DEFINITIE Fenomen fizic reprezinta orice modificare de stare a unuia sau mai multor corpuri. Prin stare se intelege ansamblul proprietatilor fice la un moment dat. Orice delimitare fizicd sau mentalé a unui corp sau a unui grup de corpuri este un sistem fizic. Compararea lungimii cu etalonul ales — ,|ungimea pantofului® sau centimetrul ~se nu meste masurare, Etalonul ales se numeste unitate de masurs, iar lungimea este marimea fizicd masurats. Proprietatli corpurilor de a ocupa un loc in spatiu i se atageazé marimea fizicd numit& volum, propriet8tii corpurilor de a primi sau ceda cildur& i se ataseazd marimea fizic’ numit’ temperatur’, propriet8tii corpurilor de a se opune modificari stari de repaus i se ataseaz3 marimea fizicd numité asd. Toate acestea sunt proprietati cantitative, care pentru nol devin m&rimi fizice. in lectile urmétoare vom studia toate aceste marimi fzice Exist doar sapte marimi fizice fundamentale ~ spatiul, timpul, masa, intensitatea curentului electric (despre care vor vorbi la capitolul despre electricitate), temperatura termodinamic’ (sau temperatura absoluta), cantitatea de substanta si intensitatea luminoasé. Toate celelalte marimi fizice se numesc marimi derivate, deoarece se deduc din aceste marimi fizice fundamentale. Procesul de masurare este un proces de comparare. aie He Simbolulfrecveat Deaumirea unititi de Simbolul unitait utilizat misura in SI de misura ungimea 1 ‘acirul a ‘timpul t secunda 5 masa n kilogramut kg intensitatea cureatulu electric I Amperul A temperatura termodinamica T Kelvin x canttatea de substant o mots! mol {ntensitatea tuminoasa & candela ca10 in sistemul metric Puterea Prefixul Prescurtarea Exemple wruale 10" ‘ano = ‘Nanosecunde, nanometsi mao ‘micro- u Microsecunde, micrometra ue al a Milicecunde, milimetr: a cent c Centimetrt v0 deci a Decimetri 10 deca aa Decalitra 10: ecto b Hecromeiru 1 io Kilometra, kilobytes 108 Mega- M Megabytes, mezapixel 10 Giga G Gigabytes 10" Tera T Terabytes ‘Muttipli si submultiplii unitailor de lungimi Pentru lungimi se foloseste sistemul zecimal. Acesta determini relatille de tipul urmitor: km 000 m; 1. m= 10 dm = 100 em .000 mm; 1.¢m 10mm Ini mult si unitatea toleraté in sisterul anglo-saxon, denumits inch: 2,54em Multiplit si submultiplit unitatilor de suprafars Se utlizeazs tot sistemul zecimal, dar trebuie si fitiatenti c& dimensiunil variaz’ cu 102. Asta Inseamna c& aver relatile: Lm2= 100 dm2 10 4 cm2 = 106 mm2 sau 1 m2 ‘Lha este un patrat cu latura de 100m, deci 1 ha = 10.000 m2, iar 1 km2 = 106 m2 = 1.000.000 m2 Multipli si submultipli unitatilor de volum Tn acest caz, datorita faptului cd volumul are trei dimensiuni, variatia unui submultiply fag de altul este de 1,000 de ori (sau egal cu 10 3). m3 = 1.000 dm3 103 dm3 = 1,000,000 cm3 = 106 cm3 = 109 mm3 O unitate de masuré mult utilizaté ineé pentru volum este litrul(!). 11 = 1.dm3 = 1.000 m3 = 1.000.000 mm3‘Lan = 365 zile; 1z1= 24h; 1h = 60 min; 1 min = 60s. ‘Se poate usor calcula c8 1 h = 3,600 s, iar 1 21 = 24 2160 min = 1.440 min = 24 213.600 s = 86.4005 Misurarea direct’ a ariei Metoda de masurare direct a unei ari este compararea sa cu aria determinata pe o hartie milimetricd. Metoda este evident limitatd la obiecte cu dimensiuni comparabile cu o foaie milimetrics. \Volumul unui corp reprezinté dimensiunea spatialé a corpulul. Este marimea fizicd atagats propriet&tii sale de a ocupa un loc in spatiu. In SI, volumul se masoar& in m3. Diferenta dintre valoarea mésurata si valoarea real a marimii masurate se num este eroare de masurd. EQEEIRAY Catcutal erorii mee ‘Eroarea absolutd = Valoarea positivd (modulul) Ne mésurdtoare Litimea cirgii (mm) esa 1 02 2 es 3 os 4 12 3 12 ‘Valosrea medie / See Gute Eroarea sbsotut medie Putem spune cd Z = (2042+ 1,04) mmFigura geometrica Fornutla ariet Breplonght ia time Peng L=tungimea Triunghi (= cateta 1 dreptunghic — & £y> cateta 2 & Trnunghi 7 lature oarecare = iniltimea ae 7 ervaputeest 2 Figura geometrica Formula de calcul pentra volun Cub é é=lotura v=e V= Sin Paralelipiped Sons L ‘Spunem ci un corp se misc dacs isi schimbs pozitia fatd de un alt corp luat ca reper si c& se afl8 in repaus dacé NU isi schimbi pozitia fata de corpul luat ca reper. Un reper (un corp de referinta) este un