Modul de gandire economic Paul Heyne Universitatea Washington Peter J. Boettke Universitatea George Mason David L. Prychitko Universitatea Northern Michigan Traducere de Oana-Adriana Dut, Lacrimioara juverdeanu, Sorina Postolea BIZZKIT" zorModul de gandire economic‘ith original: The Economic Way of Thinking, Twelfth Editon, Prentice Hall, 2010, Authorized translation from the English language edition, entitled ECONOMIC WAY OF THINK- ING, THE, 12th Edition by HEYNE, PAUL; BOETTKE, PETER J; PRYCHITKO, DAVID L,, pu- blished by Pearson Education, Inc, publishing as Prentice Hal, Copyright © 2010 by Pearson Education, Inc, Upper Saddle River, New Jersey, O7A58 All rights reserved. No part ofthis book may be reproduced or transmitted in any form or by any means electrani or mechanical, including photocopying, recording or by any information storage retrieval system, without permission from Pearson Education, Inc. Romanian language edition published by Bizzkit~ Junior Achievement Roman, Copyright © 2011 Traducere autorizati a edie’ fn limba englezi,intitulati ECONOMIC WAY OF THINKING, ‘THE, editia a doutsprezecea, de HEYNE, PAUL; BOETTKE, PETER J; PRYCHITKO, DAVID L,publicaté de Pearson Education, Inc, sub numele Prentice Hall, Copyright © 2010 Pearson Education, Ine, Upper Saddle River, New Jersey, O7A58 ‘Toate drepturilerezervate. Nico parte a acestei citi nu poate fi reprodusi on transmis8 sub ni- io forms gi prin nici un mic, electronic sau mecanic, inclusivfotocopiere nregistare sau prin intermediuloriciri sistem de stocare firs permisitine din partea Pearson Education, Ine. Eitia in imba romana este publiaté de Bizzkt ~Junior Achievement Romania, Copyright © 2011. (© 2011 Bizekit~ Junior Achievement Romnia, pentru edita in imba roman ‘Descricrea CIP a Bibliotecii Nationale a Romine HEYNE, PAULT, Modul de gindire economic Paul Heyne, Peter Boeke, David Prychitko; trad: Licrimioara Juverdeanu, Oana-Adriana Dut, Sorina Posto. - Bucuresti: Bizzkt, 2001 Index ISBN 978-606-92148-3-1 1. Boetthe, Peter J 1, Prychitko, David L LL Juverdeanuy, Licrimioara (trad) 1, Do, Oana Adriana (tad) 'V.Postolea, Sorina (rad.) 3 Tipila CNA, ,COREST S.A, ISBN: 978-606-92148-3-1 Junior Achievement® Young Enterprise Roménia Strada Academiei nr. 23-30 Sector 1, Bucuresti, 010016 ‘Telefon: +4021 31231 94; +40 730 390 880 Fax: +40 21 315 6043 wwwibizekitzo; wwjaromaniasorg offceebizekitro in memoria lui Paul Heyne gi a profesorilor nostri Hans Sennholz, Howard Swaine, Kenneth Boulding si Don LavoiePaul Heyne 1931-2000 Dedicatie cu rare cca, dack suntem norocogi, ne intilnim cu persoane care classe comport in acord cu idealurienoastre. Edam fost care ees Se noseat pe Paul Hleyne in 1975, cand mia timis pe areata oscrioare cre incepes ate: Ma coi muta la Settle afr anulu colar fn cures ap wren gone um colegin stu 0 wncestte in acest ona, In care 88 pot fi gsr de economic. Acestew sunt doul dei separate. Ma voi mult tc naiferen doch gsesc sau nw pst i cara uni catered we swomiede acolo. ns predare i mai les predarea nofunilor introduc trode economieete wl dintre crepe cre cece fac bine spe tare ni-a licen se fac 5 continua Preluasem conducerea catedrei de economie de la Universitatea Washington din Seattle n 1967, cu intenfia de a o transforma intr-una dinire cele mai bune din tari, Prin ,cele mai bune” infelegeam mu Goar eminenfa stiintific8, pe care eram pe cale de a o obtine, ci si edu- area eficient’, atenti, a numerosilor studenfi care populau o mare Gniversitate de stat. Universitatea sustinea principiile educationale, fins sistemul de recompense era orientat spre publicare, iar majori- tatea colegilor mei, ins nu tofi, se comportau in consecinta. La scurt timp de la preluarea conducerii, am hotérat si predau din nou cursul introductiv, pentru a vedea efectiv cum se face. Am constatat cu uimi- re cd nimic nu se schimbase fafa de perioada studengie! mele, Manua- Iele erau pline de termeni de specialitate ai teoriei economice privind ‘modelul competitiv perfect, concurenta imperfecta a lui Chamberlin $i Joan Robinson si monopolul, inesate de analize marginale si de igrafice corespunzatoare. Urmand tradi a e c ° Cererea este lasted inte D iE, devarece OBDG < OAEF. Plc 8 Cererea este inelastic