinute prin matrijare, consumul eel mai mare de timp
~i energie este cerut de fazele de transformare succesiva a
semifabricatului pana la
aducerea lui in faza finala de matritare. De aceea, in ultimul timp, s-a pus la punct
procedeul de matritare a pieseloe turnate. Astfel, se toarna mai intai un semifabricat la o
forrna apropiata de cea a piesei ~i apoi se face calibrarea in matrija la forma finala.
Aplicand acest procedeu, prejul piesei va fi mult micsorat.
15.4. Tehnologia fabrlcarii rotilor dlntate

prin deformare plastica
15.4.1. Rularea danturii Ia cald
Aceasta metoda de prelucrare consta in

obtinerea danturii printr-un procedeu de rulare,
5 care are loc intre piesa incllzita superficial, pe
o anumita adancime, pana la temperatura de
J[ ][ . forjare, ~i o scula de forma unei roti . dintate
' conjugate. _
·I I •
I• Piesele objinute sunt, in general, semi-
•
--
.,
11
• fabricate, deoarece ulterior mai sufera prelu-
crari de finisare a danturii prin aschiere, Meto-
][ ][ da are avantajul ca duce la eliminarea fazelor
• intermediare de degrosare prin aschiere, reali-
r---------3
zandu-se o economie insemnata de metal §i o
......._·.,___,:i---------.2 imbunatatire a proprietatilor fizico-mecanice,
'
_,_ f datorita faptului ca fibrajul semifabricatului ra-

mane continuu ~i nu este intrerupt prin aschiere,
La obtinerea rotilor dinjate cilindrice se
Fig. 15.1 utilizeaza doua procedee de lucru. Primul dintre
acestea (fig. 15.1) consta in aceea ca semifabri-
.
Tehnolagia prelucrarii rotilor din/ate 423
catul 2 este asezat pe un dorn central 1 ii are un avans continua prin inductorul 3 ~i rojile
dintate 4. Roa ta din ta ta 5 este o roata etalon care asigura, la lnceput, rularea semif abrica-
telor. Pe masura ce are loc avansarea axiala, roata etalon este tnlocuita, treptat, de primul
semifabricat,
,,. apoi de urmatorul etc. ·
In cazul celui de-al doilea procedeu, semifabricatul este incalzit, mai intai, in
inductor, pe adancimea necesara la temperatura de forjare, dupa care incepe rularea
danturii, prin acjionarea mecanismelor de rotire ~i avans.
Prelucrarea rotilor dintate conice se ..... -·1
face printr-o deformare succesiva a stratului
superficial, incalzit la temperatura de
•
.;
~2
~
forjare, cu o scula de forma unei roti dintate 3

conjugate (fig. 15.2). Partea superioara a
masinii cuprinde arborele principal 1, pe .. c-«. ...d
care sunt montate roata superioara de
sincronizare 2, scula 4 ~i pragurile exterior
si interior 3 ~i 5. La partea inferioara a
masinii, pe arborele 8, se fixeaza semi-
fabricatul 6 ~i roata de sincronizare inferi- •
oara 7. A
Inainte de inceperea ciclului de 7

• ...
prelucrare, ansamblul superior al masinii ,.se. ....
gaseste retras in pozijia limita de sus. 111:

aceasta pozijie se introduce, semifabricatul ~i
apoi se pune in miscare arborele vertical 8, Fig. 15.2
cu roata -de sincronizare inferioara.
Prelucrarea . prin rulare la cald a danturii duce la scurtarea ciclului de, fabricajie
cu 60 % . in acelasi timp, rezistenta statica ~i Ia oboseala a danturii creste cu 15- 20 · % ~
comparativ cu dantura prelucrata prin aschiere. La acestea se adauga un alt avantaj esenjial
. . .
fi anume prejul mai scazut cu 40-60 % ~i cresterea calftatii produselor,
•
15.4.2. Rularea danturii la rece
"In
Realizarea danturii la rece se poate executa prin copiere sau prin rulare, primul
caz, se folosesc scule profilate, construite dupa golul danturii rojii. Din punctul de vedere
al procedeelor de lucru, rularea prin copiere a danturii se poate executa in doua moduri.
Primul procedeu este caracterizat de producerea unei deformari plastice profunde
care afecteaza intreaga secjiune a piesei. Masina de rulat este echipata cu un cap cu role
profilate J, al carer numar este egal cu numarul de dinti al rotilor 2, care se prelucreaza
(fig· . 15.3). Deoarece deformarile se produc §i in direcjie axiala, diametrul exterior initial
trebuie sa fie egal cu diametrul exterior al rojii finite.
Masinile care lucreaza dupa al doilea procedeu au capul de lucru echipat cu doua
role dispuse fata in· fata. Aceste role lucreaza prin lovire, producand deformajii partiale
la doi din Ji ai semifabricatului, Deoarece se pot executa numai doua goluri la o cursa de
lucru, este necesara o divizare intermitenta.
Prelucrea prin rulare a semifabricatelor se executa cu scule de· forma melcilor ..
Masina este echipata cu doui role melcate (fig. 15.4) opuse, printre care semifabricatul
este obligat sa treaca, executand o miscare de rulare $i una de avans axial .
·~
.~·.
',
·424 - Tthnologia construetiilor de ma1ini
I
•
-· .
.
Fig. 15.3 Fig. 15.4
15.5 .. Metode de generare prin aschiere a danturii

rotilor dlntate cilindrice
•
Prelucrarea danturii cilindrice cu profil evolventic se poate realiza prin doua

procedee de generare.:
• Generarea danturii prin copiere se bazeaza pe materializarea curbei genera-
"
toare a dintelui prin muchia aschietoare a sculei, In acest scop profilul tai$ului se executa
identic cu golul dinjilor rojii. Sculele avand astfel de t~i~uri sunt complicate si greu de
executat, in schimb masinile pe care se executa prelucrarea sunt relativ simple. Generarea
danturii prin copiere nu asigura, in general, o precizie ridicata nici a profilului dintelui ~i
nici a pasului danturii. Din acest motiv, prelucrarea prin copiere se aplica, de obicei, la
productiile de serie mica ~i unicate. ·
. • Generarea danturii prin rulare se bazeaza pe obtinerea profilului ·dintilor pe
cale cinematica, ca rezultat al miscarii relative dintre scula ~i piesa, intr-un proces care
reproduce.... angrenarea rojii-piesa sernifabricat cu cremaliera de referinta .
In acest scop se folosesc scule care au aceeasi cremaliera de referinta cu roata care
se .prelucreaza, profilurile sculei si piesei fiind, in acest caz, curbe reciproc inra~uratoare.
. · . Din punct de vedere cinematic, Ia baza generarii profilului evolventic pe masinile
de danturat stau urrnatoarele procedee:
- generarea cu dreapta mobila ~i cerc rotitor (fig. 15~5, a);
- generarea cu dreapta fixa ~i cerc deplasabil (fig. 15.5, b).
Dupi primul procedeu lucreaza majoritatea masinilor de danturat si, in special,
cele care utilizeaza freze melc ~i cutite pieptane. .
Dupa procedeul al doilea lucreaza unele masini cu cujit pieptane (MAAG) ~i
majoritatea masinilor pentru rectificat dantura,
Din punct de vedere tehnologic, generarea danturii se poate realiza cu cremaliera
generatoare sau cu roata dintata generatoare.
. Acest lucru conduce la utilizarea unor scule pe care sa gasim profilul cremalierei
generatoare, cum este cazul cutitelor pieptane ~i al frezelor melc, sau al rotii generatoare,
cum este cazul cutitelor roata pentru mortezat ·~i rabotat dantura.
Tehnologia prelucrarii rofilor din/ate 425
_, £'v Ev E; .Ey I
I 1 I .
I
v .r"'bR&
C
I
-...
t a; r
M /(
-- /.1 Ii
.....
• -,
f(\7 ~b\ ••
\ •
!
•
-,
I
A I
j • /
• /
A' I
•
a b
•
Fig. JS.S
Cremaliera generatoare se defineste a fi inversa cremalierei de referinta, adica

piciorul dintelui uneia corespunde capului dintelui celeilalte.
' .1
La danturile deplasate, adica conizate, linia de referinta a cremalierei generatoare ·
este exterioara sau secanta fati de cercul de divizare al piesei (fig. 15.6, a ~i b), dupa. cum
dantura este deplasata pozitiv sau negativ (fata de cercul de divizare).
' .
· · . Cercurile de divizare ii de rulare devin, in acest caz, distincte, diametrele lor fiind
in raportul
'' --
'
.· unde ·a este unghiul de angrenare, iar a0 - unghiul profilului cremalierei de referinja.

Deplasarea danturii se exprima in funcjie de modul:
-
x= ~ni .
'
- .
unde
-
~-. este coeficientul deplasarii (deplasarea specifics) $i are semnul lui x.
''
Forma dintelui rezultat din prelucrare depinde de marimea ~i semnul deplasarii

profilului.
l'r<-mahtro
· j't'Mral'o'!'~
Crr:moht-rtJ
Fnera/oa~
)(I
'°'-::i~,_ .r~;:'r~lvert!C1rt.i
Roota 0;17''7/t:>..,"'~
Fig. 15.. 6
426 Tthnologia con1trucJiilor de ma1ini
Acest lucru arata ca, pentru a caracteriza o dantura, in

afara de numarul de dinti z ~i modulul m, trebuie cunoscut · si
coeficientul de deplasare ~ .. O dantura definita cu ajutorul
. acestor trei marimi poarta numele de dantura generata in
evolventa .
.in procesul de prelucrare prin rulare, scula li piesa
•
reproduc angrenarea cu aceeasi cremaliera de referinja, al carei
profil imaginar se deplaseaza dupa directia tangentei in punctul
-~·Op-·---· co mun de contact al cercurilor de rulare (fig. 15. 7) cu viteza
• [mis] , (15.2)
unde v,P §i v,s sunt vitezele periferice ale piesei si sculei pe·
Fig. 15.7
cercurile de rulare.
Roata generatoare §i roata de prelucrat se comporta, astfel, ca un angrenaj
.
tlra
joc intre flancuri.
A
·
In cazul mortezarii danturii cu cutit roata, pentru a realiza aceeasi grosime a
. .
dintelui, obtinuta cu cremaliera, scula se apropie de central piesei mai mult decat cu
marimea ~In , atat la dantura exterioara, Cat ~i la dantura interioara,
Din aceasta cauza, pentru a se obtine acelasi joc la fundul dintelui ca in cazul
prelucrarii
.
cu cremaliera, diametrul cercurilor de fund ~i de varf ale rotii · dinjate se
.
calculeaza in functie de cutitul roata, ·

· Operatiile · de danturare se pot realiza prin: frezare, mortezare, rectificare,
sevaruire, honuire, lepuire, rodare etc . 0 parte dintre aceste procedee de. danturare, cum
ar. fi · frezarea $i mortezarea, se aplica pentru degrosarea danturii, dar ~i 'pentru finisarea
ei. Alte procedee, cum sunt brosarea, sevaruirea, rectificarea etc., sunt destinate
operajiilor de finisare a danturii, iar honuirea, lepuirea etc. se aplica in scopul netezirii
. .
danturii.
, Alegerea unui procedeu corect de prelucrare a danturii se face tinand seama de o
serie de factori, care sa vizeze, in primul rand, domeniul de utilizare a rotii dinjate ~i
posibilitajile de lucru ale masinilor de danturat .
.•.. .
15.6. Tehnologia danturarll prin frezare- a rotllor

dintate cilindrice
15.6.1. Frezarea danturii prin copiere

e
Frezarea danturii prin copiere este un procedeu de prelucrare specific producjiilor

de serie mica ~i unicate. Se executa cu freze profilate, disc modul (fig . 15.8, a) $i deget
"'
modul (fig. 15.8, b). In majoritatea cazurilor, prelucrarile se executa cu freze-disc modul.
Acestea se construiesc pana la un modul de 211- mm. Peste aceasta valoare, din cauza
dimensiunilor exagerat de mari, frezele-disc modul devin nerationale ~i sunt inlocuite cu
freze-deget modul, care pot fi utilizate Incepand de la module de 10 mm .
' .
.....
Tthnologia prelucrdrii ro/ilor din/ate 427
'.'
• Prelucrarea cu freze-disc modul. Se executa pe masini de frezat orizontale sau

universale, echipate cu cap divizor. ·
Pentru realizarea prelucrarii sunt necesare urmatoarele miscar]:
- miscarea principala de aschiere, efectuata de catre scull, care este o miscare
de rotatie ns [rot/min];
- miscarea de avans, efectuata de catre piesa, o data cu deplasarea mesei masinli;
- miscarea de diviziune intermitenta, executatl de catre muncitor, in mod perio ..
die, pentru a aduce in fata tai~ului sculei un gol neprelucrat; pentru rotile cu, dantura
incli~·ata piesa are ~i o miscare de rotatie cu un anumit unghi. · ··
, A
Viteza de asehiere se alege in asa fel incat sa asigure o durabilitate economica a
sculei. In general, in cazul danturarii rotilor din otel, cu freze din otel rapid, se• lucreaza
Ia degrosare cu viteze de (15 ... 20) m/min, iar la finisare cu (25 .. ~30) m/min, .
•
a b
Fig. 15.8 Fig. 15.9
Expresia diametrului cercului de baza se calculeaza cu relajia

Db= mzcosa [mm]. (15.3)
1
Se observa ca pentru fiecare numar de dinti corespunde o evolventa unica (fig. 15.9).
Acest lucru inseamna ca, pentru a genera un profil corect, pentru fiecare numar de dinji,
·1a acelasi modul, trebuie construita o freza speciala,
Din motive economice, se admite utilizarea unei singure freze pentru prelucrarea
unei game de roji, de acelasi modul, dar cu numar diferit de dinti. S-au construit astfel
seturi de 8 15 si 26 de freze.
t
Setul de 8 freze se utilizeaza pentru module mici (0,8 ... 8) mm. Pentru module mai
mari de 8 mm se utilizeaza setul de 15 freze. Setul de 26 freze se utilizeaza foarte rar, in
cazul rotilor de precizie mai ridicata si cu rnodul mare.
Limitarea numarului de freze duce la deformarea profilului evolventei rezultate
din prelucrare. Divizarea iutermitenta introduce erori de divizare, mai ales erori de pas.
• La toate acestea se adauga erorile de fabricajie ale sculei, care apar datorita dificultajilor
de realizare tehnologica a profilului curbiliniu, Ca urmare, precizia de prelucrare este redusa.
A
In cazul prelucrarii rotilor cu din ti elicoidali (inclinati), masa masinii cu capul

divizor se,.. roteste, fata de pozitia zero (fig. 15.10), cu unghiul P de inclinare al danturii,
In aeest caz, alegerea t..rezei se face in functie de numarul de din]! echivalent cu
relajia
(15.4)
Deoarece, din calcul, ze rezulta, de obicei,

un numar zecimal, este important de rejinut ca
alegerea frezei se face in functie de partea lntreaga A
• a numarului. In nici un eaz numarul nu se rotunjeste

la lntregul urmator.
\• Prelucrarea danturii '
elicoidale . la exterior
• ' '
I ./J1ret:IKI _ -· _
•
sau interior cu freze-disc modul duce la o modifica-
a vansului re suplimentara a profilului dintilor. Astfel profilul
evolventic se obtine tntr-c sectiune normals pe dinte
si nu in sectiune frontala, asa cum ar fi corect .
•
•
La pinioanele de atac ale red.uctoarelor,

dantura face corp comun cu arborele si, in acest
Fig. 1s.10 caz, fixarea piesei in vederea danturarii se face intre
varfuri sau in mandrina capului divizor §i varful papusii mobile (fig. 15 .11).
Rotile dintate 1 cu alezaj se introduc in vederea danturarii pe un dorn, 2, cu umar
(fig, 15~12). '
Coroanele de dimensiuni mari 1 se dantureaza pe mese rotative divizoare 2 (fig.
15.13), avansul de generare a flancurilor de catre freza 3 facandu-se dupa o directie
verticala, Asezarea coroanelor se face pe trei cale prismatice 4, sau cilindrice, centrarea
pe masa rotativa realizandu-se cu ajutorul unui comparator. Dupa centrare se efectueaza
. strangerea, prin interiorul coroanei, cu ajutorul suruburilor ~i bridelor.
Inainte de inceperea danturii primului semifabricat, este recomandabil sa se faca
A -
o verificare a divizarii prin ciupirea piesei

cu freza la tnceputul fiecarui gol de dinte . •
. Dupa parcurgerea intregii circumferinje a

- t.
-
piesei, se verifica daca, la ultima divizare, 'I
- • •
'
•
-
freza ajunge in primul semn de control al
• • -
r
divizarii. Dupa aceasta, incepe prelucrarea
-
-
• •
dintilor, care se realizeaza din una sau mai
- ''
multe ' treceri, in funcjie de marimea

'
modulului.
•
Fig. lS.11
s,
s ---
-- .
• •
2 •
•
I I• l •I
• Sv
~
I 3
• • •
• 1
q.
1 •
2
• •
Fig. 15.12 Fig. 15.13

Tehnologia prelucr4rii rotilor din/ate 429
Parametrul care intereseaza in cazul divizarii este numarul n8 de gluri peste care
trebuie mutata maneta capului divizor, cand se face divizarea de la un dinte la altul:
(15.5)
unde k este raportul de trasmitere al capului (40, 60 sau 90), iar G este numarul de gauri
ale discului.
. -
Exemplu de calcul. Se di zP = 92. SI se aleagl discul cu gluri §,i sl se calculeze numarul
I
gaurilor peste care trebuie trecuta mane ta capului divizor, cand se face divizarea de la un dinte la
altul, stiind cl raportul de transmitere al capului divizor este k = 40.
, Se aplica formula (15.5) ~i rezulta
ng=,400/92= lOG/23.
Se alege un disc care are G = 23 gluri ~i rezulta ng = 10.
Sunt cazuri cand divizarea nu poate fi realizata in conditiile aratate, din cauza
j
numarului limitat al valorilor G pe care le poseda discurile capului divizor. De exemplu,

in cazul unei roji dinjate cu zP = 97, aplicand formula (15'.5), se objine
n8 = 40G/97.
A .
In acest caz ar fi necesar sa utilizam un disc cu 97 de gauri ~i s-ar obtine ng = 40.

Daca aeest
:..
disc Iipseste, divizarea n. u poate fi tlcuta.
-
In astfel de cazuri se recurge la divizarea diferenjiala. Aceasta consta in alegerea
- unui numar de din Ji ideal zx care sa permita utilizarea unui disc existent ~i compensarea
erorii introduse de diferenta (zx - zp) cu ajutorul rojilor de schimb.
~ u1. d, e gaur1
.Numar ... .
i
Ilg= k GI zx ' (15.6)

iar raportul de transmitere a rojilor de schimb
(15. 7)
Exemplu de calcul. SI se f aca calculul de divizare pentru danturarea unei roji dinjate cu
' zp =-- 73 •
Se alege zx -= 70
ng =, kG/zx = G40/70 = G4/7.
Se pot folosi discurile cu, 21 sau 49 de gaur],
Alegand discul cu 21 de gauri, rezulta:
ng = 21 · 4 I 7 = 12 gauri ;
i = A_IB = (k/z:c) (z, - zp) = (40/70) (70- 73) = ,_, 12/7.
Se pot alege rojile de schimb ale capului divizor:
1 1
A I B = 48 / 28 sau A I B = 96 I 56 .
A ,
In cele mai multe cazuri cele doua roji de schimb alese prin ca'cul nu se pot cupla,
deoarece distanja dintre axele lor este fixa, De aceea este necesar ca lntre ele sa se
introduca una sau doua roji intermediare .
. 430 Tthnologia construcJiilor 4t ma.1ini
De subliniat ca dantura prin copiere are o productivitate scazuta atat din cauza
curselor de mers in gol, la intoarcerea initiall pentru prelucrarea altui dinte, cat ~i a
timpului necesar divizarii manuale, care este in general mare. De asemenea ~i vitezele de
· aschiere sunt mici, de circa ·(10 ... 20) m/min, De aceea, procedeul este folosit numai in
cazul unei producjii de unicat sau serie mica ~i unde se objine o precizie in clasa 9 §i o
rugozitate a flancurilor R0 ~ (6,3 ... 12,5) µm.
• Prelucrarea cu freza-deget modul. Se aplica rotilor dinjate de modul mare,
cu dinti drepji, inclinaji, in V sau W.
Prelucrarea se poate executa pe masini de frezat orizontale, verticale sau universa-
Je, pe masini de gaurit si alezat orizontal (bohrwerguri) sau pe masini speciale, .
· ns Miscarile necesare prelucrarii sunt
~ ·~ · · . aceleasi ca ~i in cazul prelucrarii cu freza-
disc modul.
2
Vitezele de aschiere medii sunt de
•
•
, . .
•
(8 ... 15) m/min si chiar mai mici,
l
I • 1 Frezele-deget modul nu se constru-
iesc in seturi ~i se deosebesc in functie de
• tipul danturii de prelucrat. Astfel, frezele
pentru prelucrarea rotilor dinjate evolventice
Fig. 15.14 cu din]i drepji nu se· pot utiliza pentru
prelucrarea rotilor dintate cu dinji elicoidali
sau in V. La acestea din urma, profilul frezei nu este identic cu profilul golului dintilor
si, ca urmare, este necesara o freza deget-modul speciala,
Asa, de exemplu, rojile cilindrice cu modul mare se prelucreaza pe rnasini de
gaurit ~i alezat orizontale (fig. 15.14) facandu-se intai operatia de degrosare a dintilor 1
1
prin gaurire sau mortezare ~i apoi prelucrarea de profilare cu freza deget-modul 2.

De menjionat ca, pentru rotile mari, nu se pot utiliza capete divizoare. Prelucrarea
~i in special divizarea sunt realizate prin trasaj dupa sablon,
15.6.2. Frezarea danturii prin rulare
•
'
•
•
•
•
•
Semifobricof
I
I
•
I
•
Fig. 15,lS
Tehnologia prelucrarii rofilor dinJate
431
danturii prelucra.te, se deplaseaza in lungul liniei de refennta (fig. 15 .16) cu viteza data
de relatia .
.•
[mm/min] '· (15.8) •
.
·in care: P, este pasul cremalierei generatoare, in mm; ks - numarul de inceputuri al frezei
. . ~ . . '
melc; ns - turajia frezei-melc, in rot/min. · . . .

Prelucrarea
. danturii cu freza-melc se poate realiza in sensul avansului (fig. 15.17, a)
sau in sens· contrar avansului (fig. 15 .17, b). La prelucrarea in sens contrar avansulul,
precizia §i calitatea suprafetei sunt mai bune. Acest lucru este o consecinja a modului cum
se detaseaza aschia: la intrarea in aschie dintele este foarte incarcat, in timp ce la iesire
incarcarea ajunge la zero.
I
•• 0 .
lo· -·
J
.
I •
I
•
• 0
I
•
a b
Fig. 15.16 Fig. 15.17
Generarea unei danturi corecte in evolventa este asigurata numai de catre o

cremaliera generatoare cu flancuri rectilinii. Melcul care are ca infi~urare a danturii o
cremaliera cu flancuri rectilinii este melcul evolventic (melc tip E, STAS 6845-82). De
aceea freza cu care se executa prelucrarea trebuie sl provina dintr . . un melc evolventic.
A
..
In practica, freza-melc de tip evolventic este inlocuita, datorita diflcultatii tehno-
logice de realizare a ei, care provine din faptul ca detalonarea corecta a flancurilor dintilor
A
trebuie flcuta prin metoda axiala, care necesita scule complicate $i utilaj special. In acest
sens se folosesc frezele-melc construite pe baza melcilor de tip A sau NG, STAS 6845-82,
ale carer flancuri pot fi detalonate prin metoda radiala .
A
In funcjie de destinajia lor, frezele-melc pot fi freze-melc pentru degrosare si

freze-melc pentru finisare. La frezele-melc pentru degrosare se tine seama, in special,de obp-
nerea unei durabilit3Ji marite ~i a unei geometrii favorabile prelucrarii cu productivitate mare.
Frezele-rnelc pentru finisare trebuie proiectate ~i executate in funcjie de precizia
. .
impusa danturii, _iar pentru marirea productivirajil, in practica se utilizeaza freze-melc cu-
mai multe inceputuri. Dar trebuie avut in vedere ca cresterea productivitatii · nu este
I proportlonata cu numarul de Inceputuri, iar precizia danturii prelucrate este inferioara celei
objinute cand prelucrarea se face cu freze-melc cu un singur inceput~. .
' .
0 data cu cresterea nurnarului de Incepururi, se mareste grosimea aschiei ~i inclr-
carea devine neuniforma, ceca ce implica reducerea avansu1ui. De asemenea, frezele melc cu mai
. .
multe incepµturi au erori de divizare intre p~ii inceputurilor. Acest lucru impune folosirea lor 1a
preluerarea ronlor care au un . numar de dinp diferit de un .multiplu intreg al numlrului. de ince-
puturi, pentru a facilita parcurgerea fiedrui gol al semifabricamle! de catre fiecare elice a frezei,
•
432' Tehnologia construcffelor dt ma1ini

•
Avantajul folosirii frezelor-melc cu mai multe inceputuri

este evident .numai in cadrul operatiilor de degrosare .a danturii.
Pentru operatiile de finisare, se folosesc, in mod obligatoriu,
frezele-melc cu un singur tnceput sau se fac operajii de finisare. prin
mortezare... cu cutit-roata sau pieptane .
In afara de frezele-melc normale, in practica se intalnesc di-
ferite constructii de freze-melc speciale. Un exemplu de freza-melc
speciala este freza-melc conica (fig. 15.18). Aceasta, avand
inaljimea dinjilor diferita, lucreaza ca o brosa, ceca ce permite
realizarea dintilor cu un profil optim pentru detasarea aschiei,
deoarece numai ultimul dinte are rolul de a profila corect dantura.
Fig. is.rs Cand se lucreaza cu astfel de freze, trebuie acordata o atentie
deosebita centrarii ei in raport cu semifabricatul, deoarece nu sunt permise deplasari axiale
in raport cu pozitia corecta de montaj. ....
In scopul economisirii otelurilor
• I de scule, frezele-melc de rnodul mare se
construiesc cu dinti demontabili. Corpul
acestora se face din OL·60 sau OLC45, iar
I
I . I
I I ... I
,, . ' \ dinjii din ojel rapid se fixeaza mecanic pe
A
I • 1 I corp. In ultimul timp s-au construit $i

f .. - --2 '-....... . ./
I
freze avand dinti demontabili armati cu
placute din carburi metalice. Aceste cons . .
Fig. 15.19 tructii nu s-au extins decat in cazul freze-
lor-melc de module mari, (10 ... 12) mm.
La prelucrarea pieselor unicat, cand executarea unei freze-melc modul devine ne-
economica, . se utilizeaza freze cu un singur dinte. Acest dinte se executa separat, sub
forma unui cutit profilat, cu geometria corespunzatoare danturii care se prelucreaza. Cuti-
tul I se fixeaza apoi pe un dom sau o
bucsa, 2, astfel incat sa ocupe pozitia unui
•
.
l "
.
• dinte al frezei-melc
• modul (fig. 15.19). In
8 • '
•
•
•
•
acest caz, productivitatea este mica, dar si
•
A ,,
. .I
costul sculei este foarte mic. Ro tile
•
a prelucrate cu o asemenea scula sunt de

calitate corespunzitoare .. .
Reglarea pozitiei piesei pe . lungi-
mea domului portscula se face cu ajutorul
A ·.
•
bucselor distanjiere. In acest caz, pentru a
•
• • '
~
' ••
•
evita deformarea dornului sub actiunea
- •
f ortelor de strangere, supraf ejele laterale
b ale bucselor trebuie Sa fie perpendiculare
pe axa longitudinala a frezei. _
A .
•
· In fig. 15 .20, a, b $i c se arata

cateva erori ale profilului cauzate de mon ..
.
'
I
•
. .
tarea defectuasa a frezei-melc. In primul.

A
• •
:~,
••
• caz, axa de rotatie a frezei AA este concu-
-
4· ••.
renta cu axa normals de rotatie
"'
BB, situati-
.
c e in care freza oscileaza. In cazul din fig.

15.20, b freza are bataie radiala, iar in cazul
Fig. 15.20 din fig, 15.20 c, freza are bataie frontala .
:"!r• ';
.
Tehnologla prelucrarii rotilor din/ate 433
,.
lnclinarea frezei-melc modul trebuie sa aduca directia dintelui frezei in coincidenta
cu directia rotii dintate,
Unghiul de montaj al frezelor-melc este functie de unghiul de pants ,. al spirei
melcului y ~i de unghiul fj de inclinare al danturii rotii care se prelucreaza. In tabelul
15 .. 3 sunt prezentate situatiile de pozitionare ale frezei-melc in raport cu piesa.
•
Tabelul 15.3
Pezlttonarea frezei-melc in raport cu dantura piesei
Roa ta Freza-melc Pozitia de lucru a frezei
I '
.
r. .
.
y-
,/" .
•
•'
' Cu dinti drepti Cu elice pe dreapta
" .
j
.
'
'
I -
'
• I
.
'
•
.. .... .....
Cu dinti drepti Cu elice pe stanga '" ~
......
' Cu elice pe dreapta
Cu dinti elicoidali.
sensul elicei dintilor - - ··--·--- - -~
, · pe dreapta
· Cu elice pe stanga
'.
• -
t
Cu elice pe stinga
Cu dinti elicoidali,
sensul elicei dintilor
pc sranga
Cu elice pe dreapta
'·<......
.. ''
•
'
Referitor la sensul de lnclinare al elicei frezei se recomanda: •
- -la · prelucrarea rotilor dinjate cu dinti drepji, · nu are importanja sensul de·
inclinare al elicei melcului; .
- pentru rotile cu din ti elicoidali (inclinaji), desi in principiu se poate lucra at·at
cu freze care· au. unghiul de incllnare pe dreapta, cat §i cu freze care au unghiul de
inclinare pe stanga, este bine sa fie utilizate numai freze care au sensul de inclinare al
elicei la fel cu eel al rotii care se prelucreaza.
Aceasta conditie este foarte importanta, mai ales in cazul prelucrarii rotilor dinjate
A.
I
'
precise. In cazul cand inclinarea elicei la frezele-melc este opusa inclinarii dintelui piesei,
forta de aschiere face sa apara oscilatii in angrenajul melcat al masinii, ceea ce conduce
la 0 prelucrare cu trepidatii ~i la inrautatirea preciziei de prelucrare si rugozitatii
flancurilor.
Dupa fixarea frezei-melc pe dornul portscula, la valoarea unghiului de montaj,
este necesara o pozitionare in raport cu axa de rotatie a piesei, Aceasta pozitionare
urmareste aducerea unui gol al frezei in dreptul axei semifabricatului, cu scopul de a
, A
objine o retea de infasurare simetrica fall de axa de simetrie a dintelui. In acest scop,
masinile de danturat sunt echipate cu un dispozitiv de centrare (fig. 1.5.21).
•.
• ·- -.
Supprtul
1.------1:.....---a.
Lur
'
.
min ft.,5111
portsculei
•
. ... •
· mOflflll
r Semifa/Jricof
-- ·------ .....__.__. -----
•
•
Fig. 15.21 Fig. 15.22
Deplasarea Shifting consta in deplasarea axiala a frezei-melc, cu o marime

prestabilita, la un ciclu de prelucrare completa a piesei .sau dlipa prelucrarea completa a
mai
. multor piese. Aceasta deplasare are drept scop utilizarea rationala a intregii lungimi
.
active a sculei. . . .
. ~ . . . . ~
De aceea este necesara utilizarea frezei in mai multe pozitii su·ccesive. In acest
scop, la reglajul initial, freza se a§"a:ia lntr-o pozitie asimetrica in raport cu semifabricatul ·
(fig. 1_5.22).
Lungimea utila a frezei se determina cu formula
[mm] ' (15.9)

in care: L este lungimea frezei, in mm; m - modulul in mm.
Ritmul deplasarii axiale depinde de uzura admisibila.
Pentru a pastra centrarea axiala a frezei in raport cu piesa, marimea deplasarii
axiale trebuie sa fie egala cu pasul axial al melcului
•
s ==· p a = p n I cosy· ' (15.10)

Tehnologia preluerari: roJilor dinJate 435
.
sau cu o fractiune din aceasta marime, de valoare
[mm] , (15.11)
unde zs este numarul de piepteni (cremaliere) ale frezei-melc .. Deplasarea precisa a frezei
trebuie respectata in cazul cand se impune obtinerea unei simetrii a flancurilor ~ Asemenea
cazuri se pot iv i la rotile cu numar mic de dinji sau la profiluri deplasate (conjugate) ..
Cand prelucrarea se face cu freze-melc cu dinji armaji cu placuje din carburi
metalice, vitezele de asehiere se iau de 1.00 ... 160 m/min.
La viteze mici de aschiere s-a observat ca dinjii frezei se
distrug prin stirbirea taisurilor. Durabilitatea sculei creste daca pe
~ .
.-.: ,"1·~>;;::~T"M
fata de degajare se realizeaza o fateta sub un unghi negativ de t ~~·-~.· . : ·
. -
~
$• .· . "
circa-5° (fig. 15.23). La prelucrarea unui ojel cu Rm= 75 daN/mm2, .• " t
- .-
' •••
utilizand o freza cu geometria dinjilor data in fig. 15 .23, pentru

determinarea vitezei de aschiere se pot utiliza urmatoarele formu-
....... le deduse experimental:
),
- pentru s s 2 mm/rot piesa,
v == 9500 I ( yo,14 s o,3s) [m/min] ; (15.12) Fig. 15.23
- pentru s > 2 mm/rot piesa,
- v = 100000 I (To,14 s 3,1s) [m/min] . (15 .13)

