Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Salavastru Psihologia Invatarii 1 - 3 PDF

    Uploaded by

    IrinaAndrée
    9 views6 pages

    Original Title

    SALAVASTRU PSIHOLOGIA INVATARII 1_3.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    9 views6 pages

    Salavastru Psihologia Invatarii 1 - 3 PDF

    Uploaded by

    IrinaAndrée

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 6
    {eotu ALs NVATAH ssrocur pe care Tolman lea nuit structr semmiieatve. Acet strcturi Semnifcatve corespund unorexpectane le suiectlu. Pstologl american 2 art cd se poate Invja ceva fird © modiicare apurentl a compor- ‘amen, elementulfnvitrimznind latent si nerniestndu-se att pelt este neces, Tolman a lavestgat inva ia sobolai pi st slerge prnt-unlabirn,S-aufolsit tet grupuri de soboln fnfomcai obolni din primul grup au fest brani dreptrecompens cn au atns ‘usta terminus, gobeanl inal doles grup nu au primi nicl un fl de econpens, iat gobolal dinal ellea grup nu au primi nile resompeast ‘nprimete zece ale, dar din a unspezecea za Taceputs fle reeompensati si acon Rezultaele a fst urmitoarele:gobolni din primal grup au few dn = In ce mai pujine erori gina gaptesprezecea zi a studi Been, in medic, dou erri fa ficareincercare; gobolani din al doilen grup mu au prezentat nil o amliorte deosebis, iat ina gaptesprezecea 7 cea, in tdi, cincigateerori la flecaretncercare, Al ueles grup a prezenat cio amelioraresemnifiativl pn end Tolman nv a cept si recom penseze, moment In care performangele lor s-aimbundgt bre s, fa teva zle, a suns sf se descurce la fel de bine ca sobolai din primal aup. Este 0 formi de Invite prodush in absenya Inti sl pe eate ‘Tolman e mumit-o faviae latent; sobolani au tat labia i ip ceil explora, da aceast near armas nevtlizadl sau latent att dp ‘it ay avur neve de ea. fvitarea Ltda fst pst la ver sub eect ‘motvaii gi s-aecmlizat In peforman. Psibologl american a ajuns I ‘concluia cf jobolan i forme hdr cognitive, adick un fel de imagine ‘meatal Iabrintulu, pe cae po i ewilizze la newie “Teoria Tolman spagie orient behaviors, dares un beavodsm rafinat care poste cuprinde lath opti varietteaevenimentelor psi hologie. Prin concepele vehicula, precum cogniie, hart mental, expecting, Tolman ar putea fi considerat un pionier al pitologieeog- tv Deaemenes, ora prvind comportamentalintefinal preci ‘ premis importants penta studi eevinat de worecienll motvai s ai sbordiilor umanise ale Ivar 3. Teoria social-cognitiva a invafarii — Albert Bandura 34. Invifarea ca interacfiune intre comportament, caracteristil personale si mediu La incepatulsrilor "60, Alber Bandura (psiolog de origine canadian, profesor ts Sanford, nseu in 1925) propune 0 wore care se conse ca © pune de legaturt nse behaviorism 9! ,nole pibologl”. Cercetie tu ‘Bandura demonstra cl schimbicle comportementale produse pein condijonare clsi sau prin coadionare instrumental mu sunt doar aiceier) ale rxpunsurlor Is simul, ck ele sunt mediotecognit, De fexomplu, condilonarea operant este diiell de relizat firS contigs ‘igpunsurlor corso pont Intcive. Teoria propust de Albert Bandura (1986 ~ Social foundations of thought and action: a social cognitive theory) este 0 eore socia-cogntiv care se focalingarsasupea cadra secial in care se produce invliare, da si aspra prceselor sinbolie ‘utoreglaare prin eare om reprecindk evenimentele, le analizexz, le arbuie semnitiat st apot i resexz proprio! comportamet ‘Teoria fu} Bandura pune accenul pe determinism recor, in care determina) extern ai comportamentului (cum ar fi recompensele gi pedepsele) si determinant intrni (cum ar f eedingle, gindurle ‘expectnfele) sunt parte a uni sistem de inluenge tractive ear fete anit comportamentil et i alte pli ale sstemelu. Bandura consider ct actizita de not comportamente are foe In eadral une intraeiunt tre “ on Aus DATA ‘madi si camactritclepersonle ale individu. Coriportamentl este infest de atid persoani, de convingerile sale de istoria ineilor antesioar, dar ide stimuli in mediu, De asemenea, un comportiment, ‘dat produs, poute