ntre punctele A gi B. Gq agadar cererea este elastic ‘Aceasta sugereaza o conceptie simplista privind elasticita- ‘tea. Refineti: cantitatea cerutd se va deplasa intotdeauna intr-o directie opusi fati de pret. Daot modifcarea prefului conduce la deplasarea incastrilor totale intr-o diretie opusi fatd de modifcarea preulu, cererea este elastcd. Modificarea cantitati cerute trebuie si fie mai mare, procentual, decat modificarea prefului, fiindcs ‘ncasirile totale sunt produsul dintre pret i cantitate, aceasta fi- {nd definitia unei cereri elastce. Dact modifcaren prefului conduce la deplasareafncasirlor totale in aceasi direct cu modifcarea pre- ful, cereea este inelastic. Modificarea cantitatii cerute nu a fost suficient de mare pentru a compensa modificarea pretului, iar aceasta este semnificafia une cereri inelastice. ‘a, indiferent de pepul pe care trebuie st pliteascd pentr insulin Daci medicamentele de pe refeti costé 3 dolari pe sptimang, Je vor cumpara. $i dacd aceleasi medicamente cost 30 de dolar Pe siptimang le vor cumpira. $i daci medicamentele costé 300 de dolar pe siptimand, le vor cumpsra, Sau nu? E normal si Presupunem c3 oamenii chiar se comportéin acest mod? Modul Segindre economic sugereazi in sci, cf igicuile par - ai atrégitoare, pe masura ce prefulinsulinei Si privim problema dintr-o alté perspectiva. $8 presupu- ‘em cpl insulin’ ete de 3 de Golan pe pean ‘poi el scade substantial, la numai I dolar pe siptiménd. Vor fo. Pj Omniprezenta produselor substituibile: conceptul de Ocrtura mit te‘Multe modalitayi dea rationaliza produsele insuficiente. Jos insulina acum mai mulf diabetici? Da, Ins& ce inseam acest Incr? Este mai probabil ca diabetic s& prezinterejeta la farma- cie atuncicnd costurile or monetare sunt mai mici. Cantitatea ceruti creste pe misura ce pretul platit scade. Desigur, aceasta ‘nseamnd ci cererea de insulind este descendentd, nu o linie verti ‘al De fapt, asa si este Legea cererii se poate exprima acum prin prisma elastic- Lait: Nu exist o cerere complet inelastcd pentru intreaga gam de preturi posible. Majoritatea cumparatorilor vor reactiona mcar putin la modificarea costurilor pe care le suport, iar tofi cum- pArdtorii vor reactiona la o modificare suficient de mare. Dack vvise pare cd aceste chestiuni sunt prea evidente pentru a fi men- fionate, putefi consulta ziarul gi vefi vedea ci ele nu sunt deloc evidente pentru toati lumea. Persoane bine intenfionate gi ms ‘numai vorbesc in permanent despre nevoi de baz, cerinte mi- rime si necesitifi absolute. Insd curba cererii este rareoriatat de inelasticd precum presupun acesti oameni. Aceasta nu inseam- ni, desigur, c& cererile sunt mereu elastice.Intrebarea este mai dificil, iar laea se r&spunde analizand fiecare caz. insé, dupi ‘cum vom descoperi mai tarziu, este o intrebare foarte impor- tanti pentru cei care vor si stabileascd cat de bine functioneazi sistemul nostru economic. Toate produsele insuficiente trebuie rationalizate intr-un fel at pan’ acum prefurile de piafa si disponibilitatea de a le plati drept criteriu principal pentru rafionalizarea produselor si. servicilor insuficiente, de la ap’ la furgonete gi la insulin’, Daca un produs este insuficient - daci populatia nu poate = ‘obfine din acel produs cat de mult dorestes& obtind, fa a sacri- fica altceva de valoare — produsul in cauza trebuie rationalizat. Cualte cuvinte, tebuie stabilit un criteriu sau o anumit regula, pentru a diferentia intre solicitant sa stabili cine cat va primi. Disponibilitatea de a plati bani pentru produsul respect este tun astfel de criteru, ins existé multe alte sisteme pe care le uti- lizam. Este vorba despre drepturile de prprietate. Ideea de ,rationalizare in functie de necesita” este atrigi- toare pentru multe persoane,insi este mai putin atrigitoare pen- trucei care au ctit prima parte a acestui capitol sau pentru cei care se gindese pur gi simp la ct de vag, subiecti, arbitrar, relatiy, incett si supus abuzurilor ar putea deveni acest criteriu in orice societate care ar incerce sii utilizeze pe scaré larga. Un alt sistem ‘este ,primul venit,primul servi”. Oricind observati ci exist oa meni care stau la coad’ si cumpere ceva, observafi funcionarea ‘unui sistem de rafionalizare