Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Biologie XI Exarcu 1997 PDF

    Uploaded by

    Octavian Turcu
    18 views98 pages

    Original Title

    Biologie XI Exarcu 1997.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    18 views98 pages

    Biologie XI Exarcu 1997 PDF

    Uploaded by

    Octavian Turcu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 98
    BUCURESTI — 1997 EDITURA DIDACTICA $! PEDAGOGICA, WEANA CIUKAT via MARIA SOIGAN BIOLOGIE Manual pentru clasa a Xta rt War w Fines TERUL INVATAMANTULUI Prof univ. dr 1. Feodorescu Exarcu Prof. gr Ileana Ciuhat gL Slvia Gherghesea gr Marla Soigan | | BIOLOGIE ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI Manual pentru clasa a Xia te \ | EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA, R.A. - BUCURESTI ‘Aca stan sl ers pe dina 1996 Reeds penta anal lar 197 1998 Con inte: oni. de M-Dragomirsce HAVES Rg mye N-Diaconese ISBN 973-30-5030-X © Toate drepturie a i aan reset endear ef po Auta sen Soredaor- ena tena Opa Ts ke tr Ce Demi (Cops: Advan Constantine INTRODUCERE fn cae simor biologic, suo inst wane ocup un Joe dessbit de ‘portale repreentind forma esa mal evlut de organize fnstioare & ‘vet vi Stull organismal uma ae roalzetza i cadral dsciplinclor de {iutomic Boogie oxo “Anatomia sian ogenizareastuctrio organism a dfs nivel croscopy ictorcopic si molecula. Anatomin macroscopicd se ocuph co Stil gi saile tpograce ale dfesteloeorgae i ssteme; histologia areca Abin de studi stcturaclsleorsuturler iar clog dese organiza Stacia celulelor a organitleintacelulare.Acesor discipline morologie {ise adaugh embriologio care studiart pencipalcle cape de demvltre a suc organismuli uma, Finelogia se ocupa ou sudil fuer difestelor strut anatomice (ecu, fst, orgne, sistem) gi eu mecanismele de replare a funcilor 3 Ae inegrare 4 Joy ate Ine8torganisul 52 constiuie un co uniar, In ‘shilbra dinanie permanent cu medi! inconjrdtor. Disciplinelefunyionsle Getvate din trunehial fzilopiei, gf anume Niofiolopia. biockimia 9 Histochinie etc au adus un noma mens de noi conogtige car au contbut Iu nlegeren mai profunda a intima proceselor care sta la baza deri fame "Anatomia i iiolgia sot suit inpreunt,deoarece conse o unite inte, forma fia ind caracterticle fundamental ale materi vi In permanent interelai inerconiionare. At forma ct fame sun prodise Ue proces de dezvokare yi traasormare a muti vil ind de neconcepat ‘ces nei in ipa cella “Ceresticle de anatomic si Sziologle compaath permit recunouteres ‘ou oyuringl facut strine’ dine oeganizare stoctorals funcional {2 onpaniamlsh uman cy cca 2 animlelor supercar, demonsrind ct mul reprezinté vrignsuperoark « una lang complex de evoluie « mate: ‘Dervoltarea structural maf ales funcional creer uman a ds a un contol ge interare mal profnds ale trae fuel, avin ca rezulat, 3 pe deo pate, 0 independent mai mare a organismal fat de co arabile le medilut Reicobiologie print-o stabilitate mal mare a unor Constante biologie (homeostari) gi, pe death parc, o mai bund adapts & ‘organismulai la coniile mediuluifiico-iologi yi mai sles ale cli soca, specific wma, Creel de anatomic folgie a sintemulu nerves uaa ae permis 0 Inelegere rai bund » complex actiiipi nervous soperioare yi fiat ‘lemeate ule peat sole creat in proce de ine gi etacapi. Accae ‘cece, in ara imporane) Tor terete, au 0 valoureeplicavspenty ‘ptiizarea ci mane CELULA Clu este uittes de beak stuctal, functionals i genetic a ttror rgismelor vi. Ea poate exis sigur sau in gp, ford esata. ‘Forma cello. Inipal toate eeluele au form globular, ler devin fusiforme, indice, cubic, seat et In rapor cu roll ae Raaogie ‘Dimensunile