4:31b-5:12 Religia falsa si religia adevarata Hristos ne-a izbavit ca sé fim slobozi. ‘Réminefi dar tari si nu vd aplecati iardgi sub jugul robiei. "Jatd, eu, Pavel, vd spun cd, dacd vd veti taia imprejur, Hristos nu va va folosi la nimic. *Si marturisesc iardgi ined 0 data oricdrui om care primeste tdierea imprejur, cd este dator sé implineascd toatd Legea. ‘Voi, care voiti sa fiti socotiti neprihdniti prin Lege, v-ati despdartit de Hristos; ati cézut din har. *Caci noi, prin Duhul, asteptam prin credinté nédejdea neprihanirii. Caci in Isus Hristos, nici taierea imprejur, nici netdierea imprejur n-au vreun pret, ci credinta care lucreazd prin Uragoste. "Voi alergati bine; cine v-a téiat calea ca sé n-ascultati de adevar? *induplecarea aceasta nu vine de la Cel ce v-a chemat. *Puin aluat face sé dospeascé toatd plamadeala. Eu, cu privire la voi, am, in Domnul, increderea cé nu ginditi altfel. Dar cel ce vé tulbura va purta osinda, oricine ar fi el. "Cit despre mine, fratilor, dacd mai propovdduiesc tdierea imprejur, de ce mai sint prigonit? Atunci pricina de poticnire a crucii s-a dus. "Si schilodeascd-se odaté cei ce vé tulburd! Epistola catre Galateni este, in esent&, o epistola polemica, o epistola in care Pavel se arunca impetuos in controvers& din cauza introducerii unei invatdturi eronate in bisericile Galatiei.‘soqstipy utd nezouumng ke] etjsvou TrerqUT & 1s nezouUNG erygo Op arjsvou TIE}deoow vaze}eqT] esq Nezeuumng my wnoeyd y J-e naqued veSeT urdu e op goruzvor8 vruepyns UIp ‘HST eIueATy UTP vereIaql{e ‘TojuTTSU0O vayez.TEqq] 9389 [2 ap estosap BUTySex9 veyezLOqr’] “In[NywoRd wUTA op 1a/ur7Su0d varereqyfa yo ‘Mynyeoed vigor UIP exys¥oU 1aj/u100 vereIEqa qnw ep ye eys0 nu ‘Tore [eaeg ep snd mnzuedde w1L0FU0D “g1jS80U BerIeIEqI[e UlId SOjSTA}] NOB} B 80 BEAD ‘aBe] op BEI IO ‘yeoud op ejey o78;10qT] pul [nuITId ut eysa Nu ‘yx9qU0D yse08 IS wnoeid ‘gpoystde esverqUut BoyTrepo wNd BSE ‘ayeIJEqI] BISBOOW “ayeyAoqy] UI ByeIA o 9389 BuIySer0 feta I$ HIEdIoURUTE [NOR 9189 BerT}AAAUOD ‘TnAOJeAOQI[9 9]80 SOISTIP] SNsj ‘otA"pS BIUNU Bie NDEI} UT BIISBOU veIEIG *,Lloql] [WeUIO WY ¥S Bo YeIOqTIO B-aU sOISTI}]“ ‘ayqig ysysuy Many ezvetnuTIo} o ud voy eijeawpeag ‘e “(argos jnBnl qns 18pan1 yooeyd pa nu 18 140} sop Yourwp.s) eryerepoep ad yyezeq, goundod 0 op ByeuLIn ‘(1z0qo]s wy Ds Dd 710Dgz1 D-aU $0jS1.14H) orjerepoep 0 9480 Butt 10 ‘,soystayy snd v-ou ar¥o UT vayeIIEqq] Ur ““"11e} Youtures“ :(4y UL 9380 Wo vse) ounsod yanSuts 0 aIN4FTsSUOD NU 9[9 OUT [a}48e (‘per “U ‘g IN[NTOR dw Te | [NJesTEA amnqtysuoo otjtzodoad wnop ke set ‘p [njozdeo uIp TE [Nesta areyout orjtzodord eumad noseprusog vountssea ut) oyeredes m4izodoad enop ut | [Nyestea Jredury astiosnueU oung reUt 9[a—, (9-1 ‘s) Heagaope nSorsurpasd 18 1Syey HSOIIUIPIAD *] “(@1-L ‘A) osempeaodoad 9] ar¥o Jojeo watyoadsied up Breo enop & set “(g-T “A) TBtar ENop oyse0 YorOBAd oxeo dojeo eatjodsied utp eyep vulad 4ser}U0 yseow 110 BNOp Op eLiosep [q “eyeIvAOpe BIeTBeO 18 BSTe} BUN ‘TSITeX Bnop dey ap ‘tideouco nes trutdo enop Bjey ut Bjey ound [nfoysode ered Ul ‘1o[eSe1zUOD [e Fesvred un o4sq “Bloystde Bsver}UI NO pl0o¥ UT 4UIS g IN{N[OZ ded [nyndeout eT ep ajesIaA 9ySa08 IS YLVUYAY VIOIIAY IS YSTVd VIDITAY OFTGALATENI 4:31B-5:12 147 b. Porunca Deoarece ,Hristos ne-a izbavit“ si aceasta pentru ca sa fim slobozi“, noi trebuie ,,sa raminem tari“ in libertate si sA nu ne plecdm ,iarasi sub jugul robiei“. Cu alte cuvinte, trebuie si ne bucuram de glorioasa libertate a constiintei pe care Hristos ne-a adus-o prin iertarea Sa. Nu trebuie s cadem in capcana de a incerca sa cigtigam acceptarea in fata lui Dumnezeu prin ascultarea noastra. Imaginea pare a fi a unui bou apasat de un jug greu.' O data ce a fost eliberat din acest jug strivitor, poate sta din nou drept (Lev. 26:13). Tot aga este si in viata crestina. Eram odata sub jugul Legii, apasati de cerintele ei, pe care nu le puteam indeplini si de condamnarea teribila, cauzata de neascultarea noastra. Dar Hristos a indeplinit cerintele Legii pentru noi. Ela murit pentru neascultarea noastra si a purtat astfel condamnarea in locul nostru. El ne-a ,rascumparat din blestemul Legii, devenind blestem pentru noi“ (3:13). $i acum a rupt jugul de pe umerii nostri, eliberindu-ne ca sA stm drept. Cum ne-am putea gindi s& intrdm iargi sub Lege gi sA ne supunem jugului ei crud? Aceasta este tema acestor versete. Crestinismul este liber- tate si nu robie. Hristos ne-a eliberat; noi trebuie sa raminem fermi in libertatea noastra. De la tema generala, ajungem la subiectul precis al ver- setelor 2-4, care este taierea imprejur. Aga cum am vazut, invatatorii falsi sustineau in bisericile Galatiei taierea im- prejur a convertitilor crestini. S-ar putea ca aceasta s& para o chestiune lipsita de importanta. La urma urmei, taierea imprejur nu este decit o minora operatie chirurgicala. De ce oare face Pavel atita caz de ea? Datorita implicatiilor doctrinare. Asa cum cdutau s-o impuna invatatorii falsi, taierea imprejur nu era o operatie fizica, nici un ritual, ci un simbol teologic. Ea reprezinta un anume tip de religie, respectiv mintuirea prin fapte bune in supunerea fata de Lege. Sloganul invatatorilor ' Dup& Amndt-Gingrich, verbul a nu se supune” este pasiv 5i inseamna ,a fi apasat cu o sarcina“Ti}erepep Enop oynoyy JuIs to vAdNsy “ejuTpeO ad ‘ajesiaa ojsa0e ut ‘snd oyse [nyUaddV *(Q ‘g “A) ajsosDup Ud pepaion) aupo Djurpaso 10 ‘jaa unasa no-u snfesduy vaserpjau ou ‘unfaiduty Da.11D} 101U ‘sOjSIUFY SNST UI 1D “MuruDyridau paploppu piuipeso wud wpydaygo ‘nyng wud ou rope :mapA.TEY Breysuvae UT UTUIRI ated ‘orfeysuBAe MSo1ourpedo ‘tSotouTparo Tryereaope od pultiosep ‘outs ad epnjout as Wmnow eq “ey UIp TLapyo [fooled op asezij.10ae I-16 Tes IO[LIO}I}10 oSesaIpE os [BACT Jou UT ,ToA“ UIP EquITYOS as ojouUOAd g 18 g oTeJeSIOA UT “ghurpeso utad reumu ‘rey utd reumu ‘soystyy utd rwop oyse vermyuTY “TSnsuy soystayy od waerd [y ‘sozstapy my BAeo TSnepe yoR ‘exTNyUTU naqued tSnsu] eutg Uy JWeTOYNs 9489 SO\sIAP] eoerBoep ‘WamMyUTU vosoutiqo najued (eAa0jT2 eort0 nes) inferdurt verere) esnepe tjod ny ‘sojstzyy 18 mferdut verere} orqUr ‘n[nzey &B erst[ar 0 18 Me] & aISI[or O eAJUT TZeTe BS OINGad], ‘[NI1e1yUOO IzuT}oId azeo utid ‘mferdut verete} Seurrid es ‘In3uts wares tjod 0} nu Bo puyosounded ‘Tay}se 18 soystay od 13Seurtid ‘J-es [Iqrsodut aysq ‘Teo ejequie ed eszeur tod nyy “rey UTp BapEd & BULIBESUT age] utsid ytheyderput 1g es eine & ‘soystIY] od apaord ‘J-e guurvesul Inferdut vesere} eSnegpe ev ‘n[dums rey ‘(p A) “0Y ulp inzpo 140 18 ‘sozs1uyy ap M4updsap 14p-a “(Z “A) 2102U D] 180704 pa pa nu sojsisyy :An ford ult W1eTe} e[e OABIZ Io[a}utoesuod wid -nse ‘try1zodoid tery ul ‘ezvezt}10Ae TY “(Z ‘A) ,unds BA ‘oaeg ‘no ‘eq 9y" ‘gUUTETOS oTjeIepap o no adeout ‘eatTjoduII(y “991]000 ad oySeqioa 9] nu [gy {TueuTeo 1oyse0e JoAwg ouNds 2] 25 “(p°4) 080] ulad yrugyridou y1000s ay ys yw 1S > I > 3 3 , ,BO7TBOUI" ap BIOA 0389 NN “OYoaA BANJeU ,.TUSTseI UTe-ou~ ION “EZBoUOT}ow avo 190 ULOIUTS TOU "SUT TTY *, [G] No HvoyronIo Sof wre tou" soystapy no Bjurpero urId vertun utd Zo ounds es TH ajaSI0eA a[a0" UJ “9:9 TUBUIOY 1S (Z:Z THE}eTeH No ABAEpe ISEfaoe aurjuoo nu 7Z:g TuoyeTeH BO pUTAIesgo NaoNT yse0e eoTojuT IB-S OUT TBUT [89 BO [IquqoIg “eITUSTSBI BISBEDe WADB] BS a100 as Tu ouIsuT ENON] “tou 2479 ap To ‘lou niquad BAaUTOyTe op NU ByEZT[VaI MUI B , aTBOYTONIO“ O BSTIOSEp 9380 LoTe BO T}BAresqo Bs B01 BA “SoTo}Ut 41S013 vosepE 0489 JoSIOA ySooV “1a ajazfod 18 ajiuyod no punaidua pospajuimpd vas pusysps no-18§ snsy $0781] IN] 1D JUIS 29 1aD 27% [NJesteA ut orede visordxq gosevajulugd vasy WyUsHSEA ES anger, “Ee -nyng ud wequn« gs 16 ,gosvoqutured very WTUSTYSEI“ Bs oINgal} ‘In[N[O}Sode efayuTANo UT “ByBADepe BUI}SeIO BOUTpNyTyE Woae "Ss oInqaz} ‘ayedse enop a[90 ea}UTP ereoay nayued :e4se08 9489 “JAnos od ‘Insundsey jmynyng epeor eonpoid v 18 rureo efayod ejorju0. & nayued WadR] BS eINgar} a (SZ “PZ *A) OUIZS9.AD T9L1OJDIA BATVD *Z “mynyng epeor vysopruew woa ‘vaLoduTg ‘oxfd ad aoe} WoA 9] NU ep ‘HUNTS WIOA oF] ‘TUIEO aajuLLOp eovysties