Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 4 views

    Alfred Adler Cunoasterea Omului PDF

    Uploaded by

    Tudor Manis

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content

    You might also like

    Alfred Adler Cunoasterea Omului PDF

    Uploaded by

    Tudor Manis
    4 views138 pages

    Original Title

    360242009-Alfred-Adler-Cunoasterea-omului-pdf.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    4 views138 pages

    Alfred Adler Cunoasterea Omului PDF

    Uploaded by

    Tudor Manis

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 138
    Coordonatorulcolectiei: dr. LEONARD GAVRILIU CCoperta: VENIAMIN & VENIAMIN ISBN 973.97229.6.2 MICA BIBLIOTECA DE PSIHOLOGIE ALFRED ADLER CUNOASTEREA OMULUI Traducere, studiu introduetiv sinote de dr. LEONARD GAVRILIU IRI EDITURA IRI 1996 Coperta reproduce: Salvador Dali, Autoportret moale cu slanin’ rajits, 1941 ‘Traducere dupa volumul Allred Adler, Menschenkentnnis, Rascher Verla Bicherci, Zirich, 1966 CUPRINS, Studi introduetiv Alfred Adler — o revansé'asocialuli asupra biologismuluifreudian (Dr. Leonard Gavel) Cv inainve Partea generals Introdcere Capitolul I Vista psihicd a omulus (1. Notiunea de psibic $1 lt viet psiice; 2, Funeta organului psibic: 3. Final in viata psi) (Capitolul It Esenta socialé viet psibice (1. Adevirul absolut; 2. Necesitatea viel in comun; 3. Securitate si adaptare; 4. Sentiment de comuniune social) Capitola 4ll Copiut ssociettea (1 Situaia sugaruli:. Tafa. nla difculjilor, 3, Omul e hint socials) Capitolul TV Amprenteleiumii exteioare (1. Generali privind ‘conceplia despre lume; 2, Elementcle dezvoltiis conceplici ‘espe lume: a) Perceptile;b) Amine; c) Reprezentile 3.Fantezia; 4. Vise (generalitti); 5. Transpunereaafect (Einuhiungy; 6 Influena omuluissupra celrlalt (hipnoza si sugestia) Capitolul -V Sentimentul de infeiortae si tendinta de a se ‘impune (1. Situatia din prima copilirie; 2. Compensarea sentimentului de inferioitate;aspraia de a se pune in valoare side a dobiindisuperiortates: 3. Liniadirectoae i conceptia despre lume) a 9 41 31 59 65 ” CCapitolul VI Pregatrea pentru viata (1. Jocul; 2. Atenia $1 istragerea ei, 3. Delisarea si uitarea; 4. Inconstentul, 5. Visele; 6. Aptitudini talent) (Capitolul VII Relauiedinte sexe (1. Divizinea munci si cele ddoud sexe: 2. Suprematia irbatului in eivilizatia actual: 3.Prejudecata inferioritatiifemeii: 4. Fuga de rolul de femeic; 5. Tensiunea dintre cele ous sexe; 6, Incereare de reform) CCapitolul VIL Fray suront Caracterologie Capitotul I Generalitati (1. Esenjacaracteruli gi formarea sa 2. Importanta sentiment de comuniune social pena dez Voltaea caracterulu; 3. Direct ale dezvoltii caracterululs 4. Delimitii faa de vechea scoala psihologid; 5. Tempera- smentele si secreya endocrind; 6. Recapitulare) (Capitlul I Tristur de caraeter de natu agresiva(1. Vanitaten; 2. Geloria 3 Invidia; 4. Avaritia; 5. Ura) Capitolul IT Trisituri de carseter de naturd neagresiva ( Teolarea 2 Angoasa; 3. Laslate; 4, Impulsi neintdnate,ca cexpresie a unei adapt deiciente) CCapitolul IV Alte forme de expresie ale caracterulu (I, Voisias 2. Moduri de panies de exprimare; 3. Aitudineascol3- easel; 4, Oameni cu principii si pedanti; 5. Subordonatea: 6. Infatuares; 7. Suscepibilitatea; 8, Ghinionist $i pieze-rele: 9-Religioztatea) Capitlul V Afectele(A. Afecte disociane: 1. Mania; 2, Tastee 3.Folositeashuziva afectelor 4, Dezgustl 5. ia (spl B.Afecteasociante 1, Bucura, 2. Compasiunes; 3. Rusinea) : Anexti Observati generale privind educa (Cuvnt de incheiere Indice de nume us 136 160 168 191 2204 240 2st 262 268 21 ‘STUDIU INTRODUCTIV ALFRED ADLER - O REVANSA A SOCIALULUI ASUPRA BIOLOGISMULUI FREUDIAN De obicei numele lui Alired Adler este asociat cu psihanaliza, ‘cae pentru multi nu este de conceput fra faimosul et ,triumvirat: Freud, Adler, Jung. fn realitatefnsi ambitiosul concetitean al prin {elu legtim al psibanalizei nu a fost mai mult decit unul din efeme- tii ,tovardsi de drum" ai lui Sigmund Freud, firi a fi si un psihanalist fn adev8ratul ineles al cuvSntului, eu toate ei intr-0 ‘yreme a indeplinit functia de pregedinte al Asociatiei Psihanaltice din Viena, Adler. never practised psychoanalysis" (nu a practicat niciodatd psihanaliza"), sustin apodictic, pe drept cuvant, J.P. (Chaplin si T. S. Krawiec', Freud insusi s-a vazut obligat si fc precizarea el Adler ,nu are nimic comun cu psihanaliza’®, ci ela avut ined de la inceput propriul su ,sistem™, doctrina sa, pe care incerca si 0 substituie psihanalize, atunci cind nu incerca sisi revendice idei manifest freudiene, steiduindu-se si le travesteaset {nt-0 terminologiedifeits ‘Adevirul este ,psihologia individuals profesati de Aled ‘Adler? nu se cadrear3 si nici nu s-a putea incadra fn psihanalizs, nici ca teorie, nici ca practic’, asa cum lucrul este fn bund masur posibil cu ,psihologia analiticd™ a lui Carl Gustay Jung. Dar cum conceptia lui Adler s-adezvoltat paalel cu psihanaliza, sabilind ct aceasta i relevante puncte de coatact,ea poate fi considerat foarte bine drepto conceptie purapsibanalitied, cunoscndu-se c&etimonul ‘para Inseamnd In greceste in afar sau ,pe ling’, ,vecin”. Ne 7 LEONARD GAVRILIU pute permite, agadar,sBincludem i parapsibanaiz¥(iermen care exclude orice tangent aya-numitaparapsiologie, disiping care {si reclama dreptobiect de cercetare fenomenele psibice ,paranor male" pe tof cei care dovedese nte-un fl sau altulraportur de "veeinate eu feudismal acest raportur (de obiei rele) puting ‘merge pn ao amitez4 net exprimatd, cum este cazul lui Alfred Adler §i al adeptilor s8i (Carl Fortmille, Ermin Wexberg, Ferdinand Birobaum, Arthur Holub, Eenst Jahn, ida Lowy, Oto Kaus, Sophie Lazarfeld, Alfred Appelt i mull ali sau al Ju Roger Mucchilli, care, cultivind la fnceput cu dezinvolturk teze psihanalitice, la un moment dat atecut in opozitie, facind chiar exces de 7c in aceast directe.,Parapsihanaliza” se dovedeste si socioanaliza ui Jaco L, Moreno, care ia ost elev li Freud la Viena, inainte de a emigra in America, Moreno mu scapi ni 0 jocazie de ai revendica meritl inverse tehnici psianalitice", apt dea fi terminat cu ,era verbal" simbolizaté de ,divanul {reuaian, spre a orienta personalitatea total apacientuli spre skjinea sponta, pe ere elo considers mult mai gritoare si mai ficient in plan psiboterapeutic.. Vechialdivan psianalitic — Setie J. L. Moreno — a fost indepattat fn favoarea teatrulu spontancititii. Acestteateu i fer pacientulu nostra posits oj. Cnd stitea itis pe divans se intimpla Sse gindeased la ‘mama sau la sor sa, vorbea despre ele, asta eatotce putea fae in pocitia cleat Dar datoriténoulu vical, mamas sora pots apart escent actioneze, ss joace propel on tmp ce oat umea are puna asst lareprezentaie'®. Este ceea ov az se