..

_.-- ...

~

. _. __ ..... - . _. '.. . .'. . ...... -- .

. ~TEFAN. BANULESCU

ADELA

TO POLIS

CARTEA MILIONARULUI

r

"i.

r

~:

f.

I·

;

l

,

I

... 'I'

' . ._:-""-; . ..: .', :1

ROMAN

I.

L

j:

I.

r. ..

I ..

j"

r

I

t

I. i

_ ..

_'"

...

. ,

.' . -: .

--. ' ." ,:, .. '.' .....

,1':,;: .. ~ . .: .

. ." : I-:'_

.. ' . '. ,- -:

t. (I

I

l

EDITURA UNIVERSAL Dl\LSI

I

I

l·

r

•

1

I

1

* EDfIURA ALBATROS

~

•

19·96

! I

I

1 t

Copyright © 1995 Stefan Banulescu

;

I

j

,

t

·---:~ih.11 glGpl $.._I _ _giil_- .... ------------ ..... -F---- ..... ---------~

i
" "
: \
]j ,
~
, I
r
"I
"i :
11
<
~ ;
"I
~
")1
I'
I
I ~TEFAN BANULESCU

CARmA MILIONARULUI

CARTEA DE LA METOPOLIS

...

Francisc MAAz

77343 BUCHAREST.AO Cfing~ 10, BI. 19A, Sc. A, Et. 7, Ap. 46, S. 6 tel: 004()"1-221.30.91 m: 00-40-92.203.529

e-maH~ ferkom@mailbox.ro "

...

. ~L~r'·· .

... . - .. -_ - - --_ - _ .. _ -- .. _-_ _.--,._-- .

Coperta de MIRCEA MUNTENESCU

Fotografia de RENATE VON MANGOLELT BERLINUL DE VEST - 1983

CARTEA DE LA METOPOLIS a aparut, prima oara in anul 1977, la

•

Editura Eminescu. Prezenta editie

reproduce textul tiparit la acea datil

Autornl

LS.B.N. 973-24 .Q385-3 I.S.B.N. 973-9166-26-1

...

I' I

I' , '

I'

~ ~ , :

!.,

: .

, ,

, "

~'

, "

L·

,

,.

. .",__ --

!

I

!

• I

· I i :

I

~

"

j

j

i

Cartea de la Metopolis cuprinde capitolele:

1. Pranz la Metopo lis ;...................... 9

2. Milionarul, Generalul Glad §i Iapa-Rosie .16

3. La Bodega Armeanului 26

4. Drezina Milionarului 30

5. Harta Metopolis-ului la scara unu pe unu 36

6. Din non Bodega Armeanului 49

7. Iapa-Rosie §i mtaia zapada 63

8. Nefericirea Regilor - 99

. 9. Vedere spre Cetatea de Lana 119

"10. Pacatele Lumii n 187

11. Ve§ti noi in Pavilionul Generalului 227

, .

i

I

~ I

, .

, :

,

,

J I.

,

I J

,

1 ,

j 1

J

: I

· ' .'

.j !

t

· i

· J :' f

..

I

! I I

.. .. ... .. .. ::':~~:':'~-~-"';'!"~""""""'~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~"~~ .. .. ~_. :m,....~~::::

="'-::--:Or~

•• •• .~~~~.- -_._.-- .- •••• ~--.--.~ ., ••• ~.,-- .-.-- • ., •• ---- -- .... r ..... _- _. __ •• -,.- •• , •• _.~.~~_. ~ __ n .. ,._.:_._._;~.~_,~~ •• ;-,.":.- ..... ! .. ::·~~~·~_~.~~ .. ·<:~;~,.~;:~· .. i:::~~:~~:!"}p:·.~}j~:i.;·~C~~~j:~:~··:~·;-.: ~ . .:::::~~~::~

.. - .. '. .- ' .

I , I ,

, .

f

A

1. PRANZ IA METOPOUS

I:

i·::

'.,

I I I

,

..

A "-

MAl INTAI SOSE~TE

o ROATA

...

venit in localitatea Metopolis, intr-o zi de iulie pe la amiaza, un

om uscat ~i malt, ill pantaloni roscati ~i dim3§~ in romburi cenusii tar!i guIer, avea gatul lung, capul mie ell par blond mcalcit, acoperit eu 0 sapca decolorata ell cozorocul tras peste ochi. Omul inainta pe sosea dand de-a dura 0 roata de cmu~. Soseaua era goala, casele ell portile inchise, barbatii ~i ferneile erau plecati la lucru, c§.ti or fi fost plecati, care pe unde apucase 811 lucreze. Huruitul mill care se plimba pe toata littimea soselei, urmata in fuga ei besmetica de salturile omului useat ~i ell gatul lung, n-a mirat pe nimeni din cei ramasi prin case ~i prin curti; nici eli roata §i omul nu s-au oprit In dreptul rotariei aflatii in coasta fermei Generalului Marosin. Mai era putin pan~ la iesirea din

. localitate, mcepea cotul soselei ell santnri adanci din stanga bisericii ortodoxe, cand omul s-a desprins de roata lui, flicfuldu-i vant s~ se duca unde 8-0 duce. Iar el a ramas In mijlocul soselei,

. rotindu-si meet caput mie sa priveasca mai intai cerul invadat de soarele arzator, apoi zidurile curtilor, din piatra macinata de vreme §i pline de iasca, curtile goale, casele en ferestre mici aparate pe dinauntru ell pAozl de sac san en hartie de jurnalimpotriva

caldurii toride de afara. ~

Roata s-a b~1abmut un timp, s-a izbit sec de un stalp de telegraf ~i a cazut intr -0 dini1fu ~antul opus bisericii, de unde au zburat niste vrahii prafuite §i a 8IDit 0 ploaie de lacuste rnici ~i ametite, Atunci am apdrut eu. Am Inaintat de-a dreptul spre necunoscutul oprit tn mijlocul §oseZei. Eram in pantaloni albi ell

,

;.

' . ..

-

',:

'_ "1, •• , ____

_m_. .. .. __ _. __ . . .. __ ._ _. _._ .._ n. .. _ _ _ .. _ _... :..........:. .._._. _ _. __ .;._:_...::..__:_::::_. _ _ .. _.... _ ~- .. -- - ,..... n. _. _~. ~_ .. _ . _ . ...,;.:::__.- _ .. _. -_. . _._. - , .. _ _ .. n' --.~. _ .. - - _n .. _, ~,--,-- ~, ~.n_ ~,,-~ I. ~ , _.. .. • n.· . .. . - .. - ..

_. ..- .- -.- _._-- _. - ._-_.. - - - _.. _. __ .

~TEFAN BANULESCU

. CARTEA DE LA ftdETOPOLIS

•

10

dunga proaspata ~i camasa galbena, 1mi tineam mainile la spate si-mi invIDteam inapoia umerilor bastonul elegant ell mcrustatii de sidef ~i rnaciulie argintata, L-am intrebat pe strain, oprindu-ma in fata lui §i privind cand spre el, cand spre roata din sant;

- Ai venit aici s~ faci avere?

Stapanul rotii nu mi-a raspuns. A ramas tot acolo in mijlocul soselei. Si-a fecit ochii de mine, uitandu-se piezis spre roata din §ant ~i mutandu-se de pe un picior pe aItul, intr-un fel care arata ca talpile lui goale abia mai sufera s~ fie fripte ~i i'ntepate de pietrele fierbinti §i ascutite ale soselei. ~i-a v§rat apoi adanc mana co os subtire ~. buzunarul pantalonilor roscati, a seos 0 tabachera de lemn, §i-a tras din ea 0 ligare f~uta cu foaie de jumal ~i a dat s-o lnchidEi la loe §i s-o lase sa cada inapoi in gaura ell margini roase a buzunarului. Am rnai avut timp sa mood 0 mana spre tabachera lui de lemn ~i sa-rni iau ~i eu 0 tigare. "Nu fumez - i-am zis - dar iau una pentru placerea cunostintei" §i am dus-o .' s-o asez eu grij a sub cordeaua palariei mele de pai, unde rnai aveam puse la rand alte tigari, am asezat-o acolo dupa ce am tras ell ochiul la foaia de jumal a tigarii: "Citesti Universul= i-am zis strainului - auzisem ca ziarul asta a dat faliment ell Luiggi Cazzavillan eu tot, dar se vede ca lucrurile, ell criza asta nu stau

. - ..!

peste tot la fel". Omul cu roata nu mi-a raspuns nici acum. I-am

facut semn eu maciulia argintata a bastonului meu sidefat spre 0 banca scalciata lipita de gardul bisericii: "Sa luam loc".

Stapanul rotii nu ~-a miscat decat pentru a-~i schimba talpile de pe pietrisul infierbantat §i a ramas tot acolo, in mijIocul ;;oselei.

Am coborat prin santul adanc ~i apoi ill-am .asczat pe banca 10 asa fcl ineat sa-l am ill fatlt pe strain. Mi-am proptit barbia proaspat rasa de maciulia argintata ~i am inceput iar:

- Te-am Intrebat daca ai venit aici eu roata s~ faci avere. Au venit §i altii, si ell doua roti, ~i cu patru, ~i ce s-a mtfunplat, se vede - ~i am ararat ell bastonul casele §i curtile asa c-um erau ele~

...

11 Omu1 eu gruut lung §i capul mic si-a dus 0 mana spre parul blond, in calcit , apoi si-a tras §:i mai adanc cozorocuI sepcii decolorate peste oehi §i a continuat sn-~i suga tigarea de jumal . tara sa se apropie de mine.

- E drept, ell 0 singura roam n-a mai Incercat nimeni pfudl scum, de la in~eputul civilizatiei pe globul pamantesc. Poate cit asta sil fie secretul - i-am zis, mi-am scos palaria de pai, am indreptat pe rand tigIDile aliniate sub cordea, apoi m-am acoperit din nou. Mie - am continuat eu sa vorbesc, privindu-l pe strain cum l~i suge in nestire tigarea de jumal- mie mi se spune, aiei ill Metopolis, Milionarul. Ml1 imbrac curat, port dunga la pantaloni, am globuri colorate pe stalpii gardului, locuiesc mtr-o casa de marmora, 1a 6 kilometri de Metopolis, pe care mi-am fltcut-odin bucatile stranse de pe dealurile pe care Ie vezi colo (Si am ar~ spre dea1urile departate din jurul localitstii unde nu se vedea nimic deem dare groase de praf aprinse in rosu de lumina grea a amiezii). Am un frau ell tinte ~i zabale frumos lucrate, fl1rl1 sit am cal. 1mi place sa-mi aleg cuvintele cand vorbesc, nu injur, nu 1M tern de ziua de maine ~i n-o laud pe cea de azi, iar ell piatra nu arunc prea des ill ziua de ieri. Mi se spune Milionarul ~i e singura porecla de aici din Metopolis, care nu e scarboasa In rest; toate, insulte grosolane, metopolisienii au un gust stravechi pentru rautatea poreclelor, oamenii traiesc ~i se misca, iiifierap fiecare ell care 0 porecla, Tu, strainule, cauta din primele zile sa capeti 0 porecla

cat mai putin blcstemata, sa zicemRoati1-Strtlmbd sau Roata-Rece, altfel, daea rillnm aici ~i capeti una mai rea, esti condamnat s~ fii socotit ~i batjocorit inzecit dupa rautatea poreclei. Mie, e drept, oamenii nu-rni dan buna-ziua, dar imi raspund la salut ori de cate ori rna induplec sa-i onorez ell un saint. Poate crezi c-ai sa gasesti ceva de lUCID la/erma Generalului Marosin? Curtea Generalului e plina de rudele lui, el insusi, desi general, e un fel de prizonier al rudelor sale, iar un straiu ar fi rnancat acolo de viu. Roata de unde

· 1 r)

at nat-e'

I L

~

I ::..

; I

~ I ; I

I

I

I

II

II : I

, .

I I

I

_ ..... ~:- ........... ---.--.-

STEFAN BANULESCU

CARTEA DE LA METOPOLIS

of'

13 departe de aici, inspre sud, cam din dreptul orasului Mavrocordat -. ~o!o unde fluviul se d~sparte in doua brate - ~i se sfar§e~te mCl,. ill partea de ~ord, din fata M etopolis-ului, unde bratele ~u':lulU1 se unesc din nou, Si dupa ce se unesc, fluviul se desparte iar ill dona brate, forrnand in mijlocul lor 0 alta insula, Insula

Macelari_lor, unde far~ in!Ieru,pere sunt spintecate ~i sunt sarate ' sute de 01 pentru Turcia §l pentru aIte locuri ale Orientului unde se mananca munti de pilaf, Pe malul de aici ne aflam noi - Metopolis-ul, adica, asezat ell casele in amfiteatru pe dealuri. Pe celalalt ~~, se intinde campia Dicomesiei. Ca sa treci fluviul de la c~ple mcoace, spre Metopolis, eel mai bine e sa folosesti vadurile de la Cetatea de LI1nJ1, acolo se inghesuie multa lume, e ~ult~ 1 arm a, pe acolo tree §i turrnele de oi, de capre ~i cirezile de blVO~. intre Metopolis §i Cetatea de 111n1t, ill rnijlocul fluviului, am ZIS, se sfa.r~e§te capatul de nord al Insulei Cailor .. Puterea

<?eneralull1:i ~aros~ in~onjoarn aproape futreg perimetrul pe care ~ I-am descns, cupnnzand fenne, gradinarii. Puterea lui cuprinde

~l pe ne~storii de piei din Cetatea de Ulna, vasalii lui, ca sa zic asa, c~ ~: pe crescatorii de eai din Dicomesia, independenti de el ~um81 cand n:'"erg cM~e ~i uita in galop si de ei In§iSi, dupa cum ~ ~uterea lID stau §1 pastorii de oi §i de bivolite, patronii in plclo~ele goa_Ie de po~tiivmii §i mori de piua, apoi nenumarati plugan, ~o~an, barc~~ capitani de seici ~i de pontoane, paznici de vadun §1 asa ~at. departe. Top stiu dl deasupra lor se afla Generalul Marosin, iar generalul singur stie, §i in afara de el ~oar e~, di el e un fel de prizonier alrudelor sale care st~.panesc sirnacina tot. Cand mergem la vanatoare de rate In Insula Cailor. Generalul Marosin nu scoate nici un cuvant, dar are pretentia ca eu s~ nu incetez sa vorbesc cat sunt lAngii cl. Din pricina lui am capatat meteah~a de a ~orbi mai mult decat imi place. Si cum fat~ de el ~bule sa-mi aleg cuvintele - e un general care a

, cuno~cut regi, a.v~t Roma, Parisu1 ~i Stockholm-nl- am Inceput sa-mi aleg cuvintele fata de oricine, ca §i cum mereu as sta de

I

I·· r:

I ~

12

..

_ E a mea - a dispuns, in sf~it, ell dU§ffianie, necunoscutul care a tnceput din nou s~-~i miste pe loe picioarele lungi ~i subtiri, in mijlocul ~oselei, dar de data asta, prea fript de pietre §i prea

obosit de drum, n-a mai putut rezista, Si -a t§rfit HUpile §i s-a asezat

pe marginea ~antului, in fata mea. ".'

_ Cum te chearna? - l-am mtrebat, stramband din ochi la

vedera talpilor lui crapate si zdrelite si a degetelor lui murdare

de la picioare.

-- Glad.

_ Numele nu e de pe-aici. Esti din Marmaiia.

_ Cam de pe acolo as fl.

_ In Mannapa - i-am zis - am si eu 0 sora mantata ell un

taietor de lemne. N-am fost niciodat:1 pe acolo §i nicisora mea n-a mai venit pe aici. Mi-ascris 0 singur:1 data, nu d~m~l~ si1:i trirnit 0 plapum!i pe care ea 0 §tia si credea ca ar mal fi fost m casa mea. Dar plapuma are 0 poveste lunga, aWl de tunga, incftt

ai inte1es ca n-o rom aveam ;?i ca n-am fost in stare s~ i-o trimit

cand mi-a cerut-o.

_ N -am inte1es §i nu inteleg nimic - a zis omul en roata, clipmd

in gol din ochii lui alb3§tri sp[laciti ell gene galbeu:. ~u inteleg nirnic ~i nici nu vreau sa inte1eg, a repetat el eu marne. ~ vrea

s~ rnananc ceva. .

Am seas din buzunarul camasii mele 0 cutie subtire de unde

am tras cateva bomboane, ie-am impID1it ell strrunul Glad §i am

inceput s~ rontaim amandoi fma sa mai vorbim 0 vr~me. .

_ Bomboanele astea - am lnceput eu iar dapa un nmp - mi le

trimite din cfmd in cand Generalul Marosin msotite de 0 scrisoare:

"Milionarule, pri.me~te drept omagiu §i necli1tinatlt stimd =: boinboane U. Eu Ii curttt pusca de van.:itoare generalulul §1

merge am in fiecare toamna dupa rate shlbatice ~i li§ite In Insula Cailor. E acolo Insula'Cailor-i-am zis lui Glad, fxand un semn

eu varful bastonului tnapota mea, indicand un loc undeva indm-atul turlei bisericii ortodoxe. Insula Cailor tncepe mult

. .

. :

I. I: : .

I

I

!.

I·

i

l

I·

-s !

I

.: ,

~.

, ,

.< ,

r.

I

I

~TEFAN:, BA~LESCU

....

CARTEA DE LA METOPOLIS

14

....

•

-

15 cand manfu1c~ spune ~i ofteaza printre inghitituri "Of viata amru-a.w.". De unde ii vine §i porecla de Via/it Amarata. '

.. Am con~uat sit vorbesc ~i am vorbit mult, ferindu-ma s!i . !lgn~SC ~ cme~~ ~at.rni -a stat in putinta, Mti opream din cand m cand ~ vorbir §1 pnveam inapoi peste umar in curtea bisericii

ort~d~x~. In sfaq;i~ dinapoia gardului bisericii, s-au auzit P3§i lap. pnn iarba, A aparut 0 femeie monumentala ell fIDei mari ~i

fata aspra ca de barbat, ell oehi mici, pujin sasii, Iegata la cap ell ~n ~nd de sac:fem_eia-par~cliser. Ea trage c!opotele bisericii §i

mgnjeste de ~arohie. Femela-paracliser mi-a zis, oprindu-se eu

respect la 0 distan~ destul de mare de gard: . .

- Do~u~e Milionar, poftiti la masa, sfintia sa v~ asteapta.

• A - Stat pupn, nu pleca - am strigat spre femeia-barbat care se §l ~t?rsese s~ pIece de unde venise. I -am explicat strainului Glad: sfintia ~a parin~l~ ~aroh ~~ invita catcodata la pranz. t tin s~cotelile ~a:ohlel cand nu 1 Ie face altcineva mai ieftin ~i mai bm~. Apoi, J~spre femeia-paracliser: "Spune-i sfmtiei sale ca mai am eu ~e un invitat, Generalul Glad din Marmatia. Mai pune un tacam la masa de alaturi.

vorba numai ell generali. Pentru mine, deci, ~i dumneata esti un

" general: Generalul Glad din Marmatia. Te salut, Generale Glad, bine ai venit in Metopolis §i te onorez cu bomboane de La Generalul Marosin. tnsu~i Generalul Marosin consuma bomboane. Are 0 tuse cronica. Bomboanele astea sunt de tuse .. Dar sunt bune, au vitamine, iar vara, mai ales, itibucur~ gatlejul, sunt racoritoare.

, - Da, sunt bune - a zis Glad, omul eu roata, rontaind mai departe.

- Acum ca am facut prezentarile, toate lucrurile sunt limpezi . §i n-are rost s-o mai faci pe prostul, scuza-rni expresia: Eu sunt Milionarul, iar dumneata, care ai venit cu roata in Metopolis, est! Glad din Marmatia. abia ai iesit din inchisoare, vrei sd faci avere aici ~i sa-Ii iei viata de la capiu, te-a trim is din Marmatia fa mine sora mea, asa rice ea. ca mi-e sora. Uite, acum ne-am lotillnit fatll in fat~ si te numesc general ca sit intelegi prin asta cit n-o sa.;.p pun nici 0 piedica in cale, in afara de cazul ca 0 s~ incerci sa rna sugrumi.

Am tocut tara sa rna mai nit spre el. Mi-am scos palaria de pai, am tras de sub cordea [igare dupa tigare ~i i le-arn intins pe toate strainului Glad, care ~i -a umplut ell ele tabacherea lui de lemn. Nu .obisnuiesc sli port la cordea tigari, eu sunt un om care-mi respect §oi palaria, am facut asta ca sfi-l mtampin intr-un fel mai deosebit pe el ~i s~ rna recunoasca. "Sora mea" m~ lasase s~ inteleg in scrisoarea ei ca e fumator, "n -are nici de tutun", uni

, serisese ea. Apoi am lnceput din nou sa vorbesc strainului cu roata:

.I'\.

~ In' toamna aceea, Generalul Marosin a vanat foarte multe

rate, vreau s~ zic, in toainna anului trecut, Cu cateva din ele am facut un pranz la ferma, sau la parohie, nu-mi mai amintesc exact,

...

sunt invitat des in ambele Iocuri. La pranzul acela ell rate au luat

parte Generalul Marosin, parintele paroh si ell mine a Parintele paroh are multo nefericiri ~i inapoia lui, ~i in fata lui, de aceea §i

~ i

i ~,

••

j

j

l

f

i

~ 1

~

::! ~ r

r

t

fi

~ f

l

1

•

I ~ if

L

:t

{

•

I r

I

J

P

!

i

\

I

Glad si-a scos roata din san].

Eu am deschis Iarg portilc de la, gardul bisericii.

A • Glad ~ inceput s~ dea de-a dura roata spre portio I-a facut vam ill .1arba din curtea bisericii ~i roata s-a rostogolit, citzand undeva pnn~re bo~iile. srubiiticite ell flori mati ~i albe In vfufuri. Am ~Chl~ portile ~l ne-am indreptat spre casele parohiale din spatele bisericii.

Generalul Marosin era ~i el invitat la masa, I se auzea, din cand In cand, tusea seaca,

J

i 1 ~ I

}

I

,.

I 1

I

.

J

"~ ._.... •• 0. '_._.,.: ••••• ~.: , ••• :. <_ -_- ._=.:: .. ::: :~~.~.~.<:.: .. =.: . .";o:_ .. ;~~;;·.·~.~'/Li;;::~~.~/::~f~~·2:~· _ .. .. _ . _. . . __ ... . ... _.. ... .. .~ ..... ,_

....., ......... - . - _ .... - - -----_.- - ._ .. _-- .. ---._ -_. - ._- ._--_._-- -- - ._.. . _ ... -

J

CARTEA DE LA METOPOLIS

17 felul de raceli se tratau eu seu in Metopolis, in toate localitatile din jur ~i din campia dicomesiand de peste fluviu, pentru ca lumea s~ se descotoroseasca de el. Dar cantitatea de sen crescuse prea mult ca sa nu apara intrebarea: unde ar putea fi zvarlit la un pret oarecare, fara a fi dat la caini care se stie eli nu-l mananca? Sapun eu sen nu prea se face, nu spala bine ~i-ti rniros rufele a stana nematurata. Cineva incercase un plasament in facerea alifrilor, a dresurilor femeiesti pentrn frumusetea tenului. Dar cat sen puteau inghiti dresurile, stiut fiind ca la c§.teva grame de Piatra-Suiimanului nu merge mai mult de 50-100, s~ zicem 150 de grame de seu? 0 fabrica de Iumanari e altceva ~i Glad tintise bine cand a venit ell roata In Metopolis. "Sora mea" se instalase in sopron alaturi de Glad, maturase prin toate ghiozurile ~i proptise 0 ur:?& veche in canatul gol, rascolise cAteva zile in sir prin gramezile de fier vechi de langa uzina electrica ~i carase de acolo caliva saci de bidoane ruginite, cutii de conserve, ligheane §i cazane sparte, bucati de §:i.n~ de ea1e terata, capete de ata si trangbii. Dar cantitatile de vechituri de trebuinta erau prea mari ~i prea grele ca sa fie aduse in sopron cu bratele. ~i atunci, "sora mea" - in schimbul unei cataveici eu guler de vulpe pe care n-o purta in vreme de vara ~i nu avea nevoie de ea nici mai tarziu (in Metopolis, toanmele nu sunt feci §i umede ca in Marmatia) - a inchiriat pentru catva timp un carsr batr§n §i 0 telega pe doua roate de Ia un mic harem de tataroaice a1 em-or barbat disparuse de mult ~i ele incepusera sa se dedea Ia 0 viata mai la lumina zilei; t!itiiroaicele unnau sa poarte cataveica pe rand, dupa ce avea s!1 se termine marele post aI Ramazan-ului,

Dupa parerea mea, capitaIul mort la care se cifra averea pe care Glad §i "sora mea" 0 detineau In sopron, la ora cand trebuia sa-i soseasca lui Glad hainele de general, se ridica, incluzand §i roata, la vreo treizeci §i opt de lei, daca socotim . fierul vechi la pretul maxim de 0,04 bani §i daca socotim uzura rotii numai la procentul de 65 la suta, Roata avea nevoie de

, . ,

2 MILIONARUL, GENERALUL GLAJJ

· Sl IAPA -ROSIE

full1 ce Glad, omul eu roata,

iMBdcA~A LUI sil 'se imbrace in haine de

GLAD ""'IN BAINE general, au trecut sase sap-

..' .. b" La lnceputul

GENERAL tam3tll §1 mat me. , .

DE .. .. " ra mea' din

",' enit in M etopohs ~l so

acestor s~pt~roanl a v.'" trebat Devenise vaduva,

Marmatio- De plap~~ nu ~-a fila! ~ de le~ne imigrase, din

1 N • trilla' iarctoru el

desi sotu 11 mal d · inrolase ca ajutor de dulgher pe un

Marmalia la Lvov; un e se .. ajduri de regimente.

tren-atelier de reparat c~zfu1m ~l.gr A d a sosit 'in Metopolis, a

"Sora mea" n-a 1ntr~oat de tmnde candreptul spre ~opronul de

• ~ 41 • a mers e-a ~ ~

ureat dealul blS~nCll ~1 d Glad l~i instalase roata p~ un fus §l s~

lfulga casa parohlaHi, un e . d 1 manari de seu, In Metopo!ls

pregtitea sti faca din ea ~ f~n-"lnca arte ~ ele diuspre fluviu se putea

pe nmnc C ier hii ·

seul nu costa a~roa ~ 1 sen pus la uscat, pe Irang ~1

.. rh aproape tot anu , . A pe

vedea pnn cur ~~ lima are daduse prin 01 ~1 capre

Pe sarme, ca mfele. 0 rno c . . · tuar prin vadurile de la A * ei DicomeSleI- §l C fi

toat111ntinderea campi fu x Ingram~ite pentru a

TAli. nde tunnele sesrn . .. · ·

Cetatea de J..M,n - u . . drumurile Greclel ~l Turclel

trecute spre Dobrogea §i ~e ID-Clt~~ aseasdi iarba neboJnava -

ca sa fie salvate de mouma ~ gl·· ~tlvabanikilogramu1.

d~ tul seului 1a zero er §1 can 1

facuse s~ sea. pre - ilc Mai ales dinspre Insula Macela_ri or

Seul curgea din toate p~... . it decat in mod obi§uUlt, se

unde din pricina m?l~ mal ~~1 entru a mai castiga cat de taian, zi si noapte. 01 §1 capre ell 1 e P ell atftta seu? Sciatica,

ba Dar ce sa taca umea hi t t

cat din pagu.. al d at, de glezne ~i de genunc , 0

reumatismul, 111tepene a e g

,

! i:

,.

I·

, .

,

:i

i:

I:

I

~.

i":'

,.

L.

~.

t-··

..

-

:,

s I

..

~. ,

..

::-"

t

,.

'.

t .

r

I

!

..

.. - .. -,-~ ,~-~-- ,---~

~----~--~~~~~--~-----~~,~------------~~--~~~~------- ,~~----~~-----

••• - ••••••• __ • - I ••• _. • __. • _

~TEFAN BANULESCU

CARTEA DE LA METOPOLIS

w

18

19 tabla, tigHi ?e J~?o~a ell ~curgere dubla.) Nu m!! obligasem !a ~te cO~tributll §1- on declmasem orlee amestec si raspundere in lutrepnnderea de lumanari de seu a lui Glad.

. ~ umel~ §i persoana mea n-aveau sil figureze In niei un fel, in nici 0 relatl~ ~! tranzactie pe parcursul intregli exisrente a fabricii de Iumanari. In ceea ce priveste noul maria] al "sorei mele" ell Glad, care de faptnici nu ~tiu daca era un mariaj ~i nu rna interesa (:a nu era desfacuta legal de taietorul de lemne inrolat laLvov ca ajutor de dulgher pe trenul-atelier), nu contribuisem nici moral

nici material Si nici ~-aveam sii contribui. At&t pe Glad cat ~i ~ so~a mea aveam S.~-l salut, Ia rnasura §i timpul cuvenit, ca pe oncare cetatean din Metopolis. Faptul c~ ei nu rna vor vizita niciod~t~ la c~a r_nea de marmora, aflat~ pe platoul de deasupra de~lurilo~ c.ane~el de, piatra p~~ita, nu putea constitui un fapt de interdictie, Nimeni nu mit vizita In genere, fie si numai pentru

di n-a~ea ce vedea ~i primi de la mine ~i ca era foarte greu de ureat pana la casa mea filra s~-ti pierzi degeaba cilieva ceasuri ell efort maxim, nemaivorbind ca eu nu cultivam in .nici un fel schimbul de vizite ell metopolisienii, ca si eu cei din Cetatea de Li1nli sau din orasul Mavrocordat. (Daca aveam ceva de discutat

4" A A

eu cmeva, ne l~talneam la Bodega Armeanului din portuI

Metopolis-ului). In plimbarile pe care eu Ie facearn coborllnd de pe ~ealuri1e mele spre orice parte a M etopoZis-ului, mie lnii era desigur foarte usor sa rna oprese la casa unuia sau altuia, numai

=. insfsta, §i ~l1 schimb eateva cuvinte de politeje fl1r~ a rna angara .§l a ~gaJa ~tceva dedit era deja existent in relatiile de rnult stiute mtre nor; purtarea mea obisnuita §i neab~tuta de la regula viza deopotriva si sopronul de lfuIga casa parohiala unde se instalasera Glad si "sora mea".

Nu Ie puteam refuza sfaturile pIatonice, dar numai atunci cand ele p~meau din initiativa mea. De pilda, Spusesem lui Glad stl nu circule inc~ prin Metopolis, pana nu va primi hainele de general. Va trebui sa s~ margineasca la 0 activitate de interior, in

cateva spite, colacuI mai trebuia Indrcptat, butucul, de asemeni, avea nevoie de inele noi trase la foe de rotar, Daca adaugarn ~i cantitatea initiala de seu, destul de mare, dar la un pre], sit nu mai vorbim, strans si depozitat in fa§ii de "sora mea" in podul sopronului pe niste stinghii adunate de pe istmul barcilor din portul Metopolis-ului ~i de pe malurile Insulei Cailor; stinghii asezate de ea transversal, putem zice di suma totala atingea patruzeci §i trei de lei .. Suma era Ins~ grevata de datorii, facute In primul rand la rotar pentru indreptarea colacului, pentru facerea si prinderea inelelor pe butue, pentru confectionarea - din tabla bidoanelor vechi, cutiilor de conserve, ligheanelor sparte - a jgheabului circular ce trebuia montat dedesubtul rotii ~i in jurul fusului la 0 distanta egala cu raza rotii; apoi, socotind si datoriile facute pentru carpirea cazanelor vechi trebuincioase la topirea ~i rafinarea seului, inseamna ca Glad si "sora mea" porneau fabrica de lumanari de seu cu un minus de cincizeci §i [apte de lei, daca presupunem eel rotarul D-ar fi ridicat costul operatiunilor §i

. .

materialelor tuturor lucrarilor peste cifra rotunda de 0 sutd de

lei. Nu trecem deocamdata datoriile privind chiria sopronului, costul autorizatiei si taxele de intreprindere, plata de garantie

~i avansul de impozit anual etCa etc. .

'Ioate, sume derizorii ., s-ar zice. Nicidecum. Milioane. In caz de reusita, orice ban gaurit inseamna aut .

Personal, arn contribuit la fondul de rulment al lui Glad ~i al "sorei .mele' - fond inexistent la acea datil - ·cu suma de . douazeci §i sapte lei numerar: Bani neretumabili, care puteau sa-mi aduca un castig de suta la suta trimestrial, daca venitul fabricii ar fi atins peste 0 mie de lei la fiecare trei luni. (Cu douazeci ~i sapte de lei 3§ fi putut sa-mi cumpar 0 pereche de pantofi cu scart cum au functionarii in pas cu mod a, pe care sa-i port un an, un anjumatate; eli aceiasi bani ~ fi putut s~ .... mi schimb un sfert din acoperisul casei, sa. pun, adica, in loc de

i f

J. !

J

f t r

J

f

r I

I

I

J

. l

I

- ,

· . -_. __ ....

.. ..

,

TEFAN BANULESCU

CARTEA DE LA 1vIETOPOLIS

20 ~h·

.' .' lun ~ ari Asta pentru a nu gr(llJl

incinta viitoarel lUI fabnct de um~ ~le groaznice <lin partea

d f t primirea vreunet po ' . , x 1

Intr-unmo ne. as ~-l apese toata viata ~1 sa-

metopolisienllor care pu~ea s li ~circu1e numai "sora

.. . De circulat pnnMetopO IS, S ..'

stlgmatlZeze. ., u1 cla si n-avea cum s~ §l-O mal

" · prinuse de ro t pore '!: • tru

mea ,care-§l. . , .' "c!\ de cand avea 16 ant, eu pa

roodifice In nine; §l-O pnrrnse m, d ptl truetorul de lemne: i se

ani'inainte de a pleca in Mannalla" U • trU altele in afara

R · pentru piirul ei rosu §1 pen '.

spusese tapa- o~le,. G1 d cat eu putin~, trebuia s~ evite

de activiurteade mteno~, .. ~ ,pe tului paroh care-l ingtlduise 1n

sa-i taca prea m~~e senvlC~ P~~~ascii chirie §i basta. Mai ales, §opron; in defuutlv, avea'(J.s ~easc~ sn. se urce in clopotnit~ In Glad s1 nu care c~va s P "t~ de reot §i ca servitoare) §1 sti

locul femeii-parachser (folosi ..~ · ediatinMetopolis:

1 ~ 1 1 ei s-ar fi SU1lltl-t asta im

traga clopote ~ ill ?~~ , bicei in clopotnitK §i lucrurile eurente

femeia-parachser1§11adeo Lmai paltio~ iartrage,

pentru sp31at, gatit etc.; trage c~opotu , idepr arte: uneori Ie face 111

fi · taie morcoVll §1 asa mat' 1 b

cura\~.c~o 11, . fundu-i mamile ocupate,l§i trece a a

acela§l t1:np pe toate ~l, al franghiei de la clopot §i t:age dupa piciorulm ill latul de JOs. i d x cum e nuanta trasU1Ul de clopot

e in lucrul ei §1 UP(1 • d

cum are pauz. lu"bn. de sfu'batoare, vecem1e, ~es,

pe care trebU1e s~ apese - S J . 0 intereseaza pe ea §1 nu .

botez, parastas §.a.m.d. sunt lucrun care ,

pe altcineva. . · '1 I i Glad, luate la venire a in

in ceea ce prive§te ?bllga~n,e 1u. de lacasaparohiaU1,falli

· " tim ul pranzulUl ace uta 1

Me topOlls , m p. 11 scuteau de-a se expune prea mu t

de generalul Marosln, ~~ea. ntru ca insu§i Marosin fusese

'in tata ocbilor metopoliSlenilor, pe x-!t. pe care Glad avea

'A' hi ar ca toate lucnulle

de acord, U ordonase c 1 , x tx ...... ftni la ferrnli: repararea

, f n. nrnp de cateva sop aU.l • 1 ..

si11 le ac pe. '. ' ~tireacana1elorferme1, p onJarea

turnului de apa ~1 a.filtrel~r, cur a de scafandru a tuburilor

in fluviu ~i lnlocurrea pnntr-o munc 1. didinilor de pe malul

b de sub pontoanele g ·

aspirante de eton · noaptea, la lurmna unOI

fl · 1" urma sa Ie execute numai UVIU U1--

21 lampi de buzunar sau a felinarului, ~i neinsotit de nimeni, ell exceptia "sorei mele", tapa-Rosie. Generalul Marosin nu dorea s~ se expuna plangerilor altor solicitanti care se imbulzeau Ia portile lui pe vremea asta de saracie §i seceta; el nu folosea decBt rude la lucrarile fennei; ~i nu-l prefera ca angajat decnt temporar pe Glad (cunoscator cumulard al mai multor meserii, om de munte); n folosea numai temporar, darnicidecum Ia lumina zilei. Mai ales ca Glad, desi necunoscut in Metopolis, era abia ie~it din mchisorile Marrnatiei, era un om compromis si voia sa-si ia viata dela capat. Dar un timp trebuia s~ se fereasca de a se varI

J

to ochii oamenilor, Sfatul meu platonic in aceasta privinta cadea

deci pe niste realitati stricte la care Insu~i Glad se angajase ~i nu-l angajasem eu la ele, asa cit timp de cateva saptamani incheiate el n-a iesit din programul prevazut: in timpul zilei, lucru continuu de interior sub sopron la instalarea fabricii de lumanari de seu; iar In timpul noptii, munca la lumina felinarului, la fenna Generalului Marosin, in orele fixate de acesta. tapa-Rosie, in toate aceste s~ptrunani, avusese in plus fat~ de Glad alergatura prin Metopolis dupa fier vechi ~i seu, dupa altelemulte in Insula Cailot; Cetatea de Ulna etc.; apoi, bataie de cap §i timp pierdut pentru repararea rotii la rotar, curatenie generala in casa parohului ~i in Pavilionul de vara al Generalului Marosin.

Glad nu se abatuse en 0 iota de la prescriptiile sale, 0 singura data acceptase s~ se urce totusi in clopotnita, In seam de 14 august, ajunul Sfintei Marii Marl, cand femeia-paracliser (poreelita de metopolisieni "Notre-Dame"), desi i§i urease acolo ~zile eu legume pentru punerea prime lor muraturi ale anulni, nu putea face fata §i la tragerea clopotelor ~i-l chemase pe Glad, care primise ell' 0 singura conditie: sit traga clopotele numai In clipele cand 'n indica femeia-paracliser prin vorbele "acum" san '1nc~ 0 datil", san "trei lungi §i doua scurte", dupacum erau pauzele Ingaduite de punerea legumelor in borcane; pentru ca metopolisienii stian ca la acea data ea punea ill fiecare an muraturi, acolo, pe podiumul de la

l~

II

I.:

i

t· t(

F·

f

:'

~ ..

,. I

I

, ..... -~--------~~-~~------........__-~___............~ -------:--~~.~,~----~---- ,~~--~~~--~~.~~~--.-

. ,

~ I 1 !

: I

i' I

.i ,I

I

~

.~

~T~fAN BANULESCU

CARlEA DE LA METOPOLIS

... .

, ...

..

22

clopotnita, in 20 de vase mati de sticla; stiau, de' asemeni, eli suita batailor de clopot trcbuia s~ insumcze, din pricina asta, 12 serii, adica 10 serii in pauzele dintre borcane, plus cele 2 serii, una inainte de incepcrea umplerii vaselor ~i una finala, dupa legarea la gura ' cu panzade sac ceruita a ultimului vas .

La terminarea sirului neintrerupt de saptamani de lUCID, respectate de Glad cu strictete In toate, fabrica de lumanari din sopron era instalata: roata reparata, fixata orizontal pe fusul de otel, ell tinte nichelate pe toata circumferinta de dedesubt a colacului; de fiecare tinta atarnau festile de at~ de rnarimi egale;

, roata se invfutea la cea mai midi atingere, chiar la atingerca unui deget de copil, si se putea roti usor cu ciucurii ei de festile deasupra jgheabului circular instalat dedesubt. Cazanele mari

, .

cn seu solidificat - rafmat prin fierbere repetata §i prin amestecuri

de plante colorante §i frumos mirositoare de catre Tapa-Rosie - asteptau gata pregante, aliniate la peretele din fund al sopronului. U nul dintre cazane era dej a pus pe pirostrii, nu departe de instalatia rotii. Lemnele erau pregatite ~i ele In stive, in manunchiuri subtiri, focul putea fi. aprins sub cazanul de serviciu ~ orice clipa, Ibricele de tumare, montate deasupra colacului rotii, puteau. incepe stt verse ordonat seul fierbinte, iar sew sa. lunece prin canalele de cadere spre festile, Chiar si cele doua foarfece mati, gata ascutite - unul pentru Glad, altul pentru Iapa- Rosie - erau asezate ·la Indemana, pregatite s~ intre in functiune la taierea lumanarilor, cand acestea se vor fi inchegat din seul fierbinte, sub colacul rotii.

Lucrulla ferma fusese ~i el incheiat en 0 exactitate aproape de cesasornic: noptile de chin acolo se sf~iseri1 ~i ele.

Asezat pe 0 stivd de lemne, in tala unei oglinzi prinse de cerceveaua ferestrei dill suinga sopronului; Glad, aproape gol de sus pana jos, sldbit, adus de spate, cu coastele iesite §i elf. omoplatii dez[Jlehlliaji, z§l bdrbierea cu grijll de pe obrajii supti ~i palizi tepii blonzi §i rari. Robia se terminase.

23 Iapa-Rosie plecase dis-de-dimineata, in ziua aceea de sffu'~it de corvoada, la ferma Generalului Marosin pentru a aduce ill

. sffu-§it, acel ~e:a ~are avea sa-l crute pe Glad de 0 porecla rea 1n f~ mctopolisienilor. Pentru en lui Glad ij sosise clipa cand avea s~ las~ in .fine, la lumina zilei pe strazile localitatii, sa dea buna ziua ~l sa 1 se raspunda san nu la salut.

Spre ora pranzului Iapa- Rosie a intrat pe usa sopronului ell un pachet mare sub brat. Marosin se lin use de cuvant. Iapa-Rosie radea ~I batea c~ palma ~ cartonul pachetului. Glad nu si-a mtors capul spre ea, si-a continuat barbieritul, a facut numai un sernn

eu aj~~orul cotulu~ spre pantalonii roscati, carnasa in romburi :enu~l1 flirii guler §l spre sapca decolorata stranse toategnemotoc mtr-un c~lt a1 sopronului, adica "ia-Ie ~i vezi ce foci ell ele", Ia~a-Ro§le a asez~t c~ grij~ pachetul de sub brat pe eolacul rotii onzontale. de la fabnca de lurnanan, S-a indreptat spre coljul §opronul?l, a luat de acolo ghemotocul de haine vechi ell care Glad sosise ill Metopoliseoux; cand ducea roata de la urma pe !osea, 1~-~ desfacut §i le-a lrnp~turit din nou eu griji1, le-a invelit

. mtr -0 h~le c~;ata pe care 0 avea preg~titll §i ascunsa 1a piept si le-a ~fu'at apol.lntr-~n ~ac.:. Sacul eu hainele acelea lepadatc avea s~ nu-l dea rme mai tarziu Iapa-rosie: ei i Ie expediasem en ell

aproape ~oua l~i in urma, mi Ic ceruse pe atunci, il astepta pe Glad st1 iasa din detentie ~i sa-l imbrace ell ceva cat de cat

- onorabil, erau niste vechituri rarite chiar la acea data Ie cu~parasem de la un telal din orasul Mavrocordat, d§.nd in

s:hunb o.plapu~~ 1a fel de v~che §i mai prirnind pe deasupra ~i n~te. bam, folosi]i de Glad ~l de Iapa-Rosie la costul cM~toriei lor dill Marmatia panil aiei. .

. Glad, dupd ce a tenninat barbieritul, $-0 fi pocnit de cateva on ~u.degetele uscate pe obrajii proaspat spatai! ca sale incerce moliciunea ..

Apoi i-a cerut tepei-Rasu sii-i desfaca pachetul adus de la Marosin.

j.

1 ~

I

~

,

(.

I I .r

.j

I:

.~ I ., I.

I

!

.j

I ~

i

"L

:1

1

I 1

I

'.

j

~

.

I

)

.,

t

....,_,____.- .... .-~,~

..

. :. 'I~ .,~

... _. ..~ ... -.- - .... -." - ---........__-,,_______~

S:IEFAN BANULESCU

CARTEA DE LA METOPOLIS

24

. 25

. Seara, Glad a ie§it pentru intaia oara . trliziI . · - - '.

~l a cheltuit capva lei la Bodeea A·'·· pelS. . e Metopolis-osu:

b A 0 rmeanu UI ~l pentru 0 plimb

eu area pana la Cetatea de Lana i A • are

C.A ..... d A § mapol. . '

WI s-a mtors noaptea t A. it I

parohiala, Glad capatase ina:~: .~ §~pronul de langa casa

Milionarul i-a pr ~+!~ '.. su, ~1 porecla pe care eu

. '. egansem §11-0 calculasem in f I" A· '

nu primeascanicidecum alta: metopoli · ... I asa e., meat 811

in acea prima zi a lui de victorie c ~le~ :au poreclit pe Glad primite de la Marosin in h ? ~~ iestsc imbracat in hainele corvoada, GENERALciL G~~ a aproape doua luni de

. tapa-Rosie - n tremurau mainile - a rupt grllbiti1 panglica pachetului care s-a deschis brusc, pereJii de carton au casu In jos §i a iesu la iveallt un costum fntreg de general, destul de uzat, de culoare kaki, dar jl1ra pete mari ... 0 tunicii croita pe talie, cu patru buzunare inchise prin clape, purttlnd pe umeri umbre de kaki-inchis §i nedecolorate unde fuseserd candva epoletii auriti de general,' 0 pereche de pantaloni lungi §i drep/i,

cdrora li se scoseserii cu grijl1 benzile late ale vipu§tilor'ro§ii, dar le mai ramasese urma precisii a verticalelor acelea maiestuoase; apoi, 0 pereche de pantofi ascuiiti; cu elastic, ciorapi; 0 camasa din mdtase cenusie, rltriti1, dar cu gulerul 1ntreg §i cu nasturi de un rosu-imperial. tn formd de rozete; 0

cravati1 neagrl1lucioasi1 cu nodul pdtriu.

Glad s-a pieptiinai §i a 1nceput sit se tmbrace cu mi§cltri!inCete

in hainele de general.

Avea statura Generalului Marosin. Dar era mai sub/ire decat

el. Gatul lung, pltrul blond pieptlinat lins §i cu cl1rare, ochii albastri spitli1.cifi care priveau in gol fi dadeau lui Glad, In haine de general, 0 distinclie pe care nu i-ai fi bdnuit-o niciodati1. Picioarele lungi §i subtiri, care sefrdngeau usor lafiecare pas, deveneau §i maiflexibile §i zvelie sub pantalonii aceia cu tlfieturlt

de inaltd clasa.

Glad a fi1cut cll/iva pa§i sub sopron; tmbracat in hainele de

general, tn jurul fabl1cii lui de lum1lnltri, trectmdu-si usor 0 palma pe colacullucios al rotii, fl1ctlnd-o sl1 se invllrteascl1lin, cu hora

je§tilelor si1ltatlt juci1u§ In aer. .

topa-uotte, aproape pri1bu§itli de oboseald pe nisipul umed al

§opronulu~ a§eZ/lti1 mare §i grea cu picioarele adunate sub ea; il privea pe Glad, sttlnd rezematli cu spatele lat de un caum de seu.

Dar prea istovitl1 de neodihnlt, gbtul putemic §i ars de soare i s-a frllnt spre spate, capul i-a canu pe umdr §i tapa-Rosie a adormu. asa, cu ochii deschisi larg, privindu-l ~i prin somn pe Glad cum se

miscd, in jurul fab ric ii de iumanari; tn haine de general .

i.

! ..

I. i:

I

i

J:. I·

I· I L.. ,.

I

;.

1- I

.. -- .. --~,,--.-

, !

••• " 1-

... -·'I.·rJ.~~I-::-i!-:~:'?-:

.. .. . .. - ..... -_. _. . ... _- - . .... - ._-_. - .. --- -- - .--------';..:,._____:___' ,

CARTEA DE LA METOPOLIS

3. LA BODEGA ARMEANULUI

27 Mavrocordat. Ba se crede c~ Armeanul, chiar daca a avut pontoane pe malurile Metopolis-ului ~i Cetdtii de liJ.nli~ n-ar fi locuitin nici una din cele dona locali~ ci In oI3§Ul Mavrocordat, port mai sigur ~i mai umblat, avand sub vizor acea parte de dincolo a fluviului care in acea vreme veche ~i uitata era sub stapanirea imperiala turceasca, E foarte posibil ca acest mai vechi annean din Mavrocordat s~ fi fost eu totul altul decat acela din ' istoria Metopolis-ului. Acesta, din orasul Mavrocordat - lac de un~e ar fi facut un negot indreptat spre Trapezunt §i Anatolia, spre Siria §i Alexandria egipteana, - ar fi trait ~i ~i-ar fi desfasurat afacerile dupa paravanul unei mici proprietati nevinovate, anume ar fi tinut 0 biata tipografie eu litere de Iemn, In a1fabet de tranzitie slave-latin, ~i tiparea Evangheliare, Penticostare ~iAghiasmatare, iar ca literatura Iaica, Cearta Legumelor Ii Fructelor si cateva povesti din 0 mie §i una de nopti. Pentru ca mica lui avere tipografica tinea de binecuvantarea severelor manastriri de pe muntele Athos - acest annean, ca s~ tipareasca 0 mie §i una de nopti; scosese afara din povestile ei tot ce era iubire §i placere

,intre barbat §i femeie. Mai mult, ca §i intr-o anurnita manastire de pe muntele Athos, nu exista femeie in casa armeanului, in curtea lui sau In tipografia lui. Chiar animalele domestice din gospodaria lui erau numai de parte bocbiiteasca: dulau, motan, cocos, curcan, bibiloi, catm-. Avea chiar in foisorul unde-si bea vara cafeaua un §arpe care a murit de b~tdinete incoUicit pe un stslp usc at nelasand urmasi, ca ~i celela1te viet~ti dealtfel, ca insusi Armeanul.

Greu de facut 0 Jegatura intre un asemenea om §i bodega din Metopolis ~i ell orice fel de local prin care tree ~i se rllsfat!i desertaciunile Iurnii,

Si apoi, dupa emu se stie, In vremile mai dinspre noi, bodega a tnceput ca proprietate a unei femei, pe timpul cand pentru lntaia oara Carol I de Hohenzollem a introdus ill Principatele Romane Unite, devenite regat, MonopoluI Alcoolului §i Tutunu-

,

1

I, I

~

'!.

~;

j

;

~--r"'I .. ".",_" "---r _. • ", __ .. _" __ ~_""""",,,, ,

t

I' I: :! 'I

~

J

"

umnezeu stie de ce ii zice asa: Bodega Arrneanului, Ar fi existat

un Annean in M etopolis, proprie-

. taml unui bac §i a doua pontoane la cotul fluviului de unde se

vede elar vadul de dincolo a1 turmelor de la Cetatea de Unit. Locul de pe malul metopolisian al fluviului pe care Armeanul pusese mana pentru a-si aseza pontoanele il facuse stapan pe amandoua malurile, nimic nu putea fi transportat de pe un mal pe altul fara s~ treaca pe sub ochii lui si prin varnile lui. Cum era

. de asteptat, a inghitit repede ~i pontoanele de pe malul Cetdtii de Lana, le-a trecut in proprietatea lui ~ si nici un fabricant de postavuri, de covoare, nici un negustor de piei, nici un geambas, crescator de oi, de eai sau de bivoli, dupa cum nici un hot ell amanuntul sau al marilor lovituri nu putea fi sigur de miscarile afacerilor eu animale, lful!1 ~i carne, daca nu se lasa in mana

A_nnealUllui. Ins~i stramtoarea apelor fluviului dintreMetopolis ~1 Cetatea de Uln(t s-ar fi numit candva Menghina Armeanului sau Buzunarul Armeanului.

Dar n -am auzit s~ se fi pomenit vreodata cit vreun armean ar fi avut vreo bodega in Metopolis, afacere prea de detaliu, care mananc!i mult timp §i care prea blocheaza ornul dupa tejghea pentru a-I mai Iasa liber sit circule sub soare ;?i sit aiba sub ochi fluviul, intreg Metopolis-ul, lntreaga Cetate de Ulna, trecerile dintre sosea si fluviu, munte §i campie, rniscarea de pe Insula Cailorsi dinspre celmai bogat oras a1 tinutuluiDicolnesia, orasul

FALSA'PROTOISTORIE ~I ISTORIE REALA

f i I

~ r

r

.

~

~,

:'

j 1 1

.J

..

~ ,1

i

·. -------- .. - .... . . - - ._- _ .... - ... . .. ... .....

••• I

.... - .. _~""""'_.I_.

CARTEA DE LA !v1ETOPOLIS

~TEFA~ BANUL~SCU

28;·

lui Aceasta femeie-proprietar, pentru ca a apmut in Metopo~is pe'vremea intftiului Hohenzollem, a fo~t poreclitli H?henla ~li\ a trrut pfulii in ajunul urcarii pe tron a lUI Carol II, a~c~ pfuI~ ill

vremea regentei patriarhului Miron C~te~ c~e-l ~ pe rrncul

. t Mihai pe atunci in varstii de abia cmci li11. Iar cand a apruut

i:a1ul, eu'regulile lui ce s-an tacut cunoscute p~a ~~ de ~timu1 copil, i s-a spus Hohentei, pro~ri:tru:easa.bodegn, !;il ma1.~~urt, Henta, pentru ca pe locurile el virane, din sp.a~ele bod~gn, au

avut loc primele jocuri ell mingea tntrc b&b~tI m toa~ firea. .

Cu mici intreluperi, Bodega a fost StrtP~lta nU~31 de femel.

Printre ele, ;;i 0 fat~ nelegitima a Genera1u~U1 Mar~sm, tacu~ en o strain~ Fibula Seralis. Fibula a avut, ~~d~a, ~ Met~po~zs.o

x...: ... 1 de turnatoric de podoabe §l nmucun terneiesti din

aUIw,j_e, un Ie a . ril C [i~.

monezi vechi §i obiecte gru,ite sau sustrase de pe drumu ~ ~t til

de Ll1ni't ~i de sub fostele dealuri de ~a~mor~ d~n J~rul

Metopolis-ului. (Printre dealurile met~polisl~ne ar fi ~X1Stat candva 0 cetate antica greceasc~ devenlta apoi romana §1 ~upa

bi tin~ dispru:uHi 0 data eu invaziile otomane. Dmtre

aceea lZan a., • · aliai d b nz san

r~itele ceta~ tezaurele de moneZI din aJe e ro .

eupro de argint ~i chiar de aur au fost cele mai c~utate? ~ ~es

tezau:ele de monezi de pe vremea Bizan\Ului opulen~ ~1 :mlp1tor. Pietrele cu inscript.li, vasele de cult ori de .gosp~IDi.e, mdipu:_e moo ales pe mfulanepriceputilor ~i desco~nte mar devrem: deem

11 dispa ....... t repede prin folosuea lor curenta m cele

monez e, au i:1LU .' . <I" ibul ..

.... . e 1'o.1IDpre~luriUi .. ') Fata nelegitim~ a stramer FI a §1 a

mal casDIC ~ .~ d · boo a

Generalului Marosin a dat primul faliment al bo?e~, eSt e~

ea vad bun ell intrari dins pre fluviu ca ~1 dmsp~ Cfunpla

av u , til d Mare din spatele

Dicomesiei, precum §i dinspre ~u e e".. •

M li ulUl· Pricin a' fata n-ar fl avut aplecare lDspre ~tirbati-~

etopo zs-.. · ·

i-ar fi urftt, numindu-i naiie sciirboa~lt. Pe~t~ raccala §l ~en~

privirea Hiioasa ell care-si mtimida ~l-S: alu~~a cl~e~tll,

metopolisienii 0 porec1iser~ Iceberga. spunandu-l uneon ~l pe romane~te "Plisc de gheata" . Ce se mai stie despre ea e ca, pnntre

29 ultimii clienti §i cei mai constanti, ar fi fost unul, un neamt, en un picior de lemn, care; de~i avea 0 pensie buna, venita de la statuI prusac in plina inflorire pe atunci, bea mereu pe datorie In fiecare zi un amarat de cinzec de bautura numita "verde", Iceberga, crunta ~i dusmanoasa, ramasa singura ell el in bodega, i-ar fi desfacut cataramile piciorului de rerun - fabricat specia11a Dusseldorf, ell incheieturi nichelate - ~i i l-ar fi aruncat, dill pragul bodega in fluviu. Piciorul Neamtului, cum se numeste azi cotul fluviului din fata bodegii, nu e 0 amintire a jonctiunii trupelor lui Mackensen ell cele care au invadat Dobrogea, pe la Turtucaia, in 1916 sau 1917, ci a nefericitului schiop pensionar neamt, care a trait mult mai lncoace; dar cum setea de istorie e mai aproape totdeauna de ideile generate, a i1;lceput s!l se creada ca numele tine de patrimoniul rnemoriei razboaielor narionale.

Far~ indoiala, toate astea ar fi lipsite de importanta §i de once fel de legatura ell mine, care rna numesc Milionarul, cu Generalul Marosin, eu Generalul Glad ~i ell ceilalti, daca n-as spune ca Bodega avea sit devina mult mai tarziu proprietatea unei alte femei, pe care nimeni n-ar fi banuit-o, sub io.fliti§area ei de animal de povara, cs. are deopotriva sangc de doamna §i minte de diavol, anume "sora mea" Iapa-Rosie, care, la drept vorbind, am zis, nu-mi este sorli.. Ea a devenit proprietara bodegii, mult timp dupa ce s-a desfacut de generalul Glad, si cand sopronul primei fabrici de lumanari de seu de Imga casa parohiala nu mai era stiut de nimeni .~i se stersese orice urma a acestui bray inceput. Iapa-Rosie a fost mt§ia sta.pfulii care a trecut pe firma colorata a localului . numele leg en dar §i fW'li noima La Bodega Armeanului, desi din acel moment, cand "sora mea" a devenit proprietara, numele oral al bodegii armeanului metopolisienii l-au schimbat brusc ~i i-au spus La tapa-Rosie, cum de altfel ave a sa se pastreze in amintirea urmasilor nostri,

, .

I.

,

i:

I.

l i

..

~ ,

I ~.

II

If

~I -I

r t,

r

,.

'I!:

..

,i 1=

I~ ~ .

"

i:

t.

"

f-

1~

t

.,

,

.. ~.

,.

,.

r.

,

--~~-______,...--~~-~~--~~~~--~------------~-

I

I

i

I

!

!

!

I

i .

. ,

. ~

, .

• '. ••••• .,. I' •• - .. -.. -.,,=,,""::-I-T .-'1'.r"l ":-lI'.'.r-r'~""""""'~~~_~~~i Ii" ~~ .. ""i.":'=":"!'!"_ ,"P ~

. }-I ... ...-::0'- ',! .• ,',.' :-''','j • _

1_. • •• _ ••• ' I •• .-....-.. • I ..... _ • .- .-. __ ..... __ -. • .,._-.-..-..___,." •• , ................... ___.;. .... :.....

CARTEA DE LA METOPOLIS

31 .

In ziua ~i la ora cand Glad se barbierea aproape gol in sopron, asteptand ca Iapa-Rosie si'l-i aducahainele de general, ered ca eu inti reparam drezina.

S-ar putea zice ca sunt proprietarul unei drezine ~i a1 unei linii inguste de cale ferata de .aproximativ 6 kilometri, care lcaga dealul surpat, unde se afl~ cariera de piatra parasita (abandonata de Societatea Regula de Constructii Civile fn Regie), ~i statia-pilot de curatat lemne de salcie de la Piciorul Neamtului, din fata

. Bodegii Armeanului. Casa mea se afl~ pe platoul de deasupra celor trei dealuri care domina Valea Metopolis-cu», anume Dealul Cold al carierei de piatra, Dealul cu Vdnt §i Dealul cu Vrabii:

Casa mi-am ridicat -0 pe locul unde a fost baraca grupului special de exploatare a1 Societdtii Regale. Am pastrat de la baraca numai acoperisul, din tabla de cea mai buna calitate. Dupa ce Societatea

Regala s-a retras ~i a pM~it cariera de piatra, precum ~i linia ferata In.gt15t~ pe langa peretii de lemn ai casei am inifltat en iocetul alIi perep, din bucati de marmora rosie sparta, pe care am carat -0 . eu drezina de la 0 alta cariera, pi1rasita de 0 alta societate, Societatea de Sobe §i Decoratii Inierioare, Sumbassaku

Ji Fiii, care prospectase la Dealul Bivolului, ell mult inainte de . a-~i fi incercat norocul, la Dealul Ca14 Societatea Regula: Dupa

aceste doua societtiti au urmat altele, avand arpoape aceeasi istorie,

. Societati §i abandonuri in sir.

Nu prin toate societatile, dar prin ce1e principale se poate spune ca da, a aparut ~i s-a mentinut un singur om: W. W. Bazacopol. Nu era din M etopolis, ci din orasul Mavrocordat. Se mdreptau zilele unei societati spre sfiir~it ~i lucrarile ei erau abandonate, sirnteai asta dupa plecarea pretimpurie §i revoltata a lui Bazacopol din Metopolis. Se infrinta alta nona, aparea mai tnt3i Bazacopol. Iarasi erau rascolite pietrele, drumurile, ~i macar pentru catva timp metopolisienii stiau ca vor avea prune de mflncat, Dealurile din jurul M etopolis-ului deveneau din ce In ce

I I r !

.

•

,

r

j

~

4. DREZINA MILIONARULUI

I I

, I

! I

~ I : :

I

ar nu despre Iucrurile

SOCIETAlI ~I care s-au Intamplat in

ABANDONURI viitor vreau eu sit spun.

, in ziua si la ora cand Glad se

barbierea aproape gol in sopron - dupa atatea s~ptllin~ de ro~ie la fenna lui Marosin - tragand ell ochiul la roata lUI devenita fabrics de lurnanari ~i asteptand ca Iapa- Rosie s!i- i aduca hainele de general, nu mi-as fi inchipuit ca prima lui ie~~ ~a lu~a zilei ill Metopolis avea sa fie la Bodega Armeanului §I mai ~es nu asa repede, In acea zi de prima victorie. Era peste p~e,:ederile mele stricte §i, mai apoi, cand am vazut ca asa s-a m~plat~ adica, mai degraba, am sirntit ca am inceput sit imbi1tranesc §1 pentm Intaia oara am banuit ca Iapa-Rosie are geniul de a face oameni mai mult dccat se spunea ca a§ avea eu.

. Avea adica un feI de geniu al femeii analfabete bizantine care, trezita dill sornnolentele lungi ale mizeriei §i dominatiei suferite din partea tuturor, l§i zvarle brusc omul ales, ~ mome?tele. §i adunaturile cele mai nepotrivite, riscand ~i surprinzand pnn sOIu1 acela nestiut de rafmamente ale grosolaniei, devenind imp~teasa prin incoronarea dobito:_ului fatal,. prins in ~'ejele ei §i lm~ins sit cucereascacetarea spurcand-o pe dinauntru §1 maltfind-o maiestuos ill ochii celor din afara, Procopius din Cesareea a fost un copil in

povestile lui orbite de patima din Istoria Secreta, undc:-i bl~eaz.~ pe Justinian si Teodora. Dac~ ar fi scris, vazfind lucrurile pm~ oc~ Iepei-Rosii, ar fi facut rost de 0 ceata foarte nece:>~& 1fne1 cillti care putea sa devina celcbra nu numai printre specialisti.

i

r F

.iiiiiii;- ;.,;..:.._. --........................--..........--......,..._...._~_~-~~-~u _._-_. . ,_. _._ ..

,

.

. ~

I

.......,....___~ ............... ~~~~_-.,..,.........~~S.----.-.rIp_F_~_B_ANu __ LE_S_C_U CARTEA DE LA 1vlETOPOLIS

32 33

mai ciuntite ~i i§i schimbau uimitor infati~area. Cu greu i§i mai aminteste cineva cum au ararat e1e inainte. Metopolisienii nu 0 dat~ au zis, privindu-si dealurile: "Se cam vede locul unde am mancat din ele' ~

Bazacopol era un om malt, masiv, ell un cap mare, leonin, avea fata ciuruita de varsat, Cand aparea din nOll in oras, era

1

stint pentru ce vine. Se oprea ill pragul Bodegii Armeanului ~i

ii saluta arnical dar sever pe cei dinauntru, intarziindu-si statura frumoasa in canatul usii. Apoi inainta, se aseza singular la 0

A

masa mai ferita de privirea celorlalti, In scurt timp era inconjurat

si asaltat de mtrebari. Spunea numele noii societati ell un zarnbet scurt si Increzator, Zambind, tala lui ciupita de varsat se dilata enorm. iar buzele grease, rosii, umede, pline de viatd. dezveleau . niste dinti fungi Ii puternici. Zambetul lui ciudat, care se retragea repede, cu sobrietate, readucttnd fata lao proportiile n0m1111e §i la fnJltJi§area ei ciuruitd, avea darul cit anunia nu numai inceputul plin de optimism al unei societdti. dar §i sfttrsitu! ei deloc [ericit. (Nu sunt cuvintele mele, ci ale Generalului Marosin.)

De Iapt, drezina mi-a dimas de la societatea grecilor lui Sumbassaku (care-si luasera insa sincle liniei lor ferate . ~i distruscsera terasamentul). lar linia ingusta de 6 kilometri dintre cele trei dealuri ale platoului meu ~i Piciorul Neamtului mi-a ramas de la Societatea Regald, care 0 abandonase intacta si mi-o lasase verbal in grija ~i ill mtretinere, fru-a a-mi aloca, ins~ pentru asta, nici 0 stipendie ~i tara a-mi cere in schimb, In eventualitatea c~ am sa-i folosesc traseul, nici 0 chirie.

