5, IMPLINIREA NATIONALA Eraexperimentului constitutional in Monarhia habsburgici, inauguratd de Diploma din octombrie si de Patenta din februarie, va dura aproape cinci ani, pant in primavara lui 1865, Pentru o vreme, Curtea si romani este in avantajul lor reciproc s&-si sprijine unii altora feluril rominii au reusit, pe 0 perioada scurtd de timp, s& objini acea egalitate de stare be care o urmariserd tot timpul de la inceputul secolului al XVIII-lea. Inst, aceastd walian(¥, ca gi cea din 1848, nu avea r&dacini adanci de principiu: nafionalitatilor, in timp ce romani au ciutat implinire in ideea de nafionalitate. Cooperarea lor era bazati{ pe o coincidentii trecatoare de interese — Revoia pe care gi ali -o de a pune stavila ambitiilor maghiare a reslaurare a Vechii constitutii si autonomii administrative a Ungariel 5 intr-un eh deci, maghiari a fost cei care -au coaliza gin ulin instant tote au fos cel care i-au si despartit. Atu i. compromis caighiat ind Curtea si-a dat seama ca un rma severt care tulbu a oe al autodeterminarii romanest poles oe 2% Ptioae, romani sau angajat fn cea mai intent ‘moscuserd vreodati. Rareori a slabit entuziasmul a profund monarhia, ea a abandonat cu usurin| tate Programe care pri SeeaaViena pen ra a Veti politic gi socal: Pentru a pleda cauza lorin fata lui Franz Josef sia ™ luigi — $1 —lucrul cel mai. antrenant pentru ei 144 IMPLINIREA NATIONAL ‘mod semnificativ la realizarea{elurilor de evenit acorde rolul de conducdtor. primvara lui 1864, n-a existat vreun eveniment politic important, fie c& a fost vorba de un congres national, de o discutie a conducttorilor, reprezentir la ‘Viena sau strategic in dieta transilvan&, in care el si nu fi avut un rol proeminent sau decisiv. De altfel, din cauza neincetatelor sale stridat mitropolia ortodoxa a Transilvaniei, de a imbunatii statutul legal si economic politic, rezultat al diferitelor sale experiente de la Carl mentiona Transilvania, el a posedat un temperament care ficea cocupatie care fi didea satisfactie. Exercitarea puterii fi icea plicere si de bund iti pe care le impunea aceasta. fn general, ia de conductitor national, la care a ajuns in acesti ani, rivali bine de un secol fnainte fi dotinut’ de acum inait Au fost, desi deosebite cauzei nationale. Poate fost George Baritiu. Indelungata sa angajare idealului autodetermindrii nationale a ficut din a o dominantd in randul intelectualilor laici mai tineri.In x le sale, pe care le prezenta unui public larg in ,Ga7eta de si in multe cercuri au dat nagtere unui ‘un om precaut, care evita responsabi spect se afla si arhiepiscopy dar poritia ziasm.! Baritiu, inst, ic. Intre cei care s-au bucurat de mult res atuturor deci datora mai mult off oe au une} intelepeini Pe care o detinea in migcarea nationald o: decat unor calitati deosebite de conduct Trebuiese luay intelectu: Ratiu, care a jucat un rol tot mai important in iala peace Drea crau atasati traditiei reprezentate de Saguna aunci CON en op ® miscitii nationale, pe ‘o concepeau doar in terment 5 Conductitor era ined rezervat viitorului- 145KEITH HITCHINS aguna in aceast perioadd a fost de a recon, intele unei Aust ae = lia ° Curtea ng eee 18-8 peut, pe de u preasabi pentru a putea realiza singuri schimbasile pe jar pe de alta parte el a prezis esecul recent inauguratuly Pr pani acum ite de drepturi electoral, tt pentru Curte eft $i : ismul maghiar; interesyj Torcomun era dea frina cererle mai extreme ale nat 1 maghiari si, in acelagi timp, de a cfuta un modus vivendi cu elementele mai moderate. El a conchis ci succesul Diplomei din octombrie gi al Patentei din februari si, in acelagi timp, roadele sperantelor romanesti depind in primul rand de {ndeménarea cu care Curtea impreund cu roménii vor face fat provoctti imediat al lui Saguna a fost acela de a obtine pentru romani o povite legal fxd in cadrul monarhiei. El prefera ca aceasta si fie dobindité fin procedee constitutionale mai degrabii decdt prin ceva de felul lui deus ex ‘machina, cum era decretul imperial. Acest fel a determinat fn mare misuri strategia pe care o va folosi. Datorit® respectului pentru lege si angajri salepe alea unei schimbari ordonate, toate formele de constriingere si subterfugivi au parut respingitoare. in conceptia sa, esenta procesului politic rezida in ‘espoctl pentru fnaltele p jorale si in vointa de a negocia. Dac acestes Date care urmau s8 caracterizeze noua monarhie — si el so°otet sama octombrie si Patenta din februarie drept semine tan ~ €lsocotea ci romanii vor putea cu usurint’ si-si 8 luseserd intotdeauna un popor care a finut foarte Seser impinsi la acte de violen{x doar ca urmare 8 Contibutia lor, deci, va consta in faptul ci sunt un elem, chimbare rezonabili, care, dup’ plrerea Sa, Prey ee Constitutionalismului modern. Dar ses ici nu se termi tori a dowd ide} dominant a Aseascii loc! mult a IMPLINIREA NATIONALA = are nee imperiului cat ajuténd la conformarea insti eee Soni vie institutiilor Saguna avea mare credintin pulereaideilor; ell considera afi principal factori determinanti ai dez Aceastl convingere La ficut sf reevalueze importanta revolutici de Ia 1848. La inceput, atorité dstrugrilor pe care le-a provocat, el a socotit-oa fi oenorma aberatie in comportarea: oamenilor, dar cu trecerea timpului, dup ce a observat efectele ideilor revolutiei asupra contemporanilor sdi, el era sigur ci 1848 a inaugurat o noua eri in istoria europeand si ci va vreme ce a fost impresionat de Diplom: cea bund, el avea dubii in legaturd cu intentile adevarate ale C Pricinuia multe intrebiri, mai ales pentru c tendinfele ei spre un centralism rigid ingiduiau putin spatiu autorittii locale, institute pe care el o considera sential pentru ca romani si poati dobandi maturiate politi i petra ca si vecinii lor si-si poata rezolva problemele si sa triascl impreund in pace. ‘ua putut evita sentimentul ci ei tri -o vreme de mare nesigurant -ceputul perioadei consttutionale, el a Rigas de actiune, pant ce Curtea refuzat si-si an; nu-si va fi clatifica ‘Saguna credea ca principatul istoric al Transi m cel mai potrivi are shi cao national. {n consecin. Si trateze Banatul gi Partium ca entitat diferite. Aceastl caked ac : dictatt pe de o parte de propriul stu atagament fat de formele const existente, iar pe de alti parte de eredinta c& Curtea va fi mal uses en $8 fack concesii dacl romani vor purcede pe o cae lesa Gxt does TY "a principii abstracte cum ar fi drepturile najionale.EI nu s-a indo! ze natiunea pe un anumil | vaniei oferea romanilor cadrul adecis 147KEITH HITCHINS. constitutional Puternicd in Transilvania,iniferent de ct de putin plea s& ofere aceasta penta ‘moment, in schimb nu era nici pentru o noud impiirtire a provinciilor, care ar Putea distrge orice posbifitate a unei existente nationale comunitare. Aceasts Preocupare pentru precedent constitutional ne ajuti st expliciim de ce Saguna si multi alti conducitori romani tineau aga de mi dupa ce aceasta si-a pierdut sem ji iginard si a devenit, ‘intr-adevir, un fel de anacronism; si de ce, deci, ei insistau c& doar printr-o proclamare oficiala a lor ca cea de a patra natiune ar putea dobandi un Statut de egalitate. ‘Aceasta ne mai ajuti si explicdm de ce Saguna nu a ficut nici un efort in directia cooperiri cu celelalte nationalitati nemaghiare din Ungaria, asa cum facuse in treacdt in primavara lui 1849; acum el nu vedea © pierdere) prin legarea cauzei romfinesti de probl diferite din celelalte prov Prit a de ,,nafiune mult inia, Saguna de fapt a abandonat Uunificdri politice a tuturor romfnilor din monarhie, un tel pe care |-a recomandat cu tirie in primAvara lui.1849. El a continuat, totusi, s& urmreascl ‘dealul unititi nationale, insé, acum intr-o forms diferit, In deceniul in cursel s-a indrey lao uniune iserica, sub a cirei in monarhie — din Transilvania — intr-o singuri pe lege si pe precedent — canoanele lanul stu nu fi prevedea gi pe uniti, Pentru o unire politica, in randul Zultatul acestuia doar ,,o jumitate de ici care au considerat re; tolului traditional al episcopilor d¢ toricd a natiunii romaine i-a facut lor, spre care acesta se indreapt in Piscopului mentionand intaietates naturali ai poporul ‘Yremuri de crizi4 E} mai justifica rolul ¢ 148 IMPLINIREA NATIONALA la nici it él sale, intr-0 epocd in care materialism iindiferenan reign ~ Blera constient si de primejdiile inerente unei profunde liciti a ‘iin chestiuni pur seculare fa mod paradxal a inert sin Bios si plsteze o distincti cla nt rol siu de epseor ale conducitor politic. rn dreptul sii de a conduc, Saguna a hott si impunt CU 0 conceptie independent si grupurilor Figuros, care aletuiau migcarea national, Cauza lor a avut intotdeauna de suferit din pricina li urmare, sustindtori it le-a atras atentia cole; garanteze deplina e; n Lees astel de lege ar da romfnilortocma ace porte co Sea clo considera necesard pentru ca ei si scape de tutela e Reais Tomini ei insigi sab un rol fn aceast sarin mobili! a Poon adoptarea de citre Curte a trei misuri care ar face ca paticipares 77 rea unui nou congres nafional La care ett 1 natiu in-um plan comun de sen doilea rind, convoc adc a Ine |, convocarea dis in fine, promulgarea inilor reprezentare Proportional adecvatl in diet. jini. Ca si Saguna Acestea erau felurile celor mai mt i rational s10 149KEITH HITCHINS EEE ‘care nu cunoaste nici o limit, cu exceptia propriilor ei roade. Pentru ci, legitura ‘cu dinastia nu cra una organic& asa cum era ea pentru Saguna, ci era mai degraby tun mijloc spre un anumit scop. Recomandarea de ciitre ei a federalismului, de ‘exemplu, s-a ficut in primul rand pentru a promova dezvoltarea national si nu reforma monarhiei. Ei doreau si realizeze unirea tuturor romAnilor din cuprinsul monarhiei intr-o singuri entitate politic& cat de curand posibil. Socotind unirea ca pe un act de implinire nationali ei nu s-au preocupat prea mult de problemele politicd precaut& a lui Saguna. Lor a ajuns si le displaci rolul lui dominant in problemele politice deoarece li se prea ci el (si in mai mick misur’ Sulutiu) de suficienta independent pentru a duce tratative cu Curtea si ci interesele confesionale mai presus de bundistarea nationala. Ei mai poporului roman. insa, in interesul orupturd si atunci cénd, i Principal a fost comitetul permanent, stabilit la conferina najionali din ia Prezidat de citre Saguna gi Sul Twat au fost adesea necesare cAteva drumuri ale unor geupuri de 150 IMPLINIREA NATIONALA o organizatie central p comunele mai mari. Lui Saguna in responsabilitatea pentru aceasta lipst a preferat si trateze problemele polit litional& prin neg Franz Josef si a ministrilor si de a acorda prea mult autoritate natiunilor de yérani“, Saguna a dorit s& evite orice actiune politic’ — cum ar fi fost organizarea unui partid politic cu bazi larg — care ar fi putut fiinterpretati caantidinastic’. El era ingrijorat ca nu cumva manifestaji generale 2gomotoase pentru drepturi nationale si primejduiasca actiunea favorabild pe baza unui plan constitutional in etape, alcdtuit de el impreund cu cafiva colegi, sau ca acestea chiar sii cor 4 Curtea c& cel mai bun interes al ei nu ar fio cooperare nationalit impiicare cu maghiarii. El impairtésea temerile celor mai ‘ulti conducdtori romdni cd aristocrafi maghiai, penta a ctor continu influent’ la Curte aveau nd respect, ar reui simedione diferentele dintre dinasti restabileasc’ hegemonia are, el a socoti i necesar ¢ pene (Sorat cu at mai nessa {alk de lege gi ordin iredentism. $i indoiel jar putea inkitura su a il acesta ¢ ict; in felul vyede autoguvernae: ‘in legtturd cu capacitatea 151KEITH HITCHINS IMPLINIREA NATIONALA Saguna mai era preocupat side diferentele tot mai mari dintre intelectuay romani si conducatorii maghiari atat din Ungaria cét si din Transilvania,¢, colegii s4i din comitetul permanent, el si-a dat seama c& dact magh; conservatori reusesc st-si menfin4 controlul asupra conducerii comitatelo ic din Transilvania atunci nu va exista dreptate pentru roman) ici pace intre cele dou’ nationalitati. Sul sare In vteme ce (ranul maghiar ere to laafirmatca, Je cu exceptia drepturilor romfnest nu se asteptau la mai mult nici chi Ferenc Deék de a arita si ‘of concesiile dep Ungariei. Indiferent de cat de sinceri era alittle ¢i nu vor tolera migcarilepoltice care raspuns serios.* Cot asemenea asigurt i aminteau de pror primavara si vara lui 1848, in special Saguna, erau prudent fata de iunil auziser’ in tindeau si creeze ,,state in stat". ‘Maghiarii au conditionat rezolvarea problemei nationale in Transilvania de recunoasterea de citre Austria a dreptului Ungarici it dietei citre tron. Raspunsul trait unii aldturi de \ si Patentei, a respins pretentiile maghiare. fn privinta Transi ol ania asa ca $i ror negat c& unirea devenise lege in 1848 si i s-a opus acum in virtutea faptului ck nu prevedea suficiente garantii pentru mentinerea unei Gesamtmonarchie cl ignora interesele nationalit&tilor nemaghiare. Dieta s-a gribit si rispundd in acelagi fel. La 10 august, in cuprinsul celei de adoua adese,ca.repetat oo ce se spusese in prima. Nici una din parti nu ardita dispozitie spre a fapt pentru care Franz Josef a dizolvat diet patehaten ‘Viena gi maghiari. s-a apucat st organizeze administratile provinciale si locale in primavard si vari maghi i din februarie $i a planurilor austriece privitoare la Ungaria, at&t la Pesta At si in Transilvania. Ei erau hotirati s4 nu cedeze in problema validit&tii unirii din 1849 a Transilvanici cu Ungaria, La dieta ungari din mai, Dedk a afirmat c& unirea fusese realizatd intr-o maniera legal, const intrucdt fusese : i Restaurarea administratiei comitatense in Trans anaes Cate Maghiari in dezacord uni cu alii. La scurti vreme elas ST sfternive din februarie, Franz Josef a dat instructivni eit aga fete alepele imperial si se in nou reticent fats deKEITH HITCHINS: a, ; ii aristocrati si de cdutarea de noi conduetto Le aces Rear viienoalis wat enuntate fn Pate tive care de fapt contau penta maghiare prin unirea Transily a nt si cis i Curtii; maghiarii ay dominat cele mai multe adundri comitatense, care nu au ezitat si-si declare -gea de unire din 1848, ‘-au rimas, in nici un caz, nepisdtori si pe cdi in mare misurt erat ca punctele lor de vedere sii influenteze lupta dintre Comitetul permanent, sub conducerea lui Saguna, a decis nie, comitetul si grupuri independente de intelectuali s-au intalnit aproape in mod continuu pentru a plinui strategia. Ei au fost de acord ci, pentru inceput, calea cea mai cficient& de actiune va fi si informeze in mod nemijl i i Jor Gn special cea privitoare la un nou congres national). sadevirata naturi a felurilor maghi mijlocul lui Ratiu, lie Ma ia imparat care un cleric si c& ea a dat pentru prima data intelectualilor laici pos trata direct cu Curtea. Delegatia a hotirat s& calatoreasci prin Timisoara si Pesta pentru a afla Piirerile conducat actiune roman’. arhie mai degrabi decit 154 IMPLINIREA NATIONALA é Sete iment despre care crede ii va readtce elul unei minorititi nesemnificative, Prin ‘urmare,ei tai gpdernat PC iru crearea unui mare ducat autonom re st cup locuite de romani, 7 it pe deputati romani din dietaungard, Sd apere cauza national, fi decdt erau buindtenii gi transilvaneniis& ia in co vapromis cu maghiarii. Romani credeau cl deputatii maghiari vor accept, . i maghiarii, trebuie si ail cele din urmi, c8 fiecare de a se dezvolta pe un cu episcopul Haynald, cu alti conducttori maghiari, au salutat promi depline pentru romani cu observatia cd doar iiva satisface.!" Delegatia a sosit la Viena la 2 ‘mare parte ocupate cu. Nf influenta sa se resimfea puternic, in corespondenti. in general austric teres mai mult decat formal pentru manifestat prudenti fat de angajarea poporului lor inr-o cooperate tat. cu Curtea, suspectiind pe austrieci cl ar putea incerca sii foloseasct doar pentru ca si-i forteze pe maghiari la un fel de inelegee.O dat ce auservit acestui scop, promisiunile despre drepturi natjonale vor fivitate, casita a Ei au preferat, deci, si-si mentina libertatea de actiune si dea Iisa calea deschis (oricAt de putin) pentru o infelegere cu maghiarii Lali le lor privitoare la dreptuti -Tecunoasterea nationalitii lor” ie. SSptimdnile care au urmat au fostin Cu toate cf Baritiu nu a calitorit uci, hel gicu Ratiu s-au aflat permanent au foarte incurajatori nel cerind convocarca cin Transilvania), purtt wrt cu or, care se realiza ie cae a fost ‘omanii in trecut si cum reorganizarea conducerii com tune Fr f le-a spus A Perpetua aceasti nedreptate. Franz. Jose! ar noe, Ruutul romanilor inainte de 1848 si i-a asigurat ch ae nae Rati a afirmat c¥ impiratul ar fi spus ingelege de ce rom ‘Transilvaniei cu Ungaria gi ci nu o va aproba niciodats. 