cunoaste sub numele de ,psihodrama" lui Moreno, acesta find, altri de Aer, el mai notbil,paapsihanalist” sigur in Fell iu ‘Asacumn despre Freud s-a pus a desoopert complex i edippeniu cel nsusi a avut mama cu dows decenii mai tina deci al su a erescut intro familie in cae el era unc al unor persoane mi invest deeitdinsul (copii unora dine frat si ‘regi, tt aga descoperieal Adie privind inferontatea consti tional unor organe, care dezvotS in suprastrctua psiicd un “sentiment de inferiortate™ decansator al lupei pentru objinerea Superiortigi, a fost psd pe seama deficientelor organice ale 8 STUDIU INTRODUCTIV autor explicate pe are el, de altfel,oautrizea Adler a fost, fntr-adevir, un copil ray, rahe, peste sur de bolnvicios, 38 {nc n mintea lui -ainfripat fn din copie ganda de a se face ‘medic pena ,.upta cont moi®. Dar nu num inferioritile™ fizice Lau stimulat a ,compenssi*ambitioase, ci unele conside rente de ordin spiritual. La lceu, de exempt, ind fart slab la ‘matematc, tal iu a obliga s8repete clas, cial recoman ri umn profesor ear fata sis dea fil ucenie lao ercitre Paci tta — spune Adler ~ arf ascultat de povata proesoruli, 45 f devenit probabil un bun critor, dar toaté vata as fi erezt ch Anumitioameni au ew adeviratadarul» matematici®, Repetind casa, elev ,nedotaa devenit el mai bun matematician. ‘Alegind exemple care si ilustteze teoria saa, sentient de infeiortate” sa .compensiri subseevent (si hie supra compensii"), Aller pare ase a3¢7ancompaia unr celebrit ca Homer, Demostene, Milton, Becthoven, Sietan, Dostoevsk, sa Anette Kellerman, Piavo Nurmi ete. De altfel,de rev se va sepa £3 (0 primi tentati a eut sin 1904) pent ck avea senzatia cb iiestesubalterm, pe einde se voi, i inconstientl si un spirits rector". Intuindu-i ambitile, Freud a fnsedunat presedinte ol Soviet psihanalitiee, dar Adler nu era oma eares8 se multum ‘eeu ,compensii” minore. fi 191 ela inifiato indrzneaté mis ‘care strategic, redactind o acer critic a teorieisexualist a vieti Psihice, eritied in care. Ja drept vorbind, at nevralgice ale psihanalize freudiene din ace! timp, Undiscipol al lui Adler afm’, nu fr temei cin prima carte de Fis icului si, Studie Uber Minderwerligkeit von Organen{ Wien, 197), primiti cu nefneredere de Freud, este cont nuttin germene toatdteoriaadlerian™, Pe de alti parte, Clifford Allen este de parere c, din 1913, cind a expus un fel de tabla de legiapsibolosis individuate, Adler nua mai progresat nici micar ‘cu un devet Zn ani urmetor, ar la strsitul viet sale, dap un stert de secol, predica exact acelasi lueru ea jn 1913. Un at adlerian ‘observi gel ein stitulfugilor Iui Johann Sebastian Bach, Adler rein adesea acecasi idee sub forme diferite™. Dorind eu tot dina «dinsal si pund un ,fundament de nezdruncinat conceptici sale, ni tocmai punetele 9 LEONARD GAYRILU, teste de micare cX nu de putine ori Adler simplifica si dogmatiza, ‘Aimandnd prizonierul proprilor sale limite i recurgind, mai mult decits-ar putea crede, la speculaii metafizice. .O idee — citim in ‘Der Sinn des Lebens, Wien, 1933 —,un sentiment sau oactiune nu vor fi considerate juste decit daci ele sunt astfel sub specie actornitatis Pe cind Freud a preluat de a Nietzsche mai ales ideea prima- tulu sexualitsii $1 aectivitii, ca si conceptul de refulare, Adler siea axat conceptia pe teoria nietzscheeand a voinjei de putere” (Wille zur Macho, adaptand-o la propria sa teorie a elutarit obstinate a superioritii sia asa-zisului protest vii earacteistic femeilor care nu-si accepts conditia de inferiortate nic sub raport biologie, nici sub raport social. Voinfa de putere si vointa dea se face remarcat ale lui Nietzsche — serie el in Ober den Nervosen Charactoe — exprima in fond acelasi lueru ca si conceptia noastrs care, pede alti parte se apropie de aceea a lui Féré side a citorva futon mai vechi, dup care sentimental de plicere arf expresia unut ‘sentiment de putere, in vreme ce sentimental de neplicere ar decurge dintr-un sentiment de neputingS"!=, La acestea se adsgt influent fitionalismului lui Hans Vaihinger. Aritind ei, departe sea stabiliintre fenomenele lumii opoviti igiie, omul si {noearci mat degrabssB-sidetaseze gAndiea s activitatea deo inie de orientare reali, conformandu-le realitth, legilor gi exigentclor ‘acesteia si servindu-se de Fictiun doarea punct de plecare comod i diborarea realititit i viet pe end nevroticul,dimpotriv se aga de fictiuni ca inecatul de un fr de pai, reificdndu-le, iar psihotieul merge si mai departe, fend din fiewiuni forte antropomortice iezistbile (,Actioneazi ca si cum ai fi sont pier23ri,ca si eum ai fi cel mai tare, casi cum ai fi cel mai dugmamit™ ete), Adler subli- niazi: ,Simbolul, ca modus dicendi, domin’ limbujul si gindirea roasted. Dar nevroticul ita ca litera de evanghelie, iar psihoticul cauli s-ieonfere ocxistentd real, Avesta este punctul de vedere pe care il sustin eu si asupra cieuia insist in toate Iueririle mele referitoare la nevroic. $i nunsaipratr- frit intamplare am luat cunosting de cartea genial ali Vaihinge, De Philosophie der Als Ob (1911), incare autor arti valoarea pe care 0 reprezint in gindiea 10 sTupry myTRoDUCTIY ‘stimtfict acele construct intelectual care de mult mi-au devenit Familiare prin studierea nevrozelor". Dar nu numai nevroticul, ci in general orice om are, potevit conceptieiadleriene, tendinta de 2-5 disimla sentimentul de infer oritateindiratul unorfietiuni ca puterea,actele de rézbunare imagi- ‘are, trea interioari a unorsaisfatiVisae te. Fictional ‘Vaihinger fi va servi lui Adler in special la respingerea determin ‘mului cauzal pe care il promova Freud si ciruia fi va opune un finalism contradictoriu. Wilhelm Dilthey parc, de asemenea, si-s ‘exereitatinfluenta asupra lui Adler, din moment ce vedea in vial psihicd‘un torent continuy, constand din acte de voints orientate teleologic, de faptindeterminabile Se impune si examinim, in cele ce urmeazi unele aspecte controversate privind ,psihologia individual’, opera de psibolog side practician a lui Adler in domeniul curei psihoterapeutice sau pursisimplu in domeniul demersurilr psihopedagogice, sist Hind din anul 1920. a lua; contact cu Institutl pedagogic din Viena, ‘unde mai tirziua tint » suiti de prelegeri in care ii propunea si demonstreze posibiltates aplicieii conceptiei sale In educarea scolarilor problems. 1. ,PSIHOLOGIA INDIVIDUALA" $1 INCONSTIENTUL De indati ce Freuu! a emis parereac¥ in lueraea lui Adler Uber den [Nervdsem Characterinconstiental apare doar. 0 curivitate psiho- Togie (6% cio legs’ cu ansamblal ,sistemutui“adlerian'*,si eh, de altel, Adler era prea putin apt si opereze eu materialce fur zate de inconstient,adesea a fost pus laindoiald dimensiunea abisa 1a ,psihologic’ irdividuale*. Clifford Allen va firma categorie ci act Adler ,.