celulelor varia de awn fut lat in medic sunt cupige tne 20430 de miro ~Anulia ir 1 i rein componente fundamental al clu: ‘plasms ucla membrana! ‘al clea! este alcsat dina invelip exe sau membrane nuclsrt dbl, cinagiras cxcnenetin ning ae sepsoe | Sips nen Cita ia _, Sings orem caumna eels ist | Sir ene hae oi ea “ Thao gmat oe a Se ee rr tee | cyto Ve Me - browniant smulti nucleoli. Fee Reet pape ent on we a8 mete pra iter copa eich clear‘ sve Clee, selene, et roti, iar cel miley, Tesflipiie. Membrana intrvine in schimbure date (lle f media eto at acstors are bin pc de vedere structural non tpl ete format in out cee permeable sletv 9 et plazas — peaminif-vi compoijia chimich 2 ctoplasmel Je 14 stl Dolo vega din casa aa : ops fundarsal —balplasma (aren nesters Hee acjate scare. ale soplaamel rerersnate de ergot tune tr sno speice autor cll) ince ‘Stplarmtie ‘Organitele comune —rtiull endoplasmic apare cu un sstem de canlicule intracitopls snatcg etait ine exterior colli ince; exist doo vars sree cal eadoplumate: need gh ragos (pe soprafaecanalicollor sunt aay ribozomi: oem nt format serie, cu on sntra prtenslor specifics hoe ane Hoe i eitoplaum, fe aap eater retcuul endoplasmatcs age prezith ca nist vezicule ce contin eazime hidoliis se iss a api Tewosit, Sr i in ae celle i av val fn digesta fntaclaar; el Goes afl in arp mks, avid rola abort produ descr n eeule sears au gmembrank dbl; prin pres membrane’ isles s° foment mats sae con engine oxidorduckonre, cu ol In prodvceres d= nrg cellars, 4 earner (cenozoml) ete statin apropiern mle ormeut Susu de divine. ‘Orgasiele specie tile sunt pile bee muscle iat comuscli Nis ~apeific celle nervons, ev aia aes respective Neher et st nai mare corpuscl din toler. Majoras clulcor sunt nites xl eval inlet clulelehxpatice),potiaactet (bra a a) sau maces (eatin ali. Din puncte wees Sue 6 ‘TRSUTURILE ‘Toate eculle cae ink fa alesuren corpulei omencse- provi, pia segneatire, din clus, Trett are loe 0 ifrenjere celular care dice Ie formarca este. “Festal esto format dino gropare de celule care presntd acca ateejere mfoogich, structs acca cline peialzat fanetionall Principal pur de sur st pitti conneti, mscuar E08 TESUTULEPITELIAL To cpt former Ie spa coral elena tune supra intern rgunclor caviar (hdtv ci repiatrcc), consind Imucoase. Este format din elu pavimestoase, cubic, prismatic sau cindsce, Stns legate ne cle, Be pin pa tplasmatice ce ee de lao cell la alta, fe rine seta amar Celle pottnds ste ager pe @ membrand sal ‘are le separ de festa conjunc, ce epee sb es pti ae aefetie tof, inci epic mast vascuanizaese rtcse prin fuone, ‘upd func, eit sunt clasifcte inept de scopes, landalee yi pitted scoperire ~Analiza\ cw sonic figs 2; ve observa eptieunistaticte gi Plorseatiiae 4 Ele nisrafeate, dpa for ello, epoca pavimentowe simple vind elute trie, ele formear tunica inter a vase sangvie, ler, percada, petonea ~ cubiesinpl, inne roca canal sore ale ~elndrie simple fomiadeptlial acoasel abu! SEES dea stomae 1a rect gal mucontel trompeor ine. Cellle actor etl po preznta ci so microvily scope de o membranicellark eu margins i per” au un Patou sit, ul de eit absobant (iol intestinal). 