Tema 5

asociatie gsf scf prf lwf diferentiale

Galium schultesii V I I . 1
Carpinus betulus V . . . 1
Fagus taurica V . . . 1
Quercus petraea V . . . 1
Stachys sylvatica IV I II I 1
Corylus avellana IV I I I 1
Carex digitata IV I I . 1
Luzula pilosa IV I I . 1
Tilia cordata IV . . . 1
Pulmonaria officinalis IV . . . 1
Daphne mezereum III I . I 1
Melica uniflora III . I . 1
Acer platanoides III . . . 1
Euonymus verrucosa III . . . 1
Stellaria holostea II I I I 1
Polypodium vulgare II I . I 1
Poa nemoralis II . . I 1
Asplenium trichomanes II . . I 1
Sanicula europaea II . I . 1
Sorbus aucuparia II . I . 1
Monotropa hypopitys II I . . 1
Prunus avium II . . . 1
Carex pilosa II . . . 1
Campanula persicifolia II . . . 1
Asarum europaeum II . . . 1
Fraxinus excelsior II . . . 1
Solanum dulcamara II . . . 1
Valeriana officinalis II . . . 1
Cornus sanguinea II . . . 1
Crataegus monogyna II . . . 1
Digitalis grandiflora II . . . 1
Astragalus glycyphyllos II . . . 1
Solidago virgaurea II . . . 1
Vicia sepium II . . . 1
Coronilla varia II . . . 1
Chaerophyllum hirsutum II . . . 1
Paris quadrifolia . I II I 3
Cardamine impatiens . . II I 3
Polystichum lonchitis . . II I 3
Galeopsis speciosa . . II I 3
Hepatica transsilvanica . I II . 3
Hieracium transsylvanicum . . II . 3
Moehringia trinervia . . I III 4
Geum urbanum . . I III 4
Senecio fuchsii . . I III 4
Polystichum aculeatum . I . III 4
Ribes uva-crispa . I I II 4
Neottia nidus-avis . I I II 4
Circaea lutetiana . . I II 4
Fagus taurica . . I II 4
Gymnocarpium robertianum . . . II 4
Polygonatum verticillatum . . . II 4
Veronica urticifolia II . II III -2
Fragaria vesca V . III II -2
Fagus sylvatica V V V V 20
Abies alba V III V V 18
Picea abies V IV III V 17
Galium odoratum III IV IV V 16
Geranium robertianum IV II III V 14
Mycelis muralis IV II IV IV 14
Euphorbia amygdaloides IV III IV III 14
Mercurialis perennis IV II IV III 13
Dryopteris filix-mas II III IV IV 13
Oxalis acetosella I III IV V 13
Salvia glutinosa II II III V 12
Viola reichenbachiana II II III V 12
Dentaria glandulosa II IV III III 12
Lamiastrum galeobdolon II III IV II 11
Urtica dioica II II III III 10
Athyrium filix-femina I II III IV 10
Luzula luzuloides . I IV V 10
Pulmonaria rubra . II IV IV 10
Actaea spicata I I IV III 9
Dryopteris carthusiana . I IV IV 9
Ranunculus carpaticus . II III IV 9
Rubus hirtus . I V III 9
Impatiens noli-tangere . I III IV 8
Symphytum cordatum . II II IV 8
Dentaria bulbifera II III . II 7
Rubus idaeus I I II III 7
Epilobium montanum . I III III 7
Lonicera xylosteum IV I I . 6
Acer pseudoplatanus II III I . 6
Ajuga reptans I . II III 6
Myosotis sylvatica . . III III 6
Circaea alpina . I II III 6
Gymnocarpium dryopteris . II II II 6
Carex sylvatica . . II III 5
Anemone nemorosa I I I I 4
Glechoma hirsuta . . II II 4
Sambucus nigra . . II II 4
Maianthemum bifolium I I I . 3
Ulmus glabra I I I . 3
Chrysosplenium alternifolium . I I I 3
Scopolia carniolica I I . . 2
Stellaria nemorum . . I I 2
Veronica officinalis . . I I 2
Dryopteris dilatata . . I I 2
Isopyrum thalictroides . I . I 2
Veronica montana . I I . 2
Sambucus racemosa . I I . 2
Campanula trachelium I . . . 1
Chaerophyllum aureum . . . I 1
Geranium phaeum . . . I 1
Luzula sylvatica . . . I 1
Veratrum album . . . I 1
Asplenium viride . . . I 1
Tussilago farfara . . . I 1
Milium effusum . . I . 1
Carex remota . . I . 1
Epipactis helleborine . . I . 1
Adoxa moschatellina . . I . 1
Calamagrostis villosa . . I . 1
Valeriana tripteris . . I . 1
Campanula patula s. abietina . . I . 1
Clematis alpina . . I . 1
Hordelymus europaeus . I . . 1
Anemone ranunculoides . I . . 1
Lathraea squamaria . I . . 1
Polystichum braunii . I . . 1
Lathyrus vernus I . . . 1
Viburnum opulus I . . . 1
Cirsium erisithales I . . . 1
Acer campestre I . . . 1
Hepatica nobilis I . . . 1
Hedera helix I . . . 1
Populus tremula I . . . 1
Betula pendula I . . . 1
Polygonatum odoratum I . . . 1
Gentiana asclepiadea I . . . 1
Veronica chamaedrys I . . . 1
Primula veris I . . . 1
Hypericum hirsutum I . . . 1
Lotus corniculatus I . . . 1
Leucanthemum vulgare I . . . 1
Clinopodium vulgare I . . . 1
Pteridium aquilinum I . . . 1
Carex pairae I . . . 1
Iris ruthenica I . . . 1
Asociația cea mai diferențiată prin specii este
asociația Galio schultesii-Fagetum, fiindă acolo
avem cele mai multe diferențiale, iar Symphyto
cordati-Fagetum este asociația care nu se diferă,
nu avem diferențiale.
În asociația Galio schultesii-Fagetum, Galium
schultesii este prezent cu K=V, pâna când în
Symphyto cordati-Fagetum Symphytum cordatum
are valoarea de K= II. Deci în general speciile
ierboase care dau numele sunt prezente în
proporție mare, cu excepția asociației
Leucanthemo waldsteinii-Fagetum.
Releveul nr.2 nu conține diferențiale.