«ceuneuste inconsticntal (pe cd, finind cont de opera sa, mu pare <0 f eut), aceasta mu inseamns, pent el. nimi Engler este de pacere cX psihologia ui Adler este esentialmente 0 ‘egorsiholarie, adic un studiv al proceselor psihice constient, fondatorulu .psihologie’individuale” fiindu-i indiferent dack un fenomen psibic este constient sav nu'® Asertunile de acest fel pot s¥ deconcerteze, Indeosebi atunci ‘end sunt Eicute sub semntura unor autoritti. Se pare tolusi eS Psihiatrul englez cunoaste conceptia adlerian’ mai mult din cre u LEONARD GAVRILU ui Ermin Wexberg, unul dintre discipoli de marci a teoreticianului _scomplexulti de inferioritate”, pe eae il citeaz mult mai freevent ‘ecit pe Adler, cu toate ci se refer a opera acestuia din urmd, Dat find cin finda adlerienilor se videao flagrant’ lips de tunanimitate fa a-1 considera pe Adler un psiholog abisal autentic (cTiefenpsychologe"), problema a constitu tema general de dezbatere a Conferintei Uniunii Internationale pentru Psihologie Individual, ae cfret lueriris-au desf¥surat in Olanda in nul 1966"7, Abstract ficind de concluiile aceste conferinte, se cui ne si artim ci in Menschenkennenis, carte aleStits pe baza unei Jargi seri de preleger inte dup primul rirho! mondial la Univer sitatea popular din Viena, audiate nu numai de marele public si de student preleger in eare Adler urmirea si-siexpunti et mat car si exact conceptia, el admite in mod explicit existenta si functile inconstientulu, contesting chiar si atentiei (privtd indeobste drept expresia cea mai puri a actului constient)caracterul ei de proces psihie propriu constiinei. .Cu toate eX — serie el — atentia ‘constient'se obtine, intr-o anumit® msur, prin constrangere. fora peopulsiva atentei nu revi in consting, cin interes, iar acesta tine in cea mai mare parte dle sfera inconstientului, Avesta este fn Jntregal su un produs al organului psibic, si, totodatd, cel mai puternic factoral vetipsihice. Aci sunt cua side gsi fortele ‘care configurea2 linia de miscare a omului, planul su (inconstient) de viata“. in constiings — ne mai spune Adler — astfel de forte ‘motivationale mu sunt deeat reflectarea inconstientall. Vanitosul, frivolul, de ce tatea, frivolitatea nu inseamn’ si constinfa vanitti si Involitat Exist indivizi care nu-sicunose nie calittile, nici defectee, ting intro total’ ignorant de sine. Cineva se poate rede un om bra, pe cn tot ceea ce face el izvordste din egoism ete. ,Asadar — serie ‘Adler — multi oameni dezvoll in ef forte care intr actiune Fit stirea lor. Aceste forte ale inconstientulu influenfeazs viata oame- hilor si, dae’ nu vor fh identificate, vor duce la urmr grave. Un asemenea ca” a fost descris de Dostoevski in romanul s4u kdiota, Intro manieri care nu conteneste st suscite admirata psihologilor. Este episodul in care 0 doamn, cu ocazia une reuniuni de societate, nai multe ori haba n-au ef sunt cum sunt. Vani 2 STUDIU iNTRODUCTIV {i spune unui print, personajul principal al romanului, pe un ton cam _luticios, si bage de seams si nu cumva si ristoame vasul chine- esc de valoare din apropierea sa; la care el di asiguriri ci va fi ‘tent. Céteva minute mai tdrziu inst vasul zicea Férdme pe pode. ‘Nimeni din cei care au asistat la scent nu a vézut in ea un efect al hhazardului ci un act absolut logic, generat de integul caracter a _acestui om, care se simtisejignit de cuvintefe doamnei" In Ober den Nervosen Character, att recunoasterea ca atare, ft ponderea acordatd inconstientlui fa viata psibict sunt in afar de orice indoial..Chiar omul sinatos — citim aici ~ ar tebui st renunte la speranta de a se orienta in lume, dae mu ar introduce Fctiunt in imagines pe care s-o face despre lume si propria vial Ami vzut ed acesteletiuni se sprijin pe experiente Vechi («repre siune»). fn momentcle de netiniste ide nesigurantiele se manifest ‘cao putere deosebit, devenind imperative ale credinte, ideatutui Iiberului-arbiteu. fn afara acestor momemte, cle actionea2a in surai- ni, in inconstient, ea toate mecanismele psihice pentru care ele nv ‘constituie dee 2. In Praxis und Theorie der Individealpsychologie,referindu-se la inconstint si ntr-un capitol istnct (,Zur Rolle des Unbewussien in der Neuose"), Adler adm- te eX numai existenta dimensiunii abisale a personaliti face posi bile comportamentele nevrotie 4 psibotice, ,planl de visti al individului structurindu-se i inconstientul acestuia, Prefatind versiunea in limba englez4 a acest importante serierisel face rele- vanta precizare ed inconstientul se manifest fn ,neputinga paciem {lui de as ofelege impulsurile fa raport cu mediul social ia care De unde si cerinta de baza.apsihoterapici (a sla Feud) dea aduee in comul de luming al constintet,mmonstri generati de inconstient, pentru i anihila:,Psihoterapia poate st inceaps aici ‘Prin aducerea in consti a idei drectoare de exagerare a propriei ‘importante hind prin aceasta imposibildinfluenta sa asupra vet aetvee? Este limpede cd Adler profeseazso ,.Tiefenpsychologie™, ind ‘chiar incredintat ca saeste mai ,profunda” decataltele, pe eare le catalogheazi drept ,superficiale", Nefcdnd parada de termenul B [LEONARD GAVRILU -inconstient ell subinjelege in majoritateatextelor sale, dndu-i Jmportanta de rigoare. 2. DE CE ,PSIHOLOGIE INDIVIDUALA?" Neavirati sunt imediattentayi sf cread8 e% o asemenea psihologie pune accentul pe individul ca individ, hind un fel de antitezi la ceea ce reprezints psihologia social’. .Chiar si cuvdntul german Individualpsyeho- logie — serie Madelaine Ganz. — df uyor loc la interpret eresit, ‘cc est nclina si nfelegi prin aceasta o psibologie care sar aplica individu, dn reaitate ins trebuie si ne ceferim la sensul etimo- Iogic al cuvéntului (ndividuere). In acest fel cimpul ei de aplicare devine mult mai fntins. Este vorba de o psifologie a unui «tot indivizibie $ care se raporteazdin acelasi timp 1a individu in sine $i la relatia sa cu comunitatea"™. at-ne, prin urmare, tocmal polul opus sensului sugerat de simpla percepere a termenului _psihologie individual3". Intr-adevir, dac¥ citeti cli lui Adler. Ai din ce in ce mai mult impresia cX discipfina eultivat de el este sociopsifologia, .Cercetarea de psihologie individual ~ va sublinia etn prefa la prima eitie a Iucriei Praxis un Theorie der Individualpsychologie — cauti SI obtind 0 aprofundare a cunoas terii onl, posiblt doar prin intelezerea pozitiei individulu fart ide misunea sa sociald distinct". Scopul mirtursit al operei lui Adler este acela de a face ca oamentis8 ni mai teacd uni pe King’ alti ca nigte monade etanse, vorbindu-si [ra putea stailireale punete de contact sicomunicare, cum se Tatampl’ adesea, nu numa in medile vaste ale societii,ci sin grapurile restednse, de ordinal {amile...Cunoasterea omului — rats Adler — comport ins mct 6 faturd, a Fl de