155KEITH HITCHINS Soprnrevereer sprees ree retrerg mercer eee ee ceece eee eeeee eae eevee rea Schmerling era la fel de linistitor. El prea mai bine informat decét ay ministri asupra probl Anesti, probabil pentru cé secretarul stu, co Care ind Bologa i-a spus ci | 000 de maghiari din s, mir de deputati in diet — adic& doi — ca a districtul Hategului si a declarat c& ,astfel de populatiei din Transilvania Schmerling a promis cd condi reduse $i c& rominii vor fi, teren decat maghi te pe proprietate vor fi El amai cerut c& impratul insusi va face numirile. Discutiile cu cancelarul transilvan au fost mai putin satisfcitoare si au oferit mai putine speran{e cX diferentele maghiaro-romane _ar putea’ fi solutionate amical. Kemény, dorind s4 intdreasca legiturile dintre Transilvania si Ungaria, era dispus si ia in considerare viitorul statut al roménilor doarin acel context. El s-a opus convocirii dietei transilvane pe motiv cil soarta princi- jusese deja hotirat’ la 1848 si nu era dispus s{ acorde roménilor sau alte favoruri decat acele drepturi de care se bucura fiecare cetijean al i toate acestea, dieta se va tine, el intenfiona st asigure acelast fel de majoritate a claselor superioare maghiare care caracterizase dietele de dinainte de 1848. Aristoc a exprimat oroare fatii de rohe Volksmasse si a propus mentinerea conditiilor bazate pe marea proprictate, aplicate la alegerea dietei in aceasta restriingdnd dreptul de vot a marii proprietari $i |i El era, deci, total opus formérii unut congres national. De la Sibiu, Saguna urmirea cu sporitd i acuzat pe membrii acesteia c& si-au depasit autoritatea negociind cu ‘Sch si cualte persoane oficiale, intrucat misiunea lor fusese defi predea petitia, si o sustin verbal in fata impratului si a mit intoarcd acas4. In conceptia lui Saguna, activitatile lor de dupa aceea a» 156 IMPLINIREA NATIONAL See ge = od migcarea romdneasci n-araveao capresia cA migcare aveaoconducere central g way pot si-si urmireasci propre lor elu, ir steoms ens rent El fst mai cu Seams nein de eft dlp ceeetans perme pentru un congre nana general a unin peel fica ‘un congres transilvinean =e {ntr-o scrisoare sever’ a afirmat c& nu va fine la curent pe pri nT “acest incident dureros a consti vviziunilor profunde din cadral condi timp ce Curtea incerca si impund ma; in clutarea unei politici privitoare la nat principal fat& de reorganizarea Transilva maghiari,cuocampanie ‘ntensii, desi slab coordonati, care se ntindea dela un capital spre surprinderea atat a Cut cit sia maghiarilr.Ocaza a fost rea unei administratii comitatense regulate dups aprospe “-Cuexcepfia citorvacomitate care covarsitoare, maghiarii au revit i domine i, isabile CU Je comitatense, organisme de 0 suti de menbsh Con {ntocmirea statutelor comitatelor i cu numirea persoaneiof¢ romani constituia opoziia Ungaria ct mai curdnd posibil. Ca urmare,¢i a4 roménilor de reprezentare proportionald $i ficiald si au ignorat protestele conform cirora rau contrare prevederilor Diplomei care garantau drepturile nationale. Pe la mi Pentru conducitorii romfni ci alte protest pe Pit ‘fost momentul in care comitetul permanent # hott Pe colegii sii la Viena. 157 ooKEITH HITCHINS ipal de ctre intelectuali at forma rezistentei pa: mai cu seam’ pe Fundus regius, pentru ci nimeni din randul autorit socotit potrivit s& se consulte cu roménii.!9 uvernatorului Miké s& fac’ toate pregatirile necesare pentru convocarea dietei la 4 noiembrie. Mik6 a refuzat. Folosind argumente care fuseserd avansate mai devreme de c&tre Dedk in dieta ungara, el a afirmat cu insistent’ cl Legea uniri este inc’ fn vigoare gi cl, deci, nu este necesart nict © dicti» Criza constitutional8 s-a adancit gi statutul Transilvaniei a devenit mai nesigur. 158 IMPLINIREA NATIONALA fntelegere cu liberalii maghiari. Ei si-au dat scama de nepotrivire cooperiri cu Austria conservatoare gi au invinuitaristocraia maghiari att cea ct si cea din Transilvania c& a {inut cele dou popoare in separare. ‘membri ai comitetului permanent, find pragmatic gi foarte ituatia precard in care se aflau, au hotirat s& rman’ de partea tradiiei. O noua delegatie a fost trimist la Viena, sub conducerea lui Sulu. Saguna a invocat starea snd sale ca iind motivul petra care nu |-a inst bucurat de © bund primire. toritatilor austriece despre Singurele note deranj fatea tuturor roménilor fata le de eiilitorie spre cast? a, ei au hotirat si ofere lui w 159 PEEEEEeEeeEeeeeeee acces eaeKEITH HITCHINS See SEED EE FGP EET GEE gE Feros subventie lunar pentru a publica articole favorabile cauzei romanesti,ca mijlg rin care s& se exercite cel putin o oarecare influent asupra opi : publice. Vincentiu Babes, un membru din Banat al dietei ungare, i sii material necesar, ar suma de dowd sute de florini pe lund tebuia adunae | pentru compensarea lui printr-o sul Privat in rndul conducttorilor fAcut vreun progres. ia a reusit si-si indeplineascs misiunea principal’. In cadrul unci audiente private cu Franz foset, la % a nemaghiare din cuprinsul monarhici. El a detectat in scurta cuvantare a impiratului constiinta tendintelor separatiste maghiare $i 0 intentie de a proceda la 0 consoli relatile Austrici cu nationalititile vor fi din nou compromise, de data aceasta, Poate, in mod irevocabil 26 : in timp ce delegatia se afla inc’ la Viena, schimbiri importante au avut loc in compozitia guvernului transilvan, care tindeau si confirme evaluarca iat a dictei transilvane, selectarea reprezentantilor ei in parlamentul imperial si adoptarea 160 IMPLINIREA NATIONALA (ev anaenNeNererererreeemRNEINSndicias jslatiei cares acorde egalitate deplin4 tuturor nafionalitifilor. El a mai ‘eaalat schimbirile pe care plinuia si Je fact in administratia Teal cea mai potabili dintre acestea constituind-o numirea unui numir suplimentar de romdni n functi oficiale in zonele cu majoritate romdneascd. Delegafa s-a tors dela {ntalnire sigur ci vremea impliniri nationale este aproape. Cateva zile mai tarziu, la cererea lui Nadasdy, Sulutiu si cu Ratiu au inaintat un memori confingnd statistici ale populatiei roménesti din Transilvania pentru a servi drept ccélituz4 la determinarea proportici reprezentitii romanesti fn diet, si o ist a romanilor recomandati pentru numirea in diet& ca regalisti27 ‘Afirmatiile lui Nadasdy despre egalitatea nationald au fost, fird indoial, sincere, totusi el nu s-a simtit confortabil in noua sa asociere cu romanii.Ca gi colegii s&i, el punea la indoiala in mod serios maturitatea intelectualilor gi se temea c& {irlinimea reprezint& un clement instabil, usor de impins spre excese. ‘Aceste sentimente ar putea explica repetatele indemnuri pe care le-a adresat lui Saguna $i Sulutiu de a mentine linistea si ordinea in randul credinciogilor lor28 fn timpul cat a fost cancelar, Naddsdy s-a striduit si tind sub control evolutia, politic a romanilor gi si descurajeze pe conducdtorii roméni pentru a nu uma co cale de actiune cu adeviirat inovatoare, cum ar fi formarea unui partid politic independent. Preocuparea sa principal a fost de a se asigura cl romani servesc interesele Vienei ,o strategie care nu a fost niciodati aplicatd mai energic decat austriecilor. El nu era inc convins c& Curtea va merge alt de depart pe eat au afirmat Franz Josef si Naddsdy. in consecint’, el a hotirat si nu spriine planul lui Nadésdy pentru convocarea dietei, asa cum i-a mArturisit Ini Suluyiu, pant and nu vor fi stabilite ,necesitii precise pentru vitor” : Cei mai multi conducatori vereini au fost mai inerezStori decSt Saguna; ct Socoteau c& primul lor an de activitate politicd reinnoittreprezintS un Incr Promiitor. Viitorul li se pairea luminos, contemplind dezvoltarea nafiunii lor Peste veacuri. i au fost incurajati de cunoastereafaprlui cl supravicuisen! 20TOape dou mileni de dominaie stints disemeau in carcer NOE al romanilor, aga cum a afirmat unul dintre ei, garantia cea mai ; ‘impotriva asimilasi lor.» Se discemnea, de asemenea, si un nou rafinament $0 161KEITH HITCHINS SS incredere in sine. Ei nu se mai multumeau doar s& se inf¥tiseze in gion; reflectatd a Romei sau s& se felicte cX nu au pierit; ei se intrebau acum dacy hemare mai naltd de a contribui la progresy, general al Europei, din care ei simjeau ci fac parte in mod intim. Preocuparile lor imediate s-au axat, ins, asupra compoziti a prin care pot si-si modeleze propriul lor destin, g ritoriu national. Pentru c& d ‘ indriznit s& riste totul intr-o campanie electorala descl ibuirea de cdtre Curte a unui numar fix de locuri, potrivit cu aceste criteri, find siguri c& acestea le vor asigura majoritatea de care aveau nevoie, Pentru aceste motive ei au insistat s& se pistreze mecanismul constitutional al natiunii multé vreme dup ce acesta incetase s& mai aib4 vreo semnificatie legal’. i i, conducitorii romani aveau puncte de vedere diferit La oextremi se aflau di Ei au promis egalitate minorit4tilor, insd s- de astfel de ,chestiuni subsidiare" decat de implinirea propriei lor idei de nationalitate>2 1m centru se afla George Baritiu. El era dispus si plstreze hotarele provinciale existente ca un lucru potrivit, ins a propus o rearondare & ide doar 0 nafiune omogent genetic”. ise erat il . ionalitii.O singuri! limba pentru administratia provincialA era un lucru potrivit pe care tof il puteau accepta, ins el a props Fi a s4 foloseasci limba sa mater fe ci primejdie ca un stat cu aga multe national cumera, el s-a convins co ,,rivalitate nobild intre nafiunile Transilvaniei poate aduce tuturor numai bine.>3 Modelul pentru el il constituia Elvetia, al cael 162 IMPLINIREA NATIONALA, sistem cantonal fl recomandase ca solutie pentra problema national ned din 1840. Cel de al treilea grup, condus de Saguna, era aledtuit din cei nu erau mai decat adeptii lui Barnutiu faté de schimbarea formelor constitutionale de mult stabilite. Saguna avea multe argumente pentru pstrarea Tran centitate separat’ in cadrul monarhici; ea fusese consfintitd de traditie side lege; jnteresul national si propsirea Bisericii Ontodoxe ficeau experimentarea cu noi politice extrem de hazardanti; a abandona autonomia Transilvanei subdiviziuni teritoriale ar insemna si se inliture cea mai puterica barier legal din calea incorporitilorromtnilorn Marea Ungare gi v dati fiind populatia mixt& din multe zone — ar existariscul supunerii unui mare numar dintre ei (si dintre ortodocsi) unei jurisdicfii maghiae sau sseqt in mintea lui Saguna era prezent intotdeauna gindul ct Austria $i may putea si-¢ireconcilieze diferentele inainte a fedealismul sf devin reaitate sc romani, fri protectia unei Transilvanii, vor rimdnefntr-un fl de vitae forme ‘area imediatt a vi Asteptirile romanesti privind reglement ‘Transilvaniei s-au dovedit premature in ti intensitate pe toate fronturile. ‘campanie de austriece s-a rispandit r ‘guvemare a fost intr-att dezorgal Bteasinte rope za reorganizarea spatele maghiarilor gi s& se bizuie pe romani pentm) realiza erga 3 fo mod evident el spera st fac suficiente Pret tupunere sin orice caz, nu era . Totugi, Schmerlt 163 eeKEITH HITCHINS institupii previizute de Patenta din februari functionau fn mod nere Schmerling avea nevoie de o demonstrate puterict in spriinal polities os cel mai potrivit loc pentru aceasta pirea a fi Transilvania. Pentru a pune in migcare mecanismul constitutional ¢l s-a apucat cu neobisnuita-i sa grabi sj satisfac vechile cereri ale romfnilor privitoare 1a un congres national gi un sufragiu irgit. Primul stu pas a fost s4 recomande convocarea unui congres national, In consecinti, la 18 octombrie 1862 Franz Josef a dat instructiuni Cancelariei transilvane si ,,propund cli pentru a ajuta" pe romani s& ,,se consulte unii cy permisiunea de a tine o conferinfi national la care s& participe 150 de delegati sile-a ingiiduit lui Saguna si lui Sulutiu s& decid’ asupra felului alegerii acestora si asupra datei. Actiunea Consiliului de Ministri a fost departe de a fi unanima. Folliot de Crenneville a obiectat fapi de orice fel de intrunire general pe motiv c& ar face pe maghiari gi pe sasi s4 cear& acelagi lucru, credind astfel o dezordine mai mare decat cea care exista; contele Rechberg a prevenit impotriva aparitiei oricdrui fel de campanie electorald de team& ci fi aleas% o majoritate greu de controlat. El si cAtiva dintre colegii si aveau inci indoieli serioase in legatura cu sinceritatea loialitatii intelectualilor romfni fat de Austria gi erau pregatiti pentru oarecari acte de nesupunere.%5 Prin intermediul angajatilor romfni ai Cancelariei Saguna era bine informat in legaturd cu aceste temeri oficiale gi pentru a evita ceea ce el considera a fi inutile el insusi a numit gaptezeci gi cinci de delegati ortodocsi. La aleges ela luat in considerare distribujia geografic’ si diversitatea de opinie gi a respectat proportia traditionald de doi laici la un preot, mentinuti in protopopii — douaizeci si unt toate cli acesta era un gFUP iti ct gi ortodocgi, le-a displicut it o alegere ci a perpetuat controlul eclezias nation: ulutiu, presat de Baritiu, Ratiu gi alfiis @ telectualilor uniti s&-si aleag& proprili lor reprezentantt {in cadral unor mici aduniiri locale. 164 ‘Conferinga s-a deschis la Sibiu la 20 aprile si, aga cum fcuse si cu ate | IMPLINIREA NATIONALA ii, Saguna a dominat lucririle. Cu toate c& tmy resedinti oar el care afntcmit agenda deer sia ona ae ae: o1 gga pe delegi pentru punctl su de vedere ™ Ela ols cai pent ta asupra adoptirii unui program nafional care s& combine mentinerea ici Transilvaniei cu cearea unor m Sprerentele si de a contribui cu talentul lor a binele commun.» El s-agribit si sate c&Transilvania nu poate si existe prin ea ns; ea nu poseda ni poitct gi nici resursele economice necesare pentru a putea duce 0 separatl. Nu aveau altdalegere decit si se aliture unui sistem federaliza, cu institutii centrale putemice, care sii se ocupe de chestiunie public ale tuturor pisilor lui precum apararea,relatile extere gi finanfle gin acetaitimp st jmpund respect fn fiecare provincie pentru .princpile laminate, cae si cAliuzeascd dezvoltarea constitutionald a intregii monarhii. Pentrua demonstra Ioialitatea lor fap de noua Austrie, el i-a ndemnat pe delegati si accepte din octombrie gi Patenta din februarie ca fundameate ale noii constitutii.” Oporitia fata de tot ce a zis Saguna a fost micd. Toate llrle de cuvint i dezbaterile au aritat aceeasiloialitate fat de Austria gi aceeas dispozitie de a incorpora Diploma si Patenta in legea fundamental. a Transilvaniei.A exists {nsi, o oarecare rezervé din partea lui Baritiu, Ratiu si a altor intelectual fatd de acceptarea a tot ceea ce dorea Curtea, inclusivtrimiterea de deputi! in parlamentul imperial, pand ce acesta nu va fm promisiunile ee autonomia transitvand gla egalitatea national. Eile-au reaming? all eputati ci vtzuserd cu totii prea multe schimbir police drastice aoe cineisprezece ani pentru a angaja in mod irevocabil naiunes —_— ea cale de actiune inainte de a obfine mai inti gaanti eerie cide aexista Pe BariiuL-anelinigtitaccepare necondionstt OT Patentei, pent ct nici una dintreacesiea nu continea 0 car 7 nici nu spunea nimie despre lbertatea personal invieltit A cerutca aceste drepturi umane fundamental tie meni pu a mers Tmotice propunere pe care conferinia ar face-0 WOME TN iier al dincolo de expunerea acestor principii. Dimittic vce eect chestuni OF Cancelariei transilvane, ia asigurat pe colegi si cl 165, OO —a—KEITH HITCHINS Seep firezolvate in mod satisfic&tor la viitoarea diet, dup’ care conferinja a pure Ja redactarea unei scrisori de multumire c&tre impiirat. es fn sedinta final din 23 aprilie, conferinta a aprobat declaratia de politicy national pe care intentiona si o inainteze lui Franz Josef. Accasta repeta 1u propus crearea de cAtre trezoreria fundatii permanente, similare celor ‘alegerea unei delegal Smpiratului. Saguna a fost de acord si o conducé, intrucét Sulutiu era prea bolnav pentru a intreprinde 0 lung cilitorie. Rominii s-au bucurat de o primire calduroast la Viena. La 4 aranjat’ repede 0 audient’, la care Saguna a repetat legiméntul de nafiunii sale fat de casa conducdtoare si Franz Josef si si-a exprimat bucuia pentru sprijinul romdnesc fat de Gesamtmonarchie in di in zilele care au urmat, roménii au fost oas ba in cadrul c&rora ei au constituit obiectul unor partea Jui Schmerling gi a altor of pentru ,,patriotismul lor austriac*. ‘Aceste ocazii par si fi fost un triumf personal pentru Saguna. Atat infatisarea lui impundtoare cat si sociabilitatea sa au fost remarcate cu grijd de rest vienez, cum au fost si toasturile lui pentru o Austrie unit’ ' ns, conferintele nationale erau doar ocazii pentru dezbateri, i delegatiile nu aveau decat o functie ceva mai mult decat ceremoni , constituiau prerogativele Ct 1u in pregatirile finale pentru convocarea un rescript imperial pentru convocarea diet principalele teme pentru dezbaterile acesteia: recunoasterea legala a n Fomine si a Bisericilor ei, rezolvarea problemei limbii in chestiunile publice- 166 IMPLINIREA NATIONALA Foca une noi leg elestorle, leer depuafilortansivinen ensu reorganizarea imperial, © nouk fmplrtire politica a a sistemului judecttoresc, modificarea patentei agrare din 1854 d binci de credit. In aceeasi zi, impYratul a mai promulgat 0 noud lege electoral, care a sporit mult numarul rominilor cu drept de vot. Cu some ch indrepttirea la vot pe bazi de impocit a rimas cea de opt fornia iepoaite diecte, ca si in 1848, acum ea cuprindea i impoitl pe cap de 7 j impozitul pe pamant. in plus, preotii, doctorii, avocatii, notarii, jale au primit in mod automat drept de vot. Pentru celor care nu erau nobili si corespundi /ot,o prevedere care a pierduseri de mult& vreme att averea ci i, numérul total al votantilor a crescut de la aproximativ 15000 000.4 “aceste doul acte imperiale sugereazi cl Curtea a hott in cele din urmit cdinteresele romanilor coincid in oarecare msuri cu ae sale. Prevederle lor fia claré de a nti pozitia roménilor in viitoarea diets, in acelasi de a neutraliza cea mai mare parte a opozi maghiarilor. fn nici un caz nu se intentiona i are julud universal continua si fe strSnd Corti gi au fost plstratedistriccle si eprezentarea electoral care, schimbate in mod arbitra, clinay cumplina in favoarea oraselor gi satelor in care predominau in general maghian ! S- Cauurmare, maghiarii, cu o populati alege patruzeci si patru de egalitii politice; ideea 3i opt de deputati. iuda tuturor acestor defecte, conducit erau acum convingi ci Schmeclit . ce au afirmat despre egalitatea national gi in mai pani atunci Sprijinul fntre doi sau mai multi cat ida in vreme ce OPORETEY eidificult S3si se comportau ca nigte profesionisti destoinicl. AY ae rau dominate de alt fel: multe comitete electorate comitatense es cme cu electri de citre maghiari gi sasi, care incercau si fnearce " i multi romani. Asa ecalificati sau ineristenti, ales de ci gi sh exeludH oft mat oot 167Kerr HITCHINS | ee ‘cum nota Joan Axente, fiecare dorea si fie candidat, insi nu se adapta | ring disciplinei.*5 one Din nou a veni locale menit s& prevind participarea la v multe zone, clericii au urmat cu strictete ie nani’ — 463 la | — gi atunci ‘cAnd, asa cum era de axteptat, imparatul a nusmit in Siet5 ca regalist, el a cerut permisiunea de a declina aceasts cinste- 168 IMPLINIREA NATIONALA, cat lui Nadasdy c& #ilistenii i pstori, care gi

