sink i hl pi» i i man tractulat LLeucociee pot fi prezent in urna, sub un anurit nivel, fra a evista @ stare patoloyica. Rezulatele examinart trie = proba Addis = coroborate eu informaileexamenuluielni vr stabil cu precizie diagnostic! Prob ADDIS const in sabiinca numarull de globule ros (ertocte si de wlabale abe (leveoite) eliminate in urina pe mint prin numararea elementelor eelulare continute in esantionul de uring, "Numarul de clemente celulare gate se exprima pe mili de urna sip mint, Recomandari pentru proba ADDIS. se face tata zoel genial ev apa i sapun ‘prima urna de dimineata se arunca pacienl ramane la pa, se reclteaza urmatoarea win lun interval de 3 ore fara a se consuma chide Prob ADDIS poate stabil si prezenta in arina a celulelorepitelale, prezenta cilindilor urinai, prezenta ‘tstaelor,prezena frei micrabiene, ce pot aveao semnifiai clinica. ADDIS MINUTAT :Levcecitele pot fi peezente i urna, sub un anumit nivel fra a exsta 0 stare patologea, Proba ADDIS consts in stabilrea numarulu de globule ros (ertocte si de globule albe (eucocit) eliminate in urna” pe minut prin umarareaelementelor eelulre continute in esantionul de uri, ‘Numarul de elemente elularegaste se exprima pe milli de uri si pe minut. RECOMANDARI: Prob ADDIS - este un test de laborsiorFlostpenru a stabil existenta hematin wing ‘hematuriay existena levcocitelor in urina (leucocituria}, in caral diagnosticarit si moniorizarit afectunitor reales ale ractului urna. Rezulateleexaminarit urine - proba Adis - coroborate eu informatie examenul clinic vor stabil cu preczie diagnostic INTERFERENTE ANALITICE: Limitele metodei sunt: recoltarea une can tenia incorecta de numarare, distibutia ney cfectucaza examinarea insuficiente de urna si pastarea necorespunzatoare a probel 8 elementeor in cameras lisa de eyperenta a persoanel care FORMATH RECOLTARE: Prina urina de dimineata se arunca; se ingera 280 ml apa plata: se coecteaza ‘oataurina emis in exact 3 ore de la ingstia pei (colectre in recipient cura) pe perioadacolectari urine este ‘bligtora repausul la pat: dupa terminareacelor 3 ore se masoara uina colectata se noteaza volumul: din ‘rina asl olectata se esantioneaza cea 20 mil ins-an recoltor pe care se noteaza voluil de urina din cele 3 Studio! am ssa lementelor Tgiate si al ilindrlor din urn. Pregitirea bolnavulu Se anun(a bolnavul cu 0 24 fnainte de efestuarea probe: se recomand rogim fb Tichide eu 29 ore inant. Dinineata, bolnavul este ugat sd urneze, se noveai on exact. acca urna se atunca, Din acest moment bolnavul est ragat si ramina clea timp de 100 - 18D de minut Bolnavul nu bea nimie in tot aeest timp (ups uni, bolnavel hea 200 ml api saw ceai Ara zahar, imei dupa golrea vere urinate pent asigurarea deta usin minim). Pregitveamaterialuli pent recol tarea wrineiSe pregiteste matrialulsteril pentru recolare aclast cai peru examenul hacterialogie al rine, Se pregteste material necesae pont ‘isiane spontana sau exact iervalul de tmp inte ecte doudUxV/P, unde \V=debitul urinar exprimat in Se urmarese clearance urile a dowa eategorii mari de substante: ~ substan ce nu se reabsor si nu se secreta de cate whi renal - tatu! glomerular: ~ substante ce sunt epurate complet flusul plasmatic rena Creatinina este produsu metabol i al creatinei si fosfocreatine, ambele prezemte aproape in exclusvitate in ‘uschi. Productia endogena de creat joa eo nina este constanta in conde in care masa museulara ramane constant. Determinarea clearance-ului la creatinina este proba functionala renala cu cea mai larga utilizare in clinica ‘medicala,flind folosita pentru estimarea raei filrariiglomerulare, deoarece toata ereatinina filtrata glomerular este exeretata in urina ‘Avantajul metodet consta in faptl ea valorile sunt independente de aportul exogen de proteine side diureza, 4m calculul clearance-ului se iau in considerare debitele urinare VI si V2 (mLimin), valorile ereatininei din cele 2probe de urina U1 si U2 (mg/dL), valoarea