Fle ORDINUL NOOBS din 30.07.2002 pentru aprobarea reglementiril tehnice "Normativ general privind calculul transferulul de mas (umiatate) prin elementele de construetia",Indicatv C10716-02 in conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea In temelul prevederior art. 2 pet."45 gf ee Hotérarea Guverniui nr. 3200" pi orgUng Ministerului Lucrarilor Publice, Transportu Se ont Avand th vedere avizul Comitetilii ei ence Generalé nr.10/23.11.2001, Ministrul Lucrarilor Publice, Transporturilor Sp Laelia milf urmatorul ‘ORDIN - ° Art. 1 ~ Se aproba reglementarea tehnicé *“Normativ general privind calculul transferului de mas8 (umiditate) prin elementele de constructie", indicativ C107/6-02, prevazuté in anexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2 — Prezentul ordin gi regiementarea tehnic prevazuta la art. 1 se publicd in Buletinul Constructi Art. 3 - Direcfia General Tehnicd in Construcfii va aduce la Indeplinire prevederile prezentului ordin MINISTRU, MIRON TUDOR MITREA MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR $1 LOCUINTEI NORMATIV GENERAL PRIVIND CALCULUL TRANSFERULUI DE MASA (UMIDITATE) PRIN ELEMENTELE DE CONSTRUCTIE INDICATIV C107/6-02 Elaborat de: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE iN CONSTRUCTII $1 ECONOMIA CONSTRUCTIILOR INCERC — Bucuresti Director general: prof. dr. ing. Dan LUNGU DEPARTAMENTUL FIZICA CONSTRUCTIILOR, INTERACTIUNE CONSTRUCTII - MEDIU Director Departament: Sef Laborator: Responsal dr. ing. loan PEPENAR fiz. Constanta MARIN PERIANU fiz, Constanta MARIN PERIANU Avizat de: DIRECTIA GENERALA TEHNICA IN CONSTRUCTII MLPTL Director gener ing. lon STANESCU Responsabil lucrare MLPTL: ing. Serban STANCIULESCUMINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR $1 LOCUINTE! ORDINUL NR. 1063 din 30.07.2002 pentru aprobarea reglementarii tehnice “Normativ general privind calculul transferului de mas (3) din Hotérarea Guvernului nr, 3/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrérilor Publice, Transporturilor gi Locuintei, Avand in vedere avizul Comitetului Tehnic de Coordonare General nr.10/23.11.2001, Ministrul Lucrarilor Publ urmatorul , Transporturilor si Locuintei emite ‘ORDIN Art. 1 — Se aprobé reglementarea tehnicd "Normativ general privind calculul transferului de masa (umidltate) prin elementele de construcfe’, indicativ C107/6-02, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin Art. 2 — Prezentul ordin gi reglementarea tehnica prevazuta la art. 1 se publica in Buletinul Constructor Art. 3 - Direciia Generalé Tehnica in Construcfi va aduce ta Indeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU, MIRON TUDOR MITREA MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR 1 LOCUINTE! NORMATIV GENERAL PRIVIND CALCULUL TRANSFERULUI DE MASA (UMIDITATE) PRIN ELEMENTELE DE CONSTRUCTIE INDICATIV C107/6-02 Elaborat de INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN CONSTRUCTII $1 ECONOMIA CONSTRUCTIILOR, INCERC ~ Bucuresti Director general: prof. dr. ing, Dan LUNGU DEPARTAMENTUL FIZICA CONSTRUCTIILOR, INTERACTIUNE CONSTRUCTI - MEDIU Director Departament: Sef Laborator: Responsabil lucrare: dr. ing. loan PEPENAR fiz. Constanta MARIN PERIANU fiz. Constanta MARIN PERIANU Avizat de: DIRECTIA GENERALA TEHNICA IN CONSTRUCTII MLPTL. Director general: ing. on STANESCU Responsabil lucrare MLPTL: ing. Serban STANCIULESCUCUPRINS. ‘SCOP $1 DOMENIU DE APLICARE REGLEMENTARI TEHNICE CONEXE DEFINITII, SIMBOLURI, UNITATI DE MASURA $I RELA] DE CONVERSIE 3.1 Definigi 3.2. Simbolur gi unitati de masura 3.3 Relafiide conversie CONDITI TEHNICE (PARAMETRI) $I NIVELURI DE PERFORMANTA CALCULUL DIFUZIEI VAPORILOR DE APA PRIN ELEMENTELE DE CONSTRUCTIE 5.1. Prevederi generale 5.2 Verificarea neacumularit progresive de apa, de la an la an, ca urmare a condensarii vaporilor de apa in interiorul elementului de constructie 5.3 Stabilirea temperaturii aerului exterior de la care pare condens in structura elementului de constructie si determinarea zonei/suprafetei de condens 5.4 Calculul cantitatii de apa provenite din condensarea vaporilor de apa in masa elementului de constructie, in perioada rece a anului 55 Calculul cantitayi de apa ce se evaporé din masa ‘elementului de constructie, in perioada calda a anului 5.6 ‘Calculul cresterii umiditati relative masice MASURI CONSTRUCTIVE PRIVIND _LIMITAREA CRESTERI| — UMIDITAY ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE ANEXAA CARACTERISTICI DE PERMEABILITATE LA VAPORII DE APA ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCTIE ANEXAB TABELE AUX Pag. ANEXAD EXEMPLU DE CALCUL 14 15 18 16 23, 26 29 32 IARE DE CALCUL ANEXAC ZONAREA CLIMATICA A ROMANIEI 35 43 49 52NORMATIV GENERAL PRIVIND CALCULUL TRANSFERULU! DE MASA (UMIDITATE) PRIN ELEMENTELE DE CONSTRUCTIE Incicativ €10716-01 1. SCOP $I DOMENIU DE APLICARE PRIN ACEST CALCUL SE STABILESTE NECESITATEA SVSAU SE DIMENSIONEAZA BARIERA CONTRA VAPORILOR DE APA APLICATA PEJIN STRUCTURA ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE. in construc duzia vaporior de apa tnsojeste transfer de caldura, 1.2 Prevederile prezentului_ normativ se refers la elementele de constructie exterioare sau la col 15%), ‘Rprobat de MINISTRUL LUCRARILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR $I LOCUINTE! cu corinne. 1063/30.07-2002 ormativ se aplicé atat la cladirile noi te care urmeaza a fi supuse unor lueréri de NOTA deosebite (spalii cu medii agresive, constructifrigorifce, constructi subterane, depozite pentru pastrarea prod agricole, etc), preved corobora cu regleme de constructi 1.3. Alcdtuirea din punct de vedere higrotermic a elementelor de inchidere precum si modul de amplasare in termotehnic al elementelor de Inchidere se va face tate cu prevederile din normativul C 107/3. 1.4 Metoda de calcul data in prezentul normativ este o metoda de calcul simplificatd si are fa bazd urmatoarele ipoteze. * _ transferul termic are loc in regim stafionar gi este Unidirectional + toate caracterist sunt independent termofizice ale mi le temperatura gi umiditate; ‘* circulatia aerului prin sau in interiorul elementului de constructie nu este luata In considerare;+ stratul de aer din componenta elementelor de constructie. va fi luat in considerare in conformitate cu prevederile din C 107/3. 1.5. Prevederile prezentului normativ vor fi utiizate fa 4.6 Prezentul normativ inlocuieste STAS 6472/4-89 “Fizica construcfilor. Termotehnica. Comportarea elementelor de constructie la difuzia vaporilor de apa” 2. REGLEMENTARI TEHNICE CONEXE Prevederile din prezentul normativ vor fi utiizate impreund cu urmatoarele reglementér [1] C1070 Normativ pentru proiectarea si executarea lucratilor de izolafi termice la cl 2) C1073 privind calculul termotehnic al ‘elementelor de constructie ale ctadirilor; [3] 107/4 performantelor termotehnice ale cladirilor de lox [4] ©1075 Normativ _privind calculul_termotehnic al ‘elementelor de constructie in contact cu solul; lati de incalzire. Necesarul de caldura de [5] SR 1907-1 caleul. Prescripfi de calcul; 8 {6} SR 1907-2 [71 STAS 13090 cconstructii sub forma de folli sau pelicule. [8] 180.7345. Izolatie termica. Marimi fzice si definiti {9} SRISO 9346 tzolafie termicd - Transfer de mas& — Marimi fizice gi defini NOTA: La aplicarea reglementaior tehnice se va tua tn considerare ultima editie tn valabiltate. 3. DEFINI, SIMBOLURI, UNITATI DE MASURA. ‘SIRELATII DE CONVERSIE 3.4. Defini \cipalii_termeni utiizafi tn prezentul normativ au urmatoarea semnificatie: factorul rezistent ermeabilitate 1a vapori, jig - coeficient care de cate ori stratul de material este mai putin permeabil decat un rat de aer de aceeasi grosime rezistonta la presiune raporta |, R, ~ diferenta de ia densitatea fluxului de vapori, In regim stafionar Presiune parfiald a vi lor de apa, p - presiunea pe care o un amestec de gaze, ond ocupa singuri, la aceeasi temperatura, volumul amestecului 93 a acrului, » ~ reportul dintre presiunea partiald a vaporior de apa din aerul umed si presiunea de saturatie la aceeasi temperaturd 51 presiune barometrica umiditate a materialului (masica/volumi evaporabile raportata la masa/volumul materi Woy Wy — Masa @ apei scat barierd contra vaporilor de apa - component a unui element de construcfie, de grosime mica, cu rezistenta n transfer cdldura dar cu 0 foarte mare rezistenta la permeabiltate la va avand rolul de a reduce riscul de condens al vapor structura elementului strat de aer ventilat - component a unui element de constructie prin care se asigurd circulafia aerului prin tiraj termic si/sau vant i care are drept scop principal evacuarea vaporilor de apa in exces spre mediul ambiant; poate firealizat continuu sau sub forma de canale zon de condens — zona din structura elementului de constructie unde se produce acumulare de apa din condens 3.2 Simboluri gi unitati de masura 7 2 3 Tom i exlerioara medie anuala, consideratal °C le zonele de temperaturi extericare de| Teco [temperatura a aeruiui exterior de la care poate| °C |apare condens Ta. [temperatura medie @ aerului exterior, in perioadal °C Je condensare, corespunzatoare temperaturi Ts cna T'. [temperatura medie a aerului exterior, in perioadal °C |de evaporare, corespunzatoare temperaturi 1s coat T, [lemperaturé a stratuiul_k din elemental del °C construct AT |diferenta de temperatura intre temperatura interioara de calcul si temperatura exterioara de| calcul Coeficient de transfer termic super jient de transfer termic super Wa lermicd (Speciicd) @ unui strat de aer]_mKW i R_ |rezistenta termica (specifica) unidirectionalé. al_m'K/W ‘unui element de construc Re Unitate ms Simbot Termen de rR mis, masura unui element de constructie 3 P [presiune parjala a vaporior de ap din aerull Pa % interior %G > me parjala @ vaporior de apa din aerul] Pa ra Ke Ta, [temperaturd pe suprafata exterioaré © Pa lor de apa din aenull Pa exterior, corespunzétoare temperaturi Tay 10 apresiune de salurafie a vaporiior de apa din aerul exterior presiune de saturajie @ vaporior de apa din aerul exterior, corespunzatoare temperaturii Tan ipresiune de saturajie a vaporiior de apa pe| |suprafata de condens, tn conditii de iarna presiune de saturatje corectata a vay din aerul exterior, corespunzatoare temperaturi Tam ‘umiditate relativa a aeruiui interior Tin care se produce] ta a malerialuiul ila materialului ‘coeficient de difuzie a vaporilor de apa in aer cantitate de apa care se poate evapora in| perioada calda a anulul [cantitate de vapori de apa ce poate condensa in| elementul de constructie in perioada rece a anulul [durata de timp de evaporare duratd de timp de condensare i relative masice @ materialulul 3.3 Relatii de conversie 3.3.1 Tn normele unor ar, factorul rezistentei ta permeabiltate la vapori se noteazé cu. in loc de yo. Pentru ca factorulrezistenfel la permeabilitate la vapori sa nu se confunde cu coefcientul de permeabiliate la vapor din STAS 13090 (notat cu 1) este necesar s8 se citeascé unite de masura prin care sunt exprimate aceste maim fzice. As factorul rezistentei la permeabilitate la vapori (1s) este dimensional; coeficientul de permeabilitate la vapori (1) se exprima in [s}, sau [gimhmmHg}, sau [gimhPa}. NOTA: In STAS 13090 factorul rezistenfei la permeabiltate la Vapor, sip, este notat cu 1/Kp, 3.3.2. Relafide conversie Pentru rezistenta la permeabiltate la vapori, R, 41 mPhmmHg/g = 4,80 . 10° m/s 1 mthPalg = 3.6. 10° s 1 mis = 0,208 . 10° mthmmHg/g 1 mis = 0,278. 10° m'hPalg = pentru coeficientul de permeabilitate fa vapori (p) 4 gimnmmHg = 2,084. 