CLASA a V-a Competente specifice gi exemple de activitati de invatare 1. Participarea la interactiuni verbale in diverse situatii de comunicare prin receptarea si producerea textului oral Clasaa V-a 11. Identificarea temel, a unor informatii esentiale si de detaliu, a intentilor de comunicare explicite si'sau a comportamentelor care exprima emotii din texte narative, monologate sau dialogate — scrierea unor cuvinte/grupuride cuvinle ilustralive pentru tema textului oral; extragoroa informatilor osoniale gi de dotaliu din diferito toxto; — identficarea stérilorfemofilor’sentimentelor emitatoruiui din dferte texte: — recunoasterea vorbitorului din dferite inregistrari audio, ficute de elevi, avand drept criteriu 0 idee enurtata anterior de acesta; — Identficarea elementelor norverdale/paraverbale care facilteaza comunicarea, ransferandu-te in alte situatii de comunicare; — formularea ideilor principale si secundare dintr-un text oral apartindnd unui prieten/coleg: —_ descoperirea ideilor care pot structura un plan simplu/dezvoltat, prin dialog cu un partener. 12. Prezentarea oral, pe baza unor repere date de profesor, a unor informatii si a unor idel, ‘expriménd opinii, emotii si sentimente prin participarea la discutii pe teme familiare, de interes sau pornind dela textele ascultate/citite exorciti' do ordonare cronologica a unor informati $i idei dintr-un set do toxto cu acooagi tom; —_reformutarea une idei/informatii aucfate: — completarea, in dialog cu un partener, @ unor enunturi, pomind de la ideile principale identificate intr-un text studiat. 13. Identificarea unor elemente paraverbale si nonverbale, in functle de situatja de comunicare = mimarea unei situagi de comunicare; — completarea unei fse de evaluare 2 comportamentului nonverbal peniru participanti la un dialog pe o tema familiara. 14, Realizarea unei interactiuni verbale cu doi interlocutori, folosind strategii simple de ascultare activa $i manifestand un comportament comunicativ politicos fata de interlocutor(i) = construirea unei comunicéri dialogale folosind formule specifice date, exerci do initiore, do mentinoro si do finalizare a unui dialog, cu ulizarea fornuolor de prozentaro; — continuarea unui dialog pe o tema data = exercitii de ascultare activa, selectind un enuntmai multe enunturi care exprima o atitudine a unui interfocutor in comunicare; = exerciti de exprimare oraia a idellor, pornind de la texte otite/auzite; = completarea unor enuntui cu elemente care sé exprime manifestarea ateniei gi a empetiei fal’ de interiocutori (de exemplu: formule de adresare, formule de politete) — exeraiti de constructie a mesajului unei comunicéir in functie de comportamentul dental interlocutailor; = identificarea_punctelor tari sia celor care necesita Imbunatitie in conversatile cu un prietervcoleg. 2. Receptarea textului scris de diverse tipuri ji nonliterare, continue, discontinue si formularoa unor enunturi in caro se solicit’ scurte informatil despre intontilo gi despre proprile emoti in diverse situatii de comunicare: — exercitii de lectura predictva; — extragerea informatilor eseniiale $i de detaliu dint-un text dat; — Imagnarea unei continuari a intémplarior narate; =_exercilii ghidate de lecturé a imagini; 22. Identificarea tomei si a ideilor principale gi secundare din texte diverse — idenfficarea cuvintelor-cheie din diferite texte; — recunoasterea reperelor spatiale si temporale din texte diverse; — transcrierea unor cuvinte/grupuri de cuvinte ilustrative pentru tema textului dat; —_aicatuirea planului simmplu $i dezvoltat de fdei in functie de tematica textulul si de tipul acestuia; = exercitiide ordonare cronologica a unor ide’ dintr-un text dat; Linba $i teratura remand clasole @ Va ~a Villa 3oxercifi do loctura soloctiva pentru desprinderea informafilor osertial gi do dotaliu dintr-un toxt citi, pe baza unui organizator grafic. 23. Formularea unui réspuns personal si/sau a unui réspuns creativ pe marginea unor texte de diferite tipuri, pe teme familiare = reformulrea unui mesej din perspectiva emitétor-receptor, completarea spatiior ibere dintr-un dialog pe tome familiare. 