important, reprezentatl de asa-numitl aspect soeial a acesteia. Este neindoilenic faptul ¥ oameni sar comporta mai bine unit fap de alti, ef s-ar apropia mai mult daci sar Jnfelege mai bine unit pe ali. Aceastt posibilitate de inducere In feroare constitu un pericol imens pentru societate. Acest pevicol trehuie si-I demonstrim no} colaboratorilor nostri, pe care vremsi+i initiem int-ale vii. Ei trebuie si devin capabil s¥ recunossca tot ce este inconstient in viald, toate deghizirile, disimularile, sireticurile si perfidile, spre 2-i putea avertiza pe cei pinditi de 4 srupiu merRopucTiV _asemenea prime sale ven in ajutor. Numai cunoasterea emul, ‘constien practical ne va slyji in acest sens'=®,Psihologia adlerian {si nexeazi, in consecintl,o eticd go pedagogie, are in vedere 0 {abla de valori morale si isi propune si-i asigure promovarea. Ca psihologie axiologica si pedagogic’ (,einer Art von dewzlichen Pidagogik"= ,n sot de pedagogie medical’ o va numi Fred)”, psiholopia individuals va considera c3atat eazurile dificil din punct de vedere educational ct cele dificile din punet de vedere psiho- terapeutic au un singur remediu valabil, cu caracter universal recte decvoltarea semimentului de comuniune social iar la seara maxi ‘mi — dezvoltarea semtimentului cosmicitati omulu..A ciuta sen sul vieii— serie e] — nurare valoare si important dees dace fine cont de sistema de relatie om-cosmos. Este usor de injles ed ‘cosmosul dispune in aceast relate deo puterecreatoare. Cosmostl este, cai spunem asa, tat intregi viet lar viata in totalitatea ei este in Lup continu pentrsatsfacerea exigentelor cosmos Asadar, psihologia individual nu se mirgine¥te Ja studiul individului ca entitate social ci se extinde larg la societate, defini ‘omul ca flint eminamente social, animata de un sentiment inna cut de comuniune uman”, penttu ca in cele din usm’ aceasti psihologie sil priveased pe om ea find cosmic’, avn de indepli- nit un rol in Cosmos. ,Sentimentul solidaritait, al comuniunit sociale. este implantat de naturd in suffetl copilul si nu pariseste individul decit sub actiunea celor mai grave maladi ale viet psihice. De-a lungul inregit view, acest sentiment este nuantat, se restrange sau se amplified, in eazurile favorabile depsisind vercal _membrilor familie, spre a cuprinde tibul, poporul, umanitatea Poate s3 depaseascd chiar si acest limite $i s¥ iradieze asupra nimalelor, plantelor sau a altor obiecte, neinsufleite, cuprincdiad Incele din urma cosmosul universat™. Freud are dtepiste cand denunts plagiatele adesea abil raves tite ale lu Adler: acest sentiment al omuniunil sociale” nativ, care runeste pe oameni inte ei sntraga umanitate cu infnitul eoseic ‘nuestealiceva decat ,Eros"ulfreudian, un ,alter ego" al ibidoulu universal. Pe de alts parte ins prin ,psihologia individuals adle- rian’ socialul ig ia o spectaculoasa tevansit asupra biologismului 1s [LEONARD GAVRILIU freudian, aspect minimalizat de Freud la un moment dat. Repu- rind in drepturi dimensiunea social definitorie a omului,.psiho- logia individuals" aduce psitanalizei zise .ortodoxe” un amenda- ‘ment capital, care s-a dovedit ulterior perfect asimilabil de etre 0 concept care, oricum, ori de cate ori a fost somat nu aezitatsi-si legitimeze fundamentele sociale 3. .COMPLEXUL DE INFERIORITATE" LA SCARA MONDIALA. Sentimental de inferortate si complexul de inferi- oritate — acest concepte fandarmentale ae pihologiciindividuale, ‘are altSdat, ascmenea protestaui vil 1 fceau pe psikanalist si vad negru Tnaintea ochilor — sunt astizi (constati Adler a satsfactie, 1.) imtegime acceptate de Frew Conceptele invoeate sunt eu adevirat fundamentate pentr ‘doctrinaaderian’, penta care af om inseam avea un sentiment de inferioritae, care cere o compensare permanent, legea viet find triumtul asupra dificulttilor. Am si v3zut, in linit mari, ee Inelege Adler prin acestea. Sentimental de infriortate, generat de sesizarea (nui neapirat constient8) 2 insuficientelor cutirui sau Cutir organ, devine pentru indivi un factor stimulator al dezvol tri psthice. Asa, de exempt, strabisml, anomalile de seomodare ale organului vizual,fotofobiile,hipoacuziile, mutisma,logone- ‘roza gi alle tulbura de vorbie,inconvenientele oganice si psihice cauzate de vegetaile adenoide,afectiunie feevente ale organclor de simt, cilor respirator si digestive, malformatie s rdtenia, semneleperiferice de degenerescenti care tideainferioriti mat profunde, hidrocefalia, ahitismut, anomalilescheltul (seolio7d, ‘for, gemu valgum sau genu varum, pes varus sau pes valgus), ‘ncontinen persistent anal sau urtrald, vile de conformatie ale organo yenitale, defeete ale coniului arterelor ale glandeor endocrine, ca si alte nenumarate anomali,pe scurt existenta uni ‘organ deficitar ea Forma si functc,.impun traiectefor nervoase coresponente si suprastructuripsibice un efortde natur sf aduca din partea acestea o compensate, in cazul a care ea este posiil, ceaz In care legaturile care ataseazsi organul inferior de lumea texterioard thule sisi gseasc¥o fntarce in suprastructard. Orga- 16 STUDIU INTRODUCTIV ‘ul viual tins de nferortateorginar corespundeo percept viaualt exacerbatP un apart digest atin de inerontate va avea Ureptcorolaro imensifcare a actvitiilpsibice, nraport eu fot cea x prveste sau are tangent cu almentaia:aceastintensificare se ‘a transpune in licomie, poft de cists. prin intermedi echiva- Jentutlreprezenta de bani, se vor ine spirit de economic $4 ‘Custar explicati sunteminimeiata,veiniate™ a psihana- tae freuiene ci, dup red, copii care, bunoar3, moses tame ca alt devin nist certs sarcastic, vesnic in etare de scandal, pe end ce nat prea devree vor deven bev Tncereind sf ilocuiasct ca alo! lapel de care au fost privat intempestv In aceeas! manic parapsihanalites, Ade va sts in prvaiunil si senzaile de inconfort it primi ania opis in sentimental de iferonitat al copii generat de imatuitateaorganeloe sal, de ipa de independent in rele eu pain ete rebut cut punctl de pleae al ui anamit numa erst de earacter foarte peneale, ere fc din copi un individ Sereiv,cU arsbtia firma superior tii fat de ell .Acest Sentiment de infrirtte ~ specie 8 Adee ~ este catia meas pit coil adoring se de active de ja diverse lr dress mura patere cu alti cay eauza view sale aici toarepuvind vitorl«preatrilor ste pe pan isc sie feest eens Inreaga edveabiltate « coil depinde de acest Sntiment ue insuicenti(Insffcienzgcth). An fel acest vitor devine pentr o ofa a Rgaduinge a ceca ce priveyte compensatiile’*”. Inci din traged’ copilarie, printr-un proces in- onsen, se easel uns de vit, de eeu invari, Jn basa elvuia stl conceperea unui plan seeret*, a si eam arf ‘orba de pregiiea unui act subversiv..Pending intgabild spre uporortateincearc sf ascund acest complex (de inferior, thn peintran