8 pavimentoase satiate. atnizat eid) se nechertniat (eit moconsel Dale, exams), elindrie sacar, formate dn sai mle stata cellars, dat mama cle spec sunt clinic (capall exertare le landelor saliva epi breesor al vere rar) ~ pusudvrficte~cucelulee ajerate pe membrana bal nian sing seat, der cu atlas la indi ders, coca ce dl apaca. de fst ‘tare (pitta ea al oir mar). plete ganda Aceste tar de pitelt sunt formate din eeule care au capaci de a labora produ de sof. Epitclilesecretoare se asociaa cu fest conjunc, ‘se perv, oemladglnde Exist ir de gland: W tzorin produ lor de cee et elimina printr-un canal a sua ie ebuece, dope) sin deri ata avr, pst) vcndocrine su ca terete infers ~ produsl lor de scree ~ hormonal ot imi etn sige id, soprrcal te) & & a ee Tks lec nine eae ae 2 ep jt bf ap iste care au scr noc ndocid (pacts, ttc ov). t ‘Obseran fgua 2 fom plandlor exocrine (tubular anos. Glande exocrine un canal exe, 1 caalexetor st formate din fle ‘ecaplre sangvine imp ce glade endocrine are a ordoane sa nul eure neonate plete sezoriate | Epitelie senzovae sunt leit dia clalespesiaiaepntey recepfonaca itor si di el exer san Fie tt soma n ‘nero, cre exe transmis pin tenia nerve vnatve ce incon el bazalalelulelor senzvial (gustav, act, vestibul). ‘TESUTUL CONJUNCTIV esual conjunc asiguekrezistena organisms, Ig diferite pi le rant a Wf eon rm, nein pe rl a | Obra in Figura 2 componeatle ost conn: clue, be si substan fundamental ~Ceuoe onjunctv dif deo st al — Fite st de elagn, clin su lasing, dap pl substan in exe san tnt mee ~ Subst dant pt le sia sud. Clase ertanor conjunctive face ph mai alte eter Tinind seams de comin substan endantae suture onjuntv esi Sehemideeg one ‘Tesuturite cenjenctive mot su rzeme ob mai multe fome: teal conn lax eat cone in propor eae elle, swe fundamentals ers sur te oc oe teu elt eft dn fre drei, ‘cn ochre cai seb fndamenl celle J ‘lemons sle cng Se heen mur hematgcs, Poa imfatci oe sul adpas conic celle glbeloae care a acumlat central grisine ce impinge mate ape Se pao sub fopune yin jun! unr or (Ginichi, globi ocutari); : aa 0 sual flivos congine predominant fire de colagen, pune celule 9 sobstn fendircotali ned fm sroctrafascle careinelese muh a te- ‘Gncot piaponevozlr; formes exprlele deta organ (Tea Finch ee); esi! elste conjne numerose fe de elaing aasomorate in re nue cre substan fandamentl i pujiecelule Fomeazatnica edie etesor ma veaclor ‘Terutal comjunctiy semidur (cailigines) este un fest clastic, ne eaten. Sbstanfa ndametalcotine condna, w ames de substanje ‘Strmice impregnate cu sir de clea 1 sdiu. Celle caiaginoae Setrocte sun sferice su ove, se glee im sbstana fundamental Tn nite fit ume condropiste, ar pine celle se gasse bre de colagn fibre Elastics into niet dens : Tn fancied canes de substan fandamontals ide tpal fibrelor care wodoming se distin re vail de carte ain, cae subetasfndarentls pare omogend, oaec ie care se esc In cx sont fost fits formesrh cara ate, cose, Iringale, tral, boner ‘late fn cgepredomink bree elastics; formenz epiglt i pavitionl ~ psn ar predominate sunt rele de olen. ‘Alsiucte disci ingrvertbele i menistuie arculae ‘Tvutl evlaginos at ele vasculrea, nia Tal se realize prin itive de Ta nivela! capirlorpeicondrals, 0 membrans coajunetvo- ‘cular cae beck cari ‘Terutul conjunethy dur inva alanis oxelr SISTEMUL NERVOS Sistemal nero secepioncazt, transmit i intgreszt informal din modal exer ner, pe baa crore saboreszl spans adecvate, motor ‘secttri. Pri fafa fled, cae st a baa sev ale sistem nero tribe fa realizaen uni fancioale » opanismelas ia ech ‘immic dine organism 9 medial ncoajritor ‘Sistem nervosa ea rotr iu, et subimp sistema neros al vet de rele (somatic, care aig. eh ‘rpaismalicu condi varie ne medi ~sistemal nerves al vi vegetative ete reglenksetvistes organelor Tsun norot ese ales din meron, celle diferente specif, care genera i conduc impale nervous, clue lal ae fonneza fest Ge suprt sh inter al site nerves. NEURONUL Neuronal, untates morfofuntonalt sistemui nero, eto ela de forma sil, prumidalt, rotund, ovalar,avind una, doul tu mal ile ‘relugi:newroa unipolar, sendounipoar, bipolar multipolar (ig. 3) — Observain