MANUALUL DE INSTALATII INSTALATII ELECTRICE $1 DE AUTOMATIZARE 5) - Instalatii de iluminat ale cladirilor civile si de productie; - Instalatii de alimentare cu energie electrica ale cladirilor; - Instalatii de protectia cladirilor la descarcari electrice atmosferice; - Automatizarea instalatiilor de ‘incaizire, ventilare, climatizare, sanitare, electrice; - Echipamente gi materiale pentru instalatii electrice si de automatizare. Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L.Coordonator: Autori: Coordonare si recenzie stiintifica: Coordonare editoriala: Tehnoredactare computerizata: Prof. univ. dr. ing.-Niculae MIRA Parteal Prot, univ. de. ing. Niculae MIRA: 1; 7 Prof, univ. dr. Ing. Comel BIANCHI: 2; 8; 5 (5.6); 6; 10 (10.4; 10.5}, 1 Sef lucrari dr. ing. Adriana GEORGESCU: 4 Prof. univ. dr. ing. Dan MOROLDO: 5 Sef lucrari dr. ing. Hrisla MOROLDO: 10 (10.1; 10.2; 10.3); 72.(122.1) Partea Il Prof. univ. dr. ing. Niculae MIRA: 8.4; 3.2); 5; Conf. univ. dr. ing. Serban LAZAR: 8 (3.3; 8.4; 3.5) Prof. univ. dr. Ing. Ovidiu CENTEA: 8 Ing. Teodor HRISTEA: 10 Ing. Marian ILIESOU: 12; 16 Prof. univ. dr. Ing. Alexandru STAMATIU: 13; 14 Tig. Nicolae CUCOLI): 11 ‘ng. S8vel IFTODE |: 12 Parte Il Prof. univ. dr. ing. Constantin IONESCU: 1; 2; 8; 4 Prof. univ, d. ing. Nicolae ANTONESCU: 3 (2.9) Cont, univ. cr. fzician: Nicolae FLOREA: 8 (3.4) Prot. univ. d. Ing.: Sorin CALUIANU: 8 (8.7.1; 3.7.2) Cont. univ. ce. ing.: Sorin COCIORVA: 8 (8.7.4) 5 1 Partea IV Prof. univ, dt. ing. Constantin JONESCU: 1; 2; 8; 4; 14; 12 Prof. univ. de. ing: Sorin CALUIANU: 8 (8.3) Sof iucrri dr. ing. Nicolae IWAN: 5 Cont. univ. cr. ing. Daniel POPESCU: 6 Sef luctt ing. Dan IONESCU: 7 Ing. Marius SMILOVIC: 8 rot. univ. d. ing. Sorin LARIONESCU: 8 Ing. Achilé PETRESCU | Prof. onor. dr. ing. Livia DUMITRESCU ‘Memibru al Academiei Central Europene de Stiint& gi Art Doctor Honoris Causa al Universiti Tehnice de Constructi Bucuresti Director General ing. Doru PETRESCU Gristian POPESCU; Constanta RASUCEANU; Elena DOROFTE; Razvan ANISOIU | Cooilia JONEL Sofia FLORICA MANUALUL DE INSTALATI ISBN 973-8593 1-0-3, Instalafii electrice i de automatizare ISBN 973-85936-4-6 © Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L., 2002 ® Asociatia Inginerilor de Instalatii din RomaniaCuprins CUPRINS Probleme generale 1. Etapele de elaborare a documentatsi tehnicoeconomice necesare realizar: cbiectivelor Ge investi publice pentru instalai elecrce gi de automatizare 2, Incadrarea obiectivelor de investifi publice pentru instalaileelectrice, in sistomul de luce de alimentare' cu energie electric 2 localittiior 3. Carino esentiale de caltate si crterile de performanta pentru instaltileelecrice si de automatizare 4, Reglementiri tehnice specifce pentru instalatile elecrice si de automatizare, |, SISTEME DE ILUMINAT 4, MARIMI FIZICE 1.1, Marimi fizice in sistemele de iluminat, 2, RELATIA LUMINA-VEDERE 2.4. Caracteristicile vederii umane. 2.2. Orbirea si sfectele sale 8. MEDIUL LUMINOS CONFORTABIL 3.1. Mediu tuinos interior. 3.1.1, Aspecte canttative.. 3.1.2. Aspecte calitative ; 8.2. Medial luminos exterior... i 3.2.1 Aspecte cantitative |. 3.2.2 Aspecte calitative, er 4, SURSE DE LUMINA 4.1, Lampi cu incandescent 4 4.1.1. Lampa cu incandescenta clasic& (LIC).. 4.1.2. Lampa cu ciolu regenerator cu halogen (LIM) 4.2. Lamp fluorescent. t 4.2.1, Lampi fiuorescente tubulare.. 4.2.2. Lampi fluorescente compacte... a 4.3. Lampi cu descércare tn vapori de sodiu la joas presiune. 4.4, Lampi cu descércare tn vapori de mercur fa Tnalté presiune 4.5. Lampi cu descarcdrcare in vapori de sodiu de inalt& presiune 46. Alte lémpi cu descércere in gaze. 7 4.8.1, Limple cu descércare ia joesé presiune in gaze sau amestecuri de gaze si vapori metalici cu coloana luminoasé poztiva 4.8.2. Lampile cu descarcare la joasi presiune in gazele mentionate si lumina negativ | 4.7. Lmpi cu inductie 5. CORPURI DE LUMANAT 2.1 Cotte cmertr de Banna (tL) 52. Cupar pnt intl nt 53. Gopi pentu ming enero 5, Capur per Hunt earls, urn | 5. Peve hb pon 8:8. Sule lara sau bana, aoc Sc Supra uaincee 5.62 Sipraee umnate 57. Moraes exper 6 ariaBE ceprins 6, SISTEME DE ILUMINAT INTERIOR - 6.1. Sistome de iluminat normal (SIL}.. 6.1.1, Ssteme de iuminat tn functe de clstrbutia spatillé a fuvull laminas 6.1.2, Sisteme de iluminat In funetie de distributia fluxului luminos / iluminarii fe plant Ut nn 62, Sistome de fuminat de siguranta.. 6.2.4, Sisteme de iluminat pentru continuarea hic 6.2.2. Sisteme de luminat pentru interventi : 6.23 Sstome do juminat porru evacuare si ale functun. 6.2.4, Aspecte caracteristice ale echipamentulul sistemelor de iluminat de siguranta.. 7. CALCULUL SISTEMELOR DE ILUMINAT 7.1. Metode de calcul punctuale. 7.1.1, Huminarea directa dati de surse de iumind punctuale 7.1.2. luminarea directa dati de surse de luring tniare 7/43, tuminarea dtectéInt-un punct daté de surse lurinoase (lumina) de suprafatd perfect difuzante.... 7.44, Calcul! fumindrii medi crecte pe © eupratat 7.2, Metode de calcul globale 7.2.1. Metoda reflexior multiple... 7.2.2. Metoda factorului de utiizare : 7.3. Calculul automat al sisteralor de ilurninat interior 8, APRECIEREA CALITATIVA A SISTEMELOR DE ILUMINAT INTERIOR 6.1. Metoda curbelor de luminanté limits .. 8.2. Metoda UGR (CIE Unified Glare Rating System) 8.3, Metoda Ro. ns 9. SISTEME DE ILUMINAT EXTERIOR 2.1. Sisteme de Tuminat normal — 2.2. Ssteme de uninat de siguranté (evacuare, pazi/securtate) 110, CALCULUL SISTEMELOR DE ILUMINAT EXTERIOR 10.1. Calcuiul sistemelor de tuminat rutier.. 10.1.1. Caloulul in functie de luminanté 10.1.2. Calcul! in funcfie de iluminare. 10.2. Calculul sistemelor de iiuminat pentru alte art. 10.3. Calculul sistemeior de uminat decorativ. 10.4, Evaluarea calitativé a distributiel luminantelor.. 11. PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT INTERIOR 11.1. Metodologia de proiectare 11.2. Tipuri si solu de sisteme.. _ 11.2.1. Locuinte, hoteluri, moteluri 11.2.2. incdperi destinate activitatiintelectuale 11.2.8. Spatit comerciale 11.2.1 Sistemul de fuminat genera. 11.222 Sistemul general de luminat pentru vivine 11.2.8 Firmele luminoase.. 11.2.4, institu medicate. 11.2.5. Muzee gi galerii de arta, 11.25.1 Culoarea tuminit 11.2.2 Galerile de pictur tapiseri sate exponate plane... 11.25. Galerile pentru sculptur. 11.254 Muzee de istor'e, numismatcd, stn naturale si ale destinai 11.2.6, Sali de spectacole.. 11.2.7. Spatil industrials.Cuprins og 11.28. Sali de sport 96 11.8. Comanda manuald si automaté a sistemelor do lluminat interior, Managorsontu ir hominat, 98 11.8.1. Sisteme de control utiizate.... 98 11.3.2. Modul de abordare a controlului lluminéri om) 11.3.3. Managementul in iluminat 99 ‘12, PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT EXTERIOR 12.1. Metodologia de prolectare. 102 12.2. Solufi de sistere pentru iluminatal exterior. 102 12.2.1. Cai de circulate rutiors 102 ‘ 12.2.2, Tunelur 107 12.2.3. luminatul decorati erhitectural (monuments, lac a4 12.2.4. uminatul decorativ pentru spafiiverzi, jocuri de apa. 113 12.25. Avi uiltare.. 118 12.26. tuminatul publictar si de reclama... 115 12.2.7. Terenuri de sport. = 116 12.2.8. Gari, triaje, porturi, aeroportur : 118 12.8. Comanda manualé si automat a sistemelor de liuminal exterior 120 ‘18, PUNEREA IN FUNCTIUNE $1 MENTINEREA SISTEMELOR DE ILUMINAT 18.1, Punerea in functiune a sistemelor de ituminat... 428 18.2. Menfinerea sistemelor de iluminat, 124 t 18.2.1. Estimarl ale pierderilor de lumind. set 6 18.2.2, Mentinerea sistemelor de jluminat interior NS I INSTALATI ELECTRICE ‘1. RECEPTOARE $1 CONSUMATORI 1.1. Receptoare electrice nt B 1.2. Consumatori elect! 128 2, FENOMENE FIZICE PROPRII INSTALATILOR ELECTRICE ‘ 2.1, Incdizirga conductelor in ragim de lung durata. ~ Exemple de calcu. 2.2, incdlzvea' conductolor In regim intermitent : ~ Exemple de calcul 2.8, Incdlzrea conductelor in regim de scurté durata = Exemple de calcul. 2.4 Solictirielectrodinamice. Calcul orjoor slectodinamic.. 2.5 Arcul electic in instalatile electrice ‘8. FUNCTIONARI ANORMALE IN INSTALATH ELECTRICE 3.1. Functionarea cu tensiune cresoutl... 3.2. Functionarea cu tensiune sozuta (pierder de tensiune). = Exemplu de calcul : 3.3, Pornirea motoarelor electric. 3.3.1. Pornirea motoarelor de curent continuu. ~ Exemplu de calcul : 3.8.2, Porirea motoarelor asincrone trifazate..... = Exemplu de calcul 8.3.3, Porirea motoarelorsinerone. 3.4. Functionarea motoarelor asincrone tritazate tn doud faze. 3.5. Funotionarea tn regim de scurtcircuit. 85.1. Sourtcirouitul unui circuit monofazat 85.2. Scurtcircultul unui circult tifazat ~ Exerplu de calculCuprins 4, APARATE ELECTRICE 4.1, Aparate electrice de protectie 4.1 1. Relee termice 4.1.2. Relee cu termistoare .... 4.1.3, Relee electromagnetic. 4.4.4, Sigurante fuzibiie 4.2. Aparate electrice de conectare 4.2.1. intreruptoare de putere 4.2.2. Contactoare 4.23, Dishnctoare @ dshinctoare diferente 4.2.4, Intreruptoare diferentiale 4.2.5. Chel de comand si butoane . 4.3, Aparate electrice de semnalizare 4.4, Aparate electtice de masura. 4.4.1. Aparate magnetoslectri 4.4.2. Aparate feromagnetice. 4.4.8. Aparate eloctrodinamice. 4.4.4. Aparate de induct . 4.4.5. Masurarea tensinilor. Extinderoa domoniul do masurar 4.4.8. Masurarea Ciurentilor. Extinderea domeniului de masurare 4.4.7. Masurarea energiior activa si reactiva.. 5, ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA A RECEPTOARELOR $1 CONSUMATORILOR DE JOASA TENSIUNE 5.1, Scheme de alimentare pentru consumatori cu receptoare normale. 2. Brangarea consumatorr clasici la’ SEN... 5.3, Alimentarea receptoarelor electrice normale cu energie electric’. 5.4, Alimentarea receptoarelor electrice vitae . 6, CALCULUL INSTALATIILOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE 6.1. Calculul curentului nominal pentru circuite si coloane. ~ Exemple de calcul... 6.2. Alegerea sectiunii conductelor si cablurilor electrice = Exemple de calcul... : 6.3. Alegerea tuburilor de protectie 6.4. Alogeroa aparatlor de actionare, protectic si mésura 6.4.1, Alogerea intreruptorului manual 6.4.2. Alegerea contactorului 6.4.3. Algerea inreruptorului automat... 6.44, Alegerea cisjunctorului si disjunctorului diferent 6.4.5. Alegeraa releeior termice. ~ Exemplu de calcul 6.4.6. Alegerea sigurantei fuzibile . = Exemplu de calcul... 6.47. Alegerea aparatelor de masuré ce se monteazd pe tablourle electrice 188 7. INSTALATII PENTRU PROTECTIA OMULUI IMPOTRIVA TENSIUNILOR ACCIDENTALE DE ATINGERE 7.1, Probleme generale 7.2. Efectole curentului electric asupra corpului uman, 7.3. Cazuri de electrocutare. 74, Ciasifearea ineipator gi receptoarelor da punt de vedere al pericolulul de slectrocutare. 7.5. Metode de protecti.. 7.5.1 Metode de protects Impotrva atingerlor drect 7.8.2 Melode de protectie Impotriva atingerilor indirect... 196 198 197 198Cuprins 8, INSTALATII DE PROTECTIE A CLADIRILOR IMPOTRIVA EFECTELOR TRASNETELOR 8.1. Probleme general. 8.2. Cazuri in care echiparea cu instelaie de protecie Impotiva 8.8, Iistalatii de paratrisnet... 8.3.1. Dispozitivele de captare.. | 8.8.2. Conductoarele de coborére 8.3.3, Priza de pamant 8.3.4. Legaturi echipotentiale 8.35. Legatui de echipotentializare si bara do egalzare a potontaicior (BP) 8.3.6. Instalati speciale de protectie impotriva trasnetelor 8.3.7. Verificari ale instalatilor de paratrasnet... 9, INSTALATII PENTRU IMBUNATATIREA FACTORULUI DE PUTERE LA CONSUMATOR! 9.1, Probleme generale. 220 9.2. nfluentele negative determinate do micsorarea factorlui de puters 220 8.3. Miloace pentru cresterea factorulul de puter sn B24 913.1, Crestres factrului de putere prin mijoace naturale 222 9.3.2. Cresterea factorului de putere folosind surse specializate de putere reactiva 9.4. Calculul de eficienté tehnicoeconoricd. 10. INSTALATII DE SEMNALIZARE PENTRU TRANSMITEREA INFORMATIILOR 10.1. Instalatit pentru detectia, semnalizarea gi stingerea incendiului 10.1.1. Probleme generale. 1071.2. Metode si tehnologt pentru detectiaincencluli ! 0.1.2.1. Detectoare de fum.. 10-1.22. Deteotia ultrarapi fumuli: detectoare spacitce. 10.1.2.8. Detectoare de temperatura. 10.1.2.4, Detectoare de flacdr’ 10.1.25, Detectoare de gaze... 10.1.3, Centralzarea semnalizirilor in instalatile pentru detect, sernnalizarea si stingerea incendiulul . 10.1.4, Alarmarea in instalatile de detectie, semnalizare si stingere a incendilor 10.1.5. Stingerea automatd a incendiulul 10.1.5.1, Agent de stingere... 10.1.5.2. Tipuri de instalai 10.1.6, Proiectarea instalatilor pentru detectarea, semmalizarea Si stingerea incendiutl.n.... 10.1.6.1. Dimensionarea supravegher 10.1.6.2. Calculul retelel de centralizare a semnalizirior 230 .230 230 on280 232 233, 233, 237 237 287 238 238 238 239 10.1.6.3, Metode de reducers @ alarmelor false 289 10.1.7. Exploatarea instalatiior pentru detectia, semnalizarea si stingerea incendiulul : 240 10.2. Instalatii pentru detectia si sernnalizarea efractie si agreslunil : 284 10.2.1. Scopul gi necesitatea instalatilor peniru detectia gi semnalizarea | c*fractiei si agresiunil. Reglementaii In vigoare. 241 10.2.1.1 Domeniile de aplicatie si functile instalatilor pentru detectia si semnalizarea efractiei si agresiuni. 10.2.1.2 Reglementari legale in vigoare.. : 10.2.2. Metode (tehnolog) de detecte a tentativelor dé efacte.. 242. 10.2.2.1 Detectia deschiderit uslor 10.2.2.2 Detectia agresiunil 10.2.2.8 Detectia miscairi 10.2.2.4 Detectia tentativelor de spargere a geamurlior. 10.2.25 Detectia tentativelor de penetrare 2 pereticr.. 10.2.26 Detecioare tensometrice. 10.2.2.7 Supravegherea vitrinelor.BL coprins : 40.2.2.8 Supravegherea perimetrelor 246 10.2.3. Centralizarea semnalizailor in instaiatile pentru detectia si semnalizarea efractii si agresiunii 249 10.2.4. Topologii de instalatii pentru detectia si semnalizarea efractiel si agresiuni 250 10.25, Averizare in instal pentru cetocfa si semnatizarea cfractie! si agresiuni 410.26, Protectarea instaatilor pentu detecta gl semnalzarea cofractiei si agresiuni. 10.261 Dimensionarea supravegheri in vederea detecte! acto 40.2.6.2, Caloulul retelel de contralizare a semnaliziilor... 10.2.6.3. Metode de reducere a alarmelor false .. : 10.2.7. Exploatarea instalatilor pentru detectia si semnalizaroa cfractiat si agresiuni 40.3, Instalati de contro! al accasulul.. 10.3.1. Instatai de control si identificare. 40.3.2, Interfoanele pentru imobil 40.333, Metode 5 temnoiogi de identicare in install de contol al accesului 10.3.3.1 Tehnoiogi. de roaizare a ndentficetocor 10.3.3.2 Metode biometrice de identifcare 40.3.4, Echipamente pentru controlul fic al accesulu 40.35, Metode de convol al accesuiui. Tipuri de Instalat de contol al accesulul 10.3.8. Proiectare. 40.27, Exploatarea instlaiioe de control al aocesul 11. POSTURI DE TRANSFORMARE $I SURSE DE REZERVA 11.1, Instalati: pentru posture de transformare ‘Alegerea numérulul de transformatoare .2. Alegerea puteri transformatoareior. “1.12, Stablrea puteri nominale economice pentru transformatoae.. 11.1.4. Funcfionarea in paralel a transformatoarelor 11.1.5. Constructia posturiior de transformare.. 11.1.6. Aparatajul aferent transformatoarelor... 11.2, Instalafii pentru sursele de rezervéi propri. 11.2.1. Grup electrogen. 11.2.2, Baterii de acumulatoare 42. INSTALATH ELECTRICE IN MEDIU EXPLOZIV $I IN MEDIU CU PERIGOL DE INCENDIU 42.1. Probleme generale 274 12.2, Clasificarea arilor periculoase wn 274 12.3, Alegerea echipamentelor electrice... 275 12.4, Montarea cablurilor electrics . 276 12.4.1, Sistome de instalare 276 42.42, Tiprt de cablur utlizate n spat cu pericol de explozi QT? 12.5. Instalatia de paratrasnet 278 12.6. Mésuri de protectie Impotriva electrcitatil static. 278 13, TEHNOLOGIA EXECUTARII INSTALATIILOR ELECTRICE 18.1. Soluti tehnologice pentru montarea cabiusilor si conductelor... 282 18.2, Solufi tehnologice pentru montarea aparatelor si tablourilor electice. 288 18.3. Norme refertoare la constructia tablourilor electrics. 291 14, FIABILITATEA INSTALATILOR ELECTRICE 14.1, Dofiniti 44.1.4. Notini fundamental. 14.1.2, Alte nofiun.142. 143. 144. 145. 15, MASURI DE PROTECTIE A OMULUI CE SE IAU IN EXECUTIA $I EXPLOATAREA INSTALATIILOR ELECTRICE 15.1 18.2 153. 184, Cuprins Evaluarea flail. 442.1. Evalunrea fabian sone restrans 14.2.2. Evaluares mentenabiitati.. 14.2, Evaluarea disponibilitati Motode, modelo si procedee pontu determina fai Instat 14.3.1. Modelul structural pentru calculul fabittatilinstalatiei 14.3.2. Ipoteze simplificatoare. : 44.3.3. Modelarea functionéiri instalatilor prin procese stocastice de tip Markov .. : = Exemple de calcul. “14.34. Metocaelemontcior echivalonte din punct de vedere a Nabi 14.3.5, Metoda solutiel general 44.36, Procedeul grupurlor de defoctare. 14.3.7. Alte metode Ingineria fabiltai instalatilor electrce cu scheme logice de tpl “a din n* 14.4.1. Cazul general - Exemplu de calcul. 14.4.2, Cazul a = n. = Exempl, de Cale nn 14.4.3, Cazul a = tn = 2, - Exemplu de calcul 18.4.4, Caztl = 2,1 = Benen Inginera falta instar clocrice complexe. 145.1. Relatii de calcul aproximative 14.5.2. Teoreme de transfigurare. 14.5.3. Aplicati Probleme generale . 312 Conciittehnice. B12 Responsabitatie peniu aplcarea normelor de protectie a muncl 312 Principalele mifoace de protectie electroizolante utilzate in 312 instalafile electice de joasé tensiun 155. Meu tenice de protect a muncl la executarea de lurr! cu scostees do sub tansiune, In expoatarea instalatilor electric... 318 186, Nerme spectice de protecto a munci peru acti la nstalaleelecvice de producer, Wansport si distibutie a energiol electrce. : 314 15,7. Mauri de prim alutor in caz de accidente. 314 46. SIMBOLURI UTILIZATE IN SCHEME $I PLANURI 318 Il, MASURARI 4. PRINCIPIL, METODE $1 MIJLOAGE DE MASURARE... 326 2. MASURAREA MARIMILOR ELECTRICE 21 22. 23, 24. Masurarea tensiunil Masurarea intensitatii curentului electric. Macurarea puter 2.3.1. Msurarea puteril in curent continuu. 2.3.2, Masurarea puteril active tn curent alternativ . 23.21 Misurarea puter active in curent altrativ monotezst.. 2.3.22 Masurarea puteril active Tn curent alternativ trifazat, 2.3.3. Masurerea puterl reactive 23.8.1 Misurarea puter reactive in caren alterativ monotaza.. 2:3:3.2 Masurarea puteril reactive in curent alternativ bifazet.. Masurarea enetgiel electrice. 2.44. Mésuratea energie electice In curent continuuEDD coves 2.4.2. Masurarea energial electrice active... 884 2.4.3. Masurarea energiel electrice reactive... 334 2A, Tranaitrea fa stan aincicatilr contosrslor 334 de energie activ’ si reactiva 2.5, Masurara defazail sia factor de putere 2.5.1, Masurarea cu aparate electrodinamice.. 25.1.1 Masuraree la cirouitele monofazate 25.1.2 Masuratea le circuitele trfazate nn 2.5.2 Masurarea cu aparate feromagnstice(electromagneice). 2.5.8. Masurarea cu aparate tip cleste ampermetrc.. 2.5.4. Mésurarea unghiului de defazaj dintre doud tensiuni cu osciioscopul 2.5.5, Masurarea cu aparate cu elemente static. = Exemple de calcul. 2.5.6. Masurarea indirecté. 2.6. Masurarea frecventel 2.6.1. Metode de punte... 2.6.2. Metode de comparatie 2.8.5. Metode de rezonantis 2.6.4. Fill trece banda 2.6.5. Multimeter 2.7. Aparate de masurat numerice 2.7.1. Elemente componente... 2.7.1.1 Crroulte bascuiante bistabile CBB 2.7.1.2 Numardtoare binare NB. 2.7.13 Decodificatoare D 2.7.4.4 Sistee de afisare A. 2.7.1.5 Convertoare.. 2.7.2. Voltmetre si ampermetze numerics. 2.7.8. Puntea automaté cu afigare numeric’ 2.7.4. Frecventmetre gi cronometre 2.7.5. Fazmetru numeric 2.8, Aparate Inregistatoare. 335 985 3, MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE 3.1. Masurarea marimilor mecanice. 8.1.1. Masurarea maselor si fortelor 3.1.2, Masurarea cupluritor 3.4.3, Mésurarea vitezelorliniare... 31.4, Magurarea vitezelor unghivlare 3.2. Masurarea marimilor hidraulce, 3.2.1 Méisurarea presiuni 8.2.2 Masurarea niveluli 3.2.8 Masurarea vitezel 3.2.4 Masurarea debitului.. 3.2 Detocfa scurgeror cin conducte 3.8. Masurarea mérimilor termotehnice... 3.8.1. Masurarea temperatur 3.3.2. Masurarea cantititi de cSldura 3.3.3, Masurarea umidititi relative (UR) @ aerutul 8.8.4, Masurarea vitezei aeruiu. 3.3.5. Concentratia componentelor din gazele de ardere, ‘2.4, Masurerea radiatilor nucleare.. 8.4.1, Detectarea radiatiior nucteare 84.2, Masurarea raciatilor nucleare... 3.8. Masurdri in iuminat, 3.5.1, Misuréri objective 8.5.2, Masuréri subjective... 8.6, Masurarea pH-uit.. 952 952 | 352 e853 53 953 353 353 366 356 358 858 1 958 356 987 357+ 358 388 368 859 9593.6.1. Domeniul 3.6.2. Principiul de mésurare a pH-ului.. 8.7. Masur&ri privind poluarea atmosforel 37.1 Masuraree concentatilor de gave combust In atmoster’ 8.7.1.1 Masurafea intensitiii relative de absorbtie @ radiate! IR... 8.7.4.2 Masurerea absorbtiel In doud benzi de unda in tR, 7.1.3 Senzorul cataltic de gaze combustible. 8.7.1.4 Microsenaori de gaz cu bioxid de staniu. 8.7.2. Masurarea concentratiei de gaze toxice in atmoster : 3.7.21 Mésurarea pe baza proprietor de radiate spect 8.7.22 Senzorul elactrochimic de gaze tOxiC® nn 8.7.8, Masurarea concentrafiol de praf gi aerosoli in atmosferé.. 8.7.4, Retele de microsenzori de gaz 8.7.4.1 Nasul electronic 3.7.4.2 Retele de microsenzori de gaz 3.7.4.3 Retele neuronale artifical. 8.7.5. Sisteme inteligente de monitorizare a calitii atmosferei 4, MASURAR! COMPLEXE, 368 IV. AUTOMATIZARI 4. PROBLEME GENERALE 372 1.4. Definiti 412. Functiunlesistemelor automate 4.3, Clasificarea sistemelor automate 1.4, Problemele sistemelor automate... 1.5, Semnale utlizate in automatic’. 1.6. Transformata Laplace. 1.7. Functia de transfer (Fat) 1.8, Functia indicialé si functia ponder... 4.9, Sistem de urmarire a pozitiel unghiulare.. 372 372 872 872 873 873 374 878 2. ELEMENTE DE AUTOMATIZARE 2.1, Traductoare. 2.2 Elemente de comand. Convertoar.. 2.3, Regulatoare... 2.4. Elemente de executic... 8 SISTEME DE COMANDA AUTOMATA 3.1, Comanda instalafilor de iluminat 3.1.1, Instalatii de Huminat interior. 2.1.2. Instalait de iluminat exterior. 8.2. Comanda motoarelor electrice . : 5.2.1. Comanda motoaelorelectce asinorone tfazate 3.2.4.1 Comande motoarelor electrice asincrone ‘rifazate cu rotorul tn colivie. 3.2.1.2 Comanda motoarelor electiice asincrone 392 trifazate cu rotorul bobinat. 397 2.18 Comanda frandrl motoareio electee. 400 3.2.2. Comanda matoarelor elecirce sincrone. 401 3.2.3. Comanda motoarelor de curent continu 802 3.2.4, Comanda cu program a motoarelor electric. 403 404 8.2.8, Automate programabile, 3.3, Comanda automatizat® utiizind logic fuzzy 3.3.1. Generalitati 3.3.2. Caractersticle comenzii fuzzy. 3.33, Contiguratia general @ unui controler fuzzy 405 405 1405 406EES cunrins 4, REGLAREA AUTOMATA A PARAMETRILOR 4,1, Reglarea presiunil.. 4.2, Reglarea debitul 4.8. Reglarea raportului gaz ~ aer. 4.4, Reglarea temperaturl 48, Regiarea ‘umicitat. 4.8. Regiarea pH-ulu. 4.7. Regiarea fluxului lurinos.. 4.8. Reglarea turafici 4.9, Acordarea regulatoaretor 5, AUTOMATIZAREA INSTALATILOR HIDRAULICE 5.1. General... 5.2. Automatizarea statiior de pompare in functle de presiune 5.3. Automatizares stafilor de pompare In functie de presiune, (ou presiunea eiajata descrescitor 5.4, Automatizareastafilor de pompare in functie de presiune, (cu presiunea etajatd cresciitor 5.5, Automatizarea statilor de pornpare In funcle de preslune si debt. 6. AUTOMATIZAREA INSTALATILOR TERMICE 6.1. Automatizarea punctelor termice (PT). 6.1.1. Organizarea lerarhicd a sistemuiui do conducere gi supraveghere @ PT. 6.1.2, Functionarea sistemulul de automatizare a unui PT. 6.1.8. Functionarea sistemului de achizitie si monitorizare a datelor din PT. 6.1.4, Sistemul de cite automata a datelor provenite de la contoarele montate la scBri de blocuri 6.2, Autornatizarea ‘centraleior termice (CT) 6.2.1, Organizarea lerarhic& a sistemului de conducsre si supraveghere a CT. 24 426 427 MoT 6.2.2, Functionarea sistemului de automatizare al unei CT. AT 6.2.8. Functionarea sistemului de achizitie si monitorizare a datelor din OT.. 428 7. AUTOMATIZAREA INSTALATIILOR DE VENTILARE - GLIMATIZARE, 431 8, ANCLANAREA AUTOMATA A SURSELOR DE REZERVA 8.1. Anclangarea automaté a rezervei (AAR) 8.2. Conectarea automat a rezervel tehnologice. 8.3. Descércarea automat a sarcinii (DAS) si reanclansarea automata a sarcinil (RAS) es 8.4, Automatizarea baterilor de condensatoare 36 at 442 Ade 9, SISTEME DE ASIGURARE A SECURITATI CLADIRILOR, 9.1. Detectarea gi stingerea incendilor AaB 9.2. Instalatii de prevenire si avertizare Impotriva efractiei 451 52 9.3. Interfonie si supraveghere TVC! 410, SISTEME DOMOTICE 10.1. Principi, tehnici si modele pentru comunicatia in sistemele domotice.. 