PISUIGEY npsXzr01W Corel yTraducerea a fost efectuatd de Ing. CRI ASCU, dr, ing. NICULESCU DINU, ing, LYSZEK ZENO si BRANDSDORFER BEATRICE Dr. ing. Jan Brédka + Prof. dr. doc. ing. Mieczyslaw Lubiiski CONSTRUCTII METALICE USOARE “Traducere din limba polonk dupa ecgia a doun revizuts lng, Sond tH ho fg ;Preah a ei | in limba roman’ In uitimoatimp, interesul pentra conceptia si realizarea unor consruettt goa aimee denen otrdstard comand a precupritr ingineritr construc. tgnar Mra noasird i ain alte {0% Se apa materi Motirialisareaexistenel acestor preocupari tn literatura tenicd din (a son ct sla ei a ane ard prin ners 9 Pope Cn ee i Hin Etna tenth, 1004 AL. Popes, janine rele metalice eu perdi subliri tn construcfis,, Eidivara teed 3 1 duet rent, accast preoeupare se regdseste in Iucrarle: D. Matecscu ep To we Te Caraba’ Construct metalic. Ecemple de eateut", Eaditure atone D, Bost $ idagogiet, 1972 gi C. Datbon, Al. Varga .Construcit mealice ae sh pec sae wit deeesrell rata ' Gitmante generale”, vole I si 11, Insttatal de construcfit Bucuresti, 1974. oe Gnd an in a "Pabriewrea in fara noestrd unor prodase adeevate soluilor moi de com ite de sidan super. surueic ngoare din ol, prin intrarea tn fabricajie a Uzinet metalurgice Lagi ae moteriala pentra producerea profdelor cw per(i subir, prin procedee oie enanstita wn moment decisis pentra orientarea proieetantilor gi exe swanfter nostri spre consructile ugoare din profile cu perei subir ‘Ltitisarea acestor solujt a impus gi aparifia unor prevederi de caleul si procedee spective eementelor din profit cu pea subir acest tera sa fet Prin apariia. in anal 1970 @.tasiruciunilor tewice entra proictarca vmtrucior, metalie din profile cw pereji subjri® - P6468. “in domeniul proieetari, insttutul IPROMET a realizat proiete de exe atic tip pentra hale fara $1 cu poduriralante eu sarcina pind ta 100 kN, penira ses dor de 10, 12, 15, 18, 24 $130 m, eu travee de 6 yi 12 m, pentrc ineltoré ‘din ashociment ondulat, tabla ctlart sau ondulatd yi pentre panouri de azhopan in rame metalice. Cunaseuti cercetatori yi specialigti m problema construciilor metalice din he poland, autor au sinteticat in altima. edife a buerdrti experinga com Structrilr din aecastd fark tn aceastddivectc. | ll ‘Traducerea tn Limba romind @ acestei edit pune iia ingineritor consirdctrt romni, care Iuereazt in donenint constructor metalice, un bogat ‘nateral toreic si practic care represintd ati 0 sinteizare a principateor date ‘atrmatie existent tn literatura tehnied mondial ti un reper de comparatic etna inginerid romani reper contrat in experienta constructoriar din B. P. Hl Mraland, unde fotosiren tn serie a elementelor de construcié usoare din ofel a n mod sinifc de elfoa an inceput deja sts facd 9alters prin modal general de pr ae ansambl gf deat care au det buna eomporare tn ceplatare, precim $i prin exemplle de caleul prezentte tn diver eaptte chiar entra castle te cor aspecetcortce st practice fst eraminate in eapiaee respective tm conlagt timp! mateitiseest' noud sur de informalit wild.ingineor foment care Uucreasd tn damental ‘constracfilor melelice mare a datelor, Iucrarea este Prefags la edisia 2 doua autort'e prime ei tel edi consrucite gore dim eau Taat 0 A ferent etre lan maa ran ge re odulc a clementlor dar tn als timp $i probienle tora, sistema gi bogat materiel din {ards din strindtae a indommat pe autor sd ntodud inode radicle in cee prieste impirjrea.prodencor presi 4 eae EEremt de inprfire pe capitoe ese eu tot difrt fade prima ei «elt agoore de of din fot ea Sexeune rotund Asfl 0 fost nersar ca problemae dea nd ow fest trate problemee prosoae ta consructe din fe rotund Pregitirea edie a doua abu lc in periota inceperielabordris normel revicute privind basa de. proctare « contructisor de sfl-PX 82] B-08200. mantle prin meted srr lint, th local metodel resientor admit, aptictd fx fart pind tn presen. ruil norme na fost tne aprobat pind Ta predare asec faipar, Norma va ajange in minu proveanjlr él mat deoreme ta Jamdttea analut 1973, deel in irc un eng jumtiee dupa oparijia presente! 2g Cu‘tote ed din aeeste mote cares naa patat ft corelalé cw prevederile oitouretor norme, fst pera a ne pitea da seama ee fl de modifier aduce Fevuiren normey svat prezntt dout exemple de ealeal (8.10 $i 8.13) dupd “Informa principale despre acest metodse pot git Tacrarea M.Lx- Disek Dimensionares constructor dupa metoda. stro limita" coninata de carta sConsrucite deol eontemporane. Protleme lee" (Institul de tehnieneolsrueior ~ Editura Arkady, Varyooia, 1972) Coptolee 21-2. 3,327, 818.3, 91-914 a foi serge de J. Brod ele 24, 25,4, 84,855, 82, 88, #9. 5, a fst serve de M. Luba ‘La elalorarea monografei a'colabora! M. Stlejerwald. care a sris para rafal 8.6. In interoalul witimitor 7 J Bday Cantril de oe dn est, Arkads, Varyora, 1968Cuprins4 GENERALITATI LA, Introducere Progresul tehnic in construcile de diferite genuri se manifesta prin Consiructilor respective: Rezultate poritive au fost oblinute datortd intr Ullizarea construc{lor realizate din bare cu pereti subtir, Exemplele reat ini tinar slut din domenial avioaneor, vapoarelor, vehicular. de cle feraté si al antomobillor, au sugerataplicarea eestor boluit gin domentul ‘constrdtiloreivile industries In acest fel s-a creat sstemul de construc tuyoare de ofel. Dezvoltarea tehnologes de alesture a constructilor a Tcut furana apropiat de eel sl constrvtilorcbignute realizate. pind in prerent Constructie goare din olel difera de construclite obigmute He ping cunt prin urmétoarele caracteratet principale a) folosres profilelor formate la rece in tabl6 subline, eu grosimi mai mari deett t imin 1) folosinea haralor eu forme de setiunineutilizate in general la construe+ lille de ofl obismate, cum ar fi de exemple barele cu seefianen rotunda Pitrat, inchisdy deschisd et Fala de-consteuctie obignute, la construcile realzate din profile eu peri subjini formate la rece din tabla vubtite (denumite. pe seurt profile Indoite) apar deosebivi importante. Dezvoltarea construction din profil Indoite este subordonata tn primol rind msjloacelor de productie de car dispune industria. Tale cx productie moderna st automatiatafolsese pe Seard destul de largé profilele indoite. Tarte hpsite de aceast gen de prod tie int nevoite s8 floseascs In continuare, n toate situatiley produse lami nate fa eal Folsires.proielor indoite din tabla subtire cere procede diferite pen tru ratizarea constsuctei In diverae fore de realizar ca de exempi in pro iectare, in uzinare si la montaj. Contifiile de producere a profiler indoite Fatelor tehsico-conomice decit in eazul constricfilor obigaite, O solute rationalé din punctol de vedere al consuraulut de material poate fi neavanta Joasd in ceea ce privesle costul construciel, dact nu s-au fvat In considerare 3Diferente mai miei fata de constructile obignuite apar in eazul realize elementelor din unele profile laminate Ja cald, care ait proprietali recunos: cute ca specilice construchilor ugoare. Acestea sint in primul rind elementele realize din fevi sau din profile dublu T expandete 4.2. Domentul de aplicare Pentru a stabili domeni de apticare a consrucilr din profile init, trebuie tuate in conshlerare posbiltajile de realvare constractva Inning (Proteeta contra corvsunily earaceisuele geometiee WC ae reantenh fonaliestaice {date de deschiderty ncdrtriy adil ecohomel, eons de'egplonare gf aspect estetie in telat seesta se pot” desehi dow categorit principale de elemente din punetul de vedere a flosr protieorindec categoria eementelor cv rol aritetones = categoria elementelor portante de eonstrutilcu deschidesi mici sau ijl aa elementelorsectndare necesarerealiziil consteuilor metalice ohne Din prima categorie fac parte: toile uilor si ferestelor, eanaturile feet ur cli ndustial 9 Scie a pore inate sprowurile geamurilor far ehityclementle pereflor cornts pereit mobil sae ineintaabertlor Indust f comunal, str, defletarele, pee Pulurlr ascensoarelon, podestele, relate silomentae de. fina Din categoria a dou ia parte = tonstrichile individuale txeeutate integral din profile inoites = tlementele separate ie eonntrctie exeeutate in intregime din profile Indoite apartinind totusteonstrutilor de ofel obisuite: ‘sementele de construeie mist (cum ar fide exemply ofel cu beton sau cu lemn, ofel cu materiale plastic et.) Constr eesale wt executh gneral I 2) construct cu schelet penta eid de leu agricole (de invent), cu unul au dowd nivel a¥ind indie gi deschidere med (pind Ta 6 my; 1) hale eu deschidere de 948 my (anal rar pind Ia 24m). en iilimee ing te 8'm, 00-0 Incinetre permanent de 90 dN eu pout runes &vind o pute de rdicare de 000 da (nai rar pnt I 10 O00" Can), c) eeoperifuri spatiale mb forma gue, rfeley panourisandviek din oud stratur, vind 0 deschidere de 15-240 thy ‘) stems de membrane Se pot cita ca exemple: case de locuit, maguzine, hale industiale, geo constr gopedret as, cmonel,enerat enter fantierlor, sere, marehize,tangare, pavilioao de exponiis toate constructs Provizorit demontaile, scele slur, reaervoare ee . seg Eltente separate de construe dinofe obigmite se considers mai a) fermele de acopert eu deschideren de 910 mn 3) plangete pentru clidii de lout, sociareulturale sau pentru maga zine, vind inedrebrea wil de 150—e00 GaN nt 9 dnchidert pt la 000 ks 4 ¢) panourile de acoperg gi panel halelor industeiale; 4) Vamingtoarele qt lucarndle; &) plaforinee industite yi partea carossbilt a grisilorderulre (simple, pil ortotrop) Me eaatarle gi rglle scheletlai peroiilorhaleor gi eliilor; ®) peel realizas dia palplange; §} Erementele componeate ale corajelor glisante necesareexecuti plan seolor gh perlior ve deselect nitty nea fille ndojts apar aléturi de profile laminate Ia cald, impreund ea un alt {steriel dect fetal Ping in prezent, el mat molt sau folositclementele tuiste fo care coalucreaa’ betonal i ofeul, Dezvoltarea tncleieit permite Iutroduceren conlucrarit cw materiale plastic i cu devivatele dit lemn Euloareacongomitenta in acclasi element a proilelor din tabla subtire a profiler laminate Ia. cald, este foarle ra (suslinerenergotice, stip, gubarite le ealenferati,poduti, plangee,slemonte de macarale sau elements {Fe utilay de montaj 9 schearic) lementele ew peri subtint pot tndeplini un rl dublu, ea de exempla panouril de tabla subtive ale invetoarel acapergulol formeaxl in acelag Emp so fet rigida in cadral membrane! acoperiguli sau tlpa geil lunul perete deepdrjitor face in acsagl tip parte grain iveliqul estat ele- meat Profle indoite se preteaai foarte bine pentru execufa constrctilor demontabite ‘Din profile laminete la cald ae exeeutd enrent urmitoarele elemente de construct: pane cu zibrele eu 0 deschidere de 6.00-12,00 m, pina Gu uabrele stu gine cu ini plind cu deschiderea de 9,00—30,00 my grinat ‘eu aibrele pentru plangse care conlucreaaa ou betontl, geingi gt stip! cu go furs geini ur tranfysiseme de gaibe refele din dud stratur care adeson conlucreazi eu matetalle plastic, sts ca materalele derivate din. lem. 1.3, Avantaje gi dezavantaje Constructiile ugoare an uncle avantaje gi dezavantaje in comparatie ‘eu construcfiiesimilare de ofel obigaite care in continuare vor fr denunite ‘construct obignute Aventajele construcilor ugoare din ofel tn comparatie eu eonstructile ‘oignuitesint urmatoaree Ma) reducerea consumului de ofel cu reducerea en peste 50%, posiilt teoretiey nu satisiace in general cerinfele mpuse uneisalait opti, ‘in eauze costulul gi dificutilor de execute ale neeseia: by scurtarea,duratel montajuui ev-plnd Ie 30% (a constrcfile tip lan steel din nour 9 hare ptt, sara sjnge pn 0% (ie exerph la stracturt din reel) Sechnomia generald de cont a constrctei ene de 10250, dar in carol unor-anumite soli realizate din profile tadoite redncerea costa fu depigeste4) libertaten_slegerii forme secfiunit herelor «) caracteristci avantajoase de rezisten{& {modal de rezistent gi raza de girafi) fn raport cu suprafala sec{iunit mai ales in eazul profillo inchise ‘) aspectul estetic lumbrirea redusa a suprafeelor inthise eu geamnur, tn eazul Tolosirit clementelor din profile Indote cu secfiunea Inchiag, sau. profielor laminate la calls profile indote eu sectiunea deschisa nu au acest vant Dezavantajele constructilor din ote realizate din profile ugoare in compa: rafie cu Consirucfile corespunzatoare obspnuite aint urmtoarele: 8) costul profilelor indoite Ja rece este mai mare decit ostul profileor ) costal producfiei unei tone de construct ugoare este mai mare decit costul une! Uone de-construc{it obgnuite (in eaz0l unei produetit in serie mare costal se reduce simbitor) c) costulprotecfiei este mai ridleat deoarece supratata profiatui care trebuie protejat contra coroziuni este mai mare i pentra ef este necesar fa peliculele ‘ce trebuie aplicate sf fie mai rexistente 1a acfiunea mediulut 4) transport, inetreares, descdrcarea gi montajul necest& operatii mult mai ingrijite, deoaroce elementele ugoate, mai ales cele realizte din tabli ) proiectarea constructillor ugoare necesité un efort mai mare, deoarece pe deo parte, exista cazuricind este posiilé apariia unei instabilt8{i come plexe, etre necesita ealeule laborioave tar pe de altd part, libertatea de le- fere-a formei geometrice dorte a profilelor duce de asemenea Ia caleue labo ones cere Ge caracteraticlegtometict,decrece sn Ind eabuate {abelele respective pentru aceste clemente; lipizarea.elementelor reduce onsiderabil costal proietér " Trebuie menfionat faptul e& reducerea insemnati a grevtaii construe: filor sia timpului de montaj, im acelagi timp eu reduceren costului acestor Eonstrueti, necesita animate invest Inifise. Penuru m executa construct ficient acest Iucru trebuie urmart In toate etapele de realizare a. construe 1.4, Prineipii coreete de intrebuin{are Upurinja de realizare a profilelor indoite da posibilitayi teoretie nelimi tate de folosire a caracteristicilor de rezistents,functionalitate siestetica 4 materialelor 1 elementelor. Condifille economice reduc, in general, din Tibertatea de Tolosie'« profielor Indoite, Profilele Indoite’siat in medie et 500% mai scumpe deci profilele laminate la eald, Constrwotile ugoare, ea toate ‘4 redue consumul de ofel, nu sint in aceeasi proporfie mai ieltine, Deoare onstructile ugoare nu trebuie ai fie mai seurnpe declt constructile obignuite, nu se poate accepta ca economisirea materiale si. fie eiteril unic sau cel nai important, In consecings, apare necesilatea inteoducerittipiait la ele- mentele sau tipurile de construct 16 Pentru a stabil prncpiile une intrebuint corecte a profilelorindoite, a seexeeute inte-un tona) mare, realaabi din sortimentul de peoile existent, Sen profile au forme ralionae pentru a huera ca hage Ia construc. De {cera tcbuie profital de toate aventajle perefilor subir, vitindusse ine iiventa negativa a subtisimi. Executarea profilelor indoite In serie. mare ferulltconsiderabil mat iefting. dec produesrea Tor dupa comenzi indivi Tale de mio ton fy Tertucereacostului windri constructie se poate eealiza prin productia iil cdlce dup sine majorarca coal uniter de uenare. al aestel ‘ Montarea obiectivulu se poate face intr-un timp mai sour. Elementele tiple pot stovats dopl usinarea lor sau pot snate inten tip Sour, {ied fac parte din producti eurenta a urine, lier care inseerané de obiced td icomportarea aceator elemento este varfiata experimental Solu tebuie a8 fie tipizatd in aga fellnet vaste 88 poat fi wllzatt pentru ekecutaren tnor construe en destinai difrite, rezlvate cu divers Elem constructive. Conservetileugoare pot fi aphent la clara eae teh nalogia de production influenfeazé in od special slut structurt portante “Steutateeredusl a construc[ehy realizata din slemente.partante pro: jectate in modul cel mai economic, cere 0 alegere diferen|iats a profiler, ‘espunzttoure rlulul bare. Astfel use pat wilta noe proilele universe Fipitarea elementelor de-constructie duce In multe cour lao oareeare Tipinarea profielor 41 producere lor in ste, {ard destinaio precisa, este converpbils mural in anentecazur: Ace gen de profile Indie poate fi ao SiLin elementelesecundare, cape fac parte din elementele de ofl obignuite, in Darel caroraeforturileuniane au valor sub cele adasibile. Aceste snt thal ties elementele de legiturd (contravintuin) i elementele gerpantel peel Uno! eeminitor cu tipiaarea elementelor npoare Ml indeplineste prec zarea tehnologiet de confcfionnr, concomitent et tpizarea profieor evind ‘destinatie be definitd,precurn 1 unifiearea imbinailor de monta. Acest procedeu permite ‘hinitarea flosri in construct @ profilelor de diferte forme gi 3) delimitarea. exeeutiel construcfiet la Tariarea nodurilr tipiaate gi aiaptarea capetelor profllortipiate pentru aceste nod ri ©) montajul rapa al constractie, melurind i imbinaroa barelor ugoare ‘n nodury in pozige convenabil, dupa aceearidieatea constrctiel montate in sistemele standardizate de exeenfi, consumul ofeului este de obicei nnai mage decit in elementele ufoare tsprant. La. ase de solutt avantajul {Te baat const fnte-o reducere inernata- a comtumului de manoperd neve Sar progatirl excoulieh-Aplicasea acest solu permite ralizavea rapida2. MATERIALE 2.1. Ofelul Ofelul folosit_pentew constructile ugoare corespunde_ prevederilor din norma’ polonezi PN-63/UL-S@021 Otel penteu construcfi,. Mie" [155 (abelul 3-1}, Ofetul se poate folosi'sub forma de bare, profile sau table sub {ing gvonse, [n tabelul 22 stot aritate conform PN-63/H-84021 -caracte Fistitile mecanice i tehnclogice ale ofelului pentru constructil. Produsele din ofel-carbon de marca StOS, St3SX, St3SY §1 Si3S so livreazi aga cum ‘au pemitat, din laminare, fara tratement termic, Tablele st ofelul lat din lel slab alia de marca 18G2 qi 18G2A eu grosime pind la. 20-mmy se frnizeard aga cum au rezultat dia laminare, dacd la comand’ nu sa stabilit altel, Barele si profilele din ofel slab aliat se furnizeaza de asemenea netratate termi “Tablele sau platbandele destinate penteu producfia profiletor indoite trebuie si permild prelucrarea prin deformare plastics, condi eare impune © verificare prin proba de indoire la rece conform prevederilor din tabelul 2.2.