Stabilirea celor doua relajii (15 .12) ~i (15.13) s-a realizat luand drept criteriu de
durabilitate o uzura pe faja de asezare /1 a: = 0,5 mm.
• Dan.torarea cu avans axial al frezei-melc modul, La frezare rotilor dintate cu
avansul axial, sc·ula sau piesa executa o miscare de avans dupa o direcjie paralela cu axa
• •
..~ p1ese1 .
· Factorii care determina, in principal, alegerea valorii avansului axial sunt: pro ..
prietatile fizico-mecanice ale materialului de prelucrat ~i calitatea impusa flancurilor danturii.
Avansul axial se poate calcula cu relajia
014 0 25
''
'
. sa = Cs zP; Im. ' [mm/rot piesa J ' (15.14)
• . . ( .
in care: zP este numarul de dinji ai rojii care se dantureaza; m - modulul, in mm; Cs -

o constanta, ale carei valori se dau funcjie de material.
Pentru calculul numarului de dinti al rotilor de schimb se tine seama de ecuajia
de. reglare a lanjului cinematic de avans, data de relajia
(15.15)
·in care: s0z este avansul axial, in mm/dinte: zs - numarul de piepteni (cremaliere sau
canale longitudinale). ai frezei melc; zp - numarul de din ti al rotii dinjate; csa - constanta
_,
>
' lantului cinematic de avans axial.
~ .
Intre avansul s0z, in mm/dinte §i avansul s0, in mm/rot exista relatia
[mm/rot piesa ] . (15.16)

Legatura cinematica dintre relatia sculei ~i rotajia piesei este asigurata de catre
. .'
lantul cinematic de rulare al masinii de danturat .
';'
j
'
436 Telinologia construcJiilqr de ma1ini
•
·I .
'
Fig. 15.24 Fig. 15.25
.In cazul prelucrarii rojilor dintate cu dinti elicoidali, avansul se poate realiza in
doua moduri:
a. Dupa o direcjie paralela cu axa de rotajie a piesei (fig. 1 S .24), caz in care piesa
. .
primeste o miscare de rotatie suplimentara prin lanjul cinematic al diferentialului, avand

viteza pe cercul de divizare d.ata de relatia
vsup =· ± va tgtJ
· IJ [mm/min] ., (15.17)
in care: v0 este viteza axiala a sculei, iar f3 este unghiul de inclinare a danturii.
· b, Dupa directia elicei de divizare a piesei (fig. 15.25, a ~·i b). Cand miscarea de
.
avans are loc dupa o directie paralela cu elicea de divizare a dintilor plesei, scula (fig.
. . •
· 15.~5, a) sau piesa (fig. 15.25, b) se lnclina astfel incat tangenta la elicea de divizare a
dinjilor sa coincida cu tangenta la elicea de divizare a melcului,
• Frezarea cu avans diagonal. Prelucrarea rotilor dinjate cu avans diagonal este
. o metoda moderna de prelucrare, aplicata in productia de serie mare ~i masa. ·
, La frezarea cu avans diagonal,
d~ · scula primeste o miscare suplimentara, de
4 L• -
_PozJl/i7
• .
•• UuL ~, - 111/rore .0 deplasare in lungul axei sale, realizand, pe
l "' ' . . _ I . I . . I
~
- "';/ St:v /tt1

-~ anga avansu axia , ~1 un avans tangentia
-
(fig. 15.26). Prin compunerea celor doua
- '*'.>ost \j
_......,I
,sd. . ·sa . rezulta
rniscarea care asigura avansul
1-
diagonal. Frezarea in diagonala se aplica

atat la prelucrarea rojilor dinjate cu dinti
- (I
. .-U::::it.=---~~_j_ drepti, cat ~i la a celor cu dinti elicoidali .
..
~~
•
Avantajul acestei metode consta in faptul ca
- ~ Pozi/1{)
•
o SCV/l!'i
o'e /~Sire •
freza participa cu toata lungimea activa la
aschiere, ceea ce asigura o uzura uniforma
15·26
Fig.• . pe toji dintii. in felul acesta durabilitatea
tai$urilor ~i precizia de prelucrare se lmbunatateste.
Raportul celor doua avansuri, tangential s1 ~i axial s0, se stabileste in functie de
lungimea utila a frezei Luf ~i latimea de frezare B (fig. 15 .26) date de relatia
Tehnologia prelueriirii rotilor din/ale 437
Sas /Sa= Luf /B . (15.18)

...
In producjia de serie, rojile dinjate de latime mica se introduc mai multe pe acelasi
dorn,
... prelucrarea lor lacandu-se la cursa activa a corpului portscula al masinii de frezat .
In felul acesta, productivitatea creste foarte mult, pe baza reducerii timpului auxiliar.
Rojile dinjate cu modul mai mic de 3 mm se dantureaza intr-o singura trecere.
Danturarea rojilor cu modul cuprins intre 3 si 10 mm se face in doua sau trei treceri.
Pentru ultima trecere de finisare trebuie lasat, pe flancuri, un adaos de prelucrare de (0, 4 ..
. . 0,6) mm.. pe flanc .
In cazul rotilor cu modul rnai mare de 10 mm; degrosarea este recomandabil sa
se execute cu freze trapezoidale, special construite pentru operatii de degrosare. Cu
ajutorul acestor freze se indeparteaza circa 90 % din adaosul de prelucrare, cu o
productivitate mult mai ridicata decat in cazul utilizarii frezelor-melc modul.
Cand se cere o productivitate mai ridicata la rotile dinjate cilindrice, se poate ca
operatia de degrosare sa se efectueze cu o freza-rnelc modul cu 2- 3 inceputuri, care
asigura o productivitate mai mare cu circa 200 % in raport cu frezele-melc cu un singur
ineeput.: iar operajia de finisare se efectueaza prin mortezare, cu cutit roata de mortezat.
La fel se poate proceda ~i in cazul cand se
utilizeaza chiar o freza-melc c~ un singur inceput. Asa, de. 2
exemplu, ,la rojile cu dantura in V de la reductoarele de
foraj, care. se executa la S.C. Vulcan S.A .. din Bucuresti,
.
• •
se aplica o asemenea tehnologie.

.
· Rojile dinjate de diametru mare, 600 ... 100'0 mm,
. . . .
cu· dantura elicoidala (inclinata) sunt, la inceput, degrosate

cu freze-melc modul cu 2- 3 inceputuri. Roata J, care -------
este !ara· butuc (fig. 15 .27), este incalzita ~i apoi frezata
pe butucul 2 al celeilalte roji. Astfel se obtine o roata Fig. 15.27
dinjata cu dantura in V sau chiar W.
,
15.7. Tehnologia danturarii prin mortezare a

rotllor dintate cilindrice •
15.7.1. Mortezarea danturii prin copiere
Mortezarea danturii prin copiere. se poate executa dinte cu dinte sau simultan
intreaga dantura.
Mortezarea dinte cu dinte se aplica foarte rar, in unele ateliere de reparajii si nu
'
- asigura precizie ~i nici productivitate. Prelucrarea se executa pe masini de mortezat sau

pe masini de frezat echipate cu cap de mortezat (freza Dekel). Dintii sunt in prealabil tra-
sa]i cu ajutorul unui sablon si apoi piesa se fixeaza pe masa rotativa a masinii. Degrosarea
se face cu un cujit care are, tai~ulmai mic decat golul dintelui. In final se executa finisarea
cu un cutit profilat 2 ale carui tai~uri corespund goluiui rojii 1 care se prelucreaza (fig. 15.28). ••
Prelucrarea simultana a tuturor dintilor este un procedeu modern de prelucrare,

care se aplica in prezent in productia de serie mare si masa.
.._ •.•~-·' ..._, _.._,_,

438 Tthnologia construcpilor dt ·ma1ini
- -
Fig. 15.28 Fig. 15.29
Masinile pe care se executa prelu·crarea sunt echipate cu un cap portcutite J, sub

forma de disc, in care sculele 2 sunt dispuse radial (fig. 15.29), care prelucreaza simultan
dintii rotii 3, prin cateva treceri succesive pentru care cutitele se regleaza cu o anumita
+ • • !
adancime la fiecare trecere.

Piesa se a~aza pe un dispozitiv cu axa verticala, fiind coaxiala cu capul portcutit, _, ..
A , . . • ..
In cursele de tnroarcere neproductive, cujitele se retrag pe directie radiala (0,3: ·:

.. 0,5) mm pentru a evita frecarile cu semifabricatul datorita deformatiilor elastice .
. Miscarea . de aschiere se face cu o vitezl de (7 ... 8) m/min. Aceasta metoda asigura o
productivitate de 4 ori mai mare decat in cazul danturarii cu freza-melc modul si o
~. rugozitate mai buna (R0 = 1,6 µm).
•
.
15.7.2. Mortezarea danturii prin rulare

.,.
Principiul prelucrarii danturii cu cutitul-roata sau pieptane se bazeaza pe generarea

profilului cu roata dintata sau cremaliera generatoare. Cutitul-roata este de forma unei roji
dinjate conjugate celei aflate in prelucrare, avand o anumita geometric a danturii care sa
permits prelucrarea prin aschiere.
Miscarile necesare prelucrarii sunt urmatoarele:
- miscarea principala de aschiere a sculei, care este o miscare rectilinie alternati-
va (fig. 15.30), caracterizata prin numarul de curse duble pe minut;
- miscarea de rulare, care asigura angrenarea piesei cu scula, avand totodata rolul
unei miscari de avans circular; +
- miscarea de avans radial, realizata de catre scula sau piesa, pentru a se ajunge •
la adancimea de aschiere totala:

- miscarea radiala mica a piesei sau sculei pentru a proteja scula la intoarcere.
La inceputul prelucrarii, scula vine in contact cu semifabricatul, in urma unei
deplasari radiale si, In timp ce se produce angrenarea celor doua elemente, scula avanseaza
treptat pan~ la adancimea totala de aschiere. A
Ciclul de prelucrare este functie de dimensiunile rojii dinjate. In general, acesta

dureaza 1, 1 pana la 4 rotatii ale semifabricatului, dintre care 0, 1 la I rotatii sunt afectate
avansarii radiate a cutitului, _
Aceste cutite se pot folosi la prelucrarea sectoarelor dinjate cu dantura in V, fara
canal d.e degajare . De obicei, in cazurile enumerate, pre1ucrarea cu cujitul-roata este
singurul ·procedeu aplicabil.
,,
Tehnologia prelucrdrli rotilor din/ate 439
.. ,
'
~--~--~--~~--~--~--~~~~~~~----~--~------~~~~---- .
'
•
' '
.
•
l. l
·S.r- •
•
•
6 . '
•
•
I
I ncd
1 • • •
Fig•. 15.30 Fig. 15.31
Din punctul de vedere al directiei miscarii principale de aschiere, prelucrarea cu

cutitul-roata se poate face pe masini de mortezat sau pe masini de rabotat.
Cujitul-roata, prin constructia sa, poate fi considerat ca o grupare infinita de roji
dinjate elementare, cu profil deplasat (conizat) si grosirne infinit mica. Aceasta forma
constructiva se obtine la prelucrarea prin folosirea a doua avansuri (fig. 15.31): unul axial
s0 ~i unul radial s, , intre care exista raportul
(15.19)
unde av este unghiul de asezare la varful dinjilor sculei. Flancurile dinjilor devin, in urma
. '
acestei prelucrari, elicoizi evolventici.

Deoarece elicoidul evolventic este o suprafata desfasurabila, flancurile pot fl
rectificate cu scule abrazive cu suprafejele active plane. Din acest motiv, cutitele-roata pot
•, fi prelucrate cu precizie ridicata .
Pentru a evita fenomenul de interferenja a doua roji in angrenare se iau anumite
masuri inca de la danturarea lor: evitarea interferenjei in cazul angrenajului exterior; evi-
tarea interferenjei intre varful dintelui rojii ~i racordarea de la piciorul dintelui pinonului.
Fenomenul de interferenja se rnanifesta prin subtaierea profilului la baza dintelui
sau stirbirea varfului dintelui.
Marimea distantei dintre axe la prelucrarea prin mortezare se calculeaza cu relatia
•
(15.20)
in care: zP este numarul de dinji al piesei; · zs - numarul de dinti al sculei; aP - unghiul
.
de presiune (de angrenare la prelucrare): a0 - unghiul profilului de referinta; m -
_,_
.j
modulul, in mm.
. .
Semnul ( +) se ia la prelucrarea danturilor exterioare, iar semnul ( - ) la .
preluerarea danturilor interioare, .
, La prelucrarea rotilor dinjate cu dinji Inclinati, cujitele ... roata au dantura inclinata.
Astfel, pentru dantura exterioara, se folosesc cutite cu inclinarea danturii pe
stanga pentru danturarea rojilor cu inclinarea danturi pe dreapta ~i invers. Pentru danturile
interioare, sensul de inclinare a danturii cujitului-roata este acelasi cu eel al rojii care se
prelucreaza, .
Cutitele-roata cu dantura inclinata sunt de doua tipuri, · diferind intre ele prin
· executarea diferita a fejelor frontale. La cujitele de tip I (cutite tip Sykes), elementele
dintelui se dau in sectiune frontala, iar la cutitul de tip II (cu/it de tip Fellows), aeeste
'' I
'
I
'
440 T1hnologia construcJiilor de ma1ini
•
elemente se dau in sectiunea normala a dintelui.

Pentru a putea prelucra dantura inclinata, masinile sunt prevazute cu ghidaje
1
elicoidale. Pasul elicei ghidajului este egal cu pasul elicei cutitulul, iar inclinarea elicei i
cutitului trebuie sa fie egala cu inclinarea elicei danturii piesei, rezultand: . 1
tr D, = p E tg/3 ;
'TT' ml Zs = (15.21)
zs = (PE tg/3) I ( 7T m1) , (15 . 22)
in care: D, este diametrul de divizare al sculei, in mm; zs - numarul de dinji al sculei; -·'
r m1 - modul frontal al danturii, in mm; PE - pasul elicei danturii cutitului, in mm; /3 -
unghiul de inclinare al· danturii pe cilindru de divizare a piesei. ·
Ultima relatie arata ca doua roti dintate cu dinti inclinati care angreneaza nu pot
fi prelucrate cu cutite avand numar diferit de dinti. Cele doua cutite vor diferi numai prin
sensul de inclinare al danturii,
Numarul de curse duble ·pe minut pe care trebuie .sa-1 realizeze culisorul masinii
de mortezat pentru o anumita viteza de aschiere v, se determina cu relatia
It cd ~ 500 V/ l [ cd/min] , (15.23)
in care l reprezinta lungimea cursei culisorului, in mm.

Viteza de aschiere serveste si ca marime initiala pentru reglarea lanjului cinematic .~
'
principal al miscaril de aschiere,

Avansul circular al cujitului-roata reprezinta marimea arcului de cerc de rulare a' '
sculei, · corespunzator rotirii acesteia la o cursa dub la. Daca se noteaza cu s c avansul .
•
circular pe o cursa dubla, pentru ncd curse duble pe minut, va rezulta relajia
'
[mm/cd] , (15.24)
in care: D,s este diametrul cercului de rulare al sculei, in mm; ns - turatia sculei, in rot/min.
A vansul circular realizeaza viteza de rulare dintre scula ~i piesa. Ca urmare,.
.
avansul circular trebuie sa fie unul dintre elementele initiale de calcul ~i reglare a
regimului
. '
de. prelucrare ~i se calculeaza cu expresia
[rnm/cd] ' (15~25)
in· care m este modulul, in mm, iar Cs un coeficient determinat experimental,
'
'
a· b
J
Fig. IS.32 •
' .
.....
.
l
.
.l Tehnologia prtlucrarii .rofilor dinJate 441
f
•J
·.••
''
'·•
•
Dael dantura se executa tlri operajia de degrosare prealabila, avansul circular se
)
•
'I
•
recomanda sa se ia cu (10 ... 25)% mai mic decat avansul normal. , .
Avansul radial este continuu ~i asigura realizarea adancimii de aschiere prin
j
.!
i. patrunderea sculei-roata in piesa de prelucrat in timpul rularii. .

La prelucrarea rojilor cu modul mic (pana la 3 mm), patrunderea se face continuu, . .
in eel mult o rotatie, pana la adancimea finala h. Pentru roti dinjate de modul mai mare,
adacimea totala de prelucrat h a dintilor este suma a doua sau trei adancimi de trecere (fig.
15 .32), rezultata din numarul de rotatii diferite ale piesei. .
Avansul radial de prelucrare a rotilor dintate cilindrice se realizeaza cu ajutorul
' . .
unor came care au prevazute una sau mai multe proeminenje, corespunzaroare adancimii
de aschiere pe trecere . Curba camei este .construita, in general, dupa o spirall arhimedica
ca s! asigure un avans constant pe directia radiala . Avansul radial este determinat de pasul
camel, iar viteza de patrundere de turajia camei $i unghiul proeminetei, pentru una, doua
$i trei·treceri (fig. 15.33, a, b, c).
,' +
I
•
•
•
1
' -
I •
~·
. ~
·~ -ii-... • •'4)
• •
I
• •
i
l
•
,,,..•
/
•'•
a • c
• 'f.
Fig. 15.33
Avansul de patrundere radial se recomanda, in general, sa fie de (0, I.~ .0,2) mm

•
din a vanasul circular. ·
La danturarea cu cujit-roata de mortezat se prelucreaza roti dintate cu precizie
'•
ridicata, Procedeul permite obtinerea claselor de precizie 5, 6, 7 ~i s·. Rugozitatea
•
flancurilor dintilor depinde, in special, de marimea vitezei de aschiere ~i de calitatea
sculei. Faptul ca numarul de curse dubJe efectuate de scula se poate alege functie de
, .
latime, modul si precizie permite obtinerea rugozitatii flancurilor R0 = (3,2 ... 1,6) µ.m.
i
' De remarcat ca, in scopul objinerii unei • .5!z·,.. . ...•
'
precizii ~i calitaji ridicate, danturarea prin mortezare ft .' . . --2:~~· ~J-
~
se face cu o ungere ~i o racire abundenta cu ulei. ns
La rotile dinjate. de la reductoarele prevazute
cu roji dintate in V . de modul mare, prelucrarea .
danturii se face prin rulare cu freza-melc modul cu 2-3
sn .
inceputuri pentru fiecare parte cornponenta a rojii
dinjate in V. Apoi se asambleaza prin frezare, se lasa
sa se raceasca ~i,pe 0 masina de mortezat orizontala ~ n,
I (Sykes) cu scule duble (fig. 15.34) se face operajia de --·
'j "'
'•l
'I prefinisare ~i finisare a danturii in V. In acest mod se
Fig. lS.34
.!
obtine o productivitate si o buna precizie ~i calitate a
.,
rotilor prelucrate .
}
442 Teh11ologiaconstru~Jiilor de ma1ini
·~~~~.--~~~~~~~~~~~~~-----,---~~--~~~----~--~-·
Danturarea rotilor din/ate cu ctqitul-pieptiine este un procedeu de prelucrare prin
rulare. Cremaliera generatoare este materializata de catre cutitul-pieptane, care este o
scula de forma unei cremaliere cu flancurile detalonate. Danturarea cu. cutitul-pieptane
se caracterizeaza prin objinerea unor roti dintate de precizie ridicata.
Domeniul de utilizare al cujitelor pieptane cuprinde toate tipurile de roji dintate
cilindrice cu dantura exterioara: cu dinti drepti, elicoidali §i in V. Cu toate acestea,
masinile de danturat cu cujit-pieptane nu au.capatat o raspandire prea mare, din cauza ca
au o cinematica complicata, productivitate mica, reglare greoaie ~i costuri ridicate.
Dupa modul de generare al evolventei, masinile de danturat cu cujit .. pieptane se
impart in doua grupe:
. .
. .
· - masini care lucreaza pe principiul generarii evolventei cu dreapta mobila (tip

Parkinson - miscare orizontala):
-· rnasini care lucreaza pe principiul generarii evolventei cu dreapta fixa (tip
MMG - miscare verticala).
Cele doua miscari de a vans, tangenjiala s, ~i a vans radial sr , se executa cu
intermitenja, dupa fiecare cursa dubla a culisorului portscula.
Cutitul-pieptane este o scula de forma unei cremaliere, prevazuta cu un numar
oarecare de dinti, care se alege in functie de modulul rotii dinjate (tabelul 15.4).
Tabelul 15.4
Numirul de dinti z al cutitlllui pieptlne in functie de modulul m
.
m, mm 1 2 2,5 ... 3 3 ... 4 4... 7 8 . '9 ••. 13 14... 24

,,
,, 6 4
" z 24 13 11 . I
10 9 8
«. ,
v
Fig. 15.35 F1g. 15.36
La cujitele de tip 'MAAG (fig. 15. 35), cu miscare verticala, unghiul de degajare y
si de asezare av. se obtin la montaj.
La cutitul tip Parkinson, (fig, 15:36) cu miscare orizontala, unghiurile de degajare
y ~i de asezare a" functionale sunt egale cu cele constructive.
Pentru prelucrarea rojilor dintate cu dinti drepti se folosesc cutite-pieptane cu dinji
drepti, iar pentru prelucrarea rotilor dintate cu dinji elicoidali (inclinati) sau in V- cutite-
A
pieptane cu dantura fie dreapta, fie inclinata. In cazul danturilor elicoidale, culisorul
portscula se inclina cu unghiul f3 de inclinare al danturii, daca scula are dinti drepji (fig.
15.37, a). La prelucrarea rotilor dintate cu dinti elicoidali cu cutit-pieptane cu dantura
Tehnologia prelucrarii roJilor dinJate 443
J
J •
dreapta este necesara o cursa mai mare de lucru a sculei. De aceea, in cazul danturlrii
.J coroanelor dinjate invecinate, nu se pot folosi cutite cu dinji drepti, ci cu dinti Inclinaji cu
~
j
•j' acelasi unghi f3 (fig. 15 .37, b).
... ' . '
. Pentru prelucrarea
danturilor lnclinate
.
· cu cujit- 'Scula
pieptane cu dinti . inclinati
sensul Inclinarii dintelui sculei
..
este opus celui al rotii dintate,
· Astf el, pentru prelucrarea unei Roat a
t perechi de roji dintate cu dinti I .
.elicoidali este nevoie de o
.
I.
·• • I
pereche ·de cujite pieptane cu •
inclinare pe dreapta ~i pe a •
stanga, •
Si in cazul danturii cu
cutitul-pieptane trebuie luate
a
masuri pentru evitarea interf e-
rentei in functionare sau a
Fig. 15.37
subtaierii la prelucrare.
Prelucrarea danturii la masinile tip MAAG comports urmatoarele faze tehnologice:
,
.
<
• in prima faza (fig. 15.38, a) piesa se deplaseaza din pozijia initiala J, in pozitia
2, executand simultan o miscare de translatie cu viteza v, ~i una de rotatie cu viteza
unghiulara wP. Deplasarea se face pe o distanta k p, p fiind pasul danturii, timp in care
se executa numarul k de dinji stabilit (2, 3 dinti sau mai multi).
•.
. • in faza urmatoare (fig. 15.38, b) piesa se deplaseaza inapoi cu viteza vR, flri
rotire, pentru a nu fi in contact cu scula, in timp ce culisorul portscula este oprit in pozijia
,>.
1
de sus. Miscarea din aceasta faza asigura rotirea de divizare a semif abricatului pentru o
noua prelucrare §i aduce piesa in pozitia initiala 1; apoi se da o rotire inversa pentru
' preluarea jocurilor din lanjul cinematic si se incepe ciclul de lucru. .
Prelucrarea danturii la masinile tip Parkinson (fig. 15.39) comporta urmatoarele
.
•'
faze:
l
''
' • in faza intai, scula 1 realizeaza, pe langa miscarea de aschiere, si miscarea de
avans tangential, pe distanta kp , timp in care piesa 2 se roteste pentru a asigura rularea
cu cujitul-pietane 1; ·
• dupa prelucrarea celor k dinti, piesa i~i inceteaza avansul, iar scula se retrage
- din piesa;
'
1
•
·~
~
.
•
-.
0 0
e
•
1 --...
e
'\ ' ,.
.
/' <
I .
I \
\ 1
. . . \ wp .
•
' - ..... '• .
•
.. ,.
b '
)
~
-
•
Fig. 15.38
'
!
l
r
.
i
t
1
I
.
I
I
•
•
444 Tehnologia conslrUcJiilor de ma1ini.

. I
II
• in faza a treia are loc deplasarea sculei in I
1 sens invers avansului tangential dincolo de pozijia l
00 initiala, cu marimea necesara · preluarii jocurilor din. )
I
'
2 t
.'
sistem, ~i apoi scula revine in pozitia initial! ~i
J
.
/' <, reincepe ciclul de prelucrare .
A . ,
"
I •
'\ V,
s In uncle cazuri, productivitatea este mai mica
_.._~-·~- _.........__ ·cu 30-40% in raport cu danturarea cu scula-roata, fapt
pentru care metoda · este utilizata numai · in cazuri
stricte, unde se impune o precizie ridicata sl o buna · •• '
calitate a suprafejelor.
De remarcat ca ~i in cazul acesta se poate ca
operajia de degrosare sa se realizeze printr-un proce . .
t deu productiv (frezare cu freza ... melc modul) si numai _ .
operatia de prefinisare ~i finisare si se faca prin
mortezare cu scula ..pieptane .
Danturarea prin brosare este u11 procedeu de
I
I
__.._...__...."" ---4«-- • __.............._
prelucrare prin copiere sau rulare, de mare productivi-
\ tate. Prin brosare se pot prelucra roti dintate cu
I
dantura exterioara dreapta ~i elicoidala si dantura
interioara dreapta sau elieoidala.
La prelucrarea rojilor dinjate cu dinti drepti,
miscarea relativa dintre scula ~i piesa este rectilinie in
·
Fig. 15.39 .
. lungul flancului dintelui, din care rezulta viteza de
A •
aschiere. In cazul danturarii rojilor cu dinti elicoidali, brosa are dintii dispusi dupa o elice, .,
.
a carei tnclinare corespunde inclinarii dinjilor semifabricatului.
Brosarea danturilor este cunoscuta sub trei forme: j
..
- brosarea simultana a tuturor dintilor, cu o singura brose ·sau cu un set de brose: ~
•
- . brosarea dinte cu dinte, caz in care trebuie racuta 0 diviziune. intermitenta:

- brosarea prin rulare. .
Scula folosita la brosarea danturilor se construieste, ca ~i celelalte tipuri de brose,
cu o suprainaltare a dintilor, pe masini speciale de brosat, Profilul corect al danturii se
obtine numai dupa trecerea ultimului dinte al brosei, care este profilat dupa golul danturii
care se prelucreaza, ·
'
....
15.8. Tehnologia danturarli cremalierelor
Cremalierele sunt cu dinti drepji sau inclinati ~i se pot executa pe masini de frezat
orizontale, verticale ~i universale, prin metoda copierii sau pe masini de mortezat cu cujit-
roata, prin metoda rularii, . .
IA danturarea prin copiere se utilizeaza frezele-disc modul $i deget modul .
.
Fixarea semifabricatului supus danturarii depinde de forma si de programul de
fl"
fabricajie. In cazul unor productii de serie mica sau individuala,• fixarea semtrabrtcatutui
• •
se face, de obicei, direct pe masa masinii de frezat, cu bride. In cazul unei producjii de
-,
serie mare, orientarea -~·i fixarea semifabricatelor supuse danturarii este realizata ·cu
Tehnologia prelucrarii rotilor dinJttte 445
I
'I ajutorul unor dispozitive speciale. Fixarea semifabricatelor pe masa se poate face fie cu
t
'I directia flancurilor paralela cu directia avansului longitudinal, fie paralela cu. directia
-·ji '
'
avansului transversal. ,
. . . Cand danturarea se face cu freza-deget modul, pe masini de frezat verticale sau

universale, asezarea semifabricatului cremalierei se poate face dupa oricare din directiile
amintite, in schimb, cand danturarea se face pe masini de frezat orizontale sau universale,
cu. freza-disc modul, asezarea semifabricarului nu poate fi tlcuta decat cu flancurile
dintelui paralele cu directia avansului longitudinal.
Modul de realizare a divizarii, de la un dinte la altul, depinde de precizia de
execujie a cremalierei. Pentru cremaliere de precizie mica se poate considera suficient de
buna divizarea realizata cu ajutorul diviziunilor inscrise pe tamburul manetei de la avansul
longitudinal sau transversal al masinii de frezat.
""
In cazul cremalierelor de precizie mare, divizarea se face mai precis cu ajutorul
capului divizor al masinii de frezat, efectuandu-se o divizare rectilinie.
Capul divizor 1 se asaza la una din extremitatile mesei masinii de frezat 2 (fig .
• •
15. 40), realizand cuplarea lui cu surubul conducator 3 al mesei prin intermediul · unor roji
de schimb A ~i B.
'
'
, ct:.o
I
M
--
l I
zI ~
ti
'I
..
I
•
Z2
~
~ I T" ·A
A ~
-. 'GI. - I'
t
·t
,z A
•
..
..
~
•
j
••
•
• -
.. •.. - . •
•
I
'Pl=-~,,
•
•
• • • •
•
•
• • I
•
J A
,• ' '. •
l •
~
•
• • .. :J /3
3
• • • ' • ' •
~.~
.... tV
Fig. 15.40 Fig. 15.41
Pentru a realiza divizarea rectilinie a semifabricatului 4 este necesar ca, dupa

fiecare ciclu de prelucrare, masa masinii pe care se gaseste crernaliera, sa fie deplasata
l' cu o marime egala cu pasul p al danturii cremalierei.
\
'- La danturarea cremalierelor cu dinti inclinati (fig. 15.41) este necesara rotirea
i
· mesei masinii cu ungbiul {3 al inclinarii danturii. Divizarea rectilinie se face ca in cazul
_ danturarii · cremalierelor cu dinti drepji, 0 divizare precisa se. poate obtine cu ajutorul
ceasurilor comparator sau cu blocuri de cale plan-paralele.
,
i
Danturarea cremalierelor prin rulare se executa pe rnasini de danturat cucutit ...
A .
·;
!
...
roata. In acest scop, masinile au in dotare,
-
ca dispozitiv auxiliar, o masa specials
..
cu
i deplasare rectilinie, care se monteaza in locul rnesei rotative, folosite in mod obisnuit la
~
danturarea rojilor dinjate, . . . . . .
Daca danturarea
. . se face in doua sau mai multe treceri, revenirea in pozijia initiala
. .
•I'
t
de incepere a prelucrarii se face p~strand legatura cinematica dintre rotajia cujitului-roata
. A
I
~i deplasarea cremalierei. In caz contrar, la reinceperea ciclului de prelucrare este

.
·1'
l
necesara o noua reglare a cujitului-roata, in raport cu cremaliera .
i.
. \'".
.
II
I
I
'

•
15.9 .. ~ Tehnologia de prelucrare a rotilor melcate

•
Rojile melcate se diferenjiaza in functie de melcul de referinta care defineste

. ..
••
angrenajul melcat. Teoreric, fiecare tip de roata melcata se dantureaza cu o scula ai carei
parametri geometrici (pas, modul etc.) sunt identici cu ai melcului de referinta.
"
In practica se folosesc scule care au anumite abateri in raport cu melcul de
referinja, Astfel, pentru asigurarea .jocului la fundul dintelui, freza-melc folosita la
danturare se construieste cu diametrul marit, cu de doua ori valoarea jocului radial normal,
c = (0' 1 7 ... 0' 2) 111 •
Deoarece scula cu care se face danturarea este o copie a melcului cu care va
angrena roata, generarea danturii melcate se face prin rulare, pe masini de danturat .
Ro tile melcate pot fi danturate prin urmatoarele metode: frezare radiala -cu freza-
melc; frezare tangentiala cu freza-melc sau cu cutit rotitor; frezare radial-tangentiala;
frezare prin copiere; frezare cu pata de contact localizat .
·• Danturarea rotilor melcate prin frezare radiala, Deoarece freza-melc mate-
rializeaza melcul cu care angreneaza roata melcata, rezulta ca pozitia de semifabricat
trebuie sa fie identica cu pozijia melcului fata de roata melcata. Ca urmare, axa frezei 2
trebuie sa fie perpendiculara ·pe axa semifabricatului 1 si continuta in planul median al ,
acestuia (fig. 15.42).