complex de superortat cre, intotdeauna in afar Sentimentului de comuniune social, fiateste Ia aparenta unci Superiortiti personale"™. In asemenea cazuri se impune ca ,stlul de viati" si fie modificat radical, in sensul integririt sociale a Individului deviant, deoarece ,a fiom nu este doar un fel dea vorbi, ” LEONARD GAVRILU oo - ;, 4 te simfi parte dintr-un intreg™”. Parga moc yt de vi ete more a9 sean ‘constind in consolidarea sentimentului de comuniune social’. “Teologt cei practod ace plight nex nl descent pest Char sue cum som eso nevrotck,migena,aewalgiagemeula yacetle epee acolounde tlburile organicelipese — ne asigurd Adler uli ee re eee rere Imo asia ae via pin soe a tenn ln Pinte rte asentimentult de comunitne social, pangeeul sia universal”. ae Dar. susfine pe de alti parte intemeiet D tc interneietorul ,psihologiel indivi ‘duale”, nti namat individ ca atare, cis specia umand in inte gul eh ‘-derwoltat tot dato slabicunisentmentl de nfeoate fat de celelae speci, compensarca supremd avind loe pit constituirea socicttitomenesh fn ceca ce privest strtur sa natural ~ sete Ades ~ omul esto int inferior. Dar acest inferoritate consitutivd. pe care s-0 constienizeard a pot Sentiment de meimplinie ide insccutate atomear permanente tn timulent in dretiacescoperin une! ede aapare lt. tinde sisi crceze stain eae i fe eehiibrae denavantaete povitef uml in nat. Este vor fond, tot despre oneal Dic care are capac ue eli adaptarea si secure Complesul de iferiritste este asfel preventatca un lenomen tniversl care preriatgencza omeniti. -Gorla — sete et stun — i adi tc tat dine animale, nu. nvoie de connate. Oral dc. nl epreentin tpt de toate inci cour, despa de ate aoe pa car ila procuratintligena arf fest pend inc in pina oo {id ecoperae. pre vind Observatia nssedne ice ma departe. Achizitite ccle mai pretioase ale oma F-au venit de la inferiortatea sa" Caracterl.prapsanaliic” al acstel specu de antrop logic este evident Totem si Tabu (1913) lambing oid a Darwin, Freud se strdewte st demonstrere ef la orginea noe fenomene sociale, n special dsprnderea oma din -boarda pam 18 STUDIU INTRODUCTIV sep ernooverty Livi ar sta ,complexul lui Oedip*, in timp ce Adler pune Intregul Univers sub stipanirea unui ,complex de inferioritate™ primordial In acest demers el este de 0 perseverenta care adesea frizea7 axtificiul si strident. Astfel, dintre copii,cadetul ari inamicul jurat al principilor si regulilor,un adversar al pateri stabilite, pe care are tendinga s-o atace in orice conditi in vederearistumini in favoarea ‘sa a raportului de forte. Criminaitatea nu ar fi deett rezultatal ‘exhibit sentimentului de superioritate. Prostitutia ar fi un mijloc prin cae femeile animate de proverbialul .protest virl* ii umilese pe barbati, care le socotese inferioare. Cum are loc aceasti para ‘doxaldumilire? Foarte simp: pe cid harbatul cae se serveste de 6 prostituatd erede a-si dovedi superioritatea fat de ea, femeia il Stoarce de bani si, in flul acesta il degradeaz la starea de mijloc de subistentt(!) Numa la dogmaticit pansexwalistaului se mai pot {ntlni interpreta atat de siluite 4. INDIVIZIBILITATE SE STRUCTURA. Sistemul psiho: cetico-pedagogie al lui Alfred Adler este logic (pind la absurd !) a articulaile sale numai dase are in vedere teoria .complexul de inferiortate" In test, contractile cole mai elementare bund. El Sustine, de exemplu, pe de o parte ideea indivizwbilititi personalititi’ umane (individaus }), dar pe de alti parte nu e7ité si Vorbeascd la fiecare pas despre .structura psihied™ sau despre structura ,organului psihie™. Steuetur’ indivizibilé insi mu poate exista. Dacd matematicieni admit, in lumea constructor abstracte, “maultimi compuse dintr-un singur element (caz in eare copula “Teompuse” este o absurditat) i ,multimi vide", in lumea real na exist si nu pot exista sisteme ,compnse” dint-un singur element, died structurate si in acelasi timp indivizibile,intrucato strueturd presupune cel putin douk clemente si raporturile dintre ele, fergaliviribilitatea ea 0 consecintl nu numai logic’, dar si “ntologic3. Un organism uman, de exemply, si poate continua vias fr8 apendice, fr splind, fr un einichi sau e8 un pian, Prd amigdale, fri och fed urechi, fir tuspatru membrele, desi toate Acestea sunt elemente (si nu toate apendiculare') ale organismolui ‘ca structutsistemic’. Organismul si continu via sin eazul unor 19 LEONARD GAVRILIU mense lacune in structura psibicului, proba ficandu-ne-o existenta iiotilor, de pd nivelul cel mai de jos al deficienei mintale, Insesi ideile adleriene de inferioritate 2 organelor si de compensare- sSupracompensare presupun stiri de structurd i transformiri de sirueturd, inelusiv ideea divizibilitii structut,n eazusile in care «in, stilul de via trebuie eliminate si, ne asigurt Adler, de fap se si ajunge Ja eliminarea unor componente antisocale din conceptia despre ume gi viata individului sla ,inlocirea” unor testa de ccaracter prin altele, mai conforme eu integrarea social La drept yorbind, ideea indiviziblitii psihicului vine in Fagranta contradictie cu optimismul pedagogic al acestui oculist cconvertit la psihologie si psiboterapeutics*. El nu numa e¥ neag’ orice potential sau subsiratinnscut pentru tstturile de caractert* (ceca ce, desigur, este veridie, dar in contradietie eu propria sa concept despre ,inferioritii" inndseute care, de fopt, dup Adler ar determina caracterul ca teisilurs a personalitiis omuluiy. ci ‘neagl si caraeterl nativ a eeea ce nol numim tip de actvitate ner voast superioari* sau, in termenti psihologiei casice, ,temper ‘ment, postulnd dislocarea facil a acestora, wecerea Fir uificltati insurmontabile de 1a un tip La altul, ca si eum ar fi vorba de inlocuirea mecanied de tipuri de motoare in caroseria unui automobil..Se imtampl.. ~ serie el — ea ifritele temperamente site detayeze unul de atl. De exemplu, un copil care fa fnceput ste colerie va deveni mai tirziu melancolic si poate ncele din urna ‘legmatc. fn legaturdcu sanguinicultrebuie si constati eine se ‘manifest individul eare, ca eopil, a fost cel mai putin expus s-si cexercite sentimentul de inferiovtae, ia eure nu s-au produs eats de putin deficiente onsanice si earen-a sufert de pe uma excittilor ‘Puternice. asa ined s-a putut dezvolta fn liniste, obismuindu-se SE iubeascd viata ssi nainteze ina cu pas siguri“*. Dac ar fi si se respecte fntocmai fundamentele ,pshologiel individuale adleriene, ar trebui,dimpotrivS, si se tragS concluzia c& toi sanguinici su Sort si deving niste nuliti, dcoarece le ipsesteimboldul magic al sentimentului de inferioritate Tinadnd, asa cum bine observa Josef Rattner reduc roll ddeterminismului biologic sal eredititi, spre a face et mai malt loc Ey srupiu ropucry posibilittilor individuale®” (ca si cum o ,voeatie®, un ,dar*, un