Catré fratii din Ardeal Dack nidic vocea spre ao trimite peste munti, este , ci mi cred in drept a o face,j ea wnul ce de 40 de ani | Tnerez la desteptarea neamului’ gi la a lui innilfare in ocl lumei civilizate.)Nu vreu insi si intervin in lupta diuna- toare intereselor romanesti, ce a izbuenit agi din senin inte veprezentantil intelectuali ai Romanilor din Ardeal, ei dorinta mea ar fi, dacd se poate, si arune o vani de apt peste focul incins, pentru a’l stange innainte ca fla- carile lui mistuitoare si fi redus in cenusi vlaga basti- neal romiinese. | Poate 0 simfire egoist’ m¥ tmpinge la acest pas, a- mune aptirarea corpului Romamilor din’ tara dela ‘sudul Carpafilor; ciel Romania liber’ tsi trage insemnitaten ei, forma i, mai ales din existenfa Romanilor de peste munfi, iar pe de alti parte cultura neamului intreg, sprijinitii in mare parte gi pe conluerarea acestora, slujegte Statulut neatimnat. Avem, noi Romani din Ro- i, cel mai mare interes, ca fratii nostri de traiaseii si si infloriased, pentruci din i lor se tmtiireste Insiigi a noastri, viatl; pentrucd in Movirea lor umple de mivezme gradina itregului neam, Peirea trunchiului originar al poporului roman, ar aduce dup& ea pe aceea a vAnjoasei lui craci din viile ei sia Nistrului, Dack noi nu tindem la inglotirea politica a fratilor din Ardeal ; daci noi chiar i sfituim si rimani cu toatd credinta c&trd Statul in care istoria ia Infiurit, aceasta nu insamnk e% noi ne desinteresim I de soarta lor, de simfirile Jor si de fii Noi finem ca sii rman’ Romani, si pentru a’si apiira firea si limba I e trimitem de peste munti toata ininimarea sti im putere. Pentru a pil . mai bine sisi dee viata; eXei cum spunea marele patriotungur Kossuth in 1848: 4 nationalitate viata este de prisos. Atunci cand am pierde cuvintele limbei noastre na- fionale, ne-am pierde gi sufletul. A pierde uationalitaten este a muri ea popor. Pentru accea nationalitatea st limba suit mai seumpe de eat libertatea; cici libertatea pier. uti se poate recastiga. iar nationalitatea nici odati. Na- tioualitatea este acee fizionomie, cu care un popor se arati in sinul natiunilor; asemenea fizionomie individualé ayem si noi Ungurii si pe aceasta nu voim s’o perdem; pentruck 20 pierde insamni a muri*. Nueredem a cere ceva afari din cale, cand pretin- dem ea cele ce Ungurii socotese asa de pretios pentru ei, sii privim la randul nostru ca de valoare pentru noi, § xi spunem gi noi, cd Jimba este cel mai de sami bun al nnui popor: cf el nu trebue nici odatt si o piardi ; ciici a o pierde este a muni. Prin urmare sii fie odati bine eunoscut si bine 14- murit infelesul interesulvi cel purtim fratilor nostri de peste munti. Nu e yorba nici de iredentism, uici de. con- topire politic ; nu st in scopul nostru de a intefi pe Ro- ~ manii din Statul maghiar contra acestui Stat ; nu e vorba de daeo-romanism, nici de acele visuri deocamdatd nereali- zabile cari ni-se presupun fara nici un temeiu, pentru a pu- tea apoi, pe inchipuita lor fini, sX se indreptiifascd misurile de asprime luate contra Romdanilor. Voim numai si ne api- yim limba, religia si uationalitatea ; dar in aceasti api- rare, tot neamul rominese e solidar, cici are un interes comun de sprijinit, interesul existentei. Si daci aceasté existenti am apirat-o si am mantuit-o de primejdie in vremile cAnd consfiinta noastri national’ era adormits, s’o Hsim acuma tn voia soartei, cand aceastit constiinti s’a desteptat ? Tocmai acuma si Ingiduim ca si se Intunece, cand a sunat trambita redesteptirei : cand Roménii au intrat pretutindene pe ealea propisirei; cand au inceput a imbogiti cultura omeneascii cu produc- tele propriului lor ingeniu? Si murim toemai acum cand incepem a tri? Cine oare, dupii dreptate, ne-ar putea cere 0 asemenea jertfi? O fi existand un partid iredentist in Italia, unde a- cest termin a luat chiar nagtere. In Romania libert pe cat si in Transilvania asemenea partid nu se afl. Liga eulturalii din regatul Romaniei, nu este decat un agezi mant asemiinat cu Kulturegyletul maghiar ; ea nu urmii-3 reste scopuri politice, ci exclusiv numai de cele culturale. Nu se va gsi in Romania nici 0 actiune indrumati de un grup de oameni pentru realizarea unititei politice a Ro- manilor de pretutindene ; cici 0 asemenea actiune ar fio nebunie in situatia actual, eave ar periclita numai exis- ten{a poporului, in loc de ao Intini, Sai se inceteze odatA cn necontenits scoatere in ivealii a stafiei daco-roméne. Ha a fost iscodité, cu mare ghibi- eie, ca un mijloc foarte ndemanatec pentrua tnnabusi nit- zuintele culturale ale neamului romanese. * ae Dact tusit interesul tuturor Romanilor este de a o- roti averen lor moralii si intelectuali, care sunt mijloa- cele ce le stau a indiimand pentru ao face? Evident cai, pentru a Incr in afar de regat, Roménii din el, care poarti mai mult decat tofi ceilalfi sarcina apirirei nea- mului, nu au alte mijloace, decit cele culturale; ziare. reviste si cArfi; propaganda oral este foarte restransi cea prin teatru iarisi; dar gi aceste mijloace culturale de apirare a neamului suut paralizate prin cenzuri si opriri. Apoi atacul bunurilor culturale ale Romanilor ardeleni se face nu doar tot cu arme culturale. ci cu de acele poli- tice. Statul maghiar apasi eu toatd uriaga putere a orga nizmului stiu asupra minfei poporului roman, gi la o ac- fiune politick trebue opus o actime de acelas fel. Intru eat Regatul roman nici nu poate si nici nu vred s&se a- mestece in daraverile politice ale connationalilor din ce- tatea Carpatilor. toat% lupta polities romani fu dusi nu- mai de acesti din nrma. Ce bine au_ ficut Romanii, ci au parasit in sfargit politien cea ucigitoare a pasivismului, care-i duced la o moatte siguri gi care a ingiduit ca atata tkram in lupta pentru existent si fie pierdut de ei! Dar’ daci in pasi- vitate toji Romanii erau solidari, erd prea firese ner ca, ‘Indatii ce vor pisi pe calea activi, s& se iviascd si diver- gen{i in piveri. Ele sau manifestat pani acum In deose- bite randuri, dar una din cele mai grave ne pare a fi cea izbuenitit intre gruparea din jurul ,Zribunei* gi par- tidul nafional, grav mai ales prin momentul, i care ea se manifesteazi, In ajunul marei lupte pentru refornia e- Jeetorald tu Ungaria, care reformit poate aved pentru po-4 poru] rominese urmirile~cele mai necalculabile. Toemai? acum, cand viitorul poporuiui roman de peste munti e in joc, toemai acum zicem, sa intre in ei duhul cel rau al neinfelegerei! Si dac& ar fi macar o deosebire tn pareri asupra fintelor urmarite ; dac& unii ar vrea una si ceilalfi alta. Daci s’ar reinnoilupta dintre Temistoele si Aristide pentru apiirarea Atenei! Dar nu! Ambele grupe dore: avelagi lueru: apfirarea bunurilor nationale’ romanesti si aproape prin aceleagi mijloace. Pentru ce atunci_cearta, pentru ce desbinarea ? Dela vivalitaji personale ? Dar in- teresele persoanelor sunt oare acum de lnat in bigare de sami, cand se pune in cumpina soartej interesul existen- fei néamului rominese ? Noi Romanii din fara liber. putem si ne dim gi aceasti resfiitare a luptelor personale, cXci mai la urm& luptim tn de noi si nu trebue si ne unim putinta contra unui protivnie comun. Apoi de eate ori a fost in joc existenta tarei, partidele noastre politice, ori eat de invergunate sunt una contra alteia, gi-au dat mana peste pripastia indugménirei lor si si-au pus puterile m- trunite spre indepartarea primejdiei. Aga au f&cut la 1859 cand fu vorba de a se alege acelasi domnitor in ambele principate in contra rostirilor anumite ale Conventiei de Paris; aga au fieut in 1866 cand se aledtui con- stitutia {Arei, tot aga in 1877, cand cumpiina rizboiului atarma, asupra capetelor noastre si iardgi aga in 1907 cand riscoala firanilor puted primejdut existenta Statului. ° De eate ori deci a fost o primejdie din afard sau din ltuntrn, care ameninta viafa intregului, partidele din Regatul Ro- maniei uitau pentrn o clip’ miacar netnfelegerile lor gi puneau impreund umirul la sprijinirea interesului obstiei- Romanii de peste munfi insi toemai acuma sa se dezbine, cand oara cea de pe urmi pare a suna pentru ei pe ma- rele ceasornie al veacurilor ? Pani acuma doar& era la ei un singur partid, acel national care lupti contra apisirei Statului, si aewma cand ar trebui ca primejdia comund sii apropie mai mult de eat ori cand, ei tocmai acuma sa se dezbine? Dav ce vreau ambele grupari acel din jurul comite- tului national si acel din preajma ,'Tribunei*? Deosebirea intre programele lor este foarte mici, sidacé aceastit deo sebire se poate reaflA in mijloacele politice, tinta urmarit’, apirarea nationalitifei_romane contra contropirei ei este- una si aceeagi. Apol nu socot oare ambele grupiri, eit a-— > semenea certe ar puted fi lisate deocamdat& Ja o parte. qind se va trece marea cumpiinié a schimbirei sistemului ziectoral. rémanand ca in urmd si duced lupta mai de- parte? Bu deel mi-ar 4 tavoit si dau un fat frafilor mei de peste munti, le agi spune: ui indrile, eiiei e Vorba de existenfa neamului. Dezbinirile prin firea lo! sisi sunt treciitoare, pe cAnd viata unui popor este vegnict. 16/29 Tulie 1911 Dreptul istoric al Romaénilor Pare ase pune astiizi putin pre} pe drepturile isto~ rice ale popoarelor ; ciei se spune ci pe temeiul istoriei, mu li-se mai poate fagiidui dreptul de a trai. Acest prin- eipiu, dacX ar avea tarie, ar veni in folosul Romanilor, chiar si in cazul eand uu ar aved pentruei acel adagiu al dreptului istorie : prior tempore, potior jure. Se sustine a- nume, cli in vremile noastre toate elementele etnice din un Stat au o egal imdreptitire gi ci ea nu poate fi inte- meiat& prin consideratii trase din trecut. E destul cd un element etnic si aibi cetatenia tn Statul de care e vorba, pentru ca si se poati impartigi de toate drepturile as gurate de constitutia lui supusilor si Si cu toate acestea nici in practici gi nici in teorie,Jucrurile nu stau agi, In practie#, Statul ungurese sa In- stircinat si dovediascd lumei intregi, eX o clas de cet'- feni poate fi inca astizi redusit la starea de robi ai altei clase, numai si numai din considerafii etnice; iar in ceea ce priveste teoria, nu degeaba se silese din risputeri. Un- gurii st dirtme intdietatea Romanilor pe pamantui Unga- viei si s& tigitduiasc’ rolul lor istoric de innXbusitori gi dis- trugiitori ai viefei romanesti. De aceea nu s’a gisit nici aa singur cercetiitor ungur care sit fi sprijinit staruinta Roma- nilor in vechea lor patrie, pe cand Romani care s& fi apiirat pirerea Ungurilor se intaese mai multi, fie dintre rene- gati, fie chiar dintre acei ce o fac din o gregiti convin- gere stiintificx si in dorinta de a pred eX nu pun patrio tizmul deasupra adevirului. Cat despre mine, am fost totdeauna fericit ci api- rarea stiruinfei neintrerupte a Romianilor in veche Dacie ‘Traiand a izvorat din o adane# convingere stiinfitic’, Ineat nu am fost pus niciodaté in uricioasa dilemi, de a pune ™m cumpa&na. sav adevirul istorie, sau interesul poporului mea, Unul din argumentele cele mai puternice cari vin in sprijinul acestei stiruinti, este starea in care se afl& poporul roman in cele d’intai veacuri dup% cucerivea firi- lor romane de peste munti, de stXpanii lor politic’ actuali : Ungurii. Din toate numeroasele documeute date la lumini mai ales de vr’o juméitate de veae incoace, se constati. ci Romani avean drepturi si ageziminte care dispar mai tarziu, sub apisarea sporifa a cuceritorilor. Starea juridie’, socialii si economic& a Romanilor merge tot scXzand, cv eat veacurile fnnainteaz’ ; cu eat Ungurii isi infig mai a- dane stipanirea ior in corpul poporului roman. Acest popor aved la inceput un foarte bogat drept de proprietate, atat mare, acel al nobililor, cat si mica, acel al vechilor lor iobagioai, termin ce insemnad pe atunci aceea ce erax mognenii in Muntenia gi rizegii din Mol- dova. Acest drept de proprietate era legat de starea so- cial&i’a Romanilor, inzestrati cu o clas& numeroasi de no- bili, atat de bastinS, cat si acei creafi de regii unguri, in ‘urma isprivilor lor vitejesti pe campurile de lupts. Romanii etau apoi sprijinii in stratul lor inferior de o puternicé stare de mici proprietati liberi, ai crora tndatorire ere slujba militara trebuitoare pentry apiravea f{Xrilor carpa- tine de desele niviliri ce urmari intemeierei regatului— 10 — maghiar ; mai tntdi ale Cumanilor, apoi ale Tatarilor gi i sfivsit acele mult mai primejdioase ale Tureilor. Tot pe atunei Romanii se bueurau de un complex de regule juri- dice ale lor proprii (jus valachicum) at&t ea fond, eat si ca procedura, care hotirid si raporturile lor cu ocarmuirea maghiari. Bi luau parte apoi la dietele, atat la cele miei din comitate in care se judecau procesele mai ales acele de proprietate, c&t si la congregatiile generale ale Transilva- niei gi ale Banatului, eave se ocupau cu reformele privi- toare la starea Indeobste a poporafiilor. Atat in aduniirile eele mici, cat siin cele mari luau parte nu numai nobilii yomani, ei si poporul de jos. F Aceste drepturi si ageziiminte se stang cu meetul sub apisarea maghiari. Mai intaiu se ingusteazt si dispare nobilimea cea mare romineasci, parte din ea pirdsind Transilvania si Maramuresul, spre a ciath in infiintarea statelor Muntenia si Moldova, adipostul mai ales al ere- dintei strimogesti; iar rimdsita ei trecand pe rand la re- ligia catolied, la incuseriri en popornl downitor si pierzan- duw'si limba si nationalitatea, spori randurile nobilimei un- guresti. Prin aceasta totodatil, si partea cea mai de sami a proprietitei rominesti merse si intiriase’ poporul domnitor. Pe de alt& parte vechii iobagioni care se mandriau de a purta acest nume de cinste care insemna: apardtori ai frei, isi pierdeau mereu micile proprietafi, ramandnd ca muneitori pe pimanturile nobililor, acuma cu totii Un- guri. Acesti nobili tncepurd sit tiranizeze pe tirani, si pen- tru a Impiedied fuga lor, de pe proprietitile pe eave tri- iau, fi readuceau cu sila pe ele. Agi se infiinft serbirea care in numele ei de iodagie, aminted numai, ca o amarit ironie. titlul ei onorabil de aitidati. Paralel cu o asemenea deciidere a stiirei sociale a poporului roman, eizi in desobignuinfa si jus valachicum. precum si Impiirtigirea lui la congregatiile tirei. Acest popor ajunse din un organism etnic de sine statdtor, o turm& de robi aj nafiilor stpanitoare ale Ardealului: no- vitid (cari puteau fi privifi ca natie intru cat erau acum toti Unguri) Seeuii si Sagii. Romanii simfind nedreapta schimbare a_ stirei lor, incereard, a’gi redohandi miicar parte din vechile lor drep- turi prin migedri violente care Insi nu avur’ alt efect de-11 eat dea apiisd si mai tare jagul pe gramajii Jor, AgA a- junse intreg poporul roman o turm& de robi menitX a i gragi prin munea lor silita punga sfiipanitovilor care tsi inchipuese in curand eX el, stranepotul marelui popor rege. era de un singe mai prost si mai injosit decat coboratorii sbiciulua lui Dumnezeu*. Ne intrebiim veuma, cum se potriveste aceastit de: voltare istorieX eu pretentia partizanilor pirisirei Daciei de poporatia ei de basgtind la retragerea legiunifor de c&- tre imparatul Aurelian, si cum se poate sustine ci Romanii au pornit de peste Dunre, dupa ce Ungurii pusesersi mana pe farile Carpatilor? Un popor eand imigreazi in o fart este totdeauna pus In o pozitie de inferioritate fat cu stipanii regiunel, sidaci Romanii s’ar fi Introdus cu ince- tul si pe furis in Ungaria, cum spune Hunfalvy eare are chiar grafiozitetea a-i asimilui cu Tiganii, atunci ar fi prea firese de ai gisi toemai in cele d'intai timpuri tn stare de robi cum aflim gi pe Tigani, gi numai eat mai tarziu