wa Prof, dr. ing. RADU AGENT * Dr. ing. TUDOR POSTELNICU CALCULUL STRUCTURILOR CU DIAFRAGME DIN BETON ARMAT Metode simplificate, Tabele si abace, Exemple numerice Dimensionarea si armarea diafragmelor Analiza postelasticd la solicitari seismice EDITURA TEHNICA Bucuresti — 1983 Ane?CUPRINS Partea a -a Dimensionarea si armarea diafragmelor ML de dimensionare si armare .... eta) Diafragma ih 38 de calcul 12. Idem, cu Iuarea in cons 134, Cazul diafragmelor seurie cect 55 14. Dimensionarea si armarea riglelor de cuplare. Bibliografie ta partea a II-a .. Srey a lV-a Metode simplificate de analizi post. structurilor cu diafragme la actiuni seis 15, Procedce de calcul in domeniul postelastic. Clasificare si caracterist o si 0 = 3 a jografice de anal ia n 4. Consideratii generale . ... : Peete B 3a ANALYSIS OF STRUCTURES WITH REINFORCED CONCRETE SHEAR-WALLS mt Vol. 2 ia compresiune encentrica 74 jor verticale ale diafragmelor CONTENTS Hiller ‘de cupare 2 Part Il. Proportioning of Concrete Cross-Section and Reinforcement of Shear Walls 9 9 2 Bibliografie la partea a 1V-a... B ‘Anexit, Tabele si abace auxiliare «. 7 12,1. Concrete. ” 122, Reinforcement B 123. Design Strength Values for the Post Action. 25 13, 21 7 35 Shear. Development of Web Reinforcement 3 134. Squat Shear Walls és 55 14, Proportioning and Reinforcement of Coupling Beams. oo 14.1. Bending. ‘Development of Longitudinal Reinforeement............ 60 14.2, Shear. Development of Shear Reinforcement i oe References to Part ME os... esses = Oe tne, <3 eee Al Simplified Methods of Post-Elastic Analysis of Shear W: Subjected to Seismic Action | 15. Methods of PostBlastic Analysis. Classification and Characters ° 15.1. First Approximation Procedures ......... Pees 0 152, Simplified Step-by-Step Procedures |. aiid 1 - 5Ee 3, Dynamic Time-History Procedures 1544. General Remarks ears of Reinforced Conerete Shear I Members. W—u—o 16. Post-Elastic Deform: References 10 Part IV ‘Appendix. Tables and Charts 105 107 118 13 { | BS cul DIE _BERECHNUNG DER TRAGWERKE MIT STAHLBETONWAND- SCHEIBEN Band 2 INHALT 3. Abschnitt. Querschnittsbemessung und Bewehrung der Wandscheiben 11, Grundlagen der Querschnittsbemessung und Bewehrung. 9 | Allgemeine Anforderungea ... 9 Voraussetzungen der Bemessung der 2 113, Bewehrungstypen und ihre Rolle... 5 WerkstofF-Rechenwerte a7 7 a 25 1B 2 21 35 3 35 4 60 e 60 wubnachweis. Bemessung der Querbewehrung 6 Sch n Abs 6 4, Abschnitt. Vereinfachte Verfahten fiir die elasto-plastische Berechnung von Wandscheibentragwerken unter Erdbebenbeanspruchung 15, Berechoungsverfabren im pl chung, 15.1. Verfuhren'der ersten Naherung, then Rereich. Klassifizierang und Ke asDruckkraft — Biegemoment —Krimmungsbeziehungen fur tonglieder unter ausmittigem Druck Stahlbe- Zahigkeltskennwerte der StOrzen ..... sche Verformung des Griindu Bemerkungen in beztg auf das Zihi Wandscheiben unter zyklischer RUckbe 17, Vereinfuehtes Wandschelbentragwerken . Grundlagen S—A Disgramm sea eis 173. Rechenfolge. Wandscheiben mit einer Sifmungsrene 1748, Wandscheiben mit mehreren Offnungsreihen oat 175, Vollvandige Wandscheiben Schrifium sum vierten Absel Anhang. Tafeln und Diagrammen Partea a III-a DIMENSIONAREA 4 SI ARMAREA DIAFRAGMELOR PRINCIPII DE DIMENSIONARE, $I ARMARE e111. 13 11.1. Condifii_ generale Din punctul de vedere al cerinfelor de care trel Ja dimensionarea si armarea diafragmelor, constru —constructii 12 care sol moderate, astfel cf se poate conta ed sub acjiunea lor diafragrr in general in stadiul elastic. Intri in aceastd categorie cladirile ice, precum si unele clidiri cu solicitari ar fi cele cu putine niveluri, situate in zone cu grade de micd <7; \circarile de calc | In cel de al doilea caz, intervine in plus si cerinfa de a se conferi struc- lurii o capacitate de deformare postelastied (du ta energia indus de cutremur si poatd fi abs Atinge stadiul de cedare (deforma Fiind vorba de consumarea unei hente ale acesteid, si anume (fg. | 9 aeDe_asemenea, asigurarea_unei_comportiri_controlate_a_structurii—iti jomeniul postelastic mai comporta , intre care: ijarea, prin dimensionare si armare, a ordinii de aparitie a art- | ulatilor plasticé im primul rind spre-capeiele viglelor de cuplare yi numai | dupa _aceea spre_elementele_verticale, si_anume_spre_zonele_de la baza aicestora, Se creazi astfel posibilitatea concentrarii_ unor_misuri construc € mai severe in zonele respective, fra a afecta restul construc{iei si tot- ‘Odata se poate asigura ductilitatea necesari structurii cu. avarii limitate si localizate. __Aceasta reprezinti de fapt o aplicare a unui principiu mai general, alabil in proiectarea antiseismic& a tuturor tipurilor de structuri din beton jprhat ale clidirilor si care consti pe de o parte in localizarea dirijata a Por gouelorplastice porentiale sipe de alta parte in diferenjiereamasuritor Pmaz pentru o incircare gravitation : aes depute alcdtuire si dimensionare intre acest si restul structurii, —capacitatea de deformare elasto-plasticd, materializata prin’ deplas pectra constructile’ cu diafragme, principiul ai fost luat in-considerare sarea, orizontala) maxima Ameeila care |sejatinge stadial de cedare: ©. tp Jo¥primaliforma in noua, vershune, revizuitf a fnstractiunilor tehnice Intr-un calcul mai detaliat, pornind de Ia conditia ca pe toati duratirry 4) ane: migcirii seismice energia indusi de cutremur si nu depiseasc pe cel = h8 sor structura prin deformare, se poate stabil o core, 70%8 Psstiol potentials de la bazi, demumiti' «zona A», se con pe care 0 poate absorbi si Pr z ‘ppidera extinsa pe o indlfime Ip, pe care se admite ci se dezvolta deforma- Hessen EO ave oe teent PS iT. ie Rats # are den: eae gemcice o dgne cit se asiguri un nivel mé al capacitatii portante (P, > Py), ob PEL 1622, selatil : se ane Dee ae ait capaciaten de deformare necesrl ezuld ma micd (As = A), SUPA are, ta sensu el ae contead In mal mich masa pe aperidl Geom Shea tbs Ine dous varie conte, Este desi ng PH, T3., lfile (9.22) De aenees, Is dafagnele puri oi suprafeelereapetive nu rezutl eae ine le erin ndsl d= CULT ailor seen, pin. tre! mai dep In vedeen imbunattnt Gast ‘ Fy + ‘aii lor la compresiune: ae P—A ies ; at pein i ee a pistrea7s —pentru asigurarea localizirii zonei plastice potentiale citre baza valabilitatea si pentru alte forme de ; diafragmei, in literatura mai recenta [III.53, [V.40] se recomanda o di Fig. imensionarea la fort In prescripliile de proiectare antiseismic destinate calculelor vruoHOMare mai largi a armaturilor longitudinale marginale in sectiuni aceastii corelare este abordati in mod simplificat prin stabilirea unor val ee Festul indlfimii, denumité in instructiunile [11.4] « zona B ». Pe aceasti conventional prlinie, s-a introdus prevederea ca raportul intre momentul capabil si momen- reguli de al A ul de calcul din incarcirile seismice conventionale sa fie cu 15% mai mare m zona B decit in zona A. cere o verificare explicit a ci prin calcul ian De altfel, ambele moduri de tratare a problemei nu structurilor cu diafragme, ci prezinta aceleasi aspecte t specifice num: ) Corelarea capacitajilor portante ale fundafiilor cu cele ale diafrag- ta alte tipuri dpelor, in sensul verificarii fundatiilor la momente incovoietoare asociate celor structuri i pabile ale sectiunilor potential plastificate de la bazele diafragmelor. ling. aceastii ic de minimum (ductilitatea disponibila > ; aan nia ditie de ae in sensul 68. ducttatal 6) Mas specifice la alcdtuirea, dimensionarea si armarea sectiunilor ragrafele urmitoare si dezvoltate mai zi la stabilirea nivelului fortelor seismice conyentionaliafragmelor, care sint ardtate fe vito: x > ealeul mu tebu ‘ pot interveni diferentieri intre zonele. ie i a ari aetaliat in capitolele respective. Si ai iI nu trebuie si fie excesiva, pentru a se evita deplasiri prea mafe e eet ii importante structurii si clementelor nestructurald si B (y. tabelul 6 din anexa). care si cauzeze avari 10 u ais| Yr 11.2. Conditii referitoare la dimensionarea secfiunii de beto: 11.2.2. Rigle de cuplare a diafragmelo Riglele de cuplare sint solicitate la incovoiere, la momente alternants stfel cd armarea lor rezulté de regula simetried. In consecinta, este impl ‘it asigurati o cedare ductild la incovoiere. ificultatile principale la dimensionare intervin sub aspectul com- la forfa taietoare. Asa cum s-a aratat si la pct. 2.2.3 (volumul 1, etajate obignuite, cu inaltimi de etaj de circa 2,70 m, si dimensiunilor secfiunii elementelor verticale ale diginsltimile plin intre golurile de usi suprapuse sint limitate 1a 50— fragmelor sint de regula condifiile de ductilitate, care sint mai severe dec! 60 cm, astfel ci iniltimile sectiunilor riglelor dé cuplare sint practic impuse. cele de capacitate portanti, Realizarea lor comporti: ‘In aceste condifii, nivelul de solicitare la forfi taietoare poate fi_limitat a) Asigurarea_incadrarii_ intr-un_mecanism_de-cedare-la-compresiun Bumai impiedicind riglele respective si se incarce cu forte taietoare prea excentricd'im care armdturile longitudinale din zona intinsd a secfiunii s™8ti, Cee ce se realizeazi plafonind in consecinja momentele capabile, ‘acumuleze deformatii postelastice suficient de mari, inainte de a interve)Ptin plafonatea procentelor de armare longitudinale. Se ia deci in con- Tuperea zonei comprimate, cea ce se obfine pri iderare-formarea de articulafii plastice la eapetele riglelor, ceea ce se inte~ cr limitares. nivelului ‘de. solictare la eompresiune, prin. plafonare 8% I schema generall de calcul postefastic al structurii Ia actiunen for- eforturilor unitare c produse de efortul normal N, la valori moderate 1" seismice. fretarea (confinarea) zonei comprimate prin armituri corespunzi toare longitudinale si transversale; Pale rs —in caz de necesitate, dezvoltarea zonei comprimate la capetele liber 11.3. Tipuri de armituri si rolul lor ale sectiunii, sub forma de bulbi. Indicafii de detaliu privitoare la aceste aspecte sint date in paragrafel _ Armiturile diafragmelor pot fi imparjite in mod general in. armaturi 13d si 13.2. de resistenga si arméturi constructive {111.4}. ¥ Prin armdturi de rezistenfa se injeleg cele a ciror necesitate si dimen- b) Evitarea unei cedari premature cu caracter casant din actiunea for{ sionare rezult4 din calculul la eforturile din actiunea incircirilor verti- tdietoare, prin: 7m cale si orizontale, cu respectarea procentelor minime de armare dictate —corelarea_intre dimensionarea la compresiune excentrici si cea |e condifii de rezistent& si ductilitate. ’ forjd tiietoare, in sensul consideririi in calcul a unei forje tiietoare ast, Prin armdwuri constructive se injeleg cele a ciror nécesitate nu se sta- ciate*momentilui—eapabil~al-sectiunli; ste de regula printr-un calcul, ci rezulta din cerinjele de acoperire a ws SFmitmes nivelulat de solicitare la forté t&ietoare, prin plafonare 219" Solicitari neevidentiate in calculele curente (deformatii impiedicate See ee airtnadee cr oe din actiunea contractiei betonului, a variatiei de temperatura si a dife- eforturilor tangenfiale x la/valori’ moderate: ® rentei de temperatura intre fete [IUI.1, IN1.8, Uf.28, 101.32, 110.33, IL.47, Indicatii de detaliu in aceasti problema sint date in paragrafele 13)yr1 50, I11.55, IIf.57, III.62] sau redistributii in timp ale solicitirilor ca si 13.3, urmare a deformajiilor de curgere lenta a betonului [III.3, I1I.21, III.55]) i este confirmati de datele cunoscute asupra comportirii in exploatare ©) Evitarea cedarii_premature_prin_deteriorarea_aderenfel_intre_armia ladirilor cu diaftagme [IIT.40, It1.43, II1.48). turd si Beton, im conditile caracterului ciclic alternant al solicitarilor pri Pentru armiturile de rezistenfi a ciror necesitate si dimensionare duse de cutremure. rezulti din eforturile produse de solicitari seismice, ofelurile utilizate tre- Dintre masurile enumerate, cele privitoare 1a moderarea valorilor efo| buie s prezinte un palier de curgere suficient de lung, pentru a corespunde turilor unitare « si =, flind determinante pentru dimensionarea sectiuniltsi sub aspectul ductilititii. Pentru aceste arméturi, in Romania se folo- de beton, este indicat si fie uate in considerare ined de la faza de prisesc bare din ofel Iaminat la cald, cu profil periodic (PC 52, PC 60) sau dimensionare (v. § 13.1.). neted (OB 37). 