Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Antene PDF

    Uploaded by

    Andrei Popescu
    2 views228 pages

    Original Title

    antene.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    2 views228 pages

    Antene PDF

    Uploaded by

    Andrei Popescu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 228
    tie’ A CAP, LIWtt DE TRANSNISAE 1.Introducere 1.1 Clasificerea antenelor Alegerea unui criteriu de sistematizere a materi- alului informativ privind antenele este o problemi interesant# .C&rtile de vopulerizare referitoare 1a antene s-eu ocupet in general de prezentaree diferi- telor tipuri de antene gi mai putin de clasificarea lor.Astfel constetim adoptarea succesivd a unor cri- terii diferite tn aceeasi carte.Exemple: ~dups destinatierantene de receptie gi emisie ~dups lungimea de und&:antene de UL,UK,US,UUS etc. -dup% lucrul pe armonici:antene monoband gi multiband ~dup% 1irgimea de bend%:antene de bend’ ingusti ,de band’ largd si foarte larg¥ ~dup% regimul undelor:antene cu unde stationare (acom date). gi antene cu unde progresive (aperiadice) ~dupi simetrie:antene simetrice si nesimetrice -dup% directivitate:antene directive gi nedirective rdupd pozi fie :orizontale, verticale, inélinate ~dupi formd:liniere,in V,in V intors,in L,in ?,triughi pitrat, romb,cefc,fluture,piranid,dublu con,dis¢ gi con, in crucé,cruce de Kielta, trifol, spirald,etc. dig numiril de elementi activi $i pesivi -dup% dimensiuni:nomale, scuttate,elungite ~dup% tipul liniei de alimentare:monofilaré,bifilaré, coaxiela -dupi sistemil de adeptere a liniei cu antena:in T, in Gama,in Delta,cu linie de adaptare,cu trunchi de linie,cu constante concentrate,cu transfornator,ete. Dupi pirerea noastri,criteriul de clasificare al —— antenelor este linia de’ transmisie din care provin, Antenele se-impart in dow& clase:bucle si dipoli. Antenele bucld provin din linii de transmisi capitul in scurtcircuit.Dipolii provin di transmisie cu capatul in gol. Antenele bucli sunt de dou% tipuri:bucle complete poli gi semibucle.Antenele dipol sunt de dowd tipuri: Himetried (complet) gi semiaipoli. (monopoli)« Combinand antene bucld si dipoli se objin antene complexe cu anumiti parametri inbunitatiti. Deoarece entenele provin din linii de transmisie, pentru a intelege functionaree lor trebuic studiata functionarea liniilor de transmisie. -2- 1.2. LIVIA DE TRANSHISTS 0 linie de transmisie a energiei de radiofrecventé consti din dou conductoare paralele,izolete,aflate la. distanya mick gonperetiv cu lungimea de und& {,cel malt 0,01A (Figeld SS SS ee FigelA . Curentii fn portiunile ou lungimi de 4/2 ale linied, notati cu s&geti, sunt egali gi de sens contrar.Campu~ rile creeate de ei fiind de sens contrar,se anuleaza reciproc,astfel ci linia nu rediaz& unde electromagne~ tice.Indepartand conductoarele liniei,campurile nu se mai amuleaz%iar linia ‘inncepe si redieze unde elec- tromagnetice,deci devine o antend. Antena transformé energia curentului alternativ de radiofrecventi in energia undelor electromegnetice. Liniile de transmisie eu lungimi fizice comparabi- le cu lungimea de und%.Functionarea lor este analoeg%, pani la un punct,cu functionarea circuitelor oscilante. Un circuit oscilent are inductanja i gi capacitatea © concentrate tn bobind-respectiv condensator.Linia de transmisie are “constantele" I si C distribuite de-a Tungul conductoarelor,fiecare portiune de conductor ar€o inducten}i iar intre conductoare exist o ca- pacitate.la un circuit oscilent cémpul magnetic este localizat in bobin’ iar cémpul electric in condensator. Pe linia de transmisie exist’ o uncd de curent gi o undi de tensiune ,care creeazd cAmpuri magnetice si electrice in jurul conductoarelor. Circuitul oscilant rezoneazi pe o singuri frecvent’, _in timp ce peo linie pot exista unde de curent gi ten~ sine de orice frecvente. 1.2.1.Paranetrii liniilor de transmisie Impedanta caracteristicy In fiecare portiune a liniei de transmisie conductoare— le au o mick inductantd L iar intre ele existd o capa~ citate mick C (Fig!2) ~~ mesedncne> 4, Figt2 Energia se transmite de la intrarea spre iegirea li- slei transforsGnducse succesiv gin enengie de camp mas~ netic,exprimata prin formulg 1 ,in energie de camp slecthicsexprinets prin Ceve/3. vtzehefornarea ae Toe -3- ierderj neglijabile,deci energijle sunt egale: /2=C+U'/2,De aici rezultk: U/I=VL/C .Se gtie e reportul U/I reprezint& impedanja,in curent al- ternativ.Deci intre oricare dou% puncte vecine ale liniei exist% o impedant#.Ea se numegte "impedant’ isti -Tmpedan~ te caracteristicd a unei linii depinde numai de distanja dintre conductoare,diametrul lor gi de con- stanta dielectricd a izolatiei dintre conductoare. Inpedanta caracteristicl are aceeasi valoare in- diferent de lungimea liniei seu frecvente de lucru. Impedante caracteristick a liniei paralele cu aer se calouleazdé cu formile: 2,=276+log2D/a junde D este distanta dintre conducfoare iar d este diane- trul_lor.In locul formulei se poate folosi diagrama din Figh3 00/— 70 SHO soa} i? 32 = ae i na Bow “f EE 3 100 Se so : <= 4 é op 30 % , 10 200 dou Ts 67 10 1% 20 30 ovstene deia'es'e atom’ msn fen at stutinm igh3 Fight Liniile paralele cu aer,numite gi Ysciriti" dato~ rité distentierilor,eu impedente de ordinul sutelor de obmi. In apropierea liniilor parelele exist& cémpuri mag- netice gi electrice,care interactioneazd cu obiectele vecine,mai ales cu cele conductoare.Pentru a evite in- fluenta mediului inconjur&tor,s-e inventat linia coa~ xiald,la care unul dintre conductoare are form’ de tub gi il’ inconjoar& pe celdlelt.Campurile existd numai intre conductorul central si tub (care este deobicei o tres& din conductoare),care functioneaz’ ca un ecran. Inpedanta caracteristicd a liniei coaxiele se de~ termina cu formula: 2,=138logD/d ,in cazul izolatiei ou aerysau cu ajutoruf diagramei din fig.4.in timp ce liniilé peralele sunt simetrice (ambelé conductoare eu tensiuni egale gi opuse ca semn fata de pimant),1i- niile coaxiale sunt nesimetrice,tresa fiind la pkmAnt. Coeficientul de scurtare Undele electromagnetice se propagé in spatiu cu ~4- viteza de 300.000 Km/sec.0 und¥ electromagnetic® cu lun gimee de de undd 801 este o simusoidd cu lungimea fizi- c% de 80 m.Dar unda de curent cere a generat-o nu are lungimea fizick de 80 m pe linia de transmisie,ci mai putin,Pe linie are loc o "contractie" a undei’de ourent care depinde de natura izoletiei dintre conductoare. Pentru a calcula lungimea fizicd a liniei trebuie cu- noscut coeficientul ei de scurtare X.Linia paralelx cu aer (sc&ritz) are K-0,975 .Linia paralelS in plastic,cu impedante de 300 Ohmi’are K=0,68-0,85 in functie de ma~ terialul plastic ;deobicei aré K=0,33 . Ceblele coaxiale eu dielectric din polietilent masivé eu in general coe~ ficientul de scurtare K=0,66, gi K=0,85 c4nd are dielec- tric eer gi piese din polietilen’ din loc in loc Se fabrick gi linii paralele izolate cu polietilen’ gi ecranate cuo tres’ ,similar% cablelor coaxiale.In ta- belul 1 sunt prezentate unele cable coaxiale mai rispan— dite. Tabelul 14. (KS? Jui Jos toeg oo Mie atv aso Na] awiova GH [OD Wa] SR Po) asf 21s ] «9 _Joavjom]_06 JF] pus sro. rea sfoeg 5) as 50 Jt aso foal oe no [os At Brat bam fae foo 1a 15/0 170 150 fost oH (or Dra Energia de radiofrecvent® furnizat’ de emit&tor c&1a- toregte prin linia de tranamiaie apre consunatorul (sar cine, conectat le capitul ei ,care este entena,sub for- delor de tensiune gi de curent.Deck impedanta sar~ este egald ou inpedenta caracteristicé a liniei , toat% energia se congumi in sarcini iar undele de curent e¥l8toresc pe linie intr-un singur sens, progresiv,ce nigte valuri,de le emit&tor spre anten&.in cazul cand 1i- nia gi antena au impedante diferite,o parte din energie undelor de curent este "refuzati" de anten& gi se intoar- ce inapoi tot sub form de unde de curent .Unda direct se insumeazi algebric cu unda reflectat%,fornand pe 1i- nie unde stationare. “5+ 1.2.2. Regimul de unde progresive Region] de unde progresive asiguré transterul naxia de putere de 1s emititor le anteni,daci impedanta ante~ nei este pur ohmic gi egali cu impedante caracteristi- ci Z_ a liniei.In Figt5 impedanta antenei este Rs. Pighs In regim de und¥ progresivd,unda de tensiune este in faz% cu unde de curent $i cildtoregte numai de la em: {tor spre anteni (sarcine Rj ).In orice portiune e 1i- niei curentii din cele dou% Conductoare sunt egali dar eu sensuri opuse.Raportul dintre tensiunea maxim’ Up gi goreatul maxim Im este egal cu impedenta caracteristic&d gi_este constant de~a lungul liniei.fensiunee gi cu- Finger fiind in.fez& insorice punct,impedanja le intre- rea liniei este pur rezistiva, fara reactant’ inductiva seu capecitiva.In orice punct’al liniei tensiunee gi cu- rentul variaz’ sinusoidal in timp. Rezistente de sarcin’ R, fiind adeptetX (egalX) cu im- pedanta caracteristict a liniei,regimal este de unde progresive.Datoriti pierderilor de energie in rezistenta conductoarelor si in dielectricul dintre ele,energia un- dei se atenueazd de-a lungul liniei.Liniile paralele cu ger au atenuarea cea mai ict, intre 0,1-1 DB pe 100 m, la frecvente pani le 200 MHz, - Regimul de unde progresive este independent de frec— vent& gi de lungimea liniei.linia cu undd& progresiv’ este nerezonant&,sau "neacordata", Dack impedanté sarcinii nu este pur rezistivi sau nu este egald cu impedanta caracteristic’ a liniei,ea mu va absorbi toat& energie sosita de le emitétor.0 parte Gin energie se va intoarce spre omitétor.bnergie reflec— tatZ este cu atat mai mare cu ct neadaptares este mai mare gi produce unde stationare pe linie. 1.2.3. Regiml de unde stationere Energia "respinsi" (reflectat’) de sarcine neadepta- +8 cklHtoregte inapoi spre emitétor tot sub form’ de unde de curent si tenciune,care interfereazi cu unda direct%.Din compunerea undei directe cu,unda reflecta- #8 reguit® o und cu maxine gi minime stationare,a ci- ror mirime depinde de raportul dintre amplitudinile lor. Génd valoarea R, este infinitk,adicl sarcina nu exis— +X “cap*tul linieifiind 1%sat in’gol-unda de energie se intoarce in intregime le emit&tor,f¥r¥ vreun consun. d veloarea He este cero,adics le cept linia este sourtcireustjunéa de énergie se intoarce fn pus’ ~6- intregime le emit&tor,far% vreun consum.Deoarece aces te douk cazuri limitk’au o mere important gi utilite- te practic¥,ele vor fi etudiate mai deteliat. Linia de transmisie cu capitul in gol La capitul unei linii,lisat