WOA NU (QT *A) ,[NYNG op tmursto welquin“ tou Boep req] ‘TYOeA arsedu TnyeUu Jo[ajutIop epao ure ‘eALyoduItp ‘wtIOp a0 vee eoey vaynd uwre-u ‘TIn3uIs Y We BORG “NU BO INSIg ,jenuT}UD TeBuLgut & Bjuettedxe o — [UISTUTZSeI0 BIEJO 20 BEEd 40} 2189 BysBeoY {IN[NUT}Sex0 [e SLAZUNK] [eIOU [NyorBUOO erdsep JuTAND [NUIT}IN «sarTOp 90 B90 B08; JOd NYY» :Borse.I} OTISLINIIEUT BISBAOe 94Sq “FNIN 1071719 UN VqorzUT BA — {[NzISIYs 9489 BYSe08 IS“ ‘LUG Ted) ,WSer0p ef ered ed eptanzony soe riod nu“ ‘tSnsut Ty [S-nputqioa ‘nes (gT:), “Woy) ,oeF |-"s vereynd we nu rep ‘gqourq ovy ¥s eiutoa ure“ gunds ¥s ye8tgo oysy “26nsu2 Ja wud eZutaut ey80d nu [nuT4Se1d e1¥d UT JOIBUOO UN ayse NUT Te “nnutzuoo 18 ewe ‘eooLey — UTJSeX [NJOTBUOS a\se BIseoy "INHN IS VANUVO 891GALATENI 5:16-25 169 a carei experienta am trait-o prin unirea cu Hristos; ci de o ,omorire“ deliberata. Ce inseamna aceasta? Desigur, Pavel imprumuta imaginea crucificarii de la Hristos Insusi, care a zis: ,Dac& voieste cineva s vind dupa Mine, sa se lepede de sine insusi, s4-si ia crucea gi sa Ma urmeze“ (Marcu 8:34). ,,A-gi lua crucea“ era figura de stil foarte sugestiva folosité de Domnul nostru pentru ,negarea de sine“. Fiecare urmag al lui Hristos trebuie s& se comporte ca un criminal condamnat gi s4-gi poarte crucea spre locul de executie. Acum Pavel duce metafora pina la concluzia ei logica. Nu trebuie doar sa ne luam crucea gi s-o purtam, ci s& si avem grijd ca executia s4 aiba loc. Noi trebuie s4 ne ludm carnea, ego-ul nostru launtric si nestapinit, si, metaforic vorbind, s& o tintuim pe cruce. Aceasta este descrierea graficd facuta de Pavel pocaintei, p&rasirea vietii noastre din trecut de egoism si de pacat si repudierea ei totala gi definitiva. Faptul ca ,»rastignirea“ constituie destinul firii pamintesti este un lucru foarte semnificativ. Este intotdeauna riscant si argumentezi pornind de la o analogie, dar eu sugerez ca urmatoarele puncte, departe de a fi fanteziste, apartin notiunii crucificarii si nu pot fi separate de ea. In primul rind, respingerea naturii vechi de catre crestin trebuie s& fie fard mild. Crucificarea practicata in lumea greco-romana nu era o forma placuta de executie si nici nu era administrata oamenilor civilizati gi rafinati. Ea era rezervata celor mai rai criminali, de aceea a fost atit de ruginos pentru Isus Hristos sa fie crucificat. Daca trebuie deci sA ,,crucificam* carnea noastra, este evident ca ea nu este ceva respectabil, care si fie tratat cu cinste gi politete, ci ceva atit de rau, incit nu merita decit crucificarea. in al doilea rind, respingerea naturii vechi este dureroasd. Crucificarea era o forma de executie ,,insofita de o durere intens&“ (Grimm-Thayer). $i care dintre noi nu cunoaste durerea acuta a conflictului intern, cind ,,placerile de o clipa ale pacatului“ (Evrei 11:25) sint refuzate?‘60g *d umorg WILIOp I-¥s ‘WIBIUTTL O-S ‘WeT[suTUI O-s Wedeou] ‘lerjnoexe eusDs BI Jop ep tuyd weore0zUr ou ‘eons ad eypea BIYseOU BINyeU ymyur} ure eo vdnp ‘umo 18 eo aysq ‘ejurgood yeajsed we-ou nU BO BZN UIp ey “yerBAepe No ByepororU zTgood wIB-su NU EO ezneo urp ey e}80 ‘gjuouvUtied ul onols ou ereozINUTYO oye0Rd yoeq ‘Tejurgood [e atstoep [nreqoOwIeO UT 1S BewTZUNJord UT BIS Totuajuys [e Jotoes erVUr [NUTTY “4M TeUT IS BILTEIUT oMgaz} va Wout ‘vor BNE} YAUT BISeOOE BIEfTZoU 9489 I[NUT Op IV (eZ:6 von) , 12 aunoay U2 Beon.D et 18-Es atnqad} urjSer9 areoey ‘eon'y BzBer}sTZerUT [I UND BSE ‘sns] INT ynfequiy uy ‘sturorduroo ery 18 pr Brey MNyeo"d vB oreSuTdser ap oUuIpNyTze BySsBeOR IZ eXBOeY UI WIOUUTeI Bs eINgery, “BIeOUL BS C[OOw WIESE O-s eINqer} ‘eauUIeD JeoyTonIO we YoRp ‘Joavg aolz ‘oaq “eXvoytonso o 18 Bo BAISIEp ep Ie 40} ‘BAIsTOAp 4soy B Bayseou v BjuTyood ByseeoR Ig “eonso ad o-}InqUT} We 1S ‘eseoygoud 10 aayod 18 aprumtyed no ‘gorrjua008e 18 ayfooa BaySBOU BaANyVU yeny WY “y1Ser3 9380 vo NTIS UIE 20 vaed 40} ,JvOYTONIO" wy ‘Ieood we-au ‘so,STAP] SNS] BT PUSA We PUID “TLITy1eAU0 [NjUeMOU UT AIsIoep pout Ut ynderj}ed B-s NAONT ySe08 BO [NAdEz putorput ‘ystioe [nduiny By] o}se YowerZ UT [NqIAA *,10 efoyod 1S aytmyed no gunordur goseequtured very y1UsySeI NB-1S ‘oad ounds“sns] sojstip] my Te UIs a0 180“ ‘Toacy “Brea 410 3198 UTjnd Jeo ‘oonso od ep sof ep [-¥s INIA Y Ie oUTOTIO od eorperdurt BS BIO JOT BIIOJE “VUITIOIA N¥ezEd T}eplos Terjnoexe [Noo] BT ‘o[0oe BABOUL BS BSE] Bo Jo ‘sono od yM4yUT} BIO [BUTWTIO UN a0 B1BP CO ,,"e}BoUr BT BUTd OfoOOe BUT} O BS THLTEIOY jUTS 18 aondo ed o-3mzUT} Ne Te Tep “utued od tore (euro v] BLJoI os) yeyduioo Bsnajstp O-s osesned nu ““TUTySer0 Tyereaepy ““osniq nu ‘3e3deI} pow ut veyreour sonpord *-wereoyionsg“ ‘tou nayued BIIqeyeA atznjouod o lore ep e8vI} UMOIg UYoP ‘nemMjoravadns nu aonao ad rmyur} MpeUTEMTI “gInSts o31v0Ur 0 16n30} ero “EIUET ayeoul O Ble oTeoytonso ulAd vezreow ISeq] ‘paisivap oy ES amgaz} Ty9eA eI}sBOU TlInqeu BeTeZuTdser ‘pula Battery [e uy ‘INHN IS VANYVO. outGALATENI 5:16-25 171 eliberarea, chiar s4 incercdm s-o dam jos de pe cruce. Trebuie sa inv4tém s-o lasim acolo. Cind un gind de gelozie sau de minie, de rautate sau de necuratie ne invadeaza mintea, trebuie sa-1 dam afara imediat. Este fatal sa incepem sa-] examinam gi s& ne gindim daca s&-i cedim sau nu. I-am declarat razboi si nu trebuie sa reludm negocierile. Am hotarit in problema aceasta in mod definitiv. Nu trebuie s-o redeschidem. Am crucificat carnea; niciodata nu vom scoate cuiele. b. Trebuie si umblam prin Duhul Ne vom referi acum la atitudinea pe care trebuie si o adoptam faté de Duhul Sfint. Aceasta este descrisé in doua feluri. fn primul rind, ,a fi cAlduzit de Duhul* (v. 18). inal doilea rind, ,a umbla prin (,in*, AV) Duhul* (v. 16, 25). in ambele expresii, in textul grecesc, cu scopul de a accentua ideea, primul cuvint este , Duhul“. E] este la cazul dativ, (nu se foloseste nici o prepozitie, nici ,in“, nici ,prin‘), iar verbul este la timpul prezent continuu. in acelasi timp, exist o distinctie clara intre ,,a fi calauzit de Duhul“ gi a umbla in Duhul*, deoarece prima expresie este pasiva, pe cind a doua este activa. Duhul calauzeste, dar noi sintem cei care realizim ,,umblarea“. Deci crestinii sint prezentati in primul rind ca fiind ,calauziti de Duhul“. Verbul este folosit pentru actiunea unui fermier care mina caprele, a unui pastor care conduce oile, a unor soldati care escorteaz4 un prizonier la tribunal sau la temnit& si a vintului care poarta o corabie. Se foloseste de asemenea, in mod metaforic, pentru duhurile bune si pentru cele rele — pentru puterea malefica a lui Satan, care ii duce pe oameni in ratacire (de exemplu 1 Cor. 12:2; Efes. 2:2) si pentru Duhul Sfint care-L conduce pe Hristos in pustie in timpul ispitirii Sale (Luca 4:1, 2) si care calauzeste pe fiii lui Dumnezeu ast4zi (Rom. 8:14). Fiind ,liderul* nostru, Duhul Sfint este cel care ia initiativa. El {si sustine dorintele Sale impotriva dorintelor carnii (v. 17); El genereaza in noi dorinte sfinte si ceresti; El ne preseaz cu blindete si noi trebuie s& ne supunem controlului si directionarii Sale.