GLANDELE SUPRARENALE Glandele suprarenale se localizeaz& retroperitoneal, intr-un fesut adipos bogat, intre ver- tebra dorsalti XI si lombar I, pe varful rinichilor, la suprafata lor antero-intema. Se pot distinge dou’ zone: cea corticalé, situaté exter, de origine mezodermala (reprezinta 80-90% din volurnul glandular) si cea medulard, localizat& intern, de provenienta ectodermalé. CORTICOSUPRARENALELE Anatomia, Glandele suprarenale au o forma piramidala, cele doua céntarénd 5-8 g. Su- prarenala dreaptd ate o grosime mai mare la mijloc gi este mai subfire lateral (pe CT are o form’ de Y), cea stdngd are o forma semilunard (pe CT seaman cu un ,,C"). Zona corticala are o cu- loaré galbena-aurie, datoriti confinutului bogat in lipide, iar cea medulard este brunt-roscaté, de- terminata de continutul catecolaminic. Suprarenalele au o vascularizatie arterial bogata, cu multe variatiuni arteriale gi cu un ca~ racter sinusoidal. Vena suprarenala dreaptd se revars& direct in v. cava inferioara, in timp ce vena suprarenala stanga in vena renala stanga. Embriologia. Corticosuprarenalele se dezvolté din mezodermul primitiv, din partea me- dial a sanpului urogenital, Toate celulele corticosuprarenalelor igi au originea dintr-un singur tip de celula. Dezvoltarea acestor glande incepe dupa siptimana a 4.-a fetala, iar la varsta de 4 uni sunt deja capabile de steroidogeneza. Ontogeneza lor se finalizeazé doar postnatal. Histologia corticosuprarenalelor. Au trei zone: = zona glomerulata (reprezint& aproximativ 15%), secret’ mineralocorticoizi, in primul rand aldosteron ~zona fasciculata (cea 78%) sintetizeazi glucocorticoizi (predominant cortisol), si andro- geni (in cantitayi mici) = zona reticulata (7%) formeaza in primul rind steroizi sexuali, mai ales androgeni si {ntr-o masur’ redusd estrogeni. Confinutul enzimatic diferit al celor trei zone explica diferenfele in capacitatea lor de biosinteza hormonal&. Chiar daci au stucturi histologice diferite, zona fasciculata gi reticulata sunt capabile de a sintetiza atat glucocorticoizi, cat si androgeni. In conditii patologice, secretia hormonale a diferitelor zone poate suferi modificari considerabile (de multeori din cauza unor en- zimopatii). ‘Hormonii secretafi. Hormonii steroizi au o structur8 comund, ciclopentanoperhidrofen- antrenicd, de care se fixeaz diferiti radicali, rezulténd astfel 3 structuri de bazé: nucleu pregnan, androstan si estran, ‘Nucleul pregnan: ate 21 atomi de carbon, hidroxilarea sa in pozitia 21 oferd o structura comund pentru gluco- si mineralocorticoizi. Nucleul androstan: are 19 atomi de carbon, constituind structura de baz a androgenilor. Nucleul estran: cu 18 atomi de carbon, reprezinta structura comunt a estrogenilor, inelul A” avand un caracter aromatic (cu 3 legéturi duble). Biosinteza hormonilor steroizi (steroidogeneza corticosuprarenala). Se pomeste din colesterol (are 25 atomi de carbon). Colesterolul utilizat pentru biosinteza are 3 surse: LDL-co- lesterolul circulant, colesterolul depozitat in celulele corticosuprarenaliene si acetatul activ (ace- til CoA). in zona glomerulatd nu existi 17 a-hidroxilaza, nu este deci capabilé de a sintetiza 169cortisol, dar numai acest strat dispune de enzima CYP11B2 (deci si de 18-oxidazt), de aceea este singura zona care poate sintetiza aldosteron. In schimb, in zona fasciculata predomind isoenzima CYPIIBI care are activitate de tip 11 -hidroxilaza, ducdnd la sinteza de cortisol, Mineralocorticoizi Glucocorticoizi Androgeni