in gol,curentul nu poe~ te circula si are veloarea zero,iar tensiunea are ve~ loerea meaximi gi egte defazaté cu 97 fate de curent, cum se vede in Piglé Tx Fists, Desenerea cinusoidei undei de curent (linia intre~ rupt&) gi a sinusoidei undei de tensiune (linia conz tinu&d) se fncepe intotdeaune de la capXtul liniei,1&— sat in gol.Sinusoide undei de tensiune Are maxim la capitul liniei,apoi valoarea tensiunii scade gi la distenta A /4 fay& de capit ere valoarea zero,in per- manenta.la distante mai uari tensiunea are valori dim ce in ce mai mari,dar polaritatea este inversé fat& de portiunea terminal® de 4 /4.La distanta 4 /2 fata de capgt tensiunea este maximi,der defazat% cu 180% « fati de tensiunea la capitul liniei. Sinusoide undei de curent are valoarea zero la ca- p&tul liniei,valoarea maxim la distentja X /4 fat® de capit,veloarea zero la distanta A /2 de capdt ,apoi curentul cregte iar-dar sensul lui este invers. Deoarece la distanta 4 /2 fata de capt tensiunea este maxim si curentul zero,raportul lor di o impe— dant& infinit&-ca gi la captul in gol el liniei.Deci o linie cu lungimea 4 /2 "reproduce" la intrare,sau transfer’ la intrare,impedanta aflatéi la iegirea se. Pe conductoarele liniei s-a marcat cu sigeti sen- sul curentilor.Figura1é. surprinde undele stationare de tensiune si de curent in momentul cand valorile lor sunt mexime.In momentele urmitoere toate valori- le,in toate punctele liniei scad ,sinusoidele se"tur- tesc" fr& s8-si schimbe pozitia,gi dup& un sfert din perioad’ ajung peste tot la valoaree zero.Punctele A, E gi D de pe curba tensiunii gi F,G de pe curve curen- tului,ca gi toate celelalte puncte ele curbelor ajung pe axa orizontelX.In continuare valorile tensiunilor gi curentilor incep sX creasc&,dar spre partea opusi & exei ofizontale (ceeace inseanné ce tensiunile au poleritate invers% ier curentii-sensuri inverse) si cup? un sfert de perioadd ating iar velori maxime,dar de sens contrer,In Figure({7, se erat& descresterea in timp a undei stationare de curent (curbele 1-2-3-4) gi epoi cregterea ei (curbele 5-€-7).Undele statione— re "pulseaz’" pe linie. Pe figuret6.curbe tensiunii "u" arat direct veloa~ rea si polaritatea tensiunii dintre dou% puncte veci- ne ale liniei.Curbe curentului "i" aret% num3rul sar- cinilor electrice (electroni e se deplaseazi in fiecare mick portiune a liniei,De exemplu in punctele @ gi F ale liniei se deplaseazi cei mei multi elec troni ier in 0,4 ,E’nu se deplaseaz’ niciunul.Pe lun- gimee de X /2 dintre doua puncte cu curent zero (no- Guri),de exemplu O-A sau A-E’ ,tensiunile dintre puncte- le vecine ele liniei variazt toate simultan,sau in fe~ 28,gi curentii la fel -dar tensiunile sunt defazate fae 8'de curent cu, 90%Pulsatia undei stationare de curent din Figd?, este aseminStoare vibratiei unei corzi de _ vieart in jural pozitiei de mijloc.in pozitia de mij— loc energia mecanic e corzii are forma energiei cine~ tice iar energia electricd din linie are forma cam- pului magnetic gi electric. Reflectarea energiei de radiofrecvent% de capXtul lasat in gol el liniei este la fel de reali ca gi re- flectarea luminii intr-o ogling’. Unda de tensiune reflectat% de cap¥tul in gol are eceeagi emplitudine gi aceeagi fez cu unda directa. Ble se insumeazd algebric gi reault% dea I liniei o und% cu amplitudine dubld,der stationara,care nu se deplaseaz’ in lungul lintei.tinda stationar’’de tensiune are un mexim chiar la capitul in gol al 1i-~ niei,unde se produce reflexia. Unda stationer’ de curent are deasemeni amplitud nea dubli fata de unde sositd de la emit&tor,dar maxi- mele ei cunt decalate in spatiu (pe linie) cu A /4 iar in timp eu un sfert de perioad%,S0° Deoarece in orice punct al Jiniei intre tensiune si curent exist% un defazej de 90) formula puterii in cu- rent alternativ arat% cS nu exist consum de putere, puterea fiind totel reactivé cau "dewatetS".Linie cu capétul in gol mu consum& energie. -8- In punctele aflate la distenta de k /4, 3k /4, 5k /4 etc. fatk de caphtul unei linii in gol ,ten- siunea este mereu zero gicurentul este maxim,ceea— ce este echivalent unei impedante zero ,adick un scurteircuit. In punctele aflate la distente de 4/2, 24/2, 3k /2 etc. fat& de capdtul unei linii ‘in gol, tensi- unea este maxim’ (periodic) ier curentul esté mereu zero,ceeace inseanni o inpedantt infinitt,adic# o lips? de impedanti (intreruper: Datorit® undei stationare linia cu capXtul in gol prezint! de-a lungul ef impedante de valori variabi- le periodic.de natur’ inductivi sau capacitiv’,care la distentele indicate mai sus trec prin veloaree ze- vo sau infinit,Dack linia cu capStul in gol are lun- gimea variabild,impedante ei de intrare 2; variezit conform Figiriijab,care indick si schemele echivalen~ te acestor lungimi.Intre lungimea 0 gi 4 /4 linia se comport’ cao capacitate «linia cu cepétul in gol de lungime 4 /4 se comport# ca un scurtcircuit-der mai exact,ca un circuit rezonant serie. a Bal (i Figs, La lungimi intre { /4 gi 4 /2 linia in gol se com port’ ca o inductanta.le lungimea < /2 linia cu capa- tal in gol se comporti ca o impedant’ infinit¥—der mai exact,ce wi circuit rezonant derivatie. In Pig.8a se vad undele stationare cere se insta- leazX pe linia in gol de diferite