cand mintile se laminar’ si conditia oamenilor se mai e- galizt sX'i gilsim impartigiti cu oare cari drepturi. In con- tra acestei stiri rationale, gisim cea istoriei a lor inzes- tratd Ja inceput eu o muitime de drepturi pe care le pierd mai tarziu. Este deei firese lucru de a admite, nu c& Ro- mAnjj au intrat in farile carpatine dupice ele cdzuser’ tn stipanirea Ungurilor, ci ct Unguriiau supus pe Romanii ce i-an giisit In ele, asandu-le la inceput bucurarea de mai multe drepturi pe care le rapese in urmi. Adevirul istoric, cAnd nu poate fi stabilit documen- tal. trebuie intemeiat pe incheieri trase din faptele poste- rioare cunoseute. Cand aceste Incheieri sunt eonforme cu logica, ele au aceleasi tirie ca si dovezile documentale cele mai puternice. Agi sti Iucrul toemai cu stiiruinta Ro- manilor in vechea lor patrie, dovedit’ in chipul cel mai invederat prin seéderea drepturilor lor in decursul tim- purilor. Romanii c&zuser4 agi de jos fafi cu natiile domni- toare ale Ardealului, cum nu poate si se coboare mai mult fiinfa omeneased, cand de odati risuna trambitfa re- desteptirei. Trei taviiticei romani trimisi in Urbea eternd readusera de acolo, odati cu reinnoirea. ideei romane, im- boldul spre jegirea din iadul in eare poporul lor zicea, gio reinviere a mintei romanesti lumin’ cu viile ei flaciri. hoianul de rugine in eare el putrezia,—12— De atunci innainte coborarea Romanilor citrat foe gi intunecare se opri, si ei pornira iardgi pe o clin’ sui- toare pe care ei 0 ureii astiizi, cu toate greutitile prin care tree. Inflorirea intelectuali redesteptii simfirile Jor gi le ofeli Vointa. Sangele fu din now varsat pentru redobandi- rea drepturilor, si cu toate, eX numai o seurti elipa lickri pe cerul lor Intunecat o stea ditatoare de sperante, totugi starea, imbunititit’ un moment prin dietele din 186: 1864, le ariiti, in cata si cum se puted limpezi orizontul viefei lor. Tot din 1848 dateazi si reinniilfarea stirei lor e- conomice, prin legile urbariale care restituiau o parte din piméant, vechilor lui proprietari, Ineat elementul romiinesc. iuminat si Int&rit, deveni un factor insemnat in viata Sta- tului maghiar. Dar aceasti redesteptare a Romanilor atrase Ingrijita luare aminte a poporului stipanitor care se viizi ameni tat de a imparfi cu ei conducerea firei in care locuia. Trebuia eu orice pret aparati Transilvania, cetatea mun- filor, cea mai puternicx regiune a Statului maghiar de pu- tinfa predomnirei in ea a elementulni_ rominese, si -eea dintai misuré luati de Unguri, fu intruparea acestei qari in Statul maghiar, ea care pan& atunei fusese in toate timpurile 0 fari autonomi. Odatd aceast’ mare izbandi dobandité cu ajutorul sltbiciunei Austriei, Ungurii se pu- sera pe treabi, pentru a ingustd din nou viata romiineasci. si a reinnoi iaragilucrarea sivargita odati de ei in cursul veacurilor : desfiinfarea poporului roman. Dar dac&i in timpurile mai vechi fusese vorba numai de nimicirea lui social si politic’, pentru a supune toate puterile lui cele vii intereselor poporului domnitor, acum problema de des- legat se punea altfel: Poporul roman se desteptase din somnul cel de moarte* si dorid sa tritiasci in fara lui ca element etnic deosebit, cu datinele lui, cu religia lui, cu limba Jui strimogase’. Trebuid zdrobit’ aceasti niizuinfa ; trebuia Innibugiti nationalitatea romineased, si Ungurii se nipustirx asupra ci, cu o furie nemaipomenita, ciutand si amufasca in gatlejele rominesti accentele iubitului lor graiu, si stingd in gandul lor ideea neamului lor deose- bit, si In inima lor iubirea pentru aceast’ tormi particu- lari sidit’ de naturd in fiinja lor, Prin aceast& desflingare a poporului roman, Ungurii eastigan dou’ lucruri de o nes- pusi Insemniitate: intdiu scaparea de un element care13 grimidise, in timpuri de veacuri de urgie, in sufletul Lui, urgie si blestim; apoi sporiau deodati numaral lor cel mie cu vre-o 3—4,009,000 de Maghiari noni care le di- deau putinja’d’a deveni tn Statul lor un element precum- penitor, nu numai prin mijloace miestrite si nedrepte, ci prin 0 majoritate real’ a elementului s itor care: je-ar fi dat conducerea Statului nu numai de fapt eum este astizi, ci si de drept, cum nr trebui s& fie, dupa con- cepjia mai adaned a Statului modern, — : De aici'se explicit politica cea aprig’ a Statului uia- ghiar, care tinde la nimicirea nafionalitifilor de alté fire din Ungaria si mai ales a celei_ mai numeroase, cea ro- mineascad; de aici iscodirea stafiei daco-romane care le slu- Jeste drept indreptafire a tuturor misurilor lor asupritoare, Intre Romani si Unguri este o Iupti pe viaji sau pe dovedité prin o istorie de mai bine de 1000 de i au cdutat de la inceput s% nimiciasei neamul ro- minese : in prima perioadi, dup% ideile de atunci, silin- du-se al reduce in robie si a tril din carnea si singele lui; tm partea aceasta de a doua, sorbindw'l pe de a in- tregul in nationalitatea lor si schimbandu-i sufletul din roman in maghiar. Cum se poate cugeti la o impiicare cu Ungurii? Ei cer ca pref al ei, ca Romani st se sinucid’, si'si lepede maj ales cea mai seump% comoara a sufletului lor, moasa, bogat’ si Incdntitoarea lor limbi; cn alte envinte se desfacd de najionalitatea lor, pentra a tmbritisa-pe- ‘ceea a stipanitorilor, Romani uu pot eu nici un pret in- euviin{i o asemenea cerere. Ei din potriva pretind, ca Ungurli si le asigure libera desvoltare a vietei lor par culare. Cele ce aceste dou popoare voese si dobandiase’, de Ja celalalt sunt nu numai protivnice, dar deadreptul con- sraziclitoare, Romdnii vor s@ tréiasca $i Ungurii se tem de carte. Cum @ cu putinfi ca asemenea imponcigare de ‘izuingi si se poati alipi cu gandul impicdrei, afar doar cat In mintea tradatorilor de neam. gi si se observe- an lucru care nu este in favoarea Romanilor. Pe cand in ‘a Ungurilor nu se intaineste nici un vanzitor al in- reselor lor. In cea romanease% sunt mai multi, sunt stui. E drept, pe Unguri nu'i poate cumpira sirdcia ro- neased, pe cand Romanii sunt ademenifi de toate fa- vorurile ce le poate Incuviinga organizmul Statului maghiar. sRoménul>, Arad 18 Sept. (1 Oct) 1911.1 Raspuns lui ,,Budapesti Hirlap* Organul maghiar din Budapesta, criticind cele cout articole scrise de mine in ,Romanul* gi intitulate »Dreptul istorie al Romanilor*, arafi cX eu ag fi un storie ce mi intemeiez numai pe inchipuiri si pe fantazii, datorite iu- birei mele de neam, cand sustin, ci Romani au avut in cele dintai secole “dupa cucerirea maghiard o sumi de drepturi pe care cuceritorii le-au ripit ‘in urma: Bine infeles ci intr'un ziar politic eredeam ec nu trebue si fac eruditie, si de aceea am dat numai re- zultatele generale ale cercetiriior mele documentare, cici credeam ca d-nii dela ,B. H.* cunose istoria tirei lor, cu- prinsi flind gi Transilvania, pe eare 0 considera tot de fara ungureas Vad ins% ci m’am ingelat si vreau sit ie daw in urmittoarele randuri 0 micX parte din studiul istoric, pe care m’am intemeiat pentrua sustined, cii—pe langi alte drepturi si ageziminte — Romanii din Transil- vania au posedat in timpuri vechi o nobilime puteraicd si ci participa, nobili gi chiar popor, la dietele sau con- gregajille comitatense si generale ale Transilvaniei. I Intdia intrebare ce mi-o face ,B. H.« este, ci de ande am luat eu, e% RomAnii ar fi avut 0 nobleti? Iata de unde: In documentul Ini Bela IV dela 1247 se vorbeste de nobilimea romani din fara lui Lythuon-Voevod, numiti Lerra Lythua. Lythuon-Voevod este aritat ca Voevod al Romanilor si dup aceea urmeazit: .Quod si contra ma- tores terrae lythua aliqua sententia de sanguinis effusione prolata fuerat, si qua senserint se gravari, ad curiam nos- tram valeant appelare“, Cerem scuze celor dela ,,B. H ci reproducem citafiile in latineste, cu toate ci ne temem ci limba latin’ s& le fie tot aga de necunoseutdé ca si istoria Ungariei. Dar nu scriem ca si'i convingem pe d-lor. ci pe cetitori. Din citatul adus se vede c& eran In {2 romineasci a lui Lythuon, ce era sub suzeranitatea U gariel, mat mari ai pavdntului, adic nobili, cari se bu-— 15 — curau de dreptul recunoseut tutuzor nobililor din Ungaria, de a apeli la curia regeascX contra sentintelor capitale. Un alt document, din 1274, ridici pe mai multi Ro- mani, intre cari pe unul Mieu, seris cu ortografie uigu- reases, Mikou, in numerum, coetum et consortium nobiliam servientium regalium*, adiei la rangul de nobili. Un do- cument din 1360 dirueste Iui Stan, fiul Ini Petru ,fide- lis Olahi nostri, quandam posessionem nostram olahalem Felsewrouna (Rona de sus) omni eo mere nobilitatis titulo”, adeci diruieste Ini Stan, fiul Iui Petru, 0 mogie cu drep- tul nobiliar. In 1363 gisim pe Petru, vicevoevodul Transilvaniei, cd chiami innaintea sa, .ac universis Kenesis et seniortbus valahalibus districtus Hatzag* pe Stroia si Zaye, enezi ro- mani, pentru a'i judecd. In a, 1353. giisim iarisi un do- cument care vorbeste despre un proces tractat ,cpram no- pis et regni nobilibus de comitatu Hunyad ac universis Kenesiis et senioribus olahalebus—districtus Hatzag. In 1409 Sigismund, regele Ungariei, diruegte domeniul lui Voicu militar al curfei regale, fiul lui Sarbu, precum si fiului lui Voicu, Joan, (Corvin de Huniade, numit loan Olahul) pre- ewm gi fratilor lui Voicu: Mogos si Radu, gi unchiului alt Radul, pentru strilucitele slujbe militare ale lui Voicu, din care document se vede (Itre altele) ci Toan Corvin de Huniade si—deci—Matei Corvin, marele rege al Ungatiei gi fala istoriei unguresti, eran Romani, lucru ce s'ar putea dovedi prin sute de documente care toate numese pe Ioan Corvin de Huniade: ,, Olahul*. Tn 1411 se judec’ Pypo de Ozora ca nobilii romani Farkas Stefan si Ladislau de Mutnok pentru mogia Varu, deci pentru o posesiune nobiliari. Si apoi un document din 1387 citeazi pe unul Bogdan Olahus, filius Stephani de Matnok* si ci acesti Romani erau nobili se vede din- trun alt document din 1419, care vorbeste~de .,dicti no- biles de Mutnok*. In 1457 regele Ladislau intireste privilegiile ,uni- versorum nobilium et kenesiorum nee non alium valeho- rum in distrietibus Lugos, Sebes, Mihold, Almas, Kara- sofii, Balgafii, Komiatii et Tled, quod ipsi in confiniis regni dostri collocati, in custodia et tuitione vadorum Danibii contra crebros ineursus Turearum“, adeci tuturor nobi- lilor romani din districtele Banatului, cari apiirau vadurile Dunirei de desele niviliri ale Turcilor.ee Alt document din 1442, confine dania lui Viadislay. regele Ungariei, fxcuti Romanilor Stetan gi Mihai din Cr: ciunegsti, ,more et ad instar ceterorum valahorum in dicto comitatu: maramorisiensi possesiones habentium*, adeci le diirueste mogiile in felul cum se posedau ele de Romani in Maramurags. Se gtie inst cd posesiunea de mogii era un drept nobiliar. Am putea urma agi cu sute de documente care do- vedese toate prezenta unei nobilimi vechi gi numeroase tm Banat, in Maramures gi in Transilvania, dar ne mul- jamim ca putinele citate aduse, la cari am fi curiogi si vedem ce va rispunde inviifatal organ ungurese ,Budapesti- Hirlap. I. : A dota intrebare ce mi-o face ,B. H*. este. ci de unde ieau stirile ci Romdanii ar fi participat la dietele, atat co- mitatense, cat gi generale ale {Xrei. Jatt de unde iean si aveste gtit Este un vestit document dela 1291, care incepe cu cuvintele: .Nos Andreas... quod cum universis nobilibus. Saxonibus, Siculis et Olahis, in partibus transylvanis, apud Albam-lulae pro reformatione status eorundem congre; tionem cum tisdem fecissemus...*. Din aceste cuvinte orice om neprevenit va conchide, este vorba de 0 congrega- tie, adeci de o dieti general a farei, in care regele vrea si se ocupe cu reformarea stirei ei, si la care diet con- voaci pe nobili. (adeci atat Unguri, cat si Romani), pe se- cui, pe Sagi, gi pe ceilalti Romani nenobili. $’a ciutat—nu-e vorbi—de catre istoricii unguri a se da felurite interpre- tari, anume, e% Romanii ar fi figurat numai ca martori in procesul magistrului Ugrinus, ce se tracteaz’ (pe langi alte chestiuni) im acea congregatie. Desi este evident, ci textul documentului spune altfel, totusi in afard de acest document de o netaigiduiti valoare mai sunt gi altele cari dovedese aceiagi imprejuvare. Aga unul din 1363 raporteazd judecata ficuti .coram nobis et regni nobilibus de comitatu Hunyad ac universis Kenesiis et senioribus olahalibus—di trictus Hatzag, eomparendi assignassemus, adeci despre o judecaté in eongregatie finutald a districtului Hateg. congregafia compusi din nobilii ungurii gi remani din co-1 mitatul Hunedoarei, preeum gi din toti cnejii si nobilii va- lachi ‘din finutul Hategului. In 1391 banul Severinului, Neculai, convoacii, pe no- bilii si pe enejii distrietelor romanesti Sebes, Lugos, Ca- ran si Komjat ca si judece procesul dintre cnezul Bog- dan de Mutnok (pe care V’am viizut mai sus, ci era no- bil), cu ordgeni din Caransebes, pentru o parte de pimant de lang Timis. Districtele citate fiind absolut rominesti, se infelege dela sine, eX nobilii si enejii sunt o institutie absolut si excluziv romineasci. ‘0 alti congregatie a tu- turor enejilor romani din finutul Beiugului (Belényes) este tinuti in 1410, pentru judecarea procesulul intre Bogdan si Merideu, deoparte, Moga Serhan, de alta, nume iarigi, toate romanesti. Alt document din 1419, araté o congregatie tinutd de Sigismund de Losont ,una cum nobilibus et Kene- sis olahalibus Sebes, Lugos, Karan et Komjat, cause ctorum coram nobis litigantium*, iardsi pentru judecata unui proces. In 1439 giisim ci comitele Temegului adund »universitatem nobilium et kenesiorum olahalium distrie- tus Sebes per modum proclamatus congregationis*, pentru a reabjlita pe nobilul roman Lado de Bisere ce fusese invinuit de tradare. In 1428 regele Ungariei Sigismund fine in Mihald 0 congregatie general cu nobilii gi enejii distrietului Mihald, in care spune i ,igitur nos eo- rundem juratorum, assessorum et nobilium, nec non Ke- nesiorum assumpto consilio®, judecand procesul intre Raiu si Dobrea, eneji, eontra lui Degu si Ladislau. CX congre- gaia s’a tinut cu Romani, se vede din alt, document din 1451, in care cetim: .Iohannes de Huniad, nobilibus viris, judicibus nobilium septem sedium valahicalium per mo~ \y dum proclamatae congregationis generalis“, si in care Ioan , Huniad judeci iarasi un proces. Din aceste 2 documente se vede intr’un mod limurit finerea din partea guverna- “ torului Ungariei a unei congregafii in cele 7 scaune nobile valahe ale Banatului pentru judecarea proceselor. Se con- stati deci din aceste documente impiirtigirea Romanilor, nu numai nobili, dar si cneji si oameni de rand, la congre gatiile frei tinute mai ales pentru judecarea proces E ugor de aruneat pe munca oamenilor epitétil des” < yfantastic* de aceia, cari toati viata lor nd, faede, eat fantazii. Infelegem interesul cel mare al Ungurilor d a:13 a distruge argumentul zdrohitor ce rezult’ din constata rea, eX Romani an avut, in primele secule ale _stipanir maghiare, o sumi de drepruri, pe care le-au pierdut m in urm&—argument eave consti im concluzia rational’, acesti Romani mu au putut si fie dirniti en nobilimea. chemati in congregatiile firei, insircinafi cu paza armati a pirtilor mirginage ale Ungariei. respectati in dreptul consuetudinar valah, si asi mai departe, dactt acesti Ro- mini s'ar fi farigat in’ ‘Transilvania in chipul Tiganilor, (cum spune Panl Hundsdérfer, alias Hunfalvy) de peste Duniire, unde s’ar fi format nationalitatea lor. Dar adevdrul este agit, si ori edt de fierbinte ar fi su- fletul si minten maghiar’, ele nu vor puted, topi metalul cel nedestructibil al adevarului ce rasare pe toate filele istoriei din documentele insusi ale poporulu maghiar. Suntem totdeauna gata de a da asemeni lectiuni de istorie—in parte ungureases,—invSfatilor dela .B. H.