°Materialul din care urmeazé alse product prafilele teebuie s4 alba o fiungire de rupere de eel putin 3, = 20%. Do acoba, profileleindoite se exe feuta in general din table san platbande laminate le cald Compo elles oll dup ann geht) 18 reste ou 9 dai 19Tinind seama de caracterisicile mocanice ale eflului determinate pe baze stalistice,proiectol normei polonere PN)E-(202 152} permite adoptarea unorvalori sparite pentru resistenfole admisibile ale olelrilor de eabtate SUSX, StISY fi SUIS ale {ahlelorsubfirs In cooa ce priveste ofelunle de marca 18G2 gi J8G2A, proiectal_acestor norme prevede, tn canal mirin feaitentelor dmiible, neceitatea ‘nei jusiictri bazate pe cerceléil Ficute de un institut de cercetare guntitie ‘Caracteritille movanive ale tablelor subfiriardtate mai inante au fost stabilite pe basa cercelarlorefectuate peo eantitate de material uenizat ‘Se Usina!motaungies Lenin's Coreat in sta rovontos ef tere mic a limites de curgre, mai ales la oleol de marea StOSX, care impure Atdoplarea acelorai valor ale caracorinticlor mecanie cag la tablele groase ‘In abel 25 sint aritate ressentele admisibie f elorturile unitare limita ale otelusior wiliate in construct pentru elemente ugoare, conform prevederior normei PN-62)8.03200_ ga proiectulss de norm, PNYB-03202, Frotosireaofelorilor cu propritafi mecanice mai ridicate Geet cele aratale in tabelul 2.2, pentru elementele woare de constructie, ee face desta de Deoarece dimensiunie elementelor ugoare tint in general Iimilate din eaura pierderitstablitait locale perior, maizea alors limites Ia curgere 2.2, Protile indoite 22. Sortimente de profile Prin formarea Ia rece « tablelor subfiri se objin orice forme de sectiuni Aorim. In fig. 21 sint ardtate exemple de diverte profile simple. In general, ‘rosimes acestor profile este aceeagi pe Lot conturuls numa pe por|iani mick 20 poate fi dublati. Din profilele simple se pot objine profile combinate eu aju- Eorul sudurii ew are, al sudusii prin puncte sau prin lipre (ig 2-2). In cal estor profile, grosimea perefilor profilului diferd pe portiunile comy Pentru constructile goa ¢ folosese profile eu pereti plini sau e agi (eu golur). Profilele en pere{i plini sau expandati pot avea se ‘leschise, inchiso sau mixte (ig. 2.3). Profilele en pete pli sau expa CC Yu rlelL=o uUVILO ULI YOYSEeot avenseciuni partial dschise, pail inchiso sau partial mist, Pert expandafi ee objin prin decuparea'unor glut in perc{t pln, ier marginle golurior pot {i fndote, Pereeleexpandat ste considers cao supra de lgaturaIntte dot pert pink, cave se realveazl prin exeeutaree phactte for transversal sau a aabreear Gall state a unui profil cu pert subiridepinde in mare masurk de forma. sectiunii, r " Profile cu setivniledeschise anu payialdeschisetrebuie af ai dimen- sivnie gi ecfnnie 4) Standardzate fi prodase conform neceitajilor dictate de consumul uals apot depostate nmi atominator cu polls mina a eat iy nestandanliate 9h renlitate duph comenal indviduae, Profle eu sectiunInchise, cum sin fevile pltrate gt dreptunghvlare, se Incadreaai forte bine In sliile constructive are se Pelipaas in 9 fimentul cunoseut,.deoarece perait © suficients divemitate: inact te, Jivrareaproielor'standardnate ete af dcltore Profle cu ate setiuni det ele ineate ma naine eu forme gi dimen siuni care’ depind mare masura de destinaia tla elemestals de onstrucie. Bin aceasta caurd, astfel de profile al pot It stonaivate iat Hivratea lor se face dupa comene! tndividfae ‘In Polonia, profiele eu sectiuni Mandandizate sint livre conform di mensiunlor indicate in normele PN.GG/ILUHT pentru ofl core eanp ‘gale 156}, PN-64/1-09402 pentru ofel corner ea aril necgale 15) P6411 s8458 pentru pro Ee tap wpa 158), In fara ce dervtare Induseialaputernicd, wsnae de proiefadnite tipisenad teciumle § Sse Sunileprofieoroferind produse up cataloage. Total, pentru mjorieatea Acestor profile se cunoale dela inceput destinafia lor 2.2.2. Proiectarea profiletor Pentru rediareaelementelor din profile Indoite,proietare seein lor burl de face dupe nectaaten apirts. Inrebufere pote es sectini universlestandardisae pret mat multe douavenaje eet aean taj side acren este mitt pont elementtesecunare ds conaene ti {ine age forma prof ttbue ese find sera de 1) condifile de potilae © wilajelor de eave dispine_ productos! pro filelor ; " ' ' 1) destnata gi conde do flosie & construct 6) protejaren contra coroeuni 4) schema staticd a bore’ lepitorite et ln nodur,preeum 4 imbindie ou alte semente ale construe: ©) ponte de exseutie tn wag, inind seuma de dotasetehnolo gica'¢ uti de confectionary a ltrs de most Aceste probleme vor fi deste mat atin in cap. S—75 in acest apitl se ara name lementae do care trebute ah be (Rd san cll te 2 Profilele sndoite produse in usinele x tonaj mare, eum este eaxnl pro fielor standardiate, sav cele necesre elemental tpizate trebute formate In'iaminorul eu ole. Profle produse In sete cv ton mice realieand In prese eat magi de indoit. Gnd aleg forme si dimensiunle profieor Utcbuie aie fine scamé de. parametri tehnologiel at utiajelor care aint ln indeminaproducatorulit ales. Elemen {ete caracteristice pentru laminosrele ea folesint,laQimen ‘si grosimea materi prime, lingimea profilu, conde privind Eotrtaten slope prota (do empl al profil fini, ragele de indoire dimen: Tinie minime’ ale pereilor rept). Cargc- tersticle principale ale preslor jt masilor deindoit Sint Hngimile de formare, B03" oy 24 sags hen ete pe Ia ibestaten logit prota (de exempla on in ferle succesive de Indoire, in Tuactie de dimensiunle seuelor de prof dare, de gabarite la. masini, reza_de indoie gi latimea minima de tndoie) LLitimen totala 4 bent din care Urmetaa tse confectionexe. profi ably fel lat, band sau fie) se determing prin insumerea portiunlor plane'i't racordésilor la colar (fig. 24), dupa formula 1-3, {ram unde: fy este lijimen portiunilor drepte ale profilului in mm; Pf SSS pumdeul Indorilor (al volturilor natunjte) = unghiul de indoire, in grade: raza do Indoire misurati pe faja interioari, in mm; frosimea ‘materiei prime, In mm; foeficient prin care ee {ine seama de deplesarea axei neutre in zona de indoire gi care se gigogte in tabelul 2 vite eetientat 6 Ain relia (21) Tao] Relatia (2.4) serveste pentru caleulul limi in eazul proilelor indoite deschise executate la leminoare eu role, masini de tras, prese sau masini de Indoits In cazl profilelor Inchice formate eu. ajutorul avestor instalaji 1&- imea materiei prime (a bensilor —.V.7") se determing tot cu relatia (2-1) introducind 0 corectie care depinde de felul imhinasii marginilor tablei, 23fi de tehnologia de execute a acestor imbindsi, Cind formarea la rece ae eeu ln alte insalai deci cele artate mal Insite, stuncieu relia (2.1) se obfine o lljime orientaiva care va fi eorectta dupa ce se cunose Feaula tote unor Lndoit de. proba toate ‘t Proflle eu seotiune deschik trebuie astel proigctate incit sk se realize un acces ujor pentru curititeasuprafeelor pereilor wi pentra vop Sire. La profilele mu forma de cutie paral iarhisd anu U cu teil rigid Tear" a0"(aceta ete snghie desert petetton, soso de a teoral profil. Profile creuie i aibaastel de forme inl sd-na devindghea Bir, sau permit sunaresapei eat a rofl eu compoutie chimed coo sivd: entra indepdrtarea apelor se pot Tace pant sau deschizatur spec el ih. nteriorul profilo cu sectiunen inetied.rebuie aot ermete prin ctangarea eapetelor gi a Indoor sudate et cordoane continue . Profilele cu tecfiunee ‘complexd trebuieprofectate.astfel ncit sk cvite alituraren pereilor care, prit lipiteaTotee cy pot crea ganfurt in eo) furilerotunjt 2. La imbnsile Tse vor execute cordoane de coll sudate pe Intreaga Iungime de contacts tables i a colli votunjit al profil In aga fel init i'n aparésanturi din care si fie impos sa se indepartere apa Detlinalia eementelor ayoare, condiile de Toone # modul de pote jaro contra corosivni, tnt principale criters legate. de alogerea forse form poloneta"PN/1-03003 (193| profile necesare elomentelor portant Ale constructor Irebuie +4 indeplineasacondiile arstate In label 2. Protejarea contra covoziuni va fy dezvoltaté la pet. 26.1, Pe baza informal ilor capitate in privinja condor de exploatare a constrac\e, prolectan Recomandavile francezo (167) relertoare Ia clementele portante pentea construct gla elementele de Inchidere (de exernplu peretilcorting) eee iy setae aitectonige 9h consretive (de exempts taeneh este Kinetia pe care o Indeplinese elemental in constructiey de influent casos unit asupra supratefel peretaui ge milocal de protejare adoptat contra Ls elementele la care nu se pune problema pierderi stabilitatii generale, singurele conditit care lyniteaedgrotimes.pertilr sits tesiatents, oe positatea de eesti, In con asiurti stabiait generale gros in eazal une coroiunt locale aceientae \ " Elomentele la eare ni existd percoll pierderitstailitii generale pot fi consiorate elomente secundare, cum sintelementele de Inehilers pene rel Tein pageant, najontate inne fe lange, ec tante. Toate celellteelemente trebaie 8 ae geusima mini detcreibers 4 suprafeeh profil. Chiat tn esau! unei bune'protejei conten corosiont fa une IntFeliner ingijite, sin. posta de Geqeare tle strate de Yopeea gi de coradare teal, intra dou cielurt de ntrefinee. Mrcgoaeen Sectinnitprofifulat din causa coreniuni este cu at tai pesiculoas ea et pereele este mai subtire. De aovea so precizeara Valorie minim ale gost til pentra care nu teebuie st existe pericoll de reducore « roelisesteel de siguran{i a construcie. Datorita complentati fenomenelor ie soren ter practic. Cind suprafelele aceuiay perete al unul prof Mat apvaty ie medi corosive diferte ele vor fi pruteate conte corbin in asedact ferite.“Grosimea minim a peretei respectiv, gry 80 sabilegte os 6 sunt a grosimilor componente dsterminste de condiilé de explostare po amin dots supraefee Tran] cate grosimes de bask «suprafeel care poste fi supusé ta cor Iiriea. grosimii de axa gy, pentru evitates efectelo reduceres'grosinil de bats g, in funeie de modul de pro tejare contra coroziunii, in tom p fosimea de baal’ suprafotel care mu poate fi supusd la fi supusi la coroziune eat r cosfiient care’ depinde de accesblitatea, pentew exePentru suma din prima parte a expresie (2.2) se ia {=2, clnd ambele fee ale peretelui pot fi supuse la coroziune: 14, cind o singurd fat a peretelu! poate fi supuss la eoroztune; £50) cind nieiuna din fejele perotelur nu este supusi la corozione Pentru suma din parten a doua se i: {= 2, cind niciuna din fofele peretelui nu este supusi. la coroxiune 1-54) clad sual o sigur Tala prea ene apn la orsine; £50, Gnd ambele foe ale peretelut pot ft supuse la coroziune rat protitelorermetie taclse, sau eae un Hie acoperive esate protectie care Impiedicd coroziunea ofellui. Aveate straturi nu pot uporta Aogradari in timpol montajuli, tn timpul ageaaeitinstalaillo 9 in Unapul factivitifii de exploatare Grosimen de bazi trebuie Inala 41 1 mm, in interiorul eladirlor, acolo unde mu apare condens Ia suprafat 2, — 1,25 mia, in interiorul cladirilor unde apare 0 cantitate neinsemaata ‘de condens f= 1,50 mim, la exteriorul sau interiorul clidirilor unde este vizibil con- . * densul de. supratat. Sporiren grosimii de baek ee se recomand in eamul actiunii ageesive 1 factorilor chimiet se. va Toa Az, = 0,2 mm in media industrial A'e, = (4 mm in mediu_ matin 'f, = O16 mim in veeinataten uzinelor chimice sau a instalagilor care de sj tum sau prafuri agresive Reducerea grosimii de bari, in funefie de modul de protejare a supra- fefei contra coroziunis, srebuie lusts "gj = —04 mm in cazul curitiri on peria gia protejali ew un singur strat de vopeea ron fn cazil curitii ou peria sia protejérii ou un strat dle grand si-un strat! de vopseas A’—,= 08 mm in cazul euriliii cu peria gia protejaeii ew un strat do sgrond gi dowd steaturi de vopse 75, —O/4 mm in cagnl decapsii si executéri protectiei eu un strat de igrond i rei straturi de vopsea, sau prin galvanizare et O grosime a sratului de 30a, ort prin metalizare ov 0 fqrosime a stratului de 40g grosime, sau prin vopsirea de flout ori cu 0 vopsea, care confine o mare cantitate de ine, ev ¢-grosime total @ stratului de 80g. =0,5 mm in cazul decapirit urmate de aplicarea a trei straturi de vopsea care confine o mare eantitate de zinc ono grosime Yotala. de 120, sau aplicereaaltor straturi eu acclagi grad de protectie, a rosimea de baz trebuie stabilité astfel {,=0 mm in cazul suprafelei protejate contra coroziunii asemanator ca & Ie 9%, 04 min fa=0,L mm in cazul supratelei protejate atte Cind grosimea minima se stabileste pentru un clement ew o supratat rare, cum sint plicile de plangeu, elementele perefilor corting sau slo pert filor despirtitori, invelitorilo de acoperi, atunel, degivaceste elemente tint onsiderate portante gi asigurd stabiltaten generala a constructie, pierderea ocala de material din peretele clementelor, din causa coroziunil; hu joaed snl mga ave Sguentegnerae contri fn ace ot fe poate admite 0 grosime mai mica, conform formutei (22) in eave se poate Ite eveticiental cy = 0,5. Pentru alte elemente ey ~ 10 , YValoarea coeficientului oy se va lua astel 6 = 1, elnd suprafata este accesbilé. pentru vopsire ¢, = 2, clnd tuprafaja nu este accesibila pentru vopsire, 19 am, Sy =02 mm A"g — — 08 210 am ay 02 mm Ag, =~ 08 mm ute = 0,301 F 02 U8) 4 09 -20(K0 + 02 ~ 08) = 180 mm Pentru a objine 0 capacitate portant& mare a elementelor gia tmbing rilor lor este indicat ca le proictarea peoilelor necesare barelor st 8 ia 4. Pentru barele comprimate se recomandé sectinnile chesonate ow # gidiatri sau proflele eu seetiane dreptunghiulerd tachi. Togileiie sub forma de marginiindoite permit o desvoltare mai bunt a eectius qi 0 marie a rig profiuti. Tn'plus rgidnirile sub forma de margini Indoite mi foto resistena in cazal pierderi stabilti locale. La barele intinse sint recomandate profile eu seotiunea rai concen teat in jural axel hare, deci en perelt mai gros decit cet ai barlor compe: rate, Grosimea trebuie limitata ‘numa in cagurle tind apar hnbia ex eentrice, normale fat de bara eomprimata,aatfel inte af tse imbine table cudiferente prea mari de gros ¢. Profilele trebuie astfel alese inet ise evite executarea condoanelor sudate intze pereitsublii ai pro filelor gi tablelo groase ale altor slemente de construcfey nt P —rapoartele grosimilortablelr imbinate fie <3; — si se evite schimbarea bruscl « formei sau slibirea exageratf a sec- ‘init baret tn regivnes imbindsilor; 27— si se evite suprasolicitaren perejilor in regivnea imbinirilor in eazul sotiunii unor forle mari eare pot d& nagtere unor concentriri de eforturi (de ‘exemply In nodurile de reazem ‘4, In eazu unui profil ew o desig profile partial incite, compuse prin legarea cw plac, san profile inchise- oniru asigurarea constructiva a-unel bune tehnologii de exeeute, ste necetar ce ined de la proiectaren proflelor si se in In considerare © seam ‘a Barele necesare elementelor de. constructie se vor executa de 0 dintran singur profi, eorespunzind distributiel de material nevesare cel nat rajionale-ced{wuni, tn acest fel sint evitate legaturile trensversale, pl fulele sau cordoanele de suduré lung, necesare pentru legarea elementelor. fn azul cindy prin adoptarea un singur profi rezut 0 legiturd difiela le exemplu fealzarea eordoanclor de suduré In nodurile grinaii cu sable) fau este necesar si se adopte o secfiune Toarle compliesta de profil, aluncl haa se poate proiecta din dous profile 'D. Profile'e se vor alege in asa fel Inet a se vite sudura sau sudura prin presiune (in afara uzinei de construct metalice), care ar fl necesare ponirnexecutarea not Tegaturttntre profilele eu percti subfir . Trebuie examinatdposbilitatea executirit unor legituri sau inbindi foarte simple jinind seama’de utilajele urinei eare va executa constructia, 2.3, Influenja modificdrilor structurale ‘asupra caracteristicilor fizico-mecanice Formarea la rece a profilelor folosegte una din cele mai importante pro prietafi ale ofelului si allajelor sale gi anume aceea ed ele suport deformarea plastied, Prelacravea prin deformare plastica la rece se executd Ja o tempe- Faturd ce nu diferé de aeeea a mediului ineonjurdtor. Aceasta poate fi relativ fai mare, dar in general, pentru tablele subi, ramine inferoard Lempert tur de eristalizare In element apare 0 doformatie remancnt dupa dese&rcarea ui. Aceasté| ddforinajie nu accelereazi corosiunen. materialului, ca de exempli,apartia fisurilor erapaturilor sau a dedublarfor. In cazul cl mai simplu de laminare larece fate singuré direct, legitura dintre eforturile unitare st deformatiile specifice esto erdtatd cu ajutoral diagramei din fig. 25. Aici se evidentiank {tei faze de dervoltere « delormatillor elestice i plaatioe. Pentru formarca Ta rece sint interesante Tazsle corespuinzitoare deformrilor plastice 9i con solidi (ecrnisari. In cursul formarii la rece, deformatia plastic’ este insofits de modi area structurii fibrelmateriaiulus, Aceastd eohimbare care apare in faza die vonsolidaze materialulut s-a acceptat sf fie denomita, In general, ecru materialul Din examinarea epruvetelorsolcitate la Intindere intro singurd directie, se constata cd eforturile unitare scad la zero dupa IndepSrtarea soliitart, Gar deformaree permanenta ranine. La a nowt inedreare mersul deformatilloe va fi redat de linia dreaptd 0,P. paralel& ou linia Oy. Efortul unitar oy Teprerinta nowt limita de chngene, iat zona de incepére & detormatilor plasive se deplaseaza peste punctul P, TFormarea Ia rece are Too in trei étape de erestere a doformatillor. La sfivgital formarit, structura inifial capita o deformatie care corespunde in ‘general unui efort unitar care se situensa deasupra limitel de curgere iniiale fo 0 a @ we a % z ensttendv ni 8 Din aceasta cau, are Joc 0 cregere a limitei de eurgere gia rezistentei de rupere a materiahlul gi tolodat& descresterea alungiri la rupere gt a stric uni ({ig 26). Schimbarile acestor.earacteristie Miico-mecanice depind fe gradul de laminare exprimat. in proveate. Schimburile de structura pot fi mai mari dact procesul de formare are loc in mai multe etape, nu intruna tingord (v. fig. 2.6), variaat in fanclie de marca olelulut si depind de insta lafile Ia care s-a executat formarea. In eazul formarii la’ maxini de profilat cou role gi mai ales la magini de trefilat, deformatile apar In Intreaga sectiume, {esi nu Intotdeauna in mod uniform.’ {n eazul producer profilelor la prese Sau magini de indi, schimbirile strvctnrale ale materialului au un caracter Tocel slau loc mai ales in apropierea eollurilor proflelor. Aceste lucruri sit ‘cxemplilicale in fig. 2.7 unde se aratt distribu{ia eerusiei ihrer la capaicee fi profile executate la presa de indoit (linia punctatd) 41 a masina de Indoit fu'role (linia continua, Tn tabelal 26 tau aritat rezultatele ob{inute tn timpul controtului profielor produse in FLF.G. din ofel de mare St 37 (dupa denumirea po 2Toner $138) (2% Modia crosteriilimitei do curgere a fost 84%, iar a rei tenfei do rupere 35% dar alungivea a sefzut molt, Rezultatele cercetirilor snt prozentate In fig. 38 care red diagrama os Ja intindere a epravetelor ae ofel mainte de folosirea aelului in productie gi dupa modificarea aparut in timpul formar la reve Saw 0 00 aro | _4 12 a0 ‘2 ofelabal tnnte. de erultatal erator pend huniies fea in pra formate arse 30 Din analiza rezultatelor experientelor aitate mai inaiate reiese c4 schim- ivile de caracterstici Intrun singur punct depind de posifia acestuia in ec{innea definitiva, de mérimen 91 forma proflulu, de raza de indoire In olf, de nomial fazelor de indore pe parcursul formdii gi de numdrul do ole ale maginii de indoit, Ca eit inltimile profilului slat mai mici, en ati Sint mai mari schimbarile proprictajilor mecanice ul de modificare & structurit ofelulai in timpul formérii Ia rece f profilelor, mai ales Ia maginile de indoit cu role sau le cele de trefilat te poate valorifica pentru a mini capacitatea portanta de calcul a construc fiek Normele poloneze mi tin seama de efvetul ecruisiti Nornele american 148} permit introducerea in ealeul a liitel de curgere rérte a profillor Indoite la Reee, In cazul elnd aceasta marie apare In rea Titate la produsele curente, in eforturile unitare de compresinne sau doh Aindere, Aceastd mari a limitei de eurgere poate fi folosit nual In urmae toarele cazuri ‘4. Cind profilul ar astfel de dimensiuni tnelt nu permite apavtia voalsei perofior Iui"sub acfiunen eforturilor unitare normale b, Stabilirea earacterstcilor mecanice ale profilului se face prin elec ‘tuarea de probe pe epravete late dintr-un profil ientc flosit in construct ‘Aceste prube se efectuensa in felul urmator: — Pentru determinarea limite: de curgere la intindere se vor lua in ‘considerate normele obligatori (In Polonia PN-62/11-04310). = Pentru determinarea limitei de ourgere Ia compresiune se vor folosi epruvete scurte, Limita de curgere va corespunde tnt efort uaitar de com: Dresiune al unei probe luate din profil sau unui efort unitar corespunzitor Tine! deformalii remanente de 0,5%, Ca valoare de calcul se aloge valoarea ‘eet mai ie —Cind eforturile unitare normale, aritate Ia pet. a se datorese Ineo voierii, atunci pentru limita de eurgere mirita se alopti valoarea cea tai mmict obfinut® din probele de Intindere. st compresiune, Pentru control si receptia profilelor executate in cantititi de 30— 50 t se exeeutd doud probe, Cind cantitatea de profile executate este mai ried de 40 ( te exeeuth o singurd probs, Termentl de cantitate se pofert Ia tin singur tip de profil obfinut din materia primi provensta dintro singurd ftrji pl formata inte-un singur proces de productie at=. , 4 crerea producétaruui de profile prbele po f reuse sumed la {peerear de intndere si compresine, et eondifia de a loved ed probe aieacg eo ete hotrtoare penta elrturioce pariconsiurta aa eee ta sa ttectie sepniir are oniar tegen eden Rectal rei i consideratie eresterea limitei de curgere. De asemence in cele ibntrtr au sein ‘Hii te curse ceajreee pega rete, cule ce expirinentnle oa frie seein si abi lunginea putin "mai mare dest ardonal de santa one ees 4, racerstetr mecca trobuie Taste a ceed eae OMee misorar franceze mai noi [167] i s Spot folosi orice marci de oft ear se iteeuin tin pret plan prio, n't mal ceo NS a eke Fezultd din iientia de pastrarem duces este in ee iat carl proilr reahvate din tabla tubtire cae eee ae mea Otel Toma eeu rb spent tenn dees ox escripile france (167) admit. calevsnee orate aie ae table bie formate In rte tn anche de ie eee pra pent mater pry cnd ae Yorba do mara agi ef 1n ealeul, prescripfile evad conditii mai pulin riguroase decit prescrip ‘lola confeotiona, saw pentru materialal profulty gute cose este vorba de Intréagn ge{ine neetieel gna enfant, ee Pentru determinarea Imitei de eurgere a tablei neprofilate, se jaw In = Som ~ 29 ‘este media aritmeticd a limite: de eungere « epruvetelor; ou — limita de eurgere a fiecirei epruvetes abaterea medio pétratieg a limitei de curgeres = limita de curgere considerata le calcu! ‘numarul probelor la intindere (eel putin ete Acest mod de determinare a limit’ de curgere a materiei prime permite 1 se foloseated in caleule caraternticle meeabice mirite ale tablelor sub: fii, in comparatie cu caracteriaticile mecanice le tablelor greats gi ale pro- Iielor laminate. la cald. Aceste eregten, conform instruc{nnilor poloneze PN/B-8202, sint de 15% pentru marce de ole! St3S i pot fi extinee in rod coreapunzator la toate marcile de ote pentra.constreti potte renunfa la probele gi calcula ovintit mi Inainte dae Timita init crgere we granite prodvciton aa duck ete abit prin prescripit speciale sas prin prescripfile de. constracti Pred vederen slabiiritlimitel de curgere a materiafiui pere(ilr plan ai profiled gata format, se au din stovth de