Trebuie avut in vedere ca, la
I prelucrarea cu astfel de freze, dintele
2
•• rojii infl~oara scula circa 30 ... 45 °,
spre deosebire de rotile cilindrice nor-
,,
II male, care au un contact mic cu freza.
,
La inceperea prelucrarii, fre- ·
•
t za melc 1 este adusa in contact cu I
•
_._... __ - ~-. _ _._...,_
suprafata exterioara a rojii melcate 2
(fig. 15 .43). Datorita patrunderii radi-
•
ale a frezei in semifabricat, flancurile
2 . .
dintilor nu se formeaza corect.
I'
Muchiile aschietoare ale sculei inde- t
parteaza o parte din profilul corect al I'

•
Fig. 15.42 Fig. 15.43 I

· dintelui. Deformatia profilului este cu t
i
'
atat mai pronunjata, cu cat unghiul de inclinare al dintilor rojii melcate este mai mare. _
• Danturarea · rotilor melcate prin frezare tangentlala. Prelucrarea rojilor
. .
-l
j
,
melcate cu incliuarea danturii mai mare de 8 °, adica a rojilor care angreneaza cu un melc
, A
cu 2-3 inceputuri, se face prin metoda frezarii tangenjiale (fig. 15.44). In acest caz, I
'
distanja dintre axe A. se objine la. valoarea nominala cand freza a patruns la· intreaga
J
adancime de taiere cu avans tangential s 1 iar semifabricatul trebuie sa execute eel putin
, I•
· 1, 15 ... 1,30 rotatii dupa anularea avansului radial. Valoarea distantei A ramane constanta.
Oprirea frezei la distanja prescrisa dintre axe este insotita, de obicei, de erori,
•!
influenjand negariv objinerea jocurilor la fundul dintelui §i pe flancuri. ,!
•
Scula utilizata este o freza-melc cu con de atac, al carui unghi este de circa 20·0 ..
Se pot folosi si freze-melc cilindrice obisnuite, dar mnnai la prelucrarile de finisare.
Folosirea frezelor cu con de atac asigura atat prelucrarea de degrosare, cat ~i prelucrarea j
de finisare a dintilor. I '

'!
•
>".
Tehnologia prelucrarii rotilor dinJale 447
Precizia de prelucrare obtinuta in acest caz
este mult mai buna decat la frezarea radiala, din cauza
ca inceputul ~i sfarsitul prelucririi · se realizeaza cu
dinti diferiji ai frezei. Rugozitatea flancurilor poate
•
ajunge pina la R11 = (1,6 ....0,8) µ.m.
A •
In timpul prelucrarii, semifabricatul executa o
' 7
miscare de rotatie compusa, deoarece, in afara de mis- _.,_..__ . .___..... __ · ~__._.~---4-;>
carea de rulare, trebuie sa existe ~i. o miscare supli- I
I mentara care s·a compenseze deplasarea sculei dupa

directia avansului tangential.
Pentru ultima parte a frezei melc cu avans
tangential se recomanda ca avansul sa fie cat mai mic Fig. 15.44
posibil, deoarece este zona. frezei care efectueaza
finisarea danturii.
•
• Danturarea cu cutit rotitor (zburator). Acest procedeu i~i justifica utilitatea
.numai in cazul prelucrarii unui lot mic de piese, cand constructia unei freze melc devine
neeeconomica, Se poate aplica insa ~i la loturi mai mari in cazul rotilor melcate de modul
mare, cand constructia unei freze-melc devine neeconomica, din cauza dimensiunilor sale
•
man,
A
In asemenea cazuri, scula este un cutit profilat, care materializeaza unul dintre
dintii frezei-melc generatoare. Cujitul poate fi incastrat intr-un dom (fig. 15.45, a), sau
poate fide forma unei freze monodinte (fig. 15.45, b).
-
,r ~
• .. .
. •
•
• I • ~ ~
• .
I
.
• •
. I ·· I '
• •
••
I I • I
I" - . ' t
.
a ·b
Fig. 15.45 Fig. 15.46
In cazul cand unghiul de inclinare al dintilor rojii melcate este mare, cele doua
taisur! Iaterale ale cujitului aschiaza nesatisfacator, motiv pentru care se pref era tnelinarea
cutitului fata de planul orizontal cu valoarea unghiului de lnclinare a. danturii (fig. 15.46).
Danturarea rotilor melcate cu cutit rotitor se face dupa metoda tangentiala. De
aceea, reglarea masinii se face absolut la fel ca in cazul danturarii cu freze-melc dupa
metoda tangentiala. ·.
Metoda prelucrarii cu cujit rotitor se · aplica ~i la danturarea rotilor .melcate care
angreneaza cu melci cu mai multe inceputuri, Daca numarul de dinti ai rotii melcate nu
are divizori comuni cu numarul de inceputuri ale melcului, prelucrarea decurge flra sa
A .
apara probleme deosebite. In cazul in care, numarul de dinti al rotii melcate are divizori
comuni cu numarul de inceputuri ale melcului, cujitul nu va prelucra decat o parte dintre
· dintii rotii si, dupa una sau mai multe rotatii ale semifabricatului, cutitul ajunge in golurile
A .
t
I prelucrate anterior. ·1n astfel de situatii, pentru a asigura prelucrarea completa a danturii,
f
in mod periodic, semifabricatul trebuie rotit fat!' de scula cu un pas.

'it .
• •
~'
448 Tehnologia constraqiilor de masini
• Danturarea prin copiere a rotilor melcate. Prelucrarea danturii rojilor melcate

prin copiere se realizeaza, in general, la productia de unicat §i numai pentru degrosare.
Prelucrarea se face pe freze universale cu cap divizor, ca .~i in cazul prelucrarii rotilor din-
tate cilindrice. Se poate realiza cu o freza profilata
sau cu cutit rotitor prin divizare dinte cu dinte.
Pentru .realizarea unghiului de inclinare
al dintilor rotii melcate este necesar ca masa
• frezei sa fie Inclinata cu unghiul pe care trebuie
• sa-l aiba dintii (fig. 15 .4 7) .
Degrosarea dinte cu. dinte se face prin
divizare, cu avans radial manual, prin ridicarea
•
mesei pentru fiecare dinte. Apoi se mareste
•
viteza de aschiere ~i se finiseaza cu un cutit
• rotitor fiecare dinte sau cu freza-melc modul .
•
A.K ul frc rer
• Pentru rotile care angreneaza cu melci
'/ cu dona sau trei inceputuri; unghiul de inclinare
al dan.turii rojii este mare ~i, ca urmare, prelu-
crarea prin copiere va da erori de executie ~i
.
mai mart.
..
Fig. 15.47 • Danturarea ·rotilor melcate· speciale ..

Rojile melcate duplex se prelucreaza cu freze-
melc avand aceeasi forma cu melcul duplex cu care angreneaza. Prelucrarea se executa cu
avans tangential, iar · reglarea masinii se face ca in cazul prelucrarii . rotilor melcate
obisnuite, avand in. vedere sa se ia in considerare modulul mediu axial al melcului m0 .
Intrarea frezei in aschie trebuie sa aiba loc de la capatul unde grosimea spirei este.
mai mica. Avansul tangential se intrerupe cand profilul de referinta al frezei (unde spira
'
are grosimea S = -ir 1na I 2) ajunge i11 pozijia in care axa sa de simetrie este continuta in
planul axial al rojii, perpendicular pe axa de- rotatie a frezei. . .
·
.
• .
Danturarea rotllor
'
melcate cu pata
.
de contact localizata. Metodele de
danturare descrise mai inainte se bazeaza pe executarea prelucrarii cu scula ai carer para-
metri geometrici coincid cu cei ai melcului cu care roata melcata formeaza angrenajul r
Aceste scule au acelasi diametru de referinta cu melcul ~i realizeaza

prelucrarea avand distanta dintre axe egala cu distanta dintre axe a
anjrenajului si un contact de tip suprafaja.
Roata melcata prelucrata dupa metoda petei de contact localizate
are, in angrenare cu melcul, u11 contact liniar. Campul maturat de liniile
de contact determina pata de contact (fig. 15.48). Din punct de ved·ere
functional este avantajos ca acesta pata sa fie localizata pe · mijlocul
Fig. 15.. 48 dintelui.
• Danturarea rotilor melcate globoidale. Se executa cu freze-
melc globoidale, care au aceiasi parametri geometrici cu melcul din angrenaj. Prelucrarea
se executa pe masini de frezat roti dintate dupa metoda cu avans radial. Pozijia relativa
dintre scula si semifabricat este realizata cu ajutorul unor dispozitive auxiliare. Se
urmareste ca axa frezei sa fie situata in planul median al rotii, iar planul normal pe axa
melcului, corespunzator diametrului minim. .,
Deoarece prelucrarea se executa cu avans radial, formarea profilului dintilor rojii
este influentata de numarul de piepteni ai sculei. Freza-melc globoidala va aproxima cu
ata·t mai bine melcul teoretic imaginar, cu cat numarul pieptenilor aschietori este mai mare .
...
Tehnologia prelucrarii rotitor din/ate 449
Datorita prelucrarii cu avans radial, dinjii rojii melcate rezulta in· final cu o
anumita subtiere. Aceasta subtiere este cu totul neinsemnata pentru rotile melcate cu
unghiuri mici de inclinare a danturii. Se poate considera, deci, ca pentru rotile care angre-
.
I
neaza cu melci cu unul sau dou~ inceputuri, fenomenul subtierii nu va .afecta functionarea
~ ulterioara a angrenajului.
A
In productiile de serie
mica ~i unicate, danturarea se I •
•
executa cu cutite rotitoare.
"
In prima faza se face I
I
degrosarea danturii cu un l· n
• I'
singur cujit rotitor (fig. 15.49)
sau cu o freza-melc modul,
care trebuie sa aiba diametrul
•
exact cat diametrul de la gatul · •
melcului cu care (rebuie sa

n \
. ·--- . ___.._ -- __
angreneze roata -· ca la rojile •
I
~
melcate obisnuite - iar in

etapa a doua se finiseaza dantu-
ra cu
.
doua cujite (fig..
15.50). Fig. 15.49 . . Fig. rs.se
. .
·Cele doua cutite de finisare materializeaza doi dinti ai frezei-melc globoidale ~i sunt
reglate la diametrulde la capul melcului ca pozitie ~i dimensiuni.
. 0 alta metoda de danturare pusa la punct in laboratorul TCM de la Universitatea
POLITEHNICA
. Bucuresti, este danturarea cu freze-melc obisnuite. Freza-melc · se . .
·construieite cu diametrul corespunzator diametrului minim al melcului globoidal,
,. I
\
•
-
-~ \ l.
\
-~ <
A •
a b
Fig. 15 .. 51
A
In prima etapa .se face prelucrarea danturii ca in cazul rotilor melcate obisnuite
(fig. 15.51, a), pana la adancimea totala a dintelui. Apoi se inclina freza cu unghiul A.
(fig. 15.5.1, b), dat de raportul
(15.26)
•
in care D1110x reprezinta diametrul maxim al melcului globoidal, iar Dmiiz - diametrul
minim al acestuia .
Se poate observa, ca prin inclinarea frezei-melc va rezulta, in planul axial al rojii,
o elipsa care va avea diametrul mare exact cat diametrul maxim al melcului.
De remarcat ca inclinarea axei frezei trebuie tlcuta numai in. sensul de lnclinare
al dinjilor.
Dantura astfel obtinuta trebuie supusa unui proces de rodare cu un melc globoidal
corect. Dupa 30 ... 40 ore <le funcjionare cu melcul conjugat, pata de contact a angrenajului
devine normala ~i se poate conta pe o functionare corespunzatoare.
'.
_____ ..._ "'''•'

.
450
. Tehnologia construcJiilor de ma1ini
.
15.10. Tehnologia de prelucrare a angrenajelor

cu profll in arc de cerc ·
.
Din categoria organelor de masini care au dantura cu profil neevolventic, cele mai
importante sunt angrenajele arcoide, arborii si bucsele canelate, rotile pentru transmisii
cu lant,
.
rotile de clichet .
. . Pentru danturarea acestora, in practica, se cunosc procedee de prelucrare care au
la baza generarea profilului prin ce·le doua metode de generare: copiere ~i rulare. Dintre
procedeele tehnologice de prelucrare, frezarea ~i mortezarea dejin ponderea cea mai mare.
De remarcat ca in ultimii 20
ani, un interes deosebit prezinta angre-
najele cu profil in arc de cerc, datorita
__
--- ..._._
.
--"""
--· avantajelor pe care le prezinta (dimen-
• siuni reduse, transmiterea de puteri mari
etc.), desi tehnologia de executie cat ~i
de realizarea sculelor ridica lnca
probleme foarte dificile.
Ccrcu/ o'e ru/ore o/ ro/i·
•
Angrenajele cu profil in arc de
con<i'ucoloore
cerc, numite ~i angrenaje Wilhaber-
Fig. 15.52
Novicov, se caracterizeaza prin aceea ~I
....
au curba generatoare a flancului un arc
de cerc, In felul acesta, dinjii convecsi ai rotii .1 angreneaza cu dinjii concavi ai rotii
conjugate 2 (fig. 15.52, centrele de curbura C1 = C2) •
.....
In evolutia sa, angrenajul cu profil in arc de cerc poate fi gasir in cateva formule
constructive. Constructia utilizata in prezent, datorita superioritajii sale evidente, este cea
propusa de M.L. Novicov,
La angrenajele Novicov, curburile celor doua profiluri conjugate in punctul de
contact sunt diferite. Acest lucru face ca, la inceput, contactul tlancurilor sa fie puncti-
form. in felul acesta, angrenajele pierd din marea lor sensibilitate legata de erorile de
montaj (distanja dintre axe, lnclinare, incrucisare etc.).
Incercarile realizate cu angrenaje Novicov au demonstrat ca acestea pot suporta
A
incarcan de trei ori mai mari decat angrenajele cu profil in evolventa de aceeasi marime.
Cu timpul au fost puse la punct $i o serie de procedee tehnologice de prelucrare,
asa lncat, in prezent, realizarea unor danturi cu profil in arc de cerc este pe deplin posibila
si, in cele mai multe cazuri, si economica, ·
"'
In ceea ce priveste corectitudinea executiei §i productivitatea prelucrarii,
. . frezarea
prin rulare ramane ~i aici procedeul de baza, Dificultatea realizarii profilurilor. arcoide pe
baza acestui procedeu consta in faptul ca, pentru cele doua roji conjugate, sunt necesare
doua · freze-melc, fiecare dintre ele avand o alta cremaliera de referinta ..
· Cinematica angrenajelor arcoide face ca generarea profilurilor la prelucrare sa
aiba la baza alte legi decat la angrenajele cu profil in evolventa.
Parametrii regimului de aschiere sunt aproximativ la fel ca la prelucrarea rojilor
dintate cilindrice,
...
'. .,'·
.>
Tehnologia prelucr4rii rotilor din/ate 451.
.
15.11. Tehnologia. danturaril rotilor pentru transmisii ..
cu lant §i a rotilor de clichet

•
. .
Rotile de lant, spre· deosebire de rotile cu profil evolventic, nu· mai plstreaza, la
acelasi modul, acelasi pas pe cercul de divizare, indiferent de numarul de dinti. .
De aceea,
pentru fiecare numar de dinti prelucrat trebuie construita o scull specials. . .
De· cele mai multe

.
ori, flancul real al dintelui. trebuie modificat faJl de flaneul
. .
.· teoretic in .arc de cerc, in functie de condijllle de utilizare a rotilor de Ian], .

Danturarea
.
rotilor pentru lanturi
.
de ·transmisie
.
cu bucse sau role · s e executa, de
~ obicei, ·prin. frezare cu freze-deget sau disc profilate (fig. 15.53), iar in producjie de serie.
. . . '
prin frezare de rulare, cu freze elicoidale cu profil special.
.
_..,,, . ..
I <, •
"s •" ( ...
J"cv.lo
•
2
.
Freza
---profi/a/a
Piesa
I.
Fig .. IS.SJ Fig. 15.54
Ca ~i in celelalte cazuri de prelucrare a rojilor dintate, objinerea danturii cu freze-

disc profilate este insotita de erori, datorita impreciziei de executie a profilului frezei,
precum ~i datorita erorilor introduse de capul divizor. Prelucrarea rotilor pentru Ian] prin
rulare se executa pe masini de frezat roji dintate cilindrice si asigura o precizie .fi
productivitate ridicata. .
Danturarea rotilor pentru clichet se executa fie cu. freze profilate, prin copiere,
fie prin rulare cu o freza elicoidala speciala.
Prelucrarea prin copiere se executa pe masini de frezat orizontale sau universale,
folosind capul divizor.
Cand se face prelucrarea prin rulare, profilul dintilor 2 nu se obtine prin inflsura-
re, ca in cazul danturilor evolventice, ci prin atacarea intregii inaltimi a dintelui prelucrat
de catre un . dinte al frezei 1; reglat intr-o anumita pozitie (fig. 1.5.54) .
. .
Ceilalti din ti ai frezei f ormeaza grupa dinjilor de degrosare ~i sunt asezati inaintea
dintelui mai inainte
. . mentionat, care este un dinte de finisare.
. ..
Frezele elicoidale cu dinte reglat se pot. construi si cu mai

. .
multe Inceputuri. .
· Astfel', la . rotile ·cu clichet de dimensiuni mai mici, numarul inceputurilor poate
. . ajunge ·
·. · p~a la 6~ · · · ·
..
452 Tth·nologia eonstruc/iilor dt m41ini
-
15.12. Tebnologi.a de finisare a danturii rotllor dlntate

cilindrice prin severulre
•
. .
. - · - a. ~everuirea rotllor dintate clllndrlee cu roati-1e·ver. Severuirea este o operatic

de finisare a danturii care consta in indepartarea unui adaos de prelucrare sub forma de ·
aschii foarte subtiri, Prelucrarea se executa pe masini de severiut cu scule numite sever,
care au forma constructiva de cremaliera, melc sau roata dintata, cu dinji drepti sau
incllnati. - .
Severuirea se aplica numai rojilor dinjate necalite sau celor care nu sunt executate
dintr-un otel greu prelucrabil, a carer rezistenta la rupere nu depaseste 90 daN/mm2• La
o singura ascutire a severului se pot prelucra circa 5000 pana la 25000 de piese, iar
severul permite 4- 5 ascujiri.
Prin sevaruire, calitatea flancurilor; in special rugozitatea, se imbunatate~te sim-
titer. 0 data cu imbunatatirea rugozitatii are loc, atit micsorarea erorii de forma a
dintelui, cat .$i o ecruisare a flancurilor,
- Prelucrarea prin sevaruire este mai economics decat rectificarea, datorita timpului
de lucru mult mai redus. De asemenea, prin severuire se pot objine dinji bombaji in
directie Iougitudinala ~i se pot executa flancari la capul §i piciorul dintelui.
Rojile dinjate supuse severuirii trebuie prelucrate mai inainte foarte ingrijit.
Arentia trebuie concentrata, in .special, asupra obtinerii unei batai radiale a danturii cat mai
mici, Eroarea de bataie radiala se transforma, la severuire, intr-o eroare de pas. Acest
!ucru se produce datorita faptului ca, in portiunea in care se manifesta bataia radiala,
severul va indeparta un adaos mai mare de pe flancuri decat in portiunea opusa, ceea ce
conduce la obtinerea unei grosimi variabile de dinte. in felul acesta, pe diferite zone ale
rotii dinjate, cota peste dinti va fi diferita.
Pentru ca dupa severuire sa nu apara praguri la piciorul dintelui, la danturare
trebuie sa se realizeze o anumita subtaiere. Pentru aceasta sculele de danturare (frezele-
melc, cutitele-roata etc.) se executa cu o protuberanta la capul dintelui.
La prelucrarea rojilor dinjate cu dinti drepti se utilizeaza severe -cu dinji lnclinati,
cu inclinarea danturii de 10 ° pentru prelucrarea fontei ~i de 15 ° pentru prelucrarea
• otelului, Si ·in acest caz, in timpul prelucrarii, .intre axele sculei si piesei terbuie sase .
obtina un unghi de incrucisare de 10°, respectiv 1.5°.
Numirul de dinji al severului trebuie, pe cat posibil, sa nu aiba divizori comuni
c.u numarul de dinti al piesei, pentru a face posibila parcurgerea fiecarui gol prelucrat de
catre fiecare dinte al severului.
· Contactul dintre flancuri este, teoretic, punctiform si acest contact se deplaseaza,
in timpul prelucrarii, pe inaltimea dintelui, dupa o curba. Pentru a face posibila
prelucrarea pe intreaga lungirne a flancului, in afara de miscarea de rulare intre scull ~i
piesa, trebuie sa existe ~i o miscare de avans longitudinal, transversal sau diagonal.
, - . La severuirea paralela cu avans longitudinal, avansul are loc in lungul axei piesei
(fig. 15.-55, a). La severuirea transversala, miscarea de avans se face perpendicular pe axa
piesei (fig.15.55~ b), iar la severuirea diagonala - dupa o directie inclinatacu un unghi
fata de axa piesei (fig. 15.55,
. .
c). - .
.
·- Netezirea flancurilor obtinnta prin severuire tongltudinala are valorile R. 0 = {0,8 ...
.
.. 0,4) µm, iar prin -~everuire transversala si diagonala R0 = (0,4 ... 0,2) µm.
A
In timpul prelucrarii este necesar ca intre flancurile co. n jugate ale severului si rotii
.
Tehaologia prelueririi rofilor dinjate 453
--
l -
Gt a. b c
Fig. IS.SS Fig. 15.56
piesa, sl se creeze o presiune de contact. Aceasta presiune face ca punctul teoretic de

contact sa se transforme intr-o zona de forma unei elipse (fig. 15.56).
Daca se noteaza viteza de alunecare a dintelui piesei cu v0, $i viteza de alunecare
a dintelui severului cu vas , viteza de deplasare· a punctului de contact, care coincide cu
viteza de aschiere, are expresia
[m/min J. (15.27)
La severuirea rojilor dinjate mici ~i mijlocii, severul reprezinta roata conducatoa-

,,.
re. In acest caz, roata-piesa se roteste liber intre varfuri, fiind antrenata de catre sever,
dar in acelasi timp franata. La severuirea rojilor mari, roata conducatoare este piesa,
severul rotindu-se liber (dar franat),
Modificarea unghiului de tncrucisare rezulta din particularitatile angrenajului
deplasat format de sever ~i roata,
. A .
In functie de marimea celor doua deplasari, in cazul cand ceilalti parametri nu se

schimba, are loc o modificare a distantei dintre axe, a unghiului de angrenare Ji a unghiu-
lui de incrucisare a axelor si, prin urmare, ~i a unghiului de lnclinare a dintilor prelucrati.
De aceea, la inceputul prelucrarii, reglarea ungbiului de lncrucisare trebuie tlcuta jinand
seama de marimea si sensul deplasarii celor doua profiluri, al sculei ~i al piesei.
b. Prelucrarea cu §everul cremallera, Scula este de forma unei cremaliere cu
. dinti drepti sau inclinati pe ale carei tlancuri sunt executate canale drepte sau inclinate
• "
dirijate de la capul catre piciorul dintelui (fig. 15.57). In timpul prelucrarii, scula executa
o miscare de translatie, in timp ce piesa se roteste pe cremaliera-sever.
Datorita alunecarii care are loc intre
flancuri, se produce o razuire a dintilor rotii
prelucrate ~i are loc indepartarea unui adaos
de prelucrare .foarte mic. Ca §i in cazul
•
- severuirii cu sever-roata, in timpul prelucrarii
trebuie sa se realizeze 0 presiune de lucru.
Dupa fiecare trecere,. .
scula capata un avans
radial fata de· axa rotii-piesa pentru realizarea
presiunii
.
de ~011tact:.
-
Angrenajul format de
. '
I severul-cremaliera $i roata dinjata este tot· un
(. angrenaj elicoidal. ·Cand se folosesc cu dinti
Fig. 15.57
ii tnclinati, trebuie ca inclinarea dintilor sl dife- •
•
re cu inclinarea dintilor rotii care se prelucreaza .
Severele de tip cremaliera nu au capatat o raspandire prea mare. Ele se folosesc
.numai la prelucrarea rotilor dintate de dimensiuni mici,
454 Tthnologia construcJiilor de mqini
;
c .. Prelucrarea cu ~ever-mete. Severul-melc este un surub-melc pe ale carui flan-

curi au fost executate canale radiale sau inclinate necesare aschierii pe elicea de divizare,
Severul-melc lucreaza similar cu freza-melc modul. Astfel, exist! o miscare de rulare intre
sever ~i roata dinjata ~i 11n avans de generare in lungul flancului.
.
· · . . .
Procesul de aschiere are caracterul unei razuiri $i se realizeaza datorita presiunii

de lucru exercitate in timpul prelucrarii. Melcul este elementul conducator, antrenand roata
dintata. Dupa fiecare trecere, pentru asigurarea indepartlrii unui nou adaos de prelucrare,
'
se creeaza din nou presiunea de lucru, prin franarea sau avansarea radiala a severului.
Severul-melc este o scull complicata, a carei executie ridica probleme deosebite,
Din acest motiv, severuirea cu severul-melc nu a clpatat o rispandire prea mare·
~i este eel mai larg utilizat la severuirea rotilor melcate.
15.13. Rectificarea rotilor cilindrice ·
15.13.1. Rectificarea prin copiere
Rectificarea rotilor dinjate cilindrice se efectueaza in cazurile cand rotile sunt

tratate termic (calite) sau executate dintr-un material dur ii cere o precizie ridicata (cutie
de viteze, reductoare etc.).
Operajia de rectificare este, in general, costisitoare datorita faptului ca se reali-
zeaza printr-un numar ridicat de treceri. Ca urmare, se impune ca, indiferent de modul de
rectificare, adaosul de prelucrare pe flancurile dintilor sa fie pe cat posibil mai mic.
A .
In cazul cand flancurile sunt carburate $i apoi calite, trebuie avut in vedere faptul
ca este necesara o crestere a adaosului de prelucrare.
De remarcat c·a. rectificarea prin copiere nu este un procedeu foarte raspandit din
cauza unor dezavantaje pe care le prezinta (pastrarea profilului discului abraziv). Nu se
efecrueaza rectificari la rojile dintate cu modul mai mare de (10. ~.20) mm.
Rectificarea danturii prin copiere se executa cu scule profilate dupa fonna flancului . ·
dintelui. Acest lucru impune ca pentru fiecare numar de dinji sa existe un disc abraziv special.
Se cunosc trei metode de rectificare prin copiere: ·
- rectificarea ambelor flancuri cu unul ~i acelasi disc .abraziv, al carui profit
coincide cu profi1ul golului dintilor (fig. 15.58, a);
.s ._ .. .__ ..._ +: . - . --
.. . .. .. . . , . ns
--: . . :. .· . ·
.. . : . .. .. . .
. . . l
.
..._J ---
.,; . . .---4-.
....... ,_......
•. -.•
. n J ---
......: ~·.-.-··.-,=-. c
n
• . .. . ·~<!. . •.......
. ' ., ·. .• .• .. •.... ns .' . . .• •. • .••• ·. s ·. ". . . . ,
.. . .. .. .. .•..,....... •. ......
.. -- • ._
A •• ••
. . ,,.. . .... .. . .
. .. -. ~. .. . .....· ........ .
~
•
. .. .. ... .
.• ... • ... •. . ..... ... .
t
.
• '
. :. ··.... .
... •
~~
~~r-r- ~:.... • ·.• . • . •
. .,. ..
.. .. •. . .. . ··-
--·.. . •. •• .
,•.• , J<•· ••• ~- · • .. • • ;
•
' .. .. ., -
. -
.. ._ .·..• .... ...
.... •• 1. ,.--...,.
.
..
.. ,.•....
'ti .
_.,
a .
b c
'
Fig. IS.SS
.
.
Tehnologia
. prelucrarii
. rpJilor din/ate 455
.. .
- - rectificarea flanc cu flanc, cu acelasi disc abraziv (scula), al carui profil este
construit dupa forma flancului dintelui (fig. 15.58, b); ,
'
- rectificarea a doua flancuri opuse, apartinand la doi dinti diferiti, cu doua scule
profilate dupa forma flancurilor (fig. 15.58, c).
A
In toate aceste trei cazuri, datorin arcului mare de contact dintre scula ~i piesa,
In timpul prelucrarii au loc Incalziri puternice ale piesei, fapt care impune o racire
abundenta ~i o adancime mica 3 ... 6 µm, pe trecere, adaosul de rectificare trebuind si fie .,
A . • •
cat mai mic.

I
I'
'" Pentru corectarea deformarilor de profil ale pietrei abrazive, masinile -sunt
inzestrate cu. mecanismul pantografic de corectare a profilului pietrei, care are raportul de
multiplicare 4 ... 6, prevazute cu varfuri de diamant ~i sabloane de profil (fig. 15.59). -
n
• • •
•
. - ••
• •
•
•
•
••
-----~-
-, . . . .
. r ..•
••
n
•• • •
.• ..• • . .• •
2 __..,. . ..
• •
••
• . ·~
• •
• • •
•
I
.JIU • • ,.___ A
3
.
•
s 8 •
'Q· b
Fig. 15.5'9
La rectificarea rotilor dinjate cu dinji drepji trebuie sa existe: o miscare principala

'
de rotatie a sculei care asigura viteza de aschiere de circa (15 .... 20) mis; o miscare de
. . .
. avans in lungul flancului dintelui; o miscare de avans vertical atat ·pentru reglarea la
'
. · adancimea de aschiere, cat $i pentru compensarea adaosului de. corectare a pietrei abrazive.
A . .
In cazul rectificarii rotilor dintate cu dinti elicoidali, in afara de miscarea de. avans
pe lungimea flancului, piesa trebuie sa execute ~i o miscare d~ rotajie, in asa fel incat
viteza de· aschiere sa ramana tot timpul tan gen ta la elicea dintelui.
Pentru rectificarea de finisare se lasa adaos de circa (15 ... 30) p.m adaos de
prelucrare pe fiecare flanc, in funcjie de modulul rojii, iar pentru degrosare adaosul de
prelucrare poate fide (30 ... 50) µn1 pe flanc.
15.13.2. Rectlficarea rotilor dintate cilindrice prin rulare
Rectificarea prin rulare este procedeul eel mai larg utilizat pentru rectificarea
rotilor dinjate cilindrice. Scula abraziva este de forma unui disc, taler sau melc-modul,
care materializeaza cremaliera generatoare.
.,
456 Tthnologill construcJiilor de ma1ini

.
Prelucrarea se poate executa cu divizarea periodica, in cazul utilizarii pietrelor-

· disc sau taler sau cu divizarea continua, in cazul prelucrarii cu melci abrazivi. · · · ·
Rectificarea rotilor dintate cilindrice cu divizare periodica are aspecte .multiple
determinate, in special, de caracteristicile masinilor pe care se fac prelucrarile. Se cunosc, · ·
astfel, diverse procedee de prelucrare, care poarta numele flrmei care a pus· la punct
procedeul (MAAG, Nilles, Kolb etc.). ·
• Procedeul de rectificare MAAG. Rectificarea se executa cu doua pietre
abrazive taler care materializeaza flancurile cremalierei generatoare. Procedeului MAAG ·
ii sunt caracteristice doua metode de rectificare, functie de pozijia discurilor abrazive:
· - metode de rectificare la 15 ° (fig. 15. 60, a), .la care discurile abrazive sunt
inclinate la unghiul indicat;
- metoda de rectificare la 0° (fig. 15.60, b), la care discurile abrazive sunt
asezate in pozitie verticala.
• Prima metoda se caracteri-
zeaza prin aceea ca cele doua
~.
....._..
•
·-·--+-
..,....." .
.
..••.... -- ·--...r..
•
....._ .....·,.;.--. - ....... --....r." '.;:;:...-...- Aliscuri abrazive prelucreaza simul-
....
·~·. ns ~~ . ~~- ns .: , tan flancurile op use ale aceluiasi
,
• •
,.
;(~:
-~ ¥.:.· dinte sau ale unor dinjl diferiti, iar
••
;-i~..~ • ,. . ., . :~~·
•• . roata basculeaza in ambele sensu-
'·=- -rr-+-t-- ..
. . . : ri. Unghiul de montaj al pietrelor
®0 este de 15°, in raport cu planul
orizontal, ~i este corespunzator cu
a b lnclinarea flancului cremalierei de
Fig. lS.60
generare.
· Metoda de rectificare la
0 o are caracteristic faptul ca cele doua corpuri abrazive prelucreaza doua flancuri opuse
•
apartinand la doi dinti diferiti, iar constructia discurilor abrazive diferl .
Unghiul profilului cremalierei generatoare, materializata de corpurile abrazive,
atit in
primul caz, cat ~i in al doilea caz, diferi. de unghiul de 20° standardizat. Deci,
cremaliera fictiva cu care angreneaza in prelucrare roata dintata nu corespunde cremalierei
standardizate. Acest lucru trebuie cunoscut si avut in vedere cand se face reglarea masinii.
A .
In timpul prelucrarii, discurile abrazive se uzeaza pronuntat, mai cu seama cand

rotile sunt ~i late, acesta fiind unul din marile dezavantaje, datorita faptului ca se pierde
repede precizia de prelucrare. Astfel, dupi fiecare trecere de degrosare sau de finisare
trebuie ca suprafaja activa a discului abraziv sa fie reascutita ~i corectata,
Masinile de rectificat roti dintate sunt prevazute cu mecanism cu varfuri
diamantate pentru reascutirea ~i corectarea · discurilor abrazive. Functienarea acestor
mecanisme este comandata automat, racand parte din ciclul de lucru al masinii.
• Procedeul Nilles. Rectificarea dupa procedeul Nilles utilizeaza drept scula un
dis·c biconic care, in secjiune radiala, pune in evidenja profilul cremalierei de generare
(fig. 15.61) cu unghiul flancului de 20°.
'
· Grosimea dintelui acestei cremaliere este mai mica decal a dintelui cremalierei de.
.
referinta, ceea ce .face ca discul sa intre cu joc in golul dinjilor piesei. Pentru realizarea
prelucrarii sunt necesare urmatoarele miscari:
• miscarea principala de aschiere, rezultata din miscarea de rotatie a discului
abraziv, care asigura o viteza de aschiere de circa (15 ... 2.0) mis;
• miscarea de rulare prin bascularea semifabricatului, in timpul careia se gene-
reaza profilul evolventic la dintelui;
..
• miscarea de avans longitudinal a discului abraziv in lungul dintelui .
'
Tehnologia pretucriirii rofilor dinJate 457
...
In timpul prelucrarii se realizeaza urma-
toarele faze de Iucru:
- prelucrarea unuia dintre flancurile unui
dinte tncepand de Ia baza acestuia (punctul 1);
- iesirea din angrenaj a sculei (punctul 2)
~i inversarea sensului de rulare;
-
- prelucrarea celuilalt flanc al dintelui,
f
' incepand tot de Ia baza (punctul 3); • •
5 •
- iesirea sculei din angrenare (punctul 4),
1
divizarea pentru prelucrarea dintelui urmator ~i . , I y- -,
•
\
inversarea sensului de rulare. I
. __.__. --+---··-----. __...._..._
'
Masinile care lucreaza dupa procedeul · 0
Nilles sunt echipate cu mecanisme de corectare a Fig. 15.. 61
' sculei, Corectarea . discului abraziv se realizeaza
' ..
in timpul divizarii, cu adancimi foarte mici de (2 ... 3) µ.m.
De remarcat ca ambele procedee de rectificat roti dintate sunt cu productivitate
mica, fapt pentru care operatia de rectificare este foarte scumpa,
15.13.3. Rectificarea cu melc abraziv (procedeul Reishauer)

'
'
Prelucrarea se executa cu divizarea continua, utilizand drept scull un melc abraziv
(fig. 15_~ 62). .
. .
~ Pentru a .se· asigura o executie usoara a melcului abraziv, acesta se construieste

dupa tipul melcului arhimedic, Deoarece profilul cremalierei generatoare se obtine numai
in cazul unui melc evolventic in sectiune normala, scula astfel construita are anumite
abateri. Profilul activ al melcului, datorita uzarii, se modifica ~i ca urmare, scade precizia
de prelucrare.
Profilarea se realizeaza cu varf de diamant, cu
cons um mare de timp ~i este o opera tie dificila, De .• , ... . • . . • • • .. ~.• '
.•
. • •' . •
aceea, procedeul se recomanda sa se utilizeze la •
• '
•
•
•
. ,. •
• •
• • ••
• • •• • • •
operatiile de degrosare a rojilor dinjate. Cand se • • • ' • • •• • •
•
•
• •
• • •
• • • •
•
prevad ~i operajii de finisare a dinjilor, pe aceste
i
•
•
masini, trebuie avut in vedere ca profilarea sculei sa se /~

•
faca cat mai precis ~i la intervale optime, Dupa fiecare
corectare a profilului sculei este necesara o noua
reglare a distantei dintre axe. in scopul obtinerii unor
precizii ridicate, melcii abrazivi se construiesc cu Fig. 15.62
unghiuri de inclinare a elicei foarte mici, in asa fel incat abaterile fata. de melcul teoretic
. .
sa fie neinsemnate, fapt pentru care nu se utilizeaza melc abraziv cu mai multe Incepururi.
Deoarece unghiul elicei melcilor abraziv i este mic, acestia se construiesc cu
diametre mari in comparatie cu diarnetrul frezelor melc .
..~,......
,
v:
.,
15.14. Tehnologia netezirii rotllor dintate cilindrice
15.14.1. Honuirea danturii rotllor dintate cilindrice
Honuirea danturii este un procedeu de netezire care se aplica rotilor dinjate tratate
termic si prelucrate, inainte de tratamentul termic, prin severuire.
Honuirea nu asigura, in general, corectarea erorilor de prelucrare a danrurii, _
scopul ei principal fiind ace la de a asigura o netezime buna a flancurilor cu. rugozitate ·
. .
~ Ra = (0,4 ... 0,2) µ.m.