‘myn urd ureyqum es“ emqeay exenuTyU0D ut “18018 a480 vo u148 80 Beeo pursurdsed ‘,voureo yeoytonso ure“ ao BIEp O TS “INT Beteonpuod qns nes [y ud »UIETQuN“ Bs eInqez} tou Jep ‘eonpuod ou InYNG “WwWYyg YN op Byesez} vrluT, ednp nes volvo od “yexeqtjep pour ut ‘etquin & guueesut ,[nyn urd e[quin e“ ‘go esy ‘eg BIOA IS Isnsuy JUS TnyNG 2380 , Tur] nes ,eINZar“ gsweoe GZ: THoqETeH Uy “yeu 9yse evo nidtoutid un nes prepueys un ‘epnSer o BysIxe LNzeo ayseoe exquIp axeoey Uy “(91:9 “TeD) Toyeysueag [nxBaope ut nes (pZ:1% oldeg) We] optansony Ut ‘(9T:¢ “[y) exered See00" ap sunfe ne oreo Ur eLAnsony UL , [oJ BT BEquIn“ exvo TUTySeI0 ad olzosep & naqued yIso]o 0380 ‘XU[TUIIS pour Uy “(ZI :f “WOY) Th[durexe ezvourn It nes Tes Jopised ,ayoum od yopeo" ‘weelAy IN] Bjurpero pursezredurt ‘ered WSotoutpedo nayuad Jso[O} 03Sq] *, PUL UT YB“ nes ,, pul Ul adieu Be“ BUUTASUT 1oaqq “AOTTUATIO ,BOLOTUTTR" BT [BIAYT] Pour uy vIOyar as (99791078) gz [NJostaA UT Tep ‘ore[quin najued ymusiqgo pour Ut jSO]OJ e48e QT [NJosIEA UT [NGIeA “OJLIEFIp JUS Oz1SO[OF [eJUTAND YoweIs BquUIT] UT Iep ‘BIqun we [nqrea urjuoo ayesztea ofequre ‘(-pery ‘u BUBWOI equity uy 18 eo) ‘eze[Sue equi] uy “gz 1 gT epezoszon oUt BIUE7e or}eredui0o o wWeow PUD IEP ouTAEp NON] yseoy ‘JnuNsp ByeTe ou oreO BZNETLO 18 yO “UIETqu ered od Beye WE O89 JUS [NYNG Ae] “eydvorp voyeo od ‘ezur} oO puraw 18 TANQe ‘,UYquin“ ¥s emer} euTSuUT Tou ‘BALAOduIIG “aTeg TuIznyy"o UrEped Bs Y Ie INO"J ep BAAR UTE 99 BAe0 30} putD 1S Bo ‘MINYNG [njoryuoo ap Bjey Batsed voroundns avop Ye BI -SBOU BIL0Jep B7B0} ZO ULoUNdnsedd ¥s B[BoseIZ oIBUI OY IV “mj J s00p “quyfs 1-20 puaS 20140 1§ prosusio piuinsig 20140 15 ‘tad 0-29 aynjtta BUC) “veo audsap angompi8 au puyo iounry aySadis1s Duivay 16 porpardw-pynaseiy “nupsesuy vacD0q twnoead pSo8uip “urzeno pur 2000 mn.4VO D 120 1g "INHAC IS VANUVD LIt i i t GALATENI 5:16-25 173 urmind constient ceea ce stim cA este corect. Respingem 0 cale pentru a urma o alta. Parasim ceea ce este rau pentru a ne ocupa de ceea ce este bine. Si daca este vital sa fim fara mila in parasirea faptelor carnii, este tot atit de vital sa ne disciplinam in a urma faptele Duhului. Scriptura ne spune ca noi trebuie s& ne gindim la lucrurile Duhului“, sa ,,umblam dupa lucrurile de sus“, s&,,ne gindim la lucrurile de sus“, sa ,,ne insufleteascd aceste lucruri“ (adica tot ceea ce este adevarat, vrednic de cinste, drept, curat, vrednic de iubit gi vrednic de primit)*. Aceasta se va vedea in toata viata noastra — in ceea ce facem noi in timpul liber, in cartile pe care le citim gi in prieteniile noastre. Dar, mai presus de toate, se va vedea in ceea ce autorii de demult numeau ,,O folosire plina de harnicie a mijloacelor harului“, adica, intr-o practicare disciplinata a rugaciunii si meditatiei asupra Scripturii, in partagie cu cregtinii care se indeamna la dragoste gi la fapte bune, in pazirea zilei Domnului ca zi a Domnului gi in participarea la inchinarea publica gi la Cina Domnului. Prin toate aceste cdi ne preocupdm de lucrurile spirituale. Nu este suficient sa ne lasam in mod pasiv controlati de Duhul; noi trebuie de asemenea sé umblam activ pe calea Lui. Doar aga va aparea roada Duhului. CONCLUZIE Am vazut c& faptele cArnii sint multe si rele, iar roada Duhului este buna gi de dorit, ci Duhul gi carnea sint in conflict continuu, astfel ca, Asati de capul nostru, nu putem face ceea ce am dori. Deci datoria noastra este de a ne rAstigni firea paminteasca, respingind caile ei rele, gi de a umbla prin Duhul, incurajind caile Lui bune. Victoria este la indemina fiecdrui crestin, deoarece fiecare si-a ,rastignit firea paminteasca“ (v. 24) gi fiecare ,traieste prin Duhul' (v. 25). Indatorirea noastra este si ne facem timp in ® Rom, 8:5, 6; Col. 3:1, 2; Fi. 48.* TZ exeoay Ut INT vaatznErEo 1S eruwop qns ‘nyng utd oserer} 18 MynyNg epansonq ed veyurur ZezI[eoo} TWIT nd vO BSy “aUTUI UT eySeMd0] NezeuUING *so}STAEL IN] uljredy* ‘Serer tg ,,,eonso ad ep sof nep 0-s 1eoeUI ZasTA BS eute[qord ound es nu tin “very WUSYSBI We-TW “SOISTAET TMT” utjrede ng“ :wounds I-¥s 18 Btu Brey WY}UNUAPp [-"s eIgar} ‘g[ed LIENUISUT No [NA07z1}IdST UTA PUTO ToUNze ‘go Bsy ‘TNYyNG utd ureyquin 18 ys amqex} lounge “(ydey ap Waoey 20 ve—0) NYNG und wrex goep Ig “efemno WesUTVe ¥s oTgax} nu ‘eyLIEW vySe aoereoap ‘eonso ad ByINzUT} UYsEy 0-8 ager} “(ydey ap nowy We 20 veed) ‘gosvoqurured vary WUSTYSeI We-2u BORG “af No prow ‘Ul WEI} Bs 1S LINIBASpe o]s90R TJUTUMBAI aU B NIJUed Iz eIBIEy "INHN IS VANUVD LI5:26-6:5 Relatii crestine reciproce Sa nu umblém dupéd o slava desartd, intdritindu-ne unti pe altii si pizmuindu-ne unii pe alfii. 'Fratilor, chiar dacé un om ar cddea deodata in vreo gre- geald, voi, care sinteti duhounicesti, sé-l ridicafi cu duhul blindetii. Si ia seama la tine insufi, ca sé nu fii ispitit $i tu. 2Purtati-vé sarcinile unii altora si vei implini astfel legea lui Hristos. *Dacé vreunul crede cé este ceva, mdacar cd nu este nimic, se ingealé singur. ‘Fiecare sé-si cerceteze fapta lui gi atunci va avea cu ce sé se laude numai in ce-l priveste pe el gi nu cu privire la alfii; *edci fiecare isi va purta sarcina lui insust. in Galateni 5:16-25 apostolul Pavel a descris atit conflictul intre carne i Duh, cit si drumul victoriei prin rastignirea firii pamintesti gi prin umblarea in Duhul. . Galateni 5:26-6:5 descrie unul dintre rezultatele practice ale acestei victorii. El are de-a face cu relatiile noastre per- sonale, in special cu fratii nostri din biserica. Acest lucru este clar din indemnurile versetelor 25 si 26. Versetul 25: Dacé traim prin Duhul, sé si umblam prin Duhul. Versetul 26: Sé nu umblém dupé o slava desarté, intdéritindu-ne unii pe alfii si pizmuindu-ne unii pe alfii. Pasajul din Efeseni 5 este similar, deoarece, dupa ce se da porunca ,Fiti plini de Duh* (5:18),™ p >» re 3A 1n3dey gordury ‘arjryeduuoo o eT eAout ad , wooaoad v* guureasut Tq “Woureysay, THON uy oun 9480 (gaypyoud) owes equi] UT qiea yseoy ‘M}Te ed tun wooaord woA ou puts nutad uy “Tre ed trun BIPIAUT WoA ou Nes ‘Ife ad Tun wyLIEIUT WoA aU Nes :LMIONT e[eTvOPYULIN aIjUTp [NUN Weoe; Bs BjUTPUS} Weak ‘auTSuUT Tou erdsap ey[euy void orered 0 ulaae puto tounye ‘Jeaeg my eerered ednq ‘evoremmumyur 9380 [edtoutzd [natjour ‘eyeIOL19}9p JUTS ou [woul Tie No ofjeyer puro eunvepjoquy advordy ‘ores J TOA TUSUIBO THT No oAYSvOU OTIT}ETeI ‘TieINUINJUT WozUTs Puyo Tounyy “yepuITsuy nydunts 1§ nd 93sa nes erznqt o outs ardsep aySosyyredurt [q “epeoS nes eyreSep ‘es[ey a4s9 avo oxored o aUIS aadsep ore axed Baouto ¥T BxOJOI as (soxopouay yower3 vqUITT Uy [Natoefpe) Jutano yseoy “Tye od MUNI 1 1S WETRIUT Wf ‘fou oxdsep yafeuy werd exered 0 weae puto unyy “ouTsut Tou eidsep wear o orzo od vorergd op yyeUTULIEJap 9380 TIjTe ap Bley exjsvou vorezind Yo yyeIe eu aderBOEp ‘ATjoNA\SUT aqreoy yoSI0A uN ayse BySeoy “11470 ad nun au-npuinwed 18 niyo ad nun au-npunupjua “(Agy ‘,lou erdsep yafeut verd azargd 0 wane nu ys‘) pjupSep panys o pdnp wpIqun nu og (97 "A) je ad tran pruyse19 9zaye49 as Es oINGoaj NU WIND *T . “Tayng utd weyquin goep ‘Inyye no [nun ar1jseou arMeper ur wre nu ¥s 90 1 weo¥y Bs 90 ouNds ou Ty “TAB ap wmow oyeyNdsIp JUTS LINAONT oySeoy “TH[e ap "IEF TUN vays03 -BIp WeEIJSUOMEp ou es oINgel} aJUEW[eeI puto ‘eIe[NoTyAed Tyenqts ur w_zte9U09 o ES Neds reUI 9480 ‘[eIoUAd 18 owrySqe pour Un-zUr ,ayso3erp* adsap UIIGIOA Bs JOSN 9180 eq] “BOISOT 9389 aIzNJOUOD BISBEDe ‘BoysOSeIp 9489 MNYNG, 8 Bpeor vultid aoervoeq ‘eyso8erp ed oyezeq ‘TueureO Tife no aI}SBOU O[II}EloI oINz1ySU0d 1o ‘"feuOSsIed YoNsTU E}UeTTedxo 0 ajsa nu ‘TnYyNG no arjseou T1e[dun eB ‘nyng utd erjsvou Tg[quin & Bpeaop areul Tew veo 18 wuTId BO ByeIe ofesed aqoqury °,emyye AUN va-tjoundns" 18 ,10a axyut HHIqz0a" ezeouLN GOOUdIOTY ANILSAU WLW IT 9LTii « = MOOR REO 4 2 Oo MF. d GALATENI 5:26-6:5 177 ca noi sintem atit de siguri de superioritatea noastra, incit dorim si o demonstram. De aceea ii provocim pe oameni, pentru a avea sansa de a dovedi acest lucru. in al doilea rind, ne invidiem unii pe altii, fiind gelosi pe darurile sau pe realizarile celorlalti. Ceea ce scrie apostolul aici este confirmat gi de experienta noastra. In general, noi adoptm unii fata de altii una dintre aceste doua atitudini. Sintem motivati fie de sentimente de inferioritate, fie de sentimente de superioritate. Daci ne consideram superiori altor oameni, ii provocim pentru ca ei s simt& superioritatea noastra. Daca, pe de alta parte, ii consideram superiori nou, ii invidiem. In ambele cazuri, atitudinea noastra se datoreaza ,gloriei desarte“ sau ,pArerii prea inalte despre sine“, faptului cd avem o parere fantezist& despre noi, care nu admite existenta unui rival. Cu totul altfel este dragostea care este roada Duhului si pe care crestinii o manifesta atunci cind umbla prin Duhul. Astfel de oameni nu au o pirere prea inaltd despre ei sau, cel putin, cauta continuu s4 o supund prin Duhul. Ei nu sint infumurati si au o parere cumpatata despre ei insisi (Rom. 12:3). Duhul Sfint le-a deschis ochii pentru a vedea atit pacatul si nimicnicia lor, cit si importanta gi valoarea altor oameni