11.2.1. Elemente verticale (diafragme pline si monta diafragmelor cu goluri ‘ x : “porta cu solicitari seismice importante, determinante pentrila clidirile de locu 12 13La armarea inimilor diafragmelor, utilizarea plaselor sudate din sirm “b) Armarea curenta a inimit elememtelor tras (STNB), mai putin ductilé, este admisii numai in situaiile cind for), ri f a tiietoare se inscrie in limitele in care poate fi preluati de beton. Armare j, aa ee iL: 6) gcaTe COMBINES at mateas Wraniversale cu plase sudate din STNB prezinté deci interes la constructiile din zo cata’ servesc pentru imbunitélirea comportiii la solicitirile neseismice sau cu grad redus de. intensitate seismic, precum 1 pe a mai general la nivelurile superioare ale clidirilor, unde valorile fortele Pru pyar ait ade cmberae)) 11,3, d), care servesc ca bare de montaj pentru tdietoare din acfiunea fortelor seismice orizontale sint suficient de mic _ —barele verticale (fi Jn vederea crearii conditiilor pentru o executie cu consum redus cele orizontale, dar au in unele cazuri si un rol de rezistenja, pentru pre- manoperi pe santier Ia montarea armaturilor, se recomanda ca aceste Iuarea unor momente incovoietoare actionind perpendicular pe planul sii fie realizate de preferinté sub forma de plase si carcase preasamblai diafragmei (rezultate din diferite excentricita{i sau din incastrarea local (sudate sau legate). Cele sudate sint avantajoase si sub aspectul menfiner in diafragma a unor elemente de constructii [III.6, IIT.19]; de asemenea, armaturii in pozifia corect in timpul tt betonului: arele verticale, in special cele situate in apropierea capetelor, participa in fig. 11.3 sint reprezentate schematic categoriile de arméturi carla preluarea eforturilor din solicitarea diafragmei la compresiune excen- intervin la diafragmele pline si cu goluri si al caror rol este definit-in pari trici, alaturi de barele din fig. 11.3, a. grafele urmatoare. Barele verticale si cele orizontale din inima formeaza plase, dispuse la cele dou fete ale inimii, constituind 0 armare de tip contima. La diafrag- @ ® © “mele cu solicitari reduse din actiunea fortelor orizontale, in cazul cind — © armare continua nu este necesari nici pentru acoperirea altor solicitari, se utilizeazi si sistemul de armare de tip discontinu (fig. 11.4), constind din carcase verticale dispuse ca in figuri, legate de centurile orizontale din dreptul plangeelor. matii impiedicate (contra: oy Inina_cu_armare [fo discontinva—"] , Fi ©) Armirile locale cuprind: a —armiturile de la intersectiile cu alte diafragme (fig. 11.3, €), “dispuse constructiv pentru asigurarea unei legituri intre diafragmele a)Armarea zonelor de capét ale elementelor verticale este formata din intersectate; —armaturile longitudinale (verticale), (fig. 11.3,a), care preiau efor _—armaturile de la intersectiile cu planseele, in care se cuprind: cele turi din solicitarea diafragmei sau montantului la compresiune excentrica orizontale de tip centura asezate in grosimea planseelor (fig. 11.3, f) gi avind, in functie de sensul actiunii forfelor orizontale, rolul de preluarieele vertical suplimentare de traversare a rosturilor de turnare din drep- a eforturilor de intindere, respectiv de consolidare a zonei comprimate|tul planseelor (fig. 11.3, g), cu rol de preluare a fortei tdietoare in sectiu- —armaturile transversale (etrierii), (fig. 11.3, 6), cu rol similar etrierilo! nile in care nu se conteazi pe preluarea ei prin beton; unor stilpi: confinarea zonei comprimate si impiedicarea flambajului barelo _ — armdturile de bordare a golurilor mici (fig. 11.3, H), pentru preluarea ale. eforturilor locale din jurul acestora, “4 : : | : 16 eo Fig, 1.3eee. 4) Armarea riglelor de cuplare este formati din: | —armaturile longitudinale principale (fig. 11.3,i), dispuse la extremi tatea superioari gi la cea inferioard a sectiunii, pentru preluarea eforturila de intindere produse de momentele incovoietoare; | —armaturile longitudinale intermediare (fig. 11.3,j), dispuse construe tiv pe inima riglei, cu rolul de a imbunatiti regimul ei de fisurare sul unea forfei taietoare [IV.38]; actiunea fortei 0 i nate) (Gig. 11.3, &) pent —armaturile transversale (etrieri sau bar preluarea forfei taietoare. 3 nti sl Dimensionarea armiturilor si regulile referitoare la aledtuirea si dit punerea armiturilor de rezistenta si a celor constructive sint tratate in cap 13 si 14. 1 CARACTERISTICI DE CALCUL ALE MATERIALELOR 12. 12.1. Betonul 12.1.1. Clase de beton La structurile cu diafragme monolite se utilizeaza de reguld betoane de‘clasi Be 15 sau mai mare, La cladiri cu putine niveluri (< P +4), cu eforturi reduse in diafragme, este permisi si utilizarea clasei Bc 10. La cladiri cu inaltimi mari (> P + 12 niveluri diferentiere a claselor de beton pe i rioare betoane de clase mai mari (pind la Bc 30), in vederea evitarii sectiu- ari la diafragme si la stilpii intermediari, care si greveze asupra spatiilor utile (1.13, 1.55]. In cazul constructiilor industriale etajate, cu incaredri utile mari, diferentierea claselor de beton pe indltime devine economic si la 4—5 niveluti [1.7] Toate aceste con sint valabile atit pentru betoane obisnuite cu agtegate grele, cit si pentru cele de granulit, 12.1.2. Rezistente de calcul pentru elementele verticale in raport cu rezistenjele de calcul valabile in mod general pentru ele- mente de beton armat [[I[.65], intervin in cazul elementelor verticale ale diafragmelor monolite utmatoarele aspecte specifice [III.4]: | a) Rezistentele de calcul sint cele date in STAS 10107/0-82 pentru mente comprimate excentric, turnate in pozitie verticala, deci_afectate coeficientii-conditiilor.de lucru-miye (la compresiune) simp, (la intindere): —la diafragme cu grosime < 30 em: mye = my = 0,75; Ia diafragme cu grosime > 30 cm: moe = miyy = 0,85. Aceste valori se aplicd atit la inima diafragmei, cit si la “eles ide Ipi sau bulbi. WTFr i cl istenja de calcul la b) in cazul diafragmelor cu grosime < 30 em, rezistenja de ca ce june este afectativsuplimentar de un coeficient al conditillor de nye = 0,75, prin care se tine seama de faptul ci la grosi ale inimit infuenfa excentricitilor si a neomogenittlor de tchnologia de executie [I1I.4] devine mai impor i . Se ajunge astfel pentru rezistenjele de calcul la compresiune Re si la” intindere Ry la valorile date in tabelul 1 din anexa. a Rezult ci in cazul unei diafragme cu. bulbi la capete, daci_ grosimea inimii este < 30 cm, iar dimensiunea minima a sectiunii bulbului .este > 30 cm, rezistenjele de caleul vor trebui si se ia difeite pentru inimél pentru bulbi {2.1.3. Rezistenfe de calcul pentru riglele: de cupla incove int valabile rezistentele Jele de cuplare fiind solicitate la incovoiere, sint valabile rezistentele, de cabal date If STAS 10107/082 pentru glemente luerind la incovotere (v. tabelul 2). 12.1.4. Curbe caracteristice la compresiune pentru betoane cu agregate obignuite este tin material cu proprieta{i plastice reduse, a cirui curbi i cy —» sub 6 incircare monoton crescdtoare se prezinté . a in fig. 12.1. In figura s-a notat cu Epu deformatia specified ultima (limi 1) corespunzitoare stadiului de rupere.|Dupi cum iese in eviden{i din fig. 12.1, q, caracterul casant al ‘materialului ‘este mai accentuat in cazul betoanelor de clase Superioare, prezinta: aproape liniara (modulul de elasti tate tang gind pind la oy =(0,4.. —o portiune ascendenta in con: tinuare, pind la oy = Re, care (modulul de elasticitate Fig. 12.1 scade continu); 18 F.LP. [10.19] + preluatit si in cari considerate ca monoton crescitoare. Curba —o primi portiune ascendent comprimati a elementelor din beto! i la compresiune excentrici cu excent constant), mer sectiunii) si este formatti dintr-o. portiune parabolic de ecuatie: 0 porfitine descendent; mergind pint la ‘deformatia specificit ultima ep Jn fig. 12.1, 6 s-au_reprezentat cu obtin in cazul descarcarii si reincdrcari Aceste curbe sini ton crescatoare. Cu cit viteza de incdrcare cregte, Re se mareste, dar scad valorile defor- matiei_specifice corespunzitoare la cp maz = Re si defprmatiei. spetifice ultime eyu, La viteze de incircare, de ordinul de Mmarime al celor care, se realizeazi in cazul unei solicitari ismice, se poate conta ci R, este cu circa 10% mai mare decit in conditiile vitezei standard de incircare a epru- yetelor de beton, spor de care insi in general nu se fine seama in calcu- ele obignuite, avind in yedere ci este consumat prin efectul defavorabil al inc&rearilor alternante. ES Jn calcutul practic se adopta pentru curba caracteristict a betonului forme schematizate, date in prescriptii si in literatura de specialitate [IIT.14, THL19, 11.24, 111.36, T1T.58, 111.65] (fig. 12.2): mnii_puhictate: curbele care se pornind de la diferite valori cy. mitate superior de cea corespunzatoare incirearii mono- a) In fig. 12.2, a este reprezentatd curba dati in codul-model. C.E.B.— si in prescriptii din mai, multe {ari [111,24] si care a fost STAS 10107/0-82 [11.65] pentru calcule obignuite Ia incar- valabilé pentru zona mat solicitate la incovoiere sau ite- mare (axa neutri in, interiorul “(2) depirteazd treptat de forma liniariping la op/Re = 1 (€y ='2%)q), continuata cu un palier pind la cyy = 3,59/,,, tangenideci facind abstractie de forma descendenti a Solicitirii Ja compresiune excentrict cu excentricitate micd (axa neutra fimei ramuri. In cazul 19r aera t ta sero in situafia Iimitz clad sectiunea este comprimald | 1% [>] centric (co = 2% devine evu)- b) In fig. 12.2, 6 este aratati curba propusi de E. Hognestad [111.36] larg utilizatd in S.U.A., cu o ramuri coboritoare considerata liniard. ©) In fig. 12.2,¢ este ardtata curba caracteristicd adoptaté in STAS 10107/0-82_ pentru cind se efectueaz’ o analiza dinamici nel niard a structurii si care are forma unei parabole de ecuatie oe, Reon an (22. (12.2) Incerearisuedeze [111.45] evidentiaza Pentru betoanele cu agregate ugoare curbe continuind cu 0 caracteristice denotind proprietii pla mult Feduse. In raport. eu betoanele eu agregate obignuite, chiar Ia agregate obi jar Ia clase Bo 12.1.5. Curbe caracteristice la compresiune pentru beton In fig. 12.4 este reprezentati. cura de granulit schematizati dati in STAS 10107/0-82 yn de gray tuatiile cind se face o analiza dinamici neliniari a structuri, Fig, 12.4 mergind ascendent pind la op/Re = 1 (€> = 2,2%/oq) ramura coboritoare pind la con = 3,5°%fo (sp/Re = 0,65). Betonul de granulit se caracterizeazi printr-o deformabilitate elasticd mai mare (modulul de elasticitate mai mic) decit betonul cu agregate obis- >. Dupi STAS 10107/0-8: Eva = (@/ Ey 12.1.6. Influenta confindrii* prin’ armaturi tr n A ‘ansversale asu- pra curbei caracteristice a betonului la i (1.14, 111.39, 110.41, TI.51, TL61, Tl. 63, LO] in zonele comprimate ale elementelor incovoiere sau la compresiune excentricd, etri finare) a betonului, opunindu-se icitate la compresiune al ‘betonului cu” beton armat s Evy — idem pentru betonul ugor cu agregate de granu 0, pou sint densititile aparente respective. _ deformarii lui transversale, Prin Dupi datele expetimentale cunoscute, confirmate si de incercdrile pe aceasta se objine pe de o parte + betoane cu granulitul din Romnia [I11.46, [67], la clase de beton i portante &. ite de cele ale betoanelot re betonul de grant t, prezentind o curba caracteristict de proiect tenjei de calcul de la Re la o valoare aproape liniard. pind antiseismicd interzic agregate usoare in general) de clasi > Be 30 la structurile cladirilor dit zone seismice. In fig. 12.3 sint date curbele caracteristice pentru betoane de granuli — >——— de diferite clase, dupa rezultatele incercdrilor efectuate Ia Catedra de betot 7 It cele ce: urmeazd, 5 armat a Institutului politehnic din Cluj-Napoca. [IIT.67). a a a Fig. 12.5 i de fretare, care extemal propia see lnezeermenol de confnare toc ilor circulare armate cu frete (spi ). ! 