10.2. Structura sistemelor domotice, magistrale, retele si standarde de comunicatie 485 10.3, Sisteme domotice specializate : 455 10.4 Sistem integrat pentru conducerea ferarhizata instaailr din cr 487 10.4.1. Sistem ierarhizat pentru conducerea unei instalatii de Incalzr . ABT 10.4.2, Sistem ierarhizat pentru asigurarea si monitorizarea servicitlor in camerele unui hotel. 458 10.4.3, Sistem ierarhizat pentru supraveghere si alarmare la incendiI. Sisteme de iluminat Probleme generaleSisteme de iluminat 1, Etapele de elaborare a documentatiei tehnico- economice necesare realizarii obiectivelor de investitii publice pentru instalafii electrice gi de automatizare Continutul cadru al proiectelor - pe faze de proiectare - este reglementat prin Ordinul = Comun Nr. 1743/69/N/1996 al Ministerului Finan- {plor si al Ministerului Lucrariior Publice si Amenari Teritoriului. Prin acest or- Gin este reglementat continutul cacru al documentafilor de licitate, al oferte- lor gi al contractolor pentru executia in- vestitilor. Pentru realizarea_unel investi de ccltre un investitor din punct de vedere al proiectirii, este necesara parcurge- rea urmatoarelor eta ~ studiul de prefezabiltate; = studiul de fezabiitate; = proiectul tehnic (PT) si caietele de sarcini = documentatia cu detall de executie (008); Documentatiletehnicosconomice de investiii publice pentru instalati elec- ‘rice si de automatizare se elaboreaza pe baza datelor cuprinse in tema de proiectare, 1.1. Tema de prolectare Este documentul tehnic primar pe baza caruia se intocmeste documenta- tia ce proiectare in faza soicitaté de beneficiar(investto). ‘Se Intocmeste, de reguls, de catre beneficiar, direct sau prin alte unitat) de prolectare sau consulting de spec- altate, gi se transmite proiectantulu din tema de prolectare fac parte si alte feventuale precizari si completiri ulteri- care intervenite pe parcusul proiectari utigjelor sau definitvari tehnologiel. ‘Tema de proiectare pent instaatile electrics dint-o cladire trebuie s& cu- pring’: ** destinatia, categoria de importanta si caracteristicile constructive ale clic * destinatia incdperilor din ode cu indicarea receptoarelor electrice ce tre- buie prevazute in spatile de hueru; conditle de lucru (temperaturé, umiditate, degaiiri de vapori corosivi ttc.) din incaperile sau spatile de iu- cru; + incadrares ‘ncaperiior si spatitor in categorile corespunzitoare de pericol de incendiu sau de explazie; ‘© gradul de rezistenta ‘la foc a elementelor de constructie, atunci cand acestea iafluenteaz8 sau sunt in- fluentate de prezenta echipamentelor electice; * scheme tehnologice si/sau electri ce de principiu cu indicarea puncieior de masur&, contol si reglare, repre- zentate si simbolizate in conformitate ‘cu standardele nationale si internatio- | nae in vigoare; ‘* descrierea fluxuiui tehnologic, in concordant cu schemele, cu sublinie~ rea punctelor principale de masura si regiare de care depinde buna functio- are si securitatea procesului: * valorile parametriior tehnologici control; * utlajole gi conductele tehnologice cu caractersticile lor (dimensiuni, ma- teriale, fuide vohiculste, parametri de functionare) pe care se monteazé apa- ratura de automatizare (traductoare, diafragme, elemente de exeoutie etc.) sau sunt incluse In programul de sem- nalizarl, comerizi sau interblocéri; '* sursele de energie care pot fi puse la dispozitie: + spafile prevzute sau disponibile pentru amplasarea electice pentru traseele de cabiuti si conduct; * planuri de ansamblu ale construc 4Hlor cu amplasarea utllajeior tehnologi- ce, a camerelor de comandé, a statie! electrce de distribute etc. © planuri de legatur-conducte 1 schemele izometice ale conductelor ‘tehnologice pe care se monteaza apa- | rate sau elemante de automatizare. .2. Studiul de prefezabilitate Reprezintd documentatia prin care investitorul fundamenteaza necesitatea si oportunitatea realizarii obiectivului si Se Intocmeste de cétre investitor sau de cre 0 persoand juridic8 de spect alltate. ‘ Continutul cacru prevede: * Date generale (denumirea obiecti- vuiui, elaboratorul studiului de prefeza- bilitate, investitorul, amplasament, te- ‘ma cu fundamentarea necesita inves- ‘ite; '* Evaluéri pentru elaborarea studlului de prefezabiltate (valoarea totala esti- mati a investifiei, valoarea studiulul de prefazabilitate si a studiulu de fezabil- ‘ate, cheltuiell pentru obtinerea avizelor si organizarea licitatiel), = Date tehnice ale ‘investi’ (date supra terenului si a zonei de amplasa- ment, caracteristic| principale, utilaje, din dotarea investitit, ult * Finantarea investiie (surse proprl, credite bancare, buget local etc.); ‘= Plan general si planuri de amplesa- ment. echipamentelor | 4.3. Studiul de fezabilitate Reprezinté documentatia care _cu- prinde caracterstcle principales! indi- Catorii tennico-economici al invest 5150 elaboreazs de catve contractantul ‘care a fost desemnat In uma organi- zr lista. CContinutul cadru curpinde: * Date generale - sunt cole cuprinse in Studiul de pretezabiltate Ia care se adaugi descrierea functionalé i ten | noiogic’ a objectivuii; * Date tehnice ale investitiel - cele cuprinse in stud! de prefezabiitate cu Gotalerea soluiior tehnice (descriere) vite in vedere pentru clad, retele, Utlajle principale s instalaile aferen te constructor «+ Date prvind forta de muncd ce va fi ocupaté pentru realizarea investi (total personal, total locuri de muncé nou create); * Devizu! goneral al investi * Principal indicator’ tehnico-econo- rmici al invosttiel (valoarea total, esa~ tonarea in imp, durata de reaizare, ca- pacity * Finantarea investiil(surse prop, credite bancare, buget cal etc. * Avize gi acordurl (avizul ordonato~ rului de credit, certifcat de urbanism, asiguarea utitailr, protectia mediu- iui, consumul de combustibil ete) * Plan de amplasament, plan general | si planuri de arhitecturd pentry princi palele construct .4.Proiectul tehnic sicaietele de sarcini Roprezinta documentatia pentru care este necesard ellberarea autorizatiel de constructie si intocmirea documenta! de licitatie pentru executie, pe baza c&rula se contracteazé luorarea si se claboreazé documentatia de execulie (Getalite de executic. | _Proistlahnic se laboreazk pe ba: za studiulul de fezabilitate aprobat si are urmatorul continut-cadru: * Desorierea gensrall a lucréri!{am- plasament, topogratie, clima, seismic tate, organizare de santier, programul de executie @ lucrariior, memori tehni- ‘ce de specialitate, solutli tehnice etc): *© Memorial tehnic de caleu! Expliciteaz confinutul lucréi, al c8- ui volum dopinde de compiexitatea documentatial; se recomand s& conti- 1 urmatoarele elemente: ~"baza de proiectare ce cuprinde di cumentele care stau la baza elabora lucrar; acestea sunt, de reguld: coman- amplasarea tablourilor electrice, ‘raseele coloanslor de alimentare; - traseele circuitelor electrice pand la receptoare; - echipamentele de actionare gi pro- tectie adoptate; = descrierea instalatiei tehnologice si de automatizare corespunzétoaré si corelarea cu celelalte instalati, inclusiv elecirice; ~ descrierea instalatiei de protectie a omulul impotriva electrocutaril; = descrierea instalatiei de paratris- net; ~-mésurile pentru protectia muncil, prevzute din faza de proiectare, ca pe timpul executérii lucrarllor s8 se evite accidentarea personalulul; * Listele cu cantititi de lucrari, inclu- siv listele cu utiaje si echipamente, | aparatura de automatizare $i instalatii, specificatl tehnioe; * Graficul general de realizare a in- vestitiet + Pérjle desenate (planuri generale de amplasamente}; planuri topografice principale; planurile principale ale Obiectivelor investitiei si de arhitecturé; planuri de structuré ale constructillor; schema general de distributle ou ‘energie electric&; schemele. tablourilor generale de lumind si fortd; schemele ‘tehnologice pentru care se executi instalatiile de automatizare; schemelo | talourilor secundare - lumina, forta, automatizare; * Caietele de sarcini reprezinté deta- lierea elementelor tehnice ale prolectu- luj tehnic st cuprind prescriptii tehnioe si economice pe care trebuie sf le ree lizeze ofertantul; caietele de sarcini se Intoomese pe specialitii, iar in functie de destinatia lor pot fi intoomite pentru ‘execufia lucrévilor; pentru probe, teste, ecepti, verificéri, puneri in functiune, | urmarirea comportésii in exploatare Pentru fumizorii de materiale, utiiaje, echipamente. 1.5. Detaliile de executie Reprezinta documentatia care sta la | baza execultiri oblectivulul si cuprinde | toate elementele de detallu necesare executaniuiui pentru punerea in oper’ a obiectivului contractat Principalele piese scrise gi desenate ale documentatiei de executie sunt: - planurile de amplasament, utiaje, aparate gi echipamente; planuri de tra- see conducte si cabluri etc.; ~ scheme tehnologice de flux cu am- plasarea aparaturii si a punctelor de masura si control; ~ scheme electrice desfésurate; ~ jurmale de cabluri; - specificati de echipamerite si apa- | raturd locals; specificati de aparate pentru echi- Pamente electrice si de automatizere (culapuri, tablouri, pupie eic.) + reglete de cleme si scheme de co- rexiuni; ~ detalii de montare, aparate locale ote; + instructiuni de montare si punere tn functiune; + insiructiuni de exploatare; ~ documentatie economica. 1.6. Instructiunile de montare si punere in functiune Se intocmese odstd cu documentati- ‘a de executie si au un caracter prelimi ar, acestea vor fi revazute si completate dup punerea in a instalatii Instructiunite de montare gi punere in functiune contin: ‘*- conditile de montarea a echipamentelor electrice la inaitime, ontru @ evita eventuaiele accidente; * descrierea solutiior tehnologice de montare a tablourilor electrice, canale si/ sau poduri de cabluri ‘+ descrierea instalatiei tehnologice, {n special a fluxului tehnologic (utlisie gi conducts, pe care se monteazA apara- tele de masurd gi contro); * desctierea instalajie! de “automati- zare cu prezentarea programului de automatizare: se vor subliia aparatole sau circuitsle de masurd si reglare mai complexe si cu o importanté mai mare ‘in conducerea si supravegherea proce sului sub aspectul sigurantel in functi- Conare si 2 eficientei tehnico-economi- ce. In instalatile dotate cu calculatoare de proces, automate programabile sau alte sisteme de conducere automat se prezint caracteristicle acestora, programele utlizate si functile siste- mula * referir la personalul necesar fa in- | vestitor pentru urmérirea montarii si participarea la punerea in functiune a instalatiei, ca parte integranta @ proce- suiui de instuire a vitorului personal de expioatare si intretinere. * testele gi procedurile de verificare 2 aparatelor, echipamentelor si instals- tiei atat in ce priveste receptia la furnizori cat si receptia lucrérilor de montare asttel incat perioada de probe si de atingere a parametilor proiectat 8 se poatd realiza de beneficiar in termenele programate si in limita functiune | garantilor acordate. de _furnizor; verticérile si testele trebule $8 respecte documentatia de proiectare, caietele de sarcini ale echipamentelor, carille tehnice ale _utllajelor_ si aparatelor, alte prescriptii in vigoare la aia efectuarii probslor gi receptiel Pentru veriicare trebuie sé existe dotarea cu aparate si echipamente ne- ccesare prevazute in documentatia de proiectare. Rezultatele veriicarior se ‘consemneaz in procese-verbale care stau la baza preluaril lucrarllor de catre investitor; * recomandari pentru conservarea aparatelor si echipamentelor In cazul scoaterii din functiune 2 instalatiet pe perioade indelungate; * instructiun! de protectie a muncli pentru personalul de specialtate care participa la lucrarile de verificare, pro- be, receptie gi punere th functiune. 1.7. Instructiunile de exploatare si intrefinere Se elaboreazA detalat, in functie de compiexitatea instalatie, peniru diferite Parti ale acesteia (aparaturé localé, echipamente, aparaturd din camerole centrale de comand, sisteme de cal- cul, automate programablle etc.) sau pentru ansambiu! instalatie Trebuie s& cuprinds, in principal: + recomandéri pentru numérul si ca- lificarea personalulul de intretinere si exploaiare: + modalitatilé sau programul de in- stture a personailulul de exploatare, pe specialitéti si responsabilitai, la furni- zorll de echipamente gi aparate; * asigurarea respectirii pericadelor si gaficelor verificirior periodice a aparatelor in scopul mentinerii lor in f= mitele performantelor din documentatia de proieciare; * recomandari pentru dotarea atelie- relor de intretinere gi a laboratoarelor de verificare cu aparatura de precizie necesaré reparatilior si verificarilor; * recomandéri pentru dotarea perso- nalulul de exploatare si intretinere, a atelierelor gi laboratoarelor de reparati si verifieéri ou mijoacele individuale si Colective pentru protectia muncli si pa~ za contra incendillor. 2. incadrarea obiectivelor de investi publice pentru instalattile electrice, in sistemul de lucrari. de alimentare cu energie electrica a localitatilor 2.1. Autorizafia de construire Reprezinté actul eliberat de primaria‘municipiull, oragului sau comunel (in functie de importanta constructiei si de ampiasament), pe baza caruia se asi- ‘qué aplicarea masurilor legale referi- toare la amplasarea, proiectarea, exe- cutarea si functionarea instalatilor electice, Cererea do eliberare a autorizatiel de | ‘construire trebuie insotité de un certiti- ‘cat de urbanism emis de cite organe- le competente, cu respectarea ‘urma- ‘oarelor reglementéri de urbanism si amenajare a tertoriului: ~ Reguiamentul general de urbanism; = Planul urbanistic general (PUG) $i Planul urbanistic zonal (PUZ}; ~ Planul urbanistic de detaiiy (PUD); ~ Reguiamentul focal de urbanism. Aceste documento se etaboreaz’ de ire arhitecti si specialist, cu partic paarea Ingineriior de instalati. 2.2. Planurile urbanistice PUG $1 PUZ Stabilese solutiie generale de ali- mentare Gu energie electric’, din per- spectiva dezvottaiilocalitail in ansam- iu! ei Planul urbanistic de detaliu (PUD) stabileste conditile de amplasare si de ‘execufie po un anumit teren a unuia sau mal multor obiective cu destinatio procizati, tinand seama de particulari- {Atle generate de teren, de vecinatatle acestuia ¢ de cerintele functional. 2.3, Avize gi acorduri Realizarea obiectivelor de_ investi pont instalatile electrice este conditi- fonaté de objinerea unor avize si acor~ uri, dintre care cole mal importante sunt ‘© Cartticatu! de urbanism care cu- prindo elemente privind regimul juridic, economic si tehnic al terenurlor si constructiir si este emis de catre pr- marti sau prefecturi, dupa caz: * Acordul energetic pent utilizarea energie electrice; * Acordul de mealy sau Autorizatia de medi, care stabileste conditile de realizare a objectivulul de investi din punct de vedere al impactului asupra mediului ¢i este oliberat de Agentia pentru Protectia Mediului pe baza unui studiu de Impact asupra mediulul; ‘ Avize gi acorduri pentru racordarea si/sau coordonarea retelelor de alimen- fare cu energie electica, cu cele de ‘ap’, canalizare, energie termica, tele- comunicati ete; eliberate, dup’ caz, de regille sau agentii economici care asiguré uilitatile respective; ‘© Avizul Inspectoratuiui “General al Corpului Pompieriior Militari privind ‘ncadrarea in legislatia siqurantei la foc 2 obiectivelor respective de instalatl si constructi: * Alte avize i acordur (protectia sa- ritard, protectia muncli etc). 3. Cerinte esentiale de calitate si criferille de performanta pentru instalafille electrice si ‘de dutomatizare Projectarea si executarea instaiatilor electrice si de automatizare se fac astfel Inoat acestea s& realizeze si s& menting, pe Intreaga duraté de utlizare, urmatoarele cerinte de calitate (conform Legii nr. 10/1995): A - rezistont’ si stabiltate; B - siguranta in exploatare; C - siguranti la foo: D = igiend, sandtatea oamenilor, re- facerea ¢i protectia mediului; E-Teolatie termica, hidrofuga si economie ce energie; F - protectia impotriva zgomotulul Griterile de performanta pentru reall- zarea acestor cerinte sunt sistemetiza~ te si prezentate, detalat, in ,GHIDUL DE PERFORMANTE PENTRU INSTA- LATII ELECTRICE" (\.C.7) Proiectele de instalatl electrice si de automatizare se verificd pentru toate cerintale si pentru toate categorilie de | construct, de verificatori atestati de MLPTL, pentru specialitatoa Instalati Electrice ~ IE. 4, Reglementari tehnice specifice pentru instaafile electrice gi de automatizare Prolectarea, executerea, montarea, exploatarea si post ullizarea aoestor instalatii se etectueazai in conformitate cu reglementarile tehnice specifice, cu- prinse in: - acte legislative (legi, decrete, hota ral si ordonanje guvernamentale); = normative de prolectare gi executa~ re, respectiv de exploatare a instalatilor; * ghidur, reguiamente, instructiuni; = standarde. Datorité numaului relativ mare de reglementiri tehnice specifice acestui domeniu de instalati, in continuare, se vor mentiona cele mai importante: = 17 ~ 2002 - Normativ pentru pro- lectarea si executarea instalatilor elec- ‘rice cu fensiuni pana la 1000V ca. si 1500 V cc. = GP 052 - 2000 - Ghid pentru insta- lati electrice cu tensiuni pand ta 1000 V ca. si 1500 V cc. = GT 020 ~1998 - Ghidul crterilor de performant pentru instalatii din cldciri GncSlzire, ventiati, sanitare si electrics); = PE 103 - 1982 - Instructiuni pentru dimensionarea si vetificarea instalatiilor | Sisteme de iluminat electroenergetice la solicitéri mecanice sl termice In condi de scurtekrcuit, = PE 105 - 1995 - Normativy pentru proiectarea si executarea linilor aerie- ne electrice de joasé tensiune; = PE 107 - 1995 ~ Normativ pentru proiectarea si executarea rejelelor de cabluri electrice; = PE 111 ~ 1992 - Instructiuni pentru projectarea statilor de conexiuni si ‘ransformare, = PE 112 - 1993 - Normativ pentru proiectarea instalatilor de curent conti- uu din centrale si stati; = PE 116 - 1994 ~ Normativ de incer- cdi si masuratori la echipamente si in- stalatil elactice; = PE 118 - 1999 - Normativ de sigu- ranté la foc a constructillor, = PE 120 - 1994 - Instructiuni privind compensarea putorii reactive in retelele electtice de distributie si la consume- tori industrial gi similar; = PE 124 - 1995 - Normativ privind alimentares cu energie electric’ a con- ‘sumatorlor industrial si similar; = PE 192 - 1995 ~ Normativ pentru pprolectarsa refelelor electrice de dist- butie publica = PE 134 - 1996 - Normativ privind metodologia de calcul a curentiior de | scurtoicutt In retele olectrce: = PE 142 - 1980 - Normativ privind combaterea efectului de flicker in rete- Iele de distribute; = PE 143 ~ 1994 - Normativ privind limitarea regimulul deformant; = PE 185 - 1992 - Normaiiv pentru proiectarea si executarea bransamen- telor electrice pentru clair civie; = NSSMUEE 111 - 2004 - Norme spe- cifice de securtate muncii la utilzarea ‘energiai electrce in medil normale; = C 56 - 2000 - Normativ pentru ve rifcarea cat lwrarilor de construct sia instalatilor eferente; = Ordinu! MI nr. 775 ~ 1998 - Norme generale de prevenire si stingere a in- cendilor; NSPM 65 - 2001 - Norme specifice de protectia muncli pentru transportul i distributia energie! sloctrice; = Lagea 90-1996 - Norme generale de protectia munci; ~ CEI 60 364-4-444-1996 ~ Instalai electrice In constructil. Protectia la su- pratensiuni; = CE] 60964-6-1998 - instalafit elec~ ‘rice in constructi. Verificari; =1 20-2000 - Normativ privind protec- fia constructilor impotriva trasnotulul; =| 18-1996 - Normativ pentru proiec- tarea si executarea instalatitior de tele- ‘comunicati si semnalizare din claciri civil si de producti; = | 36 - 2000 - Instructiuni tehnioe pentru proiectarea automatizaril insta~ latilor din centrale gi puncte termice.ancient I. Sisteme de iluminat Capitolul Marimi fizicejtolul 1: Marimi fizice a I Sisteme de iluminat 4.1. Marimi fizice in sistemele de iluminat «+ Fluxul luminos (@) ‘Acesta reprezints puterea sursel Wu} | rminoase perceputé de ochi sub form de serzate luminoasd. in Si. unitatea | | Ge masuré este lumenul [i], un sub- ‘rultips af Wettulu luminos (WI) (daca oesta of fi ransformat integral fn luri- Pozitia unghiulul solid se redé cel ‘mal usor in coorconate polare cu aju- Yoru! 2 2 coordonate unghiulare (fig. 1.1), In care: ‘.~ unghiul dintre directia intensiti luminoase lag si axa surse’ de lumina {8 - unghiul dintre un plan de referinta (B=0") Si planul format de axa sursel cu directa intensitatii luminoase lag (axa a). tunghivlut infinit mie 40) 1 Im = 683 WI Jnirucat etalonul de un lumen nu 2 fost inc& elaboret, fluxul luminos nu ‘este utiliza, In prezent, ca marime fun- camental. ‘© Intensitatea tuminoasa (lxla) Te- prezinté raportu dintre fuxul luminos si Lunghi! solid in care aoesta este cu prins: Fig. 11.1. Pozifia unghiului solid in coordonate polare cu ajutorul a doua ‘coordonate unghlulare: 4 - sursa de lumina; 2 gi 4 - planuri de! | referint&; 8 ~ planul intensii urninoa-| se; § - axa surse Unitatea de masuré in 8. tule [a] sr carci sn reson oa e de frecventé 540 Hz gi a carei putere | 0 ot ten te 0 ‘Jn prezent, intensitatea luminoasi re~ eee Scare sn agama casi 2 are es, a | oan os Sena ome oe are sca ca Jn figurile 1.1.2 gi 1.1.3 se exemplifica | eee a3 tea ne creme ans. | candela (ed) se dau pent situafia in care Tn corp rc sor 40"| Fig. 11.2. Distributia intenshafi luminoase in functie de unghiurile ct Sheewee | Fig. L1.3. Distribufiaintensitaj| | | tuminoase in functie de unghiul | 5 asa | Fig. 11.4 Reprezentarea intensitai 1, | tumincase in coordonate crtzine. ‘5-2 montat o sursé etalon cy un flux de 41000 Im. Pentru a determina intensita- ‘ea luminoasé realé a unui corp de ilu- minat se foloseste relatia: Won fea 012) tn care: (ou este Intnsiatea, pe d= feat cy dots de curba de distbutie a fnonot lumnoass, n ~ numénd de tempt in corul de fuminat, y= anu famines al une! te ‘Distributia intenst tuminoase mai poate fredatl sub forma taboiar’. Se Maio vata ltl) periu unghiri B date. Varta unghie este, 8 re= Gul, fa intervale de 5 sau 10°. Acoast fem de redare esto foarte tl atunci {and ce apeieazd i calcul automa, Ge uilizacd ei repezentaren it CO- cordonate cartezene atuncl cind de- pondenfa este numal in functie de un- hil c(h 14) Mhocastsreprezentare parte dete rrinarea funebel aaltice len) print © dezvotiare in serie Fourier, co format be=b+S/'xsin kos SMecos ka 0.13) in care: loreprezinté valoarea minima intensitati lurinoase (fig. 11.4) Ie sunt coeficienti(mérimi fizice) ce Se determina grefoanaliic prin una din metadele Perry, Roth, Runge, Fischer - Hiner. De reguli, pentru calcuiul analitio sunt suficienfi primi 3-4 termeni ai dez~ volta ‘Atungi cand se cunoaste forma ana- liticd de variate a intensitéi iuminoase agat(o,B), fluxul luminos se poate de- termina cu relatia: o= | f ky sinadaos base ta sou dec aaj ete Independent de pecry o=22| lena (1.15) Exemplu: sursole perfect difuzante ‘au 0 variate a intensitai luminoase de forma: a= Invcoser (1.1.8) Pentru acestea fhixul luminos rezuit O=nIn (11.7) unde Im este intensitatea maxima (er 88 pe directia 0=0") Alte metode de determinare a flux xului luminos, cand se cunoaste curba de cistributie a intensitatiTuminoase: Metoda grafoanaliticé a lui Rousseau Floussea propune 0 constructio graficd exemplifcata in figura 1.1.5 care consti in: ancea ae ; “ ay I. Sisteme de iluminat = constructia curbei do distributie a | intenstaihuminoase la Scard corwvena bil aleasd - a [mmied} ~ se duce un semicere de razi A, [mm] oarecare cu centr in §, cen- {ru sistomuiui de axe al crbol de cie- tribute a intenstt iuminoase ~ 80 duc razele S1, Se, Sa! (Cu ct se due mai mute astiel de raze cu att eroarea de determinare 3 fuxuil Va fi mai mica), acestea intersecteaz curba de distribute in unctele 1,2. 