lungimi gi scheme- le echivalente acestor lungimi Deoarece linia in < /4 cu cap&tul in go” are pro- priet&ti interesante gi utile,ea trebuie siudiaté mai detaliat. Propriet&tile liniei in x /4 cu capitu gol In Fig49, se d# o linie in A /4 cu capftul in gol corgspunzitoare cepitului din dreapta al liniei din é « 1 €-znergia trimist de enititor (Tx) in linie se “9+ reflecti total de cap%tul lXsat $n gol.Linie nu con- sum energie gi nu radiazd,Undele stationare care apar pe linie datorit& reflexiei fac ca la intrarea $n linie (spre Tx) impedanta s% fie zero,deoarece tensiunea este zero: Z;=v/i-=0/i =0 . Pista, Deci linie in 4 /4 cu capitul in gol zint& la intrare un scurtcircuit pe lungimea de und 4.Scurt~ circuitul este cdt se poate de real din punct de ve~ dere al curentului alternativ. Linia in 4/4 cu capftul in gol este din punct de vedere electric, in curent alternativ,echivalenticu un circuit oscilent tip serie.Ba chiar de comporta ca un circuit oscdlant serie cu factor de calitate foarte mare,intre looo-6000.impedanta intre punctele vecine ale linied varias’ treotat intre zero (1a intrere) si 0 veloere mare (la capit),ceeace permite folosirea ei. pentru adaptiri de inpedatte diferite. linia cu lungimea 4 /4 se foloseste ca dispozitiv de transformare (transformetor) a impedantei de o va~ loare in alti valoare.Daci la iegirea ecestei linii ge conecteaz’ o impedant% pur ohnick Z. ‘ei linia are impedanta caracteristici 2, ,impedanta 1a intrerea ~linkel devine ~datorita undei stationare- 2,-2% /Zy + Dect trebuie adaptate doud impedante cu valori cunoscute,intre ele se conecteazé o linie in A /4 de transformare, e chrei impedanji caracte~ ristich se calculeas! ot formila derivath:2gc¥aq <2, De exemplu,daci antene are 112,5 Ohmi iar linia cosxieli de elimentare are 50 Ohmi,pentru adaptarea celor douX impedante se foloseste o linie in 4 /4 din coaxial ,cu impedanta caracteristicd Z,=\S0 . 112,5 = =75_Ohmi. In unele cazuri distante dintre impedantele care trebuie adaptate este fizic mai mare decat 4 /4.in Tocul unei linii lungi de X /4 ge poate folosi atunci 0 linie cu lungimea 34 /4 seu 54/4 ,care are aceleasi proprietiti de traneforzars © linie in < /4 (electric-deci aplicand un coefici- ent de scurtare) din coaxial se poate donecta la iesi- rea unui emititor de unde scurte sau ultrescurte pen- tra a scurtcircuita armonica aceea care interfereazd un canal de televiziune cu lungimea de undd A. de -Linia de transmisie cu capatul pus in scurtcireuit La capatul pus in scurtcircuit al unei linii,unda de tensiune nu poate avea decat valoarea zero,iar unda de curent-valoarea maxi- ma.Capitul pus in scurtcircuit inpune un defazaj de 90 grade in- tre tensiune si curent,puterea este total reactiva si energia este integral reflectata inapoi la sursi (FigiQ) Figo. Desenarea sinusoidelor u si I se incepe de la capatul pus in scurtcircuit si continua spre Tx (spre stinga).La distanta de un sfert de und de capatul pus in scurt,curentul i este mereu zero iar tensiunea u este maxima (periodic).La distanta de o semiun- da de capatul pus in scurt tensiunea u este mereu zero iar ll curentul i este maxim (periodic).Sensul curentului in diferite portiuni ale liniei se indica cu sageti-Figura 10 surprinde momen- tul cand u sii au valori maxime.in decursul unei perioade aces- te valori cresc si apoi scad sinusoidal,inversandu-si sensul de doud ori si trecind prin dou maxime.Totusi pozitia nodurilor (valori zero) si a ventrelor (maxime) pe linie nu se schimba,unda find stationara.Undele reflectate de tensiune si curent se supra- pun exact peste undele directe (sunt in faz cu ele) ,se insumea- ZA si rezulta unde stationare cu amplitudini de doud ori mai ma- re.in punctele aflate la distante de 1, 3, 5, etc. sferturi de unda de capatul pus in scurt,curentul este mereu zero,tensiunea trece periodic prin maxime (pozitive si negative),iar impedanta intre conductoarele liniei este mare (teoretic’infinita). in punctele aflate la distante de 1, 2, 3, etc. jumatati de unda fata de cap&tul pus in scurt,tensiunea este permanent zero iar cu- rentul trece periodic prin maxime (pozitive si negative),ca si la capatul pus in scurt,ceeace inseamna impedanta zero in aceste puncte.Scurtcircuitul de la capatul liniei nu consuma energie ci o reflect spre emitator,ca putere reactiva. Proprietatile liniei in sfert de unda cu capatul in scurtcircui .Linia din Fig.l.llare lungimea de un sfert de unda si are capa- tul in scurteircuit. Fig. LIt we fae 12 Scurtcircuitul reflecta toata energia inapoi,defazand cu 90 grade tensiunea fata de curent.Linia nu consuma si nu radiaza energie.Impedanta la intrarea liniei este infinita teoretic,deoa- rece aici curentul este zero.Impedanta intre doua puncte ale acestei linii (numita gi stub) scade treptat spre capatul in scurt pana la zero,ceeace permite folosirea ei pentru adaptari de im- pedante.Linia in sfert de und cu capatul in scurrt functioneaza din punct de vedere electric ca un circuit oscilant derivatie cu factor de calitate foarte mare (1.000-6.000),deci are banda de trecere foarte ingusta.Astfel de linii se folosesc in locul circuite- lor oscilante L-C la frecvente intre 200-800 MHz. Aceleasi proprietati ca ale liniei in sfert de