Saguna spera ci ci vor Pentcipare deplini la procest rect reprezentati fn toate ramurile Promova bundstarea general impotri 4 fie astfel in pozitia de jale ale unei ingore 187 ~KEITH HITCHINS clase (aristocratia maghiard)23 In ultima instant, i se prea ci pacea gj Prosperitatea in Transilvania depind de respectul gi intelegerea reciprocd. El ny vvedea 0 alti cale intrucét ,,soarta a decis ca roménii $i maghiarii s4 locuiasca in aceeasi tard. ‘Au mai existat si alte voci activiste alituri de cea a lui Saguna. Un numir de laici il sprijineau si asteptau ca clerul ortodox gi unit s& se afle fn frunte. Ei i-au fndemnat pe preotii de la sate si fac pe credinciogii lor s& infeleags importanta sustinerii candidatilor romani si sf se asigure c’ toti cei cu drept de vot se inscriu pe liste $i merg la une. Saguna a aprobat in mod tacit dar cu toaty inima implicarea clericilor s&i in aceastd luptd politic. Multi activisti se temeau c& maghiarii vor apela la prejudecatile de clas pentru a indepiirta pe boiemnasii ‘si functionarii romani de cauza nafionali. Cu toate c& aceste grupuri erau mici ca numar, potentialul lor pentru conducere era mare si dezertarea lor ar fi insemnat o lovituri serioasd. Activistii au avertizat pe compatriot lor si reziste oricdrei tentatii de c&stig personal si s4-si aminteascd faptul c& fn viitorul nu prea indepirtat statutul lor va depinde de nationalitate mai mult decat de clasa social. Roménii au reusit sf aleagi doar patrusprezece deputati ca si in dieta de la probleme sociale si economice. Au cerut cu insi mnatstirea conditic! Yirdnimii roméne, intrucit diferenjele de clas, asa cum erau, s-au dovedit inc’ 188 eee MARELE COMPROMIS potrivit pentru un experiment cu armate private; batalioane de felulcclorreco- mandate de Baritiu gi Rafiu, a spus el, vor promova doar ,tendinje nationale, care sunt ,contrare intereselor superioare ale statului"* Rizboiul a durat doar sapte siptimani si o pace defintiva a fost repede incheiatd la Praga, la 23 august. Ca urmare a coplesitoarei infringes a Austiei de cdtre Prusia, submina intreaga probl ¢i au facut un efort serios de a obfine un oarecae avanaj din iateer® militars a Aust au decis si redacteze un memoriu in care ‘atitudinea romfinilor fap’ de iminenta reorganzarea mona ss core devotamentul fat de tron gi si-au declarat intentia de 21 a meet Persoani, Din nou, Baritiu si Ratiu au preluat condos Fo cout oc*sul actiunii lor ei au cdiutat st se impace cu Saguna sicUaeANA £20 siguri eX memoriul lor va avea efectul drit dack emant “afiune romani. 189f KEITH HITCHINS a — intrunirea anual’ a ASTREL, programati pentru 28-29 august la Alba luli |k-a oferit ocazia convenabila pentru a cua sprijinul lui Saguna. Au pant ipa cam nowizeci de persoane, insd, ca de obicei, problemele politice nu au fox discutate in cadral sesiunilor publice, intrucat o astfel de actiune arf; viola statutul Asociatiunii si ar fi oferit temei pentru dizolvarea ei de catre guvern in cuvantal de deschidere, Saguna s-a mirginit la actvititile literare si culturale tele lor de vedere asupra situatiei politice, dar nimeni US 88-5 schimbe opiniile. Saguna se afla in fruntea opozitiei fat de planul Baritiu— Ratiu, pentru Sera sigur cd impiratul nu va primi o delegatie oficial’; singurul rezultat arf ‘si la dorinta sa de a anticipa trimiterea unei delegatii alc&tuit4 din persoane Particulare, lucru cu care ameninjau pasivistii in caz c& el refuz% si mearg’. El a fost de acord si duc memoriu! la Viena, cu conditia ins& ca acesta si aib un conginut acceptabil pentru el $i si mearg’ singur.” Ce s-a intimplat in continuare este neclar. Ratiu pretinde ci intrunirea cu ‘Saguna s-a intrerupt firé vreun acord, atat in ce priveste continutul memoriului tsi in Jegatura cu mijlocu! prin care s& fie predat la Viena! Saguna a insistat tot atat de ferm ca tofi cei prezenti s4 fie unanim de acord s4 incorporeze in memoriu programul intocmit de deputatii romani la dieta de la Cluj, din decembrie 1865, si fie prezentat ambilor conducitori bisericesti spre aprobare finald, iar predarea acestuia s8-i fie incredinjat& doar Iui3? Ambele parti recunosteau gravitatea situatiei gi vedeau intr-un apel direct cAtre impérat ultima Jor speranta de modificare a cursului evenimentelor, insd era evident la Alba Iulia c& majoritatea intelectualilor laici, care spr i i Jui Baritiu si Ratiu, de asemenea imp’rtseau nelinistea lor fat de abordarea Precaut de c&tre Saguna a crizei politice. Ei nu mai puteau accepta gestionarea Ja Alba Iulia ca pe 0 dovada concludenta c& el nu v4 ntru c& erau convingi c& el este prea angajat | ze 0 politic national independent’.Ei | ja de la linia constitutionalismului strict pe care o stabi Precedent i ris coneitionalicns © stabilise in anul fn primele saptiméni Septembrie, Baritiu si Ratiu au cdiutat sprijin ena, pentru a. inlocui pe cea de citre toti »P: . reprezenta.>5 In felul acesta ¢i sperau si dovedeasc& cert c4, prin conjinutul sku, memoriul reprezint& vointa intregiinatiuni romane si nu doar pe cea acétora de forma este esential pentru succesul serveasc& drept intermediar. La 23 octombrie, el indemnandu-| si lase de-o parte diferentele care au aparut acondace 0 delegatie care si duc memoriul la Viena. a 191KEITH HITCHINS Saguna si Sulutiu, separarea dintre Tui Saguna au inceput acum o campa ‘ochii natiunii pe motiv ci ar fi tridat cauza national’, si au mers pani acol it s%-1 acuze — in mod fals — c& ar fi luat mit& de la guvernul ungar.*! De un si mai ru augur pentru viitorul solidarit&tii nationale a fost polemica purtatd in ziare. Pentru prima dati presa romaneascd, care in mod traditional a fost unul Ja transformarea ,Gazetei de Transilvania* in organul principal al pasivistilor: numir de intelectuali gi preoti tineri din Mi pretindea c& ,fraternizeaz4 in mod deschis cu romanii din Bucuresti si care m™ ‘cu asprime pe Sulutiu pentru c& a permis intelectualilor de la BI agen in ,,actiuni ilegale“. Crenneville, ca $i predecesorii sai, fl socotea pe Lari unit un slujbas public obligat si indeplineasc’ instructiunile de la Viena si de 18 192 sere eae — MARELE COMPROMIS ‘ leagi servicii sidin i ft Cluj. El astepta ace! Partea lui Saguna, insi i curtenitor. Atat guvernatorul cat si Haller au pastrat, supine bese austriece fat de orice manifestatie politick romancasci, Haller career in nod adres ‘mului, care apareau cu regularit oa presi {nspecial la Jacob Muresanu, redactoru — eunose pedepsele ce se ap! ile plecarea de la Viena, sperind st bind vreun -stiunea memoriului. fn birourile guvernamen- Jmtit supararea pe care a pricinut-o tocmai cind pecetluitt; end a plecat era siguc8 romani vorfi din nou ,victi 3 Afiematia sa aterioari cin cele din urmi romani vor ave pe propre lor esurse find astfel confirmati ela decis si fac o novi incereare de restaurare a unitii nationale Ela propus, cueztare, si se fact un efor de vndecarearupturica Saguns. et ‘in acelagi timp s-a plans spundnd c& fn politicd este neplicut fale TomAnii nu se pot totusi intelege fr episcopii lor La inceputu! lui Februar 1867 ,Cancelaria transilvani a confirm pirerea sa. Eaarecomandat ea Pett {ni si fie respins&, intrucdt nici el gi nici unul dintre sermnatari nu es tt St reprezinte natiunea roman’; doar cei doi arhiepiscopi aved ao ‘ ‘n fata tronului ca ,organe ale natiunii romdne*” Franz Josef fst de acess! as ‘si memoriul a rimas fri rispuns. ‘ot cea ce puteau face rominii era s& privea terme acordulu ustro-ungar erau realizati in mod Ratiu si-a amanat cu zece semn de actit tale pe care le-a vi sc cu frustrare fn timp ce sistematic. La 17 februarie 193KEITH HITCHINS: ce 1867 a fost proclamatt oficial restaurarea constitutici ungare, urmatd imedia, de numirea unui ministeriu responsabil. La 27 februarie, noul minister ungar a informat pe Haller c& va incepe imediat s& fuzioneze aparatul administratiy a} i cu organele guvernamentale din restul Ungariei gi, ca urmare Cancelaria Transilvaniei va inceta in curand si mai existe. in mai, contele Imre Péchy, comisar regal pentru Transilvania,a preluat ce a mai rimas din fun executive de la guvernatorul Crenneville. La sosirea la Cluj, Péchy a dec! 4 obiectivul su principal este restabilirea armoniei si cooperdrii intre rom si maghiari. In acest scop, el a inceput un cuprinzator tur de studiere a tiri Starea de spirit pe care a gisit-o peste tot intre romani — fie la Turda, unul di centrele pasivismului, fic la Sibiu, unde se afla cartierul general al activigtilor — era aceea de sfidare a noului sistem politic.4* Péchy, nepregatit pentru o astfel de primire nepricteneasc’,a renunfat in cele din urmi la tonul conc reamintit direct conducttorilor romani c& unirea este un fapt imy doresc si se infeleags in noua Ungarie, ar fi mai bine s& se supun’ legilor: Deputatii romani in dieta ungari, care s-a redeschis la 19 noiembrie 1866, au descoperit c4 o atitudine similar fi anima pe majoritatea colegilor lor maghiari. Ei s-au reorganizat din nou intr-un club politic, ins& numéirul lor mic si nepopularitatea cauzei lor nu le-a dat posibilitatea s4 modifice hotarérile majorititii. Nemaisperdnd si obtini concesii pe calea procedurii parlamentare, $i afectati de neintelegerile dintre ei, ei au hovirat s apeleze direct la Ferenc ividuale i autonomie cultural’ nu-i putea {n 1849; toate partidele, activist sau pasivisti, cereau existent politica separatt, {ntrucat au ajuns s& cread& cX doar aceasta va oferi condifiile necesare pentru al Ungariei, ceremonial al ratificiri La I2iunie, el a sanctionat o serie d¢ pactul dualist, care a fost incheiat in 194 MARELE COMPROMIS mele tuturor tinuturilor coroanei ungare, in ciuda fapttul esti constitutionale — mai ales statutul popoarelor nemaghian ey — erau vate. In a la i dizolvat si Prorogatele diete de la Sibiu acestora nul’ si neavenita, acum un fapt implinit, intelectualii romani 1 i roma pentru conferinta anual a ASTREI, Frei, Pedepseascl pe Saguna pentru refuzul stu de 4 $i pentru imputata complicitate la unirea tru c& doreau ca ASTRA sa joace un rol mai it cu aderarea strict a lui . Cu mult inainte de a sosi iture de la pregedinyie, post pe care el detinuse de fn 1861. fn locul lui au ales pe Vasile L. Pop, un Spinoasele Saguna la statut, care Ia Cluj,ei hotaraser’ sé. retragerea lui Saguna, care a rimas la Si asociatiunii au fost trecute cu vederea.®> ul urmator, 1868, a adus putin mingdiere. In neajutorarea lor, tea conducatorilor roméni considerau pasivismul singura lor arm jntru cat ei erau hotiirati st nu facd nimic ce ar ajuta noul egim si se ze 54 Ei au ndaijduit cu disperare cX dacl asteaptd momentul potsvit, ‘mente constitutional din ltimul sfet de veac, cele din urma zadamic. Bi nu au rimas, ft u incercat punt fntna totul la dispozitia lor ait Bserca unit cts ASTRA S au fieut adesea uz de tribunale penta a+ apira pe rani romani impor cforturilor latifundiarilor maghiari si 2 autortil folosinta zonelor de pagunat si a altor terenuri com clack si noi dari. Ei mai doreau sa tin’ o conferint’ nation Politic acum cand, aga cum credeau ei, au sclpat ce At Insa, guvernul ungar, temfndu-se si nu dea un av! el : ationaliste, nu voia si aud de aga ceva. Roménii au rsPmn i Intruniri de protest locale, dintre care cea mai cunoscuth 8 ‘mai 1868, pentru a marca cea de a douizecea averse ® or locale de a restinge ne, sau de aimpune noi iza 4 cu scopul de a se reorgant ar de conic ise a mare ,agitaiet 195KEITH HITCHINS Se Organizatorul a fost Joan Ratiu. La fnceputul lui mai el a convins cleratg intelectualii de la Blaj s& fack o demonstratie adecvat momentului, aga cur facuseril cu doutizeci de ani in urmi, si alcdtuiascd o declaratie a drepturilor 5 plangerilor romdnesti.* Pronunciamentul care a rezultat repeta cererile ane. rioare de recunoastere a autonomiei Transi recurga la manifestatii politic. Iacob Mureganu 1- Semnificatia Pronunciamentului nu a constat in orig su, ci in reactia guvernului fat’ de el. El a devenit primul dintr-o serie lungi de causes célébres in problema nationalit3tilor din Ungaria, intrucat guvernul a initiat actiune penal impotriva autorilor si a lui Jacob Mureganu, pe motiv ci acestia sunt vinovati de agitatie impotriva unitatii gi si i statului. O astfel de procedura va deveni caracteristica obisnuitd a vie ice ungare pani la dezmembrarea monarhiei in 1918 si poate s& fi contribuit mai mult ca oricare alt lucru la fnstriinarea nationalittilor nemaghiare din Marea Ungarie. in parlament, Ilie Micelariu, un deputat din Miercurea, de lang Sibiu, a obiectat in mod energic fat de ceea ce a descris a fi dispretul total al guvernului fat de drepturile fundamentale ale cet&tenilor s&i. El a aritat c& autorii Pronun- ciamentului au folosit mijloace legale pentru a face cunoscute plangerile lor si c&acritica ,,un act grabit si arbitrar",ca unirea care a ignorat interesele vitale a dou’ milioane de oameni, nu este un delict 57 Ministrul de Interne, care a initiat procedura, a avut o alt pirere si a continuat investigatia. Ratiu a devenit principalul avocat al apiririi. El era hotrat si continue cazul pand la capat pentru a face publicitate cauzei nationale si pentru a expune abuzurile de putere lacare guvernul ungar i-a supus pe romani. El a fost incdntat atunei cfind cdteva ziare striine s-au ‘cauzei lor gi a sperat chiar c& Napoleon al Il-lea al Franjei, pe care el gi cole fl considerau a fi aparitorul principal al it 4 in folosul lor. ins’, 1a tant, Franz Josef, cB i penale. ea penal pare si fi fost conceput& ca un gest ii recente a unei cuprin z&toare legi a nation Dac aga au stat lucrurile, pentru marinimia ci ™? a fost ales momentul potrivit, intrucat legea nu a reugit st satisfact cerintele rominilor si era, prin urmare, total nepopular in rfndul intelectualilor- 196 MARELE COMPROMIS. ae ene i deo man& de deputati i Eforturile ffcute utati in parlament de a modi pafionalitatilor nemaghiare o mai mare autonomie cultural serge adarice. DupA mai putin de dout siptimani de dezbateri ourt pentru o misurd care va determina vitorul majoititi loc sematoarea jumatate de sccol — Artic Laie ail ilor, va fi adoptat cu o m: National decembrie. Legea Nationalitiilor li s-a parut celor mai activisti deopotrivas, a fi calamitatea finald dint-o convocarea dietei de la Cluj in 1865. Peti i de neputinta lor, pasi' trebuie s& aiba prioritate fat de toate celelalte chestiuni si au vazut i de larg reprezentare. 