Calatorcsc eu drezina mea pe linia terata ingusta, devenita ~i ea tot a mea, ori de c~te ori vremea nu-mi permite sa parcurg distanta accidentata ~i mai scurta dintre platou ~i Bodega Armeanului, pe care 0 fac de obicei pe picioare, cand e vreme frumoasa. ~i mai cireul ell drezina cand am de facu; cumparaturi

de la Bodega sau din Metopolis, sau cand am de coborat de la

domiciliul meu, asta foarte rar, tncarcaturi mai marl dedit a§ putea duce in maini.

Drezina ar merge usor ~i nu mi-ar da bataie de cap, daca sabotii franelor ar fi in buna stare si daca cele trei macazuri de pe traseu nu mi-ar lua atata timp, fiindca ele nu se pot .manevra decat

manual Si 1a modul eel mai primitiv, ell lovituri de eiocan, de dalta ~i eu clestele (petimpul Socieuuii Regale exista un om care se ocupa special eu macazurile astea blestemate).

In orice caz, drezina mi-a fost si-mi este de mare trebuinta, legatura mea eu M etopolis-ul nefiind niciodata intrerupta Statia de plecare - unde-rni tin drezina acoperita ell 0 foaie de cort - se afla intr -0 va1e adanca la care pot ajunge prin coborare directa de la casa de marmora, ill rnai putin de un sfert de ceas.

Nu era vreme urata in ziua cand, in sopronnl san, Glad i§i astepta hainele de general ~i pe cand eu rna pregateam sil cobor de pe platou. Dar cand m-am hotarftt sa plec spre Bodega Armeanului, pe picioare, mi-am amintit ca trebuie neaparat sa cobor spre oras ell drezina: trebuia sa-l aduc sus pe platou, de la bodega, pe Topometrist; care ma astepta en uneltele pregatue, se anuntasera noi prospcctiuni, de data asta ale unei Societati Arheologice Interbalcanice eu triplu sediu, la Salonic, Istanbul

§i Ljubljana. Sabotii drezinei erau intr -0 stare mai rea decat oricand, in plus nici sistemul de parghii al manetei de impingere nu mai functiona cum trebuie. Inca 0 reparatie in plus care-mi cerea timp.

In fata manetei, aveam instalat un fel de fotoliu fix din tabla eu spatar mobil. Si la el era ceva de dres.

Aparitia mea pe linia ferata, coborand pe distanta dintre platou

. §i Metopolis in drezina, asezat pe fotoliul meu de tabla ruginita,

stiu cti desi nu-i bucura in mod special pe metopolisieni - pentm ci, drezina mea si eu D-am fast nicicand un lucru prea deosebitii vesteste totusi ca la Bodega Anneanului fie ca se discuta ceva . foarte important, fie e~ s-a adus ceva nou, produse alimentare

I

: :

..

I I

! .

! :

; .

! .

,

I !.

~:'

t

I·

l 1.

~~.' ._, ._---

~ I

I.

I' I

1 ~

i

·1

I

I

,I I:

I· }

f

J j

.,

.1

...

34

san altele, san ca se anunta 0 vreme ur~ mai indelungara, sau ca, asta mai far, o data la cati va ani, 0 noua societate de prospectiuni se va abate peste dealuri ca s~ caute iarli§i ceva, ~i s~ dea de mancat locuitorilor orasului pentru un timp ~i apoi sit abandoneze totul 8§a cum se lntfunpla de obicei,

Reparatia sabotilor mi-a luat cateva ceasuri de chin, ~ renuntat sa fae 0 reparatic mai atenta, a§ fi pierdut lntalnirea de la Bodega Armeanului eu Topometristul. Am schimbat un fus plesnit la un sistem de parghii, iar cfit priveste fotoliul de tabla, care sc desprinsese 'intr-o latura de cuiele care-l fixau de

I platforma, am amanat operatia pentru alta data.

Irni mai ramasese putin timp s!1 rna imbrac cur at, ceea ce pentru mine este 0 chestiune dintre cele mai pretentioase. N-am aparut niciodatain fata metopolisienilor sau a strainilor intr-o tmuta neglijenta, miros de obicei a sapun proapsat, camasa ~i pantalonii Ie am pe mine, ca scoase din cutie. Nu puteam merge la Bodega Armeanului in pantaloni albi ~i cruna§a portocalie, asa cum il intumpinasem pe· Glad cand sosise el eu roata in M etopolis, de fapt mti imbracasem attmci In vederea unei intalniri amicale cu parohul ~i Generalul Marosin, pe Glad il socotisem in subsidiar, desi 0 parte din micile tranzactii incidentale, ce au avut loe la masa parohului, priveau direct soarta lui de om abia iesit din mcbisorile Marmatiei care~§i cauta un rost pe lome. Acum trebuia sit cobor cu drezina fa Bodega Armeanului, trur-o ri de duminicd, pentru 0 tnuilnire oficiald cu Topometristul §i cu un misit al socieuuii Arheologice Interbalcanice. Cravata si pantofii de piele neagra nu trebuia sa-mi lipseasca, iar cosmmul de culoare inchis~ nu-l aveam inc~ pus In ordine, numai camasa alba apucasem sa mi-o pregatesc din timp. Punctualitatea cu care eram cunoscut in Metopolis nu trebuia s~ sufere ~i bineinteles c~ am facut tot ceea ce era nevoie s~ fae pentm a fi §i punctual, §.i a avea ~i 0 -tinut~ 'cuvenita, Mai ales ci1 atAt Topometristul, cat §i misitul Societdtii Arheologice erau burlaci ca ~i mine si, este

35

STEFAN _BANuLESCU

CARTEA DE LA rvtErOPOLIS

1 '";

stiut, burlacii care se respecta se respect~ nu gluma, sunt mai atenti ell ei 'in§i~i ~i en lumea din jur deem: barbatii fasfatati ~i unbracati dupa gustul foarte monoton ~i obosit al nevestelor. Nu am avut si nu am in vedere femei, cand imi ingrijesc tmuta, vocabularul etc. De atatea ori am avut prilejul sa nrc ell drezina, sus la mine pe platou, femei, unele frumoase care-mi jurau de vo tame nt , dar n-arn facut-o, Milionarul nu putea risca, printr-o aventura ce putea avea loc mai bine in Metopolis, sii-~i piarda linistea des~vfu:§itli ~i ordinea lui impecabila din casa de marmora Daca au venit femei ~i au urcat pfut!i pe platoul meu, dcsi nimeni nu le-a putut surprinde urcusul, au facut-o din proprie initiativa, ceea ce le-a dat prilejul sa constate ca drumul de inapoiere la coborare, de la platou spre M etopolis, e mai placut, fiind facut la vale, ~i trebuia facut cat mai repede, din momentul in care Milionarul reintra brnsc ~i neabatut in ordinea §i raceala calculata a singur~pi lui.

)

.r

,

. r

I

i

I 1.

~ -t

,

J

: i . !

r L ,

j

r

~

f

1

t

j

..

.

1

I f

I

r

I

!L . I ,

_______ -------------------.1

. :.: .•. .....,..... .• -; .r " •.. '.-:.~-:-":: •• _:-r'"''' .. -''''~'' •• ,! .. '."'":.~=::" .• _:.c=; .. ~ .... ~~~~~~~~~~~~~~_ m~~~-"'-

"-:~~C~~~~~:~[1~~:~~~~~'-~""--'-'" :'~~_.~;.~~:::~j~~~~~~~~~ .. :~: ~~~~~~~

CARlEA DE LA METOPOLIS

5. BARTA METOPOUS-ULUI LA SCARA UNU PE UNU

37 Niciodata D-am avut slabiciunea de a crede c~ domin Metopolis-ul §i ca-l stapanesc macar en ochii. L-am privit Si de data asta ell 0 curiozitate noua, dar cu frica st~pa.nitlt de a nu fi inghitit intr-o zi de amestecatura aceea de case §i ulite nefericite. Panglicile strazilor stramte ~i intortocheate se rasuceau pe dupa case, parca cine stie spre ce spirala celesta l§i chinuiau spinarile, dar nu se rasuceau asa decat pentru a se infunda toate absurd in fluviu ~i a se tntoarce din nou prin aIte patti catre varfurile ~i vaile golase ale dealurilor Iocalitatii, Plutea un praf fin ~i roscat peste Metopolis. Si daca n-ar fi fost nucii §i gutuii care sa-si desfaca peste coamele acoperisurilor umbrelele coroanelor bogate si stufoase de frunze late, pietrisul strazilor ~i al curtilor accidentate ar fi oferit cerului un spectacol dezolant de uscaciune si de locuri sterpe. Stralucirile bezmetice ale ferestrelor orasului, lovite de lumina orbitoare a soarelui, t§.§neau un fel de semnale de alarma repetate ~i zadarnice spre fluviul calm si stapan pe albia sa, spre campia Intinsa §i bogata a Dicomesiei de dincolo de fluviu, pe care 0 vedeam din fotoliul men de pe drezina in miscare, balacindu-se fara rusine in graie coapte §i tavalindu-se prin porumbistile inalte, dese ~i verzi. M etopolis-ul, ca s~ poata supravietui, a trait mult timp "mancand din dealurile sale"cum spunea 0 data Generalul Marosin. Marmora rosie §i piatra de m~i buna calitate au fost scoase aproape de peste tot unde existau, dcalurileau fost gaurite §i s-au surpat pe rand, sau au dimas din ele doar dima~ite paraginite. Surparile s-au apropiat din ce in ce mai mult de oras, pe masura ce cautatorii de

{'

marmora rosie ~i de piatra nobila pentru constructii nu mai

gaseau nimie pe dealurile mai dcpartate. "Intr-o zi 0 sa incepem s~ ne mancam dealurile de sub oras. Daca vom gasi sub ele toata bogtitia marmorei rosii pe care 0 speram, vom fi bogati in schimbul scufundarii orasului §i a caselor noastre" - a zis candva tot Generalul Marosin, dar pe atunci pericolul

i-am dat seama ca aveam tnca destul timp s~ ajung la Bodega Anneanului. Macazurile lc

aranj asem eu doua zile mainte. Asa di pe traseul meu de coborare de la va1ea de sub platou pana laMetopolis nu mai vedeam nici o oprire ~i nici un punet de intarziere, numai la inapoiere, cand trebuia sa-l aduc pe Topometrist, 1mi ramanea sa rna opresc ~i sa folosesc ciocanul, dalta si clestele, pe care Ie-am vfuiit sub fotoliu, ca si un mic geamantan eu un halat eurat, necesar lucrului la

macazuri, la lntoarcere~

Mi -am pus f~ graba perna de plus rosu pe fotoliul de tabla,

m-am ureat ~i ill-am asezat, lasandu-ma comod pe spatarul mobil.

Si am dat drumul drezinei sa mit duct! lin, illra sa folosesc maneta de impingere, pentru ca lunecam continuu pe 0 panta usoara, numai franele din dreapta Si din stanga fotoliului le manevram incet ~i ilira efort.

Era 0 zi de vara limpede.

Inca de la statia mea de plecare -lipsit de grija de a folosi

maneta - gustam in voie, din fotoliul drezinei mele 'in miscare, intreaga priveliste a Metopolis-ului Intins pe dealuri, dar pe dealuri mai scunde decat ale mele, ell casele raspandite In amfiteatru, undeva jos, ~i departe de platoul meu. Priveam Metopolis-ui "in cap", din drezina mea care-si pocnea ritmic rotilc pe incheieturile sinelor de linie terata ingusta ~i ruginita.

"DACA DESTINUL ACESTUI ORA~ MI-AR

" "

FI DAT IN MAINIa •• "

I:

i
:
':
,
.,
:,
!
!
I·
,.:
. ! I·

l

i

I.

I

r I

~ .

r I

1

.

I.

, ';:.. . ..., .. - ...

'.~. _~-_., ... _._.. ._ .. _.--.-~ •..... - _., -.~. ~:....__..,_..,.............,..:........;...;,;.,....;..--......--

_ .

._.. .

. . ..•.••. . .. .,., ~,. . •. _:.t . . .,.. ;1 .,..:.:.; .. 71··.. _ •• :. ,'. . .\ .• ~, ~; _ , ~. . .. '~.. • ~. . ' ..• ;:.-:.:,~ .. ::-.:o;i'-'. ~ '.:.:0: , • ...:..:...,.' ,,-":';'" • .~ ..... ~ •. , =",. ,:, ...... i.·· .:.: ">-: .. :.. ~".,,"_.: •.... r, .:.. . . . . .. .

I ' ,

. _..: . .: .

• . .:: _'.", '·n· ..

I • ,... • •••••• _ ._ " •• -_ .... _._ •• ~ .. -. _......:.... •• .:.;.-:...'~._:; ~~

CARTEA DE LA. METOPOLIS

-

•

STEFAN BANULES<;U

39 peste ele. Dar acestea pot fi luate drept lirism §i este stiut ca ~~ul nu este numai sUibiciunea literatilor, ci a oricarui om neputmcios care crede di. po ate fi eroic dincolo de viata lui proprie pe care ~i-~ gresit-o. Pentru a schimba Metopolis-u} mi-ar trebui nu n~31 multi ani, mi-ar trebui §i 0 putere capabila sa rlisto~~ ~untJ.. E~ am rastumat multi munti in viata mea §i n-am gasit mmic sub el.

. Dar eu.M etopolis-u1ag fi mcercat. ~m!1. sti-i retez Insii. ~ea1uri1e, de dedesubt, pe care II stau casele". In gura generalului asemenea vorbe au sunat §i mai neputincioase: am mai spus, el nu este decat un captiv al numeroaselor rude care au mceput sa-i stapaneasca fenna ~i sa-~i lmparta rntre ele puterea, nimicind de fapt, incetul

ell Incetul, totul .

Ce~a§ putea face eu, Millonarul, pen!ru Metopolis .,? A •

A~a cum stau lucrurile, n-as putea in_fluen~~ decat ~ lIDc1\ masura un destin ca allui Glad ~l a1 Iepei- Rosii. Dar stm eu ce

va iesi maine din ei? San sa imbuna~tesc cat d~ pu~ c~nditia de prizonier a generalu1ui Marosin, sA rna var, adica, ~1 s~ nnpac din cand In cand certurile farii sf~it dintre numeroasele sale rude din eurtea fermei, certuri care se tmpletesc, se tngroasa ~i se sparg mai ran decat reteaua proasta de irigatii a fermei, i~ot conceputa, pe care au carpit -0, in ultimele patruzeci ~e nopn ~ schimbul unor haine uzate de general, fostul puscarias Glad §1

amanta lui marmatiana, enonna Iapa-Rosie.

Cand stan in fototiul men de pe drezina care luneca in coborare

inceata pe ~ine, de la platoul men spre vaile intortoche~te c~ ~ deschid catre amfiteatrul Metopolis-ului, capat 0 predispozitie

speciala pentru idei generale. $i avand sub. oc~ ca §~ cum.8§ privi dintr-un eer mobil, cele mai marunte mt~C~ ~ pnn curple §i ulitele localitatii, a§ putea marl desenul cotidian §l fugar, pons in privirile mele la scara dimensiunilor trecut-prezent-viitor, 8~ leg adica §i 811 incheg din Iranturi milimetrice stupide de ~o~ent harta destinelor metopolisiene la scara unu pe unu. Bi §l-au

mcurcat ~i-§i Incurc~ mereu itele acolo, jos, in amfitcatrul lor de

-

38

scufundarii era departe, calcare pure se mai gaseau Inc~ la distante rnari de oras §i de padurile de nuci ~i gutui care-l Inconjoar~.

De cand averea de marmora si piatra a dealurilor a scazut §i a devenit tot mai putina, Metopolis-oi, pentru a-si prelungi viata ~i pentru a amana atacul tarnacoapelor asupra propriilor temelii §i asupra dealurilor de sub case, ~i-a indreptat sperantele spre bogatiile locurilor din jure Metopolis-ul traieste acum dill mila

. fluviului ~i din mila campieiDicomesiei, din ce cade de Ia osp!ltul lor. U n oras care-si hraneste existent a eu expediente. N -am vazut un oras ai carui oameni s~ fie mai ratacitori si sa doresca mai molt fericirea celor din aIte locuri pentru a-§i primi §i partea lor mica de fericire din abundenta §i darurile cazute de la masa altora.

Toate caseleMetopolis-ului stan ell spatele spre drumurile de

A

Mare ale Dobrogei. Intr -acolo, ele l§i arata nurnai zidullor orb,

f3ra feresrre.

Generalul Marosin a crezut mult tirnp mrr-o fericire autonoma e Metopolis ... ului, Dar din credinta lui n-a mai ramas azi decal un vis pe care ~i-l marturisestc neputincios:

"Daca destinul acestui oras mi-ar fi fost dat ill maini, rni-ar fi trebuit pestco suta de ani sa-l descurc, sa-l despart de sine fusu§~ sa-l dID~am casa ell casa, sa-i §terg ulita de ulith ~i s~ fac un altul, Am cincizeci si sase de ani §i nu mai am tirop nici macar pentru mine insumi, sa-mi iau viata inca 0 datade la capa; asa cum mi-am luat-o de atatea ori. Dar 8§ fi facut din Metopolis 0 capitala, aveam

,... ,

la mdemful~ Fluviul si Marea. In spatele marii lui se deschidea

Orientul. Iar dincolo de fluviu, prin campia fertiUi a Dicomesiei, 3§ fi tras drumurile netrase 1nc.~ spre Occident, Un nou Com de

Aur 3§ fi facut din stramtoarea fluviului dintre Metopolis ~i Cetatea de Li1ni1, prin care ar fi venit bogatiile prunfultului si, 0 data eu ele, cele mai stralucite minti sti se desfete infmmuset3nd cu geniul lor constructor privelistile Metopolis-ouu, campia Dicomesiei, malurile fluviului, drumurile spre Mare, distantele dintre ele §i de

; : . i

: ,

,

. .

I

~ J I

I

1 !.

I .

. ,

'I

~ I

I

..

•

':.

, .

;

$ ".J . : q w. -!P .. ,__ .s ,. ":":Q"LI~ •. :Z::Z=- !II

4.;; i _iZ _., 431 ,

... - _ _ .. ---

• _.: I • .-: _ .

. ~'lEF~ BANYLE~CU .

I • !

I

)

,

~

•

I

I

..

40

pe dealuri sterpe, mascati de coroanele nuellor ~ gutuilor. De pilda aCUID, cand cobor ell drezina s~ ma inta.lnesc ell Topometristul §i ell misitul Soc ie tal ii A rheo log ice Interbalcanice. Nu mai privesc spre sopronul de lfulg~ casa parohiala unde Glad ~i Iapa-Ro~ie au :fltcut dintr -0 roam srfunb~ 0 fabrica de lumanari de sen. Acolo stiu ee s-a intmnplat §i poate ca banuiesc §i ce 0 s~ se intample de-aici ill colo. S!\ privesc mai bine spre istmul barcilor din portul Metopolis-ul~ unde, aparent, nu se lnt3mpUi nimic. Pe fundul barcilor, nevaznti din afarii, donn barcagiii ~i nici unul nu viseaza la cci cap-va gologani nenorociti pe care-i vor primi drept bacsis, dupa-amiaza, la caderea serii, de lanatsngii ce vor face plirnbari de agrement pana la Cetatea de Ltlnl1 §i lnapoi. A~ putea numara acolo, printre barcagii, cativa criminali §i eel putin catcva zeci de hoti recidivisti. Dar cine sii-§i mai indrepte gandul spre asemenea gloabe batrane, care nu s-au ales ell nirnic din toata viata, nici macar ell 0 cicatrice de viteaz? Barcile in care donn dospiti de cIDdurli. nu sunt ale lor. 0 parte tin de Bodega Armeanului, altele de flota invechitli §i mereu vopsita a turcului Aziz-Crestinatul: Plimbarile eu barca, clientii nu Ie platesc barcagiilor, ci Ie achita fie la Bodega Armeanului. fie la cabina lui Azi z-Crestinatul de pe vasul Sfllnta Sofia. In fiecare scara, dupa terminarea plimbarilor, gloabele de barcagii sunt izgoniti din barci s~-~i ia de la capat vagabondajul saptamanal, Asta ar fi lumea care traieste din bacsisul marunt picat in dupa-amiezile de sarbatoare ale Metopolis-osus. Printre barcagii se mai intfunpltt s~ incapa si sti se piarda §i cate un om t§n~,. onest §i increzMor in soarta, nu numai hOli f!ira dinti. (Asa a mciiput candva si lap a- Rosie, pe la varsta de saisprezece ani, inainte de a lua drnmul Marmatiei, fiind intaia fata-barcagiu, care, desi a purtat cutit, a fost silita sit se culce tari1 alegere cu mai toti barcagiii), :in cursu! saptarnanii, lumea asta miloaga §i cu cutite ascunse in trente se raspandeste spre Insula Cailot; pentru un trai mai usor printre salbaticinni ~i roiuri de twtari ~i de tauni.

CARTEA DE LA METOPOLIS

41 Sau spre Cetatea de LdniJ., ill asteptarea curgerii turmelor de oi prin vaduri §i a negustorilor de postavuri, de came §i de pie~. Sau spre orasul Mavrocordat, unde hamalacul en ora la bacurile en grane, zarzavaturi §i branzeturi cere muschi §i obraznicie de fiara pentru obtinerea unui loc de 0 zi-doua de lucru.

Dar asta se mtfunpla ~i acum 0 suta de ani, aiei sau altundeva. Cartea Milionarului are putin timp pentru lucrurile care s-an mai intamplat 0 data sau de mai multe ori.

;
-
;
: !.
. .
i
!.
1,
~
I
, I·
, .
...
~ ::
.j.
~ :'
j ~ .
~ I·
r .:
, : ..
I , ..
~ I.
I:
I::
J
j
r
'.
r.
t ~:
..
I
!
1
, Renunt sit thai fac din fotoliul drezinei mele 0 harta la scara unu pe unu din franturile minuscule care puncteaza sub .ochii mei

amfiteatrul Metopolis-tilui. Pentru cit am observat c~ pamantnl de pe un deal din dreapta mea, singurul cultivat, ~i anume ell flo are a-soarelui, a inceput sa se miste incet, sit se desprinda §i sa Iunece

ell Ian de floarea-soarelui cu tot, de ~ spin are a dealului care-I tinea deasupra,

Am franat drezina ~i am coborat s~ flU pierd clipa pe care 0

. asteptam de ciltiva ani. In fiecare an sapasem eu cazmaua panta asta a dealului eu strat adanc de loess ~i am semanat cand pommb, cand floarea-scarelui, aceste plante malte, viguroase §i grele, CU durata lunga de existenta intre lnsmnAntare §i cul~s ~i cu 0 mare putere de slabire a pamantului pe metro patrat, Inainte de asta lncercasem s~ aflu ceva din secretul rocii de dedesubt, daca exista cumva marmora rosie, prin niste sonde confecponate de mine, tar~ s~ fi obtinut cine ~tie ce rezultate.

Numai lunecarea stratului de pamant pe toata lungimea $i ·l~timea lui, de pe blatul pietrei de dedesubt, mi .. ar fi oferit ceva

UN STRAT DE LUT LUNECA~ISE pRABU~E~TE DE PE SPINAREA UNUI DEAL, SeOrAND LA IVEALA UN OS AL GLOBULUI

PA MANTES C

I ~

•

f

,

J , I

~ ~

f ..

f·

.~

,

j 1"

..

i

i

L

I

1:..

-

, ,

,

:. l 1

J 1

.,

j

f

\

I

, -

..

,

, .,

·i·

-:

i

. .

I

J.

1

.:' .. .,__ ....... r"""I"Io. _ ... II. • • •

7

•

indicii asupra acelui "filon" capital despre care se spunea eli ar exista pe undeva, Dar lunecarea psturii groase, adanci §i tntinse de loess, n-o puteam obtine, nici daca m11 apucam ea un nebun s~ jupoi dealul cucutitul de injungbjat berbeci, nici daca ~ fi asteptat zadarnic ploi torentialc care s~ produca ruperea ~i prabusirea stratului ~i 88.-1 faca s~ alunece la vale, in asa fel incAt In unna lui s~ rrunfu1~ descoperit osul masiv ~i lucios -al pietrei de dedesubt. Os care ar fi putut fi din piatra nobila, poate chiar din marmora rosie, sau macar eu vine de marmora, sau eel putin cu urme vagi de asa ceva, care s~- mi aduca date mai clare despre "marele filon", existent dupa presupunerile unora undeva pe aproape sub un deal sau sub mai multc, iar grosul pietrei de marmora rosie nu s-ar fi aflat, dupa presupunerile altora, altundeva decal: ch iar sub amfiteatru1 de dealuri pe care este asezat nenorocitul oras Metopolis.

Daca asemenea prezumtii se vor adeveri, viitorul orasului nu va fi decal: unul singur ~i nefericit: retezarea ~i scufundarea lui de catre cei interesati, pentru a- i lua bog~ia ascunsa sub el.

Cele mai vechi case ale localitatii, numarand in continua lor prefacere sute de ani, au urme de marmora in constructia lor, iar ell cat te departezi de dealuri in afara de oras, semnele sunt mai putine, desi mai vizibile si mm la lumina zilei, ceea ce a facut ca, ID§elate de aceasta vizibilitate si aparenta, societatile de exploatare, venite sub diverse pretexte, sn. caute calcare pure mai ales departe de Metopolis. Nici Societatea Regala de Construqii tn Regie, nici Societatea de Decoraiii Interioare §i de Sobe a lui Sumbassaku nu au cautat altceva decat asta,

. .

Daca te afli mult departe de oras ~i privesti din ell totul alt

unghi, anume de dincolo de fluviu,din campia Dicomesiei - in diminetile ~i serile limpezi de vara, cand prin irizarile luminii solare se vad §i sufletele mortilor, se poate zari deasupra Metopolis-ului, mai bine decat oricand Si de oriunde, acel praf rosu mai putin sesizabil ~i mai putin tulburator cand esti aproape

-

i i

L~

I i

1

t

..

· ,I .

r,

-

,

i:. ..

.. ..... -. .............. "11 ......

, .. II I .... • I .....

_~TEFAN BA.NULESCU

CARTEA DE LA METOPOLIS

42

, ,

: I I

. '

,

43 de oras, En sunt dicomesian si copilaria mea a fost mereu vdljitli de aura aceea de abur imperial pe care 0 purtau crestele Metopolis-ului vazut de departe. Venit apoi in Metopolis sistabilit in sf~it aici, dupa aproape douazeci de ani de cautare, mi-am intocmit hmp prin care voiam s~ aflu daca nenorocitul de oras Metop~lis, ell casele lui raspandite pe dealuri aparent sterpe, ar putea fl asezat, intr -0 totala inconstienta de sine, pe 0 imensa

. comoara de marmora rosie, Un of3§ care-si traieste mizeria, stand pe 0 comoara nestiuta, dar care in momentul cand ar afla de ea, n-ar apuea sa-i scoata bine.bogatiile ~i s~ se hraneasca en ele. in loc s~ infloreasdi s-ar fi prabusit definitiv, casa cu casa, familie cu familie, strada eu strada, om en om, ~i ill loc de destin zeiese, ar fi aparut, pe locul M etopolis-ului pierit, 0 groapa, 0 prapastie a nimanui. 0 daHL comoara scoasa de metopolisieni de sub ei ln~~ groapa comorii ar fi devenit groapa lor comuna irevocabilli. Aceasta marmora rosie am banuit -0 de aproape dona decenii ca se ascunde, masiva, sub oras, Asteptam sa descopar sernnele certe, san, mai bine zis.asteptam ca ele sa nn apara atat de repede pentru a nu vedea finalul atat de aproape. Sau daca vor apare, sa inv~t Si stL stiu §i de aici incolo - s~ Ie ascund ~i mai bine in asa fel incat alii ochi sa nu le vada §i sa- i departez cat roai mult de ele. Acesta ar fi secretul Milionarului. Si nu 0 data am inc lin at s~ cred cit acest secret al meu nu era decat Q.D secret al lui Polichinelle.

Acum rna aflam ill fata acelui os al pamantului dezgolit prin prabusirea stratului de loess. Un os pe care visasem sit-l vad edt traiesc §i daca el imi spunea ceva despre existenta pe aproape a mannorei s~ tac ~i sa due pentru totdeauna eu mine ill mormant cele vazute, 0 naivitate. Chiar lalumina zilei, se poate observa ca toate drumurile dintre dealuri, unde se cautase candva marmora, duceau Si se invfu1eau In jurul orasului, To ate acele societati, care se abatusera spre Metopolis, cautasera ele oare altceva decat ceea ce cautasem ~i eu: Osul pamanudui care sa

: .. ' .. ', .. :: ~

· . :1.

.:: ~ .. :: .. ~.: ':'::~/.i~·

.. .: ,: ..:.;.:." l:~:

. . .1,

.. ' . )';" .:~::.

I' • - •

• ' 'I. I

. I.:.:. .. ~:.,:

. . - .:.:.":

• ',' I"

• I' ,"

· .

- . ~.I:·

. '

" . : "':

· . . i;i

· :'1

· .. ,:

! ;.

· .,

.. .. ",

- ~. ~ -: /

.. ,

...

. . • • : 'I

. :.:. ... :.

· ..

• : I .; P

••• I "I,.i·' . - , .

. ' ... ~ I

,

j

1

j

- .

. . . .:. :'

,
~ I ~
i
I
i
1
,
~
·1 i
j
1
~
.1 -
,
i
j'
II
11
L
1
.,
I·,
~ .
~
i .-
J ..
J . ':', :

I • --. • ••

.. :. ;.". ~ ! .."

· . '':' ;~.~ -: ~ ~'.

. -. f !.-.

· . . :

• ·1

.. : -. I

: ~ .: '.

: . \.

. ~

. , .

... "

J ••

I ~ •

· .

•• ,'r

· , .

I. - ... _

.. . .... · .

· .

I· .-

, .

:': .

., , ,

, ..

.. • • J' ..

: '.:"

· i':"

· ,'. .: -, .~

• I •• : '"

· ,'. ',:

._'" :

,

.~

:: . ~

, .

...

i;

j,

..

. .-

: ' ..

,

." '

,

.;

I

.,

; ~

,

,\

:1

~

:,

,

.!

,

" .. ':,;...

- ~-:: ... ;~;(--

r. ~ . .:.!r~

.. - •• '!.-.:

.···t

, .. :~g I

:: ~

,1 _. ~ .. ..:

J.

: :r;

l : ~,~~

~.- .:-".~.~

~:. . ··_";til

:t~. . . . .. : ;.~~

fi·: ' _ ... ~~~

~-;, .. ':u'~:;&l

; •. ,- , ,',:::"';'_j~{ \.

•• " ._"r"""I"I. I I

-

,

~

~

1

. ..

, :

.. ..... ...

. .....

STEFAN BA.NULESCU

CARTEA DE LA METOPOLIS

j

I

r

,

I

r • ,

I 1

..

1 i

,

•

45 ~ai departe, sau ill caz ca se prelungea, mergea nu spre Metopolis, ci spre dreapta sau stanga lui? ins~mna cit semnul ultim pe care-l s~eram nu e acesta, totul se amana din nou pentru mine ~i cine sne daca pata cu pricina se mai intindea pe undeva §i c~ banuitelc rezerve ascunse de marmora nu se mai afla nicaieri. Nu mai aveam ce vedea.

Am acoperit repede ell pamant pata de marmora. Chiar daca ar fi fost gasita, ea se pierdea prea repede ca sa i se poata lua unna.

Am plecat linistit spre drezina cu lopata §i tamacopul in maini.

U rcat 111 fotoliu, am eliberat franele ~i rna gandcam la pricina ruperii ~i lunecarii straturilor de Ioess.Jmi ziceam : nu rezervele de umezeala Ie favorizase ruperea, Ci seceta. Seceta din ultimul timp abn.tutti asupra Metopolis-ului, care nimicise §i ultimele rezervc de umiditate §i slabise priza dintre loess ~i piatra, Invocasem ploile si, cand colo, mie imi era necesara 0 seceta excesiva, 0 seceta cum numai anul asta a fost. Dar poate nici numai ell seceta nu 8§ fi obtinut ceva. Chiar daca ea a durat de la inc eputu 1 lui martie paila spre jumatatea lui august. Peste pamantul mcins peste m~udi, care nu se mai putea tine prins de osul de piatra, decat prin ultima ~i slaba rezerva de dedesubt a ~ei pojghite de umczeala, mai trebuia totusi 0 ploaie rcce, repede ~1 abundenta, care sti patrunda direct intre pielea uscata a loess-ului §i osul obrazului de piatra ~i Ie-ar fi facut sA se desprinda una de alta pentru totdeauna. Ploaie care, de fapt, a §i venit. Cwn nu 0 data vine in urma lunilor continui de seceta, chiar in zone aride ca ale Metopolis-ului.

~e§.~ ploaia venise, eu n-am crezut ca a fost. Nu stiam de ~10ale. In ultirnele cinci-sase zile am lipsit din Metopolis, timp m care a plouat. Am fost plecat la Cetatea de Lana, sa-l caut acolo pe Constantin Pierdutul l-iul, .regele nebun al Dicomesiei, eel care face mental calcule rapide ell zeci de cifre deodata ~i care a devenit 0 rnandrie nefericita a dicomesienilor. Este un

i·

i:

i I

Ii.

~ !

i.

I:

I!

1 , . . j'

.1:

I:

, ,

44

le spuna unde se ajll1 tezaurul masiv sperat.Ds care n-avea alta soarta decat sil fie gasit, frant ~i nimicit, pentru a se afla trunchiul principal.

Acum vine 0 societate nona sub 0 firma arheologica en triplu sediu. Dar daca ~i asta vine s~ caute acelasi Iuem ? Pentru eli rnonezi, vase, inscriptii, astea nu mai sunt, au fost scoase demult §i consumate sau negociate.

Am cultivat an de an panta dealului, contand pe slabirea pamantului prin radacinile plantelor puternice §i avide de umezeala, dar ~i pe eventualitatea unor ploi anuale, fie ele cat de slabe. Mai ales cit partea cultivabila a dealului, orientata spre nord-est ~i spre bataia Crivatului, era bogata in zapada din luna decembrie pan~·in luna martie §i avea mereu rezeve de umiditate, periculoasa pentru stabilitatea stratului de loess aflat spanzurat ill panta, pe spinarea de piatra.

Cand am observat, din drezina mea ill miscare, ca pamantul incepuse sa se rniste de pe vfuful dealului §i ca luneca 1a vale, abia vizibil, eu lanul de floarea-soarelui ramas in picioare, mi-arn

. dat seama cit mperea stratului de pmnAnt se va produce, In sf~it, sub ochiimei. Am franat drezina si-am rnai avut timp sa-mi iau tarnacopul Si lopata pe care letin nelipsite sub fotoliul men de tabla,

Am alergat si m-am oprit la temelia dealului: stratuI gros de loess luneca pe langll mine ell palariile de floarea-soarelui mati, intacte §i ell tulpinele drepte.

Apoi totuI s-a prabusit ~i s-a amestecat urat, mtr-o vale. Osul dealului a ramas gol, intreg §i lucios sub soare,

Nici 0 vfu1ii de marmora rosie, din crestet pana la talpa . dealului.

::

I

j:

I:

!:

:'

:!

:
j
:
,
:
..
r
':
-, +

,

..

,

..

,

Am incercat sit sap la temelia dealu1ui. Am izbit ell tarnacopul

acolo ~i pana laurma am dat de 0 pata mare de marmora rosie . care se pierdea dedesubt pe sub piatra, parca in directia vailor care duceau spre M etopolis. Dar daca pata nu mergea prea mult

. ,

- ... _ .. _. . .

•

..

j

.'

STEFAN BANULESCU

CARmA DE LA METOPOLIS

47

•

46

fel de masina de calcul pe picioare si nestiutor de sine. A devenit

. amuzamentul calatorilor nEltfu1gi de prin gari care, pani1 la venirea trenurilor, ii dau zeci de cifre pe care sa le inmulteasc~ iar Constantin Ie spune imediat si oral rezultatul, fru-ll cea mai midi greseala. Nu l-am gasitpe Constantin, el se retrasese de mult din Iata oamenilor §i se ascunsese prin graiele ~i porumbistile Dicomesiei. Am aflat doar atat - ca ultima oara Constantin fusese vazut parasind in fuga un Ian de gran in care intrau seceratorii. Fugise de teams s~ nu fie descoperit, Dar fugise ca un rege. Se incoronase, purta pe cap 0 coroana de spice de grau, iar pe umar avea un fel de urma de cuib. Cum adica, un cuib pe umar? Aici intervenisc pofta de legenda ~i de mister care ... i caracterizeaza pe dicomesienii cfunpiei .. Ei zic c~ pe umerii lui Constantin Pierdutul I-iul prepelitele §i potarnichile i~i fac cuib, pentru ca puii sa le zboare mai iute ~i mai sus decat Ie este neamul. Dar lui Constantin li va veni rfmdul mai tarziu in Cartea Milionarului.

Intors in Metopolis ~i auzind d1 a plouat torential, nu rni-a venit sti cred. Dealurile Iocalitatii, ca ~i cele din jur, erau la fel de uscate si prafuitc ca §i inainte de plecarea mea. Desi asta nu poate fi un argument pentm mine de a nega ploaia care .totusi a fost: M etopolis-u1 se usca repede, chiar a dona zi dupa un potop.

Plouase deci torential, desi iuclinam sa ered ca nu, dar uu rna interesa prea mult evenimentul precipitatiilor atmosferice in . momentul inapoierii mele la casa de marmora de pe platou. De aceea, cand Topometristul- care a vrut sa-rni comunice din vreme despre . Int filn ire a ce trebuia s-o am eu misitul Societatii Interbalcanice de Arheologie - mi-a spus, printre altele, ca zilele trecute au cazut ploi reci ~i repezi, nici nu l-am luat in seama, i-am zis chiar "a plouat pe dracu", Topometristul s-a simtit ofensat, desi eu nu voisem s~- i ating delicatetea pe care totdeauna i-o crut, ba chiar i-o cultiv cum numai un Milionar ca mine e capabil ..

Of ens at, zic, Topometristul mi-a adus ca argument In favoarea afirmatiilor sale eli in acele zile ~i nopti de ploaie torentiala el s .... a aflat

o buna parte din vreme sub cerul liber facea masuratori pe terenurile intinse ale fermei

, .

Generalului Marosin. Masura nu numai pentm a insemna locurile

unde ajunsese conflictul de imparteala dintre rude Ie generaluiui, Facea ~i masuratorile trebuincioase unor lucrari de revizie a retelelor de irigatie. "A pIouat nopti in sir' -- mi-a repetat el-

. spunandu-mi ca printre masuratorile facute acolo s-au numarat si acelea care fixau punctele unde, 1a lumina lampilor de mana, fostul PU§CID1.3§ Glad facea plonjari de scafandru in fluviu pentru mutarea ~i schimbarea tuburilor de aspirare, ca §i a tevilor de deversare. Fusese aproape imposibila montarea noilor tuburi de beton din pricina umflarii apelor §i a instabilitatii continui a malurilor §i a solului su bacvatic, a temperaturii scazute a apei, caro-l tmpiedicau pe Glad sa se miste ~i sa lucreze. De mata efort si frig, trupul slab ~i lung i se sleise de tot. Topometristul mi -a spus textual:

"Glad tremura gol ~i vanat de frig sub ploaia rece. L-am vazut mtr-una din noptile astea teribile. Dupa ultima plonjare pe care a mcercar-o en dispcrare, a iesit cu bratele tepene, Si eu degetele de la mana dreapta ell care lucra mai mult, intepenite ~i mcovoiarc ca 0 gheara de pasare. (Acesta e felul de a vorbi al Topometristului), Dus la grajdurile lui Marosin, de paznicii de noapte, pe un fel de targa facuta dintr-o rogojina, pus lntr-o iesle ~i acoperit ell paie si1 se incalzeasca, Glad nu si-a revenit decat a doua zi dupa pranz, Ar mai fi went acolo daca nu venea rnanioasa Iapa-Rosie care I-a seos din iesle §i In noaptea imediat urmatoare l-a lmpins de la spate s~-~i inceapa plonjarile la lumina felinarelor, desi ploua la fel de rece ~i de repede, iar fluviul se vanzolea §i

IARA~I IAPA-RO~IE ~I HAINELE DE GENERAL ALE LUI GLAD

,

, ,

.: I : i

, '

J ' I

I

I

I

;

~ :

\

..

• • I. . ,_', ...... _ •.•..•...... --.- .. '-"-,"" e r-,- I·~:- .. ·- .... I-:-- ......... -;':r:-:---'I .. .-.-r'li!""'~,~~;t.~~~~~·;s;:~.:~rtf.~#.~.~ .......... ::~!'l'!~~~~-~~~~~ .

-

~TEFAN BANULESCU

I I

I

48

mai besmetic la maluri, Mai mult, Iapa-Rosie mi-a intins mie felinarul (povesteste Topometristul), s-a dezbracat toata ("domnule, e foarte frumoasa") si s-a aruncat §i ea in fluviu lru,§.ndu-~i trupul mare sa-i pluteasca pe apa, inota, 11 veghea ~i ti

. .

taia lui Glad orice putinta de evadare spre mal~ N-am vazut 0

femeie mai crunta. Abia iesea Glad la suprafata van~t ~i pierit de frig, ca Iapa-Rosie mota aruncandu-se spre el, ell un fel de nechez msprumfultlitof, urla §i ell mainile, ~i ell umerii, lovindu-l pe Glad ell 'intreg trupul eienonn, 11 rasturna inapoi in ap1i §i-l facea s~ se scufunde din nou §i s~-§i reia lucrul de scafandru. Ploua, domnule, torential, nenorocitul aparea 0 clipa de sub apa, rebegit de frig ~i negro de oboseala, Iapa- Rosie 11 facea iarasi sa dispara, N-am vazut 0 femeie mai frumoasa si mai urata care ·sa-§i iubeasca ~i sii-§i urasca In acelasi timp atilt de mult amantul, dorindu-i si cu dragostea si ell ura, izbanda' ~

Filra sil fi stiut, Topometristul aducea mea 0 data dovada cat de scumpe au fast pentru Glad hainele de general. Daca pretul lor I-a inteles cineva cum trebuie, acel cineva a fost Iapa-Rosie. Topometristul nu stia ca 0 dad! cu hainele de general era in joe ~i o porecla frumoasa care trebuia sa innobileze un destin.

6. DIN NOU BODEGA ARMEANULUI

i

r

I

,

, I

" .:

..

i.

I

I

•

recerile mele pe laBodega Armeanului sunt de

obicei scurte. Nici aceasta, privind mt§lnirea ell Topometristul ~i ell misitul Societdtii lnterbalcanice de Arheologie. n-a fost ---------............._____......._~- prea lunga.

Mi-am garat drezina la Piciorul Neanuului, avand grij~ sa-i blochez bine franele. Am ineuiat perna de catifea rosie ill cutia de sub fotoliul de tabl~ §i ill-am indreptat calm spre intrarea bodegii. Eram punctual.Imi ealculasem exact momentul sosirii.

Abia am aparut in prag ~i, cautfmd din ochi, tara graba, masa

,..,

Topometristului, gasind-o, mi-a venit sa rAd de placere. lmi

stl1pfulesc mereu foarte bine rasul. Sa razi, dintre toate lucrurile, e IUCUlI care poate deveni eel mai repede urflt §i insultator, De data asta, fMii sa rna tern cit fae ceva urat, am izbucnit in hohote. La masa 'Iopometristului. nici mai mult nici mai putin, era Insu~i W. W.BaZilcopo[J supravietuitor a1 amtor dezastre tntftmplate pe dea1urile metopolisicne, Deci el se chema a fi reprezentantul in Metopolis al Societatii lnterbalcanice de Arheotogie cu triplu sediu la Salonie, Istanbul §i Ljubliana. Ma rog, de ce sa neg ca ar

A

putea fi. In definitiv, a fi interbalcanic este 0 conditio naturala

pentru oricine se Illi§cit prin Metopolis, Cetatea de Lana, prin orasul Mavrocordat sau prin Dicomesia. Si a te pricepe la

arheologie e 0 sfera si mai larga, din moment ce prin imprejmimileMetopolis-ului ~i ale Ceuuii de Land oamenii sunt foarte obisnuiti ell vestigiile antice, folosesc chiarin gospodariile

MISITUL SOCIETAlII INTERBALCANICE DE ARHEOLOGIE NU-MI ESTE NECUNOSCUT, NUMAI ASOCIATUL LUIPARENOU

\

f

~:

J

f

I

I

!

~TEFAN BANuLESCU

CARTEA DE LA METOPOLIS

,.

50

lor obiecte, vase ~i alte lucruri de gospodarie care au fost folosite candva ca lucruri intime ~i de vechii greci, ajunsi pfut~ aici, ~i de romani ~i de bizantinii care au trait pe aceste locuri.

Ung~ Bazacopol se mai afla un strain, dar mult mai tfuiru-, poate un asociat alIui, nu-l cunostearn, figura parca nona, nemaivorbind ca nu-l vedeam prea cIar, era asezat putin ell spatele, Dar pe Bazacopol il cunosc foarte bine melt din copilaria mea in Dicomesia, ~i din adolescenta mea petrecuta prin scolile

A .

orasului Mavrocordat. II chema Vasile Bazacopol ~i nu inte-

lesesem, inca'. de copil, care invatascm alfabetulla scoala primara fru-~ dublu-ve - fiindca in rornaneste asemenea litera nu prea se foloseste - de ce Bazacopol isi pusese firma: W. W. Bazacopol _ Societatea Domeniile Pescariilor Dicomesiene pe casa unei vadane din comuna Apud Glava. Pe vadana aceea 0 petise el si-o luase de nevasta (la Apud Clava dicomesiana mi-am facut eu clasele prim are ). II stiam pe Bazacopol cum sosise in Apud Glava: intr-o sareta descojita - Cll paie de gran In portbagaj - trasa de un cal costeliv, dar caIul desi costeliv, ciudat, era bortos, fie-mi scuzata expresia. Cal de om sarac, nemancat ~i ell burt a umflata de apa si de paie. Pooa aiei nimic condamnabil. Mai top inccpem greu in viat~ si foarte multi dintre noiincep scarbos, Totol este sa nu continui si sanu sf~e~ti banal si anonim. Fiindca

. a sffu"§i .catastrofal este totusi ceva deosebit, daca nu C friar 0 glorie.

Bazacopol nu mi s-a parut atunci, la Apud Glava, un om urat, desi figura lui cam speria copiii, mai ales vocea lui sonora ~i sparta, Avea 0 fa~ de Danton, ciuruita de varsat pan~ In albul ochilor, ell cratere adanci p§na pe zgarcturile urechilor si la radacina parului; buzele mariintredeschise si umede, care in timpul vorbirii dezveleau niste dinti lungi ~i ascutiti Si care dinti, In rniscarea falcilor puternice, retezau ca 0 ghilotina fiecare verba in doua, jumatate zvarlind-o celor spre care 0 rostea, jumatate ramanandu-i pe limba rosie si printre gingiile Insangerate. Nu vreau sa exagerez acum la batranete, asta a fost impresia mea de

. 51

, I

• I

~ !

· I : i

· ~

·

1

j I

•

~

•

I

. "

copil. Dar, am zis, figura lui nu m-a speriat. In _ Dicomesia

vazusem chipuri mai tulburatoare decat al lui. Mai mult rna speriasera acele doua dublu ve-uri puse ill fata numelui de Bazacopol. Eram copil ~i pentru mine semnele necunoscute san aproape necunoscute semanau ell stafiile pe care nu Ie vazusem

niciodata ~i de care mil temeam. .

Societatea Domeniile Pescdriilor Dicomesiene fl-a rezistat mult, Gener alu I Marosin, din Metopolis, patrunsese ~i ill acel perimetru al Dicomesiei si, in mai putin de ? jum~tate de an, Bazacopol a disparut din Apud Glava, p!i.dismdu~Sl v~dan~ 0 femeie frumoasa, dealtfel, §i energies, care a contmuat apoi s~ locuiasca 0 vreme In casa tatalui ei (acolo unde aparuse firma); tat81 vadanei, un potcovar batr§n ce-si vfmduse demult sculele altui meserias din comuns, nu facca altceva decat sit stea pe 0 banca in fata portii, s11 priveasca fix spre strada si spre casele de

vizavi §i sa tuseasca, .

Nu dupa mult timp, Bazacopol a reaparur lnApud Glava mtr-o trasura lux 0 as a, eu cupeu decapotabil ~i ell vizitiu imbrl1cat muscaleste in caftan eu snururi, cam uzata, dar 0 trasura cu cupeu, trasa de doi eai negri inalti, curati, tesaIati in carouri. Si-a ureat vadana lfu1g~ el pe pernele moi de piele, a dat oeol pe strazile Apud Glavei si a disparut lntr-un nor de praf pe soseaua care

ducea spre orasul Mavrocordat. .

Intr-adevru-, cand imprejurWile 11 facusera sa dea fahment ca mandatar la Domeniile Pescdriilor, Bazacopol ar fi spus:

"Mult prafin ochi am en de azvarlit oamenilor de aici" .Devenit adolescent, n-aveam de unde ~tii ca la Mavrocordat aveam s~~1 intlllnesc din nou. Dar mintea unui copil are un gen de reductic a lucrurilor, apropiat de marile sinteze, meat poate uneo? prevedea ell genialitate, Plecand spre ~colil~ Mavrocor~at-uluI, imi spusesem, amintindu-mi ca Bazacopol disparuse ultima oara din Apud Glava, Intr-un nor de praf pe soseaua dinspre Mavrocordat: "Acolo am sa-l mtalnesc din nou pe W~W.

I II I.

I'

.:

..

~

r

.

.

I

I

J

~

I r

t

!

......

v

~TEFANBAN!JISSCU

CARTEA DE LA METOPOLIS

52 Bazacopol". Si I-am tntalnit. Mai fitm i-am illt3]nit firma, 0 alta desigur:

53

I

l 1

! I

.

1

de ce i§i spune Havaet ? §i de ce pus In asa fel dupa et-ul acela frantuzesc §i 1'naintea acelui Lascareanu scris mtr"-'un fel, tot pe frantu zeste Lascareanno ? De ce nu .§i-a spus Emile Ionesco ?

~..... '!I , • ? S~

De ce Havaet Lascareanno ? Sit pi1cm.easc~ pe cmeva. a se

creada cumva c~ e yorba realmente de un strain, poate chiar francez san de cineva trecut ~i rastrecut prin lume? intr -adevar, daca ne gandim binc, Havaet asczat astfel:& Havaet LascareaT11UJ_ - suna derutant ~i european, mai ales dupa w.w. Bazacopol ~1 dupa Cerealino - Coffaro - Slimllnla~

De la firma aceea l-am pierdut din ochi pe Bazacopol in orasul Mavrocordat, desi fnma a mai ramas un an sau doi, iar cand a disparut de pe cladirea ell pricina a~ro~pe ca nici n-~ O?servat.

A trecut timpul, era flU ell mult mamte de razboiul din 1916,

cand mi-a venit la ureche 0 poveste foarte intortocheatti.

tn orasul Mavrocordat trilla un ~ume Leon!da Reihen~ach.

Om vesel, delicat, fricos de brutalitate, bun ill negustona ~e mercerie desi cam muieratic §i foarte pagubos in aventurile amoroase. I se abandonau copiii In fata pravalici, uneori si de fcmei eu care nu avusese prea mult de-a face, ill sffu"~it, fel de fe~ de lucruri care supara inteligenta, frumusctea ~ntunentelor ~~ placerea de a trai. Reihenbach avea 0 mare pasiunc: teatrul. ~1

cea ce era ell totul necunoscut pe atunci in M_avrocorda~.: cinemato graful. Nu se impliniserit multi ani de la pnmele nebunn ale lui Louis Lumiere, iar Reihenbach era nebun d.upii cinematograf, "all, - spunea el- s-a inventat pe lume ~ altli VIat~, iar noi san-o stim ~i sa n-o ~teptrundecatpecea.de ~colo, ~ rai sau din iad?" ~i Reihenbach n-a asteptat fatui ~l iadul, t~l cheltuia 0 buna parte din c~tigurile de la mercerie §i de la al~ multe pravalii ale sale, ca s~ mearga s~ vada teatru la Bucuresti,

chiar la Kiev §i la Atena. Risipea din banii l~ ca sa atrag~ la Mavrocordat tumeele Societi1lii Dramatice din Bucuresti en Aristizza Romanescu ~i Grigore Manolescu. La Atena a mers s~ vada, in copii cam voalate, primele filme ale lui Max Linder:

Cerealino - Caffani - Slfmflnla

Societate de lmbunauuiri Funciare §i Culturi Selective W. W. Bazacopol & Emil Havaet Lascareanno

t

i

.

,i

, ,

! I

,

..

In general, intelegeam firma, in afara de Coffaro. Am vazut chiar prin magazinele mavrocordate de franghii, seminte, rasaduri ~i puieti, cutii marl, frumos colorate, pe care seria Cerealino _ Coffaro ... etc., mi s-a dat voie chiar sa mil nit in ele ~i sa observ ca nu contineau decat lucruri foarte obisnuite, boabe de fasole, de ovaz, de mazare sau de gran, dar n-am inteles cuvantul acela pe care nu-l mtelesesem nici prima data cand vazusem firma:

Coffaro. Dupa cum nu intelesesem prea bine numele asociatului de pe firma lui Bazacopol. Emil Havaet Lascareanno era cunoscut in Mavocordat - pe atunci aproape un adolescent _ facuse cateva clase la Iiceul local, dar numele lui real era Emil Ionescu. Havaet ii era porecla, dar de ce 0 aceeptase in locul numelui? (Cat priveste numele Lascareanno acesta intriga mai putin, putea fi 0 adaugire de noblete: din Dicomesia se ridicase candva un om, anume Filip Ldscdreanu, supranumit Teologul-Umilitul. devenit savant bizantinolog, ell studii in strainatate si dimas definitiv ca profesor la universitatile occidentale. Emil Ionescu-Havaet, desi nu se inrudea prin nici 0 legatura serioasa de familie eu savantul, l~i adaugase numele de Lascareanu, cum au facut dealtfel ~i alti oameni de prin partea loclului, . manifestandu-si astfel orgoliul de a fi concetatcni cn marele teoIog, desi nici ei nu-i erau rude.) inc~ de copil am avut pasiunea istoriei ~i retinusem din cartile cele mai sumare ca Havaet e un fel de bacsi« turcesc care insemna venit din slujba; in Principatele Romano aflate sub turei, functionarii n-aveau leafa, traiau din ce Ie pica. M~ intrebasem in ceea ce priveste asociatullui Bazacopol:

j

\ ~.

f

i

L .,

;.

~: t

,.

·5

• L

.

r.

< !

r:.

~.

~

~.:

,.

I.:·

~

f

!

.... ..

. . .. ._. . _ - . --. __ ..._......,.,.. -----_ .

r

i

I !

- - ..

---_ .. -

Tn

I_J

sr.

-. - .

I

,

;

-

STEFAN BANULESCU

CARTEA DE LA METOPOLIS

..

54

Max patineard, Max schiazd, Max se tnsoara. Numele Georges Melies, Ferdinand Zecca, Filoteo Alberinni, William Paul ~i al atator alti mici asi ai cetii cinematografice de 'iuceput, Ie stia bine la data aceea chiar ~i voluminoasa Carolina-cea Scurtd, nevasta lui Reibenbach, care desi nu vazuse niciodata un film de cinematograf, numai auzise ceva de la sotul ei, Ie povestea. in amanunt pe toate In pravalie cui dorea 8-0 asculte. Le povestea chiar mai bine decat Reihenbach, care era putin peltic ~i earn incurca scenele. Cand Reihenbach a adus in or3§ulMavrocordat o copie uzata dupa Max se insoard §i 0 alta copie, de la Arena, dupaJocuriZe Olimpice, credea ca 0 sit fie 0 mare fericire pentru toti mavrocordajii, Dar n-a fost asa, Era asta prin 1913 san poate

. .A-

mai tarziu. Insasi Carolina-cea-Scurta - lumea spunea dl era

deja satuUl de cinematograf - n-a fost sa vada spectacolele de film patronate de sotul ei, de§i ea povestise inaintc ell placere, ani In sir, despre cinematograf si iar despre cinematograf, fi1r!l s~ fi vazut niciodata cinematograf. Leonida Reihenbach era un evreu grecizat ai carui maintasi se crede ca au venit In Principarcle

. Romane ell unul dintre principii Mavroccrdati, carturari §i amatori cam excentrici de arte frumoase. (Sa fi venit inaint~ii lui Reihenbach in Principate eu Nicolae Mavrocordat sau cu Constantin Mavrocordat - fiul ~i respectiv nepotuI putrefiatului decultura Alexandru Exaporitul? Sau ceva mai Ulrziu, lmpreuna en blandul principe al abundentei §i iubitorul de scoli europene

A

- Alexandru Ipsilante-Nasosul'r) In ceea ce-l privcste pe Leonida

Reihenbach, el a aparut in orasul Mavrocordat prin 1865 cand localitatea Inca nu purta acest nume ~i a fost printre aceia care au sustinut sus si tare in 1908 - chiar a cheltuit ~i multi bani pentru asta - ca orasul sit fie numit asa ~i flU altfel: Mavrocordat. De ce

A

neapru-atMav1Vcordat? Nimeninu stie prea bine. Injurul anilor

1900 era 0 graba generala de a schimba numele localitatilor §i . de a boteza institutiile eu nume pompoase, de a le lega pe toate de trecutele evcnimentc ale istoriei nationale, chiar daca

55

,

~

I

I

I

localitatile in cauza ~i institutiile nou botezate n-aveau ? Iegatura prea directa ell momentele istorice pe care Ie ~vocau PD? num~le non primit. ~i nu de putine ori, chiar evemmen~ele ~l fi~ri1e istorice pe care tebuia s111e evoce nu erau prea bine alese ~l ~e prima man~. Cam in acelasi timp cu or~~ Mavroc?rdat Sl-a primit ~i M etopolis-ul numele de Metopolis, panil atunci se chema cam turceste, intr-un fel foarte greu de pronuntat, Un arheolog

descoperise prin panile locului, sub niste de~~ un ~el de ~top~ - niste placi de marmora rosie eu basoreliefuri blzantiIle: ~1 arunci i s-a spus repede orasului din apropiere Metopolis, adica orasul metopelor, iar locuitorii lui si-an zis tot atdt de reped~ metopolisieni, Incepund s~ creada c~ sunt ell adev~~ unn~~ directi ai romanilor-bizantini imperiali (bizantini care-si mtinsesera imr -adevar stapanirea prin aceste locuri - singurul lucru dealtfel verificat de istorie) &

In anti aceia Reihenbach ~i altii sustineau, la randul Ior; ca localitatea unde traiau s~ se numeasca Mavrocordat, au improvizat chiar niste date un pic imaginare despre 0 an~m~ Sultana Mavrocordat, nepoata a Exaporiudui; care ar fi fugit §1 S-3r fi ascuns pe aceste locuri s~-~i traiasca 0 dragoste romantica

. ell un foarte bogat, indraznet ~i razbunator negustor-Iaz - s~pan pe aproape intreaga parte de miaza-zi a campiei dicomesiene. Mai ales Reihenbach facuse totul ca orasul sa primeasca acest nume. Si dupa ce, ill sffu-§it, numele Mavrocordat d~ porecla intrase 1n obi§nuint~ a fost consfintit de un gest regal, Reihenbach a aruncat alti bani sa-i faca pe malul fluviului 0 statui~ enorma fostului domnitor Constantin Mavrocordat (care a dommt de sase ori In Muntenia ~i de patru ori in Moldova): statuia II arata pe . temerarul fanariot asezat intI-un fotoliu maIt de piatra, tinand mtr-o manll Constitutia pe care 0 daduse tIDii Romanesti, iar in cealalta man~ ziaml Mercure de France unde ii fusese l~ud~

Constitutia. Tot Reihenbach a fost ac~~ care ~ ins~st~t :_u inc~p!itanare sa se sape pe soclul statuiei acea mscnptie m

i

I

r

j

i ~

r

t

. r

I

i :

: :

J ;

I. I

I

t

~

I

, j

. I

I 1

I

I . I

•

,

i

I

1 ! · I

~ I

I,

i I

· I I,

\ !

I

· , ,~

• I

1

:~

i.

,

•

)

\

. . - -_ _. _. __ _-------_. _._.. ..

"P

STEFAN BAmJI~SCU

CARTEA DE LA METOPOLIS

-

J

.,

57 ca Reihenbach, in felul acesta, vaitandu-se in pravalie, in fata pravaliei, 1a adunarile municipale, ar fi i3cut reclama ~i publicitate cladirii pentru obtinerea unui pret cat maibun. "Dar cine sli cumpere 0 sinagoga?" - spunea tot Reihenbach. "N-a fost sinagoga la inceputul inceputului" - spuneau altii - a~a ca v&nzarea parea mai putin dificila. Cladirea a fost mai inainte, se stie, un Stat-Major. "Dar cine s~ cumpere un Stat-Major?" - intervenea tot Reihenbach. Tomsi s-a prezentat un cumparator, Reihenbach i-a ararat nu numai telegrama, ci §i 0 mcuviintare sensa Si parafata de un malt for al comunitatii evreiesti. Costul cladirii urma s~ ia 0 eale umanitara, sa fie varsat 1n folosul

<

emigratiilor foarte curente atunci in ajunul razboiului. "Dar

inainte de Stat-Major ce-a fost?" - a intrebat brusc curnparatorul, "Asta nu mai stiu - a raspuns Reihenbach - dar am s~ rna interesez, vino maine ~i-ti spun." Cumparatorul a venit a dona zi: "Ei?" "Domnule - i-a spus Reihenbach - inainte de a fi Stat-Major se pare ca a fost tot sinagoga, " Cumparatorul a tacut, Credea ca Reihenbach il ironizeaza. Totusi s-a mtors iar: "Si inainte de a fi fost mai lntai sinagoga, ce-a fast?" Reihenbach, rnm ·sit se rum intereseze, i-a raspuns direct, dand din umeri: "Asta numai Dumneze_u poate sti' .. ~. Povestea facuse inconjurul orasului ~i Reihenbach ~i-a inmultit simtitor simpatiile pan~ §i in cartierele curelarilor bulgari ~i ale sapunarilor de nape nestiuta,

I s-a oferit 0 subscriptie care atingea aproape costul cladirii pusa in vanzare. Reihenbach n-a primit: "Ca evreu mteleg trumusetea gestului, dar ca grec eu stiinta calului troian nu mit las prins nici macar intr-o cursa buna, Primesc subscriptia, dar, ln valoarea ei, scmnati-mi actul de vanzarc-cumpsrare a1 cladirii" ~ A cautat sa ... i convinga pe mavrocordati ca el nu face un pacat cu negocierea cladirii sinagogii; "DaG~ lucrul e bine facut, Dumnezeu ocroteste' it Dar lucrurile s-au oprit aici. Reihenbach a trebuit sa paraseasca orasul, int§rziase destul de la primirea semnalu1ui de plecare,

. ,

: .

:

, .

..

56

latineste, mat de iubita candva de Constantin Mavrocordat §i ell care 1'§i lnsotea de fiecare data portretele: CONSTANT/NUS MAVROCORDATUS, UTRIUSQUE VALAHICAE ET MOLDAVIAE PRINCEPS - REG/FICOS FASTUS MUSARUM

VINCIT AMORE.

Dar banii §i patimile cheltuite de Reihenbach pentru . cinematograf ~i pentru teatru au intrecut totdeauna ell mult dragostea lui pentru istoria Si gloria mavrocordata,

Fie din patima lui pentm teatru ~i cinematograf, fie din altele, fi~ in u~a calatoriilor sale costisitoare prin sud-estul european, pnn Onentul Apropiat §i Mijlociu, fie din toate 1a un loc, care nu prea aveau vreo .legtltudi directa cu prosperitatea merceriei, Leonida Reihenbach se ruineaza §i 0 daHl eu el altii care tineau de afacerile lui, marl san mici pravaliasi ~i tabaragii de acelasi neam eu el. Asociatii, debitorii, mandatarii, agentii lui de desfacere ~i de schimb 11 parasesc in corpore, iau calea altor orase, lasandu-i lui Reihenbach in grija si sinagoga din Mavrocordat. II parasesc ~i nu prea. Cu putin timp inainte de izbucnirea razboiului 1916-1918 prietenii plecati Ii dau 0 telegrama lui Reihenbach: "Vinde-o", Adica, sa Yanda sinagoga §i s~-i urmeze. "Cum 8-0 vand, blestemalilor?". - lipase Reihenbach ill fata merceriei, mspre trecatorii care nu stiau prea multe despre afacerile lui ~i despre ultimele lui vesti primite prin posta. Sinagoga era improvizata mtr-o cladire Iunga care fusese in timpul razboilui balcanic din 1913 sediul unui Stat-Major de front. 0 casa destul de ingriji~ pe care Reihenbach stiuse s-o faca foarte bine s~ arate a sinagoga, Ramas singur, in Mavocordat; continuase 8-0 varuiasca, sa-i schimbe geamurile lipsa, sti-i vopseasca gardul de fier foIjat. "Si ce daca ei, blestematii, imi spun, vinde-o?" -striga el in continuare, aratand telegrama ultimilor sID cliemi care mai calcau totusi prin pravalia lui aproape goala. "S-o vand, voi ce ziceti? Sit nu-~ spuneti ~i voi s-o vand, blestematilor, d1 nu va mai primesc in pravalie." Unii spuneau

, .

i:

..

, ~ . : .