20se modifica in consecin{é in modul aritat in fig. 12.5. Din figura e rile longitudinale si cantitatea de arma obiceyeew wietcasel mae F | este important daca fiecare bara de armitn sefectul confindrii se manifesta numai in apropierea.stadiului de unui colt de etrier cedare, astfel cf pind la op/Re = 0,8....0,9 curba caracteristici a beto: z aaa : nnului confinat imine practic aceeasi ca si pentru betonul neconfinat; asupra rezistemtei de calcul ut Reraturd (UL14, T1120), efectul confinari wm resterea fezistenfei de calcul de Ia Re la RY este mai pulin mar presiune a betonului poate fl evaluat cantiiattt cu ietecdl ae ‘cat decit cea a deformatiei specifice limiti de Ia cow la ej, deci con- eu ajutorul relatiilor ‘finarea prin etrieri are un efect favorabil mai important sub aspectal imbu- iB Re(1 = nditdtirii ductilitatii betonului la compresiune, } ~tamura coboritoare a curbei caracteristice este mai pronuntati in cazul betonuluiconfinat. Mecanismul confinarii (CIL51, 111.63, 111.69 : este ardtat in fig. 12.6. Pe ofaturd 6 a sectiu Necesitatea unei ee i » "a unei confi vetiie tanga Giei ae alaetegt te SRR gels 2 alr cement veal Gele longitudinale se opun deformatietransvet= port ductile a acestora, avind in vedere 4 pentru asigurarea unsi com- Se tas 4 figurd: Hesainelor este condiionaté de mirimea deforma are Tm S te de remarcat ci efectul fav‘ . pecifice Timiti ef, “in plan orizontal, presiunile sint preluate fat Ia capetele de diafragme orabil al confindti se manifest’ mai pronun- de ramurile de etrier de pe latura 5, lucrind c: lecit la cele lamelare. ira ramurile perpendiculare pe latura b: i —in plan vertical, funcjia de tiranti de boltd 2.2. Arméitura pe inaltimea ae intre dol etriesi succesivi este indeplinita in inod similar de catre armiturile 2.1. Rezistente de calcul si i acticin ~ AiRer longitudinale. Y si moduli de elasticitate Factorul pri iturd longitudinal’. De asemenea, ‘méiturd longitudinala este invecinatd (12.5) Sim em(t +3 |e). 1 de care depinde efectul > Tipurile de ofeluri utilizate in Roma : favorabil al confindrii il constituie procentul fost ardtate la paragraful 11.3. Pa een ee eae faye ot maven vealizat' prin’ etter (pe)fatmatunle Ge recisten{a, valorile recistenielor de clowl ch eee oe ere dTiguura B a sectiunitelementului eta astctate, conform STAS 10107/0-82, sint date in tatelul Sn definit prin raportul intre aria insumata a ramurilor, de etrieri perpendi- , in tabelul 3. culare pe latura 6 (Ae) si aria de beton aferenta Pe = 4£100% (123), 4d ‘ pc Penis bare laminate din OB 37, Efortul capabil al etrierilor este AeRue (Rae fiind rezistenta de curgere Ege si PC 60, curbele caracte- a etrierlor) si se exercita pe aria de beton aferenta agb, rezultind un efort °1° Ga — Se prezintd’ paliere de umitar transversal capabil Be cies ae inet pentru a elementelor din beto: AcRac _ Pe n armat ae Meet Te Ree (i280. ductlitate satisaedtoare, in con- ee i Bu itiile cind prin mod i Din mecanismul aritat in fig, 12.6 cezulta cd alfifactori care mai influenisionare si armare «. utes ; teazi asupra efectului de confinare sint: Ree, de, distantele intre sem aig ukeemare ia seetinnilon in Fig. 12.6 12.2.2. Curbe caracteristice la intindere Fig. 12.7 22 23FE Ee 7 care deformatiile plastice ale armaturii intinse si nu fie limitate de ruperi premature in zona comprimat& sau din acfiunea forfei tdictoare, Lungimea palierului descreste cu cresterea rezistentei de rupere (fig. 12.7). } G : } R=3700- | =3000- | lem ; SOR Ge 10 i 30 Se a, lett ue i Fe, 28 in fig. 12.8 sint reprezentate formele idealizate r admise peniru calcul in STAS 10107/0-82 pentru curbele caracteristice ale celor trei tipuri de ofeluri. Cu privire la valoarea alungirii limita de caleul equ sint de precizat urmitoarele: : A ' Tayi de slungisile a rupere care se obtin pe epruvete din ofel § care sint de ordinul a 15—25%, deci foarte mari, in calculul elementelor din beton armat se admit Considerindu-se mod conventional ca stare n stadiu in care grad de avariere a elementului nu = este justificat ca in calculul la solicitari seismice sa se admita pentru « ‘ubstanjial majorate faji de cele din cazul incdrcarilor obisnuite —Pentru incdredri obisnuite, DIN 104% mit de rezisten{’ un 6 depgeste anumite limite. Invaceste condifi daN/em? [111.24] prevede cau = 5%oq, iar codul-modd ae CEB-F.LP. [1119] cau = 10%gg) valoart fe preluati si in STAS 10107/0-82. —Pentru calculul la solicitiri alternanti de tip seisr 4 propuneri de a nu s waeb prevedea ni rare a deformatiilor specific: { | __&%» aie armiturilor intinse, sau’ [11.59] de a § + 2 admite cau = 10% In STAS 10107/0-82 51 eos adoptat pentru acest tip de solicitari cau = 5 valoare pind la care se dispune de suficiente dat tale asupra comportirii elementelor din beton armat. eenhe, 129 este aritatd pentru comparaie corba carateristicd ideal 4 acest caz valoarea admis in calcul pentru deformatia specificd li (Cau = 15%pq) este considerabil mai mica decit a ofelurile laminate la cal d ceea ce justificd restrictiile mentionate la paragraful 11.3 cu privire Ia uti-, rea plaselor sudate din STNB la armiturile de rezisten{i ale diafragmelor. 12.2.3. Curbe caracteristice la solicitari alternante In cazul incdrc&rii ciclice alternante, barele-de ofel prezinti_ curbe caracteristice w hhisteretice ca in fig. 12.10, evidentiind un pronunfat efect de reducere aparenta a mo- dulului de clasticitate (efect Bauschinger) [111.42, IIT.51, 117.26], astfel cd energia de deformatie absorbita este mai mici decit cea corespunzitoare unei comportiri ideal elasto-plastice. Totodaté, solicitarea alternanta a arma- turilor longitudinale la intindere si ta compresiune atrage dupa sine necesitatea asigurarii lor impotriva flambajului, prin etrieri suficient de desi. Fig. 12.10 12.3, Reristenfe de calcul pentru analize postelastice 1a, solicitiri seismice In conceptia probabilistic’ pe care se bazeazi stabilirea rezistenfelor de calcul date in prescriptii pentru beton si armaturi, acestea reprezinta rezisten{e minime corespunzitoare unei probabilititi admise in mod con- yen{ional, fixate in ideea asigurarii probabilititii respective in fiecare sec- fiune de calcul considerata. independent. Intr-o analiza post-elastic a unei structuri din beton armat in ansam- blul ei 1a solicitari seismice, in care’ se conteazi pe mobilizarea tuturor resurselor de rezistenti si deformabilitate ale structurii, cu conlucrarea spatial a elementelor componente, menjinerea acelorasi rezistenfe de calcul ar insemna admiterea ipotezei ci aceste valori minime se realizeazi simultan in toate sectiunile, ceea ce ar fi nejustificat, S-ar subevalua astfel nu numai capacitatile portante ale diaftagmelor, ci si ductilititile lor, care sint direct dependente de rezistenfele de calcul. 25, STi |De aceea,.in analiza postelasticd Ia solicitdri seismice este mai corec SA se introducd pentru rezistenjele betonului si armaturilor valori medi pe structurd, pentru care se admit, in raport cu rezistentele de calcul obis. muite, valorile Re = 1,75 Re; Ra = 1,35 Ra- Coeficientul de corectie este mai mare la beton decit la armaturi, avin in vedere cd pentru beton imprasti¢rea statistic’ a valorilor rezistentelor ‘mare si deci diferenfa intre rezistenta minima si o rezistenta medie este mai mare, " i Totodati, in cazul diaftagmelor cu grosimi sub 30 cm, in relajia (12.6), Re se introduce neafectati de coeficientul m,.= 0,75 (v. pet. 12.1.2) intrucit acesta se referi la influente locale si deci nu este normal si afec- tea portant a structurii in ansamblul ei. fn cons Re din tabelul 1 2.7) (AREA SI ARMAREA ELEMENTELOR 13 DIMENSION. i: VERTICALE ALE DIAFRAGMELOR 13.1. Verificiti preliminare ale sectiunii de beton in cadrul pet. 11.2.1 au fost enumerate masurile generale ce trebuie ayute in vedere In dimensionarea sectiunilor elementelor verticale ale dia- fragmelor pentru a le asigura o comportare ductili la solicitéri seismice. S-a aritat ci limitarile nivelului de solicitare Ia compresiune axiali si la iii determinante, de care este recomandabil de la predimensionarea sectiunilor. In paragraful de fata se dau indicatii sub acest aspect, bazate pe prevederile Instructiu- nilor tehnice P. 85—78 [IIT]. Este stiut ci aceeasi problema se pune in mod mai general Ia toate clementele structurale verticale solicitate la compresiune excentricd. In cele ce urmeazi se prezinta si unele consideratii comparative intre condi fille care se pun diafragmelor si cele corespunzitoare date pentru st Structurilor in cadre in normativul P. 100—81. 13.1.1. Moderarea nivelului de. solicitare la compresiune axiala, Notatii utilizate (fig. 13.1) h b 5 A 2 by —litimea activa a tilpi Jy —grosimea talpii sau bu At = (by —b) hp — aria sectiunii tilpii; a ii N —efortul axial de calcul, cu coeficientul inedredrii corespunzitor gruparii spe- iale de ineireari; NeieW, Bes ° * iniipai® Fig. 13.1 7 Ser ng = —Y— = £ —coeficient adimensional care caracterizeaza gradul presiune excentricd, in care cedarea incepe prin Nd : “pe pl BHR. Re Fi area in curgere a arma- i tu tinse, respectiy inscrierea sub « punctul de balans.» definit printr-o ine (Re este rezistenfa de calcul pent valoare jig) coeficientului mg. incadrarea in domeniul ductil depinde deci ‘numai de marimiea lui np, fri si fie functie si de mig, de excentri- ‘M —momentul incovoietor de calcul: citatea e) = M/N a efortului normal, in consecinti, chiar in cazul unei i fragme care sub actiunea incdrcarilor seismice orizontale conventio- as nale date in prescriptii este: solicitata cu excentricitate_mi ti), daci mp OO Re 035 Re 3.3) (3.4) Verificare A A if mist 40.45 | mcs 4035 sl i (13.5) Dimen- ® sionare Re a) Valorile ng limit prescrise: pentru diaf i ai ae at pentru diafragmele cu sectiune lamelara cazul montantilor diaftagmelor ci tivul P. 100—81 pentru oe goluri, la care odatii cu coresteresfaptnl ca in_cazul -Plastice-pe care se conteaza | ® momentului incovoietor interviniPentrl disiparea energiei seismice sint localizate in special in zona de la si o erestere a lui N, prin supli Oaza lor. = = mentul de efort normal AN di imitaril ih Ba ia b) Limitirile date in tabel vizeazi in principal diafragmele ale cdror | Fig, 13.5 i fired it ie, eee Tae 7a a ee in cadrul structurii, deci care preiau cea mai mare : : : ze ‘a fi parte din fortele orizontale seismice si in consecinta este inat ca ineluda si suplimentul An, corespunzator. ‘este necesard si pentru diafragmele sau. montan| igiditati reduse, are ‘AW intervine in eafeul ca semnul kin funcfie de sensul de actiune g&8"© Pattiipl in mai micd| misurd Ia disparea energiel sismice, da fotusi au citeodata eforturi le importante, conducind la valori ridicate ie gat See ‘de exemplu la un montant ca in fig. 13.6 ontantul 4), care datorita latimii mari de conlucrare a talpii Jan, este posi lincirciri verticale mari, dar are rigiditate redusi ae AN negativ. : ‘. ©) La predimensionarea montanilor diafragmelor cu goluri, avind in jncircarilor orizontale. La diafragmele cu goluri avind montanfi cu se recat G 2 fi pent Situatia poate aj Cu cit valoarea coeficientului ng este mai mici in raport cu Ty CU atiyedere ed nu se ci aoe g Ee ae Tie a aoe mee gee pe tcal ee p tehnice P.85—T78, cu care se verifici de la faza de preditiune din N gravitational (15—30%, in functie de zvelteyea, diaftaginel nile diafragmelor, inclusiv “oportunitatea prevederii dsi de proportia intre plinuri si goluri}, eventual prin comparatie cu calcul jin proiecte similare existente. bulbi Ja: capete, sint date in tabelul urmitor. 30 BL@ = = 7, —efortul unitar tangential medi produs de Q. Ji : b, Verificarea secfiunii. Se face la forja tiietoare Q asociat’ momen- i oy tului capabil, punindu-se conditia i sa 2cise (13.10) ! aa Biivoencnin.\ i (o 1,5 Os Pe de alld parte, la diafragmele mai slab soliitate la incovoiere, la care armature longitudinale se previd constructiv in exces fa{a de cele rezul: —S€ neglieaza rezistenfa la intindere betonului tate din calcul, pentru respectarea procentelor minime de armare sia numa Rezult diagr: o i a - talk iminim de bare constructiv necesare la capete, este posibil ca momen:in fig. 13 igramele ope sectiune, in starea limiti de rezistentd, date ful capabil la baz sf depaseased cu mult pe cel produs de fortele orizon Te conventionale de caleul. Rezulta atunci si @ mult mai mare decit Q; in realitate, dae diferenta intre Q si Qs este prea mare, diafragma poat sa nici nul ajunga si intre in domeniul postelastic si deci si nu fie atinst for{a tietoare asociati momentului capabil. Avind in vedere acest aspect se plafoneazi Q < 3 Qs Forfa tdietoare care se introduce in relatia de verificare (13.10) va £ deci in final ; diaftagmelor pline si ale mon- la compresiune excentricd, la starea limit pentru beton si armaturi sint cele din fig. 12.2, a ecjiunile plane rimin plane si du i c n ipl. deformare (ipoteza lui Ber- i), deci distibujin deformation spectice pe tnilfines sectiuel cons "no! Tinie 15 O.