Karl Rosenkranz \ i SS aren Bn ee‘karl Rosenrant ‘Acsthetli. des itaticnen, Goveader Borntriges, 18 ent cat, tn tts Y sonigspers, Veriog der ‘ponte drepturtie asupre EDITURA MERIDIANE BUCURESTI, 1984Gunoastem acest vat fieedruia, part Fimturiie, ochit Cel eno. struct Gel en turd mat rafinali, sufer nespus din coe a0 ca prutalitatea si vulgaritates, dessom Pt, Mee PiMforinitatea socheazisimngurile, To) nefen Mt auco me de deqhiairi Dont an Sines obite Pregte wed sufiefentcanoseitt; PETA fap ne mpnrtante st euprinderi. Seesta, te mari salt int, ‘Peoria. artolor frumoase, | Yee) coal Brust, suinga estetiest am fost larg GE=S08 tate si porfectionate mut secol in cadrul tate a etarropene) astnal notiunes de Usil IS nintita pr cl mas relativ in wisate considera deci ea a venit timput eos tia luminoase! figuri a frumosulil x mortent 8 ecu boat th patologi®: $1 ict Rice Si mu cum ata mai spus, pentr CA aoe aia infatigarite sale, particutare, nu ae a Healy unoseut, Cum ar {i posibil a3@ ceva, ii jel natura, Viata gi arta nt le se in fiece: © numnai de’ natant suse, Sgere eslele Noi tie aflim tn : ‘ te at fg nate a | Ore ovine, in. ofies cuz, flosofiel Bt malfonnatiilor, ine, asec goa yay cen dnt cura fe Impresoar’ in’forme ii 51 idoseniet Tecunoasci uritul ¢a nt. integrator al ize pigmeice pink Ince emarales de pg wevetieli si de asemenea 5a faptul ef frumosul bree ratte ia Pind Ia accleuriage grime cweare Bes ice Sore a ajunge a comic (1), Aeeasta desea= i Finjeste seri feare Arumosut negativ intra tnd eases ata apse s risnind din dinli, meare frumosttl negativ ints th dre pu eee al fn Lentiont a mai putea fi contestata, Ins a aici. $i va fi imposibil f ea Satie Putt cgeit pinks cumay Jism absorbili de iadul reprecenat de imperiu rede partes tao analiza insuficient, supertis Be ridi deliadill cel adevarats ciel aritul(ea inl Pet generals, far pode alta Ta o coneeptie unilaterte urit nu este acela care ne dezgu im spiritualist. Ea a fost prea exclusiy orientalt Fase ice a sete explicarea unor personae din opera Tut She fonma mnlastinilor. a copacilor schiloditi, « soptrles speare 51 Goothe, Byron st Callot Hoffmann (2). si salamandrelor, a monstrilor marini st ma 1 gestetica a urituli® poate parea unora © for: clor reptile, a sobolanilor sau maimutelor; el mulare asemandtoare cu ,fier de Jemn* Intrucit ¢ egoismul, care is) manifesta amocul in gestitl suritul cate contrariul Srumosului. Gu toate acestea Fide si frivole, in ridurile si ccarcinele 5 — Wuritul este legat inseparabil de uotiunes de fru in crimi. : 3 33, mos, deoarvce aceasta pastreaza permanent Trevolujia 6: posibilitates fn care poate adesea elidea in tare A prea putin". Orice esteticd esta Tata ca odata ew descrierea determinatijlon Bite fie Eramosullii si se refere inti-un, fey Coa ie negative, ale urilului, Cel putin, gpg 2 bu se proceteazaconfomt aa Peeve, frummosul degencreaza, in Tocul yi finducse uritul, Estetica uritulii trebuie s pittinea acestuia si si descrie pdsibil frodatitatile lui de expresie, putind fi as folos si artistului. Desigur, pentru acestarey ilului, sub fooma <.printr-tn bath ror in py unitaten ei de masurd, sustri Tasoane, cinicului 9i oribilului, Estetien ucitului ne ob ne ocupam si de asemenes concepte 4 earor diseutare sat numai amintire ar putea Tt privild, in all contest, ca 0 lezare a. bunulii sim{. e i in mind o patologie si 0 terapie a bolilor nie sii se astepte si la el i fel si aici indu-ne astfel Ve greu de vazut c& uritul este o noliune ce i ae sta va fy poate fi conceputa doar ca un termen relativ, in namalinsivet sift isze Eromagalgg a] apr cu o alts yotiane. Soest alts ottune fale usur decit si-si inchine talentul