Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • ASROnr15337 3

    Uploaded by

    Nicolae Adrian
    14 views74 pages

    Original Title

    ASROnr15337-3

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    14 views74 pages

    ASROnr15337 3

    Uploaded by

    Nicolae Adrian

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 74
    Asociatia de Standardizare din Romania, ALTER EGO ENGINEERING, 14/02/2011 ICS 91.140.10 SREN 4537-3 e &ey 'e STANDARD ROMAN ~ Petite 2010 Instalatii de incalzire in cladiri Proiectarea instalatiilor de incalzire gi de racire integrate cu agent termic apa Partea 3: Optimizare pentru utilizarea surselor de energie regenerabile Heating systems in buildings. Design of embedded water based surface heating and cooling systems. Part 3: Optimizing for use of renewable energy sources Systémes de chauffage dans les batiments. Conception des systémes de chauffage et de refroidissement de surfaces a eau intégrés. Partie 3: Optimisation de [utilisation des sources énergie renouvelables APROBARE, Aprobat Directorul General al ASRO la 29 februarie 2008 Standardul european EN 15377-3:2008 are statutul unui standard roman CORESPONDENTA |Acest standard este identic cu standardul european EN 15377-3:2007 This standard is identical with the European Standard EN 15377-3:2007 La présente norme est identique a la Norme européenne EN 15377-3:2007 ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) Sir. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucuresti Director Genera: Tel: +40 21 316 32.96, Fax: +40 21316 08 70 Directia De Standardizare: Tel, +40 21 310 17 30, +40 21 310 43 08, +40 21 312.47 44, Fax: 440 21 315 58 70 Direcia Publicati - Serv. Vanzaii/Abonamente: Tel. +40 21 316 77 28, Fax + 40 21 317 25 14, +40 2112 94 88 Sonviciul Redactc - Marketing, Drapturi de Autor + 40.21 316.99.74 ASRO —_Reproducerea say utzarea integral sau paral a prezentuui standard in orice publicati gi pin orcs procedeu (electronic, mecanic, fotocopire, micofimare et.) este intrziea daca ru exist acordl sci al ASRO. Esitia 1 de Standardizare din Romania, ALTER EGO ENGINEERING, 14/02/2011 SR EN 15377-3:2008, Preambul national ‘Acest standard reprezinta versiunea romana a standardului european EN 15377-3:2007. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelasi statut ca i versiunile oficiale gi a fost publicat cu permisiunea CEN. Acest standard reprezinté versiunea romana a textului in limba englezé a standardului european EN 19377-3:2007. Standardul european EN 15377-3:2007 a fost adoptat initial Ia data de 29 februarie 2008 prin publicarea unei note de confirmare a adoptarii, Nota de confirmare a adoptaii este inlocuita de acest standard, ‘Acest standard european se aplica instalalilor de incalzire si de récire integrate, cu agent termic apa din cladirle de locuit, comercial gi industriale. Metodele se aplica instalajilor integrate In pereti, pardoseala sau plafoane fara nici un gol de aer desis. Metodele nu se aplica panourilor de plafon sau grinzilor incalzite sau racite. Acest standard este a partea 3 dintr-o seriel de standarde: — Partea 1; — Determinarea capacitati nominale de incalzire si de racire; — Partea 2: Proiectare, dimensionare si montare; — Partea 3: Optimizarea pentru utilizarea surselor de energie regenerabile. ‘Scopul acestui standard este de a furniza un ghid referitor la proiectare, care promoveaza utilizarea surselor de energie regenerabile si de a furniza o metoda pentvu utlizarea sistemelor de elemente de constructie termoactive (TABS). Metoda permite calcularea puterii de récire de varf a unui sistem termoactiv, pe baza aportuilor de cAldura (solard, sarcini interne, ventilare). Aceasta metoda permite calcularea necesarului de energie pe partea de apa (sistem) in vederea utlizari pentru dimensionarea instalatiel de récire (de exemplu racitorul, debitulfuidulu et). Corespondenta dintre standardele europene la care se face referire si standardele romane este prezentata in anexa national NA. Cuvintele “standard european” trebuie citite “standard roman’, ALTER EGO ENGINEERING, 14/02/2011 Asociatia de Standardizare din Roma SREN 15377-3:2008 STANDARD EUROPEAN EN 15377-3 EUROPEAN STANDARD NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM ‘Octombrie 2007 Ics 91,140.10 Versiunea romana Instalatii de incalzire in cladiri — Proiectare a instalatiilor de incalzire side racire integrate cu agent termic apa — Partea 3: Optimizare pentru utilizarea surselor de energie regenerabile Heating systems in buildings - Conception des systémes de Hoizungsaniagen in Gebduden - Design of embedded water based chauffage et reftoidissement par le Planung von eingebetteten surface heating and cooling sol, e mur et le plafond - Partio 3: Flchenheiz- und -kuhisystemen systems - Part 3: Optimizing for Optimisation pour usage des mit Wasser als Arbeitsmedium - use of renewable energy sources sources d'énergie rencuvelable Tell 3: Optimiorung fur die Nutzung emeuerbarer Energiequetion ‘Acest standard european a fost adoptat de CEN la 18 august 2007. Mombrii CEN au obligati s& respecte Regulamentu! Intern al CEN/CENELEC care stipuleazé conditile in care acestui standard european i se atribuie statutul de standard national, far nici 0 modificare. Listele actualizate gi referinfele bibliografice referitoare la aceste standarde najionale pot fi obtinute pe baz de cerere de la Centrul de Management sau de la orice membru CEN. Acest standard european exista in trei versiuni oficiale (germand, englezé, franceza). O versiune intr- © alta limba, facuta prin traducere sub responsabilitatea unui membru CEN, in limba sa nationala si notificata la Centrul de Management si sunt acelasi statut ca si versiunile oficial, Membrii CEN sunt organismele nationale de standardizare din urmatoarele ari: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Elvejia, Estonia, Finianda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia si Ungaria. COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE Comité Européen de Normalisation Europaisches Komitte far Normung European Committee for Standardization Centrul de Management: rue de Stassart 36, B-1050 Bruxelles ‘© 2007 CEN Toate Greplurilo do oxploalare sub orice forma grim orice mod sunt rezervate in intreaga lume membrilor national ai CEN. Ref. EN 18377-3:2007 RO Asoclatia de Standardizare din Romania, ALTER EGO ENGINEERING, 14/02/2011 SR EN 15377-3:2008 Cuprins Preambul .. Introducere... . 