1. Astol St, Sa..Sn sunt intense iue ringase pe aceste rect, fy bla cara desenului: ~ din punctale 1 2... nt 86 duc | paralele ia axa orizontalé a sistomul de axe; acestee tale axa AA’ paraleié cu axa vertcalé& sistemului do axe al curbel de distiouti; = e fiecare din acaste paraicle, in- cepind de la AA’, se duc segmontele corespuncatoae intensitior luminoa- 88 I by mn, Is exe, pe paraola din 2! se piaseaza segmental S~ ke: = 9 unese puncte 4, Que Curba obtinuts, axa AA si peralelduse din 1" sin’ determina o supratati Sa carci mrime [mm] este proportionala. cu floxul corpull fim] ce emite curba. de dotribute data. Demonstratie: suprafaja elementard dS este cuprina ine intone ls Ines infint apropats. Distanta dre Zul Adrsina, ft suprafata oS este: 8 = ale sinceda: (1.18) Toata supratata S va fi A asinaae (1.19) Din rolatile 1.4.8 gi 1.1.4 rezulta: (1.1.10) aR unde a, # $i S au semnificatile cunos- cute, Fluxul luminos va fi determinet cu precizia cu care va fi construlté si ma- ‘Surat supratata S. Aceasta se poate face prin utiizarea unei arti milimetri- | ce sau print-o alt metoda simiar&. ‘Metoda grafoanalitici ‘@ unghiurlior solide egalo Principiul metodei const in determi- narea fluxului luminos ca o suma de fluxuri_luminoese elementare, Fiuxul elementar reprezinta produsul dintre lunghiul solid (AQ) si intensitatee lumi oasé medi (la) din acesta: Su a0 aan Unde m este numérul de unghivri solide egale in care este cuprins fiuxul. Un- ghiul total de 4x steraciani este unghiul sub care se vede o sferd din centrul su, Unghiurie solide egale vebule 38 priveasca din centrul sferei ari egale, Se alege ca arie suprafata unei zone sferice de inétime h. Unghiul solid ce priveste 0 asemenca suprafata. este: ‘AQ=2nh/R, unde R este raza steel. In aoviasi timp AQ=2v/n este constant daci numérul n de unghiuri solide se alege. Rezut na2E oi @adninS bmn, (1.1.12) tn care: fy esto intenetatea medio @ fiecérui unghi solid; In este intensta- ‘ea mec sfericé a corpuiui de ftumi- nat. fy 9¢ afié din curba de distibutie 2 intenstiiluminoase ast! = se reprezinté curba de dlsvibutie a intensititi luminoase lao anumité scar, convenabili (ig. 1.6); = se Inconjoar& aceasta cu un cere de raz R, carecare; = lameirul se imparte in a parti e- gale si se duc paraiele fa axa orizon- ‘ald: AA’, BB',.., MM; = 0 determina miloacele arcelor AR’, AB, BC,.., MM! notate ou 1, 2 ~ se determina intenittile uminoase at fs yey fa tind © 0 4, 2a n ‘Aplcénd relaia 1.1.12 se af fuxul luminos al corpului de Huminat. Rezul tatul va fi cu at mai corect eu cat" va fi mai mae, apitolu 1: Mirimi fzico FEI * Emitanta este mérimea fizica ce reprezinta raportul dintre fluxul luminos fomis de 0 suprafata si marimea acelei suprafete (fig. 1.1.7]: Ls (1.1.13) Mérimea caracterizeaz8 atit supra fejele luminoase (panourile luminoase) cat si° suprafetele refiectante (pereti tc) Unitatea de masura pentru emitanta in SL th) * luminarea este marimea fizicd ce reprezinta raportul dintre fluxul luminos incident peo suprafata gi mérimea acelei suprafete (fig. 1.1.8). Relate generale pentru iluminare sunt: oo e 88 sau B= Unitatea de masurs pentru iluminare este luxul [bd in functie de natura uxuui si mari- mea suprafeeliluminarea poate fi ~ punctualé - cénd suprafata este in- fit mica; | - medie - cand supratata este finita; | = directé - cand fhuxu! provine direct de la unul sau mai multe corpuri de ilurinat; = teflectata - cand fluxul provine de 1a suprafotle refioctante dint-o incinta (Pereti, tavan, mobilen | _fald - ond fox! provine att de (11.44) solide egale, h-Rdasina ° Fig |. 1.7. Definirea emitantei.|: Marimi fizice I Sisteme de iluminat is i te corpuriio de lumina cft si de la| Fle 0 sursi punctiforma S (fig. 1.9) | mala In punctul P la planul (H) si Spreible refleotamie dint-o incinté | ce time cftre un punct P_dint-un | dS» - suprafata normalé pe I cuprinsd (incdpere). plan oarecare (H) 0 intensitate luminoa- | in unghiul sold do calota sferic8 dnt- 3 le 0 sterd de razh 1 si care subintinde la Legile generale ale iluminéri exprima | Unghiul « este ool dint intensitatea | centru unghiul solid da). legatara Ginte buminarea dest Inr- | luminoasé pe drectia punctuuiP si a~ | Relaia 1.1.16 exprimé cele dou legi tn punct dati de 0 sursé punctforma | xe geomeric& a sursel generale ale fuming {ale carei cimensiuni se pot nega in | _ Punctul P se poate asim ou o ou- (Sport cu cistanta do la ursé la punt), | prafata init ric& dS. Atunct iumi- | - Legea cosinusulu - iuminarsa cl frarea directa in punctul P este: recta intrun punct det deo sursé tic) | Pnottorm esto drect proportional o ‘cu cosinusul unghiuiui dintre raza de | unde ‘GO este fluxul cuprins in unghiu! | turin si normata in punct la planul in solid dav sub care se vede dS din sursa | care se afl S. Fluxul d@ se inloculeste cu expresia iui din relatia de definite a intensitati | - Legea patratului distanter ~ jlumi- luminoase (1.1.1) si rezuté: area drecté intr-un punot dat de 0 iS, k, dScos® _ 40086 | surs& punctiformé este invers pro- 7 "Ff | portionalé cu patratul distantei de la (1.1.16) | sursa la punct. unde: esto distanja de la sus la punct; | + Luminanfa pe-o directe este ma- Fig. 11.8. Definireaituminart,_| | g- unghiul dintre raza de lumina si nor | rimea fizicd egal cu raportl dint in- 7 mare | tensiatea luminosss pe acea directo 3 suptafata normalé ce emisie ig. La.10) aay) Luminanta unset surse dS pe drectia a fat de normala la aceasta se mai dafineste si prin "dSo0sa (1.1.18) tn care: | | - ce esto ituminarea drecté dati de Fig 1.8, Reprezentarea explicativd la lege general ale iluminari sursa dS int-un punct P afiat pe 1 axa suse Grectia a si in plan perpendicular pe ————_—— aceasta; ae do) = unghiul solid tn care se vede aS Gin punctul P. Unitatea de’ masura pentru furinanta 1h Si. este: od y= SA a fit] [s]_ m Luminanta este singura mérime fizic& care Impresioneazs ochiul. Fenomenul vederii se datoreazi posibitatii ochiu- lui de a distinge puncte de luminante diierite. Fig. 1.10. Reprezentare de definire a luminantei. mene,I. Sisteme de iluminat Capitolul Relatia lumina - vedere 2EEA cepitotut 2: Rotasia tumind-vedere 1. Sisteme de iluminat Sistemul vizual este compus din chi, nervul optic si partea aferenta din cortex care recepteaz’, transmite si prelucreazi radiatia electromagnetica luminoasa. Ochiul este impresionat de radiatia Juminoasé, rezultand senzatia si pe ‘ceptia vizualé. Se spune ca senzatia are o pondere afectiva (se simte efec~ tul stimuluiul mal tare sau mai sia), iar perceptia are 0 pondere reprezentativa (ee percep culoarea stimula, forma, ot mensiurile si migoSrile sale). Studiul senzatiei sl perceptiel vizuale s-a reali- zat printr-un mare numir de evalua pe diversi sublecti si concluzile s-au Stabilit apoi pe baza statistica, Fig. 1. 2:1. CAmpul vizual: a = unghiurile imité: orizontal $i vertical; b ~ proiectia unghiulul spatial pe un plan normal pe raza vieuald; +1 - zona corespunzatoare campulul vizual central; 2 - limita campului Vizual normal; 3 - zona in afara campulul vizual. CAMPUL, ‘VIZUAL [sem] eo | de luat vederi", ta care cristalinut (len | ste eta en lui méregte sau micgoreaza (ca 0 dia fragm’) admisia de fx. etna este formati din cele son- sibie de forma unor conus Bast: | Ge, repartizateneunifom. Patea cerita | Ba tothe. (ves) reprezinté zone ve | deri clare (vedere contuaté cu prec zie). In partea centralé a foveli sunt con- | Gentrate mal multe conur, iar spre &x | ‘vemitati creste numérul bastonaselor. Lumina exercit asupra_celulelor 0 207 ACOMODAREA VIZUALA, SENSIBILITA ‘SPEC Wi2U) CARACTER'STION ke jALE ‘ADAPTAREA (LUMINANTA St ‘CROMATICA) CONTRAST DE LUMINANTA SATISEACTIA | VIZUALA, \ Fig. 1.2.2. Structura sistemutui vizual VITEZA, PERCEPTEEL ‘VIZUALE —— PERFORMANTA VIZUALA, ‘actiune fizicochimica: fizic& prin varia~ ‘32 pupilei (1:5) si variatia convergentei cristainulul, iar chimic’, prin pigment din celulele sensibile la radiatie. Trebu- je sublinat c4 bastonagele sunt mult mai sensibile decét conurile, dar nu se- sizeazd culoarea, spre deosebire de Cconuri care transmit informatia privind aceasta proprietate. Actiunea chimic& la nivelul pigmentilor genereazé imput- suri eleotrice care vehiculeaz’ informa tia la nivelul cortexuiui cerebral Sensibiltatea retinol fa lumina alba este verlabila, find maxima in zona fo- veii, in care bastonasele lipsese com- plet. fn zona centrala, in jurul acesteia se giseste pata galbend, avind un dia- metry de 2...8 mm, in care numarul c rurlor este mult mai mare decat al bas tonaselor. Numai imaginile formate pe foves sunt clare si perfect conturate, Prin “camp vizual" se defineste do- meniul unghiurior spatiale in care un ‘object poate fi perceput, atunci cand lun observator priveste axial inainte (poate fi monoocular sau biocuiar). Campul vizual se defineste si prin un- ghiurle plane limita, vertical (V) si or zontal (H) (fig. 1.2.1). ‘Cémpul vival central cuprinde un- ghiul_ spatial (corespunzater semiun- Chiuiior plane de 25° ~ orizontal si ver= tical) unde imaginea, datorité conurlor, este clara si campul vizual periteric, unde imaginea este neclara (estompata) datorita preponderente! bastonassior- 2.1, Caracteristicile vederii umane Th figura 12.2. se indica structure simplfoata a sisterului vizual si carac~ teristolle sale. Organul vizual sesizeazé sarcina vizualé (SV) vansmitnd sem- nalu! prin sistemul nervos la cortex care 11 prelucreazd. Prin sarcina vizuala se defineste obiectul sau detalile sale 2- ‘supra clruia se realizeaz operatia vi- ‘uald (sesizare/distingere) Toate caracteristicle vizuale _cons- tituie “capacttatea vizuala" umana care, jn general, scad ca periormanté cu vvarsta gi creso cu nivelul de luminanta’ iluminare al fondulti + Sensibilitatea spectral a vederil umane Sensbilitatea ochiului dlferé in func- tie de lungimea de und a radiate 1u- minoase. Aceasta inseamna c& dacd ‘ochiul priveste simultan 2 surse lumi noase monocromatice ou lungimi de Unda diferte, dar de acelasi flux ener- ‘getic, nu le percepe la fel, ca senzatio luminoasé. Aceasta este maxima pen- tru radiafia cu lungimea de unda ame555 Am (corespunzatoare culorit galbene). Senzatiile luminoaseL Sisteme de iluminat Capitolul 2: Relatia lumin’-vedere percepute de ochi sunt influentate nu rnumai de lungimea de und& a radiatie! ci §i de nivelul de luminanta a aceste- | ja, Asttel, odata cu scéderea luminanfei obiectului prvit (a l&sarea seri), corpu- re albastre par mal luminoase decat cele rosi la aceeasi valoare a iuminan- tei, adic’ invers decat sunt percepute ta luminantele mari din timpul ziei. Ex- plicatia rezulté din aceea c8 vederoa dina (fotopica) este determinat, in ‘special, de conuri, lar cea nocturnd (Gcotopicd) de bastonase care nu ses zeazi corect culorile Sensibitates spectralé a vederil u- mane este apreciata prin coeficientul de vzibiliate relativé specirali VA) Acesta este definit, pentru o radiatie cu lungimea de und’ 2.ca raportul dintre fluxul energetic al radiatiel cu lungimea de und Am si uxul energetic al radia- fiei cu lungimea de und i, in conditile ‘in care cele dou radiatii provoacd o- | chiuluit aceaiasi senzatie luminoasd, CIE recomandi doi coeficienti de vi- abbiltate relativa spectral (fig. | 2.3): ~ pentru vederea diuré (fotopica) Vj, (cu =555 nm 1 = pentru vederea crepusculara sau nocturnd (scotopic’) V',cu An=507 nm. ‘+ Adaptarea vizuati ‘Adapiarea vizuald propri-2is& cons- ti in capacitates ochiulul uman de a se adapta la diferte luminante receptate, | datorité proceselor fizicochimice ce se | petrec la nivelul cellelor sensible ale Fetinel. Adaptarea este mai rapid la ‘recerea de fa iuminante mici la. lumi- nanfe mar gi ma lent, invers, Adapta- rea ochiull se realizeaza printr-un pro- ces fizic care este rapid (datorat re flexului pupie} =! unul chimic care este | lent (orin-migrareapigmentull ret | nian). Adaptarea repetata in timp sia spaliu provoaca o suprasolictare a sis- temului viual, conducénd fa obosealé Vizuatl ‘Adaptarea cromaticd este propricta- tes och dea se adapta ls culoarea | lumini: ambiental, Pe baza aceste!ca- | racteristicl vizuale, la doud surse de | lumin de compoziti spectrale de cu- loare aparenté diferit,sarcinle viuale Colorate vor aplrea observatoruli de | ‘aceeasi culoare (nu vor fl sesizate dife- | | rentele). * Acomodarea vizualé I Acomodarea vieualé rerezints pro- | Brictaten ochiulu de a forma o imagine Clare retin, interent de distant la | cae 5e af object, Aceasta se real | 2eazi prin modiicarea dstanteifocae | cular, prin schimbarea convergentel | cristalinului cu ajutorulmuschilor ciliari, | Acomocarea se reaizeazé, in. mod ual, spontan (refer). + Acuitatea vizuali Actitatea vizualé sau precizia per- coppiel vizuale se defineste, calitativ, crept capacitatea de distingere 2 dous obiecte (puncte) foarte apropiate cantitativ, ca inversul valor unghiului (@) sub care, din ochiul observatorut se vad cele dou’ puncte. Pentru eve” ‘area acuititi vizuale se utlizeazé pa- nourte cu inele Landolt (fig. 1.2.4). Cu cat se percepe mai clar un inel pentru care s este mai mic, cu atat acuitatea vizuala este mal bund. ‘Acuitatea vizualé variazé cu luminan- ta fondului dupa curba din figura 2.5, motiv peniru care este unul din factor de influenté in stablirea nivelulul de flu *Contrastul si efeciele sale Distingerea unui obiect se realizeaza datorita contrastului de luminant& (C.) intre obiect (Le) si fondul pe care este privit (Ld sisau diferente! de culoare o- biect-fond, definit de relafia: iL Ont bs 24.1) Contrastu! de luminant& poate fi po- 2itiv, dac& Le>Ls (surse de lumina tn I= | luminatul stradal sau farurile autovehi- culeior) si poate fi negativ daca Lely (scrisul negru pe héctie alba Sensibiltatea relativé de contrast (RCS) este definita ca inversul contras- tului de luminanti RCS=1/0., 2.12) si depinde de valoarea luminantel (res- Pectiv iluminari) fondului + Viteza perceptiel vizuale Prin viteza perceptiel vizuale @ unui obiect se defineste inversul duratei de timp de ta aparitia sarcini vizuele in 20- na centraié a cémpulul vizual gi pan la erceptia sa ciara. in mod analog se defineste viteza de perceptie a con- ‘rastulul care depinde de luminanta fonduiul. 70 m os voy + Performanta vizualé si satisfacta vizualé Performanta vizualé este notiunea prin care se apreciazA viteza cu care crganul vizval sosizeaza (distinge) sar cina vizualé si precizia cu care aceasta poate fireaizaté. Performanta vizualé este influenjats, pe de 0 parte, de nivelul de luminanta ambiental, respactiv, de rivelul de fu= minare, iar pe do ait parte, de cimen- siunile‘sarcini. viauale coroborate cu Gistanta fat de ochi si contrastul de luminanta si/sau culoare, Satsfactia vizualé este notiunea prin care se defineste senzatia de satistac- tie @ obsetvatorului, reaizaté la un anu mit nivel de iluminare. Ea este determi- nanté pentru stablirea nivelului de iu- minare, tn. special, in incéperile unde hu se realizeaz’ 0 munca fzic&. Spro deosebre de cololalte caracteristci, satisfacia vizualé nu este influeniata de varst in conclutie, caracteristicle vizuale enumerate sunt determinate pentru intelegerea influenteituminii asupra sis- femuiui viaual i, respectiv, supra efectelor cantitative si calitatve ale mmediului turinos. Capacitates vizuala reprezinl 0 ca- racteristicd a individului, ca sf euzul, mirosul,intelgenta etc. Ea este depen- ent de facto fzici forma si rane- mitanta pupile ¢.a.) sau fologic faco- modarea, convergenta si centrarea o- chilor 5.2). Capacitatea vizualé redusa datorata unor defecte fizice congeni- fale sau varsial poate fi corectata, dar int-un mod limitat, neslastc. 08 04 02 LZ 7 00 00 4 fom) Fig 1 2.3. Curbele V @) si VQ). Fig. 1.2.5. Variajia acuitaitvizualo (18).a Capitolul 2: Relatia lumind-vedere 1 Sisteme de iluminat 2.2. Orbirea si efectele sale In luminotehnio’ orbirea se defineste fie ca starea de jena s/sau reducerea ‘capacitati de dstingere a objector, Ge urmare a une distributi nefavorabie 8 luminanfelor in timp s/sau spat Orbrea poate fi direct, atunci cand sursele ou luminant ridicaté se afi In ampul vizual, deci sunt prvite drect, $1 indirect, atunci ond aceleasi lumi- ante ajung in cémpul vizual datorité nel reflex ~ deci sursa luminoasé nu este prvi drect. Din punctul de vedere al aofiuni in~ tensitit strluciti sursei asupra ochi- iui ofbie poate fide incapacitate si die incontort (ig. 1.2.6) Onirea de incapactate (fiziologic’) se manifesté fl la socul luminanfei r= Gicate @ une surse, fle ta diferenta foarte mare de lurinants (Ja momente consecutive) gi 9é resimte print-o ca dere mare a capacitti vederi ‘Crbirea dé inconfot (psinologica) se manifesta ca o senzatie de inconfort °- Valuatd numa subiectiv si este datera- 1 unei diferenje de tuminante (de © | (ecranui calculatorului, piese mecanice; | xemplu, receptarea unui contrast de | luminante la periferia. c&mpului vizual produs de diferenta de luminante ain tre un CIL direct i plafonul netuminat), COrbirea de inconfort (psihologica), ne~ fiind direct controlabié, ridica probie- me cu un grad mai mare de dificultate decét orbirea de incapactate (fclogic’). Orbirea indirecta (reflectata) este pro- vocal fle de suprafele pe care reflexia ‘este regulat (de tipul oglinalion), fie de suprafete difuzante Impertecte (in care imagines sursei se contureaza). Efectul ‘aga ~ numitului "voal de refiexle" este, de muite ori, 0 diminuare a sensibiitat de distingere corecié a sarcinii vizuale, fie prin micgorarea contrastuiui, fe prin refiexii parazite pe suprafete lucioase vitrine de magazine ¢.a,. Voalul de re- flexie sau reflexia de voal produce "or birea de voal”. Dat find faptul c& orbirea de incapa- citate (fziologica) este determinaté de prezenta unei surse de luminanta mare | fn campul vizual, efectele sale sunt relativ ugor de controlat si evaluat (SL ‘91 OIL seara/noaptea, ferestre nsorite ziua). indicarea unei valor imité pentru or- birea directa implic’ un rise pentru c8, totdeauna, intervin o serie de factori de influent’ (uminanta mediulu, luminanta sarcinil vizuale, impul de privre 2 turn pantel perturbatoare etc.). Raportul CIE 49 aratd c& unui observator a cérul pri- vire pardseste sarcina vizuala si prives- te 0 suprafafé cu 0 luminant de 10 ort mai mare, timp de 15 s, capacitatea vi zuald Tl scade cu 25 %. ‘Masurile de protectie se pot lus re- lativ ugor prin utlizarea seara/noaptea ide GIL corespunzatoare si prin ecrana~ rea cuprafetelor vitrate (jaluzele reglabi- le otc). Crbirea de inconfort (psihologica), prin aspectele sale fenomenoiogice Complexe, a pus probleme difcile in Yederea determinarii mecanisrmului sau, influente! asupra capacittil vizua- |e umane si sisterului de evalvare @ e- fectelor sale gi de limitare a lor. Factorii ce intervin in orbirea de in- cconfort (psinologica) sunt: ~ luminanta CIL si pozitia lor in crm- pul vizual: ~ humérul si dimensiunea aparenté @ cil r ones | | [ de noaPaGTAE | oe DIRECTA | omEcTA | | . (— ae REFLECTATA iin ambianis) Fig. 2.6. Schema tipurilor de orbire, | (ee | | ect vue) biri, indicate la capitolul 8, care trebuie aplicate (select) fh protectarea curenti COrbirea indirecté produsé de lumina reflectaté de suprafetele cu o reflexie regulaté sau imperfect difuze,..produc ‘senzatii perturbatoare, de la inconfort la incapacitate, Cand aceasta reflexie se produce Intro activitate vizuald (exercitats asu- pra unei sarcini vizuale), se numeste Teflexie de voal (sau voal de reflexie ‘sau reflexie de ecran) si determin8 or birea de voal. Atunci cand se manifes- 1B in afara unei activitati vizuale este denumité orbire reflectat’. ‘Lumina reflectaté provoack 0 sob dere a contrastulul sarcinii vizuale fata de fond ceea ce conduce la diminua Fea capacttatii de distingere corect’ (ig. 12.72) De esemenea, reflexia de voal provo- cata de reflectarea CiL in eoranul cal- cuatorvlsi, creazé imposbiltates per | cepa corece si conforabil 2 sere: lelor (fig. 1.2.70. (Un aspect foarte important privitor la alegerea unui sistem de iiuminat sau a | altuia reprezita determinares clase | o® cate a corpuros de turin fo; fosite, in vederea limitarii orbit (vezi ‘tabolul 1.5.1) b Fig. L2.7. Reflexie de vost a= suprafata orizontala: |. >;eam ‘calculator in care © | L= ebsarva tuminanta de voal.I. Sisteme de iluminat Capitolul Mediul luminos confortabi 3KZA ovitotus 3: odin! tumines confortabil I. Sisteme de iluminat 3.1. Mediul luminos interior Este determinat de ansamblul facto- rilor iuminotehnici cantitativi si calitaivi ce concur la realizarea unui sistem de lluminat artficial necesar asigurarit Confortulul, functionalitati si esteticit spatiulul finciperi) In care se desté- goard 0 activtate umand (munca, di- vertisment, odinna 5.2.) ‘Schema din figura 1.3.1 pune in evi- deni factor luminotennici determi- anti cantitativi (nivelul de iluminare si distributla fluxului luminos superior si interior) si caltativi (distributia tuminan- 4elor, culoarea lumini, directionarea lu- mini g1 modelarea/reliefaree sarcin vi- zuale ‘tidimensionale, evitarsa_palpéiri) precum si conexlunile intre acestea. Cercetirlle realizate pe plan moncial si in fara noasiré au cAutat 88 stabi- Jeasc& echilorul factoriior determinant in realzarea unui mediu tuminos con- fortabll. 3 Aspecte cantitative Nivelul de tluminare Reprezinté factorul de baz tn ilumi- nat prin posioiltaile de normare, de caleul ce nivelul de turinare pe suprafata ut- fa Epeste drect proportional eu lum rranta fonduiui Li @ suprafetel utile (Leg), unde q este covfcientul de luminanta, prin realzarea tuminarii se asigur si realzarea lurinantel fondului eoa ce este determinant in procesul perceptiei vizuale. Pe baza elementoior determinante (carcina vizwalé, pertormanta vizualé s satisfacia vzuald) au fost stabilte ni volurle ce iluminare recomandate de “Ghicul CIE de iluminat interior®. Pen | tru a usura adaptarea vizuala se reco- manda ca, la Yecerea de la 0 Mncapere fa alta, dierentele de luminare s& nu fie mai mari de &:1 (sau mai mic de +8). ueeea et feces ee fluxul superior ridic& iluminarea (lurni- tourer e fo ofr, Deoare-| manta) plaforuul si ciminueaza con a [- confortabil interlor Papa Sa pie ca a { alee seis |_[DeTe|_[ Davia |_Dveserareg [ueaea) rare sea (ae Pas REE Preis) [eles | —_ —___{ Gariate | rok luminos interior. ‘vastele sau ca efect, tluxul inferior re- prezinta eficlenti, iar cel superior con- fort. De la caz la caz, proportile trebuie alese astel Incat 64 se satisfacd cerin- tele particulare ale mediului luminos cconsiderat. Prin fluxul luminos superior se obfine ‘31 un efact estetic-arhitectural, crean- ‘du-se senzatia de m&rire a inaltimil in~ cintelor. in Tncdperie mici, pentru @ se ‘btine © senzaie pozitiva de crestere a spatiuil, este necesaré si dijarea une! importante cantititi de flux catre pereti, ‘ceea oe asigur’ un echilibru foarte bun al distributil luminantelor in spat. 8.1.2. Aspecte calitative Distribufia luminantelor CConfortul ambientului lumines impu- ne o distributie echilibrat& a luminanje- Jor in spatiul Incdperii (c&mp vizual si supratafa uti, pentru evitarea orbiri fiziologice gi psihologice Distrioutia corecté a luminantelor pe supratafa util necesits: * realizarea uniformitatii juminantelor pe ansamolul aril utle @ incaperi ~ realizarea uniformitatiluminantelor pe zona delimitaté de lucru (masa, bi- rou, planget’, banc de lucru $2.) - directionarea corespunzitoare a lu- init asupra sarcinii vizuale si fondului jn vederea redaril corecte a contrastulul si a evitiri agpectelor perturbatoare fenuntate la cap. 2 (voalul de reflex). Dupa normele internationale (cod CCIE) se recomanda uniformitatea gene- ralé pentru un sistem uniform distribuit EnwEn>0,8, ir pentru suprafata efec~ tiv de lucru (oirou, plangot’, ‘banc ete.) EninvEmc20,8. Em Ene, Em Sunt lluminarile medi, minima i maxima pentru suprafetele respective. De asemenea, in cazul iluminatului ‘general, localizat sau combinat, ace- leasi norme CIE indic& © variatie maxi- mé intre suprafata uti si suprafata de Jucru de cel mutt 1:3 ‘Gradarea judicioasé a luminantelor in campul vizual este 0 problema esenti- ald a realizdrilcaltStii unui medi tumi- ‘nos confortabil. ‘Avand in vedere problema echilioru- Fig, L32. Schema explicativa pentru Er, Ee i Esc! fer de raza | Fig, 13.3. Unghlul e incidenta optim. } lui struc int-o inc&pere, rezulté: ne- ccesitatea controlulu si a echiliorului wr- rmatoarelor surse de luminanta: corpuri de tiuminat; surse de lumind ferestre (prin care se vede cerul/soarele); pereti ‘i plafon; pardosealé; mobilier sau U- ‘laje; figura umang; marimea sarcini vizuale, Modelarea gi directionarea lumini Modelarea sau religfarea reprezinta modul de @ pune in evident sarcinile Vizuale tridimensionale prin contrasts seanutsgaranenstramnr ntact {1 Sisteme de iluminat Capitolul 3; Mediul luminos confortabil j 15 | de luminantd. Imaginea poate fi: ‘A. normald (redere corecté); B. contrastanté (redare "dramati- ca" dure C. f8r contraste (redare slaba, plat") “ ‘Modelarea s0 poate realiza printr-o dreclionare corespunzatoare a luminii, respactiv, prin amplasarea si orientarea corpurior de iluminat (GIL). Eveluarea modell se realizeazé du- pé Fischer, cu indicele de modelare m: mal enn In care E este vectorul ituminare (definit cca diferenta dintre itumingrile de pe fata (E) si spatele (Ex) unui disc de re- ‘etintS de razé 1), iar Eso reprezinté jlu- rminarea scalard pe o sfer8 de referint& cu aceeasi raza, r (fig. 1.3.2), produse de sistemul de luminat. Dack EiEs, mnr=0, reprezinté 0 imagine f8r& contraste (de tip C) Daca E.