unda in scurt au $i liniile cu lungimi de 3, 5, 7, ete sferturi de unda. -Proprietatile liniei in jumétate de lungime de un In Figtl2 se vede distributia undelor de tensiune it si curent i precum si sensul curentului pe o linie de o jumatate de lungime de unda cu capatul [sat in gol (A) sau pus in scurtcircuit (B). Pe linia A de aceasta lungime se asterne o jumatate din sinu- soida curentului ,care se deseneazi incepand cu valoarea zero la 13 capatul [sat in gol,deoarece acolo nu curge curent.Tot de acolo se incepe desenarea sinusoidei de tensiune ,dar incepand cu ma- ximul-deoarece la capatul Kisat in gol tensiunea e maxima,Curba tensiunii trece prin zero la mijlocul liniei,apoi creste (dar isi in- verseaza polaritatea) si are iar valoarea maxima,la intrarea liniei. La capatul in gol al liniei impedanta (Z=wii este foarte mare iar la intrarea liniei impedanta este deasemeni foarte mare.Impe- danta de la iegire se “vede” ,adicd se transfera la intrare.Linia in jumatate de lungime de unda nu transforma impedanta de la ca- patul ei ,ci o transfera la intrare ,dar faza tensiunii se inverseaza. rice impedanta ar fi conectata la capatul ei ,va fi transferata la intrare,indiferent de impedanta caracteristica a liniei. Linia in jumatate de unda lasatd in gol se comport ca un cir- cuit oscilant derivatie,in jurul frecventei de rezonanta. Aceleasi proprietati are linia cu lungimea 2, 3, 4, 5, ete juma- tati de lungime de und: in Fig. 12B avem o linie in jumatate de und’ cu capatul pus in scurtcircuit.Ca intotdeauna,la capatul liniei se hotaraste distribu- tia sinusoidelor de curent si tensiune si se incepe desenarea lor. Aici curentul este maxim iar tensiunea-zero (datorita scurtcir- cuitului),deci impedanfa (Z=w/i) este zero.La intrarea liniei cu- rentul este iar maxim,tensiunea este zero,impedanta este zero.Im- pedanta de la iegire se “vede”, adica se transfera la intrare,dar fa- za (sensul) curentului se inverseaza (vezi sigetile).Linia in juma- tate de unda cu capatul in scurt se comporta ca un circuit osci- lant serie in jurul frecvenfei de rezonanta.Aceleasi proprietafi au liniile cu tungimi de 2, 3, 4, 5, etc. jumatiti de lungime de und. Liniile in jumatate de lungime de unda se folosesc la sinfaza- rea antenelor,tinandu-se cont cA ele nu modifica valoarea impe- dantei,dar inverseaza faza. 14 -Linia de transmisie cu capatul conectat la o impedanta diferité de impedanta sa caracteristica Daci linia are conectata la capat o rezistenta Rs diferita de impedanta sa caracteristica Zc,o parte din energia undei directe Se va disipa pe Rs iar o parte se va reflecta.Cu cat Rs difera mai. mult da Zc ,energia reflectatA este mai mare. Din interferenta undei directe cu unda reflectatd,pe linie apar Unde stationare ,dar in acest caz maximele nu ating valori dubie far minimele nu sunt zero. Daca Rs este mai mic decat Zc ,distributia undelor stationare de tensiune si curent seamana cu distributia pe linia cu capatul in scurteircuit.Daca Rs este mai mare ca Zc,distributia seamana cu cea de la linia cu capatul in gol. Coeficientul de unda stationara o permite determinarea precisa a regimului,prin raportul dintre valoarea tensiunii sau curentului intr-un maxim si valoarea tensiunii-sau curentului intr-un minim: o=Umax / Umin =Imax / [min in practica se foloseste si “raportul de unde stationare” RUS Sau SWR,care se determina cu formula : RUS=(Udir+Uref)/(Udir-Uref) _ unde Udir este amplitudinea Undei directe iar Uref-amplitudinea undei Reflectate. Daca RUS=1,5 puterea reflectata este 4% din puterea directa. Daca RUS=2 . puterea reflectata este 11% din cea directa. Daci RUS=3 _ puterea reflectata este 25% din cea directa. Daca impedanta conectati la capatul liniei nu este pur Ohmica,ci are o component’ inductiva sau capacitiva,defazajul dintre tensiune si curent se modifica iar factorul de unda stationara creste.Daca sarcina conectati la capatul liniei este pur inductiva sau capacitiva,pe linie vom avea un regim de unde pur stationare,deoarece sarcina reactiv nu consum energie ci o re- flect inapoi spre emitator.in acest caz pozitiile maximelor si nodurilor depind de valoarea si natura sarcinii . 15 fn comparatie cu unda progresiva,unda stationara produce pierderi mai mari de putere in maximele de tensiune,datorit dielectricului si in maximele de curent,prin incalzirea conduc- toarelor liniei.De aceea puterea maxima care se poate transmite pe linie este mai mica in regim detjnde stationare ,mai ales pe cabluri coaxiale,datorita pericolului strapungerii izolatiei. Pierderile produse de undele stafionare pe liniile cu aer sunt foarte mici.De aceea ele se folosesc deseori in regim de unde stationare intenfionat,ca linii “acordate”,care permit adaptarea impedantelor sau folosirea antenei pe mai multe benzi.Energia se transmite prin linii la fel de bine prin unde stationare ca si prin unde progresive. Distributia undelor de tensiune si de curent pe linie este hota- rata de impedanta antenei (si reactanta ei),iar desenarea lor se incepe intotdeauna de la antena spre emitator. in regim de unde stationare,impedanta la intrarea liniei are diverse valori complexe,in functie de :impedanta antenei, facto- rul de unda stationara si de lungimea liniei.Impedanta la