1 Domeniu de apiicare..... 2 Referinte normative os 3 Termeni, definiti gi simbotur 3.1 Date referitoare la circuit . 3.2 Date referitoare la geometria inc&peri $i condi a limita 3.3. Date referiteare la placa gi la diviziunile sale:... 3.4 Date referitoare la profilul de temperatura initial so 3.5 Calcul al profilului de temperatura si a fluxurilor termice pe parcursul intervalului de timp generic n sv 4 Corespondenta cu alte standarde EPBD 5 Oplimizarea sistemetor pentru a facilta utlizarea surselor de energie regenerabile. 12 6 Concept al sistemelor de elemente de constructie termoactive (TABS). 7 Metode de calcul 74 Generalititi 7.2 Meloda de dimensionare aproximativa 7.3 Metoda de dimensionare simplificata cu ajutorul schemetor.. 7.4 Model simplifcat pe baza metodei diferentelor finite (MDF) TAA Sistem de race. 7.42 Circuit hidrautic... 743° Placa... 7.44 Incapere... 7.45 Limite ale metodei.. 7.5 Program de simuléri ale cladiri dinamice. 8 Date de intrare pentru simulatile informatice ale pertormantei energetice.... ‘Anexa A (informativa) Scheme simpiificate.. ‘Anexa B (normativa) Metoda de calcul B.1 Nivel al retelei de conducte B.2 — Subdiviziune a plangeului.. B33 Selectare a pasului de timp de calcul. B44 Calcule pentru al n-ea pas de timp generic. B.S Dimensionare a sistemUlli .... “ Annex C (informativay Ghid practic pentru evaluarea modelului Annex D (informativa) Program de calcul... Bibliografie ALTER EGO ENGINEERING, 14/02/2011 Asociatia de Standardizare din Romani ‘SR EN 15377-3:2008 Preambul Acest document (EN 15377-3:2007) a fost elaborat de Comitetul Tehnic CEN/TC 228 “Instalatii de Incalzire in cladin', al c&rui secretariat este definut de OS. Aces! standard european trebuie s& primeasca slalut de standard national, fle prin publicarea unui text identic, ie prin ratiicare, cel tarziu pana in aprife 2008, iar standardole nationale confictuale trebuie anuiate cel tarziu pan in aprile 2008. ‘Acest slandard a fost olaborat in cadrul unui mandat dat CEN de catre Comisia Europeand si Asociatia Europeand a Liberului Schimb (Mandatul M343) si vine tn sprijnul corinjelor esentiale ale Directivei(lor) UE 2002/91/CE refertoare la performanta energetica a ciadirlor (EPBDN)), Acosta face parte dintr-o serie de standarde care vizeaza armonizarea european a metodoiogiei de calcul pentru performanta energetic& a claditlor. O privire de ansamblu asupra intregii serii de standarde este prezentata In prCEN/TR 156152), Subiectele tralate de CENTTC 228 sunt urmatoarele: — proiectarea instalailor de incdzre (cu apa, electric etc); — montarea instalatilor de incalzire; — darea in exploatare a instalatilor de incdlziro; —instructiuni de executie, de introfinere si de utlizare a instalajilor de Incalziro; — metode de calcul al pierderilor de calcul i al sarcini termice de calcul; — metode de calcul al performantei energetice a instalafillor de incaizire: Instalaile de incalzte includ de asemenea, efectulinstalailor conexe precum instalaile de preparare a apei calde menajere. Toate aceste standarde sunt standarde de instalafi, adicé se bazeaz& pe cerintele referitoare la instalatia consideraté ca un tot si nu trateazé cerinfele referitoare la produse componente ale instalaiei Atunci cand este posibil, se face referire la alte standarde europene sau internationale, precum si la alte standarde de produs. Totus, utiizarea produselor conform standardelor de produs corespunzatoare ny garanteaza conformitatea cu cerintele instalatiel Cerinjole. sunt exprimate tn principal, ca cerinje funcfionale, adic& cerinle referitoare la functia instalatici gi fara a stabili forma, materialul, dimensiunile sau alte caracteristci similare. Ghidurile prezinté moduri de a respocta cerinfele, dar pot fi ullizate gi alte moduri de a respecta Cerintele functionale daca acestea pot s8 dovedeasca respectarea corintelor functionale Instalatile de incdizire difera de la o tard membra la alta datorité climatului, a traditilor $i a reglementrlor nationale. In unele cazuri, cerintele sunt indicate sub forma de clase pentru a se adapta la cerinfele nalionale sau individuale. N‘) NOTA NATIONALA - Abrevierea EPED provine de la expresia din limba engleza «Energy Performance of buildings Directives, 2} NOTA NATIONALA — La data traducori acestui standard, este in vigoare.standardul european CEN/TR 15615:2008 care are urmatorul ilu «Explanation of the general relationship between various European standards and the Energy Performance of Buldings Directive (EPBD) - Umbrella Document» 5 Asociatia de Standardizare din Romania, ALTER EGO ENGINEERING, 14/02/2011 SR EN 15377-3:2008 ‘Atunci cénd standardele sunt confictuale cu reglementaile nationale, se recomanda sa se ullizeze acestea din urma. prEN 15377, Instalatii de incalzire In cladiri — Proiectarea instalajlor de incalzire si de racire integrate, cu agent termic apa este alcatuit din urmatoarele part: — Partea 1: — Determinarea capacitaii nominale de incélzire si de racire; — Partea 2: — Proiectare, dimensionare si montare; — Partea 3: Optimizare pentru utlizarea surselor de energie regonorabile. Conform Regulamentului Intern al