1111. • • • -~
IQ . comparatie cu rectificarea, honuirea are o serie de avantaje, care o fac sa_ fie.
preferata
.
de. multe ori.
.
Honuirea nu produce arsuri flancului ~i microfisuri superficiale, iar ·
A •• timpul in. care se face prelucrarea prin honuire este sensibil mai mic decat in cazul rectificarii.
. .
. . Soula f olosita la honuire este de forma unei roti dinjate conjugate cu roata care se
prelucreaza, executata din material plastic impregnat cu granule abrazive (sau din metal)
· .avand flancurile acoperite cu material abraziv.
A .
In timpul prelucrarii, scula de honuit §i piesa formeaza un angrenaj cu jocul la

fundul dintelui de 0,2 mm. Prelucrarea necesita o miscare de rulare intre scula 1i piesa §i
o deplasare alternativa a rotii in lungul axei sale.
Pentru eficacitatea prelucrarii, in angrenajul scula-piesa se creeaza o presiune de
lucru corespunzatoare unei forte de (20 ... 50) daN. Eficacitatea prelucrarii prin honuire
este mult imbunatatita daca, pe dantura rotii de prelucrat, se aplica o pasta abraziva.
Rotile dintate honuite au o buna comportare la zgomot $i la solicitarile prin
presiune de contact, fiind rezistente la fenomenul de pitting.
1.5.14.2. Lepuirea danturii rotilor dintate cilindrice
Lepuirea danturii este un. procedeu de netezire aplicat rotilor tratate termic.
Lepuirea se po ate ef ectua pe flancurile dintilor sau numai la baza lor.
. . A
In prezent se cunosc mai multe metode de lepuire a danturii rotilor dinjate,

A
In cazul lepuirii cu roti etalon, roata din.tata supusa netezirii prin lepuire este
A
angrenata cu trei roti de fonta cenusie moale (HB < 180). Intre dintii aflati in angrenare
se · introduce un mediu de lepuire, constituit dintr-o micropulbere abraziva din electro-
corindon sau oxid de crom, cu granulatie fina (M28 ... MlO), intr-un amestec de petrol
lampant si ulei cu viscozitate de 3,5°E la 50°C. Proportia amestecului de petrol ~i ulei este
de 90 % petrol ~i 10 % ulei mineral ..
A A
In timpul lepuirii, roata dintata este antrenata cu o viteza de (25 ... 35) m/rnin, In
functie de metoda adoptata, rotile etalon pot fi identice sau diferite. Se poate lucra, astfel,
cu trei roti, dintre care una este normala iar celelalte doua au lnaljimea dintelui modificata
- una cu dinte·le marit, iar cealalta cu dintele micsorat. Sensul de rotatie se schimba
periodic si, in timpul lucrului, roata prelucrata este deplasati alternativ in lungul axei sale.
Cand se face lepuirea rotilor dinjate cu dinti elicoidali, una dintre rotile etalon
terbuie sa aiba neaparat dinti tnclinati, cu lnclinarea danturii egala cu cea a rotii de
A .
prelucrat, dar cu sens de inclinare opus. In acest fel, intre roata de prelucrat · §i aceasta
roata etalon se formeaza un angrenaj cilindric, cu axele paralele, iar flancurile conjugate
vin in contact succesiv pe toata suprafata .activa.
.
'
..... -
•
.I
.
!ehnologi4 prelucrarii rotilor din/ate
459
Celelalte doua roti etalon se construiesc tot cu dinti inclinati, dar cu unghi de
inclinare al danturii diferit, in asa fel incat sa formeze cu piesa un angrenaj elicoidal cu
axele incrucisare. Valoarea unghiului de lncrucisare se ia, in general, de 10°. -
Pentru desfasurarea in conditii bune a procesului de lepuire, in toate cazurile,
angrenarea trebuie franata pentru a se objine in zona de lucru o lncarcare corespunzatoare
pe flancul dintelui, De regula, prin lepuire se indeparteaza de pe suprafata flancului un
strat de metal cu grosime de (5 ... 8) µm. · .
Deoarece lepuirea se executa cu roji etalon, a carer precizie de pas §i profil este
ridicata, este posibila corectarea unor erori rezultate din prelucrarile anterioare.
Lepuirea bazei dintelui se aplica numai rojilor dinjate de mare importanta. Scopul
urmarit prin aceasta prelucrare este diminuarea efectului concentratorilor de tensiuni de
la baza dintelui $i reducerea zgomotului in funcjionare.
De subliniat ca lepuirea nu impune masini speciale, iar timpul de lepuire a rotilor
dintate este in general mare, de 6 ... 24 ore, fapt ce face ca operajiile de lepuire sa fie
costisitoare. De aceea nu se aplica decat in cazuri stricte, jinand seama ca trebuie realizate
• ~i rotile conjugate ~i standul de realizat lepuirea. ·
15.14.3. Rodarea rotllor dintate cilindrice
Rodarea rotilor dinjate se poate aplica atat rotilor tratate, cat ~i celor netratate
termic. Se face numai cu scopul de netezire a flancurilor danturii rotilor conjugate, care,
dupa operajia de rulare, trebuie sa fie montate perechi intr-un ansamblu,
Procedeul consta in aceea ca rotile conjugate sunt monta.te pe un stand, unde
funcjioneaza sub sarcina tip de 20 ... 30 ore, cu ungere continua. Ca urmare, se produce
o netezire a flancurilor in contact, adica se produce uzarea initiala pe tlancurile solicitate.
15.14.4. Netezirea electrochlmica a rotllor dintate cilindrice

A
In ultimii ani, netezirea si Iustruirea electrochimica a rojilor dinjate din ojel este
tot mai frecvent utilizata, datorita indicilor tehnico-economici ridicaji
. .
si a faptului ca nu
necesita utilaje specializate. . ·
La baza prelucrarilor electrochimice sta fenomenul de dizolvare anodica. De
exemplu, la lustruirea electrochimica a unei roji dinjate, piesa este legata la polul pozitiv
(anod), iar un electrod de cupru, care acopera total sau partial roata (fig. 15.63), se
conecteaza la polul negativ (catod) al unei surse de curent cu tensiunea de (6.- .. 36) v. .
.... mai frecvent utilizat este clorura de sodiu (NaCl + H20), cu o
Electrolitul eel
concentratle de 10 % . In funcjie de natura ojelului din care este executata roata, electrolitul
poate fi un amestec rnai complex de diferiji acizi ~i saruri.
· •
. Pentru rotile dinjate mici, electrodul-scula poate imbraca +
9
-·
comp let· roata dinjata ~i apoi este scufundat in electro lit. Pentru · I'
rotile dinjate mari, electrodul-scula acopera numai. 2-3 dinji,
Roata este scufundata in lichid partial. -
---
· - De asemenea, o importanja deosebira are ~i distanja din-
tre electrozi, care trebuie sa fie·, pe cat posibil, mica, fara a da
nastere la scurtcircuitari.
460 Tehnologia construcJiUor de ma§ini
Datorlta caracteristicilor bune ale rotilor dintate prelucrate prin lustruire electroli-
tica in ·special imbunatatirea simtitoare a geometriei dlntilor $i a rugozitatii si simplitatea
utilajului, metoda se extinde din ce in ce mai mull ~i la netezirea rotilor dintate destinate
sl lucreze la viteze ~i sarcini mari. '
Tinand seama de adaosul de prelucrare lbat pentru netezirea electrochimica, se pot

utiliza regimuri electrice de lucru diferite pentru operatia de degrosare, prefinisare ~i finisare.
A~a de exemlpu, pentru operajia de degrosare, functie de marimea rotii, se reco-
manda urmatorul regim: densitate de curent (50 ... 300) A/dm2; temperatura electrolitului
(18~.. 26)°C; timpul de lucru (4 ... 6) min .
'
Dupa aceasta operatic, rojile dinjate sunt supuse tuturor operajiilor ce urmeaza proce-
sului de lustruire eleetrolitica, ~i anume: demontarea, spalarea, neutralizare, uscare ~i conservare .
. Suprafetele lustruite electrolitic sunt caracterizate printr-o rezistenta Ia uzura
foarte mica si printr-un coeficient de frecare redus in exploatare. Experienjele au aratat
ca lustruirea electrolitica a rotilor dintate prelucrate prin frezare a redus uzura dintilor la
1/7, iar in cazul rotilor dintate rectificate, uzura dintilor s-a redus la jumatate in
exploatare,
La rojile dintate care transmit sarcini mari, fenomenul de ciupire (pitting) apare
la sarcini de doua ori mai mari la rojile lustruite electrolitic decat la rotile dintate
rectificate mecanic.
'
Lustruirea electrolitica a rojilor dintate are, de asemenea, o influenta favorabila
~i in ce priveste funcjionarea lini§tita a transmisiei.
15.14.5. Netezirea insotita de ecruisarea flancurilor dlntllor ·
Netezirea ~i ecruisarea flancurilor rotilor dintate cilindrice cu dinti drepji $i elico-

. '
idali (inclinati) are la baza un fenomen de deformatie plastics superficiala pe toata

. . '
. suprafata dintelui. Ca urmare a acestei deformatii plastice, are loc atat o tasare ~i o
netezire a .microneregularltajilor, cat ~i o ecruisare a stratului superficial, care due la .o
crestere a duritatii cu (30 .. ~ 80) % mai mult decat starea inijiala.
In multe cazuri, netezirea ~i ecruisarea flancurilor conduc la inlocuirea tratamen-
A
telor termice ~i a rectificarii.

Procedeul eel mai frecvent utilizat pentru netezire $i ecruisare este rularea rotii
dinjate cu alte roti, realizata in trei variante: cu o singura roata etalon; cu doua roji etalon;
cu trei roti etalon.
In timpul . rularii, in general, rotile etalon sunt franate, iar roata dinjata este
A
motoare, astfel ca flancurile in angrenare vor fi netezite ~i ecruisate pe o adancime de

circa (0,2 ... 1,2) mm. Schimbarea sensului de
rotatie permite ca operajia de netezire ~i
ecruisare sa se faca pe ambele flancuri ale
dintilor in circa (6 ·~ .. 7) min .
• • . De asemenea, in literatura de speciali-
' tate se recomanda utilizarea unor dispozitive de
b calibrare a flancurilor dintilor.
a De subliniat ca durificarea superficiala
a rotilor dintate se poate realiza nu numai prin
rulare (fig. 15.64, a), ci ~i prin tratament termic
Fig. IS.64 superficial de durificare (fig. 15.64, b).
d
Tthnologia prelucriirii r.oJilor din/ate 461
; 15.15. Tehnologla de danturareprin aschlere

~ .
a rotilor dintate conice
Elementul de referinja al rojilor

conice este roata plana . Aceasta joaca rolul pe • •
care ii are cremaliera de referinja la angrena- •
jele cilindrice. 0 particularitate

a rojii plane •
•
-,
este aceea ca ea nu poate angrena decat cu ro-
•
.tile angrenajului pe care ii defineste, spre deose-
bire de cremaliera
.
de referinja care poate angre-
na cu orice roata dintata avand acelasi modul.
:·•
Profilul dintelui rotii plane, proiectat pe
un plan tangent la cilindrul exterior, este trape-
zoidal. Roa ta plana pune in evidenja si f011na L
• A
curbei directoare a dintelui, In functie de aceas-

f
rr T
ta, rojile. dinjate conice pot fi irnp3.rfite in urma-

toarele grupe: roji. donice cu dinp drepji: roti
conice cu dinti Inclinati; rofi conice cu dinti curbi,
Rojile cu dinti drepji au curba direc- ~. •
toare a dintelui orientata dupa raza rotii plane.

La rotile conice cu dinji inclinaji,
dreapta care defineste curba directoare a dan-
turii este tang en ta la un cerc de raza r (fig.
A
15. 65). In cazul rojilor dinjate cu dinti curbi,

curba directoare a dintelui poate fi un arc de
cerc (fig. 15.66, .a), un arc de evolventa Fig. 15.65
e;
(dantura paloida - fig. 15.66, b), epicicloida alungita (dantura eloida - fig. 15.66, c), un
arc de spirala arhimedica (dantura spiroida - fig. 15.. 66, d). -
Deoarece rotile dinjate conice se intalnesc lntr-o mare varietate de forme geome-
trice ii constructive, in practica exista o muljime de procedee de prelucrare. Cele mai
importante sunt: prelucrarea prin copiere; prelucrarea prin rulare.
Din marea diversitate de masini care prelucreaza dantura rotilor conice se pot
desprinde doua mari clase: masini pe care se poate prelucra o gama mai inare de roti (in
caz particular, pinionul ~i coroana aceluiasi angrenaj); masini speciale pentru prelucrarea
danturii rojilor conice, pe care se poate executa un singur tip de roata dinjata (pinionul ~i
coroana aceluiasi angrenaj se executa pe masini diferite).
__._...,..._
• ~~-· ....__.__....__ . -f---1..1--+. ~-. _,_____....~~ +--'6-'~~
'
•
•
Cerc Evo/venlti Epicicloidi! Spira/ti Arhimedica

a b c d
Fig. 15.66
•
462 Tehnologia construe/ii/or de masin!
15.15.1. Danturarea rotilor dintate conice prin coplere
Danturarea prin frezare. Frezarea cu freze-disc modul sau deget modul se aplica
la rojile dinjate cu dinji drepji ii inclinaji. Danturarea prin frezare de copiere este un
procedeu neproductiv si putin precis. Aplicarea se recomanda numai la danturarea rotilor
dintate de module mici, m = (2 ... 2,5) mm, in productia de unicat, datorita productivitatii
~i preciziei reduse.
Deoarece roata conics are pe lungimea dintelui un modul variabil, reiese clar ca
prelucrarea cu freze-disc modul ~i deget modul dau nastere la deformari importante ale
formei dintelui. Ca urrnare, se executa mai intai o degrosare cu o freza-disc de modul
corespunzator modulului minim din partea inferioara a dintelui rojii dintate, sau chiar mai
mic. Piesa se pozitioneaza prin inclinarea capului divizor, astfel Incat freza sa aiba o
traiectorie paralela .cu generatoarea conului interior (fig. 1.5 .. 67).
I /
.f
( '~g. IS.68.
Fig. 15.67
Ca ~i in cazul rotilor dinjate cilindrice, se face calculul divizarii, dupa care roata
dintata conica se prelucreaza ca o roata dintata cilindrica, facandu-se operatia de degrosare
din una sau doua treceri. · · ·
Dupa degrosarea tuturor dinjilor, freza este deplasata din . nou in pozijia initiala.
.
A poi masa frezei, pe care este capul divizor, este rotita cu un unghi a corespun-
zator pentru prelucrarea unuia dintre flancuri (fig. 15.68). Se prelucreaza intai flancurile
de pe o parte, iar flancurile opuse se prelucreaza dupa o noua rotire in sens opus mesei. ·
frezei, care cuprinde deplasarea frezei de cealalta parte a axei rotii.
v Pozitionarea corecta a sculei in raport cu piesa se
-- "face prin verificari repetate ale grosimii dintelui, "
· Prelucrarea cu freze-disc modul se executs in

~ prezent pe o serie de masini de mare productivitate, cum
sunt cele tip EZ, prevazute cu rnai multe posturi de lucru
(fig .. 15.69). Pe aceste masini se fac numai operatiile de·
degrosare ale rotilor dinjate care urmeaza a fl finisate
prin.tr-un procedeu de rulare, in general prin rabotare.
Frezele-deget se urilizeaza pentru prelucrarea
Fig. 15.69 rotilor conice de modul mare, aplicandu-se acelasi
procedeu, degrosare la modulul eel mai mic si apoi
'>.
'
•
Tellnologia pretucrari! rotilor din/ate 463.
frezarea fiecarui flanc in parte. Prelucrarea se exeeuta, ·in general, pe masini de prelucrat
danturi cilindrice.
•
. . • Danturarea prin brosare. Prin acest procedeu se prelucreaza numai dantura
rojilor conice cu dinji drepji, in special pinioanele de dimensiuni mai mici. · · · ·.
' '
Masinile · f olosite la prelucrare sunt masini specializate destinate, in primul rand,

'
produejiei de masa a satelijilor diferenjialelor de automobil.

Scula utilizata este o brosa, formata din 15 ..
. . 17 segmente, cu cate 4-5 dinji fiecare (fig. 15. 70).
Din ti~ brosei sunt imp~rtiti pe grupe astfel: prima
grupa de cinci segmente este destinata degrosarii, a
••
doua grupa de cinci segmente este destinata semifinisa-
rii, iar ultima grupa realizeaza finisarea. in porjiunea
rara dinti a brosei are loc divizarea semifabricatului cu "
un dinte, deoarece prelucrarea se face d inte cu dinte.

M iscarea principala de aschiere este asigurata
de catre scula, care se roteste in jurul axei sale.
Concomitent cu aceasta rotajie, suportul pe care se
monteaza brosa are 0 miscare rectilinie de avans S0 ,
dupa o direcjie paralela cu generatoarea conului
interior al rojii dinjate.
Mi~carile de rotajie ~i de avans ale brosei sunt Fig. rs..10
coordonate intr-un raport prestabilit asa incat in timpul degrosarii, brosa parcurge, cu
miscarea de avans, distanja AB, care corespunde unui arc de rotatie egal cu eel pe care
sunt dispuse segmentele de degrosare. Distanja BC este -: afectata semifinisarii ·§i este
parcursa in timp ce brosa s-a rotit corespunzator arcului pe care sunt dispuse segmentele
de semifinisare. . '
Dupa ce ultimul dinte de semifinisare a iesit din aschie, brosa continua sl se
roreasca in acelasi sens si, inainte de intrarea primului dinte de finisare in aschie, are loc
inversarea sensului miscarii de avans. Brosa se deplaseaza, parcurgand distanta CA, timp
in care se si roteste corespunzator arcului pe care sunt dispuse segmentele de finisare, La
iesirea ultirnului dinte de finisare din aschie, se produce rotirea piesei cu un pas, dup( care
ciclul de prelucrare este reluat, f~
Important de retinut este faptul ca, 'in punctul B, miscarea de avans este intrerupta .
un timp scurt. Dintii care au aschiat pana in acest moment au o suprainaljare oarecare,
orientata dupa o spirala arhimedica. Cat timp avansul este inrrerupt, sunt in aschiere numai
dinti! care au aceeasi lnaltime.
A
Intr-un ciclu de lucru se prelucreaza complet un gol al danturii, objinandu-se o

buna calitate a flancurilor. ·
Pentru a fi posibila prelucrarea complesa a golului, brosa are o constructie
special a_, atat in ceea ce priveste suprainaljarea dinjilor, cat ~i profilul acestora. Astfel, ·
profilul fiecarui dinte al brosei trebuie · sa coincida cu profilul golului din zona pe care o
prelucreaza. · Construcjia unei astfel de brose ridica, in practica, dificultati serioase, ·
'
•
Pentru a usura execujia brosei, se schimba profilul in evolventa al dintilor cu un
... .
profil circular in scopul usurarii executiei brosei .. In acest caz, razele profilurilor circulare
se iau egale la toji dintii, insa pozitia centrelor arcelor este diferita, in functie de variajia
· profilului flancurilor pe lungimea dintelui rotii dinjate. Datorita acestor simplificari aduse,
in construcjia dinjilor, brosa poate fi prelucrata in intregime cu aceeasi piatra de rectificat,
ceea ce constituie un mare avantaj.
Viteza de aschiere la danturare se alege in funcjie de experienja, Dupa datele din
•°).
' '
464 Tehnologia eonstruetiilor de masini
literatura de specialitate, vitezele de aschiere recomandate sunt de (30 ... 40) m/min.
'
Procedeul de brosare a rojilor dintate conice este de mare productivitate,
.
obtinandu-se o rugozitate ~i o precizie buna la finisare, Pentru roti conice mai mari, cu
dinji mai multi, procedeul nu se aplica, deoarece precizia de prelucrare scade foarte mult.
Aceasta, ca urmare a modificarilor constructive ale dintilor brosei.
• Danturarea cu cap portcutlt rotativ (procedeul Formate-Gleason). Acest
procedeu se aplica la danturarea coroanelor de diferential, care au curba directoare a
danturii in arc de cerc. Deoarece prin forma lor aceste coroane se apropie de forma rotii
plane, profilul dintelui este trapezoidal.
Pinionul conjugat coroanei se prelucreaza
separat, pe alta masina, printr-un procedeu de rulare.
Angrenajul format astfel este cunoscut sub denumirea
de angrenaj Formate, sau angrenaj de semirulare.
-
,
__...t-t-.__ ~ Capul portcutit (fig. 15. 71) este un disc pe
r
,.. ~- @ 13 care sunt fixate mai multe cutite profilate, avand o
-t-+--+-+- • -+--__._........_.._ portiune libera, in care se face divizarea dupa un ciclu
''
•
- VII de prelucrare. Cutitele asigura prelucrarea ambelor
'•
- flancuri apartinand unui gol. Adancimea de aschiere se
realizeaza prin suprainaljarea dintilor.
Piesa ramane fixa, iar capul portcutit, avand
f o suprainaljare de la un dinte la altul, asigura prelucra-
rea completa a unui gol la o singura rotatie.
Fig. lS.71
Ultimele doua cutite, J 3. ~i 14, au o astfel de
geometrie inc~t sa profileze cat mai corect flancurile prelucrate. Ele sunt asezate la 0
oarecare distanja unul de altul, pentru a nu se gasi simultan in asehiere.
Masinile care lucreaza dupa acest principiu au o constructie simpla $i sunt mult
mai rigide decat cele prevazute cu lant cinematic de rulare,
Rojile conice cu dinji drepji de module mari pot fi prelucrate ~i prin rabotare dupa
· sablon. Sunt utilizate dona randuri de cujite pentru degrosare ~i finisare. Cutitele au atat
o miscare rectilinie alternativa, cat ~i· de rotire dupa sablon,
' ' '
" '
15.15.2. Danturarea rotilor dlntate conice prin rulare
Danturarea prin rulare a rotilor dinjate conice are loc intr-un proces care reprodu-
ce angrenarea semifabricatului cu roata plana imaginara care defineste angrenajul conic
respectiv.
Roata plana imaginara este materializata, in procesul de aschiere, de catre sculele
utilizate la prelucrare. .
Reproducerea angrenarii piesei cu roata plana imaginara se poate realiza pe
masinile de danturat dupa urmatoarele principii:
• roata care se prelucreaza ruleaza pe roata plana care este fixa;
• roata plana ruleaza pe roata care se prelucreaza, aceasta din urrna fiind fixa;
• amt roata plana, cat si roata care se prelucreaza se rotesc i11 angrenare, axele
lor fiind fixe, ·
Dintre aceste scheme teoretice de prelucrare, i11 practica se folosesc numai prima
si ultima. . .
• Danturarca rojilor conice cu dinti drepti §i inclinafi. Procedeele utilizate in
Tehnologia prelucrdrii rotilor din/ate 465
prezent pentru danturarea rotilor dinjate conice cu dinji drepji sau inclinati se impart in
doua mari grupe: danturarea prin rabotare; danturarea prin frezare. ·
. Danturarea prin rabotare se poate realiza cu un singur cutit tprocedeul Bilgram)
sau cu doua cujite tprocedeul Gleason). Metoda de danturare cu doua cutite asigura o
productivitate mult mai ridicata, fapt pentru care s-a impus ca metoda de baza la rabotarea
danturii ....rotilor dinjate conice cu dinji drepti ~i inclinati .
In marea lor majoritate, masinile care lucreaza dupa procedeul Gleason asigura
generarea danturii avand atat roata plana 2, cat ~i rota-piesa 1 in miscare de rotajie, Pentru
a simplifica construcjia acestor masini, roata plans este modificata, ea avand semiunghiul
conului de rulare 81 = 9,Q - y (fig. 15. 72).
•=, •· a
.
I
Fig. 15.72 Fig. 15.73
-
Cele doua cutite cu care se executa prelucrarea au . tai$urile rectilinii $i
materializeaza un gol al rojii plane imaginare, Prelucrarea se poate realiza cu ciclu normal
de danturare sau cu cicluri modificate.
Ciclul normal consta in urmatoarele:
· • se face prelucrarea unui dinte prin rularea 'intr-un sens al rojii piesa 2 cu roata
plana imaginara 3, materializata de catre cele doua cujite 1 (fig. 15. 73); .
• se inverseaza sensul de rulare pana Ia iesirea cujitelor din zona de aschiere;
• divizarea piesei cu un dinte; '· ~-
• inversarea sensului ~i rularea unui nou ciclu de prelucrare.
Ciclurile de lucru modificate au drept scop asigurarea unei productivitaji ridicate
la prelucrare. Un astfel de ciclu poate fi urmatorul: ; .
- prelucrarea de degrosare a doua goluri,prin patrunderea radiala a. cutitelor pana ·
aproape de fundul dintelui, in absenja miscarii de rulare;
- retragerea rapida a. cutitelor pe directia radiala de patrundere; '
- divizarea cu doi dinti: .....

- reluarea ciclului de degrosare a urrnatoarelor doua goluri.
Dupa degrosarea tuturor dintilor urmeaza operatia de finisare, dinte cu dinte, i11
ciclu normal de lucru, dar cuschimbarea cutitelor, care sunt speciale pentru operajia de
t finisare. ,.
In cazul producjiei de serie mare, degrosarea danturii se executa prin frezare cu
freza-disc modul §i nuruai finisarea se realizeaza prin rabotare.
A
In cazul prelucrarii danturilor inclinate, suporrrl cutitelor trebuie rotit, in asa fel
·incat cutitele sa fie aduse din pozijia radiala intr-o pozitie corespunzatoare unghiului de
inclinare a danturii.
~
I
,
Rojile dinjate conice prelucrate prin rabotare pot fi incadrate in clasele de precizie
5 ... 8, iar rugozitatea flancurilor ajunge la R0 = (3,2 ... 1,6) µm.
Dupa acelasi principiu se realizeaza prelucrarea rojilor dinjate conice 1 cu· dinji
drepji prin frezare cu douafreze disc 2 (procedeul Convoidi, care de fapt lnlocuiesc cele
. '
doua cujite de rabotat·(fig. 15. 74). ·
Con de rokire
2 I
a
r..
•
~t I
J
'
Freza1 Frezct 2
/ •
1 · nsl.,-i~
I
I
. --
-11. ... -
. \ b
I \
•
Fig. 15.74 Fig. lS.75
Deosebirea esentiala Intre cele doua procedee de prelucrare este aceea ca, in cazul
prelucrarii prin frezare, viteza de aschiere se objine ca rezultat al unei miscari de rotajie
~i este mult mai mare ca in cazul rabotarii, v = (30 ~ ... 40) m/min.
Deoarece aschierea este continua, masinile de danturat cu doua freze disc au
productivitatea de 3.,.. 5 ori mai mare decat cele de rabotat. Au insa dezavantajul ca nu pot
prelucra ~i danturi inclinate.
A
.
In timpul prelucrarii, dinjii celor doua freze 2 se intrepatrund, ei materializand
un dinte al rojii plane imaginare.
Dinjii unei freze prelucreaza flancul drept al unui gol, iar dinjii 'celeilalte freze-
flancul stang. Dupa prelucrarea unui gol, ,are Joe divizarea cu un dinte, ceea cc da ·
procedeului un caracter de discontinuitate ~i ca urmare, o scadere a preciziei de
prelucrare.
Cele doua freze nu au av ans in lungul flancului, ceea ce face ca, in urma
prelucrarii, fundul dintelui sa rezulte concav (fig. 15 . 75, a) ..
, Datorita faptului ca frezele se construiesc cu diametre mari, concavitatea are
valori mici $i nu influenjeaza funcjionarea rojii dinjate. Tot datorita lipsei avansului i11
lungul dintelui, flancurile vor rezulta bombate longitudinal. Acest lucru are un avantaj
important datorita faptului ca asigura angrenajului condijii bunc cc functionare. ·
'
. Se poate lucra, ca ~i in cazul rabotarii, cu ciclu normal sau cu cicluri modificate.

Ciclul normal se realizeaza in felul urrnator: ' .
•le;.
'
.
Tehnologia prelucriirii rotilor din/ate 467
• degrosarea unui gol de dinte, prin patrunderea radiala a frezelor, in timp ce ·

piesa este fixa;
• finisarea celor doua flancuri, timp in care conul de divizare al piesei ruleaza
pe un
.
plan de rulare, axa Jui deplasandu-se din pozijia I in pozijia //(fig. 15.75,
-
b);
-. .
~ ambele pozitii se gasesc in acelasi plan cu axa piesei;
• retragerea piesei sau a sculei;
• divizarea cu un dinte; .
'
• reluarea ciclului de prelucrare.

