Download as pdf
| R.A. Monitorul Oficial
‘Central pontru rolatit cu publicul
CONFORM CU ORIGINALUL |
MONITORUL OFICIAL
ROMANIEI
Anul 187 (XXXl) — Nr. 928 LEGI, DECRETE, NOTARARI $1 ALTE ACTE Luni, 18 noiembrie 2019
Nr, Paging
DECIZI ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Docizla nr. 454 din 11 julle 2019 refertoare Ia exceptia de
‘neconstitutionaltate a dispoziilor art. 335 alin. (4) dh
Codul de procedur’ penal
DECIZII ALE PRIN-MINISTRULUL
427. —Decizio prvind ellberarea domulul Vasile Clurchea
din functia de membru al consifului de administrate ¢1
de pregadinte, cu rang de secrelar de stat, al Cassi
Nationale de Asigurari de Sanatate,
428, — Decizle privind numirea doamnei Adela Cojan tn
functia de membru al consiliulul de administrate $i de
presedinte, cu rang de secretar de stat, al Casei
Nationale de Asigurari de Snatate,
ACTE ALE ORGANELOR DE SPEGIALITATE
‘ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
2.956. — Ordin al viceprin-ministrtui, ministrul dezvolirit
regionale si administrate publics, pentru modificarea si
‘completarea reglementii tehnice .Cod de proiectare
‘selsmicd — Partea | — Prevadan da proiectare pent
‘dir’, indicativ P100-1/2013, aprobata prin Ordinul
vieaprin-ministrulul, ministrul dezvoltillregionale i
administralit publice, 246572013 ana ee
ACTE ALE AUTORITATI ELECTORALE
PERMANENTE
43. — Hotérére prvind moaificarea istel saditor secilor
{de votare din strainatate pentru alegerea Prosecinteiut
Romaniai din anul 2019, stablits. prin Holérarea
‘Autorti Electorale Permanente nr. 38/2018 1-15
a4
Rectilicari 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA\, Nr, 928/18.XL2019
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL DEZVOLTAR REGIONALE $1 ADMINISTRATIE PUBLIGE
ORDIN
pentru modificarea si completarea reglementarii tehnice ,Cod de prolectare seismic’ —
Partea | — Prevederi de proiectare pentru cladiri”, indicativ P100-1/2013,
aprobata prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltarii regionale
si administratiei publice, nr. 2.465/2013
In conformitate cu prevederila art. 10 din Logea nr. 10/1995 privind calitatea in construct, republicatd, cu modificdrile gi
complete ulterioare, ale art. 2 din Regulamentul privind actvitatoa de reglementare in constructi gi categorie de choltuial
aferente, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 203/2003, cu modificarile gi complotarileulterioare, precum si ale art. 5 pct. 31 din
Hotérdrea Guvernului nr. 51/2018 privind organizarea si functionarea Ministerului Dezvoltril Regionale si Administrajei Publice,
cu modificdrile ulterioare,
‘avand in vedere procesele-verbale de avizare nr. 2 gi 3 din 20.09.2018 ale comitetelor tehnice de specialitate ale
Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiel Publice, CTS nr. 4 —Actiuni asupra constructor si CTS nr. 5 — Structuri pentru
construct si Procesul-verbal de avizare nt. 1
Regionale i Administratiei Publice,
lin 29.07.2019 al Comitetului tehnic de coordonare generalé al Ministerului Dezvoltrii
Tn temeiul art. 12 alin, (6) din Hotérdrea Guvernuli nr. 51/2018 privind organizarea si funcfionarea Ministerului Dezvoltérit
Regionale si Administratiei Publice, cu modificérile ulterioare,
viceprim-ministrul, ministrul dezvolt&ril reglonale $1 administrafiel publice, emite prezentul ordin,
Art. 1. — Reglementarea tehnicd .Cod de proiectare
seismic’ — Partea | — Prevederi de proiectare pentru cidin’,
indicativ P100-1/2013, aprobaté prin Ordinul viceprim-
mninistrului, ministrul dezvoltri ragionele si administratel
ublice, nr, 2.465/2013. publicaté tm Monitorul Oficial al
Roméniel, Partea | nr. 558 $1558 bis din 3 septembrie 2013, se
modifica $i se completeaza dupa cum urmeaza:
1, La punctul 3.1, alineatul (6) se modificd gi va avea
urmatorui cuprins:
(8) Spectrul de réspuns elastic al acceleratilor absolute
peniru componentele orizoniale ale misc&rii terenulul tn
amplasament, S(T) (in me), este definit astel:
SelT) = Vis 9 BT) 62),
unde valoarea a, este in mis2, B(T) este spectrul normalizat
de rispuns elastic a accelerailor absolute i yj» este factorul de
importanta si expunere le cutremur.”
2, La punctul 3.1, alineatul (11) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
.(11) Actiunea seismicd verticalé pentru proiectarea cladiriior
este reprezentatd prin specirul de raspuns. elastic al
acceleratilor absolute pentru componenta verticalé a miscari
terenului in amplasament Sy, (in m/s2), dat de urmatoarea
relatie:
Sve(T) = Yoo 4g By T) 82),
unde aq este valoarea de vart a acceleralie! pentru
componenté verticala a migcSrii terenulul, in m/s2, B,(7) este
spectrul normalizat de raspuns elastic al acceleratilor absolute
pentru componenta vertical’ @ migcéiil terenului si Ye este
actorul de important si expunere la cutremur.”
3, La punctul 4.4.1.2, alineatul (1) so modificd gi va avea
urmatorul cuprins:
(1) Proiectarea seismica va urméir realizarea unel structuri
cu grad inalt de redundant’ avand capacitate adacvata de
redistribuire a eforturilor. Se va realiza un mecanism de
Plastificare ou suficiente zone plastics cu ductiliate adecvaté
care 88 permita exploalarea rezerveior de cezistenié ale
siructuri $1.0 disipare avaniajoas’ a energici seismice,
Struoturile ‘cu grad mai redus de nedeterminare statica vor fi
proiectate utlizand factori de comporiare redusi
Nota 1: Sistemele structurale alcdtuite din placi, grinzi si
pereti dispusi concentrat intr-o zon a cladiri, fra cadre
perimetrale (Structura cu nucleu central gi plangee dala), nu au
redundanté adecvat8, Pentru o redundant structural adeovats
‘sé recomanda cal putin dispunerea de cadre perimetrale.