*. «Romanul, Arad, 5/18 Oct. 1911, Natie si Nationalitate dupa con- ceptia maghiaraé Art. 1 din Constitutia Ungariei spune cli ,tofi cetit: tenii, aparfiné ei ori-cirei nafionalitafi ( ‘pe ungureste; az allam polgtrai, barmely nemzetiség kételékébe tartoznak is), aleXtuese impreund nafia (pe ungureste: egyiitte- sen alkotjak a nemzetet) politic’ maghiars*. Se face, deci, o deosebire intre termenii de nafionalitate gi de nafie. Sa vedem dacti aceastii deosebire este intemeiati m fapt si in drept? Ambele cuvinte, atat tn limbile in care ele au luat nastere intiiasi dati, cit si in imitarea lor ungureasci, au acelagi caracter si aceeagi forma, atata numai c% unul e mai lung si celilalt mai seurt. Injelesul iariisi este foarte putin deosebit: natie Insamn& mai mult partea mate- riali a grupului etnic, oamenii ce’l aledtaiesc ; nationali- tate mai mult conceptia intelectuala a totalizirei acelui grup. Aga bunioars se vor lega epitetele de curajoasi,19 de staruitoare, de rezistentii la obosali mai bine de cu- vantul natie de cat deacel de nationalitate. Din contra, cand va voiva se a Avui neam aparjine un popor, se va fntrebuinta mai curand termenul de nationalitate. Dar cat de apropiati sunt acesti doi termeni se vede de pe aceea ci adeseori limbajul comun nu cunoagte aceste deo- sehiri subtiri si eX ei sunt Iuati unul drept altal. Apoi seminarea Infelesului lor se cunoaste de pe aceea cit nici odati mu se va pute spune cd 0 nafie este de eutare nafionalitate ; pe cind despre un popor se poate spune eX este de o nationalitate oarecare. Ce au vrut deci Ungurii si spuni prin articolul Con- stitutiei lor? Desigur numaij atdta ci tn Statul ungurese exist, o singurd nafionalitate care are drepturi; cea ma- ghiard, si ci toate celelalte nu se pot Impirtiigi din ele de cat Intra cat imbraed vesmantul maghiarismului. Nu se poate deci infelege principiul pus, in seusul eX nu ar existh in Ungaria nationalititi deosebite, ci nu- mai cat tm acel ci, in viata politicd a Statului maghiar mu exist de cat o singuri nationalitate recunoseuti: a- cea maghiarii, iar toate celelalte, eum spunea gi jus tri- partitum a lui Verbéezy, sunt numai tolerate spre folosul comun al stipanilor. Acesta este adeviratul comentar al art. 1 din Constitutia Ungariei. Aceast’ Constitutie re recunoaste ca natie po- liticd numai pe cea maghiari si tigiduieste aceasti in susire celorlalte popoare, este o-legiuire ce nu_respe eel mai fundamental principiu al legiuirilor moderne: e- gatitatea, de oarece incuviinfeazi un privilegiu acelor oa- meni din Statul maghiar care sunt din firea lor naturala— Unguri ; eiei de gi se di un simalaeru de egalitate prin le- gea electoral, aplicarea ei nedreapt’ gi arbitrard face de 4,000,000 Romani au numai 5 deputafi in parlamentul ma- ghiar, pe cand cel mult 8,000,000 de Unguri au 406. Si si se observe ci nu este vorba aici de tigdduirea dreptu- rilor politice strainilor, tagiduire ce se IntAlneste in toate Statele lumei,: care ineuviintazi drepturi politice numai cetitenilor,—ei aceste drepturi sunt inchise, In Statul ma- . ar cetatenilor acestui Stat, de Indati ce ei nu sunt de nationalitate fizict. maghiar’. Ce reprezinti 0 astfel de conceptie? Ideea de cuce- rire, ideea de exploatare a supugilor de c&traé cuceritori ideea cea barbarf eX: puterea di dreptul dea se folosi de— 20 — averea si de singele celor zugrumati de ea. Caci cu ce se intrefine Statul maghiar? De sigur cX nu numai cu con- tributiile Ungurilor, ci mai ales cu acele ale popoarelor de alt neam, care sunt mai numeroase de cat ei. Pe ce se intemeiaz’ puterea militar’ a Ungariei? De sigur ei ma numai pe regimentele unguresti, ci gi pe cele romane. eroate, slovace si sArbesti, care alcituiese armata ma- ghiari. Dar Ia ce slujeste niivala banilor din pungile tutu- ror in casele Statului? Numai la intirirea trupului si la impodobirea sufletului maghiar. Pozifiile cele minoase ma- teriale, traiul cel risfitat, bogitiile cele mari, funcfiile cele grase, intreprinderiile cele aducitoare de eastig sunt toate ale Maghiarilor ; geoalele, universititile, teatrele si mu- zeele sunt toate maghiare; limba maghiari riisuni de pe catedri, din tribunale, din parlament; scrisoarea magiiari. se prosliveste in toate actele administrative si de Stat. Banii dati de toate nationalititi slujese deci numai eat la intdrirea nafionalitiijei ‘stipanitoare: si ce e mai stra- niu, la distrugerea propriei lor fiinti. Si impozitul de sange este menit a sustiued un organizmu de Stat pe care toate nafionalititile au interesul de a'l seatura de pe grumazul lor. mai Ja urma urmelor, cum pot numai Ungurii aved dreptul de a’si apara firea si limba lor? Cuvintele lui Széchenyi care ridicd pani in cer valoarea nationalitiijei ma- ghiare, cAnd o apiirA contra Germanilor din Austria in 1848, spunand cx ,f'irk nagionalitate un popor este mort, iar ci nationalitatea se mentine mai ales prin limbi; eX a pierde euvintele limbei sale este a muri ca popor* ; se aplicit din cuvant tn cuvant tuturor nationalitifilor din Unguria ; edict nu se infelege pentru ce Ungurii ar avea dreptul si’gi cultive, si’si Imbogtifased, si-si infrumusefeze graiul, iar eelelalte nationalit nu. Toate turburdriie care vanzolese Ungaria sunt dato- rite numai gi numai ideei nefericite ci in Ungaria nu e- xisti decat 0 singuré nafie san nafionalitate cu drep- turi, iar ci toate celelalte trebue si slujasci; numai cat de piiturd Ingrigitoare acestei nafii stipanitoare. Cu acest.sistem cred oare Ungurii eX vor consolida organizmul lor politic, eénd in dosul fieckrui Roman, Croat, Sarb sau-Slovae trebue si stee cate un jandarm ungur, care si pizasci si sit constrangit realizarea ideiei de Stat maghiari. Asa se chitueste Statul? Acesta e-mortarul me- nit si consolideze clidirea Ini trainicd? Dacit s’ar lasa fie-So cirei nationalititi firea siditi de patura sau de Dumnezeu in corpul si sufletul ei; daci Statul maghiar ar cduta toc- mai sa faci a se uitt uvicioasa origina a legalitiitei inte~ meiati pe putere,—ar deveni ur Stat linigtit inléuntrul lui si, deci, puternice in afar ; dar agi cum e, ne temem eX greu ar tnfruntd cumpenele cele mari pe care evolutia je ristoarnd uneori asupra popoarelor. din Arad, 2/15 Noemy, 1911, Incotro merg Ungurii? Politiea ungureaseit privitoare la conducerea lMun- tviei a Statului este lipsit’ de orice ratiune. Inzadar cauti Ungurii uneori si Indveptigares purtarea lor fati eu nati- onalititile, prin exemplul Rusiei si al Prusici care s’ar i sii rusifice gi si germanizeze pe Poloni tot prin _mij- ace silnice. Nu vom trata aceasté chestie pe tiraémul dreptului, pe care © castigati de mult, si in contra tutu- ror Statelor cari abuzazii de puterea lor spre a distruge ceeace natura a sidit; ci vom cereeti-o din puntul de vedere al puterei insiisi pe cave se intemeiazi putinfa rea- lizirei_ei. Prusia si Rusia sunt state aleituite din mai multe neamuri : dar majoritatea, imenSa majoritate a poporatiei. ales Ia sate, e omogeni de acelasi singe si de acelagi neam. In Rusia printre 160,000,000 de locuitori sunt vre-o 90 mi: lioane de Mari-Rusieni, in Prusia pentru 3,000,000 de Po- loni, sunt 27,000,000 de Germani. Apisarea cea mare a massei de acelasi fel asupra insulelor de neamuri striine poate si aibi de rezultat desnationalizarea acestora din urmA, cu toate e% si in ele impotrivirea organismelor ce lupti pentru a lor existenti, e foarte vie gi puternice. Cu totul altfel stau Iucrurile in Statele poliglote. cum sunt: Helvetia, Tureia, Austria si Ungaria. In aceste State nu existii un element precumpenitor ca numiir, ci acel care are tendinta precumpenirei este mai restrins deeat acel pe care vred si'l stdpaniasci. In Austria sunt mai pufini Germani, in Tureia mai putini Turei si in Ungaria mai putini Unguri decat popoare de alt neam. Din aceste State,eel dintain, Helvetia, a rezolvit intrebarea convietuirei e- lementelor etnice deosebite, lisand pe fie-care din cle sit tritia; dupa firea lor particulara. Tot spre aceasti des- legare se Indrumeazi $i Austria, eu toate cA frimantarile care intoviriisese trecerea dela vechiul organizmu eu pre- tenfii de suprematie germani, Je acel de Stat poliglot. nu sunt ined de tot astampirate ; dar oricine vede ci evolu- tia Statului austriae merge ciitre aceastii titi finala. Tureia, de si nu a urmirit direct deznationalizarea popoarelor supuse de eain yreme de predomnire a pute- rei ei, tinded’ insii, la, Geli Sata Jor economic si la mni- bugirea lor culturali, bunuri silele apiiriitoare ale nationali- titel. Aceastit fintire a Statului turcese a provocat revoluti- ile neincetate care, sprijinite side puterile striiine. am adus pe rind diripanarea Impirifiei Otomane, prin deslipivea si emaneiparea Grecilor, Romanilor, Bulgarilor si Sarbilor de sub autoritatea ei. Apoi pierderea mai mult san mai putin desivirsiti a Egiptului, Cipratui, a Algeriei, Maro- cului si acuma aceea a Tripolitaniei preeum si a Cretei sia Albaniei va pune aproape un eapat domniei Otoma- nilor in Europa. Helvetia aarXtat cum trebue si fie organizat un Stat poliglot; Austria spre a se mentined, se indrumeazi pe aceiagi cale: respectarea firei deosebite a popoarelor con- locuitoare. Tureia eare mu a vrut si recanoasci aceste prineipii se duce de rapa. Lncotro merg Ungurii? -Romanul* 13/26 Noembrie 1911. Nasterea Mantuitorului Pruncul nkseut eu aproape 2000 de ani in urmi’ tr Betleem a rispandit lumina aureolei ce't incunjura frun- tea tot mai departe in lume, pas cand cuprinse aproape intreg pimantul sub razele ei. Care fu inviifitura pe care pruncul, devenit birbat, 0 rispandi in omenire. Fu sub forma milei si a indurarei, 9 adaneire a ideei morale, si a ideei dreptului. Suum cuig ule lribuere al Romavilor se— 8B — prefieii in o indatorire mai euprinzittoare, aceea de a nu free altuia ceeace uu ti-ar plicea siv'fi faet tie, si de a face altora tot ce ai voi si se indepliniased fag% eu tine. Aceasti formulare pe dont pirti, una negativit si alta po- zitivd, a purtirei morale istovi tot cuprinsul datoriei gi didi omului-o ciliuzi sigurii in faptele sale—miisura e~ goismului deveniti aceea a altruismului. De atunci omenirea tinse mereu a realiz’ acest ideal, eidtre care ea nizuegte, eu toate piedecile pe care egoiz- mul curat le opune indeplinirei lui. Aceasti tendint& de face si se coboare, in realitatea lumei, morala lui Hris- tos este puternieit mai ales In vremile noastre. Stiinta in adevir procur’ omului 0 stXpanire tot mai depli asu- pra naturei si aduce o indimanare tot mai simfiti in traiul tui de toate zilele. Dar dreapta impirtire a foloaselor eu- cerite dela naturii mi mai este o urmare a stiintei insiisi cia principiilor morale. Aceste se infiltreazi tot mai a- dane in mintea omenease’ si determin Iucrarea ei, prin crearea atator ageziminte care realizazi tot mai mult dreptatea intte oameni. Suprimarea robiei, acea a siirbi- rei, prineipiul egalitiitei politice, tmpéirtisirea intregulut popor la conducerea destinelor sale gi tendinta de a im- parti mai dup% dreptate bunurile acestei lumi intre tofi membrii societafjei. omenesti, tendin{a socialist, care a eu- prins toate straturile omenesti, de si prin idei cu totul deo- Ecbite-intreg acest complex de migciiri morale, este pro- duetul adaneirei morale adusi de religia cresting. Tot in aceste tendinte insi de egal& indreptifire o- meheaseit intr’ si voinja nestrémutat ardtatd @ popoarelor de a trai dupa firea lor particulard, tendinta national ea siea nu este de cat form’ a dreptiifei sociale, pe o treaptt mai inalti, raziimati si ea pe ideea egalititei taturor fiin- jelor omenesti; ciei daci, dupa ideile moderne, fiecare om are dreptul st se aseze la banchetul viefei, penten a’gi mulfumi nevoile stomahului, eu atat mai mult trebue si aib% el dreptul a’si mulfiimi pe acelea ale functiilor mai tunalte ale fiinfei lui, acelea ale minfei, si ale sufletulni siu: dreptul de A vorbi limba, de a se desfit& la pro- ductele artei si ale literaturei nationale, dreptul de a dis- pune de banul sii agi ca si rasart gi pentru el foloase din jntrebuintarea Lui. Este in adevitr revoltitor si silesti pe o multime de neamuti sit’si dee si banii de nafori spre a le zdrob) maeoy tionalitatea ; s% te folosesti de productul muncei lor, spre a le innibusi sufletal, a le starpi geniul, a le sili si invete altt limba ce nu e a lor; a ceti literatura ce nu este is- vorata din sufletul lor; a asculth mazica ce nu'i incanti sia se prinde in dansuri ritmate dup% alt cadenfit decat aceea ce le cutremuri nervii. E revoltitor a privi cum toati munea sf toath stridimuivea popoarelor de alti fire merge numai ca si tmbogitascd pe acel al putinilor stipanitori, si sustind Statul lor, parlamentul lor, universit&tile lor, in- treprinderile si pe intveprinzitorii Jor, gazetele lor inet st le slujase’ spre a da congrua la preotii ce’si p sese propriul neam si adausuri de lefi invifitorilor ‘cari se deosebese in predarea limbei maghiare la copii eirora Je este straind! Dar in ce timpuri triim ? O asemenea conceptie a ideei de Stat nu este in adevir antediluviand? Nu contra- vine ea si nu loveste drept in fafi conceptia Statului mo- dern, care tinde pe fiece zi a realiz’ mai mult dreptatea social pa baz alei cregtine ? Si un popor care practic’ asemene miisuri ma el‘numele de popor cult, ba chiar de popor european ? Cultura unui om ¢a gi acea a unui popor, prin ce se do- cumenteazi? Numai prin respectnl dreptului.. Apoi Ungurit umbl& in toate modarile sisi asigurt constiinga nationala, igi apr’ limba, dauavant culturei lor proprii, eiileand toemai ideea fundamental a dreptului si a moralei. Pe ce prin- cipii se intemeiaza, cand sustin c& ei siuguri iu Statal lor au dreptul la viati, iar e& toate celelalte popoare trebu- esc si piarié? Nu infeleg ei asemene idei nu mai pot drdi astiizi in sinul omenirei civilizate si ed, daci ei izbu- juch harmasaral cum le place, aceasta 0 fac mu- mai in virtutea unei situatii de fapt, predomnirea puterei Dar sisi adueX aminte ci puterea atarn’ de tn- , si cit roata lumei este adeseori schimbXtoare, pe neipiul dreptului si acol al moralei sunt si riman vesnice. Rominul>, Arad, n. 191) 5 Dec. v. 1911, (7 lanuari5 De Anul-Nou Optimismul este adane tnridacinat in snfletul ome- nese gi de aceea totdeauna anul cel nou este asteptat ca gi cand ar fi si vind ca un car plin de sperante realizate. Dar pe ce se intemeiazi aceastl credingi tot atat de ne- strimutat’, pe cat e de oarbii? Pe faptul fizic care deter mind tnnoirea anului, invartirea pimantului in jurul sow lui—de sigar ci nu; exci atunci ar trebui si ne asteptim la repetarea celor petrecute, dup& cum se vepet anotim- purile si lugimea respectiviia zilelor gi a noptilor. $i dact, anul implinit ar fi adus rele, acesten ar puted si se in- toared. Pe faptul istorie al desfigurarei evenementelor cu atit mai putin, cXci istoria este un lan} vegnie schimbiitor de evenemente, asi ei nici binele nici riul nu sunt sti- thtoare, ci vegnie prinse in schimbitri. Cum se pot implini aceste e peste putinti ao spune si totugi, este un mijloe de a trtrevede mieay viitorul o- menese din seriile de fapte petrecute pand atunei. Si in acest caz suntem tn drept, pant la un punet, sk fim op- timisti, cand desvoltarea de pani atunci a mers spre bine, precum putem iartsi cu oare-care euvant si privini vii- torul cu ingrijorare, cand directia in care se misci evolu- tia tinde spre reu. Ce si facd Romanii ? SX priveascd si acest an now pe care nesfargirea veacurilor il revarsi asupra nonstri, eu