10° s 1.8 = 0,480.10" gimhmmg ~ pentru presiune, p ‘1 mmHg = 133,322 Pa 1Pa=7,50. 10° mmHg 1Pa=1 Nim? 1 Tor = 1 mmHg4, CONDITII TEHNICE (PARAMETRI) SI NIVELURI DE PERFORMANTA Pentru satisfacerea cerinjelor de igiena gi confort ie precum si pentru conservarea performantelot r de inchidere si'compartimientare este necesat ca elementele de constructie $4 satisfacd urmatoarele conti tehnice $i niveluri de performanta. 4.1 Cresterea_umid ‘masice a materialelor componente ale structuri elementului de Inchidere ca urmare a condensarii vaporilor de apa. Nivel: AW Pfesiunea de saturate corectaté a vaporior, din aerul exterior, In Pa; Pin, _*Presiunea de saturatie a vaporiar, din aenul exterior, In Pa, corespunzétoare temperaturii medii_ anuale Tan, pentiu cele patru zone de temperaturi exterioare de Cealoyl de iarna, conform tabelului B.1 din ANEXA B, NOTA: Valorile numerice din relatile (4) si (6) sunt corecfil rezultate din faptul c presiunea de saturafie a vaporior variazé dupa o curb& de gradul I funcjie de temperatura (nu dupa o dreapta). £) se construeste linia presiunilr parjale, p, ale vaporiior de aps, prin unirea punctelor p, dé pe suprafata interioara a elementului de constructie (care reprezintapresiunea parjiald’ a vapotior de ap din aerul interior coréspunzatoare temperaturi.interoare de calcul T, si lative @ aerulu interior @), CU pUNGtU Pe ar (care reptezinta presiunea parjialé corectala a vaporlor de apa ‘din aerul exterior cofespunzatoare temperatui medianuale exterare Ty, §i umiditati relative 9, ‘aefiilui exterior). Presiuriea partiala a vaporilor de apa din aerul interior, p, respectiv presiunea partial corectaté a vaporiior de apa din aerul exterior, Pj av. Se calouleaza cu relate: = iP si ai {Pa} PePseccor Pe cor = 799° [Pal © 2Daca linia presi presiunilor de saturatie, @. + umidtates rlatva a adele,” fespbe interiorul elementului de construct (ig exterior, in %, : partiale, —p, intersecteazA curba presiunilor de saturate, p, ate '8e recomanda imbunatirea alcdtuirlelementului de construct. In care: 9160 at NOTA azul elementelor omogene, pentru o mai corecté ire a curbei p,, se imparte elementul in mai multe straturi si se calculeaza p,. in functie de T, a fiectirii strat. . a relatvl medio wiuala' Serie Ban considera de 80%. 7 5.3 1 sparclgeetiars * constructie si determi . . 5.3.1. Stabilirea temperal , care apare condensul se face prin Incercar, astel: a) se reprezinta grafic elementul de constructie conform E = ap. 52 "pad, Wuandesse. inconsiderate accles 4% ' on nm, wl am n * * b) se. caloweaza’ variajia temperaturi T,, in interiorul few elementului de construotie cu relatia (7), pentru diverse me tempera ale sql exter, Ts TT, k TER ARG © m » Meer temperaturior T, gi se reprezinta grafic a acestor presiuni, pentru fiecare T, jcumulare progresivé de ah in viap considerata; 23 22NOTE: 24 €) $0 construest Inia p a presiunor parle ale vaporoc de pe suprafaa interioard a respunzéitor temperaturii Ty cu punctl p, da de constructie @ aeruul Umiditatea relativa a aerului inter ‘4 88 considera tn funcjie de destinatia incéperi, conform normativului © 10713. 2. Umiditatea relativa a aerului exterior, 9,,.se considera 85%. a) P (Pe) . e) temperatura aerului exterior de la care poate apare condens, T, cans reprezintd temperatura T, pentru care linia presiunilor “pariale, p, devine tangent la curba presiunilor de saturatie, 2): inute, se stabileste medie a tabelului 5.32 Pentru determinarea zonei/suprafetei de condens se procedeaza dupa cum urmeaza: Fg. a> mak de cnatene D ~ supratets de condense 252) se reface curba presiunilor de saturate: waporilor, P, 8 linia presiuniior parjiale, p, considerndstemperatura Tw. ca temperatur& de calcul pentru aerut exterior (Rg. 3); necorectata. vee b) pentru stabiliea curbei reale @ presiuntior: parjiale ale , din $i Py corespunzatoare partiale ale vaporilor din aerul interior $i exterior, se duc tangente la curba presiunilor de saturatie »,. Valorile presiunitor de saturafie tn punctalé da tangenta sunt Pi $i Paa- Planele paralele cu suprafetele elementului de constructie duse pit aceste puncte de tangenta definesc inceputul si sfargitul zonel de condens (fig. 3.a). Dacd punctele de tangenta se confunda, zona de condens se reduce la 0 suprafata, presiunea de saturatie pe aceasta suprafata avand valoarea p,. (fig. 3.0) 54 Calculul cantita 4 provenite din condensarea vaporiior de construstie, in perioad: 5.4.1 Cantitatea de vapori de apa care poate condensa in elementul de constructie , In perioada rece a anului se determina cu ‘rmatoarele relati: ) in cazul in care zona de condens are o grosime finita In care: . Nw = durata de timp de condensare, in ore, data in tabelul B.2 din = presiunea partialé a vaporilor de apa Pua ‘ANEXA B, in functie de zonele climatice definite conform hai din ig. C.1 — ANEXA C; presiunea parjiala a vaporilor de apa din aerul interior corespunzétoare temperaturii T, si umiditatii relative @, in Pa, calculata cu relatile (6); corespunzatoare temperaturii T., si umidi Pa, calculata cu relajia: Pes = 22 *Pses. ss 100) In care: Pun ~ presiunea de saturajie a vaporlor de apa din aerul exterior, corespunzatoare temperaturii Ty presiunea de saturajie necorectaté a vaporilor de apa, corespunzatoare temperaturii pe fata caida a zonei de condens, in Pa; presiunea de saturatie necorectaté a vaporiior de apa, corespunzdtoare temperaturll pe fata’rece a zonei de condens, in Pa; rezistenja la permeabilitate la vapori a paitior elementului de constructie dintre suprafata interioara i suprafata cald& ‘a zonei.de candens, in'mis; calculatd conform cap. 5.2 pct. ¢ rezistenta la permeabiltale ta vapori a prflor elementului de constructie dintre suprafata rece a zonel de Condens si suprafata exterioard @ elementului de construct; in mis, calculata conform cap. 5:2 pct. . aPi Pau Ny => aU aceleasi sea cae Pe NOTE: 28 P my = 360 ) In cazul tn care zona de condens este redusiia"o suprafata de condens: in care: + presiunea de saturatio necorctaa a wvaporilor de apa, Corespunzatoare temperature suerte oe condens, in Pa; " + -rezistenja la permeabiltate la--wapori nelementului de.construstie dintrs suprat 81 suprafala de condens, in mis, ca 0, 52 pet. «Tezistenja la permeabiliote fa vapor:B por elementului de constructie dintre suprafafa de ‘candens. i suprafata :exterioas e2slementului dé? cconstructie, In mis;-calculaté conform cape 8:2 pet. c. 4. Temperature Ts ans $i Ta 8@ stablese Conform pet. 83:4. * a 2 Zonalsupraaja de condens se deter conform pot 532 > 3. Distribuyja presiunilor de saturatie.gi-a presiunilor partialehi alg vaporilor de ap prin. stnuicturdtn-perioada de condensare este exemplificald tn fig. 3.0 gi b. de apa ce se evapora din masa constructio, in perioada caldi a cantititi de ap acumulata in perioada rece, care se poate evapora in perioada calda a anului se face astfe: 1OTE: grafic elementul de constructie conform cap. Indu-se in considerare aceleasirezistente la te ta vapori ale straturilor, calculate conform {In interiorul pet. 5.3.1), relatia (7) se belul B.1 ANEXA B si se reprezinta grafic curba de variatie a acestor presiuni; 4) se determina punctul p, de pe ‘suprafata interioara a elementului de constructie, corespunzator temperaturii T, i umidtai relative @, a aerului interior si punctul ps de Pe suprafata exterioara a-elementului de constructie, Corespunzator temperaturii T, gi umiditii relative @, a aerului exterior; 1. Temperatura Tse stabileste din tabelul B.3'- ANEXA B, corespunzatoare Ty am determinata conform pet. 5.3.1 gi zonei climatice definitd conform héifi din fig. C.2 — ANEXA ¢. 292. Umiditatea relativa aaeruiui ex ‘evaporare, 9,, Se considera de 70%, ©) $e unesc punctelo p'si p'., cu punététde-hilersectie al ‘curbei p, cu planul ce trece prin ‘axa’ zonel"de ebnderis (respect planul suprafatel de conden); 4). se calculeaza cantitatea de aps acumulats fh perioada de iar, care ee poate evapora in:pedoada aqlds a anvil, cu urmatoarele rela =. In cazul in care zona de condens are 9 grogimeyfinits: Poo ~P; I m,, = 3600) Set Im} (9.a) R . v tn cae: . N, = durata de timp de evaporare, ih ore, Galeulaté cu relatia: (8760-N,) Incare: N, - conform. pet. 5.4.1; x P'x — — presiunea de saturatie necorectata a vaporilor de apa cotespunzatoare temperaturii din planul 08 trece prin axa zonei de condens, in Pa; P ~ are semniticatia de la pct. 5.4.1.8; P'm . ~~ presiunea partilé a vaporiior de apa din aerul exterior, corespunzaitoare temperaturii Tes gi Umiditati relative win Pa, calculata cu relat: Ph Paes Ny Pe Pses ~ presiunea de saturatie a vaporiér de apa din ‘2erul exterior corespunzatoare temperaturil Tes rezisterifa Ja permeabilitate la vapori a pari élementului de constructie cuprinsé intre suprafata interioard si planul' ce frece prin. axa zonei de condens, in mis, Calculatd conform cap. 5.2 pct. c; rezistenta ia permeabiltate fa vapori a partii elementuldi de constructie cuprinsa intre planul ce trece prin axa zonei de condens $i suprafafa exterioar8, In mis, calculata conform cap. 5.2 pet. ¢: in cazl in care zona de condens este redus’ la o suprata: : m, = 3600 v in care: In [kgim’](@.b) - au aceleasi semnificatiica mai sus; Presiunea de saturatie necorectata a vaporilor de apa, corespunzBtoare temperatutii pe suprafata de condens, in Pa; + au semnificatile de la pet. 5.4.1.b. 34‘ave ut ining 9's me W/O uy ‘L'y'g Tod wioju09 - COATS IRISRAAS “nee AN 180 a1es0der are ajeitied ” ‘ sor? Woe ep tayTHnoe euetowe equemete — 5 ey me exeD ay Toyseqem ep TnTM: uud own e-s eve innjeumew e ejuerede eajeysuep - ‘euejnunoe eonpoid as aueo Ul feua}eU!6. MASURI CONSTRUCTIVE PRIVIND LIMITAREA ‘CRESTERI UMIDITATII ELEMENTELOR DE” CONSTRUCTIE 2 61 Pentru alegerea_unor alcatuiri de. elemente de constructie care sa le confere o comportare corespunzagare.la difuzia vaporilor de apa este necesar a se avea’in vedere urr - éselementele de constnidtie care ‘ctje In mod permanent au umidi paste 60% vor fi previzute bariere co sau sta tn absiired carora vapbri {de exemplu sau de sticla, etc), gozionate ard a elementulu, iar stratul exterior are © rezistenta mare la difuzia vaporior de apa (de exernplu hidroizolai, foi de tabi, etc.) este necesar sa se prevada bariere contra vaponiior de apa; ™.~! spre ppartea in t ‘ 2 la elementele de construcfe realizate far interspajiu de aer ventilat, utlizate la incdperile cu umiditate relative Interioara peste 60% (inclusiv la bai si bucata sau placaje din placi ceramice gt t Inc&perior cu-'umiditaté relative interiodré' Sub “60%, stratusi.se recomand’ s@’ fe aplicaté pe fefele continu), : 4 ANEXA A. CARACTERISTICI DE PERMEABILITATE LA VAPORII DE APA ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCTIE TABELUL A. FACTORUL REZISTENTE! LA PERMEABILITATE LA VAPORI PENTRU DIVERSE MATERIALE TABELUL A2 FACTORUL REZISTENTE! LA PERMEABILITATE LA VAPOR! PENTRU FOLI! $I PELICULE CU ROL DE BARIERA CONTRA VAPORILOR, PROTECTIE SAU FINISAJ 35TABELUL A.t ot 2 3 FACTORUL REZISTENTEI LA PERMEABILITATE 7 [Baton ou 2gurd de cazan 7800 35 LA VAPOR! PENTRU DIVERSE MATERIALE 1600 8 Densitatea | Factorul a 3 Ne. -aparenté: | rezister ert. Tipul de mat _. fermen 1000 5 Ea 72 | Beton ca zguré granulats 800 8 otm? +1600 7 +400 7 3 i z +200 6 7 ]Broduse Gin vata minerals F2zpat00 “iB | Beton ou 2gurd expandata 1600 7 100200 +400 65 Z |Produse din valé do sicla Tepst20) me ‘ 3 | Produse dit polstren expands} S526" 1 [Beton cu pent 1200 a5 +] 26 pe60: 1000 38 4 255940, 800 25 5 weepsbs “f° 500 Z ee 7 [Beton cu granult 1800 7 é ; 4700 7 ‘40400 28 1600 7 +10sps140_| _ 20000 1500 7 a +400 65 600 | conform tabel 1200 6 1100 A2 1000 5 800 35 3 [Mortar si Beton astaie 7800 eS 600 25 9 [Beton armat 2600 24 400 2 2a00550 48: |Pietre calcaroase 72000 1700 30 600. 