: . ; .

i:
I:
I.
I:
I:
j.
:':
,.
::
I:
~
-
:
I·
r
I
I·
'.
"
.:
l
,
I
~:
ii J
·f /

.1·

1

r

L

, ,

-I

j

•

\

:
-,
;
! ,
,
~
,
.. -~~,.~~~~-......,....----___......... ----------:-------- ,----

j

J

l

I

STEFAN BbNUI;gSCU

CARTEA DE LA !vfErOPOLIS

58

59 n-am ~tiut ca Bazacopol e misitul Societatii de Arheologie" ~i aproape imi acoperise retragerea din prag, angajand repede 0 discutie la masa ell Bazacopol ~i eu celalalt misit, fiindca, am zis, erau doi, Totusi, Societatea Arheologica exista. 0 reprezenta intr-adevar Bazacopol. Si celalalt, care mi se paruse nou si necunoscut, dar care nu era aItul decat Emil Havaet, maturizat de u.n razboi mondial §i de atatea altele, foarte schimbat prin trecerea varstei §i prin experienta afaccrilor,

Puteam sa prevad usor ca pe acesti doi oameni aveam sa-i intftlnesc de aici incolo foarte des in Metopolis ~i chiar in casa Generalului Marosin, ~i eli aveau s~ se arate mult mai seriosi

.. II- • A •

§l mar tenacr m ceea ce voiau sa faca, decat ar fi crezut un

prieten intim allor sau un dusman feroce al lor, Daca am pune la socoteala numai razboiul care a trecut de mult .. Trecuse un razboi §i dupa un razboi fiecare om l~i joaca nu numai sansele prezente, ci ~i pe cele trecute ~i pierdute, Bazacopol cunostea bine Metopolis-isi, fusese amestecat §i in fostele antreprize desfasurate candva printre dealurile Metopolis-ului de Societatea Regalii de Constructii tn Regie §i Societatea de Sobe §i Decoratii Interioare, stia ci1 marmora trebuie sa existe pe undeva. Printr-o societate de arheologie de maroa se putea patrunde mai nobil §i mai sigur sub temeliile orasului pentru a cauta acolo comoara de sf3r§it. Luerul pe care nu puteam sa-l prevad asa usor era ca mai tarziu generalul Glad, parasindu-si ~i lichidandu -si glorioasa fabrica de lumanari de seu, avea sa le-o ia inainte §i sa ajung~ mai repede sub oras ~i sa-l macine pe dedesubt.

Cu aceste ganduri despre ceea ce se va intarnpla ill Metopolis,

• • •• " A

ID8.1 sigur san mai putm sigur mceea ce priveste amanun tele ,

ill-am inapoiat la Bodega Anneanului pentru a-i privi mai indeaproape pe actorii care se vor juca foarte serios eli Metopolis-cs in ann ce aveau sa vina,

I

A izbucnit razboiul,

Dupa un prizonierat de mai bine de trei ani In care am fost purtat prin hrubele de lignit ale Westfaliei §i prin podisurile reci ale Bavariei, la lncheierea pacii m-am mai mtors totusi pentru putin tirnp ill orasul Mavrocordat. Imi mai pggtram candoarea de copil, daca 0 data revenit in Of3_§, printre primele inrrebari, a

. fost asta:

"Ce s-o fi tnuimplat cu sinagoga lui Reihenbach? c« Razboiul facuse s~ se stearga multe amintiri, nu numai vieti, §i cand m-am rotors putini mai stiau ca in cladirea ell pricina, acum total schimbata, a fost candva 0 sinagoga, iar mai inairue un Stat-Major. Cladirea arata acum ca §i nona, i se aplicasera coloane false ell cariatide pe peretii laterali, iar sub frontonul nou dinspre strada principala era 0 firma unensa, luminata noaptea din spate en felinare de gaz metan:

CONCORDIA

W. W Bazacopol ~ Emil Havaet Lascareanno Societate de Navigajie Fluviald csu«

Asa stand lucrurile, cand l-am vazur pe Bazacopol din nou in Metopolis, la Bodega Armeanului, stand la masa Topometristului, am mai ramas putin In pragul bodegii far~ sa illaintez In~untru. Am asteptat pana ce Topometristul a mtors capul spre u§.a §i rn-a vazut. L-am salutat respectuos, rn-am rasucit in prag pe calcaie ~i am parasit Bodega Armeanului indrepandu-m~ linistit spre malul fluviului sa m~ plimb putin, Aveam de gfuld sa ma intorc apoi la bodega ~i sa stan de verba totusi en Bazacopol ~i ell tanarul lui asociat. Mai intru ins~ voiam s~ rna plimb putin, A§a obisnuieste Milionarul cand vrea sa afle lucruri ill plus des pre oamenli ~i i'ntrunpHlrile em-ora Ie mtoarce pentru o clipa spatele.

Societatea Interbalcanicd de Arhealogie nu md mai interesa, e adevdrat. cat TI privea pe Topometrist, el tnsusi, cand ma zarise In usa, lmi facuseun semn dezolat din umeri, adica "uite,

•

~

I

f

•

I

r

I

r

I I

I ,

, I

~ i

!

I ~

[

~ f j

t

I I ~

- r

I

~

•

I

~

,

•

~

r

.

~

i

,

-

I

. . .. . .

:l

,I

,

I'

I

I I

r

P"

_ S~EF~ BANULESCU

CARTEA DE LA METOPOLIS

'II ........

61

60

..

M~ aflam incA 1a masa Topometristului de 1a Bodega Armeanului, . Bazacopol aproape terminase de expus intentiile sale strict stiintifice

§i ale asociatului sau Havaet privind explorarile noli societati

arheologiee ill zona Metopolis, cand a aparut in US~ Generalul Glad: malt, 0808, palid, eu parul lui blond, lins ~i pieptanat en carare, tin3ndu-~i degetul mare de la mana dreapta spanzurat a uitare lntr-o butoniera de 1a pieptul tunicii, lnvIDuind ell privirea pierduta a ochilor sID. albastri spru~iti intreaga incapere a bodegii, a schitat unsalut obosit, care parea insl magistral, catre toata adunarea aflata acolo. Figura lui strains, statura subtire §i impunatoare In hainele aeelea de general flira trese, dar impecabile, au atras imediat atentia. Capetele s-au intors spre el. Lanna bodegii s-a stins catva timp intr-un murmur confuz.

"Generalul Glad U - i-am spus tare Topometristului care se

.afla in partea cealalta a mesei lungi unde eram asezat. "A,. da, Generalul Glad" a repetat Topometristui, zambind de lie at , rememorgndu-gi probabil scena nocturna din apa fluviului, ell Glad plonjand mvinetit de frig, . supravegheat eu salbaticie de Iapa- Rosie care Inota In asa fel indit sa-i taie once retragere spre mal.

"Generalul Glad? c« - a lntrebat ell vocea lui sonora ~i sparta Bazacopol, facandu-i pe cei din bodega, care Inc~ nu-si mtorseser1i capetele, s~ se uite spre 1l§ii.

"Exact. Generalul Glad it - aprobase scurt Havaet, care avea un tic de politete: cand auzea pe cineva spunand ceva, orlee, intra §i eI in vorba ell "exact". Daca i se dadea buna ziua, raspundea, mIDtiindu-~i palmele in fata palariei ca §i cum s-ar fi predat: "Exact". lar' cand saluta, de asemeni, nu spunea buna

ziua, ci "Exact", ell acclasi gest de predare. .

. in acest moment din bodega a fost pecetluita porecla lui Glad, odata pentm totdeauna: GENERALUL GLAD~

JUSTINIANA BYZANTINA

Topometristul - om de lume, atent ~i curtenitor - s-a ridicat de pe scaun, a mers spre u§A §i l-a adus de brat la masa noastra

pe Generalul Glad .

Dupa putin timp, am parasit eu totii Bodega Armeanului, indreptandu-ne spre Piciorul Neamtului, unde se afla garata drezina mea. M-am urcat in fotoliu, dupa ce mi-am asezat eu

A " ...

grija perna de catifea rosie, In spatele meu, au Iuat loc in PICIOan::

Generalul Glad, W. W. Bazacopol, Emil Havaet Lascareanno §1 Topometristul. Sub privirile curioase ale lumii adunate in acea. seara in grupuri numeroase pe malul fluviului, am inceput s~ manevrez maneta de impingere si am pomit ell drezina pe curba

de intoarcere a traseului meu.· ·

Am oprit dupa cateva minute de mers m dreptul unor cladiri de unde incepe capatul dinspre fluviu al strazii principale. Una din cladiri cea mai veche §i poate cea mai solids, avea incastrate

, .. ".

in peretele fatadei bloeuri marl de marmora rOSIe. Un strain pu~~

erede ca e 0 cazarma, in eel mai civil caz, vreo scoala de mesern.

Ce a fost cladirea mai demult de tot nu se stie, decat numai ci1ln urma eu aproape einsprezece ani a inceput s!i fiinteze aici auraria patronata de doamna Fibula Serajis, unde se turnau ~i se montau podoabe femeiesti, din monezi vechi si obiecte antiee gasite p~

jurul Metopolis-ului §i pe drumurile Cetdtii de Unit. (Am mID.

vorbit despre asta). Cladirea are in interior, ~ centl'?,. de l~ un capht 1a altul a1 ei, 0 Incapere imensa, nepodita, eu .DtSlP pe JOs, un fel de magazie interioara lnnga, uncle Fibula ~1 asociata sa Guldena si-an avut :instalate cuptoarele de topit, baile de nichelat, cromat §i argintat ~i unde i§i tineau, in stive inaIte pan~ la plafo~ multimea de matrite pentru turnat podoa?e. precum ~~ numeroasele obiecte de feronerie finite, lampi, omamentatu

pentru scrinuri ~i pentru rame de oglinzi, pentm usi, ferestre etc. Casa nu are decar doua camere de locuit, in fa~ adica In partea dinspre fluviu, una in stanga, alta in dreapta aurariei, Intr -0 camera a locuit Fibula, tntr -alta Guldena, fiecare, printr -0 midi fereastra

, , , : ,

, i

!. !,

I·

I I. !

i

,.

I I I'

!.

,

..

\

L" }'

1

~.

,

r· : ~

:,

f ~:

J

!"

.:

r·
t'
! (
\ ,
)
I
I
, ..... -- .. -------~.~-

~~.~~)Q~~u~-~-~~--------

, STEFAN BANU~ESCU

•

I

62

ell gratii de argint si foraibare de bronz, urrnarea din camera ei ce se petrece la cuptoare, la bID ~i la rnatrite. tn hala cuptoarelor si a bailor a fost primita cfmdva din mila Fibulei ~i a Guldenei si a locuit un timp ill aurarie mica Iapa- Rosie pe cand avea numai zece, doisprezece ani. Acum Fibula §i Guldena nu mai locuiesc

, aici ~i nu mai au aurarie de mai bine de patm ani. Iar Iapa-Rosie se stic ce e azi.rnai putin se stie ce a facut ea intre varsta de zece

.. It A' .

am §1 varsta de acum,

W. W. Bazacopol, Emil Havaet, Generalul Glad §i Topometristul au coborat din drezina mea In faja acestei cladiri.

Eu mi-arn unnat drumul eu drezina spre platou. Cfuld am pornit mai departe, am mai privit 0 data firma proaspat aparuta pe usa de la intrarea fostei aurarii a Fibulei:

7. IAPA-RO~IE $IINTAIA zAPADA

r I I

I

,

I

, , .,

.!

1-

jl

..,

.J

.,

:l

r

JUSTINIANA BY7ANTINA

Societate Interbalcanica de Sl1pi1turi Arheologice Salonic - Istanbul- Ljubliana - Me/opolis

W. W. Bazacopol ~ Emil H avaet Lascareanno

A.