Sigur 4 componente newooul: corp salary clue acest 1. Corpl cellar formenes substan cen din nevrex gi ganglion somatic gi vegeta exteneveaial. El ene delimitat de 0. means lipopreccs, neuroma, ae citoplasms ~ nevroplormd, os confine organi ctoplasmatice uh mcle,obinat cea, cu ul Sau mai mali melo Uncle orpanite eure (nitcondri, complex Golgi, ecalendoparnatic, Haozomi) sont preznte sf alte eee iar alle st specie neal motort a neeiloreaniniaeulomotoe (HD 5 toleat (IV): ‘lst; meninind stares de hiperexeiailtat a acest, Se ereeazt as:fel un sens lec merece rT Seas coneoetul-crdza pin ere scare cera 9 utlncie geal af oedTomotrtl (in ppl " ne ‘sate ace! proprt sont eepeezenta pin sabstanye negra care coordo °° ~ near motiiten scent, att ales fern ipreans ou scour csrebral hipolamosul in mecanismel somn-vegh; mule rou ae 1) Sabin psoas mnie semvin ceantest Te Fancis refexd a trumc sbatnye cone nate nvel Inchizindaseo serie e eflxe de important vial Nervi eae, tn amir de 12 perehi, cu exceni nero afactiv () In blb: eflexcle vce i motor digestive, =| i opti (ID, apartin tunes cereal. La nivel acestia we ai riinea cardignareatare (vegetative), prec wel de degli somatic). ain (pene fibsle motorit din merit mic 8 motors), alll terminal Fee eee ir (bation yt ublingul), Tacina| (petra bel sence) orgies aparenth (ol inte merit resprmori cadioveculre(vegstaive),prcum yi mastctr, de clpte sf din neva. ‘mimic (conatice). ‘Neri craien sunt: motor, sent mit TL-Nerif opie! condos impulusideclanate de stimuli tuminoy ts ‘uosgin la acst ve sour cerebral vee caitcnarigemen’ de origine si fasciclueiectoxpnal st lyst de| Il Nero oewomorort pun in xeiune prin mura somatic, o parte din reflence de oreatre vias $1 avdiiva (aijcarn ochilor $2 caput! Inf mye globler ocular (dept superior, dreptu inferior, retaliate, ‘ie extant) greens de ech, ‘lc! infer) sided pleoapa superiors Prin ramura vegeta inerveazi tmoehi cela ail moyen cireula al corult ear. NIV. Neri troblear sunt nevi motor ai mocha obi supetor. V. Nera tigemeni, nero mies, sunt ona din sei rama clalmied, mailatai mandibular Pimele dout sintreniive, tae cou dea trie este mint Prin fibelesooztve incrveast tegumental gl muscolatra jet pin ieee motoae inerveazd mugehil mastcato "Vi Nervi abducens sont nerei motor: ai muehiull dept external bul cule | Fanetia de condacere ® trunchivat cerebral se realizeaz pri substan atb2, acatits din fib. specifce asendente, continaare Gclor medalare, tire Ii se. adaugh fibre dela nuclei sensi bulbo-mezsocefalie,procum gin fore descendent povente din contr hero superior! sat co origin In tunchi esrebral Acestor wactari ‘Scendene i descendente Tung, se adeugh fibre de soca, este Topatere ine ale ruachiul sorbet rele podunesliiorcerebelog pam ere formatunle tunchisla cerebral sua lepateafeent i eferent d ‘ceebel, 30 3 Vil Neri fecal, eevi mig, aga snsibiiate guattiv, inva ‘mosculatarit mimi, secre landslorsalivaresublingule 3 submaxiare i ‘eer lander lacie VIULNenit vestibulo-cobeart, ere semi, sunt frmayi din dual ‘component: cohloaa acutet)~ conde impulsr pentrauz de ls urechea Intra gt nenbulr, cae conduc, tot de a wrechen intra, impulse catch “IX Neri glosoaringin, rv mig asigart senibiiatn gustav nora muir faring, arin see lander paride SEX. Nera rag sunt nerve, format din ibe seaiive i motor e trolerh ativan mucilo fingll, laigeli i a major oranclor {etre Gina plamdn,organle nbn). SNL Neri acer, ete motor nerveart Muschi stemoceidomasa in tape. TIL Nera hipoglo! sant eri mato inerveaa muscular Tinbi. i 8 cae —sgine Stain fguile 13g 14 fn cre sua peezette oiginessparet ‘gine ell nro cri rite oe CERERELUL tone - Crete, sittin caja