1868, un mic grup condus de Baritiu a inceput sé pliinui romani, Problema imediati pentru ¢i parlamentul ungar, programate s& aiba loc in martie 1869, i coordonare un jurnalist energie care editaseo vreme ,Telegraful Roms” care mai Rot smului cat gi de ceea ce et (1871) va fntemeia prima bane romfneascd din Trasilvania. sicolegit au lucrat in secret, teméndu-se att de interventia S06 197KEITH HITCHINS orictiror incerctri a sprijinitorilor viitoarele alegeri parlamentare. Manifest eGolaocul Interior la 11 si 12 ianuarie, Hunedoara la 14 ianuaro, ‘membrii romAni au protestat viguros impotriva martie, alegitorii romAni din Dej, Cluj, ‘au colaborat indeaproape cu si pentru a crea un front unit impotriva noului sistem ‘cele mai remarcabile exemple de cooperare ortodoxo-uniti sa nea Brasov-Fagiiras, unde Ioan Metianu, protopopul ortodox protejat al lui Saguna, s-a alditurat lui Ioan in Figtiras, pentru a cé cI Antonelli, episcopal vicar u fa o politic de strict& pasivitate gi pentru ai convinge si lase deoparte diferenjele religioase in interesul unititii nationale. La 21 februari 1869, Roman, Micelariu si cativa colegi au aprobat con- ‘cuvinte cAnt&rite cu griji, adresatd tuturor intelectuali 1a, la 7 martie, cu scopul de a formula o politic’ ub a cfirui semnaturia fost nformandu-1 pe comisarul ‘chy a presupus in prip& cl teri de a se pregati pentruo Péchy despre actiunea pe care au intrepri scopul conferintei este de a numi candidati si al deplin& participare la alegeri, si a aprobat imediat idea. Conferinyas-a bucurat de o larg participare: au fost inscrigi oficial 291 de delegay din intreaga Transilvanic. Marea lor majoritate proveneau din clasele ir lujbasi publici — si acestia au dominat sd rimand in cadrele Jegalitatii- Primul fost 0 declaratie de loialitate fat de dinastia ic, care, de altfel exprima adevitratele sentimente ale delegatilor $i° ini de a se supune tuturor legilor (ari. in acelagi timp, ei si-au declarat Jlor legi care au lsat pe romani fairs purces apoi la dezbaterea din nou Cu toate cd au spus putine it sti-gi defineasc’i mai prec! dela re nu mai fuseserd spuse, ci au re in felul acesta s-au agezat intr-o linie descendent din generatia telurile 198 MARELE COMPROMIS jsarion Roman a sprijinit in mod clocvent pasivismul. El a aritat ch a 1848. ji i sosit vremea ca C1 s& pund pe primul plan interesele romAnesti intrucdt atat austin A ab ne pealiZe2E . aiba propriul lor instrument — werd politic — care sii le dea directia si disciplina de care aveau, ata newie. Pi obi Je din sal c& inainte de un partid este nevoie de un program,cl a Fepuns o& deja existd unul — cele Situaia lor de acum, afirma el, nu este diferit in punctele ei esentale de cea roti eu doulizeci de ani in urmd, pentru c& din now magh .oi nu aver nevoie de legi care distrug caracterul nostra national; ‘adevarata libertate a unui popor poate fi doar nationalt. {fn aplauzele entuziaste pe care le-a trezit aceasti referinyfel a facut un apel final la abtinere total’ dela vot. ‘Activistii au fost prezenti in fortd si Hossu, avocat din Cluj si membru al diet de Puscariu,, unul din oamenii de incredere ai purtitori de cuvant. Hossu a afirmat cX ste altceva decat 0 abdicare a intelectualilor de la responsabilitatil lor fata de tirinime. Elera convins c& fri 0 conducere corespunzatoare ei vor cidea viet “masinatiunilor dusmanilor lor. El i-a indemnat pe delegati si duct jnima o campanie spre a face din parlament un instrument pentr mb situatiei se un forum prin care s& poatd atrage atentia ft pentru cauza lor, Puscariu a trebuit si admit cl deputatii roméni din dietele de Ja Cluj si Pesta nu au realizat prea mult, dara ardtat c& cel Ela socotit ca pasivism let ar fi ‘hu sunt singurii locuitori ai Transilvaniei; ms lor deputati, iar dicta va promulga le; tn ciuda tuturor argumentelor impotriva, national a objinut 0 aprobare ¢ ri contra. Conferinta a purces apo! tru de membri, care s rmotiunea pentru adoplarea are covarsitoare. S-au inre- Taalegerea comitetlui ere statutul . Spre marea aureze un sentiment al le lor prioritare. Darkerma uiTcHiNs —* daca s-ar fi ostenit s& priveasc’ dincolo de polemici in ,,Telegraful Roman*. organul principal al activistilor, ar fi descoperit c& politica editorial a acestuia nu diferea substantial de punctele de vedere pe care ei insisi le exprimau. Sub conducerea lui Saguna, acesta ataca deschis dualismul ca pe o ,alianyg jari pentru a domina imperiul; condamna -dreptul inalienabil” al roma pentru renuntarea totald la prit cchema pe romini si se apere singuri prin orice mijloace legale, inclusiv prin care si foloseasc toate resursele lor 4. ,Telegraful Roman" inca sustinea a.unei astfel de politici era acum mai moderat decat in anul precedent.“ Pentru toate aceste motive, sprijinitorii lui Saguna la Miercurea s-au abtinut de la actiuni care si exacerbeze resentimentele si si prelungeasc& dezbinarea. La céteva zile dupa incheierea conferintei, Macelariu s-a dus la Sibiu pentru a-i raporta lui Saguna si a fost primit cu caldurd. Saguna gi-a exprimat bucuria pentru hotirarile luate de majoritate*, pe care le-a interpretat — in mod eres — ca pe un pas important spre reluarea unei act tice depline. Rezultatul imediat al conferintei larg boicot al alegerilor pentru parlament. Doar cativa romani au fost alesi, $i doi dintre acestia — Macelariu si loan Antonelli — au refuzat si accepte mandatcle. Succescle pasivistilor au costat, ins’, scump. Acum, pentru prima dat, ca pedeaps’ pet vprijinirea de ekire ei a boicotului, numerosi slujbasi publici romni au fost demisi. Atunci cdnd comisarul Péchy si-a dat seama, oarecum trziu, ce a jntentionat, de fapt, Mcclariu si prictenii sti .e1 a ordonat comitetului national ou alcétuit si-si inceteze imediat activitatea. In consecing’, intrunire® programatd pentru 8 aprilic cu scopul de a pune in practic deciziile lute la Miercurea a trebuit si fie aménati ffiri termen.* “Totus, conferinta de la Miercurea a reprezentat o piatrd de hotar in isto siscdrii nationale roménesti. Eaa semnalat sfrsitul dominarii de catre episcOF ‘a miscdrii nationale, care incepuse cu Ioan Inochentie Micu-Clain. in prima jumitate a secolului al XVIl-lea, i ascendenta la putere a intelectualilor aici, ani 1830. Astfel, modelele traditionale ale comportamentului politic ‘au fost in mod considerabil schimbate in timp ce oameni din clasa de mijloc preluau conducerea treburilor nationale- 200 MARELE COMPROMIS aguvernel\ aplrarea nationalititii, dar nici unul dintre conducitorii ei, uniti sau ortodocsi, nu se vor mai bucura ‘yreodati de pozitia prominent pe care o ocupase Saguna in trebarile fntre 1848 gi 1865. ae ia 1: Saguna chtre Franz Reichenstein, 10 julie 1865. 2.Redlich, Das dsterreichische Staats- und Reichspr 410-411, 3. Barifiu, Parf alese. 111, p. 314—315; Puscariu, Notite,p. 85—86. 4. Hitchins si Maior, Corespondenta Rafi-Baritu, p.79: Rata cir Bartu, 15 sepembrie 1865, 5. 1p. 79—80 gi 84—RS: Ratiu cre Baritiu, 15 gi 27 septembrie 1865; GT. 2 8. 5.90: Rati eae Baris. ins gi Maior, Corespondenta Rati-Bai 9. 8687 6150: Rat spondent 'Toctombrie si 10 noiembrie 1865. 20113. BAR, Cluj. Arhiva Istoricd. Arhiva Sulutiu: Barit _Motivele pentru o abtinere generalé de a alegerile 14. Hitchins si Maior. Corespondenta Rafiu-Baritiu,p. 86 ‘iI noiembrie 1865. 15. Ibidem. p. 89—93: Rativ catre Baritiu, 10 Barit recomandarea la 7 august. 29. Ibidem, 1866/1609: Gyorgy Pogany. prefect al comitatului Alba de Jos, citre Guberniul | tramsilvan.29 august 1856. 30, Ibidem, 18667789. Gustav Groiszcltre Haller nedatat linceputul lui septembrie 1866]; Hitehins ‘i Maior, Corespondenta Ratio-Bariiu, p. 107—109: Ratu cAtre Baritiu,31 august 1866. 31. bide. p.109. 32. Saguna. Scrisori apologetice.p.6 $145 —46: Saguna cétre Suluju, 20 octombrie! noiembrie ‘Scorobet, Mitropolitul loan Metiamu, 1828— 1916, Revista 3—4,1941,p. 184 —185: Saguna cre Metiams, 28 octombrie 1866. smbsie 1866. Wiss 41 Teron Poscar, -Citevaepistoledinte cele ce se plstreazX dela aiepiscopul-mitroPelt "Andria baron de Suguna in Mitropolital Andrea baron de $agu. Severe comemoratit 202 1S noiembric 186, 1 16/3562. brie 1866; 1856100: Pozi er citre Creaneville, 15 miembyie 186, P. 134-135: Ratiu cite Baritiy, e Antonelli: Mefianu citre Antonelli 4/16 3115/27 febeuarie 1869. ta Bujor Surdu, Conferints najonald Ue la Mercurca (1809), 1 februari 1869. Vez i ibidem, 29 decemire . irl dat : sian etre Antonelli 24128 mate 1868ip, cApetenia unui mare purtitor de cuvant al ral si national al vre! mod constant i 204 ORTODOXIE, SARI 51 UNIT ‘oastci au cerut ca Biserica gi clerul cishfie 1 credinciogilor si in special ca ei sh Pe care -a socott afi forta cea mai aceeplat faptul c& instituil i s8icadA de acord cel, Un ase de nad de agi sapina rica Ortodox’ este prin insisi natura ei o Biseric& national, aga cum va demonstra el in repetate rénduri, lt si rolul ei unic in luptele politice si in dezvoltarea cultural a romnilor au ficu-o deosebit de adaptabil& la cerinjele constiinjei nationale modeme. + Chiar dac& astfel de leg’turi is i {ntre Biserica si natiune, in Prima, pe care de altfel el o considera cea mai important, Biserica este Preocupatii de propovaduirea adevarurilor crestine universale si de mAntuirea institutie socialé si ca atare are responsat +i de a promova bunistarea lor ‘morald i mat a indeplineste misiunea socialA pri i — un ler lin iguros, scoli moderne $i diferite asociatii dedicate dezvoltirit cate Saguna credea c& Biserica are o datorie speciald de a prelua conducerea in ace) Probleme ane ito forth sociald malt codenti de un seco 205KEITH HITCHINS ee atentia si intelegerea tuturor, cl schimbirii sociale pagnice. El a acceptat in toate partile c& att propriul s&u popor cat § te popoare ale monarhiei habsburgice s-au desteptat la o deplind constiint de sine si nu a ezitat si caracterizeze perioada de dup’ 1848 ca epoca nationalismului. Propria sa asociere cu aspiratiile romanilor la autodeterminare a fost profund’ si constant’, {ns sentimentul su national era de un caracter in linii mari umanist, care a avut ca {eluri principale realizarea implinirii morale si spirituale colective gi garantarea integrititii individuale, mai degrab& decat teluri politice specifice. Preocuparea sa principal nu a fost defel politi nu a fost un teoretician politic original gi nici chiar un organizator politic abil, in ciuda reputatiei sale de diplomat si negociator la Curte. $i nici nationalismul sdu nu era de acea varietate emotionala care face din nafiune sau din Volk ratiunea si telul suprem al stridaniilor umane si 0 consider’ a fi o lege in sine; el era prea cosmopolit si prea rational pentru a fncuraja astfel de fantezii. Educatia si cultura sa erau ungureasci si sarbeasci si in general ortodox4, precum si romfneasca gi el socotea cadrul traditional al Bisericii si imperiului, mai degrab’ decat statul- natiune, a fi cel mai potrivit pentru dezvoltarea nationalitatii. Aceasta nu inseamni minimalizarea serviciilor pe care Saguna le-a adus migcarii pentru autodeterminare politic’; ele au fost, aga cum am vizutin 1848 sin prima parte a anilor '60,ample gin oarecare sens decisive. Dar este totatit de adevarat c& el nu a initiat mari actiuni politice, intrucat cadrul stu principal de referint& a fost intotdeauna Biserica. Mai degrabi, actiunea sa politic’ @ constituit un rspuns fat de obligatiile care fi reveneau ca episcop, atat fat de autoritatea civil’ existentd cat si fafd de propriii sti credinciogi. El s-a angajét in politic pentru c& 0 socotea ci face parte din misiunea sa de a predica Evanghelia social si de a se ingriji de bundstarea material a turmei sale: fn acelasi timp, el a mai incercat s& fereasc& Biserica de implicare in lupte politice partizane. Deci ca om al Bisericii in primul rand a ales el si se ocupe 4° problemele nationalismului. : {in tot ristimpul de la hirotonirea sa ca episcop in 1848, el a ficut din restaurarea mitropoliei ortodoxe de Alba Iulia, care incetase s& functioneze ° dat cu acceptarea de catre episcopul Atanasie a unirii cu Roma, felul principal 206 ORTODOXIE, SARBI SI UNIT iu Cate acela de a armoniza ii ristritene ecumenice al Solid fat de stat gi Totusi,ela ardtatintr-un fiojinstitute national gi mate din tratate teolos ice wadelor ecumenice pentru a susie monarhie si fie unii intro singura depinde in primul rind de separarea mod deosebit de clar c& socoteste Biserica Ortodoxi a} f prezentat un numir i de doveri adu savante si din hotiraril i cererea Sa ca toti romani ortodocsi mitropolie. El era convins c& succes oficial a Bisericii romanesti de Mitropoliaslrbeasc& a Carioviquu,suba ctrl jurisdictie o plasase Iosif al 1783, si de includerea in mitropotia restaurat a eparhiei ortodoxe a Bucovinei, care era si ea subordonati Insistenta sa in serveasci parohiile predominant roménesti i o participare romfneasc proportional la fondurile bisericesti comune, in special in Banat, atest in mod clocvent cunoasterea de citre el a tiriei sentimentului national in réndul propriului su popor, precum ial sarbilor. Atunci cind a fost intrebat de itre episcopiii sarbi de ce romAnii nu-I pot preamari pe Dumnezeu tot atit de bine sub un mitropolit srb ca sub unul romifin, Saguna a spus c& Biserica este gi din ardtat c& ierarhia trebuie si recunoasct puterea imensi a s& incerce sX adapteze la acesta formele exterioare ale iei bisericesti. Doar in felul acesta Biserica poate controla vasta energie creatoare generat de nationalism gi i oindrepte spre scopuri creatoare- Elera sigur c& Biserica ar neta sim fie ofr vialin vas cameo dot shlomatel ya epic on m lui, deci, aa illor of iy eh cresterea morals intelectual aro oro aKEITH HITCHINS ficut niciodat’ distinctie intre ei pe plan national gi Insd, po: deosebit de zelos in afirmarea autonomici or ei. Inst, provocati fn mare parte de o competitie pentru conver manifestare de suprafat a unei indelungate rival reglementarea chestiunilor umat serios la unirea celor dou 1 la absorbirea uneia de ctre cealalta; e1 5-a opus fuziunii in 1848 gi cAfiva ani mai tarziu a respins fn mod sumar sugestia c& ar putea realiza pacea religioas devenind conductor al Mitropoliei unite, creati. in schimb, el a indemnat la respectarea joase gi a respectirii dreptului fiectirei Biserici de a-si amestec din partea altora. in act cl a propus lui Saguna considera res ortodoxe a fi cheia de bolti a orictirui modus vivendi cu pentru c& el socotea necesar si afirme deplina autonomie constitutional’ a ortodocsilor inainte ca acestia si poatllagtepta si fie trata ca egali. Legitura dintre eparhia sa gi Mitropolia strbeasc{ a Carlovitului reprezenta pentru Saguna, in calitatea sa de conductitor bisericesc national, o problem’ ‘oarecum diferits. Ef parhia noastr’ transilvand" potriv spiritului vremii2 Cu toate c& nimeni s asa, legdmantul su a consituit 0 declat 208 CS ORTODOXIE, SARBI $1 UNIT independentd ffi de Biserica s8cbi, pentru cl respec cerea, in conceptia Sa, restabilirea unei mitropoh respectul fat de spiritul vremii necesi sentimentul national. in mod inexorabil, Gespaitit in timp ce fiecare dintre ei se identifi autodeterminare ale propriului popor. Revolutia de la 1848 a accelerat mult procesul, asezind pe cei do; ogo: de conducttori ational — Raja ea pata al caf care i-a fost conferit de citre Curtea de la Viena 48, Segura Ba prin urmare, s serviciului st srbe in Banat si apoi ca vicar in Transi ania, agua a simi adesca tensiunea pricinuit’ de subordonarea romanilor fat de erathia sib si aajuns repede s& aprecieze forta de nestpanit anatjonalismului, Doar lacéteva siptimdni dupa hirotoni i rezolvarea proble1 confinutul programului el nu a fiicut vreo referire specificd la o organizatie unit sau ortodox, dar nu a artat nici cea mai mic& ezitare cu privirlaceca.ce avea de gand. In timpul evenimentelor revolutionare care s-au petrecut timp de un an gi urmafrit in mod neabiitut ceca ce va deveni obiectivul principal su — restaurarea Mitropoliei ortodoxe romane, aga cum existase a inainte de unirea bisericeascl cu Roma. Campania sa s-a manifestat fn diferite feluri: in petitia general atuturor roménilor dn monarhia habsburgic8, Prezentati lui Franz Josef la Olmilt, la 25 februarie 1849, care cere Biserict memoriul cu confinut aseminStor adresat tr-un apel personal citre Rajatic, direct o separare aierarhiei n 20 iulie c&tre Ministeral rodocgi din monarhie stn rgumentul siu cel itropolici a fost © incercat Sf one de cea sarbeasc’; gi intr-o - telor, cerand permisiunea pentrv toi = bisericesc gi si-si aleagd un mitropol brog.stmatic si cel mai bine documentat in sp urd publicat Ia Viena in primavara lui 1849, prin care @ 209KEITH HITCHINS reer pena ra eee Govedeascl existenta istorict a Mitropoliei ortodoxe de Alba Iulia prin lungi rsini Nici una din scrierile sale na ‘ortodoxe romfine va determina natura relatiilor lor.$ Dupit revolutie, Saguna a dorit s& rezolve cat mai repede problema net sf poatt si se apuce de ambifiosul stu program de reform i, ] I-a indemnat pe Rajatié sf convoace un tate problemele majore ale organizatii constituit doar o antici distruge posibilitatea unei reale coopers intre cei doi. La sinodul episcopilor, care s-a intrunit in cele di fase presiuni asupra Jui Rajavié, nua fost posibil un compromis intre insistenta lui Saguna pentru o mitropolie romfneasc4 separati si hotirdrea lui Rajatié de a mentine si, dact este posibil, de a intiri unitatea administrativa a i. Saguna se bucura nu numai de {al propriei lui eparhii, in care un sinod, tin i ultelor s& aprobe restaurarea Mitropol i clericilor proemi in Banat, Crigana si Bucovina’, § Saucd fra intarziere problema in faja colegilor sti episcopi. In felul acesta, la Inceputul lui noiembrie el a propus ca toti romani ortodocsi din monarhie s8 ie uniti intr-o mitropolie egal cu cea a Carlovitului.O astfel de actiune, observa el, va fi in strict conformitate cu dreptul canonic si nu va sabi un fel Biserica, intrucdt cele doua ierarhii vor continua s& fie unite prin cele ma: puternice legituri dintre toate: 0 doctrin’ comund gi unui seco! $i jumiatate de ajutor din partea Carlovitului pentru o: ania. Rajadié, ca presedinte al sinodului, a impiedi serioasi{ despre mitropolic. Atunci cAnd episcopul Eugen Hacman al Bucovs {in cele din urma problema la sesiunea din 23 martie 185: i declarat c& aceasta este in afara ordinii de zi si sinodul a continuat CU probleme.