TRECEREA FLUVIULID naintedeafiindiputpemfula

iNGHETAT eu GHETE barcagiilor §i de a fi fugit in

DE MARITI~ .armatia s~-l mtalneasca

~~~~~~~~~E~o~t~~~k~s~ia

de sot §i s~-§i mceapa, tot acolo, ceva mai tarziu, dragostea ell Glad, tapa-Rosie cunoscuse primul barbat dincolo de fluviu, la alergarile de eai salbatici din Dicomesia. Tinerii dicomesieni se intrec calari in fiecare an pe zapada ill fata fetelor, de ziua Bobotezii, pe lunca goala dintre Cetatea de Lana ~i dinrre pMuri1e de salcam de la Glava si Apud Glava.

tapa-Rosie avea atunci cincisprezece-saisprezece ani §i locuia In Metopolis. Fibula si Guldena 0 luasera in grija de Ia Kiva-cea-Mare. pazitoarea de bivoli, si ii dadusera un pat Intr-un colt al anrariei. Pfula la 1·5 ani Iapa-Rosie nu cunoscuse zapada, pentru cti D-avusese ghete ~i nu iesise din casa in zilele de iarna, Fetele nu primeau ghete pan~ la vflrsta cand puteau umbla dupa

- '

un barbat, Asta ~i pentru a le feri si1-~i Inceapll prea devreme

dragostea, dar si In credinta ca 0 fat~ flU merita 0 prea mare cheltuiala. Cine a vazut de-a dreapta san de-a stanga fluviului, in plina iarna, vreo fata alergand In picioarele goale, iesind dintr-o curte ~i intrand in alta, san, tot in picioarele goale, dand grmmte la g~te ori cru-and in graba 0 furca de paie pentrn call din grajd, s~ stie ca fata nu era inc~ de maritat, nu avea ghete, iar zapada n-o cunostea bine deca prin pasii aceia de cateva clipe, Un trup de fala tma pieptul crescut §i ffirn putinta de a-si face singura un rost pe lume umbla in picioarele goale primavara, vara ~i pana. toamna tfirziu, iar din decembrie p1inli In martie statea lnchisM. in casa

.

~ i

,

I

I I

oJ I

"E t' · 6

xac . - nn-am ZlSa

Atat numai ca la cele trei sedii oficial declarate ale Societdtii lnterbalcanice, pe firma semai adaugase unul: Metopolis. Iar Emil Lascareanno i§.i adaugase un umlaut pe e: Havaet. Feminizarea numelui Justinian era justificata, eel putin ca acord gramaticalla vocabula soc ieta te . Justiniana B yzantina

I

..

, .

i

I

~TEFAN BA.NULESCU

CARTEA DE LA METOPOLIS

..

64

aproape tot timpul. Care dintre fete ~i tncepea dragostea mai

. devreme decat varsta incIDtIDli, 0 incepea in picioarele goale si de eele mai multe ori asa i§i traia viata mai departe §i asa sfarsea, in picioarele goale. Felul acesta de pedcapsa a fetelor pan~ la sortii maritisului tine de un obicei dicomesian Si s-a intins pe amandoua malurile fluviului. Chiar in Metopolis, care se cheama ca e intrucatva Of3§, obiceiul a fost socotit ca bun ~i intelept.

Kiva-cea-Mare, care-si dusese dragostea toata viata numai in picioarele goale lnc~ de la primii barbati intIDniti ce-si aveau lnsi1 femeile lor §i casa lor, 0 ferise ·cat putuse pe Iapa-Rosie de pofta prohabelor atata vreme cat copila a umblat desculta. Voia sa-i cumpere ghete in prima iarna cand fata va arata semne de solduri si piept, 8-0 irnpinga apoi sa pIece de Boboteaza pe gheata fluviului, s~ ajunga dincolo, In Dicomesia, pe lunea de intrecere, sa se aseze In sirul fetelor incaltate §i unbracate in haine calduroase care priveau Intr-o astcptare speriata spre tinerii dicomesieni de insurat cum isi biciuiau caii salbatici, ell chiciura III coame, pe frrue ~i in barbi, si cum alergau in galop prin pulberea zapezii, Fuga barbara a viitorilor gineri dicomesieni se te~a nu de putine ori eu oase frante ~i capete sparte, dar totdeauna ell rapiri de fete virgine. 0 fatii ri1pi~ in lunca de intreceri avea siguranta c~ va deveni sotie, va avea 0 casa §i 0 famille a ei. LUCID esential pentru destinul unei femei. Nu rareori, rapirea se facea prin intclcgcrc.

. Dar Kiva-cea-M. are murise pe la mijlocul vietii intr-un zapor al fluviului, care rupsese malurile ~i stersese sate intregi de pe fata pamantului ~i cand picrisera sub ape ~i multi dintre bivolii negri pe care femeia-i pazea, Kiva-cea-Mare n-a avut casa. Cat timp copila a fost mica ea a purtat-o In spinare Intr-un sac. Verile, Kiva i§i facea un umbrar pentruea ~i pentru copila, din stuf san papura, toamna §i iarna se adapostea in pantecul unui vapor parasit pe care-I lrnpIDtise inmai muite incaperi si-l captusise pe dinauntru eu piei de animale. Kiva l§i facea pieptini

65 din coarne de bivol, cine a vazut-o si a §.tiut-o i~i aduce aminte de ea ca de 0 femeie mare, aproape uriasa, care clatina pamantul cand mergea, dar mereu pieptanata frumos, ell parul impletit . inalt pe crestetul capului. il pieptana asa, pentru c~ pe cap t~i ducea vasul greu eu apa, Iegatura eu mancare, toate lucrurile ei de gospodarie, cand ratacea departe de fluviu prin pasuni, eu saptamanile §i eu lunile, ca sa-§i pasca bivolii. Cand Kiva a murit nu s-a gasit In easa ei, aflata intre scandurile vaporului, mai mult decat se stia cit arc,

Copila care avea sa devina mai tm-ziu tapa-Rosie era destul . de marisoara In ultimii ani de viata ai Kivei, incepuse s~ se obisnuiasca sa stea singura printre pieile de animate din vapor, sa-si faca singura rost de mancare, unii spuneau ehiar eli prindea pestele pe sub apa ell botul, ea vidrele. Se pare insa: ca Kiva-cea-Mare, fie ca se astepta, fie ca nu-si astepta sffu'§itul acela bruse, n-a fast atilt de neprevazatoare in ceea ce 0 privea pe copila ei (se crede ca nu era chiar copila ci, di 0 gasise lepadata pe undeva, dar lucrurile astea sunt greu de dezlegat). Cu ditiva ani inainte de a pieri, Kiva-cea-Mare dusese in casa Fibulei ~i Guldenei tot ce avea mai de pret; 0 lada sau dona mcarcate eu lucruri nestiute de nimeni, in afara de ea ~i de cele doua aurarese. o comoara nu putea fi. Chiar daca ar fi fost 0 comoara, Kiva-cea-Mare nu i-ar fi stint prea bine valoarea. Se prea poate ea in lazile ei sa nu fi fost mai mult decat monede de bronz ~i fel de fel de vechituri mginite de metal care se gaseau eu sutele si miile pe drumurile §i prin coclaurile pe care ea Ie calca, intre fluviu, Metopolis ~i Mare. 1n orlee eaz, chiar daca in lazile ei s-au aflat ~i lucmri de valoare, daca era yorba de monezi mai pretioase §i pietre serise in limbi necunoscute, singurele care §tiau bine sa lc cantareasca valoarea au fost numai Fibula §i Guldena. Mai bine zis, Fibula, fiindca Guldena, dincolo de flacarile cuptoarelor din aurarie §i de tiparele pentru tumarea podoabelor, prea muite nu stia,

.

! .

: .

:
1'..
..
~ ..
..
..
~
I
! ----~~----~----~-----~-~--~-------~--~~--~~----~~-----------~~----~~-----

~ ;

; i . i

I

CARTEA DE LA METOPOLIS

v

STEJ:AN BANULESCU

66

. Fibula §i Guldena au luat-o pe copila la ele ~i i~au fagaduit ~i ele 0 pereche de ghete cand au primit-e intr-un colt al aurariei §i i-au dat un pat. Fata trebuia sii-~i c3§tige ghetele frecand ell cenusa ~i nisip panii cand ii sareau ochii din cap de durere monezile vechi din fier, arama, bronz, argint, cateodata §i de aur, ciuruite de vreme, san curatind fel de fel de obiecte de metal sau franturi

. de metal coclit, en forme ciudate; inainte de a fi aruncate in cuptoare: coifuri antice de luptatori, sabii, centuri, ace de par (fibule), pandantive etc. etc.; apoi din nou, dupa ce ell linguri de piatra se rastuma metalul topit ill tipare, lua la rand podoabele nou -nascute, in ele , br~t3ri, cercei, -agrafe sa le curete ~i si1 Ie fntuiasc~ iar pe altele s~ le aseze in bai, dupa cum le era sortit, pentru a fi nichelate, cromate, argintate sau aurite. Cateodata, direct din monezile vechi eu chipuri de zei ~i imparati, dupa ce Ie curata pfin~ la straluc ire , monta, dupa sfaturile Guldenei, centuri, coliere, coroane pentrn mirese,

. La aurarie prinsese de mica Iapa-Rosie gustul pentru podoabe femeiesti. Cand Fibula §i Guldena n-o vedeau §i n-o pandeau de dupa micile lor ferestre ell gratii de argint ~i foraibare de bronz din coasta aurariei, ea i~i prindea de urechi cercei calzi inca, ~i punea inele fierbinti in degete, iar pe cap coroane de frunze argintate sau aurite, san coroane de monezi imperiale pentm mirese. La lnceput, mai mult dec§.t orice, p. plocea trecerea prin foe a coifurilor ~i a sabiilor, a banilor vechi vID"sati eu galeata de Fibula si Guldena in micile topitorii, avea 0 bucurie de fiara mica sa priveascalichidul lor fierbinte, pe care ea 11 numea, dupa metalul vechiturilor, cu 0 batjocura de copil flamand, miere de fier, miere de arama, iniere de argint, miere de aur, din care cele doua femei, cu figuri straine de tot ceea ce faceau, turnau, in forme de nisip lllti1rit ~i inratnat ill cutii de otel, agrafe, fel de fel

A

de nimicuri scumpe pentru femeile tinere, "In lumeamizerabila

de azi, numai femeile tinere merita stralucirea ~i bogatia imparatilor" :- spunea Fibula. Daca ii placea focul in care erau

67

aruncate monezile §i obiectele vechi de metal, 0 mirau §i privea ell teama lucrurile acelea noi aparute din tipare, iesite reci de acolo, dar purtand stralucirea flacarilor, Le dorea, dar de frica de multe ori nu le atingea; desi devenite reci, credca c~ intr-o zi 0 flacara a lor ascunsa are sa izbucneasca sa caute apa §i are sl:l sug~ parul, degetul, bratul, tarnplelc, soldurile ~i mijlocul aceleia care Ie va purta. Poate credinta asta Ii venea de la Kiva-cea- Mare, care 0 ferise de metal si de orice podoaba femeiasca de metal facutii din "maruntaiele pamantului", spunandu-i ca nimic nu e mai frumos decal un lUCID facut din corn de bivol, din piei de animal, din lana de oaie sau din fulgi de pasare. Astea vin de deasupra pamantului §i din soare. Ce vine de dedesubtul pamantului nu e a1 omului, eil mat mai putin al femeii care destul a fost blestemata sa mearga ell capul ~i ochii in jos §i care are rostuI, eu cat traieste ~i afla, sa se uite si eadin ce in ce mai mult la scare. Cam atata a lnvatat ea de la Kiva, dincolo de spalarea pe fata ~i a trupului In fluviu §i dincolo de priceperea de a se ascunde de cate ori vede sau aude pe cineva necunoscut apropiindu-se de vapor.

Odata, pe cand Kiva era plecata en bivolii la pascut, copila a gasit mtr -un ghioz, ascuns al calei vaporului, un mic clopot ga1.ben ell care-i placea s~ se joace, avea un sunet ca un chelalait subtire §i tanguttor .. Kiva, intoarstila vapor, i-a smuls clopotul din man~ a sapat pamamul langa un deal en 0 cazma §i l-a ingropat acolo:

"Clopotul Ultra, nu suna. Era clttelul pamantului si locullui e in fundul pamantului", In loeul clopotului, Kiva i-a dat copilei un ciucure de lana. rosie care i-a devenit 0 jucarie indr~gi~ §i nedespartita,

Ajunsa in grija Fibulei ~i a Guldenei, copila crestea InalHl ~i subtire, avea oase lungi ~i drepte, ill incaperea imensa a aurariei cu caldura de cuptor umbla aproape despuiata ~i in picioarele goale, rochia ell care venise imbracata de la Kiva-cea-Mare II ramasese mica Si se macinase pe ea de atata purtat, "se topise

I r

·1' ·1

~------------------------- ....... --.---------........__....-~~-- ..

~TEFAN BANULESCU

CARTEA DE LA METOPOLIS

68

69 degetele? Sarea repede pe talpi, pe nisipul fierbinte al aurariei, ridicand repede ill mersul ei, inal~ cand lungimea unui picior, cand altul, spre flacarile orbitoare ale cuptoarelor, miscandu-si degetele speriata, sa nu i se lipeasca, sau daca au lnceput sl se lipeasca, s~ Ie arda la foe orice urma de pielita de rata.

De atunci, ani in ~ir §i -a miscat degetele de la picioare ca s~ Ie tin~ treze si n-a incetat s~ le miste nici cand a inceput s~ mearga incMtat~ §i nici macar in somn cand te pot cuprinde mai usor intfunpHirile nestiute, venite dinspre mersu1 de rata al celor care au trait si-au dormit inaintea ta,

..

de-a dreptul", cum zicea ea, de cand se misca prin aurarie. Trupul firav i se rumenise la flacarile in care piereau coifurile, sabiile si monezile vechi ell capete de zei, de regi §i imparati, iar pIDuI i se facea tot mai rosu, din canepiu cum fusese in primii ani ai copilariei, Fibula 0 privise intr-o zi cum se IITi§cli lunga, .subtire §i despuiata printre gramezile de bani ce Iuau drumul focului si ii observase parul rosu care-i ac opere a umerii ~i intreg spatele mai bine decat 0 acoperea treanta rochiei. "Scarba - spusese atunci aurareasa - pana 0 sa-i creasca tfitele o s~ fie toata de aur,'

. . Fibula era si ea inalta ~i subtire, avea chiar 0 verba cit femeia care nu e inalta e nascuta din rata ~i nu va avea niciodata eu ce s!1 se masoare si cu ce sa doboare un barbat. Privindu-i fetei pletele rosii pe spatele lung §i tmpul aramiu eu miscari saltate si usoare,

, Fibula i§i innoisc eu un fel de manie fagaduiala, pe cand Guldena cea grasa nu se afla In aurarie: "Ai sa-p primesti ghetele pentru . zapada ta care se apropie. Dar tie-ti trebuie ghete rosii. Nu se gasesc nici in Metopolis, nici in Cetatea de LI1ni1 si nicaieri pc aproape. Cand ai s~ le primesti §i ai sa Ie simp in picioare ai sil zici ca vin de nicaieri ~i ca ti-au crescut din oasele tale de iapa, fiindca ai cap, trup ~i picioare rosii de iapa subtire", I se pregatea

. porecla. Si a fost intfua oara cand copila, rarnasa singura dupa plecarea Fibulei din aurarie, si-a gandit porecla asta, r§Zfuld ~i scuturandu-si coama, aruncandu-se in pat pe spate, ridicandu-si in sus picioarele drepte ~i lungi pfula spre tavan, batand eu ele aerul fierbinte al aurariei frecandu-si pielea gleznelor s~ vada daca simte cumva pe as cum ii cresc ghetele rosii. La incheietura gleznelor parca 0 durea ceva; pipaia durerea ~i simtea ca durerea mergea mult in sus prinzandu-i intreg osul piciorului ca intr-o srransoare, iar sub talpa i se zbatea 0 netezime ascunsa pe care n-o stia; l~i prindea in palme degetele de la picioare s~ vada daca a inceput sa- i creasca acolo botul ghetelor. Dar 0 apuca dintr-o data teama. Daca 0 sa-i creasca 0 piele de ratii care sa-i prinda

Iapa-Rosie si-a prirnit pe de-a- ntregul porecla cand si-a primit ghetele §i cand a trecut dincolo fluviul pe gheata, acolo unde incepe tinutul Dicomesia ~i unde dicornesicnii, care sdipfutesc campia, atrag prin graul, prin coo si prin obiceiurile lor de inceput de lume, femeile tinere Si pe cei care vor s~ se uubogateasca. Insula Cailor - care se intinde in mijlocul fluviului, cam din dreptul Cetdtii de Ltlntl ~i al Metopolis-ului §i pful~ in fata orasului Mavrocordat - este a dicomesienilor, acolo i~i cresc ~i-§i leapada ei caii, ca s~ nu-i mai aiba in grij i1, dar §i ca sa-i salbaticeasca pentru a-i avea mereu

- A

iuti si ell dracu-n ei. In Dicomesia nu numai familille au cai, ci

fiecare copil ~i alege de mie un cal ori un manz de Inda~ ce poate mota singur spre insula, unde inv~ sri calareasca §i s1i se bata eu cei de-o vfu-stit Cand ajung de varsta insuratorii pun oehii inc~ de eu toamna pe un cal cat mai neimblanzit pentru

A

alergarile de Boboteaza. Intrecerile barbare pe zapada, prin lunca

dintre C etatea de UJni1 ~i salcarnii Glavei, sunt aproape numai ale tinerilor dicomesieni §i rar s-a vazut ca un strain de tinutul Dicomesiei s~ apara la alergari ~i sa se masoare cu ei in fuga

DICOMESIENII. CUM POTI INTRA PRINTRE

A. A A

EI IN A~A FEL INCAT

SA MAl POll IE~I

• • • .. : v", ..-..- -{'

, :

! :

I

I

r.

?:.

,

!

I

• I

~.

'.

--~ ---~-~~--~ _---

,

, I

. !

. :

I

I

I I

I·

i I

< . I

:1

I

STEFAN BA.NULESCU

CARTEA DE LA METOPOLIS

70

cailor, La alergari ei rapesc fetele, venite sa-i priveasca de prin toate asezarile uitinsc de-a dreapta si de-a stanga fluviului. Fetele straine rapite devin dicomcsience si asa neamul dicomesienilor se inmulte§te, se aprinde din nou §i se improspateaza eu fiecare gene(atie tani1r~" §i se naste mereu din dragostea care incepe in fiecare an pe zapada,

C~ in Dicomesia se nasc mai multi bffieti §i ca de aceea dicomesienii au nevoie de fete venite din alte patti, poate dt e numai 0 inselacinnc a ochiului. Cand li se nasc copii, dicomesienii au cea mai mare grijk1 pentru baieti, Mortalitatea infantila secera mai ales in randul copiilor de sex feminin. Daca am dezlega gandurile unui dicomesian, ar fi cam asa: 0 femeie e de aut; nu s~o cresti de mica. ci atunci ctind 0 iei de-a gala crescutd, adicd tocmai ctind e butut de sluga ~!i de iubit. Nu e de mirare, de aoeea, c~ in casele dicomcsieniior Intalnesti mai mult nurori decfrt fiice.

Cand 0 iapa Ie naste 0 mfulza si nu un manz, dicomesienii sunt fericiti: vor avea mai departe prasila ..

Daca In casa li se naste 0 copila si nu un baiat, ei au credinta ca li se vesteste paguba pe camp, moarte printre cai, cutit printre bivoli §i oi, intr-un cuvant frangerea averii, pentru c~ 0 fata cere zestre ca sa fie maritata, iar pana 8-0 mariti, ill loe sa-ti vezi de treaba, ii paze~ti fundul ell parul s~ nu i-I muste cine stie ce golan. (Am folosit felul de a vorbi al dicomesienilor.) Cand ai fata ta trebuie mereu sa-i dai si iar~i sa-i dai din punga §i de la masa ta, chiar cand ~i-a facut casa ei. Dar cand iei 0 Iata gata crescuta de la straini, ti-o faci nodi §i-ti insori baiatul eu e~ te astepti mereu sil iei ~i iarasi sa iei, nemaivorbind ca ti-ai facut rost 1n casa si-n curte de 0 sluga In plus, pe degeaba.

Daca 0 mfuIza nou-nascuta e un har dumnezeiesc rnai mult decat nasterea unei copile, asta vine §i din patima nebuneasca a dicomesienilor pentru cai. Nu din gustul pentru proverbe, dicomesienii spun:

71

NU-Ji batecalul, tnainte de a-Ji bate copiii li nevasta. Decat sl1-# moard calul mai bine sit-fi ardi1 grajdul.

(

I •

..

Dar,

Calul jl1rli grajd, ca omul fl1rll dirui. Unde nu e cal, vai de drum

Pop sa-fi vinri un prieten ca sa cumperi un dusman, dar calul sll nu-l dai decat dacd Ji-l ia Dumnezeu §i nici lui dectu dacd-ti dlt unul mai bun tn schimb. Arhiereul se cunoaste dupd cued; calul dupll jugll.

la-Ii mai tnuti cal §i apoi nevastd;

Nevasta te poate lasa in drum, calul te duce mai departe. lns(J,

Cu un cal bun tmbldnzesti o femeie rea Cu 0 nevastd bUM nu dregi un cal stricat.

Cine are §i cal bun §i nevastd buna n-a traii degeaba.

Dacd nevasta f]i mai Ji naste baieti, nici calul n-o sli-Ji rltmilnli Jitri1 grdurqe Ji jl1rl1 iepe.

$i asa mai departe.

De inteles de ce insula fluviului care uda Dicomesia a fost daruita de dicomesieni cailor,

Dar dicomesienii au lasat pre a mult in seama insulei soarta cailor, Si cand lucrurile au Inceput s~ mearga ran, ill loc sa-§!i recunoasca partea lor de vina au dat intreaga vina pe insu1~L Blestema insula daca le devin caii mai lipsiti de putere ~i Ii se strica samanta. Se gandesc msa mai rar ca de multe ori ei Ie-au dat prea putin de msncare cailor, spunandu-si: "Au ei, ill insula", Lucrul asta a fost impins prea departe, daca mtr-o zi caii din insula s-au unit ell Constantin Pierdutul l-iul, pe cand acesta era foarte tan8r, §ti i-au atacat pe die ome sieni, Dar panfi Ia aceasta poveste, inc~ putin despre felul aparte al cailor dicomesieni.

Nu sunt deloc lnalti, rnai degraba scunzi si indesati. Parosi §i eu barbs lunga, asa arata din toarnna ~i p~ ies din iarna, Daca-ti apar iarna la fereastra crezi ca sunt niste draci pe patru picioare,

-,

STEFAN ~ANULESCU

CARTEA DE LA fvlETOPOLIS

I r

•

7·2

eu masti de capete de eai. Sunt inti Si nadiv8§i Si daca apuca sa-Si indrageasca st~panu1, n scot din incurcatura §i saracie eu dintii, Desi mici de statura, trag 1a plug ca niste bivoli Si alcarga lnhi1rnati la car sau in~~uati repede ca iepurii. rnoat~ ca pestii, unii eai tree fluviul ca sagetile daca-i urrnareste cineva, Le place mai mult salbaticia in insula, decat s~ pasca priponiti intr-un camp eli fful gras sau ell trifoi. Nu sunt pretentiosi 1a mancare, dar daca-i amagesti prea mult cu coceni §i paic Si Ie ascunzi ovazul ~i lucema., ataca noaptea hambarele si Ie sparg ell copitele. Ca si dicomesienii, nu prea sufera femeile. Daca sunt sau nu ofensati cand 0 femeie pune mana pe haturi - cine sa stie ce e In capul unui cal- nu poate sa jure nirneni, dar call rastoarna caruta fMit nici 0 frica sau mila pentru femeia care a indraznit sa-i rnaie. Poate de aceea, 0 femeie ramasa vadana in Dicomesia. printre primele lucruri pe tare le vinde sunt caruta f?i caii. Pentru cine nu cunoaste bine Insula Cailor, acest lucru poate parea nepamantesc. Cali salbaticiti, eu barbi sicu coame lungi atamand pan~ la genunchi, alearga in grupuri de care douazeci, treizeci, in frunte eu cate 0 capetenie: 0 gloaba b~tran~ priceputa la toate. Te miri cum eai plini de putere ~i in stare sa aIerge 0 zi intrcaga fMa sii Ie crape splina, sc lasa dusi oriunde de 0 astfel de gloaba schioapa, costeliva si rapanoasi1. Cand le moare capetenia, 0 pazesc tristi, aproape rar~ sa manfmce, pana cand un rniros dinspre gloaba c;1zut~ II alunga. Cftt traieste, 0 capctcnic de eai 'ii duce peste tot prin insula, la pascut iarba cea mai buna, la baut apa din fluviu, la vadurile cele rnai potrivite unde-si pot racori copitele ~i burtile, apoi la umbra salciilor mai fara tftntati si tauni cand e soare, uiapcia perdelelor de salcam cand e furtuna si nisip. Exista o dusmanie ascunsa intrc capetenii, venita, cine stie, §i clin motive mai vechi. 0 herghelie nu prea se unpaca cu alta si se poate ca doi eai care in Dicomesia trag alaturi la plug san la 0 ci1ruti1, mfutati de acelasi st~pan, in Insula Cailot; s~ opteze, unul pentru o capetenie, celalalt pentru alta ell totul dusmana celei dintai,

73 intor~i In Dicomesia; cei doi cai, despartiti in Insula in herghelii diferite, se tmpaca si se dedau en greu la un trai ~i la un hicru comun.

Daca un om strain vine in Insula si vrea sa fure un cal sau numai sa incalece unul ca 8:1 traverseze insula plina de hiiti§uri ~i de mlastini, mai binesa-si vada de drum. De cum apare ill insula strainul, he rgheliile , separate intrcelc pe distante man, salta eapetele §i rmnan asa privindu-l, asteptandu-I s~ treaca sau sa-l faca sa inteleaga ca trebuie sa treaca mai departe. Daca strainul se apropie de ei, call stau In continuare pe loe, eu capetele saltate si-l privesc fix. Tocmai asta-i un semn pentru calatorul nedorit ca nu-l asteapta nimic bun. El se Inc~pataneaza sa seapropie si mai mult. Ciudat, i~i spune calatorul: herghellile de pe laturi 0 iau 1a fuga, numai herghelia asta spre care rna indrept sta pe loc ~i rna priveste mai departe, barandu-se de rnusca. Intr-adevru-, caii eu barbi §i eil coame pfula la genunchi dau linistiti din capete si din cozi apfu"andu-se ell mai mare pofta de rnuste, pe masura ce calatorul se apropie, EI trebuia sa priceapa ca acurn incepe pericolul. Dar el inainteaza, ajunge in fata cailor, ~i Minge mana in coama paroasa a calului care i se pare eel mai apropiat ~i mai blajin si se arunca in spinarea lui, Ielicitandu-se ca.t de abil ~i de cunoscator a1 cabalinelor este el. Ceilalti eai 0 rnp la fuga, iar eel pe care a incalecat sta mai departe nemiscat, nu vrea si1-~i traga copitele din pamant, calatorul n izbeste cu calcaiul in burta si ell pumnul in coama, calul se apara mai departe de musca, dand din cap si din coada ca ~i cum n-ar avea pe nimeni in spinare. injurfuld, calatorul vrea s~ coboare ~i 811 se lase pagubas, dar calul dicomesian abia atunci tfi§ne~te In galop si -1 poarta cu placerein spinare, se opreste brusc Si porneste In zigzaguri repezi printre salcii §i plopi, f~candu-l pe calare; s~-~i piteasca .capul pe sub crengile j oase §i sit -~i fercasca picioarele de trunchiurile aspre §i scorburoase. Si nu-l lasa calul pe ci1l&etul strain pan~ nu-l duce exact in herghelia din care calul face parte, Aici herghelia se da

I I· I·

I'

I· I

I

I' I:

I

\

s:

I:

.

l

I

r

,

I I

J

!.

i I.

r

· ;

· !

· I

CARTEA DE LA MET OPOLIS

. STEFAN BANULESCU

75 IARNA ANOTIMPUL Iarna e anotimpul placerilor PLA. CERILOR PENTRU mari atat pentru tinerii dicomesieni, OAMENI ~I PENTRU cat ~i pentru cai. Ovazul curge din

CAl. IMNUL . saci Si umple ieslele. Strazilc sunt

B UCURIEI~I pline de tineri care se pregatesc

BISERICA PE ROATE zgomotos pentru marile serbari

. dicomesiene din ziua alergarilor de .

Boboteaza. Alergarile de proba se tin lant pe islazuri, pe camp, pe Iunca, de-a lungul fluviului, pe sub malurile fluviului. Numai viscolele putemice aduna call ·in grajduri In fata ieslelor §i pe tineri la masa eu parintii.

Cum ~i cand sarbstoarea barbara a alergarilor de cai pe zapada a fost trecuta pe seama crestina a Bobotezii §i a fost alarurata obiceiului aruncarii crucii printre sloiuri intr-o spartura de ap~ facuta pe la mijlocul fluviului - e un lucru nestiut,

Stint este rusa ca oamenii goi, care se arunca printre sloiuri sa prinda crucea aruncata In flu viu de preot, nu sunt dicomesieni ci fie hoti venit! pentm iertare din pricina iernii grele, fie altfel de oameni straini iviti in cautare de prune, care nu tin de Dicomesia, dar care cunosc ca dicomesienii sunt mana sparta de Boboteaza

. (e doar sarbatoarea fiilor lor de insurat). Prinzatorii de cruce, care lnoat~ printre sloiuri ca s-o inhate din apa sfintita a fluviului, lovindu-se ell capetele in burta ~i incruerfuldu-se ca niste besrnetici pe sub bucatile de gheatl1, pot sa strang~ apoi carute nuregi de rni n~ si fasole, de ~ii de sIanin~ §i de seu, de mere uscate, trecand din casa in casa pe ulitele asezarilor dicomesiene. Top- cei care se arunca dupa croce au dreptu1la pomana asta, nu numai eel care a prins-o In incaierarea din apa fluviului. lar eel care a prins crucea e ~i acela care face impitrtea1a intre hoti ~i-§i pastreaza partea cea mai buna, mai mult, poate chiar sit ramana In iarna aceea printre dicomesieni iMa ca nimeni s~- i aduca arninte ca a

A

fost hot sau c~ e strain, In vremuri foarte vechi, daca se intfunpla

ca in timpul anului care se scurgea dupa Boboteaza hotul sa-si

i

I

I

~

f j

~ I

I

·1·

II

· ~ :

74

In laturi, Impartindu-se in doua, lasand la mijloc un loc larg unde ealul ell pricina incepe un joe nebunesc ca intr-un padoc special al batjocurii, se ridica in doua picioare, Ingenunche, zvarle din . copite, necheaza, da drumulla cele doua orificii pentru a se usura, c~Uiretu1 strain nu mai pricepe nimic, herghelia se zbenguie ~i ea pe laturi facand aproape aceleasi lucmri precum calu1 eu pricina, panti cand acest cal 0 rope din nou la fuga nebuneasca, tragand dupa el flU numai herghelia-rnatca, dar si celelalte herghelii. Un tropot salbatic cutremura insula. Pana la urrna, calaretul strain este zvariit de pe spinarea calului undeva. Dupa aceea, toate hergheliile l~i iau din nou locurile lor §i pasc mai departe linistite sau se bat de rnusca.

Asta i se poate intampla unui calator strain tot timpul anului, din primavara pan~ toamna tarziu. Pentru ca tot anul insula e plina de cai Un dicomesian nu are numai 0 pereche de cal, ci mai multe, Ie foloseste la munca cfunpului pe rfuld, sau Ie foloseste numai pe unele. Can tineri sau prea tineri Ii lasa sa se salbaticeasca bine, puterile prinse acolo nu strica, dupa parerea dicomesienilor un calliber nu e un cal lenes, ci devine iute, destept, se obisnuieste ell greutatile, invata de la caii batrani cum si1-§i gaseasca pe un loc mare §i necunoscut iarba cea mai buna sau cum sa se multumeasca ell 0 iarba rnai putin bunh cand aproape toata iarba din jur e rea (sunt ani cand se intampUi asta.). Dicomesienii dau drumul cailor §i copiilor In insula pentru a-i obisnui sub cerul tiber, sub cer msemnand pentru ei tocrnai partea aceea a lumii unde 0 s~-~i trruasdi aproape toata viata, Grajdul, ieslea, ograda sunt bune pentru cal numai 0 mica bucata de timp, §i numai iama. ~i nici atunci prea multo Un cal san un baiat care nu vede des insula e un cal ~i un baiat bolnav ~i daca nu-i ia Durrmezeu, e pentru ca nici stapanul §i tatal de acasa nu preastiu cum sa faca s~ scape de ci,

l

..

..

77

: I ! .

§TEFAN BA~LESCU

76

vada de alte treburi decat cele care-i spurcasera numele ~i poreela (de: fapt porecla, oamenii cinstiti ca ~i hotii traiesc §i sunt

, cunoscuti in Dicomesia numai prin porecla), atunci el, la Boboteaza viitoare, putea sa maie caii la Biserica pe Roate a dicomesienilor, Iama de iarna, dicomesienii coborau in urma unui fel de Bisericd pe Roate trasa de sase cai spre lunca fluviului unde aveau loc alergarile tinerllor de insurat ~i unde yin fetele sa ' priveasca, sfi fie privite §i rapite, Dicomesienli au acum biserici obisnuite, dar Biserica pe Roate, pe care in vremuri vechi 0 luau ell ci in fiecare an in lunca fluviului, a fost folosita numai pentru elogiul acelei zile de iama a calaretilor tineri §i a fetelor incaltate. SpW1 a fost, pentru ci1 Biserica pe Roate nu mai poate fi varutii,

e demult nestiuta sau pierduta,

Fibula, care ~i ea trecuse fluviul in ghete de mantis la vremea tineretii ei dintai, asta a fost demult, vazuse Biserica pe Roate. (Orice om care se lauda ca a vazut-o nu poate fi decat un om batran.) Fibula era b~trfut~ cand a lllceput s~ spuna dl ea a vazut Biserica pe Roate ~i ca avea peretii lungi din scandura negeluita, roti inalte eu butuci grosi si doua oisti, una la pronaos, alta la altar. Caii puteau fi inhrunati fie intr-o parte, fie ill alta, amintind se pare vrcmi de inceput de istorie, cand dicomesienii campiei erau surprinsi de navaliri turcesti ori tataresti sau de oricare aIte invazii venite din toate partile ~i cand, ill grab a, puteau mhama la oistea care le era mai la indemana §i sa fuga apoi spre munti, calari pe caii lor mici si paro§i eu barbi si coame pana la genunchi, avand in fruntea convoaielor Biserica pe Roate unde l~i urcau ~i-~i ascundeau fecioarele ~i Iazile eu smnAnta de gran, Dar povestea eu oistile Fibula 0 stia de la un singur om care a fost in stare sit i-a talmaceasca CUlTI trebuie: anume Filip-Lascareanu-Teologui, zis Umilitul, plecat demult

· in strainatate unde a devenit un om inv~tat, un savant bizantinolog, ~i care singurul si-a dat seama caBiserica pe Roate e 0 avere: "0 avere rnai mare - spunea el - decat 0 bogatie

CARTEA DE LA METOPOLIS

stransa de zece milioane de oameni timp de 0 mie cinci sute de ani si de care bogatie dicomesienii habar n-an avut si nu au Si au folosit Biserica pe Roate in zilele de Boboteaza ca pe un car de petreceri". Niste greci ar fi venit candva s-o cumpere - "cu calupuri de aur", zice 0 legenda locala care nu poate fi crezuta mai mult decat este crezuta 0 legenda - dar ce este adevarat este ca in acel an de Boboteaza, cand au aparut grecii cumparatori, a fost Intrua oara cand dicomesienii - la sfatul Umilitului venit intr-o scurta calatorie printre ei - au tinut ascunsa Biserica pe Roate iar alergarile s-au facut in lunca, in fata unei sanii asczate pe talpi, facuta din copaci Intregi, sanie in care stateau incoto§ffiooati in subc de oaie preotul §i hotul care fusese ingaduit sa mane. caii.

Fibula se intorsese totusi in Metopolis, dupa ce trecuse §i ea la vremea tineretii pe fluviul inghetat in Dicomesia, in ghete de maritis, §i dupa ce-si pierduse fetia. Despre dicomesianul care 0 rapise atunci avea sii spuna mai tarziu c~ era "un marian ell curtea plina de eai §i de catele". Dar Fibula s-a numit de atunci pe toata viata dicomesianca, Si-a facut apoi aurarie ~i a devenit negustoreasa de podoabe femeiesti, dar nu inainte de a calatori la Roma si Paris (desi mama ei nu a fostbogata, totusi a avut in proprietate doua fierastraie de taiat marmora §i un atelier de fatuit placi de piatra, avere care i-a dimas Fibulci: dar eel care a rru,tltat-o pe Fibula ineri din prima ei

, .

tinerete nu numai eu dragoste, ci §i ell averi, a fost §i este si

acum, cand ea e aproape b~trfrnli, Filip Umilitul; dar asta la timpullor). Auraria din Metopolis, Fibula a facut-o impreun~ ell Guldena, care nu e de pe aici, e din orasul Mavrocordat, e o femeie grasa, eu fata rotunda ~i' roza, care asudamcreu, din care pricina obrajii, barbia, fruntea, pleoapele, urechile ii stralucesc intruna. Catc monezi vechi i-au trecut Fibulei prin

. mana, ~i printre ele nu putine monezi pretioase, nu putine din ele le-a aruneat in foc. Bog~tii ca astea chiar daca au atras-o,

1 I. ~ .

l

I· t .

..

~

I

,

P.

. . ----~~--

--~~-~~~.~--___.....----~....._____....,-,........_-- ..............

~------..............,--~' ~ ~. - ... ~~-.~ --~ ~--~ ~-

STEFAN BA.NULESCU

CARTEA DE LA METOPOLIS

78

79

r

nu prea a [inut seama de ele cand le-a avut, dar nici nu s-a ales eli mare lucru din ele. Dar Fibula n-a uitat Biserica pe

=: careia ii stia valoarea mai mare decat orice bogatie, 0 p~dlse me~eu sa-i afle ascunzisurile din ce in ce mai ferite ~i mai des schunbate. Fibula stia de la Umilit ~i n -a uitat niciodata ca nici 0 avere pe care eaar putea 8-0 adune n-ar putea intreco pretul scandurii jegoase, al butucilor grosolani ~i a1 eelor doua o~~ti de laBiserica pe Roate. De aceea ~i cand a ajuns batrana, c~nd Metopolis-ul incepuse sa se stearga de pe fata pamantului ~l sa se scufunde, izbit deasupra solului de negustorii care cumparau batrancle flira urrnasi si cu ceva avere, platindu-le ingrijirea u!timilor ani de viata pentru a Ie mosteni apoi, iar sub dealunle de la temelii minat ell dinarnita de lacomii cautatori de marmora rosie, cand au disparut pe rand Bodega Armeanului, Piciorul Neamtului, Generalul Marosin si

Generalul Glad, apoi Iapa-Rosie, Bazacopol, Emil Havaet, pan~ §i prea delicatul Top ometris t, cand nici un deal de marmora n-a mal dimas in picioare sub M etopolis, nici dincolo de Metopolis-: nici atunciFibula n-a uitat Biserica pe Roate. ~ pandise mereu, chiar c§n'!_ se scufunda p~mantul sub papucii el de purpura eu bot aurit. Ii cn.utaascunzi~urile din ce in ce mai ferite §i mai des schimbate: asa s-a fiicut - spun m~topolisienii mai imaginativi - cit tn ultimii ani ai v ieti i, Fibula, ctind nu mai avea multi dinti in gurd, efland ultimui addpost al Bisericii pe Roate, a pdtruns fntr-o noapte in magazia unde templul miscdtor era ferecat §i pus sub lacdte, a scos-o de acoloJ, inhamandu-se fa oistea 'dinspre pronaos, tmpreund cu Guldena, §i Incercdnd s-o tarascd pttnd la liziera gutuilor; la Casa Pdldrierului.

Dar p&n~ cantarirn asta, mai e multa vreme. Mai intai Iapa-Rosie trebuie s~ treaca fluviul in ghete de mantis ~i cate altele trebuie s~ treaca.

o fatlt sil pIece iama pe viscol dis-de-dimineata peste fluviul tnghetat §i sa treaca dincolo in Dicomesia nu este un lUCID .neobisnuit pentru metopolisieni .. Mai ales cand fata lncaltti pentru lnt3ia oara ghete ~i pleaca s~-~i incerce norocul printre dicomesieni ~i sti fie rapita, Dar metopolisienii

n-auvazut-o in dimineata aceea pe copila care a parasit pentru totdeauna auraria Fibulei §i Guldenei. lama, metopolisienii se scoala tarziu, mai ales in zi de sarbatoare,

in ajunul Bobotezei, ell 0 seara inainte, Fibula, asistata de Guldena, i-a daruit fetei 0 pereche de ghete rosii, Copila s-a mirat vazandu-Ie, ea mai credea inca in speranta ca ghetele rosii 0 sit-i creasca din oase, Le-a primit, totusi r3.zfutd, ca pe niste ghete de rezerva, Intr-atata a crezut in celelalte, In ghetele care 0 sa-i creasca din talpi Si din glezne, mcat de multe ori, luandu-si picioarele in palme, jurase ca le are, ca le simte ~i ca nimeni nu trebuie sa-i §tie secretul. Primind, in sfarsit, altele de la Fibula si-a zis: "Am sa port mai intai ghetele astea rosii pe care le-arn primit de la aurareasa pful~ se rup, Numai dupa aceea am sa le !neal! §i sa Ie folosesc pe ale mele, care sunt mai frumoase §i care trebuie pastrate ca ochii din cap".

Fibula a nnbracat-o mtr-o rochie lunga de culoarea purpurei, eu dantela alb~ lnalta la g§.t, i-a trecut un cordon din monezi vechi grecesti, romane Si bizantine, pe mijloc. Erau monezi din bronz b:1tute en sute de ani in UllI1A la cetatea Histria, aflata nu prea departe de locul Metopolis-ului de azi. Monezile aveau pe avers capul zeitei Hera, san figurile rastumate ale lui Castor ~i Pollux; ori capul putemicului Heracle, care inc~ din leagan omora serpi, gatuindu-i ill palme; iar pe revers un vultur ell delfin in gheare, sau spice de gran, Fibula i-a rnai dat ~i un colier, tot din monezi, ell piese venetienc §i genoveze medievale care, nu se

GAT~AIEPEI-Ro~n

A

IN HAINE DE

PURPURACU CORDON ~I COLIER DIN MONEZI IMPERIALE

I

. I

. ., .. _ .

_ •••••• -::' •• , •••• _. -. ••••• _ •• _._ • _. • •••• , • _, •• _.. • r ••• " ••••• _ :::_' 'I_' .. _. _-, - .. -:: - .. ::.'" - : : - '" -. ::" -, .. :..; -r:-:-::-::---:-'I'I:·---:::~ ?:":'""'t~~_-:I-:r:'"~~!F.~ _~ ~:-~...." :""~.';j - • ..

I

• ~ I

\J"

~TEFAN BANULESCU

CARTEA DE LA METOPOLIS

80

81

•

stie de ce, se 1ntiHneau in unghiul de jos eu un sestert roman cu chipul nnpararufui nebun Nero. Colierul se incheia in spate ell 0 clapa, facuta din doua monezi, anume din doi asi romani, mai putin pretioase prin metal, dar de mare valoare prin vechirne,

Primind colierul, fata si-a amintit ca plansese ell Iuni in urma cand frecase eu cenusa si nisip tocmai aceste monezi, pe care Fibula i Ie daruia acum prinse Intr-un cordon si-ntr-uu colier. Fibula 0 palmuise atunci pentru intaia om pentru ca fata anmcase monezile ~i spusese ca nu poate sa lc curete mai mult cu cenusa ~i nisip decat mcercase. Si pornise din nou sa Ie curete pan~ le-a facut stralucitoare, Le primea acum in dar ~i nu stia ce s~ creada S~ fi· fast pregatitc oare pentru ea de catrc Fibula lnci1 de la

. inceput? I le daruia acum Fibula pentru a 0 face sf! nu uite rusinea palmelor de atunci? Oarevoia aurareasa sa-idea fetei 0 invapitura pentru toata viata prin acest dar? Fata nustia nimic despre pedagogie, iar Fibula nu cultiva asemenea discipline pe care le socotea bune numai pentru oamenii slabi si aplicate acestora de catre oameni slabi. Asa ca nici 0 Iegatura nu se putea face intre palmele primite atunci de la Fibula ~i darurile primite acum de

. fata, 1n ajunul plecarii peste fluviul inghetat in ghete de mantis.

Mai degraba se putea da crezare cuvintelor Guldenei, spuse mult rnai tarziu: Monezile de la cordon §i de la colier erau din [ada adusd cdndva in aurdrie de Kiva-cea-Mare. Sa fi fost un dar al mamei-bivolarese pentru timpul cand fata va fi gata de mantis? Dar aici se iveste 0 neintelegere, Kiva-cea-Mare avea spairna de metale ~i de orice lucru legat prin ceva de "maruntaiele pamantului", care nu puteau aduce decat diu. Nu-i putea dori raul fetei sale. Dar Kiva cunostea totusi lumea ~i stia ca nimeni nu poateintra In ea daca nu-i imbraca obiceiurile .. ~ Poate s~ fi fost un compromis al Kivei pe care nu-l facuse niciodata In folosul ei, dar pe care-l ingaduia fetei ei adorate. 1n orice caz, Kiva-cea-Mare nu uitase s~ puna pentru fata ei in lad! talismanul eel mai de pret: ciucurele de lan~ rosie.

1

l '

!

;

I,

Fibula n-a omis, in seara dinaintea B obotezei, sa prinda ciucurele de lful~ rosie la gateala rochiei: I-a fixat pe gatul malt de dantela alba, 10 asa fel meat dadea rochiei de purpura din stota grea - zicea ea -- un amanunt moale ~i cald. Fatas-a bucurat de rochie §i foarte mult de ciucurele de lfut~ rosie ell care se

jucase in copilarie, 0 data fata gatita, l~i pastrase totusi frumusejea ei, Hainele i:rnpopotonate §i podoabele fibuliene tt-o mstrIDnasera "de ea ins~i; ovalullimpede ~i alungit al fetei, ell ochl negri §i nasul usor acvilin, statura malta §i subtire, picioarele ~i mainilc aramii eu oase drepte ~i lungi flU puteau fi mutilate nici de 0 rochie regeasca, nici de 0 panz~ de sac; parul rosu Ii cadea abundent ~i razvratit cu fa§iile lui de flacari peste acel harnasament imposibil de podoabe, peste rochia de purpura inflorita la gat ell horbote de dantela alba si ell ciucurele de lana rosie, peste colierul de monezi de care atama capullui Nerone, §i peste cordonul de drahrne §i asarii grecesti cu chipullui Hercule ill mai multe exemplare, ell monezi imperiale romane §i bizantine, Fibula i-a zis fetei: "Tu esti imbracata ca 0 imparateasa ell podoabe din toate vremurile lumii, Daca esti In stare, risipeste cfit mai degraba lucrurile astea lmpndite§ti §i traieste-ti dragostea ell erne vrei ~i ell cine-ti place" ~ .A!;;a vorbea Fibula. Desi nu dadea doi bani pe pedagogie, scolile multe pe care le facuse si oamenii bogati §i distinsi printre care trecuse §i traise ii stricasera yorba pe care obisnuia 8-0 umple ell lnvi1.t:1turi bune de risipit ~i de aruncat in n opti de petreceri ~i placeri.

Cu asta s-a terminat gateala fetei din noaptea de ajun de Boboteaza.

Copila s-a dezbracat ~i ~i-a privit mult timp, straina, lucrurile primite.

A

In noaptea aceea a donnit goala in aurarie, ell ciucurele de

lfula rosie sub perna. A visat ca cineva i -3. furat ghetele rosii adevarate din picioare §i flU i-au mai rarnas pentru cat traieste decat ghetele de rezerva primite de la Fibula ~i Guldena. Cand

· ,

, !

1 I I·

, .

I ~ 1 I

· .

• •

b ~

•

, r

, I

~ , 1

! I

~ I ; I

I,

, '

,

I

, .

-

· I

, .

I

, -

I •

· .

,

- I

• 1

! j

.

; .

, .

l-

,

i

~

1

I. t,

L

. '

; I . i : . i

I

~TEFAN BA1:mLESCU

CARTEA DE LA METOPOLIS

82

s-a trezit ~i-a privit ell grija degetele de la picioare: dar nu-i crescuse mdi pielita de ra~. Putea zice, ell toata uratenia visului, cit inc~ nu se abatusc asupra ei tot raul,

83

o copila care- i puna Generalului Marosin un feI de dragoste filiala. S-o numim asa, desi nu-i propriu, fata a fost mereu crescuta fara tata, nici nu §tia exact ce inseamna yorba asta, auzind-o, credea ca tat a 1ns~amn~ un fe~ de prescurtare a unui cuvant pe care nu-l stia, asa cum in loc de Vasile zici Sile, in loc de Alexandru, Alexe, iar in loc de Mandache, Dache. Nemaivorbind ca generalul nu putea fi socotit un om b~tran ~i ca avand 0 fatit a§a mare. Fata de maritat daca ar fi avut tatii, ar fi fost mtr-adevar aproape barran. Marosin a fost colonella mai putin de 30 de ani, iar general devenise 1a 46. Nu avea mai mult de 47 cand fata 11 vazuse intrand pentru prima data in aurarie, parea mult mai tOOM decat Fibula care n-avea deca; vreo 40; Of, la varsta asta, de nici 50 ani, pe deasupra sa mai fii §i general, In ochii unei fete pubere esti mai degraba frumos ca un ginere sosit cam tarziu spre 0 mire as a, dar sosit totusi, Acest sentiment confuz de mire as a I-a avut mai degraba fata la vederea generalului. Dar Marosin n-a socotit -0 niciodata decat 0 copila sia cautat s~ nu se poarte ell ea altfel decat ca un om prea. in varsta pentru 0 fiinta atat de frageda. Fie pentru ca 0 vazuse pe tanara ell pIDuI rosu §i-i placuse, fie ca il lega ceva de Fibula, tar~ ca fata sa fi stiut, Generalul Marosin venea foarte des la aurarie, Dar ee era ciudat, venea uneori cand stia ca Fibula nu e acasa. Sa fi avut Marosin eeva de vorbit ell Guldena? Dar eu Guldena generalul aproape ca nu vorbea, daca 0 vedea, 0 intreba numai unde e Fibula. S-a mtftmplat 0 data ca nici Fibula si nici Guldena s~ nu fie in aurarie si nici in camerele lor dinapoia gratiilor de argint §i a foraibarelor de bronz, cand generalul a intrat intr-o zi pe u~~. Numai fata eu parul rosu statea in fata cuptoarelor in treanta aceea de rochie pe care 0 primise de la Kiva-cea-Mare . in zilele cand Fibula ~i Guldena erau acasa ~i venea generalul, ele 0 trimiteau pe fata intr-o incapere alarurata unde era un atelier ell polizoare, "atelierul Guldenei". Dar acurn generalul o gasise singura in fata cuptoarelor, eu bratele ~i picioarele

Auraria Fibulei §i Guldenei se

GENERALUL afla pe malul fluviului, Dar fata,

MA~OSI~ NU A iesind de acolo in dimineata zilei

- APARUT IN VISUL de Boboteaza, nu s-a indreptat

FETEI DE MA~TAT spre gheata fluviului ca sa treaca

DAR PUTEA SA spre Dicomesia, ci mai mtili spre

~A~P._.....~_RA_~------.-----..-.-_...-.-.... ~_ ferma General u lui Marosin ~ Pe

,

i:

q

i

atunci generalul nu era batrful ca acum.

Era prea de dimineata, nici un metopolisian nu aparuse pe strazi cand fata iesise pe u§i1, iar Fibula §i Guldena dormeau cand ea parasise pentru totdeauna auraria, numai Guldena se trezise cateva clipe ca s~ puna ranga pe& dinauntru in spatele usii de la intrare: n urase fetei: "s~-ti mearga bine pe unde 0 sa-ti plimbi si 0 s~-ti 13§i oasele". Guldena :imita rautatea Fibulei, dar nu inte1egea ca rautatea Fibulei era folosita ell spirit, 0 imita .pe stapana, dar n imita numai coaja vorbelor peste care adauga doar niste spini culesi de pe toate drumurile.

De ce i-a venit fetei ill gand sit se indrepte mai illtru spre ferma generalului, nici ea nu putea spune prea bine. Poate ca-l socotea un prieten si, parasind M etopo!is-ul, voia macar sa-i mai vada zidurile fermei pecare, la drept vorbind, nu Ie vazuse, dar l§i incbipuia cam pe unde sunt §i puteau fi sante. daca vreun necaz mare ar fi facut -0 s~~ i ceara ajutor acestui prieten. De multe ori, pe cand fata se afla in aurarie, se gandea §i visa ca in cazul unei nenorociri numai la general poate alerga. Si in gandul ei socotea cam cum ar putea patrunde hoteste in Pavilionul Generalului cand vreo nenorocire avea s-o izgoneasca si s-o mane

. de la urma spre drumuri nestiute. Fata ajunsa de maritat era InC~

. ~

. I.: .. I I. - .. 1 .. _ i ,,_1-: .... _ ......... :- ... 7""":'"-- ....... _.- -:._.-:- .• : .... ,,:: ... :- . r - .. I.".": .:- ... -:- 1- .-- -, "'II:."": -::.'.r:::,.:."":-:-:-I.-.:-:_r-:.: '", --.-n ~~~~~~ .... ~ --~I·~m ~.~.~~~~~.::.~~-,.:~~

•

..

ST~FAN BANULESCU

CARTEA DE LA METOPOLIS

85 generalului. S-a ridicat apoi, a luat dintr-un vas din tata cuptoarelor un purnn de monezi, drahme ~i stateri grccesti, talanti ~i besanti ~i a inceput sa Ie aseze en grija una la_ng~ alta pe epoletii hainei. Dupa aceea, cum generalul se asezase turceste pe nisip, nu departe de locul unde statea ea, a mai luat cdtiva pumni de monezi Si I-a presarat pe general pe camasa, pe par, pe pantofi. Generalul a inceput s~ ra.d~ ~i s-a intins c§t era de lung pe nisip. Ea a pus mana atunci pe un vas intreg tncarcat de bani vechi, a rasturant tot vasul peste el, .ingrupandu-I in sumedenie de bani de toate culorile si marimile, ell fel de fel de chipuri si semne pe ele~ Generalul, lntins pe nisip, acoperit in bani vechi cum era, a ridicat bratele ~i a adus-o pe pieptullui pe fata, ~i -a apropiat gura de ea ~i a apasat-o pe buze. Fata n-a priceput, i-a zis: "Msai lovit din grcseala". De atunci generalul n-a mai venit la aurarie, "Ce ai lagura?" - 0 intrebase Fibula in aceeasi zi pe fata, "M-a lovit generalul din greseala", Fibula intelesese din inocenta fetei ca intre ea §i general prea multe nu se lntfunplase. "Daca generalul ar fi fost numai locotenent, cum l-am cunoscut eu cand eram tan~r~, gura [i-ar fi ararat altfel ~i n ... ai mai fi spus tot ce ti s-a intfunplat" _ i-a zis Fibula fetei. Iar Guldenaradca urat, gftlgAit, ell faja transpirata mill mult dedit de obicei.

84

•

aramii dezgolite in bataia focului. Fata nu stia ce e rusinea, Stia ca e malta, ca are parul rosu, c!t daca n-are grija 0 sa-i creasca intr -0 zi pielit~ de rat~ intre degetele de la picioare, dar n-avea nici-o pricepere la abstractiuni ca: rusine, indiscretie, afectiune, vulgaritate, clevatie. Multi nu stiu daca ea e intr-adevar nascuta de Kiva-cea-Mare. Nici ea nu stie. Despre copii ea crede cum a crezut §i despre ea ins~i, di apar din cand in cand pe apa fluviului ~i prin iarba ~i crt de acolo sunt luati de catre femei straine, invatali sa se spele pe fat~ si 'sit se fereasca de clopote gaIbene ~i de necunoscutii care se apropie de casele din vapoare ca s~ Intrebe cate In luna §i stele,

Cand I-a auzit pe general batand In usa aurariei si cand l-a vazut intrand, ea s-a bucurat cum se bucura cand i§i punea labele un, castor pe coasta vaporului san cand venea un cal frumos sil bea apa aproape de loeul unde ea se scalda,

Generalul i-a Intins mana .. Mai totdeauna ea a avut credinta, cand afost copila, vazandu-i pe oameni intinzandu-si mainile, ca-i doare ceva, fie un deget, fie palma intreaga, Cand nu saluti §i numai rfizi de bucurie la apropierea unui om, Inseamn~ cit nu te doare nimic, l-a zis chiar generalului: "Iar te doare mana?" "M~ do are rau"- i-a raspuns generalul, prefacandu-se si Iasandu-si manacercetata. Atunci fata i-a observat mai bine epoletii auriti §i tresele. Epoletii semanau foarte mult ell nistc tipare din stivele Fibulei ~i Guldenei, tipare in care se tumau diferite podoabe. Tresele se asemanau eu niste agrafe late ~i frumoase de ph. "M~ joe eu ele "_ spusese ea, atingand tresele de pe un urnar, Generalul ~i-a seos haina si i-a dat-o, punandu-i-o pe genunchi ca 8-0 acopere mai bine. Ea n-a mai privit spre epoleti, avand toata haina in maini ~i a inceput s~-~i treaca palmele peste stofa fina, peste captuseala lucioasa, si-a varat bratele prin maneci, s~ sirnta mai bine ce e acolo, Un miros strain, puternic, i-a venit dinspre haina in nari. Mirosul acela Ii placea si si -a infundat nasul in tunica

Incepuse s~ ninga, apoi s~ viscoleasca ell panze dese, cand fata a plecat sn. vada pentru ultima dati! zidurile generalului. Cand a ajuns la ferma, viscolul se Intetise §i infundase aerul, nu se vedea bine la cfitiva pasi, intr-atata se lntunecase ziua din pricina vanzolelii zapezii meat s-a lovit mai mtID de zid §i rnai apoi I-a vazut, "Trebuie sa ma grabesc, aItfel nu 'mit mai pot intoarce 8ft tree flu viul pe gheata,'

*

* *

I

, '

i '

I

!

.. I

.

~'

1

~ :

: I

: !

STEFAN BANU~ESCU

CARTEA DE LA fvffiTOPOLIS

86

87

Dar a ramas totusi un timp lfulgii zid. Nu stia unde se atla portile de intrare.

De sarit, n-avea rost sa sara zidul, Nu pentru ca imbracamintea ar fi incurcat-o, desi pe deasupra rochiei purta 0 haina grea din piele de bivol, captu~ita pe la margini eu blana de castor, ell guler §i mansete de castor, Daca n-ar fi nins a~a §i

, n-ar fi viscolit, iar Crivatul n-ar fi batut atat de rau, si-ar fi dezbracat haina §i ax fi aruncat-o peste zid, apoi ar fi sari; si eal Mare Iucru n-ar fi fost. Dincolo de zid era un copac care-si trecea crengile groase §i aplecate pfu1il-n strada, N-ar fi avut deca; sii se prinda eu mainile de 0 creanga §i sa-si faca vfint dincolo. In zborul trupului peste zid ar fi avut timp sa-si aleaga locul unde s~ cada, sa-si gaseasca haina ~i sa se lndrepte apoi spre Pavilionul Generalului care nu putea fi prea departe, din strada cand vremea era limpede, ea auzise candva ca i se vad cosurile de caramida frurnos fatuite. Dar acum viscolea §i nu se vedea la doi pasi, nu se vedeau nici cosurile §i bine nu se vedeau nici macar crengiie copacului atat de apropiat de zid. Dimineata sernana ell 0 noapte albita §i nu putea sti exact nici chiar unde se afla ea ins~i, necum pe unde sa sari! zidul daca ar fi vrut sa-l sara, Poate si-ar fi pierdut, daca at: fi aruncat-o peste zid, haina, ~i nu voia, Despre haina stia ca e facuta din pieile de bivol lasate Fibulei de Kiva ... cea-Mare, asa cum 11 lasase siblanurile de castor. :)i mai stia ca' erau singurele piei de bivol la caretinuse Kiva mai mult decat la niste animale vii, pentru ca erau de 0 culoare brun-roscat, cum numai apele au in toiul noptii dupa ce si-an pastrat soarele .inauntru, Dill toata turma de bivoli pe care 0 pazea, Kiva avea numai trei sau patru care erau proprietatea ei~ Iar acestia, de neam rar, roscati §i nu negri, Kivei i-a fost mereu tcama s~ nu-i piarda, erau tOli tauri, au dispamt chiar 0 vrerne furati sau ra.tociti, dar atunci, spre norocul ei, s-au intors pan~ la urma la cireada, Kiva i-a mai IW3at cativa ani s~ capete de la ei prlisila, apoi i-a spintecat pe toti la rand,

cu mana ei. Odata bivolii taiati, pielea nu ~i-a pierdut culoarea frumoasa, un tabacar din Cetatea de Ulna a facut In asa fel meat sa nu si-o piarda, iar Kiva le-a pus apoi in Iada printre monezile, ciucurele de lfu1~ rosie, blanurile §i pietrele vechi trimise Fibulei. Un om matahalos, tn ~ub~ grea de oaie, a aparut lfulga zid, s-a apropiat de fata ~i a intrebat-o urland prin viscol ca stl poata fi auzit: "Pe cine cauti?' "Pe Generalul Marosin." "Cine e~ti?" "Eu sunt de la aurarie" - a raspuns fata nestiind s~ se descurce in fata matabalei care devenise nevazuta dill pricina viscolului des Si care-si misca §i-~i ducea umbra agresiva cand mainrc, cand mapoi ~i parea ca tremura prin panzele viscolului. "A, dumneavoastra santeti doamna Fibula - s-a auzit vocea matahalei, iar umbra i-a fost din non invIDuit~ §i Inecat~ de viscol - domnul general a plecat ieri ell sania peste Fluviu." Fata n-a intrcbat un de ~i nici n-a avut ragaz slt spuna ca ea nu e Fibula, ci fata din aurarie. Dar matahala, ca §i cum ar fi fost 'intrebata, a urlat mai departe prin crivatul eu zapada: "Dude a. plecat domnul general nu stie nimeni, doamna Fibula. Poate a plecat in Dicomesia. Poate la Mavrocordat. Poate la Cetatea de Lana. Poate la vanatoare de lupi ell Milionarul. EI e general si nu spune nimanui cand pleaca ~i cand vine".

Apoi matahala s-a retras brusc in viscol, rasucindu-se pe calcaie, n -a facut inapoi decat cativa pasi ~i nu i s-a mai vazut nici umbra aceea care i se vazuse pfu1~ atunci, in locul umbrei .disparute un vfutej salbatic de z~pad~ s-a rasucit, s-a izbit de zid,

s-a sfltrfunat ~i s-a spulberat din noll, s-a adunat iar~i ~i s-a repezit iar~i spre zid, dar ac910 vfutejul a fost inghitit de alt vfu.1ej mai mare rapindu-l, §i au t~nit arnandoua in sus, urland rnai tare decat vocea matahalei disparute,

Fata a mai dimas un timp in strada f3r~ s!i se miste, nestiind ce s~ faca. A auzit din partea unde disparuse matahala 0 a1~ voce 0 voce ascutita de femeie, strigand: "Cine era, ell cine ai vorbit?" "Cine s~ fie - s-a auzitdin nou vocea matahalei urland

- " ~.~, --~~----'--

-..-

..

STEF~ BANJlLESCU

CARTEA DE LA METOPOLIS

88

89

~i mai putemic decat la inceput - cine 811. fie, patachina de Fibula

A .

n cauta pe general nu numai noaptea, ca sa-i intre in asternut, il

cauta §i ill zori §i II zgarie zidul cu unghiile. Nu se mai satura de armasar, "

Fata a trecut fluviul pe gheatti.

Crivatul Si viscolul, oricat i-au abatut drumul ~i i-au mtnrziat timpul, ea tot a sosit panii la urrna in lunca alergarilor de cai. AcoIo, in Dicomesia; vremea se linistise. Se vedeau norii marl si grei lene-

vind pe cer. Dar lunca era goala, A asteptat, dar n-a aparut nimeni.

Nici urme de capite ~i de sanii nu se zareau pe lunca, zapada viscolita acoperise ~i aici totul, ~i-a dat seams ca trcbuie sa fie mult trecut dupa-amiaza. Scapase clipa a.lerg~rrilor si ;:i rapirilor, Insemna ca soarta ei de fata de maritat se amana eu tnca un an.

A strabatut lunca printre salcii Si plopi pana la fluviu ~i inapoi spre coasta malta unde lncep padurile: de salcam ale Glavei Si Apud Glavei, in sperantaca vor mai aparea 0 datadil.aretu rapitori sau macar unul dintre ei.

A

In gheata fluviului a vazut 0 copca mare, ell sloiurile sparte

de topoare. Poate copcaunde preotul a aruncat crucea ~i unde hotii au sarit 8-0 prinda, au motat ~i s-au batut orbeste 'intre ei prin apa care sa puna mai mtili mana pe ea.

La anraria din Metopolis ea nu se mai putea intoarce.

S-a 111dreptat din nou spre padurile de salcam ca sa urce coasta spre asezarile dicomesiene. Nu stia ce va face ~i incotro se va Indrepta. Dar spre casa de om trebuia sa se indrepte,

Sus, pe coasta, a aparut 0 sanie. ~i sania a inceput sa coboare spre Iunca, Fericita, fata a alergat 8-0 lntampine desfacandu-si de pe cap salul alb ~i batand ell el aerul geros,

IAPA-RO~IE IN GHETE DE MARITI~ GASE~TE LUNCA DICOMESIANA GOALA sr FARA CALARETI RAPITORI

Omul din sanie s-a ridicat in picioare, a biciuit salbatic caii roibi §i inalti §i a strigat ceva, lunecand ~i mai repede, ill pulberi de zapada, spre fata eu salul in mfu1!!.

Din sanie a sarit, imbracat intr -0 ~ub~ grea din blani galbene de vulpe, Generalul Marosin. A luat -0 In brate, salul alb se tara prin zapada, "Ti-ara pregatit si tie In sanie 0 ~ub~ din blanuri de vidra", a zis Generalul, a ridicat-o in sus spre el §i a lovit .. o din nou pe buze ell gura lui, asa cum 0 lovise candva In anrarie, dar de data asta rau, foarte ran.

A dus-o ell sania pe un drum lung pe maIul fluviului.

Au ajuns in orasul Mavrocordat ~i au stat 0 noapte intr-o casa goala, ell covoare groase §i moi pe jos, tesute ell chipuri de panni albastri ~i ell lei albi ~i lato~i ca tapii, Cu sobe inalte~ avand turnuri in varf si coloane de piatra impletite pe margini, iar jos, printre coloane, usi transparente prin care se vedeau butuci mari arzand in flacari,

Prea Iimpede ea nu-si aminteste ~ nu stie de ce Generalul a dus-o acolo. Mai degraba cuvintele Fibulei spuse In aurarie, ill ziua cand 0 intrebase ce are la buze de- i sunt umflate, i-au limpezit ceva din cele intfunplate ell ea in casa mavrocordata, Generalul s-a purtat ca un locotenentin casa asta, Dar fata nu-si aduce nimic bine arninte din tot ce s-a petrecut in incaperile eu panni albastri, ell perne ~i eu paturi rnoi, decat ca Generalul parea acolo manios §i grahit, 0 strangea furios in brate ~i schimbat la fat&. Si-a film amintit ca a doborat-o si ca la sfarsit i-a zis rmaud: "Japa mea Rosie, Iapa mea Rosie. Nu mai plange, trece repede". Si a mangaiat-o pe obraz, crezand ca ea plange. Dar ea nu plangea, Se uita mirata la v3ni1tWle ei de pe maini §i de pe picioare. Tot mirata, §i-a luat chiar degetele de la picioare In palma s~ vada daca nu cumva i-au crescut pielite de rata. Fiindca ceva trebuie sit i se fi intfunplat; iar ea nu ~tia binc ceo Nu intelegea §i n-a inteles nimic.

A doua zi in zori, cand Generalul dormea adanc, 0 femeie Inalt~ imbdicaHi in haina de piele de bi vol, tivita pe rnargini ell

! .

I ;,

i

f:

b

I. I, ~ :

I ;.

"!.

~

,

I

I

t:

(

,.

I',

.:

I'·~

:.

r

~::

~.

t

I

L J I I I I

----~~--~~----~~~~- ---~----~~--------~---

, ,

!

STEFAN BANur;gsCU

CARTEA DE LA METOPOLIS

90 blana de ca:tor, purtand pe dedesupt 0 rochie purpurie eu horbote d~ d~tele I?alte la gilt, cu cordon ~i colier din monezi imperiale, a le~lt. grnlnt.a din casa in strada, atilt de grabiti1, ineat parul ei rosu si Iung I se clatina ~i II zbura in suvite lungi, desi nu batea deloc vantul, ningea linistit ~i ell fulgi mario

Femeia asta era Japa-Ro§ie. Porecla i se pecetluise. Generalnl n-a mai gasit-o. A cautat-o cateva zile prin orasul ~av1Vcordat. I-a pus §i pe altii s-o cante. DartotuI a fost zadamic. p~~ la u?n~ generaIul si-a lasat sania ~i caii ingrija unui han din oras ~1. s-a inters pe alt drum in Metopolis. Si ajuns acolo, a plecat apor intr-o caHltorie nestiuta de nimeni si a lipsit dill oras aproape un an.

91

•

'" Can~ ~gi si vrei sa scapi eli viat~ nu te Indrepti nici spre c~, n~cI spre oameni. Te indrepti spre fluviu. El este mai sigur decat once. Asa fae dicomesienii. A§a a facur §i Iapa-Rosie cand a disparut din casa mavrocordat&.

~i dacd a gas;t din IWU fluviul, a cobortu matut, si-a seas haina din piele de bivol; a tmpaturu-o, a asezai-o undeva si a , tnceput sil. al:r~e in rochia ei de purpura §i in ghetele ei :O§ii pnntr~ ~lol~n §l s-a dar pe gheata. Rddea ;i se dddea pe gh,eaJi1.

AnI In sn; de la fereastra aurarici, privise cum fetele ~i bruetii se dti?eau pe gheat~. Ea nu se daduse niciodara, N-avusese ghete. Iar cand. a trecut. pentru int3.ia oara fiuviul inghetar, parasind

Metopolis-ui, nu I-a stat gfuldulla asta. . .

Acum era singura pe lntreg fluviul, orasul Mavrocordat se vedea. dep~rte, mult tnapoia malului, ningea linistit, ea fugea

tropaind }.w se ldsa apoi ~i1lu~ece lung pe tdlpile ghetelor rosii. $l-a scos cordonul §l colierul de monezi imperiale ~i le-a aruncat spre mal. 0 mcurcau.

, , S-a d~t pe ghealli foarte multd vreme pant!. a apucat-o frigid.

Zapada IZ udase rochia, Xi ieseau aburi din pdrul rosu. din rochia de purpura, din brate, din horbota dantelelor.

Atunci a vdsut cd-i lipseste de la gilt ciucurele de lana rosie primit dela Kiva-cea-Mare.

Nu stia d1 acest ciucure II cazuse co 0 noapte in urma pe covorul ell panni albastri din casa mavrocordata, Si nestiind, l-a cautat acum printre sloiuri pe fluviul inghetat p§na i-au inlemnit , talpile in ghetele rosii, iar umerii umezi ai rochiei prinsesera cruste de gheata. A plans pentru inuiia oard in viata ei cu hohote §i sughituri, dar ciucurele din 101'111 rosie nu l-a gdsit nicdieri.

De pe mal 0 privea Arazn Telguran, din fata cafenelei lui, Sus pe mal era 0 cafenea singuratica pe care Iapa-Rosie, in fuga ei, aproape ca nici n-o zarise, Cafeneaua a yea ferestrele indreptate inspre fluviu, iar la ocbiurile geamurilor se zareaucolivii pline ell canari galbeni. Cafeneaua statea singura ~i izolata pe mal, intr-un colt departat al portului amortit sub zapada, §i aproape neobservata dinspre orasul Mavrocordat, iar fumul iesea din cosurile ei, mirosind dulce si amar a cafea si a ceai. Aram-Negriciosul privea de sus de pe mal la Iapa-Rosie, se inch ina ~i 0 privea iar cum sc da pe gheata, ~i ridica spre cer mainile lui scurte ~i grase, din haina creata si tuciurie de astrahan care- i acoperea trupul gros:

"0, Doamne, ce imparaieasa a venitpe gheata tnfata cafenelei nefericituiui Aram TeZguran, care n-a mai vdsut 0 tmpdriueasa atilt de inaltd §i de sprintena, tn viata lui de armean; tncd inainte de Christos, de pe timpul lui Seleucos I irueleptul. AburuZ ndrilor ei de caprioard se face zJ1padi:i tn jur, asa cum, herminele se nasc din rasuflarea caldd prin ierni a lacurilor armenesti Van yi Sevan. Mtl tnchin lie, tmpardteasa de purpura, vino spre mine sau ingdduie-mi sa cobor eu spre tine, ca SI111Ut simt cum ma 'inal1 smerindu-ma §i initl14ndu-mi1. 0 dau; cu tine, sit nu-ti ajung dectu la boturile ghetelor tale de soare §i sa le Si11Ut umilit, asa CU1~n sdrut pulberea pe care calc de cand m-am ndscut" ..