=0, rezulti valoarea maxima fa olet (at) Ee O/teF ceea ce reprezinté o modelare cu con- ‘taste maxime (tip B) - adic’ o imagine urd, dramaticd. Pentru 0 modelare normald (A), cu 0 bund redare a figurii umane, se reco- mandi, pentru m, valori ntre 1 si 2. Un alt indice folosit in aprecierea modeléril este: m'=Ee/Ey (3.1.3) unde Ey este iuminarea planulu util si Eciiuminarea clindric8 (luminareasu- prafetei laterale @ unui clindru de refe- Tinta plasat perpendicular pe plsnul uti. (© modelare normal se obtine pen- | ‘tu m'=0,8-3. Dac Ez=0, m'=0 | ima- ginea este plat, jar dac8 E.-0 si Exe0, ‘m'3.0 contrastul este maxim. Valoarea minima se obtine printr-0 amplesare simetric a CIL, iar cea ma- ximé, print-o amplasare asimetric’ di- rit (cap. 6), Modelarea gi directionares luminii re prezinta, de asemenea, un aspect es- tetic care contibuie la evidentieres u- nor elements tridimensionale din spati- lle de expunere de ciferite destinati ‘sau a unor elements plane (fragmente decorative de pe pereti i plafon). Directionarea_luminii reprezinti 0 Conditie determinanta si pentru redarea. sarcinilor vizuale din planul util orizon- ‘al (mai rar, vertical) prin: = redarea corespunzatoare a con- ‘rastului sercind vizuald-fond (evitarea Voalului de reflexie prin respectarea Unghiului «, de incidenté optima, de 25° - fig. 13.3); = utilzarea de OIL: eu luminanté re- usd In drectile extice (deprive), ~ utitzarea de CiL ce emit in unghiuri solide mari, in special, la inc&peri de inaitime mic Un alt aspect al directionarimode- larii este punerea in evident’, atunci cand procesul de munck o cere, a uno defecte pe suprafetele plane. Jn aceste condi unghlu o craste mult (pana ta 70...80°) gi se utiizeazé iumi- rratul local (§. 11.2.7). Culoarea luminii Culoarea luminii prin cele 3 aspecte ‘mentionate (culoarea aparenta a surse- lor de lumind, redarea culotii si culoa- rea suprafetelor reflectante), reprezint& © condiie calttativa foarte Important in realizarea mediului luminos conforta- bil. Alegerea corespunzatoare a culoril surselor este 0 concitie determinanta In realizarea functionalitatit si estetict ‘nodperi. Pe de alta parte, culoarea su- | prafetelor reflectante trebuie, de ase- menea, aleas’ judicios fata de culoa- rea aparenta 2 surselor, pentru a nu compromite efectul dori Culoarea aparent Temperatura de culoare corelata Tex, 2 unei surse luminoase este definité ca ‘temperatura la care trebule init cor- pul negru pentru a omite un speciry lu- imines cat mai apropiat de cel al sursi in functie de temperatura de cuioare corelata, culoarea aparenté a surselor 6e lumina se clastficd in 3 categori cald’ (alb-rosiatic, Tae<8900 K%, inter- media (ab, Te<=8900...5900 K) si re- ce (alb-abbistui, T5300 K). Culorle intermediare sunt recoman- | date in toate inclperie in care se des fisoard 0 activitate fizic& sau intelec- | tua dca se realizeaza un sistem pa til integrat cu fuminatul natural Gulrile calde se recomanda pentru incapato in care se urmareste realiza- rea unei atmosfere calde, plécute, re- laxanto sau stimulative. De asemenea, pot fi utlizate pentru efecte si sarcini speciale de ambiant, precum i in 20 nale ou clima rece Gulore reci sunt recomandate nual le riveluri de jluminare ridicate, tn sis- tome integrate de luminat naturalar- fifical, pentru incdperi cu 0 suprafaia vi- ‘rat mare sau in zonele cu cima cal. Redarea culorilor Esie 0 conditie caltativa ce devine extrem de important in incaperile In care sarciaile vizuale sunt colorate Prin rederea culoril se defineste modul ‘in care se manifest efectul luminil a- ‘supra aspectulul cromatic al oblectelor lluminate. CIE, indic& o formulé empiri (08 ce surprinde procesul redérii culori: Fre=100-4,54E B14) unde: = Rs esto coeficientul cu care se apre- clazé redarea culort; = AEai ~ media aritmetica a ciferentelor ccoordonatelor de culcare din sistemul ‘ticromatic CIE pentru 8 culori de refe- rinfd (care acoperd tot domeniul spec- ‘rujui vizual) ale unui jiuminant de re- ferintS (lumina incandescent& sau lumi- na de Zi) si coordonatele acelorasi cu- lori din spectrul emis de sursa conside- rat Dacé AFai=0, Fe=100, (valoarea ma- xima) si redarea culorilor este ideala. | Valorie orientative ale Re sunt date in tabelul 1.3.1 Datorita proprietati de adaptare cro- matic, oblectele colorate nu produc ochiului uman diferente sesizablie dac& sunt privte la surse de lumin8 diferite din punctul de vedere al compozitici spectrale, cu indice de redare foarte bun sau excelent (de exemplu, un obi- ect colorat la lumina incandescent’ ‘creeazA acelagi aspect cromatic ca $i oblectul privit la lumina zilel, cu toate Cc dliferentele de coordonate sunt foar- ‘te mari). Ochiul va sesiza diferente nu- ‘mai dacd priveste simultan mosira de cculoare luminata de cele dous surse ciferite, Culoarea suprafetelorreflectante Pot contribui, dac& sunt judicios ale- se, la realizarea culoril ambientale con- fortabile sau pot altera calitatea me- diulul luminos, daca alegerea nu este ‘Tabelul 3.1. Valor! orentative pentru Ry |[Re_—_T “too | 100..00 | ¢0...70 | 70...50 | 50...30 | 30 Fedare | Ideali | Excelenté | Foarte | Moderaté | Modesta | Siaba bund | bund Surse | Wuminat de | LI, UH, | LF co | LF iF, [SOx refers’ | LF cu | redare LPN/SON inatta =| foarte redare _| bund, MH * Corpul negru Tnodizt sau lumina naturalé reconstituita LIC ~ lamp& cu incandescenté ciasicd; LIH - lamp& cu incandescenté. cu halogen; LF - lamp fluorescenté; LVF - lampa fluorescent cu descarcare in ]vapori de mercur la Tnalté presiune; LPN/SON - lamp’ cu descircare in vapori de sodiu de inalté presiune; SOX - lamp cu descarcare in vapori de sodiu la joas’ presiune; MH - lamp& cu descrcare tn vapori de mercur de tnalta [presiune ou adaosiri de halogenuri metalice.EEA cavitotui : Mediu! luminos confortal I. Sisteme de iluminat corespunzatoare. Este necesaré astfe! Indeplinirea urmétoarelor conciti: = armonizarea culoril suprafetelor re flectante cu culoarea aparenia a lumii (culori apropiate), = utiizarea de culori cu reflectant’ mare pentru’ plafon (20,7) si pereti (620.5), ceea ce contribuie fa echiliorul ambiental al tuminantelor, ~ culoarea suprafetelor reflectante si ib un rot functional in ineaperiie de lucru gi estetic in incperile de odin si divertisment. Functionalitatea si estetica inoaperi- lor pot fl infuentate de ofectul psinolo- gio al culorlor asupra sisterului vizval 1 asupra omulul, in general Gradul de saturate al culori (propor- ‘ia de culoare pur) este © component important In realizarea unor efecte ambientale. Culorile cu un grad mare | de saturatie produc contraste puterni- ce, favorabile atention&rii observatorior (magazine, vitrine, panouri de expune- Te, reclame etc). Culorile nesaturate ‘sau putin saturate realizeaza o ambian- 18 agreabilé, favorabilé lucrului si odin- nei, find indicate in majortatea incape- ilo. Cilorile calde nesaturate au, de re- quia, urmatoarele efecte: ~ diminueazé senzatia de rece din in- c&perle cu temperatura sc&zutd; = cresaza un efect stimulativ pentru activitates intelectuala; = dau © usoara senzatie de reduct GULORTRECI | CULORICALDE 9.8 dimensiunior. Culorie rech nesaturate: = diminueaz’ senzatia de calaura cin Tncéperile cu temporatur’ ricica ~ produc o senzatie de ist, de cal- mare; ~ produc 0 usoaré senzatie de mérre 2 dimensiunilor inciperii (cand au un grad de saturate foarte redus} Pentru suprafete mari de expunere, fondul se recomand sa fie realizat culori nesaturate pentru a permite ac- centuarea exponatolor ce vor ft prezen~ tate In culor saturate. Contrastul dintre fond si exponate va permite o bund videntire a acestora Penivy alegerea covecti a culorior si a combinatilor acestora se pot folosi: = cercul cuorior, din fig. 13.4 si = sonemele de alagere a cuorior, pre- zertate in figura L3.5. Acestea pot fi: ~ armonizate, recomandate periru incaperile obisnuite de lucru sau ocih- 1, unde se urméreste realizarea unel amblanje agreabile (schema monocro~ matic ou 3 saturati diferte - fig. 1.3.58 sau de cuior! aciacente ~ fi. 1.3.50) Utlizarea scheme! monocromatice de aceeasi saturatie a culorit poate con- uve la monotorie, efect ce poate fi e- vitat prin variati de saturate la aceeas! | culoare: =, contrastante, recomandate pentru incdperie in care oamenit sunt in treoe- re sin care se urméreste punerea in &- Videnté a anumitor obiecte si diverse ttecte speciale de atentionare (se a dopti fie © schems complementard ~ fig. 13.50, fie schema contrastanté din fig. | 3.54), “in unele clickl industrial se pot ut- lize culorile pentu protectia si secur tateamuncl, vopsind elementele ce prezinté pericol in culari de atentiona~ Fe, cu contrast de culoare fata de me- diul ambiental. De exemplu eonductele de gaze sau cu pericol de explozie se vopsesc in galber temperaturS mare (conducte de abur sau apa flerbinte) se vopsesc in rosu Inchis; = partile metalice, oe accidental ar putea ajunge sub tensiune, se vopseso in verde inchis etc. Papairea si zgomotul Susele de lumina cu agitatie molecu- lar&-(in special, cele cu descarcare) au a efecte secundare: palpires, determinaté de trecerea ccurentului alterativ prin zero la free- venta retelei de 50 Hz; = zgomotul, produs de balasturile clasice prin vibrajia tolelor, datorité ‘campuli electric varia Palpairea este atonuata atat prin inertia luminoasé a stratulul/straturilor de luminofor modern(e}, c&t si prin uti- lizarea balastuilor electronice (de inal- ‘8 frecventa cand, practic, trecerea prin zero nu mai este sesizata). Zgomotul la balasturile clasice poate fi atenuat print-o executie ingrijt si o montare atenta, cu strangerea elemien- telor ce pot vibra. El este total eliminat Ja balasturile electronics. ‘De mentionat posibiltatea aparitiei e- {fectuiui stroboscopic, In condiile folo- Siri surselor clasice vechi sau fr aco- perire fluorescent, cand exist com ponente ale unor masini ce au o mis- care periodica de freoventa apropiata cu cea 2 rete Tine difertele aspecte ale meciului luminos exista influente logice univoce sau blunivoce care trebuie luate in considerare, (fg. 3.1) si anume: = ou cat nivelul de ilurninare este mai mare, redarea culorior este mai buna realizandu-se “clartatea vizuala"; = distrbutia fluxuiui luminos deter- ‘ming nivelut de iluminare in planul uti = distibutia fluxulul luminos deter- ming distributia luminantelor; = distibutia fuxuiui luminos in co- nexiune ou distbutia luminantelor si di- S*Gonductele de agent termic cu | rectionarea luminii determina modelarea, CT “Wied arias] Fig, 13.5. Scheme de culoare: a - monocromaticé; b--'de culori adlacente; ¢ - complementard; ~ contrastanté. Disiibutia vuminartlor yy ‘confortabl exterior [Repecte cata] i r c ees] [Pag L i) | Silos) [Reca| sven || Sener] sSisae| | tr} a Fig, 13.8. Medi luminos exterior. |L. Sisteme de iluminat Capitolul 3: Mediul luminos confortabi iar droctionarea turin infuonteazé ci | trbuta turinantlr. Cexcetie recente au demonstrat ca | ru exist 0 relalie de proportonaitato inte nivel lumina si temperatura de culoare (culoarea aparenta). “Trebuie mentonat c& numai respec- tand sspectele cantitative 51 caltative expuse 8 conexunie dinre ele se va putea realize un medi lumines interior ‘onforabil functional si esttic. 3.2. Mediul luminos exterior Analog cu fuminatul interior, gin col exterior se poate defini mediul iuminos | cce reprezinté ansamblul factorlor lumi- notehnici cantitativ’ si_caltativi. (fig 1.3.8) ce concurd le realizarea unui am- bient luminos necesar unor activititi specifice: de munca, jocuri sportive, Circulatie pietonal, crculatia auto gh a milloacelor de transport, a accentuérii estetice a unor obiective de interes ol- vic sau arhitectural In general, ipsa supratetelor refiec- tante laterale si de sus transforma sis- temul de lluminat exterior Intr-un ilurni- nat, de regula, al unei suprafete plane, ampiasat into Incinté “neagra" cu di- ‘mensiuni infinit mari, ceea ce creeazA deosebiri esentiale in abordarea condi- tilor cantitaive si caltative specttce, 3.2.1. Aspecte cantitative Nivelut de iluminare sau luminanta Nivelul de iluminare este marimea de bazi in determinarea cantitativl @ sistemul de iluminat (SIL) exterior in | Care elementul in migcare este orl in tuna din activijile sale de munca, sport, ivertisment, circulate pietonala §.. Pentru platformele deschise, nivelul de iluminare se stablleste pe baza sar- Cinilor vizuale caracteristice procesulul de muno& sau/si vitezel de circulatio, | iar in cazul suoravegheril si securitati, Jn functie de gradul de risc determinat de procesul tehnologic. Pentru activittile sportive, nivelul de lluminare se stabileste in functie de ur m&toarele citer: cisciplina sporti, viteza de executie @ migodrilor sporti= vului, dimensiunile mingi, In cazul jo- ccurlor, categoria functional a terenu- lui (antrenament sau competiie), ex gentele impuse de transmisia TV color. De asemenea, 0 conditie suplimen- tara determinaté de necesitatoa de dis- tingere spatialé corect’ (modelare) es- ‘te mentinerea iluminéri:verticale (E), in zona centralé la =1,5 m, la cal putin Jumatate din iluminares medio orizon- ‘ala (Es) recomandaté, lar pentru obti- erea unel redéri corecte TV se reco- manda E.=(7...2) Ex (cu oft Ey este ‘mai mare, cu ct imagines este mai buna) | Nivelul do tuminanta este: marimee | de baza pentru calcul SiLruter, da- torita vitezei mari de doplasare b+ servatorului si caracteruul "activ" al minantai fa de och. Valoarea se sta- bilese in functie de categoria crumulu si traficu Distribute full fuminos Datorit& stuctur SIL exterior (lumi- natul unei suprafete, de regula, orizon tale si raroori verticale)lotrbutia | fa Amos in rare maine cazurlr este drecta, pentru realzarea unor sisteme sficiente (utter, rue, sport, falade, monumente sa). in | situatile in care_un_ ambient este format din clad (in zone rezidentiale sau comercials) sau cin vegetatie (arbor cu coroane cu volum mare) sau | mite, distribute. semicireoté (cu flux lateral) sau drectécindrecti devine necesara pent estetica ambiental 3.2.2. Aspecte calitative Distributia luminajelor Condiia de caltte de baz in me- | ciul luminos exterior este distrbutla lu | mminanteior in planul orzontal uti si in | cAmpul vizwal. | Pentru planul orizontal ui in vede- | rea evitéril orbit psinologice, este ne- | cesar’ realizarea unei uniforitti inl | inte dferite, n fuctie de scopul siste- | tmului, cu menfiunea c& pentru terenu- fie de sport exigentele de unormitate | sunt maxime, date find condiile de vedere corecté si contortablia pentru spectator! si sport Evitaree orbiri directs fiziclogiee pro- Vocat de susele de ling, gone: | ral, 8 realizeazA folosind iL cu unghi | de protectie mare, in aga fel incét sur- | 2 SH ny fie observat la unghiuri de | Prive normale In circulate rutior’ problema orbit fiologice determinata de luminanta si rnumérul CiL, precum si problema orb'- Ti psinologice determinata de neunifor- | mitatea luminanfelor, sunt deosebit de | importante penitu reaizarea securtii ‘raficului in. conditile vitezelor foarte | mari de deplasare a vehiculelr. Din &- este motive, modul de abordare a Probleme! este diferit fata do rezolva- | fea celaralte SIL exterior. Codurle CIE pentru tluminatul ruter cat si al | spafilor destinale sportului_prezinis metode de evaluare @ aspectalor com- Piexe ale orbit (de incapacitatefiziolo- {ICA §i do inconfort/psinoiogicd) Direcfionarea si modelarea Directionarea si:modelarea SIL se realizeaz& prin orientarea CIL cu distri- butie directs cétre suprafata de llumi- | nat ou -unghiuti de inctinare determina te de necesititile nivelelor de ilumina- refluminanté orizontale sau vertical, pentru redarea corect’ a sarcinilor vi Zuaie (sportivi, minge, obstacole pe drumuri sa). in cazul special al iuminatului deco- rativ pentu structuri spatiale se esigu- 8 niveluri diferite de luminante pentru religfarea subiectulul. Culoarea tuminit © contitie de calitate este culoarea luminli sub cole 2 aspecte: culoarea a Parenté a sursei gi rederea culorior, Importanta fiind diferit in functie de destinatia SIL considerat. Exigentele de redare se impun SIL pentru terenurile sportive cu public sau de la care se fac transmisiuni TV. Sur- ‘sa cea mai indicaté este fampa cu descércare in vapori de merour la | inelta prestune si cu adaosuri de hilo- genuri (joduri) metalice (MH) - cu re- are si eficacitate foarte bune. Exigen- ta de redare a culoriior se manifesta si la iluminatul decorativ numaiatunc! ‘cand importanta obiectivulul impune o redare foarte bun8. Pentru toate celelalte destinatil pri- meazA eficienta sistemulul (obtinerea de nivelurridicate cu consumuri ener getice minims). In aceste condi sur- sele de lumina cu vapori de sodiu: de ‘nalt& presiune sunt cele mal indicate si mai rar cele cu sodlu de joas& pre- siune, Opfiunea se bazeazi atat pe efici- | enté, cat si pe sensibiitatea maxima a vederi! umane la culoarea galbend a a- ccestor surse (dominanté la Inalté presi- Une’ si totald la joa’ presiune), Aspecte particulare ale unor sisteme In anumite sisteme de iluminat ox- terior, se impun unele condi caiitative | speciice. Dine acestee cea mai im- Portanté este ghidajul vizual al SIL care Cconsté in necesitatea realizar orientari Viauale prin ampiasarea judicioasé a CIL. Acestes trebuie si marcheze corect (fr distorsiuni vizuale) sl s& faciiteze circulatia rutier’, deplasares pe traseul luminat. Ghidajul vizual tre- buie realizat atat la drumuri, tunelur si pasaje subterane c&t si la pistele de ob, schil ete. La SIL destinate tunelurilor si pasaje- lor rutiere, apar doud efecte specifice de: a - got neag’, la intrarea tn tunel, ziua, clnd nivelul iuminante interioare este prea mic in comparatie cu cel ex- terior (mai mult de 1:10}, - palpaire, produs de CIL montate cu discontinuitat! a. perifeia cmpulul vizual,I. Sisteme de iluminat Capitolul 4 Surse de luminaEl Capitolul 4: Surse de lumi L Sisteme de iluminat Sursa de lumind sau larpa slectricd reprezinté-un aparat care transforma e- nergia electrica in energie luminoasd. Dupé natura producerii radiator lumi- oase, sursele de lumind (fig. 14.1) se clasificd in surse cu radiafi produse: ~ pe cale termicd (mpi incandes- conte); ~ prin agitatie moleculard (descércir| sau camp electromagnetic indus) gru- p& din care fac parte: limplle cu des carcare in gaze (neon, argon, kripton, xenon), in vapori metalici (mercur, so- diu) sau in gaze si vapori metalci cu si ‘far’ adaosuri de halogeni, tampile flu- orescente de joasé (tuburifluorescen- te) gi Inaltd (baloane fluorescente) pre- siune gi impile cu inducti. Parametrii surselor de lurnind sunt: + tensiunea de alimentare [V] ce re- prezintd tensiunea la care sursa de lu- mind este alimentata pentru obtinerea parametrilor nominal; = fluxul luminos [i] ce reprezint’ pu- terea radiaté de sursd In domentul vizi- oll * eficacitatea tuminoas’ fim/W] ce re- prezint& raportul dintre fluxul luminos emis de sursa si puterea absorbit de aceasta; = durata de functionare th} ce re~ prezinté timpul in care fluxul luminos al impli ajunge fa 80 % din valoarea sa rnominala; ~ culoarea aparenté ce reprezinté ex- prosia de ansamblu a imoresiel de cu- loare cand se priveste 0 sursd de lumi- * temperatura de culoare; - indicele de redere a culorii Re ce reprezinté evaluarea gradului de ase- manare intre aspectul cromatic al o- biactulul fluminat de sursa considerat si acela al aceluiasi obiect jluminat de tun. iluminant de referintd, in aceleasi ‘condi de observare caracteristice.In- dicele de redare a culoril are valoarea maxima 100; = luminanfa L [ed/m@, a unei supra ‘ete luminoase elementare int-o direc- tie data; geometria gi dimensiunite. fin tabelul 1.4.1. sunt prezentate teva din caracteristicle unor lampi fa- bricate de compania PHILIPS. In con- tinuare se prezinté cAteva din Kimplle cele mai utizate tn tehnica iluminatui artificial 4.1. Lampi cu incandescenta Lampa cu incandescenia, in ciuda vvechimil sale, este folosita si in prezent pe scard foarte larga gi se produce in gama cea mai veriaté. Este cautata pentru calititile sale deosebite: culoa- Fea ambientalé cald& si redarea exce- lent a culorlor. Conversia energiel electrics in lumina se realizeazi prin Incdlziea la in- candescenté a unui filament dintr-un material rezistont (wolfram) la tempe- raturi rigicate, inchis etang intr-un alon din sticla in care se afia un mediv neutru, ‘SURSE DE LUMINA, 4.1.1, Lampa cu incandescenta, ‘lasicd (LIC) Aceasti lampa ullizeazé filamentul din wolfram, functionand la o tempera ‘ur’ de aproximativ 3000 K, mediul din ‘balon find gaz neutru sub presiune (ar- (gon, azot, curol de micgorare a vitezel de evaporare a particulelor din wotfram incandescent) Pariile componente ale unel surse incandescente (fig. |4.2) sunt: Filamentul realizat din wolfram ~ me- ‘al ce are punctul de topite foarte ridi- cat. Acesta poate fi simplu sau dublu spralat; radiatiie din domeniul viibil si cficacttatea lampli cresc cu cat tempe~ ralura filamentuiul este mai mare. Balonu! limp realizat din sticls Pentru impi ce:sunt supuse la tempe- raturl ridicate sau la variatii de tempe- raturi foarte mari, balonul este realizat din sticla cu continut de aluminosticati sau borosllcali ce-| conferé rezistenta necesara, Exist gl tipuri de lmpi ce folosesc {in componenta or sticlA coloraté cu rol de a-fita lungimile de und& nedorite, ‘cum este cazul lampllor cu spectrul alb lumina zilel cu tente de albastu. Balonul Limpi se realizeaz’.nty-o ‘gama foarte variata de forme. Conform TEC (International Electrical Commission) ‘codul de identficare a tipului Kampii cu- prinde: 0 literé ce indicd forma balonului $10 cif ce indic& dlametrul nominal in mm, O a doua sau chiar o a trea litera se poate adiuga pentru o identiicare supimentard a unor detail. ‘Tipul balonului (litera de bazal: [paar | oat=— —4 = che PED one pH , INCANDESCENTA | | NcANDESCENTA cu | DESCARCARE | | ELECTROMAGNETIC |tcONVENEREN uo] [NCRAPECEN TS GMMGNETIC | 1 ] — 1 | L wes | [ess] [= was | [vem | [oS 1 _ ae c _ | — f i | | | “ron, mgs wor] [ om || SS] ae ce = (See | | [se J | Lar cao | cu ‘east preslune ‘rata | vast val uA “Es. | [=] [ee] (2 ay X | Fig. 4.1, Clasificarea surselor de luming in funcfie de natura radiatilor luminoase,IL Sisteme de iluminat A - forma standard; B - lumanare: © - con (baza conului montat pe so- clu}; E ~ ovoid F ~ flac&ra neregulat& G = glob; K ~ ciupercd alungita, M - oluperc’; P - lacrima inversata: ~ paraboloid (folosité-in special pen- tru balonul cu reflector incorporat} S = con inversat; T - tub sau cilindcu; PAR - circular. Tipul balonull (itera suptimentar’: A. ascutit; C - sectiune conicd la baz; D - adancituri, ondulai F tail pe suratata eceron lentil; $ - sectiune circulara la ba- iT sostne. crcl var X special (fig. 4.3.) Balonul din stic poate fi supus unor | ‘ratamente ca de exemplu: matuire, o- palizare, colorare, licuire, oglindare, 4. . Lampa cu ciclu regenerativ ‘cu halogen! (LIH) Lampa cu incandescenta cu ciclu regenerativ cu halogeni elimina incon- vvenientul evaporari flamentului din W si depunetii acestuia pe peel balonu- lui din stick Principiul de functionare este ardtat In figura 14.4, Particulele din W, rezultate din eva~ orarea flamentuli formeazé cu halo ‘genul, la temperatura de 200...300 °C (acica in zona peretelui din sticla) 0 ha- fogenura volatilé din W. Aceasta nu se poate depune pe balon ci migreaza in interiorul balonulul datorité curentiior convectivi din acesta, astfel incat, In timp, revine in apropierea flamentulul La temperatura filamentulul de aprox! mativ 3000 K se descompune in W (care se depune pe filament) si ha- ogenul care revine in ciclu, Din acest motiv LIH au balonul sferic sau cilindric, tn aga fel incat filamentul s& . Lampa cu incandescent Fig. La, clasicé 1 = filamentu; 2 - suportul fle- mentului; 3 ~ balonul impli; 4 - gaz inert, de umplere; 5 - sociy cu fet ‘sau balonet; 6 - suport electozl Capitolul se afle ia egalé distantd de pereti balonului Prin acest proces durata de functio- hare a Kimpil creste. Deoarece