urituluioee cen a frumosului, caci urilul nu exist deett gindi la 0 configuratic divin’ este inco Heeinal{atorssi anal’ plicuts decit a 7th aa grimasii diabolica. Totusi, artistul nu poate geaty Inlotdeaunz uritul. Adesea are chiar nevoie deat ca un punct intermediar a, termen de comp: a za in genul comic nu se poate in nici un fel st ‘A firitulut, : me Dintre arte nu intr aici in discutie decit acelea arte libere, isi sint lor insele scop si ca arte teoretice actioneaza pentru simtul urechif si ochiului. Celelalte arte, aflate in slujba folosulut practic al simturilor, a gustului si mirosului, stint — exeluse. Domnul de Rumohr in lucrarea sa Spi tul artei culinare“, Anthus, in interesantele sale prelegeri despre arta de a minca, de Vaerst in_ _pirituala soAuerare despre gislronomie, eare mai ales in perspectiva etnogra referinta cu valoare durabil jsura in care exist frumosil, care exprimi pre- misele sale pozilive. Daci n-ar exista Trumosul, ‘atunei nici uritul nu ar exista deloc, deoarece el Jie a acestitia nosul este lech divin’. originar’, iar uritul negatia ei, avind ca atare o existenta secundara. El se constituie in i prin frumos. Nu in sensal ea frumosel. prin ‘ar piitea fi totodata urit, dar ( prin faptul cA aceleasi determinante ce exprima aie frumosului se invertese in contrariul lor ‘Aceasta legatura interna a frumosului ew uritul, toanihilare a sa, include si posibilitatea uritil si se suspende din nou si, prin aceea ci exist ea frumos negativ, si-si anuleze cont sa cu frumosul, reunificindu-se cn el. Frumosul se deavaluie in acest proces drept acea forla care + infringe rizvritirea uritului, readucindu-l sub dominatia sa, Din aceasti impicare regula eselie nesfirsité, care ne provoaca risul. Uritul se elibereaza in acest proces de natura sa hibrida, egoista. Isi recunoaste neputinta si devine comic. i . Tot cea ce este comic include in sine un moment ra li se pare cea mai importanta. Noi nu ne putem ‘¢e se comport negativ fata de idealul simplu si insi lisa antrenali aici in aceasti directie. Se qj pur, dar aceasta negatie devine in el aparenta ree pao Wa sine pauuta caa noastra necesita " sieste anulata. Idealul pozitiv poate fi recunoseut ecuneeeeaiaie a sp nitulti si Ai lorena od “jn comic pentru ed si in misura in care aspectul igoare daca am voi si transformam “ elemera elegan{a a estelicii servirii ceaiul valabile pentru frumos si pentru urit, sint ace ___leasi si pentru estetica mesei rafinate, care multo-Considerarea urilulud este astfel preeie 9. ee prin insfisi esenta acestui uumdeuy lim conditia pozitiva a existentei sale, She forma’ in care, prin opozitie ey ene i ful. Modele treeute, indeosebi cele de €libereazi din nou de caracterall “it ramos dati recent, sint de accea apreciate. de reguli ci urile’ san comice Intrucit schimbarea dispazi- Tidilee’badlol proses) munial priv coarse inii din perioada republicand, cei care au © rit um finat. Inca Cezar si Augustus nu mai purtau barba si abia incepind eu epoca roman- i ‘ind imperiul a inceput Lot mai mult si cada victim navalirilor barbare, barba bogati a redevenit moda, ca si mnosul pur si simplu se compor pe deplin negativ, c&ci ele masura in care nu este w numai tn mis senstil ¢d voie de in TApOTE cy ste numai Tuma este a iar uitut este in care nu este frumog ao tt frumosul, spre a fi frumos, ara Ne _ Bl este frumos $i fiiri termcn ed te de comparatie, dar uritul este Percoll meni prin si din el tnsusi, ¢ ane mentul pro slabieiuni, re ameninls prin si din el Tosush contradict gag) en critudines ala 3 | Gy lintul hucrurile stu allel, Bie geS eg] tiemoraile metsmorfoze extetice ale wove nh este, empiric desigur, prin sine tnsusis