in ochii lui Dumnezeu. Oamenii care au o astfel de dragoste ii priv8sc pe ceilalti ca fiind ,mai importanti“ si cauta orice ocazie pentru a-i sluji.! Pentru a rezuma, relatiile crestine autentice nu sint gu- vernate de realitate, ci de slujire. Atitudinea corecta fata do alti oameni nu este ,eu sint mai bun decit tine gi am si ti-o dovedesc*, nici ,,tu esti mai bun decit mine gi eu urisc asta‘, ci ,,tu esti o persoana importanta prin tine insuti (deoarece Dumnezeu te-a facut dupa chipul Sau si Hristos a murit pentru tine) de aceea este privilegiul si bucuria mea si te slujesc*. Fil. 2:8: .Nu facefi nimic din duh de cearta sau din slava degart&; ci, in smerenie, fiecare sf priveased pe altul mai presus de el insusi'. Aceasta nu poate fi o porunc& de a privi pe oricine, inclusiv pe ‘cei mai mari pac&togi, ca ,mai buni" din punct de vedere moral (smerenia nu este nici oarba, nici Perversi), ci mai degraba de avi privi ca ,mai importanti’, deci demni de a fi slujiti.gjeuoszed ounpgSna urd jeaeg My] IEP 3SoJ ¥-T NU NezeuUING Bl ap voronsuTy “(9 ‘S22 “10D Z) ILL MT Bemtuoa urad qesuyw ¥-ou ‘THeurs 100 ad or1SuTUI are ‘nezeumng eq“ :enuTUOO Tody |," Hourey naqunezurp ‘eydny wreze op — Jo BLIOs — ofLmdryo 97803 Ur vitfeoou ysoy uy“ “UYTpO BAR NU TH] BazUTUT WoUT ‘ereUT ap We Bia BS VaYSTUT[AN “asaSTIOS 0-9 [a areo od BIdse LeU aTBOSLIOS O ep ivy 10] erjowar no wanqeSoy Uy ‘TejoryTed Uy “JULIOD UIP woLTESTG aggoatad 00 vee Ut ay180Ur ap JexOfIASUT BAG “JeIBAodUT ap [IqLI9} 4soy 8 [a ‘es BjIA UIP Bpeoliod "IUNUL O-IU] [OAR Tnnjoysode eiolreo Ut UNISeS [I nIdiouttd m4seo8 |e oNTBAIS N{dutexe up) “gueumn vruezertd 480 oryseou optioaod yytvod [gy oreo urd aptieayepow exyurp wun ¥o T}-eySequTUNE Te “(AY ‘Lg “Jed T) tou ap oxSoltaBut [y aoereoep ‘ny wadnse oxyseou optxeroftasuy 2700) eounre Wang ‘Mnuutog eidnse 340} Leaod oyse08 vouNTE wend ‘Msrseq{ “oxyswoU opLTEISTIVUT 18 oTToropuy ‘efedst ‘opLreroftsUt — aaysvou ee Lreaod ayfeyateo No Jey B a8 nu [NIwoRd req “sono ad yum & pup neg [dn ut o-yexInd v [gy “exIseoU Tar}EAOUTA 18 mmnyeogd wxvaod eynd oyzod soqstz]] sng] Teumnu Yo JeIEASPE aqsy “Epqesojdep ETeesers3 0 vouoUTese op 0380 BISvadY “URUIN [nsoynfe ey wfede "Ss OUNTOIGYTS ap UTES UN 9489 BO 18 [Iqedvo aqreoy 18 UIATp Tutores ep 1072}Ind uM wore Yo EZBeqUOUINBTE 1G “guyrpo tutad v nayued py By BUTA Bs THergaodurt tao od BjeaUT SOISLIE] SNS] [NUWOG ere UT ‘gZ:TT TIBIA 1S ,,Turftads va 03 TU 6 Injnuuiog eurur UT wyTeOS 1}-yzeo}uTpasoU] :7g:gg [NUITeS_ ep osoquruteer ou TTY “BUTySex0 yep FOTOS YU TEU 9389 Tep ‘eno yn ‘nStsep ‘oundnsead o1rey vaueulese Q “10, ajeutetqoad no Twoureo Tie od efuesep nu v UT oL1y} op BpBAOP 0 a48e ¥O pox Ty “naon] yseow "OTeSOUT THOUTEO THruMUY “NsuIs u_VINd a Bs Tou vo BOIA NU NezoUUMG xo 18 Hroaod wAE Ho} Tou wo oooe ‘Tounsod eyayeds uy epunose as 60 eTjemye TearesqQ “sojstipy In] DaSe7T] jafzsp 1uyjdura yan 16 pny ynun aprurouns pa-ajojind :%:9 TwoyeTeH UT Jep 0989 [eroues [nidiouLtg (sz) njye od run puysa19 9za;84) as ES INGa1) WIND “7 FOOUdIOTY ANILSANO LWIA BLTt L L t 1 i e oops GALATENI 5:26-6:5, 179 si prin cdutarea Domnului, ci prin vizita unui prieten si prin vestile bune pe care i le-a adus el. Prietenia umani, prin care ne purtm sarcinile unii altora, este o parte a scopului lui Dumnezeu pentru poporul Sau. De aceea nu trebuie sa tinem povara noastra doar pentru noi, ci. trebuie si cAutdm un prieten cregtin, care ne va ajuta si o purtim. Prin aceasta purtare de poveri, ,implinim legea lui Hristos“ (v. 2). Datorita legaturii interesante din acest verset intre »poveri* si ,lege“, este posibil ca Pavel sa fi aruncat o ,privire lateral&“ spre iudaizatori. Desigur, unele dintre cerintele Legii sint numite poveri in Noul Testament (de exemplu, Luca 11:46; Fapte 15:10, 28). Iudaizatorii ciutau s4-i impovareze pe galateni cu respectarea Legii, pentru a fi acceptati de Dumnezeu. Este posibil ca Pavel si le spuna ca, in loc s&-i impovareze cu Legea, mai bine le-ar purta poverile, implinind astfel legea lui Hristos. »Legea lui Hristos“ este si ne iubim unii pe alti aga cum ne iubeste El. Aceasta este noua porunca data de Isus (Ioan 13:34; 15:12). Astfel, aga cum Pavel afirmase deja in Galateni 5:14, prin iubirea semenului noi implinim Legea. Este foarte impresionant cA ,iubirea semenului*, ,purtarea poverilor unul altuia“ si ,implinirea Legii“ sint expresii echivalente. Aceasta ne arata cA a ne iubi unul pe altul cum ne-a iubit Hristos nu se referd la.un act eroic, de martir, ci la lucrarea zilnic, nespectaculoasa, de purtare a poverilor. Cind vedem o femeie, un copil sau o persoana in virsta, care cara o valiz& grea, nu ne oferim s& 0 purtém noi in locul lor? Tot aga, cind vedem pe cineva cu o povara mare pe suflet sau pe inima, trebuie sa fim gata sA o purtam impreuna cu el. De asemenea, si fim suficient de smeriti pentru a-i lasa pe alti si ne ajute in poverile noastre. A fi un purtator de poveri este o lucrare important. Este ceva ce poate gi trebuie sa faci orice crestin. Este o consecint& naturald a umblarii prin Duh. Ea implineste legea lui Hristos. »De aceea ~ scria Martin Luther — crestinii trebuie s aibi‘ors "d sony “IZ 0-4JUT B[BO}O00S Bp WIOA [8 Bxseou vydey naqued nezeuumg my vezUTeUT ToyezuNdsys weyuTs Tou “Yorpy “EMBurs ,vutores" eyand woa ou adoTe0ep Cerjsvou vyduy" ureqeore0 ou ¥s emqer} ‘Jo No vAEdutoo ou & nuquad naysou [nuowies ad urgururexe [-Bs 907 uy ‘eqUTAND oyB NO -“aénsuy mj Duioans DAnd ba 181 aAnoayf 1909 ‘nj v] ainad no MU 18 Ja ad aygantud 1-29 ui UNU apnD] as DS a9 No Daa Da 19UNID 18 mp vjdo{ 220700100 18-ps aundary :g 18 p e[e,eS1EA ‘eSeorpo 18 asvoqnotted quis ‘oyredep reur [njoysode ounds ‘yeredutco aqsooy ‘THe no vreduroo WoA ou nu ‘soysta]] sns] utad nezouuung op Heredumoses ‘TurySer0 WeyUIs puto INU teu WWE ND -e[tutores urezind 9] Bs nes wtfnys t-"s ezngod WOA NU [IU ‘TuoUILO Fife No [IqeIOARY pour ut vIEduTOD vaynd WoA ou NU ‘naoNy Jseoe TUTTE WIOA aU TS aSefo}ut WIOA PUI ‘vereZNAYsTp Joep BE BUTW UTP BAedI[e PUTJLIoWOU “NES Indigo gdnp now v-ou oreo ‘nozouumg op Eley TiEIAZET rWeyUTs UN BSB WIEpeAd ou BS IIYDO STYOSsep B-oU JUGS [NYN pup rounye ‘ny ZamereSexe o wysveoe ors *,oTmTU wroqUIS ‘ydey ap ‘yo fo ‘,aouto” woyuIs NU Yo e380 [NABASpy “oULseUTT BsTey O oUT}oTIUT YUUTKESUT ‘,ZITeSep BARTS YUUTBESUT BITEUT vard oxared 0 von vB ‘oULoxAep TeUL JNZEA WE UMNO sy “LNZUIS vjesuy ou B yUUTvesuT oUTsut Tou erdsop [azIse TpUrS B Ie . ‘g[turores wrezind oy BS [NZEO 9389 PUTO WEATYOSE OU ‘BAO ULayUIS YO Wepadd PUTO “Se 401 ‘THye od Worpraut 1 nes urgooaord 1 ‘TenUMNgUY WLE;UTS goep ‘ud wSy ‘aUIs ap BOUTSBUII op BIVUTULIO}ap 9489 11470 ap giyy verezund yo ‘ggg TueyETeH Ut 18 vo GUeptAe oye ‘nou UT “gx}seou wozeHTUUIEp qs Y Te toYO ‘nioN] voueULese uN vy TsofuT UIOA ou NN “ouTPNyTIE BISeeoe op snserd reuT WYTEpIsUoD ou HO soytuutes es voznd re vyseeoe ‘B10}]B TUN o[tuToIeS weyyind ou nu Tou youd -unSuis pypasus as ‘onuu asa nu po wDopUL “Daz a}sa po apaio jnunaia DOD] °¢ [NYOSIEA UY YNUTYUOD [NTosody -ajea8 Tutors eyand & naquad 4y$nqoz ep [nysop oy ¥s ‘;,,a0TUIeynd asuo TS 121] Loum AOOUMIOM ANILSAYO WLW, osta a i pep men YEE © Bltaes GALATENI 5:26-6:5 181 Nu este nici o contradictie intre versetul 2, ,Purtati-va sarcinile unul altuia“ si versetul 5 ,fiecare igi va purta sarcina lui insusi*, Cuvintul in limba greacd pentru poveri este baros (v. 2), insemnind o greutate sau o sarcina grea si phortion (v. 5), care este ,un cuvint obignuit pentru bagajul unui om®. Deci trebuie si ne purtim unul altuia ,poverile“ care sint prea grele pentru a fi purtate de unul singur. Dar exist o povara pe care nu o putem imparti — desigur, nici nu avem nevoie s& o facem, deoarece este un bagaj suficient de usor, pentru a fi purtat de fiecare om — gi aceasta este responsabilitatea noastra fata de Dumnezeu in ziua judecatii. In acea zi tu nu vei putea purta sarcina mea gi eu nu voi putea purta sarcina ta. ,,Fiecare igi va purta sarcina lui insusi*. 