intrarea liniei este pur rezistiva. numai daca impedanta antenei este pur rezistiva iar linia are lungimea 1/4 sau multiplu intreg de 1/4. Daca linia are o lungime oarecare,desenand sinusoidele ten- siunii si curentului de la antena spre intrarea liniei,ele nu vor avea maxime sau minime la intrare ci niste valori oarecare,defa- zate.Deoarece defazarea intre curent gi tensiune este produsa de reactant,impedanta la intrarea liniei va avea o reactant, desi antena nu are.Aceasta deoarece in fiecare punct al liniei sinuso- idele de tensiune i curent au alt defazaj. Numai in punctele aflate la distante multiplu intreg de 1/4 defazarea intre u si i este 90° si impedanta liniei este pur Ohmica, fri reactanté 16 1.3 Parametrii antenelor Antenele transforma energia curentilor alternativi de radiofrecventa in energia undelor electromagnetice.De aceea antenele au unii parametri numiti “primari”,legati de curenti, si parametri numiti “de radiatie” legati de undele electromagne- tice, 1.3.1 Parametrii primari Impedanta de intrare . Antena poate fi alimentat cu energie in diverse puncte.in general unda stationara care apare pe antend nu poate fi modifi- cata, si ea hotaraste regimul undelor pe fider.Din punctul de ali- mentare al antenei, unda stationara de tensiune si unda stationara de curent de pe antend se continua inapoi,pe fider,spre emitator. Antena si fiderul (linia de alimentare) constituie un tot. Distantand conductoarele de la capatul liniei, ele incep s& radieze gi se obfine o antena.Unda stationara care se forma initi- al la capatul liniei, se formeaz& acum incepand de la capetele antenei,si se deseneaza inapoi, spre emitator.Cum am aratat si in introducere, antenele provin din linii de transmisie. Antenele dipol provin din linia de transmisie cu capatul in gol, la care s-au indepartat conductoarele de la capatul liniei, pe diferite lungimi.Antenele bucla provin din linia de transmisie cu capatul in scurtcircuit, la care s-au indepartat conductoarele de la capatul liniei,pe o anumita lungime. Raportul dintre tensiune si curent in punctul de alimentare al antenei se numeste impedanta antenei.in general exist un defazaj intre unda de tensiune si cea de curent la bornele de alimentare ale antenei. 7 De aceea impedanta antenei are in general o parte activa (rezistiva) gio parte réactiva,de natrura inductiva sau capacitiva, dupa cum curentul este defazat in urma sau inaintea tensiunii. ‘Numai cand antena are o lungime “de rezonanta” si numai in anumite puncte ale antenei, impedanta este pur ohmica, Freeventa de rezonanta Pentru a defini acest parametru si lum cazul unui dipol lini- arin 2/2 alimentat la centru.Masurand impedanta de intrare la diferite frecvente putem desena asa-numita “curba de rezonan{a ‘ antenei” sau “caracteristica de frecvenja a antenei” Figlt3. Fig13 fo & ft + Frecventa de rezonanfa a antenes éste aceea (Fo) la care im- pedanta de intrare este pur rezistiva ( Z.Ao) si minima-in azul dipolului in 2/2, sau maximé-la dipolul in 2. ~~ Banda de trecere Caracteristica de frecventa din Figt!3 este asemanatoare cu curba de rezonant a circuitului oscilant tip serie.Banda de trecere a antenei, ca si banda de trecere a circuitului oscilant, este intervalul dintre frecventele F 1 si F 2 la care impedanta este mai mare de 1,41 ori (3 dB) decat impedanta la freeventa de rezonanta a antenei. TT BRFSOCHOSHYSTSH SCOOT EEEHETETHEHEKEEEEKZESEEEEEE 43.2 Parametri’ ce radiate a/ antenel Rezislenta cle radiafie. Oparte din pulorea P aphvats antene) es radials (consema forma undelor ‘electromagnetice, ar alts parte se plerde ine Condy eters’ antenet, /zeatbareke, abjectele' clin yor' i pamontel. Aceasté oi'str/buire a Polertesle exprimata ole Formosa: = “(Rr t unde I este corentul din antens, Rr este ,,rezistenta oleradiapie “rar Kp este rezistenta echvalents a pierdertlor. Rezislenta ele radiatre Rr este echvalents cu_orezistents ohmicd pecare se bsipa aceeass perere ce cea radrale sub forms ole Unde ‘electromagnelice, £2 * depincle ale trpul antenes', de gresimea concluctoruli/ $i Ge cuplayul ev alte condluctoare, vectne Randa mental anteney” Randamert) antene: este rapork/ dintre puferea radials y'puterea aplicaté aniener. Co eat raportul obntre rezistenta de rachatte Rr i rezislenfa de prercleri Rpveste mat mare, cv alt rencamentel este mas mare, bragrama de radvatie. Antenek pu radiozd energie electromagnetics egal'in foal alr rectile ci’ 0 concentreazd pe unek dire. Prin madsyrater’ sistematee sau prin calecle se poate deform. na inten silatea campului electra magnetic in dtirerse puncle din yore aptenen keprezenlaréa in spatro F suprafifelor co heccas iphow, tale 2 canlpetui este djboill. ‘In prackes s¢ Pg secpionr ale acestvi ‘spativ. Deobice; 0 sedfiune este in plap or/zental, care Graft chagrin cle radiative In foncfie de azimut, 3 alle sectiune este tn pion vertical, perpendhrolar pe pamant care arate diagrams de rackistie to finctie lee onghiol dd devote. 8 CAR 2. ANTENE BUCLA Introducere din linrs de transmisie ev capate/ Pn scurterrcurt se chin, Prin indepirterea condlocteareler, diverse tipurick antene buchi ndepsttand conductoarele linter, radrapis lor nu se maf anuleazd recipree 3 linia devine antend. 