8 car 7300, 31 [Rumegus 250 80 | Zidarié din de forme 2680 32 | Placi termolzolante din talag Up 400 Feguiata 4966 STABILIT 300 _ | 4260 '33 [Beton cu agregate vegetale 600.800, 51 | Zidarie din pietre de forma 2800 34 [Plici din fibre de lemn tip PFL_| 220...350 neregutata 2000, 230...400 4200 35 | Pldici aglomerate fibrolemnoase 300 82 |Zidare din cara 7800 tip PAF 53 | Zidane din cdramizi cu goluri 1450...1700 ‘36 [Placi din agchii de temn, tip PAL | __700, 85 Vverticale tip GVP 41250...1360 600...650 7 1150 am 45 34 [Zidarie din cAramizi de diatomit_ | —_ 1200 a 38 55 | Zidarie din blocuri mici pine din |__ 1980 350...450 2 beton cu agregate usoare 1800 37 | Pléci aglomerate din puzderie ip} 300 35 Fog PAP 200 3 fat 38 [Stuft 250...400 45 a 39 in pale 420...250 15 ae 40 [Sale Gin dopo oa 100 1 5 a. fea ec of ar [taint cn btm cBaar|“6E78 38 Jautoclavizat0 i 2 3 4 ol 2 2 58 |Metale ace ny i B. Vopsele, bariere de vapori J+ fonta 7200 « a4 dou straturicu grand | 2 | 1700_| 34 Je _aluminiu 2600 @ 3 |Vopsea pe baza de ulei in 2 71800 36 59 | Spumé din policlorura de vinil 30...70 3 ‘60 [Covor PVC (cu sau fara suport | 1400...1800 | 425 [6 | Vopsea pe baza de latexin 2 7 300 | 08 text) a straturi [7] Vopsea pe baz de cioreaucue: i = simplu 02 | 10000 | 20 : - 2str 04 | 15000 | 60 Taneuehd i os _| 16000 | 96 8 |Lac pe baza de clorcauciue 0,15 | 50000 | 7.5 7 /simplu FACTORUL REZISTENTEI LA PERMEABILITATE LA VAPORT. 9 |Vopsea pe baza de ragini 70 | 1500 | 15 PENTRU FOLI! $! PELICULE CU ROL DE BARIERA CONTRA epoxidice VAPORILOR, PROTECTIE SAU FINISAJ 10 | Masa de spaciu_ 2,0 2000: 4,0 1 3.0 2500 _ 75 Grosi- | Valoarea]Valoarea 11 |Vopsea pe baza de rasini q Nr. Denumirea mea Ho itp - = 55 ert. ‘stratului d - me mm E 80 0 i 2 3 4 12 email pe baz de 5 straturi : = 12 3 13 | Pelicula de email pe baza de poeta canoe) perclorvinil aplicatd pe glet de 1 |Vopsea pe baz’ de bitum la 7 600 | 06 iment, nisip si aracet, in 5 : 13 rece 2 |Vopsea de bitum in doud 2 1200 24 14 | Barier contra vaporilor din straturi sintetic in amestec 3 | Carton bitumat lipit tip Romflexil PC 505 7 12 | 1300.| 45 l= 4 1500 60 13 5 1600 8.0 2 straturi carton gi 3 de bitum_ a 407 Bariere contra vaporilor din rsini polisulfatice tip Alutchit V [214 pe amorsa din clorcauciue [sau din smoald plastifiata 16 Bariere contra vaporilor din ragini Polisulfatice tip Alutchit V 214 pe Jamorsa din clorcauciuc sau din smoald plastifiatd, in amestec cu 160% Rome» 125 7 Bariere contra vaporilor dia ragini Polisulfatice tip Alutchit V 214 pe Jamors din clorcauciuc sau din [smoalé plastiiat, n amestec cu 15% smoald plastiiat 16 78 Bariere contra vaporilor din ragini polisulfatice tip Alutchit V 214 pe Jamors din clorcauciuc sau din 'smoala plastifiata, In amestec cu 15% masa de spaclu pe baza de rasini poliesterice Silurex MS. 202 85 ©. Folii [Tapet cagerat cu PVC Tt er Folie de PVC. 04 20000, | Harlie, carton brut Folie de polietilona O2 50000 Folie de alumina 0,05 500000 | I 01 600000 | 60, 0.2 700000 | 740 42 TABELUL B.1 TABELUL B.2 TABELUL B.3 TABELUL B.4 ANEXA B. ‘TABELE AUXILIARE DE CALCUL PRESIUNEA DE SATURATIE A VAPORILOR DE APA (p,) PENTRU DIFERITE TEMPERATURI ALE AERULUI TEMPERATURA MEDIE A AERULUI EXTERIOR (T..) PE BAZA CAREIA SE STABILESTE CANTITATEA DE APA (m,) PROVENITA DIN CONDENSAREA VAPORILOR DE APA PE DURATA DE TIMP N, TEMPERATURA MEDIE A AERULUI EXTERIOR (.) PE BAZA CAREIA SE STABILESTE CANTITATEA DE APA (m,) CARE SE EVAPORA DIN ZONA DE CONDENS PE DURATA DE TIMP N CRESTEREA MAXIMA ADMISIBILA A. UMIDITATI RELATIVE MASICE IN PERICADA DE CONDENSARE (AW,4_) 43‘TABELUL B.1 PRESIUNEA DE SATURATIE A VAPORILOR DE APA (p,) PENTRU DIFERITE TEMPERATURI ALE AERULU! Tom Fractiuni de grade Celsius: a or [oz 03] oa} 0s] 06 [07 [08] 09 saturatie a vaporitor de_apé, p,,1n Pa Tem Fractiuni de grade Celsius: 4 [05106 [ 07] 08 | 09 pere-l"9.0 | 0,1 | 02 | 0,3 tura 1008] 1076] 1023] 1030] 1038] 1045] 1062] 1059] 1066, ‘942 | 949 | 955 | 961 | 968 | 975 | 982 | 968 | 995 ‘878 | 884 | 880 | 896 | 9027] 907 | 913 | 919 | 925 819 | 825 | 631 | 837 | 843 | 849 | 854 | 861 | B66 765 | 770 | 776 | 781 | 787 | 793 | 798 | 803 | 808 710 [716 | 721 | 727 | 732 | 737 | 743 | 748 | 753 662 | 667 | 672 | 677 | 682 | 687 | 691 | 696 | 700 616 | 621,| 626 | 630 | 635 | 640 | 645 | 648 | 653 Presiunea de saturatie a vaporilor de apa, p,,In Pa i) | Pentru domeniul de temperatura de la 30° pana la °C ‘30 [4244] 4269] 4294] 4319] 4344] 4369 | 4304 [4419] 4445] 4469 ‘29 [4006] 4036] 4053] 407| 4101] 4124] 4148] 4172) 4196] 4219 28 [3761] 3803] 3826] 3846 | 3871| 3894] 3916] 3639/3961) 3084 27 | 3666] 3588] 3609] 3631 | 3652| 3674] 3695] 3717| 3793] 3759, 26 [3362] 3382| 3403] 3423] 3443] 3463 | 3484| 3504] 3525] 3544 25 [3169| 3188] 3208] 3227/3246] 3266] 3284] 3304| 3924] 3343 24 |'2988| 30033021 | 3040] 3059 [3077 | 3095[3114/ 3132/3151 23 | 2610] 282712845 | 2863] 2880 | 2897 | 2915] 2932] 2950 | 2968) 22 | 2645| 2661 | 2676] 2695] 2711] 2727 | 2744| 2761| 277 | 2794 21 [2487] 2504] 2516| 2535 | 2551 | 2566] 2582 | 2598] 2613| 2629 20 _|2340| 2354 2369] 2384| 2399] 2413| 2428 | 2443| 2457 | 2473 19 [2197| 2272| 2227| 2241 | 2254 | 2268 | 2283|2297 | 2310| 2924) 18 | 2065] 2079] 2091] 2105] 2119] 2132/2145] 2158| 2172] 2185; 17_|1937| 1950] 1963] 1976] 1988] 2001| 2014] 2027 | 2039 | 2052, 16_| 1818] 1830] 1841] 1854| 1666) 1878| 1889] 1901| 1914] 1926, 15 | 1706] 1717| 1729] 1739| 1750| 1762| 173] 1784| 1795| 1806, 14 | 1599] 1610] 1621] 1631| 1642| 1653] 1663] 1674] 1684| 1695, 13 [1498] 1508] 1518] 1528| 1536) 1548 | 1559] 1569] 1578) 1588) 12 [1403/1413] 1422| 1431 1444] 1451 1460] 1470] 1479| 1488) 11_|1312] 1321] 1330] 1340] 1349| 1358 | 1367 | 1375] 1385) 1394) 10 _|1228| 1237] 1245] 1254] 1262| 1279] 1287| 1295] 1304) ‘9 [4148/1156 1163] 1174] 11791 1195] 1203] 1211] 1216 8 [1073] 7081 | 1088] 1096] 1103} 1417] 4125] 1133] 1140) iru domeniul de temperatura de la 0° pana la -20°C 605 | 600 | 595 | 592 | 587 | 582] 577 | S72] 567 557 | 552 | 547 | 543 | 538 | 534 | 531 | Sar | 522 514 | 509 | 505 | 501 | 496 | 492 | 489 | 484 | 480 472 | 468 | 464 | 461 | 456 | 452 | 448 | 444 | 440 433 | 430 [426 | 423 | 419 | 415 | 412 | 408 | 405 398 | 395 | 391 | 388 | 385 | 382 | 379| 375| 372 365 | 362 | 359 | 356 | 353 | 350 | 347 | 343 | 340 336 | 333 | 330 | 327 | 324 | 321 | 318 | 315] 312 306 | 304 | 301 | 298 | 296 | 204 | 291 | 288 | 286 281 | 279 [276 | 274 | 272 | 269 | 267 | 264 | 262 258 | 255 | 253 | 251 | 249 | 246 | 244 | 242 | 230 235 | 233 | 231 | 229 | 228 | 226 | 224 | 221 | 219 245 [343 | 217 | 209 | 208 | 206 | 204 | 202 | 200 197 | 195 | 193 | 191 | 190. 186 | 184 | 182 180 [178 | 477 | 175 | 173 170 | 168 | 167 164 | 162 | 161 | 169 | 168 155 | 153 | 152 149 | 148 | 146 | 145 [144 142 | 139 | 138 136 | 135 | 133 | 132 | 131 128 | 127 | 126, 124 [123 | 122 | 121 | 120 117 | 116 | 115, 173112 | 141 | 110 | 109 106 | 105 | 104 102 [101 | 100 | 99 [98 96 | 95 | 94TABELUL B.2 : TABELUL B.3 TEMPERATURA MEDIE A AFRULUI EXTERIOR (T,,) PE BAZA ‘TEMPERATURA MEDIE A AERULUI EXTERIOR (T’,,) PE BAZA. CAREIA SE STABILESTE CANTITATEA DE APA (m,) CCARE(A SE STABILESTE CANTITATEA DE APA (ma) PROVENITA DIN CONDENSAREA VAPORILOR CARE SE EVAPORA DIN ZONA DE CONDENS : DE APA PE DURATA DE TINP N, PE DURATA DE TIMP N, ent | Zonal Zonal Zena iV on = c TN TT. Nef To *c ‘ce h |’ hj % Zonat Zona 4000 [1 $200 17 16 ‘6000 16 16 3 4800 16 15 7 4600 15 15 6 4400 15 5 #00 14 4 3800 14 3 3600 13 \ 2 3400 13 1 3150 72 0 2900 72 a 2600 tt 2 2400 Tt 3 72050 | =10 1H 9 4 7800 | 17 10 9 s 1100 | -11_[ 1560] 12 70 3 6 950 [12 | 1400 | “13 70 8 7 00 [13] 1250 [14 3 8 | 2s 700 | =14_ [4150 [15 9 8 2 350 | 14, | 600-| 15 | 1000] 16 2 7 x10 250. 00 | 16 | 860 [17 9 7 tt 200, ‘450_|_-17_[ 750-18 : 7 x12 775: 360 | -18 | 650 | -19 zi : 7 x13 760) 300_|-19| "550 | -20 5 = 6 | 14 00 250 | -20_[ 450 [24 = 5 6 | -15 75 200 | -21 [ 350°] -22 E z 6 46 47Tabelul 8.4 CRESTEREA MAXIMA ADMISIBILA A UMIDITATH “,, RELATIVE MASICE IN PERIOADA DE CQNDENGARE (SW.s.) Cresterea Maxima Nr. ‘admisibild a umiditai ert. relative masice Materialul erioada de condensare Wom i oats T [Beton greu, cu densitatea aparenta 2 pesté 1800 kg/m? 2. |Ziddrie din caramida pling 7 3 Zidane din carémida sau blocur| 2 [cerathice ou goluri 4 din biocuri mic din beton| 3 sau cu goluri 5 Beton cellar] ; vizat, cu densitatea aparenta| 5 © |Zidarie din blocuri $i pereli din fagil 6 din beton celular autoclavizat 7 [Tencuiell interioare ze ® |Panouri din beton ugor (granuiit 5 zgura etc.) @ 3 10 15 1 15 12 | Stila spongioasa 18 13 |Vata. minerala gi produse din_vatal 3 minerala sau din fire de bazalt 74 |Lemn produse din _lemn| 8 (PFL, PAL, PAF) 15 moizolante din degeuri 2 6 2 48 ANEXA C. ZONAREA CLIMATICA A ROMANIE! FIG.C.1 ZONAREA ‘CLIMATICA DUPA TEMPERATURILE EXTERIOARE DE CALCUL DE IARNA FIG.C.2 ZONAREA * GLIMATICA” DUPA TEMPERATURILE EXTERIOARE DE CALCUL DE VARA 49soo fae A a an f if ey : pep = 2248 Pa T, = 20-2278 0,462 = 17.81 °c = py =2040Pa Ty = 20-998..0,479=17,73 «0 = pu =2031Pa T, =20- ae 2,411 =8,58 °C > Pes 87=2 20-7,5 = % = = | = 8 8 20-20-75.2,564=7,85 °C bay = 1063 Pa Ry ve = yt (dp yy M = 0003-7,0-54:108 =11,34-108mis 7, =20-2075.2,596=7,70°C > pay = 1082Pa 7-* 2,638. °" a Pst, R, = (6,88+64,80+6,88+137,70+31,05+11,34) . 10°=258,65.10° mis pentru Tup=7.5°C = Prag = 1098 Pa D8 Se calculeazé valorile corectate ale presiunilor de ' saturatie cu relaile (4) gi (5) de la cap. 5.2. D.7 Se calculeaza rezistenta la permeabiltate la vapori a elementulul de constructie, cu formulele de la cap. 5.2. ‘+ pentru zona climatic’ de iarna 2 Syed Rese! Boat Bay Eve = Psk cor ~ Psk sale = ey (4 ); M Pstcor = 22554149) sp =2255 Pa Ry 2 (Mp), M=00015-8,5-54-108 =688-108 m/s Px2 cor =rase1e[ Qe? =2245 Pa Ryan dy (Hp) M 2024-50-54 108 =64,80-108 ms. Ps3cor = 2040.49] SSR ee Pa Ryan =4n (#D M=0,015-8,5-54-108 =6,88-108 m/s I Ps4cor = 20514142) 5678 P =2036 Pa 24 | . \ PyScor = H16-+149] 3 yg | = 1235 Pa R =d, -M =0,085-30,0-54-10° = | Av ~4iy (4 ry Po6 cor = 10634142] 2584]" < 1197. p, 's6.cor 2,638}. = : =137,70-108 ms | 2 2,596 Po cor = 1052 +147 =1190 | _ 8. 8 'sT cor 2 Bae se Pa Ryvady (up )y M=o11s 5,0-54-108 =31,05-108 mvs Preeor= Pus + 142 = 1038 +142= 1180 Pa 58 59lor de apa din (6) de la cap. 5.2 pentru T,= 20°C => py=2340 Pa conform tabeluii B.1- ANEXAB = Pi Psi _ 60.2340 _ Pi= 100 =~ Top = 1404 Pe PP. Pecor = 22 rigor = 80180 944 Pa D.10 Se reprezinté grafic elementul de constructie amplasandu-se pe abscisd —rezistentele la permeabiltate la vapori ale straturilor componente, iar pe verticala presiunile de vapori (ig. 0.2) D.11 Se reprezint& grafic curba de variatie a presiunilor de ie corectate ale vaporilor de apa din interiorul elementului de constructie gi din aerul exterior. D.12 Se construieste linia presiunilor partiale, p, ale vaporilor de apa, prin unirea punctului p, de’ pe suprafata interioara a elementului de constructie Cu pUNCtUI Py ear (fig. 0.2), COMENTARU Din analiza graficului din fig. D.2 rezuta c& nu exist re curbele p, si p, deci nu se produce acumulare progresiva de apa de la an la an, ca urmare a condensulu fn stuctura ne fetereee te leieled) Beatin Mig.D2 D.13.Stabilirea temperaturii aerulul exterior de la care apare conden ‘+ se reprezinté grafic elementul de constructie, conform pet. 0.11 (fig. 0.3); 6 a7 no ead cen eae ae oe Figs * se stabileste prin incercari, pentru diverse temperaturi T,, temperatura T, cone pre exempiificare se prezintd in céle ce urmeaza calcutut pentru T,=-2 °C; 62 -2 °C se calculeazé variatia necorectate ale vaporilor de apa, conform tabel B.1 - ANEXA B. =T., =20-20#2 = « i Ty =T,; = 20-55% 0,125 =18,96.