Prelucrarea pinioanelor de dimensiuni mici se realizeaza numai prin rulare,
eliminandu-se faza de patrundere radiala a seulei.
Rojile dinjate conice prelucrate prin procedeul Convoid se tncadreaza in clasele
de precizie 5 ... 8, iar rugozitatea in limitele Ra== (1,6 ... 0,8) µm. .
Pentru module· mai mari, operatia se poate face in doua etape, ~i anume: la inceput
se face degrosarea pentru toji dinjii ~i apoi operatia de finisare la care se mareste viteza
de aschiere.
:;
• Danturarea rotllor dintate conice cu dintii in arc de cerc. Angrenajele conice
cu. dantura in arc de cerc (arcoide) sunt cele mai raspandite dintre angrenajele conice cu
dantura curba. Acest lucru a determinat ~i · aparijia unui mare numar de procedee de
prelucrare a. acestei danturi si, o data cu aceasta, realizarea unei game variate de masini
pentru danturare .
Angrenajele conice cu dintii in arc de cerc se executa in doua variante:
. . . angrenaje la care curba directoare a danturii este un arc de cerc al carui unghi
de inclinare, pe cercul mediu Rm al rojii plane, este !3m ;t: 0 (fig. 15. 76);
- angrenaje zero, la care unghiul ·de inclinare ./3,n = 0.
Danturile in arc de cerc se prelu-
creaza cu ajutorul unor capete portcutit
• •
r-;
asemanatoare cu cele utilizate la procedeul
<i
- ."'
Formate .. Aici apare in plus miscarea de
_·.
A ."'
rulare i.n timpul prelucrarii, ceea ce face ca
,
profilul danturii sa rezulte ca infasuratoarea

-
.pozitiilor succesive ale muchiilor aschietoare P ._....
•
•
ale sculei.
. Roa ta p lana care sta la baza cons-
tructiei masinilor de danturat este modificata
in asa fel incat ea devine o roata cu varf ,-
L
plan.· /
Cutitele se executa cu profil rectili- ,,,,_.-I - -- • •
niu si 11u evolventic. Folosirea unor astfel de

I
.
I .
----- . ···-· \
;
cutite conduce, evident, la objinerea unor . __._._ ·-- .. , .
\ I I
danturi cu abateri. Dar aceste abateri sunt
foarte mici.
""
111 practica s-au pus la punct mai
'
•
-;r rnulte rnetode de prelucrare, dintre care se
..
.
mentioneaza:
...
a. Metoda unilateralii consta in
aceea ca fiecare flanc al dintelui ( extrados ~i
intrados) se prelucreaza separat cu cate un
"
cap portcujit. In acest scop, masina este do- Fig. 15.76
468 Tehnologia construc/iilor d~ ma1ini
tatl cu capete portcutit de doua tipuri, unul la. care cujitele au taisuri exterioare Ji executa
flancul concav ~i altele la care cutitele au tai~urile interioare ~i executa flancul convex.
Prelucrarea pinionului ~i coroanei unui angrenaj se face, dupa aceasta metoda, cu
capete portcujit, ceea ce face ca productivitatea sa fie redusa, De aceea, prelucrarea dupa
metoda unilaterala este specifics producjiei de serie mica §i tot mai pujin intalnita ..
b. Metoda bilaterald simpla se aplica Ia danturarea angrenajelor de semirulare.
Coroana conica se dantureaza dupa procedeul Formate, flrl rulare, iar pinionul se
prelucreaza prin rulare dupa metoda unilaterala. Deoarece dintii coroanei au profil
rectiliniu, dantura pinionului trebuie supusa unor corectii dupi danturare. Astfel, dantura _
pinionului nu mai este definita de o dantura de referinja (a rotii plane), ci de o dantura
individuals (a rojii conjugate). •
c. Metoda bilateralii dubla se carcaterizeaza prin aceea ci ambele flancuri, amt

ale pinionului, cat $i ale coroanei, se· executa deodata, cu ajutorul unor capete portcutit
' ' '
care aschiaza §i pe un flanc ii pe celalalt. Aceasta' metoda este singura care se poate aplica
la danturarea rotilor de modul mic, unde aschierea pe care un flanc se face cu dificultate,
d. Metoda Octoid-Unitool se aplica la prelucrarea danturii octoide, profilul
· dintilor fiind dupa o curba evolventica. Scula folosita la prelucrare este un cap portcutit
de· constructie speciala. Cutitele acestuia au taisurile, atat cele exterioare, cat -·~i cele
' ' '
- · Interioare, in forma de arc de cerc (fig. 15. 77, a), avand centrele de curbura decalate .
Raza de curbura a. tai~ului exterior este ceva mai mare decat raza de curbura a sferei care
' '
defineste dantura octoida, iar raza tai~ului interior este ceva mai mica. Acest lucru
determina la prelucrare o bombare pe inaltimea dintelui. Pozitia sculei faJa de piesa este
prezentata schematic in fig. 15. 77, b .
o; \ o,
p .· ~"""" <, Q L
OJ ; A.xQ' co/'ulu1·t1e
I rrtzuf
b ----· -i-- '·,,, ,,,___..;.tr--- p !
• •
.,. .
<,
i\ '/ Yl.ZO/~ -....: . -t-+-L-. -+---
, ~,--~ · /~~ . ,/' _. ~-,. Cl ro_tlif'/011e ,...-. .-. . . . . .__,
(~
< ,,,,, OA
"" "'-. ·"/'/ e", r. ·
.~'• ,. -· ·" ~ .............
. ' I
~ • I
' \. \ ......... ' f
t-. '
'
,~32 I r '(}, 'bo~/

· Axo Cllf:_ulv1 de 1 Axa l1p '~
rrezol /QjdrU/ui
a
b
Fig. IS. 77
De obicei, atat degrosarea, cat §i finisarea, se executa cu acelasi cap portcutit,

numai ca se schimba vitezele de aschiere, fiind mai mari la operajia de finisare. Numai
in productia de serie ~i la module mai mari, degrosarea se executa separat cu un cap
portcujit, dupa care se face finisarea cu alt cap de danturat ~i alt regim de aschiere,
e. Metoda Curvex. Rojile co nice cu din Ji in arc de cerc prelucrate prin una dintre
metodele prezentate au o inaltime variabila a dintelui ~i anume: dintele descreste, ca
inaltime, de· la diametrul mare catre eel mic al rojii conice. 0 astfel de dantura prezinta
dezavantajul ~a unghiul de angrenare se modifica de-a lungul liniei flancnlui dintelui, ceea
ce are ca urmare imposlbiliratea unui reglaj corespunzator si precis care sa. asigure o
'
anumita pata de contact, pe flancurile dintilor in timpul angrenarii.

'
'
'
Tehnologia pr~lucrarii rotilor din/ate .. 469
••
Roatop/ona
I Cop de fretat cu
oschiere exl~rit1<1r6
' ~-----~ ..
I
t'
II
.
1Jn11/Jiuri
dl:t•
"' .1•
1nc11no1P !I
eg<1/e •
.;'
Cap ck fr~zot g~nlru
CIJ OfChiere
Centrul . I 'floncul '
!
(.ppti/Ui de . · coneav l
inlerioara f lezof infe- "~C1nlrul s1' «I

•
rtar ~pul1Ji~ '·
convex
6 ft&ot
exterior
.· Ce(llru/ comon •
al cafef~lor de Il
fr-ezof
!
a 'f.
•
''
j
b '
i
1.
I
i
Fig. 15. 78 ~
I'
'•
. I
'
Daca dinjii au in schimb .inaltime constanta, pata de contact se poate determina .'
i
mult mai sigur ~i reglajul masinii se face mult mai operativ. I

It
~1. Daca dintii,,.. au inaltimea constanta, raza capului portcujit trebuie sa aiba o valoare f
i
bine determinata. In unele cazuri, raza capului portcujit poate fi atat de mica incat sl apara
o aschiere suplimentara a flancurilor deja prelucrate. Acest dezavantaj este tnlaturat de
metoda de prelucrare Curvex, care utilizeaza doua capete portcutit, unul excentric, I, fata r
de celalalt, II (fig. 15.78, a) fiecare prelucrand cate un flanc al golului (fig. 15.78, b).
• Danturarea rotilor dintate
Ii
•
conice cu dantura palolda. Prelucrarea t•

.... danturii paloide se realizeaza cu freze-melc ii
conice pe masini specializate tprocedeut

Klingelnberg). Generarea danturii are loc
intr-un proces de rulare in care freza-melc
conica materializeaza dintii rotii plane cu \ /
care angreneaza semifabricatul. e \f I
Din punct de vedere teoretic, dantu-

ra rotii plane imaginare este genera ta de e \2,
~
catre o cremaliera care ruleaza pe un cerc de

baza de raza rb (fig. 15.79). Dantura astfel
objinuta are curba directoare a dintelui un ,.
•• arc de evolventa. l
-I
. Deoarece muljimea evolventelor ev 1, '

I•
ev2 ••• ·care definesc dantura au acelasi cerc Fig. 15.79
- · de baza.. in orice secjiune tangenta la cercul . . . .
de baza va exista aceeasi grosime de. dinte si aceeasi distanta tntre doi dinti alaturaji.
- A
· . In timpul prelucrarii, cremaliera generatoare este rnaterializata de catre freza-melc

• >
conicatfig, 15.80, a). Aceasta are o miscare de rotatie in jurul axei sale cu turajian, §i
- • >
l•
o miscare de rotatie in jurul axei rojii plane cu n, (fig. 15 .80, b). Aceasta miscare · A .
combinata corespunde rularii frezei-melc conice pe roata plana imaginara. In acelasi timp,
semifabricatul . se roteste in jurul axei sale cu turatia nP in concordanja cu miscarile
efectuate de catre scull. .;..~~·
-
470 T~hnologia construcJiilor de ma1ini
• Ca rezultat al interactiunii
dintre miscarile sculei ~i piesei are loc
n,. o Insurubare a frezei in semif abricat ·
~i astfel dinjii acesteia vot aschia
golurile dintilor piesei. .
•
Dael pasul frezei-melc este
constant. in lungul generatoarei, dantu-
ra generata pe roata plana va .da
np/ a nastere, pe semifabricat, unor dinti
Poz1/10 J care in angrenare vor avea pata .de
•
contact pe intreaga lungime .
Pentru a localiza contactul in
angrenare catre mijlocul dintelui, ceea
ce este foarte avantajos in functiona-
pDZJ.f1q /. -
lfllllll"'9
I
re, dantura prelucrata trebuie sa fie
I'
. r:. r. -
u......_- ..
I .
\
,. a
bombata in lungul curbei directoare.
l7p Pentru aceasta, pasul frezei-
I
melc se modifica in asa f el in cat, de
./ la mijloc catre capete, grosimea
...
/ dinjilor ei sa creasca. In felul acesta,
/
generatoarea conului de divizare al -
·P<Jzil1a 1 -b frezei-melc capata o forma conic-
• .
hiperbolica. Datorita asezarii crema-
Fig. 15.80 lierei generatoare pe aceasta genera-
toare curbata, dantura prelucrata nu
va. mai fi definita de o curba evolventica, ci de una mai generala, numita paloida,
Pentru prelucrarea celor doua roji dinjate ale angrenajului paloidal sunt necesare
doua freze-melc conice, care au acelasi pas, doar sensul de lnfasurare al elicei este opus. ·
. · Procesul de aschiere incepe totdeauna de la diametrul mai mare al frezei-melc ~i
· se termina catre diametrul eel mic. In felul acesta, dinjii plasati la intrare vor detasa cea
mai mare parte a adaosului de prelucrare, urmand ca finisarea sa se realizeze de catre
dinjii aflaji la capatul de iesire al frezei, zona in care, de regula, se marestc viteza de
. aschiere,
, Prelucrarea, de· regula, se realizeaza intr-o singura operatic. Numai in cazul
rojilor
..
de dimensiuni mari degrosarea ~i finisarea danturii se realizeaza separat, cu scule
de degrosat ~i de flnisat ~i cu regimuri diferite de aschiere.
A
In. timpul prelucrarii, platoul portseula are o miscare de rotatie care corespunde
rotatiei frezei-melc in jurul axei rojii plane. Pentru a se mentine, in aceste condijii,
angrenarea corecta dintre scula ~i piesa este necesar sa se imprime sculei (respectiv rotii
plane) o miscare suplimentara de rotajie.
• Danturarea rotilor conice cu dantura eloida, Dantura eloida se prelucreaza
cu ajutorul unor capete de frezat printr-un procedeu de rulare ~i o divizare continua pe
masini specializate de tip Spiromatic - Oerlikon. Obtinerea danturii are loc ca rezultat al
interacjiunii miscarilor sculei ~i semifabricatului, Astfel, pentru generarea danturii sunt
neces·are trei miscarl: miscarea de rotatie a sculei in jurul axei sale, corespunzator vitezei
economice de aschiere, miscarea de rotatie a semifabricatului ~i miscarea de generare a
•
profilului prin rulare, ·
,...,
••
Tehnologia prelucriirii rotilor dinJate 471
Roata plana imaginara care defi- .

neste dantura angrenajului cu dinti in -:
eloida are curba directoare a danturii un c.
r
I "
.
arc de epicicloida alungita. Aceasta este •
•
•
generata de catre un punct P1 solidar cu un I
cerc C de raza rr (fig. 15. 81), care ruleaza
pe un cerc de baza de centru S ~i raza rb.
Roata plana astfel definita este materiali-
I
zata in prelucrare de catre capul portcujit I
de raza rs . Aces ta este prevazut cu trei
pana la sapte grupe de cutite de aschiere
(fig. 15.82) ~i in fiecare grupa exista cate
dona sau . trei cujite, Fiecare grupa de·
cutite materializeaza punctul generator P1 p
care matura flancurile unui dinte al rojii
. '
2'
. plane ... Numarul grupelor de cutite Zs se
afla Intr-un · raport bine · .determinat cu
n~mirul de dinti zrp al rotii plane: . '
I'
.zrp/zs = r.tr, . (15.28) •
· Grupele de cutite sunt dispuse pe

· spirale diferite, astfel incat, la o rotajie a
sculei, fiecare grupi trece prin alt gol al ---··
.. ~
rotii plane, prelucrand flancurile dintilor

semifabricatului ..
Capetele portcutit, cu cate doua F1g. ts.st .
' ... cujite pe grupa, au un cutit cu tai~ interior pentru prelucrarea flancului
.
convex. si un cutit
cu tai~ exterior pentru prelucrarea flancului concav al dintelui. Cutitul cu tli$ interior
ajunge totdeauna primul in aschie, deci, in cazul degrosarii, acesta va realiza spargerea
intregului gol al danturii.
Capetele portcutit cu trei cujite pe grupa au un cutit pentru degrosare ~i doua
pentru finisare, unul cu tai~ interior, iar celalalt cu tai~ exterior.
Prelucrarea din doua treceri se poate realiza in doua moduri:
. .
- se face degrosarea cu un cap portcujit
reglat astfel incat sa ramana un adaos de finisare pe 2
flancuri, dar prelucrand complet fundul golului; ·~·
apoi se executa finisarea cu un alt cap portcutit care /JI

aschiaza numai pe flancuri; •
- degrosarea ~i finisarea se fac cu acelasi

cap portcujit, in doua treceri, dupa. prima trecere
ramanand adaos de prelucrare atat pe flancuri, cat
~i Ia· fundul dintelui.
Capetele portcutit prevazute cu grope de
•
cate trei cutite se · simbolizeaza TC. Avand trei
cujite, capetele tip TC au posibilitatea sa realizeze
§i degrosarea ~i finisarea dintr-o singura trecere,
cbiar pentru roti de modul mare. Cutitul de
Fig. 15.82.
degrosare ataca primul golul dintelui si ii prelucrea-
__
\.
_._, -
'
ia pana la adancimea totala, lasand numai pe .flancuri adaos de finisare pentru celelalte
'
doua cutite.
· . Pentru localizarea contactului pe flancurile dinjilor catre mijlocul lor, · curba
. directoare teoretica se rnodifica. Acest lucru se realizeaza practic prin asezarea adecvatl
a grupelor de cutite. Astfel, cutitele exterioare sunt scoase mai in afara, catre periferia
. A
capului portcutit. In f elul aces ta flancurile concave vor rezulta cu o raza de· curbura mai
mare decat flancurile convexe.
_ • Danturarea rotilor dlntate conlce cu dantura spiroidi. Generarea danturii
spiroide se face dupa principiul adoptat la dantura eloida, Deosebirea consta in aceea ca
cercul care ruleaza, de raza r, este foarte mic in raport cu cercul de baza de raza rb , iar
scula folosita la prelucrare are o singura grupa de cutite dispuse dupa o spirala arhimedica
(fig. 15.83), al carui pas este egal cu pasul danturii rotii plane.
Prelucrarea se efectueaza cu di-
vizarea continua, la o rotatie a capului
de frezat realizandu-se un gol al dinte-
•
lui. in acest seep, rotatia piesei este
t
• sincronizata cu rotajia sculei, in asa fel
p Incat, dupa o rotatie a capului de frezat,
- roata piesa se roteste cu un pas. Aceasta
sincronizare este numai teoretica, deoa-
rece, in prelucrare, viteza periferica a
L. semifabricatului se modificl printr ..un
'
•
mecanism diferential, in scopul genera-
rii profilului evolventic al dintelui.
A
R·'/ In tot timpul prelucrarii, roata-

piesa se afla in angrenare cu roata plana
I imaginara, asa ca viteza ei de rotatie se
\ alege in concordanta cu viteza de rotajie
• a rojii plane .
Scula are in total 18 cutite, a
•
carer destinatie este diferita: degrosare,
prefinisare, finisare, bombare.
• Primele trei cutite sunt de
degrosare. Acestea au grosimi ~i inal-
jimi diferite, alese in asa fel incat sa se
J objina, pe fiecare dinte, aceeasi sarcina
Fig. 15.83 de aschiere, Cutitele 4, 5 ~i 6 executa o
prefinisare a flancului convex al dinte-
lui. U rmatoarele doua cutite fac o corecjie a flancului convex, in urma careia dintele
capata bombare longitudinala, iar cutitul 9 executa finisarea.
Flancul concav al dintelui este prelucrat de restul
.
cutitelor, a carer '
Imparjire pe '
destinajii este aceeasi, Astfel, cutitele JO, 11, 12 executa degrosarea: 13, 14, 15. ~ prefini-'
sarea, 16$i17- corectia, iar 18- finisarea. · .

· . ·. · Profilul cutitelor este trapezoidal, cu laturi simetrice, inclinate la unghiul de '
-'
angrenare.
. Pentru prelucrarea pinionului si coroanei unui angrenaj sunt necesare doua capete
· portcujit, unul cu spirala pe dreapta ~i unul cu spirala pe stanga. · ·
Vitezele de aschiere ajung la (30 ... 35) m/min, precizia de prelucrare §i rugozitatea
flancurilor fiind, in general, ridicata.
Tehnologia prelucrarii rotilor din/ate 473
.;
•
l
.I
I
• Danturarea rottlor dintate co nice cu dantura ciclopaloidi. Generarea danturii
·1 ciclopaloide are la baza acelasi principiu ca ~i dantura eloida. Ceea ce deosebeste cele
I
.
• doua danturi este faptul ca, in cazul danturii ciclopaloide, cele doua flancuri ale dintelui
.....t sunt definite de doua epicicloide alungite
-- (
diferite.
.•
.
Punctul generator P (fig. 15.84)
• pentru flancul convex este solidar cu cercul
·- C1 de raza r1 care ruleaza pe cercul de baza •
de raza p 1 , iar pentru flancul concav este
so lidar cu cercul C2 de raza r2 care ruleaza
... • •
pe cercul de baza de raza p 2 • In f elul aces ta •
scula apare ca fiind forrnata din doua capete
de frezat, unul cu cujite interioare, iar
celalalt exterioare. Diferenta razelor de /
/
•
curbura ale flancurilor se objine prin regla- /
rea corespunzatoare a cutitelor.

Prelucrarea danturii rezulta din
interactiunea miscarilor efectuate de catre
scull ~i piesa. Astfel, scula are o mi scare de I
~
- rotajie in jurul axei sale ~i totodata in jurul '

I
axei rotii plane, iar semifabricatul o miscare .
de rotajie in jurul axei sale, in concordanja
cu miscarile
... efectuate de catre scula .
Inaltimea danturii ciclopaloide este
constanta, Iar unghiul de inclinare al acesteia •
.
se poate alege in limite destul de largi. Fig. 15.84
-
~
-, '')
."
'·
..
15.16. Rectificarea rotilordintate conice
Rojile conice greu solicitate, care lucreaza la viteze periferice mari, (10 ... 15) mis
si incarcari ridicate pe dinte, sunt supuse unui tratament termic de cementare §i calire, in
urma caruia dantura poate fi finisata prin rectificare. Rectificarea are ca scop eliminarea
deformajiilor cauzate de tratarnentul termic, realizarea unor flancuri bombate ~i objinerea
unei rugozitati cat mai mici pe suprafejele active ale flancurilor.
Rectificarea danturii rojilor conice se realizeaza prin rulare pe masini specializate.
Dintre toate tipurile de dantura intalnite la rojile conice nu se pot rectifica decat danturile
drepte ~i inclinate, iar din categoria celor curbe numai cele cu forma in arc de cerc, "'111
ambele cazuri, rectificarea este dificila ~i costisitoare.
Rotile dinjate cu dinti drepji ~i inclinati se rectifica cu ajutorul unor discuri
abrazive in f orma de farfurie, iar cele cu dantura in arc de cerc cu discuri oala, care au
raza corespunzatoare dintelui pe partea convexa ~i concava,
Deoarece operajiile de rectificare a danturii rojilor conice sunt foarte costisitoare,
acestea sunt efectuate numai in cazuri de extrema necesitate.
. ·l'
'
~;
474 Tehnologia construcfiil.or de mQ.fini
Metodele utilizate in prezent pentru rectificarea danturii rotilor conice se bazeaza

pe urmatoarele procedee:
( .
. I'
'
.'
• procedeul MAAG pentru•
danturi drepte
•
~i inclinate; · '
• procedeul Gleason ~i Heindenreich-Harbeck pentru danturi drepte; ~
•
• procedeul Gleason pentru danturi in arc de cerc.
ln timpul divizarii, cele doua pietre abrazive sunt scoase din zona de aschiere,
Deoarece discurile abrazive au in timp o anumita uzura, masina este prevazuta cu
dispozitiv de compensare a uzurii ~i corectare a pietrei. De asemenea, masinile de acest
tip au posibilitatea de a realiza danturi modificate (bombate), atat in lungime, cat ~i in
inaltime. .
.
Masinile care executa rectificarea dupa pro.cedeul Gleason ~i Heidenreich-Harbeck .,'
I
au doua discuri farfurie, care lucreaza prin patrundere radiala, asemanatoare cu frezele i!
'
folosite la danturarea dupa procedeul Convoid. Cele doua discuri abrazive, inclinate la un '.
'
unghi de 20°, materializeaza un dinte al rotii plane imaginare, Rotile destinate rectifiearii cu
doua discuri sunt cele provenite de la danturarea cu doua freze disc, dupa procedeul Convoid,
Procedeul Gleason pentru rectificarea danturii in arc de cerc presupune existenta
unei scule abrazive asemanatoare ca forma cu capul portcujit folosit la danturare. Aceasta
scull este o piatra in forma de oala, care patrunde in golul danturii care se rectifica dupa
arc de cerc.
Rojile dinjate de modul mare se rectifica separat pe fiecare flanc, La cele de mo-
dul mic (sub 4 mm) se rectifies simultan ambele flancuri. Danturile de modul sub 1,3 mm,
. pentru anumite roti, se prelucreaza comp let prin rectificare, tara o degrosare anterioara
prin alte procedee.
4
.....'
15.17. Netezirea rotilor dintate conice
• Rodarea rotllor dinfate conice. Deoarece rectificarea danturii rojilor conice

este o operatie dificila
.
si costisitoare este indicat a fl utilizata numai in cazuri cu totul
'
speciale, De aceea, se prefera, in cele mai multe cazuri, finisarea danturii prin rodare.
Deremarcat ca, pentru rotile dintate cu dinjicurbi, rodarea este singurul procedeu
de netezire a flancurilor, Asa, de exemplu, coroanele dinjate de la diferentialele automobi-
lelor sunt calite · prin CIF in matri]e, pentru a evita deforrnatiile termice ~i apoi sunt
netezite ~i corectate numai prin rodare .
""
In acest scop, rotile conjugate ale unui angrenaj sunt puse sa functioneze impreuna
.
intr-o masina specials de rodat, care permite ca, treptat, cele doua roji sa fie apropiate una
de alta in timpul rodarii.
Dar rodarea se prefera sa fie realizata $i cu roji separate, de exernplu, coroana
dintata reala este rodata cu un pinion din fonta moale, in prezenta unui ulei cu particule
abrazive in suspensie. Aceasta permite fixarea unor particule abrazive pe flancurile
pinionnlui de fonta, fapt ce permite ca rodarea sa decurga in condijii mai bune ·$i mai
repede, decat in cazul rotilor conjugate. Si in acest caz masina are posibilitatea sa realizeze
miscari de avans ~i rotire in plan pentru efectuarea unui rodaj controlat.
A
In general, pinionul este elementul conducator, iar coroana este condusa ~i supusa /
unei franari de o anumita valoare.
•
/
Tehnologia prelucrdrii rotilor din/ate 475
•
Cand sunt supuse rodarii danturile bombate, exista pericolul indepartarii, prin
il
aschiere, a unui adaos prea mare din zona de contact. De aceea, in timpul procesului de
'
rodare, rojile conice sunt obligate sa efectueze mi~carisuplimentare pe masini specializate,
,. .'
pentru a. muta contactul pe intreaga suprafata a flancului.

•
Netezirea electrochlmlca a rotllor dintate conlce, Se utilizeaza, in special, pen-
'•. tru rojile dintate co nice mai mari, cu din ti drepti sau inclinati $i pentru rotile - conice cu
.. .
'1
dinji curbi, Ca si in cazul rotilor dinjate cilindrice, la netezirea eleetrochimica, roata
l
conica se scufunda partial sau total (fig . 15 .63) in baia electrolitiea $i se roteste incet, cu
(4 ... 5) rot/min.
De subliniat ca dizolvarea anodica este mai pronunjata la capul dintelui ~i mai
..
0
'
redusa la piciorul dintelui. Ca unnare, trebuie sl se tinl seama de aceasta la stabilirea
..
I adaosului de prelucrare lasat pentru netezire ~i la modul de asezare a catodului, in asa fel
I
'
'
ca sa asigure o dizolvare anodic! cat mai uniforma pe intreaga lungime a dintelui. ·
'
Fenomenul de lustruire electrolitica se datoreaza faptului ca, in dreptul varfurilor
microneregularitatilor, rezistenja opusa de pelicula de · electrolit la trecerea curentului
electric este minima ~i, in consecinja, in aceasta zona densitatea de curent este · ma·xiriil 1i
va avea Ioc o prelevare de material pana la egalizarea acestor microneregularitaji.
. .
A ' ~ . •
· · . In general, pentru realizarea unei rugozitati a suprafejei lustruite, Ra = (0, 16 ..

.. 0,08) µm, este necesar ca suprafata initial! sl aiba o rugozitate Ra = (1,25 ... :.o,63) µ.m,
'
. .
·- impunandu-se deci, · o rectificare prealabila a zonei supuse lustruirii electrochimice.

•l
Tehnologia de lustruire electrochimica cuprinde intotdeauna trei etape specifice:
'
. pregatirea supraf ejei piesei prin Imbunatajlrea rugozitatii ~i curajirea de eventualele
pelicule de oxizi, grasimi si alte impuritati; lustruirea propriu-zisa; indepartarea
I
'·
1 •
•'
.
' electrolitului coroziv de pe suprafaja lustruita, prin spalare in baie alcalina, apoi cu apa
·.
•
calda ~i ungere cu ulei mineral fierbinte pentru indepartarea umiditatii si protejare
·. ' anticoroziva ulterioara .
-' . Pozitionarea rotii dintate trebuie racuta in asa fel .incat bulele de gaz ce se formea-
za in timpul procesului sa se poata degaja liber. "In cazul rotilor mari, axa de rotatie a rojii
va fi inclinata, pentru ca numai o portiune din roata sa intre in electrolit, evitandu-se astfel
construcjia de bai mari.
1
':
.•'
I
t
...
·,
••
.
•
€
.
•
.'
.
,
·I I
i
I
i
;
I
.I
;
!
.
·''
I
.
I
t
••
'
•
'
'•
I
l
•
I
l
'
' ;
• \
' '
j
•
I
'
' '
T.EHNOLOGIA TRANSMISIILOR A . ONICE 'DINTATE i

l
.1
'I
- >
•
.
..'
,•,
16.1. Notluni generale

\
''
'
'
''
Transmisiile armonice reprezinta, din punct de vedere cinematic, transmisii i

'
planetare cu una din roji deformabila elastic.

. Prima idee privind transmisiile armonice a aparut in anul 1944 ~i a apartinut lui
A. Moskvitin, care a folosit un deformator electromagnetic. Mai tarziu, in 1955, C. Musser
(S. U . A.) a brevetat solutia cu deformator mecanic (cu role). Brevetul a fost acceptat
deabea in anul 1959; iar un an mai tarziu au fost expuse primele realizari la o expozijie .... I
tehnica in New-York. Ulterior s-a dezvoltat productia de· serie in S. U .A., Japonia,
Germania, Rusia, · Ungaria. La noi in tara primele prototipuri au fost omologate in 1978.
Transmisiile armonice s-au raspandit in ultima vreme in constructia reductoarelor·
armonice, mai ales de la sistemele robotizate. La noi in tara, astfel de reductoare Ji..au I
'
'
gasit aplicabilitatea, la I.C.P.E. Bucuresti si la I.C.S.l.T. Titan Bucuresti, unde s-au ,_•
I
'
•
proiectat Ji realizat game tipizate de motoreductoare armonice. •

'
'
Preocupari deosebite in transmisiile armonice a avut catedra de "Organe de j

.., '
masini" din Universitatea POLITEHNICA Bucuresti, care a realizat prin autodotare o

instalatie de studiu complex al. fenomenelor care apar intr-o transmisie armonica dintata:
'
incarcare, turatie, uzare, temperatura, fiabilitate, randament, pierdere de putere etc. •r
Cercetarile au fost extinse la aceasta catedra prin diferite teze de doctorat ..

. Mijlocul eel mai eficient de ridicare a capacitatii portante a transmisiilor dinjate
consta in marirea numarului contactelor de transmitere a fluxului de forfa. Acest principiu
este pe deplin realizabil in cazul transmisiilor armonice dinjate, Prezenta mai multor
perechi de dinti simultan in angrenare confera transmisiei calitaji deosebite, comparativ
cu transmisiile dintate clasice.
""In prezent se fac eforturi deosebite pentru implementarea acestor transmisii
armonice in lanturile cinematice ale masinilor-unelte, robotilor industriali, utilajelor din
consrructii, aparaturii optice, electronice ~i medicale.
. '
16.2. Principiul de f unctlonare al transmisiilor armonice
'
. Transmisia armonica se bazeaza pe un principiu relativ nou de transmitere si trans-
. formare a miscarii de. rotajie prin intermediul deformatiilor ciclice, sub forma de unda,
'
l
I'
'
•
Tthnologia transmisiilor armonie« din/ate 477
.. produse unui eleme.nt elastic lnchis catre
elementul conducator. Pentru prima data •
acest principiu a fost aplicat la un motor
electric cu rotor elastic de turatie joasa,
'l•• Iara .reductor de turatie, conform schemei
·'
din fig. 16.1, in care: I reprezinta

statorul rigid (roata rigida), 2 - rotorul
elastic ( roata elastica) ~i 3 - deformatorul
J
electromagnetic.
-+---· --1-+·-+++~..- - •--it-+.~.....__
i;.__ .......
--~
.I.. ;'
•' Deformatia rotii elastice 2 se
l realizeaza electromagnetic cu ajutorul
deformatorului fix 3, care are o serie de
•
poli electromagnetici comandati sa intre
I ciclic in funcjiune. De exemplu, se
~
• actioneaza polii I - 2 ~i 4 - 5, care • •
.,
' ''!
'
!
deformeaza roata elastica 2~ aducand-o in
'
I
.
'
•! contact dublu cu roata rigida 1, dupa care Fig. 16.1
'
1
'
intra in acjiune polii 2 - 3 si 5 - 6 $i se
muta cele doua contacte; apoi 3 - 4, 6 - I s.a.m.d, Actionarea periodica a polilor
·-'
~
electromagnetici creeaza rojii elastice deformatii ciclice sub forma de unda, care se
propaga (prin frecare) pe circumferinta rojii rigide. prin punctele de contact diametral
I
' opuse dintre cele doua roti.
. Acest principiu a fost aplicat mai traziu pen.tru sistemele de acjionare mecanica,
.
'
hidraulica, pneumatica etc.'
'
Se poate considera ca transmisiile armonice dinjate cu deformator mecanic deriva '.

· din transmisia planetara cu roata centrala fixa J, conform fig. 16.2, in care: 1 reprezinta
....
J roata rigida; 2 - roata planetara cu rol de roata elastica; 3 - arborele cotit care primeste
turatia n1 ; 4· - furca cardanica; 5 ·- cruce cardanica; 6 - ax cardanic; 7 - cruce cardanica;
8 - furca cardanica,. care transmite turatia n2 . Se observa ca roata 2 realizeaza un contact
. ciclic cu. roata rigida 1 . .
Analogia transmisiei armonice cu transmisia planetara este foarte utila pentru
analiza structurala si cinematica. Astfel, raportul de transmitere se poate deduce in felul
. .
urmator: '
dl- d1
- -- (16.1)
ll
1 d2
I
-.\. 1 2 3 '
1 2 s 6 7 8
'I
'
I
1 •
l
t
s' • • n1 n2
•
~
Fig. 16.2
.....
' ·•
;/'
,
''
478 Tehnologia construcfiiliJr de ma1i11i
,
1 2 1 ; 2
'
r
I
• n,
' '
'
Fi.g. 16.3 ·.'