Tema 6
Asoc1 Asoc2 Asoc3 Asoc4
a sau
b 84 57 76 69
Asoc1
c Asoc2 34
Asoc3 35 46
Asoc4 30 41 54
Asoc1 100%
S
Asoc2 48,23% 100%
Asoc3 43,75% 69,17% 100%
Asoc4 39,22% 65,08% 74,48%

Din acest table reiese că asemănarea este cel mai mare între asociașiile 3 și 4,
74,48%
Asociațiile cele mai diferite sunt asociația 1 și 4 având valoarea de 39,22%.
Tema 7
Asociația Galio schultesii-Fagetum include fitocenozele caracteristice ale zonei
de vegetație făget amestecat din regiunea de dealuri pentru că majoritatea
speciilor sunt identice, sunte prezente de ex. Acer camperstre, Fagus sylvatica,
Fraxinus excelsior, corylus avellana, Cornus mas etc.; Altitudinea este
caracteristică a dealurilor, în jur de 550 m, înclinarea este între 20-30, expoziția
de obicei SE. În zona studiată acoperirea de arbori, arbuști și ierbuști este
similară cu cea din lucrarea lui Purceleanu. Astfel putem să afirmăm că această
vegetația este zonală.
După particularitățile fitoistorice, aflăm că în perioada subatlantic, adică din
1000 î.e.n. până în prezent, climatul a devenit răcoros și umed, iar la vegetația
actuală este este caracteristic expansiunea maximă a fagului, care înlocuiește
pădurile de carpen la munte și dealuri înalte.
Zona studiată se află ăn etajul nemoral, al păduriloe de foioase, atăt altitudinal,
câr is latitudinal.
Proctivitația scăzută este datorită faptului, ca vegetația forestiere se află pe
versanți, tufiș întâlnit frecvent , omul, degradarea solului în urma aplicării
răriturilor puternice.
Tema 8

Zonele au fost stratificate, după vegetația forestiere care conțin. Am separat fie
coniferele, fie foioasele, și zonele lipsite de arbori.
Limitele de vegetație sunt linii geometrice naturale, etajele sunt alăturate natural.
La Textura vegetației apar tipare artificiale, se observă rândurile unei plantații,
la fel și gruparea speciilor, coniferelor.
Din punct de vedere a corelația vegetației cu stațiunea se vede că modificarea
vegetației respectă gradientul, adică modificarea vegetației apare concomitent cu
schimbera altitudinii. La baza apar foioase, cu avansarea în altitudine apar
rășinoasele, iar apropiând spre vârf vegetația arborescente dispare.