Georgeta Burlea, Roxana Cristina Milici Exercitii pentru formarea si dezvoltarea aptitudinilor de scolaritateGeorgeta Burlea Roxana Cristina Milici Exercitil pentru formarea si dezvoltarea aptitudinilor de scolaritate Program complex de pregatire a copilului pentru debutul scolarVolum avizat de Ministerul Educatiei, Cercetarii gi Tineretului, cu nr. 1724/2008 Georgeta Burlea este doctor in psihologie al Universtifii din Bucuresti, cadru didactic la Facultatea de Medicina Dentari, Universitatea de Medicind gi Farmacie .Gr.T. Popa", Iasi, initiatoare a masterului de logopedie pediatricé, profesor logoped gradul I si coordonator al Centrului Logopedic Integcolar Iasi, specialist logoped Is Polictnica pentru copii ,Sfanta Maria", lag I s-au acordat Diploma de Excelenté (2003, 2007) si Distincia de Merit «Gheorghe Lazar Clasa I (2007). Ate brevete de inventie in domeniul logopediei. A participat la activa stiinfifice in tara gi in stedindtate, printre care: Congresul Intemational de Logopedie, Iasi, 1997; Congresul ,Oggi ¢ domani", Italia, 1999; Congresul European de Logopedie, Franta, 2000; Congresul Najional de Psihiatrie, Iasi, 2000; Congresul ,L’orthographe. Bases théorique et approchescliniques’, Nimes, 2006; The % Congress for Bridging Easter and Western Psychiatry, Tas, 2006; Congresul ,Parole Bégaiement", Toulouse, 2006, A urmat patra stagii profesionale de lung’ duraté in strdindtate. Din 1996, este membrd a organizatiei internationale Orthophonistes du Monde, cu care a organizat trei seminarii de formare pentru logopezi, psihologi si medic A publicat numeroase studi gi luerdri de specialitate dintre care amnintim: Coruselul cuvintelr ~ curriculum de suport pentru activittle metodologice (Editura Spiru Haret, lasi, 2002); Balbdiala, Manual de diagnostic gi terapie (coautoate, Editura Tehnica-Info, Chisinéu, 2003); Dicfionar explicatio de logopedie (coordonatoare, Editura Sedcom Libris, agi, 2004);-De mic mt pregtes, la goal st reugesc (coautoare, Editura Spina Haret, Iasi, 2006); ‘Tulburdilelimbajului scrs-citit (Bditura Polirom, lsi, 2007). Roxana Cristina Milici este profesor logoped gradul II la Central Logopedic Intergcolar lagi; master tn logopedie pediatricé la Universitatea de Medicin& si Farmacie ,Gr.7. Popa", Iasi. Lucreazd gla Clinica Medicalé Helicomed, Iasi, ca specialist logoped. A absolvit mai multe stagii de pregatire in urmatoarele domenii: educatie integraté, psihologia copiluli, management strategic, consiliere psihopedagogics, managementul proiectelor educationale, mariagerhentul curriculumului, managementul calitafii, managementul conflictelor, leadership educational. A participat la manifestiri stiintifice, simpozioane i conferinfe nationale, semnind numeroase articole aparute in volume colective gi publicati de specialitate, dintre care amintim: Revista medico-chirurgicald a societifii de medici si naturalist din las, Revista de psihopedagogie, Buletinul de Psikiatrie Integratod, Integrarea copilului cu tulburtri de limbaj (Bditura Spiru Hare, las; 2005), ZileleFaculti de Medicin Dentard,editia a X-a (Bditura Gr-T. Popa, lagi, 2006); The Bio-Psycho-Social Approach in Psychiatry (Editura PIM, lagi 2006) Este coautoare a lucritilor: Dicfionarexplicatio de logopedie (Editura Sedcom Libris, lagi, 2004) gi De ‘mic mat pregdtesc, la ycoal st reusesc (Editura Spiru Haret, Iasi, 2006) © 2008 by Editura