inferior acai! cranine, napia wuseial ‘orca este act ia dou emifere cerebeloae (Voit anteior — Paleocercel sf posterior ~ neocereel, conecate print-o parte mean found vermis unith eu formance alungi, consiuind.lobul tc locatonodalar (athicerebel) ogitrile creel cu trnchil carb se fc prin cele 3 preci de peduncali cerbeloy cue fagh de al, e pte de erence. Pedaculi| rl sn leu dare ten toe (Spe) om. Sur eco p ae SN cach esa in msi cme subtnit ab Sabana comic Ste preset la suprafya, formind scout owe ‘Srebelos tt in el str cl cel mai importa (ful est seat ‘mili al clllrpforme Pine car, pin mace coreg conestez or ‘Selo ate ae le ner trie, subst emai omer mle ‘Scbelg ig.) Subang bw an interes oma in (16) "fore ferent povente de la maa, tuncial cerebral i scours eral 1 be efereat cae au tse spre dd, uncial ech tlm fibre inacrcbelose, cae fhe lgior ne crtexslcereelos ceil cercblog (fire de azociaje) g.comisurale (cae leagh cele dou ‘nsf ‘srobloase). Cereal este conectat n soe pe principle eit scondene i doseon dente. Elprmesediferite arent, in pecal ale sensibiliti, proprioceptive, ie 1 ease ice 2 1 time eferenfe prin fibre a nace de ovine al fsceueloe sistem Ehtapiraida,coordoind astflwetivitaea motoncuronilr apna. Cebu ‘ne informat direct asupeT eomenzilor cortical fia indus, informenz soar shupea excel or. Diversle porn ale ceebeulul av func fete, cu atit ma complex cu cit sat mai now apie ilogene VArhicereelu are legtari cu sparta vestbalar gi contabuie retlaeuechilibruli(extirparest termina perderea chiral. Peieocerehell ete leat In spoil de sensbltata proprioceptive ae rl important in gelarestonusulah muscular, exeperea sa provocin ‘xageraredreflexlorotetendinsse, burl in mers ‘Neocerehelalpurticipt la reglarea migetie fae, extiparea sn urmati de pierdere presse mite fn, ulburae in mers Etcare ttl w cerebelli, compat cu soprviies,provoaeh i primele ie alors rave maton, Ulero, x inane ati (posi ‘dea asin picoare dach nu exist o bara de ssjnere larg), aseta(obosal tmoscelard epi) ofonia(iminuaen toms! muscular). Duph aproxinaiv Tint tlburle meagjenate dispar progress, find compensate pin acti scone cerebral Acta evolu dovedet ct pinialele funei ale cesblu pot prelate de scart cerebral —Hiptalamusul, staat Ia era dence, sub talamus, ste onstiit in mt mall nace: "srr cir neon sor hormone se depoteaz In hipotiza posteriori cu a de integrareprasinpatic; postin co rol de tegrae simatic; milo car cotolsrt activates seretoi a hipofzelaneriar col de torre parasitic, ‘Funefile ipoalamesna sent extrem de compeve Hitz! éte un cent iporant pena unele reflex compeas.comporamenale” ‘Stina apie ca espans Ia sina neobignsi ete un pact nods’, intend In relaea feneilor vegetative ale eraneoe. De ascmeneay i fy sas ae welizezdintepara anor reach ma eomplere de adapare ‘rus ean condi de mo: nevi in trmorelars, in por {i alineate gehen dare, ta fuacileseuse, som gh amamite st ‘ional a frit. Prin ltr int hiotlaus lands hoz se elie. sonal sitenulal-ervor espa sci mulorlande Chrine. Contolind etivites stra endacrin,hiptaamusal iris Inreglares sialic coping, metabolsmale energetic prot, glocsc, pide sa eclteal hideestscotie La rindsl si, polls ste nfl d itr sera emirersor eral. . GANGLIONIE BAZALE DIEXCEFALUL, ‘anginal (leit zai sant mase de substan enue state Ta ‘ga omnferclor corer, desupa gata de alas ‘Gunloni taza prime alereae de le unele edmpur apical, alam 9 hiptalams, pec dela ace mesencefac (substan naga ncleal 9 ‘nen een Ganglion baal dfn rls imporante fm elatea met fhtomat,steeoipe, comands de scours creel pred consis ‘hi extapzamidale. Roll principal al ganglionlor baz exe de a modula igen ative comandate de soar fn