care foloseste acest citer, de reguld ca supliment fafk de disponibilitatea de a pl8ti bani. Un altsistem | de rationalizare a produselor insuficente este loteria. Multora ni se pare cf acesta nu este un mod corect de a rationaliza un pro- dus insufient, finde niciunul dintre cei care dorese produsul ru pare si aiba drepturi mai mari decit alfi Alteori rationalizimm folosind critriul pisfilor egale pentru tof. Taiem tortul sau pizza {n felt egale simpyirfim céte una la fiecare. Animalele care Vor si devoreze un cadavru folosesc de regulscriteriul puter, ca mod de rfionalizare a unui produs insuficient, aga cum procedeazS gi ‘oamenii in unele situa. De asemenea, in anumite contexte, 02- smeniifolosesc si criteiul mertelor: produsele insuficiente merg la ‘ei care le meri, indiferent de motiv. Vi putei géndi la exemple in care prodtusele gi servile sunt raionalizate in functie de pus terea politics? Fiecare dintre aceste sisteme de rationalizare are avantaje, fins fiecare are si dezavantaje grave, dacé este consierat drept ‘un sistem general de alocare a produselor insuficiente, mai ales in riindul membrilor unei ,societifi de tip comercial”, definite po- trivit conceptiei lui Adam Smith. Oamenii ar sta mult prea mult timp la coada dac& majoritatea produselor ar firafionalizate po- trivit crteriului ,primal venit, primul servit". Desi tragerea la sort este mai potriviti, din rafiuni de corectitudine, atunci cand rimeni nu are niciun drept special asupra produselor insuficl- ente, alocarea in functie de noroc nu acord’ atentie diversitati de dorinte si conditi, Distribuirea unor parti egale pentru toati Jumea nu are sens daca produsele nu pot fi impartite cu ugurings fn piri egale, sau dacd respectivele parti egale ar fi prea mici pentru a putea avea vreo valoare pentru un utilizator. Prineipiul puterii are dezavantaje evidente, nu muamai pentru cei sabi, dar si pentru cei puternici, care se vid obligati s8 consume resurse valoroase pentru a-gi captura si asi apa partea. Rafionalizarea {in functie de merite este un sistem logic pentru persoancle care sunt de acord si in ceea ce priveste definitia meritelor si in ceca «ce priveste procedura de stable a meritelor fiecirei persoane, {nsi aceste conditii sunt rareori indeplinite in afara unor cercuri sociale foarte mici, precum o familie, fin primul rand, rationalizarea, in functie de oricare dintre iterile menfionate, ignord problema oferiei. Deoarece foarte Putine produse cad din cer precum mana, canttatea disponibilé este rareori independents de sistemul folosit pentru rationaliza- re, Majoritatea bunurilor sunt produse de persoane care vor si le fie risplatite eforturile. Un sistem de rafionalizare a produselor insuficente care nu produce recompense corespunzatoare pen- tru cei ale céror decizi creeaza bunurile se va pribusiintun final. Ins vom discuta mai térziu despre oferti, iar in acest ca- Pitol ne vom axa pe conceptul de cerere. Chiar gi privit exclusiv din perspectiva cereri, un sistem care rafionalizeazi produse- le insuficiente gi le ofera celor care doresc si pliteasc& cei mai Omniprezenta produselor substitubil: conceptul de cerere‘multi bani are avantaje importante care sunt ignorate mult prea frecvent. Mai exact, acest sistem tinde si extindalibertatea gi pu terea populatiei, permitanducle eetifenilor si economiseasc, in functie de proprile circumstante particular. $8 analizim situa- tia benainei. Exist numeroase modalititi in care se poate economisi ben ind: mergeti mai mul pe jos, Iuati autobuzul, mergefi cu bici- cleta, mergeti mai mulfi colegi into singurd masind, vi mutagi mai aproape de serviciu, mergefi mai incet pe autostrada, vi modifcati motorul, eliminayi anumite activitii (chiul acvatic si drumurile de plicer), vi facti planurile cx mai mare aten- fie, v8 combinatlexcursile, facet vacanfe mai aproape de casi sau cumpirafi o magin’ mai micS sau cu un consum mai mic ‘Costul sau sacrificial implicat de fiecare dintre aceste masuri de cconomisire variazé, uneori enorm, de lao persoani la alta. Cei ‘are au acces la servieii bune de clatorie cu autobuzul vor sacri- fica pun dac8 merg ca autobuzul ~ cu exceptia stuatiei in care au rit de autobuz. Cai care au colegi de lucru care locuiesc in