inerederea in o soart: buni? S& cercetim evolufia de pans acuma pentri a puted da un rispuns. Nu se poate tigidul eX poporul roman care, Ja tu- ceputul ciderei Iui sub Unguri, pastrase 0 muijime de dreptari asiguritoare ale existentei Jui, le-a pierdut pe rand, 2 ed, dacd pe atunci ar fi fost vorba de a intreveded itorul,—el s'ar fi ardtat posomorat gi nesigur, avand in ndul Jui mormantul in care piri e% poporul roman uid si se Ingroape. Dar el nu eri menit si moar& sau chiar dacdé mu- el trebuia si reinvie gi s& urce iar scara suitoare a sirei, dupi ce coborase atat de ,adane pe acea a Aderei. Coburase, cum spune singurul nostru filozof de 4 acum, Vasile Conta, aveul spre vale si acum fi ve-nise randul sii uree iartgi pe areul indreptat cXtre eulme. Evolutia viitoare a poporului roman fl Innalt® fir mee- tare din pulbere ciitre soare si lumina ; din nestiinji a- danci. si neagri citre cougtiinta de sine ; din siirdcie Iu- eie ciitrit bunk stare; din injosire si robie c&tri mandrie si vrednicie omeneascs. Accasté migeare suitoare trebue si ajungd gi ea lao cul- me; tunainte de a se cobora din nou,—in cazul cand evolu- tia ‘he ar piistrd incé odat{ un pahar amar de biiut. Cand am cézut,am ajuns la fund, de cat care cdidere mui joasd nu ert ou putinfd, Pentru ce, cand ne innéltdm, sé na ajungem cubnea? Care este aceasta si care este soarele ce 0 va in- cilz), aceasta o presimt cutele mai ascunse ale sufletului nostru. Dar pentra a ajunge acele inniitimii, trebue si ne ureim tot mai sus pe scara propigirei; (rebue sd tr ca popor deosebit, cultirandu-ne grail, cugelul si simfirea romdneascd ; trebue si dobandim numai de edt liberiatea de a ne desvolt asi cum o cere firea noastrd cca mai in- tind. Trebue, deci, si iegim din iadul in care ne zhatem astizi si din suferin{a ingrozitoare de a veded vodul in- tregei noastre munei mergind si ingrase numai corpul si si imbogiifasei mintea acelora ce vreau si ne inghiti de vii. Trebue si ne dobandim gi noi dreptul de a trii ca oameni,-ea popor, ca element etnic deosebit. $i aceasta trebue sé se intdmple, cdei toate pasurile faeute, de la tn ceputul veacului trecut incouce gi pind astd-zi, aw mers én acest sens. Mintea ni s’a desvoltat; congtiinja national’ ni s’a intarit ; avutia ni s’a sporit ; lumea striiind care nu ue cu- nosted a inceput si se intereseze de soarta noastri gi s'a. convins de partea eui este dreptatea in langul si aprigul proces dintre noi si Ungari. Ori eat ar fiasupritorii nostri de indiritaiei in apu- céturile lor; ori cit ar fi ei de tipsiti de simfimantul drep- titel: ori eat ar crede ei ci cu pnterea gi silnicia pot. uizbi totul,—ei trebue micar, prin reflexul pirerilor stri- dacit nu prin propria lor convingere, si vada ci drep tatea nu este pe partea lor si ori cat ar fi dreptatea de prigonit’ in aceast’ lume, izhdnda finald tot a et este. De aceea si luptim cu cea mai mare biirbiifie gi cu— 7 eonvingerea ci trebuie si repurtim vietoria. Tar anul you care se deschide si fie pentru noi adueiitor de sperante. Am vorbit cu un roman dela d-voastré, céci am ui- fat eAnd scriam ci eram un Roman dela noi. wTribuna® din Arad 1/14 Tanuarie 191 Speranté In ile nogre si grele, cand nevoile ne amirise si relele ne coplesese, cul ce se mai poate Intrema sufletul ? Numai ev speranta. Ea leagiin’ viitorul in culori_ vescle si purpurii, deschide perspective cugetului dosidit si in- coard, puterile spre nowt sfortiri. Speranja este deci nu numai o zadarnici ingelare. Chiar daci& icoanele ei ar fi gi se risipiased tn viitor, ined ea pune in lucrare o acti- une asupra prezentului prin improspitarea puterilor in luptii. Sa cercetiim situatia actualé a fratilor nostri de peste munti, si si vedem daca, pe lang’ negreata ceo ineun- ju’, nu se ridicd m dosul ei gi lickriri de speranji in yremi mai bune Intr'adeviir eX nici odatt par'c& Romanii nu au fost mai amenipfati in tot ce au mai seump ca element etnic deosebit, nationalitatea lor, ca in zifele noastre. Loviturile ead pe eapetele lor dese ca grindina ; nu numai limba a- cuma, dar si biserica lor este amenintat’ cu maghiariza- vea gi ne putem asteptd ca limba ungureasell si fie in eurand introdust cu sils in slujba bisericei romaine. E drept, c& aceast& limbX nu se crede vrednici de a fi in- nalfati spre rugiiciune, nici mcar in biserica maghia catolicd, in care se slujegte in latineste ; dar ce le pasi Ungurilor de conseevenfi, ciud ei pot prin o miisuri, fie cat de nelogiei’, cit de absurda, lovi im neamul roma- nese ? Pe lang’ aceasta lovitur’ din partea apistitorilor, pu-sae ae terea de impotrivire a Romanilor pare a slibi, gi se pare ei, prin ademenirile de tot soiul, numirul tridiitorilor de neam sporeste pe fiece zi, gi apoi chiar priutre acei ra- magi credinciogi steagului national, desbinarea si din mo tive curat personale, desparte marea tabiir’ ce ar trebui st infrunte lupta, in doué, slibind-o in folosul dusmanului. Neagrd deci se arat perspectiva viitorului pentru neamul romanese, Si cu toate acestea eu totnu desnidajduiese, fiind-ck am_o‘credinf adanei m viitorul poporului meu si mai multe elemente vin in sprijinul urei sehimbéri nea- parate a situatiei, tntr’un viitor mai mult sau mai putin apropiat. Dac& numai Romanii ar fi amenintati ; dack uumirul lor mai mic ar trebui si supoarte apisarea unni_nuniir mai mare, atunei orice temere ar fi indreptiifit’. Dar lu- crurile stau toemai din potrivi. Majoritatea poporului din Statul maghiar este chinuitt si apasati de 0 minoritate, stare absolut anormald gi care mu se poate prelungi la ne- sfargit, eXei este a se riisturnd cumpenirea fireasca a lu- crnrilor. Nu numai Romanii tipi gi se zvarcolese sub mus- ciitura serpelui maghiar, ci toate popoarele nemaghiare ale monarhiei, si aceste-popoare sunt Impreund mai au- meroase, de cét poporul stdpanito Pe angi 4,000,600 de Romani cari protesteazit, mai fae acelag lucru ‘si 3,000,000 de Croafi si. de Sarbi; mai fac acelag lucra si 3,000,000 de Slovaci, gi cele 2,000,000 de Germani, dack par a’ ticea, 0 fac din o politic gregiti punandw’si interesul individual de-asupra acelui al nea- mului. Pant acum protestiirile s’au méintinut fie-care in sfera poporului ating si ele nu s’au uiit In o larm& gi un strigiit comun. Cand aceasta se va intampla, si nu se poate si nu se intimple, glasul a 11,000,000 de oameni, va indbusi pe acel a 6,000,000 (8,000,000 cu Evr de asupritori, ori eft sar sili ca si zbiere mai tare de cat fipetele celor niciijiti. Si se bage bine de seam& un lucru: Un Stat nu se poate menfine numai cu baioneta si cu jertfa supugilor. Ceea ce mintine o aleXtuire politic& este chitul interesu- Tui gi al sirafirel comune. Ce interes comun eu Ungurii pot aves popoarele martirizate de ei? si ce simtire pen- tru o patrie comuni se poate infripd in’ suflete in care e-9 mentele patriotizmului sunt falgificate; im care iubirea nbei este ziidirita si Intoarsi numai eitrii graiul propriv coemai din pricina tendintelor de a'l distruge; in care iu- birea unui treeut nu se poate zemisli in nici un suflet care a mostenit din neam in neam numai_urgie pentru vremile mai de departe. Si bage bine Ungurii de sa- mi. Se apropie vremuri grele pentru ei. Pan’ acum na- jionalitatile apisate s’au degteptat. Acuma'va fncepe in- trunirea protestirilor lor si dup friimantarea snfletului vine actiunea loviturei fizice. Aceste stadii sunt fatale, cici sunt necesiti{i psiho- logiee, gi indepiinirea lorse face cu aceiasi siguranfi, eu eare irwnp vuleanii, cand apa pitrande spre focul liuntrie al pimantului. ,Romanul* Arad, 25 Februaric (9 Martie) 1912, Ramura de mastin Cel mai mare evenement in viafa mai now a Ro- manilor de peste Carpati este fark indoiali reinchegarea. solidaritiitei neamului intreg, adusi prin incetarea desbi narei care sfiigid clasa lor econdueatoare. Na voim ‘si mai arunem nici o privive asupra tr cutului celui ingrozitor pentru tot Romanul ce cugeti si nitos, si plin de ingrijire pentru viitoral neamului futreg. Peutra noi, acel trecut nu mai exist si pare c4 nici nua fost, atat de neagteptatié fusese ivirea Jui in sinul luptelor pentru miinfineres integritifei neamului nostru. Ka am erezut totdeauna cd fusese numai un accident nenorocit. iutr’o desfisurare normald a luptei uriage dus% de nea- mul romanese din, fara Ini de bastin’ contra apisiirei u- nei ocarmuiri vitrege. Desbinarea nu se putea si tind; era. in joc un interes prea mare, existenta poporului intreg, pentru ca acei in mana cirora soarta a pus apararea lui, sina vad% ca nu aveau dreptul de a se desbina, cand nevoile neamului cereau tocmai acuma sii’si_ strang’i fa- langa. Intr'adevir de cat-va. timp misurile pentru maghia.— 30~— rizarea Romanilor s¢ indspriserd gi se ingreuiesers din ce in ee: mai diunizi Inchiderea a 500 gcoli rominesti; apoi ur- marea mai departe a intemnifirei scriitorilor romaui. dintre cari eminentul poet Goga este iesit abia de ciite-va zile ; cei 16 teologi romani, dafi afard din Seminarn? ca- tolie dela Oradea-mare, pentru ci, precum spun prea de- licat amabilii Unguri au fost surprinsi ,litrind tn limba valahi* ; ameninfarea ce se+va rezolvi desigur in_faptia instituirei unei episeopii_catolice-unguresti pentra Romanii uniti si cate alte masuri jignitoare, cari plou& tn toate pirtile pe capul Romanilor—toate acestea dovedese ci Ungurii isi joaei ultima carte mn lupta for desperata, pen- tra-a plistra @ hegemonie ce nu le poate ven) dupi drept. Simfind ci pribusirea puterei lor miiestrite ma mai este departe, ei lovese cu apucaturi desperate pentru a’gi spori numiral neamului prin desnafionafizarea Romanilor, Cat de bine le venise la ‘indimani desbinarea Ro- manilor care slibid puterile de lupti ale acestor: pa- rei ci trebuie sii impingi pe ei insugi in priipastia ma- ghiariziirei, De aceea en eat plicere se folosian ef de certole Romanilor ; cat de mult se bueuran de desbinarea elementului pe care voiau sX’l ripuni ! Deodatad ca din senin desbinarea inceteazil, gi Ro- manii tofi se fac iardigi o ap& limpede gi adined, care a- vati celor ce vor voi s} se arunce in ea, cat de departe e fundul de suprafata. Aceastt reintregire a clasei conduciitoare rominesti trebue si fl ciizut ca un trasnet pe capul Maghiarilor, ei éari_sperau ci desbinarea este adanci ; ci imperecherea. va fi vegnied, si ck Romanii tgi ofer’ singuri gatul ln eu- fitul asupritorilor. Cum sa fiicut aceasta minune ? A fost destul ca un om cu minte, en inima caldS si en voinja nestrimutati, si se interpund intre Romani desbinati, pentruca ei sit’si dee sami de netnsemniitatea cauzei ce-i timed indepiir- tati, ascultind de infeleptele lui povete, de fierbintele lut rugiminfi in interesul neamului intreg, restabilt indati ar- monia ftre ei: isi intinser& cu totil iar’si mana ca frati, jar ura si dihonia dispiri dintre ef. Unitatea partiduiut national, singural ee are ratiune de a fi in firile romane de peste Carpafi, se inches din nou. Acest om cu sufletul bine cuvantat este d. Constan- tin Stere care a ftreprins greaua dar meritoria incrareot de impieare a invrajbirei de peste munti. D-saa inceput prin a indepirt& neintelegerea si rivalitatea cea ascutitt e desbinau pe d. Alexandru Vaida-Voevod si pe Octa- vian Goga, dovedind si unuia gi aliuia ci fusesers inge- lati in pornirile lor, prin niste fapte iluzorii. Aceasti im- picare a doi corifei din taberele inyrdjbite au fost innainte- mergiitoarea Impiicitrei acestor tabere tnsisi gi deci a re- intregirei partidului nafional, E foarte de sami imprejurarea ei impiicarea Ro- manilor de peste munfi a fost pusi la cale de litre un fiu al altei parti obijduite, a Basarabiei. Dar cdtde adeviirat este principiul care trebue si ci- Iiuzeascd viata intreagi poporului romanesc, silinta Jui de a pistrd nestirbiti integritatea neamului silu,-se vede toc- mai din aceasti imprejurare, cd un Roman riisirit din o parte de tari despre care nuse aude si nu se gtie mai nimic, a fost trimisul bine-fiicitor care a adus ramura de maslin pentra a impied pe Romanii desunifi, Cand 'Tran- silvinenti igi vor aduce aminte despre omul ce a izbutit aduci iarisi linigte in randurile lor, vor trebui si se gandiase’ ef acest Roman a fost un Basarabean, §i isi vor futoarce, firi si vree, cugetele citre acea parte de far% ce se intinde tntre Prat si Nistra, in care gi, acolo locu- egte neamul romanese, in care si acolo rasuni limba ro- mani gi vor euprinde-o si pe ea in doral cel mare al viitorului. Dar apoi Constantin Stroescu, marele diruitor al Romanilor din Ardeal, nu este gi el tot Basarabean ? Mare fapti asiivarsit d. Stere ; cici, intéia siimaiuat iar pacea intre Romani de peste muni, incordandu-le pu- terea pentru sustinerea Inptei, si al doilea a_amintit Ro- minilor, existenja patriei sale witate care trifeste ined si care vra sit traiasci. »Romanul*, Arad, 11/24 Martie 1912, Le quadrilatere (iI esttoujours intéressant de connaitre la pensée d'un ien de la haute valeur et de la notoriété de M. A. opol. Nous publions done, & titre documentaire, |— 32 — ticle ci-aprés qu'il a bien voulu nous adresser. (NM. de la Re Il n'y a pas de doute que la perspective de _possé- der le quadrilatére bulgare: Routschouk, Varna, Silistria, Schoumla, ne constitue pour bien des hommes politiques roumains une chose trés désirable, et ne leur paraisse méme justifiée, par la necessité d'une compensation, en regard de la considérable extension territoriale que la Bulgarie obtiendra, a la suite de ses victoires, si chérement achetées. On se flatte en méme temps chez nous du puissant appui que notre ailiée I’ Autriche-Hongrie, nous offrira dans cette question et on s‘efforce, par ce leurre, de plac sous une luiniére favorable la politique que Yon nous con- seille de suivre. Or, nous voyons cette ligne de conduite pleine de dangers pour la Roumanie, et nous voulons exposer notre maniére de voir. L’Autriche-Hongrie a un double intérét & nous pous- ser contre les Bulgares. Le premier et le plus puissant, c'est de semer la discorde entre nous et la Bulgarie, dis- corde dont la cause, étant incorporée dans une dislocation ter- ritoriale, en sera alimentée éternellement. Cette tension des rapports roumano-bulgares affaiblira les deux Etats, au profit de l'Autriche-Hongrie, qui verra ainsi diminuer la foree d’attraction de la Roumanie pour les Roumains, et de la Bulgarie, ou de la confédération slave sud-danubi- enne, pour les Jougo-Slaves qu'elle renferme dans son sein. Secondément |’Autriche-Hongrie voudrait utiliser no- tre diversion, pour pouvoir réaliser ses vues sur I’Albanie, dont elle fait semblant maintenant de se constituer le dé- fenseur de son autonomic. Nous ne pensons pas qu'il serait sage de servir d'ins- trument aux désirs d’agrandissement de empire des Habs- bourg et de renforcer la maxime direcirice de la politique que cet empire a suivie dang tous les temps: divide ot impera. Nous ne pouvons suivre qu'une conduite politique conforme a nos intéréls, car étant indépendants et conduits par un roi sage et intrépide, nous sommes aussi assez puissants pour faire respecter mos droits. Mais notons le bien: si les grands Etats peuvent se permettre partois Je luxe d’entreprises injustes dues A I’es- prit de convoitise qui hante toujours les forts, ceuw de plus— 33 — petites dimensions ne doivent placer leur force qu'an service de la justice, ear clest sur ce roc d'airain que repose leur existence. Examinons maintenant si le quadrilatére pourrait étre considéré comme un territoire qui nous serait da et sur Jequel nous aurions des droits? Malgré toute la bonne volonté et en tirant les argu- ments par les cheveux autant que lon voudra, on ne par- viendra