condi de eps atone ibbioae te ginglonior bazalt asigurd sepia egal a inpulsrior motor coicale fecoure mufinert pozl iar in condi de migcare rpariia adecval 3 implsior pentu musclatu. Dicaefl sa creer intermedia, stat in prelangien tanh cershal sb emsfrele cerebral, est alcatut din mat mute mase de ‘Sbotn nervous: laos tetaamas plata hotles TTatomural ~ esa ial voluminoah formagune. censic dence fics, ete comtut Gin ma mul nl! care raliznchconeie! to octet bea orbs, bul mada Acowreeeebal Toate bree IScendene. ale scaubitigio speifce fae nnapst dee cu nero itm de teen, coe consttie al tele neuro al eile respective: ‘bese seats vsslTe cre jong In nam dup c.f sour in fipotalam Taras congine si neuroni de asocayie cu rol in integrarel Becca . impotsuior de la tat mult mle flan, ltr de neuron nespeciie ‘"USrenELE CHREERALE, a ieulaeial ene forma i out prsh de comico i saat mele om Seeds 12 18, thee se lateral ~ staf de rele el vzuae, ar lpm ~ tae de rele a ei crates nome pated it mel vfendores oe ae Gpitalamasu este format dintr-un nuclu in care se inch reflex ‘olfstivo-somatice (migerie capulu coepul legate de mos )s lan pif. u Sunt sepuate pin few interemifrca 9 late in “paten bald rin email Je subsangh lb cord alo, trigonal cerebral, comisuie abe, ferioard $f pesieroara. Picateemsfrh cerebral are te fle conve Sa fxn Ga raport ct bok eranili), modal sau inter gf bazali. Fefele 35 8 oat eka yale misferelor cereale st brindate de mamaroase anf. Uncle a adn (ter "Sylvus:cenal - Rolando) dlimicza fo (opal tempor, opi lar tse superficial dlimitesrs gran a circumvolu cerebral (gece posicenal, pacample ete). De asemenen, se dese difeite ai coral, © delimitare pres net, le pnt detifars localizsilor coils ized aster ‘Strvetural, emisfrele cerbrale sua akute din substan consi lispust la supeaia, formed scour cerebral, substan ab a interior leis din bre de seca, oma de poke 36 Scoarta cerebral ose sepmontl ost mai dervoltat al SNC ta ‘om, Le nivel Corte jung taste informal i de ich pomese eomencile penta atvittes motri, Sears cerebral rprein seginntul superior Ae inegrare a organismulul ea unto unite i echiibra dinamie cu medial nconjuitor. Pe baza dezvoltr logenetive a oganizii sacral soa cerebral rcznt palcocortex porte cea mal veche, contat dow din dove sate fellate (eepioe 9 efector) eocortetl de 12 or ai deol aot ca ‘rtrd mult rai cmpled, ncn a mar parte consi din 6 sata ellare A Palecortestlsstml limbic) este consiitdiniram inel de fest eros care tnconurd hill flecare emisfere erebrale in ear xe ghee, In ‘Spoil formaiun nervous legate de simfel mies Sistemal bic djine inst ale imporante fut: zon de poietic primar fi de integrre afeenelr efacuve, con Aegetative in sri corsajie eu Fantomas, (coastiaye, sup, depltiie) al rejustars grosolane coordonate prin sistem fcrapiramida, sistenal limbic atervine inv reglarea aportluslimentar Ginlasv al ape ingerate) prin cool centile hpotlamict ai fours Saye, reglaren activi sexual, menfnereastenfiei, coordonat ‘ucpilor emotional gia comporirilor instinctual (ried, fui, asaclae cu fenomene vegetative), eenrl nor refexscondiionate mat simple (apirare a ‘on sim dareros ee) B. Neocortetl poriunes cea ma recent flogeneti,cuprinds rest fesunltcoriea, fara sistema limbic organza incomparbile cual rich Prin diverve metode de sud, ru aj la conclicin cf anumite zone ivo-senzorale (neocorte= wy allele contoleara motiliutea volntck (neo. fonextul motor sts efecto) iar alteleasociard aceite functi (neocortex | sesociatie, Neoconetul recepor este reprezentat de 2008 de poicte conte itestelorseasbiliay spectice. In girusul poscenral din lol parietal Somes sal ana carn pcs Meals ce ondue