CENICENELEC organismele de standardizare din urmatoarele tari au obligajia 4 puna in aplicare acest standard european: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irianda, Isianda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia si Ungaria. Asociatia de Standardizare din Romania, ALTER EGO ENGINEERING, 14/02/2011 SR EN 18377-3:2008 Introducere Scopul acestui standard este de a furniza un ghid pentru proiectarea instaatilor de tncalzire si de rcire integrate, cu agent termic apa pentru a se promova ulllzarea surselor de energie regenerabile gi de a se stabil o metod’ de integrare activa a masei cladiri pentru reducerea sarcinilor de vart, transferarea sarcinilor de inoalzire/de racire orelor in afara perioadelor de consum de vart si micgorarea dimensiunilor instalatei. O sectiune a acestu’ standard stabileste modul in care proiectarea si dimensionarea pot fiimbunatatite pentru a se promova sursele de energie regenerablle. Sarcinile de var pot fi reduse prin activarea masei cl2diri cu ajutorul conductelor integrate Tn structura principala executata din beton a acesteia din urma (sisteme de elemente de constructie termoactve, TABS"), Pentru acest tip de sisteme, calculul puterii de incalzire gi al puteri de racire in regim stationar (partea 1 a acestui standard) nu este suficienta. In consecinta, mai multe secfiuni ale acestui standard labilesc metodele de a se fine seama de comportamentul dinamic. Metodele propuse se utiizeazd pentru a se calcula $i a se verifica daca puterea de racire a instalatje este suficienta, si pentru a se calcula necesaturile de rdcire pe partea de apa pentru dimensionarea instalatiei de racire. Evaluarea energetica a instafatilor de incalzire si de racire a suprafetelor, de asemeneam, poate fi cefectuata conform ghidurilor nationale indeplinind scopul acestui standard. NS) NOTA NATIONALA ~ Abrevierea TABS provine de fa expresia din limba engieza «Thermo-Active-Bulding- ‘Systems» care ingeamna «Sistome de elemente de Gonsttuctie Termoactve Asociatia de Standardizare din Romania, ALTER EGO ENGINEERING, 14/02/2011 SR EN 15377-3:2008 1 Domeniu de aplicare ‘Acest standard european se aplica instalatilor de Incdizire si de racire integrate, cu agent termic ap din cladirile de locuit, comerciale si industriale. Metodele se aplicd instalatilor integrate in poreli, pardoseala sau plafoane fara nici un gol de aer deschis. Metodele nu se aplica panourilor de plafon sau grinzilor incdlzite sau récite. Acest standard este a partea 3 dintr-o seriei de standarde: — Partea 1: Determinarea capacitatii nominale de incalzire si de récire; — Partea 2; Proiectare, dimensionare si montare; — Partea 3: Optimizarea pentru utiizarea surselor de energie regenerabile. ‘Scopul acestui standard este de a furniza un ghid referitor la proiectare, care promoveaza utiizarea sursolor de energie regenerabile 1 de a furniza 0 metoda pentru utiizarea sistemelor de elemnte de constructie termoactive (TABS). Metoda permite calcularea puterii de racire de varf @ unui sistem termoactiv, pe baza aporturilor de cclduré (solara, sarcini interne, ventilare). De asemenea, aceasta metoda permite calcularea necesarului de energie pe partea de apa (sistem) in vederea utilizar pentru dimensionarea instalatiei de racire (de exemplu racitorul, debitul fluidului etc). Puterea de incdlzire in regim stationar se calculeazé conform metodei B sau E indicat in prEN 15377-1"4) (partea 1 a acestei serii de standarde). 2 Referinte normative Urmatoarele documente de referinfa sunt indisponsabile aplicéri acestui standard, Pentru referinje datete se aplica numai edilia citaté. Pentru referintele nedatate se aplica ultima editie a documentului de referinfa(inclusiv, eventualele amendamente). EN 15251"), Indoor environmental input parameters for design and assessment of energy performance of buildings addressing indoor air quality, thermal environment, lighting and acoustics EN 152558), Thermal performance of buildings — Sensible room cooling load calculation EN 152657), Energy performance of buildings — Calculation of energy needs for space heating and cooling using dynamic methods — General criteria and validation procedures N4) NOTA NATIONALA ~ La data traduceri acestui standard, este in vigoare standardul european EN 15377-1:2008 care are acelagititu ca col de la rferine. NS) NOTA NATIONALA - La data traduceri acestui standard, este in vigoare standardul european EN 15251:2007 care are acelag tit NS) NOTA NATIONALA - La data traduceri acestul standard, este in vigoare standardul european EN 15255:2007 care are acelag tit NT) NOTA NATIONALA — La data traducerii acestul standard, este in vigoare standardul european EN 18256:2001 care are acetasi til Asociatia de Standardizare din Romania, ALTER EGO ENGINEERING, 14/02/2011, SREN 15377-3:2008 prEN 15377-1:2005, Heating systems in buildings — Design of embedded water based surface heating and cooling systems — Part 1: Determination of the design heating and cooling capacity PrEN 15377-2N®), Heating systems in buildings — Design of embedded water based surface heating and cooling systems — Part 2: Design, dimensioning and installation 3. Termeni, definitii si simboluri Pentru corecta ullizare a acestui document, se aplica termenii si definitile indicate in PrEN 15377-1:2005, precum si urmatoarele simbotur 3.1 Date referitoare la circuit Tit oy curgere de apa specifica, calculala pe aria acoperité de circuit, exprimata in kg/(m’ s) ; Ow ccaldurd specifica masicd a apei, exprimata in J(kg K) + T distanta intre conducte, exprimati in m; da. diametru exterior al conductel, exprimat in m; s sgrosime a peretelul conductei, exprimata in m; 4, Conductivitate termica a materialului peretelul conductel, exprimata in Wi(m K); Assor arie a suprafefe racite/incalzite de cétre