obiect in raport cu care se descrie miscarea, Un sister de referinta este format dintr-un reper c&ruia i se asociaz8 instrumentele de masura pentru distant si timp. Un corp este in miscare atunci cénd el si schimba pozita fat de un sistem de referint’. Un corp este in repaus atunci cand el nu isi schimbi pozitia fat’ de un sistem de refering’. Distanta parcurs de mobil este lungimea drumului strdbiitut de acesta (notat’ cu d sau Ax’, Exemplu: Distanta parcurs de mobil ntre punctele B si C de pe traiectorie este: d= C-xB(1) deci d=75 km—45 km = 30 km Momentul (sau ora) la care se produce un eveniment reprezint@ intervalul de timp m&surat de la originea timpului pang la evenimentul considerat (momentul se noteaz3 cut) Durata migcdri (natata At) este mérimea intervalului de timp in care se realizeaz miscarea, Fie t1 momentul inceperii misc&rii unui mobil sit2 momentul la care se terming miscarea mobilului Durata miscairi este at=t2-t1 DY definite: Viteca medie (vy) a vavi tobil este macimea ficicd egalé cu raportal dintee distanta parcursa (d) gi durata migcarii (Ad), yg = sau y, = AE ee a 8 QD Rejine: Viseza medic nu este intotdeauna media aritmatict a vitezelor mobil. Unitatea cle masurd pentea vitez se objine din selaja (4) in care se scrie unitatea de masura pentru fivcare marime fii. Astfel: aden = Le = ao Pale Carl ‘Unitatea de mfaurS pentru vitezd in SI este metrul pe secund (i's) BB definigie: Vo mis este vitera medie a unsi mobil care parcurge distanta de wn metru in timp de @ secunda. OY Rosine: Rotate dine vivezd, distanta parcursa gi durata: efcdevan are. a y Reine Vien oni moti se atric i + marime (valoare numerica si unitate de masura): . oy + ponct de aplicatie Viteza se reprints printeun scement de dreapta mirgnit de un ponct si o sigeatt. Marimea ‘eementului este proportonala cu marimea vatezei (Ge. 14). oe i — Fig UL14 Observatie: in miscarea rectilinie si uniform’:1 corpul parcurge spatii egale in intervale de timp egale; viteza mobilului (v) este egala in orice moment cu viteza medie; v= constant, adicd ea isi pistreazé marimea, directia si sensul HL 3S. Porte aml mei fa ig 36, Poviile unwi mobil Intevab poleda tin a igor intervale egale de timp in miscarea sco incetinti + La pornire, viteza initia a mobilului este nuld gi 2a creste in timp. Mobilul are © mugeare accelerara, * La oprive, viteza initials a mobilului are © anumita valoare si ea scade in timp, pina cind mobilul se opreste. Mobilul are o migeare incetinita.‘Rezobvarea unor probleme simple folosindformuelebnvagate 2. Viteza ui mobil care se deplascazi cu acceleratiecoastanta crest dela 3,2 mis la S2 mis in timp de 8s. Calculeazt a) accelectia mobili) viteza medie a mobilui ia cele § «; ) stata parcuss de mobil in cele § ‘t= 85 Vass = 32 aves vams= 5.2 Satie daiele problemet ‘Noveaza marimile care webuve alate Serie foomla accsleatici si calesleaza ‘aloarea numerics. ‘Aruci cind sccelerafia ste constanl, witeza ‘mobili erese cu valori egale Or nitrvale ‘gale de timp si viteza mace este media rinmetics dintre viteza inal si con final. ‘Calculeaza distanja folosind formula vitezei medi Inertia este proprietatea corpurilor de a se opune schimbari star de repaus sau de miscare rectiliie si uniforma. Inertia este o proprietate generals a corpurilor. Inertia corpurilor isi face simfit& prezenta in fenomenele din viata de zi cu zi. Corpurile nui schimba de la sine starea de miscare sau de repaus, valoarea vitezei, traiectoria. Dacd asupra unui corp nu actioneaza alte corpuri, el is va pastra starea de miscare rectilinie uniforma sau starea de repaus. unitatea de masurd pentru masd in Sl este Refine: + masa (m) este o masurd a inertiei corpul kilogramul ({m]SI = kg). 7 (fieilindal gradat sau inrodus vohinedfeate—) dia acelas lickid. Cantar 20m sata masa lchidul din - (Fecatecilndsu (ig 148) Fig 1148 Observam ca desi volumul si masa lichidului ce modifica, caportu lor ramae constant: m Wag 3682 5528 720ml ~ 40 mi ~ 6O mL 0,92 g/mk. Wy Sete Beinae ed ins goed pase el dintre masa unui corp (m) si volumul sau (V7). ™ oe @ Densitatea este mérimea fizica numeric egal cu masa unui metru cub (m’) de substanta. OH Rosine: Densitaea este caracteristicd a substantei din care este cut compul. Ea este 0 constant de ‘material,