determina schimbii le medi, dupa eum gi aspecte le personliifi pot inluenate de actiunea mediul. Schema de mai jos Dusteai acest determinism reciprocal clo ei fctri: comportament, carters petsonale 1 med, Compra ri ssupra ivi accontuea2 roll individual tm euodeterminare, fick a neglia infuenia fectorlorsiajionali, rin ‘capacitifle de cae dispune, omul poate aston asupea stimnlilor din ‘medin pe care fi tlaces28 gi inerpretzz, in vedoea uel adapt ctx maj opime. Aceste capaci sunt (Bandura, 1986): + Capaciarea de simbolizare ~ eare permite indiviulul tansformarea cxpzrenelor In modete interne, in stwtur cognitive ce vor serv apt daept ghd penta aetunilevitoare. + Capaciiate de tvdtare prin modelare sclald~ care permite om st ‘vee eanotin,comportamerse, valor emo prin observarea cele + Capacitate de antcipere ~ pri care omal poate si preva consecinle ‘nor action, iar acest er i aft si fixezescopurl, si planitice stun, st se orientere gis fe motivat in derulaea sjunlr. + Capacitatea de autoreglre~idvidal ese capil de reglarecopsitva, ‘motivaionala,aectivs i comportamentls. Autoreglarea se realizeari ‘inte proceze:auoobservate, evalusrea performanel i retroatunle persone © Capactarea auoreflestt~ 5 permite individu ef examineze func- Hionarea copitvs,afetiva si comportamental, gradul de adecvare a ‘eri areal TOMA SOCIALCOOMTVA AINVATARE- ALBERT EANOURA 4 Pentru Alber Bandura, vars nseamano activate i cae infra ‘eferitoar Ia structure unui comportament gil evenimencle din medio ‘ste transforma n eprezentirisimbolic cae serves drept gid petra sctiunllevitoare. Aforiza un mode! de gindre sl sctiane exe unl tre Cele mal efcinte moduri de a comonice informaia care tebe neu, 3.2 Invitarea prin observare si modelare Prin cerstrile itreprins, Bandura atage stn asupre feu of ‘amen iavath deseo! numa privindyi pe esla. Observindi peal, individ coda tnformaya despre comportamentul lor, iar in ocazi lterioare folosesteaceastinformaye coda dreptghid pentru atunle prop, fr af neoie de wre Intrire pentru produceres rdspunsu. In 1962, Bandura publied un studiv fundamen) incinlat Social learsing ‘through imitation”, iar in 1963, impreun cu Richard Walters, publcd ‘oluml Social Learning and Personality Development, in care expe oncepia aa cu privire It c2ea oe se va aml Dndjareasocild ‘Bandura (96S) pi manifest ndoaacuprivice a eficactaea metodetor conditions operante pentra dezvoltarea nor noi repertott compor tamenile. Meta aproximiilr suocesive este excesivdelaborioas nu reprezinté 0 modalitate de invjare de cares se uzeze frecvent In Vista otidant, Cum arf, de exempl, dact am usliza aeast metods pent 8 Invtia pe ceva si fofeze’? Ar Insemna sist si se angajeze no serie hing de conporsmente Inimplitoare In care resell orece sunt fnurite por, lar feat sresiteprimest wn fedeck negati. Ese inst ‘in probabil a elneva st prefere acest model de insrle.Procedeul el ‘nai simpl hm ficient ext acela de flo! un model competent care demonstteack retell cores tn inkinire lor adecvail. O mare pate 2 proces de invijare se reaizeaza prin expunere la modele de vai rela fate prods, in sod intengonat saw neintenonat,stucturt de compor tament ee pot f imitate de eSce all. in analiza pe care o fee, Alber Bandura adie pol eX metodele conioniit operant pot 6 adecrate ‘entry Intcres #1 mensinetee reacilor care exist deja ta repertoriol {omportamenal al unui organism. Ins, pentru ivdiarea unor com- Portamente noi, ageste metode se pot dovedi extrem de anewiouse, 4 ‘eon ALE WAAR coergolage scar neice. Folosieacomportamentelormodleor pentru failare nvr unoe comportameste noi eprezité un proces de fvajare ‘mult mai frese gi care ete prezet in multe suai din viajacoviians Origine concep ui Bnuraprivind inven observational seregisesc in cerceiile inate de N.E. Miller gi J. Dollard (2941) asupra ime Iiajia nseamnd aparija unei simlitudini Inte comportamentl uns ‘model sca al unui subi, fn conte fn care comportamentl primal ‘servi dep indice petra comportamentl clu din urna. Cel dod auoe ‘analiza imitaia in eral teoretieofei de condifonare