Autor» Conf de ug. Seceeis OND /U STABILIREA PRELUCRARILOR REALIZATE PRIN ASCHIERE 1. Considerafii teoretice Criteriul cuantificabil matematic pe baza cdruia se stabilesc prelucririle unui produs pe un sistem tehnologic de prelucrare este criteriul de capabilitate, exprimat prin indicele de eapabilitate Cp: cp= 251, 2 Ww lunde: Teg reprezinti tolerana unei caracteristici goometrice prescrise (dimensiune, form, pozitie relativa, rugozitate); W— precizia realizata de sisternul tchnologic tn conditi bine precizate (W=6a); 0 —abaterea medie standard. Sau 6o/ Teg 12 . ‘Treapta de precizie 9-10-11 * : = “Treapta de precizie 78 * —* ‘Treapta de precizie <6 * : Rugozitatea Ra > 12,5 . 3,2Ra < 12,5 . 7 Ras32 . : 2.Etape necesare stabilirii prelueririlor Se parcurg urmatoarele etape, dup cum urmeazi. L Pentru fiecare suprafati trebuie si se stabileasci mai inti procedecle de prelucrare prin aschiere care o pot aduce din starea initiala in starea final. Pentru aceasta trebuie si se cunoasci modul de generare a suprafetelor pentru fiecare procedeu si sistemul tehnologic de prelucrare, posibilititile de prelucrare gi cu preciziile economice aferente acestora. Exemplu: strunjire/frezare ‘Hrectificare; strunjire/frezare + rectificare + honuire/lepuire/vibronetezire. 2.Se va stabil apoi numarul de prelucrari prin care trebuie si treacdi o suprafafa pentru a ajunge din starea inifiala la starea finala. Exemplu: strunjire degrosare + strunjire semifinisare + strunjire finisare; strunjire degrosare + strunjire finisare + rectificare, Aceasta se face in doud moduri, dupa cum urmeazi. © Aplicdnd metoda coeficientului de precizie al prelucritii (kp) si a rugozitafii (k,). © Prin alegere din tabele a prelucrailor astfel incat si se objind caracteristicile prescrise,2.1,.Metoda coeficientului de preeizie. Aceasta consti in urmatoarele etape, dupa cum urmeazi, Se determind coeficienfii de precizie gi de rugozitate cu expresiile: K,tot = THs gi R,tor = Rast, Tap ap in care Tdye reprezinti toleran{a dimensionala a semifabricatului in mm (sau pm); Tdy ~ toleranfa dimensional piesei rezultat in urma prelucririi in mm (sau jim); Raye — rugozitatea semifabricatului {n um; Rap ~ rugozitatea piesei in jum; Ra — abaterea medie aritmeticad a profilului evaluat. Valorile coeficientilor de precizie dimensionala si de rugozitate totali se obfin prin combinarea diferitelor metode/procedee de prelucrare pe diferite sisteme tehnologice de prelucrare: Katot = Kat Kaa Kas~-Kan $i Kra tot =Krat Kee 2Kea3--Krans {in care n reprezint numiirul de prelucrici necesare realizirii caracteristicii geometrice a piesci. Pentru determinarea numiirului de prelueriri se procedeaza astfel: © se determina coeficienfi totali de precizie (toleranja semifabricatului se determina din standarde, toleranta piesei din desenul de execujie daca este o toleranja individual sau generala) si de rugozitate; ‘© din tabelul 1.1 se alege unul din procedeele care poate oferi Exemplu de caleul:aplicagia 1 Pentru suprafaja Sy a piesei din figura 1.1 si se stabileasca numarul de prelucrari necesare pentru a rezulta caracteristicile geometrice prescrise. Semifabricatul se objine prin matritare, caracteristicile geometrice ale suprafejei S; sunt cele din figura 1.2. a Fig. 1.1 Piesa finits Fig. 1.2 Semifabricatul matritat Se parcurg urmitoarele etape, dup’ cum urmeazi, Din analiza tabelului 1.1 se constata ci rugozitatea impusi suprafefei $1 (Ra0,8 um) si precizia prescrisi (IT7) pot fi realizatd prin mai multe procedee: strunjire de netezire, strunjire de finisare, rectificare de finisare ete. Intr-o variantit, se poate considera ca prelucrarea finala si fie rectificarea de finisare, iar prelucrarea precedenti se poate considera rectificarea de degrosare ce asigura o precizie in IT8, astfel coeficienfii de precizie si de rugozitate sunt: in care Td, reprezinta toleranfa la prelucrarea precedenti rectificarii de finisare, respectiv rectificarca de degrosare, in jum; Td, — toleranfa dimensionala obtinuti la rectificarea de finisare, care este egal cu toleranta dimensionala a piesei. “4-‘* Se constatii ca valoarea coeficientului K; este inferioard coeficientului Kye, rezultéind necesitatea efectuirii de alte lucrar, prin care si se asigure un coeficient de precizie intermediar egal cu: Ktot _ 88 K 156 TBs 2 Dupa matritare, piesa se poate prelucra prin strunjire (strunjire de degrosare -IT 13, Ra=12,5 