atat temperatura balonulul ct si presiunea gazuiui inert sunt mai | mari decat la LIC, cimensiunie balonu | lui sunt reduse, iar materiaiul utiizat | este sticla de ousrt, rezistenta la tem- | pperatura si presiune ridicate, dar mai Putin rezistenta la actiunea unor agent chimici, Din acest motiv lampa cu ha- logeni nu trebuie manipulat& cu mana, Grasimea de pe dagets este suticienta, ca la temperatura foarte mare a balo- Tului, s& duca la distrugerea acestuia, Refiectoru ‘dichroic’ Mule tpuri do lamp! incandescent, in special, cole cu cicu regenrati (cu halogen), sunt echipate cu ase-nurntu | ‘reflector dichroic" sau "cold-light | mirror". Altsle sunt previzute cu fe | Colorate ce functioneazd pe acca principiu. Scopul acestua este de are- Ee 27 | flecta anumite radia side a transite atte. Rfectorul cichroio este alotutt din straturi (@oroximativ 20) dispuse atternativ ce contin dows materiale cu indici de refractle diferiti (fig. 1.4.5). ‘rinciplul de funcrionare Fenomenul de reflerie apare la in- terfte. In functe de grosimea stratul unele radii sunt ‘transmis, altele sunt rellectate, Asta, reflector reflec: ta radiatii vizibile (380...780 nm), fluxul luminos find dijat in zone de interes, in timp ce radatile —infrarosi (800...1600 nm) sunt transmise inapal | in corpul de iiuminat. Astfel, cdldura cemisé - 0 caracteristic& a sursel incan- descente - este considerabil redusd in fata corpului de tluminat, ea find oi- rifata in spatele acestuia Transmisia si refiexia sunt determi- nate de numérul de straturi, variate in ‘grosimea flecdrui strat si valorte incici- lor de refractie. V9 H <) a) | Fig, L4.3, Principalele forme de baloane ale lampilor incandescente,El Capitolul 4: Surse de lumina L Sisteme de iluminat ‘Sootut Kimpit LLémpile incandescente se executi cu soclul in urmatoarele variante: = tip Edison (E 10, & 14, € 27, E40) sau cu filet; = tip baioneté (@ 18, B 22) sau fara filet, Numérul indica diametrul sociului Hampi, {rm} Caracteristicile lampitor cu incandescenta (clasice si cu halogen!) Lampile cu incandescent se fabric intr-o gam& larga. de _ puter: 7,5...2000 W, dar cele folosite pentru liuminat au puterile intre 25 gi 200 W. | ‘Tensiunile de alimentare sunt de 12, 24 i 230 V. Eficacitatea luminoasé Este cuprinsa thtre 8 si 21,5 [Im/W] (in conditile p&strarii tensiunil la valoa~ rea nominald). La lampile cu ciclu rege- neratiy cu halogeni, eficacitatea_ lumi noasd este de 20...30 Im/W. ‘Durata de functionare Este de aproximativ 1000 h pentru LIG si 2000 h pentru LIH. Scdiderea in ‘timp @ fluxului luminos se produce da- | torit& imbatréniri Amoi, Dupa acest timp lampa trebuie Inlocuité. Durata de viaté a unei Kimpi este ‘timpul dupa’care aceasta are fluxul ze- | We2er = Wer Fig. l 4.4. Principlul de functionare 2 lampil incandescente cu ciclu regenerativ cu halogeni (cu brom). || ro (se Intrerupe filamentul, se fisureazé balonul de sticla si patrunde aer in ba- lon, aer care provoac’ arderea imedia~ 18 a filamentull Lampile incandescente au durata de functionare aproape egala cu durata de viata, astfel c& schimbarea acestor surse 8¢ face, de reguld, in momentul ‘care acestea nu mal emit flux luminos. Redarea culort Lampa cu incandescent olasica se caracierizeaz8 printr-un specu iumi- nos agreabil, bogat in radiatiicalde. Ea permite realizarea unel ambiente in care redarea culorilor esto excelent’, Indicele de redare este apropiat de va- loarea maxima Ra=100. De asemenea, inertia termic& si tu minoasé a filamentului fac oa variatia curentulul alternativ s& nu fie se- sizabilf, coea ce conduce la un mediu plicut, odihnitor, care nu agreseaz& och Luminanta Valoarea el este ridicata, find de 7-108 came, dar poate fi diminusté prin utlizarea sticlel mate sau opale (8-10 cd/m), aiunci cand sursa este vizibil. Deprecierea in timp a lémpil cu incandescent’ clasice Existé doua motive pentru care fluxul luminos al une! ampi_ incandescente clasice descreste in timp. Primul Cconsta In evaporarea fllamentulul care devine mai subtire. Cel de-al doiiea mativ 1 constituie depunerea W pe pereti balonuiui din sticl’, coea ce duce la formarea unui strat absorbant pe peretit intoriori ai lémpii (avand ca efect scdderea putemica a eficacitati luminoase). Aceste inconveniente sunt eliminate, parfial, la lampa cu ciclul regenerativ cu halogeni. Caracteristiclla Kimpilor incandes- cente sunt mutt influentate de tensiv- rea de alimentare la care functioneaza (fig. 14.6). Lmpile cu incandescent clasice se SS 2ng 1/22 S02 22 BS 802 WA. 8102 Fig. 1445. Principiul de functionare a refiectorului “dichroic” a | cu incandescenta poate fi pot utiiza $i tn instalati a cdror tensiu~ re de alimentare este variabil, in sco- pul modifier fluxului luminos, obti- andu-se astfel un nivel de iluminars ‘corespunzitor cerinjelor din incaperea respectiva (In cazul sistemelor de lumi nat interior), Astiel, o reducere a tensi- Uni de alimentare conduce la scaderea temperatutl flamentuiul, a temperaturi de culoare, a eficacitatil luminoase, dar Ja cresterea duratel de functionare, Lampa cu ciclu regenerativ cu ha- logeni poate f, de asemenea, utlizatd in astfel de cazuri, dar, sub o anumita valoare, lampa se raceste astfel incat Ciclul regenerativ inceteaza. De aici, lampa cu ciciu regenerativ se va com- porta ca o lampa clasic’, obisnuit, Datorita dimensiunilor mici efectul de innogrre a peretiior lampii este mai ac ccontuat, De aceea, este de recoman- dat ca folosirea limpii cu halogen sa ru se facd sub 0 anumit valoare a ‘ensiunil intr-un circuit cu 0 micsorare prejungité a tensiunil Domenil de utlizare Datorité simpltati sale, a caltatilor sale de confort si culoare, datorité posibiltii de conectare directa, tampa utlizat pent: * iluminatul din: = locuinfe, hotelur, sali de spectaco! ‘lasice, luminatul local industrial (unde ‘sunt cerinte de redare a culori, = muzee, studiouri, Incperi cu timp de utlizare redus; * lluminatul de siguranté; * samnalizri:~ pe panourile de sem- alzare, tablouri de comand, ifturi {accentul punanduse pe semnalizarea functionérit si mu pe iluminatul mediuiui inconjurtor) * lluminatul decorativ (In care se fo- losese mai ales ampile miniatura); ** medii speciale cu temperaturd rii- Fig. L46. efectul variate! tensiunii de alimentare asupra duratel de funcfionare (D), fluxului luminos (0), eficacttatit luminoase (e), pputerii disipate (P) ca procente din valarle lor nominale. anne1. Sisteme de iluminat Capitolul 4: Surse de luminé BE _ cet, cu particule do apa pulverizata, In | care sursele sunt supuse unor goo | de temperatura s impactului cu diferite | particule; * aplicatit speciae: la farurle auto, al bicicetelor, la lanteme, insturhente optice, echipaments medicale, pentru ‘ibrele optice, semafoare, pentru ium natu! mifoacsler de transport: ‘= domeniul foto: pentru proiactoare, pentru iluminatul studoulor; * radiator de inrarosii Gin. scopur medicale, uscare, coacere etc) 4.2. Lampi fluorescente Sunt limpi cu descércare in vapor! de mercur, ou sau fara adaosuri de ‘gaze, dar radiatile lumminoase sunt ob- finute in cea mai mare parte nu datori- 1& fenomenului de descarcare ci colul de fluorescenta, produs de o substant’ (luminofor) plasata pe fafa interioaré a acestora. Lampile fluorescente clasice sunt limpi cu descarcare in vapori de mer- ‘our de inaltS sau joasa presiune. Des- ‘civcarea electric8 in astiel de medi este foarte bogati in radiailultraviole- | te, Pentru obtinerea radiatilor juminoa- ss se foloseste o substanta fotolumi- | riscent’ denumits tuminofor. Stratul de luminofor (care acoper’s ereti cin stict la Interior) are rolul de realiza conversia energiel emise in spectrul U.V. in energie in spectrul vi- | zibil, indeplinind urmatoarele condi: randament bun al conversiel, transpa- rent ta radiatile vizible, rezistenté in timp ia iradiere, rezistenta la socuri de iradiere produse de conectiri - deco- nectar frecvente, Compozitia stratulul de luminofor determina culoarea lampii i, totodati, valoarea indicelul de reda- re a culori. Amorsarea descircirll se realizeazi Utraviolete; RL - radial luminoase, Fig. L4.7. Lampa fluorescenta tubular’. | - electrod; E - electroni; AM - atom de mercur; L la lmpile cu descircare prin: supra- tensiune (soc de tensiune), scdderea lent’, prin ionizare, a rezistentai mediu= lui de descarcare sau prin combinarea Color doua sisteme, Pentru stabilizarea -descircarli este uitiizet balastul Acesta trebuie 8 inde- plineascé urmatoarele condi: s& asi- gure stablizerea descircari, s& pre- Zinte un factor de putere ridicat, 62 ai- ba un procentaj scdzut de armonici, s& fie echipat cu sisteme de atenuare a parazitlor radio sau TV, s& prezinte o functionare siientioasé lntr-un timp de viata cat mai Indelungat. Tipurile de balasturi clasice pot fi inlocuite cu Lnele electronice prevazute cu conver- tor de frecventé (pang la 20 kHz). Ma- rirea frecvenjei conduce la eliminarea fenomenului de palpdire, caracteristic lamplior cu descarcare alimentate in courent alternativ si care se manifesta datorité variatiei curentului_ alternativ, respectiv, trecerii sale prin zero de doua or! Intr-o perioada 4 Limpi fluorescente tubulare Acestea (fig. 4.7) sunt lampi cu des c&rcare in vapori de mercur ia joasé presiune, Descércarea in lampa fluorescent ‘este de tipul "coloanel pozitive", majo- ritatea radiatillr (95 %) producandu-se in spectrul ultraviolet (pe benzo: 253,7 $i 185 nm) si 5 % in spectrul vizibi. Dimensiunile tubuiui si ale dlametre- lor sunt tpizate (tab. 1.4.2. Se executé si Kamp fuorescente cu tubul de forma toroidalé cu diametrul de 32 mm, torul avand diametrul de 305 mm pentu lampa de 32 W si diametrul de 406 mm pentru lampa de 40 W. Se monteazé in corpurl de ilumi- nat speciale. Lampile sunt echipate cu dou sociuri, c&te unul In flecare capt = luminofor; RUV - radiagi | ai lami, prevazut cu termina bipola- re pentru electrozii de capa; citra sociuiui (ex. B13) reprezinté. distanta {mm dintre conexiuni Stratul de luminoter Determina caracteristiile luminoase | ale lémpii in functie de compoziia | acestuia gi anume: temperatura de cu- ioare,incicele de redare a culos (Ra)! eficacttatea luminoasé, in compozitia tuminoforutl intr sru- fi complexe, substante, denumite acti vatori (cu rol de @ asigura initiorea si activarea radiatilortuminoase) si fant. De exerplu, in gama de culcare 60 Phiips, in comporeenta statu fuo- rescent, int: aluminat de batiu si magneziu, borat de magneziv si oxid de iru, fiecare avand emisia maxima la lungirnea de undi de: 447, 542 gi, respectiv, 610 nm (ig. | 4.8) Eficacitatea luminoas’ a limpiifuo- rescente depinde si de al factri cum ar fi, de exempht grosimee stratului | fluorescent, uniformitatea gi finetea sa. Existd Ins gi alte straturi, cu rolur diette, apicaie pe suprafata tubul astfel: silicon - ce se aplicé in exteriorul ‘amp in vederea preveniri problemelor de punere in functiune in medi cu umi- diate mare; ~ conductor - cloxid de indiu sau de staniu aplicat inte statu fluorescent si 600 700 ae ain 8. Componenta stratulul fluorescer 1 ~ aluminat de baru si magneziu; 2 - borat de magneziu; 3 - oxid de '300 400860 49, Sectiune print-o lamp cu reflector (a) gi cu fanta (b): 1 - tub de sticls; 2 ~ statu refector; 3 = sratulluminofor. Tabelul 42, Diametrete gi tungimile tuburllor th e138 4 15 6820 58 40 OS Tip sody B55 BS Bis Bis Bis_B 313 B13 BIS Bid B13 |" Diam. [mm] ~16 7616 26 HE 26 REE 26 HES 2 ee meee 2 eee 2 er 25 3 8 ES Lungime [mm 136212 __2a8 7 8 517360 437 ~~<590 ~<590 590 8951200 i047 1200 1500 1500 |El Capitotul 4: Surse de lumina peretele dln sticla pentru a permite pu- rerea in functiune a lamp sila variatt mari de temperaturd; = reflector (pentru lampa cu reflector Inglobat) format din dioxid de aluminiu; este un strat opac, alb, aplicat intre stratul fluorescent si peretii tubului ‘Avesta nu se aplic& pe toata supratata ‘ubului (fig. 14.98), pe restul suprafetei fiind aplicat numal luminoforul normal Astfal tubul emit flux. uminos intr-un tunghi solid redus. Fluxul luminos este ‘emis prin suprafata prevézutd numai cu strat de luminofor normal. ‘Se executé si limpi ce au prevazuté © fant’, cu rol de dire @ fluxului tu- ‘mines tntr-un unghi solid foarte mic (pe supratata fantel nu este prevazut lumi- rotor - fig. 14.9). Electrozil ‘Sunt realizatidint-un material emisiv coe furnizeaz’ electronil necesari des- carcaiil. Din punct de vedere construc: tiv, electrozil sunt alcatuiti dint-un fila- ‘ment din wolfram acoperit cu un strat omisiv ce elloereazd electroni atunci cand eleotrodul este incaiit la 800 °C. Get mai bun material emisiv utiizat pe soard larg este amestecul de oxid de | baru, strontiu si calcu. ‘Amorsarea lamplicr fiuorescente U- ‘ihzeazd Tn majoritatea cazurilor socul de tensiune cu ajutorul unui starter pe fondul sodderl rezistentel interioare a tubulul, prin preinclzwea electrozilor si jonizarea spatiulul dinte elecvozi. Ast- fol, lampa tip LFA (lampa fluorescent cu electroni preincalzit) utlizeazé acest sistem. Lamplle de tip LFR (cu aprin= dere rapid) folosesc sooul de tensiu- ne, realizat prin intermediul unui balast cu rezonanta de tensiune, L, ir aa | Gazut de umplere Se utiizeaz’ un gaz inert ale cdrul funotit sunt: = controlul asupra vitezei electronilor eliberati in descarcare (in caz contrar s-at produce mai degraba ionizarea decAt excitarea atomitor de mercur}; ~ prelungirsa vietil electrodului prin Teducerea evaporérii materialulul emisiv ca rezultat al unui bomber- cdament prea intens; ~ amorsarea lampii. | Cel mai uzual gaz este argonul care este amestecat ou neon ih proportie de pana la 25 % in scopul asigurarit vite- zai optime a electronilor emisl Eficacitatea luminoasé Aceasta poate fi =a susel o=p/Passs ——{imiW] = globala e=j/(Pause+Pesis!). La ‘ample fluorescent compacte elementul de referin{é este eficacttates jurinoasa globalé, Uzual, pentru 0 lampa fluorescent e=40... 100 Im/W. Culoarea aparenta si redarea culorior | Gama de culor ale mpior fuores- cente este foarte variati datorita afer telor retete de pulberi ale luminoforuiu. ‘Temperatura de culoare variaza intre 2700 si 6500 K. CIE a sugerat clasifi- ‘area urmétoare a culorilor si tempera turlor de culoare: culoarea temp. de parent culoare (K]_ alb-cald 3000) ab. 3500. albsrece. 4200 alb lumina allel 6500 Th general, alagerea temperaturii de | culoare se face Tn functie de nivelul de | jjuminare recomandat si de destinatia : = en ls ‘ou rezonanté de tensiune (amorsare rapid). fi 1 - fara suse, N - neu ssl, TL «tub uminos; S~ starter; L = bobl+ | 1nd (balast); C - condensator; i - intreruptor. 1. Sisteme de iluminat spatiui de iuminat. Se pot obtine am- Biante calde la valor ale temperatutl de culoare de 2700...3000 K, arbiante ‘neutre la valor de 3000...6900 K si am- biante rec la valori de $200...8500 | °’Caltatea tumini esie dati de posi- | bitatea distingeri corecte @ curio. Indicele de redare a culon variazd Inte valorile 60.8 in functe de fabri- cant si de tipul de larpa (tab... 4), ‘Se fabric gi lAmpl cu emisie mono- croma peniru luminatul decoratv Lmpie, in functie de caractersticie lor, se folosesc In diferte aolicti 7 Ra 90 34 Ee _ 94 7 R, <80 33 25 alb-rece 8 90 37 47 a 95 = 00 _ 54 6200 . | 86 6300 | 89 (mpi 10000 70 69 alb lumina 2ilel } cu aplicati |- — —|—_speciale) _ — — R, > 86 55 e300 96 6500 87 7300_|El Capitolul 4: Surse de lumin& 1. Sisteme de iluminat e alitoinductie co se suprapune pe tensiunea refele astfel cd are loc des- carcarea electricd intre electrozt tubu- lui (rezistenta dintre acestia find redu- sh datoritd Incdiziit si toniziti). Este postoll ca cole doud tensiuni, a retelei si cea de autoinductie, s& nu alba ace- fash semn incat intre electrozil tubului 88 nu creascd tensiunea, in acest caz descéicarea in tub nu se produce si se —— p20 I al | Yaine Pra Mews }ea| “a 30 40 80 60 70 80 @ 100 Temporatura,°} Fig LA.1, Varia caracteisticlrtimpit ‘tuorescente do 40W. L- curent|@ ~ fox: V ~ tensiunea pe tbs P putea absoriti de amply - cance mentul urine) penbu oat crass: in mona induc (ind) capaci (an) rela aprinderea cu prima faz. Ciclul se rapela pana la realizarea descércari in tub. Influenta temperaturli meciului ambi- fant asupra caracteristiclor unei lémpi fluorescente de 40 W in montaj induc tiv (ind) si capacitiv (cap) este redaté in figura 14.114 4.2.2. Limpi fluorescente compacte in punct de vedere al principiului de functionare lampa fluorescent& com- pact este identicd cu cea tubulard, Descircarea se produce intr-un tub si- ccanat, de dimensiuni mult mai mici. E~ chipamentul anex de punere in functi- tune si stabilizare a descarcirii este ‘montat Th interiorul sociului lampil. Din punct de vedere constructiv, ample fluorescente compacte sunt: = direct interschimbabile cu lampile incandescente, soclul. find de tip Edison (©), figura |.4.12a; = impi cu soclul tip baioneté (B), f- gure 14.120. Tubul de descircare poate fi direct Vazibl, protejat in globuri sau inci, clari sau opalescenti figura L4.12c. Timpul de funetionare Timpul de functionare este garantat de producditori, de regula, 8000 la 10.000 h. Eficacitatea luminoasé Le aceeas! valoare a fluxuiui luminos emis, lampa fluorescent compact’ consumé de 4...5 ori mai putind ener- gle deca lampa cu incandescenta cla- AN BOY Fig. 4.12. Tipuri de surse a = cu soclu tp Ealson; b - eu sociu tip baloneta; c - cu tuburle protejate [ Tabelul 4.5. Caradteristiclle laminotehnice ale lampllor fluorescente compacts.) < fluorescente compacte: | sod (tab..4.5) Luminanta sursei fluorescente. com pacte este acceptabila fiind mai mic& de 3:10! cd/m, f&rd a provoca 0 sen- Zalie de inconfort. 4.3. Lampi cu descarcare, in vapori de sodiu la joasa presiune | Lampa cu descércare tn vapori de sod la joasd presiune este prezentata | in figura 14.13. Radiatile luminoase sunt produse direct de descircarea in vaporii de sodiu. Tubul de descarcare Este confectionat din sticl& clara tra~ tata pentru a firezistent la solicit ter- mice gi mecanice Tubul de descércare este prevazut ‘cu mic! adéncituri unde este depus so- diul, Aceste spatii sunt mai reci decat restul suprafetelor, fant ce determing condensarea sodiului Tn procesul de rcire cupa ce sursa a fost scoasé din functiune. In cazul in care aceste adan- citwri n-ar exista, sodiul ar putea con- densa oriunde pe peretii tubulul fapt ce ar conduce la formerea unui strat ce ar absorbi o parte din fluxul luminos emis de lamp, scdzAndu-i astiel eficacita- ‘te luminoas’. Gazul de umplere Amestecul este format din 99 9% neon si 1 9% argon, la 0 presiune in stare de- nefunctionare a lampii_ de 11000 Pa, Neonul are rolul de amorsare a Kampil, iar argonul are rolul de a for- ‘ma cu neonul un amestec de gaze ce Inifalizeazé descarcarea la o tensiune ‘de numai 500...1800 V, Tn functie de ti- pul Kimpii jin mod normal, flecare adancituré este umpluté cu 75 mg de sodiu. Tn primele minute ale functionéri, din ca~ za neonului, culoarea lémpil este ro~ su-oranj, culoare care dispare dupa amorsare. Lampa itr in functionare normal dup 10 min. Electrozil Sunt din woltram. Ca material emisiv depus pe electrozi se folosese oxizll de bariu, strontiv sau calciu Tubul exterior Pentru 2 mentine temperatura de 260 °C, pentru evaporarea in conditi optime a sodiulu, este necesar ca tu- bul exterior s& asigure © izolajie termi- 5| soclu tp Edison — Pm fe [ats || «| | =] | = le tim) [aso] 400 | 650 | @00 | aso | 1100 | 1400 | 1500, rt 2 trv) | 32 36_|_42_|_53 AL 58 5h. Se Fig. 1.4.13. Lampa cu vapori de so- soci tio Baloneté Gai Ged pee jpu[s [7 [s [wl | 13] on 26 [32 [40 [85 ||| 1 - tub de descarcare; 2 - adanci- < (im) [256 [400 | 600 [600 [900 | 800 | 1200 1600] 1800|2400) 2500 | 4800 ||| suri ce contin sodiu: 3 ~ tub exter efmwi| 50 [57 [67 [eo [82 | eo | a7 | 67 [ea | 75 | e7 | 87 ||| 4- electrod: 5 - soctu.I, Sisteme de iluminat Capitolul 4: Surse de luminé 8 bund, Pe suprafata ll interioard se | depune un strat de oxid. de indiu, ou | rol de a reflecia radiafile Infrarosii in- | spre tubul de desclrcare, pastrénd constant temperatura necesaré pro- cesului. Exist si impi cu sodu de joasa presiune cu tubul de descarcare sub forma liniard, de fabricatie PHILIPS {eonumt SL, Aeaten ced att pri | caracteristici cat si prin faptul cA elec- trozii trebuie preincdizit. Caracteristicile fami Aproximativ 0 treime din puterea | ‘consumata este convertité in radial vi= zibile, Restul il reprezinté *pierder!™ sub ‘forma de calduré, marea majoritate prin convectie si conducta. Culoarea aparenté si recarea culoriior | Lampa cu vapori de sodiu de joasé presiune are temperatura de culoare de 1700 K si emite o radiatie monocro- matica (589 nm). De aceea, nu se poar te vorbi de o redare a culorilor la acest Ericacitatea luminoast Este de -150...200 Im/W. Emisia radiatitor viibile se face in apropierea omeniulul ce corespunde eficacita luminoase relative spectrale maxime (vx=4, fig. 4.14). La aceasta sursd nu se poate realiza © regiare find a fluxuiul luminos, Infventa terperaturii mediulul exterior Datorita izolarii termice bune, lamoa ‘cu descéreare in vapori de sodiu de Joasd presiune nu esto influentatd, Practic, de variatile de temperatura, ‘Totusi, amorsarea limp este influenta ‘& negativ le 0 temperatura mai micd de -30 °C. Pozitia de functionare Este recomandata de fabricant. Util- zarea lampii intr-o alta pozitie reduce durata de functionare si eficacttatea lu- ‘minoasé a acesteia deoarece sodiul nu ‘mal condenseaza in spatile prevézute, In figura | 4.15 se pot urméri pozitile tip de sursa. | de functionare pentru lémpile PHILIPS | SOx si SOX-E, 4.4. Lampi cu descarcare | in vapori de mercur la inalta presiune | strat fluorescent; - cu adaosuri de | halogen metalice, 400-450 500 BBO 650 850 700 750 Fig. 1.4.14. Radiatia monocromatica | | ieee Re neers, la joasa presiune are o eficacitate Juminoasé relativa spectral Lampile cu descarcare in vapori de ‘mercur la inalté presiune cu sticlé card sau strat fluorescent S-a constatat 8, odaté cu cresterea Presiunii mercuruilui din tub, se obtine © eficacitate luminoasa mai mare, prin SOx 18W SOx 90 Ww SOK 35 W SOX 135 W SOX 55 W SOX 180 W ES SOX-E18 110" SOX-E 66 SOX-E 26 SOK-E91 SOK-E 36 SOK-E 131 Fig. 14.15. Pozitia de funcfionare ta lampile cu descircare in vapori de sodiu la joasa presiune (SOX 1 SOX-E produse de PHILIPS). —— = | = 7 3 cn 2 i | fa 1849 LL kr? ee “Ohe ous? | a ea a er 500 600700 tom) a Fic. 4.16. Comparatie a spectrelor pentru limplle cu descarcare in vapori de mercur| 2 ~ la joasa presiune; b - fa inalté presiune, cresterea emisiei raciatil in domenil Wiibil gi micsorarea celal in domenial Ultraviolet. 