Nota 2: O structura redundanta cu multiple legaturinterioare
(muttipiu static nedeterminat8) are toate legéturile dimensionate
adecvat. De exemplu, o structurd etajata de beton armat nu
poate fi considerata redundanta daca lungimile de Innadire prin
Suprapunere ale armaturilor din stalpi si grinzi sunt mai mici
decat este necesar sau daca nodurile nu au rezistenta §i
rigiditate suficiente.”
4, La punctul 4.4.1.4, dupa alineatul (3) se introduce un
now alineat, alineatul (4), ou urmatorul cuprins:
(4) Capacitatea de rezistenté a constructiei in ansamblu la,
actiuni orizontale, pe fiecare direofie ortogonala principal
trebuie s& fie mai mare decat forla tdietoare de baza calculat’
conform pet. 4.5.3.2 sau 4.5.3.3, Pentru aceasta verificare,
capacitatea de rezistent4 a constructiel in ansambl fa actiuni
orizontale corespunde vaiorior de proleciare ale rezistentelor
materialelor ¢i este asociatd curgerii de ansamblu a structuri
sub actiunea unor forte orizontale aplicate static, distribuite
conform ezuitatelor analizei modale pentru modul fundamental
de vibratie, pe fiecare directie considerata. in cazul aplicari
imetodelor de calcul neliniar, stablicea fore de curgere se face
conform anexsi D. Aceasta prevedere nu se aplica structurilor
late seismic, conform prevederilor cap. 11."
5. La punetul 4.4.2, alineatul (1) se modificd si va avea
‘urmatorul cuprins:
(1) Unele elemente structurale pot s& nu fie considerate ca
{8cdnd parte din sistemul structural care preia fortele seismnice
si 88 fie proiectate ca elemenia secundare. Rezistenia si
tigidtatea acestor elements la forte laterals vor fi negijaie in
proiectarea seismica si nu este necasar ca ele 84 salisfacd
prevedarile speciale din cap. 5—9.
‘Ih schimb, aceste elemente $i legSturile lor cu structura
seismic’ de bazA vor fi aledtuite astfel incét sé proia Incdrcarile
, 1 in care Fp, ¢ este determinata utlizand forma
neampliicaid. a Sq(7} si \ este determinat conform
Pot. 4.5.3.2.2."
21, Punctul 4.7 se abroga.
22. La punctul 5.1.2, definifia sistemului flexibil la
torsiune se modifica si va avea urmatorul cuprins:
-— Sistem flexibil ta torsiune: sistem structural f4r&
rigiditate si capacitate de rezistent® suficienta la torsiune de
ansamblu conform pct. 44.1.5. Sistemele structurale alcatuite
din plac, stlpi si pereii dispusi concentrat ins-o zona a claditi,
‘ra cadre perimetrale (struoturd cu nucteu si plangee data), se
‘incadreaza in aceasta categorie.”
23, La punctul 5.1.2, dupa definifia ,nod” se Introduce o
noua definitie, cu urmétorul cuprins:
4 Cadru: — subansamblu structural alcatuit din grinzi si
staipi conectati rigid in nodurl (noduri care restrictoneaza rotirea
relativa a grinzilor si stdlpilor in sectiunile invecinate nodului
'Nolé: Subansambluri structurale alcatuite din grinzi si stalp
pot fi considerate cadre nurmai dac’ grinzil, staipi gi nodurile
ideplinesc prevederile din acest capitol.”
24, La punctul 5.2.1, alineatul (3) se modifica gi va avea
urmatorul cuprin:
(2) Stiucturile pentru ctédiri pot # proiectate pentru una
dintre cele doud clase de ductitate, clasa ductiltate inalt’
(DCH) sau clasa de duciiitate medie (DCM), in functie de
capacitatea de disipare a energiei si de rezisienta la forte
orizontale, Structurle proiectate pentrs DCH au ductlitate de
ansamblu si local superioaré celor proiectate pentru OGM.
Pentru a reduce cerinfale de dustilitate, structurile din clasa de
ducillitate medie vor fi dolale cu 0 capacitale de rezistent’
superioara celor din DCH. Toate elementele structurale
principale dint-o structura vor fi proiectate pentru o singura
clasai de ductitate.
Nota: in general, siructurile din zonels cu seismictate Inet
(252 0.3 g) se vor proiecta pentru clasa de ductiltate init si pot
suporta, In principiu, fr8 pericol de colaps, cutremure mai
putemice decat cutremurele de proiectare in amplasament." ee salto 9 =
| 8.4. Monitorul Oficial
Centril pentru relat cu publicul
MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE}, PARTEAL, Nr 926} AMSA CU ORIGINALUL Jo
25. La punctul 5.2.1, dupa alineatul (5) s:
nou alineat, alineatul (6), cu urmatorul cuprins:
(6) Prin exceptie de la alin. (4), 80 pot utiliza reguille de
proiectare corespunzatoare clasei de ducilitate DCL pentru
dladirile a céror capacitate de rezistenta de ansamblu la actiuni
seismice orizontale, corespunzatoare raspunsului last, este
mai mare dec&t cerinta seismic corespunzatoare spectrului de
raspuns elastic al acceleratilor absolute (q = 1), indiferent de
amplasament.”
28. La punctul 5.2.2.4, dupa alineatul (3) se introduce un
nou alineat, alineatul (4), cu urmatorul cuprins:
(4) La ciadirila din clasele de importanta 51 expunere f gi,
amplasate in zone seismice caracterizate de a, > 0,159, nueste
permisa proiectarea sistemelor structurale alcatuite din plac,
stalpi si pereti dispusi concentrat intro zona a clair, fara cadre
perimetrale (structura cu nucleu si plangee data).”
27. La punctul 5.2.2.2, alineatul (2) se modificé siva avea
urmatorul cuprins:
(2) Valoarea raportului dintre forta orizontala capabilé a
stricturi gi forta orizontala corespunzatoare curgerii primului
element siructural, y/o, se determing prin calcul static neliniar
931 8¢ limiteaza superior la 1,35.