3 Mnfelege funchronarea antenelor buclé, trobure shudcbohi fei. co capaho! fn seorver reer t oe eli farite (angi! ty cong tbasih 92-9) he x ef i Tt ' i , eo A LY Fry. 2.4. Daca Minis este_may seorti oecat d/4 (FF 78 ca 0 tnductantS, Aceasté 2.4.8, % A artievlaritale “este fos Finale dle Unde uftrascurte ‘a care bob/nek sunt Inloruite to Wait ev capitol tn scurlerreust, care ac Factor de calvale me mare, hacz /ins'a are exact cnet? osetlan? derivatie cle orch'ny!, fea0- eee, #eeasts pre ener oscilataare foarte sfabile in! UU: 2 over M4 (Fig.2.4.5 ), ca se comporté ca un | ce Factor ale “califate Q ‘taarte mate, | | 2 rietate permite eonstruirey filhre foarte se. lechye pore OS, Penfro Altre se folosesc clevbrcer lini’ Coane. ale ew ‘er, acordafe fn d/4. Aceleasi re pretaty ca si Arora tn My are hind lungs che 3>/4 94 wh. ecaseromen | | | meee bacé Hoke sucapstel Pn seurferredil este marlunga deca¥ d/ Py Rha 4 IF | ea se comporté ea e capactare, bacahinva are longimea \/2,€3 se comport cain errco/t 05. cilant tip serre (Eig. 8$.d). Avind rezifenf9 Carpedanta) foarte med fa rezonanta’ tin'atn M2 se foloseste penthe rejechra (eli minzrea )semnalelor vus nedorite Arceeas! compertare 0 are linia fn 2/2, 4h/2, 6/2 eh, . «Fry. 2.4.’ se Mnchics sensurile curentilor Pn diferite porbiini ake linufor cv siget’, Heesle sensor; se mentin cinal sichepartam conducloarele liner’, pentru a obtine antene. be ex, Inder Parttend onctele A'S; 8 ake hint'e! din Fig. thd. se obfine mar ‘inte o Sufend. rembics $f spor 0 antins BOE SE copes alfe cNrectii , le putem consilera vector ‘$/ se compon C2 orice recteri | prin’ frahs[atn. Rezelfants compuneni dceller vechors are o Arectle , aceeas co polarizarea undelot electromagnehice red sfe, 1 opariote prepertbrals ev tntensitelea campoltr Pe Fig. 24 | desenares simusercdelor curentilur sr tensiniv’ se incepe “?ofokdeauna de la capstul Pn scurterrecit (ch dreapta) af merge spre slings, pins la bernek oe Vahrare alelinien Desend. rea sagetilor gf sinuserdeler este esenfials pentro Patelegerea Fone. Pronari’ antener, 20 Antone buclé rezonanie, cu perimetre/ > In Fig2tt se Ad linia detransm'sie lings de d/2 cv capstel if sedrrereu/ ta) precum |' si principekle Qnkene bucls cese Bio din 2, prin taeepsrlared. conde cteardlar. ht > ss /@ 4 € d 1 Al Y\ far sigelile indi'cd sen- ian rentilor tn cele 4 potions cle cate M4, acelasy ca la bm'a In 2 alin careprevin “anfenele, Capatel “tn seurterrevif al (imre ' Yn X/2 esle hotat cu zero \ceosrece acolo Tehsiunea undes'sho. [TTT Zepare est mereu Zera (var curenty/ exh maxim), Tel nero “lest si Tensronea 7a a¢esl punct al anlenelor Lucie, chee el fe pesfe coneta /a pimant ‘sau la pilenel metole. 1 Gonsiderdnd ssyepile ca vector’, prin compuneres lor se ob. “Pine vn rector resoltant, care are! clinedia onizontalis [a foote Sntenele. bec pdlor/earea endelor ract'ake este orrzontali. ? Aetnd acertt antene tn plan rerteal cv 90%, pelarrzzred v2 & yertr cals. Pe hinla in dle din Fig atta 3 pe Jeate antenele rezultake ahi ea, existe unde sfationare ale fensiune $1 ofe curent,clecalate ev Jo°, acérer amphtvoline var/azd sinusercla). Perm ctrl anteone. ler’ find ), peel arem 0 unda Imtreags, 1h. Aphtand ‘acester antene evren? cv frberents dez,3\¥ arr | may mare, pe i / fer vom area dowd, Tre; sap $uncle | tregi sell ver radia inde, Excepte face anfena ain Fig tind " (antena yey’), fa care sensurile sdgefilor sunt contrare Pe armenier, gf ea nu radiazs. __, Toate antenele din Fig.24.4 sunt simetrice , fal ole 0 and oe gimetrre figuraté punctat Ele av porametr: alepenclenty de ol'stom La bats ole pamint, constrochiv $1 con dy ctoare veeine. Prine- “trol lar ¢° An caze/ conductorulyi filar netzdat in unde scurie, Se calevleazs co formul? - , , Pom = 3056 / Fortra ° Li'nta Pn Ma we vapaty] in seurferrcult ne radazd uncle em. , ere Impedanld foarte mired (aproape rere) §/ faclorde califak mare. aod proyentte din tL mdjoe Ys m.,impedantele for sew ae Lect sau sute de Ohmi In Funelte de forma Jor, oem al dani, Consumari’ puters sub form’ ale Ue m., 7/ 20 Pactoraldlecaphtate i, 24 2.44. Antena buels rezenan te rembred ’ ‘Been sts antend (Fig 2 radlaxd er ence ar "9 Vonul a, pn EE EG CF GD ciesle! ccd 150 Ohrar pepe, ’ 9. ghrul dintel Jaton Pe arm i manifatt eararfred , \ — Gectivitate de-slongul al'agenoki man’, /a anumite er Wid N\ gbient Pate eA ad plone! re boleh Me orbaap- 1 A ie Taste set wakes stat ipsa: i fo ¥K istelelse |) | | Figese peli erat a Mtern ave fae sf | mStoarea som thon cere pri | Prey ro | ' | ata. Aplera! buds sezonenth ydiomohd" seenunaea bE LG a (Acea sti: anlend \(Fia.213) este on'patrat ativgnt tus | w tae, crab ecb pe (eauiin ambele | drectt dante er poly pele Ibe) ie ae aolbne esl tio ite Chel Oe fe Hepa tie cea. GPdBd (Pats be alypele/ linsr fn k/2). XK Fig.243 : 2.4.3. Antena buclé rezonantd Yagi'-Uela_ ls antencrecati in 725 se chive prrn «forts lati 2 i pibatitle Lamas any cnees ply ees ees | Kes poral, spray 214) 2 2 HE Factor de multiplicore a2| as Fig.24.4Dipol tndoit ex ra | i “hit ‘de! elametreiegae il wl le C0 Sa ae TOS re i | Mig, § Diserama peste deter cra ee { re t rn Sita ee | 4 ; ret ar Corenpi in cele 4 perficna de Me au | acelaes fens: st insuma «lor ca vecbrt este simpli Impedanta anfener. Yogr extecls. fete bn mare decat.a cipeluler tinal 4x #3 = 202 Ohmi folacd Jatera deree. 