in spatele stirilor - Sanatate - ri + $tiinta viitorului NEXUS Eee Uae Le) Seay 293 GaP Cele.mai importante 25 de stiri CiCcm lc) rotor Lali leoalay 40] gta Fl “Senge Un tratament penti metoda ButeyKo Scorbutul a Bolile de imma / iM Profetiile (ui Mitar Tarabich he Vieti trecute, wieti viitoare si natura timpului OZN-uri in Romania errata’ z Perrier} Eran Tec cats Ce eed onsorizat de stat -Re ap i ee zohe ale tarii/eare-nu au reusit-s revista Be pial, vil Oferim céteva are la modal in.gare piteti intra in pos ae So §) in cazul in care nu gasifiweyisterla chioscurile de ziaré®o Reet ‘primi prin posta * ” ‘ou plata ramt coletului Te s a Pentru aceasta, sine cor a O721-21.63.14, a maar Se si afi iciliu exacté la care’puteti primi coletul. i (3 000 ROD}, iar taxele postale sunt suportate Ko eo ~ Www.nexusmagazine.ro pa “dumneavoastra, Lectura plicuta, EditorulNEXUS NE XeUsse Ne we Edita in limba roména » Anvl Il, Numérul 5 »februarie cupria® mes Magazine = 7 Cup Scrisor cdtre redactie 4 ‘Comentarii dela cittori pe marginea unor subiect legate de NEXUS, Stiri de pe glob 5 in aceastd editie am inclus articole despre incerciri ale Mari Britanit gi ale Uniunii Buropene de a stopa controlul detinut de S.U.A. asupra intemetuli,terorismul sponsorizat de guvem din Indonezia si un experiment efectuat pe animale ‘are arata degenerdsi parute in urma consumului de mincare modifcaté genetic ce se transmit de lao generate la alta, Cele mai importante 25 de stiri ale proiectului » Stiri cenzurate” 9 ‘Compilat de echipa proiectului Stiri cenzurate”. Mass-media comporatista american continua si ignore stirile incomode, dupa cum arata aces rezumat al celor mai importante 25 de sir ,cenzurate” din anit 2004-2008. Rézboiul secret al Mari Britanii in Antarctica B de James Robert Misterul din Antarctica se addneeste pe misurd ce ies la iveali mai multe detalii despre expeditiile norvegiene, germane, englezesti si americane din anii "30 si despre explorile mucleare care au avut loc deasupra teritoriului (Qeeen Maud in ani "50. Aston ignoranté sau ,nestiinta” voita? 3 de Jennifer Stark Se sie c& tchnicile de respirafie Buleyko pot controla si ‘windeca, simptomele astmului si de asemenca pot elimina smevein de medicatie ceea ce reprezinté o mare ameninjare ipentrs companiile producitoare de medicamente. Scarbutul cronic i bolile de inimé ded Owen R. Fonorow. Belle @einimi, care sunt de fap forme mascate de sorbut Seis pot fi vindecate cu doze mari de vitamina C si 4 [NEWS New Times februarie - marie 2006 rins aminoacidul lizind, terapic al carci pionier este savantul Taureat al premiului Nobel, dr. Linus Pauling, dar care reprezinti 0 ameninjare pentru insitujile medicale gi farmaceutice Noutiti din lumea stintei 48 {in aceasta editie, geologul dr. James Maxlow prezinti 0 actuslizare a cercetirit sale asupra Pimdntului aflat in expansiune si respinge teoria popularé. despre placile tectonice. Vieti trecute, vietiviteare si natura timpului 52 de lan Lawton Inw-o viziune spiritual rationala asupra lumii, bazati pe cercett stinffice mademe asupra vetlor trecute si viltoare, karma implicd mai degrabi alegeri si invajare decat ‘predestinare si reacti la evenimente din trecut, Profetile lui Mitar Tarabich 7 redactat de Neo. Mitar Tarabich, un tran sdrb care a wait in secolul al XIX-lea, avea o abilitate stranie de a prezice vitoral si mai poate prezenta inci suprize pentru noi, cei din secolul al XX-ea. Zona crepusculara 683 ‘Aceast® edijie cuprinde raportul lui David Wolin despre ‘misterioasa pana de curent din noiembrie 1965 de pe Coasta de Est a Statelor Unite si despre activitatea de naturd extraterestrd care s-a desfigurat in acele momente; dr. col. Emil Strdinu continua prezentarea unor cazuri OZN; plus stiri despre un copil neobisnut din Rusia care a prezis dezastre ‘pentru planeta noastri,ce vor avea loc in anii 2009 gi 2113, Dovezi ale unui razboi atomic in Antichitate 69 ‘de David Hatcher Childress Ce sa petrecut cu Sodoma si Gomora, cu unele orase indiene strivechi precum si despre disparitia misterioasd_ a ‘unor mari civilizaidespre nexus NEXUS NEXUS New Times Magazine Ea ink oa SEDIUL CENTRAL - AUSTRALIA ‘nl Sumas Cenc: Dean Ren, Shor senaeapn : PO ex 20, Mops, QL s80 (el 03448 920 0107 8429381 et eckeae ml tironttonpecon SC. SFERA GRUPSRL. OF ICP. 132- Sib tek: 40 (0721 216318 mul: oficeaneusnagaziner0 ‘neste: wwwnenusmapasineso PUBLICAT IN LIMBA ENGLEZA DE NEXUS Magazine Pry Ld, Australia REDACTOR SEF Dncan M. Roads CO-REDACTOR Caterne Simons REDACTOR ADJUNCT Ruth Parnell ‘SEF AL BIROULUI MARII BRITANIL Marcus Allen ‘COLABORATORI Al ACESTUI NUMAR Janes Robert; John Lots; Catherine ODsixl; de Viera Scheer, mes Colmer Willan . Beary Rober Stanley: Andy Thoms decal. Emil Stesinu David Hatcher Chiles, CCARICATURI Pil Somerville GRAFICA COPERTA Jn Cook, jcook@nzemal com au TIPOGRAFIE SC.NORA TIPCOM SL, Bucs tel 021 668 5155; fx: 021 231 5899 email nonpa@idisr0 ‘webse: ww. nessun com SEDIULDIN S.U.A. CConact: NEXUS Magszne, PO Bax 1248, Walterboro, SC 29488 tel #1 848 8495985; fe 0177 349 1928 mal: nexususu@eartlink et ‘SEDIUL DIN MAREA BRITANIE (Conat: Marcus Allen, [NEXUS Magazine, 55 Queens Road, E. Grit, W.Susiex,RHI9 1BG tek 0142 322854; fax: O13 324574 ‘emai newsaukoice veto est: wie neganmagacine som SEDIUL PENTRU EUROPA Posts 10681, 1001 ER Ate, The Netbeans, tel: “31 (0228 324076; fe #31 (01228 312081 ‘mai: nexus Fal SEDIUL DIN ITALIA (Conti Torn Bosc, ‘Avalon Fizioni, PO Bos 019 38020 Due Cara (°D) fly tel 08 91 3516, fa: BAY 91 5746, ‘ma: info@neustaliacom website: np:/wow enuitaincom SEDIUL DIN RUSIA Conti: Valery Uvaro, [Naina Security Academy of Resi, 18 Boskoy Pr. Petrogzadsoy tron, Sunt Petersburg, Rusia 197198 emai nsazahomeuserra este: wwwenestsmagiine rs DECLARATIE DE INTENTIE NEXUS recuncate ct omenitea tree print tanaformaremasivd. ln sceash dircie, NEXUS cata 5 furizeeiaormati arcu de obfinu” ‘linet saute oasei 88 trencdprin acest schimib. NEXUS nu are leptaricu nici omanizape sau idcologi elo, Sloe au poe COPYRIGHT In timp ce reproducerea i discmisareaifomatilor din NEXUS sunt Toeurjate in mod act este tit iterzsh ores de avant facia, fd permisiunc eit DESPAGUBIRI $I GARANTIL “Avorl oredr arial VA DESPAGUBI redcti, funciona gen st pena rice fel de reclamajit sau procedn jiciare spre in una publ respective aricol i a ht strate elawzei de mai sis in prvn defimari, estore, ocala coprighn, modes mri ‘1 tiluilor publica, competi. sau pace eomerileincret, recum inpivng iii depurlr sou itis, ‘Autrloricdru aical GARANTEAZA ci mtr incredinat penta publi este in conformitae cu toate legle si regulile relevant wc redacia,fnionari sage si nu vor webu sume nc de bia sau responsbii drat publicise ‘In paicular autor ocr atic yranteaz cl nico parte arcu ‘mu este fal ingeltosre wi sick nu incled nici o replementre legal de ‘utr ivi, penal sau priviowe la legisla dpa de uioe “Toate opnile exprinate in materiel pubicae na vor fi considerate ca paninind redacit,fncionaor say agi si ‘fil edactonor ny ese speciaiat a itor san suits cate tor rofesioniat pet probleme la individual. ‘Reavia iirezerv dpa dea reften orice matt, fr expicai ‘© NEXUS New Times 2005 2 NEXUS New Times februari - matie 2006,ety s editorial Editorial Ss 3 oi ea meen und dane rece eeu a arse eae ne capt tenga in uma timp. Aceata edit include un articol lung ce prezinttopaleelor mai importante ouizeci si cinet de tn cenzurate, stabil de profesori i swudenii dela Sonoma State Unversity din California Acese stiri provin de obicei din publics american, dar pentru c& America influenteaza asizi aut de mute ‘an, cred c8 mole dine arcotelecenzurate sunt prtinente de asemenca si pentra ale fi, ‘Sirea cea mai puin prezentaté ese, n opinia mes, cea refertoare la eit de mull oameni sunt redust la tere din cauza a ceea ce su si despre cum poate acea informatie si cauzeze oschimbare socilépotrivnic’. Angi ‘in mass-media sunt constrinsi la cere atwnei cn neal domeniul cuiva” (ce civa cate au mai rimes st ‘are fie de faptadevirata muncé jumalisticd, alta decitaceea de a repeta nou Insate in rest), angajai din omeniul séndtpi sunt redusi a ticere atunei end descoperh sau redescopes remedireale impotriva boli, ‘ameni de stiinta sunt redusi la teste eind descoperd sau redescopera suse de energie care ar putea reduce epenenta de combustbilul fos”, in aceasi situ find si arheologi si istorii care indrizmese 88 acorde stentie unor deseopesr anormal Am pierdut srul numirului de companii si de practican ai medicinoi alemative ce au fst yinta agentilor imedicale de replemenae gi care au fos inchise. In fecare exe, victimei ise impune st semneze 0 convent de nedivulgar ‘Asia inseam ca ci nui pot vorbi despre eazul lor inci altcineva nu poate face asta. Din aceasts cauz, ‘eporteri de la radio, de a televiziune sau de Ta diferite 2ire, care simpatizea cu acest, mu pot face cunoseut publicului acest mes. Lucrul cu adeviat deranjant este ei exit cisivasarltani, cu produse fictive rimbitind © maljime de date tehnice in reclamele lor de o pagind inteaga, dar care din oarecare motive nu par a are tenia autortsilo, In mod preponderent sunt cele eliminate produsele si atamentele care functioneazi” De exempla orcine sar gana ef un atament ce ae cia gi 0 sansi modica de succes in tratarea astm v8 fi imediat invesiat.Gandij-vd din nou. Aga cum reaizea cittoii mai vechi ai revistei Nexus, dacl un ‘ratament poate vindea ceva este ignort,suprimat sau sos in afar lei. Eu na vorbese numa despre tatarea sallemativa” a boiler: exist mult mai multe tatamenteortedoxe care sunt suprimate decit cele galteratve” ‘Motivul pentru care au auzi de ele este ci ,zmedicamentul” nu se poate vinde, Nu exist profit in vindecarea bale ‘i reveni la ceea ce vroiam si spun: acesta este al doileaarticol pe cate il publicim refertor Ia metods Buteyko de tratare a astmului. Dat find suecesul acesui uatament, ete rusinos faptul ch lumea medicals continua sit ignore, Facet cunoscu acest aticolorieui pu CContinusind ideea de a vi oferi, tit o problema cit si solyia ei it-o singura povests, avem un articol ce trebuie neaparat ct, referitor la legitura dintre serobutl eronic gi bolle de inim. Acesta este un alt motiy Important pentru a ua vitamina C in mod regulat, Recenta nossa conferinj Nexus din Brisbane a inrepstat un now succes, Unul dinte vrbitri chee a fos James Maxlow, eae a facut o prezentare a modeluli Piméntului in expansune. Acesta este un subiect cu aevarat fascinant yi necesito ampli revizuireistoricl gi social si, de asemenea o recartografere geoizil. De ‘xemplu,sicest mode arti cum continental Antartica a fos odata potion inte Europa gi Amtrica ~ 0 noutte inveresanta pentru ceretitoitearesusin cu fermitate cd Alantida este situata sub pheafa Oceanului Antarctic Apropo de Antartica, partea final di seria noasta inttultk .Rizboiul secret al Mari Brita” ar trebui sa vi fac si vi Intrebatidicé nu curva germanii au gisit ceva foarte important acolo cu mult nainte de inceperea ‘elude al doilearizboi mondial. Acele mistere antactce pur fi simp mu vor 88 dispar, Problema reincamisi au este prea rspandit& in mass-media, Este cova in cae mull oameni cred, dar despre «aren discuta. Ei bin, apaitiaintemetului a dus la impriirea a o mule de informai in lepatur cu acest subiect. Deodat, teva cazuri iolat care ar putea fi considerate ,doveri” ale reincariei s-au transformat ino multitudine de cazuri. Terapia tepresiei in viele weeute oferd anuniterevelait uimitoare nu num in legitur cu relaia dine minte, corp, emoti si spirit, dat de asemenca despre insisi natura timpului. Ctiva _fepesionisti" in vile recute au efecuat cu suctces progresii” in vite, pavind calea pentru 6 mule de ‘itoare dezbater ine sustnatori si seep ‘Cu mul an in urmd, revista Nexus a publicatciteva dnte viziunileprofetce