circuit, exprimata in m°; be lungime a conductelor montate, exprimata in m; ais utore de racire (<0) sau de incalzire (20) maxima pentru o instalate de condionare, ‘exprimata in W; oe temperatura a apel de tur la inceputul simul, exprimata in “C; om temperatura minima (pentru récire) sau maxima (pentru Incalzire) a apei de tur care poate fi obtinuta de catre magina, exprimata in °C. 3.2 Date referitoare la geometria incaperii gi conditii la fimita Awe arie totala a peretilor verticali, fard fatada exterioara, exprimata in m? ; Fereoréu way factor de form a pardosealé-perete exterior: Fervorcemy factor de forma pardoseala-plafon; Ferowwass factor de forma pardoseala-pereti; Reairoo —_fezistenta suplimentard a fetel superioare a plici, exprimata in (m° K)W ; NS) NOTA NATIONALA — La data tradwerii acestul standard, este in vigoare slandardul european EN 15377-2:2007 care are acelagi ty Asociatia de Standardizare din Romania, ALTER EGO ENGINEERING, 14/02/2011 Ress cating Rots Daicroor Iigvcaing Pai-wats eer wats war coi Aroaing ats Corus At Urmatoarele date trebuie cunoscute pent SR EN 15377-3:2008 rezistenfa suplimentara a fetetinferioare a placii, exprimata in (m? KYW ; rezisten{’ a stratului superficial al peretilor interior, exprimata In (m? K)W ; coeficient de transfer termic prin convectie Inte aer gi pardoseald, exprimat in Wim? Kk) ; ‘coeficient de transfer termic prin convectie intre aer si plafon, exprimat in Wi(mn? K) ; cooficient de transfer termic prin convectie intre aer si perefi interior, exprimat in Wim? K) ; coeficient de transfer termic prin radiatie intre pardoseala si peretilinteriori, exprimat wm? K) 5 coeficient de transfer termic prin radiafie intre pardoseala si plafon, exprimat in Wim? Kk) 5 coefiient de transfer termic prin radialle intre plafon si perefii interior, exprimat in Wien? K); inertie termica medie specifica peretilor interior, exprimata in Ji(m? K) ; pas de timp de calcul, exprimat in s reaga zi, si valorile de pe parcursu! al n-lea pas de timp de la inceputul simular trebuie definite: Toomer Qi Qineas Qracon Sin temperatura operativa maxima admisiblé pentru conditile de confort, exprimata in aport solar in Incdpere pe parcursul pasulul de timp de calcul actual, exprimat in Ws; flux tormic care intra in incdpere gi care provine de la peretii exterior! pe parcursul pasului de timp de caloul actual, exprimat in Wi flux termic convectiv extras de circuitul de aer, exprimat in W ; aport de caldura radianta interna datorat persoanelor sau echipamentului electric pe parcursul pasului de timp de calcul actual, exprimat in W; aport de caldurd convectiva interna datorat persoanelor sau echipamentului electric pe parcursul pasuli de timp de calcul actual, exprimat in W ; regim de functionare (valoarea este egald cu 1 atunci cénd sistemul funclioneaza gi 0 atunci cénd sistemul este oprit), adimensional; 3.3. Date referitoare la placa si la diviziunile sale: Ss 8 a grosime a pai superioare a placii, exprimata in m ;, grosime a parti inferioare a pci, exprimata in m ; numar de straturi de material care aleatuieste partea superioar’ a placii, adimensional ; 10 g = g & 2 5 & 8 g & # 2 Asociatia de Standardizare din Romar SR EN 15377-3:2008 we numar de straturi de material care alcatuieste partea inferioara a plaicii, adimensional; In consecinta, J=J;Je reprezinté numarul total de straturi de material care alcatuieste placa si J seturi de proprietat fizice (p, 6, 2s 8, M, Ri) trebuie cunoscute sau selectate, in care: a ‘masa volumica a materialului care alcatuieste stratul j, exprimata in kg/m? ; clduré specific’ masica a materialului care alcatuieste stratul j, exprimata in Jf (kg K) ; ‘conductivitate termicd a stratululj, exprimata in WI (mK); 4 ‘grosime a stratuluj, exprimata in m, 45 = 0 daca stratu!reprezintéo rezistents termicd simplas mm rnumar de diviziuni ale stratululj, adimensional ; R rezistonfa termica a stratuluij, exprimata in mW , R, > 0 daca stratul reprezinta o rezistonta termicd simpld eds ‘ Pentru coerenta geometioa: $5, iE, re mh 3.4. Date referitoare la profilul de temperatura Valoarea initiald a temperaturii apei de tur (8°) si temperaturile interfetei diviziunilor placit (6°, cu SiS, ) trebuie stabilte. Cat despre placa, o Solutie posibilé o constituie atribuirea aceeasi valori tuturor interfetolor, egalé cu temperatura medie de la debutul simul Cu toate acestea, dacé simularea acopera mai mull de un ciclu de lucru, selectarea valorilorinjiale nu ‘este decisiva, De fapt, aceasta influenteaza numai primele etape ale simular 3.5. Ca(cul al profilului de temperatura si a fluxurilor termice pe parcursul intervaluiui de timp generic n Temperatura obinuta la o anumita interfaa la starsitul pasului de timp precedent se utlizeaza pentru calculul fluxurilor termice care acjoneaza asupra structuriorclédini $1 pentru calculul temporaturitor rezultante la sfarsitul pasului de timp in curs. Aceste marimi sunt: Conv aporturi de cldura convectiva specifice giobale, exprimate in Wim? ; hat aporturi de caldurd radianta spectfice globale, exprimate in Wim"; 6, temperaturd a aerului tn incBpere in cursul pasul de timp actual, exprimata tn Mats temperatura a medie a peretilor in cursul pasului de timp actual, exprimata in Sp ternperaturd operativa in inc&pere in cursul pasului de timp actual, exprimata temperatura a apel de tur la sfarsitul pasului de timp anterior, exprimata in °C ; " Asociatia de Standardizare din Romania, ALTER EGO ENGINEERING, 14/02/2011 SR EN 15377-3:2008, temperatura 2 apei la iegire la sfarsitul pasului de timp anterior, exprimata temperatura a i-a interfatd, cu 0 na L | ' an i i i | Legenda port de caldura total maxim in spatiy [Wim? de arie de plangeu} ‘O8E = Ocupanti si echipament (conform SWKI 95-3) thuminat (conform SWWKI 95-8) uletea de racire