22 turvac ba fica conform y2b/dexk, vertreald ne. nape "parade b w 30mm in 40m | caffra abn copre j se ca/euvdeaza cu relajhn Z erie ; pe teacaee s hea ‘bee ae ares Py) 7 Je. nemeste, Dubly | | ; | rent be acela sash 4 a ease si fotorfa acest beh “2 Hie mar Abd in bp Hi Vir Lancta ale Precere ania / (2, 2p oh akershe gr fafora we 1), “ ven pedfentt rezu/fa ely ‘ hi | fl ry ts a 5 dloble Yagil, ahiagrama cle | hye i | | Figura 24H sae 5 2 8 a Ys a a 4 as 1 at ee a & = ae 6 2AM diagrawn de determinare a factorului de multipli- ‘ya revislente ds inane, in funefie de diameteele samu- ‘llor si de distanta intr ele, Antena Yagi poate f Franti la miyloe (Fig. 2412). Dacd unghie! s Fig.2442 Fig 218 cate 400%, impedanita antenei rimdne practi« aceeasi, der hagrana de radishe tare semina ev cifra 8, uv minime adanci (fig. 248 ) se methfics luind forma de arahids (Lin's rolrerupts). baca trangerea antenes se face fa vnghruri mal mle! cecst 190°, /mpedan}a & scacke mult far diagrima ei devine o elipsd. bn Fg 21M antena Yage a fost eurbats Im Forma abe cere. /oup lanta ef s-a rectus molt, far cl'agrama de radéatre 3 detent aproape omnrdirecti onale (Fig? 2445 Fig. £495 24 214. Antena bucls _rezenanta patrat (Qvad) C.teore Aceasls anfend (Fig. 24%) are forma de patrat alimentat Ja miy- focu/ wnel /ate La @ Lee Or Gee Wugre W9LEK In 7748, “yis~, bacd antena este Axa7é fn plan vertical, erent cin laturile orizontale (longi de X/4) av acelas/ sens fort fo Pozi) $i sont mati, Corentu din laturife verticale sunt ici, av sensuri contrare $i radiata lor se onvleazé reciproc, Unda stafienara de fen- srune are maxime fn puncléle KY gmt - nime in ponctul zera 4 /a bornele AB, Impedanta antere! tm spafiel liber ae este ‘ce? 120 Ohmi si seade cand se apro- | fig. thé Lie. de clidiri séu pamant, im | Cifigu/ antenel Quad £573 de dipole/ ar fn d/2 este, O840lBd. £] “apare dleoarece antena| ese formals. Hinjeleh aipel. fo Nas EA PE OY, cencetapi la caper, aati "sl siufazati. Capertee | frinte ale color clot chjelt tm S/2 dl inl radieza ; lor periiunike, ler erizenele a corentt Antena raciazd perpendicular pe planu| er | onvabatile suotladiston M4 s¢ 7, | I be feo are: eS Aend Tezenants perimésru/ unel anfene buc/s tepure, | | [s2 Fre pofty. mal mare decat & 1 conforms formule: :| | vr Prmy = 3056 [FLratey i | Antenele bucle cu pelarizare or/zentald Mau zgomot mai mic a receplic 7 banda de ecere mar args cleedt antonele alpel. | Antena Quad erizontalé, Llard, prezentats dle W7L7X are (a- | tor, le 43m , Indlfimea de numai Foi $i Jucreazs fn 6 benzi (160- 10m) cv balun 4:4. ln bancla de té0m esle nevele de Transmacr Anfenele Quad cv dowd patyale sav Tre patrate (vibrator $f rethecor, eventua/ si alirechorjau eaghhg moh more oecstantenele 'm cv loud say re! elenrente dar yoldm mare. De aceea se fo/a. Sse maf des in (benzile de 502-24 2144 Mb, Cond numard/ | ele ateler cert, aiferenta Mntre cdstigu/ celer deus antere suck, | tid ea eilines aphiiraal rele Fat ofe'sel, deta diipdu| fa pelgel | ' | | Sting = 45 /F Lota] - i e dimensiunt mart in bandaide 20m |3/\ maf et ir? tH 2. Prin acest arhfictu, NHEXK 9 reds “alt mensionile Quadéles cv 40%. | dimen sronile se calevleazd asthel: = imori fn banda ede 40m. Prec venta ef oe rezonantd scade clack Patre punctek xv, unde sunt maxime de Hensiune de semn con- Tran, be iatrodluce'a capa cifole, revhza% di conducloare (Fi 7] | Pom] = 0,039-S Em Q Pn Js O236+S [m] 1 Lm I= 0,09266+ S lm AB | Fig. 24.78 | 25 ‘ 197 ‘aide re th Fon o's aa i yi hy 4 1249 ss + 0 antins: Goad dre deeb pps Tr-o| line dé frandmsre'b ie 98 ap Ne. dar hte, buce erimehral 2X ( Fig. 24193, 3d, 4h DT! fonetoneazd 4) daca are Dt pades pe armehigle Frecrentes cle, pazs (melti Zs + | Pe big. 241Ms:3 Soprat azpecty/ onder stalyona. | ‘re de curent é \dare| exists peve line. bhlars| tenga: leh, precum si senau’ curenfilor fn\ dipbite portlun’ ale Wate La borncle avkene! corentyl est maxim g-fensrunea gta ogi fa Quadufcce pertmetre/ »..Jmpeclarfa, | \esle'eca 180 Ohmi' Po patiol hber. Cele4 bbe ae /onglmea' (2. $i ‘distr butt a.under stat v4 narede gorent aewien| foare cu cev.a appl - Irntar pn d/2. $e sie 8 oh ghival 4. To Ma, coplanare, 37a da ol’stanta d/2 $f parcurs/de olenfy ) éonthars (7n anti €z3), aro dragrams radiative Bidivcctronwe, ‘nr planu/comuh, # perpenthevlar. pe aia fe onsamble anton are 4 lob ale radsatre CU mintne 3 a Fore ef, Aevarece exshi un ceply otre dipali een! P cas stig anfenes ese cca 2; ] Pe armenia 3,4, 3 eh pe antena bucks se aslen 34,5 et. eth afe under stationare| de corent si Aagrama ae rade aie fs mai apeape de cerc, % mar complex3 fo spaf/a, ements Jteot., fa dMefonte de dz, 4antene Quad! eo permet: 2h, Sagres ‘s/n azar, pen 2 Tineun aah psenomreste, Lee ~ Quad, ad iy snetol Sh (ge 2s iby be ditto Ip To 4 de capa teres h ‘s/are ofr'stribo7 CMs sateen! hover intrerupte. Leber te ledcentole rofl fensjonea maxima, impeds, Te mares; spe ake fi Puan s bormnits taignle beg ¢ ajotore) wnel lini Ia Mh. fatersteope, 3 “\gHla Baiitents IM/z ledren tr’ fe sunt tn a a4 Pape aren radiate: I retiemals

    You might also like