Pentru cladirile din clasa de important si expunere ta
‘eutremur I sau Il, in cazul in care valoarea o,fay nu se determing
prin calcul static neliniar, aceasta se va considera egala cu 1.0.
Pentru cladirle din clasa de Importanté si expunere la
‘cutremur Ill sau IV se pot utiliza valorile a,/a; specificate la
alin, (3) fra determinarea acestora prin calcul static neliniar.
Nota: Fora orizontala capabila a structuri reprezinta forta
‘corespunzatoare forméiii unui numar suficient de articulei
plastice care aduce structura In pragul situatiei de mecanism
cinematic. Foria orizoniala corespunzatoare curgerit primului
element structural reprezinta forfa orizontala corespunzatoare
aparitiel primel articulatii plastice prin atingerea capacitatii de
rezistenta in primul element al structuri.”
28, La punctul 8.2.2.2, alineatul (5) se modifica si va avea
urmatorul cuprin:
(5) In cazul cladirlor neregulate, valorile q din tabelul 5.1 se
reduc conform pet. 4.4.3."
29. La punctul 5.2.2.2, alineatul (6) se abroga.
30. La punctul 5.2.3.2, dupa alineatul (2) se introduce un
nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cup:
(3) Elementele structurale vor fl proiectate astfet incat
cadarea sectiunilor din Incovoiere, cu sau fara forfa axial, sai nu
se produca prin zdrobirea betonului comprimat inainte de
curgerea ermaturit longitudinale tntinse."
31. La punctul 5.2.3.3.3, dupa alineatul (6) se introduce
un nou alineat, alineatul (7), cu urmatorul cuprins:
.{7) In cazul stalpilor structurtor duale cu pereti predominant
ru este necesar sa se satisfac condita (5.4)."
32, La punctul 5.2.3.4, alineatul (2) litera (c) se modificd
‘iva avea urmatorul cuprins:
(¢) Proprietajile betonului si ofelului sunt favorabile sub
aspectul realizirit unei ductilitit locale suficient de mari. Astiel:
— betonul trebuie sa alba o rezisten\é suficienté la
compresiune gio capacitate de deformare suficient&; condifile
privind clasele minime de beton redate la pot. 5.3 51 5.4. pentru
Clasele de ductiitate inaltd si medie asigura, implicit, aceasta
exigeia;
Ofelul folosit in zonele critice ale elementelor seismice
principale trebuie s& posede alungiri plastice substantial
acestea sunt asigurate do ojeluriia de clas& C. Ofolurle
reductile sau mai putin ductilo pot uilizate mural in situatile
jn care prin modul de dimensionare se poate asigura o
comportare fn domeniul elastic al acestor anmaturi,
— raportul inire rezistenia ofelului si limita lui de curgere
Irebuie s& nu fie excesiv de mare (orieniativ s 1,35)”
troduce un
33, La punctul 5.3.1, alineatul (3) se modi
urmatorul cuprin:
(3) In zonele critce ale elementelor principale se vor utiliza
oteluri de clasa C. In afara zonelor critice se poate utiliza ofel
din clasa B.”
34. La punetul 5.3.2.1, allneatul (1) se modifica gi va avea
urmatorul cuprins:
(1) Inaltimea sectiunii transversale a grinzilor va fi de cel
putin 1/16 din deschiderea liberd a acestora. Lalimea grinzilor va
fide cel putin 200 mm.”
35. La punctul 5.3.2.3, alineatul (1) se modifica giva avea
urmatorul cuprins
(1) Prevederile prezentului punct se refer la pereti
individuali sau cuplat,fixati adecvat in infrastructura (fundatie)
asifel incat baza jor sa nu se poata roti relativ la aceasta.
Peretii rezemati exclusiv pe pléci sau grinzi, cu exceptia
rezemarii pe radier sau grinzi de fundare, nu sunt permis.”
36. La punctul 5.3.4.1.1, alineatul (5) se modifica si va
avea urmatorul cuprins:
(5) Modul de dimensionare la forta taietoare si de armare:
transversalé a zonelor citice se stabileste in functie de valoarea
algebricd a reportulul inte fortatGietoare minima gi cea maxima,
= Vea mi/Vedmax. in Seotiunea de calcul.
Nota: Daca fortele taietoare Ved min $1 Ves max aU semne
‘opuse, in calcululraportuluiZ seminul minus se atribuie minimului
dintre valorile absolute ale celor doud forte, iar semnul plus
se atribuie maximului, Raportul { se situeaza Intre —1 si
4,0 =—1 reprezinta situatia cea mai defavorabilé de solicitara,
cnd cele doua forte taietoare au valori absolute egale si sernne
contrare, {= 1 reprezinid situatia in care forfa tBietoare cauzata
de actiunea seismica orizontala esta nesemnificativé.”
37, La punetul 5.3.4.1.4, figura 5.3 se modifica gi va avea
urmatorul cuprin:
giva avoa
» rind
i ee
Veamf WE |
Figura 5.3 Somnificatia Veu, max i Vea, mn $i modul do
dispunere a armaturl Inclinate
38. La punctul 5.3.4.2.2, alineatul (1) se modifica si va
avea urmatorul cuprins:
(1) Efortul axial mediu normalizat in oricare combinatie
seismica de prolectare, v, nu va depasi valoarea 0,45. Sunt
‘admise valori vg sporite pana la 0,55 dac’ rotirea capabila a
barei in domeniut postelastic, determinatd utilzand modelul de
comportare al elementelor de beton armat incovoiate, este rai
mare decat carinja conform pet. 5.2.3.3.2, In cazul stalpilor
siructurlor duale cu pereti predominant, ofortul axial mediv
normalizat, vg, s€ va limita superior la valoarea de 0,70, cu
respectarea pot. 6.2.3.2. alin. (3)."