3. Un exemplu de purtare a poverilor (v. 1) in versetul 1, Pavel le da cititorilor sai un exemplu de purtare a poverilor: Fratilor, dacé un om ar cddea deodaté in vreo gresealé, voi, care sinteti duhounicesti, sa-l ridicati cu duhul blindetii. Si ia seama la tine insufi, ca sd nu fii ispitit $i tu. A ,ridica" pe cineva care este in pacat, nu este o situatie neobignuita. Cel mai cunoscut exemplu din Noul Testament este femeia adus de farisei la Isus si ,surprinsa in actul adultérului* (loan 8:4, NEB). Dar avem multe alte cazuri, mai putin senzationale, cind cineva a fost gasit pacdtuind. Apostolul da instructiuni pentru aceasta situatie. El ne spune in primul rind ce sa facem, in al doilea rind cine s-o facd gi in al treilea rind cum trebuie s-o faca. a. Ce sa facem Dacé vreun om ar cddea deodatd in vreo gregealé, ... sd-l ridicati... Verbul este important aici. Katartizo inseamna ,a pune in ordine“, ,a restaura la stare initiala“ (Arndt-Gingrich). Se folosea in limba greacd ca termen medical referitor la 2 Lightfoot, p. 217geg A FONNT ap Yrzneygo urs , renqumtds* rao reumnu rep ‘NYNG ep ,1}Mooy* quys TuTySexo Hoy, “gZ-9T:g TeIeTeD Ut oLtosep T-"s esndeout areo ad 18 P:8-PL:Z “JOO T UL aLIosep vA L-ereo od ‘,yenqutds* nes ,LNnzeuU TUTySeI B] BAOJor a8 [A] ‘TOABg MI epeyuTAND UT uiseores WEINg Bs afOAEU 9480 NU ToT 1 aAVdnAd op JoFISe o ardsep epeaop 0 Tolu BysIxe nu Ieq *,BTeNzIds* epysed qdoxp exaptsuoo as oreo “eyeTed uy ‘,jenqutds-zedns“ dnag un wystxe yo sndnsord ne rq “oMseores 9389 [oaed Tore YO paso TroyeJUEUIOD TUL) “#DIIpIU J-ps ‘WSao1UAoYnp rYazurs a4D9 “10 you O-S aU) “q + wrgorpit [es ounds oavg wmo vse ‘Ty ounds ‘,ureBy S10" [-ys omqex], “Tatjonaysuoo 16 TaIyIzod WY "Ss EUUTeEpUT ou snsy ‘TYOO Nayed axjut ‘ty epeesex3 wounds T-¥s ‘naysou efeyeIy vy WoSs0uL gs oINgod], *LI-ST-8I Tevep Ur ‘JerTeIep Feu ‘sns] ep oyep 2 -Tunrjonzysut UTp Bysweoe UTBIEAUT YS Maynd rep ‘ynz¥o sTayeIy ad weanejsad [-es Woynd uno yuNUgUe lore ounds os TU NN +, Bret ep ojerq no [-ezeostjyrquit 18 Topnp eyUTANO No [-ot[sUTUI “Nou UIp [-BOIpLt ‘eur purzunut ‘18 Je vy BBreeTe" :gounsod yysvooe JOyIN'] voyde wno eye] “(qgf) ,eideerp eeyeo ed nou urp wound“ [88 1S gurgorpEr [-¥s 19 “Tuayatad no urystq [-¥s nes 10ysed BT wiutd [-es lou emqaxy nN *,,nidord ons ur equey ¥s [-ysEy" nes om qery T-e6e" wounds gs ‘ny epeaser’ nayued gragns Jo Yop Tet ‘9ajSBOU O[TWITUL UT WIkUUTEpUdD |-es Nes WINjordstp |-es omqary RU DIN “BIyswou Bqvar} @ NU Bo ANJOU ed ‘arepundsys eoL10 UIBUTPEp ou BS OINGar} NU ‘NEI BAe pUTOKF BaouTO od wIsYs youd [oad MI optunrjonazysur juts earytzod op 3Yo HeAresqo “aE NpuLsuL}s 18 of-nputreded ‘oy-npur}gmo* ‘ajeferur (GaN) ,NeoytAea“ 181 To ‘ymosed ep o3deou o ydnp “vo aumue ‘B3ze] Te orjeogtuutes 0 EzBereSNs yoLIBurD-ypury ToyrTe aq “epaferur nexedaa 18-ore9 TOysode ordsep GT:T Nore, Ul eySesojoy og “JeOO[STp Nes yeINJoRy so Mun verefUEIE GOOUMIOTY ANLLSAUO WLW 381OeroHvoew ne GALATENI 5:26-6:5 183, Duhul* gi,,umbla prin Duhul*, astfel cA ,roada Duhului* apare in viata lor. Desigur, aceasta lucrare iubitoare de restaurare a fratelui cdzut este exact ceea ce trebuie si facem cind umblam prin Duhul. Doar crestinul matur trebuie sa incerce sa-l ridice pe cel cazut. Nu trebuie totugi sa folosim acest lucru ca pe o scuzd pentru a evita o sarcina neplacuta. Nu avem voie s4 spunem: »Eu nu sint spiritual, am o scuza“. Versetul 1 admite ci nu toti crestinii sint, de fapt, crestini ,spirituali*, dar ar trebui ca toti sa fie astfel gi, deci sa fie responsabili de ridicarea fratelui care a pacatuit. c. Cum trebuie s-o facem Voi, care sinteti duhounicesti, sd-l ridicati cu duhul blin- detii. Si, ia seama la tine insufi, ca sé nu fii ispitit gi tu. Acest cuvint grecesc pentru ,,blindete“ (praotés) a fost folosit in Galateni 5:23 pentru a descrie roada Duhului, deoarece »blindetea — scrie episcopul Lightfoot — este o caracteristici a spiritualitatii autentice“’. Unul dintre motivele pentru care numai crestinii spirituali trebuie sA faca lucrarea de restaurare este faptul ca doar ei sint blinzi. Apoi Pavel adauga cA trebuie sa avem grijA s4 nu fim ispititi si noi. Aceasta sugereaza ca blindetea se naste din constiinta slabiciunii si a incliharii noastre catre pacat. J. B. Phillips parafrazeaza astfel: ,Nu cu un sentiment de superioritate, ci fiind noi ingine precauti cu ispita.“ Am vazut deci ca, atunci cind un frate a pac&tuit, el trebuie restaurat gi credinciosii maturi gi spirituali trebuie sa fact aceasta lucrare delicata cu smerenie gi blindete. Este trist ci in biserica contemporana aceasta porunca clara a apostolului este mai degraba incalcata, decit respectata. Totusi, daca am umbla prin Duhul, ne-am iubi mai mult unul pe altul, ne-am purta poverile unii altora. $i dac& ne-am purta poverile unii altora, nu ne-am da inapoi de la a ridica pe un frate care a 5 Lightfoot, p. 216.917 4 00p3uBKT 4g “S0,StI]] My vase] eySourfdury os veyse0u urd 16 [nyng urd vare[quin eonpuoo ou yoseojuay aat{nys 18 Blas Bysweoe eT ‘gorjoeAd BUSerd oaTEI] BISBEOR BT] “e}opuTTG no ovy 0-8 18 OIpLt [-Bs ‘qeoed Uy vapHO BA YORK] ‘aftseaod y410d Tes ‘yeagaodut ajs9 "oR “osa{njs ]-¥s 1S osaqnt [-¥s eget], + ,ZaIplAut [-BS“ 18 In] voyezLLOLdns op FIAT NY "Ss TOTU ‘,gUTBIUT [-BS" 18 [2 op Bez eMAdryout oyeyLIOLLedns o Bore Tw-"s ToTU aged} NN “In| vareyseUNg ep esed TuI-¥s ‘oysowap ut ylLAd op qaod 1-es amgaxy ny “MY [nA0yZed yUIS Ne TouNye ‘nour afazeIy ays Wo uN gouc “(6:7 “WaH) ,ghow Mpazeyy [n.A0j1zed No UIs ‘ureg MT & vTiqesuodsem vareqerzUt ¥] JUoURIsaJ, MMoN Insundsya 0380 yesSered ysooy *,Wyeay* woquys yo [nadey vy op puted ‘gavjdutexe eurygexo eyMpuco o najued yzveperd Jo *eSe 40) (nezouumg my Hy" WezuIs "oO [NIdey BT ep puTaTd yurjgero voqyeJLeqI] EZeX]sUOUIEP [Nfoysode wm vsy 9 JUAN Inqseoe erereds ut BIS ereJUUNSIE ySvorqut o :[eBueg ‘euITYDeA UTP UTE] [NJOJeyUOUIOD ad "ZBETTO TE 1007148r] [ndoostdg -,zopeay* MyUTANo 9380 ‘,uTUry“ mT erjdeoxe no ‘g tuayepeH UIP JULAND [nUITIN 16 NUTAd YoReIs equity Uy “(] °A) ,foptieay no tes LOpLUOyW1O "ZBEsOIpE os [EAB vO [nydey queprooe un Toru e480 NN ‘oUTISex0 Tor}eay w ETIqUyTAeUt arserdxe 0 0389 BATJOR BUTYSEID oyEWOIdIOOI BISBaDV ‘(9Z:9) e10}[@ Tun oprurores“ ureyand ou ¥s 1 “(9:1) We ed nun UWerpraur ou gs tor ‘1}ye od Tun ureyIeWUT“ ou BS anger} NN “qerpnys ure-| oreo od In[nyerSered ountzeoo Ep ‘,emaye [NUN ‘aisordxo Byseeoe ‘InSIseq] “Tr}[e no Tun eseoruowse It}ejar ne [nyng utd y[qumn ares top “yeoe{d we opun ep UleoreoqUT OU Ey GIZATONOD “qeoyLioys Y Ie soystAH TH] eTouNN, ret ‘eseaSoad ae eorzestq ‘gavad Teul ereoounre o eurduruterd IB-S “BSBOIBINEL BAAIG BI[NUI wyLAe Te-s ‘eoroysode tounsod yoqseoe mqoay ze wo oundns wre-eu YoRp ‘yInw Tey “yInyZoRd goOudIOTY ANILSAYO WLWVTT vstt e 1 pes ne. 6:6-10 SemAnatul si seceratul ‘Cine primeste invdtdtura in Cuvint sé facé parte din toate bunurile lui gi celui ce-l invata. 7Nu vd ingelati: ,Dumnezeu nu se lasd sé fie batjocorit”. Ce seamané omul, aceea va gi secera. *Cine seaman in firea lui paminteascd va secera din firea paminteasca putrezirea; dar cine seamdnd in Duhul va secera din Duhul viata vegnicd. °Sa nu obosim in facerea binelui, cdci la vremea potrivité vom secera, dacd nu vom cédea de oboseald. "Asadar, cit avem prilej, sd facem bine la toti $i mai ales fratilor in credinté. Apostolul Pavel se apropie de sfirsitul scrisorii. Temele sale principale au fost deja expuse. Acum au ramas citeva in- demnuri finale. La prima vedere aceste instructiuni si sfaturi par a avea o slaba legatura intre ele, uneori chiar nici una. Dar la o examinare mai atenta observam ceea ce le unegte. Este marele principiu al semanatului si seceratului. Acesta este enuntat in forma epigramatica a versetului 7: ce seamand omul, aceea va gi secera. Acesta este un principiu de ordine si armonie inscris in intreaga viata, materiala si morala. Sa ne gindim la agricultura. Dumnezeu i-a promis lui Noe dupa potop ca, atita timp cit va fi pamintul, nu va inceta »semanatul gi seceratul“ (Gen. 8:22). Daca un fermier doreste o recolta, el trebuie si-gi puna sAminta in pamint, altfel nu‘OUP LEBER WHO] ToL weoTZ 3o'9 ‘GST NOIR pg WHT | no 9[Suy BA nu Ys THOWHTU eo TUAsop'y O13" VoBOSTIOS UT