jm), rezultnd urmiitorii coeticienti: = Mase _ 2200 _ 5.64 si Ky, — Rast - 100 Tag 390 Raggy 12,5 Cele dou’ preluerari vor asigura coeficientii: Ky Kara =Ky Kz =156-564=88 $i Kpaia Kat Krag =2-816 ceea ce in comparafie cu 88, respectiv 125 este mult prea pufin. Mai sunt necesare prelucriri pentru asigurarea unor coeficiengi intermediari: Ktot $810 Si Krai K int 2° Kn 88 O strunjire de finisare poate si asigure (IT 10, si Ra= 3,2 jum) urmattorii coeficienti: Tas _ 390 Rag 7 “Tide 106 eee Karas = Kat Ka Kgs = 156-5,64-39 =3432; Karas = Kat Kean Kran =2-8-4,16 = 66,565 Ktot __ 88 Kratoe _ 125 88 256 si Kram = 32 SF Rains = ios 6656 393 Kea, Kas Kis Aceste valori ale coeficientilor intermediari de precizie si rugozitate pot fi realizati printr-o rectificare de degrogare (IT 8, Ra=1,6 um), rezultnd urmatorii coeficienti: dye _ 100 Rays 32 ast 2 22562 Kyints 3 Krag = == 88 , Rigen sins} Kaas = =p 2S respectiv rezultind prin prelucrare un coeficient de precizie al rugozititii de 1282125, Kea tot preherre =2°2-4-8 ceea ce face si nu mai fie necesara nicio prelucrare. Antr-o alt variantit, pentru prelucrarea suprafetei $1 se pot considera trei prelucrari strunjire degrosare (IT12, Ra=12,5 tum); strunjire semifinisare (IT9, Ra=3,2 ym); strunjire finisare (IT7, Ra=0,8 1m). Se repetii calculele rezultiind ca si aceasta varianta de prelucrare este valabild. Se pune problema si se aleagit una dintre cele doud variante, avand in vedere c& din punct de vedere tehnic ambele variante sunt valabile. Se aplicd criteriul economic de selectare, care are in vedere ca numérul de prelucriri si fie minim. O evaluare mai precisi se poate face printr-un calcul economic, calculandu-se costurile prelucrarilor la nivel de procese tehnologi 2.2. Prin alegere din tabele. Se aplicd se aplicd in mod similar, fra a face un calcul analitic al transformarilor prin care se obfine caracteristica (dimensionale si rugozitate) prescri Observatti © Ambele metode au o serie de caracteristici comune: se aplicd relativ ugor si mu necesita clemente metodologice sofisticate si costisitoare; ambele au un grad relativ de exactitate deoarece datele utilizate sunt in functie de relafiile tehnico-economice de la un moment dat. -s5-© Pentru cotele libere, toleranfa dimensionalé se determina avand in vedere indicatia din Condifile tehnice generale a desenului de cxeculie (ISO 2768 mK; m - abaterile limita generale pentru dimensiuni liniare preserise, clasa de tolerant mijlocie; K - abaterle limita generale forma si pozitia prescrisi). Pentru cota 4 20 (fig. 1.3, suprafata So), abaterile se Setermina conform indicafici m, tespectiv £0,20 mm, T=0,40 mm ceca ce corespunde une! trepte de precizie de ITI3 + ITI4. Pentru preluerarea respectiva se face o singurd prelucrare strunjre sau frezare prin care se objine o treapti de toleranja superioara IT 11+12. Rugozitates suprafetei respective (Se) se determin din indicajia generala a desenului de executie, Ra=12.5 ym. “Aplicatia 2. Si se stabileascd prelucrarile necesare pentru suprafefele unui arbore (parte a unui arbore), prezentat in fig. 1.3. Se Conditii tehnice Executie ISO 2768-mK ‘slmbundeait a 38-42 HRC ‘*Muchiile asesite se tess la Ix45° Fig, 13 Piesdi prelucrata prin asehlere Pentru ficcare suprafaté S,sau grup de suprafe(e similare se stabileste succesiunea procedeclor de prelucrare ecesare in diferite variante in tab 1.6, avind in vedere metoda alegerii din tabele (tabl-1 + 1.5). Tabelul 1.6 Prelucriri necesare pentru piesa reprezentatit in fig. 1.3 Si (Variante Prelueriiri necesare ] ‘i Sirunjive Trnbunaire Se mia, Rai2,5)_| _G842HRC). (71, Ra 12,5) 7 Prezare Tmbunaaire (riz, Ra 125) | _G8-82 HRC) i Strunjire Tnibundtaire 3 (12, Ra 12,5), 38-42 HIRC) (Ra 125) a rears imbunatiire (mi, Ra 12.5)_|__G8-42 HRE) : Sirunjire Timbunataire S (riz, Rat2,5)_|__G8-42 HRC) (13, Ra 12,5) 7 Frezare ibanitafire (1712, Ra t2,s)_| _G8-42 RO) & ; Frezare degrosare | _ Frezae fnisare Tobuniiire (TH, Ra3.2) (riz, Ra 2,5) | _(T11, Ra3.2) (38-42 HRC) - Birunjire degrogare | Strunjre finisare | Imbundtajire Reclificare Si Su ((T12, Reds) (79, R263) (38-42 RO) (rT, Ra3.2) rr, Ra3.2) oa Frezare degrosare | Frezare finisare Timbundtatire Rectificare (712, Ra 38) (179, Ra 63) (38-42 HRC) (78, Ra 3.2) 3. Teme de rezolvat Pentru reperul specificat si se stabileascd pentru 6 suprafeje eft mai diferite preluerarile necesare in mai multe variante (v gi tab. 1.6). aes