ale firanului sab din secolul al XIX-lea = MitarTarabich, in acea period nu ne bucuram de o asa larg circulate intemationall, aga cd in lumina ior de noi tori din Romtinia, Croatia, Germania, Franfa, Rusia, Polonia, Suedi, Grecia $i Olznda, {fining cont de evenimenteleintemationale din ulti 10 ani, am actuliza i republica acle profei. Sunt ‘gc vet si predict ca find exacte din toate punetele de vedere, ee pin pnd acum. Refertor Ia tema oamenilor remarcabili, avetigriji si cit utimul ancl din sectiunea Zona crepusculart Este despre un biiat rus foarte inzestat, un asa zis copil indigo” care nv numai ci-i poate aint viata sa mteroarS, dar ste mal, mle mai multe Leetura pleut! anean NEXUS New Times - februari - matie 2006 3Scrisori catre redactie ‘Avertisment asupra medicamentului Aldara si a cancerului de piele rat Duncan, pentru cd ai curajul si tipairesti adevaeul in egiturd cu concemele multinationale, Nexus este unul dintre cele mai bune forumuri de pe Pamint in privinga avertzari publicului asupra unor medicament periculoase Aldara, un medicament produs de cate compania 3M Pharmaceuticals si destinat tratirii cancerului de piele, m-a adus in pragul mort. Existd nenumirate medicamente periculoase pe pia, dar acesta este probabil unul dinte cele Imai periculoase, din moment ce este promovat ca find benign” prescris ca pe o bomboani de citre medic si vindut fara prescriptie si avertismente pe intemet. Cand am sunat la sediul central australian al companici 3M pentru ale sugera si posteze avertizari pe acest medicament, i mica respins nemuljumiile, spunind c& nu au avut plinger in legiturd cu Aldara in afaa citorva relatér ale nor simptome specifice unei riceli usoare. Aceasta demonstreaza binenjeles cA medicamentul Aldara actioneaz’ asupra intregului organism, cu toate c& 3M neagi aceasta, Pe internet exist 0 multime de informatii negative despre Aldara, insB, cu toate acestea, 3M neaga torul. Aceasia se poate verifica citind stenogramele de la Curtea Federall a S.U.A., unde companiei i s-a intentat un proces si unde a ‘admis ¢@ daci Aldara este injectat unui animal il va ide! ‘Aceasta este partea cu adevarat inficogitoare: dacé Aldara este folosit pe o and deschisé sau peo and creat deel insusi (ceea ce mi s-a si intimplat la nas) este echivalent cu a-t injecta, pentru ci intr’ foarte usor in singe prin rani, Odata ajuns acolo poate cauza efecte secundare dezastruoase ~ so ‘nafilactic, boli ireversbile ale sistemului imunitar si chiar moartea, Din momentul in care am postat pe site nostru adevarul despre Aldara, am primit-numeroase email-uri tragice, descriind grosznice efecte secundare, ccea ce nu este surprinzitor, avand in vedere ed Aldara declangeazi un atac agresiv asupra mucoasei membranelor. Din avest moti, este in mod special periculos pentru oamenii care il aplici pe fata, pe verucozititile genitale sau cervix. Da, credeti sau nu, unit medici chiar presriu aceast Iueru. Compania Big Pharma «ste prea bogata si putemicd, autoritgile sunt citelusi ei de salon, iar majoritatea doctorilor nici macar nu s-au deranjat si citeascd Physicians Desk Reference asupra. groaznicelor cfecte secundare ‘Vitrog, ajutati-ne si raspaindim acest mesaj viztind site-ul nostru: http://www.doctorsaredangerous com, unde vefi isi un eseu informatiy pe care il putetitimite 51 altor oameni. Daca ali suferit in urma folosiri: medicamentului Aldara, trimiteti un = email =—cu— detalii. la elaine@doctorsaredangerous.com. Unica noasta speranta este puteres poporulsi. Ajutati-ne si ripostim! Elaine Hollingsworth, director, Hippocrates Health Centre. ~~ — ‘Australia, tel +61 (0)755302039, www doctorsaredangerous.com 4 Ce urmeaza in democratie? Pmtinsice coret meedinet Bush erat Congest si aprobe folosirea armatei pentrs impune carantina in America in cazul epidemiei de grip aviari inc’ un pas wrias in ditectia instaurdiileii martial. Am viziunea unei colon leproase a zilelor noastre,stabilita in cartierul New Orleans ‘mprejmuitd cu sérma ghimpatd, cu mine si cu tumuri de control Sunt eu singurul cetifean ingrijorat care catalogheaza aceast agresiume absurd si premeditata drept dementa? Am privit eu oroare cum guvernul nostru a ignorat victimele infometate, neajutorate si pe moarte ale uraganului Katrina Consider cf este destl. A sosittimpul sa aruncdm o privire mai serioasi supra viziuni liderilor nostri. O-asemenea ‘barbaric nu poate fi ignoraté daca vrem ca fara noastr s& se ‘eintoare la adevarata esena a democratic, aga cum a fost ea stabilité de cdtre stramosii nostri, Bill G, Alabama, SUA. Cipuri jn vaccinurile impotriva gripei aviare? Deduct ve tac iter vet cto i despre ceea ce se afl in spate furorii ce a erupt ltimul timp in legituri cu gripa avira. Politicieni si medi fac deja reclam’ beneficilor vaccinirii si planului de a vaccina tofi australienii de indati ce un vaccin devine disponiil (ceea ce va fi probabil foarte curind, luind in consierare cine a viztat CSL) Micar de-ar fi fost cu adevirat ingrijorati de sinitatea publiculuit Suspectez fapul c& vaecinul pentru HSNI va fi injectat cu microcipun pein afi utilizat in scopul contol si eradicdrit populate’ inerezatoare. Cunoaste cineva metode sigue de detectare si distrugere @acestor microcipuri? Alta stite noua ingrijoritoare legatd de vacciniri este introducerea legislatici Biashield Two in Senatul american care absolva efectiv cartlurile farmaceutice guvemamentale de orice rispundere legal in azul oriciror react adverse ale Yaccindri, Daca nici acest lueru nu tezeste si nu alerteaza ppoporul asupra intenilr lor hidoase, atunci nimic nu o va face. Ma 1% Melbourne, Victoria, Australia (Dragi Mary: intrebarea ta reflect ingrjonr’ ale mutor cittor. Opinia mea: sunt foarte sce in privina oricéra lucru care este destinat sd generexe fried. popuatci Uilizarea fret pentra a controla maseleincrezitoare este 0 tacticd strveche si ered ed oamenit sunt mai speriati de virus dod de trons Ce seca grozavé pentru a strdinge lawn loc sau a declara carantnd unor indivi sau umor grapuri! La ora actual n ‘SUA. aproape 7.000 de oament mor zlnic ca reulta al ‘rorilor meicale, al reagilor adverse la medicament, etc ‘Meas seria mai ml desistemal medical decat de ediva noi vii Ed) Times febriarie - marte 2006,Stiri de STOPAREA CONTROLULUI AMERICAN ASUPRA INTERNETULUI yess pt ae oaeee i Tesnea st he's cere siieen iedia at oom Sonige ouaes wee si Det hose fal Sores Seok wi de ss alec Seas Senet oie ea San oot gtr ecu baie” g70 tal Ene uncle den peepee ee Samia! ha! Spe Saat ier axssiae mace iat haem ova a a cect natn eset er Beal ta a ee ee ae soot a en ape ery oe Fergie ma nene foe eee Teena eer oe ee Sr danmae enim ovo Non aieieeco ion eee ae ond cents sat cle ie suv nabs ais tg Steere wees Sais eae et Se utieaa acca Boe tees eee etl pe met ta Tee reset c aera ata a tao, betrktl Cnct (Do a Bc aia oe eres eat gia Dect emt sit maa conan it Tage "Nome ’ : i eta intiriealegilor sestigatiei sal Comiteul —_sistemul agricol traditional al tri Po nue prvind drepurle de ‘American de Protectic aj ‘i abate ta So intr-o afacere agricola corporationista autor ening (u Comeaiee EO gricola corporat Bt a to Protect Journalist), ereat in anul 1981 pentru a proteja colegii din striinitate de guverne sau de persoane care consider’ ei mass-media libera gi independent nu are nici un rost, a solicitat ‘armatei, prin invocarea FOIA, si dezvaluie rezultatele respective. Copia cenzuraté a rezultatelor nu a ardtat altceva ddecat o cercetare sumara, Nesatisfacut de investigatia desfiigurati de arma sani, RWB (abrev. pentru Reporters Without Borders ~ Reporteri Fara Frontiere”), organizatie intemafionali care Jupta pentru imbundtatirea sigurantei legale si fizice a jumalistilor din intrega lume, si-a intreprins propria investigate sia strins doveri de la jurmaliti flay in Hotelul Palestine in momentul atacului ‘Acestea au fost rlatiri din partea martorilor oculari pe care armata neglijase si le includa in raportul su. Raportul RWB- lui a furnizat de asemenea informatii dezvaluite de persoane fatagate armatei americane, inclusiv de soldati si ofiteri lamericani care au fost implicaji in mod direct tn atac. Raportul afirma c& functionariiamericani mai inti au mintit in privinfa a ceea ce se intdmplase in timpul atacului asupra Hotelului Pelestine si apoi, patra uni mai tarziu, ‘intr-o declaratie oficial, au exonerat armata americané de orice vs - februarie - martie 2006. in stil american.” Grover Norquist ~ ,capo di ‘capi al armatei lobiste de Greapta” ~ face ca planul si fie si mai evident atunci cand rispunde: ,Dreptul dea vinde, drepturile. de proprietate, aceste lucruri nu trebuie determinate de vre0 slegere democratd.” Nu, aceste lucruritrebuie determinate de Coalition Provisional Authority (CPA — Autoritatea Provizorie a Coaliie!” Tnainte de a pleca de la CPA, administratorul CPA Paul Bremer ,a emis exact 0 suti de ordine care au transformat Irakul in imaginea Planului Economic”. Aceste ordine au schimbat efectiv legislatia irakiana. Un exemplu bun al aeestei invazii/afaceri implici agricultura. Detalile sunt cexpuse in articolul rag’ New Patent Law: a declaration of ‘war against farmers (,Noua lege irakiand a patentelor: © declaratie de rizboi impotriva agricultorilor”) de pe website-ul Grain, Ordinul 81 din cele 0 suti este inttulat Patente, design industrial, informatii nedezvaluite, circuite integrate si varitati de plante”. Dupa Grain acest ordin . ficut ilegald reutilizarea seminfelorrecoltate de la soiurile noi deja brevetate”. PVP (Plant Variety Protection ~ ,Protectia Vatietiqii Plantelor") ,,..este un drept de_proprietate inclectual sau un fel de patent in privinja varietai plantelor care acorda un drept de monopol exclusivist asupra 15Stiri conzurave ‘materialului de plantat unui cultivator care pretinde c& a escoperit sau dlezvoltat 0 varietate noua, Astfel, «protection in PVP nu are nimic de a face cu conservarea, cise refera la protejarca intereselor comerciale ale cultivatorilor particular (de obicei, mari corporaii) care pretind ef au ereat noile plate” Scrind pentru The Ecologist, Jeremy Smith explica: ,Sub ‘masca ajutorului acordatIrakului, Statele Unite plinuieste sa modifi sistemul agricol traditional al vari int-o afacere agricola comporaionisti in stil american.” fn acel sistem traditional, 97% dintre agricultort irakieni isi foloseau le economisite sau curpirau seminte de pe pietele Smith continua: .Din nefericire, acum se cred ci aceasta ‘mostenire si baz de cunoastere vitalé este pierdutd, find victima campaniei curente gi a avelor multor ani de conflict care au precedat-o (Suse: TomPuinecom,2 cca 208; Grain, ceabre 200, Ip wwcaineg The Belg, fbn 205) 9. Noul sistem de comercializare a petrolului de cétre Iran reprezinté o provocare pentru dolarul american ‘Mass-media din Statele Unite afirma cit Iranul ar putea fi lurmitoarea tint a agresiunii americane. Seuza antcipata ‘consti in programul de inarmare nuclear al ranului. Wiliam Clark, la GlobalResearch.ca, spune c& motivele economice pot avea o legiturd mai mare cu ingrijorarea SULA. in privinja ranului decat orice arme de distrugere in masa La jumitatea anului 2003, Iranul -a indepartat de trade si ‘a inceput s& accepte euro de la client din Uniunea European’ si Asia, ca plata pentru exporturile de petrol. Saddam Hussein 4 incereat si el in 2000 un astfel de pas indriznet si s-a confruntat cu o reacjie devastatoare din partea Statelor Unite. ‘anu intenfioneazi si infiinfeze o bursa a petrolului in anul 2006 care si usureze comertul global eu petrol intre frile industralizate si cele aflate in curs de dezvoltare prin cefectuarea plitilor in euro sau ,petro-curo”, fn acest scop se crecazi un sistem de vanziri globule de petrol in curo, prin intermediul intemetului. Aceasta este 0 provocare