°C => py) = 2192 Pa si = 20-2042. . % Ty = 20-$OK 0,142 =18,82 °C = T, =20-3042.0,462=16,15° = Ty =20- T, =20- T, =20- T, =20- Psp = 2175 Pa oi Pea = 1836 Pa $932 .0,479 = 16,00 °C => Poe = 1818 Pa FR 241 =~ 1 => Pos = 604 Pa $U%.2,564=-138 °C > py 544 Pa 04: =-1,65 % = pet $252.2,596=-1,65°C => py = 533Pa pentru T,=20°C => p,=2340 Pa = 60.2340 _ p; = 992340 - 1404 Pa pentru T, =-2°C => p,,=517 Pa = 85517 _ pe = 85317 - 439 Pa 6‘© se construieste curba de variatie a presiu salurafie, a vaporilor de apa, p,, din int din fig. D3 se constata c8, pent ra T, = -2°C curbete de variate p, 51 P T, = -2°C este temperatura aerului exterior de la care apare condens in structurd. Tecou = -2°C. pentru Ty cons = -2°C, conform tabel apa, p,, 51 linia presiunlor parjale, p, considerand temperatura T,, = -8°C ca. temperatura de calcul pentru aerul exterior dupa care se duc tangente din punctele p $i Pal curba presiunilor de satu tangente care se ‘inesc in punctul M, pe vertcala S, (fig. 0.4). Zona de condens este redusa la 0 suprafaté (suprafata de conden) os) | se Mig.ne Teta)Asttel: =T., =20- 20+ = 7 T; = T,, =20-3948.0,125=18,67° =p, =2154Pa T. = 20-3058 0,142 = 18,49 *c => py =2131Pa 2 7, =20-2 5% o4e2=15.10 6 = paZ i717 Pa Ty = 20-3085 -0,479 = 14,92 &c > p= 1697 Pa T, = 20- P088.2,411=-5,59 = pu=382Pa 6 =20- F058 2,564 = -7,21 °C Peg = 333 Pa T, = 20- F055 2,596 =-7,55 * > Por=923Pa pentru T,=20°C => p,=2340Pa pj = 292440 - 1404 Pa pentruT,,=-8°C => Py #310 Pa Peg = 2F3H0 = 264 Pa | 66 NTARI Dupa cum se observa din grafic in fig. D.4, punctul turatie se af sity termoizolant din polisten celular. in iructic In periada rece a anului, se ) de la cap. §.4.1 (a se vedea fig. pentru Tang = -2°C, pentru zona tabelul B.2- ANEXA B, rezulté N, = 1750 h = 3600{ 1404-387. ~ 382-264 )..1750 = 0,122 kgim? a (sss 42,3910 Veen D.16 Stabilirea cantitati de apa acumulata in perioada rece, care se poate evapora in periaada caida a anului, se face astfe! + se reprezinté grafic elementul de construcio conform pct. D.10 (fg. 0.5); * se calculeazé variajia tempera elementului de construcfie pentru temper si se stabilesc presiunile de satur N= 8760 - N, = 8760 - 1750 = 7010 h.PERE EUEES 68 L risa penn T, =20-3051?-0,125= 19,53 °C => pay = 2272 Pa T, = 20-R09.0,142 = 19,46 * = pm =2262Pa T, = 20-3519 0,462 = 18,25 °c => Psy = 2098 Pa T, = 20- 304.0,479 = 18,18 °C => psi=2089 Pa T, = 20-30-10.2,411=10,86 °C > pas = 1300 Pa 2,638 Ty =20- Pee 2,564 = 10,28 °C => Pes = 1252 Pa T, = 20-309? 2,596 = 10,16 °C > Pay =1242Pa pentru Ty, = 1228 Pa y= 701228 _ Pes=~ 10 = 860 Pa ‘+ se calculeazé cantitatea de ap acumulala in Perioada de iam’, care se poate evapora in Perioada cald8 a anului, cu retatia (9b) de la cap. 5.5 (a se vedea fig. D.5). = 3600| 1300-1404 , 1300-860}. 7919 2,498 kg/m? Be {snag «0 08 a 6'D.17 Se compara car ile m, $i m, m,=0,122 kgim?; —-m, = 2,498 kg/m? COMENTARI Se observa cd m, < m,, deci canti relative, masice la (AW) cu umiditatea (8Wase) ‘+ pentru poiistiren expandat, contorrh tabelului 6.4 - ANEXA, AWsin=15% + '* se calculeaza AW cu formula (10) de la cap. 5.6 COMENTARII Jp. urma caloulelor facute, a rezultat exterior ny. existé. riscul acum masice a vaporilor de apa de maxima admisibilé. Astfel, sé poate aprecia ca structura aleas& are 0 comportare corespunzatoare la difuzia vaporilor de apa. (2) pr. ENISO 12524 3] pr. EN ISO 12572 [4] DIN 4108-5 [5] prTh-u [6] E. Dimitris - [7] Claude-Alain Roulet BIBLIOGRAFIE Hygrothermal performance of building Components and building elements ~ Est of internal surface temperature fo avoid surface humidity andcalculation of inter condensation Building matetiats and products — Hygrothermal properties ~ Tabulated design values, Building materials ~ Determinatin of water vapour transmission properties Warmeschutz im Hochbau — Berechnungsverfahren s de calcul des caractéristiques thermique des parots de construction — Fascicule 2: Materiaux Indrumator de proiectare in fzica constructor Energétique du baatiment nMINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR $1 LOCUINTE! ORDINUL NR. 1065 din 30.07.2002 Pentru aprobarea reglementarii tehnice "Normativ pentru proiectarea construcfilor. spectfice de ‘metrou privind prevenirea si stingerea incendilor’, indicativ NP 071-02 In conformitate cu prevederile art, 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1998 privind calitatea in construct, cu modificarile ulterioare, temeiul prevederiior art. 2 pet. 45 $i ale art. 4 alin. (3) din Hotérarea Guvernului nr, 3/2001 privind organizarea si functionarea 2, Transporturilor gi Loc vedere avizul Comitetului Tehnic de Coordonare General nr.63/17.06.2002, Ministrul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuinfei emite urmatorul ORDIN Art. 1 - Se aproba reglementarea "Normatiy pentru proiectarea constructilor $i instalafilor specifice de metrou privind prevenirea $i stingerea incendillor’, indicativ NP 071-02, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2 ~ Prezentul ordin si reglementarea tehnica prevazuta la art. 1 se publicd in Buletinul Constructilr. Art. 3 — La aceeasi daté isi inceteaza valabilitatea reglomentarea tehnica *Norme pentru proiectarea $i realizarea lucr prevederile prezentului ordin, MINISTRU, MIRON TUDOR MITREA 2 MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR $I LOCUINTEI NORMATIV PENTRU PROIECTAREA. CONSTRUCTIILOR SI INSTALATIILOR SPECIFICE DE METROU PRIVIND PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR (REVIZUIRE.PD 196-89) INDICATIV NP 071-02 Elaborat de: S.C, METROUL S.A. ~ Bucuresti DIRECTOR GENERAL: ec. Viorica BELDEAN DIRECTOR DEPARTAMENT PROIECTARE: Ing. George ROZOREA COLECTIV DE ELABORARE: ing. Vasile PAVELESCU ing. Dan GHEORGHIADE ing. Sorina GEORGESCU arh. Mihaela BUNU ing. Alina TANASE drd. ing. Serban SFARLOS. dr. ing, Ovidiu ARGHIROIU Avizat de: DIRECTIA GENERALA TEHNICA IN CONSTRUCTII DIRECTOR GENERAL: ing. lon STANESCU Responsabil lucrare MLPTL: ing. lon NICULESCU. 73CUPRINS. CAP.1. GENERALITATI 7 4.1. SCOP-DOMENIU DE APLICARE...... 7 1.2. TERMINOLOGIE SI CLASIFICARI sou 78 CAP.2. CRITERII DE PERFORMANTA SI CONDITI GENERALE DE PERFORMANTA ALE CONSTRUCTHLOR SUBTERANE DE METROU 83 2.1, RISCUL DE INCENDIU 83 2.2, REZISTENTA, COMPORTAREA SI STABILITATEA LAFOC... 85 23, _ PREINTAMPINAREA PROPAGARI INCENDIILOR.86 74 ‘A. LIMITAREA PROPAGARII INCENDIILOR, B. EVACUAREA FUMULUI (DESFUMARE).. ©. CONFORMAREA LA FOC A CONSTRUCTIILOR METROULU! 2.3.17. Conditii generale 90 2.3.18. Conformarea la foc a statilor de metrou.......90 a. Spatile publice 91 b. Spatii comerciale nnn soo 2 . Spatiitehnice 96 d. Incaperi electrice 7 . Gospodarii de cabluri 7 f. Statii de bateri centrale de acumulatoare 99 g. Stalii de pompe de incendiu si centrale de ventilatio 99 h, Grupul electrogen.... 100 2.3.19. Conformarea la foc a tunelurilor (galerilor) de metrou ... 101 2.3.20. Conformarea la foc a depourlor si spatiior de garare. 101 D. TIMP! OPERATIVI DE INTERVENTIE. 102 24. CAP. 3. INSTALATII ELECTRICE. 34 32 33. 34. 35. 36. CAILE DE EVACUARE, DE ACCES SIDE INTERVENTIE.... 103 ‘A. Numarul cailor de evacuare 104 B. Alcatuirea cailor de evacuare. 104 B.1. Usi de evacuare. 104 8.2. Scariinterioare. oc 105 B.3. Vestibuluri 106 C. Dimensionarea cailor de evacuare..... 107 C.1, Determinarea numarului de fluxuri de evacuare. nn 07 C2. Gabaritele calor de evacuare.......108 €.3, Lungimea cailor de evacuare. 110 D. Marcarea cailor de evacuare. sone 10. E. lesirile la suprateran seonnnnee AY 112 SIGURANTA IN ALIMENTAREA DIN SISTEMUL ENERGETIC nn 112 CONDITII SPECIFICE PENTRU TABLOURI DE DISTRIBUTIE, ae seen AZ CONDITII PENTRU ALIMENTAREA CONSUMATORILOR SIDE INSTALARE A ‘CABLURILOR 113 CONDITII DE ALEGERE A MATERIALELOR, APARATELOR SI ECHIPAMENTELOR cnn 114 INSTALATII ELECTRICE PENTRU ILUMINAT NORMAL SI PRIZE. 115 INSTALATI ELECTRICE PENTRU ILUMINAT DE SIGURANTA\ 118 A. Tipuri de uminat de siguranta . sone NAB AA1. luminat de siguranta pentru continuarea lcd 115 A2. lluminat de siguranta pentru intervent 116 3. lluminat de siguranta pentru evacuare nu. 116 ‘A4, lluminat pentru marcarea hidrantilor interiori de Incendiu, 116 B. Condit de alimentare si functionare @ iluminatuli de siguranta...... . : 116 75C. Circuite, coloane si tablouri de distributie pentru de siguranta ..... "17 3.7. INSTALATII ELECTRICE PENTRU ALIMENTAREA POMPELOR DE INCENDIU 118 CAP. 4, INSTALATII DE STINGERE A INCENDIILOR none 119 4.1, ALIMENTAREA CU APA. srs 119 120 121 122 123 D. Dimensionarea instalatilor de stins incendiu 124 CAP. 5. INSTALATI DE SEMNALIZARE INCENDIU SI TELECOMUNICATI.... 125 5.1. INSTALATH DE SEMNALIZARE DE INCENDIU.........125 5.1.1. Echiparea cu instalatii de semnalizare incendiu in statia de metrou 125 5.1.2. Inslalala de detect de incendiv in dispeceratul central pentru incendiu..... 128, 52. INSTALATII DE RADIOAMPLIFICARE (SONORIZARE). 129 5.3. INSTALATH DE TELEVIZIUNE CU CIRCUIT INCHIS.130 5.4, INSTALATH PENTRU TRANSMITEREA DATELOR ...131 | ‘ANEXA 3 NORMATIVE. Z 135 76 NORMATIV PENTRU PROIECTAREA INDICATIV WP 074-02 CONSTRUCTIILOR SI INSTALATIILOR SPECIFICE | (REVIZUIRE PD 196-89) DE METROU PRIVIND PREVENIREA SI STINGEREA INCENDILOR CAP. 1. GENERALITATI 14. ‘SCOP-DOMENIU DE APLICARE 1.1.1. Prezentul normativ stabileste performantele si nivelurile de Performanta admisibile sigurantei la foc a constructilor si instalatilor Sublerane ale metroului si este destinat proiectantilor, executantilor si tehnici si responsabilior tehnici cu utiizatorlor -constructillor, precum si it obligatilor si raspunderilor ce le tevin in conformitate cu Legea 10/1895, a Normelor generale de 7751/1998, a Legii nr. 50/1991, republicata in 1996 privind aut (subterane si aferente acestora - denumite La eventualele modificari care se efectueaza asupra constructilor si instalatilor existente, affate in exploatare, -prevederile. prezentului normativ sunt obligatorii numai. daca prin acestea nu se inrautatesc conditile de siguranta la foc existente. 1.1.3. Masurile de siguranta la foc a constructillor trebuie sa indeplineasca criterile si nivelurile de performant normati rea si dotarea necesara cu ingere a incendilor. ‘Aprobat de: SC.METROUL S.A. BUCURESTI | MINISTRUL_LUCRARILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR $1 LOCUINTE! cu crdnui ne. 1085/30.07.2002 71.1.4, Pentru incadrarea in criterile si nivelurile’ de performanta i pentru care sunt efectuate determinari de comportare la foc (clase de combustibilitate, rezistenta la foc, propagare flacara etc.) Materialele si elementele noi pentru constructi si instalatii, produse in tara sau importate, se utlizeaza in conformitate cu prevederile agrementelor tehnice ale acestora, Miloacele tehnice de aparare impotriva incendillor, utilizate in constructie si.instalatile specifice metroului, trebuie sa fie avizate de Inspectoratul General al Corpului Pompieriior Militar, in conformitate cu prevederile legisiatiei in vigoare. 1.2, TERMINOLOGIE SI CLASIFICARI 1.2.4, Clasa de combustibilitate - caracteristica a unui material sau element, exprimata prin nivelul parametrilor specifici, determinati in turma unor incercari standardizate. 