< 2 <3Qs. (13.1 | Din cele ardtate regulti cd pentru verificarea secjiunilor diafragmele cu relatia (13.10) este necesar sa fie determinate atit cit si Qs, ceea € fa faza de predimensionare nu se poate realiza decit in mod cu totul apre ciativ. De aceea, 0 verificare concludenti sub acest aspect_nu se poa |efectua decit dupa incheierea caleulului eforturilor si dimensionarea turilor longitudinale ale montantilor si riglelor de cuplare, asa cum s b 34 35 FR | cal 7Pe aceasta schema de bazii se poate fine seama in calcul si de aportul barelor de armAturd intermediare de pe inima diafragmei, in modul ardtat in figura, | Referitor Ia facut urmitoarele precizari, a) Aga cum s-a aritat la pet. 12.1.2, in cazul diafragmelor cu grosimea| inimii < 30 om, rezistentele de calcul se iau diferite pentru inima si pentry bulbi (, tabelul 1), In continuare, se va nota pentru simplificare cu Re rezistenta de calcul pentru inima si cu Rep cea pentru bulbi. fn calculul practic, se reduce sectiunea reali la o sectiune echivale cu rezistenti omogend Re, introducindu-se pentru bulbi in locul sectiu ‘A (coal) 0 sectiune transformatd (13.13) {stenta de calcul la compresiune a betonului, sint de ‘conform prevederilor normativului P. 85-78: Res Au = Ae (real) b) Influenta zyeltefei transversale a diafragmei se introduce in mod simplificat prin afectarea rezistentei de calcul Re cu un coeficient « de flam: aj» subunitar g. Este stiut c& Ia valorile coeficientilor de zveltete care intervin in practic 1a diafragmele cladirilor etajate nu este vorba de fapl de un pericol de pierdere a stabilitatii, ci numai de o reducere a capacitati portante datorit% efectelor de ordinul If, care insA sint dificil de evidential a atare in calcul si de aceea se iau in considerare in mod indirect prin coeficientul g. in instructiunile [II.4] se recomanda urmitoarele valon pentru g: — la capetele rigidizate prin diafragme perpendiculare (capete in formi de T sau L) sau cu bulb, ta care Heaslbp<5 9 9 = 1 —idem, cu 5 < Hetaj[bp <8 9 =0, idem, cu Hetas/by > 8 1 Ia capetele lamelare, @ se ia din tabelul 4 fn functie de valoarea coeficientului de zveltete, definit prin raportul /j/b) unde: | I = Hetos, cind legiiturile intre diaftagma si plansee nu au un caracte de noduri rigide; In = 0,85 Heta}, cind legiturile intre diaftagma si plangee au caracta de noduri rigide (plangeele sint monolite si executate odata oi diafragma); In =0,75 Hetgy, Ia. nivelul de la baza diafragmei incastrat la bazi intr-un element mai rigid (Cundatie, subsol cu grosime mai mare decit cea a diafragmel). Referitor la conditiile de minimum pentru armiturile longitudinal marginale, in tabelele 5 si 6 sint extrase principalele prevederi din instruc, fiumile tebnice [{11.4], si anume: procentele minime de armare (tabelul 5) numirul si diametrele minime ale barelor (tabelul 6). cind aceasta est perete é 36 13.2.2. Sectiuni simetrice Pentru calculul sectiunilor simetrice, lamelare sau in forma d i de T sau [, Sau intocmit pe baza ipotezelor aritsie Ia pet. 13.2.1 abacele 1—34 a ‘Abacele 1—17 sint date pentru cazul cind se neglijeaza i ; 1 . slijeazd aportul arma- turilor de pe inimd, respectiy cind acestea au diametrul < 8 mm. Fiecare abaci este dati pentru o valoare a raportului A;/4¢ si anume: y/Ay = 0 (diafragma lamelara); 0,02; 0,04; 0,06; 0,08; 0,10; 0,12; 0,14; 0,16; 0,18; 0,20; 0,30; 0,40; 0,50; 0,60; 0,70; 0,80. Cind Ai/Aq > 0,80, Se poate ‘uti- liza cu suficient& aproximatie abaca dati pentru Ar/Ar = 0,80. Numeroase testiri numerice efectuate au demonstrat ci aportul tilpii sau bulbului este suficient caracterizat prin valoarea raportului A,/Ac 1. aces valoare a Tu de varifie intr bo ify mo infuenteazi fn mod asupra momentului cay iy it ae pr pabil, respectiv a cantitijii de armiturd Jn cadrul fiecdrei abace, in sistemul de coordonate adimensionale M. Bh pRe iNnaaiee bheRe* n= (13.14) sint reprezentate curbele limita de interactiune per i ntre di parametrului de armare IES Ey LGN E ERD ele (13.15) fi anume: « = 0,01; 002; 005; 0.10; 0,15; 0,20; 025; 0,30; 0.40; 045; _ Cu 4g s-a notat sectiunea armiturii concentrate la capitul di i, inclusiv, in cazul diafragmelor cu talpa lata, barele din saTadt Sereattes de Gig de fiecare parte a inimii 11.4} rin respectarea condifiillor de ductilitate (13.1) — (13.8) (v. de la poe 1s), ylone ostsientulun 0 nse doef cau T de compresiune excentrieg. De aceea, curbele limiti de interactiune din abace sint date numai pentru acest’ domeniu. _ Pentru dimensionarea armiturii Ag, se intrd in abace cu Ay/Ay dat si cu valorile 1 sim calculate cu relafiile (13.14) si se giiseste, prin inter- polare intre curbele din abaci, valoarea parametrului de armare a, din Care sectiunea de armituri necesari rezulti sub forma : eRe Re Ap abh (13.16) 37care trebuie s& fie cel putin egald cu cea corespunzitoare procentului minim de armare dat in tabelul 6. Cind se cere determinarea momentului capabil al_sec{iunii si Ag date, se intr in abaci cu n si cu a caleulat cu formula Biiseste m, cu care Rezistentele de calcul la compresiune (y. tabelul 1) sint: pentru ini (6 <30 cm) Re = 50 daN/om® si pentru bulbi Rey = 80 daN/cm?, ‘Ay = bh = 15> 480 = 7 200 cm* As (Feal) = (bp —b) hip = (45 — 15) 30 = 900 cm* cee ean 2 = 900 ao 1440 cm? Mea = mbh®@ Re. Un calcul similar in care si se de pe inima, Agi, ar ne Ape Ai 7200 a= b) Verificarea preliminardt a sectiunii de beton cu relapile de la para~ grafuul 13.1 N = 1600 kN = 160000 daN Tg = Ne = 1200 _ 0,444 bn. 15-480-50 = 0,444 > 0,35, deci sint necesari bulbi la capete. A 2 IN 0.23 bh = oe Ai(ceal) = 900 cm? > 488 cm?, Qs = 400 KN = 40000 daN, Se presupune in mod preliminar cA ls My & Mean @ i le diafragmei sint dimensionate strict conform calcul (03.12): Q = 1,5 Q, = 1,5 40000 = = 60.000 daN. [eer pee Din tabelul 1, Ry(inima) = 6 daN/em*. Cu formula (13.10): Fig, 13.10 1,5 bhR; = 1,5-15-480-6 = 64 800 daN. Q = 60.000 daN < 64 800 daN. paekes —0,23- 7200 = 488 cm? de pe inima. in fig. 13.10 este reprezentata secfiunea transversal la baza unei fragme dintr-o constructie cu P +8 niveluri, cu inaltimea totalé H = = 9- 2,75 = 24,75 m. Gradul de protectie antiseismicd: 8. Incircare gra- ts = 6000 kNm. Materiale utilizate: Bc 15, PC 60 pentru barele de arma: OB, 37 pentru cele cu S <10 mm. Se cere: — verificarea preliminara a secti graful 13.15 5<61<8, deci p= 0,9. N____ 160000 bheR. 15-480-0,9-50 M, = 6000 kNm = 60 000C00 daNem = 0,493_——— OO”~”CS eee m = 90.000 000 396 fu suficienté aproximatie si pentru sectiuni nesimetrice, cu tilpi inegale 15-480-09-50 ~ °” Sau cu unul din capete lamelar (sectiuni in forma de T sau L). La secfiunile nesimetri comprimate difera pentru cele loud sensuri de actiune a incircirilor orizontale si in consecinta diferd si bratul de pirghie al eforturilor interioare, astfel ci rezulta cantitati diferite Cu At/Ai = 0,20, din abaca 10 se giseste x = 0,255. Ra(PC 60) = 3700 daN/em? cc Pras Sean ss0he os x de armaturd la cele dou’ capete. In aceste conditii, aproximatia care se Aa = 0b h 2 = 0,255-15-480 <> = 22, 33 om idmite prin utilizarea abacelor valabile pentru sectiuni simetrice consti < ssmica 1 {aPtul cd Ia determinarea cantitatii de armitur’ 4a; de la unul din capete aoe ee toe coca amusciemicl Se considers lacapitul opus 4q2 = da; si viceversa, desi in realitate Aa, = rox armare cu ofel PC 60: pmin = 0.09%. [nfluenta acestei aproximatii asupra’ marimii bratului de pirghie al efor turilor interioare nu este de regulé semnificativa Armarea minima: din tabel 8, zona A (la baza diafragmei Aa min = = 15 - 480 = 6,48 cm®; da > Aa min Se folosesc notatiile din fig. 13.11 A . 1,2 —sensurile de actiune a fortelor Din tabelul 7, numarul minim de bare pentru capete cu bulb sime- | orizontale: tric: 10 bare. Se aleg: 4.5 20 +65 16. An es = 24,60 cm? SMM romentull itncovoictbe. de 7 ; calcul in raport cu centrul d) Determinarea momentului capabil corespunzator armiturii efective Keereuute Oy aN scat de beton: N, —eforturile axiale corespunza- Cu 1 = 0,493 si a = 0,281, se giseste in abaca 10: m = 0,405. toare sensurilor 1 $12 (Ny5eNp numai in cazul_montanjilor diafragmelor cu. goluri, da- torita. suplimentului de efort axial AN din efectul indirect Meay = 0,405- 15- 480% 0,9- 50 = 63000000 daNem = 6 300 kNm. Exemplul de calcul 12, Dimensionarea armaturilor marginale ale un diafragme cu secliune simetricd, luind in considerare si armaturile de pe inima, Se reia calculul din exemplul precedent, considerind si © armare pe inima, cu bare 6 8 mm, cu un procent de armare de 0,2% Cu aceiasi para~ postrfealtoyeremal NY Ciao n= 0493 si m= 0,386), se init Sara ee fours (stnstiore 1008 in abaca 27, dit = 0,220. } i Aa Re Aa = obh 2 0.220. 15. 480-27 = = 19,26 om? Oh eRe i Bi Fins bya, hips, Any Ate — dit ile talpilor ‘imate un- ee q anu se Pi ln Pras Brey Ae imensiunile tilpilor comprimate coresp\ deci o reducere cu circa 14% fata de rezultatul obfinut in ipoteza cd nu se atoare sensurlor 1) 2's respective (notafille 1, 2 se adopta fine seama de aportul armaturilor de pe ini astfel ca Ay, > Ay) —distanfa de la mijlocul Oy al in trul de greutate Og eg, mz Bal lpn) = Aut = bigs) de rezistena, unul din capetele sectiunii intra in zona 20 + dig + AD intinsd, unde betonul fisurat, este inactiv, deci forma sectiunii de beton| Intrucit abacele 134 au fost intocmite in ipoteza ci efortul axial NV Ja capitul respectiv (lamelard, cu bulb sau cu talpa) iu intereseaza in i in Ox, care in cazul sectiunilor simetrice coincide cu. Og, momen- Jn consecin{a, abacele intocmite pentru sectiuni simetrice pot fi utilizate il incovoietor de calcul la sectiuni nesimetrice trebuie corectat prin red ‘ha sectiunii pind la cen- 13.2.3. Sectiuni -nesimetrice (13.18) In starea Ii 40 a1cerea efortului N la punctul Oy. Rezulté asadar momente de calcul di c ardl@ sectlunil\ de, beton seu. relat rite pentru cele doui sensuri de actiune a incircarilor orizontale avind in vedere ci Ary > Are (fig. 13.11) | e dela para- M,= M+ Nec; M, = M—Nec «a3. N= 1200 kN = 120000 daN m= me ij Nit 901120.000000, | 05 (Bake Toasmeon~so, 1 O78 Abacele 134 se utilizeazi separat pentru determinarea scuin _ Cl felatia (13.2): np = 0,267 < 0,35, deci capiitul liber poate fi pre- ut de forma lamelara, Say lag Qs = 350 KN = 35.000 daN. Se presupune in mod inar cl M, Ses ete suficient de apropiat de Meap, deci conform 3.12) O= Momentele capabile pentru n, Any, daz date se ealculenzi dupa scheme 115, Ox = 1.5: 35.000 = 52.500"'daN. Din tabelul I, Ry = 6 daNjen?, Aay, Aas > ty dy > (din abace) 3 n> My, Me Ai) MM, cay = M,—N Nec. | 1,5bhRy = 1,5 - 15 - 600 - 6 = 81000 daN Exemplul de calcul 13. Dimensionarea armiturilor marginale ale v Q = 52500 < 81 000 daN. diafragme cu secjiune nesimetricd, far luarea in considerare a armi rilor de pe ( |) Me ‘ovoietoare raportate a ci Tn fig. 13.12 este reprezentata sectiunea transversal la baza unei dde beron 0 constructie cu P+ 4 tol 8. Incite Cy re 18): gravitationald:, V= 1200 kN. d 350 KN, Ms = 3200 kNm. Materiale eg = 4200 (6,00 —0, barele de armaturd cu @ > 10 mm si 2 (4200 4-9 000) (13.19): My = M + Nec = 3 200 + 1 200: 0,93 = 4316 kNm = 43 160 000 daNem [a= M—N eg = 3 200—1 200 - 0,93 = 2.084 kNm = 20 840 000 daNcm. e z Fe = = A s g ° I Re = 50 daNJem® (b, hp < 30 cm) fa in ‘Ay = 15 - 600 = 9000 em? = Fee = ay 7 Ml. bie Re 15> 60081 + 50 by = 295 em; An =(295—15) 15= 4200] Cur Ay/Ai ~ 0,50, din abaca 14 se giseste a, = 0,030. = 42 = 0467 = 0,50. Any = 0,030 15 - 600 1-2 = 4,50 em? Fig. 13.12 9.000 3.000 42ima: din tabelul 6, pentru grad de protectie antiseismica { agmei) si armare din PC 52, pmin = 0,1 %. Armarea, zona A (la baza Aaymin = 22.15 - 600 = 9,0 em? > day | Din tabelul 7, pentru capete lamelare, numérul minim de bare este Se alege: 60 14 mm. da ey = 9,24 cm® > Aa min. ©) Dimensionarea_armétu irginale Ag, (de la capatul cu talpe Capatul comprimat este lamelar. In 0.15 Haas 095-275 1395 ‘ + 0. In tabelul 4 corespunde: = 0,78 20 000 7 rr me 010998 15 - 600 - 0,78 50 15 600 -0,78 - 50 } Cu Ate/Ae = 0, in abaca 1 se giseste « < amin (armitura rezultd col Fig. 13.3 V structiva). ess. ; i ae Procontul minim de armare este acelasi_ca Ja capitul opus, de —in zona comprimatd a secfiunii, eforturile unitare in beton sint con- Aeamin = Aoxmin = 9,0 om?, Din tabelul 7, numarul minim de bastante si egale cu Res pentru capete in forma de T: 10 bare. Se alege: 4012+ 6910. | fortul unitar in armatura Aq concentrati a capatul ag ef = 9,23 cm® > Aas min: —efortul unitar in armatura 4, concentraté 1a capatul comprimat al efectisectiunii este — Ra: —daci x < 1,54’, se admite cd rezultanta tuturor eforturilor de com- Meap maxim se va objine la capatul Ja care diferenta dintre armatt yresiune (i 7 rezultat din calcul si cea efectiv adoptati este cea mai mare, in cazul Revo armétura 4,) se aplicd le nivelul centrului de greu- £) Determinarea momentului capabil corespunzdtor armiétui fata eapitul cu talpa. Seu eee a _ eforturile unitare og in armaturile intermediare dg: de pe inimi Ag a 9993 cornice m= i Paes BE = 0,079 au valorile [11.65] : oh Re” 15-600 "0.78 +50 } Din abaca 1, cu my = 0,342 gi ae = 0,079, se giseste m= 0,170. — Ra & ot = ae : file 12 0,35, deci bulbul este necesar. 