39. La punctul §.4.4.2.2, alineatul (1) se modificd si va
avea urmatorul cuprins:
1) Efortul axial mediu normalizat in oricara combinatie
seisinica de proiectare, vg, nu va depasi valoarea 0,5. Sunt
admise valori vg sporite pand la 0,60 daca rotirea capebila a 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 928/18.X1.2019
barel in domeniul postelastic, determinat8 utilizand modelul de
comporiare al elementelor de beton armat incovoiate, este mai
mare decat cerinla conform pet. 5.2.3.3.2. In cazul stalpllor
structurilor duale cu pereii predominanti, sfortul axial mediu
normalizat, vg, se va limita superior la valoarea de 0,70, cu
respectarea pet. 6.2.3.2. alin. (3).
40. La punctul 5.4.4.3, dupa alineatul (3) se introduce un
nou alineat, alineatul (4), cu urmatorul cuprins:
(4) Pentru verlficarea nodulul ta aciiunea fortel de
compresiune inclinataé dezvoltata paralel cu diagonala sa se
aplic’ pet. §.3.4.2.3 alin. (1) si (2).”
41. Punctul 5.6 se abroga.
42, La punctul 5.7.1, alineatul (4) se modificé gi va avea
urmatorul cuprins
(4) Ancorarea armaturilor din zonele critice ale grinzilor gi
staipilor din structure proiectate pentru DCH se masoara de la
© sectiune situata la Sdy de a fata elementului in care se
realizeaz’ ancorarea, in interiorul acestula (figura 5.6).
Lungimile de ancorare pentru barele intinse vor fi cu 20% mai
man decat cele determinate conform SR EN 1992-1-1.°
43. La punctul 5.7.3, alineatul (1) se modificé gi va avea
urmatorul cuprins:
(1) Ip zonele critice unde se asleapta deformafi plastice
semnificative, conform configuratiel_mecanismulul de
plastificare, nu sunt admise innadiri prin suprapunere. in restul
zonelor criice innddirea prin suprapunere se recomands sa fia
evitatd. Exceptie fac armaturle vertcale din inima peretlor de
beton care pot fi imbinate prin suprapunere.”
44, La punctul 5.7.3, alineatul (3) se modifica gi va avea
urmatorul cuprins:
(3) innadirea se poate realiza prin dispozitive de cuplare
metanice validate prin incercar efectuate in condi compatible
cu clasa de ductiitate selectala, Pentru clasele de ductiliale
DCH si DCM, dispozitivele de cuplare mecanice trebuie s&
asigura curgerea barelor de armsturé pana la epuizarea
capacital lor de deformare Ia solicit’ citlic alternante, (ra
cedarea imbinarii.
4, La punctul 5.7.3, alineatul (5) se modifica gi va avea
urmatorul cuprins:
(5) Distanta s dintre armturile transversaie ale grinzilor,
sidipilor sau bulbilor peretilor de baton in zonele de suprapunere
va f cal mult min {ev4; 100 mm}, undef este inatimea sectiuni
transversale 2 acestora.”
46. La punctul 5.8.2, alineatul (4) se modifica gi va avea
urmitorul cuprins:
(4) Placile de fundatie (radierele) vor avea grosimea minima
0 40 cm si vor fi armate cu cel pujin cate o plasa de armaturi
de olel a partea de sus sila partea de jos. Coeficientul minim de
~armare pentru fiecare dintre acaste 2 plase este 0,002."
47, La punctul 5.10, alinoatul (5) se modified gi va avoa
urmaiorul cuprins:
«(8) In cazul plangeelor apartinand structurlor cu pereti de
beton armat proieciate pentru clasa de ductilitate DCM sau DCH
se va variica transmiterea forjalor orizontale de la diafragme la
perete. Aceasta implica
(2) imitarea eforiurilor unitare de fortecare la interfaja perete—
diafragma la valoarea 1,0f.1;
(0) prevederea nei armaturi de conectare, dimensionala pe
baza unui model cu diagonale inclinate la 45" sau a conceptului
rezisteniei la forfecare prin frecare echivalenta.’
48. La punctul 5.10, dupa alineatul (5) se introduce doua
noi alineate, alineatele (6) 3i (7), cu urmatorul cuprins:
(6) La proiectarea plangeelor dali far armaturs
tranisvarsalé efortul unitar do str3pungere Tn lungul perimotrulul
de control, generat de inc&rcérle perpendiculere pe planul pci
asociate combinatel setsmice de prolectare, se limlleazdla 0,4
din valoarea Vw. stabltS conform SR EN 1992-1-1.
(7) La proiectarea plangeetor dala cu ermaturd transversala,
sub actiunea inearcarlor perpendiculare pe planul plici
asociaie combinatiel seismice de proiectare, capacitatea de
rezistenté la strépungers si perimetrul de calcul, dincolo de care
nu mai sunt necesare armnaturi de strépungere, se vor determina
conform SR EN 1992-1-1, considerand in caloul 40% din
valoares Vea. Stabilité conform prevederilor acestui standard.”
49. La punctul 6.1.2, alineatul (4) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
(4) In conceptul (b) starea de eforturi si deforma tn
struicturd este evaluata printr-un calcul elastic, f8r& a considera
© incursiune substantialé a materialului in domeniul inelastic.
Aceste structuri apartin clasei de ductiltate DCL.”
50, La punctul 6.2, alineatul (5) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
(5) Cerinja prevazuta ta alin. (4) poate fi considerata
satisféicuta daca limita de curgere reala fymax a Ofelului din zona
disipativa satisface condita fymax $ Youry. unde factorul de
suprarezistent@, Yow, este definit ca raportul dintre limita de
‘urgers realé, fymax- limita de curgere nominalé, f,, Factorul de
suprarezistenta poate fi determinat dupa cum urmeazé
(a) In ipsa unor date specifice proiectulu, valorile factorului
de suprarezistenta Yoy pot fi considerate cele indicate in
tabolul 6.2.
(0) In cazul in care producétorul de ofel garanteaza valoarea
superioard a limitei de curgere a olelulul, fymax, factorul de
‘suprarezistent’ poate fi determinat din expresia Yor = fynaal.