tape Je ofera istoria primei revolutii franceze. Ele au ealesleteurit jn fruct esto insofitd de un farmec tient si infailt- bil, Cind, in plina toamna, clorofila paileste in frunze si acestea se coloreazd in mii de, tonuri gilli, rosii saw ruginii, se produe prin aceasta, jafinite efecte picturale. Si cit e de frumoasi pri- Velistea holdelor aurii, cind spicete se coe $i ingtl= penese, adic’, de fapt, se usuci! Ynea si mai mare decit in cazul plantei devine © ‘posibilitaten uritulai tn regnutl animal, dcowreet 45 aici hogitia formelor este infinits, jars viata se+ do sine. Pentry te vate su pare, pachiderme, maimut St eperste ss MOET” rormet animale i gel diate t eect? en tesl@aae na inal SET yie wri OT inde th pozitiv (11). Unele dintre aceste animale sint ice a apt importante pentru noi, sau cel putin interesant uj speein. comportin= 7g vot faya de individ $1 fab boneze vi precum pestele-torpilii. Altele ne impun, in w nt tenia lor, prin marin ad in arc © e 51 fort’. ca hipopotamul, SSLaSs vee Ae LD a ae Finocerul, ciinita, elefantul, girafs Din etnd me Ape el i ae, ne ind conformal animal ia o turnur’comieay Fen write doar PPI TT este com ca la unii bitlani, pinguini, Ja unele specii de soa- Fla care Forma reci sau de maimute, Multe animale sint frumoase, Fite sauiboald, cl 9 Tanees, To suse fei erori mult mai nu mera a f n anume tip P rales estelica se strecoara | vse, pe deo parle prin ye care il consideram precum uncle speci de scoici sau uni fluturi, gindaci, serpi, porumbei, papagali, cai. Vedem © formele urite se produc cu precadere in momentele obignuinta cu un consideram Unita , ee Faas fiind tentali s4 con® i i aw ais gi de tranzitie ale regmilui animal, deoareee in ele i Piereerde invels pede 21s paste, Doin aati tre nifeste, si ln nivelul formei, 0 er lui in mod abstract in fe ni se an Lictic, o oscilatie si ezitare intre eo gravurt stat ea exemplar Cit de diferit arat nimnalul intr-o colectie. Cs tural — 0 broasci in. api, Se me ee ia aa SPIE 8 1a er cgpae, urs! Polat pe banchizieugy Indies jaten lor vigid’, cristalele se pot dez= smplet cind procesul formitrii Tor ‘onceptul lor se alla implicate etrice. Plantele pot fi desfigura dintr-o cauziy Lipuri diferite, Numeroase amfibii, de pild’, sint urite deo in acelasi timp animale de apa side useat pesti si tolusi nu mai sint, jntruchipind astiel o amfibolie, care se evidentiazs it intern cil si extern in structura si in compor= tamentul lor. Formele animale monstruoase ale \deosebi prin faptul fe gigantice au trebuit si se adapteze erne ale reliefului si temperaturii. opitlele-peste si sopirlele-pasire, reptilele wriase jazestrate cut Inotitoare, au fost singurele care au putut supravietui in acele mlastini uriage, $i in mosfera satnrata de aburi fierbinti, inibugitori. Rehivocitatea stirilor terestre de atunei trebui ifeste si in echivocitatea formei animale. Si in locurile in care scoarta mai este in prezinta animal dintr-o colectie. yolta empiric incor este stinjenit. dar fn frumusetea figuril screams Pe tari tomo Daca in anumite form rs rite, vor | estompa de indala ace diformitate printr-o Satyr comicd, precum specia caclusiloly Deg tes, eucurbitaceele, acestea din wma find adesea Stiigate de picturd pentru intruchiparea Uno fe i formare si vegelatia virgina, mai putem intilni Higurl fantasmo-comice. (10), In cazul animalutuy stagia em Tn es. nu poate fi negat faptul cX iau naslere formes) iente hibride, precum ornitorineul de ourilenie primiliva, care nu mai atenuc prin tieto trasitura comica imaginea Jor oribilé Fun-— veevetul real al unor asemenca configuratii, He conslituie necesitatea nalurala de a adapta orga” ‘fanul animal la