creatinine’ serice P (mgidL) si suprafata corporala S (mp): ‘C(mL/min)=1.73/Sx[CVxU1)+(V2xU2)}2xP. Pentru situatile in care debitul urinar este mai mic decat 1.5 mL ‘min, la pacienti cu arsuri severe, precum si pentru monitorizarea funetiei renale la pacienti tratati eu medicamente nefrotoxice, se aplica pentru ealeul formula Cockroft; C(mLimin) = ((140+ ‘varsta(ani)yereutatea(kg)){72xereatinina serieatmg/dl.)) La femei reaultatul se inmulteste cu 0.85. Ca 0 conditie, nivelul ereat i serice trebuie sa fle constant transplant renal, subiectit eu varste peste 70 ani, in eaz de obezitate si sindroame edematoase, La copii se aplica formula: C(mL/min)-0.5Sxlungimea corpului(emreatinina serica mg/l.) (la nou-nascuti la fermen si in primal an de viata se inmulteste 0.45 eu lungimea corpuluifercatinina serica). De asemenea clearance-ul la creatinina poate fi estimat dint-o singura determinare a creatinine! serice uilizand normograme, pe baza varsei, greutatii si nivelului creatinine serce, Creatinina este o substanta rezidustd generatt de metabolismul muscular. Creatinina este transport a rinichi prin singe de unde este filtrata si eliminata din organism prin urna. Este important si verifieam nivelul de creatinind din singe pentru e& s-a dovedit c& aceasta este un indicator fiabil pentru a stabili daca rinichit functioneaza bine, Capacitatea rinichilor de a gestiona creatinina este numita clearance-ul creatinine. Testul pentru clearance-ul ereatinine! reflect rata la care rinichii fltresza singele. numita de mediei rata de filtrare glomerulara (RFG). Acest test este folosit pentru a ajuta la detectarea si diagnosticarea disfunctieirenale i/sau la ddotectarea sciderii uxului de singe la rnichi Functia renal normati sirata de filtrare glomerutara (REG) Singele din corp se fiteaza sute de ori in fiecare zi prin niste fitre mici numite netroni roces mu se reabsorb in singe ci se exereta prin urina. Rata fluxului sub numele de rath de Tilrare glomerulara, sau REG. Glomerul sselor de singe din imeriorul nefronilor si est 0 parte esentiala ll poate fi masurata direct de accea se recurge la masurareaKe este ereatinina si clearance-ul crea (Creatinina este 6 molecult generat den Drodus rezidual, care ee ‘muscular prezenta in serul din singe. Creatnina este un ‘impul defalcisii museulare normale, Riniehit ftreaza nine xpi caitates e plana, sinAtoasi, acesta este de see ale epureaza 125 ml de singe. pur mn minut, La 0 persoand prosimativ 125 milli pe minut ~ ceca ce inseam ed in Fieeare minut, ini Rota de filtrare glomerulara (RFG) poate varia in functie de wits ses st erutate ‘Misurarea clearance-ul ereatininei sia functici renale ‘Garaacecul creatinine este, dupa cum am mai preciat, efetuat pentru a putea compar nivel de ereainna in urna cu eel din sing, iar ca metod se floseserecolareaunei probe de 24 de ore de rin sau prelevarea lune’ mostre de singe, Proba de rind: urina este colectata itraun interval de 24 de ore. Coletareaingepe Ia ora 8 dimincata, Prima turing, de la oF 8. se aruned.Inmeaga cantitate de urna evacutd in dzcursul urmataarelor 24 ore (inelusiv uring evacuata Ta ora 8 dimincata in ziua urmatoare) va fi relat intr-un recipient, care va fi tinut la reve, Prob \webuie wansportaa apoi it ma repede Ia laborator Proba de singe: Procedura penta stabilica niveluluiclearance-lui creat snalize simple a singelui si prin umare nu necesité pregitti speciale, Este foarte important ins sa vt informa ‘neclctl specialist eu privite la orice tip de tratament pe care i uma. Clearance-ul ereatininei se caeuleas’ pe ‘baza concentrate! ereatinine serice sia unor evordonate ale pacientului precum sex, virta si grewate. Cu et ‘este mai mare nivelul ereatininei din singe, eu atit mai micd este rata de fitrare slomerulard. 