impulse senblias ewanate st proprioceptive constete Fear zon a corpull avait protects cores Poletia conicala sensitiva reprerints un fel de om — homunculus senciny ~ (fig. 19), avid componentele deformate din cauzh ch repre- 2enateadiverslorregiun ale corpulu nu este proportional cu supra ei ‘cu importanfa or; cele mal Tnunse reprezentincortieale au zone co Seasibilitates cea mai mare (bizele, limba, mina es). ‘Aria somestezicd [este conecatd funcional eu aria motorieinveina econ stimutarea et produce, in 20% din earar,rispunsrt motor i simulates ariel moto! este urmats uneori de feu aesive, Acete ” yf 1a ek ail cortical primare,seaitve gi motor, vance rior lyn aera ya dese are vmesecic een ‘at unde face, bab prose sensi proepatice. ‘Snipe sev sun proiett infer ari senorale (i 7. iy, Sembnesvzuald ae aria de posi peimard in abl cept, oile ve seals parca anterior primes ceureluin! temporal, ara ‘Gotan sc afl in apropieea zone de proiciesomestzick a fp, ora Sucva ete localiza pe fafa medialt'a ersfeclr cerebral, aia de 's rimelerewnvolui tempore, roe ech, i parca postroas ek {arsenite nsceral epoca in oat za somestrc Neocortesu motor apr eile coricale de unde pornese axon cilor ‘motodi pvtmidle ull anoni ai clilor extaptamidale. Aa motric nile al in pee aro lucent pore cet sus prevent aynd orginenaproxnativ un fr din fibre cae tai eile pimidale] Neoroni dia motor principals contra ‘otacuvontar api revi coordonat a mscultr acltic din tres ops a corp = eprerntare cortical in rit moore pica exe similar cle sesitve oman motor (ig. 20), scolar implica in efecomes woe migek Tou fin emanultra waite) id malt ma arg reprezentath compara cu ‘sculauraalorrepiuni (rach nln inferion ible vegetative su 6 rpreentre coricald aseminitore cele) motor Neocortextul de avociatie exe consult: din zone mai ou apute Slogenetic, «ctor exe au produce manifertiisenztive sa motor In crcieral man existd wei aemenea zone! prefontla, temporald. paritoocipitala “Zona de ascii prefrontal primes proieti dela alana, ts rnd so lgat de hipotalamur, uae in mare parte fete vegettva,exctarea ot provecind modiiei citculatori, gatomtstnae, rele ce. Dar, acest it define 0 func de sites, la rm nd Tegth de eterminarea egies cu: memoria vzaal, a reac emolionale yew controle actvti sent ‘Aa paritotcipitas euprinde ride aoeatjeaodtiv vias in expr fl stimulia ale dierclor rone-comcale st preczat, loclizarea corcala' unor funetii (motor, seniiva,vizwall et). dar funcileysopeioae™ ale sistemului ervos gi ia special proseelepaiice ‘complete, set inet pain ease, PROCESE CORTICALE FUNDAMENTALE, ‘Visi psiics wand este considera fi ezultatul 3 compatiment, suns legate inte ele: comparimentul de cunoasere (gine, sean ‘ovientarea,Invajarca, memoria cle) ct stor cir onl eunosy realitaten gi phrunde tm descifares leilor ei, compertinentl aft, consi din rl, mole, sentiments gi pusiuale pe care oma le Inceares in vial compartinentul volitional constind din tliat hotriilo,decailor fa persevereaaindepinc lor La baza ctv conical san refexele condiionate, dato crora organ xe adaptaza ‘permanent aecvat a condi in contnalschbate ale madior exter sinter Reflexele conditionate (RC), sudine de LP. Pavlov ou ‘carn eeretclrasupearegli seri salivae, x elaboreaca in cur ‘ei indvidane i represint un important mecaiam de inv Refleal condijonat (RC) este un ixpans determina! do un excitnt in indifrent (ED, dupa ce acesta a coincis de mai mate of inp cu un siimal neconitonat (EN) care produge in med normal un rspuns ianascat,De ‘empl, suet uous cloptet faite de alimentaen animal, dap mat Ilteasocier, ajung sb produ salivate chiar in lips etetntlanesoar

    You might also like