(¢) In cazul in care se fac masurdtor ale proprietaior mecanice
2 ofeulfolosi la realizarea structuri, factorul de suprarezisten{a
poate fi determinat din expresia You = fym
51. La punctul 6.2, alineatul (8) Se modificd s1 va avea
urmatorul cuprins:
.{8) Suruburile de ancoraj ale stalpilor in fundafii vor fi
realizate din oteluri din grupele de calitate 4.6, 5.6, 6.8 si 6.8
sau din otel marcile $235, S276 sau S356. In cazul solcitarlor
foarte mari, care ar conduce la rezolvari constructive complicate
ale bazei sidlpilor, se accepta utilzerea suruburilor cu
Caractaristicifizioo-mecanice ale grupal de calitale 8.8 (din otel
slab aliat cu tratament termic de normalizare).”
52, La punctul 6.2 alineatul (3), al doilea paragraf se
modified si va avea urmatorul cuprin:
»Grosimea maxima a peratilor elementelor in functie de
mafea ojelului, valoarea KV a energiei de rupere (in J),
temperatura minima de referintS Tey (pentru o pericada de
revenire de 50 ani) in elementale intinse sau incovoiate sunt
data in SR EN 1993-1-10 (tabolul 2.1
53. La punctul 6.2, tabelul 6.2 Se modifica si va avea
urmitorul cuprins:
-Tabelul 6.2 — Valorile factorulul de suprarezistentd yoy
Marea oft Facto de suprarezistont Yow
Sas 1.40)
Su 7,30
Sass 1.25"
54, La punetul 6.3.1, litera (4) se modificd
urmatorul cuprins:
.(d) Structuri de tip pendul inversat. La aceste struct cel
putin 50% din mas este amplasata fn treimea superioard a
‘ndkimii constructiei sau disiparea energiei seismice are loc
preponderent la baza unui singur clement structural (de
exemplu, siruciurle cu un singur stélp cu secjiune pln sau cu
ZAbrele). Structurle parter necontravaniulte, cu extremitafila
superioare ale stélpilor conectate pxintr-un sistam cu comportare MONITORUL OFICIAL AL ROMAME, PARTEA! NSEHMEHAEL ORIGINALUL
de diafragma orizontala, la care fortele axiale din stalpi
indeplinese conditia Neqs0,3Np,na, Mu fac parte din aceasta
categorie.
55. La punctul 6.3.2., alineatele (2) gi (3) se modificd si
Vor avea urmatorul cuprins:
(2) Daca clédirea este neregulata in plan (vezi pet. 4.4.3.2)
‘sau in elevatie (vezi pot. 4.4.3.3.) valorile lui q menfionate in
tabelul 6.2 se reduc conform indicatilor din pct. 4.4.3.
(3) Valoarea raportului dintre forta orizontala capabilé a
structuri gi forta orizontald corespunzatoare curgeril primulul
element structural, aya, Se determind prin calcul static netiniar
ise limiteaza superior la 1,35.
Pentru cladirle din clasa de importants si expunere ta
ceutremur I sau Il, n cazul in care valoarea qulai Mu se determing
prin calcul static neliniar, aceasta se va considera egala cu 1,0.
Pentru cladirile din ‘clasa de importanjS si expunere 1a
cutremur Ill sau IV se pot ultiiza valorile aula: specificate In
tabelul 6.3. fra determinarea acestora prin calcul static nefiniar
Nota: Forta orizontala capabilé a structurit reprezinta forta
corespunzatoare formérii unui numa suficient de articulat
plastice care aduce structura in pragul situatjei de macanism
cinematic. Forta orizontald corespunzatoare curgeri primului
element structural reprezinta forta orizontala corespunzatoare
aparitei primest articulati plastice prin atingerea capacitati de
rezisten{A in primul element al structuri.”
56. La punectul 6.3.2, alineatul (4) se abroga.
57. La punctul 6.3, denumirea tabelului 6.3 se modifica si
va avea urmatorul cuprins:
Tabelul 6.3. — Limitele superioare ale valorilor factorilor de
comportare q pentru structuri regulate in plan si in elevati
‘58, La punetul 6.6.2, alineatul (2) se modifica si va avea
urmatorul cuprins
(2) Vaan = (Mpinaa* Mpyraalilag: unde Lag este distanta
dinire articulatile plastice ‘ce se pot dezvolla in aceeasi
deschidere a grinzit, dar nu mai mult de 90% din deschiderea
Hibora a grinait (Inte fetele stalplor).”
59. La punctul 6.6.3 alineatul (2), nota 2 se modifica siva
avea urmatorul cuprins:
«Nota 2: In mod practic valorile eforturlor New. Mea. Vea 8
obtin din combinatile seismice de proiectare, unde actiunea
seismic unidirectional se multiplicd cu Qr.”
60. La punctul 6.6.4, denumirea figu
va avea urmatorul cuprins:
Figura 6.3. Semnificatia deformatiei 6 care se ia in
‘considerare pentru calcul roti 6.”
3.3. 50 modi
Figura 6 3, Semnificajia deformatiei 6 care se ia in considerare
pentru calculul roti 8
61. La punctul 6.7.4, alineatul (1) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
(1) Cadrele necontravantuite centric trebuie proiectate astfel
Incdt deformarea in comentul postelastic a diagonaleiorTntinse
‘88 se producd inainle de formarea aniculalilorplastice cau de
pierderea stabiltati generale tn grinal si slp Imbinale vor f
‘erificate in conformitate cu prevederile de la pct. 6.5.5."
A.A. Monitorul Oficial |
|Centrul pent ralati! cu publicul!
"
62. La punctul 6.7.4, teza finala a alineatul
modified $i va avea urmatorul cuprins:
sin care A+ si A- sunt arile proiectilor pe plan vertical ale
‘seciiunilor transversale ale diagonalelor intinse, c&nd acflunea
seismica orizontala are sensuri diferite (figura 6.4)”
63. La punctul 6.7.2, denumirea figuril 6.4 se modifica gi
va avea urmatorul cuprins:
Figura 6.4. Exemple de aplicare a prevederiior de ta
pot 6.7.1. alin. (7
64. Punctul 6.7.3 se abroga.
65. La punctul 6.7.4 alineatul (2), nota 2 se modifica si va
avea urmatorul cuprins:
Nota 2: In mod practic vatorile eforturitor Neg, Mea. Vea 8@
objin din combinatile seismice de proiactare, unde actiunea
seismicd unidiractionala se multiplica cu Or.”