directa adresata suprematiei dolarului american de pe pisia petrolului. S-a speculat mult asupra faptului ca ppozita dolarului american se datoreaz3 monopolului ,petro- dolarilor” in tranzactile petroliere. Tindnd cont de nivelul ator! nationale, dolarul a fost mentinut artificial la 0 valoare ridicata comparativ cu alte monezi Marea majoritate a petrolului de pe glob se comercalizeaz prin New York NYMEX (Mercantile Exchange) $i London IPE (International Petroleum Exchange). Amiele burse sunt propritatea unor corporatii americane, iar tranzacfile se \desfigoar in moneda americand. Euro a devenit in ulimii ani tun mijloc pentru tranzactii mai putemic i mai stabil decit dolarul american, PPoate ca acesta este motivul pentru care Rusia, Venezuela gi Uunele fri membre ale OPEC-ului sau exprimat interesul spre trecerea Ia un sistem bazat pe ,petro-eufo” pentru tranzactile petrolire, © astfel de trecere de la dolari americani la euro pe pista petrolului va duce la scdderea valori petrodolarilo. (Clark avertizeazi ci un atae american unilateral asupra 16 NEXUS Iranului va izola si mai mult guvernul Statelor Unite 5 puter presupune cd o astfel de aetiune deschisi ar putea determina alte natiuni industializate si abandoneze in masa dolarul PPoate ci cei care fac planurile S.U.A. cred cA pot cuceri piala ppetrolului prin actiuni militare, Din punetul de vedere al lui ‘Clark insd, 0 interventie a Statelor Unite in Iran probabil c& se va dovedi a fi dezastruoasé pentru S.U.A., ficand ca lucrurile si stea mult mai rau in privinja. terorismului international, pentru @ nu mai mentiona potentialele efecte adverse asupra economiei americane”. Rezultatul cel mai probabil al une invazii asupra Iranului ar fi c8, 1a fel ea in Irak, exporturile de petrol iranian vor seca, indiferent de ‘moneda in care se vor desf€sura tranzactile, iar China va fi obligati si abandoneze dolarul i si cumpere petrol din Rusa, ‘cel mai probabil in euro, Clark subliniaza: ,Productia mondiali de petrol este acum ‘epuizat, iar 0 interventie majora va face s& creased pretul petrolului pind la un nivel care va declanga © criza globala.” (Sust: Ceare for Research on Glasliain, 27 septembrie. 204 bnpvnnpteeareh 10. Indepartarea varfurilor muntilor distruge ecosistemele MTR (abrey. pemtru mowtaintop removal ~ ,indepitarca virfurilor munfilor”) este o forma noud de exploatare miniera carbunilor prin care companiile dinamiteazi vicfurile ‘munfilor pentru a colecta cdrbunele aflat dedesubt. Multe varfuri sunt aruncate in aer, find astfel dstruse intregilanturi muntoase. Doar in Virginia de Vest au fost distruse prin aceasti metoda peste 1.800 de kilometri de ape curgitoare, (Cine a tdiat buctti IC Guvernul) as @& ( 4 2D Ls Ue uy hy [See [NEXUS New Times: februarie - marte 2006,NE kus DMITR pune in pericol si distruge comunitt inte prin dgur masie di sedimente i prin explozi nonstop. Dupi Fred Mooney. un membru activ al Mountain Faction of Katuah Earth First, MTReste 0 practichminiera ce vide ecosistemele prin eare compile minire lacome folosese zinc milioane de kilograme de dinar (100.000 kg pe 21 doar in sud-vestal Virginie) pentru a arunea in acr ine lanfuri mustoase in scopulextragerii unei miei cant de carbune. (.] AApoi casi cid asta nu arf destl de ru, restrile sunt aruncate in vai i albi de rir. Acesteactiuni omoar efetiv orice face parte din ecosstome” Industria de explostare 4 cirbunelui a incercat-multe dlenumi in le de MTR, mai putin ameninitoare, cum ar fi Iinert icrucisat, minent de suprafata ya. Indiferent de cufemismal folosit, MTR riméne prinre cele mai distrutive forme de minerit coneepute vreodati. SA arunct in aer warfurile munftor eu dinar este mai etn decitangajrca de mineri care apartin veeunaisindicat. in S.U.A.se planuiesteconsrirea a 93 deternocentale pe baza de csbun: (Cererea de carbune va crete dupa ce se va termina construe acestor no centrale. Petrol e pe cae de a se termina i nu exita planuri conerete pentru 0 tranzitie la—_resurse reutilizabile, cum ar fi energia solaré sau eoliand. Companiile ce exploateazi ccirbunii vor fi intr-o poziie bund pentru a se folosi de pata aflaté in crestere Katuah Earth First! este wnul dintre cele cateva grupuri care se opune MTR-ului (ns: Eovh Firs’, iene decent "04, Insp caetoural 11, Programul de examinare mintals uzurpa drepturile parintilor {In aprilie 2002, Presedintele Bush a numit 0 comisie formati din 22 de membri ~ the Presidents New Freedom Commission on Mental Health (Nous Comisie Liber a Presedintelui pe Probleme de Santate Mintala") ~ pentru a identifica politic care ar putea fi implementate de guverol federal, statal si local, pentru a maximiza utlitatea resurselor existente,imbundtiti coordonarea tratamentelor si serviciilor sia promova o integrare pind de succes in comunitate pentru Adultii cu boli mintale serioase si pentru copiii cu deranjamente emotionale serioase”. Printre membrii acestei comisii se afld doctori cu specializare in domeniulsindtjii mentale si una dintre fost angajati (Robert N. Postlethwait) ai gigantului farmaceutic Ely Lilly and Co. in julie 2003, comisia a publicat rezultatele studiul cfectuat. Ei au deseoperit ck problemele de sindtate mental [NEXUS New Times - februari martie 2006 Exist o ingrijorare crescnda ci examinarea sanatatii mintale ar putea fi folosita pentru a eticheta corespunzator copii ale ciror atitudini, credinte religioase si viziuni politice sunt in conflict cu doctrina oficial. stiri cenzurate tree adesea nediagnosticae si au recomandat presedintelui 0 examinare mai cuprinzitoae a bolilor mint ale oamenilor de toate varsele,inclusiv ale prescolarilr. in concordant eu dlescoperirile lo, membrit comisiei au sugerat c@ gcoile se afl into ,poztie cheie” pentru a examina cele 52,000,000 de etevi si student si 6.000.000 de adulti angajati in geotle Membritcomisied au recomandat si stabilirea unei legatur intre examina gi tratament, precum si folosirea Proiectlui ‘Algoritm” de Medicatie al Texasului (TMAP — Texas Medication gorithm Projet a sistem model de tratamen. TMAR, care # fost implementat in sistemul de ingrjire a indi mintaleal Texasului stun’ end George W. Bush era ‘guvematorulacestui stat, este un program care ajuté medici sii preserie medicament pe baza istorii clinice,simptomelor $i rezultatelor amerioare ale pacientilor. El a fost primul program din Statele Unite care a urmirit si stabileascd prineipii ellauzitoare in’ medicatia pentru tratarea bolilor rmintale. CCritiié programului de examinare a sindtiti mintale 5 a ‘TMAPzului susin’ ed aceste programe reprezinté. ined o Sumi uriasi—acordatd companiilorfarmaceutice ‘Multi il citeazi pe Allen Jones, un fost angajat la Biroul Inspectorului General al Pennsylvaiei. El a fost concediat stunct end a dezvaluit faptul cd soul dinte Funcyonarit care aveau influent asupra planului de medicatie din Pennsylvania au primit mitt sau au benefciat de diverse avantaje din partea companiilor farmaceutice care, Ia rindul lor, objineau beneficii de pe ura includerii in programul de ‘medicati a medicamentelor lor TMAP promoveazi si folosirea de _medicamente antipsihotice mai noi si mai scumpe. Rezultatele stuilor desfigurate in Statele Unites in Marea Britanie au artat ci este mai fnfeleapté admini-strarea_medicamentelor antipshotice mai vechi si mai bine studite. Intat in TMAP, medicamentul olanzapind, un nou medicament antipsihotic atipic produs de Ely Lilly, este preferat in defavoarea unei smedicatii mai obignite. Poate ci asta se datoreaza legiturilor pe cae le are Ely Lilly cu familia Bush - George Bush Senior find in recut membns al consiiului iu de conducee. Din contibutile politice de 1.600.000 de dotari aduse de Ely Lilly ia smul 2000, 82% au fost acordate Partiduli Republican lui George W. Bush. in iunie 2002, George W. Bush I-anumit pe Sidney Taurl, nat funtioar la Ely Lilly, in Consilul de Securitate Intend {in noiembrie 2004, Congresul a alocat 20,000,000 de dolar pentru implementarea descoperirlorficute de Nowa Comisie vStiri cenzurate Libera pe Probleme de Sanatate Mintala, in program va fi inclusii © examinare obligatorie a sinitaqii mintale ce se va efectua in ycoli, Ron Paul, un membru. din Texas al Congresului. a inttodus un amendament prin care se va refuza finanjarea examinatilor obligatori ale sinataji mintale gi se va solicita instimarea si consimtimantul pi Amendamentul siu a fost respins de Reprezentantilor, eu 95 de voturi pentru si 315 contra, Paul, medic si membru de durati al APS (abrey. pentru American Association of Physicians and Surgeons — vAsociajia American a Medicilor i Chirurgilor”), avertizeaza ci exuminarea sAnatiti mintale ar putea fi folosita pentru a eticheta corespunzator copiii ale ciror atitudini, credinfe religioase si viziuni politice sunt in conflict cu ddoctrina oficial ji ci beneficiarul major evident de pe urma acestei_legislatii este industria farmaceuticd. AAPS a ‘condamnat aceasti leuislatie, spunind ci ea va conduce Ja testarea psihologicd obligatorie a fiecarui copil din America fri consimimantul paringilor si ,wa impune o presiune si mai coercitiv’ asupra parinjilor pentru a administra medicamente copiilor, cu rr EXuUS recruji au fost implicati in violarea dreprurilor omalui inclusv in tortura i omucidere. (Sane: Lav.com, 11 ia 200 Movker Jon, niembritemiie 2004 Cpa ch 7 ai 20S bap peach on 13, Tirile bogate nu se ridica la angajamentelor globale Patuzeci si cinei de milioane de copit vor mur inutl pina in anul 2015, arati raportul Oxfam initulat .Saraci pltese prejul ejeculuifarlor bogate™. in cazul tarilor lumii a teia, dezvoltarea economica este subminata de regu comerciale incorecte. Lipsite de finantare si ajutor, aceste fini mu vor Putea si profite de comeriul global si de ocaziile de a investi, nici si protejeze drepturie de baz ale omului Prin oferirea a 0,7% din venitl lor national brut, fri bogate precum S.U.A., Germania, Japonia si Marea Britanie ar putea Imicjorasiracia si anula povara datorei ce face ca tinile cu venit seizut si pliteascd creditorilor pind lao suté de niloane de dolari ameriani pe zi. in anit 1960-1965, tarile bogate au cheltuit in medie 0,48% din veniturile lor najionale insumate pe ajutor oficial imea meee) nea sae manasa ae patos Pen D Wescotmmoer ta at) Baneile, agentiile de asigurari, waar | doula ssi producitorii de medicamente si Swuneireatas 12, Armata S.U.A. din Irak angajeaza persoane care au violat drepturile omului Guvernul contracteazi firme private Pentru a recruta, angaja si regiti civili pentru a desfaigura 0 munei fieuté de ‘bieet de personal armatei ‘Acesti angajati sunt trimisi pe posturilelibere de gardieni de Inchisoare, polit militar si interogatori la bazele militare americane din toati lumea, inclusiv din Irak, Afganistan si Cub Independent de armata S.U.A., acest angajati nu sunt sub incidenta legilor miltare. Mulji dintrereeruti sunt cctifeni cu © experienta anteioard de politi sau soldi Oricum, o parte dine ei au fost mercenari 5 sldati care au luptat pentru regimuri represive de pe tot globul, cum ar fi cele din Africa de Sud, Chile si Yugoslavia, Angajati ai unor astfel de fime au fost implicati in abuzurile desfigurate asupra prizonierlor dela inchisoares Abu Ghaaib din Irak. Pentagonul pretinde e& nu mai poste lupta in rizboiul impotriva terorismului fir ajutorul contractoritor privai Motivul acestei incapacitiyi consté in sciderea numirului trupelor active ale armatei S.U.A. de la 2,100,000 1a 1,400,000 dupa terminarea Razboiului Rece. Aceasta obliga companiile si completeze pozitile libere cit mai repede posbil © consecinti negativa a acestor angajiri ficute in grab este lipsa unui control profund al trecuului solicitanylor. Muli alte mari ramuri industriale vor obfine astfel 0 garantie virtuala ci, indiferent de conduita pe care 0 vor