instrumental Sa arts et, folsind forme adecrate de ftcre, comportametal de mitre poate cipitao freventt mai rdieat deci nance. Peru Alber ‘Bandura ins, iti (sau modelarea) nu areca relat doar producerea ‘aor comportamente mimetic, cis a unor comportmente inoatoare. (Observatoal devine un individ at, implica conti In acest modalite detrsmitere a comportamentlor atin. Efectelecomportamenle fe expunei I stimuli medelaoei suo: echzionarea de ot rispunsuri fare nu existau anterior In repertaral comporamental al sblectul, Jntibarea rspunauritr comporamenale dja elaborate facliarea man fest Sspunsuriiorcomportameatse aus ld situa 0 impune. cote mai reprezenaive std ale sle, Bandura a urmdit modal in care copii observ si repodu un comportamentagreiv Intnl dinre ‘sceseetudi, copii impr in tet gropul au vizionat un flim fn care un ‘model adult se comportasgresi. Apo, primal grup &vlzut cf agresorl ra pedeps pentru comporsmenal ual doles grup a vz eX agresorul fr reopens, lara elles grup no a vEzot nici un fel de consecings @ ‘Sein agesorulal, Obeervarea uteri a comportamenull copilor a ‘ervitit grade difert de imine. Grupal care a vizu agresorl fost pitta denvotat an comportment mst agresiv deci celeate dows ‘ropari, Tosi, atin cind copii Ii 8 ofert © recempenst penta imitarea comportamentu modeluu, toate ele wel grupur au produs, ‘ceeasi mir, un comportament eres ‘Rezltateleobtinute au determina pe Bandura si delimiteze dou faze ale procesull de imitate + na de achie n cate subectl iva omportamentul unl med * facade perforant, tn cate sbiecsl manifest un comportament c= reproduce comportamentl modell | | | | | | {TROWA SOCIAL-COONTIVA AINVATAR- ALBERT BANDURA_—@ In experimeatu ders, achizia comportamentulul nu sa reftectat in pecformangsimitativa. Copii au fnvtae comporamental moe, dar au reprodus doar atunci cind au primit recompense peru copies ‘ispunsului modellul. Acestfenomen se apropie de cee ce Tolman & ‘rit nvagre latent, ta vita de toate zlele sunt nenumirate sail fn ‘are achirijonim comportmente pe baza observiril comportamentlor coral, da poate seurge un timp rela lng pnd si avem pial de reproduce ceea ce am observa SSuolalefesit de Bancurs asupea imi comporamenelo agresve 1-2 pus in siuatia do a reanoast rofl ini in produceteaperformanel Iitative pune ef ine administrate modelu nveneaz perfor ‘manga observatorulu, fr a inluena si achiztarlspunsurior imitive In experimental descr avem do-a face eu dou cpuri de inrre: 0 Indie indirect (oumité iavre Vicasian), ce seprezin Idecea ‘comportamenitul modeluul,observact de subict, 10 tire der, spllcadsubictilor observatet, care a deerminatseproducerea compor” ‘amentul modell, increavicarian se reer, ayer, fa pl schimberea in comportaeaulobecrmoruli poate 6 produsl princes ‘omportmenulu ndlu, Bandurs vorbest despre duce Woariantt {34 despre fara fr Incercare(,n0-al earning), pe cae o deface rep tpl de iviare prin care sunt achiztonate no rispansi sa sunt modificnte caracersie ale epertorilor existent de spunsur, x wmmare 4 observirit comportamentul alta si a conscinelor initoae ale ‘cestul comportament, fr ch rispunsrlle model sk fe ealizate in ‘od deschie in timpul perioadel de expunere” (Bandura, 1965, p. 3: Bonen, 2002, p. 37). entra Albert Bandura, tndjarea observojionald ne este 0 ssl robe de init, Ea este concent pe procese in cre observtor ‘ongaizea2i sponsurile In noi perma de comportament, I un nivel, ‘simbolic, pe beza informatilor date de stimuli modeltoi In observarea, ‘modeluli sin foositea informatie despre comportamentul rodlui pena procera unui rspuns imi surt implicate umatoarele proces 8) procesele ati, newest et necesar rientarea ates peceperea teisturilorrlevante 5 distinctive ale modell 1 procezele memortl, necesare peru memoraeacomporamentull mode Tull stocard ui nro for simboles(enun verbal, imagine et) 2 ‘eon ALE VATA ©) procese de eproducere motore, care presupun flesirea reprezentrilor simbolie tn ghidarea performanjeiimiatve; practic, scum are Toe Jimitarea modelual i realizares comporamentl vit; 4 procese motivational, cae