Sate CREATIEPro Binh PS yreme in care stim din ‘ce in ce mai jntr-0 putin ce inseamn’ un roman", cred c& putem jntegra fara remuscari formula’ epica oferita colae Breban, recunoscind, cu autoironie implicit, cA e suficient ca autorul si o repete - pentru ao acredita definitiv. Fara ‘si comunice prin pretexte epice, cele trei episoade agluti- nate in volum si recistigi unitatea intr-un plan simbolic referitor la limitele conditiei biologice a omului. i y Intiiul episod e un fel de ,,Salon cu momiti*, alcituit din simple ,,fige juxtapuse fara ritmi- itate, un cortegiu de fantome grotesti recom- punind, pe deasupra lor, b&trinefea ca ,,aer“, ‘a ,stare“: cind toate lucrurile spuse cindva e ,razbun&* cu neasteptata cruzime, cind tru- pul scrisneste si scirtiie ea vechile mori de pi, (,,fantasticele mori de apa“), cind dragostea levine o amintire uscaté gi intimitatea ia orme clinice, cind viata insdsi seamainaé cu o dana de animal haituit. O alt&é secventé e inchinata copilariei, are in entru un singur erou $i constituie o reusita smarcabila. Intr-o dupa-amiazaé de vara, un 103iI se plictiseste ,,formid este labile. uri de pasiri $i ucide mmetteulel m joc cludat, in care se pierd; ior’ erotici, Intreprinde o ex, ranele casei, pentru a-gi impuls de spaima, sufera eu matusi Pedante, adoay ca noapte; 4 2 pire din ochi, si Hem mal Scopilaria ui sh cum “ra isi pastreazd prin probe de vita- perata iluzia de tapini“. Absenfa std _ se vadeste @ fi, asadar, tensiune per- "ain unghiuri si de pe pozitii diferite, categorie umand privilegiata, avind’ vo- Nematiei si fascinatia puterii. Ener pe care le adund atitia din eroii lui pan vin din aceasta sete neistovita de ,,bar- Concept generos, ‘fn care/né place) $3 i, dincolo de o biologie robusta, $i 0 anus atitudine fata de destin. acestu; aie iron i 1 ee ironice, ua facili, 4) si pune deje gi oniae eligtic, saat es Probleme sa 1-0 mepisare bie aa ink © de jor re bine. jucaté si sq; 1, eeu S8-$i culti ve calitatile ‘tile pe care le apreci 'azd ca bar. ini“ sint cei ce intervin eficace in linia ‘a vietii lor, cei ce colaboreaza frenetic priul destin si nu-l recunose decit in in care il modified. Bi’sint invingatorit ; toate timpurile pentru care soarta inseamna { si libertate de actiune, cei cdrora pared singu st izibila : de a grabi constr, neral, la N. Bre! Constiinta de sine ban, tendinga tili sau adi ; lolescenti, de 4 eroilor aj ; in dispregul rai de a le , forjas na infan- s-a dat un destin, ci-ei insisi J-au inau- riguros dite izarea, gurat, asa cum vorbele, invocind cu credinté $1 exclusi aptele, le pot anticipa si chiar instaura. Dezi- Nase u mai putin e consecintele ei ¢. autor de tului atul pur devine realitate $i terapeutica estui miracol e energia, adic& ardoarea pro- priului destin. In romanul lui Ny Breban problemele spetei trebuie considerate numai un pretext pentru videnta 2G {ste incercarea Prete tle alitatii unora Spectaculoasd in intreprins§ de dintie ce a © personajele LL 104 105 > —_o trecere de la limitele bio zofie" a limitelor. Aut veptnabul” nel femich gt eo ,,natura", ci Catargiu verified insd fragilitatea mentinut vreme indelungata. In- ti B. Bs refuzul feminitafii se ina. de iubire care-si_ respinge Revistenta fatd de Catargiu — tatal—= Dar ea ¢ invins’ de un erenja si sigu- enta eficace —, Se “ al copilului. Afec- nu este decit o aminare si singura care pare — sa-l iub a ven{ eascd adevarat a, gest int : interpretabii esi ediata. si ar as finitiva, urmati de cl initial. Mod ciudat deapey d despa) zamigici, B, B, femeie fiind sigen{a ei. se, transforma acum, in » inflexibilitate, desi posibilitatea de- sperie mai tare.ca moartea. Aceasta re se, confundé cu teama nespusd ‘nao inceare’ nu atit in faja even= unei noi deziluzii, cit, mai ales, in ii fulgerdtoare care va fi reactia irzie si se diruie cu totul inci 0 » igoleazd o vreme, parcd pentru & atita des si poate este deolt a 107Un foarte Scut presei accestt pane geNEe eva luni dupa ea ° Sinucide fara “apsa postumi q "tie ery a facut-o y uEO vulnerabj ER rand, si @ fubieg a a 1 mod © Tepetat ntoarce: decisiy cake aaa 1g are Poate! ca ‘a iubirea nein “et! im. dla f inceput mai mult Ponce ae In tol “ri verificat pad oeaaan insforma intr-o fa sménoasd, intron i fatale. Efortul ‘inului devine ef tatisi tafe : in. Ey ma in fneer- > sub teroarea | ca structura @i artea voluntara F ta ca Laat ach dar chiar gi acest gest ultim -1 confirme- me ae 1 gecvluie gi se verifica in Ua emebuie privit ciclic; Pe mari etape ale timp, “i. Caracter nu inseamna conduité Ii- Sen cotidiana permanent, caracter alate ana repetabili¢ate- : saseamnd TeP TT, este istoria pierderii une in caracter devenit destin, sav, caracter de catre a fringerii unui ain afara epica de soar’ zis, insuficienta lui mpensata de o viziune categoriala, atea speculatiei critice dea sn gest solidar eu comen- esiv al autorului didactic prin smplar gi prin aple- daca eseul insusi nan aproape interesul omul abstract, Jistibilé spre sfirsi in ,poezie’ eu, martie 1967 ANIMALE BOLNAVE* Nicolae Breban nu mai are rezervata a fi stapin fuzul pro La a treia carte nevoie de ,receptivitatea complice” autorilof fra traditie. El se arata al propriel vocatii, ins nu’ prin Fe 109sine dind mereu Refuzul. autestie pot implicat colae Breban tare si al Section mn seethiaier 2 ale inte, acolo - it inde A tate oe le inefabile ale i tru ca magia eat sé le pare retorica- posibilitatile epicului nu fi sint pl retragey AU data, pofta a-si satisface dea aj ct ses ajungeden ~ tipologi ge la’ ol Inoree e 1 reprezentarea sa, a oa ria de persuasiune hi exeazi intotdeaund mijloacele poezici. wor personaje de conditit gi menta- f, opuse chiar uneoriy devine ciudat nu a es printr-un fel de ‘universal ana- accept s& se f¢ . tinde merett comentariul sau. nr roloseasca ‘ : ici Fpeban, sinter njceeei ces SS ele — ipoteze jirice 18 Pe care traditia @- ieee ae ae ia snail 7 anticipeazs Se toAtoral a> ite Ca Personajelor gf nn’, Taseazd "xpune romanul * apare si -corecteaz’ evo tnt? destin ~ Rom rcestui lirism, riscul unej nei abateri eri. Pers sonaj obignuite, pozitives 0 modeste,0 ter rear <3! Ga seul Hi Be i vieionai!