1 clearance-ul {in organism urmeaza pasit une Interpretare recultate ‘© rata de filtrare glomerulara sau un clearance al creatinine! sczutindicd action ale rnichior. Tineié eu ‘musculatura dezvoltta sau persoanele de varsta medie pot avea un nivel de creatinind mai mate decat persoanele in varsti, Persoanele in virstt a adescori nivelal de ereatinind din singe mai mic deeat cet normal indica Medici stbilese severitatea boli renale cronice, cu un sistem care wilizeaza rata de flare elomsrutara (RF. Stadiul 1: REG 99 sau mai mare functe renala normal) Stadiul 2: RFG 60-90 (scadere usoar a funeteirenale) Stadiul 3: REG 30-89 (seadere moderai a Tuneteirenale) Stadiul 4: RFG 15.29 (scadere severd a funetieirenale) ‘Stadiul 5: RFG mai mica de 15 (insuficienya renal care necesita, de oc, dializa) Ce-se poate face dacd aveticlearance-ul creatinine seizut Daca aveti RFG sau clearances! creatinine sezut, medicul va concepe un plan de tratament. Prineiplele eauzee ale bolilorrenale cronice sunt hiperiensiunea arterials si diabetul zaharat. Dac suferti de aceste afectiun, prim pas este dea fe fine sub contol cu o deta adecvata, exerci fie si medicament In cazl i care aceste afeetiuni nu sunt prezente, pot fi necesare teste suplimentare peru identifica eauza boi nate Verificarca periodicd 9 RFG sau a clearance-ul creatinine! permit depisarea, diagnosticarea si eventual ‘adminstrarea unei medicaiiadcevate afectinnirenale de care suferii, Aeeste teste pot file asemenea. ilizate pen a determina daca si cand este necesard inttoducerea dilize’ renale. Totus ‘ei ma mui oameni nu au evoie de dali, pina cind RFG si clearances creatininel mw sunt foarte sete sila rezultatele privind ereatiina lee cu. funcia renal iar boala eronisa de rinichi si aia din timp. rata de detevioare a funcierenale i va fi stabilit de medical specialist in funeyic ‘Asda atunt nd me facem analize medical este rsomandabil fmt Pate fi aparemtsindios dre posbil tousBAY eee , card oatce Floste EXAMENUL SUMAR AL URINIT Examenul sumar de urind este un test screening, util pentru evidenticrea unor afectiuni, dar nu modificiri fn examen! sumar ‘nt pentru stabilirew unui diagnostic. Afectiunile care pot produce de rn serene idrice i acite-acic Fe i io re (omertoefts) 9 whul-nente (soe ha renala (nefropatia litiazica) =e pasa IRC die rem cris ‘rare funcfiei renale: IRA (insuficienge renal acuta), infectia cailor urinare (uretrite, cistite) ipid (deficitul de ADH) ~ alte afectiunile posirenale: i ‘endocrinopatile:diloetal zahara, diabetal in = afectiunile hepatice: sindromul icteric Examenul sumar al urini se efectueazi din prima urind recltat dimineua, 2 “jean” s}cuprinds: rexamentl macroscopic (volum, aspect, culoare, miros) Fcenentd ficie densitate gi pH) si examenul biochinie (iti, proteine, gcd, col color: fro, bilan, urobilinogen), efectuate cu ajuoral bandeletelor reactive (ips metout ameening, rapid, semicantaliv8, care se bazcazi pe reat de culoare care po f comparsie © Seals etalon de revultate, la 60~ 120 sec de la contaetul bandeletei ew urina dana eei/ microscopic al sedimentuui urinar (clule, ilar lori bacteriant cristale) 1, EXAMENUL MACROSCOPIC AL URINIT wal de uring emis/24 ore. Vi Yumul de lichide ingerate si volumul de apa anata) si de funeyia rinichiulii, respectiv de in insuficienfa renal) ariaza tn functie de 1.1, VOLUMUL URINIT (diureza) - reprezinta volumt ‘stavea echilibrudui hidric, vespectiv raportul dintre vol Climinatl pe cale renald si extrarenal (digestiva, cut “apacitata rnichiului de economisie si epurare renal a apei (harate Vatoare normabi: 1200 - 2000 ml/24 h (valoare medic 1500 mi/2i) aru 500 ml/24 h = oligurie > TRA functional (azotemie prerenalt) aorvmm e 150 ml/24 h = amurie —> IRA intrinsecd (necroza rubulard cuts) rerum > 2500 ml/24 h = poliurie ~» IRC (diureza de compensare), dhurez4 re sonny a glucozei (diabetul zaharat) sau a proteinelor (sindromut nefrotic), (Giabetul insipid), administrare de diuretice Orarul emistilor se modifica mai ales fn cazul infectilor ily urinare rr yersarea raportului emisiflor de urind zi / noapte = nicturie tmictiuni reduse