consti conijareroduceicomportames- ‘uli modell; Inrivea exter acordat sau doar antipat a fics ‘a achiia comportamenuli st fe utmtl de perfrmana imiatva; in siuatitdverse de vig cotdiand, recompeasele socal (amici coral probaea, ato, luda) po contribu Ia efectarea cu soces ‘8 comportamentlor imitative Invista cosaiana observim fecvent modele, dar reproducerea cmp ‘amen aeesiors mare loefattdeauna edit. Din acest mots, Bandara 2 insist pe provesle de memorare care st pot relia pin repetite au prin codificarea simbolict @ stimullor modelatoe.Relul imporaat a ‘eprezenirlor simbalice In Invareaobservayional este pus in even de un stdin celizat de Bandura, Grasee si Menlove (1966, f, Bon, 2002, p. 40). Subic, tei grupari de copii, observau un mode! fim. Primal grup aves sarcina si verbalizeze comportamental medelului tn timpal viiontri mut (simbolizrefcliatoare), al dcilea grup observa in tere (observarepasivi, far al eilea grup trebuia 8 rumere cit se ‘poate de repee in timp ce ure filmal(simbolzare perurbanti), Un tes ulterior de invatae observational «pus in evden fptl eX grup copllor ce a codat verbal comportanental modeluul 2 obfiut extemal tari seorut la achiaie far grupul eae a desigura: asian per turbetore a obinut cele ral miei scorari Cop din wlimul grup a fost Impiedicay si codee ceca ce vodeau pe eran, dn cest moti, au retinut foarte pane comportamente ale modell "Noi terete al nvr sociale insist auprafaptlu ek cameni proceseaz i sinetienz informal acum prin experen, antepeszt Coosecinee difertelor etn, deci eare comportament este eicace, cae tate valotiat de societal gl care my, 8 autovsluez4 performanee ‘opt comportamentele ct le sua fivrabile. Din aest punct de vedere, ‘wor viii sociale ge situs la inversecia dnt teoria behaviorist 8 cone cognitive ‘Ade Bandura, e8t sf altiaatord (Lefkowitz, Blake, Mouton, Huston, -Kanref, Lanta au fot peocupal de deterizarenfictorllo ce fives "THORIASOCIAL-COGMITVA ALWATARI-ALEERTBANDURA 5 Imtares comportamenuf uni model, Coneluite certo desfigurate ‘i aceatdiresie na fort urmiioaele + sunt imitate mal ales acele comportainene ale madeli care au fost compensate i mu cle care au fst pedepste + sunt imitate mai fresvet modelele cu un sans superior dec cee cu un satus inferior; 0 expiaje este accea cf prime costiuie ator $k sunt ma tractive, deearece se presupone eX or fi mai curd urate eo itso posits; + sunt imitate mal fecventcomportamentele modselor considerate com: petente dectt cele considerate incompetente; ‘+ inerafuneaafecwoas dire models observtor fcilitea imi rsa fa de model competent modelulinteractones a impact lor asupa comportamensall init; ‘+ sunt imitae mai sles scele mndele pe cae observntoru le ered seme ‘itr n anu privine cul ns iilartatea Fries iii) ‘+ recompensa financard poate stimula mai mult imitaia dectt 0 fac ‘sejiunil sociale (aprobarea seu dezaprobare colors); + exis entina et modelele masculine fle mal freevent imitate dcdt cele feminine. ‘Raportaea la modes imitarea comportamentlul modell constinie 0 form e inviare prezent in mute situa de viaghcotdind, Dact ne refer la copii pind a virstapreadolescete, modelele sun epreenate de personne adult (ping sa al member a familie, profesor) fncepind cu prendolescena i, mal trav, inadolescenih,modelele familial een plan seund, locl lor find lust de grupul de aceeai vst (colegi de la, preen), care le oer! noxme, opin valor de reterin. Altori, ‘aolesenti i alep. modelo dine vedetele sporalul, muzicl sau din rmass-media, Modelle pot ele, dar $i simbolice (caving, ide cae sunt Jalorzate socal, imagin, evenimene). Unee filme, de exemp, por esvescR deeptreferig®pentra 0 intreagh generaje sl sf conduct la molelies nor comportamente, « unor audi, Urmiiad modell, opi junge 5 ineleagl ce comportamente sunt valoriate de scitate ca sunt dezaprate sau peeps In ceca e privet aplicabiltarea aestl model de lnvijare pentru atl ‘ducetona, ea merge de la dobindires unor comportamente verbal (de 2 om aus DATAML xempl, fire limbilor seine prin imitreacomportamentcorverbale fle adltlul: Ascoli