-;'
Pomind de la schema din fig. 16.2, s-au proiectat transmisiile cu deformator ..

mecanic cu doua role, ca in fig. },6.3, in care: I reprezinta roata rigida; 2 - roata elastica,
Se observa ca dintii rotii elastice sunt in contact cu dintii rojii rigide in doua zone, ceea
ce mareste suprafata .portanta de contact ~i deci ~i fluxul de forta transmis .
••
16.3. Cinematica transmisiilor armonice dintate
' ' '
in
schema din fig. 16.4, ...
•
se prezinta cinematica angrenarii

A
dintre roata rigida 1 ~i roata
1 elastics 2. Deformatorul mecanic '
2 2 •
este cu ~o~li brate ca in schema
2 1
"" prezentata in fig. 16.3. Se observa
c ca, in zona A, dintii angreneaza
total, in zona B angreneaza partial,
in zona C nu angreneaza, in zona
D angreneaza partial iar in zona E
angreneaza total. Deci, la o propa-
gare a undei de contact pe 180°,
E roata dintata elastica s-a decalat cu
un dinte. Adica, la o rotatie, se
f obtine z1 - z2 '= 2 .
A
. .
In acest sens, pentru .cazul -

Fig. 16.4 general, se poate scrie relatia
.
(16.2)
in c.are: · z1 . este numarul de dinti al rojii rigide 1; z2 - numarul de dinti al rotii elastice 2;
"
kD ~ numarul
' ' .
de 'hrate sau proeminente ale deformatorului mecanic.
·'le
•••
.. ->
Tehnologia transmlsiilar armanic« din/alt 479
in practica se pot lntalni deformatori mecanici iii trei variante: k0:::: 1; k0 = 2;

• I
kD ~ 3, ca in fig. 16.5, in care J· este roata rigida; 2 - roata elastica iar 3 - defonnatorul
mecanic tip cama, cu kD proeminenje. Nu se recomanda deformatori mecanici cu kn> 3
proeminenje datorita conditiilor grele de solicitare la oboseala a rotii elastice 2. - -
•
Din punctul de vedere al tehnologicitajii constructiei, se prefera varianta cu kD =2

(fig. 16.5·, b), deoarece fortele radiale se echilibreaza in comparatie, mai ales, cu varianta
din fig. 16: 5, a ~i se construieste mai usor in comparatie cu varianta din fig. 16. 5,. c.
.
'
1 2 3 1 '} 3 1 2 3
-.
·a b c
•
Fig. 16.5
.
Daca se studiaza relajia (16.1), se observa ca, datorita diferentei mici de -
la
numarator (z, - z2), va rezulta un raport de transmitere foarte mic, motiv pentru care
transmisiile armonice au capatat cea mai larga utilizare la reductoarele armonice.
"
In fig. 16.6 se prezinta o transmisie armonica acjionata hidraulic, in care: 1 este
, .
roata riglda; 2 - roata. elastics: 3 - corpul deformatorului hidraulic; 4 ~ pistoane; 5 -

distribuitor cu doua cai de acces: 6 -
lichidul. utilizat. in actionarea hidrauli- 1
ca. Se. observa, ca deformatorul
hidraulic a f ost cons truit in varianta
k D = 2. Prin rotirea distribuitorului .5 3
se deschide accesul lichidului la unele
pistoane si se inchide la altele. Acest
lucru va conduce la deformarea pe- 4
riodica a rotii elastice C'U' perioada
(16.3)
.
Deoarece diferenta de dinji
z 1 - z2 = 2 , rezulta ca roata elastic!
se va roti foarte lent fata de rotatia
distribuitorului.
. F1g. 16.6
480 Tehnologia construcJiilo.r de ma1ini
16.4. Aspecte tehnologice legate de fabricatta

rotll elastice §i a rulmentului elastic
Roata elastica din constructia transmisiilor annonice poate fl formata dintr-un

Invelis cilindric, sferic, conic sau in forma combinata de clopot etc., imbinat cu coroana
dintata care are forma de inel (fig. 16. 7). Se observa ca grosimea peretelui s de la corpul
rotii elastice este suficient de mica pentru a da posibilitatea deformatiilor elastice in
domeniul respectarii legii lui Hooke (a =· e E),
La transmisiile armonice dintate cu def ormato-
rul de tip cama, in procesul de trasrnitere a fluxului de
miscare ~i. forte de la un element la altul, roata elastica ·
este cea mai solicitata. Starea de tensiuni 1i deformatii
este foarte complexa si nu poate fi stabilita decat .
recurgand la cunostinte solide de teoria elasticitatii -,
--+--·----. --- . __ --....,_..._ Pentru a obtine suprafetele portante cat mai
mari se recomanda sa se construiasca reductoare · cu. .
module cat mai m.ici ~i numar de dinji z cat mai mare

pentru cele doua roti care angreneaza.
Netezirea suprafetelor rotii elastice prin rulare
insotita de ecruisarea ~i durificarea stratului superficial
'
are avantajul eliminarii operatiei de tratarnent termic

Fig•. 16.7 "
de durificare. In plus, acest tratarnent termic ar fi in-·
trodus concentratori de tensiune, in special in zona de racordare a coroanei dintate cu par-
tea neteda a paharului rotii, Rularea exterioara ~i interioara a paharului rotii elastice are drept
rezultat cresterea rezistenjei la oboseala ~,i, in consecinta, sporirea durabilitatii in funejionare.
Marirea rezistentei la oboseala permite proiectantului sa utilizeze pentru roata elastica otelu-
ri aliate obisnuite,cum sunt 41MoCrl l, 31 CrSiMnlO, 34MoCrNi15, conform STAS 791-88.
· Ca tehnologie de obtinere a paharului · rojii elastice se recomanda operatia de
ambutisare in mai multe faze, obtinandu-se o ecruisare in lungul generatoarelor, reducand
la minimum adaosul de finisare prin strunjire. Dupa strunjirea de flnisare se mai introduce
o operatic de rulare circulara, atat la paharul rojii, cat $i la dantura pentru a creste
rezistenta la oboseala in ansamblu.
b
b
......._ ..,___,1-1-_. ---- ---·- --· --· -'--
•
a b
.'
Fig. 16.8
\':.
J•
Tehnologia transmisiilor armoniee din/ale 481
Pentru a se evita efectul nega-

tiv al inclinarii generatoarei invelisului
2
rojii elastice, ca urmare a deformarilor
elastice produse de cama deformatoa- 3
re, se recornanda strunjirea bombata a
rojii coroanei dinjate de la roata
elastica (fig. 16.8, a) sau dublu conics
(fig. 16.8, b).
A
In transmisiile armonice dinja-

te, pentru a inlocui frecarile de alune-
care dintre deformatorul de tip cama ~i 6
roata elastics cu frecari de rostogolire,
se utilizeaza in transmisiile . armonice
rulrnenji elastici ca in fig. 16.9, in
care: 1 este roata rigida; 2 - roata
elastica; 3 - inelul exterior al rulmen-
tului elastic; 4 -- bile; 5 - inelul inte-
rior fix al rulmentului elastic; 6 ·-
Fig .. 16.9
corpul camei deformatoare.
Sub sarcina, in timpul functionarii, ca urmare a jocurilor din ansamblul cama
deformatoare - rulment elastic - roata elastica, apar mici deplasari ciclice circumferenjiale
~i axiale puse in evidents experimental prin lustruirea muchiilor inelului exterior al
rulmentuJui, zona de rnijloc ramanand nelustruita. De aceea, se recomanda ca inelul
exterior sa fie prelucrat cu mici inclinatii ca in fig. 16 .10. -
Daca s-ar realiza · un ajustaj cu strangere intre rulmentul elastic ~i roata elastica,
s-ar elimina acele microdeplasari, dar ansamblul roata elastica-inel exterior al rulmentului
A
ar forma un invelis cu perete gros. In aceasta situatie scade gradul de elasticitate, astfel
ca, in · timpul def ormatiilor, apar tensiuni de lncovoiere mult mai mari ~i deci o scad ere
a durabilitatii transmisiei. Pe de alta parte, un ajustaj cu joc nu prea mare influenteaza
negativ cinematica transmisiei armonice, conferindu-i si o rigiditate scazuta, De aceea, la
,
I
'
montaj, trebuie asigurat un joc minim garantat.
t
Deoarece rulmentul elastic este solicitat foarte mutt la oboseala, ca si roata elasti-
ca, se recomanda operatia de rulare circulara a celor doua inel.e ale rulmentului elastic.
Pentru marirea durabilitatii in funcjionare se recomanda ca iuelul exterior sa aiba
o durabilitate mai redusa decat inelul interior .. Astfel, pentru ca inelul exterior este mai
mult solicitat la oboseala, se recomanda sa aiba durabilitatea de 55 ... 60 HRC, iar inelul
• interior 61 ... 65 HRC .
...... Pentru unge·rea transmisiilor armonice sunt 8
1' recornandate uleiurile de transmisii industriale de
• 8/3
'' tip TIN - EP - STAS 10588- 76, la care pierderile
'
datorate barbotarii sunt minime.
.'
.
I
Se evita uleiurile cu viscozitate ridicata,
• deoarece conduc la redu.cerea accentuata a
randamentului total al transmisiei.
Rodajul transmisiei trebuie realizat in asa - _
. .___.__ __.__ _._
fel tncat sa nu produca in ansamblul deformator -
roata elastica - roata rigida deformatii peste 'Fig. 16.10
valorile medii luate in considerare in calculul de
proiectare.
482 Tthnologia eonstructiilor de masin!
Se recomanda ca rodajul sa se efectueze lntr-o perioada de 20 .... 30 ore, in 3-4

trepte de Incarcare, panl se ajunge la lncarcarea nominala a transmisiei.
Randamentul transmisiei armonice depinde atat de raportul de transmitere i, cat
~i de pierderile specifice de putere JiPs , conform functiei
(1.6.4) 1
..•
•
lI
pierderile specifice de. putere A.Ps calculandu-se cu relatia

t '
(16.5) lI
'
I'
in care: 'PA este puterea specifica pierduta prin frecare in angrenaj, care depinde de I
f
coeficientul de frecare µ == 0,06 ... 0,09, turatia 11 = 6.00 ... 1500 rot/min, forta de incarcare I
I
F == (50 . .. 400) N, fiind in ·aceste conditii 'l' A = ( 4 ... 10) % ; 'I'H - puterea pierduta datorita I
I
.--· I
deformarilor elastice ale elementelor componente, 1J! H == (0,06 ... 1, 1) % ; 'PL - putere ~
!
•
'
specifica pierduta prin frecare in rulmentul elastic, 'PL~ 0,005 % .
Pentru reducerea volumului de proiectare s-au intocmit programe de proiectare II
l
asistata a transmisiilor armonice. Un astfel de. program elaborat de catedra de "Organe de

masini" din Universitatea POLITEHNICA Bucuresti cuprinde mai multe subprograme
" .
prezentate m contmuare. A .
Predimensionarea rottlor elastice. In ·acest subprogram sunt necesare urmatoarele

.
date de intrare: puterea de intrare, raportul de transmitere, turatia de intrare, randamentul ,,
;
•
.
impus, numarul de unde sau proeminente ale camei deformatoare, elementele cremalierei
· de referinta, presiunea admisibila in angrenajul armoniac, diametrele exterioare ale.
rulmentilor elastici. . _
'A '
·In urma calculelor se stabilesc: modulul danturii, numerele de dinti ale celor doua
si
roti rulmentul elastic ales, precum ~i raportul de transmitere recalculat.
Calculul elementelor geometrice. Acest subprogram foloseste ca date de intrare
urmatoarele: numerele de dinji ale celor doua roti, modulul danturii, diametrul interior al
. paharului. rotii elastice, diametrul exterior al rulmentului elastic ales (ultimele doua
. ,.,
diametre avand aceeasi valoare nominala N). In urma calculelor se deflnitiveaza toate
cotele ~i tolerantele elementelor componente ale transmisiei armonice necesare fabricarii
acestora. A
• Calculul de verificare a rotii elastice. In acest su.bprogram se verifies danrura

la presiunea de contact, precum ~i peretele subtire al paharului rotii dintate elastice la obo-
seala, in conditiile solicirarilor la incovotere ~i torsiune din timpul functionarii,
Verificarea rulmentului elastic ales. in acest subprogram se urmareste determi-
narea durabilitatii rulmentului ales, stabilindu-se numarul de ore de functionare ~i turatia
maxima admisa, avand in vedere ca bilele rulmentului nu au o rostogolire ,.
pura, ·
Calculul randamentului total al transmisiei armonice. In acest subprogram se
tine seama de raportul de transmitere recalculat ~i de pierderile de putere datorate
freearilor din angrenaj, frecarilor din lagare, deformatiilor elementelor elastice, pierderilor
datorate barbotarii lubrifiantului etc .
Tthnologia transmisiilor armonice din/ate 483
16.5. Avantajele §i dezavantajele utlllzarl!

transmislilor · armonice
•
.
..
I
l
· Ca ~i in cazul oricarui tip de transmisie mecanica, transmisiile armonice · prezinta
•
i ' atat avantaje, cat ~i uncle dezavantaje in functie de care se aleg ~i domeniile de utilizare
t
I cele mai adecvate.
Avantaje:
' • masa ~i gabarit mic; masa scade de 2,3 3 ori fail de un reductor cilindric in
trei trepte, cu caracteristici apropiate ~i. de 1 ,8 ·2 ori fata de un reductor planetar
t,, echivalent;
•
I • precizie cinematica sporita; datorita numarului mare de dinti in contact au un

t joc de flanc mic, precum ~i jocuri unghiulare mici;
I • sunt mai silenjioase av and in vedere ca (20 ... 40) % din numarul dinjilor sunt in
angrenare;
•
•I • realizeaza rapoarte de transmitere foarte mici intr-o treapta i ~ 1 /60 ... l /300;
l
•
• randament foarte bun in raport cu celelate tipuri de transmisii mecanice: 0,8 ..
J
I
.. 0,9 la reductoare armonice $i 0,6 ... 0, 7 la multiplicatoare armonice.
Dezavantaje:
- limitarea turajiei de intrare a deformatorului mecanic la .( 1000 ... 3000) rot/min
in vederea limitarii incalzirii ~i deformajiilor;
- rojile dintate se construiesc numai cu module mici:
- dificultati de executie ~i de moritaj;
- costuri ridicate; in productia de serie ajung la pretul reductoarelor melcate;
- rigiditatea torsionala a reductoarelor armonice este mica, mai ales in cazul
reductoarelor din materiale plastice,
I
•
j
•.
I
I
I\
•.
;
! •
t•
tI
I
'•
i
.j
I
TEHNOLOGIA PRELUCRARII PIESELOR

. CU AXE A
.
PAR.ALELE SI INCRUCI~ATE
17 .1. Tehnologia prelucrarll bielelor
Bielele sunt piese cu corpul in forrna de tija profilata terminata la ambele capete
cu alezaje prevazute cu cuzineti. "'In timpul exploatarii sunt supuse unor puternice solicitari
dinamice, de aceea trebuie sa aiba rezistenta Ia oboseala, rigiditate inalta ~i o buna precizie
dimensionala ~i de forma geometrica, Axele celor doua alejaze ale bielei trebuie sa fie
paralele si coplanare. Pentru abaterile de la coplaneitate ~i paralelism se admit valori in
domeniul (0;03 ... 0,06) mm pe 100 mm lungime. Abaterea distantei intre axele alezajelor
trebuie sa se gaseasca in domeniul (0·,05 ... 0, 10) mm, Batala frontala a fetelor frontale ale
capului ~i piciorului bielei sa fie sub 0, 1 mm. Suprafata alezajului din piciorul bielei
. . '
trebuie sa aiba R0 = 1,6 µm inainte de presarea bucsei - cuzinet §i Ra= 0,8 µm dupa
presarea ~i prelucrarea acesteia. De asemenea, rugozitatea alezajului din capul bielei
trebuie sa fie R0:: (3,2 ... 1,6) µ.m inainte de montarea cuzinetului ..
Procesul tehnologic de prelucrare mecanica depinde de constructia bielei ~i de
. . ,. •
volumul de producjie. In general, primele operatii de prelucrare sunt determinate de tipul t
r
semifabricatului, · stiind ca bielele pot fi impartite in doua categorii mari: biele la care·
corpul ~i capacul au semifabricate executate independent ~i biele la care corpul si capacul
sunt monobloc, urmand a fi separate in cursul prelucrarii mecanice. · ·
Capacul §i corpul bielei nu sunt interschimbabile, deoarece prelucrarile de finisare
se executa in stare asamblata, Nici bucsa din piciorul bielei nu este interschimbabila,
deoarece prelucrarea de finisare a alezajului acesteia se face dupa presare.
Principalele grupe de prelucrari executate la fabricarea bielelor sunt urmatoarele:
prelucrarea bazelor tehnologice; prelucrarea de degrosare $i de se·mifinisare a alezajelor;
separarea capacului, cand semifabricatul bielei este monobloc; prelucrarea suprafejelor de
separatie ale corpului ~i capacului: prelucrarea gaurilor pentru fixarea capacului de corp;
finisarea alezajelor; executarea gaurii de ungere; controlul, ajustarea ~i sortarea bielelor
• •
pe grupe masice,
a. Prelucrarea bazelor tehnologlce. Forma pe care o are biela impune alegerea,
ca baze tehnologice, a suprafetelor plane ale capului ~i piciorului. in productia individuala
~i de serie mica prelucrarea celor doua suprafe]e plane opuse se executa succesiv, prin
frezare (fig. 17 .1). Precizia de prelucrare obtinuta la simetria fejelor fata de axa corpului
...
este relativ mica. In productia de serie mare, cele doua suprafete plane opuse se
prelucreaza simultan, prin frezare sau brosare.
Orientarea $i fixarea bielei se realizeaza cu ajutorul a doua prisme asezate fata in
fata. Pentru evitarea abaterii de la simetrie se utilizeaza gauri de centrare, in care intra
,,-.
. -
Tehnologia 'prelucrdrii pieselor cu axe paralele 1i tncrucisate

. .
485
.
varfuri mobile. (fig. 17 .2). Prelu- s

crarea prin frezare se executa pe
masini de frezat multiaxe, care
•
permit prelucrarea tuturor fetelor
simultan.
"
,, . .
In cazul prelucrarii prin
brosare, se utilizeaza masini de ,,. _ _.
brosat verticale; brosarea se •
executa succesiv la capul bielei ~i .••• =·
apoi la picior, prelucrandu-se si-

multan cate doua fete opuse. Fig. 17,l .Fig. 17.2
La bielele care au latimi
egale ale capului ~i piciorului, prelucrarea suprafejelor frontale poate fi realizata ~i prin
rectificare. Se rectifica simultan fetele frontale de pe o parte, dupa care biela se intoarce
'i se rectifica fetele opuse. Pentru cresterea productivitatii muncii, pe masa masinii se
incarca mai multe biele, care se fixeaza pe platoul electromagnetic. Rectificarea poate fl
executata §i pe masina de rectificat tip carusel, prevazute cu doua discuri asezate fap in
fata, reglate la o distanta corespunzatoare dimensiunii care trebuie obtinuta, _ A
b. Prelucrarea de degrosare §i de semifinisare a alezajelor. In cazul bielelor

cu capacul separat de corp se prelucreaza, mai in.tai alezajul din piciorul bielei, cu
•
orientare pe suprafata plana si pe. conturul exterior al piciorului (fig . 17 .. 3) . Pazele de
prelucrare se exeeuta in urmatoarea succesiune: gaurire cu burghiul, largire ~i alezare.
Dupa aceea se executa o degrosare a· semialezajului capului prin alezare cu bari. portcujit
sau prin frezare cu o freza de diametru corespunzator.
La bielele cu capacul forjat monobloc cu corpul, dupa prelucrarea alezajului din picio-
ml bielei,,.. se preluereaza alezajul din capul bielei prin gaurire, largire ~i alezare (fig. 17.4).
In altl varianta de
proces tehnologic, se prelu ...
creaza mai intai alezajul din •
capul bielei pe strunguri ••• '

paralele, apoi alezajul din ••••
piciorul bielei, pe masini de
'
'
gaurit; ..utilizand primul ale-
zaj ca baza tehnologica. Fig. 17.3 Fig. 17.4
· Aceasta varianta se aplica,
cu precadere, la fabricatia in serie mica a bielelor de dimensiuni mari. •
"
0 metoda utilizata recent in producjia de serie mare ~i masa consta in prelucrarea
simultana a celor doua alezaje pe masini agrenat cu mai multe axe ~i mai
. "
multe posturi
.
de lucru, care. permit asezarea a care unei biele la fiecare post de lucru. In felul acesta, se
realizeaza o mare concentrare de prelucrari, care conduce la cresterea productivitaii muncii,
. "
c, Prelucrarea suprafetelor plane de separatie. Inainte de executarea acestei
prelucrari, la bielele monobloc, capacul se separa de corp. Separarea se executa pe masini
de frezat orizontale cu freze ferastrau. La bielele care au capacul forjat separat se poate
'
I
executa o degrosare in pachet a semialezajului din capac.

Prelucrarea suprafejelor de separatie are ca scop realizarea unor imbinari corecte
A
ale capacului cu corpul bielei. In acest scop, suprafetele de separajie se. realizeaza cu
umeri de centrare (fig. 17 .5, a) sau cu zimji (fig. 17 .6, b). Prelucrarea umerilor sau a
zimtilor se executi prin frezare, in cazul . producjiei de serie mica §i prin brosare :in
' .
productia de serie mare.
"'
''
486 Tehnologia eonstrucfiilor de masin!
d. Preluerarea gaurllor de imbinare.

•
• Acestea se executa in urmatoarele faze: gaurire
la diametrul necesar executarii filetului, cu
i--·--+-. ~AA
•
,,,,__capacul asamblat pe corp; desprinderea capacu-
•
lui; executarea filetului in corpul bielei; largi-
• •
rea, tesirea ~i alezarea gaurii din capac. Dupa
executarea prelucrarilor mentionate, capacul ~i
biela sunt marcate, deoarece, incepand de la a-
•
cest stadiu, ele nu rnai sunt piese interschimbabile.
A .
a b In producjiile individuals ~i de serie

1'ig. 17.s mica prelucrarea gaurilor de imbinare se execu-
ta pe masini de gaurit universale, iar in productia de serie mare pe masini de gaurit
multiaxe ,.. sau pe agregate care permit prelucrarea mai multor piese simultan.
Intr-o alta varianta de proces tehnologic, prelucrarea gaurilor la diametrul necesar
executarii filetului se face inainte de separarea capacului de corp.
e. Finlsarea alezajelor din capul ~i piciorul bielei, Mai intai se executa o
semifinisare a celor dona alezaje, dupa asamblarea capacului cu corpul bielei, Pentru
asigurarea paralelismului dintre axe· ~i a. distantei dintre alezaje, prelucrarea se realizeaza
concomitent la cele doua capete, pe agregate cu doua axe portscula, Orientarea piesei se
asigura cu. ajutorul a doua varfuri de centrare mobile introduse in arborii portscula. Dupa
ce piesa este adusa in pozitia de lucru, se fixeaza cu bride si varfurile de centrare sunt
inlocuite cu bare de alezat, cu ajutorul carora se executa prelucrarea. Dupa semifinisare, .
se preseaza bucsa in piciorul bielei ~i se executa prelucrarea de finisare a celor doua
alezaje, concomitent, pe acelasi agregat cu doi arbori portscula.
f. Executarea gaurt] de ungere. Gaura de ungere are rolul de a conduce uleiul
de la capul bielei catre alezajul piciorului, pentru ungerea boltului Aceasta gaura are, in
functie de dimensiunile bielei, diametrul de (3 ... 7) mm ~i lungimea
,.,
de ( 100 ... 250) mm.
Este deci o gaura lunga, a carei executie prezinta dificultaji. In cazul unei gauri obisnuite,
exista pericolul devierii burghiului, ceea ce poate da nastere la iesirea gaurii prin peretele
co·rpului. Pentru evitarea acestui pericol este necesar sa se execute gaurirea pe masini cu.
destinatie speciala (fig. 17 .6),, scula fiind
fixa si orientata CU varful in SUS, iar piesa
avand toate miscarile necesare prelucra-
rii ~ Pe langa avantajele oferite de prelu-
• crarea cu pjesa in miscare de rotatie,
•
acest procedeu asigura si evacuarea
•• $
•
•
usoara a aschiilor provenite din prelu-
• crare. Acest fenomen este favorizat de
racirea cu lichid de aschiere introdus sub
•
pres1une .
•
g. Controlul, ajustarea ~i sor-
•
tarea bielelor pe grupe maslce. Fiind
piese cu rol functional deosebit de impor-
tant, bielele su11t supuse unor operatii de
control intermediar, precum ~i unei ope-
rajii de control
,.
final.
In cadrul operatiei de control ·
Flg. 17.. 6 Fig. 17.7 final
·-~
se verifica urmatoarele elemen. t e:
diametrul celor dona alezaie: latimea
Tthnologia prelucrarii pieselor cu axe paralele 1i lncrueisate 487
. .
capu.lui ~i piciorului; perpendicularitatea fejelor frontale fata de axele alezajelor;
parale.Jismul axelor ~i distanta dintre axe. Pentru verificarea acestor elemente se utilizeaza
dtspozltive de control complex, care pot pune in. evide:r1ta mai multi parametri de precizie
.
I . simultan. ·
. ~
0 importanja deosebita o are sortarea bielelor pe grope masice. In acest scop,

bielele se cantlresc pe cantare speciale, care pun in evidenja excesul de masa, atat la cap,
.
cat si la picior. Aducerea bielelor la masa necesara se face prin frezarea unor adaosuri
tehnologice (fig. 17. 7), lasate la cele doua capete inca din faza de semifabricat .
.
•
•
17 .2. Tehnologia prelucrarli cuzlnetllor
'
I
Cuzinejii sunt piese de revolutie care se monteaza in lagarele de alunecare pentru

a sustine arborii diferitelor masini, Exista diferite forme constructive de cuzineti. 0 clasa
importanta o formeaza cuzinejii formati dintr-o bucata .. Acestia sunt sub forma de bucsa
cilindrica din bronz sau material bimetalic. Cuzinetii bimetalici sunt formaji dintr-o
carcasa
'
din otel sa· u fonta captusita cu aliaj antifricjiune. 0 alta class este cea a cuzinetilor
formati din doua bucaji semicilindrice. Acestia pot fi confectionati numai din material
antifrictiune
.
sau sunt
' "
cu carcasa din otel captu~ita cu material antifricjiune turnat sau
aplicat prin placare. In constructia de masini se utilizeaza si cuzineti trimetalici, care au
o carcasa din otel peste care se aplica un strat de bronz, captusit cu un material
antifrictiune,
Cuzinetii se executa in treapta de precizie IT6 ~i cu rugozitatea in domeniul R0 =
= (0,8 ... 1,6) µ.m, Abaterea de la concentricitatea suprafetelor exterioare §i interioare nu
trebuie sa depaseasca 0,02 mm.
Cuzinetii dintr-o bucata au tehnologia de prelucrare mecanica similara tehnologiei
bucselor, Anumite particularitaji tehnologice apar la cuzinejii cu carcasa captu~ita cu
material antifricjiune. Acestea se refera la faptul ca bucsa comporta cateva prelucrari
preliminare, dupa care, la interior, se toarna aliajul antifrictiune ~i apoi se executa
A
prelucrarile de finisare. In cazul cuzinejilor sub forma de bucsa, presaji in corpul altor
piese, alezajul se prelucreaza la cotele finale dupa presare.
Canalele de ungere ale cuzinetilor dintr-o bucata se executa pe strung, sub forma
unor elice incrucisate, sau pe masini speciale, prin copiere dupa o cama,
- Tehnologla de prelucrare a cuzinetilor din doua bucati este mai complexa ~i se
· · diferenjiaza in funcjie de dimensiuni ~i de tipul semifabricatului. Cuzinejii de dimensiuni
mari, _cu diametrul interior peste 100 mm, au carcasa formata din doua bucaji separate,
objinute prin turnare din fonta sau ojel.
Principalele· grupe de prelucrari necesare executiei acestora sunt urmatoarele:
prelucrarea .· suprafejelor plane de separajie; asamblarea celor doi semicuzineti ~i prelu-
crarea
. · suprafejelor de revolutie interioara ~i exteroara: prelucrarea canalelor pentru
.
marirea aderentei stratului de aliaj antifrictiune: turnarea aliajului antifrictiune: prelucrarea

alezajului la cotele finale; prelucrarea buzunarelor pentru inmagazinarea uleiului.
Prelucrarea suprafetelor plane· de separatie se executa, in functie de tipul
productiei, prin rabotare, frezare sau brosare, Schema prelucrarii prin frezare este data
.
__._..... in fig. 17 .8. Pentru asamblarea corecta a celor doi cuzineti,

pe supraf etele de separatie se realizeaza umeri de centrare .
..__... Dupa executarea suprafejelor de separajie, cei doi semicuzi-
neti se asambleaza $i se fixeaza in aceasta pozitie cu ajutorul
A . +
unui colier. In aceasta stare, se due pe strung ~1 se

prelucreaza, din doua prinderi, suprafejele frontale §i
suprafetele cilindrice exterioara $i Inrerioara. Suprafaja
• exterioara se prelucreaza la· gata, la o. dimensiune corespun-
·® zatoare lacasului din lagar. Suprafata interioara nu se
"
prelucreaza cu precizie foarte mare, intrucat, ulterior, va fl
captusita cu aliaj antifricjiune.
Fig,. 17.8 A
In continuare, se prelucreaza canalele cu profil

coada de randunica, care au rolul de a mari aderenja aliajului antifrlctiune la carcasa.
Aceste canale pot fi circulare (fig. 17 .9, a) sau dirijate in lungul cuzinetului (fig. 17 .9,
b). Canalele circulare se prelucreaza prm strunjire, iar cele longitudinale prin rabotare sau
mortezare. Executia unui canal comporta urmatoarele faze de prelucrare: spargerea
canalului cu un cutit cu tai~ul drept ~i prelucrarea pana la adancimea totala; prelucrarea
succesiva a fiecarui flanc cu cate un cujit profilat, unul cu taisul pe dreapta, celalalt cu
taiiul pe stanga. Deoarece canalele au numai rolul de a mari aderenta aliajului antifrtctiune
la carcasa, nu .se impun conditii severe de· precizie ~i rugozitate la execujia lor.
Dupa prelucrarea canalelor, cei doi semicuzineti se asambleaza din nou ~i se
pregatesc pentru turnarea aliajelor antifrictiune. Aceasta pregatire comporta fixarea pe
exterior cu un colier, degresarea suprafejei interioare, asezarea $i. incalzirea in vederea
turnarii, Daca turnarea se executa static, in interiorul cuzinetului se introduce un miez
metalic ~i partea inferioara se etanseaza cu amestec de forrnare. La turnarea centrifugala
se etanseaza ambele capete, lasand numai un spajiu central, pe unde se face alimentarea
cu aliajul antifricjiune topit. .
Dupa turnare se executa · prelucrarea alezajului cu cei doi semicuzineji in stare
asamblata,
. .
Prelucrarea
.
se face prin strunjire in mai multe faze: degrosare cu cujite din otel
·rapid ~i vitezede (120: .. 160) m/min: prefinisare cu cujite armate cu carburi rnetalice ~i.
'
viteze de (3.00 ... 400) m/min; finisare cu varf de diarnant, cusviteze de (600 ... 800) m/rnin,.
,
, .
Dupa finisare, suprafata alezajului trebuie sa aiba o rugozitate in limitele R0 = (0,6 ... 0,4) µm.
. · Dupa strunjire cei doi semicuzineji se despart ~i fiecaruia i se prelucreaza, separat,
buzunarele pentru inmagazinarea uleiului (fig. 17 .10). Prelucrarea se executa prin frezare,
cu freze-deget avand diametrul de (15 ... 25) mm. Cuzinetul se asaza pe masa masinii sau
pe · dispozitivul de prelucrare in pozijie verticala, forta de strangere fiind aplicata pe
A
suprafata frontala superioara. In cadrul acestei operatii trebuie acordata o atenjie deosebita
protejarii suprafetei alezajului impotriva loviturilor sau zgarieturilor.
A-A
---..A.-.A..---. --- . ___._.

a b
Fig. 17.9 Fig. 17.10

Tehnologia prelucrarii pieselor cu axe paralele §i incrucisate 489
Pentru asigurarea unei suprafeje portante mari, cuzinetul se pasuieste pe fusul
A •
arborelui. In acest scop, pe fus se intinde un strat foarte fin din pasta de indigo, iar
...
cuzinetul este adus peste fus ~i miscat de mai multe ori in ambele sensuri de rotatie, In
zonele de contact ale cuzinetului cu fusul apar pete de indigo. Acestea sunt razuite manual
pe doua directii perpendiculare. Repetand aceasta operatic de circa 10 ... 12 ori se obtine
suprafata portanta corespunzatoare, La sfarsit, alezajul cuzinetului se spala cu petrol, se
sterge cu o carpi moale ~i se unge cu ulei.
Cuzinejii cu material antifricjiune turnat in carcasa tubulara se debiteaza mai intai
I
Ia lungimea corespunzatoare, Apoi se prelucreaza la exterior ~i interior prin strunjire, in
vederea pregatirii pentru tumarea materialului antifrictiune. Dupa tumare se executa
urmatoarele grupe de prelucrari: strunjirea suprafetelor frontale la lungimea necesara;
strunjirea de degrosare a compozijiei turnate $i tesirea celor doua capete; rectificarea pe
masini Iara centre; secjionarea bucsei pentru objinerea celor doi semicuzineji,
Dupa separarea celor doi semicuzineji se procedeaza la prelucrarea suprafejelor
plane de separatie prin brosare sau rectificare. in continuare se executa ·prelucrarea de
•
I
finisare a alezajului, i11 producjia de serie mica ~i mijlocie, cei doi semicuzineti 'se .
'
marcheaza §i finisarea alezajului se face

. . in stare asamblata . in producjia de serie mare,
finisarea alezajului se face individual pe masini de alezat orizontale cu destinajie specials. -
Dupa terminarea prelucrarii semicuzinejilor, se face imperecherea lor prin sortare (metoda
asamblarii selective). Aceasta operajie se executa prin asezarea cuzinetilor intr-un
- dispozitiv care reproduce condijiile de asamblare reale. Semicuzinetii, sortati in acest mod;
se marcheaza si se monteaza perechi; incepand de la acest stadiu, semicuzinejii nu mai
sunt interschimbabili.
""'
In final, se prelucreaza
•
prin frezare buznnarele pentru ulei si, in cazul cuzinejilor
care suporta .tncarclri mari, se executa pasuirea dupa fusul arborelui.
, Pentru cuzinejii cu material antifrictiune aplicat prin placare, semifabricatul sub
forrna de banda se debiteaza la lungime, dupa care urmeaza: preindoirea benzii debitate,
rularea §i calibrarea, pentru a obtine forma de semicuzinet. Dupa objinerea semicuzine ..
tului, acesta este prelucrat individual dupa,.
o tehnologie similara celei prezentate la cuzi-
nejii obtinuji din semifabricat tubular. In final, semicuzinetii se lmperecheaza prin sortare.
17.3. Tehnologia prelucrarii pistoanelor
Pistoanele sunt piese complexe de revolujie cu doua axe perpendiculare: axa

suprafejei cilindrice exterioare a pistonului si axa alezajului ·de bolt. La prelucrarea
pistoanelor se impun toleranje seve.re Ia suprafaja cilindrica exterioara a pistonului ~i la
alezajul de bolj. Ca precizie de pozijie trebuie sa se respecte perpendicularitatea indicata
pe desen intre axa suprafejei cilindrice exterioare a pistonului ~i axa alezajului de bolt.
Rugozitajile suprafetelor functionale au. valori foarte mici: Ra ; (0,6· ... 0,2) µm
pe suprafata cilindrica exterioara a pistonului ~i suprafata alezajului de bolt ~i Ra = (1.,6· ..
. . 0,8) µm pe suprafejele laterale ale canclelor pentru segmenti.
· Seturile de pistoane se formeaza, ca la biele prin sortare masica, astfel ca
diferentele de masa intre pistoane sa nu depaseasca 2 % .
'
490 Tehnologia constructiilor de ma1ini ·
Procesul tehnologic de prelucrare a pistoanelor trebuie astfel structurat incat sa

asigure realizarea tuturor conditiilor tehnice impuse. Principalele grupe de prelucrari care
' .
se executa la fabricarea pistoanelor sunt: prelucrarea bazelor tehnologice; prelucrarea

suprafetelor exterioare; prelucrarea alezajului pentru bolt; executarea gaurilor de ungere
. .
si a fantelor ; controlul final $i sortarea pe grupe masice ~i dimensionale. .