66, La punctul 6.8.2, alineatul (2) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
(2) Barele disipative sunt clasificate in 3 categorii in functie
de fipul mecanismului plastic dezvoltat
— bare disipative scurte, care consuma energia prin
deformarea in domeniul posteiastic a barei din fort taietoare
{eforturi principale);
— bare cisipative lungi. care consuma energie prin
deformarea in domeniul postelastic a seotiunii din moment
incovoietor;
— bare disipative intermediare, la care deformarea in
domeniul postelastic a secliunii este produsi de moment
‘ncovoietor fora tSietoare."
67. La punctul 6.8.2 alineatul (9), partea Introductiva se
modified si va avea urmatorul cuprins:
(9) Unghiul de rotire inelasticd al barei disipative @p (definit
in figura 6.6), format intre bara disipativa gi elemantul din afara
acesteia, rezultat in urma unui calcul neliniar, se va limita la"
68. La punctul 6.8.2 alineatul (11), litera (e) se modifica gi
va avea urmatorul cuprins:
(2) Rigidizarile inimii trebuie s8 se prevada pe toata
inaitimea acesteia. La barele disipative cu o inalime mai mics
de 600 mm, rigidizarile se pot prevedea numai pe o singurd
parte a inimii, alternativ.
Grosimea ty rigidizdril va ft ty $i ty 10 mm, fr atime
rigidizaril byt = (b-t,)/2."
69. La punctul 6.8.3, alineatul (2) se modificd si va avea
urmatorul cuprins:
(2) Diferenta dintre. valorile maxime si minime ale
raportului O; (pe fiecare directie a structuri)trebuie 88 fie mal
micd de 25%.
‘in cazul th care nu se poate asigura o variatie sub 25% a
raportului ©, formarea mecanismului de plastificare al structur
se verificd prin metoda de calcul static neliniar sau metoda de
calcul dinamic netiniar.
Nota 1: In mod practic valorile eforturilor Nea, Mea, Vea 82
‘obtin din combinatile seismice de proiectare, unde actiunea
seismica unidirectionala se multiplicd cu Or.”
70. La punctul 6.8.4, alineatul (1) se modifica si va avea
urmétorul cuprins:
(1) Imbindiile baretor disipative sau ale elementelor care
‘contin bare disipative trebule proiectate luand tn considerare
rezerva de rezistenta a sectiunii Or {vezi pct. 6.8.3 alin. (1)] $1
sporul probabil al imitei de curgers a matorialului exprimat prin
Yow (vezi tabelul 6.2).”
71, La punctul 6.11.1, alineatul (2) se modificd gi va avea
urmatorul cuprins:
2) Cadrele cu contravantuiri cu flambaj impiedicat trebuie
proiectate astiel incat deformarea in domeniul postelastic a
contravantuirlor s8 se produc& inainte de formarea articulalilor
plastice sau de pierderea stabilitii generale in grinzi si stapi.”
(3) se 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 928/18,X1.2019
72. La punctul 6.11.4, alineatul (4) se modificd gi va avea
urmatorul cuprins:
(4) Contravantuitte cu lamba} impiedicat trebuie proiecta
‘execulate si incercate experimental pentru a fi capabile 58
dezvolte deformatile in domeniul inelastic sub actiunea
seismic. Aceste deformatii corespund dublului deplaséii
relative de nivei calculate a ULS, dar nu mai putin de 0,02 din
inatimea de otaj. Sistemul ds impiedicare a flambajulu nu igi va
pierde stablitatea general péné la deformali egale cu de dowd
ori valoarea deplaséii relative de nivel sub actiunea seismica
asociaté ULS.”
73, La punctul 7.3.2, alineatele (2) si (3) se modifica gi
vor avea urmatorul cuprins:
.(2) in cazul cladirtor neregulate, valorile q din tabelul 7.2.
‘88 reduc conform pet. 4.4.3.
(3) Valoarea raportulul dintre forta orizontalé capabilé a
structuri si forta orizontalé corespunzatoare curgerii primului
element structural, dy/ay, 86 determina prin calcul static neliniar
i se limiteaza superior la 1,35.
Pentru cladirle din clasa de important’ si expunere la
cutremur | sau Ml, 1n cazul in care veloarea ay/ay, nu se
determina prin calcul static neliniar, aceasta se va considera
‘gal cu 1,0.
Pentru clairile din clasa de important’ gi expunere la
cutremur Il! sau IV se pot utiliza valorile aay, specificate tn
tebelul 7.2, fara determinarea acestora prin calcul static neliniar.
Not&: Forta orizontala capabila a siructurit reprazinta forta
corespunzatcare formérii unui numar suficient de articulal
plastice care aduce structura tn pragul siluafiei de mecanism
cinematic. Forta orizontalé corespunzatoare curgeri primului
element structural reprezinta forta orizontal’ corespunzatoare
apatifisi primei articulatilplastice prin atingerea capaci de
rezistent’ in primul element al siructurii”
74, La anexa A litera A.3, alineatul (1) se modific& gi va
avea urmatorul cuprins:
4(1) Se vor efectua studi specifice pentru caracterizarea,
seismic’ a conditilor da teren in amplasament pentru:
a) constructile incadrate in clasa | de importanjé-expunere;,
») constructile Incadrate th clasa Ml de important&-expunere
avin mai mult de 7.500 de persoane in aria totalé expusé.