element nativ nu ar consttui in acelasi timp si 0 ,posibilitate individuals" ), Adler se angajeaz’ pin’ la urmi peo cale divergent {até de propria sa cale, sprijinindu-se in mod critie — din punctul ‘iu de vedere — gi pe cunoscuta Iucrare a lui Emest Keetschmer, (Charakter und Temperament (1921), care se demonstreaz rela tile dintre temperament s sistemul endocrin®®. Dar acest lucru i face numai pene c giseste din now material apt si ilusteze teria ,complexulti de inferioritate". Dupiice ne arati ci tipurile sunt de ‘rac flexbilitate gi ¢8, de exemplu, temperamental flegmatic au este niciodati alteeva decdt ,o mased artificial". .o manien de securizare, un rispuns semnificativ la intebsrie puse de via si ci, prin urmare,cu greu sar putea admite rolul secreiilor endocrine in determinarea temperamentului®, Adler serie: .Nu putem trece sor peste aceasti observatie semnificativi, chiar dacd sar ajunge sil se demonsireze ci au temperament legmatic doar ci fa care s-a dovedittulburare patologic’ in seeretia plandei tiroide. Nu aceasta este esenta enomenuli, ci avem de-a face aici eu un fotreg fascicul de eauze side scopuri, cu un fateg complex de funetiuni organice si de influente exterioare, care genereaz’I mai ita un sentiment de inleriontate organics, de unde pornese apot temtaivele individului, dintre care una poste fi protejarea, cu ajutoral unui temperament ‘legmatic, a semtimentului personslitaii, impotriva keri acestuia, Cua cuvint, ne regis aici a fata unui tip despre care am mai Ceattle de consuitai psihopedagopic infiiate dela Viena 8 cele ,Childhouses"organizate mai tzu in S.U.A. urmireay 8 Jmprine copitlorun soln compertament social, punind acentl ma pe instrire.nu pe informatie (tte bien pine", pe formate (att bien faite"), ntocmai ca Montaigne, Rowseat, Pestle Sa Frocbel Marie protieme ale vet sont, dup Adler, eis viaga fn sovette, munca 3 iubirea, deoarece — ne explict cl — tant privit ea prods al aces plane n i: ptt meine Si ddevolta apie cu restl lumi dect pein incorporareain com nilate, pein aportl materials spirtal pe care urizeazd aces ‘cia pmdivziunea munch prin efor sistinat print propagare suftient a specie, Ca pent Pestalorz, patra Adler mama fate occa care ae datoria sar de a9 cdc copii in acest spirit ste de remarcat i, mal evident dcdt near reudismul, Adler pune problema probabiitii stastice acomportamentul tan, cu toate calc el opine in mo tansant probabilitatea Caualtatea,gsndu-le incompatible. ,Asacum am aritat — sere el exist alte handcapur care fatal dears un cop, 30 STUDIU INTRODUCTIV Impiedic& dezvoliarea sentimentului de comuniune social3. Lund Jn considerare aceste obstacole, trebuie, o dat mai mult, sf respin- ‘gem orice principiu fundamental, directional sau cauzal, vzind fn ‘manifestarea lor numai un element ingelitor care poate fi exprimat jn ermenii unei probabil statistice. Diversitatea i singularitatea Fectrei manifestiri individuale mu trebuie si ne seape. O manites- tare de felul acesta est expresia puter creatoare,aproape arbitre, 4 copilului in formarea legii sale dinamice"®?, Cu toate acestea, ‘cauzalitatea este manifest implica, sinc’ din exterior (risfjarea ccopilului de citre pirini). Desi se impune si nu confundim nofiunea de probabilitate cu aceea de posibilitate,cu toat marca aseminare dintre ele", gradul de probabilitae fiind in funetie de realitate, nu riscim atunci cind admitem corelatia cauzaliitii cu statisticitatea, pentru eX exist realmente raporturi cauae statistic, cu caracter probabilist. ,Coeficientul mai mare sau mai mic de certtudine in cadrul probabilititii — observ fon Tadosescu — variaza direct proportional eu functia de distribuire a parametrilor cauzali siconditionali. nccesari si intimplator,caracteristicd stirit Initiale. Nu putem prevedea cu certtudine absolut starea vitoarea sistemului, dar, o dat desfisurat (realizaud) una din posibilittite sale, aceast stare (inal) constituie efectul stiri initiae eu care se sgiseste fnir-un raport cauzal (genetic) obiectiv. In acest raport ‘cauzal,efectul nua depins numai de cauainiial care Ia produs, desi aceasta are un rol primordial in producerea sa. Foto mai mare sau maj mic misuri (aici apare probabilitatea, necoincidenta ‘relativia cauzei siefectull),efectul este generat deoportivs ait de cereul intial de condipi si cauze, cd $i de complexele ulterioare de {nteracune si factor sleatori care insotesc procesul respectiv'™, ‘Oricum, Adler are meritul major de a fi latin considerare problema legilor probabilste ale comportamentului uman, depaisind din acest ppunet de vedere determinismul de fapt nestatistic al psihanalize lui Sigmund Freud, in care ttusi Norbert Wiener vedea un eprezentant al probabilismului modern avind pesemne in vedere imponders- bilele pe cate le-aintrodus in analiza determinirii multiple (supra determinare”) a comportamentuli 31 LEONARD GAVRILU, Unii exegeti I-atr comparat pe Alfred Adler cu Soerate, favoarea ,soeratismului® siu fiind invocate, pe Langit adoptarea imperativului cunoasterii de sine, unele similitudini superfciale (pasiunea cu care Adler dialoga in agora, lipsa sa de entuziasm pentra exprimarea in seris ete) fn realitate, ,soeratismul” situ este ‘nul mai de adneime, la Adler cunoscutul precept Gnéthi seauton (Canoast-te pe tine insu’) cBpitind pe parcurs dimensiuni ‘profunda si ampli rezonant’ social: Cunoastei-va unii pe alt ‘Acesta este, la urma urmei, mesajul major al intregii sale opere, |,Oamenii— setie Adler — ar duce o via in comun raat mai buna acd cunoasterea omuli ar fi mai profundi, deoareee anumite forme perturbatoare ale viel ia comun arf suprimate, forme care sunt astizi posibile pentru c¥ nu ne cunoastem uni pe alti Precepiul adlerian inseamni, desigur, mult mai mult deest acela al Jui Soerate tn orizontul existentei real si al conduitei realist din ‘moment ce pand si simpla cunoastere de sine este, dup cum o emonstreaza studile moderne’®, esentialmente conditionat de tdescifrarea proprilorrelafi sociale definitori,ceea ce echivaleaz, {ndefinitiv cu cunoasterea semenilorcu care avem de-aface si care au de-a face cu noi : Dincolo de teorie si de sistem, cititoral giseste in etl hi Alfred Adler extrem de penetrante si exacte observa caracte- rologice, de o mare ulilitate fn orientarea practic pe plan relailor sociale concrete in cae fiecare om se afl necesarmente angajat, ca fiintd prin excclents social, dup cum va glsi si o sinitoast pedagogic a integriri sia colabordei, bazati pe etica datorici, de perpetui actualitate dr, LEONARD GAVRILIU NOTE 11. Chaplin. T.S. Keawiee, Systems und Theories of Psychology ott, Rinchart & Winston, New York, 1968, p. 403 2 Sipmund Freud, Zar Geschichte dr psychoalaltischen Beweeune, \Wemer Fritsch, Munchen, 1966.61 2 STUDIU iwrrooucTiV 2 Alfred Adler visu lumina rile