Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Andrew S. Tanenbaum - Retele de Calculatoare PDF

    Uploaded by

    speaker_john-1
    8 views798 pages

    Original Title

    Andrew S. Tanenbaum - Retele de Calculatoare.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    8 views798 pages

    Andrew S. Tanenbaum - Retele de Calculatoare PDF

    Uploaded by

    speaker_john-1

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 798
    Retele de calculatoare EDITIA A PATRA Penna Suzanne, Barbara, Marvin stn memoria lui Brarm sia lui Sweetie x Alte titluri de mare succes ale lui Andrew S. Tanenbaum: Sisteme distribuite: principii $i paradigme ‘Aceastd noua carte, seis impreun cu Maarten van Steen, prezinté att princpille, ct gi para- Nivel Intorage 5 a Protocolulnivelului & Nivel 6 ee ae Nl veld Intorage 3/4 F I Protacolul nivelulul 3 1 » Nivel 2 & Imerfaya 2 Protocolul nivelului 2 |. | Nivel?) i Protocolulnivelulul 1 wife | Fig -13, Nivelui protocoale ginterfefe in realitate, nici un fel de date nu sunt transferate direct de pe nivelul nal unei masini pe nivelul ‘mal altei masini, Fiecare nivel transfera datele gi informapite de control nivelului imediat inferior, pnd cénd se ajunge la nivelul cel mai de jos. Sub nivelul J se afla mediul fie prin care se produce comunicarea efectiva. In fig. 1-13,joormunicarea virtuald este reprezentaté prin lini punctate, iar oo- ‘municarea firicii prin linii continue. {ntre doud niveluri adiacente exist o interfaga. Interfata defi- neste ce opetati si Servicii primitive ofera nivelul de jos cite nivelul de sus. Cand proiectanfii de retea decid cite niveluri si includ intr-o refea si ve are de ficut fiecare din ele, unui din consideren- tele cele mai importante se referi la definirea de interfee clare intre niveluri. Aceasta presupune ca, la randul siu, fiecare nivel si execute 0 colectie specifici de funetiiclar definite. Pe Hingi minimizarea volumului de informati care trebnie transferate intre nivelur,inter- fefele clare permit totodata 0 mai simpla inlocuire a implementarii unui nivel cu o implementare complet diferta (de exemplu, toate liniletelefonice se fnlocuiese prin canale de satelit). Asa ceva este posibil, pentru c& tot ceea ce i se cere noii implementiti este si furnizeze nivelului superior ‘exact setul de servicii pe care il oferca vechea implementare. De altel, este un fapt obignuit ca doua _gazde sa foloseasc’ implementa diferte, (O muljime Ge nivelur i protocoale este nuit arhitectura de rete, Specificatia unei arhitecturi tuebuie si conyina destule informatii pentru a permite unui proiectant sa serie programele sau si construiasca echipamentele necesare fiecirui nivel, astfe!incit nivelurile si indeplineaseé corect protocoalele corespunzitoare. Nici detail de implementare si nici specificaileinterfeeloz nu fae parte din arhitectur’, deoarece agestea sunt ascunse in interiorul masinlor si nu sunt vzibile din ‘afara. Nu este necesar nici macar ga interfetele de pe masinile dintr-o retea si fie aceleasi - cu condi- 6 INTRODUCERE. CAPA {ia, ins, ca fiecare masina si poatd utiliza corect toate protocoalele. O lista de protocoale utiizate e etre un anumit sistem, cite un protocol pentru fiecare nivel, se mumeste stivt de protacoale. Ashitecturile de rejes, stivele de protocoale gi protocoalele propriu-zise constituie principalele sub- iecte ale acestei cat. © analogie poate ajuta Ia explicarea ideii de comunicare multinivel. Imaginat-va doi filosofi (procesele egale de Ia nivelul 3), unul din ei vorbind limbile urdu si englezi, iar celalalt vorbind chi- neza si franceza. Deoarece filovofii nu cunosc 0 limba comuna, fiecare din ei angajeazi cite un translator (procesele egale de la nivelul 2), iar fiecare translator contacteazi la rindul séu o secretarda (procesele egale de Ia nivelul 1). Filosoful 1 doreste sai comunice partenerului afeetiunca sa pentru onctolagus cumiculus. Pentru aceasta, el trimite un mesaj (in engleza) prin interfata 2/3 citre transla- torul sau, ciruia ti spune urmitoarele cuvinte: I like rabbits” (ceea ce este ilustrat in fig, 1-14), ‘Translatori sau injeles asupra unei limbi neutre, olandeza, aga ci mesajul este convertt in , Lk vind ‘onijnen leuk.” Alegerea limb reprezinté protocotul nivelulu 2 si este la latitudinea proceselor pe- Teche de pe acest nivel Adresa A Advesa 8 a Tike] Taine rabbis sa) Bienes | veins 3 “ 3 Informatii pentru i: a L:Ouch] +— vandatould019—rarstor —L-= gba [Lz Duta] Tend dita ik vind once onnen 2 Jleuk leuk 2] [ — ! Ld SP ges [eax] 4— store ela |: Duten] distant Secretara —|— 1 ik vind 1 konoon