profile 12 epruvete conform nor Inelor pentru inceredr la Sntindere. Aceste probe ae iw din etera sec{iumi transversle amplasate In distanfe egale tn Hongul profiulyi Se va urmdat de avemenca ea din sec\ionen respect’ st fie prelevate epravete vniforme din tol pereit profit. Pentru determinarea limite de turgor curespun ‘toare une! alungiri remanente de 0.20% se folosese formule (2.3) ~ (25) in aceasi imp en aceste probe se veriict deck alungirea Ta rapere este do cet putin 20° Aces sistem de determinare a Timitei de curgere este avantajos cind formaren la rece a profilelor atiguré o crore a limited do eurgero desta de uniforms entra peretidealgyral- Dach lucarle nu atau ajay ataneh este recomandabil cain ealeuel satte-eh te felosascd limita de eangere a materiel prime, Cind creserea te manifesta numai in enuinte zone, unc thaterea medio patrtich ponte req allt ict imita de curgee (valor rninimd satistich—V.7,) din material perfor plant st profile devine mai mics dectt limita de eurgere a materet prime in scopul determingeit limite! gabale de cungere* a profluui finity execute probe de intindere pentru cl pulin 2 section ale profil, infow mindwse dagremele oe corespunaitonre, Se recomandt 94 20 fa langimen tnentelor de proba tfel Inc distanfa Inte alte de prindere ale piseh S58 Te de cel pin opt ort mai mare deci cea mai mare lafime prota, Jar baza de mitral Iie de eel putin patruor nasi mare ex aceast aQane Efeetuarea incereilor nu trebue #4 eon tinue pina le rapere. Bete sufcient cf so natae ed valoaren orelinregitrts ese taal mare on 73% fala de ita de las Lietate (respecte limita de proporfona litate). Limita. de curgere conventional, caralrintich pir car prt a cal fuleaxt Impérfind aceastd forse supra: {362 Mad) oe ir fale sect tronsvertale profi, St 2sme Quins Meal eee entra caleull statics folosste valoarca ite determinata ew Tormla (23). Pentru determinarea lite glbate de curgere la tncovoere pe oanvmita Aireti a peoilelor formate la rete, Tae probe petra cel putin 13 elemente de profi, frasindse digramele de sages fx majlveu deschieni, in raportcu ‘moment incvaitor. Pentru evita Gegradérite eauzate de acfiuneaforelor Concentrate, e reeomandd si se Tolosased schema de Increare din fig. Sea mre t= 33cis "Wnia do urge’ canvas" tis be ose esr ortant'e pou et ge deve wrt pa Lied, profilat in acelag Tel gi din acelagi ofel si folosit a probele de rezistenti avind acelagi rel functional in elementul de rezistenta. - impotriva pierderii stabilitayii: " duce Ja importante avan " me 23, Alte produse din ofel Barele rotunde i pateate folsite pentru construcile ujoare pot fi xeouate ‘din ofl dik dere miei estinae eonsebetilon Bard tunde se executt mai ales din ofl carbon de taltate abignutts aint S108 in Polonia) si ae folusese Je armaren construlilor de heton aria Seog ofel ate cel mai ugor de procurat- Barele care se exceuta din aval ot es recomend si fie foloste la elemeatele secundare de constmuctie tn port nile eu inciredsi ma mari se va fol! fell matea Sth Datei afer Latlor tehnolgies de sudurd,eate le dori ce neese bare se Inlet 2 Bare peat AcestTucru nu eateIntotdeauna posthil deoatec eortneeee {ul baretoe patrate este reduc In comer, a intre produseo de oe laminate, do exempla profiel dubla , U, 7 si corner construc woare se pot fost frofie cu @mensuno mick {i “tein transvrsaée La aceste profile, In genera, material ny este Hoe dtatnbuit in sotionen transversal ide aca lo sat fount ln bards {ieitate de efortort-mich Pentra a obtine profile U9 dubia T ev capac tats de rerstenfa mls, profiel laminate sint faite py prin adGugi ty ite, te mireycinttimes for gi expectiv modull de rexstenta. Prin sveasta welasah vedere, ona dont ar nce consol do Manopert iso complied procera do produtis in fbyit Proiectantal wmareRe oblineret proflelor laminate 1a eald ew perett cit i subi san expan. Cantiateacordoanelor de sudurl, rapertat Sagreutatea lor, crews faasmttor in comparaie cu acon folont la contruce {hE de ofel obigmute. Din eauzn sudarit be vor preform In pra vd set {inte ca tout ase de smetsiny dooarece in acest caruri par cele ana mel Ucformatt datorta conrarilor TReducereacostuli manopeei gi prefulai de coat se poate objine print- producio avtomatieata de mare wri 24, Materiale plastice 2.4.1. Observatié generate Solufile rationale din cadral constructillor ugoare de ote necesittapli- caren corespunaitoure a materalelor ugoare pentra acoperia fi perei-cortind. Perspective noi in acest domenia sin oferte prim aplicaten materiale: Jor plate Finveonstructi este folost un srtiment lag de materiale pastice. Acest capitol se referd-numai Ia folosresacestor materiale in construe ‘Din eateguria mateialslor plastice folosite in construct fac. parte: lielorra. de vinil cu caracteristie) mecaniee. superiares, ~ paliearbonatal; " —Polimetacrlatul de meti = poliesteral armat eu fibre de stil; — materiale plasticestratsicatearmate cu rigni epoxi g fibre de stil. Materelele plastic sint in genera foarte utile gi conlucreaxd. cu construc file de ofel. Ele te folosec fa conteutesacopergurtr foarte ugare In 4cclagt Limp asigurs excelent clementele de ofel contra coroziu Proprietiile caracteristice ale materialelor plastive sint: a) greutatea volumetried mied in comparato eu mateialele de construe bignuite (tabelal 27); ») ugurinja de producere a elementelor ou forme complicate de profil, ‘rt necesita existenta nui util] complex €) reristenta Ia agresionea chimicd; produssle din rigni_polisterice sint resstente la acfivnea apes, le acai sabi la, majoritateasolvenilor ‘rganil i ew toate acesten uncle aint mai pulin rezistente la substange ale Tine; righnile epoxidice sint: mai reristente Ia substante slcline; produscle 3536 oleh. In divecta conhnéitmateriallorplstice cu ofc, este apteptath flnrea unor cout afionale (3). In vatoral spropataceste materiale hopes Sreraminare foarte dealin 2.42. Folosirea materialelor plastice in constructi Matcralle plastice gitese oaplicare foarte utlé in ajezisele construct sandvig (strabficate), Elemental sendvig se compune dia trl stretars = doga fxterionre cu rol portant si stratl de lal (mierul) Indeplnind voll de iolatic termicd sau de fonoabsorbant, Elemente statificate sat dew ria in Tuerarea [#) sv vor fi dtcotate In acest capitol In foarte multe cazuri problema iolajei termice 4i fonice joaed un rol secundar, importanta.esenials svind-o trangparenjar In acesteearur fe recomandé ste uliieae iolatile ew um singur strat, Ble tumult Garacteristil evantajonse; tnt restente, permit modularea. supratleor In forme dferit, prezintd retisten{a la aeftonen ageniloralmosteriey a un grad mare de Transparent, iar culoare Tor poate ft aleasd dupa’ do: Fina proiectantuul lite te wins © mare aplicare au gist plicile ondulate sau profilte din policloran de viil (PVC), régnile polesirce armate eu fibre de stilt" (PAS) sau din Polimetacriat de mel (PMN). In fig. 2.10 ~ 212 siot date exemple de utilizare a Invelitorlor din ici transparente, Deasuprn plicilor ondulate aint afezate elemental for Inate special pentru obivctul reqpecty. In fig. 243 — 2.14 sint eritate lumindtoare de acoperig din polimeta- «vila devinetil (PMA) reaizato in Polonia, Lomindtoarele'sint executate ardin plici de PMM de 4—4 mm grosime, au o mare transparentit (92%) gi Sint rezistento la aotiunile agresive din ‘atmostera i a influeaja tempera turilor joase. Luminatoarele do acoperig de tip SK gi SOI int realizat cu © membrand simpli, iar luminstoarele de tip SK2 yi $O2 sint aledtuite eu membrani dubli- care impiedics aparijia condensulu © constructie interesanta prezint& pavilionul expozitie’ de la Laus executat in anul 1964. Forma coperigului, rezemaren i elementele de ofel au fost astfel aloituite inelt in fiecare punct al invelitorii si apars cforturi unitare de intindere, in toate ipotezele posibile de inesreare. Btor turile unitare de eompresiune in invelitoare nn stat admise din cauzarexisten {ei reduse Ia flambaj. Tntrvaga hald a expositei se eompune din 24 de tron foane identice de 18 x 18m (Fig. 2.15). Fiecare tronson a. fost executat din opt elemente prefabricate do 3 mm grosime, din riging poliesteried, armat cu fibre de sticlé gi Intirite pe margine ou ajutorul unor corniere din olel Patru membrane de tip A sint hiperboloizi parabolic ale ciror vitfuti de jos fe Intnese in punctul O,, Viefurile de sus din Oy sint legate intze ele cu tiranfii 7. Cornierele de ofel sit principalele elements portante. Acest sistem de bare care se tntlnese in punctul O, are rolul de a produce o forta uniform distribuita de intindore a membranei A. Aceastéforfé a fost realizatd cu at torul unei prese hidrauliee, care a aotional atupra punetului O, prin inte rmediul unei bare intinso. In acest fel in punctal 0, s-aaclionat cu'bave de. ofel siaatfel au aparut eforturi unitare de Intindere in invelitoare (membrans), a la umbrele. In privinja invelitorilor de tipul B care au forma uno setnic hiperboloizi parabolic, ele au fost libere In stadiol initial de Intindere gi au fost intinse dup prinderea de seotivnile vecine. Caloulul teoretic al acestel 40 a compensate pe parcurs cu ajutorul preselor hidraulice, Micgorarea forfei de in- Undore a atime maximum 30% din valoareainifiala. S-a constatat of fuajul ets data ‘hecho E0) Piramidele pot avea baza patra (ig. 246) sau hexagonal (fig. 247) 4 se pot utilis In acopergii plane sau'eu o singuré curburd. Prsinidele Pot flajezate tn dvs fen. tn primal caz, visfurile piramidlor pot fi Indzeptats im jos. Pentru a evita stringerea apei in iatenorul pitaaidelor este obligatoria a aventea 4si fie umplute gi acoperite cu 0 foaie impermea- Dili, Pentru umplere se foloseste curent un mate ial sintetic expandat sou celular, Acest material ‘este In acelagi timp gi o izolajie termicd In eazul al doilea, visfurile piramidelor sint Sndreptate in sus, Umplerea ou un material snte tic mm mai este necesari deoareve apa poate xd se fcurgi printze piromide, Intreaga structurd poate fi asemuita cu o structuri sandvip (atralifieatd, in care straturile subtiri exterioare suport efor turile unitare normale, iar mieeul, eforturile unt tare tangentiale. Releaua de ofel san de alumina este adeseori realizata din jevi sau bensi imbinate Intre la cu. ajue {oral unor legituri speciale gi guruburi. Pentru deschiderile mai mici se pot folosi materiale plastic nearmate ca de exempla PVC dur. Pentru desehider ‘mai mari este necesar si so utilizeze materiale plastice mult mai rezistente, In acest scop se preteazi foarte bine materalele plastice realizte din PVG, sau raginile de poliester armate ou fibre de stild. Sistemul de acoperig cu Piramide ce poate tntrebuinja gi la bolt eilindrice. Un exempta de bolt ein: Arice prefabricate compuse din piramide de material plastic ermat cu fibre do sticld, avind o form hexagonal, este acoperigul halei de inot de la Mill Hill lingi Londra (7,62 m 14,63 m). Acest aooperigpresinta o transparen{a ae circa 80%, Biementele din materiale plastice sint Imbinete Intre ele ea adezivi, iar Virfurile piramidelor sint legate eu ajutorul fevilor de alueninia care formeazd la suprafatd reteaua tridirecfional, © solutie ingenioasd © prezinti acoperigurile realizate din dovd steaturi de piramide legate intre ele la viefuri. Dupa oe se umplu pitamidele de sus cu un material sintetic celular acoperit eu un material subjire. imper- menbil gi armat, se realizesrd o structurd cu o rigiditate si rezistom( apreciabile ogi hazsle patrate gi hexagonale din fig. 2.17 reprezint& nigte forme principale, totusi pot fi utilizate gi alte forme cum sint cele octogonsle. O alti constructie cu boltt cilindrics realizaté din elemente ondulate, care permite acoperirea unei suprafeto eu o deschidere destal de mare este prevens {at in fig. 248. Marele aventa) al acestei solutiiconsté din faptul ef asope. rigul se compune din elemente de un singur tip pretinducse aatfel la prolébhe care. Exemplul aritat in fig. 248 are o deschidere de circa 60 m. Bolle ‘de acest tip, executate din elemente sandvig, sit capahile a acopere 0 des. chidere de citiva zeei de metri, Elementul de bazi (lig. 219) executat oa pinz& subjire sub forma de sandvig, este foaste uyor, Pentru straturle ex ferioare sau folosit inveliurile din poliester armat eu fibre de atic lar Pentru miezul rigid, un strat de poliester de 12,7 mm. Elementele sint reali. ‘ale-cu gulere late eare sau {mbinat Intre ele eu ajutorul guruburilor, presivmea 2 Fig. 219, Element de Blt (110 diate quer ssgurind o bund ioate,Clfurie au fst legate eu clemente * Un alt sistem il reprezinta constructiile realizate din ofel acoperit cu materle patie, Ace material do consrucic ea nkrodue ps piaje Buropel in uti dor an. Cole tal conosute materiale de acest pen an Plated 4B Rapeytul, Maivaolintteasgurt foarte bine ofl contre caro Suing aatritt acento Toru exists ponbifaten de alent de exergy Munitit care ese tmp, cn en materia combina, Meoratestatebe ‘low plonticeyresnthoaeentsscasut fad de metal Bin acne ued mire mater! plans oe trate ape wm strat do alent: Penna ‘rain o legit trun fea treba format la rece proud cu mete Tall aineio Ta un lange special cu valfurly de asemene, ele necear 1 ab soprafaja inata (preatia) in mod ‘corespunettor. in elle as ofl acoprte eu inter inate e executtelemente de construc are fe ulus Ta eonsrvelile civ, indutrile ete. 2.4.3. Conlucrarea materialelor plastice eu ofelul in elementele mixte Modulul de elasticitate mio limiteaeé detchiderea constructor din materiale plastice, Din aceasta caus este necesardconlinuarea etce ‘rilor in directia clomentelor mixte din ofel si materiale plastice, Mate- Fialele de bazi sint acelee produse din rigini de poliester, armate eu fibre de stioké, eare conduc Ja un cost rolativ redus gi pot ft larg utilizate ia ‘construetiitn continnare sit prnentate remiatele cect (86) sfoctute catedra de Construct metalic a Palitehct din Varovs. La act cee tanta flat gina Ge peter olin 10, Catto fol proxe Ae cieohevanond. in dutta su forma do pest de 50%. Coninstel de intron In raging fos de 46%. Ca amide ta ou mpletiture Ge fre desi rata, cu grate de 600 defn, Pentru determina Teafn'o pon misty sa exorutt tel eri de prabe’ doud cel pe fpravete coffcionte conform PXSORESEOSS qt PNTSS Cows Hee Ein is pe irae plane Int "B20 ate pleeniatt dagrama oe determinaté prin metoda lester minime race ose ae aructoritic prin lps pein ire 4s cngere'a matin: Lasaoatl feast ie ch'nel me stoma Plastics Renltatee lnceredsor de fofeare pe supefaa de contact dire Sel lamioat sin prsenate in ge 2IL. Resaltatle eevee care rma "hana aderents a Taiaatelor de polesier co oleh oto nena 0 tea of as I 2 6 2.5 fecae te pnnage costco se find seamd de marea rispindiro a rezultatelor (valoarea mave a abaterii ‘medi pitratice). Accasté rispindire este probabil provocata de cantitatea neuniforma de fibre din impletitura de fibre de stils, Impletitura de fibre de sticla prezint& fafa de tesituri o diferenta de 10—18% de continnt de sticl. Progitivea suprafelei ofclului are o foarte mare importants. pentra rezisten|a. Cu timpul, imbunittirea tehnologiei de execujie a laminatelor ‘va miri omogenitates rezultatelor. “4 In fig, 2.22 slot artate renutatle cerctarilr privitoare In adorenta sayie? Pil 162 ln fel sub acto ne forje care acfioneast nor rigine! age lo contact amulgee)- Coreen tt feutanupre unor prus eystbroctate aga cum seed fn fig. 223, Cercle dovedito bond aeren{ a rgini do poliaster pe suprafaga de ofe Aces aderen ete mai mare deci essen la ntndere asin den ce const ln mnjortaten eprovetelor neannate ou fibre de sty 84 oerageree prvtel nu apares la suprfaja de contact eu Ofeuly intra ptofl neces Hema bane fa ping adornf eau sree asemenet, la flees adeevalus Pots 208 Eyatian efctaie au sebs in evionta Gependenta diecti'a reste laminae tutor do grosinen lr 31 de confinaal de sel: Neduoetea procentui de Ue pyovsucdreduceresrexstentt Mloaroe modulfa do lastiate depindo tn primal rind de cantitatea du sts In carl centro exeeutate teeta ost Valour coefiienulo de diatafi linarédepinde de asemenca de can tiaten procentuall a bbvelor de sclt din laminat: procenel mai riieat fetid roduc coefiiental de datafes Din coretile executate penta eer te. ost we wo | ‘aoerena i “Serene ri a8 ee un laminat ou 0 grosime de 3,8 mm si eu un confinut de fibre de stielé de 40.5%, raportul dintrecoeficientului de dilataieliniaed a materialulut plastic fi coetcenulcorespuastor al oelalieste = 2.44 Cercetirile ardtate mai inainte s-au executat Ia temperatura camerei altfel temperatura ridicatd-a medial taoonjurdtor duce la reduoetea sox “tenfei in planul de contact, al ofelulni cu materialul plastic. Temperatura mediului tnconjuritor de 45°C a produs reducerea rezistenjei pind la 30% Imbinarea directi @ materialull sintetie eu oetul mu resist bine la variafilo de temperaturd din cauza diferentei coeticientilor de dilatare lini- ari. In aceste condiit este avantajos s& se aplice vn adexiv intre arabele ‘materiale pentru asigurares conlucrérii-in condi de temperatura Variax DLE. Cercetirile fleuto cu ocazia apliariiaderivului Poles 20/11 au demon strat ct lementul mixt metal-material plastio poate luera in condifit varia bile si de Imbstriniri Indelungate. 2.5, Protejarea constructiei 2.5, Proteofia impotriva corosiunii Problemele legate de coroziunea in construe. Pratejarea contra coro aiunii a eonstruchilor ugoare de ofel executate din profile formate la rece fsto destul de importants. Constructile eu pereli subtirineprotejate aufi- cient, pot fi distrase In sovrt timp. in tabetul 2.8 este aritata viteza coroziunii in fonctie de mediul atmos feric ‘Vien de sorte in ene In general, se disting corosiunea chimict si coroziunea electrochimicd, Pentru construcfilleeivile si industriale realizate din ofel, cea mai mare importan{a 0 are coroziunea electrochimics. Ea este provoeaté de soluille aapoase de electrolifi gi este rezultatul actiunii elementelor locale de coro: dare, care se nasc la suprafala metalului in contact eu electrolitul. Patenfighul normal al metalului repreziataputerea de activitate chimict, Reaistonto metalului la actiunea factorior torosivi depinde de poritia iui in seria Potenfialelor. In acest sens, cu cit doud metale sint mat departate intre ele feu cit diferonta potentilslor Jor este mai mare, cu atit rurental electric ‘are ia nastere dupa introducerea lor in elacteuit este mal mare, gi eu atit ‘maj mult metalul eu potentialal mai mie este supus coroaiunic In tabelul 2.Gsint aratate potenfialele la teva metale. Procesul chime real al cororiunii fate deseris In lucrarea [11] 6 Elctrlital este umereala almosferick care confine totdeauna CO, gi alte combinatii chinice. Apa condenseeri pe meta), dizolvind anumite cat {itai'd savant formenzd un strat de solic de elsteait care ereeaa4 con Aitit convenabile pentra coroziunea leetrochimics. * procorele locale do corexinne ian nastere din difeite cauze a. Conlucratea a dows metalediferite Dac stratul de Snvelig din zinc, al tableizincate, se degradeazi si oflul jotrd im contact cu eectrltuy Ineepe ao{ionea elemental fier-electolt Fine. Din causa acestel ativititi de eorosiune, feral care este mult mal Glecivonegativ(tablul 2.) devine and gf este expus corosiuni, Procesa fo coroniune. va fi encrgi, deosrece euprafata anodulus (eral Gescopert) fate foarte mich n comparatie on suprafefaeatodfut (seat de zine are fStoperd abla). In aceat caz snc formes’ inveliuleatodi. Dac siraiul de zine care acopert tabla se depradeaad pe 0 supratata aren devin od inca corona anv dgavaten vnc {iin continvare « stratus suport (olell) acolo unde metalul este acoperit urine, Invest cam, snculereera Snvelgl ano, supra lu ind are tic to raport cu sceea a oteluli ‘In canil protean aflulus ot un metal cate are potential maak mace ‘fehl va fi sipus-corozinnl ar acoperitea din metal vu potential elect hegativ mai mare va permite protejerea oluli contra eorosuniy deoarece metal mult mui eleetronepatty va ft supus coroziuil ». Contactul metaului en inclusiunile nemetalioe, Tnclasianile de oxi, sulfri te. diapersate in metal au o tensiune de divolvare diferts fai de fers devinwlectron fata do eins ea fafa ddemetaul de bazd. Vitra de cororune depinde ve eantitaten gi de flu inclosinilor-nemetatie, precum ide Tora electromotric a elemental format de metal sf do nJlusunila nemetalice. «. Pasvaren parila ofelulu,scoperirea Tui paral cu oxi sau inves tiga neinchie en oni Ojelu, dupa ce « fost supus preluciri termice sau mecanie, are la suprafaja sun inveligoxidt, De asemenes, pe mealul nepeluert te poate trea un stat de produse de cororiane (de exeruplu onli care izoleaaa sopra fafa metaului st 0 protejeaza contra action factoruk coro. Accastéstare @ meatal se mumeste pasivd. Oxnii metaul au totum poteniat zeal mare declt metalele din ‘are provin, Cind acest stat te ve deme Se ereeashelementein caremetail devine anod i astil ene supun conten 4. Contact metal x sli vd dirt congentetit de sre ta xgen,apartindiferitelor temperate! In