avea, pedeapsa va fi intotdeauna rezonabila din punct de vedere financiar. cincime din cheltuielile sale pentru aparare si jamétate din ceea ce cheltuieste pentru ssubventionarea fermelor, Statele Unite, cu doar 0,14%, este cel mai putin genetos furnizor de ajutor dlintre irile dezvoltate, din ppunet de vedere al proportii acordate din venitul national Prin comparatie, Norvegia este cea mai generoasi fara, ‘cu 0,92%, S.U.A. cheltuieste ddublu pe rizboiul din ak fafa de citar costa si-si mireascd ajutorul la 0,7% si de sase ori mai mult pe programul sity militar. (Sue esa pent pr et de Os, debi 200 IPS, Oe or US.e cami 204, pas corer ne) 14, Corporatiile céstiga de pe urma reformei asupra Prejudicilor - justtiasufera {18 februarie 2005, Presedintele Bush a ratificat cea mai rapid reforma in privings prejudicilor din ulimul deceniu, Lege, numitd Class Action Fairness Act, pune in apliare 0 reform care va retrage dreptul oamenilor la acces in siile de Judecati, submninand drepul constitutional de a aves parte de lun proces cu jurafi, Aceste reforme micsoreazi protectia consumatorilor si a muncitoriler, respingind procesele in cazuril civil, cu exceptia celorintentate de persoanele foarte bogate din societatea noastrd. Legea va duce la mutarea ‘multoreazuri civile din tibunalelestatale in cele federale in © Incercare de a stopa aganumitele ,eumparari de forui” de [NEXUS New Times ebrurie - marie 2006,NEXUS cite avocatii care cautd state [eu levi] mai favorabile plingerilor impotriva companiilor. Ceca ce s-a pierdut in timpul disputetor este faptule8 vor fi afectate procesele initiate de de oameni ce au avut de suferit de pe urma abuzurilor HMO-ului (abrev. pentru Health ‘Maintenance Organization — ,Organizatia Pentru Mentinerea Sinatii), a violari drepturilor civile sau a accidentirilor la locul de mune Acestea sunt cazuti care permit compensatii in special atunci cdnd mai mulfi oameni sunt afectati de companiile aflate in goana dupa profit. Critciipretind ed intentia reali a acesteilegi este de a se asigura ed astfel de cazuri sunt rapid ingropate si clasate. ‘Acestel legi este atasatd 0 sectiune referitoare la prejudicii Wee actunile de grup impotriva companiilor famaceutice si va pava drumul spre 0 neglijenjé medical crescutl, absolvind de orice vind comporatile abuzive sau neglijente, Bincile, agentiile de asiguriti, producdtorii de medicamente si alte mari ramuri industriale vor objine astfel o garantie virtual cd, indiferent de conduita pe care 0 vor avea, pedeapsa va fi intotdeauna rezonabili din punct de vedere financiar. (Suse: Dolls ond Seme, ae 282, meee 2004, fpvdlirs ene op O3Ocout hl Demsraey wt fear 2005) 415, Planul conservator de incalcare a libertat medilor academice Russell Jacoby, in aticolul The New PC publicat in The Nation, se adreseazi unei noi mised conservatoare extremiste pentru « aduce ceea ce ei spun cf ar fi un echilibru. politic” pentru 0 educatie superioari. Acesti conservatori vid institutia academic drept un cuib al activité liberale ce inceared si indoctrineze tineretul american cu o ideologie de sting; ei citeazi.studii care conchid cd profesorii din majritatea tniverstifilor sunt liberal intt-0 proportie coplesitoare. Lor le este team cd acest profesor liberal abuzeaza de studen care profeseaza opinii conservatoare i pentru a remedia aceasta ei solicit impunerea de reguli asupra lumii academice pentru a monitoriza exprimarea de teorii si opinii de citre profsori In fruntea acestei migeéri se afla David Horowitz si cdinele siu de pazi, Students for Academic Freedom (SAF). SAF isi sfiuieste studengi a atunei cand intlnese un ,abue", cum ar fi un material controversat int-un curs, s4 noteze dats, ora de ‘numele profesorului Ei sunt sfatuiti si sd facd liste de incidente sau citate, si objind marturi si si depund plngere. Multe persoane din lumea academicé vid toate acestea ca pe un nou McCarthyism — un efort de a scdpa de cei care nu subseru La structura ,dominanta” de eredinfe a natunii. NEXUS New Times februare - marte 2006 Sub o comanda integrata nord-americani, Canada va fi fortata si adopte doctrina militara preemptiva a Washingtonului, incluzand si folosirea rachetelor nucleare ca mijloc de autoaparare, masura ratificaté de Senatul S.U.A. in decembrie 2003. stiri cenzurate Horowitz sustine de asemenea un Act al Drepturilor ‘Studentlor”. in mod ironic, acest act pretinde c& protejeaza libertatea academied. Jacoby avertizeazA ins’ cd libertitile aacademive extinse asupra studenjilor se vor transforma rapid jintr-un sfarsit al libertatii profesorilor. in viziunea lui Horowitz, studentii vor avea dreptul sa atle toate aspectele tuturor subiectelor, Prineipiul nr. 4 din proiectul lui Horowitz afirmi e& programa si bibliografia ,ar webui si reflecte ccaracterul nesigur si nelinistt al inregii cunoasteri umane” gi si fumizeze ,studentlor surse gi puncte de vedere diferite atunci cénd acest Iucru este adeevat”. Nu se face totus precizarea ce inseamnd ,adecvat” in acest content, (Su: Te ion. 4 pie 205, pene teaon com) 16, Planurile Statelor Unite de integrare emisfericd S.U.A. si Canada impartagese. informatii (de securitate] national din 1958, de la crearea NORAD-ului (North American Aerospace Defense Command ~ ,,Comandamentul ‘Apirarii, Acrospatiale Nord-American”). Acest acord binational de colaborare: in. privinja alarmelor $i controlulu acrospatial expiré. in ms 2006. Pregitind reinnoirea. sa, americanii si canadienii propun extinderea integri ccelor doua farig ineluzind si ‘cooperarea in cadrul programului —,Riizboiul steleloy", integrarea.tans- nafionali a structurilor militwre de comandi, a imigrii, @ aplicari lei gi a stringerii_ 5i_ impirtsis informatiilor secrete, toate acestea find cuprinse sub ‘noua titulatura NORTHCOM = US Northern Command (Comendamentul de Nord al Statelor Unite. Jean Chrétien, fostul Prim- rministra canadian q refuzat si fie de acord cu aderarea Canadei a NORTHCOM. Pentru a se opune deciziei sale, acest corp militar de tranzitie iluzorie” (adi NORADNORTHCOM) a consttuit 0 autoritate militars interimard in decembrie 2002, numita Grupul de Planificare Bi-nationald (BPG ~ Bi-national Planning Group). Structura de comanda este complet integrati intre NORAD, NORTHCOM i BPG. BPG nu trebuie si rdspunda nici in faya Congresului$.U.A., nici a Casei Canadiene a Poporului. BPG ‘este de asemenea programat s8 expire in mai 2006 ~ de aici cefortul dea determina Canada si se lature NORTHCOM-ul. Jurisdicia NORTHCOM-ului, dupa cum a fost conturat de Ministerul Apararii S.U.A., include Canada, Mexicul, parti «din Caraibe, ape din vecindtatea yirmurilor Oceanului Atlantic si ale Oceanului Pacific, pana la $00 de km de coastele Mexicului, Statelor Unite, Canadei si de zona canadiand a Oveanului Arctic. Prin NORTHCOM, structurile de comand militar’ ale Canadei ar fi subordonate celor ale Pentagonului 51 9Ministerului Apri S.U.A. in decembrie 2001, guvernul canadian a aj la un acord useful Secustiii Nationale, Tom Ridge, acord inttlat Canada-US Smart Border Declararion. ete permite ca informatie confidential despre cetiteniisirerideni canadien’ sa fie trnsmtise Ministerulu Securititit Nationale S.U.A. BPG est itrimatul militar pentru NORTHCOM, O parte 4 agendei BPG-ului este reprezentatd de Planul de Asistenia Civili. (Civil Assisvance Plan — CAP), care. sprijind niltarizarea apliiri lei cvile sia funetilor judicire stat in S.U.A. et in Canada, Comandanti militar vor furiza asistentS militard bilatealé autortiilr civle”. Armata Statelor Unite va avea jursdictie asuprateritrului canadian de la un firm la celfialt, atinzand-se de la St. Laurence Valley pind la Insula Parry in Oveanul Arctic Se pare ed uni lideri canadien sprijnd acest program in totalitate in vara anului 2004, Canad a fost de acord cu un amendament al ratatului NORAD ce permite programului de aparare de rachete balistice cu baza in Colorado, S.U.A., accesul la datele furizate de satel si radarele canadiene? ‘Acest centru de operaiuni va controla cele 40 de rachete de imterceptareplaificate pentru Alaska, Califomia, precum yi pentru oceane in 22 februare 2005, la summitul NATO de la Bruxelles, Paul Marti, rimul Ministru canadian, a declant e& poporu su nu va participa a controversatul program Misile Defense Shield (,Scutul de Aparare Impotriva Rachetelor”). Contrazicind acest mess), mbasadorul Cadel in S.U.A. (3 fost membru al consiliulu de conducere al Grupului Carlyle), Frank MeKenna, a spus: ,Acum facem parte din acest program.” Pe 2 august 2004, Aviaia Militari a Sutelor Unite a prezentat firk prea mult tamstam 0 noul docrind, aumitt Operatiunile Impotiva Atacurilor Spatile”. Inte timp, Personal militar canadian este implica in jocurile americane de rizboi spatial desfigurate pe scari mare, destinate iri lupe’ pe orbiteeircumtereste © comand’ integratanond- na, Canada va fi fora sa adopte militant preemptiva a doctrina Washingtonului, incluzind si folosirea rachetelor mucleare ca mijloc de autoapirare, misurd ratificatd de Senatul S.U.A. in decembrie 2003 Negocieribilaterale similare se poartt cu Mexicul, Armata americana ar putea exercita un control strategic asupra spatiului acran si terest, precum si asupra apelor teritorale din Peninsula Yucatan din partea de sud a Mexicului paind in teritorle arctice ale Canadei, ceva ce reprezintd 12% din suprafata de paimant a elobuu Militarizara Americii de Sud prin Andean Preference Act si printr-un protocol de cooperare militard semnat de 27 de tr ale Americii de Nord, Ameri de Sud si Americ Centrale (aga-numita Declaratie de la Manaus) este © parte a 20 NE xX 0 6 unui proces de integrare emisfericd (v. stiea ow nr. 17 din antcoful acesta), (Suse: Cems for Research on Gloalzrion, 23 esiembre 2004, pws pbakesch a Candie Dimension Mega. amare 2005, hapa co 17. Statele Unite ale Americi utilizeaza bazele militare din America de Sud pentru a-si extinde controlul asupra regiuni Statele Unite are 0 baza miltard in Manta, Ecuador ~ una dintre cele tei baze militre amplasate in America Latind Guvernul S.U.A sustine ci se afld acolo pentru a ajuta cetitenii din Manta, dar inten artcol din Bulletin of the Atomic Scientists, Michael Flynn precizeazé cl multi oameni au o cu totul alt opinie Potrivit lui Miguel Moran, tideru) unui grup numit ‘Movimiento Tohalli” care este impotriva bazei militare din Manta Manta este parte a unei largi strategii imperialiste americane ce ae scopul de a exploata resusele naturale ae continentului, de a reprima migcdile nationalist gi in final de «a invada tara vecina Columbia, Flynn releteaza ci baza militard din Ecuador este o parte integrala a strategiei Statelor Unite impotrva revoltei din Columbia ~ so potential loatie pentru implicarea directa americanilor in conflictul de acolo. Mai adaugi c& .Ecuadorinii se tem cd Statele Unite pot produce un conflict in fara lor Flynn continu prin a spune ed ,baza se afl in mijlocul unei controverse in ceea ce priveste efortul Statelor Unite de a boca emigrarea masivi dinspre Ecuador (edtre Unite)” Activititile bazei Statelor Unite vor fi Timitate la supravegherea zborurilorilegale cu narcotice", conform unui contract de concesiune pe o perioada de 10 ani intre Ecuador si Statele Unite. Cetdtenii ecuadorieni nu sunt multumiti nici de acest contact nici de modul in eare americanii au abuzat deel a qaceea O722 0 i ouNEXUS Flynn precizeaza ca Statele Unite intervine in Columbia prin intermediul organizatilor si corporapiilor particulare Majoritatea operatiunilor militare si de raspandire a agentilor chimici sunt contractate de firme particulare si de armate clandestine, Conform unui artcol de Soham Sharma. si Surinder Komarin din Z Magacine, in 2003 Departamentul de Siat al S.ULA. precizeazd ci ,s-au contractat saptesprezece companii particulare care isi