\4 ir ; je sau in visare- : “omane reprezenta © efortul de »stapinire’ gultat al indiferen- 1 abuliei. Capa- i functioneazd alul ar instinct de ment: ce sith » fapt, primul copil din n, int t de grabita este copii (Francisca, este lipsa de expe- existenfei la ,,nelumi- > Herbert igi, micul Absenta stépinilor, printul alt Sveilk, romanei- in con ciudat, suav ; in intregime pa adolescentul vegnfa un mitoman de mitomanie anterioare, @q = ad all atitu- a vietii, Paul °plica la ipostas in proza lui Bree nt, Sovaitor, dar pur la silor in ideal nspi autorului, rul direct, saltul deplin si e insigi fantoma unui amintiri, prima lui me pitind nesigura peste ate se e simbure omanelor transfe Paul acelasi aripa alba ntunecata a romanulul. , totusi, rostul sau int ntriga poli usDar ba de oan proba de ultima instanfi a g oferdt eatia® si ra Picli a insasi condila n argument esement Hy gle romanci- vena feud Grprinderea 50- de netses, tt wapele sufetulut ching eau ; hipeazi ints pelul insistent 1@ Meritorit. al cert progré conceptit cuprinsul schemelor se dedicé la rangul_unel izeazi prt zi prin co mentar; ri pagini din stin, ci si epuizeze cl pr ze ibit;, printr-o; anecdote ipoteze ‘Sava e. interna a a erpretiri tn eon, -onti- , si multe se afla, agadar, tendinta anuleze A dagen Profs an jepartare a cul stiintific menita 82 pagini groul nu-i Adela, nu sa fie fidel decit printr jntre solicitarile Pre Conduita sa intruneste Foote apa- istratii a savantulut adevarat 0 ce i de con- rentele nobilei fru lecisiv pe Demonstratia impecabila scriitorului ne convinge, inssi7os reas monomanie nu in 47na atit sacrificare, oft confort, Pisa vrinciplte absolute Sint CO ae nt * tenia prudent’, concesiva, fee roare ce spontaneitatea, care pe javtaa ofes : i profesorul Mea igi j cone . 1 empiric $i niet nu sc'ial iia = Dar acct inerincenare Ml terlieg ace incapabil’ de" Op}iea side par. a anai lipseste energi c . erg ee de a se expune, fia unei vi (precum doctorul jstoric fiind, se complace gistra doar legea, nu si exceptiile, nu gi faptele brute. ,Jocul sau ‘raza sa existe ca individ invocind vcesitate inexorabilé, creia trebuie 4. El se refugiaz’ in spatele unor ferme in care crede pentru ca nu le « cu faptele gi care sint atit de ab- totul poate fi savirsit in numele timpl si cu gestul sau odios de prietena aflata intr-o situatie din teama de a nu fi acuzat El se desolidarizeazi energic $i 0 7 cu seninatate, explicindu-si apoi in ideea unei evolutii necesare, care impotrivirea sa ar fi fost oricum f Avind inteligenta subordonarii, isi vretizeaz& lagitatea, si nici un argument nu i profesiunit sale Vestibul) $i, ia, x destul de puternice pentru a-l face si-si i vreo vind. inde, atunei, nevoia sa de confesiune si © persoana aleasd s-o primeascé este mai prietena de demult? Aici e inteligenta natoare a romancierului gi ironia sa plicit. Modul stu de a ,,pedepsi* este dat fiind planul discutiei — punerea in con- evi- adict Vinovatia eroului iese clar in 4 tocmai prin acest decalaj intre amploa- ca actiunii sale justificative si refuzul de a-si i vreo vind. In ciuda blindajulu tic, securitatea Muntric’ a lui Tlieeste ameninfaté de obsesia og c a unci argu- in biografia sa; tipologice, tacole din obis- ; sale. El eit ‘ire, uitind emita este 4 singur obs! aturil Al. Ivasiue { neaparat tragi idei, s& product 4 insemne asumarea i optiunt. Orice ve- eptio- viectiva jemnitate. Ivasiuc este unul import Ste Posbiitay wa existente, elf ie ‘ate teoretiog, Mis ¥ Se explic tocmal pee la orice, nictodaig ea de g omplexitatii 1 faptul acesta ridica 1 il va... rescrie. a ci aut de roman props de “eprosabil $i