teste locus ale pected sa talulni (elemente concentrate). " x rate Accst gen de condi de cr sin rare in construc civil industrale de otel. ‘veh Nene Procesle locale de coroiune provenite din acest cousk apar moi ale Ja imbingriycierlarlamente'do eonsiacher de ceaneer ache. ub suruburi gi in giuri de tot felul. " " ‘ur, 1, Gradul diferit de prdurare a supafeei metalic, Otetu en o suprafalt rugoash are potenialul mat mic det ofeal ew supralala noted ghaceustx particolartate xed nasaree preset weal de'cororiune pe suprfata eu gost dente, va ksuele fu suprafefeleavindo neterne uniform sat mat rexistente Staten do_efortur Portgnile deformate au potential eleetronegativ mai mic. Inte me- {alu nedeformat i deformet.apareo ifernja de polit consi nee electelitul faverizeazt coroionen, Hlementel de ace gen’ aaa oo en eee o's ae poten rs Set ahgrenat dared erene ope chime ¢ aa fc Gerinjele de reducere'« erutitconsrueilor impun neceitatea fol sini clementelor eu perei pe ct pon subj, det care uereest i esndie tanon tir do fort mar. Det metal "putea penis none a pelicla de exis protectoare,avind alle carstonate tatteeaie nk table deteriora loa iar pis poate svindec’ det eet In nist condi deosbit a favorable: In oe ude pelos feet f deteriora, w produce cotartal dct ‘al metal oa aa aie lar dlterenta'aparentt'e potefiaielor elective inten supresis ea local decor ret pal done detent nope pues ie Acceat poled oxi cre protjeasdmetall conte recte hinice din medial tmbiunt, tn cazut ind te Toulacest 0 tachdere ase devon Tatar de acelrre a corosbniy fn carl one degrees kes oe In consid eu toate clo mare parte a elementlui metalic rémas aproapeneatinal Ge corciune, constrain poate repute datsond Maen parities davollat conaiinit numal ie ea ee Pelicula natured de xia protejaaa metal cont torosival media tmbiant cu ati mai bine ch eh sfoctura'e estan ite met ap “8 de structura aubstratulsi metalic. Focarele de corosiune localé se ivese cel Sani des In acelelocur ale suprafatel metal, unde apar defecte de strc {urd le metaluhs, com aint de exempla eglomerinile de smpuritati tau des prinders ale gravtilor Frisell peleare fl joacdeforturile mecanice tn fenomenul de corotine a metal este complex fi pind acom nn este clasfcat In. intregime. Dupa parerea moltor cereetstor, fire coresive at loc sub Snfluenja efortardor evintindere, asemandtor ‘ou tcclea cane provoaet desshideres unor even cole fisurl. Compresivnile care acfoneasdscupra fisuror provoacd inchic eres acenera Apariin supimentrd a eoruor de aratne (upeepos {t'efortunle de, Inindere) maregte ew cteva tect de procente tera de hs fare eorosiva. In’ general, Fsurle corosive patrund in adincul material, frpendicular pe directa elortuor unitare de Intindere, si pot evolua in Tinga! margindlor gréunfilor (epar cel inal des in conde mediuii indus inal) putind. provacaisuraren. gravniln. Dintesin gi de teort care explicd mecanismul evoluteifsuri corosive, se pot desprinde deus. gevpe prinipale a) teortile care rusin Sperry crave xe prin rind legata de procesulelecrocorosiy de dizolvare 4 metalul 1b) eorile are: nsfin eaitenjainfluenjel Tenomenclorlectrocorosve "8e iain considerere e& etapa de inceput a apart isurilor se datoreste cel mai des crear Ta Taja metalulss'« tor degrade mari Imprejuranes favorabilé pentrv aparifiaavestel degradari mari poste xi fin dstrugerea iovanied local stestulu de protecie sau a colt: pasivant. Este semaifiativd witesa mare de diolvare a metallvi lcclzaté in visu fisuri iar apariia {dinetari teeboie socaitg ca mceputal Kisii corsive. Deesebit do intensa fle evalia procesului lectrocorosiy de dizovare a materi in vsfl Tisuri, In Comparatio cw vitesn de dizolvare a peretilor acestl fist, cane fe poate explica ast! in vial fisuri din cauza concentrriteforturlor de intindere(efectl crostituri), urmesed deformarca plastica muctlulot care fnliturd presen Stratuhul pasivant.tn aceasta. gona a. materilul. Metalul-descoperst fciv cate supus une intense dizalvii (ona snodied), iar pee feu care ‘apirvt, neiind sopui la deforms plstice, se pantveard treptat devenind Zond calodics. Deformatin intenet a tnetalui in vrfl fisurit provoacd pe ‘easopra un eorent al factors cores, athienta de eer proaspat wi spalarea fationilr din refeaua de metal. Son consatat ef densitatenrarentulut cores {in acoasts zon ete direct propor{ionala ew vtean do adincie a fru ‘Tn a doua grup de tear se afirma ed procereleclectrocorosive produc In material schimbéei de proprietati caracterstice care contribuie la adi cirea Tiurii aparote. Cregeen friabiltaf in Viol ergpatuss de material ce oe forma ene iegatd de dtalvarea tlectrocorosivi uma dintse com PPoneni alijulu (inferior), care areca efuet apanstia in material une) struc {art spengioase". “Aceastidizolvare selectivamaregte numiral defector siruelorir(goluri i rofea) din rejeava cristaling, la Inceput Ia suprafata retaluui gt dups aceea tn adineime, dalorid efectelor processor de die Zone in adtncime. In 2ona violas finurt se nase pori, microfisur situate Cet me pe 508 0in sonele de translate, im lungul dislocafilor iolate sau grupate, Aceste fenomene méresstriailtaten loalé a materaluat gi provoata fisorarea Tot sub influenjaeforturitorspecitice de taindere care acioneadasupra tale Fialului, Caracterul surat corosive. dintne gréunfiojelulut eu continut redus do carbon este expliest prin structura epeciicé. trating acestor fel, prin numdral mast de defecte ae stucturlor la suprafaga grduntlor Siprin'procecle de preciptare a faasor de dispersare la margin mal eles ale attain, oxizlor gt cementite terface, Crterea con{imatul do. tarbon in oel mrejte rezstenta i fsurare conus gi inode axotaior fh doxiilor. Reduserea mivimil graun(dor offal rarest rexatenta a i Tisurare‘coee ‘co este probabil eectal drumului nat lung rexistentel mat ‘eri tye. Ofeturde ew conginot redus do Carbon su sigh eae, eluate Gu ahuminiy (AD) presnté resstenti mai mare la isurarea oronivis deci Oleloile necamate,semialmate sa calmate eu situs), Presenta_ At in Ofel provoard pasvitatea mai ugoart a ofellul la suprafeias un atl de Strat de pasivare este caracriat de o rexistentttnsemuat& la deteronde Iecanice. Oleurte slab. siste sudabilefolsite In construct tin ena proceuiui de calmare sia presente elementelr de aliere si’ une! gran Fai fine, rezlts to retisten{a mai mane la isuraea corosi deel ofeluile Wolberg (227) a obfinut rezultate interesante ta cerctirile efectuae in privingInfluonfetcorosinié atmosferce asupra caracterulu de distrgere a ofelurlordecunstrucie. Aceas Taflen}a fost aprecata- dupa recut, talele incercdilon de Incovoiere static sau ta goc a Iceretnor de Init dere excentrics efectuate pe eprovste plane st cu eresiturs. Pentr deter tninareaiafluenteteforbrior, © parte din epruvete sau pasta i mel orosie, sub efrturt unitare de Intindere de (08 + 0,9) oy Teultatle cereetilor sat prezentae in tabell 20, Pe baza rerultatlor objinite se pot trage urmitoarele conclu corozines olsalui exeritt 0 influen}d prinipalé supra caracte rului distrugert prin misitea pereallui-de apariie ¢fisuror ramieate, nu numai la inciodri dinamice ei gi la incre static. In afar de ridiearea Pnctului critic de friabilitate, influenta corozinnil duce de asemenea ta Teducerea propretafilorplastion ale ofeulut Ta toate tempereturile de cer. eetares —influenta coroziunii este mai mare pentru mireile de ofel eare sint mai sensibile la eforturle unitare concentrate: = ridicarea punotului eritie do friabiitate eare apare la epruvetele eu diferite tipuri de erestituri gi distrogerea friabild a epruvetelor Tara crest&- turi dovedese e&, in condifit similare de eorozinne atmosferies, se ivese gi se dleavolta fia In aprocierea sigurantei contra fisurdrii friabile trebuie Iuat in con: siderare modiul Inconjurdtor in care Inereazi construetia Analizind influenja eforturilor wnitare, #4 constatat de exempln ci olelurile incandescente eu confinutul de carbon de la 0.1% pina la. 0,6% 50 pean eats presinté maximom de tending de fisurare atunci cind epraveta este spas Ja eforturi unitare de Sntindere avind 0 Valoare egel& ot limita do elastii- tate. Le 0 valoare mai mare a efortuilr unitaretendinja de israre se mic foreazS,treee prite-an minim qapoi crete din nou. ‘a diferite oleluriapar alte fluri de comport Metode de protecte impotriva coroziuni. Protectia construcilr de ofeltmpotriva coroziumii so realzeagt prin 4) Tolositea ofeurlor co adaosuri de aise corespunsatoare (alumni, erom, eupra) prin care s0 obtine ell inoxidabil; 1) proectaren coreapunsitoare « constructor din ol; ¢) ieolarea suprafofes metaluli de factor corsiv In condifiile de astési, in Polonia, ofelrle inosidebile se flosese po teara redusd, din eauza projului lor mare. Proiectantul are mati posibilitati 64 prin solufile pe cave le adoptd sf redued pericall de coroziune al com eefilr.realiza prin Trolarea suprafefei motalului de factorul corosiv se pont uurmitoarele.mijloace: 4) prin acoperirea ofelului ou un strat subjire de metal, rezistent la ‘ofiunea factorului corosiv: prin imettia elementulai de constructie Intr-un rmotal in stare topits, prin galvanizare sau en ajutorul ttetalizait prin putve }) prin schimbarea stratului de suprafa al metalulul pe eale ebimies, de exemplu executarea pe suprafata metalalui a unel pelicule prin oxidare, Tostatare ete; ©) prin acoperines suprafofei motalului ow grtaimt eau wle 4) prin acoperires eu un strat de protecie din vopsea, lac sau material plastic «) prin acoperitea cu o peliculé hituminoass, smoalé ete. 1) prin aplicarea unui strat de protectie format din mortar de beton eu o grosime: de 15 mim. In continuare sint prezontate mai aminunjit aspectele mai importante le solufilor de protectie anticorosivi descrie mai inainte A. Alegerea formet construeillor de ofel Se poate afirma e% in general pierderle cauzate de coroviune sint mat ‘mari decit pierderile cauzate de factorit_mecanici, Proiectantul Igi_alege Lipul de constructic 44 detalia fieare clement, bazinduse pe condiile de existent, rigidiate fi stablitate gi de multe ofi uild de problemele legate de alegerea nei forme coreapunzdtoare a structurit $i a elementelor, attel Incit Si redued elt’ mai mult influenta eorozivnil allunts cen ma mare «cororiniy independent, de medi embint, se observa la eonstrutile acoperigurdor (geet eu 2rele, pane, ‘contra inti) care se veaizeazt desert in elemente cu pert sir Intr-o misurd mult mai mic& sint afectate de coroziune grinsile de rulare gi stilpil, deoarece acestea te aledtuiese din elemente, cu peteti ‘mai grogi. Rezistonfa sporita la coroziune a stilpilor se explicd de ase menea prin pozitia lor verticala care ingreuness adunarea.prafalui pe construct. Sarcina de baz a proiectantului consteuelilor de ofel este avece de a lege profilele din care se aleatuiese elementele, astle! inet ele sk fie elt mai Dulin expuse coroziunii. De aceca, o problema foarte important o const tuie influenja formei elementelor ‘de vonstructie asupra rezistenjel lor la coroziune (118) In fig. 2.24 sint aritate date numerice care ilustreszd influenfa coro ziunit asupra diferitelor tipuri de profile, indicind pierderle de greutate a probelor de control, in grame, pe diferite porfiuni ale elementelor experi mentate, Din aceste date rezulta o distributie inegala @ sc{iuaii coroatunit in secfiunile diferitelor profile 52 pr prfor de ole (38. In fig. 2.25 sot date comparativ aceste rezltate jintnd seamd de cocfic- cntul vitetel relative de ovodare 5. Accst cofiient ae determina eu relafia S=t 26) unde: v,estevitera de corodare a elementelor, determinaté tinind seama jetelor masuraie. Sainte. 31 de diterenade-greutate & ep talon pentru comparate Reaultatele cereetirilor privind aejianea atmosfere din jurul pofillor sint date fn fig. 228 91 2.27" In fig. 26 eae aratal timpul necesar pentru tvaporaren strata de omiilate tare acoperd profi, tr n fig. 2:27 Ssrital valorie coefcientuluy vitezst de evaporare relative. « umiilalii, Cy dsterminat cu relatia en) tunde: %, este timpul maxim necesar pentru evaporarea integral & umidi- titi de pe profil f, — timpnt necesar pentru evaporarea umiditayit de pe secfiunea de comparajie en form circular Acosta experiente arata ~ intensitatsa coroziuaii depinde de forma seefiunii profitului; —puterea de carodare este difert8 pe diversele porfiunt ale seofiunit Profil; 53ni sh (ATES Fe 2a aM Sa oa * — cole mai bune seotiuni sint cele inchise gi tubulare deoarece nu au forme ¢ sf refind umiditates, aga cum aint seetiunile in formi de cheson, culile inchise sti sec{iunile cn peretit tncinali;, 220 } al fl OLEAN, 7, Gnd wet de apr 5 cele mai periculoase sectiuni int acalen compuse din dow corniere, dubia T en tap late ete Renultate interesante s-au obfinut prin compararea rezistentei 1a coro: Zune a unui tronson de estacada. cu ‘schiderea = 18 ma, cereotatd in dite rite solufit constructive Rezultatele acestei cercetiri sint prezentate In fig. 2.28, 2.29, 2.30 #23 Au fost analizate urmitoarsle so lati ~ constenetii on 2abrele; cconstructit ew tirantis — constractii cu inimé pling Construcfille cu z2ibrele au fost rezolvate in urmitoarele variante (ig. 2.28) Lilpile realiate din cite dous corniere (eu spatiu intr el — grinds eu nabrele, avind talpile formate din patra corniere, reali- sind unt fel de cutie, 25, “Malpile formate din profile T, 3; — {ala de sus format din profil 1 comier apezat eu muchia In sus, 4; jar talpa de jos format dintr-un TPstraeg oT eoaS CLLETSTeToe[o TSAI —talpa de sus format dintr-un profil T, iar restul barelor find reali sate din tev, 5 Mrrinda ec nibrele executatd integral din tevi, 6: —falpa de sus exceutatd din jumétate dubla gi restul barelor din tei, 7 'Faipa de sus a fost realzats dinte-un profil T 3h restul_ barelor din fev alpe de ous a fost aletuita din douk profile U depértate iar talpa Inferivard din dou corniere, 9 eefoutagrinda eu aabrele exeoutaté din evi, 10: — fnvcantrile 7, 8, 94110 talpa de tue a fot nips ga efortri de neo "fermi eu tirant avind talpa de sus realzatd din jumétate dublu 7, iar celelate bare din tev 17; finda cu innit pind dublu T, 223 = find cu nim pling, avind talpa —grinda cheson, 14; , = frindd cu ini pling avind tapilewealizate din fev, 18. Comparata acestor solu s- Ficutfinind seama de revintenta la. coro- sine (vty 2.28) determinati finind seara de coefeiontol de durabilitae, S=Syray rn) 8 realizat& dinte-un cornier, 13 ‘unde: 5, este un coeficient care fine seama do viteza de corodare; 12, — coeficient care depinde de gradul de inchidere a seofiuniIn fig, 2.29 se arta groutatea unui metra de eonstructie din vanintele indicate mai inainte, iar in fig. 230 este aratath diferenfa de cost, pe metru de constructie, in compara{ie cu constructia din fev Tn ig 2 este day cost atraturlor de protetiepentca toate vasian tole snalzate sss EL ETT TESTTFTETRTR ONE ite ta, In urma acestor curoetari s-au tras urmétoarele conclu Gea mai mare resisten{é la coroziune o prezinté sistemele eu zibrele realizate din fevi. Coefioientul de durabilitae eate In acest caz de 2—2,9 ori nai mare detit cel al grinailor ea zibrele exooutate din corniore. Aceasta solufie este ote-adevir mai ugoard dar, in acclagi timp, costul uzindri este fon 4% mai mare; trebnie finut seama c@ indiosle de cost al stratului de pro wl Ise rol [est oe ome TESTTETOTRT ER, “ emrrot Fig 291, Cantal excel, strato protete 108 tectie este aici de dow ori mai mio dectt indicele corespunzitor al grinait cu tibrele realizate din corns Ta colutile eu inimé pliné, grinda cheson are o rezistenja de 1,4 ori raj mare declt grinds dablu T si costul straturiior de protec{ie de 1;4 oft fai mic, in schimb-greutatea costal de execufie sint mult mai mari deeit la grinda dublu T. — Construcfile ex inimé pling sat mai rezistente dectt cele ew 24 brele (eu exceptia color realizate din tev NM, Voronov [230] a efectuat coreetiri amanuatite in legitura eu Siteza de coroziune la dferite nod bial arta | Xe grinilor cu rabrele (ig. 232), [Lea [ar[eu [awe [aa] ex [ae Comparing cocticientol viene rel: yop 3, Caetl deer anor tive de corozine, Sy 4 coeficientul rh de uniformitate & oornriuni, Rt Mn tabelul 211 int redate valorilecoeticientului w (care evidentians redisenta Ia. corosinne) It siferte. profile unde: A este suprafata nominalé « secfiunii A, — suprafata seotiunii dupa corodare Pentru vatorile din tabelul 2.11 +a considerat adincimea de coroziune de 4mm, Dupi curt reiese din acest tabel, valorile eoeticientului w pentru fcejiunea i sint apropiate de valonie w penira jevile nelnchise gi de cele ale ecliunil realizate din dowd corniere putin departate intro cl. Tinind seama inst si de usurinja de aplicare a peliculelor antioorosive, se constatd avantajul folosiri evilor ea elemente. de construct TBarele realizate din dowd corniere au dezavantajul unui interval liber lisat intro ele, grew accesibil penten vopsirea eu policule anticorosive, din feare caurd ele'se comporta foarte riu In mediol Inconjuritor agresv. In condifjiile unei atmostere foarte corosive este mai bine 8 se flosoascd, eofiunile pline inchige in Tocul celor cw aBbrele. Consumul sporit de ofel va fi preferat fintad seama de mirirea durabilitayt fizice a constructiel Elementele supuse It tntindere, avind barele realizate din evi, sint foarte avantajoase. Ele an coeficientul w cel mai mare Pentru a evita barele compuse din dovd corniere, din cauza rezistentet Jor reduse la corosiune, se pot realiza bare din corniere simple, Ca exempla se poate da solujia tlpit de sus a unei grinsi cw tibrele cu 0 deschidere de '30'm. Talpa fost proiectath din 1.200 > 120 x 16 In oc de2L 130 x 100% % 10, Sectiunen cornierei simple reprezint& numai 63% din suprafata a dou 87| San ar seater [PERE | eo | | comiere. Adoptarea comnierei simple este de asemenea avantajoasi gi din punct de vedere al reristenfei la coroziune. Coefcientul de rezisten& la cono- rune pentru L200 x 200 x 16 este wm — 0,005, iar pentru 2L 180 x 10 x x 40 este de numai z= 0,85. Marites rersten{e la coroaivne se poate realiza de asemenea prin aplicarea la proiectare a principiului concentedrit mate rialului. Sa demonstrat de exempla ct mirirea deschideri elementelor de construcfio ale unei hale, de Ja 6 m la 12 m, prin sporires grosimi elemen- telor de constructie, a permis 0 majorare important a coeficientului de rezistenja la coroziune. Suprafafa clementelor do constructio supusé In vop- sire in eazul desehiderilor de 12 m prezint& numai 75% din suprafaja cores unzitoare a elementelor necesare deschiderii de 6m: 58 Tr aaa |roar fara) OO | ass B, Proiectarea construcfilor de ofel {In proiectul de constructii trebuie si se indice modul de protectie contra corotiunit (indicafille tehnologice), medial inconjuritor corosiv (cate felol seotiunii proiectate a profilului (Inchist, deschisi), durata constr Aestinatia ei, condifile de acces Ia locurile de mune (upurinfa de acces Ia constructi). In functie de acesti parameteit urmeazi alegerea metodei de asigurare contra coroziunii. Trebuie ardtat ei numarul metodelor gi mijloa calor de protejare ereste vertiginos, In age fol inclt stabilirea metodei de protectie corespunzitonte impotriva coroziunii necesita 0 spevializare strict, 30C. Acoperiten eu straturl de vopsea In present, metoda cen mei réspindita de protectie contea coroxiuni este aplleaen straturllor de vopsea, Acestea st inferogre, din punct de Sedere al durabiitati, fade poicuele-gavanee, ish sing mai eccsiile in’ Polonia Inainte de aplicarea straturilor de protect, elementele de conste Lrebuie ai Tie bine eurifate de riging, apsuri, umezeala el grasim, Durabil tatea peliculelor de protecfie depinde de progitirea prealabia in mod cores punzator a supratetelor elementelor de construetie. Rugina se poate indeparta {1 mijloace manvale, eu peria de sirmi, eu dalta gi en cioeane. Se poate tn ‘eparta eu mijloace’ mecanice, eu ajutorul cioeanelor pneumatice sau elec trive, sau cu maginile de sablet. Maginilo de sablat asigurd’ un randament Iban gio curalire perfecti suprafetel ofelului cur um cost relativ nedus de aceea sint larg foloste.Instalatia de sablaro (lig. 2.) arunc& nisip cwarhos (0.53 mm) care, Jovind suprafaja metaluloi, Indepsrteast toate Impuritatley eu ajutorul scestel instalait ae obfin rezultate bune la it ‘iepartarea arsuilor. Asura este un oxid de fier (F404) et putin amestee ‘de Dioxide siliein gi oxid de var. Acoasta se gasopte la suprafate produselor Taininate la tenporaturi rdieate. In afara mijloaceler mecanice de curdir « ofelalui, in wltiml timp se mai folosete gi flactra oxiaceilenicd. Pentra ‘ eurafi ofelul pe aceasta cale, flacdira trebuie af aiba un confinut de. 50 Sxigen 250% ‘aeetil Argitoral eu mai multe Mlicaei avind o Iatime de 42—15 em inaintears eu o viteri de 515 Talmin, Inedlzind suprafala ojelulai 1a 400,.130°C gi cin perfet, Din eats aceasta 0 mare parte din arsrd (crea 00% Alesprinde gi cade, Kestul arson find foarte aderent la suprafta metals nur mah inrButajesle.calitaten.protectlor aaticorsive. Henstenta, antco