pas a faire cadrer avec le droit une pareille re- vendication, Le seui fait de [extension de la puissance bulgare ne yaurait nous donner le droit de lui ravir une portion de son territoire. Naus pouvons avoir intérét & a- grandit létendue de notre pays et 4 augmenter le chiffre de nos habitants; mais T'netéret seul n'est jamais un motif juridique, Nous savons bien ywil existe ‘une théorie des compensations, trés en vogue du temps ott le principe de wilibre predominait Ja politique internationale, et quand il était parfaitement indifférent ot l’on rognait, ot l'on prenait, pourvu que la force matérielle des ‘Etats ne fat pas déplacée par un equilibre instable. Mais maintenant ce principe a fait son temps, et un autre est venu le rem- placer. celui des nationalités, qui doit respecter, avant tout, les formations ethniques. Arrondir son pays aux dépens d’uv autre est considéré aujourd'hui comme un acte injuste et méme s'il est quelquefois pratiqué par une survivanee du passé, de pareilles entreprises sont réprouvées par les con- sciences populaires. La question de la compensation doit done étre écartée. Aussi se place-t-on avec plaisir chez nous sur un autre terrain, celui de]’équivalence d'un service, est ne cesse-t-on de répéter que les Bulgares n’auraient pas. bougé et leurs suec’s n’auraient pu avoir jieu, si nous avions seulement fait mine de mobiliser. Mais d’abord de- mandons-nous s'i! eat été correet et digne d’un peuple qui se respecte, dempécher tm autre diaffranchir ses co nationanx de lesclavage. surtout pour nous qui avons non seulement mobilisé, mais méme fait la guerre, pour échap- per au méme joug? Si nous avions tout de méme mobi- lisé, lorsque les forces des Bulgares étaient encore entidres, on pourrait discuter; mais le faire mainte- nant quils sont exténués par le fait de leurs trop sanglan- tes victoires, serait une vraie Uicheté qu'vn peuple ne doit pas commeitre, sans etre clout au pilori de Uhistéire. Un lambeau de terre arraché dans de pareilles con- ditions serait Ia haine incorporde, transnise a toutes les apane. | eee générations futures, et i] est bon de conserver avec les éé- ments qui nous ayoisinent des relatious amicales ; car les peuples, comme les individus, peuvent aussi obéir a la voix des sentiments. D‘ailleurs cette extension de notre frontiére dans le corps de la Bulgarie contribuerait a affai- blir an lieu d’affermir notre position. Malgré les forteres- ses, notre frontiére serait encore plus ouverte du cdté de la Bulgarie; puis nous engloberions dans notre pays une population étrangére dont il- nous faudrait, ou souffrir les tiraillements, ou que nous deyrions contraindre i. changer de nationalité, en employant les moyens qne nous réprou- vons avec tant de force et tant de justice, quand nous les voyons. appliqués & nog fréres qui gémissent sous l'op- pression étrangére. Ou serait alors la logique dans notre conduite et la logique entre les peuples, c'est le respect du droit! Done, pas de quadrilatére et pas méme une ligne Tur- tueaia-Cavarna qui ne ferait qu’amoindrir le profit, sans di- minuer le danger. Mais ne devons-nous rien demander aux Bulgares? Nous ne sommes ni de cet avis. Nous avons incon- testablement le droit de leur demander la cession de la forteresse de Silistrie, et voici les raisons qui militent en faveur de cette revendication. La question de la forteresse de Silistrie n'est pas nouvelle. Elle a pris naissance en 1878, et la cession de cette place était destinée 4 nous garantir la possession de Ja Dobroudja, dont l’acquisition, sans la place forte de Si- listrie, est aléatoire. Mais objectera-t-on. la Debroudja elle- meéme étant un territoire enlevé & la Bulgarie, il en ré- sulterait, d’aprés le principe des nationalités, que c'est une cession injuste. et que done sox coxronnentent, par ['adjonc- tion de Silistrie, le serait aussi. Dans cette contre-argumentation on oublie la fagon dont la Dobroudja est entrée en notre possesion. Ce n'est pas nous qui avons détaché ee pays de la Bulgarie, en nous la faisant céder par la Turquie, maitresse de la Bal- garie en 1878; mais ce sont bien les Russes qui lont fait ; ce sont eux qui ont stipulé 4 San-Stefano et fait ratifier a Berlin la cession de Ja Dobrondja parla Turquie d leur empire, et ce dernier nous a offert la province en échange d'une partie de notre territoire, bien @ nous eclui-le: la Bessarabie du sud.— 35 + La Russie avait bien le droit de se faire payer indi- yectement par les Bulgares l'immense service qu'elle leur vendait, par le don de son autonomie quila conduisi dépendance et 4 la royauté; les Russes devenaient done ‘bel et bien propriétaires de ce lambean de territoire. En nous le cédant contre un échange d'un autre territoire qui ‘nous appartenait sans conteste, elle nous a passé la pro- été de cette province, que nous possédons doue, non en vertu d'un rapt & la Bulgarie, mais bien d'un échange o- peré entre la. Rusie et nous. Il est absolument indifférent si cet échange nous a été imposé. Cela ne niodifie en rien ja nature juridique du contrat passé entre nous et la Russie. On a beaucoup parlé et on parle encore du mécon- tenement que les Bulgares ressentent pour cette incorpo- ration de. la Dobroudja au royaume de Roumanie, et on craint Dagrandissement’ de la Bulgarie, précisément & cause des vues de son peuple sur la Dobroudja qui nous ouvrant l'accés 4 la mer, constitue pour notre pays une question de vie et de mort, et a laquelle il faudrait que personne ne touche. Mais pour que les Bulgares aient le droit de reprendre la Dobroudja, il faudrait qwilsla reclamassent aux Russes qui la leur ont enlevée, et qu'ils leur restituent aussi les sommes dépensées par la Russes dans leur intérét: car le sang qu'ils ont versé dans lagrande guerre qui a rendu la vie aux Bulgares ne saurait étre racheté par rien autre an monde, que par de la terre. Puis it faudrait que la Russie nous restitudt le Bes- sarahie, qui aussi donne aceés & la mer— et que le pays fit aussi oulillé et plucé dans les conditions de valeur que la Dobroudja a accuise sous notre administration, Ce n'est qwainsi qu'on pourrait. résilier le contrat d’échange passé entre nous et la Russie. On voit done combien il serait malaisé de faire pas- ser la Dobroudja sous la domination bulgare. Mais si la Dobroudja nous appartient de plein droit, Silistrie doit absolument y étre ajoutée, car, sans cette garantie, la possession de la Dobroudja est aléatoire et nous avons obtenu en échange d'un territoire qui était bien: & nous et dont la propriété passée & la Russie n'est soumise 4 aucun danger, une chose dont Ja domination nest pas zarautie. I] faut done absolument que cette garantie soit ajoutée 4 Méchange clandicant de 1873.36 5 Nous sommes pleinement conscients de notre droit et de la foree dont nous ponvons lappuyer. Nous avons et. envers les Bulgares la conduite la plus loyale, car nous n’a- vons pas tenté d’empécher Jenr élan. Ils devraient s'en yappeler, et nous eéder Silistrie de plein gré, montrant par la quills renoneent une fois pour toutes a leurs viséessur la Dobroudja, comme } Italie a renoneé au comté de-Nice, avee lequel elle avait acheté le secours de fa France. Les Bulgares doivent aussi savoir que nous disposons dune: armée admirable de. 520,090 combattants, tout aussi bier outillée que dirigée par un corps Wofficiers instruits ; que notre situation financiére est des plus satisfaisantes et que toute notre énergie nationale est soumise a la volonté de jer d'un roi qui ne sait pas ce que veut dire reculer de~ vant l'accomplissement du devoiy.. 1] vient den donner fa preive Ja plus éclatante, lorsque Je jour méme ot il re- eevait fa triste nouvelle de la mort de sa sceur, la com- tesse de Flandre, le dernier membre collatéral de sa fae mille, il ne contremandait pas Ja disposition prise de tra- vailler avec les ministres dans lintérét du pays. La Dobroudja est netre pays. Nous I'avons payée de notre sang et de notre terre; et notre sang v edté du peuple russe qui, dans un noble mouvement, s’est offert de se sacrifier, pour libérer les. Bulgares de leur esclavage séculaire; de notre terre qui nous a été prise en dchange dan territoire qui était bien une partie du corps de notre propre pays. Done la pré-. tention que nous faisons valoir ponr une rectification de frontiére est bien un droit que nous réclamons, et non un rapt que nous convoitons ; car les Ftats dont Ja possesion repose sur du rapf ne sont pas ceax qui penyent regar dev l'avenir avec le plus d'assurance. Comme conclusion de notre étude, nous posons: 3) Que nous ne devons & aucun prix exiger une ces~ sion territoriale plus étendue, 2) Que nous ne pouvons non plus, 2 noncer & la cession de Silistrie. B aucun prix, re- «La Roumanies Nov. 1912. Reproduit dans «La Liberté de Paris > 7 Dec, 1912, Acest articol desi inseral de foaia oficioasd a gavernului fe atte (cel de colaborare) «La Roumanies numai <2 titre de docu- ments in care si fratele meu N. Xenopol era ministra a singe rau aceful guvern,hy) Les Revendications de la Roumanie Nous publions ci-dessous un important article inédit de Villustre historien roumain, correspondant de UInstitut de France, M. A.D. Xenopol. frére du Ministre voumain ac- duel. Cet article, qui nous a été procuré par notre ami M. ‘Gustave de Kerguézec, député des Cétes-du-Nord, eat de naz Jeter une tres vive et tres instructive lumiere sur les nements graves qui se précipitent en Orient. N. DL. RB Nous ne voulons exposer ici que la pure vérité, et nous défions qui que ce soit de pouvoir renverser une seule de nos assertions, s'il est de bonne foi. On pense, en Occident surtout, que les Roumaing prétendent s'enrichir et s‘étendre aux dépens du sang versé par les Bulgares, Si c’était 18 leur intention, ils mérite- raient d’étre couverts de Topprobre de tous les gens de bien; car il n'y a rien au monde de plus arbitraire et de plus injuste que la théorie des compensations. Les Roumains n’exigent done pas une rectification des frontires dela Dobroudja, par 1a raison que les Bul- ares, devant acquérir une extension considérable de leur Pays, par sitite des luttes vraiment hérotques quiils ont soutenues, ils doivent céder une portion de leur territoire 2 Ja Roumaine, pour que le rapport d’équilibre entre ies Etats du Sud-Est européen ne soit pas troublé, Le motif. pour Jequel les Roumains demandent une frontiére plus stratégique, et en premier lien la cession de la forteresse de Silistrie, est tout autre. C’est un motifqui a deux puis- santes racines: la premiére, c'est le droit; la seconde, c'est la nécessité impérieuse d'assurer leur é: lence qui, & la rigueur, pourrait suftire, méme si elle n'était appuyée sur aucun droit, car l'existence est, par alle-méme. le droit supréme. Quels sont les droits des Roumains & la possession de la Dobroudja? Cette région a été durant le XIV siéele disputée en- are les Bulgares et les Génois Italiens qui ient étendu~— 38 — colonies dans tout le bassin occidental de la Mer Effe fut conquise et annexée i la Valachie vers 375 par Rodolphe Il prince de ce pays, qui s‘inti- tule dans ges chrysobules: ,prince des deux rives du Da- nube jusqu’d la grande mer, et seigneur de Durester (Si- listvie)." Le fils de Rodolphe, Mirtschea le Vieux (1886—1418), conserva cette province ainsi que le titre qui en consa~ crait la domination. Les Tures, apres leur gyande victoire sur les Chrétiens & Nicopoli en 1396, et la soumission complete de la Bulgarie et de la Serbie 4 leur antorité, enlevérent aussi 4 Mirtschea sa possession sud- danubieune, _la Dobroudja, et réduisivent aussi la Valachie 4 I’état de pays tributaire de la Porte. Les Tures possédérent la Do- broudja pendant de 500 ans, de 1400 878_ lors- quelle fut rendue A fa Roumanie™ par je tvaité de Berlin. La facon dont cette annexion fut effectuge affermit encore le droit de la Roumanie sur_sa province maritime, La Russie stipule dans Ie traité de San-Stéphano qui, sous ce rapport, fut ratifié par le traité de Berlin, la cession de la Dobroudja de la part des Tures qui en étaient les malires, ef par une pression toute-puissante qui fut aussi sanetionnée par le grand aréopage européen, la Rusie o~ pligea la Roumanié & accepter la Dobroudja en échange- d'une partie du territcire roumain qui lei appartenait bien. en propre: les trois districts du sud de la Bessarabie. La Dobroudja n’a done été ni conquise par les Roumains, ni enlevée aux Bulgares. Lille « été conquise par les Russes sur les Turcs iia suite dune guerre vietoriense, et les Russes Vout donnée aur Roumains en échange d'un ter toire qui leur appartenait sans aucune contestation. _ Les Roumains ont done payé Vannexion de la Dobrondja par une portion de leur propre pays. Si les Bulgares, a- bandonnant le terrain purement h Fstorique, font valoiy des eonsidérations ethnographiques, en soutenant que la Do- broudja est un pays peuplé de Bulgares, cette prétention n'est en premier lien pax justifiée, “attendu que la popn- lation de cette région est trés mélée: Tures, Tartares,, Roumains, Arméniens, Grecs, Allemands et Balgares, tous en bombre A peu prés egal et qui enlévent dla Dobroudja. tout earactire ethnique particulie Mais méme si la Dobroudja était un territoire bul- gare, les Russes l’ont bien acquis, car ils ont versé leur— 39 — sang pour les Bulgares, at le sang versé se paye toujours par de la terre. Les Ttaliens ont aussi payé par les deux com- tés de Nice et de Savoie le sang répandu par les Fy cais pour les aider & conquérir leur indépendance. I] ne faut pas encore oublier que dans le sang-versé par les Russes pour Pemancipation des Bulgares, il y avait aussi un gros filet de sang roumain, car ce n’est que par le se- cours que Yarmée ronmaine a prété awx Russes. & wa mo-~ ment bien critique des opévations, que ces derniers ont pu remporter la victoire. Traequisition de la Dabroudja par la Russie, meme si cette province était considérée, comme bulgare, est done pleinement justifiée, attenda yue cest par elle que les Bulgares ont payé Ja grande faveur de leur indépendance, les Roumains out aussi un droit de participation X ce » payé par les Bulgares & ceux qui avaient Iutté en faveur. ‘Les Boulgares n'ont done aucun droit sur la Dobroudj 1) Paree que cette région ne leur a jamais appar- tenu. Disputée au commencement par les Génois, !,elle fut conguise par les Roumains qui durent Ja edder aux Tures*. Ces derniers, aprés 500 ans de domination effec- tive, la passerent aux Russes gui \imposérent aux Ron- mains comme échange pour une partie de leur territoire. Meme si Jes Russes, au lieu d’enlever la Dobroudja aux Tures, Vavaient détachée de la Bulgarie, leur possession serait justifiée par le sang qu’ils ont versé en commun avec les Roumains dans Vintérét des Bulgares. 