POLIROM www polirom.ro Editura POLIROM. Iasi, B-dul Carol |, nr. 4; P.O. Box 266, 700506 Bucuresti, Bedul LC. Bratianu, nx. 6, et. 7, OP, 37; P.O. Box 1-728, 030174 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Roméniei: BURLEA, GEORGETA Exercifii pentru formarea gi dezvoltarea aptitudinilor de scolaritate: rogram complex de pregitire a copilului:pentru debutul scolar / Georgeta Burlea, Roxana Cristina Milici. — Iasi: Polirom, 2008 ISBN: 978-973-46-0943-7 1 Mili, Roxana Cristina 370153, 159.922.7 Printed in ROMANIACUVANT iNAINTE Educatia prescolarului reprezinté fundamentul educatiei ulterioare la care va fi supus copilul pe parcursul formérii sale; neglijarea procesului de dezvoltare, fn acest stadiu, va creste riscul aparitiei ulterioare a difertelor dizabilititi sau dificultati de invatare. De calitatea formérii multidimensionale la varsta prescolard va depinde calitatea activititii de invitare in urmtoarele etape ale procesului educational (cilul primar). Focalizarea pe formarea si dezvoltarea aptitudinilor de scolaritate la copiii de 5-7 ani este deosebit de important’, asigurénd preventia insuccesului scolar sau, si mai grav, a egecului colar, Abordarea conceptului' de aptitudine de scolaritate ca o fundamentare pe pregatirea generald (formarea competentelor de invdtare, educarea senzoriald gi cognitiva, comuni- carea si dezvoltarea limbajului, educarea psihomotricd) si pregitirea speciala (formarea premiselor scris-cititului, formarea reprezentirilor matematice) va conferi valoare proce- sului de pregitire a copiilor pentru inviarea in gcoali. Pentru asigurarea continuit8{ii in formarea gi dezvoltarea aptitudinilor de gcolaritate la copiij de 5-7 ani, sunt necesare dozarea treptati a influentelor asupra copiilor in procesul de invatare si elaborarea unui sistem de relafi inire educator gi invatitor care s& vizeze adoptarea unor strategii educationale menite si faciliteze procesul de invéfare in etapa urmatoare, Prezenta lucrare, marcata Ue o puternica tris&turd de aplicabilitate, datorit& numdrului mare de exercitit si bogatiei materialului iconografic, poate constitui un instrument de lucru atat fntr-un program educativ pentru dobandirea si dezvoltarea abilititilor necesare reusitei gcolare, cit giin unul terapeuticrecuperator. Facilitind experienta coghitiva, contribuind la orgenizarea formelor de activitate supe- rioari, asigurind astfel premisele gcolarititi, exercitile din prezenta lucrare garanteaz calitatea pregitirii speciale a copilului prescolar. Exerctile pot fi efectuate sub indrumarea oricireia dintre persoanele din cadrul echipei ce are rolul de a pregiti copilul prescolar pentru a se incadra fri dificultiti si eficient in activitatea de invatare gcolaré: educator, inv8ttor, logoped, parinte. Obiectivele urmarite se repartizeaz pe diferite arii curriculare si au in vedere formarea si dezvoltarea aptitudinilor de scolaritate. Cuvant inainteLucrarea vizeazi: educarea psihomotricititii - organizarea schemei corporale i a lateralitatii; elaborarea gi perfectionarea unor conduite si structuri perceptiv-motrice de culoare si de forma, folosirea lor drept criterii de clasare; orientarea, organizarea si structurarea spatio- -temporala; IL. educarea limbajului: © educarea comunicirii orale: sub aspect fonetic ~ perfectionarea pronuntiei, formarea si evaluarea abilititilor de procesare fonologicd (competenta si performanta de constien- tizare fonologicé, recunoasterea cuvintelor care rimeaz&, desparfirea corecta a cuvinte- B lor in silabe, compunerea cuvintelor din silabe date, numérarea cuvintelor din propozitie, recunoasterea pozitiei sunetului in cuvant, compunerea silabei din sunete date etc.); sub aspect lexical - imbogatirea vocabularului activ al copilului, utilizarea corecta a sinonimelor, antonimelor, omonimelor; sub aspect gramatical - respectarea acordului dintre partile de vorbire, construirea unor propozitii in baza cuvintelor- -cheie, construirea unor propozifii formate dintr-un anumit numér de cuvinte; © educarea comunicirii scrise: reproducerea unor modele, desenarea dup’ punctele de reper, orientarea in spatiul grafic, desenarea unor omamente simple, trasarea clementelor grafice (linia orizontala, vertical, oblic’, punctat’, ondulat’, curbi, nodul, bucla, bastonagul etc.), corespondenta dintre compléxul sonor si reprezentarea grafic ce ii corespunde, scrierea literelor de tipar; IL. activitifi matematice: — gruparea de obiecte si formarea de mulfimi dup’ criterii date sau identificate; — sortarea gi clasificarea obiectelor sau a multimilor dupa criterii variate; — formarea conceptului de numér; ~ compararea numérului de obiecte din dou mulfimi prin procedee variate, inclusiv punerea in corespondenta; ~ ordonarea, raportarea corecti a numirului la cantitate; ~ operarea cu numerele naturale de la 1 la 10; ~ citirea gi scrierea numerelor naturale de la 1 la 10. Dincolo de modelele prezentate, exercitiile sunt-in misuri si activeze creativitatea membrilor echipei si, implicit, a copilului. Lucrarea, prin exercifiile propuse, se configureaz’ atat intr-un instrument de prevenire a dificultitilor de invajare sau a tulburiilor de limbaj scris-citit, dar gi in unul de dezvoltare a abilititilor necesare pentru reugita scolar’, in anul premergStor clasei inti. Prof. dr. Georgeta Burlea ‘Cuvént inainte 6EDUCATIE PSIHOMOTRICA Schemé corporala Lateralitate Structuri perceptiv-motrice de culoare, form, marime Folosirea acestor structuri drept criterii de clasare Orientarea, organizarea gi structurarea spatio-temporalaole ey mnt (el ete ee Loapiece ary Dari Rosa cient Ce Re CRM Ua aad eM ceed Educatie psihomotricaCer Uneste prin lini de diferite culoré imaginile cu formele corespuncittoare | De eee ie en tou Educatie psihomotriciSa eu oe ae ad Reem ait Educatie psihomotrick rt)Cine e mai mare? Cine e mai mic?<> DENUMESTE IMAGINILE | Educatie psihomotricd 2Dae a eo COLOREAZA OBIECTELE FIERBINTI | Nasa desalted) Educate psihomotricdCe se ofl pe mast ? Ce se aflt sub mast ? fncercuieste cu roguobiectele care se aft pe mast si cu verde cele care se aft sub mast, . (Cose oft faa cutie’? Ce se cf tn spatele cuted? fncercuiegte cu moro obiectele care se oft faa cutie cu abastru cele cre se ofl spatele cutie | Educatie psihomotrici prDe en eee ee oe pe eat a acue arid Pet erat ace at Educatie psihomotrics 5Denumeste imaginile ! Cine se misc mai repede, cfistic ig | Deseneazai un cercul sub imaginea tnvingttorului |° ° ° °. ° ° ° ° EDUCAREA LIMBAJULUI EDUCAREA COMUNICARII ORALE Formarea si evaluarea abilitatilor de procesare fonologica Construirea unor propozitii in baza cuvintelor-cheie Numararea cuvintelor din propozitie Despartirea corecta a cuvintelor in silabe Compunerea cuvintelor din silabe date Recunoasterea pozitiei