1.2.2, In functie de comportarea la foc, materialele si elementele de cconstructii pot fi incombustibile CO (CA1) sau combustibile. Materialele si elementele de constructie combustibile se clasifica in clasele de combustibiltate: = C1 (CAZa) - practic neinflamabile; = C2 (CA2b) - dificil inflamabile; = €3 (CA2c) - mediu inflamabile; = C4 (CA2d) - usor inflamabil. Materialele din clasele C1 si C2 sunt considerate greu combustible 1.2.3. Comportare la foc - totalitatea schimburior fizice si chimice intervenite atunci cand un material, produs sau ansamblu este supus actiunilor unui incendiu standard. 78 1.2.4. Dupa modul de comportare la foc, pottivit SR HD 405.1 $1, SR HD 405.2 S1, cabiurile electrice se clasifica in urmatoarele tipuri: a) cablu fara intarziere la propagarea flacarii ; 'b) cabiu cu intarziere ta propagarea flacaril; ) cablu rezistent la foc. 1.25. Conditii de performanta ,- exprimarea_performantelor produsului prin criterii si niveluri -de- performanta ale acestuia, Corespunzatoare exigentelor de siguranta la foc a utilizatorilor. 1.2.6, Constructii - obiecte construite destinate unei anumite functiuni 1.2.7. Constructie supraterana ~ constructie realizata peste cota terenului inconjurator (natural sau amenajat) si care poate avea sau nu niveluri subterane. 1.2.8. Constructie subterana - constructie realizata in intregime sub nivelul terenului inconjurator (natural sau amenajat). 129. C1 de performanta - conditi in raport cu care se calculeaza indeplinirea unei érinte de performanta, total al unui 1.2.11. Deschiideri pentru evacuarea fumului - goluri practicate in ‘reimea superioara a inchiderilor perimetrale sau in acoper gonstructi, astfel incat sa permita evacuarea fumulul produs in caz de incendiu (permanent libere sau inchise cu dispozitive care $e deschid automat in caz de incendiu). 4.2.12. Dispecerat. Central - dispecerat destinat centralizarii informatilor provenite de 1a ansamblul_magistralelor Unde se pot coordona 791.2.13. Grad de rezistenta la foc - capacitate globala a constructiei de ‘a raspunde la actiunea unui incendiu standard, 1.2.14. LD.M. (impegat de miscare) ~ incapere speciala, dotata cu izeaza optic functionarea principalelor instalati' din statie: -escal stati; dé pompare, centrala de ventilatie generala, puturi de mare adancime). 4.2.15. Incendiu - proces complex de ardere, cu evolutie necontrolata, datorat prezentei substantelor combustibile si a surselor de aprindere, a carui aparitie si dezvoltare are efecte negative prin producerea de pierderi de vieti, pagube materiale etc. si. care impune interventia organizata pentru stingere. 1.2.16. Inflamare get de combustie general dintr-un spatiu inchis. izata (Flash-over) - trecere brusca la starea ta pe suprafata materialelor combustible 1.2.17. Incaperi jerari de persoane - incaperi in care se pot afla simultan cel putin 50 de persoane, fiecareia din acestea revenindu-lo arie de pardoseala mai mica de 4 m. prevederilor normativului, potrivit rolului pe. care il are in caz de incendiu. 1.2.49. Incapere de cabluri dispunerea cablurilor, astfe! incapere destinata exclusiv pentru ‘) Pod de cabluri ~ constructie deschisa, acoperita cu placi detasabile, amplasata, de regula, sub o camera de comanda, ), Put de cabluri - constructie inchisa, destinata. montari fluxurilor verticale de cabluri; ©) Tune! de cabluri — constructie pentru cablur, de la subterana, destinata montarii orizontale a fluxurior de Prevazuta cu spatii de circulatie pentru pozare, retinere si supraveghere. 1.2.20. Limitarea propag: constructive si de instalati car timp, extinderea incendiu ‘sau in afara acestuia. lor - ansamblul_masurilor , Pentru durate normate de avand drept scop dirjarea controlata circulatiei fumului si gazelor de ardere intr-un interval normat de timp. explozie (RE) ~ element de t din materiale fara goluri alcatuit si dimensionat,prin calcul la presiunea exploziei volumetrice respective, Porete sau planseu rezistent la foc (RF) - element de vertical sau orizontal, realizat din materiale CO (CA1) ~ cu rezistenta la foc cel putin egala cu nivelul stabilit in normativ, in functie de rolul de protectie la foc pe care il are. planseu) etans la foc (EF) - perete (sau planseu) care nu permite trecerea flacarilor perioada de timp stabiita prin normativ. 1.2.25. Performanta la foc - comportarea unui material, produs, sau ‘ansamblu supus unui incendiu, in raport cu utiizarea li 1.2.26. Peron - suprafata amenajata in lungul linilor in statile de ‘metrou, pentru’ urcarea sau coborarea calatorilor in/din vagoanele de metrou.1.2.27. Podest ~ spatiu de odihna, avand lungimea maxima de 3 m, ‘ampiasat intre doua rampe de scara. 4.2.28. Porti unisens (de lesire) - dispozitive de dirijare a fuxului de circulatie persoanelor intr-un singur sens. prin “categorie de pericol de incendiu". | 1.2.30. Sala aglomerata - (categorie distincta a incaperilor cu \ aglomerari de per = Incapere sau comunica direct suprafata ce: 1.2.31. Scara de persoane — circulatie verticala corespunzator dispusa, conformata, dimensionata si protejata pentru a asigura deplasarea utiizatorilor in conditi de siguranta cont normativului int siguran lizat 1.2.33. Scenariu de'Interventio la incendiu ~ 0 succesiune logica, ic silsau matemat jori — camera cu aparataj de comutatie care asigura scheme de alimentare cu tensiune +825 V c.c. a 1.2.35. Spatil comerciale ~ incaperi in care se desfasoara activtati comerciale, separate prin inchideri si acoperis fata de spatille de ciroulatie 2 persoanelor, amplasate in afara fluxurilor de evacuare a calatorilor. 1.2.36. Statia de metrou — spatiul amenajat pentru imbarcarea si debarcarea calatorilor care utlizeaza Metroul ca mijloc de transport. 1.2.37. Turniet ersoanelor in s| dispozitive mecanice care permit accesul rare si respectiv iesire 1.2.38. Usi de evacuare — elemente mobile de inchidere a golurilor de ie functionala din peretii care delimiteaza diferite spatii construite, dispuse pe traseele de evacuare. 1.2.39, Utilizatori - constructia, Persoane care folosesc sau exploateaza 1.2.40. Vestibul - incapere sau spatiu de acces intr-o construct. CAP. 2.CRITERII DE PERFORMANTA SI CONDITII GENERALE DE PERFORMANTA ALE CONSTRUCTIILOR SUBTERANE DE METROU 24. RISCUL DE INCENDIU In functie de densitatea sarcinii termice (q), in constructile a) mare: q= peste 840 MJ/m?; b) mijlociu: q = 420-840 Mu/m?; ©) mic: q.= max. 420 Mule. 83le echipate cu instalatii automate de sti ile mari de incendiu sunt considerate 2.4.3. In raport cu des spatile si_incaper constructor de metrou se ac lorle densitati sar maxim admise, prevazute in tabelul 2.1.3. 2.4.4, Riscul de incendiu se stabileste in functie de valoarea ‘den: sarcinil termice rezultate din calcul, cu respectarea niveluriior maxim ‘admise prevazute in tabelul 2.1.3, Tabelul 2.1.3. Incaperi de exploatare din stati’ si depouni, inclusiv birourle de miscare, cu exceptia max. 420 incaperi destinate instalatilor electrice de [iuminat, forta si tractiune, dispeceratele locale, centralele telefonice, camerele ou max. 840 lechipamente de siguranta circulatiei si [Stati de pompare, camerele puturlor de mare 9, statia de hidrofor si centralele de max. 420 [ran | [ax 20 | - cu cabluri fara intarziere la propagarea nacari max. 40 - cu cabluricu intarziere la propagarea flacari | max. 420 2.2. REZISTENTA, COMPORTAREA SI STABILITATEA LA FOC 2.2.1. Toate elementele principale ale constructiei, in raport cu rolul lor, ‘rebuie sa indeplineasca conditile minime de combustibiitate si de rezistenta la foc stabilite pentru incadrarea in gradele de rezistenta la foc precizate in tabelul 22.1., constituind caracterizarea stabiltatit la foc a constructiel Tabelul 2.2.1, CONDITH MINIME PENTRU INCADRAREA CONSTRUCTIILOR DE. METROU IN GRADE DE REZISTENTA LA FOC Nr] Tipul elementelor de Graduil Gradul it ort. constructie (Foarte buna) | __ (Buna) 1 [Stalpi, coloane, peretiportanti | CO 2h 30" ‘CO2h C030" C030" cos cos CO2h CO tn 30 [acoperisuri, terasadul de rezistenta la foc al constructiei este determinat de ‘sau cu cea mai defavorabila incadrare si se precizeaza fe rezistenta la foc a constnuctiel, respectiv se iau in considerare urmatoarele: ~ termoizolatia si hidroizolatia acoperisului terasa dispuse deasupra unui suport continuu care indeplineste conditile dir tabalul 2.2.1 - plafoanele suspendate care indeplinesc con: lansee din tabelul 2.2.1.; mele metalice si in general elementele metalice care nu fac parte din structura de rezistenta a constuctci 2.3. PREINTAMPINAREA PROPAGARII INCENDIILOR A. LIMITAREA PROPAGARII INCENDIULUI 2.3.1. Elementele de constructi, pereti si plansee utiizate pentru limitarea propagari incendilor sia efectelor acestora sunt de tiput ~antifoc (A.F.); = rezistente la foc (RF); = rezistente la explozie (RE); - etanse la foc (EF). Protectia golurilor functionale din aceste elemente de constructie se realizeaza, dupa caz,,cu ysi sau obloane alcatuite si dimensionate potrivit prezentului normativ. 2.3.2. In functie de cea mai mare densitate a sarcinii termice din ile pe care le separa, peretii trebuie sa reziste la foc conform tabelului 2.3.2, daca prevederile normativului nu stabilesc alte condi Rezistenta la foc mi ima admisa (ore, minute) oF 20 30 min, 210 + 420 tora 420+ 630 2ore 630 + 840 3ore 840 + 1260 4 ore (3) * 1260 + 1680. Sore (3)* peste 1680 Tor *Valoarea de trel ore se aplica in toate cazurile In care so Prevad instalatii automate de stingere a incendil . Usile si obloanele rezister conditile de rezistenta la foc stabi din reglementarile tehnice specifica, la foc trebuie sa ind. in prezentul normativ B. _ EVACUAREA FUMULUI (DESFUMARE) tuneturi sau ul 2.3.2, zoe xe si ame cu plosa de arma, separate de restul constructiei 72.3.7. Centralele de ver 1 minimum 0 centrala de ventilare are se dispun obligatoru ast! fiecare st Wo cenirala de ventlare la fiecare interstate, amplasata in functie de conditille concrete din teren; de preferinta la jumatatea fecarui tronson de tunel cuprins inre dova stati (interstatie; W rrinimum © centrala pentru flecare spatiu de garare sau depou. ‘Atunci cand spatille de garare se amengjeaza in statile de metrou, desfumarea spatilor respective se poate realiza fie independent, fie prin centrala de aferenta statie. 2.3.8. Centralele de ventilatio aferente stator $i interstatilor se prevad 2.3.8. Dimensionarea sistemelor de ventilare, modul de dispunere a de refulare si de evacuare, precum si schemele de functionare ce se adopt Wl densitatea fumului sa per de evacuare a persoanelor Wl vitezele curentlor de aer in vestibule sa inlature efectul in exterior a suprateran; MH introducerie de aor proaspat si ditjarea furuiui sa se faca in sens invers celui de deplasare a fuxurior de evacuare a perscanelor (evacuarea perscanelor sa se faca in contracurent de aer proaspat): sa se alimine posibiftatea blocari cu fur @ unor portiun ale cailor de evacuare. 2.3.10. Desfumarea statilor de metrou, precum si a ansamblurilor statie - interstatie, se asigura cu ventilaloare axiale, prevazute cu 88 posibilitati de schimbare a sensului de rotire intr-un interval de timp de pana la 3 minute, 2.3.11. In functie de numarul si debitul ventilatoarelor prevazute si de raportul intre debitul de aer evacuat si cel introdus, ventilatoarele de destumare trebuie sa fie realizate astfel incat sa poata functiona la temperaturi ale gazelor de ardere cuprinse intre 200° C si 400° C, cel putin o perioada de timp egala cu timpul de interventie. Valoarea la 200° C a temperaturi funului si gazelor de ardere se poate alege atunci cand ventiatoarele asigura debite de evacuare si de introducere mai mari de 100.000 math si sunt prevazute cu ventilatoare de rezerva, conform prevederior 2.3.8. 