2) Les Roumains ont done tous les droits sur la Do- broudja, car ils ont payée de leur territoire domné en échange aux Russes, et par leur sang répandu pour le bien des Bulgares. Mais comment les Roumains peuvent-ils justifier leurs reyendications pour une rectification de frontiére et sur- tout pour l’annexion de la forteresse de Silistrie ? Si les Bulgaves s’étaient contentés de la position quils ont aequise A la suite des efforts russo-roumains ; sls avaient manifesté pour la Roumaine les sentiments de reconnaisance quils Jui devaient, cette derniére n’au- rait jamaig pensé i la consolidation de ses frontiéres du eoté de la Bulgarie. Mais la reconnaissance est un setti- ment tout aussi étranger & Tame des peuples qu’ celle des individus. Aussi les Bulgares ont-ils manifesté, dés le—~ 4 — lendemain de leur constitution en Etat indépendant, lin- tention bien axrétée de considérer fa Dobroudja comme une région bulgare détachée par la force de leur territoi- ire, et dont ils. voulaieut garder la possession intellectuelle jusqu’’ ce que des temps plus heureux leur eussent donné les moyens de faire descendre leur idéal dans la réalité des choses. Les manuels de géographie employés dans les écoles de la Bulgarie entourent la Dobroudja d'une bande de deujl pour pousser les enfants 4 déplorer la perte de leur pays. Les Bulgares ayaient pousse Ja hardiesse jus- qu’é introduire ces manuels dans Jes écoles bulgares, dont la toléranee du gouvernement roumain avait autorisé fe fonctionnement dans la Dobroudja cowmaine, Les manzels histoire exposent aussi Je rapt injuste de la Dobroudja par la Roumanie, La presse buigare de tous les partis re- vient sans cesse sur cette question, tachant Wentretenic dans lesprit des Bulgares la haine contre Jes Roumains, les ravisseurs du sol sacré de la Bulgarie, et Aausles tous derniers temps, aprés les victoires des Bulgares. une carte postale ilfustrée, trés significative, répandwe en des mil- lievs @exemplaives, veprésente le roi Merdinand étendant la main sur Ja Maeédoine et la Thrace et montrant son fils Boris, la Dobroudja, comme conquéte de Vavenir. Tant que la Bulgarie avait été Jimitée dans son éten- due premiére, ces convoitises ne présentnient pour les Roumains aucun danger. I] eu est tout antrement mainte- nant que la perspective d'un agrandissement aussi consi- dérable Juit aux yenx des Bulgares. Leurs visées sur la Dobroudja commencent 4 prendre corps et aussitdt quis auront arrondi leur territotre jusqu’A fa mar Egée, is ne mangqueront pas de chercher querelie a Ja Roumanie dans Je but de lui ravir sa possession maritime. Mais Ia Roumanie ne peut exister sans son contact avec Ia Mer Noire qui lui facilite seule exportation des produits de son agriculture qui ne peuvent étre transpor- tés par chemin de fer, i cause de Jeur poids et de leur volume. Enlever la Dobroudja i la Roumanie, quand la Rus- sie lui a pris le Bessarabie, c'est la frapper & mort. La Roumanie est done foreée de pourvoir a la sé curité de sa frontiére vers la Bulgarie, Kile ne peut Je faire que par l'aunexion de Silistric. Voili pourquoi elle réclame cette forteresse dont lu cession entraine nécessai-7 remeut wie rectification de toute Ia ligne de démarcation roumano-bulgare. La forteresse de Silistrie est un place des plus fortes. Les forts qui dominent Ia ville. situés sur des hauteurs de 130 matres, er font une forteresse pres- que inexpugnable, et celui qui est maitre de cette forleresse est maitre de la Dobroudja. Si les Bulgares ne nourrissent aucune intention hos- tile contre la Roumanie, quils lui cédent de plein gré Si- listrie, car ils ont assez gagné dans une gnerre qui n'a été possible que par la ueutralité si bienyeillante & leur égard de la Roumanie. S'ils ne veulent pas le faire, c'est quils gardent au fond de leur ame la volonté de mettre un jour la main sur la Dobroudja. Mais la Roumanie, qui a contribyé & donner la vie 4 la Bulgarie, ne veut pas périr frappée par Etat qui lui doit son existence. Il y a done, dans la posgession de Silistrie, une question de Vie ou de mort pour lEtat et pour le peuple roumains, et on comprend que devant une pareille perspective, il u'y a pas A hésiter, lunie 1918. Cu Bulgaria sau Serbia, adicd cu Rustro-Ungaria sau cu Rusia? Stim la o mare rispantie a ciiei pe care trebue si © urmeze Statul roman tn conducerea politicei lui externe. P: acuma nu purtam nici o grijX ‘asupra indreptirei pagilor nostri; ne lisam condusi de voinga a-tot puternic: a Germaniei care, in chestiile orientale, era pururea in in- felegere cu Imperiul Habsburgilor, Se ajunsese la convin-pe |" 5 alee gerea din ce in ce mai fnrddicinatii, in toate guvernelé ce se perindan la carma Statnlui nostra, ed nu putem urmi alt& politied dec&t aceea germano-austriac’ ; ef in sprijnul acestor Puteri sté mantuirea Statului nostru, ame- ninfat de coplesirea rusascii. R&zboiul baicanie cu urmirile sale a zdruneinat a- ceasti convingere, gi se desbat acuma chestii cari mai Mnainte nici nu puteau fi atinse de guvernele noastre care aseultau orbeste de o voin{i superioarii ce ne impuned cu orice pref politica austro-ungari, Se desbate neuma chestia dac& urmarea mai departe a acestei politici nu poate si aduci Statului, si mai mult ined intregului neam romanese, primejduirea existentei. De unde provine aceasti zdruneinare a unei stiri mintale hotdrite? Rispunsul sti in schimbirile de rapor- turi de putere ce au risirit intre Statele haleanice si acele europene in urma zdrobirei Imparitiei Turcesti de cele 4 popoare aliate. Aceste raporturi au fost pan’ acum limpe- zite numai faji eu Tnrei? eare dispdrand oarecum din Bu- Topa, numai joaci nici un rol in peninsula Baleanului. S’a niscut insi alti mare rivalitate dela impirtirea priizei fi- euti In comun dela Turci. Fira a intra in aminuntimi ce nu ne interesazi, cheia conflietului este e& Sarbil sf eu Grecii vreau si pistreze atingerea dohandit’ prim ocupa- rea Monastirului, iar Bulgari pretind eu putere cedarea cAtre ei a acestui orag, toemai pentru a desparte pe Sixbi de Greei si, izolandu’, si’i poat’ domin\ si teroriz’ pe amandoi, riménand Buigarii stipani netigdduiti 2 intregei peninsule balcanice cu perspecti de capitald_a Constan- tinopolei gi crearea unui mare Stat bulgar tn Europa sud- rasariteanii, Conflictul astfel inchiegat devine eu neputintit de inkiturat, si un arbitraj fie al orieXrei_ puter), mu mai poate aved nici un rost, atari decAt dack el ar fi aplicat eu armele, lucru la care nu se poate hotari nici o putere gi mai ales nu Austro-Ungaria si cu Rusia cari au inte- rese direct protivnice in peninsula Balcanului gi ale ci- ror antagonisme ar puted proveck un rdzboiu european. Cari sunt aceste interese? Austro-Ungaria are interesul cel mare, covargitor, de a nu Lisi ca Serbia si crease’ in putere, Intru cat ar de. yeni un centru de atractie pentru Sarbii si Croatit ain Austria gi pentrn Sarbif din Ungaria, care urmirese de muit idealul unui Imperiu Sarbese ce ar cuprinde in el— 49 — tot poporul de acelag neam (5,000,000 de Sarhi si. Croati din Austria, 8,000,000 de Sarbi din Ungaria gi vre-o 5,000,000 din Sarbia neatarnats, Bosnia si Herjegovina), De aceea Austria a susjinut totdeauna in asetns pe Bulgari gi acuma, in neinfelegerea dintre Romania si Bulgaria dela rectifi- carea granijei dobrogene, Austria s‘a dat numai tn apa- rena drept apiratoare a Rominiei, pe cand in realitate ca a sprijinit pe Bulgari, Austria ‘in adevir nu are nici un interes ca Romania s4 se Intiriasex, si aceasta mai a- les din pricina pirjei unguresti a monarhiei dualiste, cici intirirea Romaniei joack acelasi rol fati de Ungaria pe care’l joac& intirirea Sarbiei fati de ambele pirji ale a- eestei monarhii. Nu vreau Ungurii si se tniiiriasex Ro- mania, pentru a nu puterea de atragere a ei asu- pra Romanilor din Ungaria. Tati deci explicat pentru co Austria a trebuit si sprijine pe Bulgari gi pentru ce sia cuma ‘ti sprijind din toate puterile, Care este ins interesu! Rominiei tm conflictul dintre Popoarele balcanice ? Desfasurarea chestiei Silistrel rie. punde la aceasti intrebare. Am putut vedea, cu acest pi lej, in manifestirile bulgiresti, toati ura cea adaned alu nat in sufletul Bulgarilor ‘contra poporului roman ; am putut sii ne dim sam& cx ei au o tint’ fixa in minten lor, ripirea Dobrogei, din care canzi au si luptat ei cu cea mai de pe urmi Inversunare contra cedire Silistrei, cheia acestei provineii, eare cheie ne-a fost atribuit do ® conferinga europeans. Bulgari au trebuit si si dacit ei acuma nu par a mai face nici o imp ceasta se intampla, fiind eX ei presi yea in curand de Rominia tn neinfelegerile ce se vor in) de la impirtirea prizei turcesti. In sufietul Bulgarilor inst nu s’a stins ura de ras, ce clocoteste in aseuns in con- tra Roménilor, gi precum tot aceasti uri na a putut fi Gomolit de slujba cea mare ce le-am fiicut-o 1a.1878, agi or quit in curind pe aceea ce le-am face-o acuma, In conflictul lor eu Sarbia, tn cazul cand am fi destul de ne~ Socotiti de a cideA in mrejele ce ni lo intind ef pe deo parte. Austria pe de alta, pentru a le ajuta lor contra Sarbilor. Care trebue si ne fie tinuta m un conflict intre Bul- Bari de o parte, Sarbi si Greci de cealalti, relies de la 4— 50 — sine din cele spuse. De neutralitate nici vorbi nu poate fi; cici dack noi am stat neutri in lupta dintre Statele bal- canice si Turei, este fiind 4 nu puteam cu nici un pref a da ajutor Turcilor, ciitre care cu toate acestea ne impin- ged interesul nostra, Nu puteam si ne dim tm partea Tu Glor nici micar prin o mobilizare, futra cat si Rusia si ‘Austria eave au fieut, cum am spus, politic favorabiltt Bulgarilor, ne-ar fi ameninfat cu ocuparea atmati care, odati efectuati, Dumnezeu stie cum ne-am mai fi man- tuit de ea, intru cat cei doi adversar' seculari ar fi mers acum mani in mani contra noastra, si nu am fi avut pe nimeni Ja cine reeurge pentru a ne apara. Tn o lupt% ins intre Crestini mde ei, nu mai putem fi rotinufi de nici o consideratie pentra a nu. trage si not spada gia apird interesele noastre, cu atat mai mult ef vochea rivalitate Intre Austria si Rusia a reinviat, Austria susfinamd pe Bulgari iar Rusia pe Sarbi, Tnteresul nostra este limpede si striluceste ca lumina soarelui inaintea ochilor nostri. Anume, find dati dus- minia ascunsi a Bulgarilor contra noastra gi tendinta lor de a ne nimici, luindu-ne Dobrogea, nu putem cul nici { ingidul ca Bulgarii, zdrobind pe Sarbi si pe Greet si intinds stipanirea asupra fatregei peninsule a Bal- eanului ; cliei aceasti intindere a puterei bulgiiresti_ar fi injosirea Statului roman. Din partea Sarbilor si a Greci- jor nu avem de ce si ne temem si deci este dela sine indicat eXtre cine trebue si se plece politica noastrii. Dar mai este ceva. In Sarbi avem niste popoare cu aceleasi nazuinte ca ale noastre, acele de a desrobi niste frafi sub- jugati de Unguri, pe lang’ ef ei mai au si_alfil subjugati de Nemfi. Alianja noastré cu Sar! i este deci nu numai Pp rent, ci si pentru viitor. De aceea nu mai poate Hi indicat’ alt% purtare politic pentru noi in confictul ce aproape cu siguranti va izbueni intre Sarbi gi Bulgari, decaf alianta eu cei d'intai si ripunerea celor de al doi- Toa. Aceasti legituri a noastra ue impinge insii dela sine din brafele Triplei Alianfe in acele ale Triplei Injeleger gau, mai [Xmurit ined, din conlucrarea politicd cu Austria la conlucrarea politicd cu Rusia. 3 Dar se va intimpini poate: Cum ! sii pintisim not 9 politicd ciireia am fost pirtasii cei mai statornici de maiSh bine de 30 de ani? Intimpinarea ne pare copilireasct, ‘Aliantele intre popoare se schimbi potrivit cu mersul timpului si'eu schimbirile intervenite in raporturile lor de putere. Diigmanul de ieri devine peste noapte priete- nul de mane, Intreaga istorie dela inceputul neamului o- menese gi pind astizi ilustreazd acest principiu cu nenu- mirate exemple. Nu avem decdtsi vedem cum s'a schim- bat politica austriact fat cu Imperiul Otoman intai,; si a- eum fafi cu statele baleanice, pentru a ne conving® cx a stirid numai noi in o veche linie de purtare, pe cand totul se primeneste in jurul nostra, este a dovedi ct facem numai politic de simtimant, cea mai proasti din toate. Stiu c& sunt Ja noi mai multi care se tem de Rusi. Ii auzi repetind necontevit: Nu te pofi increde in Rusi Nu ne au luat ei Basarabia, dup cei scipasem din pri- mejdia de moarte In care li adusese Osman-Paga? Sia- jutém deci Bulgarilor pentru a zdrobi pe Sarbi. In schimb ‘ei ne vor da quadrilaterul care, dat’ dobandit de Roma- nia, ea nu se mai poate teme de méirirea Bulgariei. Sa ne dim deci si acum tot In partea Austriei, cici cu Rusii nu putem merge nici intr'un chip. Si pentru ce nu? In adevir cd Rugil au fiicuto mare gregali politieX, Iuandu-ne indirit Basarabia cea retroce- dati noud prin tratatul de Paris. Dar ei au ciutat, mai ales acum in urma, si ne faci sX uitim nedreptatea si- vargiti, prin o purtare plink de bagare in sam si prin nul serioz ce ni I'a dat la dobandirea Silistrei. Si apoi intre cine trebue si alegem noi? Intre o pu- tere ce ne-a ficut riu, Rusia, si o aléa care totdeauna nu ne-ar fi voit decit binele, Austria? D'apoi bine, nu stim noi cine e Austria si ce rol a jucat ea totdeauna fatii cu Ro- mania? Fost-a un singur moment in istorie in care Aus- tria si nu fi vrut a ne raglui,a ne exploats economiceste, a te ingelA si a ne nedreptiti ? Daca’ Rusia ne-a luat si ne-a reluat Basarabia, Austria nu ne-a lnat Oltenia (pe eare a dat-o inapoi de nevoie) nu ne-a Iuat ea Bucovina, nu ne-a Iuat Mehadia, Dorna gi cate alte fasli de pamant din muntii despArjitori ? i dac’ Romani din Basarabia zac sub Rugi in o tiicere de mormant, acei din ‘Transilva- nia, din Banat, din Maramures gi din Crigiana {ip& ca in gura garpelui sub chinurile ingrozitoare ce le indura in fie ce zi, sub tirania maghiarX. Ag vred si stiu care pri- weliste este mai ingrozitoare, aceea’a unui corp aproape— 52 — mort ce nu s’a trezit niciodati, sau acea a omului tor- turat, cdrui ti zmulgi viata cu clestele din inima firt a te uith la protestele lui, la fipetele lui. Cum? Rusia ne este dusmani fiinded ne-a Iuat Basarabia gi Austria si ne fie prietend cu toate cid ne-a luat Bucovina si multe alte enclave gi cu toate ce chinuegte cu cea mai aprigi cru- zime cea mai bund, mai cu vlagi si mai frumoasi parte a neamului romanese? Dar Rusia, chiar de ne-a despoiat, ne-a ficut de mai multe ori gi bine, in chip interesat, in chip indirect, eum va voi sii se priviascd Juerul; dar nu putem tigidui ci ne-a fieut si bine, Dela 1774 a tntervenit necontenit la Turei pentru a maj stampira pripistioasa schimbare a domni- torilor eare ruin gi despoia pe poporul roman din Mune tenia si Moldova. La 1829 a deschis Marea Neagrii cori+ biilor de comery ale tuturor Statelor gi a dat avant econo. miei noastre. La 1852, prin Regulamentul Organic, orice Sar zice asupra parjilor lai cele rele, a scos firile noas- tre din barbarie gi ipsa desiivargitd de oranduire in eare se aflau si a stabilit macar in principiu o domnie pe vial a principilor romani, La 1859 a sprijinit unirea, nu voim si ariitim cu ce interes, dar a sprijinit-o, agh eX numai cu glasul ei am putut rizbi uneltirile cele dusminoase si riutacioase ale Austriei mai ales, si Infiptui Statul roman. La 1878 cu toatd nedreptatea Iukrei Basarabiei, a stipu- lat neatamarea RomAniei. Daca mai lum in privire spri- jinul dat de Rusia i chestia Duniirei tot in contra Aus- triei, vom gis} cii la activul Rusiei sunt si fapte favora- bile Romaniei, pe cand Austria nu ne-a voit, in tot timpul, decat riul si nu putem afla in toati istoria raporturilor noastre politice cu ea nici umbra unei purtiri spre folo- sul nostru Acum a pus o duplicitate ftir samin tn chestia de- limitirei granifei dobrogene, in eare in ascuns a luerat pentru Bulgaria, iar nu pentru Romania, pe care o nu- megste cu toate acestea aliati a ei, iar Monarhul ei im- batranit in apueiturile rile, si ni se ierte vorbir mt prea diplomaties, tragea pe’ sfoard pe iubitul siu prieten, Regele Carol al Romaniei. Fiindex imprejuririle politice im care a intrat Statut roman cer alipirea lui de Rusia gi indepirtarea Ini de Austria, sd facem acest pas. C&ci si se bage bine de seama, eu 0 politicé ask de sugubeati ca a Austriei ce— 53 — incredere putem avea in eala nevoie, fafa de Rusia ! Cum putem noi sepa de pericol decat aplecindu-ne spre a- ceasti putere? Pan’ acum se spunea cd singura noastri apirare contra Rusiei, este Austria si Germania. Aceste fari_ne lasi in voia soartei, si noi tot s% le fim eredincioast servitoare, punandu-ne tn slujba lor pentru a ne indus. mini cu Rusia de care nimenea nu ne va mai apard ? © asemenea politie’ ar fi mai mult decat o nebunie, ar fi o prostie, * ane Dar s& cercetim dup’ desfiisurarea geriilor istorice de pand acum incotro se indreapt’ mersul lucrurilor ? Im- periul Tureese a dispirut din Europa ca factor politic, In Jocul lui se infiinfazd State slave in peninsula Baleanului, Rusia este un Stat ce nu se poate descompune, cu toati partiala Inui tmpestrijare de popoare; cici el numard 90,000,000 de Rugi. propriu zisi care alciituese o grupal etnicd din cele mai mari si mai puternice ale pimantule Austria dimpotrivi apued si ea pe. calea Turciel, find si ea tot un stat nefiresc aledtwit din nigte minoritéfi st panitoare (Nemti si Unguri) si majoritéfi supuse (Slavi, Ri mani, si Italieni). Un proces de risturnare a pozitiilor este neapirat, pentru ca luerurile si vind in cumpenirea lor fireased: Majoritatea stdpanitoare, iar minoritatea su= emfii nu vor voi si ajung’ in aceasta situatie su- balternd si se vor duce la Germania, sporind ined. cu vre 0 9,000,000 cifra gi agi impuntitoare a marelui Imperiu Ger- man. Ungurii vor ajange acolo unde-i goneste netmpicata soarta, determin: de rasa lor, ne in stare de a pricepe si agi asimila civilizafia europeans. Ei nu pot si inje- Jeagi eX singura lor seXpare ar fi alianfa cu Romanii si deci pirasirea tendinjei si a mijloacelor silbatice puse in Iu maghiarizi pe Romani. Ungurii vor a- Junge deci ilofii civilizatiei europene. : Nu se poate tigidul adevirul ce] _mai presus de orice Indoiali, ei Austria merge spre infiptuirea deocam- dati cel putin a unui imperiu trialist, compus din Ger- mani, Maghiari si Slavi, pentru a treeé apoi la alesituirea unui imperiu slav (Boemi, Moravi, Poloni, Ruteni, Slovaci, Croafi si Sarbi de un total de mai bine de 20,000,000) ae tunei cand Germanii se vor contopi in marea Germanie, iar Ungurii se vor pripidi. 