ax09 ou year *;,Mousgure rynur ypurdser nv-s oumy ur“ go es B gjoqstda enop & UT BzeezTyZeAR ou ULO] “TaISyUre MnfoorTed eadnse Teg Horueon od yruoaerd v-1 18 sofrUNToUTUI [BIE 1S SoUTOUTUL UN 9489 [n[oAvTp Yo snds v sns] “jUoWTLySaJ, MON UT Mo BAdyID ep BIBUOT}UOW a4Se ye[OSuUT Y v op LOIeITTIGISog “Gattooofyeq BSe] os NU NozouUNG’) or}ere[DEp o 1S yo (,r}eTasUT BA nu") gounsod 0 3178 BBnepe [njoysode ‘oZo] yseeoe eNqUEDR & naqueg ‘nezouumg my ¥ yUsAye a9] 0 9480 nIdrourad ysooy ‘(ee0qTIA vyeoepnt eT eztIEJO.1) »BUNINY v1a00s JOA GuTA JeUYUIAS Ne“ “():g) Tes TUBIoduIE}u0D ad vasQ yzveztyreae 1 umd ‘neg “(g:p AO]) ,2Tapeor B19008 TT ‘vormnrejou euyUTvos 18 voofeperyy BL 20 100" ‘BaLToduC] itunSdgo eBva[no ys oydaySe os nu ¥s ‘eyeorZ a489 umd ‘,oayEqTES Zeao puRUIvas" YoUp req] “EUN ByOD0I 0 aXepazoUT No ¥yday -Se oqeod rounqe ‘nys [njeuRUIES UT sofoUIpaso 18 sooUTTASUOD 9480 WO UN Zoe] “THOJZUBUTES IO ‘eyOoeX J BA WMO ploep TIT -07BI9098 NN “D198 18 DA DaeOD ‘InWO DuPUDaS a7 “ETENIT “ids 18 yferout vsezs uy yzvorodo ntdtoutad 1Sepaow youxey “gung EBqooer © eT eydoysv oqvod os jounqe reoq] “SnéJaq urp 18 0y8TTeo op ay Bs oIngax} vo ‘vatjoodser ejururys oUOUIES ¥s JUOTOyNS 0489 NU ‘eTeoreo ayruMUL YI pxOd0A YITODer 0 oySedop FoTUIIAZ UN YORP “go ounds wend ‘guneadumy tmaonq ter} oyse08 putung “(9:6 “109 @ W2oa) Bieoas vA Urjnd ‘urind yuBUTees ZoRp xp ~BIESOq gu]00ax 0 e] vydaySe oywod as ‘Bngyoq UIp EUBUIvES Yowp ‘“NSIseqq “BqETS BIODeI O Bp BA ERTS BUN Aep ‘BUN ¥ITOOeEI O BANSISe BA gung ejuruys Q “ny3 op EIODax O ouT}go BA NIZ3 op BiUTUTES ound Ba poup ‘250 ap ¥y]ODaI 0 BAAR BA ‘210 BUBUIAS BA YOR] “19 BozeIVULO 18 vayEzTTEO ‘eINyeu oySeatad 90 UT JeIBASPe 9389 naony qseoy ‘yyeUYUIS BiUTUTYS op [NJoy ep JeUTUIIOJep Y BA ‘ouTIGO BA 0 oreo ad yyOOer ap [NTOF [NUT TEP “BIDET O ToIU BEA BA INLVUGOGS IS IALVNYWAS 98TGALATENI 6:6-10 187 vorbe degarte“. Deja in Galateni el i-a intrebat pe cititorii sai cine v-a fermecat‘ (3:1), iar in 6:3 ii spune celui inchipuit cA se ingeala singur“. Multi oameni se ingeala in ceea ce priveste aceasta lege implacabilé a semanatului si recoltatului. Ei arunc& simin- ta cu nechibzuinta gi nepasare si se ingeala pe ei insisi, con- siderind cA sAminta semanata va produce oricum 0 recolt& corespunzatoare. Sau seamana o simint de un fel si asteapta o recolta de alt fel. igi imagineaza cd se va rezolva cumva. Dar acest lucru este imposibil. De aceea Pavel adauga: Dumnezeu nu se lasd batjocorit. Verbul in limba greaca (muktériz0), folosit aici, este semnificativ. El deriva din cuvintul folosit pentru nas si inseamni literal ,a fi cu nasul pe sus“ fata de cineva, ,a-l batjocori* sau ,a-I trata cu dispret*. De asemenea poate avea semnificatia ,a prosti“ (NEB) sau ,, a-gi bate joc* (Arndt-Gingrich). Ceea ce spune apostolul este ca oamenii se pot ingela pe ei ingisi, dar nu-L pot ingela pe Dumnezeu. Pot crede c& este posibil a evita legea semAnatului si seceratului, dar, in realitate, acest lucru este imposibil. Pot continua s& semene semintele lor si si inchida ochii la consecinte, dar intr-o anume zi Insusi Dumnezeu va aduce secerigul. De la principiu trecem la aplicatii. Pavel vede aplicarea acestui principiu in trei sfere ale experientei crestine. 1. Lucrarea:crestina (v. 6) Cine primeste invatdtura in Cuvint sé facé parte din toate bunurile lui si celui ce-l invatd. Cuvintul in limba greaca pentru .,Cine primeste invatatura in Cuvint“ este ho katéchoumenos, catehumenul, o persoana care este ,,instruita in credinta“ (NEB). Aga il descrie Luca pe Teofil in prefata la evanghelia sa (1:4). Fie c& este vorba de instruirea de la om la om, fie de instruirea intr-o scoala de catehism, in care convertitii 3 fos, 5:6; f. 1 Cor. 6:9; 2 Tes, 2:3,zoo deme, Puly viusystxe 16-npursys1o ‘Eyed Brey BTYsUBAg Yorperd 18 ngs [nqdezp ey ejunued 18n40} “(PT:6 “FON 1) ,oeysueag urp yos¥ryl} ys ‘el[eysuvag osompyaodoad a0 120" vo mmnuUIOCT voundod yunzye ISep ‘Jeavg 80 op WoSe[ajuy “jue[oput 110 BNI 18 Bystxe your wsy “eounU EzeoyZoavadns a] NU TuOUTTNY *, TS1SUT Joy Miefesues vo tyereprsuoo yuIs TuNSex9 T0ynIs ‘eYSUY Uy ‘oytdst yzeepeo reryo THe Ter ‘atAeuoy ap Titgtdst quIs tuTySer9 Low fnys Tuy “ease UT ABAape ap ayred o EYSIXe Ig -,jnoRy UIO Un aqso [9 ‘uxepour jnuoszef uy “eaNgis 1S ,eung BiTNGIn{s“ 0 are ao Jeo v 380 (guBesnde voumy UT UrInd Ja0) UYSeX9 MTNaoyTnIS ¥ erendod vourseur y[nut vosd tireTd quIs Yo ounds ayeod as troufnys rurind ordsop iSop Izeyse IG *,,eex8or9 mmnzo[9 BIUTOOR] “IoTUeMIvO B BAISOOXE wIOIUIep uTId“ ‘ta [NqUCD UT Tueq neszeA tuoutLO a0 YansyuT ad “EyeBOg a1TeOy OsTUEAEp YOIT -018)-ouRIOY voLIasig sdereo=p ‘eor[oqsode tridraosard toysa0e 8 ayqesS txeode [njoorted es vaurerA UT nZBA v JOY] mynsoji{njs vayzed urp jnznqy “e ‘optqisod umznqe ynop wyuezaad woa tSnqoJ, ‘arjoajord ap 20 ~eoyfran aftiadoad ourjuco Jo “yoar00 yeor{de oyso [ntdroutad yowg “(11:6 "109 1) »GdoUJEUIAIA aI]s¥OA aTLINUNG v1edes WOA Yop o3Se NIONT exeur aySeotuaoynp efEInung toa exjutad yeugutes we YoRC 1 t u L i a i 1 O PRIVIRE RETROSPECTIVA ASUPRA EPISTOLEI 213 Dimpotriva, trebuie s& ,implinim Legea‘ iubindu-ne si slujin- du-ne unii pe altii (5:13, 14). Cum este posibil s devenim sfinti? Am vazut cum descrie Pavel conflictul launtric al cregtinului intre ,carne“ gi,,Duh* si drumul victoriei crestinului prin ascendentul Duhului asupra cArnii. Cei care apartin lui Hristos, spune el, ,gi-au rastignit firea pAminteasca*, respingind total ,patimile si poftele“ ei rele (5:24). Aceasta este o parte a pocdintei noastre. A avut loc la convertirea noastra, dar avem nevoie si ne-o reamintim gi si ne-o reinnoim zilnic. Poporul lui Hristos cauté de asemenea sa fie ,,clauzit de Duhul* (5:18) gi s& urmeze , linia“ Sa (5:25), s& semene in ,ogorul* Sau (6:8), prin obiceiuri disciplinate de gindire si tra- ire, astfel ca ,roada* Sa s& apara gi si se maturizeze in vietile noastre. Acesta este drumul crestin al sfinteniei. Ultimul verset al Epistolei este o concluzie adecvata: ,Harul Domnului nostru Isus Hristos si fie cu duhul vostru“ (6:18). Fiindc& viata crestind este tratata prin harul lui Hristos, si acest har (favoare nemeritata) se exprima in trei domenii la care ne-am referit deja. Primul, raspunsul la problema autoritatii este Isus Hristos, prin apostolii Sai. Hristos i-a numit gi i-a autorizat pe cei doisprezece si, mai tirziu, pe Pavel si dea invatatura in Numele Sau’ si le-a promis Duhul Sfint intr-o masura special, pentru a le reaminti invat&turile Lui gi a-i cdlduzi in tot adevarul.” Astfel, ,ceea ce a inceput Isus sa facd si s& invete“ in timpul vietii Sale (Fapte 1:1), a continuat prin apostolii Sai. El a intentionat ca oamenii sA respecte autoritatea apostolica ca find autoritatea Sa: ,Cel ce va primeste pe voi, MA primeste pe Mine‘, a spus El.’,,Cine va asculta pe voi, pe Mine MA asculta; si cine vA nesocoteste pe voi, pe Mine M& nesocoteste.