20 - 620. 50 Cu relatia (13.6) 1,544 +. 0,35 = 1,5-0,116 + 0,350 = 0,524 > no A sper Qe = 320 KN. in ipoteza ci Q nu va depisi Q=1,5 Qs = 1,5 - 320 = 480 KN = 48 000 daN. Din tabelul 1, 2; (inimi) = 6 daN/em®, Cu rel 1,5. bhR; = 1,5 - 20 - 620-6 = 111600 daN > Q = 48.000 daN. 470 2620 Fig. 13.15 48 (00 (120 + | +15-150 (20—5 de ta p june | Se apreciazi (fig. 13.15) c& diafragma intersectata intermediard se afla in zona comprimata (x > 135 cm) si ci armaturile Aq: de la intersectia cu aceasti diafragma se gisesc in zona in care: —Re < cai < +R. Ambele ipoteze urmeazi a fi verificate dupi determinarea pozitiei axei neutre. * a= 20 cm; a’ = 25 em ig = 620 — 20 = 600 cm; fig = 600 — 25 = 575 cm; aj = 127,5 cm; it = hy — a = 600 — 127,5 = 472,5 cm; day = 80 10 mm = 6,28 cm*. Din tabelul 6, pentru Bc 15 si PC 52, Em = 0,55. Cu formula (13.20) Gat = E In ccuatia de pr luind preliminar 4a = 4’a, pri “termeni se anuleaza N= — Aaioat + AvcRe. _ Pentru bulb, Hetaj/bp = 300/50 = 6; 5<6<8, deci 9 =0,9. 300 000 = — 6,28 9274 = 2208. 9 100 + (20. 600% +1440 + + 15. 100) 0,9. 50 “de unde rezultd: £ = 0,288; x = 0,288 . 600 = 173 > 135 em. oat = a OE 2100 = —1893 daN/cm® (compresiune) deci ipotezele admise la inceputul caleulului se confirma. 1.22): _ M=8500 kNm = 85000 000 daNem.. 35.000 000 + 300 000 (600 — 309) = A’, - 3000-575 + 6,28 - 1 893 - ci 2 7 + 15+ 100 - 0,9 - 50 (600 — 127,5) de unde rezulté A‘g = Aq = 9,80 cm? _, Armarea minima: din tabelul 6, pentru grad de protectie a 8, zona A (la baza diafragmei) si armare cu PC 52, pmin = 0, +4725 + 20.173 0,9 50 (600— } +1440 9.9; 50(600— >) + Aa min = 920 620 = 12,4 em? > Aa: Din tabelul 7, numarul minim de bare pentru capete in forma de L Este 8 bare. Se alege: 8.9 14. Agcy = 12,32 cm’. 49eS ha ae 3, momentul capabil maxim corespunde Sensului de actiune al forfelor orizontale pentru care diferenta intre arma- eee tura rezultata din caleul si cea prevazutd efectiv este cea mai mare, in cazul 5 2» de fala sensul de la stinga la dreapta ' Aa es = 12,32 cm* = 0,333 x — 54,6, de unde: x = 194 cm, [SS a Se obser prin modificarea Iui x de Ja 175 em la 194 cm admise initial si confirmate pentru.x = 175 cm nu s-au modificat, astfel i noua valoare a Jui x poate fi introdusi in aceeasi ecuatie de momente. 0 (a ‘i Rezi Meap =.9 720 kNm. a Tyje h72Satadee Tas) Mess 9720 > 9144 3459 Fig. 13.16 Me 8500 deci rimine valabil Q < 1,5 Qs, asa cum sa luat la verificatea preliminard 13.16) eb diafragma Jatermediars. intel cctunis de beton ed oui = Ra. Se porneste cu A’g = 12,32 cunoscuti din calculul anterior. ye = hye = 620 — 309 = 311 cm; hp = 620~ 25 = 595 em: a = 575 cm, Hetai{by = 300/170 < 5, deci 9 = 1. ia de proiectii (13.21) devine ‘ga — AqRa— AaiRa + AveRe (9 = 32-3000 — 3000 Aq — 2 100- 6,28 + (20x +15 - 150) 50 de unde: Aq = 0,333 x — 54,6, Ecuajia de momente (13.22) capatd forma Ma = M +N (hp —y'e) = A’aRola — Aai(ai — 2) Ra + AveRezn (@ =| @ —forja ‘dietoare asociati momentului 85.000 000 -+ 300 000 (595 — 311) = 12,32. 3 000-575 — 6,28 (127.5, Th «13.3. Verificarea la forta tdietoare. Dimensionarea armi- tarilor inimii 13.3.1. Verificarea in sectiuni inclinate (fig. 13.17) = 25) 2100 + 20.x(595 — $)50 4 15 - 150 (595 — >} 50 din rezolvarea careia se objine: x = 164 em » £= 44 = 0,276. Cu relatia (13.20) 395 ee na (13.23 a) See se ee pe restul ragmei (zona B din tabelul 6) v= 0.7 bnR. (inimay;, (13.23 ») =0,8 —coeficient al conditiilor de lucru care afecteazi rezistemta- de Aq = 0,333 164 — 54,6 ~ 0 (armare constru Se prevede armare minimé, la fel ca si pentru celilalt sens de acjine alcul a armiturilor curente de pe i forfelor orizontale, deci armare Aq = A'q = 12,32 cm? 30 ¢ 51rr a Tists 2) ee Aap —atia sectiunii totale a armaturilor orizontale de pe ini imp 13.3.2. Verificarea in sectiunile orizontale de la rosturile insumata pe inal | —~— oe ae de turnare b. Relafia de verificare [II1. 4]. Admitind ca 45°, lungimea proiectiei ei pe verticald este . At orizontale de pe inima pe metru liniar de indlfime mat pe inaltimea h este Aagh/He. Ecuatia de echilibru be La rosturile de turnare de la fefele superioare ale plangeelor, diafrag- mele trebuie verificate la cedari ca in fig. 13.18, prin dizlocare lateral locali_sub_acfiunea_forfei_tdictoare.. Neputindu-se conta pe rezistenta_la. _forfecare a betonului in rosturile de turnare, \ = 0 +08 Redag A eee Sal aie iar ins! 4 —armiturile verticale din inima care ia iat i i A rostul sia cror_ sectiune , betonul preia th intregime forta tdietoare si ca ataf traverseazi r paiaepecels pe ial pun constructiv. Dup cum $-a ari insumatil pe inaltimea h a sectiunii diafrag- tat la paragraful 11.3, in acest caz este permis rea plaselor sudat mei se noteazi cuday; A ‘isa gi solutia cu ari iscontinud a —forfele de frecare generate de efortul ase feted ents ecead a ecle "de compresiune W, cu un coeficient_de fre- Cind Q> Qo, armitura orizontali total necesard pe indltimea ee eee mod acoperitor jului se deduce ‘din relatia (13.24) sub forma in unele tratate [II1.51] se admit pentru ‘Coeficientul de frecare (3. In Aap se includ Exist pireri ca la construct ai 13 seismici >7, la nivelurile de la baza diafragmelor, pe indltimea cio: (13.26) se scontedzi cH se va localiza zona plastifcaté sub aojiunea unui cut mur puternic, si nu se.conteze pe aportul betonului la preluarea for tietoare, adic si se elimine termenul Qp din relajiile (13.24), (13.25 a in prescripfiile noastre acest punct de yedere nu este adoptat. ; 13.28) — (3.35), de g at aw refle (ce intindere. In acest caz, el influenteaza in sens righarea sectiunii active de beton si totodata prin faptul cd solicit supl :)asupmentar I lere armaturile Aqy. In relatiile (13.26), (13.27), N se intro- ire caduce atunci cu semn schimbat. Daca barele verticale ale plasci curente de armaturd dé p secfiunea Agy rezultat din calc eale : ca_N si devind efort ea ststea de armatura verticald gi cea orizontald de pe inima2 2 8/20. em. Aap, er = 5,02 em*/m. N = 3000 kN = 300000, daN. Agr = 2=02.N) _ 48.000 ~ 0,2 + 300.000 =o pay <0 (atmare constructiva). Bis Dita 020 2 i 15 Qs Aavs min = 9%. 20 - 100 = 4,0 em?/m. o= 0, Mer > 150, m= 100 om?) Meap < 1,5 Mg, deci Q = 1,5 Qs = 1,5- 400 = 600 kN = 60.000 daN. Q» = 0,5 bhR; = 0,5- 15-480 - 6 = 21 600 daN. Hey 6 WO ANG AZISSalistoa ‘ ie “09-300 48D 13.4. Cazul diafragmelor scurte de armare pentru bare orizontale di Se alege: 2.0 8/25 cm. Aav, eg = 4,02 cm*/m. 13.4.1. Caracteristici de comportare 025 15.975 = e Fron le oer Os ce eh | Diafragmele sint de reguli denu: +: 10,3/2,75 = 3,75 m*/m. _ (fig. 13.19). 1 26; 8/25 cm. ay rg = 4.02 em?/m. N= 1600 KN = 160000 daN. Ae, =D 02N 60000 0,2 160000 _ 16\4 ome, cee aeTor 09: 3000 Din tabelul 8, procentul PC 52, la grad de protect xperimentale efectuate in Nowa Zeeland 6 y sub conducerea prof. 7. Paulay [III.11, 11.66, Aaw min = 229.15 - 480 = 14,4 om? > Aar- 1V.40]. Principalele aspecte specifice, care diferenjiazi 100 i modul de lucru al diafragmelor scurte la act Pe metru liniar: 14,4/4,80 = 3,0 cm*/m. ‘tcirilor orizontale sei Se alege: 20 8/30 cm. Aan, ey = 3,35 cm*/m. cest fel intre i uri, precum Glarificari importante asupra comporti in beton armat I diatrag- ‘Arciri orizontale, | [->=====— inim de armare pentru bare verticale & antiseismica 8: 0,20%. e, au adus recentele cercetiri "|—===—= | b) Diafragn Din exemplul 14: N= 3000 kN; Qs = 320 KN; Mf; = 8500 kNe Meap maxim = 9720 kNm. in_interse: cu diafragma intermedi (v. fig. 13.15): 4.0 10 = 3,14 om*. Meap <1,5 Ms, deci Q = 1,5 O; = 1,5 - 320 = 480 KN = 48 000 a oarecare a Fi celei a unor console scurte, te stiut, starea de solicitare este de modul cum inedredrile in cazul diafragmelor_scurte, Qy = 0,5 - 20: 620 - 6 = 37 200 daN | prin plansee sint distribuite ea in fig. 1 gg = 22 Os He $8 00 37200) 7300) oy cmt fi a 0 ORE. 1h 1. mos] 3000 a0 as in vedere dimensiunile mari ale sect ae = imea H, capac Aa min = 00 20 + 300.= 15,00 cm? > Aag- le dimensionate constructiy la procentul poate rezulta considerabil mai mare de Pe metru liniar: 15,00/3,0 = 5,00 cm*/m. 5b B =——_— < \ : ¢ conventionale. Momentul capabil in sectiunet 13.4.3. Verificarea la forta tdietoare in sectiuni inclinate ‘majorat si prin aportul armaturilor vertical intervin cu o pondere importanta in rapor Mecanismul de Iucru la forfa taietoare, relevat in Iucrdfrile [III.66, TY.40] este aritat in fig. 13.20, a, pe modelul unei diafragme cu un singur mur _puternic, diafragmel ni int in fig. 13.20, 5 si ¢ cazul consolei necesare_masufscu actiunea unui cutre scurte pot _ramine “pentru a li se asigura o du ) In situatiile speciale, cind totusi o diafragma scurté ajunge sd int in stadiul postelastic, morrentul de plastificare al sectiunii de la baz es de cele mai multe ori superior celui asociat momentului capabil al. talp astfel incit capacitatea portanta este dictatd de acesta din urmil d) Avind in vedere ca pentru diafragmele scurte este mai dificil de rea to ductilitate ridicata priptr-un mecanism de cedare. Ja compresium i ‘© capacitate sporita in domeniul elastic ice conventionile valori_ sporit in normele neo-zeclandeze [IV-50] se majoreaza forjele seismice de calc 2=22-064 < 1,6 | 2, devine z = 1. In normativul rons ructurile cu diafragm imita, sporul este mai mic, si anume:_pentr r cu pind la P + 4 niyeluri, coeficientul ) care intra in expresi: 4, ice orizontale se ia egal cu 0,30 fata de 0,25 cit se ia la-con i ‘deci un spor de 20%. } fs 2 Dupa werd se poate face cu inaljime de calcul intreaga in: c{iunii. Din mot jin fig, 13.20, b se vede ci a 2 r e iu n p 13.20, jede ci dack din extremitatea inferioara a sec- inainte, in acest caz este esential si se tind seama in calcul $i de aportifiunii consolei scurte se duce un plan la 45°, incircirile g, aplicate deasupra aemgtunlos din_inima As RaleN lan se transmit direct la incastrare prin mecanismul de grindi in Instructiunile [111.4] se recomanda considerarea in calcul a utiey zabrele (talpi. superioari intinsi — diagonala comprimat), in timp valori micgorate pentra brajul de yr interioare, prige inearearile q, aplicate dedesubtul planui iv (zona “hagurati) adoptarea unei inaltimi de calcul Sint « suspendate », sol Analog se com- pe (04 +06 4 hk (13.21P0tta.51 grinda-pe saarrcae Fig. 13.20 Rezulti deci 0 oarecare subevaluare a momentului capabil secinta si o valoare micsoratd a forjei taietoare asociate a - le fic fati de comportarea mai avantajoasa la forta taietoare, aride incared agurata de lungime H, adici de fractiunea QH/h tat in paragraful urmator. in forta tiietoare totali Q. Ecuatia de echilibru este 56 7ot = 2 AgiaoRer c unde: Ag este sectiunea unei bare orizontale.a plasei de armare a ini sectiunea de la baz, cain fig. intr-un stadiu mai avansat de sol 29) rezult& cantitatea de armitura orizontala neces le tehnice [[II.4}, acest mod.de calcul, propus mai rece af _introdus,_verifica (indu-se ca si pentru diafragm i, In_valoarea-totali-a forfeit capete ale s se pot defor @ recomandati armarea pe ‘nue de deformare respect fragmele verticale trebuie asigurata prin armaturile centurilor de la inte O° Ct cu plangeele (barele f din fig. 11.3). Se poate Ia in considerare,| 45, 207 plangeelor monolite, si conlucrarea barelor invecinate din plat “iafragma in le cind in dreptul unei diafragme saibele formate de plang Get! un caz care Ia constru ‘goluri de scar), ca in fig. june al incdrcdrilor orizontal iui de cedare la compresiune excentrici, obisnuite nu se atinge la diafragmele scurte. poate si se concentreze integral ie in sr «suspendate» si deci ee ; _valoare in relatia de veri Tinind seama de comp. favorabili a diaftagmelor sci tdietoare produsa de incareari orizor ’ jcate ca in fig. 13.20, a, se pot a oi pentru 1 de verificare prel Fig. 13.21 = <(2,0...3,0) Re 13.4.4, Asigurarea la dizlocare laterali in sectiunea of zontald de la baz, la diafragme scurte puternic solicits Incer efectuate Fig, 13.22 58er. | | cazul clementelor vertiéale ale diafragmelor, se recomanda si se 14 DIMENSIONAREA $I ARMAREA RIGLELORUR# @ este forta taietoare aspciat’ momentului capabil al