* Dezgustat de un astfel de comportament, Saguna & howtrat si 210 ORTODOXIE, SARBI $1 UNITI inte cazul direct Ministerului Cultelor si 1a 20 iu in care apela din nou la dreptul canoni i sale. In special, el a citat hotirarile pre’ = aprile a inaintat un lung storie pentru a dovedi persecutiei nu este in stare s& functio tdmplase tn Transivania dup unirea cu Roma Deena ortodocsilor din Transilvania s-a Ge episcopilor a luat sfargit la 3 de dezbateri. Nereusita ei a confirmat indoie! hotirdrea de a sta In tunile care au urmat conferit it {mpotriva a ceea ce el considera a fi wzurpari de lui 1851 ,consistoriul de la Carl i le primise de 1a guvernul Voivodi Banatului privitoare 1a modul corespunzittor in care clerul din Transilvania s8 tink iva de nastere si cea omastic& a impiiratului. Saguna i-a rispuns imediat li Raji presedintcle : pentru a se plinge de tonul dispretitor al scrisoni gaturd falst* pe care 0 continea, conform c&reia isdictia Carloviolu si subordonal lui Elaine scat vemel in dreptul canonic pentru o ese va aceasta, ateigen cant doar pacinate, servese ca invitatie penta organiza Ate ier i Saguna instructiuni pe care bisericest : civile de a interve aie rsesisil pati ’seminitor a avut loc la tnceputul lui 1852, 211KEITH HITCHINS ee Timisoara a cerut consistoriului din Transilvania si investigheze un caz de divor $i si intocmeasc un raport cét mai curdnd posibil. Saguna a hottrat sj ispunda personal si a dat consistoriului din Timigoara o lectie de ,curtoazie side ,relatii corespunzatoare intre eparhii. Aga cum ficuse mai devre scrisoarea ciitre Rajavié, el a aritat cl eparhia sa nu este supust jurisdictiej Timisoarei si a sugerat ca de acum fnainte s& lase ca raporturile lor s& fig guvernate de dreptul canonic. Aceste dou’ cazuri par {ncilediri serioase de prin« inore, ins& pentru Saguna ele au constituit . El a construit intregul su concept de conducere putea ingidui abatere de la aceasta pentru ci ar fi fost pus in primejdie. in acelasi timp,el a ida i noiembrie 1852, in ajunul sinodului electoral de la Carloy doi ani, Saguna indemnase att Ministerul Cultelor cat si un astfel de sinod incat scaunele vacante de la oat fi ocupate si a acceptat repede invi intentiona s% foloseasci ocazia ca si fact pi drepturilor romanesti. ins Rajaéié nu a tri nu are nici un drept s& participe la sinod. Raj i ar putea participa la chestiunile generale al episcopilor este prerogativa ¢? a natiunii sdrbe si deci aguna, ca unul care nu face parte din aceastd natiune, trebuie si consimt’ la excluderea sa. Carlovit, $1 Saguna a protestat imediat pe lang’ reprezentantul impara imind un raspuns satisfaicdtor, s-a reintors iu. La 24 10 noiembrie yumai cS indelungati , cu mult mai serioas’ pentru dezvoltarea re] fost acuza lui Saguna, exprimat acum pentru prima dat’ in mod deschis, 4 ierarhia sArbi foloseste jurisdictia ei asupra romanilor nu pentru a SPO? mai degrab& pentru a promova interesele nationale 212 ORTODOXIE, SARBI $1 UNIT! aa Renee i this ardtnd c& romdnii i sarbesti. El a conc : i pot dobaindi dreptatea gi Scjgure progresul doar daci lise ingidtuie s& aby pepe or mt {mparatul a recunoscut faptul c¥ Rajagié a actiona = 29 marti 1853 -asftuit si nu se mai comporte ast! episcopi s& rimand valabil od, Saguna a decis c& alte negocieri é i ocieri cu Rajacié pentru rominesti separate ar fi neroditoare sa tratat deci ‘Transilvania nu are nici un ter {osif al I-lea, prin decretele sale din 1783 si 1786, a subordonat epachia transilvand ierarbiei sérbe. Aceste edicte au fost, in opinia li §aguna, acte tice care puteav fi anulate simplu printr-o noua exercitare a voinfei imperiale. ‘Cu toate c& Saguna nu a mai abordat din nou pe Rajacié in problema si recunostea autoritatea pe care in calitatea de conducdtor al iu protector si ocazional i-a impartisit acestuia sentimentele sale cele ¢. El era convins c& bundst: poate chiar existenta Ortodoxiei in ),cind avea loc o puternicd renastere 4 gi de respectul lor fata de ci. El mai recunostea, inst, cd vitalitatea Bisericii nu depinde doar de ierarhi. El i-a amintit lui Rajavi¢ c& Biserica este un organ ch trebuie sii se adapteze constant nevoilor schimbitoare ale credincios indemnat s& descopere ci pentru intirirea legtturilor dintre irarhies! mass credinci i Cu toate c& problema Mitropol: departe de suprafatd, Saguna si Raja d Poate cel mai aproape de controvers’ schimbul de scrisori aa convocarea unui nou sinod al episcopilor. fn repeate randur, $a a ‘ndemnat sia intervenit chiar pe lang Rajati¢ pentru ig iis 84 episcopi si se consulte in legdturd cu nevoile Biseici.* Ct ree {ndeplineasc& misiunea, afirma ec trebuiestfiein permanent 213KEITH HITCHINS depinde de cit de bine au , eparhie si mitropol tea de a-si face cur Ca exemplu nimerit el a cit {in problema cisitoriilor mixte; in sate la rind, ei ignorau practica traditional de a avea logodna in parohia miresei si ceremonia cununiei in cea sista ca ambele si fie sivaryite de cltre ei. Saguna s-a pliins cX Uniti foloseau pur si simplu forta gi influenta lor oficial’ pentra a-4i atinge scopul aga cum au facut intr-un sat de lang Cluj, unde protopopul ingiduinta autorititilor locale, a instalat pe un preot ortodox, depus din fosta lui parohie.'* Saguna binuia c& noul concordat dintre Curtea din Viena $i Vatican, semnat in 1855, avea ceva de-a face cu un astfel de comportament ORTODOXIE, SARBI $1 UNIT eee ee neptia Sa, 0 incercare deliberatt de a indeparta i seri Somin 1 de sarbi spre una pur romAneascd, El con ee fi instrument arti ingea cio astfel de era cu atat mai descurajantd cu ct ,Gazeta pretindea a fi un organ national gi servise bine cau; loca atic, ee ult respectatd att de ortod 1 $i deci a cele din urma, el s-a eB 1 ,,dispretuitoare™ si ,ostili fap de Biserica ga, incdt a interzis clerului si credinciogilor sii sSociteasci2” Poate c pentru a combate miscarea unité mai mult dect pentru alt motiv s-a striduit $aguna s4 menting legatura sa cu Carlovitul. Procedand astfel el a continuat una din traditiile Ortodoxiei roménesti transilvinene, care cobora pind la inceputul secolului al XVIIl-lea cind, upd unirea cu Roma, romani ortodocsi au fost lisati st se descurce singuri. Neavand propriul lor episcop si fiind socotiti de c&tre Curte c& au incetat s& mai existe, ei au trecut treptat sub i i sirbe — neoficial in 1761, 0 dati cu numireaepiscopului de ca administrator al eparhiei, $i apoi tarziu, ca urmare a decretelor lui losif al I i eficientd aprare impotriva migc&ti unite o jodoxe roméne, care s8-i cuprindd pe inutilitatea discutarii problemei din nou cu Rajavié. El s-a; aflat cel mai aproape de abordarea acestei probleme in scris in sugestia pe care a ficut-o in 1857 de solutie pentru problema unit’ in Banat in concordant cu ,spiritul expresie pe care el o folosea in general pentru a descric aspiratile -a indemnat pe Rajatié s& convoace un sinod al lor pentru a discuta problema unit gia alcttui un memoria cttre ‘imptrat, inst Rajavié n-a rispuns niciodatl S Deceniul absolutismului nu a fost o vreme potrivith nici pentru ctutarea anei rezolvari a cont “ano-sirbe gi nici a mijloacelor de combatere plas ultelor, sub conducera conti Leo Thun. terest ma cu seam de promovarea misc unite gins et rin it al Cut fap de romani c=KEITH HITCHINS ice a Transilvaniei, s-a inmuiat treptat mitropolii romAnesti separate, care si ridice din nou problema in ‘nul din argumentele sale nu I-au migcat pe batrdnul patria intdlniri cu 0 de Bucovina, la 28 gi roménesti-in schimb, a prezentat multe detalii despre {ao gi mai mare centralizare a conduceriibisericesti.Ideile lui Raj inacceptabile pentru Saguna si colegii sai, intrucét ele ar fi intéirit controlul sArbesc asupra eparhiilor romanesti prin alegerea episcopilor de catre sinodul de 1a Carlovit si prin subordonarea lor din purict de vedere administrativ gi financiar fat de patriarh23 Pozitia sa confirma temerile roménilor c& cl este interesat in special de promovarea intereselor nationale srbesti in defavoarea Jor,in ciuda faptul intreg Banatul ei rau mult mai numerogi decat sfrbii. Cererea sa ca Ministerul Cultelor si creeze un departament special pentru chestiuni ortodoxe cu functionari sarbi si ca Ministerul de R&zboi s& schimbe numele regimentului de granipi romanesc-Banat in ,,sirbesc-Banat" a pus in dintre romani gi sarbi. Delegati romfni nu au participat la Congres intrucdt considerat o chestiune strict sarbeasc&. Ins, la 15 august un sinod al episcopilor i ‘care Saguna, sprijinit de o numeroasa delegatie de cleric din Banat, a prezentat din nou argumentele in favoarea une! mitropolii separate si nou! patriarh, Samuil Ma8irevié, a aplrat principit! fn cuvantiri lungi si memorii serise, fiecare pozitia. Saguna # ortodoxe, cu toate ca urmare a noulul wu au dobindit egalitate ORTODOXIE, SARBI ‘$1UNITL Geplind cu Bisericile Romano-Catolicd si Protestantt ‘urmare, ela propus crearea unui sinod Permaner fatruneascl periodic sub pregedintia celor do a Si bisericesti aguna a raspuns pur si simplu c& credinciogtis&i su a $2 ropri lor dezvoltare naonalicastaccepe weaiat nici ea sa reflecta corect conceptia romani fl Babes, un avocat de frunte, $i Andrei de pimant, ei ciutau cu inflictrare mijloace prin care s& punt capat ii de Carlovit. Ei erau a treia generatie care revendica seasca fata de sarbi. Stribunii lor initiasert miscarea la n 2 t, in cele din urmd, sX aleag pe unul de-al lor ca episcop, inlocuind o lung succesiune de sarbi. inst, inte sabes gi Mocioni erau acum in chip negovaitor nationale. fntr-o declarajie in termeni ‘flat sub presiune continua din timente gi-au gisit ecou la multi 1-Velea a acuzat clerul sSrbc& seaming discordie : Jor uniti pentru aslibi nationaitatea lors pentru € tine pe romanii de aceeasi religie cu ei intr-o stare de subjugare.El vedea in lui Saguna salvarea roménilor din Banat pentru cl ea va apira icdrei natiuni"“* a.n Viena si maghiari, ei doreau st foloseasci mitropotia canoe praia Tatton itStii lor tntr-o zona care aproape sigur Va iméne parte bent _ - cctuali din Transilvania si Bucovina ei vedeav intr 217KEITH HITCHINS LOOT Bisericd national& puteric8 un mijloc de realizare, cel putin partial, a unit 1848.2 Atit de insistent devenise cererea lor de separare de et doar campania putemnic’, in cele din urma reugitf,a lui Saguna ropolie comuni a tuturor romanilor din monarhie si apirareatenace icat pe binijeni s& ceard o mitropolie ‘autonome pentru ci aceasta era vointa Vienei, fnsd sinodul un acord asupra detaliilor separarii. In schimb, au fost tuna sdrbeasct si alta romAneasc, pentru a redacta a proprietitii bisericesti si pentru deli le si eparhiale.2? fn timp ce aceste: informat pe Saguna, la 24 decembrie 1864, ci a aprobat crearea mitropoliei cu episcopii sufragane la Arad $i Caransebes in Banat. Actiunea sa nou sens de urgent deliberirilor comisiilor, insi sarbii, temandu-se cl rii, n-au aritat tragere de inimi pentru reluarea fincd o dati interventia Curtii s-a dovedit decisiva in aducerea celor doul piirt la masa tratativelor, inst comisarul imperial, baronul Josef Philippovies, ‘nu avea instructiuni si impun’ acestora o rezolvare. Prin compromis, Sagunaa propus ca partea romAneascé din fondurile comune de aproape 2.000 000 florini s& fie 400 000 florini in loc de 550 000 florini, cum recomand: asa, sia promis ci va folosi aceste resurse doar pentru a da Bisericii po desfisura misiunea gi nu pentru a promova interesele une’ detrimentul alteia. El a mai propus ca patru manastiri — Bezdin, H Bodrog, Mesici si Sangeorz — s& fie atribuite noi a renunfat dac& nu ar fi mai bine servit cauza Ortodoxici cereri* 4 218 ‘ORTODOXIE, SARBI §1 UNIT nationale, aritand cf -ntru a servi doar feluri c& educatia si cultura minis spirituale, @ fost Fomaneasca vor beneli socotit necesar s8 fack apel la ideea de nationalitate pentru a nti argument sale canonice, tn procedeu care doar confirma suspciunile sitilr laden motivatie a romanilor este de secular mai degraba decat religioast storia est-europeani, Saguna a sustinut cd sbi intructt ei sunt esi mai vec locuitor at trei dintre ele — al XVI-lea, cu mt natiunii sirbe timp de aproape s-aU aritat dispugi s& fact un ydar* de 200 000 florini le ulterioare au fost tergiversate timp de céfiva ani in mare parte c& Curtea era preocupati de imbundttirea relajilor ei cu ferdrii de la Viena la Budapesta a tn cele din urmi, la 6 octombrie da persistentei unor ost roménilor si sarbilor s& realizeze 0 apropiere politic’ la sféritul secolului. fap tCeeSul Iwi Saguna in Banat a fost mn oarecare misurd conten i ast it ind i i fn Mitropolia o nu a reusit st obtind includerea Bucov! es Argumentele i astfel pe care le-a adus in favoarea unei as s aceleagi surse ample ale dreptului canonic, care fi serviser, ate vie Polemica sa cu ierarhia sdrbeased, Controversa cu eiscopul Eugen Heenan 219KEITH HITCHINS . I TIC trezit toate puterle sale de analiz& si retoric’ si a dus la publicarea, in 186), tneia din cele mai importante dintre lucrarile sale: Anthorismos, 0 respingere a argumentelor Ini Hacman in favoarea unei organizatii bisericesti au pentru Bucovina. Ca $i fn cazul Banatului, Saguna a insistat asupra faptulun a preocuparea sa pentru Bucovina est clerul su si renunte Ja pretentiile lor separatist stea nu aveau mai ‘mult temei fn dreptul canonic decat subordonarea eparhiei lor fat’ de Carlovit ‘Atunci cind Hacman a sugerat restabilirea vechilor leg&turi care existaser’ intre Biserica sa ¢i ,,biserica mama" din Moldova inainte de anexarea , Saguna a declarat categoric cA orice legaturi {in ciuda accentului pe care I-a pus pe natura constitutional a conflictului cu Hacman si cu clerul bucovinean, Saguna s-a asociat aspi i nationale ale majoritati bine servite prin crearea unei singure mitropo! ocrotitoare de scoli si organizafii culturale nationale, afirma continuitatea necesari pentru dezvoltarea national fntr-o regiune care cunoscuse frecvente crize politice si care trecea acum printr-o vast schimbare demografica datorit afluxului unui numir mare de slavi. fn ultima instant’, atitudinea sa in privinfa includerii Bucovinei in proiectata mitropolie roméneascd se datora mai putin simpatiilor nafionale si argumentelor formale sale religioase sociale: convingerii fie, forta c&tauzit Casi in Transilva cu entuziasm crearea unei organizat lor, ins, spre deosebire de cele ale lui Saguna, crau fir echivoc sociale si reflectau constiinta lor national sporitt. 220 ORTODOXIE, SARBI $1 UNIT Revolutia de 1a 1848 a produs cele dintti manifeaxa ) : Jn Bucovina. Condus de frati Hiner ae aate| tle proprictari de pant liberal auf Fomine §i 0 rezolvare echitabil a lucovina ca provincie romdneasca si fi si romano-cat 5 sprijinitorii lor au adoptat ideea unei uniri a tuturor roménilor din monarhie fatr-un ducat autonom si in februarie 1849, dupa cum am vizute s-au alaturat colegilor lor din Transilvania si Banat la Olmitz, prezentind impaatului 0 petitie general pentru unire politica. Aceastd actiune a reprezentat punctul culminant al revolutiei in Bucovina; ea a descoperit un sentiment al unititii in toamna lui 1849 a zidimicit orice speranti de unitate ania, ins, o parte a programului national a fost totusi reali studierii limbii romaine in gcol de frustrarefntrucit nus-areusit dezvoltarea germanizirii continue a serviciilor publice sia vietilintelectuale — fenomen care, se temeau ei, va altera in mod drastic caracterul ,primordial roménesc al Provinciei. fn aceste imprejurtir, era firesc ca ei si se indrepte spre Biserich, ; jzent care rezistase pan’ acum acestor ie 5 fn aplrareanafjonalitii sierauconving’ ch mitoel Propusi de Sagumna va intr element roménese din Biseric bcovinean © 8 broteja de primejdia ratenizisi Casi co anat,ci doreau sit fack din Biserici o fort Sau sprobatcu drag nimi ativismol soil lui Sagune samo a da laicilor a ae pputere fn administrarea scolilor biseriocsti chestiunit lor economice.