“* Mareu 9:14; Luca 6:13; Papte 1:15-26; 26:12-18 (in special versetul 17, ,Te trimit", eg0 apostello se); 1 Cor. 15:8-11; Gal, 1:1, 15-17, Toan 14:25, 26; 15:26, 27; 16-12-16, Mat. 10:40: ef Loan 18:20. Luca 10:16,BEE IOOT 9 9°F {PI ZB TED ‘61:9 409 1 '6'R Woy :mjdmoxe aq “unuy “naysoa jnynp no ay ps — neg [nyng uLId 1S eg veonso ULId ‘Teg Toysode utsd neg [nrey — sozs1upy snsy naysou anjnuwog jnpzy ‘40pY0.47 :t9[04stdq aye eqUTAN e[eWITyN UT snUT e489 [gq ‘TSnsUL MpNUsTUSeI0 Te 18 wayepey exzgo te[oystdg [nfesour “mos ed ‘ays0 viseoy “gosvajuys ou es Bo ‘neg [nYynq utd ‘soqstayy ad wae |] 18 BoseInjuTUI au ¥s Bo ‘eg Baonso ULAd ‘soystaHy ad uxeaR T] ‘ojoaut 9U Bs BO ‘Teg Mo}sode utid ‘soystayy od wWeae Ty Uy yaysy “so\SIA}] No TagUgUIesE B — Bg »BpBor® Br}SBOU ByVIA UT BONpord Bs “(6T:p ‘Ted) TOU UT soysTAPT ad ezeuliog ']-¥s ‘,80)SII}]] IN] BoUSUIesE BOR OU YS O89 JUYS IN[NYG ee WesON] LeU eu eo exjUTp BUN Ig ,"soroUTparD ereday Ul a}8eMoo] ervd ‘soySTI]] M] [NYNG 23480 UYg YN sey “goseMooUt 'J-¥s Bo JUYS [nYyN ed stumt43 18 v Tep ‘180 By JedTBUT B-g 18 JVIAUT B “FLINUI B BO TvOp NU sOysTAH] “Ng ynyng u1ud SojS1p] SNS] 9489 lotuajuys eue|qord By [nsundses ‘vopiery TW “eigoay oye ‘arjseou oTe ULAep — MmNyNG [nzep 18 ereyutT ‘eatjeydeaput — rerjaysueagq opLrequtanoeurq 0380} ‘ejurpexo uid [q no tun “ywogtonso [ap SoqSLAP UL WozUIS Tou YoUP ‘1G “njsou [nute}seIq 18 [nyeowd yeyNd ¥ Tq BONIO eg “eredumoseA 18 Bs 10 ‘oxedoosep Bs Avop nu ‘YoseMyUTU IS BS IO ‘YosvEq -1OA BS IeOp NU J1UAA B SOISTI{ SNS] “Dg DaonNsD Utud ‘sOjSIUFT sns] Ul 0388 TIINzUIW eULe_qoad ey [nsundses ‘Beftop Ty INGLVIVO FULYO VIOLSIAA 71%Romani seria CEXPL — COMENTARII BIBLICE EXPOZITIVE LOGOS — J. R. W. Stott Respectind traditia clasica a marilor lideri crestini care au comentat aceast epistoli, Stott prezinti termenii folositi in ea, temele abordate si rationamentele pe care le contine. Puterea Evangheliei, neprihanirea lui Dumnezeu descoperita din ceruri, este adresata in mod clar oamenilor din vremea noastra care au raspuns chemiarii ei. Cind Pavel a scris aceasta epistola bisericilor din Roma ce se adunau prin case, scopul sdu fusese sa obtind suportul lor in rugdciune pentru misiunea pe care intentiona s& o intreprinda in zona vestica a lumii mediteraneene. Nu isi imagina el la acea data c&, timp de dou milenii, ecoul acestei prezentari atit de exacte a Evangheliei va reverbera in Bisericd si prin case, in lumea academic si printre oamenii obignuiti, nici cd va strabate mari si fari ajungind pind la marginile pamintului. Stott demonstreazi o bund cunoastere a textului si contextului Epistolei catre Romani, cit si a celor mai recente studii pauline. Poate chiar mai important este faptul c& priveste aceasté epistold prin prisma propriei experiente pastorale si misionare, perspectiva modelgta de viziunea mireati a Apostolului insusi. fn paginile de fat avei un comentariu adresat oamenilor ce se pregatesc sd treacd pragul noului mileniu, un comentariu care acoperd cele doud lumi ale Epistolei c&tre Romani—lumea lui Pavel silumea noastra. Editura LOGOS CP. 714 OP. 5 Cluj Napoca 400800 Telverde 0800.800.016 tel. 0264-42025 / fax: 0264-420104 comenzi@logos.ro / www.logos.roor'soBoy mmm / o4's0B0]@1zu2WI09 POLOZb-b9Z0 :Xey / $Z00ZH-b920 ‘193 9T0'008"0080 epienjoL 0800p e20deN [NID § dO bTZ 4D SODOT B4njIpy {TotW RES 1$ Soles “17y) WHY Bs “Toon ad 16 vo ‘guWeapuy au [njoysode [~“] ‘epyid zou a] ¥S ‘WAIod jndumy yy] ‘ouvo oxoygULN IoH}esoUDs yReUIURILODOU 18 yind yynusuen o-s 1§ 19 vomputdser nyuad aiayns es ved oy Bs ‘goseinpgaodoad o-s 1Stoap oy vs avo ‘ToroySueag Je nsoes Reza} azansed ps oreo «1a}0ull |» Lun ap oljeiaue’ Enou o op a1oAgu WAR BO apaio 1g *,l!zeysode ap 1$ seIyo “oje10w 1S ao1Fojoa} tzu ap purjd ‘von jnuttid wip 1a]20 eauoutase aso yxysvoU voode 1S azazL0ap “ungexo apt] Haun oudsap 1gasoapul ‘Jared njoysode op astos 10]90 Baqey]ENjov* 9p SUIAUOD Pury B[oysida Yzea}UOWIOD NOG UYOL -vijoysueag inpgaodosd v ap 1$ 1a1jaySueaq solourpadd ouluies ap ‘aljaysueag nqued Wayns v ap ‘gyeuTWIEjUODIU 1S wyemo elpysueaq ensed e ap vayeyyiqesuodsa: ary ,,(Z:Z) ye ad ajoauy 1-ps azeys uy a1y gs ‘J0] InpULT | ‘ose auapaoUl ap tuaLILO Joe BNMSUEN Ys 1S WUILId v 90 aed jaud aoLI0 no azansed ES INgan BA ‘OLOWep YUUWELOS yIseadE are l}OUNT] *,,ozauUM my TTUEyLdoU B18 mynagaape eayred ap zu0p vals ¥s to ‘Injnovoa inynytds azauLIOJUOD as ys nes songnd rorudo wuntsoid viey uy azopoo nu ys WOHIp ay Bs UY 9489 1a}OUNL] ase ULI , Joysode InjnUTEQ Je WN|N UMapUT* un ‘mnjruoyne viutdo ur ‘guizerder rajouny aaspo vnop v vjojsid'y HOS MAL — SO9SOT FALLIZOdX4 AOITAIA ITPIVINIWOOD — dX) 01495 yojouny 7 ***WEPUOWOID! IOW OA 0% ¢f° va mai recomandam... Predica de pe Munte seria CEXPL — COMENTARII BIBLICE EXPOZITIVE LOGOS — J. R. W. Stott »Predica de pe Munte prezinta o fascinatie unica”, scrie John Stott. Ea pare si intruchipeze chintesenja invatiturii lui Isus. Bundtatea devine atragdtoare, trairea noastra siracicioasa este scoasa la iveal4, iar in inima se naste visul unei lumi mai bune.” Cucerit el insusi de mesajul acestei predici, Stott isi propune si reuseste in acest comentariu si aducd in secolul nostru mesajul la fel de relevant al Predicii, fari a ocoli subiectele controversate din a ori a trata superficial dificultatile pe care le prezinta. Astfel, el discuta pe rind implicafiile afirmatiilor lui Isus pentru caracterul, influenta in societate, neprihdnirea, religia, rugiciunea, ambitia, relafiile si devotamentul crestinului, Nu sunt ocolite subiecte ca razbunarea, dimnicia, postul, problema securitatii materiale si a economiilor, divortul si judecatile, profetii mincinosi, Daca la inceput autorul discutd autenticitatea si relevanta Predicii, el nu putea si incheie decit discutind in final autoritatea sPredicatorului, asa cum reiese ea din Predicd. Impresionant prin profunzime, claritate, sensibilitate, preocupare egal pentru imfelegerea textului si aducerea Iui in lumea contemporani, imbinarea aplicatiilor pentru audienfa initiali cu cele pentru audienta modern’, comentariul lui John Stott cucereste printr-o complexitate accesibila si o simplitate inal{atoare, prin respectul pentru cuvintul Scripturii si preocuparea pastorala pentru cel ce il citeste, prin exigenta exegetului si devofiunea inchinatorului, impunindu-se ca o lucrare de referinfé la care, in egal masura, lucritorul crestin si credinciosul iubitor de Cuvant vor reveni mereu si mereu, cu plicere si folos, Editura LOGOS CP. 714 OP. 5 Cluj Napoca 400800 Telverde 0800.800.016 tel. 0264-420025 / fax: 0264-420104 comenzi@logos.ro / www.logos.roo1's06o;-mMMM / 01°50601@}zUaWOS 0T0Zb-P9Z0 :X®} / SZOOZb-b9Z0 1 9T0"008"0080 epson}. 00800» e20deN [1D § WO PTZ eO SODOT BanyIpA “Jez BauMOng no varewayo turdunt 1S-v op 1S elvargu gafnys miseaoe uy elumnauts no efeBue as e ap eiuLOp JOINT UJ POSeOUAs Ys a1Sosna1 NOIg UYOL MavIpaad vasaing UI “ejeouzerpul no wjurTIUIN eUTqUI Bap vareooaoud 18 aovayo royeorpaid mun mpuisyoeseo ope apiqesuadsipur JO[LMESEN vorEMNOsIp 1S pnjoul v BIJ vloyou! vaynd as nu waLe “rotpaid foun v ampSaud ap ioye81]90 Jojodejo v yeAdope a198jhur 0 prayo 18 vo oundnsaad 20 1S nuprys ey eseoLIadum vareurayo ezerTeIep ‘wign azo uy gwWepouL voLUN] NUAd ruvAdtar YF v ap Jo[LOWoIpaId e gferiuase euoyep Sze] ed rode wnosip [gq “yuNSo10 yqinys wiseaoe nguad ajerjuaso soldojoa) ajayueurepuny tode puyuazoid ‘aorqig WxeoIpead aye aou0}st ajaxodou vj op purusod ‘soyeBurAuod 1$ 9180] [nyeLi9}eur a\SoInNsUOD 1S NOIg “EIaNSap ay IpeN o PUIAEP ¥s ZOSLT eoreorpard are uy aun] O-UY N|NIUTAND tBUIETSOAd I}eI]IGesuodsar 16 la0[3 vasedoosopa v] atjenAUT O 21S mavorpaad vasaing “aurea BIsBadR UI HOI UYOS PULTE , guvrodwroquoo 1S gorqig ‘gouuayne vasvorpaid ey axa0reOyUIOI 0 WOaP ‘soysL}] UL aqeILINQeU BI 19 Hquiow ad eonpuod I-e nyUad “HoLasIq poyeqtjeqa 1S vayergugs wpa v op vosoynd ore nu ofuTU yo JopIsuos 18 axeorpasd uy yexgaope no pax [‘"] "puapour vaumn] 18 BOTTQIG pawn] aur ayund o azojo ys ingen voreorpoad yo alm) No par HIS MAL navoipasd valajng **WEPUOWOIDA [OW OA “*o bas vé mai recomandam... (Seria VREAU SA INTELEG) Doctrina crestina. Locul, rolul si importanta ei. Alister McGrath Dar daca vrem sa vorbim despre Dumnezeu, daca vrem s& impartasim altora experientele cu El sau daca incercim sa explicim de ce Domnul Isus Hristos este atit de important, vom sfirsi prin a face afirmatii doctrinare. Uneori, doctrina pare lipsita de relevanta — dar, la o analiza mai atenta, vedem cA ea detine cheia viitorului credintei crestine in lumea moderna. Biserica nu poate gindi si actiona nici atit fara si-si intemeieze ideile si actiunile pe un fundament doctrinar. Crestinismul are o temelie ireductibil doctrinara, pe care poate fi ridicata o adevarata suprastructura social, politicd si experientiala. Temelia trebuie si sprijine insi toata aceasta structura. A neglija — sau, mai rau, a repudia — aceast temelie inseamni a lipsi biserica crestina de resursele ei fundamentale, care ii sint necesare pentru a-si pastra identitatea gi misiunea in cel de-al treilea mileniual existenteici. Alister McGrath igi propune, in lucrarea de fata, si analizeze gi sa explice scopul gi'locul doctrinei crestine. Doctrina este reflectia responsabild si ascultatoare a bisericii