6— 54 — In 0 asemenea perpectivié care ne arati insula cea mare a poporului roman bitut din toate pirtile de valurile slave—Maghiarii nu vor mai aved nici o insemnitate— putem noi si ne indusminim eu partea cea mai de sami a acestui neam, cu Rusia si cu Sarbia? De acuma tnna- inte vom face politich cu Slavii, si deci_e neapirat si ne apropiem de ei si si ne folosim de disenziile lor pen- tru a ne asigur’ existenfa, precum mai inainte ne folo- seam de disenziile dintre Austria germano-maghiar’ si Rusia, pentru a ne apara fiinfa de cotropiri. SA ne folosim deci deocamdat& de rivalitatea fericitt’ pentru noi dintre Bulgar Sarbi din care cei d'intai sunt impinsi, prin ambitia lor nemasurati, a zdrobi pe un popor frate si a se dezbina de matca slavizmului, pentru a ne impune noi in fruntea confederajiei baleanice care, odatX injghebati sub conducerea noastra, ne va asiguri existenta in sinul mirei de Slavi incunjurdtoare si va adun’d in jurul trun- chiului Romaniei libere rischiratele ramuri ale neamului intreg. at AgA credem noi si muifi alfii. Sunt tmpiirtigitori ai unei politici anti-ruse si pleeate Austro-Ungariei, Care pi- rere va invinge si care din ele va conduce la bine? Nu se poate spune de mai inainte. Evolujia va impune pe una din doui care va trebui si se realizeze fie spre binele, fie spre riul poporului roman, dup% cum va fi seris in cartea oarbelor destine s% trim sau si pierim, Noi tps si lup- tém pentru ceea ce credem noi, cu slabele puteri ale in- teligenjei noastre fafa eu firea lucrurilor, ¢% este bine. E- yolufia va hotiira. «, Sept. 1913. Raspuns comitelui Andrassy Sovinizmul maghiar a gisit in comitele Andrassy un: organ’ pentru asi manifesta iardsi simfimintele negative ivi In un articol din nu stiu care gas ungureasc’ vrea si dovediascd Romani- lor ed o indepiirtare a Regatului roman din Austro-Unga - ria In un conflict eventual intre Rusia gi acest imperiu, ar puted sii devie fatald; c& Ungurilor inst putin le past de finuta Romanilor, intru cat Austro-Unigaria poate sii'si ocrotiasex altfel interesele sale. C& Ungurii fae numai pe marii si puternicii, iar in realitate le }ifae inima de fried, cmd se gandese ct ar putea fi expusi la o lovitur’ ruso-romank se vyede din o- ‘ercifiile desperate de logicii (2) pe care nobilul comite le- executé pe trapezul politic, pentru a convinge pe Romani despre gresala ce ar face, dack s’ar uni cu Rusia, ciel altfel pentru ce ar pune atata osteneal% nobilul comite de a convinge pe un popor de al céiruia ajutor nw au nevoie? Aceasta ne aminteste alti afirmare tot atat de exacti, a altui comite, presedintele consiliului, Tisza, care afirm% in parlament ci tm jmpiearea cu Romanii nu este impins absolut de nici un interes exterior si mai ales nu de acel de a atrage ciitre Ungaria simpatiile Regatului roman. Ambele afirméri sunt absolut false. Unguriis’an speriat cwmplit cand au vazut desfitgurarea uriagd de puleri ai lalunind prin mobilizarea efectustd in regatul Romaniei gi sub presiunea Austrici, a Germaniei gi a Italie, s'au gan-62 — dit a badulet raporturile intrénd tn tratdri cu Roménii din Statul lor. Aceasta ie adevirul si nici o sofisticare nu’] poate inndbugl. Si vedem acuma care este adeviirata situatie a Aus- tro-Ungariei in caz de conflict cu Rusia, sidaci in adeviir i-ar fi ash de indiferent daci regatul Roman ar merge ex ea sau impotriva. Austro-Ungaria si nu uite ci majoritatea poporatiel ei este de origin slavi, ci Rusia este un Stat slav, si in zilele noastre popoarele au mai slujesc numai de ma- terial bun de exploatat, de snpt si ucis tn folosu) dinastiilor, ei cX se mai gandese pufin si la interesele lor proprii. Cum ered oare Germanii din Austria si Ungurii din garia cX majoritatea slavii se va jertfi agh firs nici o soviire pentru apt . im eazul end inte- Yesul acelei majovititi ar cere ¢ alta purtare? Nu stim ce ar face chiar acuma acea_majoritate slayd, cand ste ned bitranul {mpirat, si dack respectul batranefei ar fi indestulitor pentru a-o face sisi uite neamul; dar oamenii nu triese vegnic, si trebue si ne deprindem cu ideea uuei schimbiri de persoand pe tronul Habsburgilor, ori cAt ne-ar indemna spiritul cregtinese a dor ca acéastii schimbare si nu se intimple ineé. Acum sau mai tarzin uv contlict cu Rusia nu este de dorit pentru Austro Ungaria, c&ci un asemenea conflict vei de vezultat revolutii interne ale Boemilor cu Moravii, ale Italienilor, ale Croafilor cu Sarbii, ale Slo- vacilor gi Rutenilor si dupit cum este de crezut si Romanii care sunt obignuifi a se prinde tm hord, nu ar [isa si se inchege fark dangii mirejul ei cere. Nu ar stl guvernul Austro-Ungar pe care regimente Je Intrebuinteze spre a innibasi riiscoalele gi pe care si le trimita spre a tntimpind ataeal din afari. Cred c& :autoritifile Austro-Ungare sunt pe deplin convinse despre relatiile ce existi intre ofiferii Uverseior nafionalitati ale Monarhiei si cum sunt nevyoiti sd incredinteze paza linistei Boemiei regimentelor germane, aceea a Transilvanici celor unguresti, iar pe cele romanesti le trimit in Bosnia si Her- zegovina, ciutind totdeauna sii le potriviasc’ astfel ea nu cumya oastea de pazi s3 fie recrutati din partea locului. Apoi oare se chiam§ aceasti stare intern puternici gi pe 0 agi de subreda alcituire se poate digui se lupte eu un altul?6s Dar eat s’ar mari primejdia end Romania ar face eauzi comuns cu Rusia contra Austro-Ungariei! Comitele ‘Andrassy care se erede ci e tot as de mare strateg pe eat si cap politic, nu se teme de asustinea ca, daci am merge cu Austria contra Rusiei, nu am expune atata Statul Roman, cum ar fi expus daci am merge cu Rusia contra ‘Austriei, cici in cazul cand am aved de dugman pe Aus- tro-Ungaria ne-ar lips? apdrarea fireased dinspre Ungaria. Poate si nu creadi cineva ca un om cuminte sd fi scris asemenea absurditiiji. Dar ele sunt cu toate acestea tip: rite in mai multe ziare care au reprodus articolul nobilu- lui comite. ‘Apoi noui ni se pare ci mai usor pot fi apirate pa- surile Carpatilor in contra unui atac al Ungurilor, decat sesurile Regatuluj contra unuia din spre Rasdrit. Dar nu- mai miunfii ne-ar ocroti contra unei lovituri din partea A- pusului? Se vede c& Ungurii au uitat cd Transilvania care este toemai in hotar cu Romania, este locuita aproape in totalitatea ei de Romani, de oameni de un sdnge si de un neam ca acei din Regat, si ck acesti Romani din Tran vania ar fi toemai acei ce s’ar prinde mai cu drag in hora revolutionara. S& feriasc’ Dumnezeul lui Almos, Arpad, Tuhutum si Sf. Stefan pe Unguri de un atac al Rusilor unifi cu Romanii: céci numai acegtia din urmd ar fi indestui eu ai lor 12,000,000 si zdroveasck cele 6,000,000 de Unguri curufi, paralizati prin riscoalele Sarbilor,’ Croajilor, Slo- yacilor gi Rutenilor. Cat despre finuta Rugilor fati cu noi, credem ci ea’ ar fi ag cum trebue si fie dupi necesitdfi politice si actuale. A vazut doar Austro-Ungaria ci Rusia a pirdsit chiar pe Bulgari, popor slav, cel putin prin limba, cand Va viizut cd inclind spre Austro-Ungaria. Dugmanul cel mare al Rusiei nu a fost niciodatk Ro- mania, ci monarhia habsburgici, si unui popor care i’ar veni in ajutor pentru desfiinfarea acestui rival secular, ar fi in stare Rusia sii conceadd toate cererile, cu atit mai mult ca, in Romania miarita, Rusia ar aved un Stat puter- nie, cult si destoinic care, gravitand in orbita ei poli tied, nu ar mai arunch umbri decdt asupra altor co: pati mi asupta centrului dela care ar primi luminX gi etildurae saa Jn rezumat, spre incheere, si nu facd Ungurii ag. de mult pe grozavii, cand in realitate le tafae inima de frieX cand se gindese la un atac din partea Romanilor. < Universnl » Sept, 1913, Cumpana cea mare Nu mi voiu ocupa eu ceea ce ar fi trebuit si facem dela Inceputal crizei baleanice ; edci socot de prisos de a critica cele ce nu se mai pot indrepth. Luarea noastra a- minte trebue si se indrepte asupra situafiei actuale, spre a yedea ce este de facut de acum tnnainte. In repeziciunea ametitoare cu care se schimb% eve- nementele in fiecare moment, se schimba gi situatia poli- ticd international’, gi acea a poporului roman, singura care ne intereseazi in grad mai inoalt. Dupa ce Turcia a fost zdrobitd gi anume fara spe- ranfii de a se mai puted reintrema, si s’a schimbat astfel configuratia politic’ ce ne inconjura Ja sudu) Du i cuma se iveste alti complicatie care, dacd nu vom biga bine de sami, poate si aduet dupii fiuis Turciae, finis Romaniae. Anume: Austria nu vra si consimt& cu nici un pret la intinderea Sarbiei peste ia pind la Marea A- driaticd ; iar Sarbii nu pot consimyi nici ei, i eu nici un pref, la rimanerea lor sub jugal economic al Austriei, adus prin lipsa unui port la aceiagi_ mare. Din aceasti cauzi un conflict este aproape de izbucnit intre Serbia si Austria, in care conflict Statele baleanice ce au luptat im. preuné pentru desrobirea lor din jugul otoman, vor siri in ajutorul aliatei Jor, asd ci un raaboix se va tneinge In- tre Austria si ele. Dar rizboiul nu se va opri aici; cici si Italia sustine independenta Alhanici, tot de team’ de a nu se apropii Sarbii de malurile Adriaticei. Se spune cd si Germania ar sprijini aceeagi nazuint a celor doud aliate ale ci, in cdt Tripla Alianf{ amenin{a Statele bal- canice. Aceste la randul lor vor fisprijinite de Rusia si prin urmare si de Frantia gide Anglia, puterile din Tripla gee Infelegere, in cat se desemneazi pentru viitor un razboiu uriag european intre aceste dou grupiri mari politice. aoe Este vorba acuma ce tinuti trebue si aibi Romania fafiicu acest mare conflict care ameninti s& ristoarne din fundament situafia politicd a Europei? Se zvoneste in toate pirfile cd Romania este legaté, de Austria gi cd noi trebuie si slujim de avangardi in rizboiul pe care monarhia Habsburgilor il va intinde a- supra Statelor slave la sudul Duntrei. Se zice cd Roma- nia sar fi dat cuvantul gi c& nu ar puted sit’l retragis, Vogti nelinistitoare de mobilizare se aud in toate pir tile; doliul anticipat intristeaz’ gi desniid:ijdueste familiile ; intreaga {ari tremur’ innaintea perspective’ unei virsiri de e, si aceasté Vanzoleala atat de cumplit’ abiitutd pe capul poporului roman, pe ce este ea motivati? Care sunt interesele noastre in conflictul dintra Austria si Serbia? ~ Ce putem castigh si ce putem pierde din tmpar noastvii la acest conflict ? lati mtrebiiri de cea mai mare gravitate, cici dela hotirarea noastré in adeasté grea cum- pink, atarné chiar existenfa Romaniei Nu e vorbi, pentru a ne interesi in cauzi, se emite in chip piezig de Austria, ideea ck suntem interesati la romanilor din sudul Baleanilor. Este drept c& o franturd’ a neamului nostru, desi ceva mai indepirtati, poate fi periclitaté prin constituirea mai puternicd a sla- vismului ce se intinde la sudul Dunirei. Dar soarta Aroma- nilor este greu de ap&rat, din cauzd c& ei nici micar nu locuese laolalt’ un teritoriu oarecare, ci triese cei mai mulfi in mici insule raspandite mtreSlavi gi Greci. Nu ar putea fi salvati nici m&car prin constituirea unei_Albanii neatarnate, si iatt de ce noi credem, ci aceasta fifirire a interesului nostru fn chestia Macedo-Romanilor este numai cat 0 momealt insel&toare, Interesul nostru cel mare este Ja nordul Dunirei, in Dacia Traian’, unde nu avem decat si intindem mana in dreapta sau in stanga, pentru a re- dobandi {%ri romanesti locuite de Romani. & Este vorba cum s% conducem trebile, ag ca nu nu- 5— 66 — mai si nu iesim primejduiti din focul cel mare ce se va t- cinge tot mai tare in jurul neamului nostra, ci si ne a- Jegem chiar cu un eagtig care si condued macar in parte Ja reiutregirea lu A face politicd austriaci, a declara rizboiu Bulga- rilor, Sarbilor si Muntenegrenilor, pentru a sprijini_ inte- rese austriace, sub masca perfidd si insiliteare a aparirei Arominilor, este cea mai uriagii gresali ce am putea comite in momentul de fafa. Da: stria are interes si opriaseX pe Sarbi de-a se intinde in Marea Adriatic’, nu are decit si’si apere ea singuri interesele ei, iar nu noi si ne facem organul apiirirei unor interese ce nu sunt ale noastre. lati pentru ce nu este de Jae tnfelept de ane a- mesteca in conflictual Mai intaiu e ruginos si imoral de a ¢ ded asupra u nor popoare cari gi'at virsat aproape ultima piedturd da singe, pentru a dobindi emanciparea fratilor lor zdrobifi- de vitriga stipanire otomani. Am aved aerul migarului din fabuld care viizAnd Jeu) rinit si trantit jos, fi da gi el un picior, S% ne amintim c& cu singele nostru am con- tribuit la neatirnarea Bulgariei, si acum tot acest sang e si'] virsiim pentra ao pune tnnapoi sub Turci; cXei spri- jinirea Austriei echivaleaz’ cu aceea a Turciei- Dar in afard de ace: piedieé morala, interese mari politice trebue si ne impiedice de a di mani de ajutor ‘Anstriei in rizboiul ce se va tncinge, Austria este si ea un organizm politic foarte gubred, si dact nu_ este degor- ganizatii in halul acela in care era Tureia, nici ea nu se afli, din puntul de vedere national, tnfr’o situatie mai buni ca Impiratia Otomané. Noi eredem ed laun rizboiu cu Statele slave dela: sudul Dundrei, acele de aceeasi na- fionalitate din Austria vor provoca mai eurand 0 revolu- fie, dectt si meargi sX’si ueid’ pe fratii lor ? Pe ce con- teaz% Austria in acest rizboiu ? Pe pufinele regimente ger- mane, pe cele unguresti gi pe cele romanesti din Tran- silvania si Banat. Dacd ne are si pe noi Romanii din Romania libera aliturea cu ea, va cdutasi zdrobiased pe Slavii din sudul Dunirei mai ales eu ajutorul Romanilor eo Aceast# perspectiva este plind de pericol pentru vii: torul neamului