2.3.12. Pomirea si oprirea ventilatoarelor aferente ventitatie generale se face manual - prin comanda locala, sau de la distanta ~ de la Dispeceratul Central, conform unor scenarii prestabilite. In toate locurile prevazute cu comenzi se asigura semnalizarea starii de functionare a ventilatoarelor. 2.3.13. Desfumarea spatilor comerciale se realizeaza prin sistemul de ventilare generala a statiei 2.3.14. Desfumarea incaperilor de cabluri electrice se asigura prin ventilatoare locale, cu evacuare in canalele ventilatiei generale. Ventitatoarele locale aferente tunelurilor de cabluri dispuse sub peroane se prevad cu posibiltati de aspiratie din zona de stationare a ramelor la péron. 2.3.16. Celelalte aspecte privind proiectarea si realizarea sistemelor de ventilare se solutioneaza in conformitate cu prevederile “Normativulul privind proiectarea si executarea instalatilor de ventiare”, indicativ | 5, 89©. CONFORMAREA LA FOC A CONSTRUCTIILOR METROULU! 2.3.17. Conditii generale 2.3.17. In constructile subterane de metrou nu se admit spatii cu pericol de explozie si nici spatii pentru depozitarea produselor sctrogene, la care sunt masuri de eliminare a posibilitatlor de acumulare a gazelor ie de explozie. modul de dispunere a functiunilor, prin materiatele licate, trebuie sa se dit le de propagare a focul care s-a produs si propagarea incaperilor (grupului de, incaper necontrolata a fumului si gazelor 2.3.17.3. Functiunile tehnice diferite se separa intre ele prin elemente de constructi verticale si orizontale rezistente la foc. 2.3.17.4, Functiunile cu risc de incendiu se dispun in zone distincte ale constructiel fata de spatille destinate publiculul. subterane de metrou cuprind: statii de metrou, i de garare si depouri. 2.3.17.5. Constructi tunelur si galerii, s 2.3.18, Conformarea la foc a statillor de metrou 2.3.48.1. Din punct de vedere al rezistentel la foc, statile de metrou se incadreaza in categoria constructilor de gradul | 2.3.18.2, Doua sau mai multe statii ce deservesc magistrale di care au corespondenta prin circulatia in subteran a. calatorilor pot fi comasate in aceeasi constructie. 20 a. Spi publice 2.3.18.3. Spatile publice se separa de spatile tehnice aferente static! prin:pereti si plansee din materiale Ci ‘mai mica de minimum 3 ore pentru peret sit ora si 30 minute pentru plansee. : 2.3.48.4, In spatite pubiice pardoseal materiale avand clasa de combustibi inisajele se realizeaza din 2.3.18.5. Lungimea. peronului este de regula de 120 m. Latimea Peronului se determina in functie de gabaritele minime necesere pentru ‘numarul de fluxuri de evacuare rezuitat din calcul, potrivt prevederior prezentului normativ, 2.3.18.6, Tavanele suspendate, inclusiv scheletul de sustinere al acestora: se realizeaza din materiale cu clasa de combustibilitate CO, avand elementele de prindere rezistente fa foc 45 de. minute. itarea propagarii furului si gazelor fierbinti spre: statiei se dispun ecrane verticale de cel putin 0,6 m inatime, realizate din materiale CO, etanse la foc minimum 1 ora, Atunci cand plafoanele false sunt dispuse la inferioara a ecranelon; in: plafoane se vor asigura spat in care fumul sa patrunda in spatele tinuitatea tavanelor suspendate se {hiterupe. Se vor prevedea numarul:necesar de guri de evacuere a fumului material incombustibil. 2.3.18.8, Ecranele prevazute la articolul 2.3.18.7. se dispun in urmatoarele zone: 12) - pe toata latimea zonei de comunicare intre un-peron cu orice vestibul dispus la aceeasi cota; bys arene] reatiis |esel in ce ematoet - imprejurul golurilor practicate pentru In statile metroului se pot desfasura activitati comerciale in ise, se pot amplasa panouri de publicitate, precum si mente automate pentru bunuri si servicii, avizate de beneficiarul ‘si de proiectantul .general.. Proiectarea, executarea si lor comerciale se va face fara 6a se’ aduca atingere sigurantei metroului si exigentelor de siguranta la foc terzise activitati comercialé cum -); desfasurat in nefixate rigid 2.3.48.11, Prolectarea spatilor comerciale se va realiza.cu indeplinirea urmatoarelor criterii de performanta privind siguranta ta foc: 2.3.18.12. Riscu \cendiv Densitatea sarcinii ter 420 Muimp, corespunzat ice in ‘spatile comerciale nu va depasi lului redus de risc de incendiu. Se interzice depozitarea oricaror materiale sau produse comb expuse in rafturi si vitrine, in canti sortimentele prevazute in documentatia tehnica: si recipientilor ce contin gaze luselor inflamabile, cu exceptia Se interzice comercializarea materialelor explozive, armelor, munitel, artificilor etc. In spatite comerciale a caror suprafata este mai mare de 8 mp, zona a auditorior unitara. de ©). propedira generalé de .evaluare a. .specialisior in vederea atestari tn calitale de auditor energetici pentru cdi; In vederea aprobérii comisilor de atestare din cadrul centrelor niversitareé menfionate la pot.'4.2, acsitda Intocmese #1 supon avizaril MLLP.T.L: urmatoatele documente, elaborate "be baza documentelor unitare prezentate la ct.) ~ ¢); i) planul de invajamant pentru cursurle de, pregatire a jor'tn vederea atestarit in calitate de auditor pentru clad, le specifice de evaluare a. specialistlor in 7-9 memt Alegeréa pregedintelui gia vicepregedintetul Com atestare se face 7n conformitate cu reguiamentul de organizare gi functionare a Comisiei. cipalele formarea_comi pentru clad fe de timp, punctaje minime admise 178 etc.), cu respectarea cerinjelor de bazé specificate prin » procédura general’ de evaluare a specialistior (art. 4.3, s spet.'e); “+ 4.6. Bvidehta activitati de atestare a auditoriior energeticise tine de cdtré M:L.P.T.L. Datele de identificare a auditorilor energetici pentru ‘cldir'se public& tn Buletinul Constructor sunt accesibile prin internet prinintermediul pagini WEB aM.LP.T.L. Comisille de atestare a auditorilor energetici pot publica lista gi coordonatele specialistilor atestafi, cu acordul scris al acestora. 5. CERINTE §1 CRITERII DE ATESTARE, PREGATIRE TEHNICA S| PROFESIONALA NECESARA 5.1, Atestarea auditorilor energetici se face in scopul realizarii Activitatiior de elaborare a certificatelor energetice si de audit energet pentru cladirle existente tn cadrul cdrora se destagoara activitafi care ecesité asigurarea unui anumit grad de confort termic $i fiziologic, reglementarilor tehnice in domeniu, In functi atesteaza pentru gradul |, 5.2. Auditorii enérgetici gradul | sunt persoane fizice atestate conformitate cu prevederile prezentei metodologii si care au energet ‘conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare [5.3. Auditor energetici gradu In conformitat prevederile calitatea de a ‘sunt persoane fizice atestate zzentei_metodoiogii si care au fe proiectare In constructi ete) care au tn randul i atestati sunt care solicit’ atestarea in calitale de auditor energetic sunt urmatoarele: 5.5.1. SA aibé cetitenie romana; 5.5.2. Sa fie absolvent al unei de lunga duraté cu prof = mecanic sau energetic. Absolventii romani cu diplom obfinuté fn str&inatate trebuie ‘88 prezinte echivalarea acesteia din partea Ministerului Educatiei $i Corcetari. Th mod exceptional, pentru absolventii unei instituji de Tnvajimant superior de lunga duraté cu alt profi decat cele specificate laalin. 1, care au dovedit, prin activitatea depusa, preocupari sustinute {in domeniul energeticit cldilor, este admis participarea la examenul de atestare, cu Pentru absoiventiifacultajior cu profil mecanic si energetic, iru persoanele prevazute la alin. 3 este obligatorie ‘curs de pregatire organizat conform pct. 5.8, cu cel ‘executie sau exploatare, domenile prevazute la alin. 1, art. 5.5.2, 180 Ge ér pay 6 -dni pentru atestarea Th calitate de auditor energetic pent clddiri gradu! Hl, respectiv de cel putin 10 ani in calitate de auditor energetic pentru clédiri gradu | oie" Aoeasté Veehime poate fi redusd cu maximum 2 ani de catre oBirisite “de” alestare In cazul In care: specialist dovedesc prin activitatea depusd ealizari deosebite in’ domeniul energetici constructor, 5.54, $8 corespunda cerinjelor examin un auditor energetic gradul | trebuie sa demonstreze insusirea cunostinfelor de baz continute in’ modulele 4 $2 de pregatre Bolicté atestarea, si energetic al clddirii si efectu energetic al clad. Prac, euditoru! energetic gradul | trebuie 3 demonstreze: - capacitatea de culegere, din planurite cla ii raportului de expertizé si de audit — pentru specialitatea pentru care se de performanta termic& si energetic’ ale clé conditi. normale de utilzare gi de. a identifica componentele cladiri, caracterizale de ficient energetica scdzuté — pentru specialitatea pentru care se solicita atestarea; + capacitatea de a identifica masurile de reabilitare / care conduc la. reducerea oladiri, precum si etoriarea influentei masurilor asupra consumuiui de caldurd si a 1Grain de prorat tn vederea madera energetice = Pentru specialitatea pentru care se solicité Scopului si'a beneficilor auditul de comunicare a i certiicatulul energetic. 5.7. In urma examinari, un auditor energetic gradul II trebuie ‘88 demonstreze insusirea cunostintelor de baz confinute tn modulul 1 de pregatire din Anexa 2, pentru specialitatea pentru care se solicit atestarea, si utiizarea practicé a acestor cunostinfe tn vederea luarii cu acuratele a expertizei termice si energetice a cladiii $1 elaborarii certicatului energetic al cidiri, Practic, auditorul energetic. ‘gradu! Il trebule s& demonstreze: capacitatea de culegere, din planurile cladirii si de pe teren prin efectuarea de relevee detaliate, a datelor necesare Intocmirii raportulul de expertiza gi elaborari certificatului energetic al cladiri - pentru specialitatea Pentru care se solicité atestarea; ‘capacitatea de a determina cu acuratele carac de performanta termicd si energetica ale clad condifi normale de utiizare — pentru specialitatea pentru care se solicité atestarea; = Infelegerea scopului si a beneficilor unui certiicat energetic al cladiri si abltatea de comunicare a acestora catre potenfali beneficiari ai certificatului energetic, 5.8.In vederea dobandiri sau actual baz& necesare atestarii in tn cadrul_ cent atestare, conform pet. 4.2, se organizeaza cursuri de preg numar de minimum 36 ore de predare pent auditorilor energ 182 pentru cldditi gradut I, pentru fiecare dintre specialitati (constructi si instatati. ss" Tematica‘cursurior de pregatire pentru fiecare specialitate ‘esto unttard: “Bibikagrafia pentru cursanti se tnlocmeste de catre comisille de'atestare cu respectarea cerinfelor de baz specificate In ‘Anexa'’2\si se ‘pune la dispozitia cursanflor prin grja comisillor de watestare, * ‘uoGursurile de pregatire sunt sustinute de c&tre membri ‘eomisilor de atestare sau de catre cadre de specialitate de i califcare atrase pentru actiunea respectiva: profesor si confere Lniversitari, cerbetator principali sau proiectanf principali gradele cu pregatire in domeniul energetici cldiior, au sustin de atestare de examenul de atestare la fiecare din comi specialitate, 6, PROCEDURA DE ATESTARE A AUDITORILOR ENERGETIC! PENTRU CLADIRI, CONTROLUL ACTIVITATII DE AUDIT ENERGETIC AL CLADIRILOR, SUSPENDAREA $I RETRAGEREA, CERTIFICATULUI DE ATESTARE 6.1. Atestaréa auditorior energetici se face In urma evalua de catre Comisia de atestare a pregatiri tehnice si profesionale a specialistilor care au depus cerere pentru atestarea tn calitate de auditori energetici pentru clair. In acest sens, din cadnul Comisiei de atestare se formeaza 0 comisie de examinare a specialistlor format din: pregedintele sau vicepresedintele Comisiei de _atestare, Teprezentantul M.LP.T.L. In Comisia de atestare (Indeplineste calitatea de secretar al Comisiel de examinare) si minimum § membri in randul membrlor aprobati de cétre MLLP.T.L. “"Comisia de examinare analizeazé’ documentele din componenta dosaruiui de atestare depus de catre solicitant si evalueaza gradul de pregatire a specialistilor prin: 183testarea cunostintelor teoretice necesare activi cerlficare energetica a cldirior si de audit ener acestora, in conformitate cu cerintele de baz preve la pct. 6.6 pentru auditori energetici gradul |, respectiv la Pct, 5.7 pentru auditori energetici gradut Il gi prin ‘susjinerea unel probe practice care consta In elaborarea certficatului energetic pentru o cladire dat — pentru auditori energetici gradul I, respectiv in elaborarea Certificatului energetic si realizarea auditului energetic pentru o cladire data — pentru auditori energetici gradul I Sustinerea probei_ pr condijionaté de trecerea examenului de testare a cunostinjelor teoretice (proba scrisé). 