Aram avea 0 tanguire in glas ca un preot care si-a uitat religia ~i ~i-a pierdut biserica. Se inchina pe mal, mare ~i gros,

92

ST~FAN BANULESCU

CARTEA DE LA MErOPOLIS

93

•

mototolindu-~i caciula, chinuindu-si in pumn reverele de blana creat~ ale hainei de astrahan.

Iapa-Ro§ie §i-a strans cordonul §i colierul de pe unde Ie aruncase, si -a imbmcat haina din piele de bivol Si a inceput sit urce malul spre armean.

.. Nu~i mai era frica de nimeni. Aram era urat, chiar pocit, dar el nu-t era teama de fata lui neagra ca taciunele, de nasul lui c~roia~ si ochii mari ~i bulbucaii ca cepele, de botul ~i de buzele Iui de iepure, de pantecul gros §i lasat peste picioare, de parol iui

carunt, aproa~ ~~, care straIuc~a ca 0 gramada de serpi lncornciti deasupra fruntii ~l la coada sprancenelor negre si stufoase,

. Ara;:" Telg~ran se tanguia mai departe pe mal, mototolindu-§i §1 ducsndu-s; 1a gura caciula parca ar fi vrut 8-0 manance:

"D~~e, ce impm:ateasa se indreapta spre mine!" -n curgeau lac~le de gerul tare care facea s& pocneasca sec crengile salciilor de sub mal. De atata frig §i de atata ger lui Aram nu-i

cur~eau ~U~ai ochii, ii curgea §~~asul. Se stcrgea ell maneca §i caciula §1 radea de placere privind spre Iapa-Rosie dar tot

tfulguindu-se: '

.A

"tmparateasa mea) dacd armenii ar mai avea regatul lui

Urutru de pe malul lacului Van) Ii l-a§ cia mai tntreg deed! a/oslo o aschie din corabia lui Noe Ji-a§ da ~i te-a; duce printre butucii de viJii de vie dulce din vdile Araratului) sa gasesc §i sit-Ii prind acolo un pui din neamul porumbetutui care a adus in cioc ramura verde de maslin cand apele potopiau; biblic s-au tras de pe obrarul pamaniului ".

Au intrat in cafenea.

Arum Telguran a intrebat-o~ plesnindu-si si Iovindu-si fruntea a ruga, eu palmele,

- Ce-ar vrea impM~teasa de purpura de 1a nefericitul arrnean Telguran? Stafide de Malta nu mai am, e iarna, marinarii nu mai .

vin acum pe fluviul Mavrocordat-ului. 0 dulceata zaharisita de lrandafiri albi s~-i desfaci ell un stilet de argint petalele tari ca

piatra ~i limpezi ca izvorul? Sau 0 cafea sarutata de soarele negro al Africa ori un ceai crescut §i leganat printre matasurile Chinei? o cafea ar mangaia usor Si fierbinte buzele reci ~i sfinte ale impartitesci mele planse ...

"Ce-ar fi s~ beau 0 cafea?' si-a zis Iapa-Rosie, Bause odata la aurarie ~i nu-i placuse, "Sa mai lncerc 0 data acum". I-a spus lui Telguran sa-iaduca 0 cafea: "N-am eu ce sit p-o platesc, dar am sa-ti spal 0 zi intreaga toate cestile Si paharele".

Aram a deschis ochii §i mai marl decat ii avea, Se simtea batjocorit de vorbele femeii §i a inceput sit se tanguie ~i rnai diu:

"De ce lJi. rdzi de mine, tmpardteasa mea, nici Mezii; Sasanizii Ii Mamelucii care mi-au invadat tn vechime lara mea armeneascd nu mi-au batjocorit atat de rdu neamul tnvins §i spulberat pe

. drumurile pdnuuuului. Vai, numai cu chipul de aur al tmpdratului nebun Nero, care-ti sta a donn it la pieptul de purpura plin de monezi, ai putea si1-mi cumperi cafeneaua cu temelie cu tot, sit-mi iei cafeneaua tn palme §i si1 mi-o arunci tnfiuviu ca sit se sfl1rllme

pe ghealll cu toate cestile §i paharele ei de sticld nenorocitd; numai canarii sd scape §i sit se tntoarcd la mine sub haina ca sa le dau iardsi caldurd §i sd-mi cdnte tn dreptul inimii II;.

. Aram a adus cafeaua, Iapa-Rosie a bmt-o si apoi a trecut printre niste perdele de catifea "aici trebuie sa fie paharele si cestile", Eran curate, dar ea le-a splalat din nou pe toate, din toate galantarele, pahare, cesti, emu, tavi ~i ibrice de arama, ceainice de toate culorile, din fier sau din portelan, linguritele, zaharnitele, farfurioarele pentru dulceturi moi ~i limpezi §i pentro dulceturi zaharisite Si tulburi.

"Vai, cum mit batjocoresti sfintindu-mi cafeneaua si cestile numai atingandu-le" - Ii ziceaAram, tanguindu-secum obisnuia el sa se tanguie in vorbe. I§i tinea capul in maini Si-~i clatina serpii parului alb.

Iapa-Rosie ar fi vrut sa-l intrebe pe Aram Telguran de ce are parul alb, era mai degraba tanru- decat urfitit de varsta. Ea nu stia

.1 I

I

I

I.

I·

t

t

•

,

I

...

\

~

,

"I:

,

r ,

j i

~ .

J ,

.,.

~

--.------~ ~~~~~----~-~------~~~

•• I" •• - ",_ - - '-'r •• _',,' r-.- II ._ ", --... ... -'.-~ '_-- ~I.~.~:-~.~~r.~.r-:-: r:""!~ r"l':-'·===~:-.I'~~_"":; .".. ... '~:-::::-;'_.-..I::''':'''1''~~ ', ~~:",,",:-::n:-='''.-:~II!:~~~~~~

94

· ~TEFAN BANUTESCU

CARTEA DE LA METOPOLIS

•

ca P~l poate, albi ~i din tan~ea sutletuhn, sau din tanguirea ~lacenlor aflate prea departe ~1 de neatins sau din pricin "x....:.: -~ t I ~ It ~_ a VlSru u

~l a con emp ap.elldt& scop. L-a intrebar totusi, dar aItceva: "De

ce 1: chea,.~ Arum Telguran? U +Iucru care lnsemna rnai mult

~ecat daci1~l cerea s~-i spuna de ce are paru! alb. Ann I

t 1 x c. A· . eanu a

ill :, es ca lata u pune 0 ~trebare capitala §i a mceput: .

~~. n~esc Aram, fllDdc~ numele meu vine dintr -un lnceput ~I ,sfar§ltulu.l. Sunt e~ Dare, din serrrintia lui lafet? Adica din

iafetana nat~e, cum zice Grigore din Nareg. Noe a avut trei fii:

~em, f-Ham §1 I~et. ! s-a spus l~i Noe: «Intra in corabie tu ~i toata c~a ta, am S3:-1 picrd pe tojt oamenii de pe fata pmnfuttului

p~tr -un potop de ~atlUZ~i de zile §i patruzeci de nopti, numai ?e tine te-am ales dmtre el sa traiest! ~i S't{ te lnmulte§ti». Noe a l~trat in cor~bje, lmp~'eu?~ c~ el, fIii sai Sem, Ham $i Iafet, iar din toate anunalele. §l vlet~tIle pamfultului care sapte perechi, parte bi:1rb~teasdl ~1 p~t~ femeiasca. Noe avea varsra de sase sute de am, do.ui11UD1 ~l douazeci ~i sapte de zile cand s-au desfoc.ut . toate lzvoarele pmnfultului, s-au deschis jghiaburile

:eru~w ~1 a cazut ~P~ atat de ~ulta lncat a acoperit toti rnunti! maltl. D~pa c~ a pient Iumea ~1 apele s-au tras, neamullui N oe a crescut ~n. s-a l~ultit. Sunt eu, oare, din semintia lui lafet? Iafet

. a. ~vu~ pnntre fm lui pe: Gomer, Madai, Iavan, Tubal §i Tiras, FlllIul Go~er au fost A~chenaz, Rifat §i Toganna. Fill lui Iavan au fast EhS~ Tarsi§, <?hitim si Dordanin. Din top ace§ti fii ai lui I~et s.-au format multnne de popoare care s-au asezat In diferite

lilli, fiecare dup~ limba sa, dupa neamul sau dupa natia sa. Impltr&teasa mea, daca un nume din toate acestea ti-a sunat armene~;t~, s~ §~ii ca eu, Aram Telguran, din el rna trag. (lapa-Ro~He nu sua ca Aram spunea cuvinte direct din Biblie ~i

eft de. la eJ ~u. punea decat cateva vorbe de Iegarura; ea nu deschlsese nlc1odat~ vreo Biblie, a§a ca-I asculta mirara mai

departe.) Su~t Aram, nu ~ti~ daca rna trag din lafetana Nalie, sunt armean ~l daca sunt mtitclto~ asa cum mi-au fost ~i inainta§ii,

95

~.

asta mi s~a intfunplat mie ca §i lor nu din slabiciunea trupului §i a sufletului, ci din mandrie, nu m-am lasat robit 0 datil eu pamantul meu robit de Sasanizi, de Mezi §i de al~ ~ c~ Bi~lia n-a mai avut file st\ .... i cuprinda pe toti, pentru cg_ Biblia se inchide

acolo de unde lurnea abia trebuie sti mceapa din nou §i iar~i sa

inceapa, M~ cheama Aram. Si nu stiu d~c~ sunt ~ :re~tia lui lafet. Dar nicidccum, zic eu, nu pot ft din sermnpa lui Ham,

pentru ca Ham i-a vazut dinadins goliciunea lui .Noe ~~ a fost blestemat ell tot neamullui sa fie mereu sluga ~1 s~ priveasca

iscoditor prin ascunzisurile pamanturilor si ale oamenilor, E? nu te-am Intrebat, impar~teasa mea, de unde vil, incotro te duci, de ce porti rochie de purpura si colier de monezi imperiale, de ce ai plans ~i de ce te-ai dat pe gheata. Nu te mtreb, pentru ca e~ nu sunt din neamullui Ham eel care iscodeste sufletele oamenilor, Poate sa fiu din neamullui lafet care, atunci cand I-a vazut gol pe Noe, s-a intors en spatele ~i eu spatel~ s-a ~dreptat. spre tatal despuiat §i a aruncat peste trupul lUI 0 haina Sa-I. acopere

goliciunea. Ma chearna Aram. Iar Telguran a 1n~eput s~ma cherne cand neamul meu a mceput sa se faca frumos §l deveruse armean, cand a lnvatat sa cante eli cuvantul. Adica atunci cand intunericul a inceput sa fie spart ~i luminat de vocile poetilor cfultareti. Tre~ marl poeti sezice ca au linipezit aerul §i mintea. armeneasca. Bi s-ar fi numit Prik, Erzinga §i Telguran. Versul lui Telguran poate ca a avut caldura fertila a vern ~i mvaluirea de vis a viscolului de pe lacurile Van, Sevan §i Rezaye, unde cresc he~ele en bl~a lor atat de alba si de limpede, incat in ele se oglindesc varfurile de cinci mii de metri ale Araratului. De aceea poate rna cheama Aram Telguran, iar cafeneaua am deschis-o in. ~ra§u~ Mavrocordat, dupa ce toate valurile Mezilor, Sasanizilor ~1 Mamelucilor de la inceputuri pana azi m-au arnncat aici pe malul fluviului, fMa s~ mai stiu cati inaintasi de-ai mei au p~t la fel. Dar n-am stint, nici rnacar n~am. visat, ca aici ai s~ vii tu pe gheata, impfu-ateasa mea de purpura ... "

I; : i ; i

. ,

I

-....------. -- _._ 1 ••• __ • '1 •••• __ •• _I ...........____--............,~ _..... __ __.._~~ __ ~ ___

. . I -. : .-. _ .... ·r ..... ·- ..... 1 .. .:. .... : _":: .. " : .. :: :".:1." .. I .. ;~ .... r-'_ "._" IJ._i~-· : ....... -=---::- •. ~. -'-'~"'=:-.I.:~.-::"I"-'·~II ..... ~ ... ~·::--·~~.~r'-." .• ~1~1III!~·"~.IJ~I'1':I.r:~.?:~-:~-~ .

- .. - - - .. .

96

STEFAN BA.NUIESCU

CARTEA DE LA METOPOLIS

97

Iapa-Ro~ie I-a ascultat, a ras ~i i-a zis: "Nu inte1eg nimi D

numele tau e frumos". c. ar

Co Aram Telguran lap R ... .

t bui A · A ' a- osie a cunoseut dragostea Cum

d~ ;~li ~7anu1, ~l ill.dragoste, ca ~i ill toate celelalte, spunea

. 1 e. . av:_a credmta ca daca unele lucruri principale dill

vla~~ sunt s~n~ mtr -0 carte mare sau intr -alta, n -are rost s~ le mID nu~e~t1 §l sa Ie baIbai. prin cuvintele tale nepricepute De

aceea, ~l In dragoste spunea tot din Biblie lAnge he I

P·· I D·· A 4 ~ nunc ea a

IC.loare e etel sr tangU1a versete din Cdruarea Cdntdrilor, tar!{

sa illi vent~ze prea mult, numai sa adauge niste amanunte pentru

ca ucruole sa se potriveasc~ mai bi II- X ..

"C·A d. me §1 Sa sune mat acasa ~

ut e frum i1 ~ .. ·

oas. esti, mireosa mea, sora mea pdrut tdu

~~e~can .. , u

. .pre rosu pare, ce din Galaat coboard. Din/ii tdi

turme de 01 albe tunse: ce din scdlddtoarv ies. Cordele u urii

:;zt ~U::l; tale, doUiiJUmi1~i11i de ,?dii ~ub vitl straveZi: obrajii

u tdu, turnut lUI DaVld. Pieotut tau doi .. d

cdpri a. D I I . 1:' u.u, 1 PUl e

toara. ea u meu de mirt si muntele meu de tamaie pana

nu ~~ rt1~ore§t: ziua,. pdnl:i nu se intinde umbra de sfd~ it a

seru, Val veru la Plcioarele tale Cat d E "§ •

tm drl1te · .. · e J rumoasa estt,

'P . asa mea, §l nici 0 pata 'in tine nu-i. Vina in bra1ele

meZe dznAman{'· di S .. ..

• ' !It lIZ enu; din a lei/or culcusuri ~i din murqii

C:U leoparzi: ~ora ,mea, mireasa mea, inima tu mi-ai rob it. Eu tau t~t de fa ~'ne, la~ tu mai nimic nu-mi dai; esti ca 0 jecioarli ve§nlcli: e§t.l gri1dlna Ierecota, !fintdna aconerita{'i .

peceauu eJtl. 'C, 1-' ~ lzvor

Aram ~elgur~ ll-a 1ntrebat-o niciodatll pe Iapa-Ro~ie cat a stat la e~ cm~ e §1 d~ u~de vine. El nu ~i-a tritdat marmrisirea ca

nu se trage ~ln ~emlnt~a lui Ham. Cand ea a inc ere at sa-! SPWla

ceva despre lfltiimplWe ei el a oprit-o· "Nu A X"I-"'IX.

b '. , unpruateasa mea,

A u:e1e tale n~ tre?uie s!l ~opteasca ceea ce altii au focut s~ ti se

Illtample. !acl~ mmunea mea de purpura. De ce sa-nil spui ce nu

e o~ t~u? ~ea ceA nu e al t~u si nu ti s-a cuvcnit, e totdeauna 0

p este trist~. 0, ~parateasa mea, fiecare dintre noi are in el un

fel de Aram Telguran izgonit si ri1t~itor, cu 0 poveste trista care trebuie pastrata mchisa, ca sil nu sangercze din nou .. Nemaivorbind ca toate tristetile marl sunt marturisite intregi in Biblie si asta e de ajuns", (Iapa-Rosie a aflat de la annean aproape tar~ sn. vrea ca Iocuinta mavrocordata In care-o dusese Marosin 0 noapte, nu era a generalului, ci a Fibulei. Acolo se intalneau acestia doi §i se intalnisera §i cand au fost mai tineri ca s~-§i traiasca dragostea. Peste ani de zile Iapa-Rosie avea s~ at1e din alta parte, asta dupa ce Fibula a saracit, s-a ruinat §i a Inceput sa imb~traneasca bine de tot, casa a devenit a generalului, asa cum tot in pro p rie tate a generalului a trecut §i auraria, Fibula ~i Guldena, mutandu-sc, batrane ~i ncputincioase, in Casa Palarierului de dincolo de Liziera Gutuilor.)

In cafeneaua lui Aram Telguran, Iapa-Rosie a in vatat literele ~i sil socoteasca. Atilt de repede, mc§.t Telguran se inchina, dar el se inchina des, Iapa ... Rosie i-a spus la randul ei ca ea simte ca socotelile omul trebuie sa Ie faca mereu, nu numai cand pierde

A • ~

sau cfi§tigii. lar ·Aram Telguran: "Imparateasa mea, tu ill nnntea

aspra ~i din topor a lui Moise Balbaitul, dar si intelepciunea cu mai multe tm§uri a lui Solomon, fiullui David. Ai venit la mine ~i rna sfatuiesti zeieste sa asez legile firii inaintea celor lnvatate prin temple. Viata lunga e In dreapta ta, iar In stanga ta, bogatia si slava, femeie aleasa ~i iubita ce esti, Din gura ta iesc dreptatea, Iegea veche §i mila noua pe limba Ie porti",

Cand a plecat de la Aram Telguran, Iapa-Rosie seria, citea, socotea ca un om ell scoala. Iar cat pri veste Biblia, a aflat -0 de la el aproape toata, El spunea din Biblie ~i cand se misca printre cesti ~i pahare, cand inchidea sau deschidea usa,

Peste un an; 0 data eu venirea verii, Iapa-Rosie a plecat la fel de simplu cum venise, eu un an in urma, in timpul iemii. S-a ureat In portul orasului Mavrocordat pevaporul Sfanta Sofia aI turcului Aziz-Crestinatul §i a luat din nou drumul spre Metopolis. Aram Telguran plangea in unna ei:

..

I:

\

- - .- _._.- . _... .. . .. ._. - . ... .. . . _.. _. - . -. - ...... _._. ---___.

---_.

STEFAN BANULESCU

98

"De ce pleci, tmparateasa mea de purpura? Nimeni n-are sa md maifaca fericu.

Potopulare sa se abatd din nou asupra mea §i asupra casei mele §i chiar dacd se vor usca din IWU cdmpul §i dealurile dupd tragerea ape/or, viile mele n-au sd mai rodeasca, porumbelul 11-0 sii-mi mai aduca in cioc ramurii verde de mdslin. Mezii, Sasanizii §i toti Mamelucii se vor scula din nou tmpotriva mea §i de data asta mit vor tngropa pentru totdeauna, pentru ca am rdmas singur sifara tmparaieasa, dupd ce inca din vechime am ramas lara Van} Sevan §i Urutru (c.

Ajunsa tn Metopolis, Iapa-Rosie cade in rnainile barcagillor, incepe sa poarte cutit, apoi fuge inspre Marmatia vreme de aproape opt ani de· zile si nu mai da nici un semn.

8. NEFERICIREA REGlLOR -

CONSTANTIN s-a spus Constantin

PIERDUTUL I-IUL. Pierdutul pentru c~ a fost

... vazut ~i gasit intru.a oara in

COPILARIA ~I Insula Cailon fara sai se ~tie pIDintii

ADOLESCENTA ~i tara ca el s~ poata spune dincotro

vine, cirie e §i ce canta pe lume. Avea noua ani cand a fost vazut printre caii salbaticiti din insula si a ramas acolo pana 1a saptesprezece ~

La cincisprezece ani ajunsese atat de cunoscut ~i se bucura de atata incredere din partea tuturor cailor, !neat tara lncuviintarea lui nici un cal ell smp§n sau tara stapan nu se apropia de om, fiU se Iasa prins, Incalecat sau pus la ham. Intr -0 intelegere eli caii, pe care nurnai el §i call 0 pricepeau bine, ajunge s~ tinl1 sub control deplin, de jur-imprejur; malurile insulei. Nimeni nu putea pune piciorul ill insula dad! nu-l in~tiinta din vreme pe Constantin Pierdutul. Cine venea .neanuntat, era muscat de dinti de iapa san de armasar, lovit de copite §i zvarlit.in fluviu ~ se intoarca de unde a venit.

A-

Un timp, dicomesienii .nn pricep pericolul, n folosesc pe

Constantin pentru a Ie prinde caii salbatici ajunsi la varsta buna de munca, de car~u~e §i calarie. De asemeni, Constantin Pierdutul Ie alege ~i Ie pregateste, de ell toamna, tinerilor dicomesieni call cei mai indri1citi pentru alergarile de Boboteaza csnd se intreceau in fata fetelor incaItate ~i imbracare gata de maritis,

La varsta de unsprezece ani Constantin descopera metrul patrat,

·---V_._ -. _... - ., I _. __ .. r' .. _. __ .. _ _..... • _ _ _ _ .' __

_. • _. .. • - • _. • ••• ••• - -- _. - • - -'I I. _. _ ..' __ .:

•• r"'I""Io .... ____

: . - - .j ... t'

"

z

--

..: . ..

_STEFAN BA~ESCU

CARTEA DE LA JvlETOPOLIS

100

Cand venise in insula nu cunostea decat numere1e de la l la 9 pe care le Invlttase in cele careva Iuni de clasa in1iiia primara facute intr -un sat caruia n-a vrut niciodata sa-i spuna nume1e. Pe zero nu-l stia, Ceea ee-l incurca foarte multo Simtise dl de zero are absoluta nevoie. Si-l,imagineaz~ singur, retezand eu un briceag coada lui 9 ~i obtinand astfel un cere gol in care nu era nimic §i in . care nu putea patmndc nimic pentru d1 era complet meWs, doar inaintca lui §i dupa el putea aseza cate numere voia ~i stia chiar mai multe, oricate ar fi voit, tara sa Ie fi stiut, panJi dincolo de putinta §i dincolo de orice putere a puterii §i cuprindere a ochilor, Obtinerea lui zero 'ii usureaza mai lntru. desavarsirea adunarii, scaderii, impartelii §i inmultirii. Iar cand printr -un b~t incepc sa-~i puna la punet propriul san sistem metric - dupa care trece la descoperirea metrului patrat si a metrului cub :- se trezeste stapan §i pe multiplii ~i pe submultiplii pe care- i formeaza prin zecima1e.

Cineva Ie spune dicomesienilor ca Pierdutul din Insula Cailor s-ar putea sa fi ajuns singur si printr -0 metoda proprie chiar mult mai departe, la tera-giga-mega-kilo-hecto-deca-deci ... centi-milimicro-nano-pico. Dicomesienii rad. Ceea ce trecea dincolo de mte1egerea lor n facea mai mtai sa r§.dil, apoi dadean din umeri si iutorceau spatele oricarui lucru neinteles sau care cerea prea mult pentru a fi Inteles ~i care n-ar fi adus nimic in plus, de 1a 0 zi 1a alta, nici in ograda, nici in iesle, nicl in pod. Dar tera-giga-megakilo §i asa mai departe, le-asunat bine, ca un fel de cantec ~i au retinut traznaia, r8z§nd ori de cate ori Ie revenea in minte. Ace! cineva care Ie spusese dicomesienilor de tera- giga a Pierdutului, nu era aItul decat delicatul Topometrist care se afla ill trecere prin campia Dicomesiei, masura pamanturile, era putin mainte de refonna agrara a lui Ferdinand, din 1921. Topometristul credea ca

. .

la Constantin ar fi yorba de 0 minte geniala, dar se stie,

Topometristul e totdeauna delicat §i generoscu altii, pan~ acolo meat devine neatent la masura prea larga a cuvantului cu care-i

...

cIDIUire~te §i-i inconjoara pe oameni. Dicomesienii lllntaLniseffi la

101 masuratori pe Topometrist ~i Ii cereau de fiecare d.atj sa le spuna din non povestea ell tera- giga. Elle spunea. Dicomesienii radean tara s~ arate fuM c!i ar fi cas de asta, ci de altceva. Inventau ei ceva pe loe de care sa r!ld~ pentru ca Topometristul sa nu priceapa prea repede incotro Ie mergea lor mintea. La randul lor, Iautarii Dicomesiei inventeaza dupa scurt timp un cantec pe care-l numesc Cantecul Pierdutului, care incepe cu Tera-giga-nano-pico §i sf~ste jeluitor eu "Mama, de ce m-aifiicut".

Constantin Pierdutul aude cantccul din gura copiilor dicomesieni care veneau !not ill insula sa invetc sit umble cu caii §i ~ calareasca. Nepricepand nimic, Constantin ii Jasa pe copii s~ cante mai departe, care nu erau eu prea mult peste sau sub varsta lui, ~i i§i vede mai departe de eai §i de matematica lui sub cerul liber, N -are nici 0 aplicatie la Iirere. Chiar caii 11 cheama sau Ii

'alung~ prin cifre. De pilda; calul numarul l era cea mai b~fin~ iapa ~i aproape cheala, iar 45 era totalul cailor tineri ~i sIDbitticiti, Cll barbi ~i coame pana spre genunchi, care 0 unnau peste tot

•

orbeste, la pascut, la fluviu sa bea apa, la umbra salciilor sil se bata

de musca, la trap Si in galop cand erau in pericol sa fie prinsi de

,

oameni straini; calul numarul Z, alt cal bk1trful corespunzandu-i un

numar de 23 de eai si asa mai departe .. Constantin striga fie UNU, fie PATRUZECI $1 CINe! - ~i atunci venea in galop spre el iapa b~~ ell herghelia celor 45 de cai, Aceeasi herghelie 0 putea trimite, tntr-o fuga saibateca, sa alunge 0 turmade bivoli patrunsa in insula, folosind la alegere numarul unu sau patmzeci ~i cinci. ~i a§a roai departe. In ceea ce pri veste literele, ar fi ramas aproape analfabet daca nu i-ar fi cazut In mfu1~ de cateva ori ziare, pe care le-a pastrat, nestiind pentru ceo Din ce1e cateva luni de primm i§i rnai amintea vocalele a, i si e, iar dintre consoane 11e cele mal complicate prin desen, anume g, h §i f. Folosind ziarele, da valori numerice literelor §i printr-un calcul al repetitiilor obtineintreg alfabetul, dar, nemultumit de lectura articolelor §i a stirilor din ziare astfel dezlegate, irnprumuta litere pentrn jocul situ cu cifrele,

..

, :

.: ! .

i:

, ~ : .

I ~

, . . .

,

r I·

l~

oJ

..

:1. i ,

"

t

;

.:n-. - ..

-

-,

. ~

...

_ v

STEFAN BANULESCU

103 MKS,1netru-kilngram-secundlJ, maimultchiar, ilaplicase f!!MKfS, metru-kilogram-forJi1-securulii. Ceea ce Ii face pe dicomesieni sa mtarzie ~i mai mult sa-i raspunda lui Constantin. Au ras ceva mai putin de data asta. Erau en totul tncurcati ~i nelamuriti in unna celor aflate de la Topometrist. Dupa 0 vrerne ii trimit totusi lui Constantin Pierdutul, in Insula Cailor, doua riispunsuri foarte ciudate la calculele primite, prin niste copii cam de varsta lui, san

CARTEA DE LA ~TOPOLIS

102

..

inlocuind marimile prin semne alfabetice, Auzind de asta, Topometristulle spune dicomcsicnilor ca Pierdutul e posibil ~ fi trecut dincolo de tatonarile algebrice ale lui Vierc Si Descartes §i ca se apropia vertiginos de matematica de dupa razboiul din 1918. Si c~ e pacat c~ ei nu stiu pe cine au ill insula ~i eli nu-si pretuiesc prizonierul. "Avep. in Constantin Pierdutul un rege, nu un prizonier ~i 0 sluga la cai,' (E felul Topometristului de a vorbi.)

Cu ajutornl unui cal dicomesian, en mers mai regular caruia Ii masurasc distanta galopului, Constantin alearga cinci zile de-a lungul ~i de-a latul insulei - la putin timp dupa ce descoperise metrnl patra; .; §i stabileste suprafata insulei. Se scalda fmpreun~ ell caii in fluviu, trece mot impreuna cu ei spre malul cfunpiei Dicomesia sau in partea ccalalta, spre rnalul cu dealuri at Metopolis-ului. De la eai aflg_ toateirnprejurimile ~i ell cine se margineste insula. Tot prin pasul calului afla lapmea fluviului, folosindu-se de cifra de vitez:l a motului, dupa care afla ~i distantele dicomesiene, metopolisiene ~i mavrocordate limitrofe insulei. Trimite calculele sale dicomesienilor, incep§nd eu suprafatainsulei, ell nivelele solului, ell cantitatea de metri cubi salcie, plop, salcam, frasin, ulm, aflate in perirnetrul ei, p§na la datele despre forta fluviului ill curgere, forta apei prin punerea unui obstacol, precum §i apasarile fluviului asupra malurilor, situatia infiltratiilor ill S04 a erodarilor etc ~ etc. Prevede scufundarea in aproximativ zece-douazeci de ani a PIDtii de sud alnsulei Cailor pe 0 suprafata de aproape 15 kilometri patrati, daca dicomesienii nu vor incepe drenari, desecari, lucrari de consolidare a solului ~i de tntl1.rire a malurilor Dicomesienii nu-i raspund la calculele trimise. Nici la mesajul de alarma privind scufundarea, Ei 11 cauta mai intai pe 'Iopometrist. Acesta confirma ca scocotelile Pierdutuiui au precizie pful& la miimi sub unu. Cat priveste scufundarea acelei pIDli din insula, Topometristul ~i .. a declarat nepriceperea, nu cunostea §i nu studiase particularitatile insulei. Dar, dupa parerea sa omul-copil din insula a ajuns sa cunoasca nu numaiMS, metra-secunda; ci ~i

.. 'III"

ceva mal mice

Inutiul raspuns al dicomesienilor catre Constantin Pierdutul:

"Si ce-i cu asta?" ,

Ai doilea riispuns al dicomesienilor cdtre Constantin Pierdutul:

"Esti nebun."

Fusese un an prost ill recoltele cfunpului ~i eu multe molime

printre vite si pasari, Adica ei vroiau sa-i spuna lui Constantin prin rlispunsurile lor: "Pierdutule, ce avem no i §i tu din toate astea?

Vezi-Ji de cai §i de nenorocirile capului tdu ".

Urmcaza 0 ruptura tacuta §i nemarturisita intre dicomesieni si

Constantin Pierdutul.

Call se siUbi1ticesc tot mai mult, se mstraineaza de stapanfi lor

de pe malul dicomesian,clriar call aflati in Campia Dicomesia mcep sa fuga spre insula si mai toate cabalinele nu se mai lasa imbunate §i supuse decat la glasul lui Constantin, refuzandu-si

stapami. .

Dicornesienii incep sa se gandeasca cum s~ scape de el.

In acest timp, Pierdutui, ell ajutorul cailor mai InV~ eu munca, astupa §i blocheaza principalele guri ale mlastinilor din insula ~i sursele lor de apa ascunse pe dedesubt. Foloseste pentm asta trupuri ingropate de smell, plopi, uhni precum ~i lmpletituri de stuf §i papura, Voie~te ~i izbuteste schimbari de nivel care sit produca deversiunea rapida a apei murdare, reducand aproape la jumatate

A

suprafata mocirloasa din insula. In jumatatea ca~tigat~ de

Constantin lncepe sa creasca iarbii, s~ dea lastari de salcie vie din lemnele moarte, sit roiasca albinele §i sa vina stoluri de pi1smi.

. . ..

• .. •• •• ••• •• •• • ~ •• • _._ ' , ,~ _ d •• , : : ••• :: •• __ .,.,...;_ •••• :.:.~:I _"":""'- ~.,-:":"._=":.":.,."".:~!";...;..:.~,~.~~~~~;i!!r.::-·=".r;~'?~.~'O:-:I~.~,~:-- • .'~-:-:":",:,:",::,,~·,.'~C" r.~·.:~:!·.'.·:.!I:.-· •..• ' .•.•. ...,: :.'.' .v-", ' >..: ." : , .•... :... -.," , ,. .. . .. . -

pn ,

'wi

~TEFAN BANULESCU

CARTEA DE ~A :MBTO~O~IS

...

-

105 s~ fie opriti call, altfel se scufunda in namol miscator flim putintlt de iesire, Constantin opreste caii ~i-i retrage spre locurile ell iarba dinspre fluviu. Andrei Mortu fligiiduie~te ca nu va mai folosi arma lmpotriva lui ~i asupra cailor, dacai se lasa mai departe jurnatatea de mlastinta intacta ~i daca nu va fi secata. Mlastina era intr -adevar

inexpugnabiUl, nici cal, nici picior de om, nici macar barca usoara ~i rapida dicornesiana nu putea patrunde pfmlla PaIatul de Papuri1..

. Numai Andrei Mortu icsea §i intra cand voia din mlasinta, folosind un culoar doar de el e stint, format din broastele testoase care misunan prin apa noroiasa, masate intr -un anume loe bine mascat de stufarisuri §i papurisuri inalte. Datorita mlastinei, brigandul rezistase ani in sir oricaror mcercari ale tortelor de politie de a-l prinde ~i a-I deferi justitiei pentru omor, jafuri §i rapiri repetate. De aceea Andrei era numit, de catre dicomesieni, Andrei Mortu, pentru eli se credea eli, asediat ~i atacat ell anne de foe pentru a fi prins, ar fi moot de mai multe ori (de patru ori), dar de fiecare data aparuse iar, strecurfmdu-se din nou pe culoarul de broaste testoase

din mlastini spre Palatul de Papurd, schiop~fu1d ~i tadmdu~~i,

din carapace 'in carapace, piciorul drept, aproape un ciot, ranit mai demult Intr-o tncaerare s3ngero~ ell on pluton de urmaritori.

Constantin Pierdutul crede in fagaduiala lui Andrei Mortu di nu va mai folosi anna si lncheie ell el 0 pace separata, Dicomesienii . nu ian parte la ea. Veniti ell barcile pe lfulgH. malurile insulei cand auzisera focurile de arma ale lui Andrei §i apoi tropotele nebunesti de copite, au privit numai de departe cum Constantin Pierdutul impreuna ell Andrei Mortu, ca semn al pacii dintre ei, au Jngropat

iapa bn.trftnli impuscatli. Constantin i-a trimis apoi in trap marunt pe cei 45 de eai ramasi fadi clipetenie ~ treaca §i sii se amestece

eu cei 2~ care aveau drept capetenle cifra 2.

Ceca ce i-a mirat atunei mai mult pe dicomesieni, a fost ca l-au

zarit intiiia oara pe Andrei Mortu cum arata el mai de aproape, nu-l vazusera niciodata de la 0 distanta atilt de midi si si-au dat seama dl e b~ran §i beteag §i ca mult nu mai are de trait, Chipul

104

Constantin incepe apoi atacul total impotriva tantarilor care se retr~esern eu totii In jumstatea mocirloasa. Ii Inconjura din toate partile ~_u pfu1ze. groase si inalte de fum. Apoi, Pierdutul pune hergheliile de C ar s~ alerge in galop, ell crengi de salcie prinse in coame si in cozi, in jurul mocirlelor, §i s~ vanzoleasca perdelele de f~~. rantarii se razvratesc, intuneca cerul de deasupra ml~tinilo~, se amesteca ~i se doboara intre ei, atacandu-se in valuri, dan mapoi, se ascund in stuf, zapi1cip, intr-un zumzet si un vaiet

c~ ~ace s~ ~une insula pan~ dincolo de fluviu, Si apoi fug in non imensi din Insula Cailor spre Insula Mdcelarilot; nu inainte insi1 de a invada, timp de cateva zile, asezarile dicomesiene mai ~propiate, cartierele dinspre fluviu ale Cetdtii de Ltl n it, Mavrocordat ~i Metopolis-ului, inoculand mai mult ca oricand oamenilor de acolo malarie ~i fllcandu-i sa zaca trantitila pat in nU1I1M mare ~i pe multe zile.

Dicomesienii sosesc maniati la malurile insulei eu zeci de barci §i in vizita lor de intimidare, ii striga Pierdutului si1 mceteze eu actele lui descreierate.

Conflict chiar in interiorullnsulei Cailor. Constantin Pierdutul rem, Im~reUIlli. eu caii, lucrarile de asanare a mocirlelor.1n jumatatca ramasa intacta a mlastinei, i§i aveaPalatul de Papura §i traia 8SCWlS de vazul lurnii brigandulAndrei Mortu. Lui Andrei nu-i convenea deloc asanarea mlasinilor din insula, t trimite lui Constantin un avertisment: ocheste ell anna citra UNU §i 0 Im~a

Cei 45 de eai din subordinea iepei b~trane ~i chcle, ramasi tara capetenie, in urma focului de arma tras de Andrei, se iropffi§tie in debandada ~i nccheaza infricosator spre Constantin, dupa ce atrasesera pe rand, in fuga lor bezrnetica prin insula, cifra 2 urmata de cei 23 de cai, apoi eifrele 3, 4, 5 pana Ia 9 ~i dincolo de 10 en armatele respective in deruta, Constantin reface ordinea cailor §i pomeste en tntregul efectiv cabalin un atac desfasurat salbatic spre mlastinile eu lipitori, tipari §i broaste testoase care duceau spre Palatul de Papurii allui Andrei Mortu. Andrei striga printr -0 palnie

•

•

. I

1

:.

L

I·

1·

(-

t

~: 1

I

I

i ! :

, ,

,---~.~,~,------------

CARTEA DE LA rdETOPOLIS

STEFAN BANULESCU

107

Ca niciodata, aproape toata Insula Cailor se golise in timpul vern, aproapte top. caiifusesera luati pentm strangerea unei recolte atat de fabuloase, nemaicunoscute pan~ atunci, memoria batranilor nu-si amintea ca s-ar mai fi lntfunplat asa ceva candva. Dicomesienii au trecut in ham ~i caii de rezerva, chiar ~i gloabele batrane, au inchiriar hoi ~i bivoli pe 13ngit aceia pe care-i aveau, au secerat, au treierat, au eules §i au carat pana tarziu toamna, venise noiembrie, dar carele, vapoarele, slcpurile, bacurile nu terminasera de incarcat, magaziile din Metopolis ale Generalului Marosin, care se lntind pe 0 distanta de caD-va kilometri, fusesera marite pfut~ la dublul incaperilor, Barcile diacomesienilor, chiar cele usoare, pluteau alaturi de flota comerciala grea a lui Ariz-Crestinatul ~i duceau mereu saci plini spre localitatile marl

de pe stanga si de pe dreapta fluviului, iar de acolo granele luau drumurile spre interiorul tam ~i drumul continental al Austriei si Gerrnaniei, sau drumul pe mare spre Bosfor, Mediterana §i Atlantic. Si inc~ au inai dimas grane, porumb, mazare, floarea-soarelui neculese ~i nestranse si au putrezit sub ploi pe camp ~i au mcoltit semintele pfuta spre decembrie pe sub pietrele sosclelor ~i pe la barierele garilor,

Dar caii, eu tot belsugul acesta nerusinat, primeau mereu paie, fan, iarba, borceag, lucerna, trifoi. Ovazul curgea peste tot, dar dicomesienii nu si-an oprit caii din cM&l~ie sa Ie dea mai mult decat cateva traisti de ovaz §i astea numai daca se abateau si intarziau prin carciumi.

Apoi call, dupa terminarea muncilor, au fost, pe rand, zvarliti fu insula: "au ei acolo de toate". Constantin Pierdutul Ii primeste, Caii intorsi In insula arata sleiti, jigariti, ell barbile ~i coamele rarite, iar iarna nu era deloc departe. 0 data ajunsi in insula, caii rad de iarba toate poienile, mananca flamanzi frunze, crengi fragede, rod scoarte de copac, 0 foame curioasa II apucase. ~i, colac peste pupaza, din toate imprejurimile insulei plutea spre eai un miros innebunitor de ovaz: dinspre ogrlizile dicomesienilor,

106

viteaz §i lipsit de moarte al lui Andrei - laudat ill cantecele cunoscute in toata Dicomesia, ~i raspandite pfula spre Bulgaria, Serbia ~i chiar spre Turcia - arata jalnic, Ca sa-§i duca mana la gura Andrei trebuia s-o irnpinga ell cealalta, iar ca sa se ridice din iarba folosea un bat eu carlig pe care-I ag~ de salcia sau de plopul eel mai apropiat.

A

In toamna cand Constantin

Pierdutul implineste varsta de 17 ani, noua lui v~rsta coincide eu c§teva evenimente nefericite. Care pot parea fericite, dar nu sunt. In primul rand pentru cai,

Fusese un an bun pentru dicomesieni si pentru campia lor, Granele au fost atilt de multe, meat vapoarele n-au mai astcptat

. sa mcarce gran, orz, ovaz, secara, floarea-soarelui, porumb la vadurile de la Cetatea de Ltlna, Mavrocordat si Metopolis, ci au venit direct si au ancorat la malurile surpate ~i pline de buruieni al asezarilor dicomesiene. Era risipa de grane peste tot, pe camp, pe drumuri de uscat §i de apa, ill curti, in case, prin santuri, pe lfulga garduri, S-au saturat de boabe prepelitele, potamichile, graurii, ratele sal ...

batice, claponii, vrabiile, crapii, bibanii, furnicile, iepurii, sobolanii. Nurnai caii, nu.

VAPOARELE. REVOLTA CAILOR DIN INSULA. DECADEREA LUI CONSTANTIN.

A

ANDREI MORTU IL

iNCORONEAZA REGE AL INSULEI CAILOR

A

DANDU-I NUMELE DE

CONSTANTIN PIERDUTUL I-IUL. ASEDIUL DICOMESIENILOR ASUPRA INSULEI. ULTIMUL LOR ATACa FUGA LUI

A

, CONSTANTIN IN

CAMPIA ASCUNSA A DICOMESIEI. MOARTEACEA ADEVARATA A LUI ANDREI. FOSTUL

·REGE CONSTANTIN, PENSIONAR AL rIEPEI-RO~II

.-.,~~- ~

. _., ... • __ 0---'-. -

~---..--- •• _II •• I ....... ·-·.· •••

~TEFAN ~ANUI ,RSCU

CARTEA DE LA METOPOLIS

109

108

..

dinspre magaziile Generalului Marosin din Metopolis, dinspre fluviu de la calele slepurilor inci1rcate, dinspre portul Mavrocordatunde puntile pontoanelor pocneau sub roabele pline de saci ~i sub hamalii ell spinarile deselate, dinspre Cetatea de Lan11 unde negustorii de oi si de piei moarte devenisera brusc negus tori de cereale en ridicata, Caii, ell ochii Inro§iti §i fiorosi, rataceau prin insula spre toate punctele de unde veneau mirosuri de ovaz, se opreau pe maluri inlesati unul langa aItul, ~i ridicau gaturile ~i ranjeau la cer, dand drumul unor nechezuri lungi ~i inspaimantatoarc. Siruri neintrerupte de vapoare eu mci1rcru:tIrl grele treceau mai departe linistite pe sub nechezul cailor, cate un marinar natang, ca sa-si rada de zbieretele cabalinelor de pe maluri, tragea de franghiile sirenelor ~i flicea cosurile s!1 urle, 0 data cu ele departarile fluviului, padurile, Inaltul aerului.

Se mt3mplase ca atunci Constantin Pierdutul sa fie bolnav, zacea In acele zile intins pe iarba, simtea lID fel de gol in creier care-l durea ~i -i spargea tamplcle, vedea call jigariti ~i credea d1 din pricina bolii lui arata ei asa, pentru cit asa i -ar vedea el, Ii auzea nechezand §i-§i inchipuia ca toate nechezurile lor de anii trecuti i se stransesera In minte ~i nicidecum eli ci ar necheza in realitate, dupa cum auzind urletul batjocoritor al vapoarelor, starnit de-a lungul flu viului ~i amplificat de ecoruile apelor; aerului ~i padurilor, se invinuia pe sine ea II urla mintea, Capul §i -1 simtea strans In chingi de fier, auzea vapoarele urland chiar cand ele taceau. Somnul nu voia sa-l prinda, se pipaia pe piept ~i dadea de un vapor, i§i trecea mana pe crestetul capului §i se trezea cu degetele varate intr -un bot de cal, i~i lua laba piciorului in man~ ~i prindea fluviul de gat ~i fluviul urla prin guri de vapoare incsrcate cu gran ~i ovaz ~i prin boturi de eai flamanzi, Pierdutul se ridica din iarba ~i incepea s~ alerge, vaporul Ii cadea de pe piept, iar fluviul i se agatase de un caIcru, apoi de amandoua, si-i urla mai departe eu toate vapoarele prin fluierele picioarelor ~i prin oasele spinarii, Andrei Mortu II iese mainte ~i v!lzandu~l

alergflnd Si poticnindu-se In timp ce-~i scutura picioarele ca §i cum ar fi vrut sa scape de muscatura vreunei lighioane, 11 tntreaba ce are, ce i s-a tntamplat. Constantin Ii raspunde: "Imi umbla prin cap 0 moard goala Ji urld ca vaporul. Acum mi-a edna jluviul cu vapoare In gleme §i urlii fn sus spre ceafa mea, trectind

prin. §ira spindrii ",

Aceasta mtalnire, a lui Constantin Pierdutul ell Andrei Mortu,

s-a tntsmplat seara.

N oaptea, caii parasesc ell totii insula, fadi stirea lui

Constantin: tree tnot jluviul sold ltlnga gold, cap li1nga cap, dint: lilngi1 dinti, ajung la malul Metopolis-ului §i urea in galop cu api1 in coame §i 'in cozi pe ulitele de pe dealuri §i atacd fa lumina tunii magaziile cu ovd: ale Generalului Marosin. Sparg cu copitele peretii §i usile de scandurd ale magatiilon rup cu duuii grinzi. desfac din cuie rdngi, lacate din belciuge. Se reped

spre oricine canta sa se apropie. Focurile de arma ale Generalului Marosin si ale rudelor sale nu izbutesc decat s~ faca 0 parte din cai sit mar~aIuiasca ~i mai salbatic pe ulitele orasului, sa-~i tnceapajccul ~i batjocura lor de cabaline, sa a1erge in zig-zaguri dicomesiene, sa se salte si sa mearga numai pe picioarele dina poi, cIDcand asa unul in fata altuia, doi care doi, sase cate sase, zece cate zece ~i asa rnai departe, apoi sa revina pe pamant, sa zvarle din copite ~i s~ se usureze pe scarile caselor metopolisienilor, pe sub ferestre, pe lang~ usi si in mijloeul strazilor, Populatia rnetopolisiana se trezeste din somn ~i intra in panic a, se stamesc cainii din cartiere, incep sa raga catarii din curtile turcilor si ale tatarilor, izbucnesc de peste tot tipetele

femeilor ~i copiilor.

De pe malul insulei, Constantin Pierdutul, eu un ultim efort

a1 trupului s~u sleit ~i a1 rnintii care-l durea, striga peste fluviu, inspre Metopolis, cifrele-matca, dar nici 0 capetenie batran~ a cailor nu-l asculta. Lui Constantin Ii vajaia capul, vapoarele mcepusera din nOll sa-i miste pe undeva pe sub oase, dar s-a

!

; .

!"

, ,.

f

l

t

I

L. ~ !

• ,.

\

t 1

J

~.

'l· .

..

.,

l

L ~. j.

I \

\'

!

---- .. -~-~-~~-~--~---~--------

• • ••• I' • _. _ •• I'''' .P'" - ••••••••• • • •

• • "-1" P '.-. II :._ ~' • .&.1 p ·"-":"·"I~·~r,I. __ "'_ '.-.- -I--= .. r .. _ ~ JlL~ I.-"'I.-:-_- " .. ':":r'=-i- ~:-:---r_...._,,"" r , -:-:r- -:-~-"":!""T" :r-"" ,.-:: ~ , .. 'F..- ~.~r"""'II I=' ~L.LL .,......1Jn

• • •••• , ••• •• .... • ••••• _F. _ • "' ... , ~ .... -. r· i . u •••• ~"'''''.~',':''''''.i'J!'!'i!::'i"_ ,~",:"""!,,, .!"!"!ff.I!! ..... J~_.;;o;1:I :::?' ......... :;:'f::sF~~" .. -,LiM't'IIi:R!Z:W~ ~"'!I«:::s:.!~ ~

. .. . -. ..... ' .. "7 '.-.... I'·.: 'I I -. '. r~"L!~-:-:-=-:-:::--=I. .• ·;"'I .. ' .. U~'QI~ ~9U!StMP

... • • I, ._. '1':- I,'_ i.-" ..... :.::. I' ~ '~":'""":' ._. _:r:' :,3~~~~~

STEFAN BANUL~SC!l

CARTEA DE LA METOPOLIS

110

111

Andrei Mortu l-a gasit pe Constantin ell 0 coroana de crengi de salcie pe cap. S-a apropiat de el meet, tarandu-si pieiorul schilod, crezand ca Pierdutul doanne .. Dar Constaritin Pierdutul a ssrit brusc in picioare, malt ~i subtire cum era, s-a uitat la Andrei fix, mirat, ca la un strain: Andrei Mortu i se parea urat, hidos, murdar; tmpiqit, sprijinit cum stdtea tn bdtul lui jegos cu ctirlig, §i cu piciorul drept teapdn §i auimat tn Idturi. Constantin a Incepur sa se dea inapoi eu un fel de teama dusmanoasa, ca ~i cum ar fi fost gata sa se arunce asupra batranului daca acesta 11 va ataca. Atat de urat si de murdar i se parea Andrei Mortu lui Constantin, incat s-ar fi repezit asupra lui 8a-l zvarle in fluviu si sa-l imbaiezc.

"Maria Ta - a zis Andrei Mortu §i s-a asezat jos pe iarba, picioarele betege nu-i mai tineau bine trupul, tremura ell batul lui eu carlig ell tot - iarta-ma, Maria Ta. Ti-a alunecat coroana de pe tfunple. Aseaz-o bine, Maiestate,'

Constantin Pierdutul si-a asezat coroana.

"Acum e bine, Maria Ta. Ma inchin in fata mintii Tale luminate, care a facut cifra mai mteleapta decat cuvantul, a inv~tat -0 sa zboare mai sus decat pasarea §i sa patrunda in pamant mai adanc decat apa. Din insula ai taeut un rai. Din eai, in!elepti ai pamantului, Din trestii, tevi de aur, Din salcii, gradini care au rodit faguri de miere la subtiorile crengilor. Mit 'inchin tie, Marite Constantin ~i te incoronez rege a1 Insulei Cailor. Sa stie toata lumea ca Andrei Mortu, care a murit de patm ori, l-a uns rege pe tanarul Constantin In al ~aptesprezecelea an a1 tineretii sale luminate ~i I-a numit pentru totdeauna: Constantin Pierdutul t-ia-.

Apoi Andrei Mortu s-a ridicat din iarba, agatfuld batul eu carlig de ereanga unui plop ca sa se poata miilta pe picioare, a mers de-a-ndaratelea, departandu-se, si abia dupa ce s-a indepartat destul, s-a zvarlit pe spinarea unui cal ~i a fugit In galop spre mlastinile lui.

I

I

l

t

,

,

.1 i

i i

..

II l .1

.. j

aruncat totusi in flu viu Si a trecut inot spre M etopolis sa incerce s~ Iinisteascacaii ~i sa-i aduca mapoi in insula.

Caii I-au lasat s~ se apropie, dar nu I-au ascultat nici cand a incalecat pe rand pe cifra 2, pe cifra 3, cifra 4 si asa mai departe me ere and sa-i atraga inapoi spre insula,

Si atunci, cine sastie cum si din ce pricina, Constantin Pierdutul se trezeste ureat pe acoperisul uneia dintre magaziile Generalului Marosin ~i incepe s~ urle ca vaporul, lung, sucindu-se spre toate partile noptii ell luna ea sa i se auda glasul,

Sare apoi deacolo si incepe s~ fuga pe strazile M etopolisului, alergand dupa propriu-i urlet de vapor pe care vrea sa-l prinda, imitandu-I in toate felurile ell putinta, pentru a-I amagi ~i a-I atrage spre el, dar urletul nu se opreste, se duce mai departe, Iuncca in fluviu ~i trece dincolo; atunci Constantin, casa-l ajunga, se arunca ~i el imbracat in apa ~t inoata sprc insula, dand drumul de asta data unor strigste eli totul ncomencsti. Caii 0 rup ~i ei la fuga, speriati, care incotro, umbra lui Constantin se vede rasucindu-se in fluviu, i se aude plescaitul inotuIui ~i respiratia gemand; se reped si caii spre fluviu, ocolindu-I msa prin apa un timp pe Pierdutul, pana ce urletele de vapor san urletele de nebun ale lui Constantin devin mai rare §i mai incete - ~i apoi dispar eu totii spre insula.

Spre dimineata, Constantin Pierdutul se Iinistise, Era in insula,

A

statca sus pe mal. Isi Inf~urase capul, in jurul fruntii, eu crengi

de salcie, udate in fluviu, ca sa-i tina rece. Dar fierbintcalafruntii nu-i trecuse, 11 seca pfin1i la os. Crengile erau impletite ~i adunate deasupra fruntii ca 0 coroana. Constantin i~i tinea obrajii in pahne ~i incerca s~ atipeasca, era nedonnit, frant de oboseala si golit de puteri, durerea din zilele ~i noptile trecute II luase vlaga, mai

.ales ill ultima noapte, cand caii trecusera fluviul §i atacasera magaziile de ovaz ale Generalului Marosin ~i cand el se tr_ezise, nu stia de ce, urland ca vaporul, suit pe acoperisul acela cu cocosi de tabla si eu moristi de vant,

i

1 1

,

i

~.TEFAN BA.NULESCU

112

,..,

In aceeasi zi, a venit la Constantin Pierdutul I -iul 0 ceata

numeroasa de dicomesieni, care, taril sn coboare din barcile lor. usoare si rapide, i-au pus in vedere tanarului Rege s~ PM~asC a insula ca.t mai cur and, altfel i se vor pune catuse de maini §i de picioare si va fi dus ill fata tribunalului pentru stricaciunile marl facute la magaziile de ovaz ale Generalului Marosin §i pentru tulburarea Iinistii in orasul Me top 0 lis.

Constantin Inca mai purta pe cap coroana din crengi de salcii, cand au venit dicomesienii, Le-a raspuns, stand j os pe iarba ~i tinandu-~i tfunplele in maini:

"S~ fiU mai chinuiti caii" ~

Dicomesienii ii fagaduiesc cit asa vor face si-l cheama in barcile lor pe Constantin Pierdutul,

Constantin refuza.

Dicomesienii pleaca dar se intorc pe furis eu barcile ill alta parte a malului si-l inconjoara fluierand ~i hamaind, ca §i cand ar fi fost insotiti de caini,

La glasullui Constantin, caii salbatici II ataca pe dicomesieni si ii silesc s~ se mtoarca spre flu viu, 1a barcile lor, despresurandu-l pe Pierdutul. Un cal este omorat in incaierare cu 0 lovitura grea de Iant de fier In frunte, pe cand se arunca in apa sa apuce eu dintii 0 baret! dicomesiana ~i 5-0 rastoarne, In atara de cateva rani usoare, dicomesienii scapa teferi ~i se fae nevazuti spre asezarile lor din campie.

Dicomesienii revin a doua zi ~i invadeaza insula, incendiind, la debarcare, plavia ~i braul de rae hit a uscata de sub mal, apoi perdelele de stufinapoia em-ora Constantin §i caii se adapostisera din pricina Cri vatului tIDOS care incepuse' s~ bata aducand 0 bumita rece ~i deasa. Caii se sperie de foe §i fug. Constantin e

. prins ~i legat eu franghii de 0 salcie. in acest moment, Constantin incepe iarasi sit scoata urlete de vapor si -si cere coroana din crengi de salcie pe care dicomesienii i -0· calcasera in picioare. I se da coroana. Constantin cere alta, din crengi proaspete ~i Ie spune

...

•

- • '.' '_ -. 'I' •••• I' . _ -. ' •.• -,' r ••....... ',. _I.- .:' -1 I I"_": •.•. :. ',1:- '_ .. "", .. :.' 1":-:"'::' .:: .: :-_·1'="""":-:- ' "-.:::.-:_':'~:-~: -';"":.-I'.II~_'''~_:- _.-:-.-:':"=':.~-:- __ I __ .__--;.'.r~ -:.- ", .. -:-.-p-" •.. :":'.":"-:.: .. ..,-.: -,,!"·~I~:-:-~;.·r-. . "!"- .. !'". ._ ._.", _'14\ '?: ', rJfti'T.'(r+:f~f4~

_.,

CARTEA DE LA METOPOLIS

113

8-0 afunde In apa rece a fluviului pentru a-si astampara durerea fruntii, I se face ceea ce a cerut,

E supus apoi de catre un functionar din Mavrocordat la un interogatoriu surnar: domiciliul pdrintilot; vttrsta ~i ocupatia lui

prezenta; studiile, unde domiciliazd. dacd a luat parte la actele de brigandaj ale lui Andrei Mortu §i daca impreund cu el a tmpins caii sa atace magaiiile de ovaz ale Generalului Marosin; dacd are rude stabile tn Dicomesia, la Cetatea de Lana. ln Metopolis, Mavrocordat, tn. alte localitati sau in straindtate, dacd l§i aminteste eli a mai fost bolnav ca acum, §i In sfilr§it dacd are semne particulare. La toate intrebarile refuza sa raspunda, in afara de numele lui: Constantin. Apoi lncepe din nou sa urle ca vaporul, dar de data asta lung §i flt.rn intrerupere,

La strigatcle lui, caii lncep s~ alerge .intr-un tropot continuu pe insula in cercuri tot mai stranse 'inspre salcia unde statea innodat in franghii Constantin 4 Focuri repetate de arma se aud dinspre Palatul de Papurd, tragea repetat Andrei Mortu, ca si cum 0 multirne de pusti ar fi pomit sli secere aerul. Zgomotul infernal de copite se mtcteste, iar din stufarisuri §i din papurisuri zboara p~IDile in tipete ascutite, Infundandu-sc in ceata groasa si in bumita, Dicomesieinii il dezleaga in graba pe Constantin ~i vor sa-l duca spre barcile lor. Dar Constantin, bruse, cu vocea lui normala, cheama caii prin cifre, caii se desprind nechcznnd, din herghelii, cali-va si lncep s~ se repeada spre palcurile de dicomesieni, sa rnearga in zigzaguri repezi, sa se ridice pe picioarele de dinapoi, s~ bata aerul eu picioarele dinainte, sa zvarle din copite si s~ se usureze in fata dicomesienilor care priveau ulniti la proprii lor eai instrainati eu totul de ei. Dicomesienii n trantesc la pamant pe Constantin, 11 parasesc ill iarba §i fug spre barci, li1sand in unna lor franghii, un registru de prirnarie, haine §i cateva tr~ti pline cu slanina cruda, mamaliga ~i usturoi.

Dar dicomesienii nu renunta la atacurile lor. Invadeaza din nou insula, intr-un ultim ~i decisiv asediu,

,j

i:

':

.;.

I {

I

\ ~

\

i

.

I

j

J

1

, .

I

----~~--~------~--~~~--~~--~~--~~----~

- -- --" = .. '~ -.-o-' .. ~ ~-,...". ""?-' .. __ ........ ...,...::.j~ ,.w <I _.o:"""'~ __ !"'='!O:"'" . """;""':""',-: " :'"?~~~.~. .e .. • ... 2 ... , ~~¥%i'!!?f-~

• _ _. •• I' I .' ," I '. • • .., '.:"_ _.... • ••• .: .-' -. '_-,' ,,- •• - -,.. •... _'r- I • .-: ' -- 1' I • "I~I ----'-:- ~~-;-."'r'_~ ,'_ ;"'""T ,'" • :. •• _ • ". '. - .' •••• _ • • • •• ....,' ',:. • ' ., -: .

i

: I

~ I

~ .

i

, .. :';~

...... ~~

.. _"-_

.,! . ...::;:'~

_. ~

STEFAN BANULESCU

CARTEA DE LA IvIETOPOLIS

114

Incoltit §i atacat prin asalturi repetate de barcile usoare ~i rapide ale dicomesienilor, care acum erau ajutate de remorchere metopolisiene si de nava Sftuua Sofia a lui Aziz-Crestinatul, precum si de forte de politie esalonate in §eici si salupe venite dinspre Cetatea de Lflnii ~i Mavrocordat, Constantin Pierdutul I-iu1 cheama caii care se ~i aruncasera In fluviu ~i inotau pe lfulg~ maluri, ii aduce din nou pe insula si-i alunga spre stufarisurile cele mai departate, pentru a- i feri din bataia pustilor ce fucepuserti sa traga de pe navele ce impanzeau fluviul, iar el se retrage in rnlastinile insulei, folosind culoarul de broaste testoase al lui Andrei Mortu,

Traieste cateva zile si cateva nopti in mirosul aero de laPalatul de Papurd al brigandului. In momentul sosirii lui la palat, Andrei Mortu l§i cioplea un picior de rezerva din lemn de plop.

Insula e cornplet inconjurata. Mlastinile sunt stropite eu furtunuri de petrol §i incendiate ill flacari marl.

Andrei Mortu 11 sfatuieste pe tfutaru] Constantin Pierdutul sti ceara soli de pace: "Maria Ta, razboiul e pierdut, fortele sunt total incgalc". Constantin nu ia In seama vorbele desantate ale brigandului.

Andrei Mortu paraseste Palatul de Papura, folosind un alt culoarde broaste testoase pe care nu-l stia nici macar Constantin ~i dispare din insula pe sub nasul dicomesienilor si al aliatilor lor. Totusi, Andrei 11 predadicomesienilor pe Constantin Pierdutul J-iul printr-un interpus, In schirnbul a cateva zeci de cartuse de \,an~toare~ ell conditia ca tanarul suferind sa fie facut scapar pe un cal salbatec spre campia Dicomesiei, ceea ce s-a §i intamplat. Pe interpus, il chema tot Constantin §i se intitula ~i el tot Pierdutul, uzurpand ell buna stiinta pe celalalt, dar fara gandul de a-i Iua locul in Insula Cailor. El isi avea ascunzisul si tot ce-i trebuia In

~ Insula Mdcelarilor.

Constantin Pierdutul eel adevarat fuge, asa cum se planuise, pe un cal salbatic spre campia dicomesiana, Dar desi facut scapat,

115 este pfuldit in aItli parte de dicomesieni pentru a fi prins ~i internat mtr-un spital de boll de cap. Constantin scapa totusi, dand drumul calului s~ se rostogoleasca sub un mal, iar el dispare cufun-

dandu-se ill fluviu. ·

Interpusul are 0 ultima Intalnire ell Andrei Mortu, pentru a-i preda cartusele. In timpul ceremoniei predarii, Andrei e lnconjurat de politie, pus in lanturi si trimis spre inchisorile din Mavrocordat ~i de aco 10 spre ocna ~~-Si execute condamnarile neefectuate. Fusese condamnat: 0 data la munca silnica pe via~ asta 1n ultirnul timp; de doua ori condamnat la care douazeci si cinci de ani temnita grea, asta eu mult inainte: de trei ori condamnat la care cinci, opt ~i saisprezece ani de mchisoare, iar alt~ data, prima oara, condanmat la douazeci de ani de ocna.

Andrei avea saizeci si opt de ani acurn cand a fost prins, murise de patru ori pan~ atunci, fusese dat mort de cei care-l urmarisera ~i trasesera asupra lui de fiecare data salve de focuri de anna. Acum Andrei purta de-a lungul ciotului piciorului drept un alt picior, din lemn de plop. Mainile Ii atamau fIDa putere. Ochii ii clipeau in nestire ~i nu vedeau nici macar la cfttiva pasi. Sau, altfel, cum aveau sli spuna despre el lautarii dicomesieni lntr-Wl cantec de mai tfirziu;

Pfula a-I duce-n inchisori A murit de patru ori,

Cand I-au prins a cincea oara, Nu voia Andrei sa moara. Era alb, alb it ~i-n gene

Avea barba si-n sprancene, N-avea maini bune s-apuce Picioare-ncotro se duce Numai ochii priveau dulce. Si I-au prins a cincea oara, Nu voia Andrei s~ moara, Dar l .. au dus ~i l-au luat

I

~

1

~

I ~

J:

Ii

I'

~I

I.

I . .i...~·· .:' ... '[: . . : -, !"=-_

... :_:"~~";i:·-1ij

STEFAN BANULESCU

CARTEA DE LA 1vIETOPOLIS

116

117 dicomesienilor i s-a mai intamplat cand le-a dat acestora campia toata ~i le-a spus: JJ Luati-o zgtuiati-o piqin; aruncati samtuua §i fmboglJJiJi- va, voi si tot neamul vostru ct. Si zicand asta, demiurgul ~i-ar fi trecut un deget prin barba, a luat de acolo cateva oua de prepelita §i le-a lasat in dar dicomesienilor sa alba §i prepelite pentru campia Ior,

A

In unele seri tfirzii, mai ell seama vara, cand aburii violacei

tremura peste campia Dicomesiei acoperita de graie si ascunsa sub palariile galbene de floarea-soarelui, se aude urletul de vapor al lui Constantin Pierdutul I -iul,

Iemile, el se trage spre lume, traieste prin garile rare ale Dicomesiei, e tmbracat sumar, intr -0 cIDna§a lunga de canepa, scoasa peste pantalonii caramizii de aba, rareori are ceva in picioare, pantofi, ghete sau altceva, calca eu talpile goale pe peroanele reci ~i cauta caldura restaurantelor feroviare, ell lume de tot felul, unde nimeni nu cunoaste pe nimeni. Poate fi usor recunoscut de aceia care I-an mai ffit§1njt, datorita staturii sale mas ive , a capului infipt adanc in umcri, dupa vocea lui sonora care suna salbatic si sacadat ca 'intr-o cotinua numaratoare. E pasnic, dar aspru in rniscari ~i In priviri, cand innilne§te calatori care- i inspira incredere Ie cere doua nmnere, fiecare numar de la zeee cifre In sus §i In fata lor Ie lnmu1te§te rapid in memorie, dand rezutatul pe loc. Aceleasi cifre lc desface §i construieste eu ele calcule pentru sine, Ie cearta, Ie pune din nOll in alta online Cll voce tare, fade, prinde dlte 0 cifra ramasa deoparte, 0 ridica deasupra tuturor, 0 face s~ straluceasca 0 clipa, apoi 0 pierde intr -alt labirint de socoteli pfu1a ce el adoarme lfulga soba pentru eli totdeauna, ill restaurantele garilor, l§i alege un loe cat mai aproape de soba, 8:1- i fie c§.t mai cald, dar §i sa fie cat roai ferit de privirea celorlalti, Singurele lucruri pe care se zice ca le-ar primi iarna, ar fi de imbracaminte, pe care insa nu Ie 1mbracii, cand aiunge altundeva, intr -0 alta gara, le sfA§ie §i abia atunci incepe sti lc aseze pe el asa sffi§iate cum sunt. Pe masura ce trece timpul

. ~

Si nn s-a mai ararat.

Andrei Mortu moare definitiv ill drum spre ocna, Ctintecele despre vitejia lui §i le fdcea singur. S-a dovedit asta dupa aceea. Platea lautarilor s~ Ie raspandeasca, dar in asa fel incat povestea cantata sa se creada ca vine din eu totol alte pID1i decat dinspre Insula Cailor §i dinspre Palatul de. Papurd. Nici cantecul de sfftrsit n-ar fi fost facut de altcineva decat tot de Andrei. El i-ar fi platit unui soldat care-I pazea in timp ce .... l ducea spre ocna, nu ca sa-i descuie catusele ~i sa-i dea drumul, ci numai s~-i invcte pe dinafara cantecul de sf3r§it si sa 'incredinteze acest cantec dicornesienilor, Ceea ce soldatul a facut, iar cantecul se pastreaza,

Constantin Pierdutul l-iul ajunge totusi in partile cele mai ascunse si mai ferite ale carnpiei Dicomesiei, fat-it sa fie prins, si nirneni de atunci nu l-a putut atinge. 0 vreme chiar foarte putini s-au putut lauda ca I-au vazut, Iar cand a aparut, dusmaniile erau uitate. Verile mai ales, cand graiele sunt mari pana la coama unui cal dicomesian, Constantin a fost de nevazut, Apoi, din graiele secerate ~i din padurile de floarea-soarelui eu palariile mari retezate, el trecea sa-§i gaseasca adapost in porumbistile inalte §i statca ascuns pfrn~ toarnna tarziu. Cine I-a vazut dupa zece san cincisprezece ani de la fuga lui din Insula Cailor, spunea ca arata foarte lnalt, purta mai multe barbi ~i 0 coama lunga care i se batea pe spate. Iar pe umeri, cand Constantin s-a ivit pentru mtrua oara din ascunzisurile lui, s-a crezut dl are urme de cuiburi de pasari, ii zburau pasarile pe la tample si pe la subtiori, Poate ca unnele de cuiburi de pe umeri erau paiele prin care statuse ascuns. Iar daca-i zburau pasari prin jurul umerilor, asta pentru di ill campia Dicomesiei, pasarile sunt atilt de multe ~i atftt de

'netcrnatoare prin multimea lor, Incat dicomesienilor si tuturor oamenilor obisnuiti campiei li se a_;;aza pe palarii ~i le zboara printre glezne. Se crede iarasi, ca lui Constantin Pierdutul I-iul i se ouau prepelitele in barba, asa cum numai Dumnezeului

..

I

I·

I ~

I·

I· ~ :

I i·

1:

t

f

r

1

I

~

I

. I

. : : i

-~~~- --- ~-~-- ----~~~~--~~---------~~-

.- . _ .. - .. ~. -,._" .. ~..... , h: _ .. - , _ ,- - _ .. , .. - ..•. ,' - ' -,.....,-,~~~~'.~ r:-.',.-,.~ -~, .. _~.r.""_.v' •. -7 ~.~~~ ~~~'''''''''''''''-r'.T".~'~~'''''~~. ..,......_. .......,.". •

• • .... _ .. _. ~ •• ".. • '. • '1"".1'1':'. ~ .-.' -~ '~-""-~~'~~I-:-_.'~:"'I.:;;-:+:""' __ ;.' z::: .~~-..~.~=:=.,.........,_ ,_ t~_"i=;a:z~(:::rt=',.~~~ .. ::a:a::"rle-a.a.:..iii e:w;=:=Ff"""'~L Jf.!IU~.JI'!~ f.CZ[!~~l!:::3ir ... ..,-::st!i !1110:5~

. . .. . .• .. .. . . , .. _.. - • ,. .. . ....•. , -... · .. r·· ~.:, - - T. -:-::~.: •••••• -. ". I-!~.·. ~ .~; :-'!~'~!i!~!!-~ r» ,_:'.~~

..

_. ~·.::~~-1 .- ................ ~

~

~TEFAN BANULES~U

118

Constantin Pierdutul apare ~i prin orase ~i ori de cate ori Intalne~te fluviul isi pune palmele la gura ~i cheama san alunga vapoarele. Ocoleste totdeauna Cetatea de Lana, Metopolis-oi, Mavrocordat-uL In Insula Cailor n-a mai fost niciodata,

'" v

s. VEDERE SPRE CETATEA DE LANA

Cand Iapa-Rosie era de 15-16 ani ~i a lncaltat pentru intaia oara ghete ca s& treaca fluviul pe ghcata spre cfunpul de alergari al dicornesienilor, ca 5-0 vada, s-o aleaga §i s ... o rapeasca primul barbat, Constantin Pierdutul avea cam varsta ei, nu fusese IDei'! declarat rege al Insulei Cailor de catre Andrei Mortu, traia acolo si iama, 'intr-un adapost dinlernn de salcie, captusit eu stuf si f3.cut de mana lui. Chiar In acel an, Constantin Ie alese cei mai indracit! cal tinerilor dicomesieni de insurat, inca de ell toamna, ii invatase cum sa se apropie de narile si de coama lor, cum sa-i Incalece ~i sa se tin!l In fuga pe spatele lor neatins vreodata de cID8reti ~i de bici. Constantin era singurul om de care ea auzise ca ar triii dincolo de Metopolis, inc~ de pe cand ea era copila ~i la randul ei Iocuia intr-o calli de vapor impreuna cu Kiva-cea-Mare, Dar nu f-a Inllilnit pe Constantin decat mult mai tarziu, foarte

. tarziu, cand ea .a devenit, spre batrancte, proprietarea Bodegii Armeanului, cand bodega a uiceput sa se numeasca.Zzz tapa-Rosie §i cand Constantin PierdutulI-iul, el insu~i aproape batran, s-a apropiat din nou de Metopolis, dupa ee-l ocolise ani ~ ~ir, dela intamplarea eu revolta cailor si ell spargerea magaziilor Generalului Marosin. Iapa .... Rosie i-a dat 0 incapcrc in cladirea bodegii ~i I-a tinut acolo luni de-a randul. Constantin n-a aparut niciodata printre clientii bodegii, era vazut, e drept, vara in partea din spate a curtii, sub niste salcii pletoase, unde Iapa-Rosie, ii instalase un fotoliu de. trestie si 0 masa, tot din trestie Impletita.

~ Neobisnuit ell hfutia de scris, pomise totusi sa-si faca jocullui de cifre pe coli albe ~i mcepuse s~ consume cantitati mati; risipea mai mult decat scria, nu-si nota decat ceea ce rapiditatea mintii lui lilsa sa cada pe hartie,

INTRODUCERE LA oboram eu drezina

NEGUSTORII DE PIEI. dinspre platou (Platoul

CROITORUL POLIDER Milionarului, cum i se

~I CUM SE IMBRACAU spune, din pricina poreclei mele),

DICOMESIENII ~I l~sasem: ca de o?icei, aproape OAMENII CETATII DE libera §1 nefolosita maneta de LANA impingere, chiar franele nu Ie

foloseam, rotile pocneau usor pe

sincle liniei ferate inguste, lunecam la vale pe pante dulci printre deaIuriIe de piatra golasa, casa mea de marmora ramasese mult in urma, pierise, nici platoul nu se mai zarea, din fotoliul meu de tabla priveam linistit mainte spre partea fluviului unde malul nu e acoperit de easele Metopolis-ului §i de unde se vede bine, dincolo de albie, Cetatea de Lana.

Zi de vara, trecerea turmelor prin vadurile Cetl1/ii de 1I1nd. nu mai e continua ~i nu mai are, ca primavara ~i toamna, acel du-te-vino zgomotos, lnsotit de zbieretele oil or, caprelor Si catarilor, de nechezul cailor, mugetul vacilor Si a1 bivolilor, de sunetul clopotelor §i talangilor ~i de glasurile ragusite si amestecate ale negustorilor de piei §i carne, ce targuicsc marfa eu pastorii ell vacarii si eu geambasii de cai. Dar chiar primavara §i toamna, zgomotul vadurilor se aude de aici infundat, III aerul fluviului, al ierburilor inalte de sub eer si al salciilor pletoase, ea ~i cum totul s-ar petrece mapoia unor pcreti moi §i desi, de

adevarata cetate de lan~. .

Spre vaduri nu zaresc acum, din drezina mea, deem baeurile lenese flira clienti, ancorate la mal; podari, care' se mi§di greoi

. . . ~ . ...

•• ..... • I .. ~ •••• .1._.· •••• r. . I. • • 1

•••••••• - •••••••••••••••• -- I ••• II·I.~ .1 .. ;·_·····n--· 1 •••••••••• :-.'_.:. : .···.~I ." : ••••••••••• _ ••• -: •• 1.1: : .. :~ _ •••••••••• : .•.....•

i

~ 1

§TEFAN BANULESCU

CARTEA DE LA fvlETOPOLIS

120