romanesce, cdci ne va indusmani pe vecie— 67 — eu rasa slavii in intregimea ei. Este de observat, insit, c% prin victoriile Slavilor de peste Dunire, se va constitut la sudul fluviului un Stat sau o confederatie slav& destul de puternici ; ef Rusii-ne invecineazi la risiirit sic intrun viitor mai mult sau mai putin apropiat, 0 Austrie tot slav? va fulocui formatia Austriei hibride de astizi; cici Ger- manii din Austria se vor alipi de Germania; Ungurii vor fi risturnati din stiépanirea lor de citre Slavi gi Romani. Astfel neamul romiinesc va fi meonjurat din trei parti dela visirit, dela meazii-si si dela apus, cu un o- cean de Slavi de care nu e Infelept si fim despirtiti, pe langit rivalitatea inerenti a rasei, side 0 dusminie agi de ascutiti ca aceea ce s’ar nagte din zdrobirea aspiratiilor slave de ciitre noi, ca organ inconstient si orb al perfidei monarhii anstriace. Aceste toate sunt reaultatul aruncirei in viitor a li- niilor de perspectivi: pe cari istoria de pand acuma le-a desfigurat in .diversele popoare ce ne tneunjuri. Este sin- gurul mijloc al istoriei dea lumina viitorul, din cercetarea frecutului ; clici ea este in neputinjii dea preveded insigi faptele nove ce se vor ivi in avel viitor, si singurnl ei mijloc de a pitrunde tainele ascunse ale luerurilor ce au si fie, este numai cat divectiva liniilor conducitoare. Aceasta ne arata insti intr’un chip invederat predo- minarea rasei slave in Orientul Europei, a rasei. germane in mijloe gi a rasei latine in Apus, afar de rasa anglo- saxon’ care are o pozitie absolut aparte. Noi Romanii avem nefericirea de a fi indepirtati de “Statele latine si aruneati ca o insuli in oceanul slay ce tnneac% cu valurile sale mtregul Risirit european. Este vorba acuma de a cXuti si asiguriim existenja noastré tn aceastii nou conditie de viata’ in care ne-a pus evolufia ce se desfiguri in omenirea europeand. + Pand acuma am facut politica cu Tripla Alianfi gi a o spun. intr’un articol asupra regelui Carol F, publicat »Viaja Roméneaseé* politica urmatt. de noi a fost bun’ oar acuma, cici se sprijinia pe formafia cea mai pu- ternicd. Singura garantie, ins, de existent’ a organizme- lor politice mai mici, e de a se rezema pe acele mari si eovirgitoare. Dar politica se schimb’; nu este ceva sta-63 tornie, si potrivit eu schimbirile constelatiilor politice, tre- bue sa se schimbe gi conducerea afacerilor noastre. Prin nouele evenimente se desemneazi o alt’ grupare de pu- teri care trebue si schimbe numai decat gi linia noastri de conducere, si aceasti schimbare trebue si -se indepl niasci prin evolufia noastr’ ciitr’ popoarele slave, si pard~ sirea logiturilor ca Tripla Alian{a. In orice caz tsi, pentru a se hotari ce directie trebue si dim politicei noastre externe, cred ck ea nu poate fi determinatt, numai de voinfa si de legiturile unui singur om, fie el chiar cea mai innaltd reprezentare a po-~ porului roman. Fiind in joc existenfa firei, trebue ca fara sii se pronunte. Dar fiind cd camerile acum nu sunt inc& alese gi cele vechi au fost disolvate, trebue mlocuitit lips: parlamentului printr’'un mare consiliu al tuturor ciipite lor politice ale (arei, infelul aceluiace a fost convocat in 1878 cand era vorba de a sti dac vom lua sau nu parte eu Rugii la rizboiul contra Turcilor. Numai pe temeiul unei hotiriri a fruntasilor {irei, putem noi risea viitorul acestui popor, iar nu pe motivu) unor angajamente luate din tim~ puri mai vechi, cand situatia politicd international’ erd cu totul alta de cat acea de astizi. Mai la urmécine are si pati din vilm&sagul incins m jurul nostra, va fi pop roman. E] trebuie deci intrebat asupra soartei ce vrea si’si crojasea. Atata pentru astiizi de si mai sunt multe de spus in. aceasti privintii. « Adeviirul », Sept, 1913. Politica externa a Romaniei in viitor (Evenementele atat de importante prin care a trecut si trece inci ast&zi fara romaneasea, botezul de singe gi zbuciumnl care nu pare catugi de putin potolit, in jurul Baleanului, m’au facut si-mi mdrept pasii spre locuinja ilustrului nostru istorie gi om politic d. A. D. Xenopol, spre ai solicita un interview pentru ziaral ,Dreptatea' D-1 A. D. Xenopol, care cunosted bine manifestarea— 69 — frumoas& si punctul de vedere al ,Dreptifei*, eu figura luminoast si cu bunavoinja d-sale’ caracteristicd, s'a gri- bit a face pentru ,Dreptatea* si cetitorii si o expunere asupra politicei si evenementelor noastre externe, am&- hunfitt si foarte interesanti. La tntrebarea mea asupra: relafiunilor noastre di- plomatice cu Austro Ungaria, d. A. D. Xenopol riispunde textual urmiitoarele:) — «Relatiile noastre trebue si corespunds cu sim- timintele gi scopurile pe care Austro-Ungaria le manifestit fata cu noi. In toate timpurile pin& astiizi Austro-Unga- ria a fost cea mai neimpacati a noastri dugmank. Pe scurt, ag amintl rapirea Bucovinei. luarea Mehadiei gi a Dornei, combaterea Unirei si a dinastiei streine, adecd a mijloacelor noastre de intirire a organizmului politic; seo- pul ei de a ne seefestra Dunirea, purtarea ei in aplicarea tratatului de comert din 1875 si, acum Ia sfarsit, ajutarea Bulgarilor pe sub ascuns contra noastri, cand noi eram chipurile aliatii ei, alipiti tind de Tripla Aliant’. »Relafiile intre popoare sunt nevesare, date de im- prejuriiri, de gi oameni pot si le dee momentan a- parente contrare, Austri si ne dugminiasc inde& in cuprinsul ei se 4,000,000 de Romani; avea deci interes a nu se tntiri Statul nostra, a nu se imbo- git poporul nostru gi a nu se cultiva, pentru a nu spori puterea fireasci de atragere a Ronsinilor de peste munti ciitre noi. Acelagi motiv a impins’o de-a combate totdea- una o intérire a Statului sirbese ca si nu devie gi el un centru de gravitate pentru Sarbii din Austria. Atitudinea, dugminoasé a Ungurilor Aceasti tinuti a Austriei a sporit la neméisuratele, de cand Austria a devenit Austro-Ungaria ; cici Germanii mai cuminti decAt Ungurii, au simfit cd este peste putinta de a duce la infinit egemonia germani asupra popoa- relor de alte nationalitafi decat poporul domnitor, Ungurii din contra, govini gi dezechilibrati, sustin mortis ca in Ungaria existi o singurd natie, cea ungureasci, si vreau cu orice pret si intoared en forta la nafionalitatea lor pe Roméanii gi Sarbii din Statul ungurese. yDe aceia se observ un lucru: finuta Austriei pro-ge pri-zist fafi cu Romanii este mai mult plink de duplici- tate, de eat dugman& pe fafa. »Austria ne eurtenegte, ne feliciti chiar pentru iz- banda repurtatii in ultimul conflict; presa ei ne lauda, incat numai cine cunoaste ascunsurile politicei austriace, patrunde in adeviratele ei seopuri. Ungurii inst dau dus- minia lor pe fata. In timp ce gazetele austriace ne laud ei nu stiu cum si ne insulte mai grosolan gi_mai tri Pe cand Austria ar vrei si modereze apuciiturile cele siilbatice ale Ungurilor c&tre fratii nogtri din Transilvania,, Ungurii_ se n&pustese cu o furie tot mai turbati in contra linigtitului popor roman, voind si gribiascd cat se poate mai repede prefacerea iui in Unguri si a spori astfel pi- tuva prea subtire a propriului lor popor. Este insit de ob- servat ci in Austro-Ungaria pant acum Ungurii dau to- nul si Nemfii joac dup’ fluerul unguresc ; de aici se e plied cum se face c&, fatiicu manifestirile destul de dri galage ale pirfei germane, guvernul austro-ungar se poarti cu noj intr’un chip invederat dusminos. »Prin urmare, dacii trebue si fim contra Austriei, este: 1) fiinded m toate timpurile aceasti putere nu ne-a voit decat riul gi al 2)din cauz’ cd organizmul ei politic estetaga intoemit incat pericliteazii viata nafionald a pirfei celei mai sinitoase a neamului nos! »A fi prieten cu Austro-Ungaria insamnd numai de cat a jerifi pe frafii nostri de peste munfi, gi aceasta nw o putem face, cdei nu este permis a’fiucide pe fratele, pentru a trai tué. Situatia intern a Austriei e desperata — (Tn caeul acesta — am tntrebat — in ce senz trebue si fie orientatd diplomafia noastré tn viitor 2) —.Conform eu cele spuse—a riispuns ilustrul savant —cred ci diplomatia noastra ar trebui si fie mai energicd. faja cu Anstro-Ungaria, firi a se teme ci pentru aceasta s’ar pune riiu cu Germania si cu Italia. »Caei sunt semne foarte vizute ci Germania se inde- parteant din ce in ce mai mult fn politica ei externi de monarhia Habsburgilur. O sum% de articole publicate de ziarele germane ne arati nemultumirea poporuiui german eu incurexturile in care politica Austro-Ungariei complica.7 pe marele imperiu. O earicaturi publicatii im Kladdera~ datsch, ziarul umoristic din Berlin, ne arati pe un wlan prusian sprijinind cu umarul sandramaua austriact. Tn ‘Austria propriu zisi, eu toate concesiile fiicute nationa- fititilor, aceste nu sunt mulfimite si cer acum altele care cauti si tealece cu. totul pe poporul german; aga, In timpul din urmi s’a proclamat starea de asediu in Boe- mia, Cat despre Ungaria, relafiile ei interne sunt din cele mai rele. Croatii sunt pugi si ei sub stare de asediu, Slo- vacii si Romanii fierb de uri contra asupritorilor, gi un ziar roman de peste Carpati a mers pani acolo eu indrazniala, si vorbiasci de articole scrise cu ros in contra Maghia- rilor (adieX cu sange), fir ca cu tot acest atentat la i deea sfint’ a Statului maghiar autoritigile unguresti_ si fi Mdraznit a aresti pe redactori, dup’ cum le e obiceiul. »Tridarea de mai diuniizi a colonelului Riedl este un simptom caracteristic al stiirei interne a armatei aus- triace, Este invederat eX cu asemenea armata, ciuruitt de simtiminte dugmane contra popoarelor st&panitoare, nu se poate merge la rizboiu; de aceea si se observe ci In conflictul baleanic Austria a stat mobilizati vre-o 7—8 luni, cheltuind sute de milioane, fark a indriizni si fact un pas in afar de frontariile ei. Ea stieh bine c& coloneli ca Riedl sunt sute in regimentele ei, compuse din nafio- nalit%fi care nu pot suferi nici stiipanirea nemfeascts nici apisarea maghiar’. Atitudinea, Germaniei si Italiei Germania stie toate acestea si ea se teme sit se inn inteze prea mult in sprijinirea politicei exterioare a Austri .Germania bate in ratragere, isi manifest din ce in co mai multo apleeare dusminoasi cittri-foasta ei aliata. Dac& cercetiim cam’ stax Ivertrile cu Ttalia, ne con- vingem ugor cX nici acelea nu sunt mai Intloritoere. A- gitajia Italienilor din Tirol si Priest ied proportii din ce in ce mai mari, mai ales in jurul chestiei Uuiversitijei italiene. ~Austro Ungaria este puterea cea mai urgisitt de Italieni si acestia cant gi acum vestitul lov cintee anti- austriac, care inecepe cu euvintele : Siamo, Italiani, Giovani freschi E dai Tedeschi, paura non abiam.-R— ,Apoi cand vedem starea Austro-Ungariei atit de sldbdnogit’é Imn&untrul ei, nune putem mira e& Germania vrea sii-i dea eu piciorul. Agi se face totdeauna In poli- tic cu cel slab gi mise, pe cand cel tare este totdeauna onorat gi respectat. Aceasta din pricin& c& in politic’ pre- domneste principiul forfei pus in slujba interesului, iar nu principiul dreptifei care apiirs si pe cei slab, ~Prin urmare, pentru a reveni la cele spuse mai sus, sd nu ne temem ci printr’o politicd mai putin supusa fatit cu Austro-Ungaria ne-am instrdina simpatiile Germaniei si ale Italiei. »Tripla Alian{a a fost ; ea nw mai existe, Trebue si urmirim o politici mai energicd »Astfel flind Incrurile, putem si aritiim colfii veci- nei noastre de peste Carpati, firk ca prin aceasta si a- tingem bunele noastre rela{fi_ cu puternicul Imperiu Ger- man si cu draga noastrit sori Italia. 2In ce trebue si constee aceasti politied mai ener- gieX a noastri ? Este invederat c% numai in privirea soar- jei frajilor nostri de peste munti, S& protestim nu numai prin presi, dar gi prin organele noastre politice tn contra eruzimilor si apistrilor earora sunt expusi Romani din Ungaria, si sii nu ne temem c& Austro-Ungaria ar face din asemeaea protestiiri un casus bellé, mai ales acum cand a vizut, prin admirabila migcare a Intregei noastre {i prilejul ‘mobiliztrei, ci suntem si noi o forji. : »Si de sigur ei Ungurii chiar se vor gandi de doui ori tnndinte dea declara rizboiu pentru sprijinul ce I'am da fratilor nostri subjugati, Un riizboiu ur fi, pentru Austria si mai ales pentru Ungaria, 0 cauzii de total deseompunere. ~De aceia este probabil ci Ungurii vor ciuti si ne ingele, fiicdnd oarecari concesii Romanilor de peste munti ; dar si nu ne ldsiim orbiti. é cerem totul sau nimic, Sau autonomia Transil- vaniei, saz cel putin respectarea drepturilor nationale ale Romanilor si reprezentarea proportional cunumiarul suflete- lor in parlamentul din Buda-Pesta, sau cum am spus... nimic ; cici nedandu-se nimic, revolutia uu va incetd de a sparge gagea maghiard, de a pribugi sandramaua cea putred’ sprijiniti de ulanul prusian.a hy Actualele conflicte din Balcani (Care va fi rezultetul actualelor conflagrafiuni din Baleani : conflictul albano-sérb gi conflictul greco-ture, pre- cun gi eventualitatea unui couftict bulgaro s@rb? Care tre- bue sit fie atitudinea Roméitniei in aeeste conflicte ?) — ,Eu—mi-a declarat a. Xenopol—am obiceiul si ‘nu mi pronunf asupra evenementelor care nu sunt inci. elar desemnate in politica zilei. Conflictul albano-sirb nu’mi pare serioz, de si el este pus in_migcare fird indoiali de Austro-Ungaria gi de Bulgaria. Dar elementul ales de a- ceste dou puteri intrigante, pentru a arunc’ iar focul fo peninsula baleanici, cel albanez, este prea putin organi- wat pentru a putea sluji la o uneltire serioazi Cat despre conflictul greco-ture si eventuala aliantit a Bulgariei cu Turcia, toate sunt posibile la aceste po- poare care par a fi zemislite numai cat spre a incured Jumea cu pretentitle lor, mai mari decat puterile. In orice caz, eu cred e& Roménia nu poate face pe jandarmul Europei, spre a pune la cumintenie niste p poare Innebunite, Dacii eaaluat parte la rizboiul aliatilor intre ei, a f¥cut-o, nu cum se erede numai pentru a im- piedeea varsarea de singe si in scop pur umXnitar. »Interesul ei principal era de a Impiedeed pe Bul- gari de a deveni 0 putere mare, prin zdrobirea Sarbilor gi a Grecilor, aruneand astfel descumpinirea in Peninsula bal- canie’, in defavoarea poporului roman. »Romania nu a fost jandarmul Europei, ci jandar- mul ei*... (Si ilustrnl istoriese opri aci, nu far a pomeni inst despre armatii, adeviiratul element de viat& din istoria tre- cutului poporului romanese, ne uitand si regrete micile i din zilele din urmi gi blamand pe acei cari cautd si arunce gresala unor indivizi asupra fntregei in- stitutii. Pomenind cuvantul ,armati< d. Xenopol pired cd a si tragi concluzia cea mai normali din toate cite le spusese, prin factorul ce] mai important in manifesta- rea viitoarei noastre politici externe).

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5820)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1093)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (852)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (609)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1717)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (898)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (349)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1867)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (403)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4771)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (808)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4208)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1903)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2522)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3973)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (105)