spune) Ia nsuirea oor deprinder! motri (nsusieasorislu) 5 pn a achiiionaea unorcomportamente sociale, ‘unr atiudin, prin idetificarea cu dull aprecit In aclagi cara al ‘implicatioredacatonae, uni autor au ara Ck pofesoal pose servi in ‘mod efetvineash deep model pent invajarea pri mite, Anderson {1 Brewer au constatt eX profesoril mat agresvi au, de oboe, elevi ma sgresii ar Kounin si Gump au conchis cn compara cu cop care au profesor e mu apie pedepse, copii cu profesor ce pedepsese manifest ‘mai mulldagresivate In cmportament (of. Davit, Ball, 1978, p. 28). Profesorul care face tn mod freevent observa elevilor sri tn astfelocaziaInsusii prin cbservare a unui eomportament impuli. El prooael de fp, {a mod repeal, ext eomportamentl pe earetnearct Ssinerzic. Apare asl corculvcios af ridicte onlul de etre profesor Sal creseri intisepling\elevilor. Dac Iuim tn considerare factor ce fivorizeaztimitarea comportamentul modal, ne dm sama ef sunt foarte mar anecleimitrtide etre elev a comportamentuluiprofesorulu care reprint 0 autoriate scare are puterea de a contola st scorda recompense, ‘Cercetrileprivind modelarea s pt floss pentru sporirea influent positive a profesoruulasupra comportamentuelelevilot. Nu pi sunt Cleri cae se Metis poz eu profesor! lor, copind anumitecompor- tamente leavers, Sud condor si mecanismelor fil vieariame poate f de un mare interes pedagogic, care, credem noi, exe insficint texplotat. Conforin exgenelor inl vieariane, cop vor reproduce ‘mai ftecvent un comportament al una eoleg cae a flcut obiectal unei fui sociale. De acess, profesorit care dorese ef stimuleze anumite comporiamente le elevilor (Comportamena de leeturi, de chute 2 information vor aublnin asomenescomportamete in cas olosind povest filme sav alte repezentr smbolice ale comportamentlui doit, recom pensind spol elevil care reprodus ssemenea comportameate 51 mitind fuel prestige! si autritaten modeleloe ilizate. Ulizaree tniillor Sociale (neni, luda, aprobarea,recanoaserea vali personae) éecAtre profesor in medil gclar, peau mirizea frecvenei comportamenteor ‘evra, rest gunele ca aesea devin stable gn medal extragealar, ‘unde elevalintneste dseor nr sociale asemntoare, TEOMA SOCIALCOGNITIVA ADNVATAR- ALERT BAKOURA 58 43.3. Eficienfa personala gi performantele in activitate ‘Angajarea unui individ tno activate si performanta fn cea activate sunt Iegnte de 0 dimensiune Important a persoalii, pe eare Alber Bandura 4 numi-o autoeicena (sefefficacy) sau percepiaefcenei persoale. Auioeficlema se refert la oeea ce cretemn despre abiltile prop, despre expaciatea pe care oavem de a duce a bun sgt stuile ‘ncesare oboe unorperformanfe. Teoria ficients personae sin c& ‘oat proceseledeschimbare psiologit i comportamentallopereaa pein rmodifiareacreinelor individulot despre stpinirea medi gt eficinga pvonalé > 4.indiviail procesea2s, elnucese qi imtgresrk diverse surse informatie cu pivre In eapactatea lor gig egleaX comport ales efor n consecing™. Ins dela avanaatea concep de selon Bandura (1977) a susinot of puterea sa de predic peru mativaie sehimbare comportamentall ete cu ait mal mare cu eft gridul de spe ifctat al domenilor pets care exe misurat ete mai me, tii ui Bandura, sursele de informai eare conribuie fa formarea ‘expectnjlor de auoetcien ale uel persoane sunt + performanteleanterioare (de exempla,fecare elev ii cnosgte reuse si eecurle aueriare, care devin puncte de refering arunci cad Ip valveazi posible dea ezolva o anumi sarin; succes ino sarcin neste expecta de efcient personal) + experience viariane, respect observarea execu unl activi de ‘lire alt persoan (Je empl, atuncicnd un ele ait a executaea ‘celeiagi sarini de cre un coeg, fice compara 9 ii eater ‘propre competene In rezolare acele sarin); + persuasunea verbal (5 eer Ia inerventile profesor al coer, ‘eu drept Scop sf conving un elev cl este capabil sk Indeplieasct ‘sein; acest Intervent pot avea Toe la Hnceputl activi su pe parcursul ef itu forma tncuraleilor: + ragtile fologce st emotionate(apar tune end inva treble st

    You might also like