cele wai diferite elemente, Zone» $i forme de relief, cilduzindu-l prin diversele peri= Side ale. istoriei planetei. Supunindu-se acestel hecesitii, ea trebutie si varieze acclasi tip > dé pildé cel al ciinelui — Ja nesfirgit, Anumite medi ze, sepii, paianjeni, calcani, sopirle, broas efi urit ined de la origine, prin caracteristica sa nemijlocita. Totusi, el poate deveni uril, chiar daci in mod primar a fost frumos deoarece, asemenea plantelor, poate fi supus dege- neririi, prin mutilare din afara saw din interior, | prin imbolnavire. tn ambele cazuri urifenia sa o depiseste cu mult pe cea a plantei, pentru ci ~ organismul siu este mult qmai unitar si inchis, in, ‘a7 vreme c@ planta se cali’ indefinit, supunindurseul ei, unei Samimatithai asadary cel mai frumos animal, dar tocmai de aceea oste reise 51 acela care afer imaginea cea mai decgustiloare pines pen a cind este bolnay, bitrin, ew ochii cizuti inorbite, Peee san anpwtenes nat. Ant ae cu pintecele elizut, cu oasele evidente sub piele, urifit i ul organisnulty cu porfiuni de nipiriire ¢ inlocui cu exer fel, in © de mua brit i‘ fel Mplusului vevelalis ce Dany Din cele spuse pin acum reiese cd uri : are, pe care este capabil | formei animale, fie eo intiinim ea, ipost eke enue tuts de Crandilinl Dol] ginars, fio ea una datorata Intimpliril fe reinnoiancas Dr gicia prin aceasta Planta) init, ni se pare suffcient. de explicapili, 91m Gatege ofloare fa 2 PTTT grmouselea de ansame Ff trebuie st pornim — precam Davb tn luerarea¢ stare sure 2 1 Gai tai o arta, sama] despre Tuda Iseariotal (12) —de ta ipoteza unel bin, Une! posit Mole co gsttel diforme 51 ale | cauze anormale a prezentel sale in natura. Neces pisict coada, fir8 41 / yin canza articuliril sale] tatea naturii de a reumi contraste inti-un organism, stiri Pa ‘tive, 0 forma animala poate devent de a plasa mamifere, ca balene si delfini, in api. aprionie definilivts © ounui surplus. ce nu sti | ci in ar, de a ingestra saurieni 5 batra oi invers. 7% (uprele organismului animal | cient in egal masura pentra vieluire in apa $i De tera! cic inate in numirul si mdrime; , este Ja fel de clara ca si necesitatea hazar- sint riguros, detrher-o covelatie organict unul fat dului ce sehilodeste un animal din afara sau care Tor, eaci se afl intr Crs plns samp “un!| il degenereazi din interior, prin boali. Faptul ca de altul. Ur put de caracteristica speciei | ferocitatea carnivorelor si otrava unor animale, ptia emaniitoe ase jecit cel prev i i alt loc decit cr" Vice astfel structura ci de bagi inchusiv secretiile riiu mirositoare, pe care unele le respective con ‘A se nasle, de pilda, 0 oaie cu impristie in scop de autoapirare, au la fel de putin ¢ ta, Daci se mi P P gio face Ur; aceasta dublare a numarului de-a face cu frumusejea sau_urifenia, ca si olrava 8 picioare. pecesar este 0 mons! oan oemai determincrea precisi, din interion, a joct formei animale are ca rezultat $f Faptat mbru isi are dimensiunea sa normal, i Fiecare Men ast-zisul_ -balans_al_orginelonsy come incit daca este marit sau micsorat, dincola) ae aceasta masurd ia nastere 0 disproportie, ce vay fiien necesitate uriti. Asemenca hipertrofiere ssa Atrofiere este totusi, de reguli, urmarea unor bolt, itare, provenind din abisurile cele natura intrucity 1 ce Pot fi si ereditare Provformarea. poate incepe jf d& constiin( 51 de vointi, el nu este eapail de o mai intime ; Jeans? i rigid Incdleare intentionata a legitajii, Pentru animale pe pee saiginiee eae iF eatin, nu exist nici o lege a autoconsideratiei si a pieti- felale. Boala dis ge rei neasta distrugere este } Ui, deci nici posibilitatea nei vini fata de aces- See Bi depigmentarea si desfigue ] tea, Masturbarea, incestul i genocidul sint noti- pee ce ae eat esto, conforia na Casi aele uni ce apartin numai sferei spirituale si ar fin are tos eu atit mai urita devine atuinci ima J als sentimentalism si te tnspiimingi de nele- dines eunformatied sale degenerate, slabite, tames |} gir ale lumii animale, care defapt nici mu exist fiate, acoperita de abcese. Call este indiseu aici ca atare. truozitate si o uritenie. 