camtitativ, dar freevente = polakiurie lisurie tied prin prezenta hiperhidratare = mictiani difici la este clard si limpede. in urina tsati in repaus, le epiteliae descuamate si mucus. ina normal oxalayi), # puroiului fin (nubecula) format din cclu 1.2. ASPECTUL URINIL ~ uri for fn exces (Fostati, urafi, earbonatis temperatura camerei, apare un nor urina tulbure apare in prezenta sdruril (piurie), a lipidelor (lipidurie) sau a Tite (hilar). ali are culoarea galben deschis datoritt confimutulut de loarea se modified in functie de densitate, composite. na diluatd sau alcalind este deschisd la culoare, urina valimentagie si consurmul unor medicament nsipid, hiperhidratare, (insuficienja renald, diabet in ‘brun(sindrormul icteric), brun-negru 1.3. CULOAREA URINII - urina norm: pigmenti (uroorom, urobilind, porfirind), C\ Fimpul trecut de ta recottare gi pH-ul urinar (uri Concentrati sau acid este mai inchisd la culoare), © Modificarea culoarii urinii: urind incolord Jiumetice), galben chis (deshidratare), _galbenLucravi practice Fiziologie I it i ), galben-verde (methemoglobinurc), rosie (hematurie, hemoglobinurie, porfirinurie, mioglobinuric), ga (Gnfecjia urinara cu Pseudomonas) 14, MIROSUL URINIL—urina proaspata are un miros caracteristi datorta substanfelor .rinoide z # mirosul urinil se poate modifica dupa cum urmeazi: miros amoniacal (infectii urinare Ct bacterile care descompun ureea in amoniac), mere fermentate (prezenja corpilor cetonici), fet (infeetii severe ale verici urinare, fistule recto-vezicale), putrid (cancer vezical) 2. EXAMENUL FIZIC AL URINIT 2.1, DENSITATEA URINIT (D) - exprim’ eapacitatea rinichitor de a concentra si de a dilua urina Densitatea variazd invers proportional cu starea de hidratare si diureza i direct proportional cu cantitatea de solviti excretaté de rinichi, cu exceptia urmitoarelor situatii = diabet zaharat decompensat metabolic — diurezi erescutd + densitate crescutd = hipertensiune arteriala + diurera normal + densitate scazuta ~ insuficien(a renala acuta —> diurezd sed + densitae scBzuta = _insuficienta renald cronica — diurezi erescuti + densitate scizutd Yaloare normali: 1,015-1,025 gfom* Interpretare: # densitate > 1,025 glem* = hipersienurie > prezenia in urina a glucozei (diabetul zaharat) sau a proteinelor (sindromul nefrotic), deshidratare (ebri, varsdturi, diaree) # densitate < 1,015 glem'= hipostenurie — insuficienta renalé (pierderea capacitagii de concentrare a indi), hiperhidratare, diabet insipid, administrare de diuretice # densitate = 1,010 — 1,011 giem? constant (fix8) la dotermindri repetate/2More = izostenurie —» insuficienta renald in stadiul terminal (pierderca capacitatii de concentrare gi de dilutic) 2.2. REACTIA URINII (pH) - exprimi capacitatea rinichiului de acidifiere a urini Valoare normal: pH ~ 6 (limite 5,5 ~ 7,5). Variaza fiziologic tn urmaioarele - al ~ alimentagia striet vegetatiand determina un pH = 7 ~7,5 (mai alealin) = im contact cu aenul se produce fermentatie amoniacala, iar urina devine alcalina Interpretare: ‘© pHlacid< 5,5 —> prezenia in urind a corpilor cetonici (cetoacidor’ din diabetul zaharat decompensat metabolic, inanitie), infectiaurinard cu Escherichia Coli © pH neutru sau usor acid (5,5 — 7) —> insuficienta renal (Sciderea capacitatea tini acidifiere a urinii) DH alealin > 7,5 — in alealozele sistemice (varsituri, stare febrilt prelungitt), actdozele tubulare renale (scdderea capaciaii de acidfiere a urini), infeyiaurinara cu Proteus Controlul pH-ului urinar este important ~ litiaca renal: pentru a reduce precipitarea saru i de calciu si magneziu, precum si ccarbonatul de calciu precipita in urina alealind, deci urina trebuic menginut& acid, in timp ce acidul uric (urafi) si oxalatul de calciu precipita in urina acida, deci urina trebuie menjinutd alcaling infectia urinard pentru a reduce dezvo Escherichia Coli urina trebuie ut trebuie menginutd acid terapia medicamentoasii ~> t anti treptomi , Kanamicina) in iului de canal unei infec ja cu salicilayi urinaLucrdri practice Fiziologie Ml 3. EXAMENUL CHIMIC AL, URINIL 3.1. NITRITH orice nitrat prezent in urind este transformat rin reducere de etre bacteriifntr-un nitrit care poate fi identificat printe-o r i i tificat printr-o reactic de culoare in mediu acid. Intensitatea culo este direct proportionala eu concentraia nitvitilor, dar nu ae nicio 1 sreiuaar eeagee legatura cu severitatea infectici trina normala NU congine nitriti ~> test megativ (-) eee 2 [nnfectia urinara > test. pozitv () sa intens pozitiv (+4) Tenens nltrtilor NU exclude infectia bacteriand — in proba de urind recoltats bacerile nu au avut " in nitriti sau infectia urinara este cu germeni care luc nnitratul (ex: enterococi, gonococi, mycobacteria TBC) 7 me 3.2. PROTEINELE ~ se filtreaza glomerular si se reabsorb in totalitate la nivelul TCP. {uring normala confine cantititi REDUSE de albumine (< 30 mg/zi) —> test negativ (-) Santitate de 30 ~ 300 mg/zi = MICROALBUMINURIE ~ caracteristic pentru nefropatia diabetics, dar nu poate fi evidentiata in cadrul examenului sumar de urind cantitate > 300 mg/2i = PROTEINURIE (ALBUMINURIE) (alterarca filtririi glomerulare si/sau a reabsorbjici tubulare) — test pozitiv de la I (+) la 4(+) (15 ~ 300 mg/dl, Proteinuria poate fi: Jisiologicd (twancitorie) + dupa emotii_ puternice, efort fizic intens, expunere Ia frig, ‘ortostatism prelungit, stiri febrile Patologicd (persistentd) ~> de cauzA renald (nefropatii), postrenuld (inflamatia cdilor urinare) si extrarenal (boli infectioase acute gi situa cu tablou acu, cum ar fi colici, erize epileptice, infarct, accident vascular cerebral, traumatisme, postoperator) (a) Metoda cu ACID SULFOSALICILIC — permite identificarea atit albuminelor, cit gi a globulinelor din urina. Adaugarea a 10 picaturi de acid sulfosalicilic 20% peste S ml de urin& proaspit ‘ecoltati determina precipitarea proteinelor in mediu acid, care se interpreteaz comparativ cu eprubeta, martor (5 ml de uring), dupa cum urmeaza: urind clara = proteine absente (-), urind opalescen turme de proteine (+), wrind tulbure fard precipitat = proteine in cantitate seizuta (++), rind tulbure eu precipitat = proteine in cantititi dozabile (+44) prin metoda ESBACH. Rezultatele objinute prin ‘metoda bandeletclor si cea cu acid sulfosalicilic trebuie corelate astfel: in prezenga albuminelor - rezultatul objinut prin metoda bandeletelor coincide cu rezultatul objinat prin metoda cu acid sulfosalicilie in prezenta albuninelor si a globulinelor - proteinuria identificatt cu ajutorul bandeletetor este mai micd decat cea identificata cu ajutorul acidului sulfosalicilic b) Metoda de dozare a proteinuriei - metoda ESBACH J- proteinele din urind precipita in prezenqa reaciiv mii albuminometrul Esbach. Metoda permite stabilirea severitayit proteinurici: usoard < 1 g/zi (fiziologica, infectia cilor urinare, nefropatia litiazied), medic 1-3 gizi (nefropatii glomerulare si tubulo - intersttiale) si severd > 3,5 giz (sindrom nefrotic) 3.3. GLUCOZA ~se filtreaza glomerular si se reabsoarbe in lotalitate la nivelul TCP. a ine glucozi —> test negativ (-) vei = GLICOZURIE. —> test poziti de ta | (4) pina la 4¢4) (50 - 1000 1 unor canttiti mari de glucide, stres emotional ‘pragul renal de 180 mg/dl al glucozei (DZ decompensat metabolic)Luertiri practice Ficiologie Il 3.4, CORPH CETONICT - acetona, aciul beta-hidroxibutiric, acidul eo © rina normala confine cantitdi REDUSE (15 - 30 mg/zi) > test negatly () ws coon a a url =CETONURIE > tet pity. dela 1) BST, Catonua este cela porant parame oe subicc{ii diabetici deoarece corpii cetonici apar ji plasma = cetonuria apare in virsdturi accentuate (de sarcind, la copii), lipide si siracd in carbohidrati © bandeletele nu deceleaza acidul beta-hidroxibutirie (crescuti la alcoolici) inanitie, alimentatic bogatt fn 3.5. PUROIUL - amestec de bacterii moarte gi leucocite, 4+ rina normal NU confine puroi —> test negati (1 4+ prezenta puroiulu in urn = PIURIE -> infectie urinar8, Piura poate fi ‘macroscopicd ~» rink tibure la emisic + test pozti (+) + uroculturd (+) microscopic - uri limpede la emisic + tet poziti (+) + uroculturd +) ‘+ Esteraza leucocitara (EL) - test calitativ de identificare in urind a unei enzime lizozomale cliberati din leucocitele care hidrolizeaza ester alifatii gi aromatic, Evidentiaza piuria teri ‘cind EL (+) se asociazi cu urocultura (-) —> infectia urinara cu Chlami 3.6, PIGMENT BILIARI ~ forma de eliminare a progr de degradare ai hemogtobinei BILIRUBINA trina normala confine eantti REDUSE de bilirubind direct (< 0,02 mg/dl) —> test negativ (-) test poritiv de la 1(+) pind la 3¢) i sindromal iteric UROBILINOGEN ‘© urina normald confine cantitiji REDUSE de urobilinogen (0.1 ~ | mg/dl) ~ test positiv (+) ‘© test intens pozitiv (urobilinogen crescut) de Ta 2(+) pana la 4(+) (2 ~ 12 mg/dl) in icterul hemolitic: (prehepatie) si parenchimatos (hepatic) ‘© test negativ (-) (urobilinogen absent) in icterul obstructiy (posthepatic) 3.7. SANGELE. ‘© rina normala NU confine singe — test negativ () © test pozitiv de la 1 (+) la 4(+) im urmatoarcle situati: = hematurie —> traumatisme renale, nefropatie litiazicd = hemoglobinurie — anemic hemoliticd intravasculara = mioglobinurie — leziuni ale fibrei musculare scheletice (rabdomioliza) deourece bandeletele nu disting eritrocitele de hemoglobind si mioglobind, hematuria trebuie confirmati de prezena hematiilor in sedimentul urinar 4, EXAMENUL MICROSCOPIC AL SEDIMENTULUI URINAR area a 10 ml de urind timp de 10 min la 2000 turaji/min se obfine un sediment din care se efectueazd un preparat nativ (I piciturdfnare lama i lamela) si se examine ba icroscopul optic obiectiv 400 x (HPF). In functie de solubilitatea 1a cald, in HCL si acid acetic se escrie: (0) sedimentul organizat,insolubil, care cuprinde clemente fiziologice (celule, clindsi) si elemente patologice (Mord bacteria, parazti, celle neoplazice), si (b) sedimentul neorganisat, solubil, care cuprinde cristal. Prinefpiu ~ prin centrifug ‘uring normal < § leucocite/HPF. Un numar erescut deoles © Hematile - in urina normal <§ hematii/HPF, Un numar crescut de hematii = HEMATURIE. > nefropatia glomerulari, nefropatia litazicd, raumatism renale,terapie anticoagulant, Hematuria ‘poate fi macroscopied (urina rosie) si microscopica (urina limpede) + Celuleleepitliale ~ in urina normal sunt absente sau rare (1-3 celal epitelile/HPF)- Clute epiteliale freevente —> nefropatia tubulo —interstifald, infect edilor urinare © Cilindrii reprezinté mulaje ale Iumenului tubilor renal aledtite din proteine (proteina Tamm” Horsfall), clemente celulare (hemati, leucocite, celule epiteliale) si detrisuri tisulare, In ring normali se admite 1 ellindru hialinHPF. Un numér crescut de eilindrii = CTLINDRURIE, oy Semnificajie palogenica doar dacd este insojith de proteinurie si modificdri ale sediment dorganizat, Cilindriiurinari pot (i hialin’(acelulari) —> urina acid&, dupi efor fizie, hematicl > netropatia glomerular, leucocitari > nefropatie tubulo-intrstiill (piclonetit), grdsosi (contin weeroza tubulara acutdi IRA intrinsect) colesterol) — sindromul nefrotic, epiteliali > n Flora mierobiand = in orina normala NU exista flora bacterland. Flori bacteriand prezentd, Eprecatt ca rard, moderatd sau abundentd = BACTERIURIE. Aceasti se asocaal cu uroculiart G) > nefropatil tubulo-intertfale (ex: piclonetrite) si infectii comune ale efilor urinare sit urocultura feetia urinard cu Chlamidia “© Cristalele - in urina normal cristalele sunt rare, Un numir ereseut de cristal => nefropatia ltiazicd. Urina acida poate confine acid uric (gut), oxalat de caleiu, poate confine cistale de fosfaji de calciu si magneziu, respectiv carbonat de calciu Metoda Addis-Hamburger (sedimentul urinar minutat) - se efectueaza din urn de ecoltatd pe 3 ore, in conde in care existH suspiciunea unei suferinge