sunetului in cuvant Compunerea silabei din sunete date Diferentierea fonemelor: consoane surde/consoane sonore Diferentierea fonemelor: consoane cu punct de articulare apropiat . Recunoasterea cuvintelor care rimeaza imbogitirea vocabularului activ al copilului Utilizarea corect a sinonimelor, antonimelor, paronimelor S Respectarea acordului dintre partile de vorbire >ea een cones meer ei Beret Educarea comunicarii oraleDee CT SO ‘ ee eet se ad Pe at re olDeer rd] Pere te ad eee ont T) Educarea comunicarii orale 36Educarea comunickriiorale39 \carea comunicirii oraleDa ad e era eet Ae Pee era ee aayPeed A Citareee Cae peta ard De a TU eat Coe ea dy Deseneazi un cerculet sub imaginea obiectelor Cee rr ret) Educarea comunicarii orale 2Peas a CagEducarea comunicarii orale (erase sd) rd Cra pte a) 4eee ed) Por) er a oy | VPUUwTs Educarea comunicirii orale * 46Pee eT tere) peaAoA po ee ea tr On nd pent izre aea cee toe tne ‘Spune cévi despre fiecare imagine pentru a formula propozttii! Pe eet eee el] Educarea comunicarii orale 55Patria A ae cea dupa modelul: prosop- prosopel ! Educarea comunicirii oraleI rl . | : BRR RuC Ut ihy EU SPUN: UN / 0, TU SPUI: MULTI / MULTE , Fy P= Er] a C3 By S ES rr I 3 3 Hy £ Fe ES a= aq 2 =] a = G E =] = = 4 E ec a ca] =)rene CY tea y Cae Te Pre Ee nen ay Coloreazti DOT ooo | |coooo | ee Dred oad Educarea comunicérii orale aarmeazX propesiti Scots eer Cope Sti Creer era) Educarea comunicérii orale otPee lilcxluc el oderlakumekated deskinetaoote ee Cea ene nedli) Structur consonatice ce) hw] pe eel eae r) we Ca ee ‘ncepe cu aceeasi silabt ! r ) = OF {i erode Rie aia TIOOOD ~O000O0 Educatea comnunicdrii orale keag ed ed lesb lest led le} Niele (EADaal Identified: primul sunet din cuvént | Ore ot ec aACT ee en er uate Taie imaginea a ctrei denumire nu are cel de-al doilea sunet identic cu al cuvantului din casett, Educarea comunicirii orale 70Coe Ld] ae stot atdtea cerculete cétte sunete ee ead) Uneste cuo linie CNet tte cy Dad Educarea comunicarii orale 2Ue Ma een aA 0 Educarea comunicérii orale erat cee ate BTete i Fi 5 4 i Ce Ra bay er Rio Alcituieste propoziti| Coloreazd tot atitea triunghiuri cfte cuvinte are fieeare propozitie |Educarea comunicirii orale Pye te Cee et La pee ee ene ae Ce Ter eat ee Ce ee eal Coloreazi triunghiul pentru imaginea Pee ea ett tg)N/A WZ ete pentru imaginile Cee ea ProbeDenumeste imaginile ! Desparte cuvintele tn silabe si spune ice silat se afi sunetul “c" sau sunetul “| Coloreazt ceri pentru inagnea care contne denumire suet”! Coloreszi triunghiul pertra imagine care contne h denunire sunetl ‘| —— Diferentiere Educarea comunicirii’orale ipee tae Se ue ae See Se ae aDenumeste imaginile ! Educarea comunicirii orale Diferentiere ee) Cee id Cee ay ealNe Item Tabel de evaluare a abilitatilor de procesare fonolagica Abilitati Realizeaza | Nu poate cusprijin | realize RS. Ne Construieste prepozitil formate din doul cuvinte Construleste propoziti formate din frei cuvinte Construleste propozifil formate dintr-un cnumit numdir de cuvinte (mai nuit de trei) ‘Numi cuvntele din propoztie Desparte corect euvintele th silabe Di exemple de cwinte care Tncep cu o enum slab Dé exenple de cuvinte formate dintr-un anumit numér de silabe ‘ompone cwnte din slbe date ‘dented primul sunet din cuvant ‘Tdentficd ultimul sunet din cuvént Tdentificl toate sunetele unui cuvént Recunaoste