prin tata caselor lor de chirpici acoperite ell stuf, cioplesc staIpi ell rniscari lncete ca intr -un somn pe picioare, carpesc ici-colo garduri, barci san butoaie; in sir ell podarii, mai departe, de-a lungul malului de dincolo, podaresele osoase ~i aduse de spate mcliteaza canepa, tocrurind intruna din clestii de lemn ai melitelor, intrecandu -se ell clampanitul berzelor venite tara sfiala, printre bacurile ancorate, sa vaneze broaste, in stanga vadurilor ~i mult inapoia celor douazeci de case ale podarilor, risipite pe malul inverzit de dincolo, se zareste intr-un abur de colb §i de zapuseala

C eta tea de Land, eu morile ei de piua si eu mieile ei fabrici de tesut ~i vopsit postavuri care scot trfunbe de praf §i fum alburiu §i nori de scame de toate culorile prin ferestre, prin usi, prin deschizaturile de la stresini, prin peretii improvizati din scanduri negeluite, La stanga, la dreapta §i in spatele Cetdtii de una se intinde stepa Iara sfar~it a campiei Dicomesiei, ell graie coapte ~i ell porumbisti verzi, nemiscate sub .soarele torid.

Casele Cet(JIU de Una, cateva sute, sunt risipite printre morile §i atelierele din scandura, si, de§i ill locuintele astea traiesc negustori de piei, came ~i lana, care nu prea cunosc lipsa si saracia, casele aratamici §i mizere, descojite de varul alb patat de vreme, cele mai multe nu au decat un ochi ingust de fereastra, iar ca incaperi, 0 tinda si doua odai, Vara tinda §i odaile nu sunt locuite, sunt pline ell piei, cu baloturi de 1§ni1., ell . butoaie de came sarata de oaie ~i capra (asa cum pline sunt ~i magaziile de prin curti), negustorii odihnindu-se noaptea nu in case, ci pe prispe, afar a, sub cerul liber, neinveliti, donn imbtacati in pantalonii lor de dimie groasa ~i in crun~i de canepa scortoasa, cenusie, pe care nu §i Ie schimba de pe ei eu

. s~ptmn§.nile~ .

De care ori i-am intalnit pe negustorii de piei ai Cetiuii de Uin11 veniti in Metopolis s~-§i intinda afacerile - negustori in pieioarele goale, imbrlkati in aceiasi pantaloni de dimie groasa croiti otova §i cusuti de croitorullor Polider; in aceleasi camasi

121· de canepa scortoasa, pe cap eu palarii de postav negro, nadusite la cordea §i naclaite de praf, de pulbere alburie de melita ~i de scame multicolore de piua - mi-a venit de fiecare dad. in nari un miros statut de 1§ni1, de piele de animal jupit, de pastrama uscata ~i sm-atli, de seu topit si rancezit la soare. Acum, desi rna aflu departe de Cetatea de Lana= sunt in drezina mea, in fotoliul meu de tabla, printre dealurile metopolisiene de piatra goala - vine spre mine, de dincolo de fluviu, acelasi miros, E mirosul real a1 negustorilor de acolo ~i nu unul mchipuit de nasul Milionarului.

Generalul Glad §i Iapa- Rosie au facut, in ultimii ani, lumanari de seu ell sutele de mii, in soprcnul lor metopolisian din spatele casei parobiale ortodoxe, si nu ca rna asteptam s~ miroasa a biserica, dar capatasera acelasi miros ca al negustorilor, miros care se mtinscse pan!! ~i Ia straiele parobului Viall1 Ami1.nltit, ~i in sacul-basma nelipsit de pe capulfemeii~paraclisier. Mirosul asta le venea Generalului Glad ~i Iepei-Rosii de la negustorii in~i~i, vesnic oaspetii lor, fiindca Ie comercializau lumanarile printr -un negot nomad in carute ell coviltir pe tot intinsul campiei Dicomesiei, spre Dobrogea ~i cbiar spre muntii Carpati. Un miros si mai puternic capatasera cei doi patroni de la acesti negustori care - 0 data fabrica mutata din sopron in partea de sus a Metopolis-ului, incartierul turco-tatar de peDealullui Feisal, si modemizata co cuptoare de topit, eu motoare §i roti metalice--

. au trecut dinspre Cetatea de Lilni1, In numar §i mai mare, fluviul pe bacuri, atrasi de castigurile mati ale negotului ell lumanari ieftine de seu ~i au Itnpestritat strazile M etopolis-ului ell palariile lor patate de naduseala ~i eu pantalonii lor de dimie ruginie, cusuti grosolan de croitorul Polider, eu carutele lor scurte, vopsite tipator §i acoperite eu coviltire de trestie, trase de cai mici §i piiro§i. Generalul Glad devenise mecanic al noli fabrici de pe Dealullui Feisal. Jar Japa-Ro§ie, folosind invatatura cifrelor, prinsa candva in cafeneaua lui Aram 'Ielguran, din Mavrocordat, tinea la zi

- ,

. _. .; :: ::::~l~j 1

. ,.. . - ' . - .,. :'~~~ ~". - .- ~~ i~

. . r

~

I I

.. ., . _. .. ~'-. . ..':' ....

.':- .' . I " .. - ..•. : .. , - : •. : - ,,,;,,,, .. ' "~"" •.• ,' .•..• --:. ".: 'I": ~'~:'''' 'I.:.r1t, "::-~:'r:"rf':1I~-::?"":~~.~;;-~~~~~~

••••• 1

STEFAN BANULESCU

CARTEA DE LA METOPOLIS

•

........ ..... ............

123

122

socotelile fabricii ill registre groase de conturi. Desi Iapa-Rosie, instalata intr-un fel de birou al ei eli vedere spre Liziera Gutuilor, nu-i primea in£iunuu pe negustorii de piei veniti sa cerseasca tranzactii ~i nu statea de yorba ell ei decat prin fereastra unui ghiseu, spunandu-le sl1-§i lepede mai intni palariile mirositoare pe niste pietre din fundul curtii si sa se spele bine IJe picioare la un suvoi de apa cc curgea pe sub Dealullui Feisal, totusi mirosul de Cetate de Lani:'! s-a intins mai departe in fabrica §i pe sub usile casei Generalului Glad ~i Icpei-Rosii, Carutele ell coviltir ale negustorilor stateau In~iruite sub Dealullui Feisal, l§i asteptau randul ~i se miscau una dupa alta s~ fie incarcate cu lumanari prin niste jgheaburi ceruite, Inclinatc de la Inaltimea fabricii spre vale, ciorchinii lumanarilor picau automat prinjgheaburi ill gura carutelor, arnestecandu-se printre pieile argasite, printre halci de pastrama de oaie §i capra, printre baloturi de lana umeda plina de carcei. Apoi, convoaiele plecau in pasul marunt al cailor parosi spre bacurile ce legau Metopolis-iii de campia Dicomesiei, sau pe drumurile de dincoace, rasucite printre dealuri, ce duceau spre Mare, ori spre miazazi, catre asez ari Ic de granixa ale Bulgariei. Mirosul negustorilor parca nici 0-3.1: fi plecat 0 data eu convoaiele, ramanea ~i mai gros In urma, crestea ell venirea altor carute care trageau sub Dealul lui Feisal.

Am franat si mi-am oprit drezina. Vederea Cetdtii de Ulna rna captiva ~i trebuia scos din ea tot ce se putea seoate. Irni oprisem drezina in acelloc dintre dealuri, de unde puteam vedea limpede 0 anume casa din Cetatea de Lttna, pe care de mult

.. ... .... A· A

trrnp voiam s-o pnvesc ~l tot amanasem de la 0 saptarnana la

alta, 0 casa izolata, asezata la marginea din stanga a Iocalitatii negustorilor: casa croitorului Polider; tn acelasi timp ~i un jel

. de duhovnic-felcer si infirmier moral al localitatii.

Generalul Marosin irni spusese odata, la _ 0 vanatoare de rate: "Milionarule, tu ai viizut cum trebuie §i vei ardta §i altora, 111 Cartea ta, Metopolis-ul, Insula Cailor; Dicomesia, Mavro-

-

co rdat-ul, drumul fetelor pe gheata fluviului spre lunca

alerglirilor Ji ctue aitele. Chiar pe Aram Telguran, §i coliviile lui cu eanari galbeni, st1 nu-l uui §i sa-l araii. Dar sa nu dai uitdrii Cetatea de Unli. lar din cetatea asta sa nu-l uiti, mai ales, pe Polider, croitorul-demiurg at Dicomesiei §i 'ol negustorilor din Cetate, cunoscut in acest mare colt de lume pentrufelul cum croieste §i coase pantalonii grosi de dimie §i pentrufelul sdu nemaipomenii cum 'insoteste croiala §i lucratul pantalonilor ell povesti minunate, pline de idei morale §i mantuitoare pentru fiecare client tn parte ".

Dar despre croitorul P olider mi -a vorbit nu numai Generalul Marosin. Ci ~i Iapa-Rosie, cand era foarte tfulara ~i abia se mtorsese de la Aram Telguran, de la care prinsese gustul poeziilor ~i invaIuirea oamenilor in abur de poveste sacra,

Dar si 'Iopometristul mi-a vorbit despre croitorul Polider; ani in sir, convingandu-ma ca Polider Si modul s!iu de a croi si a vorbi croind e un fel de institutie de neocolit a Dicomesiei si Cetdtii de Land, ~i cine nn e in stare sa priceapa si sa scoata Intelesurile acestei institutii filozofice, a trait degeaba". (Topometristul, pe cftt de stilist este in conversatie, pe atat de absolut in observatiilc asupra oamenilor.)

. Eu, Milionarul, nu l-am cunoscut bine pe Polider. Si aceasta umilinta a nccunoasterii rna face ca, in Cartea mea, croitorul demiurg sll nu apara prin cuvintele mele, ci printr -un soi de ganduri imprumutate atat de la Generalul Marosin, cat mai ales de la subtilul Topometrist si de la necioplita Tapa-Rosie cu mintea ei ahurita de odele lui Aram Telguran.

Acurn, de aici unde rna aflu §i undc mi -am oprit drezina,

privesc dincolo de fluviu, atent la casa lui Polider sa prind miscarile de acolo. .

Intr-adevar, ~i Polider, ca ~i podarii ~i podaresele, foloseste

ragazul zilelor de vara, cand nu prea tree tuITTIe prin vaduri §i

nu se aude larma:

L

j

~

i

I

~TEFAN BANULESCU

CARTEA DE LA METOPOLIS

,..

124

125

Croitorul si-a seos masina de cusut in tala caset §i tdcane acolo sub ccrullibet; costlnd pantaloni de dimie, mesi, cataveici pentru Dicomesia ji pentru Cetatea de Lan11.

Rezemandu-ma de spatarul fotoliului men de tabla mi-am luat ~i en ragazul de a privi spre Polider, un om pentru care Dumnezeu a fitcut toate lucrurile simple, dintr-o bucatd §i 0 , data pentru totdeauna (vorbele Generalului Marosin).

Polider are 0 statura de urias, piept bombat, spate lat, brate marl §i palme cat lopetile, poarta plete de profet ~i 0 barba

A

matasoasa de culoare galbuie. In timpul croitului si cusutului

rade eil hohote, are un ras rasunator care se prelungeste in ecouri peste fluviu, prin padurile de salcii §i plopi din Insula Cailor ~i peste lanurile eu grille ale Dicomesiei.

Singura stofa care- i con vine in meseria lui de croitor e dimia groasa, de culoare ruginie. Si de dimie nu se atinge daca i se d~ eu metrul, el 0 vrea in baloturi marl cat buturugile sau cat trunchiurile de bivol.

lar dintre haine, pantalonii Ii lucreaza ell mare placere, Croiestc ;;;i lucreaza pantaloni de dirnie tara sri ia masura

~ .

clientilor:

"Oamenii trebuie sii-si vadd de treabd - zice Polider.

Croitorul este pe lume tocmai ca sale stie mdsurile, Dumnezeu i-a lasat ochi §i minte sd le afle. M etrul nu e de fa Dumnezeu,

a apdrut pe lume mult mai tncoace. " .

Masura pe care 0 foloseste Polider e aceea pc care i-o da memoria lui asupra clientului, vazut candva, 0 data sau de doua ori. Cand intalneste un om sau chiar cand numai 11 zareste de departe, ochiullui Polider ii cuprinde talia, lungimea picioarelor, latimea ~i ascutisul labei, chiar daca ornul eu pricina n-are

~ deocamdata nevoie de pantaloni ~i de mesi,

~i Polider mernoreaza mereu staturile, tar~ s~ fie observat cii face asta, procedeaza adica intr-un mod nevazut si deloc simtit. "Polider e un spirit care pluteste peste Dicomesia ~i peste

Cetatea de lAni1. Un dicomesian care doarme frantin camp de paie, sau un negustor care jupoaie, asezat ell spatele spre lurne, o vulpe san un taur, nu stiu ca, asemeni cerului malt care- i adaposteste si-i Ing~duie, Polider nevazutul le vegheaza §i le cuprinde masura lor dintre pamant ~i cer, toate modificarile acestei masuri intamplate pe timpul unei vieti, §i nimeni nu stie ca el cand un om a inceput s~ se topcasca, sau, dimpotriva, s~ se inalte ~i mai mult spre soare" (vorbele Topometristului).

Are 0 memorie fabuloasa, a retinut Si retine amintirea unei multimi de trupuri din Dicomesia si din Cetatea de Ulna ~i chiar a trupurilor trecatoare si intfunpUitoare care apar §i pier prin stepa dicomesiana sau prin vadurile fluviului. 0 data ell rnasura trupurilor le memoreaza si povestea vietii, le cerceteaza, tot nevazut, virtutile §i naravurile, in depozitul mintii sale v3rfuld in masurile fizice si chipul moral sau imoral a1 omului sortit sau nesortit pentru pantalonii de dimie §i pentru mesii croiti si

cusuti de el.

Cu 0 asemenea memorie fizica ~i morala, bine pusa la punct,

a clienulor din aria dicomesiana si din aria Ceuui! de Land. Polider se poate indrepta oricand spre baloturile enorme de dimie ~i sti inceapa sa ia, sa croiasca §i 811 coasa, fara sa fi atins macar eu un deget un client sau un aItul pentru care are de

lucrat pantaloni §i mesi,

~i tndreptandu-se spre stiva de baloturi care-i ocupa mai

toata odaia, Insfaca un balot sub un brat icnind ell sete, alt balot sub celalalt brat, strangandu-le bine Si Iipindu-le de solduri, ca ~i cum ar lua dintr-o data doua trupuri mari si grase de bivoli ~i le-ar imobiliza s~ nu se zbata ~i sa-i scape.

lese din casa.

Face c{itiva pasi spre fluviu. Se opreste.

Din coltul din dreapta al casei lui lncepe 0 paji~te lunga, foarte lunga, Intinsa pana departe spre 0 padure de plopi. Mascara pajistea din ochi, facand din cand in cand cate 0

I. I:

,.

I. I, ! :

"

'~

, ,

r.

!.

, i

: i

r , I r

:j

~ I

. "

...

.. ~_I~.t:":"': --Sl~~~

.. .-

I

CARTEA DE LA rvrErOPOLIS

-

j

~

•

I

I

~TEFAN -aOO!-ESCU

'"'

P' •

126

127

I

r

miscare brusca a bratelor pentru a cuprinde si a sprijini cAt mai bine de solduri baloturile s~ nu-i scape din maini,

Pentru croit poarta Ia centura 0 foarfeca mare §i ruginita de tuns oi (Polider e ~i un tunzator de oi, greu de Intrecut chiar de pastorii din tata-n fiu),

o data lungimea paji~tei de pe malul fluviului masurata din ochi, Polider poate Incepe lucrul.

Desfasoara unul din baloturi pe iarba, de-a lunguI malului fluviului, facand un fel de covor lung de dimie mtre casa lui §i padurea departata de plopi. Dupa ce a intins dimia din primul balot pe iarba, intre casa ~i padure, se intoarce. Porneste inapoi dinspre padure ~i desfasoara dimia din a1 doilea balot, peste covorul primului, pana ajunge din nou ill coltul easei de unde-si incepuse lucrul.

Din coljul casei se intoarce iara~i, pocnindu-si paImele de rnultumire ca a scapat de baloturi ~i le-a desfasurat cum trebuie ~ si merge, merge, de-a lungul drumului de dimie dubla pan~ ce crede ca a ajuns la mijlocul distantei dintre casa ~i padure si, daca a ajuns la acest mijloc, care e si mijlocullungimii dimiei, se opreste.

Seoate foarfeca de tuns oi de la centura - e cu Iata spre fluviu - se apleaca de sale piin~ atinge eu fruntea covorul dublu asternut pe iarba ~i taie, scurt, aproape dintr -0 'singura inghituura a foarfecei, exact in dona, dirnia, pe lat:jumi1tatea dimiei dinspre

pddurea de plopi, intinsd spre rasdrit, e pentru pantalonii dicomesienilor; jumdtatea dinspre casii, tntinsa spre apus, e pentru pantalonii negustorilor de piei, podarilor din Cetatea de Ltinli si pentru ceilalti (Polider nu stie care sunt ceilalti, pot fi vashl.§i de Ia barcile vadurilor, pot fi vacari, geambasi de cai, sao pur ~i simplu trecatori, adusi de intamplare prin partea

.Iocului, el "cand a filial s-a gandit si la ei, pentru ca, spune Polider: "Intotdeauna vine cineva sa te intrebe suparat, ingfunfarea oamenilor nu cunoaste margini: tocmai mie nu mi-ai

+

fdcut pantaloni, tocmai La mine nu te-ai gandit? Cum sa nu m~ gandesc, omule? Poftim, ia-i, imbraca-i si umbla sanatos".

Dupa ce a taiat dimia pe lat, in doua jumaH1ti de lungimi egale, Polider se dezdoaie de sale, malt si drept cum e, sc nita fix, undeva 1n punctul eel mai de sus al boltii ceresti §i rade ell hohotc, ell capul pletos dat pe spate ~i cu barba galbena in vam. E primul dis allui de la lnceputullucrului. Ecourile hohotelor se raspandesc putemice deasupra fluviului spargand aerul, se rostogolesc spre Insula Cailor si spre campia dicomesiana, f&rfimitandu -se in glasuri tot mai lncete ~i mai amestecate.

Polider asteapta rout, in picioare, pani1 ce ecourile se potolesc.

Dupa asta l§i pocneste iarasi palmele mari a multurnire ~i-~i continua lucrul. Aflat exact intre cele dona jumat~ti ale lungimii de dimie desfasurata intre casa §i padure, calatoresre en ochii cand spre casa, cand spre padure, sa vad~ daca nu cumva 0

jumatate e mai lunga decat cealalta. (Greseal~ care nu prea se intampla, iar daca se intfunpUi, va ~ti el ce sa faca: "din rest, fac mesi §i cataveici".)

Poate trece la croit. .

Inccpe totdeauna eli jumatatea de dimie de la rasarit, dinspre padure, sortita dicomesienilor. Aici, in partea asta, lucrul merge bine. Cu cealalta jumatate, de la apus, dinspre casa, e altccva, negustorii de piei sunt mai pretcntiosi, vor ca el, Polider, sa croiasca mai ell grija, chiar s~ Ie faca pantalonii mai scurti, mai bine mai scurti decat risipa: "negustorii a§tia, cu §tiinJa lor, pared jara §tiinja nu se poate triii - bornbane Polider. Din pricina . stiintei voastre, negustorilot; §i nu din lipsa mea de pricepere vii ies mereu pantalonii mai scurti dectu ai altora §i plecati ala prin lume fdcandu-mi meseria de batjocurd (c.

$i de fiecare data, drept pedeapsa, Polider se intoarce ell spatele spre apus lasand jumatatea de dimie sortita Cetajit de li1na §i celorlalti sa mai astepte ..

1

! [

I I

••• __ • ·1 _.. __ I.· • ••• 1 _ •• _ I .. I· • •• _.

1 1 __ ._. • •• 1 .. ·1. •

. ~ . ~ ~~=-~- ... ,..,.. - .. ~- .. 'f." ~.,~_N'~~~~"!"",....,...:' ........ ~<~~~I~!':1-:_'"¥!~~~'!I!!"".-s::hr::..~~

.• . __ ,. . ..•..... __ . .. .. . .. ;. ..:. ...• .. _... .. _.. ~ ' . .:.,~: .. ' .• - ", ~ " ,-.- •. :1-:- •• ~-:.-:-.-:: --- -.- ,. -. . _. . . _ .. • • :~~ .. :.' ,.~.

..

. .. _ .:.~.

· •

-

r

:

·

I

I

·

I

!

1 I

!

j l

i

CARTEA DE LA fvlErOPOLIS

128

129

Aflat en fata la rasarit, spre padurea de plopi, soarele 1i lumineaza din plin fruntea larga, obrajii, suvitele barbii galbene Ii scanteiaza, iar jos, pe iarba, pogonul ingust §i lung de stofa groasa sortit dicomesienilor i se intinde ascultator si bland de la varful picioarelor pfin~ la dunga departata a copacilor din zare. Acum e clipa sa aplice viitorilor pantaloni prima ~i cea mai importanta masura: mdsura dicomesiand C'masura primordiala" - vorbele Topometristului). Acum face, adica Polider, accl hotaratnr pas ~i jumatate in ainte , de-a lungul dimiei: un pas §i jumatate e lungimea fiecarui pantalon dicomesian ce trebuie croit (daca un dicomesian e mai scund, altul mai desirat, altul nici prea scund, nici prea desirat, nu-i nimic, Polider 0 sa potriveasca toate astea ill timpul cusutului, cand Ii vine randul fiecaruia). 0 data pasul si jumatate facut, croitorul inseamna locul eu un taru~, se rasuceste pe calcaie si se intoarce din nou la capatul de unde incepuse rnasuratoarea, Este iar~i ell fata la r~IDi.t, spre padure, in plin soare. :i:~i smulge foarfeca de Ia centura, clampanind eu ea ill aer de cateva ori, razand marunt si cam ill secret "la treaba, Polidere", i~i zice apoi ell glas tare ca ~i cum si-ar fi certat rasul. Se apleaca dn: sale inspre pamant, prinde usor intre degete capatul pogonului de dimie si strigand "acum, Polidere", vata printr-o miscare iute ca de lnjunghiere stofa in gura foatfecii mari §i ruginite, care are falca de jos sprijinita in iarba, printre scaieti §i papadie, iar cealalta falca deschisa larg, spre cer; "acum", striga el iar, tare si gros, falcile foarfecii se Inc hid brusc §i se deschid §i taie prelung, taie dimia pe 0 lungime de un pas .~i jumatate, pan~ la t3ru§. In locul unde gura mare §i roasa de rugini i~i oprise falcile 'inchise dupa ce sfartecase un pas ;;i jumatate de stofa, Polider se salta de la pamant, se indreapra de sale, trece 'intr -0 parte, pe marginea dinspre miazazi a dimiei, se apleaca din nou §i taie, scurt, pe lat; apoi dintr -0 singura smucitura trage spre el halcile duble de stofa obtinute prin taierc pe lung ~i pe lat, vestind ell

fata spre soare: "0 pereche de pantaloni" - ~i 0 lasa ~ unna lui pe iarba; incepe lucrul din nou, ri1I?ic, §i nu ~e m~ opre§~~, mascara un pas ~i jumatate, tMu~, tale pe lung ~l apoI.pe lat: . a doua pereche", "a treia", "a patra" - toate perechile crone r~mftnfind 'insirate inapoia lui ~ "a zecea pereche", "a cincisprezecea" - si el inainteaza cu foarfeca sp~e padure pana ies cate perechi ii ies. Daca-l ramane la sfarsit 0 bucata de lungime nepotrivita pentru p~t~oni) "nu-i n~ic, .fie, din asta fac mesi san carpcsc cataveici, doar am mal ZIS, Doamne

iarta-ma n-o sa zic de 0 suta de ori".

La c~patul dimiei de lang~ padure are. pregatita 9 roaba

incapatoare ~ un fel de magazie pantecoasa Infi~t~ pe.o roat~ §i pe doua picioare de fier: trece intre ulubele ei, impmge §oI,

din rncrs, culege una dupa alta perechile croite ~i le arunca in vehicol ducandu-le spre masina de cusut care-l asteapta pe malul fluviului, in fata easei. "Jumdtatea cealalti1 s-o mai ldsdm deocamdata necroitd. sa mai chibtuim «« - zice Polider, dand

din cap ingrijorat ell gandul la pre~entiiI~ n.egust~rilor ~in Cetatea de Land, care singurii sunt ~l vor fi vinovau ca le ies pantalonii mai scurti decat ai altora. "sa termin intai cu

dicomesienii. Latreabii. u. .

Se aseaza pe un seaun ina1t in fata masinii de cusut ~i ia dill

roaba asezata in stanga lui prima pereche ~e~i ea~e la in~emfula:

"Va sa zica, avem aici patru foi de dirnie blne crone, doua cate dona una peste alta, din care putem incheia doi craci, care, bine CllSUP-, fae Impreuna 0 pereche de pantaloni DoL" Polider ridica bucatile in aer:

. " Ai cui sn_ fie pantalonii ~tia, primii de care vorbim?" - se

mtreaba el, rascolindu-si memoria s~ aleaga dintre dicomesieni

pe eel mai brav care ar merit a 0 asemenea ~~vo~r~. "C:u~ ~ntre dicomesieni sa-i facem mai intai pantalonn? Aiel e aici.

A hotari ordinea dicomesienilor, inseamna nu numai a lua in seama meritele morale ce le dan intaietate la coaserea

.

; .

... :

t

1

~ i I· j

•

. . . .

'I •••

---~~ ---~~~--~~~~-~-~-----~~~.'~-~----

: I

STEFAN' BANULESCU

CARTEA DE LA lVIETOPOLIS

131 gandesti bine? Prilej de chef nesabuit, de cuvinte ~i glume deocheate, de betic zilc §i nopti In ~ir, de capete sparte, ~i la curnetria asta, din pricina ta, Polidere, betiile, vorbele urate, ocarile, sudalmile, batailc ~i incaierarile, toate se fac in pantaloni noi, Dar tu iii zici: am lucrat pentru taina botezului si nu pentru satana care se vhla in toate cumetriile. Tu asa zici, dar nu asta e adevarul. Desertaciune a lumii, cum mai vatami ~i spurci gandul ~i lucrul curat al croitorului!"

Asa stand lucrurile, criteriile de morala, de varst&, de bollia, de "forta maj ora" se bat mtrc ele, Polider nu stie ce sa faca, stit eli bucatile de dimie croite ridicate in aer, sucindu-Ie nehotarat in maini, s-ar credo ca-i place aceasta bataIie "nevazuta' dintre dicomesieni 111 fata masin» lui de cusut: pentru ca rade ell hohote, rade gros ~i eli pofta; dar nu-i place aceasta sfada nedreapta dintrc cei curati ~i cei p~ic~to§i, ill care mving aproape mereu pacatosii, dovada, rasul i se sfar~e~te in amaraciune:

11va sa zicd, Polidere, 'in viata ~i tn lucrul tau ajungi sit nu poti face ceea ce doresti. },!u-l pop aduce 'in/ala pe eel ce meritd, pe acela dintre dicomesieni carenu bea, nu fumeaza ~i n-a fost in orasul Mavrocordat", (Polider are scarba pentru aces! oras, nimeni nu prea stie de ce, poate pentru c1 el, croitorul, n-a fast niciodata acolo §i despre locurile unde n-a fost, zice de obicei:

. "n-am vdrut, nu cunosc, nu poate sa fie bine "".)

Desi sortii de intilietate pot cadea ~i cad mai totdeauna In favoarea pacatosilor, Polider nu dezarmeaza. Hotaraste, e drept, sa coasa pantaloni mai intai pentru un dicomesian diu, n-are ce face, dar aiei intra injoc vraja tamaduitoare a mintii lui Polider Si, ill timp ce coase, il. cearta fara mila pe ratacitul in rele~ "11 biciuie ca in templu", aducandn-i In fata toate pacatele si

. ~

rusinandu-l, pentru a-l speria ~i a-l impinge spre mantuire (desi

pocfltosul nu e de fata) ~i tot cosand ~i certandu-l, cand pantalonii sunt gata incheiati, noi, frumosi, curati, croitorul are credinta ca omul ce- i va irnbraca, desi a fostinrait ~i vandut patimilor,

,

: , : I

~ :

: I

, ,

pamalonilor, ci si multe altele C~9Ie Incurca fall treaba, de pilda: considcrentele de varsta, de boala, ccle de "Iorta majora" (nunti, c~1_~-,faetlii~ decesuri) ~i asa mat departe, care pot rastuma ordinea morala fireasca si -pot trece pe cei putrezi de pacate inaintea

_,.,

, Cf~10r lipsiti de pacate. In fata masinii de cusut, dreptatea perfects

dorita de Polider incepe s~ se intunecc. Stiut este, cci curari sutleteste au loe maintea furilor, muieraticilor, b~tau~ilor, celor (;e jura strarnb, apcstatilcr, betivilor, petrecaretilor, lcnesilor ~i .uturor celor vanduti diavolului. Dar varsta e varsta, n-ai ce-i C{}{~e: sunt batrani dicomesieni care mai au putin de trait, in ~:,~f12ijl]Je lui Polider e ultima lor speranta de a mal purta 0 pereche de pantaloni noi. Or, cati batrsni, dupa 0 viat~ nenorocita de O]-i.1~ I1J~aU strans, 0 data ell anii, pacate peste pacate? ~i iata ~'.~~illn pacatosii pot trece Inaintea celor blanzi ~i buni. Apoi, cazurile de boala: un om, indifercnt de varsta si de virtuti :~~lfJel(~~ti, se afla in fata morti) sau numai 'in fata unui sf~r~it bffiluit; trebuie sau Ill! sa-ltreci inaintea celor 'vii si nepasatori

A

fie moarte? "II treci, altfel, tu, Polidere, om al credintei ~i al

orneniei, gre~e~ti In Iata lui Dumnezeu §i L1. fata oamenilor",

, ,

Ca sa no rnai vorbim de "cazurile de fOIla majora", cum le

t P i1"d )o~ d· ~ 01". x.,...,.: \.,J 5: EI f'x

nurnes e ' 011 er: un lCOm.(-;S2;111 l~l J1JJlllta rata. n-a acut

nimanui bine, dimpotriva, a lovit ill drcapta si-n stanga, cica de teama s~ 11U fie mai lnta~ el lovit. Dar CUlTI sa-l lasi la nunta fetei lui In pantaloni vechi si rupti? Casatoria e 0 taina Sfultita a vietii de pe pamant, iar tu, Polidere, fl-O poti calca In picioare. F2_~i omului pantalonii $1 gata" ~ Sau aft dicomesian, mai ran ~i mai pacatois decat eel C:U ~r£ita de maritat, are si el 0 taina; i s-a rhMcut un baiat - mare bucurie TIJfi baia; la casa dicomesianului ~ sarbatoare in toata legep~ Sf~ aduna fratii, vern, cumnatii, cuscrii, vecinii sii petreaca Ia curnetrie; ~i astora la toti, care vim la cumetrie, Je trebuie pantaloni noi, Este botezul 0 taina? Este. Se numeste serbarea de acasa a botezului, cumetrie? Se nurneste. Ce este msa cumetria pan~ la urma, daca stai stl te

------: .. & --- -___.____..~_____..__------ ....... ~------

,

• • _I,' ~ ...

.: .

- - 1-

. ·1.·

.. ~-+: ... ~

• ·1···11-.. ..

...... ,...~ ......

.. . -.-~::..~

STEFAN BANULESCU

CARTEA DE LA f\ffiTOPOLIS

132

133

i

I·

..

poate pomi acum iarasi ill lume, eu fruntea sus, sa-si ia viata de la capat.

Asa s-a intamplat intr-o vara In fata rnasinii de cusut eu unul Gaulea, eel mai camas dintre dicomesienii din satul Glava: cainos eu nevasta, eu copiii, ell caii de la caruta, ell vecinii, cainos ell toti si ell toate ("cainos chiar eu soarele pe care-l numea: soare, corb-auriu t c -_lucru marturisit de Iapa-Rosie). Caines ell iarna pe CID6e 0 batea ell maciuca, iesea prin viscol pc fluviu ~i izbea manios cu maciuca in gheata fluviului care-i acoperise pestii, hrana zilnica ·~i pe degeaba a lui si a familiei lui. ("Izbea ill gheata mai furios decat Imptlratul persan care a batut marea eu vergile pentru ca-i Inecase ostile" - vorbele Topornetristului. )

Si tocmai lui Gaulea a trebuit Polider sa-i coasa pantalonii 'intai, intr-o vara. I-a cusut, n-a avut ce face, lui Galuea i se nascuse un copil, al optulea, un baiat, §i dicomesianul-tata avea

A

nevoie de pantaloni 110i la cumetrie. "Ii facem, eaz de f011a

majora" - a zis Polider, A asezat pe masina de cusut primele bucati de dimie luate din roaba. ~i-a seas creionul chimic din san. Cu 0 carpa uda a umezit marginile celor patru foi de stofa sortite a sc uni §i a face doi craci si apoi 0 pereche de pantaloni noi-nouti ~i a scris apasat, ill partea de sus a fiecarei foi, cam pe unde avea sa fie linia bracinarului: -" Gaulea. Pe fiecare foaie de dimie, Gaulea; Gaulea 0 data, de doud ori, Gaulea de patru ori. Am scris de patru ori: Gaulea; auzi-ma ". Aici Polider izbucnea manias: "Astuia sa-i fac eu intai pantalonii?" Zadarnica insa mania croitorului, acul masinii de cusut pomise, t~canea mtr-o fuga nestapanita, primul tiv alerga peste dimie. "Ai noroc, Gaulea, cit nita voia mea acul ~i-a luat campii spre tine. Gaulea, fiara ce ai fost si esti, uite-ma eu; Polider, sunt ill fata ta, lumea spune cti de frica ta tremura ~i lupii, dar mie nu mi-e frica de tine, paganule. Ce-ai avut eu soarele de l-ai numit corb-auriu? Ce-ai avut eu gheata de ai facut-o naluca vie? Ce-ai .

avut ell nevasta, eu copiii, ell can ~i eu vecinii? Soarele te-a Inc alzit, pe tine ~i cas a ta, iar in cfimp, tot e 1 ti -a Inc oltit graul §i porumbul. Apa te-a adapat eu apa ~i te-a hranit cu pesti. Nevasta ti-a dat tmpul ei si te-a bucurat, si ti-a nascut opt copii §i doar la ham n-ai inhamat-o, pentru ca, de batut eu biciul, ai batut-o, Tu dormi iarna pe patul tau de scanduri invelit ell rogojina, iar pe nevasta ta 0 til sa doarrna cu copiii pe jos, la picioarele patului tau, pe pamantul gol. Gaule'4 Gaulea, auzi-ma. Nu e in stare sa te mantuie nici fapta aia de pomina cand ai sugrumat eu mainile lupii ce te lnconjurasera in padurea aia unde te dusesesi iarna sa furi lemne. Soarta ta a trimis-o Dumnezeu In fata croitomlui. Priveste spre mine, Gaulea, ~i rusineaza-te: esti mai pacatos decat lupii si decat toti rnavrocordatii la un loe si eu iti cos tie intm pantalonii, Te tree inaiotea curatilor, a blanzilor ~i abunilor ~i-ti zic, Omule, ajunge, astarnpara-te." Masina de cusut tl1cllile ~i mai repede, mai furios si, bruse, se opreste. Polider se ridica in picioare, lnalta in aer pantalonii gata cusuti, Ii scutura In soare de cateva ori, radc fericit, eu hohote, apoi ii 'impatureste ell grija ~i-i aseaza jos, pe iarba, in dreapta lui, trecandu-si de cateva ori palma peste ci. Striga tare spre fluviu: "Gaulea, poti

A

veni sa-i iei, Imbraca-i, mergi in lume ~i fii binecuvantat' ~

(Striga asa, nu pentru ca Gaulea ar fi pe aproape, n-are cum, e la vreo treizeci de kilometri departare, in satullui, ci mai mult pentru a-~i Iauda priceperea de croitor.)

Dupa ce ecourile nu se mai aud, Polider se aseaza pe scaun, i~i reazema ceafa lata de speteaza ~i rade din nou, dar marunt, ell blandete. Dupa un eel din urma: "Bravo, Gaulea" - Polider iSi pocneste palmele si: "La treaba, croitorule. Alta pereche" .

CAt lucrase la pantalonii lui Gaulea §i spusese povestea pacatosului dicomesian, memoria lui Polider (cunoscatoare a dimensiunilor omului eu pricina, lungimea picioarelor, cercul taliei) proiectase ell precizie rnasurile potrivite pe dimia intrata sub acul masinii de cusut; daca a mai avut ceva de dres, a dres

1

,

...:..

,.

_ ._- - ._. __ .---- ,---

---'~-~~~

.. .

.... _._. ,', .

CARTEA DE LA lviETOPOLIS

STEFAN BANULESCU

135 inceput sit locuiesti III Palatul de Papurd pe Insula Cailor; aldturi de brigandul Andrei Mortu, si sit te hrdnesti cu porci grasifurati din Insula Miicelarilot; cu bivoli sfdrtecati noaptea in pddurile de sdlcii ~i tdri11i in Insula Cailor la mlastinile eM broaste testoase ale lui Andrei Mortu, ce gras ~i umflat te-ai

[dcut, Toboale, de cand furi; de cand dai cu cutitul §i tnfuleci pe gratis halcile cuvenite altora, nu te mai cuprinde ldcomia; unde-i dimia pentru mesi §i cataveici s(J mai punem un . clin-doi?" - §i Polider potrivea din mersul lucrului ce era de potri vit, folosind cele mai proaspete date 'ale memoriei, uneori datele fiind culese doar din auzite, de la parintii clientului, in cazullui Tobol de la niste trecatori care- i suflasera in trecere prin vaduri: "Polidere, fa-i repede pantalonii lui Tobol, i-a dimas un cutit in spate de la flU stiu cine, grabeste-te, Tobol e mai gras de doua ori decat acum patru ani, repede, sa nu pateasca lucml din urrna". Ridicat in picioare, cand a terminat de cusut ~i de spus povestealui Tobol, croitorul a strigat spre fluviu, asa cum obisnuia, mai mult pentru sine ~i mandria sa de mester de haine, c~ de dus pantalonii II cara el ell caruta spre Dicomesia: "Tobol, vino, ia-i, imbracd-i. porneste in lume §i fii iertat de toate ": dar s-a intfimplat atunei un Iucru nemaiintamplat, ecourile glasului lui Polider ell vorbele despre Tobol nu cuprinsesera Inca bine.· aerul de peste padurile fluviului ~i de peste graiele campiei Dicomesiei, cand 0 voce

'straina, stfunita in vazduh, dinspre insula, a raspuns gros:

"Tobol nu mai e, a murit", vocea straina ~i-a amestecat salbatec ecourile eu glasul §i ecourile croitorului: "Tobol, vino, tmbracd-i, a murit, ia-i, porneste, nu mai e, vino, fii iertat, Tobol, imbracd-i, vino, porneste, ia-i, toate in lume (~6 Polider a ascultat In picioare, mai mut ca niciodata, noua poveste. "Doamnc, neinchipuitc §i de necuprins sunt novesti!e

_, ~

oamenilor" - se terminasera ecourile §i arnestecatura lor ~i el

tot nu se 3§ezase: J~ Pentru intdia oard mi s-a fdcu: fried de

134

direct ell foarfeca, in timp ce cosea - omul se mar ingr~~ san slabeste pe 0 distanta de trei-patru ani, cam la patru ani l§i inlocuiesc dicomesienii pantalonii, asa-i schimba §i Gaulea, dar acum ii schimba mai repede, la un an si jumatate, nu doar din pricina cumetriei, dar ~i pentru ea slabise rau, slabea vazand cu ochii, asa ca Polider a dres din foarfeca dimia rnai mult ca oricand, ca pentru niste pantaloni de om prapadit - "vai de tine, Gaulea, ce te-ai topit", spusese croitorul cand 'incheia pantalonii la betelie.

"Alta pereche. Acum, Uraru. Tu, Urarule, meritai primul, nu bei, nu fumezi, in orasul Mavrocordat n-ai fost. Asta, da, merita, Vino, Urarule' - si Polider intindea mana spre roaba, lua un alt pachet de dimie, ii umezea marginile cu 0 carpa cam pe unde trebuia sa fie tivul taliei, l~i pregatea creionul chimic sa scrie: s» Uraru. Pe fiecare foaie, Uraru, de patl1:1 ori Uraru, doua foi fac un crac, alte doua alt crac, impreuna pantaloni noi pentru U raru ((. Dar memoria croitorului

functiona rapid, aducandu-i d-in indepartata campie a Dicornesiei in fata acului rnasinii de cusut cine stie ce alt pacatos, care, rucurcand iarasi criteriile morale, de '"vfirsta, deboala si de fort~ majora, se aseza §i el inaintea lui Uraru, asa

. cum facuse si Gaulea. Si croitorul striga: "Stai, ~olidere, UTI te grabi. Nu pot, Urarule, am alt caz inaintea ta: Tobol. C~lZ de boala, Tobol e iD_ca tanar, hulitor de tata ~i de mama. Dar

x · t rta ~ ~ I l C ""l ~r.), '1' h l d x ~ -<1:., to ..

ram mo ar m tnsu a ai or : iooo 0 .(t.t~~--C.I"elonUlcnJrrilC

scria apasat -- de doud, de trei, de patru OJ~i~ pantaloni nail

..c. .. ~ :r • 1. ,...." I . • ... ~ l ·iI ~" ~ t to

~}r'U1T1.0§l, curati peniru f:OJ~~ ae vite gil cutitarut 'ioooi .. ~ Jf!_ZflJi;2[]:

~.. • J J 1 ~ ;- r-.~ t. i! v ~~~"" 1 '~b T

ae C!I.Sl,tJ: pornea. un sartatan, s ooot asia. »ooo« .j(~.: ()t~

.. - '" V ,C-f r·... t rt- ~? ~ " .. ': ,. 1 '. .: .:.:r ...

(j 'J J..? l .... ;;""'ViI' rf( .*f. t: f.'~.o ,--,. ~:'" ~ ,. J! /:; .-1' ...... j-§ ·:1' b .;"·r~ ~ . ., .\'-r. ,.,~ rs: .. ~~ L_.'" ~.r= ,.: .. "'-1· ... , •..• "'\ ·~-·I ~ I""'!'"i ,~~. ~ .-- -~ "1., ~.-.-.-,

~,: ....... »» -:"r . ~ I ~V'· ~ i.: J (.1." l. ;;..... s . j_ t· V ,r .. -?,,:. .~.; :' -10' i '>: -. ; ... ~ ..... { ~~ .f s t· -.,_f,' .! .J''':''!. .=; ... IC ;" -~_.I ,f ;·w ,'··:..t 11. L,.. +-.:..~.:{~. ~1' ~'. t, ~ •. _.L.- ,~, r'!" :.::

p

I

I

I

.. .: -~ . -: ..... - ': .. ~ - . ,,-LAW •

•• ,I .~~

CARTEA DE LA METOPOLIS

,_,

STEFAN BANULESCU

137 lunga si ell coviltir de papura, trasa de patru eai marunti si parosi ill loc de doi.

Fericite si barbare zile cand Polider cara pantalonii

dicomesienilor intr-o biata caruta si f~r~ s!1 aiba scrise ell pacura pe coasta coviltirului de papura nici ruta, nici_Returul (cuvintele Topometristului). Nici macar n-avea nevoie sa intre prin sate. Tinea drumul drept peste campia Dicomesici, departe de drumul mare, dicomesienii ii ieseau tnainre, aparand din porumbisti si graie, Polider le arunca tuturor pantalonii, nidi sa coboare, din fuga cailor, femeilor lc zvarlea mesii §i cataveicile, cum Dumnezeu din eer zvarle ploaia roditoare si zapada curata ~i binecuvantata. Dicomesienii ~i dicomesiencele piereau Inapoi In grille sa se imbrace eu lucrurile noi. Polider facea un oeol mare 1:n jurul graielor stand in picioare in caml lui eu haine sacre pentru trupurile

oamenilor, pletele ~i barba i se smuceau in vant, galopul cailor se tntetea, el salta si izbea haturile Intr-o parte ~i alta, voia un galop mai aproape de zbor, iar oamenii Dicomesiei, ca sa-l bucure pe demiurgul lor din Cetatea de lilna, mai ieseau 0 data din graie, rmbracari in hainele noi: barbatii in pantaloni de dimie proaspat croiti, eu nurnele de patru ori seris pe bracinar - Toboli, Gaulesti; Letci, Guvei, Samoili §i Naftanaili,

Urari - femeile in mesi Si cataveici. Din - fuga cailor Si a carutei, Polider, In picioare, de la Inaltimca staturii lui de urias lSi admira opera si radea hohotind tare, dandu-si capul pletos pe spate, rmpingandu-si barba mainte, desfacuta in vant in flacari moi ~i matasoase - Polider era fericit ~i iluminat, desi, chiar din galopul telegarilor sai marunti si parosi, observa dintr-o ochire ca dicomesienii nu se pricepeau cum trebuie sa poarte pantalonii lucrati eu mestcsug, "nu se pricep sd-si puna si sa poarte pe ei pantalonii noi, frumosi §i curati, cu care vor merge prin lume, sdrmani barbari nestiutori, stau pe voi pantalonii suciti §i strambi, tndreptati-i putin din brdcinar;

136

..

dimie el, ar fi bombanit croitorul Si eu greu si-a luat locul in fata masinii de cusut §i ~i-a inceput din nou lucrul.

De dimineata pana seara un morman de pantaloni

dicomesieni se ridicau in dreapta lui Polider, pe iarba, §i multe povesti ale Dicomesiei se desfaceau si piereau in tad:initul masirrii decusut, binecuvantate de rasul mantuitor al croitorului sau de clatinarea 'ingrijorata a pletelor de profet si de neasramparul miscarii prin aer a barbii galbene ~i

A

matasoase. In fiecare a doua zi masina de cusut l~i incepea

treaba ~i cine stie cate nume seria creionul chimic pe pachetele de dimie, de la Gaulea la Tobol, de 1a Tobolla Dordoaca, de la Dordoaca la Guvei, de 1a Guvei la Capuci, de la Capuci la Daniladc aici la Letca, apoi la Manoil, Samoil ~i Naftanail ("Manoil, Samoil si Naftanail" - jocul vorbelor Iepei-Rosii cand era tanru-a) , pentru ca, in sfarsit, croitorul s& ajunga ~i la Uram: "Nu-i nimic, Urarule - zicea Polider, trecand la ultima pereche de pantaloni ce-i mai ramasese de cusut (roaba era goala, nu se mai vedeau 'in ea decat bucati nepotrivite, sortite pentru mesi ~i cataveici) - nu- i nimic, cei din urma vor fi cei dintai". Pantaloni ca ai lui U ram erau eel mai usor si mai repede de cusut, "unde nu sunt pacate, nu sunt nici povesti", Polider grabea luc rul , tacut, cosea eu ochii Inchi~i, aplica masura cea mai simpla Si mai sigura, "nu bea, nu fumeaza, in orasul Mavrocordat n-a fost", nimic mai otova de lucrat decat pentru un trup "uscat, drept, teapllil ~i ell nodurile Inauntru, · ca un stalp de la templul eel mai sarac a1 credincio~ilor lui

Solomon" It

Dicomesienii nu veneau sa-~i ia pantalonii, Ii-i cara croitorul

mtr-o camtti, din sat in sat sau direct pe camp unde-si lucrau pamanturile. Abia dupa ce Polider a devenit proprietar de Omnibus, pe rota Cetatea de ULn1i - Glava ~ Apud Glava= Marotin - Coasa de Argint - Maltezi §i Retur; lucrurile s-au schimbat putin, desi omnibusul era tot 0 cruut~ dar ceva mai

: ~ ! :

! ' I.

..

: .

I:

j;.

I;:

I

'! I,

".

I.

I' ~ :

r

r

J

i

i.

..

,

] ..

r

~.

: i

. i

: i

.~ - ..... •• -.. I • - ... • 1.1-' ',' ,", • I '.. -, I • _. • ..... • - • - .:._ .... .:. "-I' -. I PI .. I ,'. I -. \: .. _ ........ :-- r- .. '. ',_ -: .... - -:-"'-:-.""'-r"W':"""--: :-:-! .... ~~~I-:::I:..~f'r::Trr:.~~~*:=A~I~..;:~.fu.

. ":If.~~

... - ... ~

~

•

(

r i

j

J

:1

.j

I

j

•

l

•

!

STEFAN BANULESCU

CARTEA DE LA METOPOLIS

138

...

139 ce mascara aproape 0 suta de kilometri (in omnibus incarca nu numai c~latori pe care-i aseaza pe baloturile de dimie, ci ~i urea ~i masina de cusut, ~i foarfeca, el croieste ~i cease ill ceasurile cand t~i cdihneste caii), mai la fiecare papas, nimeni nu stie cum a fost eli putinta sa i se lntfunple asta unui om atilt de cast ca PoIider, in Glava, laApud Glava, la Marotin §i la Hagieni, la Coasa de Argint, la Maltezi, la Fabia, §i chiar in orasul Mavrocordat, el are acum cate 0 liitoare (in orasul pierzaniei ar fi avand dona); Topometristul explica asta tot prin virtutile zeiesti ale lui Polider: era prea mare, frumos ~i puternic la trup, eu pletele §i barba lui de profet, cu rnintea prea plina de vraja povestilor sacre pentru a putea scapa §i trece neobservat de femeile tinere §i neimblanzinte ale Dicomesiei, care-l asteptau prin graiesi-i fugeau inainte, oprindu-i galopul cailor, rupandu-i cateodata chiar haprrile ca sa-l sileasca sa coboare pe sol si sa daruiasca, dinputerile trupului ~i mintii sale frumoase, ceva ~i pentru insetatele Si nepotolitele dicomesience, fiice ale so are lui arzator ;;i ale pamantului p~gftn ~i filra margini ale campiei.

ca nu-i mare lucru (dicornesienii Ii Indreptau, dar se suceau ~i se strarnbau rnai rau), ridicati-i mai inspre piept eli maturati tiirtlna cu ei si-i plical de dimie ~i de lucrul meu co (Ii ridicau, dar cadeau la loc). Spre dicornesience croitorul nu se uita, ele erau prea slabe si cocarjatede munca, sa mai aiba pretentie la ele sa le stea bine I)C umeri cataveicile, iar picioarele le aveau prea osoase ~i descarnate pentru C~{ mesii sa le cuprinda frumos talpa §i gleznele. ~i croitorul isi gr~fbea caii si caruta, inccat in colbul §i pulberile dintre orizonturi ale Dicomesiei, plutind ca un varte] peste carnpie, in cautarea altor dicomesieni care sa-l intfunpine iesind din porumbisti ~i graie. (Pfula aici sunt tot cuvintele Topornctristului.)

Si acUID, cand Polider e proprietar de Omnibus §i mai toata vremea cara calatori de la Cetatea de Ulrti11aMavrocordat (de nevoic §i atras de nu stiu ce a trebuit s~ intre si in orasul Mavrocordat), 11 zaresc pe croitor 111 aceasta amiaza de vara, din fotoliul meu de tabla §i din locul unde mi-am oprit drezina: lucreaza La fel ca tn zilele lui fericite si barbare, sta in tala casei lui, pe malul fluviului §i-i aud de aici masina de cusut

A

cum tiicane. In pauzele pc care lc face, e drept, nu-i mai aud

rasul hohotitor; se zice ca rade din ce ill ce mai putin, desi povesti mai spune in timp ce coase; rasul i-ax fi incetat dintr-o pricina foarte Iumeasca, multe a avut ~i are de patimit in meseria lui de croitor §i de proprietar de Omnibus: se zice ca mai ales de cand a sters de pe coviltirul de papura al Omnibusului cuvantul Retur (dicornesienii radeau In dunga gurii, sustineau ca Retur ar fi un oras foarte mare asezat in celalalt capat al lumii, asa cum Cetatea de Lani; era un oras rnic la capatul de inceput ill rutei lui Polider), de carid, zic. a sters "Retur' ~i a scris, in loc, "Mavrocordai", viata i s~a.r fi schimbar ~i s-a earn

dedat ~i dedulcit la place~ri mavrocordate; tr.ltrf; b21~·~'-j~. ~i mustati i-a aparut 0 lulea lunga cu 0 maciulie 1(:~ (~(J.p·.at din cere iese un fum gros; mai In fiecarc loc de popas al rutei sale ~.(~. omnibus

·. _., ._-.-.-.,~~~

,

, .

I

STEFAN BANULESCU

)'

CARTEA DE LA IVIETOPOLIS

I. I.

; .

i·

I: i

141 proprietara rni se opreste, pe tot timpul vern, 0 masa de care nu se atinge nimeni.

Iapa-Rosie nu apare niciodata in fata clientilor, si-a adus din

Mav~'Ocordat b~ani ~i oarneni de sala stilati care se misca §i aranjeaza totul pnn saloanele bodegii ~i pe terasa racoroasa, eu

arcade din trestie §i stalpi inca verzi de salcie tan!ira. Noua proprietara are biroul ei de lucru, undeva la capatul unei scm spiralate, ell balustrade din lenm de nue sculptat. Poarta ochelari eli fame fine de ivoriu, e imbracat~ sobru, in roehii ~i taioare lungi, apr~ape inehise la gat, de culori fumurii, movuri palide, albastru-stms eli ape negre. Parul rosu e in intregime albit, dar la feI de bogat, la tample parca i-au mai dimas dona "urme de flac~a" (cum zice Topometristul). Se arata placut surprinsa cand e vizit~ta in biroul ei unde pluteste un miros vag de scortisoara ~i parca ~l de eafea. Se crede ca ar fi nistc parfumuri care-i placusera

,.., .. .. .. II· • "'-

ill ann er unen, petree uti langa Aram Telguran, si abia acum la

bMranet,e, ~i le-ar fi rechemat sa-i bucure name, cand e proprietara ~i are banii ei multi ~i nu mai e Inhamat~ la carol altuia (tot presupunerile Topometristului). Vorbe~te putin si ell masura, Ii place sa stea in picioare cand vorbeste, e malta, prin masivitate e impunatoare, priveste ornul in ochi, are priviri severe, mai severe din pricina lentilelor ochelarilor ~i foarte adesea spune mai mult prin uitatura dccat eu cuvintele.

Stiu si sirnt ca sosirea mea pe terasa i-a fost anuntata fara ea eu s~ fi cerut asta. Dar ca de obicei nu voi urea spirala scarii de nue spre biroul ci. Eu am venit nurnai la masa mea sa-mi mtaInesc paharele ell apa reee.

Intr-adcvar, la cateva clipe de 1a venirea mea sub arcadele de

trestie ale terasei, cineva imi aduee un pahar malt de cristal, ell apa reee, in care plutesc tepi subtiri ~i ascutiti de gheata, Imi sorb paharulincet, tara graba, un altul mi se aduce si mi se aseaza pe masa Inainte de a-l fi golit pe eel dintai, apa lirnpede eu tepi sunatori de gheata sclipeste ill paharele ce mi se aduc mereu

,

140

Trairn totusi in vremi modeme - MILIONARUL ~I mi-am zis in timp ce-rni garam GAREAZA DREZINA drezina la Piciorul NeamJUlui nu

LA "PICIORUL departe de Bodega Armeanului si

NEAMTULUI".. '"' rna pregateam sa plec spre Pavi-

MOMENT DE ODIHNA lionul Generalului Marosin. (eu 0 LA "BODEGA saptamana in urma am fost'in ARMEANULUI", UNDE Insula Cailor; la vanatoare de rate. lAPA - RO~IE ~ ACUM impreuna ell Generalul §i rna PROPRIETA~.. invitase atunci sa-i fac 0 vizita

RECAPITULARILE acasa, la Pavilion; voia sa rna

~ILIONARULUI Himureasdt mai bine ce va s~ zica

!NAINTE vDE APORNI negotu! de ani care s-a intins in

IN VIZITA LA Metopolis si goleste orasul de

PAVILIONUL deasupra, asa cum pe dedesubt

GENERALULUI orasul e golit de Generalul Glad,

MAROSIN: "NEGOTUL care de cand s-a despanit de DE ANI", COMPETITIA Iapa~Ro~ie §i a parasit biinoasa D INTRE IAPA - RO~IE, industrie de lumanari de seu, a luat BAZACO!OL ~I in antrepriza eele mill noi lucrari

HAVAET IN AC~.sT decautareamannoreisubtemeliile

NEGOT VENIT IN Metopolis-ului, cumpru-and pentm

METOPEOAL~~~.r~r_RE asta dealuri intregi locuite §i

CETAT dru:funfuldu-le.)

Dar de ee m-as grlibi spre Pavilion? Eram invitat acolo sa pranzesc, Of, pranzul, Generalul Marosin 11 ia tarziu, cand soarele luneca spre apus. A~ avea destul tirnp sa. tree putin pe la Bodega Armeanului s~ iau loc pe terasa ei racoroasa, s~-mi sphl ochii eli

priveli~tile fluviului, tncarcat laceasurile astea de remorchere ~i vapoare de toatc natiile ~i sa m~ lepad de lucruri sacre §i fatal~.

TrmID totusi vremi modeme - run ajuns pe terasa Bodegu, m-am asezat Iinistit la cea rnai ferita ~i ocrotita masa, de fapt "masa Milionarului", pentru ca, de cand Iapa-Rosie a devenit

.,

!

,

e ,

I

!

J

:'

l~·

..

F t:

r,

..

~.

,

.

~

...

• - I. _ _. •••••••• • _ _ •

• - ...". -. I 1-· _. P •• _ ••• _ • ••• •

• _..... _., - - ••• - .,. _ .... ,-".;--~ ... -- -, ••• -, ••• -.~-. - _. - n __ •• ~ ••••••• ,._-,-, - ~~. ~. -'~"' •• -r:.o:.,~.,... '.'n-"'~.·!","".- , ..• ~---:.-.'.-:-r.~"'''.~'1:-:~''!-.~~:-.~~~~ •. ~~.::'!.7'_"-!".. .. . __ .:~:=:::~~:g;{':':.¥~

,

£

i

1

STEFAN BANULESCU

t

I

]

142

CARlEA DE LA iVlETOPOLIS

unul dupa altul, pe multe din ele nici macar n-o sa am vreme sa le ating §i sa le simt in palme aburul rece de pe cristalul cupelor. Asa'irni place mie, sa fiu inconjurat in veri fierbinti de pahare de cristal aburite, cu ap~ Ieee ~i tepi de gheata, Sunt mornente cand vorbesc aserneni Topometristului si asta rna mvcsclcste ~i rna in sen ineaza. Pentru ca a rna gandi la pranzul din Pavilionul Generalului Marosin si la ceea ce-mi va spune acolo Generalul, ar insernna sa rna gandesc prea mult la destinul Metopolis-ului.

Met9Polis-ul e un oras care-si traiestc anti de sffu'§it. A-i simti ~i a- i trro apusul nu Inseamna sa te identifici en el - spusese odata Topometristul, pentru a-si linisti constiinta. Ceea ce-mi povestise Generalul Marosin in Insula Cailor despre "negotul de ani" - un fel de ultim act al destinuluiMetopolis-ului - stiam; ceea ce-mi va spune la pranzul, sau in dupa pranzul, din Pavilionul sau, 11U vor fi decat lucruri de detaliu, Detunaturile dinamitelor de sub oras ale Generalului Glad, care cauta filoane de marmora rosie, lc aude oricine in plina zi, iar "negotul de ani a desfasurat deasupra orasului de Bazacopol §i Havaet in competitie eli Iapa-Rosie, desi lent, Para zgomote, pornit 181 adaoostul unor idei

......

umanitare, nu e un secret pentru nimeni §i nu-i sperie pe localnici

precum explozivul lui Glad.

Gcneralul Marosin cautase sa-mi explice, ti Insula Caito}; ca sf~itul n-ar apartine numai prczentului, ar fi 'inceput eu foartc multi ani in urrna, prin depopularea treptata a l~etopolis-ului, inainte de venirea rotii lui Glad ~i de invazia paJ3riilor ncgustorilor de piei, chiar Inainte de primele ghete ale Icpci-Rosii, poate pe vrernea cand Constantin. Pierdutul I-iul era abia copil, iar Polider mca nu d1pat~e renurnele de derniurg. Depopularea Metopolis-ului s-ar fi produs pe masura ce dealurile din jur au fost pe

T rand mancate, macinate, distruse ~i parasite, iar mijloacele de existenta, au devenit tot mai putine. Treptat n-au mai ramas ~i nu mai raman ill Metopolis decat batranii. C'Eu insumi - mi-a zis Marosin - sunt un biitrfin General, ramas prizonier in

143

I F

•

!vI etopolis, petrecandu-rni captivitatea in mainile btitrlliIelor mele rude metopolisiene ce mi-au capturat, cu ana ferma, unele rude WId chiar mal Im.batrfurite decat mine din pricina sf~itului meu care intarzie~ Tu 'insuti, Milionarule, esti un batrm ramas sa supravietuiesti undeva printre dealurile departatc §i rnacinate din

jurul Metopolis-oex.

Ai privit vreodata, Milionarule, casele I'n amfiteatru ale Metopolis-ului ~i te-ai mrrebat cine traieste in ele? Foarte multi batrfuri. Batrane - in rnajoritate - §i sarace. Fe acestea lc vaneaza «negotul de ani», micile lor averi soot cumparate In schimbul un014 sume mizere, pl?J:ibile ill rate pe timpul eel or cativa ani pe care 0 batrfu1a sau alta credc ca-i mai are de trait, De aici ideea cit barranele nu-si vand atat averea, cat ultimii lor ani de viata pe care ~i- i vor pu~i la adanost prin lncassrea acelor rate nenorocite, iar negotul cumparatorilor a capiitat numele de «nego] de ani».

lr}...,. ... :f 1 .-!:;. 1 ~ · x .., Ad·

r utme, 081 e puune mcrun au mai ramas de van ut ~1 de.

cumparat ill Metopolis, Dar chiar noii §i ultimii cuceritori care vor sa Ie asedieze pe acestc batrane supravietuitoare din caselc si de pe ulitele lkfetopo[is-ului, chiar Si acesti cuceritori, care ataca pe dedesubt sau pe deasupra orasul, SUint ei inSi§i batrani san aproape batrani: Generaiui Gtad; tapa-Rosie. Bazacopol.

/ ..

Imi vei spunc: dar Havaet, tonaruiasociat al lui Bazacopoi? Si

Havaet, prin constitutia sa firava, fizk nebarbaresc, minte eliptica, reductic de Iimbai, e 0 fire batrfulicioas~ ii place apropierea batranilof, el irlsu~i e un fel de batran, dE-lea nu chiar ramo lit inainte de a fi fost macar 0 data matur - iarta-mi cxpresia prea dura'")

Depopularea 114 etopolis~ulu.i s-ar fi produs prin exodul de proportii, de-a lungul vremii, at tinerilor §i varsmicilor capabili sa ia lucrurile de la capat. Fugarii s-an mdreptat spre orasul Mavrocordat, in plil1a inflorire a comertului ~i a bancilor, spre Cetatea de Ulnd, ell variate §ID1se de ca§tig injurul negotului de tunne, chiar spre nordul indepartat al Marmatiei care are ~i ea atractiile ei, mirajul carbunelui ~i al lemnului.fa nici un caz spre

}
.~
_..:I
...
··!I
"1
i
~
J
·L
F
! ~
~
i ,
;
i
1 ,
I·
J i
t
.J
·1
~ i
i "
I '
I
I
,
I
1
t . --_ .. _._- - -- ... ..:- • .- - -';"J

1

·1

-~ .

STEFAN BANULESCU

,.

144

·f ·

~

ctimpia Dicomesiei, unde nu rezista dectu dicomesienii. La marginea carnpiei da, unde se fae jocurile tonelor de grau ~i de porumb, dar marginea Dicomesiei nu mai inseamna campia, ci Mavrocordat-ul, Cetatea de Ulna si altele,

. Daca in jurul Metopolis-ului, din ce in ce mai golit, au mai aparut totusi, din cand in cand, noi antreprize ill afacerile de - piatra, acestea au ad us si au folosit mai mult oameni din alte p~rti, lipsiti de un statut social §i moral clar si, pe masura ce antreprizele s-au retras de bunavoie sau au dat faliment, au lasat pe malul metopolisian a1 fluviului ~i pe strazile orasului toata acea lume pestrita §i buirnaca, zgomotoasa si violenta in toata impestritarea ei de naravuri §i comportamente, ce di1 0 falsa imagine de vioiciune, culoare §i energie §i care mareste ~i mai mult starea de parasire, de golire si de abandonare a

f orasului, ducand la 0 si mai mare instrainare a M etopo!is-ului de sine.

A

In acest moment al discutiei Generalului Marosin cu mine

din Insula Cailor, printre salcii se apropiase Topometristul- el facea niste masuratori acolo, stia ca suntem veniti la vanatoare ~i ered c& auzise chiar ceva din vorbele Generalului caruia II place ill insula sa-si spuna gandurile ell glas tare, prilej de a trage cat mai mult aer curat in piept, ceea ce- i face bine la tusea lui seaca.

Topometristul, eu talentul sau de a se familiariza repede ell orice discutii §i de a se aprinde ~i mai rcpedc, a continuat la modulliric ideile Generalului Marosin despre depopulare:

Din M etopolis, dupd ce au inceput sa plece oamenii, au plecat §i copacii. Copacii §i pomii.

Dupa spusele Topometristului,. ar fi plecat mai rnt§.i visinii, ciresii, caisii, piersicii, prunii, merii §i perii, Adica pomii mai delicati ~i mai obisnuiti eu grija si apropierea omului.Chiar si salcfunul, desi se multumeste eli putin din toate, n-ar fi intarziat nici el sa plece. Dar pomii ~i copacii n-au mers spre Mavrocordat

~

I

1

!

I

~

,

•• - •• " •• ." •• • •••• ,..... - - '" •••• - •• - -... • _ •••••• _. _- •• ,. ••• _. • - - II _.1 .'

, ... ,. ... ... . ,. ..:., ,. . •. -- --_.- ..... - - - - - : ... : ,. . - .... ~: - .- .•. "": .. ""':"""" _.- .~ -,.~ ~ ,.. .. ~'~._""''''''_ft:-:-. , - - - .~--: ~~·.N""-----:-:--"""",,:"""",-.'''''-''''''''''·:"''I~ • .• -=--e>:+.'"'T"1":',~"" .. """" ...... ..:::>tI=:aSl~ ~ M

. '. ·-&;:i{WP'.9.¥.! .~

. . . . . ~ " ,,'-::

CARTEA DE LA METOPOLIS

..

~ . I

i

, .

!

145

sau spre Cetatea de £dna, ci spre satele Dicomesiei. Curtile dicomesienilor au fost altadata goale, eel mult presarate eu fire de paie ~i de coceni. Soarele, bataia Crivatului, noroaiele ploilor si seceta verilor smpfuIeau in voie aceste curti, De fapt, denumirea dicomesiana a curtii e ''b~tl.1cl'', adica loc batatorit.lipsit de iarba, flori, copaci §i pomi. Dealurile M etopolis-ului, candva, se vedeau dinspre Dicomesia si de pe albia fluviului - primavara, vara, toamna - 1nverzite si inflorite, pline de roade, Cum au reaparut visinii metopolisieni, dupa ce au parasit orasul, merii, perii ~i ceilalti, in curtile dicomesienilor, tacfuld acolo adevarate gradini, n -3.§ putea spune exact - a zis Topometristul - dar cunosc laudarosenia unor oameni din Dicomesia care, aratandu-si pomii si copacii ce le-au inundat ograzile, vorbesc cam asa: "la noi e cum a fost odata in Metopolis", Parnantul dicomesian, fe rtil , binecuvantat de ploi §i soare, rasfata acum plantele marl emigrate de pe dealurile noastre. Despre salcami ~ putea spune eu siguranta cand i-an luat dicomesienii de sub ochii nostri: ii cumparau ell radacini eu tot ori de cate ori un metopolisian l§i lichida gospodaria si pleca sli-~i castige prin alte parti painea, Cu un sac de grau sau de porumb primea usor in schimb

A

patru-cinci salcami, In fiecare an barcile dicomesienilor au carat

trupuri peste trupuri de salcami §i Ie-au dus dincolo, peste fluviu, au facut liziere lungi ~i fosnitoare in jurul satelor, chiar un fel de paduri la marginea islazelor, din care-si scot lemn tare pentru facerea caselor, a grajdurilor §i a saivanelor,

N-au mai ramas in Metopolis-ul depopulat deca; greoii nuci, campioni ai longevitatii, a cat-or maturitate Incepe cum trebuie abia pe la 24 de ani, mai tarzie decat la oameni. Si gutuii, care-si cheltuiesc ell zgatcenie hrana saraca de pe dealurile de piatra seaca ale Metopolis-ului, amanandu-si coacerea fructelor pana spre lunile de sf~it ale anului, fructe lernnoase, dure, ell 0 carne Iemnoasa, doar sucurile galbene §i dulci mai amintind ca e yorba

·totu§i de fructe. s Unde zariJi nuci §i gutui ~~a §tili cit acolo trdiesc

,. ,

~ .

I

t

~

,

I

1·

L I·

I

I.

~ i

: i ! !

.-

----~-----:------~~~~---~ ~--~ ~---

_ -. ,': •• - ••• II .-'" •••••• ·-'_,1 ', ,", ·_·1· ,':-- - : ·1.1· .. :"1-1 ••• '_r •. :.-..:: .. '.r . ....__._ ..• '.-:-.--=-...~-"""="'r », ~ '~~~l~F~-:!='=

.' .:~,::-"

. '-r:-

. _. _....::. ~--~

~

1

CARTEA DE LA IVffiTOPOLIS

v

STEFAl\r BANULESCU

...

147

--------~--~-- .......... I_-_ . ....___-

146

- Ma reg, - a zis Generalul (obtinuse si pauza dorita ~i schimbarea discutiei) - rna fOg, sa ne plimbam putin.

A urmat 0 plimbare lini~tittt printre salcii ~i plopi, Rate nu prea vtillasem~ am fi putut sa tmpu~cam ibisi, dar Marosin nu trazea in astfel de p~s~ri si rna ruga §i pe mine de fiecare data s~ fae la fcl, nu pentru ca at fi fost de parerea vechilor egipteni ca ibisui e sfftnt, ci pentru ca e una dintre cele rnai urate fiinte inaripate, e neagra, are ciocul ca 0 gheara, carnea- i este slaba, tare ~i rea, iar tipatul rnai strident decat al bufnitei, Ne-am continuat plimbarea prin Insula, uitand de anne si de cartuse. Eram pe "cararea vulpilor", printre rachite dese ~i jncurcat~, nu departe de mocirlele si de culoarul de broaste testoase, folosit candva de brigandul Andrei Mortu, in rerragerile lui rnisterioase spre Palatul de Papura, unde-I gazduise ill clipe nefericite pe asediatul lege Constantin Pierdutul I-iul. Palatul de Papura nu mai exista, "l-a luat vautul si I-a spulberat in rnlastini" (Topometristul), cineva a sadit pe Iocul nude Andrei l~i avea ascunzatoarca un salcam C'~i ~5ta era tot un salcam

A 1· .. '--"

-nt.. .(: ~ ill .r'!. n" 1:, .,."W' • .;t, I'""I:I.~I ~ 1· C

rnetoponsran - 'Iopometristul) erne a crescut malt ~1 ramuros,

un soi de salcam eli tepi rnari §Ji rosii, in trunchiul lui au scrij elat en bricegele fugarii certati eli primariile Si tribunalele fel de tel de "memoriale": "Aid a trait Andrei M. or-tu pftnli a patra oard '\

. _.I, • -v I · l I

sara "Aici a tnnebunit Constantin Ituregiumd, l~ege e anima e or

.... ( ..... II • ... C(

.. "'l" .;0"14 _ .n·..-p ~?'"}1 a ""f"~q~....,. ~ ..... , eu

(I; al tuturor nenorocui O'I.:~ . sau lZL-~:' m-um. tscuns ~~

!:...J g, i!....t. t!.-It· V~r-'. .. !I ..,_. /I po ....... ~ 9 _

~.a.r(.u::i. Pe 'intinsele mlastini, C21"C mconjoara micul platen al

~alcfunull!1i~ stan tdll1tit1 1& soare bivoli mad eli trupurile adanc §CUfU!ldate in lloroaie~ nurnai c3 .. petele incomorate §!1.1e tin deasupra, suflfu1d pe nali de plocere §\i genlfutd ca di11 fundu] patIlaa.'ltului, in timp ce tfu1tmii ~i Hiunii Ie dan roaUi prin aer ill roiuri dese §i furioase, In.Gerclli,d, din cand In cfuld, atacuri "prin pdibu§ire de sus'~ direct intre ochii ~i coamele animalelor.

N-e-affi dep~tat mult de rnla§6ni ~i am ajuns In p&."tea cea mai curata at Insulei, Cll ierburi inalte $,i eli sruciile cele mm

.

bdirtmc fa ut: ioc decal in oricare col] at otusului: Fibula,

~ ~. J • 4- .. l' .. : - ~ ... v ~.. ......_..... ~

Gutaena gil jemeue V·~:;·.(_~~'~~:l care :~e~liif .amas creatncioace inca ae

D e V* ~.? j " J l~ t-"( ~(f .I .• J "J: )171" s: ~ l~ L ~ ~~ i ;. ~ ~}I ~r l :~ 11 [I i!1A~ ~Pl~ -li / ~.;;- J.. . "'Cj/ r:1 ri pi ifp mult di. r;p .N rt 1 te

1 1 .. __ .t,;: 'Ij_· ...... ·u ............... Ij:ll~ l....{.iJ \._....I _-_ ~I ... jJ .... (') ... 1:-,1 ...... _ ......,." .. !.I-j .. ",,,"")1 ., _~. __ 'I C--'~ .... u. ~ l...rI'l. :u,.-- ...... ~ iii ........... ...... U. ~ .....

:f) n"J.!"'O ~ ~ Ii -.";o'_f. ~ ~/·:=fi r oj 'j~ r: C" . ~ .: j ; t'·?~l' ;:·1 f (.--r i ' -. ~.v- /",~ a ,-.:.1- ...... ,I . j .• ~ 1..,).j r. r» n ('1 r~c ilor g:f" h .. ·; ( ... :; £

1 ~_.~ Ie. (..oj •• J c.- r r~v~· f l·_~ t· (A!- C u- (1." ~-l)A..5 £-~ l r: ~~.~... .J\j 1:.._ .. I- J·t «u: ~~- l ...... Ur l.io ..... E::~.' t;...;:: i!... 'v if.:..

.... ~ 7 ~ ~ ... , A l~ 1...... V 7t

t ~·-Ul·I' .ni ~ ··f"l s: 1-' fl"":i ~ '/l ~ ~.Yr.:i :. ~ ;o,·.iT ~-e 1 r: ~. J .- .. ,..., .-.' .. .-., I:! e (1"(:. -r·V T'-: ,~~ P tr« tu _....... ""::'"1'....-- (,,'[.,1

.. • 1 • I..' ;..rr' I I~. _. I" : ~ ,I 'I"" :;. t;i ,'" II" -.... ......... .pi J. r It:/".

(,1 . t. .. _ ('I_~! .lk.. l..~-{ -·e ~ ~t· ..... L·"V~o;;. r. . ~ J. ~ ~ "'.,._.::. s ..... !..~.~ ?' .... \..- 1_ .~ ~ ~OI' J... '~-.j.JL- ....... .J c· ........ ~ .

";:). ~ -.,.I I~n..... .,. -~ w : ~ -,.... .. ..

pe (;;:y:e ~~U mun tj~.1]~) 1·11 t7J.-IrIl2t .~ r, ->J :F:·5 ~·~tarit:..n rleralJt~Jl JL - ]D1. r(}

.. - \, • .. + b 1 ~i!- t · ~ Ei.

r-' ?ilc·~ -i~ ~ ~." e .. ~ ;:1 ~~ ~·a"{~ .. i ),\ r-~' ~i -ii 0.l·~ r' ~t -. r 9.! -~ .. ,,~~ p.. ~(. I -:--··t '3" :1~ :~) n··,L~,F--_· .~ -~ rr.;i ~ ~ 0 1'-"lJ'1;1 f