7 umor plante cu forma lor, aproape cA nici nu mai trebuie mentionat. Daca ipoteza_supranaturala referitoare la originea uritului in riul ce a corupt natura ar fi coreet, atunci si animalele de prada si serpii ortivitori ar trebui si fie uriti din prinei- piu, ceea ce totusi mu este cazul decit foarte tar, expii otrivitori sau felinele caracterizindu-se, in mult mai mare mfsuri, prin frumusete si chiar méretie, Nenaturalul nu are de fapt nici un sens pentru natura intrucit, nedispunind de libertate caindim 12 aceste ne gindi it nie pitgcled $i Write mod opignuit oyya de in fata ochilot in ste ula ave™ J ore tnsumenzi continutului siu, nn se preocupa ia primal rind de forma in care se manifesta. Sinceritatea unei firi binevoitoare ne face si uitam manierele necio- vaturiiy 2 peisagistitg unitate carag plile, siracia costumului, greselile de exprimare ee car TTT ele nate oon, cind. una dings ale individului respectiv, Este tnsa desigur firese sine toate FOUN uo fie MONT in el in mod |} ca adeviirul gi bundtatea vointei si aiba ca rezultat Fo ied. Peis Gieste doMM rea, pustiul o demnitate a tinutei personale, ce iradiaza si im conformat + Fdoua forme sint exterior, pina la infitisarea senzoriali, si in aceast elementat ind 0 contradictig privint Himine valabili pentru spirit lui Lichtenberg ca orice virtute infrumuseteaza si orice vicin uriteste. Aceasta propozitie, core formula intr-um mod im: spunind ca orice sentiment si co: ii infrumu- seleazai $i ca orice lips de libertate uriteste. Con- ceptul de libertate este utilizat aiei doar in senstil autodeterminarii, nelimitate in sine, factnd ab- elie de adevirul continutului ei, Organismul este destinat si nu insemne nimic pentru sine, ci numai ca instrument al spiritului, -permitind acestuia si transpari prin el, Putem.verifiea jus- fete acestei conceptii la rase sila stiri sociale. Odata en eresterea libertitii ereste si frumusetea fenomenului san stirii respective. Viistarele aris tocraliei devin mai frumoase deoarece se simt mai libere, deoarece s-au emancipat din legarea de natura, pentrn ei au mai mult timp liber si siel ‘ocupa eu joact, dragoste, poezie, exercitii de mi- nuire a armelor. Insularii din Pacifie au fost fru- mosi citi yreme au trait bucuriile dragostei, dansului, luptei si bailor in mare. Negrii din Daho- mey si Benin sint frumosi pentru ci impletesc curajul rizboinie si elanul intreprinderilor mex- cantile cu satisfactia senzorial&. Ei se arati de aceea interesali si de frumusete. Regele are 0 garda perso- nalA aledtuité din mai multe mii de amazoane, fete cu adevarat frumoase si curajoase, despre care s.amdes superioari. Ficcare vi pareurge 0 inficy { schim biti 2ilclor lica pe care neo fio in primul rind de” Sblim, ingtozitor de ‘eal il ineinge in chip do Neolie cind Kina sealda esitimile pustinlui Gabi, e invormo peisagiste find: Si frumos si url onfigura n oe Bee : ritenia, dobt mentale $¢ POS" "Ge obicei eu uriten Monotonia, 150) Beta abia. prin. indiferene plumburie, fe de vint neinviorat de 4 in sine, o putem Pa Mfecare dintre sl nici o suflar urITUL SPIRITUAL a trebui si spunem: ‘absolut al spiritulul rora le subordoneaaa snd de la natura la spirit. reeind de Ja naturd a Ja bun incena sept dey adevirul $i, inele, “uhordone ete at in aeelasi fol fn ¢ re natura otganid 1 a i solut — rine Scopului ei absolut, — viatay subetdonerfealul libertaii,, mu nic) imagine i orit, dar nici frumos, in sensul idealy torméreea co numim frumusete sufleoascl es Got conceptul, bunatatii si pucitatii voinks Ber cnea frumusele poate silaslui si intrun Gap neinsemnat sau chiar urit, in lorieinioNg eg i ointa in si pentru sine se afl dincolo de tern estetie. Convingerea morald, in solid un cadou din partea regelui isi exprima recunos- tinta in fata multimii printr-un dans, asadar prin- “tr-un act estetic. : Si un om care; din perspectiva moral, se vi deste a fi in anumite privinte riu, poate fi totustani de defectele gf care air" chiar sensibilts ealitfl! agen de libortate x tate, ste fiche re pet foarte fost desigur frumoge 7 # gar era asttel prin {ii minore, Cu senti Ea fj u plac, aside frumoasa dupa bunul s te pretinde, in raport ew apolici, este explicabil msi fie din pi eu traisiitun j si ne fack nu ci mai mult, sh forme nenorocite trupul 2 Pe sito valoare = pil ca uno} i urit, schilo jrsat si totu pos! Sumai si uitd oat insuffi d Po expresie al © ce eel uritul Mira Bea iteau doar si le vorbea Tile reusea Sa transforme, tro asemene Jen reuse? pirituald, Dlestemele) viduys supersoritire 22 in vorbe de dragoste: De asengy Henrie or Soerate, Aleibiade spunea) tn #1 Abtig in, cH rei farmec si ne at au stia_si-si i emei, de indatii cet printr-o asemenea nea, ‘ mil platonic cind vorbeste. | ca raul, ca w pat poate ‘ar trebui si _urileascl aati isi afl justificare in esenta sa, di oa T este acea lipsi de libertate, ce reaulta din neg fea liber’ a libertatii autentice. Tinuta si i nomia fericitelor populatit aflate sae aaeritt sf fie framoase deoarece se Ducted & Tberfate de origine natural’. Lipsa de libertate é recunoagtem ca Tay ind in aceea cd, desi il constint ptusi raul, exprima cea mai ae q fontradictie a vointei cu natura sa; 0 cont care trebuie si se trideze si in exterior. si vieiile individuale dobindese 0 expres bie ca, iar Richard al | este urit cind tace dar frumos | nomic precisi. Invidia, ura, minciuna, zgiree nia, desfrinarea confera trisiturilor individuale © forma proprie, specifici. Pntem observa astfel, 1a hoate, 0 privire nesigura, ferita, a cirei miscare franeezii'o numese, dupi Iatineseul fur, fureter, si care In pinda ei continua are ceva teribil. Daca vizitim marile inehisori si intrim in ineaperile in care discutit intre ele adesea 60 pina la 100 de hoate, putem de indati si sesizim aceast4 uiti- {uri specifica, a ochiului vielean si pinditor, reeunoseind-o ca privire genericd. Desigur, inca si mai ‘trebuie si devina uritenia cind ar stina de paradoxal, prin faptnl ca raul se fixeaza n acest. caz ca 0 totalitate sistematicl, se obline i din nou o anumita armonie a vointei, si a infatisarii, care duce la o atenuare: estetic’ a trisdturilor. Un viciu individ poate avea adesea o expresie mult mai nep si mai stridenta decit raul pur si simplu, care, sa, este iarisi un intreg. Marele in unilateralitatea sa, batator la prin intensitatea ei, profunzimea sau mai is lipsa de profunzime a raului absolut isi pune, in acelasi mod, amprenta pe {inuta si chipul individului si poate exista fri a oferi prea mult de lucru institutiei penale. Oameni de salon, hogati, posesori ai unei vaste culturi, robi ai tu- turor pasiunilor, desfatindu-se cu cele mai sub- Lile rafinamente ale propriului egocentrism, prinsi fn plasa permanentei cochetari cu femeile, chinu- ifi- de propria blazare, decad adesea pind la cea mai joasi treapti a raului. direct si mai pozitiv, omul denatureazd si desfi- gureazi din interior frumusetea naturali ce i-a