a7 februari 1870, tne familie rmic-burghezi, care loevia la periferia Viene. Tatil stu se ocupa cu ‘comet de cereale, avin de eescu pau baie dou fev, fre acest, Alfred eraaldoile nist, un copil forte piping, rahitie, De mic Lau Jmpresionat puternichosla si moartea. Nu avea decit 4 ani cind unl din frai sia murit lang dansol in pata n are dormeau impreun, Acest fapt.ca i sinsatea mere subredaa mame sale, pe cae el dorea din oat Sint s-0poat nsénatos.i-a trezit detimpuri interes penta mei ‘medicind. Chia el fir nce pe aun: a Hut hotizea de a deveni ‘medic, orientare care armas defini. In anul 1895 absolvea ex succes facultatea de medicind din Viena, specializindy-s in oftalmologie. In 1898, ca urmare a prencupiilor Sale de lee orizont socal, public’ » brogurd de sfaturi medicale penita rotors (Gesuadhesbuch fir das Schneidergewebe), in cate semmilicative sunt relat pe care ostabileste Inte sarea de sindtate $1 stare economics” a populate, precum si ceonceptiasa despre om a -produs socal (als Geselschaltspodukt’), Un rol pare inevoluia pe plan profesional antral oftalmolog viene2 he aut ini Freud, dru ote ani 1902-1908, - fst un deipol mai malt su mai putin eredncios gd care, fa 1911, s-a separa eu mate vilvi reund eu adephi si. fespingind viriunen exagerat sexvalist « freudienilor ,ortodoesi"si tasind weprat coordonateleaga-numite: -psiiogli individuale”, pe eare Adler a propagal-o ci rae svn pik Ja sfargitl viet, Din aul 1912 incepe 88 organizeze in zeci de col Vieneze centce de consult psibopedagogice, bazate pe propria se ‘concep asupranaturid umane sa edueabilitiicopilor. Dups ce, ca ‘acti meat la rupture cu pshanaliza freudian constituise de urgent ‘ai Inti .Asociatie pentru psihanaliza libers™ (Verein fur fie Psychoanalys, ulterior ereeara Sovetatea de psthologie individual (1912), iar dot ani mati wrziv (1914) Internationale Zeitschrift fir Individualpsycholope,pabliate care x cootsibuit asidus la orients not seo uleriene. Pando apo in practicd plana ,eucerii Americ” unds Freud edlease vietorios inc fm anu 1909, incepind din 1925 Adler inreprinde tok mai fecventeeBlatori peste Atlantic, nd ‘onferng in mat multe orase din Satele Unite ale Ameri unde In ele din usm se yi stabileste. Din 1927 (anul apantiei citi Cunoaserea ‘muti se ofera posiitatea de a yine un curs de psiholagic medical la a LEONARD GAVRILI ‘Columbia University sla New York Medical Center, pentru ca fo anol 1932 sh ocupe un post de. visting professor" Ia Long Island College for ‘Medicine, rei ani mai riv,cind devine cetifean american cu dept ie Eigenar der Erzicher" intext original. (Nota rad.) ‘Textl adrian est mai laconic, dar si mai confuz, el putin dacs a fi sil transpunem in rominest fn chip Fidel: Wenn zwei dasselbe tun, is es nicht dasselbe: wenn aber 2wei nicht daselhe tun, so kann es doch dassclbe sein” (Nota rad) 5 mit lebenswiidigen Mittln*in extol orginal. Nota rad.) Capitotul VI PREGATIREA PENTRU VIATA Un principiu al psitologie individuale spune: toate enome- rele viefiipsihice sunt de conceput ca pregitiri pentru un scop Fnirezrit Sructura viet psihice deserisk png aici are pentru noi sensul pregatiri pentra un viitor in care dorinteleindividulu: apar ca indeplin miindu-se acest proces, Este coea ce ne spun vechile mituri,basme silegende care vorbese despre o stare ideal care va ve are a fostodinioars. Tine de aceasta convingerea tuturor popoarelor teu privire la paradise! pierdut iar un ecou al acestet nostalgia ‘umanitatiirisund fn toate eeigile, care propoviduiese wn viitor in care toate grevtitile vor fiinvinse, Nu am putea interpreta altel ‘conceptia despre mntuire sat despre eterna relntoarcere, eredinta care atfibuie sufletaliputerea de a lua mereu 6 configuratie now. ‘Toate povestile depun mirturie eX niciodatai nu s-astins speranta ‘omeniri ntr-un vitor fect. ste un fenomen general umnan, toi oamenii confor cindvasau 1. JOCUL. Exist in viafacopiulu un fenomen care ara eu maxima lanate ef avem ea face cu pregitrea pent vitor: jocurile. Ele nu sunt nieidecum de considera et nistetoane amu Zante ale pitinilor sau al celorlaltiedueatori,cidrept iste avs Se ale educa, stimulente petra sprit pentru imaginatic si dex teri, motor. In jo transpare in mod frese pregstires penta vito, Se inscru in accas sfer flu care copilul abordeaza 3 ALFRED ADLER ‘ai Sauna lg cae seca) tua eS it ero la a in. Taster och nt ogee ama de a indey atl : le msi pate inp biel cal byes ell care ep ea pte elena social la copii, oe de replete ks aan ees os dinte.s3 jogee un rol donna’ . Pxisti putin jocun care sini tave- rivers ce pa n uml din acest tee Fact: preg selon: pre ots evar ap esas atts ‘alin in ml slate bunute medahore cecal Soe na Pe CCUNOASTEREA OMULUE ‘gxersare a inclinafiei sale reatoare congin un element semnificativ ‘itoarea profesitne. Si, desigur, in viata multor oameni s-2 Fatimplat, bundoard, ca ei si fi inceput prin a coase hinute pentru pppusi, pentru ca mai trziu si devini croitori. “Jeu este indisolubil legat de dezvoltarea psi’ a copitulu. ste, ca si spunem asa, activitatea sa profesionala si, de atfel copilul asao si concepe. Nueste un luca chiar att de infensiv si {ulburi un copil eae se joac’ Jocl mu trebuie si Tie nicideeum privit ‘capierdere de timp. Tindnd seama de (elul pregitin pentea vitor, fn fiecare copil se sideste ceva dints-un adult, ceva ee candva va prinde contur, Cunoasterea vopilriei unui om insearnit o mare Falesnire in ceea ce priveste earucterizarea’ acest 2. ATENTIA $I DISTRAGEREA EI. O facultate a organului psihi, situata in prim-planul eapaetiti de actiune 8 om este ftentia. Cand manifestim atentie in punevea in relat a organctor rnoastre de sim cu an Fenomen care se petrece in afara sau jn int ful nosted, aver senafia tne: tensimi aparte eare nu cuprinde fntregul corp cise fimitea7 loa a omen ti uni amit site cexempli, vara. Avert sentimental cin acest domenit re pote firma e avem aici de-a fave pregateste ceva. intra fu fenomene de miscare in él poste directa de orientareaaNei ‘ochilos) care ne prileuiese senzatia este tens deosebite ‘Dac starea de afentie suse tenses une! zone determinate ‘ organului psihic sia aparatali nostru motor. aceasta implied © inhibare simultané a ccloetatte tensiuni. Asa se exp Fndatd ce ne indreptim stein asupra unui Iuet. tines inte rimorice clement care ne-ar putea tulbura. Ateniainscamni penta ‘organul psihic instalarea une stiri de pregtire,o eoneetare absolut special la realitate, prestire pent sta sat pentru apsirare, care rezultd intr trebaint dinte-0situatie neobisnuit si eae rebuie ‘i mobilize inreaga noaste energie in serviciul uno anumit cop. ‘Capaeitatea dea fi atento posed orice om, cu condtiade ant fibotna san deficient mintal, Cutoate acestea,se poate intimplaca la unis eameni atenia s& ipseased dinte-0 