2.4, Manifestarea interesului si focalizarea atentiei in timpul lectutii unor texte pe teme familiare — reluarea lectunii dupa anumite crteri; — identificarea unei idei in mai mutte texte; — extragerea dint-un text a elementelor specifce, pentru a sustine 0 opinie referitoare la informatia asimilata; abordarea unor tome din perspoctiva intordissiptinarai (iiteraturé — arto plastico — muzica — istorio — georrafie — religie - matematica etc.) = _observarea valoril expresive a pértilor de vorbire din textele abardate. 25. Observarea comportamentelor si a atitudinilor de lecturd, identificand aspectele care necesi imbunatatire exerciti de cite fluents giexpresivé a toxtului scris; = antrenare in dialoguri simple, pe teme de interes, de tipul .intrebare — rispuns”, peninu a verifica dacé _mesajul textului a fost inteles. 3._Redactarea textului scris de diverse tipuri Clasaa V-a 3.1, Redactarea unui text scurt pe teme familiare, avanc structurile specifice, pentru a comunica idei i informa imaginate ~ realizarea planuluiunei compuneri, urménd un mode! dat; — redactarea unor secvente de compunere, completand paragrefele dupéi un model de tipul .La inceput Apa’... in starst — exerci de exprimare in scris a ideilor, pornind de la texte ciitefauzite; prozontarea unsi scene narative dirtr-o creatio literara; = descrierea unui personaj/persoane/animallpeisaj, folosind categoril gramaticele si sementice dferite; — redactarea une’ pagini de jumal in limita a 100 de cuvinte, pomind de la experierte personale; — exercitii de redactare a unei compuneri pe o tema data. 3.2. Redactarea, individual si/sau in echipa, a unui text simplu, pe o tema familiara, cu integrarea unor imagini, desene, scheme — exereiti de asociere corespunzétoare text-imagine/desen, scheme; = exerciti de repartizare a rolurilorin echioa (editor text, editor imagine, coordonator efc.): ~ elaborarea, in echipd/ndividual, a unei prezentaricu ajutorul noilor temologi — exerciti de ilustrare a atitudini/emotei prin folosirea de emoticoane. 3.3. Analizarea constant a propriulul scris/a unor texte diverse din punctul de vedere ai corectitudini, al fzibilitati, al cocrentei si al clarititit — exereifi de transcriere a unor scurte texte /tagmente; — exercitii de dictare de scurte texte/de fragmente/autodictare, urmérind utilzarea semnelor de punetuatie si de crtografe, in functie de intentia de comunicare si de mesajul transmis. 3.4, Observarea atitudinilor manifestate in procesul redactarli unuitext, identificand aspectele care necesita imbundtatire — identifcarea atitudinii manifestate de un personaj in procesul redactirii unui text, urmarind compararea cu propria atitudine; — rescrierea unei secvente dintr-0 compunere personal, in uma analizei observatillor primite, in vederea imbunétatiri activité spectice de redactare. vedere etapele procesului de scriere gi au pentru a relata experiente traite sau 4. Utilizarea corecta, adecvatd si eficienta a limbii in procesul comunicarii orale scrise Clasaa V-a ‘44. Utilizarea achizitilor sintactice gi morfologice de baz ale limbii romane standard pentru {intelegerea si exprimarea corectaa intentiilor comunicative — exerciti ludice, tip .telefonul faré fir, pentru a sesiza distorsiunile care apar in emiterea mesajelor, — exercitii de completare a cuvintelor intr-un text lacuner, pe baza unor criteri date. 42. Aplicarea achizitiilor lexicale gi semantice de baza, in procesul de intelegere si de exprimare corecté a intentiilor comunicative = povestirea unei intémplirirealohmaginare; Linba $i teratura remand clasole @ Va ~a Villa 6procizarsa sinonimolor, a antonimelor unor cuvinto dato; ~ identificarea sensurilor cuvintelor in functie de context — exerciti de idertificare a cuvintelor dintr-un cémp lexical; — exerciti de utiizare corectaé a nomelor gramaticale, fonetice silexicale in mesaje pe teme de interes, in contexte familiare $i nonfamiliare; — descrierea unui personaj/persoand/animalfpeisaj, folosind categorii grameticale si semantice dferite; traducor literalo alo unor unitaif frazoologico, in scop umoristic. 43. Monitorizarea propri achizitiile fonetice de baza — exerciti de reletionare a sunetului cu litera si de identificare a rolului semnelor diacriice in rostirea sunetelor specifice limbii romadne; exerciti de scriere, de transctiere gi de rescriere corectéia unor texte; ~ recitarea unor poezil cufara fundal sonor: — compararea sistemului vocal al limbii roméne cu o limba modemé studiata de elevi in scoala. 