riglei, care, 4.1) fi realizaté. impie- 3 incarce cu forte tdietoare mai mari, prin plafonarea momen- 14.1, Verificrea ivincavciere: (Dinessie“acca tartaric , Fespectiv a procentului de armare longitudinala p, [I11.26] Tongitudinal Mr cap = AazrRa = 0,85 AahirRa (14.3) m8 | Q = 2Mresp _ 2-085 AairRe 3 14.1.1, Notatii (fig. 14.1): Len ae eee rnnitinestsen ‘de unde rezulta by Re Aa maz = He. Ht : 085 Re (4.4) produs de incircirile maz = 2222 1009 ste niBey pa 2M sm MeL Pr Na na amet izel (14.5) a= Ta — forta taietoare in rigla, com siderind punctul de moment nul ly, Cantiatet de armaturi longitudinal. Aa mai poate plafonaté si de : ‘ondi cul lus ibere; Fig, 14.1 Aq —armitura longitudinala (simetri pa é 100% — procentul de armare longitudinali; "sé nu se ajungi la si zr —braful de pirghie al eforturilor interioare in sectiunea de momeaCUmulate pe verticald, si conduci la eforturi prea mari d rE “anfi saul in sectiunea de contact dintre fundatiile acestora $i Ayind in vedere mecanismul de cedare al riglelor de cuplare Ja solic: tari alternante, descris 12 pet. 2.1.2, se recomanda ca la calculul bratuld de pirghie z- si nu se find seama de armitura din zona comprimati. li 14.1.3, Dimensionarea armaturii longitudi consecintd, se poate lua cu Suficienti aproximatie: zy © 0,90 lig © 0,85 hy gue onetuatnaley 4 Cit timp Q, rezultat din calculul structurii in domeniul elastic este 14.1.2, Corelarea intre capacitatile portante la incovoien < 2%irR, si nu intervin nici celelalte conditii de plafonare a lui de, sec- si la forta taietoagliutes de armituré necesari se deduce din momentul incovoietor Mr, ‘cu relatia in cadrul pot. 2.2.3 si 11.2.2 s-au aritat considerentele pentru cat fa forfele tdietoare in rigiele de cuplare trebuie limitate la valori moderatt Aa — Me. (14.6), in instructiunile [114] aceasta conditie se pune sub forma 3 O85 heRe O <2bhyR (14.1)) Cind Or > 2 bhpR; rezultd Aq = Aq maz conform relat 60 6114.2. Verificarea Ia forta’ taietoare. Dimensionarea armi 14.0.2. Armarea cu carcase inclinate incrucisate turilor transversal z | La riglele de cuplare scurto,-ctt-/p//r <-1,5, cercetdrile neo-zeelandeze Gradul avansat de deteriorare'la care poate ajunge betonul in 20ndjtate ta pet, 2.1.2 [I1T.51, I1f-52}au'scos in eviden{a ci printr-o armare aesetelolraie ocd explarelaul jazi ualleciem cejus errs cont bare longitudinale si etrieri, chiar dacd acestia se dimensioneazi fard le aparifiei de deformatii plastice in aceste zone si {inind seama de carajuarea in considerare a aportului betonului la preluarea forjei tlietoare, terul alternant al solicitarilor, determind necesitatea neglijarii aportull . Lapor ay etoare i e le ser dimedesi Se poate asigura rigia impotriva unei cediri premature la forti tdie- betonului la preluarea fortei tdietoare. Armaturile. transversale se dime! a a a ela f eg ees ae resuscitate aR OT REMIT foare in sectiuni inclinate, nu se pot evita totdeauna ruperi prin Iuneciri locale lingi reazeme, ca in fig. 2.1, e. In aceste conditii, devine mai adecvatd r Darmare ca in fig. 14.2, cu carcase 14.2.1. Armarea transversal cu etrieri. inclinate incrucigate, care lucreazi atit _» ey 8 Ja moment incovoietor cit si la forta a fetoare. Armiturile longitudinale nu ‘fe mai dimensioncazi atunci_la_mo- ment incovoietor, ci se dispun_con- Siructiv, la un procent de armare | Fisurile inclinate pot fi considerate eu suficienté aproximafie ca av inclinarea de 45°, deci lungimea proiectiei orizontale a fisurii este ~ : F F ninim. btm Age —aria sectiunii unei ramuri de-et EF Sit fl S2em ne —numarul de ramuri ale unui etri patel eee ne ae —distanta intre etri fiafragma suficienta pentru ca cele Finds = 0,8 —coeficient al conditiilor de Iucru’ care afecteazi rezistendoua carcase inclinate incrucisate si 3 Ce eee eee yaa enAsy tolG7 vas Bperrce eal gayenas kD spa fatucfenie choi (004), roximen inima la care solutia este practic realizabilA este 6 = 22 cm. Seejiunea totali a barelor longitudinale ale unei carcase inclinate se Sectiunea totald a etrierilor care intersecteazi fisura inclinati de ime hi este ndacr/ae. Ecuatia de echilibru, in proiecti pe vertical, jena cu expresia ncAadir OSRa 3 Aad Ps | a & | Se (14.10) Daca se alege diametrul etrierilor, distanfa maxima intre etrieri rezul a ae < Qbear (14pnde 8 este unghiul de inclinare a vcarcasei. = @ __Avind in vedere cA in functie de sensul de actiune al forjelor orizontale Aaa 20,85 AulirRa sarcasele inclinate pot lucra $i la compresiune, se previd cu etrieri desi sau, inlocuind = i {la 6-8 cm distantay sau cu frete. 0,8 teAactrRale te ae < MBldadrRale (4 . . ib SE oa OIE HEERE Exemplul de calcul 16. Dimensionarea armaturilor unei rigle de cuplare. | Se cere dimensionarea armiturilor longitudinale si etrierilor riglei de uplare reprezentate in fig. 14.3, in condiiile aparijiei de articulatii plastice secfiunile de capat sub actiunea solicitarilor seismice. Materiale uti- jn formula (14.8) s-a presupus ci armaturile longitudinale si etri sint din acelasi tip de ofel. Daci etrierii se realizeazi din alt ofel dei barele longitudinale, relatia (14.8) se corecteazi sub forma (te: beton Be 15 (conform tabelului 2, R= 8 daN/em®), PC 52 pentru teal aeons (tt (14kimaturile longitudinale (Ra = 3000 daN/em*) si OB 37 pentru etrieri Zl da Re (lonsit) i: = 2100 daN/om’). ? ae < 63mL. mS. 64 Armiturile longitudinale se determina cu formula (14.4) Se alege: 30 16 mm; Aq = 6,03 cm® = Aa maz. Cu etrieri @ 8 sine cu formula (14.9) 142.3. Rigle de cuplare ale diafragmelor construct ACL. Committee 207. Effect of Restraint, Volume Change and Reinforcenl ms, UI7. Aristizabal-Ochoa, J.D, Fiorato, A.E. si Corley, W. G. Tension Lap Splices under Severe Load Re\ World Conference on Earthquake Engineering, Istan 8. Avram, C, 0, Groner, . Barda, F. si Corley, W. G. dn Investiga of Low-Rise Shear Walls, In: Proceedings of th Earthquake Engineering, Roms, 1973. |. Barda, F, Hanson, J. M. si Corley, W. G. Shear Strength of Lov- Boundary Elements. In: Reinforced Concrete Structures in Seis- ‘mic Zones (SP-53), American Concrete Institute, Det . 5, W. J. An Experimental f Engineering Report, Department of bury, Chri ertero, V. V. Behavior of Reinforced Concrete Wall Struct Systems. In: Proceedings of the Seventh World Conference on Earthquake Engi- neering, Istanbul, 1980, vol, 6, pag. 323-330. of the Design and Repair Sh Woda: Conerents om aman =. B= 16-120, 8 6.07 ot i ass’ Re ~~ 08s 3.000 ag < 220,502 120 2100 _ 19.4 cm = 10 em. 6033.00 il Society, for Earthquake Engineering, nr. 4/1975. Newmark, N.M. si Corning, LH. Design of Mul fistorey Reinforced Concrete Buildings for Earthquake Mc land Cement Associa 5 Boutin, J.P, Puech, C. si Tran-Thang, Bude comparative du ides murs en béton armé suivant divers réglements. in: Annales de (Institut din zone neseismi Cardenas, AE. si Magura, D. D. Strength of Highrise Shear Walls lar’ Cross Section. In: Response of Mult ston (C-E.B.) Seismic Design of Concrete Struc- Bibliografie la partea a Ifa i G'information CEB. ‘on Cracking of Massive Conerete. In: Journal of the American Conerete Tay) 45. ie 1913. News us for Reinforced. Coner Gon gsc, Di Bllcts of Creep Slender Conrete Stacteres intexa privind Influnta curger .D. Thesis, King’s ‘College, University of London, 1976, Consider Lice intet ac paling tee jisil22. Constantinescu, D. si Postelnicu, T. a T gi Constany __ secflunilor de diafrazme de beton armat. In: Constructii, ur. 1/1979. rrucior eu siructurall2®. Derecho, AT, Tqbal, M. si Corley, W. G. Determining Design \j Force Levels for Earthquake'Resistant Reinforced Concrete Structural Wall 1B: Beeeding® of the Seventh World Conference on Farthquake Engineesing, stant dei eb et ial Cocarir Boa iS , ét é ou non armé. 1, 1980, vol. 4, pag. 1—8. redial da Sian Leet Bt iocboor tad Salonen = Densong ind dusirin. Beth Aoyama, H. si Yoshimura, M. Tests for Reinforced Concrete S| GmbH, Berlin, 1972. §17.2 si §25, 5 a malin 2 125, Dumitrescu, D. i Calmanovic Wal |Subjected to Bt-Axlal, Leading. In: Proceedings! of the) Seventt Wiss elgr de Beton ce plase’sudare. Bucuregt Baivara. tehnich, 1973, Conference on Earthquake Engineering, Istanbul, 1980, vol. 7, pag. 511—!5 044. Liphardt, s, ‘ihe Bauteile. 45. Losberg, A. Structural Problems in Connectio J. Reinforcement of Weight Aggregate Concrete ih et In: Chalmers Tekniska Hogskola Gdteborg, Goteborg, dec. 1973. ult Revista Conslgy 47 Mig, O. gi Fried Structures turn didact New York, Ee Nestor, A i980. § 8.25 B mat, SM Coast alate vec a ae slogan eu baul S abeidime der Hersovisbcrtte veil epic ae re Nk San rete Eas SES nk se ny Tens Bak ns Veta, Refrced Conrete Sucre, New York, 3 Wiley a ae: iia pear ls of liye eGo 34 VV Rita nono poe Brian, MLSS. Paulay, T. ariquake-Resisxing Shearvalls oe See eat a Snare journal of the American Concrete Institute, mai-iunie 1980. Se ee Eee ee weroice cam 97. si Uzumeri, S. M. A Criteal Review of the Seismic Design IER Sp Provisions’ for Ductile Shear Walls of the Canadian Code and Commentary. tn: i huss, Ginian Journal of Civil Engineering, ar. 4/1974, 1977. Glava. 5. Proverka procinosti_pilonoy, 1136. Hognestad, In: Universi . gi Bertero, V. V. Effects of Amount and Arranger Bending and Axial Load in R.C. Miss, Pfeifer, Magura, HG. si Corley, W.G. 951 Time Dependent Beformations in a 70'Siory Siructre, In: Designing for Effects he of Creep, Shrinkage, Temperature in Concret SPD) inforcenent on HS Behavior of Reinforced Concrete Concrete” Inst 1971, pag. 159—1 jersity of California, Berkeley, 1980. "HS6.Postelnicu, fa! protecarea antsetsmic® a structarilor eu die- 1138, INCERC = 18.LG.C. Invructiuni tehnice pentru prolectarea si folosirea arm ftagme de beton armat, Tezi de doctorat, Institutul de construcfii Bucuresti, jlase sudate a elementelor de beton (P.59—76) — cu modificdrile din mai 1) ‘1980, cap. 3, pag. 82—109. x nF, 10/1979, AUST Rostésy FS, Koch, R. si Leonhardt, En, Zu Mindestbevehrane 139. lyengar, K.T, Desay, P, si Reddy, K. N. Siress-Sirain Chara fit Zwang von dussen ‘aus Stahlberon. In: Deutscher Ausschuss fr Stable [xem ea ie Confined ih steel Dinders. In? Magazice of Concrete Rese, beton, Heft 267. Berlin, W. Emst & Sohn, 1976. Hns8, Rasen, H, Researches Toward a General Flexural Thor for Sirvetral Com -- Constdertt ag, eee. I Novrnal of the ‘American Concrele ns cite. 1960 40. Kegyes, Cs, Pal, T, LOb, D. si Benke, : : conportill dioftggmelor de’beton armet in exploarare. In: Comportarea in IMLS9. Salse, B.A. B. Silfvess and Ductlty Properties Sere ear Tit materiale sehimbal of Slender Shear Wall 5th World Conference on Earth: oct pag. 55—62. INCERC, Bucure Fe. on etn Roma, 1973. ma Bate) risasah heen wh , 160. Salse, EAB, Ghosh, 5. K. si Fintel, M. Flesural Properties of Slen- esa oF Bbion Hosedings of the ASCE, tule 1971. | der Shear Wall Cross Sections under Monotonte Loading. in: Proceedings of the U.S. National Conference on Earthquake Engineering, Ann Arbor (Michigan), B, 287 —296. n, M, Ghosh, S.K. si Handa, V. K. Effects of Lateral Rein- nt of Concrete Confined by Rectangular Transverse Reinforcement. In: | Magazine of Concrete Research, dec. 1967. M142. Kent, D.C. si Park, R. Cyclic Load Behaviour of Reinforcing Steel, train (Journal of the British Society for Strain Measurement), iulie 1973. M143, Laszlo, N. Proiectarea constructiilor de locuit si, social-culturale ca ajutorul cofrajelor elisante, In: Revista Constructillor si a materialel construcfii, nr. 4/1964. 