Tosiva a constratfilor curiae cu flcart ete aproape de dovt or) mal ma {aff de aceea a tonstonctior curifate numai cu peria, Recent sa incepul sgriien cele eine find one hii dent do Nidante, care inlesnese indepartarea rogini i impuritalior do pe suprafata metal, Deroaidantl de fsfor lad pelult car este eficace a proveeie Contsa corcziuni, pe v dursta de cltera saptimin. Toate lure grou ace- Sle pentew vopety precom gi alijurile se spacluee cu pasta exeeutata din 60 ? La stabilirea sectiunii clementelor eu pere}i subtiri, trebuie sii se evite Protectia anticarosiva de gradul I cate se poate realiza prin: 4) zinearea Ia celd, eu 300 gm, sau 2) acoperirea galvanie’ cu plumb, cu 500 gi’, sau ©) grunduirea si vopsivea dub. Protectia anticorosiva de gradul II se poate realiza prin: 4) aincarea prin pulverizare eu 1000 gi’, eau D) aincaron galvanies eu 150 gim?, sau ©) grunduirea ca miniu de plumab'o singuré data gi cu vopsea de dou 4) fosfatarea eu vopsire de dout ori eu Tae, seu ©) vopsires de dou ori cu bitum sau ou emulsie de bitum. In carul elomentelor de construtie care dup& montaj devin inacesiz bile, trebuie sae apice prototia anticorosiva de gradu BtBlementele compuse avind seefiuni inchise trebuie si aiba interiorl inchis ‘lang, prin executarea ingrijitt a sudurii marginilor de-e lungul imbinirilor fideschizdturilor, La elementele de construclie care se gisese in spafii umede, trebuie sf se aplie de asemenca protectia anticorosiva de gradul 1. In aceste cceruri acoperirea planjeolor trebuie sf fie impermesbili ‘Se va fine seama ci elementele de otal eu perefi subfiri nu se pot asocia eu materilele de construefie cum sint ipsosul,clorura de magneriu, eenuga dle cdrbume sau eoce, rgura de cocs, deoarece aceste materiale provoucs 0 ccororiane rapids @ ofelulu Uiilizarea xillitulai pe plangee, trebuie Insite de protejarea cores punzitoare a construcfilor de otel ugoare Construcfile ugoare de ofel executate din profilo laminate la cald se ‘sigur contra eoroziunii prin acoperire cu dou straturi de. vopsea Vopsirea trebuie ad fie executald in conditiiatmosferice corespunsatoare: pe vreme uscatd i etlduroast. D. Acoperirea eu straturi de metal Cea mai bund, insi gi cea mai scumpa protectie contra coroziunii, 0 formeaza peliclele metalice gi mai eles sincarea la cald Practica din ultimii ani a demonstrat of acopertile executate prin me toda sprifuirii nu sintinferioare acoperirlor exeoutate prin sisteme galvanice sau prin acoperiile la cald, In comparajie eu alte metode, procedeul sprifulsii are urmitoarele avantaje 4) posibilitaten gprifuiri complete a obieotulai exeeutat: b) posibilitatea de reglare a grosimii peliculei protectoares ) posibiltates de aplicare a protectci la elemente eu orice forma st 4) aderarea mult mai bun @ evlorii la suprafatd in eazul vopsirii eu sprit, Pelicula de zine aplicats prin spruire contine zine curat, datoriti ciruia ‘are proprietati anticorosive foarte. bune. [La cald niu se poate obfine zine curat. Acjiunea agenfilor atmosterii supra peliculei de sine este inceaté, Sprifit& proaspit, pelicula de zine Se acoperi repede cu un strat de oxinirezisten{i Ia actiunea corosiva, ‘Acest strat de oxizi nu este prea dnrabil pentru pelicula de protectie (de exempla contra spalieli produse de ploai). Cu eit pelicula de zine este mai gross, ou atit este mai eficace, chiar cind in aceasta apar fituri, datorité deformatilor mari ale elementului de constructie 8 Grosimea pelieulelor de zine, in fonctie de mediul inconjurtor, trebuie it fe a) in cazal nei umiditifi relative reduse a aerului, 0,05 mm (mai ales ‘ind ve prevede acoperirea eu vopsea de protectie) Dy dn eenul umes umidita}i mari, Ost ms 2) in cenul tind se produce poluazes aerului eu gaze industeiale gi in cearul clementelor acoperite ot pa, 0,2 mm. Rerislenja peliculei de zine depinde ia mare misurd de tempereturd Ping la temperatura de 50°C rezisten{a policulel este bund, Ja temperaturi Ae peste 50°C: ee reduce gi devine minima la temperaturi de 60"..65°C; apo, Gala ou creleren temperaturil, reristenta se maresto gi la temperatura de $oore nu ditera wll de evaisLea}a le temperatura de © Eficienta provedeului de protejare cu policule sprijuite se mircste sim titor prin acoperires cu un strat de vopsea de protecie. Acest fel de acoperire Mite doump din cauza vopsiri suplimentare gi datorita conanmului mare de Vopsea (100% mai mare -dectt pentru vopsitul suprafejelor nemetalizate), Yet'che sint convenabile deoarece sint foarte durabile gi asigurd protec{ia peatra mai mul[i ani Tnyelirea cu materiale plastice In ulimul timp se inisebuinjenzh pe soar 1 jel lato ou materiale plastic, In procest de produric ulterior, aces ben ht at's dl, Sdn ren po nereainaterialtlor termoplaste Tichide sau eemilichide, sau & maaterallor ‘are co none prin indir yi de avononee prin apiarea folio. Grostnen pelicalat Poste ato de la 20 pind le 400 4 Poste Pitculle gaivanica Se soprapune’ in plus cesora. contra degradastor” din, tampal Tansporttu nul care se trteard au olitime do le 10 pind la 1850 mm gio grosime de 0, Tot fa" iam. Tn prop ea mater Dring ge Intrebuinjeata beuzle late de olel Kennats la ree,’ Pentraeanur speciale de protefic anticorosiva, benale “Zineate fe dzopert eleciolitic cu un strat de 25 pink Is yar enn ‘nate a ald {stan inylig'cu-0 grouine do la 20: pink 1a 25 qs In fig. 2:3¢ ve prexintao setiune a "8" * ah Bit, ‘neh lable asopente eu material’ patie Astéel de table constitu un ater] foarte bun avind_ 0 rxiatens rare ln eorozine, © altateimportantd. a acest material este gi pot Hiltaten preluririt Iain continuare prin tare, gare indore, pantere 63sant rire pin pro pe ene, Rey ae, ae ip at 2 patel ad Se pena sat sera) fastest Sault pe de mot arpa 2.5.2. Protectia impotriva focului Din cauza focului, eapacitates portanta a constructilor de ofl scade si din acest motiy ele Yrebuie si fie asigurate contra aehiuniifoculul. Carac Rovsticile principale care sint supuse schimbanii in Unnpul Inedlziil, sine Fezistenfa, alungirea 91 fluajul ‘Conform prescriptilor elvetiene, la temperaturi ping la 350°C gi efortur mitare in constructie pina la 1600 daNjem, nu apare o reducere sensibila fa rezistenfei Ie intindere, a modului de elasticitate, a rezistentei le soe iu apar_schimbari mari, Observatille fGcute asupra deformayitor flung wh afdtat ef intron interval de 2% ore la temperatura de 350° nu apare o reglere perieuloasi a deformatiei, Limita de curgere pistreaz& valoarea ei jnifield, tar stabiitaten constructiei gi retistenja la famnbaj nu prezinté sehim Dan importante. La temperatura de “00°C rexistenfa ofelului se reduce si deformatile eresc TLa temperatura de 506°C capacitates portanti seade ping Ia 5 valoaren init Tia temperatura de 600°C..700°C apar deformatii_ mari, eapacitate portenta devine negljabilt gi conatructia de ofel deformata puternic Ine Ese distrugi., Distrugerea ofelului dice le deformarea acoperiului si a fidurilor gi la erdparea lor Distrugerea constructiei supusi la temperaturd,ridicath este provocatt tm primul Hind de sedderea moduli de elastieitate, Pentru olelal eu con{inut redus de carbon modalul de elasticitate Ja temperatura de 400°C are 0 va Toore de cirea 1 600000 daN/em?, iar la temperatura de 700°C 0 valosre de 1 200 000 daNjom?, Fluajul ofelal la temperator ridieate are influent supra reristenfei elementelor de ofel supuse actiunil focului, Mirimea fa julit depinde de componenta chimict a olelulu, de tehnologia de prelucrare fi de natura eforturlor unitare ce apae in elemental de constructie. Ofelurile frase la rece prezintl in general o erestere a fluajului mai mare decit aceea a ofelurilor laminate la cald. In Polonia, elementele de construetie se impart ineinci clase de rezistent Ta for si anuine clasele A,B,C, D, si B. Inca drarca slomentelor de constructie In una din aceste clase se face in funotie de incaperea ameninjat& de perieolul de fue cel mai mare din tntrep object in Bate foarte dificil sk se indepineasch ce rinjle de esigurare a ‘turor elomenteor Principio de baz privitr Ia asgoraren con- structilor de ofet este flare impotivn, tno ‘Gjor le terperatan! ertice tn timpul incen- aio Tn. acest scop se floteste: iaolarea eu ton tencuelie Ge ciment var pe plase de Nan (abi tencuisile de ipsos pe. flase de Sel taveliree eu: produse ceramice pine. Aceste ome de invelvlsnt totuy eat gel Greslereatemperaturt in elidive depinde de durata gi intensiatea incendivii Protjarea fe foo ve face in Tunchie de. destinaia lad Pentru izolarea ‘contra foruls a construc Ailor uyare de ofc in oii ni ge wiizeazd tn SUN TLRS. pide de tenculellexecutate cu aaaoe de materiale avin propritaftermoizola- tore fonree mari, cum aint veemieulital perl tls Vermieulital (aie biota) este 0 combinaio deahuminty ach, magnesia potaia are Composit chimied varabaa, Yn timpul ‘neal Sips Comprar dis rae de Gtatenzd gh se deste. in hungul sopratefe_ de fentoct a crstalelor,mlrindu-q volomol ae 1 Sn ori, Coeficientul de condortihitate termica al vermiculitulut este. foarte mie, find doar {060005 keainb°C, ior grovtaten vlumetict 4 acestui material este de 80150 da} Cerceirile au ardat_marea eficacitate a material de tip. vermicalt-din ponet. do vedere al aplrariconrafoculi In contructie ‘joa de oe. Bfctele econoinice realizate prin {aren erandlor de foe, ayoure formate din Tiateriale de tip vermiculit int foarte maris de zemplu, eu orazin execute In SUA, & wel clldiri cu 12 elaje sau realial economil de falerial de proteti, cu ecranare contra ince iu, de 200 ttn comparatie eu. protetia exe ata din Beton In fig. 2.35 int state exemple de izlato termicd 4 slpilor de ofc, indiend.totodata proportile vermiculitutuy ale cimentupreeum $i doreta de timp (In annnte) a incendiab dupa fare ae atnge i ol temperatura de °C oder de vermiele (311,Sat RL a RPS In fig, 2.36 se arati-un plangeu tip MAN. Experimentarile le acest plangen au fost efectuate in anu 1955 la Institutul de construeii gi ezistenta Jnaterialelor din Braunachweik. Constructia plangeului (fig. 236, a) a fost “pirati in partea de sus cu o plack prefabricata de beton armat avind o gro Hime de 3 em, iar in partea de jot eh dous straturi de tenouiala exerutaté pe plata de rebil. Primal strat de tencuials cu grosimea de 20 mm sa exe- rrtat din mortar de ciment ew adaoe de yermieulit in proportie de 4:49. ‘Ai doilea strat de tencuialé (glet) ta executat din mortar de eiment-var Guo grosime de 5 mm, cu adaos de vermiculit in proportie de 1 :3. Grentatea Gnui'metru cub de tencuiala era de 600-700 daNjm®. In fig. 2.38, 0, este faratati diagrama de erejtere a temperaturilor. {In anul 1955 In S.U.A. la National Bureau of Standards s-au efectuat cexperimentari asupra rezistenfei Ia foc a stilpilor de pel protejati eu ecrane realizate prin folosirea vermiculitulu (fig. 2.37, a) 66 Jn fig. 2.37, & este ardtata dingrama care ilustreazd cresterea tempera- tur in fanefie do timpul de expunere a foc Pentru construcfile uzoare se folosese de asemenca materiale speciale ea de exempla azbociment sprifuit, avind greutatea volumetriea de 144— a a0 129 te 192 daN/m’, Acest material se gprfuiegte peste clementele de ofel. Grosimea sratului de protectie este data in tabelal 2.12. In Polonia nu se aplick aceasta tolufie arbestal fiind material din import. In schimb, se fac materiale cores- ponzitoare havate pe vati de 2gurd gi vatd de bazalt, care te caracterizennd Drintr-o greutate volumetricd de 230400 daN/m®.” Aceste materiale sint fpriuite co sjutorul unor instalatii corespunzitoare si an proprietati doiavlare apropiate de acloa ale axbocimentuluienglzes, tn Polonia tn ipsa Yermeulati,proiecangi foloseve ea lecuitor gazcbstonul, tencuille i Betoanele ct agegate uote (1p. KauroW) Heep ridicere rezistenfel la foo n sontruotillor do ofl este de aso ‘menea novesard inbunitajires proprtifilor fisio-mocanice ale ofslful la emporaturl diate mai ales neduoetea festelor temperaturiorvidicate supra reli fagjlu 3. IMBINARI 34, Generalitati Pair ealizare ride lemon oar roigctantal exccutantUl Vor Ton in-considerare accleaqi princi care atl onstruction te vena “Meorturle care aper in profile imbinate; = Certuile unitare de forfecare se persion, tAlptor gi ale pietlor de legiturs datz ele “Bexcentricteth = Concentrareaeforturlor unitare; = deformareaeemientelor din inbinarea in timpul exeou\ii gi al ex- plata ‘Verificerea eforturor din tmbinivile gi nodurite clementelor ugoare se face dupi accleasiprincipi ca gla construc abit. Exte necear Ine ‘ise analizeze m od deoschit force unitaresecundare cae pet produce detomatisupsimenare at prior ssanblate Mirae acestor defray {in carul profilelor cu peri sublir, yoate si fe mult rai imporaata det 1a solu realizate din profile laminate Ia cad In mare masurd scene pro- Dleme sint legate deforma elementelor aramblate pi de aceea ee treuie va fie analizate de fiseare data in parte. Unele princpt generale vor fh dcotate In peragraful 81 In acest capitol se vor da nbmaidous exemple caracerstic, Tn fig- 4, 4 presntd un nod al unei bare vealizte din prolleIndcte sub forma de Cutie, Eslisele de capita tendinfa de «se deforma apre inte Fru profiles in cal eforturilor wnitare de compresune (Hig. Sty 8) A ‘alli ‘ti “a 6spre exterior la eforturi unitare de intindere (fig. 3.1, «). Aceste deformayit ft pot evita in eazul agexitit une placuje de solidarizare ea in fig. 3.1, d a fig. 3.2 este ardtata o Imbinare supusi la eforturi de intindere la care chiar 0 fora mick provoacd desprinderea calor doua suprafete de contact fi aparifia unor deformatii mas, care au ca rezultat o suprasoictare a piselor Telogutur (ta acest caz a suruburilor. O solntie de acest gen este neindicata De coea tebe 48 se realizeze 0 astfel de q Dilitatit locale, sau deformarea profilulut provo Bi cael auomaiti aes!” functie de mijlocul de asamblare, tehnologia de fasamblare prin suduré, sudura prin presare, su Imbinaren ou guruburi, tebute st Tie adaptate entre grsimi me de tabla polio, Se Punove alte sisteme de imbinare ere sint describe pe scar Patagratele 353.7 Recomandirie gi indialilece se vor da in continuare se refer tn print rind In imblndtfe cementelor supe la artini tatice sau care pot fi cons {erate state, Avesta snk de faptInebreailevzvale ale constructor usoare ‘Comportarea la ehoseat. « imbinéilor realzate Ia elomente usoare si rmsi cu eam ie prfiele indoite este nal paral cunoscutd, La eementele Xatltate de atten dinaaice va fine sama de oboseala ofelull influent de formoree Ta rece se va alege penten aveste profile ofelealmat, pentru Senimina periola ropent agi 3.2. Imbiniri sudate B.QA, Generatitii Princpiile de retizare gi execulie ale Imbindrilor sudate 1a constructile ‘ugoare dit ofel depind in primul rind de felul profilelor folosite. In eazul Telosini profilelor laminate a cal, cum sint de exemplu corierel, profilele T, profile’ U, fevile ete, principlile de realizare diferé foarte putin fatk de Eeelea aplicate la construcile obiqnuite. Diferenjele apar numai din ten infer de adoptare a unor simplifiesei eft mal mari eerute de exscutarca Glomentelor de construchie In uzind, Cn toate simplifickrile, sau chiar ew toate Incdlearile criteiilor de realizare ll mai corecti a elementelor, capaci {itoa portantanecesard a imbinavilor trebule pésteats. In cazul’folosirit profilelor cu pereli subfiri din tabla formate Ja rece, sistemele de realizare Rr imbingtlor prezinta diferenfe mai mari fafa de constructile de otet ‘obigmuite. 0 Uncori se intiinesc solulile aplicate piné in prezent In mod obignnit, Je coustruire® ulilajelor ugoare, a vehiculelor (de exempl & automobitelor, Motoeisletelor sau avioanelor) yi vapoareor ‘Din cauza dimensivnilor reduce ale stc{ionilor trensversale ale barelor solicitate de incércliri exterioare mici, cordoanele de sudurd din imbints setgvosimi mic! i int seurte. Din aceasté cauxh sudura trebuie +8 fie exe- saEER oarte ingrijit pentru 4 preintinpina porositatea,fisurarea sau aparitia Gdurilor provocate de temperatori prea mari. Grosimea,mied a peretilor SiSmentelor de imbinare permite evitares mai ugoard a defectelorinterioare, Cite exempla formarea zguri, topirea insulicientd in general cordoanel® SEuusi sint tai poroase, Cordonul sublire bine exeeutat. suport un fort Ghilar mal mare pe centimetra puGrat in comparalte cu un cordon qi yous (de asomenca bine executat). Totugi, cazurile unde apar unele defeote sint (Sent de frecvente $i atuncl In comportarea imbinarilor ele joaed un rol mai hare decit in cazul imbindrilor coastrucfilor obignuite din ole. “Olelul din profilele indoite sau trase la rece are structura modificst& din cauza deformavilor. Execntarea tmbinérilor sudate presupune alte mo- lifesr! structurale provocate de temperaturile caracterintion, Aceste modi ficariapar prin incilvirea Ja temiperatira de. 200°C..c00C, Ele comstat in chimberi eristalogratice care pot provora oarecare reveniri ale proprictt- {flor mecanice inate In funetie de nai mul) factor, In cazul uned producti efectuonse a profilelor, ofelul poate devent Iragil. Este necosar si se {ink Seama de acest ocr la execotarea svduilor in egivnea colfurilor, In Polonia, in urma cercetirlor efectuate $a unor experienfe de mai multi ani, a cone. tatat ed ofelal St 3 deformet plastic la rece, poate fi sudat’férd dificult Importante daca grosimea profilului este sub mm, in lurarea do fai mu int dscutate consrucile ralzate din profile fxmat ce in ie ‘rosin de pte 9 ty dares st Pen cladiri realizate din ofel. " , " tevebite Sudarea tablelor mei gross de & mm, nedeformate plastic In rece nu prexntt nil o diieaitte. Fobologia de rudaree aeror table cate seca ou tehnologia folosité la constructiile obignuite de ofel. - Stra tabllor mal subj de 6mm dafrmate say nedelormate plastic tn ec, necent#tchnologe deosebidrefrtonre la indepararea mai api {cali din inure, a seeleraten nrc bi detpie qlaun endument {aren ibindslrtabelor mai groaee-4 mm, in acet fel labor tahion 3 enologineovespuntstoaresuduriltablelor subi Conform cerctirilor efetunt ln Sconlasuperionr ehnit dn Darmstadt {95}, sudura mu anuleazt complet notte structurale ale ofelului supus Serato 0 oe ke 0s Daren durata a caldurii din timpul sudurii. . . ‘ " Avind in vedere reuultatele acestor cercetiri, tay majoratrezistentele ‘dmisibile no numai pentru materialul din profile et $1 pentru cordoanele de sudurd ce leaga profile nDupa cercetirile exeoutate de asemenca la Darmstadt (65) si la Poli- tehnica din Vargovia [125], fenomenl de obosealé naturala a ofetului din profile si de oboseald artificiala a Imbindrilor, este destul de important, dar Elin duce totus la reducerea capacitalii portante a elementelor subiri detor- inate plastic la rece ¢1 solicitate stati. Ineazul elementelor eu o grosime pin a 3 thm existé pericolul de rupere fragilé favorizal de moditicdrile structu- rale de deformare la rece. In carul elementelor reaizate din tabld cu o grosime fai mare de 3mm acest fenomen trebuie Ivat In considerare,linind seama de principle similare stabilite pentra elementele de construclie obigmuite din ofa. Din punct de vedere al revistentei, cildura ce se realizeazt in timpul suduril raduen eonsecinfele compresiunit locale. Imbinares Ia care local sa redus limita, de curgere a materiaulii nu prezinta LoLugi o capacitate por- tanta redusa, Acest Iucra este posibil din waza c& coa mai tare parte a Imbindrii, avind o limit de corgere mai mare, nu permite deformarea nor one miei care avo limita de curgere mai micd. Ca urmare are loe o oarecare fdaptare plasticd 4 materialului, care duce la Intdrirea locald « material tn aja felin ot in ansambla elemental suporta o erestere a Inckrestilor fr Aeformatii locale exagerate, Adaptaren plastica este mai mage In imbindrile sudate prin rexistenta Im puncte sau sudate electric In ga inert de protectie sau in CO, ‘Rezultate caltative bune in executarea Imbinarilor se pot obfine mai ales in uzinele de consteuelit ugoare de ofel care dispun de sndori de inalta Calificare g-eare Iucroazi continu 14 sidarea tablelor subliri primite de la roduestoral de profile cw pere(t subjit, care livroazd materilul eu proprie EE! mecanice superioare $1 constante, Normele. poloneze, PN/B-03202 [182] admit sudarea clementelor cu o grosime de ctl pulin 2 mm, Astfel de imbiniri pot fi considerate ca tmbindri portante, Cereotiti recente care an la baz tehnologia modern de sudare frat. cd grosimes minima poate fi redusd chiar pind la 1 mm, Pind nu demult s-a considerat eX col mai indivat rijloc de tmbinare fa proflelor indoite care aa 0 grosime a peretilor mai mica de 4,5 mm este follaroa eletried prin feristenga in puncte. Totagi, ta ultimit ani, datorta Introdicesi tipurlor noi do elevtroxi-pentra suduré, a constatat eX imbing nile ca cordoane do tuduri sit Ja fel'de avantajoase ca gi sudurile electrice prin revistanfa, alit din punotul de vedore al eapacitatit portante, eit gi al Eehnologiel de’ executie 3.2.2. Imbindri ea suduri cap ta cap $i de col Dintso cele citeva procedee de sudare a tablolor