~_, ~ ~ ,.!!. a ~r .... 'f.,J V :.--.' M_............ 1,0' ':....:!. 6 ~_.c t_) v '="..,.... "1,..4 ~1 t[...1 ~;l :~ V ![_ ..L ;..:,., "t.-:;!. IJh jLi ~ L.:'" .:.... .:.:.. tI.. ~.:L IU,.~ :,j,.. .!! 5. a ' ~

. ~ ._ -- ~.

1,J .. .--f. ., .... -;t I:' ~ ~"":r ~.j"'-'

atrasese atellt1a. tlI(:JJr~1(~t~le{~fJOJ·: <u.~~_C.~;~lL ffl'!J vor lace 0e'·7eIS~lr·l ~)i

deseeari, un Intreg sistenl1 de '?nd~_gniri trebuincioase~ vor pierde aprOLtf~e 15 kiR(JI11er~~li oatr~lt~ .;j.e [JJiE_Ll~~1.~lt II! partea de rriiazB.zjL a llZ/,luiei ,·C'ailor~ ~~x~t[al:jl~dillar, L;ornrlule Gelleral IViarosil15

'calculullui Constantin Anaifabetul '.:1 fast ulud tor~ aHitia sHnt:

15 kilometri patrafi (~,~zut] sub apele nlla;;tinoase ~i nu ~t-;u daca vreo interve)n~ie d~:, a£.i, C3t de _rapida~ D_··D sa fie prea

tard]_" v ~ no ~te (': ~I t. L""_j r ; "11 1! 11 t~ ] :~~

Q·1 r· ~ .I.,J l.1! .11_ 0. -~ .Id~ - ~.~ ..Il ~~ 0;. ,

l'

t.

.. , , - ,_ _ .. ' , , ,,, - - .. - ._. ~ ." .. o· . -- . , . u· ---. ·d .. - :' ~ ", ·,··-'1· .:.' . __ u.~ __ .~' '. _ :: ---: •. , --:, .. "._ ::--.~ .. :~_ : . .,....-_,~.!:..,~ .. ~- .. :--- .. ' -.-,~.~,~-,- •. _u"-~~O:-----~~_~,:,,"""",,","F .~ "' .. I. •. 0 .•. 4~.j?, P!'1 : ", j~_:"~ ..

I, 1

.. j.

I·

STEFAN BANULESCU

CARTEA DE LA METOPOLIS

j

I"

r

148

149

., ,.

j

pletoase, unde umbra crengilor si racoarea venita dispre fluviu rflsfali1 hergheliile de cai salbatici. Sunt "caii dicomesieni", ell barbi galbene, ingalbenite de soare ~i de matasea broastei, ell coame lungi pfina la genunchi, C31~e stau strfu1~i ill grupuri marl in ceasurile calde ale. amiezii §i se bat de musca sub salcii, dand din capetele lor barboase ~i din cozile stufoase pline de scaieti ~i namol, Cat timp am trecut pe langa ei, l§i opreau din cand in cand clatinarea capctclor, l§i saltau gaturile scurte ~i l~i ciuleau urechile ascutite, privindu-ne fix si lung, rotindu-si albul ochilor in orbitele mari, larg deschise a panda si amcnintare. l-am ocolit cfit am putut mai bine, pentru a nu lc da prilej s~~§i inceapa dansul acela batjocoritor pe care-l incercau irnpotriva strainilor trccatori, chiar mult inainte de sosirea pe- Insula a marelui vrajitor de cai, fostul copil-rege Constantin Pierdutul, eel ell biografia esuata la maturitate prin ascunzatorile lanurilor inalte de grau ~i porumb dicomcsiene, iar la batranete devenit pensionar al bogatei Iepe-Rosii.

Spuneam, Milionarule, - si-a reluat Generalul Marosin gandurile, cand a crezut ca a trecut 0 pauza destul de lunga de la cuvintele Topometristului si cand ne-am indepartat bine de caii dicornesieni - vorbeam, Milionarule, despre depopularea care a mai lasat p~ dealurile M etopolis-ului doar oameni batrani; mai . ales batrane, fiindca, foarte ciudat, des! femeile.prin conditia lor sociala, sunt mai chinuite si mai sleite de munca, ele supravietuiesc barbatilor, Bazacopol mi-a manurisit deunazi ca a traversat nu demult partea de sus a orasului M etopolis -

D ealull u i Fe is al ~i im prejurimile - f~ra s 11 mai tre aca pe strazi, calcand de~a dreptul prin fostele curti: acolo strazile s-au sters, pe pietrele lor a crescut un fel de muschi, iar garduri si ziduri

· imprejmuitoare nu mai sunt de mult; din loc In loc, la departari mari, cate 0 casa ramasa in picioare, mica si veche, intr-o . asemenea stare inca.t eu greu se poate crede ca traieste cineva in ele. ~i totusi, Bazacopol, mergand pe spinarile de piatra ale

dealurilor, avea credin]a ca va descoperi urme de viata, a luat casele la rand, a batut ill usile scalciate, nu spera sa- i raspunda cineva, a apasat pe clantele ruginite si a intrat: In unele locuinte n-a gas it pe nimeni, in altele insii a descoperit 0 batran~ sau doua care traiesc 0 vial~ somnolenta, "Din ce traiti?' - le-a intrebat Bazacopol, La 'inceput, raspuns fiU prea a primit, batranele il pri veau tematoare, atente, eu ochii lor obositi la mainile mali §i putemice ale lui Bazacopolsi la obrajii lui ciuruiti de varsat ~i brazdati de cute. 0 b~trana mai In putere a lndri1znit insa catcva vorbe: "Traim, fiindca ne-am predat", "Nu inteleg" - a zis Bazacopol. "Ne-am predat, asa se spune -l-a lamurit mai bine 0 b~tran~ ceva mai guraliva. Avem cate 0 casa, cate 0 curte mare sau dona curti, chiar daca nu mai a vern garduri, am vandut casa ~i locuri la negustorii din Cetatea de Ulna ~i ei ne platesc pe luna cate ceva, in anii pe care-i mai avem de trait." "Dar de unde stie negustorul cali ani mai aveti voi de trait, ca s~ va 'imparta costul casei si allocurilor pe luni, filra sa iasa nici el pacalit, nici voi in paguba? De ce nu cereti negustorilor sa va plateasca toll- banii deodata? Daca voi traip mai putini ani, Doamne fereste.iar banii pe lunile neplatite raman in buzunarullui? Le puteti cere toata suma de la inceput, fiindca daca ali vandut, ati vandut ell acte, nu?' "Cu acte -- a raspuns 0 baba ~i mai gurali va - doar nu ell draci. ~i daca e eu acte, ce? Treaba noastra, Ce s~ facem eu toti banii deodata? S~ crapam eli banii la di.patID. sau sa ni-i ia, in pustiul asta de piatra in care traim cine stie ce talhar in vreo noapte san ziua In amiaza-mare? Noi suntem batrfule,nu ne ingrijeste nimeni, urmasi n-avem, sau daca avem au plecat ln cele patru vanturi ~i nu Ie mai pasa de noi, sau poate au pierit inaintea noastra. A~a cum facem noi targuiala eu anii ·no~tri din urma, ne da negustorul ceva pe luna, bani san altceva, iii mai si trece din cand in cand pe la noi pe aici, ne mai repara un acoperis, 0 usa, o fereastra, un pat, ne mai lntreabfi de sanatate, cateodata ne

; -,

-

I.

;. L

..

. ,

,

t·

l,

1.

, .,

j

, ,.

I r j

I ~

i

oJ ,.

,

! I ,

!

! 1

.

I !

I

J

~ , l .

I I

!

J

l

r i

i

,

~

J

!

..

~ ..

~

,.

\,.

'~

----------.----~-'~~......._.__.~--~~--~~

..... r· ,-._.

• ',', .', •• ," 'n' .- -_ _ ••• I . -.: '.' .-. .• '''''' - + -. ", ,'1--'" •... 'I.-.:.~ -"':-.'I·-::·~ -:-""~~ •. ! -. L": cs:i$_~'~-::::.s-t.;:r:;:_~

[fEFAN BA.Nl)LESCU

CARTEA DE LA ~TOPOLIS

151

150

aduce §.i doctor dac~ e nevoie §1 tot el, negustorul, plateste,

. Altfel, ne-am prapadi cu banii lnnodati in broboada §i ne-ar . manoa cainii, De ingropat ell preot ~i ell alai, tot negustorul ne Ingroapa, §i tot el plate§te. Aetul de care zici dumneata? Actul il priveste pe negustor, pentru ca asa I-am mcheiat: el intrii in casa ~i e st~pan numai 'dupa moartea noastra. Pfuli1 atunci casa Si locurile sunt ale noastre, noi suntern st3.p~lne. De predar, ne-arn predat, e adevarat, dar SUYlter11 stapane si avem eu cesa ne ducem zilele Dana la seara din urma.'

.1..

Bazacopol a fost foarte exact in ceea ce mi-a povestit,

Milionarule. Intr-adcvar, "predarea babelor" e un obicei al parnantului, Jl~a se numeste In termcni populari, predare, Ienornenul era candva rnai putin cunoscut In Metopolis, dar depopularea orasului ~i 1mbatranirea lui au arras apetitul negustorilor de piei din Cetatea de Lana, foarte priceputi In negotul de ani, pe care ei 11 practica de mult In localitatea lor si in satele din jur. Predarea babelor e Lin obicei curent mai ales in Banat ~i chiar 111 Marmatia si prin unele parti ale Transilvaniei, iar negustorii de piei, oarncni foarte umblati ell carutele §i coviltirele lor de trestie se prea poate ca de pe acolo sa fi atlat de subj~ntelesulile nestiute 9i ata! de banoase ale acestui D-ego!. Batranele "se prcdau", adica vand putinul ce-l 3rU pe acte legale, dar primind costul, prin Intelegere~ iillpartit pe atarea luni din atalia ani, cat crcd ele~ dar r~}[ai ales cat vrea negustorul c:?~ ~ ~"~~~~i J; r: ~-) m· iai ~ u r~p. trtt ;·f- r~:)'~i c r.~ n. re-1)t sunt de cele rn a·1

.............. "'" v 1. v",_'_",- .. ~ ~ ... t ~ ~il __ , "rl_ ',..I,. r ,.__ • .... ....... ~ ~ ... ,. , t.......__..,..a:.. :t ..... !!1 -........:.:.. •• _

_..,.

iilr_l~t~~ ori aproape d(~rapa~13r2(~~ 18lT Iocurile ~~l-trlilor sunt cum S11l1t,

":IiI or .... ~ L'..-r 1

,u • ,.;. ....,....~'I:', ,,]t r:.1(- _.. ... -~r'"c r:11·':::'.~"":~· .F",·A·. /""" .( ...... T+-: ,~,""b ~I .p~ '·'1 ~ lq -J.~~~ ~ ~ ~!f'C ;·,1·3(061·a ~ TIL'

;·1 ':...r}~!:_ :~_l__I;.t~ t ~';':_ '.~..-:. t-~ ._J.~- ... :. ..... ~:; .:, ~_..J. r,.' ..... ! r..J~'~..,..I 1. ~~.!._ ~. ~-;,. (_~.!'~ :.._ .. v~., .'~~t_L.:~. ~ .l-t.~ •• ,,,: . .1" a ~.::.. ~

-..... ~ ~,. .~ 0;1 • L

~l"~ 'i(I1f"f""·-i..-!i:~ 1.' L,""~~~~ ~1 ~l.~ r2-"'~(~;p ~~:.-~ ]~f""jr') ~'(~·f··.('··" f-e+j_ (1.?- ~lP~0t un ~"10_]YaI~~rrrr:r

', r.1_i~· ..• 1 i..r:-: •. .,..L..t.i,...ii.. .. _'_.Lr'_ ..... -1. ~(r."-' ,~~.:.. .... • __ .. r- .-c..~ ....... ~ rt"' .... ---~...! '_'-",,~' -,..:-, .... ...:. , ...... -r.·' .... ..:....~.~',!:..:..' S ~.~ -'-_ ~"'" __ ." _

cumparate, Cam asta ar fi negotul de ani, h"1 el se poate miza, se mizeaza de multe ori, pe durata mal. scurta a vietii batranelor predate (adica, intr -un fel "cumparate", pentru ca, de fapt,

..IL

Intelegerea priveste anii ultimi, acestia sunt cumparati in

raportul lor ell valoarea averii),

Despre tome astea as fi vrut s&-ti vorbesc, Milionarule, in Pavilionul meu, peste 0 s~tptamful~ de~~ daca ne gandim bine, ti-am vorbit destul incs d.e aci din Insula, Si de aici, dintre vulpi, cai salbatici ~i bi voli to1furiti la scare, optica noastra se dovedeste rnai sigura ~i mai nealterata; e yorba de un negot al sffu'§iturilor care cuprinde Metopolis-ei, iar ell, Generalul Marosin, ca ~i tine, Milionarule, de§i acum zicem ca vanam rate §i n-o sa ne predam ca batrfu1ele de pe Dealul lui Feisal, suntem cuprinsi pfula la urma in marele calcul al targurilor mici incheiate ill jurul caselor noastre de negustorii din Cetatea de Lfin1l. §i de altii mai proaspeti, Bazacopol, Havaet, tapa-Rosie. Domnul Topometrist e rom tfular §i mai ales mai liric si s-ar putea sa scape incercuirii. Mi-ar place sa vii totusi, Milionarule, sa pranzesti ell mine, la Pavilion, peste exact 0 s~ptam§na. Poate veni §i Domnul Topometrist ..

~i incheind povestea, Generalul Marosin §i-a luat anna de pe urnar, s-a lasat intr -un genunchi, a ochit undeva sus §i a tras intr-o

v .. • • ...J

rata unagmara,

Ah, Milionarule, ered ca aceasta frumosa rata a cazut departe, pe platoul vdijit a1 fostului Palat de Papura si acolo noi doi nu putem ajunge. Nici macar Donmul Topometrist. Singur, Andrei se pricepea sa treaca peste mlastini tara sa se scufunde, calcand pe culoarul de broaste testoase. E un secret pe care nu l-a transmis nimanui.

)

!

,

*

* *

Paharcle abuI'ite clr.~ clistal~ r;u apa l~e~ §i tepi subtlli de gheat~ stalilmele lfulga,alte1.e 1)(~ 11188{1 mea. Nlai am timp sit mai prind

1 ,

1 I"

c..... ....

'.,...________

" •••• I '. _ _.. ••••••••• ••••• .' • •• •• ,', .... " • _." •• ...... •• _ _ _ •••• _ •

• ...• , - ... ', .....•.•. J:! ":'.'_ ,'P. I .~-:-- .. ,. "! ... -. - .. '-"~'- .···.---··1 .~- .. : .. ~ •.. ~ .. I-.:!.- ... ,", ,',' ~ .... __ 1'- ••• ~~ -. ~'~'--~'~~'~'~I-I-r_-~'-~-'_' ~ __ ~'_I~~'~~~~~~ ••• ~. ~~~~~ ~~,~~ ~~~~r4,~.F ,~~ ~ •. ~~.14 ~.' ~~«~~~~~~~~~ ~~~~~ ~~~~~~

~~ . •. - ... -:- ._~~"n .:. ";"".:0::=:" :'." .. 1 ", :'~.~.~.~

..

.... :l~ .:-.!-:.:o:.:-~

._._.-.:... .Jw:.-

t

i

STEFAN BANULESCU

CARTEA DE LA METOPOLIS

152

in palme catcva din ele, gandindu-ma ca ill toata povestea aceea eu depopularea, Marosin a simplificat, desi nu cum ar fi facut Topometristul. El a simplificat ca un General pentru ca tactica si strategia ratiunii sale sa nu scape sensurile finale.

Era tirnpul sa rna rime, sa parasesc terasa Bodegii Anneanului si s~ plec spre Pavilion pentru a pranzi eu Generalul: soarele lunecase bine spre apus,

153

dicomesienii sti calatorcasca. Ei traiesc intr -0 societate prea inchisa, sortita inapoierii si lipsei de perspectiva" .. ~ - ~i Top o metristul, incalzi! de utopiile sale lirice, l~i continua pIe do aria, convins ca e auzit ell atentie si inteies cum trebuie .. Generalul Marosin terminase masa, se ridicase §i se asezase eu spatele la fereastra. Statea acolo rezemat, in picioare, inalt ;?i eu mainile la piept, in costumul sau impecabil de general in retragere. Parea ca-l asculta foarte concentrat pe Topometrist, era cu ochii intredeschi~i, un aer vag de visare Ii cuprinsese chipul, dar en stiam ce se intfunpla, II cunosteam bine pe General: nu asculta

pe nimeni, intrase in acel "somn de campanie 'C, cum il numea el, somn in picioare, care-i ramdsese dirt anii rdzboiului de la 1916 §i pe care-l foloseste mereu de atunci, socotindu-l potrivit pentru un barbas; dintr -un asemenea 8011111 Generalul Marosin putea iesi repede si trece imediat mai departe spre evenimentele care-l chemau ~i care trebuia traite, Lucru care s-a intfunplat §i in acele momente scurte de dupa pranz. Topometristul vorbea inca, Generalul a intrat, a stat ce~a stat, ~i apoi a iesit dill somnul de campanie, s-a desprins de fereastra, a facut un gest spre mine §i spre Topometrist, "sa mer gem", ~~ pomind inaimea noastra mtr -un pas elastic Si odihnit, ne-a condus prin coridoare lungi, luminate de geamlacuri lnalte, colorate, flancate pe dinafara de arbori b~ra.ni ell coroane largi, pana am ajuns in biroul sau somptuos. Mai mult un salon de receptie racoros decat un birou, ell perdele groase de catifea rosie, desfacute la acel ceas, lasand sa se vada clar prin ferestrele ce uneau plafonul cu podeaua, fluviul in curgerea lui ~i malul plin de salcii dinspre Insula Cailot:

Generalul Marosin a facut un semn cuiva nevazut - un om de casa, poate, aflat in cine ~tie ce loe ferit pe sub vreo arcada a salonului vast - ~i perdelele s-au strans Incet, Inchizfutd privelistea de dincolo de ferestre, acoperind fluviul ~i Insula. o lumina violacee difuza, calma, de apus tarziu, a cuprins incaperea.

Pranzul a avut loc in liniste, Nimeni n-a mai deschis yorba des pre negotul de ani, nici Gen~raluI, nici Topometristul, ell atat mai putin eu. Cat a durat masa, Topometristul ~i-a desfasurat in voie consideratiile sale lirice, spuse eu voce calda, despre frumusetea

calatoriilor ~i influenta lor asupra spiritului uman. A facut chiar unele speculatii de ordin local: "calatoriile n-ar trebui salipseasca din existenta metopolisicnilor, prea strans legati de dealurile lor batrane ~i pe sfarsite, ce lc Imprumuta un tel de imobilitate fatalista, care- i face s~ vada mai degraba apusu1 fiintei lor si al orasului lor, decat nevoia de a schimba lucrurile. Calatoriile le-ar spala retina obosita ~i le-ar modifica viziunea, redandu-le energia de a-si restructura existentele si destinele. De pilda; daca pe lang~ vasul Sftuua Sofia, Aziz-Crestinatul ar mari flota rutiera, §i daca Iapa-Rosie ar pune la dispozitie navele ei de agrement pentru distante mai marl, metopolisienii ar putea calatori pe fluviu spre Budapesta, Belgrad §i Viena. San, prin achizitionarea unor nave mai solide s-ar putea patrunde §i ie~i spre Marea Neagra: din portul international Sulina, desfasurandu -se minunate calatorii catre Istanbul, Salonic, Pireu, Atena, Famagusta ~i chiar Alexandria egipteana. la portile Suezului. Ar putea fi atrasi chiar

pRANz LA PAVILION. UTOPIILE LIRICE ALE TOPOMETRISTULUI ~I SO~DE CAMPANIEAL GENERA LU LUI MAROSIN

l·

~:

I. •

~

i

1 I

I·

.'
:
.1
~
f.
.j
-:::-."
"( ..
f
..,
i
J
.,
..
.....
~.
"i.
i
~
~
j
~
:
: ! .~

I::.~·::::ii

~

I

. §TEFAN BANULESCU

CARTEA DE LA METOPOLIS

154

Generalul Marosin s-a asezat pe scaunul ssu rnah, ell spatar sculptat, din fata biroului, dupa ce printr -un gest aerian ne-a invitat sa luam loc pe fotoliile adanci din nisele departate, de la dreapta ~i de la stanga lui: Topometristul tn nisa din stdnga, Milionarul tn nisa din dreapta.

Apoi Generalul si-a controlat disc ret:. ClJ zborul palmei, nasturii tunicii, daca- i sunt incheiati, si, coostatand ca tinuta Ii este decenta, a 'inceput cu voce mccata, jirii~tit~ sa ne vorbeasca:

155 Asia Midi a ultimului Sultan, atrasi de frumoase fi1gMuieli. Emigrand, barbatii nu si-an luat eli ei si povara miciIor ~i mizerelor haremuri din Metopolis.

~i daca acesti turci au mai trait in Asia Mica, dupa razboi, asa cum erau obisnuiti s~ traiasca in M .etopolis, adica dormitand ~i pandind mila ~i bacsisul, poate ca au fost prinsi Si stransi de prin rnahalalele Istanbulului, Izmirului ~i dill marginile de drum ale toridei Anatolii, de Kemal Ataturk Innoitoml, care le-a luat fesurile ~i salvarii, i-a tuns, i-a ?obligat la sapun ~i curatenie, la haine europenesti, la un trai mai civilizat, interzicandu-le s~ mai vagabondeze, atfit ill tara lor, cat si peste hotare.

Femeile tatarce ~i turcoaice ramase in Metopolis, pe dealul de sus al orasului - dupa ce trecuse un razboi devastator peste capul Romaniei, iar peste provincia Dobrogei razboiul fusese si mai nemilos - uitasera cu totul chipul barbatilor lenesi ~i tirani , . plecati odinioara in imperiul ultimului Sultan.

Si cand unul singur dintre barbatii emigrati s-a intors totusi (cam pe timpul reformei agrare a regelui Ferdinand I, sau nu mult dupa aceea) el a aparut altfel de cum plecase: a venit !mbr~cat in costum cadrilat din stofa fina ~i ell sapca englezeasca, Fostele lui neveste (avea vreo cinci sau sase) traian msa la fcl, pe acelasi deal al saracilor, in case mici, ell peretii intrati 111 pamant, iarJITA curtile lor uscate neavand altc wa ~1ecat

... _ • X" .s, $" ..

;:J. puuna ~1 un catar,

:l'"""73riJJ d 1 ........ !..."1" "':."1:'" J- -:1 P; .L:o ... LL

.1" .. "!I.... no. · .. «rn vr:: ~~.(""~~ -~] r~t;-JO:L"'L"'!."Q, "'J1~ ·~·~~".(..("'"'f!'~~1 ·~~.c.f"':'"~~t1~ 1~ ~·;p.nf.1I

.L.~ . 1. ~ ~_!. - ~.c. 1. T .. ,:~ :.. • .! ~ I.. t. -~ ·r·:·;.~~r_ .L."!. ....... !. ... I.._ .... ~.:....ll.. .... L!..r v ..... ~_ ':'~i.. I .... ' ~ ........ ~\. • ............ 0 t..._. . .,..::-. =... , ~., V 'f .; .... ~.~._~~

"I! 11 ': ? "1 \.".~ Y 1 t ~ :...J ~ 1: .. t· . • x <In r"i 1 .l' -0 ...

. ta t12rer11iu nsrasi: ('tt?·~~~·a, rrt<J. erne cc zece &'11 .- Zd..D icu-: cum se

~ ....

... ![ ~...: ~ A ¥. ·R":! ...... ..J L .J'

• -"/ .• ~ r-'1.~! P -- j"; n·:ro ' ... -:3 n .... .., ~ 1"' "\! ..... ~Lr -:r-~,;-"1= 1 ·.~f r c.y""" ~:£~" (".; i "!.: • .,:-'":-, ~ 11 In''' ~I .... j .r.-. 0~ r ... , ~ .. ~ {"'+ ~ pr

,':11j)-·\....~1)i.'c.. ~A~ V pa;t·~~~:.~. ~! 't_~ _:.~ .;! ~j~) 1 •. r .. :1. ~J ~_ ;·,0;.. ..... :--0' t).l o. Vl_'!.o..:lui;.t,j, I • ...::. -1 I;"J;.~",! .~._ U i..l.:.O'~_)li._U.l. "i !.'_ .................... ~_.'.

•• II' ~ ~ 1 .,'" . .. ..: , .. J, L·r.·~ ,. 'I....r .. ..., . '1" a- ~

, . .:.~.~ ........ _1]. I' o'""IJ....... T.I':'!L"'·/.~""I'! ... ·L .. • .~ .. ~"'!., '.-="':-~ '-1;':' ·,-.'·1-' ·1'·' I' 1I:,. ...... ~"""'I ~j .'.:"'"!{: ... r» ,... •. ;.:.0,;:::;. ,(""'I~" :' h' ,·~.c;·'r u(, _ -, (t-;] ~

U .~rl.i; if l t10;~~J.. ..:~ C ~;,:... .. -~ L>J. . ,.·~·l,·: I-.j .... ::, t~ .::.Ii':~~ J ,~~3_ ~ ~:.Jl':-' :.>.~ ].';'0-/ ;,.". .. :--:;.f_ s:.- .~~_l. - 1 ;i diO;........ t." '/ f,_..J ~.J( .• ~ •

... .1 .!!I..... .... "'10'" _..:._ _

... " ,..... : _. ~ ,...._ • • .. :r -I ~III _;.... .1_ a.r~ ......... ,I_ ~".t! .,., .

. •.• ~ u ·~I I'"!oo .... --:,."""..-..,. ~ ...... :'!I, ..... ' .• ._ .~. ,~.. ., o.:! •• ......-r .. ..,. .. :~ , ~..... r~' ·~1; ,.~i !.-"(". • J,{"'...! I·~.rt~l"' ~ ...... (} ~l. !j ~-:l ~_,~: r·.~ or_

0" ~ 1.-;' ~ i: .. -; F ~; ""J) _~ ~ ~ ~ /-1 .i~:_~ ..... --:. _ i ,.:-: ~. J .. : ~LII~", ~ ~':'. ~~.:":. ...;. ~i.._ ( __ ... r;: ...... Jr .. !,.._. ... ._ J.~ ,...... _:, _ ...... P.. .......... _ "-....J.t. t"_..!' .. ..Ji .. -,.._ !£...J J. ~.:.: ... i ... ~ . ....f.- ':..J_

- .. _ ••. _. • ....... .r •. L ....... ,_.~ ...... ~ ,.:.r •. ~-~~. - ,. ,... . - J..

: 1

. I

: i .: I

: . , :

...

j

1

: I

·1 .1

i

I .1

: j

I

.'

1 I :1

'I

.', .,.

.1[

i

~

!

Dealul de sus allvietopoli.,s-'lllui sc numeste de. rnult [imp Dealul lui Feisal. De rnult: dovada, cand Fibula si Guldena ~i-au lichidat

auraria - abia erau pe la mijlocul vietii pe atunci - si s-an retras la Liriera Gutuilor. in casa Palarierului, dealul sc numea tot Dealul lui Feisal si nu si-a pierdut numele nici mai tarziu, cand pc unul din platourile lui, Generalul Glad si Iapa-Rosie si-an mutat fabrica modernizata de lumanari de seu, p~asind sopronul parohial ~i roata primitiva eu sfori de canepa prinse in cuie pe cantul colacului.

Inainte de toate ~i de orice, pe Dealul lui F 'eisal, in vremea cand nu se numea astfel ~i nimeni nu stia daca are vreun flume, traiau numai tatarce si turcoaice b~ane. Acolo le impingea v§rsta

_;)o

Inaintata, saracia. Pe un deal flira flume. Prin alte locuri ale

11r1etopolis-Illlli, fie ca l1U erau primite, fie ca n-aveau mijloace

A

3a-~i tina viata In randul Iumii. In curtile lor goale, daca aveau

catc 0 putintt vcche in care strangeau apa 'de ploaie: apa nu era acolo sus, i~'1 3.far.~ de aceea venit~ d·e la D~~wJ1ezeu. Si mai aveau it"! Cl.lrtj t::el.nlu]( cate un catar costeliv.pe care-l hruneau cu bureti

~ 1]1 sper{J,[{la cJ·j_-l ·V'OI· vil1cle c.a~·~dva ~i ca. ~vOl~ g$i un cump~iator~

. ~]~ataICe.le 31 ~1"sr~()aicele. ,de care e yorba rffinasesera de mult

.~

f.trra btirbati) l.Hai t(}li {~nugraGefi1~ Inainte de ri1zboiul din 1914, in

A

~l~~TOAR CEli<EA

I~ VI FEISA r,

..

;

..

.~

......

~

.oE

1

~

i

,_ .

'.

:<

··1

...

. ,

·1

~

~

.,

:)

i

1

,

. -." • .. .•.. -. ...••. .: I' .:',', .• I • - '. . 1.·· •. • 'i.:- .. ', .. -' •. " -',' -.... .' .• ' - _ . - .. : .. :-:1:.":' - .. _. . ' __ - •. r:.- •••• -,'. - - ._ - •• _ ••••••••. _- ',' -,' __ . - --- - ',- .: _ . .,.--, :--:-- -:I."IPr"""""""'I"';"'. .pn-.. 'r"t....... pzzz~ ~II ,9, '. ':-:::;::f-k~

_' .... ', ':-;

I.:

::.lp:'iJ.il:1

.:I -, '=~ . -,-" ; ... ~ ......

_. '1'1.'"

~TEFAN BANULESCU

CARTEA DE' LA lVffiTOPOLIS

156

157

s-an ascuns sub ele, saltandu-se apoi cu putinile ill cap; si, fugind roata prin curtile goale in jurul caselor, dansau, batand ritmic eu talpile in pamant. Erau aceleasi putini inverzitc de vreme ~i de ploi pe care turcul Feisalle stia inca dinainte de emigrare si de 1914, cand el purtase fes si salvari.

Si vazand ei, acum la intoarcere, putinile cu gura in jos §i ca au cap~at picioare eu degete uscate ~i eu unghii crapate, a zis, _ scotandu-si sapca englezeasca de pe capul carunt:

"Ai, ai, tineretea mea prefacutain scandura, cum ~i mai rade ea acum de mine si de parul meu albit" ~

mai spera la 0 revenire a traiului de altlldatli, poate prin intoarcerea tinerei ei fiice, Fibula, poate printr-o mana salvatoare intinsa de peste tm de varul ei bogat §i influent, savantul bizantinolog Filip Lascareanu - Teologul-U rnilitul,

Pentru intrua oara, la vederea "dansului femeilor batrane de scandura' si-a dat seama de adevarata conditie in care scaparasc §i ca, fat~ de nenorocitele tatarce si turcoaice, care tot mai aveau cate 0 fiinta vie si miscatoare in curte, cate un catar, ea, in schimb, trilla pustiuI total; adica, .dansul ei de scandura mcepuse demult, numai ca nu voise sa recunoasca si sa porneasca sa-l

; :

i.

1

1 :

..

,

Generalul Marosin, de pe scaunul inalt din fata biroului sau, ne-a facut semn prin lumina difuza, crepusculara, a salonului, s~ nu ne miscam din nisele si de pe fotoliile noastre adanci: povestea nu se tenninase.

Si -a reluat spusele eu aceeasi voce 1nceata §i calma:

o singura b~tr§_na de alt neam traia aproape de curtile tatarcelor ~i turcoaicelor lui Feisal: Gora Serafis, mama Fibulei. Locuia singura, intr -0 casa veche si mare, inapoia Lizierei Gutuilor (casa numita mai apoi, un timp, Casa Palarieruluii.

Cand se inapoiasc turcul in haine cadrilate ~i eli sapca englezeasca, Gora pri vise de la fereastra ei inalta dansul butoaielor de scandura din curtile alarurate, CAt voia Gora sa fie sti1pan~ pe mintea ei si cat de netematoare pentru fricile lumii se arata de obicei, a apucat -0 atunci dintr -0 data pustiul §i teama de

•

joace,

Descoperindu-se ell adevarat blitrilita §i lipsita de aparare, a inceput sa priveasca ell frica TIl casa ~i In curtea ei spre tot ce era scandura, ca la un pericol ce 0 rnconjoara si 0 ameninta batjocoritor amintinud-i "sa-si Inceapa dansul" cum trebuie,

Gora avusese candva 0 minte ascutita, care nu-i venise numai de la gimnaziul-pension catolic ill care invatase ca fata, gimnaziul din Bucuresti, patronat de poeta Carmen Sylva principesa de Wied, sotia lui Carol. Hohenzollern- Tacitumul. Gora era 0 dicomesianca energica §i 'intreprmzatoare, ell un dezvoltat simt allucrurilor In rniscare, n-ar fi fost altfel nici daca ar fi ramas analfabeta, dimpotriva, poate vitalitatea si desteptaciunea ei practica s-ar fi manifestat nestingherite in campia Dicomesiei ~i ar fi facut sa trernure in ascultare multi barbati, ar fi strans si asa ceva averi, tara 'insa a le pierde, cum le pierduse intrand, c~tigfuld ~i ruinandu-se intr -0 eu totul alta lume, mai tabila ~i mai lunecoasa decat cea originara, A avut norocul, e drept, prin instructie ~i prin jocul sanselor, sa-~i depaseasca neamul dicomesian ~i limitele lu i oarecum tribale si sa se aseze printre bogatii de frunte ai Metopolis-ului §i sa-i intreaca sa-i domine, asta afost Injurul lui 1880, stralucind ell mintea §i, surprinzator pentru multi, eu priceperea ei in afaceri. La sf~it, insa, nu i s-a intamplat decat tot ca ultimelor femei de pe lume; dansul tatarcelor si turcoaicelor

GORA SERAFIS, MAMA FIBULEI

1

t" \

..

r.

•

•

sine,

Fusese bogata, chiar foarte bogata, nu crezuse niciodata ca 0 sa ajunga saraca, singura ~i parasita, ~a cum a ajuns la btitranete. Toata averea i se risipise. Dar multa vreme ea nu §i-a vazut limpede situatia mizera. Amintirea imbelsugarii II era treaza ~i

1

l [.

.. _-_._-~-~......_---------- .......................... --_..----------~ ......... --____;,--_............_-~~

i

I

i : !I 'j

:.... . .

~"".:o:.-iJ.

•••••• -I-~

~TEFAN BA.NULESCU

CARTEj~ DE Li\ l\ffiTOPOLiS

158

i s-a parut (;oIf~i ca a fost jucat mai mult pentm ea decat pentru Feisal: "fie ca esti 0 nenorocita dintr -l~n harem sarac si parasit, fie (~~! e~ti ~j ai fost 0 doamna, ti-a sosit ceasul adevarului, femeie, vino cu noi ~i danseaza ce rnai avem de dansat".

o teama urat~., aproapc bolnava, a cuprins-o: privind spre ce-i rnai rIDntisese din avere nu vedea decat scanduri. Meara primitiva de mac in at piatra se surpase ~i nu mai pastra in picoare decat .scandurile din afara ~i asta avea mereu in ochi, on de cate ori se· 3§eza la fereastra, Dulapurile din casa i se golisera de mult, hainele stralucitoare, faiantele frumoase, cestile, cupele luasera drurnul rotor case ... L:3CUI brun si lucios a1 dulapurilor se tocise ~1 lasa sa se vacW. scandurile vechi ~i scalciate. Salteaua pe Cfu-e dormea sc turtise, cand dormea simtea sub oase scandurile tari.

Curand, Gora Serafis s-a imbolnavit rau. Dar fiindu-i frica 89 se intinda pe pat §i sa ranl~.na teapana pe salteaua aceea blestemata, a jJlecat dill casa; a coborat spre fluviu §3 C~Ll ni~te bani pe care-i tinusc ascunsi, eel 0 taranc~ dicomesiana, p·e dupa caran1izile unni horn, a pl~~tit unui barcagiu, din fata Bodegii Armeanului de pe atunci, S~O zrcaca dincolo, pc celslalt mal, 18. Ceta ~ ta de r A-t"~.;}

..::. ;L·9, L ~ ~ JU~f t~L.rt~

salonul sa trerrj_u.re~ Trernurul luminii nu \renea-, de f~l~~t (am observer recede asta) d,e Ia vibratiile 'glasu.lui d£.: b.~.s -baritoo

... _( ". ~ (......

. 'n 1. .. .... d t ... :'ii -~ ~ "J! ....

profund 2,1 Generaiului, cr e J3~ nusearca unor perG-eif~5 a~~J"JI. (,~reptu}_

unei arcale depsrtare ,8. salonului: dintr-acolo a [{PDIti.t statura

~ x 1 lb A b 'LS A "'I. "":'I .....

Uta ]ta a urun om en paru ,1'" ~ nn racat 111 11~m;e ],IrUll[Z1~~?l:; ca:r[i-

IlI"""TII"J"*'· A.n -'(.1, ,~-1.1· ncios cp EJ:'<>n oluionierui (t. t1"'~ DT~f''';~' ~~t.c:.n\~ 11 el

u-'-..!(Ill.e J- uar C L ~ l.J!. £1. r~ Q':.~._.... t , i...40- ¥j~ _r' ,[...-, VJ..t I .r ... _~ ~... j_ .r..~ " .:J. O~~~r-.: __ ,._ _ ... 10:_..- ~

~ ... ~ li.i. t, "F.' ~ '" 1 ,.A j -~' " ~

curn r-aseste QI srraeare saronur lI~Grer:r[arl( J.Jl-Se sp~re ~JIr(;lJ.i

JI,. .;:. _ _

r, .1 ~ 1"... _t i{..... If"'l. flJ 'fL"".Y r&": "_o ..... :""'11:11 ""'n fcl r~ ma..P~1'rt n"tl' .... ·' ~ ""r, 11 ~"'~~'" 1\ :~i--~

'~--.lfernerfuUltl~, ¥(l?er:.t la.!i 8., eZritt:.t e~ Cr~l li ~_ Ie· ~e I i~i ;,_;.'-K ]_~:<' L-R..,_k-:Ll.. ~ f A_j'_

S~Et pafut ca plutonierul semana putin en GeneralulMarcsin, TIll numai dill pricina staturii malte §i a parului alb; a nasului acviliu si .~. f)~tfbiei TvOIU!I1.are t-npinsa Iuainte, dar ~i miscarile elastice ~','i srilate .aveau ceva dill ale stapanului, ins~ erau mai apasate 12l

1 II' e .... ~ ~ -Q

r:~ utonicr; 111lli von racute ~l expuse.

Pluronierc! 2~ trecut mapoia biroului, unde stamse l)ana 31tL~~.C1 Ceneralul Marosin. Stdtuse - fiindca Se ridicase, plecase dep21~-i-e~ ;~'l~~\rt~ 0 fe/I'c?_;:tr.-a e~1101Tna~ dill fundal salonului, si, aproap; nevazut 2.cL~I'::~ (dill pricina lurninii tot mai slsbc a serii care se lasase),

. -.

. - '1 " d -l ~ .... .i'"~ I il A .. J....

state a 1~1 ti_lCI08re-~ rezemat ·e tOCUl rerestrer, cu ill-am e mcrucisare

121 piep~= ~i eu ochii intredcsclnsi, cs ~i CHFl .ar fi ascultsr c\;=":~1(tifll1are~~ povestii reluate irnediat de plutonier, dar nu, Gencralui iutrase ill somnui Sall de CBJ11p3,11ie, cuooscur doar d.e

oJ' olo o:!: A-d- '

lDLlle 81 a.e c·a~'~l va. I>

~ __ .,

-.~. .. -II rr: ~ r-x.~ 't...1 >i_ £' ~ -;:,...,., ,.. t ~t a

_Pluton]_eI~~ lata sa se 11 asezar pe scaumn Inai~~ opn numar

~¥l S~l2!6Ic SC&tlrll~lui sculptae, povestea f1il8J. dep~:urtt~7 eu pierdusern

~ 1] ~ ,..' 1 " ~ 4! d 'Io",J A A a r,.; ...

C1L~j TI.l.ce}Jllt.~J.p. trazelor ui, {1m ca 11lt3Iz12~Sei'-(j sa pI1VeS(: spre

,J:,.

Generalul Ti~1~arosin §i spre imaginca lui aproape pierit~ dill

ce.]jg~lt ca~J2it al s?Jonu]]li{) Dar ered ca pot ref2~Ce~ 21.. ~~uviIlte]e ~le

~

ltiCe.Dllt &le plutonierului ~i sa Ie leg de rest pehlUll ca poveste2~ s~i

If........ •

,.

i

,

.!

,

vulgaritate prea afi.~ata 111 felul de u se purt, ~i a se ex prima. tnt~hrlplllii.k care u:nn.eaza in poveslea pe care n.~ ;un oprit-{) aiei stllfera cle 1]i,ole~1~t.a :3i 'v~J!gfar]tate - llU KJUll1ai din pricil13 :Gort3i~

.:..I' ..

dar si :?r ~1!1tli limp vechi, Jiletesrdat~ C~.l rijorol1~1 coarr<l,a §i pe copltea

. ....

A!j'a ceva nu poate povesti un General. Ca sa aflam exact ce i s-a

· intalnplat ram departe Gorei ar trebui ta1en.tul de povestitor a1 unUl plutorrier~ Sa lli;vJ. plutonierul " -- ~i--a m~ltat gla~111 fJeneralul lViarosm facIDld aerul ~i lumiI13 difuza de crepuscul ce clc~inina

TIt! sufere. i,tt~:

'1

Cfuld m,etopolisienii au l/i1zut-o De Gora Serafis trec§Jld fluviul

~ ~

ill bru~ca7 3-U crezut ci1 pleac~ spre Dicomesia~ U11ll ~i-au dat ell

p3rerea ca ea se duce sa-§i caute ceva rude 3-0 ajute~ San ca a plecat dupa frica-sa Fibula, 8-0 gaseasca §i 8-0 aduca lang~ ea.

-

~'

L

i

·1

. _. . - . . . . _._ .

_ , . _ .. _ : .. ..".' .... '.=:- ..... _. ': . .... . .. ..: ..... , ,. . .. - . ... . ...._ :.l.' ... , ", ! .. ,_ , .. ~ . : " :.!' .. '." .. -. -: ,".-..J- .. :: - ,.~., .- , .... ~-:,:"~-... :., -: ' - ... _.:. -:,:.-.-.-:-'"-, ....... I~ ,,-: .. -,,, .• -,~ :,,,:":,""~,, ... ~--~- •. : - ,- ~'~.'I""!'""r,..-..:"'"""-=-",.,.,.,,,,=,~ ~~~-!:f."'::!.X,!,D;p::.~.r::"Slt<9f."~I~qi~F:~:?.'.fffl#

.,

.: :~

STEFAN BANULESCU

CARTEA DE LA ~TOPOLIS

i-

160

Metopolisienii nu stiau la acea data unde e Pibula, fata era foarte tanara si rlli;nltat~, calatorea rnereu prin tan straine, plimbata de unchiul ei Filip-Umilitul.

Dar Gora Serafis n-a plecat nicaieri altundeva decat: s-a

oprit la Cetatea de Lana. A mers drept la un negustor de piei care-i fusese candva un fel de om de legatura a1 afacerilor ei iar acum devenise bogat ..

l-a zis negustorului: .. - Cumpdra-mi anii.

Negustorul era in magazia lui de piei. Avea piei de oaie, de

vulpe, de bivol, de lup, de mistret, de tap, de vaci tintare ~i de armasari pintenogi. Le facea nurnaratoarea, pregatindu-le sa le puna la argasit, Pieile miroseau iute §i inecacios ~i aveau

broboane ~i basici umede de sare.

- Cati ani crezi ca mai ai de... - a intrebat negustorul,

facandu-se c~ n-o cunoastc pe Gora, si stand eli spatele la eacati ani crezi di mai ai de - dar n-a terminat intrebarea, n-a zis, adica, "de trait", pentru ca nu voia sa incurcc numaratoarea

pieilor. .

- Vrco zece ani mai am - a raspuns rastit Gora Serafis,

silindu-se s~ se tina dreapta in pragul magaziei pentru a fi crezuta ca va mai trai de ici tncolo cat zisese. Un lesin ii cuprinsese trupul ~i se caznea eu greu sa stea teapana ca sa-l infrunte pe negustor ~i sa nu lase din pre].

Negustorul s-a intor» eli rata, a privit-o clipind marunt din

ochi, iar s-a facut eli n-o cunoaste, dar a priceput repede ca ea se sileste s~ se \inl1 infipta pe picioare - gi i-a zis, rntorcandu-se din nou ell spatele, numarand mai departe pieile:

- Nu mai ai zece. Doar patru-cinci. Si ell cat sunt mai

· putini, sunt mai scumpi ~i 'imi ceri mai mult pe ei - a lasat el vocea spre blandete ca sa-i mtinda 0 cursa. N-ai decat de . castigat, femeie, daca-ti spui anii din urma cfit rnai aproape

de adevar .

161 - Noua ani - a Iasat mama Fibulei un an deoparte. Venise s~

si-i vanda si la 0 vfmzare trebuie sa ~i ceo, dar s~ si lasi,

- Sase - a zis scurt negustorul, saltand ell un an oferta lui.

- Opt - a mai lasat Gora Serafis un an.

- Sapte - s-a rastit negustoml, stand mai departe ell spatele

~i numarand pieile - sapte, §i de aici nu mai salt nici rnacar 0

sapHlmana in plus. . .

- Sapte ani §i opt luni - i-a raspuns mama Fibulei, tm§.ndu-se ~i mai dreapta - ~i de aici nu mai scad. nici 0 zi nici un ceas

, ,

nici un sfert de ceas.

Ultimele ell vinte Gora Serafis le-a spus urland,

N egustorul s-a oprit din numaratoarea pieilor, a o fiat , dar a ramas tot eu spatele. Era gata sa cumpere sapte ani si opt luni. S-a intors spre usa magaziei, unde statea inalta si dreapta mama Fibulei, care, silindu-se sa nu i se vada tremurul mainilor si

~

picioarelor ajunscsc la un fel de imobilitate, din care n-ar fi

rnai putut iesi usor, chiar daca ar fi vrut. ~i vtiztind-o asa sigura pe trupul ei, eu barbia ascutita zv:lrlitil in aer, negustorul a sehimbat tactica, dand neputincios din bratele lui scurte:

- ~i daca mai traiesti douazeci de ani? Te Iii dreapta ca Iumanarea de botez, N oi ne injelegem pe un total de sapte ani ~i opt luni, tti platesc un avans gras, iar restul sumei 11 impart pe ani §i durnneata 0 s~ traiesti mat mult ~i 0 sa fiu silit sa te ingrijesc, sa-ti repar acoperisul, peretii, usa; ferestrele, patul, Inca doisprezece ani si patru luni? Pentru ca, stiut este~ Cand cumperi 0 baba ~i averea ei, Ii cumperi anii din urma si numarul lor numai Dumnezeu il stie, Mie mi-a spus un avocat din orasul Mavrocordat: "Cumpararea babelor e singura afacere in care cuvantul Dumnezeu nu poate fi luat In ras".

- Porcule - a tipat dintr-o data mama Fibulei, incepfuld sa tremure, Iasandu-se cuprinsa de slabiciune, dar nu pentru a-I induiosa pe negustor, ci pentrn ca era bolnava §i sleita de puteri. Porcule - Gora Serafis era 0 femeie sloboda la gura ~i greu de

.. .

i:

I:

' ..

r

I.

i

!.

I·

I

I

!

.

;

,

j !

i

,.

"I

I

I

I

r

~

I

[.

I

l. J

..

,

. ~ ~~

..

;.

. \:

,

" ·1

I

•

J

__ . __ . __ ~ __ ~............--------...M"""""'........:I:::i------------------_"""""'''''''_--''''''''''-----__''_'''~~~

1

!

. ,

: i

, 1

'I . I

]

,I

.~

.jI ~ i

1

1

"1 -:I

i

1

,

r I·

,

J:

I· :!

! l iJ

,.

I:

" ,I

,

.,

r ~ !:

!

, ,

~ ~

'~

I • • -. •

-----~.~--

.... ,' -_., - -- .•. -,":.I.~. ,_.,.,,~,.~,._.~.---... ~-.-~-~~-~~-~-

, • ...~ .". ~., ~-,.,..,~ ........ , ~'..,~~.- - I. _. r ...

.. .. , _._ .. ' ,_..,. : . .-.::':-::'"':'I:~-:'I:;t:""~""--'.""'::J"""" --, .. "!( .... - ...... , • ~~~-

• '.",',: I.' ---." .1..Ia"I:-::-=":-~~.::~r-::.~~~"'="-.~~~iI'V.t~~~~b'!P!_ ~

. . . - ~ .. ,. 3 .- ... '7I~.I.q .. .I"?9I~-~II!!fb':"b>i~I!<:~_"r'~"", (I~:~~~ "I!II

. ..... ..... .: -r :" I,,' .. I _1I.1"!.~.!::=pL#Y.e i?J:r:&P5::;&)!I!!I~ ~~I!!II

. ": .. - I. '. --"':--'1 .' e-' .tl~~-·-. ... '='"'l""

. -. . _:" - .: --_ .-:: ._:.: ::r-:.~

..

,' ..

. . ~.:.~ ~~.f!~

.. _.... IE;;~

~

~.rEFAN BANULESCU

CARTEA DE LA ivlliTOPOLIS

162

163 de argasit si de o para sare pentru muraturi. Fac ceva pe pieile tale spurcate - a urlat eu toata puterea ce-i mai ramasese Gora Serafis ~i s-a lasat pe genunchi sa-~i ridice poalele.

- Le spurci degeaba - a zis In dunga gurii negustorul- daca sunt spurcate. Dunmeata ai zis. N -ai decat sa Ie spurci.

Dar n~gustorul a dimas mgrozit: Gora Serafis a inceput sa

fac~ ce ~l~e~eAc~ 0 s~ fa~a.; se rnura din loe ill loe prin magazie peste pier ~l mtr-atata 1~1 comanda trupul si-i poruncea 8-0

ascult~, incat Iacea mtruna si nu voia sa se mai opreasca,

- ~l ~o, nebuno -: ~ ur1a~ negu~torul (incepuse sa se stranga lume ill jurul magaziei) -- er ho, fie, sapte ani §i cinci luni §i eli

asta gata.

- Saptc ani ~i sapte - a zis Gora suierand, inca ncridicandu-se de tot de deasupra pieilor si tinandu ... si 0 batista alba la nas neputand sufe~i ~irosul pieilor ~i al hainelor negustorului. ' -: Sapte 0011 ~1 jurnatate - a oftat negustorul - ultimul meu cuvant, gata.

~ Fie - a zis Gora Serafis, S-a ridicat si a revenit 'n ..... n pragul

3 ..l. ~~ ,II.. b U ~

magaziei, reluandu-si locul in picioare. Fie. Dar imi dai si pielea

. de jder pe care 0 til in mana. "

- Ia-o - s-a His at jefuit negustorul.

10

oprit cand i~i mcepea ocarile si tipetele - pore unputit ce esti, ell mustati de vulpe cheala, en barba de tap raios si coada tmbarligara de rnistret cufurit, i!;i bati joe de 0 batrana care vine s~-§i vanda anii ei de la sfar~it, sapte ani si opt luni, si care 0 s~crape repedc maine-poimfiine ~i 0 sa iesi in castig, parca n-ai sti, dihor puturos, ca imi cumperi nu numai sapte ani ~i opt luni pe un pret de nimica, ci toata viata pc care am trait -0 mi-o cumperi, ca dupa ce 0 sa cad moarta, tie i1;i raman doua case 1a care am muncit §i am strans nu numai eu, ci ~i pmntii ~i bunicii mei, iti mai rarnane ~i 0 moara veche de rnacinat piatra, doua curti eu aproape 0 mie de metri pi1trati fiecare. $i tu, piele rapanoasa de cal jugfulit ~i mursecat si pc maini ~i pe picioare, hni platesti toate astea care strang la un loc peste 0 suta de ani,

nurnai pretul de sapte ani ~i opt luni. Ptiu! Ptiu'

Si l-a scuipat pe negustor pe amandoi obrajii.

~ Tot ce spui e adevarat ~ a zis negust.orul stergandu-se

linistit pe obraji cu 0 piele de jder pe care 0 tinea in mana inca de cand se oprise din numaratoare ._ e adevarat tot ce

spui ca eu Iti platesc cat Iii platesc ~i ca mic imi raman pana

la urrna casele, rnoara ~i toate celelalte. Dar daca traiesti douazeci de ani? Am zis, rnscamna eli timp de douazeci de ani pe langa ca.-ti platesc intretinerea la pret de trai de doamna, rnai trebuie sa si repar an de an zidurile, gardurile, ca sa le pun pe picioare, acoperisurile, stresinile §i toate celelalte, sa le fae adieu de cateva on din non pe toate, sh investesc adica .ntrc baba cumsecade ea dumneata inzecit, douazecit decat pretuiesti la un loc ell casele durnitale schiloade §i eli moara

.~ itale d lfait r» a I.,_'

ourrnta e r:.,f:" rno II n rf.lat"'lloll s.-:::.ac .... ~

~_... (1. . _t.~.1 t ~~ ~ ~ ."J. .._ t...... . a It

.r.

_ Doudrecit! Analfabetule! En sunt 0 regina, am stat in viata

mea de vort.t cu printi ~i regine,porcule! Tu n-ai facut nimic bun pe lumea asta dccat te-ai douazecit ell scroafcle de .iicomesiene pe care le trantcaiin magaziile tale de piei murdare c!lnd veneau sa cumnere de la tine De credit de trei bani otrava

~ ~

!lutonierul,l~C~~in~ capitolul ~are _i se incrcdintase, a plecat la fel de tacut §1 linistit cum venisc, disparand printr -una din arcadele ce dadeau spre coridorul eu geamlacuri colorate. Din celalalt capat al sa1onului, 0 miscare usoara a clatinar aerul incaperii: Generalul Marosin iesise dill somnul de camoanie s-a desprins de lajereastra dinsprefluviu; a venit cu pasi ;Zastici §i o~ihnili spre ~iroul sdu, s-a asezat pe scaunul inalt §i a continuat oovestirea:

~.

*

_... -:: .. ..... . . ..... .-... .... -- ... ".. - .

STEFAN BANULESCU

CAR1EA DE LA METOPOLIS

164 .

Peste mai putin de 0 saptam~.na negustorul de piei din Cetatea de Lillla a venit la notariatul din Me top 0 lis sa incheie actul legal de cumparare a averii Gorei Serafis, Mai fusese el ell doua sau trei zile inainte sa cerceteze, pe nestiute ~i nevazut de Gora, starea cladirilor, a morii, a locurilor de casa. Aflase ca mama Fibulei cazuse gray bolnava imediat ce se intors~se acasa §i nu se mai putea ridica din pat, Starea cladirilor ei era buna in afara de fatadele descojite si de uncle stricaciuni pe care le au toate casele vcchi si neiugrijite cu anii. Un arhitcct i~a confirmat negustorului soliditatca cladirilor care erau intr-adcvar aproape unice 111 Metopolis prin constructie, prin materialul rezistent, prin multimea de 'incaperi Iuminoase si bine 'irnpartite in apartamente. Numai aparenta era de ruina, un ochi expert nu se putea insela, afacerea cumpararii era nemaipomenita. Dar negustorului ii scapase un viciu al acestei afaceri, care se va vedea mai departe. De asemeni, curtile mari erau fertile, asezate pe un platou deschis, In plin soare, bogate in copaci ell lemn excelent pentru tamplarie, eu pomi vigurosi.dintre care numai nucii constituiau 0 frumoasa sansa de castig. Moara de macinat piatra, dcsi surpata, era inchegata din piese rare, care nu ·se rnai produceau. Pietrele de moara de 0 marime ncintalnita prin partile locului. Buncherele, malaxoarele, e adevarat, ruginite, dar intregi, f~ra fisuri, De fapt nu era yorba de 0 moara, ci de un fel de fa~rica vech~ de ciment care avea §i anexe eu fierastraie de taiat blocuri de

piatra si ell slefuitoare de placi de constructie. Numai anexele aveau a valoare care putea intrece pretul unei case, Negustorul era convins de viitorul Iui castig, chiar daca Gora avea sa traiasca zece, unsprezece ani, desi starea ei era jalnica, metopolisienii credeau chiar ca nu mai e yorba decat de zile pan~ la marea nenorocire. Contractul tre?uia facut .r~pede, negustorul, in graba de a nu pierde sansa §l de a 0 mat tine pe b~trani1 in viata, macar catva timp, i-a platit Gorei chiar 0

165

comisie de medici adusi din Mavrocordat pentru a 0 readu~e in simtiri, Gora n-a putut merge la notariat pe picioare. In momentele cand ~i-a revenit putin si-a -intIDit dorinta de a incheia contractul ell negustorul, dictand chiar stipulatiile finale ale actului legal: ea l§i mentine dreptul global de a-si folosi casele, moara, curtile si celelalte; negustorul va intra in posesie definitiva dupa moartea ei. Pretul averii vandute, desi era aproape de valoarea reala (Gora ii stia va1oar~a) n~ l-a speriat pe negustorul de piei. Castigul Iui venea pnn ann putini pe Gora ii mai avea de trait. Intclcgerca de dincolo de contractu! legal fusese Iacuta intre Gora Si negustor, avantajandu-i pe arnandoi: un avans in bani platit Gor~i reprezentand cincisprezece la suta din valoarea totala a avern. Apoi, restul sumei imp~rtita in rate, pensii lunare, pe timp de sapte ani ~i jumatate, ell 0 garantic de retinere pentru negustor de zece la suta, Costul reparatiilor necesare cladirilor etc., cadea in Intregime in seama negustorului, ca si serviciile suplimentare de ingrijire a batranei, cand aceasta le va cere.

Notarul a trebuit sa fie adus la Gora acasa pentru ca batrana sa poata sernna contractul. Lucru care s-a facut.

N egustorul de piei din Cetatea de Ldnti., desi Gora Serafis dupa senmarea actului i~i revenea din ce in ce mai mult, nu - i dadea de trait batranei mai mult de cinei ani. (La data contractului mama Fibulei avea 74 de ani.) Dupa calculullui eel mai zgarcit, ramjmea ell un c~tig de treizeci de mii lei-argint, suma mare In acea vreme daca ar fi negociat mai departe totul eu chibzuiala. Chiar daca ar fi trait zece ani, castigul lui nu se imputina prea mult; prin reparatiile sistematice pe care avea de good sa lc mtreprinda, casele, curtile, moara, anexele, cresteau In valoare, iar dupa deces, devenind ale lui si numai ale 111i; putea prin revanzare si folosire metodica a fiecarui lucru din averea Gorei sit atinga un cfistig de eel putin cincizeci de mii Iei-argint.

~ ! I

1 .

,

i;

,

: ~

jl

IL

, r-

1'.

,

I,

i i

!.

i' I i.

,

f

,

f.

"

r i·

r

r

:.

i:

I.

i:

t.

I:

" .,

I' r ,

I:

"

~:

1, I:

I; ,. ,: h

I' I"

~.: ~ ..

"

'.

i:

I.

!;

i:

r ,

"

,

"

.l ·1 "

;

,

,

.:

.i

...

! i ,;

I I ~ I: r· :i !.

r

f: .,

' . ....

,.

,

I

:. ,

, ; , I

l'

L "J .~

I

: I

1 1

1 ~

1

! i:

i

. l

v

~'fEFAN BAN1JLESCU

_"'.--r. "'_"_I~~

Dar Gora Serafis n-a trait

...

JiliN CETATEA DE numai sapte ani gi jumatate de

LANA A FOST iNSELArr la semnarca contractului, C1 SI CUM A TREBIJlT S):~ aproape paisprezece ani. ~i asta

'VANDA AL'fUlA nu e totul.

CASELE SI MOARA CD ~e intampHi uneori ell batranii

BATRANA CU TOT lucruri curioase. Cateodata Ii apuca pustiul, frica de ei msisi ~i

de cei din jur si se sting repede.

Zboara ca puful de papadie. Daca sunt singuri ~i nu au copii,

se prapadesc repede de tot, neingrijiti de nirneni ~i padisiti §i

de cainii din curte. Iar averile lor, dad! au averi, incap pe mana unor nepoti sau stranepoti care nu i-an vazut niciodata ori numai

In trecere. Gora Serafis 0 avea pe Fibula. Dar Fibula disparuse, Inc~ de prin 1913, dupa ce traise mtfunplarea eu trecerea ghetii ~i maritisul ei prin rapire eli "barbarul" dicomesian "care avea o curte plina de em ~i catele" . Filip Lsscareanu - U mil itul , pentm a 0 face sa uite greseala adolescentei, a luat -0 sub ocrotirea lui, a chemat -0 in casa lui la Viena §i apoi a punat -0 la Paris, la Upsala ~i la Stockholm ~i pe cine stie ce drumuri ale lumii pe unde el l§i traia zilele ~i anii de profesor ratacitor de

bizantin 0 logie.

Mai rnult. Pentru a 0 desprinde definitiv pe Iata de mama

ei, Filip Uscareanu-Umilitul a 'inzestrat-o separat pe Fibula, facandu-i conturi anuale la banci internatio n ale , semnand I totodata ca tutore, prin avocatul sau din Bucuresti, renuntarea ! ei la drepturile de mostenire privind averea Gorei. Filip Bizantinologul voise sa-i dea mana libera Gorei asupra propriei

a veri, dar Gora a simtit mai tarziu dl111stfrunarea fiicei a costat -() mai mult. Ajunsa la batranete, desi avutul nu i sc topise cu totul, situatia eiomencasca nu se deosebea prea mult de a tatarcelor si turcoaicelor de ne dcalul saracilor care jucasera

dansul ell putinile In cap.

ir I:

I:

..

..

,

..

'I

,

•

.. ..

..

. ,

•-

. ~ .. :" ~~:.}1'~~

. .. ... ., _ .. ~'_:.:i.~:..;:iI}

": _.. .. - .-

CARTEA DE LA ~dETOP()LIS .

i ,

t

j

J

167.

. . Gora S~rafis n~ mai ~vea i1~~ic in fa!:i care 8-0 tina pe picioare. <:and mal 3§te~tl ceva, Itl mai amani sfarsitul, daca de un nou mceput nu mat poate fi Yorba.

" ~ine n-a ~iizut bi1trfuJ.i care nemaiavand nimic in fat~ refuza u:~oHea ~asel, 0 reparatie mica chiar, gfmdindu-se ca printr-o ca~ de neinsemnata schimbare a ceva ce a fost, acel ceva se stn~a, se duce rnai repede de rapa dccat daca n -ar fi fost schnnbat sau reparat?

. . G?ra Serafis, inainte de a-si fi vandut anii negustorului de piei din .Cetat~a de Llina, putea ea lnS3§i sa-~i transfonne moara

de macinat piatra chiar intr-una de macinat fllina d x ~

A ,;' aca VOla.

vusese .O?,:_l1. Poate mai avea ~i dupa ce ruina averii §i

gospodariei incepusc. Dar a Iasat moara sil se surpe totul sa se

d!kapan~ze. Era. proprietara a dona case care en pUI~~ tencuiala §1 ell pupn :~ ~1-:rr fi recapatat fata, dad! nu de paiate, in orice caz de. c:a~m solide, cumdealtfel erau. Ar fi putut sa aduca in ele c1~~na~l san sa le arendeze, sa arendeze chiar moara, din locu?Ie d~ cas! ~a negocieze lernnul arborilor, iarba, fructele pomilor ~l sa C~tl~~ de pe u:ma chiriilor, arenzilor si celorlalte a~r?ape t?t atat §1 mtr -u~; t1?IP mai seurt dedit negustorul de ?l~l care~l cu~p~rase ann ~l averea, si castigul i-ar fi revenit m tntregime ei, fara sa fi vandut nirnic.

_ D~ sunt btitrfuti care nu aduc chiriasi in casele lor goale ~i

nu r:n~d1 un deget, socotind orice om strain intrat pe poarta sau. m casa lor un fel de. stafie venita sa-i traga Si sa-i trimita

mal repede pe lumea cealalta. '

S~ fi fo~t Gor~ Serafis 0 astfel de batrana? Poate, ill clipa cand ~ pomit sii-:;t1 viinda ann negustorului de piei .

C~~ ~-a .desPartit de negnstorul din Cetatea de Ldna ea ~~e~ an~ dm.:u-l1tea mortii vanduti, D~i moartea precis rnarcata. ~i ca ~a ne mtoarcem la vorbele et, In acei ani vanduti p ..

car _~. ... x.:..... 5 rm

. e:~i ~.~Slr'UHa:e avutu~ .erall cuprinsi anii intrcgii sale vieti

ca §1 aTIl1 a dona generum care stransesera piatra de r)iatr~ si

.It"" ~

" ." •.. I. . • . •• • ._.

.... .. -

-- .- "._._-----

I!

I· I;

! I . ;

, .

1

STEFAN BANULESCU

CARTEA DE LA METOPOLIS

169 scoasa din cursa inc:1 din primii ani ai razboiului mondial din 1916.

Poate ca la modul vag simtise ca e yorba de asa ceva, chiar cand pornise spre Cetatea de Unit "sa se predea"?Dar pe primul plan, In momentele acelea, era altceva .

Cand~ s-a intors acasa de la negustor ~i-a dat seama di a riscat enonn ~i ca a pierdut. A pierde nu e 0 notiune a mortii; ci a vietii in plina miscare. Sirnti adevarata stofa a unui am de afaceri, fie el lnvechit, numai atunci cand pierde. Si Gora Serafis avea stofa,

Pierduse ~i s-a trezit dintr-o data ill picioare. Nu mai privea .

. . "'" ... ..

mci inapoi, mer spre prezentul turcoaicelor din jur care

dansasera in, putini ca sa-§i sperie trecutul. Ci privea inaintea ei, dincolo de orice pericol. Avea acum un scop. Sa nu se lase infrfulta de negustor ~i sa traiasca peste cei saptc ani §i jumatate pe care ~i-i vanduse. Fibula 0 parlisise. Nimeni nu se mai uita la ea. Dar ea, la C etatea de Ulna, fusese In stare sa dea 0 lupta si nu una oarecare, ci lupta din urrna - ~i daduse lupta nu !avorizata de maxima ei energie, ci cand era la capatul puterilor. Intr -un fel pierduse lupta pentru un timp. Dar marele ctistig era cit prin tdrgulfdcut nu-si apropiase moartea. ci-si amtinase via/a. Pusese mana pe un capital mai sigur ;?i mai in circulatie decat aurul.

168

scandura de scfmdura, s~ ridice casele, moara, sa faca sa creases iarba, arborii, nucii, gutun si sa aseze toate lucrurile eu fata la

soare ~i asa mai departe.

Cand plecase spre negustor, Gora Serafis nici nu credea di

o sa traiasca cat zisese in pragul magaziei de piei, spusese zece ani dintr-un tic obisnuit al negotului, dar nu spera sa primeasca pret nici pentru sase, I§i stia exact starea adevarata, era j alnica, atat de jalnica si de Iipsita de vreo speranta pentru ziua de maine incat, fl1r~ rusine si scarbl1 de sine, la mtoarcerea turcului modemizat de Kemal Innoitorul, putea sil se vare ~i ea tntr-o putina de scandura uscata, sa se amestece printre batranele ~ haremul parasit ~i sa joace dansul b atj ocurii la adresa trecutului,

prezentului Si viitorului:

Pentru cd ea ajunsese la un [el de bdtranete care refuui nu

numai prezentulsi ce avea si1 vinii, ci §i trecutul ei tmbelsugat §i plin de ri1sfi1fUri in. care putea gasi destule mangtuert. Or asta insemna moarte desavftr~it&. Capitulase, ca sl1 folosim un termen militar, dar foarte potrivit aei. Pata de 0 astfel de moarte, aceea targuita ell negustorul de piei nu i se mai parea grea, dimpotriva, numai 0 chestiune de detaliu.

~i atunci ea a mers La Cetatea de Iilni:t §i JJ s-a predat ".

Mania ei in fala diavolului murdar de trei parale care numara piei de animale eu miros greu n-a fast cutremurare sau 0 respingere a rnortii, ci un pas in plus- desi insotit de tipete>-

spre sfarsitul disperat. .

Intoarsa acasa a cazut la pat, mai degraba nu tntr-o boala,

ci Intr-o totala renuntare. ~i abia acolo, intins~ pe patul ~i pe . salteaua turtita careia-i simtea scflndurile de dedesubt, mintea §i trupul ei s-au r(1z;vratit. !}i s-au razvratit, descoperind un fel

de placere pe care dernult n-o lUM cunoscuse: .

Si-a dat seama eli, de [apt, ea a facta 0 afacere.

Ea fusese un om de afaceri, e drept, gen 1880, dar un om

de afaceri. Nu mai facuse afacen de foarte mult timp, fusese

Ii

, . ,

-, ,

• ~ .

•

,

r ~ :

·r ..

i;

,. ,.

i

..

,

..

.~.

*

* *

I

..

I·

-

La catcva saptlUnam dup~ incheierea contractului, negustorul

din Cetatea de Lflni1 a venit ill /vl etopolis eu 0 trupa de mecanici mesteri tamplari, dulgheri, fierari, zidari, pictrari, mozaicari §i tinichigii sit faca reparatii la ccle doua case ~i Ia moara Gorei

, ,

sa puna in ordine irnprejrmdrea locurilor de casa §i despar-

tamintele lor. Respecta intelegerea ca reparatiile sa fie facute de cumparator, ori de cste ori e nevoie ~i cand Gora ii fugaduia.

:~ I

..

f I.

:' '.'

..

~

.. ,.

., .,

--=

.~

i 1

I !

.1 .<

.~

.

. : .!

:.. ·1 !~

:~

. ~ !

.:

: ~

STEFAN BANULESCU

'CARTEll DE LA Ivffi'fOPOLIS

..

170

El s-a grabit - e drept, nici Gora nu intfu-ziase sa-l cherne - :?i credinta lui era di nurnai sfar~itul apropiat al femeii 0 facuse

sl1 apeleze la cl.

Cumpaditorul nu intra In posesia averii decat dupa decesul

b~tranei. Se putea sui pe acoperi~uri sa Ie carpeasca, putea schimba geamurile sparte iii clantele ruginite, dar toate astea le facca dim an and mereu afara din casa) pe cand batrana ti

comanda dinauntru.

Din primele zile ale reparatiilor, negustoml din Cetatea de

Ldni1 ~i-a dat seama de noutatea situatiei lui de proprietar asupra anilor altuia, ceva cu totu1 deosebit fata de siguranta pe care 0 avea ca proprietar de piei. CUlnparand-o pe Gora Serafis cumparase niste ani de care nu dispunea decat la stingerea 101', iar piina atunci ne gustorul trebuia sa devina sluga tinuta in prag a unei moarte anazoase care se misca tiranica prin casa si-i

dadea ordine.

In eel sapte ani ~i jumatate platiti dup~ tntetegere, negustorul

din Cetatea de Ltlni1 a trebuit sa stea tot pe drumuri si sa vina la Me top 0 lis sa repare ~i s~ dreaga ceva, no de purine ori Iasandu-si balta negotul de piei, Niciodata un tap jupuit, 0 vulpe, un jder, un dihor, un bivol, 0 iapa, un lup, un rnistret nu mai ceruse nimic dupa ce le cumparase pielca. Cand Goravenise la el in Cetatea de Lana "sa se predca", ncgustorul nu preacrezuse eli 0 batiana care-si vinde anii mai poate fi In stare sa-i spurce pieile ~i altfel decat prin gestul acela de femeie sloboda la

. A

disperare. [Jar Gora 11 facuse de rasul lumii. In cei sapte ani ~i

jumatatc 11 purtase Intr-un dracesc du~te-·vino dintr-o parte in alta a tluviului. Acoperisurile Gorei se spargeau rnai des ca niciodata, vantulsi ploaia nicaieri nu faceau. atatea stricacinni

. ca la caselc, moara, la gardurile ~i Ia copacii e]~ pietrele nu S;3 rniscau nicaieri din loc asa cum se miscau la temeliile GoreL Si de ficcarc data ncgustorul din Cetatea de 1L1ni1 trebuia sa treac~. fluviul spre moarta lui si sii dreaga ce trebuia dres .

1

~

1

1

J

I

J ,

1 1

Cand era vazut venind in barca §i coborand ill Metopolis, pe malul din fata Bodegii Armeanului, sc spunea: "far a venit negustorul si:1-~i dreagd cavoul".

V~ :.t1 zicd; in fata oamenilor din jut; el era mortul. :;:111 venea sa urle,

..-...c .. '1'1.. "

.0e mar ~nl~tea 111 fata caseior Gorei, pe care el Ie facuse

~nnl rer:.~"~!:l ca pe ni~te palate, erau curate, solide, sualucitoare, iar ue cano ie pusese ia loc gearnlacurile colorate toate culorile

Iumii 11 intarrlpinau. '

~ A -:. A -J It ..

A Lema s-a~ In~nelat C~l sapte ani §i jumatate, Gora nu-si

~nc~ase de~at 0 roarte mica parte din ratele lunare, refuzase sa re za, spunand ca deocamdata nu- i sta gandul la asta iar negustorul fusese satisfacut la inceput, ell gandul ca intr-un

:v~ntual sf§r~it .apropiat, in ~esteconditii i~i marea ca~tigul, : le~ene.au lUI §l ratele neachitate. 0 data ann intelegerii tacite ~en,;matl, Gora !-a chemat la ea pe negustorul de piei, tinfuldu-l li'l~a p:_ trotuar, In" ~trada, sastea acolo ;?i 8-0 asculte, ell palaria ~~lat~ Int~~o ~ana iar eli cealalta tdigandu-~i In sus de bracinar; din cand ill cand, pantalonii scurti de dimie croiti ~i cusuti de

Polider: .. !;

"Te-am chemat - i-a spus Gora vorbindu-i de la fereastra - ~e~am chem~t sa:,?i rnai cu~peri Inca sapte ani ~d jumatate, pentru ca eel vecru s-au terminal' ~

"Cum, doamna Serafis? - a intrebat naucit ~i scandalizat negustorul, (Gora II interzisese sa-i zica altfel decat "doamna'") CUIll, Doamna? Nu mai dau nici un ban, nu mai fac nici 0 rep!ratie. Nimic, ~.bs?lut nirnic. ExisHl un contract ~i basta."

-f: Car~ co;t~act! : 1",'~ raspun~ absenta ~ora de la maitimea

. ~er~~~rel: stdpana p~ situatia dintre cele doua contracte; eel jurunc §1 eel cutunuar - care contract, da, ca sunt dona: eel

legal care 7.~ce ell trebuia sa-mi pHlte~ti lntreg costul averii CUffi?ill'ate ... ~1 c~ nu. intri 1.."1 posesia averii dedit dupa decesul mcu? Sau Intelegerea omeneasca dintre noi care prevede plata

- -: .

: _.:. . - .. : - .. -.. -

. ." . . . • .- .. : _:- .:.-:: -: -... •... _ .. r: :." .: : :-.: . - .:- .. - . ..:.:".,,,: -.:~:: -:-:..:. :-I.T."";:""""-.-.· ~:.~ .•.. - -~ , :- '~ -:-.·~---:'-·-:~o'~,~ -:-~~:' ~~.~:---~~ '"<.'":. ~~~- .";""-:-.--::--"'7'" . O::4~·":"t"H~..,..~:-:::0":""T'':''~~r -,:, ,~~ .,.~I......,~1,(.~r:::>'!!''!O':r::;O:h p-~"'~.'~~~.A.;g;.F_\ :w:fi!i!f.~h-Y*M

.. ~ ]

=t.

"1

~

.

,

.

~\

1:

.~

.~

,1

'!

.~.

~ti

.J'

~

. ~

r·

.E:i

·:1 :f,

"

I~

,.

~TEFANBANULESCU

CARTEA DE LA iv1ETOPOLIS

173 §i asa ~ai departe. Iar in posesia averii, conform stipulatiei, nu putea mtra decAt dupa decesul Gorei. I-a oferit Gorei intreaga suma, scazand tot ce cheltuise pentru 'intretinerea caselor a curtilor, a mom, precum si ratele rnici de pensie achitate. Gora a refuzat. "Nu-ti cheltui, omule, banii. Vreau ca dupa moartea mea dumneata s~ fii proprietarul averii ~i nu altul. Esti un om brav."

Cand Gora ii spusese negustonilui ca ea insa~i Ii poate inapoia toate sumele cheltuite de el pentru reparatii ~i pentru altele, spusese un adevar, 0 data cladirile bine puse la punet de negustor, ea Ie inchiriasc repede unei Societati Publice de Inchirieri din Bucuresti, care ill schimbul unor pHiti anuale, dar foarte avantajoase, ii trinritea din cand in cand In Me top 0 lis un fel de chiriasi foarte trecatori, "chiriasi fantoma" mai mult: ill caselc Gorei Serafis au fost instalate birourilevolante ale Societatii Regale de constructii in Regie) ca ~i acelea ale Societdtii de Sobe §i Decoratii Interioare ale lui Sumbassaku

.. All

§1 cate a ... te e care s-au prefirat pe dealurile Metopolis-ului.

Cl~~iri1~ i :au ramas .1nS~ mai tot timpul goale, chiriile mergeau, chiriasii insa, errusan de patroni, ingineri §i tehnicieni

~peciali~ti, el:au prea putin atrasi sit stea ill casele ei, san daca-si instalau un birou 0 faceau pentru prea putin timp, erau chemati de interese in alte plliti, ill zonele departate de explorare ale Societatilor lor, sau la domiciliile de origina. Un singur semn "permanent" de mchiriere: finnele, uitate de Dumnezeu, prinse oe fatadcle cladirilor.Gora stiuse ce face. Desi inchiriate 0 data vazrtnd ca-i stan goale odaile, ea i~i-ingaduia sit Ie inchirieze mci1 0 data, unor localnici, pe perioade scurte sau mai lungi functionarilor sezonieri din afacerile de transport al cerealelor dicomesiene §i marinarilor in trecere de pe vasele fluviale, unor tineri c~ruoriti care aveau nevoie de Iocuinta pfula i§i construiau propria casa, chiar unor scoli temporare ell durata de cAteva luni, ca acelea de specializare apicola, pomicola sau silvica, Cu asemenea c~~tiguri, Gora putea oricand inapoia banii

172

in rate mici lunare §i care lasa cumpi1ra.torului nadejdea in norocul ca batrttna luata in 'ingrijirc sa.crape inainte de a i se

achita toate ratele ?"

"Cum care contract?" - s-a repezit zilpacit negustorul de

piei spre fereastra 'inalta la care statea Gora. .

"Treci mai intili in locul unde ti -am spus sit stai, nu te apropia

_ a strigat la el Gora, tinandu-si batista alba la nas, pe care 0 folosea ori de eate ori vorbea cu omul din Cetatea de Lann. (Negustorul atrecut la loc, pe bordura trotuarului.) ?a. Te-am intrebat care contract. C~ sunt dona. Pe eel legal nu l-ai respectat, nu mi-ai achitat pretul integral pe averea cumparata '. Dovada: am de la dumneata numai chitanta unui avans de clncisprezcce

la suHi si Inca patm-cinci chitante lunare cu sume derizorii. Nu te invinuiesc eu nirnic, Nu-ti fie team~.lntelegerea e mtelegere. Sunt un om de onoare. Dar daca rna ameninti ell eontracrullegal, nu eu sunt eel lipsit de aparare. In ceea ce priveste celdlalt contract, a1 intelegerii noastre, sunt perfect multumita, Ii ~ai f~ut datoria, ai facut reparatii, ti-ai batut capul ell atatea ~l atate~:

Vreau s!i-mi mai cumperi, adica sa te mai ocupi de starea averu mele si de mine InC~ sapte ani §i jumatate. Vreau sa stiu daca ~i

. "

dumneata vrel ..

"Cum, inca sapte ani ~i jumatate? Dar banii mei cheltuiti,

reparatiilc ... Am chitante ... "