medie TABS [Wimn* de aro de plangeu} Figura 5 - Principiu de functionare a sistemelor de elemente de constructie termoactive (TABS) 7 Asociatia de Standardizare din Romania, ALTER EGO ENGINEERING, 14/02/2011 SR EN 15377-3:2008 7 Metode de calcul 7.1 Generalitati Se pot aplicd urmatoarele metode de calcul - _ metoda de dimensionare aproximativa care se bazeaza pe un calcul standard al sarcinii de racire (exactitate 20-30%). A se utiliza pe baza unei valori de varf cunoscute a aporturilor de caldurd, a se vedea 7.2; metoda de dimensionare simpiificata cu ajutorul schemelor care se bazeaza pe 24 valori rare ale aporturilor de caldura (exactitate 15-20%), a se vedea 7.3; modelul simpliicat pe baza_metodei diferenelor finite, MDF, (exactitate 10-15%). Simulare dinamica detaliata a conductiei termice in placa via MDF, bazata pe 24 valori orare ale sarcinilor de racire variabile ale incaperi gi pe temperaturile acrului, a se vedea 7. modele de simulare detaiiate (exactitale 6-10%). Model de simulare dinamica global pentru sistemul radiant si Incapere, a se vedea 7.5. 7.2 Metoda de dimensionare aproximativa Instalatia de racire trebuie dimensional pentru 70 % din sarcina de racire de vart (EN 15255, PrEN 1377-1 gi prEN 1537-2). In acest caz, calculul sarcinii de racire trebuie sa se efectueze cu ajutorul unei temperaturi operative de 24 °C. 7.3 Metoda de dimensionare simplificata cu ajutorul schemelor In acest caz, calculul aporturlor de caldura trebuie efectuat prin intermediul a 24 caloule orare cu 0 temperatura operativa de 24 °C. Dac aporturile de caldura sunt aproximate, 10 % din aportul sotar trebuie adaugat la fiecare ord in vederea luarii In considerare a aporturilor datorate ferestrelor exterioare. Aceasté metoda se bazeazA pe jpoteza c& intreaga placa conductoare ramane la temperatura constanta pe parcursul intregi zile. Temperatura medie a pidcii se calculeaza cu aceasta metoda si depinde de temperatura apei de tur pe parcursul perioadei de functionare a circuitulul. In aceasta metodai sunt implicate urmatoarete date si parametr > Q, care reprezinta sarcina termica zlnica specifica in incapere pe parcursul ziti etalon, exprimata in'kWhim® pe zi. Aceasta valoare reprezinta suma celor 24 valori orare ale aporturilor de caldura ‘mai sus mentionate raportate la aria plangeului. Caracteristicile profilul sarcni trebuie cunsocut; ~ Gacnti: Yomperatura operativa admisibla pentru condile de confort, exprimata in °C; Orientarea incdperi, pentru determinarea momentului aparitlei sarcinii de var a aporturlor de ccaldura: Est (dimineat®), Sud (amiaza) sau Vest (dupa-amiaza); Numarul de suprafofe active, pentru determinarea daca placa functioneaza prin transfer termic alat pe partea planseului cat si pe partea plafonului sau doar pe partea plafonului (a se vedea figura 6); - he numarul de ore de curgere a fluidulu prin circuite, exprimat in h; Row rezistonta termica a plici, exprimaté tn m°K/W. Aceasta reprezinta rezistenta termica ce conecteaza zona conductoare a placii aproape de nivelul conductelor (a se vedea figura 7) de nivelul conductelor. In alli termeni, se presupune o& zona conductoare a placii se mentine la 0 temperatura constanta pe parcursu! perioadel de ocupare (a se vedea figura 8); 18 Asociatia de Standardizare din Romania, ALTER EGO ENGINEERING, 14/02/2011 SREN 15377-3:2008 @,, temperatura medie a plc, exprimata in °C, care depinde de numéirul de suprafete active, de regimul de functionare (24 h sau 8 h) si de forma profilului sarcini interme (pauzd de pranz sau 1u). Temperatura suprafejei medie a plicii este determinata prin intermediul coeficientilor inclugi in metoda de catre relatia urmatoare: 8, = O.saen, + CO8ff “O “c “ {in care valorle coeficientului se indica in tabelul 1 $itabelul 2; R, rezistenja termica totala a circuitulul, exprimata in m?K/W, obtinutd cu metoda rezistentei. Aceasta rezistenta termica depinde de caracteristicle urmatoare: rezistenta peretelui conductei, diametrul conductei gi distanta Intre conducte (a se vedea figura 10), si se calculeaza conform B.A; @,, care reprezinté temperatura necesara a apei de tur, exprimata in °C, obtinuta prin relatia urmatoare: (Ra + R,)-1000 c 2) 150 150 20 180 [eo] #20] unde: unde: unde beton 1=lemn beton armat 2=a0r 2=beton 3= beton armat 3 = bra de sticla 4 = beton armat Exemplu de placa Exemplu de placa Exemplu de placa ‘ectiva prin 2 supratete activa prin 1 suprafata ‘activ’ prin 1 suprafal Figura 6 - Numar de suprafete active 19 Asociatia de Standardizare din Romania, ALTER EGO ENGINEERING, 14/02/2014 SR EN 15377-3:2008 150 _ 80 0 eg Fe = + 1 2{ i 2. 2—- 3 ea 3 Ee st g . 2 020 2—+- 2 ¢ 920] 4—- & 3 z unde unde unde 1 = boton 4 =tomnn 4 =temn beton armat 2=a0r 2= beton = beton armat 3 = fra de stots Zona conductoare: Materiale 1 $12 Zona conductoare: Material 3 4= beton armat Zona conductoare: Material 4 Figura 7 - Exemple de zone conductoare unde: GR = zona conductoare UP = partea superioard a zonel conductoare LP = partea inferioard a zonei conductoare ROS = restul de plac PL = nivelul conductelor Figura 8 - Schema rezistenfelor 20 Asociatia de Standardizare din Romania, ALTER EGO ENGINEERING, 14/02/2011, SR EN 18377-3:2008 Coeficientii pentru calculul temperaturii media placli sunt prezentati in tabelul 1 sitabelul 2, in functie de profilul aporturilor de caidura interne. ‘Tabelul 1 - Aporturi de caldura interne constante intre 8:00 si 18:00 ‘Orientare a incaperit Tip de pardoseala EST sup | VEST Coeficient pentru calculul temperaturii medii a placii Regim de functionare Pardoseala siplaton| 4.6816 | 5.3696 | 5.935 permanenta (24 h) C2 Numaiplafon C1 | 63022 | 72287 | -7.7082 Regim de functionare | Pardoseala giplafon] 55273 | 6.1701 | 6.7323 intermitenta (8 h) 2 Numai plafon!? | ~-7.2853 | -7.8562 | -8.5797 ‘Tabelul 2 ~ Aporturi de caldura interne constante intre 8:00 si 12:00 si intre 14:00 si 18:00 (dou varfuri) Orientare a incaperit Trip de pardose Est sup | VEST Coeficient pentru calculul temperaturii medii a placii Regim de functionare | Pardoseala sipiafon| -6.279 ] -7.1084 | -7.3681 Permanenti (24h) Numaiplafon | 7.9663 | 6.7989 | 6.7455 Regim de functionare | Pardoseala siplafon| -8.1474 8.758 | 9.3264 intermitenta (@h) Numaiplafon | -10.029 | 10685 | -10.967 Odaté ce Confor este definit, tabelele pot fi sintetizate sub forma scbemelor. De exemplu, dacd Gator = 26 °C, schema referitoare la aporturile de caldura interne constante intre 8:00 si 18:00 se indica in figura 9 a SR EN 15377-3:2008 ro Legenda axaX —energia zimic’ species (kWh? pe zi) axa Y temperatura medie a placi coda itor: condita de functionare a cicuitull (C = continuy, = intermitent, 8h) pumarul de suprafete active (1 sau 2) ofientare a incaperi (E = Est, $ = Sud, W = Vost) Figura 9 - Schema pentru determinarea temperaturii medii a placii in cazul aporturilor de calduré interme constante pe parcursul zilei la de Standardizare din Romania, ALTER EGO ENGINEERING, 14/02/2011 Asociatia de Standardizare din Romania, ALTER EGO ENGINEERING, 14/02/2011 SR EN 15377-3:2008 Exemplu de calcul + Q:0,6 kWhim? pe zi; forma sarcinilor termice: 2 varfur + Aon: 26°C ‘© Otientarea inedperi: SUD + Tipae 150 unde: plangeu 1=lomn leo 2 g 3 = beton amt 20 3 é 2 + eh + Res 0 de (oR = zona conductoae ie = 2—- g pf Daca 2. zone conductoare 829 = 1.9 Wl), ature 053 mKIW gi + 8, =26~10,685-0,6=19,6°C + Re 0,07 m'KIW + 6-196 -26 {0,013 +0,07)-1000 hs z =13,38°C 23 Asociatia de Standardizare din Romania, ALTER EGO ENGINEERING, 14/02/2011 SR EN 15377-3:2008 7.4 Mode/ simplificat pe baza metodei diferentelor finite (MDF) 7.4.1 Sistem de racire Trebuie sa se {ind seama de puterea imitald a instaajie de racire. Aceasta implicd de fapt c& nu este posibil 58 se menting o temperatura a apei de tur constanta, decarece aceasta depinde de cantitatea de flux termic anterior schimbat cu placa si de puterea maxima a récitorulul. Dupa flecare pas de timp se calculeaza 0 noua temperatura de intrare a apei prin luarea in considerare a fluxurilor termice de la sfaritulfecarui pas de timp precedent. 7.4.2 Circuit hidraulic Se aplicé metoda rezistentei, aga cum este detaliata in anexa B. Aceastd metoda stabileste o relatie directa, exprimata in termeni de rezistente, intre temperatura de intrare a apei si temperatura medie la rivelul planului conductelor, J.. In acest scop, placa poate fi imparfita in alte doua placi mai mic, adicd placa superioara (care se afla deasupra planului conductelor) si placa inferioara (care se afla sub planul conductelor) sunt considerate in mod separat (a se vedea figura 10). Racha i GOSL...F RetRaatRe Legenda 4, temperatura de intrare a apei R, rezistenja termicd intre temperatura suprafatel inlerioare si cea a suprafejei exterioare ale Re rezistenta termica intre temperatura apel de intrare vrctecenducte si temperatura apei_ de tur de-adungu lungimil conductei/icuitulul Ry _rezistenta termica intre temperatura suprafetel fexterioare ale peretelui conductei_ i temperatura medie la nivelul —planulul cconductelor Ry rezistenta termica Intre temperatura apei de tur in conducta si temperatura suprafate’ interioare a peretelui conductei Figura 10 - Concept al metodei rezistentei 24 5 = g g & 3 g 3 i § fi z Asoclatia de Standardizare din Romar SR EN 15377-3:2008 7.4.3 Placa Metoda rezistentei permite impartirea placii in doud parti, care sunt analizate prin intermediul unei metode a diferentelor finite explicit 7.4.4 Incapere Trebuie sa se ia in considerare un nod de aer cuplat cu suprafetele superioard § inferioara ale plac cu un nod de perete fictiv, via trei rezistente. In plus, cele dou suprafe(e ale placii sunt cuplate ‘mpreuna prin o rezistenta care fine seama de schimbul prin radiatie intre acestea, i fiecare suprafata 2 piacil este conectatd print-o rezistenta de nodul de perete (a se vedea figurile 11, 12 si 13) Figura 11 ~ Schema generala a metodei rezistentei 25 ‘Asociatia de Standardizare din Romania, ALTER EGO ENGINEERING, 14/02/2011 SR EN 15377-3:2008 unde: W reprezinta nodul fctv care deserie peretil interior! Figura 12 - Schemé a retelei de sarcini termice 26 Asociatia de Standardizare din Romania, ALTER EGO ENGINEERING, 14/02/2011 SREN 15977-3:2008 unde: DWC = const climaterice de proiectare TES = transmitere prin supraaja exteroar’s SG = aport solar int arin termice inteme convective RIM = sarin termice inteme ragiante Figura 13 - Sarcini termice implicate care actioneaza asupra incdperii gi modul in care acestea intervin in calcule 7.4.5 Limite ale metod Urmatoarele limitari trebuie respectate: = distanta intre conducte: de la 0,15 la 0,3 m ~ structure placit din boton uzuale trebule s& fie luate In considerare, 4 = 1,16-2,0 Wi(mk), cu materiale suplimentare la partea superioara, care pot fio izoatie fonicd sau o pardoseala fiotanta, in cadrul structurilor placlor inferioara si Superioard nu se iau in considerare nici un tip de Lumplutura ugoard discontinua Daca aceste conditi nu sunt Indepiinte, pentru dimensionarea sistemalul termoactiv se aplic’ un program de simulare detaliat (a se vedea 7.5). In conditile mai sus mentionate, un calcul al sarcinii de racire sau o simulare a unui sistem convectiv pot fi efectuate pentru 0 pericada complet de 24 h gi cu o temperatura interioard de 24 °C. Rezultatele acestui calcul care trebuie luate in considerare ca date de intrare pentru prezentul model simplificat, sunt aporturile soalre gi luxurie termice din incapere provenite de la suprafetele exterioare, a Asociatia de Standardizare din Romania, ALTER EGO ENGINEERING, 14/02/2014 SR EN 15377-3:2008 7.5 Program de simulari ale cladirii dinamice