44. Respectarea normelor ortografice si ortoepice in utilizarea structurilor fonetice, lexicale si sintactico-morfologice in interactunea verbala ~ exercitii de utilicare a semnelor de punctuatie si de ortografie, in funcfe de intentia de comunicare $i de mesajul transmis; — exerciti de identificare a formei corecte a unor fapte de limba: — jocuri de cuvinte/fraze bazate pe confuzii foneicelexicale/sintactico-morfologice. 45. Utilizarea competentei lingvistice in corelatie cu gandirea logicd/analogica, in procesul de Invatare pe tot parcursul vietit exercifii de modificareitransformare a unor enunturi in functie de deprinderile dobéndite, = exereifi de compararea mesajelor postate pe forumuri, cu norma limbiiroméne standard. scrierii celorlalti, valorificand 5. Exprimarea identitatii lingvistice si culturale proprii in context national $i international Clasaa V-a 5.1. Asocierea unor experiente proprii de viata si de lectura cu acelea provenind din alte culturi = prezentarea uror expertente similare sau dfente privtoare la viata de familie, la valorile promovate in coalé etc., pornind de la traditiintéinite in testele orale sau scrise studiato; = realzarea de proiecte tematice pentru promovarea unor elemente de culturé locala, regionalé rnationala (itnerarii culturale, héiri cutturale etc.); — _identificarea in texte studiate a unor similtudini intre cult difert. 5.2. Identificatea unor valori culturale promovate in textele autorilor romani istorice — discutarea unor tipare culturale identficate in texte literare/nonliterare roménesti si din alte cultur — exerciti de identiicare a unui set de conventi si valor’ recunoscute social si cultural: —_realizarea documentarii pe baza unor articole din presé sia unor articole din céit,reviste sau website-uri privind cartea tiparitd, de-a /ungu' timpuli. diferite perioade Linba $i teratura remand clasole @ Va ~a VillaContinuturi ‘Tema generala: EU $1UNIVERSUL MEU FAMILIAR Domenii de Continuturi continut COMUNICARE ORALA | — Roluri in comunicare: vorbitor, ascultaior — Reguli de acces la cuvént (intreruperi, suprapuneri, luarealpredarea ‘cuvantului, asteptarea réndului la cuvant) = Unitajle comunicari: actele de limbaj (a afima, a intreba, a soliata, a recomanda, a promite, a felicita, a declara etc.); perechile de adiacenté: intrebare-réspuns, invitatie — acceptarealrefuzarea invitafei, repros — acceptarealrefuzul reprogului, a face un compliment — a réspunde la un ‘compliment etc.) — Elemente paraverbaie (intensitate vocala, intonatie, tempoul vorbiri) si nonverbale (mimic, pozitii corporate, contact vizual). Elementele nonverbale siparavertale ca marci ale personalitti individului = Strategii de concepere si de comprehensiune a textului oral: cuvinte-cheie, idei principale, ter, informatii ganerale si de detaliu Strategii de ascultare activa: ascultarea atenta a interlocutorului faré 2-1 Intrerupe, relinerea corecté a informatilor, intrebari de clarficare, reformularea_unui pasaj, confirmarea prin miloace nonverbale sau paraverbale a atentiel acordate interlocutorului — Atitudini comunicative: atentie, empatie — Exprimarea adecvata a emotilor > Texte orale propuse pentru ascultare: sti, anunturi, cAntece pentiu copi, povesti si poezi (pot folosite audiobookur, inregistrari ale unor emisiun’ sau lecturi orale realizate de profesor/acior si/sau elev’) > Tipurl de interactiune propuse: prezentéri simple pe teme date, povestin, descrierl explicat convarsatiinformalo, dialogur intro doi partiojparti LECTURA — Tipare textuale de structurare a idellor narativ, dascriptiv, expicativ * Cuvinte-cheie, idee principala, idee secundard, tema + Planul simplu de idei. Planul dezvatat de idei + Textul narativ + Naralivu Iterar. Actiune, person, timp, spatiu + Narativu nonliterar. Actiune, participant, timp, spatiu = Naraivulin texte multimodale (textsi imagine — banda desenata) + Textul descriptiv (Iterar/noniterar) + Textul explicaiv (apicativ) — Strategi de comprehensiune: inferente simple (relatii cauzé-efect, problema-solufe etc.), predict, impartasirea mpresilor de lectura = Strategi de interpretare: raspuns afectiv, discutarea mesajuluilmesajolor textului, interpretarea limbajului figurat (personificarea, comparatia) —__Interese si altudini fatd de lectura > Sugestii pentru alegerea textelor — texte lterare si noniterare/icional si nonfictionale (laxt integral sau fragment; fara defhirea conceptetor) 2) toxio continue (aleatute din onunturi organizate in paragrafe): poozi, prozd clasics si contemporand, din literatura pentru copil. roméndi si strdind, postari online, texte autobiografice, instructiun; b) texte discontinue: tabla de materi/cuprins, liste, tabele, calendare, etichete, articole din DEX; schema; ©) texte multimodale: manvalul, benzile desenete. * Pentru nerativul Iterar si descriptvulIiterar, se vor selecta, in primul rand, texte literare de baza, din operele autorilor clasici ai literaturi romaine. Profesor! au livertatea s aleaga texte-suport in masura sa sprijine formarea competentelor specificate in programa. Textele selectate trebuie sd respecte urmatoarele rieri: valoric, estetic, formativ $i adecvare la varsta elevilor. Linba $i teratura remand clasole @ Va ~a VillaDomenii de continut Continuturi REDACTARE Etapole sccori: gonerarea ideilor, planificare, scriere () desooperirea unor subiecte din universul familiar () restrangerea unor teme la aspecte particular (©) incacrarea in subiect = Prezentarea textului: scrsul de mand, asezarea in paginas inserarea unor desene, grafice, fotografi, scheme Planul simplu de idei. Planu dezvattat de idei — Partile textulut introducere, cuprins, incheiere; paragrafe —_Sti:corectitudine gramatica’,respectarea normelor ofograice side puncuafe a) note (b) texte narative: relatarea d) texte expiicative: defini, ELEMENTE DE CONSTRUCTIE A COMUNICARI > Tipurl de texte recomandate pentru activitatile de redactare: unor experienfe persorale, narafiuni fictionale (c) texte descriptive: autoportetu, descrierea unui lec, a unei inte reae $i/sau imeginare, a unui obiest realimaginar i, scheme Gramatica = Enuntul. Punctuatia enuntului Enunturi asertve, interogative,exclamative, imperative — Propaztia simola. Propozitia dezvoltata — Propaztia afirmatva. Propozitia negatva — Predicatul verbal — Subiectul exprimat (simplu $i multpu). Acordul predicatului cu subiectul — Atributul Verbul flexiunea verbuluiin raport cu numérul, perscana, modul sitimpul) Moduri verbale: indicativul s!imperativul. Timpurile modului indicativ. Timpuri simple si compuse. Structura timpurilor compuse: verbe alia (a fi, a avea, a vrea) $i forme verbale nepersonale (infinitivul, participiul) — Substantivul: genul, numérul. Tipuri de substantive: comun, propriu. Catogeria determindti: articolul (hotarat, nehotérat). Positiltati combinatori ale substantivului (substantiv+ atribut). Prepozitia — Pronumele. Tipuri de pronume: pronumele personal, de politete (flexiunea pronumelui personal n raport au persoana, numdrul, genul) = Adjectivul. Gradele de comparatie. Articolul demonstrativ. Acordul adjectivului cu substantivul = _Numeralul. Tipuri de numeral (cardinal, ordinal). Aspects normative Ortoepie si ortografie — Affabetul limbi roméne. Ordonarea cuvintelor dupa criteriul afabetic. Dictionarul A\ticolul de dictionar — Tipuri de sunete: Vocala. Consoana. Semivocalai Corespondenta sunet-lterd ~ Silaba — Accentul (aplicativ) Vocabular = Cuvantul, unitate de baza a vocabularului — Cuvantul $i contextul; forma si sensu cuvintelor ~Categorii semantice: sinorime, antonime =Campul lexical Variatie stilistic — Limba standard. Norma si abatere = Istoria cwvintelor — variati ale formei si ale sensulu in timp ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE Identtate personala — identtate nationalé — diverstate cultural gi ingvisticd ~ Carte romaneasca de invatatura de la prima carte tiparité la cartea digital = Modele comportamentale in legende greco-romane Th studierea continuturilor, se vor urmari permanent aspeciele normative ortoepice, ortografice, morfologice gi de punctuatie, utlizandu-se constant Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romano (DOOM 2), Dicfionarul explicativ al limbit romano gi alte tipuri de dictionare si indreptare. Nota: Confinuturile vor fl abordate din perspectiva competentelor specitice. Activtéifile de invatare sugerate oferé o imagine posibilé privind contextele de formara/dezvoltare a acestor compatente. Linba $i teratura remand clasole @ Va ~a Villa 9