subjiri merits si te smenfionate: me Sudarea autogend, Acesta exte cal mai voohi procedou de sudare, putin efiient gl nepoteivit pentru imbinareaprofilelor indoite neve Sere slohentslor do constrictie care au un mare numdr de sult de col $i'tin Care rerltd deseorsudort necorespuneitoare alitativ- Elementale Sadate on aoest proceden prexintd mari deforma dupa sodare n RAvhlnde postante. Acer proceden de sidare so resmeanty cosy Todoty’do te, diametras La oloten setrxt oy elle ars sae {ibis bast protien sementsor pentru eure tecbie-t oe ek de ofel, care rimine apoi fixati la tmbinare. Aceast’ misued knburttafoote filed alot sema'cu un contnat mart de mangan ys i appl dezoxidirii metalului din baile de topire a cordonului $i imposibilitates de ‘mai apird suficient melalul lichid din imbinarea ce se exeoutl 13TE tpt 2 ‘are see ges we la mircile de ofel ratate termic, gi amum : fille’ ugoare de. clidii sudze cnr opine, aa rom ptrd rdarea cordontelor ca I cap de col Ja construe din pro fe nde main oi ate in pole Tamia a ald Penns, Glolone sotunda stu pratt ve folnee de obit pudarea eu in Aes ou eleotod velit, proceden recomandabil im special datorité ordownelor scart, ap la cap sau de col "Sacer de cl aller ma abi 2 mm poate mhatteast ete indie ig 22). Cordon de margin Ino 2 Pedagr indole, far gion de material de dat din elected Fiat S°R!"fthindsle se executa ca ajutorl sudaet eu are electri cu fut, sau cu sider autope pot enaeMereeta portant, Blew adopt inbinurea Prot mare genta sur rb seat i Gordonal one eval, sau chiar prin topre’ iret vehi bleedin. oO anerementee ou grosime a peteilor pint la 3 mm se sxdeark ap Ie cap ye o ppd pate condo de forme er roseraren cir 1 3 ea Pe Eiht 0 fupralaalfare.procminenth PAE Scan teptt spre material de hn, bn acopa opt muchior, bute av lneo distant nto table ca i fig. 8, Aceste imbingrt sean sft to supra a si atin ina . ile de colt ale profilelor eu o grosime a peretilor de 4—20 mm Fa cap avexp in fora de We Daca in impo) sudan imosferd protetoare de argon 2 tablelor cu 0 ‘grosime: a ‘exist acces la muchie, atunci aceasta trebuie ai fie tegitd sub un unghi ase Cujit (Hig. 3), lmbinarea.putind Ti acceptata. pentru. elemente sofitats Static. Dao 86 agezi_o placulk suport din tabla sublire care sdmine:apot fnglobaté in operd, atunei imbinaree poate suporta, $i solietari dinamice, Dacd In timpul sudarii existd acces la muchii,atunci merginile materialulu: se prelucreazs. Astfel de imbindri ce ntrebuintenaa pentrn elementele de con Sstrorfie colicitate de tnodreari statice sau dinamice a imbingrile ta T cw o grosime a elementelorimbinate de 4—20 mm se reaizaz8cordoane cap la cap in orm de! V, Prelucrarea margiilor mate. “in cap ia cup in rma de Vs mbinarentabloloe sab uate agli vo Exeonttch san far profsrarenmuchir, In fuuc(e do aroangs able ie 3 °F Cordoanele de cap de alt tip nu se tntrebuiajoans a onstrctileusoar, soarce ele servese nai Ia imbinaveatablelor plate sau peor ea frouine de peste 12 min ordogaele de colt executate manual la tmbinist fn T sau auprapuse se ntebuineaz la tblele sat profile cu o grosime de mm sau mg are fin acesto cari grosinen sudurs se coniderd a= 0, (undo g ete ae Sines ota mat mic a tementlor de inbinal. nd sordeance de ely Sant txeutate automat g semiautomat (de oxenyiu in atmoutnd de peers ts bioxid de earboo}, stonei grosinea elomentelor inbioate poste Tewee ‘ied de 3mm. In acest cas eocett groimneneordonulal @ = g: Labion Tle ou cordoene dora exeeutate mamta, Ino grime «lems: nae Hatem ak ti ale ose onerous. Covdanae de olf Pentru difritetipnrt to imbinit trebue exceutate i fg 3S Fnnbinarea‘harlorrotunde gt patrate eu cordoane capa Says reac zeaai cn fig. 3.10, Bare rotende cud © 19 mm go sudeasa Tart proguinea ‘apetlr. Bale rotunde ca d > 19 mam yi baree patrate vo progiees nin Feburareaeapetcor sh forma do X- lallfimoe capuin: nao na tebete Er depajeest @ mm. Distanga tate capete oe ask do 2-3 me Na ifbuie ef exeoute tpt prea Inclinate deoarece amas duce I un consum mare olson 1a inbinares de col) « barelor rotunde, sudarea aluminotermios are un randament mai mare det sadanen eu re lect ta vont le square ol imbindle de colt ale barlor rotund elatinae deta de rar’ Dia cessté cay sudaren shuminotermict nese in gneral flit, deoarece Zeceité‘utilaen i golarizrea suplimeatart seloslon ‘Imbinitile burclor rotunde cu'table sau profie tnt slutionate de obieei gialstorl cordoanelor de colt fn aout sons, imhindele rds In i tac Beant foot des Ta constrchie upon! mal at we itive sok fig 210d ge Tn tg, 8.49, o esto aritata setioneatrantvoraé a tmbindei udate a doug bare rotunde allate in contact Intrw ele pe tot aogimea ls tn ae ture eeate se executa corioane eat, prin forma fi specie lor de his sta aseminatoae eu cordonnse deal Grosimea mcm 4 woul conted 2 obfine atunc end vil Tutte die pind la nivel supraloer, tangents %la cele dou hare. Grosimea maxima cordonului de coll astfel creat este ‘mai mick dectt raza seetiunii harei, deoarece in partea mijlocie a imbindrit imine un spatiu nesudat, Pentru a executa eordanul elt mai adine in san{ul ‘intro baro, realizaroe primolui strat al cordonules de suduré trehuie ficult fu un electrod subjire, de exempla ew un diametru b= 3,25 mm. In acest z, conform fig. 3.12, 6, ae poate calcula indlfimea suprafefei h mesudate $1 drosimea dg,,- In mod practic te obfin urmatoarele valor R=O6 dy Gi Ogee = 03, unde dy este raza eelei mai subtini hare Existenfa in lmbinare a porfiunii neeudate este rezultatul formei defec ‘tuoase a ganfului cu o Inclinare @ marginilor (corespuneitoare Snclinitit in san{ a cusiturilor cap la cap) eu unghi variabil. Dificultatea patrunderi aldurii im partea mijlocie w sectivnit Imbindri se dstoreste lipsti distantei Intre marginile barelor in punte. In acelagi timp, stratul superior al eordonulai ‘este foarte larg, mai ales Ia cordoanele eu grosime maximi, Solutia ardtala In fig. 3.12 poate fi uneori nesatisfacbtoare. Un consum mai mic de electreai $i 0 calitate superioaré a cordonalui se obfin In eazul cind cordonul ve dex: Volta ‘numai in spatial ig. 2.15, tnnarn Flrtate inte we oe Fig, 232. Iman Acest Jueru se poate obtine prin sudarea automata si semiautomat sub protectie de bioxid de carbon san gaz inert, deoarece In acest cat so rea- lizeazd topirea in adincime. La sudaren manusl4 cu aro electric, lpirea #0 poate realiza foarte simpla prin sudarea porfiunii de contact. dintre bar rotunde, prin Indepdrtarea or, una de ‘alta, la 0 distanjé de cel mult 02.3 mm (fig. 343). 78 Consierind sdistanta dintre bare gi} diametrulelectrodulai i indltimea teoretid b= 0-9 Pe baza inaltimii teoretice @ puntii se poate determina grosimea minima 4 cordonului de forma Titerei'X, Tuind ® age = (15 oe 2,0)h A ra Departarea barelor rotunde gi executarea cordomului ,oap Ia cap" duce la mrifen excentriitatiiforfel aiiniae de lao bara la boshalté, Neeee fel de Iimbinare este mai economic din puact de vedere al consumulas slectrs ailor si totodats este mai usor de executat In comparafie eu imbinarea bardlor Tite’ tatre ele. ‘La elementele ugoare de constructié din ofel se tnttlnese deseori bare curbate in nod (fig. 9.14). Solufia din fig. 3.46, a ente gresta, deoarcce, gentusile unde se agazd cordoanele au forma suprafetei aseminitoare eno yea Lungguaes portiunii cordoaului, in care material din bart este topit pria sudare este foarte mica gi imbinarea este Incareata excentric. Marites fazei de vushors 4 barelor peste r = 2.d nu imbundtajeste solulia. O solufie corectd este vie tata in fig. 3.44, 6. Din eauza forme’ imbindei realizate In aga fel Incl tates oud racordivi se giseste porliune dreapti, reste valoatea.momcatelol Incovoietor suplimentar In suduti, dar in acelagi timp se tubundtifese sone Pig S14 fmbiatea dood tare rate {ile de executie a cordoanclor la iungimen necesaré. O astiel de solfio se imbinare capita forma de bir. Aceasta are o formal mai band he Tetiston satiafiedtoare. Ca exempli se cleuleae.dimessiumle, beageie la Ambinarea uneidiagonate cu talpa, in od unei gina ew sibel (her 313), n= (0+ ¢-—Shige. ae vtge ptLingimen cordonului din imbinare nu trebuie si fie mai mare ea 2, Se apreciaai ef, daci cordonul este executat pe Iungimea y, na se contope fe bine ou materialul barei rotunde. Datele de plecare sint valorile $1 @ Pentru a execula desenvl bireujei", srebuie si se determine soa d ST pe toe Pentru a= 45" remulti tg = 0,614, iar pentra_@— 30° corespund tgp = 0,577. Reza de racondare trebuie lust 'r > 0,75 mrtg Rae gi Imbinarea dintre bara rotunda curbats gi un profil se relizeaza dupa modelul bireujei* ca tn fig. 3.44, 6. O-alth solutie se objine prin inbinarea Daretrotvinde ev un profil prin cordoane declh(tig.3.16),care necesita decupatea exaold a peretelui profiluui, seopul realizirt unel bune potriviel dintre bare rotunda gi profil, Bxecutares acestui gon de imbinare cere n spor de manoperd fi este mai costisitoare decit imbinarea ou jbircufi. Din aceasta. causa Acest sistem nu a gisit 0 larga folosine, dest él este mai bun, din, punct de vedere al reistent, decit solutia din fig. 3:4, b ban a>o, Bol Fg 238 ttn Fe 212 tone el ae In fig. 3.17, @ este aritatd 0 seotivne transversal prin imbinare® une bare rotunde eu’ o tabl sau cu peretele profilula. In adinciturile create te ‘exoouté cordoanele de suduri de coll, Grosimen maxima a. cordonulul se bfine cind poztia eleotrodului este sub un unghi de 20" fafa de planul or ontal al tmbinérit. Primul strat al cordonului ee executd eh ajutoral unui lectrod subtire, de exemplu eu diametrul 6,25 mm, Intre cele. dou ordoane, in colfurile interioare apare o Tisie de Vitime hy care ‘nu poste fi socotit& ca grosime a cordonuhi, 0 Fa{a de oele aritate, finind seama de fig, 3.17, 0, ee poate determina litimea figiei netopite . a= Bast $i grosinen maxims (tortie) a cortonala au = =! 5S 07 f nde semnificlia ecru simbol este dat tn fig. 8.7 ta‘: 24 ete arta biarea une! Dre tad cu otal ea ajo+ toral cordoanelor cap la eap, cu forme tegiturii } V sau cu ajutorul cordoane- Jor do coll. In cazul cordoanclor in adineime, tabla teebuie +4 alba muchia preluerata’pe Tungimea de imbinere. Imbinarea et cordoane de colt este nai simpla de executat, dar are anumite dezavanteje. Forma sectiunl cor onului variazd in fonctie de raportul dintre dismetrai barei rotunde i gro: simea tablei, Din aceasta cauza, eordonul presint in mod obisnuit © umild ‘tard mare. Consumul de electrozi este mai mare decit la executarea cordoane= Jor de imbinare a doul elemente agezate sub un unghi drept ‘Cind grosimea tablei depageste o treime din grosimea barei rotunde, atunet eordonul de colt capata forma incorecta, Deei Ia g > trebuie a se execule totdeauns cordoane cap la esp. Cind grosimea elementului plan se incadreaed in linitle" < ¢ < 4, se pot ralnacordoane cap Ia caps cordoane de cl Cind g este indicat si se realizes cordoane ae cl Fig. 218 nbinars une! bare Pig 438, Nod sat (exp Determinarea cordoanclor eap la cap si de colt Ia constructile ugoar de ofel, trebuie sh Se Tacd la fel ea la constructile obignuite, considering sceleagrezistenge admisibile3.23. Imbindri sudate prin topire ou nituri cetrice sub forma de picituri Tehniea sudérii manuale cu are electric se evidenfiaed print aparae tur gourd si usor de manevrat, care poate fi foositd pentra sudaren ha once Joo si la dimensiuni orictt do mari ale eonsteuctiei sudate, Tehnica sadaea eletrice in puncte, descrisi pe scurt In paragraful 2.3, s¢ earacterizeara Prin aparaturi grea'gi grou de manevrat, dar executarea tmbindsilor de catee Tuneitori insteuiji este ujoard i rapid iar ronultatele aint eqgare SSudurea prin topire sub form de nituri eletrice gi sub form de piegturk Insumeazs caractersticile ambelor metode. Foloseyte aparaturd upset twjor de manevrat, iar imbinarilerealizate au carateristicile de renatents loan Dune. Lucririle nu cer si fie executate de muncitori calificai, cums te cor, Ja sndarea obignuitd, ei de muncitori instruifi, Sudarea eu nitur are dove vantaje, din care se mentioneagi In primul rind: Tolositea limiteta’ newsat 4a acele tmbinéri Ia care accesil in timpul executiei este posibil sau tunel ‘tnd spar dificult la folosirea eparaturi in orice posifie de suda In cazul cind se foloseste tluxul de sudurd se poate executa sudarea cu nituri i picdturi numai In pozitile near fluxul'na alunees. In present <¢xisl aparaturd mobilé de sudare, ou care ae poate executa sudia in ponfia dorita sub atmosferd protectoare de argon; 0 astfel de sudare este inkl teat scumpl decit sudarea care foloseste fluxul protector In fig. 3.21 este ardtata schema aparaturi pentru sudarea prin topire {2 alturi eu are electric acoperit (dopuri de sudurd). Doud elemento pregitite initial pentru sudurd stau agezato orizontal. Electrodul fx face contact ou {abla in looul unde se va executa cordonul. Acest loc este avoperit cu stratul de fux de suduré. Dupa conectarea aparaturit Ia rejeana electrick a apiece lntre electrod si tabla un are eleotrie Taminos, care creeasl bain de metal topit (din topirea electrodului gi tablelor imbinate). Pe malaure topiti cleee trodului, erepte Iungimea arcului, care la siryit se opregte: automer Diameteul electrodului gi tensivnea curentului electric sint alose astfel 4 se formearé nitusi din eauza topirt In Intregime a parli de mus n Ge fox 4 tablel, Pentru a evita eurentii prea puterniel din timpul, suduel tobtece ‘mai groase se giureste tabla de Sus. La Inceput electrodul se introduce tn gaurd. Dupit urnplerea ei, arcul se stinge automat, In aoest fel te reciseane Sudura prim dopurielectriee In fig, 3.22 sint aritate sectiuni transversale ale imbindri prin supra Panere cu niturielectrice sau dopuri de sudura. De obicei, prin mttoda sam 4gutomatd a Imbinarii cu nituri eletrice se imbind Intee ele dont clement Tmbinaroa a tei lemente se intilnegte foarte rar. Executia aiturile electrics este in special rentabilé pentru imbiniri de table cu o grosime de 1 tame Patorita randamentului mare, a simplicititit aparaturt, a eonsumului redus de material de sudat si uguringei de lucra a sudorului, sudura semiautomata ‘este 0 metoda econoiica. Niturileelectrice sau dopurile de suduré pot inloeui sudura prin. presiun ‘caro se executd grou pe gantier. Aceastd metoda se poate aplicg de ceomeneg a Ha a 2; Sema apenas Hg, 822 mer, rane pin Het inpouic Co excnpse arta Cal rina ow sable arta ti U5 Pb inchs avind lunge mares denclni mic le soa tran "ep pec nnre coi, aeatae Inbinare este vgoua Weamfoce pentru executed is be Intebuiaeaak setieindee cuaiturcictice eau cu. dopuri de sors, caleleat a forforare atu ix presone pe perl por Calcul se facets med ancleg Co l'inpinle nite sau Sedae in furcts iar resteate ade i ls cordoande de turd Dametrl decal! a niturlorclecteiee se a mid cx ajutoral nei Snstalafii mobile eviud 0 constructie asemnatoare ct tem colt gi se consinn electrori mat putin. In mod obignvit eonsteuetia realizat 8lor intrupte, Pestura la partes ei exterogrd fn cof are forma unei fioni printrun elipsod. Tn’ timpul exeeujer sudust prin _piostrt are hos {opltetperelior s contpirea eu material sletrodui, Sehema inbinde Jn T prin sndura eu picaturt este aritata in fig. 3.26. Acest gen do Imbinare te caracterzcazé prin distania e dintre smunie de piedton H dimen lor: Iungimea f, grosimea a 9 atime 6 alata lem! | Se va Ina = 0.9..20)4, 1= 20... 3,5)6. Distanta dintre girurile de picdturi trebuic tea pent 3 mm unde g este grosimea celei mai subtiri table In calou! diametrul sudurii se rotunjeste la un numér intreg de mili- retri. Pentru stablirea diametrului conventional de sudura prin rezistent in puncte se mai recomanda si folosvea reatiet @=5)/7 pentru ¢ <6 mm, Distribuya incircrilor pe fiecare punct de sudura se poate Iua In mod analog ca 10 nituri. Imbindrile sudate prin puncte trebuie sa fie Inotroate {in prncipiu cu fore distribuite pe suprafata de contact dintre dou table Tmbinarea inckreata co forla\ perpendicular pe aceastd suprafata sa stdin aceasta cauza este greu de a aprecia just valoarea lor. Imbinarea cu suduri prin reistenta tn punet, inedreatd cu o fort epi cal& pe suprafata de contact x tablelor, se talculeazl presupunind ef distr gore pint ave loc prin ferecareapnctlor de maura au pin spain Catoull se face en formule ® nek an nae sunde: m ette numdrsl punctelor de suduri necesare 2 forja care solicits mbinarea; N, — capacitatea portenta Ta forfecare ® suduti prin. puncte; 1, = capacitatea portant Ta presionen pe guuré '&suduri prin puncte Formule pentru determinarea eapacitititportante a sudurilor tn puncte au acceagi forma ca 9 eee floste pentru calculal niturior sa gurubueion Tn cozal Imbindrilor xo singurd sectioned forerare so, In cazul imbinatilor eu dowd sectiuni de forfecare vande deste diameteul suduriiprin_ puncte: € — grosimea elementulus imbinat; = frosimea elementului cel mai subtire din imbinare; Fezistenta adrnislé la Torfeoavo a sudurii prin punct ~ rezistenja admisiblé la presiunea pe gaurd a suduni In puncte. atRReristenfa admisibilé la forfecare se consideré aseménitor eu cea a sudurilor de colt, in functie de rezistenta admisibilé Ia intindere a material Jj de bard. Valouren rezistenjei edmisibile Ia compresiune se stabileyte. ca pentru incarcarea suplimentara gi in funefie de tipul de imbinere. Astfel fe considers urmatoarele valori ale eforturlor unitare pentru suduri la forfecare ce Je compresiune in imbindri eu o singurd seotiune de forfecare Cu = 1,800, Ja presiune pe gaurd in imbindri eu dows sectiuni de Forfecare . Imbinavile sudate prin rezistent& in puncte, solicitate de o for{a perpen dicular pe suprafala de contact, se caleuleazi la desprinderea cordonuta ‘de tabla pe Intreage suprafayé, cu relatia unde cay = Os4 6, este rezistenta admisibilé la dezlipies suduri Valoarea rezistenet agg trebuie verifeata de fiecare dati la executarea onstrucfiei in fabried. Moszynski [158] indick vn coeficient de reducere de 0,2 ~ 0,5. Im cazuri nesigure (fig. 3.34, a) se recomandi indoiren tallelor (fig. 3.310) in aga fl inclt sudurile ai Inereve la Torecare Calculul imbinaritor sudate solocitate de un moment incovoietor sam 4e 0 forta de desprindare se face ea im cazul imbindrior nituite = Imbindvile sudate pentru tablele ou nervuri se caleuleaza c® imbindrile sudate prin puncte Imbinarea se agazd in planul de aotiune al forfei gi pe un rind se dispun cel pujin doug suduri prin puncte gi nu mai mult de eincl. La tmbiatrite por 2 al ok als were eles le ale ile ole of 5) oelede Toles GE Vo aehe LE tanto distontoe crmitor — in diectia de acfiune «forte . = de Ix, margines elementului pind. la rinetele de sudura pe directia de actiune Beoleitant 6 = 5.48); ~ de la marginea elementulii pind ta puncte de sudurd pe directie perpendicular Tats de Tinia'de aoffune soletars 2 = (20.40); Le lmbindrite prin suprapunere distanjeleintre sidune ta puncte stat urmatoarele entra elementele comprimate nerigiizate ¢= 8d su ¢ = 20g entra slerentel» comprinato rigidiate, ¢ = tof sau e pentru tlomentele intinve nerigieate. ¢ = 12d sau € = 2.92) dintre cuducile So puncte trebuie luate (2.0..6,0) 45 pentru elementele intinse rigisizate = 18d sate = unde: deste diamoteul punetului de sudura % — rosimea minimal a tablelor din imbinare. Se alege valoarea cou mai miei. Distanfa de la marginea piesei la sudurd nu trebuie si depaseasca jumstate din distanfa dintre punctele de. sudura +” mtnaen are du sectit de ot de bit deo 84 i Te eer] i titel ig 1 ieee | ala) ashes) af 1g 899, fninaren tableau et eric 0 Sat 20'S am Fara de compretine eae "P= 300 Sah ish = 10 acm | 8 ocworzos2 Tac tat boo 2000 ao t { ert capa poet de st o Sadusile prin puncte, sudurile tablelor eu nervuri si sudurile liniare int Insemnate pe esené conform prescripfllor poloneze PN-G4/MO1139 [159]. 3.4. Tinie eu guruburi La construcfile ugoere de ofel imbindrile eu. guruburi sint folosite la prinderile de montaj executate pe santier. Intrebuin{anea lor acceleeaad prindemontajul constructiei, La constructile tipizate aceste tmbindri sint de a roa falosite de iutreprinderile de execute. Ia Imbinarea elementelor sree pe gantice. Asset lucrw permite montarea constmelini metalion ae eh timp mai scurt ety 30%, Tala de timpul necesar montarit Iuerarilor fu asamblare prin sudur ‘La imbinarea tablelor cu o grosime mai mie declt 4 mm se permite folosiqen guruburilor cu un filet ollindrie pe toata marginea tijei yurubului C25 Td ene, presre es gral pe peri gh are Lee pon mes faurile de monts) perforate sau gdurile in table ew grosime mai mare de 4,0 mm trebuie alezate in Limpul montdei gi de aceea trebuie inifial exe eseate cn un diametra mai mic cu 0,5 mm dectt diametral final Conform normel poloneze PN-67/8-06200 inceputul flotului gurubului trebuie si ie tn inteegime cupring In eclisl gi 84 se termine in afara element Jor imbinete. Se admite prelungires Tiletului ew dous spire. 