carescatie aezinvolt si exactitate, iar isi este jntotdeauna atit de rf lectisralt BEVIS cimp de Nor reprezentate inspre nO un riozitatea noas- intre cul oasta atractie, prezenta Gisparind totodatd. si in- ar putea sé trideze “0 Fanus Neagu; LA STRIGAT* iluzie (€ vorba de iluzia i define ined acea in plina ug Neagu mai tit de rar la prozatorii chiar anacronicd) de @ cineva ne mai o lume. (Este bine cind ce inseamna valoare Povestitorul incontrolabila iunea le-a drept = ul sur romanullftet su usi de pu in cle , i definitiy El dit creatiet sale un ti. 2 arcane tinge Inst minvaheg functie model ‘oba se aplicé ni att Sita eh » cit romanuluj aie Neagu, pentru care profita de a-si_ con: solida si mai vechi, El di ¢ necunosc Fanus Neagu“ ne inte- ; in primul rind pentru ca de ea S€ leagii tatia autorului gi gansele Ini de posteri- ‘amen satului dundrean surprinsi in de inaintare in\ istoried eapectenhe 4 intr-o obsesie meniti sa is- ast ,,lume a lui convert pentru o viata. V indeterminare prudenta, gata xe deschid’ spre fabulos si halucinatie ‘Tendinta imediat aparenta 1g Neagu este atractia ir ile pitorescului, atract! ndoial’, 0 vocatie. Seriitorul stinct infailibil seevente din obiceiurile vn actualitate de memoria colectiva. El stie st ea unei scene domestice 0 savoare aproape une inspirata, Pi oricind _ anus Neagu t oe arate ce avem de agteptat va veni din aceasti in scrisul lui inflexibilitate. ce intilneste, noteazi cu in- aduse Scriitor orul ra i. im imine me acelasi si imprevizi= ia 4 poretica @ insi descoperit e , indifer unct de ved lere. Acesta a ¢ | - a re—= frealé: ,.. In primévara, @iduse drumul in bald; alii care répesc orice aureolé cei de fier in urechi sii le n care le chi gi acest roma " deja stabilita reprezinta © ‘in procesul de demitizare a proces pe care litera- inspiratie ruralé il parcurge zicem — Zaharia i cazurile mai i ve la — sf a refine numa oamenii din durata igi scoate i aseza in infernul pentru a- mintdrilor sociale. in aceasta succesiune teo- se raporteazd autorul si fi Spaiu’ traditional dar Tne majore ale autg. Aplecarea nati. si unei con \cesii © dimensiune supe ale romanului au deja darul : asistim la plecarea unor fa- din satul de bastind in locurt fost promis pamint mai ional parasirea ve- i insemna un. accident inspai- catastro- yvremuri de urgie. In oriunesigur in- apa si cimpie, lipsit de scuturi naturale st abilitate, asediat de valorile lumii noi, 0 strimutare la sute de ikilometri are loc in iteva zile si fr mari regrete. ‘Traditia’ inceteaz’ sii fie un termen stabil raportare, cu atit mat putin un balast, tot: @ se opune lui magice de ya refuz al lites«0 valoare fundamen ee ce © contrazis de necesitatile Practigg notit fri amintire. Mostenirea tradi te- Jocului. (Aparitia te un Profesional erucit stirneste de cratultate ai ineait o tiganca — Anti ~ta Fa i 3 5 > o lume | sau de asediul is istoriei Ge calamitati, pre le aparare — 9 yj grinarea con- bazar oriental. tipic’, taranul cano- uae iale ale snot ® patima, iubi- tul tare, ‘oticd: e desfagoara fra ‘o mentalitate picaresca percuteazi acest i ri epic ii agijderea. Intr-un spatiacarea ¢ imprevizibila, ela episeste, obscura 1 ID ae Pai saat canOrnen eke : anal eRe oe fe Minul are incredere a raminta neputinclos; ; ro