apropiere se pot cupla si meargi impreun’ cu masina la costui reduse ~ cu exceptia situate’ in care gndesc cel mai bine daci fac naveta singuri in timp ce asculté muzicd la maximum. Cei care se gindeau deja s8-si cumpere o magia now vor intémpina pptine probleme in a inlocui o masina mare cu una mici - doar dlack mu au o familie mare saw dack nu folosesc magina regulat ‘pentru a transportatablouri mari Nu existi nico formulé potr- vité pentru toaté lumea si nicio modalitate perfect de a econo- risi. Europenii tolereaz de mult timp combinarea locuingelor rezidentale cx spate pentru afaceri in aceleasicliiri sau in Cladiriadiacente gi strabatorea unei distanfe mici pan la locul cde munc’, Daci suntem de pirere ci e important ca oamenii si {faci economic la benzina si si fac economie in moduri care si ‘nu fie foarte costisitoare, ar trebui si privim favorabil o crestere a pretului monelarrlatv al benzinei. ‘Atuneicind pretul unui produs crese,utilizatorilor produ- sul in cauzd nu trebuie sili se spun s& economiseasc i nu au neooie de economist cares lespund ef fac Fl insii gasesc ci este {n propriul interes 88 economiseascS, chiar dack mu au mai auzit niciodatd de acest cuvnt. De asemenea, nu trebue si ise spun sa reduucd mai inti utilize cole mai rsipitoare ale produsulu exac aga vor proceda, desi opinia lor privind defnitia une utili in risipitoare poate $8 difere, Nu va trebui si fe supravegheati pentru a se asigura ci intradevir economisesc; cel care ytrigea- 23" se vor mingi pe ei ingigi. Dac pretul apei creste, vor avea stimulentul necesar pentru a repara robinetul care curge. Majo- ‘tatea nu vor trebui 8 sufere prea mult pentru 2 juca roll” deoarece vor alege, in mod natural, modalittile de economisire care implicd sacrificial cel mai mic si, din moment ce igi cunose pian adi een 4 a : propriile circumstanfe mult mai bine ca oricine altcineva, vor fi cei mai in masurd sé aleagy dintre toate modalitaile alternative de economisire. Banii sunt tot ce conteazit? Costuri monetare, alte costuri si calcule economice Niciinul dintre aspectele discutate in acest capitol nu sugerea- 28 ck preful in bani care trebuie pltit pentru un obiect este 0 risuri complet a costului siu pentru cumpatator intradevse, uneor el este chiar o miu foarte nepotrivth. Economist ic acest Iueru la fel de bine ca toata lumea. Conceptul corer rus sugereazi sub nici form c8 bani sunt singurul lru care com, teaza pentrs popula act spunem c& oamenii cumpirii mai pufin din orice pro- dus pe mésurd ce costal siu creste, nu inseamné eS oamenit acord atenie doar banilor sas cb oameni sunt egoigtion cd pre- cuparea pentru bundstarea socal nu le influenjears compor- tamentul. Modul de gandire economic sugereaza, de fapt, ch pe. ris ce cost de oprtunitate al uni activi engl, persoana ine plata oa tnd desfaoare mai putin atvitatea tn cad pe mr cecostl de cportunitate al une activtfi cade, persoana inplctd va tne si desigoare mai mult acivitaten in caus Populaja reach, neazi nu nuimai la modifcarea hengiiloragteptate, ei compass beneficile suplimentareagteptate cu costurile suplimentare ay, teptate, indiferent de modul in care percepe conceptul de cost. intro economic comercialé de pia, bani sunt un sumitor comun, Figlé gradatéusor deineles, Mai exact, eile permit oamenlor 2 caleulze costuriles benefice relative. Toad lumea este stent a bar, deoarece toatd lumea ii poste folosi pentru asi concretiza Proiectele,indiferent de natura acestor. Dac oamenii nu pot tri numat cu pi : pain, cu sigurana nu pot i nna cuban, Acasa na aon ch pane Sent nut asigura avantaje gi utiliziri importante. Modifcaite Preturilor monetare sunt semale utile, care coordoneazs planus rile de consum si de producti ale populate. Acesta este moval Pentru care economist acorda atta importan( modificirlon, Scurta recapitulare Compromisuri, compromisuri, compromisuri: majoritatea pro- dduselor sunt insuficiente, ceea ce inseamna ci se pot obtine doar prin sacrificarea altor produse, Exist substitute pentru orice produs. Economisirea este Procesul de compromis intre produsele insuficiente, comparand comes 89, Ominiprezent produselor substituibile ‘conceptul de cerere Stimulonte Preurite misurate in bar permit efectuarea de caleule ecomomice