0 comparatie a spectrul de emisie itre limpile cu descdrcare jn vapori de mercur de joasé presiune (@) si cele de tnaltt presiune (6) poate fi urmarta fn figura 14.16 La acest tip de lampa descircarea ate loc Int-un tub din ouart. O parte din radiata emisa se gaseste in dome- niul vail iar © alté parte tn. domeniul ultraviolet De aceea lama poate f | prevazuté si cu un strat fuorescent cu Tol de convertre a radiator UV in ra- diatil vizibile (in acest caz eficacitatea creste) Parle componente ale limpii pot vurmrite tn figura 1.4.17 Aprinderea lémpii se realzeazd_ cu ajutorul electrodului auxliar. Acesta feste-conectat la electrodul opus prin intermedi unei rezistenfe de aproxi- mmativ 4000 Q. Astel, la punerea sub tensiune, tntre electrodul. principal si cel auxliaralturat il (de regula aces- tia sunt spiaiati impreuna incdt distan- fa dinte ei este foarte mic& - dvicuni | de miimetu), au loc descarcir elect- | 62. Acestea inedlzesc tubul 9 ionzea- 28 atmosfera din el pana la saturatic, moment in care descarcarea se produ ce Inte electrozil principal - deoarece rezistonta dintre e| ests mutt inferioaré Celei de 4000 2 aflaté pe circuit elec | trod principal-electrod auxiliar. Fig, L417, Lampa cu descdrcare in vapor de mercur la inalta presiune: 1 inal de sustinere; 2 - balon din sticlé clara; 3 - invelis interior, }4 ~ suporturi conductoare; 5 = tubul ide descarcare; 6 - electrod auxiliar; 7 = elecirozi principal; 8 - rezistentss [a= sect,El Capitolul 4; Surse de iumina L Sisteme de iluminat Parametrii nominal ai impli se obtin| dupa cdteva minute, atunc! cand mor- curul sa evaporat complet. Variatia caracteristicior (intensitatea curentului ‘electric, puterée lémpi, fuxul) cu tens tunea de alimentare poate fi urmarité in figura 14.18. Lampi cu descdrcare in vapari de ‘mercur la inalté presiune cu adaosuri de hhalogenur! metalice (metal halide) Pentru a se modifica spectrul radiati- itor emise de lampa cu vapori de mer- cur de inalta presiune tn culori calde s- a ajuns la introducerea unor elements ie 110 115 120 @a88 Fig. 4.18. Variafia procentualé a caracteristiclior impli cu vapori do mercur in functio de tensiune: | intensitatea; P ~ puterea; § ~ fuxul luminos; V - tensiunes. Fig. 14.18, Lampa eu unin mist 1 belonu, 2 lament, 8 tba |e desckrcare, 4= suportl mental, 8- leorodu proba, = vel Inter, 7 ~ suport [sou ob descarcare, 8 soot | metalice tn tubul de descdrcare. Folosi- rea unor halogenuri metalice (loduri, | bromuri, fluorur), de soci, tallu sau diu ce produc radial in spectrul gal- ben, verde gi, respectiv, albastru, spec- tru lurminos ale acestor fmpi se Im- Dundtéteste foarte mult oferind 0 bund redare a culorior: Lampile "metal halide" au eficacita- tea luminoasé cuprinsa intre 68 si 95 ImW, aceasta depinzand de metalul folosit. Lampi cu descdrcare in vapori de ‘morcur la inaltd presiune cu balast in- | corporat (lamina cu luring mint) ‘Acestea sunt similare Kmpilor obis- nuite cu descarcare in vapori de mer- ‘our de inalté presiune cu deosebirea ci balastul (format dintr-un filament din W) este incorporat in lampa, fiind co- | nectat in serie cu tubul de descdrcare. | Lampa functioneazé pe baza a dou prineipi: descarcare in vapori de mer- cur de inalté presiune si principlul fla | mentuiui incandescent. ‘Spectrul luminos al descarcéirii con- tine gi radiati calde produse de fila- ment. Lampa are avantajul c& poate fi folo- sita, prin conectare directa, in locul ce- lei incandescente. Ea se fabric in gama de puteri de 100, 160, 250 i 500 W. La Kimpile cu lumina mixti, eficaci- tatea variaza intre.20 si 80 Im/W. Partile componente ale lmpil cu ba- last incorporat sau cu iumina mixti vapori de sodiu la inalta presiune: 1 suport; 2 - intrare curent; 3 balon lexterior ovold sau tubular; 4 ~ tubul Jde descarcare; 5 - invelis interior 16 - dispozitiv de dllatare; 7 ~ intrare lcurent; 8 - cispozitiv pentru mentine- roa vidului; 9 - soctu | | Fig. 4.20, Lampa cu desedreare in sunt prezentate in figura 14.19. Caractristicle lampii ou vapori de mereur de Tait presiune Eficacttatea luminoasd Efcactatoa este infuentaté de strat fiuorescent, acesta determinand tans- formarea unui procent mare de radiati UVin raat vizbile, De aceea, efcaci- tatea pentru lamoa cu stat fluorescent fate mai mare decat le 08a cu Belen cia in goneraleficactatea variaz hn jurul valoror 20...50 Im/W. Culoarea aparent si redarea culoror Lmpie cv balon clar au spectul e- mis in. domenile. de nm: 404 ~ violet, 495,8 - albastu, 548,1 - verde si 879 - galben, Lampa are 0 culcare cu tents abastuie si este defcitaré in radii rogii. De aoeea Rs (pentru To=6000 K} Dou variants imburataite le repre- Zinté lampa cu adaos de ytrium si va- radium eu rol in modifica a tempera tur de culoare (To=9850 K si, respec- tiv, To=3300 K). In acest caz indicele de redare a culo) este Fond 5, res- | pect, Rae58, La limpile cu flamer cent To=3600 K si Ra=60. Pozitia de functionare este universal cu 0 exceptie: la cea Cu iumind mints 98 Impune 0 inclinare cu 30° fat de vericald pentru 100 si 160 W, si 45° pentru 250 1 500 W%, jar peniry MH, ea incicaté de fabricant. Durata de functionare a timpi este de 12000...20000 h, dar depinds de t= pul tampi. De exemplu, la cea cu lumi na mixta, este influentata de frecventa puneri/scoateri inn functune m= Dil gi, de asomonea, side faptul c, fa ‘noeput,tensiunea aplcaté fiamentu este mult mai mare decét cea nomine- i (pentru lmpile incandescent aces- te procese conduc la micgorarea dura- tei de functionare a lamp. Influonte exteroare Temperatira exterioar® inte -20 si +40 °C nu influenfeazé, esentel, pune- rea fn functiune & lémpit Lamps trebuie s8 se réceasca pentru a putea fi repusa in functune. La cea cu lumi mixta, tmpul de repunere in functne este de 5.10 min, ia la MH, 20 min Palpaiea (ckerah Eliminareafenomenulei_ oe. flicker este raalzata, in mare parte, la cele ou stat fluorescent, prin legarea a doud lamp inb-un crcult duo sau aliments rea pe faze certo a corpurior de i minatalfturate (de regula sunt utlizate circuitele trifazate). Variatia fuxulu luminos u un echipament adeovet se poate varia fluxultuminos al, imp pana le 50 % din valoarea sa nominal. Sub 2- east valoare apar (in special la MH) incandes-diferente de culoare, raciatile devenind monocromatice. 4.5. Lampi cu descarcare, in vapori de sodiu la inalta presiune Lampa este diferti de cea la joasd presiune, datorita presiunii mult mai ‘mari de vaporizare a sodiulu, care pro- duce sciderea fluxului luminos. Pérlle componente se pot observa in figura 1.4.20, Gomparativ cu lampa fa joasi pre- siune, la care aproape toate radiaitile in domeniul vizibil sunt monocromati- ©, la aceasta, in functie de presiunea din tubul de descarcare (de 10, 40 si 95 kPa), sunt emise radiatii si pe alte lungimi de und, ceea ce contribuie la cresterea capacititii de redare @ culo- rilor. In tubul de descarcare se introduc ‘mercur si xenon pentru amorsare si e- chilloru termic care influenteaza pozttiv si compozitia spectralé (tab. 14.1) Caracteristicile fampli cu vapori de sodiu la inalta presiune Culcarea aparenti si redarea culorlor Culoarea aparenta este galbend moderaté (To=1950...2500 K), dar, fat de cea de joasd presiune, la aceastl lampa existé radtatii si in alte benz sea ce face ca aceasta 84 aib& un indice de redare a culori ce variazé in limite larg. De exemplu, lampa SON | (PHILIPS) cu p=10 kPa are Ri=23 5} lampa SON White (PHILIPS) cu p=95 kPa aro Ra=80, Eficacitatea luminoasé 0=66...198 Im/W, in functie de gazul folosit pentru unerea in functiune a lamp. La lampa SON White oficacttatea are cea mal mic valoare: 37...48 ImWW. Durata de functionare a témpil este estimaté a ajunge chiar pani la 26000 hr find influentaté de: stabilitatea tensiunii, frecventa conectéril la retea, tipul de balast si igniter, temperatura tubului de descarcare. Aprinderea se realizeazé cu ajutorul unui dispoztiv (igniter) ce produce go- Fig. L421. Lampa cu Inducfie: 1 ~ generator de inalté frecvent’; 2 - convertor de putere; 8 - balon, Ca curl de tensiune de 1-3kV cu frecventa de 1 Hz, : Variantele constructive sunt in gama de puter: 50, 70, 100, 150, 250, 400, 4000 W. SON White (SDW-T): 35, 50 si 100 W iar SON-H: 210 si 350W. Domenie de utiizare: jluminat pu- bit, urban, decorati,industal sl co- | ‘mercial. SON-H poate tniocul lampa cu rmercur fa inalté presiune, conectarea la | relea fEcéndu-se direct fara igniter, | 4.6. Alte ‘mp! cu descarcare | jin gaze 4.6.1. Lampile cu descarcare la joasa presiune in gaze sau amestecuri de gaze si vapori_ metalici cu coloar pozitiva j Sunt utiizate pentru efecte decorat- | ve, reclame. Pentru gaze culorie sunt: rosu (neon), gabon (rely), albastr (ar- gon). Ate culori se pot obtine prin | amestecul in propor difrite sau prin | amestecuri cu vapori metalici (merour, sodiu sau alte combinati Lampe au forme si lungimi diferite pentru a se realizaIterele sau desenola impuse de reclama. Acestea se conec- | ‘paz’ in serie, Tensiunea de alimentare | se alege astelincat 68 asigure cerita do tensiune tniare de-e lungul tuburlor Inserate si cAderile de tensiune la e- | lectrozi aft In serie. Cderile de ten- siune depind de compozitia ameste- cului de gaze din tuburi, de ciametrul | tuburlor si de material din care se executi electrozi. Se pot atinge asfel tonsiuni de cava kV, ceea ce impune masuri spe- ciale de izolare a lémpilor si de protec- {ie impotriva electrocutaril. De exemplu, pentru o lampa tubular ‘cu neon, tensiunea necesar8, in curent alternatv, este cuprinsé inte 500 si 5000 V, depinzand de lungimea timel luminoase. Lungimea limp tubulare poate 28 ajunga la 14 m (argon/mer- ur), tubul avand diametul de 22 mm. Intensitatea este cuprinsé intre 20 gi 100 mA. Datorta tensiuni foarte mari aplicate ia capstele lamp, este nece- sara impuneree unor méisuri speciale ‘n ceea ce privesie interferenia. cu un- dole RTV. Flux luminos este de 100...300 Invi (tub car 8 lurinoter) sau 160 invm {tub ce foloseste un strat de luminofor cu | fosfor de culoare verde). In general, fhoul luminos depinde de ciamevul tubui, de intenstiatea cérrpuii, de culoareaiumini Si sistem de producere a lumini (acd are sau nu stat fuorescent. Durata de vil este de 10000..20000 pitolul 4: Surse de luminé EY 4.6.2. Lampile cu descarcare la joasa presiune in gazele _ menfionate si lumina negativa ‘Sunt utiizate ca lémpi de semnalize- re in tablourile de comand’ pentru marcarea_intreruptoarelor/comutatoa- reior de perete, la luminatul de veghe | din spitale, dormitoare, aparate (guru- beinité pentru controlul tenslunil §.a) Datorité faptului ca electrozii pot lua iferte forme, témpile pot fl sub forma de litere sau pot fi folosite si ca ole- mente decorative Puterea lampilor are valor! tntre 0,04 si 0,05 W; intensitatea curentului este | situata in intervalul 0,3...2,5 mA; tensi- tunea de amorsare este cuprinsé intre | 50 si 100 V ca, intre 80 si 160 V c.c.; eficacitatea luminoasé are valori de 0,3...1 ImMW; durata de functionare este de peste 10000 h. 43 . Lampi cu inductie Th general, la 0 surs& de lumina par- tile cele mai vuinerabile sunt electrozi, {In timpul functional, datorita reactilor | chimlee cu vapor din tubul de desea care, acestia isi ciminueaz functa, Lampa cu inductie oferd unul din cele mai mari avantaje - lipsa electrozilor ~ fapt care conduce la 0 crestere consi: derabila a duratel de functionare (pen- tru lampa PHILIPS QL este de | 60.000 hi. De aceea, acest tip de sur- 88 este folosit acolo unde intretine- reafniocurea ei esto foarte diel de fcut sar costa foarte mut. Principiul lampii cu inductie are ta bazé redlizarea agitatici molecuiare print-un cémp electromagnetic indus, produs de un generator de inalté frec- venta (fg. 14.21), Generatorul de inalté frecventé (2,65 MHz) are rl de sursa de energie. Este format dint-un circuit electronic care genereazaun semnal de inal frecventé la tonsiunea corespunztos- re El iniiazd si mentine aghatia mole- cular8. Generatorul poate fi Inglobat in sociul mpi sau poate fi furizat sepe- rat, legatura dintre acesta gi lampa f&- Ccndu-se printr-un cablu coaxial, n cel de-al dolea caz. De asemenea, gene- ratorul este amplasat into cutie meta- lcd cu rol de a disipa céldura emisé si de a evita rensmisia cémpurilor pare- aitare (pent protectie RTV). Convertorul de putere este, © bobind (Ge regula, un fiarnent simplu, spraat) care produce un camp electromagnetic alteratv in balonul de stil, c&mp ce va determina agitaia molecuiara tn interior acestuiaTelvaroay Bieul ep ISeEG no [iOS] V8 "8 - eHONO - Z ‘mgsereg eyepied sry - ‘affonput ‘punseid gypuy B|npos 9p HodeA Ul ewoxg959p NO - MGS NOS ‘urisoid pseol 9p njpos ap ode uy sieozROSep ‘eoyyew unuebojey ep unsoepe no eunysasd BYU e nox6UN 9p Hoden Ut ox20380000 no - CHM ‘NHIN “aH ‘ounjeoid gu | anoteus 9p poder uy areoz@9880 19 ~ CH "MUL BURL] NO "WH ‘guoose.ony - ‘owduioo giusosesony - 1d “1S ‘uaBiogey no ayelouede np no wueosepUEDU No = HI f ‘plusosepueoul no - S79 : i : 0009 ooonz |} onooz ©] o000e = | ooo0r“o0e) 00s | ccos | oooe"oo0e | coor | Tomener | | | | ‘9p even 7 i ] 1 Ta) saryfouny 0 a ao | 8 s | 0 o oj} 0 | 0 uy axeunds | i op du. t Toray eundistny 0 € e e | 0 | 0 | weRund limi je op duns | 1 t sob 40064 iencineas eee * as s pusjees | quejses! | | i S| [anew ‘puigoq | Bugog_ | yesodioou | | ojubinsee | Z ws | T Y 2H) co-os jusjeoxe | 99°59 sevor | oor | oo oir 3B] | eng __eigung | yeupou ung_| _woteoxe _| wejeoxo | __se1epoud | | zi © | |preo. ae 001 ge 208) po qe pies qe Barong, = corer | ge ™8L sever |e en 3 sateen 2 ois | esa Ferner oraz == é ‘oat "OZ 0o0e™*Oz woae™SL_| 00s Sw eeing, GHWWINHIN |e a 8 hana ‘Saf ulid ep osnpoud BURN] Bp 1oFesins SiiShsperoEIeD PT MIEGEL\ I. Sisteme de iluminat Capitolul 5 Corpuri de iluminat‘orputi de ifuminat L Sisteme de iluminat EL covitoiw 5.1. Caracteristicile corpurilor de iluminat (CIL) | = fle usor de intalat; | de iluminat, vérturle acestora se vor * menfind o temperaturé de functio- | gsi pe 0 supratafé numité *supratati are constanté in limitele admise de cistributle @ intensitati tuninoase”. permitd o intetinere usoard oferind | Aceasia este redata prin una sau mai un acces rapid la parle componente | multe curbe de cisirbutie a intensit pentru curate, schimbarea surselor | Juminoase(CDIL) - cap. | ~in functie de sau reparai felul suprafetet Din punct de vedere functional, cor- | - dac& suprafata este de revolutie purile de liuminat prezinté © serie de | este suficienta o singuré CDIL ccaracteristici luminotehnice spectice | la ff (fig. 15.1) = daci supratata este oarecare sunt Randamentul ne al corpului de Tumi- | necesare mai multe CDIL = armature ce cuprinde dispozitivul | nat este dat de relat: Je= fla) pentru unghiuri 6 constante, de fixare @ sursel sau surselor, apara- | c= Bo/De (6.1.1) | "De reguia, sunt utlizate 2 sau 4 ase- ‘ura necesara aprinderil si functionarii | in care: bs =n (6.12).| menea cure, din planurile f=0... 180% lampilor cu descarcn (balasturi, star~ |. este fuxul emis de lpi; n= numé- | 90...275° sau e0..180% 48..226% tete, ignitere, condensatoare), elemen- | rul de mpi; @ - fluxul une! lampi: | 90...270% 135...915% tele de conexiune electrice (sociur, | ec - fluxul luminos emis de CiL. Daca CIL este nesimetric sunt nece- ‘cleme) si conductele electrice; Sistemele optice ale CIL, nafiind per- | sare mai multe curbe de distributie = wr dispozltvul optic ce are rolul de a | fect reflectante sau transmitétoare, fac | intensititlor Wuminoase, num@rul lor istribui, reflecta si/sau tansmite fluxul | ca fluxul emis de corp 8a fie mai mic | find ales in functie de gradul de nesi- luminos asigurand, de asemenea, pro- | ceca cel emis de surse. rmetrie, In acest caz intensitatea lumi- tectia vizuala a sursel. Uneori dispozi- | Curba de distributie a intensitati’ lu- ) noasé este in functie de a gi B, find tivul optic asigura gi protectia fata de | minoase (CDIL) reprezint& repartiia in- | unghiul de inatime, iar find unghiul medi la lovie, ia degajri de praf sau | tensititilor luminoase Tntr-un plan care | azimut (mal sunt notate si cu vc) umiditate ete. {rece prin axa GIL De exemply, pentru CIL fluorescente Corpul de iluminat trebuie si: ‘Ampiasénd intensitétile juminoase | liniare sunt suficiente 2 curbe (una ~ alba 0 forma placutd, esteticd: (faa) in centrul de simetrie al corpului | transversaké B= 0-780° si una longitu- eens dinaia = 90...270%. Curbele de distributie pentru corpu- (GARACTERISTIOLE CL tile de iluminat interior 1 exterior sunt Tr ate de producdtori Prin corp de jiuminat se defineste un aparat electric care: ~ sustine mecanic lampa {lampile), | sigur alimentarea cu energie &- | lectric& a timpii mpilor) si = distibuie fluxul luminos in mod convenabil. CIL are 2 componente principale: t T I ‘Aceste curbe, in majoritatea cazuri- lor, sunt rdicate pentru cazul in care in _ oot a Ca ran a i }[ es] [et] | cipuce tuna se mented o tar 1 Caracteristicile luminotehnice ale corpurilor de iluminat. a conventionalé cu fluxui de 1000 Im. eee | Ele sunt date, de regula, in coordonate polare, pentru CIL obisnuite, si coordo- Curba de distributie a intensitatil luminoase (calitativa) nate rectangulare, pentru projectoare. : Coefcient de ampifcare Cxeste 0 0...10 10...40 40...60. 80...90 90...100 caracteristica mai putin utilizata, definit te { LD » cu relatia: (a I = 1] | Ge btn (13) L) ircare be este intensitates maxima - Oy miss de OL, let be este inlontaten 71] 100.90 | s0..60 | 60..40 | 40..10 | 10.0 odie steric, Corpur cu aatrbuie ‘Vino G14) eat — Teens [seared] ioc [aise —]|| Am paramere o been a supra modului Intesitti luminoase. Unghiul de protectio al ClL este un- hiul in care ochiul nu priveste sursa de ampiificare a Clasificarea corpurilor de iluminat din punctul de vedere al L distribuflel spatiale a fluxulul lumino: 20-10" ms500- 10° Ln>50010° po *Penifu unghiul de protectie longitudinal O° Ln __tubulare __| Gu descdrcari la inal presiune $i balon fluorescent Sau opal Cu balon clar i mpi ecomendate _” 1 Domeniul tuminantei_ | Clasa de calitate Tipul timpit | medii Lwa limpilor |_privind limitarea orbi | [eam] —___——_ Lm = 20-10" Fluorescente \ | | Fig. 1.5.2. Modalitati de stabilire a [Becaeciecrneetcstaial |I Sisteme de iluminat Capitolul 5: Corpuri de iluminat FEE Juming, aga cum se erat in figura 15.2. | Clasificarea corpuritor Jp tabelul 15.1. sunt indicate un- | de fluminat Din punct de vedere functional (sau | corpurir de iluminat speciale (eu © hiurle de protectis miniee, recoman- purllor de luminat obisnuite (cu_o uti | zare generals), iar clasele C gi D grupa ate, in functie de luminanta lampilor gi | al destinatie!) se disting 4 clase de | utlizare restransé si specializat’) clasa de calitate prvind lmitares orbirl. corpuri de iluminat pentru iluminatut = interior B - exterior; C - milloacelor de transport (auto, | + dupa distributia spatial @ fuxulul Pentu alte tpuri de CIL, de exemplu, aero, navale etc.) D = lluminat special (din domeniul | (sb=) s1 superioars (= ) (fig. 15.3) este total. Aceasta se realizeazé prin | medical etc). Clasele de caltate A, 8, C, D si E co- espund claselor de caiitato din metoda ‘curbelor de luminanté limit (cap. 8). cele cu ecrane opale, protectia vizual difuzia_lumini, obtinandu-se 0 dim rnuare substantial’ @ luminantel sursei. | = Din punctul de vedere al distributiei | fluxului luminos, corpurile de iluminat se clastic’ astiet (@2) in cole dous semistere, inferioar& * dupa cistibutia fluxului inferior do , Clasele A gi B formeaz grupa cor- | corpurile de luminat pot fl cu distribu Curbele de luminanta (CL) sunt, de asemenea, 0 caractersticd important a corpurior de iuminat, ele serving la | | aprecirea cali tumintutl cn || unctul de vedere al orbii! directe ce poate fi produsé de sursé (cap. 8. | ‘Cooficentul de mentenanta (Mi), ex- ‘rime faptul e fuxulluminos al corpu- ‘itor de fiuminat scade in timp. Sc&de- rea se datoreazi: ] Zs]| YA ke | Ns je L | | “a! a ae a=t..20° o=20...60° | ax60...120° | o=120...160" | a=160...180° | a | D c L a e | | | = inbltranrlimpl, fenomen ce se manfesl rh oxborren ota ‘si depunerea acestuia pe globul sau | bi seat cea coetacna absorbtie al acestuia; | ras MM pt, ce stot eam nee wi floxie sau transmisie; | eee ene ae cat cet ete Foc nc | Bees aceton amine rea duratel de functionare a lampilor sis- | tonal Kratos coal ‘time pentru activitatea din incdpere. Re- | waa tana aura se | minat acestea trebuie sa asigure condifii | Saiowe at pon nor Fig. L5.4. Clasificarea corpurilor de lluminat din punctul de vedere fluxului inferior. in pundtul de vedere a protedfiel electrics impotriva] mila Internaionalé pentru echipamente electrice) _| - ——__Protectia electrica __ GIL cu izolatie functionalé obisnuita si far& Born de legare la protectie CIL_cu izolatie functionalé si cu born de legare la protectie_| CIL mobile conectate prin cablu flexibil sunt echipate cu fis& cu contact de protectie sau |_soclu cu conector pentru protectie __ CIL cu izolatie dubia sau intarté fara bora de legare la protectio CL realizat pentru conexiuni la circuite de distribute de foarte joasa tensiune si neavand la interior sau exterior cale de curent la alt tensiuine Tabelul 16.3. Clasificar fe al protected Prima cifra caracteristica pétrunderi de corpuri straine [0 Neprotejat — Protectia persoanelor impotriva atingerii sau apropierii de | Protectia echipamentului din interior impotriva pértile active si impotriva contactului cu partile mobile |din interior; protectia echipamientului impotriva ‘A doua cifra caracteristic& patrunderii periculoase a apei TNeproigat [1 Protejat impoiriva obiecteior solide rai mici de 50 mm, de ex. (dar_nu impotriva accesulul intentionat) 2 Protejat impotriva obiectelor solide mai mici de 12 mm, de ex.: degetele _ 8 Protejat impotriva obiectelor solide mai mici de 2,5 mm de exemplu, sculele, conductele s.a. (cu diametrul sau grosime mai mic& de 2,5 mm) 1 Protelat impotriva picdturiior de apd pe verticald | 2 Protejat impotriva pic&turilor de apa lunghi mai mic de 15° _ 3 Protejat impotriva apei pulverizais /4 Protejat impotriva obiectelor mai mici de 1 mm, de ex.: gonductele cu diametrul sub 1mm 5 Protejat impotriva prafului 7% Protejat impotriva stopiril cu apa 5 Protejat impotriva jetului de apa 6 Etans la peat ima a. “IEC - Comisia electrotehnica internationala ** introducere temporara tn apa 6 Protectia impotriva valurilor puternice 7 Protejat mpotriva imersivanil 8 Protejat impotrCapitotul de a foarte intensiv (cu flux concentrat) la foarte extensiv (cu 0 distributie 2 vazata) (fig. 15.4), de regula, cistributia foarte intensivé este proprie proiectoa- relor, jar coa foarte extensiva, corpurior folosite pentru iuminatulruter. Celelalte Gstributi sunt proprii corpuriior de ihuminat obignuite. * dup distributia intensitéti tui noase, mult utilzat’ de normele brita- rice si de metoda CIE; se mai numeste | clasficarea BZ (British Zonal). Din a- est punct de vedere corpurie de ilu- rminat se Impart in 10 clase, dupa mo- Gul de varie a une If ate: |e de rapoartele de far N1, N2, NA BZ1: l= Imax CSS ‘si N4 definite de: BZ2: |= Imex COS? FON FC. , onan £02, Inwt 008%. | Foe rca! te eas! a FO3, yg FCA = | £22, onseFOt See TES fied cosa | Imax (240080) unde FOt...FC4 si F sunt fluxurle = cumulte caracorstice ale corpurior Iran (148i) | de lluminat cuprinse in unghlurile solide 2/2; x; Sw/2; 2x si, respectiv, 47, lar N7...N4 reprezinté’ numere Inireg! formate din primele doua zecimale ale rapoarteior. BZ10: = In Sin. De regula, forma analitica l= fa) a CDIL nu se cunoaste. De aceea inca- seo LOR. =071 vax = 672 8/000 I, 1" 750) 4 00! C | 80 : (car t000 i > Fig. 15.17. Proiector asimetric: a - sectiune; b ~ CDIL. compacte de rivalte, cu reflector co- | 0 caseta de fitre colorate montate tna: mun pentru un si de surse. intea obiectivulul si care pot fi schim- ~ de platou (tip clopot) utiizat pentru | bate prin comanda de ta distant (co- ilurinatul de sus al anumitor zone ale | manda electromecanica), scenei, prevazute cu LIC sau LH ‘Se realizeaza, de asemienea, proiec- 500...1000 W; pot fi echipate cu lentiie | toare pentru reproducerea unor feno- plan convexe pentru concentrarea | mene naturale (nor, ploaie, fulgere s.2.) fluxulul si cu fitre colorate fixe, Acestea au un sistem optic complex de arizont cu rolul de a realize iu- | cu mai multe fentile pian convexe si rminatul suprafetelor mari ale panzelor | oglinzi de focalizare, rezultand un fas- de fundal din teatre si studiouri T.V. | clcul luminos foarte concentrat. i uni- Sunt echipate cu limpi LIM sau cu | form distribuit in sectiune. in fata ecoéreare, echipate sau nu cu fire | obiectivului, solider cu proiectorul, se Colorate faibestru seturat, albastru ne- | monteazé caseta de efecte echipata cu saturat, verde, galben, rogu i alb). Pu- | un mecanism cu motor cu vitez3 vari- terea pentru LIM este cuprinsé Intre | abilé, ce produce rotrea diapozitivului 500 si 2000 W. de efect. Imaginea proiectaté pe panza Pentru studiouri se utlizeaza si cor- | reproduce fenomenul natural dort purile de iluminat multiple mobile cu | Sursa de lumina este LIM, Kamp! tubuiare fluorescente. jin functie de muititudinea compo- mobil de scend sau studio cu rolul | nentelor regiei tehnice, se utlizeaza si de a realiza un iluminat local pe zone | proiectoare cu un grad ridicat de com- restranse sau de a pune in evident un | plexitate, cu mai multe oblective (oe flerent decorativ sau de efect. Ele | exemplu proiectoare de nor) sunt diferte ca forma si putere. Astfel Pentru obtinerea efectelor de fosto- pentru iluminatul local (din apropiere) | rescenté a unor suprafete, se utilizeazd Buterea LIC/LIH variazd intre 100 ¢i | proiectoare echipate cu lampi ou des- '500 W, iar cele destinate jluminatului | c&rc&rl in domeniul UV, cu batonul din ‘suprafetel fundalului de jos sunt de | sticla Wood. = de urmérire. Acesta este caracter- 1000...2000 W (cu LIF). = cu lentil i ogling - utilzat pentru | zat print-o ampiiicare deosebit de ‘obtinerea unei mari amplificéri a inten- | mare a intensitafi uminoase, cu o emi Sitati' luminoase int-un unghi solid | sie superconcentraté intr-un_unghi mic; de regula, lentila sau lentilele | spatial foarte mic, obtinut& printr-un (plan-convexe, biconvexe si Fresnel) | sistem complex de lentil, au rolul de a concentra gi dia fluxu! Proiectoarele se echipeaza cu lémpl juminos emis. Se utlizeaza lentil Fres- | LIG/LIH. Puterea surselor cu incandes- nel clare pentru obtinerea unei pete | conti este cuprinsé intve 500 si 1500 W de lumina conturate si semiobscure | peniru scene de teatru si ajunge fa 3000 pentru objinerea estompéri| conturului | W si mult mai mult pentru studiour. Ee on sumne nie Se mes ||| KP on ae op en ot ary Co ar ro oe a oM oes 140000 ay Fig. 15.18, Variajia coeficientului de ‘ransmisie, x, a polimetacriatuul in timp. | Fig. 15:18. Generators! fibre optic. 