ee e dinainte invins. Ale- ES an : cream pind, 0 revolian gy pune starea de fapt 8 mo- bin ta oe inp, Ty mitic:-al-primei: Subich oamenii insetati si re) i. Abia in ase, scaté si intim- nspre cimpurile amine pind la viziuni* si, continu- , se afunda in fie vendete, pe ¢ ina i de cay Pat de fark intraun intt-0 casi care a din a heat, se neque versat rigid Putea i ), un flac&u abia r ivel € ntie se duce , desi aceail existenti jucd- nici din prezentul afia creat in abe are nu lipses existeni- mai» en a ne’ amintim doar legamintul de legamintul : . a sufletului, facut sub presiunea f ui.) interventia oamenii ycalic loc $1 taia fierbinte a de momente are oplesitoare a autorului care-si Hrést® i locurile in mit si poezie, si niciunde nu se cia tizpai febcivingstorsartares! decib\tn)ecette nesemni- umblate odatil serile, fara si vine fn n parali- 188rin Titel: So puri ,Poezie", pee UNUL PE TARBA* 4 intr-un interval de cit acela in care se ficultatea relativa a zinvoltura cu care autorul isi a repetata juxtapu- suspensiile nume- 2a marturisesc dorinja de a sinuozitatile x vital si de a urma Preocupé e ,,compozitic site. intervine chi at, in cursul acti de a celei_pe e aici ,,desigur® si prilej de discreditare a je altadata a faptului variant printre atitea a in putinta Sorin Titel face t nu face nimic in ce prive acest sugest zentarilor sale _. &proteismul a supuificativa din Se ee aidou! mod care it te denatured Demy i ster GEOR Tvéeals fut de sinceritale arti | ye area de @ * nd Inceared sada Mal ales * naturalete say ie te numai imagini si de jezlintuit rtd evocatoare, individualizar. xt pentru ° se vadeste a fi pros ‘presibil i, Fiecane unda cu o infiorata i este pre- tensiune (Mi-am este Z Ibastra a inse!roo yen CO ; aici seductia ei. oh ine suficientele + Pe care “oO dau ‘ace Pea ilulut a acest ik situatii epice Autorul pare ef e¢ amintivit, et respig i fluctuant, dar reget , In realitate, gq. fapt, ordineg nea de imagini ce poate dictata nu numai ‘qe i involuntare, sintaxei si de afinitaile Ae provocati sugestiile unui cuvint, exact in momentul jy pare deplina. Sin. sar, in atractie, ‘incios semna- a se incredinga A tirit de fraze 4 impulsuri- entul de ima- svestit in Powitorul. De altfel, Pro exista surprinse 1 un ritual (6 ima secti fetita, m! at dincolo de paginil 4 prin e9ec pservatiel Se a sa cst se cele epidante pa- el acuitatea : jei gi ambitia amine ceva © rezonanfii si dupa ce gi-ail le sale ‘tia constiinta c& ceva nesp' Nu-i lipses de recuperat, mister imposibil rec ee ceva obiectiv spus, a,Prozei 1ui fl cong tue © aureci, i volum o atmosfera registru absurd. Au- n cefos, cu soa septe cenusiu ca asfaltul; case piti | copaci desfrunzifi, mucegai amenii — aparitii in i inaripati $ tatornica € serpi fe al schite nivers constit in acest rii inceredrii sale Frigul, umezea ar agresiunii semne ale terorii 91 ‘Areia_trebuientinse in laturl, « cu miinile 4 » Ja sol. pure sint fécute fisur provocaté yr cotidiene memori propria) eaeliaan Copilarie: 2 sa vin ding pst sitatea de a adgn un colt de wrdul, Dedesupt) crou sfirgeste (Scaum ¢) nitard s Obsesit pe marturisi ‘ ‘sit ste mort gine ‘A 0 opozitie, copilirie 5, rtate, ex. *, uzura, sub. prin gest iva infantila le i, tene ed cd gisesc 1 Te vizionara. Cr