desfigoara activitatea in Columbia gi care au primit initial 3,5 milioane $” Unul dintre acesticontractanti_particulari americani, DynCorp, conduce baza militar din Manta. Flynn susfine @ ,.decizia Pentagonului de incredinia companiei DynCorp (o companie pe care latino-americanii au asociat-o cu activitiile Statelor Unite in Columbia) contractul pentru administrarea bazei a intiit temerile cu privire Ia alte planuri pe care Statele Unite le avea pe King operatiunile impotriva taficului cu droguri Mai mult, Sharma si Kumarin sustin ©& DynCorp a fost recompensata cu un contract de 600 milioane $ pentru a rispindi in aer agenti Chimici in vederea elimindrii culturilor de cocaina care contamineaza culurile de porumb, yucca gi banane — hrana principal @ populatiei; drept urmare, copii gi adulfi suferd de unicare, Chimicalele — —baza anfostifolosi ebicidului Roundup — sunt Fispindite fn Ecuador intr-un ‘mod care este ilegal in Statele Unite, Conform —— Raportului NACLA (North American Congress on Latin America ~ ‘Congresul Nord-American privind America Latina") pe noiembrie/decembrie 2004, Pentagonul a inceput in 2004 instalarea a trei_ centre provizorit de logistica (acum allate in gonstructie) in provinciile Guayas, Azuay si Sucumbios, iar in prezent militarizexza politia ecuadoriana, cate participa la programe de instrire antiterorsté organizate de FBI (Suse! Bullen of the omic Siew, inne febrarie 200, Ips beincrg, 2 r,29 dre 200, pense ong NACLA orton he Ames, nice 208, pow acl 18, Fraudele cu actiuni ar putea slabi economia S.U.A. Nepiisarea agentilor guvernamentale si a presei a devenit Ingnjoratoare, provocand un scandal mare, necunoscut in afara comunitatii financiare, ruindnd micile afaceri gi ivesttori si avénd un efectnegatv asupra economic. Scandalul, numit Stockgate de Financial Wire, implic& abuzul de ,vanzari fri acoperire”. Opus abordarii tradtionale « investitilor unde actiunile sunt cercetate si cumparate in ideea cd valoarea lor va ereste pe termen Jung”, invesifile pe termen ,scur” mizeaza pe sciderea valor acjunilor. Vinzarea actiunilr fir acoperire este riscanta si, de obicei, nu este recomandata deat in eazul speculafilor sau [NEXUS New Time ebruarie - marie 2006 Orfani de numai trei luni pentru experimente ce vizau testarea toxicitatii unor medicamente impotriva maladiei SIDA, la Centrul pentru ingrijirea Copiilor din New York stiri cenzurate afacerilor de acoperit, pentru a protejainvestitile pe termen lung prin vanzar in termen scurt. Vanzarea fra acoperire este vanzarea unor aetiuni care sunt imprumutate nu detinute, este un exemplu de afaceri de acoperire — 0 categorie de practici ale caror abuzuri au rimas in mintea multor oameni ca un factor semnificativ de la Caderea Bursei de Valori din 1929. * = bronhodilatatoarcle deschid dle aeriene ingustate prin relaxarea musculaturii netede3? = folosireaexcesiva a medicatiei bazate pe bronhodiatatoare inrutatesteafectiunea;‘? = inhalarea corticosteroizilor antiinflamatori reduce inflamatia clilor acriene limitind astfel nevoia de @ intrebuinta bronhodilatatoarcle. Aceasth practicd reprezinti temelia unei bune gestioniri a boli! Medicatit clei masurile ce trebuie late in azul in eare ave dea face cu un now niscut cu un cap mai mare nu se bese Bronbodilatator cu Specialist care sustin | Brean oe teorin conform — céreia| Sut sus dew cauzele principale ale! tiromire astmului sunt cele de mediu | —“Aiherot™ ar putea avea 0 contributie| Atrovent mportanta la elucidarea| —Bertec* necunoscutelor cu privire la) rieam?* asim, insi acestia de cel mai Respolin® multe ori se contrazic mu] Séhwtamot* enoln® ‘numa cu cei ce susfin teoria genetic ci gi Intre ei. Ni se spune, de exemplu, c& astmul este 0 boald ce apare cu preponderenti in societatile occidentale gi cl, ‘Meticamente bazate pe conicosteroizi EXEMPLE DE MEDICATIE PENTRU ASTM + Medicamente care deschid caile respirator: + Medicamente care reduc simptomele astmalui: Tratamentele —folosite pentru controlul astmului mu S-au schimbat_semnificativ din anit °50. Cel putin in ultimit 20 de ani, singurele ‘medicati care s-au impus pe piaja—-medicamentelor antiastmatice sunt Bronhodilatatar eu rat ung de acfiune Foradil veln ‘ratamentele cu modulatori one leukotneni, in urma. coma Theophyine Yoimar® ce pegiprin cazul tatamentului eu 0 doi mica de cortcosteroizi 2 Celelate Imedieamente noi" cate “Medicamente ce mu sunt par din cfind in cind nu bazate pe corticosterizi: | Som sunt de fapt decat niste variatii pe baza_vechilor cu cat societatea este mai Deceit amet medicamente, lucru ce face dezvoltata, cu atit mai} Becloforte ees dovada unei bune st . So] Flixotde Singulair ‘ada unei bune strategii prevalenté este problema.%®| Fo ade de marketing din parte ‘Nise spune de asemenea, ¢&) Prednisone Vierom companiilor de spilatul hainelor eu api rece | Pyimicort 2sflo medicamente, De exemplu, tare 0 posibilacauzta| gran inten raport dat in 2004, simul, ish ete foarte} Repocore GlaxaSmiKtne deci: fn probabil ca in ail “progres franchise aaa eerie na aa] *Combinatit de medicameate (un bronhoditator si un ate vi ‘medicament ce reduce simptomele): baw fnregistrat practic nici un 7 ‘medicamente pentru az de astm, si se foloseased | prsoyde + Serevent = Sertide/Advair aparatul respirator se apa fierbinte Ia spilatul| —pyipicort + Oxis = Symbicort datoreazs_ in principal Iinelor dezvoltisi steroidal ‘Mai sunt si alte astfel de contradic, ca de exemply: imunizarea incurajeaza aparitiaastmalui;}? imunizarea previne aparitia astmului;3> + soba cu gaze provoacd astmul;¥ = soba cu gaze nu provoact astmul;3$ = ipsa infectilor din organism provoacd astmul:36 + infectile prezente in organism, in special in copiliie, provoach astmul.7 Existi totus, si unele aspecte asupra cirora cercetitorii cad de acord: ~ cauza care sti la baza aparitelastmului este inflamarea clilor aeriene, iar substanfele chimice implicate in acest [NEXUS New Times ebruarie - martie 2006 combinat Seretide/Advair si atragerii unor pacienti ce foloseau produse de Ia companii concurente, precum si dezvoltirii unor medicamente noi pe baza altora deja cexistente a Serevent gi Flixotide/Flovent"} in acelagi raport ‘se mentiona faptul ed in prezent se lucteaza la 10 produse noi” si aproape toate acestea contin beta-2 agonisti™’ cu ‘durata lung de actiune, flosit in tratamentul astmului de ani de zile, Beta-2 Agonisti cu durata lungd de acfiune reprezinta ‘6 Versiune mult mai puternicd a medicatici bronhodilatatoare cu durata scurté de actiune, care mentin masculatura neteda relaxati pind la 12 ore. Cu toate acestea, pe misura ce vom ua mai multe medicamente nevoia de a le lua va deveni din 35ein ce mai mare. Chiari administrarea uneisingure doze de bronhodilatator cu drat seurt de aetiune agraveaz’ astnul ci onganismul va deveni imun la respectivl medicamen fiind in cele din urma necesara administrares mat multor ‘medicament pentru obtinerea aceluasi rezultat $$ ‘Cunoseandu-se acest lucru ine’ de la inceputlanilor 90, era recomandata administrarea acestor medicamente doar pentru tratarea simptomelor acute, iar in eazul in care era necesara Uilizarea acestora mai mult de trei ori pe siptamana Pacientulu ise recomanda s inalarea unui steroid inhalat, pentru reducerea simptomelor 6 in aceste conditi, ne Surprinde faptul e& in prezent multor astmatici le este prescrisd utilizarea unor bronhodilatatori putemici beta-2 agonist cu durati lung’ de actiune de doud of} pe zi Principala cauzi' de ingrijorare cu privire la acest tip de tratament consti in faptul ed pacientul devine mai putin congtient de gravtatea inflamatieicailoraeriene™ care sti de fapt la. baza afeetunii.. Mai mult, un studi britanie a demonstrat ci la astmaticii ce folosese Serevent cu durats Jungi de atiune rscul ca pacieni si moard este de tei or tai mare decit in eazul patientilor ce folosese Ventolin eu duraté scuna de actiune.t® Cauza mont scestor pacient se. datoreazi,obstructionéri ciilor aeriene ~ tocmai ceea ce Servent ar uebui sb previna 9.50 «Putini doctor’ ar sftui un pacient cu gleza luxat sia calmante 2 si noapte pentru a continua si meargi sau si alerge normal, eoarece acest Juera ar agrava inflamayia producind gleznei mai multe Jeziuni",afirma Russell Stark. Din moment ce se considers & inflamarea ciilor aeriene este cauza care sti Ia. baza astmului, ir bronhodilatatorii cu durata scurt de aciune tind si acopere simptomele, este posbil ca acesta si contibuie la inflamatiei cdilor aeiene si chiar la remodelarea Conticosteroizii reduc inflamatia si impiedic’ sistemul imunitar si reactioneze exagerat la alergeni. in acest fel simptomele astmului sunt atenuate deoarece ciile aeriene reactioneaz mai lent, ceea ce este un lucru destul de bun din ppunctul de vedere al astmaticului*! 52 Cy toate acestea, din ‘moment ce steoiziisuprima imunitatea natural a corpului,S> acestia pot contribui la dezvoltarea infectilor, bacterilor si a ciupercilor nu numai in eile aeriene.*# 58 istemul respirator este astfel conceput ca pliminii sa fie in mod normal sterili gi de aceea inhalarea deliberata a oricdrei substanje este considerati o idee gresi,” continua Russel Stark. Aceastd practicd de a inhala o substan care si impiedice organismul si se apere impotriva corpurilor strtine, ca de exemplu bacterile, ar tebui pusd la indoiald deoarece infectiile toracice reprezinta 0 cauzi comund a simptomelor de astm. Cei ce folosese steroizi observa efecte secundare, 36 Teoria lui Buteyko pomeste de la premisa ca, aproape tot timpul, respiratia astmaticilor este maj adanca si mai accelerata decat in mod normal. NEXUS cum ar fi aparitia unor afte orale sau leziuni bueale uyoare, grosarea vocii, subfierea pielit si mai afl, de asemenea, de inmultirea cazurilor de glaucom si cataracta si sunt astfel ‘entaji si renunte mai degraba la tratmentul cu steroia deca la cel cu bronhodilatatoare care nu are efecte secundare ait de evidente, Deoarece medicatia la rindul ei pare sd creeze dependenja, de-a lungul anilor, majoritatea persoanelor afectate de asim isi maresc treptat doza. Cu toate acestea, ‘bronhodilatatoarele sunt prescrise ca si eum ar fi inofensive, iar majoritatea consumatorilor nu realizeazi faptul cd folosirea excesiva a acestora poate duce la agravaree boli.” Probabil ca cel mai ru aspect in legituri cu medicatia pentru astm este acela ci nu este eficientd.Persoana afectat de astm lunmeaza tratamentul, insi simptomele persist, in prezent nefiind disponibila nici o medieatie care si influenteze pozitiv progresul astmului.5 57 Toate aceste cauze precum si Potentialul pericol pe care fl prezinté. medicatia pentra astm reprezinta motivul pentru care mull astmatici, dezamigiti de tratamentele tradiionale, se orienteaza spre alte forme de control al astmului print care si metoda Buteyko. Descoperirile si practicile terapeutice ale lui Buteyko Konstantin Pavlovici Buteyko (1923 - 2003) era ‘medic stagiar, responssbil de © sectie a unui spital din Moscova, cind, into noapte din amul 1956, a facut pentru prima dati legatura dintre hiperventilajie si dureile de cap. In acea noapte avea 0 durere de cap cumpliti si a observat cH aceasta era asociati cu o respiate foarte sea, asa cal a redus in mod congtient volumul de aer respi gia remarcat ci dlurerea s-a atenuat, Apoi a marit in mod deliberatcanttatea de er respirat ca si constate ci duterea de cap i-arevent. A Inceput apoi sii trezease& unul dup altul pe pacieniaflati in grija lui i -a pus si altemeze respiraia usoard cu cea adincd, $i acesias-au simit mai bine eind au respirat uor si ‘mai elu atunei ind au respiratadénc Convins fiind ed profesorii fi vor aprecia descopertea, Buteyko a aportat cele constatate~ ins, spre surprindeea lui nimeni nu s-a arta a fi ctusi de putin interesat gi se pare c& in ulimii $0 de ani Buteyko s-a lovit constant de acelasi dezinteres total din partea comunitiji medicale. Din fericre Pentru persoanele afectate de astm, migrene, atacuri de panicd, sfordit,infbusire in somn si alrgii, Buteyko nu si-a Pierdut interesul pentru respiratc si modu in care aceasta ne afecteazd sinitates. El a continuat si-si dezvolte teria conform ete visla moderna actioneaz ca un factor destres ‘supra organismului uman, provoeind o marie a ritmului respiratoriu natural si 0 Scadere a nivelului general de slnitte, ins a incercattotodata si giseasc@ si o modalitatea de arezolva aceasti problema. Buteyko a dezvoltat o serie de telnici bazate pe citeva princiii speciale legate de respira NEXUS New Times - februarie - martie 2006.NExuUS — dieta si exercitt fizice, care schimba radical perspectiva asupra conceptilor conventionale referitoare la astm. Desi practicienii metodei Buteyko nu contest fapul e8 ingrosarea cailor acriene este un aspect ingrijoritor si chiar periculos, acestia privese acest aspect si ca pe o parte din solutia problemei Conform tcorei Buteyko.5?