Estrogent Colesterol 20,224 Pregnenolon —S> 17-OH-Pregnenolon 232 = DHEA 34 +3 43 Progesteron _!4, 17-OH-Progesteron "2 Androstendion ——sEstrona* 2d +21 417 8 4178 11-Desoxicorticosteron _ 11-Desoxicortisol Testosteron22> 17 §-Estradiol* (DOC) ud ‘ u Corticosteron Cortisol isl 18-OH-Corticosteron 1st Aldosterona 338 OFsteroid dehidogensea HC 11 Phidroilaa (P-450.C 11) 17=C 17 whidoulea @-450-C 17) 17 BC 1 Broxidoreduiaed (su 17-etoseroidredvtns, eau 17 § OH-serod dehidrogena) 17,2017, 2a 18> enzins C¥PIL care poseds alt activate de C 1-hironlzd(P-450-C18) et activate de C1S.onidan (ulimal ete de fipt 18 OX steroid dehisrogenan} are gi efet de tp II fshidrotnd, Isensima, CYPITBI ere responsi pera sineza de corsa zona fiscal, 19=C 1B xomataad 20,2220, 2-desmlaza 21'=C2i-bironiles (P-450-C21) ups cum se ved, enzimele Ge tip ochrome P-480 (CYP) sun eesponsabile peru maoriatea transformer enzimatie participant in seroidogenes,Cinc\tipur de enzie P-450 au rl tn sinea corsa gi aldostsron, Trei~ CYPLIA (coletera-éesmalza)CYPLIBI i D. roster, P.4S0-CI1) gi CYP1iB2 (aldosteronsintara, Po0-ldo, cae cupvnde ese tei enzime deja amine cies 11 sdronaast, 18: hides B-oxiant) ~ sunt Fate de mitochondsi tn timp ce doud ~ C¥PI? (17 arbre, 2O-ian, -AS0-C17) gi CYP2I (21> drole, P-150-C21)~ de reall endoplasmate, Sinomteunor seri: corisol = steroid-F,corson = serid-, conicoseron = sterid-B, ‘ere anti Iai Kendall, except serail, vee ce ete notaes ui Rete, ic se formsan in cant fearte mic; * tn condi normale ve formeszA In caniinfime.Trenseripliagenlor eninelor steraidogene ‘ste stmulath de ACTH, grat-an mecanism de atvare a P (protinknazlor cAMP depe 1 -desoxionitl trad (iterle mai se dente Fig, 41. Biosinteza hormonilor steroizi la nivelul corticosuprarenalelor in zona reticulata se formeazi androgenii corticosuprareneli, in primul rind DHEA (dehidroepiandrosteronul) care este de obicei esterificat in sulfat. fn cantititi mult mai mici se formeazd androgeni clasici, cum sunt androstendionul si testosteronul (acestia se sintetizeazd predominant in testicole), Estrogenii (estrona si 17B-estradiolul) se formeazé din androgeni, in cantitifi infime, flind secretafi preponderent in ovarele, In condifii patologice (tumori maligne) se pot forma gi aici in cantitati insemnate, Daca in cursul acestui proces de sintezi apare undeva o inhibifie enzimaticd, se vor acu- mula produsii sintetizati inaintea enzimei defectuoase (precursorii & la monte). Secretia de cortisol are un bioritm circadian, cu un maxim al secretiei dimineata intre ore- le 5 518, cu puseuri secretorii la mese si cu un minim de secrefie in timpul noptii inte orele 0 gi 3; in 24 de ore se secretd o cantitate total& de aproximativ 20-25 mg de cortisol. In condifii de suprasolicitari si crize secrefia creste mult — pénd la dublu. 170Soarta (cinetica) cortisolului in organism. Transportul, Ajuns in singe, cortisolul se fi- xeazi de proteinele plasmatice in proportie de 90%, in primul rand de o globulin& specifica (CBG = corticosteroid-binding globulin, transcortina), faf& de care are o afinitate mare. Cénd concen- trafia hormonului creste, depasind capacitatea sediilor de legare de pe aceast& globuli se face i legare mi a, fixarea contirluare de o albumind, fata de care afinitatea este mica, dar care are o capacitate de Numai fractiunea liberd este activi, Concentajia cortisolului (Legat gi liber) In plasma, in conditii fiziologice, este in jurul a 164g%, dimineata i 4ug% seara, In timpul sarcinii