6.2. Documentele necesare prezentirii la examenul de evaluare a gradului de pregatire in vederea alestarii auditorilor 6.2.1. Cerere scrisa a solicitantului, in conformitate, cu Anexa 6.2.2. Memoriu de activitate, in conformitate cu modelul prezentat in Anexa 4; 6.2.3. Copie a diplomei de absolvi superior; 6.2.4. Cople a certficatuivi de absbivire a unui curs de pregatire organizat conform pet. 5.8, In cazul absolviri acestui curs. 6.2.5. Trel scrisori de recomandare din care: doud din partea tunor agent! ecoriomici sau inst desfasoard sau Siau desfagurat activitatea si a unor personalitéti recunoscute in domeniu, respectiv una din partea unei asociafii profesionale in domeniu; 6.2.6. Chitanja de plata a cheltuieilor de atestare, conform dispozititor legale; 6.2.7. Copie a cai de munca; 6.2.8. Un certficat medical din care sd rezulte starea de s€ndtate a solicitantului (numai pentru persoanele care depagesc 65 ‘nila barbati, espectiv 60 ani a femei); 6.2.9. Certficat de cazier judiciar. 2 institutiel de invatamant 184 6.3. Nu potsfi-atestate persoanele care au suferit condamnari pentru: concarenti neloiald,fals si'uz de fels, abuz de incredere sau ‘aia infractiune pentrs care- este prevazuta pedeapsa complementar’ ‘a interzioocii unor dreptari: luda reglementarile tehnice lestagurarea activi constructi $i instal la 0 noua examinare dupa respectiv. In acest, scop, z ta specialistlor care au necesare In vederea atestari, conform art. 6.1, si 6.7, Monitorizarea activitti' de certificare energetic& si de auditare energetica aclidirior se realizeazé de citre MLP.T.L., pe baza ‘apoartelor anuale Intocmite de cétre comisile de alestare a auditoriior energetic: Auditorii energetici au obligatia de-a {ine la zi, registrul de eViderita ‘privind activitatea de certiicare energetic’, respectiy de auditare energetic’ a cladinior. 185Comisilor de atestare, ca urmare a sesizarlor beneficiarlor activita de consultant& energeticd sau audit energetic sau’ la controalele efectuate de membrii comisilor, In una din urmatoarele situa erespectarea codului de conduit’ al auditoruiui; nerespectarea prevederilor ‘reglementarilor tehnice in vigoare; nefinerea la zi a regist evident’ a certifcatelor energetice élaborate si a audituhlor energetice efectyate sau completarea acestuia cu date neadevarate; 6.9. In situatia in care un auditor energetic pentru cladiri nu solicit’ tnnoirea certificatului de atestare la sfarsitul perioadei de valabilitate a acestula sau in situatia in care, in urma solicitaril de innoire a certfcatului de atestare un auditor energetic nu Tndeplineste cerinfele sau criterile de tnnoire a certificatulul de atestare, comisia care a efectuat atestarea auditorului respectiv solicita M.LP.T.L. revocarea certficatului de atestare al auditoriului respectiv. 6.10. in cazul in care Comisiei de atestare i se aduce la Cunostinta faptul c& un auditor energetic se aflé tntr-una din situaile de la pet. 6.8, aceasta analizeaza veridicitatea informatilor si, daca acestea se confirma, M.LP-T.L,, tn termen de maximum 30 zile de la data notificdrii, revocarea certiicatului de atestare a auditorutui energetic si 11 aduce la cunostinfa acestuia din urma decizia And la clarificarea situatiei, Comisia poate lui energetic. energetic are dreptul de a contesta la M.L.P.T.L. de atestare in termen de maximum 30 data primiri MLLP.T.L. numeste 0 comisie formata din trei membri ai comisiior de atestare pentru a analiza contestajja. Aprobarea sau respingerea contestatjei se face prin decizia acestei comisii, in termen de 30 zile de la data nur este definitivé pentru cazul analizat. 188 | riepozeW FINALE, PERIOADA DE VALABILITATE $1 JNNOIREA CERTIFICATULUI DE ATESTARE 7.1, Caltatea de auditor energetic pentru cadiri se dovedeste 7.2. Auditorii energetici pentru ‘cladifi au'‘obligatia dé a Psezenta beneficiarilor legitimatia valabild, care confirma catitatea in ara.acestia au fost atestaf "> 16,8, Stampilele, certificatele de “atestare si fegitimatile de autor energetic pentru cladiri sunt nominale gi netransirsibi 7.4, Perioada de valabilitate a certifcatului de atestare in calitate de auditor energetic pentru cladiri este de & ani. Prelungirea Realizare Punctaj acordat energetice efectuate sau | 25 puncte /cerlficat g1 40 puncte / audit 25 puncte / curs 10 puncte / seminar (workshop) T punct/ pagina echivalenta (2000 referire la _auditul energetic al semne) 187Nr. an Realize. Punetaj.acordat cladiilor sau la cerificatul energetic al cladirlor Pentru reinnoirea certiicatulul de auditor .energetic pentru cladii este necesara realizarea a cel putin 100 puncte, 7.5. Auditor ‘energetici pentru cl&diri sunt objigafi s& anunte Direcfis' Generalé Tehnica « Serviciut Agremente, Atestari si Gestiunea Calitatii din cadrul M.LP.T.L. si Comisia de atestare’ despre modificdrle datelor personale. 7.8. Lista completé a auditorilor energetici atestati-se publica semestrial in Buletinul Constructor, prin grija Direcfiei Generale Tehnice - Serviciul Agremente, Atestéri si Gestiunea Galitatii din cadrul MLPT.L, 188 ‘SIBLIOGRAFIE |. Carlos Laia, Preparation Of An Energy Certification System For Final report, SAVE project 4.1031/S/-132, CCE 2. Conti, F. $.a., Summary and Conclusion of The Seminar on the State of the Building Energy Certification in EU Member Countries, ‘SAVE Contractor's Workshop on Building Energy Certification: State of Progress and Perspectives, Sophia-Antipolis, France, June 1994, }. Conti, F., Building Energy Certification: State Of Progress And Implementation Problems For Southem European Countries, European Seminar on Energy Labeling of Buildings in Southern European Countries, Seville, Spain, September 1995. 1. llari Aho §.2., Development, implementation and Demonstration of an Energy Certification Scheme for Residential and Office 198, Final Report Summary, SAVE Contract 4.1031/Z/95- ;. VDI 3922, Reglementare tehnicd privind consultanta energetic& Pentru industrie si comer, .***, National Home Energy Rating Technical Guidelines, National Association of State Energy Officials (NASEO), Sept. 1 National Home Energy Rater Training and Certifying ‘Standard, Residential Energy Services Network (RESNET), Oct. 2000. |. ***, Ordonanfa daneza nr. 1169 din 16.12.1996 privind evaluarea energetica a cladiriior. nanfa danez nr. 1170 din 16.12.1996 privind Taxele gi a de Responsabiltate pentru Evaluarea Energetica alament pentru periicarea auditorior si a managerior Document de discule ~ANRE., cod 100%.1.205.0.01 2006/00. “Codui de conduitd al auditoralui Cursuri de pregatire @ auditorlor energetic pentru clad Cerere tip de atestare tn calitate de auditor ‘energetic pentru clédir Memoriu de activitate - made! Certificat de atestare in calitate de auditor energetic pentru cladiri Modele de stampile energetic pentru clairiS AX7HY comunic’ informatii eronate care sé compromita activitatea de elaborare a certficatului energetic al cladii, gia raportulut 19 wali energetic ‘al clédiri sau procesul de ‘atéstare a ANEXA 1 ‘CODUL DE CONDUITA AL AUDITORULU! : 8. Nu prejudiciaza prin ectvtate ‘sale reputatia Comisiei de i Activitatea de certiicare energeticd si de audit energetic se ‘rttestare a auditorilor energetic. privind * fhdependenta, incompatibilitatea si conflictul de ihterese tare ar putea fi generate de nerespectarea vreuneia din prevederile de maijos. ‘Auditorul energetic pentru cladir: 1. Acfioneaza profesional fara di 2. Actioneaza tn sensul crest cei aati in subordinea sa s&-si dezvolte at cu adtivtatea de certiicare energeticd a cidditfor's! de audit energetic al cl&dirior: 3. Nu au alte raporturi juridice de. munc& sisau_civile cu beneficiarii certificatulul energetic sau ai audititit erfergetic al adi, cu exceptia contractului de servicit pentru el ‘acastora, si nicl cu societatile ‘comerciale*-prépuse $8 implementeze''solutile tehnice reztitate ca urmare a auditului ntant al unor firme producatoare de de construc sau echipamente / datelor obfinute sau rezultate in urma elaboréiri cerlificatului energetic sau in urma auditului energetic al unel cladiri, cu exceptia cazurilor in care este obligat prin lege sau define consimtamantul scris al beneficiarului certificatului energetic sau al auditului energetic al clair; 192ANEXA 2 Nr. ore (minim) 3 2 4 9 CURSURI DE PREGATIRE A AUDITORILOR ENERGETIC! PENTRU CLADIRI i Cursurile de pregatire se adreseaz specialisiior conform art 8.5 care doresc 88 fie alestatj In calitate de auditor energetic pentru cladir. ealzire Prin aceste cursuri se urmaresc: = actualizarea cunostinfelor de baz din domeniul proceselor termice gi energetice din constructii i din instalatile aferente acestora, | = completarea acestor cunostinje cu unela noi cu referire a conceptia, realizarea si exploatatwa _anvelopei adirior s1 a echipamentelor gi sistemelor aferente, vaderea analiziri din punct de vedere energetic al ansamblului constructie-instalate, = cunoasterea legislajiei autohtone referitoare la energetica cladirior, + cresterea capacitaii de ulilizare a aparaturi, a tehi de masurare si a modelelor de prelucrare a d objinute in activitatea de expertizare termicd si energeticd a cladirior, respectiv auditul energetic al cladiior, = cunoasterea problemelor sociale, economice gi I financiare specifice energeticii cladirior ‘Scopul final al cursurilor de pregatire Tl constituie formarea Lunor specialisti capabili s8 efectueze activitai de expertiza, audit si Consiiere in domeniul energetic clédirlor, care sé conducd la cresterea eficienfei energetice a ciddirlor si la asigurarea confortului termic gi fiziologic in lad Planul de pregatire este conceput pe module, categoria de specialgti pentru care se doreste atestarea Continut grade zile pentru Incalzire si pentru racire Solutii uzuale de alcatuire a efementelor de constructie utiizate In Romania - pe tipuri de cladiri gi perioade de constructie MODUL 1 - Auditori energetic gradul It Elemente de transfer de cldurd prin sol. Transferul caldurii prin Elemente de meteorologie si climatologie. Importanta factorior 1 racire, Date climatice; caracteristcle anului climatic tip. “Transferul calduri prin elementele componente ale clédirior. Rezistente termice tn cmp curent gi corectate / echivalente. Intensificarea transferului de caldura prin punt termice. elementele de constructie vtrate. Numar de schimburi de aer tetmié. Parametril termodinamici