- \ a. Prelucrarea bazelor tehnologice. Stabilirea bazelor tehnologice pentru prelu-
crarea pistoanelor se face tinand seama de urmatoarele aspecte: deoarece pistonul este o
piesa cu· rigiditate mica pe directie radiala, bazele tehnologice adoptate trebuie sa permita
· aplicarea unor forte de strangere care sa nu produca deformari: bazele tehnologice trebuie
sa dea posibilitatea prelucrarii celor mai importante suprafete la o singura asezare ~i sa
asigure o grosime cat mai uniform! a peretelui partii cilindrice de ghidare. Condijiile
precizate pot fi respectate daca se alege ca baza tehnologica alezajul ~i suprafata frontala
a fustei pistonului. Acestea sunt suprafeje pur tehnologice, prelucrarea lor nefiind necesara
din punct de vedere functional (fig. 7. 11).
Pentru prelucrarea pistonului in continuare este necesar ca, utilizand bazele A
tehnologice prelucrate, sl se aplice o fortl de strangere in lungul axei pistonului. In acest

scop, la anumite tipuri de pistoane, la capatul opus fustei se lasa un adaos tehnologic pen-
tru executarea unei gauri de centrare, In acest caz, prelucrarile urmatoare se realizeaza prin
orientarea pistonului pe fusta .~i strangerea cu varf de centrare din partea opusa (fig. 17. 12) .
Fig. 17.11 Fig .. 17.12 Fig. 17.13
In cazul alter tipuri de pistoane, adaosul tehnologic pentru gaura de centrare si

strangere se realizeaza cu ajutorul unei tije, care trece prin arborele principal al strungului
~i este legata la capatul din dreapta cu alta tija, trecuta prin gaura boltului (fig. 17 .13).
/ Cand se utilizeaza acest sistem de strangere este necesar sa se execute, in prealabil, o
prelucrare de degrosare a alezajului pentru bolt.
b. Prelucrarea supraf etelor exterioare. Aceste prelucrari se executa utilizand A
una dintre schemele de orientare ~i fixare prezentate in fig. 17.12 ~i 17 .13. In cazul
fabricatiei de serie mare si masa, prelucrarea suprafetei cilindrice exterioare $i a canalelor
pentru segmenji se executa pe strunguri semiautomate cu rnai mulre axe (fig. 17 .14), in
mai multe faze, care corepunzator numerelor din figura, reprezinta: 1 - centruire,
strunjirea frontala a mantalei ~i strunjirea de degrosare a calotei; 2 - strunjirea de finisare
a calotei; 3 - strunjirea de degrosare a canalelor pentru segmenti; 4 - strunjirea de .
degrosare a mantalei ~i a regiunii portsegmenti; 5 - finisarea regiunii portsegmenji ~i a
canalelor; ,6 - tesirea fetelor ultimului canal §i a fustei; 7 - strunjirea ovala a pistonului
' .
• •
pnn copiere, ~ ' .
•
. .
>
In cazul pistoanelor cu sectiune transversala eliptica, o metoda simpla ~i precisa
de prelucrare consta in frezarea suprafejei exterioare cu un cap portcutit al carui plan de
' '
· aschiere este inclinat cu un unghi a fata de axa pistonului (fig. 17 .15). Capul portcutit
executa atat miscarea principala de aschiere n.s , cat ~i miscarea de avans s, rezultatul fiind
l-·
'
Tehnologla prelucrdrii pieselor cu axe paralele 1i tncrueisate
c::--··· -uvtJJ
••
7
• .•
•
•
c ... .:.·
••
2 :?(-. s
•
•
•
z
3
• • -- ~·--ulnl]
c:··
•
'
•
ns
•
'
.. I• •
•
6
c-- •• .. ..JW'J • •
•
)(
•
•
c .. :-··
•
... '
•
---
• +• -·
:l Fig. 17.15
- '
.2
s
-----··
••
c:·.:::- ,_J
...
•
1
··----- -.J' c .. ~ ..
•
•
____; __
••.,.,,•• ••
I
- ··-.......... ~ I
I •
I
Fig•. 17.14 Fig. 17.16
obtinerea unei elipse in secjiunea transversala x-.t a pistonului. Daca in timpul deplasarii
capului portcujit in miscare de avans se asigura ~i variatia diametrului prelucrat, deplasmd
cujitele radial, se obtine ~i forma bombata in lungul pistonului.
c. Prelucrarea alezajului pentru bolt. Se realizeaza in general pe agregate cu
mai muJte pozitii ~i rnai multe posturi de lucru, i11 mai multe faze distincte, fiecare faz..1
executandu-se la un post de lucru: alezare de degrosare cu cutit cu placuta din carbura
metalica: alezare de semifinisare tot cu scula cu placu1a din carbura metalica; alezarc de
finisare cu varf de diamant.A .
I11 anumite cazuri se executa calibrarea si ecruisarea alezajului de bolt prin roluirc
cu un dorn cu role din ojel calit (fig. 17 .16).
·.;:> •
Dificultatea principala la prelucrarea alezajului pentru bolt consta in orientarea

unghiulara corecta a pistonului, astfel incat axa alezajului sfi fie adusa in coincidenja cu
axa sculclor. Orientarca se asigura cu ajutorul unor dornuri spcciale introduse i11 arborii
portscula, dupa care se face fixarea pistonului, iar dornurile sunt scoase afara ~i inlocuite
cu scule pentru prclucrare ..
· d, Prelucrarea gaurilor de ungere §i a fantelor. Orificiile radiale din canalele
de ungerc se prclucreaza pe agregate cu mai multe posruri de lucru, amplasate pe o masa
492 Tehnologia construcJiilor de 111a1ini
A
rotativa. In functie de tipul agregatului, orificiile se. executa simultan sau prin schimbarea
pozitiei unghiulare a pistonului.
Gaurile de ungere prevazute in umerii alezajului pen·tru bolt se executa pe masini
de gaunt simple sau cu doua axe. Pistonul se a~aza pe suprafata frontala a capului §i se
ghideaza pe suprafata cilindrica exterioara, Orientarea unghiulara se asigura prin alezarea
boltului,
Fantele se executa prin frezare cu freze-ferastrau pe masini de frezat cu desrinajie
generals sau pe agregate speciale de gaurir ~i frezat cu mai multe posturi de lucru,
e. Acoperiri de protectie. Pentru imbunatatirea rezistentei la uzare, in conditii
generale de functionare (rodaj, porniri la rece, ungere defectuoasa etc.), pistoanelor Ii se
aplica acoperiri de protectie cum sunt: grafitarea, stanarea sau plumbarea §i anod.izarea
(oxidare electro-chimica) suprafetei exterioare.
f. Controlul pistoanelor §i sortarea pe grope dimensionale ~i masice. Datorita
cornplexitatii construcjiei si a conditiilor tehnice de executie severe, la fabricarea pistoane-
lor se prevede control interoperational ~i control final. in productia moderna, controlul
final se efectueaza in incaperi cu aer condijionat si temperatura cons tan ta.
Controlul dimensional consta in: controlul suprafejei exterioare si s·ortarea pe
grupe de dimensiuni, marcate prin culori; controlul alezajului pentru bolt ~i sortarea pe
grupe de dimensiuni, marcate prin culori; controlul diametrelor, laJimii ~i amplasarii
canalelor pentru segmenji.
"
In final se procedeaza la sortarea pistoanelor pe grupe masice, marcate de
asemenea prin culori. Sortarea pe grupe masice se realizeaza prin cantarire, operatic
.
cunoscuta ~i sub denumirea de echilibrare a pistoanelor. Prin sortarea masica se formeaza
'
seturi de pistoane a carer variajie de masa este nesemnificativa (0,5 ... 2)% din masa
pistonului, .Aceasta conditie este absolut necesara pentru funcjionarea motorului tara socuri
· . §i vibrajii,
- 17.4. Tehnologia prelucrarii segmentilor
Segmentii sun.t piese in forma de inele crestate care se asambleaza pe pistoane,

avand rol de compresie sau de ungere.
Abaterile dimensionale la grosimea segmentilor pe directie axiala pot fide (0,0.1 ..
. . 0,03) mm ~i se admit numai in minus fata de dimensiunea nominals, Abaterile limita pe
direcjie radiala pot ajunge pana la 0, l mm. Abaterile la deschirea fantei segmentului in
stare asamblata nu trebuie sa depaseasca 0,3 mm. Abaterea de la planitate nu trebuie sa
depaseasca 50 % din toleranta grosimii axiale.
Rugozitatea suprafetelor active trebuie sa fie R0 = (0,4 ... 0,8) µm, iar la celelalte
suprafete R0 = (3,2 ... 6,3) µ.m.
in afara conditiilor enumerate se impune ca segmentii sa aiba 0 elasticitate buna,
La segmenjii din, fonta, aceasta se asigura prin doua metode: prin indepartarea portiunii
de material sau prin termofixare.
A .
In cazul primei metode, semifabricatul turnat cu conturul oval (fig. 17 .17) se

strunjeste, prin copiere, -de asemenea oval. Apoi se decupeaza o portiune, dupa care seg . .
Tehnologia prelucrarli pieselor cu axe paralele 1i tncrucisate
493
mentul este strans intr-un dispozitiv ~i strunjit la forma cilindrica Portit1ne Oegajare pen-
corespunzatoare pozitie! din montaj. Aceasta este metoda cea mai et1"thinqta · tru cenlror~
folosita, fiind simpla ~i asigurand segmentilor o elasticitate foarte
buna. •
La metoda prin termofixare, segmentii se toarna si se

strunjesc rotund, lasandu-se pe exterior un adaos de prelucrare •
de (0,5 ... 0,9) mm. Apoi se executa fanta la valoarea deschiderii
I
segmentului in stare montata. Dupa aceea, segmentii se introduc
pe un dorn prevazut cu o pana care forteaza deschiderea lor la
valoarea fantei in stare libera. Urmeaza tratamentul de termofi- Fig. 17.17
xare, care consta in incalzirea segmenjilor pana la 600° C ~i apoi
racirea in aer. Dupa acest tratament segmentii raman desfacuti, avand forma ovala. In A
continuare, prelucrarea se executa conform primei variante. Tratamentul de termofixare

este costisitor ~i nu asigura o uniformitate a elasttcnajtlor. Din acest motiv metoda are
aplicare limitata. .
i
Deoarece segmentii sunt piese cu rigiditatea mica, fixarea individuala in vederea
prelucrlirii prezinta dificultaji, Cresterea rigiditiitii se poate asigura numai prin prelucrarea '
segmenjilor in pachet. Aceasta metoda prezinta $i avantajul unei productivitaji inalte.

Principalele grupe de prelucrari efectuate la fabricarea segmenjilor sunt:
I
I
prelucrarea bazelor tehnologice; prelucrarea suprafejelor exterioare ~i · interioare;
prelucrarea fantei; prelucrarea la forma rotunda; controlul final.
a. Prelucrarea bazelor tehnologice. Pentru a putea prelucra segmenjii in pachet
se aleg drept haze tehnologice suprafejele plane opuse.
A . .
In functie de tipul producjiei, semifabricatele individuate se obtin prin tumare in cior-

chine (serie mare ~i masa) sau prin debitare din jevi tumate (unicate, serie mica ~i reparatii),
Prelucrarea suprafetelor plane opuse se executa, in mod obisnuit, pe masini de
rectificat speciale, dotate cu doua discuri de rectificat plane, asezate fa.ta in fata (fig.
1 7. 18). Segmenjii 2 cad din buncarul de alimentare 1 in locasele coliviei tip tam bur 3, care
ii duce intre cele doua discuri de rectificat 4 si 5. Rectificarea se executa in mai multe tre-
ceri succesive, in urmatoarele faze: degrosare doua-trei treceri. cu adaos de (0, 1 ... 0,2) mm
pe o parte; semifinisare in doua-trei treceri, cu adaos de (0,06 ... O, 12) mm pe o parte;
finisare cu adaos de (0,03 ... 0,05) mm pe o parte. Dupa rectificare, abaterile de la
paralelismul fetelor plane nu trebuie sa depaseasca (2 ... 3) µm, iar rugozitatea trebuie sa
'
fie Ra = (0,8 ... 0,4) fm.

""
In cazul semifabricatelor debitate din jeava turnata, in producjie de serie mica $i
unicate, rectificarea fejelor plane se executa pe masini de rectificat plan prevazute cu
platou magnetic. Datorita fixarii magnetice, precizia de prelucrare obtinuta este inferioara.
Reducerea abaterilor de la. paralelism
necesita un numar mare de treceri de
.
finisare, prin intoarcerea repetata a j ·~ •
segmenjilor pe platoul magnetic. . .. ·, · ; . :t.- ·~···, ·.·.1 .• ::.:.. .... . , .
b. Prelucrarea suprafetelor .:::::::::~ :~··:. ···::: ··=.~~. =·:;·;

•
•
exterioare ~i interioare. Segmenjii · ........ ··
. -- .. ,
. ~ ·~:. . .
,.. '.,
::~~ =~~~·
" .
turnati in ciorchine prezinta o degaja- :~:·:::~:~~:·-:.!: · ::·~·:.:~ =·::·:·
"
re tehnologica de centrare (v. fig. ~ ~ 5 3

17 .17), care favorizeaza si procesul · '
de turnare, permijand evacuarea zgu-
rii catre partea superioara a formei. Fig. 17.18 Fig. 17.19
494 Tthnologia eonstruc/iilor de ma1ini
Pentru a forma pachetele de segmenti, acestia se orienteaza cu degajarea de cen-

• •
trare pe aceeasi directie. In acest scop se utilizeaza un dorn prevazut .

cu o proeminenja
(fig. 17 .19). Operatia de orientare a segmentilor dupa degajarea de centrare are o
importanja deosebita, in special pentru segmentii turnati in forma ovala, deoarece fanta . !
se taie in zona degajirii.
A '
In cazul productiei de serie mare ~i masa, prelucrarea ovala a segmentilor se face

simultan la exterior ~i interior. Pachetul de segmeaji format pe dornul de centrare este ....
fixat cu un dispozitiv special, aplicand forta de strangere pe suprafejele plane extreme. In
aceasta pozitie, pachetul este transportat la o masina speciala de strunjit, care este
prevazuta cu dispozitiv de strangere ~i antrenare frontala, aceasta permijand prelucrarea
· simultana a segmentilor Ia exterior ~i interior (fig. 17 .20). Prelucrarea se executa, in
general, intr-o singura trecere, adaosul la exterior fiind de (0,35 .... 0,45) mm. pe raza, iar
la interior de (0,25 .. ~0,35) mm pe rad. Datorita echilibrarii fortelor de aschiere, precizia
. .
· de prelucrare
•
este ridicata, Abaterile
•
grosimii peretelui nu depasese 0 ,03 mm.
In productia individuala ~i de serie mica prelucrarea segmentilor se executa separat
'
la exterior ~i interior, Pentru prelucrarea exterioara segmentii sunt fixati in pachet pe un
dorn, · iar ·pentru. prelucrarea interioara intr-un dispozitiv de forma unui pahar.
. c. Prelucrareafantel. La segmenjii strunjiti oval, decuparea fantei se executa cu.
doua freze-ferastrau cu axele inclinate (fig. 17.21). Unghiul dintre cele doua freze se ia '
astfel incat; la inchiderea segmentului, fejele fantei sa fie paralele. Eventualele abateri ce
pot aparea lntre fetele fantei sunt corectate prin introducerea unei eperatii suplimentare de·
"
calibrare. Segmentii sunt introdusi intr-un inel calibrat, care asigura inchiderea lor la
valoarea de functionare si, in aceasta stare, fanta este calibrata cu o freza precisa sau cu
un disc abraziv. Adaosul de prelucrare este de (0,3 .... 0,4) mm pe fiecare parte.
. ~ .......
in. cazul segmentilor
rotunzi, a carer elasticitate
este realizata pri·n termofixa-
• I
re, fanta se taie cu o freza

• disc avand grosimea mai mare
•
I · decat cea a fantei in starea
.,_..__ ._,_ +fmontata a segmentului.
d. Prelucrarea la
Fig. 11.20 Fig~ 11.21 forma rotunda. Dupa taierea
~i calibrarea fantei, se formeaza pachete de segmenti care se introduc ,.. in alezajul unui
dispozitiv special, ce asigura marimea fantei la valoarea de montaj. · In aceasta stare, seg-
mentii sunt prelucraji atat la exterior, ·Cat ~i la interior la forma rotunda. Prelucrarea poate
fi executata simultan la exterior si interior, pe principiul reprezentat in fig. 17 .20,.... sau in
doua operatii distincte: exteriorul pe dom ~i interiorul in dispozitivul de tip pahar. In acest
stadiu de prelucrare se realizeaza si tesiturile, atat la exterior, cat ~i la interior. Dupa aceste
prelucrari segmentii trebuie sa obtina parametrii de precizie ~i rugozitate ceruti in funcjionare,
e. Prelucrarl specifice segmentilor de ungere. Spre deosebire de segrnenjii de
compresie, segmentii de ungere trebuie sa aiba in plus canale de colectare a uleiului ~i
orificii pentru evacuarea uleiului colectat. Prelucrarea canalelor colectoare se executa, Ia. A
intreg pachetul de segmenti, cu un set de cutite profilate sau cu freze-ferastrau. In fig.

17 .2.2 se prezinta schema prelucrarii cu set de cutite profilate.
. .
Orificiile pentru evacuarea uleiului se executa prin frezare (fig. 17.23). Segmentii
2 se fixeaza in pachet pe domul 3, prevazut cu degajari pentru iesirea frezei 1. Prelucrarea
tuturor orifieiilor de pe contur implica fixarea dornului portsegmenji lntr-un dispozitiv care
permite divizarea circulara,
Teh.nologia prelucrarii piestlor cu axe paralele 1i tncrucisate 495
.~.
•
•
f
2
3
Fig. 17.22 Fig. 17.23
f. Controlul segmentllor, Deoarece la fabricatia segmenjilor se impun condijii

tehnice deosebite, in cadrul procesului tehnologic se prevad operajii de control intermediar
- ~i o operajie de control final.
I'
Dupa operatia de prelucrare a bazelor tehnologice, segmentii se supun unei
operatii de control pentru depistarea eventualelor defecte de turnare ~i pentru verificarea
. .
grosimii axiale. 0 alta operatic de control intermediar este necesara dupa strunjirea Ia
forma rotunda, in cadrul careia se asigura segmentilor dimensiunile, forma ~i rugozitatea
' ~
/,
•
cerute in exploatare. ~-~·
A .
In operajia de control final se verifica: dimensiunea fantei (sortare automata in

productia de serie): precizia formei geometrice; etanseitatea pe cilindru (dispozitiv automat
pentru verificarea fantei de lumina); Inaltimea axiala: planitatea; paralelismul fetelor
frontale; anumite caracteristici mecanice .
.
'•
17.5. Tehnologia prelucrarll furcilor §i a crucilor cardanlce
Furcile ~i crucile cardanice sunt piese utilizate in transmisii mecaniee, fiicand

legatura intre doi arbori ai carer axe nu sunt i11 prelungire. Caracteristica constructiva de
baza a acestor piese o constituie faptul ca suprafetele principale cu rol functional sunt
dispuse pe axe continute in acelasi plan ~i care se intersecteaza intre ele sub un unghi (de
regula 90°).
Conditiile tehnice prescrise furcilor ~i crucilor cardanice prevad precizii $i calitaji
superioare ale suprafetelor functionale,
Astfel, pentru furcile cardanice diametrul alezajelor din braje se execute in treapta
a 7-a de precizie ISO, iar rugozitatea suprafejelor este Ra = (1,6 ... 0,8) µm. La anumite
tipuri de furci cardanice, cum sunt, de exemplu, cele utilizate in transmisii ale masinilor
agricole, precizia de prelucrare a alezajelor din brate este mai scazuta, iar rugozitatea
poate creste pan·a la. Ra = 6,3 µm. Alezajul butucului furcii se executa, de obicei, in
treptele de precizie 8 ... 9 ISO, iar 'in cazul in care alezajul este cane lat precizia canelurilor
'
este corespunzatoare preciziei medii prescrise asamblarilor cane1ate §i depinde de modul

cum se realizeaza centrarea, Abaterile de la perpendicularitatea axei alezajelor din braje
pe axa butucului sunt in limitele (0,05 ... 0,1) mm pe intreaga lungime a piesei, iar abaterile
496 Tehnologia construc/iilor de mqini
de la coaxialitatea alezajelor trebuie sa fie in domeniul (0,03 ... Ot0·8) mm.

"'
In cazul crucilor cardanice, conditiile tehnice impuse se refera, cu precadere, la
precizia dimensionala ~·i de pozitie reciproca a fusurilor, care trebuie sa se incadreze in
treapta a 6-a de precizie ISO. Rugozitaea fusurilor variaza in limitele R" = (1 ,6 ... ;0,4) µm,
in funcjie de domeniul de utilizare al crucii cardanice.
A
In majoritatea cazurilor, furcile ~i crucile cardanice sunt supuse unor tratamente

termice pentru imbunatatirea proprietajilor mecanice. Furcilor cardanice Ii se aplica, de
regula, tratamente de imbunatlJire (calire + revenire lnalta), iar . crucilor · cardanice
tratamente de durificare superficiala a fusurilor (calire superficiala sau cemetare ~i calire), .
astfel incat duritatea sa ajunga la (:54 ... 62) HRC.
17.5.1. Prelucrarea mecanica a furcilor cardanice·
Procesul tehnologic de p·relucrare a furcilor cardanice este influentat de particula-

. . A
ritatile constructive ~i de dimensiunile acestora, precum ~i de seria de fabricatie. In

majoritatea cazurilor, principalele grupe de prelucrari necesare fabricarii furcilor cardanice
pot -fi structurate astfel: prelucrarea bazelor tehnologice initiale; prelucrarea butucului la
exterior ~i interior; prelucrarea brajelor: prelucrarea alezajelor din brate; prelucrarea
gaurilor de fixare a capacelor in brate; prelucrarea canelurilor in butuc.
. s. a. Prelucrarea bazelor tehnologice initiate. La
r-----"--. S . anumite tipuri de furci cardanice, in special la cele care au
• - n. ungimea butucului mare, este necesara prelucrarea la ex-
•
erior a acestuia, pentru a crea o baza tehnologica in ve-
derea prelucrarilor urmatoare. Prelucrarea exteriora a bu-
v tucului se executa prin strunjire, cu fixarea piesei Intre
varfuri, de aceea, in cadrul primei operatii se prevede .rea-
17 1 1zarea
·
Fig. •24· ce Ior doua- gaur1.
~
. .,. . d e centrare (fi· 1g.. 1,..1 •. 24)
· , care consu-.
tuie bazele tebnologice inijiale. In functie de tipul produqiei, prelucrarea suprafetei frontale
a butucului ~i gaurilor de centrare se face pe strunguri universale, pe masini de frezat orizon-
tale sau pe agregate cu mai multe pozijii, care permit prelucrarea mai multor piese simultan.
Intr-o alta variants de proces tehnologic, butucul ramane neprelucrat la exterior
si, in cadrul primei operatii, se executa prelucrarea suprafejei frontale si a alezajului din
butuc, prinderea ~i fixarea piesei facandu-se pe trei prisme scurte plasate pe butuc ~i pe
capetele celor doua braje ale furcii .
A
In continuare se prezinta varianta de tehnologie In cadrul careia se prevede

prelucrarea exterioara a butucului.
b. Prelucrarea exterioara :§i interloara a butuculul, Prelucrarea exterioara se
realizeaza prin strunjire, conform schemei din fig. I 7 .25. Prelucrarea butucului la interior
~
•
t 2
• • •
' 'JI
• . ..
- . . ·-
•
•
s,
•
, 2 •
S,• f2
Fig. 17.25 F1g. 17.26
Tehnologia prelucrarii pieselor cu axe paralele 1i tncrucisate 497
se executa, de asemenea, pe strunguri universale, cu fixarea piesei in mandrina (fig.
17.'26).. Mai intai se executa gaurirea butucului cu burghiul,
. . "
dupa care gaura se .
largeste
prin strunjire · sau cu un largitor de diametru adecvat. In aceasta etapa nu . se impun
. .
toleranje stranse ale alezajului din butuc, deoarece precizia dimensionala a acestuia va fi
realizata ulterior, in cadrul operatiei de prelucrare a canelurilor.
A .
c. Prelucrarea bratelor. In functie de tipul coristructiv al furcii cardanice ~i de

precizia impusa in exploatare, bratele se prelucreaza pe ambele parti sau numai pe partea
"
exterioara. In fig. 17.27 este reprezentata schema prelucrarii bratelor pe partea exterioara,
••
\. cu ajutorul unui joc de doua freze-disc cu doua tai~uri.. Orientarea si fixarea piesei se fac
in mandrina cu trei bacuri, iar pozitionarea unghiulara este realizata cu ajutorul unui
element rigid sau elastic introdus intre bratele furcii .
A
In cazul furcilor de dimensiuni mari, forjate grosolan, este necesara ~i prelucrarea

"'
conturului celor doua brate. In productia de serie mica, aceasta p.relucrare se executa pe
rnasini de frezat universale, cu ajutorul mesei rotative; in productia de serie mare, conturul
bratelor se prelucreaza pe masini de copiat dupa sablon.
r- d. Prelucrarea alezajelor din brate, Tipul utilajului folosit pentru executarea
. A .
alezajelor din brate este determinat, in principal, de tipul productiei. In productia de unicat
si serie mica, prelucrarea alezajelor din braje se executa pe masini de frezat universale sau
"
pe masini de prelucrat in coordonate. In productia de serie mare se utilizeaza agregate cu
\
.J'I
mai multe posturi de lucru, care au posibilitatea de a realiza un grad inalt de concentrare
a prelucrarilor. · ·-
Una din schemele po-· .
sibile de prelucrare este data 1---.J---~~..__,
in fig. 17.28. Prelucrarea
'
celor doua alezaje se poate .
•
executa succesiv, prin indexa- ••
f rea furcii cu 180° (productia

f
de serie mica) sau simultan • e. • q
(producjie de serie mare), cu

doua capete de lucru. Operatia • •••
•
•
•
comporta mai multe faze de •
prelucrare, in care intervin
mai multe tipuri de scule: •
gaurire cu burghiul, largire cu

bara de alezat portcujit sau cu Fig. 17.27 Fig. 17""28
largitor, prelucrarea degajarii
pentru capac cu adancitor sau bara de alezat portcutit, prelucrarea fina a alezajului cu
alezor de masina sau cu hara de alezat cu reglare micrometrica a sculei.
. . ~
e. Prelucrarea gaurilor de flxare a capacelor in brate, In productiile de uni.cate

· ~i serie mica se executa gaurile de fixare, de obicei, pe masini de gaunt verticale, cu
capaee asamblate in furca. Mai lntai se executa gaurirea cu burghiul, prin capac $i brat,
la diametrul necesar prelucrarii filetului. Apoi capacele .se demonteaza ~i gaurile acestora
" .
sunt largite separat la diametrul de trecere al suruburilor. In gaurile din braje · se prelu ...
.creaza filete cu ajutorul unui set de tarozi.
A
In producjia de serie mare, gaurile din brate §i din capace se executa separat pe
agregate cu mai multe posturi de lucru ~i mai multe scule care lucreaza simultan,
-.•
f. Prelucrarea canelurllor in butuc. Canelurile servesc la asamblarea furcii cu
~ · arborele cardanic. in general, acestea se executa prin brosare, in cazuri cu totul
\ exceptionale, in productiile de unicate ~i serie mica,, canelurile se executa prin mortezare.
498 Teh11ologia conslruc/iilor dt masin!
Precizia obtinuta in acest caz este scazuta si, de obicei, dupa mortezare, se prevede o
ajustare manuals a canelurilor. #/>.
g. Controlul flnal, In eadrul controlului final se veriflea realizarea parametrilor

de precizie impusi in desen. in productiile de unicate $i serie mica, controlul este efectuat
cu mijloace de masurare universale, iar in productia de serie mare cu dispozitive de
control adecvate, care pot pune in evident! mai multi parametri de precizie simultan.
17.5.2. Prelucrarea mecanlca a crueller cardanice
Crucile cardanice prezinta asemanari constructive indiferent de domeniul lor de

utilizare. Aceasta particularitate determina structuri de proces tehnologic care nu prezinta
diferenje seminificative de la un tip de cruce cardanica la altul.
Principalele grope de prelucrari executate la fabricarea crucilor cardanice sunt
urmatoarele: prelucrarea bazelor tehnologice; prelucrarea de degrosare ~i semifinisare a
fusurilor; prelucrarea gaurilor de ungere si a celor pentru fixarea elementelor sistemului
de uagere: prelucrarea canalelor de ungere; finisarea fusurilor ~i a suprafetelor frontale
ale acestora,
'
a. Prelucrarea bazelor tehnologice. Forma de ansamblu a furcii cardanice

impune prelucrarea fusurilor cu fixarea piesei Intre varfuri. De aceea, in cadrul primei
operatii , se executa prelucrarea .suprafetelor frontale ale fusurilor ~i gaurile de centrare
(fig. 17 .29), acestea din urma constituind haze tehnologice pentru strunjire, rectificare ~i
control. .
•
.,.
7
' •
.'
• -- '
' 7
• •
8·78)
-
Fig. 17.29 Fig. 17.30
Aceasta operatie poate fi executata pe masini de frezat universale, pe masini de

. frezat ~i centruit bilaterale, pe strunguri universale sau revolver. Orientarea ~i fixarea se
realizeaza pe un dispozitiv prevazut cu trei prisrne scurte; dispozitivul poate fi reaJizat in
diferite variante constructiv-functionale, perrnijand sau 11u indexarea circulara cu 90° sau
"
1.80°. In general, cand prelucrarea se executa pe strung, dispozitivul este indexabil, pentru
a permite aducerea fiecarui fus in pozitia de lucru.
Data fiind importanta pe care o au gaurile de centrare, adancimea acestora este,
de obicei, controlata prin masurarea cotei peste bile calibrate (fig. 17 . 30).
b. Prelucrarea de degrosare §i de semiflnlsare a fusurilor , Acestea se e.xecuta
A
.
prin strunjire, cu fixarea piesei intre varfuri (fig. 17 .31). In producjia de serie mica,
.... .~ .,'
r~--:.
·:".,:;.
·-'-~/""-:.
. prelucrarea se face succesiv, fus dupa fus, pe strunguri universale, cu intoarcerea piesei
Tehnologia prelucrlrii pieselor cu axe paralele 1i tnerucisate 499
-- .._ ..
__
•
Fig. 17~31. Fig. 17.32