Aceste studi trebuia s8 contina:
(i) profil vitezet undelor de forfecare Vz si al undelor
le compresiune V,, pentru toste straturile de teren
de fa suprafala pand la roca de baza: simplificat si
conventional, profilul poate fi determinat pentru
30 matri adancime:
{i) stratigrafia amplasamentului (grosimea, densitatea gi
tipul terenului:
(li) veloarea medie ponderata a vitezei undelor de
forfecare pentru stratigrafia considerats, Ve:
(83.1)
Unde fy st Vs, 1 reprezinté grosimea gi, res
undelor de forfecare pentru strat
Marimea V; 82 calculeaza pentru cel pulin 20 m de prof de
teren”
tiv, viteza
75. La anexa A litera A.8, numerele 23, 26, 93, 97, 126,
150, 172, 173, 222 gi 229 din tabelul A.1 se modificd gi vor
avea urmatorut cuprins:
Bs Balg our 70] 0206
25 | Muriatiar | CONSTANTA | 07 [0209
33 |__ Mevent ARGES | 07 | 03
‘37 | Copsa Mick SisiU O7 [0206
125] Faurei RAIA | 1.0 | 0.59
150 Horezu VALCEA’ o7 | 0209
772 |__ Marghita BIHOR | 0.7 | 0209
773 | Macin TULCEA | 10 | 0.259
222 Piatra-Oh our 70 | 0206
269 | Targu Secuiess | COVASNA | 1,0 | 0.259"
76. La anexa C litera C.1, alineatul (4) se modifica si va
avea urmétorul cuprins:
(4) Calculul spatial permite o evaluare mai realists a
cefecielor actiunil seismice in comparatie cu metodele de calcul
plan. Prin integrarea ecuatilor de migcare pentru un set adecvat
de accelerograme, calculul dinamic spatial furnizeaza un volum
mare de informatii si necesita un efort substantial pentru
interpretarea gi utilizarea rezuitatelor. Din acest motiv, in
prezenta anexd se prezint&é numai metoda pentru calculul
raspunsurilor modale maxime utiizdind spectrul de raspuns de
proiectare asociat migcarii de translatie a bazei de rezemare.
Metoda de calcul cu spectre de raspuns poate fi descoperitoare
‘daca contributile réspunsurilor modale exprimate prin factori de
paricipare a maselor modale efective au valori sub 0,7.
77. La anoxa E litera E.1, alineatul (2) se modifica gi va
avea urmatorul cuprins:
(2) Verificarea la deplasare se face pe baza formule
ABS= vq dee SS,
unde:
ASS — deplasarea relativ’ de nivel cauzati de actiunea
seismicd asociaté SLS;
Gro — deplasarea relativa de nivel determinata prin calcul
structural conform pot. 4.5.5.2 sau 4.5.3.3, La calculul dp se
poate lua considerare numai componenta deformatiei care
produce degradarea perefior inrimati, exiragand pariea
datorat deformatiel axiale a elementelor verticale in cazul in
care aceasta are o contributie semnificativa la vaioarea
deformatii totale. Pentru elementole structurale de beton armat,
Tigiditatea ta incovoiere ultilizata pentru calculul valorii dy Se
stabileste conform prevederilor din tabelul E.1. Pentru structurt
realizate din alte materiale, preveder referitoare la valorile de
proiectare ale rigiditati elementelor structurale sunt redate in
Capitolele relevant ale P100-1;
v — factorul de reducere care fine seama de intervalul de
recuren{& mai redus al acilunii seismice asociat veriicarilor
pentru SLS; valoarea factorului este: v = 0.5;
q—factorul de comportare utiizat la calcululfortt tBietoare
de baza
983 — valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel
conform prevederiior din tabelul E.2.”
78, La anexa E litera 1, alineatul (4) se modifica gi va
avea urmatorul cuprins:
(4) Pentru componente nestructurale care. nu intré in
domeniul de epticabiltate al prevederior din tabatul E.2, valorile
215 se determina prin programe de incercari exparimentale pe
ene la scar’ nalurald sau apropiatd de aceasta.” MONITORUL OFICIAL Al. ROMANIEL, PARTEA\L Nr oASUEDBM CU OFFGINALUL 8
79. La anoxa E litora E.1, tabelul E.1 se modifica sl va
avea urmatorul cuprins:
Tabelul E.1 Valori de proiectare ale modulslor de rigiditate
pentru structuri de beton'
[Natora legSturtor ine componentolenesiructuraig
‘i atrclur cin baton eimat
Components Componentala
pesiustoraia care | nesinituale core mu
connie series 1a contbuie vray fa
isidtaies de ansamblu ajigiitales da ansamblu 3
stuciorila actuni | stuetur la acfuni
ofzoniste ‘onzoniale
Tipu de srucura
‘Siructuri de beton armat
‘Structuri tip cadre:
Siructuri cu perefi
Edy OBER
OSE,
E,— modblul de elastictate al betonului
Ig-— momentul de inertie al sectiuni brute (nefisurate) de
Beton”
80. La anexa E litera E.1, tabelul £.2 se mo
avea urmatorul cuprins:
‘Tabelul E.2 Valori admisibile ale deplas&til relative de nivel
pentru starea limita de servici
4 giva
“ipa Gain Tunoje de natura componentsior
pastrucrle:
'a) Oldain cu componente nestructurale care pot
Javea degradéri semnificative ca urmare a} 0,005h
[deformatilor orizontale ale structuri
b) Cladiri fara perefi nestructural de] gory
compartimentare si inchidere
©) Glad care nu sunt do tipul @) sau b) 0.0075 h
h— inalfimea de nivel
Nota 4: Pentru cliditle cu pereti nestructurali de zidarie
valoarea admisiblla a depiasarii relative de nivel este 0,005 h.
Se exclud din aceasta categorie cladirile ta care perelii
nestructurali de zidarie sunt in contact direct cu elementele
structurale pe o singurd laturé gi sunt separati de restul
elementelor structurale adiacente prin rosturi suficient de mari
ent a preveni contactul la incidenta cutremurului asociat SLS.
Nota 2: Pentru cladirle cu fatade cortiné, agalate de
structura, si alte componente nestructurale care, prin natura
sistemului constructv propriu, inclusiv a prindetilor de structura,
pot urméri deformatile orizontale ale structuri fara a suferi
()
degrade sermniicative, vaioarea admisibla a daplasari relative
de nivel este 0.0075 h,
Nota 3: in interprotarea prevederior din tabelul E.2, prinderiio
‘sunt parte a componentelor nestructurale.”
81. La anexa E litera E.2, alineatul (2) se mo
avea urmatorul cuprins:
1(2) Verificarea la deplasare se face pe baza formule
HS=Cq dy sts (E.2)
ie gi va
unde:
YS — deplasarea relativa de nivel cauzata de actiunea
seismic asociaia ULS;
‘q—tactorul de comportare utlizat la calculul fore! taietoare
de baz’:
dj» —definité tn cadrul paragrafului E.
