*‘primg _gonstitu- | ¢ suveranitates ge-} Oupa detronarea lui Cuza la 11 feb. 1586 a venit la 10 mal 1866 Caro! | lar Adunart \ | legislativa s-a transformat in constituanta sila 1/13 iule 1866 a adoptat Consitutia + guvernarea ‘epocii moderne . . ani aoe ve Constitutiile din Romania we Dosen per monitorul oficial n.142 din 1/13 iulie 1866 anche alcstuita dupa mo- | + zesponsabilita Pate use | “conan Constitutia din 1866 commie qoctnodnaeatersacanont BE saorg bel 1831) | + monarhia ereditar Str 138 a vustite || Terr act do. | + Libera drepas Problema realiziri unei Constituti, nerezolvat3 in timpul domnie’ lui Cuza, | tara iberala cetijanesti-—|Ceuzele ava S& constituie 0 necesitate urgent dup3 lovitura de stat de la TT fébruarie fp °°9U% ‘sdoptai. 1866, Se dorea ca noua lege fundamentals @ creeze un cadru institutional solid I "2!'. PE ~ si sa@inaugureze un regim politic de monarhie constitusionalé, bazat pe prin SEPARAREA FUTERILOR ; Cipile fundamentale ale liberalismului. Noua Constitutie a fost adoptat8 destul de || Prerogative repedegiatorita percolelor externe care impuneau gSsirea unei solutii de compro. ‘s numeste si reVOGK ministas. | mis in pofida diferentelor de opinii dintre gruparileliberale gi cele conservatoare. IB P'°5*! |E§ + are rept desimnustia volitica . La baza Constiuitie’ din 1866 5 aflattextul actului fundamental vial GE “er coum ree Intrucat aceasta era ay3 de dimensiuni comparable cu ale Romanie, se ata, ie Ba . flee de asemenea, sub influenta modelului francer, dar, mai ales, avea constiutia : A [Te dept dea betemeneds ] cea.mal.demacatich dela acea datd. Textulrezuitat din dezbatetie Adundsi ACT BS Constituante 2 fost o prelucrare a Constituiei belgiene, care tinea seama ins3 tions & . si de traditia actelor fundamentale care functionasera in spatiul romnesc in JB 5228 ir + acorda distinct si decorati prima jumatate a secolului al XIklea, atu (& PaRLAMENTUL ‘art indivizibi Principii de baz. Constitutia avea la baz cele trei principii esentiale ale Con Le art2.nedlineabil ideologieiliberale:'separarea puterlorssguvernarea reprezentativip’suverani. YO ri (Gg sare drept de ioterpelaney , tatea j 'Principiul separsrii puterilor in stat a fost afirmat cu claritate, pS! 79 ur Be ‘are crept de infaNiVa st sancfiunel// | fScut efectiv prin modul in care a fost structurat sistemul institutional sires. fe 5! 2 PF BE | adepior i." ! 5 pectat in practica poles a vremi as Definirea statutulul extern al tarii a dat dovada de indrazneald, intrucat, desi J Cons £3 Domnitoru. \anitor oficial Roménia inci era provincie a Imperiului Otoman, (MM se facea nicio La 5 'g *sancfioneaaa si promulgs legile|2" 13 referire speciald la acest aspect juridic international, de dependent’ fatd de 3 care drptul de veto armusotat” [O84 Parts, Se precza ci la conducerea fir trebuie ise afle un domnstain dintro f°? ie = foterige dnastie domritoare in Eyiapa, ai cBrui urmasi vor mosten trpnul pe line fe °-08 Y 4g 7 Sener prin Conti de jacecat PU 0F — masculn incepsnd 3 nae. eps st de autonome ings 84 88 , Teibunale eae in articoe 23 despre inviolabiltatea teritoriulu statului, care fp * PO Be eee oO femtintee or ele gecat NY Putta AV modtfcatdecit in vittea une leg. Din punct de vedere admi epee wecttik tama on frativ, principalele unit8ti in care era impartit teritoriul tarii erau judetele, art “| Sarbanes 7 Ne ome ee primogenitura __Puterea executivl. Sapte provedeo ca puterea execs ofl mpi i me iale {it3 intre domn si ministr. Domnul il desemna pe primul ministru, care i ale- CO" DREFTUR $1 LIBERTATICETATENESTI_ 9 98 goa apoi cabinet, pe care supunea aprobsmprinpeli, Guvecmuaves ca fe Const : thee hoe ai lc princ- principale atributi elaborarea proiectelor de legi, care erau trimise spre discutie ate ‘ibenta pees laringen, in Parlament si gestionarea treburilor am ‘snow * libertateafntrunirilor si jgime? < Petrea lege mpd ite Gomn i Adurares compuss cn aasocierilor lsetus a Carre Deputatllor siGenat/Initiativa legislativa apartinea domnului si Adundtii ° Ta legislative, care puteau elabora proiecte de legi, Dupa ce erau aprobate in Ini art.30-daca cetatenil romani intra in Parlament, proiectele de legi erau promulgate de domn; acesta putea refuza eu rc serviciul altul stat is plerd cetatenta promuigarea gi retrimite spre discutare proiectul respectv ee Domnyl putea dizolya Parlamentul, cu conditiasB organizeze aleger intrun ec 2% interval de maximur(@ lund De asemenea, domnul avea drept de veto, dar.py BC || absolut, intrucat trebuia $a find seama de parerea deputatilor si senatorildr si any “Buuputea respinge definitv un proiect de lege. ‘Gi ‘Numele ofictal de Romania VOTAT SANCTIONAT=semat de dora . PROMULGAT=asi da forte executore oa intra in vigoare o lege aplicata ean Constitutla 1866-redactata de Consilul de Stat -votata de adunarea Constituanta -santionata si promulgata de Carol la 30 tunie1866 -publicata {n monitoruf oficial din 1/13 fulle 1866" ~