intensivi caracteristiciincintelor limatici pentru stabilirea consumului de energie pentru Elemente de contort termic gi fiziologic. Factor confortulut Tnc&lzite: Necesarul de der proaspat Parametri de calcul ‘Specialitatea CONSTRUCTII (minim 36 ore) functie de i ‘eretgetita constructor (Sore) Soluf constructive ‘uzuale (4ore) Termotehnicd tn construct (19 ore) Denumire curs Paramietri de calcul in 194 195961 ‘Transferul de cdldura gi masa prin pereti exterior’. Condensarea, In strat si pe suprafata elementelor de constructie 4 Tdentificarea elementelor componente ale anvelopel clidirior existente in vederea determinari caracteristicior termotehnice 5 ale acestora Consultafi i 4 ee Masurarea gi Inregistrarea elementelor geometrice ale ciédirior | 2 se | Sintezi a legislate! romanest referitoare la energetica claditlor: 5 | Elemente de legislate | 49719985, L.199/2000, 325/2002, reglementar tehnice in 2 (2ore) dor meni ‘Sistemul de notare energeticd a cladiflor existente. Utiizare 6 | Certffcarea energetic’ | rationala gi eficienté @ célduri, Penalizari acordate cladiri 4 ‘a cl&dirlor (4 ore) contificate. ‘Specialitatea INSTALATII (minim 36 ore) | osama Corn ws Elemente de confort termic gi fiziologic. Factorl confortulul Parametri de calcul in_| ‘2c. Parametri termodinamici intensivi caracterstciincintelor | 3 tia incaizite. Necesarul de aer proaspat 1 constuctior Elemente de meteorologie gi climatologie. Importanfa factoriior Gore) climatic! pentru stabiliea consumului de energie pentru incaizire | > racice. Date climatice; caracteristicle anului climatic tip. Parametri de calcul; grade zile pentru incalzire si pentru racire 2 | Instalaj de Tnadizre gi | Necesar de caldurd pentru incaizire. Concepte de calcul de proparare a apei_{ Sisteme de incdizire cu vant ‘cald8. Corpuri de Mnodlzire. calde'de consum —_ | Reglarea furnizarli cAlduri (22 ore) Instalatii de preparare a apa ‘aide de consum, Necesar de a ccéldurai pentru Incdlzirea apei calde de consum Estimarea cpfisurul anual de c&ldura pentru ThcSzre gi preperare a apel calde de cofisum. indici specific de consum 8 de cAldurd. Contorizarea consurnuirilor de caldur’ Surse de producere a cAlduri tn G&dir. Procese de ardere. Randamentul surset de cdldura. Schimbatoate de caldurd. 2 Consum de combustibi. Stati termice compacte.termoviziune in infrarosu Consulta 2 ‘Aparate de rrésur&, Sensibiltale gi precizie @ masuraor. oie rete tearey | Procedurt de pretorare a datelor masurate 2 ate Masurarea 9] Inregistrarea elemenielor geometrice ale Gadinior | __1 SintezA a legislafei romanesti referioare la energetica clédirior: 4 | Elements cesysiet | 10/4995, .18872000, 325/2002,reglementitehnice in 2 oe domenia Sistemul de notare energeticd a Gdirior existente. Utizaré S neeinioe ane) | falonela si efclenté a célduri, Penalizari acordate cli 4 7 ) | corifcate ( MODUL 2 — Auditori energetici gradul | (minim 46 ore) Specialitatea CONSTRUCTI (minim 46 ore) Ne Nr ore Me] Denumire curs Continut ae ‘Solufi tehnice de imbun&taire a rezistenfelor termice ale a Solutitehnice de | elementelor de constructie opace. q modemizare a _| Sokifil tehnice de Imbunatdjire a tamplériel exterioare 3 anvelopei constructiet_ | Detérminarea influenjei masurlor de izolare termica esupra A (20 ore) rezistenfelor termice corectate ale elementelor de constructie Consulta i ‘Soluji de amenajare | Principii urmarite la amenajarea funcfionala a spatilar in 5 2 | functional a spatilor ia | vederea madernizai energetice a clair existente modemnizare.energetica | Soluti de amenajare functional a spatilor ~ periru diverse 2 a.constructiei (8 ore) | tipuri de clédiri ‘Maswarea principalior parametri termodinamici in vederoa 3 | Masurdri i pretucrarea | anaiizei.energetice @ cdr: temperalur presiun si debite de A datelor (8 ore) —_| er. Aparate de masurdsi proceduri de efectuare'a masurarior. Proceduri de preluorare a datelor masurale ‘Analiza defeciolor de izolare termicd a cladirior prin 5o0z Determinarea etanseitafilla aer a anvelopei cladiri gia ‘numérului de schimburi de aer cu exteriorul a ‘Comportamentul utlizatorior cadini in raport cu solufila de reabilitare / modemizare termic’ a cladirlor. Mijoace de educare energetica a populatiei. Relafile dintre proprietari, Elemente sociologice, | asociatii de proprietari si fumizorii de servicii energetice economice si | Elemente privind impactul cladirlor asupra mediului natural i 4 | financiare. Intocmirea | Analiza economic a masurllor de modemnizare energetica a raportului de audit | cladirlor existente. Valoare neta actualizata, durata de 2 energetic (10 ore) | recuperare a investitieiin masuri de economisire a energiei ‘Surse de finanfare a solufifor de modernizare energetica a ladiilor . Tntocmirea raportului de audit energetic 2 ‘Specialitatea INSTALATI (minim 46 ore) a Denumire curs Continut BS ‘Solufi tehnice de modernizare a instalailor de Incdlzire e interioara Soluti tehnice de | Solu tehnice de modemizare a instalajiior de preparare a apei | ¢ ' modemizarea _| calde de consum instalatilor aferente _[ Determinarea infuenfel masurlor de modernizare energetics a constructilor (18 ore) | instalatilor aferente cladirii asupra consumului energetic al 7 acesteia Consulta i Uilizarea energiei solare la Tacdlzirea Spaiilor, la prepararea 2 Surse de energie | 2P2tcalde de consum sia producerea energiel electrice A neconventonate | Uillzarea pompelor do céldurdlainclzrea spalor si 2 (6 ore) prepararea apei calde Recuperarea caldurii din nslalaile aferente cladiri mstalati' de] > Inedizire, apa cald’ de consum, ventilare ‘Masurarea principalilor parametri termodinamicl in vederea | Mésurar i prelucrarea | analizei energetice a cladii: temperatur,presiuni, debite de fe datelor (10 ore) —_| fluide. Aparate de masura si proceduri de efectuare a masurairilor, Proceduri de prelucrare a datelot masurate hoz.‘Analiza defecteior de izolare termica a clSdirior gi prin termoviziune in infrarogu 2 Determinarea etangeitatii la aer a anvelopei cladirii gia 2 riumérulul de schimburi de aer cu exterior Pierder de sarcind in conducte. Echiibrare hidraulcl a | Restarea staiatior | ints, Reglorea termohiraulic aintalail de toda 2 " (ore) ‘Pompe: caracteristici, mod de legare (serie, paralel), consum de 5 : energie pentru pompare. Reglarea turatiei pompelor Comportamentu! utilizatorilor cladirii in raport cu solut reabilitare / moderizare termic’ a cladior. Mijoace de 3 educare energeticé a populate Relaile dintre propretai, Elemente sociologice, | asociatii de proprietari si furnizorii de servicii energetice tna somic® 3 [Elemente prvndimpaciul ddior asupra medi netural ol 5 | Manciare. Intocmirea raiza economicd a masurior de moderizare energelicé @ ee etic cladirilor existente. Valoare neta actualizatd, durata de 2 aes recuperate a investi! in masur de economisire a energiel ‘Surse de finantare a solutillor de modergizare energ a cidirior Thtocmirea raportului de audit energetic 2 ZOmMaecRjegmEsezz g > SF BzeoRal \esecakee & a Esmeo9 SS rESSE at 4 GF agen ZaRGaFE 5 er osoR 2eag 8 a Bel Fam> zo42ze 5 2 a gel Fo AOdSe 3: 2B a 3 zol-l8893e 3. 8 Zem) (5e™sa BS 2 SéS-jazi no & eB | ceal [sé a g Be Z nm 07 aN PuayTO NYLNAd ‘SlLBOUINS NOLAN 3G ALVLITVO N| SUVISBLV 3d SNIYSIO "SWNNSYA YLIOMOS 3S SUVO NYINSd LSITWIDadS 30 VINODSLVO (9) idejeysur 16 wongsucg] () erersui] (0) slongsuoo : VEUVASALV VLIOMOS 3S BYVO NULNAd VALVIITIOSdS (V3¥) 1 1npei6 wpe nqued oqe610ve soypny eVXaNV| | | TELEFON! ences FAX!,. E-MAIL: . Solicit atestarea mea pentru categoria de specialist ‘menfionata. si sunt de acord cu publicarea numelui meu, a coordonatelor si a detalilor inscrise in cettificatul de atestare in Registrul auditorilor energetici pentru cladir In sustinerea cereri anexez urmatoarele documente 2 calitate de in calitate de 2.3. Asociafei profesional 3. Chitanta nr. penird achitarea taxet de atestare 4. Copie a diplomel de absolvire a institujei de Invayamant tehnic superior, 5. Copie a actului de echivalare de catre Ministrul Educatjei si Cercetari a diplomei de absolvire a institutel de invayamant tehnic superior (numai pentru absolventii din alta fard decat Romania); 6.” Copie a certificatului de absolvire a unui curs de pregatire corganizat conform pct. 5.8; 1upai cartea de munca; Pe propria réspundere c& nu am suferit ‘condamnari penale sau copie tegalizata dupa cazier, dupa caz ‘Am luat la cunostin{a gi voi respecta prevederile codului de conduit al auditorului energetic pentru cladiri Toate informs ‘Semnditura solicit furnizate sunt corecte. vnnninannen Data ANEXA 4 MEMORIU DE ACTIVITATE = model @ CATEGORIA $I SPECIALITATEA PENTRU CARE SE SOLICITA ATESTAREA Q SPECIALITATEA PENTRU CARE SE SOLICITA ATESTAREA: [construct (c) [C]instalai () J Construct gi nstal 0. DATE PERSONALE: "4. Numete: 5. Titll stiintiie: @ EDUCATIE, CURSURI DE INSTR (se vor ataga copii dupa diplomele de absolvire) Wr. Institujia care a on, | Perioada Diploma obfinuts clberat diploma Q APARTENENTALA SOCIETATI, ASOCIATII PROFESIONALE Wr x‘ Numele societaji,asociatiei Data 205 ee@_ SITUATIA PROFESIONALA ACTUALA Profesi ne Vechime in munca. fun vvechime in functie Responsabilitay @_EXPERIENTA PROFESIONALA Nr] bin | Pana Descriere / ot} anu] Locul de munca | Functie | Responsabil anul ii @ LUCRARI PUBLICATE {RELEVANTE IN DOMENIUL ENERGETICII CLADIRILOR): * Lucrari publicate in reviste de specialitate, + [Lucrri publicate in volumele unor manifesta stintifice nationale si internationale, Ate lucrari (ci, cursuri, monografii ete.) 0 ALTE MENTIUNI: SemnBtura ee Data 206 rap ANEXA 5 MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE TRANSPORTURILOR $1 . LOCUINTEI DIRECTIA GENERALA TEHNICA IN CONSTRUCTH \gremente, Atestari gi Gestiunea Calitaji! CERTIFICAT DE ATESTARE IN CALITATE DE AUDITOR ENERGETIC PENTRU CLADIRI din Wns, aprobata prin ordinul Ministrului Lucraritor Publica, ‘Transportului $i Locuintei nr. Se atesteazd domnul (doamn PENTRU CLADIRI DIRECTOR GENERAL SECRETAR DE STAT 207MODELE DE STAMPILE AUDITOR! ENERGETIC! gradul ! AUDITOR! ENERGETIC! gradul I! Nora! Numérul de pe stampilé este numarul din Registrul auditorilor fenergetici pentru cladir, identic cu numarul certificatulul de atestare gi al legitimate de aucitor energetic.ANEXA 7 Ne. 2 CERERE DE REINNOIRE A CERTIFICATULUI DE AUDITOR ENERGETIC PENTRU CLAD! CATEGORIA DE SPECIALIST PENTRU CARE SE SOLICITA INNOIREA CERTIFICATULUI: [lAucttor energetic pentru clair gradul | (AE 1) (DJAuditor energetic pentru cladiri gradul 11 (AE I!) ‘SPECIALITATEA PENTRU CARE SE SOLICITA INNOIREA CERTIFICATULUI: Ciconstructi (c) Llinstalai () C]Construci g instal (ci) Nr. certifcat de atestare: DATE PERSONALE: NUME: INITIALA TATALUI: SEXUL: TITLU STIINTIFI ACT IDENTITATE: ELIBERAT DE DATA $I LOCUL NASTEF COD NUMERIC PERSONAL: PROFESIA DE BAZA: : LOCUL DE MUNGA: ADRESA SERVICIU TELEFON: 210 innoirea certfcatului pentru categoria de speci mentionata. in sustnerea cereri anexez urmatoarele dacumente: 1. Copie dupa certificatul de atestare; 2. Memoriu de activate in caltate de auditor energetic entry ck atlor din perioada de 3. Copii dupa documentele care atest realizarile prezentate in memoriul de activitat 4, Chitanta ar. Innoire a certificatul 5. Deciarajie pe propria raspundere c& nu am suferit condamnari penale sau prezint copie legalizaté dupa cazier, dupa caz, .. Pentru achitarea taxei de ‘Am respectat si voi respecta prevederile codului de conduits al auditorului energetic pentru cladir Toate informatie furnizate sunt ‘Semnétura solicitant Data ... a