-®. 1 ingustareaeAilor aeriene are Toe din cel putin tei motive ~ pentru a impiedica pitrunderea substantelor iritante, a bacteriilor sia altor materiale strdine in clile aeriene. De fiecare dati cind particulele strline pitrund in edile aeriene, acestea isi pied tonusul si elasticitatea. Sistemul imunitar creeazi canttfi excesive de mucus, declanseaza inflamarea clilor aeriene si contractarea musculaturiinetede, pentru a {ine orice corp striin departe de cdile aeriene sau cel putin pentru a impiedica rispindirea acestuia péni la construirea para = pentru a preveni ricirea sau uscarea clilor aeriene provacati de obicei de respiratia accelerati ~ pentru a prevent pierderea de bioxid de carbon iminentd| respiririi unui volum prea mare de aer pe minut. Acestea sunt cauzele principale care stau la baza ingustirii edilor aeriene, cauze ignorate de majoritatea cercetitorilor in domeniul astmulu Hiperventiata si astmul Metodele raditionale de tratament fin cont de faptul ci hiperventilajia joaci un rol deosebit de important in ‘managemental astmului, ini vid acest proces ca pe un remultat al ingustarii_ céilor aeriene si mu cape o cauza.® © Se ste de asemenea cla 42% — inte astmatici hiperventiayia este asemindtoare atacurilor de astim.s! 6 ‘Teoria Buteyko susfine ct hiperventilafia nu este doar 0 cconsecinjé a ingustiii cilor aeriene, ci chiar cauza care © provoac’. Accasti teorie afirma cit ingustareaclilor aeriene ‘nu ar apiea dacd persoana in cauzA ar respira normal. Existé doui tipuri de hiperventilatie si amume acuta si cronici sau de intensitate mic, Tipul acut de hiperventilyie poate fi foarle usor recunoscut deoarece respiratia este de obicei acceleraté, gomotoasi,insofiti de miscir ale torsuui ‘Tipul de respiraie pe care doctorul Buteyko La recunoscut si I-a denumit,hiperventilate ascunsa” este aceahiperventilajie mai subtil, de intensitate mai setzuta. Acest tip de hhiperventilatie a fost descopert pentru prima data in timpul Razboiului Civil american, cind mititari se simleau ru, inst doctorul care it trata (dr: Da Costa) mu putea gisi nimic in nereguld din punct de vedere fizie-% De atunci accasta afectiune a fost cunoscuta sub numeroase denumiri inclusiv sindromul lui Costa”, ,sindromul suprasolicitari, ‘sindromul hiperventilaiei cronice” si chiar ,.sindromul NEXUS New Times: februarie- martie 2006 Tinand cont de rezultatele remarcabile pe care le-a inregistrat studiul efectuat asupra metodei Buteyko ne surprinde faptul ca cercetatorii nu s-au intrecut in efectuarea mai multor astfel de teste. De fapt, ceea ce s-a iitamplat a fost chiar contrar asteptarilor, cici nu au mai fost efectuate decat foarte putine teste. medics alternativa ‘dosaruluisupraincdtcat” din cauza c& pacientulut afeetat i se fac atit de multe teste, inet fga lui medicala devine din ce in ce mai incarcati 7-6 Creierul primitiv eontroleaza functile fiziologice de bazi si din aceastd couzi respiratia este un proces pe eare nu il constientizim decd in momentul in care apar probleme. Cu toate acestea, ritmul respirator poate fi modifica in mod deliberat, de exemplu, in timpul vorbiri saw pe parcursul efectusrii unor scufundiri, Hiperventilayia presupune respirarea unui volum de aer mai mare deci este necesar pentru cfectuarea unei activitii, nefiind neaparat necesar ca respiratia si fie exagerat de accclerati sau de profunds, Freeventarespiratorie unui adult fra probleme de sinitate este in mod normal de 12 respiratitminut, proces in ‘uma cfruiaseinhaleaad aproximativ 0,005 m' de aer.® Insi, in caz de hiperventilatie,frecventa respiatorie va fi de 20 respirai/minut, volumul de aerinhalat find de aproximativ 0.008 m3. Pe: parcursul unet Siptiméni, volumul de ar respirat de edtre o persoand afectata de hiperventilate va fi cu aproximativ 30 m3 mai mare in comparatie cu o persoand care respird normal. (30m? reprezintd echivalentul a 30.000 dé iri, cantitate suficienté. pentru a umple 0 piscind de dimensiuni mi miei). Nimeni nu observa dacd'o persoana respira o data 123 secunde in oe de 5, decat poate in cazul in care respiratia este zgomotoasi Cu toate acestea, corpul se resimte deoarece 0 astfel de respiratie reduce treptat cantitatea de bioxid de carbon din singe si din plimani si astfelapar _urmatoarele simptome”®. 7! - Ia nivelul respirator: insuficienfl respiratorie, __constricie respiratoric, cli respiratori hipersensibile, mucus exces strinut, sinusuri blocate sau purulente, tus, ciscat gi oft = Ia nivehul sistemului nervos: verti, ameteali, inconseeventl, capacitate scézuta de concentrate, maini sau picioare reci si amortite. In cazuri grave poate aparea chia pierderea memoriei sau a cunostinfi. ~ la nivelulinimii: biti accelerate, palpitat = simptome psihologice: anxietate, depresie, senzatie de buimaceal, ~ simptome generale: gurk scat, bslonare, meteorism, flatulenfi, senzatie de oboseala, insomnii, transpiratis excesivi a palmelor,tuse seat, prurt, dureritoracice, durer de cap, stare generalé de sldbiciune’ si extenuare cronici ‘Simptomele sunt numeroase si diversficate, cici respira afeeteazs integul organism, iar simptomele sunt resimtite diferit de ficeare persoand in parte. Majoritatea persoanctor afectate de astm au tendinga de a elimina simptomele evitind situatile declansatoare si urménd anumite tratamente. Din a7medicina altern ‘moment ce insuficienta respiratorie este unul dintre simptomele principale ale astmului gi orice anomalie in ritmul respirator normal este consideratd a fi consecinta si nu cauza afectiunil, putini sar gindi cA totul pomeste de fapt de la respirajia excesiva, mai ales cd societatea occidentala incursjeaza respirajia adine’, considerind-o a fi beneficd pentru organism, Acesti factor! indicé faptul c& hiperventilajia ‘nu este recunoscutd sau luat in considerate drept cau, si cu att mai putin analizata Echilibrul dioxidului de carbon ‘Teoria tui Buteyko pomeste de Ia premisa cd respiraia astmaticlor este de obicei mai adinca si mai acceleratd devit jn mod normal. Aceastd teorie este confirmati si de studi care ‘au demonstrat cd astmaticii, chiar si ednd nu prezentan simptomele corespunzitoare, respirau un volum de aer de 10- 15 lit pe minut gi mu 4-6 Titri, cum ae fi normal??. 73, Nivelal de dioxid de carbon din singe confirma aceasté ipotez’ deoarece este mai mic decdt valoarea normal de 40 mm Hg, pind in momentul in care obstructia cailor aeriene se agraveazi si nivelul de bioxid de carbon creste, provocind gi alte probleme.” 7 Daci 0 ersoani respiri un volum ‘mai mare de aer decit este necesa, iar schimbul de gaze din plimani nu intimpina ificutiti majore, nivelul de dioxid de carbon din singe si plaméni scade, provocind organismului "probleme majore. Teoria lui Buteyko sustine cA ingustarea cdilor aeriene este de fapt 0 metoda simpla, desi extremi, prin care compul incearci si evite piierderea unei canttii prea mari de dioxid de carbon. Unul dintre rolurile vitale ale dioxidului de carbon consti in eliberatea oxigenului in celulele fesuturilor. Atunci cénd nivelul de dioxid de carbon este sclzut, hemoglobina refine mai mult oxigen ~ sursa de energie a organismului ~ prin urmare cantitatea de oxigen cliberata in fesuturi este considerabil mai micd. Acest aspect a fost descoperit pentru prima data de eitre omul de stinta ‘danez Christian Boks, in urma cu aproximativ 100 de ani, i este numit ,efectul Bohr”.”® Nivelul scdzut de dioxid de carbon provoaci numeroase alte rea si probleme”? 7. ~ musculatura netedi din corp se contract ~ se produce histamini in exces; chile aeriene se ingusteazai; inima bate mai rapid; + sistemul nervos int Tntr-o stare de agitaie; = apare 0 afecjiune cunoscuti sub numele de alealozd respiratore, Principalul factor care stimuleaza respiraia este mentinerea nivelului de dioxid de carbon din singe, respirajia find ajustatd astfel inet nivelul s8imand constant. Dioxidul de catbon este produs Ia nivelul celulelor jesuturilor iar cand 38 Conform testelor experimentale de verificare a metodei Buteyko, efectuate si publicate pnd in prezent, tehnica atenueaza fara indoiala simptomele cici s-a inregistrat 0 reducere de cel putin 85% in folosirea medicatiei bronhodilatatoare si 50% in cea a steroizilor. NEXUS aceste celule sunt suprasolieitate acestea produc 0 cantitate ‘mai mare de bioxid de carbon. Acesta este motivul pentru care ritmmul respirator este erescut in timpul exerctilor fizice Pentru a degaja excesul de dioxid de carbon, si edus i timpul somnului. Cu toate acestea, centrul nerves eare comand fiunetia respiratorie se adapteaz’ si se acomodeaza foarte repede la nivelul de dioxid de carbon existent, motiv pentru care, in prezenfa unui nivel de dioxid de carbon constant redus, creierul va accepta acest nivel nou ca find nivelul normal de dioxid de carbon, Prin urmare acum centrul respirator va. stimula actul respirator, astfel ineit acesta 3 menind noul ritm, Vestea bund este cd procesul este valabil si in sens invers. Conform celor spuse de Russell Stark, programul Buteyko, daca este respecta, provoacd refinerea unei cantiti mai mari de bioxid de carbon si revenirea ritmului respirator la normal. Astfel, file aeriene se deschid, suficient oxigen este eliberat in {esuturi, iar simptomele caracteristice astmului se atenueaz cconsiderabil Cind apare respifitia excesiva, pierderea bioxidului de ccarbon este resimit mai ita la nivelul plamanilor, iar daca plimanii persoanei in cauza sunt de ytip astmat aceasta pierdere este in mod considerabil mai mare. $i totusi, acd —_respirajia excesivi ar putea fi opriti in aceasta faza, caile aeriene gi- ar reveni, deschizandu-se cu usuring3. Dac, in schimb, respirajia excesiva nu este Intrerupti si nivelul de bioxid de carbon din singe seade si ‘mai mult, problema se agraveazi devenind aproape imposibil de rezolvat deoarece ‘contractile musculatuii netede, inflamatia efilor acriene si producerga de mucus acjioneaza la parametsi prea mari lamin se umplu din ein ce mai mult cu mucus pan cind schimbul de gaze este extrem de afett in timpul uni sae de astm, nivelul de'bioxid de carbon din singe este scat, imedit dupa atae devenind foarte sciut, tstele relizate aratind valori mai mici de 20% din valoarea normali.*®. 8! fnsB acesta va ereste apid 0 ath cu agravarea crzei si obstrutionarea elilor serine. De aceea un nivel de biond de carbon normal sa ereeut in timp une rize de astm ne va ‘semnala faptul cA atacul este grav®2, situatie in care nu este indicat flosirea metodei Buteyko ci urmarea unui tratament smedicamentos. Dovada eficientei metodei Buteyko Conform testelor experimentale de verificare @ metodei Buteyko, efectuate si publicate pind in prezent, tehnica atenuewza fard indoiald simptomele cici s-a inregistrat 0 reducere de cel pujin 85% in folosirea medicati bronhodilatatoare si cea a steroizilor®. 