multime de eauze.Obo- seala si bola sunt factori cre, in primul rand, prejuiciaz proces ‘erealizare a atengiei. Pe de alls parteexisté amen a care ipsa de us ALFRED ADLER. tent se explic prin faptul c& unele obiecte nu convinatitudini lor {até de viati, nu se incadreaza in linia lor de actiune. In schimb, atenta lor se trezeste de Indatd ce este vorba de ceva cae, intr-un fel foarecare, concord cu linia lor de ViatS, Un alt motiy pentru atentia lacunart poate fi tendinta spre opozitie. Mai ales copiitinlini cu "suring spre opozitie si se intdmplca asemenea copi si spund un Nu” oricdred initiative sau cerine. Nu trebuie sili se ofere posi Jitatea de a face paradi de opozita lor. fn asemenea cazuri. revine metodei de invatimant si tactului pedagogie sarcina de arestabili Jegatura dinte dsciplinele de énvitimdnt si planul de viags incon Stient (unbewusste Lebensplan) $i linia directoare ale copilului.de 8 reconeilia.ca i spunem asa, pe copil cu continutul instru Exist, de asemenea, oameni care vid saul otul care percep “rive fenomen, orice schimbare. Ali stayin faa lumii doar cu ap. ‘atu lor de viz, pe eind alti doar eu cel de auz; cei dint, de pil ‘ny inregistreaz nimic, nu iaw not de mimic, atita limp edt au Je-a face eu Iucrori perceptible vizual Jat, agar, alte motive penta care atengia este alit de des absent de teolo unde ar ide asteptat ea cea sie manifeste Cel mai important factor al destepici atenfiei este un interes realmente profund. Acesta se implantes intr-un stat psibie mult ‘mai profund det atentia. Dac imeresal este prezent,atengia vs veni de la sine, fra necesita nici un fel de influent educational. Este singurul mijloc dea intra fn stipSnirea unui domenia, i ved Fea unui scop determinat, Dat find ins faptul eX dezvotarea unui fom nu are loc in mod impecabil, se fatémpla mereu ca atentia si Fiticeascll drumul. Bineinjeles ed rgpuncaitor de accastsattudine {ronati a unui om va f tot interesul si ee se poate orienta spre ‘ueruri care nu au important in eeea ve priveste preptirea sa penta Via. Asa este, de exempiu, omul al e3fui interes este monepolizat {e propria persoanginteresdndu-l in special puterea pe cate 0 seas, dovedindu-se eel este atent mai ales la veea ce priveste inte resul siu pentru putere, lacoea ce ar avea el ve cstiga pe aest plan, sau daci nu cumva puterea sa este amenin{ati. De atl, atentia sa ‘hu va putea fi comutaté att timp cat loculinteresului pentru putere tu va lua de un alt interes. Indcosebi la copii se poate observaclat 116 CUNOASTEREA OMULUL ‘cum ei devin atengi de indatd ce cred c8 vor avea ceva de cistiga, ‘entra ca atengia lor ise sting’ rapid atunci end au sentimental ch fu vor obfine nimic, Se pot intalni aici cele mai diverse si bizare asocieri ‘Lipsa de atentie nu inseamn’ de fapt nimic altceva decdt 8 mol ree se sustagt bac ue! Impreju care ea de asteptat si suciteatenia.Devireaateniei are le pur simp prin faptalc& aceasta este dirijaté asupra alta lueru. Este, deci, core tse sunt despre cineva ek nu se poate ,concentra Se va constata intotdeatna ¢i e] o poate face foarte bine, numa e& in Tegitur cu alters, In caunite de asa-numit8 lips de vont a erurite se fel ca $1 in cazul lips d lipsi de energie, luerurile se pete la fel ca $i entrar facet car esimde obistovin.de- et inflexibild so energie nepuizabil dar orientate in alt directie, “Tratarea unor asemenea cari nu este uyosrd. Reusita prest- “ iat al omului. In fiecare eaz pune descoperiea intreguli plan de wits fe poate admite ci deficienta se explicS doar prin faptul eX este ‘urmeri un alt obiectiv [La multi oameni neatentia este o tsar de earacter. Foarte feceventimtilnim oameni eieora le revine o anu mune’, dar pe care o refuz3 intr-un mex! oasecare sau o indeplinese defeetuos, ‘consttuind povar pentru ali. Trsatura lor de caracterdefinitorie teste neatentia, care survine de indats ce ei tebuie si se consacre etiviti ce Hse impune. 5 DELASAREA $1 LITAREA, Se spe de bic ese sel sci ects i suns me te din neghjent sou eaten amis nia Aoruare Delian un fenomen cite netic tla ips Ak aoc aunutom, tena dfcets are abars eres i htt de semen Din emnee de dlisare are pot interven Ss . ve vedea dace segs a Spear copir dex, pte ed Mr asin det seca Pnorense de acest ll sunt un et Itmend evaluate si clct.asenment decom thon sai oma, Dac sent de comunione soc ste {iibdewotot chr sub menntre cu pedeapa un om mo va n7 [ALFRED ADLER putea interesa de ati decat cu mare greutate, pe cnd la un om cu ‘un dezvoltat sim colectiv acest lueru se va face fri efor. Delisarea este. prin urmare, o deficient a sentimentului de ‘comuniune social. Cu toate acestea, ointolerantS exagerats ar fi ici nelalocul ei. Asadar, totdeauna se impune s& cercetim de ce wn ‘om nu are interesul pe care noi il asteptim de la dnl Uitarea. casi pierderea obiectelor mai importante, se realizea- 24 printe-o reducere a atentei, Exist, desigue, posbiltatea un atengit mai concentrate, interesul, dar nu fed lacune, ci suferind perturba din partea une’ anumite aversiuni care duce, favorizeaz’ ‘sau produce pierderea sau uitarea. Acesta est, de exemplu, cal copiilor eae isi pierd manualele, De cele mai multe oi este usor si se stabileased faptul c¥ e ined nu s-au adaptat cum se cuvine ccrinfelor viet scolare. Exist, de asemenea, menajere care mercy ‘si lticese sau isi pend cheile. $i in acest ease va constata cd este vorba de femei care nu se pot impica cu profesia de menajer Uitueii sunt oameni cate nu se revolt Fis, dae are prin witare dese o anumit lipsi de interes pentru indatoritile lor. 4-INCONSTIENTUL. Cititoru asi fost frapat de avele des ‘rier ale noastre in ware aesea am relat despre procese si feno- mene asupra cirora purtitorul lor de multe ori ni ne poate spune devat putine luerur.O persoani cu spirit de observatierareoe ne pute explica de ce vee imediat tru, Exist prin ur ‘mare, capacititi ale organului psibie care nu sunt de gisit in dome hiul constinei. Cu toate ef atentia constienta se obfine nto am ‘iti misurd, prin consirangere, fora propulsiva a atentie nu eezidi in constiint ci in interes, iat acest (ne in cea mai mare parte de sferainconstientului. Acesta ese in intregul su un produs al orga- rului psihic si, totodat, cel mai puternie factor al vit psiice. cx sunt de edutat side gist fortele care eonfigureaz3 linia de miscare ‘x omului, planul siu Gneonstient de via. In constin’ gasima dose ‘imagine palid’ a acestora, uneori chiar contrariul lor, Un infatuat, ‘de exemplu, de Cele mai multe ori nu are nic o banal’ despre inf tuarea sa, comportamentul siu exprimand, dimpotrivl,o modestie ‘care sare tuturor in ochi. Ca si fii infumurat, nu este micidecurm de exemple us ir CCUNOASTEREA OMULUL ‘ecsar i constient de aceasta ish exlic asemenea th Err Bachar nest vote cml espe, pent

    You might also like