66 67UL62. Sehieeh, W.. Die Zwingspann inset fost gchaltenen. Wandechela in, Beco and St a eee coutionar m m TL63. Sheikh, Sh. A. g1 Uzumeri 8 M. Mechanism of Cowinemen Columns. tn: Proceedings of the. Seventh’ World Conference on Earthgut: Partea a IV-a 1980, vol. 7, pag. 71-78. Standard Code ion ta7s-, METODE SIMPLIFICATE DE ANALIZA POSTELASTICA aledtuirea elemet ort so—aisoe A STRUCTURILOR CU: DIAFRACME LA ACTIUNI SEISMICE Practice for the Design of tures (DZ, 3101),. We IIL65, STAS 10107/0-80. Consir lor din. Beton, beton armat mm_preco (proiec I. Ductility of Squat Shear Walls. Researc "vised by'T. Paulay and M. J. N. Priestley). Department of Civil. Engines Yniverity of Canterbury, Christchurch (Nova, Zesland), feb 1980, Beuran, M, Toma, M. I, Onet, Tr, ‘i le betonulul : A V-a Conferinga de betoane, Timisoara, 1972, 1 TY, pag. UL68.Umemura, H, Aoyama, H. si Hosokawa, T. Restoring Fa Character reel eea e th Genas a ere eth receding of ti Seve Wo Contes ae ke ee OR OL TB AB en ma PROCEDEE DE CALCUL IN DOMENIUL ular "Hoops and. Sublted io! Asia knee: Tas Reta EERE FD POSTELASTIC. of California, Bec, a aT Trin Hojo Conte Balding ae Pesca of hes $8 Wend Conte ea ee Coe ee Bela ane {__Analiza prin calcul a comportirii unci structuri eu diaft trmat in domeniul postelastic, in conditiile specific oate fi dezvoltati pi de investigare, incepind de: la ‘impla fuare in. con: locale ale’ eforturilor in port cu stadiul ela iantificare a rezervelor post tirile induse de un cutremur i CLASIFICARE. ST CARACTERISTICI la care se efectueaz an il schemei de calcul adoptate, procedeele in: si de gradul'de izate pot fii cla- itatile de rotire respecti | =procedee biografice simplificate, con: leiired i Se porneste de Ja accelero- 69)I framele nor eutremiure|reale Taregisttate/sdu de la accelerograme ctalimne zapeocedce} iogratice |simplificate i - i i considerat elem a, one y Se ee ee a ae riatetarl ea clei © prim& caracteristicd prin care procedecle din aceasti categorie se tele caracteristice ale raspunsului structurii: eforturi, deformatit, aptny. ssbesc de calculul in domeniul elastic si de metodele de raful plastice, energie acumulata etc. ul si ie de Ja paragraful 15.1 se referd la incdrcarile orizontale la care se face calculul. In locul unor incarcari de intensitate fixd (cele seismice conventionale date de prescripti), a itate monoton crescitoare, care se maresc 15.1. Procedee de primi aproximatie tora. In masura unor. modifi i de beton, calculul trebuie reluat cu noile date. O carac- ied import postelastic al unei structuri static nedeter- iar diferentele {minate din beton armat constd deci in aceea ca pe lingd predimensionarea ctiunilor de beton (necesara si intr-un calcul in stadiul elastic), este indis~ yPensabila- si-o—dimensionare_prealabila_a_armaturilor. ~ Calculul biografic ive poate fi astfel organizat incit jecare treapti si coincid cu aparitia uneia sau mai multor art lastice, deci si constituie un stadiu de schimbare a schemei statice. dacd s-a atins capacitatea de rotire in icgorate, cel luat pentru elementele verticale, asa cum s-a aritat la pet. Se obin astfel la capetele 1 wuite elementelor verticale. b) In mod nindu-se in corelare cu con: Ialte considerente ardtate la pot. 14.1.2 (v. . und la capetele riglelor momente de plastificare care se determina in fu de armituri cu relatia (14,3) si care se introduc ca marimi date in calet montantilor (fig. 15.1). set: se prestabilesc armarile riglelor de cupl: de rezistent la forta tdietoare sxemplul de calc Fer erciimpeare, momentele de. plastifeare pot fi Tuate (ema pentru toate le de cuplare ale unt de goluri suprapuse. Inti Serer | definitiv, se recomanda ca aceste momente si fie considerate varie vasement pe inilfime, proportionale cu cele rezultate din calculul in stadiul ela Se ajunge astfel la o redistribut Ame telor, in sensul cA rotirile din art de cuplare rezulté. mai unifor procedecle ener- ice (IV.5, 1V.23, LV.24, IV.44, IV.45]— prin energia seismicd capa- , Maal Sailor cafe se confrunta cu energia indus de cutremur. Totodati, se evi- ea garetts ce en asirilor laterale totale ale structuri, care se com- le. Calculul pe aceste baze este i. Pr a fi s f simplu pentru a putea fi efectuat si many, rocedeele biografice din aceasti categorie pot fi organizate pentru . i os irea calculatorului sau, daca se admit unele ipoteze simplificatoare, in folosirea lui se urmareste in special pee Pot aplica i a # tea unei arméri mai rafionale he , de cuplare, mai cu seam in situal f dimensiunile secfiunilor lor de. beton C3), “rtSGl |D Smpuse, aga cum s-a vazut din cele ardtale™’ cap. 14. In lucrarea de fati, procede prima aproximafie nu sint tratate. itr-un calcul. manual. icrarea de fata, de procedeu, de manual. Principala ipotezi simplificatoare admisi const in aceea gia de deformafie acumulata de structurd se determina pe 0 dia- pentru un sistem echivalent cu un singur a 70grad de libertate Ja deplasiiri Jaterale’ si anume ideplasarea ide Ja nivel in acest sens un studiu recent american, prezentat in septembrie 1980 la punctului de aplicatie al rezultantei incdrcirilor orizontale. Pe aces! Conferina mondial de inginerie seismic de Ja Istanbul [LV.18], in care schema se determina prin pasi, succesivi diagrama forti-deplasare (S—! se analizeaza posibilitatea corelirii intre ductilitatea unei structuri cu dit fa crei arie reprezinti energia de deformatie acumulati. Alte precid fragme si nivelul incircdrilor orizontale conventionale la care trebuic fasupra metodei sint prezentate detaliat in cap. 17. In prealabil, in cap,| dimensionati, Caleulul: este efectuat in' raport cu’ tipurile de cutremure se trateazd determinarea caracteristicilor postelastice ale elementelor ol californiene. ponente ale structurilor cu diafragme, necesare in aceasté, metod’. Un program pentru analiza dinamica neliniari a structurilor din beton icarea procedeclor biografice permite Verificarea urmitoarelor cars armat la solicit mice, utilizat in Romania, este programul ANELISE, teristici de conformare corect a structurilor in raport cu actiunile seismic ¢laborat de LP.C.T., ale cirui caracteristici sint date si in instrucfiunile “= structura si posede capacitatea necesari de absorbtie a energ tehnice [IV.1]._ induse de cutremurul cu intensitatea’ maxim \considerat a —deplasarile laterale ale structurii si nu depaseasc& limitele’ adm le de deformare plastica (ductlititile) elementelor vertici 45.4, Consideratii generale Tuperii premature a un din ele in stadii in‘care altele prezint inca: rezerve mari de duc ‘—ordinea de aparitie a articulafiilor plastice’ si fie’ dirijata i avantajos (la diafragmele cu goluri, plastificdrile si apard intii la capel -tiglelor de cuplare si numai in final la baza unor elemente verticale, iat cutremure cu intensititi mai mici si nu se dezvolte decit la capetele riglel __ Privitor la analiza postelasticd a structurilor cu diafragme din beton j atmat la solicitiri seismice, sint de facut urmitoarele precizari cu caracter general, dintre care uncle sint valabile si pentru alte categorii de structuri ice din beton armat: © _ a) Pentru rezistentele de: calcul ale betonului duc valorile medii, conform paragrafului 12.3. b) Baza pentru. dimensionarea si armarea structurii-o constituie efor- 2 i armaturilor se intro- 45.3. Procedee biografice de analizi dinamicA neliniard turile determinate in domeniul elastic. Asa cum s-a aritat la paragraful 15.2, analiza postelasticd reprezinti un instrument pentru verificarea si Metodele din aceasta categorie pot fi abordate numai cu ajutorul @eofectatea dupa necesité{i a dimensionirilor stabilite in acest mod, pe in considerare a unor aspecte si criterii pe care caleulul in dome- culatorului, ajungindu-se la programe de deosebiti complexitat. Begs _aspecte si c Spre deosebire de procedecle biografice | simplificate mentionate MU! slastic mu le poate ‘scoate in’ evidenta. paragraful 15.2, aici structura nu este supusd unor incdrcari laterale dal Cu'cit redistribujia’ de eforturi in stadiul postelastic este mai marcati, ci i se imprima o miscare, aplicindu-i-se la baz oscilajiile terenului aigpesbectiv cu cit diagramele de momente se departeazi mai mult de cele ‘9 accelerogramé dat. Deci tipul de cutremur simulat in calculator qeterminate in stadiul elastic, cu atit necesitatile de ductilitate cresc si de data aceasta caracterizat nu numai prin intensitatea lui, ci si-prin cafetlizarea lor devine mai dificil’. De aceea, unii autori (IV.40] recomanda Jalte caracteristici dinamice, evidentiate prin accelerograma. ‘€a structurile cu diafragme si fie astfel concepute si dimensionate, ca prin Ge imparte durata,migeirii seismice in. pas], de repuld de 0,1—ofedistributia postelasticd sé mu se ajungi la diferenje mai mari decit 302% sise imopistrant la ccate pas starea de sollelare dinamicd in strvctall FaPOrt cn stadil elastic Ia, repartizarea incircirilor orizontale inte ‘Ceea ce furnizeazi in plus procedecle de calcul din aceasta categoifragmele componente. 5 “1 se sintetizeaza in final prin posibilitatea determinarii direct ‘pe struct ©) Procedecle de analizi postelastic’ de care se dispune pina in pre- Mug a duolilitatii necesare in raport cu tipul de cutremur considerat, 2&0 se limiteaza la un calcul in care elementele componente ale structurilor .£u diafragme se considera ca bare sau sisteme de bare. Nu a fost Inc abor- niari isi gaseste 0 aplicare! deosebit de interesantd in activitatea de Sa) © analizi similara a diafragmelor ca elemente bidirectionale (de supra- cetare, putind constitui o baz pentru stabilirea incArcirilor seismice ventionale de calcul’ care se’ dau in prescripjii si in mod mai gener mijloc de control al procedeelor de calcul simplificate curente si a us reguli de conformare corecta antiseismici a structurilor. Este de menti : 2 ssCARACTERISTICI DE DEFORMARI No! 16. POSTELASTICI Nu, Me = —efort ° ALE ELEMENTELOR COMPONENTI rezistenta (ultima); ALE DIAFRAGMELOR DIN BETON ARMA’ <_1 J ae = curbura’fibreimedii deformate (p este raza de curburd); fa Eb le specifice in armaturd gi i ; | cap = RalEs pteinee Ni aPMrarN la Taare iimité (ultime) In cele ce urmeazi, '... fervin caraci tei categorii de mari —M, M—C si N—C. lor cu. diafragme i ale elementelor lor componer! de cuplare ale diafragmelor cu. golur ; 1 (zonelor) plastice; I ji se araté modul I de determinare. 16.1. Relafiile efort axial — moment ineovoietor — curbu (N-—-M—C) pentru elemente din beton armat solicits! la. compresiune excentri te ale € Fig. 16.1 fend in mi Reprezentarea grafic a relatici Ny = f(Mu) sub forma unei curbe denumita [110.36] curba feractiune, este bine- Caract le de capacitate portanté si de deformal mentelor te la compresiune excentticd se scot in jestiv prin reprezentarea graficd a lor N—M—C. Pentru & ca in fig srmat, aceste Tel ‘complexe decit pentru sectit cunoscuti D aa" aupal sau! © Me curbe de ee N—M> 1 sint evidentiate urmatoarele aspecte suplimen- —iesirea din lucru a betonul In gener aul sect nu pot fi exprit buie si fie determinate prin procedee numeri pective prin puncte [IV.13, IV.14, IV.17, IV. trasindu-se curbele | 1V.45). a) In cadrul zonei 7 (sub punctul de balans), cunoscuta si sub denu- a de «cazul I de compresiune excentrica », in care armatura intinsd 4 oc)—: Bn i _(fccare curb se construieste pentru o valoare data a lui N), de curbele ¢ eter oF ‘miturilor si de ipoteza admisa pentru varia mate, se diferentiaza la procente mici de armare doua subzone: Ja, in car deformatillor specifice pe Tndltimea sectiunii, In caleulul. practi i armiura intinsi ajunge Ia deformasia. specified Hitt (co — eeu) si lH —eurbele caracterstice sint cele date in‘cap. 12; ny Cars cor hptcoee eae = deformatiile specifice se consideri_variabile liniar_pe-inailfimea sec- ) In cadrul aceleiasi zone, dact se, tine seama de diferenta dial yiunii ipoteza Tui Bemoulli);" : fe imomentul de plastiicare My si momentul ultim My, curba capité form —N, IY si C se infocuiese in ealeul prin-marimile edimensionale cores: din figuri, in care My, s-a reprezentat cu Jinie, punctati. _Punzatoare n= N/bhRe, m= MIbIPRe si(hC. c) In zona If (deasupra punctului de balans), cedarea se produce i -— ~ GoleeTbs sg zona comprimatd, prin, atingerea deformajiei limit in beton (€», = 21 Tard ca armitura intinsi sii ajungé la curgere, sau chiar fara si apara “@ turi de intindere in armdturi (Intreaga sectiune comprimati), Pentru o sectiune dati, armati simetric, fiecdrui procent de armé ii corespunde cite o curbii li iteractiune. In cazul elementelor j bare intermediare de armitura pe inim, cum sint diafragmele, s-a viz Ja paragraful 13.2 c& sint date si curbe de interactiune care si {ind seam — si de aportul acestor armaturi (abacele 18—34)._ i Curbe limiti de interactiune se pot construi si pentru alte tipuri solicitiri compuse, cum ar fi incovoiere + fora taietoare, incovoiere torsiune, incovoiere oblici etc. __Infig. 