asupra tainelor credinfei. Doctrina apara credinta crestina de toate interpretarile incorecte si incoerente ale identitatii $i ale chemirii ei gi oferd credinciosilor un cadru de interpretare a aspectelor ambigue ale experienfei umane. Doctrina deschide calea formarii unei conceptii despre lume, pe baza careia pot fi transformate atitudinile crestinilor si poata fi abordata o gama largi de probleme — sociale, spirituale, etice si politice. Editura LOGOS CP. 714 OP. 5 Cluj Napoca 400800 Telverde 0800.800.016 tel. 0264-42025 / fax: 0264-420104 comenzi@logos.ro / www.logos.rooxso6oy mmm / 01'5060]@!zuaW0> POTOZP-b9Z0 :XEy / SZOOZb-P9Z0 19 9T0"008'0080 epsenjoL 00800b eD0deN [NID § dO bIZ dD SODOT Banjpy ‘By gig oui few yBeayatuy ys wesaxa UE JOIN MsgouO BN 1S gonovad pznETES 0 1S aifapaaop as 19 ‘InIHanax0a vugys UL sUTUET NU ToNqIg ae axBsON[ JoPIMUSs soIMM vareBimoIed und 1§ ayesiaaonuos nes asyip aoqqiq afesed asvorumu e yjaxu0D vareynosip nd aonei0a) woNeUD|gord vorwoyyduroxs ud 1g ~aUAsTp aanoadsied ne 0 aynut ap aze> Lome Yop v ajtianyd wyurzaid yo dey und rew0} ye8utau0s sopdosd vareurs0y vf 1$ atfoayar B RUEAUT 19 ‘a19paA ap 1ound un aundur nu aze>‘pjueurosey psm99] 0 a\8panop as pornauauay ug auzonpoajuy soysnoyd 18 10018 os enue un y e ap auedag “néqperpads nes tuejosd 19 ay ‘oyny> ap Bre] 21220) nuNoads un naquad eayeyyTN 1§ vayeysozou 18-npurpaaop ‘ruTu reur yeorgnd v-s nu azeo uy ReSUNpapUy ppeouiad o ednp ‘ayuazar whuede ap upedgu yep o-nutp yuaaap e axed nruawop un-nUy ‘izgpsoge eoyeorun ulid sundutt as phey ap eaxes9T] injjesnds ne a9 v2.90 sayaiuy wwe ¥ ByeporsTU fopuT wre-au NU ‘ee Y Ze NU YOR LNpay ayfnur reur uy saja}uy yg areod porpe ‘Doarypo wanspur axeur uy asa ‘In eMyeU ysuy UEId ‘HEU Infequiry yosvouauio a> 0 1$ 2489 v9 PULA ayso ¥> [mde pBuy] ad “yo nayuad 1 ‘PUIAIP aye 0 a1S9 BIIQIG BO NNUAd NU yoRMAUIULDY op afoaou wraAe pp ezearaGns tomy spuT{diosip vauautose 0 ap atoaau ays9 29 ap seq TONG maperdsoqur vue nes ejumns 2989 ‘Teuorlypen 19 [suas Uy ‘eorMauaUAaR] vans @ uf-sasoy YOLLANYWUdIH ‘ Uy aLaInposqUy WEOPUOWOII! 1OW LA 0% Pdid ye va mai recomandém... Exegeza Vechiului Testament dr. Douglas Stuart Exegeza VT isi propune si prezinte in mod metodic pasii care trebuie parcursi pentru exegetarea unui text. Acestia includ analiza lexicala, istorica, teologica,a genului literar si critica textuala prin care exegetul este obligat si efectueze 0 cercetare temeinicd si amanuntita. Combatand implicit predicarea si invatarea Bibliei la nivel superficial, redusi la o simpla expunere a unei pozitii asumate fird o baza solida gi pornind dela preferinte personale si prejudecati mostenite, lucrarea de fafa aduce o corectie binevenita prin insistenfa pe care o pune pe studiul aprofundat, serios, si cercetarea necesare in proclamarea Cuvantului. Aplicarea pasilor prezentati {in carte in exegeza diverselor pasaje din Vechiul Testament il va ajuta pe studentul diligent s& progreseze mai mult in citeva luni de studiu serios al « pasajelor selectate decit in ani intregi de studii dezorganizate si fara obiective clare. Cuajutorul ei, exegetul va fi echipat si poata oferi o critica inteligenta si eficace a‘ mesajelor expozitive, cArtilor sau articolelor care esueaza in demersul aprofundarii adecvate a textului scriptural. Adresata cu precadere segmentului academic — indeosebi pastorflor si studentilor la seminariile si institutele teologice, cititorului interesat de redactarea unei lucrari sau a unei predici expozitive, Exegeza Vechiului Testament se va dovedi nu doar utila, ci chiar indispensabila si nespecialistului dornic s& studieze mai eficace Biblia, pentru a o intelege gi aplica mai bine la propria viata. Editura LOGOS CP. 714 OP. 5 Cluj Napoca 400800 Telverde 0800.800.016 tel. 0264-420025 / fax: 0264-420104 comenzi@logos.ro / www.logos.roo'soGoy mmm / 04'S060j@|zuaWI09 bOTOZ-9Z0 Xe} / S7OOZb-b9Z0 19) ‘9T0°008'0080 epson}. 00800b e20deN {nid § dO HTL dD SODOT &4njIPA (SODOTeNUPA el “TAXAD Pus Uy ‘yUpLHOI equIT] UI ar}Lede ap sind Ul) LNOIN Hrequawi0> ap tH19s rasvorSnsoad ye quoureysay, MON nyUad jeny>e [nuoypa ays9 (Iuadyg ‘tuayULOD | “emMyeIOy] vo ENGI WINUTUTe axe> aNUIP) TseyuaUTOD 18 LBIIN] aseoraUMU B JOINY “epeUeD UT ‘PIIUBI eIqU|OD saanoouea up a8affop qua8oy ev] arequawrersay-nou upms ap wows Josajoud ayso (erusOpTTED WrayPNos Jo AysaatuA “q Yd) 22d‘ UOPI0D “21801160]04 ap wias3xo 1Sp8 BA 0 BPIIOS FOaIOT|gIG O FOSBINIISUOD 1S} Bs susp [maBoxe axes ad aunrizes ‘yza8axa uj auvsovau auauinsysut #8 asansay qurzeid ountoas wuN|Q “Wyo Youn vaingBo1d reUID0) doos ydaxp ne aonaBaxa lunsssWep aseossumu y> [mydey a1apan uy pUyAE qun ap wanxa ‘yopasd ppquivesd vzadaxa nayuad pry yang un apnpout aunties vareorpug ‘adoouiad aun ezyyeue (9) 18 a1 03sT-yemn4n9 |nyx2}00> (s) soyarurano ezreue (p) ‘gesneuresd ezieue (¢) ‘mmyxay vanyqeis (Z) ‘preanqonays ezryeue (T) :InjMaxa) ezqTeue UT KMozed amngan) auv> nSed‘s}ound ad ‘ofiyps foun euro} gns 303 Serperop Uurzard sDUAS}s0 pnyxa} 18 vzaBoxg ‘enop e vauntizag -suvsyde vy axejaadsaqut e] ap vaie29q) aadsap joudes un jeuy uy puyznput ‘(na esdipesode ‘ijoysueaa ‘ajoysida) aoyroads tnua8 nauad areyuaurdns ppzperd no souayn pyere[dusos ‘exexy] apnuad 2180} naquad qezea ised n> afryps foun euLsoy qns prezue810 2159 ‘ysajduso9 pzaSaxa o najuad piyy ‘eunig ‘juntas Lew nayed Uy YIeINYINIYs aysa vITED, aay Uopsoy up juawvysay, njnon pzasaxq WOPULWOIIA [OW DA of ¢va va mai recomandam.. Faptele apostolilor seria COMENTARIILE GOODING dr. David Gooding La baza carfii sti convingerea ci Faptele Apostolilor este 0 opera istorica intru totul fiabild si cd naratiunea lui Luca, citita si cercetaté cu pricepere, ne va arata cum s-a nascut crestinismul, care sint originile lui si care a fost Evanghelia primilor crestini. De aceea, comentariul va incerca nu o abordare exegetica, o analiz& verset cu verset, ci, mai degraba, o analiza literard a cartii ca intreg, urmarind si-i descifreze mesajul pornind de la structura ei. Autorul crede ci astizi exist pericolul aproape iminent al unor forme de crestinism din care lipseste tocmai esenta Evangheliei, dar care trec drept Evanghelie. Speranfa lui este c& aceasti abordare noua si diferita a Faptelor Apostolilor ti va ajuta pe multi cititori ,,si gaseascd, sau sd regaseascd, daca e cazul, gloria, bogitia, speranta si ‘minunatia Evangheliei pe care Domnul inviat din morti le proclama inc lumii prin inspirata opera a lui Luca.“ Comentariul nu a fost scris — spune el — ,,pentru expertii in invafatura Noului Testament, ci pentru publicul larg, inteligent si aplecat spre cugetare.“ Editura LOGOS CP. 714 OP. 5 Cluj Napoca 400800 Telverde 0800.800.016 tel. 0264-420025 / fax: 0264-420104 comenzi@logos.ro / www.logos.roossoBoy'mmm / 04°s060|@}2u2aW09 POTOb-b920 xe) / $200Zb-b920 "19 9T0'008'0080 @p2njo. 00800b e20deN {nip § dO PTZ dO SODOT BANA [PAsvoavauunp apizuamos asaoyjd no wyjdaispy “mnjMya]09 HavoIpUL [nyuouow! uy “EISod | HEIYOR O EBS aIngon a1eo od BUNS 1$ oxBOYUAPL 9p [RaZWINU ‘IN[NI9]09 vara} EISod ULd BULTUOD WOA BA ION, “yosttos 18 ymord egy ‘uogofor od 1weq, Himgjayo es rey ‘arquay nyuad epeod e] Hels BS BIRT ‘GODOT BIMIPA ap “saq_ erhizodsip x] esnd 910°008°0080 epr9AjAL BUN] purZEHN unyesB oruogoyoy epuvuios eajnd toa 18 opetoads aJouaFO 1S o[eLIONpE ayigmou aidsap miewuoyur yeynSer wud te, jou ednoo woa dU |Msal op IS ‘eNSeOAROUUINp esoupe IfeorunuOD ou Bs oBuNfy Tou sp ayey0dns pully axotpadxe I$ osejequie op oyijaimjoyo oyeo) ‘grejuouNjdns: Bjeimyjayo oO 1oru gry ‘nysou jnjoid ey ‘eySod und oj1z"9 Hud ys voyenTTIQIsod 119Jo vA 9s 1A 1S Jo BZBOSOIPE 98 JOIIIIO Op wos InuBo wIOSNS BA aS IA ‘Nou Ny oreso4y asdsop ayer]ejop IeuLTOyUT tuALId To, +, ,gosvalnys BA Bs BO a]SIXO ES 9y$010p 99 BMYIps F] BNOU ar}Lede soLI0 aidsap temtid eye ys opuuEd BA SODOT emMUIpA op W9J0 ,vISOd Nd VALYVO" [norarog ‘adjSDOU afLADAIN] NI jnjoss Sojnj09 un auofajay ivpayos au ps 140 iataas au vs nos ‘sof jou ap vsaapo vy} ausaqut ad Ifpyizia au ps wpyIAUl,DA SODOT ®.NjIPA ap aywoygnd 1anjy ayo naquad WEOPUOWOIIA 1OW LA of rdos ° ao re °