Pentru toate cazurile care nu intra in domeniul de validare a metodelor simplificate, calculele TABS trebuie efectuate cu ajutorul unui model detaliat al sistemulul cladiri dinamic. Aceste calcule TABS trebuie sai la in considerare curgerea apei in conducte, conductia termica intre suprafetele superioara i inferioard ale plc si nivelului conductelor, conducfia termica a fiecdrul perete, radialia reciproca intre suprafefele interioare, convectia cu aeru! si echilibrul termic al aerului De fiecare data cénd rezultatele calculelor TABS sunt raportate, trebuie sa se precizeze programul informatic utiliza, 8 Date de intrare pentru simularile informatice ale performantei energetice Pentry a facia simulatile informatie dinamice ale cladiri echipate cu instalaji de incdlzire gi de race prin radiate integrate, se poate utiliza rezistenta echivalenta inte stratul de conducte termica (nivelul ‘conductelor) si suprafata. Pentru sistemele de tip E, F, $i G conform prEN 1537-1, aceasta rezistenta se calculeaza direct. Se calculeaza atat rezistenta echivalenta inspre interior cat si rezistenta echivalenta inspre exterior. Pentru sistemele de tip A, B, C si D (conform prEN 1537-1, prEN 1264-2 si prEN 1264-5), rezistentele echivalente se calculeaza cu ajutorul fluxulul termic’ specific ingpre interior gi luxului termic specific inspre exterior, luand in considerare rezistenta suprafetei definita de relatia urmatoare: R= A6Ig, — 10h, Kime in care: Ry_rezistenta echivalenta, spre interior (x=i) sau spre exterior (x=u), exprimata in Km#W. A diferenta de temperatura a agentului termic de incalzire/racire, exprimatai tn K a. fluxul termic specific, spre interior (x=i) sau spre exterior ( ), exprimata fn Wim hy coeficientul de transfer termic superficial, exprimat in WiKm? 28 Asociatia de Standardizare din Romania, ALTER EGO ENGINEERING, 14/02/2011 SR EN 15377-3:2008 Anexa A (informativa) ‘Scheme simplificate Urmatoarele scheme, referitoare la proiectarea unui sistem de elemente de construciie termoactive, se realizeaza pe baza metodei de calcul simpiiicate prezentata la 7.3. Schemele in figura ‘A2 prezinta un exemplu de relatie intre aporturile de caldura interne, temperatura apei de tur, transferul termic pe partea incaperii, orele de functionare si transferul termic pe partea de apa Schemele corespund unei placi din beton prezentatd th figura A.1 avand un plangeu solid de beton (Conductvitate termicd de 1,2 Wimk), 0 distanta pentru conducte de 0,15 m si un domeniu de temperaturi admisibile in inc&pere cuprins intre 21 °C si 26 °C. ‘Schema din partea superioaré prezinta pe axa y aportul de caldurd total maxim admis in spajia {aporturi interne si aporturi solare) exprimat in Wim, si pe axa x temperatura apoi de tur necesara exprimatd in "C.’Linile din schema corespund diferiteior ore de functionare (8h, 12h, 24 h) gi difertelor cantitalj maxime de energie furnizata exprimate in Whim? pe zi. ‘Schema din partea inferioara prezinta puterea de race exprimata in Wim? necesara pe partea de apa (pentru dimensionarea rdcitorului) pentru plicile termoactve, ca o functie de temperatura apei de tur si de timpul de functionare. In pus, cantitatea de energie eliminata se indica in Whim pe zi. Exemplul demonstreaza c&, pentru un aport de caldura interna maxima de 48 Wim” si o durata de functionare de 8 h, temperatura apei de tur trebuie s& fie de 17,8 °C. In cazul in care sistemul functioneaza pe 0 perioada de 24 h, temperatura apel de tur trebuie sa fie de 21,3 °C. In total, cantitatea de energie eliminata din incapere este de aproximativ 460 Whim® pe zi. Pulerea de rare necesara pe partea de apa este de 58 Wim’ pentru 0 durata de funciionare de 8 h si de 20 Wim? Pentru 0 duraté de functionare de 24 h. Astfel, pentru o funclionare cu durata de 24 h, gabaritul racitorului poate fi redus in mod semnificatv. Dimensiuni exprimate in milimetri 150, > 0 200, Legenda A Beton B Beton armat Figura A.1 Placa utilizata in calculele simplicate 29 Asociatia de Standardizare din Romania, ALTER EGO ENGINEERING, 14/02/2011 SR EN 1377-3:2008 o SN ~ © NN 20 ne yt» Ppa orn) 2 mn 2 + + + San 0 + o lf ' ee WY we eae as °c x 6 8 7 ® ww n np mB ° T t 0 » [ea] y2 % | © 12h an © » « Legenda ‘Axa X temperatura apei de tur Oy yl sarcind de race, @ Y2 —_elminarea energiei necesare pe para de apa Linile cu cod de cul gi forme corespund orelor de funcionare a sistemulu, dup cum se indica Linile marcate cu xxx Whim? indica energia totald eliminala pe parcursul perioadel de functionare Figura A.2 - Schema simpla pentru proiectarea unui sistem TABS 30 Asociatia de Standardizare din Romania, ALTER EGO ENGINEERING, 14/02/2011 SREN 15377-3:2008 ‘Schemele urmatoare, referitoare la proiectarea unui sistem de elemente de constructie termoactive, sunt realizate pe baza metodei de calcul simplificate descrisd in 7.3. Schemele din figura A.4 prezinta lun exemplu de relate intre aporturile de caldura interne, temperatura apei de tur, transferul termic pe partea incdperil, orele de funclionare si transferul termic pe partea de apa. Schemele corespurtd unei laci de beton prezentata in figura A.3 avand un plangeu solid din beton (conductivitate termic’ do 1,2 Wimk), 0 distana pentru conducte de 0,15 m si un domeniu de temneraturi admisibile in Incapere cuprins intre 21 °C si 26°C. Schema din partea superioard prezinta pe axa y, aportul de caldura total maxim admis in spatiu (@portur interme si aporturi solare) exprimat in Wim, si pe axa x temperatura apei de intrare necesara exprimata in °C. Linile din schema corespund difertelor ore de functionare (8 h, 12h, 24h) si diferitelor cantitati maxime de energie furnizat& exprimate in Whim! pe zi. Schema din partea inferioard prezintéputerea de rire exprimata in Wt necesaré po partea de apa (pentru dimensionarea racitorului) pentru