,.
intre varfuri. In producjia de serie mare, prelucrarea se executa pe strunguri revolver,
,. piesa fiind fixata intre varfuri pe un dispozitiv rotitor, care se indexeaza dupa prelucrarea
fiecarui fus .
. c. Prelucrarea gaurilor (fig. 17 .32). Gaurile de ungere se pot prelucra in mai
'
multe variante. Astfel, aceasta prelucrare se poate realiza, ca faza distincta, in . cadrul
operajiei de prelucrare a capetelor fusurilor, cu ajutorul unui burghiu montat in capul
revolver, dupaexecutarea gaurilor de centrare. Prelucrarea pe strungul revolver se executa
cu avans continuu, fapt ce ingreuneaza evacuarea aschiilor. Din aceasta cauza, burghiul,
care are o lungime mult mai mare decat diametrul, se poate rupe.
Pentru a evita acest neajuns, se prefera varianta in care gaurile de ungere se
prelucreaza intr-o operajie distincta, dupa degrosarea ~i semifinisarea fusurilor, Aceasta
prelucrare se poate realiza pe strung, intr-un dispozitiv asemanator celui utilizat la prima
operatic, sau pe o ma~ina de gaurit verticala, folosind dispozitiv cu bucsa de ghidare a
A
sculei. In cazul crucilor cardanice de dimensiuni mici, gaurirea se executa de la capatul

unui fus pana in partea opusa, la capatul celuilalt fus. In
" schimb, la crucile cardanice de
dimensiuni mari, gaurirea se executa numai pani la mijlocul piesei, fiind necesara
indexarea pentru fiecare fus in parte. La intalnirea celor doua gauri executate din capetele
a doua fusuri opuse pot aparea devieri ale axei gaurilor, fapt ce poate provoca ruperea
burghiului. De aceea, in cazul crucilor cardanice mari, se executa rnai intai o gaura
centrala, pentru iesirea gaurilor de ungere, urmand ca aceasta sa fie astupata, ulterior, cu
ajutorul unui dop filetat. 12 •
Tot in cadrul acestei operajii, sau intr-o f
operatic distincta, se prelucreaza gaura ~i filetul b
pentru legatura la sistemul de ungere al rulmen- •
•
tiler (v. fig. 17. 32).

d, Prelucrarea canalelor de ungere. •
•
Aceasta operatic se poate executa prin frezare
sau brosare (fig. 17. 33). In general, este prefe-··--+--+f.+- ......_.__.,.__--+-+·.........,......_ ·--l-1~;@~~
A
rata prelucrarea prin frezare, piesele fiind a~e~_......,1 •
zate in pachet pe un dispozitiv de construcjie

•
speciala. Dupa prelucrarea canalelor este nece- •
sar sa se Inlature bavurile formate la lesirea din

gaurile de centrare. • •
· Deoarece canalele de ungere creeaza

discontinuitati ale gaurilor de centrare, acestea .Fig. 17.33
·./
.
•
\
•.
'• '
500 Tehnologia constructiilor de ma1ini ,'
.
·.
i
avand efecte negative la rectificarea ulterioara a fusurilor intre varfuri, in anumite variante '
'
.
I
de proces tehnologic canalele de ungere se executa in ultima operatie de prelucrare •

.•
A . >
mecanica, Intrucat la stadiul respectiv fusurile sunt deja durificate superficil, prelucrarea l
.
canalelor de ungere se executa, in acest caz, cu ajutorul unor discuri abrazive, cu liant din
'I
bachelita sau din vulcanita, . . '.
i.
"'
e. Finisarea fusurilor §i a suprafetelor... frontale. lnainte de a fi finisate prin .
'!
rectificare, fusurile sunt durificate superficial. In functie de materialul din care sunt •
confectionate, durificarea fusurilor se realizeaza prin carburare ~i calire sau prin calire
superficiala. Dupa tratamentul termic de durificare a fusurilor, se impune corectarea '
!.
gaurilor de centrare. Adancimea gaurilor corectate este controlata prin masurarea cotei I
•.
'
peste bile; conform schernei de masurare din fig. 17.30. . !
;
I
i
l
Rectificarea suprafetelor cilindrice ale fusurilor se realizeaza pe masini de i
I.
rectificat rotund exterior, cu orientarea ~i fixarea piesei intre varfuri. Prelucrarea se l'
.
•
executa in dona faze: degrosarea cu avans de patrundere ~i finisare cu avans combinat (de '
patrundere si longitudinal), in felul acesta objinandu-se o rugozitate superioara a l

suprafetelor, Ra = (0,8 ... 0,4) µ.m. ~
i
1
Rectificarea suprafejelor frontale ale fusurilor se realizeaza pe masini de rectificat l
J
..•.
I
plan, asezand mai multe piese in pachet, intr-un dispozitiv de constructie speciala. I
'
'
1
{
I
'
!
17.6. Tehnologia prelucrarll arborilor cotlti I
'
j.
I
'.I
't'
•
'
Arborii cotiti sunt piese cu axe paralele dispuse unghiular in spatiu ~i au rolul de ~
·!
l
a transf orma miscarea de transla tie in miscare de rotatie. ~·
!
''
Din punctul de vedere al dimensiunilor, arborii cotiji pot fl clasifica]i in I
urrnatoarele grupe: arbori cotiti miei, utilizati cu precadere in constructia compresoarelor

....
~i a pompelor; arbori cotiti mijlocii, utilizati in constructia motoarelor de autovehicule ~i
a unor compresoare: arbori cotiti grei, utilizaji la motoarele diesel de putere mare, (5000 ..
15 000) CP; arbori cotiti foarte grei, Intalniti la motoarele diesel de puteri foarte mari,
(20 000 ... S.O 000) CP.
Abaterile admisibile ale diametrelor fusurilor paliere ~i manetoanelor sunt in
limitele de (0,05 ... 0,003) mm; abaterile de la paralelism intre axele fusurilor paliere ~i a
celor manetoane sunt in limitele (0,03 ... 0,01)/100 mm.
. Rugozitatea la fusuri trebuie sa fie foarte mica, Ra = (0,2 0, 1) µfn:, iar stratul
super.ficial este calit pe o adancime de (3 ... 4) mm la duritatea de (52 64) HRC.
La proiectarea tehnologiilor de prelucrare a arborilor cotiji trebuie avut In vedere
faptul ca. aceste piese
. .
au o rigiditate relativ mica, fapt ce impune utilizarea de reazeme
suplimentare
. ~i, in unele cazuri, antrenarea bilaterala sau centrals in timpul prelucrarii .
· Principalele grope de prelucrari executate la fabricarea arborilor cotiti s.unt
urmatoarele: prelucrarea bazelor tehnologice; prelucrarea de degrosare §i semifinisare a
fusurilor · paliere ~i manetoane; prelucrarea gaurilor de asamblare ~i ungere; tratamentul
termic de durificare superficiala a fusurilor; prelucrarea de finisare ~i de netezire a
fusurilor; echilibrarea dinamica; controlul final.
a. Prelucrarea bazelor tehnologice. Bazele tehnologice principale sunt materiali-
Tehnologia prelucrarii pieselor cu axe paralele 1i tncrucisat«
l
j zate ... prin gaurile de centrare executate in capetele fusurilor paliere extreme. Pentru
'I
prelucrarea acestora sunt utilizate masini de frezat ~i centruit bilaterale, semifabricatul
.j
I arborelui cotit fiind pozijionat pe prisme prin intermediul fusurilor extreme. Pentru
'
i I
marirea rigiditatii in timpul prelucrarii se ia ca baza tehnologica suplimentara fusul palier
din mijloc (sau doua fusuri paliere centrale, pentru arborii de lungime mare). Suprafejele
I
l acestor fusuri, care vor servi pentru sprijinirea arborelui cotit in linete, se prelucreaza in
•'
I
I cadrul operajiilor pregatitoare prin strunjire (eventual rectificare) .
•j
I
''
b. Prelucrarea de degrosare ~i semifinisare a fusurilor §i bratelor, Fusurile
t paliere ~i manetoane se pot executa prin strunjire sau frezare. Tipul de masina-unealta
'
1
i'
utilizat, sculele ~i dispozitivele depind de caracterul productiei.
A •
j
II
'
In cazul productiilor de unicate si serie mica, prelucrarea se executa pe strunguri
)
I
1
1
1
universale. La inceput se executa prelucrarea fusurilor paliere, cu fixarea arborelui intre
l
'
varfuri. Arborii de lungime mare sunt sprijiniji suplimentar intr-o lineta. fixa, prin
intermediul unui fus-palier central, prelucrat anterior in cadrul operatiilor pregatitoare,
Daca arborele prezinta rigiditate mica, pe linia fusurilor-paliere se pot introduce,
-1
. Intre bratele manetoane, tiranti de rigidizare (fig. 17 .34), formati dintr-o buc~a cu filet
. '! .
..
-,
!
'
' dreapta-stanga §i doua suruburi de constructie specials.
i'
J
.1 -
I '
• •
'
i -
l
·-iE 1> ... .......
'- .- .
J
'''
I
''
'
• '-
,
• ....
• •
'
I
I • . . ~ .. • '
' .
I
'
f
I --
I
Fig. 17.34 Fig. 17.JS
i!
Pentru strunjirea fusurilor manet.oane este necesar ca axa acestora sa fie adusa in
I
I
.'
'
'
' coincidenta cu axa strungului. in acest scop se pot utiliza diferite metode ~i dispozitive.
Un ·.dispozitiv· simplu este reprezentat in fig. 17 .35. Acesta ~ste constituit dintr-o flansa,
. .
prevazuta cu gauri de centrare excentrice, a carer pozitie corespunde pozijiilor ocupate de

. liniile fusurilor manetoane. Pentru a· mari rezistenta la uzare a gaurilor de centrare, acestea
se pot executa in pastile din
carburi metalice, care se
preseaza in corpul flansei.
A
®
In prod ucjiile de
• . . • v ••
'
sene mare $1 masa, strunji-
rea fusurilor paliere se
realizeaza pe - strunguri
semiautomate, care permit
I.
•
prelucrarea simultana a
suprafejelor cilindrice ~i
frontale. Arborele este
..... _ t ...__. . . . . . . . + + +- -+ -&,;&.
fixat intre varfuri ~i antre-. 0 -t-

nat cu un dispozitiv central
+ 0 +D+ + o o . . . ++ o
•
(fig. 17 .36). Prelucrarea

suprafejelor cilindrice ~i
frontale ale fusurilor mane- Flg. 17.36
.
,
I
~

l
4
toane se poate executa in doua variante, in functie de J
J
tipul utiliajului existent: prelucrarea manetoanelor .}
____.,,,,,, perechi pe acelasi ax de · rotatie sau prelucrarea '
----·-tt-:~ ..... -----si,multana a tuturor manetoanelor. •
.
.·
• • in primul caz, arborele cotit este fixat $i J
.i
1I
•
antrenat prin cele doua fusuri paliere de capat, cu 1
I
ajutorul a doui dispozitive cu excentricitate variabila, \

Il
Fig. 17.37 care permit indexarea circulars a piesei, pentru aducerea I
I
oricarei linii de fusuri manetoane in pozitia de lucru. t.

I
Fusurile de pe fiecare linie sunt prelucrate simultan cu un numar corespunzator de scule. I

Pentru a asigura o rigiditate sporita a piesei 'in timpul prelucrarii, unul dintre fusurile 1
•
.
I
paliere centrale este sprijinit Intr-o lineta de construcjie speciala, care ii permite miscarea
excentrica in jurul axei liniei de fusuri manetoane care se prelucreaza.
l';'
'
)
"In al do ilea caz, prelucrarea se executa pe strunguri speciale, prin copiere dupa I
..
I
I.
un arbore etalon (fig. 17 .37). Arborele cotit este fixat intre varfuri ~i sprijinit cu fusul- I
•.
•
i
palier central intr-o lineta de constructie speciala, Strungul poseda un numar de carucioare j .
portcutit egal cu numarul fusurilor manetoane. Pe fiecare portcutit se · afla cate trei scule I
v•
!
- doua pentru prelucrarea suprafetelor frontale ~i una pentru prelucrarea suprafetei •

•
l
l
\
cilindrice. Carucioarele portcutit urmaresc miscarea fusurilor manetoane asemenea unor ..
'f
bile, fiind comandate de arborele etalon. Deoarece se prelucreaza simultan $i in mod i

•
continuu toate fusurile manetoane, acest procedeu asigura o productivitate foarte mare. 1
___.·· Un alt procedeu uti- .,f
t
•
lizat in productia de serie I
l
• mare §i masa, la degrosarea .t
l
I
,
~i . semifinisarea fusurilor t••
• paliere ~i manetoane, este j
I
frezarea. · Prelucrarea prin I

I
f
' •
frezare se executa pe masini ~
'
speciale de frezat arbori
a '
b cotiti, cu scule· care pot
Fig. ·17.38 avea dantura exterioara (fig. •
i
l.
17 .38, a) sau interioara
(fig. 17. 38, b). Frezele cu dantura interioara asigura o prelucrare mai buna datorita
faptului ca arcul de contact dintre scull §i piesa are valori mai mari, fapt ce conduce. la
cresterea stabilitatii dinamice a procesului de prelucrare.
"
In productiile individuale ~i de serie mica prelucrarea bratelor se poare face prin
rabotare pe masini de rabotat obisnuite la care cutitul merge in gol intreg spajiul dintre
brate, in cursa activa. Exista $i masini speciale de rabotat transversal,. la care arborele
cotit · sta pe loc, iar cutitul executa miscarea de lucru in lungul bratelor. Masinile
respective sunt prevazute cu dispozitive de divizare necesare pentru rotirea arborelui cotit
cu 90°' 120° sau 180° ~i fixarea lui inpozitia necesara rabotarii tuturor brajelor .
.Dezvoltarea industriei de automobile ~i tractoare, fabricarea acestora in serie mare
~i de masa au impus necesitatea imbunatatirii procesului tehnol.ogic de prelucrare a J.
•
).'
arborilor cotiti. Astfel, arborii coti]i de autovehicule se matriteaza sau se toarna din fonta ~
'Ill
perlitica cu un adaos de prelucrare relativ mic ~i se prelucreaza prin aschiere numai I
'
I
}
fusurile palier ~i fusurile manetoane (biela), Arborii cotiji din fonta maleabila perlitica cu ••
.,I
0,025 % bismut ~i· 0,03 % bo·r se toarna !n forme-coji, fiind un procedeu mult mai ieftin. ~
·'
La arborele forjat, se indeparteaza prin aschiere 21 % din masa lui, iar la eel turnat numai '
. 15 % . Prima operatic dupa · rnatritarea arborilor este sablarea ~i tratarea cu acizi, dupa care
urmeaza un control minutios al semifahricatulni si 11n control de duritate, Duna controlnl
J
1
Tthnologia prelucrarii pieselor cu axe paralele 1i lncrucisate 503
A
de duritate urmeaza lndreptarea la prese speciale de lndreptat. lndreptarea se repeta inA
decursul procesului tehnologic dupa operatiile de degrosare si finisare a fusurilor. In multe

"
cazuri bratele nu se prelucreaza. In conditiile productiei de masa se intrebuinjeaza masini-
unelte speciale de. mare productivitate. La majoritatea acestor masini piesele sunt antrenate
.
••·'
din doua parji. Datorita acestui fapt unghiul de torsiune al arborelui la strunjire se
apreciaza a fi de patru ori mai mic. Se intrebuinjeaza, de asemenea, masini speciale pe
care piesele sunt antrenate de la mijloc, ambele capete fiind aceesibile prelucrarilor,
"
e. Prelucrarea gaurtlor de asamblare ~i de ungere, In productiile de unicate si
serie mica, prelucrarea gaurilor pentru asamblare (gaura centrals ~i gaurile de flansa) se
executa pe masini de gaurit universale, pe masini de frezat sau pe masini de gaurit, alezat
•!'
~i frezat orizontale. Orientarea ~i fixarea arborelui cotit se face utilizand doua dintre
!
I fusurile paliere, care se reazerna pe prisme scurte.
... A
,.
'::
.
In producjiile de serie mare ~i masa, prelucrarea gaurilor pentru asamblare se
:
.t
I
executa pe masini bilaterale semiautomate, cu mai mu!te pozijii de lucru. Toate gaurile se
I
••
• prelucreaza simultan, cu capete multiaxe, iar anumite tipuri de utilaje permit chiar
t prelucrarea sirnultana a gaurilor la doi-trei arbori,
I
~
i
•f
Executia gaurilor de ungere implica utilizarea unor dispozitive ~i scule speciale,
l in general ghidate (fig. 17 .39). Fiind gauri lungi, tehnologia lor de execujie comports mai
l
I
rnulte faze de lucru succesive, executate in urmatoarea ordine: pregaurire pe adancirne
l relativ mica, cu un burghiu cu diametru mai mare: adancirea si tesirea acestei gauri,
pentru a usura patrunderea in pozitie inclinata fa.ta. de suprafaja fusului; gaurirea cu bur-.
I
'i
ghiu special pentru gauri lungi, avand diametrul corespunzator gaurii de ungere.
.!
!
.1
t
l
I
t
••'
'j
!I
I I
I
'1
lt
l;.
•.
I.
7~
Fig. 17.39
d. Tratamentul termic de durificare superficiala. Arborii cotiji executaji din

oteluri de imbunatatire se durifica superficial prin calire. incalzirea stratului superficial
se realizeaza cu arzatoare cu flacara oxiacetilenica dispuse circular, in producjiile de
unicat ~i serie mica, ~i cu curenti de inalta frecvenja, in productiile de serie mare ~i masa.
•
Racirea se realizeaza, de obicei, in apa, Dupa calire se executa o revenire joasa, prin
incalzire la (200 .... 220) "C.
Dupa tratamentul termic arborele
.
cotit este supus unei operatii de control, al carui
l
\
504 Tehnologi« conttnl~pUorde ma1ini
scop este depistarea eventualelor deformatii cauzate de tratament. Daca aceste deformatii
exist! ~i depasesc limitele admisibile, se procedeaza la. redresarea arborelui cotit, prin
indreptarea cu ajutorul unei prese.
. e. Prelucrarea de finisare §i netezire a fusurilor. Finisarea fusurilor se realizea-
zi prin rectificare, dupa tratamentul termic. Rectificarea fusurilor-paliere se executa
individual in productiile de unicate ii serie mica $i toate deodata in producjiile de serie
mare ~i masa, Fixarea arborelui se face intre varfuri si, in unele cazuri, este sprijinit
suplimentar pe un fus-palier central. Schema rectificarii simultane a fusurilor-paliere este
data in fig. 17.40.
Fusurile-manetoane se rectifica individual, atat In productia de serie mica, cat ~i ·
in producjia de serie mare. Masinile pe care se realizeaza rectificarea sunt echipate cu
' '
dispozitive de antrenare bilaterala, care au posibilitatea de a se indexa atat liniar, cat ,i_
circular. Prin indexarea liniari se asigura excentricitatea dintre linia fusurilor manetoane
~i cea a fusurilor paliere, iar prin indexarea circulara se asigura aducerea succesiva a
.· fiecarei Iinii de fusuri-manetoane in pozitia de lucru.
. . . Rectificarea fusurilor, atat a celor paliere, cat si a celor manetoane, se executa in
dona faze: degrosare cu adaos de prelucrare in limitele ·(0,2 ... 0,4) mm ~i finisare cu adaos
de prelucrare de (0,08 ... 0,15) mm. Rectificarea de degrosare se executa numai cu avans
de patrundere. La rectificarea de finisare, discul abraziv are si o miscare de oscilatie in
lungul axei fusului, fapt ce contribuie la obtinerea unei rugozitaji superioare. in general,
dupa rectificare, rugozitatea fusurilor este in limitele R0 = (.0,8 ... 0,6) µ.m.
Pentru obtinerea unei rugozitaji R0 = (0,2 ... 0, 1) µm, dupa rectificare, suprafejele
fusurilor sunt supuse unor prelucrari de netezire.
__.._---ti>+-. --- --- -----. _..,.__,_

,
•• ••• • • •
• • •• ••• •
•
• •• •• •
• • •• •
•
,
•
•• •
••• • •
. .
••
••
'• •• •
••
•
•
'•"'
• ••
••
•
.
• •••
•
.•..
••
• • • • •• • ••
•.,• '• • • •
• ••
••
••
•
•
••
•
•
••
••
•
•••
.
• •• • •
,.. • • ••
•• • • •
•
r
..
•
•• •• •• • •
. • •• •
•
,. • : "
• •• ••
- ' . . ,.
'
'
Fig. 17.40 ·,'
· In produejiile de unicate ~i serie mica, netezirea se

. . n..~~,_ ___,executa cu paste abrazive, utilizand drept scula clesti din lemn,
--·---- din esenta moale (fig. 17.41). La inceput se folosesc paste cu gra-
~---------_,nulatie mare ~i apoi cu granulatie din ce in ce mai mica .. Astfel,
~___.,.
rugozitatea fusurilor poate ajunge la Ra = (0,4 ... 0,3) µ.m.
F1g. 17.41 Pentru a realiza rugozitatea impusa, R0 = (0,2 ... 0,1) µ,m, dupl
"
'
... -.~
Tehnologia prtlucrdrii pieselor cu axe paralele 1·i incrucqate 505

. 4
netezire, fusurile se Iustruiesc cu benzi dfnstotl aspri sau din piele de bovina. lnainte de
lustruire, fusurile sunt spalate cu petrol pentru a inlatura particulele abrazive ramase pe
suprafata dupa netezire.
A
In producjia de serie mare, netezirea fusurilor se realizeaza prin vibronetezire, pe

o masina semiautomata, care lucreaza prin copiere dupa un arbore etalon. Prin aplicarea
•
acestui procedeu se pot netezi simultan toate fusurile palier ~i. manetoane. Si in acest caz,
in final, fusurile se lustruiesc cu benzi din stofa aspra sau piele pe masini specializate,
La unii ·arbori cotiti, pentru cresterea rezistentei la oboseala, racordarile dintre
fusuri §i brate se finiseaza prin rulare cu role profilate din otel calit.
f. Echilibrarea dlnamlca. Aceasta operatie are rolul de a corija repartitia de masa
•
a arborelui cotit, astfel lncat centrul sau de masa sa se gaseasca pe axa de rotatie. In acest
scop, sunt utilizate masini de echilibrat dinamic, care indica precis locurile in care exista
masa in surplus ~i valoarea acesteia. Inlaturarea execesului de masa se face prin
practicarea unor gauri in bratele manetoanelor.
... .
. g. Controlul final. In cadrul operajiei de control final se verifica daca in timpul

...
I
.·
.
prelucrarilor au fost realizate conditiile tehnice de execujie prescrise in desenul piesei. In
· producjiile de unicate ~i serie mica, controlul final se efectueaza cu· mijloace de masurare
universale, iar in cadrul productiei de serie mare cu dispozitive de control multiparametru,
· Cl,l afisare numerica a dimensiunilor masurate .
/
BIBLIOGRAFIE
1. Albu, A. s.a. Programarea asistatii de calculator a masinilor .. unelte. Bucuresti ,.

Editura Tehnica, 1980.
2. Botez, E. s.a, Tehnologia programdrii numerice a masinilor-unelte. Bucuresti,
Editura Tehnica, 1973. •
3. Bragaru, A. Bazele optimitiiril proceselor tehnologice in construqia de masini.

Bucuresti, I.. P.B., 1978.
4. Bragaru, A. s.a. Teoria ~.i practica proiectarii dispozitivelor pentru prelucriiri pe
masini-unelte. Bucuresti, Editura Tehnica, 1982.
5. Clocardla, C. s.a .. Bazele elaborarii proceselor tehnologice in construqia de masini.
Bucuresti, Editura Didactica ~i Pedagogica, ·1983.
6. Demianiuk, F.S. Bazele tehnologice ale productiei influx si automatizate. Bucuresti,
7. Draghici, Gh. Tehnologia constructiei de masini, Bucuresti, Editura Didactica ~i
Pedagogics, 1984.
8. Enache, ~t.Calitatea suprafetelor prelucrate. Bucuresti, Editura Tehnica, 1966.
9. Epureanu, A. s.a. Tehnologia constructiei de masini. Bucuresti, Editura Didactica
~i Pedagogica,
.
1983 .
10. Fillpoiu, D. Contributii privind cercetarea ~iproiectarea transmisiilor armonice.
.
Tezii de doctorat .. Bucuresti, l.P.B., 1986 .
11. Gavrllas, I. s.a. Tehnologia pieselor de tip arbore, bucse, disc pe masini-unelte • •
clasice si cu comanda program. Bucuresti, Editura Tehnica, 1975.

12. · Gavrllas, I. s.a, Tehnologia constructiei de masini. Vol I, II li III. Bucuresti,
I.P.B., 1988.
.
13. Gavrilas, I. s.a, Tehnologia de fabricatie a rotilor din/ate. Bucuresti, Editura
Tehnica, 1982.
14. Gheghea, I. s.a. Exploatarea $i intretinerea masinilor-unelte cu comandd dupii
program. Bucuresti, Editura Tehnica, 1980.
15. K.ovacs,Fr. s.a. Manipulatoare, roboti Ii aplicatiile Lor industriale. Ttmisoara,
Editura Facla, 1982.
16 Manoliu, R. s.a, Masini-agregate fi linii automate. Bucuresti, Editura Tehnica, 1965.
17. Mic§a, I .. Tehnologia constructiei de masini. Vol. I. Timisoara l.P.T., 1981.
· 18,. Neagu, C. s.a, Presarea volumicd la rece a pieselor cu filer si danturd. Bucuresti,
.
19. Oprean, A. s.a. Bazele aschierii 1i generiirii suprafetelor. Bucuresti, Editura

Didactica ~i Pedagogica, 1981. .
.
Bibliografie 507
20. Petrtceanu, Gh. s.a. Proiectarea proceselor tehnologice 1i reglarea strungurilor

automate. Bucuresti, Editura Tehnica, 1979. ·
•. 21. Picos, C. Tehnologia constructiei de masini. Bucuresti, Editura Didactica $i
Pedagogica, 1974.
22.. , Popovici, C. s.a. Tehnologia construe/ii/or de masini. Bucuresti, Editura Tehnica,
1967.
23. Pruteanu, O. s.a . Tehnologia fabrir.arii masinilor. Bucuresti, Editura Didactica ~i
Pedagogics, 1981.
...
- 24. Radulescu, Al. s.a. Bazele tehnologiei constructiei masinilor-unelte. Bucuresti,
Editura Didactica ~i Pedagogica, 1982.
2.5. Radulescu, Al. s.a, Tehnologia fabricdrii masinilor. Partea I. Bucuresti, l.P .B.,
•
1982.
26. Savii, G. s.a. Flexibilitatea in fabricatie de masini. Timisoara, Editura Facla, 1977.
27. Tache, V. s.a. Dispozitive pentru masini-unelte. Proiectarea schemelor de orientare
i·i fixare a semifabricatelor. Bucuresti, Editura Tehnica, 1976.
28. Tache, V. s.a. Proiectarea dispozitivelor pentru masini-unelte. Bucuresti, Editura
Tehnica, 1995.
29. Trandafir , M. ~ .. a. Automatizarea proceselor tehnologice. Bucuresti, I. P .B., 1985 .
. 30. Vlase, A. s.a. Regimuri de aschiere, adaosuri de prelucrare si norme tehnice de
timp. Vol. I. 1983, Vol. II. 1985, Bucuresti, Editura Tehnica.
I
'
31. Vlase, A. s.a. Tehnologii de prelucrare pe strunguri. Bucuresti, Editura Tehnica,
} 1989.
•
.
,I:
32. Vlase, A. s.a, Tehnologii de prelucrare pe masini de. frezat . Bucuresti, Editura
Tehnica, 1993.
•
33. Vlase, A. s.a. Tehnologii de prelucrare pe masini de giiurit, Bucuresti, Editura
'
Tehnica, 1994.
!
~
34. Vlase, A. s.a. Tehnologii de prelucrare pe masini de rectificat, Bucuresti, Editura
I& Tehnica, 1995.
ii'
'
.•
.
j
l
t,\
}!
i ;
• ,.
. '
••
·.••
. -,.
; (
l
••
- "' ,, . .,,. '
·.··
;'
' '
'
?
.t
' ..
•
•
-
• ..
• • •
•
'
•
...•
t; . • •
,
.•••
•
Aurel
1
n Vlase ' •
•
•
.. ' . -* .
- •
•
.• .
•
·yr
I
.. - ,.
-- •
-
•
•• •
.
• • ' -- .
I
•
• ...
'
•
' - - •
•
.. r
•
•
-· •
(
I
'
•
••
--
•
•
.. • .....• .
,
... •
• • •
1;:;• ....
........
• •
W•
- • t
•
• •
• •
~-
·~
.
I
V" r
<r -- •
•
•
• •
,. .. J
LL
•
•
•
' •
•
•
•
..
... .
..
• •
•
•
•
-
•
•
• • •
... •
.\ .. .. i. .• •
r
' t
•
• '
., '• • ..;? . •
., ;;·\ ~
. ·. •• •
•
·- •
• •
r
•
•
I
•
··
•.
• \
•
•
•
ISBN -~ • Lei 13300
- •
• •
•
.•
•
• .,..
:..
•
.·.

Aurelian Vlase Tehnologia Constructiilor de Masini PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like

Aurelian Vlase Tehnologia Constructiilor de Masini PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Aurelian Vlase Tehnologia Constructiilor de Masini PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

AURELIAN VLASE

Tehnologia construcfiilor de masini

MACHINF3 BUILDING TECHNOLOGIES

the semi-finished parts . . . . . ~ . . . . . . . ~ . . . . . . . ~ . . . . . . . . . . . . . . . 42 \. ·~· l

15. Processing technologies of the gears . . . . . . . . . . . . r • • • • • • • • ~ • • • • • • 41.9

Copyright © 1996, Editura Tehnlea

Adresa: EDITURA TEHNICA

!11 tehnologia construqiilor de masini se analizeazd ~i se prezinta modul

constructiilor de masini trebuie sa aibd, pe .1a11ga_ pregatirea ·genera/a . de

cunostinte dau posibilitatea ingineruluitehnolog Sd gdseascd cele mai potrivite

logii de prelucrare pe clase de piese, proiectarea tehnologiilor pe linii automa-

Exprim, de asemenea, sincere consideratii colegilor din celelaite centre

Bucuresti, 25 martie 1996

"1' . 1. PROBLEME GENERALE .~LE TEHNOLOGIEI CONSTRUCTIILOR DE MA~INI •.•. 11

2. 2. Considerajii privind alegerea semifabricatelor . . . . · . . . . . . . . . . . . . . . .. . . 46

3. PRECIZIA DE PRELUCRA'RE ••••••••••••••••••••••••••.•••••••••••• 50

4 .1. Definirea calitaJii suprafejelor prelucrate . . . . . . . . . . . . ·. . . . . " . . . . . . . ·1·19 • :

4.2. Factorii care influenteaza rugozitatea suprafetelor prelucrate . . . . . • . . . 121 -e • • •

4.4. Calitatea suprafetelor prelucrate cu scule abrazive . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . 126

.5.8. Principii de baza ale tehnologiilor de grup, tipizate §i norrnalizate . 153

6.4. Optirnizarea economica a vitezei de aschiere •........ , . . . . 209

7 .2. Tehnologia prelucrarilor pe masini-unelte cu cornanda prin can1e . . . . . . . . . . 216

8- TEHNOLOGII DE PRELUCRARE PE LINII AUTOMATE ~I IN SISTE!\ffi

9. TEHNOLOGIA PRELUCRARII SUPRAFETELOR PL1\NE ~ . . • • . . • 285

10.TEHNOLOGIA PRELUCRARII SUPRAFE'fELOR CILINDRICE ~I CONICE

11. TEHNOLOGIA 'PRELUCRARII SUPRAFEfELOR CILINDRICE ~I CONICE

12. TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A PIESELOR CU GlllDAJE . . . • • • • • • . .. . . • 363

13. TEHNOLOGIA PRELUCRARII "' PIESELOR CU SUPRAFETE PROF'IIATE .••••••••• 381

14. TEHNOLOGIA PRELUCRARII FILETELOR . • . • . . • • • • . . • . • • • • . . • • • • • • • 393

15. TEHNOLOG.IA PRELUCR.ARII ROTILOR DINTATE •..•••••••••••••••••• 419

16. TEHNOLOGIA TRANSMISIILOR .ARMONICE DINTATE .••••........•....• , 476

BIBLIOGRAFIE ••••••• c ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

-. .- .. - a Cr o'?S I;!' t 71 !:CSG'Ctrw 1?# Ms!' C'UU& '.f- ... _.,=-::;;;m_

1.1. Procesul de productle §i procesul tehnologic

Realizarea unui produs intr-o intreprindere constructoare de masini are loc cu

- aprovizionarea cu materii prime, materiale, semifabricate, SDV-uri etc. de catre

1.2" Structura procesului tehnologic de prelucrarl mecanice

Probleme generate ale tehnologiei constructiilor de masini 13

Observatii. In normativele de timpi existente, partile operatiei legate de prinderea

In functie de marimea adaosului de prelucrare, acesta poate fi indepartat Intr-o

rnuncitorului. De exernplu, pentru controlul dimensiunii objinute, manuirea respectiva

muncitorului; retragerea mainii in pozijia inijiala de la care a plecat.

In cazul in care controlul unor dimensiuni se executa de rnuncitor in mod

~,5x1t.5° 3,2 1 x4.5 ° A-A

· Operatia nr. Denurnirea fazelor

5) Strunjire frontala la cora L

a) Prinderea semifabricatului in dispozltivul de frezat

a) Prinderea semifabricatului intre varfuri pe masina de rectificat

Operatia 11r. Denumirea . fazelor I

a) Prinderea barei in dispozitiv

- 2) Executarea gaurii de centrare

16 Tehnologia construe/ii/or de masini

a) Prinderea semifabricatutu! intre varfuri

Prinderea semfabticatutui intre varfuri

1) Tesire 2,0 x 45 ° (adanca 1.5 + adaosul de rectificat)

a) Prinderea semifabricatului intre varfuri pe masina de rectificat

a) Prinderea semifabricatuiui tntre vdrfuri pe masina de rectificat,

Se cons ta ta ca operajia 2 de la varianta intai s-a transforrnat in patru operatii, Deci