*t 221KEITH HITCHINS i i i fost zid&micite d write lor si ale Iui Saguna au f 70) ee sacaepiscop in 1835, el a administrat an, cu exceptia unei i an, un congres clerici cu preocupiri sociale au reduseat Mod ‘au transferat administrarea finantelor biser ial si au intemeiat un comitet bisericesc™ care s% ela ton norm bisericeasc, pentru a permite o participarelaiey re culturale si sociale, Hacman, care nu mai putea cong turd cu fiecare punct gi a mers pan’ tntrwaet be cerere ¢ de includere a Bucovinei thtr-o mite ronomd# ins, o dat& cu instalarea unui regim absolut = +50, Hacman a putut si se reintoarci la vechile sale metode. rac inainte Hacman s-a opus cu indaratnicie planului lui Saga pentrao singurd mitropolie roméneasc gia cenut fn schimb, ftemeierea un mitropolii separate pentru Bucovina. Contrastul dintre cei Saguna gindea in termeni univers aaernan nu deptgea propria sa provincie. El era excesiv de ingrijorat de propia sa cariert side soarta fundatilor Biserici sale (care erau mult mai substanile eodt cele ale Transilvaniei) in cazul c& eparhia sa devine parte anoii mitropoi, Fl mai era cu adevarat preocupat de posibilele repercusiuni ale supuneri se fati de Sibiu asupra minoritaji rutene. El se temea c& ei vor abandons o bisericd national pur romaneasc& si se vor altura Biseric care era aproape in mod exclusiv ruteani. Gaguna a re aritind cl prezenta unui numa mic de ruteni ortodocsi nu schimb& caracten} esential al Bisericif care a fost intotdeauna gia ramas romaneasci,s dreptul de a folosi limba lor in sani incat si aprol roméneascd aut liturghie. fnsi, Hacman nu a putut mitropolii de dragul puntst&rii nationale # |e-a amintit acestora c& Biserica nu este un partid politic, c& -Ampatia Hristos nu este din lumea aceasta’. : Hacmanafolost toate mijloacele pentru a mobilizaclerl sive une Biseici bucovinene autonome. fn februarie 1861 a con’ pent ° : a Cerniuyi-cu scopul precis de a sprijini planul sé mitropolie separat, Pentru ase asigura de o audientiireceptivael 40% “ totul pe laici — act care a fost socotit in mare misurii ca necanomic 222 Ela rimas surd Jaindemnurile | , RTODOXIE, SARE; gt unt ordinea de zi 0 rezolutie oa Porobat ‘cu supunere cont mules salarilor ¢ intitulat& Dorinfele dreptcredinciosuh ‘Uri Pe care H,; argumentele sale anterioare in favours, i™B inerpretarea pe care Saguna odidea dentures Pi 6 replica din partea lui Saguna in fomee ye tO jntrucat guvernul austriac a adoptat ct ost © ‘ai ind ale sarbilor, nu Para si crt ‘Aceasta doses tories, inst Bent fa de aspirate Se putea face prea mult pentru a-i schimba con Problema a fost in ce n i tila i ¢i principala a fost de a servi ca nucleu al Bisenr eet. Fung i aed Binet lie. Fun austriac8 a monarhiei dualiste, aga cum peat ae _< limitate la jumatatea ungureasc4. ntr-un fe, dech pa Caoviuli ean deci, ica Ortodor fost. Partatei Dalmatii,care Cererile contradictorii ale ; siaibiiloc, mmanfestt in modul cel mai idino lace tata police x Sibordonarea epahie sale CartoviuiCesaenes ls He nat deca ee el socotea diferitele acorduri care adusesert o mare parte a alxv, = iosilor ortodocsi sub autoritatea Romei la sfagiul secotului Shcllage ee simple acte politice faird temei fn dreptul canonic. El a susfinut oe cut aceasta din convingere religioast, ci mai bocura Pentru a avea parte de avantajele politice ¢1 economice de care se 1 nafiunile privilegiate 46 El a infieratactiunea din 1700 de semmare de cite epi aa episcopul Atanasie a actului final de unire ca ,perfida", itrocdt FretuPunea renunarea ta jurimantl pe cae La fet ah ire sa spine, sti de a apaira Ortodoxia prin toate mijloacele de care dispunea, el ' pairerea c&{ episcopul are puterea de a transfera sau de alua cvel oficiul 223HITCHINS lie | ORTODOXIE, SARBI $1 UNIT si prerogativele pe care Biserica Ortodoxd protestele lui Saguna c&tre Ministerul Cy - | cu care el se obignuise gi care acum nu Theea sect ignorate, feeaturd cu adevaratele intent faté de orodocy Sv | jece de la nivel ministerial pand la oficile distrenay general pe Saguna in disputete lor prin a ncipale privitoare la prozelitism, Ticesti. Indiferenta austriacd fat turd putemict pentruel, deoarece s&i din timpul revolutiei au Si valoarea lor pentru Gesamt- drepturile acestora. Instructiuni Vasile Moga Ia alegerea saca Jui Saguna icarea final a supunerii tea au rimas pentru el o surst de wi rioas% problems care a aptrut in relatile de in perioada de dup’ 1848 si cea Ia impirtirea lor in dou tabere | angajat in aceast& practic, dar este imy fefensivi impotriva a ceca ce i se plirea a fi stridar | reconvertirile s& fi fost fcute din porunca BI ‘nde dominatia asupra ortodocsilor. Deosebit de suptrdtoare coordonate de citre acestea ca parte a un a asumat apartinut preotului local sau protopopului, fir8 cunostinja prealabill a superiorilor lor care se giseau apoi confruntati cu un fapt implinit si obliga si-gi apere preotul si pe noii parohieni, indiferent de temeiul legal al cazului. | Multe dintre aceste incidente au reprezentat pur i simplu o continuare a disputelor care gi-au avut inceputukcu trei sau patru decenii fn urmd,fnr-o ;piscopul Ioan Bob. Este ar gi litera si Biserica sa, Pe intreg parcursul deceniul erau frecventele decli iia de conductit aniei care reglementeaz& rel Mitropoliei unite de Alba Iulia gi ridicarea lui Sulutiu la rangul produs o nou sursi de conflict. Saguna I-a acuzat pe Suluti conduc&tor spiritual al tuturor romdnilor gi cl se prezint& pe si lui Atanasie gi restaurator al Mitropoliei romAnesti de Alba Iulia. Sagunt interpreta comportamentul acestuia ca ficdnd parte un plan de a convert cum ar fi controlul asupra bise Jaunire, apeldnd la sensul profund al t Jor i la sentimental Pentru fntretinerea gcolii locale, mai degrabli deedt crizele de i indu-i pe ortodocgi st nu mai spere s4-si redobandeasc& vreodath ¢tec¥ religia, sub orice form, preocupa marea mast de ran i influena viata reste de ai ‘or zitnic8 mult mai intens decal ideea de nationalita le populare mai de profunda gi statornic¥. Disputele fost adesea cauzate de a 225kerri HITCHINS jscop unit, rimas vacant prin retragerea asc alse de-0 pare seripulele sue , |-a indemnat pe ‘mitropolii unite. El afirma c& bunastareg astfel de sacrificiu personal, intrucay .4cu toatl vigoarea posibila uni ritropolit cficace pentru realizarea elurilor previztior in legiturd cu orice contact intre ortodocsi gi uniti. scurajeze clsitorile mixte, care i se pAreau ci ofer privinta reglement Saguna s-a referit adesea la preveder "i tarananegaliatea legal tuturor eligiloreregtne gi pe care el o interpret ‘mod liber ca referindu-se la astfel de probleme specifice cum sunt clsatoril el in cele din urmi, Sulutiu si Guberni Ministerul Cultelor au acceptat aceastt formuldi ca orientativa in rezolvert Asputelor si pe la sffryitul anilor °50 o respectare mai mult sau mai PU 226, ORTODOXIE, SARBI $1 UNIT! stricta acesteia a redus in mod semnificativ tensiunea dintre ortodocsi si uni Ia sate. doar de un singur preot, inst au fost si multe cazuri de preoi ortodocy gu ajutandu-se unul pe altul si comunitafile lor in perfect armonie. imorméntari, au impartisi pe bolnavi. Ei isi botezau unul altuia u discerne vreo diferent tualilor aceasta constituia care caracterizau adesea relatiile ortodoxo-unite. Saguna, tns&, dezaproba cu tirie acest lucru. El nu rnumai c& dorea si limiteze influena unit asupra credinc nao astfel de reciprocitate ca pe o violare flagrant a dreptului can interzis preotilor s&i si administreze tainele membrilor alt {ngtiduie ca acestea si fie date proprillor parohieni de citre preo i, chiar gi fn cazuri de necesitate extrem4S?, dar se pare cia reusit doar in parte sf ingrideasci astfel de practici. Resentimentul dintre Saguna si $ulutu si multi dintre cl ora de asi nepartinitoare a guvernului Schmerling ‘Uniti S& se trateze unii pe altii ca membri ai aceleiasi natiuni. Chestiunea 227KEITH HITCHINS Trruthura ined pe Saguna; el insista ca ortodoosi si agg eligi nd ost ume noi Cancearia transivant de a Vien er :zoriu de la Cluj.*! Spre constemarea intelectualilor el pirea ¢5 pre rein funete de denttatea rtodoxd sau UnitS mai degrab doe g de cea romAneascl. NOTE Leia og oe aa ecru hetropalis Remi oadoes din Ungaria si Transilvani, Sibiu, 100, ‘Anestsp. 12. ‘38-39; Popea, Memorialul, p.356—357. “Adie Seguna, Pramemora ier das historsche Recht der aationalen Kirchen-Autonomie | nie Romane mengenind. Kirche inden Kk. Kronliindern der dsterreich. Monarch, Viena, 1849. ‘5. Bforturile ui Saguna de restaurare a mitropolt Mitropoliei Ardealulvi, Mircea PScurariu, 100 de ani lului, 9, ne. 1112, 1965, we Dxthaoe Meeps in Treylvani, 1846— fate, Map and. 10~T1 Saguna re J ntl obercr bere! procosiene dn Ane 399; Poca Met 9. Puseariu, Metropalia, Anexa, p.88—97. 10, Antwort aut die Angrifeeniger Romanen und der Presse gegen die Binheit der Hiene 1851. Autorul a fost Nikant re Rajadié, 30 decembrie 1856. 16, tbidem, ne 2579 Raji ctr 7 cate Rae ma, 3 mr. guna Tianlenbele 1857. ‘Saguna, 16 aprilie 1857; nr. 2591: $a 228 ORTODOXIE, SARBI $1 UNIT 2. 4: Saguaro de Seem dT ne inister Conferenz Kanzlei, KZ. 280.60 MCZ.p.578. um, Prot. 64167: telegrami de la Joseph Philippovics, ul episcopilor, cite adjutantul lui Franz Josef, 26 august Carlovit, 1720 martie 1865. ia achat Mitroplitand A, Sremski Karlovei.o. 486: Bseptembrie 187: or. 542: brie seis. 37. ABM, Colectia Saguna, ar, 2648: Saguna cre Geoge Hurmazachi,6lamuare 1862; Saguma, Anthorismos,p.6—1,2—22- 229KEITH HITCHINS dela Carlow gor. 1453: Saguna citre Hacman, 7 A sc ruminische Nationalbewegung in der Bukowina und der Dat 40.Eril i 0. ‘Romanismus. O72 5. 4. ton Nistor, stern biser iu, Metropolia, A 42. Pusai Merpalia, Aver 3 august 1850. la Facultatea de Teologie. tre Profesorul Karl Kuzmany nanghelicd din Viena, 17 aprilie 1858 a 67: Gvernatoul Kar Scharzenber Verwaltungsarchiv, Oberste Schwarzenberg citre Oberste Poli 1855; Popes, Vechia Metropolia, p. 167—169. guna citre Eduard Bach, 21 octombrie 1850, p.53—54 Saguna cdtre Leo Thun, 25 ianuarie 1851; OL, MCS, fase 19, S901852, 32/191—22, 913/1852: Saguna te 4. Memriile Saguna 1846—1871,p.53. 55. Tulbure, Mitmpolitul Saguna,p.427—428: srisoare circular a lui Saguna cite leu ss. 1Biunie 1857; Arhiva Mitropolic, Sibiu: Saguna cXtre Woh gemuth, 12 iunie 1850; Seen ‘catre protopopii sii, 22 decembrie 1849. te lost Hoh ‘59. Hodog., Din corespondenta lui Simion Bairnuyiv, p. 52—53: Liviu Andrei Pop cl! ll 24 februatie 1855: Allgemeines Vi ‘ sea artg a ase a lgemcines Verwaltngsarchiv, Obert Pole ©. AMB. Colectia Saguna, nr. 1506: Saguna cltre Sulutit Br. 156: § Iutiu, 20 mai 1861. 61 idem a. 1ST: Spina ce Sut, Ioaesnn Tae 230 8. SECULARISMUL Cresterea secularismului in réndul claselor romanesti educate a generat pentru Saguna o problema cu mult mai serioasi in perspectivi mai indelungat& decat cea pe care o reprezentau fie sirbii de aceeasi religie cel, fie uni acesta ameninfa pozitia Bisericii Ortodoxe in societatea romaneasc, precum gi rolul ire intelectuald a Risiritului $i Apusului, reprezentati de iluminismul romnesc, era asociata cu inceputurile industrializ4rii si cu primele incercari serioase de reform agrar. Societatea romdncascd a fost profund afectati. Filosofia iluminismului, romantismul si liberalismul politic si economic au dat unei mici clase de intelectuali laici lumii decat cea pe care o avuseseri generatiile anterioare acestia si puna fn discutie nu numai structura societati si politica in general, ci $i temeiurile traditionale ale societitii roménesti tnsesi. Bi au descoperit c& religia crestind nu le mai ofera o explicatie inteligibill a existentei umane sau tun plan adecvat pentru actiune social, in vreme ce conducerea pe care episcopul ortodox gi cel unit o exercitau in politic’ si in viata social si chiar in conducerea Bisericii li s-a pirut in mod dezndijduitor a nu mai fila curent cu Problemele importante ale ! concepeau ei, li se piirea a fi in stare si satisfacd aspira chim Miscarea national moderna pe care au creat-o — ‘ocombinatie de Lara Tomantism gi liberalism — era atotcuprinaitoare gi cu ea ca instrument a! ore: au incercat s¥ fnlocuiasc organizatia teocratic’ a societitii rominesti cu 0 Structura care cra in mod esential secular. fe 5 ot anctetiiell Datortd punctelor lor de vedere opuseasuprenaturi omului i socieut s fost inevitabil un conflict descis inte traditionalist, condus de ctr epiScoPt 231 citi eeeKEITH HITCHINS ‘onstiint national modem, si a luat sfargit in went conferinfa de 1a Miercurea, unde intelectualii au preluat in mod ofa cconducerea natiunii de 1a episcop!- Dou personalitfiproeminente au domi, aceasti perioada si au reprezentat tot ceea ce a fost mai in gindine actiunea celor doux grupiri opusts. Simion Barnutiu — a ‘ teoretician principal al nafionalismulut romAnesc,cel care aoferit intelectuaior ideologia noii societ&ti seculare — $1 Andrei Saguna, care a favorizat o a mai tradifionald in privinga solufionait probl lor sociale si iit eee “jor despre individ si societate si aati cat de complexa stan considerat’ nu doar cao lupts Iu prin care au fost pentru prima dat o pentru autodeterminare transformate insesi te La inceputul aces social dominant’. fn rau purtatorii de cuvant ai nay dieta transilvand dit Ioan Lemeni al Bisericii Unite Moga al ortodocgi vilegiate s& acorde roménilor drepturi egale cu cele ale , secui si sagi. Legislatia si precedentul pe care cile-au citat se aseminau fn toate detalile semnificative cu argumentele pe care predecesorii lor le-au folosit in Supplex Libellus Valachorum, sea Geclaratie impunttoare a caracterului de nafiune facut in fata dietei cu patruzeci sitrei de ani fnainte.! Atunci, ca $i acum, clerici s-au remarcat ca reprezentan ai nafiunii i procedand astfel ei au simbolizat proeminenta Biserici in viaae pol meni si Moga au mentinut ‘a politic’ pentru cea mai mare parte a Vormiire-ului, Moga a trimis dietei petitii de dou’ ori, mai intifn 1837 pentra a objine beneficii economice si usurare de taxe gi zeciuial! pentru cleric! i credinciogii sii din Fundus regius dominat de sasi, i din nou in 142 pent a dobiindi o reafirmare a principiului libertitii de cult pentru ortodocgi tase rei tarui cu vigo™ endemicd dintre natiunea maghiard gi siseascl pentru a s sprijinul cauzei romdnesti.> In 1842 gi Lemen s-au aliturat din nou fortele pentru 2 obti partea dietei impotriva presupusei discriminari a. locuitorilor romani in Fonds 232 ne spriindi® | ‘SECULARISMUL regius.in 1847 Lemeni a retmnoit apetu pucurat de succes, petiti ‘acestea priveau dispute pur locale, ca si in 1846 cdnd municipalitatea Brasovului avocali romfni si practice avocatura pe motiv gparmppere descalificd in mod automat 5 eae Dominarea societitii roménesti de ctre Biseric’ in ani tt a . ieee. fn aii "30: i ; dincolo de domeniul politic pettrusincode cdveafa fier Sect, tet a mai mentiona educarea spiritual gi moral a vastei majritti a populatiei. ee fntreaga {ard erau in mfinile celor dou |, cum era si pregitirea ssc&lilor lor gi prin urmare programa de fnvSpimant $i manualele puneau biteth intl a tuturor avestor resurse umane $i materiale era formarea, buni cregtini gi de supusi care respect legile. i Cu toate ci Biserica,a putut fi domi ant fn societatea romAneascl, ea cra, {2 Find ei, subordonatd statu tea din Viena gi nici Guberniul a ici romAnesti cu icredere si respect. fn inutios de control asupra episcopilor $i romano- icestea au stabilit un sistem mit Jor. Subordonarea eparhiei unite faff de aghiard) de Esztergom si numirea unui Secolului al XVIlI-lea pentru a supraveghea activi 233KEITH HITCHINS Mitropolia ortodoxa srt de la Cari supunerca | eparhiei ortodoxe fata de’ 1783 se nunvirk printre cele may alIf-lea, ca parte a programull! puna buniistarea statulul numeroase decrete si instruct ibisericesti. El pare sf fo’ rezervand pentru sine Francis cand a restrngeau in mod seve a in partea lui Moga $i ‘a episcopului unit, a cirui pozitie era cu mult mai supoy ceeat a celui dintai, se astepta SA reprezinte politica oficiala in fata cler erau facuti rispunzatori pentru atitudinea politic’ a deosebit de circumspect fati de pare ivire 1a alegerea episcopului raport cu rolul lor de conducitori nation: Dominarea de cdtre Biserici a viet si fe pust in discuti in mod serios spre sfarsitul anilor "40 de etre o cla care igi exprimau tot mai mult pirerile. Acesti al va avea un efect profund asupra tuturor rominesti, erau relativ putini la numér. fn ajunul revolutiei de 1 aproximativ 10 000 de romani in Transilvania gi fn regiunile invecinate din Ungaria care stiau si citeasca si s& scrie. Dintre acestia, 425) erau preofi (2 550 in Transilvania) si peste 1 000 invafitor (300 in Transilvania), Numfrul persoanelor cu o form de educatie superioatl (excluzdnd scoala normal si pregiitirea teologict) probabil ci nu trecea de finsil se poate obtine 0 areca cfiteva sute.§ Lipsesc date statistice mai pi 7 , idee despre numirul si ocupatia intelectualilor din listele de abonafi la Leite ziarele romAnesti din anii 1830 si 1840. fn 1838 existau apro” oe er a ‘abonati la ,Gazeta de Transilvania, iar in 1842 peste 600 atat sila suplimentul ei literar, ,Foaie pentru minte, inim’ ate atunci in Transilvania. in 1846 din Blaj, un siptAmfnal publicat de Timotet mul rand chestiunilorculturale.? Cei mai mule dintre aces negustori, elevi gimnaziali, mici proprietari sau economi octombrie 1849 de c&tre conducitorii romani din Transilvan! 