46 8 * fan] ——>L Sisteme de iluminat Capitolut 5: Corpuri de iluminat Ei v st mm Fig. 15.21. Secfiunea tuburilor optic 1 ~ miez refiectant; 2 - strat exterior jprotector la radiati UV; 3 - strat protector Isuplimentar al firelor optice; 4 - flore loptice. Fig. 15.20. Tipuri de terminatii optice. a and ta 10 m |o——1 [ype 20m Fig. 22. Folosirea generatoarel pnd la 30 m lun generator pent o lungime de cabiu) |L < 10m; doud generatoare pentru o liungime de cablu 10 30m. culo), oferind o inalta eficacitate dato- Varietatea proiectoarolor destinate | ‘Scenelor de teatru si studiouri este’ cu mult mai rare decat cea prezentata, 5.5. Fibre si tuburi optice ‘Transportul luminil ia distant prin in- ‘termediul fibrelor optice este tot mai des folosit in liuminatul arhitectural, in | mod special ‘Ansamblut sisternului de tuminat cu | fibre optice cuprinde: ‘Generatorul care contine sursa prin- cipala de luminé, care in mod uzual, este 0 sursé cu incandescenta cu ha- logen sau sursé cu descércare in va~ ori metalici cu adaosuri de fralogenuri | metalice cu indicele de redare a culori foarte bun (Ra > 80). Rolul generatorului este de a asigura alimentarea sursei propriu-zise si de a focaliza fuxul uminos emis’ de sursé spre zona de jesiro a fiorelor optice prin intermediul dispozitivuisl optic intern. Are tn com- ponenta sa un fitru de raze ulta- violete, impiedicénd propagarea com- Ponentei UV de-a lungulfibrelor optice | astfel inc&t punctul luminos contine | rnumai radiati in domeniu! vib Goneratorul poate fi prevazut cu fitre colorate, in scopul obfineri unor efecte speciale, ‘Ansamblul de cabluri are rolul de a conduce numai fis! tuminos de ia ‘generator la zona doriti a fi lluminata. Cabiurite pot fi de diferte lungimi sau dlametre, in functie de nivel de iumi- are necesar si de numérul de cabluri aferente generatorulul. Este caracterizat de: lungime (ia cerere), diametrul con- ductelor flexible (cel rai uttizat find cel de § mm), numérul de fibre optice, | raza maximé de curbur (15 mm), Lunghiul optic: de deschidere (30°), Cablurile sunt realizate din polimeti- ‘metaorilat - material ce asiguré transmi- sia foarte bund a lumini si pastreazd in tacte calitétie sursei de lumina (temperatura de culoare si redarea Lumigase (TRANSMITATOARE) LUMINATE || (REFLECTANTE) === ] [ 1 PLAFON LUMINOS Pence | une | a { | PLAFON, PERETE [ LUMINAT | LUMINAT |Fig. 5.23. Clasificarea suprafetelor arhitecturale utilizate in sistemele de iluminat. rita deprecieril sale foarte mici, In timp. Graficul din figura 1.6.18. indica de- recierea fluxului luminos Int-un sis tem de fibre optice putndu-se folos! la. estimarea nivelului de iluminare cu ca- bluri mai lung de 2m, punctut de cal- cou fiind considerat a'2 m de genera- tor. Acest sistem este folosit cu succes in iuminatul difertelor obiacte ale c&ror Cculori se degradeaz’ sub actiunea UV {tabiourle dintr-o expozitie, muzau). De asemenea, cildura degajaté de surs Jn generator, nu este transportaté de lungulfibrelor optice, motiv pentru care acestea se folosesc la iluminatul vit Nelor casetate (casete cu exponate dint-un_muzeu, magazin) nematfind nevoie de ventllarea acestora, ‘Ansamblul_ de terminatii optice. Acestea au rolul de a dirs fiuxul tur ‘nos spre zona de interes (fig. 15.20) Pentru efacte speciale ele pot fi insoti- te de lentile sau fire colorate. Acestea sunt caracterizate de: form’, modul si diametrul de incastrare, unghiul lentilet Fresnel, focalizare sau nu (fig. 15.19), Deci fibrele optice pot fi folosite tn lu- mminatul general (la. un nivel scazut al ilumingri), de accentuare, pentru expo- nate din muzee si aplicati extericare ca fatade de clidii, fantani arteziene, domeniul industrial $1 medicinal Tuburile optice, a cfror sectiune este etaliaté in figura 15.21, Tnlocuiese cu } suoces tuburiie cu neon ‘ale frmelor Iu- minoase, Ele sunt insd mult mai ugor de folosit la accentuarea conturului, find flexibile, Sunt folosite deci pentru: irectionare, iluminat de contur, recia- me luminoase, semnale Iuminogse. Aplicati: fatade ale clacitlor, piscine, Poduri, gridini etc. Pentru efecte colo- Tistice se pot uttliza filre amplasate in 1/ 1 Unecri, a- coasta conduce la montarea scafe! la 0 inaltime scizuté fat& de pardosealé, ceva oe face ca scafa 8 dovind ines- tetica. Pentru reducerea distantei, 0, exist 2 postbita = fragmentarea plafonuiui tn fs tue minate (fg. 15.280) si montarea de scafe in c&mpul acestuia; ~ echiparea scafei cu corpuri de llu- minat cu refiestor cu distribute asirme- trcd (ig. 15.28). In acest caz este su- ficient& conditia d=(1/5... 1/8) I(n fune- tie de tipul reflectoruiu, Scafele se pot echipa, in mod uzval, cu surse punctforme cite 6 mp! pe m, In cazul utlizari sursei libero In dilie, sau 3 corpuri pe m, in cazul ut- lzarl corpurilor cu distisutie asimetri- 8. Dacd se utlizeazs limpi fuores- Cont lmpile de tuminat se vor monta “cap la cap" sau "petrecute" pentru a evita umbrele. Pe lang cole enuntate, scafa mal trebuie 38 indepineasca conde: ‘8 stiouie neuniform intensittle Cétre plafon (intonstiti mai mic! in z0- 1a propiaté si intenstiti mai rari in zona depirtati) pentru a realiza © unk formitate a iuminérit pion = 88 prezinte un unghi de protectie corespuneator, = 84 poat fl oxatate usor de prat (pentru 2 evita produceree petelor de Braf ars, n special deasupra iamplior cu incandescent scale simple rebuie caurtiate cel putin 0 daté le 30 de Zi} | | | | | | Capitol §: Corpuri de iluminat [ERM tia marcate (cate ecran), nu vd surse- le de lumina din scate. ; exe ct igus onde wpote Cina tepmed an secure to | Pen pneros ft vonis ul Final cere por sta | parse de ante ner omer Sra stp. Ane ep | Pee cars poles seals o Se essen staat Holo | Sl crue ar sve perce fe tas encom) cae tara | [25 etal teers Seams Sune undo urn copra oe | Spode iy U2) ca eigate irs c vou tee rasa | see) O eran utr a acstu: Poy | Samal et Ce icon copa | Sikri xfactor 2 Ulloa pakara int et ma rosie Cause etter stots 9 coun. fiir tenance ences ar | hat fad cons, agi ol, ffr& reflectarea obiectelor in spatiu). Strato atid een cues chro farolsra tnt ype ions atone fo Grinaroa coats ¢ eters, Gt ann’ meee Slee pao sr de eae- near Wb pa doarate prt teecres url pol aus et sve Sn aro line cre do Med as fenton pre Tn birourlie moderne, cu calculatoare | 8 fava sor asa panes Pete a ahd ts sound || LINIA DE PRIVIRE A ECTATORILOR, Samanc! ° © SPE Perefii luminati Peretii luminati se realizeaz& prin | scafe de lumind verticale sau orizon- tale. Perel uminat) emit fuxal prin re- flexie catre incdpere, creand o ambian- in 18 luminoasé_piécut, odinnitoare si Confortabilé. Se folosesc ca elemente | aditionaie (de compietare confortebil, estotic’ sau de efect) ale sistemului de Fig. 15.31. Perefi luminafi, ‘componente ale sistemulul de ilumI- nat pentru 0 salé de cinematograf: iluninat, principal, al incaperii Jn figura 1.5.31 este dat un exemply de pereti luminati cu scala verticalé, ia © sala de cinematograf, unde acestia ‘sunt utiizati ca 0 component a siste- mulul general. Spectatori, privind Tn sensul si direc a - sectiune prin sali - detaliu de scata; 1 = corp de iluminat simplu cu lamps cu Incandescent. sau lampé fluorescenta] Itubulara; 2 - fasie de perete luminaté de| lo scafa vertical; 3 - corp de iluminat} [punctual cu distributie directa, Figura 15.30 Plafon luminat pentru o sald de spectacole. 1 INGINTA _! jinciNTA, Fig. 5.32. Perofi lumina! pentru efecte] \decorative cu scafe orizontale: la - scalé cu corp de jiuminat cu reflector] Inesimetric; b- scat cu corp de iuminaty it = reflector nesimetric; 2- corp de| urinat 8 - plafon de reistent; 4 - pafon als.EEA copitotut 5: corpuri de iluminat L Sisteme de iluminat INCINTA £38, Draperie/perdeayjaluzele, 1, lluminate cu corp de iluminat fluores-| ‘cent tubular mascat de galeria, 2. Utilizarea Kimpllor cu incandescent de mica gi foarte mic& putere conduce la sisteme estetice agreabiie. Pentru realizarea unui efect de Iu mina de 2i, in conditi de noapte sau seard, se recomanda sisterul din f= gua 15.33, Sursele de lumina fluorescente (alb lurnina zilei de tux) sunt mascaie de galeria perdelei sau draperiei, acestea Feflectind lumina cdtre inc&pere. Montarea mascata a unei scafe de Iu ‘mina in spatele unei mobile, In interiorul tunel vitine sau une! nise, poate con- duce la efecte plastice deosebite (6.11). 5.7. Montarea corpurilor “ewaminat Condiii de alimentare si montare a corpurilor de iluminat (CIL) GIL se conecteaza la circuitul de all- mentare prin cleme de conexiune. La Contactul exterior (partes fletaté) a du- ligt Kémpii se va lega conducta de nul a clrcuitului, iar la borna ain interior a du- lie, conducta de faz, trecuté prin in- ‘reruptor. Dispozitivele pentru suspendare (oar- lige, tie, blur, hoiguruburi eto) se vor alege ast! Inc&t s& suporte, fara de- formari, 0 greutate egala cu de 5 ori greutatza corpului de fluminat ce ur- ‘meazA a fi fixat, dar cel putin 10 kg. Se interzice suspendarea corpulul prin conducte de alimentare; fac exceptie | corpurlle prevazute cu conducte, sine de alimentare si sustinere in executie specialé, pentru acest scop. CCIL se monteaz& astiel incat s& per mité accesul ugor la lampa in vederea inlocuiri acestela gi in vederea intret- ‘in cazul montéril corpuriior de itu rat pe elemento combustible (lemn, materiale plastice) ntre corp si acestea | trebuie introdusi o plac& de protectie izotermic’ si incombustibila (ex., az- best) pentru evitarea posibiltatii de in- cendiere a elamentului de constructi (17 si Normativ PC). > Fig. 15.34, Diblur folosite la montarea CiL. Montarea pe i in elementele de constructi Tn functie de tipul de prindere (tab. 1.8.4), montarea poate fi facuté drect | ‘sau cu elamente intermediare, In figura 15.94 sunt prezentate cateva ‘puri de dlbluri ce pot fi folosite in mon- tarea corpurior de lluminat. Dibiul de plastic este folosit pentru corput de ilu- ‘minat usoare, pe elomente de construc- tie cu 0 bund rezistenta. Gaurile se rea- lizeazé cu masini rotopercutante, pentru a asigura clindrictaiea locasului unde se va fixa diblul. Holdsurubul care fixea~ ‘28 corpul de iluminat se monteaza prin inflletare sau prin batere si poate avea diverse lungini si diametre si diverse capete (fig. |.5.94a) Diblul de plastic pentru fixarea corpulul de’ lluminat in pereti ugeri (de tip gipscarton) are Fig. 15.35. Corp de iluminat fixat cu ajutorul pieselor metalice elastice. aripioare care se curbeaz4, faciltind prinderea (ig. 15.34b). Diblurle din ‘metal sunt folosite atunci cand CIL sunt grele $i este necesar un grad sporit de rezistenta si siguranté (fig. 15.34). De cele mai multe ori, in montarea | corpului de lluminat se folosesc ele~ ee1. Sisteme de iluminat Capitotul 3: Corpuri de iluminat [ZEW mente intermediare_de prindere. Astfel, | placa plafonului prin ciemele elastice. | prindere cu cleme gi piese metalice de se folosese piese metalce de fixare care se monteazd pe elementele de | construct. Prinderea corpului de ilu: | minat se face usor (de exemplu, prin presare ca in fig. 15.35) Tot pentru a usura rontarea, dar si pentru a permite modiicarea configu- Fate! sistemului do lluminat, so folo- ‘se50 cabiri din otel (a cérar lungima poate fi reglati. Coroul de ituminat se fixoazi de aceste cabiuri prin elements coada de randunic’, permiand cul- sarea elementelor de prindere. Un alt sistem de montare este cel "sind ‘Acesta permite at&t montarea corpului de iluminat cat si conectarea la circu tele elactrice. Sistema “sind mal ofe- £2 si posibiltatea de a modifica pozitia 1 orientaroa corpului do iuminat in functie de dorinta. beneficirulul (ig, 1.886) Pentru a nu putea fi atinse 5 crea pericol de electrocutare pentu om, sinele se monteaza in canale, de regula, din material izolant, Daca $9 fo- losese canale metaice acestea din ur rma se leag’ la conducta de proteotie. Un sistem de montare foarte modem 11 constiuie inglobarea corpului de iu- rminat in elementsle de construct. Fo- losind tehnologile moderne de con- stuclie: pereti ugori (cu grosimi de 125 mm, plafoane suspendete sau fixe din gipscarton sau din flor mine- rala, montarea corpului de iuminat se poste realza drect in aceste elemente. Gorpurle de iuminat echipate cu lamp fluorescente se pot manta in pla- fonul suspendat prin apezare pe ole- mentole de sustinere @ structurl (ig. 1887), In cazul corpurior cu diman- siuni mai mici decat cistanta cntre ele- mentele de sustinere, ele se vor fixa in Montarea corpurior de iluminat in ereti (tip gipscarton) se va realiza prin | fixare: Wodul de prindere njle de clemeniul de construc] Tipul elementului de constructit Beton Caramida Element de prinder Dioluri piastic Dibiuri metal Impuscate Dibluri plastic Dibluri metal Diblurilemn Elemente ugoare - ipsos. Meial Lemn Dibluri speciale din plastic Dioluri speciale din metal __| ‘Suruburi cu piulité | Nituri pop Suruburi autoperforante | Suruburi autofiletanteI. Sisteme de iluminat Capitolul 6 Sisteme de iluminat interiorEEA covitou 6: sistem do ituminat interior 1. Sisteme de iluminat ‘Ansamblul corpurilor de luminat cechipate cu surse de lumina corespun- zBtoare, emplasate dupa o dispunere Togic& inv-o incint& (Incdpsre) depen- ent de considerente functionals 's/sau estatice, In scopul realizarii me- diulul luminos’ confortabil capabil_ s& asigure desfasurarea_unei activititi ‘umane (impuse) sau realizaril unei anu- mite functiuni, defineste notiunea de SISTEM DE ILUMINAT, Sistemele de iluminat se clasiticé din punet do vadere functional (fig.1.6.1) ir 2 categori: sistere de iuminat normal; i de iluminat de siguranta. Sistemul de luminat normal asigur’ desfagurarea normal a unei actvitati tumane int-o incint, conform destina- fie’ acesteia in condita in care ilum ratul natural nu este satisfacdtor. ‘Sistemul de luminat de siguranta a- sigur® fie continuarea activi, fie eva- cuarea incintel sau alte functini (fig.! 6.1) in cazul inveruperti alimentérii cu energie electricd @ iluminatulul normal 6.1, Sisteme de iluminat normal (SIL) Sistemele de iuminat normal se pot clasifica dupa functiunile si rolul pe | care le Indeplinesc in: principale si secundare (fig. 16.1). ‘SIL principale asigur destisurarea activitti umane Intr-o Tncpere, real- zand_un ambient luminos conforabil, ‘unctional si estetic SIL secundare se folosesc pentru elimitarea unor zone de interes si/sau realizarea de aspecte vizuale speciale (accentuare, de efect, modelare sau ‘culoare}, pentru punerea in valoare a tunor obiacte saul unor suprafete ca- racteristice din incint& (arhitectural) e—~7ore __[SSTEVE DE LaMINAT__ Pinon ana 6 accent Se ctect sritectural [DUPRE SPAT Re LUMINGS. ~ ost 1 Semidrect - | 1 Grectindrect ~ © semindwrect indect Lo Casi SEaUNDARE Si Stow penta ambient plicuta \LUMINAR PE PLAN (SeeRA] [Loca] omen] olor deiluminat. si/sau pentru realizerea unui iiuminat de ambianté (decorativ) 9.2. Daca SIL principale se realizeaz’ pentru orice incintd, cele secundare aut ‘un domeniy mai restrans si se folosesc, ditional, in spatil s1 locuri deosebite (spatii comerciale, cladiri de locult, mu~ zee, spatii pentru expuneri etc.) 'SiL principale se clasificd, la randul lor, in functie de distibutia spatiaia ‘gl/sau in planul util al fluxului tuminos. Sistemele pot avea o structura fxd sau tuna flexibIli care s permité adaptebi- Ttatea in timp sau spatiu 6.1.1, Sisteme de iluminat in funcfie de distributia spafiala a fluxului luminos Casificaraa sistenelor de tuminat, E2); ~ sirul de nga ferestre poate fi mon- tat inolinat esea ce conduce la o mai ‘bund utiizare (economics) @ fluxului, ‘evitandu-se pierderile de flux prin fe- reastr&; sistemul nu corespunde tot- eaune din punct de vedere estetic; = sirul do la ferestre poate fi momtat obignuit (eu axul vertical) in acest caz este necesaré o distanta minima fat do poretele virat de 0,7...1m; pentru cevitarea pierderilor de flux, noaptea, fete indioaté utlizarea craperilor cu refflectantS mare; ~ solutia modem consti in utiliza- rea, pentru girul marginal a CiL cu dis- ‘ribule asimetrc’ a intensittior lumi- noase, care reaizeazé 0 distribute si- rmiiard'cu cea a Clk inclinat. Astfel de ccorpuri prezinté si un aspect estetc ccorespunzator > sistemul ‘prezintS.sicalitati_ din punct de vedere al eliminéit reflexici Woalate pe suprafofele de lucry plane Gatorité unghiurlor de incident’ favo~ bile Proiectarea moderna presupune rea- lizarea unor sistome de luminat flexibi- le care se pot adapta in timp s/sau spatu la unele schimbari functionale sau recompartimentir (brouri gi simi- tare), a schimbéi determinate de es- teticd, mentaltate, sti, de asemenea variabie in timp (spafi comercial, mu- 220, locuirte) sau la schimbari tehnoo- ice (industrial) Tn toate clicle moderne (indiferent de destinatis) este necesar si se real- zaze posiiltatea echipari cu un sistem de iluminat flexibil care s% permité: ™ modificares pozitiel CIL (fixe rele- tiv), la coordonate spatiale diferite tn funetie de necesitati sau dorinte in | ‘tip (spatil comerciale, muzee, expozi- 4i, loouinte s.a.) modificarea pozitisi CiL mobile pe © anumité directie (montaj pe si na/canall; = schimbarea CiL cu altele mai mo- deme (performante); = modificarea parametrior sursei de erecta Y Fig. 1.6.8, Schema unui SIL zonat Intr-o hala industriala cu 4 zone de ‘muned, flecare fiind caracterizate de ‘oaltd sarcina vizuala. al Ba ye “a Ze Fig. L6.7. SIL localizat asimetric iia. lumina prin sisterne de reglaj al fluxutul, manual sau automat; = modificarea geometriel nor Cit ‘sau focalizari surse! in interiorul CiL. ( variant de SIL general localizat 0 reprazinté SIL directionat in care fluxul luminos este dirjat pe o anumita direc tie preferential find realizat cu corpu- ri de iluminat oglindate echipate cu surse linlare sau surse cu incandes- cent de tip spot luminos. ‘Sisterul se utlizeaza atuncl cand sunt necesare: = modelarea si accentuares unor obi- ecte sau exponate tridimensionale; ~realizarea de umbre si/sau contras- te pentru a modela (reliefa) forma sau textura unor exponate; = pentru lluminatul unor suprafeje re- flectante care devin astfel supratete ‘emisive serving la realizarea unor efsc- te ambientale sau locale. Sistemul directionat poate fi utlizat sin completarea jiuminatului general Uniform distribuit din incaperile unor cl&diti social culturale pentru ruperea ‘monotoniei acestuia si punerea in evi- deni a unor exponate sau a unor ele- mente de plasticé arhitecturala, + Sistemul de iluminat local are ca scop realzarea nul nivel ridicat de ilu- minare numai pe suprafata restransa de luoru (masa, plansetd, banc de lu- cru, masin&-unealté, zon& de control tefnic etc.) unde sarcinile vizuale sunt de precizie mare si foarte mare, iar tuneori, chiar in cazul celor normale. Pent diminuarea contrastelor de Iu rminan{& inconfertabile, Huminatul local | este utiizat, totdeauna, in completarea Lunui sistem de ilurinat general de nivel redus, ansamblul devenind astfel un sistem de Timinat combinat care, sche- matic, este prezentat in figura 1.6.6. SSisternul de ilurinat local este eco- nomic pentru c& sursa este foarte @ propiata de sarcina vizualé realizandu- ‘se niveluri mari si foarte marl de ilumi- are, la congumuri energetice reduse. Avand in vedere aceste aspecie se recomand& utlizarea ilumninatului local jn urmatoarele cazuri (de regula, la in peri cu lucru manual) = sarcini vizuale de precizie mare si foarte mare; = suorafete care reprezinté un anumit reliaf ce trebuie controiat; oo o Fig. £8. Schema unui SIL combinat. |I. Sisteme de iluminat - tuminatul general nu este suficiont | tomoior de iuminat loca uitzate in in | buie si fie independen pentru modelarea ¢! distingerea sarci= rilor vizuaie; = pentru realizarea unor niveluri ridi~ cate necesare lucrétoritor de varsté inaintaté sau cu capacitate vizuala re- usa, = pentru toate cazurile in care, pe ba- ‘za unui calcul tehnico-economic com- parativ, se poate demonstra realizarea lune! economi: substanfiale in consumul de energie electica. Tn figura .6.9 sunt prezentate 9 tipuri ccaracteristice de iluminat local {in gene- ral, industrial) utiznd surse de luminé liniare (mpi fluorescente de putere mic) sau lampi cu incandescent’ (in special, in cazul fn care se impun nece- | sitati deosebite: de redare a culorion ‘Asupra celor 9 tipuri se mentioneaza: 2 ~ amplasarea sursei evité reflexia voalat’, drectia lumini reflectate ne- find coliniara cu razi vieualé (SL1}; b = sistomul favorizeazi observarea dltalilor lucioase pe un fond dlfuzant (12}, c - iluminat paraie! cu suprafata orizontald reliefeazd nereguiartatile (613}, d- sursa de lumina de suprafata este favorabilé dopistarii defectolor pe © suprafaté lucioasé (SL); e - lumina luz produsa de panou este favora- bila urmari vizuale a sarcinlor din ti pografi (SL5); f-sistemul prin iranspa- Feri pune in evident& nereguiaittile rmaterialelor transparente ca: stofe, fo- | suturi, hartie, calc etc, (SL6); g - siste- mul utlizeaz’ efectul de suet’ pentru realzarea controlulsl de contur (SL7} h- sistemul directionat modeleaza co- respunzltor sarcina vizualé spatial (618); 1 - sistemul, utiizdnd 0 sursé mascaté de un material perfect difu- zant, poate realza un control cores- punziitor in cazul materialelor transpa~ rente (SL9). fn capitolul 11 sunt prezentate as- pecte de detallu privind realizarea sis~ *% =8 > ~. i ui 4 e ' 5 ae 8 5 ' Fig, 18.9 Sisteme’dotuminat local Industrial. Capitolul 6: Sisteme de iluminat interior EY caperile industrale. * Sisteme integrate de iluminat artificial si natural - se caracterizeaz& prin utlizarea armonioasé si eohilibrata ‘2 luminil naturale si artificlale-In cadrul sistemelor normale de iluminat interior (general si combinat) asa cum sa amintit anterior. Astiel, print-o comand’ automata, sistomul poate fi utllzat cu. succes, conducénd la importante economil Comanda manualé este 0 necesitate att pentru exploatarea rationalé cat gi pentru adapterea ulterioaré la sistemul automat. Pentru Incdperile de mare adénoime tn care luminatul natural nu poate per- mite un nivel corespunzator $ unifor- mitate ale llumindrii este necesar un lluminat artificial (chiar si in zileie inso- rite) In zona ferestrelor. Se realizeazd ‘astfel conditii corespunzatoare atat ca nivel de iluminare in intreaga incints Incperii cat gi ca echibru al luminan- tolor. Totodet se evité sau se dimi- rnusazi si efectul de silueté ce se manifest In zona ferestreic. Sistemele de acest tip, denumite si PSALI (Permanent Supplementary Art- ficial Lighting of Interiors ~ iluminat artificial permanent. pentru interioare), ‘sunt neeconomice prin consumul sup mentar permanent de energie electric’, dar deosebit de confortabile. 6.2, Sisteme de ilyminat de siguranta Sisiomele de tuminat de surah | agen au roa ea. trcoe5 Cand Tura normal se reaped cause voto su sade le pot aliments pormanent (- muttan cu tluminatul natural) si neper- Tara, pin conacares tora invorperea mina noms In general, sistemele de iluminat de siguranta si alimentarea lor sunt regie~ mera go nomelterstonle § See spe nonale (7). | “owpa constie de simenare co energie lect ele fnctorle, 50 Cnizesh tpi deste 2 recta c 8 so | "Tout 1 imentrea cu erage otc | ol ext alguatl no sro dei | vente care pate [oar almentre perro ns si parents tere coal Sexrsteare arora eis sea | SEincrowe i tnctonre in npons | EP Stare neperenars ci suit indepen cu carats au mailer mp 18 (gu sce Gen unending permanent so Turn a slguans det 7 86 in functiune pe toata perioada In care Sunt prezen~ fe persoane in inciperie sau pe calle de evecuare dn cldcrea respect “ipul 2. Almentarea cu energie ec tried este asigurata. cin umétoaree 2a alimentare nepermanenté in sured indepencents cu comutere auto~ maid (batere = centred de ecumula- toarel 7 2b alimentare nepermanenté din sursé independent’ cu comutare auto- mata (gup electogen S20 - aimentare permanent. cin sursé independenté pe caleaindepen- Genta (cin. Sstomul Elecroenergetc National - SEEN) do energie elecicd Ginte-un punet de porize 910 cale | Torti de cele ale tominatuti roca | burata de comutare admis in cadrul | acest tb. de alimentare cu enercie | electicd trebuie si fo 2s