placile termoactive, ca o functie de temperatura apei de intrare gi de timpul de funcionare In plus, canftatea de energie liminata esto indicat in Wh pe zi. Exempiul demonstreazé c&, pentru un aport de caldura interna maxima de 48 Wim? si o durata de functionare de 8 h, temperatura apei de intrare trebuie sa fie de 17,0 °C. In cazul in care sistemul functioneaza pe o perioada de 24 h, temperatura apei de intrare trebuie s& fie de 20,5 °C. in total, cantitatea de energie eliminata din inedpere este de aproximativ 460 Whim’ pe zi. Puterea de racire necesara pe partea de apa este de 58 Wim" pentru 0 durata de functionare de 8 h si de 20 Wim? Pentru © duraté de functionare de 24 h. Astfel, pentru 0 funclionare cu durata de 24 h, gabaritul racitorului poate fi redus in mod semnificativ. Dimensiuni exprimate in milimetei 50 B 60 30 220 o | 4 Legenda tema B Beton C Fibra de sticia D Beton armat Figura A.3 — Placa utilizatd in calculele simplicate at SR EN 15377-3:2008 0 ALTER EGO ENGINEERING, 14/02/2011 Asociatia de Standardizare din Romani 8 Legends ‘Axa X temperatura apei de tur yt sarcina de ricre, @ y2 __eliminarea energie’ necesare pe partea de apa Line cu cod de culor gi forme corespund orelor de functionare a sistemului, aga cum este indicat nile marcate cu xox Whim? indica energia total eliminatd pe parcursul pericadel de functionare Figura A.4— Diagrama simpla pentru projectarea unui sistem TABS. 32 do Standardizare din Romania, ALTER EGO ENGINEERING, 14/02/2011 SR EN 15377-3:2008, Anexa B (normativa) Metoda de calcul B.1 Nivel al retelei de conducte R, feprezint& rezistenta termica totala (m?KYW dintre temperatura de intrare a apei i temperatura medie la nivelul conductelor, determinata cu metode rezistentei. R, poate fi calculata cu: R=R +R, +R +R, (84) in care: Pentru apiicarea acestor relat trebule indeplinite dou’ conditi = telatia pentru R, este aplicabilé numai daca s,/ T > 0,3, s2/ T > 0,3 gi d,/ T < 0,2 1 — relajia pentru R, este aplicabila numai daca rit, -¢,,-(R, +R, + R,)2 7 Daca ambele conditi sunt indeplinite, relat (B.1) poate fi aplicata. Modelul prelucrat se exprima intr-un mod explicit, In consecin{a inegalitatea R, tity.» “Cy >| trebuie ‘indeplinita pentru a se evitarea instabilitatii calculelor. B.2 Subdiviziune a plangeului Placa este compusa din J; straturi de material care constituie partea superioara a placii, cu o grosime totala s;, gi Jz straturi de material care constituie partea inferioara a placii, cu o grosime totala s2. In onsecinfa, trebuie s se cunoasca grosimea (4) §1 proprietaile fice (p, 6} A) a J= Jstus seturi de straturi de material. Pentru coerenta geometrica. dete Pentru a se face calculelor, fiecare strat de material se imparte intr-un numar de straturi de separare. Pentru fiecare strat de material trebuie s& se decida numarul de straturi de separare, m, in care acesta se imparte, 33 Asociatia de Standardizare din Romania, ALTER EGO ENGINEERING, 14/02/2011 SR EN 15377-3:2008 fe 4 Dy us: i Ds u PL -——-e---—4 6 Ls & -—_ | Legenda US partes superoar a plack Lstratul de materia PL evel conductor statu do soparare LS pateainfrier a pac Figura B.1 - Exemplu de subdiviziune a placii Fiecare strat de separare péistreaza proprietatile fizice ale stratului de material de care apartine. Astfe!, daca al k-lea strat de separare apartine de al -lea strat de material, atunci 4, =A,, pp. =2, $I 4 = Th aceasté metoda, straturle de separare sunt utiizate ca noduri termice. Fluxurile termice $i temperaturile care Se aplica straturilor de separare sunt calculate pentru a se studia capacitatea instalajiei, Pentru a se efectua aceste calcule, fiecare strat de separare este caracterizat de pairu valor’ fizice principale: — inertia termica C,,,, care se calculeazé prin tuarea in considerare a grosimii stratului de separare 7, =—+: m; Pox © “Toa = Py °C; (B.2) She — rezistenta termicd RUps, care conecteaza prezentul strat de separare cu limitele stratului de sseparare superior: wv, £2) eT (8.3) de Standardizare din Romania, ALTER EGO ENGINEERING, 14/02/2011 Asociati SR EN 15377-3:2008 — rezistenta termic’ Rips, care conecteazé prezentul strat de separare cu limitele stratului de separare inferior: (toa — (8.4) = @ 2m,-A, — _cveficientul de transfer termic HC inte prezentul strat de separare si circuit | daca stratul de separare se invecineaz cu nivelul conductelor, (5) in celalalt caz HC, =0 ‘Asa cum este vizibil in schema, doud straturi de separare se invecineaz cu nivelul conductelor si, impart rezistenta termica R,, gi nu este posibil sa se determine fluxul fermic care traverseaza Ry ‘cu ajutorul unei singure diviziuni, Pentru a se evita aceasta dificultate, cel doud straturi de separare care se invecineaza cu nivelul conductelor sunt unite, si aleatulesc un singur strat de separare in calcule. ‘in consecint&, numarul de straturi de separare implicate in calcule este cu unul mai mic decat suma straturilor de separare ale tuturor stratunlor de materiale ale placil. Pentru coerenta, aceasta suma se exprima prin i, ase, = Sm, —1 Daca stratul este o simpld rezistenta, se precizeaza doar R,. Stratul de separare care traverseaza nivelul conductelor este al i, lea strat de separare, unde Sim, Temperatura acestu strat de separare este importanta pentru conexiunea inte placa si circuit, dup cum se demonstreaza in B.1, unde temperatura nivelului conductelor se exprima prin € Prin definite, 92 = Or» , astfel se utilizeaza doar 41's, In consecina, placa prezentaté in figura B.1 poate fi convertlé in refeaua RC urmatoare: 35 ‘Asociatia de Standardizare din Romania, ALTER EGO ENGINEERING, 14/02/2011 SR EN 15377-3:2008 Figura B.2- Retea RC echivalenta In consecinja, se definesc urmatoarele valor caraceristce ale straturlor de separare: Strat de separare cu l

    You might also like