234 ice $i culturale roménesti a inceput SECULARISMUL nici un fel te de 1848) intr-o trasfonmare nid turmasii Seolii Ardelene,acel ere de istorici imele decenii ale secolului al XVIll-lea gi la iluminismului roménese caractes if wr, ei au indemnat i ingurele mijloace sigure ian si materials pentru emancipareapopor lr din bia gecson gic {ndemnau pe concetifenii lors studieze gi Ce Pentru a face din a un instrument corespunzdtor pentru gindirea : em, zideasc scoli gi s& pregateasc& dascili pentny a réspandi inefacerile noii invaturi in randul maselor phrnesti. Ei mai aveau fn comun cu Scoala Ardelean& entuziasmul pentru istorie,o libertate remarcabild fati de Prejudeciti inguste de clasi, si un devotament puternic pentru promovarea nbundstirii generale”. Toate aceste caracteristici demonstrea7s continuitatea de gindire din ultima arte a secolului al XVIIJ-lea pand in anii '30 ai secolului al XLX-lea. Ins. pe lang’ acestea au existat si schimbsiri semnificative in starea de spirit so miscare radicald spre noi forme de gandire si organizare social. Nova generatic de intelectuali, de exemplu, au aritat oatitudinediferit fat de istorie Ei acceptay teoria o1 ' tinue in Dacia din vremea Cuceririi romane in secolul al H-lea, asa cum era i dar ci nu-gi mai bazau cererile pentru egalitae naonald pe drep ison. li'se prea ci legea natural i conceptul de drepturi umane inalienabile sunt 235KEITH HITCHINS apoi, mai energici in g8ndirea lor politics sera inaintagi siltransforme aa inarmati a angumente ma iezistibile. Bi cra sconomicl gia neribdttori decd in programe productive si in i, ei aveau i La baza gandil j-au concentrat ‘ao face rodnic. Acest spi siel s-a! manifestatin modul ssi cig bi ‘mai profund in atitudnes ici in soci $i filos: caracterizat ca secular: teres pentru teologie. Ei nu au scris ow peletristic’, pedagogic, filosofie si si de fericirea Iui in aceast Jume. Bi au evitat preogia ca Sere displdcea atmosera de la ministre de la egedingaepiscopu vi invitlmantul gi practcile religioase se desfqurau cu mare grit pent aes dar cu putind preocupare pentru nevoile si dorinjele reale ale crein- CGoslo. De mult fusese abandonatX cercetarea original a problemelor etice i tcologice.Unul din locuitorit Blajului a rezumat astfel sentimentele molton: “Biajl este cum il sti Noi postim ca in Muntele Nitriei, mergem la Beserc, ja gcoalé si invitiam more solito adeca mechanice. Avem grije de ziira Besericii firt a ne durea capul de adevirata Religie, facem planuti de zidirea seminariului side a adSuga un aedificium si de asta parte, Prd a ne durea cap] de acelea care se vor invita in acestea zidu ‘ sau de acea care vor invita se plrea c& Biserica a pierd legitura cu problemele vitale ale Jle mai profunde aspiratii ale camenilor. Starea de neribdare era deosebit de puternic& in rindurile tines! ti de 1a Blaj se indeptrtau de i in mare parte interzise, cum en nobilia 236 SECULARISMUL Girect, iar pe de alt parte prin intermediul§ autoritatea Bi slibise credinfa ins de dinainte de 1848 sin nal supra contemporanilor siiin special a generate! tne cone ea elanul ei. ‘eneratiei tinere care va da revolutiei Filosofia lui Kant a ofert cadrul general ce Jegiturd cu cursul dezvoltirii umane Pentru conceptia lui Bau fn ii vegnice, dar a afirmat, aga cum flcuse si Kant zeu nu poate fi demonstrat rafjonal. Dumnezeu este 0 Bamutiu vedea in filosofie un instrument care, dack este fol ‘corespunzitor, poate aduce schimbiiri benefice in societate. Sarci aga cum le concepea el, erau culti ji Pentru a descoperi omului ce ta capacittile ei si pentru a examina toate i social. El dorea in special s8 desparti nearmonizat cu realititile teologia nu poate servi Vietii modeme. $i etic. In schimb, el {in mod adecvat omt Punea semnul egalKEITH HITCHINS Bamnujiu nu a intenti el recunostea o& indivi a fericirea g oferit lui Barnutiu baza teoreticy ie pe o ,constringere nefireasc& asupra dezvoltiri 1a c& aceste drepturi nu pot fi rezervate intr-o masurg al Je umane sunt prin insii na tu turd cu cole a sc In grupuri gin justificare pent Spera si- facl. El era satisicut de faptul cl a adus lupta roménilor pentru jn armonie cu ordinea fireasc a lucrurilor. formau baza unui cod moral, pe care un mare numir de |-au imbratisat cu entuziasm. Noua lor moralitate avea un sipe credinfa in bundtatea sa innscutd gi in perfecti virtufile pe care aceasta le preamirea erau onestitatea, toleranta, cred ti conditia Systurile necesitatea schimbirii sociale, $i angajamentul de a i tea fi for participe la serviciile religi atentia spre t&rdmul reforme’ coal doar pentru a-si petrece timpul in biseric& si negau faptul of ligioase ar putea constitui o atractie pentru mintile luminate intructt Aceasta ero ¢slujbe erau produsul unei ,epoci intunecate' de dinainte. © pozitie mai extrem decat cea pe care cei mai multi intelectuali era so adopte. Ei au continuat s& meargt la biserica gi s& urmeze vechile religioase. Chiar gi ,radicali ca George Baritiu si August T-Laurian s-a¥¢ eoparte de agnosticismul veneratului Kant.!? Este semnificativ, to i c&.un sistem moral separat de Crestinismul traditional dobandea constant ™ 238 religioase comut tolerant’ in educ Cu toate c& intemeia in principal pe pregitirea sa gcolari care era adesea elementari dar mai ; age dar substantial decat a orictirei alte persoane din sat, $i pe simpatia care existaintre dogma $i cot m ‘asc din plin Biserica si clerul ei pentru a-i atinge dei doreau si pstreze Biserica ca institute penta ck ‘aceasta le-a facut in trecut nafiunii, fn pe scarii mare in secotele de dinainte onal. Ca semn distinctiv al sulturii, Biserica a fost, deci, fi si continue si promoveze interesul timp ce ignorau 239KEITH HITCHINS care au apirat in rela i ‘socoteau a fi mn primul rand o ins aod for lumesti ale oamenilor cel putin tot spiituale Ei intenjionau, deci, sx transforme Biserica si pe s| instrumente ale schimbarii s epocii modemne. fncepand cu prima parte ; ortodocgi au incercat si castige 0 a anilor "40, atat intelectualii uniti ca mai mare pondere pentru i, ca organism, principal de conducere al Biserici Inr-un aticol de ziar din decembrie 1842, fi inspirat de lipsa de vigoare a episcopului Lemeni in opo Iimbii maghiare din 1842, Bamnutiu acerut si se pun& capt conduceri de cftre ,un singur om* si si se recunoasc& principiile conducerii prin piscopului Moga in 1846. acest ,eveniment nationé cAtorva indivizi — episcopii si membrii pagubitoare pentru bundstarea natiunii. Ei au atribuit insuccesul miscirii nationale din 1791-1792 gi respingerea petifiilor din 1834 si 1842 faptului cl episcopii nu au vrut s4 mobilizeze intreaga natiune in jurul lor; ca urmare, respins pur gi simplu, socotindu-i petitionan privati4 Au existat si alte motive pentru care acestia au ezitat si Pr luptele sectare din trecut le-au demonstrat c& episcopii nu pot st or ‘imp natiunea tot att de bine ca si Bise: lor, intrucat interesele bisericesti nu corespundeau intotdeauna cu buntstarea nationals. 240 ‘SECULARISMUL Pentru moment, intelectualii nutreau episcopi. fn schimb, ei au hot&rat sse fo ‘Asa cum am vizut, ei au fost impre al Bisericii Ortodoxe, a demonstrat si afd de reforma bisericeasca si Cu toate cf nu erau de acord cu o gama larga de probleme, cArora li se dedicaseri Lemeni a cAstigat respectiva bit Inainte de 1848, intelectualii nu au reusit s& realizeze programul lor ambitios: cu greu se poate spune c& Vormiirz-ul a condus la reform politic sociala in Transilvania. Ulterior, eforturile lor cele mai viguroase s-au indreptat sovoteau a fio preconditie pentru orice iticat opozitia Bisericii fat& de! scolare si incetineala cu care erau introduse cursurile de stint, limbi modeme 51 filosofie si cu care erau intemeiate unele scoli profesionale speciale fn care @ luat in deradere ,,spiritul cilugaresc* care domina educajia gi a cerut ca Pregitreatinrilor si fie Iuat din mini eelor cae ea = teen, real2” El a fost preocupat in primul rind de programa de inv din Blaj, darel elcolegil sais credeau cha sositvemea ca schimblriradicale 84 se product in scolile elementare sitesti, in care cei mi ‘el dobandeau singura lor educatie. Ei doreau s& aplice principle ee ‘moderne la pregitirea dascdlilor sila aledtuirea manualeor. Ei dora OS ‘mult s& inlocuiascal Bucoavna, un abecedar flosit ntr-o mare misurdin gt clementare atat unite eft si ortodoxe timp de aproape un secol care 2) Menirea si faci din elev un crestin temator de Durmnezeu si un SuPUS TOSS 2AlKEITH HITCHINS au intentionat s& inlature cu t a art =a shi raecoasd pe toti preotii cu d laici. Bi au recunoscut faptul multi dintre cei 2 500 de preoti uniti § todocsi din Transilvani: tin lentele, intrucdt povara cdind vor putea fi intemeiate fi instruitun corp de inv: nevoie de 0 educatie moral doreau si stinjeneascd roh pentru moment invaiturile ‘0 cildiuz’ moral mai potrivita decat prop: pare si fi fost un amestec de crestinism evang! de cltre preotul francez Hugues Felicité Robert de Lament d'un croyant au facut o impresie profunda asupra generatiei romanesti de la 1848, clerici ¢ilaici deopotriva” Intelectualii socoteau pistrarea nationalit3tii romAnesti a fi una din sarcinile principale ale educati i Intrucdt numirul scolilor sit aveastii chestiune. Ei credeau tionale ofer maselor nesofisticate de sub conducerea Bisericilor romano-catolict, luterand si calvinist, unde inv’yimAntul era in german’ sau maghiari gi unde nu se acorda nici o atentie limbii si istoriei romdnesti. Profund preocupati de primejdia deznationalizii, aceasta legdtura cu propria lor culturi gi vor evita si fie asi : ‘maghiari sau germani, ceea ce s-a intmplat cu secole in urma cu nobilimes ere atunci cdind aceasta a abandonat Ortodoxia. 3" v0 » desi de scurti durat8, de a-si realiza planut dreapti si rational’ a societ4tii. Planul lor de detaliu fl cons 242 ‘SECULARISMUL Ec Je $aisprezece Puncte adoptate pe Cémpia Libeanay aout, ei erau preocupati tn principal dete os care, aga cum ani? iipertjilor umane fundamentale si dezvotaea polite ona romane. Totusi, ei au trebuit si se preocupe gi deo abled Bas anatiunii provocat mare emotie de ambele part: posbilitatea reumirii Benen si Unite. Laici doreau cu tires se pund capittuurordiferenelersean roméni, intrucdt acestea au finutnafiunea divizat imp de un seool eine ficat progresul. in primivara lui 1848, in cadrul aaa private, apelul la reunire a fost irezistibl, tdariatat il canonic. In schimb, ei au aritat nev imp, au cerut ca ambele Bi trina, Multi intelect si,aga cum am vazut, multi ortodocgi au ajuns s& consi Carlovitul ca find opresiva. {in mai, in ajunul Adundirii Nationale de la Blaj, presiunea pentru vindecarea Saisprezece Puncte o declarat Biserici.*3 Ei au devenit atat solidaritatea national’, dar ristumare a echilibrului forma cerutd de ’ restabileasc Mitropolia de Alba Tuli si insista ca aceasta si se fac in strict conformitate cu dreptul canonic, in timp ce ‘Lemeni a refuzat in mod. goric chiar gis discute problema gii-a indemnat pe clerici si sl fact tot ce le stin Putin(d pentru a pastra statu quo-ul.* ‘ ae Bmutiusi-a dat seama de primedile pentru migcarea nations in Ns uni controverse religioase fn progres giin adresasa cite intelectual din 7 lor religioase din ans : "idmatoare ale certurilor religioase aril adundri, a enumerat efectele vitimitoe ae ah ca. nari Strigoniul lui nu vor putea run mult inainte ca si existe 243KEITH HITCHINS Barnutiu se temea cd 0 cont ymdinesti potrivit cu nlaturarea rivalitiilor sectare din cons colegii sti cX natiunea are propri si dezvoltare economict) destul de distincte de cele ale propus ca fiecreia sti se inglduie s¥-si urmeze scopuril, rg care si fie subordonati toti ep ‘mentiune cu privire la felul in care si se realizeze aceste lucruri ____ Obiectivul principal al intelectualilor in cele Saisprezece Puncte era de a ase7a temelia nafiunii romane autonome. Ei au pus un accent deosebit pe abolirea imediat’ a iobagiei gi a tuturor restrictiilor demodate privitoare la ‘comer si industrie si pe redactarea unei a sé asigure fiecdrui cetdjean libertatea cuvantului, a presei, a adundtilor, roceselor publice cu jurati, protectie fat de arestarea arbitrari si o dreapl=! impastire a impozitelor gi a altor responsabilititi publice. Pentru aj Oe de cereri foarte cuprinzitoae ei nu au ficut referire 1a Dumnezeu si nic i Parana pile iberai,egalci gi fratemitiit,precum dreptum P ismului, ca urmare a prabusirii revo romini au fost silii s& abandoneze, cel putin temporar, Pla! 244 ‘SECULARISMUL, edt Biserica a fost singura episcopul ortodox gi cel unit temul absolutist el insusi a incurajat restaurarea ii leg&turi dintre stat k Saguna a devenit figura dominant a deceniului si a fost in general de cdtre ortod separiirii functiilor transcendentale lui de a permite o larga participare fundamentale, insi, au rimas. unit si fie cAliuziti de vointa natiunii aga cum a fost ea exprimatd pe Cimpia Libertitii>7 Saguna, ins’, era preocupat in primul rind de bundstarea Bisercii sale gi de intdrirea credinfei si fie preocuparea principal a omull ‘omului singura lui speranti de a atinge aces fiecdrei persoane.3* El era convins c& si nafiunile tr este Biserica » tituie forta decisiva in viata trebuie si fie ctlfuzite de dacl ele aspirt ca Saguna legattura indi: El mai recunostea ci existé o legaturd s tate, El credea ci Biserica a [os Tom4nilor ca popor in tit celor pat dintai a fost legatt de a celui de al doi 245 ————————(—tét— 7?— ££ & } oat SO KEITH HITCHINS SECULARISMUL ee ‘au suferit in trecut discrimin&ri pentru cy : poate fi datat de cnd natiunii roméne igat | habsburgice in general. Ela recunoscut cd ele toate se suuieae Ela mers chiar mai departe, dnd de inteles crituatyy propria lor dezvoltare politica si culturala sia apiat eu ardoue dren vadacgt sunt expres specifice ale sufletul roma proceda astfl.* Ideea de nationalitate,aadmisel este oho ete ore nese in randul contemporanilor si, incit a determinat in. ene uternict te de datotia sa ca episcop st sipracticile Ortodoxiei ro timpului in care traiesc gi el a recunoscut cd est cin calitate de conducdtor al acesteia au contribu de ce este important religia in educatie, de ce sunt importante ind era vorba si angajeze in mod iscarea national asa cum o concepeay clementare gi secundare sii rman sub existenta hotZrdtt la Viena sau la Budapesta de catre persoane care nu preaaveau stint despre romani ortodocsi si inc si mai putind simpatie pentru soarta lor. Lacele mai inalte nivele ale guvernului sau pur gi simplu in contactele sale zilnice cu clericii sti de parohie el a insistat ca problemele bisericest si fie tinute departe ee de chestiunile politice.#* Din acest motiv, spre surprinderea multora, el a iserici, indemnat dieta de la Sibiu si promulge o lege care si recunoascd statutul 2 El s-a temut ci constitutional al nati maine $i o alta care si acorde drepturi si priv Bisericii Ortodoxe, mai degraba decat s& combine cele doui che u us 1§ rn singurd lege. lucatia religioasd va fi neglijatd sau cu totul abolitd. El a ridicat Pentru a mentine independenta Biserici sale,el a mai incercat st impiedice lare fata de intemeierea de coli publice sau de stat in locul pe clericii s&i s4i-si primejduiasc’ oficiul lor bisericesc printr-o activitate politica jel le-a g&sit pe acestea inadecvate mi numai pe temeiuri prea zeloasi, El a mustrat cu asprime pe acei preoti care foloseau amvonul si nationale, intrucdt era sigur ci ele vor acorda mai putin timp Pentru a critica oficialititile publice sau care stiruiau cu prea multé vehement ulturii roméne gi prin aceasta vor infréinge unul din felurile principale pentru folosirea li romine fn treburile locale, chestiuni pe care el le ale educatiei care, fn opinia sa, era acela de a int&ri constiinta copilului in considera nepotrivite pentru o ceremonie religioas’. fnsf,el nu a obiectat até ala? In ciuda acestor rezerve de participarea clericilor la politi incur fal acest ne pe a n le s& se alfture vecinilor lor unit il socotea a fi unul din drepturile si datorile lor cetitenes ine Pentru intemeierea unei gcoli comune, de fiecare dat cand erau servile constitutional. fn vara lui 1861, cand Franz Salmen, coms. ae adeviratele interese ale invétimantului #4 ortodox de ,,agitatie impotriva ordinii publi — eax bookeares Saguna cra departe de a fi indiferent fa’ de sentimental national. E!* ners pe peo sti El insu ascipal ore sponte recumoactt b oat le sentimentul Bites incpalt gi le-acerut s&sesupunlles ‘unoscut legitura special dintre Ortodoxi: isericii trebuie s& fie preocuparea lor pri e cas! Ela sustinut . a xia rastritean: mod negativ Biserca’ Ela susti a aratat cum Biserica ea in i s afecta in meds chiar de politica nana nationale in slujbelebisericest) C4 Biserica trebuie st fie independent de BOAT ia iranscendentd — timp gi spativ. Biserica, aga cum © 246KEITH HITCHINS ———— se fat de stat, cea mai important dintre ace, bligati speciale fl de persoanelor ofc ee ig constitute $i 0 nasi ci ingidui ca B clerul ei s& fie fo) tea, a in mod eed {in primejdie succesul mis ai ei spirituale sau tulbury entra sooPmpunzatoare dintre Bisericl $i mn astfel de sprijn sa relatia “ nceptia sa, supunerea Biseri statul POtrivael cede 1 sf respecte dreptul Bisericii de a se ocupa ge c si el vedea fn mentinerea acestej romfine. aici gregesc cduténd s4 implice tn inifiativele lor lumesti, el nu dorea sti : jegraba,,el a crezut in vitali yrea mult Biserica fi de la conducerea Bisericii. Mai de bisericesti de la parohie pan’ la eparhie. El nu numai c& a considerat sinodul ca find necesar pentru succesul planului stu de a restaura conducerea fi it a mai intentionat s&-] foloseasca pentru a armoniza le politice liberale gi sociale ale lui 1848. El socotea tuale schimbitoare ale membrilor ei.