16.3 sint aratate cu titlu exemplificativ formele curbelor m = (iC), byinute prin calcul numeric, pentru valori ale lui n situate in zonele i HT din fig. 16.1. La valori n mici (zona 1), alura curbelor este influentatd. ‘in Principal de csa-a_curbei_earncteristice_a_armiturilor_intinse, apro- ae ia moPiindu-se de forma biliniard cu palier, in timp ce la valor 1 mai mari Festru sectinai neomogene cul sint ee Gin peta ae ee MRE a eI secre Stas isle emiearaceure er res Bare Sedepineteo/funefelaneloaet es a cee betonul bear eel eed Ja 0 forma curbi far palier sau e=f(© mogene, feu palier restrins (rupere casanta) caracteristica global a _sectiunii. n _ Valori caracteristice ale curburii (fig. 16.4): ‘i, Ia care sint cunoscute cantitatea si distr Hise: eC Sy peut ° pest ue haere iC) depinde acieead Amen efor ie luaMaxtal = eurbura ultims (in starea limita de rezistenta); armaturilor, relat =tirbura-laplastificare, in cazul curbelor M—C cu palier, © {In analiza posteiastica prin procedee de tip biografic, relajia If — f(C) Serveste pe de o parte pentru stabilirea modulului de rigiditate [Efjecant In functie de.stadiul de solicitare, iar pe de alti parte pentru definirea si Aeterminarea ductilitasit sectionale (de_curburd)- ee wen 16.1.2, Relatia moment — curburi (M — C) i) | i 16.1.3. Relatia N—C, [IV.14, 1V.21, 1V.35, IV.45 ete] C2 £) 2 0: | t Marimea curburii ultime depinde de pozitia a | area bi a Shc meses ur comprimate, in stadiul limiti de rezistenti. G. Sectune onegena fee ean cind cantitatea si distribulia armaturilor sint cunoscute, & este functie fe a on) tec jumai de valoarea efortului axial N (in cazul particular al secjiunilor lame- £. fe armate simetric, £ =n, iar pentru se ini cu talpa sau cu bulb = 7 60 ficons.ave I L 1 i 1 | nce 5 a2 2ona Ia iF b Lata | 56 PAG Domenivt Ia 8 Fig, 16.6 rezulta din marimea ariei Ane a zonei comprimate, deci tot in functie) ae cole Fee ee eee ean acco Ce cc ame cae ce ch cena Rene, denti de momentul incovoieto fost construite considerind {emg = 3t eee ea In fig. 16.5, a este ardtati alura generala a curbei n—Cy in corel’ Pentru sectiuni de diaftagme de forme diferite de cele pent itd de interactiune. Din figura se vede ci pe misurd ce » scsint abacele 1—68 si la care in consecin{é calculul la “amnesia creste sensibil, iar in zona Ja (cedare prin tlexcentricd se conduce dupa schema simplificati aritat la pet. 124, cu ere, Modul cum in zone Te, Cy cestsfortunie unite din beton considerate ca Prsuniieno a 165, , in care este reprezentatdi variuniform distribuite pe inaljimea zonei com- 1 ene = const = 3,5%/aq primate (V. fig, 13.13), Cy se poate determina Cx tg C = celEh, deci C este invers proportional cu &. In zontin mod aproximativ pe aceeasi schema, dupi (Gig. 16.5, c), cau = const si ep < cou, astfel c& pe masura ce & scade (licum urmeazi (fig. 16.7): 4 punctata), scade si C(C, < C). { re Extinderea zonei Ja se poate urmiri in fig. 16.6, in care sint aril ea cu caracter exemplificatiy curbele »— Cy pentru sectiuni de diafra Gun see 2 90035 ) jn forma de I, armate simetric, cu diferite rapoarte Ar/As si cu d 425% 1,253 valori extreme ale procentului de armare (« = 0,01 si a = 0,50). Se obst_ — Gila seefiunile cu talp& mick (fig. 16.6, a) zona Ja inci nu intervine, ta, 5 cA rezulti o crestere continua a Iui Cy pind la n = 0, iar pe misu isc poate) lua: GulAi oreste (fig, 16.6, b si c) zona Ja capati 0 extindere din ce in ct! Gy ~ (0,025... .0,0035) = mare. ie 8 9agine sinteticd a lor intre N, M gi C se ine printr-o reprezentate tri mensional a acestor relati Proiectiile curbelor N— M- pecele trei plane N— M, M- si N—C dau curbele respe Fis. 16.8 16.2. Caracteristici de ductilitate ale elementelor vertiewm=amordialt duct fea sectional se defineste prin raportul intre curbura ulti ferea plastificarii G Cu= Cy esis i heme cp d si constituie 0 caracteristicd a sectiunii_sub_aspectul-eapaci mare plastic’ fa_compresiune_excentricd favorabil de tofi fa "ime, si anume: ‘Diciilitaten sectional este influenat care determina o crestere a valorii curb a) Factori care conduc la o miscare a i zonei_ comprim: —cresterea mircii betonul neh, Dre hinadae — dezvoltarea zonei comprimate sub forma de bulb sau de talpi si IV.6). Pentru sectiu intre raportul A¢/Ac imetrice in forma de I se poate st lloarea lui ny, care are forma 3 Sou Ny we 80 in fig. 16.8 [IV.13, IV.14, 1V.4 (fig, 16.3, fig, 16.5, a, fig. 16479 Punind conditiauc > 6, care iF corespunde ui Je reprezentate in fig. 16.9, sonstruite pentru diafragme cu i) ilusiv a celei de pe la o mi jn cazul sectiunilor armate i ductil satis{dcitoare, se ajunge la drep- +8, Pe aceste baze determinanta pentru duc a.armiturilor-eaa, {aportul couleay). In ceed ce priveste infiuenta cantititii de armitura longitudinal’, inima, sint de mentionat urmitoai firire a procentului de armare din zona intinsi a conduce ire corespunzitoare a lui E, deci la o sciidere a ductilitatii. In schimb, a procentului de armare din zona comprimati are un efect invers. imetric, cele doud efecte se. compenseazi, stfel cd elese manifest numai la diafragmele cu sectiuni si armari nesimetrice. 16. rea unei diafrag me in at post-elastic, se formeazi la | baza o zond de deformare plastica, p imea cdreia curburile sint Gy < C < Cu (fg. . areal a curburilor, 4] Capacitatea de rotire a articulatiilor (zonelor) plastice. Definitii si notatii ee Fi | jar marcata cu linie ‘plind ea zonei plastice se noteazi 16.10 8In procedeele de calcul simpliticat, se utilizeazi si schematizai deformatiile plastice din zona Ip se consider concentrate intr-o arficul plasticé punctual echivalenta, reprezentati de reguld ca in fig. Capacitatea de rotire Vp 2 zonei (articulatiei) plastice rezultd prin it grarea curburilor pe inaltimea Ip, deci este egala cu aria por{iunii pective din diagrama C. In schematizarea liniarizata din figura 9» = (Cu—&p) bp 16.2.3. Lungimea zonei plastice Inaltimea [p se poate determina prin calcul [IV.45], fiile efort axial — moment —curburd. Cercetirile experimentale au. insd cd /p este influentatd si de alti factori, care nu pot fi evidentiati prints astfel de calcul si anum —lunecafrile locale inevitabile ale arméturilor intinse, care au di efect dezvoltarea deformarii plastice pe o lungime mai mare; —influenja forfei taietoare (panta diagramei de momente se tel si in forma diagramei curburilor, iar pe de alt parte aparitia de inclinate determin o crestere a lungimii /p). sagen In fig. 16.11 este aratata alura diagramei C in trei cazuri caracteri de clemente verticale ale structurilor cu diafragme: Fig. 16, 82. pornind de la tale au att fe fis a) diafragme pline (fig. 16.11, 4), Ja care diagrama curburilor este de tipul din fig. 16.10; b) montanti ai diaftagmelor cu goluri, cu rigle de cuplare flexibile (fig. 16.11, b), la care de asemenea diagrama C poate fi asimilati cu o linie Continua (linia plind din figura); ©) montanti de sectiune redusi, care intervin la diafragmele cu goluri dlispuse excentric (fig. 16.11, c) si la care diagrama de momente este simi Jara celei a unui stilp de cadru etajat. Pentru aceste irei cazuri, in literatura’ [IV.45, "III.54] se recomanda eValuarea lui /p cu ajutorul urmitoarelor formule empirice, bazate pe date teoretico-experimentale: —cazurile a si Ty = 0,4 +.0,05 H —cazul c: Tp = (0,7... 1,0) h. | I (16.6) 5 16.2.4.’ Ductilitatea de elenient Intr-un calcul postelastic 1a solicitri seismice, in vederea aprecierii ‘capacititii de absorbtie a energiei induse de cutremur, intereseazi in ultima analizi si se construiascd pentru fiecare diafragma, plini sau cu goluri, 0 diagrama S— A (forti-deplasare), cu ajutorul cireia si se poati calcula lucrul mecanic dezvoltat de fortele S parcurgind deplasarile orizontale Corespunzitoare A. Jn procedeele biografice simplificate, de felul celui utilizat in’ lucrarea de fa{3, diagrama S — A se determina pe un sistem echivalent cu un singur ‘grad de libertate la deplasiri laterale, considerind rezultanta S a forfelor rizontale si deplasarea din dreptul punctului ei de aplicare. Caracteristica global de ductilitate a unei diaftagme, in coordonatele S—A, va fi (fig. 16.12): (16.8) inde: Ay este deplasarea lateral ultima; Ay —deplasarea lateral ta aparitia primei articulatii plastice. Pentru 0 diafragmi plind, pornind de la schematizarea diagramei curbu- ilor adoptati in fig. 16.10, ua se poate calcula direct in functie de uc (fig. 6.13): 83.x se objine wa in functie de yc 0,7 1), cu comportare de ti bard», caracteristic iagramei Cp descompunind zona has ia punctatd din figura) dowd triunghiuri ( va fiz gor 24 (22 pl Dello 2Hly hy Ba 18 a 22a (a igiga toveayn leans 3 B10 pot calcula tot cu ajutorul abacelor 35—68, folosind valoril ‘Suplimentul de deplasare corespunzittor deformatiilor plastice (Cu — Zitoare 1a n= 0 (incovoiere fari efort axial). (CoCo) tn 2 2). I Deplasarea totala (1 14 2) Ip) ba ak Cpt + (Cum Co) ln He) = Ca= Co (6.9. Se recomanda si se ia ly = 0,7 hy [TV.35]. Alura diagramei C (fig. 16.15, a) este aseminatoare cu cea di a 1 = — 1) 16.9) Bs ania re (16.9) Cu aceasti relatie si introdu- yy, ind peniru 1p expresia (16.6), s-au trasat in fig.16.13 curbele de vari- 1 lan at de element py 14! 3 b+] | { ‘in functie de uc si de raportul Y | { Hijh. Se observa ci pe misurii ce i i [ia LEERY ayeltetea Hifi a diafragmei creste, j9| BA asa 6 qh Gla seade in raport cu uc. : aoe | Fig. 16. 12 Fig. 16 6 = admisi ca distribuitd triunghiular 16.3. Caracteristici de duc- [bot fe in calcul prin rezultanta S, aplia filifate ale riglelor de cuplare ZT la indltimea 2 H/3. .e determina i deplasarea laterald # ru 0 consol ver i ith ea bes Raticd Ie inifierea plastificiril, Ap, se calouleazs cu qmmmmseazulimiglelor lungt (hr < ¥ WaG ca pentru elementele verticale. Curburile de. plastificare si ultime se corespun- fig.Sub acjiunea efortutilor NV si M transmise de diafragma, baza fundatiei pat o rotire 0,, (fig. 16.16). Menjinind N = const si dind o crestere pro- siva Iui M, variatia presiunilor pe teren trece prin stadiile reprezentate shematizat in fig. 16.16, a: — Nin interiorul simburelui central (compresiuni pe intreaga suprafatii Pentru riglele scurte (ltr > 0,7 /,), studiile teoretice si cercetarile ex rimentale ofectuate la incitciri monoton creseatoare si la incdrcari ciel alternante [IV.37, IV.38] au scos in evidenfi. mecanismul de cedare ari mai inainte la pet. 2.1.2 gi in fig. 2.1. Solicitarile produse de moment de la cele doua capete ale riglei se intrepitrund, eforturile de intindere armituri propagindu-se prin lungimea de ancoraj pe toati deschiderde rezemare pe teren (1); Jy, In acest mod, intreaga riglé intré in zona de deformare plastic, asi jy jese din simburele central (aria activa se soreaz) (2); ci pentru fiecare capat Ip = 0,5 Ir. 7 —idem, cu plastificarea partiald a terenului de fundatie (3); Din acelasi motiv, armiturile de la talpa comprimatd a sectiunii, influe —stadiul ultim (aria activi concentrati spre marginea cea mai soli- fate de eforturile de’intindere transmise prin ancoraj de Ia capitul opseitatd), terenul de fundare complet plastifieat (4), 0/ = 0 nu ajung 1a limita de curgere la compresiune. De aceea, se recomani Diagrama M — 0p corespunzitoare este ardtatd in fig. 16.16, b. ca la determinarea caracteristicilor de ductilitate si nu se tind seamal i cazurile curente, cind oneal vein Cazul riglelor sourte dectt de aportul armAturii Intinge. In consecintl,limyerncriuali cteustura-sol penttu evidentierea contributicl Soa ee eee iocul abacelor 35-68, care au fost construite pentru seclienmmsn us frtustic ia tntreaga stare de solicitare ¢ Dutiel = defoematir sree cainetrie se ullizeazl tabelul, valabil pentru sec(iuni simplu armalpan™untiige Sicctfcare te civelal besel fundafiel se poate ens i in mod simplificat pornind de Ia schema din fig. 16.17, unde s-a considerat ul unei fundajii avind in plan forma dreptunghiulard, 16.4. Deformarea plastici a_ terenul de fun = Momentul capabil la baza unei diafragme « dictat de cel mai mic dintre momentul capabil sectiunii diafragmei si cel asociat momentului caf bil al sectiunii de la baza fundatiei (momentul plastificare a terenului sub fundatie). tuafii in care si fie determinant momen capabil al bazei fundatiei intervin de regul mu la constructiile care nu_sint fundate pe radi general, ci pe talpi sub fiecare diafragmi, deci general constructii de indljime mick sau med Problema se pune in special: —la diafragmele Ia care armaturile longit dinale rezulté dimensionate constructiv la pro tul minim de armare si care in consecinja prezi © capacitate portant in exces in raport cu necesari pentru preluarea forjelor seismice ventionale; —la diafragmele cu efort axial redus, dar Fig. 16.17 “Se utilizeazi urmitoarele nota{ii: by, hy —laturile bazei fandatiei; rigiditate dominant in cadrul structurii, care { gy —Jungimea zonei active fincarei deci cu momente incovoietoare mil My, —momentul de plastificare a terenului sub fundati fundatia putind ajunge si fie solicitatd cuexcent! Wy" —efortul axial 1a nivelul bazei fundafiei; citate pronunfata. 87 86