renale, dar, Cceamenului sumar de urind, sedimentul urinar este normal. Valori normale: hemati: 0-100/min/n, eucocite: 0-SOO/minv/in, cilindrit: 0-7/min/ml INTERPRETAREA BULETINELOR DE EXAMEN SUMAR DE URINA ‘Tabelul [. Modificiri ale examenului sumar de urind de cauzl renal ‘Sumardeurini | Normal | Nefropatie | Sindrom jomerulari | _nefrotic N. Tafectia ciilor urinare 17200-2000, 1,015 = 1,025) Bo=75. Volum (mil24 h) Densitate (giem3) HH Nite Proteine ‘Glucozi ‘Corpi cetonici Puroi/EL() Bilirubin ‘Urobilinogen Sediment Sediment normal N. NTR) su EL) = CH CG Lt, WT. CET. FM + TCIVAPF, rare CE, FM absenta (-)Lucrivi practice Fiziologie Ill ;Tabelul I. Modificiri ale examemului sumar de urina de eau extrarenal a Sindrom icteric (prehepatic) | hepatic) _|_(poshepatic) ‘Volum Ga34%) [1200-3000 | —F : = = Densitate em") [1,013 = 105 —t 5 E H 35-75 L : Es : Rug = = 5 : Proveine : : z 5 Glucoza 7 . = : | Comp cetoniet 5 z zi = = Puroi JEL () : : - = : Bilirubin E = + 73 He Urobilinogen * + ss He ‘Sediment N N N Sediment normal (N):< SL/HPF, < SIAIPR, 1 CWHIPR, rare CE, Fut absent @) BULETINE DE INTERPRETARE 1, Ditureza = 100 mii 2, Diurezt = 3000 miei 3. Diurezt = 150 mii Densitate = 1,005 gfe" Densitate = 1,035 giem’—“" Densitate 011 glam? pH=6 pil=65 pil=5 Nii Nit ©) ri (+4) Proteine (+++) Proteine (+++#) Proteine Ct) Glucoza (-) Glucoz’ (-) Cecetonici Ceestonici (-) Puroi @) Puroi (+4) Bilirubin -) Bilirubing ©) Bilirubin (-) Urobitinogen (+) Urobilinogen (+) Urobitinogen (+) Sediment: > 10 H/HPE > 10 CH/HPE Diureza = 3000 miei Densitate = 1,035 gfem? pH=45 Nitti Proteine (-) Glucoza (+) Cecetonici (+) Paroi (-) Bilirubing (-) Urobitinogen (+) Sediment: 2 LIHPE 1 HVPE Sediment: > 10 CGMHPF Sediment: > 10 LUPE > 1OHUHPR, frecvente cristale de acid uric, FM abundents 6. Diureza Densitate pi= Nitriqi ©) Proteine (-) Glucoz’ (-) C.cetonici (-) Puri () Bilirubina +4) Urobilinogen ) Sediment: 2UHPF, 4H/HPF 1600 mlizi 1,020 glem’ R: L.Neftopatie glomeruk ciilor urinare. Anurie; neftotic; 3. Nefropatic litiazicd uric’. Infecyie a cu cetoacidoza; 5. Icter parenchimator (hepatic);eee | Lucriri practice Fiziologie IN y ce Seg: S's aprecieze sarc funional a inicio, cal un sbi den F. 65 de hora FA gaetime a boli de 15 ani care acca edeme ale membeor inferior, nities (ror 6 Taney i00 mm Ha, woe = 80 mall (normal 18 ~ 45 mel, ccanin = 25 mg ill, deg g/dl), glicemie = 240 mg/dl. Examenul sumar de urin’ evidentiaza: diurez’=3000 i, densitate=1,012 slem’, pH=5, niiti), proeine(+44), glucozi(++), comp cetonic(+), puro) EL(), bitimibini(), urobilinogen(+). Sediment urinar: < 10 leucocite/HPF, >10 hematHPF, >10 cilindtihematiciHPR, Pe bazadatclo prezentte sabi lspunsulcorect la urmatoareleftrebiri |. Urmatorii parametri ai examenutui sumar de urind reflect fonetia rinicbiulu: ‘A. Diureza pentru funejia de economisie gi epurare renal a apci B. Densitatea pentru functia de concentra 5 dluje a uri C. Proteinuria pentru functia de permeabilitae selectivi a barierei de fitrare glomerulare D. Toate afirmatiie sunt corecte 2. in cazul dat, iureza reflect: ‘A. Tnstalarea uned insuficienjerenale acute ratare @ organismmului uri’ (diureza osmotic) 3. in cazul dat, densitatea urini reflect: ‘A. Incapacitatea rinichilor de a concentra urina B. Incapacitatea rinichilor de a dilua urina CC. Camtitatea de solviti excretat de rinichi D, Toate afirmatile sunt corecte 4, pH urinar reflect: 'A. Scdderea capacitai de acidifiere a urini fn cadralinsuficienei renale acute B. Scdderea capaciti de acidifiere x urini in cadrulinsufcieneitenale eronice C. Prezenja corpitorcetonici in urind datorta dezechilibruli glicemic D. Prezenga nitriilor in rina Urmatoriiparametri ai examenului sumar de urind reflect afectarea renal glomerulark: A. Proteinuria B. Hematuria CC. Prezenga cilindrilor hematici in sedimentul urinar D. Toate afirmayile sunt corecte Revultatele examenului sumar de urind pot fi corelate cu alte date, dupa cum urmeaza "A. Proteinuria cu prezenja edemelor B, Diureza si densitatea urinara eu hipertensiunea arterial CC. Densitatea urnar cu hematurLnerdri pructive Fiziologie IIL CAZ CLINIC 2, Un subiect de sex M, 40 de ani, prezinta de aproximativ 2 zile dureri intense abdominale, 1a nivelul hipocondrului drept, great, varsituri, stare febrild prelungit’. ‘TA = 90/55 mm He, urce=45 mg/dl, creatinind=1 mg/l, glicemie=62 mg/dl, pH plasmatic=7,59, Peos=32 mm He, HCOs=30 mEq/l. Exarenul sumar de urind a evidengiat:diurezt=800 mlz, densitare=1,030 glem pHT=7,6 nti (+, protine (),glucozd (-), corp cetonic’ (),puroi(-), EL (4), biliubind (+), Ube (). Sediment urnar: 1=2 hematiVIPF, 1-2 leucocite/IPF, rare eeluleepitelae, rare cristae de fost de calciu si magneziu, rara flora microbiané, Stabilifi raspunsul corect la urmitoarele intrebari 1. Examenului sumar de urind evidenyiazd alterarea: ‘A, Stiri de hidratare a organismului B. Stari cchlibrului acido ~ bazic (C. Metabolismului pigmentilorbiliari D. Toate afirmatile sunt corecte 2.Pe baza datelorc ‘A. Teter prehepatic B eter parenchimators eter obstructiv D. Insuficienya renal acuta i gi aexamenul sumar de urin’ diagnosticul posibil este: rinsecd, 3. Diagnosticul posibil enunfat anterior se bazeaza pe: ‘A. Absenta urobilinogenului in urind B. Prezenja bilirubinei tn uring CC. Sedimentul urinar normal D. Toate afirmatie sunt coreete 4. Examenul fizic al urini evidentiazk: ‘A, Starea de deshidratare, secundard virsiturlor B. Starea de deshidratare, secundara str febrile prelungite C Alcaloza sistemicS, secundara virsiturilor si stiri febrile prelungite D. Toate afirmatie sunt corecte ‘5. In cadrul dezechilibruluihidric identifica, rspunsul functional al rinichiului: A. Este normal, deoarece diureza este scdizuti si densitatea urini este crescuta B. Este normal, deoarece diureza gi densitateaurinii sunt in limite normale C. Bate scazuta, datorita oligure’ si hiperstenuriei 1D. Nu poate i apreciat pe baza examenului sumar de urind 6. in cadrul dezechilibrului acido ~ bazic identficat, pH plasmel aratéc& rinichiul: ‘A.A compensat alealoza metabolied indusi de Varsituri B.A compensat alcaloza respiratorie indus de stares febril CC. Blimina urn alcaline prin eresterea excretiei de HCOs- D. Toate afirmatile sunt corecte 7. tn cazul dat, pH-ul urinaralealin: ‘A. A dotermtinat precipitarea cristalelor de fosfat de calviu si magneziu BB. A favorizat infect urinard evidentiat prin prezenga nitriqilor si EL. +) CC. Poate favoriza dezvoltarea unei infeefii urinare cu Proteus D. Toate afirmatile sunt corecte R: ID, 2C, 3D, 4D, 5A, 6C, 7D.~ densitate: 1.015-1.030 = -pH:5.0-7.0 ~ = leucocite: absente + nitriti: absenti = =proteine: absente ~~ glucoza: absenta ~~ corpi cetonici: abser ~~ urobilinogen: normal - = bilirubina: absenta - eritrociterabsente ~—Figura-V.3. Un rezultat de sumar de urina dela analizorul de urini Evident ativa a ell 3 Urina normal nu contine glucoza. Metoda manuala de evidentiere a glicozuriei utilizeaza Feactia Trommer. Reactia se bazeaza pe proprietatea reducatoare a monozaharidelor care in mediu alcalin reduc hidroxidul de cupru in oxid de cupru glucoza + Cu(OH)2-> CuO +120 Tebnica de Iueru: intr-o eprubeta se introdue 2 ml de urina si se adauga 2 ml de reactiv Trommer (de culoare albastra). Se incalzeste eprubeta. Daca culoarea albastra vireaza catre rosu-caramiziu se interprets ‘actie poritiva pent Evidentierea c: eee Urina normala nu contine proteine. Metoda manuala de evidentiere a proteinuriei utilizeaza reactia Esbach. Tehnica de lueru: itr-0 eprubeta se introduc 2-3 ml de urina peste care se adauga 2-3 picaturi de reactiv Esbach. In cazul prezentel proteinuriel, apare un precipitat care se intensifica daca incalzim eprubeta.Figura V. 4. Uroalbuminometrul Esbach Proteinuria poate fi: - usoara: < 1g/zi (fiziologica, nefropatie litiazica) - medie: 1-3 g/zi (nefropatii glomerulare si tubulo- interstitiale) - severa: > 3 g/zi (sindrom nefrotic) ===