prozei ui Dumi n eveni- © Postural aparatului a maritd a Nemiscarea utanta, lunecind parca toc revizik nt eal gi imagins face si aparé inléuntrul ef ace® rezonanya ambig re se joact ratie intelec © lent dar nil 1. © proma de struct . conll ala, pentru care luet prezentate nu (Amina nt suficiente sin trimitind la 0 realitate \ semnificativd. In cuprinsul cl, amin nt bong realist, inventia fantast divagatia oniricd 4sJea volum pentru 1 deosebitd e Vizita Volu- mort, ee en ‘epe. fica mit i , in Frig, a aces ca 4 Ja intuireajlor Jui sus. Autorul nu pentru efectele facil mind), dimpot iva, ine mitch, prozator pe care nici creatia. El sé participam afl in deplina proze si, mai ‘Toiu este un ntul nu-l excede gi. t dar ne face structura intelectual, refuzd aglomerarile si speculeze si ceea ce apartine estin. Actiunea este intot= 5 secventele se articuleazd in- - fiecare detaliu imbogateste co es anumit sau o ambiguitate. Ni- ntimplator in schijele i nuvelele lui Pica nimic ineficace din punct de Semnificatia finali este pentru tienta, 0 jnifiativa, nu o co- i nemeritat, Ag zice chiar, exagerind ntru claritate, i nu vom intilnt nici un rafect psihologic sau stilistic pe care autorul, previizindu-l, s& nu-l merite Daci aprecierea critic’ s-ar intemeia pe Ta- srtarea unei opere 1a pre ectul ei — cum pro- a Valery '— ai dac acest proiect artisticd punea odat “a7este insi- rls © uni 4 rise Duminica mufilor Se H 10 fept 4 a timpului pierdut i Mynei intiiniri. Browl o terasé, ish intr-o Pan munca unui SCB- la periferie, antrenat pe chei Ja 5 pe strazi pind alaiul unui potez, © pardseste furis pentru renunta, ca intr-un lan de g! ‘rea promis, nuiatit din’ 7 tot acest interval de dus anumite mutatit pentru ca in s-au pro. mnificative: ¢ faptul ca, in ciuda depe entei a distraté a personajulul it de neprevazut ca de © apa, presiilor nu ne oboseste cA cineva este si, mai ales, vagabondaj al imy dovada siguré pre: relatarea scurti $i Uunei aparitii intimplatoare devine un ‘Apoi, pe o straduta He ‘am vazut mutii.. clipa si prezent ca supra t Aga se face ca ment strani » proza de stité, cu zarzéri in floare, Intr-o schita (Un cintec gi calul), un om sta lecvare si ec rosuat dupa wn-meci de olds- ios. Tristetea un zimbet, si cat pe iarbi, &x -a luat prea in ala“ ured intr boy, pe car ca viata il Inge 149 = 2in Jur — pentn mai batrinii pot mia bi miratd femei nu ; vizu nimien nesupusdi, cu yi! cu-epaiee 3 i ribdator, ei i ‘€ mai mare aa ios, si un sui uris coborit iy ferit. de : © och de alaturi nici sii adine, e intr > privire den ereaunu tristefe i mo- fe devine stenicd gi constant in » Singurd 7 cinta dimineata gar solemn, antrenind chelnerii $i nesomn fntr-un fel de re sentimental, jun Fomanflos” , aceasté postura. natia pentru lumea plind de circului, cu imblinzitori feroce existd la el 0 nostalgic @ imurilor reluate de la ca- mplator aproape toti eroii acestor Sint eroi vaganfi, vilegiaturisti sau navetisti, fredonind cu participare stepa sau de plantatie nfei de a se fixa undeva si de a ramine folositor, ca si al spaime sine, produce citeva _ interesante ative la tema ratarii (Trompete F stur- lumina, pseste ins acestor 1 care si faci din ate canonici“. Ti lipseste lui sau preocuparea de a sesiza apari- prin un mea 151