"Oricand iti pot restitui sumele. Putem face in asa fel incat

surnele platite de dumneata, ca Si acelea, putine, ac~t~te p.rin intelegere ca pensii lunare, sa Ie socotim imprumutun ~l s~ ti le inapoiez cat de repede vrei. Dar eu tin sa p~tdim mal depart~ contractele noastre, pe arnandoua, Am nevoie de dumneata ~1

mai departe. Esti un om priceput si brav." "

Negustorul a plecat furios. Peste tot, ~n Mavrocon~at, ~ Metopotis. avocatii i-au raspuns ca nu poateirnputa ~va temen care si-a vandut averea, decat pe baza contractuuu legal. C?r, 'contractullega1111asa pc el descoperit, eu sumaintegrala neplatita

- .'

~

i

L

!

i 1

\

r

I

l I [

; I

,

;

,

I I

;

r

•

..

t

~ ,

:' [

~

r.

, ,

l

~.

I

":J ,

.. .: ~

I.

;

..

i:

I;·

Ii

I:

i: ':

,

e ,

i:

':

"

, -,

j.

ii I i j.

i

,

j.

i.

r

!. .~

~

..

,

~: .

..

,.

r .

.. .... -

• _ .. I .... : _._, .. _._ . v . . : ..... _ .. -»: .... : -, ' : " .. : ..... -: .. : .. ,:....,.-, .. ~-, .. : .• ',: :.(. .... ~.-.,: .. :.I:.~: .. - '·T'".!~!'·_'''':!:''''.''' "":.-_' .. ~:- -, ':!I:"I'L:-_"'"":_'::'.'!";'0.r_"h~~.~."":"~'.~~-':'~~.

...

. ... .... .

. l

1

I I

i t

J'

1

.,

. . }.;.~

----------=---____....~'----

(~ARTEA DE LA IvffiTOPOLIS

A '"

IngrOp. . ~ ~ A a caii

(i ........ . .. _ mparat trasura cu cupeu albash'U,·nu luan ,._,,~]_

JO I cl ~l a ell . ' .. -a .. A • ~l Vl

singur~ era prea batrillla, avea peste opt~e~l ae ~nl, :~l ~ase lh~

vizitiu in caftan eli fireturi, trecca uneon §1 flUVIUl cu tr~sura e~

b 11" Aziz~Cre(!tinatul spre Cetatea de Ulna. Trece.a c~

pe acu Ul ~ A " • ~ alti n -abe tl

. di dins 'in trapul intins al cailor In t1 ala es ,

trasura ~ nu ina 1 - ~ ,~-.

....... .,.. rin tara Inagaziei de piei a negustonlluL Gora~ ell

uneOd cniar p 1 .~ .' fu .... ~x

un gest firesc, trecand pe acolo, ~~i pun~_a batJ.sta ~lba ~al ~a:::

1· as De cateva ori negustolUl a z~nt-o cum tiece .... U trit~lLQ

a n ~ ~ ~. x

prin fala magaziei lui ~j pri:ea.asta.pr~st1t, G~.n ~~d.. .' ~

Nu numai metopolisienn, dar ~1 dlCome;.)len!~ auzl~e~"",-. ~~

t;" .,t n~~scO(-ea"Cl fel de fel de tucrun

lntorsatura povestn ~l a ;' _ :"' ... ~ . ,,_ ".' ~

nemaipomenite pe searna ncgust01U hJl.de plel, .spu~~n(1 ~a ~Oa::;

11' din M etopolis ar veni si ar rrece 'in tiecare znn trasui a albastra

~lin goana canor prin Cetatea de U1,za §i l-ar sal uta ~e ~l~g~s:or s batista alba. Dicomesienii au mers pana acolo eu rncmpurrea,

ell 0 ~ ... hi · t ~ , u d~ trasura

. illcat au inventat di negustorut ae ptel, C - inUl Hle:e ~. A

albastr~L~i de batista alb~ nemaiavfuld cc sa.fW?ii.l~a ce~t ~~.~ la urma stafiei din cupeu sa-l ia pe el drepl V1ZIUU, chiar Tara

.. a-l i

~ (l- l~~ r.

plata, numru s . . rr .~ , '" £'1 _ 1 utut indUI':}

Mult timp negustor~l din LetaLe~,ae Li1rn., n a mar p .

ceea ce e1 numea "batJocura Gorei , -. ,," f)-:.,'

X A b dX pe bXtra1la1 aiUJJB ('u case C~ tot. .~~ {u

A hotarat s-o van a (1 c.u ~ ~ -., ~, ~ ~ .. -

b1 4' X "t un cumpaditor §i asta flU era u§or. Un trans!el d.e

tre ~lla gasl ·b" t .Aq,."~

.. . t ·t, 0 batrana inauntnl nu e un lUC11l neo l§nUl , U(·_l

ploprle a ,e eli ~,,~ ~.. ..~. A~~ C inte;.-j

. f Go · dill M-etopolis ~(a neguslornllu ae pT.'::! ~,u? e",_...,.c:

poves~ea rel ~ .. -~ . ... :.~ '~IA- .,. -~- t~'1 ~

... ~ t· e 1'1.£ ".::!I1 m"li 1, ~ If" . c; e ~ t 1 a c~; 1! v 011 S 'L- 0;.. u.._.

de Utni] prea se 111 lnses . IVIUJ.. - ... · ..... 5 ... ..- '$ . 0-

· 175 cumparand ann Gorei, pe masura ce ea trilla, anii lui au inceput sa se nnputincze ~i sa se calce mtre ei: el cam scapase §i negotul de piei dill mana, ramasese numai la targurile lui vechi ell dicomsienii, pe cand altii i~i schimbasera marfa, se ocupau mai ales de blanuri de jder, de castor, de nurca si de vidra, piei scumpe, cerute de uegustorii austrieci §i germani care veneau pe flu viu dinspre Viena pana 1a Cetatea de Ulna in ambarcatiuni luxoase §i rapide sa le mCafee ~i s~ le lase in schimb bani noi ~i de valoare.

Dar un cumparator a gasi; .. Negustorul din Cetatea de IArJi a vandut-o pe Gora, casele, locurile §i moara ei unui om dur §i nemilos din Metopolis, pe nume Belizarie Belizarie, sau cum l~i spunea e1 insu~i Belizarie la pdtrat, sau Belizdoi §i Belizdoud, cum il ziceau, in mod scarbos, cei rnai necducati dintre metopolisieni.

Se crezuse ca Gora nu-si va da consimtamantul, Dar I-a dat 111ai repede deca.t se 3§tepta cineva. Belizarie Belizaric fuscse medic militar in 1916 ~i nu aplicase prea multe metode sanitare 1n razboi, fiindca nici nu prea Ie stia, nici nenorocirile acelor ani, care au secerat oamenii ell sutele de rnii, nu Iasau prea mult loc medicinei; Belizarie la pdtrat aplica de obicei ill bolile interne sarea amard, iar pentru betesugurile din afara, fie ele mati sau mici, bisturiul. Devenit medic civil in Metopolis, dupa demobilizare, prea rnult nu si-a indulcit metodele, ramasese mai de parte un fel de combatant tara razboi, pacientii il ocoleau, aveau frica de el ~i de rnijloacele lui sanitare, de vocea lui ragusita ~i tunatoare, de statura InatahaJoasa si mersul balabanir in cizme

.;,..

1. 7/~~

J/I "... • r

negustolului, ceca ce-i spusese nu erau vorbe muiere§t1llpSUe

-~

de control. · - ~ li ~ "

o vreme negustorul n-a mai venit pnn lY~etopo IS ~l .H:o.

rnai dat nici ~n semn. N-a mai investit nimic in c-as~le Gorel~ 1~

~./"I. durile ei "0 las sa crape. N-o sa mal merg acasa

moara §lln gar .. I ~ ,_. ."

la ea decal cand mi se va da de veste ca trebuie sa vm s-o.

I I !

.

. l

i

i

I I l

, ,.

csre trooaia» ~j zanganeau din pinteni grosolani gi ruginiti, D-upa ce f~ laCUt targul ell oegusrorul din Cetatea de Ltlnii)

· ~3e!i7:fu-ie TIU s-a gra.bit sa mearga ~i sa vada daca are ceva de ~f14Cll't la cladirile Gorei, san sa afle daca GOI"a vrea ceva ill afara de plata cuvenita pe mai departe a anilor ei. Nici Gora nu I-a ~:llemat un th-rnp~ Cfu.1d I-a cllemat~ nu a f~ut ..... o pentrn ·asta .. Ea 3J f~ost mereu printre puth,jj din l1tfetopoZis cru·e I-au socotit totu~i :)e Belizarie medic ~i~ en ochiul ei sigur de a cantari oamenii, II

.~ . ~. \

..

~

: :. ":' I or- _. '.'. •• _.. • •••• _.; .... '.'. • ._- .. I 1'- •• - ''- -- _ •• - • ...._- _ _. ..... '"':""""" r - 11 .. ""1"1''1 ....... __ ............... r_ ..... r-.r..Ir .. - _........ ..... I..--,.I"I""I .... I"II""I.~~

~""""'W"Wh== , :o....rra~IV"i'"~. P l2L4. 1- Pk.:Z;CS.iU_( 41ft! .A"4¥$$S' ::c:4 I ..

. ' " ... O:'~_--;:.-:::~

.• . : .. : .. :"\~ I

'. ..; -; ~

.'

• "': ... I'" ••••• ! " .. ..'. .. ' .. '. . ':' ' ... ' .. '.1 • '1__. - •• • .'

j

i i

I

;.

1

~ !

CARTEA DE LA 1\1ETOPOLIS

STEFAN BANULESCU

177

Cand Fibula Serafis s-a inapoiat in Metopolis si si-a facut aurarie, dupa ce a rascumparat averea mamei sale, l-a pastrat pe batranul Belizarie in case Si l-a luat sub ingrijirea ei cand a devenit

barran §i neputincios.

176

numea pe Belizarie "o fiinta mandra, sensibila §i of ens at a de diutatile flli:'a sir ale lumii". Ori de cfite ori s-a simtit holnava nu se temuse sa-l cheme, dincolo de metodele lui brutale pe care nu lc aplica oricui si oricum, era un bun sHltuitor numai sa fi stint sa-i c~tigi increderea. Nu la muha vreme de la transferul de pro prietate , Gora Serafis a. tnceput sa-l cheme tot mai des. Bolnava nu se simtea, dar vizitele acestui om din topor, viguros si vesel in felullui, ii taccau bine. Se auzea aproape zilnic din

casa Gorei rasul gros allui Belizarie. Gora Serafis, in pat, printre peme, 11 asculta sau ii vorbea. Ea i~i schimbase aproape totul in casa, patul, saltelele, pernele, mai toate lucrurile capatasera ceva trumos, placut ~i nou, incn. de cand se pusese pe picioare dupa ce-si vanduse anii negustorului din Cetatea de Lana. Statea mdclung de yorba eu Belizarie Belizarie. Acesta se aseza pe un

scaun tare, nu departe de patul Gorei si, 1n conversatia lor, rasul gros al fostului medic combatant, pocnetul palmelor lui eno~e ~i bufniturile 'in podea cu tillpile late ale cizmelor, zlliIgffi1itul pintenilor grei ~i ruginiti rasunau putemic ~i placut pentru batrana. Beau amandoi ceaiuri fierhinli din floare de tei ~i-~i povesteau

grozaviile lumii prin care trecuserfi. ..' .

Cand a murit Gora Serafis, s-a intamplat ca Belizane Belizane

sa fie tn odaia ei. A fost gasit plangflnd in urlete, pe scaunul1ui

tare, tropaind furios eu talpilc late pe podea .

Metopolisienii, afland de sfar~itul Gorei.SerafIs, au inceput

repede sa se stranga ell zecile in jurul casei ei. Belizarie Belizarie a deschis fereastra spre ei, avea batista alba a batranei strfmsa in pumni, §i repezindu-si pieptul mlli.tlliatos in golul ferestrei, a urlat

tunator, cadentat ~i digu~it de plans: . .

"Cri-mi-na-li-Ior! Voi afi a-ma-rttt-ol Voi, n1.eto-po-li-sieni,

· mavro-cor-daJi§i toate bes-tii-Ie Ce-td-tii de Ld-ni1! a.

!.

.

t

~

.

i

I

I

r

j.

J

i

I

, ~

j

• c.

·

·

•

~:

Generalul Marosin s-a ridicat de pe scaunul malt dID fata biroului sau ~i s-a indreptat spre ferestrele acoperite din fundul salonului.

A

Inainte de a sosi el acolo, perde-

lele rosii si grele de catifea s-au dat meet ill Iaturi ~i a aparut din nou privelistea fluviului prelungita pana spre malul eu salcii dese a1

Insulei Cailor.

Generalul, ajuns ill dreptul ferestrelor enorme, ce uneau plafonul eli podeaua, s-a asezat en spatele spre geam ~i eu fata spre noi, si-a incrucisat bratcle la piept ~i, eu ochii intredeschi~i, a intrat iarasi

intr-un somn de carnpanie. Lumina ell transparente violete a serii ii invhluia intreaga starura ~i unbracamintea lui cleganta de

general,

A

In aceasta stralucire a luminii, a epoletilor scanteietori

. '

batranetea lui roi-a aparut mai clara ca niciodata.

Parul de un alb cenusiu i se rarise, fruntea, adancita prea larg, 11 arata plesu v. N asul acvilin.ultadata ell. 0 arcuire vie si nobila, se apropiase prea mult de guru, buzele i se subtiasera §i iSi pierdusera culoarea. lar barbia sHibiili i se ascutise In sus, tradand 0 asimetrie nevazuta altcandva, descoperind 0 strfunbare a fetei si 0 lnclinare

a capului spre umarul drept.

GENERALUL MAROSIN INTRA DIN NOU iNTR-UN SOMN DE CAMPANIE.

'\0,11 .,..

BATRANETEA

GENERALULUI. PLECAREA TOPOMETRISTULUI.

SOSESC BAZACOPOL ~I HAVAET CU 0 HARTA STRATEGICA

PRIVIND iMBUNATATIREA NEGOTULUI DE ANI iN METOPOLIS

j

l

1. I.

I

•

j

j

I

i I r r I

De atunci medicul Belizarie n-a mai plecat din casele Gorei.

Si-a mutat acolo cabinetul si locuinta,

L

l

\

c

.

.. .. ~

,

\ .

.

..

r l

I

r

]

\. I.

;
.j
:
1
!
.:1
..
. ~
'.
I'
•
..
1
:1
i
oJ
1·
J
.... :
.,
-, . _ .. __ ._--_ .. --------~ ~----~,~~

------- ~~~~~

i L

j

l

i :1 l

~ .

. i

• • •• I' •• •• - • •• • _I •

• • • • 1. __ •••• 1".'1 _. _.... • •

.. . .. _ .•. _ . __ .. : -- -.·· .. ·:.1: •• - - .. _, .-' --. ' .• -.' .• ,'._' 1··· •·• '. f"Il ....,_-:-: --r-.-:--:--.r---:- :- ..,.:-r-. --;-r-I .. ~ ..........._~~ r-:-~ .. ~ ~~ .• ~~_~~ __

._ .. ' '-.-., .. '--

" '_::=::. .. ~

.. :.;,~ .

. :-I.r.:

.:::L"\...

STEFAN BANULESCU

,

178

~n.genei·a] batran ~i obosit, ell ochii intredeschisi, dormindu-si

4 t ~

pc prooare somnu: ce campame intr-un salon mare ~i rece, ell

perdele ro~ii date In Uihui ea sa se vacta cerul ~i fluviul, uti e un

To

.spectacoi prea suportabil, daca dureaza multo Si Generalul

Marosin a ie~~it rcpede din sornnul san de campanie, s-a desprins dela fcreastra, a I)a5it mviora, spre intcriorul incaperii si i-a inrins mana Topometristului, "Ia revedere, scumpul meu". Topometristul isi anuntase inca de la venire plecarea la 0 anumita ora,

aman _.II - ,~ .... 1 "I.

urn pe care Ger~.eir3J.u nu 1 unase.

Apoi jJatrmluli· d~JP~U plecarea oaspetelui, s-a asezat din nou pc scaun Iil fara biroului, facandu-mi de acolo eu mana un semn anneal ~i cald, ca ~~i cum s-ar fi intors dintr -0 cnlatorie lunga si ar fi avu t SUi priza p1acuta de a rna gasi tot in nisa aceea din dre;pt~ afundat 1~1 fotoliu, in care rna lasasc

, .

IS-all auzit nasi gral")i-~i ~jjnsprc coridoarcle lungi en geamlacuri

ale Pavilinnului. Pe 0 in: (are laterald. si-au fiicut apariiia Bazacopol {ii Havaet.

Bazacopol si-a msotit intrarca CD un ras ragusit, Rasul lui, care-i dcsfacea larg buzeie mari, ro~ii ~i umedc, dezvelindu-i dintii ascutiti ~i dandu-i inapoi spre urechi pentru cateva cline

cutele adanci ale obraiilor s~:ii ciuruiti (if' varsat -

.. 1 "'rW' ..,;, ,..J. ~-..,.L ..... (...::.JI.. 0 ......

H - - .. ~ ...

~ _; l" ~.. .., r ,. -"'l .• ' .••• -o;" ....... .J' ~ "'.. ~-. ., ... -....

aVa.EFt. d. !?PU0 ~'·~~'rr~.I(,~C IF) ( .. (3-1 e 111::ern.~13 atat un

. .

Generalul Marosm, caruia 11 apartinea ideea. Dar llll numai din curtoazic a procedat B azacopol astfel, Depopularea ii permitea sa intre direct ill subiectul afacerii pe care voia s-o expuna: negotul de ani a luat propoprtii in Metopolis. Or, in aceasta chestiune, el ~i asociatul san, mai tanarul Havaet, au idei noi ~i salutare.

. "Ceea ce a rnai dimas din vechile bogatii ale lumii, Metopolis-ni a C011SUInat de mult. Iar din bogatiile noi, daca mal e ceva, e foarte putin si insuficient pentru 0 existent a de ordinul istoriei, ca sa ric asa. Spre ce ne mai putem indrepta pentru a supravietui si In acclasi timp de a mtinde 0 mana §i celorlalti, amenintati de un sffu]it nedrept? Dupa parerea mea personala, starsitul n-a fost niciodata, nu e si nu va fi implacabil, Pentm ca o rice s ffu"§ it are totdeauna drept vecin un inceput. Inceputurile, da, sunt implacabile. Sa ascultam Intelepciunea simpla a vietii si sa pornim la un nou Inceput care, sorbind 3ffir~itllrile, nc va pune

/~ f: tX M '1 " X o'"""L "

in raja un ietopous renascut ~ a vorhit Bazacopol. S-z~ oprit

apoi putin b

Exact - a zis Havaet, dar CU, totul nepctrivit, pentru ca Bazacopol a facut un gest nerves al buzeior mari si umede, ce se aflau inchise ~i suprapuse nurnai intr-o pauza scurta, de efect, necesara pledoariei, §i nicidecum pentru a face Iocunei interventii din partea vreunui interlocutor, fie el chiar asociat in afaceri. Nemultumit de "exactul' lui Havaet, Bazacopol a

~ zambit a sila 'ingaduitoare, srrangand ghilotina dintilor si retezaudu-si cuvintele care tocmai vroiau sa iasa mai departc si sa treaca Ia subject. ~i-a reintregit cuvintele taiate §i a continuar:

.:,

..

. ;

.- . r -.

, _.

- ..

-

... -

.I ...

"In calatoria 111ea de cercetar ~ n~ dealurile j 1

--- ~ _ i)v U '-.. ~1· ~/ (e sus a-<-e

Metopolis-ului pc care am avut On09Jea 8-·0 relatez rnai demult GeneraluluiM arcsin, arr! constata; ciolla lucruri generoase nentru

·1 III .. U ..... . --

o sorupe umamtara vutoare, in ceea ce priveste negotL!1 de ani

~ ..;1' . ~ ,

- .(!" ... 1 _.r,_

care alttei poate ~ uneca ]rrt;~\"lli3. snectacol mizer:

~

, .

l

•

~

,

( ,

; 1

1

.,.

1

I
I
1
l
~
~
~
l
1
1
I
i
I
I
l
·
,
r
1
1
j
i
I.
I
I
,
·
'.
i
.,
,
-,
, ;
i'
1
·
.. (

•

(

,

~

~ f

, .

,

.:

t

1 ,

\.

'I

\.

•• _ ',' • '.' I

I •• ',' •

•• • •• _ ••••• __ 0):' • •• _' •• 'I.' I ,I r::" 1 ·."-".- r"'I ,', • ~11 • ·--'I- ,.. r"'I .. 1 _,.. "J~~ .rI ..::I.-:J+I" ~ .............:-,~ ,..,.....:::u~ _:"'?" ~ ~

I " . I 'F+1F;=:ar: FI!!~; GrR. 4tJ!44P.44"&.

. . ~~

.......... :

.~~

. .. ; .. ",._""< .

..... _--,

_. __ ..... ..

STEFAN BA.NULESCU

CARTEA DE LA METOPOLIS

i

~

•

J

181

E limpede. Fiind adeptul ordinei Si sistemei in afaceri, voi fi, In dorneniul de care discutam, adeptul unei asistcntc ell caracter public. Vreau sa zic: un antreprenor san altul- dupa parerea [ilea mai multi, constituiti Intr ... o asociatie - care vor sa aplice in negotul de ani un plan de actiune structural eficace, e nimerit s~-~i ofere serviciile unei institutii publice de anvergura, en mare arie de acoperire §i de garantie privind lucrul social: aceastd institutie este Municipalitaiea. Fara egida Municipalitatii, negotul particular §i rntamplator de ani risca sa farfuniteze parcelele orasului, sa Ie segmenteze ill fragmente absurde, din momentul decesului batranelor; cand fiecare negustor intrat in posesia noilor averi imobile le

. negociaza cum il taie capul si cum ii vine la socoteala - amcnintandu-se astfel matca Iocalitatii de dispunere a locuintelor, a gradinilor, a locurilor de casa, a strazilor, In ultima instanta a fondului de bunuri continue ale marelui grup social care e Metopolis-ul.

Sustin ideea municipalitatii in negotul de ani. M-a~ face o ric and ambasador al ei. De asemeni, colegul meu Havaet, Nici un particular n-ar dispune niei de capacitatea de investitii, nici de planurile si actiunile de proportii pe care le-ar putea avea si le-ar putea desfasura municipalitatca, printr-o asociatie de antreprenori competenti ~i daruiti cauzei expuse aci,

Ca in cazul batranelor; e yorba de vieti care au nevoie de 0 asistenta omeneasca, nu e nevoie sa insist. Am afirmat, nu sunt Ilfl sentimental ..

Pe de altil parte - §:i In acelasi timp pot zice - e vorba si de niste averi supuse deteriorarii, chiar pierderii totale, care insa, rascumparate prin capitalurile municipalitatii si ale procentajelor asociatiei amintite, pot fi folosite apoi succesiv, dupa decesurile bmrfulelof, pentru constructii de ordin public: spitale, scoli, btii cornunale, locuri de agrement, sill de spectacole, chiar gradini, 111ai ales, in majoritate gradini, livezi ~i podgorii de mare

:.

180

1. Batranele lipsite de mijloace de trai, detin totusi niste case ~i niste parcele illtinse de pamant: sunt proprietare. Existenta proprietatii e un har modern, putand oricand constitui un punct de plecare pentru un reviriment social.

2. Neputinta batranelor de a se 'ingriji singure si de a trill omeneste, cftt mai au de trait, poate fi compensata, ill schimbul micilor averi pe care le detin, printr-o asistenta activa din afara, care Insa trebuie sa nu sustina, ci sa bareze negotul particular de ani, desfasurat haotic ~i fara perspectiva privind rcnasterea

orasului luat In intregimea lui.

De ce, personal, nu iHelin spre 0 asistenta de ordin particular; desi impreuua cu asociatul rneu Havaet santem noi Insine angajati In competitia acestui ncgo; particular de ani?

Peritru ca llegoluj particular de ani e prea accidental ~i intanlpHitof. Nu rn~ refer la abuzurile lui, la setea de rmbogatire pe seama avcrilor acestor b~tr§.ne lipsitc de aparare. Nu sunt un sentimental, iar In ordine teoretica nu sunt un doctrinar, Dar fiind un aparator al proprietatii, nu-rni plac lucrurile facute la voia int:1mpUirii, unde arbitrariul ~i jocul minor al micilor profituri temporare ca~tiga prea mult teren. Eu sunt un om de afaceri, sunt atras de an v ergura, de inrreg si nu neaparat de zecimale si din acest punct de vedere, am zis, nu inclin spre negotul particular in acest domeniu al cumpararii anilor, domeniu dificil, care vizeaza destinul general a1 orasului, nu numai niste batrane izolate. Negotul tntamplator tn acest domeniu lasa 0 mare zona a localitatii neacoperitd. Numai 0 antrepriza sistematica, care s~ aiba in. vedere totalitatea sau cvasitotalitatea asistentei socialrucnte necesara a numeroaselor batrane lipsite de mijloace, dar ell ceva averc, poate fi eficace ~i poate aduce ~i pe planul general alexiscntei si reintregirii orasului renasterea dorita, Altfel, multe batrane din acest mtortochcat oras, care nu dezvaluie totulla lumina zilei, raman in afara oricaror solutii.

..

!.

I

, ,

<

_.

,

..... _._ .. - ---------~~~~---

I

i

J ~

! :

, .. ... ..... . . . .

CARTEA DE LA tvlETOPOLIS

183

-

.

~

I

~ ~

~.

. .._, , - 1,(" -10 - .... n·- (1 O'i'"~ ~~ .. nf!-..... I;' facerc f~ ar s lU ~ i

.mponanta eCO'!iO]~~·ri:-C~ ~l 3:Z~'-( 1i101 1J.Vl),~-~.llG. .l~J~t.. v .;..ora. A J ~

r1 ~ X

deopotnva:

1. Scopul umanitar de osistenta acordat ultuailorant de viata

ai bB . tranelor.

2 .. Marirea valorii averilor irnobile, cumparate avantajos prin

plata unor mici pensii lunare, rnarire posibila ia intrarca 111 posesie,

~ "_ ... 1. 1 -oj ...,. ~JI.". t'

prin in vestitii care sa tina seama de un pi (:011 gloom ce inavu ire a

localitatii.

...

3. Renastcrea orasului.

;;." .. III .... 1

Nu ascund delve 5~n rata Domnului General Marosin intentnle

-.i'

mele si ale asociatuiui rneu Emil Havaet Lascareann de a ne

oferi ~ervjciile municipahtatii. :?i am fi onorati dad! Generalul ne-ar sustine initiativa in sensul expus aici, Colegul men ~i cu

~ ... ... ...

mine, cooptand ~i alti asociati, am putea, sub egida mU111Cl-

palitatii fonda 0 Societate de salvgardare, sau de renastere, au inlportii' titulatura, personal sunt de parere ca titulatura sa fi~ ~at mai modesta, dad! se poate eu scopurile cat mai nemarturisite, oentru ca, se stic, 0 firma prea limpede rises sa trezeasca reactii

inverse din. partea populatiei, film ales din partea rr:et~~o?si~~o~~ recunoscuti ea foarte suspiciosi, din pricina vechimii ~l subtiern

celulei lor nervoasc atat de fine."

d .,:

.

Bazacoool a tacut, Dar nu pentm a astepta un raspuns din panea GeY{eralui Marosin. Om de lume, el au soma .rtisp~n~uri~ ele puteau fi si mai tarzii, daca erau mai bune §l mal sigur

cfultarite~· 111clJSe, fiindca pregatea 0 UII11o_re ..

~i-a asezat pe genunchi servieta ~i a scos de acolo un sul de hfutie de calc. L-a desfasurat larg, lasand sa se vada desenul unci harti minutioase a Metooo lis-ului - ~i a continuat:

Ii. ....... [~ j.A~. ~:;. r"

.. I allo.J

.'~~ ..... 1 r . ~"t ........ "1 - f""!o tIo: ~ .(

"Imi perrnn sa discut, pe scurt, 0 harta \.-<1 snuaua actu a a

· d .. a -I d .. 1 r' - "';,.1');

h~tr{)J]~l~Jr riletrrDc~Jisiene, lipsite e ll.UJ tC~3C~:~ ~ e tral~ {l{;f (31J ~~" C.~.·

............ ... ·-t

avere imobila. Am Intocnlit-o cu asociatul meu, SUi) uttu

informativ si consultativ,

In cateva cuvinte, pe harta Ivletopolis-ului 3J.""TI notat:

Cu puncte albastre, casele ~i locurile batranelor care "s-au predat", care si-au vandut averile catorva negustori in schimbul unor rnici pensii lunare sau annale, pe timpul cat ere cred ell mai au de trait.

Cu puncte rosii sunt notate Iocurile unde batrsnele mai rezista

'inca.

Cu puncte verzi, locurile unde "predarea" e imineta sau numai

probabila,

Punctele albastre:

Ele coboara dinspre Dealullui F eisal, Dealul V,·lib iilo t; Dealul cu VCl 11 t; Dealul tara Ploaie, fac un ocol Lizierei Gutuilor, apoi se raspandesc in dreapta si In stanga pe Dealul dintre Vii ~i pe Dealul Portii. Din toate aceste .zone, punctele se desfac sinuos spre vaile M etopolis~ului, ocolesc strazile marinarilor lui Aziz-Crestinatul ~i strada Marchidanilor ell pravalii si ateliere, reunindu-se ~i despartindu-se din nou in trei degete mali spre fluviu, pe linia caselor sarace lasate urmasilor de fostii pietrari ~i proprietari de fierastraie de taiat piatra, ca ~i pe lima caselor ultimilor mostenitori ai mozaicarilor, ai micilor proprietari de rnori primitive §i ai fostilor curelari bulgari.

Par-tea de sus a punctelor albastre, de pe Dealul lui. Fe isa 1, Dealul dintre 'Vii, Dealul Portii etc .. , noteaza negotul de ani desfasurat de negustorii din Cetatea de Lana (ell un numar total de 12 batral1e cumparate), precum si de pravali8.§i metopolisieni de margine (5 b~rajle cumparate).

Pe dealurile aUiturate, negotul de ani, care coboara ill trei degete spre fluviu, apartine fie ·lui Aziz-Crestinarul (7 batrane), 13e secunzilor sill de pe vasele fluviale de CUIsa lungi1 (4 batrane).

e- • x ~ "iii • I n.:o.., H s:

i.Je. 8.~~~~.r~1_~111~ 111 aceste par·t1, ell ~l asocieru meu ~_mll avaet

;~ascflr·~ar!tl ne-am stabilit si noi mica noastra antrepriza, curnparB.rile noastre, Ins~ aflandu-se Itltr-un stadiu incipient (3

~

I· i:

II

!

-I

-I

,

.

~.

~ . . 1

..

:., .

,~ .

~

~

I

r.

I:

I·

}

~ .

I.

~: . 'j

( . 1 '

\.

STEFAN BANU~BSCU

184

Bazacopol a ridicat harta in sus, aratand-o lntreagi1 in raza vederii Generalului Marosin:

~ .

"In sf8r§it, zona cea mai compacta a punctelor albastre, pe

care, din pricina densitatii ei, mi-am permis s-o hasurez. E zona din jurul Bodegii Armeanului. Unde negotul de ani e facut de proprietara Bodegii. (Bazacopol, din discretie §i dintr -0 religie a omului de afaceri ell ceva stil, n-a numit-o pe Iapa-Rosie. Pe el il intereseaza ideile generale, 'ii plac punctele de vedere objective, a spus "proprietara Bodegii", adica atm cfit avea nevoie ca sfera generala a chestiunii in discutie sa fie ilustrata ell 0 notiune

~

particulara.) III aceasta Z0112r au fost cumparate 24 de batrane,

Daca socotim ca de la data cumpararii, fiecare batran~ predata a trait sau traiestc in medie 10 ani, inseamna ca numita proprietara a cumparat 240 de ani, adica un total de aproape dOUG secole §i

jumdtate. Sa stabilim suma medie anuala care e platit~ drept intretinerc sau pensie fiecarei batrane la valoarea de lei 1000 ~i constatam ca proprietara n-a platit pentru cele aproape doua secole si jumatate decat suma medica de 240 000 lei. Intrand in posesia averilor dupa decesul batranelor, cumparatoarca ajunge la castiguri surprinzatoarcin raport eu sumele platitc drept pensii, Fata de cei 240 000 lei cheltuiti, numai simpla revanzare a celor 24 de case si 24 de terenuri (fiecare teren· ell 0 suprafata de cca

1000 metri patrati) ~i a celorlalte bunuri ale curtilor, ale caselor,

constructiilor anexe etc., estimamca poate atinge un venit de 1 400 000 lei. Ceea ce 'inseamna un castig net de 1 160 000 lei. Si asta fara un singur leu investitie in plus. Micile reparatii facute caselor ~i curtilor, ciit b~tranele sunt in viata, se stie, sunt sau nu

A

scazute din ratele pensiilor annale san lunare. In cazul unor

investitii medii lns~ cele 24 de terenuri §i 24 de case l§i pot mari valoarea pan~ la eel putin dublu fata de valoarea initiala.

Am expus un caz privind «negotul intamplator» de-ani.

Un asemenea negot poate aduce, e drept, si venituri serioase.

Nu discutam calitatea asistentei acordata batranelor in schimbul

(

.

..

j

~ 1

1

~

, ,

1

I'

;

:

r

,

t.

j

• '; ,

. . .. .. . .. -. -, _. . ._ - .. . . - .. .. . .: .. _.. .. .. ,._ - .. :., .. : , .. '--. .. . , .;. ,_ , .. : .. , _ , .• ,~- -, ·n_·~ __ · .",",:"~~-~~~~_~:..,.. ~ - .~:_~ ~ '0-:-' ':~"'T:'":""'-"!'::':':'--·"""'I""":~.-:-..,._-T ·..:. . .....,.-:"I-· ~ ':-r':""""' .. r·~_~.....,:-: _ 'i"":" ~-7;=: - - _~I:,~'t:It~~~~ ~!I.! . ~ 7~F.ffl ' .

.. ,. !:. I .

• ( i

, ,

••• ~I.... • ....:"~ i t t

CARTEA DE LA METOPOLIS

185 anilor ~i averilor cumparate, Intrebarea se pune: dar pe planul existentei generale a orasului ~i a renasterii lui, ce rezultat aduce sau poate aduce negotul particular sau accidental de ani? Rezultatul e nul. Mai mult, daunator: 'in zona citata, dupa decesul sucesiv a 14 barfine, cumparatoarea, intrata in posesia averilor eu titlu legal de proprietate, a fragmentat parcelele eX1 stente care aveau 0 ratiune ill planul si dispunerea orasului in spatiu, nu numai atat, a sters ~i desfiintat doua sau trei strazi, blocand iesirile spre fluviu dinspre cartierul Marchidanilor ~i dinspre stradaCutitul de Aur. Este tocmai pericolul pe care-l amintisem mai inainte, la inceputul expunerii mele: minarea si dispersarea fondului de bunuri continui, care, 'inainte de a apartine placului fiecaruia, apartine integritatii orasului. Repet. Personal, frind un om de afaceri, nu reprosez nimanui veniturile §i castigurile. Nu pot, de aceea, sa fiu de acord ell acei metopolisieni care au ajuns pana acolo inc at, observand ca numita proprietara il gazduieste intr -una din incaperile Bodegii pe nefericitul Constantin Pierdutul 1- iul, au seos legenda ca I-ar folosi drept masina de caleul pentru a descurca multimile de ani cumparati de la batranele predate precum ~i sumele mari castigate de pe urma averilor lor. De asemeni, nu rna intcreseaza afirmatiile altora, precum ca in curand aproape intreaga flora a lui Aziz-Crestinatul va trece in mainile proprietarei Bodegii, asa cum au trecut, pe rand, vasul «Sfanta Sofia», escadrila de remorchere ~i cele opt bacuri de transportat cere ale , fffi"a ca nirneni si1 fi aflat astea la vreme.

Cred ca e limpede: pentru mine ~i pentrn asociatul meu singura chestiune 1a ordinca zilei e bararea negotului Intamplator de ani, nu pentru a-i smulge veniturile §i castigurile, ci pcntru a face loc unei initiativepublico de anvergura privind atat asistenta sistematica ~;i globala acordata batranelor luate in antrepriza, cat ~i renasterea pe viitor a orasului, Adica: ideea municipalitatii ; 0 Societate de antreprenori, sprijiniti de municipalitate, care sa

,

:: ,.

I:

~ :

(t

rl,

, . ,~

l

t

[

t ~'

I:

, .

•

+

,
i
t l
J
I
]
~
: 1
I ..
1
. I
! ;
! i!
.+
) .
, , .1
1.
~
I
I .;:
I I'~
i -
I; !.
-
:r
I: ~
I, .t
!
J •
. .:. ....
J -:;
:
i
~
1
..
-!
i
,
"f: ..
·1 !
.
.t ·l~
:! ! .... _-_.--_._----

,~ __ ~~ r~~~~_'·,~ __ ~ __

., ..... •• I -,- __ •• ',. I _'

_ .. "I • - .-- ...

186

desfasoarc un plan cuprinzator ~i 0 actiunc etlcacc 111 chestiunea

negopzlui de anl.

Altfel, aCCelJtam sfarsitul, ignorand posibilitatea generoasa a

_ JL.;_' .

.. h 1- .;,

UTIUl nou mcepu: ..

v '

1 ()~ PACATELE LUli1111

i ! i

i

I I

i·

L ,

I

!

Bazacopol~ dupa ce a lnfa~urat cu grija sulul de calc §i l-a reasezat )~n scrvieta, s-a ridicat, mvitandu-! ~i pe asociatul san sii faca la tel. Si sa1utandu-l cu un suras respectuos pe Generalul MarosiJl~ iar pe mine eli repetitia surasubn, tnsotn de Havaet, care nc salutase ~i el cu un Exact plin de stima, s-au iudreptat spre coridorul eli gcamlacuri al Pavilionului care ducea spre

- . .

le§lre·~

Si la plecare, Bazacopol se dovedea un om de lurne. Tot

ceca cc spuscse cl ~i aprobase automat Havaet, considera d1 n-a tost decat 0 olacura vorbire rntr-o seara de vara, care nu

..L

. merita nici dispuns, nici mare bataie de cap. Dar spusese ce

avea de spus. El cand depune 0 samanta, nu-i ca roata s:1 vada si sa ~stepte Dana rncoltcste si iese la scare. De obicei; nu

~ ~ J.. ~ -,"i .,

obisnuicsre sa se uuoarca decst cand planta e gata disanllL ~i

daca nu ;~sare, el mai are ~i alte serninte, depuse prin alte parti ell acecasi daruire risipitoare. El pretuie~te un fir crescut cand se numarri printre cele devenite pajiste. Desi Ia surasullul de ple care , raspunsul Generalului 11arosin a fost sec si definitiv:

"Nu am nici 0 legatura ell rl1unicipalitatea, iar negotu! de ani J1 detest, fie el particular sau public" - Bazacopol, amabil ~i rcspecruos, a l~sat sa sc lnleleaga, surazand inca 0 data cum stie el sa surada cu toata Iata, dl raspunso' nu-l orenseaza eli nimic. El are credinta cJ. ideile sale, apartinand viitorului, sunt

r!~'Q.; D~·t~1'- fl·' ''''_If"df,;~~:,.·~e (~ar lc va veni re-pede timpul sa. fie hiruitoare ..

}r...:.:...l. ~,.. ,_ .~j-.-_I ........ :J , - I·

:.:I.J' -. G'" a

... ,..,. _. • • ':I .....1:. J ..-" "" ;:-0. -.... ......t:). l' \(). • -, -.,}'-,.r"":'" ~

~J caJ ia obtu1cfca nne1 mruinte. once :Jener(b1. care ~(_, H .... S1_.Ji_,,_,t )

se afilia7.a mai curand sau mai tarziu,

cioplituri mali ~i repezi,

,A.

In ficcare an, prin luna aprilie-mai, ea luase calea dragostei

.c to ~ - X h ~, ->:I A r. l -'"""t. r 1 r .-

£ilg1flU en un oaroat sau C~J. :81D.H tn. 11lSU a Cauor; a Cetatea ae

........

If£nli san dincolo de dealuri1eikf etopoiis-ului, disparand cateodata

pfula spre lnt§.1"'1irea tluviului ell rnarea. Si nu se intorcea dec~:t

. . e .aproape 0 saptamfu1~, ... ferneia-paracliser statea

l.

lllcuiata in clopotnita

biscricii ortodoxe ~i refuza sa dca vreun semn. Trebile parohiei bateau pe loco Clopotele nu se mai auzean .. Cateva evenimente curente ale Me top otis-a lui, botezuri, nunti,

decesuri, n-au fosrinsotirc de bataiaclopotelor, au ramas nestiute

de cea mai marc parte a localitatii si s-au pierdut In anonimat, Nimeni n -a izhutit sa urce scarile pan~ ill varful clopotnitci uncle se ascunsese de lume femeia-paracliser. Usa de jos a turnului era baricadata. ~i chiar daca baric adele ar fi fost 'mlaturate, nirnic nu s-ar fi putut face, femeia-paracliser scosese scarile dill belciuge

.....

~i le urease in podul clopotnitei, asa ca nici rugamintile celor de

jos, nici forta lor flU puteau 5-0 coboare de unde se refugiase.

. Se credea d1 e vorbade 0 penitenta pe care femeia-paraclisei ~i-o impusese singura pentru a se curata de pacatele ei de 0 viata. Pacatele erau de dragoste ~i se credea ca venise clipa ca ea sa lc incheie oentru totdeauna, Dar cine stie daca, folosind yorba

~1.

"penitenta" ~ nu i se dadeau pe seama lucruri prea complicate. Ea

era 0 ferneie pe care Dumnezeu 0 facuse numai din cateva

FEMEIA-PARACLISER

\.tJ "..

FACE PENiTENTA IN

;:;,

TURNlTL

CLOPO'fNITEI

.";:J

PE~JTRU DRAGOSTELE EI

TRECUTE

I·

1

r ~ f·

r •

..

r

j ,.

,-

,

•

" .,

..

I;

,

~;

" ,.

II~

! .:

,

I

.,

j';

,

I·

• ..1

., 'I ,'I. ,-' .' '.-

1

,

I

I

I· ..

J ~. /:

l'

-t

-=-.

: ...

.. ..

7

;. , .

".

:~

; ·:·1

F

~

,

1 ,

r

1-:

,

•

I

J

I

I

I

j

j

i ~ ;

~ .

I !

I

i

r

l·

.. . L

~

~

• ! ;

I' r

.'

I'

I: il ii

Ii

I-

'1 !-

!."

\

t

....

1 . . . .. .. "- : _ . I·. . In ::: • I~::· :.:: .. :. :;.:.. .. 1·.· . _ ..•.... ··.·.:-;1 ~_··.-':-rJ··.:~·:-:":.'-::'':'''~i:~''~''':·'=-'-:-:·;.~r'~"'Ir~.;"'I ,~,,~,-~!,:~ !.,~~~I:~.~"jI"~M. '41,... :::SO;;;.,.-D-I:.--.'I7r F. _ .. F..... .'U._ •

... .... ... f:: . (~_~.'="t'i~~.1!!~,.. .•• ,...,.._~r::::,~---.'::"~.!iE_......... .. " ~Ji'n:,r,~.~] ~1(IiII-W AG

. . ...~ .. _ ,. _ ••• ~.. .~">"T~~':.. .. _ ~'~~~

: .... :~;.;:~j i;

I I·

· .

i

,('1 V

~TEFAN BAi'-IULESCU

CAR1EA DE LA fvffiTOPOLIS

189 imbracati: copiii femeii-paracliser si nu numai ai ci, pcntru ca in clipa cand preotul a avut slabiciunea s~-i ingaduie §i sa-i poarte dupa sine, la convoi s-au alamrat ~i alti copii din flori, abandonati de cine stie cine sau pierduti la intretaierea drumurilor dintre Dicomesia, Cetatea de Lana, Metopolis, Insula Cailor. Mavrocordat.

ToP. acesti copii care se tineau dupa preot §i al carer numar

se mgro~a an de an erau numiti de mctopolisieni; Pacateie Lumii.

Preotului ii era greu sa se dcscotoroseasca de ei. El era un om greoi care se ferea s~ faca un lucru san altul de teama sa nu greseasca, Un urias care manoa si bea mult, iar cand se misca . avea mereu spairna s~ nu loveasca sau sa calce ~i sa striveasca pe cineva. ~i din pricina acestei spaime l~i aseza totdeauna ill stanga ~i in dreapta doi copii care sa-l tina §i 83.-1 duca de mana. Suspina cu groaz8_ "of, viatfl amarat~':", privind inapoia lui spre

sirul n~fe~i~, a! copiilor padlsiti care-l urmau pas ell pas, a§a cum ofta ~1 cand lua masa ~i cand manca peste masura de mult.

Ca de aiel ii vine porecla preotului paron Viaja Amartua, am mai spus. Urmat pe strazile lvletopolis-ului de Piicatele Lumii, p~oh~l oferea. zilnic ~n spectacol pe care metopolisienii il gustau din plin, glumind n~ang pe seama parohiei, a femeii-paracliser,

pe searna atator int~pUiri ale evadarilor ei amoroase precum ~d pe . se~ma preotului care trebuia sa tfirasca rnereu dupa sine convoiul acela balta; de copii de pripas ("documentul rnizeriei lun_rii" - spusese un ziarist anarhist ~i ateu run Mavrocordat ), SM.-l hraneasca pe la mesele de mila, dar si sa-i unbracc pentru a

Ie acoperi cat de cat rusinea. . .

"Trece parohul ell Pacateie Lumii " - e 0 yorba care In Metopolis poate lnsemna : "in partea aceea e un parastas", "dincolo e 0 nunta'', "nu departe de aici e un bote:", sau "iar a mai murit cinevd .

Orieme da un ospat de pomenire, osp:1t de c~atorie sau ill cinstea unui nou-nascut, pregate§te separat ~i 0 masa lunga ~i

188

prin iunie. Se Intorcea singura, fliriJ_ barbarul ell care plecase. Si dup;i mai putin de un an dadea nastere unui baiat sau unei fete.

A

Inalta ~i cu trupul mare, rnai puternica dec fit un hamal care cara

saci sau decat un pietrar care sparge budlti de stancs. eu barosul, ea nu putea fi oprita sa fuga atunci cand simtea nevoia dragostei, Iugea chiar in clips cand trupul ii cerea asa ceva, oriunde s-ar fi aflat: odata se ana in casa parohiala ~i n-a mai avut rabdare s~ deschida usa si sa iasa, a doborat usa cu urnarul. Alti1 data se afla la un parastas si tocmai i se 'intindea un castron mare de

.~

portelan cu mancarc, a tipat, a 13.sat castronul s~ cada pe podele

~i sa se sparga in buditi ~i a fugit. Pentru fiecare an, cand ea a fugit sa-si came dragostea si un barbat eu care sa faca dragoste, metopolisienii au cate 0 poveste ~i chiar daca nu trebuie crezuti pe de-a-ntregul, ca ea fugea ca 0 s~batica in momentul cfmd 0 chema dragostea, e un adevar pe care-l stiu ~i-l afirma oamenii cei mai intelep~ ca ~i oamenii cei mai lipsiti de imaginatie. Fuga ei se repeta §i s-a repetat timp de mai mult de douazeci de ani. Barbatii cu care plcca nu prea erau cunoscuti in Metopolis, sau chiar daca erau cunoscuti, aventurile femeii-paracliser n-au fost ccrcetate prea In amanunt, fiind socotite lipsite de noblete, Precis, nu se stia niciodata alegerea facuta de ea si de cele mai multe ori numelc barbatilor eu care se tnsotea ramanea necunoscut, iar dad! cinvea llcuno~tea~ il trecea sub tacere.

Din drag 0 stele ei de-a lungul timpului s-an nascut mai mult

de zece copii - unii sustin chiar ca mai mult de cincisprezece, dar ar fi prea rnult - pe care fie ca i-a dat de suflet dicomesienilor de peste fluviu care-i cresteau ca sa-i fadi slugi, fie ca i-a [inut un timp pe langa parohie pan~ se inhltau ~i erau In stare sa-i poarte caldarusa ~i patrafirul preotului §l sa-l msoteascti pe la pomeni, parastasuri, impart3,§anie de bolnavi, la mese ~i ospete

de botezuri, nunti ~i Inmotmantari_

Din pticina asta preotul paroh putea fi_ vazut prin Metopolis

cum trecc pe strazi urmat de 0 sumedenie de copii sumar

... ~~

- .. I.·~~~'::';-':'~'.-- 1

~

I. ,:

i

I'

I;

I.

I

· .

·

I

I

· .

::

ji

i

I

r' I· ~

r i

I

If

r:

I··

J. t :::

r

'.

f:

I

· 1

· I

· :

, . , .

, .

~ .

II

.j

( .1

1

.1

. r

l

j,

·IJ :0:.

:"~

, \..

.... --------~

CARTEA DE LA IvffiTt)POLIS

190

.A .....

191

scunda pentru Pdcatele Lumu. in capul acelei mese sta totdeauna parohul, asezat eli trupullui matahatos pe un fel de butuc, ftl~ut dintr ~O scorbura de salcie, butuc carat de fiecare data de convoiul copiilor 'intr -un carucior, pentru ca un scaun obisnuit nu er putea

. tine greutatea preotului. Acolo, in capul rnesei, e .~ingulU~ l~~ de unde parohul are prilejul sa rncerce sa Ie dea copiilor pm-asltI un

fel de cducatie, si numai atunci cand masa e tncarcata ell mancare: "ot, viaid am1irlltit, nu va btueti intre voi, pdcatele lumii, ~ent~ o bucatii nenorociui de paine", "§terge-te ta nas", "nu lnghlp , nemes tecat. lacomia pdmantului ce esti", "nu ascunde copanul de pui sub cdmasii cit ai camasa sparta a, "dacd scapi 0 bucatd sub masd n-o mai lua de jos, las-o pentru sobolani §i furnici l=,

H ot. via/a amdrata; cum. ne mai chinui pe toti, pacateie lu:~i~ ", si asa rnai departe. Cum se vede, numele de Pacatete LUi~.ll, ~~ convoiului de copii de catre rnetopolisieni, a fost luat chiar GIn

ticurile vcrbale ale parohului.

Coniii din primii ani ai dragostelor fcmeu-parachser nu mai

- u

sunt de mult, bine1nteles, in convoiui de piicate care cara

butucul-scaun al parohului, Au crescut mari, au parasit convoiul, unii dintre ei s-au casatorit de foarte tineri, iar casiitoriile lor nu prca au tinut. Uni; au devenit slugi la dicornesieni, ori s-au amestecat primre barcagii cu cutite ascunse prin hainele lor de capatat, pandind norocul ~i painea ill portulMetopolis-u1ui, prin fat a Bodegii Armennului ~i pe la Piciorul Neamtuiui. Sau au luat c;leajVlavrocordat-ului unde lumea e si mai pestrita si unde curg ceva mai multi bani pe jos. Urmatorii copii ai femeii-paracliser~ care au crescut ~i au p~rasit convoiul, au facut la tel, precum eel dintai, ori s-3U alaturat rnultirnii de oameni ~di rost care misuna prin Cetatea de Liinli §i asteapta la vaduri sa se a1~~g~ cu ce-:a. din negustcria altora de oi, de vite, de Uln~ de piei, 13r tetele nascute din ferneia-paracliser au luat drumul "fetelor tara ghete de mantis", ~i au mccput dragostea in picioarele goale si 0 due lot asa, r~:ai departe, 1i1 picloarele goale. Una si_ngura s-a lutalnit

cu noroeul ~i, primind niste ghete vechi de imprumut, a trecut iarna fluviul la serbarile dicornesiene §i a fost r~pita acolo de un biet tinerel firav, ~i el sluga in curtea altnia, asa cum a devenit si fata, atata nurnai ca si-an fscut amandoi casa §ii au putut da copiilor lor un adapost, iar copiii Ie sunt multi. Fata asta a nascut de doua ori gemeni, intr -un an a nascut chiar patru copii dintr -0 data si vestea a fost raspandita la timpul ei de Agentia Havas prin toata Europa, dar nici mama, nici copiii nu S-3U ales cu prea muIte, decfit eli 0 glorie deocheata de care au r§..1) prosteste mult timp dicomesienii, pastrand ziarele unde se publicase stirea (ell titlul "0 campioana a fecunditatii") pan~ cand lUC1Ul a fost uitat, iar ei au fumat ziarele, rasucindu-si tutunul In ele pana la ultima bucatica ~i mai razand 0 data de povestea aceea de mult uitata si laudata de Agentia Hall/as.

Desi copiii femeii-paracliser nu mai sunt ei aceia care formeaza grosul convoiului de Pdcate ale lumii, con voiul a rarnas ca nurnar aproape mercu acelasi, nu de putinc 011 s-a marit in asa fcl meat mortul eel mai sarac si fara rude e condus sore locul de veci de un popor de COP;! care Ii c§nta cantecul de sfal~it inrr-o harmalaie de voci §i se mchina pentru el ell zeci de rnaini ca mtr-un joe de gimnastica ritmica. ~i pe masura ce copiii cresc, pleaca .~i ei ca si aceia care au fost Inainrea 101", spre alto patti, iI1 dreapta sau 11"1 stanga fluviului, pentru a-si trai rnai dcparte varstcle ~i nevoile varstclor, dar alte fiinte mici 'intre patru ~i zece ani le iau locul si convoiul se reface in cotinuare. Asa ca niciodata

- ~

parohu1 n-a mai putut scapa de acest blestem. Pacateie Lumii n

urmeaza mereu pe strazile Met~polis-ului~ Unii dintre copii au venit ~i vin sa intre ill convoi fara sa li se stie numcle. ~i chiar daca venind, unul dintre ei ~i -I spunea, parohul ii dadea ait nume, ell credinta ca astfel u va indulci destinul ~i po ate- i va schimba cumva cursul nenorocit a1 vietii, Asa se race cs rnai toti copiii din convoi, fie ca au avut san n-au avut nume, poarta nume date

....

de parch, iar convoiul in continua curgere pe strih,ile ~i p~~ ann

, <

, ..

!

I

,

r ~ l .

i '

"

I ,

, ':

,.

'.

'. .,

,

1

. ....... ,

... ... . .- _. .. . - .. .•... ... . - .. .

.. .. . :. . .

•• • •• 'Ir·· -_ •• - ---

__ • _ •• •••• __ • __ lor _ •• _ ••• - - -

--_._. -_ ..

_. __ - --- -_.-

_. ._. ~_, :--,,;.:jIO:~

__ • ••••• ~. _ _. • _ • _. _ •• • m _ •• _ ••• _. • __ • ~ ,~:.:.~.: .=,:;~~Q

. :--~ !

. . .. :: :

i:

I I ,

!

I

. .{""

r:r-

J'E

. -

-~ -,

~

tt

. ,

! .

i

"1:

.~

:~. ~~

:.l!

, :

! .

I:

! :

..

,

CARTEA, DE LA rvlETOPOLIS

'II ••

1jTEFAN BANULESCU

.....

193

A murit in urma eu trei ani Belizarie Belizarie. Femeiaparacliser I-a plans aproape 0 sM.ptrun3na, a purtat doliu ... -

~ .... l' ~1 I a

mgnjrt mu t tirnp locul de veci.

.Care din~e ~opii.s!l fi fost allui Belizarie, Intrebarca nu se mal punea. Ci cand ~l cum sa fi fugit undeva femeia-paracliser

eu un. om ~a BeIizarie Belizarie, care nu putea suferi femeile nemaivorbind cK in ultimii SID ani §i pana in clipa sfarA ~ lit 1 It ' f 1 di '5"1 U UI,

ostu me ic combatant n~ lZbu~ea sa se miste, se urnea greu,

trupul s~u matahMo~ era ~m :: ~ ce mai suferind. Daca iesea . pe str~~le M~topolIS-ulul gMala, tusea tabagic, abia i~i tara boc~ncll sau cizmele cazone de care nu se lipsea (i~i cumpara de Iiecare ?ata alta lncaItaminte de la cazarmile orasului cand cea veche 1 se rupea). Belizarie se misca greu nu numai pentru cit era corpolent, dar avea ~i 0 intepeneala a picioarelor mai ~ult d~ 0 suta de ~e~ el nu putea merge, se oprea ill drum, inlemmnd ca 0 stanne ~l urla rasunator, amenintand eu un baston

grosolan pe ca:e 11 tinea ridicat §i indreptat inainte ca pe 0 anna. Du~ezeu ~tl~ de ce ii ameninta el pe altii cand 11 apucau d~rerile de _Plcloare .. Cfu1d ramanea intepenit in mijlocul strazii ~~ nu se mai putea nusca, era luat pe sus din rascrucea drumului si dus l~ el acasa, asa teapan cum ramasese in strada, drept ca

un fachir. '

. Pmca de a~nc~ de c~d femeia-paracliser it plansese ell d~~rare pe Belizane Belizarie - cand acesta a murit teapan, ill picioarc, rezemat de baston, la 0 raspantie, en spatele proptit de

un strop de telegraf, san mai degraba stalpul putted sprijinit de el _ s-~ o~servat ca ea nu mai era ce-a fost: plangea lalait, eu s~ghitu:n uscate, ca ~ b~trfu1a ~i parea di pentru bID-bap ~i dragoste gandun nu prea ID31 avea.

Fe~eia-paracliser daduse semne mai demult c~-~i va incheia

c~i1toriile n~astfunpMate care 0 smulsesera ani in sir, in fiecare pnm~~ar~ dill Metopolis'1?ac~ mai fugea ell vreun barbat, fugea tot mai aproape de oras, In ultimii doi-trei ani n-a mers mai

, ,

, ,

,

l

..

j. I:

192

Metopolis-ului a fast f?i este plio de flume de eroi si regi biblici,

de profeti sau de man manuuti: Moise, iafet., David, Solomon, Samuil, tonatan. Iudita, Magdala, Salonteea, Sulamita, Absalom Asur; Aram, Canaan, Eli, tov. Elifaz, Anaz: Pillat, Gomer, Tubal.

Parohul s-a ferit s~ le dea nume folosite in mod obi~nuit ill Metopolis, pentru a nu-i of ens a pe metopolisieni. Dar tocmai dandu-le altele §i deosebindu - i prin nume at§! de rare si strhlucite, neroul\umise foarte mult pe oamenii locului §i a fost chiarinvinuit ca a luat In desert dirti1e sfinte ~i ca a format 0 noua semintie din

A

Pacatele Lumii, botezand-o ell nume lmpru:-at~ti. Invinuirea a luat proportii serioase, daca un consiliu de protopop~ intronit la Cetatea de Li1nil) a trebuit sa intre l:ntr-o lunga deliberare. Consiliul a respins pana 1a urma acuzatia ca neadevarata §i a . refuzat sa-l scoata pe Vial'lAmii.rdti1 din parohiaAletopolis-ului, mai mult, i-a adus laude pentru omenie ~i mila. Ceea ce i-a fKeut pe dicomesieni, aflati totdeauna departe de intflmplarile oraselor, s:i-l socoteasdi pc Viala Amartlti1 un fel de profet §i sa vina la el, ani de-a randul de atunci, pentru iertari, tam~duiri ~i preziceri

de bine.

La Ioarte putini dintre copiii convoiului Ii s-au cunoscut ~i li

se cunose pruintii. Iar copiilor femeii-paracliser nu li s-an cunoscut tatii, U neori s-an facut, e drept, presupune!'41uandu-se ca semn de recuno3§tere felul cum plangea femeia--paracliser pe unbtirbat mort sau pe altul. Pe care-I plangea mai sffu?ietor, se credea ca ar fi fost

tatal unei fete sau a1 unui baiat nascut de ea. A~a de pilda, cand ea a plans zile in sir pe un batran barcagiu dus la locul de veci, apoi

pe un corms- voiajor pierdut intr -un accident de tren, pe un negustor de cai doborat de hoti pe Drumul Ciocliriiilor din Dicom.esia si, In sf~it, pe un subofiter de infanterie tnecai in fluviu In imprejurm

necunoscute _;._ s-a bwuit ca acestia 5-a1' fi numru-al printre iubini ei cei mai p~tim~i. Dar s-a intfunplat 6 data ceva care i-a fllcut pe meta po lisieni s~ fie mai rezerv a\i in a descoperi fosti iubiti printre

cei plan~i de femeia-paracliser.

tI·

f

!,

~

-

,.

- ..

.

!!

~.

I )

I

. •

,

,. ,

f

r

,

~

,

i

!

(.

l

t

I

,.

,

r

,

I

r I.

,(I

I

i

I

,

i.

,

..

·1:

, , ., ,

_. ' ..

\

,

I ~ ,

• - • _.. "':' I • _. ••••• _: _' '_' -oJ,' •• ,',", ,"i''':''' ..:, =-: :...- .. :- ",,: .:. ;-. .: ''1 __ .-.. ,'I _............. ._ rl- •• •

• • • • - -". _ .. __ ' ........ ., -::''-u''r :-:-':-r ...... 1:il1 .... ~.::~ ,,:,..tr ... :-a-m....,.. 1I'TT""_':'7hC:-

• '. • • • ••• I' ~~~~~:u!'rw..-t'l.l":lo":L ~~'raIIIih~

. . _ _ ~.::: .. ~~ pr~~M!4' .Y.~ ~J!i ~""'~~~~1III'IIIaI

........ " .. : ...... '. .. ';. i: ......... '-':..:-';~.~~~~ .... :

. .' • . ... - ·,·-·'·i:"-~'~

...... ~~

_l~

• .. - ._._ .. _ .. _-_ •• - .- .. ~- '0_.' ., •• .. - ... ~~

• '. I' '. __ • •••• • ' •• I

..
,
;1
. '
I
iI
t
i
:. :
:l.'
i
._{
'":-'
~-
-r
I f
.¥
~ ..
i .. ~
r
1
i :
, -
: ,
i
1 :
i
I ~
~
:1 i " ~
t, 1
.~ ~
j : ~
1 ;
,
I' ..
J I
~ I~I
~ "
~ , ,
1 :1
( :
; ) :i
, .
'1 ,
<
1
,
1
i
,
i
f
., i
, J
, ~
( i
(
[
~
I
I
I
I
t
r
-,
., ~TEFAN ~A.NlJLESCU

CARTEA DE LA METOPOLIS

..

195 acopera. Tacerea va fi numele nostm" - a spus un metopolisian mai guraliv, privind spre clopotnita muta,

Generalul Marosin avea intrucatva dreptate, intr-adev ar, orasul s-a aflat intr -0 . continua depopulare, fetele ~i tinerii au parasit an de an Metopolis-ul. Au ramas batranii, lipsiti de mdrazneala §i de putere. Iar dintre cei puternici, doar cei legati de 0 avere sau .de 0 slujba care atrage respectul. in afar~ de ei, putine semne de tinerete si de pofta de a trai. Iar convoiul de copii, care formeaza Pacatele Lumii, trez~te §i mai multa spaima §i frica de sffu"§it §i face orasul s11 se teama §i mai mult de propria-i oboseala §ci b~ete.

Dar §i batranii par e~ vor s;;:t paraseasca, intr -un fel, ~i ei orasul, "Desi nll se misca prea mult la varsta lor, sunt Iuati eu asalt de 31tH - a spus deunazi'Iopometristul, vorbesc mai alesde batranele

• •

care-si vand ultimii ani de viat11; ca ~i cum ce au avnt de incheiat

ell Metopolis-ul auvrut sa incheie ceva mai devreme.' "Negotul de ani s-a intins dinspre pcriferii, a incercuit orasul §i tnainteaea spre fluviu."

"Daca deasupra, pe strazile Metopolis-ului fronturile de cumparare a ultimilor ani de bi:1tr§nete ai orasului inainteaza, nici sub Metopolis lucmrile nu stan nemiscate. Generalul Glad, desfacut de mult de Iapa-Rosie, desprins §i de Bazacopol §i de Havaet cu care se msotisc in afaceri de tot soiul, a cumparat de cfttiva ani drepturile de explorare a dealurilor metopolisiene ~i de folosire a carierelor ~i incearca acum marea sansa a sortii lui: crede eli a des cope ritfiloa ne le pietrei de marmora rosie §i crede cit aceste filoane tree pe sub Metopolis. A inceput sa dill-arne orasul incepand dinspre nord-est, a cumparat cateva strazi de acolo, din cartierul turco-tataresc, a platit despagubiri §i acum d1viUugurile lui rastoama garduri, strivesc case de paianta, putini, ciubere, iesle de catari, cotete de. gaini, tufe de maces ~i duzi uscati, Iar In urma tavalugurilor, yin oamenii lui Glad eu dinamita §i fae gauri marl sub dealurile orasului din acea parte de nord-est

,.

';

194

departe de Insula Cailor §i nici macar p§n~ acolo, abia daca ajungea, iesind din Metopolis, pftn~ la Dealul Gutuilor san spre padurile de nuci care ascund vederii casa veche a palarierului. Iar absentele ei din oras erau din ce in ce mai scurte, nu ca alta

data doua-trei luni,

~i iata cii anul acesta, in mai-aprilie, femeia-paracliser n-a

mai luat dmmul nici spre stanga, nici spre dreapta fluviului. A dimas la parohie si a prins-o toamna fara ca vreo dragoste s-o tulbure.1n ultimele zile ale lunii august a intrat brusc in clopotni~ lunfindll-~i provizii Cll ca, s-a baricadat, n-a mai batut clopotele pentru nici un eveniment alMetopolis-ului. Strigata si chemata, a refuzat sil. coboare de pe podiumul de sus, unde se afl~ lanturile §i franghiile clopotelor, §i sUi acolo flidi sa dea vreun semn, fm-~

s~ faca vreo rniscare,

Lumea s-a strans in curtea bisericii, parohul Via/a Ami1rllta,

eu statura de urs, iSi frange mainile §i nu stie ce s:l faca ~i, la drept vorbind, nici n-ar vrea sti faca ceva, pentru a nu gresi §i pentru a nu tmpinge lucrurile ~i mai departe decat ajunsesem.

. Sunt acurn zile de septembrie, e ajun de Sffultli Marie Mica, M etopolis-ul trebuie s11 intre in zodia unor marl serbari de toamna, pline de fast, eu ceremonii unice, pe malu1 fluviului, ell petreceri bogate in gradinile Bodegii Armeanului, cu balciuri si pocnitori pe dealuri, ell muzici, eu artisti de eire veniti de laMavrocordat~ ell rnultimi de gura-casca porniti in valuri dinspre Dicomesia §1 Cetatea de LOnl1 - dar toml a dimas balta, toate pregatirile se misca anapoda de cand femeia-paraclisers-a ureat ill clopotnita si sdi ac010 muta §i straina de tot ce se intampUi §i se poate

intampla in viata Metopolis-ului. .

Mai toti au tnteles rnotivul refugiului §i tacerii ei. Dar nu

sirnpla lntelegere a motivului a adus atata mirare ciudata si frica neinte1easii pe strazile §i in casele Metopolis-ului. De cand ea a facut acest gest, un vfmt de b~tranete §i de pustiu rece a fost simtit in oras, "Suntem barrani, Ne ajunge batranetea ~i ne

,.

'! .;

"

i ~

,.

il

.,

j' ·1

..

;!:

.' ,

i

, . '

. - ... _--_._

. . ..'

.-----~~--~--~- --_._._ ... ---

i:

,

I

.. i

( .

I

~

4. ;1..:.

:li ~-i x ']t-~ ..

., '

r

'S.

If

~~

.

1'1

!

f

f~~

,"""

~.-'

.:-"~.

~i:.

t·:':~I

.~:

fi:

To f.::;

Ii·

'. -

: i

<.,

.. .

:.:

. ,

.' ~.

:~ .~

~

CARTEA·DE LA METOPOLIS

~TEFAN BANULESCU

197 Aici se bateau monezi calpe pentru cumpararea ~i uciderea

vrajmasilor .

Din acest Of8.§ al apusurilor, Imparateasa Zoe Porfirogeneta,

Care si-a inceput aventurile amoroase Abia la varsta de cincizeci de ani

,

'Ierminandu-le la saptezcci si patru,

"De aici ~i aducea agrafele de argint ~i de aUT Colierele, cordoanele,

Coroanele de frunze §i flori de metal, Din orasul apusurilor.

:}i tot din acest Of3§

A

I§i aducea §i alifrile pentru fata

Crezand ca-~i va mtoarce varstele tineretii netraite ~i prospetimea obrazurilor,

Cfitiva me!opolisieni ~ai dusi la scoala, care-l auzisera pe Havaet rostind grozaviile acelea de versuri la Bodega Armeanului, alergasera la parohul Via/a Amlirt1ti:i sa-l intrebe daca stie de astfel de versuri profetice din vechime - preotul citea greceste si latineste - si daca-i adevarat ca de mult apasa un blestem asupra Metopolis-ului.

A1ti metopolisieni I-au mtrebat de asta chiar pe Aram Telguran.cafegiul din Mavrococrdat, §i el ell capul plin de c3rti.

Viall! Amltrltti1 raspunsese:

. ':N-.~ mai de~his a c~ greceasca ~i latineasca din tinerete.

NICI Biblia n-o mai deschid, Pentru ci1 0 ~tiu pe dinafara, Dar eu

poetii nu m-am ocupat niciodata.Insa una stiu: in cartile bizantine n~-~ amintesc s~ fi int§1nit vreodata numele orasului Metopolis. NICIO carte veche nu-l pomeneste, Still ca l-am cautat sa-l gasesc in cartile de capiitili §i n-am dat de el. Mai ales cand am fost trimis aici, in parobia Metopolis-ului, i-am cautat numele in carti. Orasul Metopolis n-a existat, n-a fost notat pe timpul Bizantului,

196

si, dupa cum se aude, filoanele pierind ~i ascunzfuldu-se mereu pe sub mai toata talpa orasului din zona de sus Si. de mijloc~ Generalul Glad n-are de ales, el trebuie sa caute mal departe Sl ca sa caute dfu-ama, pentru a putea gasi ccea ce cauta".

. '

Carierele sunt deschise pe distante marl, annate tntregi de

oameni lucreaza pe lang~ dealuri1e orasului, convoaie de carute illcardl gramezile de piatd1 zvfu"lite din gi1urile facute sub oras ~i Ie ~i pomesc in huruitul rotilor spre portul Metopolis-ului sau

spre alte drumuri. .

Barcagiii si-au parasit barcile, Plicatele Lumii, care au ajuns

oameni maturi, s-an adunat de pe unde se d1spandiseri1, multimi de oameni tara rost care taiau frunza la caini prin Mavrocordat, prin vadurile C eti11ii de Lana, au alergat toti spre Generalul Glad ~i-l numesc salvatorul ~i bineftiditorullor, li saruta mana, se lungesc in praf in fata lui, II cer bani ~i mancare. sperand ca vor

primi nira sa faca nimic.

, Numele Generalului Glad straluceste in M etopolis mai mult

decst numele Generalului Marosin care a inceput sa apuna de cand rudele lui au pus mana pe loturi intregi din ferrna, pe magaziile lui de granc, pe proprietatile sale dicomesiene §i

mavrocordate.

Havaet insusi, desi prins in negotu! de ani eli mai-marelesIDI

asociat Bazacopol, ~i tntr-un razboi declarat tmpotriva

"Iepei-Ro§ll, care a luat-o inaintea tuturorin cumpararea b~tranelor Si a avuturilor acestora, insllSi Havaet a simtit "vantul pustiului care s-a abatut asupra orasului" si se ziee ca ar fi spus la Bodega Armeanului: "inc~ din vechime un poet foarte cunoscut din Imperiul Bizantu1ui, nurnise Metopolis-ul " oras al apusurilor" · Havaet ar fi spus pe dinafara aceste versuri ale vechiului poet

bizantin:

, ,

..

I

I I

-

~;

Oral? a1 metopelor rosii, Of3.§ hranit eu apusuri,

Aici i~i cioplea Bizantul pietrele imperiale de mormant.

.. - .... . ..

•• •• _. • •• _-..... .-. I •• _ ••• _ •••••• _. - •••

.. - __ ._. __ --"1_-

1
:f
I
J
~
.{
.•.
'~
I ;,
1 ,
J
I ,
I ~
! : f
: :{
". ~
::.:.
:
._ .....
.:.l
-""II
I l
1
!
, .::-
, :-:-:
.. :
~
. -
;
..
! i
I i
, p.'
~ .(
1 I·
-t,
j [
~
1 ~
.-
--;
11 !
1 - :'
1 ~ ,
11 ~
1"1
1 ~
I (
l. ~
1
t . ;
,
•
I
I
.~
r
I·
.. CARTEA DE LA rvlETOPOLIS

v

STEf11N BANUL~SCl!

199 nici unuldin ei. Dar am zis, in Bizan] ell multe lucruri se lucrain dublu ~i cateodata se negau intre ele. fuvi1tatul de cancelarie . imp~ru:e~i1 P~copios din Cesareea a seris dona istorii: una oficiald, m care-i lauda pe Justinian si Teodora, iar 0 altit istorie

secret~, in care~i calomnia pe cei doi lmpru-ay ca pe niste vizitii~

.Oncum ar fi fost lucrurile, Metopolis-vs; nefiind trecut nici pnntre c~le vazute, nici printre cele ell fa~ ascunsa, mseamna eli n:a existat un poet c~e, nefiind el insusi intr-un oras eu fiinta

. san m~ -un oras c~e-~n ascunde frinta, sa-i cantc rasariturile §i apu~urile. M etop?lls-ul nu este trecut nici in cartile de mult mai tarziu, de dupa Bizant, Nici mult timp incoace, spre noi.In harta de la Padova, a Stolnicului Constantin Cantacuzino, orasul nu e notat.

Iar acum veniti voi la Aram Telguran ~i-l mtrebati daca e ad:v~.ce-a spus H~vaet despre Metopolis §i despre apropiatu-i sfarsit §1 daca a existat un poet bizantin care sa-i fi cantat

blestemele d~ Iaceput. W ~treb §i eu: Havaet existd? inn ziceti c~ da. Atunci, ce sa va mal spun? Duceti-va acasa §i uitati-va bm~: daca M~topolis-ul vostru exista, bucurati-va §i nu v~ temeti rom mu1!. Chiar daca of3_§ul vostru n-a fost pe vremea Bizanjului, asta .nu. m~e~!1 ~!1 VOl, metopolisienii, sunteti veniti pe lume d~ nicaieri, erne sue, poate sunteti oameni mai vechi chiar deem

Bizantul. ~~a ca at~ trecut ~ste foarte multe apusuri. §i daca ~i ~a~aet eX1St~ desi versurile pe care vi le-a spus nu le-a seris niciodata vreun poet ?izantin, bucurati-va ca exista §i Havaet, Si ca alt rau decar versurile acelea nepricopsite el nu v ... a facut inc~."

. .D~ nu s-ar pllt~a spune c! metopolisienii au ramas prea ~titi, fie c~ a~ stun, fie c: n-au stiut ce au spus Telguran §i parohul. Lucrurile, care se mtfunplau in Metopolis si in jurul

~ra~ului, ii faceau sa se cam teama de la 0 vreme. Daca intamplarea ell fcmeia-paracliser s-ar fi ivit in anii trecuti, cfutd ?U se abti.tus~r~ atat de multe asupra orasului, prea mare importanta nu 1.s-ar fi dat. Dar acum gestul femeii-paracliser se

198

Cum n-a fost niei in timpul dinainte, al grecilor lui Herodot san a1 romanilor lui August san Traian. Dac11Metopolis-ul n-aexistat, atunci nici vreun poet de atunci nu I-a cantar, fie el grec, latin sau hizantin. Intrebap-l pe Havaet lnci1 0 data, ce-i en versurile astea, cine le-a scris §i de unde Ie are? Daca v~ spune §i a doua oara versurile exact cum vi le-a spus intru., inseamn~ ca e ceva eu ele ~i ca ele yin de undeva cu adevm-at '. Daca nu, atunc~ Dumnezeu §tie- ce ne rnai asteapta §i din cer, ~1 de pe pamam, §1

de sub pamant, §i din c~.'~

lar r~punsu11ui Aram Telguran n-a fost altul: .

"In Bizant au fost doua feluri de lucruri: Care erau. ~l car~

nu erau. San, fiecare lUCID putea avea doua fete, daca nu mai multe. Bizantu4 desi se numea Imperiul Roman de Rru;mt ~i se sncotea latin, de 1a un timp avea mai rnult greci in fruntea lui ', lar

. poeziile se scriau mai ales in greceste. Dar Metop~lis-ul n~ eXISt~

nidiieri pe harta vechiului Bizant· in nici ~u1 ~ loc~e ~~ . apropiate sau rnai indepfutate ale Pon~l~ E~X1n . Adica: mel

printre ofa§ele care puteau fi vaznte, mci pnn~ c~l: can: se ascundeau nevazute lumii. Un mare poet al tanguirilor §1 al

jeluirilor'a avut BizanW1: Teodor Prodro~~~ N_-a trait ins~ r=

vremea imp~tesei Zoe porfirogenet~ mel mamtea vremn ei, .

ci dimpotriv~ cu mai mult de 0 suta de ani dupa. N-~~:a c~ s~ scrie versuri despre ea. Trebuia sa- i laude pe imprtratn rn vlat~ §1 nu s~-§i lntiirzie condeiul eu cei dinainte, sli-§i piarda adica

. vremea, bruma de cl§tig §i bruma de ononui. Dar §i acest Teodor

Prodromul- ca multe alte lucruri si fiinte din Bizant - au fost doi, ca s~ zic asa: un Teodor Prodromul de ~ala,. c~e :mi~ spera s~ aibM. pe masa 0 supa sMacn. din ~atede V1~ §l ~tun de branz~ valah~ ~i traia mereu, eiciiht, batut §l chinuit de

nevastli.--sa; §i un alt Teodor ProdromuL poet de curte, Uiudilt~r a1 Irinei Dukas - vaduva Imp~atului Alexis Comneanul- §t1a

multa carte grecease~ ~i Iatineasca. Unii sustin ca, desi s-au ~nstrat versuri de la ambii Teodori Prodromi, ele n-ar fi fost sense de

. ,

j :

, 1

..

rl

q 1

.j I·

';

.,

"

I!

r ,

, ,

~l

; .

• j

I·

i

.~.

:!

;:1

.·1.

-,

- .. :~

• •• - .. roo_I.1 ~ •• I J-:: ........ - 1- - •• _.'1. 1 •• '-'-·: •

I