'Alegerea diametrelor gursbului in fonohie de grosimea elementelor tm= inate se poate face respectind recomandarile date pentru nituri Este recomandabilé intrebuinfarea. guruburilor on diametre mai mari i ovitarea Intrebuin}aritysruburilor mai subtiri de 10 mm, ‘Suruburile pretensionate se intecbuinjeazi destul de rar Proiectarea imbindvilor se face dup motodele cunoscute la construefiile obignuite de_ofel Pe baza cerectirilor executate in S.U.A. sa constatat ef, dacd distantele Intre guruburl sint mari, atunei distragerea tmbindrit are Toc sub o sarcind Iai nied dectt In cazul cind acest lueru ar rezulta din cedarea. sec{iunit Slabite a tablei, Din aceasl cuz’ preseripflle americare (148) recomand& fa eforturle unitare in astfel de sectiuni sé fle mai mici decit reristentele fadmisiile sau ai se determine eu relatia a en Ou = 54 8H agg = [Oh unde: , este rezistenta adminbilé in tabla fe Giametrul surubulu © distant intro gurubur La imbinarea tablelor subliri distantolo minime tntre guruburi gi distan- {ele dela margini se vor lua mai mari decit acelea de la elementele de construe Hie obignuite de ofel, de exemplu: = distanfele intze suruburidistanfa de 1a margines elementului pind Ja axa gorubului masurata pe divoctia . paraleld eu aolianea Tortei = Da istanga de i marginen element pint la axa gurubului misurata perpendicular pe direcjia de acfiune a forfeh = 208 Distanjele maxime se vor Iua conform normei PY: (Acesten sint foarte apropiate de cele provazute in STAS 763)1-71 pet. 10.6.2 “xr 35. Imbindek nituite Innbingilenituite sint rareorifolosite Ja construcyie ugoare de ote, i anime 2. La imbindri de clemente realizate din ofeuri en rexstente mecanice mariy'de circa 8100 daNimms, deoarece acesten slat de obee!ofearh feu de sudat sau chiar nesodabile 1b. Laimbinarile de atelier eae. se executa de obieei cu puncte de sudu- 1, in‘arure in care int mai mult de te! table sa end groszen fo total ésie' mal mare de 15 nm "La imbindile de mont a care sint necesae multe guruburi. In acest cag ste avanajs an tenner graham fel cu Teaistenjo mari lard pretensionare), cu scopol reducerit namarululpietelor Sin inbinare " Pee sen , Pentru alte solu nituires tebuie eviteta Principle generale de proiectare t) de cal ale jmbindilor aitite din Labld subtest aceleag a tele pentrotablele groase. Se olor itu eu dia retral 414mm. pentru table’ grosime de 15-60 mm. Pentra nite ut diametrol pind la 10 mom nituirea se exeouta la rece. Pentru mituri et die ° b metro al mars ace. I al” De hice -dianetelnituslor se stabilegte cx iad stip] “yom arte sea a Te d= 5g—4 mm sau d=¢+5 am 1)) 3) ])[B) unde este grosimes table, in mm {3 E]MSetantle dine iturin mbinare se vor Li lua ea le furubur Je ipl. Se fulsesenituriteavind cop fri sau plat (ig, 3:35), Fig 135, Nien toot Se recomand’ folosirea niturilor eu cap fomsircie ofl wore: plat. Pentru calculul niturilor te ja in consid s—evcoom gles? Ft Fae diametrul giurilr elementelor ce se vor my Dina. Niturile s# exeeuta din ofel conform normet poloneze PN-53/11-84022. Aceastd norma se referé la. nsturile et_un dit metru mai mare de 40 min, Conditile generale de livrare sint aseminstonne fu ‘cole din STAS 706468 —1V7, Material pentru niturle ew diametral suai mic de 10 mm mu poate deo clitate mi sabes tae foot a Imbindrile nituite obignuite, 96 Imbindrile nituite avind ghurilestantate prezintd o resistent mai mick cit acelea et: giuri alezate. Aceastt reducere a retistenjei este mai mare Ja sarcini dinamice. Umplerea giurii gi presarea tablelor tntre ele Ia nituirea Ia rece. se obfine datorits efectulut de stringere a instalatiei de sudal gt din ‘aura deformarii plastice a niturilor. Gradul de umplere a giurit nituite de- pinde de forma eapulol de Inchidere a nitului. Rezultate mai bune se obfin prin executares capului de Snchidere plat al nitului Prin nituirea la rece 8 Bhtine © wmplere mai bund a gauridectt prin nitinea la eal, flinded in tim pul riciri niturle se contracta, Niturilebitute la reve au de. asemenea Prostar: infiale in tije care se datoreso tendingei de smiulgere a capetelor Gin pachetai de table comprimate elastic in timpal niturie Imbinari prin ineleiere ate are totugi gi deza estuiprovedew la elementele ugoare uprafeele elementelor ibinate true a fe Dine pregtite pentru acest lucra costé nai seump deelt pregitiea elementelor pentru Imbinarea_ prin alte metode es " — Costu instal pentru lipire este mult mai mare decttcostu utilaju Jui necesar pentru sudare seu _pentrn sudare prin pretare. Aceste instalaii du sint universale. Din aceasta caved incleenea poate fi avantajogst la pro Alucerea elemento tipizate de mare serie. In conditi de incendiu rezistenta imbingvilor incleiate se reduee mult Jn prezent, imbindrie incleiae se pot foloi la elementele ugoare de ole entra clidiri mumai atunei cind se executd enticipat incercdst de prob, fectuate de o institute de cencetare sini 7 Gem mle wae 90) 7Cleiurile aplicate pentru tmbinazea constructilor de metal trebuie sk Indeplineascd urmatoarele teint — Si asigure rezitenta suficient& a tmbindvilor la incdtedri statice gi dinamice Te temperaturt intre ~-30 gt 100°C Rezistenft la Imbitriniee gi Triabilitate — Rezistenf& la actiunea impuritatlor din aer, la umiditate gi la coi unea diverselor sullstanfo.chimice — Lipsa efectulut care ar provoca coroziunes metalului in. tmbinare, — Perioadi lungi de valebiliiate in timpul depozitai 1 calla cores. runzitoare ponte pregatirea suprafetl Poms Sibstanfole‘di aderivi ini aibé actiune daundtoare pentra sink {ates omului, csea ce este important din punct de vedere al iene! munolt fn fabric Ewe de dorit ca adezivi si se poati pregiti gi folosi la tomperatura ‘mediului ambiaat. Presarea necesaré pentru executarea procesulut te lipire nu trebuie si fie prea mare, Domeniile de aplicare ale incleierii sint urmitoaree: ixarea elementelor care conlucreazd in consttuclie eu ofeul (de exer: plu materiale plastice, derivate din lemn, betoane ete.); pe llnga aceasta, slementele care conlucreazi pot avea func{ie portant, deuimpluturd, sas de frolare. Executarva imbinirilor elementelor de ofet greu sudabile, le care nituirea duce la marivea greutail intr-att Inet se anuleard avantajul datorita ‘aracteristiitor ‘mecanige superioare ale. materialull = Fixarea rigidizanior Ie inveligurile din tabla subjire. = Execularea tmbindvilor Ia elementele din tablé ondulata Se interzie Ineleirea tuturor elomentelor de rigidizare care aaiguel sta bilitalea constructiei Ia elite la care exsta poriol de fo. Conditiile generale de folosire @ Incleierii — Supraloeleincliate trebuie sk fie curate yi lipste de orice impuritaf are ar putea ingreuia lpi iar reduce aderenta cleat fatt de ofel sau de alt material component. Trebuie sie indepirtatd arsura, rogino, ‘grasimen fi umeceala. Aplioarea cleiului trebuie s4 fe Ingrijita,pentra ea’ stratul de lei si aibd grosimea novesara fare depisinea abaterilor admisbile peatra ‘ntreage supratala a imbindril —Unele mick abateri pot'fi partial micqorate ta lipirea tablelor destal de subir, prin aplicarea Sdezivulnt concomitent cu presarea, continous in tot timpul sais cleat ‘Teebuio ate respecte indicaiilefabricii in cova ve priveste progititea ‘dezivulvi, flosiea lui i supravegheres imbindrilor in timpal tatarei Tn dicalile producatoralsi se. retera la compotitia amesteculti, temperaiura, tiditatea mediului ambiant, termenut de valebilitate, modal de apiicare Presarea, eliminarea trepidailor et imbindile ncleate trebuie a4 resiste Ix forfecare. Trebuie si se evite folosizea tacleieri ie construcile la care spar eforturi de intindere, moment de torsiane gi chiar momente de incovotere. Rezistena la incovoiere. mu & {ost sutiient cercetaté ping acum, iar rezstenja Ia smiuigere este foarte ict In comparatie eu rezistenta la foecare 98 Rezistenta imbindrilor inceiate se va determina luind in considerare urmétoarele prinepi —Rezistenja la forfecare a imbindrii este proportonali cu masimea suprafetetIncleate Reristenta specified se determina po baza probelor imbingilorexeeu- tato in laborator sat Ta fabrica de consteuctit uyeare, pe aceleay table es san montat gin construcfii. Valoarea caracteriatieg fe determing ne nk seeminitor cgi limita de curgere cu relaile (23)-(29), Valoasee lined ‘tefortului uniter se determing impirtind rezsten{a specified prin soetichent Se eigurants Dect producitorul indies resistenta minima a adetivulaideterminatt fm lsborator Tui pe probe stardardizate atime: ca ert tar liniee poate Iwao valoare ogelt cu 2/3 din aceasta rezsten, — Rerisenja specific se determin pentru momenta la eare sa prods prima alunecare Resistentele specifice la forfecare objinute prin aplicarca diferitelor nijlogce tehnice de lipire au valoriintre 100 91 600 daNoge Cencetarile de laborator sint realizate in condijit mult mai bune deci scelea de la fabricile de construct uyoare. Acestfapt seduce ralouea made, Inirind raspindirea rezultatelor objinute pe probele inoereate 327. Alte tipuri de tmbiniti Alte feluri de tmbinari sin folosite destul de rar. Ele se oblin folosind Presirea mecanicé, eapsarea, diferite forme de suruburi ete, Accstea cet ty eneral imbindri patentate. In ultimii ani n edpétat mast perspective mele, Jerea imbindrilor clementelor ugoare concomitent tu sudura, prin puncte, eliminindu-se aatfel multe defecte ale ficareia din cele doud metdet he ve Dinare. Aceste tmbinéri sint avantajoase mai ales le elementele solicivate ta aboteaid4. UZINAREA CONSTRUCTIILOR 4A, Gemeralitaqi Prin formaroa plastios la rece se pot obfine: a) profile cu seetiuni mick care nu se pot abjine prin laminarea la rece ) profile eu suprafafa curaté potrvita aplieérii steaturiloeanticorosives ) mivirea caractersticilorfiico-meeanice ea efect al modiicilor pro vocate de deformatea plastica. ‘Toate aceste particularititi apar tmprouni la profilele formate la rece Importanta cea mai mare o are posiilitatea obtineri unor seetivni ex forme speciale cerute la. proivctare. Printre difertele metode folosite pentru formarea la rece cea nai fre venta este indoirea. Pentru indoirea profielor se folovete urmatoasele util jet a) bane de tragero cu cap de ghidaj san ex role, b) prese de indoit cu rol €) prese de indoit table, d) prese de indoit 4,2, Bxecutarea profilelor formate la rece Exzecutaren profilelor te bancurile de tras eu cap de ghidaj si la masinile de tras cw role a Baneul de tras svprozinté un utilaj de tip mai veohi. La aceasta’ maging profilarea se face prin tragerea bensit de un capi. (ocki), prints-un ghidaj eare se schimbs in funefie de profil care se fabri. Prod erea profilelor simple so realizeazi printe-0 singuri teagere a bensil iniiale, Producerea profilelor mai complicate necesité mai mite trageri Bancul de tras se ponte adapta pentru formarea profilelor ou ajutorul rolelor. In acest caz, In capul de ghidaj se monteazd una sau mai multe role care servere la realizarea formei profilalui dinte-o singuri tragere. Dact se ‘monteari mai multe role se scurteazi mult timpul do profilare. In acest fel se objine o viter mai mare do Indoire. Schimbind lnclinarea falelor i dix lanfa rolelor se pot exeeuta diferite profile fri schimbarea pieselor iin eapul magini 100 In fig. 4 este ardtatancul de tras uw rol, ir in fig, 4.2 sine aratate rolele in Capo de ghiday at magni, Splicind vole auplientare hatte oe pot forma probe ed difrite econ La urinele mai noi bancuriée de tras sint folosite pentru formaren unor profile eu sectione inchisk in faza final. Tevle circulare produse le magiile fu role se supun intinderii in seopul imbunétafini ealitdtiofelulug ‘core ra [22 ‘matinile de tras pentru a li se da o forme patratt, triunghivlerh, Wo fen 101Trebuie subliniat faptul c& bancurile de tras suai sint foloste si tn pre- ent, perinitind executirea nor profile la care apare si 0 cregtere limite {de curgere aofeului, datorita presiumil exereitate asnpra bnteegului perimetry fal profilulu: (de exemplu sistamul Dolesta — R.F.G. — pentru construct. Deavoltarea preselor de tras cu role a adus fixarea Ia prese a unor role laterale, Inzesteate cw ford ‘motrice si a introdue folositea In pro. err 2 uctio 4 benslor continue, Age au mst presse do tndoit ow role b. Presa de indoit ou role este un ulilaj cu migeare conti- ina. Ea se compune dinte-un gir de eaje in care, 0 pereche de role, formate corespuneator, impun bensit de olel un profil stability Banda trecind succesie vin aceste cajo obline astfel de deformatii Inclt. profil jese ia final gata format. cu sectiunea dorita. In functie de forma teeliunit transversale este necesari trecerea prin 3 ping la 15 cae In eazal profilelor pentru construct, fare nu au forma prea complicati, ajung in mod obignuit 8 caje. Schema sisteniulai de indoite la prese cu sole este antatd in fig. 43, 2, Vederea rollor eu care se execu profiele este ardtaté tn fig. 43, b. 102 In fig 44 sat redate fzsle mccesive de frmare& unui profi) penta construct de lide Realizaree forme la prta de Indoit cu role tebuie #4 fac woe, iar simon deformirt provcate de eer ruccesive trbule opal In in ae siaticaten falungea corespanetoare a oll, Mee ele Ie fe sinonat pens va son senor au unfare Far ee tat cette Tate pee a Henin i figs amplaste lle ates de ahiday Bisitigar mrteaptara hens Act) ate Parte arcu benai gi tendinfel de revenie la forma 7 Seasin tare peat apirea in mele eam de. profiare Baca ene meceartn curare a axe: profiler atone natal protease inode prolal intre oll Ta We apumentare cae ndoui a fancied poten presi de indoit cu role 4 a dimeanal de Dat, fe pou execute ie aceasta, pofe dietade intild xo grosine Ue le 02. le 18 mn ino hen nf Seiad inte 20912000, $030" mlnin (a mod excopHonal pi a 70 nnn), La foarte exacte, cesive de formate a tandamest Fancfionarea Tor esto complet, macanizata, Some! pea Ble nu cer mina de lucru cu calificare special’. Costul ‘ye a travopera pe wntaten de produs ste fours. ped Batt posbitaten Ineadrsil procemiat de Indoite in mod continua into Tint tehnologicd care cupeinde aie ‘prelucrh ca sodas, ire, fins ete. Aproape pentru fecere potest necenr un et separat do role, care fatenteart asupa.covtului'de execfie al profilor ix pele donde role In earal profilo care au secltni do forma apropiat, 0 Ye Wemist Ht omane pentro nel srt de pro, Pell inal inare el profieor tae Ja'rece se daloreteostlui benallor sau tablelor care coelfae materia de bss Presele de ndoitcu rule se pretead mai ales pentru productia de mas © singort presi, manevrati den singor lnertor, poate produce tran Singur an pesto iri milioane de met de pref In tinal Indoiri la prom eu role, upare o ourecarostivte pe Inte verimetrs,datortt existent une forjo do trafiune pe permet eller fi Une! presun! oaecare 4 rolelo. Acoust sve este na mid deat {cena cae pare proiaea dela bancurle de tras eu cap de ghd 103422, Executarea profilelor la masini gi prese de indoit Presa de indoit tabla (tig. 45) este o mayind manuald. In coepul i sint agezate dou grins: grinda do sus gi grinda do jos. Fiecare din ele fare 0 margine mobila numitd cu{it do profile. Tabla care urmoaza 58 Tie indoitd se introduce intre cutite, Locul ales pentru a se executa Indoiroa Fig 45, Pres ae tnd tbs 1222) sgn re Fr ah se fixeard ou ajutorul opritorului de reglare. Dup& presarea tablei eu ajutorul fujitulul de sus, posit eulitulai de jos te stabileste prin rotires. guruburi- lor respective, Cit ajatoral elementelor do prindere eo io’ cugitul de jos fn us. Ajozai Ta marginea Tui, eulitul do profilare indoaie tabla, formind ‘marginea tablei sub unghiul dori. Cu ajutorul unor seturi de cufite univer tale ge pot forma mule profile dierite cu peroti subir In fig. 46-20 aratd fazole suocesive de Tormare ale profilului_,pélavie® Numitul muchilor unui profil arata olte Tazo de Lrecere sint-necesar® pentru exeoutaren produsului [Ua prossle de indoit tablA so pot exseuta numai profile ow 0. grosime mick « perofilor, de obioet pind la 3 mm gi eu o lungimo ce se incadreazd in Timitele 115-40 1 Producfia profillor ou poroti subfiri Ia presole de tndoit tabla are o serie de dezavantaje, Formarea nui profil ¢¢ compune dintr-o gama de faze fceesive gi fiecare fart core diferite operafii care hu pot fi mocanizate. Pre tale trebuie i fie maneveate de muncitori ex o calfieate speviald, Producti¥i tatea insalatie! este mics. Influenja costului manoperat la projal total al produsului este mare. Previzia de indoite a profilelor mai lungi nu este mare KAvantejul mare al preselor do indoit tablé il preziaté costul foarte redus al aovesorilor pentea prose, Setul do eutite este ielin si ugor de executat hiar Ia atelirele pe care Ie au Intreprinderile 108 Prose de Indoit tabla pentru formarea prfislor ov poreti subtei se folooeet aoe {nintroprinderile mai vecht yt intran numage mai redus in ftroprindeie 10. Inteepripmezentfasonarea in serie mick a profilelor ew poroi subfiei se face, to gone, priuul rind cu ajutorul preselor de Indoit ig, $6. Foaren proision pire apse nso on 1 pi patna In fig. 47 est arstato pret care indie tle in fung avind 9 mare tere de presare. La pressle'care produe profiles penta fonsructile de ‘lads, presiunen vate do 40.000 ~ 450,000 GaN. Agregatal se compune din tae pf principale: masa, corul gi grnda de ado Te lungul mos Inguato fete amplisaté mative (cuit de jon do profit) eu adineturdy In eee ate foo formarea inditurs cu unghiol de ndoite dor La ginda de sus este feat cotta dean de prot. Patocts note vertical a gran se exerts fu ajtoral culitol o presivne ‘waiformé po intreaga Tat langime, ‘Tabla ‘ste pratt injanful ‘matrfe, Taza de rofunjre a muchie profuul ete eso rani aia fig. 48 sat preaentate pesele principale necesare pentru indoitea Protilelon” n pele princi Hentea Ind Fotografia unei prese moderne pentru Indoiea la rove a profillor din tablt este ardlath tn ig. 40. Gu aceasta se pot exceute profile din table eu 0 grosime pink la 16 min, objinind produso cu lungimea de 60 m. Limes Hema perry tcc tuning de grave ome at med iat divtanja de la'axa matrfe (cuit) plad la piedesalal agin ete de 250 ~ 500 mm fy fig- 4. Lalimea beni inate, pe lungimee de proflare uring inte penal opus do pind, dpe de forma preguu iit. Este vorba de necesitatea ca parle deja indoite ale proftas st hu 0 detormeze atingind masa ta cual super. " 10540:3 Preside Fig, 430. Profarea a presale tndlt unl Pane pear lamindtr wh espe In fig, 4.40 sintaritate fazele consoontive de profilae a unei pane pentra ominitoral unui acoperis. Cu linia tatrerupti ‘s-a indicat poritia bensit fainge de presarea cutitull resele de indoit se pot adapta ponte formarea profilelor mai lungt ett avelea care so pot realiza diate-o singuré apasare pe Sntreaga lungime ‘tcutitulai, Panind banda In migeare de elteva ori, in lungul mesei, cu 0 fgotime speciald-a grinsit de sus ponteu indoit, se pot excuta profile cu 0 anglme. de 12,0 m si chiar mai longi Datorité profiési on migoare repetats a beni, se pot objine profile care ny necesita imbindri transversale do atelier pentru executarea elementelor Sontante de eonsteuctie. Totusi, trebuie mentionat faptal e& in. cazul acest Fen de productie, ctese abatcrile dimensiunilor transversale ale. seefiunit Trofilulw, De asemenea, obfinetea muchiilor drepte, fara curburd insemnat’, Pe grew de realizat, Din aveste mutive nu se recomanda folosiea pe sear Tangé& indoirt cu migcare repetati in lung « tablelor. "Avantajele de exerutie ale proflelor Tasonate Ta pressle de indoit stat surmitoarele ‘) universalitatea de utilizare a presolor cu schimbarea fré greutate e cugitelor de profil B) costal redus al cufitelor ¢) avantajul economio al productil ta eaaul comensilor de volum redus, care resultt din earaolerisicile ardtate mai inainte Din aceste propristiji roiese ea produetia In presele de indoit nu este mai prejos deett produetia profilelor eh pereti subtii vealizaté a laminoarele tu role, Uliizarea preselor de Jndoit permite completarea piefet eu. profile {de mica src. Prin urmare, ele sint potrivite pentru executaron profleor 1a ‘olujie individuale ale constracfilor de clade, Profilarea cu role este avan- tajotaa fabricdsii proflelor tipizate (stendardizate) Presele de Indoit au totus! uncle dezavantaje care redue univerelitaten Jor, gi anume: 4) imposibilitatea wnei mecanivisi reale « produefiek; ) productivitatea. mica; «) necesitaten utilizdci unui personal califieat in mod special pentru imanevrarea_preselo Pentru executarea profilelor slat folosite de atemenea laminoare gi prese do glanjat. La acestea to executa mai ales panouri de tabla care se folosesc la pore, sau pentru acoperirea fatadelor. In usinele de elemente usoare pentra construct so exeout gtangarea plicutelor de soliarizare ale tAlpior grinzlor sau Indoiten marginilor profilelor deschise 42.3. Recomandari Se va fine seama de faptul c& forma prea complicats a profilelor duce la operalit mai eostisitoare pentrs productia profileor. Aceasta atrage dupa sine de asemenea anuaite dificultati in respectarea abaterlor admisbie Tablele, benaile sau Ugile destinate fabriedeil profilelor trebuie aa fie rvceptionate calitativ sau si aibi certificatul de caltate al vzini. In cazul worfolosivt tablelor din ofeluri ou retistente superoany, acestea trebuie sé fo rmareato in. eulori (conform ‘norm polenece PN-C3/H-01103). Profile. se execu sma din table, hens $i tigit drepte. An eazul deforma sa stim [iil tabllon, le tebuie #4 fo trane prin valfurt bn scopul unel Indveptst Th cezul formarii profilelor 1a leminoarele cu role pot, spires. anumite defeete ale produslor. 