A permité o evaluare mai precisa, rigiditatea la incovoiere a
elementelor structurale de beton armat,ullizat& pentru calculul
valor dee, Se consider’ egalé cu jumState din valoarea
corespunzatoare seciiunilor nefisurate, adicd 0,5 Ezly, cu
cexcepiia elementelor structutitor cu pereji de beton, pentru care
Tigiditajle de proiectare se vor lua conform CR 2-1-1.1, Pentru
structuri realizato din alte materiale, prevederi referitoare la
valorile de proiectare ale rigiitati elementelor structurale sunt
redate in capitolele relevante ale codulu:
dUl3 — valoarea admisibilé 2 deplaséiil relative de nivel
‘egala cu 0,025 h (unde h este inditimea de nivel).
82, La anexa E litera £.3 alineatul (3), definitia rotiril de
bard 6ULS se modificd gi va avea urmatorul cuprins:
AUS este rolires de bar’ (rotirea corzl), respectiv unghiul
Intro secanta si axul barei la extremitatea unde intervine
curgerea produsd de actiunea seismic asociata ULS'
83, La anexa E litera E.3 alineatul (4), definitille pentru Ly
4 dy So modific& gi vor avea urmatorul cuprin:
by este distanta de la capatul considerat al elementului fa
punctul de inflexiune al deformatei
d, este deplasarea la nivelul punctulul de inflexiune masurat,
1m raport cu capatul considerat al elementulu’.
84. La anexa E litera E.3 allneatul (5), al dollea paragrat
‘se modifica gi va avea urmatorul cuprins:
ain cazul stalplor, verificarea cu relajia (E.6) este necesard,
de regula, numa la baza clair, respectiv deasupra nivelulul
teoretic de incastrare al stalplor.
85, La anexa E fitera E.3, alineatul (6) se modifica gi va
avea urmétorul cuprins:
(6) in cazul grinzilor structurllor tip cadru gi al grinzilor de
cuplare a pereiir, matimile 8, $2 pot aproxima prin raportul
Intre deplasarea rolativa de nivel 4, $1 inalfimea nivlului
86, La anexa E, litera E.3, figura E.1 ,Rotirea corzi
modifica gi va avea urm&torul cuprins:
30
pty,
‘
o oe
Figura E.1 Rotires corzii” 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEAL, Nr. 928/8.X1.2019
87. La anexa F litera F.2, dup& alineatul (9) se introduce
un nou alineat, alineatul (10), cu urmatorul cuprins:
(10) Structurile cu cadre contravaniuite sau cu cadre duale
pot fl considerate cu noduri fixe in cazul in care sisiemele de
contravéntuiri verticale, perefi de forfecare sau pereti structural:
din beton armat reduc deplassirils orizontale cu cal putin 80%."
88. La anoxa F, figura F.4 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
Figura F4. Amplasarea rigidizSrilor la bara disipativa scurta”
89. La anexa F litera F.4, alineatul (1) se modifica gi va
avea urmatorul cuprin:
.(1) Imbinarea grinda-stdlp cu sectiune redusdi se obtine prin
You might also like
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeFrom EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeRating: 4 out of 5 stars4/5 (5822)
- The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreFrom EverandThe Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreRating: 4 out of 5 stars4/5 (1093)
- Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItFrom EverandNever Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (852)
- Grit: The Power of Passion and PerseveranceFrom EverandGrit: The Power of Passion and PerseveranceRating: 4 out of 5 stars4/5 (590)
- Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceFrom EverandHidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceRating: 4 out of 5 stars4/5 (898)
- Shoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeFrom EverandShoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (540)
- The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersFrom EverandThe Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (349)
- Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureFrom EverandElon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (474)
- Her Body and Other Parties: StoriesFrom EverandHer Body and Other Parties: StoriesRating: 4 out of 5 stars4/5 (822)
- The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)From EverandThe Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)Rating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (122)
- The Emperor of All Maladies: A Biography of CancerFrom EverandThe Emperor of All Maladies: A Biography of CancerRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (271)
- The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingFrom EverandThe Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (403)
- The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyFrom EverandThe World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (2259)
- Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaFrom EverandDevil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (266)
- The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)From EverandThe Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)Rating: 4 out of 5 stars4/5 (98)
- A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryFrom EverandA Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (231)
- Team of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnFrom EverandTeam of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (234)
- On Fire: The (Burning) Case for a Green New DealFrom EverandOn Fire: The (Burning) Case for a Green New DealRating: 4 out of 5 stars4/5 (74)
- The Unwinding: An Inner History of the New AmericaFrom EverandThe Unwinding: An Inner History of the New AmericaRating: 4 out of 5 stars4/5 (45)
- Sisteme de DesfumareDocument100 pagesSisteme de Desfumaregabi1234567890100% (4)
- Macarale Sistem KBK11Document32 pagesMacarale Sistem KBK11gabi1234567890No ratings yet
- Norme Metodologice La Legea 50-1991 Modificata Prin Legea 193-2019Document13 pagesNorme Metodologice La Legea 50-1991 Modificata Prin Legea 193-2019gabi1234567890No ratings yet
- Teza Măgurean - 05.01.2019Document251 pagesTeza Măgurean - 05.01.2019gabi1234567890No ratings yet
- DIALux Direct3D InformationDocument2 pagesDIALux Direct3D Informationgabi1234567890No ratings yet
- Tabel Domenii Si Categorii de ImpDocument5 pagesTabel Domenii Si Categorii de ImpcojocarugeluNo ratings yet
- FDSFDocument584 pagesFDSFgabi1234567890No ratings yet
- DIAL Communication Framework Setup LogDocument2 pagesDIAL Communication Framework Setup Loggabi1234567890No ratings yet
- Abrogarea OUG 100-2016Document1 pageAbrogarea OUG 100-2016gabi1234567890No ratings yet
- Regulament Nou de Atestare Verificator de Proiecte Si Expert TehnicDocument37 pagesRegulament Nou de Atestare Verificator de Proiecte Si Expert Tehnicgabi1234567890100% (1)
- ADR ColdStartDocument1 pageADR ColdStartgabi1234567890No ratings yet