fost dati, expresie a libertitii ce se autoanihi- ‘Jeazii, gest de care animalul nu este eapabil. » _* 4 iscodl (in original, in francezi). SE ;5s care acesta g - a omului este, tatea figurii el ada si slibiciunea spiritului, Ochi sii inexpresiv omulay | fruntea ingusti, felul in care ii atimnd buza infe- sevintele, | tioari, Micomia sa si brutalitatea sexua | mod esentig | fetente fal de obiect, il plaseaza sub negru si il ope Haecle deters apropie do maimuta care din punet de vedere ‘ e ie-am putut identifica estelic are fafa de cretin avantajul de a nu fi om la cea animala, Asadar, urifenia nu este inerenta esentei umane Desigur, conform, meeperea omului ca {ionalé si lihera trebui si genereza ff presuptne ca aceste tri se exprime si in ealitaten ems J simettia configuratiei sale, in diferenta dintre f b ini gi picioare si tntr-o finuta corecta ca aspect piric’, A mprare satatisari urite sj} estetior, DueK omul este urtt de ta natura. pres Pictori nccesath ‘gular a unot indi } cum bopimanul sau eretinul, atunci tntr-o asemenea ari largia trish diformitate se reflect si lipsa de libertate local 1 cermnea ipostaze yal $i felaliv ereditari, Boala sti ta originen uritulut : toss Tercare exist animajed] toate cazurile cind are ca rezultat deformare reprezinti in sensor prototip contine deja] Seheletului, 3 oasclor si muschilor, de pild’ anite de Ia asteratradictoriul si deformareay | cazul unot deformiri osonse de naturi sifi- fo uritul, contra 5 jndeoseDi au in se fn sin ele ramin accidente, a lich sau al unor distrugeri cangrenos la. i de 0 ae ae * et S > cu. ideea 4 ‘ja fost numai relativa, fel, in toate caz cind pigmenteazi pielea, pecesitatey = fie singular, fie particular ca Jn cazul hepatitei sau cind acoper’ epiderma cara sivewae a ¢ vianism, uman este deformat | St esereseenje, ci in cazul_searlatinel, cumet, CE eae ee SATA, ecmmeinch, ta dnunite formesalels\tal Sra Pee ciupereii capil vam. Cele mai hidoase detor- mari se datoreazi sifilisului, deoarece acesta proveacd nu numai pligi dezgustatoare, ei sides- compunerea oaselor. Exantema si eruptia puru= ioare sareoptului scabiei care rr avind un Singular, pero boali individual pune) cractard(siujaltele | ascmanks Matt part cocoa ctor eind deformarea este Provo de faptul culat, ianul trebaio si se adaptere nnd anumit ea dia, In acest caz al adapt Ja un anumit met gi lao amumitd climd, omv! trebuicst Sapa canale sub piele; ele Sint intr-wn anume targa aceleasi proceso ca plantele si animalele, | fe indivizi parazitari, a chror existent’ contra, Diversitatea condifiilor telurice se exprima 5) vice csenta organismului ca unitate. Aspectl prin diversitated tipului constitutional si a fizios | nei asemenea contraditit este asticl deosebit. de fomiei, cu atit mai mult cu cit ele provoack $10.) urit. Boala mai este apoi origine a uritului indeo- diversitate a felului de viata. Locuitorul regiv- sebi cind deformeaza_ tatura umanit, ea tn cazul nilor muntoase $i cel de la ses, vinatorul si p hidropiei si balonirii, c 4 insta fi carul, pastorul si agricultorul, cel de la pol sursit a uritului, cind in cazul casexiei, tuber fal de Ia tropice dobindesc in mod necesa® Ui ozei si al stirilor febrile di organismului acea ‘ jc, Insusi cretinismul poate expresie transcendentai, ce tl face si park mat "deoarece in anumilt eteric, Slibiciunea, ochii arzitori, obrajii palizi i sau Inrositi de febri ai bolnayului pot exprima caracter antropologic. Ir subsumat acestor condit , : leat ate eee v chiar mai nemijlocit esen\a spiritului. Spiritul de calear ce satureazi unelo ape de munte. ‘ ing de corpul sax. Tl am este inci mai urit decit negrul, deoarece la i atunci.ca desp