4, Chiar gi [NEXUS New Times februari - martie 2006,NEXUS cand pacientii au folost © prezentare pe caseti video a metodei Butciko, cu 0 interventie’ minima din partea specialstlor bine instruiti,redueerea in _folosirea bronhodilatatoarelor mua fost mai mick de 60% S Alte sute de relatiri ale unor experiente similare-ew cea a’ lui Robert Stark a contribuit la realiarea uni campanit media de 2 ani in Australia in urma cieia Australian Association of Asthma Foundations a finanfat nee teste efectuate in 1994-1995 in Brisbane. Dupa sase siptimani de probe participant I teste si-mu redus medicatia bronhodilatatoare eu 90%: Simon Bowler, doctor cercetitor, a afirmat: .rezltatele av fost surprinzitoare, cici mu ne asteptam s& objinem transform semnificative.”*® De reguli, eliminarea total’ a medicaiet bronhodilatatoare este posibilé doar in cazul in care se rmireste medicatia preventivi bazati pe steroizi, ins testele ‘au demonstrat csi aceasti medicatie a putu firedusé cu 49% dup: numai cateva siptimni.$? Singura explicatie pe care doctor au gisit-o pent toate aceste remedieri si pentru ameliorarea simptomelor cu 71% precum si a calitti viet astmaticilor per ansambl ar fi cB toate aeestea se datoreaz probabil nenumaratelortelefoane pe care specialistii Buteyko le-au dat participantiloc ® Preful astmului este foarte mare, atit in bani, cit si in suferinele provocate. Cu toate acestea, anual se efectueaz nenumérate proiecte de cercetare care si investigheze problema, Tindnd cont de rezultatele remareabile pe care le-a inregistrat studiul efectuat ne surprinde faptul c@ cercetitorii ru S-au intrecut in efeetuarea mai maltorastfel-de teste, De ‘apt, ceea ce s-aintimplat a fost chiar contarastepttilor cick ru au mai fost efectuate decat foarte putin teste dintre care ‘nul singur pe acelasitpar cu cel efectuat in Brisbane. Desi cererea de finanfare adresatcaitre New Zealand Asthma and Respiratory Foundation a fost refuzatd, acest test experimental a fost totusi efectuat in Gisborne, Noua Zeeland, in anul 2000, Pentru a afladaci reultatele obtinute de grupul de astmatici de la Brisbane se datoreaza efectului psihologic pe care kav avut conversaile cu specialist in metoda Buteyko, fiecirui participant la acest test ia corespuns un participant ce avea un rol de control sifiecare contact cu specialist in metoda Buteyko s-a realizat doar in prezenja acestor observatori. Rezultatele acestui test experimental de sase luni au aritat ci este gresité opinia conform cireia rezultatele objinute se datoreaz vreunui efect psihologic, obfindndu-se ezultae similare cu cele ae tetului cfectuat in Brisbane, Daca rezultatele probelor clinice s-ar repeta in clasele de Buteyko din intreaga lume, acest lucru ar duce la 0 evonomisire nemaiintliti a fonduriloralocate in prezent pentru sindtate, De exemplu, fondul de 700 milioane dolari australe pe care guvemul australian il aloc8 anual pentru costurile medicale pentru tratarea astmului ar fi redus cu cel potin 70%.84 Guvernele care ar integra metoda Buteyko in cadrul sistemelor de sinitate ar putea folosi specialist deja angajati de guvern sau ale organizatii pentru astmatici penta 1 preda tehnicile Buteyko. Daca aceasti metoda ar fi predat tuturorscolarlor, in 5 ani ata de apariie a astmului sar afla in declin, iar sistemele de sinétate nu ar mai fi puse in dificultate. [NEXUS New Times - februari - martie 2006 Care este motivul pentru care nu au fost efectuate mai multe cercetari cu privire la aceasta metoda aparent. inofensiva? Ar trebui sine sumprind’ faptul e& nu se efectueaz mai multe ceretiri cu privire la metodele de control al astmulu fird ajutorul medicamentelor ~in special metoda Buteyko ale Citei rezultate au fost spectaculoase ~ in conditiile in care siguranga medicatiei astmatice este indoietnica? =Derioteres din partea cercetatorilor Din moment ce 0 metas de respiratie nu poate fi brevet ‘si administrarea unei , doze” de bioxid de carbon durabile este imposibilf, metoda tu poate stimi ineresul persoaneor implicate in industria produsclor farmaceutice pentru contol astiufi: I plus, se are cd proiectle de cereetare Se fac in general cu scopul de investiga 0 teorie personal sau dea demonstra cl un anume medicament este sigur, ic pe depare pentru a imbundiialitstea viet astmatiilor. - Lipsa fondurilor pentri feetuarea testelor experimentale - “Majritatea testelor experimental stint fintinfte de cate ‘companile de medicamente eare dorese si dethonstreze ait eficienta medicamentelor lor precum si faptul €€ acestea nu ‘provoaca probleme majore de intate. Este putin probabil ca ‘0 companie de medicamente, care true 58 spud in feta actionarilo, si experimenteze un produs a crui eficient ‘duce 1a reducerea folosri proprilor sale produse si in ‘consecinf, a ratei de profit. Persoanele care predaw metoda Buteyko nu defin fondurile necesare pentru a efectua teste experimentale de amploare si in consecint, astfel de test nu au mai fost initiate = Lipsa coeziunii in rndul practicanjilor Buteyko Specislisii Buteyko lucreazi de obicei independent neexistind nici standardizare a metodei Buteyko sau a pprocedurlor de instruie a noilor practicanti, motiv pentru care tchnicile Buteyko pot fi foarte diferte de la instructor la instructor. Instructorii Buteyko se afld intro competitie accerbi pentru clienti, motiv pentru care uni dintre ei folosese o campanie de comercializare a proprilor lor cursur, ‘ce este denigratoare pentru alti practicanti, Acest tip agresiv ‘de mayketing nu se intilneste in mod obignuit in cadrul sistemului de sindtate si drept urmare metoda Buteyko nu ‘poate inspta incredere comunitai ~ Lipsa credibilitati in cadrul comunititii medicale Desi testele experimentale privind metoda Buteyko au relevatreducerea semnificativa a simptomelor gia medicafic, se spune totusic& doctori nu sunt perfect convingi c& metoda Buteyko aduce un beneficiu real, deoarece rezutatele testelo privind funtionarea pliménilor au rimas neschimbate%: 9 Russell Stak argumenteazi ci metoda Buteyko trebuie si fi fost de folos, din moment ce medicatia preventiva a fost redusi la jumitate fii a se inregistra nici o disfunetie fuanctionarea pkamnilor. Mai mult, s-a demonstrat e& testele provoacd de fap \gustarea elilor aeriene precum si simptomele astmuli,?2 fapt ce pune Ia indoiali, dupa cum a afirmat Russell Stat,medicina alternative insasi capacitatea acestor teste de a misura cu acuratefe inflamatia existent, die profesionala? Nu este probabil ca situatia adultilor afectati de astm si se Imbundtijeasca, Este de asteptat, de fapt, ca astmul si se aazraveze o dat cu inaintarea in virsté cici majoritatea eceselor provocate de asim se inregistreazi in rindul varstnicilor. Testele experimentale Buteyko au demonstrat tolusi ci simptomele se reduc cu aproximativ. 71%, iar calitatea vieit se imbunatajeste substantial, Doctorii ai caror pacienji se simt din ce in ce mai riu considera astfel de rezultate de neconceput si chiar frustrante, mai ales ci persoanele care predau metoda Buteyko nu au nici o pregitire jn domeniul medical, afiemi unii doctori sustinatori. ai metodei Buteyko, - Animoztate provocati de mijloacele de comunicare Se pare c& in ultimi sii ani doctorulu Buteyho i ficea 0 plicere deosebitésiafirme umnitoarele dou lucas: 1, Medicina traditional este obtuea si abordeazéastmul ‘intr-o manierd total gresita, chiar invers decat ar trebui.93 2. Pentru a se evita abordarea metodei prin prisma cunostinfelor medicale gree, singuri oamen crear trebui si predea metoda sunt cei ceo folosese in propil lor stl de viaya.°4 Multi specialisti Buteyko si jurnalisti au transmis acest mesaj mai depart. In majoritatea relator, profes. medicala era descrisi ca find anormal de cazusta si neinerezitoare in timp ce moda Buteyko pirea un fel de tratament miraculos. Cind pacentul doctor ce pledeaza impotriva metodei Buteyko afd cd se site mult mai bine cu ajutoal acestei metode, doctoral este pus into situayie Penibilé i, desi acest lueru crete inteadevir vinzrile Ziarelo, nu este pe plac celor ridiularizaji, Toate cele mentionate mai sus ne condue spre umitoarele doud concluzi 1. Oreanizaile publice dedicate ajutorri stmatcilor se scund de mai bine de zece ai in spatele acca alma retoda Buteyko pares fie sigur, ins nu poate sprint deoarece nu au fost efectuate suficente teste ‘experimentale.?5, 96, 97 2, Astmatici nu au acces la 0 metod8 sigur ficient de ameliorae a simptomelor si in consecinta de reducere a medica Popularizarea metodei Tehnica Buteyko devine din ce in ce mai cunoscuti in intreaga lume, in cud foplui cd nu este accept de cdtre comunitatea medica, Cu toate acestea, metoda Buteyko mai are mult pink a fi pe deplin firmats, deosrece in prezent exist mai putin de 20 de specialist care predautehnica in orice jar occidental, in cone in care exist mai mult de 300 milioane de astmatii in inteaga lume 9 Avind in vedere citexist tit de pune persoan cae predau metods,faptl 8 exist chiar gio persoand care si fi auzit de east tchnicd este destul de impresionant, fri si mai vorbim si de testele clinice expeimentaleefectuate deja. Acest fat este o dovadi a ficienei pe care metods Buteyko 0 ate in controll astmului so justiicare a motvului pentru care metodei ar 40 NiEX U is ‘rebui sa ise recunoased locul bine meritat in eadrul eelor mai de seama metode de tratament al astmului, Russell Stark are ultimul cuvint: .Doctorul Buteyko a preluat elemente de anatomie gi fiziologie cunoscute de mai bine de 100 de ani 5 lea aplicat in tratamentul astmului. Folosind tehnicite tui pacienfii mu mai prezinté simptome si renunté aproape total la ‘medicatie. in principiu nu existé nimic in metoda Buteyko, care si poata atrage sprijnul celor ee edstig bani frumosi pe seama industriei produselor antiasmatice, Viitorul metodei Buteyko se aflé acum in mina astmaticilor care dorese bundtafirea calititt viet gi a doctorilr care dorese int adevatr si ii ajute pe asmatici. Medici de familie care nu au interese ascunse in industria produselor antiasmatice au 0 parere din ce in ce mai bund despre metoda Buteyko deoarece ‘au constatat att uimitoarele efecte benefice ale acesteia eat si efectele pemicioase asociate cu administrarea de ‘medicamente pe termen lung. Cind astmaticii folosese ‘metoda Buteyko simptomele se reduc cu cel pujin 70% si aceasta este forla din spatele metodei Buleyko, cea care explicd motivul pentru care metods, desi predatd de foarte pufine persoane, este atat de cunoseutd, Despre autor: Jennifer Stark si sojul siw, Rossell Stark-au_ inceput pregitirea penta a deveni insrucori Buteyko in anul 1993 Jimpreund cu Alexander Staats, format in Rusia, yi au petfectionat ulterior sub indrumarea a insist fondatorulu Ietodei, de. Konstantin Pavlovich Buteyko, Fiul acestora, Robert, suferea de 0 forma gravi de astm, persistent i pofida tuturorttsmentelor meicale traitionale urmate, sotii Stark vizindu-se nevoiti ca in disperare de cauza, si apeleze la metoda Buteyko. Metoda a produs 0 schimbare total a stiri de sinitate atfl init acestia s-auhotirat si urmeze 0 pregtre pentru a deven practcanti de Buteyko gi entra ai juta spe alti, In anul 1994 au introdus metoda in ‘Nowa Zeeland contribu! totodt gi a propagirea metodet jn Australia, Statele Unite ale Amerieii, Marea Britanie, Canada, Israel si Olanda, Acesta a instrit mai mult de 7.000 de persoane cu probleme respirator, aritindu-le cum si folosease’ tenicle gi sisi imbundateascd propria sinitate intr-un mod naturals au format mai mult de 60 de instructor Sofi Stark au predat ehnicile sn testele experimental clinice si stuile efectuate in Nous Zeeland, Canada si Marea Britane. in decembrie 2000 acest au giziut in Nowa Zeeland prima confrint intemationala Buteyko. Jennifer Stark gi Russell