poziia sunetulu tn cuvdnt ~ initial Recunoaste pozfie sunehlultn cwvent- Final Recuneagte pozitia suetului i cuvant - median ‘i exemple de cuvinte care incep cu un anunit sunet Di exemple de cuvinte care se terming cu un anumit sunet ‘D exemple de cUvinte care contin un anumit sunet ‘Compune silabe din sunete date ~2 sunete OV ‘Compune silabe din sunete date ~2 sunete Voc CCompune silabe din sunete date ~ 3 sunete CCH Compune sabe din sunete date ~ 3 sunete VeCr Tolocuieste primul sunet dintr-un cunt dat cu at sunet $i glseste cuvdntul nou-rezultat Tnlocuieste utimul sunet dintr-un cuvdnt ddt cu alt sunet gi glseste ‘cwvéntul nourezuitat a, Tae pnefl confit trun cont dat cu at suet i glseste ‘cwéntul nowrezuttat Recunooste cuvintele care rimeazl Diexemple de cuvinte core rimeaz& cu un cwdnt dat ‘corespurzitoore. (Observafiew ih con h care existditemi ce nu pot Fi realizai sau pot Fi realizafi door cu spr Educarea comunicérii orale se vor efectua exercifil 2EVALUAREA ABILITATILOR DE PROCESARE FONOLOSICA Denumeste fiecare imagine ! Spune ceva despre fiecare | Ce face? Ce culoare (culori) are ? Unde traieste ? Abilitit de procesare fonolagicl Construieste propozitii formate din douti cuvinte. Construieste propozitii formate din trei cuvinte Construieste proporitii formate dintr-un anumit numvir de cuvinte (Iai mult de trei) Nandi curintele dn propezite (coloreai tot atten pirate cle cwvinte ar fiecare propoaiie) Educarea comunicirii orale 83,EVALUAREA ABILITATILOR DE PROCESARE FONOLOGICA Educarea comuniciirii orale 84Abiliii de procesare fonologici! EVALUAREA ABILETATILOR DE PROCESARE FONOLOGICA Identifict primul sunet din cuvéint. Tdentifict uttimul sunet din cuvdint {dentfil toate suetle uni cuvint(coloreazt tot atten cern cite sunete ar ficare cnt) Recunoaste podita net n cnet ntl (Inerculest cu rosuimasiie a clror derumire Icebe cu snetul**) item 12 Recnwase pri neki ncn fn cereieste cu verde indie a ctor deve se tern cu ine?) 3 Recunooste_porita sunita cuit - median (colorena moc « ctor deruire contin sunetul"”) nt Dit exemle de ate cuvinte care tncep cu sunetl*r* ems |_Diexemole de ote cunt care se termini cu sunetl Ms [Da exemple de alte cuvitte care contin sunetul rt tem Educarea comunicdcii orale 85EVALUAREA ABILITATILOR DE PROCESARE | FONOLOGICA Abilittiti de procesare fonologict + RS NR Identifici primal sunet din cuvént =r Compune slabe din sunetele identificate ~2 sunete COV Cor silabe din sunetele identificate - 2’sunete VC ‘ten 19 a cate ~EVALUAREA ABILTTATILOR DE PROCESARE FONOLOGICA Abilititi de procesare fonologict Tdentificd primul sunet din cuvant fnlocuieste primul sunet dintmin cuvért cu sunetul indicat, gisind cuvéntul nourezuitat |EVALUAREA ABILITATILOR DE PROCESARE FONOLOGICA Abilititi de procesare fonologici Reanoost covintele care rea (uneste cu o line cuintele core rimeaa) Da exemple de alte cuvinte care rimeazii cu un cuvnt dat cavintele in slabe (coloreazt tot atten pitrate cite silab Educarea comunicirii orale 88EDUCAREA COMUNICARII SCRISE © Orientarea in spatiul grafic © Desenarea dupa punctele de reper © Trasarea‘elementelor grafice o Corespordenta dintre complexul sonor si reprezentarea grafica corespunzatoare Scrierea gi citirea literelor mari de tiparTRASEAZA | = 2-9-9 -9->-> DP->->-> Educarea comunicirii scrise oaI-Ie nee ain veoWo OW Ve Ye Ye PRE eOR eN en ene aN oes OW WN NE NI ONION