si in alte stiri cu hiperestrogenism (de ex. dupa contraceptive orale), sub influenja estrogenilor se produce © crestere a cantititii de CBG, Concentratia acesteia scade in bolile hepatice (prin micsorarea sintezei) si in neftoz& (pierdere prin urin8), Nivelul hormonului liber nu se modific& ins& in aceste condifii, echilibrul fiind pastrat prin interventia mecanismelor de reglare, indeosebi prin secretia sporitd de corticotropin&. Dintre mineralocorticoizi, aldosreronul are efectul cel mai puternic, de- oarece se fixeaz numai intr-0 proportie de 60% de proteinele plasmatice, tn timp ce desonicorti costeronul (DOC) in 95%. ‘SHBG-ul (sex hormone-binding globulin) fixeazd in primul rind hormosii sexjal Nive- ul sau plasmatic poate s& creascé sub actiunea estrogenilor, in anumite boli hepatice, in caz de hipertiroidie si la batrdni, in timp ce androgenii, hipotiroidia gi sindromul nefrotic fi reduc nivelul circulant. Testosteronul reduce deci nivelul de SHBG, cea ce induce cresterea nivelului liber de androgeni circulangi la femei cu hiperandrogenism (de ex. cu SOP), in timp ce scéderea testo: ronului in singe (de ex. la barbatii hipogonadici) rezulta cresterea de SHBG, care va fixa cantitati mai mari de androgeni, sc&zAnd si mai mult nivelul [or liber, activ. Deci, actiunea testosteronului asupra sintezei de SHBG are consecinte nefaste: accentueaza virilismul pilar la femeile hiperan- drogenice si hipogonadismul la barbatii hipogonadici, Metabolizarea cortisolului se produce predominant in ficat si const& in reducerea dublei legituri 4,5 si a gruptrilor ceto din pozifia 3 si 20. Derivatii hidroxilati rezultati se elimina prin uring, in parte sub forma conjugata. Androgenii slabi se activeaza in ficat, forménd testosteron, iar din androstendion se formeaz& tn ficat si in tesutul gras estrond (v. fig. 42). Acfiunile fiziologice ale glucocorticoizilor. Cortisolul are acfiuni metabolice importante, fiind esenfial indeosebi pentru menginerea homeostaziei in condipii de crizd, care impun orgenismului eforturi pentru conservarea sa. Hormonul este indispensabil pentru conservarea homeostaziei glucidice, asigurand men- finerea glicemiei fiziologice $i aprovizionarea normalA a creierului cu glucozA. El determina for~ ‘marea unei cantititi sporite de glucoz& prin neoglucogenezd pe seama aminoacizilor, accentuénd activitatea enzimelor care intervin in acest proces. impiedic’ p&trunderea glucozei in mai multe celule, ducdnd astfel la rezistenfd insulinicil. Datorité acestor efecte, favorizeazi hiperglicemia, Hipersecretia de duratai poate provoca diabet steroidic. Formarea glicogenului este stimulat’ in ficat gi in misurd mai mica in mugchi, ca urmare a cresterii activitajii glicogensintetazei. Glucocorticoizii accentueaza lipoliza, prin favorizarea desfaceriitrigliceridelor din tesutul adipos sub influenfa catecolaminelor, glucagonului, hormonului de crestere gi hormonilor tiroidi- eni; in schimb, hipersecrefia reactiva de insulin (ca rispuns la tendinfa de hiperglicemie), stimn- lea lipogeneza §i favorizeazi depunerea de grasimi pe trunchi. Cantitajile mari de glucocortico- ii provoaca astfel 0 redistribusie caracteristicé a fesutului adipos, cu depunere tronculard (de tip »portocalé pe scobitori”), la nivelul gatului si la nivelul fetei (fata ca luna plina”). Acest feno- men este atribuit diferenjelor de sensibilitate a adipocitelor cu localizari diferite la efectul lipolitic al glucocorticoizilor si la efectul lipogenetic al insulinei 171