4, Ondulatia repetata.peviodle $i cere uunbreyte seoliunea profil Acest defect poate’ provocat de excentrcitaten anelor fleur principale fan ausiliae }. Fisur, care apar in locurile de indore, find provocate de miegorarea vrei pie of ae sae Ide . Zgiieturi pe fete profluat (in nie dreapta in Iupgul axel profiad si eub forma de ctnbs, ele apdrind atunci tind vicau perifeice rodlor este Inaii mare deci. viteza de Iosintare a profiluui) Adee defecte provin st din fhxaren gregitt a suprafelelor Tullot de. lor aRasucveaprofilout poate apdren sub tee forme: isucizea marginil profilo din ceuza intindert apdrute la indo Densi sub un unghi mai rare deci cel admis; ~ risucirea unel port & sécfion profiului care poate fi provocata de presiunea pe care o exerci role pe o fig de banda prea med sa prin SHoimbarcaexuloi Toei de. protilares , , iucirea pe toaldsefionea care poate fi provoceta de trecerea prea rapid a bencil eau datorit rigditti mil a profluluy fie din cauzasistemg Int de antrenaro necorespunzator, fie datoritt cargcterisillor infeioare ale otelul et — incroin-neuniformitati ale supratetsi profillui care apar cel mai des din eauza limitel de eurgere prea mica ofellulfolosite ‘e. Imprimér, sseminitosre eu ambutisarea, pe uncle portiuni ale sest- unii Sau Tn toaté hingimca profilo care pot provocate prit incovosers # compresiune locals. f. Adincituri periodice la suprafata proflului, ce pot, apirea din ceuza lipirt materautut pe tele por{ioni de rolele mdtoare,-Aeest fenomen see loo mat eles Toriarea clemeatelor din ofl inoxidabi In acest ca est Dine st 56 foloseased role ine finite. In scopulpreintimpinaritapavitei acestordefecte tebuie i se slefuiased periodic supraletele de lucru ale rleor 5 Stringorea i deformarea materilului intro role, defgcto ease se rmanifesti'de obicel la profilaen complicata 4 tablelor aubtivis Tndepirtarea acestut neajuns cere in general schimnbarea eonstrucfiet rolelor. 1, Curbarea tn Tong a profil so produce atinci cind materilul ma fn coniact cu role pe fntreagu scliune, fn timpul indo table i. Alunecarea profilulsi intro. directie poste fi provooatd de repart- zarea necorespunzitoare a limi benz Tai de exa principal conturului, dupa ieirea ‘din ghidaju local. Acest defect se poate indeparta destul d¢ ‘jor prin mutarea méufelor oa role auxaiae, In directa in care pare le Anta de'micgorare a dimensiunlor profil 108 Indoiree 1a prese duce la o produetie mio, tna permite furmaree of ciror profile eu ajutorul unor urelte universal La profilele executate Ia prese pot aparea urmé toarele defecte : ‘4, Unghiul de Indoire modificat ca urmare a Infundiii pres maria fivolai in matri . . Lipsa de peraleliim a muchiilor generata de fixarea imprecist « optic torilor de reglare saw a benzil fat de acegta fe Lajimea inegala a proflelor provocatic de fixanea imprecisé a opr Aovilor do penne sana Hen fat dt anogtia gh stelmharea vir enital fat de axa, conturulul tae Unghi de Indoire inegal in lungul profiului, care apare din cauza neperalelismulei virfului cufitulut fata'de suprafeta matefel gi din causa fuzoriuneltalor. Profilele eu sectinnes inchiss sandeschisé executate a laminoarelecurole, ta presele de indoit sau la prosele de Indoit continau, trebuie eh alba abateri case ad nu depigeasca valorile indicate in tabelele 4.1 9i 42. Dimensiunile iesibyee vor Ina conform fig. GAL Aare dnensonle sisi le prefieor execute It tinea # roe Li GooPentru tablele cu sectinne uta (lig, 4.2), independent de instaayia J care sint profilte, se admit abateresnicate'n tabelol 43 Pentru proflele eu sectiune oarecare executate la. presele. de. indoit, sbaterle disensionale no pot depasi 2% 9) no pot Ti mallmasi de +3 mm. ‘Abatorile raze de indoire, far {ine seamn de fla! snstlatedde pro: ‘tare, nu rebue fe ma mari deck valorile indicate in tabeht ca ute | amor et ayimes wu | ovoiere @ profilului nu poate si fie mai mare de 1 mm pe Sigeata de is 4m Iungime Nu so admito rasuciree profilelor in jurul axel longitudinale Abeterile dimensiunilor de hungime ale profilelor gata Uiaie 1a cota finala mw pot depasi +t 5 mm. Abaterile dimensivnilor profildor netaiate Ja cote cerute mu pot depiyi :L20 mm, 110 43, Bxeeutarea subansamblurilor in uzink 43. Caracteristicile generale ale wsinit Constractile de ofel ugoare realizate din profile laminate la rece trebuie i fs exoeutate in Intrepeinderispocial create In acest scop gi special amena- fate a earor posbiitate de executie a unor asemenea tipuri de elemente & REP constatati de o inslituie autorizata de constructi = ‘Transportul interior, datorité greutiilor mici,eare nu depigese in. go neral 400) daN, se poate face pe earucioare cu furei gi cu lizl, monoraluri tlectrice gi macarale'Ta Toeul de luer. Consumul mare de munc& impune o tehnologie bazati pe o tehnics ina intata gi automatizare. In fig. 413 se prezintd o Tinie automata de prelucrarea detaliilor. Con- strucflle ugonre din profile laminate Ia cald potTi exeeutate In uzinele c& produe constructii de otel obignuite gi care poseds dotari suplimentare ea prese de indoit, prese de sudat, automate pentru sudarea tablelor subtiri. 432. Executarea elementelor Usina care livreaza construcfile din profile formate la rece trebuie si dlispunt de personal tehnic specializat in domenile de proiectare, execujie ‘simontaj al'construchilor din profilo eu perefi subjisi. Raspunderea pentru uutotaltatea lurisilr tehnice necesare executirié construcilor In uring 0 are tehnologl principal care trebuie af sib conogtinfe p experienft mare Jn domenile:eonstrucilor de ofl, suduri, problemlor de materiale stati fi mai ales executiei constructor din proll cu pete sbtir Melodele de executie a constructor ji organizatea zine! depind de = ela proftelor (profile ugosre laminate Ta eald sau profile formate In ree); = mirimea productei de sere sau producti elementelorinolate = Modul de imbinare stabiit la poiestare(eudare cu prestane, guru) = numtrat st felul operailortehnologice (preluerare tehnelogicd ria suduriy proluorance pesticn protetia ebnra couse). Pentru producerea clementelor aolate una, tebuie sd fie iaestrata cu utile) universl, Difeitele operat nu tint legate de un pot prec Incratoni trebuie 4 alba caliicare superioant. In producti« do boi in Fonte fi inzestrata eu dotiri legate nufoai de productia unui anumit tp de Slemente, dest calficaren muncttorilor poate i iferivad ‘n okina de construct o exeouth foarte des seri mic de profile speciale, fie ia bancurile de tas, ie In prsele de indow table, completing Ih aces fel prodvclia industri! sderurgce realiztt de lominoarle eu rae ‘Pentru preluerarea prin deformare plated se faloseste urindtoral uti fourfect eu filoting ei Tungimen de 6m, pree de indot eu v hinge Ye 6 m laminoare do indrptat tabla, prese eu excentrie avid 6 prestne de 40, 80 $1 100 de mis daN, egregate fu role ete Pentru prelurdrile prin agchiere ae folosete cel mai des urmitorul eehi- ent: ferdstraie cu die ebraziy,fedataie ew diseun rapid, maging de furit radiate, main de ietat, magin de slefit ou magnet sirungurl re. ‘olve, maging de fezat universe, merese, mini de lel eu mult disc, Imagini’ de poliat le gefuty Pentru tuerdrile de eudtra se folorse magini de sudat, semiavtomate pentru sudat sub protecte de CO, magin de sudal prin puncte, mani de Fudat punctsinie, Ua) te sndat elegy magi de Sued cap fa ap’ tile, de sudat cap Ie’ cap Pontra prove’ anizorasad se folouse eel mai des masini de seblare cu nisip sau n gedunti de ofl instante pentru zincare’ ta ell, snstaletio de Indepartarea rugiit pe esle chimied ye degresare, Yopstor Gu Inela #) climatsare Pentru realizarea profielorindoite din table ce foloseste uncor i arzi- tora de sudurd, In acest ease wtilizeand in primul rad prefuerarea mecanicd Pi plated. Co urmare a folsin arabtorul de sudurd apardeformali terme Inari, iar urme eat dupa tBiere este neegelas Toate decuparie, taletarl, fiurile le. se execuld mecanie cv ajutorul preslor cu excenti, al Toa Fecelor, Torstraielor, fezeor,strungurilr et Tehnologia de executio elementelor vere din partes proivctantlor anomite obliga La aledtuiresnodurior proiectanii trebuie sé evite soltile ev un nome mare de bare la-nodur, a edrorinbinare fein sudura deformeest element de construct, Reducerca numdrulu elementeor miei pent marl gasiea ‘lementelor principale poste fi avantajoasd din punct de vedere tehnologt na si economic. Sudarea tablelor subfiti necesité folosirea unor electrozi core. pupzitori i a une tehniei speciale do sudurs. Rerultate bune se objin prin {Aplicarea electrozilor cu celulozi, cum sint electron polonezi de tip 20 P ‘iu haziei EP55-22. Sudura sub proteotie de CO, di rezultate foarte bune, Imbinarea eonstractiilor sudate necesita folosinea unor dispontive eare 4 permit6 cchimberea poritilor elementului sudat, pentru, a cbline postit bane de svdare ra a Dai” pe pk Penteu execularea elementelor Tngi eu mai multe suduri in lung, se folosese pléci tumante eu inele. Peste obieetal ce trebuie sudat se agazd dou st mai multe inele care se otese pe role. La piese eu greutati nai msel rote inclelor se face manual. Pentru rotivea unot construefi stdate cu greutaly ‘mai mari, une din role este acfionstd mecanie. In fig. 44 este anitatd > Tigh de eadra eu pereli subfir sistem ,Dolesta” agezaté pe 10 inele de roti, ‘Scoaterea si agezarea elementuluk din ihele trebuie’si se aed ngor, iat central de greutate al elementulut trebuie #4 eoincida on acela al inteegultl sisters, Pentru instalaile de rotire sau ineliare trebuie 14 se prevadt. mason de ‘sigurare corespunzitoare contra schimbér brugte & poaiie, penta a ree pecta masurile de proteefia mine. Toate pozitionanile,prinderie ys locure dy Intrerupere ale inslalaiilor trebuie 68 poata fi aclionate repede 9 sh permit ‘montajul instalajie: sau scoaterea elementuluice se uzineast de pe insalatie. Receptia construcfiel sudate se Tace inainte de aplicaren straturilor de protectie anticorosiva 43. nirolul, receptia si expeditia pe santier In momentul predarii documentatiei cite using, beneliciarl lucréit ste obligat. sf prezinte pretenfille sale in privinta vesfiedri pe care 0 va face Ja recptia Iueréi, in Togatura eu montajul de proba si le eventualle ota eee un ~ us.‘erinje suplimentare in privinfa receptiei Iuerdrlor asounse i a. receptiei parfiale. Controlul tehnie ce se face cu ocazia receptiei consteuctiei metalice fe bazeazi pe faptul ef pirjile san constructia Inteoagi corespund cu pro- fectul respectind comands data 41 normele in vigoare. Executantul rispunde de toate defivientele de vzinare ale eonatructiei fi pentru defectele nedesco perite ia timpal receptiei gi care sint constatate ulterior. ‘Norma polonezi PN-67/B-06200 ,Construeii de ofel_ pentru. elidiri. Controial teline gi obligatiile din timpul recepfiei* stabilesto tei feluri de rovep ie fn) receptia partial (facut pe pasours); 1) receptia finals «) recephia detinitiva Receptia parfala se exeout& tn uzing sau in timpal n fiecare operatie, cu seopul ellminarit defectelor care apar pe parc ‘La reveptia final se controleaza urmatoarele 4) folosirea mareilor de ofel previtute in documentafie si preluerarea lor corespunzitoare; ’) folosirea profillor gi tablelor ou sectiuni corespunzitoare documen: tatiel de executie: ‘) coneordanta dimensiunilor principale ale ansamblurilor pregitite pentru expedifie, coreapunaator documentatei; 4) corectitudinea dimensiunilor tuturor elementelor, iar tn cazul prea sambléri la montaj, corespondenta. dimensiunilor tronsoanclor de asamblare Ie montaj ©) dimensiunile sigofii do monta £) pregitirea reszemelor pentru montaj fg) exeoutarva Imbinisilor penten montaj Toate elementele de construe teebuie tt fie curdfate tnsinte de asam- plare, In continuare se verified dac& an fost eliminate deformarile si deca sean reparat deteriordrile care au putut aparea cu ocazia preasamblirit dintre ‘operat, in timpul transportului sau al depositais, De asemenca se verified Protea contra Crestn, deomrce dupa bina {tee aun prin dvi comp Incense sed ein snr compe [L7—_-] Tf tmentage: tence. Pe ling aceasta, deplanarea ta: ntajului, dupa Fhe ag, Deermaea ook (bombarea) gt anume report mi poate. de- Pig 3 (ig. 15. Vertctile co tebuie faeute ‘imps rscepieitehnige sint_euprinse in nonma polonest PN-63 /B-06301 sConstraci de fel realzate din profit Cu peel, Subj lominate la rece. Conde controll tebe din tipo recaptet" Dac renutatele contrhi sit sxtsestoare, constractia Considered sete realizata conform obliga norm. Dack rzultatal este Feapectt norma. Averte portion! necorespunzltease or ft din ‘now prozonate us pentru control, dup’ Indepirtarea defectelor. Profile le care in timput Foumeri'au apérot feo saw erapatart de-materil, sav acea la care material erMaiant, nu pot fi foloste le executarea lementelor potante, chiar dack Sta fostrepanate, gee trebuie st fie reforate Find considerate rebutush ce stoduelien Dacd ce constata ck partial sau total hucrarea ma corespunde A Brattle impuse, se va stabil dacdavedsta amenin{@ securitatea construc fink Contractile cu delecte pot fi recephonste luindw-se in considerare Melacenee proventualé a valoride investite, Ojelul din care se execu pro- Fle ve, fi protejet contra corosivnil, in timpul depouitari shal executiet Elemeatelor, Profile nse in timpul formiris i al depoatich se considera elec contra, ac{ionlor normal. atmocferice po ‘ekerval da: dows, Tun pa terminaren recepier acceptance constructei se pot eplica stra ture anticorsive Tlementele de constructie trebuie af fe depositate si tansportate cu inggijte. Transportl profiler laminate la ree trebuie sie faci In vagoane Inchise. “Transportal construtilor ugoare din ote! realiaste din profile laminate ta cad te face cu vagoane de cate feray autocare sau ev miloace de tran port pe spa Pancle $i fermele care au tlpile formate din una sau dou cornire su o igidiltate teonsversala bund si suport ine transport, pe cind pan area taipa de jou raliaath dn fev sau ol rotund sn senile tino Slee ila eformagile care pot apirea foarte des din lovnleinerente tans portuha lementele de construcfie wjoare se agai i vagon in poriie vation Panel din ofeLeton pot fiageaate pe tee rindi, in pote verticals. Con Stef age vain pe spor de lem ae age Impoten Dimensiunle elementclor de constructic care se transport& trebuie sk te Insere in gabertele-vagoanelor de transport. ” 44. Montajul Elementele realizate din profile formate la rece trebuie ste inca re @ fish se detearce cu atenfie, in aga fel inet 8 mu apara deformtni plas: fice totale sau partale gi si nu ke provoace distrugerea straturilor anticor tive. Profile laminate la rece gi elementele de constructic trebuie si fie epositate im condiii de sigurané contra coroziunii gi ferite de distrugeri recanice. Aceste condiii se pot asigura in depozitele acoperite. Esto novoie fa elementele do constructie sa fie agezate peste un pat izolator hidrofus, fare ai Ie fereascd de tumezealf, Agczarea elementelor trebuie faouta astfel Inclt sa creeze o stabilitate gonerald i sf ofereasigurarea contra deformaiilor. Fermele gi elementele de cadra se agazA vertical, iar stlpii gi grinsile 4m poritie crizontal, Pentru asigurares contra résturnéri, elementele agetate vertioal se sprijind pe stiipigori de snsfinere. Sisterul de sprifnire trebuie s& asigure usconstructia contra deformafilor. Blementele de constrnefii ujoare executate din profile laminate la cad se pot pastra i in depusite descoperite FBlomentele marunte ca: elie pentra imbinare, guruburi pentru fundatii ‘ete,, trebuie legate in pachete pentru anu se pierder La elementele care vor fi supuse thal Inainte dui mosta) de probé se vor anexa 9i piesele maronte de-care. va fi nevoie 1a asamblarea dia timpul montajalui de proba. Niturle, fpuruburile i gabele trebuio si fio impachetate in cutitrezistente. Electroait frebuie si fie Impachetafi In cuti care asigurd pastraren lor in stare uscats Yh documentatia de execufie se vor da indicatile necesare logit elementelor in pachcte #1 se vor men{iona datele necesare asigurdrielementelor de con Etruofie In Limpul incdsetriy al traneportulul pial donedsedrity poocum $i po. Sibltaten de folosve a miloacelor locale de iicare, Strataric antieoosve deteriorate in Limpul transportulitrebuie vf fe refdeute dupa 0 curdire rll PomInainte de inceperea Iucrarilor de ontaj se vor verifica Sonatele Jor; se va verifica de asemenea starea lor si modul de protejare contra distragerilor, Trebuie de asemenea verifieata stares Tundafilor exe feutate si a buloanelor de ancore) Greutatea clementelor de consteuctic din ofsl ce se tier nu depageste in prineipia £000 daN este In. medic ‘de 100200 daN cind elemental este realizat din profile laminate ke ead sporti pe san ‘de 50400 daN ind clomentul este realizat din profile ex peroti subfisi; utilajul de montaj va fi proourat tinind seama de ifrimea acestor greta Peniru montaj se folosese fuaii de elnepA si unele tipuri mai ugoare de cabluri din olel, Funiile de elnepa impletite yi gudronate sint mai elastico $i mai comode in comparatie cu eablarie de ofel 3 de acces slat preferate la 'Stolosse abluri multfitars de ofel avind micsul din eine. Ele siat Ponte montajul construcfilor ngoare din ole se foloses a) sextet 3) macaralle cave sint montate pe gasiuri cw roi sea pe gone. Macaralle natepropul fu multe ealtayi Cum sint: greutate micé, manevrabiiate, posbilitate de Teen la feeare Joe din gantier Macaralele de acest tip au o stabilitate redusi cind Iuenea2i ew brated {nting, De aceea manevrarea acestor wtilaje te face de personal calfiat Blementele constructilor ugoare trebuie 8 fie montate en atentie pentra ‘a mu fistrimbate #1 pentra a nu li se deteriora steaturile anticorosive Birourile de proiestare intoemese proiectul preliminar de organizare a rmontajului Acest proieet permite beneficiarului +i coordoneze leratea eu mereul montajului si are €a seop si evite crearea pe santior a uinor mari deposite 116 ae ANG. Mostajul hl sistem Doles [4 rmontajul elementelor join metoda pressamblani. Acest fel de montaj este zai simmpl, mai rapid gi mai ieftin, In Tig. 446 este indieat-montajul eadralai Sistem rDiesta” Cadet este esamblat po plimint gi ridiat co ajutorl auto Tn timpul montajelsi mu esto permisé prinderee parlor asiliare prin sudurd de tlementele portnte ale Consrucfieh duel eet Tuer nea fot prevlgut In protectol de organizare. 4 moctejle Uulsates wnor piri de constectie gata mentale tn scopul prindei unor dsportive de ridicare sau montare cate porbilt numa In hada Intoc ‘iri unl prowet de monte), Intrruperea sontajuls} este permis dopd

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5824)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1093)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (852)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (612)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1720)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1194)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (898)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (541)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2105)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (349)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1025)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1871)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (823)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (442)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1948)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (403)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4771)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (809)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4208)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1903)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2525)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3973)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (880)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (105)
• Manual de Management Integrat Q Si M - Exemplu

  

  Document48 pages

  Manual de Management Integrat Q Si M - Exemplu

  luca4u

  No ratings yet
• Pilotes Cylindrique G866

  

  Document1 page

  Pilotes Cylindrique G866

  luca4u

  No ratings yet
• Rutina Filet Autocad

  

  Document8 pages

  Rutina Filet Autocad

  luca4u

  No ratings yet
• MODEL Proces-Verbal Alegere Reprez Salariati

  

  Document1 page

  MODEL Proces-Verbal Alegere Reprez Salariati

  godzo101

  No ratings yet
• Asociaţia de Standardizare Din România

  

  Document61 pages

  Asociaţia de Standardizare Din România

  floreaclaudia

  No ratings yet