%2 Atunci cand a hot&rat misurain care Pot participa in diferite organe ale conducerii bisericesti el a aderat strict la dreptul canonic care le ing%duia si aib% un important cuvant de spus in chestiuni economice gi educationale, ins chestiunile de dogma si de ritual | acordat episcopului puteri speciale ca supraveghetor le dintre intelectualii laici si $agun® 4 fundamentale, suprimate 10 Intelectualii {n prima parte a anilor °60, rel devenit tot mai i 84 fie centru Seplorat sectarismul in probleme rel SECULARISMUL, ifm chestiuni politice. Bi considerau ligia afi tate, asa cum am vazut, era in mare tot mai mare de preoti au inceput si se implice cu regular national& in anii "60 ‘S¢ Ocupe permanent de probleme sociale ai i zatoare. In mod paradoxal, Saguna insusi era in mare Parte raspunziitor a schimbarea importanti in preocuptrile preotuli, intrucdtel a ftcut ca surcess] programului stu larg de reform bisericeascl st depindt de clrii bin educa cu constint social Un reprezentant tpi al nouluiclerera unl din proj iui Saguna, Nicolae Cristea, un preot pe care Saguna l-atrimis la Universitatea nck ipleta studiile gi pe care -a numit mai tirziu redactor Parte a timpului migcAri nationale. Ca gi ‘ndemnat a crearea unei clase de mijloc pe care o considera forta cea mai progresist in societatea modem si a cerut 0 temeinicd reforma agrara pentru a asigura {&ranilor o viatl decent. El a mai recunoscut c& epoca dominatiei preofesti asupra chestiunilor natiunii romAne se apropia de sfargit si a asteptat ca intelectualiilaici st preia conducerea. Chiar gi in acele domenii in care Saguna gi intelectualii au gisit cu putingt 84 coopereze, felurile lor erau destul de diferite. De exemplu, intelectualii,cum am v&zut, sprijineau din toat inima eforturile lui Saguna pentru eliberarea Bisericii sale de sub jurisdictia mitropolitului sArb de la Carl afirmarea autonomici ei fat de stat prin intemeierea unei mitroy Pentru tofi roménii ortodocsi din monarhia habsburgic’. Preocupati de dreptul canonic. Obiectivul lor era, mai degrabi, de a face din Biserick un instrument mai eficient al propriei lor poitici nationale, : si-a dat seama de beneficiile materiale de avansele mitropole le va aduoe poporuin st, dar! iserica pur si simplu ca instrument pent " Elacondamnat astfel de tactii cape niste desarte” gi atunci cind oponentit F politice nati : “€manatii ale unei miindrii nationale oarbe $1 249jase de eficacitatea nationalismutyj idee a nafionalitatii* $6 lui sig telectuali pentru conducerea Tationaly 6). O confruntare deschisk a fost evita age de Saguna a avut succes. Dar chiar ta tide rolul secundar c n € aUstriece, tic& bazatd doar pe interesy) Permanenti, separati de foan Ratiu s-a asezat in fruntea de catre episcopul sfu a voi i feta de a Sibiu; Saguna pare s&fi actionat mai mult ca un conducttor bisericee tect caunul najjonal Din afara Transilvaniei, pagoptistii — Simion Bimuju din agi si Alexandru Papiv-arian din Bucuresti — au trimis incurajri gia indemnat pe fostii lor colegi s% nu realizeze acorduri cu Austria pan cind aceasta nu garanteaz4 autonomia nafiunii romane.° Schimbarile poitice inaugurate in 1865, care au dus la compromist aust, ungar, au discreditat in mare mAsurd rolul conduc&tor al lui Saguna in och intelectualilor gi au dus la manifestiri de independent din partea lor, cum rmisiunea lui Ratiu la Viena in iarna lui 1866, si la inlaturarea de fa Saguna de la presedintia ASTREL in vara lui 1867. In sfaxsit, intelectual asumat sarcina de a indruma dezvoltarea politica a nafiu! aproape evanghelic& cu care s-au apucat de treabi datora putin entuz! religios dar ei si-au gasit, totusi, o nou religie. Cu toate cd era Pragmal nu au filosofat prea mult formal despre societate sau despre propriu! lor olin cadrul acesteia, ei posedau o ideologie cu toati puter unc religii si, in felul reca de nationalitate- 1 250 SECULARISMUL La primul congres national bisericesc al Mitropoie ortodone nena pe urate, finut la Sibiu de la 16 septembrie pan’ la 7 octombrie, ei au reugit si faci schimbiri ‘Saguna pentru conducerea Bisericii. Intr-adevar, ‘mai multe pentru ca nu cumva vreo intirzere si fie ‘maghiari, care s-au opus oricdrei misuri care arfiintiit uniti, reluand activitatea inceputt de Barnutiu in fncercat dobéndeascd o influent mai mare in conducerea Biseri rau ingrijorati de dovezile de declin inten si de semnele potrivit ciora erarhia catolicd ungureascd intentiona si ntireacl legiturie de unre dnte cele dook Biserici ca un preludiu al mag! ij erau convingi c& pentra ica lor s& continue s& aib& un rol semnificativ in chestunile nati dul general, pe care episcopul Ioan Bob |-a lsat si cada in desuetudine, va rebut aoe fn deplind putere ca organism legislativ peng al Bieri, mai ales, si fie Incurajati st participe la activitatea luis at : Aceste chest Creer pa critic o dat cu moartea El Sulutiu la inceputul lui septembrie 1867 ‘cfutarea unui succesor Ing Fandol or so ananifestet un sprijin puternc pentru candidatura ni COS vintotctwel Searigeetie GreconCanticcon a VICI 251KEITH HITCHINS fervent al cauzei i imegiat * Uni le pol Ht implicar® enn viral lui Napoleon al U-lea si cardinal la Roma, ¢g tui Lue scop al Bisericii Unite, mijloc de obtinere a sprijinului Frantei peniry arhiepi foan Rati era entuziasmat $i ¢r chiar dispus s& riste ca autonomi, an Rann, ceea ce Se prespunea prin alegerea unui cardinal ‘ar contribui la restaurarea autonomi ic, dacd aceasta ; Grepturi politice depline pentru romani si la garanti ves. ceuropene si pentru una sipentrualta. La Pesta el a vorbit despre a Mihail Kogdlniceanu, om de stat liberal din Moldova, care a indeplinit un ro] ipatelor Roméne fn 1859. Cu toate c& s-a ardtat foarte important la Unirea Principatelor suprins de aceastt idee, Koginiceanu fost de acord st afle pirerea celor de laParis.® Intreaga chestiune pare s& se fi oprit aici. Atunci cfind a fost informat despre aceasta, BAmutiu a avertizat asupra faptului ci alegerea unui strain ar ‘auza prea multe complicati politice si a indem ‘un candidat local. Sinodul electoral, care s-a fntrut ca athiepiscop pe Ioan Vancea, episcopul Ghes viguros misiunea ui Ratiu la Vi 866. Cu toate cd simpatiza cu cauza lor, ‘Vancea era hotirat sf susfind dreptul canonic si si-si pastreze prerogativele.Ca in decat se asteptaserd, la urmare, intelectualii uniti au obfinut mult mai congresul lor national bisericesc din 1868.°7 “Totusi, ci si-au pistrat vigilenta in legaturd cu chestiuni ezitat s& intervind de fiecare dat% cAnd era ameninjat pozitia insttuie national. Ei erau deosebit de sensibili fat de orice efort al ieraricl romano-catolice a Ungariei de a-siintiri controlul asupra Bisericii Unite. Dels Pesta, in martie 1871, Vasile L. Pop suna alarma atrigand atentia asupr faptului c&'o conferint& a episcopilor romano-catolici a hotirat si redacteze care i guverneze administratia bisericeasci si planuia Juda in ericile Unite atat din Ungaria cat si din "Transilvania. intrucit proesteleromanilorunififuseser’ ignorate, Pop i-a indemnat pe colegi st ise Sti njativa sf organizeze 0 conferintd general prin care i fac cones Cun yi guvemuliungar seviratl lr sentiment Lao fntrunire ay lulia din 13-14 aprilie, 1a care au participat 135 de intelectualii ¢i-au exprimat temerile lor profunde in Jegaturd cu ierarhiei romano-catolice, la care ei atagau in mod constant epitetul iil au ‘SECULARISMUL devotamentul lor fafa de Biserica si f ational faptului cH una nu poate exista id eat promovarea nati a Biserica drept mij materiale pe care unirea cu Roma le~ vederea mostenirea spiritual: Intelectualii au mai pisericesti c& n-a reusit iti intelect Pi decal, Em evident sre maghiarizare, si avand putina fncredere in disponit episcopilor s&i de a risca s& supere guvernul printr-un protest i conferin{a i-a incredintat lui Pop si unei delegatii alese de el Lge tea impirat prin care se obi i a ‘a clror fntreagil vieatd sociale, morale, intelectuale ba chiar si este atat de strfins legat de besericd, inet ine fmpregiutile de pe una de alta fra suferi daune immense... $i toca din causa nejustificate, ins suspiciunile lor privitoare instrument de maghiarizare, nu s-au atenuat niciodati. i au acordat-o dezvolt Zentat o inovatie semnificativ’ tn migcarea pentru autodterminare national Ei au recunoscut faptul e& doar lupta cultural s politica nu mai era suficienst Pentru protejarea intereselor nationale. George Bari, cae se aflase 1 avangarda miscrii pentru posibilitti economice egale pe seama romani Ae Pusese talentele jurnalistice in serviciul doctrinelor ‘economice liberale, Us Colorate cu notiuni despre supravie{uirea celor mai potivit. timp de i ani Elsi colegi si erau convinsi cl, pentru a-irealiza flue, éie Dene de 0 (Zrinime gi de o clas de mijloc pros ii economice a repre- pere, pe care Ie considerau suse 253 see eeseeu secsss Un Comite jifomani sX apeleze pentru ajutor atunei cdind sun, permanent ia jadecttoresti cu propretari de pamAnt sau cu statu Puncyy implicat it vire la chestiunea agraré era CU mult mai amplu decat al celo, i oo lord ae pase Cauza siriciei (aranilor, aga cum au descoperit ei, permanent Ja care Yan roltaatuliraral. Aza comam vAzut,ei au propus pentru stra Psion, Pent a finanta planurile lor ambitioase si pentru a prot Tayunea de servtute economic si masele Vrdnesti de degradare economtcd i me peat creeze propile lor nstitutii de credit. Visarion Roman a intemeiat prima aaciaieromdneasc® de economsi si imprumutori la Résinar in 1868 Ea nu a reprezentat succesul pe care sperat, dar in 1 conducitori politici, majoritatea dintre ei activisti, au i din Sibiu, care cu timpul va deveni cea mai puternic& credit din Ungaria de dinainte de primul rizboi mondial.” Eforturile lui dea fntemeia o banc romfneasc tocmai in vremea in care Saguna incerca st asigure autonomia noii Mitropolii ortodoxe era un semin al punctelor lord vedere clar divergente cu privire la natura misc&rii nationale si la cursul ei vitor Intelectualii erau convi au fcut un pas important spre realizaree convocdnd conferina de la Miereurea din mart ine ca pe o declaratie de independent fag ot Se 1 celor dou Biserici. Ei credeau cX problem najiunii constituie domeniul lor special, cX aceasta este 0 treabl pence 254 Jresuni suprapopuate ca (anu sf Incurajat Invefe omeserie iste | SECULARISMUL oo 1864, si acum Saguna, a clrui conducere fusese i i weend. Cu ei au plecat acele figuricaracteristic JePudiatl au disparut de pe n secolul al XVIII-lea — invijatul ee iscarea predica m pragmatici le-a lat locul. islau Gyémént, Memoriul romanilor \decembrie 1847; FM,27 octombrie tionare ale roménilor din Translvania a period vanaf priad 1834— cpgimatniveia Babe Boye” Series Historia, fase.2,1971,p.30—SI. a Az endl és magyarors2fg roman nemzt 8 mae mazgalom (1790 — 1848), Budapest, .Transilvania*, 9 (1878), p.278. 632. Ideologia generafiei romine de la 1848 din Transilvania, Bucuresti, 1968, p.233—235, 14. Pentru odiscutare clara inluenfeiflosofei apusene asupra concept intelectuallr, vezi Is. ibidem,p.50—77. - Dumitru Ghige si Pompiliu Teodor, Contribufii la cunoastereaactivitdti fosofice a lui Simion Barnutiu,KEITH HITCHINS ee varie 189. are Bart, 3/15 noiembrie 1847, . upset Barf, 3715 olembre 187; 0, 1cqy, snbvie 1847 roménesti Bucuresti 1975,p.51— 87,196 -nul de vari Ia scoala romd GTr,4 august 1847. ineascl din tte Bi ‘Lamennais le Romiaii din 1p 459—469. jena, ,Luceafirul*, 2, nr. 5, 1903,p.9t 9 ianuarie 1853. 52, ‘Saguna, 26 august 1862; ABM. aprilie 1851 ‘aguna, 7 septembrie 1853; Por 1871,p.61. 44, Tulbure, Mitropolitul Saguna,p.254 si 265 —266: circulare, 24 aprilie 1852 7 septembrie 18> 45. Saguna, Compendium, p. X—XI. 46. Verhandlungen des verstirkten Reichsrat,p. 42: cuvantarea lui Saguna, 21 5 47. Puscaru, Documente,,p. 369. ptembie 186) 1872,p.16—17. Grin 27 cto 8 Manual de studi past 256 SECULARISMUL p-257—258, Antborsnsp. 101-104 122—103, ade Ke ins, Studi privind istoria modernt a lucitorilr romdni clit tiple, 30 decembr mul national 25 de puncte es Oden Sho, p85. serisoarea Jui Papi Haran .Tara Bie, 3, de Cimpie, 15 mai 1867 1869; Arhiva Cipariu, nr. 11, £229: Alexandr Roman cre Ciparu, CCorespondenta Ratiu-Bartu,p. 187 si 189: Rati ctre Baritu, 20 iulie si cere Bariti, 14 iulie 1868. shidiecesei greco-catolice de Alba lulia-Firtas tinut in 10—11 august smbrie 1867; Simion Retegan 1968, p. 284—287, nsttutulu de cred le Neten, Noi contrbuti-p. 328451 1869 yi 20 martie 1870. conomii Albina” 1872~1897, Sib, 53; Roman ctre Brito. iuie 2579. BISERICA SI STATUL smcdruia Saguna i dedicase episcopatul st a fost crearea une elul supret : jonale autonome. El era sigur cf o astfel de in: ie Va contribui Julia; ea va aseza condt in schimb, 0 va face, in bund parte, fooe insta si rspundi mai ficient nevoilor tot mai multe ale une} natiuni cae te deieapt. Lui st plrca cl dine toate Bisericile din Transilvania doaree Onodond este lipsith deo cart sade un alt document ratificat de Coroand, cae sf recunoascd existenta ei legal si sil specifice drepturile si privilegile¢, Romano-catolici, arita el fn 1855, intr-un lung memoriu ciitre impart, a» concordatul lorcu Roma, luteranii au un nou statut de autoconducere, iar unit propria lor mitropoie; insd ortodocsii mai sunt fncd tratati ca o sect abia tolerat.! Saguna era hotdrat si implineasc& promisiunea hirotonirea sa ca episcop. Doar prin aducerea conducerii pe care o ficuse lt Bisericii la depliné ies secolului al XVUll-lea. Cautind restaurarea mitropotiei. de® Vainclude si Bucovina si Banatul el a apelat mai ales 1a canoane 258 rae pe care le interpreta ca spuning c& un mitropolit trebui i i natiuni ca $i episcopii sii si ca si poporul clrui oe © campanie sistematict pentru restau: itropoliei Semen area mitropoliei s-a dovedit al perioadei revolutionare a coplesit amt renasterea catolic& din anii 'S0 au permis doar eforturi p aparitia constitutionalismului in 1860 s-a produs un semnificati spiinindnd cn aprobarea mitropoliei de etre implrat in docombrie ‘864g adoptarea unei constituti pentru aceasta in 1868. i ‘in timpul eforturilor sale indelungate, si adesea frustrante, in favoarea , de la Curtea din Viena pant la cea mai izolati jalitate districtual’. Potrivit conceptiei sale despre relatile dintre Biseric& si stat, fiecare parte igi are propriile jurisdictii si sfere de activitate, in care cealalti parte nu trebuie s& se amestece. Intrucat Biserica Ortodox din ‘Transilvania fusese subordonati statului chiar de la numirea celui dint episcop al ei de cltre Maria Tereza in 1761, chestiunea autonomiei bisericesti a constituit rareori o problemi pant la investirea lui Saguna, iar hotarele dintre administratia civild si cea bisericeasc4 devenisera atat de mult estompate, incat eral aproape inexistente. Prin urmare, in tratativele sale cu autoritatea civilt, Saguna a fost intotdeauna constient de nevoia de a afirma proprile sale si de a redefini limitele puterii de stat. Tradiia, in forma legit gislatia imperial, in special constitutia din martie 1849, si chiar le ale omult i portant stabiliri de noi precedente a timp ce i mari, iar societatea roméneasc& ea insist te si rivalitate, ce caracte ‘Transilvania timp de secole. Pentru a produce schimbarea pe care ‘canoasc& nu numai principiul autonomic i nationale. Intruc&t Ortodoxiaera atit de strains Jin, el nu vedea nici o speranti ca legat& de dezvoltarea istorici Biserica sa si se bucure de acelas ‘i Bisericile Protestant ‘si Romano- 259KEITH HITCHINS acho x tarea lor explicd tenacitat so ei refuzul stu in deceniul urmitor de a accepia ‘j sociale si al continuitatii legale. Credinta fn dreptul divin a ee Se domi avea nimic de a face cu aceste cites! ‘Abordarea lui Saguna era una pragmatic, bazatt pe infelegerea patrunzatoare ‘adezvoltiriiistorice romanesti sub domnia Habsburgilor. Ca orice conductor acim vemii sale, el a recunoscut faptul c& modestele cdstiguriculturae gi «ar ale momanilor — ortodocsi si uniti deopotrivl’ — s-au fcut ca sventei Curti in favoarea lor impotriva stirilor privilegiate ale Ca gi acestea, nici el nu-si fcea iluzii despre existenta unci legituri speci ani si ,bunul imp&rat", creding& care pare s& fi fost larg rspdnditd in rindul maselor irinesti. Mai degrabai,el a ecunoscut ca sui a bunivoin(ei Curtii urmarirea de clitre aceasta a propriului interes. Spre deoscbire de mul intelectuali care doreau s{ micgoreze dependenta romfnilor de dinastie, el credea c& progresul lor, poate chiar propria lor sup’ a necesita o intirre a legaturilr care existaser& de mult& vreme intre ei. Din aceasticauziel a fdeutodistinctie minutioas intr birocratiaaustriad si stile transilvinene pe de o parte si dinastie pe de alt parte; at pe primi fit ezitare atunci cind credea c& gresesc, dar niciodat nu i-a trecut prin gand si conteste pe imparat sau si critice casa domnitoare. os __Saguna a admis faptul cd originile si natura Bisericii si statului sunt dite Bisericaa fost intemeiaté de Hristos gi scopul ei este de a inspira credinciost un sentiment de moat de sprtualitate in conformitate cu inv@itu pentru 2-pregii si dobdindeasc# méntuirea vegnic8. Mijloacele pe cae, folosit sunt propovaiduirea cuvéntul eo Stat, pe de até parte, a fost creat prntr-o unire de familii sub un cOndMe de comun acord acceptat. Scopul sau este de a mentine ordinea in © BISERICA $1 STATUL _———__. mm cetitenilor s&i gi de a le proteja viata, onoarea gi proprietatea, iar principalele sale instrumente sunt politice si juridice. Cu toate ci fiecare isi are propria’ misiune de indeplinit — una dumnezeiasct, iar cealaltk lumeascl — ei au nevoie unul de altul pentru c& nici unul nu poate nddjdui si-si realizeze telurile zolare. Statul d& Bisericii sprijin material si respect autonomia institutiilor bertatea de constiint’ a credinciosilor ei. Biserica, in schimb, acord& republican’. Saguna privea dincolo de aceste serv importanta esential’ a pentru stat. El era puterilor sale politice si economi stem de moralitate abstract’ vor afla in ele satisfacerea nevoilor linistea spiritual’, a conchis el, statul nu poate asigura ordinea, nu poate asigura bundstarea material’, si deci intreaga sa rafiune de a exista va fi primejduits 5 jn acest cadru teoretic, Saguna a c&utat c&i practice pentru a realiza 0 cooperare fructuoasd intre Biseric& si stat. El a rezervat o functie importants, desi mai vag definit&, pentru conducdtoru! statului la conducerea Biscricii. in redactarea preliminari a constitutiei pentru noua mitropolie, pe care a -0 in 1864, el a recunoscut dreptul impratului de a exercita o de a confirma alegerea noului episcop ce datori gi puteri supreme presupune si fie conforma cu legile ie bisericeasc4*, dar nici acesta tui acesta si defineasc ce injelege prin ,autonomi a voit si se angajeze. 261