Stark sunt coautor ai lucrri: The Carbon Dioxide Syndrome: Learn Why changing your breathing can improve your health and wellbeing (,Sindromulbioxidului de carbon: aflai de ce schimbarea modaltii dea respira vi Poate imbuniti sindtatea") (Buteyko online Ltd, Nous Zeeland, Austalia, 2002, ISBN 0-473-09610-2; vezi Drezentare pe seut in NEXUS, vol. 12, nt. 3). Jennifer poate fi contactata fie pe adresainfobuteykoworks.com fie pe site-ul oficial al Buteyko Works, hep/buteykoworks.com Nota editorului: Din cauza spay estins pe care Lam avut le dispocte am omis tele de subsol cae acompaniau acest arco ins aceste impreun cu inegulantico, pot fi ast pe site-l nos tp www nenusmagazine 0 NEXUS New Times « februarie - mar 2006SCORBUTUL CRONIC SI BOLILE DE INIMA Deficienta vitaminei C — cauza a bolilor de inima Bolile de inima, care sunt de fapt forme mascate de scorbut cronic, pot fi vindecate cu doze mari de vitamina C si aminoacidul lizin’ terapie al carei pionier este savantul laureat al premiului Nobel, dr. Linus Pauling, dar care reprezinta 0 amenintare pentru institutiile medicale si farmaceutice. de dr. Owen R. Fonorow, MS, MBA. © 2005 PO Box 3097 Lisle, IL 60832, S.U.A. Email: owen@vitamincfoundation ong Website: htp:/www:VitaminCFoundation.org NEXUS New Times februari - marie 2006 numit boala de ini’ sau boala cardiovasculard ‘oclusiva ~ este de fapt © forma mai pujin grav a scorbutului, Me P= ucigas in S.U.A. — ceea ce specialistii au modem nu mai poate continua si nege acest Iueru. Aces ermen de ,.bealé de inima” est un termen impropriv. Boala este caracterizata de niste excrescente care «res, in timp, pe peretiivaseor de singe. Aces proces reduce aprovizionarea cu singe atit de negesard inimii si_altor ‘organe, rezultind o anghin’ (erampe ale inimi) sau atacuri de cord. Terminologia care caractrizeaza cel mai bine boala este scorbutul eronic, 0 forma subclinic’ a boli clasice datorat deficientei vitaminei C. ‘Adevirata,naturd. a acestei boli a fost identificats la inceputul anilor '0 de o echip canadian’ condusi de G. C. Wills, doctor ia. medicind. Aceastd descoperire a fost confirmaté la sfirsitul anilor ‘80. de. citre omul de sina Linus Pauling, doctor in. medicind, (1901-1994), cel. mai renumit om de tinal vemiisale- Doctoral Pauling a alert Jumea prin intermedi curso, alIueririlor de specialitate sil easetelor video, dupa ce els echipa sa de experi asociat au confirmat descperirea lui Willis. Cu foate aeesea, pin in | prezent, subiectul nu a atras atenfia. mass-mediel. Mai mult chiar, cardiologilor li se precizeaza faptul cA nu exist nici o legituri intre vitamina C si bolile de inimd, precum sie vitamina C, administrati in cantitiji mult mai mari, decét minuscula dozi recomandati zilnic, nu are absolut nici o valoare. Acestia, la rindul lor, transmit pacienjlor aceste informati. Din punct de vedere stiinfific, daca un doctor in medicina sau oricine altcineva incearcé si dezbaté adevarata naturi a bolilor cardiovasculare, acestia trebuie si poatd cita anumite experimente care dezmint jpoteza scorbutului cronic avansata de Pauling/ Wills. stfel de experimente nu au fost niciodati ‘publicate, dar au wecut 12 ani de cind doctorul Pauling a tras, cel din urma semnal de alarmi. Profesorii farmacologi Steve Hickey si Hilary Roberts, in cea mai recent lucrare a lor: Acidul ascorbic: Stiima vitaminei C, 2004 demonstreazi faptul e8, in mod incredibil, nny se inregistreszi publicarea unor experimente individuale care si urmlreascd si certfic ipoteza dr. Pauling (exceptind ‘una, in care dozajul era mult mai mic, care a fost condus& de asociatul de ineredere al dr. Pauling, dr. Matthias Rath. ‘Avem date doar privind un singur studiu clinic efectuat pe foameni, care a fost destinat testirii ipotezei dr Pauling Studiul a fost efectuat in S.U.A., pe un esantion de 200 de indivizi, pe o perioada de trei ani (1997-2000), iar rezultatele au confirmat teoria si terapia dr. Pauling. Cu toate acestea, pind in prezent, studiul dr. Kale Kenton nu a apdrut fntr-un jumal medical ‘Va supraviejui oare gigamtica industrie a produselor farmaceutice in confruntarea cu aceste studii, sau se va ppribusi in anul 2005? Sfargitul suprimirii vitaminei C va dezvalui ce sunt de fapt resrictile Codului Alimentar: un mijloc de a propulsa si dezvolta o industrie care in forma actuald are foarte putine motive de existent. Opinia public incepe si realizeze treptat faptul c& cea mai profitabilé industrie din lume este ca un castel de cini gata si se prabuseasc’ in orice moment. Cele mai proftabile produse sunt in cel mai bun caz ineficiente si in cel mai ru caz periculoase. intrebuinfarea medicamentelor nu face altceva decat si duc la dependenti si la cresterea numarului demedicing alternative ‘administrate, Seeretul condamn’ BigPharma este acela ci cea mai bund stare de sinatate se \dobindeste prin administrarea unor doze mari de vitamina C 5 totodatd prin evitareatratamentelor medicamentoasetoxice, deoarece, la urna urmelor, vista noastri nu depinde de acestea, medicamente care Istoria marii suprimari Cei sapte sute de mii de oameni care mor in 2adar in ficare an in S.U.A. sunt aceia care au finut seama de sfatuile medicilor, in special de cele ale cardiologilor. Asociai Americana pentru Boli de Inimé estimeaza faptul ef 63 de milicane de americani sufera de boli cardiovasculare. Mai ‘mult de un milion au suferit 0 operate pe cord, iar peste 15 milioane urmeazi un tratament_medicamentos pentru diminuarea procentului de colesterol din snge, toate acestea sub atenta supraveghere a medicului. Se stie despre aceste rmegicamente foarte populare ci epuizeaza coenzima QUO si cauzeaza probabil crize cardiace. Cercetarea de pioniert, in ceea ce priveste relajia dintre deficienta de vitamina C gi bolile im, a inceput la sfarsitul anilor "40, la scut timp dupa ce a fost stabilité structura vitaminei ©. Medici canacieni au dovedit ci deficenta de vitemina C provoaci 0 afectiune cunoscuta sub numele de ,arteroscleroza’ Acesti specialiti au. descoperit faptul c& afectiunes spare in procent de 100% in cazul snimalelor studiate care au fost private de vitamina C. Mai mult ei au demonstrat in Iboratoarele care efectueazi teste pe animale faptul ci vitamina C, adminisrata fra alte combinafi, are un efeet revers asupraarterosclerozei (G. C. Wills, .Reversbiltatea arterosclerozei”, Jurnalul Asocatiei Medicale Canadiene, vol. 77,15 iulie 1957, pag. 107-109) Echipa de specialist a efectuat studi similare gi pe oameni. Rezultatele, desi nu erau conchudente, au demonstrat o actune de regres a pligii arterosclerotice, in procent de 33% dintre subiectii umani supusi testa. De remarcat este faptul ci aceste studi au fost intreprinse cu doze mici, nedepisind cantitatea de 1.500 mg pe 2i. (G. C. Willis, A.W. Light, S. W. COW, Arterografia in serie a arterosclerozei, Canad. M.A.3, vol 71, Decemibrie 1954, p. $62 -568). Cunostnjele conform cirora bolle de inima sunt o forma a scorbutului au fost suprimate ined din momentul in eae prima serie articolelor docorului Willis fost publicata fn uralul Asociatiet Medicale Canadiene, la inceputul anilor '50. In mod inexplicabil, ined din ani "50 nici un artcol in favoarea vitaminei C sia leviturii sale stranse cu arteroseleroza nu a mai fost publicat in vreo publicaie medicala. de reputaie Viitorii cardiologi invata cA nu exista nici un fel de relatie intre vitamina C si bolile de inima si c& este 0 escrocherie sA sugerim contrariul. NE X vu 5 Viitorii cardiologi invata ed nu exista nici un fel de rela intre vitamina C gi bolile de inima si ed este 0 eserocherie si Sugerim contrariul. Aceste presupuneri par justificate, ‘deoarece rapoarte care si confirme asemenca stuliilipsese cu desdvargire. Dar, dupa cum a subliniat prof. dr. Steve Hickey, expert in vitamina C si renumit farmacolog, in cadrul ccorespondente: sale din decembrie 2004, fiecare cardiolog poate efectua aceste studii pe el insusi:Timpul a trecut iar pprofesiunea medieala nu a reusit in ultimii $0 de ani, si realizeze experimentele necesare, Doar bugetul Institutului ‘National de Sinatate este de peste 27 miliande de dolari, dar {n ultimii $0 de ani nimeni nu a reluat primele cereetiri legate de levaturadintre vitamina C si bolile de inima; aceste studi pputeau fi intreprinse de aproape oricare cardiolog.” a precizat doctorul Hickey. De vreme ce dr. Pauling si echipa sa au promovat acidul ascorbic ea.0 curd pentru bolile de inima, pare o prostie faptul cc un posibil tratament impotriva celui mai aprig inamic (anteroscieroza) din tirile dezvoltate ale zilelor noastre nu a fost analizat, Pentru un om de stiima din cadrul oricdrei_ alte Liscipline, aceast lips de interes poate plrea total bizard.” Este o realitate faptul ci experimentele au fost realizate pe animale si ci rezultatele demonstreazi cd acidul ascorbic protejeaza impotriva arteroscleroze si poate duce chiar la un proces de regresie a acestei boli. Existi ins doveri suplimentare care sustin aceasti interpretare, dovezi provenite de la studit efectutate pe oameni. ‘Atunci de ce nu au fast incurajate studiile pe oameni? Sau, ne putem intreba, dacd asemenea studi au fost realizate, rezultatele lor au fost jinute in secret? Combatanji teoriei dr. Pauling, impreuni cu. majoritatea companiilor de medicamente, sunt cei mai nerdbdatori si Aiscrediteze ipoteza dr. Pauling”, a concluzionat dr. Hickey. De ce nu au fost experimentele ficute publice? Conferinta video a dr. Linus Pauling in cadrul unei prelegeri inregistrate pe caseta video, dr. ‘Linus Pauling a explicat motivul pentru car arteroscleroza se formeazi pe pereii arterelor cAnd organismul inregisteazd deficiente de vitamina C, Acesta a explicat modul in care 0 forma specifica de colesterol eauzeazi pligi, compensind astfelnivelul seizut al vitaminei C. Totodata, a expliest de ce

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5822)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1093)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (852)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (610)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1717)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1105)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (898)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (349)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1025)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1867)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1948)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (403)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4771)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (808)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4208)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1903)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2522)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3973)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (880)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (105)
• Pirate Informatique 8 - Fevrier-Avril 2011

  

  Document52 pages

  Pirate Informatique 8 - Fevrier-Avril 2011

  hidden62

  No ratings yet
• Pirate Informatique 6 - Septembre-Octobre 2010

  

  Document32 pages

  Pirate Informatique 6 - Septembre-Octobre 2010

  hidden62

  No ratings yet
• Pirate Informatique 4 - Mai-Juin 2010

  

  Document32 pages

  Pirate Informatique 4 - Mai-Juin 2010

  hidden62

  No ratings yet
• Pirate Informatique 5 - Juillet-Aout 2010

  

  Document32 pages

  Pirate Informatique 5 - Juillet-Aout 2010

  hidden62

  No ratings yet
• Pirate Informatique 3 - Mars-Avril 2010

  

  Document32 pages

  Pirate Informatique 3 - Mars-Avril 2010

  hidden62

  No ratings yet
• Referendum Eng Final

  

  Document80 pages

  Referendum Eng Final

  hidden62

  No ratings yet