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5833)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1093)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (852)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (612)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1720)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1194)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (903)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (541)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2105)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (349)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1029)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1871)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (823)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (443)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1948)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (403)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4772)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (809)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4214)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1930)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1905)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2526)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3973)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (880)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (105)
• Corporate Training AS 63

  

  Document32 pages

  Corporate Training AS 63

  Anonymous 7yN43wjl

  No ratings yet
• Turnare Beton

  

  Document1 page

  Turnare Beton

  Anonymous 7yN43wjl

  No ratings yet
• 335 Capability Analysis - B

  

  Document38 pages

  335 Capability Analysis - B

  Anonymous 7yN43wjl

  No ratings yet
• 115 MSA Kappa - B

  

  Document9 pages

  115 MSA Kappa - B

  Anonymous 7yN43wjl

  No ratings yet
• MSA Gage Repeatability and Reproducability: Define

  

  Document32 pages

  MSA Gage Repeatability and Reproducability: Define

  Anonymous 7yN43wjl

  No ratings yet
• 054 305 Descriptive Statistics - C

  

  Document43 pages

  054 305 Descriptive Statistics - C

  Anonymous 7yN43wjl

  No ratings yet
• Module 10 - Introduction To NDE2

  

  Document33 pages

  Module 10 - Introduction To NDE2

  Anonymous 7yN43wjl

  No ratings yet
• 8D Problem Solving Process: Houston, We Have A Problem

  

  Document53 pages

  8D Problem Solving Process: Houston, We Have A Problem

  Anonymous 7yN43wjl

  No ratings yet
• 053 300 Data Types - B

  

  Document13 pages

  053 300 Data Types - B

  Anonymous 7yN43wjl

  No ratings yet
• Module 9 - Welding

  

  Document29 pages

  Module 9 - Welding

  Anonymous 7yN43wjl

  No ratings yet
• Overview of Metal Forming Processes

  

  Document19 pages

  Overview of Metal Forming Processes

  Anonymous 7yN43wjl

  No ratings yet
• Module 2 - Making Metals

  

  Document14 pages

  Module 2 - Making Metals

  Anonymous 7yN43wjl

  No ratings yet
• Module 4c - Corrosion Resistant Alloys (CRA's)

  

  Document11 pages

  Module 4c - Corrosion Resistant Alloys (CRA's)

  Anonymous 7yN43wjl

  No ratings yet
• HIP Process Overview: Expected Advantages

  

  Document13 pages

  HIP Process Overview: Expected Advantages

  Anonymous 7yN43wjl

  No ratings yet
• Module 3 - Heat Treating

  

  Document26 pages

  Module 3 - Heat Treating

  Anonymous 7yN43wjl

  No ratings yet
• Module 6b - Casting Process1

  

  Document14 pages

  Module 6b - Casting Process1

  Anonymous 7yN43wjl

  No ratings yet
• Module 5-Mechanical Properties Romania

  

  Document23 pages

  Module 5-Mechanical Properties Romania

  Anonymous 7yN43wjl

  No ratings yet
• Nuclear Weld Conditions

  

  Document130 pages

  Nuclear Weld Conditions

  Adrian David

  No ratings yet
• Module 1a - Basics I

  

  Document20 pages

  Module 1a - Basics I

  Anonymous 7yN43wjl

  No ratings yet
• Module 4b - Stainless Steels

  

  Document11 pages

  Module 4b - Stainless Steels

  Anonymous 7yN43wjl

  No ratings yet
• Laser

  

  Document59 pages

  Laser

  Anonymous 7yN43wjl

  100% (1)
• Estimation of Welding Cost: by K.R.Prasanna Venkatesan WE0663

  

  Document41 pages

  Estimation of Welding Cost: by K.R.Prasanna Venkatesan WE0663

  Anonymous 7yN43wjl

  100% (1)
• Teknik Dasar Karate

  

  Document75 pages

  Teknik Dasar Karate

  Bambang Wisanggeni

  100% (1)