louk Fig. 1-14. Arhitectura filosof-translator-secretara. *Propositiainseamna “Imi plac iepuri.” (n.t) SEC.13 PROGRAMELE DE RETEA n Nivel Protocolulnivelulul S = Protocolulnivelului & Protocolul nivelului 3 Pratacolul pivelului 2 Masing destinayia Masina sured Fig 1-15. Exemplu de flu de informatii pentru suportel comunicari virtuale la nivel, Jn continuare, translatorul intvaneazi mesajul secretarei, care il trimite, de exemplu, prin fax (protocolul nivelului 1). Cand mesajul este primit el este tradus in france si trimis prin interfaqa 2/3 cite flosaful 2. Observati cf, atita timp cat interfetele mu se modifica, fiecare protocol este complet independent de celelalte, Daca dorese, translator pot schimba olandeza eu alt limbs, si spunem finlandeza, cu condita ca amdndoi sa se inteleagi asupra acest Iucru sica nici unul din ei i nu isi modifce interfata cu nivelul 1 sats cu nivetul 3. In mod similar, secretarele pot inlocui faxul cu posta electronica sau cu telefohul ard a deranja (sau macar a informa) celelalte niveluri. Fiecare proces poate adiuga anumite iniformatii suplimentare destinate numai procesului sau pereche. Aceste informatii nu sunt transmise in sus, catre nivelul superior. Si consideram acum un exemplu mai tehnic: cum se realizeaz comunicarea ka ultimul nivel din refeaua cu cine’ niveluri din fg. 1-15. O aplicatc care se execu in nivelul § produce un mesaj M gi fumizeazi nivelului 4 pentru al transmit, Nivelul 4 insereaza un antet in fafa mesajului, pentru a identifica respectivul mesa si paseazd rezultatul nivetului 3. Antetul inchude informatii de control, de exempht numere de ordine care ajut nivelul 4 de pe masina de destinate sa livreze mesajele in or- inca corecta in cazul in cate nivelurile infetioare nu pistreazi aceast’ ordine. Pe unele niveluri, antetele congin de asemenea cdmpuri de control pentru marime, timp s alte informati fn numeroase refele nu exist nici o limita cu psivre la marimea mesajelor transmise in protoco- Jul nivelului 4, dar exista aproape intotdeauna o limita impusi de protocolul nivelului 3. In consecin- (i, nivelul 3 trebuie sa spargi' mesajele primite in unititi mai mici, pachete, atasind fiecérui pachet tun ante specific nvelului 3. fn acest exemplu, M este descompus in dowa pati Msi Ms ‘Nivelul 3 decide ce linie de transmisie 84 utilizeze si trimite pachetele nivelului 2. Nivelul 2 adau- ‘nu numai cite un antet pentralfiecare bucat, cis 0 incheiere, dupa care furnizeaza unitatea te- Zzultanti nivelului pentru a o transmit fie. In masina receptoare mesajl este trimis in sus, din 8 INTRODUCERE CAP. nivel in nivel, pe parcurs find eliminate suocesiv toate antetele. Nici un antet corespunzitorniveluri- Jor de sub n nu este transmis in sus niveluluin. Ceca ce este important de infeles in fig. 1-15 este relatia dintre comunicatiavirtualA si cea efect ‘si diferenia intre protocoale si interfete, De exemplu, procesele egale de la nivelul 4 isi imaginea- 24 conceptual comunicarca ca realizindu-se pe ,orizontala”, utlizand protocolul nivelului 4. Desi fiecare din ele are, probabil, o proceduri de genul TrimitelnCealaliPane si 0 alta PrimesieDinCea- ladParte, aceste proceduri nu comunic’ de fapt eu cealalti parte, i cu nivelurile inferioare prin in- terfaja 3/4 Abstractizarea proceselor pereche este cruciala pentru proiectarea intregi retele. Cu ajutorul ei, aceast sarcina practic imposibila poate fi desoompusi in probleme de proiectate mai mici, rezolva. bile, sianuume proiectarea nivelurilor individuale. Desi Sectiunea 1-3 este intitulaté ,Programele de rejea”, merit si subliniem cd nivelurile infe- rioare dintr-o ierathie de protocoale sunt implementate frecvent in hardware sau tn firmware, Nu tmai putin adevarat ci aici intervin algoritai complecs, chiar daci ei sunt inglobati (partial sau in totaltate) in hardware. 13.2 Probleme de proiectare a nivelurilor O parte din problemele cheie care apar la proiectarea refelelor de calculatoare sunt prezente in ‘mai multe niveluri. Vom mentiona pe scurt unele probleme mai importante Fiecare nivel are nevoie de un mecanisin pentru a identifica emitétorii si receptori. Dat find ch © rejea cuprinde in mod normal numeroase calculatoare, iar o parte dintre acestea detin mai multe procese, este necesard o modalitate prin care un proces de pe o anumité masina sa specifice cu cine oreste sti comunice. Ca o eonsecinf a destinaillor multiple, pentru a specifica una dintre cle, este recesara o forma de adresare. Unalt set de decizii de proiectare s¢ refer la regulile pentru transferul de date. in unele sisteme

    You might also like