eee CR WE WY NEN ENON CNN Oe INOW NE NONE NO NN OTS OOS LNA St NO pee NS OO rl ro ro -o LNT NSA TONS ONT ON SION PPD OT OT le ti hi Educarea comunicérii scrise 2 hid | Vivi -> are -> ea < -> > > hI 4 1 -> — 1 Vivi’ —_Educarea comunicarii scriseayaa G Oa Uneste Area enone KP PEVEVPEY GROEN IR goponor Educarea comunicarii scriseDenumeste imagine | Spune cu ce snetIncepe fiecare cunt I fncercuiegte magia cror derive cep cu snetul |BP» ma R Pep? Pp a = mae ae Teae Gaseste jetoonele identi ice! Peareaisbiyy siete “8 et A®| |RE| R® = 1 fe Aé rb eM a) eMHRHADMH. HHH +e e(RiAnMERT ti +e e{alMHREAH 1 HHH +e Educarea comunic&rii scriseCer Otc uc ulin ea lo Aa Cee Un ae uTLe ea dy Educarea comunicdiii scrise 100D- | tD Denmest imagine Spnecuce sume cepod A AY Coloreazi perechile cu diferite culori!109 Educarea comunic&rii scriseSe : ° ° D 0? ° o 0 0 0Dea ara aera LaDenumeste imaginile | Spune cu ce sunet Incepe fiecare cuvént | -_tesesietstngeti 4 cron denairehoepe cu snetil"t|a i, SS Aly |? © oO OL] ‘ [ OA 0G 5H 5 O LU OSe ate Ct ncn nese prin nai cle ctor drum se tern cu cease Educarea comuniciirii serise 116AVavy Encercuieste litera *V* |Educarea comunic&rii scrise ng@ (i eed Ca Ney Cie ead} Bara od pentru a continua seri Educarea comunicrii scrise 12Denumeste imaginile | Spune cu ce sunet incepe flecare cuvént | Encercuieste imaginile a ciror denumire incepe cu sunetul "b* | Educarea comunicérii scrise 123Un aco a ane Read od Pea bac Cee CC Coe Educarea comuniciri scrise 128NW AW \WZ a Ss ae Ba 3 Denumeste imoginile | Spune cu ce sunet ncepefiecare cat | rcerculesteImagiile a cor denumire hncepe cu sunetul* |eg De Ce ed Cees eee att Educarea comunicirii scrise 134“ ALFABETUL ILUSTRAT * uaa ‘Educarea comuniciri sctiseACTIVITATI MATEMATICE ° Gruparea de obiecte si formarea de multimi dupa criterii date sau identificate © Sortarea gi clasificarea obiectelor sau a multimilor dupa criterii variate o Formarea conceptului de numir o Compararea numéarului de obiecte din doua multimi prin procedeeivariate, inclusiv punerea in corespondenta ° Ordonarea, raportarea corecté a numéarului la cantitate o Operarea cu numerele naturale de Ja 11a 10 Citirea gi scrierea numerelor naturale de la 1 la 10$i cand acesta a suflat... Un norigor pufos pe cer: plutea $i tare se mai plictisea. ' Atunci pe vant el I-a rugates recy rE oc paca Berry One rr elementel si fe nconjurat8 de tre steue | Desenea2Y stelitele core lpsese | Activitati matematice 1mFiecare floricicd trebuie si ai ibd patru petale le | Deseneazti petalele ce lipsesc | (Cate petale ai desenat la fiecare floricict ? Ce ete ee Cte |Coloreant tot atten bile cite indict cifra! Coloreaai tot atten bile ctte indie cifra! Satay itera tee ile pte Cle paca ce ci desenat la Fiecare buburuat ? Deseneazi cate bile indicd cifra Activitdti matematice 146: i i Cate i 3 Es 3 j i@O ~348. B2Re2 @ @ £5822 eelAA,* s/ | >$ Sess ae ey) ittSeca Ci ena pad ee ee Cel eee era) ee ee eecoorbog Coloreanitot atttea bile cdte indict cifra! Activitisi matematice 184Gone ee rte ed Cr a ad a Clee erieori miCa Ae ud ee eee ti feer dy ae oe Cate globurt aé desenat [a fiecare braidut ? Activitati matematice 158Cuprins Cuvdnt inainte .. Educatie psihomotricd Educarea limbajului Educarea comunicarii orale.... Tabel de evaluare a abilititilor de procesare fonologic: Educarea comunicarii scrise... j Activititi matematice..